Sunteți pe pagina 1din 52

e

fieffid

gi seultrtrnrf;

ITTRoDUcERE irv

Picturi

gi seulpturi
Primii artigti real izau picturi pe perefii pegterilor;
apoi, au inceput si caute material in mediul
inconjuritor. Au inceput si sculpteze piatra
gi lemnul, si decoreze cu pene gi scoici
gi si modeleze metalele 9i argila.

Mulfi pictori gi sculptori din trecut igi creau operele pentru


a aduce un omagiu zeilor ;i suveranilor sau pentru a sirbitori
unele evenimente. in prezent, artigtii creeazi opere foarte
originale cu materiale noi sau tehnologii moderne:
ciment ;i plastic, suporturi video gi laser.

&

'fllcruRll"l ScuLPrufir

tutadinnpa
deHatrf,
&Picturite li sculpturile cete mai vechi,

descoperite pe perefii pegterilor din Europ:l,


Africa gi Australia, dateazi de mai bine
de 30.000 de ani i.Hr., cu mult inainte de a se
inventa hirtia gi uneltele de modelat metale.
Multe infifigeazi animale pe care popoarele
primitive le vAnau pentru a se hrini, poate
in speranfa ci desenele vor utura prinderea
animalelor, ca prin magie.
* 'LINII

STMPLE

Unele dintre primele sculpturi


sunt statuete, de obicei feminine,
cu forme ti linii simple. Au fost
ficute din piatra, os, filde5 si argili,
fiind probabil folosite ca obiecte
aducdtoare de noroc.

'PESTERA LnscAUX
'
ln pettera Lascaux din Franta au fost pictali
cai, tauri, feline, ur;i, bizoni, cerbi, dar au

Sculpturi din fildeg reprezentind


un cap de femeie.
Anul aprox. 20200 i.Hr.

DATE ULUIT()ART

Picturite din pegtera


LascauX, datind de circa
18.000 - 15.000 de anii.Hr.,
au fost gisite din intimptare
in anut 1940 de patru tineri
francezi care-si ciutau ciinele.

Pentru a realiza
schife in stilul
picturilor rupestre,
se poate folosi
creta.

fost reprezentate 5i scene de vAnf,toare sau


de Iupta. Pentru a obline culorile, artistii
acelor vremuri pisau piatri colorata 5i apoi
amestecau praful obtinut cu apa. Foloseau
,,pensule" din scoarta de copac, crengule,
mutchi sau pur 5i simplu pictau cu degetele.

Anrn DtN Epoca DE PnrRA


Picturile din pegtera Lascaux,
circa 18.000 - I 5.000 i.Hr.

nl6***,,-- .-

Coltii sunt'
truiptati in relief,
fiind mai accentuati

Sculpturi reprezentAnd un mamut,


circa 1 3.000 i.Hr.

ffi.ScuLPTURI
drffi

itt Os

lpturile reprezentAnd animale


precum mamutii, o specie de elefant
preistoric, erau realizate in oase de
animale, cu o piatri dura si ascutiti,
cioplita in forma de daltita. U neori
scu lptoru I scotea in evidenta
caracteristicile principale: pentru
mamut, de exemplu, coltii, mai mult
decAt oricare alta parte a corpului.
Scu

.-i1J

1'1"

"

Caii mici de staturd,


cu ptcroare scurte, erau
des intAlniti in Europa
in Epoca de Piatra

Imaginile au fost
pictate direct pe peretii
neslefuiti ai pesterilor

w
'UN

Coror DrN MEXtc

intre ce le mai vech i scu lptu ri


americane este u n cap de coiot gasit
la Tequixquiac, in Mexic. in marime
aproape naturala, ea este realizata
dintr-un os de Iama.
U

na

'cnurA $t DEscoPERA
/r-

-------------

-.1

:-

MARILE INVENTII: pp. 12-13


LOCURI CELEBRE:

p.26

flrcruRr

primitive din Australia 9i insulele


din Pacific foloseau pentru propriile creafii diferite
materiale naturale: cochilii, pene, lemn, pietre,
scoar,ti de copac ;i seminfe. Primii australieni,
aborigenii, desenau pe stinci, pe pimint ti pe
scoar.ta copacilor. Locuitorii insulelor Hawaii creau
imagini religioase cu pene, cochilii gi din{i de ciine.
Adesea, cu aceste opere de arti erau onorati zeii
9i spiritele strimogilor.

&Popo"rele

Cele doud figuri,


masculina 5i feminind,

* 'ScuLPToRn

seamdnd cu niSte
schelete care danseazd

Mnonl

Poporul Maori din Noua Zeelanda


decora casele din lemn ti obiectele
casnice cu motive ti spirale sau linii
curbe. Maori sculptau ti figuri
in care i5i reprezentau strimoSii.

i;i

picturi rupestri a aborigenilor


din Nourlangie Rock (Australia),
circa 14,000 i.Hr.
O

DATE ULUIT()ART
* Mutfi tocuitori ai insuLetor

Sculpturi maori
protectoare a casei

din Pacif ic igi decorau corpul,


citeodati Tn Tntregime, cu
desene permanente numite
tatuaje. Pielea era apoi
co 1o rat5.

PrcruRA RUPESTRA
in arta aborigena, pe perelii
peSteri lor su nt reprezentate
animale 5i figuri umane din Epoca
Som n u lu i. Este vorba despre
legenda Crearii lumii. Aceste picturi
infati5eazi siluete in care scheletul
;i organele sunt vizibile, fiind
aseminatoare cu rad iografi i Ie
folosite astazi in medicini.

Anrn Tnnorfiorunu
'

,..

IN OCCANA

!,:--r)r

Un ;ir de forme pdtrate


neregu I ate rep rezi nta ari p i oara

dorsald a peStelui

SrnrurLE DE PE lrusulA
PngrELUr
in urmd,, locuitorii
de pe lnsula Pa5telui din Oceanul
Pacific de Sud-Est au amplasat sute
de statui din piatri de-a Iungul
coastei, poate pentru a-ti onora
strimogii. Statu ile su nt u ria5e,
cu ochii fic5i, semanind cu ni5te
creaturi din alti lume.
Cu multd vreme

Popoarele insulelor din Pacific extrdgeau


fibre din scoar[a copacilor, le colorau cu
vopsele sau noroi qi le
decorau cu picturi, modele
sau desene repetitive

realizate cu mici
qtampile de bambus.
I-Jneori, pentru
a le colora, agdlau

impletitura intr-un
loc cu fum.
Desene diferite
pe o impl,etituri
din scoarli, 1855

Cilindri enormi din


piatrd ro5ie,
asemdndtori cu o

pdldrie, in echilibru pe
capul statuilor

Inciziile pe lobii
urechilor reprezintd
poate ornamentele
sefului de trib

Rogul era culoarea

zeilor

Statuile din Insula Pagtelui


dateazi aproximativ din sec. V-XV
;i ating chiar 72 m iniltime

'UN Zru cu

PrNE

Locuitorilor din insulele Hawaii


le pliceau ornamentele din
pene. Razboinicii purtau in lupti
imagini ale divinitatilor cu pene
5i cu ochii din scoici, fixate
cu structuri utoare din fibre
impletite. De asemenea, se
imbricau cu pelerine din pene_,
Reprezentare a unui zeu al rizboiului,
in viziunea artistilor din Hawaii.

r-l

bnurA gr DEscoPERA
/-rr:---rrrr-r--rrrrr

POPOARELE LUMII: pp. 54-55


LOCURI CELEBRE: pp. 10-11
L-----rrr--

rr-rrrrr-r-

PrcruRr

ScULPTURT
Capetele inspdimAntdtoare de
5erpi, impodobite cu pene, erau

tu
AmerlotOentnalf,
&Civilizatiile

sim bolu I

zeitalii Quetzalcoatl

ce au inflorit o vreme in

Mexic gi America Centrali au creat multe


tipuri de arti. Olmecii, primul popor care a
domnit in Mexic ?ntre 800 i.Hr. gi 600 d.Hr.,
realizau sculpturi cu forme rotunjite.
Civiliza{ia Maya, care a dominat Mexicul
Central din 250 pini in 900 d.Hr., a lisat
multe exemple ale artei lor. In oratul-stat
Teotihuacan, au creat sculpturi plate,
cu desene regulate din petrate ti cercuri .
Fiecare civiliza{ie i;i folosea propria arte
pentru a onora divinitetile ti suveranii,
dar ti pentru a aminti evenimentele
importante.
cum ardta cAnd

a fost

'SARPELE

cu PrNE

firurida

cu terase a zeutui
Quetzalcoatl, tarpele cu pene,
se afla in vechiul ora;-stat
mexican Teotih uacan. Este
decorati cu sculpturi infalisAnd
creaturi de coSmar, ce par a tisni

din suprafetele plate ale


templului. Aceasta tehnica
se numeste basorelief.

@il'*+

co n stru

ita

Anrn

irv VecH EA ArvrERrcA

in timp, culoarea
sculpturilor s-a pierdut

CENTRAd

DATI ULUITOART
*

Olmecii au scutptat capete de


piatri enorme ce cintireau pani [a
20 de tone. Pietrele de scutptat erau
transportate aproximativ 100 km prin
jungti, pe trunchiuri de copac gi plute.

LUPTATORUL
Cea mai vie dintre sculpturile
de piatra ale olmecilor
rep rezinta u n m ic lu ptator
barbos. Expresia concentratd
a figu rii , m utch ii incordati
si pozitia in care sta asezal
exprimi energia sa interioara.

Luptatorul olmec, 400 i.Hr.

Tlaloc, zeul ploii,


cu ochii in relief ,
este sculptat cu
patrate si cercuri

Sculpturi in relief pe Piramida Soarelui,


circa 200 d.Hr.

fresci maya infifigeazd, o procesiune


religioasi, anul aprox. 800 d.Hr.

Ochi din scoicd

* -FREScELE
* 'MAscA

O frescd este o pictura realizata pe


un perete inci umed. S-au gasit mai
multe in vechile orate si in regiunile
nordice ale Americii Centrale;
de obicei, ele infatiseazi

AzrEcA

mitatea secolu Iu i al Xv-lea,


aztecii dominau o mare parte
La ju

in centru I Mexicu Iu i. Apreciau


mult turcoazul, o piatra
verde-albastruie pe care o
foloseau pentru a decora obiecte
sacre, precum mastile pe care
le purtau preotii in timpul
ceremon i i lor rel igioase.
d

procesi

ni

rel igioase.

