_________________________________________________________________

RAMINETI

IN CRISTOS

CTEVA

CUGETARI PRIVITOARE LA BINECUVNTARILE

COMUNIUNII PERMANENTE CU FIUL LUI DUMNEZEU

DE

ANDREW

MURRAY
<Ramneti n Mine si voi ramne n voi>

_________________________________________________________________

PREFATA AUTORULUI
In timpul cnd a fost pe pamnt Isus arata relatia pe care
discipolii Sai trebuie sa o aiba cu El prin aceste cuvinte:
<Urmati-Ma> Cnd a sosit timpul sa urce la cer, a folosit o alta
expresie pentru a arata ce comuniune intima si spirituala trebuie
sa se stabileasca ntre ei si El:<Ramneti n Mine> le-a spus EL.
Sensul profund al acestor cuvinte si promisiunile pe care le
cuprind, ramn din pacate ascunse pentru o buna parte dintre
discipolii lui Isus. Cu toate ca se ncred n Mntuitorul lor
pentru iertarea p_catelor, pentru sprijinul de care au nevoie, si
cauta ntr-o anumita masura sa I se supuna, ei nu au totusi
experienta unei comuniuni intime, vii la care Isus ne invita pe
toti prin cuvintele: <Ramneti n Mine> Ei pierd astfel binefaceri
nebanuite, iar pierderea nu este numai a lor ci si a bisericii si
a lumii.
Ignoranta este adesea sursa necredintei lor si motivul pentru
care ei se bucura asa de putin de completa mntuire pregatita
penntru ei.
Daca se va predica n bisericile noastre viata n Cristos,
comuniunea vie cu El, experienta prezentei Sale si a sprijinului
Sau zilnic, vom vedea o buna parte din credinciosi primind cu
bucurie aceasta viata noua iar roadele nu se vor lasa asteptate.
Aceste cugetari au fost publicate din dorinta de a ajuta pe cei
care nu au reusit nca sa n_eleaga cea ce Mntuitorul a vrut sa
zica prin aceasta porunca, sau pentru cei care nca nu cred ca
aceasta viata le este accesibila. Un copil si invata lectia prin
nenumarate repetari. Credinciosul fixndu-si atentia rnd pe rnd
asupra fiecarei fete ale credintei, va ajunge sa-si nsuseasca cu
timpul,toate nvatamintele.
Noi speram ca va fi util pentru multi sa mediteze cu noi zi de
zi timp de o luna la sensul pildei vitei si a mladitelor.
Experienta
acestei
comuniuni
cu
Cristos
ne
va
aparea
indispensabila pentru o viata ntradevar crestina si vom descoperi
binecuvntarile imense care decurg din ea. SA meditam n rugaciune
si sa-l acceptam prin credinta pe Isus pe de-a-ntregul, cel care
ni se ofera, iar Duhul Sfnt va face acest cuvnt duh si viata,
devenind pentru noi puterea lui Dumnezeu spre mntuirea noastra.
Dumnezeu (VEUILLE) n mila sa binecuvnteze aceasta carticica.

Pentru cei care cauta sa-l cunoasca mai bine si pentru a arata
acelora dintre copiii Lui care vor nca sa traiasca pentru ei
nsisi felul n care El i vrea pe de-a-ntregul ai Lui, cautnd
nu-mai ntr-o comuniune deplina cu El, bucuria nemarginita dupa
care ei suspina. Iar noi care am gustat deja din binecuvntarile
acestei vieti sa fim zi de zi martori din ce n ce mai fideli ai
puterii Domnului nostru, pentru a ne pastra n El pentru a putea
astfel sa conducem si pe altii pe aceasta cale.
In ncheiere, va rugam sa ne permiteti sa dam un mic sfat
cititorilor nostri: este nevoie de timp pentru a creste n Isus,
vita; nu va asteptati sa raminesi n El fara sa-i consacrati
timpul necesar. Nu este suficient doar sa citim Scripturile sau
meditatii ca acestea, sa-i cerem lui Dumnezeu binecuvntarile Sale
pentru a ne relua apoi preocuparile zilnice cu credinta ca aceste
binecuv-ntari vor veni.
NU! Este nevoie n fiecare zi de momente de comuniune directa cu
Isus si cu Dumnezeu. Stim foarte bine ca este nevoie sa consacram
zilnic cteva momente pentru odihna. Orice muncitor si rezerva un
anumit timp pentru masa. Stim foarte bine ca nu este indicat a lua
n graba o anumita cantitate de mncare; tot asa pentru a trai
prin Isus trebuie sa ne hranim cu El (Ioan6.57) Noi trebuie sa ne
hranim cu pinea cereasca pe care Tatal ne-a dat-o n Fiul.
ncercati deci ca de acum ncolo, naintea, n timpul si dupa
citirea Bibliei, sa va puneti n contact cu persoana vie a Lui
Isus, pentru a va plasa ntr-o maniera directa sub influienta Sa
divina. Dati-i deci voie sa-si manifeste puterea asupra voastra,
sa va pastreze n siguranta, n puternica Sa comuniune.
Ne rugam ca binefacerile ramnerii n Cristos, mpreun_ cu
bogatele binecuvintari care decurg din aceasta sa fie acordate
tuturor cititorilor acestui volum. Harul lui Isus, dragostea lui
Dumnezeu si comuniunea cu Duhul-Sfnt sa fie partea lor zilnica.
Amin.

Ioan XV,1-12
<Eu snt adevarata vita si Tatal Meu este viticultorul. Pe orice
mladita care n-aduce roada n Mine El o taie, si orice mladita
care aduce roada, o curateste, ca sa aduca si mai multa roada.
Acum voi sntesi curati din pricina cuvntului pe care vi L-am
spus. Ramineti n Mine si Eu voi ramne n voi; dupa cum mladita
nu poate sa dea roada de la sine, daca nu ramne n vita, tot asa
nici voi nu puteti daca nu Ramneti n Mine. Eu snt vi_a voi
ml_di_ele.Ciner amne n Mine si n cine r_mn Eu aduce mult_
road_,caci desp_r_isi de Mine nu putesi face nimic. Daca cineva
nu r_mne n Mine este aruncat afar_ ca ml_di_a si se usuca; si

ele snt strnse,aruncate n foc si ard. Daca Ramneti n Mine si

cuvintele Mele r_mn n voi, ceresi orice vesi vrea si vi se va
da.n aceasta Tat_l Meu este pream_rit ca sa aducesi road_ mult_
si sa fisi ucenici ai Mei. Cum M-a iubit pe Mine Tat_l, a_a v-am
iubit si Eu pe voi. Ramneti n dragostea
Mea. Daca
pazisi
poruncile Mele, vesi r_mne n dragostea Mea, dup_ cum si Eu am
p_zit poruncile Tat_lui Meu si r_mn n dragostea Lui. V-am spus
aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sa fie n voi si
bucuria voastr_ sa fie deplin_>.

- 2 -

PRIMA

ZI

Ramneti
n
Cristos
voi
care
sntesi
venisi
la
El
<venisi
la
Mine>
(Matei
9.28)
<Ramneti
n
Mine>
(Ioan
15.4
)
Tuturor celor care au primit ndemnul <venisi la Mine> li se
adreseaz_ si aceast_ nou_ invita_ie <Ramneti n Mine> Niciodat_
noi nu am regretat ca am venit la Isus, noi am dovedit ca el este
fidel promisiunilor Sale. El ne-a acordat o iertare complet_ si
gratuit_.El ne-a f_cut p_rtasi la bucuria si binecuvntarile dragostei Sale,noi am gasit lng_ El mai mult dect speram.
Cu toate acestea,cu timpul,apar dezamagiri; binecuvntarile care
ne-au adus atta bucurie la nceput nu au durat; bucuria si dragostea care ne-a umplut inimile la prima noastr_ ntlnire cu
Mntuitorul, departe de a cre_te, pu_in cte pu_in au disp_rut,
iar noi ne ntreb_m de ce. R_spunsul este simplu:ne-am ndep_rtat
de Cristos. Binecuvntarile pe care El le promite snt strns legate de acest <venisi la Mine> si nu pot fi gustate dect ntr-o
comuniune intim_ cu El. Daca ne-a spus sa venim la El, nu a
f_cut-o pentru a ne dovedi pentru cteva clipe, ce au urmat convertirii noastre, existen_a bucuriei iert_rii, pentru ca apoi sa
ne lase sa ne rentoarcem la triste_ea si p_catele noastre,
ntorcndu-ne la viata noastr_ de dinainte. El ne-a preg_tit pentru ceva mult mai bun. El vrea sa ne faca sa r_mnem n El si sa
ne bucur_m de comuniunea permanent_ cu El n mijlocul ocupa_iilor
noastre cotidiene. Daca nu n_elegem acest lucru nu putem pastra
pacea pe care am g_sit-o venind la El.n acest timp,dragostea puternica cu care El ne-a spus: <venisi la Mine> este cea care l
face sa adauge <Ramneti n Mine>. Binecuvntarile care nsotesc
acest din urm_ apel dep__esc cu mult pe cele ce-l nso_esc pe
primul.Noi nu putem realiza dinainte bog__iile pe care aceste cuvinte le cuprind pentru oricine le accept_.
< Ramneti n Mine> a spus Isus si nu cu Mine. El vrea sa stabileasca astfel un raport de natur_ mult mai intim_, El vrea sa ne
faca participansi la viata Sa divina. Venind la El noi trebuie sa
si r_mnem n El. Aceleasi motive care ne-au f_cut sa ne apropiem
de El trebuie sa ne faca sa si r_mnem n El. Teama de p_cat si
de nenorocirile care le antrneaz_, sentimentul de dezamagire si
dorin_a de a fi eliberasi din leg_turile p_catului pentru a fi
redasi sfinsi si puri si sa g_sim pacea pentru sufletele noastre,
nevoia de a cunoa_te dragostea infinit_ speran_a unei mo_temiri
"glorioase" eterne, toate acestea care ne-au adus la Isus trebuie
sa ne si re_in_ lng_ El pentru ca doar r_mnnd n El vom putea
pastra iertarea primit_ iar sufletele noastre vor fi saturate.
Noi am fost bucurosi venind la Isus, cu att mai mult vom fi
r_mnnd n El. Cine ar vrea sa se mul_umeasca sa r_mn_ la
poarta unui palat atunci cind regele l invit_ sa mpart_ cu el

slava Sa? si cu toate acestea, mulsi dintre cei venisi la Isus

m_rturisesc ca nu _tiu ce nseamna sa r_mi n El.
- 3 Unii nu n_eleg ce a urm_rit Mntuitorul cerndu-le sa ramna n
El, altii nteleg dar nu cred ca o asemenea comuniune poate fi
posibil_pentru ei. Altii cred ca este posibila dar nu pot
descoperii secretul ramnerii n Isus. Iar alti marturisesc ca
infidelitatea lor i mpiedica sa se bucure de acest har, ei nu
snt gata sa sacrifice tot pentru a ramne definitiv si complet n
El. Tuturor acestora noi le aducem mesajul lui Isus:
< Ramneti n Mine> invitndu-i sa-l aprofundeze mpreuna cu noi.
Noi nu
pretindem ca avem solutiile la toate problemele si
ntrebarile care se ivesc, Isus-Cristos singur, o poate face prin
duhul Sau cel Sfnt. Noi dorim doar sa aratam
harul care
nsoteste
aceasta porunca si sa cautam mpreuna ceea ce ne
ndeparteaza de acest har.
Sa ne asezam la picioarele Mntuitorului pentru a medita la
aceasta, sa fim acolo n inima noastra, asteptnd doar de la El
forta de a pastra binecuvntarile care ne snt oferite.

- 4 ZIUA a-II-a
Ramneti
n
Cristos,si
ve-si
g_si
odihn_
pentru
sufletele
voastre.
<Venisi la Mine si v_ voi da odihn_. Luasi jugul Meu asupra
voastr_ si inv__asi de la Mine,caci Eu snt blnd si smerit
cu inima... si ve-si g_si odihn_ pentru sufletele voastre>
(Matei
XI
2
8,29)
ODIHNA
SUFLETULUI
Iat_ ceea ce Mntuitorul ofer_ p_cato_ilor obosisi si mpov_ra-_i, pentru a-i atrage la El. n ciuda aparentei sale simplitasi
aceast_ promisiune este pe ct de ampl_ pe att de posibil_.
Odihna sufletului nu nseamn_ oare eliberarea de toat_ teama,
satisfacerea tuturor nevoilor, ndeplinirea tuturor dorin_elor?
Mntuitorul nu ofer_ cu nimic mai pu_in pentru a-i aduce la El pe
cei care s-au ndepartat;repetnd de dou_ ori aceast_ promisiune,
dar n condi_ii diferite pentru a ne face sa n_elegem ca odihna
promisa nu poate fi ob_inut_ si p_strat_ dect ntr-o comuniune
permanent_ n a_a fel nct daca o pierdem, este pentru ca nu am
r_mas n El. Prima data El spune:<venisi la Mine si v_ voi da
odihn_>. n momentul n care ve-si veni si ve-si crede, Eu v_ voi
da odihna iert_rii si a mp_carii.Dar este nevoie de timp pentru
a ne nsusi pe deplin ceea ce Dumnezeu ne d_. De asemenea El ne
repet_ promisiunea Sa n termeni care nu exprim_ numai acea prim_
odihn_ care o d_ sufletului obosit cnd vine la El, ci o odihn_
mult mai solid_ si mai profund_ pe care o are sufletul care r_mne n El,roada unei cunoa_teri complete,unei comuniuni mai intime
si a unei depline consacr_ri.Luasi jugul Meu,nv__asi de la Mine,
supune_i-v_ n toate lucrurile,voii Mele,viata voastr_ sa fie una
cu a Mea,ntr-un cuvnt: < Ramneti n Mine, si ve-si g_si odihna
pentru sufletele voastre>. Aceste cuvinte ale lui Isus,nu ne fac,
oare,sa descoperim motivul pentru care noi pierdem att de des
odihna
sufletelor
noastre?
Secretul unei odihni depline si durabile este de a ne d_rui complet lui Isus. Lui sa-i abandon_m viata pentru ca El,singur, sa o
dirijeze, sa ne l_sam nva_asi de El, sa facem numai ce EL vrea.
F_ra toate acestea,este inutil sa sper_m ca putem pastra pacea pe
care Isus ne-a dat-o.Odihna este in Cristos iar sufletul nu poate
sa se bucure de ea dect fiind el nsusi n Cristos. Trebuie observat un lucru, mulsi dintre credinciosi si pierd repede pacea
pe care au ob_inut-o venind la El. Unii ignor_ faptul ca Isus dore_te o consacrare deplin_. Nu trebuie sa existe nici o p_rticica
n viata noastr_ asupra careia El sa nu domneasca, noi cautnd sa
facem voia Lui n toate privin_ele. Cu alte cuvinte este vorba de
sufletul care r_mne constant n Isus, ca o ncoronare a unei
viesi ntregi de sfin_enie si de progres si nu ca un punct de

plecare pentru o ncercare ndoielnica. A lua jugul lui Isus si

a-l purta f_r_ a-l l_sa jos nici o clip_, pare sa necesite un
efort deosebit si un soi de n_elepciune cu mult peste puterile
lor. Cei care gndesc astfel nu _tiu ct de "dulce" este jugul
SAu, si ct_ odihn_ ne d_ aceasta. Pentru ca,din momentul n care
sufletul ia acest jug asupralui Domnul este cel care d_ruie_te
- 5 forta si bucuria pentru a se supune. Ei uita ca Isus a spus _i:
<Inv__asi de la Mine> adaugnd < Eu snt umil cu inima> dndu-ne
astfel siguran_a ca El va merge naintea sl_biciunilor noastre si
ne va purta precum o mama isi poart_ micu_ul n bra_e. Ei nu realizeaz_ ca atunci cnd El aspus <Ramneti n Mine> ne cerea doar
sa ne dedicam Lui, dragostea Sa atot-puternica nsarcinndu-se sa
ne apere si sa nebinecuvinteze. Astfel, unii r_tacesc din lipsa
unei d_ruiri depline, iar al_ii datorit_ lipsei de ncredere.
Credin_a si d_ruirea total_ snt dou_ elemente esen_iale pentru o
viata cre_tin_.Totul trebuie sa i-l d_ruim lui Isus si totul trebuie sa-l primim de la Isus. Una depinde de cealalt_ si amndou_
snt cuprinse n cuvntul:<a se d_rui>. A ne d_ruii complet sau a
ne abandona Lui nseamn_ ncrederea noastr_ identica cu supunerea
(smerenia?) Cu o asemenea nen_elegere nca din start, nu este de
mirare ca viata cre_tin_ nu este viata de bucurie si for__ pe
care noi o speram. Ignornd, pe de o parte ca noi nu putem face
absolut nimic afar_ din Cristos,iar pe de alt_ parte ca El nsusi
se angajeaz_ sa ne apere si sa ne conduca n cele mai mici detalii viata noastr_, noi cont_m numai pe propiile noastre for_e si
cadem constant n p_cat.Drumul nostru n loc sa devin_ din ce mai
luminos, asemeni caii drepte pna la lumina perfect_, devine ca
drumul lui Israel n de_ert,zi de zi n drum spre odihna promisa,
adesea
aproape
de-a
o
atinge,
dar
neajungnd
niciodat_.
Suflete obosite, care cautasi odihn_, nv__asi ast_zi sa cunoa_tesi locul (adapostul) unde pacea este asigurat_. Dar, ve-si zice
voi,a r_mne n Isus, a purta jugul SAu, a primi poruncile Sale,
care snt dificile,chiar grele, pentru a reu_ii, este chiar mai
obositor, adesea, ca viata de p_cat din lume. Gre_eala este chiar
n a crede ca este nevoie de un efort. Este un efort pentru calator de a se odihni n patul ce i-a fost pregatit? Este greu pentru pentru un copila_ sa se odihneasca n bra_ele mamei sale? Nu
este patul cel care l susaine pe cal_tor? Nu snt bra_ele mamei
cele care poart_ copilul? La fel este si cu Isus.Sufletul nu trebuie dect sa se d_ruiasca lui Isus si sa stea lini_tit. M_re_ia
acesteibinecuvnt_ri ne mpiedica cteodat_ chiar sa o ntelegem.
Noi nu ndr_znim sa credem ca Isus vrea si poate sa ne nve_e
si sa ne apere tot timpul.Numai n m_sura n care credem n aceste promisiuni vom g_si pacea. Dificultatea nu este n a lua jugul
ci n re_inerea noastr_ de a lua acest jug, pentru ca numai
supunndu-ne lui Isus, ca unui st_pn al nostru, putem sa ne

asigur_m pacea pentru sufletele noastre. Acceptasi chiar acum si

n modul cel mai simplu cuvintele lui Isus. Totul este simplu:
<luasi jugul Meu>-<nv__asi de la Mine>-<Ramneti n Mine>. Nu
avem dreptul de a ezita.Soldatul docil,f_r_ a ntreba de ce sau
cum, se supune,ncrezndu-se n n_elepciunea superiorilor ssi de
a n_elege totul.SA ne supunem deci lui Cristos, Mntuitorul nostru, singurul care ne poate face capabili sa r_mnem n odihna Sa
si de a continua, singurul care ne poate face sa gust_m din binefacerile acestei odihni.si daca vreodat_ alunecam aceasta nu trebuie sa fie dect un motiv n plus sa ne ncredem si mai mult n
dragostea Sa atot-puternica Fericit_ odihn_,prevestind-o chiar pe
cea care va urma! Cnd o vom avea, vom avea si forta si curajul
pentru toate b_t_liile o binecuvntare n fiecare cruce, bucuria
vie_ii
ve_nice
chiar
n
moarte.

ZIUA a-III-a

Ramneti n Cristos,ncredin_ndu-v_ Lui

pentru a va proteja.
<Eu
alerg
pentru
a
apuca
premiul
pentru
ca
si
eu
am
fost
apucat
de
Isus-Cristos>
(Filipeni 3.12)
Printre cei care recunosc
ca este o necesitate dar si un privi-legiu de a r_mne
constant n Cristos,snt c_iva care consider_ acest har ca fiind
rezervat unei elite de cre_tini favorizasi de anumite circumstan_e
si a caror via__ este plin_ chiar
prin voia lui Dumnezeu de
ocupa_ii terestre.n sl_biciunea lor,ei nu au pre -tins aceast_
via__ de comuniune permanent_.(Mais c`est a eux qu elle convient
precisement) pentru ca nu trebuie sa faca cine _tie ce, nici m_car
sa nceap_ printr-o via__ sfnt_ si devotat_: este vorba, pentru
cei
slabi, sa
se
ncredin_eze Atot-Puternicului pentru a-i
proteja;pentru necredinciosi sa se aplece asupra Celui care este
perfect credincios si adev_rat. A consimsi ca Isus sa faca totul
pentru noi,n noi, si prin noi, a_teptnd cu ncredere ceea ce El
a promis sa ndeplineasca, aceasta nseamn_ a r_mne n Cristos.
Multe persoane care _tiu ca pocain_a si iertarea vin de la
Dumnezeu,fac totusi sa depind_ de eforturile lor si de credincio-_ia lor ceea ce r_mne nca de f_cut pentru r_mnerea lor n
Cristos. Deci, caderile snt frecvente,apar descuraj_rile care nu
fac dect sa creasca neputin_a lor de a r_mne n Cristos. Ei nu
au n_eles ceea ce Isus a vrut sa spun_ prin:<Ramneti n Mine> El
se oferea El nsu_i, p_zitorul lui Israel, care < nici nu dormiteaz_ nici nu doarme> sa p_streze sufletele lor pentru ca prin
influien_a harului SAu sa triumfe asupra sl_biciunilor omenesti. A
r_mne n Cristos,este,la fel ca si pocain_a si iertarea,un har
care vine de la El. Daca am
sim_it
ca
ne-a
atras
la
El
chemndu-ne sa venim la El noi trebuie sa fim ncredin_asi ca
atunci cnd a spus <Ramneti n Mine> poate sa si re_in_ n comuniune pe oricine r_spunde la apelul SAu. <Ramneti n Mine> nu

este o lege asem_n_toare celei din

Sinai, cernd
p_catosului
ceea ce el nu putea sa ndeplineasca; este o porunca de dragoste,
deci o promisiune,dar sub alt_ form_.Noi nu sntem sub legea care
spune: "f_ asta" ci sub har care spune "crede" ceea ce Isus vrea
sa faca pentru tine. Daca deci gndul de a face noi n_ine cte
ceva ne preocup_,sa recunoa_tem ca lucrarea noastr_ nu este dect
rodul lucr_rii lui Isus n noi. Cnd sufletul nostru renunt_ si
a_teapt_ totul de la Cristos, el vede for_ele sale ren_scnd,
descoperindu-si noi resurse.Atunci noi lucr_m cu succes pentru ca
noi sim_im pe Cristos lucrnd n noi. Aceast_ leg_tur_ ntre lucrarea noastr_ si cea a lui Cristos este admirabil subliniat_ n
cuvintele lui Pavel: < Eu alerg tr_duindu-m_ sa-l apuc (premiul)
pentru ca si eu am fost apucat de Cristos > Deplina siguran__ n
Cristos care "l-a apucat", l purta nainte dndu-i forta necesar_ pentru a-si atinge _elul
prntru care a fost apucat.
O compara_ie ne va face sa ntelegem mai bine expresia lui Pavel
si aplica_ia sa n viata cre_tin_. SA ne nchipuim un tat_
- 7 ajutndu-si copilul sa urce
un povirni_. Tat_l stnd naintea fi-ului si tr_gnd-l la el,
ar_tndu-i locul unde sa pun_ piciorul.
Saltul ar fi prea mare
pentru el daca ar fi l_sat singur, dar, avnd ncredere n mna
tat_lui, el se va avnta pentru a ajunge acolo unde tat_l vrea.
Forta este cea care l ridica si care l face sa-si foloseasca
propiile for_e. Aceasta este rela_ia dintr-e credincios si
Cristos. Uniunea lui cu El, si prin El cu Tat_l, iat_ _elul ei
glorios. Gindi_i-v_ la aceasta si tot-odat_ reali- zasi ca si voi
asi fost apucasi de Cristos pentru acest scop,pen- tru a v_
ncredin_a n atotputerea Sa;pentru a ndeplini lucrarea pe care
El a nceput-o. Tot ceea ce voi deja asi primit: iertarea si
pacea, Duhul-Sfnt si harul nu snt
dect
primii
pasi
spre
aceast_ via__ de comuniune deplin_. Fixa_i-v_ constant privirile
asupra acestui _el pe care Isus vi l-a propus. Iat_ de ce trebuie
sa cedasi chiar de ast_zi Mntuitorului n ceea ce El v_ cere,
renun_asi la voi-n_iv_ pentru a r_mne n El,iar El va intre_ine
El
nsusi
ncrederea
voastr_.
Daca descurajarea vine dup_ cteva caderi,aceste cuvinte ale lui
Pavel v_ vor nt_rii forta: <am fost apucat de Cristos> si v_ vor
ridica redndu-v_ ncrederea. De asemenea vesi ajunge sa spunesi
tot timpul cu mai mult_ siguran__: < Eu alerg pentru a apuca
premiul, pentru ca eu nsami am fost apucat de Isus Cristos>

ZIUA

a-IV-a

Ramneti
n
Cristos
asemenea
ml_di_elor
unite
vi_ei
<Eu snt vi_a, voi sntesi ml_di_ele> (Ioan 15.5)
Isus a dezvoltat aceast_ expresie <Ramneti n Mine> dup_ ce a
spus pilda vi_ei si a ml_di_elor. Aceast_ admirabil_ pild_ ne d_
cea mai bun_ imagine a comuniunii pe care Domnul ne-o propune. Ea
ne arat_ natura acestei comuniuni. Vi_a si ml_di_ele snt unite
printr-o via__ comun_,nu printr-o simpl_ comuniune exterioar_,
temporar_, ca rezultat al efortului omenesc. Ml_di_a natural_ sau
altoit_ nu exist_ dect prin intermediul interven_iei directe a
Creatorului care face sa circule n ml_di_e seva vie_ii,vigoarea
vi_ei.
Tot astfel, uniunea credinciosului cu Mntuitorul sau, nu este
rezultatul n_elepciunii sau a voii umane, ci este voia lui
Dumnezeu sa stabileasca o comuniune vie ntre p_catos si Fiul SAu
Dumnezeu a trimis n inima noastr_ Duhul Fiului SAu ! n comuniunea cu acest Duh, credinciosul este una cu El. Pilda vi_ei si a
ml_di_elor ne arat_ de asemenea perfecaiunea acestei comuniuni.
Ea este att de complet_ nct una nu este nimic f_r_ cealalt_ ci
una exist_ prin cealalt_.
FARA
VI_A
MLADI_ELE
NU
POT
FACE
NIMIC
Vi_ei i se datoreaz_ locul sau n vie, viata si fertilitatea. De
asemenea Domnul spunea: <F_r_ Mine nu putesi face nimic>. Credin-ciosul nu poate sa-i placa lui Dumnezeu dect prin ceea ce face
prin puterea lui Cristos locuind n El.Seva Duhului Sfnt care i
este zi de zi comunicat_, este singura sa for__ pentru a tr_ii si
pentru
a
da
road_.
FARA
MLADI_E
VI_A
NU
POATE
FACE
NIMIC
Ea nu-si poate produce fructele f_r_ prezen_a ml_di_elor.Ml_di_ele nu snt deci mai pu_in indispensabile vi_ei, dect vi_a ml_dii_elor.n aceasta se manifest_ deci minunata dragoste a lui Isus,
care s-a f_cut El nsusi dependent de discipolii SAi, la fel cum
ei snt dependensi de El. El are nevoie de ei pentru a-si trimite
binecuvntarile n lume. Ei au nevoie de El, acolo,in cer, pentru
"a da road_" dar si El are nevoie de ei aici pe p_mnt pentru asi ndeplini lucrarea. A_a cum unul nu este nimic f_r_ cel_lalt,
unul nu exist_ dect prin cel_lalt.
TOT
CE
ARE
VI_A
APAR_INE
MLADI_ELOR
Vi_a este cea care trage din p_mnt seva pentru a o da apoi ml_di_elor. Isus a spus: < Eu le dau slava pe pe care Tu Mi-ai dat-o
... cel care crede n Mine va face de asemenea lucr_rile pe care
Eu le fac, ba chiar mai mari... Eu M_ sfin_esc pe Mine pentru ca
si ei sa fie sfin_i_i>. Toat_ plin_tatea si bog__ia Sa snt ale
credinciosului. El i reprezint_ pe credinciosi n fa_a Tat_lui.

- 9 IN
SFIR_IT,
TOT
CEA
CE
AU
MLADI_ELE
APAR_INE
VI_EI
Singurul merit al ml_di_elor este de a fi n serviciul vi_ei, de
a purta fructele care m_rturisesc despre vi__, despre bun_tatea
ei.Minunat_ imagine despre voca_ia credinciosului si despre ntr-eaga sa d_ruire serviciul Domnului sau. El trebuie sa se simt_
obligat sa-I dea totul Domnului sau, a_a cum si El s-a d_ruit pe
sine mai mti. Intreaga sa fiin__, cele mai mici gnduri, toate
sentimentele sale apar_in Mntuitorului pentru ca prin El si pt.
El
poate
da
road_.
Cnd ajungem sa n_elegem ntr-adev_r aceasta pild_, vom sesiza
adev_rata for__ a poruncii: <Ramneti n Mine> Isus prin aceasta
ne d_ de n_eles prin ce fel de leg_turi stnse si vii vrea sa ne
uneasca cu EL. El vrea sa ne faca sa n_elegem ntreaga noastr_
dependen__ de El, si n acelasi timp, sa n_elegem bog__ia vie_ii
pe care El ne-o pune la dispozi_ie. Odat_ ajunsi la El, tot ceea
ce i apar_ine este al nostru, si nu trebuie decit sa ne folosim
din
plin
de
acest
privilegiu.
Voia Sa,Slava Sa,este ca noi sa fim ml_di_e roditoare.Noi sntem
neputincio_i, pe cnd El este Atotputernic, noi sntem saraci, pe
cnd El este bogat. Iat_ de ce noi trebuie sa r_mnem n El, sa
primim instrucaiunile Lui si sa ne supunem legilor Sale, sa ne
ncredem n harul SAu, si n promisiunile Sale, sa credem ca El
este
vi_a
iar
noi
sintem
ml_di_ele.
Cum mai ezitasi nca si nu primisi ca o binecuvntare aceast_
comuniune care v_ este oferit_? Isus nu v_ cere dect aceasta:
credesi ca odat_ ajunsi la El v_ va purta la fel cum vi_a
viguroasa poart_ ml_di_ele.Daca vesi r_mne n El,El v_ va nt_ri
credin_a si v_ va face sa p_trundesi zi de zi mai adnc n
misterul comuniunii cu El.

