Sunteți pe pagina 1din 38

CURS 3(05.

03)
Epurarea medicamentelor
BIOTRANSFORMAREA
(in
ficat,intestin,rinichi,plamani,creie

EXCRETI
A

I etapa:

II etapa: conjugare

Prin:

-metabolizarea

-glucoconjugare

-rinichi

-oxidare microzomiala si
nemicrozomiala(in
citoplasma)

-acetilconjugare

-bila

-sulfoconjugare

-intestin

-oxidare

-glicinoconjugare

-plamani

-reducere

-metilare

-piele
-lapte

-hidroliza

-saliva
Formare de compusi
hidrosolubili

transpirati
e

BIOTRANSFORMARE
A

La locul
administrarii

sange

Inactivare
(sub influenta HCl,enzimelor
microflorei)

Ficat

Alte organe

9095%

(piele,plamani,rinic
hi)

Activare din medicamentele


neactive

BIOTRANSFORMAR
EA

Metaboliti
activi

Metaboliti
netoxici

Din
medicamente

Din
medicamente

Metaboliti
neactivi

Din
promedicamente
(prodroguri)

Cu aceeasi
actiune
farmacodinamic
a

Metaboliti
toxici

Cu
actiune

Cu
actiune

directa

indirecta

Cu actiune
farmacodina
micadiferita

Viteza individuala de biotransformare a unui si acelasi medicament poate sa difere de 6 si mai


multe ori la persoanele cu ficat sanatos.Procesele de detoxifiere sunt afectate foarte mult la
bolnavii cu patologia acestui gen(hepatitele acute si cronice,ciroze etc).In tratamentul
obisnuit(dozele,ritmul administrarii)al acestor bolnavi preparatele se retin usor in organism si
are loc evolutia excesiva a reactiilor farmacologice si toxice.

Caile si mecanismele de eliminare ale substantelor medicamentoase


Substantele medicamentoase,metabolitii lor,conjugatii se elimina pe diferite cai,insa rolul
hotarator in asigurarea procesului de eliminare il au rinichii.Cca 90% din substanta
medicamentoasa se elimina preponderent prin rinichi.

Caile de eliminare:
-prin urina:

Filtrare glomerulara
Secretie tubulara
Reabsorbtie tubulara
2

-cutanata:

Secretie sudoripara
Glandele sebacee
Descuamarea celulelor epidermisului
....

-prin lapte:secretia laptelui


-prin caile digestive:

Secretie salivara
Mucoasa gastrica
Bila
Rectal

-prin cale respiratorie:

Secretie nazala
Secretie bronsica
Epiteliu alveolar

Eliminarea pe cale digestiva


Mecanismele eliminarii
Secretie salivara

Prin mucoasa gastrica

Prin bila

Particularitati
-studiul profilului farmacocinetic
-monitorizarea farmacoterapiei cu
determinarea concentratiei
medicamentelor(la copii) sau a
formei libere necuplate cu proteine
plasmatice
-test de diagnostic a starii circulatiei
sanguine
-prin difuziune simpla
-posibilitatea participarii in ciclul
enterogastric cu prelungirea duratei
de actiune
-posibilitatea diminuarii simptomelor
intoxicatiei prin spalaturi gastrice
-eliminarea la nivelul hepatocitului
prin mecanisme fiziologice active
-posibilitatea participarii la ciclul
enterohepatic
-tratamentul afectiunilor biliare

Substantele

Substante bazice
nedisociate la un pH 7,4 al
plasmei

-acizi
-baze
-hidrati de carbon
-glucuronoconjugatii
3

Rectala

(infectiilor)
-pentru efectuarea unor metode de
diagnostic(colecistografia)
-acumularea medicamentelor in
perioada de concentrare a bilei in
vezica biliare,in perioada dintre mese
-posibilitatea unor efecte toxice in
obstructia biliara
-realizarea de concentratii mari si
prelungirea T12
Eliminarea substantei reabsorbite la
-insolubile(carbune,ulei de
administrarea orala sau cele
parafina),antiacide(saruri de
eliminate prin bila
bismut,caolin),sulfamide
intestinale
-solubile,dar care nu se
absorb(aminoglicozidele,
MsSO4)

Alte cai de administrare


Parametri
Mecanisme

Respiratorie
-prin secretie nazala
-prin secretia
glandelor bronsice
-prin epiteliul
alveolat

Substantele
eliminate

-ioduri
-volatile si
sublimabile
(expectorante)
-anestezice gazoase
si volatile

Cutanata
-prin secretia
glandelor sudoripare
si sebacee
-prin descuamarea
tsutului pielii (celule
cornoase)
-substante volatile
-uree
-ioduri
-arsen
-metale grele
-grezeofilina

Particularitatile

-efect pozitiv in
cazul
expectorantelor
-efect nedorit de
congestie pulmonara
sau iritatia

-efect pozitiv in
tratamentul
dermatomicozelor
-depistarea unor
compusi in piele,par,
indeosebi in

Lactatia
-la nivelul epiteliului
glandelor mamare
(laptele are un pH mai
acid ca plasma 6,26,6)
Substante bazice:
-alcool
-alcaloizi(cafeina,
nicotina,codeina,
morfina,atropina)
-bromuri sedative
-purgative
(fenolftaleina)
-antiepileptice
(fenitoina,fenobarbital
)
-cale nedorita
-efecte
farmacodinamice si
toxice la sugar

mucoaselor

intoxicatii

Absorbtia substantelor medicamentoase in stomac si in intestin


Implicatiile formularii in optimizarea biodisponibilatii med adm pe cale orala
Tehnologia farmaceutica studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea
preparatelor(productia) pastrarea si evaluarea biofarmaceutica a med
Formularea consta in selectionarea:
-caracteristicile optime fizico-chimice si biofarmaceutice ale subst medicamentoase,subst auxiliare
-tehnologiilor de realizare a formei farmaceutice
-modului de conditionare si pastrare ale medicementelor in scopul asigurarii unei cedari a substantei
active care sa realizeze efectul terapeutic
Tehnologiile moderne se preparare a formei farmaceutice si a sistemelor farmaceutice cu cedare
controlata sau transport la tinta dispun de aparatura cu un inalt grad de automatizare care ai comsecinte
asupra calitatii med provind stabilitatea chimica,caracteristicile fizice si cedarea substantei
medicamentoase.
Parametrii de baza in evidentierea calitatii medicamentului sunt:identitate,puritate,continut,
uniformitate de baza, inocuitate si cel mai imp parametru relevat de studiile de biofarmacie,cu referire
la eficacitatea terapeutica il reprezinta biodisponibilitatea.
Importanta biofarmaciei in optimizarea calitatii medicamentelor
Biofarmacie poate fi definita ca studiul influentei formularii asupra activitatii terapeutice a
medicamentului.
Biofarmacia este stiinta care se ocupa cu studiul factorilor ce influenteaza biodisponibilitatea unui
medicament la animale si om.
Transformarile medicamentului in organism
1)faza biofarmaceutica
-eliberarea SM din forma farmaceutica si trecerea ei in solutie
-cantitatea de SM eliberata la locul de absorbtie-BIODISPONIBILITATEA FARMACEUTICA
Descrierea evolutiei subst medicamentoase in organism-parametri matematici
->biodisponibilitatea BD:cantitatea de SM nemodificata care ajunge in circulatia generala
->Vd volumul de distributie:volumul in care SM este distribuita uniform la o comcentratie egala cu
cea plasmatica
->T1/2 timpul de injumatatire:timpul in care jumatatea din cantitatea de SM a disparut din organism
->Ci clearance ul:ritmul eliberarii SM in relatie cu comcentratia in lichidele biologice
5

2)faza farmacocinetica
ABSORBTIA
Trecerea SM de la locul de administratie in sange
Liniuta in joS
DISTRIBUTIA
vehicularea SM de catre sange in tot arborele circulator
Liniuta in jos
METABOLIZAREA
modificarea moleculei initiale-metaboliti
Liniuta in jos
ELIMINARE
Are loc pe diferite cai(renala,digestiva)se elimina atat medicamentul cat si metabolitii sai
3)faza farmacodinamica
-faza in care are loc actiunea medicamentului
-eficienta unei SM depinde de cantitatea care ajunge la locul de actiune si de durata mentinerii unei
concentratii corespunzatoare
-intensitatea raspunsului biologic depinde in general de concentratia SM in plasma
Este un grafic si in stanga scrie
T0-T2:timpul necesar atingerii conc maxime
T1-T3:timpul de actiune al medicamentukui
Cmax:maximul conc medicamentelor plasmatice-corespunde efectului terapeutic maxim

Se face diferentierea intre"biodisponibilitate absoluta"a unei forme farmaceutice date,cand


biodisponibilitatea unei forme farmaceutice este comparata cu aceea obtinuta in urma adm iv care este
in procent de 100% si "biodisponibilitatea relativa" care se refera la comparatea unei forme
farmaceutice(solutie orala) cu alta forma farmaceutica(comprimat) administrate pe aceeasi cale orala
sau pe alta cale non-intravenoasa.
-biodisponibilitatea se determina pe organismul animal sau uman utilizand elementee farmacocinetice
pentru stabilirea valorilor caracteristice fiecarei substante medicamentoase dependent de substantele
auxiliare asociate in formulare,forma farmaceutica,tehnologia de obtinere si fiziopatologia locului de
administrare
-preliminar acestor determinari ,medicamentul este caracterizat in vitro- biodisponibilitatea
farmaceutica-pentru a aprecia cinetica de eliberare a SM din forma farmaceutica in functie de timp,in
conditiile de laborator cu aparatura adecvata.
Conceperea medicamentului in vederea realizarii unei biodisponibilitati optime
Orice produs medicamentos este sustinut in existenta lui de 2 etape:
realizarea medicamentului pornind de la substante medicamentoase caracterizata fizicochimic,farmacologic,cunoscuta cu preformulare,urmata de formulare si preparare intr-o forma
farmaceutica sau sistem terapeutic printr-o tehnologie adecvata,ambalarea si pastrarea corespunzatoare
obtinerea actiunii terapeutice dupa administrarea medicamentului printr o absorbtie si
biodisponibilitate conforma cu obiectivele stabilite in faza de formulare si preparare

