Rzboiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 pn n 1856 i a fost un

conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, i o alian a Regatului

Unit al Marii Britanii i Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez,
a Regatului Sardiniei i a Imperiului Otoman, pe de alt parte. Este
considerat a fi fost unul dintre ultimele rzboaie religioase [1] pe continent,
primul conflict la declanarea cruia presa i opinia public occidental a
jucat un rol semnificativ,[2] i care n acelai timp a fost raportat prompt
opiniei publice occidentale prin noile mijloace de comunicare (telegraf,
pres scris, jurnalism independent ('free-lance')); n aceeai not a
premierelor, rzboiul Crimeii este considerat a fi cel dinti rzboi total. [3],
care a afectat n mod tragic populaia civil expus la curire etnic i
abuzuri gen viol[4][5]; n acelai timp, este rzboiul care a influenat n mod
durabil percepia ruilor n ce privete Occidentul, alierea vesticilor cu turcii
musulmani fiind considerat o trdare[6], comparabil poate numai cu
invazia i jefuirea capitalei bizantine de ctre occidentali n timpul celei dea IV-a cruciade.[7]
Este deasemenea rzboiul care a pus n evidena prpastia care se csca
deja de pe atunci, n termeni de mentaliti i valori pe continentul nostru,
ntre Occidentul catolic i protestant substanial secularizat i marcat astfel
de forme de religiozitate sobre pe de-o parte, i estul ortodox, adncit n
forme de religiozitate pline de ardoare i pioenie, pe de cealalt:
occidentalii percepeau manifestrile de religiozitate specifice ortodocilor
venii n pelerinaj a fi pur i simplu barbare, considerndu-le superstiii
degradante sau ceremonii ipocrite mai rele dect cele mai joase fetiisme
de pe malurile vreunui ru din Africa.[8] Acest clivaj cultural durabil va
influena politica occidental n disputa pe tema Locurilor Sfinte, i va
conduce ntr-un final, mpreun cu ali factori, la rzboiul Crimeii.