Sunteți pe pagina 1din 28

Amprentarea cmpului protetic

edentat total
DONESCU CRISTINA, 3405

Amprentarea constituie modalitatea practic de

nregistrare plastic a cmpului protetic.


Amprenta reprezint copia negativ a cmpului protetic.
n concepia actual, amprentarea cmpului protetic
edentat total decurge n 2 faze distincte:
1. Amprentarea preliminar pt realizarea portamprentei
individuale cu o mai bun adaptare la CP
2. Amprentarea final(funcional) pt realizarea
modelului funcional pe care se va confeciona proteza

Etapele amprentrii preliminare dup L.Eni


1.
2.
3.
4.
5.

Pregtirea pacientului
Alegerea i verificarea lingurii amprentare
Alegerea materialului de amprentare
Folosirea unei anumite tehnici de amprentare
Indicaii pt laborator n vederea confecionrii
lingurii individuale

Pregtirea pacientului
Informare
Realizarea manoperei pe un camp protetic sntos
Prezena inflamaiilor, plgilor postextracionale i

chirurgicale vindecate incomplet contraindicaii!


Pozitia pacientului vertical
Toaleta campului protetic

Alegerea i verificarea lingurii amprentare


Se utilizeaz o portamprent standart/universal
Trebuie s se in seama de mrimea zonei de sprijin, de

limea arcadei i lungimea crestelor edentate.


Mrimea lingurii:
Maxil: se extinde vestibular pn la zona mucoasei neutre, iar
posterior s ajung pn la anul pterigo-maxilar, dep ind
linia Ah cu 1-2 mm.
Mandibul: cuprinde creasta edentat, extinzndu-se
vestibular pn la zona mucoasei neutre, iar lingual pn la
linia oblic intern. Posterior cuprinde neaprat zona
tuberculului piriform, pn la inseria ligamentului
pterigomandibular.

Limea lingurii
Corespunde limii maxilarului, creasta edentat
plasndu-se la mijlocul jgheabului, iar ntre pereii
lingurii i zona de sprijin trebuie s existe un spaiu
de 4-5 mm. Acesta e necesar pt umplerea
materialului amprentar.

Verificarea lingurii amprentare


Maxil: lingura se introduce n cavitatea bucal. Marginea

posterioar a lingurii e plasat n fundul an ului pterigo-maxilar, n


timp ce marginea anterioar este inut la distan de creasta
edentat. Apoi bolnavul apropie mandibula pn la pozi ia gurii u or
deschise iar marginea anterior a lingurii va fi ridicat pe CP pn la
fundul de sac vestibular.n timpul acestei mi cri, creasta edentat
frontal trebuie s se plaseze pe mijlocul jgheabului fr ca lingura s
sufere deplasri antero-posterioare.
Mandibul: se acord atenie cuprinderii tuberculului piriform.
Interesul este s punem n tensiune ligamentul pterigo-mandibular,
astfel c marginea posterioar va fi plasat imediat n apropierea
inseriei ligamentului. Se va apasa i zona frontal, urmrindu-se ca
marginea extern a acesteia s se plaseze n fundul de sac vestibular.

Alegerea materialului de amprent


Alginatul este materialul de elecie.
Dac nu e posibil turnarea
amprentelor n timp util
(10-30min), se folosesc
elastomerii de sintez.

Amprentarea propriu-zis
Amprentarea cu alginat:
Toaleta cu ap a cmpului protetic pt eliminarea salivei vscoase
Alegerea i verificarea lingurii amprentare
Pregtirea alginatului de consisten vscoas
Aplicarea pastei pe lingura uscat, cu o u oar dep ire a marginilor
lingurii. Umezirea cu ap i netezirea materialului
Introducerea n cavitatea bucal
n anumite situaii clinice, n care apreciem c materialul nu se poate
insinua n toate zonele CP(palat nalt, creste retentive, hernierea glandei
sublinguale, etc.), este oprit o cantitate de alginat care se aplic cu
ajutorul unei spatule n zonele respective.
Centrarea lingurii pe suprafaa de sprijin i nfundarea pn ce alginatul
ajunge complet n fundul de sac vestibular. Mnerul lingurii trebuie fixat
pe linia median!