- 10 -

ZIUA

a-V-a

Ramneti
n
Cristos,
cum
a-si
venit
la
El,
prin credinta.
<Cum
L-asi
primit
pe
Domnul
Isus
cristos,
mergesi
n
El,
fiind
inr_d_cinasi
si
zidindu-v_
nt_risi
n
credinta
si
sporind
n
ea>
(Coloseni 2:6,7)
Aceste cuvinte ne arat_ cum credin_a este
la fel de important_ pentru a progresa n viata cre_tin_, la
fel
cum
este
pentru
a
intra
n
ea.
Unii cre_tini, nu n_eleg aceasta, sau daca atmit aceasta n
principiu, o neag_ n practica. Pentru ei, omul este ndrept__it
prin credinta, dar ei neglijez_ un alt adev_r: <cel drept va trsi
prin credinta> Ei nu au n_eles ce mntuire perfect_ avem n Isus
Mntuitorul, care vrea sa faca n fiecare zi la fel de mult ca n
prima
zi
cind
au
venit
la
El.
Ei par sa ignore ca viata de har este zi de zi o via__ de credin-__, si ca necesitatea constant_ a discipolilor este de a crede,
credin_a fiind un canal prin care harul SAu si forta Sa divin_
ajung n inima omului. Vechiul om r_mine r_u si p_catos, pn_ la
sfr_it, si numai cel care vine zi de zi, lep_dndu-se de sine si
f_r_ nici o putere, la Mntuitorul sau pentru a primi viata si
forta Sa, poate sa produca roadele drept__ii si a harului lui
Dumnezeu.
De asemenea El a spus:<A_a cum a-si primit pe Domnul Isus Cristos
mergesi n El, nt_risi n credinta si sporind n ea>
SA ne aducem aminte de momentul cnd l-am primit pentru prima
dat_ pe Isus. Cte obstacole ne mpiedicau sa credem, ne _tiam
a_a de nedemni,ne _tiam att de vinova_i. P_rea imposibil ca pro-misiunile de iertare si dragoste sa se adreseze unor a_a mari
p_catosi ca noi. Con_tiin_a sl_biciunii noastre si starea noastr_
de p_cat ne f_cea incapabili pentru abandonul care ne era cerut,
ceea ce urma p_rndu-ni-se ceva n care este imposibil sa persever_m. Aceste dificult_si p_reau ca un munte n drumul nostru,dar
acest munte a fost transformat, prin credin_a n Cuvntul lui
Dumnezeu. Acest cuvnt ne asigur_ ca vom fi mmtuisi n ciuda
st_rii noastre de p_cat, n ciuda sl_biciunii sau infidelit__ii
noastre.
Aceast_ experien__ noi trebuie sa o rennoim n ceea ce inseamn_
r_mnerea noastr_ n Cristos. Acum,ca si atunci,exist_ multe luc-ruri care ne mpiedica sa credem. In prezen_a p_catelor comise
dup_ ce i-am devenit discipoli, ne vine greu sa credem ca Isus ne
prime_te n intimitatea Sa,n deplina sa bucurie,n dragostea Sa.
Fiind con_tiensi de neputin_a noastr_ noi tremur_m numai la
gndul de a r_spunde afirmativ poruncii Mntuitorului de a
r_mne n El.Gndindu-ne la viata de dragoste si bucurie,de sfin-_enie si toate lucr_rile bune care decurg din r_mnerea noastr_
n Cristos, ne descuraj_m chiar din cauza acestei prea darnice

oferte,considernd-o
mai
mult
o
am_gire.
Ei bine! sa profit_m de experienta noastr_ si sa ne amintim cum
am fost condusi spre mplinirea fiecarei promisiuni, cum am fost
binecuvnta_i,contrar
a_tept_rilor
noastre.
- 11 El ne-a primit si ne-a
iertat,ne-a iubit si ne-a mntuit;iar daca a f_cut toate acestea
atunci cnd eram str_ini fa__ de El, de ce nu ar face acom mai
mult, cnd sntem ai Lui.
Daca prin harul SAu
atotputernic noi sntem ai Lui, nu vom fi noi capabili prin
acelasi har sa si r_mnem n El? si ce trebuie sa credem,vesi
ntreba,pentru a r_mne n El? Credesi pentru nceput
aceste
cuvinte ale lui Isus: <Eu snt vi_a>. Vigoarea si fertili-tatea
ml_di_elor depinde de forta vi_ei. Nu v_ mai gndisi att la voi
n_iv_,ci ncepesi prin a v_ hr_ni credin_a voastr_ cu tot ceea ce
reprezint_ Cristos pentru voi,ml_di_ele Sale. El este cel care ne
susaine, care ne hr_ne_te, El se ngrije_te
de
credin_a
(cre_terea?) noastr_ si ne va face sa d_m road_.Ml_di_ele,chiar
si cele mai slabe, snt purtate de vi__, ele nu se poart_ pe ele
nsele.Ceresi Tat_lui sa v_ arate (descopere?) prin Duhul SAu cel
Sfnt dragostea si puterea acestui Cristos din care ne "tragem"
viata; pt ca numai cunoscnd tot ceea ce avem n Cristos si credin_a bazat_ pe aceast_ cuno_tin__ este cea care ne face sa r_mnem n El si sa ne faca sa d_m road_. Nu trebuie sa mai amintim
cititorilor ct de important este sa-si nt_reasca credin_a afirmnd ca snt n El. Aceast_ afirma_ie ne ajut_ sa r_mnem n
Cristos. Eu snt n Cristos, acest simplu gnd, repetat cu grij_
n rug_ciune si toate gndurile noastre,ndep_rteaz_ toate obstacolele si face sa nceteze toate obstacole inutile. Eu snt n
Cristos, nu am deci alceva de f_cut dect sa dau slav_ Mntuitorului meu si sa m_ pun la dispozi_ia puternicei Sale mile. si
aceast_ credinta, lucru uimitor, va produce ea nsasi tot ceea ce
implica aceast_ via__ n Cristos. Viata crestin_ implica mult_
vigilen__ si rug_ciune,renun__ri si lupte,supunere si activitate;
dar totul este posibil celui care crede:<victoria care a triumfat
asupra lumii este credin_a noastr_> Aceast_ credinta, care nu se
uit_ la sl_biciunea creaturii ci se bucur_ de forta Mntuitorului
red_
sufletul
puternic
si
bucuros.
Cre_tinul trebuie sa se hr_neasca cu toate dezv_luirile pe care
ni le face Scriptura cu privire la persoana si promisiunile lui
Isus si sa se ncread_ n aceste cuvinte:< Daca ceea ce asi auzit
acum
r_mne n voi si voi vesi r_mne n Fiul si n Tat_l>
Astfel sufletul este cur__it si gata pentru a face totul pentru a
r_mne n Cristos. Crede_i, credesi tot timpul, cu o bucurie
copil_reasca, n faptul ca Isus este vi_a ale carei ml_di_e sntesi
voi,
iat_
sursa
comuniunii
permanente
cu
El.
- 12 ZIUA a-VI-A
Ramneti
n
Cristos

pentru
ca
Dumnezeu
nsusi
v-a unit cu El
<prin Dumnezeu voi sntesi n Isus Cristos> (1 Corinteni 1.30)
<Tat_l Meu este viticultorul>
( Ioan 15.1)
<Voi sntesi n Cristos> le spunea apostolul Pavel discipolilor
din Corint. Ei erau nca foarte slabi si "carnali", copii n
Cristos si cu toate acestea,Pavel,nainte de a le adresa sfaturile sale a vrut ca ei sa _tie ca ei SINT n Cristos.
ntreaga noastr_ via__ cre_tin_ depinde de m_rturia noastr_ interioar_,(convingerea pe care o avem) cu privire la pozi_ia pe care
o avem fa__ de Cristos; pentru ca pentru a r_mne n El trebuie
sa
ne
_tim
n
El.
Toate ndemnurile adresate credincio_ilor,pentru a da road_,trebuie sa aib_ ca punct de plecare faptul ca ei snt n Cristos. Dar
apostolul mai ad_uga un lucru nu mai pu_in important: < prin
Dumnezeu voi sntesi n Isus Cristos>. Noi trebuie sa ne amintim
nu numai ca noi sntem unisi n Cristos, ci mai ales faptul ca
aceast_ comuniune este lucrarea lui Dumnezeu si nu a noastra.
Uniunea noastr_ cu Cristos este lucrarea lui Dumnezeu n care
trebuie sa avem si noi ceva de ndeplinit. A lui Dumnezeu const_
n a ne face sa o facem pe a noastr_.Lucrarea Sa este ascunsa si
se ndepline_te n lini_te pe cnd a noastr_ este mai vizibil_.
Intoarcerea la Isus credinta,rug_ciunea si supunerea snt lucruri pe care le lu_m n calcul naintea puterii care ne vine de
sus. Astfel, discipolii care ajung sa spun_, snt n Cristos, pot
fi tentasi sa ia n considerare mai degrab_ ceea ce ei au f_cut,
dect aceast_ lucrare minunat_ si invizibil_ a lui Dumnezeu care
i-a
unit
cu
Fiul
SAu.
In acelasi timp,trebuie sa _tim ca,n afara convertirii noastre,
atunci cnd noi am crezut si L-am acceptat pe Isus, Dumnezeu
atotputernic a lucrat n noi sfin_ind voia noastr_,lundu-ne n
posesie,ndeplinind planul SAu de dragoste,punndu-ne n Cristos.
Cnd credinciosul realizeaz_ aceast_ parte divin_ a mntuirii
sale, nu poate dect sa se bucure de acest har minunat, iar cnd
recapituleaz_ drumul f_cut,recunoa_te la fiecare pas lucrarea lui
Dumnezeu si spune: < Prin Dumnezeu eu snt n Isus Cristos! >
Aceast_ experien__ l va conduce mai departe, ea l va pune n
fa_a prezen_ei si profundei eternit_si < Cel care a predestinat a
si chemat>.El va descoperii ca acest apel realizat acum face parte dintr-un plan etern.Inainte ca lumea sa fie f_cut_, Dumnezeu
l-a ales n Cristos. Impreun_ cu profetul el ar putea sa spun_:
< Dumnezeu mi sa ar_tat n sfr_it si mi-a spus: Te-am iubit cu o
dragoste etern_, iat_ de ce te-am aras prin mila Mea>.
El va recunoa_te ca propia sa mntuire face parte din <misterul
voii Sale,dup_ planul SAu binevoitor pe care la f_cut pentru a-l
pune n aplicare atunci cnd timpurile vor fi mplinite> si se va
bucura mpreun_ cu ceilalsi cre_tini spunnd mpreun_ cu ei: <In

El noi snte de asemenea mo_tenitori, fiind predestinasi dup_ hot_rrea

Celui
care
face
toate
lucrurile
dup_
voia
Sa>
- 13 Nimic nu ne d_ un sentiment mai viu al imensit__ii harului,si nu
ne poate purta spre a ne inclina mai mult n fa_a Lui, dect cunoa_terea acestui mister: <prin Dumnezeu sntem n Isus Cristos>
Aceast_ convingere exercit_ asupra credinciosului, care caut_ sa
r_mn_
n
Cristos,
o
influen__
benefica.
Ce temelie sigur_ pentru credin_a sa, daca tot cea ce simte fa__
de Cristos si de plenitudinea Sa se bazeaz_ pe planul si pe opera
Tat_lui, daca vede n Tat_l,viticultorul care vegheaz_ cu aceeasi
grij_ si dragoste att asupra vi_ei,Fiul SAu iubit, ct si asupra
ml_di_elor! Ce sursa de pace si de ncredere sa posi sa spui:daca
Dumnezeu, care a ales pe Cristos pentru a fi vi_a, l-a (format)
pentru a-si ndeplini pn_ la cap_t lucrarea, Dumnezeu care m-a
ales pentru a fi n Cristos,se va nsarcina de asmenea sa m_ p_streze n El si sa m_ faca, n toate privin_ele asemenea Fiului
SAu,
cu
condi_ia
ca
eu
sa
m_
supun
voii
sale!
Daca ajungesi la aceast_ convingere, cu ct_ bucurie si cu ct_
siguran__ vesi face sa urce rug_ciunile voastre spre Dumnezeu,
Tat_l
lui
Isus
Cristos.
Sentimentul dependen_ei voastre absolute v_ va face sa descoperisi ca mntuirea voastr_ este sa a_teptasi constant de la Cel
care v-a unit n Cristos sa-si desavr_easca lucrarea <sa faca n
noi voia Sa dup_ buna Sa pl_cere>-<Noi sntem lucrarea Sa,nainte
de a fi creasi n Isus Cristos pentru o lucrare bun_, pentru care
Dumnezeu ne-a preg_tit mai dinainte,pentru ca noi sa o practicam>
Oh! daca,credinciosi ar nceta sa priveasca la ei n_isi pentru a
se plnge de sl_biciunea lor,ca si cum Dumnezeu i-a chemat la o
lucrare
pentru
care
nu
snt
preg_ti_i!
Daca ar accepta cu bucurie si credinta faptul minunat ca n comuniunea lor cu Cristos, Dumnezeu se nsarcineaz_ cu cre_terea
lor spiritual_ si tot ceea ce mai presupune o asemenea comuniune.
Astfel toat_ ncetineala,toate ezit_rile nesan_toase vor disp_rea
Sub influen_a binef_catoare a ncrederii n fidelitatea Celui
prin care ei snt Cristos, ei se vor ridica pentru a mplini planul SAu glorios.
Cedasi influen_ei puternice a acestor cuvinte <prin Dumnezeu voi
sntesi n Isus Cristos> Meditasi n adorare pn_ cnd lumina va
str_luci n inimile voastre si v_ va face sa recunoa_tesi n comuniunea cu Cristos, voia lui Dumnezeu care este credincios n
a-si desavr_ii lucrarea pe care a nceput-o.

- 14 -

ZIUA

a-VII-a

Ramneti
n
Cristos
n_elepciunea voastr_
<prin
Dumnezeu
voi
sntesi
n
Isus
Cristos
care
a
devenit
pentru
noi
n_elepciune
prin
voia
lui
Dumnezeu,
dreptate,sfin_ire
si
mntuire>
(1 Corinteni 1.30)
Isus Cristos nu este numai Cel care s-a
sacrificat pentru ca noi sa ob_inem mntuirea pe care Dumnezeu a
preg_tit-o celor care l iubesc,ci este El nsusi profetul care
ne veste_te toate acestea.
La fel ca n zilele crea_iei,n
primul rnd a fost creat_ lumina pentru ca n ea toate celelalte
lucr_ri ale lui
Dumnezeu sa fie via__ si frumuse_e, la fel ca
toate celelalte daruri care ne snt
rezervate n Isus, printre
care
n_elepciunea
este
men_ionat_ prima n textul nostru,
con_inndu-le pe celelalte trei care
ur-meaz_. F_cndu-ne
cunoscut pe Tat_l, Cristos ne face participansi la viata ve_nica:
<El a devenit pentru noi n_elepciune> . In El snt ascunse toate
comorile n_elepciunii si _tiin_ei.Pentru a ne bucura de ele noi
trebuie sa r_mnem n El, iat_ ceea ce trebuie sa observ_m noi n
primul rnd. Binecuvntarile pe care ni le-a preg_tit Dumnezeu
n Fiul, nu ne pot fi acordate n afara acestei comuniuni sau
independent de aceasta.Implinirea fiecareia din ru- g_ciunile
noastre, privitoare la
aceste
daruri, nu
poate
veni dect
printr-o comuniune zi de zi mai intim_ cu El.
Daca
suspinasi dup_ o astfel de cunoa_tere a lui Dumnezeu,care d_
viata ve_nica, Ramneti n Isus. Viata n Fiul conduce la aceast_
comuniune cu Tat_l,care singur ne poate ar_ta ntr-adev_r dragostea Sa,puterea Sa si slava Sa infinit_. Poate inteligen_a voastr_
nu va sesiza imediat aceast_ influen__ divin_, iar voi nu putesi
exprima tot ceea ce sim_i_i,dar vesi avea aceast_ cuno_tin__ intim_ si profund_ care vine din faptul ca < noi sntem cunoscusi de
El> Vesi dori sa ajungesi ca Pavel, privind toate lucrurile ca
nimic pentru a cunoa_te pe Isus Cristos. Ramneti n Isus _i<fisi
g_sisi n El>. Astfel <noi vom cunoa_te pe Cristos si puterea
nvierii Sale si comuniunea cu suferin_ele Sale> Urmndu-L,noi nu
vom merge n ntuneric,ci n lumina vie_ii. {Vresi sa n_elegesi
opera lui Isus precum El a ndeplinit-o pe p_mnt sau g_sirea ce-

rului prin spiritul sau (Tat_lui) vresi sa _tisi cum El poate deveni
dreptatea
noastr_, sanctificarea
noastr_
si
mntuirea
noastr_.} Doar n m_sura n care El va deveni n_elepciunea voastr_ va putea sa v_ arate totul, sa v_ arate modul n care El si
ndepline_te
lucrarea.
De asemenea,atunci cnd vesi ajunge sa fisi fr_mntasi de nenum_rate ntreb_ri la care nu g_sisi r_spuns nseamn_ ca nu privisi
la El ca la cel de la care trebuie sa v_ vin_ n_elepciunea,cautnd r_spunsuri dup_ n_elepciunea voastr_. Singur_ voastr_ grij_ sa fie sa Ramneti n El din toat_ inima,iar cuno_tin_a va veni n m_sura n care Cristos va g_si acest lucru pl_cut Lui. F_r_
aceast_ comuniune intim_,cuno_tin_a nu are nici un c_tig ci este
chiar periculoasa. Sufletul se mul_ume_te sa gndeasca lucruri
care nu snt dect imaginea adev_rului,f_r_ sa primeasca adev_rul
nsu_i.
- 15 Dumnezeu ni-L
d_ruie_te pe Cristos, si ascuns n El, comoara de n_elepciune
si cuno_tin__,n timp ce omul caut_ mai nti cuno_- tin_a si
adesea
se
mul_ume_te
cu
aceasta.
Str_dui_i-v_ doar sa-L avesi pe Cristos, sa Ramneti n El,
d_ruindu-i viata voastr_,necautnd cuno_tin_a dect ntr-o comuniune zi de zi mai profund_ si vesi avea n_elepciunea care d_
adev_rata
via__.
Ce binecuvntare, sa g_se_ti n Isus adev_rata n_elepciune, sa
a_tepsi cu ncredere toate ndrum_rile necesare pentru a trsi
spre slava Tat_lui. A trsi n Cristos este ceva mult mai sfnt
dect ne nchipuim noi adesea. El singur poate sa ne ndrume si
sa ne dea prin Duhul SAu, discern_mntul nu numai n ceea ce prive_te mndria noastra ca ni_te copii ai lui Dumnezeu ci mai ales
cu privire la ce poate ajuta sau d_una comuniunii noastre cu El.
Iar cnd deschidesi Cuvntul lui Dumnezeu, aminti_i-v_ ca trebuie
sa Ramneti n Isus n_elepciunea voastr_. Tebuie sa cercet_m
Scriptura dar nu o putem n_elege dect printr-o comuniune cu
" Cuvntul viu " sursa a adev_ratei lumini. <Cuvintele Sale snt
Duh si
snt
via__> pentru
tosi cei ce snt n El.
In sfr_it, Ramneti n Cristos n tot ceea ce nseamn_ viata
voastr_ zilnica. Corpul nostru este templul SAu iar viata noastr_
zilnica,spa_iul care ne este destinat pentru a-L sl_vi.Creznd n
prezen_a si n dragostea Sa, El v_ va ndruma lucrurile voastre
terestre n a_a fel nct totul se va ntoarce spre slava Sa.
Renun_area la sine v_ va aduce pacea, eliberarea de toate presiunile si o judecat_ sigur_.Rug_ciunea voastr_ pentru ob_inerea n_elepciunii asemenea lui Solomon, va fi ndeplinit_ si va ntrce
orice a_teptare. Tot a_a, pentru tot ceea ce ntreprindesi n
serviciul Domnului, sprijini_i-v_ pe Isus, n_elepciunea voastr_
<noi am fost creasi n Isus Cristos pentru lucr_rile pe care
Dumnezeu ni le-a preg_tit mai dinainte sa mergem n ele>

Astfel ndep_rtasi orice team_ de a nu discerne aceste

lucruri
<Noi am fost creasi n Isus Cristos> pentru ele. El nsusi vi le
va indica si v_ va ar_ta cum sa le ndeplini_i. Obi_nui_i-v_ sa
fisi bucurosi si ncrezatori ca El v_ va conduce cu toat_ siguran_a chiar si atunci cnd nu vedesi cap_tul drumului pe care l
avesi de parcurs. El _tie toate lucrurile,si oricine merge n El
va
afla
tot
ce
trebuie
sa
_tie.
Da! Ramneti n Cristos,n_elepciunea voastr_.Cultiva_i-v_ acest
spirit de a_teptare si de dependen__ care nu acaioneaz_ dect
spre slava lui Dumnezeu. Zi de zi mai convinsi de neputin_a
inimi carnale de a n_elege lucrurile lui Dumnezeu, renun_asi la
n_elepciunea voastr_ si nu contasi dect pe Isus pentru a v_ nv__a si a v_ dirija chiar si n ceea ce credesi si face_i.
Cu toate acestea aminti_i-v_ ca n_elepciunea divin_ nu acaioneaza din afar_ ci numai locuind n noi. SA locuiasca deci din
abunden__ n voi si vesi fi condusi n toat_ cuno_tin_a si n
toat_ n_elepciunea.

- 16 -

ZIUA

a-VIII-a

Ramneti
n
Cristos
dreptatea voastr_
<prin Dumnezeu voi sntesi n Isus Cristos cel
care
a
devenit
pentru
noi,
n_elepciune
prin
voia
lui
Dumnezeu,
dreptate,
sfin_enie
si
mntuire>
(1 Corinteni 1.30)
Dreptatea este prima binecuvntare pe
care Cristos,n_elepciunea noastr_,ne-a preg_tit-o n EL. Este
u_or de n_eles de ce ea vine prima. Nu poate exista prosperitate
si progres
dect n pace, si nu exist_ pace dect acolo unde
domne_te dreptatea. Ori p_catul a tulburat toate rela_iile noastre
punndu-ne n
r_zboi
chiar
cu noi n_ine, cu oameni si cu
Dumnezeu.
Pentru ca mntuirea pe
care Isus ne-o aduce sa fie o binecuvn-tare pentru noi trebuie
mai nti sa ob_inem pacea bazat_ pe cre_terea noastr_ moral_
si spiritual_.
Isus Cristos a venit
pentru a restabili armonia pe p_mnt si n sufletul nostru prin
dreptate, desavr_ind pentru noi voia lui Dumnezeu. Pentru ca
El este Melchisedec, rege al drept__ii si al p_cii(Evrei 7.2)
Astfel se mpline_te ceea ce
anun_a
profetul:
<regele va
mp_r__ii cu dreptate, lucrarea drept__ii va fi pacea si roadele
drept__ii odihna si siguran_a pentru todeauna> (Isaia 32.1)
(Isaia 32.17)
<Cristos s-a f_cut pentru noi dreptate prin voia
lui Dumnezeu>-<prin Dumnezeu noi sntem n Cristos,dreptatea

noastr_> si <noi stem n El dreptatea lui Dumnezeu> Numai prin

uniunea noastr_ cu persoana lui Cristos noi putem beneficia de
aceast_ dreptate. P_catosul, ajuns sa se ncread_ n Isus pentru
mntuirea sa, ncepe n general prin a privi mai degrab_ lucrarea
lui Isus dect persoana Sa, admirnd crucea unde Cristos a murit,
El cel drept pentru nedreptate, el vede n aceast_ moarte fundamentul unic dar suficient pentru credin_a sa n puterea de a
ierta a lui Dumnezeu. Gndul ca dreptatea lui Isus l ndrept__e_te n ochii lui Dumnezeu este suficient pentru a-i da pacea
<fiind ndrept__isi prin credinta, noi avem pace cu Dumnezeu> et
il s`efforce de revetir cette robe de justice par la foi eu ce
don precieux. Dar continund, ei dovede_te nevoia de a n_elege
mai bine cum poate Dumnezeu sa ndrept__easca pe credincios prin
dreptatea altuia.Sciptura i r_spunde deci prin aceast_ admirabil_ descriere a uniunii cu Cristos, acest al doilea Adam. Cristos
s-a f_cut una cu ai SAi, ai Ssi formnd un singur corp cu El. In
acord cu legile naturii,n virtutea carora membrele unui corp
particip_ la activitatea, la suferin_a, ntr-un cuvnt la viata
capului, credinciosul unit la Cristos este pe deplin participant
la dreptatea Sa.Credinnciosul este astfel f_cut sa simt_ ca numai
n comuniune cu Cristos,capul,poate beneficia de puterea drept__i, punndusi sufletul ntr-o comuniune perfect_ cu Duhul-Sfnt.
Lucrarea lui Cristos nu este mai pu_in important_ dar persoana Sa
devine si mai important_: lucrarea conducnd automat la persoana
care a f_cut-o. Aceast_ experien__,la rndul ei,arunca o nou_ lu-min_ asupra mai multor pasaje din Scriptur_ asupra carora nu s-a
oprit pn_ acum, pasaje care arat_ clar cum dreptate lui Dumnezeu
devine dreptatea noastr_ si este legat_ chiar de persoana
Mntuitorului
.
17
Iat_ numele cu care era chemat: <Dumnezeu, dreptatea noastr_>...
<In Dumnezeu singur exist_ dreptate si for__>..<El a devenit pentru noi dreptate,prin voia lui Dumnezeu>...<pentru a fi g_sisi n
El prin dreptatea care vine de la Dumnezeu>. El vede ca dreptatea
Sa si viata n Cristos snt inseparabile:<Printr-un singur act de
dreptate, ndrept__irea care d_ via__ se ntinde asupra tuturor
oamenilor>...<Cei care au primit darul drept__i,vor conduce (vor
mp_r__i)
n
via__
numai
prin
Isus-Cristos>.
Astfel, credinciosul va p_trunde sensul profund al acestor cuvinte care snt cheia epistolei catre Romani:<Cel drept va trsi prin
credinta> Nu se mai mul_ume_te deci sa considere aceast_ dreptate
care vine de la El ca pe o hain_ pe care trebuie sa o mbrace, ci
mbr_cndu-se cu persoana lui Isus simte dreptatea lui Dumnezeu
ca
fiind
si
a
lui
numai
n
Cristos.
Inainte,i era dificil sa realizeze aceasta dar acum este Cristos
nsusi care este dreptatea sa, acest Cristos care vegheaz_ asupra
lui,l ap_r_ si l iube_te ca pe propiul SAu corp, astfel credin-ciosului este u_or sa mearg_ zi de zi "mbr_cat" de prezen_a Sa

binecuvntat_.
Acest nou pas, l conduce nsa mai departe. Viata si dreptatea
fiind nedesp_r_ite credinciosul prin uniunea sa cu Cristos dobnde_te cuno_tin_a unei naturi drepte nr_d_cinate n el <Omul nou,
creat n Isus-Cristos este creat ntr-o dreptate si ntr-o sfin_enie veritabil_>..<cel care practica dreptatea este drept cum si
El este drept> Uniunea sa cu Cristos a f_cut o schimbare nu numai
n raportul sau cu Dumnezeu,ci si n raport cu sine nsu_i.si daca aceast_ comuniune este men_inut_, dreptatea va deveni pu_in
cte pu_in propia sa natur_ prin noirea progresiv_ a ntregii
fiin_e,viata sa fiind m_rturia acestei uniuni cu Cel drept. Odat_
ce cre_tinul a p_truns sensul acestor cuvinte: <Cristos a devenit
pentru noi dreptate> ( il est a` peine necessaire de lui recommander de demeurer en lui. Aussi long temp qu`il ne se regar-dait que judiciairement juste a` cause de l`expiation de Jesus).
Necesitatea de a r_mne n El a fost evident_ pentru el, dar pe
masura ce slava lui Dumnezeu, dreptatea Sa, se dezv_luie ochilor
sai, va n_elege el nsusi ca singurul mijloc de a se men_ine tot
timpul curat si acceptabil n fa_a lui Dumnezeu este sa r_mn_
personal n Cristos,n care se nt_re_te noua sa natur_ dreapt_.
Principalul gnd al p_catosului care se caie_te este dreptatea
care vine prin Isus care a murit pentru p_catele sale.Pentru credinciosul n_elept, Isus, persoana vie prin care vine dreptatea,
este totul, pentru ca n El este si n El avem dreptatea.
SA r_mnem fermi n Cristos devenit dreptatea noastr_, pentru ca
noi purt_m n noi o natur_ pe deantregul corupt_ care se ridica
zi de zi pentru a n_busi sentimentul accept_rii noastre n fa_a
lui Dumnezeu si sa conteste dreptul nostru pe care l avem la o
comuniune permanent_ cu Tat_l.Aceast_ r_mnere constant_ n Isus,
dreptatea noastr_, este singura care este capabil_ sa ne faca sa
mergem zi de zi f_r_ sa ne pierdem echilibrul n lumin_ si pace,
singura care poate sa ne faca sa ne bucur_m de darurile p_strate
pentru noi n Isus Cristos si de a intra n odihna lui Dumnezeu
unde domne_te bucuria si veselia.
- 18 -

Ziua

a-IX-a

Ramneti
n
Cristos,
Cel
care
este
pentru voi, sfin_irea voastr_
<CAci
prin
Dumnezeu
voi
sntesi
n
Isus
Cristos,
care
a
devenit
pentru
voi
n_elepciune,
prin
voia
lui
Dumnezeu,
dreptate,
sfin_ire
si
mntuire.
( 1 Corinteni 1.30)
<Pavel catre adunarea lui
Dumnezeu care este n Corint,
catre cei care au fost
sfin_isi n Isus Cristos,
chemasi sfin_i...>
Astfel ncepe capitolul n care Isus Cristos este prezentat ca
sfin_irea noastr_. In Vechiul Testament credinciosi snt numisi

