Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor
de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate
timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu
aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor
patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in
aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face
parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat
concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator
principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si
comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de
descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta
functioneaza.
Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice
utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de
personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar
ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv
Myers Briggs si Keirsey.
Extravertit
introvertit
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a
decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului
elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
analitic,
obiectiv,
ceea ce este semnificatia
Reflexiv
principii,
ceva
si intelegere
standarde,
criterii
Afectiv
daca este
greutate si
bun sau nu valoare
Intuitiv
Reflexiv
Afectiv
de unde
vine si
unde se
indreapta
perceptie
senzoriala
subiectiv,
personal,
apreciaza
intimitatea,
uman
realistic,
rational,
practic,
sensibil
ambele se opun functiilor deperceptie oamenii prefera in mod constient una sau
intuitii, viitor, cealalta - Jung a numit aceste
functii `irationale`
posibilitati si speculativ,
atmosfera
fantezie,
imaginativ
perceptiv
(functiile
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in `irationale` ale
imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism lui Jungs)
si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile
esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
caracteristicile tipului
Reflexiv Extravertit
Reflexiv Introvertit
Afectiv Extravertit
Afectiv Introvertit
Intuitiv Extravertit
Intuitiv Introvertit
mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai
profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale
personalitatii.
Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca
acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta
sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de
cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor
probleme.
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un
anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte
exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt
starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in
teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva
importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile
acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru
functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.