--

-----rrr--rrr

--

bnurA $r DEscoPERA
/-r-:

pp. 52-53
ISTORIA OMULUI : pp. 28-29

LOCURI CELEBRE:

Masci azteci a zeului


Quetzalcoatl, 1 500 d.Hr.

l-------rr-

-----------

PrcruRr gr SiuLPruR]

Arta lndtgeni dln


Amerloa de Nond

Arta primitor locuitori ai Americii de Nord


varia in funcfie de loc gi de obiceiuri. Triburile
din prerie, mereu migratoare, vinind bivoli,
aveau obiecte artistice utoare, care si se poati
transporta firi dificultate. Cele de pe coasta
nord-vestici triiau in piduri gi i9i sculptau
operele in lemn; creau migti pictate gi stAlpi
uriagi decorafi, denumifi totemuri.
Imaginile creeazd
decoratiuni cu col{uri

a2
DATT ULUITOARE
* Fiecare totem era

sculptat dintr-un singur


trunchi de copac. Unele erau
inatte d e 21, ffi, Edici de
13 ori mai inalte decit un
om de staturi medie.

lnainte de a fi sculptat,
i ii su nt
indepartate ramurile

TorrMURr
Sefii de trib ai ind igen ilor
americani de pe coasta
nord-vesticd inaltau totem u ri

mari, pentru a-ti arita importanta.


Figu rile scu Iptate in lem n infalitau
adesea originea familiei sefului si
ind icau tribu I ciru ia ii apartinea.

tru nch iu lu

si scoarta

Sculptorii copiazd
un model

Indigenii americani
au folosit pentru
prima data unelte
din otel in secolul
al XIX-lea

Un totem din
Columbia Britanici
(Canada)

Figurile sculptate gi pictate


sunt suprapuse, ca 5i cum
s-ar ivi una din cealalta.

Anrn

tf

lruorGEruA DtN AnnEHcA:,DE NoRD

TrPEE Plcrnrr

O mare parte d intre prim ii ind igen i


americani care vanau in prerie isi decorau
atAt scuturile si imbracamintea, cAt si
corturile, denumite tepee. Unele desene
povesteau istoria tribu lu i, altele erau
sim bolu ri d istinctive ale fiecirei fam ilii.
Artistii foloseau pamant colorat pentru
pictura ti ramuri sau oase
de an imale d rept pensu la.

Se credea cd acvila sacrd


d uce rugaciu n ile
de pe PamAnt spre Cer

Tepee cu imaginea Soarelui,


a Lunii, a stelelor 9i a acvilelor
sacre, 19O4

Aceste sculpturi
netede sunt atAt
de mici incAt pot fi
tinute in palma

Existd ;i detalii,
precum urechile

Urti polari sculpta{i in colti de morsi

de citre inui{i, secolele XIV-XV

q#
/

ScULPTURTLE l rrrutTtLoR
lnuitii, care locuiau in nord-estul
Americii, scu lptau pe arcu ri
si sageti scene cLt animale, scene

,/

de vAnatoare si case.
Confectionau si m ici statuete d in
fildes, reprezentand animale
precum focile sau ursii polari.

-?--

tt'?-

--

5+

.F

Desenele broderiei
cu mdrgele urmeazd
forme simple

BRoDERIA cU MARGELE
Primii indigeni americani isi
decorau obiectele brodAndu-le
cu spini sau mirgele. La inceput,
colorau si coseau ace de
porc-spinos ti pene de pasari.
Ulterior, au inceput si se
rispAndeasci mirgelele din sticla
colorati provenite din Europa.

Putefi crea figuri vesele folosind


mirgele colorate.
r-----I-----I----l
-----

cAUTA $t DESCOPERA
ISTORIA OMULUI: pp. 40-41

Gentufi in formi
de broasci festoasi
brodati cu mirgele

L----------

---------

--

+tT

PIcruLt.Sl

''pS,LPTuRI
Figurile egiptene
sunt plate, ca si
cum ar fi decupate
d in carton

&P"ntru

a te aduce un omagiu divinitifilor;


egiptenii au creat multe sculpturi simple, din
piatri ;i metal, cu desene regulate gi simetrice.
Mormintele familiilor bogate erau pline de
sculpturi ce infi{igau adesea sclavi gi de picturi
murale ce reprezentau scene de viafi cotidiani.
Egiptenii credeau in via{a de dincolo de moarte
gi erau convingi ci, dupa ce defunctul este
ingropat, picturile 9i sculpturile prezente
in mormintul siu vor prinde viafi pentru
a-i fine companie.

Picturi murali intr-un mormint din


infi(igeazi o recolti in Egipt.

Teba ce

* 'O

ZnrA
t

PrsrcA

ln Egiptul Antic, pentru a onora zeita-pisica


Statueti de bronz a zei{ei
Bastet, veche de peste

2.000 de ani

Mt*g{

Bastet, erau create statui elegante infatisAnd


o pisici, fiind umplute cu rimasite
ale animalelor sacrificate zeitei.

DuBLA PrRsPEcrrvA

Artistii egipteni voiau sa redea


o imagine cat mai clara ti mai
completa posibil a fiecdrei pirti
a corpului uman.
Pentru a reuti, capu I si picioarele
e rau re p reze ntate d i ntr- o
perspectiva laterala, iar spatele
si pieptu I erau vizute frontal.

Anrn

t*

Pentru a bate grAul gi a


separa boabele, se

EcIPTULU1,

FnnnoN DIN PrnrRA

La intrarea in Templul lui Ramses


de Ia Abu Simbel, existi patru
sculpturi ale suveranului, atit de
mari incit un copil de ;apte ani
ar putea sta intr-una din urechile

foloseau palete de lemn

lor. Pozitia rigidA din fata a


statuilor si expresia calma a
figurii redau puterea faraonului.

Masci de aur a tui Tutankamon, 1.350 i.Hr.

O MASCA DE Aun
in anii

1920, arheologii
au deschis mormdntul

tdndrului faraon Tutankamon


gi au gdsit induntru comori
minunate, inclusiv o mascd
de aur incrust atd, cu pietre
pre[ioase. Masca fun erard,
servea la acoperirea capului
tAndrului faraon.

fr

Templul lui Ramses la Abu


Simbel, 7.279-1 .21 2 i.Hr.

Bdrbalii erau pictali


intotdeauna cu pielea mai
fnchisa la culoare declt
femeile

DATE ULUIT()ART
* lnstrumentele moderne

Doud tinere lucrdtoare


se ceartd pentru
greul rdmas

f
'

lN crzn

.3

cetor folosite in Egipt


acum 3.000 de ani.

Plcrnrr

Un desen sipat intr-un bloc


de piatri se numeste incizie.
Vech ii egipten i decorau exterioru
clad irilor im portante cu aceste
incizii, puse in evidenta de
umbrele create de Soare.
Faraonul Akenaton gi sofia
sd, Nefertiti, incizie din

de scutptat piatra, precum


ciocanul 9i dalta, sunt simitare

r--

--r-

---rrrrrr

r-

6nurA st DEscoPERA
-?rr

COMUNICATII: pp.20-21
ISTORIA OMULUI: pp. 14-15
l--r-----r-----rr--r

r-

52-l .336 i.Hr.

+.r.M

PlcTURt gt Sculprunl

tuta
&cdi$Fffid
ffitaligrafia

este un tip de scriere

ce necesiti multe calitati, putand


fi admirati ca o picturi.
Pentru a scrie, caligrafii folosesc
adesea o pensuli, dar uneori mai
folosesc 9i stilouri sau pene cu vArful
plat, pe care Ie inmoaie in cerneala.
Caligrafia este una dintre exprimirile artistice
cele mai importante in china ;i Japonia,

fiind foarte apreciati ;i in {irile de religie islamici.


Coranul, cartea sfAnti a lstamutui, este scris
in limba arabi cu o caligrafie extraordinari.
Caracterele sunt inscrise
in cadrul unui patrat
imaginar, care u neori
Pensula mare este
folositd pentru

esfe si desenat

a picta fundalul

Pensule chinezegti gi japoneze

folosite pentru caligrafie

Un sul realizat de Zha o Zhiqian,


un artist chinez, ce explici arta
caligrafiei secolul al XIX-lea.

* 'CALIcRAFTA
Pensula sublire se
foloseste pentru a picta
caracterele si detal i i le

Cu penele asculite
se traseazd detaliile

,2e$

O pani de gisci folositi


in Europa medievali

CHtNEzA

chineza scrisd consta in caractere numite


ideograme, ce rep rezinta idei sau obiecte;
fiecare Iinie a unui caracter este trasatd
dintr-o singuri miscare a pensulei. Un singur
caracter poate reprezenta o idee complexa,
pentru explicarea cdreia sunt necesare
mai multe cuvinte in scrierea altor limbi.

Anrn

'CAUGRAFIA

IsnmlcA

Religia islamici nu permite


ntarea real ista a c reatu

re p reze

ri Io r

vii in arta sacri. Astfel, Pentru


decorarea moscheilor, a locurilor
de rugaciune islamice, musulmanii
folosesc adesea cal igrafia.

Trdsdturile literelor
se imbogaftsc ca

lastarii vitei-de-vie

Lampi de moschee
decorati cu caligrafia
Coranului, secolul al XIV-lea
Horoscopul unui prinf indian cu
caligrafie sanscriti, aprox. anul 1840

Motive elegante cu frunze


curbate inconjoara litera ,,M"

'UN AlrnBET

EITGANT

Sanscrita, limba clasica indiani,


foloseSte un alfabet denumit

Devanagari. Literele sunt realizate


cu trisituri lungi orizontale ti cu altele

'CAnnLE IlusrRArE
Prim.i. ca(i erau scrise de
mAna. in Europa Evului Mediu
si a Rena5terii, initialele
majuscule ale paginilor erau
adesea decorate cu episoade
din text si motive florale. Aceste
litere caligrafiate den u m ite
miniate (de la minium, numele

care se curbeazi in jos. Eleganta

caligrafiei face 5i mai frumoase


povestirile pe care le istoriseste.