"cei drep_i", iar n Noul Testament ei snt numisi "cei sfin_isi

n
Cristos"
Sfin_isi nseamn_ mai mult dect drep_i(*). Raportat la Dumnezeu
sfnt se aplica la persoana Sa, drept referindu-se la maniera n
care El acaioneaz_ asupra creaturilor Sale. Dreptatea este primul
pas pe care omul l face spre sfin_ire, si prin care se poate apropia mai mult de Dumnezeu. (Matei 5.48) (Petru 1.16) Dreptatea
o g_sim n Vechiul Testament, n timp ce sfin_enia nu este dect
"figurat_" urmnd sa fie realizat_ n Isus Cristos, sfntul, apoi
n discipolii ssi sfin_i_i.
In textul nostru, ca de altfel n ntrega scriptur_, dreptatea
precede sfin_enia.Tot astfel se petrec lucrurile si n experienta
personal_. Atunci cnd credinciosul g_se_te n Cristos dreptatea
sa, el este "ncercat" de o a_a mare bucurie nct se preocup_
mai pu_in de sfin_enie. Cu timpul nsa,nevoia de sfin_ire se face
sim_it_, credinciosul cautnd mijloacele prin care sa o poat_ ob_ine. Se ajunge adesea la situa_ia n care credinciosul caut_ n
van,timp de ani de zile, sfin_irea ca road_ a recuno_tin_ei si al
efortului personal pn_ cnd, n final, ascultnd nv___turile
Duhului Sfnt care nca de aici d_ slav_ lui Cristos ar_tnduni-l
pe El ca fiind sfin_irea noastr_ pe care trebuie sa ne-o nsur_im
doar prin credinta.
Sfin_enia _ine de natura lui Dumnezeu,fiind pusa la dispozi_ia
omului prin Cristos, Sfntul lui Dumnezeu. Numai acela este sfnt
cine este unit cu Dumnezeu prin Cristos, si va deveni n m_sura
n care r_mne n El.
Noi avem n pilda arborelui altoit o ilustrare vie a acestei lucr_ri de sfin_ire raportat_ ntr-o uniune fidel_ cu Mntuitorul.
Se poate altoii un arbore n a_a fel nct un ram sa dea road_
bun_ n timp ce altul sa dea tot roade salbatice. Obun_ parte din
ace_ti cre_tini au doar o mica parte din via__ sfin_it_, iar
restul, din ignoran__ sau din cu totul alte motive, viata carnal_
_i-a p_strat n cea mai mare parte puterea.
Se poate de asemenea sa se altoiasca un arbore t_ind toate ramurile n a_a fel nct sa fie pe-de-a-ntregul renoit pentru a da
_________________________________________________________________
* Sfin_irea poate fi numit_ (reprezint_) perfecaiunea spiritual_
la fel cum dreptatea reprezint_ perfecaiunea legal_
( Le Saintete selon Dieu) par H.Bonar,B.Caille
19
road_ bun_. Totodat_, daca nu veghem la tendin_a trunchiului de a
produce muguri vechi, ace_tia pot cre_te sl_bindui pe ceilalsi si
absorbindu-le toat_ seva. Ace_tia snt cre_tinii care, n convertirea lor, au abandonat totul pentru a-l urma pe Isus si de a-i
sem_na n credinta, dar care din lipsa de vigilen__ au l_sat vechile obiceiuri sa iasa la suprafa__, tr_ind o via__ obscur_ si
dnd pu_ine roade. Dar pentru a schimba radical natura unui arbo-

re,trebuie nceput nca de tn_r, cur__ndu-l si altoindu-l chiar

de la nivelul solului,apoi veghind sa nu apar_ muguri vechi, pentru ca seva sa poat_ hr_ni numai ramurile altoite,si n acest fel
natura veche sa fie nvinsa. Acest arbore nou care produce roade
suculente, reprezint_ cre_tinul care a nv__at , printr-o deplin_
consacrare, sa abandoneze totul pentru Cristos si sa r_mn_ constant n El ntr-o credinta vie. Ace_ti cre_tini au n_eles ca,
prin ei n_i_i,snt nclinasi spre r_u,incapabili sa faca binele:
<ceea ce este bun nu locuie_te n mine>,si ca lucrarea de sfin_ire poate sa se desavr_easca n ei numai prin harul unei naturi
noi n Cristos si prin interven_ia constant_ a lui Dumnezeu de a
distruge definitiv tot ce _ine de propia lor natur_, astfel nct
sa favorizeze cre_terea la o via__ sfnt_ n Isus Cristos. Ei
_tiu de asemenea sa se asocieze acestei lucr_ri de sfin_ire si
rug_ciune n Dumnezeu, si sa se supun_ de bun_ voie acaiunii
divine. Ei produc astfel roade de sfin_enie spre slava lui
Dumnezeu.
Dumnezeu a promis sa ne sfin_easca.SA nu ne fie team_ sa-i cerem
sa ndeplineasca n noi ce a promis. SA nu d_m ascultare vocii
care pretinde ca vechea natur_ din noi este prea puternica pentru
ca sfin_enia sa se poat_ stabili n noi.
<Ceea ce este bun nu locuie_te n mine> adica n carnea noastr_,
si aceast_ carne, cu toate ca a fost crucificat_ odat_ cu Isus,nu
este nca moart_ ci va cauta continuu sa ne nduca la r_u.Dar
<prin Dumnezeu sntem n Isus Cristos> iar viata sfnt_ si puternica a lui Isus Cristos va triumfa n natura noastr_ corupt_.
Cristos, cel care ne sfin_e_te este viu, si n El toate gndurile noastre, sentimentele noastre, pot fi sfin_ite n m_sura n
care snt spre slava lui Dumnezeu. Voi care sntesi nsetasi de o
via__ sfnt_, Ramneti n Cristos, cel care v_ sfin_e_te. privisi
la El ca la Dumnezeu cel Sfnt. Nu considerasi viata de sfi_enie
ca o munca, sau ca pe un efort constant,ci ca pe un fruct natural
al vie_ii lui Cristos n voi. Abandonasi toat_ ncrederea voastr_
n voi n_iv_ si nu privisi dect la prezen_a lui Isus, forta si
sfin_irea voastr_. Baza_i-v_ pe faptul ca tot ceea ce v_ este necesar pentru a trsi n sfin_enie v_ va fi transmis de Cel care
este
El
nsusi
sfin_enie,
Isus
Cristos.
Atunci ve-si cunoa_te cu adev_rat ce nseamn_ sa Ramneti n
Cristos, sfin_irea voastr_.

- 20 -

Ziua a-X-a
Ramneti n Cristos, mntuirea voastr_
<caci prin Dumnezeu voi sntesi n Isus Cristos,
Cel
care
a
devenit
pentru
noi
n_elepciune
prin
voia
lui
Dumnezeu,dreptate,
sfin_enie
si
mntuire>
mntuire
(1 Corinteni 1.30)
Nous arivons ici au haut de l`echelle qui
atteint,dans

le

ciel,le

but

auquel

doit

nous

conduire

la

vie

en

Christ.

Cuvntul mntuire, cu toate ca se refer_ cteodat_ la eliberarea

de sub condamnarea p_catului, se refer_ aici la eliberarea complet_ si final_ de toate consecin_ele sale, cnd lucrarea
Mntuitorului va fi pe deplin manifestat_, eliberare care va cuprinde chiar si corpul. Acest cuvnt mntuire ne face sa ne ndrept_m privirile spre cea mai mare slav_ [ a venir] si totodat_
spre cea mai mare binecuvntare pe care putem sa o avem acum n
Cristos.
Noi am v_zut ca Isus,ca profet si ca n_elepciune a noastr_, reprezint_ pe Dumnezeu si dragostea Sa,precum si natur_ si condi_ia
mntuirii,
pe
care
aceast_
dragoste
ne-a
preg_tit-o.
Ca jertf_, El este dreptatea noastr_,restabilind rela_ia noastr_
cu
Dumnezeu
si
asigurndu-ne
de
harul
divin.
Ca rege, El este sfin_itea noastr_, formndu-ne si conducndu-ne
n supunere spre sfnta voie a lui Dumnezeu.[Quand il aura,par ces
trois offices] ndeplinind
marele plan a lui Dumnezeu, mntuirea
va fi ndeplinit_, eliberarea deplin_ de p_cat si de toate consecin_ele acestuia va fi nf_ptuit_, iar umanitatea r_scump_rat_ va
reg_si n Cristos tot ceea ce ea a pierdut.Astfel noi sntem chemasi nu numai sa contempl_m pe Isus, Cel care ne nva__ prin cuvntul si prin exemplul SAu pe cruce, mp_cndu-ne cu Dumnezeu,
prin nvierea Sa, ci si sa-L caut_m la dreapta Tat_lui, reintrat
n <slava care a avut-o lng_ Tat_l, nainte chiar de facerea
lumii> Natura Sa uman_,eliberat_ de toate consecin_ele p_catului,
caruia [il s`est,pour un temps assujetti, est unie a la majeste divine ]. Ca
fiu al omului El va sta pe tronul si n snul Tat_lui. Elibe-rarea
este complet_, etern_. El a devenit pentru noi mntuire.
El
s-a f_cut pentru noi mntuire, sa credem acest lucru, iar cu ct
vom realiza aceasta mai repede (mai bine) cu att vom face
experienta, nca de pe aici, a <puterii lumii viitoare>
In m_sura n care comuniunea noastr_ cu El va c_tiga n intensitate si n m_sura n care vom lasa ca Duhul Sfnt sa ni-L arate
n slava Sa ceeasca, vom sim_ii si mai mult puterea unei viesi
divine acaionnd n noi, gustnd nca de pe acum din viata si
slava etern_. Prin aceast_ comuniune, sufletul este eliberat de
teama mor_ii, team_ pe care Mntuitorul nsusi a cunoscut-o. Dar
El a triumfat asupra mor_ii, corpul SAu nsusi fiind cuprins de
slav_. De asemenea, Credinciosul,unit cu Cristos mntuirea sa,si
adjudeca nca de pe acum,n mod spiritual,victoria asupra mor_ii.

El nu vede n ea dect eliberarea de ultimele f_ii din ve_mntul

sau carnal nante de a fi cuprins de slav_ si de a-si primii
corpul sau de slav_. Mormntul este pentru el locul n care samn_a este sem_nat_ (coruptibil_) pentru a r_sarii incoruptibil_.
Invierea nu mai este o doctrin_ steril_, ea devine o speran__ vie
chiar o realitate anticipat_,pentru ca <Duhul Celui care a nviat
pe Isus dintre cei morsi locuie_te n noi> ca o garan_ie a vie_ii
- 21 care ne va fi dat_ de asemenea corpului nostru muritor(Romani8.11
Aceast_ speran__ exercit_ o nfluien__ sfnt_, benefica, si ne
conduce n a ne d_ruii de bun_ voie, noi, membre ntinate pentru a
fi smerisi si pusi n serviciul Duhului
Sfnt
n
a_teptarea
timpului cnd ntrgul nostru corp va fi schimbat si f_cut asemenea corpului de slav_ a lui Cristos. Este dificil de sesizat importan_a acestei perfecte mntuiri pe care Cristos ne-o ofer_, si
care cuprinde n aceeasi masura si corpul si sufletul. Este vorba
de omul complet, trup si suflet, despre care s-a zis ca:< a fost
asemenea
chipului
lui
Dumnezeu>
Dumnezeu a creeat ngerii, spirite f_r_ corp material, iar pe de
alt_ parte materia care exist_ f_r_ spirit, n crea_ie. Omul,
trebuia sa fie opera complet_ a crea_iei divine, combina_ie ntre
materie si spirit,ntr-o armonie complet_,ca un simbol al uniunii
care exist_ ntre crea_ie si divinitate.P_catul, d_inuind n lume
pare sa mpiedice planul lui Dumnezeu, materia dobndind asupra
spiritului o nfrico__toare suprema_ie. Necestatea ntrup_rii Cuvntului devenise o realitate. Plin_tatea divin_ a fost ncarnat_
n omul Cristos, pentru ca ntuirea sa poat_ sa fie deplin_,si ca
<toat_ crea_ia care suspin_ si este n durerile na_terii pn_
acum> sa fie eliberat_ de sub robia ntin_rii si a devenii copii
ai
lui
Dumnezeu.
Planul lui Dumnezeu nu va fi ndeplinit si slava lui Cristos pe
deplin manifestat_ dect atunci cnd corpul,asemenea crea_iei din
care face parte si al carui cap este, va fi transfigurat prin puterea vie_ii spirituale si schimbat_ ntr-un ve_mnt transperent
pentru a face sa str_luceasca slava spiritului infinit. Numai
atunci vom n_elege n ce sens profund si complet Isus a devenit
pentru noi mntuire. A_teptnd aceast_ mntuire trebuie sa ne
aplecam asupra acestor cuvinte:<prin Dumnezeu,voi sntesi n Isus
Cristos, mntuirea voastr_> Acesta este lucrul care trebuie descoperit ct mai curnd. Pentru deplina dezvoltare a vie_ii noastre cre_tine noi trebuie, nca de pe acum, sa caut_m, r_mnnd n
Cristos,sa p_trundem,sa apucam si sa ne nsur_im ct mai bine mesajul mntuirii. Pentru aceasta sa nv___m sa nv___m sa triumf_m
asupra mor_ii, sa privim la Cristos ca st_pn al corpului nostru,
sa i ne consacr_m pe-de-a-ntrgul si sa ne asigur_m nca de aici
(de jos), daca ncrederea noastr_ _tie sa mearg_ pn_ acolo, vic-

toria asupra puterii p_catului n corpul nostru.(Marcu 16.17,18)

SA ne obi_nuim sa consider_m natura ntreg_ ca f_cnd parte din
mp_r__ia lui Cristos si destinat_ sa participe la mntuire. SA
l_sam puterea Sa sa vin_ sa acaioneze n noi pentru a ne face sa
gust_m,nca de pn_ acum, acele lucruri care <la inima inima omului
nu
s-au
suit>
Ramneti n Cristos, mntuire voastr_,ca o ncoronare a vie_ii
cre_tine.Dar nu ncercasi aceasta n afara unei cunoa_teri depline a lui Cristos. El nu poate fi mntuire noastr_ daca noi nu-i
sntem fideli,r_mnnd n El, n_elepciunea, dreptatesi sfin_irea
noastr_.
Experienta puterii si n_elegerii acestei lucr_ri ne va conduce
sa realiz_m prin credinta, perfecta sa mntuire si vom tr_ii,nca
de aici de"jos" n Isus Cristos mntuirea noastr_,fiind eliberasi
de domina_ia carnii,iar ca mo_tenitori ai slavei viitoare n_elegnd n sfr_it locul pe care Dumnezeu l-a destinat omului n
univers, _tiind ca <toate lucrurile i snt supuse> noi vom fi
capabili
sa
r_spundem
acestei
chem_ri
cere_ti
cere_ti.

ZIUA

a-XI-a

Ramneti n Cristos, crucificat

<Eu snt crucificat mpreun_ cu Cristos si tr_iesc
dar
nu
mai
tr_iesc
eu
ci
Cristos
tr_ie_te
n
mine>
( Galateni 2.20)
<Noi am fost f_cusi un singur trup cu
El,
prin
moartea
Sa>
( Romani 6.5)
Apostolul spunea deci:<Eu
Eu snt crucificat
mpreun_ cu
Cristos>
El realiza pe deplin comuniunea sa la
suferin_a si la moartea lui
Cristos, realiznd n
aceiasi
masura
experienta
binef_catoare
(binecuvntat_) a acestei
comuniuni, pentru ca
putea
ad_uga
cu atta siguran__: <Eu
tr_isc, dar nu mai
tr_iesc
eu
ci
Cristos tr_ie_te n Mine>
Aceast_ experien__, a solidarit_si cu moartea lui Isus, este una
dintre cele mai benefice. A putea sa se considere el nsusi mort
n moartea lui Cristos, perfect supus n supunerea Sa, victorios
asupra p_catului,n victoria Sa si pe deantregul eliberat n eliberarea Sa, a _ti din experien__ ca puterea acestei morsi acaioneaz_ n noi prin credinta, constant, pentru a smeri carnea, iat_
sursa acestei viesi noi,care ne va face sa fim un singur trup, n
conformitate
cu
nvierea
Sa.
Comuniunea obi_nuit_, cu Isus-Cristos crucificat,dezvolt_ n noi
aceast_ nou_ via__ care ia na_tere zi de zi, odat_ cu moartea
omului vechi. Expresia lui Pavel <fisi un singur trup cu El prin
moartea Sa> ne ajut_ sa n_elegem ce nseamn_ a r_mne n Cristos
crucificat.
Pentru ca ceea ce a fost altoit ntr-un arbore sa-si poat_ trage
seva, trebuie sa si r_mn_ acolo unde a fost altoit, acolo unde a
fost f_cut_ incuzia. Nu exisa nimic altoit f_r_ o ncizie, pentru
ca trebuie sa se ajung_ chiar la sursa vie_ii arborelui. Pentru a

putea participa la viata n Cristos, si la puterea care este n

EL, pentru a fi asemenea lui n nviere,trebuie n primul rnd sa
fim un singur trup la fel ca si n moartea Sa pentru a intra n
sacrificiul SAu (r_nile) Sale si asemenea grefei sa r_mnem acolo
pentru
a
putea
primi
viata
n
Cristos.
Dar grefa,pentru a putea fi unit_ cu arborele,trebuie sa fie mai
nti separat_ de propiul sau trunchi, si de asemenea t_iat_ pentru a putea sa se adapteze la locul preg_tit n noul trunchi. Tot
astfel si credinciosul trebuie sa moar_ n vechea sa natur_ si sa
fie redat asemenea lui Cristos prin moarte,pentru a g_si viata n
El.Daca sntem n comuniune cu suferin_a Lui, daca sntem animasi
de aceea_i"dispozi_ie"pe care a avut-o Cristos,cnd a luat asupra
Sa crucea, daca recunoa_tem, asemenea Lui, juste_ea judeca_ii si
blestemul pronun_at asupra p_catului, de Dumnezeu, daca d_ruim
mor_ii viata noastr_ plin_ de p_cate, _intuind-o pe cruce prin
credinta, pentru a ajunge la o via__ nou_, vom experimenta,mpreun_ cu El, renun_area de sine,sacrificiul de pe Golgota si drumul
plin
de
bucurie
al
vie_ii
nou
n_scute.
Prin comuniunea noastr_ cu Isus crucificat noi nv___m sa vedem n
cruce nu numai i_p__irea noastr_ n fa_a lui Dumnezeu
dar
si
victoria noastr_ asupra Satanei, nu numai eliberarea noastr_ de
sub condamnare ci si eliberarea noastr_ de sub puterea p_catului,
nu numai un tribut pl_tit mor_ii ci _i,n acelasi timp,o garan_ie
a
unei
viesi
noi.
- 23 Crucea este punctul de ntlnire ntre Cristos si om. De ce ?
Pentru ca pe cruce Fiul lui Dumnezeu mparte aceiasi soart_ cu
umanitatea, aflat_ sub blestem, si asociaz_ omul p_catos vie_ii
Sale divine. Participarea Sa la moarte ne face pe noi p_rtasi la
viata ve_nica. Prin moarte,prin_ul vie_ii a triumfat asupra puterii mor_ii si numai n acest mod ne poate face si pe noi participansi la aceast_ victorie. Viata pentru noi vine prin moarte.
Noi nu pute fi n comuniune cu Cel care ne-a r_scump_rat de sub
blestem (Dumnezeu)dect n comuniune cu Cel care <s-a f_cut blestem pentru noi si s-a atrnat pe lemn> El a venit sa ne caute pe
cruce,iar noi trebuie sa-l ntlnim acolo pentru ca pe cruce este
mai mult locul nostru dect al SAu. El este acolo prin voia Sa pe
cnd noi merit_m sa fim acolo. Dar El a schibat aceasta lund
asupra Lui ntinarea noastr_, nou_ revenindu-ne viata Sa. Astfel
El a f_cut din crucea blestemului o cruce a binecuvnt_rii. Deci
printr-o comuniune intim_ si zilnica cu Cristos crucificat, putem
gusta imensitatea dragostei Sale, puterea vie_ii Sale si deplina
Sa
mntuire.
Ct de profund este mesajul crucii lui Cristos ! Mulsi cre_tini
se mul_umesc sa contemple pe Cristos,murind pentru p_catele noastre, dar se str_duiesc prea pu_in sa intre n comuniune cu suferin_ele Sale. Mulsi nu au nici o idee de ceea ce nseamn_ a fi

crucificat mpreun_ cu Cristos. Ei consider_ simpla mhnire ca pe

o participare la crucea lui Cristos. Dar a lua crucea lui Cristos
nseamn_ a fi animat de aceleasi sentimente care l-au condus pe
Isus pe drumul supunerii.Nimeni nu poate sa spun_ <Eu snt crucificat n Cristos>, eu r_mn n Cristos crucificat,f_r_ sa cunoasca abandonul de bun_ voie, renun_area la toate dorin_ele carnii,
separarea complet_ de lume,de felul ei de a gndi si de a acaiona
f_r_ sa _tie sa piard_ si sa-si urasca propia via__, si sa faca
totul doar n interesul celorlal_i. Iat_ cum trebuie sa fie cre_tinul
care
vrea
sa
ia
crucea
lui
Cristos.
Ceresi lui Dumnezeu si El v_ va da, prin Duhul SAu cel Sfnt, sa
participasi la crucea lui Cristos, si v_ va nv__a nu numai sa
credesi n Cristos crucificat ci si sa Ramneti n El pentru ca
fiind < un singur trup cu El prin moartea Sa vesi fi asemenea si
prin nvierea Sa>

- 24 -

ZIUA

a-XII-a
R_nesi

Cristos,Dumnezeu nsusi
v_ va nt_rii n El
<Cel ce v_
va
nt_rii
n
Cristos,
este
Dumnezeu>
(2 Corinteni 1.21)
Este bine sa amintim ca fermitatea cu care
r_mnem n Cristos este lucrarea Tat_lui la fel ca si uniunea
noastr_ cu El. <Domnul mi va nt_rii for_ele>-<Cel care a nceput
n voi aceast_ lucra- re bun_,v_ va reda desavr_isi pentru ziua
lui Cristos> Iat_ pro- misiunile cu care trebuie sa ne hr_nim,care
sa ne apere de descu-raj_ri si care arat_ adev_rata cale pentru a
progresa n Cristos.

Csi crestini nu se plng de fluctua_ii continue a vie_ii lor

spirituale. Intr-o zi ei snt plini de dragoste si de zel pentru
Dumnezeu,pentru ca a doua zi totul sa fie pierdut,rug_ciuni,eforturi, hot_rri, nimic nu-i poate face sa reg_seasca comuniune cu
Dumnezeu. In acest fel credin_a lor este puternic zdruncinat_.
Toate acestea se ntmpl_ celor care nu n_eleg ca numai
Dumnezeu ne poate nt_ri n Cristos. Cauza caderilor lor este
chiar efortul lor. Pentru a fi ndrept_ti,ei trbuie sa renun_e si
sa "apuce" promisiunile prin credinta. Tot astfel,pentru lucrarea
de sfin_ire, ei au nevoie sa nve_e sa nu se ncread_ dect n
Dumnezeu, si vor primi din abunden__ ceea ce ei cautau n van sa
sa ob_in_ prin ei nsa_i. <Dumnezeu este fidel celor pe care ia
chemat
la
comuniunea
cu
fiul
sau
Isus
Cristos>
Ce sursa de pace sa stim ca Dumnezeu vegheaz_ asupra crdin_ei
noastre, ca El nsusi lucreaz_ pentru a ne reda perfecai comuniunii noastre cu Isus Cristos, ndep_rtnd ceea ce poate d_una
acestei comuniuni, urm_rind numai ceea poate favoriza aceast_
comuniune.
Ce u_urare sa punem n sfr_it pe-de-a-ntregul n grija Sa viata
noastr_ n Cristos si sa sim_im ca tot ceea ce facem pentru a r_mne n El, dorin_ele, gndurile si rug_ciunile noastre, nu snt
dect manifestarea lucr_rii Lui n noi,pentru ca El este cel care
ne nt_re_te dndu-ne puterea de a veghea, de a a_tepta si de a
muncii. Dar, El nu-si poate ndeplini lucrarea Sa dect atunci
cnd noi vom nceta SA-l mpiedicam prin propiul nostru efort si
vom accepta prin credinta o pozi_ie dependent_ de El, care l
onoreaz_ si n acelasi timp ne deschide inimile acaiunii Sale.
Deci, n mijlocul vie_ii zgomotoase si agitate a lumii, a tenta_iilor subtile si nencetate a p_catului, n mijlocul ngrijor_rilor si ncercarilor zilnice,chiar si celor mai mari dintre ele,
sufletul ncrez_tor p_streaz_ paceea _tiind ca Domnul l nt_re_te n Cristos. Aceast_ binecuvntare este la dispozi_ia tuturor
celor care au crezut, iar credin_a n aceste cuvinte: <Cel ce v_
nt_re_te n Cristos este Dumnezeu> ne va da nu numai pacea ci si
mijlocul prin care noi vom realiza progresele pe care ni le
propunem.
Scriptura ne nva__ ca n rela_ia dintre Dumnezeu si poporul SAu
credin_a a fost tot timpul condi_ia manifest_rii puterii Sale. Ea
pune cap_t tuturor eforturilor naturale, elibereaz_ toate jugurile, prin ea sl_biciunea care este recunoscut_ dobnde_te promisiunile lui Dumnezeu f_cndu-le sa se mplineasca iar pentru
aceasta nu trebuie dect sa ne punem lini_tisi n minile Sale
pentru
a-si
face
El
nsusi
lucrarea
Sa.
- 25 Iat_ ce spune Scriptura <este Cel Prea Inalt care l nt_re_te>
(Psalmi 87.5)<A celui care poate sa v_ nt_reasca .. sa fie slava
n veci vecilor> (Romani 16.25) <El se va _ine n picioare pentru

ca Domnul are puterea sa-l nt_reasca> (Romani 14.4) <El v_ va

nt_rii pn_ la sfr_it, ca sa fisi f_r_ vin_ n ziua Domnului
nostru Isus Cristos>( 1 Corinteni 1.8) <pentru ca sa vi se nt_reasca inimile nct sa fisi de o sfin_enie irepro_abil_ n fa_a
lui Dumnezeu>( 1 Tesaloniceni 3.13) <Cristos este Domnul care v_
va nt_rii si v_ va p_zi de cel r_u> (2 Tesaloniceni 3.3)... < si
Dumnezeul oricarui har, care v-a chemat n Cristos la slava Sa
ve_nica, dup_ ce vesi suferii pu_in timp, El nsusi v_ va desavr_i, v_ va nt_ri, v_ va da putere si v_ va face neclinti_i>
(1
Petru
5.10)
Toate aceste promisiuni snt suficiente pentru a ne convinge, n
ciuda oscila_iilor pe care le-am avut pn_ acum n viata spiritual_, a tuturor aparen_elor care ne pot p_rea defavorabile sau a
caracterului nostru lumesc, ca putem sa devenim si noi cre_tini
nt_ri_i.
SA ncepem prin a primi cu simplitate aceste promisiuni ca venind
de la Domnul, pu_in cte pu_in, ncrederea va lua na_tere si vom
putea vedea aceste promisiuni mplinindu-se n noi. Totul este
att de simplu!De ce avem nevoie de atta timp pentru a n_elege?
Poate pentru ca harul oferit este att de divin, de mare,dep__indu-ne a_tept_rile nct nu-i putem n_elege pe deplin scopul.
Cre_tinul care a descoperit ce cuprind aceste promisiuni va trsi
subit o veritabil_ transformare n viata sa spiritual_. Pn_ acum
el se ngrijea de propia bucurie, acum Domnul va prelua aceast_
grij_. El nu cere dect un lucru, sa se simt_ continuu n minile
lui Dumnezeu si sa-L urmeze f_r_ grab_ sau ntrziere, pentru ca
El
sa
faca
voia
Sa,
dup_
pl_cerea
Sa.
Ce via__ binecuvntat_,o via__ de ncredere ca aceasta! Dar,vesi
spune voi, poate,noi am ncercat sa abandon_m astfel grija vie_ii
noastre interioare, Domnului, dar nu o putem face ntr-o manier_
chiar a_a de consecvent_, noi uit_m, "sl_bim vigilen_a" si n loc
sa ncepem fiecare din zilele noastre descarcndu-ne bucurosi de
grijile si nevoile noastre spirituale, noi ne sim_im din nou ngrijorasi
si
pesimi_ti.
F_r_ ndoial_ voi nu asi rugat pe Tat_l sa v_ aminteasca privilegiul de a putea, n fiecare zi,sa v_ renoisi abandonul n minile Sale. Memoria este o mare putere a naturii moastre. Prin ea
o zi este legat_ de alta, unitatea vie_ii este conservat_ de-a
lungul
anilor
si
noi
ne
recunoa_tem
noi
n_ine.
In viata spiritual_, memoria are de asemenea o mare importan__,
(et Dieu a pourvu a` la sanctifications de memoire) Duhul Sfnt
are pentru noi misiunea de a ne _ine locul. Isus a spus:<El v_ va
aminti tot ceea ce eu v-am spus> El ne este dat ca sa ne nt_reasca <Cel care ne nt_re_te n Cristos este Domnul, care ne-a nsemnat cu sigiliul SAu,si a pus n inimile noastre arvuna Duhului
El v_ va aminti nu numai promisiunile Domnului dar si actele de
credinta care au provocat n voi binecuvntarile pe care le-asi

primit
si
v_
va
renoi
aceste
experien_e.
Abandonasi deci de acum grijile voastre Domnului, mpreun_ cu
grija de a v_ aminti, zi de zi, necesitatea de a nu conta dect
pe El dect pentru a fi nt_risi n Cristos.El o va face iar credin__ voastr_ va cre_te zi de zi si va deveni tot mai puternica.
- 26 -

