Libera circulaie a mrfurilor n Uniunea European

Privit din toate unghiurile, Uniunea European prezint,

n primul rnd, toate caracteristicile unei Uniuni vamale. Un
teritoriu vamal definit n raport cu statele tere, cu reguli
uniforme la intrarea mrfurilor n statele membre.
Uniunea vamala a contribuit in primul rnd la edificarea
unei politici comerciale comune la nivelul Comunitatilor
Europene, determinand elaborarea si adoptarea unei legislatii
vamale proprii (Codul Vamal intrat in vigoare la 23 aprilie
2008).
Libera circulatie a marfurilor presupune realizarea unei
uniuni vamale care:
-privete toate categoriile de marfuri
-interzice ntre statele membre, taxele vamale asupra
importurilor si exporturilor ori a altor taxe avand efect
echivalent,
-privete adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu
tarile terte si
-elimin restrictiile cantitative sau a masurile cu efect

Interzicerea taxelor vamale i a taxelor cu efect echivalent.

Interzicerea taxelor vamale i a taxelor cu efect echivalent.
Interzicerea taxelor vamale are o sfera mai larga, aplicandu-se nu numai
marfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci si celor care
provin dintr-o ar ter, care se vor afla in liber circulatie intre statele
membre odata intrate in circuitul comercial comunitar.
Scopul instituirii uniunii vamale l constituie:
-asigurarea unor conditii egale de concurenta intre participantii la circuitul
comercial si productiv,
-stimularea produciei si a varietatii sortimentale a marfurilor,
-impunerea pe piata a celor mai competitive produse, tinandu-se seama si
de costul lor de productie.
Tariful vamal comun
Tariful vamal comun este obligatoriu pentru toate statele membre, acestea
nemaiavnd dreptul s intervin pentru a reglementa taxele vamale sau
taxele echivalente acestora pentru mrfurile provenind din statele tere .
Tariful vamal comun este impus la granitele comunitare. Orice marfa care
urmeaza sa intre pe teritoriul comunitar va fi supusa acestui tarif,
indiferent de ara de intrare.

n acest sens, se impune stabilirea valorii vamale a unui produs,

valoare asupra creia urmeaz s se aplica tariful vamal.
Valoarea vamal a unui produs este valoarea tranzacional,
respectiv preul efectiv pltit sau de pltit pentru mrfuri, atunci
cnd sunt vndute pentru export n teritoriul vamal comunitar.
Tariful vamal se stabilete n funcie de poziiile tarifare care cuprind
aproape 3.000 de taxe, exprimate, n genere, prin procente (ad
valorem).
Exist excepii care permit acordarea unei taxe reduse la intrarea pe
teritoriul comunitar, avnd n vedere destinaia special a
produselor n cauz, de ex., produse destinate anumitor categorii
de aeronave, nave sau platforme de foraj-Regulamentul CEE
4141/87 care determin condiiile de admitere a produselor
destinate anumitor categorii de nave, aeronave sau platforme de
foraj.
Dei tariful vamal instituit este unul comun, aceasta nu nseamn c
el este i uniform. TVC difer n funcie de ara de origine i de
scopul importrii produsului.
Tariful vamal comun nu se aplica de o autoritate comunitara
distincta, de sine statatoare, ci de catre autoritatile nationale ale
statelor pe teritoriul carora intra marfurile, actionand, deci, in
numele Comunitatilor atunci cand ele fac incadrarile tarifare.
Avand in vedere ca un produs, odata intrat pe teritoriul comunitar, va
dobndi, din punct de vedere al impunerii de taxe, regimul unui
bun ca si cum ar fi fost fabricat intr-unul dintre statele membre,

Domeniul de aplicare n spaiu a tarifului vamal comun:

-n cadrul limitelor geografice in care statele membre isi exercita suveranitatea, dar si
intr-o serie de alte teritorii (de ex, Insulele Feroe);
-teritorul principatului Monaco si cel al Republicii San-Marino sunt integrate in teritoriul
vamal, desi aceste state nu apartin UE;
Domeniul material de aplicare a tarifului vamal comun.
Tariful vamal comun nu este aplicabil dect acelor produse provenind din state tere.
Prin marf nelegem orice bun apreciabil n bani, susceptibil s formeze obiect al unei
tranzacii comerciale.
Conform art. 23 Cod vamal sunt considerate mrfuri originare dintr-o ar, mrfurile
obinute sau produse n ara respectiv.
Sunt considerate marfuri:
- bunurile destinate consumului;
- medicamentele;
- electricitatea;
- deseurile care nu au valoare comerciala, generand anumite costuri pentru
intreprinderi;
- materialele si suporturile de sunet care sunt folosite in domeniul audiovizualului.
Emisiunile, compozitiile muzicale, mesajele publicitare sunt incluse in categoria
prestarilor de servicii;
- piesele din metal pretios devin marfuri in momentul in care nu mai au curs legal in
statul membru. In caz contrar, ele sunt supuse regulilor privitoare la libera circulatie a
capitalurilor.

Sunt considerate mrfuri originare din statele membre (art. 23

parg. 2 TCE):
- marfurile obtinute in intregime in cadrul teritoriului vamal al
comunitatii fara a fi folosite marfuri care sunt importate din
tari care nu sunt incluse in teritoriul vamal (de ex., produsele
minerale, extrase in intregime din acea tara; produsele
vegetale care sunt recoltate de pe teritorul unei astfel de
tari; animalele existente pe teritoriul unui astfel de stat si
produsele provenite din aceste animale);
- marfurile importate din tari sau teritorii care nu fac parte din
teritoriul vamal al Comunitatii si care se afla in libera
practica, adica marfurile care provin din tari terte pentru
care au fost indeplinite formalitatile de import si au fost
percepute taxele vamale si taxele cu efect echivalent
exigibile in acel stat membru, daca nu au beneficiat de
rambursarea totala sau partiala a respectivelor taxe;
- marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al Comunitatii
prin prelucrarea unor bunuri care sunt in libera practica sau
din bunuri fabricate in intregime in Comunitate;

n cadrul Uniunii Europene, operaiunile de asamblare pot fi

considerate insuficiente pentru a putea oferi rezultatului asamblrii
calitatea de produs comunitar, dac valoarea adugat prin
asamblare este mic, ceea ce nseamn c nu putem vorbi de o
prelucrare substanial.

Art. 24 din Codul vamal dispune c o marf a crei producie implic

mai mult dect o ar, este considerat a proveni din ara n care a
fost supus celei mai recente transformri substaniale i din care a
rezultat un produs nou sau care reprezint un stadiu important al
fabricaiei.

Taxele cu efect echivalent

Taxele cu efect echivalent sunt acele taxe care, oricare ar fi denumirea sau
tehnica lor, se adreseaz specific i exclusiv produselor importate sau
exportate, influennd astfel dreptul de vam.
Nu prezint relevan natura taxei: tax fiscal, impozit, taxe pentru controale
tehnice, sanitare, veterinare i nici modul de percepere de ctre servicii
vamale, financiare sau de ctre un alt organism de drept public sau
momentul perceperii: la momentul intrrii n comunitate sau ulterior.
Caracteristicile taxelor cu efect echivalent.
- sunt taxe pecuniare;
- nu este relevant cuantumul, denumirea sau modul de aplicare a taxei;
-nu este necesar ca perceperea s aib efecte discriminatorii sau ca produsele
s fie n concuren cu cele naionale.
- sunt impuse in mod unilateral de catre un stat membru, de catre o autoritate
publica sau ca efect al unei conventii incheiate intre particulari; nu sunt
considerate taxe cu efect echivalent acele taxe percepute cu prilejul
controalelor sanitare stabilite de catre comunitate sau stabilite printr-un
tratat international aplicat de catre toate statele membre sub conditia ca
marimea acestor taxe sa nu depaseasca costul real al controalelor
efectuate;
- sunt solicitate pentru ca marfurile trec o frontiera; nu prezinta insemnatate
cine este beneficiarul taxei (statul sau o alta persoana juridica), nici scopul
in care taxa a fost constituita

