Sunteți pe pagina 1din 11

Analiza Muncii

1. Cadrul conceptual i utilitatea analizei muncii


Analiza activitii de munc ocup un loc central in managementul personalului. In mod obinuit pan
cand nu sunt identificate precis cerinele fa de deintorul unui post de munc, aceasta sub aspectul
sarcinilor i al comportamentului solicitat, nu se poate proiecta un sistem de selecie profesional, un
program de instruire profesional sau construi un sistem de evaluare a personalului. Un patron trebuie s
tie ce tip de posturi are i in ce numr acestea sunt disponibile, in ce constau sarcinile de munc
specifice fiecrui post, care este dificultatea acestora, ce deprinderi de munc, aptitudini i alte
particulariti individuale necesit un post de munc pentru ca acesta s funcioneze la parametri de
eficien maxim etc. Aceste informaii el le obine numai pe baza unei minuioase analize a activitilor
de munc din compania sa. Levine (1988) amintete de 11 implicaii ale analizei muncii la nivel de
organizaie. Analiza muncii este o activitate continu pe care departamentele de resurse umane sunt
obligate s o desfoare. Posturile de munc se caracterizeaz prin dinamicitate, ii schimb continuu
coninutul, apar sarcini noi, implicaiile psihologice se restructureaz i ele, ori, deciziile de personal,
organizarea cursurilor de instruire etc., nu sunt posibile fr a reactualiza analiza muncii i a desprinde
din aceasta elementele de care avem nevoie. Analiza muncii este adesea ineleas greit, perceput ca o
corvoad sau simplu transformat intr-o activitate formal de ctre patroni i departamentele de
resurse umane. Numai dup un timp se fac resimite efectele tratrii cu superficialitate a acestei aciuni,
ulterior se dovedete c s-au comis greeli adesea generatoare de conflicte organizaionale majore. In
linii foarte generale, analiza muncii ii aduce o contribuie substanial la (a) reorganizarea forei de
munc dintr-o companie; (b) la structurarea mai raional a salariilor; (c) identificarea trebuinelor de
instruire (Smith & Robertson, 1993). La acestea mai putem adauga i utilitatea analizei muncii in
interveniile de natur ergonomic in vederea proiectrii interfeelor om-main, i a mediului muncii. In
ultimul timp, analiza muncii primete o importan tot mai mare in proiectarea interfeelor om-calculator
i a studiilor de utilizabilitate asupra produselor informatice.
2. Analiza muncii orientat pe postul de munc (Job description)
Analiza muncii orientat pe postul de munc nu este altceva decat o activitate de colectare de informaii
cu privire la natura sarcinilor i indatoririlor sau responsabilitilor care trebuiesc indeplinite in
contextul unui anumit post de munc. Intr-o accepiune mai recent, analiza muncii este un proces prin
care se incearc structurarea unei teorii comportamentale solicitat de o anumit activitate profesional
(un anumit loc de munc). Desigur, aceast activitate nu este una simpl, ea ii are logica ei, se
efectueaz dup reguli bine determinate i nu pe baza unui interviu superficial al deintorului postului
de munc i a catorva persoane care au mai mult sau mai puin o legtur cu activitatea de munc
respectiv. Aceast definiie include performana ateptat (proprietile activitii de munc a postului
in cauz in contextul expectanelor organizaiei respective) la fel cat i aptitudinile cerute,
cunotinele, experiena, deprinderile i particularitile individuale necesare expectaiilor solicitate. Este
o incercare de a defini munca la nivelul a ceea ce am subliniat c sunt condiiile de munc, activitatea i
consecinele muncii. Acestea, noi le-am grupat in trei elemente fundamentale:
(1) Obiectivele de indeplint in condiii determinate,
(2) Activitatea de munc sau ceea ce face operatorul pentru realizarea sarcinii prescrise i propriile
finaliti,