Ziua

a-XIII-a

Ramneti
n
Cristos
ntr-o
comuniune
permanent_
(clip_ de clip_)
<In ziua aceea
cntasi viei celei mai alese: Eu, Domnul,
snt
P_zitorul ei, Eu o ud n fiecare clip_, o p_zesc
zi
si
nooapte
ca
sa
nu
o
vat_me
nimeni>
( Isaia 27.2,3 )
Via, era simbolul poporului lui Israel n
mijlocul
careia
tre-buia sa se g_seasca adev_rata vi__;
ml_di_ele fiid
modelul
cre-dinciosului unit cu vi_a. Acest
cntec al viei se aplica de
ase-menea att vi_ei ct si
ml_di_elor. Datoria (dorin_a)
celor
ce p_zesc(ngrijesc) via
este de a aminti (repeta) fiecarei ml_di_e: <Eu,Domnul,snt
p_zitorul (viticultorul), Eu o ud de fiecare dat_ si o veghez ca
sa nu o vat_me cineva>
Avem aici, se
pare, r_spunsul
chiar din gura
lui
Dumnezeu
la aceast_
ntrebare att de des pusa: este tradev_r posibil pentru
credincios sa r_mn_ pe acest p_mnt ntr-o comuniune nenrerupt_
cu Isus? Nu ! Sigur ca nu, prin propiile for_e, dar <cea ce este
mposibil la om este posibil la Dumnezeu> Daca Domnul nsusi vrea
sa p_zeasca sufetul zi si noapte,vegheaz_ asupra lui, si l "ud_"
n fiecare clip_, comuniunea constant_ cu Isus devine o realitate
celor ce pot sa se ncread_ n credincio_ia lui Dumnezeu pentru
a mplini ceea ce a promis. Uniunea ml_di_elor cu vi_a exist_ zi
si noapte,var_ si si iarn_, d_ruiind constant via__ vi_ei si ml_di_elor, astfel comuniunea credincio_ilor cu Mntuitorul fiind
permanent_. Intr-un fel putem spune ca nu exist_ credinciosi care
sa
nu
r_mn_
zi
de
zi
n
Isus.
<Daca cineva nu r_mne n Mine,este aruncat afar_> Dar cnd Isus a
zis <Ramneti n Mine> a si ad_ugat < cel ce r_mne n Mine va
purta mult_ road_> El vorbe_te de acel act con_tient de liber
abandon,din toat_ inima,de faptul de a nu trsi dect numai pentru
El. Exist_ dou_ obiecaii principale care se opun posibilit__ii de
a nu r_mne zi de zi n Isus, de bun_ voie si con_tient.
PRIMA deriv_ din sl_biciunea naturii umane. Noi nu avem posibili-tatea sa facem dou_ lucruri deodat_,iar cre_tinul,obligat sa dea
afacerilor sale o aten_ie susainut_, nu poate n acelasi timp sa
se men_in_ ntr-o comuniune activ_ cu Isus.Aceast_ comuniune este
considerat_ ca necesitnd un anumit efort si o anumit_ "tensiune"
spiritual_ si pentru a te putea bucura de aceast_ comuniune tre-

buie sa iesi din viata de toate zilele. Recunoa_tem aici gre_eala

care a antrenat pe primi calug_ri n pustiu. Din fericire, nu exist_ nici o necesitate de a ne retrage din lume. A r_mne n Isus
nu este un efort care absoarbe n fiecare secund_ facult__ile
spiritului si ale inimi.SA ne ncredem n dragostea Sa protectoare,n siguran_a ca El se va _ine aproape de noi, ne va proteja de
r_u si ne va dirija, n timp ce noi vom fi angajasi n treburile
vie_ii, n a_a fel nct sufletul va avea odihn_ sim_indu-se ap_rat n timpul cnd el nu se poate ap_ra. Avem n jurul nostru
numeroase exemple a puternicei afecaiuni pe care El o exercit_
asupra sufletului n timp ce spiritul este absorbit de diverse
preocup_ri. So_ul,ocupat toat_ ziua la birou,departe de so_ia sa,
este cu inima si sufletul mpreun_ cu ea. Orice s-ar ntmpla n
timpul cnd nu se poate gndi, tot ceea ce face el face pentru ea
- 27 sau sub influen_a ei. Nu poate fi la fel si cu Isus? Chiar mai
bine,pentru ca El locuie_te chiar n noi. Nu poate El sa ne acapareze spiritul si inima nct noi sa fim constant con_tiensi de
prezen_a Sa? Comuniunea Sa este o comuniune vie,si n timpul muncii sau n repaos noi putem simsi viata Sa acaionnd n noi.
CEALALTA obiecaie se bazeaz_ pe starea noastr_ de p_cat.Cre_tinii
snt att de obi_nuisi sa considere p_catele zilnice ca inevitabile nct,pentru ei,este un lucru admis ca nimeni nu poate r_mne ntr-o comuniune permanent_ cu Mntuitorul. Din fericire, lucrurile nu stau chiar a_a. Tocmai pentru ca noi avem o natur_ total corupt_ Dumnezeu a preg_tit pentru noi o comuniune cu Cristos
Sfntul, ca unica _ansa de eliberare. Cum putea sa ne spun_ El:
<Ramneti n Mine> f_r_ sa ne asigure harul si forta de a o face?
SA-l descoperim pe Dumnezeu ca p_zitor a lui Israel, despre care
El a zis <Domnul te va ap_ra de r_u, El si va p_zi sufletul t_u>
si v_ va nv__a sa credesi ca Dumnezeu chiar a preg_tit o comuniune permanent_ celor ce-L iubesc. Urm_risi aceast_ _int_. Inainte
de a o atinge ve-si ntlni probabil destule dificult_si cu att
mai mult cu ct voi putesi fi nconjurasi de numerosi cre_tini
care snt departe de a fi un model de credincio_ie. SA ne amintim
de Caleb si Iosua care si ncurajau fra_ii pentru a intra n
_ara promisa pentru a o cucerii, zicndule: < Vom nvinge >...
<daca Domnul va fi de partea noastr_ El ne va conduce n aceast_
_ar_.> Toate aceste dificult_si sa nu v_ faca sa dasi napoi ci
dimpotriv_ sa v_ ndrepte mai mult spre Cuvntul Domnului.
Nu tosi ajungem n aceiasi manier_ la aceast_ comuniune. Unii o
primesc brusc, ca pe un dar, n momentul n care se trzesc cnd
Duhul acaioneaz_ asupra unui mare num_r de suflete deodat_, unde
n singur_tate, se poate face lumin_ deodat_, si aceast_ via__ de
comuniune le apare ca un lucru foarte simplu nct snt uimisi ca
nu au n_eles mai devreme.Al_ii reu_esc mai greu, trecnd prin
caderi,descuraj_ri,printr-o lupt_ zilnica dar care n mod sigur

duce la aceiasi pace sufleteasca, daca au n inim_ aceast_ promisiune:<Eu,Domnul, o voi p_zi zi si noapte, o voi uda tot timpul>
In oricare din situa_iile acestea asi fi, nu v_ mai ndoisi
de posibilitatea de a r_ mne n Cristos n fiecare clip_ a
vie_ii voastre. Nu v_ mai gndisi ca nevoile si griile,necazurile
si p_catele trebuie neap_rat sa ne priveze de aceast_ comuniune.
Luasi mai degrab_ limbajul credin_ei la fel ca apostolul care
spunea:<Snt sigur ca nici moartea, nici viata, nici ngeri, nici
st_pniri,nici lucruri prezente, nici cele viitoare, nici puteri,
nici n_l_imi, nici adncimi, nici o alt_ creatur_,nu m_ va putea
separa de dragostea lui Dumnezeu care este n Isus Cristos Domnul
nostru>.
si de fiecare dat_,cnd credin_a voastr_ se clatin_, nt_ri_i-v_
prin aceste cuvinte: <Eu, Domnul, snt viticultorul, o voi uda n
fiecare clip_, si voi veghea ca sa nu o vat_me cineva>

28 -

Ziua
Ramneti
zi dup_ zi

a-XIV-a
Cristos

<Poporul va iesi si va primi, zi dup_ zi,

cantitatea
necesar_.>
( Exod 16.4 )
Zi dup_ zi cantitatea necesar_.
Aceasta era regula pentru primi-rea manei,aceasta este nca regula
pentru toate dispensa_iile ha- rului lui Dumnezeu catre copii Lui.
Acest principiu,n_eles corect n toate sensurile sale, este
de o mare importan__.Cei slabi pot astfel parcurge bucuro_i, aproape
f_r_
sa
se
ndoiasca
"drumul"
lor
terestru.
Un bolnav foarte grav l ntreba pe medicul sau:"ct timp am sa
suf_r?...Numai
Numai cte o zi odat_"
a venit r_spunsul medicului.
odat_
Domnul i nv__a aceast_ lecaie pe ai Ssi de-a lungul timpului.
Este deja, f_r_ ndoial_,n acest gnd de dragoste si de compasiune pentru sl_biciunea uman_,ceea ce face sa se succead_ nop_ile
zilelor si zilele nop_ilor.Odihna nop_ii preg_te_te o a doua zi
si permite sa relu_m fiecare zi a vie_ii ca pe ceva nou,experien_a
avnd
ca
rezultat
evitarea
gre_elilor
din
ajun.
Dumnezeu nu ne cere sa-i fim credinciosi dect o zi odat_, dar o
zi se adaug_ alteia,un an altuia,si n acest fel viata are grij_
de ea nsasi si trece f_r_ sa avem sentimentul lungimii si f_r_
ca greut__ile sa devin_ o povar_, iar aceasta nu poate fi dect o
ncurajare
pentru
sufletul
nostru.
Ce ngrijor_tor pentru suflet sa se gndeasca dea lungul ntregului sau voiaj la cantitatea de man_ necesar_ si ce binecuvnta-

re este acest principiu "zi dup_ zi" care ne scap_ de grija zilei
de mine. Ziua de ast_zi ne apar_ine nou_,cea de mine este a
Tat_lui. Inutil deci sa ne ntreb_m ce garan_ii avem pentru a
r_mne n Isus toat_ viata noastr_,n mijlocul rigorilor,tenta_iilor si ncercarilor vie_ii. Hrana si forta nu ne snt date
dect zi dup_ zi, asemeni manei din pustiu. Increderea n prezent
este singura noastr_ garan_ie pentru viitor. SA accept_m si sa
ndeplinim din toat_ inima ceea ce avem de f_cut ast_zi si experien_a protecaiei lui Dumnezeu de ast_zi ne va ndep_rta toat_
teama pierderii ncrederii n mine. Acesta este pre_ul pe care
trebuie sa l pl_tim n fiecare zi. Noi consider_m adesea viata
ca un totunitar si neglij_m micile spa_ii ale unei zile,uitnd ca
zilele formeaz_ anii, ca valoarea unei zile depinde de influien_a
sa asupra nregii vie_i. O zi pierdut_ este o verig_ rupt_ din
lan_ si necesit_ adesea mult mai mult pentru a o putea repara.
Aceasta o influien_eaz_ pe celelalte si adesea le face mai dificil de trecut. Ea poate face adesea inutil_ munca unei luni sau
chiar ani. Daca vrem sa r_mnem n Isus sa o facem zi dup_ zi.
Este cu totul alceva dect a r_mne n El n fiecare moment(XIII)
Snt multe momente n via__ cnd r_mnem n Isus bazndu-ne pe
faptul ca El ne va p_zi,dar pentru a ne asigura aceast_ comuniune
de fiecare clip_ trebuie sa renoim actul nostru de abandon si
ncredere. Aceasta nseamn_ a r_mne n Cristos zi de zi.
Dumnezeu a grupat n cteva feluri momentele noastre din zi
pentru a ne nv__a sa le socotim (sa _inem cont de ele) Fie,diminea_a sau n repaosul serii,daca analiz_m fiecare moment al zilei
separat vom nv__a s-o folosim mai bine (mai n_elept).
- 29 Dumnezeu n-i se prezint_ n fiecare diminea__ oferindu-ne binecu-vntarea zilnica pentru noi si pentru ai no_tri.SA accept_m redescoperind n fiecare zi sub acaiunea harului locul care ne-a
fost dat n Fiul praiubit. SA n_elegem ct de important_ este
fiecare zi pentru r_mnerea noastr_ n Cristos.SA o ntmpin_m cu
recuno_tin__ indiferent de ce ar aduce ea, san_tate sau boal_,
bucurie sau triste_e,odihn_ sau munca, lupte sau victorii, ca pe
un dar de la Dumnezeu prin care noi putem fi ct mai unisi n
Cristos. Provizia de man_ pentru Israel trebuia sa _in_ toat_ ziua dar recoltarea se f_cea nca de la primele ore ale dimime_ii.
Aceasta ne arat_ influen_a care o are, asupra ntregii zile, un
program nceput de la prima or_ a dimine_ii.<Daca nceputul este
sfnt
si
restul
va
fi
sfin_it>
In timpul zilei vin ore de munca si de distracaii de tot felul
dar numai Tat_l este Cel care poate sa ne p_streze ntr-o comuniune nentrerupt_ cu Fiul. Credinciosul trebuie sa se asigure
nca de diminea__ cu provizii pentru toat_ ziua, renoindu-si comuniunea cu Mntitorul printr-un moment de rug_ciune si de adnca
medita_ie
care
l
va
nsosi
toat_
ziua.

Ce binecuvntare pusa la dispozi_ia noastr_, de a putea,n lini_tea si pacea dimine_ii, sa putem face o anticipare a necesit__ilor si tenta_iilor care ne a_teapt_. Cu alte cuvinte, sa le traversam dinainte mpreun_ cu Mntuitorul nostru, punnd totul n
minile Sale,apoi sa mergwm nainte cu siguran_a ca va fi o zi de
binecuvnt_ri si progres.Iar cnd vom nv__a cum Isus poate,zi de
zi,sa ne p_streze (apere, p_zeasca) pentru toat_ ziua, vom g_si,
f_r_ sa ne ndoim,secretul acestei reguli: < zi de zi, ve_nic >
(Exod 29.38) Credincio_ia unei zile o preg_te_te pe cea de a doua
zi f_cnd din ce n ce mai u_oar_ renun_area la sine.Ceea ce pare
imposibil de a_teptat este f_cut posibil pentru cel ce se mul_ume_te sa primeasca, zi dup_ zi, numai ceea ce trebuie pentru fiecare zi(Esdr. 3.4) Acum, noi putem, deja, n_elege aceast_ m_rturie:<Bine, rob bun si credincios,ai fost credincios n pu_ine
lucruri, si voi ncredin_a mai mult> Vi_a noastr_ devine astfel
un schimb zilnic de iertare si de laud_. Noi ajungem, astfel, sa
n_elegem de ce Dumnezeu nu ne aprovizioneaz_ dect pentru o zi
odat_, dar suficient pentru fiecare zi si intrnd singuri n
aceast_ voie noi cerem zi de zi por_ia noastr_ necesar_.
Viata spiritual_ devine astfel continu_ ca si cea material_, iar
viata n Cristos ne aduce zi de zi binecuvntarile sale.

30 -

Ziua

a-XV-a

Ramneti n Cristos, ACUM

<Iat_
acum
momentul
favorabil,
iat_
ziua
mntirii.>
(2 Corinteni 6.2)
Pentru a trsi n
Cristos, obi_nuin_a de a trsi or_ de or_ este de o importan__
capital_,mai ales n ce prive_te
partea
noastr_
la aceast_
comuniune, que nous ne saurions trop y revenir; iar a tuturor
celor care vor sa nve_e acest mod de a trsi le spunem doar att:
mijlocul cel mai bun de a reusi este de a nu se ngrijora

dect de momentul prezent.

De
fiecare dat_ cnd aten_ia voastr_ este liber_ sa
se ntoarca
catre Isus, sa fie pentru medita_ie sau rug_ciune, fie numai si
pentru cteva secunde,primul nostru gnd sa fie: Snt n Cristos!
Nu pierdesi aceast_ clip_,in zadar v_ ngrijorasi de trecut s-au
v_ temesi pentru viitor,convinge_i-v_ pentru moment ca sntesi n
Cristos nu pentru ca sim_isi ci pentru ca o dori_i. Nu este vorba
de sentiment nici de progres sau for__, n viata cre_tin_. Este
vorba numai de a _ti daca pentru moment voin_a voastr_ recunoa_te
locul care v_ este dat,ca si credincios,n Mntuitorul, pentru ca
daca sntesi credincios,sntesi n Cristos,et c`est votre devoir
de
vous
en
rendre
compte.
Una din for_ele vie_ii si a credin_ei este ascunsa n acest
cuvnt: ACUM.
ACUM A _ti ca acum, oricare ar fi consecin_ele, lucrarea
de mntuire se ndepline_te n noi, ca acum Isus ne apar_ine si
tot ceea ce este al lui acum este si al nostru, acesta este
secretul odihnei si victoriei. In loc de a ncerca n van sa intrasi ntr-o stare sufletesca durabil_, care sa v_ permit_ sa
Ramneti n Cristos permanent ncepesi prin credinta sa Ramneti
acolo n momentul prezent.Isus v_ va pastra pentru momentul urm_tor, si vesi ajunge n acest fel la o comuniune permanent_.
Viata de comuniune permanent_ nu este un dar care sa ne fie f_cut
n bloc, ci pe m_sura trecerii timpului. De aceea sesizasi toate
ocaziile de a exersa credin_a voastr_, de a v_ ncrede n momentul prezent. Chiar si cnd sntesi surprinsi de p_cat si inima
voastr_ este tulburat_, m_rturisi_i-v_ p_catul r_mnnd cu toate
acestea n Cristos, implornd roadele comuniunii cu El,n ciuda a
tot ce s-a ntmplat.De ce nu am r_mne n aceast_ via__ de comuniune constant_, chiar acum n timp ce citisi aceste rnduri.
Exist_ n viata lui David un exemplu care face aceste lucruri mai
clare (2 Sam. 3/17,18). David a fost un rege n Iuda. In timp ce
celelalte triburi l urmau nca pe Isboscet fiul lui Saul, Abner,
comandant n armata lui Saul, a hot_rt sa o aduca sub conducerea
lui David, rege dat de Dumnezeu ntregii na_iuni: <Asi vrut sa-l
avesi ca rege pe David,le spunea el n vechime, pune_i-il si acum
pentru ca Dumnezeu despre el a spus:Prin David,slujitorul Meu,voi
elibera poporul Meu, Israel, din minile filistenilor si din
minile tuturor du_manilor sai>. Ei au f_cut-o,l-au uns pe David
a doua oar_ pentru a fi rege asupra ntregului Israel,cum a fost
pentru
nceput
numai
asupra
lui
Iuda.
(2
Sam.
5.3)
Sufletul urmeaz_ adesea acelasi drum ca poporul lui Israel.El nu
recunoa_te,pentru nceput,dect par_ial pe Isus ca rege,ori,inima
mp_r_it_ nu poate nvinge du_manii sai. Isus este stabilit rege
n Iuda, n dreptul muntelui sfnt, adica n intimitatea sufletu- 31 lui, dar teritoriile nconjur_toare, viata zilnica, este nca dirijat_ prin voin__ propie si de alte puteri,astfel,nu exist_ pace

interioar_
nici
victorie
asupra
du_manului.
La nceput, credinciosul,asemeni poporului lui Israel, a dorit
foarte mult ca Isus sa st_pneasca asupra ntregii lui vie_i, dar
necredin_a l-a r_t_cit si l-a f_cut sa fie privat de puterea lui
Isus de a-l ap_ra de du_mani. El simte nevoia de nevoia de ceva
mai bun dar f_r_ sa ndr_sneasca sa spere.Promisiunea se prezint_
din nou cu acel ACUM eliberator.<Pune_i-l acum,pentru ca Dumnezeu
a zis dspre el: Prin David, slujitorul Meu, Israel, din minile
filistenilor si din minile tuturor du_manilor sai> Magnific tip
de promisiune, prin care sufletul este invitat sa se ncread_ n
Isus, pentru a ob_ine victoria asupra p_catului si o comuniune
perfect_.si pentru noi victoria este la fel de sigur_:<El a ridicat, a_a cum a anun_at, un Mntuitor, care ne elibereaz_ din mna
du_manilor no_trii si din mna tuturor celor care ne ur_sc, dup_
jur_mntul prin care El, dup_ ce ne va scapa din mna du_manilor
no_trii, ne va ng_dui sa-L slujim f_r_ frica, n sfin_enie si n
dreptate,naintea Lui n toate zilele noastre.>(LUCA 1.70-75)
David st_pnea toat_ ntinderea __rii conducnd un popor unit si
luminat,din victorie n victorie. Aceasta este imaginea a ceea ce
Isus poate face pentru noi, ndat_ ce, prin credinta n promisiunile lui Dumnezeu, totul i va fi supus, ntrega noastr_ via__ i
va fi abandonat_, pentru a fi p_strasi n comuniune cu El.
<Pune_i-l ACUM>
ACUM a spus Abner < Iat_ acum este momentul favorabil,
iat_ ziua mntuirii> spune de asemenea apostolul. Orice s-ar ntmpla n momentul prezent, fie ca sntem preg_ti_i,fie ca sntem
luasi prin surprindere "ACUM" este timpul potrivit, pentru a
recunoa_te pe Isus ca rege viata noastr_, n toate privin_ele.
Este nevoie , f_r_ ndoial_, de timp pentru ca Domnul sa-si
stabileasca mp_r__ia si de a ne pune pe de-a-ntregul n acord cu
voia Sa, pentru a nvinge du_manii si a ne pune toate for_ele
noastre n serviciul SAu. Aceasta nu se face cu una cu dou_.
Pentru moment, putem doar sa abandon_m totul Mntuitorului, sa ne
abandon_m
pe
sine,
pentru
a
nu
trsi
dect
pentru
El.
Pe masura ce ne vom recap_ta credin_a, prin exerci_iu, mai puternici si mai ferici_i, aceast_ consacrare poate deveni mai precisa
si mai luminoasa, dar f_r_ credinta n van vom a_tepta sa se ntmple toate acestea.Singurul mod de a reusi este de a intra imediat n aceast_ voie de complet abandon.<Pune_i-l ACUM> Isus este
gata sa r_spund_ n orice moment la actele noastre de credinta.
Incepesi sa experimentasi felul n care binecuvntarile prezentului se reflect_ n viitor.Orict de nensemnat ar p_rea, momentul
prezent nu este nimic altceva dect nceputul unui etern prezent
care este secretul si slava eternit__ii.

- 32 -

ZIUA

a-XVI-a

Ramneti
n
Cristos
renun_nd la tot pentru El
<Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca gunoaie,
ca
sa
c_tig
pe
Cristos
si
sa
fiu
gasit
n
El>
(Filipeni 3.8,9)
Peste tot unde via__ este si
schimbare,iar puterea de a primii cre_te propor_ional cu ceea ce
d_m.
Animisi cre_tini consider_
ca binefacerile vie_ii spiritoale const_ n a primi,zi de zi,n
timp ce, dimpotriv_,renun_area continu_ la tot ceea ce avem,
face sa abunde n noi bog__ia divin_.
Isus a insistat mult
asupra acestui adev_r.Cnd El spunea sa vindem tot pentru a
cump_ra o comoar_, cnd ne vorbea de pierderea vie_ii pentru a o
reg_si,cnd promitea discipolilor Ssi nsutit din ceea ce vor
abandona, El indica sacrificiul de sine ca lege pentru mp_r__ia
cerurilor, att pentru El ct si pentru
credin-cio_i. In fine
<pentru a c_tiga pe Cristos si a fi gasit n El>
trbuie sa
spunem mpreun_ cu apostolul Pavel: < Am privit toate lucrurile
ca o pierdere, ca sa c_tig pe Isus Domnul nostru>
SA
ncercam sa descoperim la ce trebuie sa
renun__m. Inainte de
toate la pacat. Nu putem avea o adev_rat_ convertire f_r_ a abandona p_catul. Cu toate acestea,noii converti_i,fie ca ignor_ ceea
ce este ntradev_r p_cat, sau care snt exigen_ele sfin_eniei lui
Dumnezeu, fie ca ei nu cunosc nca puterea lui Isus de a ne face
sa triumf_m asupra r_ului, iar n cazul acesta ruptura nu este
dect par_ial_ si superficial_. Dar odat_ cu dezvoltarea vie_ii
cre_tine, nevoia de a se separa zilnic de tot ceea ce este impur
se face sim_it_ si vine momentul cnd,sufletul, dorind comuniunea
cu Isus,vede necesitatea unui nou act de consacrare, prin care el
sa ratifice moartea p_catelor sale n Cristos, si sa rup_ definitiv cu tot ceea ce este p_cat pentru a nu servi dect dreptatea.
El o face bucuros pentru ca a constatat ca fiecare p_cat abandonat
favorizeaz_
prezen_a
lui
Cristos
n
El.
Dup_ p_cat vine propia dreptate. Cu toate ca ne ap_r_m cu toat_
sinceritatea( du merite des oeuvres, nous sommes longtemp avant
de savoir ce que c`est que de ne pas s`attribuer la moindre plas
et
le
moindre
droit
devnt
Dieu).
F_r_ ndoial_ noi d_m, adesea, curs impulsurilor spiritului nostru, inimilor noastre, voii noastre. In loc sa a_tept_m totul de
la Duhul Sfnt, n tot ceea ce facem n serviciul lui Dumnezeu,n
rug_ciune, n lectura Bibliei, noi astept_m de la noi n_ine ceva

ce nu sntem capabili sa oferim.Dar odat_ ce am recunoscut ca noi

adica n carnea noastr_, nu locuie_te nimic bun, noi vom vedea ca
nu este posibil sa r_mnem n Cristos f_r_ a abandona tot ceea ce
_ine de noi n_ine pentru a nu depinde dect de influien_a
Duhului Sfnt, singurul capabil sa faca ceea ce este pl_cut lui
Dumnezeu. ( Viennent ensuite le facultes et le dons naturels que
nous tenon de notre Createur, ainsi que les ocupations et les
interes
dont
sa
prodence
nous
a
entourne)
Este o gre_eal_ sa credem ca odat_ convertisi aceste lucruri
snt n serviciul Domnului.Este nevoie pentru aceasta de un har
deosebit. Chiar daca sntem copii ai lui Dumnezeu, toate darurile
si facult__ile noastre snt ntinate de p_cat si sub domina_ia
carnii.Ele nu pot fi dezvoltate dect spre slava lui Dumnezeu iar
- 33 noi sntem incapabili, prin noi n_ine, sa le folosim convenabil.
Ele snt chiar periculoase pentru noi, pentru ca prin intermediul
lor,vechea natur_, eu-l propiu, si recap_t_ u_or puterea sa.
Aceast_ convingere trebuie sa ne conduca sa renun__m si sa-L
l_sam pe El sa preia controlul si sa ne purifice. Cnd vor fi
acceptate si nsemnate cu "sigiliul SAu", ne vor fi redate dar
considerate ca fiind de acum nainte propietatea Sa si a_teptnd
numai de la El sa le foloseasca n sfin_enie si numai sub influien_a Sa. Consacrarea deplin_,iat_ drumul spre mntuirea complet_
Nu numai ca ceea ce am abandonat ne este redat dublu,ci renun_nd
la tot vom redescoperii totul. Acest lucru este valabil si pentru
ocupa_iile si lucrurile legitime pe care Dumnezeu ni le-a ncredin_at:pentru plasa pescarilor din Galileea dar si pentru nevoile
lume_ti ale Martei,(pentru afecaiunea omeneasca pentru familie si
prieteni)
Isus i nv__a pe discipolii sa renun_e la tot pentru El. Este
legea mp_r__iei si a harului ca toate lucrurile sa fie f_cute
noi, pentru noi,n m_sura n care lucrurile vechi snt abandonate
Acest principiu are o aplica_ie si mai profund_: darurile spirituale, care snt lucrare lui Dumnezeu n_untru nostru, chiar si
acestea trebuie puse la dispozi_ia Sa. Schimbul continu,care este
principiul fundamental al vie_ii, nu poate sa nceteze o clip_.
Imediat ce credinciosul ncepe sa se complaca n bucuria pe care
o are (satisfacaiile),comunicarea cu noile haruri este ntrziat_
si chiar n pericol de a fi oprit_; valul de ap_ vie nu poate
curge
dect
n
sufletul
alterat?!!!
Fiecare binecuvntare trebuie sa fie ntoarsa Domnului, caruia
iapar_ine, pentru a fi pusa la dispozi_ia Sa. Deci El ne aduce
"parfumul" cerului si noi putem culege toate roadele. Nu este
aceasta ceea ce l nv__a Isac pe Morija? Nu era El fiul promis,
darul miraculos al Atotputernicului,al aceluia care face sa nvie
mor_ii?(Romani 4.17) Si cu toate acestea El a trebuit sa fie
jertfit pentru a putea fi recuperat si devenit de o mie de ori

mai pre_ios ca mai nainte. Aceast_ renun_are la tot pentru

Cristos,este un act unic n via__ sau un mar_ care continu_ zi de
zi? si una si cealalt_! Atunci cnd credinciosul descoper_ acest
adev_r el poate ajunge la un moment dat,hot_rt prin puterea lui
Dumnezeu, sa se ofere pe deantregul si pe via__ pe altarul sacrificiului viu si pl_cut.Momente ca acestea au marcat adesea trecerea de la o via__ de caderi la o via__ de caderi la o via__ n
Cristos, o via__ n care se manifest_ puterea divin_,dar mai trebuie ca acest sacrificiu sa fie continu si zilnic renoit n toate detaliile vie_ii, o rug_ciune nentrerupt_, venit_ din inim_ ,
pentru a ob_ine o in_elepciune,zi de zi mai mare,al acestui abanperfect si al acestei consacr_ri constante a tuturor lucrurilor
n Domnul. Natura noastr_ uman_ d_ napoi n fa_a unei aplica_ii
rigide, n toate detaliile, a unei viesi de renun_are total_. Dar
Dar ceea ce natura noastr_ nu accept_,sau nu poate sa faca, harul
va desasvr_ii n locul nostru,f_cnd chiar o via__ de bucurii si
slav_ din aceea de sacrificii si suferin__. Folosi_i-v_ de acest
har si vesi primi nsutit din tot ceea
ce
vesi sacrifica.
A da totul, pentru a avea totul, acesta este secretul viesi n
Cristos.
- 34 -

