UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICA
SPECIALIZAREA : MIAIA

PROIECT
TPA
CIUPERCARIE: 500 m

Indrumator:

Student:
Grupa : 2131

[Type text]

Page 1

Obiectiv:

Se va proiecta o ciupercarie de capacitatea : 500 m

-

Ciuperci Agaricus-Bisporus (Champignon)

1.Importanta ciupercilor in alimentaria omului

Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci
Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai consumate.
Ciupercile comestibile ofera omului o importanta sursa de hrana, fiind un
aliment complet cu inalta valoare nutritiva. Ele pot fi recoltate direct si gratuit din flora
spontana sau pot fi obtinute prin cultura dirijata in spatii special amenajate.
Ciupercile contin apa, substante organice si saruri minerale. Structura proteinelor
din ciuperci este asemanatoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina
din grau, fiind alcatuite din aceiasi aminoacizi esentiali.
De asemenea proteinele din ciuperci sunt comparabile cu cele din carne si, chiar
daca din punct de vedere cantitativ ciupercile contin mai putine proteine decat carnea,
ele sunt suficiente pentru organismul uman, fapt pentru care pot fi considerate un
aliment complet.O cantitate de 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic, pot sa
substituie carnea, mentinand in organism un echilibru normal.
Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor
glucide usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate
din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De
asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si
vitaminele din complexul B.
Vitaminele din gama B se gasesc si acestea din abundenta in ciuperci, iar ca
minerale mai pot fi amintite fosforul si potasiul, si acestea esentiale pentru sanatatea
omului. Chir si gatite la o temperatura mare ciupercile vor pastra ceva din farmacia lor
naturala oferindu-se mijloace suplimentare de protectie impotriva bolii.
[Type text]

Page 2

Exista nenumarate varietati de ciuperci comestibile, dar pe piata din Romania nu

pot fi gasite cu usurinta decat 2 maximum 3 sortimente si nu trebuie sa ne para rau
pentru ca si acestea sunt o excelenta sursa de sanatate la fel ca si multe alte specii de
ciuperci mai greu de gasit.
Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului
bogat in substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al ciupercilor
proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m cultivat
anual cu ciuperci (pe 1 m se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3
cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice,
comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grau.

2. Istoricul tehnologiei in domeniu

Ciupercile, ca aliment si factor terapeutic pentru om, sunt cunoscute de milenii.
Astfel, intr-un mormant al unui faraon din cea de a XII-a dinastie, Amenemhet (1450
i.e.n.), s-au gasit desene cu ciuperci. In veacul al III-lea i.e.n., Theophrast, naturalist si
geograf, si, ulterior, in veacul I i.e.n., Dioscoride, naturalist si medic, au facut primele
descrieri asupra ciupercilor, pe care le grupeaza pentru prima data in comestibile si
otravitoare.
De asemenea, Aiusworth, G.C. si Sussman, A.S. (1965) aratau ca ciupercile erau
deosebit de apreciate la romani, fapt dovedit si de descoperirea
unor ciuperci carbonizate, si anume rascovi Lactarius deliciosus, in orasul Pompei, in
urma eruptiei Vezuviului (79 e.n.).
Cultura ciupercilor are o vechime consemnata de circa 350 de ani, primele
insemnari datand de la 1650, iar in anul 1810, Chambry, fost general in armata lui
Napoleon, mentiona organizarea acestei culturi cu caracter industrial pentru acea
vreme in carierele de piatra din jurul Parisului.
Cu privire la tehnologia acestei culturi, reiese ca s-a aplicat timp de peste 160 de
ani cultura clasica, dezvoltata pe straturi si executata numai cu miceliu din flora
spontana si numai la inceputul secolului nostru s-a trecut la organizarea ciupercariilor
special amenajate, existand dupa Delmas J. (1976), in aceasta directie, trei perioade
principale: prima de 160 de ani (1650-1810), a doua de 85 de ani (1825-1910) si ultima
perioada de la 1013 si pana in prezent.
[Type text]

