T EMA 2.

Structura comertului international contemporan

1. Structura CI pe cele dou mari grupe de produse
2. Structura CI pe cele yase grupe de produse
1. Structura CI pe cele dou mari grupe de produse

Fenomenele negative cu care s-a confruntat economia mondial n ultimele Dou decenii i
jumtate ale secolului XXI si-au pus i ele, intr-o msurnsemnat, amprenta si asupra
structurii Cl.
Astfel, vor fi analizate schimbrile de structur ce s-au produs in CI in perioada postbelic si
principalele cauze care le-au generat. Pentru a urmri evolutia acestor schimbri vor fi
folosite dou clasificri care se intlnesc frecvent in statistica international (Clasificarea tip
standard fcut de ONU-CTCI (Organizatia Natiunilor Unite - Clasificarea tip standard
pentru CI) si clasificarea
GATT-OMC (Acordul General pentru Tarife si Comert Organizatia Mondial a
Comerului)).
O prim clasificare pe cele dou mari grupe: produse de baz (sau produse primare), adic
produse neprelucrate sau cu un grad sczut de prelucrare: i produse manufacturate (finite si
semifinite):
O a doua clasificare este cea pe ase grupe : 1) produse alimentare; 2) materii prime; 3)
combustibili; 4) produse chimice; 5) maini, utilaje si mijloace de transport; 6) alte produse
manufacturate. Primele trei grupe alctuiesc grupa mare a produselor de baz, iar celelalte
trei alctuiesc grupa mare a produselor manufacturate.
Datele statistice arat c, dac in perioada pn la Cel de-al Doilea rzboi Mondial, produsele
de baz au detinut ponderea valoric cea mai mare din CI, in perioada postbelic, situatia s-a
schimbat treptat in favoarea produselor manufacturate, a cror pondere a depsit pe cea a
produselor de baz ncepnd de la mijlocul deceniului sase. La inceputul deceniului opt,
produsele manufacturate au detinut circa 66-68% din exporturile mondiale, iar produsele de
baz numai 32- 34%. In anii urmtori (1972-1980) s-a inregistrat o usoar crestere a ponderii
produselor de baz si o scdere a ponderii produselor manufacturate, fr ca acestea s-i
piard intietatea in comertul mondial. La aceasta au contribuit indeosebi criza energetic si a
resurselor de materii prime, precum si evolutia
Preurilor la produsele de baz. Incepnd cu deceniul nou se inverseaz aceast tendint,
crescnd din nou ponderea produselor manufacturate si scznd cea a produselor de baz.
Criza economic si financiar care a zguduit lumea in ultimele luni ale anului 2008 inceputul
anului 2009, a determinat o recesiune la nivel mondial, care a dus la o scdere a comertului.

Cresterea comertului a stagnat intre 2007-si 2008 de la 6,4% la 2, 1%, iar in 2009 volumul
exportului la nivel mondial a sczut cu 12,2%, fiind fnregistrat cu cea mai mare scdere.
Dup o descrestere din 2009 comertul mondial a revenit in fort in anul 2010. Cresterea
volumului exporturilor pe parcursul anului 2010 a fost cel mai mare, care a fost inregistrat
vreodat. Cresterea economic a avut loc att in trile dezvoltate, cat si in trile in curs de
dezvoltare, desi reluarea schimburilor comerciale si de productie a fost mai lent in trile
dezvoltate.
Schimbarea ponderi si locului celor dou grupe de produse in comertul mondial, in favoarea
produselor manufacturate, in perioada postbelic, este
rezultatul accenturii caracterului industrial al economiei mondiale si, in primul rand, al
economiei trilor dezvoltate sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane. Astfel,
se poate afirma c structura comertului mondial are astzi
un pronuntat caracter industrial, predominnd in cadrul acestuia produse cu un
grad tot mai inalt de valorificare industrial.
Altfel spus, in perioada postbelic s-a dezvoltat n special comertul intraindustrial (care se
mai cheam si comert intraramur sau comert orizontal), care are loc intre tri cu o dezvoltare
asemntoare i presupune schimbul deproduse diferentiate din aceeasi ramur (ex. tractoare
contra tractoare de diverse tipuri si dimensiuni, automobile contra automobile etc.). Acest
lucru este absolut necesar pentru c nici o tar din lume nu poate produce toate sortimentele
de produse si nici n-ar fi economic s fac acest lucru. Dar, pe lng comertul intraindustrial
care predomin, s-a dezvoltat si continu si comertul interindustrial (comertul cu produse
provenind din ramuri diferite ale industriei sau ale altor ramuri ale economiei, indeosebi intre
tri cu nivele economice diferite de dezvoltare). Acest tip de comer se mai numeste si comert
vertical (intre ramuri diferite ale trilor participante la schimburile comerciale).
Accentuarea diviziunii mondiale a muncii si, in primul rand, a diviziunii industriale a muncii
a imprimat un ritm mult mai inalt de crestere a comertului cu produse manufacturate (sub
aspectul volumul fizic, dar si valoric), comparativ cu
produsele de baz. Acest ritm a fost influentat si de evoluia preurilor la cele dou
grupe de produse. La exportul produselor de baz, in perioada antebelic, precum si in primul
deceniu postbelic, intietatea (ca pondere valoric) a revenit trilor in curs de dezvoltare,
atingnd in 1972-1973 0 pondere de peste 55%; in 1974, s-a inregistrat o pronuntat scdere a
ponderii valorice a acestora (41 si o crestere corespunztoare a ponderii trilor in curs de
dezvoltare (58,6%) ca urmare a exploziei preurilor la produsele de baz si, in primul rand, la
combustibil (ponderea grupei de combustibil s-a dublat in 1974 fat de 1973 si cei mai mari
exportatori de combustibili erau trile in curs de dezvoltare).
Cresterea ponderii trilor dezvoltate in exportul produselor de baz s-a datorat, intr-o foarte
mare msur, si faptului c, n conditiile internationale ale perioadei postbelice, acestea au
pus un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii si industriei extractive proprii pentru a