(3) Consecinele activitii care se refer la condiiile externe (mai precis modificarea acestor
condiii in vederea atingerii obiectivului i condiiile interne, adic particularitile individuale
care sunt implicate in atingerea obiectivului i sarcinii prescrise.
Primele dou se refer la analiza muncii orientat pe postul de munc. Particularitile individuale
solicitate deintorului postului de munc, aparin analizei muncii orientat pe operatorul/agentul
deintor al postului respectiv de munc. Trebuie s subliniem faptul c atat descrierea sarcinilor de
munc, cat i solicitrile psihologice ale acesteia caracterizeaz postul respectiv, ele fiind independente
de cel care se angajeaz pe postul in cauz.
Analiza cognitiv a sarcinii de munc: o orientare de actualitate. Soluiile oferite de diferii autori in
relaie cu analiza sarcinilor de munc sunt diferite. Ceea ce se poate afirma este faptul c problematica
analizei sarcinilor de munc s-a dezvoltat in paralel cu progresul tehnic. De numele lui F.W. Taylor se
leag primele incercri de studiu a sarcinilor de munc, Frank i Lillian Gilbreth mergand pan acolo
incat au descompus activitatea de munc in uniti foarte mrunte (therblings). Studiul muncii a devenit
la timpul respectiv foarte popular prin aceea c se realiza o raionalizare a muncii operaionalizandu-se
la nivelul factorilor motivaionali i ai satisfaciei profesionale. Dei activitatea acestor analiti ai muncii
a avut numeroase fisuri, psihologii fiind impotriva practicilor respective, totui ideile tayloriene au avut
o contribuie pozitiv in domeniul proiectrii produciei industriale, al activitilor inginereti, al
normrii i al analizei muncii (Algera, 1998). In timp, metodele de analiz a sarcinilor de munc au
evoluat. Pe msur ce natura muncii s-a schimbat, munca fiind caracterizat prin transformri marcante
la nivel tehnologic, transport i comunicaii, prin instaurarea unor noi ierarhii tehnologice dominate de
tehnologiile de varf i modul de analiz a muncii a trebuit s se schimbe. Analiza cognitiv a sarcinilor
de munc este, in actualul context, o procedur de obinere a datelor despre sarcinile pe care le au
persoanele care le indeplinesc i dobandirea unei inelegeri de profunzime a coninutului lor (Welie van,
2001). La baza schimbrilor produse la nivelul naturii muncii, in prezent stau dou aspecte noi: aspectul
cognitiv al muncii i munca in echip. Ca un rezultat al acestor schimbri, psihologii industriali au iniiat
proceduri de analiz cognitiv a sarcinilor de munc (Reynolds & Brannik, 2001). Iniial direcia de
intervenie a psihologilor industriali i a proiectanilor a fost captat de reducerea efortului fizic. In
prezent asistm la o augmentare a cerinelor cognitive in derularea procesului de munc (Goldstein,
1993). Activiti de munc odinioar rutiniere i predictibile, acum presupun diagnoze, monitorizare i
luare de decizii. In economia curent, avantajele competitivitii se bazeaz pe cunotine, calitate,
vitez i flexibilitate. Ca urmare, ne confruntm cu orientri legate de selecia echipei de munc,
aprecierea performanei echipei, structuri de recompensare a echipei, instruirea echipei etc. La baza
acestor activiti st analiza muncii orientat spre ceea ce se numete analiza cognitiv a sarcinilor de
munc a echipei. Analiza cognitiv a sarcinii a fost utilizat intens in proiectarea interfeelor omcalculator. Metodele utilizate vizeaz inelegerea modalitilor de operaionalizare a cunotinelor,
implicarea proceselor de gandire, descifrarea modelului mintal al utilizatorului unui calculator etc. O
serie de metode i tehnici de analiz de sarcin au fost dezvoltate i experimentate. Astfel datele utilizate
in analiza de sarcin sunt obinute prin tehnica interviului, observaii, protocoale verbale i studii
etnografice ale locului de munc. In afar de aceste tehnici, de altfel cunoscute, redactarea, modelarea i
structurarea lor este o problem major. Procesul de structurare a datelor i obinerea unei imagini
globale este ceea ce se numete modelarea sarcinii.
Modelul sarcinii este produsul intregii activiti de analiz a sarcinilor de munc. Una din primele
metode de analiz utilizate este Analiza ierarhic de sarcin (Hierarchical Task Analysis HTA). Mai
recent, a fost iniiat Analiza de sarcin a grupului (Groupware Task Analysis GTA). Ideea de la care

au plecat autorii GTA este c rareori utilizatorii folosesc sistemele proiectate izolat. Prin urmare, GTA
pune accent pe studierea activitilor unui grup sau organizaii. In acest context au fost proiectate o serie
de produse informatice pe baza crora se realizeaz modelele respective precum i diferite limbaje de
modelare. Analiza sarcinii de munc orientat pe principii cognitive nu trebuie ineleas ca un substitut
al analizei muncii de tip clasic, ea este o metod intensiv superioar care se va limita la acele sarcini de
munc despre care se poate afirma c au o component cognitiv lrgit precum i la aspectele
complexe ale muncii in echip. Analiza tradiional a muncii nu este aa de bine echipat pentru a
analiza procesele cognitive ale sarcinilor de munc. Cogniia este mai dificil de observat, intervievat sau
de autorelatat, oamenii nerealizand mecanismele de gandire care stau la baza efecturii unei sarcini de
munc. Dac ne gandim la demersul pe care analistul il face cand descifreaz un protocol verbal legat de
remedierea unei disfunciuni sau incident de munc, realizm c traducerea aciunilor in mecanisme
cognitive nu este de loc simpl. Mai mult, analiza muncii obinuit, este centrat pe indeplinirea unei
sarcini i nu pe interconexiunile dintre sarcinile de munc, pe mecanismele gandirii operatorului sau pe
modelul mintal al acestuia. Pentru psihologia muncii i organizaional, analiza cognitiv a sarcinilor de
munc rmane inc un deziderat, cercetrile in acest domeniu fiind inc reduse.
3. Analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc (Job specifications)
Am artat c analiza muncii are multe aplicaii in activitile de MRU. De pild, selecia profesional
presupune derularea unor activiti specifice care pot avea in vedere dou activiti majore: examinarea
psihologic i examenul de cunotine. Deci, intrebrile pe care i le pune cel implicat in selecia de
personal sunt:
Candidatul pentru postul X are calitile psihologice pe care le solicit postul respectiv de munc
i care s fie un indicator al viitorului succes profesional? Intrebarea vizeaz candidaii neiniiai in
profesie, pe cei lipsii de experiena necesar ocuprii postului de munc.
Candidatul pentru postul X are cunotinele i deprinderile solicitate de postul pe care dorete s-l
ocupe? In acest caz este vorba de persoane cu experien, calificate.
Candidatul pentru postul X este o persoan calificat, dar care este profilul su psihologic? Ii ofer
acesta baza pentru a promova, pentru a face fa schimbrilor tehnologice i pentru a rezista in
timp la solicitrile postului de munc? La aceste intrebri trebuie s rspund cei in sarcina crora intr
analiza muncii i proiectarea fielor de post dintr-o organizaie. Fiecare post de munc deine un set de
exigene care ii sunt solicitate deintorului postului respectiv de munc. Determinarea lor este destul de
dificil i se face dup anumite reguli de ctre un psiholog specializat in domeniul psihologiei muncii i
organizaionale.
Analiza condiiilor muncii pare un domeniu de investigaie relativ mai structurat decat analiza
comportamentului sau activitii de munc. Sub raportul informaiilor furnizate, studiul
comportamentului de munc ne ofer o suit de repere obiective, eseniale pentru descifrarea sau analiza
muncii. Acest stadiu al analizei se refer direct la psiholog. Sub aspect metodologic, el pune in joc
cunotine i metode foarte variate, specifice psihologiei, nerezumandu-se la o simpl aplicare a unor
tehnici mai mult sau mai puin standardizate de ctre persoane mai mult sau mai puin avizate.
Karnas (1990) sintetizeaz trei raiuni fundamentale care stau la baza aciunilor de analiz a
activitii/comportamentului de munc:
(1) Maniera de a desfura o activitate de munc este mai puin standardizat decat activitile
concentrate la palierul condiiilor de munc. In desfurarea muncii exist o abatere mai mare
sau mai mic de la aplicarea unor prescripii. Aciunile de formare profesional i selecie au