ZIUA

a-XVII-a

Ramneti
n
Cristos
prin puterea Duhului Sfnt
<Ungerea pe
care voi asi primit-o de la El r_mne
n
voi,...dup_
cum
aceast_
ungere
v_
nva__
despre
toate
...
Ramneti
n
El
dup_
cumm
v-a
nv__at
ea>
(1 Ioan 2.27)
A trsi zi de zi n Cristos,nu este
acesta _elul nostru final? Cu toate acestea mulsi dintre cre_tini
cred acest lucru imposibil si primesc aceast_ invita_ie a lui Isus
cu un suspin de neputin__.
Noi vrem sa le red_m speran_a si
bucuria amintindu-le aceste cuvinte care ne-au servit drept
moto pentru ca acestea afirm_ ca cei care au crezut au primit
ungerea Duhului Sfnt
pentru
a
fi nv__asi toate lucrurile,
inclusiv cum pot r_mne n Cristos.
Mul_i, din p_cate,
r_spund ca aceast_ promisiune nu le
este
de nici un folos,
neputnd niciodat_ discrene vocea
Duhului
Sfnt. Gnduri ca
acestea vin din gre_eala,foarte comun_, care const_ n a crede ca
Duhul Sfnt si arat_ (ne arat_) misterele vie_ii spi-rituale mai
nti prin intermediul n_elepciunii si apoi al experien_ei.
Voia lui Dumnezeu urmeaz_ nsa un curs contrar. Noi tre- buie sa
practicam adev_rul si sa-l experiment_m pentru a-l cu-noa_te: <
Ceea ce eu fac, tu nu nu posi sa n_elegi acum, dar vei n_elege
n curnd> aceasta este regula mp_r__iei cere_ti. Acceptasi si

ceea ce nu
n_elege_i, supune_i-v_
chiar
daca
nu avesi o
explica_ie plauzibil_,credesi ceea ce poate sa par_ impo- sibil,
mergesi pe un drum chiar daca nu i vedesi sfr_itul, iat_ ceea
ce trebuie sa v___m
nca
de
la
nceput
la
_coala
lui
Dumnezeu.<Daca Ramneti n nv___tura Mea vesi cunoa_te adev_rul>
Adev_ra_ii discipolii ncep prin a-si urma Domnul iar cunoa_terea
vine din comuniunea cu El. Rolul Duhului Sfnt const_ n a dirija
viata noastr_ spiritual_, f_r_ ca noi sa _tim cum, n vederea
lucrurilor pe care Dumnezeu ni le-a preg_tit pentru noi. Int_rit
de promisiunile lui Dumnezeu si ngrijindu-se de credincio_ia sa,
credinciosul se plaseaz_ sub grija Duhului Sfnt consim_nd ca El
sa-si faca lucrarea n sufletul sau f_r_ a-si explica ceea ce se
ntmpl_. El crede n acaiunea ascunsa a Duhului Sfnt n st_fundul vie_ii sale interioare, n a_a fel nct cuvntul lui Isus
si harul Duhului SAu cel Sfnt sa fie o garan_ie suficient_ ca
Duhul l va nv__a cum sa r_mn_ n Cristos _i-l va conduce la o
comuniune constant_ cu El. Duhul Sfnt este Duhul de via__ n
Cristos,iar rostul lui nu este numai sa produca o via__ nou_, dar
si de a o ntre_ine, a o nt_ri si a o duce la perfecaiune. In
m_sura n care credinciosul se supune f_r_ rezerve legii Duhului
de via__,credin_a sa se va schimba n cunoa_tere,Duhul ar_tndu-i
n
Cuvnt
ceea
ce
el
a
sim_it
deja
n
viata
sa.
Aceast_ expresie din Scriptur_ < comuniunea Duhului > ilustreaz_
lucrarea imensa ncredin_at_ Duhului Sfnt. El este liantul care
une_te Tat_l cu Fiul, credincio_ii ntre ei si nu n ultimul rnd
care une_te pe credincios cu Cristos. El este seva care face ml_di_ele si vi_a o singur_ plant_, daca noi credem n prezen_a Sa
n noi, si daca veghem pentru a nu-L ntrista, daca cerem f_r_
ncetare sa fim umplusi de El. El ne nva__ sa r_mnem n Cristos
aproape f_r_ sa _tim cum, pentru nceput aducnd voin_a noastr_
tnr-o apropiere de Cristos din toat_ inima, apoi animnd credin_a noastr_ cu o ncredere si o aten_ie zi de zi mai mare, r_spn- 35 dind n inima noastr_ o pace si o bucurie care ntrece orice
n_elepciune.Trecnd astfel printr-o inim_ si o via__ n_eleapt_,
El ne va face sa cunoa_tem adev_rul, dar nu ca un lucru abstract
ci
ca
o
realitate
care
este
n
Cristos.
Pentru a primi viata n Cristos prin aceast_ nv___tur_ a Duhului
noi avem nevoie,nainte de toate, de o credinta calm_ si ncrez_toare.In mijlocul tuturor ntreb_rilor si dificult__ilor,care pot
lua na_tere uneori din propiul nostru efort, cnd ne ncearca o
arz_toare dorin__ de a fi ajutasi de un cre_tin cu experien__ sau
cnd sntem cople_isi de sentimentele penibile provenite din caderile noastre, din ignoran_a si din sl_biciunea noastr_,sa r_mnem fermi n preafericita ncredere pe care o avem: Noi am primit
ungerea Duhului Sfnt pentru a ne nv__a sa r_mnem n El<ungerea
pe care asi primit-o de la El, va r_mne n voi; Ramneti n El

dup_
cum
v_
nva__
ea>(1
Ioan
2.27)
Facesi din aceast_ nv___tur_ a Duhului, referitor la viata n
Cristos,un _el al credin_ei voastre.Daca L-asi cerut si l ceresi
nca Tat_lui (Duhul) sa credesi ca l si avesi n voi, ca El lucreaz_ chiar daca v_ ndoisi sau nu si ca si va face lucrarea cu
putere, daca nu l mpiedica_i. Este imposibil sa tr_ie_ti ntr-o
comuniune deplin_ cu Cristos f_r_ a fi umplut de Duhul Sfnt.
Ingriji_i-v_ sa v_ plasasi adesea, prin rug_ciune, la picioarele
tronului lui Dumnezeu si al Mielului, de unde vine valul de ap_
vie, pentru ca numai acolo putesi fi umplusi de Duh Sfnt.
Hr_ni_i-v_ credin_a prin Cuvnt si prin tot ceea ce El spune despre Duhul Sfnt si puterea Sa, despre mngierea si despre lucrarea Sa. Aceast_ credinta n prezen_a Sa sa v_ ndep_rteze de tot
ceea ce poate sa sa-L ntristeze,de tot ceea ce nseamn_ lucrarea
carnii si a propiei drept_si si sa v_ conduca la a privi spre
Cristos de la care am primit ungerea si care poate sa faca sa-si
verse din abunden__ zi de zi n noi binecuvntarile Sale.
El este "unsul". Cnd privim la El,ungerea sfnt_ coboar_ asupra
noastr_,<asemeni uleiului pre_ios v_rsat asupra capului lui Aaron
cobornd
pn_
pe
ve_mintele
sale>.(Psalm
133)
Acceptat_ astfel, viata n Cristos mai poate fi ea un subiect de
triste_e si de spaim_? Nu! Binen_eles ca nu.Atunci cnd cunoa_tem
perfecaiunea Mngetorului nostru si binecuvntarile care decurg
dintr-o supunere deplin_, vom aprecia mai bine privilegiul de a
avea un asemenea ghid pentru a ne conduce spre o adev_rat_ via__
n Cristos. Misiunea Sa este sa ne faca sa realiz_m, constant,
prezen_a n noi a Mntuitorului viu, n toat_ plenitudinea Sa, n
totala Sa victorie asupra p_catului. De aceea este numit
Mngietor. Cu El noi nu trebuie niciodat_ sa plngem un Isus
absent.
Avesi deci siguran_a ca Duhul Sfnt, care este n voi, v_ va
nv__a toate lucrurile si v_ va face sa tr_isi zi de zi n
Cristos daca nu opunesi puterii Sale propia voastr_ necredinta.

- 36 -

ZIUA
Ramneti
care v_ va da odihn_
<In pocain__
n
senin_tate
si

a-XVIII-a
n

si odihn_
ncredere

Cristos
va
va

fi mntuirea
fi
t_ria

voastr_,
voastr_>

(Isaia 30.15)
<Taci naintea Domnului si
a_teapt_-L
cu
r_bdare>
(Psalm 37.7)
<Da, n Dumnezeu, sufletul meu, se
va
ncredere>
(Psalm LXII,2)?
Noi sntem, adesea,tentasi sa credem
ca viata cre_tin_ este ca o
asociere ntre Dumnezeu si om,
admi_nd binen_eles ca "partea" omului este mica si ntinat_ de
p_cat, iar daca el nu o face pe a sa perfect, nu poate a_tepta ca
Dumnezeu sa o faca pe a Sa.
De aceea noi n_elegem cu greu
ceea ce Scriptura ne spune atunci cnd ne nva__ sa r_mnem n
odihn_ (lini_te) si sa a_tept_m sal-varea(mntuirea) din partea
lui Dumnezeu,pentru ca El ne prezint_ aceast_ lini_te si aceast_
absen__ a tuturor eforturilor ca pe secretul for_ei si al celei
mari activit_si
umane. Iat_
cum
se explica aceast_ aparent_
contradicaie. Cnd vorbim de Dumnezeu si de om lucrnd mpreun_,
nu este vorba de o alian__ ntre asociasi f_cnd fiecare partea
sa din aceeasi munca, ci mai degreab_ de o cooperare bazat_ pe
principiul
subordon_rii. A_a
cum
Isus
era
pe-de-a-ntregul
dependent de Tat_l pentru toate cuvintele si lu-cr_rile Sale, la
fel si credinciosul nu poate face nimic singur, el trebuie sa
renun_e si sa a_tepte lucrarea lui Dumnezeu n el.
Atunci cnd
va nceta toate eforturile,credin_a i va
da
sigu- ran_a ca
Dumnezeu mpline_te ceea ce a promis. Lucrarea lui Dumnezeu
const_ n a noii,sfin_ii si stimula toate for_ele si n m_sura
n care credinciosul se va constitui ntr-un instrument pasiv
n mna Sa, Domnul va face din el un
instrument
activ
al
atotputerii
Sale.
(Ioan
5.19-23)
Experienta vie_ii cre_tine va fi cu att mai mare cu ct credinciosul va realiza mai bine minunata combina_ie a unei pasivit_si
depline mpreun_ cu ceea mai mare activitate. Nimic nu este mai
favorabil unei comuniuni cu Isus dect lini_tea sufleteasca.Numai
n aceast_ stare noi putem ob_ine "docilitatea" care permite lui
Dumnezeu sa ne descopere secretele Sale si sa ne arate drumul
nostru. Aceast_ stare de spirit noi o vedem manifestndu-se n
toat_ frumuse_ea sa n cazul celor trei femei de care ne vorbe_te
Evanghelia. In primul rnd Maria care a putut sa zica <Iat_ robul
lui Dumnezeu care mi-a fost dat precum mi-ai zis> si despre care
este scris ca El: < va pastra toate lucrurile si le va readuce n
inima sa> Apoi cealalt_ Marie, care a r_mas la picioarele lui
Isus, ascultnd,ungndu-L pe Isus pentru mormnt, intrnd n misterul mor_ii Sale mai profund chiar dect ucenicii Ssi preaiubisi
In sfr_it,acea mare p_catoasa,cautndu-si Mntuitorul,cu lacrimi
pn_
n
casa
fariseilor.
Cnd sufletul r_mne n t_cere n t_cere n sfnta prezen__ a lui
Dumnezeu, el este v__at de Dumnezeu a_a cum niciodat_ propiul
efort si agita_ia continu_ nu ar fi putut-o face. El n_elege zi
de zi mai bine ca mntuire sa este n aceast_ odihn_, ascultnd,

creznd, veghind, a_teptnd pentru a putea vedea ceea ce Dumnezeu

face, apoi, n credinta si ascultare, sa se supun_ acaiunii Celui
- 37 care
<lucreaz_
cu
putere>.
Se pare ca nici un mesaj nu este mai pre_ios dect aceast_ porunca de a sta lini_tisi si sa ne _inem n repaos, Dumnezeu nsarcinndu-se sa lucreze pentru noi si n noi. De ce ne este att de
greu sa-L accept_m ? De ce ne este att de greu sa n_elegem ca
pacea sufleteasca este o binecuvntare,o for__ si o sursa de mare
activitate, secretul unei viesi adev_rate n Isus Cristos?
SA caut_m mpreun_ ceea ce ne face sa pierdem aceast_ lini_te
sufleteasca, sa desoperim cteva dintre numeroasele pericole care
o
amenin__.
Pentru nceput trebuie sa amintim de epuizarea sufleteasca provenit_ dintr-un inutil si uneori prea mare interes pentru aceast_
lume. Fiecare dintre noi are voca_ia sa terestr_ (rostul sau pe
acest p_mnt) n cadrul prescris de Dumnezeu iar interesul pentru munca noastr_ este o necesitate. Dar chiar si n acest caz
cre_tinul are nevoie de vigilen__ si de modera_ie. In plus noi
trebuie sa veghem pentru ca nu toate lucrurile ne snt date de
Dumnezeu. Daca r_mnerea noastr_ n Cristos este principalul nostru _el, sa fim atensi la toate tenta_iile inutile, sa ne p_zim
chiar si de lucrurile necesare sau legitime,daca acestea au puterea sa ne absoarb_ prea mult din forta si preocuparea necesar_
r_mnerii noastre n Cristos. Ingrijor_rile si preocuparea pentru
lucrurile p_mnte_ti tind constant sa distrug_ viata ncrez_toare
si sa faca sufletul sa semene cu o mare agitat_. In aceast_ stare
de spirit este imposibil sa n_elegem glasul dulce si subtil al
Duhului.
Spiritul de team_ si de nencredere n lucrurile spirituale nu
este mai pu_in d_un_tor, la fel cum d_un_toare este si tulburarea
provenit_ din cautarea prin propiul nostru efort a binecuvnt_rilor
care
nu
vin
dect
de
sus.
In fine chiar si cnd sufletul caut_ sincer sa intre pe drumul
credin_ei,exist_ pericolul unei ngrijor_ri lume__ti, care judeca
viata si progresul sufletesc din punctul de vedere uman si nu
divin.
In fa_a acestor pericole si a nca multor altora, fericit va fi
cel ce va nv__a sa-si p_streze lini_tea sufleteasca dup_ cum
spun si aceste cuvinte:<n calm si ncredre va fi forta voastr_>
Nimeni sa nu si imagineze ca poate sa r_mn_ n Cristos avnd un
suflet agitat si f_r_ a avea n fiecare zi momentele sale de lini_te, orele sale de medita_ie, pentru a-L asculta pe Dumnezeu.In
acele momente trebuie sa caut_m sa intr_m ntr-o stare de spirit
care sa ne permit_ sa trecem prin mijlocul lumii si a distrac_iilor sale de tot felul, cu inima si cu sufletul plin de aceast_
pace a lui Dumnezeu <care ntrece orice cuno_tin__ si ne ap_r_ de

r_u> Aceast_ lini_te sufleteasca nt_re_te credin_a, permite

Duhului Sfnt sa se faca n_eles iar Tat_lui sa-si mplineasca
lucrarea
Sa
glorioasa.
CAuta_i-l pe Dumnezeu,singurul care v_ poate da aceast_ stare de
spirit. Ingriji_i-v_ de aceasta ca de un mijloc de a trsi n
Cristos si a_tepta_i-o ca pe un fruct al comuniunii cu El.

ZIUA

38

a-XIX-a

Ramneti
n
Cristos
mijlocul
ntrist_rilor si al ncercarilor
<toate ml_di_ele care aduc road_ El le cur___
pentru
a
aduce
si
mai
mult_
road_>
(Ioan 15.2)
Nici o plant_ nu ne ilustreaz_ mai
bine
rela_ia
omului
cu Dumnezeu ca vi_a de vie. Nici una nu
produce fructe att de savu-roase, att de fortifiante, si cu
toate acestea avnd o tendin__ natural_ pronun_at_ de a produce
l_stari inutili. Nici una nu re-clam_ atta grij_ si nu necesit_
sa fie t_iat_ att de des, si f_r_ mil_, si de asemenea nici
una nu recompenseaz_ att de
mult pe cel ce o cultiv_.
Mntuitorul ne semnaleaz_ prin acest mesaj necesitatea de a cur__a via si rezultatele minunate care se ob_in prin aceasta. Dar
ce lumin_ arunca aceste cuvnt asupra credincio_ilor. Ce comoar_
de consol_ri pentru tmpul de ncercari: <toate ml_di_ele care dau
road_ El le cur___ pentru a aduce si mai mult_ road_> Prin aceste
cuvinte Isus a preg_tit pe discipolii SAi, att de u_or de influen_at n ncrederea lor, sa vad_ n fiecare ntristare un mesaj
care le solicit_ sa r_mn_ mai strns n comuniune cu Isus.
SA ne faca sa r_mnem n Cristos, acesta este scopul pentru care
Tat_l ne supune ncercarilor.Arborele b_tut de furtun_ si nfinge si mai mult r_d_cinile n p_mnt. Prin suferin__,Tat_l vrea sa
ne faca sa naint_m si mai mult n dragostea Mntuitorului.
Inimile noastre snt nclinate sa se dep_rteze tot mai mult de El
prosperitatea si fericirea f_cndu-ne impropii unei comuniunii cu
El. Este un har al Tat_lui de a sem_na triste_e n drumul nostru,
lipsindu-ne pentru moment de bucuria care a devenit periculoasa
pentru noi.El o face pentru a ne face sa sim_im mai puternic starea noastr_ de p_cat,pentru a ne pune sa caut_m odihna n Cristos
pentru ca, atunci cnd ntrist_rile vor fi ridicate,noi sa fim cu
adev_rat nt_risi n El,mai mult ca n prosperitate,El fiind sin-

gura
noastr_
bucurie.
SA ncercam sa vedem n fiecare ncercare,mare sau mica,o m_rturie a dragostei Sale. SA r_mnem n Cristos, si vom avea parte de
toate bog__iile si binecuvntarile pe care Dumnezeu n-i le-a preg_tit n ntristare. Increderea noastr_ n dragostea Sa se va nt_rii si puterea Duhului va mplini n noi aceast_ promisiune:
<Dumnezeu ne smere_te spre binele nostru, pentru a ne face participansi la sfin_enia Sa>, crucea noastr_ devenind un mijloc de
comuniune cu creucea Sa. F_cusi asemenea Mntuitorului nostru n
suferin__, vom avea o experien__ mai intim_ a dragostei Sale. Vom
fi purificasi de toate ntin_rile si cur__asi ca aurul pur,n a_a
fel nct, chiar imaginea lui Cristos sa fie reflectat_ n noi,
puterea trupului (carnii) va fi dristusa, nelini_tea si voin_a
propie vor fi nfrnte si nlocuite cu blnde_ea si umilin_a lui
Isus. Credinciosul poate trece prin multe ncercari f_r_ a nv__a
nimic din ele.Doar r_mnnd n Cristos,va putea pastra binecuvnt_rile
ce
decurg
din
acestea.
SA r_mnem n Cristos si vom g_si n El o deplin_ consolare. In
ntrist_ri noi caut_m,adesea, mai nti consolare si abia apoi
roadele acestor ncercari. Tat_l ceresc nu uita sa ne consoleze
dar El ne iube_te cu o asemenea dragoste,nct,pentru El, progre- 39sul nostru spiritual este principalul nostru scop. Daca El consoleaz_ este pentru a face inima r_nit_ sa se ntoarca spre El,daca
refuz_ sa ne consoleze o face din acelasi motiv. Adev_rata consolare const_ n a ne face participansi la dragostea Sa. Duhul
Sfnt este Mngietorul nu numai pentru ca El vorbe_te de dragostea lui Dumnezeu dar mai ales pentru ca El ne sfin_e_te si ne
pune n comuniune intim_ cu Cristos si prin El cu Dumnezeu. In
Cristos inima Tat_lui se arat_ noi. Unde putem fi mai bine consolasi ca n snul Tat_lui? In El vom g_si plenitudinea dragostei
Sale divine si tandra grij_ p_rinteasca. Ce ne trebuie mai mult?
In El noi primim nsutit fa__ de ceea ce pierdem, Dumnezeu sar_cindu-ne tocmai ca sa ne mbog__easca. In El suferin_a este sfin_it_ ca o garan_ie ca Duhul Sfnt r_mne asupra noastr_ preg_tindu-ne pentru slava Sa etern_. SA r_mnem n Cristos n timpul ncercarilor noastre si vom purta mult_ road_. Noi vom experimenta
aceasta atunci cnd afecaiunea si dragostea Tat_lui ne va face sa
tr_im numai pentru slava Sa si pentru a face cunoscut si altora
aceast_ iubire. Inv__nd sa renun__m la noi n_ine si la voia
noastr_, vom _ti sa fim mai aproape de durerea celorlalsi care
trec prin ncercari, vom fi preg_tisi sa devenim, urmnd exemplul
lui Isus, servitorii tuturor. Inca de pe acum,n timpul ntrist_rilor noastre, sa profit_m de retragerea noastr_ fortat_ pentru a
ceda
n
favoarea
semenilor
no_tri.
Gndul ca Dumnezeu ne ntristeaz_ pentru a ne face sa purt_m mai
mult_ road_,ne va preg_ti astfel nct dorin_ele Lui sa devin_ si

dorin_ele noastre, astfel mplinindu-se cuvntul:<Toate ml_di_ele

care poart_ road_ El le cur___ ca sa poarte si mai mult_ road_>
Timpul de ntristare va fi astfel un timp de binecuvnt_ri, care
va face din noi vase sfinte, curate,n serviciul Domnului si preg_tite pentru orice lucrare bun_.SA ne amintim deci ca n ntrist_ri singurul lucru pe care l putem face este sa r_mnem n
Cristos. SA lu_m aminte deci la consol_rile si distracaiile pe
care, cel mai adesea amicii vor sa ni le ofere, si doar Isus sa
fie
singurul
nostru
consolator.
SA ne bucur_m la gndul ca o comuniune intim_ si roadele ei abundente snt rezultatul ncercarilor prin care trecem, pentru ca
"Viticultorul" nsusi se ngrije_te de aceasta.

- 40 -

ZIUA

a-XX-a

Ramneti
n
Cristos
pentru a purta mult_ road_
<Cine r_mne n Mine si n cine r_mn Eu aduce mult_ road_...
...In aceasta Tat_l Meu este pream_rit, ca sa aducesi mult_
road_
si
sa
fisi
ucenicii
Mei>
(IOAN 15)
Ml_di_a este destinat_ sa produca un fruct care
revigoreaz_ si hr_ne_te omul. Imediat dup_ coacere,ml_di_a l
abandoneaz_ pentru a rencepe munca de aprovizionare pentru a face
un nou
fruct
n anotimpul urm_tor. Dar ea nu poate
sa-si
ndeplineasca
misiunea
dect
daca
r_mne
n
vi__.
Astfel, cre_tinul,n strnsa sa leg_tur_ cu vi_a divin_,nu numai

ca si remprosp_teaz_ for_ele, ci aduce road_ si devine pentru

anturajul sau o sursa de via__. Exemplul nostru arunca o nou_ lumin_ asupra acestor cuvinte: < Prin Mine vesi primi fructele
voastre> ( Osea 14.8 ) Sufletul nu trebuie sa aib_ grij_ dect sa
r_mn_ ntr-o comuniune intim_ cu Cristos. El nsusi va produce
roadele si se va nsarcina sa faca din credincios o binecuvntare
pentru tosi cei care l nconjoar_.R_mnnd n El,vom primi Duhul
SAu
de
dragoste
si
compasiune
pentru
p_cato_i.
Inima natural_ este plin_ de egoism.Chiar si n cazul credincio_ilor, propia mntuire si propia fericire r_mne adesea principalu _el pe care ei l urm_resc. Insa,n contact cu dragostea nesfr_it_ a lui Isus,inima lor "va avea caldur_" si pentru semenii
lor. Vor nv__a, astfel,sa i preocupe nenorocirea celorlalsi p_catosi si ofensa pe care ei o aduc Domnului prin nepocain_a lor.
Impreun_ cu Cristos noi vom ncepe sa purt_m povara lor sufleteasca, greutatea p_catelor care nu snt ale noastre. Cu ct comuniunea noastr_ devine mai intim_ cu att vom simsi trezindu-se
n noi o parte din acea preocupare pentru celelalte suflete, preocupare care l-a condus condus pe Isus la calvar. Noi sntem gata, astfel,sa-i urm_m pa_ii, sa sacrificam propia noastr_ bucurie
pentru a c_tiga aceste suflete pe care am nv__at sa le iubim.
Duhul vi_ei este dragoste si se revarsa asupra ml_di_elor care-i
snt ata_ate. Aceast_ dorin__ de a fi n binecuvntare nu este
dect un nceput.(A peine a` l`oeuvre, nous nous apercevons de
notre faiblesse et de difficultes qui sont sur notre chemin)
Sufletele,nu snt salvate chiar la comanda noastr_ si noi sntem
tentasi sa ne descuraj_m,sa ncetinim efortul nostru.Dar daca vom
continua sa r_mnem n Cristos, vom primi, f_r_ ncetare, o for__
si un curaj nou pentru munca noastr_. Zi de zi mai convinsi ca nu
sntem dect ni_te instrumente nedemne prin care puterea nev_zut_
a lui Cristos mpline_te lucrarea Sa lume,n_elegem cum forta Sa
poate fi redat_ perfect_ si glorioasa n sl_biciunea noastr_.Este
deja un mare c_tig pentru credincios sa-si dea seama de sl_biciunea sa, persevern munca sa cu fidelitate, n siguran_a ca
Domnul va lucra prin intermediul sau. Aceast_ convingere, de a nu
nsemna nimic si ca Isus este totul, devine o for__ care l ajut_
sa r_mn_ n Cristos. El nu se mai consider_ slab ci se consider_
una cu Cristos, bazndu-se pe puterea Sa. El este sigur dinainte
- 41 de victorie pentru ca:<victoria care triumf_ n lume este credin_a noastr_>. Pentru el nu mai este un act de umilin__ sa pretind_
ca Dumnezeu sa binecuvnteze eforturile sale "nedemne" ci, dimpotriv_,el cere aceast_ binecuvnare si o a_teapt_ pentru ca nu mai
este el ci Cristos care acaioneaz_ n el. El cere f_r_ team_ partea sa din aceast_ uimintoare promisiune:<Cel care crede Mine, va

face deasemenea lucr_rile pe care Eu le fac, ba chiar mai mult,

pentru
ca
Eu
M_
duc
la
Tat_l>
Gndul ca absen_a roadelor si a binecuvnt_rilor n munca sa snt
necesare pentru a-l pastra n umulin__(smerenie),nu l mai opre_te pentru ca mladi_ele cele mai ncarcate de roade snt si cele
mai curbate, si este _tiut ca r_mnnd n Cristos roadele sale
snt spre slava Tat_lui care este Viticultorul.De aici decurge o
prim_ nv___tur_: daca r_mnem n Cristos,sa ncepem sa si lucr_m
pentru ca Isus sa poat_ produce fructe abundente prin noi. SA
accept_m bucurosi sfnta noastr_ voca_ie,de a fi, de acum nainte
instumentele dragostei lui Isus fa__ de cei de lng_ noi. A_a cum
mladi_ele snt asemenea vi_ei, tot a_a,o parte din sfin_enia Lui
se reflect_ n noi, astfel nct viata noastr_ zilnica sa fie
asemeni cu a Sa, o continua predicare,pentru ca Biserica si lumea
are nevoie de b_rbasi si de femei plini de Duh Sfnt si de dragoste,care sa fie o marturie vie a puterii lui Cristos si a
harului pe care El l d_ celor ce cred. Purtasi de dorin_a de a
vedea pe Isus sl_vit n suflete,sa ne oferim,asemenea Lui, pentru
o lucrare bun_, n propia noastr_ casa, pe lng_ saraci, bolnavi,
oameni p_r_si_i. Exist_ o mul_ime de moduri prin care Duhul Sfnt
i inspir_ pe cei care se lasa condusi de El. Poate trebuie sa-i
servim lui Isus prin mijloace noi, care nu au mai fost ncercate,
si care ne snt ar_tate prin El (Duhul Sfnt). SA ne str_duim, nu
numai sa lu_m parte la cteva lucr_ri religioase,ci sa devenim,
din ce n ce mai mult, asemenea Lui Cristos care vede n lucrarea
de c_tigare de suflete pentru Tat_l nceperea de pe p_mnt a bucuriei
si
a
slavei
cere_ti.
si iat_ o a doua nv___tur_: daca muncim vom r_mne n Cristos.
Una din binecuvntarile muncii, daca este f_cut_ cu pl_cere, este
de a nt_rii comuniunea noastr_ cu Mntuitorul. Fiind con_tiensi
de sl_biciunea noastr_ vom cauta forta Sa n rug_ciunea pentru
al_ii,sufletul nostru uninduse si mai mult cu al SAu. Noi vom r_mne n Cristos sim_ind tenta_iile si pericolele care ne pndesc.
Activitatea,chiar si n numele lui Cristos,ne ndep_rteaz_ adesea
de El, lund cteodat_ locul comuniunii noastre cu El.Ea poate da
o aparen__ de evlavie dar este lipsit_ de for__. Numai o credinta
vie n puterea Sa, sa fie resortul ascuns al ntregii noastre
activit__i, iar noi vom fi umplusi de curaj si de umilin__, n
acelasi
timp.
Inca o dat_, pentru ca Isus sa lucreze n noi este nevoie de o
consacrare deplin_ si renoita zi de zi. Noi n_elegem acum ca
numai n acest mod putem r_mne n El. SA fim, nici mai mult nici
mai pu_in dect, ni_te ml_di_e care poart_ road_. Acesta va fi n
acelasi timp privilegiul si bucuria noastr_.