Page 3

3. Tehnologie generala
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim
termic criofil, necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18
C. Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a
reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ
ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor
inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea ciupercilor champignon reprezinta
inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes.
3.1 Morfologia ciupercii:

Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor, in partea aeriana si hife
miceliene, cu reflexe metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutritiv in
partea subterana. Hifele miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta
cultura, hifele miceliene incep sa se uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane
miceliene de culoare alba.
Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua
parti anatomice : palarie si picior. In alcatuirea palariei se disting, de la exterior spre
interior:
- cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu
suprafata neteda fibros scamoasa sau solzoasa
- pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa
- stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor
forma sporii
- camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum
- velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. La
deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea
superioara a piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece
[Type text]

Page 4

starea lui indica momentul recoltarii. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai
ridicata cand velumul se prezinta intreg.
Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata, turtita, concava, cu suprafata
neteda, fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna.
Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si
alba, in interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei, iar in mijloc se
gaseste canalul medular.
Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.
Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de hife miceliene
3.2 Bolile si daunatorii ciupercilor

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti

patogeni si organisme daunatoare.
Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite
ciuperci competitoare.
Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in
dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.
Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile
respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii.

Boli produse de virusuri

Boala "La France"
Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica
a piciorului, in raport cu diametrul palariei. In unele cazuri, ciuperca poate prezenta o
talie foarte mica.

Boli produse de bacterii

Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi
ataca in special suprafata cuticulei palariei, provocand boala petelor de bronz,
caracterizata prin pete de culoare galbuie, care ulterior devin brune.

[Type text]

Page 5

Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare,

pentru a nu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care
stagneaza la suprafata palariei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales daca
ventilatia se face direct, si stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.

Boli produse de ciuperci concurent saprofite

Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau
ciuperci soncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca
miceliul ciupercii de cultura sa se impanzeasca. In culturile de ciuperci mai frecvente
sunt urmatoarele:

Boala de gips
Boala de gips bruna
Mucegaiul cenusiu
Mucegaiul galben
Mucegaiul in forma de creier
Ciupercile cerneala
Ciupercile cupa

Boli produse de ciuperci parazite

Cele mai frecvente boli sunt:

Putregaiul moale
Putregaiul uscat
Mucegaiul cenusiu al lamelelor
Boala panzei de paianjen

Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stroma

miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta
impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Din cauza parametrilor de microclimat si a
prepararii defectuoase a compostului pot apare diferite malformatii care stagneaza
dezvoltarea normala a ciupercilor.
Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt :

[Type text]

Tantarii ciupercilor
Mustele Cecid
Puricii ciupercilor
Acarienii
Nematozii

Page 6

3.3 Microclimatul necesar:

Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La

temperaturi mai mari de 30 C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii
persista miceliul piere. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 C si poate intra
imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20 C
in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. Daca temperatura va fi mai
scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12 C
incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.
In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea
recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16 C
recoltarea se face zilnic), iar daca va fi mai ridicata (17-18 C) exista riscul uscarii. In
acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des.
Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile
repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru
indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir
de par.
Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit,
in special in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera
dioxid de carbon. In exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si
palarie redusa.
Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului,
insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a aerului
trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu umiditate
ridicata, decat un substrat uscat.
Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel,
pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele,
rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura
pe an.
Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii:
izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 C de la zi la noapte
[Type text]

Page 7

 posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata

posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic
sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii
sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere
Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in:
asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis
camera tampon la intrare
tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural prin
trestie, coceni, paie.
asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.
3.4 Tehnologia prepararii compostului
Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii.
De aceea, ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. Cel mai utilizat
este compostul. Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma
transformarilor biochimice, fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele
reziduale organice, de origine vegetala si animala, amestecate in proportii bine stabilite.
Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost si se poate gasi
in diferite stadii de humificare.
Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite.
Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari
(100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.
Compostul se prepara din urmatoarele ingrediente:
1.
paie de grau - 95%
amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) - 5%
2.
paie de grau(orz) -90%
tarate de grau sau faina de porumb - 5%
amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%
3.
[Type text]

