Sunteți pe pagina 1din 52

Cuprins

lntroducere in ,,Arimalele din mare" 9


ro'

Viafa in mare I O
Lumea planctonului l2
Bureti, anemone gi meduze l4
Lumea molu;telor l6
h.,
Viafa pe o plaja nisipoasi l8
Sepii gi caracatife 20
Crustacee 22
Stele-de-mare, arici gi viermi 24
*j, Via{a pe un
firm stAncos 26
Raiele gi pettii-fieristriu 28
Rechinii 30
Lumea murenelor 32
$';',
Viafa intr-un recif de coral i 34
Jepoti 9i otrivitori 36
Somonul de Pacific 38
Bancuri argintii de petti 40
t, Viafa intr-o mangrovi 42
Pettii de mare adAncime 44
PeSti rapizi 46
Celuti-de-mare si ace-de-lltare 48
{' $l' viafa int r-ofumaroli 50
,,.1..,
,:

Lumea calcanilor 52

Minunile din adincuri 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

lrurnoDucERr

iru

,rAnimaIeIe
din mare))
Supt"fafa planetei noastre este acoperiti in
mare misuri de ?p, iar in ape locuiesc multe
viefuitoare minunate: de-a lungul plajelor existi
molugte gi crabi; in api triiesc homari cu fepi,
ciudifenii cu opt picioare lungi 9i pegti cu aripi.
Viafa a inceput in apele sirate, cu milioane de ani in urmi.
Toate stratele oceanului sunt locuite, chiar 9i cele mai adAnci
locuri, in care omul nu poate ajunge. Se poate ca in adAncuri
si existe viefuitoare misterioase, pe care noi inci nu
le-am descoperit.

AruIMALELE DIN MARE

Viilta
)

rn mare
Apele mirilor acoperi doui
treimi din suprafata PimAntului.
Marea reprezinti casa multor
viefuitoare. in mare triiesc cet
pufin 14.000 de specii de petti ;i
160.000 de specii de nevertebrate,
printre care crabi, midii, stele-demare ;i altele.
Cu miliarde de ani

in urmi, viafa a inceput

in mare. Meduzele gi burefii au fost printre


primele viefuitoare ale mirii - au apirut
cu circa 7OO milioane de ani in urmi.
S-au dezvoltat apoi animalele cu cochilie,
precum trilobi{ii. Acestea triiau pe fundul

mirii cu circa 500 milioane de ani in urmi.


Astizi, oamenii de ttiin{i impart marea in
v

aa

*'

REcTFE DE CoRALT
Recifele de corali sunt habitate subacvatice,

pline cu milioane de pe;ti si alte vietuitoare


marine. Recifele sunt formate din scheletele
unor animale, anume polipii de coral, care
sunt inrudite cu anemonele-demare. Coralii traiesc in ape
calde, putin adAnci, de
exem plu in Ocean u I I nd ian
si in Marea Rosie.

diverse zone, in funcfie de adincimea apei.


Fiecare zoni rep rezinti ciminul anumitor
specii de animale.
Coral colorat

;i pegti

din Marea Rosie

Segmente,
fiecare cu cite
o pereche
de picioare

articu late
(sub cochilie)

Corpul moale
al trilobitului
era protejat de o
carapace groasd

Tiilobit

vlnrn

f' ZINA LUMINATA

iru Mane

Primii 1 50 de metri din adAncimea marii


reprezinta zona luminati. Este cea mai calda
si mai Iuminoasa parte a marii. Asemeni
plantelor pe pamant, planctonul de aici se
foloseste de lumina soarelui pentru a produce
hrana. Pe de alta par1e, planctonul asiguri
hrana pentru multe animale.

Planctonul reprezinti
plante 9i animale
microscopice care
triiesc in zona
luminoasi

Baracudd

Testoasd verde

(Marele alb)

Viafa in cele trei


zone ale mirii

ZONA

LUMINATA
$arpe-de-mare

*'

Ton cu aripioard albastrd

Pe;te-cu-vele

crepusculara. Cu cAt
adAncimea este mai mare,
cu atat scad varietatea si
numarul animalelor.

ZONA
RE PUSCU

CnEPUscULARA

200 de metri, lumina


incepe sa paleasci si sub
1 .000 de metri este
intuneric. Partea de Ia
m ijloc este n u m iti zona

Peste-lanternd
C

ZINA

La o adAncime mai mare de

LARA

Nautilus

-7

ZoNA iruruNEcArA

in cele mai addnci parti ale mirii,


este intuneric complet si apa este
rece, in jur de OoC. in ciuda
acestui fapt , zona intunecata este

locuita de cAtiva pesti si de alte


vietuitoare. Pentru a supravietui,
acestia se vaneazi unul pe altul si
manAncd orice rest de mancare ce
se scufunda din apele de
deasu

ZONA
iruruNECATA

r-

ra.

r:-----

--r

--r

--

cAurA gt DEscoPERA

PLANETA PAMANT: pp. 28-29


PLANTELE: pp. 12-13

L---------------r-----

l.

Fun dul

mdrii

rl

AIvIMALELE DIN MARE

lumea planetonului
'/)- Miliarde de plante gi animale
{=ft

Larvi de meduzi,
un plancton animal

microscopice plutesc in derivi in apele


de suprafafe ale mirilor gi oceanelor.
Ele poarti numele de plancton. Aceste
plante gi animale sunt foarte importante
pentru viafa subacvatici, deoarece ele
sunt Ia baza lan{ului trofic marin.
Planctonul vegetal reprezinti hrana pentru
planctonul animdl, care, la rAndul siu, este
mAncat de viefuitoarele mai mari ale
mirii. Multe animale marine depind
de plancton pentru hrana lor.

l:
"b

..t,
ll

r"
'rt'

-3

Larvi de crab
tAnir

sau crab

PmrucroNUL AtruMAL

Unele vietuitoare marine, inclusiv crabii,


unii pesti si agrisele-de-mare, isi incep viata
ca plancton animal. Sunt niste Iarve, care
aratd foarte diferit de exemplarele adulte.
Alte vietuitoare, precum copepodele,
riman sub formi de plancton toati viata.

Agrigele-de-mare,
un plancton animal

Pegtii tineri se hrdnesc


cu plancton animal

t
I

I
,

Pegtii mici au ochi


mari pentru a se pazi
de pradatori

;:.{ +n
f

Larvi de pette, un tip


de plancton animal

f'

LUMEA PmTcToNUTUI

\-,\
is)

VIATA MICRoSCoPICA

\\\

Luafi niqte apd de mare intr-un


borcan sau intr-o gdleatd. S-ar
putea sd vede[i cu ochiul liber
planctonul , cz pe niqte petice
colorate. Pentru o vedere mai
bund, plasa[i cAteva picdturi de
apd pe o pldcutd qi studia[i-le la
microscop.

Fotosili u n
microscop pentru
a vedea ptanctonul

DrN PmrucroN

Plancton vegetal

Planctonul vegetal este format

"lrANrELE
din organisme unicelulare. Milioane
de tone de plancton cresc in fiecare
an. Acesta este numit,,iarba mirii",
rep rezentand hrana multor animale.
Planctonul vegetal foloseste lumina

soarelui pentru fotosintezi.


"f

,j,

't '

DATE ULUIT()ART
* Unele tipuri de dinoflagelate,

hr:'t*i*
*ffi'

'r".-

-tPc-

Planctonul unicelular
ute5te, im bi nAnd u-se
intr- u n lant

pI
I

fI
I

Antenele lungi ii servesc


copepodului la cdutarea hranei

mici ptante din ptanctoh, mani


lumini. Daci o barci sau un
animal marin tulburi noaptea
suprafala netedi a apei, s vid
d inof [agetatele stritucind in
?ntuneric.

*4-" qp **.1.

*{

-'{

*{"

-'{+*t'*

copepodul, u'l
mic crustaceu

\
\

*gr\
*

{F.*

'*

:f v

MAwAwcA Snu
MAtrtcAT

Dinoflagelatele strilucesc in intuneric

Vn

Fr

Planctonul animal, cum ar

_a-r

vietuitoare mai mici sau plancton


vegetal. Cele mai multe animale
marine devin hrana pentru altele.

r-r

rrrrrrrr-rrr-i

bnurA sr DEscoPERA

fi vierm i i-sageatd, manancd

pp. 12-13
MARILT INVENTII: pp. 44-45
CORPUL UMAN:

Vierme

sigeati

L-------rr--------r---

AruIMALELE DIN MARE

Burefi, anemone
gi melluue
&Buretii

se

numire printre cele mai

simple animale. Corpul unui burete este


plin de mici pori, ca o siti. Buretele
absoarbe apa gi, odati cu Er, substanfele
nutritive. Apoi elimini apa. Anemonelede-lnare gi meduzele au tentacule
infepitoare gi corpul ca un sac sau ca un
tub. EIe apar{in unui grup de animale care
include coralii li fregatele portugheze.

Cosul-cu-flori al lui
-'---"'- '
,*

Venus

'MULTI

BURETI
tipuri de bureti se afla atat in
apele mici cAt si in cele adAnci. Unii sunt
m ici si rotu nzi. Altii su nt ca n iste vaze
inalte. Buretele,,Cos-cu-flori al lui Venus"
Mii

{'.

{'

Oe

are un schelet cu o suprafatd tare.

t-

c-:

L
t,t

/,

-''

'

Buretede-baie

t.

r'-

Scheletul aratd ca ;i
cum ar fi facut din sticla
Corp moale

Cre;te
pe fundul
marii

Burete
tubular

BuRETI,

DUZE

Tentaculele
sunt ,,in gardd"

TTNTACULE

PApUREA DE AxTMALE

ir.rlrnAroARE
rfle monele-de-mare se
rrind de pietre, folosind
I substanla lipicioasi.
-poi isi unduiesc in apa
:e ntacu lele otrdvitoare.
Daci un pegte trece pe
,angi ea, anemona i5i
:ntinde tentaculele, care il
inteapa ;i il omoari 5i apoi
il imping in gura anemonei.

Gorgoniile pot ardta ca niqte


mici cop5cei. I)eseori trdiesc
in grupuri, pe fundul
marll, ca o
micd pddure
subacvaticd.