astfel menirea tocmai de a reduce cat mai mult erorile sau abaterile de la ceea ce munca
trebuie s fie.
(2) Obiectivul primordial al analizei muncii este cel mai adesea o ameliorare a condiiei omului
implicat in procesul muncii i/sau a eficacitii sale (se discut despre eficacitatea sistemului
om-main). Este evident c un astfel de obiectiv nu poate fi atins pe deplin decat dac
activitatea real este in centrul preocuprilor noastre.
(3) Mai nou, activitatea de munc, sub influena puternic a psihologiei cognitive, a devenit unul
din suporturile empirice importante ale psihologiei tiinifice.
Tot mai mult psihologii cercettori se consacr de fapt investigaiilor a ceea ce este numit o psihologie
fundamental elaborat i aplicat situaiilor intalnite pe teren, respectiv in organizaii.
Cand se pune problema determinrii cerinelor psihologice ale muncii (Job specifications), acestea se
refer, aa cum am mai menionat, la cunotine, deprinderi, aptitudini i ali indicatori personali sau de
personalitate implicai mijlocit sau nemijlocit in practicarea unei profesii (KSAO). Aprecierea corect a
distanelor este o calitate solicitat unui macaragiu, la fel coordonarea ochi-man sau echilibrul
emoional, cunotinele de mecanic etc. In general, exigenele muncii care in de particularitile
individuale ale operatorului nu trebuie privite rigid, ori ca inflexibile; ele servesc numai ca ghid
orientativ in proiectarea unor strategii de orientare profesional sau pentru recrutare, selecie i repartiie
profesional. Un rol major il joac in acest context proiectarea programelor de formare profesional.
Importana acordat exigenelor psihologice depinde ins i de complexitatea muncii, cu cat aceasta este
mai dificil, cu atat ponderea implicaiilor psihologice crete. In general, activitile de munc ce se
caracterizeaz printr-un nivel de mecanizare i automatizare ridicat i la care consecinele unor erori
umane pot deveni devastatoare, pun un accent deosebit pe problemele asistenei psihologice sub
diversele ei forme. Exemple edificatoare sunt in acest context accidentele celebre de la centralele
nucleare. Particularitile individuale ale operatorului uman au un caracter dinamic, sunt cele mai
flexibile componente ale procesului muncii. Este motivul pentru care simulatoarele de pregtire
profesional joac un rol major in industria modern. In aviaie, piloii i personalul navigant de la sol,
petrec multe ore pe simulator, la fel i operatorii centralelor nucleare electrice sau de la alte locuri de
munc cu risc ridicat de accidentare.
In ceea ce privete solicitrile psihologice ale muncii, este recomandabil s se specifice doar unele
standarde minime de selecie i performan (Cascio, 1991). Nu trebuie uitat faptul c aptitudinile
posed numeroase valene formative, c deprinderile de munc se formeaz in timp graie unor
programe de instruire adecvate.
Analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc (job specifications) se refer la analiza i
consemnarea atributelor sau particularitilor individuale care trebuie s caracterizeze deintorul unui
post de munc. Este vorba de profilul psihologic al postului de munc sau, mai precis, al exigenelor
psihologice care trebuie s caracterizeze un deintor al unui anumit post de munc. Analiza postului de
munc duce la formularea cerinelor comportamentale fa de deintorul postului de munc i a
determinrii calitilor psihologice fizice i fiziologice necesare obinerii unor performane ridicate pe
post. Studiul comportamentului de munc este unul laborios, la baza sa stand un instrumentar statistic
bine fundamentat. Mult timp acest tip de analiz s-a bazat pe intuiia psihologului antrenat in analiza
muncii, deci, pe repere strict subiective. Aceast rezolvare a creat foarte multe neajunsuri sau
inexactiti care s-au repercutat asupra selectrii instrumentelor de selecie, a validrii lor ori pe
orientarea nerealist in evaluarea personalului, bazat exclusiv pe dimensiuni psihologice.
De-a lungul timpului au fost propuse diferite formule de elaborare a profilului psihologic al postului de