spori gradul de autosatisfacere din productia national si a destina chiar exportului cantiti
sporite de produse de baz, reducnd, intr-o oarecare msur, dependenta de importuri, cel
puin la unele
produse (indeosebi agroalimentare). Inlturarea monoculturii si monoproductiei si trecerea
treptat la dezvoltarea complex a economiei nationale in multe tri in curs de dezvoltare va
avea consecine pe termen lung in ce privete participarea lor la exportul mondial de produse
de baz, ca si la import.
La importul de produse de baz, att in perioada interbelic, cat si in perioada postbelic,
ponderea cea mai mare, dar cu o tendint de scdere in ultimele trei decenii, a revenit trilor
dezvoltate. Situatia este justificat de faptul ca n aceste tri este concentrat cea mai mare
parte a industriei prelucrtoare, acre I capacitate de productie a sporit considerabil in aceast
perioad. Detinnd monopulul industriei prelucrtoare, rile dezvoltate detin si monopolul
exportului de produse manufacturate si vor continua s-l detin nc mult vreme, intruct
decalajul industrial fat de trile in curs de dezvoltare este extrem de mare.
Experienta arat c trile in curs de dezvoltare cuceresc foarte greu poziii pe piaa mondial
la exportul de produse manufacturate datorit concurentei extrem
de ascutit din partea trilor dezvoltate. Trebuie de subliniat faptul c structura exportului de
produse manufacturate al trilor in curs de dezvoltare continu s fie mai puin diversificat,
spre deosebire de exportul trilor dezvoltate, care este dominat de produsele ramurilor "de
vrf' ale industriei si care este foarte diversificat, cu un nomenclator care se rennoieste si
imbogeste permanent, ca urmare a uzurii morale extrem de rapide pentru majoritatea
acestor produse.
La importul de produse manufacturate intietatea o detin toate trile dezvoltate, cu o pondere
de circa 66-72%, cu unele oscilatii de cresteri si scderi in anii 1991-1999, acesta fiind
rezultatul adncirii diviziunii muncii, adic al specializrii in productia industrial, pe ramuri
si subramuri ale industriei, pe tipuri de produse si subansambluri, fapt care implic un schimb
reciproc tot mai insemnat de produse manufacturate intre trile dezvoltate.

2. Structura CI pe cele ase grupe de produse

Pentru a cunoaste mai in detaliu modificrile ce s-au produs in structura pe mrfuri a CI in

