Ghita personaj principal si protagonist

-portet fizic sumar,lipsesc detalii fizice/fizionomice,sunt prezente inf despre statura

puternica ,atletica specifica unui om tanar
-renunta la un mestesug neprofitabil si pleaca din sat la han ca sa faca afaceri
(AMBITIOS,HARNIC,DISPUS LA RISC)
-Hotarrea lui e ferma: familia se va muta la Moara cu noroc(sot si tata iubitor;INITIAL
PENTRU BINELE FAMILIEI)
(- ntre atractia banului si dorinta de a ramne demn si cinstit.)

-E sfsiat de dorinta de a avea bani si devine complice cu Lica: se gndea la cstigul pe

care-l putea face n tovarasie cu Lica, vedea banii gramada naintea sa si i se mpaienjeneau
ochii: de dragul cstigului ar fi fost gata, sa-si puna capul n primejdie.
-Slab, incapabil de a i se opune cu adevarat, atras de vraja cstigului, Ghita se va nchide
tot mai mult n mutenie, izolndu-se sufleteste chiar si de Ana.

- relatia cu Lica il compromite treptat in ochii Anei si a celorlati si apoi in ochii justitiei
(lumea incepe sa.l considere complicele lui lica)

- tradnd teama, si cumpara doua pistoale, si i-a o sluga puternica, pe Mart, si ia doi cini.
Gesturile si pornirile lui spre duritate sunt sugerate abil de narator: Ghita si dreseaza cinii
sa ucida, iar el nsusi ncepe sa simta placere la vederea sngelui.

Dezumanizarea merge att de departe nct Ghita regreta existenta familiei, considernd-o
o piedica n calea mbogatirii sale: Pentru prima data, n viata lui ar fi vrut sa nu aiba
nevasta si copii.
complexitatea personajului rezulta din faptul ca acesta e capabil sa constientizeze sfsierile
si contradictiile launtrice. Drama sa e profunda si fiecare zi i aduce o noua prabusire

Doar apparent Ghita este slab, pentru ca odata intrat n crdasie cu Lica, va fi la fel de
hotart ca acesta. Pentru el, nceputul a fost greu, dar patima cstigului i da forta
nebanuita: nu cred ca poti sa ma tii de frica, i spune lui Lica, ferm. Devine siret si chiar
mai subtil dect Lica, stiind sa actioneze astfel ca lumea sa-l creada n continuare cinstit.
Ghita devine mereu duplicitar; chiar si dezvaluirile facute jandarmului Pintea, se opresc la
jumatate, iar prietenia cu acesta se clatina. Se clatina si iubirea pentru Ana, pe care o
mpinge n bratele lui Lica.

Dar prabusirea este completa, patima pentru bani l roade pe dinauntru, distrugndu-l:
Banii primiti de la Lica erau pe masa; ar fi vroit sa-l ia si sal arunce, nsa el nu putea, se
gndea ct ar fi trebuit sa munceasca pentru ei si nu-l lasa inima sa-i dea din mna.
Monologul interior al personajului l arata mereu hartuit de propria constiinta,compromise in
fata legii,dispretuit de familie,distant,brutal cu copii, ucigas

Sfidnd prevestirile si ntelepciunea batranei la vorbele: linistea colibei tale te face fericit,
nu bogatia, Raul l cuprinde mpotriva vointei lui, poate tocmai pentru ca a trecut granita
binelui si a credintei.Ghita merge pe calea pacatului, desi stie ca e calea pierzaniei. Ghita isi

expune familia devenind omul lui Lica.elisi pierde orice urma de demnitate si joaca
duplicitar cu toti, in final devening ucigas precum lica, transformat definitive de Lica in om
rau.

Ana personajul feminin principal.

Portretul ei fizic facut de barbatul care o iubeste, sculpteaza n cuvinte un model clasic al
feminitatii: Ana era tnara si frumoasa si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa.

Evolutia ei se desfasoara pe doua planuri: n familie mama si sotie iubitoare, deschisa,

devotata,
iar n contact cu lumea exterioara, mai
ales cu Lica, la nceput tematoare, apoi razbunatoare si apriga.

Cnd sotul hotaraste plecarea la Moara, mama Anei se opune, mai ales pentru ca Ana mi
parea prea tnara, prea asezata, oarecum prea blnda la fire si-mi vine sa rd cnd mi-o
nchipuiesc crciumarita.

n evolutia Anei, momentul aparitiei lui Lica este o cumpana ,de prezenta lui, Ana ramne
privind ca un copil uimit. Femeia intuieste primejdia si reactioneaza cu o disperare
instinctiva la transformarile sotului ei. ndurerata si zbucimata, Ana nregistreaza fiecare
gest sau nuanta din vocea si din tacerile lui Ghita, dorind sa-i fie de folos acestuia, dar el o
respinge, izolndu-se.

Desele vizite ale lui Lica la Moara o fac pe Ana sa fie muncita de gnduri grele care o
mbatrnesc oarecum ntr-un singur ceas. nstrainarea ei de Ghita se accentueaza pe
masura ce prietenia dintre cei doi barbati se leaga mai puternic
. Evolutia personajului traverseaza pe rnd ngrijorarea, nedumerirea, spaima, revolta,
nfruntarea si sila fata de Lica pe care la nceput l refuza cnd o cheama la joc. Dar Ghita
insista si ea cedeaza pentru a-i face pe plac sotului: Ana si calca pe inima si se dete la joc.
La nceput se vedea ca a fost prinsa de sila, dar treptat ncepe sa-i placa. Lica are asupra ei
puterea unei vraji. Sensibila, fragila, vazndu-si barbatul nstrainndu-se de ea, Ana se va
ntoarce spre pacat cu o forta egala cu cea a puritatii ei anterioare, o forta devastatoare,
care o face sa afirme: Tu esti om Lica, iar Ghita nu e dect muiere mbracata n haine
barbatesti.

