LAROUSSE

DICIONAR PE

MEDICIN
Prefaa de Dr IVESMORIN
eful Serviciului de medicin intern
al Centrului naional de oftalmologie
Quinze-Vmgts, Paris
Traducere de ELENA l BURLACII

univers enciclopedic
O Larousse-Bordas 1997 Pentru traducerea n limba roman toate drepturile aparin EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC PREFA
Nu e departe timpul cnd lumea nu vorbea despre propria sntate Aceasta constituia condiia necesar a existentei Preocuparea pentru sntate aprea doar atunci cnd trupul refuza in msura mult prea
mare si mult prea evident s ndeplineasc serviciile care i erau cerute Trebuia s fu tare la durere"
Astzi sntatea a devenit pentru fiecare o preocupare major Societatea noastr contient de riscurile pe care le implic modul nostru actual de \iata a trecut de la relativa neconsimtire a bolii la grija
permanent de a o preveni Este vorba de o evoluie a mentalitilor fr de care nu s ar fi putut spera vreun beneficiu real de pe urma imenselor progrese realizate in medicin n decursul secolului al
douzecilea
Fiecare i cunoate de acum nainte dreptul si i exprim dorina de a i se satisface curiozitatea n domeniul sntii Diferitele mijloace de informare au mai rspuns acestei curioziti dar nu au venit n
ntmpinarea ei
Este deci necesar a se propune cititorului contemporan un instrument de cunoatere in care s poat gsi concomitent noiuni elementare privind funcionarea normal a diferitelor organe ale corpului sau
(anatomie, fiziologie), cauzele si declanarea bolilor (etiologic patogeme) caracteristicile lor (simptome, semne, evoluie), evoluia lor (prognoz), mijloacele puse n joc de medicina pentru a le recunoate
(diagnostic), examenul clinic, ntotdeauna de baz tehnicile actuale cele mai sofisticate de imunologie sau de imagene Cititorul trebuie, n sfrit, s fie informat n ceea ce privete tratamentele si mijloacele
de prevenire
Desigur, medicina va rmne ntotdeauna si din fericire att o art ct si o form deosebit de relaie direct ntre dou flinte, bolnavul si medicul su pe care nici o lucrare nu poate s le nlocuiasc Dar, n
acelai timp, medicina beneficiaz din ce n ce mai mult si mtr un ritm din ce in ce mai alert de experiena tiinelor exacte, de experiena cercetm Cititorul contemporan trebuie, din acest motiv, s poat
dispune de o lucrare care i ofer definiiile si explicaiile necesare pentru a nelege medicina de azi
Claritatea a constituit principiul fundamental al elaborm acestui dicionar Fiecare termen are o definiie precis si accesibil tuturor iar ordinea alfabetica permite o consultare comod
Obiectivul acestei lucrri si acesta nu este cel mai nensemnat este de a remedia lipsa de comunicare att de des reproat medicului Dicionarul trebuie s i permit bolnavului s si ndeplineasc rolul
n dialogul necesar cu medicul Dac cititorul poate m acest fel sa abordeze mai bine o consultaie medicala si s si asume mai bine responsabilitatea n ceea ce privete propria i sntate aceasta nseamn c
Micul Larouue de median i va ndeplini rolul
Dr YVES MORIN
ef de serviciu
Serviciul de medicin intern
Centrul naional de oftalmologie
Qumze Vmgts ABANDON. In psihiatrie stare d unui sub ea afectat de dispariia unei legaturi afeaive sau materiale de care se lega existenta sa

Bucureti, 1998

Abandonul poate privi o legtura naturala (pannti copii) sau liber consimita (soi prieteni) El se manifesta pnntr o dereglare profunda a crei persistenta este adesea indiciul unor tulburri grave la topii (sindromul de aneratie
afectiva spitahsm) si la subiectul vrstnic care sunt adesea foarte vulnerabili
E. Incapacitate pariala sau totala de a merge independenta de vreun deficit muscular sau de vreo tul burare a mecanismelor elementare ale mersului
ABCES. Colecie purulent constituita plecnd de la un focar local de infecie pe seama esuturilor normale
Prin extensie se mai numete abces sau empiem o colecie purulenta constituita mtr o cavitate seroasa (peri toneu pleura meninge)
Abcesele se pot dezvolta m oricare punct al orga msmului
Abcesul superficial accesibil vederii si palpam este amplasat cel mai des la degete (panantiu) sau pe marginea anusului dar si in gat pe ezut subsuoara sau pe partea ventrala
Abcesul profund poate fi localizat la nivelul ficatului rinichiului creierului plmnului Gravitatea sa depinde de localizare un abces al creierului ca si o tumora poate provoca o hipertensiune mtracramana
Dup modul lor de constituire si dup viteza de evoluie se pot distinge abcesele calde de abcesele reci
Abcesul cald Acesta traduce cel mai des o reacie mfla matone a organismului la dezvoltarea anumitor bacterii (stafilococi streptococi) sau a unei amibe (Enlamoeba hittolytica) care poate provoca formarea unui abces m ficat
Bacteria sau microorganismul sunt vehiculai de circulaia sangvina sau limfatica si ajung astfel mtr un esut unde gsmdu se ncarcerai provoac infecia Un alt mod de a ptrunde este prin piele m caz de lezare (nepare
rnire)
SIMPTOME SI SEMNE Abcesul cald se formeaz rapid si se nconjoar frecvent de o membrana cmaa sau carcasa care l delimiteaz el prezint toate semnele locale
ale unei inflamaii (roseata cldura umflare durere) crora li se adaug semnele generale (febra frisoane insomnie) si adesea o adenopatie (umflarea ganglionilor limfatici) Supurarea antreneaz o cretere m volum a esuturilor o
du rere intermitenta si daca abcesul este superficial o fluc tuenta (deplasarea puroiului la palpare) Abcesul cald se poate resorbi spontan se poate nchista sau se poate sparge m esuturile nvecinate (fistulizare)
TRATAMENT Un abces cald trebuie sa fie drenat
Atunci cnd este superficial tratamentul abcesului este chirurgical incizarea evacuarea puroiului si drenarea cavitii nainte de formarea abcesului luarea de antibiotice si aplicarea de pansamente calde si impregnate cu
alcool sunt suficiente adesea pentru a resorbi inflamatia Acest tratament poate totui sa se dovedeasc insuficient riscnd sa transforme mflamatia mtr un abces cronic
Atunci cnd este profund abcesul cald trebuie sa fie drenat fie chirurgical fie prin punctie sub control radiologie (ecografie sau scanografie)
Tratat corect abcesul cald se vindeca repede dar m anumite cazuri (germene foarte virulent stare precara a rganismului diabet) infecia se extinde local (flegmon difuz) adesea chiar migreaz la distanta prin descrcarea
microbilor m snge (septicemie sau septicopioemie)
Abcesul rece Abcesul rece este cauzat de bacilul lui Koch agentul tuberculozei sau de ciuperci microscopice
SIMPTOME SI SEMNE Abcesul rece cu constituire lenta si care nu antreneaz o reacie mflamatone evolueaz spre fistuh?are Cnd este superficial el las sa ias m afara un puroi granulos Cnd este profund se propaga spre
os si muchi El se manifesta pnntr o febra prelungita si neregu lata o alterare a starn generale si pierdere in greutate Examenul ecografic (ficat rinichi prostata) radiografie (plmn) sau scanografia (abcesul cerebral) permit
confirmarea diagnosticului
TRATAMENT Un abces rece se trateaz cu antibiotice administrate pe cale generala Datorita tendinei sale de fistulizare abcesul rece nu trebuie mcizat m partea sa nclinat ci punctionat la distanta sau ndeprtat chirurgical ->
CREIERULUI (abces al) DINTELU (abces al) FICATULUI (abces al) ABDOMEN
Cavitate situata la partea mfcn ara a trunchiului coninnd cea mai marc parte a viscerelor aparatului digestiv si a aparatului urinar
Coninutul abdominal este nvelit mtr un sac c njunctiv pentoneul Cavitatea abdominala se mparte pe doua niveluri Etajul superior cuprinde ficatul caile biliare pediculul hepatic primul duoden pancreasul stomacul si splina
Etajul inferior cuprinde intestinul s,n s intestinul subire (jejunul si ileonul) si apendicele O parte a colonu lui si rectul se gsesc m bazinul mic subdiviziune a etajului inferior limitata prin arcul osc s al centurii pclviene
(sacrumul siosul iliac) Acesta mai conine labarbal vezica urinara ansa sigmoida si ansele subiri la femeie vezica urinara uterul trompele si ovarele EXAMENE Palparea abdominala permite examinarea ficatului splinei uterului
vezicii urmare detectarea anu mitor tumori perceperea unei distensu gazoase (meteonsm) sau a unei efuziuni peritoneale (ascita) Explorarea clinica a coninutului abdominal mai poate face apel si la tuseul rectal asociat cu
tuseul vagmal la femeie
Mijloacele de explorare a abdomenului luate m ordi
Abdomenul Iar pregtire este un examen care se desfoar Iar administrarea prealabila a unui medicament opacifiant si nu necesita sa fie efectuat pe ncmancate ceea ce rmne tt tui preferabil
ABERAIE CROMOZOMIALA. Anomalie privind
In numeroase cazuri aberaiile cromozomiale sunt con genitale pn venind dmtr > prc asta repartiie cromozomiala (m timpul formarii vulului sau spermatozoidului sau m
dmtr un aranjament cromozomic anormal ai unuia dintre prini dar ele pot fi si d( bandite (cromozomul Philadelphia m leucemia mieloida cronica de exemplu)
DIAGNOSTIC Aberaiile cromozomiale sunt puse m evi denia prin studierea canotipului (reprezentarea fotografica a cromozomilor unei celule) In cazul unei sarcini cu riscuri (antecedente familiale femeie m vrsta de peste 38
ani) medicul propune prin a 15 a sptmna de sarcina o analiza cromozomica a celulelor ftului celule prelevate in cursul unei ammocenteze sau al unei biopsii a vilozitatilorconale In caz de detectare a unei anomalii grave
poate fi pusa
(abdomen fr pregtire) ecografia scanografia si imagena prin rezonanta magnetica (I R M sau imagene R M N )
PATOLOGIE Peretele abdominal poate comporta zone de mai mica rezistenta care stau la originea herniilor canalul inghinal ombilicul etc nsui abdomenul m afara orga nelor poate fi sediul unor contuzii sau unor pla ei
O contuzie poate provoca c leziune mai mult sau mai puin importanta a unui organ intern plin ficat splina pancreas cu risc de hemoragie interna m cazul primelor doua organe de pancreatita m cazul ultimului organ O
contuzie atrage adesea dup sine si o smulgere vasculara sursa de hemoragie si spargerea unui organ intern cavitar ceea ce provoac o pentomta Cele doua leziuni pot fi asociate Semnele unei hemoragii interne sau ale unei
pentomtc determina intervenia de urgenta
O plaga poate sa nu lezeze dect peretele abdominal sau sa fie penetranta adic transfixianta (sa comporte o intrare si o ieire) Orice plaga penetranta necesita condiii ope ratorn perfecte Tratamentul se bazeaz pe doua
principii
explorarea chirurgicala completa a cavitii abdominale
ABDOMEN DE LEMN. Contractura permanenta ireductibila si dureroasa a peretelui abdominal
Acest simptom este caracteristic pentru pentomta generalizata indiferent de originea acesteia (apendicita ulcer perforat perforaie colica etc ) Simptom de o valoare diagnostica primordiala el nu trebuie sa fie atenuat nici mascat
prin administrarea de analgezice sau antibiotice si impune o intervenie chirurgicala de urgenta
ABDOMEN FR PREGTIRE. Examen radiologie simplu al abdomenului vzut din fata
aceasta ocazie riscurile apariiei unei anomalii m decursul sarcinilor ulterioare
TRATAMENT Data fiind natura anomaliilor decelate care se rsfrng asupra tuturor celulelor unui individ nu este posibila vreo vindecare Majoritatea anomaliilor autosome nu permite o supravieuire de durata Tratamentele
hor monale si chirurgicale contribuie la corectarea unor ano maln de dezvoltare caracteristice sindroamelor Turner si Klincfelter SFAT GENETIC KLINEFELTER (sindromul) TRISOMIE 21 TURNER (sindromul) IPATULUI DE PISICA
(boala)
ABLATIE. Operaie constnd din ndeprtarea unui organ chirurgicala SINONIM e\ereza
ABRIKOSOV (tumora a lui) Tumora benigna rara localizata pe piele sau pe mucoase ndeosebi pe limba SINONIME mioblastom mu m mit Mustit tumora tu celule ^ranuloase
ABSENT, ntrerupere trectoare a starn de contienta Absenta care survine mai ales in decursul celei de a doua pri a copilriei se caracterizeaz pnntr o rupere a con tactului m cursul creia copilul i ntrerupe activitile
are o privire goala nu rspunde
ABSORBTIOMETRIE BIFOTONIC. Tehnica ce permite calcularea densitii esuturilor traversate de doua feluri de radiaii X de energie diferita
INDICAII Aceasta tehnica permite urmrirea evoluiei coninutului mineral osos (densitatea osoasa) m anumite afeciuni ale scheletului precum si urmrirea efectelor ACETON
tratamentelor Depistarea osteoporozei este cea care a popularizat m cea mai mare msura aceasta tehnica

