Sunteți pe pagina 1din 71

ARGUMENTARE

Lucrarea Noiuni de ngrijire a pacienilor cu glaucom i propune s aduc n


discuie o afeciune care la prima vedere nu este greu de tratat, dar din pcate puini
oameni i dau seama de complicatiile pe care poate provoca; netratat poate duce la
scaderea acuitatii, treptat ducnd la pierderea complet a vederii si alterndu-ne calitatea
vieii.
Obiectivul acestei lucrarii este de a descrie n amnunt aceasta boala, modul de
combatere, tratamentul, dar si regimul de via pe care trebuie s l urmm si cum putem
noi ca asisteni medicali s ajutam n diagnosticarea, profilaxia, tratarea acestei afectiuni.
Lucrarea este structurata n 4 capitole. Primele 4 capitole prezinta notiuni despre
anatomia i fiziologia analizatorului; informaii despre glaucom-etiologie; clasificare;
simptomatologie; diagnostic si metode de diagnosticare; profilaxie, evoluie i tratament;
Ultimul capitol, partea practica a acestei lucrri prezinta cele doua studii de caz pe
trei zile.

CAPITOLUL I
NOIUNI DESPRE ANATOMIA I FIZIOLOGIA OCHIULUI
I.1 Generaliti
Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele
unei cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.
Ochiul are rol de a ne furniza informatii - sub forma unor imagini colorate - despre
adancimea, distanta, si miscare obiectelor.
Ochiul nostru este mult mai complex decat un aparat foto. Cu ajutorul aparatelor
foto nu putem decat fixa imaginile din lumea exterioara pe un film fotografic, in timp ce
animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit
informatiei primite.
Acest lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic ochiul are
legatura cu creierul. Nervul optic se ataseaza de globul ocular la portiunea posterioara a
acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica este transmisaprin nervul optic la creier.
Informatiile se transmit sub forma unor impulsuri electrice in creier, care le si decodeaza.
Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara, de
aceea si informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite. Creierul nostru insa "invata"
inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini, de aceea nu vedem obiectele in dublu
exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini, creierul deduce situarea obicetelor in
spatiu si la distanta la care se afla - acesta face posibila vederea tridimensionala.
Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina
este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece nu putem
privi toata viata stand in cap, creierul citeste imaginea si o reintoarce imediat in pozitie
dreapta. Pentru a invata acest lucru e nevoie de ceva timp, de aceea bebelusii vad la inceput
lumea intoarsa cu capul in jos.

I.2 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL


Analizatorul vizual este alctuit din trei segmente:
1.Segmentul periferic (receptorul) primete excitaiile exterme specifice si este alctuit
din:
a.Glob ocular
b. Organe anexe ale globului ocular
1.a Globul ocular este cel care formeaz aparatul optic al organului vizual; forma sa
este sferica si este format din trei tunici suprapuse care alctuiesc peretele globului ocular.
- o tunic extern conjunctiv fibroas;
- o tunica mijlocie vascular (uvee), bogat n pigment;
- o tunic intern nervoas, retina.
Tunica extern este fibroas si format din doua poriuni inegale: posterior
se afl sclerotica, iar anterior, corneea. Corneea este transparent, veavnd vase de snge,
dar are n structura sa fibre nervoase. Sclerotica tunica opac, reprezint 5-6 din tunica
fibroas. Pe sclerotic se inser muchii extrinseci ai globului ocular; posterior este
perforat att de fibrele nervului optic, care prsete globul ocular, ct i de artera care
intr n globul ocular.
Tunica medie, vascular, prezintp teri segmente care, dinspre posterior spre
anterior, sunt coroida, corpul ciliar i irisul. Coroida se ntinde posterior de ora seratta, care
reprezint limita dintre coroid i corpul ciliar. n partea sa posterioar, coroida este
prevzut cu un orificiu prin care iese nervul optic. Corpul ciliar se afl imediat naintea
orei seratta i prezint, n structura sa, procesele ciliare i muchiul ciliar. Muchiul ciliar
este format din fibre de parasimpatic, iar fibrele radiare sunt inervate de simpatic.
Procesele ciliare sunt alcatuite din aglomerri capilare i secret umoarea apoas. Irisul
este o diafragm n faa anterioar a cristalinului; n mijloc, prezint un orificiu numit
pupil. Irisul are rolul unei diafragme care permite reglarea cantitaii de lumin ce sosete
la retin.

Tunica intern este reprezentat de retin. Ea este membrana fotosensibil


care realizeaz recepia i transformarea stimulilor luminoi n influx nervos. Retina este
constituit din zece straturi celulare (fig. 1). Primul strat este format din celule pigmentare,
are funcii de protecie i metabolice, asigurnd sinteza pigmenilor fotosensibili. Al doilea
strat cuprinde celule fotosensibile cu conuri i bastonae. Celulele cu conuri, aproximativ 7
milioane-retin predomin n pata galben (macula lutea) i constituie n exclusivitate
fovea cenntralis, zona cu acuitate maxim. Pigmentul fotosensibil este iodopsina. Celulele
cu conuri au rol important n vederea diurn, n perceperea culorilor i a formelor.Celulele
cu bastonae, aproximativ 130 milioane-retin, sunt mai numeroase la periferie, mai puine
n pata galben i lipsesc din fovea centralis. Pigmentul fotosensibil al acestora este
rodopsina. Celulele cu bastonae asigur vederea la lumin slab, vederea nocturn. La
nivelul stratului neuronilor bipolari i al stratului neuronilor multipolari din retin se
manifest procesul de convergen. (fig. 2). La nivelul foveei centralis, unde se afl
exclusiv celule cu conuri, nu se manifest convergen. Un neuron multipolar, mpreun cu
neuronii bipolari care converg la acesta i cu celulele fotoreceptoare care converg la
neuronul bipolar formeaz o unitate funcional.
Acuitatea vizual depinde de structura unitilor funcionale asupra crora
acioneaz lumina.
Mediile refringente sunt reprezentate de:
-

umoarea apoas

cristalinul

corpul vitros.
Umoarea apoas, este un lichid clar, incolor, transparent (n cantitate de 0,3-0,4),
secretat de procesele ciliare, de compoziie asemntoare lichidului cefalorahidian i se
gsete n spaiul cuprins ntre cornee i cristalin, denumit camera anterioar. Camera
anterioara este mai mare dect cea posterioar care e delimita anterior de iris, posterior de
cristalin i de ligamentul sau suspensor, periferic de corpul ciliar. Cele doua camere
comunic prin orificiul pupilar prin care trece i umoarea apoas dintr-o camera n cealalt.
Printr-un canal aflat n grosimea scleroticii numit canalul lui Schlemm, umoarea apoas
este eliminata continuu n venele scleroticii.

Cristalinul este o formaiune leticular biconvex aezat posterior irisului fiind


cuprins ntr-o capsula conjuctiv ale crei margini sunt fixate prin ligamentul suspensor
(zonula Zinn) de procesele ciliare. La rndul lor procesele ciliare acionate de muchiul
ciliar.
Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas secretat de procesele ciliare
fiind nvelit ntr-o membran subire numit hialoid i ocup tot spaiul cuprins ntre
cristalin i peretele globului ocular, numit camera posterioar.

1. b. Organele anexe ale globului ocular- situate n imediata vecinatate a globului ocular se
mpart n dou categorii:
-

organe de micare motilitate

organe de protecie
Organele de micare sunt reprezentate de muchii externi ai globului ocular-4 drepti i 2
oblici. Ei rotesc ochiul n toate direciile. Cei patru muschi drepi se inser cu un capt pe
sclerotic, iar cu cellalt capat de un inel fibros (tendonul lui Zinn) de pe fundul orbitei, iar
cei doi muchi oblici cu un capt pe oasele ce alctuiesc orbita i cu cellalt capt pe
sclerotic.
Organele de protecie sunt: sprncenele,

pleoapele, conjunctiva i aparatul lacrimar.

Aparatul lacrimal se compune din: glanda lacrimal i cile lacrimale.


Glanda lacrimal de mrimea unei migdale, de structur tubulo-acinoas este aezat
n partea superioar i lateral a orbitei. Secret lacrimile care se elimin prin mai multe
canalicule pe suprafaa globului ocular.
Cile lacrimale sunt dou canalicule aezate n grosimea celor dou

pleoape i

conduc lacrimile din fundul de sac connjunctival superior situat n unghiul intern al
orbitei; de aici prin canalul lacrimo-nazal, lacrimile sunt eliminate n fosele nazale.
Secreia lacrimal prin clipire ndeprteaz particulele strine care ajung pe cornee i prin
stratul fin ce acoper conjunctiva i corneea se menine permanent umezeala lor.
2.Segmentul de conducere primul neuron al cii optice este reprezentat de cellule
bipolare din retin. Dendritele acestora sunt conectate cu celule fotoreceptoare. Al doilea
neuron al cii l constituie celulele multipolare retiniene. Axonii lor formeaz nervii optici.
5

Fibrele acesttira se ncruiseaz partial n chiasma optic, apoi continu sub numele de
tracturi optice pn la corpii geniculai laterali metatalamici unde fac sinaps cu al treilea
neuron. Aaxonii neuronilor metatalamici de releu au proiecie cortical.
Din corpii geniculai se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI,
spre mduva cervico-dorsal, spre coliculii cvadrigemeni superiori. Acestea constituie cile
reflexelor optice de orientare, adaptare i acomodare.
3.Segmentul central este localiyat n lobii occipital ai emisferelor cerebrale, de o parte i de
alta a scizurii calcarine, unde se afl aria optic primar.
n jurul acesteia exist yona de asociaie vizual, care determin realizarea noiunii
de spaiu, necesar n oientare i recunoatere si asigur memoria vizual.
I.3 FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
Analizatorul vizual permite recunoatere formei, mrimii, culorii, luminozitii,
micrii obiectelor i aprecierea distanelor. n corelaie cu analiyatprii acustic, vestibular i
kinesteyic, realizeaz orientarea n spaiu i meninerea echilibrului. Proiectarea imaginii
pe retin se datoreaz aparatului optic.
Aparatul optic, prin procese de refracie, adaptare la intensitatea luminii i
acomodare la distan, asigur focalizarea rayelor de lumin la 24 mm napoia cristalinului,
pe direcia axului optic, pe pata galben. Imaginea format pe retin dup o tripl refracie
este real, mai mic i rsturnat.
Procesul vederii este descris n mai multe faze, care, n realitate, se desfoar
concomitant.
a. Reflexul de convergent consta n micsorarea concomitent a celor doi ochi, avnd ca
urmare modificarea poziiei axelor optice i reperarea corect a obiectelor n spaiu,
indifferent de ditana pn la obiect i de poziia acestuia.
b.