Formularea medicamentului
formularea consta in alegerea optima:
-a caracteristicilor fizico-chimice si farmacologice a SM,substante auxiliare,materialelor de
conditionare primara si
-a parametrilor tehnologiei de obtinere a medicamentului(sistem farmaceutic de cedare a substantei
active sau transport la tinta)pentru asigurarea actiunii terapeutice
Studiile farmacologice prealabile urmaresc:
-elemente farmacocinetice
-cunoasterea locului si mecanismului de actiune
-stabilesc limita terapeutica,frecventa dozelor,efecte secundare sau toxice etc
Calea de administrare se alege in functie de:
-actiunea terapeutica si biodisponibilitatea SM
-viteza de debit a actiunii terapeutice
-durata tratamentului,nr de doze/zi
-varsta bolnavului(copil,adult,batran)
-tratamentul:in spital ambulator,domiciliu
1.calea de administrare a medicamentelor
-factor important,de care depinde activitatea terapeutica a SM incluse intr o forma farmaceutica sau
sistem terapeutic
-administrarea medicamentelor se face:direct la locul lor de actiune(aerosoli,colire,comprimate
antiacode,bucofatingiene laxative) si in circulatia generala
-calea de adm impune forma farmaceutica
-pentru aceeasi substanta,in aceeasi doza,calea de administrare influenteaza:
->perioada de latenta si durata care creste de la adm: iv<im<sc<per os
->intensitatea actiunii farmacologice creste in ordinea: per os<sc<im<iv
Formularea medicamentului
Este o schema pe care ne o trimite proful
Administrarea medicamentului pe cale orala(slide pe mail)
frecventa apare in utilizarea caii orale,ca posibilitate de tratament,este data de avantaje importante:
-comoditate si compilanta
-posibilitatea de autoadministrare,fara ajutorul cadrelor medicale
-varietate de formulari adaptate dupa varsta pacientului
-actiunea terapeutica poate fi sistemica(imediata,accelerata,prelungita,controlata)
2.substanta medicamentoasa
-Doza terapeutica:stabilita prin studii farmacologice din faza de preformulare si reprezinta cantitatea
de SM care provoaca efectul terapeutic
-exprimarea relatiei dintre doza utila si efectul farmacologic prin formula:
E=fDP(rlnv)/(eEpr) R
-sugereaza importanta unor elemente care pot declansa efectul terapeutic(E),elementele cum sunt:
D-doza administrata
P-proprietatile fizico-chimice ale SM
7

f-factor de corectie
rlnv-rata de invazie(viteza absorbtiei si distributiei)
rEpr-rata de epurare(viteza de metabolizare si eliminare)
R-reactivitatea individuala

CURS 4(12.03)
2.Substanta medicamentoasa
Forma chimica-parametru biofarmaceutic deosebit de important..necesitatea utilizarii unei
stari(complex)-ameliorarea insusiriifarmacocinetice ale SM
Caracteristicile fizice ale unei SM:solubilitate,polimorfism,hidratare,stare
cristalina.amorfa.marimea particulelor-cauze deinfluenta BD dintr o forma farmaceutica
Modificarea chimica a moleculei de SM prin obtinerea de saruri imbunatateste solubilitatea in
apa
Solubilitatea SM in apa si lipide este necesara pentru a cunoaste coeficientul de repartitie
lipide/apa care exprima afinitatea unei molecule pentru lipide sau apa.
Constanta de ionizare pKa:reflecta solubilitatea in lichidele biologice.Solutiile apoase ale SM
(in general electroliti organici slabi)fiind un amestec de ioni si molecule neionizate,vor
favoriza difuzia prin membrana celulara a fractiunii neionizate,dependent de coeficientul de
partaj lipide/apa
Marimea particulelor-cauza a unei solubilitati scazute a substantei in cazul digoxinei prin
reducerea marimii particulelor de la 22 m la 12m sau la 3,7m se obtin curbe diferite de
BD in timp si o eficacitate diferita in functie de marimea particulei.

Polimorfismul si forma de cristalizare


Polimorfismul-poate influenta solubilitatea,ceea ce va indica modificatia activa in formularea
de medicamente.
Polimorfismul este intalnit in clasa sulfamidelor in proportie de 40%, hormonilor steroizi
67%,derivatilor barbiturici 63% in Farmacopeea Europeana sunt prevazute peste 36% SM
care prezinta polimorfism.

In realizarea unor astfel de medicamente se folosesc amestecuri in proportii diferite din doi
sau mai multi polimorfi cu conditia de a obtine solubilitatea si BD a carui efect terapeutic este
convenabil in practica medicala.
Hidratii care se pot forma in timpul cristalizarii SM in apa sunt cauze de modificare a BD.
Formele anhidre sunt mai solubile decat cele hidratate si cu o absorbtie mai rapida,motiv
pentru care sunt preferate in formularea si prepararea medicamentelor.Exemple de forme
anhidre mai solubile decat cele hidratate unor sunt succinilsulfatiazolul,cafeina,ampicilina,etc.
Ampicilina se gaseste sub forma anhidra si trihidrat.In studiile de dizolvare in vitro ca si in
cele de BD la animal si om se constata ca ampicilina anhidra este mult mai solubila decat
ampicilina trihidrat.

Forma farmaceutica
Forma farmaceutica de administrare a unei substante medicale este un parametru
biofarmaceutic important in alegerea medicamentului cu o BD favorabila intentiei terapeutice.
Succesiunea formei farmaceutice administrate oral,in functie de BD SM scade de la solutii la
comprimate acoperite.

Influenta preparatelor orale-forme lichide,semisolide si solide in BD SM.


Solutia

Solutia:forma farmaceutica in care SM este dizolvata din momentul prepararii


medicamentului si moleculele sunt disponibile pentru absorbtie,imediat dupa administrate.
In mediul gastric:reactie in care substanta poate ramane dizolvata sau sufera transformari care
o fac mai putin solubila.
Substantele din compozitia medicamentului(conservanti,macromolecule,cosolventi)sau din
sucul gastric,prezenta unor alimente pot favoriza reactii cu substanta activa formand noi
compusi cu alte proprietati:solubilitate,coeficient de partaj,difuziune.
Vascozitatea mediului poate influenta difuzia substantei,efectul asupra absorbtiei depinde de
concentratia si de modificarile peristaltismului gastric.
Cu o prezentare sub forma de pulbere sau granule,preparatele vegetale,instant pentru ceaiuri
provin din una sau mai multe preparate din produse vegetale.La administrare sunt destinate
realizarii extemporanee a unei solutii pentru uz oral in acest fel principiile active extrase din
plante prin diverse procedee sunt prelucrate in forme solide care asigura stabilitatea fizicochimica ale acestora.
Folosirea unui vehicul uleios,pentru substantele liposolubile a dovedit o crestere a BD
acestora.Astfel de substante sunt avantajate in absorbtie de sarurile biliare,penstaltismul si
pH-ul gastric.
BD SM este cea mai mare in raport cu celelalte forme farmaceutice lichide si solide orale
avand substanta activa dizolvata la nivel de molecule si ioni disponibili pentru absorbtie.

Emulsii
Emulsiile administrate pe cale orale cu actiune imediata sunt cele de tip U/A(L/H),avand
substante dizolvate in faza interna sau externa.
SM poate ajunge la nivelul membranei celulare pornind din faza interna,cu interventia
emulgatorului(necesar stabilirii emulsiei) si care faciliteaza procesul de absorbtie prin
eliberarea la interfata epiteliului.Microparticulele de ulei cu substante liposolubila se
comporta ca micele,asigurand eliberarea la interfata mucus-epiteliu.
Absorbtia substantei dizolvata in faza externa este influentata de proprietatile chimice si fizice
ale acesteia de formularea emulsiei si conditiile fiziologice ale tractului gastro-intestinal.
Emulsiile de tip A/U(H/L) actioneaza ca preparate cu actiune prelungita avand in vedere
procesele de difuzie din faza apoasa a substantei in cea uleioasa,interventia emulgatorului si
transportul in mediul gastric hidrofil cu influente provocate de pH,continutul
alimentar,vascozitatea,peristaltismul gastrointestinal.
Emulsiile multiple A/U/A(H/L/H)-preparate cu actiune prelungita,in prima etapa,dupa
administrare,emulsiile multiple transfera substanta dizolvata din mediul hidrofil in lipofil
pentru a ajunge la o emulsie de tip U/A(L/H) din care substanta dizolvata in ulei sa fie in
10

echilibru cu cea din apa.Aceeasi factori vor prelungi timpul necesar pasajului transmembranr
pentru a se realiza absorbtia,respectiv BD substantei incorporate in emulsii.