Page 8

 paie de grau, orz sau orez,

balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna,
nefermentat, de culoare galbena
gainat solid
balegar de porc uscat
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o
insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare.
Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica
paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30%
paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar
putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.
Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel
putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din
balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre
mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza
precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa
gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 C.
Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine
lichidul ce iese din balegar.
Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru
constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica.
Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In
aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile
sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot
amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se
afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la
fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce.
[Type text]

Page 9

Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura

ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie
verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 C atunci se necesita o
mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca
temperatura depaseste 70 C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel
incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva
stropiri a gramezii.
Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior.
Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti
gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de
21-25 C.
Pasteurizarea are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat
acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele
carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la
cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare,
deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care
au avut un prim efect de pasteurizare.
De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care
necesita in mod obligatoriu acest tratament.

3.5 Modalitati de cultivare si asezarea substratului nutritiv

Metoda clasica
In culturile clasice se pot obtine pana la doua cicluri pe an, iar in culturile
intensive 4-5 cicluri pe an, fiecare ciclu avand mai multe valuri de recoltare. Ciupercile
Agaricus, desi mai sensibile si mai greu de crescut sunt mai bine vandute in tarile
membre UE, unde sunt cunoscute sub numele de "Champignon".

[Type text]

Page 10

Sistemul clasic nu presupune incalzirea localurilor de crestere, ventilatia nu este

dirijata nu aveti nevoie de instalatii de pasteurizare cu aburi. Se pot folosi pivnite,
grajduri, solarii, soproane, in general spatii fara incalzire, dar cu posibilitati de incalzire.
Cantitatea de ciuperci Agaricus obtinuta intr-un ciclu ajunge la de 6-10 kg.per
mp.
Sistemul intensiv
Sistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a temperaturii,
umiditatii si ventilatiei. Suprafata insamantata se mareste mult prin folosirea stelajelor
etajate pe 4-5 nivele. Se pot obtine mai multe cicluri pe an si rezulta profituri foarte mari
la 10-20 kg/mp/ciclu la Agaricus.
In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul
aburului sub presiune.
Asezare substrat nutritiv
In interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub diferite
forme, in functie de sistemul de cultura folosit.
Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit
datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata
ocupata.
Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm, geluite
sau captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat,
sa alunece usor la scoaterea din tipar. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1,5 m.
Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. In cazul tiparului cu fund, se va proceda la
rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat, spre deosebire
de cel fara fund, cand tiparul se va ridica.
Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat
mai rational spatiul de cultura.
Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Grosimea
substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150
kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2).

[Type text]

Page 11

Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul
orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm
la margine si 25 cm la mijloc.
Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului
orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta.
Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de
beton sau din profil metalic cu perete din asbociment.
Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru
doua biloane, primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.
Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm, mai mica in cazul
executarii straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.
Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC, si sunt potrivite pentru
aceasta cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera spatiu
gazda pentru nematozi. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie
sa fie mai mica de 12-15 cm, si mai mare de 30 cm.

3.6 Insamantarea miceliului

Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de
laborator, la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe
suprafata boabelor de cereale (orz, secara, grau) caz in care se numeste miceliu
granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta denumirea de miceliu clasic.
Insamantarea se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub
30 C, iar cea din mediul ambiant este de 24-25 C. Aceste conditii se pot realiza fara
nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie).
Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea
de 3-4 cm si la distanta de 20 cm. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe
pantele bilonului si un rand pe coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana
la adancimea mentionata, iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura, miceliul
granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un mic orificiu
de aerisire.
[Type text]

Page 12

In cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se executa

fie in cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv.
Se foloseste o cantitate de miceliu de 0,5-0,7% raportata la cantitatea de substrat
nutritiv.
3.7 Recoltarea ciupercilor

Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire,

sub diferite forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate.
Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a
velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu
velumul intreg, palaria inchisa, piciorul putin alungit. Recoltarea se executa in functie de
temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 C, dupa 2 zile la 13-14 C, zilnic la
16 C.
Pentru executarea recoltarii, ciupercile se apuca cu mana, se rasucesc si se
apasa usor in jos ; ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin desprinderea
din buchet. Dupa recoltare, cu un cutitas de inox, se taie baza piciorului si se sorteaza
pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul
de productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina.
O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare cu
10-12 ore, straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea
unei portiuni din stratul acoperitor.
In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile, se vor executa 25-40
recoltari, grupate in 4-8 valuri de recoltare, in functie de temperatura mediului ambiant
(val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor).
Dupa o perioada de 1,5-3 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului de
cultura, perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si
pregatit pentru un nou ciclu de cultura.
Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala, dupa care pe
toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica, prin pulverizarea unei

[Type text]

Page 13

solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalina 2 litri,
Lindatox 1 litru, apa 100 litri.
Ulterior, dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu:
bioxid de sulf, 30 g sulf/m3 incapere sau
aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere)
Dupa aerisire, in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru
un nou ciclu de cultura.
3.7 Ambalarea,Depozitarea si transportul ciupercilor
Ciupercile dintr-o unitate de ambalaj trebuie sa fie omogene, sa reprezinte
aceeasi origine, specie, varietate si tulpina, respectiv aceeasi calitate si calibru (daca
sunt calibrate). In plus, sa fie la acelasi stadiu de dezvoltare si sa prezinte aceeasi
coloratie. Ambalajul trebuie sa le asigure ciupercilor o protectie convenabila. Ambalajele
pentru ciuperci trebuie sa fie noi, curate, rezistente, nepoluante si in buna stare.
Ambalajele din carton atunci cand ciupercile sunt puse direct in ele ofera o mai
slaba protectie. Cartonul nu este prea rigid, iar in conditii de umiditate (camere de frig,
transport frig) se poate umezi si deforma. Cutiile din carton sunt mai potrivite pentru
ambalarea caserolelor in vederea transportului .
Cosuletele, laditele din lemn sunt traditionale pentru transportul si comercializarea
ciupercilor, dar pot deveni surse de contaminare periculoase pentru ciupercarii, atunci
cand sunt reutilizate. Avand un aspect rustic, ele pot fi folosite pe pietele locale, mai
ales pentru ciupercile mari si deschise. In unele cazuri, ciupercile sunt ambalate in
pungi PE (cu perforatii), de 0,5-1 kg capacitate.
Laditele, navetele din plastic (PVC) sunt foarte potrivite cele cu dimensiuni de 500 x
350 x 150 mm, sau 400 x 300 x 100 mm, de 3-5 kg capacitate, nu cu mult mai mari. Ele
sunt rezistente, permit trecerea aerului prin ele (au spatii libere), pot fi transportate
paletizat si sunt usor de spalat si dezinfectat.
Alveole, caserole, tavite (polistiren, PVC) transparente, albe sau colorate sunt cele
mai adecvate pentru preambalarea in cantitati mici a ciupercilor, respectiv de 0,2-1 kg.
Cea mai folosita culoare pentru aceste ambalaje este cea albastra cu nuante mai
[Type text]

Page 14

inchise, care pune cel mai bine in evidenta albul ciupercilor.