Adaptarea la intensitatea luminii se realizeaz prin dou categorii de procese: reacia


pupilar i adaptarea fotochimic.

c. Adaptarea la distan este realizat reflex prin aciunea muchilor circulari i radiari ai
corpului ciliar, care mrete sau micoreaz convexitatea feei anterioare a cristalinului.
d. Stimularea retinei const n excitarea receptorilor retinieni de ctre radiaiile luminoase
6

CAPITOLUL 2
NOIUNI DESPRE GLAUGOM
Definiie
Este o boal a ochiului care produce atrofierea nervului optic i ngustarea
cmpului vizual i pierderea progresiv a vederii- netratat duce la cecitate(orbire).
Glaucomul se caracterizeaz prin creterea tensiunii intraoculare i scderea acuitii
vizuale. Glaucomul poate ns exista i cnd presiunea este normal. De asemeni, sunt
frecvente cazurile de presiune intraocular mrit (temporar), fr s se fi declanat
glaucomul. Pierderea cmpului vizual asociat glaucomului este permanent i ireversibil.
Glaucomul este a doua cauz de orbire la nivel mondial. n Romnia se estimeaz c exist
mai mult de 150.000 de cazuri.
Etiologie
-

este produs prin disgenezia unghiului camerular;

80 % din pacieni sunt diagnosticai n primul an de viat

>70 % din cazuri, glaucomul congenital primitive este bilateral


Clasificare

Glaucomul primar - cu unghi nchis sau congestiv - acut


- cronic
- cu unghi deschis sau conic simplu

Glaucomul malformativ sau disgenetic

Glaucom secundar

Glaucom absolut
Simptomatologie
Triada simptomatologic n glaucom:

Cresterea constant a tensiunii intraoculare de valori mici i medii (22-30) n galucomul


cronic, de valori enorme (60-100) n glaucomul acut.

Modificarea cmpului de vedere ncepe n aria centroparacentral Bjerum prin scotoame


central i amputri ale cmpului periferic n sectorul nazal; aceste absene de cmp se
sumeaz, lsnd o insul de cmp vizual n sectorul temporal cnd acuitatea vizual este
complet pierdut.

Modificarea fundului de ochi const n excavaia glaucomatoas nsoita de atrofia nervului


optic; se instaleaz n fayele terminale ale bolii i prin atrofia nervului optic se instaleaz
pierderea de vedere.
Diagnostiv pozitiv- Investigaii
Pentru stabilirea diagnosticului de glaucoma avem urmtoarele investigaii
1.Examinarea campului vizual pentru a descoperi la timp eventualele deficite
aparute ( scotoame arciforme, ingustari periferice ). Campul vizual sau vederea periferica
este spatiul pe care il cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix. Se masoara cu
arcurile perimetrice simple sau sferice. Retina are capacitatea de a percepe obiectele
asezate lateral, iar pentru descoperirea unor eventuale defectiuni ale acesteia se foloseste
un aparat denumit perimetru , format dintr-un semicerc . Bolnavul isi sprijina barbia pe un
suport al aparatului si fixeaza cu privirea un punct situat in mijocul semicercului. Dinspre
periferie spre punctul pe care il priveste bolnavul se plimba un mic patrat alb. Cind patratul
este vazut de bolnav , inseamna ca a intrat in campul vizual (pe portiunea periferica a
retinei se citeste pe lama perimetrului gradatia corespunzatoare ). Examinarea se face in
trei directii :

verticala, orizontala si intermediara. Se reunesc punctele stabilite si se

obtine campul vizual care folosind o schema tip de vedere normala releva daca bolnavul
prezinta sau nu deficiente ale campului vizual.
2.Explorarea interiorului ochiului se face cu oftalmoscopul , care masoara fundul
de ochi , nervul optic , vasele sanguine si retina. Oftalmoscopia este directa cand imaginea
fundului de ochi se vede direct , apropiind oftalmoscopul de ochi si indirecta cand fundul
de ochi este vazut rasturnat.Oftalmoscopul se tine la 40 cm. de bolnav si i se adreseaza in

fata ochiului o lentila biconvexa de 20D, iluminand ochiul cu oglinda prin lentila, imaginea
fundului de ochi apare aeriana si inversa. Examinarea se face intr-o camera obscura.
Masurarea tensiunii intraoculare.
Continutul de lichid al globului ocular (sange, umoare apoasa,vitros) excita asupra
peretilor sai o tensiune care constituie tensiunea oculara sau oftalmotonusul. Determinarea
oftalmotonusului sau tonometria are importanta in diagnosticarea glaucomului.
Tensiunea oculara se masoara prin doua metode :
-

digitala

instrumental
Metoda digitala. Se cere bolnavului sa priveasca in jos si cu ambele degete indicatoare
ale mainilor aplicate pe glob, prin intermediul pleoapei superioare se exercita o presiune
alternativa (cand un deget sta fix, celalalt apasa pe glob ). Normal exista o usoara
fluctuenta , care dispare in caz de hipertomie. Tensiunea se poate nota :normala T0 =+1 ,
+2 , +3.
Metoda instrumentala. Se utilizeaza doua procedee :

a. Metoda prin identatie (Infundare-Schiiotz ).


b. Metoda prin aplanatie (Goldmann, Maklakov ).
Metodele au la baza un principiu comun : masurarea deformarii corneene sub actiunea unei
forte externe.
a. Metoda prin identatie masoara profunzimea depresiunii corneei produsa de o anumita
greutate intr-un punct dat. Depresiunea va fi cu atat mai mare cu cat T0 este mai mic.Cel
mai frecvent se utilizeaza Tonometrul Schiotz.Bolnavul este culcat cu fata in sus si priveste
drept inaintea sa, pe corneea anesteziata cu instilatii, dupa indepartarea fara presiuni a
pleoapelor cu policele si indicele mainii stangi, se aplica vertical tonometrul pe centrul
corneei si se citeste pe cadran deviatia acului.Cifra obtinuta este transformata in mmHg, cu
ajutorul unui tabel special, tinand cont de greutatea plasata pe piston.
b. Tonometria prin aplanatie determina forta necesara pentru a aplatiza o suprafata
corneeana.Exista doua tipuri de tonometrie prin aplanatie, unele care utilizeaza o suprafata
constanta si masoara presiunea necesara pentru a o aplatiza (Goldman) si altele care
utilizeaza o presiune constanta si masoara suprafata aplatizata (Maklakov).
9

Bolnavul se aseaza in fata unei lampi cu fanta prevazuta cu un aplanometru si cu un filtru


de cobalt,apoi i se instileaza un anestezic de suprafata (novesin) si o solutie de
floresceina.Se cere bolnavului sa priveasca inainte fara a clipi, se lumineaza ochiul prin
intermediul filtrului de cobalt dupa care se regleaza presiunea externa la 10 mmHg. si se
impinge cu delicatete conul de presiune, pana ajunge in contact cu corneea.
Examenul biomicroscopic pune in evidenta doua mici semicercuri albastre, marginite
de un lizereu verde, se regleaza lampa astfel incat cele doua semicercuri sa fie de marime
egala.Daca cele doua semicercuri se incaleca P0 este mai mic de 10 mmHg, iar cand sunt
la distanta unul de altul P0 este mai mare decat 10 mmHg.Se mareste actiunea conului de
presiune pana la marginile interne ale celor doua semicercuri care vin in contact, dand
imginea unui S culcat, apoi se citeste tensiunea oculara in mmHg.
Cu ajutorul tonometrului se poate obtine o curba nictemerala a tensiunii oculare, fiind
una din cele mai bune metode de descoperire a unei hipertensiuni oculare incipiente.
Tonometria se efectuiaza la fiecare 3 ore de la ora 06AM la 24PM.La pesoanele
normale variatiile nictemerale ale tensiunii oculare nu depasesc 5 mmHg . La bolnavii de
glaucom variatiile sunt mult mai mari, pana la 25 mmHg sau chiar mai mult.
Tonografia masoara cantitatea de umoarea apoasa evacuata in afara ochiului, intr-o
unitate de timp si sub o presiune cunoscuta. Are scopul sa determine usurinta de scurgere a
umorii apoase din ochi. Cind se lasa pe cornee un tonometru Schiotz cu greutatea de 7,5 g
timp de 4 min, greutatea sa evacuiaza din ochi o cantitate de umoare apoasa care este in
functie de capacitatea de drenaj a unghiului iridocorneean.
Pentru executarea unei tonografi se masoara mai intai presiunea initiala in pozitia
culcat, apoi se adauga o greutate de 10g, obtinindu-se o presiune (Pt) mai mare decat
presiunea initiala, carea I se inregistreaza caderea de timp de 4 min. (C). Valoarea lui C
este obtinuta cu ajutorul unui tabel in functie de Pl si Pt. Pentru ochiul normal C=
0,28+0,01 1/mn/mmHg.
Gonioscopia, se utilizeaza pentru examinarea ochilor hipertensivi; ea permite
examinarea unghiului irido-cornean prin folosirea efectului prismatic al unor lentile de
contact, in care este o oglinda inclinata care reflecta imaginea unghiului.. Examinarea se
face in camera obscura la lampa cu fanta, dupa aplicarea pe cornee a lentilei de contact.

10

Rasucind lentila de contact apar in oglinda toate regiunile unghiului camerular, astfel incat
se poate explora tot relieful acestui unghi.
In glaucom este necesar sa se aprecieze largimea unghiului irido-corneean; marimea
lui se evaluiaza dupa distanta care separa inelul lui Schwalbe de iris. Daca unghiul este
inchis, nu se vede nici o formatiune. Daca nu se vede decat inelul lui Schwalbe, unghiul
este mai putin inchis de 10 (unghi nr.1)
Daca se vede inelul lui Schawlbe si canalul lui Schlemm inchiderea unghiului in cursul
midriazei este posibila (unghi de 10 20). Daca se vede inelul lui Schawlbe, canalul lui
Schlemm si pintenul scleral, deschiderea unghiului este de 20-30, iar inchiderea sa este
posibila dar nu sigura. Daca se vede dunga ciliara, unghiul este larg deschis 30- 45.
Se pot constata inegalitatile fiziologice ale profunzimii unghiului camerular
(unghiul superior mai ingust decit cel inferior ) sau patologice.
Pentru studierea umorii apoase sunt necesare prevederile si microanalizele de
umoare apoasa mai ales in anumite afectiuni cum ar fi glaucoamele secundare: punctiona
camera anterioara (de partea temporala la 0,5mm inlauntrul limbului ) si se va scoate
0,05- 0,2ml umoare apoasa intr-o eprubeta sterila pentru a fi examinata din punct de
vedere biochimic si citologic.
Profilaxia glaucomului.
Consta in depistarea precoce a bolii, prin mijloace de investigatie si prin instituirea
unui tratament adecvat in fazele incipiente. Se va recurge la un examen profilactic
sistematic, tonometric al tuturor persoanelor ce au depasit varsta de 40 ani. Cazurile de
glaucom confirmat ca si cazurile suspecte se dispensarizeaza si se examineaza periodic
prin controlul tensiunii oculare, a fundului de ochi si al functiilor vizuale.
Evoluie
In lipsa tratamentului glaucomul duce la pierderea completa si ireversibila a
vederii prin distrugerea totala a nervului optic. Stadiul in care glaucomul este depistat este
si cel in care el va ramane in cazul in care tratamentul instituit este eficient, fibrele
nervoase pierdute nefiind regenerabile. De cele mai multe ori glaucomul este diagnosticat

11

la un control de rutina de aceea este recomandabil anual un consult oftalmologic complet


tuturor persoanelor trecute de 40 de ani, mai ales daca provin din familii cu glaucom.
Complicaii
In lipsa tratamentului glaucomul poate progresa ducnd la scaderea functiilor
vizuale, cecitate. n glaucomul primar de unghi inghis poate s apar un accse de glaucom
acut.
Att in glaucomul terminal ct i glaucomul secundar intalnim frecvent sindromul dureros.
O alt complicaie des ntlnit este cataracta- care reprezinta opacifiere a cristalinului natural al
ochiului. Pe plan mondial aceasta este cauza cea mai rspndit a orbirii. Dezvoltarea cataractei
la adult sedatoreaza mbtrnirii, expunerii luminii solare, fumatului, subalimentaiei, unor
traumatisme oculare, unor boli de sistem, precum si unor medicaii cum ar fisteroizii. Mai mult de
jumtate dintre persoanele trecute de 65 de ani au cataract.Pacienii cu cataract se
plng de obicei de imagini nceosate, neclare.

