Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Economia Generala si Drept

REFERAT
CONFLICTELE DE INTERESE

Cuprins:

1. Definitia si trasaturile conflictelor de interese

2. Partile conflictului de interese
3. Declansarea conflictului de interese
4. Solutionarea conflictului de interese

1. Definitia si trasaturile conflictelor de interese

Conflictele de interese sunt acele conflicte de munca ce au ca obiect stabilirea conditiilor de

munca cu ocazia negocierilor contractelor colective de munca si sunt referitoare la interesele cu
caracter profesional, social sau economic ale salariatilor.
Conflictele de interese se caracterizeaza , asadar, prin urmatoarele elemente:
- nu pot interveni intr-un alt moment al derularii raporturilor de munca decat in cel al negocierii
contractului colectiv de munca ;
- nu pot avea ca obiect decat acele aspecte care, potrivit Legii nr. 130/1996, pot fi reglementate prin
contractul colectiv de munca ;

Exemplu
Pot interveni conflicte de interese cu privire la:
- conditiile de munca ;
- salarizare
- durata concediului de odihna ;
- ordinea de prioritati la operarea de concedieri colective etc.
- nu pot privi interese ale persoanelor care presteaza munca in temeiul unui alt contract decat
contractul individual de munca ;
Exemplu
Nu pot interveni conflicte de interese intre angajator si:
- studenti si elevi, care desfasoara practica in productie;
- persoanele condamnate cu executarea pedepsei la locul de munca ;
- persoanele care presteaza activitatea in temeiul unei conventii civile de prestari-servicii etc.
- nu pot avea ca obiect revendicari ale salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei
legi sau a altui act normativ;
Exemplu
Salariatii care lucreaza in unitati in care, prin hotarare a Guvernului, este stabilit un program de
lucru continuu, cum sunt cele sanitare si de alimentatie publica , nu ar putea declansa un conflict de
interese privind acordarea de zile libere cu prilejul sarbatorilor legale. Angajatorul nu poate acorda
aceste zile libere ci le poate asigura doar compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30
de zile. Cum reglementarea este cuprinsa in lege (art. 134 si 135 din Codul muncii), nu se pot
declansa conflicte de interese avand acest obiect.
- pot interveni numai cu prilejul incheierii unui contract colectiv de munca , nu si a unui contract
individual de munca .

Deosebirile de opinii intre angajator si o persoana care se afla in faza de negociere a contractului
individual de munca , neavand inca statut de salariat, nu se pot finaliza decat fie cu incheierea
contractului individual de munca , in conformitate cu prevederile legii si ale contractului colectiv de
munca , fie cu neincheierea lui; au intotdeauna caracter colectiv.
Intr-adevar, potrivit art. 9 din Legea nr. 168/1999, ele pot interveni la nivel de unitate, grupuri de
unitati, ramuri sau la nivel national ori, in cazuri speciale, la nivel de subunitate, compartiment sau
grup de salariati.

2. Partile conflictelor de interese

Partile unui conflict de interese sunt partenerii intre care se desfasoara negocierile colective.
a) Pe de o parte, conflictele de interese pot interveni la nivel de:
- unitati;
- grupuri de unitati, ramuri sau la nivel national;
- subunitati, compartimente sau grupuri de salariati care exercita aceea si profesie in aceeasi
unitate, in masura in care intre partenerii la negocieri s-a convenit ca acestia sa-si stabileasca , in mod
distinct, in contractul colectiv, conditiile lor de munca .
Asadar, conflictele de interese pot interveni la nivelurile la care, potrivit art. 10 din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de munca , se pot incheia contracte colective de munca .
In plus, este avuta in vedere si ipoteza in care negocierea se poarta nu pentru incheierea unui contract
colectiv de munca de sine-statator, ci doar a unei sectiuni distincte din contractul colectiv de munca ;
b) de asemenea, parte in conflictul de interese sunt salariatii, reprezentati de sindicate, federatii,
confederatii sindicale, cu respectarea conditiilor de reprezentativitate la nivel de unitate, grupuri de
unitati, de ramura si national, prevazute in Legea nr. 130/1996.

3. Declansarea conflictului de interese

Cand se poate declansa un conflict de interese?

Conflictele de interese se pot declansa numai in urmatoarele situatii:
a) unitatea refuza sa inceapa negocierea unui nou contract colectiv de munca in conditiile in care:
- nu are incheiat un contract colectiv de munca sau
- contractul colectiv de munca a incetat.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca , negocierea colectiva , la
nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de salariati.
Initiativa negocierii apartine patronului. In cazul in care patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are
loc la cererea organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de
la formularea cererii.
Daca nici in aceasta situatie angajatorul nu este de acord cu inceperea negocierii, se va putea declansa
un conflict de interese;
b) unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati;
c) unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de munca, cu toate ca negocierile
colective au fost definitivate;
d) unitatea nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de incepere a negocierilor
anualeobligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de
munca .
e) in caz de divergenta in negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de
lucru, programul de lucru si conditiile de
munca.
Aceasta din urma situatie in care este posibila declansarea unui conflict de interese a fost introdusa
prin Legea nr. 261/2007.

