Sunteți pe pagina 1din 7

Cu o istorie de o suta cincizeci de ani, toate marile branduri de lux au inceput ca afaceri

de familie. Mai mult, timp de decenii, generatii intregi s-au luptat pentru ca aceste
branduri sa ramina afaceri de familie. In ultimii ani, cresterea competitiei, globalizarea,
schimbarea pietelor au obligat firmele de familie sa puna eficienta economica inainte de
toate. sentimentelor, a amintirilor, a sufletului.
Un brand construit cu truda si suflet de catre familie sa ajunga in patrimoniul unor
persoane care au doar interese economice, nu si vibratii profunde, nu este un lucru simplu
de acceptat. Apoi, au fost motive de independenta decizionala si financiara. Cu un
actionar strain, nu mai poti sa iei deciziile pe care le-ai lua cand afacerea se deruleaza in
sanul familiei. Cand ai partener un actionar strain, trebuie sa tii cont de interesele lui,
trebuie sa iei in cacul ideile lui creative, care, de ce nu ?, pot sa modifice linia traditionala
a brandului. Ce te faci, totusi, cand presiunea concurentei si a clientilor nu mai poate fi
dusa de catre familie? Vinzi sau te listezi pe bursa. Unele dintre marile branduri de lux au
acceptat sa vinda bijuterii, cum este Gucci. Altele, cum este Armani, lupta in continuare
sa-si pastreze independenta, refuzind temerar accesul strainilor la nivelul executiv. Altele,
combina stilul afacerii in familie cu cel al afacerii publice, pastrind puterea decizionala in
familie, dar listind o parte din actiuni pe piata de capital. Aceasta din urma strategie este
urmata cu succes de Bulgari

1. Vanzarile pe internet- Bvlgari si Boucheron

Boucheron, este un mare producator de bijuterii de lux si face parte din


grupul francez PPR (Pinault-Printemps-Redoute).

Bulgari este cel mai mare producator de bijuterii din Italia,


In ceea ce priveste vanzarile pe internet,acestia au lansat site-uri prin care
sa-si vanda produsele sale.
ca urmare a tendintei industriei de profil de a se orienta tot mai mult spre
e-commerce.

Jean-Christophe Bedos, directorul executiv al companiei franceze Boucheron, a adaugat


ca nu are idee ce volum de vanzari va genera site-ul lor, dar ca se asteapta la o crestere a
vanzarilor din lanturile sale de magazine.

Jean-Christophe Bedos, directorul executiv al companiei franceze Boucheron


urmeaza sa se extinda cu noi unitati in Doha, Bahrain, Sankt Petersburg, Macao,
Shanghai si Bordeaux. Miscarea este sprijinita si de adevaratul boom experimentat in
prezent de industria de profil, bagajele cu monograme si inelele cu diamant fiind de
departe cele mai cautate produse de lux.
Pana acum, consumatorii americani s-au dovedit cei mai dispusi sa cheltuiasca
mii de dolari pe cumparaturile online, impunand un trend care se extinde la nivel
mondial.

Site-ul Boucheron va permite cumparaturi directe de pana la 10.000 de


euro,

clientii care depasesc aceasta suma avand la dispozitie o linie telefonica directa cu
producatorul prin care sa se realizeze transferul de bani si produse.
Compania italiana Bulgari este o companie italiana ,fondata de imigrantul grec
Sotirio Bulgari, in anul 1884.

Oficialii Bvlgari, pentru anul 2013,prezinta ca Profitul primului trimestru


a crescut cu 31,5% pana la 23,9 milioane de euro, estimandu-se o majorare
a profitului net si a vanzarilor intre 8 si 12% pentru anul curent.

Bulgari se situeaza pe locul trei in lume in topul celor mai mari bijutieri, cu
venituri anuale de peste un milliard de euro si o valoare de piata care se ridica la
3,6 miliarde de euro. Iar in ceea ce priveste cifra de afaceri a comerciantilor
online, a depasit 1,1 miliarde de euro,. Vanzarile online au avut o crestere de peste
30% pe al doilea trimestru al anului 2014, iar cifra de afaceri a comerciantilor
online a depasit 1,1 miliarde de euro, potrivit Barometrului publicat de Asociatia
Franceza pentru Comert si Servicii Online. Numarul de tranzactii, inregistrat la
13,2 milioane, in crestere cu 21 de procente fata de aceeasi perioada a anului
2012.
In Romania, au fost efectuate aproximativ 129.000 de tranzactii de tip
cumparaturi online, cu o valoare totala de peste 8,8 milioane de euro. potrivit unui
comunicat al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. [in primele zece
luni ale anului trecut],

