Parazitismul

A efectuat: Andronache Zinaida

Cuprins:

Definitii
Clasificare generalitati
Paraziti ai plantelor
Parazitismul cu acarieni si insecte la pasari
Parazitismul cu pureci si capuse la mamifere (pisici)
Parazitismul la om
Bibliografie

Parazitismul este o form de via n

care parazitul i procur hrana
necesar de la un alt organism viu
numit gazd pe care-l paraziteaz i
i produce carene care duc frecvent la
mbolnvirea sau chiar moartea gazdei.
Parazitismul este obligatoriu si
permanent; este intalnit in lumea
animalelor (ex: cucul isi depune ouale
in cuibul altor pasari, dupa ce, in
prealabil, ouale acestora au fost
aruncate) si in lumea vegetala (ex:
lupoaia si cuscuta paraziteaza trifoiul).

Dup regnul vegetal sau animal din care provine

gazda exist:
- fitoparazii
- zooparazii

Dup locul unde paraziteaz, paraziii pot fi:

- endoparazii (triesc n corpul gazdei)
- ectoparazii (triesc pe corpul gazdei).

De exemplu endoparazii sunt viermii intestinali,

iar ca ectoparazit se poate aminti Sarcoptes
scabie care produce scabie.

De la inceputul inceputului si pana acum, orice vietuitoare, in

evolutia proprie, a trebuit sa-si gaseasca un loc al ei in lume.
Fiecare specie ocupa o asa-numita nisa ecologica, o anumita
pozitie in cadrul unui ecosistem.

Pentru vietuitoarele parazite, acest mod de a trai, pe seama unui

organism-gazda, nu inseamna altceva decat ca si-au gasit o nisa
ecologica a lor. Cu adevarat impresionanta este diversitatea
aspectelor pe care le poate imbraca acest fenomen. Exista mii
de specii parazite - protozoare, plante, animale, ciuperci .

Desi vasta majoritate a speciilor de animale parazite sunt

nevertebrate, exista cateva cazuri binecunoscute si printre
vertebrate.

Printre plante, exista unele obligatoriu parazite si altele mai

putin pretentioase, care pot trai oricum: daca gasesc o gazda so paraziteze, bine; daca nu, nu. Unele plante sunt semiparazite:
vascul - crescand pe alte plante si "furandu-le" seva bruta, dar
facandu-si singure fotosinteza.

Multe nevertebrate sunt parazite in stadiul de larva, dar duc o

viata libera in stadiul de adult sau invers.

Paraziti ai plantelor

Paduchele lanos (Pseudococcus sp.)

Sunt insecte parazite de dimensiuni foarte mici, dar
care pot fi deosebit de daunatoare prin faptul ca
formeaza colonii numeroase pe suprafata plantelor.
Se strang pe tulpina si pe partea interioara a
frunzelor. Prezenta lor este data de aspectul albicios
pe care il dau plantelor pe care le colonizeaza. Se
hranesc cu seva si avanseaza catre radacini. Daca
planta nu este tratata la timp, infestarea poate duce
la uscarea acesteia.

Afidele (Aphis sp.)

Afidele sunt foarte des intalnite, semnele prezentei
lor fiind aspectul lucios al frunzelor, aspect dat de
excrementele parazitilor care se depun in timp pe
suprafata frunzelor.

Acarienii (Tetranychus)
Sunt paianjeni de mici dimensiuni ce nu pot fi observati
cu ochiul liber. Semenele care ajuta la depistarea
prezentei sunt aparitia petelor galbene pe suprafata
frunzelor si caderea frunzelor tinere. Se inmultesc foarte
usor, in special in mediile calduroase si foarte uscate.

Tripsul (Thrips sp.)

Acesti paraziti se hranesc cu seva plantelor, larvele
inteapa frunzele si sug seva, ceea ce are ca efect patarea
si uscarea frunzelor. Se inmultesc rapid in mediul cald si
umed. Se pot observa cu usurinta pe frunze, avand
culoarea galben-maronie. Plantele infestate cu trips se
trateaza cu insecticid special.

Parazitismul cu acarieni si insecte la

pasari
Psrile, ca i mamiferele, inclusiv omul, sunt gazde
pentru diferii parazii externi care pot provoca leziuni, stri de
disconfort sau chiar disfuncii animalelor parazitate.
Arachnoentomozele sunt boli parazitare produse de acarieni i
insecte; afeciunile produse de arachnide sunt denumite
arachnoze, iar cele produse de insecte, entomoze.

Dintre arachnoze, la pasari mentionam raia- produs de

parazii (acarieni) din genul Cnemidocoptes, care determin:

1. Ria picioarelor - ntlnit la gin, curc, bibilic,

fazan i mai ales la cocoi i curcani. Aceasta apare la psrile
mai n vrst, indiferent de anotimp i se caracterizeaz prin
cruste groase de culoare alb - vroas la nivelul picioarelor,
care duc n timp la desprinderea solzilor, inflamaii i
chiopturi
2. Ria corpului este o parazitoz foarte contagioas, cu
evoluie rapid. Parazitul se localizeaz n apropierea tijelor
penelor, ducnd la cderea acestora, mai nti de pe crupion,
apoi coapse, abdomen, aripi, iar pe piele apar cruste alb cenuii, fine, troase mai nti.