munc. Vechile psihograme sau job psychograph-ul lui Viteles (1932), bazate pe evaluarea
coninutului unor liste de aptitudini, constituie o etap de debut, depit in momentul de fa. In acest
context au fost experimentate i adoptate cateva soluii mai mult sau mai puin fundamentate tiinific.
Cu mici excepii, elementul subiectiv rmane totui predominant.
In Marea Britanie, se bucur de o mare popularitate schema in apte puncte propus de profesorul Alec
Roger de la Institutul Naional de Psihologie Industrial (Rogers seven point plan) i care este
utilizat in armata britanic din anii 1950.
Modelul lui A. Roger i M. Fraser a adus un plus de rafinament metodologic asigurand un cadru practic
de aciune, oferind in acelai timp un acces mai larg la efectuarea analizei muncii i a comparaiilor
dintre candidaii pentru un post de munc. Aceste modele se potrivesc foarte bine tehnicii interviului de
selecie, intervievatorul urmrind, dup o schem pe care el o concepe (din nefericire, adesea bazat pe
bunul sim, deci fr o baz tiinific), sau copiat dintr-un manual, pachetul de intrebri pe care le
adreseaz candidatului pentru un post de munc.
4. Metoda KSAO
In ultimul timp, tot din raiuni practice, s-a impus o variant sintetic de prezentare a specificaiilor
deintorului unui post de munc, aceasta incluzand patru componente fundamentale:
(1) Cunotine (Kowledge). O colecie de fapte i informaii discrete despre un anumit domeniu,
achizii prin sistemul de educaie formal sau instruiri specializate ori acumulate in baza unei
experiene tiinifice. Sunt cunotinele pe care deintorul unui post de munc trebuie s le posede
pentru a se achita de sarcinile pe care le are. De exemplu, un depanator de calculatoare trebuie s
posede cunotine de electronic, de funcionare a componentelor calculatorului etc.
(2) Deprinderi (Skills). Sunt moduri de aciune care au devenit prin exerciiu componente
automatizate ale activitii (Chircev & Radu, 1976). Se refer la ceea ce o persoan trebuie s fac
in postul respectiv de munc. Depanatorul de calculatoare trebuie s tie s instaleze softul
necesar, s tie s fac conexiunile dintre componentele calculatorului etc.
(3) Aptitudini (Abilities). Insuiri psihice i fizice relativ stabile care-i permit unei persoane s
efectueze cu succes anumite forme de activitate (Roca, 1976). Se refer la capacitatea unei
persoane de a fi performant in realizarea unei sarcini de munc, la potenialitile de a inva i
dezvolta unele caliti impuse de realizarea unor performane i structurarea unor deprinderi
specifice activitii respective de munc. Una sau mai multe deprinderi de munc solicit
participarea, in general, a mai multor aptitudini. De pild, pentru un depanator de calculatoare,
deprinderea de asamblare a unui calculator solicit o bun coordonare ochi-man, dexteritate
manual i digital, capacitate de planificare a secvenei de aciuni de asamblare etc.
(4) Alte particulariti individuale (Other personal characteristics). Acestea includ orice particulariti
individuale relevante care nu sunt cuprinse in celelalte trei componente menionate. Astfel,
depanatorul de calculatoare trebuie s dea dovad de iniiativ, siguran de sine i independen etc.
In literatura de specialitate, cele patru componente care circumscriu domeniul particularitilor
individuale aparintoare analizei muncii sunt cunoscute sub acronimul KSAO. Sternberg i
colaboratorii si (Sternberg & Wagner, 1986; Sternberg, Wagner, & Okagaki, 1993) discut
despre aa-zisele cunotinele tacite in contrast cu cele academice sau formale. Cunotinele tacite sunt
cele ,, orientate spre aciune, achiziionate fr un ajutor direct din partea celorlali i care permit unei
persoane s-i indeplineasc obiectivele propuse. Acest tip de cunotine este descris ca ,,know how,
mai degrab decat ,,know that. Un mod mai formal de a face distincie intre cele dou tipuri de