Tratamentul medicamentos poate fii: - simptomatic, care urmareste scaderea tensiunii


intraoculare. - local si general : se utilizeaza substante cu actiune parasimpaticomimetica.
Medicamentele parasimpaticomimetice sau miotice au efect hipotoni-zant asupra
ochiului prin micsorarea rezistentei la scurgerea umorii apoase.
Pentru normalizarea tensiunii oculare se administreaza pilocarpina in solutie de 140%. Actiunea ei dureaza 6 ore. Are actiune asupra fibrelor musculare netede. Se poate
intrebuinta si seara sub forma de unguent 2%, cu efect, mai durabil decat cel al
picaturilor.Ezerina sau fizostigmina se utili-zeaza in solutie 1/1000, ea actionand prin
inhibarea actiunii colinesterazei. Actiune similara o au Mintacolul (solutie 1/6000),
Tosmilenul(0,,25- 1%)
La persoanele in varsta medicamentele cu efect miotic sunt nefavora-bile pentru ca
afecteaza vederea prin micsorarea pupilei, in cazuri de opaci-tate incipienta centrala a
cristalinului.

12

Simpaticomimeticele actioneaza prin diminuarea secretiei ciliare si prin usurarea


scurgerii umorii apoase. Se utilizeaza instilatii cu Epinefrina 1-4% si Neosinefrina 1-5%.
Parasimpaticomimeticele pot fi administrate in asociere cu simpatico-mimeticele.
Frecventa instilatiilor este determinata de forma glaucomului si de gradul tensiunii oculare.
In unele cazuri este suficient sa se instileze de 3-4 ori pe zi, alteori instilatii frecvente si
asocierea medicamentelor de mai sus. Daca tratamentul local este insuficient , se va face
tratament general care inhiba secretia ciliara si reduce excitabilitatea scoartei
cerebrale.Pentru inhibarea secretei ciliare se utilizeaza: Acetazolamina (Ederen , Diamox,
Diuramid), derivat sulfamidic, administrat per os.

Betablocantele (Timorol,

Timoptic)scad tensiunea oculara. Nu cauzeaza mioza, se pot asocia cu alte medicamente


antiglaucomatoase.
In scopul reducerii excitabilitatii scoartei cerebrale si a hipotala-musului se utilizeaza
Luminalul, Largactilul, Bromurile.
Se mai utilizeaza agenti osmotici care produc o deshidratare a cor-pului vitrios: uree,
manitol, glicerol. Tratamentul medicamentos in glau-comul cronic simplu se continua atata
timp cat are efect hipotonizat, mentinand tensiunea intraoculara in limite normale. Daca nu
se mai obtine acest efect, se aplica tratament chirurgical.
Tratamentul chirurgical
Operaia de glaucom e indicat, n principiu, cnd tratamentul medicamentos nu
mai e suficient, astfel nct tensiunea ocular rmne crescut sau crete i mai mult, n
ciuda unui tratament adecvat bine efectuat.
De asemenea, se recomand intervenia chirurgical (trabeculoplastie laser, la nceput,
eventual urmat de trabeculectomie) i n situaii n care tensiunea ocular nu e
semnificativ crescut, dar exist alterri n timp ale cmpului vizual sau/i ale tomografiei
de nerv optic.
Operaia de glaucom se efectueaz sub anestezie local, n ambulator i const n
efectuarea unui orificiu n zona trabeculului ocular, care s permit scurgerea
suplimentar a umorului apos din camera anterioar a ochiului, scznd astfel presiunea
intraocular.
13

Post-operator, se scoate pansamentul din prima zi, acesta nemaifiind necesar dect seara, la
culcare, pentru c pacientul s nu se loveasc din greeal n timpul somnului.
Tratamentul postoperator const n instilaii de picturi cu midriatice (ceea ce tulbur
vederea pentru cteva zile), antibiotice i cortizon.
Regimul igieno-dietetic
Mesele trebuie sa fie moderate lipsite de excitante (cafea, ciocolata), evitand
excesul de brannzeturi, grasimi, sare, zahar. Bauturile alcoolice sunt interzise, in special
berea, dealtfel orice lichid consumat in cantitate mare fiind daunator. Se interzice categoric
fumatul, de asemenea la bolnavii cu glaucom nu se administreaza atropina chiar daca este
indicata pentru alte boli. Nici fructele nu trebuie consumate excesiv, fiind indicat sa se
consume cat mai multe verdeturi proaspete. Dintre fructele cele mai benefice sunt
afinele iar dintre legume morcovul si ceapa.
Bolnavul mai poate face bai de abur oculare cu flori de soc si musetel. Ochii vor fi
feriti de razele ultraviolete prin ochelari de soare cu lentile de culoare verde sau gri,
excluzand lentilele de culoare inchisa.Bolnavul nu trebuie sa poarte imbracaminte prea
stransa pe corp, nu trebuie sa ridice greutati mari, trebuie sa evite constipatia si se va
prezenta periodic la control in policlinica, conform indicatiilor medicale.

14

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU GLAUCOM

3.1 Procesul de nursing


Metod organizat i sistematic ce permite acordarea de ngrijiri centrate pe
reaciile particulare fiecrui individ, atunci cnd apar modificri reale sau poteniale ale
sntii.
3.1.1 Etapele procesului de ngrijire sunt:
1. Culegerea de date
2. Analiza i interpretarea lor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Aplicarea interveniilor
5. Evaluarea
1. Culegerea de date pentru o bun ngrijire a pacientului asistenta trebuie s identifice
problemele bolnavului. Identificarea problemelor se bazeaz pe:
a) cunoaterea pacientului
b) informaiile culese
2. Analiza i interpretarea datelor se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea lor n date de: -independen
-independen
- stabilirea problemelor de ngrijire
- recunoaterea problemelor i prioritilor
Interpretarea este explicarea cauzei problemelor de dependen (aflarea sursei de
dificultate).
3 Planificarea ngrijirilor stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfurare i a precauiilor ce trebuiesc luate. Planul de intervenie ine
cont de prescripiile medicale i cuprinde:
15

a) obiectivele de ngrijire
b) interveniile
4. Aplicarea ngrijirilor reprezint ceea ce face asistenta, aplicarea n practic a aciunilor
de ngrijire, strict legat de planificare. Interveniile asistentei sunt autonome i delegate.
5. Evaluarea ngrijirilor reprezint aprecierea progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei; se face la intervale regulate; se evaluaz rezultatul obinut i
satisfacia pacientului.
3.2 Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciaz individul ca fiind un tot unitar
caracterizat prin nevoi fiziologice i aspiraii denumite generic nevoi fundamentale.
Acestea sunt:
1. A respira
respiraia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge
pn la nivelul celulelor, unde este folosit n reaciile de oxido-reducere, dioxidul de
carbon rezultat fiind eliminat din organism prin expiraie;
o respiraie eficient presupune i o bun circulaie deoarece sngele joac rolul
de transportor pentru gazele respiratorii;
disfuncia respiratorie atrage dup sine o perturbare a ntregului orgamsm att la
nivel fiziologic i fiziopatologie (hipoxie tisular, hipercapnie) ct i psihologic (senzaie
de sufocare, anxietate, team).
2. A bea i a mnca
Apa reprezint aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea avnd un rol deosebit
de important n buna desfurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieui cu:
15% din funcia normal a ficatului
25% din funcia normal a rinichilor
35% din numrul total de hematii
16

45% din suprafaa de hematoz pulmonar


70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critic pentru supravieuire.
aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului
clinic i a investigaiilor paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanului hidric
aport - pierderi (intrri - ieiri);
deficitul de ap al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie
prin administrare de soluii perfuzabile coloidale sau cristaloide;
excesul de ap al organismului impune restricionarea aportului i administrarea
de diuretice;
principalul mecanism fiziologic de reglare a cantitii de ap din organism este
reflexul de sete. La vrstnici acest reflex diminu astfel c n mod obinuit acetia prezint
un anumit grad de deshidratare;

o alimentaie sntoas vizeaz mai multe aspecte: cantitatea alimentelor,

calitatea acestora, ritmul de administrare;


o diet adecvat trebuie s asigure un aport suficient de nutrieni, vitamine, ap i
sruri minerale, aport adaptat necesitilor organismului.
3. Nevoia de a elimina

organismul este un sistem deschis n permanent interaciune cu mediul

nconjurtor, schimbnd cu acesta materie i energie;

eliminarea satisface nevoia organismului de a ndeprta anumite substane

nefolositoare rezultate din metabolism sau digestie;


fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraie), respiraiei
(expiraie), aparatului renal (diurez), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital
feminin (menstruaie );
n anumite condiii patologice se produc modificri ale modalitilor de eliminare
ale organismului:
transpiraii abundente (coma hipoglicemic) hemoptizie (neoplasm pulmonar)
vrsturi bilioase (colecistit)
vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea (tumori cerebrale)
17

hematemez {vrsturi cu aspect de za de cafea ce apar n hemoragia digestiv


superioar)
hematurie (urin cu snge)
tulburri ale tranzitului intestinal cu alternana constipaie / diaree (tumori de
colon)
melen (tumor de colon)
amenoree (lipsa menstruaiei - ovar polichistic).
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
nevoia de a te mica i a avea o bun postur reprezint un aspect esenial al
mecanismului de integrare a individului n mediul nconjurtor i orice disfuncionalitate
legat de aceast nevoie fundamental are repercursiuni n plan fizic, psihic i social;
meninerea independenei de micare i a unei bune posturi presupun integritatea
structural i funcional a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos,
aparatului vestibular;
Putem ntlni:
paralizie - absena complet a forei musculare, urmare a pierderii contractilitii
musculaturii striate

datorit ntreruperii uneia sau mai multor ci motorii cortico-

musculare;
pareza - uoar slbire a forei musculare;
hemiplegia - paralizia unei jumti de corp;
monoplegie - paralizia unui singur membru;
paraplegia - paralizia jumtii inferioare a corpului;
tetraplegia - paralizia celor patru membre.
apariia deficitelor motorii atrage dup sine o serie de alte modificri:
tendina de limitare a folosirii prii afectate;
nesigurana echilibrului;
mersul cu pai mici;
diminuarea ncrederii n sine;
teama de a nu cdea;
nervozitate, nelinite.
18