Suspensii
Suspensia:forma farmaceutica lichida in care SM este in stare solida,in cea mai mare parte, cu
o fractiune dizolvata in faza externa(apoasa).Faza solida constituie un rezervor care va
mentine saturarea fazei continue in masura in care are loc absorbtia moleculelor dizolvate.
In suspensiile uleioase,substanta activa va fi absorbita in functie de procesul de dizolvare,de
difuziune sau particulele solide sunt transferate in lichidul gastric si apoi prin dizolvare sunt
disponibile absorbtiei.
Factorii care pot influenta absorbtia sunt dependenti de:

Substanta activa(solubilitate,marimea
particulelor,concentratie,polimorfism,densitate,proprietatile de suprafata)
Conditiile de formulare a unei suspensii floculanta si defloculanta(caracteristici ale
fazei externe,prezenta substantei auxiliare ca agenti de
floculare,vascozifianti,tensioactivi,conservanti)
Comportarea in organism

Pulberi
Pulberea medicamentoasa este cea mai simpla forma solida dozata,de uz oral,locul ei fiind
preluat de noi sisteme de conditionare:capsule sau comprimate
Dupa administrarea pulberii dozate cu apa(dizolvata sau dispersata in apa anterior
administrarii)un rol important in absorbtia substantei medicamentoase il are umectarea
acesteia,proprietate dependenta de caracteristicile fizico-chimice(structura
chimica,cristalina,grad de hidratare,marimea particulelor,interactiuni cu alte substante)
Aglomerarea particulelor in formatiuni mai mult sau mai putin voluminoase se datoreaza
fortelor de adeziune intre particule cauzate de absorbtia umiditatii la suprafata particulelor.
Aglomeratele cu substante putin hidrofile se pot incuraja cu aer,ceea ce diminueaza si mai
mult dizolvarea.
Pentru a asigura dizolvarea SM se respecta o anumita granulometrie in care marimea
particulelor sa corespunda atat pulberii care se administreaza oral cat si pentru realizarea altor
forme farmaceutice,cu tehnologia mai complicate(comprimate,drajeuri)la care eliberarea si
dizolvarea substantei active constituie etapa limitanta a procesului de absorbtie in organism.

Granulele
Forma farmaceutica solida de uz oral pbtinut prin aglutinarea unei pulberi si formarea unor
aglomerari de particule,egale ca marime si forma(granule-forma intermediara in procesul de
obtinere al componentelor).
11

Granulele obtinute pe cale umeda utilizeaza un aglutinant lichid(sirop simplu,solutie de


glucoza sau derivati de celuloza) iar cele obtinute prin compactare utilizeaza,uneori,lianti
solizi.
Transformarea unei pulberi in granule prin intermediul unui aglutinant mareste coeziunea
particulelor,confera o mai buna solubilitate a substantei active in lichidul gastric,cu o
absorbtie si BD crescuta.
In fiecare etapa a procesului de granulare se respecta factorii care pot influenta principalele
calitati necesare a granulelor:granulometria pulberii primare,natura si cantitatea substantelor
auxiliare(diluant,liant,dezagregant),forma si marimea granulelor,conditiile de
uscare,selectarea granulelor.
Formulari speciale,includ granulele efervescente,gastrorezistente,pentru realizarea de
suspensie,cu eliberare prelungita sau modificata,formulari care respecta si conditiile de
formulare,preparare ale preparatelor efervescenta,enterosolubile,suspensiilor cu actiune
prelungita sau controlata.
Realizate cu o forma solida de prezentare si administrate pacientilor ca solutie(granulele
efervescente) sau suspensie fluida(granulele pentru suspensii reconstituibile) se obtin
avantajele unei absorbtii rapide cu BD substantei active la nivelul preparatelor lichide.

Capsule
Capsule gelatinoase moi(elastice) si tari(dure) sunt considerate forme farmaceutice solide
datorita consistentei invelisului de gelatina:continutul poate fi
lichid(solutie,emulsie,suspensie) sau solid(pulberi,granule,microtablete).
Conditiile de administrare(cantitatea de aoa,pozitia corpului,variatiile inter si intraindividuale
ale pH-ului gastric,temperatura si umiditatea,tipul pastrarii) pot fi cauze care prelungesc
durata de dizolvare a invelisului de gelatina,incetinind absorbtia substantelor din interiorul
capsulei.
Capsulele dure se deosebesc de cele moi prin compozitia gelatinei,forma
capsulelor,tehnologia de fabricatie,continutul medicamentos pentru a asigura
stabilitatea,curgerea in capsule si dizolvarea.
Capsulele prezinta un mare avantaj biofarmaceutic,contin SM sub forma de pulbere fina intr-o
stare ideala,pentru a forma solutie sau dispersie in lochidul gastrointestinal.

12

Administrarea capsulelor tari cu un volum de apa presupune ca in stomac se imbiba,se


inmoaie,timp in care are loc in interiorul capsulei accesul lichidului pentru dizolvare
substantei din interior si migrarea in exterior.
Aceasta etapa care vizeaza desfacerea capsulei si dizolvarea gelatinei depinde de comporarea
invelisului de gelatina la umectare,dizolvare,interactiunea intre gelatina si continutul capsulei
care poate afecta umectarea prelungind timpul de desfacere,pH-ul lichidului digestiv si
prezenta alimentelor,conditiile de pastrare ale capsulelor tari pana la umplere cu SM.
Faza urmatoare se refera la continutul capsulei care poate fi o pulbere simpla sau
compusa,granule,microtablete in care SM a fost prelucrata in conditii specifice.
Factorii care influenteaza desfacerea capsulei,dizolvarea si absorbtia SM sunt:
-granulometria substantei active si auxiliare
-capacitatea de umectare sau solubilitatea substantelor
-prezenta si caracteristicile diluantilor,lubrifiantilor,tensioactivilor
-volumul de umplere
-forta de tasare sau compactare

Microcapsule
Nu reprezinta forma farmaceutica,dar prezinta importanta din punct de vedere biofarmaceutic
in mentinerea stabilitatii substantei active si asigurarea eliberarii programate necesara
preparatelor cu actiune modificata prelungita,controlata,la tinta.
Eforturile deosebite in descoperirea de noi molecule anticanceroase au fost insotite de
cunoasterea mai buna a farmacocineticii substantelor antitumorale,a interactiunilor
biochimice,cailor de administrare si formelor farmaceutice.
In acest sens cercetarile farmacocinetice au avut ca obiective:
13

Scaderea toxicitatii agentilor anticancerosi


Specificitatea de actiune in zona tumorala
Utilizarea unor cai de administrare(intracavitar,intraarterial)
Noi forme de administrare ale substantei anticanceroase(perfuzii cu minipompe
portabile)
Asocierea de tehnici terapeutice(chimioterapia intraarteriala cu embolizareachimioembolizarea)
Chimioembolizarea-scop obstruarea arterelor si arteriolelor ce iriga tumoarea cu
ajutorul unei suspensii de particule care vehiculeaza agentul tumoral
Microparticulele utilizate in chimioembolizare:
-biodegradabile(gelatina,serum albumina reticulata)
-nebiodegradabile(etilceluloza,alcool polivinilic)

Comprimate
Utilizate cu cea mai mare frecventa dintre formele farmaceutice orale pentru actiuni
terapeutice diferite:imediata,eliberare si absorbtie accelerata,actiune prelungita sau o cedare
cu viteza controlata in vederea realizarii unei concentratii constante de substanta activa in
sange timp de 24 ore,zile,saptamani.
Comprimatele conventionale cu actiune imediata reprezina un sistem fizic solid in care
SM,dispersata omogen,ca fi eliberata si dizolvata in organism dependent de factorii de
formulare,preparare si administrare.
Comprimat---(dezintegrare)macroparticule/granule agregate---dezagregareparticule/microparticule
Macroparticule/granule agregate->DIZOLVARE->SM dizolvata->ABSORBTIE->SM in
sange

Efectele formularii asupra dizolvarii si BD SM din comprimat


Gradul de dizolvare si BD SM din comprimate-influentate de substante cu
rol:diluant,liant,dezagregant,lubrifiant,colorant,de invelisul de acoperite necesar in scopul
conservarii,dirijarea sa la nivelul intestinului,prelungirii actiunii.
Diluantii-selectionati pentru a indeplini si alte functii sau a se evita posibile interventii in
absorbtie.
-Bentonita si caolinul utilizate in formularea comprimatelor cu vitamine au scazut BD prin
absorbtia intre diluant si substanta activa
-in cazul tetraciclinei asociata cu sulfat de calciu,fosfat de calciu se formeaza un complex cu
ionul de calciu,neabsorbabil.BD este scazuta la asocierea tetraciclinei cu produse lactate,
diminuand eficienta antibioticului
-Diluatii hidrosolubili-pentru a hidrofiliza substantele greu solubile si a favoriza dizolvarea si
absorbtia
14

Liantii
-caracterizati pentru fiecare caz in parte fara a se putea utiliza o regula generala.

Influenta factorilor tehnologici asupra eliberarii si dizolvarii SM din


comprimate.