Se mai folosesc si caserole maron inchis, mai ales pentru varietatile crem si brune.
Caserolele si tavitele de unica folosinta pot fi acoperite cu folie stretch alimentara.
Filmul subtire din plastic transparent favorizeaza depozitarea in conditii bune a
ciupercilor, fara pierderimari de apa si cu schimburi gazoase reduse, prelungind timpul
de pastrare.
3.8 Conservarea ciupercilor
1 Uscarea ciupercilor
Ciupercile trebueisc pregatite pentru uscare, si in acest sens nu orice ciuperca se
preteaza acestei metode de conservare. Se aleg doar exemplarele frumoase si
sanatoase, trebuiesc indepartate partile alterate ale ciupercii, baza piciorului sau in
unele cazul intreg piciorul ciupercii daca acesta este prea tare, fibros. Se vor curata
urmele de pamant insa fara a se spala ciuperca. Ciueprcile care dorim ale conserva prin
uscare nu vor fi spalate decat inainte de utilizare. Apoi ciupercile se taie in felii subtiri 23mm grosime dupa care se vor aseza in functie de ceea ce dispunem pe un gratar,
plasa, planseta de lemn curate si bine uscate, unde vor fi acoperite pe cat posibil cu o
panza usoara pentru a ferii ciupercile de insectele care si-ar depune oule in acestea.
Aceste gratare apoi se aseaza la soare nu prea puternic (seara se vor recupera pentru
a nu reabsorbii umezeala) si se repeta procedeul pana cand feliile de ciuperci devin
scortoase si strangand-le intre degete nu mai lasa umezeala.
2 Conservarea in ulei
Pentru ciupercile in ulei vom selecta doar ciupercile sanatoase, proaspete si tari.
Se curata si spala ciupercile destinate conservarii, se feliaza si oparesc cu otet in raport
de 1kg ciuperci / 1 litru otet si 0.5litri vin alb, la care se adauga sare, piper, foi de dfin
sau chiar alte condimente. Se scurg apoi ciupercile timp de 15 minute dupa care se
aseaza la uscat 24 ore dupa care se aseaza in borcane si se toarna peste ele ulei d
masline, porumb sau dovleac. Pentru sterilizare se mai fierb borcanele inca 20 minute.
3 Congelarea ciupercilor
Este o metoda de uz mai recent, prin care ciupercile curatate se feliaza si se aseaza pe
foi de carton una langa alta (nu suprapuse) si se congeleaza, ca mai apoi odata
congelate sa se poata muta in pungi de plastic sau alte recipiente si putanduse pastra
astfel pina la un an in congelator

[Type text]

Page 15

4. Localizarea afacerii

Firma S.C. Agaricus S.R.L. va avea ca obiect de activitate cultivarea ciupercilor

Champignon.
Ciupercaria va avea sediul in comuna Telciu judetul Bistrita-Nasaud, aici se va
construi hala de cultivare a ciupercilor.
Suprafata totala a terenului este de 600 m din care 500 se utilizeaza pentru
constructia halei,iar restul de 100 m se va amenaja o parcare pentru client si angajati.
Pretul constructiei este de 160.000

10.000 Amenajarea parcarii

150.000 Construirea halei

5. Alegerea utilajelor la tipo-dimensiunea din proiect

Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o mica

"industrie". Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei, care sa
asigure un maxim de randament, prin reducerea costurilor de exploatare, obtinerea
unor productii de calitate si crearea unui sistem integrat.
Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Cantitatea si calitatea de
aer proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi.
Ventilatoarele utilizate sunt centrifugale si axiale , avand capacitate intre 500 - 18.000
mc/h.
Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor, ventilatia este strict necesara , astfel
sistemele de ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem de
redus.

Utilajele necesare sunt:

[Type text]

Sistem de ventilatie

Page 16

Sistemele de ventilatie pentru admisie aer proaspat sunt prevazute cu varianta

de recirculare a aerului, filtrare - curatare aer datorita filtrelor HEPA incorporate.
Sistem de incalzire cu aer cald, ventilator in trei trepte.
Sistem racire aer

Umidificator
Masina de ambalat in caserole
Instrumente de masura si control

6. Selectarea utilajelor pe tipo-dimensiuni din diferite oferte

6.1 Ventilator
1. Sistem de ventilatie descentralizat cu recuperare de caldura S 100
Sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, eficient pentru introducere si evacuare aer ;
Acumulator High-tech ceramic cu recuperare de caldura pana la 95%
Ventilator reversibil EC cu consum scazut de energie de 2-4 w si voltaj de 12 V;
Automatizare ce poate opera pana la 4 unitati(nu este inclusa in pret);
Instalare usoara prin tub telescopic patrat de 162x162mm, reglabil intre 240 - 440 mm;
Purificarea aerului prin filtru G3 integrat;
Proiectat pentru functionare permanenta, conectat in permanenta la sursa de curent;
Ideal pentru spatii domestice de pana la 40 mp;
Economiseste circa 25kwh/mp/an de energie-calorica.
Pret: 359

2. Ventilator axial 32500 m3/h HJB 110 T4 0,75 kW

Ventilator axial cu transmisie prin curea.
Carcasa din tabla de otel galvanizat.
Echipat cu grila gravitationala cu inchidere automata.