nfundarea lingurii se face prin presiuni alternative n dreapta, apoi


stnga, exercitndu-se concomitent uoare trac iuni spre exterior ale
obrazului, de partea n care are loc nfundarea lingurii. Scopul acestor
micri este de a elimina aerul din anul vestibular, precum i de la
nivelul palatului.
Dup nfundarea complet a lingurii,
ncep micrile de modelaj pentru
vestibul, pt zona posterioar: mimarea
flueratului, strngerea buzelor, traciuni
ale comisurilor nainte i n jos, masaje
rotatorii pe obraz. Nu se recomand deschiderea larg a cavit ii
bucale pentru ca apofiza coronoid intr n spa iu i deplaseaz
lingura inferior => amprentare incorect.

Odat terminat funcionalizarea, amprenta va fi

meninut pe CP pn la priza definitiv a materialului


amprentar.
Se mai poate utiliza tehnica de nfundare a lingurii ncepnd
cu zona posterioar i terminnd cu regiunea frontal
Indepartarea amprentei se face printr-o singur micare n
sens vertical, evitndu-se bascularea i micrile rotative.
Pt a uura desprinderea,
degetele se aplic pe marginea
amprentei n regiunea premolarilor i pe mner.

Controlul amprentei
Urmrete:
Redarea integritii zonei de sprijin, fr minusuri
Marginile amprentei trebuie s fie de grosime uniform i nedesprinse

de lingur
Dac marginile amprentei sunt prea groase sau sub iri, se repet
amprenta.
- Se repet amprenta cnd exist
poriuni ale lingurii neacoperite de
material, bule sau imperfeciuni,
defeciuni de centrare.
- Amprenta se spal cu ap i, cu
creionul chimic se traseaz limitele m
mucoasei neutre.

Indicaii pentru laborator


Dup ndeprtarea amprentei preliminare din cavitatea bucal se ridic problema
evidenierii limitelor marginale ale CP, ce urmeaz s marcheze limitele lingurii
individuale, care urmeaz s se extind pn n zona mucoasei neutre.
Practicienii nceptori confund aceast zon cu adncimea fundului de sac
vestibular. n realitate, mucoasa neutr se gse te la distan de 1-2mm de
fundul de sac vestibular.
Prof. Ene recomand delimitarea conturului marginal pe amprenta preliminar cu
creionul chimic astfel:
Maxil: se ocolesc cu o linie tuberozit ile, se nseamn pozi ia foveelor palatine i
se unesc cele trei repere printr-un traseu arcuit. La nivelul an ului vestibular se
depisteaz din aproape n aproape limita dintre mucoasa fix i cea mobil, ce se
transpune printr-o linie continu pe amprent, ocolind frenurile laterale i ale
buzei superioare.
Mandibul: traseul de delimitare include tuberculii piriformi pn la inser ia
ligamentului pterigo-mandibular, vestibular-mucoasa neutr, lingual-inser ia
frenului i linia oblic extern.

Pe fia de comand se noteaz:


1. Materialul de confecionare a lingurii individuale
2. Poziia mnerului lingurii
3. Poziia butonilor de presiune
4. Folierea anumitor zone pe model

Amprenta funcional
Amprenta functionala reprezinta ultima reproducere negativa a campului
protetic luata cu lingura individuala si un material de amprenta care sa
permita inregistrarea tuturor elementelor campului protetic in
conditiile modelarii functionale marginale.
In urma amprentarii functionale se obtine modelul functional, final, pe
care se va confectiona proteza mobila finita.