Metoda comprimarii directe pot influenta negativ dizolvarea si absorbtia SM:


-liantii in stare de pulbere sau agentii de curgere au influentat viteza de dezagregare si
dizolvare in cazul SA putin solubile in apa.
Asocierea de substante hidrofile(amidon,Avicel)faciliteaza patrunderea apei in interiorul
comprimatului si dizolvarea substantei active.
Amidonul modificat poate imbunatati si coeziunea particulelor,diminuand firabilitatea
comprimatelor realizate cu amidon putin compresibil.
Metoda obtinerii comprimatelor prin intermediul operatiei de granulare(uscata sau umeda)
utilizeaza pentru comprimare granule ale caror calitati(granulometrie,coeziune,curgere)
favorizeaza procesul de comprimare si ale caror proprietati(porozitatea,hidrofilia) asigura
dezintegrarea,dezagregarea si dizolvarea SM.Modul si conditiile de granulare pot influenta
duritatea si porozitatea granulelor.
Prin granulare uscata(compactare)-favorizata dezintegrarea rapida in aglomerari si apoi
dezagregare in particule ce se vor dizolva usor.

Comprimate acoperite
Acoperirea comprimatelor utilizeaza tehnologii si substante diferite fiind necesara deoarece:
-protejeaza SM contra agentilor externi
-rezolva unele incompatibilitati intre 2 substante
-mascheaza gustul neplacut
-amelioreaza aspectul estetic
-dirijeaza absorbtia substantei la nivel de intestin,gastrointestinal,evitand pH-ul acid si
enzimele digestive care pot degrada SM

15

-eliberarea prelungita a substantei active cu o dizolvare care realizeaza o absorbtie in mod


constant o perioada de timp de 10-12 ore.
Drajefierea cu zahar este una dintre cele mai vechi metode de acoperire ale comprimatelor.
Straturile succesive ce acopera nucleul(comprimatul)sunt alcatuite din substante
insolubile(absorbante,gume,rezine,zaharoza,substante grase)care alaturi de tehnologia de
acoperire diminueaza considerabil penetrarea apei comparativ cu un comprimat neacoperit.
Acoperirea comprimatelor cu pelicule(comprimate filmate) in cazul comprimatelor
gastrosolubile are ca scop protectia acestora,dizolvarea filmului in mediu gastric si difuzia SM
in mediul biologic.
Comprimatele acoperite sunt apreciate asemanator comprimatelor neacoperite pentru
absorbtia rapida a SM si a BD corespunzatoare.

Curs 5(19.03)
16

Cavitatea bucala
-vestibul,cavitate propriu-zisa
-anterior:buzele si orificiul bucal
-posterior:istm buco-faringian si uvula
-lateral:obrajii
-inferior:planseul bucal
-superior:palat dur si palat moale si uvula
-continut:limba si dinti

Buzele
-falduri musculo-membranoase
-ax central
-versant extern:epiteliu stratificat keratinizat,foliculi pilosi,glande sebacee,sudoripare
-versant intern:epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat;orificiile glandelor salivare minore
labiale
-rosul buzelor
-comisuri:glande sebacee

Mucoasa bucala
Zone functionale-de acoperire,masticatorie(palat dur si gingie) si specializata(limba dorsal)
Epiteliu stratificat scuamos keratinizat;parakeratoza
Lamina propria-tesut conjunctiv lax;vase sanguine,fibre nervoase,fibre
elastice,colagen,limfocite
Submucoasa:numai in zonele cu mucoasa de acoperire(salivari minore,plexuri vasculare)

Obrazul
-mucoasa bucala de acoperire(intern)
-submucoasa cu glande salivare minore
-tesut adipos lobulat(bula Bichat)
-muschiul buccinator
17

-pielea faciala(derm,epiderm)

Limba
(papile foliate,glande salivare seroase,fascicule de fibre musculare)

Parotida
-cea mai mare glanda pereche
-predominant seroasa
-ducte intercalate lungi
-secretie apoasa
-parotina:mentine troficitatea smaltului dentar
-produsul de secretie:ductul Stenon,in cavitatea bucala

Submandibulara
-glanda predominant mixta
-ducte intercalate de dimensiuni medii
-bogat in tesut limfoid
-ductul principal:Whorton,orificii in vecinatatea frenului lingual
Sublinguala
-multipla
-predominant mucoasa
-parenchim:acini mucosi,rar micstii;ducte intercalare foarte scurte
-duct principal:unic(Bartholin) si multiplu(Rivinius)

I Administrarea medicamentului pe cale bucala


-administrarea bucala se refera la plasarea medicamentului intre mucoasa bucala si gingie,sau
la administrarea sublinguala,ambele modalitati urmarind o absenta sistemica a SM.
-calea bucala se foloseste si pentru actiunea locala:comprimate pentru supt,gargarisme,ape de
gura

II Administrarea SM prin mucoasa bucala


-cavitatea bucala se comporta ca o bariera lipofila fata de patrunderea SM
-SM care se absorb usor la acest nivel sunt substante cu coeficient de distributie lipide
18

-fenomenul principal de transport la acest nivel este difuzia pasiva(ex:nitroglicerina)


-absorbtia prin alte mecanisme este nesemnificativa la nivel bucal
-absorbtia bucala este dezavantajata de anumiti factori
-fiind o absorbtie pasiva,SM polare nu se absorb usor
-secretia salivara puternica poate spala rapid continutul medicamentos al formei farmaceutice
-gustul neplacut al unor medicamente impiedica folosirea unei cai de administrare pentru ele
-absorbtia SM nepolare este rapida dar nu se pot realiza concentratii plasmatice prelungite in
timp
-viteza de dizolvare a SM depinde de pozitia medicamentului in cavitatea bucala,fiind mai
mare in apropierea glandelor salivare

Posibilitati de crestere a absorbtiei la nivel bucal


-utilizarea promotorilor(acceleratorilor,de absorbtie)
-utilizarea precursorilor medicamentosi cu proprietati lipofile crescute
-folosirea inhibitorilor enzimelor implicate in degradarea SM inaintea absorbtiei

III Medicamente administrate bucal


-nitratii organici(nitroglicerina,dinitratul de isosorbat)
-steroizii(deoxicorticosterona,testosterona,metiltestosterona)
-analgezice morfinomimetice(morfina,petidina)
-blocanti ai canalelor de calciu(nifedipina,verapamil)
Produse medicamentoase utilizate in cavitatea bucala
-comprimate sublinguale
-produse farmaceutice bioadezive bucale
-formulari masticabile-destinate celor care nu pot inghiti comprimate
-comprimate pentru supt-actiune locala la nivelul cavitatii bucale,de obicei antisepica
(ambazona,borat fenilmercuric)

Absorbtia SM in intestinul gros si la nivelul rectului-aspecte


biofarmaceutice

19

1)Anatomia si fiziologia intestinului gros


2)Tranzitul medicamentului
3)Cedarea si absorbtia SM
4)Administrarea rectala

1)Anatomia intestinului gros


-este a2a parte a intestinului,continuan intestinul subtire
-dimensiuni:1,60L este mai lung la vegetarieni;diametrul maxim il are cecul:7 cm si scade
progresiv ajungand la 3-3,5 cm la nivelul sigmoidului,ampula rectala avand,din nou un
diametru mare.
-organ intraabdominal,forma literei U inversat,formand 3 laturi ale unui patrulater iar in aria
patrulaterului se gaseste intestinul subtire
-intestinul gros se imparte in:cec,colon ascendent,colon transvers,colon descendent,colon
sigmoid si rect
-structura:peretele intestinului gros este mai subtire decat al intestinului subtire si este format
din 4 tunici:
a)tunica seroasa:seroasa peritoneala se comporta diferit pe diversele segmente ale intestinului
gros:
->pe segmentele mobile seroase inveleste toate fetele respectivelor portiuni
->la nivelul portiunilor fixe seroase inveleste doar fata anterioara si fetele laterale,in timp ce
fata posterioasa nu este invelita de peritoneu,fata posterioara fiind retroperitoneala
b)tunica musculara este formata din 2 straturi musculare:un strat intern din fibre aciculare si
un strat extern cu fibre longitudinale care sunt condensate in cele 3 tenii.Intre cele 3 tenii
exista fibre longitudinale dar foarte rare
c) tunica mucoasa:culoare albicioasa cenusie,nu are plici circulare si nici vilozitati
intestinale;contine numerosi foliculi limfatici solitari si contine glande Lieberkuhn.

Fiziologia intestinului gros


3 functii:
->secretorie
20

->de absorbtie
->motorie

Functia secretorie
Functia secretorie consta in producerea de mucus,cu rol in formarea materiilor fecale si
inaintarea acestora spre a fi eliminate.
-bacteriile simbiote din intestinul gros sintetizeaza vit K(anticoagulant)
-in intestinul gros,sub actiunea florei bacteriene simbiote au loc procese de fermentatie si
putrefactie a resturilor nedigerate(glucide si proteine)
Fermentatia:
-are loc in cecum,colonul ascendent si jumatatea dreapta a colonului transvers
-se realizeaza sub actiunea bacteriilor aerobe
-glucidele nedigerate(celuloza) sunt degradate pana la acizii organici(acetic,lactic,butiric) si
gaze(CH4,CO2 si H2)
Putrefactia:
-are loc in jumatatea stanga a colonului transvers,colonul descendent si colonul sigmoid
-se realizeaza de catre bacterii anaerobe
-proteinele nedigerate sunt degradate in aminoacizi care vor fi dezaminati si decarboxilati si
rezulta amine(putresceina,cadaverina) si gaze(H2S,mercaptan),amoniac(ce trec in
sange,ajungand la ficat pentru a fi detoxifiat).