[Type text]

Page 17

Rotor din tabla de otel inoxidabil (AISI 304).

Grila de protectie pe aspiratie.
Prevazut cu usa de acces pentru revizie motor si legaturi electrice.
Motor asincron cu rotor in scurtcircuit IP55, clasa F.
Temperatura maxima de lucru: 50C.
Tensiune de alimentare: 230V/400V 50Hz.

Pret: 1011

3. Ventilator axial cu transmisie prin curea.

Carcasa din tabla de otel galvanizat.
Echipat cu grila gravitationala cu inchidere automata.
Rotor din tabla de otel inoxidabil (AISI 304).
Grila de protectie pe aspiratie.
Prevazut cu usa de acces pentru revizie motor si legaturi electrice.
Motor asincron cu rotor in scurtcircuit IP55, clasa F.
Temperatura maxima de lucru: 50C.

Pret: 1170

Prima variant este optima.

Se achizitioneaza 10 bucati => 3590

6.2 Sistem de racire aer

1. Ventiloconvector centrifugal de interior pentru racire si incalzire cu aer- apa disponibil

in 10 dimensiuni.
Caracteristici:
-Design compact
-Ventilator cu 6 viteze de rotatie (3 conectate)
-Filtru lavabil din polipropilena
-Certificare CE

Pret: 726
2. Ventiloconvector de perete GREE Plano FP-85 BA2/A-K

Categorie : Ventiloconvectoare de Perete | Ventiloconvectoare de Perete Gree

[Type text]

Page 18

Capacitate racire (kW) : 4.2

Capacitate incalzire (kW) : 6.3
Debit de aer maxim (mc/h) : 850
Pret 500

Din aceste 2 oferte am considerat ca alegerea optima este a 2 a varianta .

Se achizitioneaza 4 bucati => 2000

6.3 Umidificator
Disponibil pentru apa standard (inox) sau apa demineralizata (alama)
Gestiune automatica a electrovanei de incarcare apa
Autoprotectia sistemului in cazul absentei apei
Controlul umidificatorului
Intrare 0-10V sau On-OFF pentru controlerul extern
Intrare pentru sonda de umiditate pentru controlerul intern
Vizualizarea presiunii instantanee
Controlul timpului de functionare al pompei

Pret: 1000
6.4 Masina de sigilat casserole
1.

Producator: Ecovac
Utilizare: industrial
Dimeniuni exterioare: 280x500x600H
Dimensiune max. caserola: 265 x 196 mm
Ciclu de lucru: Semiautomat
Panou Control: Digital
Putere instalata: 600 W

[Type text]

Page 19

Alimentare: 230 V / 50 Hz

Pret: 1315 euro

2. Masina pentru termosigilare caserole,
dimensiune maxima container 265x325mm,
panou comanda digital,
ciclu de lucru semi-automat,
alimentare 220V,
putere 1,2Kw,
dimensiuni 400X500X600mm

Pret: 1520 euro

3.Masina pentru termosigilare caserole cu vacumare,
dimensiune maxima container 265x325mm,
panou comanda digital cu LCD,
senzor vacumare, ciclu de lucru automat,
pompa vacum 25 m3/h, presiune maxima 3/4 bar,
alimentare 220V,
putere 1,8 Kw,
suport cu roti,
dimensiuni 610x600X1100mm

Pret : 6360 euro

Analizand cele 3 oferte am considerat ca a 3 a oferta este optima deoarece sete
cu vacumare .
Pret : 6360 euro

6.5 Instrumente de masura si control

1.

geo-FENNEL Umidometru cu 2 pini tip 590

[Type text]

Page 20

Afisaj digital in % Indicatii suplimentare cu 3 LED-uri :

Indicator baterie:
Oprire automata.
Precizia: +/- 2% Temperatura de operare: 0-40 grade C:
Dimensiuni: 193mmx44mmx40mm Greutate 150g cu baterii 4xAAA/ 1,5V;
Pret : 150
2. KAST Pocket-Sized pH Meter - aparat masurare pH 1049269