Anemoni-de-mare

Tentaculele
nt retrase

Gorgoniile sunt

inrudite cu coralii

su

%ELATTNA iruorAroARE
Meduzele au corpuri transparente, in formd
de clopot. inoati luand apd in clopot si apoi
impingand-o din nou afard. Acest lucru
impinge med uza inainte. Unele meduze
inoatd in grupuri, denumite bancuri. Fregata
portugheza captureaz6, peStii si alte prdzi cu
puternicele sale tentacu le intepitoare.

Fregata

portughezi

Banc de meduze

Tentacule mortale, unele


mdsurAnd pAna la 50 m, avAnd
rt$'
t i---

DATE ULUIT()ARE
* Pegtii-arlechin se ascund

cel

le intepatoare speci al e.

t
t

de dugmani printre tentaculete


otrivitoare ale anemonei-demare. Acegti pegti nu sunt
inlepati deoarece corpuri[e
lor sunt acoperite de o peticuLi

Celule in(epitoare

fM
NP-

speciali.

Fir fin, ghimpat,


care contine otravi

in interiorul celulei
Celula inlepdtoare
scoate firul pentru

a otrdvi prada

t'

!
I
t

Peste-arlechin si anemoni-de-mare

Prada atinge
celulele
intepatoare

cAUTA $l DESCOPERA
CORPUL UMAN: pp. 16-17
tNsEcTE $l pAlnru.lENt: pp.42-43

1--rrrr-----r---rrrrrr

+ffi*

AruIMALELE DIN MARE

lumea molu$telor
&Plajele sunt pline cu cochilii goale.
Multe dintre acestea au fost, odinioari,
case ale viefuitoarelor marine cu corpuri
moi, denumite molugte, printre care se
numiri scoicile, stridiile, midiile 9i melciide-rnare. in timp, aceste molugte folosesc
o substanfe calcaroasi, care se afli in apa
de mare, pentru a-ti construi cochiliile care
le ajuti si se protejeze de dutmani.
Limacgii de mar, sepiile gi caracati{ele
sunt gi ele molugte, dar nu au cochilii.
4ocHrlu

Melcul -de-mare purpu ri u


sta agatat de pluta de bule,

in asteptarea hranei

Bulele sunt fdcute


din cleiul produs de
corpul melcului

e
7

PlunND PE Bulr

Melcu l-de-mare purpuriu traie;te


in apropierea suprafetei marii. Nu
poate inota, asa ci, pentru a putea
pluti realizeazl, o pluta din sute de

bule pe care le sufla si le uneSte.


Daci se desprinde de pluti, melcul
se scufundi pe fundul marii si moare.

DuBLE snu srrvtPlE

Unele moluSte, precum scoicile au


doui cochilii, unite de o tAtAni. Sunt
numite bivalve. Altele, precum melcii
si melcii-de-mare au doar o cochilie.
Ele se numesc gasteropode.
Venus,

ur1

bivalv tipic

Scoicd inchizAndu gi,cele doud


jumdtdli ale cochil'idi "

Jetul de apd

n Sifoane sau tuburi


pentru filtrarea hranei

fmpin ge scoica
inapo i

Scorcr Can p,,APLAUD L))


lJnele scoici se pot migca repede
atunci c0nd fug de duqmani, precum
stelele-de-mare. iqi deschid cochiliile
pentru a trage apd in interior, apoi le
inchid pentru a scoate apa. Astfel se
pot deplasa, prin apd, pentru a nu fi
,/

Datoritd ,,piciorului"
. -_;.
p."ini i ;l-.:L.;,S
un gastropod tipic
Me I cu I

eu

ro

'-u$

musculos, molustele

se

pot deplasa

pri nse.

LUMEA MoLU$rELqR

DATT ULUIT()ARE

Melc-de-mare

f Cea mai mare cochitie


aparline tridacnei. Unele
cochitii de tridacne
sunt mai late de 1
metru gi c6ntiresc
un sfert de ton5.
Tridacni gi
scuf

nditor

Cuu Cne$rE o

E
E
Pe mdsurd ce melcul cregte,
isi constru ie5te alte sectiu n i in
cochilia sa curbata

Melcul-de-mare
manAncd mici animale
marine, precLtm
meduze

4
I

PrRLA
mici piatri

sau

un fir de nisip iritant


se prinde in interiorul
cochiliei stridiei.

n
L

Pentru a-ti proteja


corpul moale,

stridia acopera piatra


cu sidef de pe
marginea cochiliei sale.

a
\,

Dupi un an sau
mai mult,

se

formeaza in interiorul

stridiei o perli netedi,


rotunda ti nu mai
exista nicio iritatie.

Cochilie de stridie
deschisi, cu perli

{";;;INSECTE

-r-,-

;;;

rrri

c o PER

$l PAIANJENI: pp. 54-55

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 30-31

AIvIMALELE DIN MARE

viilt?

?1nr,

pe 0 nlali

cnnr LocutEsc PE JAnrvr


apartin u n u i gru p de an imale cu crusti
tare, denumite crustacee. Unii crabi traiesc
in ape adinci, dar altii traiesc pe larmurile
nisipoase, unde cauta hrani, cum ar fi
molustele. Daca se afla in pericol, crabii se
ascund in vizuina din nisip. CAnd se afla in
vizuina sa, crabul mascat poate respira
printr-un tub Iung facut din antenele sale.
Crab ii

&",,::T::::
ti coboare de-a lungul malului.

Aceste valuri schimbitoare Pot


cau za probleme viefuitoarelor
de Ia malul merii. La reflux,
unele dintre ele au nevoie de
un loc umed pentru a se ascunde
ca si nu se usuce. Altele trebuie
si se adaposteasci pentru a nu fi

AIga marind

Cochilie goald,
aruncata pe plaja

la

flux

luate de flux.
O plaja nisipoasi poate pirea goali, dar
multe viefuitoare mici se gesesc chiar la

suprafa{a nisipului. Printre acestEl, viermi,


molu;te, crabi ;i chiar petti care sapd.
Cind apa se retrage, micii fipari-de-nisip
se ingroapi in nisip. Ei stau in vizuinile lor
pini cind apa crette din nou.

'

Viermelede-nisip in
vizuina

sa

a'i2>'

,l'

t,t
lr
I

.''

Viermele-de-nisip
aduna mAncare in
tentacule

. ;-_-._1:;-,+
-'--1

"{

Viermele panglicd rogie


la I 5 cm

creste pAna

SApAToRUL TEPos
Ariciul in forma de inima este un tip de aricide-mare. Se foloseste de tepii sai lati pentru a
sapa in nisip in ciutarea hranei. Se hraneste
cu mici bucali de plante si animale.

VIATA PE o Pm.lA NlsrPoASA

Pg PreJA
Fluxul aduce multe lucruri fascinante pe plajd.
Cautd qi tu molugte, scoici, coji \rv
de \"Lt*
oud de
\r'-ffi
la rechini gi calcani, denumite
,,pogetele sirenelor", qi crabi mor[i.
Nu uita - doar cochiliile goale pot

fi

W
dffi

adunate.

Ciutali cochitii 9i coji


de

*7

oui pe plaj5.

MoLUsrE inrcRoPATE
Multe scoici si alte molugte se ascund chiar
b su prafata n isipoasi. Cand vine fluxu l,
acestea imping in sus un tub, trag apa si se
hrdnesc cu mici resturi, pe care le filtreazi
apd. o scoici, de exemplu scoica sot"n,
poate ascunde in nisip mai repede decdt
sdpa un om aceea5i
su

groapi.

-ltffi*i.
-- 4'ru"

vierme-de-nisip
la caodtul

--l;g

vizuiniisale

-.

ok;#H
*+*-"*i#'
l;-:'u

.=_ _
,$&ffi,

i,li

ij

$r
l li,
i

,t

Melc-de-m?re
-^<a comun in cautarea

I
-)l L'
/*
'Ju(*

viata animalelor

se

pe un

lirm nisipos

goarece-de-mare,

ca...iaq Telina
Talinq .tp,Et.r,^,,x
un tiP
tio de vierme
scoica
are doud utn

.-

:?::: ':y.:iT':!

'rfth

pentru a respira 5i pentru


a fittra

r
'l .
t
i',
r/ . A.i

SApAfOnl

Viermii panglici, viermii zimtati si


viermii-de-nisip se ascund toti in vizuini
din nisip. Viermii-de-nisip lasa mici
spirale de nisip, pe plaja, la capatul
vizuinii lor in formi de U. Viermii-oiuni
prinse unul de altul cu mucus gras.

ttlraltcrLc
e cu
Lu plancton
PtattLLUIt

o,

', VIfnml

V*-\
,;;;;i;;;:;"''" IJiill,llJilJ,.i.illlJrl;''ilJTi l'lil
V"1d;'rrf;r'

creald

lU,l

,ldin
ar

i,Fu

mlncarea
,,
-\
f\
l

ii
a:.
f
t;

|
I

{{
'd
i'l

l.

iX -.rii'
ti
'tfii$

it $

\o
x

#H

P!

-'{*,il

$": l r.
a

{r

I$

r1

l.Li

Vierme panglicd

Ariciul-de-mare
in forma de
inima are tuburi
lu ngi pentru
Scoica Solen,
h rand
cu forma unui
cu corpul segmentat
brici

terme paun
r

rr

r-

r--

rr!

'cnuTA SI DEscoPERA
_a

PASARILE: pp. 18-19


PLANETA PAMATr: p.29

in nisip, o scoicd

ATIMALELE DIN !V[

Sepii qi caraeatife

Caracatila reactioneazd repede

sunt
&Sepiile, caracatifele 9i calmarii
pentru a-9i proteja

molugte, dar nu au cochilii


corpurile moi in formi de sac. Toate au opt
brafe lungi, insi sepiile gi calmarii au gi o
pereche de tentacule, pe care Ie folosesc
pentru a apuca prada. Caracati(ele
au o vedere excelenti ti un creier
mare. Sunt considerate a fi cele
mai inteligente dintre animalele

nevertebrate.