cunotine amintite, este in cunotine procedurale (know how) in contrast cu cunotinele declarative
(know that). Reinem deci c intotdeauna cunotinele tacite sunt orientate spere scop i utile, iar cele
academice pot s nu fie.
Deprinderile
Deprinderile sunt definite ca moduri de aciune care au devenit prin exerciiu componente automatizate
ale activitii (Chircev & Radu, 1976). Prelucrarea computerizat a unui text, pasarea mingii de fotbal
unui coechipier, sau susinerea unei expuneri in public, sunt exemple de deprinderi. Acestea sunt
rezultatul unor multe ore de exersare. Dar este la fel de adevrat c ele nu se pot dezvolta fr ca cel in
cauz s nu posede anumite aptitudini (de ex. coordonarea ochi man, memoria sau percepia spaial
etc.), insuiri de personalitate i cunotine (inelegerea unor elemente ce controleaz funcionarea
pieselor unui echipament). Deprinderile sunt un rezultat al contactului cu practica. Putem dihotomiza
deprinderile in tehnice (in general cele care se relaioneaz cu munca) i nontehnice (deprinderile de
negociere, de comunicare sau deprinderile de soluionare a conflictelor etc).
In acest context se poate ins discuta i despre rolul jucat de ceea ce este numit experien. Conceptul
de cunotine tacite conduce direct la considerarea experienei ca un aspect al diferenelor individuale.
Dei experiena nu trebuie s conduc neaprat la cunotine tacite, cunotinele tacite depind de
experien. La fel cum oamenii difer in ceea ce privete cunotinele pe care le dein, ei difer i in ceea
ce privete experiena. Obinuit, experiena se refer la realizarea unei sarcini de munc, prestaia pe un
anumit post etc. Experiena este adesea confundat cu vechimea, dar a face acelai lucru de 100 de ori
(vechime) nu este acelai lucru cu a face 100 de lucruri in acelai timp (experien). Este un fapt
cunoscut ins c experiena pe un post de munc este important, dar numai pan la un punct, dup care
valoarea sa scade Prin repetiie, ceea ce este invat ii pierde din valoare, afectand performana
(Jacobs, Hofmann & Kriska, 1990). S ne reamintim exemplul dat referitor la incidentul de la centrala
atomo-electric de la Three Mile Island. Precis maistrul respectiv a cunoscut procedurile de acionare in
cazul unei defeciuni, s-a confruntat frecvent cu situaii similare. Ei bine, tocmai experiena a fost aceea
care i-a jucat o fest.
Aptitudinile
Aptitudinile sunt definite ca fiind insuirile psihice i fizice relativ stabile care-i permit omului s
efectueze cu succes anumite forme de activitate (Roca, 1976, p.470). In jurul anilor 50, Edwin
Fleishman a declanat un program amplu de cercetare destinat determinrii celor mai comune aptitudini
mintale i fizice asociate cu performana uman, incluzand aici i performana in munc. Astfel a fost
construit o taxonomie comprehensiv de 52 aptitudini fundamentale (Fleishman & Reilly, 1992).
Acestea au fost divizate in trei categorii de: aptitudini cognitive, fizice i perceptual- motrice. Ulterior
Fleishman a proiectat i o metodologie de determinare a aptitudinilor respective in scopul oferirii unui
instrument practic psihologilor care activeaz in domeniul organizaional. In ultimul timp, Fleishman ia extins activitatea i spre diagnoza unor particulariti ale personalitii importante pentru succesul in
activiti organizaionale.
Lista de aptitudini elaborat de Fleishman poate fi utilizat pentru numeroase scopuri. Ea constituie un
mod eficient de a analiza cele mai importante particulariti individuale in ocupaii variate (Landy,
1989). Odat cunoscute aptitudinile care ar asigura performane ridicate intr-un post de munc, exist
posibilitatea identificrii acestora i utilizarea in scopuri de selecie profesional, formare sau evaluare a
personalului etc.
5. Metode si tehnici de analiz a muncii

Analiza muncii este o activitate important, extrem de diversificat, metodele i tehnicile utilizate fiind
dependente de natura profesiei analizate. Este deci explicabil de ce repertoriul metodelor i tehnicilor de
analiz este mare; Blum i Naylor (1968) menioneaz 9 metode de analiz a muncii. In practic, se
recomand celor antrenai in analiza muncii s utilizeze mai mult decat o singur metod de investigare
(Ombredane & Faverge, 1955). Muchinsky (1991) propune pentru analiza unui loc de munc utilizarea a
cel puin trei metode de analiz. In primul rand, psihologul sau specialistul in resurse umane trebuie s
observe muncitorii la locul de munc studiat pentru a-i forma o idee general despre munc. Urmeaz
apoi intervievarea operatorilor in legtur cu cele observate anterior. In final, psihologul intervine cu un
chestionar prin care se culeg datele relevante cu privire la munca studiat. Aceste chestionare pot fi de
dou tipuri: orientate pe munc, atunci cand se dorete o inventariere a sarcinilor de munc sau
descompunerea muncii in elemente componente (se poate ajunge astfel la 400-500 de activiti);
orientate pe persoan, cand se urmrete obinerea unor date legate de profilul psihologic al postului de
munc exprimat prin exigenele individuale solicitate operatorului (aptitudini, cunotine, deprinderi,
experien, dimensiuni de personalitate i caracteriale etc.)
Ombredane i Faverge (1955) disting trei moduri sau metode de analiz a muncii:
invarea personal;
observarea muncitorilor in timpul muncii;
studiul traseelor muncii.
La acestea, se adaug o serie de tehnici de culegere a informaiilor in cadrul metodelor amintite:
tehnici grafice specifice specialitilor in studiul muncii;
eantionarea muncii (observaia instantanee);
metoda incidentelor critice (tehnica propus de Flanagan);
utilizarea aparatelor de inregistrare (cronometru, aparat foto, video etc.);
experimetarea in laborator.
In analiza muncii se opereaz cu modele (acestea pot lua diferite forme: matematice, intuitive etc.), este
vorba de modelul om-main acest binom constituind un sistem, un ansamblu care funcioneaz ca un
tot unitar. Sistemul in cauz funcioneaz pe baza informaiilor care se transmit reciproc intre om i
main. Studiul modelului om-main ne ofer date preioase despre particularitile procesului de
munc respectiv. Asociat cu o diagram-bloc, imaginea procesului muncii se imbogete. O astfel de
analiz, arta Leplat i Cuny (1977), va permite psihologului s fac o prim aproximare referitor la:
poziia subsistemului in structura procesului: cerine fa de controlul posibilelor distorsiuni
create in amonte, comunicaii interpersonale;
sarcinile subsistemului: numrul de transformri suferite de produs, zona de control acoperit,
importana transformrilor pentru calitatea produciei;
natura mijloacelor de care dispune subsistemul: maini sau instalaii, utilaje manuale,
ambiana fizic a muncii, sistemul de lucru al operatorilor (izolat sau in echip), deplasrile
personalului in timpul muncii.
Inventarierea sarcinilor de munc
A face un inventar al sarcinilor de munc inseamn a desprinde elementele componente ale muncii cu
ajutorul unor tehnici specifice. Aceste tehnici reprezint un set de proceduri care, inspirate din modelul
postului de munc, ne permit identificarea i, in general, msurarea variabilelor care se consider
caracteristice pentru un anumit loc de munc (Montmollin, 1967). In mod obinuit se apeleaz la studiul
documentelor intreprinderii cu privire la postul analizat, observarea, chestionarul, tehnici de
intervievare.