Pacientul este ntins pe o masa Sursa de radiaii si detectorul acestora baleiaz rachisul soldul sau mche etura minii sau chiar corpul m totalitate Orice material dens aflat m fata esuturilor traversate poate falsifica msurtoarea
densitii osoase (calcifican de vase formari de osteofite produse de contrast piese metalice) AVANTAJE SI INCONVENIENTE Absorbtiometna este o metoda neagresiva iar riscul de iradiere este neglijabil
ABULIE. Tulburare mintala caracterizata prin slbirea voinei antrennd o inhibare a activitii fizice si intelectuale
ACALCULIE. Incapacitate de a recunoate sau de a forma cifre si simboluri aritmetice si de a efectua calcule matematice elementare (adunare scdere nmultire etc )
ACANTHOSIS NIGRICANS. Boala cutanata rara caracterizata prin formarea de placi de piele groase si nchise la culoare localizate m special pe gat subsuoara si pe partea ventrala
ACARIAN. Animal de talie mica (cel mult civa mili metri) parazit al fiinei umane
Acarienn ca si insectele sunt artropode Ei sunt ecto parazii (triesc pe piele) m general hematofagi (se hrnesc cu sngele gazdei lor) Unu nu provoac dect neplceri cutanate ca mancanmile larva cpuei sarcoptul scabiei
Altele precum cpuele transmit boli infectioase arbo viroze (diverse febre virale) nckettsioze (febrele purpunce) febra Q borrehoze (febre recurente boala Lyme) De altfel inhalarea de acaneni mori coninui m praful de casa
favorizeaz crizele de astm la subiecii predispusi -> NEPTURA
ACCIDENT ISCHEMIC TRANZITORIU. Accident neurologic localizat cu durata mai mica de 24 ore de origine ischemica adic provocat pnntr o ntrerupere sau diminuare a circulaiei sangvine mtr un vas cerebral
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomele unui accident ischemic tranzitoriu sunt brute si foarte variabile pierderea vederii cu un ochi paralizie sau amorirea unei jumti de corp afazia (tulburri de vorbire) etc
Diagnosticul este stabilit m principal prin examenul clinic al pacientului
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul are drept scop prevenirea unui accident vascular cerebral care pe ae surveni m decurs de 5 am dup un accident ischemic tranzitoriu la 25-33% dintre subieci supravegherea unei
hipertensiuni arteriale a unui diabet a unei hipercolestero lemn si suprimarea fumatului
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL. Accident neurologic localizat cu durata mai mare de 24 ore cauzat de o leziune vasculara cerebrala
DIFERITELE TIPURI DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Accidentele a culare cerebrale ischemice numite )/ injarcte cerebrale \au nc w rmi listnente cerebrale apar cel mai adesea ca o consecina a unui trombus (cheag de snge care se formeaz mtr o artera) a unui embol
(corp strin sau un trombus mobilizat care antrenat prin circulaie va produce obstrucia arterei) sau o ngustare a arterei favorizata de ateroscleroza (mgrosarea nveliului intern al peretelui arterial) Ultima este cauza
principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice
Accidentele \a culare cerebrale hem( rdice se datoreaz unei scurgeri de snge m esutul cerebral Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau mult mai rar malformaiile vasculare (angiom anevnsm)
tulburrile de coagulare sau complicaiile unui tratament anticoagulant
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomele observate (hemiplegie tulburri de sensibilitate ale cmpului vizual paralizia unuia sau mai multor nervi craniem afazie (tulbu an de vorbire] etc ) pot fi izolate sau asociate m diferite
modaliti dup sediul si ntinderea accidentului vascular cerebral
O scanof,rafie cerebrala este indispensabila pentru a confirma diagnosticul si pentru a preciza natura ischemica sau hemoragica a accidentului Alte examene analize de snge ecografic cardiaca explorare a arterelor care iriga
creierul prin metoda Doppler sau pnn artenografie permit determinarea cauzei O punctie lombara poate fi necesara pentru decelarea une hemoragii memngeene asociate
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul accidentului vascular cerebral cu o eficacitate limitata are mai ales drept scop asigurarea funciunilor vitale ale bolnavului si evitarea extindem leziunilor cerebrale In unele cazuri
este necesara o intervenie de chirurgie vasculara cu scopul de a practica ablatia unei malformaii vasculare si de a reduce astfel riscurile unui nou accident vascular cerebral Bolnavii spitalizai care si au pierdut parial sau total
starea de contienta trebuie sa aib caile respiratorii degajate si trebuie sa fie hrnii fie prin perfuzie mtravenoasa fie prin
Dup faza acuta intervine faza de recuperare Aceasta treptata si mai mult sau mai puin completa este uurata prin practicarea unei reeducri destinate sa trateze deficitele motorii sau senzitive si sa duca la regresia tulburrilor
de \orbire Muli bolnavi care au fost afectai de paralizie ajung sa mearg din nou cu ajutorul unei reeducri adecvate In schimb deficitele intelectuale sunt adesea ireversibile
Prevenirea recidivelor este bazata pe corectarea fac lorilor de risc tratarea unei hipertensiuni arteriale a une hipercolesterolemn a unui diabet dar mai ales suprimare, fumatului Atunci cnd accidentul vascular cerebral a fos
provocat de o embolie bolnavul poate primi un tratamen antiagregant plachetar (aspirina) sau anticoagulant In aces caz tratamentul este adesea prescris pe viata
ACETONA. - CORP CETONIC ACID ACETILSALICILIC

10
ACID ACETILSALICILIC. Medicament analgezic s, antipiretit (activ fat de durere si febra) de referina

SINONIM

a\pmna

Acidul acetilsalicilic singur sau m asociere cu alte principii active intr n compoziia a numeroase preparate farmaceutice Utilizarea sa terapeutic depinde de posologie n doze mici este un antiagregant plachetar el mpiedic
plachetele sanguine s se pnnd unele de altele ceea ce evit formarea cheagurilor de snge n vase n dozele medii obinuite acidul acetilsalicilic este analgezic si antipiretic n doz mare este un antimflamator indicat n unele
afeciuni reumatismale
CONTRAINDICAII Atunci cnd n antecedente exist un ulcer de stomac sau un astm prescrierea acidului acetil sahcilic devine o problem delicat El este contraindicat la sfritul sarcinii, subiecilor alergici la salicilati
(grupul de medicamente cruia i aparine) si copiilor sub 12 am pe durata unei boli virale n plus, exist numeroase interactn nedorite cu alte substane antimflamatoarele nesteroide si anticoagulantele
EFECTE SECUNDARE Principalele efecte secundare sunt leziunile digestive (gastnt), tulburrile hemoragice (sngern digestive hemoragii la sfritul sarcinii) trombopennle (scderea numrului de plachete sanguine)
sindromul lui Reye (afectarea ficatului si encefalului la copiii mai mici de 12 am infectai cu un virus) Pot interveni si intoxicaii grave mai ales la copil ele se manifest prin tulburri de auz, transpiraii vom hipotensiune
arteriala somnolent si acidoz (exces de acizi m organism)

ACID ASCORBIC. VITAMINA C

ACID DEZOXIRIBONUCLEIC (A D N ) Acid nucleic suport al controlului activitilor celulare si al transmitem caracterelor ereditare
Molecula de A D N , foarte lung comport dou fire rsucite unul n jurul celuilalt mtr o dubl elice
A D N ui este principalul constituent chimic al cromo zomilor Pe unul din cele dou fire se gsesc informaiile care permit enzimelor s sintetizeze proteinele care con troleaz activitile celulare n timpul diviziunii celulare
enzimele separ cele dou fire si sintetizeaz alte dou fire noi n fata celor vechi Astfel se formeaz dou noi molecule de A D N , identice cu cea veche, destinate fiecare cate unei celule-fnce Acest fenomen, denumit
replicarea A D N ului asigur identitatea genetic n timpul multiplicm celulare
ACID FOLIC. Vitamin hidrosolubil a grupului de vitamine B avnd un rol fundamental n formarea celulelor organismului SINONIM vitamina B9
Acidul folie intervenind n sinteza A D N ului joac un rol capital n producia de celule noi n organism In particular, el este indispensabil formm de globule rou ale sngelui de ctre mduva osoas
SURSE Acidul folie este prezent m numeroase alimente ticat lapte brnzeturi fermentate legume verzi (sparanghel spanac varz verde morcovi) Necesitile zilnice de acid folie sunt foarte mari de la 100 la 500 micrograme n
funcie de vrst si starea fiziologic a subiectului Totui o alimentaie diversificat aduce cantiti suficiente de acid folie
CARENA Carena se poate observa n caz de subahmen tare m tulburrile de absorbie (datorate unor anomalii digestive) m sarcin n cazul lurii de medicamente cu activitate antifolic Principala manifestare a carenei n
acid folie este o varietate de anemie macrocitar zis megalo-blastic Atunci este prescris ca medicament acidul folie cu administrare pe cale oral (sau adesea derivatul su acidul fohnic pe cale injectabil)
ACID GRAS. Acid organic principalul constituent al lipidelor
n natur exist mai mult de 40 de acizi grai naturali diferii
In organism acizii grai constituie, mpreun cu gluci dele o surs primordiala de energie Ei provin din degra darea glucidelor sau a lipidelor alimentare O alimentaie echilibrat trebuie s aduc cele dou tipuri de acizi grai
Produsele lactate si carnea sunt adesea bogate n acizi grai saturai solizi la temperatura ambiant Uleiurile vegetale si pestele sunt mai curnd bogate n acizi grai nesaturati lichizi la temperatura ambiant si uor oxidabili
aceste alimente rncezesc n contact cu aerul

