Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea
Poluarea
Poluarea
Realizatori:
Bratu Irina
Neculita Andra Alina
Clasa a IX-a C, Colegiul National Mihail Kogalniceanu, Galati
vietuitoarelor
si
naturii,
precum
si ecosistemele (organismele
vii
si
imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.
I.
Biodegradarea
Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante, prin
fenomene chimice.
Materiale poluante
Sunt 2 categorii de materiale poluante .
Poluanti biodegradabili, care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt
introdusi in mediu dupa ce s-au descompus.
Poluanti nondegradabili sunt materiale care nu se descompun s-au se descompun incet in
mediul natural. Cand contaminatia apare, este greu sau imposibil sa se mai inlature aceste
materiale.
Compusii nondegradabili ca DDT-uri (un tip de otrava), dioxizi sau materiale radioactive pot
ajunge la nivele periculoase de acumulare daca sunt introduse in piramida trofica .
De exemplu, daca moleculele unei substante toxice ajung in apa, ele vor afecta plantele. Un
peste mic care va manca aceste plante va acumula o si acele molecule intr-o concentratie mai
mare. Daca un alt peste mai mare mananca pestele mic, va acumula moleculele intr-o
concentratie si mai mare, care poate ameninta viata. Procesul de acumulare a acestor molecule se
numeste bioacumulare.
foarte toxic acumulat in organismul pestilor din apele locale era, in cele din urma, acumulat si
in corpul oamenilor care au consumau pestele.
Poluarea are, de asemenea, efecte dramatice asupra resurselor naturale. Ecosisteme ca
padurile, coralii sau raurilor aduc un serviciu important mediului natural. Ele imbunatatesc
calitatea apei si a aerului, asigura habitatul animalelor si ne ajuta cu medicamente si
hrana. Oricare din functiile acestor ecosisteme pot fi afectate de poluare.
III. Tipuri de poluare
A. Poluarea aerului
Contaminarea de catre om a atmosferei pamantului poate avea multe forme si a inceput de cand
oamenii au folosit pentru prima oara focul in agricultura, incalzire si gatit. In timpul Revolutiei
Industriale din secolele al 18-lea si al 19-lea, poluarea aerului a devenit o problema.
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta ca fum. De cele mai multe ori, fumul este
format din monoxid de carbon, acid sulfuric, substante organice rezultate din ardere incompleta
si din arderea mai multor combustibili. Cand fumul se amesteca cu aerul, dupa un timp, acidul
sulfuric se condenseaza, rezultand o ploaie acida.
Un alt tip de fum, fum fotochimic, incepuse sa reduca calitatea aerului in orase ca Los
Angles in 1930. Acest fum este format din arderile de benzina de la masini si de arderea
incompleta a combustibililor din motoarele avioanelor, rezultand oxizi de azot si carbohidrati,
din nearderea combustibililor. Lumina soarelui face ca oxizii de azot si carbohidratii sa se
combine si sa transforme oxigenul intr-un agent chimic ce ataca cauciucul, afecteaza plantele si
irita plamanii.
Una dintre cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala. Din
cauza acumularii de dioxid de carbon si alte gaze, cunoscute ca gaze de sera, caldura planetei
nu mai este eliberata prin atmosfer, insa trecand radiatiile venite de la soare. Din cauza
efectului de sera, este de asteptat ca temperatura medie globala sa creasca cu 1 opana la 3,5o C
pana in anul 2100.
B. Poluarea apei
Cererea de apa potabila creste incontinuu datorita cresterii populatiei. Cantitatea de apa
potabila provenita de la rauri, mari si lacuri a crescut din 1940 in 1990 de patru ori.
Apa rezultata din activitatile agriculturale amestecata cu ingrasaminte chimice ca
fosfati si nitrati ajunge in lacuri si rauri. Acestea combinate cu fosfati si nitrati favorizeaza
cresterea excesiva a
Agricultura ecologica
Efectele distrugatoare ale agriculturii modern afecteaza multi producatori.In Europa de Vest
creste interesul pentru protectia naturii.Ca rezultat,metodele ecologice de crestere sunt folosite
din ce in ce mai mult.Nu se mai folosesc substantele insecticide si erbicide,ci balegarul de
grajd.Acesta este o substanta naturala bogata in nutrient,ce fixeaza si stratul fertile al terenurilor
arabile.Agricultorii utilizeaza alternant terenurile: in fiecare an fiecare suprafata este altfel
prelucrata si acest lucru favorizeaza circuitul uniform al nutrientilor.Cea mai importanta
schimbare este insa faptul ca acesti bioagricultori, protejeaza in limita posibilitatilor habitatele
naturale. Gardurile vii de exemplu,stopeaza imprastierea pamantului de catre vant si mentin
limitele terenurilor.
Agricultorii pot creste o varietate bogata de plante pe o suprafata mica,in loc sa obtina un singur
produs in cantitate mare.
Distrugerea habitatelor
Poluarea solului si a apelor
Savanele inierbate reprezinta habitatul multor animale erbivore:aici traiesc rinoceri,gazelle,
bivoli africani,bovili africani,bovine, oi si capre domestic.In multe locuri crescatorii alunga
animalele salbatice,pentru a asigura pasuni propriilor animale.
Datorita pascutului intensive iarba nu se poate regenera sufficient de rapid.Vegetatia devine mai
saraca,neuniforma, iar vantul deplaseaza stratul superior de sol.
Poluarea indistriala,tratarea excesiva a solului cu fertilizanti,apele reziduale si
transportul,ameninta habitatele acvatice.Numeroase rauri sunt atat de poluate, incat viata in
acestea este aproape sau chiar imposibila.Viata de la gurile de varsare ale raurilor este influentata
de ritmul flux-reflux.Si acest habitat bogat in scoici si stridii si vizitat frecvent de diferite pasari
acvatice si scoicari,este in pericol.Apa raurilor duce din pacate nu doar nutrient,ci si tot mai
multe substante poluante.