5. Nevoia de a dormi i a se odihni


somnul reprezint o extindere a procesului de inhibiie la nivelul scoarei cerebrale,
expresia somatic a unei decuplri temporale a individului fa de mediul exterior.
Necesarul fiziologic de somn difer dup vrst:
la copii 12-14 ore
la adul 7-9 ore
la vrstnici 5-7 ore;

odihna i somnul n bune condiii i timp suficient sunt indispensabile unei bune

funcionri a organismului la randament maxim;


oboseala se definete ca fiind acea stare temporar a organismului care apare n urma
unui efort excesiv sau de prea lung durat i care se anuleaz ca urmare a unei perioade de
odihn;
numeroase observaii i experimente au demonstrat c oboseala nu este un element
periferic, legat de organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos,
legat fie de consumarea substanei excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai
complexe (tipul de sistem nervos, experiena de adaptare la mediu a individului);
asistentul medical va trebui s diferenieze:
oboseala patologic - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatit,
tuberculoz, diabet)
oboseala fiziologic - normal;
remediul cel mai bun al oboselii nu este ntotdeauna odihna neleas ca i stare de
inactivitate absolut, simpla ntrerupere a activitii i ateptarea pasiv a refacerii energiei
cheltuite;
nu orice fel de repaus, indiferent de moment i condiii este reconfortant
odihna cea mai eficace const n alternare a raional a unei activiti cu alta. Acest mod
de odihn a fost numit odihn activ i a cptat o larg rspndire dup fundamentarea sa
tiinific (de ctre LM. Secenov).
Principiile odihnei active:

19

a). una i aceeai activitate, de aceeai intensitate trebuie s se adreseze, alternativ unor
organe simetrice;
b). activitile bazate n mod predominant, pe primul sistem de semnalizare (mimica,
gestica) trebuie s fie alternate cu cele bazate, n mod predominant pe cel de-al doilea
sistem de semnalizare (limbajul);
c). s nu se treac la introducerea activitii de variaie mai nainte de a semnala oboseala
n activitatea principal, avndu-se ns grij ca alternare a activitii s nu se fac prea
trziu;
d). activitatea secundar s nu fie mai obositoare dect cea principal.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
omul este o fiin social. Integrarea n grup se ace pe baza unor comportamente
nvate, a unor valori asumate. mbrcmintea are valoare practic (protejeaz corpul de
variaiile climei) dar i valoare de simbol (exprim personalitatea i unicitatea individului);
dificultatea sau imposibilitatea de a se mbrca, dezbrca, de a purta mbrcminte
adecvat este perceput de ctre individ ca o lezare a libertii sale cu implicaii n
percepia sentimentului de demnitate i autorespect.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
meninerea constant a temperaturi corpului, n ciuda variaii lor termice exogene I a
diverselor activiti ale organismului, implic intervenia adecvat a unor modificri
funcionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine,
etc.) coordonat prin mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce
menin permanent i dinamic echilibrul ntre producerea i pierderea de cldur din
organism;
temperatura corpului este meninut constant, n condiiile unor mari modificri ale
temperaturii mediului. Fiind influenat de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau
de veghe, digestie, activitatea fizic, etc.) temperatura corpului prezint variaii ciclice,

20

avnd valori minime ntre orele 4-6 dimineaa i atingnd valori maxime, care n general
nu difer cu mult de 0,50 C fa de cele matinale, ntre orele 16-17 dup-amiaza;

perturbrile mecanismului de termoreglare conduc la apariia a dou situaii cu

particulariti
distincte: hipotermia, hipertermia.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-i proteja tegumentele i mucoasele
definiia complet a strii de sntate este aceea ce o apreciaz ca fiind starea de bine
bio-psiho-social; 3
starea de bine biologic presupune integritatea funcional a structurilor organismului i la
aceasta contribuie i protejarea tegumentelor i mucoaselor, prin meninerea cureniei i
igienei personale;
nevoia de a fi curat i ngrijit, presupune un comportament nvat, reflect o anumit
trstur de personalitate i indic un anumit nivel de nelegere i respect al individului;

deficitul n satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesit implicarea activ a

asistentului medical att n suplinirea msurilor elementare de igien ct mai ales n


nsuirea de ctre pacient a anumitor deprinderi.
9. Nevoia de a comunica

comunicarea reprezint una dintre trebuinele fundamentale, de ordin spiritual a

oamenilor, fiind o modalitate esenial de interaciune psihosocial, un schimb de mesaje


ntre interlocutori, menit s realizeze o relaie interuman durabil determinnd meninerea
ori modificarea comportamentului individual sau de grup;
comunicarea interuman se realizeaz cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin
care se schimb mesaje (informaii, simboluri, semnificaii, idei, sentimente, intenii, etc.)
pentru a influena, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt;
a comunica eficient i expresiv cu ceilali nseamn:
s convingi,
s poi dezvolta gndirea, afectivitatea, personalitatea,
21

s informezi inteligibil i s nelegi corect semnificaia mesajului,


s sesizezi i s contientizezi reaciile, atitudinile i modificrile comportamentale ale
interlocutorului;
n cadrul procesului de nursing comUnIcarea are un rol esenial, ea fiind o unealt de
influenare i modificare a comportamentului pacientului, n sensul nlturrii
sentimentului de team i nesiguran, urmrind creterea ncrederii n sine, urmare a
nelegerii corecte a situaiei sale;
este important ca n procesul de comunicare asistenta s foloseasc un limbaj adecvat i
accesibil pacientului.
10. Nevoia de a evita pericolele

individul sntos este capabil s reacioneze adecvat la variaiile continue ale

parametrilor mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic i


filogenetic, ceea ce i asigur meninerea homeostaziei mediului intern i a echilibrului
psihic, conferindu-i sentimentul de siguran;
prezena bolii este de fapt o ameninare a "strii de bine bio-psiho-social", ce vizeaz
integritatea funcional a structurilor organismului i sentimentul ncrederii n propriile
fore; pacientul se simte vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar dac uneori nu-i
exteriorizeaz sentimentele;
n aceste condiii este important asigurarea unui climat de ncredere, nelegere i suport
din partea echipei de ngrijire, n concordan cu caracteristicile pacientului: vrsta,
inteligena, stilul de via, credine le i valorile sale, experienele anterioare.
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia

nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori exprim necesitatea

individului de a-i afirma apartenena la un anumit grup social ceea ce n esen i confer
sentimentul de siguran;

22

valorile sunt calitile pe care le capt pentru om elementele realitii (obiecte, procese,
aciuni) privite prin prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a
unei colectiviti umane (categorie social, naiune);

numeroase cercetri au evideniat c practicarea religiei contribuie la meninerea

echilibrului
psihic al individului, acionnd prin mai multe mecanisme:
credina (care ncurajeaz serenitatea),
sentimentul de apartenen la un grup care te susine,
valorizarea obinuinelor unei viei regulate (care ncurajeaz mulumirea);

este evident faptul c asistentul medical trebuie s dea dovad de disponibilitate,

compasiune i toleran fa de pacienii care au stiluri de via, atitudini i sisteme de


valori diferite de ale sale. Ea va trebui s-i supravegheze i s-i controleze
comportamentul propriu astfel nct binele pacientului s rmn principala motivaie a
aciunii sale, tot timpul.
12. Nevoia de autorealizare
a fi preocupat n vederea realizrii personale reprezint o nevoie fundamental de ordin
superior a individului ce implic atingerea potenialului su maxim prin valorizarea
configuraiei unice a personalitii, creativitii, proceselor cognitive, structurilor afective
i volitive;
cnd aceast nevoie nu este satisfcut apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de
a-i ndeplini o dorin sau a-i exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de
stim i ncredere n sine;
se poate spune c nevoia de realizare i autorealizare corespunde unei trebuine intrinseci
de interaciune cu realitatea nconjurtoare i se exprim n mod diferit n funcie de vrst,
sex i condiiile socio - culturale n care se dezvolt individul.

23

13. Nevoia de a se recreea


activitile recreative i ludice sunt parte important a vieii individului, eseniale n
meninerea echilibrului sau interior asigurnd relaxarea fizic i psihic;

jocul i activitile agreabile n general au implicaii benefice certe n desfurarea


proceselor afectiv emoionale (sentimentul de mulumire, bucurie, plcere) asigurnd
condiii proprice de afirmare a personalitii, facilitnd interrelaionarea cu indivizi cu
preocupri asemntoare.
14. Nevoia de a nvta cum s-i pstrezi sntatea
fiina uman, se afl n permanent interaciune cu ambiana social i material, cu
semenii, cu natura, cu situaiile pe care le stpnete, provoac, anticipeaz, rezolv,
precum i cu sine nsui;

nvarea este modalitatea de asimilare a cunotinelor i de formare intelectual,

emoional i voliional, de elaborare a deprinderilor, a contiinei i a comportamentului


social cult;

prin nvare personalitatea uman se construiete, se menine i se regenereaz

permanent.
Implicat n educaia pentru sntate a individului i a comunitii, asistentul medical
contribuie activ la acumularea de cunotine, atitudini i deprinderi n scopul meninerii sau
redobndirii sntii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere global a individului ca un
tot unitar ce reprezint mai mult dect suma prilor sale componente, avnd particulariti
ce i confer unicitate.
Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice, au nevoie de ingrijiri
speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita , temandu-se ca
interventia nu va reusiii si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava. Dificultatea
ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati.
24

Asistenta medical ndeplinete funcii cu rol autonom (de comfort, de susinere din
proprie iniiativ); cu rol delegat; cu rol interdependent echipe de profesionisti; alte roluri:
administrative, educative.
Rolul autonom al aistentei medicale in ingrijirea pacientului cu glaucoma reiese din
urmtoarele intervenii:
1) Asigurarea comfortului-fizic i psihic
-igien
2) Alimentaia trebuie s fie hiposodat, cu ingerarea de cantiti mici de lichide
3) Eliminarea prin inerea n eviden a bilanului ingesta-excreta
4) Mobilizarea pacientului
5) Comunicare
6) Supravegherea funciilor vitale i a strii generale
7) Educaia sanitar
Rolul delegat se realizeaz prin pregatirea pacinetului pentru investigaii
paraclinice (radiografie pulmonar, EKG) ;

recoltarea analizelor de laborator

hematologice : HLG, HT care se recolteaz 2-3 ml snge venos n eprubet cu capac mov
ce conine cristale de EDTA; VSH, timp Quick i Howell; administrarea medicamentelor:
instilaia ocular, pe cale parenteral; supavegherea si schimbarea pansamentului
postoperator;

3.3 Rolul autonom


3.3.1 Rolul asistentei medicale n asigurarea comfortului
Este bine ca bolnavul sa cunoasca inainte de operatie personalul pentru a-l recunoaste
dupa operatie chiar daca are ochii acoperiti, sa cunoasca foarte bine topologia camerei si a
spatiilor din jur, a grupului sanitar, modul de asezare a mobilierului si a obiectelor din
camera. Inainte de operatie asistenta va ocluziona ochii pacientului si va face impreuna cu
acesta exercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente, va exersa utilizarea fara a le
vedea a obiectelor personale, a veselei, ii va arata cum se actioneaza butonul de chemare.
Toate acestea se fac in scopul de a adapta bolnavul la situatia de dupa operatie si
pentru a-l face sa priveasca mai usor aceasta operatie.