Literi caligrafiati de Simone


Camaldolese, I 380-1 42O

latin al caligrafiei folosite


pentru a decora aceste carti)
erau de multe ori si mai
p retioase p ri n p reze nla
unor foite fine de aur.

r r -

r - r - r r -_-_- -

-j_-

- - t

cAurA $l DEscoPERA
COMUNICATII: PP. 22'23

MARI PERSONALITATI: PP.


l--tr-r-r-r

-r-r-r----r

Arta ohlnezi antlot


a\ro.r,
l--/Lu

mii de ani in urmi,


mettetugarii chinezi creau recipiente
superbe din bronz, cu decorafiuni
bogate ce infetigau animale.
De asemen?, pictau imagini rafinate
pe panouri gi mitase gi realizalt
obiecte delicate din ceramici.
Diferitele stiluri de arti chinezi
au fost influenfate de diferitele
dinastii, familii puternice de suverani.

Figura

ar putea

reprezenta un mag sau


un preot, denumit Saman

Figura unui cerb pe


capacul recipientului

Un recipient cu capac in
formd de tigru feroce, care
protejeazd o persoand

Spiralele pdtrate
creeazd un motiv

decorativ

Vas de bronz cu

capac, secolul
al XI!-lea i.Hr.

%rEcrE ArurrcE DrN BnoNz


in vechea Chin5,, vasele de bronz erau
folosite pentru a pistra vinul 5i hrana
care se ofereau strimoSilon regilor 5i
d ivin itatilor. Aveau forma de creatu ri
fantastice gi erau decorate cu spirale

pitrate.

Anrn CHTNEZA AruncA


Conform mitologiei, un
corb care zboard in fata
Soarelui pune capdt
secetei

DATE ULUITOARE
* Chinezii pretucrau ceramica din

timpuri preistorice gi au Tnceput si


foloseasci strungu[ inainte de anul

PTCTURA PE

MAresn

2000 i. H r,

Picturile pe mdtase qi pe
hdrtie sunt inven[ii chi neze.
Cu aceste materiale au fost
real izate picturi rafinate,
pictate cu cerneald qi
acuareld. Una dintre cele
mai importante picturi din
vechea Chind este real izatd
pe o fAqie de mdtase gdsitd
in mormdntul unei femei
nobile din dinastia Qin.
Scena infdti Eeazd, universul
impdr[it in trei pdr[i:

Paradisul, Pdmdntul
qi Infernul.

* 'BRoNzuL

AURIT

in tim pu I d inastiei Zhou (1 O 27 - aprox.


255 i. H r.), elegante vase de bronz erau
decorate cu metale pretioase, precum
au ru I 5i argintu I. Artistii realizau m ici
incizii pe suprafete, incrustatii, in care
introd uceau au ru I si argintu I.
Detatiu de pe o bucati de

mitase, c prezinti Paradisut


pictat in cutori stritucitoare pe
fond intunecat, secotuL li.Hr.

'PrcruRrLE

PE SULURI
Picturile lungi si cu Iatime mica
se pastreazd in suluri, care se
d esch id in cet, pe ntru a se p utea
studia din cAnd in cAnd fiecare
parte. Unul dintre cele mai vechi
suluri, opera Iui Ku Kai-chih
(344-406 d. H r.), ilustre azd, scene
d in viata palatelor regale
si contine inclusiv Iectii
de conduita la Curte.

Figurile sunt

Motiv

trasate cu ce rn eala
rosie ti neagra

cu forme
in

pe un fundal plat

Recipient
incrustat,

castrate

4OO-200 i.Hr.

si simplu

* 'CERAMTcA

in Tnn

CuLoRr
in timpul dinastiei Tang (6 1B 907 d.Hr.)
statuetele din ceramica erau smdltuite in
trei culori, cu un email special pentru a
obtine desene viu colorate. Smaltul este o
substanle folosita pentru a decora
ce ram ica. Can d se intireste, o face
im

permeabili.

cAurA gr DEScoPERA

Statuete din ceramici,


618-907d.Hr.

Recomandiri ale invititoarei pentru doamnele de la


Curte, picturi pe sul a lui Ku Kai-chih, secolul al lV-lea

MARILE INVENTII: p. 28
L----r---

r-

-----r-----

'PrcruRr gr ScULPTURI

Artalaponezf, antlof,
&Ftgurinele

ciudate numite dogu


reprezinti primele sculpturi japoneze.
Nu erau smeltuite, ci infetigau suprafe{ele
brute ale ipsosului folosit pentru
a le fabrica. Structura materialelor
naturale cu care s-au construit primele
clidiri gi structuri era importanti; adesa,
cele din lemn erau pictate doar partial,
pentru a lisa materialul vizibil. in picturi,
pir{ile tabloului erau asamblate in mod
asimetric, pentru a atrage aten{ia
observatorului.

Semne fdcute
cu un befi5or de
bambus in ipsos
umed
.(..

Statuetd, dogu, circa 2 000 i.Hr.

?fros

'STATUETELE

Coama acestui cal este


redatd prin linii sugestive

HnrruwA

DE urrrrcA FoLosrNTA

Statuetele din ipsos dogu, aveau


adesea fata lata, maini mici

Din 200 pAni in 500 d.Hr,


sculptorii japonezi faceau statuete
din ipsos , haniwa, care infatitau
case, birci, animale, rizboinici
si servitori. Erau a5ezate pe
tu m u Iusii care acopereau
mormintele persoanelor \',
importante , Haniwa aveau
marginile rotunjite, dar forma
lor era destul de aproximativa.
,

I
I

Formele
simpte

si

erau -"t

hotarate

si

corpuri solide. Multe au fost sparte


si aruncate intentionat, poate
pentru cd se credea cd dacd o
persoand bolnavi atinge o statuetd
dogu si apoi o sparge se va vindeca.

;l

rt

f.

id'

iffi}l|ffi1ff

'iwlryy,
Cal haniwa,

DATT ULUITOART
* ,,lstoria prinlului Gerji",

scrisi de doamna de Curte


Murasaki Shikibu citre anul

1000 d.Hr., humai in Japonia


este citati in mai mult de
10.000 de manuscrise.

Mu;chi incordali
sculptati irl lemn

'GARaILE

UnrASE

Pentru a decora templele japoneze, au fost


realizate scu lptu r i u riaSe in Iem n. Aceste
sculpturi, denumite nio, erau amplasate
in pa(ile Iaterale ale intrarii. Se credea

ci

aceSti paznici, adesea vopsiti in rotu,


in relief ti o expresie feroce,

cu ochii

vor proteja templul, tinand departe


spiritele rele.

Bucata de pAnzd ce fluturd


in spatele paznicului
sugereazd energia si miscarea

PrcruRI iNnnTI$AND
IsroRrI CnIEBRE
Unele dintre primele picturi nereligioase
din Japonia descriu scene ale viefii de
Curte, desprinse din legende.
Istoria prinfului Genji redd atmosfera
scenelor prin culori qi linii: cele ori zontale
sugereazd, ordine qi liniqte, in timp ce
liniile qi culorile contrastante reprezintd
neliniqti qi preocupdri ale personajelor.
Una din cele doui gdrzi ale templului Horyu-Ji, la Nara,
Japonia de sud-vest, aprox. anul 600 d.Hr.

Detatiu a[ unui sul ce ilustreazi ,,Legenda


prinluLui Genji", secotut at XIX-Lea

!rrl

6;;;-;;-;;;coPERt
!lrr,-

MARI PERSONALITATT: p. 42

DANs, TEATRU $t MUzlcAt pp. 26-27

l--rrr-rr--r-

-----

-r

rr

Artadmld
greaof, $l romanf,
&S*ud,ut

atent at corputui uman le-a permis


vechilor greci si realizeze statui impresionante,
extrem de realiste, ce exprimi idealurile lor
de frumusefe gi perfecfiune fizicd,. Romanii
admirau 9i imitau arta greaci, dar au creat
gi opere originale, de tipul frescelon adici
picturi pe pereti, precum 9i impresionante

Bralul care aruncd


discul exprima for,ta
5i putere

Corpul musculos este


incordat, gata
aru nce d iscu I

sd

si mozaicuri.
Mugchiul pulpei este
scu I ptat cu grija

'STATUTLE GnEcESTr
Ca m u lte alte statu i greceSti, Discobolu
este o sculpturi autonomi, lucratd pe
toate laturile, nu numai pe cea din fata
(cu forma circu Iara) . Originalu I era

Eroul grec Ahile


o strdpunge

pe regina
amazoanelor
cu

su

ita

Amfori pentru vin


din Exechia, 54O i.Hr.

PE crRAMrcA
pistrat putine picturi din Crecia
Anticd. Multe se giseau pe vase
si amfore, fiind folosite pentru
pistrarea uleiului si a vinului.
S-au

"ficruRr

Picturi Ie infatigeazd scene inspirate


de vechile mituri grece5ti si din viata
cotid iana.

din bronz, apoi romanii au facut o copie


a sa d in marm u rd. Scu Iptorii greci au
realizat multe statui ale divinitalilor lor.
Erau opere realiste, atdt ca anatomie,
cat 5i ca redare a miscdrii
si a expresiei fetelor.

DATI ULUITOABE
* Grecii au construit o
statuie a zeifei Atena atit de
inatti incit se putea vedea
de la 15 kilometri.

O copie a Discobolului

Miron, aprox, 450 i.Hr.

Anrn CmslcA

Forma capului
completeazd curba
sinuoasd, in forma de ,,S"
a corpului

MANA

'O FnvA ScULPTATA


Partenonul este un templu grec
celebru. A fost construit Ia Atena,
acum 2.500 de ani. De-a Iungul
arhitravei templului a fost sculptata
o f rizit, o fdg ie d e scu I ptu rd in re I ief,
mai pronuntata in partea de sus,
astfel incat si se poatd vedea cu
uturinti de privitorul aflat la partea
inferioari a constructiei.
O secf iune a frizei Partenonului (447 -432
i.Hr.) cu procesiunea care se desfigura la
fiecare patru ani in cinstea zei(ei Atena.

Picturi murali romani a unei scene


pe coasta din apropierea Pompeiului.
Secolul I d.Hr.

t'irru
Rr LE

ozArcuRrLE RowTANE
Romanii instariti isi decorau
pardoseala caselor cu mozaicuri
realizate din cuburi mici de piatri
colorati sau sticla prinse in ipsos
umed. Unele dintre aceste

mozaicuri par adevirate picturi.

Mu RALE RorvrAN E

Peretii interiori ai caselor romane mai


bogate erau adesea pictati cu scene
mitologice ti istorice sau cu peisaje
si portrete. in jurul unora dintre ele
erau pictate si cadre, facandu-le
sd para tablouri agdtate pe pereti.