- 42 -

ZIUA

a-XXI-a

Ramneti n Cristos
si
vesi fi puternici n rug_ciune
<Daca vesi r_mne n Mine, si cuvintele Mele r_mn n
voi,
ceresi
ce
vesi
dorii
si
aceasta
v_
va
fi
dat>
(Ioan 15.7)
Rugaciunea,ca si credin_a este un mijloc de
comuniune cu Cristos si un fruct al acestei comuniuni.Ca mijloc
de comunine cu Cristos
este de o importan__ infinit_. Toate
fr_mnt_rile suflrte_ti, tot
elanul credin_ei,dorin_ele sale,
aspira_iile
sale,
si
g_sesc
ex-primarea
n
rug_ciune.
Credinciosul care se roag_ este n contact cu Isus, iar cel care
persevereaz_ n aceast_ implorare
pn_
ce aceasta i este
ndeplinit_,pn_ cnd este pus n posesia binecu- vnt_rilor dup_
care suspin_,g_se_te n aceasta un mijloc puter- nic de a r_mne
mai statornic n El.
Dar nu este
att un mijloc ct un fruct al vie_ii n El, de care Mntuitorul
ne vorbe_te n pilda vi_ei si a ml_di_elor.El nu vede
n
rug_ciune doar un mijloc de ob_inere a binecuvnt_rilor personale ci una din principalele noastre for_e de care dispunem pentru a pune la dispozi_ia lumi ntregi mntuirea,iar El ne asigur_
ca, daca r_mnem n El, vom fi asemeni lui Israel,(vainqueurs de
Dieu et homes. Nos prieres seront l`intercession du juste
fervente, efficace, puisantte) ca cea a lui Ilie pentru poporul
idolatru. Astfel de rug_ciuni vor fi rezultatul vie_ii noastre n
Cristos si vor produce mult_ road_.Pentru cre_tinii care nu r_mn
pe deplin n Cristos, rug_ciunea ntlne_te cteodat_ dificult_si
att de mari nct l lipse_te de consolarea si forta care trebuia sa-l re_in_ acolo.Sub pretextul umilin_ei el se ntreab_ cum
o creatur_ a_a de nedemn_ ca el poate influien_a pe Dumnezeu
atotputernic si in_elept. Aceste nterb_ri ngrijor_toare snt
ndep_rtate de cel care r_mne ntradev_r n Cristos,el realiznd
din ce n ce mai mult ca rug_ciunile sale nu snt auzite si ndeplinite dect gra_ie comuniunii sale cu Cristos. Pentru ca sntem
una cu El, rug_ciunile noastre urca la Dumnezeu ca propiile Sale
rug_ciuni.
In sfr_it, r_mnnd n Cristos si p_strnd Cuvntul SAu,noi vom
nv__a sa ne rug_m dup_ voia lui Dumnezeu. Voin_a noastr_ fiind
supusa gndurilor Sale, dorin_ele noastre naturale eclipseaz_
(p_lesc) n fa_a gndurilor si dorin_elor lui Cristos. Duhul SAu
cel Sfnt p_trunde n toat_ fiin_a noastr_ si f_r_ ca noi sa _tim
cum, ne va reda(face) dup_ voia lui Dumnezeu, gra_ie divinit__ii
Sale, putnd primi mplinirea, voin_a noastr_ fiind renoit_ si
sfin_it_, noi putem cere liber ceea ce vrem si acestea ne vor fi
acordate. Apoi,comuniunea cu Cristos ne nva__ sa nu caut_m dect
slava lui Dumnezeu n rugaciunile noastre. Isus a promis sa le

ndeplineasca discipolilor rug_ciunile pentru ca Tat_l sa fie

sl_vit
n
fiul.(Ioan
14.13)
In rug_ciunea Sa sacedortal_ noi vedem ca aceast_ slav_ a fost
scopul SAu pe p_mnt (Ioan 17) iar n cer este nca marea Sa preocupare. Cel care r_mne n El este va nvinge prin aceast_ dorin__, iar slava lui Dumnezeu va deveni gndul sau dominant.
Pentru nceput acest gnd pune st_pnire pe suflet, purtndu-ne
astfel pn_ a ne fi team_ sa nu ne g_sim n afar_ slavei lui
Dumnezeu. Dar odat_ acceptat_ aceast_ suprema_ie, ea devine o pu- 43 tere care ne nal__
inima, o face capabil_ sa mbr__i_eze vastul orizont al acestei
slave, si sa zica
mpreun_
cu
Fiul: < Tat_,
sl_veasca-se
numele T_u> In plus, daca
r_mnem
n
Cristos, noi putem sa
profitam de aceasta cu siguran_a n numele lui Cristos.
Adesea
credinciosi ncearca, n rug_ciune, sa se gndeasca la numele
lui Isus si la cuvintele Sale, cautnd sa se
autoconving_
ca
datorit_ lor vor fi mplinite chiar daca ei simt ca nu au prea
mult_ ncredere n acest nume. Ei nu acaioneaz_ n numele lui
Isus si nu vor sa se serveasca de El dect n rug_ciunile lor,dar
promisiunea: <Tot ceea ce vesi cere n numele Meu...> nu poate fi
separat_ de porunca:<Tot ceea ce voi face_i, face_i-o n numele
domnului Isus>Daca numele lui Isus trebuie sa fie pe de-a-ntregul
la dispozi_ia noastr_, n a_a fel nct noi sa-L putem folosi
liber,dar aceasta nu este posibil dect daca noi n_ine mai nti
ne l_sam pe de-a-ntregul n minile Sale, pentru ca El sa dispun_
liber de noi. Deci,viata n Crstos, este aceea care ne d_ dreptul
si posibilitatea sa folosim numele SAu cu ncredere. Tat_l nu
refuz_ nimic Fiului. Daca noi r_mnem n Fiul, venim la Tat_l,
f_cndu-ne una cu El, dreptatea Sa ne va coperii, Duhul SAu va fi
peste noi, Tat_l ne vede n Fiul si ne ndepline_te cererile.
Nu exist_ nici un fel de compromis prin care Tat_l sa ne considere n Fiul, f_ra ca noi sa fim cu adev_rat n El. Trebuie ca
Tat_l sa ne vad_ tr_ind El pentru ca rugaciunile noastre sa-L
nduplece. Nu numai viata n Cristos transform_ voin_a noastr_
nct rug_ciunile noastre sa fie conform voii lui Dumnezeu ci
chiar [ elle nous impute la vertu toute-puisante des merites de
Christ] R_mnerea n Cristos produce,de asemenea,n noi credin_a,
singura care poate aduce mplinirea. Dup_ regula mp_r__iei lui
Dumnezeu, toate n-i se fac dup_ credinta< Credesi ca vesi primi
si vi se va da> Aceast_ credinta si are r_d_cinile n Cuvntul
lui Dumnezeu, dar exist_ aici ceva mult mai important dect
aceast_ concluzie logica:pentru ca Dumnezeu a promis,eu voi primi
Fiind un act spiritual, credin_a se sprijina pe Cuvnt, care r_mne n noi ca o for__ vie si n consecin__ ea va depinde de starea noastr_ interioar_. F_r_ post si rug_ciune (Marcu 9.29), far_
umilin__ si nclinarea spre ceea ce este duhovnicesc (Ioan 5.44),
f_r_ sa ne supunem dragostei (1 Ioan 3.22) nu poate fi vorba de o

credinta vie. Dar,sufletul unit cu Cristos,vede ca numai El poate

face rug_ciunile noastre acceptabile, ndr_zne_te chiar prin
aceasta sa se ncread_ mplinirea lor. Prin credinta nv___m sa
r_mnem n El si aceast_ lege are ca rezultat cre_terea credin_ei
n tot ceea ce Dumnezeu promite sa fie si sa faca pentru noi. Vom
crede astfel din ce n ce mai mult ca ceea ce vom cere n numele
Lui,
El
ne
va
da.
In sfr_it, n Cristos noi sntem n singurul loc unde r_spunsul
poate fi primit. Csi cre_tini nu implor_ arz_tor binecuvntarile
lui Dumnezeu iar cnd Dumnezeu vine la ei pentru a-i binecuvnta
nu _tie "ca sa zic a_a" de unde sa-i ia.Ace_tia ignor_ ca si r_spunsul trebuie ascultat tot n rug_ciune, acesta fiindu-ne dat n
Cristos,iar, plasndu-ne afara lui, mplinirea risca sa fie pusa
la dispozi_ia volupta_ii noastre (Iacov 4.3) Cele mai importante
mpliniri ca darurile harului sau forta de a face binele, nu ne
vin dect sub forma unei experien_e crescnde, pe care Cristos o
poate face noi din partea Tat_lui. SA r_mnem n Cristos si vom
nv__a ceea ce attea suflete ignor_, ca secretul rugaciunii n
credinta
este
viata
n
credinta,viata
n
Cristos.
- 44 ZIUA a-XXII-a
Ramneti
n
Cristos
si
n
dragostea Sa
<A_a
cum
Tat_l
M-a
iubit,Eu
de
asemenea,
v-am
iubit.
Ramneti
n
dragostea
Mea>
(Ioan 15.9)
Inainte sa ne invite sa r_mnem n
dragostea Sa, Mntuitorul
ne nva__, nti ce este dragostea,
pentru a ne c_tiga inimile si a ne ndep_rta toate gndurile
potrivnice. <Cum Tat_l M-a iubit, Eu
de asemenea v-am iubit>
Dumnezeu este dragoste. Dragostea nu este unul atributele Sale
ci este chiar esen_a naturii
Sale, centrul
ntregii Sale
perfecaiunii.Dragostea are nevoie de un obiect asu- pra caruia sa
fie exercitat_, tocmai de aceea Dumnezeu are un Fiu
iar despre
acest Fiu El a zis: <Acesta este Fiul Meu preaiubit n care Eu am
pus toat_ afecaiunea Mea> Aceast_ dragoste
a
Tat_lui
este o
pasiune divin_, un foc arz_tor,intens,etern, neavnd dect
un
scop, o bucurie:Fiu unic.Cnd vom realiza toate atributele lui
Dumnezeu,eternitatea,perfecaiunea,imensitatea, atotputernicia Sa,
toate acestea fiind str_lucirea slavei Sale, nu vom avea dect o
slab_ idee despre ceea ce nseamn_ aceast_ dragoste < care dep__e_te
orice
cuno_tin__>
Cu toate acestea,dragostea lui Dumnezeu pentru Fiul SAu este pu-sa
n fa_a noastr_ ca o oglind_ n care noi o putem admira pe cea a
lui Isus pentru p_cato_i. Isus nsu_i, pune toat_ afecaiunea Sa
n
r_scump_rarea
noastr_.
Dragostea Sa este etern_ Deja, naintea de a fi f_cut_ lumea, ne
spune Biblia, Dumnezeu a stabilit pe Cristos pentru a fi Capul
Bisericii, al carui corp sntem si n care slava Sa se va mani-

festa
pentru
ve_nicie.
Cristos i-a iubit de la nceputul lumii pe cei care i-au fost
dasi de Tat_l. Cnd El a ap_rut si a zis discipolilor <Cum Tat_l
m-a iubit, Eu v-am iubit de asemenea> nu vorbea de o dragoste lumeasca, temporar_, ci de una etern_:<Eu te-am iubit cu o dragoste
etern_>(Ieremia
31.3)
Dragostea Sa este perfect_ <Tat_l iube_te pe Fiul si Lui i-au
fost date toate lucrurile> Isus iube_te pe ai Ssi n acelasi fel,
tot ceea ce El are ne apar_ine.El a sacrificat tronul coroana Sa,
_i-a dat sngele sau si viata Sa,dreptatea Sa,Duhul SAu,Slava Sa,
totul, absolut totul,este al nostru. In aceast_ f_r_ rezerve ne-a
invitat
El
sa
r_mnem
n
toate
zilele
vie_ii
noastre.
Dragostea Sa este dulce si tandr_ Dragostea Tat_lui pentru Fiul
este ceva u_or de n_eles, pentru ca n Fiul totul este demn. Dar
noi nu putem sa ne-o explicam pe cea a lui Cristos pentru noi,
cnd noi nu vedem n noi dect p_cat si cnd ne sim_im nedemni
chiar si sa-i ntlnim privirile. Dragostea Tat_lui exercitat_ n
snul vie_ii divine, si care este de o asemenea perfecaiune,poate
fi ea comparat_ cu cea care are ca obiect pe noi p_cato_ii? Da!
Natura dragostei este aceeasi tot timpul, cu toate ca obiectul ei
difer_. Cristos nu poate iubi altfel dect Tat_l SAu, iar mizeria
noastr_ nu face alceva dect sa arate, mai limpede, frumuse_ea
acestei iubiri. El s-a cobort pn_ la sl_biciunile noastre, cu o
r_bdare infinit_.Dragostea Tat_lui pentru Fiul este nfrumuse_at_
si sl_vit_ pein iedtare si compasiune.
In sfr_it Dragostea Sa este neschimbat_ <Iubindu-i pe ai Ssi
care erau n lume, El _i-a manifestat dragostea Sa pn_ la sfr- 45 _it >-<Cnd mun_ii se ndep_rtreaz_, cnd colinele se clatin_,
dragostea Mea nu se va ndep_rta de tine> (Isaia 54.10) <Eu nu te
voi abandona que je n`aie fait que je t ai dit> (Geneza 28.15)
Iat_ attea promisiuni cu care El lucreaz_ n sufletul nostru.Si
pentru ca mizeria noastr_ este cea care pune n lumin_ aceast_
iubire, p_catul prin care noi l mhnim constant,care poate sa ne
faca sa ne temem si sa ne ndoim, nu este dect un motiv n plus
pentru
El
ca
sa
ne
iubeasca.
Iar acum, aceast_ dragoste ne d_ MOTIVUL, MASURA si MIJLOCUL
acestui
abandon
al
nostru
n
Cristos.
MOTIVUL: Aceast_ dragoste nu ne face oare sa l_sam jos armele si
sa r_mnem n Cel care ne-a iubit dintodeauna, care a p_r_sit
Slava etern_ pentru a se oferii pe cruce, si care n cer mijloce_te pentru noi, rugndu-se si plednd constant pentru noi.
MASURA: Isus s-a d_ruit pe Sine pe de-a-ntregul, putem noi sa
ezit_m a ne oferi n aceeasi masura ? Ce nseamn_ sacrificiul nostru n fa_a unui asemenea sacrificiu? Daca El ne cheam_ pe
de-a-ntrenul este pentru a ne umple complet de dragostea Sa. Tot
ceea ce noi abandon_m ne este compensat nsutit, nca din aceast_

via__.Putem noi oare sa n_elegem bog__ia infinit_ si comorile de

bucurie care ne a_teapt_,dragoste a carei <l_rgime, lungime, profunzime si n_l_ime dep__e_te toat_ cuno_tin_a>pentru a profita de
privilegiul
care
ne
este
oferit?
MIJLOCUL: Daca avem nca ndoieli asupra posibilit__ilor de a
r_mne n aceast_ dragoste, chiar aceast_ dragoste, ne va furniza
mijloacele de a o face. Credin_a n aceast_ dragoste este suficient_ pentru a ne face capabili sa r_mnem n ea. Daca ntradev_r
o consider_m divin_, puternica, intensa ca cea a Tat_lui pentru
Fiul,ne vom ncrede n eficacitatea ei pentru a ne p_stra, pentru
a triumfa asupra sl_biciunilor noastre si asupra p_catelor
noastre. Aceasta este ceea ce Dumnezeu ne cere. El ne-a creat
liberi si nu vrea sa ne impun_ binecuvntarile Sale, El nu a_teapt_ de la noi dect comsim__mntul nostru, iar pentru a-l
c_tiga El se mul_ume_te n bun_tatea Sa cu credin_a prin care
noi ne punem la dispozi_ia Sa.

46 -

ZIUA a-XXIII-a
Ramneti

Cristos

a_a

cum

Cristos

r_mne n Tat_l
<Cum Tat_l m-a iubit pe Mine a_a v-am iubit si
pe
voi.
Ramneti
n
dragostea
Mea...la
fel
cum

Eu
si

Eu
r_mn
n
dragostea
Lui.>
(Ioan 15.9,10)
Dealungul ntregii sale viesi
terestre Isus i nv__a pe
disci- polii Ssi ca r_mnnd n
dragostea Sa r_mn n El. Cnd a trebuit sa-i p_r_seasca,El le-a
dat exemplu propia Sa via__ pentru ca ur-m_rind cum El a r_mas n
dragostea Tat_lui sa stie cum sa r_mn_ n dragostea Fiului.Viata
Sa n Tat_l va fi modelul vie_ii lor n Cristos. Acest gnd este
exprimat ntr-o manier_ att de pozitiv_
nct sa nu-l putem
neglija. Ne lisons-nous pas dans Jean VI.57 : <A_a cum tr_iesc Eu
prin Tat_l,astfel,cel care M_ m_nnca va trsi prin mine>si sa nu
n_elegem cnd Fiul cere Tat_lui:<ca ei sa fie una cum noi sntem
una>-<Eu snt n Ei si Tu n Mine> SA examin_m viata Sa n Tat_l
si vom n_elege care trebuie sa fie viata noas-tr_ n El.
SA consider_m pentru nceput(originea vie_ii n Cristos nTat_l).
Ea si are r_d_cinile n dubla uniune de via__ si dragoste. Desi
nca nu urcase la Tat_l, Isus _tia ca este una cu Tat_l, ca viata
Tat_lui este n El si ca dragostea Tat_lui r_mne asupra Lui.F_r_
aceast_ certitudine i-ar fi fost imposibil sa r_mn_ n Tat_l si
si n dragostea Sa. Tot a_a,noi nu putem sa r_mnem n Cristos si
n dragostea Sa dect creznd ca sntem una cu El. Una cu El prin
natura Sa, pentru ca prin na_terea din nou noi sntem f_cusi participansi la natura Sa divin_ dar si una cu El prin dragostea Sa
pentru ca leg_tura unei viesi divine este o dragoste infinit_. In
viata de umilin__ de pe p_mnt, Isus a gustat din binefacerile
acestei iubiri divine, forta care d_ convingerea ( d`en etre
l`object) si de a putea sa r_mn_ acolo constant. Prin exemplul
SAu, El ne invit_ sa facem si noi la fel.Pentru ca noi sntem una
cu El,sa ne ncredem n dragostea Sa care ne "presse"(subjug_) si
sa ne l_sam p_trunsi de ea n inima noaastr_. si care este mijlocul prin care Fiul r_mne n Tat_l si n dragostea Sa?<Eu p_strez
poruncile Tat_lui Meu si r_mn dragostea Sa> Viata Sa a fost o
via__ de supunere si dependen__. Pentru natura noastr_ orgolioasa
dependin_a si supunerea nseamn_ umilire dar n viata de dragoste
pe care Fiul lui Dumnezeu a tr_it-o si la care ne invit_ aceste
dou_ condi_ii snt secretul fericirii.Ce putea pierde Fiul n supunerea Sa? Tat_l l iubea si nu avea nici un interes care sa nu
fie si al SAu. Daca fiul d_ ceva Tat_lui,Tat_l pune la dispozi_ia
Sa tot ce are El. De asemenea cnd Isus spune <Fiul nu poate face
nimic de la sine nsu_i, El nu face dect ceea ce vede la Tat_l>
El ad_uga apoi:<Tot ceea ce Tat_l face, Fiul face asemenea.Pentru
ca Tat_l iube_te pe Fiul si i arat_ ceea ce El face> Cnd studiem viata lui Cristos ca model si garan_ie pentru ceea ce poate
sa fie a noastr_, noi n_elegem ceea ce Isus ne-a zis: <Afar_ din
Mine voi nu putesi face nimic> ceea ce ne permite sa ad_ug_m:<Pot
totul
n
Cristos
care
m_
nt_re_te>
Noi nv___m sa <ne g_sim plecerea n sl_biciune si n calmitate,
n dezn_dejde totul pentru Cristos> pentru ca putem sa spunem:

<Cnd snt slab atunci snt tare> Dependin__, supunere,sacrificiu

- 47 personal, snt pentru cre_tini ca si pentru Cristos secretul vie_ii
si
al
fericirii.
SA admir_m de asemenea slava aceastei vie_ii pe care Cristos a
tr_it-o n dragostea Tat_lui. Pentru ca s-a supus voii Tat_lui,
Tat_l L-a ncoronat cu slav_ si onoare. El l-a stabilit ca singur
reprezentant, l-a f_cut participant la puterea Sa, si l-a ridicat
pn_ la a-l face sa mpart_ cu El tronul divin. La fel si cu noi.
Daca Isus ne g_se_te dispusi sa ne oferim persoana noastr_ si interesul nostru dragostei Sale, renun_nd la toate satisfacaiile
proprii,pentru a ne g_si slava ntr-o deplin_ dependen__ de El n
toate lucrurile, sa accept_m sa nu tr_im dect n El,El urmnd sa
faca pentru noi ceea ce Tat_l a f_cut pentru El. El va face ca
slava Sa sa r_mn_ peste noi:<A_a cum numele Domnului nostru Isus
Cristos este sl_vit n noi, noi sntem sl_visi n El>(2 Tes 1.12)
El ne recunoa_te ca reprezentansi ai Ssi noi putnd sa dispunem
de puterile Sale. El permite ca notre intercession sa ia parte la
guvernarea bisericii Sale si a lumii.El se serve_te de noi pentru
a-si exersa autoritatea si influien_a asupra oamenilor pentru
a-si ndeplini lucrarea Sa divin_. Ce via__ binecuvntat_ pentru
sufletul care r_mne n dragostea lui Cristos la fel cum Cristos
r_mne
n
cea
a
Tat_lui!
SA facem din rela_ia Fiului cu Tat_l un _el constant al caut_rilor pentru a cunoa_te care sa fie rela_ia noastr_ cu Cristos.
Viata noastr_ n El poate fi de asemenea roditoare, putrnica,
glorioasa, la fel cum a fost a Sa n Tat_l.SA accept_m acest adev_r prin credinta si departe de a ne mai pare un jug si un efort,
a trsi n dragostea lui Cristos sa devin_ pentru noi, dimpotriv_,
o sursa de odihn_, de for__ si de bucurie. A r_mne n aceast_
dragoste atotputernica,care ne salveaz_,ne ap_r_,ne ndestuleaz_,
nu poate sa fie lucrarea noastr_, la grandeur de meme la vocation
nous le fait sentir. Este necesar, att pentru noi ct si pentru
El,ca aceasta sa fie rodul unei viesi interioare sfinte si rezultatul unei acaiuni profunde a dragostei divine. Ceea ce noi avem
de f_cut este sa studiem cu grij_ si sa admir_m n Cristos, modelul acestei viesi de dragoste,pn_ ce-l vom n_elege pe Isus cnd
spunea fiecaruia dintre noi prin Duhul SAu:<Cum Tat_l M-a iubit
a_a v-am iubit si Eu, Ramneti n dragostea Mea, la fel cum si Eu
r_mn
n
dragostea
Tat_lui>
Daca acest har n-i se pare prea mare, sa ne amintim ca m_re_ia
acestui privilegiu este justificat_ prin planul pe care Dumnezeu
l are n vedere. A_a cum Fiul era revela_ia Tat_lui,credincio_ii
trebuie sa fie revela_ia lui Cristos.(La fel cum ceilal_i, v_d n
n Cristos pe Dumnezeu,tot a_a trebuie sa vad_ n noi pe Cristos)
Noi nu putem face aceasta dect ntr-o comuniune perfect_ cu
Cristos, la fel ca cea dintre Cristos si Tat_l, pentru a avea n

noi plin_tatea harului SAu, iar aceasta nu se poate ntmpla daca

noi nu credem n dragostea Sa la fel cum si Cristos a crezut n
dragostea Tat_lui.

- 48 -

ZIUA

a-XXIV-a

Ramneti
n
Cristos
supunndu-v_ poruncilor Sale
<Daca p_zisi poruncile Mele, Ramneti n dragostea Mea
la fel cum si Eu am pazit poruncile Tat_lui Meu si am
r_mas
n
dragostea
Sa>
(Ioan 15.10)
Aceste cuvinte ne arat_ locul pe care
trebuie sa-l ocupe faptele n viata credinciosului. Cristos, ca
Fiu preaiubit, era n drago-stea Tat_lui, si r_mnea acolo p_zind
poruncile Lui.
Tot
astfel credinciosul,admis prin har,f_r_
fapte, n dragostea lui Cristos,
va r_mne acolo daca va p_zi
poruncile. Cnd caut_m sa venim la Cristos prin faptele noastre,
duhul ne repet_, f_r_
ncetare: nu este
prin fapte.
Dar odat_ ajunsi la El, de frica ca trupul sa nu abuzeze de
aceasta, duhul, ne zice la fel de clar <voi asi fost creeasi n
Isus Cristos pentru o lucrare bun_> (Efeseni 2.9,10) Faptele pot
fi cel mai mare obstacol care l _in pe p_catos departe de
Mntuitorul sau, n timp ce este de asemenea,pot fi o sursa de
for__ si de binecuvnt_ri, pentru credincios pentru ca prin ele
(fapte) <credin_a este ar_tat_ perfect_> (Iacov 2.22) Comuniunea
cu Cristos este cimentat_, iar sufletul este nr_d_cinat n dragostea Sa. <Daca cineva M_ iube_te, p_za_te poruncile Mele, iar
Tat_l Meu l va iubi>--<Daca p_zisi poruncile Mele, Ramneti n
dragostea
Mea>
Rela_ia dintre observarea poruncilor lui Cristos si comuniunea cu
dragostea Sa, este u_or de sesizat. Uniunea noastr_ cu Isus nu
este un lucru care _ine de inteligen__ sau de sentimente ci o
uniune vital_ cu persoana Sa divin_. Voca_ia cre_tinului este de a
gndi, de a sim_i,de a vrea exact ceea ce Isus a gndit, sim_it si
vrut. El vrea sa participe nu numai la harul dar si la sfin_-enia
Mntuitorului sau, sau mai degrab_,el vede ca sfin_enia este tot

ce poate fi mai frumos n har,a trsi viata lui Cristos,a vrea ceea
ce El vrea, nseamn_ eliberarea de sub propia voin__ corupt_
(ntinat_),
este
calea
spre
adev_rata
libertate.
Nep_sarea sau ignoran_a fac o mare distincaie ntre promisiunile
si poruncile din Scriptur_. Ei nu g_sesc consolare si hran_ dect
n primele, dar, acela care caut_ sa r_mn_ n dragostea lui
Cristos,discerne dragostea divin_ n promisiuni dar si n porunci
pentru ca ele conduc la o participare zi de zi mai mare la viata
divin_, la o comuniune zi de zi mai intim_ cu Domnul.
Armonia ntre voia noastr_ si a Sa, este principalul element al
comuniunii noastre cu El.Cum poate exista o comuniune f_r_ o perfect_ armonizare cu voia Sa, pentru ca voin_a este atribut att
al divinului ct si al umanului? Atta timp ct prin mntuire nu
p_catosulnu caut_ dect propia sa securitate,el r_mne indiferent
sau chiar ostil voii lui Dumnezeu, dar n m_sura n care el n_elege prin ntermediul harului ce nseamn_ mntuirea,adica ntoarcerea la o armonie cu Cristos, el va g_si normal_, chiar frumoasa
aceast_ lege care cere p_strarea poruncilor pentru a putea r_mne
n Cristos si n dragostea Sa. (Ioan 14.15,16,21,23) Eu-l SAu interior se bucur_ de ceea ce Isus face n cazul unei comuniuni mai
fructuase
a
Duhului.
In rest,Cristos nsu_i,nu r_mne n dragostea Tat_lui dect prin
aceast_ lege. Supunerea a fost o solemn_ realitate pentru ntreaga lui via__ terestr_. Redutabila for__ care l-a mpins pe om n
p_cat, f_cndu-l sa se revolte mpotriva lui Dumnezeu, l-a atacat
de asemenea si l-a tentat si pe Isus. Pentru Isus, omul, tenta_ia
pe care o folosea ispititorul nu putea sa-L indiferent. El nu a
- 49 putut rezista dect prin post si rug_ciune. <El a suferit fiind
ispitit> Sacrificiul voii Sale a fost de asemenea o renun_are
continu_. El a r_mas n dragostea Tat_lui pentru ca a f_cut din
ascultarea poruncilor scopul vie_ii Sale.<Eu nu fac nimic de la
Mine nsami, a spus El, ci vorbesc, dup_ cum Tat_l M_ nva__. Cel
care M-a trimis este cu Mine, nu M-a l_sat singur, pentru ca
totdeauna fac ceea ce i este pl_cut Lui>(Ioan 8.28) El ne-a deschis astfel calea spre o via__ terestr_ dar nso_it_ de dragostea
Sa cereasca, iar cnd Duhul SAu p_trunde n noi , asemeni sevei
vi_ei n ml_di_e, aceast_ supunere, devine unul dintre elementele
cele mai sigure si cele mai n_l__toare a vie_ii pe care El ne-o
d_ruie_te.
Daca vresi sa Ramneti n Isus observasi poruncile. Nu v_ mul_umisi doar sa le avesi n Biblie,ci si aprofunda_ile, prin medita_ie si rug_ciune, prin nv___tura Duhului si o supunere plin_ de
dragoste n adncul inimi voastre.Nu neglijasi nimic. Noi care ne
bucur_m de privilegiul noului leg_mnt ( voudrions-nous rester en

arriere de saint de l`ancienne alliance qui disaient avec tout de

ferver:) <Hot_rrile Domnului nveselesc inima, judeca_ile Sale
snt drepte> Noi sntem nca departe de a n_elege pe deplin voia
lui Dumnezeu. Avem nevoie sa cerem constant, pentru noi si pentru
ceilalsi credinciosi ceea ce Pavel cerea pentru coloseni:<sa fie
umplusi de toat_ cuno_tin_a Duhului> si de asemenea ceea ce
Eapaphras dorea pentru aceiasi cre_tini: <sa fie desavrsi si pe
deplini convin_i, sa persiste ntr-o deplin_ supunere n ceea ce
prive_te voia lui Dumnezeu.> Nu exist_ progres spiritual f_r_ un
progres constant n cunoa_terea voii lui Dumnezeu cu privire la
noi. O deplina consacrare, departe de a fi o ncoronare a unei
viesi sfinte nu este dect un punct de plecare.Pavel, dup_ ce i-a
convins pe cre_tini sa se ofere ei n_isi ca jertf_ vie si sfnt_
n fa_a lui Dumnezeu,(Romani 12.1) ad_uga tot atunci, ar_tnd ce
nseamn_ o via__ de deplin_ consacrare lui Dumnezeu: <fisi transformasi prin renoirea min_ii, pentru a dovedi ca voia lui
Dumnezeu
este
bun_,
pl_cut_
si
perfect_>.
Renoire trptat_, ca lucrare a Duhului Sfnt, dezvolt_ o percep_ie spiritual_, un instinct sfnt prin care sufletul, <care n_elege imediat si cu team_ de Dumnezeu> descoper_ valorile poruncilor lui Dumnezeu si aplicarea lor n viata zilnica,ntr-o manier_ ascunsa cre_tinilor simpli. SA p_zim aceste porunci supunere.
N-am f_cut noi leg_mnt sa renun__ la toate p_catele?: <Jur si m_
voi _ine de cuvnt,ca voi p_zi legile Tale drepte> SA lupt_m deci
n rug_ciune,pentru a deveni desavr_isi n toat_ voia Lui,cernd
din toat_ inima ca toata p_catele ascunse, ca tot ceea ce este n
noi si nu este n armonie cu Dumnezeu sa ne fie ar_tat. SA mergem
umil,dup_ lumina pe care o avem, hot_rsi sa ne supunem voii lui
Dumnezeu. Cnd Israel a f_cut un jur_mnt de supunere n de_ert
(Exod 19.8;24.7) nu a f_cut-o pentru a-l ncalca imediat,dar noul
leg_mnt ne d_ si forta pentru a-l ndeplini. (Ieremia 31) SA ne
p_zim de toate nesupunerile,chiar si n cele mai mici lucruri.
Nesupunerea irit_ con_tiin_a,ntuneca sufletul, omoar_ toate for_ele spirituale. Daca,uneori,aceste porunci ne par penibile,sa ne
amintim ca ele vin de la Cel ce ne-a iubit, ele snt dragoste si
ne
vorbesc
despre
dragostea
Sa.
Fiecare act nou de supunere, fiecare sacrficiu ndeplinit pentru
p_strarea poruncilor,nt_re_te comuniunea noastr_ cu Mntuitorul,
ne face sa naint_m si mai mult n dragostea Sa si ne red_ mai
potrivisi viesi Sale sfinte, n a_a fel ca aceste cuvinte sa devin_ din zi n zi mai pre_ioase: < Daca p_zisi poruncile Mele r_mnesi n dragostea Mea, la fel cum si Eu am p_zit poruncile
Tat_lui Meu si am r_mas n Dragostea Sa>(Ioan 15.10)

