www.referat.

ro

Olteanu(Lungu) Veronica
AMG IIIA

EPILEPSIA
Epilepsia poate fi definita ca "apariia unor paroxisme tranzitorii de descarcari
neuronale excesive sau necontrolate , care se poate datora unui numr de cauze diferite
care conduc la convulsii epileptic.
Prezentarea reala sau manifestarile difer ntre indivizi, n funcie de locul de
origine a descarcarilor epileptice n creier i traseul acestora. O persoan ar trebui s fie
diagnosticata ca avnd "epilepsie" dac exist manifestri recurente i anume ar trebui s
existe cel puin dou sau mai multe episoade neprovocate similare la un interval mai mare
de 24 de ore n afar. Prin urmare, primul episod al unui convulsii este numita o
"convulsie unica" i nu epilepsie.
O criza de epilepsie este un eveniment n care un individ nu este contient de
mprejurimi, fie complet sau parial. Diversele micri motorii, cum ar fi scuturarea
membrelor; fenomene senzoriale, cum ar fi senzaia de oc electric, ntr-o anumit zon;
senzatii comportamentale, cum ar fi frica sau confuzie sau tulburrile vegetative, cum ar
fi secreia excesiv de saliv sau incontinen vezicii urinare / intestinului ar putea s
apar n asociere cu aceasta stare (Sensorium) modificata.
Criza de epilepsie apare dintr-o dat i nceteaz de la sine, la fel de brusc. De
obicei este foarte scurta, durat fiind de la cteva secunde pn la minute. Doar n cazuri
foarte rare, va fi continu, rezultnd n "Status epilepticus", adic o criz dureaz mai
mult de 30 de minute sau convulsii recurente, fr a recptarea contienei individuale
ntre atacuri.
Cu toate acestea, de multe ori pacienii sau rudele acestora descriu un singur atac
care a durat ore. Aceasta situatie se datoreaza faptului c pacienii sunt somnolenti sau
confuzi la scurt timp dup ncetarea convulsiilor, un stare descrisa ca fenomen post-ictal.
Acest fenomen poate dura cteva ore, rareori mai mult de o zi, dar de multe ori martorii
ocular confunda aceasta ca parte a atacului ca fiind o durat lung a crizei.
Principalele cauze ale epilepsiilor
I. Ereditare:
Anomalii cromozomiale (trisomii, deletii partiale cromozomiale, cromozom inelar,
sindrom de cromozom X fragil);
Anomalii ale ADN mitocondrial (MERRF, MELAS);
Anomalii metabolice (leucodistrofii, mucopolizaharidoze,galactozemie, lipidoze,
aminoacidopatii, porfiria acuta intermitenta, deficit de piridoxina, boalaWilson,
pseudohipoparatiroidismul);
Boli neurocutanate (scleroza tuberoasa, neurofibromatoza, sindromul Sturge-Weber).
II. Dobndite:
1. Prenatale
displaziile corticale sau tulburarile de migrare neuronala (schizencefalia, lisencefalia,
pahigiria, polimicrogiria,displazii corticale focale, heterotopii neuronale),
malformatii cerebrale complexe;

 leziuni ischemice cerebrale intrauterine;