25

Camera bolnavului trebuie sa aiba jaluzele pentru a se putea crea in camera semiobscuritate, pentru a-l obisnui cu situatia in care se va afla imediat dupa operatie, de altfel
si dupa scoaterea pansamentelor oculare bolnavul trebuie sa stea mai intai in semiobscuritate camera fiind luminata treptat in zilele urmatoare.
Patul bolnavului va fi asezat astfel incat lumina sa vina lateral; patul trebuie sa aiba
margini laterale care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat. Bolnavul trebuie sa
aiba o lampa la capatul patului cu sticla mata.
Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va
desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala
sa se desfasoare bine.
Inainte de a duce bolnavul in sala de operatie se va face un semn cu un creion
dermatograf pe fruntea bolnavului, de partea ochiului ce urmeaza a fi operat, pentru
evitarea unor confuzii.
Bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, ca sa impeidice orice presiuni asupra ochiului
operat sau imbibarea pansamentului cu secretii nazale sau cu lichidul unei eventuale
vome.
Dupa 24 de ore capatul patului se ridica treptat si bolnavul poate sta culcat si pe
spate, se va urmari ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi in tot acest timp. El va primi
urinarul ori de cate ori are nevoie.
3.3.2 Rolul asistentei medicale n alimentaie
Regimul alimentar va fi compus din lichide, iar n ziua interveniei nu va mnca
deloc. Regimul alimentar va fi inceput numai cu lichide, apoi cu alimente de consisten
moale pentru a nu solicita muschi masticatori care ar putea exercita traciuni n regiune
operat. Se va tine cont de bilanul ingesta-excreta.
3.3.4 Eliminare
Dup intervenie bolnavul trebuie s aib scaune moi (la nevoie se administreaz
laxative). El va primi urinarul ori de cte ori are nevoie.
3.3.4 Rolul asistentei medicale in mobilizarea bolnavului
Ridicarea bolnavului din pat se permite de chirurgul oftamolog mai devreme sau
mai tarziu, in functie de tipul operatiei efectuate. Dupa ce este permisa ridicarea, miscarile
bolnavului se fac numai cu sprijinul si indrumarea asistentei medicale. Dupa ce ochiul
26

sanatos nu mai este acoperit bolnavul poate face si singur unele miscari , insa doar dupa ce
asistenta s-a convins ca el se poate misca singur corect.
Se va avea grija ca bolnavul sa nu se aplece cel putin 3-4 saptamani, deoarece acestea
cresc tensiunea intraoculara si pot compromite interventia chirurgicala, motiv pentru care
bolnavul va trebui sa aiba incaltaminte fara sireturi. Este foarte indicat ca bolnavul sa aiba
la dispozitie un aparat de radio, care-l va ajuta sa treaca mai usor perioada postoperatorie,
de asemenea fiind utila prezenta familiei si a prietenilor pentru a-I face corespondenta si a
le citi carti si ziare.
3.3.5 Rolul asistentei medicale n comunicare
Este foarte indicat ca bolnavul s aib la dispoziie un aparat de radio, care-l va
ajuta s treac mai uor perioasa postoperatori, de asemenea fiind util i prezena familiei
i a prietenilor. Asistenta numai la indicaia medicului va discuta cu bolnavul acest lucru,
cutnd s ii creeze starea de spirit corespunytoare pentru ca el s primeasc linitit
rezultatul operaiei.
3.3.6 Rolul asistentei medicale n supravegherea funciilor vitale i strii generale
Asistenta va trebui sa observe pulsul, temperatura, se va interesa de starea regiunii
operate, senzatii de presiune accentuate in ochi indicand posibilitatea unei hemoragii.
Durerile vii indica aparitia unei hemoragii sau infectii simptome ce trebuiesc semnalate
medicului imediat.
3.3.7 Rolul asistentei medicale n educaia sanitar
Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii
puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular. Mesele trebuie sa fie moderate lipsite
de excitante (cafea, ciocolata), evitand excesul de brannzeturi, grasimi, sare, zahar.
Bauturile alcoolice sunt interzise, in special berea, dealtfel orice lichid consumat in
cantitate mare fiind daunator. Se interzice categoric fumatul, de asemenea la bolnavii cu
glaucom nu se administreaza atropina chiar daca este indicata pentru alte boli. Nici fructele
nu trebuie consumate excesiv, fiind indicat sa se consume cat mai multe verdeturi
proaspete. Dintre fructele cele mai benefice sunt afinele iar dintre legume morcovul si
ceapa.
Bolnavul mai poate face bai de abur oculare cu flori de soc si musetel. Ochii vor fi
feriti de razele ultraviolete prin ochelari de soare cu lentile de culoare verde sau gri,
27

excluzand lentilele de culoare inchisa.Bolnavul nu trebuie sa poarte imbracaminte prea


stransa pe corp, nu trebuie sa ridice greutati mari, trebuie sa evite constipatia si se va
prezenta periodic la control in policlinica, conform indicatiilor medicale.

3.4 Rolul delegat


3.4.1 Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii paraclinice
Asistenta poate ndeplini n bune condiii sarcinile ei profesionale numai dac are
suficiente cunotine de specialitate. Din acest motiv, ea trebuie s aib n primul rnd o
bun pregtire profesional.
Examinarea clinic se face prin:
1. Radioscopie pulmonar pentru a depista o eventual boal pulmonar care poate complica
intervenia chirurgical;
2. EKG se va msura tensiunea arterial, se va numra frecvena pulsului i n cay de
tulburri se va face tratament adecvat.
3.4.2 Rolul asistentei medicale n administrarea medicamentelor
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor. Medicamentele sunt substane utilizate cu scopul de a preveni, a ameliora
sau a
vindeca bolile.
Instilaia ocular reprezint administrarea medicamentelor n sacul conjunctival
pentru a obine un efect terapeutic. Asistenta - informeaz pacientul i explic procedura,
explic efectul therapeutic i eventualele reacii; informeaz asupra eventualelor alergii;
intruiete pacientul s nu se mite; asigura intimitatea si poziia corect; asigur o lumin
adecvat; atenie s nu atingei pipeta, tubul de ochiul pacientului.
Administrarea medicamentelor pe cale parenteral ocolete tubul digestive,
administrarea medicamentelor fcndu-se sub form de injecii. Avatajele utilizrii acestei
ci sunt: absorbie uoar, efect rapid; dozajul este prcis, absorbia nefiind n funcie de
condiiile special din tubul digestive; se pot introduce medicamentele i n caz de
intoleran digestiv sau cnd calea oral este contraindicat, ca n cazul hemoragiilor.
3.4.3 Rolul asistentei n supravegherea si schimbarea pansamentului postoperator
28

Dup operaie, asistenta va trebui sa observe pulsul, temperatura, se va interesa de


starea regiunii operate, senzaii de presiune accentuate n ochi indicnd posibilitatea unei
hemoragii. Pansamentul trebuie s stea nemicat pe ochi, uneori acest lucru fiind greu de
realizat din cauza micrilor involuntare, in special n timpul somnului.
La desfacerea pansamentului se poate constata ca rezultatul acuitii vizuale s nu
fie cel asteptat de bolnav, fie c gradul de acuitate dorit de bolnav nu va putea fi realizat fie
ca pentru atingerea unui grad bun de vedere va trebui s treac mai mult timp.
Pansamentul va fi schimbat o dat pe zi n primele 4-5 zile. Dac are o evoluie mai
bun n ziua a 6-a se las ochiul fr pansament ziua, iar seara se acoper din nou.

29

CAPITOLUL IV
PREZENTARE DE CAZ
CAZUL I
I.

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
Nume: N.
Prenume: D
Vrst: 60 ani
Sex: Masculin
Ocupaie: Pensionar
Stare civil: Cstorit;
Domiciliu: Piteti
Motivele internrii: dureri oculare i perioculare foarte vii cu iradiere temporal, insoite de
lcrimare, scderea acuitii vizuale; greuri i vrsturi; cefalee; congestia conjunctivei
Data internrii:24.06.2015
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 61 ani, se prezint la Spitalul Judetean acuznd dureri
oculare, lcrimare, greturi, varsaturi i cefalee. Dup efectuarea examenului clinic si
paraclinic se hotrte internarea pacientului pentru efectuarea interveniei.
Diagnoticul medical: Glaucom acut
Antecedente personale: HTA de la vrsta de 35 ani;
Antecedente heredo-colaterale: mama-HTA;
Din discuiile cu pacientul i apartintorii, prin observatii, masurtori si documente
medicale reies urmtoarele:
Pacientul prezinta tegumente si mucoase normale cu excepia congestiei mucoasei
conjunctivale; are o respiratie ritmic, profund pe nas, ambele hemitorace participa la
miscrile respiratorii, sonoritate pulmonar prezent, murmur vezicular prezent; R-16 r-

30

min; soc apexian in spatial V i.c stg. LMC, zg. cardiace ritmice; AV=80 b/min TA180/90mmHg;
Pacientul are o dentiie completa, mucoas bucal roz i umed, limb roz, de dou zile
prezint greuri, iar de ieri a avut dou vrsturi alimentare in cantitati de aproximativ 500
ml, abdomen suplu, mobil cu respiratia; loji renale libere, rinichi nepalpabili, mictiuni
spontane; pacientul este orientat temporospatial; oboseal; pacientul nu se poate odihni,
treziri frecvente din cauza durerii; urechi configuraie normal, curate; mucoas umeda,
fose nazale libere; unghii curate, tiate scurt; acuitate auditiv; sensibilitate tactil; nu d
semne de preocupare sau de exprimare religioas; prezinta interes n a nva despre boala
sa.
II.

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

1. Nevoia de respira i de a avea o bun circulaie


Manifestri de independe:-respiraie ritmic, profund, pe nas; ambele hemitorace
particip la miscrile respiratori; sonoritate pulmonar prezent, murmur vezicular prezent;
R=16 r/min; soc apexian in spatial V i.c stg. LMC, zg. cardiace ritmice; AV=80 b/min;
Manifestri de dependen:- cresterea valorilor arteriale TA=180/90 mmHg;
Surs: creterea tensiunii oculare
Problem: Circulaie inadecvat
2. Nevoia de a bea i a mnca
Manifestri de independen: dentiie complet, mucoas bucal roz i umed, limb roz;
abdomen suplu, mobil cu respiraia;
Manifestri de dependen: grea
Surs: cefalee
Problem: Alimentaie inadecvat prin deficit
3. Nevoia de a elimina
Manifestri de independen: miciuni spontane, loji renale libere, rinichi nepalpabili;

31

Manifestri de dependen: eliminarea coninutului gastric cu aspect alimentar nsoit de


grea.
Surs: HTA
Problem: Vrsturi
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
Manifestri de independen: realizeaz micri adecvate
Manifestri de dependen: dificultate de deplasare
Surs: alterarea acuitii vizuale
Problem: Imobilitate
5. Nevoia de a dormi i odihni
Manifestri de independen: Manifestri de dependen: somn perturbat, nelinite, oboseal
Surs: dureri
Problema: Insomnie
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Manifestri de independen: veminte curate adecvate climatului si circumstanei;
Manifestri de dependen: Surs: Problema: 7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Manifestri de independen: temperatura corpului -36, 5 ; tegumente roz, transpira ie
minim;
Manifestri de dependen: Surs: Problem:-

32

Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele


Manifestri de independen: urechi configuraie normal, curate; mucoas umeda,
fose nazale libere; dentiie complet, mucoas bucal umed i roz; unghii curate, tiate
scurt
Manifestri de dependen: congestia i roeaa mucoasei conjunctivale
Surs: atrofierea nervului optic
Problem: Alterarea mucoaselor
9.