1. Dezvoltarea industriei bijuteriilor


Din nevoia de finantare rapida, industria bijuteriilor lux este intr-o continua
dezvoltare. Pietele de pe teritoriul Asiei cresc pe zi ce trece si devin tot mai importante.
Cererea de produse noi si de magazine a atins o cota importanta. Pe continentul asiatic
branduri celebre isi extind aripile pentru a da nastere unor noi linii de productie. In Italia,
companiile sunt cu ochii pe competitorii lor straini, mai precis, pe grupurile conduse de
francezi care domina piata bijuteriilor.
Membrii clanului Bulgari detin in continuare 52% din afacere ceea ce ii
pozitioneaza la conducerea firmei. Dintre companiile de lux italiene, doar Armani si
Bulgari si-au mentinut statutul de afacere de familie in jungla economica mondiala si a
jocurilor la bursa. Pe de alta parte, Gucci, o alta companie producatoare de bijuterii si
bunuri de lux din Italia, nu a putut face fata luptelor de pe aceasta piata si a acceptat sa fie
achizitionata de grupul francez PPR. Multe dintre noile branduri au nevoie de o traditie si
de un nume cu rezonanta pentru a rezista, ceea ce este foarte greu de obtinut. Barierele
sunt foarte inalte si nu pot fi depasite usor. Pentru a crea un nume cunoscut pe piata
bijuteriilor este nevoie de un capital masiv, iar peste 70% din noile firme nu indeplinesc
aceasta conditie, iar de aici rezulta si esecul lor.
In Romania, o treime din bijuteriile purtate de romni sunt produse n ar.
Producia autohton se ridic lunar la aproape 500 de kilograme de bijuterii. n domeniu
activeaz aproape 7.000 de firme, care au peste 100.000 de angajai.
n fiecare an, cerceii i brrile aduse din Italia sau Turcia ne determin s cheltuim zeci
de milioane de euro.
De remarcat este faptul ca argintul a ajuns s ctige teren n faa aurului datorit
preului mai mic. Dac n 2007 trei sferturi din pia nsemna aur, astzi argintul este la
putere.
2. Piata neagra
Producatorii romani de bijuterii au riscat sa-si inchida afacerile in 2007, din cauza
fiscalitatii si a dezvoltarii pietei negre.
Cea mai mare problema cu care se confrunta aceasta piata este dezvoltarea din ce
in ce mai accentuata a pietei negre care, potrivit Patronatului Bijutierilor din Romania
(PBR), reprezinta 75% din totalul bijuteriilor care intra in tara. Cele mai multe dintre
3

acestea provin din Turcia si Italia, de unde sunt aduse prin "filiere organizate".
Conform PBR, piata bijuteriilor din aur comercializate in Romania se compune
din bijuterii produse in Romania, in strainatate si importate in Romania pentru vanzare de
catre agentii economici, bijuterii vandute in consignatii si case de amanet si bijuterii
vandute pe piata neagra.
Opt din zece bijuterii sunt vndute n condiii dubioase, astfel c zeci de mii de
romni pltesc bani grei pentru podoabe care numai din aur i argint nu sunt. Piaa
neagr a luat avnt n ultimii ani, mai ales dup ce doamnele au nceput s se uite mai
atent n portofel, nainte s cumpere o pereche de cercei.
Un inel din aur alb de 14 carate cu smarald, a crui montur este din aur galben,
cost 2.800 de lei, adic 615. Este o bijuterie unicat, care are toate ansele s rmn
nevndut, deoarece c romnii gsesc tot mai greu bani n buzunar pentru astfel de
podoabe. Puini sunt dispui s plteasc peste 350 de euro pentru un inel sau o pereche
de cercei. Este i motivul pentru care piaa neagr a luat avnt. Dac ne zgrcim la bani,
ajungem s cumprm bijuterii de la colul strzii, care sunt de cele mai multe ori
fabricate din ipsos, plumb sau srm.
Dup cum spune preedintele Patronatului Bijutierilor din Romnia, Karl Heinz,
cel puin 75-80% din pia este pia subteran, nefiscalizat. Pe aceast pia, evaziunea
fiscal a fost estimat la 300 de milioane de euro pe an.
3. Pericolul de disparitie

Metalele pretioase nu sunt supuse accizarii in nici unul din statele


membre UE.
Daca comertul cu bijuterii in casele de amanet este scutit de accize, favorizand pe de o
parte dezvoltarea pietei negre, odata cu adoptarea Codului Vamal, pe 1 ianuarie 2007, au
fost eliminate accizele la bijuteriile si metalele pretioase importate, ceea ce a dezavantajat
si mai mult productia interna.
Conform statisticilor PRB, veniturile colectate din acciza aplicata bijuteriilor se
ridica la circa 40 - 50.000 euro lunar, iar Ministerul Finantelor Publice nu poate oferi o
statistica in acest sens.