- 50 -

ZIUA

a-XXV-a

Ramneti
n
Cristos
pentru
ca
bucuria voastr_ sa fie deplin_
<V-am
spus
aceste
lucruri
pentru
ca
bucuria
Mea
sa
fie
n
voi
si
bucuria
voastr_
sa
fie
deplin_>
(Ioan 15.11)
Viata n Cristos este o sursa
inepuizabil_ de bucurie iar pe masura ce sufletul este predat
lui Cristos, el intr_ n bucuria Domnului sau care devine a sa
tot timpul.
Bucuria este o tr_satur_
caracteristica a celor care r_mn n Cristos si noi _tim tosi
sa-i apreciem valoarea,bucuria fiind cea mai bun_ dovad_ ca inima
este satisf_cut_. De asemenea, nu exist_
pentru cre_tini o
atracaie mai puternica, o predica mai conving_-toare si care sa
arata mai bine lumii adev_rata iubire divin_
ca str_lucirea
acestei bucurii, nvingnd ncercarile vie_ii.
Chiar
pentru binele credinciosului, ea este un
element
indinspensabil pentru ca bucuria Domnului este forta sa,n ea calidu-si
ncrederea, curajul si r_bdarea. Cu o inim_ bucuroasa nici o munca nu este obositoare, nici o povar_ nu este cople_itoare iar
Dumnezeu nsusi este cntecul nostru de victorie. Isus promitea
bucuria Sa aceluia care r_mnea n El: <bucuria Mea> spunea El.
Pilda vi_ei si a ml_di_elor se referea pe de-a-ntregul la viata
pe care discipolii o vor avea n El, cnd va fi n_l_at la cer.
Despre bucuria cereasca si etern_ ne vorbea El cnd ne promitea
bucuria Sa. Tot la aceast_ bucurie se refer_ si alt_ promisiune:
<Eu v_ voi vedea iar__i, inima voastr_ se va bucura si nimeni nu
v_
va
r_pi
bucuria
voasr_>
(Ioan
16.22)
Ce fut seulement a`la resurections que commenca cette vie de
joie, et c`est en la resurrections qu`elle a sa source, alors que
s`accomplit cette parole:<C`est pourquoi ton Dieu t`a oint d`une
huile
de
joie
par-dessus
tes
semblables>
(Ps.
45.8)
Zilele ncoron_rii Sale au fost pentru Isus zile de deplin_ satisfacaie pentru inima Sa. Bucuria Sa a fost bucuria unei lucr_ri
ndeplinite perfect si si pentru totdeauna, bucuria rentoarcerii
n snul Tat_lui si r_scump_rarea a multor suflete. Cel care este
ntradev_r una cu El, particip_ la aceast_ bucurie perfect_,
lund parte pe deplin la aceast_ victorie si mntuire perfect_ a
Salvatorului sau si poate spune f_r_ ncetare, prin credinta:
<Slav_
lui
Dumnezeu
care
mi
d_
zi
de
zi
victoria>
In Cristos el se bucur_ de dragostea perfect_ a Tat_lui, iar nv__nd mpreun_ cu El sa iubeasca sufletele, el se bucur_ de asemenea de cele care snt r_scump_rate. Fie ca el contempl_ lucrarea perfect_ a lui Isus sau r_splata pe care o g_se_te Fiul n

dragostea Tat_lui, fie ca el consider_ slava sa crescnd odat_ cu

num_rul p_cato_ilor converti_i, bucuria Tat_lui va fi si a sa.
Isus ne vorbe_te apoi de aceast_ bucurie ca fiind deja n noi.
<pentru ca bucuria Mea sa fie(sau sa r_mn_ n.a.) n voi>-<Nimeni
nu v_ va r_pi aceast_ bucurie> At_ia credinciosi nu pot sa n_eleag_, nchipuindu-si ca viata cre_tin_ este o via__ de continu_
alternare de bucurie si triste_e, mergnd pn_ acolo nct sa dea
ca exemplu viata apostolului Pavel. Dimpotriv_, viata lui Pavel
este de fapt cel mai evident exemplu al acestei bucurii inalterabile. Apostolul a sesizat paradoxul vie_ii cre_tine, n care se
reg_se_te separat, sau adesea n acelasi timp, toate am_r_ciunile
p_mntului si toat_ bucuria cereasca. <Ca ntristasi dar sntem
bucuro_i> spunea apostolul nv__ndu-ne prin aceste cuvinte admi- 51 -

rabile cum bucuria lui Cristos poate sa triumfe asupra triste_ii

acestei lumii, cum ne poate face ea sa cnt_m, chiar si plngnd,
p_strndu-ne chiar si n ncercari sentimentul bucuriei inexprimabile si glorioase. Prezen_a lui Isus este suficient_ pentru ca
aceast_ bucurie sa fie permanent_: <V_ voi revedea si inima voastr_ se va bucura si nimeni nu v_ va r_pi aceast_ bucurie> Cum sa
nu fie voios si bucuros sufletul care se simte n Cristos?
Chiar si atunci cnd el plnge n p_catele sale (deplnge ?) sau
ale semenilor lui,o sursa de fericire __ne_te din credin_a sa n
puterea si n dragostea lui Cristos pentru cel mntuit.
In sfr_it,Isus vrea ca aceast_ bucurie sa fie perfect_.A spus-o
de trei ori n timpul ultimei Sale nopsi pe care a petrecut-o pe
p_mnt.
Prima dat_, n pilda vi_ei si a ml_di_elor:<v-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria voastr_ sa fie perfect_> iar aceste promisiuni se confirm_,pentru cre_tini, de fiecare dat_ cnd experimenteaz_ (ncearca) ceea ce nseamn_ privilegiul unei viesi de
comuniune
cu
Cristos.
Apoi referitor la r_spunsul la rug_ciuni: <ceresi si ve-si
primi, pentru ca bucuria voastr_ sa fie perfect_> (Ioan 16.24)
Pentru cei ce judeca spiritual lucrurile,o rug_ciu-ne ndeplinit_
nu este numai harul unei binecuvnt_ri personale ci nseamn_ cu
mult mai mult o garan_ie a comuniunii cu Tat_l si cu Fiul n cer,
o dovad_ ca este admis n preajma lor. Ce sursa de infinit_
bucurie!
Ultima dat_, cnd ne vorbe_te de aceast_ bucurie, este n rug_ciunea din noaptea plecarii Sale. <Eu spun aceste lucruri, pentru

ca sa aib_ n ei bucuria Mea deplin_>(Ioan 17.13) Admirnd pe Cel

care s-a jertfit, si care mijloce_te continuu pentru noi n fa_a
Tat_lui, urm_rind cu putere desavr_irea puterii Sale, avem siguran_a unei depline mntuiri si n consecin__ o bucurie deplin_.
Insusi bucuria lui Cristos care era permanent_ si perfect_, este
parte credinciosului care r_mne n El. De ce snt att de pu_ini
care urm_resc aceasta? Pentru ca foarte pu_ini, chiar si dintre
copii lui Dumnezeu o cred. In loc sa consider_m viata n Cristos
ca o soart_ dintre cele mai fericite care i poate fi dat_ omului
sa o aib_,ei o consider_ ca o via__ trist_,de renun__ri,si nu v_d
ca aceasta se ntmpl_ doar daca ei nu ramn n Cristos. Cei care
accept_,odat_ pentru totdeauna, f_r_ rezerve, viata n Cristos ca
o sursa de bucurie si de binecuvntare,v_d credin_a lor transformat_ n realitate si bucuria Domnului devenind si a lor.
Chiar n sfr_itul pildei vi_ei si a ml_di_elor,Isus ncheie prin
cuvintele: <V-am zis aceste lucruri pentru ca bucuria Mea sa fie
n si bucuria voastr_ sa fie deplin_> SA cerem deci bucuria ca un
element al vie_ii ml_di_elor,bun pentru a ne ar_ta ochilor no_tri
ca Isus este suficient pentru nevoile sufletului nostru.
Daca snt momente cnd aceast_ bucurie a Mntuitorului abund_ n
noi sa d_m slav_ lui Dumnezeu, iar daca pentru moment sim_im, mai
pu_in dect ne-am dori,aceast_ binecuvntare,sa d_m, de asemenea,
slav_, pentru viata de binecuvnt_ri, n vederea careia am fost
r_scump_ra_i, pentru ca ni se va face: <dup_ credin_a noastr_> SA
cerem deci aceast_ bucurie nu n numele nostru ci n numele lui
Isus care a promis-o, si spre slava Tat_lui,pentru ca nu este posibil sa-L accept_m pe Isus n inima noastr_ f_r_ sa accept_m bucuria Sa. Tocmai de aceea: <Inveseli_i-v_ zi de zi n Domnul, v_
repet, bucura_i-v_>

- 52 -

ZIUA a-XXVI-a
Ramneti
n
Cristos
iubindu-v_ unii pe al_ii
<Acestea snt poruncile Mele: iubi_i-v_ unii pe al_ii,
a_a cum v-am iubit Eu>
(Ioan 15.12)
<A_a cum Tat_l M-a iubit, Eu v-am iubit pe voi,cum v-am iubit Eu
pe voi,iubi_i-v_ unii pe al_ii> Dumnezeu f_cndu-se om, dragostea
divin_ a locuit ntr-o inim_ uman_,de atunci omul a putut iubi cu
o dragoste divin_ si sa guste pe p_mnt din dragostea cereasca.

<Acstea snt poruncile Mele,a spus Mntuitorul,iubi_i-v_ unii pe

al_ii a_a cum Eu v-am iubit> Iat_ porunca ce le cuprinde pe toate
celelalte! De asemenea Isus nume_te porunca Sa <o porunca nou_>
care pune n eviden__ realitatea noului leg_mnt si puterea viesi
noi descoperit_ n Isus Cristos si destinat_ a devenii semnul caracteristic al discipolilor SAi: <Prin aceasata vor cunoa_te tosi
ca snte_ii discipolii Mei>-<si ei de asemenea sa fie n noi pentru ca lumea sa cread_>-<ei sa fie una pentru ca lumea sa _tie ca
Tu i-ai iubit cum mai iubit pe Mine> si daca supunerea la aceast_
porunca este pentru cre_tin dovada ca El este unit cu cu Cristos,
ea este,de asemenea, pentru El mijlocul de a face aceast_ comunine zi de zi mai str_lucitoare(mai perfect_ cred ca este pleonasm)
Dumnezeu este dragoste si Cristos a venit pentru a ne ar_ta
aceasta, dar nu sub forma unei doctrine abstracte ci prin nsasi
viata Sa.Iubind fiin_ele nedemne si ingrate,coborndu-se la merge
n mijlocul oamemilor ca un servitor,d_ruindu-se El nsusi mor_ii
a devenit dovada vie a dragostei lui Dumnezeu. Acum, discipolii
SAi,snt chema_i, la rndul lor, sa arate lumii dragostea Sa tr_ind si iubind asemenea Lui.Prin asem_narea lor cu Mntuitorul,dovedesc ca snt animasi de acelasi Duh care l anima si pe Cristos
ca snt membre al unui singur trup, unite n ciuda diversit_si de
caracter, credinta, limbaj sau alte circumstan_e. Viata lor de
dragoste este dovada esen_ial_ a cre_tinismului,Dovada dat_ lumii
de Dumnezeu, trimi_nd pe fiul SAu, care a r_spndit printre discipoli
aceeasi
dragoste
cu
care
a
fost
iubit.
Aceast_ dragoste a discipolilor lui Cristos, unii pentru al_ii,
ocop_ locul intermediar ntre dragostea lor pentru Dumnezeu si
dragostea lor pentru oameni. Dragostea pentru o _int_ invizibil_,
care poate cu u_urin__ sa _in_ de imagina_ie sau de sentiment,are
ocazia sa fie exersat_ n raportul dintre discipoli si sa-si dovedeasca realitatea ei prin faptul ca Tat_l accept_ ca fiind
f_cut_ pentru El. Apoi, din aceast_ dragoste fratern_, ia na_tere
dragostea pentru tosi oameni, pentru ca iubindu-se unii pe al_ii,
copiii lui Dumnezeu nva__ sa-i iubeasca pe semenii lor,care snt
nca departe de Dumnezeu, nu numai cu o simpatie natural_, dar si
cu acea dragoste sfnt_ pentru"cei mai pu_in demni" n numele lui
Isus suportndu-i si pe cei care snt mai pu_ini atr_g_tori. Isus
ne prezint_ n raportul SAu cu discipolii Ssi modelul acestui Duh
de sprijin si iertare,lini_tea Sa, umilin_a, blnde_ea si dragostea cu care El se f_cea servitorul tuturor, pentru a c_tiga pentru El pe p_cato_i, ( noi l ascult_m bucurosi cnd ne spune) :
<Eu v_ dau un exemplu pentru ca si voi sa facesi cum am f_cut Eu>
(Ioan 13.15)
- 53 -

Urmndu-L pe Isus,discipolul nu mai tr_ie_te pentru el n_usi ci

pentru ceilal_i, cuvintele Sale pline de dragoste interzicndu-i
toate cuvintele contrare ei. Nu numai ca nu _tie sa vorbeasca de
r_u(brfeasca) ci se ngrijoreaz_ mai mult de soarta fratelui sau
dect de a sa, refuz_ sa se supun_ r_ului sau sa-si plece urechea
spre r_u,pentru ca n ceea ce-l prive_te,il peut s`en remettre au
Pere,n timp ce El este responsabil de fra_ii Ssi n fa_a Tat_lui
Dragostea divin_ care i umple inima, i lumineaz_ viata cu bun_tate afecaiune, generozitate, devotament, binecuvnt_ri, asemenea
vie_ii
lui
Isus.
Iubisi a_a cum Isus a iubit. Inima noastr_ nu este, oare,mi_cat_
gndindu-ne la privilegiului imens la care sntem chemasi si n
fa_a unei asemenea iubiri eterne? Sau poate sa fim tentasi sa
suspin_m gndindu-ne la ceea ce Dumnezeu ne-a propus att de
perfect.SA ne p_str_m n El pentru ca avem astfel o garan_ie pre_ioasa a dragostei Tat_lui care vegheaz_ sa ne redea asemenea lui
Cristos,a_a cum Cristos este asemenea lui. Iar daca Isus a insistat a_a de mult pe aceast_ porunca, de a ne iubi unii pe al_ii,n
pilda Sa, cu vi_a si ml_di_ele, este pentru a ne da de n_eles ca
r_mnnd n El vom fi capabili sa iubim asemenea Lui. Aceast_
porunca este un nou motiv pentru noi de a trsi n Cristos si n
dragostea Sa infinit_, pentru a primi din plin capacitatea de a
iubi. In aceste condi_ii porunca pe care am primit-o devine o
sursa
de
bucurie.
Dragostea pentru fra_ii no_tri nu este oare una din numeroasele
roade pe care El n-i le-a promis,un ciorchine(o leg_tur_) d`Escol
prin care noi putem sa dovedim celorlalsi ca _ara promisiunilor
este, cu adev_rat,o _ar_ bun_. SA punem n practica, zi de zi, cu
toat_ cinstea si simplitatea n tot ceea ce ntrprindem prin limbajul credin_ei si entuziasm cre_tin pentru ca oamenii sa vad_ si
sa cread_. SA aducem n fa_a lui Isus tot ceea ce, n caracterul
caracterul nostru si n viata noastr_ ne mpiedica sa ajungem la
aceast_ dragoste fr__easca. El poate sa ne redea blnzi si lini_ti_i,dirijndu-ne cuvintele,re_inndu-ne buzele, dndu-ne aceast_
dragoste care refuz_ sa se supere, care este tot timpul gata sa
ierte, sa se supun_, sa spere binele, acea dragoste care nu se
gnde_te la ea nsa_i,ci este tot timpul dispusa sa spele picioarele
celorlal_i,
si
sa
se
d_ruiasca
pentru
ei.
Plasndu-ne ca ni_te _colari docili la dispozi_ia Duhului Sfnt,
viata cea mai simpl_ poate fi transformat_(poate dobndi) str_lucirea unei frumusesi cere_ti,cnd dragostea divin_ str_luce_te n
trupul
nostru
pl_pnd.
Departe de a ne plnge,sa d_m slav_ lui Dumnezeu pentru ca sntem
chemasi sa iubim asemenei lui Isus si asemenei lui Dumnezeu.
Da, adev_rata natur_,natura sfnt_ cu care noi am fost mbr_ca_i,

prin uniunea noastr_ divin_ cu vi_a, putem iubi a_a cum El a

iubit. SA nt_rim noua noastr_ natur_, r_mnnd n Cristos si n
dragostea Sa!

- 54 -

ZIUA

a-XXVII-a

Ramneti
n
Cristos
pentru a nu mai p_catuii
<In El nu exist_ p_cat. Oricine r_mne n El nu p_catuie_te>
(1 Ioan 3.5,6)
Atunci cnd apostolul spunea aceste cuvinte, ad_uga: <Voi _tisi
ca Isus s-a ar_tat pentru a ridica p_catele> Aceast_ asociere de
cuvinte arat_ ca scopul ntrup_rii a fost, nu numai eliberarea de
p_cat ci si de puterea acestuia, astfel nct credinciosul sa nu
mai p_catuiasca. Sfin_enia personal_ a lui Cristos este cea care
i permite sa ndeplineasca aceast_ lucrare, admi_nd pe p_catosi
ntr-o comuniune vie cu El, dndu-le prin aceast_ comuniune o
via__ asem_n_toare cu a Sa <daca r_d_cina este sfnt_, ramurile
snt asemenea ei>-<In el nu exist_ p_cat, oricine r_mne n El nu
p_catuie_te> Atta timp ct credinciosul r_mne n Cristos si n
m_sura n care r_mne, el nu mai p_catuie_te. Dar n acelasi timp
apare ntrebarea:cum poate aceasta sa se pun_ de acord cu nv___t_turile Bibliei asupra corup_iei iminente a naturii umane sau cu
ceea ce Ioan nsusi afirma: <Daca spunem ca nu avem p_cat, ne
n_el_m singuri si cuvntul Lui nu este n noi> (1 Ioan 1.8)
Chiar acest pasaj, studiat cu grij_, ne ajut_ sa n_elegem adev_ratul sens al textului de care ne ocup_m. Aceste dou_ expresii:
<Daca spunem ca nu avem p_cat> (versetul 8) si <Daca spunem ca nu
am p_catuit> (versetul 10) nu snt echivalente. A avea p_cat nseamn_ a avea o natur_ p_catoasa. Credinciosi fideli trebuie sa
fie tot timpul con_tiensi ca p_catul este n ei, n carnea lor,n
care nu exist_ nici un bine. P_catos, sau a comite un p_cat, este
cu totul diferit. Inseamn_ a ceda naturii p_catoase si a cadea n

(transgresion psitive) Astfel tosi adev_ra_ii credinciosi trebuie

sa admit_ dou_ lucruri:primul, ca p_catul este n ei (versetul 8)
al doilea, ca p_catul se manifest_ la un moment dat prin acte de
p_catuire (versetul 10) Nici un credincios nu poate sa spun_: eu
nu am p_cat,sau mai mult,eu nu am p_catuit niciodat_. Cu toate ca
avem nca p_catul n noi, aceasta nu nseamn_ ca trebuie sa p_catuim, Dumnezeu nu aceasta a_teapt_ de la noi, m_rturisirea de a
avea
p_cat
se
refer_
la
trecut.
Dar se pune ntrebarea, cum un credincios, avnd p_catul locuind
n el, poate sa nu mai pacatuiasca. R_spunsul la aceast_ ntrbare
este n cuvntul < In El nu este p_cat, oricine r_mne n El nu
pacatuie_te> Cnd credinciosul r_mne n Cristos ntr-o comuniune
constant_, el este p_zit de Domnul, care se opune vechii naturi,
astfel nct sa nu poat_ sa-si reia domina_ia asupra sufletului.
Din p_cate, cea mai mare parte a cre_tinilor r_mn n El, ntr-o
manier_ att de incomplet_si att de pu_in constant_, nct
p_catul reia constant controlul si subjug_ sufletul din nou.
Promisiunea f_cut_ prin credinta (a la foi), este chiar: <P_catul
nu va avea putere asupra voaastr_> dar ea este nso_it_ de
porunca :< p_catul sa nu domneasca n corpul vostru> Credinciosul
care cere aceast_ promisiune cu o credinta deplin_,este f_cut capabil sa se supun_ poruncilor, iar p_catul nu si poate manifesta
puterea n el.Ignorarea promisiunilor, necredin_a,si apoi absen_a
vigilen_ei,deschid poarta p_catului. Dar atunci cnd credinciosul
caut_ o comuniune permanent_ cu Cel ce este Sfnt, El i va salva
efectiv din toate ncercarile, nu neap_rat pentru ca l-a eliberat
de natura p_catoasa ci pentru ca l-a mpiedicat sa-i cedeze:
<oricine r_mne n El nu p_catuie_te>
- 55 -

Se spune despre leii tineri, ca nimic nu-i poate mblnzi, dect

dect privirea gardianului lor (mblnzitorului). In prezen_a sa,
n ciuda ferocit__ii lor naturale si a poftei lor de snge, ei se
supun tremurnd, nct poate sa se apropie de ei f_r_ team_, dar,
departe de gardianul lor, este imposibil sa te apropii de ei.
La fel se ntmpl_ si cu credincio_i. Ei pot avea p_catul n ei
si totusi sa nu p_catuiasca. Natura lor p_catoasa, carnea lor, nu
este schimbat_, n du_m_nia (ostilitatea) sa fa__ de Dumnezeu,
dar este mblnzit_ de prezen_a lui Isus, caruia i se supune prin
credinta. Comuniunea cu Isus este deci secretul vie_ii f_r_
p_cat:
<In
El,
nu
este
p_cat>
Apoi, admi_nd n principiu,ca sntem ap_rasi de p_cat, prin comuniunea constant_ si complet_ cu Isus, aceat_ comuniune poate fi
ea realizat_, chiar si o singur_ zi n a_a fel nct sa putem fi

ap_rasi de toate caderile ( ncercarile )? Am si r_spuns deja la

aceast_ ntrbare,si apoi,r_spunsul fiind chiar n ea.Cnd Cristos
ne-a poruncit sa r_mnem n El, promi_ndu-ne roade abunente spre
slava lui Dumnezeu si spre mplinirea rug_ciunilor noastre, poate
El avea n vedere altceva dect uniunea perfect_ ntre ml_di_e si
vi__? Cnd promite sa r_mn_ n noi, ce nseamn_ altceva dect ca
prezen_a Sa n noi va fi chiar prezen_a puteri si iubirii divine?
Si aceast_ manier_ de a elibera de p_cat nu este oare spre slava
Sa, men_inndu-ne zi de zi umili si dependensi de sentimentul naturii noastre corupte, vigilensi si activi, temndu-ne de putere
redutabil_ pe care o exercit_ si n acelasi timp, ncrez_tori n
gndul ca doar prezen_a lui Isus poate sa domine aceast_ for__?
Da! SA nu ne mai ndoim:daca nu putem fi eliberasi de lume si de
fr_mnt_rile sale (ngrijor_rile sale), Isus ne asigur_ cel pu_in
harul de a putea r_mne pe deplin n El,pentru a putea fi ap_rasi
de r_u. Hr_ni_i-v_ cu aceast_ promisiune si credesi crede_i, f_r_
sa v_ mai ntrebasi daca este posibil sa fisi ferisi de p_cat
ntreaga via__. Credinciosul trebuie sa tr_iasca zi dup_ zi si sa
nu se preocupe dect de momentul prezent. Daca sntesi ncredin_asi ca Isus poate sa v_ apere n prezent de toate caderile, este
suficient sa mergesi nainte cu ncrederea zi de zi noit_.Iar n
loc sa v_ descurajeze, caderile si p_catul, servesc pentru a v_
face sa cautasi cu si mai mult_ ardoare, forta si mntuirea voastr_ n comuniunea cu Omul Dumnezeu. Putesi face progrese uimitoare n acest sens,daca v_ l_sasi pe deplin n minile lui Dumnezeu
pentru a fi ap_rasi prin El de p_cat, si sa cre_tesi n credinta.
Considerasi natura sfnt_ a lui Isus Omul, asemenea naturii cu
care vrea sa ne faca participansi cu El, si vesi descoperii ca
snt aici cteva lucruri nca mai bune dect a fi ap_rat de p_cat
mai n_l__toare dect ab_inerea de la r_u:este vorba de o binecuvntare chiar mai mare, de a fi,nca de pe acum,un vas purificat,
sfin_i_it si acoperit de plinatatea lui Isus, insreumentul prin
care El si manifest_ puterea si slava Sa.
P_catul zilnic, este el inevitabil ?
(Fragment extras din poruncile lui A.Saphir:"Cristos si Biserica"
Cum se face ca avnd un Mntuitor a carui dragoste si putere
snt infinite, sa fim att de adesea plini de team_ si de dezn_dejde obosisi si lipsisi de vlag_ n Duhul nostru? Pentru ca noi
nu privim _int_ la Isus, autor si consumator al credin_ei, a_ezat
la dreapta lui Dumnezeu, a carui atotputere nconjoar_ att cerul
ct si p_mntul si pe care o revarsa asupra sl_biciunii copiilor
SAi. Noi ne amintim de sl_biciunea noastr_, uitnd de atotputerea
Sa, noi recunoa_tem ca f_r_ Cristos nu putem face nimic, si nu
_tim sa ne ridicam sau sa ne coborm pn_ acolo nct sa spunem
cu umilin__ cre_tin_: <Pot totul n Cristos care m_ nt_re_te>
- 56 -

Noi ne ncredem n adev_rul mor_ii Sale, pentru a _terge vina

noastr_ si nu ntre_inem n noi o credi__ vie,ncrez_toare, demn_
de atotputerea Mntuitorului viu, pentru a ne elibera de robia si
putere p_catului n viata noastr_ de zi cu zi. Noi uit_m ca Isus
lucreaz_ ntr-a-dev_r n noi si ca fiind una cu El, avem o for__
suficient_ pentru a nfrnge toate ncercarile. Sau, pierznd din
vedere caracterul nostru corupt, ne nchipuinm ca, prin propiile
noastre for_e,putem trsi f_r_ p_cat,ndeplinindu-ne ndatoririle,
trecnd toate ncercarile. Noi nu facem apel la atotputerea lui
Isus,singurul care poate supune toate lucrurile si sa ne p_zeasca
de lipsurile si de caderile zilnice,pe care le credem inevitabile. Daca ne baz_m tot timpul si n toate lucrurile pe Cristos,
vom c_tiga de asemenea victoria de fiecare dat_ si n toate
lucrurile, prin Cel a carui putere este infinit_ si care a fost
atribuit_ de catre Tat_l,pentru a fi n Domnul Mntuirii noastre.
Deci toate acaiunile noastre sa fie f_cute nu numai n fa_a lui
Dumnezeu dar si spre slava Sa si n numele lui Isus, sfin_irea
noastr_.SA ne amintim ca lui i este dat_ toat_ puterea n cer si
pe p_mnt, si sa tr_im ntr-un continu exerci_iu al credin_ei n
virtu_ile
Sale
infinite.
SA ne str_duim sa n_elegem ca noi nu avem nimic si nu sntem
nimic, ca omul n El nsusi nu are viata pentru a purta road_, ci
ca Isus este totul, ca r_mnnd n El si p_zind Cuvntul SAu, noi
putem purta mult_ road_.