infectii intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, toxoplasmoza, infectii cu
citomegalovirus);
intoxicatii medicamentoase materno-fetale.
2. Neonatale
encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice;
hemoragii cerebrale spontane (prematuri) sau n contextul unor contuzii traumatice
obstetricale;
infectii meningoencefalitice bacteriene (hemofilus,listeria) sau virale (herpes);
dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie etc);
encefalopatii toxice datorate consumului de medicamente de catre mama.
3. Postnatale
a. Infectii cerebrale:
parenchimatoase:
encefalite virale (herpetice);
abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) (risc
ca 70% sa dezvolte epilepsie);
parazitare (cisticercoza);
boli prionice (Jakob-Kreutzfeldt);
meningeale: bacteriene (risc ca 10% sa dezvolte epilepsie);
asociate SIDA prin: infectii oportuniste, limfom cerebral,infarct cerebral, encefalopatie,
droguri, sevraj la alcool, tulburari electrolitice; risc crescut de recurenta.
b. Traumatisme:
risc de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dupa minim 1 saptamna de
la traumatism):
9-40% n populatia civila si 40-50% n cea militara, cu debut n primii 5 ani de la
traumatism;
factori de risc crescut pentru:
traumatismul sever: contuzie cerebrala, hematom subdural;
n mai mica masura: pierderea de constienta, amnesia dupa 24 de ore, vrsta peste 65 de
ani, prezent a crizelor epileptice precoce;
aparitia crizelor posttraumatice tardive nu este influentata de tratamentul
anticonvulsivant cronic instituit cu ocazia crizelor precoce.
c. Tumorile cerebrale:
la originea a 40% dintre crizele epileptice cu debut focal, tardiv;
crizele epileptice variaza ca risc de aparitie, frecventa si aspect clinic n functie de:
tipul histologic al tumorii mai frecvente n tumori cu evolutie lenta: disembrioplazice,
meningioame, oligodendroglioame;
localizarea tumorii mai frecvent n tumori supratentoriale din vecinatatea cortexului,
mai ales frontal si temporal.
manifestare clinica ce asociaza timp ndelungat crize epileptice partiale sau secundar
generalizate cu un examen neurologic posibil normal; diagnostic imagistic urmat de
tratament chirurgical, cu excizia tumorii.
d. Intoxicatii:
alcool

 la 5-15% dintre alcoolici;

Circumstante:
intoxicatia alcoolica acuta, grava;
sevraj la marii bautori (crize repetate n primele 48 de ore de la ncetarea aportului,
chiar stare de rau epileptic);
crize recurente legate de intoxicatia alcoolica cronica;
poate fi asociata cu traumatisme craniene si poate agrava evolutia altor forme de
epilepsie.
medicamente:
aport crescut (sau eliminare redusa) de neuroleptice, antidepresive, fenotiazine,
aminofilina, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice (ocazional
ciclosporina, anestezice locale, substante de contrast radiologic etc);
sevraj la anticonvulsivante (benzodiazepine, barbiturice), amfetamine, opiacee,
baclofen.
droguri: consum de cocaina, amfetamina, canabis, acid dietilamidlisergic;
alte toxice: insecticide (organo-fosforice sau clorurate), oxid de carbon, solventi
organici, antigel (etilglicol), metale, venin de insecte.
e. Boli vasculare cerebrale:
crizele epileptice recurente tardive (spre deosebire de cele acute), adevarata epilepsie de
cauza vasculara apar mai frecvent la copii, dar constituie principal cauza de epilepsie
simptomatica la vrstnic;
apar, n majoritatea cazurilor, n primii doi ani ce urmeaza suferintei cerebrale
vasculare;
secundare infarctelor cerebrale (n 5-10% dintre cazuri,mai ales n cele din teritoriul
arterei cerebrale medii)
sau hemoragiilor cerebrale (n 2-25% dintre ele);
posibili factori de risc crescut: existenta crizelor acute, gradul deficitului neurologic
sechelar, repetarea accidentelor vasculare;
clinic: crize partiale cu posibila generalizare.
f. Boli ale sistemului imunitar: lupus eritematos diseminat, miastenia gravis, deficit
primar de Ig A, scleroza multipla (prin mecanisme diferite); alte vasculite cerebrale
(eclampsie);
g. Boli degenerative:
pna la 14% dintre crizele cu debut tardiv apar associate bolii Alzheimer (corespunzator
la 15% dintre pacientii cu aceasta boala);
pot debuta cu mioclonii;
apar tardiv n evolutia bolii si sunt un factor de prognostic rezervat; coreea cu
acantocitoza etc.
Etiologia epilepsiei
Etiologia epilepsiei trebuie considerata ca fiind, n multe cazuri, multifactoriala:
un teren genetic predispozant la care se asociaza o leziune organica cerebrala si, probabil,
un factor precipitant acut.
Cum se poate manifesta o criza epileptica
Crizele pot avea multe apariii diferite, care pot fi greu de recunoscut. Unele dintre
urmtoarele pot fi indicii c are o criz are loc. Trebuie avuta o atentie speciala fata de