Alimentare: 3 x LR44
Durata de functionare: aproximativ 15 ore de folosire Greutate: 50g
Pret: 100
6.6 Compost
ciuperci champignon albe, faza 3, din import.
Pret 25 ron/sac, inclusiv turba aferenta si instructiuni
Se achizitioneaza 5000 de saci
Pret : 28.000

7 Stabilirea costului investitiei

Costul investitiei se stabileste adunand costul utilajelor a halei si a compostului .
Costul halei + parcare => 160.000
Utilaje => 100+159+1000+2000+3590 +6000=>13.000
Compost => 28.000

Total investitie : 201.000

8 Proiectarea activitatii de productie si profit pe 10 ani

[Type text]

Page 21

Dupa un studiu al pietei se observa ca pretul ciupercilor champignon variaza in

intervalul 9 lei/kg.
Intr-un m cultivi 100 kg/an in 4-5 cicluri de cultura.
Productia pe an la 500m este 50000 kg
Venitul pe an este deci 50000*9=450.000 lei => 100.000
Deci venitul pe 10 ani este estimate 100.000*10=1.000.000
Venitul lunar este 8.300 ,
-salarii : 2000
-cheltuieli : 800
-compost : 2000
-Rata bancara 1000
Profit lunar 2500
Profit pe 10 ani =>300.000

9 Stabilirea schemei de finantare

Finantarea va fi 50% fonduri europene nerambursabile prin masura 123
Restul de 100.000 provin dintr-un credit bancar:
Credit Agricole
Dobanda4,30 %
DAE4,44 %
Rata lunara1.027 EUR
Cost total123.460 EUR

[Type text]

Page 22

10Bibliografie
http://www.coolinaria.ro/a/335/Consumul-de-ciuperci-creste-rezistentaorganismului.html 01/04/2015 15:05
http://www.afacerilacheie.net/articole/afaceri-profitabile/istoricul-cultivarii-ciupercilor-1541.html 02/04/2015
http://ciuperci.crestere-melci.ro/11/compostul-metode-de-prelucrare
11:20
http://www.ciupercarii.eu/miceliu-ciuperci.html

03/04/2015

03/04/2015

11:53

http://www.afacerilacheie.net/articole/articole-afaceri/ciupercarie_ambalarea-pastrareasi-transportul-ciupercilor-1607.html 03/04/2015 12:00

http://www.ciupercarii.eu/norme-etichetare-ciuperci.html
http://ciupercomania.blogspot.com/2013/11/conservarea-ciupercilor.html
12:15

03/04/2015

http://ideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/bolile-si-daunatorii-care-producpagube-in-cultura-ciupercilor-champignon-4836.html 03/04/2015 12:46

http://www.business24.ro/start-up/infiintare-firma/startup-o-afacere-de-succes-ghiciciuperca-ce-i-1533891 03/04/2015 12:52
http://www.ciupercarii.eu/automatizari-ciupercarii.html

04/04/2015 9:00

http://www.airguru.ro/produse/175-Tratare-aer/198-Umidificare-aer/376-Umidificatoareprofesionale/223-Umidificatoare-de-presiune/877-Umidificator-de-presiune-ElsteamHPNDEMI7L-P.html 04/04/2015 10:22

http://www.casesolare.ro/sistem_de_ventilatie_descentralizat_cu_recuperare_de_caldur
a_s_100 04/04/2015 10:49
http://www.ventilatoareonline.ro/?
gclid=Cj0KEQjwl_6oBRDHxNGz6ueJufMBEiQAvm_k_nzaPtEYD3Z3avy56PVLMhImrF
6XBy1IQa1_j8gSiscaAhSf8P8HAQ 04/04/2015 11:10

[Type text]

Page 23

http://www.bizoo.ro/firma/karpcom/vanzare/7969469/compost-ciuperci-champignon
04/04/2015 13:08
http://www.vreaucredit.ro/credite/credit-ipotecar-constructie-imobil-lei-la-credit-agricole2467/ 04/04/2015 13:53

[Type text]

Page 24

[Type text]

Page 25