Clasa de elevi spaiu al influenei

sociale; tipuri de relaii i

influenele acestora asupra
comportamentelor din clasa de elevi

RELATIILE INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI

Relaiile interpersonale se definesc ca ,,legturi psihologice, contiente i directe ntre
oameni.
Interaciunea educaional este un aspect, o forma din
multitudinea si varietatea relaiilor interpersonale in
clasa de elevi.

Criteriul utilizat n clasificarea rela iilor interpersonale in clasa de elevi l reprezint

nevoile si trebuinele psihologice resimite de elevi atunci cnd se raporteaz unii la al ii.
Prin exploatarea acestui criteriu, rezulta urmtoarele tipuri de rela ii interpersonale
in clasa de elevi:
1. Relaiile de intercunoatere

2. Relatii de intercomunicare,
3. Relatii socio-afective (afectiv-simpatetice),

4. Relatii de influentare.

1. Relaiile de intercunoatere
Deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informa ii cu privire la
celalalt, la felul lui de a fi, la personalitatea acestuia.
Elementul central, nceputul i sfritul acestui tip de rela ii interpersonale, l
constituie imaginea partenerilor unul despre celalalt si despre ei in i i.

2. Relaia de intercomunicare
Apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii, copiii, atunci cand intra in interactiune,
nevoia de a se informa reciproc, de a face schimb de informatii, de a comunica.

Domeniul abordat in cadrul sociologiei educa iei, comunicarea in interiorul clasei de

elevi poate fi privita, critic, din urmtoarele puncte de vedere:
modelele comunicrii interpersonale n clasa,
contextul in procesul de comunicare interpersonala,
aspectele particulare ale negocierii in procesul de comunicare interpersonala,
aspectele nonverbale ale comunicrii interpersonale.

3. Relaii socio-afective prefereniale

Sunt rezultatul interveniei unei nevoi de tip interpersonal, ce are in vedere schimbul
de emoii, sentimente si structuri de tip afectiv-simpatetic, creionndu-se astfel un nou tip
de relaii interpersonale, relaii afectiv-simpatetice, care presupun rela ii de simpatie si
antipatie, de preferin i de respingere reciproc ntre membrii clasei de elevi.

Relatiile afectiv-simpatetice sunt o conditie pentru dezvoltarea personalitatii

elevilor.
fundamentale ale rela iilor afectiv-simpatetice in clasa sunt:
Caracteristicile

- spontaneitatea
- sinceritatea,
- disproporia dintre amploarea afeciunii si cauza
- nevoia de reciprocitate in schimburile afective pozitive
- supraevaluarea tririlor atunci cnd le contientizeaz.

Nu trebuie pierdute din vedere influentele mediului social al clasei de elevi, nici cele
ale modului de evaluare a comportamentelor interpersonale, asupra afectivit ii elevilor.
Relaiile afectiv-simpatetice sunt o condi ie pentru dezvoltarea personalit ii elevilor.

4.Relatii de influenare
Clasa de elevi, ca un univers socio-relaional complex, dezvolta o varietate de rela ii
si interaciuni din care elevul deprinde o serie de norme si valori pe care le dezvolta pe
termen lung.
E important de menionat la acest nivel, ca rela iile interpersonale de influen are nu
se manifesta doar ca rezultante ale unor afinit i personale, ci sunt determinate si de
poziia pe care o ocup fiecare n ierarhiile subiective si obiective ale grupului-clasa.
a. Relatia afectiv existentntreelevi i profesorpoate avea o
influenta pozitiva sau negativa asupra relaiilor sociale stabilite la
acest nivel.
Acest tip de relatie afectiva stabilita intre elevi si profesor este independenta de
competentele profesionale ale acestuia.

b.Percepiainterpersonalaprofesor-elev se refera in special la cunotintele, competenta

si statutul profesorului, modul in care sunt percepute toate acestea de catre elevi,
determina influenta profesorului asupra clasei.
c. Folosireanexcesainflueneidectreprofesor duce la crearea impresiei ca toate
sarcinile cerute sunt plictisitoare, profesorul motivnd cerin a respectiva numai prin
influena personal, recurgnd fie la amenintri, fie la diferi i stimuli ai motiva iei
extrinseci.