Functia de absorbtie:
-se absoarbe apa,electrolitii,cantitati mici de glucoza,vitamina B si K

Functia motorie:
In urma proceselor desfasurate la acest nivel rezulta materiile fecale(contin resturi alimentare
nedigerate,celule intestinale,descuamate,apa,fosfati,saruri de
calciu,Mg,mucus,leucocite,bacterii simbiote)

Defecatia:
-reflex vegetativ neconditionat pana la 14-15 luni,dupa care devine un reflex
vegetativ,conditionat,coordonat de centrii medulari(S2-S4) si controlat de centrii corticali
21

2)Tranzitul medicamentelor
-variaza intre 0,5-5 zile(atat la acelasi individ cat si la indivizii diferiti)
-cea mai mare variabilitate a tranzitului intestinal se datoreaza tranzitului de la nivelul
colonului
-dupa mancare apare o crestere a activitatii pulsatile si contractiile din colon care este in
stransa concordanta cu valoare calorica a mesei.
-alimentele si in mod particular fibrele alimentare joaca un rol important in absorbtia SM in
colon
-vegetarienii prezinta o absorbtie diferita a medicamentului comparativ cu cei care au o
alimentatie saraca in fibre
-fibrele alimentare au rolul de a micsora timpul de tranzit gastrointestinal.
3)Cedarea si absorbtia SM la nivelul colonului
-dintre toate segmentele colonului cea mai buna absorbtie pentru SM o are colonul scendent
-se poate considera,la modul general,ca absorbtia celor mai multe SM,este mai buna la nivelul
intestinului subtire decat in colon.
-tratamentul unor afectiuni ale colonului proximal nu se poate realiza prin administrarea
medicamentului pe cale rectala.Chiar daca se administreaza SM sub forma de clisma doar o
cantitate foarte mica ajunge la acest nivel.
-dupa cedarea SM in lumenul colonului acesta poate suferi un proces de metabolizare sub
influenta enzimelor bacteriene de la acest nivel
-aceasta metabolizare poate sa duca fie la inactivarea unor SM,fie la activarea altora.
4)Administrarea rectala
Avantaje:
-utila pentru pacientii in stare de inconstienta
-utila in cazul unor medicamente cu gust sau miros neplacut
-utila daca SM se degradeaza in mediul acid gastric
-utila daca se doreste o reducere a reflectului primului pasaj hepatic in cazul unor SM
Tratamentul colonului prin administrare rectala
Se folosesc:
-microclismele medicamentoase(eneme)
22

-spumele medicamentoase se aplica rectal


Administrarea rectala
-exista cercetari care dovedesc absorbtiei bune rectale pentru substante precum:morfina, 6mercaptopurina,salbutamol,etc
-nifedipina in baze de supozitor constituie din polietilenglicoli s-a absorbit rapid,realizand
concentratii plasmatice utile in tratamentul de urgenta antihipertensiv.
Situatii care pot influenta absorbtia SM din colon
-starea de boala la nivelul intestinului,poate influenta absorbtia din colon a SM
-diareea produce modificarea in continutul de electroliti din lumenul colonului,ceea ce duce
laa modificarea pH si a absorbtiei
-diareea scade durata tranzitului ceea ce conduce la diminuarea absorbtiei
-o scadere a duratei tranzitului este defavorabila efectului complet al medicamentului cu
cedare prelungita
Administrarea rectala
-studiile privind absorbtia rectala a SM au aratat ca administrarea pe aceasta cale este
alternativa practica fata de calea orala,asa cum este in cazul anticonvulsivantelor,
analgezicelor narcotice si nenarcotice,a teofilinei,antiemeticelor.
-in anumite cazuri administrarea rectala poate fi o alternativa a caii i.v. sau a altor cai
parenterale de administrare a medicamentului
-formularea medicamentelor rectale(natura bazei de supozitor,compozitia microclismelor),
influenteaza profilul concentratiei medicamentoase plasmatice
-relatia dintre formulare si BD s-a demonstrat dar pentru diazepam,paracetamol,
indometacin,metadona
-administrarea concomitenta a unor acceleratori(promotori) ai absorbtiei reprezinta o alta
abordare pentru modificarea absorbtiei rectale dar in acest sens mai sunt necesare studii in
ceea ce priveste eficienta si siguranta
-administrarea unor SM cu sisteme de cedare controlata cum sunt pompele osmotice sau unele
hidrogeluri,poate fi o modalitate de a imbunatati profilul concentratiei medicamentoase
plasmatice
-s-au facut progrese in evaluarea actiunii iritante locale prin administrarea rectala a
medicamentului.Medicatia pe termen lung cu ergotamina sau acid acetilsalicilic,pe cale
rectala,poate provoca ulceratii.De aceea formularea trebuia sa aiba in vedere si acest aspect al
terapiei pe cale rectala.
23

CURS 6 - 26.03.2015
PIELEA
24

Pielea (cutis) constituie un invelis neintrerupt care se continua la nivelul marilor orificii (gura,
nas, etc.) cu o semimucoasa (partial keratinizata) si care, in interiorul cavitatilor respective,
devine o mucoasa propriu-zisa.
Pielea reprezinta o suprafata receptorie extrem de vasta, care asigura o sensibilitate diversa,
protejeaza corpul de leziuni mecanice si microorganisme, participa la secretarea unor produse
finale ale metabolismului si indeplineste de asemenea un important rol de termoreglare,
executa functiile de respiratie, contine rezerve energetice, leaga mediul inconjurator cu intreg
organismul.
Pielea este un organ activ si elastic, rezistent la umiditate si caldura, este un scut care apara
organismul de agresiuni externe poluare, raze ultraviolete, frig, vant, fum, chimicale, si se
manifesta conform modificarilor interne hormoni, oboseala, avitaminoza, malnutritie,
diverse dezechilibre hormonale, emotionale, alimentare. Este destul de rezistenta pentru a
avea o actiune protectoare impotriva agresiunilor externe si, totusi, destul de supla pentru a
permite miscarile. Ea conserva caldura sau raceste corpul in functie de necesitati, astfel
mentinandu-se o temperatura interna constanta. Pielea joaca un rol esential nu doar in
protejarea organismului impotriva factorilor externi ci si in definirea estetica si emotionala a
unei persoane. Pielea este ca o oglinda ce arata sanatatea si vitalitatea organismului, respira,
reflecta emotii, secreta sebum, elimina toxinele din organism.
Tipul pielii poate varia in timp in functie de varsta, dieta, hormoni, predispozitie genetica, dar
reflecta si modul de viata al persoanei. Istoricul comportamentului unei persoane de-a lungul
timpului isi pune amprenta pe aspectul si constitutia pielii, in special a tenului.
Suprafata
Suprafata pielii nu este uniforma, pe ea fiind prezente orificii, cute si proeminente. Orificiile
sunt de 2 tipuri: unele sunt mari, conducand in cavitatile naturale (gura, nas, etc.), iar altele
sunt mici, de abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. Ultimele raspund fie
foliculilor pilosi (din acestea rasar fire de par), fie glandelor sudoripare ecrine (porii).
Toate orificiile, dar mai ales cele mari, precum si cele foliculare, sunt intens populate de
microbi, fenomen ce explica frecventa mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezinta
totodata si locul unde absorbtia percutanata a apei, electrolitilor, medicamentelor (unguente,
creme, etc.) si altor substante, este maxima.
Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) si functionale, ultimele aparand
odata cu imbatranirea si scaderea elasticitatii.
Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilara, inghinala), fie microcute.
Cutele mari au unele particularitati fiziopatologice ca: umiditate mai mare fata de restul pielii,
un pH alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuata. Datorita acestor carctere, ele pot prezenta
unele imbolnaviri specifice ca: micoze, fisuri, etc.
Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toata suprafata pielii reunind orificiile porilor;
ele determina astfel mici suprafete romboidale, care constituie expresia unei elasticitati
normale. Aceste microcute dispar la nivelul cicatricelor, in starile de atrofie epidermica sau de
scleroza dermica (sclerodermice). La nivelul palmelor microcutele sunt asezate in linii arcuate
dispuse paralel, realizand amprentele, cu caractere transmisibile ereditar, importante pentru
identificarea juridica a individului.