Necesitatea acestei interventii legislative a izvorat din urmatoarea situatie: contractele colective de
munca se pot incheia pentru mai multi ani. Totusi, angajatorul are obligatia de a negocia anual cel
putin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Daca angajatorul
nici nu incepe negocierea cu privire la aceste teme, Legea nr. 168/1999 prevedea deja, in art. 12 lit. d),
posibilitatea declansarii unui conflict de interese.
Dar daca angajatorul isi indeplineste obligatia de a initia negocierea, dar intre parti nu se poate
stabili un acord?
Pana la adoptarea Legii nr. 261/2007 nu exista raspuns la aceasta intrebare, ceea ce a generat anterior
dificultati in practica. In 2006 fusese chiar sesizata Curtea Constitutionala. In speta, avusesera loc
negocierile anuale obligatorii pentru incheierea unui nou contract colectiv de munca si, intrucat nu se
ajunsese la un acord cu privire la revendicarile salariale, sindicatele au sesizat directiile de munca, in
vederea inregistrarii conflictului de interese. Aceste institutii au refuzat inregistrarea, motivand ca pe
durata valabilitatii unuicontract colectiv de munca salariatii nu pot declansa conflicte de interese, iar
singura exceptie prevazuta de lege, anume cea in care unitatea nu isi indeplineste obligatia de incepere
a negocierii anuale, nu are incidenta in speta, deoarece unitatea nu a refuzat o atare negociere, doar ca
partile nu au ajuns la un acord.
Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 819/2006, publicata
in Monitorul Oficial nr. 39 din 18 ianuarie 2007.
Problema, de fapt, nu era de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale, ci de o insuficienta claritate a
acestora. Scopul completarii aduse prin Legea nr. 261/2007 este calificarea unui atare conflict, nascut
pe parcursul executarii contractului colectiv de munca, ca
urmare a neajungerii la un acord cu prilejul negocierii obligatorii anuale, ca fiind un conflict de
interese.
Conflictul de interese se poate declansa, daca exista sindicat, numai de catre acesta, nu si de catre
salariatii nesindicalizati. In practica, reglementarea romaneasca conducela producerea unor presiuni in
sens contrar asupra ratei sindicalizarii:
-pe de o parte, o presiune favorabila sindicalizarii, deoarece daca intr-o unitate exista sindicat,
salariatii care nu sunt membrii ai acestuia nu au dreptul de a declansa conflicte de interese sau de a
face greva. Un efect secundar al acestei situatii il poate insa reprezenta caderea in pasivitate a acestei
categorii de salariati, carora li se refuza dreptul de a declansa actiuni colective;

- pe de alta parte, o presiune defavorabila sindicalizarii, ca urmare a opozabilitatii generale a

contractelor colective de munca, acestea fiind aplicabile tuturor salariatiilor dintr-o anumita unitate, fie
ei sindicalizati sau nu. Salariatii pot sa nu mai vada oportunitatea asocierii sindicale, de vreme ce
sindicatul care deja exista ii va reprezenta indiferent daca opteaza sau nu sa devina membri ai acestuia.

Legea are in vedere 3 etape:

Sesizarea angajatorului cu privire la revendicarile salariatilor
In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict de
interese, sindicatele reprezentative sau, in lipsa acestora, reprezentantii alesi ai
salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situatie.
Sesizarea se va face:
- in scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv motivarea acestora, precum si a
propunerilor de solutionare. Legea prevede obligatia conducerii unitatii de a primi si de a inregistra
cererea astfel formulata;
- verbal, cu prilejul discutiilor purtate intre conducerea unitatii si sindicatul reprezentativ sau
reprezentantii salariatilor, daca aceste discutii sunt consemnate intr-un procesverbal.
Raspunsul angajatorului
Conducerea unitatii va raspunde revendicarilor cuprinse in sesizare in termen de 2 zile lucratoare de la
primirea acesteia.
Uneori, acest termen este considerat prea scurt pentru a permite angajatorului sa ia act de revendicarile
salariatilor si sa gaseasca solutii pentru acestea. Totusi, potrivit legii, daca angajatorul nu raspunde in
termen, conflictul de interese se considera declansat.
Declansarea conflictului de interese
Daca angajatorul a raspuns in termen, dar salariatii nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de
catre angajator, conflictul de interese de asemenea este declansat.