Decoratorii romani
foloseau cubulete de

piatra si sticla
Executarea unui mozaic
in stilul roman antic
r:-

--rrrrrrr-rr-

-:-

-t

cAurA $r DEscoPERA

/rr

I
I

SPORTURI: pp.28-29
ISTORIA OMULUI: p.21

L------rrrr-----------

+kM

, ilytuRl

$l

Scul

9p
* $euhfffi

qefaee

gfiil:-:T:

ffi;f ,fi

in rn a r m
.p:ate rea riza
uil I
in bronzfolosiiJ-o
J?l, Il?,a H
matrifd sau

I :lflili Jffil,fh;",,"

in suprarere

"

ea

#:ff?rTffj'o'"cum

Srnruf

Cdnd

se usucd,
tpsosu/ umed
se inEre5fu

Urver

DE Bnoruz

j,Hi!'ol"azd

cu
cu un srrat :P-oi se acoperi
ed
d_#ql':

?
a:ila
statu

ii initrale.

li:?i,#rn

b r,,

durs precr#ff:lfi-''t
construiti prinunfrea

sau

TunrvAREA

maf
pras ncur,

Bronzul va
ava
srosimu
::::rti
,u
Si stralrl A,
;;;;

Pentru turnar,
se forosegte

adesea
incirziteiseil;i:Tffi::ff::;..
fl:H1,H**topeetecdndesre\ i

lutul u

ffilfT;nH;il*hn g1:.

e c.a c
a fost supus
acffunii
cu smarf
cororai
s

li

;;"

?&:T-,l,in*rrti

_uuua si desprinsd

nucteu.

,99
rnteriorul

Iui,oo"r.

p* jin il;

tidecorat
cupron

:coperit cu ceari
unesc Uin
:1 :u
no,

;'f,i?;ilffi#il

len*u d se turna
j7,"i
i
u,,,,,
?:";f
:
!
5n
^r
p./"se5re a't
ir"

'
::
sPecia/

ru,r,o,r,,r,
vq5

3;:#;1't:'1" '"trrra
,?tfi+j#i,"fJJeara
dintre;il#;,Hffi,!l,

esfe linuil
latrifa
la
un loc d
;i inirrJ a!'r2;t:1,

Apoi*

este

Cusn sE Fnce o ScuLP unA

uLPruRr

DrN ArvrEsrEc

CU HANTIE
Amestecul cu hartie se obline

macerand haftie in lipici sau


lipind impreuni foi de hartie.
ln timp ce Iipiciul se usuc5,, hartia
se intdre;te. Sculpturile cu hArtie
se fac de obicei in jurul unui
schelet de fier; odatd uscate,
se pot picta. Arta amestecului
cu hartie este foarte populard
in Mexic, China, India ti Japonia.

figuri mexicani din


amestec de hArtie

Adesea, se fac busturi


(portrete care includ capu I
si torsul) din marmura ale
unor personalitati celebre

Un mic model din


ipsos (macheta) a statuii

ajuta sculptorul

a,

ScuLPruRA iru MnnMURA

Dupd ce s-a
indepartat ipsosul,
cu o daltd se
finiseazd detaliile

Marmura este o piatra dura folosita


in constructia de clidiri, sculpturi si
monumente. Pentru a sculpta o statuie
in marmuri, sculptorul taie mai intAi
o formd bruti in piatrd cu dalta si
ciocanul, apoi o tlefuie5te 5i o finiseazi
cu un burghiu si o altd dalti. La sfirSit,
netezeSte suprafata cu piatrd abraziva.

Existd marmurd in' culori


si desene diferite, dar

pentru statui se folose5te


de obicei marmura alba

I
4

Bronzul se riceste

si

ipsosul este indepartit

pentru a dezveli statuia,


care are aceeaSi

formi

reprezentarea

in ceari.

cu

Sculpturi in marmuri cu ajutorul


daltii si al ciocanului
_?rrr
fvv

r-

---

--

--

cAUTA $r DESGOPERA
MARILE INVENTII: p. 12

gnlNTA itu .lunuL NosrRU: pp. 52-53

L---rrrr----r---------

--

+?*

-PibruRr

Artahadt$onali
aftrloani
&ln

vechime, principala formi de arti


in Africa era sculptura. Cu materiale precum
lemnul, piatra, metalele ;i lutul s-a creat
o incredibile varietate de statui, migti,
recipiente incrustate 9i obiecte sacre.
Unele migti au ochi enormi, cu linii foarte
simple, fiind folosite in ceremonii religioase
gi magice. Alte sculpturi, mai realiste,
ar putea fi portrete ale unor persoane
importante.

Mdgtile de lemn in
formd de inimd au fost
descoperite in Afr!ca
Centrald si de Vest

Misti africane din

* 'ScHIMBAREA

secolul ar XrX-rea

Fryn

Mastile erau purtate in timpul


dansurilor ;i ceremoniilor care
se tineau cu ocazia unor evenimente
importante, de exemplu initieri
(momentul in care un tAnar intra
in lumea adultilor)
.

Formele gi liniile
ma5tii sunt clare
si echilibrate

Cap Nok din teracoti,


aprox. 500 i.Hr.

uLPruRr

LE inr

TrRAcorA

Unele sculpturi africane vechi

au fost modelate de populatia Nok


din Nigeria de sud cu Iut copt in
cuptor (teracoti). Multe sculpturi
Nok reprezintd figuri umane.
Gdurile pentru niri, pupile si guri
dadeau o noti mai realista capului
si impiedicau spargerea
in timpul coacerii in cuptor sau
in timp ce se intirea.

AnrA"TRADtnoNA

NA

Aproximativ in perioada 1400 - 1 700


d . H r. , me;tegugarii d in Ben in, u n vech i
regat din Africa de Vest, au creat capete
impresionante din bronz utilizand o
metoda de topire avansati. Aceste
capete erau destinate sanctuarelor sau
unor locuri sacre speciale, unde se
aducea omagiu suveranilor defuncti.

DATT ULUIT()ART
* in Benin, rumai regel,e

putea comanda reatizarea de


sculpturi din bronz.

in timpul anumitor
dansuri, migtite africane
erau purtate pe cap, cu fala
?ndreptati spre cer.

Coiful decorat fdcea parte


din matrita care era
umplutd cu bronz lichid

Chipul dansatorilor
sculptati de africani
exprimd calm si fericire

Suprafala este
netedd si slefuita

secorur ar XrX-rea

lil-r^ff;,T

lffrun'

Sculpturile in lemn din Camerun exprimd


un sim! al miScarii puternic: figurile par
inghetate in mijlocul dansului, cu genunchii
indoiti si bratele pe jumdtate in aer.

Regele

cAurA $l

ti reginele

purtau multe siraguri


de perle

regine-mami din Benin,


iniltime 50 cm, 1500-1 550
Cap al unei

DEScoPERA

ISTORIA OMULUI: p. 38

L----rr--

--

-r-r-r--

--

hudistt

Partea in relief de pe
capul lui Buddha
reprezenta imensa
putere a mintii

&Calmul,

echilibrul li pacea sunt


fundamentale in arta budisti. Acum
aproximativ 2.500 de ani, tinirul prin{
indian Siddharta Gautama, zis;i Buddha,
a descoperit iluminarea ;i a inceput si
predice doctrina ce i-a purtat numele.
in arti, Buddha era re prezentat la inceput
prin simboluri, precum un tron gol sau
amprente de picioar, dar ulterior in Asia
de Sud-Est incepe si fie reprezentat ca
persoani. Diferitele pozitii ale mAinilor
sale au semnificatii precise.

MAinile
in cru ci sate

la brAu
simbolizeaza
meditatia

* 'PoRTI

SncRE
Multe stupe, constructii
rotunde in forma de cupold,
au fost iniltate ca temple sau
sanctuare in onoarea lui
Buddha. in jurul lor, era ridicat
un zid ale cirui porti erau de
obicei decorate cu incrustatii
pretioase. Unul dintre cele
mai faimoase stupe este cel
d in Sanch i, in Ind ia.

Buddha agezat
pe regele-garpe
Naga, secolul
al XI|-lea

-UILE

LUI BUDDHA
in tarile budiste, au fost create mii
de imagini ale lui Buddha, care-l
infiti5eazi in diferite pozitii.
in Taiianda 5i in Cambodgia, este
reprezentat adesea impreuni cu regele

Leii sunt indreptali


cu fata in toate partile,
pentru a putea fi vazuti
de oriunde

Naga, legendarul Sarpe magic care l-a


salvat pe Buddha de la o inundatie. Multe
statui il reprezinti a5ezat cu picioarele
incrucisate, in pozitie de meditatie.
Poarta de sud a stupei din Sanchi,
sfirgitul secolului I i.Hr.

Regele Naga il protejeazd


pe Buddha cu cele tapte
capete ale sale

DATE ULUIT()ARE

0 statuie de aur masiv a tui


Buddha a rimas ascunsi timp
de secole sub un strat de ipsos.
intF-o zi, in 1953, statuia a cizut
9i s-a spart, scotind la iveati
aurut pe care it continea.

'VIATA LUI BUDDHA


NaSterea, ilu m inarea 5i moartea lu i

Budha sunt subiecte foarte populare


in arta budista.
Pentru a i se istorisi viata, se folosesc
multe simboluri. EI a atins iluminarea,

adici intelepciunea spirituala, in timp


ce stitea aSezat sub un smochin.
Pentru a aminti acest fapt, smochinul
apare 5i in reprezentarea altor
evenimente ale vietii sale.

qrru

B u Dr srE

in China, unele temple antice se


giseau in peSteri, decorate de la
pardoseali pina la tavan cu picturi
murale budiste. Unele ii infati5eazi
pe Buddha;i pe discipolii sdi; altele,
scene din istoria vielii sale sau din

Smochinul

Buddha muribund std


lini5tit pe o pernd

Rr Ru PESTRE

simbolizeazd
iluminarea
lui Buddha

textele sacre ce serveau la invitarea


doctrinei de citre cred inciosii sii.

Detaliu al unei picturi rupestre antice.


Buddha cu un sfint 9i un discipol

_2--

--

r r --r

r-

r r -r--r

--

- rl

EnurA $r DEscoPEnA
MARI PERSOrunlfAll: p. 30
LOCURI CELEBRE: pp. 30-31

Personaje fndurerate
Basorelief indian in lemn al mortii lui
Buddha, secolul al X-lea

in

jurul patului lui

Buddha muribund

L----r--rrr--rrr--r-

r-

PrcruRr
-:. : ., ::':

ScuLPTum*
,:.