25

Crestele dintre cute, dispuse de asemenea in linii paralele, prezinta pe ele orificiile porilor
sudoripari. Cutele functionale se constituie ca urmare a scaderii elasticitatii cutanate si a
contractiilor musculare (riduri).
Culoarea
Culoarea pielii depinde de: cantitatea de pigment melanic care confera nuante de la pielea
alba (lipsa pigmentului), pana la cea neagra (excesul de melanina). Cantitatea de melanina
este determinata genetic, dar variatiile culorii pielii, dupa latitudinea geografica (de la pol la
ecuator) arata si o adaptare. Melanina variaza intre anumite limite si in functie de expunerea
la razele ultraviolete.
Gradul de vascularizatie capilara determina nuanta roz-rosie. Vascularizatia mai abundenta a
fetii produce si anumite particularitati morbide regionale: bolile congestive ale fetii sunt mai
numeroase. Culoarea pielii depinde si de cantitatea de hemoglobina (paloarea in anemii).
Pielea copiilor mici este bogat vascularizata si mai subtire, motiv pentru care e roza.
Grosimea pielii influenteaza culoarea ei: pielea copiilor mici e mai subtire si e roza, pielea de
pe palme si talpi are o culoare galbuie datorita stratului cornos (keratinei) mai ales in conditii
de hiperkeratoza. Abundenta keratohialinei (strat granulos) confera pielii o culoare alba.
Grosimea
Grosimea pielii variaza dupa regiuni: e subtire pe fata, frunte, organe genitale, este mai groasa
pe toracele anterior, abdomen si marile pliuri. Grosimea creste la spate si pe suprafetele
extensorice ale membrelor, cea mai groasa e la palme si talpi. Dintre straturile pielii epidermul
e cel mai subtire (intre 0,03 si 1 mm), dermul este mai gros (intre 0,5-0,8 mm la fata, 2 mm pe
torace), iar hipodermul are variatii mari regionale.
pH-ul pielii
In general, pielea are un pH=5,5.
pH-ul pielii variaza usor in functie de zona, aciditatea este mai pronuntata la axile si
mucoasele intime, si este usor diferita in functie de varsta.
pH-ul pielii normale este unul usor acid.
Functiile pielii
1. Functia de aparare, impiedica patrunderea unor agenti patogeni in organism (bacterii,
substante toxice, radiatii).
2. Functia termoreglatoare la mentinerea unei temperaturi constante a corpului, pentru
evitarea supraincalzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o
temperatura scazuta pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de par pin
Musculus arrector pili se zbarlesc pielea avand aspectul de piele de gasca.
3. Functia de aparare fata de razele ultraviolete la animale aceasta functie e realizata de
blana sau pene, la om, stratul cornos stratum corneum absoarbe si reflecta cam
50% din radiatii, absorbirea radiatiilor se realizeaza prin pigmentul din piele melanina
producand bronzarea pielii, la expunere extrema la aceste radiatii se poate produce
cancerul de piele.
4. Functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul
inconjurator, aceasta fiind indeplinit de receptorii: de durere, de presiune,
termoreceptorii, receptorii de intindere, receptorii tactili.
5. Pielea ca rezervor de celule embrionare aceasta functie este folosita de chirurgie in
transplanturi
6. Functia imunologica a pielii e realizata de celulele Langerhans din piele.
26

Structura pielii poza


Epidermul
Epidermul este alcatuit dintr-un epiteliu stratificat si pavimentos, cornificat, celulele sale fiind
in permanenta regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutritia celulelor are loc prin
difuzarea limfei interstitiale din derm, prin intermediul membranei bazale si prin spatiile
inguste (de cca. 10 milimicroni), care separa intre ele celulele vitale ale acestui strat.
Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de apa din straturile profunde ale pielii
si impiedica patrunderea microbilor in ele. Celulele epidermului se impart, dupa origine,
aspect microscopic si functii, in 2 linii distincte: keratinocitele, care constituie marea
majoritate a masei celulare si melanocitele mult mai putin numeroase.
Dermul
Dermul constituie scheletul rezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat (si totodata
reunit) de epiderm prin membrana bazala.
Membrana bazala
Este alcatuita dintr-o impletire de fibre epidermice si dermice. Ea indeplineste o functie de
filtru selectiv, pentru substantele provenite din derm si care servesc la nutritia epidermului,
dar constituie si a doua bariera pentru substante ce ar putea patrunde din epiderm.
Hipodermul
Hipodermul este stratul pielii care separa pielea de straturile subiacente. El este alcatuit din
lobuli de celule grase (lipocite) continand trigliceride, cu rol de rezerva nutritiva si de izolator
termic si mecanic. Acesti lobuli sunt separati prin septuri conjunctive, in care se gasesc vase si
nervi. O structura tegumentara mai deosebita este linia apocrina. Ea se intinde de la axila, in
regiunea mamelonara si coboara convergent lateral spre perineu. Este alcatuita din aglomerari
celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. In aceasta acceptiune
glanda mamara poate fi privita ca o glanda apocrina enorma cu o structura corelata cu functia
sa secretorie.
Parul poza
Glande sebacee poza
Glande sudoripare poza
Traversarea pielii de catre SM
Aplicarea medicamentelor pe piele urmareste atingerea diferitelor regiuni ale acesteia, sau
absorbtia percutanata avand ca obiectiv concentratii terapeutice plasmatice.
Efectele de suprafata se rezuma fie la protectia pielii fata de noxele externe, fie la tratamente
ale unor afectiuni (infectii) superficiale, fie actiunea unor deodorante (actiune asupra celulelor
microbiene impiedicand descompunerea lor)
Forme adezive cutanate
Sunt produse destinate a fi aplicate pe piele.
Clasificare:
- Forme adezive nemedicamentoase
Pentru a fixa materialul de pansament (emplaste cauciucate)
Pentru a izola/proteja pielea (pansamente adezive, gelatine)
- Forme adezive medicamentoase
Pentru actiune locala
Pentru actiune sistemica (STT)
27

Sisteme terapeutice transdermice (STT)


STT sunt dispozitive care servesc ca suport sau vehicul pentru una sau mai multe SM,
destinate a fi aplicate pe piele pe un loc delimitat, in vederea eliberarii si absorbtiei SM cu
viteza constanta pentru a realiza o actiune sistemica.
Avantajele formelor farmaceutice cu eliberare modificata
- Se elimina degradarea subst sub influenta sucului gastric
- Se evita influenta variabilelor fiziologice din traiectul tubului digestiv si efectele
primului pasaj hepatic
- Este o posibilitate de aplicare in cazul subst cu timpul de injumatatire scurt sau indice
terapeutic scazut
- Se evita inconvenientul adm pe cale i.v.
- Permit oprirea tratamentului in orice moment
- Permite pastrarea actiunii terapeutice pe timpul unei perioade mai lungi de timp
- Reducerea incidentei si severitatii efectelor adverse sistemice
- Eliberarea si difuzia subst active se produce dupa o cinetica bine definita.
Dezavantaje
- Nu se aplica pentru subst care necesita concentratii plasmatice ridicate sau nu sunt
tolerate pe piele
- Subst care asigura o buna absorbtie transdermica si actioneaza sistemic in concentratii
mici sunt in numar restrans comparativ cu alte cai de administrare (scopolamina,
nitroglicerina, nicotina, progesteron, estradiol, clonidina).
Clasificare in functie de tehnologia de baza in obtinerea STT:
- Sisteme cu rezervor si membrana
- Sisteme matrita (monolitice)
- Sisteme cu rezervor multilamelar
- Sisteme microcompartimentate (microrezervoare)
I. Sisteme cu rezervor si membrana
Componente:
- folie impermeabila de plastic metalizat
- rezervor cu o concentratie determinata SM dizolvata (in etanol), suspendata in lichide
vascoase (ulei de silicon) sau dispersata cu un polimer solid (poli-izobutilena)
- o membrana cu proprietati speciale de permeabilitate; poate fi poroasa sau neporoasa
- strat adeziv pe suprafata externa a membranei, compatibil cu SM; hipoalergenic si
presosensibil
Exemple:
- Scopolamina pentru actiune in raul de miscare de 3 zile
- Nitroglicerina pentru o actiune de prevenire a atacului de angina pectorala pe o
perioada de 24 ore
- Clonidina adm in HTA cu actiune de 7 zile
- Estradiol, recomandat in menopauza cu actiune 3-4 zile
II. Sisteme matrita (microlitice)
Componente:
- folie impermeabila
- folie ocluziva de aluminiu
- rezervor cu o dispersie a SM intr-o matrita de polimer hidrofil sau lipofil cu suprafata si
grosimea bine determinate
- polimerul adeziv nu participa la eliberarea subst active ci formeaza o pelicula adeziva in
jurul rezervorului
28

Exemple: - Nitroglicerina cu un timp de actiune constanta de 24 ore


III.Sisteme cu rezervor multilamelar
Componente:
- folie impermeabila de plastic metalizat
- rezervor cu mai multe straturi in care concentratia de SM scade catre zona de aplicare pe
piele (rezervorul cel mai departe de piele are concentratia mai mare); prin difuzie scade
concentratia initiala a subst, gradientul de concentratie realizat va propulsa moleculele subst
active spre locul de absorbtie
- strat adeziv
Exemple: - nitroglicerina
IV. Sisteme microcompartimentate (microrezervoare)
Componente:
- folie ocluziva
- strat adeziv
- matrita de polimer cu rezervoare microscopice de SM
Climara Plasturi menopauza
Compozitie:
Climara plasture de 12,5 cm2 continand 3,9 mg estradiol intr-o matrice acrilata adeziva
Climara forte plasture de 25,0 cm2 continand 7,8 mg estradiol intr-o matrice acrilata adeziva
Actiune terapeutica: inceperea perioadei climacterice este caracterizata prin aparitia unei
scaderi din ce in ce mai pronuntata a productiei de estrogeni ovarieni. Aceasta conduce la o
deficienta estrogenica in organismul femeii, care da nastere la diverse tulburari si dereglari ale
starii generale de bine, pana cand organismul se adapteaza singur la scaderea productiei de
estrogeni. Deficitul de estrogeni si simptomele sale caracteristice perioadei climacterice sunt
reduse rapid si sigur prin administrarea regulata a hormonilor deficienti. Plasturele Climara
creste estradiolul sanguin. Ajunge in circulatia sanguina prin piele?????????????????
Indicatii: terapie de substitutie estrogenica la pacientele cu tulburari datorate climacteriului
natural sau indus chirurgical (doar pentru afectiuni necanceroase) de exemplu simptome
vasomotorii (bufeuri, transpiratii), tulburari de somn, atrofii, datorate insuficientei productiei
de ??????????????????????
Nitroderm-ul TTS
Compozitie: subst activa: 1,2,3-propanetriol trinitrat (nitroglicerina) 25 mg (Nitroderm TTS
5) si 50 mg (Nitroderm TTS 10). Excipienti: dimeticona, silica aerogel, silicon adeziv medical
Indicatii: tratamentul profilactic al crizelor de angina pectorala
Actiune: vasodilatator coronarian, antianginos
Actiune terapeutica: provoaca vasodilatatie coronariana, ameliorand aprovizionarea cu sange
a miocardului ischemic; provoaca vasodilatatie sistemica, indeosebi venoasa, dar si arteriolara
(la doze mari), micsorand presarcina si postsarcina, ceea ce usureaza munca inimii si scade
consumul de oxigen al miocardului; dozele mari diminueaza presiunea arteriala.
Pentru administrarea perlinguala efectul apare in 2-5 min si dureaza 10-30 min, pentru
aplicarea pe piele efectul apare in 20-60 min si dureaza 3-6 ore, in cazul introducerii i.v.
efectul este imediat si dispare repede dupa oprirea perfuziei.
CURS 7 - 02.04.2015
Absorbtia oculara a SM aspecte biofarmaceutice
29