Important de menionat, la nivelul dinamicii si procesualit ii rela iilor

interpersonale, este faptul c influena educa ional poate func iona i ca criteriu de
analiz a interaciunilor din clasa de elevi:
relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui
obiectiv comun,
relatii de competitie: bazate pe rivalitatea partenerilor, in atingerea unei tinte
individuale,
relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala a partenerilor, raportata la un scop
indivizibil.

Morton a descoperit c, n comparaie cu clasele cooperante, clasele competitive au o

atmosfera ce duce la:
1. elevi cu un ridicat nivel al anxietii
2. elevi care se gndesc mai puin la ei si la munca lor
3. studeni cu atitudini reprobabile fata de colegi
4. studeni cu un foarte sczut sentiment de responsabilitate fa de ceilal i.

CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

www.referat.ro

Clasa de elevi este un grup de munc specific, compus dintr-un numr de membrii egali
ntre ei (elevii) i dintr-un animator (profesorul), ale cror raporturi sunt reglementate,
oficial, de tipul sarcinii i de normele de funcionare.
(Neculau, A., 1983)

Caracteristici ale clasei ca grup social:

- ntindereaclasei(mrimea)are n vedere
numrul de elevi care compun grupul (de
obicei 25-30, n cazurile cele mai frecvente, 3040 n cazurile cele mai inoportune, i 20-22 n
cazurile cele mai fericite) i pune n discuie
extensia numerica optima a acesteia;

- interaciunea membrilor clasei,

vizate fiind interaciunile directe,
nemijlocite
i
multivariante.
n
capitolele care vor urma vor fi analizate
pe larg investigaii amnunite privitoare
la multitudinea de interaciuni din sala
de clas;

- scopurile att cele pe termen scurt ct i cele pe termen lung, sunt

comune grupului clas i, prin intermediul contientizrii acestora de ctre
elevi, pot deveni motorul dezvoltrii grupului pe perioada colaritii;

-structuragrupuluipoate fi analizat dual n ceea ce privete grupurile mici i implicit

clasa de elevi, att ca modalitate de legtur a membrilor grupului n plan interpersonal, ct
i ca ierarhie intern a grupului;
- compoziia i organizarea sunt rezultatul interaciunii tuturor celorlalte caracteristici
ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de
eterogenitate a clasei;

Ce atitudini predominn relaiile elev-elev, elev-profesor?

n ce msur se acord atenie valorilor individuale?
Ce ar trebui s se ntmple mai des n clas pentru a fi un loc bun de
nvare?

Formarea unui colectiv colar presupune

parcurgerea anumitor etape (Nicola, 1992):
Etapa evalurii interpersonale sau etapa cunoaterii reciproce
- implic mecanismul cunoaterii de sine i de altul, a disponibilitilor partenerilor
Etapa constituirii i stabilizrii structurii socio-afective a colectivului de elevi
- apariia i manifestarea relaiilor de tip simpatetic-atracie, respingere, indiferen. Relaiile
socio-afective sunt rspunztoare n proporie ridicat de coeziunea, consensul i stabilitatea
grupului i nu n ultimul rnd de eficiena acestuia
Etapa stabilizrii i recunoaterii unei anumite structuri sau constelaii socio-afective
- exprimat n trirea sentimentului echilibrului necesar realizrii i desfurrii n comun a
unor sarcini sau activiti.

uctura informaiei sociale n grupul clas

Cercetrile cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate
raportului dintre informaie, circulaia acesteia i dinamica grupului.
Toate demersurile anterioare pot cpta o relevan deosebit
pentru clasa de elevi n msura n care cadrul didactic le cunoate i
probeaz capaciti manageriale strlucite n planul aplicri lor practice.
La nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi dinamica
permanent a grupului clas poate constitui un remediu att mpotriva
rutinei pedagogice ct i mpotriva deficientelor de climat colar.

Normativism de grup
Normele sunt ansambluri de reguli
care regleaz desfurarea unei
activiti educaionale
Emil Paun

Tipuri de norme
Norme explicite
norme constitutive, care decurg

din caracteristicile procesului de

predare nvare i de
transmitere a valorilor
cunoaterii .
norme instituionale care
decurg din prezentarea
instituiei colare ca instituie
social.