Affi& hfindusfi

Expresia senind a lui


Shiva contrasteazd cu

ll induismul niscut in lndia


+/r
acum mai bine de 5.000 de ani. lstoriile
s-a

O mAnd

line

o tamburind si bate

ritmul dansului Creatiei

viefilor divinititilor puternice reprezinti


subiectul principal al artei religioase
hinduse, iar sculpturile ;i picturile sunt
destinate mai ales templelor gi
sanctuarelor. Posturile zeilor; ale
animalelor ;i ale obiectelor in arta
hindusi au anumite semnificafii
religioase, ce insisti pe un mod
de viafi bun.
Reprezentirile sunt in culori vii,
iar scenele sunt populate
de personaje ;i animale.
Cele

patru brale ale

lui Shiva ind ica

at
a2

diferitele

sale

puteri

'SHrvA DnrusAruo
Zeul Shiva domne;te asupra Creatiei
si distrugerii si simbol izeazi fertilitatea.
Este n u m it si StapAn u I Dansu lu i si adesea
este sculptat in bronz ca un dansator,
pentru a reprezenta energia ce curge
prin Univers; el aduce viata ;i moartea
si regleazd anoti mpuri le.

DATE ULUITOARE
* inainte de introducerea

hirtiei in lndia, artigtii pictau

pe f runze de patmier, pe care


apoi te legau ca pe nigte cirli.

Piciorul drept al lui Shiva


calcd peste demonul
ignorantei
O statuie din bronz
a zeului indian Shiva,

secolul al Xl-lea

mi5carile corpului

Anrn HlNDusA

lsroRrA GnrucELUr

in lndia de sud,

CoborArea Gangelui, sculpturi

se afla
o stAncd u ria5i acoperita
cu basorelefuri antice care
relateaza Iegenda conform
cire ia f Iuviu I Cange, care
pentru indieni este sacru,
cade din cer pe PimAnt.
in baso re I iefu ri , toate
divinitatile ti creaturile s-au
adunat sa vada miracolul.
Cu anumite ocazii, de-a lungul
unei crapaturi in stinci se
prelinge apa, pentru a reda
imaginea fluviului.

in piatri

la Mahabalipuram (secolul al Vll-lea)


Toate creaturile s'unt
intoarse spre crapatura

din

stAncd:

'TEMPLE PlroRESTr
in lndia de sud, multe tempte
hindu sunt pazite de un
tu rn-portal acoperit cu sute de
imagini ale zeilor ti zeitelor care
le protejeaza de demoni. Adesea,
bucati mari de basorelief sunt
pictate in culori vii.

t
Ir
+
)

Cercul reprezintd Universul


creat de Shiva

Detaliu al unui templu din Sri Minaksi


Madurai (lndia), secolul al Xlll-lea

'MTNTATURI
Rajput erau nobili hinduti ce au guvernat
anumite regiuni ale lndiei de nord in
perioada 600- 1 500 d. H r. Artistii care
lucrau Ia curtile lor au creat picturi foarte
m ici si vii den u m ite m in iatu ri, care u neori
abia masurau B centimetri latime.

Fldcdrile reprezintd
distrugerea Lumii

ti a Universului
de catre Shiva

{";;;-;;-;;;coPERA
!l--Detaliu al unei picturi ce il infi{igeazi pe
zeul hindus Vishru, secolul al XVlll-lea

r-rl

ISTORIA OMULUI: pp. 16-17


DANS, TEATRU $l MUZICA: pp. 14-15

!---------------rrr---

PrcruRr gr ScULPTURT

rytamedlevalfl europeanfl
&ln

rvul Mediu, in Europa de Vest pufini


erau cei care ttiau se citeasce. Picturile
ti sculpturile povesteau intAmpliri din
Biblie, textul sacru al crettinilor. Artigtii

Liniile negre ;i umbrele


gri erau adaugate
cu o pensula

erau mai interesati si reprezinte istorii


cu intensitate decAt si reprezinte realist
scenele. lisus Hristos gi discipolii sii erau
infati;ati mai mari decit celelalte
personaje, pentru a arita faptul ci ei
sunt protagonigtii gi se foloseau culori
strilucitoare pentru a pune in eviden$
opera de arti.
* 'VITRALU

Prcrnrr

Artistii medievali decorau ferestrele


bisericilor cu vitralii pictate. Placile
de sticli colorata erau taiate
conform cerintelor compozitiei
in buciti mici; acestea erau sudate
cu lame de plumb ce trasau
contururi le desenului.

Pictura cu smalf pe sticli seamini cu un

vitraliu pictat.

DATT ULUIT()ART

Pentru a ?nvila si picteze,


un artist medieval cotora pirli
ale picturii unui maestru
pictor, aga cum se face cu
cirtite de colorat.

Vitraliu pictat, inceputul


secolului al Xlll-lea

Anrn MEDTEVALA.,M NA
Copacul fdrd frunze era un
simbol medieval al mortii

Haloul aurit indicd faptul


cit esre vorba despre un
sfAnt sau un inger

'MARELE Glorro
Pictorul toscan Ciotto a creat
opere diferite de cele ale
artistilor med ievali care
l-au precedat. Figurile sale
solide, cu margin i rotu njite,
au ca fundal cadre naturale.
Emoti i Ie redate traversea.zd
expresia figurilor 5i fac
picturile sale grandioase
5i intense, ca scenele unui
spectacol.

,,PlAngerea la mormAnt", Giotto, 1305

Lumina scoate in
evidenla splendidele
culori ale vitraliilor
Fflgii de plumb gin
impreund bucatile

de sticld

Sticla este introdusd


intr-o structurd de fier,
care se a dapteazd la
d esch i zdtu

Anrn

BTzANTTNA

Subiectele principale ale artei

bizantine, ce a inflorit intre anii


500 qi I4OO, erau superbele imagini
aurite ale lui lisus, ale sfin[ilor qi
impdra[ilor. Ca qi picturile
medievale, aceastd, artd, era folositd
mai ales pentru decorarea, bisericilor.
In biserica bizantind Sfdnta Sofia
din Istanbul (Turcia) incd
strdlucesc mozaicuri cu figuri
in posturi solemne.
Mozaic reprezent3nd-o pe

impiriteasa lrina, bazitica Sfinta


Sof

ia, lstanbut [Turcial, 532-537

ra

fe

restre

Statui medievale in Catedrala Notre-Dame


din Reims (Franfa) secolul al Xll-lea

'PAzrrE DE SnNTr
Bisericile medievale erau decorate
la interior gi la exterior; pentru a-i ajuta
pe credinciogi si se concentreze
in timpul rugiciunii. Primele statui
medievale sunt drepte 5i rigide;
urmltoarele, sculptate astfel incit
sd infatiteze cit mai bine structura

corpului, exprimi agilitate.

il;;;-;;-;;;co
I

r-rl

PE

Ra-l

ISTORIA OMULUI: pp. 30-31

gntNTA iru .lunul NosrRU: pp. 38-39

|t''.
f

--rrr-r-rr-r-r--r-rrr

,PrcruRr

&R"n"gterea

a fost o perioadi de inovafii

profunde in gindirea 9i arta europeani:


redescoperirea lumii clasice, a artei, a literaturii
;i arhitecturii grece;ti gi romane reprezinti
renagterea, recuperarea modelelor artistice neglijate
de Evul Mediu. in perioada 14OO-l 600, pictorii au
redat peisaje realiste, portrete ;i scene de via{i
cotidiani; sculptorii tindeau spre perfecfiunea
statuilor antice 9i spre un realism din
ce in ce mai accentuat.

t.r
DATT ULUITOARE

* Michelangelo [-a
scutptat pe David intr-un
btoc de marmure pe care un
att scutptor il refuzase
considera nd u -[ nepotrivit.

LT'AREA PrRsPEcrrvEr

Observati Scoala de la Atena pictata


de Rafael Sanzio. Este ca ti cum ali privi
in interiorul unei clidiri adevdrate care
se intinde in spafiul real. Multi alti arti5ti
ai Rena;terii au recurs la perspectivi, un
mod de a reprezenta obiectele in spatiu,
pentru a infatita picturile tridimensionale.

$coala de la Atena,

Rafael,

t510- l5ll

Chipul denotd expresii


realiste si emotii

.,B^VI

DDE MI.H E LANGE Lo


David este un tinir erou biblic
care a ucis un uria; pe nume
Co I iat. in aceastd statu ie,
Michelangelo demonstre az6,
o profu nda cu noa5tere a scu Iptu rii
grece;ti si romane. Cautarea
realism u lu i

in Renagtere

Au fost sculptate gi
detaliile cele mai
mdrunte, precum
tendoanele mAinii

este

evidentd in expresia puternicd


a figurii lui David si in mgdelarea
minutioasd a muschilor.

David de Michelangelo,

1501-1504

Mdiestria cu care sunt


scul ptali mu5chi i pectoral i
demonstreazd faptul ca
Michelangelo studiase
anatomia umand

Ochii par sd te
u

rmdreascd

pretutindeni
Desenul de pe haina
1iocondei este pictat
Cu cAt

figurile sunt mai

Rafael s-a pictat qi pe sine


aceastd adunare imaginara a

indepartate, cu atAt apar


mai mici, dAnd imaginea

oamenilor de stiinfe

de adAncime

din Grecia Antica

in

cu delicatete

ti a filozofilor

Razele de aur luminate


de o fereastrd de deasupra

Gioconda, Leonardo
da vinci' l503-1506

scot in evidenld sculptura.

'GtocoNDA

ScUT,PTURA BnnocA
Barocul este un stil artistic qi
arhitectonic ce s-a dezvoltat in
Italia in secolul al XVII-lea.
Bisericile sunt bogate in
sculpturi baroce. Aceastd operd
a lui Gian Loren zo Bernini o
infdtri geazd, pe Sfdnta Ter eza in
timp ce are o vi ziune. Pliurile
bogate ale hainelor sfintei
conferd sculpturii sen zalia de

Leonardo da Vinci a creat misteriosul


suris al Ciocondei ?nmuind cu umbre
colturile ochilor si ale gurii. Peisajul
intu necat d in fu ndal adauga m ister
faimoasei picturi.

---r-

/r--:

r-!