Anatomia ochiului poza


Umoarea apoasa si umoarea vitroasa poza
Medicatia oftalmica:
1 Topica
2 Intraoculara
3 Orala (cu efect la nivel ocular)
Tunicile ochiului
Sclerotica membrana externa, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta
Uveea: uveea anterioara si uveea posterioara
Uveea anterioara corpul ciliar si irisul
Corpul ciliar: muschii ciliari si procesele ciliare
Irisul: membrana situata vertical in fata cristalinului este colorata diferit
Uveea posterioara: coroida formeaza corpul ciliar
Retina: strat de celule fotosensibile situate pe partea interna a peretului globului
ocular
Raza de lumina retina nervul optic conduce impulsurile prin chiasma
optica centrul optic din creier
Retina: celule fotosensibile care receptioneaza lumina transformand-o in impuls
nervos (celule cu conuri si celule cu bastonase)
Celulele interneuronale (bipolare si orizontale) transmit impulsul nervos de la
celulele senzitive numai in zona retinei
Aparatul lacrimal: glandele lacrimale si aparatul de drenaj
Punctele lacrimale superior si inferior
Canaliculele lacrimale
Sac lacrimal
Canalul lacrimo-nazal dreneaza lacrimile in nas
Lichidul lacrimal
Saruri
Glucoza
Alti compusi organici
Proteine aprox 0,7%
Lizozim
Compozitia lichidului lacrimal
Lacrimile 3 straturi:
Mucusul la exteriorul ochiului formand un strat de care filmul lacrimal sa
adere
Stratul mijlociu apos: 98% apa, NaCl, proteine si alte componente
Stratul lipidic exterior film uleios, impiedica evaporarea
Corneea: tesuturi suprapuse, lipsite de vascularizatie
Grosime: cca 0,5 mm in regiunea centrala
6 tesuturi esentiale: epiteliul, membrana bazala, membrana Bowman,
stroma, membrana Descemetov si endoteliul
Vascularizatia ochiului
- Artera oftalmica: artera centrala a retinei, ramurile ciliare anterioare si
posterioare
- Vena oftalmica:
30

vena oftalmica superioara care dreneaza regiunile superioare ale orbitei,


pleoapelor si fruntii
vena oftalmica inferioara dreneaza regiunile inferioare ale orbite,
pleoapelor
anastomoze cu vena angulara si plexul pterigoid

Functiile globului ocular


Globul ocular mediu refrigerent, 60 de dioptrii:
corneea
umoarea apoasa
cristalinul
corpul vitros
Biodisponibilitatea substantelor medicamentoase administrate la nivelul ochiului
factori care influenteaza cinetica SM in sacul conjunctival
permeabilitatea corneei
cinetica eliminarii SM de la locul aplicarii si din ochi
Biodisponibilitatea SM administrate la nivelul ochiului
1 Pierderea prin fisura palpebrala in canalul nazolacrimal
- 7-9 microlitri de lacrimi
- Turn over fiziologic: 0,1 microlitri/min
- Maxim 30 microlitri
2 Reflexul de lacrimare
3 Absorbtia SM prin conjunctiva palpebrala si bulbara si eliminare prin
circuitul sanguin
Formularea medicamentelor oftalmice
pH-ul
ideal pH echivalent cu cel al lacrimilor (7,4)
pH-ul dorit trebuie optimizat pentru stabilitate
pH = 4-9
tonicitatea
tonicitatea = presiunea osmotica exercitata de sarurile din solutiile apoase
presiunea osmotica a lichidului apos intraocular
izotonicitatea: foarte importanta in cazul solutiilor intraoculare
limpiditatea
solutiile oftalmice nu contin ingrediente nedizolvate sau particule straine
filtrare
conditii aseptice
vascozitatea
solutiile si suspensiile oftalmice pot contine polimeri care sa le confere
vascozitatea si sa prelungeasca timpul de contact cu corneea
polimerii hidrofili utilizati: metilceluloza, hidroxipropilmetilceluloza,
hidroxietilceluloza, alcool polivinilic, etc.
Substante active
Clase farmacologice
Stabilitate: - reactii de degradare fizico-chimica; - exemple
Toleranta pe mucoasa oftalmica
Substante auxiliare
Substante care ajusteaza pH-ul, sisteme tampon
Antioxidanti, chelatanti
31

Conservanti
Izotonizanti
Agenti de crestere a vascozitatii

Preparate oftalmice moderne obiective


Cresterea biodisponibilitatii
a Agenti de vascozitate
Strategie importanta a cercetarilor recente din domeniul preparatelor
oftalmice
Polimeri hidrofili: derivati de celuloza, PVA, acid poliacrilic
Avantaje: formularea de solutii care se pot administra prin picurare,
preparare usoara, prelungirea remanentei
Dezavantaje: efectul asupra biodisponibilitatii a fost minimal la om,
semnificatie clinica modesta/buna
b Geluri
Majoritatea agentilor de vascozitate formeaza geluri la concentratii mari in
apa
Avantaje: prelungirea remanentei, reducerea expunerii sistemice
Dezavantaje: crestere limitata a biodisponibilitatii, reducerea numarului de
administrari, reduc acceptanta pacientului
Pilopine HS gel (Alcon)
Timoptic XE (Merck)
c Prodrug-uri
Cresterea permeabilitatii corneei prin modificarea hidrofiliei sau lipofiliei
medicamentelor
Eliberarea controlata a SM
a Nanoparticule
Latex pilocarpina acetoftalat de celuloza
(pilocarpina absorbita pe particule care au fost suspendate intr-o solutie
apoasa pH =,)
Piloplex dispersie apoasa polimerica de pilocarpina sub forma de sare si
co-polimerul de acid acrilic laurilmetacrilat
b Implante
1 Implante biodegradabile
-fabricate din polimeri hidrofobici dar biodegradabili
-SM este eliberata prin eroziunea suprafetei implantului
2 implante solubile
-au la baza polimeri hidrofili solubili in apa
-Lacrisert
Colirele picaturi pentru ochi = oculoguttae
1 se folosesc frecvent
2 sunt ieftine\
3 durata actiune este mica
4 necesitatea administrarii frecvente
5 biodisponibilitatea este mica
Unguentele oftalmice
1 se prepara din excipienti sterilizati, netoxici, inerti avand in asociere si
emulgatori spre a favoriza contactul cu mucoasa hidrofila
2 produc dificultati in vedere si de aceea se aplica pe timpul noptii
3 au avantajul unei durate prelungite de contact cu corneea
32

Solutiile injectabile si perfuzabile


Solutiile injectabile si perfuzabile isi au rolul in tratamentul intraocular, mai ales
in timpul interventiilor chirurgicale pe ochi.
Implantele
1 sunt sisteme elastice sau rigide, din polimeri naturali sau de sinteza, care
aplicate pe cornee cedeaza SM o perioada mai mare de timp
2 lamelele de gelatina impregnate cu SM au dezavantajul unei cedari
variabile
3 sistemul terapeutic Ocusert, care contine pilocarpina, poate elibera SM cu
viteza constanta, de 20 sau 40 micrograme pe ora, timp de o saptamana.
Medicatia topica oftalmica
un dezavantaj al medicatiei topice oftalmice il reprezinta biodisponibilitatea
scazuta in umoarea apoasa a SM
pilocarpina se foloseste pentru efectul sau miotic, de reducere a presiunii
intraoculare in glaucom
din doza instilata doar 1-3% se absoarbe in ochi
din doza administrata 50% se pierde in circulatia sistemica prin absorbtie prin
conjunctiva
Administrarea topica de betablocante
betablocantele se utilizeaza si ele in tratamentul glaucomului
betablocantul levobunolol se pierde de la locul de administrare in
proportie de peste 46% iar 12% este metabolizat in tesutul ocular.
Absorbtia SM aplicate in sacul conjunctival (prin cornee)
este dependenta de numerosi factori fiziologici si de formulare a
medicamentului iar biodisponibilitatea oculara este mica
administrarea frecventa sau folosirea unor noi sisteme de administrare cu
cedare controlata cresc biodisponibilitatea oculara a medicamentelor
aplicate pe cornee