Nevoia de a evita pericolele

Manifestri de independen: temperatura ambiant 22 gr.C; fr poluare fonic, chimic,


microbian;
Manifestri de dependen: durere ocular, roea si congestia a mucoasei conjunctivale;
Surs: jen la nivelul ochiului
Problem: durere
10. Nevoia de a comunica
Manifestari de independen: acuitate auditiv; sensibilitate tactil;
Manifestri de dependen: scaderea acuitii vizuale;
Surs: atrofierea nervului optic;
Problem: Comunicare ineficace la nivel senzorial vizual;
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica
religia
Manifestri de independen: nu d semne de preocupare sau de exprimare religioas
Manifestri de dependen: Surs: Problem: -

33

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii


Manifestri de independen: nu prezint prioritate; pacientul este pensionar
Manifestri de dependen:
Surs:
Problem:
13. Nevoia de a se recrea
Manifestri de independen: asculta muzic la un radio
Manifestri de dependen:Surs: Problem:14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea
Manifestri de independen: prezinta interes n a nva despre boala sa
Manifestri de dependen:
Surs:
Problem:
Diagostice de nursing
1.Circulaie inadecvat din cauza creterii tensiunii oculare manifestat prin valori crescute
ale TA.
2.Alimentaie inadevat din cauza cefaleei prin deficit manifestat prin grea.
3.Vrsturi din cauza cefaleei manifestat prin eliminarea coninutului gastric cu aspect
alimentar nsoit de grea.
4.Imobilitate din cauza scderii acuitii vizule manifestat prin dificultate de deplasare
5.Insomnie din cauza durerii manifestat prin somn perturbat, oboseal, nelinite.
6.Alterarea mucoaselor datorit atrofierii nervului optic manifestat prin congestia i
roeaa mucoasei conjunctivale.

34

7.Durere din cauza alterrii nervului optic manifestat prin durere, roea i congestia
mucoasei conjunctivale.
8.Comunicare ineficace la nivel senzorial vizual din cauza atrofierii nervului optic
manifestat prin facies suferind, scderea acuitii vizuale.
III.

PLANIFICAREA INTERVENIILOR
1.Pacientul sa nu mai prezinte dureri.
2.Pacientul sa nu mai prezinte grea i s se poat alimenta corespunztor.
3.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic i acido-bazic.
4.Pacientul s foloseasc mijloacele de comunicare adecvate strii sale;
5.Pacientul s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat;
6.Pacientul s-i satisfac nevoile n funcie de starea de sntate i de gradul de
dependen;
7.Pacientul s beneficieze de un somn corespunztor calitativ i cantitativ
8.Pacientul s prezinte circulaie adecvat in decurs de 24 h; Pacientul s fie echilibrat
psihic;

35

PLAN DE NGRIJIRE
ZIUA I
INTERVENII
AUTONOME

OBIECTIVE

INTERVENII
DELEGATE

NEVOIA

DIAGNOSTIC

1. Nevoia de

Durere din cauza

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc

a evita

alterrii nervului

satisfac nevoile n

pacientul n satisfacerea

pentru recoltarea analizelor de

pericolele.

optic manifestat

funcie de starea de

nevoilor organismului

laborator.

prin durere,

sntate i de

- Asigur condiii de mediu

roea i

gradul de

adecvate pentru a evita

congestia

dependen.

pericolele prin accidentare.

mucoasei

- nv pacientul tehnici de

conjunctivale

relaxare.

2.Nevoia de a Alimentaie
bea i a

inadevat

mnca

cauza

din prezinte grea i s semieznd, eznd sau n


cefaleei se poat alimenta decubit dorsal, cu capul ntr-o

prin
manifestat
grea.

Pacientul sa nu mai Asez pacientul n poziia

deficit corespunztor.
prin

parte ; protejez lenjeria cu


muama i alez, n funcie de
poziia pacientului ; ajut
pacientul n timpul vrsturilor,
sprjinindu-l ; l nv s respire
profund ; - ncurajez pacientul,

36

Pregatirea materialelor necesare

Administrez la indicaia medicului


antiemetice, vitamine, sruri minerale

reduc aportul de lichide ;


Interventii preoperatorii : anun
pacientul s nu mai consume
3.Nevoia de a Vrsturi
elimina

cauza

din Pacientul

sa

cefaleei echilibrat

manifestat

prin hidroelectrolitic

eliminarea

acido-bazic.

nimic nainte de operatie.


fie l linitesc din punct de vedere
psihic; - i ofer un pahar de ap
i s-i

clteasc

gura

dup

vrstur; - suprim alimentaia

coninutului

pe gur i alimentez pacientul

gastric cu aspect

parenteral, prin perfuzii cu

alimentar

glucoz hiperton, hidrolizate

de grea.

nsoit

proteice,

amestecuri

aminoacizi,

vitamine

de
i

electrolii; -corectez tulburrile


electrolitice i rezerva alcalin;
- rehidratarea oral va ncepe
ncet, cu cantiti mici de
lichide

reci;

fac

bilanul

ingesta-excreta; - monitorizez
funciile vitale

37

4. Nevoia de

Comunicare

Pacientul

- Linitete bolnavul

a comunica.

ineficient la

s foloseasc

cu privire la starea sa

nivelul senzorial

mijloace de

de sntate, explicndu-i scopul

i motor

comunicare

i natura interveniilor;

manifestat prin

adecvate strii sale

- Furnizeaz mijloacele

diminuarea

de sntate.

de comunicare.

vederii datorit

- ntruct bolnavul s

bolii.

utilizeze mijloace de
comunicare conform
posibilitilor sale.
- Pregtesc fizic
i psihic pacientul
pentru recoltare de analize i

5.Nevoia de a Imobilitate
se mica i de cauza

manifestat
dificultate

un

program

de

scderii tonusul muscular i exerciii, n funcie de cauza

a avea o bun acuitii


postur

investigaii
din Pacientul s aib - Planific
vizule fora
prin pstrat;
de

muscular imobilizrii i de capacitatea


pacientului; - Schimb poziia
pacientului la fiecare 2 ore.

deplasare

38

6. Nevoia de Insomnie
a dormi i a cauza
se odihni

din Pacientul

pacientul s practice Administrez

la

indicaia

medicului

durerii beneficieze de un tehnici de relaxare, exerciii tratamentul cu : Diazepam la nevoie

manifestat
somn

s Inv

prin somn corespunztor respiratorii

perturbat, calitativ

oboseal,

cteva

minute

i nainte de culcare; - Identific

cantitativ

nivelul

nelinite.

cauza

anxietii.

Observ i notez calitatea


somnului, orarul somnului.
ntocmesc

un

odihn

program

de

corespunztor

organismului. - Observ efectul


acestuia
7. Nevoia de Alterarea

a fi curat i mucoaselor

tensiunea ocular

ngrijit

reducem Preg.

preoperatorii :

facem administrez

jurul ochiul ; ii tund genele i intraoculare:

nervului

sprncenele ;

manifestat
congestia

medicamentos

semn cu carioca deasupra si n recomandat pentru reducerea tensiunii

datorit atrofierii
optic

tratamentul

prin
i

roeaa mucoasei
conjunctivale.

39

instilaii

cu

pilorcapin;

diuretice, purgative, perfuzii cu manitol

8.Nevoia de a Circulaie

Pacientul

respira i a inadecvat
avea o bun cauza
circulaie

din prezinte

s informez

pacientul

asupra

circulaie stadiului bolii asupra gradului Administrez

la

indicaia

creterii adecvat in decurs de efort pe care poate s-l tratament cu: Tador 1

tensiunii oculare de 24 h; Pacientul depun,


manifestat

prin s

fie

asupra

echilibrat continurii

valori crescute ale psihic;


TA.

cp/zi,

medicului
Omez 1

importanei cp/zi, Manitol 1 cp/zi, Algocalmin 1 f/ zi,

tratamentului.

- Azopt 1 pc/la 6 ore, Travatan 1 pc/zi

efectuez analize.
- Msor i notez funcii
vitale:

TA=150/80

T=37,5C

mmHg

P=80p/min

R=28r/min

Evaluare ZIUA I: La sfritul zilei 1 se observ o usoar ameliorarea a pacientului: nu mai vars dei starea de grea persist, nu
mai acuz cefalee si se observa o scdere a TA=140/70 mmHg; Pacientul este pregatit peoperator.
ZIUA II
OBIECTIVE

INTERVENII
AUTONOME

NEVOIA

DIAGNOSTIC

1. Nevoia de

Durere din cauza

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc

a evita

alterrii nervului

satisfac nevoile n

pacientul n satisfacerea

pericolele.

optic manifestat

funcie de starea de

nevoilor organismului

40

INTERVENII
DELEGATE

Prezint medicului rezultatele


analizelor de snge :

Amiliaz - 56 U/L

prin durere,

sntate i de

- Asigur condiii de mediu

chol: 186 mg/el

roea i

gradul de

adecvate pentru a evita

gluc: 106 mg/cl

congestia

dependen.

pericolele prin accidentare.

ureea: 15 mg/cl

mucoasei

- nv pacientul tehnici de

TGO-25 U/L

conjunctivale

relaxare.

TGP -14 U/L

- ridic de la lab. Rezultatele


analizelor de smge
2.Nevoia de a Alimentaie
bea i a

inadevat

mnca

cauza

Pacientul sa nu mai

-adm. lichide prin suciune ;

din prezinte grea i s explic pacientului necesitatea


operaiei se poat alimenta regimului hidric i renunarea

manifestat

prin corespunztor.

regim hidric

la alimente solide care


trebuiesc bine masticate

3. Nevoia de

Comunicare

Pacientul

- Linitete bolnavul

a comunica.

ineficient la

s foloseasc

cu privire la starea sa

nivelul senzorial

mijloace de

de sntate, explicndu-i scopul

i motor

comunicare

i natura interveniilor;

manifestat prin

adecvate strii sale

- Furnizeaz mijloacele

diminuarea

de sntate.

de comunicare.

41

Administrez la indicaia
vitamine, sruri minerale

medicului

vederii datorit

- ntruct bolnavul s

bolii.

utilizeze mijloace de
comunicare conform
posibilitilor sale.
- Pregtesc fizic
i psihic pacientul
pentru recoltare de analize i

4.Nevoia de a Imobilitate

din Pacientul s aib

investigaii
Schimb poziia pacientului la

se mica i de cauza interveniei tonusul muscular i fiecare 2 ore.


a avea o bun manifestat
postur

repaos
24 h.

fora

primele pstrat;

muscular Ridicarea bolnavului din pat se


permite de chirurgul oftamolog
mai devreme sau mai tarziu, in
functie

de

tipul

operatiei

efectuate.
Dupa ce este permisa ridicarea,
miscarile bolnavului se fac
numai

cu

sprijinul

si

indrumarea asistentei medicale.


Dupa ce ochiul sanatos nu mai
este acoperit bolnavul poate

42

face si singur unele miscari ,


insa doar dupa ce asistenta s-a
convins ca el se poate misca
singur corect.