4. Solutionarea conflictelor de interese

Potrivit art. 4 din Convenia OIM nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare
i negociere colectiv, trebuie luate msuri corespunztoare condiiilor naionale pentru a ncuraja i a
promova dezvoltarea i folosirea cea mai larg a procedurilor de negociere voluntar a contractelor
colective ntre patroni i organizaiile de patroni, pe de o parte i organizaiile de muncitori, pe de alt
parte, n vederea reglementrii, prin acest mijloc, a condiiilor de angajare. i Convenia OIM nr.
154/1981 privind promovarea negocierii colective se refer la aplicarea acestui instrument n procesul
fixrii condiiilor de munc i angajrii i/sau reglementrii relaiilor ntre cei doi parteneri sociali.
Noiunea condiii de munc nu se limiteaz numai la condiiile tradiionale (timpul de munc, timpul
de odihn, salarizarea etc.) dar cuprind i un ir de alte probleme care de obicei se examineaz n
cadrul condiiilor de angajare, inclusiv promovarea, transferul la o alt munc, ncetarea raporturilor de
munc etc. Cu toate acestea, pot fi stabilite i anumite excepii, cnd anumite probleme nu vor fi
obiectul examinrii n cadrul prevederilor negocierilor colective. Spre exemplu, repartizarea
atribuiilor de serviciu, plasarea n cmpul muncii ine de competena nemijlocit a angajatorului.
Aceste revendicri nu pot constitui obiect al conflictelor de interese.
Codul Muncii al Republicii Moldova prevede unele proceduri de examinare a conflictelor colective
de munc :
-procedura de conciliere;
-soluionarea conflictelor colective de munc n instana de judecat.
Conform art. 358 din Cod n toate cazurile n care ntr-o unitate exist premisele declanrii unui
conflict colectiv de munc , reprezentanii salariailor au dreptul s nainteze angajatorului
revendicrile lor privind stabilirea unor noi condiii de munc sau modificarea celor existente, purtarea
negocierilor colective, ncheierea, modificarea i executarea contractului colectiv de munc .
Revendicrile salariailor sunt naintate angajatorului (reprezentanilor acestuia) n form scris.
Acestea trebuie s fie motivate i s conin referiri concrete la normele nclcate ale legislaiei n
vigoare. Angajatorul este obligat s primeasc revendicrile naintate i s le nregistreze n modul
stabilit. Copiile revendicrilor pot fi remise, dup caz, organelor ierarhic superioare ale unitii,
patronatelor, sindicatelor de ramur, autoritilor publice centrale i locale.

Angajatorul este obligat s rspund n scris reprezentanilor salariailor n termen de 5 zile

lucrtoare de la data nregistrrii revendicrilor.
Potrivit art. 359, procedura de conciliere se desfoar ntre prile conflictului , n cadrul unei comisii
de conciliere.
Comisia de conciliere se constituie dintr-un numr egal de reprezentani ai prilor conflictului, la
iniiativa uneia di n ele, n termen de 3 zile calendaristice din momentul declanrii conflictului
colectiv de munc.
Comisia de conciliere se constituie ad-hoc, ori de cte ori apare un conflict colectiv de munc. Drept
temei pentru constituirea comisiei de conciliere servesc ordinul (dispoziia, decizia, hotrrea)
angajatorului (reprezentanilor acestuia) i hotrrea (decizia) respectiv a reprezentanilor salariailor.
Preedintele comisiei de conciliere este ales cu majoritatea voturilor membrilor comisiei .
Angajatorul este obligat s creeze condiii normale de lucru pentru comisia de conciliere.
Dezbaterile comisiei de conciliere sunt consemnate ntr-un proces-verbal ntocmit n 2 sau mai multe
exemplare, dup caz, n care se vor indica msurile generale sau prile de soluionare a conflictului,
asupra crora au convenit prile. n cazul n care membrii comisiei de conciliere au ajuns la o
nelegere asupra revendicrilor naintate de reprezentanii salariailor, comisia va adopta o decizie
obligatorie pentru prile conflictului, pe care o va remite acestora n termen de 24 de ore din
momentul adoptrii.
Dac membrii comisiei de conciliere nu au ajuns la o nelegere, preedintele comisiei va informa
n scris despre acest lucru prile conflictului n termen de 24 de ore. n cazul n care prile
conflictului nu au ajuns la o nelegere sau nu sunt de acord cu decizia comisia de conciliere , fiecare
din ele sunt n drept s depun, n termen de 10 zile calendaristice de la data adoptrii deciziei sau
primirii informaiei respective , o cerere de soluionare a conflictului n instana de judecat. Instana
de judecat va convoca prile conflictului n timp de 10 zile calendaristice de la data nregistrrii
cererii.
Instana de judecat trebuie s examineze cererea de soluionare a conflictului colectiv de munc
n termen de 30 zile calendaristice i va emite o hotrre cu drept de atac conform Codului de
Procedur Civil. Instana de judecat va remite hotrrea sa prilor n termen de 3 zile calendaristice
de la data emiterii.
Procedura soluionrii conflictelor de munc n instana de judecat nu este obligatorie pentru
pri, ele avnd dreptul s recurg la grev dup terminarea procedurii de conciliere. Legislaia

Republicii Moldova nu prevede astfel de proceduri de examinare a conflictelor de interese, cum ar fi

medierea i arbitrajul.

Bibliografie :

I. Acte normative
1. Codul Muncii
II. Site-ografie
1. http://lex.justice.md/md/%20327989/
2. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/173/3-conflictele-de-interese.html
III. Lucrari didactice
1. Evlampie Donos , Dreptul Muncii, Chisinau 2004