na in limba latina

ara - parte
raturii romane
populara - Tema

Creatiile literare, indiferent de genul in care se grupeaza, ilustreaza stilul artistic ca stil functional prin care
limba este utilizata nu doar pentru a transmite informatii (ca scop al comunicarii, aspect tranzitiv al limbiI), ci
mai ales pentru a trezi emotii estetice (un scop artistic prin aspectul reflexiv al limbiI). Limbajul poetic este
deci limba folosita cu functie estetica. in opinia lui I. Coteanu, variantele functionale ale limbii se definesc
prin opozitia artistic - nonartistic. intr-un fapt de limba distingem, de regula, un sens denotativ (sensul
principal, informatia de baza), un sens conotativ (informatia colaterala, adiacenta) si, in relatie cu acesta, un
sens figurat (sensuri latente, informatii potentiale, atribuite uneori cuvantului, sintagmei prin transfer de
senS). Dezvaluirea mai ales a acestor informatii potentiale ale faptelor de limba formeaza principalul
mecanism al limbajului poetic". (Mihail Andrei, Iulian Obita, Limba romana)
Caracteristicile limbajului artistic sunt:
- aspectul conotativ (sensuri primite in contexte literare diferitE);
- originalitatea limbajului;
- individualizarea discursului, unicitate, inovatie la nivel stilistic;
- expresivitatea limbajului, functia sa poetica (puterea artistului de a construi proiectii ale imaginatiei sale,
formulate intr-un umor expresiv, sugestiV);
- bogatia lexicala (varietatea termenilor, polisemia si sinonimia bogate, selectia operata la nivel lexical,
combinatii inedite de termeni si sensuri, forta asociativa;
- varietatea mijloacelor de expresie :
> limbaj figurat;
> noi structuri sintactice;
> noi modalitati de organizare a comunicarii;
> ritmuri diferite;
> libertatea de a valorifica alte registre nonartistice ale limbii;
- valorificarea termenilor antilirici" in estetica uratului si in creatiile avangardiste (argoul, cuvintele bolnave",
putrede", limbajul de periferiE);
- explorarea surselor de poeticitate ale formularilor banale, prozaice sau chiar stiintifice (scriitorii
postmodernI);
- reactivarea vocabularului pasiv (arhaisme, regionalisme, sensuri invechite, expresii popularE);
- apelul la neologisme, la unitati frazeologice noi pentru a moderniza formele artistice;
- conventionalitatea - comunicarea in stilul artistic este expresia unei alte realitati, imaginate de autor, pe
care destinatarul o accepta ca reala", intrand deliberat intr-un joc, intr-o conventie (el stie ca este vorba
despre o fictiune, despre un fals", dar il considera credibil, posibil, il accepta ca atarE).

Poezia pasoptista despre Sinteze

Pasoptismul literar este pregatit de aparitia revistei "Dacia literara", al carei program traseaza principalele directii pentru u
culturala a romanilor, deziderat ce precede unirea politica a Principatelor Romane de la 24 ianuarie 1859. Ceea ce-i uneste
pasoptisti este militantismul regasit in creatiile literare, care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii
anesc - plan de idei independentei nationale, pentru dreptate sociala.
rent national si
Majoritatea scriitorilor pasoptisti au avut dascali particulari, cu care au invatat limba greaca, apoi si-au continuat studiile in
ala Ardeleana
mai multi dintre ei au aderat la idealurile Revolutiei de la 1848, fiind animati si de telurile Marii Uniri. Participanti direct la v
politica, pasoptistii au creat opere literare cu un pronuntat caracter patriotic si militant, inspirandu-se din trecutul istoric, di
Trasaturi
eliberare sociala si unitate nationala. in operele lor s-au oglindit frumusetile patriei si s-a manifestat un puternic spirit popu
nepretuitele creatii folclorice romanesti. Satirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta

torilor romani la
ismului
- etapa a revolutiei
ocrate
toricul si
n literatura

si Sfant constiintei nationale

nte, coordonate si
ia romaneasca

c national in
na
atura romana din
tica
endentei nationale in
a
inte-Beuve in
na
(1861 1863)
(1866 1869)
1868 1871 ; 1875

a romana
(1898 1899)
1899 1900)
din secolul al XIX-lea
are
. Abordari teoretice
eza
nteza
a

sinteza

avangardismul
ul
ul

mpozitie in textul

ui literar. Repere si
u analiza stilistica
esivitatea textului

ic
ta - prezentare

asicismului si
n literatura romana
era epica. Abordari

pecii narative
cii narative
narative (Nuvela
fantastica,

e narativa
ui narativ
ale si spatiale in
structia subiectului si

a literaturii pasoptiste, scriitorii ironizand cu severitate moravurile societatii, condamnand cu fermitate abuzurile si nedrept
manifestate in epoca. Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasoptisti impletesc romantismul cu clasicism
cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode, elegii, meditatii, epistole, satire, fabule, p
sonete, balade. Majoritatea poetilor pasoptisti s-au inscris definitiv in patrimoniul literaturii romane: Gheorghe Asachi - intro
in poezia romaneasca -, Anton Pann - "Povestea vorbii" -, Vasile Carlova "Ruinurile TargovetiiA-; Ion Heliade Radulescu - "Z
Cezar BoIIiac - "O dimineata pe Caraiman"-, Grigore Alexandrescu -ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspiratie istor
Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"-, Vasile Alecsandri - volumele "Doine si lacramioare", "Legen
"Pasteluri"-, Andrei Muresanu - "Desteapta-te, romane" si altii.