Potrivit presedintelui PBR, Karl Heinz, in momentul de fata acciza si taxele


determina o majorare a pretului la sursa cu circa 50%, iar productia autohtona de bijuterii
este aproape paralizata, intrucat nu se mai fac investitii. La bursele internationale gramul
de aur este cotat la circa 21,69 dolari. In procesul de prelucrare al aurului un procent de
8% il reprezinta pierderea tehnica iar circa 20 lei este costul de productie. Daca se mai
adauga acciza (de 25%), TVA-ul de 19% si adaosul comercial pentru cel care intretine
magazinul cu amanuntul care este de 20%, ajungem la un pret mediu al gramului de aur
de 101 lei.
4. Accizarea bijuteriilor din UE
Conform statisticilor, metalele pretioase nu sunt supuse accizarii in nici unul din
statele membre UE. Heinz este convins ca "cineva din sfera puterii are interes sa nu
opreasca fenomenul de trecere ilegala peste granitele romanesti a masinilor de mare
tonaj, incarcate cu bijuterii".
Conform datelor PBR, in 2005, productia autohtona de bijuterii a fost de circa 6
tone, valoarea totala a pietei ridicandu-se la 1,2 miliarde lei (353 milioane euro).
Productia de bijuterii din aur este destinata in totalitate pietei interne, iar 50% din cea de
argint este destinata exportului. Din tot ceea ce se vinde legal in Romania, circa 40%
reprezinta productie autohtona, iar 60% reprezinta importuri. Din totalul bijuteriilor care
se introduc pe piata, 75% reprezinta import ilegal.
5. Ritmul de crestere
Ritmul anual de crestere al pietei bijuteriilor este de 10% - 20% . In prezent in.
Dintre acestea circa 200 detin mijloace de productie cu o productivitate ridicata. Un
producator de bijuterii autohton este nevoit ca pentru autorizarea fiecarei operatiuni (18
in total ) sa plateasca 500 lei, iar multi dintre acestia au nevoie de toate operatiunile.
6. Lipsurile pietei de bijuterii
Apetitul romanilor pentru bijuterii, indeosebi pentru cele din metale pretioase,
s-a mai domolit in ultimii ani, datorita ofertei care pare consistenta si diversificata, si
satisface toate preferintele.

Initial, toata lumea voia doar podoabe din aur galben, astfel ca cerintele modeste
ale cumparatorilor au fost satisfacute prin importuri masive din Turcia. A urmat moda
metalului alb, respectiv a bijuteriilor din platina, aur alb si argint. In ultimii ani, datorita
lanturilor de magazine specializate, gen Meli Melo, segmentul de gablonzuri a crescut
considerabil. Exista si o piata a pietrelor pretioase, insa destul de redusa.
Sunt firme producatoare care s-au vazut nevoite sa importe profesionisti din
Turcia bijutieri, gravori, tintuitori pentru a lucra in Romania.
Daca noi nu suntem in stare sa ne facem ordine in bucataria noastra, o sa ne
faca altii, insa va fi ordinea pe care o vor considera ei de cuviinta, este de parere Karl
Heinz, referindu-se in principal la modul in care breasla bijutierilor autohtoni este
afectata, in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Facem precizarea ca, in acest moment, nu exista statistici oficiale cu privire la
volumul, evolutia si dinamica pietei de bijuterii, singurele informatii vehiculate fiind de
fapt estimari ale celor care lucreaza in domeniu, ale patronatelor si asociatiilor
profesionale.
CONCLUZII
Cei mai mari producatori de bijuterii de lux sunt Boucheron, ce face parte dun
grupul francez PPR, si Bvlgari,din Italia.
Facand o comparatie cu ceea ce se intampla pe piata internationala, indeosebi pe
cea din SUA, la noi, ca peste tot in lume, sunt persoane care nu-si schimba obiceiurile,
indiferent de tendinte, dar si cumparatori care respecta cu strictete ceea ce dicteaza moda.
In Romania insa, oferta este destul de limitata, iar calitatea acesteia lasa de dorit.
Piata de bijuterii s-a dezvoltat destul de lent. Ca diversitate, stam bine, dar chiar si
din acest punct de vedere ar trebui sa progresam la acest capitol.