ACID NICOTINIC. - VITAMIN PP ACID PANTOTENIC. - VITAMINA B5

ACID RIBONUCLEIC (A R N ) Aud nucleic care utilizeaz informaia ereditar purtat de ctre acidul dezoxmbonucleic (A D N ) pentru a sintetiza proteinele
Molecula de A R N are o structur analoag celei a unui fir de A D N
n nucleul celular informaia genetic purtat de ctre A D N este transcris m A R N apoi tradus mtr o protein a citoplasmei
ACID URIC. Acid rezultat din degradarea acizilor nucle ici (A D N si A R N ) ai organismului
Acidul unc coninut m snge este filtrat de ctre rinichi care l elimin prin urm La subiectul sntos rinichii acioneaz astfel meat menin uncemia (procentajul sangvin de acid une) n limite acceptabile Uneori eh minarea
renal a acidului une este insuficient sau producerea sa este excesiv (boli de snge boli enzimatice ereditare), provocnd o hiperuncemie (procente anormal de ridicate de acid unc m snge) In acest caz acidul unc tinde s
precipite sub forma de cristale ceea ce poate ACNEE
declana crize de guta o litiaza urinara sau ambele con comitent
ACIDITATE GASTRIC. Caracteristica a stomacului datorata secretam de ctre mucoasa gastrica a sucului gastric acid coninnd pepsma (enzima care degradeaz proteinele) acid clorhidnc (care omoar bacteriile din
alimente si favorizeaz aciunea pepsmei) si factor intrinsec (esenial pentru absorbia vitaminei Bl2 m intestinul subire)
Senzaiile de acru si arsurile de stomac nu sunt adesea dect o hipersecretie acida trectoare provocata de ctre unele alimente (grsimi prjite alcool)
ACIDOCETOZ. Forma particulara de acidoza (aciditate sangvina excesiva) metabolica datorata unei acumulri de corpi cetomci (acetona si substane chimice nrudite)
ACIDOZA. Deranjament al echilibrului acidobazic al organismului corespunznd unei creteri a concentraiei de acid m plasm si in lichidele mterstitiale (lichidele m care se scald celulele cu excepia sngelui)
AcidOZa metabolica Aceasta dereglare a echilibrului acidobazic al organismului poate fi provocata de o pro ductie crescut de acizi m organism sau pnntr o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu de exemplu) Acidocetoza o
forma de acidoza metabolica survine mtr un diabet zaharat prost stpnit si mtr o msura mai mica m post O acidoza metabolica poate de asemenea sa fie provocata de o pierdere de bicarbonati m caz de diaree severa sau de
intoxicaie cu aspirina Dar cauza principala a acidozei metabolice o constituie eliminarea insuficienta a acidului prin urma atunci se vorbete despre o acidoza renala
Acidoza respiratorie Acidoza respiratorie sau acidoza gazoas este o dereglare a echilibrului acidobazic al organismului care se produce atunci cnd prin respiraie nu se realizeaz eliminarea bioxidului de carbon m cantitate
suficient excesul de bioxid de carbon rmas m snge se va dizolva in el formnd acid carbonic si provocnd astfel creterea aciditii sangvine
Acidoza respiratorie poate fi acuta cauzata de o depresie a centrilor nervoi respiratori ca m cazul asfixiilor (mec strangulare) al paraliziilor respiratorii (poliomielita acti une a extractelor de curara) sau dup luarea de
medicamente hipnotice Ea mai poate fi si cronica (bronita cronica enfizem cifoscohoza)
ACIDOZA LACTIC. Forma particulara de acidoza (aciditate sangvina excesiva) metabolica datorata unei acumulri de acid lactic m snge
Acidoza lactica poate fi consecina unei diminuri a cantitilor de oxigen disponibil ca in decursul unui colaps (cdere de tensiune) sau al unei insuficiente respiratorii Ea se mai ntlnete si m alte boli diabet zaharat
insuficienta
renala leucemie intoxicaie medicamentoasa sau alcoolica unele deficite enzimatice congenitale Acidoza lactica se manifesta pnntr o stare de soc cu hipovolemie (scderea volumului sangvin total circulant) Diagnosticarea sa
este confirmata prin examene sangvine (procentajul de lactat pH) Tratamentul acidozei tactice este deosebit de intensiv (doze mari de bicarbonat m perfuzie intravenoasa) si mai ales trebuie sa atace cauzele apariiei acidozei
ACNEE. Dermatoza provocata de inflamarea folicuhlor pilosebacei
Forma sa cea mai frecventa acneea juvenila afecteaz aproximativ 80% dintre adolesceni si se vindeca spontan ctre vrsta de 19 ani in 90% din cazuri fr a las cicatrice Acneea rozacee sau rozaceea se observa mai ales la
femei cu vrsta cuprinsa intre 40 si 50 am Acneea neonatala afecteaz fata noului nscut ea nu dureaz dect cteva luni In plus exista forme de acnee foarte particulare acneea necrotica (a frunii) acneea cheloidiana (a cefei)
acneea conglobata (ntinse abcese supurative cu fistule) Acneele medicamentoase sunt pr vocale de ingerarea de medica mente (corticosteroizi vitamina B12 corticotrofina brbi tunce bromuri sruri de litiu unele medicamente
antituberculoase si imunodepresoare si la femei hormonii androgem si contraceptivele orale coninnd derivai androgemci) sau m urma contactului cu produsele cos metice industriale (uleiuri minerale hidrocarburi aromatice
halogenate clor industrial) sau din cauza unei expuneri acei dentale la dioxme ele se caracterizeaz prin leziuni mfla matorn congestive si supurate aprnd ndeosebi pe fata
Acneea juvenila Acneea juvenila este datorata unor de reglan hormonale la pubertate secreia sebacee care depinde de androgem (hormonii sexuali masculini) si de estrogem (hormonii sexuali feminini) produi de ctre glanda
supra renala si de testicul sau ovar creste m mod deosebit
SIMPTOME SI SEMNE Aceasta acumulare de sebum (substana grasa secretata de glandele sebacee ale pielii) la care se adaug o hiperkeratoza (hipersecretia de kera tina elaborata m exces de ctre peretele foliculului) si o
proliferare bactenana antreneaz o inflamare a folicuhlor pilosebacei dnd posibilitatea formam de comedoane cnd deschise (puncte negre) cnd nchise (microchistun) a unor papule unor pustule (papule avnd deasupra un
punct alburiu supurant) chiar de noduli (tumori) In formele cele mai grave de acnee se observa chisturi profunde si puru lente care adesea se golesc la suprafaa Acneea apare mai ales m zonele cu mare concentraie de glande
sebacee m special fata gatul pieptul si spatele
Acneea rozacee Cauzele acneei rozacee sunt contro versate unu o atribuie unei hipoclorhidru (diminuarea proporiei de acid clorhidnc m sucul gastric) se pare ca ceaiul cafeaua nucile ciocolata piperul alcoolul si rruro deniile
joaca un rol favonzant
SIMPTOME SI SEMNE Acneea rozacee este caracterizata prin pustule aprnd pe un fond de rocata difuz si de ACOMODARE

12
cuperoza care afecteaz pomeii si nasul in principal Este frecventa asocierea cu o ec/ema a fetei
TRATAMENTUL ACNEE! Depinde mai puin de tipul acneei si mai mult de severitatea leziunilor
In ucwele superficiale este suficient un tratament local pe cale externa Respectarea igienei este foarte importanta m special splarea cu spun blnd de doua ori pe zi Este necesara aplicarea de medicamente active m
hiperkeratoza (acid retmoic numit si vitamina A acida) in seboree (izo tretmoina local) m mflamatie (peroxid de benzoil m concentraie 5 sau 10%) Aplicarea medicamentelor trebuie sa fie realizata dup reguli precise pentru
a evita o iritare prea puternica Nu este indicata expunerea la soare pe durata tratamentului Ameliorarea apare dup 3^1 sptmni de la nceputul tratamentului Antibioterapia locala (entro micina tetraciclin) da de asemenea
rezultate bune m acneele superficiale Toate aceste produse pot declana o iritare sau o uscare a pielii adesea chiar recrudescenta leziunilor m primele sptmni O crema hidratanta apli cat zilnic remediaz aceste probleme
Rezultatele obinute sunt foarte satisfctoare m 80% din cazuri cu condiia totui sa se depun eforturi de ngrijire pe durata a cel puin 3-4 luni
In acneele ^rave prin persistenta sau prin importanta leziunilor tratamentul este general El are drept scop evi tarea cicatncelor Antibioticele administrate pe cale orala (ciclmele m special) utilizate timp de cel puin 4 luni
pentru a evita recderile sunt extrem de eficiente Femeia msar cinat va evita antibioterapia generala
Retmoidele orale constituie un progres recent deosebit in caz de eec al antibioticelor sau m formele foarte severe de acnee Ele diminueaz secreia sebacee si elimina defi mtiv acneea m 4 pana la 6 luni de tratament Folosirea
retinoidelor impune mijloace de contraceptie foart sigure deoarece pot produce malformaii congenitale Contraceptia trebuie sa nceap cu o luna nainte de nceperea trata meniului se continua pe durata tratamentului si se pre
lungete mai multe luni dup oprirea acestuia
La femei estroprogestativele suficient dozate m estro gem (mimpilulele si micropilulele sunt ineficiente m acnee) chiar si androgenn sunt uneori prescrise pentru tratamentul acneei
PREVENIREA ACNEEI Folosirea anumitor produse cos metice comedogene abuzul de detergeni ca si scoaterea comedoanelor si a courilor trebuie evitate precum si orice expunere la soare -> ROZACEE
ACOMODARE. Modificare a curburii cristalinului sub influenta muchiului ciliar care permite formarea unor imagini clare pe retina att in vederea de aprc ape cat si de la distanta
Acomodarea regreseaza ncepnd cam de la 40 am datorita rigiditii progresive a cristalinului aceasta este
prezbitia care se traduce prin pierderea claritii in vederea de aproape si poate fi corectata purtnd lentile convexe

ACONDROPLAZIE. Afeciune a dezvoltam osoase care duce la nanism

Acondroplazia este o afeciune ereditara rara care atinge un individ la 20 (KM)
ACROCIANOZA. Dereglare circulatorie trectoare responsabila de o cianoza a extremitilor corpului (urechi mini picioare)
Destul de rara acrocianoza atinge ndeosebi fetele tinere in timpul si dup pubertate
CAUZA Aceasta afeciune este cauzata de un spasm al vaselor cutanate mici (capilare si venule) provocnd o ncetinire locala a circulaiei sngelui Intr adevr acro cianoza este nsoita adesea de perturbri ale ciclului
menstrual Acrocianoza se observa cteodat in cadrul bolii lui Raynaud
SIMPTOME SI EVOLUIE Cianoza se accentueaz cu frigul si umiditatea care pot chiar provoca unele dureri uoare Ea se mai agraveaz m caz de emoie Cianoza poate depi extremitile corpului si poate atinge coapsele
si antebraele Adesea i se asociaz transpiraia si rcirea pielii Evoluia este de obicei benigna ameliorarea survemnd spontan cu timpul
TRATAMENT Tratamentul cel mai eficace consta m evitarea expunem la frig Au mai fost propuse si alte masuri pentru a lupta mpotriva atoniei acestor mici vase (vitamino-terapie fitoterapie) dar eficacitatea lor este nesigura
Nu exista vreo msura preventiva
ACRODINIE. Boala vazomotone a extremitilor obser vabila la copilul de vrsta cuprinsa intre 6 luni si 5 am
Acrodima este datorata unei intoxicata cel mai adesea medicamentoasa cu mercur Minile si picioarele sunt tumefiate rou dureroase Copilul este obosit slbete se scarpin transpira mult sufer de parestezn (senzaii de
furnicare) si de tahicardie Nu are febra Suprimarea trata mentelor in curs pe baza de mercur (substane vermifuge gamaglobulme pomezi pe baza de mercur) asigura vinde carea acrodimei
ACROKERATOZA. Dermatoza caracterizata pnntr o mgrosare a epidermei afectnd m principal palmele mini l r si tlpile picioarelor SINONIM hiperkeratoza orlokera
l 7 ta
ACROMEGALIE. Afeciune caracterizata prin modifi cari morfologice hipertrofice ale minilor picioarelor si capului asociate cu tulburri cardiace
Acromegalia este o afeciune rara care se ntlnete la aproximativ 40 de indivizi dmtr un milion m special la femeile de vrste cuprinse intre 30 si 40 am Ea se datoreaz 13

ACUPUNCTURA
unei hipersecretn de hormon de cretere (somathormon) de ctre un adenom (tumora benigna) al lobului anterior al hipofizei La un subiect tnr care mea poate creste aceasta dereglare hormonala provoac
gigantismul La adult creterea osoasa fund ncheiata aceasta dereglare hormonala antreneaz acromegalia
ACROPARESTEZIE. Senzaie de amort re de pic tura sau de furnicare la extremitile membrelor
ACROPATIE ULCEROMUTILANT. Sindrom care afecteaz extremitile membrelor (mini si mai ales picioare) caracterizat prin ulceraii nedureroase ale pielii asociate cu mutilri osoase
ACROPUSTULOZ INFANTILA. Boala benigna

prin grupuri de pustule mici ce apar pe palme si pe degetele minilor pe tlpile picioarelor si pe degetele de la picioare mai rar m alte zone ale corpului
Acropustuloza infantila afecteaz m principal si fr un motiv evident sugarii negr de sex masculin Aceasta boala este deranjanta din cauza mancanmn pe care o provoac si a recidivelor care survin fr
ncetare Boala rezista la tratamentele locale (in schimb se trateaz simptomele ei cu ajutorul antisepticelor si a dermocortico stero izilor) dar se vindeca spontan spre vrsta de 2-3 am
ACTH -> CORTICOTROFINA

ACTINOMICOZ. Boala mfectioasa provocata de actmomicete

Actinomicetele triesc m mod normal m cavitatea bucala a fiinelor umane Apariia infeciei este favorizata de o igiena dentara precara si de o stare imunodepresiva Infecia se dezvolta adesea pornind de la
un focar iniial (cane dentara) si se propaga m organism Localizrile obinuite ale actmomicozei sunt pielea oasele creierul plmnul si pleura
Evoluia este m general favorabila mulumit unei antibioterapn prelungite de mai multe luni cu penicilina O intervenie chirurgicala este necesara adesea pentru a exciza sau drena fistula
ACTINORETICULOZ. Dermatoza cronica a adul tului cauzata de o hipersensibilitate a pielii la lum na
Actinoreticuloza afecteaz ndeosebi brbaii trecui de 50 am Ea pare sa fie cauzata de asocierea unui teren alergic familial si personal cu o fotosensibilizare Leziunile foarte pruriginoase predomina pe
zonele expuse la lumina De la simple placi eczematiforme rou si descuamante ele se transforma la captul a ctorva luni sau am m papule mari care pot sa se ntind pe zonele protejate de lumina si m final
sa se ntind pe tot corpul
Singurul tratament este c irttcopuvaterapia (tratament care asociaz corticosteroizn cu radiaiile ultraviolete A) Masurile de protecie fata de lumina sunt indispensabile
ACUFENA. Percepie in general eronata a unei senzaii sonore (zumzit fluierat trit)
Acufenele constituie un fenomen frecvent Ele pot afecta o ureche sau ambele Adesea pacientul nu poate preciza partea atinsa si pare sa perceap acufena la mijlocul craniului
CAUZE Orice leziune obstructiva a urechii externe orice leziune a urechii medii sau interne este susceptibila sa antreneze acufene dopul de cerumen otita medie acuta otospongioza prezbiacuzia
(diminuarea naturala a auzului
auditiv Daca zgomotul este audibil de ctre un subiect exterior s ncron cu pulsul el poate avea c origine vasculara
TRATAMENT Tratamentul acufenelor este dificil deoarece pana m prezent nici o metoda nu a fcut dovada unei eficaciti constante
ACUMETRIE. Msurare clinica a auzului
Acumetna permite diagnosticarea cu uurina a tipului de surditate a pacientului chiar daca spre deosebire de audiometne (msurarea auzului cu ajutorul unui echipament electronic) nu este dect o apreciere
aproximativa realizata de ctre medic
ACUPUNCTURA. Ramura a medicmei tradiionale chinezeti constnd m practicarea de nepturi cu ace in puncte precise ale suprafeei corpului unui pacient cu scopul de a vindeca anumite boli sau de a
provoca un efect analgezic
ISTORIC Chinezii sunt cei care au descoperit acupunctura intre anii 4(XK) 3000 i Hr elabornd aceasta tehnica poate plecnd de la observarea remisiumlor inexplicabile la cei rnit de sgei sau ale celor
torturai cu ace ascuite Practicarea sa s a rspndit m Frana ncepnd cu deceniul al patrulea
INDICAII Aa cum m China m prezent medicina occidentala este mult practicata acupunctura s a dezvoltat si ea foarte bine m tarile occidentale cel mai adesea m completarea altor tratamente
Indicaiile ei tm de aceleai specialiti ca cele ale medicmei generale de la reumatologie la pneumologie trecnd prin ginecologie (vomele din timpul sarcinii dis mcnoreele) gastroenterc k gie
otormolaringologie (smuzite rmolanngite traheile cronice) sau unele tulburri de com portament (nervozitate trac angoase enurezis afeciuni consecutive stresului) Ea este indicata m mod particular m caz de
inflamatie de spasme si de dureri (nevralgii migrene dureri fant m ale amputailor mialgn contrac tura) m afara cazului unei leziuni rgamce importante ACUT