rativ (subiectul,
finalul)
narative (Modalitati

a. Abordari teoretice
e - Tragedia,

xtului dramatic,
matic si Genul

manifest al
omanesc
mismul - modele
zvoltarea literaturii
eschideri spre o

na SECOLELE XIV9)
na - EPOCA DE
MODERNA, (1780-

na INTRE CLASICISM
(1830-1862)
INELOR
R CLASICI (1863-

na - SFARSIT SI
COL (1893-1918)
na - INTRE
ATURALISM
RICI LITERARI
MANITARI
ORI, DRAMATURGI
ROMANTISMULUI
MOCRATIC
raturii romane -

na in EPOCA DINTRE
ZBOAIE (1919-1947)
A TRADITIEI in
na
DIFERENTIERE in
na
SPIRITULUI ETNIC in
na
na - SUB SEMNUL

ANISM LA MANIERISM
mana
CUMENTARA,
ARA
DUPA, 1930 in
na
TBELICA, (1948ra romana
eraturii romane
raturii romane
teraturii romane
rii romane
erare
e la inceputul
a jumatatea
I-lea
si noile tendinte ale
erare

n miscarea de

ul spectacular: D.
mitrescu, Constant

U STIM DESPRE
ZI
ERALE ALE STILULUI
stiintific,

PROZA
A,
PULARA,
ASA, - PSALTIREA PRE
TA,
POEZIEI ROMANESTI
A,
SOPTISTA, (Literatura
a intre anii 1830-

VORBIRI LITERARE
(Curent literar) olismului
- curent literar
M
UL - CURENT LITERAR
MUL - CURENT

TIONALE ALE LIMBII

RI
, LA AL DOILEA
AL
eziei romanesti
ta
R CLASICI AI
MANE JUNIMEA Sl
TERARE
ECTIEI DE ASTA,ZI IN
NA, (1868)
(1886)
, IN POEZIA SI
EASCA, (1872)
NVATAMANTUL

UI NATURAL SI A
L
MANA LA SFARSITUL
IX-LEA SI INCEPUTUL
IX-LEA
ERILOR VECHI

MANA, DUPA, AL IIONDIAL

re

OI. PUBLICATII,
ria dezvoltarii

Samanatorul
- Publicatii in spiritul

noastra
mpana
l, curent de

mba romaneasca
steticului
EALULUI UMANITAR
cului national: Viata

DISOCIERI
ubiect polemic
TRANSILVANIA
ODERNE. PUBLICATII
sciene : Revista

manesc
eactiuni ale

ROFIL VARIAT ubstratului

a
e
orbirilor critice :

RARE IN PRESA

ctorii ale evolutiei

TI SA,MA,NA,TORISTI,
RALE
LI NATIONAL SOCIAL
ULUI UMAN
, MILITANTI
RATORI
RONISTI in literatura

ETE in literatura

ZITIE. NELINISTITI.
GRATIEI
ZITIE. FANTEZISTI.

ATOARE. SIMBOLISTI

RUBADURESC.

,TI SIMBOLISTE.

BOLISTE
OZEI SCURTE
RII. PARODIE SI

BULOS. SONDAREA

scurte
URALE.
STI SI POPORANISTI
I PROVINCIEI.
STI
ORMULE NOI
le
C, FOLCLORIC,

CA,. FILONUL COMIC

DE IDEI
CII CU TENDINTE
TICE
CII COMPLETE
Istoricul literar
NOMIEI ESTETICULUI
ul; aspectele, stilurile
bii
i procesul formarii ei
oastre nationale
terara
PULARA, - PARTE
LITERATURII
epice: balada si

RI AI SECOLULUI AL
CEPUTULUI
VIII-LEA;
OR LA DEZVOLTAREA
BII SI A LITERATURII

OMANESC
TERARE IN
DEZVOLTAREA
MANE
DINTE ALE PROZEI
MA,TATE A SECOLULUI

MANA, - AL II-LEA
AL
ANULUI IN
MANA,
DE LANCE ALE
NOASTRE
CI, ESTETICIENI SI
I LITERATURII
generale
utie si tipologie
introductive.
menului. Evolutia

Notiuni introductive
otiuni introductive
mbolismului catre

in perioada
Pillat
n perioada
or Arghezi
ul
otiuni introductive
Epoci si ideologii

si modernismul in
a secolului XX
EANA - MARI

DESPRE IPOTESTI
ASCA,, 90 DE ANI DE

EVISTEI RAMURI
LUM DIN EDITIA

ROMANEASCA, IN

E PROZEI SCURTE
ONTEMPORANE
SARABEAN
SI ROMANIA
NEI MARIA
MULT
SI EPISTOLIERI O
URA,TOARE
E BOIEREASCA,

RESTI
AROMANILOR
EA ROMANILOR IN
NIC
TROFALA,
RTIDELOR POLITICE
DESPRE
A,DESCU
PRE PROLETCULTISM
, pedagogice,
e
eceptare estetico-

ei in opera literara
rului la Ion Heliade
ai Eminescu, Tudor
u Matcovschi
retice despre

a iubirii si a pacii
NHARDT
zii: Noul val al anilor

decembriste
aturii sf actuale
definitiv, de la

i (Ancheta ORIZONT)
tia sf-ului romanesc

bra noastra (Interviu)

economia de piata
ce este, ce-ar putea

aneasca in
riei literare
afictiune: o dubla

american
asca Romanie
adevarat
ZVOLTAREA LIMBII
undamentale GVISTICA,
municarea prin

ITERATURII

IFICA, REPERE
TARIUL LITERAR
EANA, EXPRESIE A
ROMANESC - REPERE
ARE DE SINTEZA,
TERARE IN

ULTURII SI
MANE