Obiective
Obiectivele biomecanice
a)asigurarea mentinerii protezei totale.
b)asigurarea stabilitatii protezelor totale
Obiectivele functionale
a) functia estetica se obtine prin modelarea marginala si a versantului vestibular a
amprentei functionale, a grosimii ei pentru refacerea plenitudinii obrajilor, a santurilor
periorale. Se indica in aceste cazuri materiale de vascozitate lent progresiva.
b) functia fonetica este folosita pentru anumite tehnici de amprenta functionala sau testele
fonetice pot completa modelarile functionale clasice.
c) functia masticatorie se realizeaza prin asigurarea unui sprijin corespunzator.
d)deglutitia este folosita pentru tehnicile speciale de amprentare functionala.
Obiectivele biologice
Amprenta functionala are ca obiectiv final obtinerea in totalitate a pozitiei optime in
cavitatea orala a protezei totale. Astfel prin amprenta functionala se repozitioneaza
partile moi, santurile periorale, musculatura oro-faciala, limba, fundurile de sac, se
inregistreaza echilibrul neuro-muscular, toate schitand dinamica si statica protezei totale.

Clasificarea amprentelor functionale


Dupa modelarea marginala a amprentei
a). amprenta functionala mucostatica.
Tehnica de amprentare presupune folosirea unui material de amprenta foarte fluid, cu o
lingura individuala cu marginile mult scurtate pentru a nu influenta periferia campului
protetic. Dupa aplicarea amprentei functionale in cavitatea orala, ea este mentinuta fara
presiune, iar medicul si pacientul nu fac nici o miscare de modelare functionala. Proteza
totala finita va avea marginile subtiri si scurte, fara a fi puse in valoare succiunea si
tonicitatea musculara. Modelarea marginala se realizeaza intr-o perioada de timp
indelungata prin retusuri repetate care necesita o mare experienta clinica din partea
medicului.
b). amprenta functionala mucodinamica.
Pentru aceasta se foloseste lingura individuala adaptata marginal in cavitatea orala pana la
limita dintre mucoasa fixa si cea mobila. Adaptarea se realizeaza prin miscari test, stabilite
de Herbst sau dupa criterii anatomo-functionale recomandate de Schreinemakers. Fundurile
de sac se mobilizeaza in acest caz dupa gradul de vascozitate al materialului, iar amprenta
functionala repeta aceleasi miscari test sau criterii anatomo-functionale. In acest mod
marginile lingurii individuale sunt bine delimitate, ocolesc formatiunile mobile periferice si
se obtine o foarte buna succiune.
1.

2. Dupa gradul de compresiune a amprentei functionale pe


campul protetic, tehnicile de amprentare sunt:
a) amprenta functionala compresiva indicata pentru
campurile protetice dure foloseste port-amprente rezistente,
materiale cu vascozitate.
b) amprenta functionala decompresiva sau de
despovarare indicate pentru campurile protetice moi,
campuri protetice cu zone sensibile, dureroase. Se practica
obtinerea unei compresiuni selective in timpul amprentei
functionale prin distantarea lingurii individuale prin foliere
sau despovararea zonala prin orificii in lingura individuala in
dreptul zonelor sensibile.

3. Dupa numarul de materiale folosite pentru amprenta


functionala:
a) amprente functionale simple ce utilizeaza un singur
material de amprentare.
b) amprente functionale compuse sau compozite utilizeaza
cel putin doua materiale de amprenta functionala de
consistenta si fluiditate diferita.
4. Dupa functia folosita drept mijloc de modelare a amprentei
functionale in teste automatizate:
a) teste fonetice, Herve, Devin.
b) teste de deglutitie, Hromatka.
c) teste de masticatie, Max Spreng.

Fazele clinice de realizare a amprentei


functionale
1. pregatirea amprentarii functionale.
2. adaptarea lingurii individuale.
3. alegerea materialului pentru amprenta

functionala.
4. alegerea tehnicii de amprenta functionala.
5. verificarea amprentei functionale.
6. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii
sabloanelor de ocluzie.

Pregatirea amprentarii functionale.


