Reprezentant al unei familii de frunte din Acragas (o colonie greceasc din Sicilia,
azi Agrigento), Empedocle particip la rsturnarea regimului oligarhic din cetatea natal
i, refuznd apoi s sprijine inaugurarea unui nou regim autoritar, prefer s cutreiere
ntreaga Sicilie ca retor i medic.
Din creaia lui s-au pstrat fragmentar dou poeme filosofice: Peri physeos (Despre
natur) i Katharmoi (Purificri). Primul este consacrat evoluiei materiei, de la formele
ei elementare, la alctuirea universului i la apari ia fiin elor vii. Al doilea, influen at de
gndirea pitagoreic, are ca tem sufletul uman. Asemenea filosofilor naturali ti ionieni
sau a lui Parmenide, Empedocle consider c universul reprezint doar formele pe care
le ia physis (substana primordial) n transformrile ei.
Empedocle identific 4 elemente ca substane primordiale imuabile, eterne, necreate i
indestructibile:
focul
apa
pmntul
aerul
care nu pot trece unul ntr-altul, ci se pot doar combina i separa mecanic. Din acest
proces continuu de unire i dispersare, rezultat al ac iunii a dou for e universale
("puteri dominante" sau "principii"), iubirea (philotes) i ura (neikos), reprezentri
alegorice ale forelor centripet i centrifug, iau na tere toate obiectele i vie uitoarele
universului. Aciunea acestor dou fore este determinat de un principiu superior, numit
de Empedocle ananke (necesitate), conceput ca o esen a existen ei. La Empedocle,
materia i energia nu pot subzista separat.
Despre natur este, prin fora poetic i sugestivitatea imaginilor, poate cea mai
impresionant creaie literar a filosofilor presocratici. Materialist, Empedocle a cutat i
n cercetrile din alte domenii ale tiinei explicaii raionale, eliminnd constant
intervenia zeilor tradiionali; a studiat apari ia plantelor, animalelor, a omului, fiind
considerat uneori un precursor al teoriilor biologice moderne.
Poemele sale filosofice, cu reale caliti literare, au circulat i au fost citite pn la
sfritul antichitii. "Vagabond exilat de zei", cum se autoproclam, Empedocle a fost
unul dintre cele mai cercettoare spirite ale epocii, gndirea sa influen ndu-i