'n,,,

Banc de sepii

c
7

SrPrE RnprDA

Sepiile calatoresc deseori in grupuri,

ite bancu ri. Sep iile pot inota


in mici zvdcniri, cu o viteza de pana
la 32 km/h. Apa este trasi in
interiorul corpului, apoi impro;cati
afari printr-u n tu b d in apropierea
gAtu lu i. Acest fapt propu lseazd
sepia prin apa.
den

PAlnia' direclioneazd
apa impro5cata pentru
a lansa caracatita inapoi

um

e#s$

%RoPIroRI cu CTRNEALA
Caracatitele improatci nori groti de cerneali
maronie sau neagra pentru a-ti deruta adversarii.
Aceasta Ie da timp pentru a disparea rapid.
Cerneala provine dintr-o pungi, sau sac special,
de pe corpul caracatitei. Sepiile si calmarii
produc de asemenea cerneali.

SePn gr CnnAcATTTE

Caracatifi apirAndu-se
de un rechin

CIUUFLAJUL Snprpr
Pentru a se zrscunde de duErnani,
sepia iEi schimbd culoarea. F-ace
asta schimtrAnd dimensi uneer

Rechinul vAndtor
esfe orbit de cerneala
si se indeparteaza

pllngilrlr colorate de pe pielea


pelltru a semdna cu fundalul.
Calnarul iqi schirnt-rd culoerreer Ei
pentru a-$i aurenin[a du;manii.

sa

Fiind ameninfat, mascutuI de sepie se


umpLe de pete

DATE ULUITOARE
* Caracati[a australiani cu inele

Bra{ele

pot fi folosite

atbastre are doar 15 cm lungime,


dar mugc;tura sa este mortatS. Ea
poate omori un om in cinci minute.

' vrATA ir.rrR-o CocH

Lr E

Nautitrl este o ruda a sepiei si a


caracatitei, dar locuieste intr-o
cochilie. Pe masura ce nautilul creste,
construieste noi incaperi la cochilie.
Nautilul traieste in cea mai noua si
cea mai mare incapere. Celelalte sunt
umplute cu gaze si lichide care ridica
nautilu I de pe fu nd u I marii
.

pentru a se tAri pe
fundul marii
PAnd la 90 de tentacule
de pe capul nautilului
sunt gata sa insface

prada

,w

"_H

_-r#*
Nautilus
care

inoati
-

-------r-

--

cAurA gr DEscoPERA

/-r

iI

IN$H#TH {il PAIANJHhiI: pp. 54-55


ffiHpTrrH $r AffiHHrHhil: pp. 16-17, 44-45

L---------------r------

rl

:-

AruIMALELE DIN MARE

0rustacee

Languste mergAnd
de-a lungul fundului

mirii

&Homarii, crabii, crevetii ;i

ciripedele apar{in grupului de


nevertebrate cunoscute ca 9i
crustacee. Cele mai multe au cochilii
tari, picioare articulate pentru a
merge gi pentru a inota li doui
perechi de antene pe capete. Triiesc
in mare gi pe Frm. Crabii ;i homarii
se folosesc de ghearele sau clegtii
lor mari gi ascufiti pentru a apuca
mAncarea gi pentru a se apira.

f'

Picioare

articulate

SrR DE LnruGUsrE
fa sfArsitut verii, mii de tanguste incep
o calitorie pe fundul marii. Calatoresc
de pe larmurile Oceanului Atlantic ale
Americii de Nord pentru a petrece
iarna in apele calde ale Caraibelor.
Se folosesc de antene pentru a pastra
contactu I cu langusta d in fata.

Guvid cu un crevete orb

*'

IMPARTTND Vr ZLINA
Crevetele orb isi imparte vizuina
cu un peste mic, numit guvid.
Crevetele sapa o vizuind, unde isi
gasesc amandoi adipost. Cuvidul
ajuta crevetele ave rtizdndu-l cand
se apropie pericolul.

,r{

CnUSTACEE

Langusta poate

CTRIPEDE

merge pAna la

l5kmpezi

,!t

PAnd Ia 60 de languste
calatoresc impreuna
intr-un singur sir

Spre deosebire de alte crustacee,


ciripedele nu se miqcd. trle se
prind de o suprafatd tare,
precum o piatrd sau o
barcd. Apoi igi pun bra[ele
penate intr-o deschi zlaturd

din vArful cochiliei pentru


a filtra hrana din apd.

F"7 \

Cochitie

Ciriped atagat de o suprafati tare

Antend lungd
si sensibilA

'-----'

DATE ULUIT()ART
* Crabut piianjen uriag

japonez are 3,5 m atunci c6nd


este mSsurat de-a lungut
ctegtitor sii frontali - aproape
de doui ori mai mult decit
anvergura braletor unui copi[.

Bucdli de alge gi
de bureti ascund
pagurul spongios
Anemona-de-mare
s-a prins de cochilie

Langusta pipdie
drumul cu antenele

de dusmani

ExrRA PnorEcnE
Unii crabi se protejeazd impotriva
pridatorilor in moduri neobisnuite.
Pagu rii, care au coch ilii moi, se
folosesc de cochiliile goale sau
de alte vietuitoare marine, precum
melcul-de-mare sau scoicile, pentru
proteclie. Pagurii spongiosi folosesc
bucdti de burete 5i de alge pe post
de cam uflaj.

Pagur spongios

r-ri

{";;;--r-,-;;;
c o P E i-l
C0MUNICATIILE: pp. 34-35
R

Pagur

INSECTE

$l PAnru"lENl: pp. 54-55

L-------rrrr-r--r-----

?23

AruIMALELE DIN MARE

Stele-de-illare,
arr0t $t Yrermr
o

{epoase de mare gi
&sr"lete
aricii-de-mare aparfin unui grup

DATE ULUITOART
* Unele stele-de-mare au

ochi ta capetete bratetor.

denumit echinoderme. Jepii lor


ascutiti ii protejeazd, de dutmani.
Au sute de tuburi mici, ca nigte
picioar, pe care le folosesc pentru a
se tAri pe fundul mirii. De asemened,
in mare triiesc multe tipuri de viermi.
Unii sunt buni inotitori, in timp ce
altii i;i petrec vie{ile in vizuini.

* Steaua ftoarea-soarelui
este una dintre cele mai mari
stele-de-mare. M;soari circa
132 cm de [a un capit [a a[tut.
Gura mare se afld

in centrul corpului

Stea-de-mare
atacind o scoici
Steaua-de-mare igi
strAnge stomacul in
cochilie si digera
carnea scotctr

SA Vrz SIELE
Steaua-de-mare are u n corp central, cu
cinci sau mai m u lte brate in ju ru I Iu i. Daci
un brat este rupt, stelei-de-mare ii va cre;te
altul in cAteva saptamani. Stelele-de-mare
se hrinesc cu moluste si corali.

,-$

.l?.jt*'\
-.
-A
'<I4'
Sl
-#l*'

{$

(,-

it*d

SrELE-DE-MARE, Amcr.',glVtERMt
Cleste

Ventuzd

')l

ApIRARE LTPICIoASA
Castravetele-de-mare nu este o plan
Tep

se indepdrteazS, pe

cu ventuze si

picioarele

iH_;

sale tubulare.

clesti printre ei

- este

desc0l ceqte, castravetel e-de-mare

Tepi asculili

td,

inrudit cu stelele-de-mare gi cu aricii-demare. Se apdrd aruncdnd o plasd de fire


lipicioase. Cdt timp atacatorul se

Castravetelede-mare se

caliri

CocHILrr

cu Trpr

ajutorul . :
micitor .,q *t

Aricii-de-mare ur.i .o.h ilii tari, rotunde,


acoperite de tepi ascutiti, otrivitori. i;i folosesc
lepii ca arme de apirare. Unii arici Ie folosesc
si pentru a sipa vizuini in nisip. Ventuzele si
clestii sunt folositi pentru a apuca prada.

ventuze

*'

Tepi asculili

Bralele lungi,
puternice se infasoard
in

pe

pietre cu

jurul scoicii
Ventuzele de Ia capdtul
picioarelor, in forma de
mici tuburi, forteazd
cochilia scoicii sd se
deschida

S"'g1

Viermii
evantai
ancorati de
fundul mirii

VIERMIT-DE-MARE
Vierm ii-de-mare au

iverse

stiluri de viata. Viermii evantai


i;i unduiesc tentaculele ca ni5te pene
pentru a se hrani. Viermele-de-foc
este un vAnitor activ, acoperit cu
fi bre intepitoare. $oarecele-de-mare
se ascunde in mAlul sau in nisipul de
pe fundul marii.

Scoicd prinsd
de o stea-de-mare

Vierme-de-foc
intepatoare

Corp acoperit
cu un par fin

$oarece-de-mare
r:

rr

cAUrA gr DEscoPenA

/-r

CORPUL UMAN:

pp. 28-29

tN$EcTE $t pAnru;ENl: pp. 54-55


L---rrrrrr-r----r--rr-

rl

AruIMALELE DIN MARE

Viilta
un
no
)

&tilrff
.#.,"

ffi'Animalete
un

sfflnoos

care triiesc pe

firm stincos trebuie si

supraviefuiasci in conditii dificile.


Cind vine fluxul, valurile le lovesc
gi ele risce se fie tirAte in mare
sau tzbite de stanci. Unele animale,
dar 9i plante precum algele, se
ca{iri pe roci. Altele se adapostesc
in ochiuri de ape.

{IvTMALE cnnr

bi

ll

foladi care se

ascunde intr-o

vizuini a brizdat
suprafata rocii
AIge plutitoare
Melci-de-mare

sau alge marine


in lantu ite

ffi#

Patelele gi alte organisme se agafi de roci


gi de alte suprafefe folosindu-se de ventuze.
Piciorul unei patele rep rezinti o ventuzi
puternici - odati prinsi de o piatri, nici
fo(a valurilor nu o poate indepirta. Dar
aceste molu;te se pot dezlipi ;i deplasa
de-a lungul {irmului in ciutarea hranei.

;\*ffi*

sE LrpEsc DE Rocr

Atat foladele cAt si midiile sunt moluste, dar


au moduri diferite de a se proteja pentru a
nu fi luate de valuri. O foladi sapa intr-o
piatra moale cu ajutorul cochiliei sale tari si
i;i face o vizuina. Midia se prinde de piatra
cu n iste fire su btiri realizate d in flu idele d in
corpu I siu.