14
Manifestrile alergice (astm febra fnului) constituie de asemenea unui dintre domeniile de predilecie ale acu punctam In fine m taz de entorsa sau de accident muscular banal (ntindere) acupunctura
permite o uurare a durerilor pacientului
Utilizata pe scara larga m China analgezia acupunctu raia eronat denumita anestezie prin acupunctura nu este utilizata m Occident dect in obstetrica (naterea fr duren) si m stomatologie (ngrijiri
dentare) ncercrile de nlocuire a anesteziei prin acupunctura m cursul unor adevrate intervenii chirurgicale nu dau rezultate suficiente dup criteriile occidentale
PRINCIPIUL S a demonstrat ca acupunctura elibereaz m sistemul nervos central endorfme (hormoni cu efect anal gezic) Mai mult introducerea de ace stimulnd nervii periferici ar distrage atenia de la
durerea de baza
Dup medicina tradiionala chineza ki influxul vital circula m corp m lungul a 24 meridiane sau Imn de naintare m legtura unele cu altele Pe lungimea fiecrui meridian se gsesc punctele cheie Ele se
mpart in 5 categorii
punctele de tomficare al cror rol este de a stimula
0 funcie organica deficitara
punctele de dispersie al cror rol este de a calma o funcie organica ce sufer prin exces (hiperfunctie hipersecretie etc)
punctele surse care regleaz
punctele de alarma sau punctele Herault dureroase spontan atunci cnd meridianul pe care se gsesc este perturbat
punctele de trecere prin care se scurge energia vitala atunci cnd ea se afla in exces mtr un organ
Acupunctura trateaz pacientul prin inserarea acelor m aceste puncte precise (787 m total) In funcie de boala se stabilesc temperatura acului unghiul de introducere micarea de basculare sau de vibraie a
acului m momentul introducem lui rapiditatea introducem sau retragem acului precum si durata de meninere m aceasta aezare Unu specialiti m acupunctura chiar recurg la trecerea unui curent electric
pentru a stimula deblocarea meridianului
TEHNICI Bolnavul trebuie sa fie lungit pe spate sau pe burta Penetrarea acelor este puin dureroasa pe ansamblul corpului mai dezagreabila la extremiti In general nu trebuie sa se depeasc 15 pana la
20 ace pe edina de tratament Profunzimea de implantare a lor nu depete 3 sau 4 milimetri
edinele dureaz intre 15 si 30 minute Ele sunt pre scrise m general m seni de cate 5 sau 10 m ritmul de o edina pe zi sau la fiecare doua zile
Acele din wolfram sau otel inoxidabil sunt sterilizate toate sau sunt de unica ntrebuinare fund aruncate dup folosire
EFECTE NEDORITE Riscul cel mai grav al acupuncturn
1 ar constitui transmiterea infeciilor m particular SIDA si hepatita viral dac aceasta nu s ar preveni prin sterilizarea
instrumentarului dup norme stricte sau mai bine prin folosirea acelor de unica ntrebuinare Au fost descrise si cazuri de rniri acesta este unul dintre motivele de inter dictie a practicam acupuncturn de
ctre nemedici interdicie valabila m unele tari ca Frana De altfel acupunctura practicata fr discernmnt ar putea duce la pierderea beneficiilor unui tratament modern mai eficace
ACUT, -. Care survine brusc si evolueaz rapid atunci cnd se vorbete despre o boala
O evoluie subacuta este mai puin brutala o evoluie supraacuta este extrem de rapida si violenta
ADAM (mar al Iu ) Proeminenta formata de cartilagiul tiroid al lanngelui situata m partea mediana a gatului
ADAMANTINOM. Tumora recidivanta a maxilarelor m general benigna SINONIME amelobalston amelom
Localizat mai ales m regiunea molarilor si pe ramura ascendenta a maxilarului inferior adamantmomul distruge esutul osos si gingia dar nu duce la formarea de metastaze Bolnavul este cel mai bine protejat
fat de recidive prin ablatia chirurgicala a tumorii
ADAM-STOKES (sindromul lui) Accident neurologic cauzat de o diminuare brusca a ngni cerebrale
Sindromul lui Adam Stokes atinge mai ales brbaii trecui de vrsta de 50 am La originea lui se afla o ncetinire extrema a ritmului cardiac prin bradicardie sau bloc aunculoventncular rspunztoare de o
oprire cardio circulatorie
SIMPTOME S! SEMNE Caracteristica sindromului este sincopa spontana nelegata de efort Subiectul i pierde brusc contienta el este palid inert dar respira m per manenta m pofida ncetinim sau
dispariiei pulsului El redevine contient dup cteva zeci de secunde
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Confirmarea acestei dereglri de conductie este obinut prin nregistrarea Holter (nregistrare electrocardiografica timp de 24 ore) si pnn nregistrarea fasciculului lui His
(care asigur conductia influxului nervos pana in ventricule) prin sond intra cardiaca Cu scopul de a evita sincopele ale cror consecine pot fi grave bolnavii beneficiaz de implantarea unui stimulator
cardiac (pacemaker) care declaneaz contrac tnle cardiace m cazul oprim acestora
ADDISON (boala a lui) Boala rara cauzata de afec
tarea glandelor suprarenale conducnd la un deficit total
m aldosteron si m cortizon SINONIM insuficien supra renahana lent
CAUZE Cndva cauza bolii era ndeosebi tuberculoza Astzi cauza cea mai frecventa este refracia cortical (involuia corticosuprarenalelor) Aceasta care atinge ambele suprarenale poate surveni izolat m
cadrul unui 15

ADENOPATE
sindrom poliendocrm autoimun (anticorpii produi de ctre sistemul imumtar atacnd glandele suprarenale) asociind tiroidita limfoutara cronica insuficienta ovanana diabetul msulmodependent sau poate fi
legata de un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grai cu lan lung
SIMPTOMESI SEMNE Acestea se instaleaz progresiv oboseal fizic si psihica resimite mai ales seara pij,men tarea maronie a pielii la plicile de flexiume a zonelor de friciune si a mucoaselor
hipotensiune arteriala anorexie tendina la hipoghcemie si o preferina deosebita pentru sarea de buctrie
DIAGNOSTIC Se bazeaz pe absenta cretem proporiei de cortizon si de aldosteron la o ora dup injectarea de corticotrofin (ACTH) si pe creterea spontana a cantitilor de ACTH Diagnosticul implica
cercetarea anticorpilor antisuprarenahem un bilan endocrin si general si o scano grafie a regiunii suprarenahene
EVOLUIE O insuficienta suprarenala acuta poate fi declanat de o agresare mfectioasa psihica sau traumatica sau prmtr o intervenie chirurgicala si este marcata prin deshidratare tulburri digestive
(dureri abdominale voma si diaree) Ea necesita un tratament de urgenta
TRATAMENT Se prescriu un tratament de ntreinere pe cale orala pe toata durata vieii si un regim alimentar normosodat Tratamentul trebuie sa fie suplimentat temporar in caz de agresiune sau de
intervenie chirurgicala cu scopul de a preveni o insuficienta suprarenala acuta
ADENIT. Inflamatie a unui ganglion limfatic S NONIM limfademt

O ademt este cel mai adesea de origine mfectioasa ea poate fi virala (mononucleoza infectioasa) parazitara (toxo plasmoza) cauzata de un germene obinuit sau piogen (generator de puroi ademt supurat
cu apariia de adeno flegmoane) sau de bacilul lui Koch (ademt tuberculoasa) Localizrile obinuite ale ademtei sunt pe gat subsuoara plic inghinala dar unele sunt mai profunde mediastmale sau
abdominale si pot comprima organele din vecintate SIMPTOME SI EVOLUIE Cel mai adesea o ademt nu provoac nici un simptom Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febra Boala cea mai
caracteristica ademt mezentenc frecvent de ongine virala se ntlnete la copil care simuleaz o criza de apendicita TRATAMENT Tratamentul consta m administrarea de analgezice pentru a calma
durerile de antipiretice pentru a scdea febra si de antibiotice cnd infecia este de natura microbiana
ADENOFIBROM. Tumora benigna care se dezvolta pe o gland si care este constituita dmtr o proliferare a ele mentelor glandulare (adenom) si de esut conjunctiv fibros (fibrom)
Adenofibromul i are sediul de obicei la sn si uneori la ovar
ADENOFLEGMON. Supuratie a unui ganglion mfla mator
Adenoflegmonul formeaz un abces superficial sau profund circumscris sau difu? care se ntinde m vecintatea ganglionara Tratamentul consta in administrarea de anti biotice
ADENOGRAM. Examen utologic (studiul celulelor) si bacteriologic (cutarea germenilor) al ganglionilor superficiali
O adenograma este prescrisa pentru precizarea originii mfectioase hematologice sau tumorale a unei adenopatn
Adenograma se efectueaz plecnd de la prelevarea prin punctie a esutului gangh mar practicata cu ajutorul unui ac subire
ADENOIDECTOMIE. Ablatia chirurgicala a vegeta tnlor adenoide (hipertrofia amigdalelor fanngiene ale lui Luschka)
Adenoidectomia denumita m mod curent operaie de vegetaii este practicata Ia copilul care face in mod repetat otite acute sau care manifesta o importanta surditate de transmisie (din cauza unei atingeri a
urechii medii sau externe) Practicata sub anestezie generala de durata scurta adenoidectomia nu necesita spitalizare si copilul poate rencepe sa se alimenteze normal de a doua zi
ADENOM. Tumora benigna ce se dezvolta pe o glanda si care reproduce structura ei
Un adenom poate atinge majoritatea organelor (rinichi sn prostata ficat pancreas) precum si glandele endocrine si unele mucoase (colon mucoasa utenna)
DIAGNOSTIC Se bazeaz pe palpare pentru adenoamele superficiale sau pe tuseul rectal pentru adenoamele diges tive ecografia confirma prezenta lor sau dezvluie prezenta celor mai profunde Caracterul
benign al tumorii este atestat de biopsie
EVOLUIE SI TRATAMENT Uneori adenomul evolueaz spre o tumora maligna adenocarcmomul Riscul este cu att mai mare cu cat tumora este mai voluminoasa Unele adenoame multiple sunt frecvent
punctul de pornire al unui cancer mai ales pe colon
Tratamentul consta in ablatia chirurgicala (pe organe) sau endoscopica (pe mucoase)
ADENOMATOZA PLURIENDOCRINA. Formare de adenoame (tumori benigne) pe doua sau mai multe glande endocrine
Adenomatozele sunt afeciuni foarte rare a cror trans misie poate fi ereditara
ADENOPATIE. Afeciune a ganglionilor limfatici de origine inflamatone mfectioasa sau tumorala
O adenopatie se caracterizeaz prmtr o adenomegahe (cretere m volum a ganglionilor) ADERENT
16
ADERENT. Unire anormala a doua esuturi sau doua organe alturate pnntr un esut conjunctiv
Aderentele pot fi cauzate de o anomalie congenitala (aderenta preputului la gland in fimo/a) sau pot sa rezulte dmtr o rnire ori dmtr o arsura Aderentele interne afec teaz cel mai des membranele seroase care cptuesc
viscerele si cavitile toracica si abdominala Ele pot constitui dealtfel originea unor dureri (aderenta intre ovar sau trompa utenna si apendice) unei perforaii (aderenta veziculara la colon responsabila de un ileus biliar) unei
ocluzii intestinale (aderenta peritoneala din cauza unei pentonite sau a unei intervenii chirurgicale) In principal se opereaz aderentele care antreneaz o sterilitate (aderenta trompelor uterme cauzata de sechele de salpmgita)
sau o ocluzie intestinala
ADH. -> ANTIDIURETIC (hormon)
ADIE (Sindrom al lui) Afeciune neurologica ce este caracterizata pnntr o diminuare sau c dispariie a reflexelor osteotendmoase (contracia involuntara a unui muchi provocata prin lovirea tendonului sau) si prin reacii
pupilare anormale (pupila tonica)
ADIPOCIT. Celula a organismului coninnd lipide
Adipocitele sau celulele adipoase se grupeaz m lobuli si formeaz ceea ce se numete in mod obinuit grsime
ADITIV ALIMENTAR. Substana naturala sau chimica adugata alimentelor mtr un scop tiinific sau tehnic precis Reglementarea privind aditivii alimentari este foarte stricta m numeroase tari ndeosebi in Frana unde a fost
adoptata politica listei pozitive nu sunt autorizate dect produsele care figureaz pe aceasta lista explicit si pentru o utilizare precisa Aceasta concepie a fost reluata de instanele Comunitii Economice Europene ale cror
directive joaca un rol decisiv m acest d( meniu unde se confrunta concepii tiinifice argumente pasionale si interese financiare
A.D.N. -> ACID DEZOXIRIBONUCLEIC