Studiul documentelor organizaiei. Familiarizarea cu profesia pe care intenionm s o studiem


debuteaz cu studierea documentaiei aferente acesteia si chiar a organizaiei. Acesta se refer la
definirea postului conform nomenclatorului de profesii, la procesele tehnologice, aspectul tehnic, de
organizare i social al muncii, poziia in organigrama companiei etc. Rezultatul studiului pune analistul
in tem cu postul studiat. Participarea la munc. Este o tehnic mai veche, dar bine ancorat in practic.
Landy (1989) a utilizat-o in studiul profesiei de pompier i de poliist. In acest context, psihologul asist
operatorul (este prezent la stingerea unui incendiu, insoete un echipaj al poliiei), inva ceea ce trebuie
s fac deintorul postului de munc i astfel desprinde componentele activitii respective. Cand
profesia implic risc, aceast participare a psihologului se va rezuma doar la o invare a operaiilor de
munc pe plan mental (de exemplu, operator la camera de comand a unei centrale nucleare electrice
sau navigator la turnul de control al unui aeroport etc.).
Tehnici interogative
Chestionarul.
Metoda este utilizat pentru obinerea de informaii despre o activitate de munc atat nemijlocit de la
deintorul unui loc de munc, dar i prin intermediul potei sau telefonic. Se cer date personale i
despre munca prestat, descrieri scurte folosindu-se propriul limbaj. Metoda poate fi aplicat mai ales
persoanelor care prezint uurin in exprimarea scris sau oral. Cand chestionarele sunt cu rspunsuri
deschise se consum mult timp cu prelucrarea i analiza datelor. Din acest motiv, chestionarele utilizate
in analiza muncii sunt de obicei standardizate (sunt cunoscute i sub denumirea de check-list) i constau
in marcarea unor itemi care se refer la munca analizat. In evaluarea itemilor se are in vedere
importana, frecvena de apariie, durata sau relaia cu performana global pentru munca in cauz.
Un chestionar ca cel din Tabelul 1.18 este uor de completat i apoi prelucrat statistic pe calculator. Dar,
partea dificil se refer la colectarea datelor (chestionarul amintit a inventariat 450 de activiti specifice
ofierului de poliie) (Landy, 1985). Or, pentru aceasta se consum mult timp, analistul bazandu-se pe
numeroase alte metode i tehnici de explorare. O deficien a acestor inventare de sarcini este faptul c
ele ignor cum sunt sarcinile de munc structurate, secvena derulrii lor, relaia sau incadrarea in alte
activiti de munc. O imagine global despre munca analizat este extrem de greu de obinut numai cu
informaiile obinute prin intermediul unor astfel de inventare de sarcini de munc.
Analiza erorilor
Analiza erorilor este una din tehnicile indirecte de analiz a muncii potrivit mai ales pentru profesiile
din domeniul automatizrii (dispecer, operator la pupitrul de comand) sau cele care presupun o
investiie intelectual mai consistent (manager, programator). Erorile sunt abateri comportamentale de
la normele muncii, explicaii cauzale ale unor nonconcordane dintre sarcinile sau standardele de munc
i activitatea prestat. Erorile pot avea mai multe cauze: efectuarea incorect a unei aciuni sau omiterea
efecturii acesteia; efectuarea aciunii intr-o alt succesiune decat aceea impus sau neincadrarea in timp
a aciunii cerute. Prin analiza erorilor se poate face o dubl descoperire: un aspect negativ (ceea ce nu a
fost fcut, ceea ce a fost ratat) care ne indreapt spre ceea ce trebuie fcut; i un aspect pozitiv (ceea ce a
fost efectuat) revelator al unui mecanism perturbant exterior sarcinii (Faverge, Leplat & Guiguet, 1958).
Cele dou aspecte vor contribui la stabilirea unei concluzii care s indice ce trebuie fcut pentru ca
postul de munc s funcioneze conform definiiei sale.
Detectarea i interpretarea erorilor presupune adoptarea unei strategii metodologice difereniate in
funcie de caracteristicile sistemului studiat. Astfel, studiul erorilor se poate face prin mijloace directe de
intervenie, cum este analiza comportamentului in situaii simulate (la Centrala Nuclear Electric de la
Cernobal, cu un an inaintea accidentului s-a simulat o situaie de avarie. Au fost puse in eviden dou