''.. , ..

.if'

Arici-verde-de-mare

Crevelii se

cam uf leaza

in peisaj

'ANIMALE RnprDE

Ventuza melcului

turtit

se afli Ia

baza corpului

siu

lncerca{i si apisafi ventuze


de cauciuc pe sticli ca si vedeti
cum funclioneazi ventuzele
animalelor

Datorita picioarelor articu Iate, crustaceele


precu m crabii sau crevetele su nt mai mobile
decat molustele. Acestia se pot misca foarte
repede pentru a prinde hrana sau pentru a se
ascunde. Crustaceele sunt,,gunoierii"
bazin u lu i, deoarece mananca orice rimasite
ale animalelor moarte sau ale plantelor.

VIATA PE uN JAnrvl SrArucos

CnUSTACEE MIcT
Babuqtele-de-mare sau
ocheanele sunt crustacee mici.
trle locuiesc in partea
superioard a fdrmului unde iqi
cautd hrana Ei se addpostesc in
alge pentru a-qi pdstra

cor'urile

umede
?:lxrrri

Melc turtit

Crustacee pe o piatri

lr
l

.-.--__-**-._-_ l

Algele brune au o
su prafala tare, pi eloasd,
care le ajuta sa nu se usuce

Guvid de piatrd care

printre alge

se ascunde

':

Ai,n6mond-de-mare :

i-:5*

, sr{pPi"ts' ,

-l Melg-de-mare

Prsnr

DINTR-UN
Bnivc DE PrnrRA

Crapiturile din pietre sunt


ascunzatori ideale pentru
pestii

ici, precu m guvizii.


Pestii se ascund de pridatori
si printre algele marine.
m

Guvid de piatrd
Crab cu
clesti mari

'cnurA

Stea-de-mare
pe cale sa se
hrdneascd cu midii

-------------r-r--r-r-i

$l DEscoPERA
18-19

PLANETn pArrnArur: pp.


PLANTELE: p. 19

Viafa intr-un banc

L-------r--r-rrr-rr---

?2r

AruIMALELE DIN MARE

Baiele $i

pe$tii-fierilstriu
&C"l

DATT ULUITOARE
*

mai multi petti au scheletut


format din oase, insi raiele gi pettiifieristriu au schelete elastice din
cartilaje sau din zgdrciuri . Raiele gi
pettii-fieristriu nu arati ca ceilalti
petti, avAnd cozi lungi 9i ascutite,
corpuri plate ;i aripioare ca aripile
pisirilor. Triiesc in apropiere de fundul
mirii, acolo unde forma lor plati;i culorile
maro-cenuliu Ie ajuti si se camufleze.
CEnCASELE, OUALOR
lJnele specii de raie iqi depun
oudle in niqte ,,cutiu[e", numite
,rpogetele sirenelor", pentru a le
proteja. Tepii din capete anc oreazd,
carcasele de pietre sau de algele
din apa putin adAncd. Oudle se
deschid dupd cdteva luni.

,,Cutiu!5" cu oui ancorati de alge

,t{

UcrcASuL cu

Diavotii-de-mare fac
uneori satturi din api 9i
ptutesc prin aer.

Diavotut-de-Pacific
c6ntiregte 1.600 kg, mai
mutt dec6t 25 de persoane
[a un [ec.

Borul AscuTrr

Pestele-fierdstriu are un corp mai rotunjit


decAt celelalte raie 5i un bot Iung ca un

ferdstrdu. Un sir de dinti ascutiti se afla


de o parte si de alta de-a Iungul botului.
PeStele-fieristrau inoati prin bancul de
pesti risucind u-ti ferdstrau I d intr-o parte
in alta pentru a speria sau a vAna.

I
i

+
t

'"+..*ryqu*c*frg*"**.

Aripioarele plate se
unduiesc ca niste aripi de
pasare pentru a ,,zbura"
".*,.*k***.
prin ape

Drnvolr I-DE-MARE U nrASr


Diavolii-de-mare au o dimensiune
incredibila de B m - aproape cAt
latimea unui deltaplan. Sunt cele
mai mari raie. Ei inoatd incet si
gratios, batand din,,aripile" imense.

Diavol-de-mare

Fe-

tTir_;T

t,

taie prada ca un
fe

e7

rastrdu

Doud clape"sau"Wll
ale aripioarelor, ies in
eviden{a de pe cap

Prsrcr-DE-MARE 5r Rnrr ElEcrRIcE


Pentru a se apara, pisica-de-mare are un spin
la jumatatea cozii. Pestele electric iti invinge

Pielea este ca
5mirghelul 5i
nu are solzi

dutmanii :i i;i doboara prada prin


intermediul unui toc electric, care este atit
de puternic, incdt ar putea rini un om.

Diavol-de-mare gigant

Branhiile stau deschise

Spinul care inteapd,


folosit pentru apdrare

direct spre afard. Calcanii


nu au operculi la branhii

-|I

/-----r------rrrrr---r

cAurA $r DEscoPERA
COHPUL UMAN: p. 53

gnrNTA iru .lunuL NosrRU: pp. 36-37


L----r--r-r-----r----

Pisica-de-mare

?2s

AruIMALELE DIN MARE

Bechinii
&

Aremeni raielor; rechinii

au

scheletul format din cartilaje, nu din


oase. Corpul aerodinamic al rechinului
este acoperit de solzi ascufiti ca nigte
dintisori minusculi. Nu toti rechinii sunt
vAnitori fiorogi gi rapizi. Unii zac pe
jumitate ingropafi pe fundul mirii,
urmirind prada. Alfii filtre azd,
planctonul din ape.

Focd prinsd in gura


rech in u lu

??^ruAroRUL ilvFoMErAr
Marele rechin alb creSte pana la 6,5m si
este un vdnator inrait. Se foloseSte de
simtul sdu olfactiv excelent pentru a-5i
detecta prada de pesti si foci. Foarte rar

ataci oameni, in ciuda reputatiei sale de


,,

mAncator de oamen

"

MU$CATURA
ZonAVANA
Micul rechin-cufitag are un qir
circular de din(i, cu care taie
bucd[i de carne din al[i peqti.

Coada puternicd
ghideaza rechinul

prin apa

7 GIcANTUL

BI.Atrtp
baleni este cel
mai mare peste din mare,
crescind mai bine de 15 metri
- aproape Ia fel de lung cat
patru matini. Un gigant bland,
imensu I rech in baleni se
Rech in u I

Rechinu[-cu!itag, vizut de
dedesubt, pentru a-i observa gura

hrane;te doar cu plancton


animal minuscul.

Rechin

baleni

RecHrNn

Fdlcile sunt conturate de ;iruri


de d inti ascuf if i - circa 2 50 in
total

DATE ULUIT()ARE
* Rechinut pitic este cet mai mic

rechin din lume. Aduttii misoari


doar 25 cm - aproximativ
cit aceasti carte.

4^p irrr FoRMA DE CrocAN

Rechinul ciocan are o nara ;i un ochi


pe fiecare parte a capului sdu de
formi ciudatd. i;i balanseazi capul
dintr-o parte in alta, folosindu-si
mirosul pentru a-ti gasi prada.

Corpul aerodinamic
ii permite rechinului sa
se mi5te rapid si sa isi ia
prada prin surprindere.

Marele alb
prinzAnd o foci

Aripioara mare de pe
spate mentine rechinul

drept in

apa

,j.ja

Capul in formd de ciocan


rechinul sd vada
mai bine

CAte un ochi

;i cite

o nard sunt situate


de fiecare parte a
capului in forma

Rechin

de ciocan
r:--rrrrrrrrrr

rrrrr-l

cAurA $t DEscoPERA
DINOZAURII: pp. 25, 27, 29

/-r

CORPUL UMAN: p. 40
L---------------------

?3,

AruIMALELE DIN MARE

Lumea murenelor
'/)- Murenele sunt petti tungi ;i subtiri
+fl
care triiesc in miri gi oceane din toati
lumea. Cele mai multe tipuri de murene
au pielea lipicioasi, feri solzi, gi
majoritatea nu au aripioare. Unele
murene cilitoresc spre ape dulci
unde i;i petrec o parte din viati.

Fdlcile lungi
in5facd un

crevete care
trece

Mureni cu filci lungi

4uRENA cu FArcr LuNGr

Murene-gridinari, p jumitate ingropate


in fundul mirii

Murena cu filci lungi traiegte in


adancurile marii. Are niste falci
foarte Iungi si subtiri, ca ti ciocul
unei pasari. Cura sa este plina de
dinti mici ca niste ace, pe care ii
foloseSte pentru a prinde crevetii
de pe fundul marii.

4uRENELE

DE PE FuNDUL MAnu
Murenele-gradinari traiesc in vizuini de pe
fu nd u I marii. Cand vdneazd, iti pistre az6,
cozile in nisip 5i isi tin capetele afari, gata si
inSface pestii mici care trec si alte vietuitoare,
pentru a le mdnca.

DATT ULUIT()ART
* Murena tasi un crevete mic
si ii inoate prin guri pentru a
aduna m6ncarea dintre dinfii
sii ascutiti. Tiparut are astfel
dinlii cura!i, iar crevetele se
h ri neste.

trf

CArAron rr LE, fr PAR rLoR


unii [ipari se nasc in largul mdrii. Tiparii

juvenili plutesc pe distante uriage spre apele de


coastd. Pdnd ajung acolo, ei cresc. f,i inoatd in
fluvii gi iqi petrec mai mulqi ani in ape dulci,
unde ajung la
maturitate. Adulqii
se intorc apoi in
mare pentru a se

inmulli.

Tipari juveniti

LUMEA MuRENELoR
Murena

Fdlcile puternice qi dinlii


z &scLttiti fac din murend un

v|nator fioros

Corpul lung

-.

are forma

unui sarpe
Gurd mare

;i dinti Iungi

si ascutiti pentru a se
h ran i cu pesti si crustacee

MURENA
U n ii d intre cei mai mari
tipari sunt murenele propriuzise, care masoarA mai mult
de 3 metri. Ele traiesc in
apele tropicale, unde isi
petre c ziua ascu nzAnd u-se in
crapaturile din pietre sau in
recifele de corali. Noaptea
ies in cautare de hrand,

an u me crustacee

si pesti.