Ambele categorii de norme

explicite au rol de reglementare

a activitii colare
Aplicareaacestornormesefacenmod

uniformiunitarpentrutoielevii

Norme implicite
suntansambluridereguliprodusede

viaancomunagrupului
Sebazeazape:
interiorizareanormelorexplicite
"importuldenorme"
interaciuniledinviaagrupului

Rolul profesorului in impunerea

normelor
modul de raportare al profesorului la

cultura normativ (acesta accept

normeleimplicite,lecunoate);
modul de realizare a impunerii

normelor explicite (profesorul trebuie

s tie c uneori aversiunea elevilor
nuestefadeideeadenormcifa
destiluldeaplicarealacesteia);
moduldefuncionarenparalelattal

normelor explicite ct i a celor

implicite ridic o serie de probleme,
dintrecareconflictulnormativestecea
maidificilpentrucadruldidactic;

Normele de grup si conformarea

membrilor
In

psihologie se
vorbeste despre :
Intensitatea normei
Nivelul
comportamental
tolerabil
Cristalizarea
normei
Ambiguitatea
normei
Integrarea normei

Rolul normelor in cadrul

grupului
Normele asigura

succesul sau
supravietuirea grupului
Reflecta preferintele
membrilor puternici din
grup
Intaresc rolurile
specifice individuale
ale membrilor
Ajuta grupul sa evite
problemele
interpersonale cu

Cooperare si competitie in clasa

scolara
Angajarea elevilor n rezolvarea
sarcinilor de nvare se poate face
n contextul unei interaciuni bazate
fie pe relaii de competiie, fie pe
relaii de cooperare
.Competiia reprezint rivalitatea
mutual sau o lupt" ntre dou
sau mai multe persoane pentru
atingerea unui scop indivizibil.
Competiia
este
o
form
motivaional a afirmrii de sine, n
care individul rivalizeaz cu ceilali
pentru dobndirea unei situaii
sociale sau a superioritii

Cooperare si competitie in clasa

scolara
Cooperarea este o activitate
orientat social, n cadrul creia
individul colaboreaz cu ceilali
pentru atingerea unui el comun.
Studii recente arat c mediul colar
cunoate, n general, o organizare
competitiv i c elevii lucreaz n
condiii de cooperare numai 4,6%
din timpul pe care l petrec n clas.
Opiunea
profesorului
pentru
structurarea competitiv a activitii
de nvare poate fi explicat prin
modalitatea de notare practicat, o
notare prin raportare la grup, avnd
drept urmare stimularea competiiei
ntre elevi

Cooperare
si
competitie
in
clasa
are efecte, n
primul
rnd,
n
plan
scolara

competiia

motivaional.
Competitia

Subiecii depun eforturi mai

mari, lucreaz cu mai mult

tragere de inim, i fixeaz
aspiraii mai nalte, sunt
nvai
s
lupte,
s
persevereze
pentru
atingerea scopurilor i s fie
pregtii pentru a face fa
condiiilor unei societi
organizate pe principiile
competiiei.
De

asemenea, competiia
face mai atractive sarcinile
colare, elevii i pot aprecia
mai
realist
propriile
capaciti comparndu-le cu
ale altora i i dezvolt
spiritul critic i autocritic

Cooperarea

Cooperarea d natere unui

climat mai destins, lipsit de

tensiuni, n care fiecare poate
s lucreze potrivit propriilor
capaciti.
Chiar i elevii slabi au

posibilitatea s contribuie la
obinerea unor rezultate bune
de ctre grup.
Acest fapt genereaz

creterea stimei de sine, a

ncrederii n forele proprii, dar
i a valorizrii competenelor
celorlali.

Aplicatie practica
Matei este cunoscut drept un elevproblem. Aproape la fiecare or,
el gsete o modalitate de a
deranja cursul i de a lua n rs pe
profesori i pe colegi. Matei a
nceput s fie foarte obraznic la
ore, n ultima vreme. Din spatele
clasei se aud remarci rutcioase
de tipul Ah, grozav chestie! Ce
buni ceteni ne-am fcut sau

Competitie si cooperare in
grup
Grupa I-Competitie

Redactati

cateva idei referitoare la

comportamentul pe care dumneavostra lati adopta fata de Matei. Care sunt
solutiile propuse pentru schimbarea
comportamentului acestuia?