MARI PERSONALITAII: p. 39
ISTORIA OMULUI: pp. 42-43

miqcare qi addncime; at6t Tereza,


cdt qi ingerul par actori in
lumina unui reflector.

rrrr-rrrr-r

'cnurA gr DEscoPERA
Extazul Sfi ntei Tereza,
Bernini, 1 615-1652

L-------

--

r---------r

+-ee-w

,.PrcruRr gr ScULPTURI
lnainte sd inceapd

Tehniefi de

g
nicturf,
ry_

sd

, artistu I aco pe rd p|nza


cu baza, adica un strat de clei
de oase ti pigment colorat

p icteze

r-

S'Existi

mai multe tipuri de


picturi, ce pot fi aplicate pe
diferite suprafete. Fiecare creeazi
un efect diferit, prin urmare artistul
trebuie si-l aleagi, pentru fiecare
tablou, pe cel care de cele mai
bune rezultate.

Jii
I.'r

.'::;i

Lir.!

lngredientele fundamentale ale picturii


sunt pigmenfii (substanfe colorate).
Tipul de picturi depinde de substan{a
cu care sunt amestecafi pigmen{ii.
Culorile in ulei sunt pregitite
cu pigmenfi amestecafi cu uleiuri
vegetale. Acuarelele sunt ficute
cu pigmenfi, ape;i gumi arabici;
aceasta face culoarea

\l jl

si adere

la hirtie.

intr-un atelier din


Renagtere se picteazi
cu uleiuri.

Cu

piua ti pisdlogul

se mdcinau pigmentii
folositi pentru crearea

culorilor

* 'PrcruRA

lasi si

---#,p,.,/|!t

se

intrevadi hirtia albi.

in

iru

Uln

i s-au ras pAn d it in Occ id e nt


in Rena5tere. Artisti i p uteau sd su p rap u na
diferite straturi de culoare, pentru a crea tonuri
intense. Suprafata pictata era netedi;i lucioasi,
firi tu;e de pensuli. Astfel iau nastere figuri
si peisaje mai realiste.
Cu lo ri le

Acuarelele, care sunt culori transparente,

'.1

'|:'.'1.

u le

{'TEHNIcI DE PIcrU*
Modelul std
nemiscat in timp
ce esfe p ictat

Cuv1ntul frescd indica atAt pictura,

I.RESCE
O fresca este o pictura realizata
pe tencuiala umeda ce acoperi
tavan u I sau peretii. Cu loarea
se pune peste tencuiala, iar
atunci cAnd se usuci devine
parte a tavanului sau a peretelui.

cat si tehnica
de pictura

Fresci reprezentAnd delfini la Cnossos


(Grecia) 1450- l 400 i. Hr.

'GuA5E

MncNrFrcE

Cuasa este o culoare pe bazd

de api cu adaos de pigment alb,


pentru a face culorile mai
strilucitoare ti mai putin
transparente. ln timpul domniei
mogu lilor in lnd ia, se foloseau
pentru a ilustra cirti. Odata uscate,
tablourile erau puse pe marmurd
si netezite cu o piatra.

Picturi a unui suveran mogul,


secolul al XVII|-lea

PtcvrnNTrr NnruRALr
Timp de mii de ani,
pigmentii folosi{i pentru
picturd erau extraqi din
plante, animale sau pietre
colorate. in prezent,
pigmen[ii sunt produqi
cu substan[e chimice.
'
.

l.

,,,.,,,

Pu

,,,.':
,' +, l''lrr

Putberea de [apislazuti
era folositi pentru
albastru sau bleumarin.

Putberea de
cinabru era
fotositi pentru
rogu intens.

lberea de

malahit era

folositi pentru
verde strS[ucitor.

bnurA $r DEscoPERA
/r--:--II----r-r---r---!

!I

$TltNTn iru JURUL NosrRU: pp . 20-22


PLANTELE: pp. 48-49

L-----r--rr-----r--r

--

PlcruRr gr ScuLPTURt
Spuma valurilor este

Stampefaponere
./)- c

ff)tampele japoneze cete mai


faimoase (xilogravuri) au fost create
intre secolele al XVll-lea;i al XIX-lea.
A fost o epoci de mari schimbiri
in Japonia, cind arta a devenit
mai pufin geometrici gi mai realisti.
Aceste stampe infetite azd, scene
de viafi cotidiani sau de spectacole,
de exemplu de teatru. Erau
denumite Ukiyo-e, ceea ce inseamni
imagini ale unei lumi schimbitoare,
;i Ia inceput erau folosite ca ilustratii
pentru cirti; cAnd au inceput si
fie apreciate, s-au vAndut separat.

asemdnatoare u nor gheare


ce par gata sd se arunce
asupra oamenilor din barca

Forma valurilor amintegte


de muntele Fuji cu zdpezile
sale vesnice

rfl
;;*ll
t::l

+, *'*!i

t;r$ii
'' .--!r

.-rfYp- -\-

sblN

Fpb

Muntele Fuji vizut de Kanagawa.


Xilogravuri de Katsushika Hokusai, circa 1 83 1

firLA

TneLou LA srnmpA

Pentru fiecare xilogravuri, un artist desena


inainte subiectul in culori pe hartie.

Apoi lipea o copie a picturii pe un bloc de


lemn si il inciza, urmand liniile cu o culoare,
pentru a Ie pune in evidentd. Pentru fiecare
culoare era incizat cAte un bloc de temn. in
sfirgit, blocurile erau pictate cu diferite
cernelu ri colorate ;i im primate pe rind,
pentru a recrea intreaga imagine in culori.

mz{

STnMPE JnpoNEzE

4RME

Fuji este muntele cel


mai inalt din Japonia

5r culoRr cmRE

japoneze prezinta
o combinatie de forme clare si
culori vii. Atunci cAnd artistii
occidentali le-au vdzut pentru
prima data, in jurul anilor I850,
le-au admirat mult si au inceput
sa fo loseasci ace las i ti p d e
desene ti in operele lor.

Xi Iogravurile

Watanabe o descoperi pe frumoasa


No Tsunadi Ando Hiroshige, 1845-1848

5f'ampa este realizatd astfel


5
ir
in,cAt sa urmeze forma curba
d.revantaiu Iu i

Srnmpr DrcoRATrvE
Unele stampe erau concepute
pentru a decora evantaie, altele
pentru a fi decupate gi lipite
pe separeuri sau pe marginile

\
\
\

lampioanelor de hartie care,


odata aprinse, scoteau

in evidenti

desen

Un evantai cu stampi xilogravati


din secolul al XVIl-lea
Fundalurile erau neutre
firi ornamente.

si

Capetele oamenilor din


st' ,^,: :oarte mici in
raport ct ','a irile uria5e
barca

DATT ULUITOARE

in secotut at XIX-tea
au fost reatizate atAtea

* 'STAMPE

stampe incit negustorii


iaponezi te foloseau pentru
a ?mpacheta marfa.

cu DlvE

Multe stampe, a::-eze sunt


imagini cu fe-i =:gante, actori

: :'

faimoSi, pasl''
Stampele cu a::l-

sa'.i peisaje.

='-a'J

cumpirate ce :: ::': ^rergeau


la teatru, aia --- ::
se cumpirl at -.: - - ::^:aretul
t
sau acto ru I c ': a'*--

cAUTA $t DESGOPERA
MARILE INVENTII: pp . 28-29

Actorul Fujikawa
Tomokichi lni Utagawa
Toyoharu, circa 1 81 1

L-

------r

--

r-r-----r

--

f,lcr

Od$nileartel
moderne ooeldmtale
&SOr"

sfAr;itut secolului al XIX-tea, au apirut


noi invenfii extraordinare, precum fotografia gi
electricitatea. in urma acestor schimbiri numeroase
;i incredibile, artigtii au simfit ci nu mai era
important si reprezinte lucrurile aga cum apireau
in realitate; voiau si rupi legitura cu trecutul
gi si picteze diferit. Astfel au luat nagtere noi
migciri artistice: lmpresionismul, Cubismul
9i Abstracfionismul.
* 'PrcAsso

5r CUBTsMUL

Spaniolul Pablo Picasso a fost


unul dintre cei mai renumiti
arti5ti moderni. intre 1gO4
si 1914, a contribuit
la dezvoltarea unui nou stil
de picturd, Cubismul.
ln picturile cubiste, figurile,
obiectele ti spatiul erau
descom puse 5i reu n ite d in
perspective diferite, ca
piesele unui puzzle.

lmpresie. Rdsdrit de Soare,


Claude Monet, 1872

4,Rr

Romburi galbene 9i
portocali i sunt utilizate
pentru costumul mastii
acestui Arlechin

MoDERNT'MULUT

Artistul francez Claude Monet a pictat Impresie.


Rasarit de Soare rep rezintd imaginea estom pata
a navelor ascunse in ceatd in portul Le Havre,
in vreme ce transpare clar lumina soarelui
rasarind, reflectati de Iuciul apei. Criticii
de arti au spus ci tabloul pare o impresie
incompletd 5i, pentru a descrie acest stil,
s-a folosit termenul Impresionism.

Taur, 1913

ULUITOARE

* Picasso a realizat o
scutptu ri reprezentind
caput unui taur folosind
numai gaua gi ghidonut unei biciclete.

OnrcrNrLE Anrer MoDERNE OccIDENTALE


Trei pete gi diferite forme evocd
clarinetul la care cAnta muzicianul

* 'CuLoRr

STRALUcTToARE

Pictorul fran cez Henri Matisse


voia sd picteze lumea intr-un
mod simplu si nou. in loc sd
realizeze figuri si obiecte in

culori naturale, prefera culorile


strilucitoare ti tusele hotarate
ale pensulei, pentru a crea
forme ti efecte dinamice.
Lttx, calm gi voluptate, Henri
Matisse, 1904 - 1905

HAnTIE $I LIPICI

Reatizarea unui
cotaj cu hSrtie

Un colaj

este o operd fdcutd


cu decupaje de hdrtie sau
alte materiale lipite pe o
foai e. La inceputul secolului
XX, Picasso gi artistul
fran cez Georges Braque au
real izat numeroase colaje.

cotorati

Cei trei muzicieni, Pablo


Picasso, 1 921

er

'PrcrAND

FoRME

Picasso a fost influentat de pictorul


fran cez Paul Cezanne, care se

interesa de forme si culoare.