- 57 -

ZIUA

a-XXVIII-a

Ramneti
n
Cristos
forta
voastr_
<Toat_ puterea mi-a fost dat_ n cer si pe p_mnt>(Matei 28.18)
<Int_ri_i-v_ Domnul si n puterea t_riei Lui>
(Efeseni 6.10)
<Puterea Mea n sl_biciune se desavr_e_te> (2 Corinteni 12.9)
Noi ne cunoa_tem destul de bine totala noastr_ sl_biciune,dar nu
n_elegem tot timpul rolul ei n viata noastr_.Acum, ca de altfel
ntodeauna, gndurile lui Dumnezeu snt deasupra gndurilor noastre la fel cu cerul este deasupra p_mntului. Adesea cre_tinul
caut_ sa uite sl_biciunea sa, el vrea sa o nving_ si sa fie eliberat. Dumnezeu, dimpotriv_, vrea ca noi sa ne-o amintim, sa o
sim_im profund. El vrea ca noi sa r_mnem n slabiciunea noastr_
si chiar sa ne bucur_m n ea.Cre_tinul geme din cauza sl_biciunii
sale dar Cristos i nva__ pe discipoli sa zica: <Imi place n
sl_biciune,Eu m_ sl_vesc mai bine n sl_biciune> Cre_tinii o consider_ cel mai mare obstacol n care i mpiedica sa tr_iasca
pentru Domnul, iar Domnul ne spune ca ea este secretul for_ei si
succesului. Sl_biciunea noastr_, recunoscut_ sincer este cea care
ne d_ dreptul si acces la forta Celui ce a zis: <Puterea Mea n
sl_biciune
se
desavr_e_te>
Una din afirma_iile lui Isus,atunci cnd a trebuit sa mearg_ la
tronul lui Dumnezeu, a fost: <Toat_ puterea Mi-a fost dat_ n cer
si pe p_mnt> Atotputerea a fost ncredin_at_ Fiului Omului, penru ca de acum ncolo ea sa poat_ sa se manifeste prin intermediul naturii umane.De aceea Isus al_tur_ aceasta,promisiunii care

a f_cut-o discipolilor de a participa la aceast_ atotputere:<Cnd

voi urca la cer ve-si fi mbr_casi cu putere de sus>(Luca 24.49)
(Fapte 1.8) Credinciosul trebuie sa-si caute forta n Mntuitorul
care si are locul la dreapta Tat_lui. Aceasta au descoperit discipoli, dup_ zece zile de rug_ciune si consacrare, n timpul
carora sufletul lor se nt_rea ntr-o comuniune zi de zi mai intensa cu Isus, a_ezat pe tronul lui Dumnezeu.Ei au fost mbr_casi
cu for__ pe din_untru pentru pentru a nvinge p_catul,pe dinafar_
pentru
a
anun_a
pe
Isus-Cristos.
Puterea de sus, vine n vederea preg_tirii pentru misiunea care
au acceptat-o de a da m_rturie despre nv___torul lor renviat.
Pentru unii m_rturia const_ mai ales ntr-o via__ sfnt_
revelant le ciel et le Christ d`au cette vie procedait manifestnd
puterea lui Isus sl_vit pentru a da victoria asupra p_catului si
pentru a face ca omul sa tr_iasca
n
sfin_enie
n mijlocul
lumii. Pentru al_ii, trebuie ad_ugat acestei m_rturii, m_rturia
cuvntului si a consacr_rii vie_ii lor pentru a vorbi n numele
lui Isus. Dar pentru unii si pentru al_ii, aceast_ aceast_
calitate a Celui Preanalt este indinspensabi_ pentru a dovedii
lumii ca Isus a primit ntradev_r de la Tat_l, puterea n cer si
pe p_mnt pentru a ar_ta ca mp_r__ia lui Dumnezeu, careia i
apar_ine, nu este numai n cuvinte ci se manifest_ cu for__. si
aceast_ for__ a fost sim_it_ si de cei care au refuzat sa i se
supun_
(Fapte
2.43;
4.13;
5.13)
Ceea ce Isus a fost pentru discipoli este de asemenea si pentru
noi. Viata noastr_ ntrag_, ca de altfel ntreaga noastr_ voca_ie
ca discipoli si are originea n aceste cuvinte: < Toat_ puterea
Mi-a fost dat_ n cer si pe p_mnt> Ceea ce El mpline_te n noi
si prin noi, trebuie sa poarte emblema atotputerii Sale. De
asemenea, credincio_ii cei mai slabi, care cer sa fie ap_rasi de
- 58 p_cat, sa creasca n sfin_enie, sa poarte mai mult_ road_, pentru
a avea ncredere, ca membru al corpului lui Cristos, ca cererea
lor va fi ndeplinit_ de puterea divin_.si ne daca ntreb_m cum
ne este dat_ aceast_ putere,r_spunsul este simplu:Cristos ne-o d_
asemeni primilor discipoli, stabilind n noi propia Sa via__ prin
Duhul SAu cel Sfnt, si nu cum mulsi o cred, venind n ajutorul
slabelor noastre eforturi. El nu suprim_ sentimentul nostru de
sl_biciune, dimpotriv_, lucru minunat, l_snd si chiar dezvoltnd
n noi un sentiment de total_ neputin__, El ne d_ n acelasi timp
con_tiin_a
unei
mari
for_e
n
El.
<Noi purt_m aceste comori n vase de lut, pentru ca aceast_ mare
putere sa fie atribuit_ lui Dumnezeu si nu nou_> Sl_biciunea si
forta merg mpreun_. Daca una cre_te, cre_te si cealalt_ pn_ ce
vom putea zice asemenea sfntului apostol Pavel: <Cnd snt slab,

atunci snt tare. Eu m_ laud maidegrab_ cu sl_biciunea mea pentru

ca
puterea
lui
Cristos
sa
r_mn_
asupra
mea>
Cre_tinul viu, nva__ sa considere n Cristos, a_ezat pe tronul
lui Dumnezeu, locul care i este destinatlui nsu_i. El contempl_
aceast_ via__ pur_ si f_r_ pat_, n slava si puterea Sa, n ea
v_znd viata si puterea omului sl_vit. si daca, f_cnd un control
asupra lui nsu_i,suspin_ dupa sfin_enie, dup_ forta de a fi pl_cut lui Dumnezeu,si de a face voia Sa, el _tie ca nu trbuie dect
sa ridice ochii spre Cristos, viata Sa,care va nplini n el ceea
ce i lipse_te. In Cristos, mbr_cat n forta Sa se ncrede n
toate ocaziile, n lucrurile mici ca si n cele mari, pentru a fi
p_zit de r_u clip_ de clip_,sau pentru a lupta mpotriva unei dificult_si sau a unei tenta_ii.Viata sa devine din zi n zi din ce
n ce mai lini_tit_ si mai vesel_, nu pentru ca se simte mai puternic,ci pentru ca exist_ n el victoria Mntuitorului SAu. Da!
Forta noastr_ este n Cristos, gata de a ne fi comunicat_ n m_m_sura n care noi o cerem si n care credin_a noastr_ este dispusa sa primeasca. Ea este acolo pentru a o folosi sau pentru nu.
Tat_l i-a dat lui Isus<toat_ puterea n cer si pe p_mnt> n consecin__ si asupra inimilor si vie_ilor noastre, astfel nct prin
puterile care i snt supuse sa fie pentru noi un Mntuitor perfect si aceast_ putere p_trunde n noi prin comuniunea noastr_ cu
El. Daca aceast_ comuniume este slab_ forta Sa nu va fi comunicat_ dect ntr-o slab_ masura , dar daca dezvolt_m aceast_ comuniune cu bucurie, ca pe cel mai mare bun al nostru, fiind gata sa
sacrificam tot pentru a-L pastra <puterea Sa n slabiciune se ndepline_te> Singura noastr_ grij_ trebuie sa fie sa r_mnem n
Cristos, forta noastr_ <SA ne nt_rim n Domnul prin forta sa
atotputernica> SA caut_m, prin credinta, sa dobndim o cuno_tin__
zi de zi mai clar_ si mai profund_, o experien__, zi de zi mai
complet_, a infinitei mare_ii si a puterii lui Dumnezeu n cei
ce cred n aceast_ putere a lui Cristos renviat,prin care nvingem
tosi
du_manii
(Efeseni
1.19-24)
SA accept_m prin credinta, acest plan admirabil,pe care Dumnezeu
l mpline_te n noi prin Isus Cristos, numai n sl_biciune.SA nu
mai privim la noi n_ine ci la Cristos si vom ajunge sa spunem
mpreun_
cu
apostolul:
<Pot
Pot totul n Isus Cristos care m_ nt_re_te>
nt_re_te

- 59 -

ZIUA

a-XXIX-a

Ramneti
n
Cristos
si nu n voi n_iv_
<_tiu ca
ceea
ce
este
bun
nu
locuie_te
n
mine>
(Romani 8.18)
A avea viata n sine este
privilegiul lui Dumnezeu si al Fiului, caruia Tat_l i l-a dat de
asemenea, pe cnd crea_ia si g_se_te slava n a-si cauta viata
n Dumnezeu.Crima si nebunia omului p_-catos este de a trsi pentru
el nsu_i,n timp ce credinciosul si g_se_te bucuria tr_ind n
Cristos si n Dumnezeu <Daca tr_iesc,nu mai snt eu cel care
tr_ie_te,ci Cristos tr_ie_te prin mine,nu eu
ci slava lui
Dumnezeu care este n mine>
Aceasta
este m_rturia tuturor celor ce au cunoscut binefacerile vie_ii n
credinta,care s-au urt pe sine, pierzndu-si viata,re-nun_nd la
ea pentru a primi n schimb viata sfnt_ a lui Cristos
Nu exist_
dect o cale pentru a ajunge la adev_rata via__, viata n
Cristos,acea via__ crucificat_ pe care nsusi Mntuitorul nos-tru
a urmat-o. Foarte rar n_elegem aceasta, nca de la nceputul
vie_ii noastre cre_tine. In bucuria iert_rii, noi ne gr_bim sa
tr_im (sim_im nevoia sa tr_im)pentru Mntuitorul nostru si credem
ca, ajutasi de Dumnezeu, vom fi capabili sa o facem,ignornd nsa
teribila du_m_nie ntre natura noastr_ carnal_ si Dumnezeu si rezisten_a absolut_ pe care aceasta o opune, chiar si n cazul
celor mai credincio_i, a` se soumettre a` sa loi; ignorant aussi
que la mort seulement, et la soumission implicite a` la mort de
tout ce qui tient a` notre nature, rend possible en nous la vie
divine et la manifestations de sa puisance.Dar,caderile dureroase
ne vor ar_ta n curnd ca _tim foarte pu_in despre Mntuirea lui
Cristos,n_scnd n noi o dorin__ arz_toare de a cunoa_te mai bine
pe Mntuitorul nostru. Cnd Cristos vede n_scndu-se n noi
aceast_ dorin__, El ne arat_ cu dragoste crucea Sa. Noi am primit
dreptul la aceast_ via__ prin credin_a n moarte isp__it_ de El,
si trebuie sa (cunoa_tem) privim viata din acest punct de vedere.
Deci, se pune pentru noi problema, daca sntem ntradev_r decisi
sa bem paharul pe care Isus L-a b_ut, sa fim crucificasi odat_ cu
El. De fapt,noi sntem n El, deja crucificasi si mor_i, cum s-ar
spune f_r_ sa ne d_m seama, ncepnd cu convertirea noastr_ noi
devenim participansi la moartea Sa, dar ceea ce trebuie acum este
sa d_m ceea ce am primit f_r_ a n_elege, liberul si ntrgul nostru consim__mnt,dorind, de bun_ voie, sa murim cu Cristos pentru
p_cat.

Este un moment solemn pentru credincios, atunci cnd este pus n

fa_a unei asemenea decizii. Nu pu_ini snt cei care dau napoi
sau nu n_eleg.Numerosi cre_tini, s-au obi_nuit att de mult cu
mediocritatea si cu o via__ de caderi continue, nct , ei doresc
cu greu eliberarea,ei nu cred n posibilitatea sfin_eniei, a perfectei noastre conve_uiri cu Isus si a cmuniunii nentrerupte n
dragostea Sa. Ori,acolo unde nu exist_ o nevoie intensa de a persevera n eliberarea de p_cat si de a intra ntr-o comuniune, din
ce n ce mai strnsa cu Isus, gndul de a fi crucificat, mpreun_
cu El, nu g_se_te acces. Ace_ti cre_tini, nu v_d n crucificare
dect umilin__ si suferin__ si le este suficient ca Isus a purtat
crucea pentru a c_tiga coroana, pe care ei spera sa o poarte ei
nsusi ntr-o zi.
- 60 -

Cre_tinul, avid de sfin_enie, o consider_ cu mult mai mult dect

o crucificare. El _tie, dup_ o amar_ experien__, ca cel mai mare
obstacol al sau, pentru o viata de abandon si supunere n Cristos
este el nsu_i, eu-l sau, care pe de o parte refuz_ sa se supun_,
iar pe de alta, mpiedica, prin efortul sau n van, lucrarea lui
Dumnezeu n el. El simte ca viata n Cristos i este inaccesibil_
atta timp ct acest eu, aceast_ voie propie si aceste lucr_ri nu
vor fi ndreptate spre Cristos, prin voia si prin lucrarea Sa,iar
aceast_ ntrbare : vrei sa mori n tine nsusi va deveni pentru
el
o
ntrbare
vital_.
Fiind n_scusi din Dumnezeu,voi sntesi deja morsi n Cristos pentru p_cat si avnd viata n Dumnezeu.Dar sntesi voi gata ca prin
puterea acestei morsi sa renun_asi complet la vechiul om _intuindul pe cruce pn_ la distrugerea lui complet_? V_ ntrebasi poate
daca, ntradev_r, aceasta este ceea ce reclam_ credinciosul?
Corpul nostru, natura noastr_, nu este ea lucrare lui Dumnezeu,si
prin for_ele noastre nu putem oare sa ne sfin_im n serviciul SAu
Da! Putem,dar numai sustr_gndu-ne de sub dominarea eu-lui pentru
a ne plasa sub puterea de viata a lui Cristos.(Romani 6.13;12.1)
Numai daca d_m mor_ii eu-l nostru, forta minunat_ pe care
Dumnezeu ne-a dat-o pentru a-L servi, darurile noasre, talentele
noaste, totul din noi poate sa-i fie pe de-a-ntrgul consacrat.
Chiar daca este imposibil,atta timp ct sntem n carne, sa spunem ca ca eu-l este mort, odat_ predasi lui Cristos, eu-l, poate
fi, prin credinta, men_inut pe cruce si supus sentin_ei sale la

moarte n a_a fel nct sa nu mai aib_ nici o putere asupra noastr_, nici m_car, pentru moment. Isus Cristos, devenind, al doilea
eu al nostru, nu mai sntem noi care tr_im ci Cristos tr_ie_te n
noi.Aceast_ ruptur_ cu noi n_ine,care easte o condi_ie indispensabil_ comuniunii noastre cu Cristos, Cristos nsusi o va mplini
n oricine i permite sa o faca si l va umple cu prezen_a Sa, pe
cel care este dispus sa-L primeasca.Nu dasi napoi n fa_a sacrificiului, de team_ ca nu putesi sa-l continuasi ci sprijini_i-v_
pe, promisiunea pe care v-a f_cut-o, de a trsi n voi si n locul
vostru. Incercasi aceast_ experien__,de a muri n omul din_untrul
vostru,eu-l exist_ nca, dar nu mai are nici o putere asupra
voastr_,adica asupra naturii voastre renoite, asupra omului n_scut n Cristos, protejat tunci cnd n ignoran__ , neglijen__ sau
necredinta, consimte
sa
cedeze
autorit__ii sale
uzurpatoare
(Romani 6.11) Acceptasi deci din toat_ inima,prin credinta,gloriosul loc pe care l avasi n Cristos, _tiind ca omul vostru vechi
a fost crucificat mpreun_ cu El pentru ca voi sa nu mai fisi
robi ai p_catului (Romani 6.6) si tr_isi avnd n voi viata lui
Cristos
care
este
<un
Duh
de
via__>(Romani
6.7)
Ramneti n Cristos n aceast_ convingere, sprijini_i-v_ pe El,
dar de asemenea vegheasi constant cu o team_ sfnta asupra du_manului,eu-l propiu, care caut_ sa reia viata si v_ cere f_r_ ncetare sa-l l_sasi n pace.Refugia_i-v_ n Cristos. Punesi ntregul
dumneavoastr_ eu la dispozi_ia Sa, El v_ va nv__a sa fisi umili
si
vigilen_i,
bucurosi
si
ncrez_tori.
n pacea acestei noi viesi ve-si dovedi o bucurie constant_, renoit_ f_r_ ncetare si ntr-o continu_ si minunat_ transformare
f_cut_ n voi prin aceast_ renun_are la voi n_iv_ pentru a nu
tr_ii dect pentru Cristos.

ZIUA

61 -

a-XXX-a

Ramneti
n
Cristos
garantul leg_mntului
<Isus
este
garantul
unui
leg_mnt
mult
mai
bun)
(Evrei 7.22)
Scriptura vorbe_te de vechiul leg_mnt ca
nefiind <f_r_ defect> iar Dumnezeu se plngea ca n m_sura n
care Israel nu a perseve-rat n acest leg_mnt a trebuit sa
renun_e la el (Evrei 8.7,8)
Scopul leg_mntului dintre

Dumnezeu si Israel nu a fost atins,de aceea Dumnezeu promite sa

faca un nou leg_mnt,mai bun ca primul, care sa faciliteze
mplinuirea planului SAu si sa asigure fideli-tatea reciproca
dintre Dumnezeu si poporul SAu. Pe de o parte El spune: <voi pune
legile Mele n sufletul lor> astfel fidelitatea poporului fiind
asigurat_ pentru todeauna, iar pe de alt_ parte: <Nu mi voi mai
aduce aminte de p_catele lor>, fidelitatea lui Dumnezeu fiind
garantata pentru todeauna.(Evrei 8.10-12)
Un Dumnezeu
care iart_ si un popor care se supune, acestea
snt cele dou_
elemente care trebuie sa se nlneasca si sa se uneasca pentru
todeauna n noul leg_mnt. Ceea ce i d_ valoare, este ca Isus,
este garantul acestui leg_mnt: <Isus
este
garantul
unui
leg_mnt mai bun> Fa__ de om,El s-a f_cut,ca Fiu al lui Dumnezeu,
garant al fidelit__ii Tat_lui pentru a ndeplinii leg_mntul SAu,
n a_a fel nct omul sa poat_ conta pe iertarea lui Dumnezeu si
sa accepte leg_mntul, f_r_ teama de a fi abandona_i. Ca Fiu al
omului, Isus s-a f_cut, fa__ de Dumnezeu, garant al fidelit__ii
omului de a ndeplinii partea sa, n a_a fel nct, Dumnezeu sa
poat_ sa r_spndeasca asupra lui binecuvntarile leg_mntului.
Fiind una cu Dumnezeu si una cu noi, Isus, Omul-Dumnezeu, este un
dublu garant al acestui nou leg_mnt. Este astfel u_or de _eles
ca n m_sura n care r_mnem n Cristos, garantul leg_mntului,
cond_iile si binecuvntarile acestui leg_mnt se vor realiza n
noi.
Vom n_elege mai bine daca vom privi noul leg_mnt n lumina
unei promisiuni care se refer_ la el. Aceea a lui Ieremia (32.40)
de exemplu: <voi stabili cu ei un leg_mnt etern; nu m_ voi mai
ntoarce de la ei,le voi face binele, voi pune teama Mea n inima
lor
pentru
ca
ei
sa
nu
se
dep_rteze
de
Mine>
Cu ct_ admirabil_ generozitate, Dumnezeu infinit se apleaca
asupra sl_biciunilor noastre! El,Dumnezeul fidel, neschimb_tor,al
carui cuvnt este adev_rat, d_ mo_tenitorior promisiunilor o garan_ie a siguran_ei de son conseil. El nsu_i, se angajeaz_ sa nu
schimbe niciodat_ nimic:<voi stabili un leg_mnt etern, nu m_ voi
ntoarce de la ei> Fericisi cei care si nsur_esc att de bine
aceast_
promisiune
nct
sa-si
g_seasca
odihna!
Dar ntr-un leg_mnt snt doi"contractan_i" si ce se va ntmpla
daca omul este infidel si face gre_eli? Prin el nsusi este incapabil sa dea o garan_ie a fidelit__ii sale dar Dumnezeu a prev_zut aceasta. In acest nou leg_mnt, El s-a angajat nu numai sa nu
se ntoarca de la poporul SAu, ci de asemenea sa pun_ teama Sa n
inima lor pentru ca ei sa nu se mai ndep_rteze de El: <voi face
n a_a fel nct sa-mi urmasi poruncile, sa vedesi si sa practicasi
legile
Mele>
(Ez.36.27)
Inca o dat_ ,bucurosi cei ce n_eleg aceasta condi_ie a leg_mntului! Mntuire omului este deci, nu n a face cu Dumnezeu un leg_mnt pe care sa-l ncalce constant, ci doar de a ncepe ceea ce

- 62 -

Dumnezeu s-a angajat sa men_in_,n a_a fel ca sa nu mai trbuiasca

dect sa accepte promisiunile Lui a_teptnd cu siguran__ nplinirea lor.Lucrarea lui Isus,ca garant si care i-a fost ncredin_at_
de Tat_l, ncepe chiar aici. Lui i-a fost spus, de catre Tat_l:
<pe Tine Te voi pune pentru a mijloci o alian__ (leg_mnt) cu
poporul> si Duhul Sfnnt d_ pe de alt_ parte aceast_ m_rturie ca
<toate promisiunile lui Dumnezeu snt DA n El si AMIN n El,pentru ca Dumnezeu sa fie sl_vit prin noi> (2 Corinteni 1.20) Astfel
credinciosul care r_mne n Cristos, are n El siguran_a inviolabilit__ii acestui leg_mnt si al mplinirii tuturor promisiunilor
care
le
cuprinde.
<Cristos este garantul unui leg_mnt mai bun> Este asemenea lui
Melhisedec (Evrei 7). Aaron si fii ssi snt mor_i, dar despre
Cristos este spus ca este viu, El este preot pentru todeauna < cu
puterea unei viesi nepieritoare>-< pentru ca El r_mne pentru
todeauna El are puterea unei "ungerii" care nu este transmisibile
De aceea, este un Mntuitor perfect, fiin pentru totdeauna viu,
pentru a servi ca mijlocitor> Iat_ ce face ca garan_ia Sa sa fie
eficient_. Sfta Sa prezen__ n fa_a Tat_lui si mijlocirea Sa
permanent_ ne face participansi la viata cereasca mpreun_ cu binecuvvnt_rile si puterea sa. Ca garant al Tat_lui, n ceea ce ne
prive_te, El nu nceteaz_ sa se roage pentru noi. Ca garant al
nostru n fa_a Tat_lui, El nu nceteaz_ sa lucreze n noi si sa
ni-L
arate
pe
Tat_l.
Misterul preo_iei,dup_ legea lui Melhisedec,pe care evreii nu l
puteau sesiza este misterul vie_ii na_terii din nou(Evrei5.10-14)
Chiar natura acestui sacrificiu etern al lui Isus,garantul nostru
ne explica cum putem r_mne n El ntr-o manier_ constant_. Daca
El mijloce_te pentru noi f_r_ ncetare, mplinirea acestei mijlociri coboar_ continuu asupra noastr_, si cum El este r_spunz_tor
de ndeplinirea acestei promisiuni a leg_mntului:<Voi pune teama
Mea n inima lor,pentru ca ei sa nu se ndep_rteze de Mine> El nu
ne poate abandona o singur_ clip_,l_sndu-ne prad_ eu-lui nostru,
f_r_ a-si ncalca mandatul SAu. Necredin_a noastr_ poate pune obstacole n calea realiz_ri promisiunilor dar El nu poate fi necredincios. SA le contempl_m n slava acestei viesi ve_nice, care
n care El are titlul de " preot suveran" si credin_a noastr_ se
va nt_ri si vom crede, ca noi sntem ntradev_r chemasi sa tr_im
constant n El. Cnd vom n_elege perfect cine este Isus si ce
nseamn_ El pentru noi, ne va veni u_or sa r_mnem n El n toate

momentele si n toate mprejur_rile viesi si indiferent de dispozi_ia noastr_, vom g_si n El ceea ce ne trebuie. In momentele de
comuniune direct_ noi ne sprijinim de El ca pe Mntuitorul nostru
garantulnostru, care tr_ie_te ve_nic. In momentele de sl_biciune,
de obscuritate,de team_,noi vom privi la El ca la preotul suveran
mbr_cat cu puterea unei viesi care nu cuna_te sfr_it nici
schimbare.
Iar cnd comuniunea direct_ trebuie sa faca loc ocupa_iilor indispensabile ale vie_ii, putem nca sa ne sprijinim pe El pentru a
ne reprezenta n fa_a Tat_lui si sa avem ncredere, n puterea Sa
de a ne pastra n El.

- 63 -

ZIUA

A-XXXI-a

Ramneti n Cristos sl_vit

<Viata voastr_ este ascunsa cu Cristos n Dumnezeu.
Cnd
se
va
ar_ta
Cristos,
viata
noastr_,atunci
v_
vesi
ar_ta
si
voi
mpreun_
cu
El
n
Slav_>
(Coloseni 3.3,4)
Comuniunea cu Cristos crucificat ne nva__ sa fim crucificasi cu
mpreun_ cu El si morsi cu adev_rat n p_cat. Tot a_a, comuniunea
cu Cristos nviat si sl_vit ne face p_rtasi la viata de nviere
si slav_ cu care a fost fost ncoronat n cer. Binecuvntarile de
care sufletul se bucur_ n aceast_ via__,n Cristos sl_vit snt
imense.
Via__ de victorie si pace Pe p_mnt,Fiul lui Dumnezeu a suferit, a luptat, a fost ispitit si asaltat de p_cat. Renviat, El
este victorios asupra p_catului,sl_vit,El este mbr_cat n trupul
SAu natural de slav_ divin_.R_mnnd n Isus,fiind sl_visi mpreun_ cu El,noi _tim prin experien__ ca puterea p_catului este distrusa definitiv,siguran_a ca eliberarea noastr_,complet_, etern_,
este un fapt mplinit,punnd st_pnire pe sufletul nostru si
umplndul cu o pace zi de zi crescnd_.
Via__ plin_ de comuniune cu dragostea si sfin_enia Tat_lui

Isus,consider_ moartea ca pe o ntoarcere la Tat_l: <Eu M_ duc la

Tat_l> spunea El.<si acum, Tat_, pream_re_te-M_ la Tine nsusi cu
slava pe care o aveam cu tine nainte de a fi lumea> (Ioan 17.5)
Daca vom cauta sa vedem, ce avantaje avem din acest_ comuniune cu
Cristos sl_vit, vom vedea ca slava si bucuria Fiului snt n prezen_a luminoasa a Tat_lui, unde totul este sfnt,n perfrect_ armonie, iar credincio_ii, _fin_isi prin aceast_ comuniune, vor cunoa_te prin experien__, prezen_a lui Dumnezeu. Ei simt, din ce n
ce mai mult, armonia ce se stabile_te ntre voia lui Dumnezeu si
a lor, pentru ca viata n Isus renviat este puterea care dristruge n noi p_catul.
Via__ de activitate, de dragoste si de binefaceri
De pe tronul unde este a_ezat,Isus mparte darurile Sale, r_spnde_te Duhul SAu, munce_te cu ai Ssi si vegeaz_, f_r_ ncetare, cu
dragoste asupra lor. Noi nu putem fi unisi la El,n slava Sa f_r_
sa ne sim_im, noi n_ine,umplusi de zel si nt_ri_i, pentru a mplini lucrarea Sa, Duhul Sau si Dragostea Sa comunicndu-ne voia
si forta de a fi "o binecuvnare pentru ceilal_i" pentru ca Isus,
a urcat la cer, cu scopul de a ob_ine putere si binecuvntare si
asemeni vi_ei divine El vinecuvnteaz_ prin intermediul discipolilor
SAi,
ml_di_ele.
n In sfr_it, via__ de a_teptare si speran__ glorioasa
Isus este la dreapta Tat_lui, a_teptnd ca du_manii Ssi sa fie
pusi la piciarele Sale, privind _int_ spre timpul cnd va primii
deplina recompensa, cnd slava Sa va fi ar_tat_ si cnd poporul
SAu va fi pentru todeauna cu El n slava Sa. Speran_ele lui Isus
snt valabile si pentru cei, pe care El i-a r_scump_rat < M_ voi
ntoarce si v_ voi lua cu Mine, pentru ca acolo unde snt Eu, sa
fisi si voi> (Ioan 14.3) Aceast_ promisiune este, de asemenea,

- 64 -

pre_ioasa,att pentru Isus ct si pentru noi,bucuria rentlnirii

este la fel de mare pentru mirele care vine ct si pentru mireasa
care a_teapt_.Iar credinciosul,ntr-o comuniune intim_ cu Isus,se
se va bucura (se bucur_), nu numai n vederea fericire personale,
ct si ca pe un subiect fidel regelui sau si care arde de ner_bdare sa-L vad_ vanind n slava Sa,victorios asupra du_manilor Ssi

pn_ cnd slava nesfr_it_ a Tat_lui i va fi revelat_. <pn_ cel

care vine>este cuvntul de ordine al credinciosului sincer. <Cnd
se va ar_ta Cristos, viata voastr_, atunci v_ vesi ar_ta si voi
mpreun_ cu El n slav_> (Coloseni 3.4) Aceast_ a_teptare este un
prilej de bucurie si de for__.Isus ntorcndu-se ne va lua cu El.
Isus, adorat ca Domn de to_i, este _inta si speran_a ntregii
biserici.
In contemplarea lui Isus sl_vit si r_mnnd n El, credincio_ii
vor ajunge la aceast_ concep_ie spiritual_ a venirii Sale, care
este singura care poate aduce sufletului adev_rata binecuvntare.
Exist_ adesea, n studierea lucrurilor viitoare, un interes, mai
mult intelectual dect spiritual, care se complac mai mult n
discu_ii dect n admirarea slavei promise. Ceea ce ne va preg_ti
n vederea ntlnirii cu Isus, si ceea ce va convinge Biserica si
lumea, ca speran_ele noastre snt dup_ puterea lui Dumnezeu,si nu
dup_ n_elepciunea uman_. Nu juste_ea punctului nostru de vedere
si nici zelul nostru n al ap_ra, ci spiritul de umilin__ si de
dragoste,care m_rtutise_te ca,Cel care vine este ntradev_r viata
noastr_, va face ca prin aceast_ comuniune cu El sa p_trund_ n
noi Slava Sa,si ne va ajuta sa ar_t_m n noi imaginea lui Cristos
sl_vit. Ce binecuvntare,este aceast_ viata ascunsa cu Cristos n
Dumnezeu,a putea r_mne n Cristos sl_vit,a fi a_ezat mpreun_ cu
El
n
locurile
cere_ti
!
Pot nsa, creaturile "ntinate", n_scute din __rn_, pot ele
ntradev_r
sa
r_mn_
n
comuniune
cu
regele
sl_vit?
Da! Gra_ie lui Dumnezeu si chiar lucr_rii lui Cristos, care este
sa man_in_ aceast_ comuniune. El dispune pentru aceasta de <toat_
puterea n cer si pe p_mnt> n favoarea oricui I se pune la dispozi_ie si persevereaz_ n credinta. Printr-un simplu act de credin__, sufletul este nca de la nceput, abandonat Mntuitorului,
dar o credinta devenit_ puternica si grandioasa,sufletul prime_te
pe Cristos sl_vit si plin_tatea harului pe care l aduce cu El.
Observnd zi de zi mai bine aceast_ slav_ real_,el particip_ prin
comuniunea sa, nct viata credinciosului ncdepe sa se lumineze,
asemeni vie_ii lui Moise, si de o str_lucire, care nu este din
aceast_
lume.
Glorioasa,este aceast_ via__, care ne apar_ine, pentru ca noi l
avem pe Cristos n noi! Puterea Sa ascunsa,acaioneaz_ deja n noi
a_teptnd nflorirea sa complet_ n slav_. C_tignd bucuria si
pacea n viata noast_ zilnica, sntem o dovad_ str_lucitoare, a
acestei
puteri.
SA consider_m comuniunea noastr_ cu Cristos sl_vit ,ca fiind
forta noastr_,pentru a trsi spre slava Tat_lui, f_cndu-ne participansi la slava Fiului SAu!

- 65 -

micusi
Ramneti n Cristos,
pentru ca
<
atunci
cnd
va
apare,
siguran_a,ca la venirea Lui sa
fim confuzi si ndep_rtasi
>
(1 Ioan 2.28)

si acum,
acum
copii,

sa

avem
nu
de El