MurenA care iese din


ascunzitoarea sa
Murena are un corp
ntai gros si mai greu
decAt ceilalti tipari

""a6;.
"o
o

------r--I------------i

cAurA $l DEScoPERA
PLANSTA PAn#&ruT; pp. 30-31
\

W33

AruIMALELE DIN MARE

Uilta intrrrn
*h reoil de oorali
p:
^C? '

Recifele de corali sunt


denumite junglele mirii. Asemeni
junglelor de pe uscat, sunt pline
de via{i. Reciful insugi este format
din scheletele unor animale mici
numite polipi de coral, care sunt
?nrudite cu anemonele-de-mare.
Polipii de coral extrag siruri minerale
din mare pentru a forma scheletele tari
ca nigte cupe micu{e, la baza corpurilor
lor moi. CAnd un polip moar, rimAne
scheletul !ui. Tot mai multe asemenea
schelete se suprapun, formAnd reciful.
Polipii de coral au nevoie de cilduri,
ata ci nu pot trii decAt in ape cu o
temperaturd mai mare de 21 oC.

PouPrr

DE

ConAL

[Jn polip de coral are un corp


simplu, cu o singurd gurd la capdt.
Aceasta este inconjuratd de
tentacule, care sunt inarmate cu
celule in(epdtoare. Polipul se folosegte
de tentaculele sale pentru a prinde
hrana sji pentru a o introduce in gura
din centrul corpului.

4rsrr

coLoRATr DrN RrcrF

Multi dintre pestii care traiesc in reciful de


corali sunt colorati strilucitor, cu pete sau
linii. Aceste culori si modele ajuti peStele
si ii recunoasci pe cei din propria Ior
specie in reciful aglomerat.
t" "u

Rechinul de recif
se hrane5te cu

ceilalti pesti

Viafa
printre
corali

Pegte-papagal

Murend in
ascu

Recif de corali in jurul unei insule din


Oceanul Pacific, vizut din aer

'-{

+r

'h

p
----=-\-----=P

e ste - arl e ch i n

nzdtoarea

sa

VIATA IrurR-UN RecIr DE CoRALI

*'
ie,ODo

VTATA DlvERsrFtcATA
A RicrFULUI
Reciful de corali este o sursa bogata
de hrana pentru multe vietuitoare.
Pesti m ici, moluste si crustacee se
hranesc in recif, unde exista multe
ascunzisuri. Pestii mai mari vin in
recif pentru a-ti gasi prida.

"00 0o

Coral in formd de

Peqtele-inger are fdlci

coarne de cerb

putern ice pentru a putea


mAnca polipii de coral

Pegtele-inger

Gorgonie

are falci
p ute rn ice

pentru

mAnca

polipi

de coral

Biban de mare

./

.@,I
t-!

.'-l

Reciful de coral
asigura multe
ascunzdtori

Y{
?

Pegtele-inger cu inel

- t'*lrh4,c*.,
.,
-'" ','rf'!

albastru are o dunga


albastra in ju ru I

.t1

corpu lu i

Coral cerebroid

b;

ot
7

FoRMA 5r

Pe;tele-f luture
in oata p ri n rec if

Limax-de-mare
o molusca ce nu
are coch ilie

Snl

Polipii de coral traiesc in colonii. Forma


colon iilor d ifera de la o specie la alta.
Coralul cerebroid formeazi o cupola
rotunjiti, de pana la 1 ,2 m in diametru.

--rr----r-r-r--rr-r--rl

cAUTA gt DESCOPERA

. 10,52
PLANETn pAruArur: pp. 48-49
LOCURI CELEBRE: pp

L----rrr-r-rr-r---r-rr

+3s

AruIMALELE DIN MARE

qi
otravitori
T*po$i
a evita si fie mancate,
multe animale marine si-au dezvoltat
capacita{i deosebite pentru a se apira

l#;1"0"'

&P"ntru

ilff;;{tr*ff'-'Hp
eXtfem de OtfiVitOfi.

este considerat o deticatesi


in Japonia. Bucitari speciaI
instruili extrag pirlite
otrivitoare din pegte inainte
de a-[ g;ti.

PngrELE-BeroN
urnflaqi un balon cu aer. Legaqi-l la gurd gi
desena!i pe el ochi, gurd qi tepi cLl cerneald

Apoi continua[i sd urnfla[i balonul


qi privi[i cllm creqte peEtele-tralon.
neagrZr.

Fotositi batoane

pentru a face
pegti umftati

"$

-- r*sri ._rr.*sref*nr ilrt-'**


11.:,.. .
\ '\t'

f
DATE ULUITOART
* Pestete-baton otrivitor

pestere isiumrd
corput

/
lepii stau de obicbi
culcafi pe lAnga corp

!t

Pegte fePos,

flffi:ifn"
UMFLATI
Pestele tepos este o specie de peste-balon.
Are !epi ascutiti pe tot corpul. Daca se simte
amen intat, pegtele ingh ite aer sau apa, apoi se
umfla ca un balon. Astfel devine prea mare si
prea tepos pentru a fi inghitit de pridatori.

JePogr gr OrnAvroRr
*,

lepii stau ridicafi,


avertizAnd pradatorii
sa stea deoparte

firy

----F

ffi

F'
,n&

ry

%
*i

-..* .f

'#,-

T
Ghimpi lungi
de-a lungul
patelu i contin
otravd

f,

GHTMPT

,#''

OrnAvrroRr

Pestele-scorpion triieste

in

recife

de corali. Corpul sdu dungat si


aripioarele ascund niste arme foarte
periculoase. Are ghimpi lungi pe
spate gi fiecare ghimpe contine mici
!epi.Acestia sunt plini cu otravi
d e i njectat in atacato ri . Cu lo ri Ie
stral ucitore ale pestel u i-scorpion
ave rl.izeazi animalele si nu se
apropie.

Atunci cAnd este

e
7

amenintat, pe5telescorpion isi desface


aripioarele mortale

t';

ri tr rt

t.

\'

*0,

\, *\
Pegte-scorpion

PrsrELE-DE-PIATRA

Unu't dintre cei mai otrdvitori

pesti din lume se afla pe

mdrii, cam uflat sau


deghizal ca o piatra inofensivi.
Daci este amenintat, pe5telede-piatri isi ridica tepii
otrivitori, care sunt destul de
ascutiti pentru a strapunge
talpa unui pantof.
fu nd u I

Pegtele-de-piatri ascunzAndu-se pe
fundul mirii

rrr!

{";;;-l-,-;;;coPERA
rNsEcrE pAlarwENt: pp.42-43
$t

MAMIFERELE: p. 53
L----r-rrrr----r---r--r

*37

AruIMALELE DIN MARE

Somonul-de-Paeifie
C.i mai multi petti i;i duc viefile fie

Ursul prinde somoni


cu uriasele sale labe si
cu falcile

in mare, fie in apele fluviilor gi lacurilor.


Somonul i9i petrece viafa in amAndoui.
Somonii tineri se nasc in fluvii gi riuri. Pe
misuri ce cresc, coboari pe rAu 9i in cele din
urmi inoati in mare, unde devin adulfi. Dupi
cAfiva ani, inoati inapoi citre fluviile unde
s-au niscut pentru a se imperechea, a depune
oui ;i, in cele din urmi, pentru a muri. Se
?mperecheazi o singuri dati in toati viata.
CTCLUL DE VTATA
AL Uxur SonnoN

QlrA,.AroRrA sonnoNulur

Somonii iqi depun oudle in rduri. Din


oud ies peqti micuti, numi[i juvenili.
Aceqtia poartd o provizie de mOncare
intr-un sdcule[ mic pdnd
cresc gi devin somoni
"*d)
1.
Out
lmiritl din
tineri qi iqi pot procura
care ies juvenitii
singuri hrana. Somonii
tineri se indreaptd apoi
spre mare. Adulgii se
intorc in acelagi rdu

pentru a depune icrele


(nudle). Apoi mor.

-'-r''_*::.,L-;,n-*
\,a#;
2.

Calitoria unui somon in sus pe


riu, im potriva cu rgerii apei, este
plina de pericole. Pestele trebuie
si sard peste cascade ti foarte
m u lti su nt prinsi de praddtori,
precu m u rsii sau vu ltu rii.

f)\Po

Juvenitii devin

somoni tineri

3. Somonii tineri

inoati spre mare

/'. Somonul adult


revine in r6u

Somon-de- '
Pacific siltAnd
in sus pe ,Tau

5. Adultut moare
cur6nd dupi
depunerea

ouitor, iar ciclut


reincepe

"f

SoMoNUL-DE-PAclFlc

Asia

DATE ULUITOART
* Daci o femeti de somon depune

3000 oui, doar 300 supraviefuiesc


pini ta clocire. Din acesteE, patru
sau cinci triiesc p6n; devin adut[i
gi chiar mai pulini revin pentru a
depune ou5.

America
de Nord

Japonia

;
\-

- inceputul

si sfArsitul migratiei

somonului

Cilitoria

s#

h>n'&

somonului

Ruta somonului

tl

"'

Oceanul Pacific

tr
Vulturul pletuv gi alli
predatori cautd hrana
in apropierea cascadei

CArAroRr E I trtcRE DI Br LA
Somon u l-de- Pacific piriseste rAu

in care s-a niscut, din Japonia,


apoi inoati in Pacificul de Nord
pentru a se hrani si a cre;te. Mai
tArziu revine la rAu I d in J apon ia
pentru a se hrani. Aceasti
calatorie se numeste migralie.