Excepii:
-cnd taxa reprezint contravaloarea unui serviciu prestat, facultativ.
Ex., Curtea a admis c taxa italian perceput unei societi italiene care
gestioneaz un oleoduc, care debarc petrol brut ntr-un port italian care
apoi este dirijat spre Germania i Italia. n acest sens, pentru a proceda la
debarcare, societatea italiana folosete instalaiile portuare.
Constituie taxa cu efect echivalent permisa plata depozitarii temporare a
marfurilor, la cererea importatorului, n conditii speciale datorate naturii
marfurilor
Curtea a calificat ca taxe cu efect echivalent sumele de bani percepute de
state pentru controale tehnice, veterinare, sanitare efectuate de state
pentru verificarea mrfurilor strine i care doar n acest mod, potrivit
reglementrilor naionale ar putea fi puse n circulaie.
Costul serviciului trebuie ns s fie unul proporional cu valoarea serviciului
prestat. Acest serviciu trebuie cuantificat, i nu indicat ad valorem.
Perceperea unei taxe uniferome, n funcie de valoarea declarat a mrfii i
fr nicio legtur cu serviciul prestat confer taxei un caracter ilicit.
Procedura recuperarii taxelor incasate in mod ilicit se stabileste de catre
statele membre; fiecare stat membru desemneaza organele jurisdictionale
competente in acest sens si adopta normele procedurale aplicabile;
Statele membre sunt abilitate sa limiteze restituirea taxelor incasate daca
acestea au fost impuse de catre agentii economici in preturile platite de
catre cumparatori.

D. Reglementari comunitare in domeniul vamal

-n scopul aplicarii taxelor vamale, marfurile care fac obiectul
operatiunilor de import sunt clasificate cu ajutorul
nomenclatorului tarifar;
- marfurile dobandesc urmatoarele situatii la intrarea pe
teritoriul unui stat UE:
- ajung in libera practica (vanzare-cumparare) dupa
ce a fost parcursa procedura administrativa a vamuirii care
presupune:
- plasarea marfii in cadrul nomenclatorului tarifar;
- identificarea originii marfii;
- calcularea valorii in vama;
- determinarea drepturilor de vama datorate;
- verificarea respectarii de catre importator a obligatiilor pe
care le subsumeaza etapele precedente;
- sunt depozitate intr-un antrepozit liber (parti din
teritoriul vamal al Comunitatii).

n cazul Arta italiana,Curtea a definit att notiunea de marfuri, ct si

faptul ca interdictia taxelor vamale nu depinde de scopul pentru
care sunt create si aplicate acele taxe, ci de efectul acestora.
Italia a impus o taxa pe exportul bunurilor artistice, istorice si
arheologice. Comisia a considerat ca taxa reprezinta o ncalcare a
liberei circulatii a marfurilor si a introdus actiune n fata Curtii
mpotriva Italiei.
Italia s-a aparat sustinnd ca aceste bunuri nu trebuie sa fie
considerate drept marfuri pentru scopul regulilor uniunii vamale si
ca adevaratul scop al acelei taxe nu era de a creste veniturile
statului, ci de a proteja mostenirea artistica si istorica a tarii.
Curtea a respins argumentele Italiei, definind marfurile ca fiind
produsele cu valoare monetara si care pot forma obiectul unor
tranzactii comerciale. Desi natura bunurilor prevazute de legea
italiana era distincta de alte tipuri de bunuri, acestea aveau valoare
monetara si erau subiectul tranzactiilor comerciale.
Acest argument era ntarit si de faptul ca legea italiana impunea taxa
n discutie proportional cu valoarea bunurilor. Tratatul nu face
distinctie ntre scopurile taxelor impuse de state, spune doar ca
taxele sunt interzise.