Parazitismul cu paduchi malofagi la

pasari
Paduchii triesc n pene, hrnindu-se cu
celule epidermice descuamate sau cu teci ale
penelor n cretere i care determin cderea
penelor, crustizri, prurit. Parazitoza este mai
frecvent n gospodriile populaiei acolo
unde paraziii au condiii mai bune de
transmitere, fiind receptive psrile la toate
vrstele, mai ales cele cu carene alimentare.

Ectoparazitismul cu capuse la pasari

Cpuele sunt acarieni din familiile Argasidae i
Dermanisidae, care paraziteaz psrile din toate sistemele de
cretere. Acestea, fiind parazii care se hrnesc cu snge,
determin anemie, dar i toxicoz cauzat de substanele
toxice coninute n saliv, producnd chiar moartea psrilor.
Ele pot s inoculeze prin neptur diferii ageni patogeni ai
unor boli virale sau bacteriene.

Paraziii sunt foarte prolifici, femelele depunnd un mare

numr de ou n adposturile psrilor care apoi evolueaz n
diferite stadii larvare care paraziteaz psrile, localizndu-se
n regiunea gtului, sub aripi.

Paraziii aduli sunt hematofagi nocturni, prsesc corpul

psrilor ziua retrgndu-se n locurile ascunse din adposturi.
Psrile parazitate de cpue prezint anemie, sunt agitate, se
ciugulesc, slbesc, scade ouatul, iar la pui are loc o stagnare a
creterii cu paralizii i mortaliti nsemnate.

Parazitismul cu pureci si capuse la

mamifere (pisici)

Parazitismul cu pureci
Purecii se pot sesiza mai frecvent in
anotimpul calduros si sunt reprezentati
de paraziti din ordinul Aphaniptera cu
corpul turtit lateral si membrele
posterioare foarte lungi, care ii ajuta
sa efectueze salturi.

Parazitismul cu capuse
Pisicile pot lua intamplator capusele de pe plante,
scanduri, tufisuri, gazon, care se prind de parul sau pielea
acestora.Infestatia cu capuse la pisica este mai frecventa in
anii secetosi, cand acesti paraziti se inmultesc extrem de mult
si ataca animalele cu sange cald.
Ele sug sangele pana se umfla ca o aluna, dupa care se
desprind singure de pe animal, cad jos si isi reiau ciclul
evolutiv.

Parazitismul la om

Exista peste 100 de tipuri diferite de paraziti si viermi care

pot trai in corpul uman. Unii sunt microscopici, in timp ce altii
sunt atat de mari incat pot fi vazuti cu usurinta cu ochiul liber.
Aceste organisme pot fi intalnite oriunde in mediul nostru de
viata, in aerul pe care il respiram, in apa pe care o bem, in
mancareanoastra.

Noi cream mediul ideal de viata pentru paraziti atunci cand

intestinele devin ineficiente in eliminarea produselor digerate.

Tipuri de paraziti
Exista 3200 specii de paraziti impartiti in patru mari categorii:
Protozoare, Trematode, Cestode si Nematode.
1. Nematodele sunt viermi des intalniti: rotunzi (Ascaris lumbricoides),
viermi "carlig", etc. Marimea poate varia de la 2 la 35centimetri.
2. Protozoarele: amoeba, neospora, toxoplasmosis, cryptosporidium,
giardia, sarcocystis si trichomonas vaginalis.
Amoeba este un microorganism cu forma neregulata, care infecteaza
sfarsitul intestinului mic si colonul. Amebiaza este cea mai intalnita
infectie si este cauzata de specia Entamoeba histolytica.
Giardia este cel mai prevalent parazit intestinal la oameni si se gaseste in
apa potabila
Trichomonas vaginalis este un patogen care sta in vaginul sau uretrele
femeilor si in glandele de prostata la barbati. La femei apare o scurgere
lichida galbuie insotita de mancarime si senzatia de arsura.

3. Cestodele sunt viermii intalniti in carnea de

porc, peste, la caini si sobolani. Acesti viermi luati din
carnea de peste pot creste pana la 35 picioare lungime si
pot trai 10 ani in intestinele unei persoane. Unii viermi
pot depune si 1 milion de oua pe zi.
4. Trematodele: viermii intalniti in sange, ficat,
plamani, rinichi si in intestine. Acesti viermi pot cauza
boli severe ale tractului intestinal, ficat si pot distruge
celulele de sange. Marimea variaza de la 1 la 2,5 cm in
lungime.
5. Spirochetii sunt organisme foarte mici care au
forma de spirala si se multiplica in sange si sistemul
limfatic. Acestia pot fi: spirochetii (care sunt cei mai
mari), saprospira, cristispira, treponema (cei mai mici) si
multi altii. Gazdele sau cei care ii transmit sunt de
obicei: paduchi, muste, tantari, capuse, plosnite, acarieni
si
insecte
zburatoare.

Bibliografie:

www.wikipedia.org
www.descopera.ro
www.dictinarweb.com
www.medicart.ro
Crisan A., Zoologia nevertebratelor