Grupa II-Cooperare

Redactati

cateva
idei
referitoare
la
comportamentul pe care dumneavostra l-ati
adopta fata de Matei. Care sunt solutiile
propuse
pentru
schimbarea
comportamentului acestuia?

Metode si tehnici de cunoastere a

colectivului de elevi

Cunoasterea nu se bazeaza doar pe adevar , ci si pe eroare-Carl Jun

Ce este cunoasterea?
n
contextul
preocuprilor
educaionale termenul cunoatere este
probabil noiunea cea mai frecvent
utilizat.
Indiferent
de
accepiune,
fenomenul cunoaterii presupune: un
subiect al cunoaterii cunosctorul, un
obiect al cunoaterii ceea ce urmeaz a
fi
cunoscut
i
compatibilitatea
elementelor care intr n relaie
potrivirea dintre obiectul i subiectul

Tipuri de metode si tehnici de

cunoastere
Observatia
Experimentul
Convorbirea
Ancheta psihologica
Metoda biografica
Metoda analizei
produselor activitatii
Metodele
psihometrice

Observatia
Ca
metoda
de
cercetare
psihopedagogic,
observaia,
const n urmrirea intenionat
i
nregistrarea
exact,
sistematic
a
diferitelor
manifestri comportamentale ale
individului (sau ale grupului) ca i
al
contextului
situaional
al
comportamentului.
Continuturile observatiei:
Simptomatica stabila-Trasaturile bio-constitutionale ale individului
Simptomatica labila-multitudinea comportamentelor si
conduitelor flexibile

Principalele probleme pe care le ridica

observaia
pentru
subiectul
cunosctor, profesorul:
1. ce observam: care este coninutul
observaiei;
2. care sunt formele observaiei;
3. de ce anume depinde calitatea
observaiei;

4.
5.
n
6.

care sunt condiiile unei bune observaii;

cum pot fi combtute unele obstacole ce apar
calea observaiei;
care sunt limitele i avantajele observaiei.

Avantaje si dezavantaje

Unul dintre avantajele observaiei este

ca permite surprinderea manifestrilor
comportamentale ale individului n
condiiile lui obinuite de viata si
activitate, oferind mai ales date de ordin
calitativ.
n schimb, un dezavantaj al ei l
constituie faptul ca observatorul trebuie
sa atepte intrarea n funciune a
fenomenului studiat.

Metoda analizei produselor

activitii

Este una dintre cele mai

folosite
metode
n
psihologie, inclusiv n
psihologia copilului si
psihologia colara.
Prin aplicarea acestei
metode obinem date cu
privire la: capacitatile
psihice de care dispun
copiii (coerenta planului
mental,
forta
imaginaiei, amploarea
intereselor,
calitatea
cunostintelor,
deprinderilor,
priceperilor
si
aptitudinilor, etc).

Convorbirea
Convorbirea este o discuie
angajata ntre cercettor si
subiectul
investigat
care
presupune: relaia directa de
tipul
fata
n
fata
ntre
cercettor si subiect (elev),
sinceritatea
partenerilor
implicai,
abilitatea
cercettorului pentru a obine
angajarea
autentica
a
subiectilor
n
convorbire;
empatia cercettorului.
Convorbirea permite sondarea mai directa a vieii interioare a
acestuia, a inteniilor ce stau la baza comportamentului, a
opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspiraiilor,
conflictelor, prejudecatilor si mentalitatilor, sentimentelor si
valorilor subiectului.

Tipuri de convorbire

convorbirea standardizata, dirijata, structurata (bazata pe formularea

acelorasi ntrebari,n aceeasi forma si ordine, tuturor subiectilor,
ndiferent de particularitatile lor individuale)

convorbirea semistandardizata sau semidirijata (cu adresarea unor

ntrebari suplimentare,cu reformularea altora, cu schimbarea
succesiunii lor)

convorbirea libera, spontana, asociata (n functie de particularitatile

situaiei n care se desfasoara, de cele psihoindividuale ale subiectului,
chiar si de particularitatile momentului cnd se desfoar).