33

Curs 8/9
Cavitatea nazala:
-este alc din cele 2 fose nazale care comunica cu ext prin nari si cu faringele prin
doua orificii numite coanela intrare in mari firele de par opresc impuritatile din
aeryl inspirat
-fosele nazale comunica si cu mici cavitati,pline de aer ,sapate in oasele din jur
numite sinusuri
-fosele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoaxsa
nazala,gobat vascularizata care incalzeste aerul inspirat
-mucoasa nazala care captuseste partea superioara a foselor nazale se num
mucoasa olfactiva(curol in olfactie/miros)
-mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditate,retine praful si
unele microroganisme
Medicamente aplicate pt mucoasa nazala:
-tratamentul unor alergii locale(cromoglicat)
-actiune decongestive(efedrina)
-actiune antiinfectioasa(neomicina)
Medicamente aplicate nazal pt actiune sistemica:
-sunt cele care dupa administrare perorala pot fi inactivate in tubul digestive sau
prin efectul primului pasaj hepatic
-in aceasta categorie intra peptidele
-au o buna absorbtie sistemica dupa admin nazala
urmatoarele:propranolol,progesteronul,xilina,nicardipina,metoprolol
Peptidele :
-sunt polimeri scurti alc prin legarea intr-o anumita ordine a mai multor
aminoacizi;legatura dintre 2 aminoacizi se num legatura peptidica
Progesteronul:
-este unul dintre hormonii vitali pt femei;joaca un rol essential in stimularea
metabolismului si controleaza activitatea hormonala; nivelul scazut de
progesterone sau deficient de progesterone poate duce la complicatii severe;
-joaca un rol vital si in mentinerea sarcinii; este produs de femei in timpul ciclului
menstrual
Nicardipina:
-blocant al canalelor de Ca2+ inhiba intrarea Ca2+ in celulele musculare metede
vasculare generand efecte vasodilatatoare prin relaxarea muschilor
-blocheaza intrarea Ca2+ la nivelul miocitelor cardiac generand efect inotrop
negative
34

Ergotamina:
-este un alkaloid polipeptidic,care se gaseste in cornul secarei;
-grupa ergotaminei este alc din diferiti alcaloizi,denumiti in functie de restul de
aminoacid grefat oe nucleul de baza
-are actiune vasoconstrictoare mai ale asupra organelor
coronare,periferice,cerebrale- actioneaza asupra receptorilor adrenergici si
sertoninergici
-are actiune deprimanta asupra centrului
respirator,vasomotor,termoreglator,determina cresterea tensiunii arteriale
-in asociere cu cofeina,biodisponibilitaea ergotaminei creste cu circa 300
ori;aceasta proprietate este utilizata in combaterea crizelor de migrena
Medicamente administrate nazal pt actiune sistemica:
-deoarece mucoasa nazala are o capacitate redusa de metabolizare se pot
administra peptide pe aceasta cale
-s-a constatat buna absorbtie pt interferon,hormonal luteinizant si peptida
natriuretica
-insulina si calcitonina au dat raspunsuri variabile
-prezenta unor acceleratori de absorbtie qa condus la cresterea semnificativa a
absorbtiei in unele cazuri(ex:saruri biliare)
-calea nazala este o cale de alternative pt admin unor med,pentru care solutiile
de pana in prezent cu forma farmaceutica si cai de administrare nu sunt cele mai
corespunzatoare
Tipuri de preparate farmaceutice utilizate local:
-picaturi pt nas si aerosoli
-o pic dintr-o solutie nu acopera integral suprafata mucoasei absorbante dar un
exces(peste 100 microbiti) se elimina prin inghitire
-administrarea de aerosoli ofera o distributie locala buna
Aerosoli:
-sunt prep farmaceutitce sub forma de particule fine,dispersate in aer sau alt
gaza cu ajutorul unor dispositive special,destinate aplicarii la niv ceilor
respiratorii,pe piele sau mucosae
-termenul de aerosol se refera la sistemul fizic eterogen de dispersie a
particulelor lochide sau solubile intr-un mediu gazos
-prin aerosol medicamentos se intelege un preparat farmaceutic al carui continut
sub presiune intr-un recipient rezistent este expluzat cu putere de catre un agent
propulsator printr-o valva ce provoaca o dispersare omogena a solutiei sau a
suspensiei subst active in faza gazoasa(aerul sau propulsatorul volatilizat)
-preparatele pt inhalatii se prezint sub forma lichida sau solida si sunt destinate
aplicarii pe cale respiratorie,in vederea unor actiuni locale sau sistemice
-atat pt preparate lichide(solutii,suspensii,emulsii) cat si solide(pudre) sunt
transformate in aerosoli in vederea admin lor
-se utilizeaza termenul de nebulizare sau spray deoarece continutul lichis dintr-un
sistemde conditionare este pulverizat cu ajutorul agentului propulsator
-diferenta dintre aerosol,spray si nebulizator nu este riguroasa privinf forma farm
de aerosolizat,notiunile fiind simonime
35

Avantajele aerosolilor:
-asigura o admin comoda la nivelul arborelui respirator,acceptata de pacienti
-subst active evita bariera hepatica si actiunea sucurilor digestive
-absorbtia nazala pe cale transpulmonara este comparabila cu cea obtinuta pt
cale parenterala,subst medicamentoase admin cu aerosoli admin la acest nivel
pot fi utilizate in doze reduse fata de alte cai de admin
-in dispositive corespunzatoare asigura o dozare precisa a subst med
-constituie o forma de admin directa a subst med pe piele si mucosae
-med nu se poate contamina in sist de dispositive in care este conditionat
Dezavantajele aerosolilor:
-unul din dezavantaje este det de dispozitivele in care se face conditionarea
primara,ce cuprins sist de pulverizare a med;acest dispozitiv ridica pretul med
-anumite tipuri de aparate necesita personal calificat pt functionare in
intretinerea acestor dispositive
Clasificarea aerosolilor Se face in functie de :
a)Dupa marimea partoculelor:
-aerosoli adevarati diamnetru de 0.05-5 um pt admin transpulmonara
-pseudoaerosoli-diametru peste 5 um,destinati pielii si mucoaselor;utilizeaza ca
mediu de dispozitiv nu numai aer si ci hidrocarburi fluorurate,azot etc
b)In functie de nr fazelor:
-aerosili bifazici-faza interna este dispersata in cea externa(solid/gaz sau
lichid/gaz)
Sunt alc dintr-o solutie a componentelor active in propulsatorul lichid.solventul
este alc din gazul propulsator sau dintr-un amestec format din gazul propulsator
si uii cosolventi:alcool,propilenglicolul
-aerosoli trifazici-la care se adauga o faza nemiscibila cu cele 2 componente,un
continut cu cele 3 stari de agregare(gaz/lichid/solid sau cele 2 nemiscible si gaz)
Dupa modul de aplicare:
-aerosoli de uz intern-cei inhalati si care isi exercita actiunea la niv cailor resp
-aerosoli de uz extern cu aplicatii pe piele si
mucosae(nazala,bucala,vaginala,auriculara)
Dupa metoda de preparare
Posibilitati de crestere a absorbtiei la nivelul mucoasei nazale:
-prezenta agentilor de crestere a vascozitatii
-aplicarea unor produse bioadezive deterina o stationare prelungita,cu
posibilitatea unei cresteri a biodisponibilitatii sistemice
Absorbtia pulmonara a subst med-aspecte biofarmaceutice
Aparatil respirator
-este alc din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimbruilor de
gaze dintre organism si mediul extern.In plus ,partea superioara a cavitatii
nazale la nivelul muc olfactive se percepe mirosul,iar laringele un alt segment al
aparatului resp,datorita corzilor vocale inferioare realizeaza fonatia.
36

Este alc din caile resp,care au rol in vehicularea aerului si din plamani,organe la
nivelul carora au loc schimbul de gaze (O2 +CO2)
Cav nazala+faringe= caile resp superioare
Laringele+trahee+bronhii=caile resp inferioare
Plamanii:
-reprezinta principalele organe ale ap respirator,fiind situati in cav toracica
deasupra diafragmului
-au forma unor jumatati de con sectionat de un varf spre baza,masa medie a
celor 2 plamani fiind de 1300 g
-prezinta baza concave asezata pe diafragma si care prin intermediul
diafragmului,la dreapta este in raport cu lobul stang al ficatului,cu fundul
stomacului si cu splina
Structura plamanului:
-este cea a unei glande tubuloacinoase,fiind alc dintr-un sistem de canale
aeriene si dintr-o si dintr-o multitudine de saci
Plamanul are o dubla vascularizatie-functionala si nutritive.
Vascularizatia functionala realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de
trunchiul pulmonary si venele pulmonare=> mica circulatie.
Vascularizatia nutritive-face parte din mica circulatie si este reprezentata de
arterele si venele bronsice.
Respiratia:
-una dintre functiile esentiale ale organismelor vii,functia prin care se realizeaza
aportul de oxygen din aerul ambient pana la nivelul cellular,in parallel cu
eliminarea in atmosfera a CO2,realizat din metabolismul cellular
-aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme
morfofunctionale in mai multe etape stranse correlate intr=o stricta
succesiune.Aceste etape sunt:ventilatia pulmonara,difuziunea si schimbul de
gaze la niv membranelor alveolo-capilare,transportul gazelor In sange si resp
celuloza.
Ventilatia pulmonara este procesul prin care se realizeaza circulatia alternative a
aerului intre mediu ambient si alveolele pulmonare si eliminarea CO2 catre ext.
Miscarile ventilatorii:
-circulatia alternative a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale
volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a planamului
care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice
ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a 2 miscari de
sens opus,definite ca misacrea inspiratory si expiratorie.
Volumele si capacitaile pulmonare
In cursul Miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror
marime este in fet de talia persoanei,de varsta ,sex,postura etc si a carot
cuantificarea poate adduce info asupra integritatii ap toraco-pulmonar.Evaluarea
volumelor se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.

37

38