anumite modele speciale de comportament, dac acestea apar prea de multe ori ca s fie
atribuite doar intamplarii .
Visarea cu ochii deschisi sau momente scurte de pierdere a ateniei (contactului)
cade brusc pentru nici un motiv
lipsa de rspuns pentru perioade scurte de timp
somnolen neobinuit i / sau iritabilitate atunci cnd este trezit din somn
micri ritmice ale capului (da din cap) sau cderea brusca a capului
miscari rapide ale ochilor sau rularea ochilor inspre pleoapa superioara
frecvente plngeri nejustificate ale copilului cum ca lucrurile, sunetul, gustul,
mirosul sunt "ciudate" sau diferite dect n realitate
micri brute de ndoire a copiilor care stau in poztie sezand
durere de stomac brusc,urmat de somnolen sau confuzie
micri repetate sau micri convulsive repetate care sunt nenaturale in context
lacune de memorie
privirea in gol urmata de micri repetitive, lipsite de sens
comportamentul ameit cu incapacitatea de a comunica sau vorbi pentru o scurt
perioad de timp
udarea patului sau trezirea cu o limba muscata pentru nici un motiv aparent
muscarea buzelor, mestecat sau nghiire in sec
Clasificarea crizelor convulsive

Convulsiile sunt clasificate n: crize generalizate si partiale.

Crizele generalizate sunt asociate cu implicarea ambelor emisfere cerebrale. Ele
pot fi convulsivante, cu activitate motorie proeminenta sau nonconvulsivante.
Implicarea motorie, cnd este prezenta, este de obicei bilaterala. Convulsiile
generalizate pot,de asemenea, sa se nsoteasca de o alterare a nivelului constientei.
Tipurile de convulsii generalizate includ: crizele tonico-clonice (grand mal),
tonice, clonice, mioclonice, atonico-akinetice (drop attacks) si absentele (petit mal).
Modificri psihice n legtur cu crizele
Este bine cunoscut faptul c muli pacieni, n special cei cu epilepsie cronica,
"leaga" criza convulsiva cu anumite simptome mentale, care le dau un avertisment c se
apropie convulsiile. Aceste simptome pot fi iritabilitate crescuta, proasta dispozitie, i
depresie, sau complet opusul, activitate sporit i buna dispozitie crescuta. Aceste
simptome pot dura ore sau zile. Nu se stie prea mult despre ceea ce le cauzeaz. Pe EEG
nu sunt sesizate schimbari vizibile nainte de o criz.
Descrcrile electrice violente din celulele nervoase, care stau la baza crizelor
epileptice, vor afecta adesea constiinta. n convulsii generalizate exist ntotdeauna
incontien profund n timpul convulsiilor. In timpul absentelor petit mal la copii,
pierderea contiinei este doar o clip .
n crizele partiale complexe contiina poate fi afectata ntr-o msur mai mare
sau mai mic. Acest lucru este demonstrat de diferitele niveluri de memorie a ceea ce sa
ntmplat n timpul unei crize.
Crizele pariale simple cu simptome mentale, care pot fi amintite ulterior, au fost
cunoscute din cele mai vechi timpuri sub numele de "aura". Ele sunt adesea urmat de o
convulsie. Ele sunt adesea de vis, si poate fi la fel de fiecare dat. crize pariale simple se
va dezvolta de multe ori ntr-un complex cu constiinta fiind afectate.
Este un avantaj de a avea aceste avertismente, destui oameni pot gestiona timpul
ramas pana la criza pentru a se plasa ntr-un loc sigur, nainte de a ncepe convulsiilor. Pe
de alt parte, halucinaiile i experiene de vis cu ochii deschisi pot afecta starea de spirit
a persoanelor cu epilepsie ntr-un mod negativ. Ei pot crede ca incearca forme de nebnie
i c alii vor ajunge la aceeai concluzie, n cazul n care le vor spune de experienele
sale.
Dupa o criza de epilepsie, n faza de post-ictala, n unele cazuri, pot fi
experimentate stari de constiinta redusa si comportament modificat. Aceasta poate consta
n agresiune i comportament inadecvat. Unele persoane pot fi confuze dup o criza de
epilepsie i de exemplu, pot chiar iesi afar, n strad, n hainele lor de noapte. De obicei,
un tratament medical corect ar trebui s limiteze sau sa prevena reaciile psihice dup
convulsii.
TRATAMENTUL EPILEPSIEI
Tratamentul epilepsiei presupune:
tratamentul crizei epileptice si al starii de rau epileptic;
tratamentul cronic al epilepsiei.
Tratamentul crizei epileptice si al starii de rau epileptic
Criza epileptica are durata foarte scurta si de obicei se ncheie nainte de a institui
un tratament, caz n care se instituie obligatoriu masurile de profilaxie a repetarii crizei.