perioada postbelic, e necesar de a se studia clasificarea pe cele sase grupe de produse.
l) Grupa de produse alimentare
Inainte de cel de-al doilea rzboi mondial, aceast subgrup detinea primul loc, ca pondere, in
CI din punct de vedere valoric. In perioada postbelic, ponderea ei s-a redus treptat si in
ultimul deceniu a reprezentat 9-10 % din Cl. Ritmul de crestere a productiei acestei subgrupe
a fost relativ sczut, chiar negativ.
Aceast evolutie s-a datorat urmtoarelor cauze:
a) Trile dezvoltate si-au refcut acest sector al agriculturii, dup cel de-al
Il-lea rzboi mondial, intr-un timp scurt si I-au dezvoltat, asigurndu-si
aprovizionarea cu produse alimentare din producia proprie, concomitent
cu reducerea importului de produse alimentare;
b) La rndul lor, trile in curs de dezvoltare si-au redus exportul de produse
alimentare din dou motive:
a crescut consumul intem, datorit cresterii demografice;
a crescut nivelul de trai.
c) Multe tri in curs de dezvoltare, dup ctigarea independenei politice,
au trecut de la productia de monocultur la o productie diversificat si
acest lucru a dus la participarea lor la comertul cu produse alimentare;
d) Modificarea, in timp, a preurilor la produsele agricole.
Din punctul de vedere al volumului fizic, comertul cu produse agricole a crescut in aceast
perioad, dar cu un ritm de crestere mai lent. Au avut loc numeroase modificri si in
structura productiei alimentare, evolutie determinat, in mai mic msur, de influenta
revolutiei tehnico-stiintifice si, in mai mare msur, de consumul alimentar al populaiei.
Trile dezvoltate detin o pondere de 70% din comertul cu produse alimentare (att la
import, cat si la export), iar trile in curs de dezvoltare 30%. Dac sub aspectul ponderii
valorice CI cu produse alimentare a inregistrat o insemnat scdere fat de nivelul antibelic
(de circa 4 ori), sub aspectul volumului fizic si valoric s-a inregistrat o crestere important,
dar ritmul de crestere a fost mai lent comparativ cu alte grupe de produse.
Concomitent cu aceasta, in cadrul grupei de produse alimentare s-au produs si vor continua s
se produc si anumite schimbri de structur, determinate, intr-o mic msur, de revolutia
tehnico-stiintific, si, intr-o mai mare msur, de schimbrile care s-au produs si se vor

produce in continuare in consumul alimentar al populatiei din diverse tri i regiuni ale lumii
si de dezvoltarea industriei in alimentare pe plan mondial.
Grupa de produse alimentare este alctuit din dou subgrupe:
a) produse alimentare animaliere (animale vii, carne produse din carne,
produse lactate, grsimi, ou, pete i produse din pete etc.)
b) produse alimentare vegetale (cereale si derivate, legume proaspete i
conservate, fructe proaspete si conservate, seminte oleaginoase si uleiuri
vegetale, zahr, cafea, cacao, ceai, mirodenii, sucuri de fructe, buturi
alcoolice, tutun etc.).
Ct privete structura de ansamblu a acestei grupe de produse, se poate sublinia c
nomenclatorul produselor comercializate pe piaa international s-a imbogit considerabil in
perioada postbelic (ca sortimente de produse) iar, ca tendint, se inregistreaz, mai ales n
ultimul timp, sporirea ponderii produselor alimentare cu un grad tot mai inalt de prelucrarea
industrial.Totodat, se remarc si faptul c o pondere tot mai mare in exportul de produse
alimentare revine produselor animaliere cu valoare nutritiv ridicat.

2) Grupa de materii prime

Aceast grup a inregistrat, o insemnat scdere a ponderii valorice in CI in perioada
postbelic, cifrndu-se la 11% in 1970 si circa 4-5% in anii 1991-1999, fat de circa 22% in
1937. Dinamica CI cu materii prime (naturale) a fost sub nivelul dinamicii celorlalte grupe de
produse si cu frecvente oscilatii. Aceasta s-a datorat urmtoarelor cauze:
a) Sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane a sporit considerabil
gradul de prelucrare industrial a materiilor prime (naturale) s-a inregistrat o
scdere a consumului acestora pe unitatea de produs finit;
b) Datorit revolutiei tehnico-stiintifice, a aprut posibilitatea inlocuirii (partiale)
unor materii prime naturale, socotite clasice, cu altele noi, sintetice (cauciuc
sintetic, fibre sintetice, mase plastice etc.); productia de inlocuitori sintetici a
crescut considerabil n aceast perioad, sporind totodat si comertul cu aceste
produse, dar statistica international i ncadreaz la grupa de produse chimice;
aceasta a determinat o scdere relativ a consumului si comertului cu materii
prime naturale;
c) Evolutia preurilor la materiile prime naturale, precum si politica de constituire a
stocurilor strategice de materii prime, promovat in aceast perioad in principal
de ctre trile dezvoltate participante la diverse blocuri militare, au influentat, de
asemenea, si evolutia ponderii valorice a grupei de materii prime in Cl.
In structura grupei de materii prime naturale intr: minereurile feroase si neferoase,
materiile prime textile, materialul lemnos, cauciucul natural, blnurile neprelucrate etc.
Paralel cu scderea ponderii valorice a grupei de materii prime in CI, a avut loc o imbogire
a nomenclatorului acesteia att prin apariia inlocuitorilor sintetici (incadrai in grupa de
produse chimice), ct si prin intrarea in circuitul international a unor materii prime naturale
noi (de ex.: materiile prime pentru industria atomic, o gam larg de minereuri strategice de
metale rare pentru industria aerospaial, electronic, precum: tantalul, niobiul, columbitul,
litiul, cobaltul, uraniul, zirconiul etc.).
Ponderea de textile n comerul mondial i pe regiuni , 2012 ( n %)