tipuri de comportamente care pot genera erori: blocarea in faa unei situaii neprevzute i reacii
haotice, apsarea la intamplare pe butoane ori acionarea unor comenzi la intamplare), sau studiul
comportamentului debutanilor in profesie i prin mijloace indirecte ca analiza produselor activitii sau
controlul calitii produselor. Frecvent, atunci cand se analizeaz erorile care au generat o avarie se
pleac de la o tehnic analitic arborescent similar cu o schem logic dar mergand pe drumul invers
de la efect la cauz, a reconstituirii situaiei analizate.
Metoda incidentelor critice
Metoda incidentelor critice se inspir din studiile lui F. Galton din perioada anului 1885 i mai tarziu ale
lui Gordon (1947), care se bazau pe culegerea i analizarea cazurilor anecdotice care se pot intalni intr-o
activitate. In anul 1941, in cadrul Aviation Psychology Program a fost pus la punct tehnica analizei
erorilor care i-a permis lui Flanagan (1949; 1949; 1955) formularea uneia dintre cele mai eficiente
metode de analiz a muncii: metoda incidentelor critice. Tehnica, in sine, presupune colectarea de
evenimente desprinse din observarea comportamentului in situaii care reclamau rezolvarea unor
probleme practice. Prin incident critic se inelege orice aciune uman observabil, care este suficient de
complet pentru a permite efectuarea de inferene i predicii privitor la o anumit activitate.
Un incident critic trebuie s rspund la patru criterii:
(1) activitatea uman observat s fie distinct, izolat, constituind in povestire un caz aparte;
(2) situaia definit s permit studierea cauzelor i efectelor, permiand desprinderea a ceea ce
este semnificativ in activitate;
(3) situaia s fie relatat clar;
(4) incidentele relatate trebuie s reprezinte cazuri extreme de comportament (pozitiv sau
negativ).
Analiza i prelucrarea incidentelor relatate presupune o activitate iniial de grupare i clasare a acestora
in categorii in funcie de obiectivul cercetrii. Fiecare categorie va conine cateva varieti de incidente
asemntoare. In final se va obine un tablou in care incidentele sunt dispuse pe categorii i subcategorii.
O analiz statistic se impune. Dezavantajul metodei incidentelor critice const in aceea c relatarea
incidentului poate fi inexact, c ea exprim mai mult dispoziia afectiv a celui anchetat cu privire la
situaia relatat, decat un comportament real.
Tehnica incidentelor critice, aa cum a fost aplicat de J.C. Flanagan, nu pune accent prea mare pe
inregistrarea unor evenimente saturate in date obiective (numrul pieselor realizate sau vandute etc.).
Leplat i Cuny (1977) relateaz o practic similar, dar centrat pe noiunea de activitate uman
observabil. Dup autorii amintii, pot exista mai multe tipuri de incidente relative la:
echipamente i material: randamentul sczut al unui motor, uzura unei piese, sistemul de franare
insuficient;
mediul muncii: spaiul de munc redus, alunecarea pieselor depozitate la sol, creterea nivelului
de zgomot;
sarcina de munc: modificarea ritmului de execuie, suplimentarea sau eliminarea unor operaii
de munc, executarea de operaii care nu au fost prescrise, modificarea orarului de munc;
personalul muncitor: operator indispus, efectivul echipei modificat, repartiia de persoane mai
puin calificate.
Incidentele critice aferente unei activiti de munc pot fi culese de analist sau alte persoane pregtite in
acest sens. Se impun cateva exigene cum ar fi referirea numai la munca propriu-zis, efectiv prestat i
nu la ce ar trebui ea s fie. Incidentul trebuie relatat de o manier precis sub forma elementelor

observabile, fr interpretri. La fel, se recomand ca incidentele s fie culese imediat dup producerea
unui eveniment (astfel se evit riscurile de deformare sau de omisiune a faptelor).
Tehnici de observare direct
Observaia este o metod utilizat de mult in analiza muncii. Tehnicile de observare sunt foarte variate,
de la cele mai mult sau mai puin sistematizate, pan la cele formalizate, de mare finee. Fa de
metodele interogative utilizate in analiza muncii, observaia cu variantele ei are avantajul c se
desfoar intr-un cadru real, simulat sau experimental. Ea este o metod mai reactiv in sensul unei
interferene superioare intre activitatea analizat i procedeele de analiz. Cu toate acestea, dei tehnicile
in cauz sunt calificate ca fiind mai mult sau mai puin behavioriste (sau obiective), ele pot fi afectate de
o artificialitate mai mic sau mai mare a comportamentului observabil al subiectului. Prezena
analistului rmane in continuare un factor distorsionant. Totui, importana tehnicilor respective pentru
psihologia muncii i cea inginereasc este mare. Este una din metodele de investigare a
comportamentului de munc. Prin obeservare este posibil formularea ipotezelor de lucru i ulterior
verificarea lor. Confruntarea datelor colectate cu prilejul aplicrii diferitelor tehnici de observare cu
declaraiile operatorului este un aspect instructiv i ajut analistul in clarificare i orientarea analizei pe
care o face. Prin ea insi, observaia este o selecie de fapte, deci nu poate fi exhaustiv. Intr-un anume
sens, informaiile culese cu ocazia procesului observaional sunt codificate aa c un rol major in analiza
datelor obinute il are procesul de decodificare al crui succes depinde de cunotinele, experiena i
obiectivele observatorului. Aplicaii interesante ale metodei amintite vom gsi in numeroase studii din
acest domeniu cum ar fi i acelea ale lui Iosif (1970; 1994) referitoare la activitatea de supraveghere a
operatorilor de la centrale electrice. In continuare ne vom opri asupra modurilor de observare, de
determinare a momentelor de observare i tratarea datelor inregistrate in procesul activitii de
observare.
Modaliti de observare

Observaia deschis. Are loc in condiii nestandardizate, fr o pregtire prealabil pretenioas.