n cazul crizelor generalizate (tonice, clonice, tonico-clonice, mioclonice) ce sunt

asistate de un cadru sanitar este obligatorie instituirea urmatoarelor masuri:
Asigurarea libertatii cailor respiratorii superioare prin aplicarea unei pipe orofaringiene sau, n lipsa acesteia, a unui dispozitiv improvizat adecvat (din tifon, cauciuc
sau alt material netraumatic) si pozitionarea n decubit lateral pantru a nu facilita aspiratia
secretiilor n caile respiratorii.
Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin ndepartarea de/a
obiectelor sau suprafetelor taioase sau ascutite, surselor de foc, apa . Nu este recomandata
tentativa de blocare a contractiilor clonice ale membrelor, care poate favoriza leziuni
traumatice (dezinsertii tendinoase, rupturi musculare).
Aceste masuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dupa o instruire
prealabila.
Profilaxia repetarii crizei se realizeaza prin:
administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapida
diazepam;
pe cale i.v. diluat n 10 ml ser glucozat 10%: 0,15-0,25 mg/kgc (f. a 5 mg) la adult si
0,2-0,3 mg/kgc la copil;
pe cale rectala: 0,2 mg/kgc la adult, 0,3-0,5 mg/kgc la copil. Administrarea pe cale
venoasa se poate repeat dupa min. 20 minute, iar cea pe cale rectala dupa
min. 4 ore.
Combaterea factorilor precipitanti: febra, hipoglicemie etc.
Tratamentul starii de rau epileptic
Starea de rau epileptic reprezinta o complicatie severa n evolutia unei epilepsii
cunoscute sau poate sa reprezinte chiar modalitatea de debut a unei epilepsii sau a unor
crize epileptice acute.
Se caracterizeaza prin repetarea crizelor epileptice pe parcursul unui interval lung
de timp (ore-zile), definitoriu fiind faptul ca, n aceasta perioada, pacientul nu-si recapata
starea completa de constienta sau nu are intervale de timp libere de manifestare epileptica
(spre deosebire de crizele repetate).
Principalele obiective ale tratamentului vizeaza:
Sustinerea functiilor vitale;
Oprirea crizelor;
Tratamentul cauzei sau al factorilor declansatori;
Prevenirea agravarii.
Tratamenul presupune internare de urgenta, de preferinta direct ntr-o unitate de
terapie intensiva, si instituirea imediata a unor masuri de terapie standardizate, etapizate.
Tratamentul cronic al epilepsiei
Tratamentul trebuie sa aiba n vedere:
Tratamentul cauzelor (atunci cnd este posibil) si evitarea factorilor declansatori;
Tratamentul medicamentos;
Tratamentul chirurgical.
Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale n ceea
ce priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complicatiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la nceput si se pot aplica si crizelor acute
(uneori, pe perioade limitate de timp) si crizelor unice cu teren ereditar epileptic, n ideea
profilaxiei pna la o urmatoare probabila criza.

 Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea

abuzului de dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiva);
Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau
toxic nervos: cafea, ciocolata, alcool;
Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de medicamente
(automedicatia);
Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn n timpul
noptii; n acest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de
noapte (legislatia muncii trebuie sa contina o prevedere n acest sens);
Evitarea factorilor declansatori din epilepsia reflexa, n special iluminarea
intermitenta. Chiar si n afara acestei forme se recomanda evitarea expunerii pe timp
ndelungat la astfel de surse: televizor, monitor de calculator, discoteca etc;
Evitarea activitatilor ce se nsotesc de hiperventilatie, mai ales la copiii de vrsta
scolara la care activitatile sportive trebuie sa evite astfel de forme.
Medicatie
Medicament

Indicatii

Efecte adverse

Doza
dentretinere
(mg/kg/zi)
Carbamazepin
Convulsii
Rash,
hepatita, 10-40
(Tegretol)
generalizate tonico- diplopie,
anemie
clonice,
partiale, aplastica, leucopenie
rolandice benigne
Clonazepam(Klonopin) Convulsii
Oboseala, tulburari de 0,05-0,30
mioclonice,
comportament,
akinetice, partiale, salivatie
spasme
infantile,
sindrom
LennoxGastaut
Ethosuximide
Absente
Tulburari
20-40
(Zarontin)
gastrointestinale,
crestere n greutate,
letargie, LES, rash
Felbamat (Felbatol)
Epilepsie
severa, Anemie
aplastica, 15-45
refractara
hepatotoxicitate
Fenitoina (Dilantin)
Convulsii
Hiperplazie gingivala, 4-8
generalizate tonico- hirsutism,
clonice,
partiale, ataxie,sindrom
atonice, mioclonice, Stevens-Johnson,
neonatale
limfom
Fenobarbital (Luminal) Convulsii
Sedare, tulburari de 2-6
generalizate tonico- comportament
clonice,
partiale,
mioclonice
Gabapentin
Convulsii partiale si Oboseala,
ameteli, 20-70

(Neurontin)

secundar
generalizate
Lamotrigine (Lamictal) Epilepsie
partiala
complexa, convulsii
atonice, mioclonice,
tonico-clonice,
absente,
spasme
infantile, sindrom
Lennox-Gastaut
Levetiracetam
Terapie
adaugata
(Keppra)
pentru convulsiile
partiale refractare
Oxcarbazepin
Terapie
adaugata
(Trileptal)
pentru convulsiile
partiale
Primidon (Mysoline)
Convulsii
generalizate tonicoclonice, partiale

diaree, ataxie
Cefalee, greata, rash, 5-15
diplopie,
sindrom
Stevens-Johnson,
tulburari
gastrointestinale
Cefalee,
anorexie, 10-60
oboseala, infectii

Oboseala,
greata,
ataxie,
rash,
hiponatremie
Rash,
ataxie,
manifestari
comportamentale,
sedare, anemie
Tiagabine (Gabitril)
Terapie
adaugata Oboseala,
cefalee,
pentru convulsiile tremor,
ameteli,
partiale complexe anorexie
(focale)
Topiramat (Topamax)
Terapie adaugata n Oboseala, nefrolitiaza,
convulsiile partiale cefalee,
tremor,
complexe refractare tulburari
gastro(epilepsie de lob intestinale
temporal)
Acid
valproic Convulsii
Tulburari
gastro(Depakine)
generalizate tonico- intestinale,
afectare
clonice,
absente, hepatica,
tremor,
mioclonii,
crize alopecie,
sedare,
partiale, akinetice, crestere n greutate
spasme infantile
Vigabatrin (Sabril)
Spasme
infantile, Crestere n greutate,
terapie adaugata n modificari
ale
convulsiile
comportamentului,
refractare
diminuarea cmpului
vizual
Zoniramide (Zonegran) Terapie adaugata n Oboseala,
ataxie,
convulsiile partiale, anorexie,
tulburari
atone,
spasmele gastrointestinale,
infantile
cefalee, rash

10-45
10-25

0,10 mg/kg/zi
(6 mg/zi)
1-9

10-60

30-150

2-8

n caz de control partial al crizelor, tratamentul simptomatic medicamentos antiepileptic

trebuie continuat indefinit.