ADOLESCENT. Perioada a evoluiei unui individ care face trecerea de la copilrie la vrsta adulta
Adolescenta ncepe la pubertate (ctre 11-13 am la fete si 13-15 am la biei) si este nsoita de importante transformri pe planurile biologic psihologic si social
TRANSFORMRILE FIZICE Adolescenta semneaz accesul la maturitatea genitala cu dezvoltarea gonadelor (glandele reproductoare ovarele si testiculele) si a carac terelor sexuale secundare (semnele exterioare ale
diferenei intre sexe) Creterea se accelereaz mai nti la fete mai trziu la biei Vocea se schimba morfologia se transforma dup sexe
La biei se nregistreaz o cretere a volumului testicular si a lungimii penisului cu apariia primelor ejaculri Masa musculara devine mai mare umerii se lesc Mai trziu ncepe sa se instaleze pilozitatea de tip masculin m
La fete uterul si ovarele cresc m volum Ciclul menstrual succede dup un interval de aproximativ 2 ani primei manifestri de formare a snului Formele se dezvolta (am solduri bazin) cu apariia pilozitii de tip feminin
TRANSFORMRILE PSIHOLOGICE Adolescenta este o perioada normala de conflicte necesara unui echilibru ulterior si a crei complexitate nu se preteaz deloc unor discursuri prea generalizatoare Totodat adolescenta
poate fi considerata ca o evoluie dinamica avnd drept finalitate autonomia identitatea si adaptarea sexuala Adolescentul simte nevoia de a evada din eul sau de a si largi interesele dincolo de cercul familial Identificam cu
prinii i se suprapune identificarea cu nsui grupul de vrsta cu eroul colectiv gaca
Aici intervine clasicul conflict al generaiilor Daca tnrul se exprima prin afirmaii sau negaii tioase fr a i pasa de contradicii nu mai puin este m cutare de dezbateri Adultul nu trebuie sa confunde aceasta dorina de a
dezbate cu provocarea In pofida aparentelor adoles centul este necrutor cu el nsui In fata corpului sau a capacitilor sale de seducie el poate trai un sentiment de nesigurana chiar de ruine
In acelai timp el este torturat de reviviscenta com plexelor infantile (oedipiene ndeosebi) Tnrul daca are nclinaii spre revolta e nelinitit de normalitate Pentru el e important sa l asiguri ca mijloacele de interpretare statis
tica att de relative sunt depite de calitatea experienei amoroase
De asemenea adultul nu trebuie sa l destabilizeze prin ironie sau jena m ce privete problemele pubertii sale (primul ciclu acneea particularitile formelor corporale) O masturbare supapa adesea culpabilizanta un ataament
homosexual trector care traduce cutarea idealizata a unui duplicat a unui confident nu trebuie blamate niciodat Datorita frnei pusa m fata eliberam sexuale de teama de SIDA de darea la o parte din structurile familiale de
incertitudinea viitorului profesional adolescentul de azi care nu mai beneficiaz de vechile sisteme de referina depinde cu att mai mult de o cooperare si de un dialog sincer cu adultul pentru a aborda astfel de probleme ca
contraceptia (50% dintre adolesceni au primul contact sexual naintea vrstei de 17 am intre 7 si 10% din intre ruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe minore) prevenirea delincventei a toxicomaniei a mbolnvim de
SIDA etc Adolescentul are nevoie de adult pentru a i vorbi de fericire de sensul vieii In acest fel elanurile inimii si spiritului att de bogate m timpul acestei vrste ingrate vor avea ansa sa nu dispar odat cu ea
TULBURRILE ADOLESCENTEI
Tulburrile fizice care trebuie depistate cu prioritate
privesc locomotia (scolioza) dintn (cam dentitia de minte) 17

AFAKIE
si pieled (acneea) De dsemened trebuie suprdveghedte funciile vizudld si duditivd Exdmenul ginecologic dtunci cnd se dovedete necesdr trebuie sd fie exphcdt cldr unei tinere fete Tulburdnle de greutdte
si de dlimentdtie pot fi legdte de un surmenaj de o hpsd de somn dar si de o infecie necunoscutd (primo mfectid tuberculoasa o parazitoza)
Tulburrile de ce mpc namenl sunt de asemenea variate dar in generdl benigne dei ele supar anturajul Cnzd de ongmdhtate juvenila trebuie sd ne ngrijoreze mai puin prin excesele ei decdt pnn
absenta ei Retragerea m sine persistenta unui comportament copilresc mai ales daca sunt nsoite de un regres la nvtura si de o dispariie a oricrei plceri ar trebui m aceeai msura sa alerteze prinii
ca si o pred zgomotodsa furie de a trai Astfel de semne preced sau nsoesc adesea o depresiune chiar o psihoz Toxicomania delincventa anorexia bulimia smuci derea constituie alte riscuri preocupante
Uscarea gurii nevoia continu de a bea o roseata conjunctivala pot trda un consum de droguri O fuga de acas nu trebuie mcioddtd nici dramatizat nici banalizata O consultare medicald specidlizdta dei
mtotdeduna de dorit nu aduce rezolvri miraculoase In toate cazurile prognoza depinde de cah tatea si soliditatea exemplelor parentale care l ajuta pe adolescent sa si restabileasc contiina propriei valon
sa se iubeasc pe sine pentru a si iubi mai bine aproapele
ADRENALIN. Hormon produs de glanda suprarenala cu rol primordial m funcionarea sistemului nervos simpatic SINONIM epmefrma
Adrenalina este fabricata de regiunea medulara (central) a glandei suprarenale Secreia sa este declansdta de ctre pdrtea zisa simpatica a sistemului nervos autonom (vegetativ) ca urmare a unui stres unei
emoii unui pericol Adrenalina este unul dintre elementele de rspuns de aprare al organismului stimularea aparatului cardiovascular (accelerarea btilor inimii hipertensiune vasoconstnctie) dilatarea
bronhiilor cu facilitarea respiraiei creterea nivelului sangvin de glucoza sursa de energie pentru celule Adrenalina acioneaz asupra celulelor inta fixandu se pe dou tipuri de receptori alfd si betd care
decldnsedZd reacia celulelor
UTILIZARE TERAPEUTICA Adrendlma fabricata pe cale sintetica ncepnd cu anul 1900 este utilizata m tera peutica mai ales m forma injectabila
AERATOR TRANSTIMPANIC. Sistem de drenaj plasat m membrana timpamca ce pune m comunicaie urechea medie si urechea externa SlNON ME diah l drm tranutmpanic y<y<
Amplasarea unui aerator transtimpamc rara la adult este frecventa la copil Ed este mdicdta in cazul unei surditi de transmisie (datorita unei afectri a urechii medii sau externe) legata m principal de o otita
seroasa sau de repetate otite medii acute Aeratorul permite ventilarea urechii medii
si eliminarea secreiilor deci recuperarea auditiva Implantared care implica o perforare a timpanului se face cu ajutorul unui microscop sub anestezie generala In mod bisnuit aeratorul este lsat pe loc o
perioada mergnd de la 6 luni la l an Prezenta sa interzice de obicei scldatul Riscul principal al aeratoarelor transtimpamce este nemchiderea perforaiei timpamce dup mdepdrtared drenului ceed ce podte
necesita o intervenie chirurgicala
AEROBILIE. Prezenta a aerului m caile biliare (canalul coledoc sau vezicula biliara)
AEROCOLIE. Distensie a colonului pnntr un coninut
gazos supraabundent
Aerocolia provoac o umflare a abdomenului resimit de ctre pacient Ea podte sd fie izolata m cazul tulburrilor funcionale intestinale sau asociata dltor fenomene pdto logice dbdommale colica hepatica
colica nefretica pentomta etc Un examen radiologie (abdomen fr pre gatire) permite sa se confirme diagnosticul Aceasta tul burare fr gravitate in sine nu reclamd un trdtament specific
AEROFAGIE. Deglutitie de der cdre podte provoca o aerogastrie
Ingestia unei anumite cantiti de aer este normala Cnd este excesiva ea este provocata de o mare nervozitate care se manifesta prin micri frecvente de deglutitie Dilatarea dnormdld a stomacului pe care
o poate provoca (aerogastria) da o senzaie de colici abdominale La sfritul mesei excedentul de aer este adesea dat afara (eructatie)
Aerofagia nu are tratament specific eficace in afara tratamentelor aplicate pentru tulburrile nervoase
AEROGASTRIE. Prezenta excesiva a aerului m stomac si care poate duce la distensia acestui organ
Aerogastria este in general consecina unei deglutitu excesive de aer dar poate de asemenea sa constituie dovada atingem unui organ apropiat In afard excepiilor aerogdstna nu reclama un tratament specific
AEROSOL. Starea m care particule foarte fine ale unui lichid unei soluii sau unui solid se gsesc dispersate mtr un gaz
Aerosolii unt utilizai m general in tratamentul bolilor respiratorii
AFAKIE. Absenta cristalinului
Afakia survine fie dup o operaie de cataracta (extra gerea chirurgicala a cristalinului) fie mult mai rar dup un traumatism ocular
Ochiul lipsit de cristalin i pierde capacitile de aco modare (care permit o vedere clara att de aproape cdt si de departe) si devine hipermetrop
Afakid este corectdta cu ochelari sau lentile si mea pnntr un cristalin artificial implantat chirurgical AFAZIE
18
AFAZIE. Tulburare sau pierdere a capacitii de expn mare si de nelegere a limbajului deprins vorbit sau scris independente de orice stare demeniala atingere senzoriala sau disfunctie a musculaturii farmgolarmgeene
Afazia este urmarea cel mai des a unui accident vas cular cerebral afectnd emisfera dominanta (stnga pentru dreptaci) dar ea poate fi consecina unei tumori unui traumatism sau unei infecii cerebrale
AFECIUNE. Modificare patolocica a organismului
Acest termen este m mod curent folosit ca un sinonim pentru termenul boala
AFONIE. Pierdere a sonoritii vocii
Afoma poate fi cauzata de o inflamatie a lann eelui
a nervilor moton ai lanngelui Exista si afonii psihice de origine isterica survemnd adesea dup un traumatism violent -> DlSFONlE
AFT. Mica ulceraie superficiala durercasa observata ce! mai des pe mucoasa bucala si uneori pe mucoasa genitala
Aftele pot fi izolate sau pot sa se integreze mtr c boala mai generala aftoza Daca originea lor este necunoscuta nu exista nici o ndoiala ca recidivele lor foarte frecvente sunt legate de faeton mfectiosi hormonali alimentari si de
surmenaj Ele se vindeca de obicei fr a necesita trata ment in vreo zece zile
SIMPTOME SI SEMNE Evolund m pusee aftele pot fi de mrime foarte mica (aftele miliare) sunt uriae (aftele necrotice ale lui Sutton) Aftele bucale sunt ulceraii rotunde sau de forma ovala pe fond glbui si nconjurate de
un halou rou inflamator Ele afecteaz gingiile marginea interna a buzelor si flcilor marginile limbii Aftele genitale rar izolate se observa in principal m boala lui Bch^et m care ele sunt asociate la numeroase afte bucale

TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul u nsta m aplicarea de antiseptice de anestezice locale si de antibiotice (tetraciclin) splaturi de gura antiseptice aport de vita mine din grupul B Masurile de prevenire clasice sunt
importante pentru aftele bucale o buna higiena bucodentara si suprimarea alimentelor care declaneaz puseele svaite rul fructele uscate sau acide (nuci alune etc ) si condi mentele -> FEBR AFTOASA
AFTOZA. Afeciune cronica ce este caracterizata prin pusee de afte bucale si/sau genitale
n aftoze puseele de afte sunt asociate cu semne extra mucoase (leziuni oculare nervoase sau vasculare febra afectare a strii generale) si recidiveaz la intervale mai mult sau mai puin apropiate
AGAMAGLOBULINEMIE. Absenta a gamaglobulme lor (imunoglobulmelor G sau IgG plasmatice care joaca rol de anticorpi) m snge
Absenta gamaglobulmelor favorizeaz apariia mfec tulor bacteriene grave si recidivante In toate cazurile tratamentul asocia/a o antibioterapie cu injectarea de gama globulme purificate
AGENEZIE. Absenta totala sau pariala a unui esut a unui organ sau a unei structuri din timpul vietn embrionare datorata unei cauze ereditare
Spre deosebire de aplazie (m care absenta organului este consecina unei opriri a dezvoltam m timpul vietn intra uterme) agenezia poate sa nsoeasc anomaliile altor organe rezultate din acelai lot de celule embrionare
DIAGNOSTIC O agcne/ie este vizibila la ecografie antenatala Dup natere alte examene confirma diagnos ticul radiografia (radiografia toracica pentru agenezia pulrmnara radiografia membrului superior pentru agenezia
cubitusului sau radiusului) scanografia sau imagena prin rezonanta magnetica (agenezia corpului etc )
Ageneznle de orice fel necesita acordarea asistentei m mediu specializat
AGEUZIE. Pierdere totala sau pariala (m acest caz se vorbete de hipogeuzie) a simului gustului
Senzaiile gustative elementare sunt srat dulce amar si acid Senzaiile gustative mai elaborate se realizeaz prin intervenia simului mirosului si a sensibilitii generale a gurii In general ageuzia este asociata unei pierderi a
AGLUTINARE. Reacie specifica de aprare a orgams mului caracterizata prin adunarea m mici grmezi a glo bulelor rou bacteriilor sau altor elemente m prezenta anticorpilor corespunztori
Acest fenomen servete m laborator la punerea in evidenta a diferitelor tipuri de antigene sau de anticorpi Hemaglutmarea testul folosit m mod curent pentru determinarea grupului sangvin cruia n aparine un individ se ba/eaza
pe acest principiu
AGLUTININ. Anticorp capabil sa produc aglutinarea elementelor (celule germeni globule rou etc ) purttoare ale antigenului mpotriva cruia el se ndreapt
Aglutminele antibactenene apar m serul subiecilor care au fost m contact cu anumite bacterii Acest contact poate sa fi fost spontan in timpul unei infecii datorata germenului
(vaccinul TAB contra febrei tifoide)
Punerea m evidenta a aglutinmelor la un nivel ridicat permite sa se aduc dovada indirecta a responsabilitii unui germene mtr o infecie Variaia acestor niveluri de agluti nine este un martor al evoluiei bolii 19

ALPTARE
AGNOZIE. Incapacitate de a recunoate obiectele independenta de vreun deficit senzorial
DIFERITELE TIPURI DE AGNOZIE Agnozia nu privete m general dect o singura funcie auzul pipitul sau vzul Astfel un obiect va putea fi recunoscut cu vzul si auzul dar nu prin pipaire
Agnozia auditiva este incapacitatea de a identifica zgomotele cunoscute sunetele muzicale si limbajul vorbit in pofida unui auz normal
Agnozia taaila este incapacitatea de a recunoate obiectele doar prin contactul acestora cu degetele
Agnozia vizuala este incapacitatea de a recunoate cu ajutorul vzului atunci cnd pacientul nu este orb formele sau semnele cunoscute obiecte imagini culori litere cifre etc Cnd pacientul este incapabil
sa identifice o fata cunoscuta sau propria sa imagine mtr o oglinda se vorbete de prosopagnozie
AGRAF. Mica lama metalica utilizata pentru suturarea plgilor
Agrafele se scot dup 6-8 zile dar cu scopul de a obine o cicatrice cat mai delicata este posibil sa fie desfcute sau ndeprtate din doua m doua din a patra zi Ele sunt adesea nlocuite prin benzi
hiperadezive sau prin fire
AGRAFIE. Incapacitate de a scrie independenta de orice tulburare motorie
AGRANULOCITOZ. Absenta m snge a granuloc, telor neutrofile (globule albe care intervin m lupta mpotriva agenilor infectiosi)
AGREGARE PLACHETARA. Fenomen consecutiv aderam plachetelor una de alta si la colagen (proteina a esutului conjunctiv) sub efectul adenozmdifosfatului pe care acestea l elibereaz
Agregarea plachetara constituie etapa prealabila coagulam sangvine atunci cnd este lezat un vas Ea poate avea si efecte nedorite atunci cnd se produce pe o placa de aterom m acest caz favorizeaz
constituirea trombusului (cheagului) care se desprinde si astupa un vas mic ce iriga creierul ceea ce constituie un accident ischemic tranzitoriu
AGRESIVITATE. Tendina de a se opune aproapelui sau de a l ataca m mod real sau nchipuit
Agresivitatea se gsete m strnsa legtura cu satis facerea necesitailor vitale stpnirea mediului si afirmarea de sine Actele agresive sunt cele care rein cel mai bine atenia datorita caracterului lor
spectacular si potenial periculos (crizele de furie) dar agresivitatea poate lua si alte forme atitudini (mimici priviri) cuvinte (ironie brfa ameninri insulte) sau halucinaii
La originea numeroaselor tulburri mintale se afla o agresivitate latenta care da natere angoasei si senUmentului de vinovie Simptom al psihopatiei agresivitatea se
ntlnete m diferite boli psihiatrice nevroze psihoze si in toxicomanii epilepsie etc
Terapeutica agresivitii se bazeaz mai nti de toate pe tratamentul cauzei sale atunci cnd aceasta este cunoscuta (alcoolism boala psihiatrica etc ) Ea trebuie de asemenea sa ncerce amenajarea condiiilor
de viata si de igiena mintala a pacientului (aciuni pedagogice viznd consolidarea prin punerea lor m valoare a atitudinilor de toleranta de nelegere) In toate cazurile chirmoterapia se dovedete eficace
tratamentul sedativ cu tranchilizante si cu neuroleptice Uneori poate fi propusa o psihoterapie
AHILE (tendonul lui) Tendon care asigura inseria muchiului tnceps sural (muchiul puternic al gambei) pe calcaneu (osul clciului)
Tendonul lui Ahile cel mai voluminos tendon din organism permite flexia plantara a gleznei Foarte rezistent acest tendon poate suporta o ncrctura de 400 kilograme
PATOLOGIE
Ruptura ubtutanat a tendonului lui Ahile urmeaz unui efort violent si provoac o rupere a esuturilor Ea survine la sportivul adult al crui tendon este fragilizat pnntr o degenerescenta a fibrelor
tendinoase Subiectul resimte o durere brutala si se prbuete absolut incapabil sa mearg sau sa alerge El nu poate sa stea m vrful picioarelor si deasupra clciului se formeaz o depresiune marcata
Imobilizarea gleznei mtr o gheata gipsata este necesara pe durata a aproximativ 2 luni Pacientul poate sa fac din nou sport dup 4-6 luni La sportivii de mare nivel sau in ca? de recidiva se poate avea m
vedere o operaie chirur gicala -> BURSITA TENDINITA TENOSINOVITA
AINS -> ANTIINFLAMATOR

AKINEZIE. Tulburare caracterizata pnntr o rrire a micrilor spontane ale corpului si o ncetinire a micrilor voluntare in pregtirea lor sau in timpul executam lor manifestri independente de vreo
leziune a caii motorii principale SINONIM acmezie
CAUZE Akmezia este unul din principalele stmptome ale bolii lui Parkmson Ea este consecina leziunilor sistemului extrapirarmdal ndeosebi a nucleilor cenuii centrali (mase de substana cenuie situate
m emisferele cerebrale)
ALPTARE. Mod de alimentare a nou nscutului si a sugarului m care laptele joaca rolul exclusiv sau principal Perioada de alptare exclusiva se ntinde m mod obinuit de la natere pana la vrsta de 2-4
luni In timpul acestei perioade necesitile copilului sunt deosebit de ridicate m apa energie (proteine glucide si lipide) in calciu si in fosfor toate aceste elemente fund prezente in lapte
Alptarea materna Aceasta este alptarea la sn

Laptele de mama este alimentul cel mai bine echilibrat pentru sugar (coninutul in grsimi elemente minerale ALPTARE
20
ohgoelemente si vitamine) Laptele n aduce sugarului anti corpii indispensabili pentru a lupta mpotriva infeciilor m special a gastroententelor De altfel alimentarea sugarului la sn creeaz un raport fizic si
afectiv privilegiat intre mama si copil
De la primele ore dup natere glanda mamara secreta un lichid glbui si vscos colostrul foarte bogat m elemente antnnfectioase Adevrata secreie lactata apare adesea mai trziu Snii devin adesea tari si
durerosi Primul supt este de o mare importanta deoarece de buna desfurare a sa va depinde buna continuare a alptatului Ideal este sa se pun nou nscutul la sn la 2 ore dup natere Bebeluul trebuie sa
prind intre buzele sale ntreaga areola a snului Dup 5 minute de supt mama l va pune la celalalt sn Supturile urmtoare sunt in general frecvente (in jur de 7 sau 8 m 24 ore) si dureaz intre 3 si 5 minute
pentru fiecare sn Este recomandat ca supturile sa fie distanate puin cate puin mai ales noaptea astfel meat sa nu i se mai dea sugarului dect 6 supturi zilnice
IGIENA MAMEI Este indicat ca mama sa se hranesca cu alimente bogate m proteine si m calciu (cel puin un litru de lapte pe zi sau echivalentul sub forma de produse lactate diverse) si sa se odihneasc
regulat Este sftuita sa bea mult cel puin 2 litri pe zi dar sa evite consumul de buturi alcoolice cafea sau ceai Tutunul poate provoca apnee (ntreruperi respiratorii trectoare) nou nscutului
naintea fiecrui supt mama trebuie sa si spele minile cu spun si sa usuce vrfurile snilor pentru a evita nscul apariiei de crpaturi sau a unei infecii O splare zilnica cu apa si spun este suficienta Un
sutien cu deschidere frontala uureaz suptul si permite sa se evite d stensia esutului conjunctiv de susinere a snului SUPRAVEGHERE La sugar ragaitul (eructatia) de la sfritul suptului este fiziologic
si poate fi nsoit de regurgi Urea unei mici cantiti de lapte Se schimba copilul care adoarme apoi m mod natural si care se manifesta adesea 3 sau 4 ore mai trziu pentru suptul urmtor
In mod obinuit sugarul are scaune de 4 sau de 5 ori pe zi cu un aspect galben auriu si grunjos Luarea m greu ae trebuie urmrita regulat In prima sptmna cntrirea se face zilnic n continuare este
suficient sa fie cntrit o data sau de doua ori pe sptmna Greutatea sugarului creste cu 2530 grame pe ?i pana la 2 luni apoi cu 20 grame pe zi pana la 6 luni
INCIDENTE SI CONTRAINDICAII La nceputul lacta tiei obturarea snilor dureroasa pentru mama poate impie dica sugarul sa sug m mod convenabil Atunci este recomandabil sa se utilizeze o pompa
trage lapte sau sa se preseze snul manual pentru a preleva excedentul de lapte Crpaturile mamelonare foarte dureroase sunt destul de frecvente Tratamentul l r nu poate fi propus dect de catie medic Ele
pot li piotejate prin utili/area unui mamei n artifi ia Deascnunei este p ihil se tra ea l ptcl pompa tiage lapte i sa i dat s i a uit n t i h h i r
Prevenirea crpaturilor consta mtr o igiena locala riguroasa si in aplicarea de creme protectoare neparfumate
Incidente mfectioase ca o limfangita (inflamatia vaselor limfatice) sau un abces al snului care provoac febra si durere mamara necesita un tratament cu antibiotice al mamei si o oprire temporara a alptam
De altfel unele boli (SIDA limfangita) pot fi transmise prin laptele matern Alptarea propriului copil sau trimiterea laptelui la un lactanum nu este permisa m aceste cazuri
In cursul alptam se ajunge cteodat sa se aib m vede re trecerea rapida la alptarea artificiala (din cauza unei insuficiente de lapte de exemplu) Atunci i se administreaz mamei bromoenptina (inhibitor al
prolactinei) Pentru a evita reactivarea secreiei lactate nu trebuie tras laptele din sn
Alptarea mixta Acest mod de alimentare alterneaz alptarea la sn cu cea cu biberonul
Cel mai adesea secreia lactata scade treptat Pentru a evita nrcare prea brutala mama poate nlocui atunci un supt cu un biberon de lapte la mijlocul zilei apoi dup 3 4 zile de adaptare se suprima un nou
supt Se va evita suprimarea a doua supturi unul dup altul si se va menine de preferina suptul de dimineaa si daca este posibil pe cel de seara
Alptarea artificiala Aceasta este alptarea cu biberonul La natere oprirea lactatiei poate fi obinut prin admi nistrarea de bromocnptina Mama trebuie sa evite consumul de prea multe lichide Ea poate
recurge m mod excepional la infasarea pieptului cu o banda Velpeau Atunci cnd mama nu alpteaz ea folosete lapte dietetic special adaptat vrstei nou nscut sau sugar confirmandu se prescripiilor
pediatrului Numrul de biberoane este fixat m funcie de greutatea iniiala a copilului Compoziia diferitelor tipuri de lapte artificial se apropie de cea a laptelui de mama Laptele pentru prima vrsta este
nlocuit la captul a 6 luni prin laptele pentru vrsta a doua mai bogat m calciu si fier Tipurile de lapte pasteurizat sau sterilizat nu trebuie sa fie avute in vedere naintea vrstei de l an
IGIENA A MATERIALULUI Un set de biberoane si tetme permite sa se aib ntotdeauna la ndemna un biberon gata sa fie nclzit Pregtirea trebuie sa respecte reguli stricte de igiena Exista doua metode
sterilizarea la cald si sterili zarea la rece Pentru sterilizarea la cald se las biberoanele si tetmele in apa adusa la fierbere 15 pana la 20 minute sau ntr o oala sub presiune (sau un sterilizator) timp de 5 pana la
10 minute Biberoanele pentru ziua respectiva pot fi preparate simultan apoi puse m frigider Pentru sterilizarea la rece biberoanele si tetmele sunt cufundate mtr o soluie antiseptica timp de aproximativ 30
minute Foarte simpla aceasta metoda necesita o clatire prelungita a biberoanelor si tetmelor nainte de utilizare Oricare ar fi metoda aleasa fiecare biberon este renclzit nainte de folosire fie la baie mane e
mtr un nclzitor de biberoane S! PRAV ECHERE Este uoara deoarece cantitatea de lapte or m ta de cop l este cun scuta de prini Totui greutatea ALCOOL ETILIC
copilului trebuie supravegheata ca si scaunele deoarece riscurile de diaree sunt mult mai mari mai ales vara
INCIDENTE Incidentele sunt consecina m principal unei pregtiri defectuoase a biberoanelor sau unui lapte prost adaptat diaree entem stagnare a greutii rrire a numa rului de urmri proasta digestie etc Pe termen lung
unele proteine coninute m laptele de vata (m particular (3-lattoglobuhna si cazema care nu exista m laptele de mama) pot produce la copil reacii alergice
ALBEA. Opacitate mai mult sau mai puin ntinsa a corneei adesea de origine cicatnceala
CAUZE Albeaa poate fi consecina unui traumatism al corneei (plaga sau arsura) sau a unei keratite mfectioase (herpes abces al corneei)
SIMPTOME Albeaa se manifesta sub forma une pete m general albe Aceasta pata antreneaz o scdere a acuitii vizuale daca ea este situata m centrul corneei pe axul vi/ual Albeaa care in principiu este stabila se ntinde m
cazuri rare prin pusee inflamatorii
TRATAMENT Tratamentul chirurgical consta m kerato plastie (grefa de cornee)
ALBINISM. Afeciune ereditara rara caracterizata pnntr o depigmentare totala sau pariala a pielii parului si perilor
Frecventa albmismului este mai importanta la subiecii cu pielea nchisa la culoare Aceasta afeciune este cauzata de un defect al metabolismului melamnei si este carac tenzat pnntr o absenta a acestui pigment care protejeaz
pielea de radiaiile solare Parul si peru albmosilor sunt albi pielea decolorata ochii lor sunt roz cu irisul translucid de culoare gri albstrui Acuitatea lor vizuala este mai puin bun dect cea medie Ei constituie subiecii
entemelor solare (insolatu) si ai atingem mai frecvente de cancere cutanate m raport cu cifra normala Ei trebuie deci sa evite radiaia solara sa poarte ochelari cu lentile colorate si sa aplice pe piele o crema solara cu mare grad
de protecie
ALBUMIN. Proteina hidrosolubila sintetizata m ficat constituind mpreuna cu globulmele principalele proteine sangvine
Albumina reprezint 55"/< din toate proteinele plasmei sangvine m care cantitile de albumina (albummemia) sunt in jur de 40 grame la litru
O hipoalbummemie (scderea cantitii de albumina din snge) poate fi cauzata de mai muli factori un deficit m aportul alimentar m proteine o dereglare a absorbiei intestinale m cursul anumitor boli digestive o anomalie a
sintezei hepatice ca m cazul cirozelor o pierdere excesiva prin scaune si mai ales prin urma (albummune) Acest ultim caz este consecina trecem m mod normal m cantitate mica a albummei dar si a altor proteine plasmatice
prin filtrul renal atunci cnd rinichiul este afectat de exemplu in cursul
unei hipertensiuni arteriale sau al unui diabet zaharat Atunci se vorbete de protemurie
Hiperalbummerruile (creterea nivelului de albumina m snge) foarte rare sunt aproape ntotdeauna urmarea unei deshidratri
ALBUMINURIE. Prezenta a unei proteine albumina m urma