3) Grupa de combustibili minerali, carburantii lubrifiani

Sub aspectul ponderii valorice, aceast grup a nregistrat o crestere
nensemnat pn la sfrsitul deceniului apte, pentru ca anii urmtori cresterea s
fie considerabil (circa 23-24% in 1980-1981, fat de numai circa 10% in 1970 si
in 1937).
Valoric, aceast grup a inregistrat cele mai mari salturi, indeosebi sub incidenta cresterii
preurilor. Dac in 1965 volumul valoric al exportului de combustibili s-a cifrat la 17,84
miliarde de dolari, iar in 1970 la 28,7 miliarde dolari, in 1975, dup primul oc petrolier, s-a
cifrat la 169,5 miliarde dolari, iar n 1980, dup al doilea petrolier, la circa 479,6 miliarde de
dolari. Astfel, exportul produselor petroliere la nivel mondial in anul 2010 a inregistrat o
crestere de 1,5% fat de anul 2005, iar importul in 2012 a crescut cu 1,6% fat de 2005.
Aceast grup a avut o evolutie deosebit de cea a materiilor prime si a produselor alimentare
in perioada postbelic. Dac in perioada antebelic ponderea cea mai mare in comertul cu
combustibili revenea crbunilor, dup rizboi situatia s-a inversat, ponderea cea mai mare si in
continu crestere revenind ieiului, produselor petroliere si in ultimul deceniu i gazelor
naturale. Cresterea absolut si relativ a comertului cu iei pn la inceputul
deceniului opt, in dauna comertului cu crbuni, precum si in deceniile nou si zece,
se explic prin urmtoarele cauze:
a) Sporirea intr-un ritm accelerat a parcului de mijloace de transport, toate
fiind mari consumatoare de combustibil lichid; la nivel mondial, parcul
de mijloace de transport consum circa 45-50% din combustibilul lichid;
b) Valorificarea superioar a titeiului (si a gazelor naturalse) in industria
petrochimic, indeosebi, pentru productia de inlocuitori sintetici ai
materiilor prime naturale;
c) Trecerea tot mai pronuntat de la inclzirea cu lemne si crbuni a
imobilelor la fnclzirea cu pcur (si gaze), in principal in centrele
urbane; aceast tendint a inceput treptat s se inverseze, ca urmare a cresterii considerabile a
preurilor la iei i gaz metan, odat cu izbucnirea crizei energetice, pentru ca ulterior s se
revin;
d) Sporirea ponderii consumului hidrocarburilor in centralele electrice si

reducerea corespunztoare a consumului crbunilor in aceste centrale, in special in trile

dezvoltate, indeosebi in perioada anterioar declansrii crizei petrolului;
Ponderea de combustibili i produse miniere in comertul mondial in functie
de regiune, 2012 (in %)

4) Grupa de produse chimice

Aceast grup a nregistrat in perioada postbelic o crestere relativ
insemnat a ponderii valorice in CI (9,5% in 1999, fat de 4,4% fn 1937). Ritmul de crestere
a CI cu produse chimice a fost de aproape dou ori mai mare dect ritmul de ansamblu al CI
pn la sfrsitul deceniului 7 si inceputul deceniului 8, pentru ca in anii urmtori s se
incetineasc si s se inregistreze chiar, ctiva ani, ritmuri negative.
Sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice, industria chimic s-a modernizat si s-a diversificat
nomenclatorul productiei.
In cadrul grupei de produse chmice se disting cu ponderi relativ mari
subgrupele de: inlocuitori sintetici (cauciuc sintetic, fibre sintetice, mase plastice,
rsini sintetice etc.), ingrminte chimice, biostimulatori si antiduntori,
produse clorosodice, lacuri, vopsele, coloranti, materiale radioactive,
materiale fotosensibile, produse medico-farmaceutice si de cosmetic etc.
Ca tendin, pe termen lung, in structura comertului mondial cu produse chimice se
inregistreaz cresterea ponderii produselor cu volum mic si valoare mare, adic a produselor
cu un grad ridicat de valorificare industrial (produsele petrochimiei, ale chimiei de sintez