Amprenta functionala reprezinta o etapa clinica care

necesita o familiarizare a pacientului cu aceasta faza


si in functie de tehnica de amprentare aleasa se vor
repeta sau invata o serie de manevre necesare
modelarii amprentei functionale.
Instrumentarul stomatologic trebuie adaptat acestei
etape in functie de obiectivele urmarite.

Adaptarea lingurii individuale.


verificarea extraorala. Se controleaza stabilitatea lingurii

individuale pe modelul de gips, limitele marginale daca


corespund fundurilor de sac, daca s-a respectat indicatiile
referitoare la materialul utilizat, realizarea despovararilor
prin distantare, modul de plasare a manerului lingurii
individuale, butonilor de presiune, prezenta valului de
ocluzie.
verificarea intraorala. Se urmareste prin examen clinic
stabilitatea lingurii individuale pe campul protetic, raportul
marginilor cu limita de mucoasa pasiv mobila, jocul
formatiunilor mobile de la periferia campului protetic si
limita de reflexie a mucoasei pasiv-mobile. Teste func ionale.

Alegerea materialului si a tehnicii de


amprentare functionala
Se prepara materialul pentru amprenta functionala dupa indicatiile din prospect,
se aplica pe suprafata mucosala a lingurii individuale un strat uniform de 1,5-2
mm grosime, inclusiv marginile si fetele externe. Din acest moment se
realizeaza urmatoarele etape:
- realizarea sprijinului si adeziunii, cand lingura individuala cu materialul pentru
amprentare se introduce in cavitatea orala, se centreaza lingura, se fac presiuni
usoare ale amprentei pe campul protetic, intercalate cu perioade de repaus
pentru a permite tesuturilor sa revina la pozitia initiala.
- realizarea inchiderii marginale se efectuiaza prin miscari functionale ale
periferiei campului protetic la fel ca la adaptarea lingurii individuale, cu ajutorul
testelor Herbst, prin teste fonetice, de deglutitie, pana la priza materialului.
- realizarea tonicitatii musculare, rezolvarea obiectivelor functionale de
fizionomie si fonatie in stransa armonie cu etapa anterioara. In timpul
executarii miscarilor de modelare functionala periferica, medicul poate realiza
masaje circulare cu presiune minima la nivelul marginal.

Verificarea amprentei functionale


Controlul amprentei functionale incepe in ordine inversa cu obiectivele si etapele
anterioare:
- controlul versantilor externi ai lingurii individuale pe care se gaseste modelat
materialul de amprenta de musculatura orbicularilor, buccinatorului, mobilitatea
limbii; controlul aspectului fizionomic.
- indepartarea amprentei din cavitatea orala fara a o deforma si verificarea marginilor
amprentei care trebuie sa fie acoperite de materialul de amprenta.
- verificarea zonelor de sprijin prin comparatie cu elementele din cavitatea orala si
anume: daca presiunea a fost transmisa in mod egal pe intreaga suprafata de
sprijin, prezenta bulelor de aer, plusurile de material. Marginile amprentei foarte
subtiri si nesustinute de lingura individuala se indeparteaza.
Daca lingura nu a fost centrata sau nu s-au obtinut obiectivele urmarite prin
amprenta functionala, se repeta aceasta etapa clinica.
Amprenta functionala se dezinfecteaza cu solutie de glutaraldehida 2%, clorhexidina,
apoi se trimite in laborator cu masurile luate pentru asigurarea transportului si a
conservarii amprentei.

Stabilirea indicatiilor necesare realizarii


sabloanelor de ocluzie

Se recomanda laboratorului materialul din care se


confectioneaza baza sablonului de ocluzie (placa de
baza sau acrilat) si bordura de ocluzie (din ceara sau
material termoplastic).

Bibliografie
Biblioteca www.scribd.ro
http://www.rasfoiesc.com/
Protetica dentara, vol.II- Forna Norina, Bucureti,

2011
Protetic dentar, Postolachi I et colab., Chiinu,
1993