5. Nevoia de Insomnie

din Pacientul

a dormi i a cauza
se odihni

pacientul s practice Administrez

prin somn corespunztor respiratorii

perturbat, calitativ

oboseal,

cantitativ

nelinite.

cteva

minute

i nainte de culcare; - Identific


nivelul

cauza

anxietii.

Observ i notez calitatea


somnului, orarul somnului.
ntocmesc
odihn

un

program

de

corespunztor

organismului. - Observ efectul


acestuia
6. Nevoia de Alterarea

a fi curat i mucoaselor

evoluie favorabil observ pulsul, temperatura, ma

ngrijit

datorit

la

indicaia

medicului

durerii beneficieze de un tehnici de relaxare, exerciii tratamentul cu : Diazepam la nevoie

manifestat
somn

s Inv

prezint

operatie a tegumentelor.

manifestat

prin

o Preg. postoperatorii :
interesez de starea regiunii
operate, senzaii de presiune

43

pansamentul

accentuate n ochi indicnd

binocular.

posibilitatea unei hemoragii.


Pansamentul trebuie s stea
nemicat pe ochi, uneori acest
lucru fiind greu de realizat din
cauza micrilor involuntare, in
special n timpul somnului.
La desfacerea pansamentului se
poate constata ca rezultatul
acuitii vizuale s nu fie cel
asteptat de bolnav, fie c gradul
de acuitate dorit de bolnav nu
va putea fi realizat fie ca pentru
atingerea unui grad bun de
vedere va trebui s treac mai
mult timp.
Pansamentul va fi schimbat o
dat pe zi n primele 4-5 zile.
Dac are o evoluie mai bun n
ziua a 6-a se las ochiul fr
pansament ziua, iar seara se

44

acoper din nou.

Evaluare ZIUA II: Pacietul nu mai acuz senzaie de grea i a nceput s consume alimente i lichide n cantitii mici; pacientul a
reuit sa doarm neintrerupt 6 ore; se obsev o uoar ameliorare la nivelul mucoasei conjunctivale

ZIUA 3
DIAGNOSTIC

1. Nevoia de

Durere din cauza

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc

a evita

alterrii nervului

satisfac nevoile n

pacientul n satisfacerea

pericolele.

optic manifestat

funcie de starea de

nevoilor organismului

prin durere,

sntate i de

- Asigur condiii de mediu

roea i

gradul de

adecvate pentru a evita

congestia

dependen.

pericolele prin accidentare.

mucoasei

OBIECTIVE

INTERVENII
AUTONOME

NEVOIA

- nv pacientul tehnici de

45

INTERVENII
DELEGATE

conjunctivale

relaxare.

2. Nevoia de

Comunicare

Pacientul

- Linitete bolnavul

a comunica.

ineficient la

s foloseasc

cu privire la starea sa

nivelul senzorial

mijloace de

de sntate, explicndu-i scopul

i motor

comunicare

i natura interveniilor;

manifestat prin

adecvate strii sale

- Furnizeaz mijloacele

diminuarea

de sntate.

de comunicare.

vederii datorit

- ntruct bolnavul s

bolii.

utilizeze mijloace de
comunicare conform
posibilitilor sale.
- Pregtesc fizic
i psihic pacientul
pentru recoltare de analize i

3.Nevoia de a Imobilitate

din Pacientul s aib

investigaii
Schimb poziia pacientului la

se mica i de cauza interveniei tonusul muscular i fiecare 2 ore.


a avea o bun manifestat
postur

repaos
24 h.

fora

primele pstrat;

muscular Ridicarea bolnavului din pat se


permite de chirurgul oftamolog
mai devreme sau mai tarziu, in
functie

de

46

tipul

operatiei

efectuate.
Dupa ce este permisa ridicarea,
miscarile bolnavului se fac
numai

cu

sprijinul

si

indrumarea asistentei medicale.


Dupa ce ochiul sanatos nu mai
este acoperit bolnavul poate
face si singur unele miscari ,
insa doar dupa ce asistenta s-a
convins ca el se poate misca
singur corect.

5. Nevoia de Alterarea

a fi curat i mucoaselor

evoluie favorabil observ pulsul, temperatura, ma

ngrijit

datorit

prezint

operatie a tegumentelor.

manifestat

prin

o Preg. postoperatorii :
interesez de starea regiunii
operate, senzaii de presiune

pansamentul

accentuate n ochi indicnd

binocular.

posibilitatea unei hemoragii.


Pansamentul trebuie s stea
nemicat pe ochi, uneori acest

47

lucru fiind greu de realizat din


cauza micrilor involuntare, in
special n timpul somnului.
La desfacerea pansamentului se
poate constata ca rezultatul
acuitii vizuale s nu fie cel
asteptat de bolnav, fie c gradul
de acuitate dorit de bolnav nu
va putea fi realizat fie ca pentru
atingerea unui grad bun de
vedere va trebui s treac mai
mult timp.
Pansamentul va fi schimbat o
dat pe zi n primele 4-5 zile.
Dac are o evoluie mai bun n
ziua a 6-a se las ochiul fr
pansament ziua, iar seara se
acoper din nou.

48

Evaluare ZIUA III: Starea pacientului de la internare pn n momentul de fa s-a mbuntit considerabil: comunic eficient,
mucoas conjuntivei nu mai este congestionat i roie, are un somn corespunztor att din punct de vedere calitativ ct i cantitativ, se
deplaseaz singur cu ajutorul unui sprijin unilateral.

49

Evaluare CAZ I

50

CAZUL II
II.

CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
Nume: G
Prenume: M
Vrst: 54 ani
Sex: Masculin
Ocupaie: Pensionar
Stare civil: Cstorit;
Domiciliu: Piteti
Motivele internrii: dureri oculare OS-OD, scderea acuitii vizuale
Data internrii:27.06.2015
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 54 ani, se prezint la Spitalul Judetean pentru dureri
ocu1are OS - OD, scderea acuitii vizuale, scderea vederii n vederea unei reevaluri
clinico-funcionale i tratament adecvat.
Diagnoticul medical: Glaucom primitiv cu unghi ingust
Antecedente personale:- fiziologice-nu prezint;
Antecedente heredo-colaterale: nu prezint
Din discuiile cu pacientul i apartintorii, prin observatii, masurtori si documente
medicale reies urmtoarele:
Pacientul prezinta tegumente si mucoase normale; are o respiratie ritmic, profund
pe nas, ambele hemitorace participa la miscrile respiratorii, sonoritate pulmonar
prezent, murmur vezicular prezent; R-16 r-min; soc apexian in spatial V i.c stg. LMC, zg.
cardiace ritmice; AV=80 b/min TA-120/60mmHg;
Pacientul are o dentiie completa, mucoas bucal roz i umed, limb roz, apetit prezent,
abdomen suplu, mobil cu respiratia; loji renale libere, rinichi nepalpabili, mictiuni
spontane, frecvente, 1200 ml-24 h, scaune rare; pacientul realizeaz micri adecvate,
postur; pacientul este orientat temporospatial; oboseal; pacientul nu se poate odihni,
treziri frecvente din cauza durerii; pacientul prezint urechi de configuraie normal, curate
51

mucoas bucal umed, fose nazale libere; unghii curate, tiate scurt; nu d semne de
preocupare sau de exprimare religioas; asculta muzic la un radio, ii place s petreac
timpul la televizor; prezinta interes n a nva despre boala sa, este atent si comunicativ cu
echipa medical.
IV. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
1. Nevoia de respira i de a avea o bun circulaie
Manifestri de independe:-respiraie ritmic, profund, pe nas; ambele hemitorace
particip la miscrile respiratori; sonoritate pulmonar prezent, murmur vezicular prezent;
R=16 r/min; soc apexian in spatial V i.c stg. LMC, zg. cardiace ritmice; AV=80 b/min; TA
=120/60 mmHg
Manifestri de dependen:;
Surs:
Problem:
2. Nevoia de a bea i a mnca
Manifestri de independen: dentiie complet, mucoas bucal roz i umed, limb roz;
abdomen suplu, mobil cu respiraia; apetit prezent;
Manifestri de dependen:
Surs:
Problem:
3. Nevoia de a elimina
Manifestri de independen: miciuni spontane, loji renale libere, rinichi nepalpabili;
Manifestri de dependen: scaun rar, o dat la 4 zile
Surs: repaus la pat
Problem: Constipaie
52

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


Manifestri de independen: realizeaz micri adecvate, postur adecvat
Manifestri de dependen: Surs: Problem:5. Nevoia de a dormi i odihni
Manifestri de independen: Manifestri de dependen: somn perturbat, nelinite, oboseal
Surs: durere
Problema: Insomnie
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Manifestri de independen: Manifestri de dependen: apatie
Surs: starea actual de sntate
Problema: Dezinteres pentru inuta vestimentar
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Manifestri de independen: temperatura corpului -36, 5 ; tegumente roz, transpira ie
minim;
Manifestri de dependen: Surs: Problem:-

53

8.Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele


Manifestri de independen: urechi configuraie normal, curate; mucoas umeda,
fose nazale libere; dentiie complet, mucoas bucal umed i roz; unghii curate, tiate
scurt
Manifestri de dependen: Surs: Problem:9.Nevoia de a evita pericolele
Manifestri de independen: temperatura ambiant 22 gr.C; fr poluare fonic, chimic,
microbian;
Manifestri de dependen: durere ocular;
Surs: alterarea nervului optic
Problem: durere
10. Nevoia de a comunica
Manifestari de independen: acuitate auditiv; sensibilitate tactil;
Manifestri de dependen: scaderea acuitii vizuale;
Surs: atrofierea nervului optic;
Problem: Comunicare ineficace la nivel senzorial;
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica
religia
Manifestri de independen: nu d semne de preocupare sau de exprimare religioas
Manifestri de dependen: Surs: 54

Problem: -

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii


Manifestri de independen: nu prezint prioritate; pacientul este pensionar
Manifestri de dependen: Surs: Problem:13. Nevoia de a se recrea
Manifestri de independen: asculta muzic la un radio, ii place s petreac timpul la
televizor
Manifestri de dependen:Surs: Problem:-

14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea


Manifestri de independen: prezinta interes n a nva despre boala sa, este atent si
comunicativ cu echipa medical
Manifestri de dependen: Surs: Problem: -

55

Diagostice de nursing
1.Durere manifestat prin dureri oculare cauzat de glaucom.
2.Comunicare ineficient la nivel senzorial i motor manifestat prin diminuarea vederii
datorit bolii.
3.Constipaie manifestat prin scaun la 4 zile datorit ederii ndelungate la pat
4.Insomnie manifestat prin ore insuficiente de somn, somn agitat datorit bolii,
spitalizrii.
5.Dezinteres pentru inuta vestimentar prin apatie n a se mbrca.
II.

PLANIFICAREA INTERVENIILOR
1.Pacientul s-i satisfac nevoile n funcie de starea de sntate i de gradul de
dependen;
2. Pacientul s foloseasc mijloace de comunicare adecvate strii sale;
3. Pacientul s aib un tranzit intestinal n limitele normale;
4. Pacientul s beneficieze de un somn corespunztor calitativ i cantitativ;
5. Pacientul s cunoasc importana inutei vestimentare.