Este util la inceputul derulrii aciunii de analiz a muncii in vederea obinerii unei imagini generale
despre munca in cauz. Cu aceast ocazie se schieaz i prind contur intrebrile care vor fi puse
operatorului, se obin unele informaii privitoare la metodele de analiz cele mai adecvate pentru a fi
folosite in analiz. Obinuit, analistul este preocupat de punerea sa la punct cu caracteristicile postului
studiat, el incearc s se iniieze in problemele postului. Aceast tehnic este completat frecvent cu
intervievarea deintorului postului de munc. Pentru ca datele obinute s fie cat de cat structurate i
pentru a nu se pierde informaia obinut, este bine ca la sfaritul observaiei s se intocmeasc o
prezentare a postului de munc.

Observarea descriptiv standardizat. Este aplicat in analiza muncii la o palet foarte larg de
activiti, de la cele mai simple la cele mai complexe. Tehnicile de lucru pot fi regsite in cadrul
manualelor care se ocup cu organizarea muncii (Barnes, 1949 ; Hido & Isac, 1971). In linii generale,
acest tip de tehnici se bazeaz pe descompunerea muncii in operaii i micri elementare. Pentru
operativitatea inregistrrilor se folosesc diferite sisteme de codificare i fie speciale de inregistrare a
datelor. Leplat i Cuny (1977) reproeaz acestor tehnici de analiz artificialitatea interveniilor i faptul
c nu corespund, in general, pentru un decupaj psihologic sensibil. Din aceast cauz se recomand
psihologilor utilizarea lor cu precauiile cuvenite, ceea ce presupune o selecie i adaptare la situaia
studiat. De pild, pentru analiza procedurilor de depanare se pot defini cateva categorii: testarea
circuitului, controlul intensitii curentului, verificarea strii unui anume element etc. Rezult cu

claritate c analistului i se cer, in cazul expus, cunotine tehnice aprofundate legate de sistemul analizat,
numai aa fiind posibil asigurarea unei interpretri corecte.

Observaia incadrat. Se efectueaz cu o gril stabilit in prealabil pornind de la observaii


precedente i obiectivele studiului intreprins. Atunci cand categoriile au fost bine definite, analistul va
putea utiliza metode de inregistrare a evenimentelor pentru reactualizarea lor i exploatarea ulterioar a
datelor.

Observaia asistat. Aceasta se realizeaz cu ajutorul instrumentelor de inregistrare. Cele mai


utilizate aparate sunt cele care aparin tehnicilor video. Acestea permit inregistrrile de imagini video i
audio in mod continuu i pe perioade mari de timp. Exist avantaje i dezavantaje ale acestor tehnici.
Printre avantaje avem: stocarea datelor care permite prezentri ulterioare in diverse condiii (cu
incetinitorul, cu oprirea asupra unei imagini, cu rapiditate). Inregistrrile pot fi prezentate mai multor
observatori, incepand cu cei vizai, i codarea datelor poate fi uneori automatizat. Printre
inconveniente, citm iluzia exhaustivitii pe care o d sentimentul c am surprins intreaga activitate.
Dar, trebuie s fim contieni c orice inregistrare nu constituie decat o imagine parial a activitii
observabile, care poate s mascheze anumite aspecte, de unde importana incadrrii imaginii. Demersul
analistului de a reactualiza i exploata datele, este adesea foarte costisitor ca timp (Leplat, 2004).

Determinarea momentelor de observare. Fie c este continu sau discontinu, observarea este
realizat pe o durat limitat. Or, in acest caz, analistul trebuie s se preocupe de obinerea unor
informaii relevante. In acest sens au fost dezvoltate o serie de tehnici prin care s fie evitate pericolele
sistematice la care este supus analistul cand inregistreaz fenomenele sau elementele observate. Tehnica
observaiilor instantanee sau a eantionrii, ori observaia standardizat a muncii reprezint unefort de
control a momentelor cand trebuie fcute observaiile. Obiectivul ei este de a evalua fraciunile de timp
consacrate diferitelor componente ale activitii i aceasta nu prin observare continu (cum este
fotografierea zilei de munc), ci prin observaii instantanee fcute in momente aleatorii fixe. Astfel se
pot estima fraciunile de timp reprezentate de o anumit component a activitii. Frecvena de apariie a
unei operaii sau alt element al activitii va constitui ponderea acestuia in activitatea respectiv de
munc i va putea fi analizat ca atare. Aceast tehnic a fost utilizat pentru analiza muncii de vanztor,
operator pe maini-unelte, infirmiere, operatori de la pupitre de comand etc.

Bibliografie:
Pitariu, D. Horia Psihologia selectiei si fromarii profesionale, Ed. Dacia, Cluj 1983
Pitariu, D. Horia Proiectarea fiselor de post. Evaluarea postului de munca si a
personalului, Ed. Irecson, 2003