Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urechea PDF
Urechea PDF
Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea (msurat
n Hz).
Intenstatea sau amplitudinea muzical i corespunde nivelul de
intensitate sonor (msurat n dB).
Durata se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
Timbrul sau culoarea carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
unpian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.
Frecventa sunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
Tonurile emise in mod usual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
Frecventele cele mai inalte
constitue
i
timbrul
i b l vociiii
Intensitatea sunetului
I= putere/arie
Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana
variaza foarte mult (de la 1012 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca
logaritmare
g
a raportului
p
dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta ((1012
W/m2 )
Majoritatea msurtorilor de intensitate a sunetului se fac n raport cu o intensitate numit prag
de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizat n acest caz este decibelul dB
Sursa de sunet
Racheta
Motor turbojet avioane
Sirena
Nivelul de putere al
Puterea sunetului
sunetului Lw
Pac
watts
dB re 1012 W
1,000,000 W
10,000 W
1,000 W
180 dB
160 dB
150 dB
100 W
140 dB
Mitraliera
Pichammer
Trompeta, escavator
Latratul cainelui
Elicopter
10 W
1W
0.3 W
0.1 W
0.01 W
130 dB
120 dB
115 dB
110 dB
100 dB
Voce tare, p
plans copil
p
0.001 W
90 dB
105 W
70 dB
107 W
12 W
1012
50 dB
0 dB
Presiunea sunetului
Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
Ex
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB
Presiunea sunetului
Sursa sunetului
Presiunea sunetului
pascal
dB re 20 Pa
101,325 Pa
194.0937 dB
630 Pa
100 Pa
150 dB
130 dB
20 Pa
approx. 120 dB
6 200 Pa
110 140 dB
2 Pa
approx. 100 dB
6101 Pa
approx. 85 dB
2101 6101 Pa
80 90 dB
2102 Pa
approx. 60 dB
V bi
Vorbirea
normala
l la
l 1 metru
210
2
1033 210
2 1022 Pa
P
40 60 dB
Camera linistita
2104 6104 Pa
20 30 dB
6105 Pa
10 dB
2105 Pa
0 dB
Turboreactor de avion la 30 m
Pragul dureros
Leziuni ale urechii la expuneri scurte
Avion la 100m
Pick hammer la 1 m
Leziuni ale urechii la expunere prelungita
Strada la 10 m
Televizor la 1 metru
Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica
Urechea medie
Sistem format din:
3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
2 muschi: muschiul
t
tensor
ti
timpanisi
ii
muschiul scaritei
ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor
Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt:
Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 5075%
Urechea medie
Urechea interna
Cohleea
LLa nivelul
i l l ductului
d t l i cohlear
hl
se afla
fl
organul Corti
Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.
rotunda
35mm lungime si 2,5 ori rotatie
Organul Corti
Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000
30000 fibre bazilare fixate printrun
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema
deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv >
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre vf
Celulele paroase
Celulele
paroase
Sunt de doua tipuri:
Celule paroase interne 3500
Celulele paroase externe 12000
Au diametrul de 8 microni
Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti
Rolul cel mai important il revin celulelor paroase interne
care au aprox 9095% din terminatiile nervoase
Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria
prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in
functie de directia in care se deplaseaza acestia
Endolimfa are un potential de + 80 +100 mV si contine
K in conc crescuta 140 mEq
Potetialul endomembranar este de 70 mV
Diferenta de potential este de 150 mV
Stimularea celulei paroase influx de K
depolarizare influx de Ca eliberare mediator
(glutamat)
Celulele paroase externe prestina (transportor de
anioni)
Determine modificarea de forma a celulei
Contractia este f rapida 100microsec
Nu e dependenta de Ca sau de ATP
Caile de conducere
Cortexul auditiv
Cortexul primar
Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior
superior.
Raspunde la frecvente sonore unice
Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
l t l )
laterala)
Determina tiparele sonore simple
Surditatea nervoasa
Surditatea
Surditatea de transmisie
Leziuni ale urechii medii:
osteosleroza, infectii grave
sau/si repetate, anchiloza fetei
sacritei
Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
tipanoosicular
Tratament : chirurgical +/
protezare auditiva