Potrivit definiiei lui Katzenbach

i Smith (1993), o echip
reprezint un grup restrns de
oameni
cu
abiliti
complementare dedicai unui
scop comun, unor obiective de
performan comune i unei
metode de abordare comun,
pentru care se consider reciproc
responsabili.

Dezvoltarea
grupului
indirectia
construrii
unei echipe

Trsturile unice ale echipei sunt: roluri complementare,

angajament reciproc i responsabilitate reciproc.

Etapele formarii unei echipe:

n 1965, psihologul Bruce Tuckman a
descris pentru prima dat ceea ce el a
numit cele patru etape de dezvoltare
a grupului, rezumate n memorabila
expresie forming, storming, norming
and performing (n rom. formare,
furtun-conflict,
normare
i
performan).

Formarea
echipei-Pas
cu
pas,
caramida
peste
caramida

Formarea: Prima etap marcheaz trecerea de la un

simplu
grup de indivizi la o echipa. n acest stadiu, membrii
echipei
afieaz, de obicei, o atitudine pozitiv i un

Etapele formarii unei echipe

2. Furtuna
perioada de
conflicte
Destul de repede, pe
msur ce ncep s
contientizeze
responsabilitile
pe
care le au n fa,
ateptrile
ridicate,
precum
i
limitele
stabilite
ntre
ei,
membrii echipei trec n
faza de furtun

3. Normarea

Nemulumirile
s-au
transformat n critici
constructive i membrii
echipei au ajuns la
respect
reciproc,
ncredere i angajament
reciproc.
Reaciile
emoionale au fcut loc
raiunii i acum echipa
este mult mai orientat
spre
sarcin.
Iar
progresul ncepe s se
vad!

Etapele formarii unei echipe

4.
Perfomana
Ultima
etap este

cea a
maturitii
depline.
Echipa este acum o
entitate solid, cu o
cultur
unitar,
interaciune constant
i un nivel ridicat de
angajament
i
de
eficien n atingerea
obiectivelor.
Moralul,
hotrrea, standardele
performan
sunt
la
cote maxime!
Progresul accelereaz.

Tipuri de jocuri pentru

formarea unei echipe
7. Jocul
5. Jocul BINGO

Scopul:
- cunoatere grupului din care elevul face
parte
- interaciune

IDENTITATEA
SECRET

Scopul: - cunoatere
- formularea de ntrebri i rspunsuri

Tipuri de jocuri pentru

formarea unei echipe
Reuniunea Phillips
66

Vizeaza modul de formare si dezvoltare a

spiritului de echipa.

Modalitati de
realizare:

Fiecare persoana din

grup va scrie despre
sine trei lucruri care o
reprezinta-o culoare, un
animal si ceva ce isi
doreste sa faca in
viitorul apropiat.
Foile sunt apoi
redistribuite la
intamplare si fiecare
noteaza colegul despre
care este vorba. Dupa
care are loc o noua
redistribuire.

Tipuri de
jocuri pentru
formarea
unei echipe
La nivelul formarii unei echipe li
se cere studentilor/elevilor sa se
plimbe prin fata tablei impartite
in sase spatii, acestea continand
cate o caracteristica (energic,
calm, vesel..) si fiecare sa-si
noteze numele in dreptul uneia
dintre
ele-astfel
avem
constituite
sase
grupuri
cu
identitati
primare
si
gata
formate.

Caracteristicile unei echipe

de lucru eficiente

Atmosfera tinde sa fie informala, relaxata, confortabila

Obiectivele si sarcinile sunt intelese si acceptate de catre
membrii grupului
Membrii grupului se asculta unul pe altul
Cele mai multe decizii sunt luate prin consens
Criticismul este frecvent, deschis si confortabil
Membrii si liderul au incredere unii in ceilalti
Grupul este flexibil si adaptabil
Liderul este ales cu grija, apelandu-se la metode de
Identificare a abilitatilor de conducere
Dupa McGregor si Likert

Bibliografie