Cezanne a inteles ca arta putea doar
sa reprezinte, nu si imite, de aceea

Muntele Sainte-Victoire de
Paul Cezanne, I 904- l 906

folosea tuSele, culoarea si liniile


pentru a crea opere care si reflecte
perceplia sa asupra realitatii.

cAurA $r DEScoPERA
MARI
L-----rrr

PrnsoruaurAfl: p. 39
-r

--------

---

rcruRr

futandwnf,

DATE ULUITOART
* Salvador Dati, pictorul

suprareatist, ti-a vindut


primul tabtou cind avea
numai 6 ani.

&Atrigtii

moderni au experimentat
multe stiluri gi teme diferite. Unii
au reprezentat nefericirea prin forme
strimbe, alfii au pictat imagini ale viselor
lor; alfii au creat opere de arti
inspirindLr-se din publicitat, film
;i televi ziull, a ciror prezenfe masivi
are un rol foarte important in lumea
moderni.

* 'PrcruRA

VISELoR
in anii 1920, unii arti;ti,
influentali de noi idei asupra
functiondrii creierului, 5i-au
reprezentat propriile vise. Arta lor
a primit numele de Suprarealism.
Pictorul spaniol Salvador Dalf
unul dintre cei mai celebri
suprarealisti, a creat tablouri
pline de imagini onirice bizare,
precu m ceasu rile care cu rg.
,

Persistenla memoriei

Salvador Dali, 1 931

lipdtul

de Edvard Munch, 1893

* 'PrcruRA

'PIcruRA

Pnrulcn

Artistul norvegian Edvard Munch a pictat


Tipatul pentru a descrie teroarea pe care a
simtit-o intr-o zi in timpul unei plimbari.
Culorile puternice gi Iiniile spiralate par sd
apese figu ra ce tipa pe pod.
Autoportret
Frida Kahlo, 1940

SrtrtELUI
Artista mexicanci Frida Kahlo
a pictat numeroase autopotrete,
mici 5i detaliate, ce atrag atentia
asu pra corpu lu i siu. U neori,
se reprezenta singerAnd, pentru
a exprima intreaga nesiguranti
si angoasa pe care le-a resimtit
in timpul vietii.

'PoP
Anr
O formd ciudatd,
care seamani

cl

un cap dorrnind

in anii 1950 si I960, mai multi artisti au


folosit ca subiecte imagini din cultura
populari modernd, de exemplu staruri
de cinema. Voiau sd exploreze gi si
celebreze astfel viata moderna
cunoscuti ca artisti pop.

-rl

;i

erau

f tlfi

/-

{fl-i

Detaliu al celebrei Marylin Monroe a artistului


Pop Art din Statele Unite, Andy Warhol, 1962

)/

'^Vt

'{'la

CB EsrB AnrA?
Un ready-made (fdcut

de-a
gata) este un obiect de uz
cotidian expus intr-o
expozi[ie ca operd de artd.
in I?7 1, artistul fran cez
Marcel Duchamp a expus

cAurA $t

roata unei biciclete

sprijinite pe un scaun,
pentru a genera reflecqii
asupra semnificatiei artei.

DEScoPERA

COMUNICATIILE: pp. 30-31


Roata de bicicletd, MarceI Duchamp

L--r-rr----

-----------

PrcruRr gr ScuLPTURT

abshaotfl
&S.ulpturite

9i picturile abstracte

nu vor si infetiteze persoane, animale


sau orice alte obiecte din lumea reali.
Ele incearci si sugere ze sensuri prin
forme, linii gi culori . Primele tablouri
abstracte au fost pictate in jurul

Mici bucurii, Vasili Kandinski

anului 1 91 0. Pani atunci, artigtii


folosiseri forme abstracte numai
pentru decorarea clidirilor li a cirtilor.

+,TnelouRr

AesrRAcTE

Unul dintre primele tablouri abstracte


a fost pictat de artistul rus Vasili
Kandinski, care era convins ci formele
si cu lorile operelor sale pot trezi emotii
si senzatii spectatoru lu i.

Pentru a realiza o pAnzd,


adesea se foloseau recipiente
mari de vopsea pentru masini

PTcURARE sr AnUNcARE
in tehnica dripping (picurare) , culorile sunt
aruncate, virsate sau scurse pe panze mari,
adesea intinse pe podea. Americanul Jackson

Pollock, unul dintre primii care a folosit aceasta


tehnica, a fost un maestru al action paint
(pictura gestuala) , care valorifica forta creativa:
pentru a picta, se misca pe pAnzi, varsAnd
culorile dintr-un vas prin picurare.

,4t{r

*'

FATTATND ilr VAnr


O co m pozit ie rn o b i la este
o scu lptu ri fic uti d in pa(i care
falfaie in vAnt in anii 1 930,

ScUt PTURI AssrR\ACTE


culptori [a englezd BarbalraHepworth s-a inspirat pentru
sculpturile sale abstracte din
cochilii, pietre qi frun zele pe
S

lptoru I arn e rican Alexander


Calder a devenit faimos pentru
compoziti i le sale rnobile,
scu

care le gdsea in apropierea casei


sale de pe malul mdrii, in

ficute

d i n pan za ,i p rof ilu ri


metalice in echilibru.

Anglia. Multe dintre


sculpturile sale netede, cu linii
curbe, &u fost rcalizate pentru
a fi expuse in aer liber.
Gdurile iyi permit sd
privegti prin sculpturd,

Alexander Calder, alituri de unele

din compozitiile sale mobile, 7967

Sculpturd ovall, Barbara Hepworth, 1913

DATT ULUIT()ART

Poltock trasa uneori tinii


curbe pe tablourile sale
pedaL6nd pe deasupra tor cu
bicicLeta cSnd erau inci umede.

_?rt-Yyl

--rrr

---

--

--

CAUTA $l DESCOPERA

Un pictor folosegte
tehnica dripping

ll

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 20-21,

Bastonul folosit ca pensuld


u atinge pAnza, ci lasa doar
sj cada culoarea pe ea
n

44-45
r

L----

r
-

t----r--

++=

,,PlcruRt Sl

'VAnrEJ

culpturi

DE PAtvtANT

Spiral Jetty a americanului Robert Smithson este


un exemplu de artd care valorifica peisajul. Este

un platou uriaS in spirali, facut din pamint si


piatra, pe malul Salt Lake, in Utah (Statele
Unite) . Structura in forma de cochilie mdsoard
457 de metri lungime si 4,6 metri latime.

au construit imense sculpturi in aer


liber. Multe dintre ele au fost
realizate pentru a sirbitori un
eveniment sau o persoani
importanti, altele pentru a aduce
omagiu unei divinititi.
Unele sculpturi gigante au fost amplasate
in parcuri ;i in piefele oratelor pentru a oferi
lumii ceva plicut sau interesant de privit.
Ca multe sculpturi mici, gi cete gigantice sunt
adesea din piatri sau metal, deoarece
aceste materiale tin mai mult, chiar daci
sunt lisate in aer liben expuse intemperiilor.

Spiral Jetty

Robert Smithson, 7970

*,

TISUS DE PE MIJNTE
Pe vArful unui munte, in Brazilia, se
afla o statuie a lui Iisus Hristos inalti
de aproximativ 30 de metri. Au fost
necesari 5 ani pentru a se construi
aceasti statuie, care sarbatoreSte un
secol de independeti a Portugaliei.

Noapted, statuia este


iluminatd, pentru a fi
vizibila din intreg ora5ul
Rio de Janeiro

Sculpturi gigantici de Claes Oldenburg in Grddina


Sculpturilor din Minneapolis (suA) , 1995-1988

=-+

ScuLPTunt G
Chipul

;i mAinile au fost

sculptate de Lt ,^, : ': i:


francez, Paul La^ : :,', -(r i.
cu ajutorul ingi,^,a'' :'
brazilien i

Statuia cAntdreSte peste


1.000 tone, Ce ci,nci cri
mai mult decat cea nai
grea balena care a fost

formi de cactus pe o colini


nisipoasi, Peru, 800 i.Hr.- 600 d.Hr.

lncizie in

descoperita vreoC ata

* 'CAcrusuL

MrsrERros

Este un mister nerezolvat,

o imagine aseminitoare unui

=l

cactus urias (sau candelabru)


taiata acum mai bine de 1000
de ani pe un deal in Peru. Ca si
alte scu lptu ri u ria;e d in America
de Sud, este vizibil numai
de la distanta.

Patria mamd te chiamd! de Evgheni


V. Vucetici 1967

UnrASuL Rus
Patria Mamd te chiamd!, statuia

in ciment realizata de Evgheni V. Vucetic


(1 908- 197 4) la Volgograd, in Rusia,
este cea mai inalta sculptura din
lume ce reprezinta o persoana in
intregime. lnalti de 82 metri, a fost
ridicati pentru a omagia batalia
de la Stalingrad, in care ru5ii s-au
luptat cu mult curaj, in cursul celui
de-al Doilea Rlzboi Mondial.

'/

//''/

Mullimi de turigti
viziteazd anual
statu ia

cAurA $r DEScoPERA
I

LOCURI CELEBRE:

pp. 28-29

I
L--rrrr-r-r----r---r

Hristos MAntuitorul,
Rio de Janeiro (Brazilia), 1 93

-r

flcruRl

Artn

gt ScuLPJU-ff$

prmf,

'DESENE
Scu

&Nu

toti arti;tii moderni doresc


ca operele lor si dureze. Unii preferi

si creeze ?n aer liber; folosind materiale


naturale, precum plantele, care se vor
ofili, ;i zipada, care se va topi, ori oase
gi rimurele, ce pot fi deplasate.
Odati terminati opera de arti, artistul
o fotografiazl,, pentru ca 9i alfii
si o poati vedea dupa ce aceasta
va disparea.

cu FnuNzE

lptoru I american Andy

Goldsworthy cAlatoreste in
intreaga Iume creind sculpturi
si desene cu frunze, crengi,
raddcini, nimol, flori si oase de
animale. A fost chiar si Ia Polul
Nord, unde a realizat sculpturi
incredibile folosind blocuri
de gheatd si zapada.

6S

aa
6

G6 Qo

e*re

pot crea compozifii interesante


folosind frunze de diferite forme.

Se

"ir

I
Frunzele provin de
la un a\ar japonez

* 'UN

CArrl DIN FI-onl

in 1gg2,

americanul Jeff Koons


a construit statuia unui catel,
inalta cat o casi cu trei etaje,
in apropierea castelului Arolsen,
in Cermania, folosind flori
proaspete, otel, lemn si pimant.