Mugchii puternici
ajuta somonul
salte prin aer

sd

lnjectarea unui microcip intr-un somon

*7

CTRcETAREA SnINTIFrcA

SonnoNlloti

'

Oamenii de stiinta studiaza rutele


de migrare ate somonilor, folosind
microcipuri electronice pe post de
etichete. Un somon tandr este
prins in drumul siu pe riu si ii
este injectata o,,eticheti" sub
piele. PeStele este eliberat inapoi
in rAu, iar oamenii de stiinta ii
urmdresc drumul pe computer.
r
--

-r

r
-

--

al

---I------

--

vl

cAUrA $t DESCOPERA
CUM FUNCTIONEAZA: p.29
pAsAntLE: pp. 50-51

L------

iI

--------------r

Y3s

AruIMALELE DIN MARE

Baneuri argintii de pe$ti


&Unii
petti

petti,precum heringii gi
t zburitori, inoati impreuni

in grupuri mari, numite bancuri de


petti. Acest lucru ii poate proteja,
deoarece este foarte greu pentru
priditori si petrundi intr-un banc.
Culoarea argintie a acestor petti
provine de Ia solzti lor strilucitori,
fiecare fiind ca o mici ogl indi.
Aceasti suprafate lucioasi este
tot un fel de camuflaj, deoarece
pe;tele reflecte azd, culorile

PrSrELE ZeunAroR
Pentru a scipa de praditori,
bancurile de pesti salti din
mare 5i planeazi prin aer,
folosind aripioarele ca pe niste
aripi. Ies din apa la o viteza mai
mare de 32 km/h si pot pluti
deasupra suprafetei circa o
jumdtate de minut.
.

:--->-

.5
-tryltih,l

gi lumina de lAnga el.

Pegte zburitor
plutind pe deasupra
apei

4-

VAruAron LuNG 5r SLne

Zarganul este un peste Iung :i subtire cu


falci ascutite si cu multi dinti. Se misci
incet, in apropierea tirmului, agteptand
sd treacd crabii si pestii. Corpul siu este
acoperit de solzi groti argintii, precum o
arm

ri.

'

Fdlci lungi pline de dinfi


mici si ascutiti

Q'{

Zdrgan

Aripioara de Ia coadd
se unduieste dintr-o
parte in alta, pentru

impi nge pestele inai nte

Bnrucu AnclNnl

DE

P:$n

Corpul aerodinamic
paraseste apa cu
viteza mare

Aripioarele mari
se comporta ca
n,i5te ari p i

DppUNEREA OuiLoR

ix Gnup

Grunionii trdiesc

DATE ULUIT()ART
* Pegtii kitti cu patru ochi

au ochi care sunt impirtili Tn


dou5, pntru a putea vedea 9i
ta suprafa!5 gi sub api.

*7

pe coasta

Californiei, S.I.J.A.. in timpul


fluxurilor mari, din luna martie,
mii de asemenea peqti vin pe mal
noaptea pentru a-qi depune oudle.
Nisipul ud protejeazd oudle pdnd se
clocesc, doud sdptdmAni mai tdrziu.

MArucAroRr
DE PMruCTON
Heringii traiesc in bancuri

Pegti grunion depun6nd ouile in nisip

imense. inoata aproape de

suprafatd, mAncand
plancton animal. in
sch im b, heringii su nt
consumati de vanitorii
rapizi, precum tonul sau
pegtele sabie.

J-r-r-

rrr

rr

r-rr-rrrrrrrl

bnurA sr DEscoPERA
Banc de heringi argintii

ATLAS: pp. 42-43


pAsAntLE: pp. 16-17

AruIMALELE DIN MARE

Vlilta intrrg
mdngrovf,
Mlagtinile de mangrove se
dezvolti de-a lungul coastelor
tropicale, unde rAurile se varsi in

4Esrr DE MnrucRovE
multi pesti, cei
pot
respira 5i atunci cand
dipnoi
sunt afard din apa. Aripioarele Ior
formeazi ventuze cu care se pot
catara pe ridicin ile mangrove lor
in cdutarea prizii. Pe5tele arcaS
improagci apa pentru a dobori
insectele de pe frunze in apa , _
unde Ie pot prinde.
Spre deosebire de

mare. Aici, rAurile depun tot milul


pe care !-au adunat de-a lungul

cilitoriei

Ochii se rotesc
in orbite pentru

lor.

a rdmAne umezi

Mangrovele au proprieti{i speciale pentru


via{a in mlagtina sirati. Unele au ridicini
care cresc din par.tile laterale ale trunchiului
pentru a sprijini pomul. Alte mangrove au
ridicini care cresc in sus ;i inconjoari planta
ca nigte ghimpi. MAlul in care cresc plantele
are un confinut scizut de oxigen, dar
mangrovele se folosesc de ridicinile lor
speciale pentru a extrage oxigen din ae r precum un inotitor care respiri printr-un
snorkel. Mla;tinile de mangrove reprezinti
ciminul multor animale, inclusiv petti precum pe;tii dipnoi, care pot supraviefui
in afara apei atunci cAnd fluxul se retrage.

Pe;tii dipnoi se
ranesc cu vietu itoare
micute precum creveti,
h

vrermt st rnsecte.

Unele ridicini de
mangrove cresc in
sus,

in ae[ ;i pot

Jetul de apd

absorbi oxigen

doboara

Snorkelul care iese din

api

permite inotitorului si respire

insecta de

pe frunzd

VnTa lrurn-o MnrucRovA

7 Vrnrn

PE RApAcrNr

O mla;tina de mangrove este


o increngitura de radacini si

trunchiuri printre care traiesc


multe animale. Melcii de mare
urci pe radicini pentru a se
hrdni, iar viermii tubicoli isi fac
adapost in noroiul din jurul lor.

-/=

Mangrovele reprezintd
o cale de scdpare atunci
cAnd se apropie pericolul

Pegtii dipnoi

intr-o mlagtini

GnAUNTTA PnguLoR

de mangrove

O mlagtind de mangrove reprezintd


locul ideal pentru ca animalele marine
sd se inmul[eascd. Unii peqti vin special
in mlaqtind ca sd depund oudle. Peqtii
abia ecl ozali pot
gdsi destuld
hrand in mdl
qi in apa mdrii.

n
,t
T

Pegti care

inoati

printre ridicinile
mangrovelor

Mascul de crab scripcar


care isi agita cle5tele
mare pentru a se
imiiperechea

:,CRABrl DrN MLA5nNILE


2

'i{

"JDE MnruGRovE
Printre mangrove traiesc multe specii
de crabi. Unii urci in copaci pentru a
se hrini cu frunze. Altii, precum crabii
scripcari, se adipostesc in vizuini cAnd
vine fluxul. La reflux, ies in cautare de
hrana precum frun ze cdzute in noroi.

cAurA $l DEScoPERA
PLANTELE: pp. 40-41

+43

AruIMALELE DIN MARE

Peptiije mare

Fdlci imense pentru

adflnclme
&L"

o adincime mai mare de


1000 de metri, oceanul este intunecat
gi inghe{at. Aici nu poate crette nicio
planti. Totuti, unii petti gi alte animale
marine reutesc si supraviefuiasci,
A '\
vanan(
Cu-se unii pe ceilalti. Multi pe;ti
de mare adAncime au guri mari pentru
a-i ajuta si inghite prada. Alfii pot
lumina pentru a atrage prada - 9i
pentru a se imperechea.
cu DrNr

Ascur'

Pe;tele-vipera are pe spatele sdu un ac lung, folosit


drept momeald, avdnd o lumini la caplt. Cu ajutorul
acestui ac pe post de undila, pe;tele-vipera poate
atrage pestii curiosi spre falcile sale cdscate.

"?^ruAronr

Colli lungi pentru


a sfArteca prada

Pe;tele-topoi

PnrvrREA

iN Sus

Pestele-topor are ochi care se


intorc in sus, astfel incdt poate
observa zona de deasupra pentru a ciuta
hrani. Pe corpul sau existd 5iruri de organe
care produc lumina, fapt ce poate ajuta
pestele sa ii gaseasci pe cei din specia
sa pentru a se imperechea. Luminile pot,
de asemenea, s5. deruteze pradatorii in
legatu ri cu d imensiu nea pegtelu i.

--f

Prsn cu Tnn

AnrProARE

i arip ioare Iu ngi se com porta ca n iste


picioroange, ajutdnd pe5tele-trepied sd
se deplaseze pe fundul marii. Aici prinde
creatu ri precum crustaceele.

Tre

Pe$Tn DE MARE AoANcTME

CTUCURI

STnATUCITORI
Peqtele-undi[ar are un ghimpe
care poartd doi ciucuri
strdlucitori. Aceastd rnomeald,
exact ca aceea a peqtelui-viperd,
este unduitd pentru a atrage
peqtii mi ci, care sunt inghititi

cdnd se apropie.

\\
Momeala luminoasd
atrage pestii curiosi

DATT ULUITOARE
Pegtele-viperi
mAncAndu-si
prada

Pegtete care a triit ta cea


mai mare adincime, descoperit
vreodati, a fost un pegte ptat
gisit ta aproape 12 km 17 milel
ad6ncime in OceanuI Pacific.

Pestete-unditar cu momeata

Corpul este foarte fntunecat


- nicio culoare nu poate fi
vdzuta la aceasta adAncime

.-+--

e O GuRA Mnnr
7

Tiparul cu bot mare inoatd cu gura deschisi,


gata sa prindi orice prada. Mancarea este
rari pe fundul oceanului, iar o masi trebuie
sa tinA de foame pentru mai mult timp.

-A
Gura imensd ajutd
murena abisala sa
inghita prazi mai

Pegte-trepied

mari decAt el

Murena abisali

ir

gnlNTA
pp. 12-15
t
" iru runul NosrRU:
--

L----------r--------r-

*4s

AruIMALELE DIN MNRE


'' .-,

Pe$ti rapir,,i
& C.i mai ra przi petti sunt vAnitorii

de ape tropicale, care i;i urmiresc


prada cu vitezd, mare. Printre inotitorii
raptzi se numiri tonul, macroul,
pettele-spadi gi pettele-cu-vele. Tofi
au o formi aerodinamici, cu un cap
ascu{it;i cu corpul ca un torpedo, care
se ascute spre'coadi. Cozile fn formi
de semiluni sunt mari gi puternice
pentru a-i ghida prin ape.

Coadd in

formd de
sernilui^d

'.'
.

".,

, ,i:

46

i.

'r' , . .:-'_
li llr, li*-;, -'
/

.'''
.