56

57

PLAN DE NGRIJIRE
ZIUA I

NEVOIA

DIAGNOSTIC

INTERVENII
AUTONOME

OBIECTIVE

1. Nevoia de

Durere

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc pacientul n

a evita

manifestat prin

satisfac nevoile

satisfacerea nevoilor

pericolele.

dureri oculare

n funcie de

organismului.

cauzat de

starea de sntate - Asigur condiii de mediu

glaucom.

i de gradul de

adecvate pentru a evita pericolele

dependen.

prin accidentare.

INTERVENII
DELEGATE

- nv pacientultehnici de
relaxare.
- Msor i notez funcii vitale.
P= 88p/min
T.A.=130/70 mmHg
T=37C
2. Nevoia de

Comunicare

Pacientul s

R= 26r/min
- Linitete bolnavul

comunica.

ineficient la nivel

foloseasc

cu privire la starea sa de sntate,

ureea: 35 mglcl

senzorial i motor

mijloacele de

explicndu-i scopul i natura

gluc: 85 mglcl

58

Analize:

manifestat prin

comunicare

interveniilor;

chol: 195 mg/cl

diminuarea vederii

adecvate strii

- Furnizeaz mijloacele

Ex:F.O.

datorit bolii.

sale.

de comunicare conform
posibilitilor sale.
- Efectuez analize i
investigaii.

3. Nevoia de

Constipaie

Pacientul s aib

- Educ pacientul s ingere o

- Administrez la indicaia

elimina.

manifestat prin

tranzit intestinal

cantitate mare de lichide.

medicului medicamente

scaun la 4 zile

n limite

- Stabilesc cu pacientul un orar

laxative.

datorit ederii

fiziologice.

regulat de eliminare.

ndelungate la pat.

- Determin pacientul s fac


exerciii regulate.

4. Nevoia de

Insomnie

Pacientul

- Inv pacientul s practice

Administrez la indicaia medicului

a dormi

manifestat

s beneficieze

tehnice de relaxare,exerciii

tratamentul cu Diazepam 1cp/zi la

i a se

prin ore

de un somn

respiratorii cteva minute

nevoie.

odihni.

insuficiente

corespunztor,

nainte de culcare;

de somn, somn

cantitativ i

- Identificarea nivelului

agitat datorit

calitativ.

i cauza anxietii.

bolii, spitalizrii.

- Observ i notez calitatea

59

somnului, orarul somnului.


- ntocmesc un program
de odihn corespunztor
organismului.
- Observ efectul acestuia
5. Nevoia

Dezinteres pentru

de a se

inuta vestimentar cunoasc

importana vestimentaiei.

mbrca

prin apatie n a se

inuta

- Explic legturile dintre

i a se

mbrca.

vestimentar.

inuta vestimentar, imagine,

dezbrca.

Pacientul s

asupra organismului.
- Educ pacientul privind

stima de sine.
- ncurajez pacientul.

Evaluare-ZIUA I
In urma investigaiilor i interveniilor efectuate pacientul prezint o usoar ameliorare; a avut scaun de consisten bun
i prezint o ameliorare a tranzitului intestinal; nc i este perturbat somnul din cauza durerii oculare, iar comunicarea la nivel
senzorial vizual este nc ineficient.
ZIUA II

60

NEVOIA

DIAGNOSTIC

INTERVENII
AUTONOME

OBIECTIVE

1. Nevoia de

Durere

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc pacientul n

a evita

manifestat prin

satisfac nevoile

satisfacerea nevoilor

pericolele.

dureri oculare

n funcie de

organismului.

cauzat de

starea de

- Asigur condiii de mediu

glaucom.

sntate i de

adecvate pentru a evita pericolele

gradul de

prin accidentare.

dependen.

- nv pacientultehnici de

INTERVENII
DELEGATE
-

relaxare.
- Msor i notez funcii vitale.
P= 80p/min
T.A.=120/70 mmHg
T=36.5C
2. Nevoia de

Comunicare

Pacientul s

R= 16r/min
- Linitete bolnavul

comunica.

ineficient la nivel

foloseasc

cu privire la starea sa de sntate,

analizele efectuate: ureea: 35

senzorial i motor

mijloacele de

explicndu-i scopul i natura

mg/cl, chol: 195 mg/cl gluc: 85

manifestat prin

comunicare

interveniilor;

mg/cl

diminuarea vederii

adecvate strii

- Furnizeaz mijloacele

datorit bolii.

sale.

de comunicare conform
posibilitilor sale.

61

Aduc la cunotin medicului

3. Nevoia de

Insomnie

Pacientul

- Inv pacientul s practice

Administrez la indicaia medicului

a dormi

manifestat

s beneficieze

tehnice de relaxare,exerciii

tratamentul cu Diazepam 1cp/zi la

i a se

prin ore

de un somn

respiratorii cteva minute

nevoie.

odihni.

insuficiente

corespunztor,

nainte de culcare;

de somn, somn

cantitativ i

- Identificarea nivelului

agitat datorit

calitativ.

i cauza anxietii.

bolii, spitalizrii.

- Observ i notez calitatea


somnului, orarul somnului.
- ntocmesc un program
de odihn corespunztor
organismului.
- Observ efectul acestuia

4. Nevoia

Dezinteres pentru

de a se

inuta vestimentar cunoasc

importana vestimentaiei.

mbrca

prin apatie n a se

inuta

- Explic legturile dintre

i a se

mbrca.

vestimentar.

inuta vestimentar, imagine,

dezbrca.

Pacientul s

asupra organismului.
- Educ pacientul privind

stima de sine.
- ncurajez pacientul.

62

Evaluare ZIUA II:


La sfritul celei de-a doua zi observm urmtoarele ameliorri: n urma tratamentului aplicat beneficiaz de un somn
odihnitor, fr ntreruperi; pacientul nelege importana vestimentaiei i o aplic. nc i este afectat nevoia de a evita
pericolele prin durerea de la nivelul ochiul i nevoia de a comunica prin acuitatea vizual sczut.
ZIUA III

NEVOIA

DIAGNOSTIC

INTERVENII
AUTONOME

OBIECTIVE

1. Nevoia de

Durere

Pacientul s-i

- Ajut i suplinesc pacientul n

a evita

manifestat prin

satisfac nevoile

satisfacerea nevoilor

pericolele.

dureri oculare

n funcie de

organismului.

cauzat de

starea de

- Asigur condiii de mediu

glaucom.

sntate i de

adecvate pentru a evita pericolele

gradul de

prin accidentare.

dependen.

- nv pacientultehnici de
relaxare.
- Msor i notez funcii vitale.
P= 78p/min
T.A.=120/60 mmHg
T=36,1C

63

INTERVENII
DELEGATE

2. Nevoia de

Comunicare

Pacientul s

R= 16r/min
- Linitete bolnavul

comunica.

ineficient la nivel

foloseasc

cu privire la starea sa de sntate,

senzorial i motor

mijloacele de

explicndu-i scopul i natura

manifestat prin

comunicare

interveniilor;

diminuarea vederii

adecvate strii

- Furnizeaz mijloacele

datorit bolii.

sale.

de comunicare conform
posibilitilor sale.

Evaluare ZIUA III:


La sfritul celei de-a treia zi observm o uoar ameliorare a durerii oculare; pacientul este mai linistit i folosete
mijloacele de comunicare nvate.

64

Evaluare finala CAZ II


Pacientul G.M, n vrst de 54 de ani cu domiciliul n Piteti, avnd ocupaia de
pensionar, se intemeaz de urgen pe data 27.06.2015 n Spitalului Judeean Arge, secia
oftalmologie, prezentnd dureri oculare la OS i OD, scderea acuiti vizuale, scderea
vederii. Pe parcursul internrii a urmat tratament pentru ameliorarea durerilor oculare,
sedative, laxative, a efectuat analize de laborator si investigaii amanunite avnd o evolutie
mai mult dect favorabil.
Pacientul este externat pe data de

30.06.2015 cu urmtoarele recomandri: control

oftalmologic periodic i urmarea tratamentului indicat de medic.

65

CONCLUZII FINALE
Glaucomul este o boal ,,insiduoas, fr manifestri zgomotoase, cu o frecven
din ce n ce mai crescut, care dac nu este tratat sau este incorect tratat, duce la orbire
ireversibil.
Vizitele periodice la medicul oftalmolog, investigaiile complete, tratamentul corect
administrat n funcie de caz, efectuat cu seriozitate de ctre pacient, pot preveni efectele
nedorite ale acestei boli.
Nu trebuie neglijat nici faptul c multe medicamente (pentru alte afeciuni) sunt
contraindicate n glucom, aa c atunci cnd v prezentai la control pentru alte afeciuni,
s atenionai medicul c suferii de glaucom.
De reinut c alcoolul, cofeina (din cafea, din coca-cola), somniferele (de tip
diazepam), calmantele (de tip atropina) sunt contraindicate n glaucom.
Tratamentul corect i instituit la timp, mpreun cu cooperarea pacientului
reprezint elementele eseniale n prevenirea orbirii cauzate de aceasta boal.

66

BIBLIOGRAFIE
1 GHID DE NURSING, Ediia V, Editura Viaa Medical Romneasc,
Bucureti 2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTI MEDICALI NURSING Editura Viata Medical Romneasc,
Noiembrie 2000-LUCREIA TITIRC
3 TEHNICA NGRIJIRII BOLNAVULUI Ediia IV, Dr. CAROL
MOZES, Bucureti, 1978;
4 NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CTRE
ASISTENTELE MEDICALE, - Editura Viata Medical Romneasc, Ediia IV
2004 LUCREIA TITIRC
5 MEDICINA INTERN Editura ALL, Bucureti, 1996 CORNELIU
BORUNDEL
6 SEMIOLOGIE MEDICAL Editura Medical, Bucureti 2002, Ion
I. Brukner
7 ANATOMIA I FIZIOLOGIA OMULUI Editura Corint, Bucureti
1997, Roxana Maria Albu
8 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE NGRIJIRII BOLNAVULUI;
Danemarca,1995, Virginia Henderson
9 TEHNICI SPECIALE DE NGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983
10. TRATAT DE OFTAMOLOGIE Autor: Paul Cema

67

ANEXE

68

AZOPT prospect

Indicaii: AZOPT face parte dintr-un grup de medicamente administrate pentru


tratarea glaucomului, denumite inhibitori de anhidraza carbonica. Acestia
actioneaza prin oprirea producerii de lichid, ceea ce duce la scaderea
presiunii in ochi.
AZOPT poate fi utilizat in tratament singur sau cu alte medicamente,
numite beta-blocante, sub forma de picaturi, care, de asemenea, reduc
presiunea.
Contraindicaii: Nu utilizati AZOPT daca aveti probleme renale.
daca sunteti alergic la brinzolamida sau la oricare dintre ceilalti excipienti.
daca sunteti alergic la medicamentele numite sulfonamide.
AZOPT poate sa produca acelasi tip de alergie daca suferiti de acidoza
hipercloremica (aciditate sanguina prea mare).Cereti sfatul medicului.
Compoziie: Substanta activa este brinzolamida 10 mg/ml.Excipienti: clorura de
benzalconiu, carbomer 974P, edetat de disodiu, manitol, apa purificata, clorura de sodiu,
tyloxapol.
Cantitati foarte mici de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu sunt adaugate uneori
pentru a mentine normale nivelele de aciditate (nivelele de pH).

69

70

Globul ocular

71