Disperarea Anei se mistuie n suflet si rareori cuvintele i vin pe buze: Tu ma omori Ghita,
ma seci de viata, ma chinuiesti, ma lasi sa ma omor eu din mine.
Cutremurat din strafunduri, sufletul ei se ofileste, vaznd si ntelegnd ca sotul ei face
afaceri necinstite cu Lica si femeia ncearca sa afle singura adevarul: Trebuie sa aflu
adevarul, de dragul copiilor mei, daca nu de alta!.

Ghita mijloceste o ntlnire a Anei cu Lica si-l duce la Moara pe jandarmul Pintea.
Sacrificarea Anei are dramatismul sacrificarii unui ideal. Apropierea lui de Lica se face att
datorita atractiei malefice ale acestuia, ct si datorita dorintei de razbunare a sotiei nselate
n ncrederea ei nestramutata n sot. Ana l paraseste din disperarea iubirii convertite n ura..
Ea nsasi nu ntelege bine care este pacatul ei.

Uciderea Anei de catre Ghita devine o pedeapsa a divinitatii pentru ca Ana a ncalcat legea
crestineasca a cununiei poate din prea mare si prea profunda iubire pentru sot care nu a
mai fost capabil sa-i asculte freamatul sufletului.

Lica Samadaul personaj principal demonic->RAUL

Maniera de descriere comportamentista

Portrerul fizic al lui Lica Samadaul e pretext de vesnica pendulare ntre exterior si interior:
Lica e un om la 36 de ani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii
mici(rautate,fermitate) si verzi(putere hipnotica)si cu sprncenele mpreunate la
mijloc(duritate); Lica era porcar, nsa cei ce poarta camata subtire si alba cu floricele,
pieptar cu bumbi de argint(atent) si bici cu codurisca (semen ale cruzimi)de os mpodobit cu
flori. Impresia generala este de noblete ciudata, diabolica. El apare la Moara ntr-o postura
statuara ca un stlp de piatra, raspndind o stranie atractie prin privirea pierduta n
vnt.

locul n care vine Ghita este un topos al ispitei, legat de taina pacatului, iar reprezentantul
acestei lumi este Lica Samadaul. Reuseste sa terorizeze zona pe care o domina;afacerist al
crimei;
Personajul este caracterizat direct de autor ca fiind navalnic si ndraznet. Lipsit de orice
scrupul moral, Lica e raul nsusi, personaj malefic. Personajul acesta mbina contradictii,
drzenie, hotarre, sadism (CINIC,CALCULAT,RECE) si rare momente de duiosie, ca acelea
fata de copii lui Ghita.

Autocaracterizarea scoate la iveala ntunecimi ale sufletului.Caracterizarea se ntregeste

prin vorba scurta a personajului, compusa din ntrebari aspre, la care cere neaparat raspuns
sau din porunci. Nu are tovarasi doar slugi ;nu are nimic omenesc in sufletului lui

Lica supune suflete, autoritatile i apara, hotii i cunosc, iar el este stapn absolut. Constient
de puterea sa, personajul n-are nimic din framntarile si zbuciumul lui Ghita. El este supus
raului si evolueaza liniar, fara mpotriviri. nsa n toti cei din jur, Lica seamana ncordare.
Ana l ghiceste.Asupra Anei, Lica are puterea unei vraji malefice. Pintea stie ca Lica nu se
bizuie pe nimeni, nu se da lesne de gol, nu se lasa n daravere cu orice oameni.

Lica a devenit rolul raului din trufie amestecata cu frica: ma aflam la strmtoare cnd am
ucis pe cel dinti om, mi pierisera niste porci din turma si-mi era rusine sa-i spun ca au
pierit. Apoi am ucis pe al doilea ca sa nu ma mngi de mustrarile ce-mi faceam pentru cel
dinti. <Tu nu esti om ci diavol lica>
Treptat a ucide a devenit pentru el o patima cel mistuia: sngele cald e un fel de boala.
.Patima sangelui cald-patima puterii.
Lica nu are tulburari sau framantari.El ramne nvaluit ntr-un mister al raului tradus doar
prin replici aspre, scurte, prin fapte sngeroase care poarta n ele o infailibila atractie pentru
cei mai puternici dect el.

Prin contrast cu personazul tipic,ghita, lica e construit in cadrul curentului romantism

demonul; sinucideara subliniaza caracterul demonic

Liviu Rebreanu, "Cred"

"M-am sfiit totdeauna sa scriu pentru tipar la persoana intai[...]
Dar, fiindca sunt intrebat, indraznesc a spune ca scrisul nu mi se pare deloc o jucarie agreabila si nici
mai cu seama o jonglerie cu fraze. Pentru mine arta -zic "arta" si ma gandesc mereu la literatura inseamna creatie de oameni si de viata. Astfel arta, intocmai ca si creatia divina, devine cea mai
minunata taina. Creand oameni vii, cu viata proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul
eternitatii. Nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit
sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat
toate frazele frumoase din lume. Precum nasterea, iubirea si moartea alcatuiesc enigmele cele mai
legate de viata omeneasca, tot ele preocupa mai mult si pe scriitorul care incearca sa creeze viata.
Literatura rezultata din asemenea preocupari nu va multumi, poate, nici pe superestetii ce savureaza
numai rafinariile stilistice sau extravagantele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de
salon. Nici n-are nevoie. Literatura traieste prin ea si pentru ea insasi. Durabilitatea ei atarna numai
de cantitatea de viata veritabila ce o cuprinde."