Acest termen trebuie sa fie nlocuit prin cel de protemu ne (prezenta proteinelor m urma) deoarece in cursul bolilor de rinichi toate proteinele (si nu doar albumina) sunt detectate m urina

ALCALINELOR (sindrom al) -> BURNETT (sindrom al lui)

ALCALINIZANT URINAR PH ULUI URINAR (modificator al)
ALCALOID. Substana azotata de origine vegetala cu proprieti terapeutice sau toxice
Alcaloizn sunt adesea baze puternice combinate cu acizi extrase din diverse plante (belladona mac brebenoc etc ) sau obinute prin sinteza
Unu alcaloizi sunt utilizai ca antispastice digestive colmergice anticanceroase analgezice antipaludice sau antigutoase
ALCALOZ. Tulburare a echilibrului acidobazic al organismului corespunznd unei diminuri a concentraiei de acid in plasma si in lichidele mterstitiale (lichide ale sectorului extracelular cu excepia sectorului vascular m
care se scalda celulele)
ALCOOL ETILIC. Substana lichida ce cuprinde o structura chimica numita hidroxil (formata dmtr un atom de oxigen si un atom de hidrogen) intra m compoziia bautunlor alcoolizate utilizat ca antiseptic SINONIM etanul
Alcoolul aduce multa energie 30 kilojouh (7 kilocalom) pe gramul de alcool El este rapid transformabil m grsimi
EFECTE NEDORITE Aciunea alcoolului asupra siste mului nervos modifica funcionarea acestuia fr ca subiectul sa fie m mod necesar contient nlturarea mhi bitnlor psihologice conducnd adesea la comportamente
periculoase relaxarea continuata de o stare de somnolenta euforia ncrederea m sine putnd sa fie urmata de o oboseala si de o dispoziie depresiva diminuarea capacitilor de con centrare si de judecata Performantele psihice si
reflexele sunt alterate ncepnd de la o alcoolemie (concentraia de alcool m snge) de O 5 grame pe litru Un consum excesiv de alcool antreneaz starea de beie care se traduce prin voma si tulburri respiratorii complicate cu
o coma zisa etilica (alcoolism acut) si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic) In cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort) poate surveni moartea prin colaps sau asfixie

ALCOOLEMIE
22
Alcoolul mteractioneaza cu numeroase medicamente el poate diminua efectele lor (m cazul unora dintre antibiotice) sau poate s le amplifice (risc crescut de somnolenta m asocierea cu tranchilizantele
analgezicele antitusivele) UTILIZARE TERAPEUTICA Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat adic cu adugarea unei substane colorante) alcoolul etilic se utili zeaz ca
antiseptic contra bacteriilor doar pentru piele si m absenta oricrei plgi El este comercializat in grade diferite de diluare 90 70 sau 60% m volum Forma 70% m volum (70 mililitn de alcool diluai m 30
mililitn de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentraii)
ALCOOLEMIE. Coninutul m alcool etilic al sngelui Alcoolemia este indicatorul cel mai precis pentru a aprecia importanta unei mgestn de alcool Se considera ca dincolo de O 50 grame pe litru pot
aprea anomah de comportament Beia corespunde unor valon de la l la 2 grame dincolo de 3 grame poate surveni o coma Totui valorile alcoolemiei variaz m funcie de mai muli factori gradul alcoolic
cantitatea mgerata m raport cu vrsta si cu greutatea corporala a subiectului momentul mgestiei (pe nemancate sau m cursul unei mese) si natura alimentelor mgerate m acelai timp cu alcoolul sexul si
starea de sntate a subiectului
Legislaia definete o valoare a alcoolemiei de la care plecnd conducerea vehiculelor este interzisa Aceasta valoare variaz dup tara de la O 20 la O 80 grame la litru n medie 3 pahare de vin rou sau 2
pahare de butura mai alcoolizat sunt suficiente pentru a creste nivelul alcoolemiei dincolo de O 50 grame la litru
ALCOOLISM. Dependenta fata de alcool si ansamblul manifestrilor patologice care rezulta de aici S NONIM etiltim
Termenul de alcoolism desemneaz deci att conse antele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie) cat si dependenta de alcool (alcoolo dependenta)
Incidena alcoolismului creste m lume de am de zile n societile industrializate alcoolismul constituie a treia cauz de deces dup afeciunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere
Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigaii (psihanalitice genetice sociologice) se retine adesea o identificare a efectelor duntoare ale unui tata ale unei mame concomitent tiranici si
supraprotecton ceea ce ar antrena la subiect un sentiment de nesigurana o dificultate m afirmarea sa precum si o agresivitate prost stpnit
La femei alcoolismul apare adesea mtr un context de frustrare narcisista de insatisfacie familiala de divor m situaii de regres Prost tolerat din punct de vedere social alcoolismul feminin pstreaz un
caracter mai secret si
solitar Anumite nevroze m particular cele fobice constituie o cauza insuficient cunoscuta a alcoolismului feminin
SIMPTOME SI SEMNE Clasic intoxicaia alcoolica evo-luea/a m trei faze
asimptomatica cu camuflare (ascunderea sticlelor) si vinovie
cruciala cu polarizarea pe alcool scderea voinei nceputul unei atingeri organice
crt mea (dup 4 pana la 6 am) cu alterarea grava a strii generale si tulburri psihice asociate (cu asonognozie sau necunoaterea bolii sale de ctre subiect) In acest stadiu alcoolicul nu se mai poate
stpni sa bea chiar daca dorete aceasta
Simptomele alcoolismului sunt foarte variate modificri ale personalitii (gelozie stan de furie necontrolate irita bihtate) promisiuni repetate de a nceta butura schimbri in maniera de a bea (trecerea de la
bere la alcoolun tari de exemplu) dezinteresul fata de mncare neglijenta fizica tulburri de memorie etc Subiectul poate avea greuri poate voma poate tremura dimineaa poate suferi de dureri abdominale
de crampe musculare de amoriri si furnicturi Pulsul sau poate fi neregulat fata roie cu o dilatare a cap larelor mersul i devine instabil
O privare brusca de alcool a subiectului dependent poate declana un delinum tremens (tremuratun halucinaii convulsii)
PATOLOGIE Persoanele care consuma de obicei mari cantiti de alcool sunt expuse diferitelor patologii sensi bilitate crescut fata de infeciile bacteriene cancere ale orofanngelui esofagului bronhiilor boli
hepatice (ciroza hepatita alcoolica) leziuni nervoase grave (encefalopatii)
Alcoolismul antreneaz de asemenea tulburri psihice Alcoolismul cronic conduce la delinum tremens sau la forma sa atenuata delirul subacut Unele deliruri se asea mana cu paranoia pe anume teme
(gelozie persecuie) Dementa consecina finala a unor alcoolisme necesita internarea mtr o instituie
La femei alcoolismul evolueaz mai rapid dect la brbai din cauza unei fragiliti fiziologice crescute
TRATAMENT Nu poate fi ntreprins dect la cererea subiectului alcoolic dup recunoaterea excesului Dezobis nuirea este adesea uoara Ea implica un sprijin energic (eventuala spitalizare) o alimentaie
echilibrata si o chinuo terapie (tranchilizante antidepresive neuroleptice vitamine) Tehnicile care se bazeaz pe schimbarea hotrm subiec tului au recurs la disulfiram si la metromdazol
Mai delicata este ngrijirea de lunga durata mdispen sabila m caz de recidive severe sau prea frecvente Aceasta ngrijire necesita o urmrire psihologica a subiectului centrata pe conflictele sale si viitorul sau
trebuie sa fie ajutat sa si restaureze capacitile relaionale sa si regseasc autonomia etc Asociaiile fotilor butori aduc adesea un sprijin serios ALEXIE
ALCOOLIZARE. l Impregnare alcoolica cronica 2 Tehnica constnd m infiltrarea unui nerv sau a unui ganglion nervos cu alcool etilic absolut sau cu fenol pentru a suprima durerea din zona
corespunztoare sau pentru a distruge esuturile patologice
Alcoolizarea constituie de asemenea un tratament palia tiv de utilizare recenta al tumorilor maligne ale ficatului cnd sunt de mrime mica (cel mult 5 cm m diametru) alcoolul antreneaz atunci o topire a
esutului tumora! Injecia (cu 8 pana la 10 milihtn de alcool) se practica pe cale percutana sau pe ventru deschis sub control radiok gic Dac tumorile sunt numeroase sunt necesare mai multe edine de
infiltraie
ALCOTEST. Aparat destinat msurm contmutulu m alcool al aerului expirat de un subiect (Brevet)
Eulotestele rspndite m marele public permit fiecruia s si msoare propria impregnare alcoolica
ALDOSTERON. Hormon steroid secretat de glanda suprarenala jucnd un rol capital m meninerea echilibrului sodiu potasiu m organism si m reglarea tensiuni arteriale Aldosteronul este cel mai puternic
si cel mai important dintre mineralocorticosteroizi hormonii sintetizai m cortexul (partea periferica) glandei suprarenale si activi asupra substanelor minerale (sodiu potasiu de exemplu) El permite
rinichiului sa absoarb sodiul si in schimb favorizeaz eliminarea potasiului
PATOLOGIE
Hiperaldosterom\mul (hipersecretia de aldosteron) se caracterizeaz pnntr o hiperkahemie (scderea nivelului sangvin al potasiului) El se numete secundar atunci cnd secreia de aldosteron este
stimulata in mod excesiv ca rspuns al unei scderi a volumului sangvin Se numete primar m alte cazuri atunci este consecina adesea a unui adenom al lui Conn (tumora benigna a glandei suprarenale)
HipoaUloMeronnmul (hiposecretia de aldosteron) este caracterizat pnntr o pierdere de sodiu si de apa prin urma provocnd o deshidratare cronica si necesitnd un tratament hormonal substitutiv
permanent Hipoaldosteromsmul se observ mai ales in caz de distrugere a glandelor suprarenale caracteristica bolii lui Addison - ADDISON (boal a lui) CONN (sindrom al lui)
ALERGEN. Substana care antreneaz o reacie alergica la unu subieci
Pneumalergenele care ptrund pe cale respiratorie m organism sunt coninute m acarienu din praful de casa m polenuri peri scuame M pene de animale in mucegaiuri si in poluanii industriali
Trofalergenele care ptrund pe cale digestiva sunt prezente m lapte oua carne peste unele fructe si legume Unele alimente sunt de fapt pseudoalergene adic ele produc simptome care simuleaz alergia
deoarece sunt bogate in histamina substana care declaneaz efectele
aleryei (brnzeturi buturi Iermentate varza murata car nat u nserve) sau pentru ca provoac eliberarea acesteia de ctre celulele organismului (oua crustacee nuci arahide cpuni rou ciocolata peste alcool)
Alte aler^ene afecteaz omul pe alte cai foarte variate calea sangvina de exemplu ele se gsesc in medicamente
ALERGIE. Reacie anormala si specifica organismului \cnit m contact cu o substana strina (alergen) care nu antreneaz tulburri la majoritatea subiecilor
Pentru a surveni alergia este necesar ca un prim contact sa fi avut loc intre alergen si organismul subiectului (sensi bilizare)
MECANISM Rolul sistemului imumtar este de a recu noaste antigenele care se gsesc la suprafaa microorga nismclor si de a produce anticorpi (imunoglobulme) si globule albe (limlocite) sensibilizate
Acestea vor intra m contact cu aceste antigene cu scopul de a distruge micro organismele Un proces asemntor se produce m mecanismul alergici dar sistemul imumtar produce atunci anticorpi si hmfocite
sensibilizate fata de substane inofen sive alcrgenele care sunt identificate pe nedrept ca antigene periculoase
CAUZE Alergnle survin la subiecii genetic expui este un lucru frecvent ca manifestri alergice att de diferite ca astma eczema atopica rmita alergica sau urticana sa afecteze mai muli membri ai unei
familii Ali factori favorizeaz apariia reaciilor alergice mediul (prezenta unui animal) infeciile virale si factorii emoionali
DIAGNOSTIC Evocat plecnd de la antecedentele per sonale si familiale ale subiectului de la obiceiurile de viata de la semnele clinice (eczema urticane rmita astm diaree etc ) diagnosticul este susinut de
testele cutanate TRATAMENT Cel mai bun tratament consta m evitarea m msura posibilitilor a oricrui contact cu alergenul in cauza Desensibilizarea este utila pentru alergnle cu veni nun de insecte la
acanem sau la unele polenuri admi nistrand sub o supraveghere medicala stricta unele doze mici si progresiv cresctoare de alergen se favorizeaz formarea anticorpilor care vor bloca m consecina reaciile
alergice Acest tratament reuete m aproximativ 2 cazuri din 3 dar trebuie sa fie urmat timp de 3 am cel puin Tratamentul poate provoca efecte nedorite (mancarimi edeme erupii) rar unele serioase (astm
soc anafilactic) Antihistammicele uureaz simptomele (mancanmile dato rate unei nepturi de insecte de exemplu) -TOXIOERMIE
ALERGOLOGIE. tiina care studiaz manifestrile patologice (alergii) care survin atunci cnd organismul este expus la anumite substane sensibilizante (alergene)
ALEXIE. Incapacitatea de a nelege semnele scrise sau tiprite S NONIM cecitate verbala ALFABLOCANT