-r,rF1.;.

PESTELE-SpnoA
Botul peStelui-spadd este ca o spada
de 1 metru lungime. Pe5tele i5i
foloseSte botul ascuiit pentru a taia
prin bancurile de pe5ti. PeStelespadd poate inota'tu o vitezi de
pana l,a I00 km/h.

CuLORILE MACRoULUI
Macroul rapicl

iu i arl'ti
ce

il

ir.jutzr

zrre culori

inchise

nrui deschise cledesut-rt.,


sz-r

f'a1tt

se uscundr-r cle pracli-rtori

erpropie cle prtrcla. I )e sLls,'


el se camul'leazd ytet'l'ect in allele

;i

si-l se

irttunecilte, iar
cu Iunrina.

PeStii se fmprd;tie
c1nd apare pe5tele-

cle

jos se coltl'rrnclil

spadd

Macrou vizut de sus

Botul lung, ascufit


taie prin bancul de
pesti mici

Macrou vizut de jos

Pegte-spadi

Botul ascutit fi dA'


pe5tel ui-cu-vele o formd
aerodinamicd.
Peste-cu-vele
:,,-

PTSTELE-cu-VELE
Unul dintre cei mai rapizi inotdtori din mare
este pe;tele-cu-vele. Poate atinge viteze mai
mari .de 100 km/h. Aripioarele sale in formi
de cirme il ajuti sf, schimbe direcfia, iar
.
.
anproarere se impdturesc intr-o crestituri
de pe spatele sdu, ficAnd,' ca pe;tele=cu-vele
sa fie si mai aerodinamic atunci cind isi
vAneazi prada.
l-

DATT ULUITOARE
*

Tonul cu aripioari aLbastri


a traversat OceanuI AtLantic in

'a

1'19

ToNUL

Crl

z i [e.

Rnprp

o lungime de pana la
3 metri, tonul cu aripioard
albastri este cel mai mare
dintre cele 1 3 specii de ton.
Cu

Tonul cu aripioari

inoati la viteze de pini

albastri

Ia

0 km/h.

47

AruIMALELE DIN MARE

Ciluti-de-mare
$i acA-de-rlare
&Cilu1ulde-mare nu arati ca un pe;te
are capul ca un cal gi o coadi lunga
si risucite. Fiind unul dintre cei mai
fncefi inotitori din mar, se
mentine drept in ape 9i se mitcA
unduindu-ti micu{a aripioari
din spate. Folosindu-ti coada
risucite, s agafe de firele de
alge in timp ce cauti hrana
care plutegte pe lAnga el. AIti
membri ai familiei cilutilorde-lrlare sunt acele-de-mare.

Celut-de-mare
mascul cu pui

Ochii se pot

roti astfel

incAt cdlutul-de-mare
poate vedea 5i inainte
5i in laterale

7 PARINTI BuNr
Calutii-de-mare se remarci prin faptul ca
masculul este cel care face pui. Femela
depune ouile intr-o pungi de pe partea
frontala a masculului. Patru pana la gase
saptamAni mai tarziu sute de ciluti-demare m icuti ies d in marsu piu I mascu lu lu i.

PEgUI-CnEVETE
Mdrile de micd addncime, calde,
sunt cdminul peqtilor-crevete.
uneori se addpostesc printre [epii
aricilor-de-mare, uilde corpurile lor
lungi qi subtriri cu dungi negre se
camufleazd perfect. Se rnisjcd
Pegti-crevete in otind
unduindu-gi aripioarele dorsale.

1'

drept

Masculul i;i rdsucette


coada in jurul algelor
inainte de a nagffii'

CALUTI-DE-MARE gt AcE-DE-MARE

\
Capul are forma
unui cap de cal

Pldci de armurd
osoasd acopera

,/,coraul

,'F
:rl '

:r.#

i*;

Cdlulul-de-mare
inoatd drept, lansat
de aripioara de pe
spatele sau

DELE cAluTU LU

"i,acoperit cu pliuri de piele. De reguli,

'-DE-MARE
Corpu I dragonul ui-de-mare
este

traieste printre algele plutitoare, unde


aceste pliuri se vid foarte greu.
Dragon-de-mare, o
a cilutului-de-mare

rudi

Ac-de-mare

DATT ULUITOARE
* Mascutii acelor-de-mare
pot da nagtere unui numir
mare de pui in cin ci zile.

*'

ACUL-DE-MARE
Acele-de-mare se observd foarte greu'
din cau za algelor si a ierbii-de-mare care
le camufle aza. Asemeni calutilor-de-mare,
mascu Iii acelor-de-mare dau na;tere celor
mici. Masculii ata;eaz6, ouale femelelor
usor pe partea frontala;i le protejeazi
pana cAnd sunt gata sd eclozeze.

rr---r---I--r--rr-rrrrl|

cAurA $r DEScoPERA
MAMIFERELF: pp. 12-13
L--r------rr----r------

*4s

AruIMALELE DIN MARE

Viilta infire

7 Prsrr FAnA
CuLoARE
pestl ciudati, de culoare atb-roz, precum
mihaltii, se hranesc cu animalele din
fumarole ti musca viermii tubicoli. Nu este
nevoie ca an imalele sa fie colorate strdlucitor,

fuharola

deoarece triiesc in intuneric aproape total

si

nu pot fi vdzute.

,"" i

Dorsalete medio-oceanice
;i fumarolele de mare adAncime
au fost descoperite in 1977, de
citre oamenii de ;tiinti, dintr-un

,'11'
x

$
./
,/
l

Mihaltul
isi
trdieste
t
"
viata in intuneric

Penele roqii ale viermilor

submarin. Acegtia au observat ci,


in unele locuri din adAncul
oceanului, la 2,5 km de la suprafafe,
apa fierbinte erupe pe fundul mirii,
prin nigte giuri numite fumarole.
in jurul fumarolelor se form eazd
coloane in formi de hornuri, din
mineralele din apa fierbinte.

tubicol i colecteaza
lf u rat d in apa

drogen

su

\\\\ "\,,
\\.\\
\\

\t
\l

'{:

\\

1-r

; ,'

Pr

.-j

,t

Apa bogati ?n minerale permite multor


vie{uitoare si triiasci in jurul fumarolei.
Apa con{ine un garz, numit hidrogen sulfurat.
Bacteriile folosesc gazul pentru a produce
energie, iar ele, in schimb, servesc ca hrani
pentru scoici ;i alte animale.

,'ol

r'

:'

l \\ t f,t

*' +$".i

Apa fierbinte care con{ine Mineralele


sulf iese la suprafala
formeazd un horn

Viermii tubicoli cresc


p|na la 3 metri lungime

*'

VIERMII TuBtcoLI
Viermii tubicoli alb-cu-rotu se strdng in
jurul craterelor. Aceste animale care aratd
ciudat nu au guri sau pantece. Se hranesc

Cum se formeazi o

''{

fumaroli de mare adAncime

cu bacterii su lfu roase, care traiesc ca


paraziti in interiorul corpurilor Ior.

Vnln

iruTR-o FuMARoIA

Leagi-fi o egarfi la ochi


testeazi-fi gustul,
mirosul gi pipiitul,
singurele simturi pe care
le folosesc crabii dintr-o
fumaroli de adAncime.
gi

ArvcArrro irv inrruNERrc

"i jurul fumarolelor.

Unele specii de crabi si homari traiesc in


La aceste adAncimi nu

exista niciun fel de lumina, astfel incAt isi


folosesc celelalte simturi pentru a gasi
hrani in apa de la baza hornurilor.

.. \\

\
Apa fierbinte
se revarsa din
vArfu I

fumarolei

Coloand in formd
de ho rn

71
[)

Viermii tubicoli

-TE

'r'':i!:
Lt.t
. 't

-'l

.ir
t #li*

\ I rt,
\
-h,

sunt mAncati de
pestii care trdiesc
lAnga fumarole

rj4,

h.

'*-F

-Ff

-",-"'''

Viafa in jurul
unei fumarole
de mare
adAncime

,,, t

\:--.

.\

t-:-.'

hfi'
f-

,*

'

':*

'-.
4ll\\t.'--

Crabul orb

/#

4,oLUsrE

i;i

folosegte

,l

#.,

Scoicile de fumarole
cresc mai repede decAt
scoicile de la tarmul marii

irosu I 5i pipaitu I
pentru a nu se rataci

gustu
tt

Pegtii din fumarole cresc


circa 25cm

cnRE cnEsc RTPEDE


in jurul f;marolelor existi grupuri de moluste albe
gigantice, precum midii si alte scoici. Scoicile cresc pAna la
30 cm. Animalele care traiesc lAnga fumarole cresc
repede, datorita apei calde si a hranei bogate in bacterii.

_---

--

--I-

--

r-r

--.1

bnurA sr DEscoPERA
CORPUL UMAN:

pp. 39-41

PLANETn pAnnArur: pp. zO-21


L---------------------r

$s,

AruIMALELE DIN MNne

lumea ealeanilor
I
-.vl
pegte plat triiegte pe fundul mirii.
tJn
{J

igi incepe viafa avind o formi identici cu


ceilal{i pegti, dar incepe si se schimbe dupi
cAteva siptimini. Unul dintre ochi se
deplaseaze astfel incat ambii ochi
ajung pe aceeati parte a corpului.
La unii, ambii ochi se afle pe partea
dreapte, la altii pe partea stange.
Gura pettelui ti filcile se risucesc.
Corpul devine foarte subtire ti plat,

iar partea ,,oarbe" devine partea


ventrale.

' FoRME DrvERsE


ALE CORPULUI
Cei mai multi calcani sunt ovali,

precum platicile, dar unii au


forme ciudate. Limba-de-mare
are forma unei lacrimi, iar
paltusii au forma de diamant.

Cum

crette un pette plat


Larva tAndrd de calcan
are forma unui peste
normal

.T

q,1

*-* -- '!;'

AscuNsr itrt NlstP


Formu .ul.an u lu i este perfecta pentru
viata pe fundul marii. Culorile sale ca
nisipul il mentin ascuns de pradatori si de prAzi. Un calcan iti poate
im bu natati cam uflarea, aru ncdnd u-si
nisip pe spate cu aripioarele.