Oceanele,ce acopera 70%din suprafata Pamantului,servesc drept habitat unui numar mare de
plante si unui numar incredibil de mare de animale.Datorita capacitatii de autopurificare,masa
uriasa de apa poate neutraliza pana la o anumita valoare materiile poluante.Daca insa in oceane
ajunge in continuare o cantitate mare de petrol,gunoaie si ape uzate, pot rezulta pagube de
neremediat.
Datorita pescuitului excesiv al marilor, efectivele de pesti au scazut intr-o asemenea masura
incat,in ultimii ani industria piscicola a fost nevoita sa reduca drastic cantitatea de peste prinsa.
Comportamentul omenirii din ultimul secol a avut efect si asupra atmosteferei terestre.Abia in
ultimele decenii ne-am dat seama ca modificarile periculoase din atmosfera, decurg cu o viteza
ingrijoratoare.
Inafara de catastrofele petroliere si continutul in gunoaie, metale grele si substante erbicide aduse
in mod regulat de apa raurilor,sistemul ecologic al marilor trebuie sa mai infrunte si resturile
industrial aruncate ilegal, substantele chimice,deseurile radioactive si apa de racirea a centralelor
electrice si uzinelor, ce determina incalzire locala.
Gaurile in ozon
Ozonul este o forma de existenta a oxigenului.Acesta se formeaza continuu in stratosfera, la
inaltimea de 10-80km deasupra marii in urma actiunii razelor ultraviolete, insa in scurt timp se
dezintegreaza.Rolul stratului de ozon este acela de a proteja Pamantul de radiatiile UV
periculoase.Omul a deranjat acest echilibru sensibil ce se autoregla, prin utilizarea
Ce ne rezerva viitorul?
Sa aruncam o privire pe inregistrarile din satelit: este extreme de vizivila gaura in ozon de
culoare cenusiu-neagra,aflata deasupra Polului Sud.De la descoperirea sa din 1980,aceasta
gaura creste in fiecare an.
Daca Pamantul se va incalzi conform estimarilor si campurile polare de gheata se vor
topi,nivelul marilor va creste pan ail 2030 cu aproximativ 1,66m.Tarile mai joase, ca de
exemplu Banlgladeshul, vor fi inundate,dar si Delta Nilului, Olanda, regiunile mlastinoase
din nordul Germaniei, si tarmurile golfurilor nord-americane vor ajunge sub ape.Multe
insule, ca de exemplu Insulele Maldive,ar putea sa dispara complet.
Datorita gaurilor din ozon, se schimba si conditiile climatice, fapt c ear putea conduce la
alte variatii de temperatura.
Pe marile suprafete ale Pamantului,ca de exemplu in sud-vestul Americii si regiunea
Sahel,ne putem astepta la inundatii prelungite.
Aceste modificari climatice vor produce catastrophe agricole in multe regiuni ale lumii,iar
in plus, datorita lezarii stratului de ozon, vor creste valorile radiatiilor, fapt ce va dauna si
cresterii plantelor.
La persoanele cu tenul alb, dozele crescute de radiatii UV pot conduce la cresterea
frecventei cancerului cutanat, ce in multe cazuri se poate dovedi fatal.
Reciclarea
1.Reciclarea resturilor menajere
Oamenii arunca mari cantitati de resturi menajere.Cu putin effort am putea refolosi mare parte
din aceste resturi, si astfel am economisi multa energie si ne-am proteja mediul inconjurator.
In Romania,dintr-o gospodarie urbana,in fiecare am rezulta aproximativ o tona de gunoi.Prin
acesta se pierd si multe materii ce prin reciclare ar putea fi reutilizate.Acest process poarta
denumirea de reciclare, adica reintroducerea in circuitul de utilizare.
2.De ce este nevoie de reciclare?
Multe din produsele pe care le cumparam sunt de unica folosinta,ca de exemplu ziarele si sticlele
de plastic. Dupa folosire, acestea sunt de regula aruncate la gunoi.Sticla, plasticul, metalul si
hartia sunt materii pretioase,ce pot fi refolosite.
Prin reutilizare putem economisi energie: pentru fabricarea hartiei din resturi este nevoie doar de
jumatate din energia necesara fabricarii hartiei din lemn.Si petrolul ce reprezinta material de baza
a plasticului s-ar consuma mai putin, daca produsele din plastic ar fi refolosite.Rezervele de
petrol oricum sunt aproape de epuizare.Un management mai constient al materiilor prime, ar
avea deci avantaje si pe termen lung.Reciclarea serveste si animalelor, la pastrarea habitatelor
acestora deoarece plantatiile de arbori necesari industriei hartiei,sunt frecvent infiintate in locul
regiunilor natural a habitatelor odinioara bogate.
Prin reciclare s-ar reduce si problemele depozitarii gunoiului.
3.Hartia
Intr-o gospodarie romaneasca medie, anual mai mult de 100kg de hartie sunt aruncate la
gunoi.Mare parte din aceasta ar putea fi refolosita.
Prin reciclarea hartiei am ajuta si animalele.In Marea Britanie de exemplu, in locul mlastinilor si
al padurilor mixte de odinioara au fost infiintate plantatii uriase de conifer.In alte locuri, padurile
tropicale au fost restranse de plantatii de eucalipt.Animalele din paduri si mlastini pot rar sa se
adapteze la noile plantatii si la conditiile de viata complet schimbate.Daca am obtine hartie
Rezumatul lucrarii