fin si de mic tonaj, produsele medico- farmaceutice si de cosmetic etc.) si scderea

ponderii produselor cu volum mare si valoare mic (ingrminte, produse clorosodice etc.),
adic a produselor cu un grad mai sczut de prelucrare industrial.
Ponderea de produse chimice in comerul cu mrfuri, in total i pe
regiuni , 2012

5) Grupa de maini, utilaje i mijloace de transport

Aceast grup a inregistrat pn perin anii 1971-1972 cel mai inalt ritm de crestere in cadrul
CI si, n consecint, cea mai rapid crestere a ponderii valorice (de la in 1937 la peste in
1971-1972). In deceniul opt, ritmul CI cu masini, utilaje i mijloace de transport s-a incetinit
usor ca urmare a restrngerii activittilor economice, n principal in trile capitaliste, sub
influenta fenomenelor negative cu care s-a confruntat economia mondial, ceea ce a dus la o
usoar scdere a ponderii acestei grupe de produse n CI (circa 26% in 1980) fa! de nivelul
maxim atins in anii 1971-1972.
Dezvoltarea considerabil a comertului cu masini, utilaje i mijloace de
transport in perioada postbelic a fost determinat de urmtoarele cauze
importante:
a) Modernizarea continu si in ritm rapid a tuturor ramurilor industriale,
precum si acelorlate ramuri ale economiei (agricultur, transporturi,
servicii etc.), sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice;
b) Apariia si dezvoltarea unor ramuri si subramuri industriale noi in trile
dezvoltate, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane (de
ex.: industria atomic, industria aerospaial, industria electornic,
industria petrochimic telecomunicatiile etc.), ramuri care necesit
masini si utilaje in cantitti mereu sporite si din ce in ce mai
perfectionate;
c) Accentuarea specializrii industriale a trilor dezvoltate, in cadrul
diviziunii internationale a muncii, fapt care presupune si un schimb
reciproc tot mai fnsemnat de produse ale industriei constructoare de
masini intre trile respective;
d) Extinderea ramurilor industriei extractive, apari!ia si dezvoltarea unor
ramuri ale industriei prelucrtoare in tot mai multe tri cu economia fn
curs de dezvoltare, ca urmare a acestora la industrializare;
e) Lrgirea constructiilor cu caracter militar pe teritoriul multor state (baze
militare, aeroporturi), precum si dezvoltarea industriei de rzboi;

In exportul mondial de produse manufacturate, grupa de masini, utilaje si

mijloace de transport detine in prezent peste 50% fat de numai circa 20% in perioada
premrgtoare celui de-al Il-lea rzboi mondial.
Se disting in cadrul acesteia dou subgrupe:
l) Subgrupa de masini si utilaje, cu o pondere de circa 28-30% din exportul
mondial;
2) Subgrupa de mijloace de transport, cu o pondere de circa 10-12%.
Durata medie de via pentru marea majoritate a produselor industriei constructoare de masini
este in prezent de 4-6 ani sau chiar mai mic n anumite subramuri ale acesteia.
Subgrupa mijloacelor de transport a crescut mult fat de perioada antebelic.
Astfel, automobilele ocup primul loc, fiind urmate, in ordine, de navele maritime si fluviale,
avioane si helicoptere, pe ultimul loc plasndu-se materialul rulant pentru cile ferate.
6) Grupa de alte produse manufacturate
Aceast grup a detinut si continu s detin o pondere mare in CI, cu tendint de crestere
pn la sfrsitul deceniului sapte si oscilatii de cresteri si scderi n perioada urmtoare.
Subgrupele acestei grupe sunt: produsele industriei siderurgice si ale matelurgiei neferoase,
produsele textile, produsele din piele, blnurile, mobila si alte produse finite si semifinite din
lemn, hrtia, celuloza, cimentul ceasurile, bijuteriile, covoarele etc. Comertul mondial cu alte
produse manufacturate este dominat de trile dezvoltate, dar cu o pondere mai mic dect la
celelalte dou grupe de produse.