Limba-de-

mare-de-

,.
4

Paltus

La maturitate, pegtele
are ambii ochi pe
aceeasi parte a corpului

.,:-- -'*-\.

lf,

{}

\i

Paltu;ii cresc peste


I metru in lungime

iw

._

'{i*

:L

tFr

't#
"!:--F
'*:"'- q,-o:',t.

-&..

{}

ry

LUMEA CaIcANILoB

CennUFLAJUL
CnnnBULEI

oooO

"oo

Pentru cambuld este uqor sd se


ascundd pe fundul mdrii. iqi poate
schimba culoarea sau modelul
pentru a semdna cu o pi atrd. sau
cu un decor nisipos, asigurdnd
camuflarea perfectd.

"oE

Cambuti pe f unduL pietros at mirii


Semnele de pe piele gi
loarea aj uta calcan u I sd se
camufleze pe fundul marii
cu

Calcanul inoatd
unduindu-si intregul
corp in sus 5i in jos

DATT ULUITOARE
*

intr-un experiment,

o cambuti a fost agezati pe


o tabt; de gah. Pegtele gi-a
sch im bat cu loa rea in a tb si
negru, pentru a se confunda

cu fundatut.

cAurA $l DEScoPERA
IN$ECTE
PAIANJENI: pp. 50-51
$l

Reptile gi amfibieni: PP. 16-17


f
!

--r+

*.%

----------

--------r

-r

?'I3

AIvIMALELE DIN

Minunile din adflneuri


I

ale oceanelor inci nu


Aripioarele mari
ajuta Ia echilibrarea
au fost explorat, iar aici pot exista
uria5ului pe5te, cind
plute5te in apd
specii inci nedescoperite. Existi
viefuitoare fascinante, precum sepia
gigantici gi petti uriati, despre care se %-EUrArE inr ocEAN
gtie ci existi, dar sunt vdzute foarte
PeStele-luni este cel mai greu
pegte osos. Un adult cantdre5te
rar. O descoperire captivanti a fost
pani la 2 tone ti este la fel de
mare ca o matina. Se hraneSte
cea a coelacantului. Oamenii de ttiinfi
in special cu fregate portugheze
au crezut ci acest pette a dispirut cu
si nu este afectat de otrava
putern ici a med uzei.
milioane de ani in urmi, pini cind
unul a fost prins de un pescar pe
coasta Africii, in anul 1938.

a:-

-)/

hulle
Z"ne uriase
[
,

Pegtele-luni
inotAnd in
adAncuri

nAmoSu

L ArvrFr Br EN r LoR

Coelacantul este singurul

supravietuitor dintr-un grup de peSti


care au fost, od in ioari, n u mero;i
Oamenii de stiinta cred cf,, in urmd
cu 400 milioane de ani, amfibienii
s-au dezvoltat din pesti foarte
asemindtori cu coelecantu I.
.

Coelacant mort, conservat intr-un rezervor

Aripioara de un rotu
strdlucitor arata ca o

%l-

coamd pe spatele sdu

Mnr LuNG PrtrE osos

Pegtele-vislag este cel mai lung


peste osos marin. Ajunge la

\
\ \ \
\\

lungime de pAna la 1 5 metri - cam


cit opt biciclete a;ezate in Iinie.
Foarte pulini pesti-vAslasi au fost
vizuti vreodatd, dar datorita acestei
creaturi s-au ndscut miturile despre
terpi gigantici de mare.

Corp lung ca
al unui 5arpe

I
,11

5$ffifrr.l;!
-r-*-!,Qg
- . --:-::\'- -.jF"'
.

Pegte-vAsla;

g-r:ai{#*=

\\

,-'SP

MINUNILE DIru AoANCURI

'almanul gigantic este


e aproape I 0 ori mai
mare decAt un om

'CuLMANUL UnrAs
Cel mai mare nevertebrat (animal fara
coloani vertebrala) d in lu me este calman u
urias. Cel mai mare exemplar descoperit
vreodata misura 1 5 metri. Calmanii au, de
asemenea, cei mai mari ochi dintre toate
animalele, fiind uneori mai mari decat un
cap de om.

Ochi rmenst

Scufunditor

Calman

uria;
.\

Tentaculele lungi

prinC prada

,,

t\

,.
t\,
\

t'.
\'\i.

t-

\.

\ i.

\,\
t

t!

,Y
'r{

DATT ULUIT()ARE
*

Unii pegti antarctici au in s6ngele lor


substan!; aseminitoare cu antigelu[,
pentru a nu inghef a in apele foarte reci.

Peste de gheali

Pielea pegtelui-lund

nu are solzi si este


Corpul unui pe;te-lund
esfe aproape rotund, cu o
ari p ioara pe coad a

xtre m de groasa si
e lastica
e

l-v
-?

-r

----

r-r

-r-r-

-r

-rr

GAUTA $r DESCOPERA
ATLAS: pp. 54-55
pp. 38-39

CORPUL UMAN:
L--r----r------r-rr---r

?55

AruIMALELE DIN MEne

Glosar de euvintereheie
Dinoflagelat: O planti

Agrite-de-mare: Un animal
m ic, delicat, in rud it cu med uza

Celuli: O structuri micd,

si cu anemonele-de-mare.

pentru toate vietu itoarele.


Milioane de celu le rep rezinta
diferitele pa(i ale plantelor si
ale animalelor.

Antene: O pereche de
tentacule pe capul unui
animal, care sunt folosite
pentru a pipai si a atinge
imprejurimile 5i, uneori,
pentru a respira.

ce

reprezi nta forma de bazl,

Clegti: Cheare frontale, folosite


pentru a prinde si pentru a

micule, de mare, care face


parte din plancton.

Echinoderm: Un animal
marin, precum steaua sau
ariciul-de-mare, cu o piele
tepoasi, dar fdri coloand
vertebrald.

mAnca h rana.

Eclozare: A iesi dintr-un ou.

Apa dulce: Apa care nu este


sdrati, precu m apa d in fl uvii,
iazu ri si m u lte lacu ri
.

Coloani vertebrali: O serie


oase mici, numite vertebre, de-a

Filtra: A extrage hrana din

lungul corpului unui animal;


mai numeste si sira spindri i.

apa.

se

Bacterie: un organism viu


m

icut.

Bivalvi: O scoica ce are o


cochilie cu doua parli,prinse
de o balama.

Colonie: Un grup de animale


de acelati tip, care triiesc in

Flux: Ridicarea si coborArea


mirii de-a lungul tirmului,
de doua ori pe zi.

acela5i loc.

Copepod: Un crustaceu mic


care face parte din plancton.

Formi aerodinamici: a avea


o formi lungd, Iina, pentru a
inota rapid prin apa.

Camuflaj: Culori le si modelele


speciale care ajuta un animal
si se integreze in mediul ce il

Crustaceu: Un animal cu
corpul moale si cu o carapace

inconjoard.

Cartilaj: Materialul tare,


elastic care formeazi

CArd: Un grup mare de pe;ti,


n u m it si banc.

scheletele rech in i lor,


calcanilor si ale pettilorfierastriu.

Depunere: a depune oui

Hidrogen sulfuratz Caz fara


culoare, care iese din suprafata
PamAntului, prin fumarolele

(icre)

de la mare adAncime.

'$

rotectoare.

Gasteropod: O moluscd
precu m melcu l-de-mare,
cu o cochilie de obicei
spiralati.

A se inmulfi: a produce pesti


tineri.

Juvenil: Pette micut, abia iesit


d in

ou.

Lanf trofic: Mod u I in care


animalele sunt conectate prin
hrand. De exemplu, o planta
din plancton este mincati de
un plancton an imal, care
re p rezi nta h ran a p e ntru pesti i
mici, care, la rindul lor, sunt
vAnati de rech in.

i alte an imale in locu ri u n d e


se hranesc si se imperecheazi.
s

Mucus: O su bstanta grasd


produsa de unele animale.

Nevertebrat: An imal fara


coloani vertebrala sau schelet

Specie: Un tip special de


an imal, ai cdru i ind ivizi su nt
aseminatori si care se pot

intern.

im perechea.

Oxigen: un gaz necesar celor


mai m u lte fi inte pentru

Submarin: o navi marini


uti I izal6, pe ntru a exp lo ra
adancimile oceanului.

a supravietui.

microscopice care traiesc in


mare. Planctonul este hrana

Sulf: O substanta galben-pal,


care se amesteci cu oxigenul in
aer sau in apa si formeazd un

de baza in mare.

gaz m irositor.

Polipi: Mici animale marine

Tentacul: un brat lung, ca


un fir, pe care unele animale
marine il folosesc pentru a
pipai, a prinde hrana sau a
se mi;ca. Unele animale au
tentacule cu celule intepatoare,
pentru a-si speria prada.

Plancton: Plante si animale

Larvi:

Pu

ii

no

r specii

de animale.

Luminos: Care strdluceSte,


in special in intuneric. Multi
petti_de adAncime au nervuri
lu m inoase.

Mediu: imprejurimile in care


triieste o plantd sau un
animal.

animalelor, cum se intampla


la calutii-de-mare, unde cresc
puii pana cAnd devin destul de
mari pentru a fi ndscuti.

ale cdror schelete cresc gradat


si formeazi recifele de corali.
Pogeta sirenelor: N umele
dat carcaselor de oui lucioase,
pitrate, ale unor rechini li
calcan i.

Tiilobit: O vietu itoare

Microscop: Un instrument
care face ca lucrurile foarte

\st\ silasaf,e- rcrast -irrqal \L


poata

Pradi: Animal care este vinat


st tcrisrc-at {e alte anlnra\e.-

fi vdzute.

Priditor: Animal

care vineazi

in u rmi,.

si ucide alte animale pentru

Microscopic: Prea mic Pentru


a i'rdzu( {ara un rfl(rznop,

hani,

Migra{ie: Calatoria lunga


care o fac unii pesti

Punge: Un buzunar din


piele, pe partea frontala

pe

preistorici, cu cochilie tare,


ca\e. trlia ee (undu\. wririi c\\
circa 500 de milioane de ani

57

S-ar putea să vă placă și