Frunzele nu au fost lipite


pe sol in n iciu n fel

Construcfia statuii lui


Jeff Koons , 1992

f
'

Frunze de toamnd
;i galbene .c:pun
figura circ:',ari

aa

rOSI

fF

(AnrA
Urrr

Zto

Tervr

DrN TrxrrLE

Unele opere de arta temporara


acoperi sLtprafete mari de teren.
Artistul bulgar Christo a construit
un zid lung de material textil alb
intr-o zona din America de Nord
(California) . Astfel punea in
evidenta colinele ond urlate; acu m
opera sa se poate vedea numai
in fotografie.

Zidul continuu (Running Fence),


Javacheff Christo, lungime 39 km, 1976

4cruRr cu lnnBA 5r RouA


Artistul engl ez Chris Parsons nu

foloseste pensule sau pinzi, ci


o ma-tura cu ajutorul careia traseaza
desene urria5e pe iarba acoperita

de roui. incepe sa lucreze in zori,


dar la prAnz roua s-a evaporat
si desenele au disparut.

Cercuriin Vale Park de Chris Parsons,


Marea Britanie, 1997

DATT ULUIT()ARE

in I 969, artistut Christo


folosit 93.000 m'de lesituri
pentru a infSgura Little Bay, o
coasti pietroasi la sud de Sidney,

in Austratia.

O creafie a lui Andy Goldsworthy,


realizati in J apo n ia in 1987

purtAnd frunzele uscate

?*

PrcruRr gr ScU

Artafln mt

PAlnia unui gramofon vechi


reprezinta o mAna

Cf

Arta din zilete noastre a adus noi idei


;i tehnologii. Artigtii recurg la o gami largi
de materiale care nu erau disponibile in
trecut, precum video, laser, plastic gi culori
moderne. Materialele tradifionale folosite

pentru a picta 9i sculpta se folosesc adesea


impreuni, diferenfa dintre picturi
;i sculpturi fiind tot mai mici.

Firele electrice care


atArna dau impresia ca
organele robotului sunt
pe cale sa iasa

Iluminate de neon, bobinele


peliculei (picioarele) fac ca
robotul sa pard in functiune si
gata de actiune

'ARTA VrDEo

DATE ULUITOARE
* in 1 971, Nam June Paik a

construit un violoncel fotosind


trei televizoare, unut peste
attul, gi corzi adevirate de
viotonceh aFoi un violoncelist
a c6ntat la instrumentul
obtin ut.

in anii 1 980, coreeanul Nam June


Paik a inceput si construiasci
o familie de sculpturi simpatice de
roboti, folosind o serie de televizoare
care transmit imagini video diferite
pentru fiecare membru al familiei.
Pentru cei mai in vArsti, a folosit
televizoare vechi, iar pentru copii,
televizoare moderne.

Anrn

iru PnezENT

AnrA ForocRAFrEr
Ca qi pictura, gi fotografia are nevoie de
o compozi[ie atentd, pe care artigtii

fotografi o obtrin gra[ie luminilor qi


diferitelor incadrdri. in prezent, mulli
artiqti transformd fotografiile pe calculator.
in anii 1980, artistul engl ezDavid Hockney
a real izat colaje fotografice fragmentdnd
o fotografie Ei schimbdnd scenariul.

6.$

George, Blanche, Celia, Albert gi


Percy de David Hockney, 1983

Imaginile video ale artistului se


deruleaza pe un ecran modern
introdus intr-un vechi televizor

Ferestrele de Ia etajul

f'O

de sus sunt incd vizibile

CnsA
in prezent, unele opere de

artd dau o idee despre directia


in care se indreaptd activitatea
artistici. Un exemplu este
House 93 a artistei engleze
Rachel Whiteread, care a
umplut cu ciment o veche casi
cu trei etaje. Cand peretii care
reprezentau matrita au fost
indepirtati, a rdmas o
nelinistitoare forma de ciment.
House 93 de Rachel Whiteread,
Londra, 1993

'AntR STRADALA

0 A,'\]-I
:t

Picturile realizate in anii l9B0 de


americanul Keith Haring se inspirau
din graffiurile de pe strizile
din New York. Contururile hotarate
creeaza figuri care danseazi fericite
pe fundal alb. Desenele sale, foarte
faimoase, apar pe tricouri.

Keith Haring picteazi pe un


perete figurile sale dansihd,
aproximativ 1980.

cAUTA 9r DESCOPERA

Sculptura robot a lui Nam June


Paik prezentati la expozifia
Tech

Allergy 1995-1996

MARILE INVENTII: pp , 24-25


L----r---

--

---r------

t------

rcruRr

Glos&r de euvintereheie
Abstracti:

se spune despre

arta care n u Tnfitite azd lucru ri


definite ce se pot recunoa;te
in lumea reald, ci prezinta
forme, linii ;i culori sugestive,
pline de simboluri.

Altar: un loc sau o structuri


dedicati unui sfint sau unui
zeu.

Arheolog: istoric care studiaza


cum traiau popoarele antice
cu ajutorul obiectelor care s-au
pistrat de Ia ele.
ArtA: crearea de opere
precum picturi, desene
scu

Broderie: lucrare speciala


realizata prin coasere, care
useteazi

an

um

ite

lesatu ri.

Bronz: metal care se obtine


topind cupru si staniu; se
folosette adesea pentru
scu

lptu ri.

Graffiti: inscrisuri sau desene

Clasic: care se referi la vechea


civilizatie greaci sau romani si
la arta cu forme armonioase.

Cubismul: migcare artistica ce


descom pu nea figu rile si
obiectele in forme simple 5i Ie
aranja astfel incit subiectele
originale si poati fi
rec u n osc ute

Decorare: addugare de culori,


forme sau motive pentru a
infru

Autoportret: reprezentare
propriei persoane in arti.

persoan e.

al unui obiect de mobilier.

useta ceva.

trasate pe pereti sau pe


trotu are

lmagine: reprezentare a unei


persoane, a unui animal,
unui obiect in picturi,
fotografi i sau scu lptu ri

lmpresionism: curent in
picturd, care da impresia sau
ideea unui subiect, in special
prin folosirea efectelor
schimbitoare de lumini.

si

lptu ri.

infru

Bust: scu Iptu ra ce include


capu l, u merii ;i torsu I u nei

Epoca Somnului: epoci


antica in care, conform
cred intelor aborigen ilor
australieni, Iumea a fost creata
de citre sp irite.

Figuri: termen care intr-o


operd de arti desemneazi o
persoani sau u n an imal

Material: substanla din care


sunt ficute operele de arta, de
exemplu lut sau marmurd.

MatriF: recipient folosit


pentru a da formi
materialelor precu m bronzu
topit si ipsosul.

Frizi: ornament in formd


de banda orizontali cu picturi
sau reliefuri in jurul unui vas,
al unei sili, al unei clidiri
,

Medieval: care se referd la


perioada istorica cuprinsi intre
anii 500 5i I 400, cunoscuta ca
Evu

I Med iu.

Motiv: schei,i decorativa


fic uta

in lin ii si forme.

Ofrandi: dar oferit


d

ivin itati , ad esea

unei cerernoni i

in

unei
cu rsu

rel igioase.

Renagtere: perioada a istoriei


Europei Occidentale cuprinsi
intre 1 400 5i 1 500, in care
artigtii celebrau corpul uman
cu pictu ri 5i scu Iptu ri realiste
inspirate de arta Creciei
Antice.

Peisaj: gen al picturii care


redi u n cad ru natu ral.

Pinzi: lesituri

deasa, in

general d in bu m bac, in sau


cinepa, folosita ca bazi
pe ntru p ictu ri

Reprezentare: figurare sau


simbolizare a ceva.
Sacru: cu caracter religios, in
sensul ci inspira sentimente
de veneralie su perioarS,.

Perspectivi: arta de a desena


astfel ca unele obiecte sd
apari mai indepdrtate decit
altele, practic de a reda
im presia de spatiu.

Portret: picturi ce infaliSeazi


chipul unei persoane.
Preistoric: apa(inAnd unei
epoci anterioare mirtu riilor
istorice scrise.

Realist: aseminitor vieti i


reale. O pictu ri realisti
figureazd obiectele ata cum
su

nt

in real itate.

Sanctuar: Ioc sau structurd


dedicati unui sfAnt sau unui

imaginea completi a unor


fi inte,expusi de obicei irrtr-un
spatiu deschis.

Strimot:

n'lembru al familiei
care a triit cu multe generatii
inainte.

Subiect: orice lucru figurat sau


exprimat intr-o pictur5.,
fotografie sau scu lptu ri.
Topire: tehnica de realizare a
unei sculpturi virsind metal
topit intr-o matrita, apoi
lisindu-l si se riceasci pentru
a se intiri.

zeu.

Tradifional: transmis de la o

Sculpturi: figura sau obiect


cioplit sau modelat in diverse
materiale, precum piatra,
lemnul 5i lutul.

Simbol: imagine de obiect


extrasi din realitate, care se
referi la altceva. De exemplu,
un tron gol este unul din
simboluri le lui Buddha.
Statuie:

ra care
rep rezinta, in 3 d imensiu
scu Iptu

n i,

generatie la alta.

Tridimensional: care are


latime, inallime 5i adincime.
Vopsea: substanta care poate
schimba culoarea lucruri lor,
de exemplu a hartiei,
textilelor, pielii ;i pirului.

Cuprins
lntroducere in ,,Picturi gi sculpturi" 9
3:

Arta din Epoca de Piatri l0


Arta tradi{ionali aborigeni din Oceania l2
Arta in vechea Americi Centrali 14
Arta indigeni din America de Nord l6
Arta Egiptului Antic t 8
f'' Arta caligrafiei 20
Arta chinezi antici 22
Arta japonezd, antici 24
Arta clasici greaci gi romani 26
.!t Cum se face o scutpturi 28
Arta tradi{ionali africani 30
Arta budisti 32
Arta hindusi 34
Arta medievali europeani 36
Renagterea 38
T
3:i Tehnici de picturi 40

japoneze 42
\rigi;rile artei moderne occidentale 44
Stampe

Arta moderni 46
Arta abstracte 48
*, Sculpturi gigantice 50
Arta temporari 52
Arta in prezent 54

l;i{tJ+

I
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

S-ar putea să vă placă și