24
ALFABLOCANT. Substana capabila sa se opun unor efecte ale adrenalmei SINONIM alfaadrenolitic
Medicamentele alfablocante sunt utilizate contra hipertensiunii arteriale fund administrate pe cale orala (sau injectabile m caz de urgenta) Ele sunt contraindicate la copilul sub 12 ani si pot fi responsabile de o scdere exagerata
a tensiunii arteriale de tulburri neurosenzonale (ameeli zumzete in urechi) de tulburan digestive de o reacie alergica sau de o slbiciune cardiaca
ALFASTIMULANT. Substana capabila sa reproduc unele efecte ale adrenalmei SINONIME alfaadrener^ic alfasimpatomimetic
ALGIE. Durere localizata regionala sau viscerala indiferent de cauza ei
ALGIE FACIAL. Durere a fetei
Se disting doua tipuri principale ale algiei faciale
Algia vasculara a feei cauzata de o anomalie m funcionarea vaselor se manifesta pnntr o durere intensa care afecteaz jumtatea fetei cel mai adesea in spatele ochiului nsoit de o roseata cutanata de o lacnmare si de o
scurgere nazala pe aceeai parte Evoluia se face in crize de 30 minute pana la cteva ore pe durata unei perioade care poate ajunge de la 15 zile la mai multe luni
Nevralgia de trigemen cauzata uneori de o boala neuro logic (scleroza m placi) dar cel mai adesea fr cauza cunoscut se manifest pnntr o durere deosebit de intensa cu durata de l sau 2 minute localizata de o singura parte
a fetei Ea este declanata prin excitarea unei zone cutanate numita zona trgaci Crizele dureaz cteva zile chiar cteva sptmni
TRATAMENT Tratamentul algnlor faciale cuprinde ndeosebi utilizarea analgezicelor obinuite (paracetamol) sau a antidepresivelor (amitnptilina) In cazul nevralgiei de trigemen daca aceste analgezice se dovedesc
insuficiente se prescriu betablocante (propranolol) sau antiepileptice (carmabazepina) In caz de eec poate fi efectuata o inter ventie chirurgicala asupra nervului trigemen
STROFIE. Sindrom dureros al unei mami unui picior chiar al unui membru ntreg cu tulburri vasomotoni si trofice si demmeralizare osoasa pronunata
Algodistrofia rezulta probabil dmtr o perturbare de funcionare a nervilor simpatici ai unui membru Instalan du se m urma unui traumatism (fractura entorsa) a unei intervenii chirurgicale sau fr cauza aparenta algodistrofia
atinge cel mai des membrele inferioare dar poate atinge membrul superior (sindromul umr mana dup un infarct miocardic de exemplu)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Apare progresiv o nepu int dureroasa a minii piciorului chiar a ntregului membru Se observa atunci o demmeralizare osoasa pro nuntat si ntinsa asociata m primul moment cu o umflare
a esuturilor moi nsoita de nclzire locala apoi in a doua faza cu o rcire si o retractie a acestora la originea unei rigiditi a articulaiei
Diagnosticul clinic se bazeaz pe caracterul extrem de deosebit al durerilor si pe tulburrile trofice Atingerile osoase pot fi puse precoce m evidenta mulumit scmti grafiei apoi diferitelor procedee de imagene (absorbtio metne
bifotomca scanografie)
TRATAMENT SI PROGNOZA Tratamentul comporta nainte de toate punerea in repaus a segmentului de membru atins utilizarea unui baston sau a unei crje este cel mai sigur mijloc de a suprima durerile provocate de o algo
distrofic a genunchiului sau piciorului Simptomele nceteaz foarte des m mod spontan la captul a 6 pana la 18 luni Dar calcitonma vasodilatatoarele si anesteziile locoregionale prin blocaj nervos simpatic sunt utilizate
frecvent pentru a grbi vindecarea O reeducare poate ajuta sa se lupte mpotriva anchilozei
Un oarecare grad de rigiditate poate persista ca sechela definitiva chiar atunci cnd algodistrofia atinge mana retractule fixeaz degetele m forma unei gheare ireductibile

ALIMENT. Substana consumata m stare naturala sau dup gatire susceptibila sa furnizeze materiale de cretere sa repare uzura esuturilor sa susin necesitile energetice si sa formeze substanele de rezerva ale organismului
Toate alimentele sunt formate dmtr un mic numr de elemente simple printre care se disting proteinele glucidele lipidele apa srurile minerale si fibrele CONSTITUENII ALIMENTELOR
Proteinele sunt elementele celulei vii Alimentaia este cea care furnizeaz organismelor proteine Proteinele de origine animala rezulta din carne peste oua lapte si derivatele lui (iaurt brnzeturi) Valoarea lor nutritiva este
mare deoarece coeficientul lor de absorbie digestiv este ridicat si pentru ca sunt bogate m ammoacizi eseniali Proteinele de origine vegetala (cereale legume uscate) au un coeficient de absorbie mai mic si sunt lipsite de unu
ammoacizi eseniali
Glucidele sau hidratn de carbon sunt substane energetice rapid utilizabile de ctre organism Dup trecerea prin traiectul digestiv ele pot fi utilizate direct pot fi depozitate m ficat sub forma de glicogen sau transformate m
lipide m esutul adipos
Lipidele sau grsimile utilizabile imediat sau depozitate m esutul adipos sunt cea mai buna sursa de energie Ele reprezint aproximativ 13% din greutatea corporal la brbai 20% la femei
Apa permite transportul elementelor nutritive spre celul Ea reprezint intre 60 si 70% din greutatea corpului uman
Srurile minerale (potasiu calciu magneziu etc ) se gsesc suspendate m apa Calciul este necesar unei stan bune a oaselor si dinilor Pentru metabolismul celular sunt necesare doze infime de zinc si magneziu Clorura de
sodiu (sarea de masa) menine echilibrul fluidelor corporale ALIMENTAIE PARENTERAL

Excesul de tlorura de sodiu poate favoriza o hipertensiune arteriala

Fibrele sunt formate m mare parte din glucide nedige rabile
Alimentaia trebuie sa acopere necesitile nutriionale Pentru a fi echilibrata ea trebuie sa fac apel la mai multe tipuri de alimente care se completeaz
CLASIFICAREA ALIMENTELOR In mod obinuit ah mentele se claseaz m sase grupe innd cont de carac tensticile lor nutriionale grupa I (lapte si produse lactate) grupa II (carne peste oua) grupa III
(alimente grase unt margarina smntn uleiuri) grupa IV (cereale si derivatele lor cartofi legume uscate) grupa V (fructe si legume) grupa VI (zahr si produse zaharoase)
Alimentele din grupat l aduc proteine animale Aportul lor m lipide si in glucide este variabil Ele sunt foarte bogate m calciu m vitamine (A B2 B12) dar conin puin fier si practic deloc vitamina C
Alimentele grupei H au un coninut ridicat m proteine Ele aduc fier si vitamine B chiar vitamina A m unele cazuri
Alimentele grupei III nu reprezint dect fraciunea vizibil a aportului de lipide n fapt exista grsimi mvizi bile coninute m alimentele animale Ele sunt bogate in lipide vitamina A (unt smntn) si E
(margarina anu mite uleiuri)
Alimentele grupei IV sunt alimente energetice bogate in glucide coninnd de la 10% (cereale) la mai mult de 20% (legume uscate) proteine Doar cartoful conine numai 2% proteine Aceste alimente
conin fibre si vitamine ale grupelor B si D
Alimentele grupei V sunt bogate m ap m sruri minerale in vitamine cu un coninut m glucide variind de la 5 la 20% Prin celuloza pe care o conin ele formeaz un element de balast facilitnd
funcionarea intestinului Ele sunt aproape ntotdeauna lipsite de lipide Gatirea lor permite creterea digestibilitatn fructelor si legumelor dar prelungita gti rea alimentelor poate avea efecte nefaste
provocnd distrugerea vitaminelor C si B9 si dispariia unei pri a srurilor minerale
Alimentele grupei VI (zahr miere dulceaa ciocolata produse de cofetrie siropuri sucun de fructe zaharate etc ) furnizeaz glucidele rapid utilizabile de ctre organism -* NUTRIMENT NUTRIIE
DEGRESAT. Aliment cu valoare calorica
redus
Alimentele degresate sunt produse al cror coninut m glucide si/sau m lipide a fost redus m modalitatea de a propune consumatorului alimente de mai mica valoare energetic si de a evita astfel o eventuala
luare m greutate Dac pe termen scurt consumul anumitor alimente pare s limiteze sau s evite creterea m greutate efectul lor pe termen lung este prost cunoscut si face actualmente obiectul al numeroase
studii
ALIMENTAIE. Aciune de a se alimenta
Prin extensie acest termen acoper toate procesele care duc Ia ingerarea de alimente precum si ansamblul relaiilor intre subiect si alimente Alimentaia difer de nutriie care privete ansamblul fenomenelor
biologice de asimilare si de degradare a alimentelor care se ndeplinesc mtr un orga msm permitandu i astfel creterea meninerea si functio narea sa
TULBURRI DE ALIMENTAIE Comportamentul alimentar mobilizeaz ncrcaturi afective complexe si depinde m parte de primele raporturi cu mama El constituie un adevrat limbaj si participa la
schimburile si legaturile din interiorul unui acelai sistem cultural
Tulburrile de alimentaie pot avea o cauza organica (tulburri de metabolism anomalie digestiva congenital etc ) sau sa rezulte dmtr un stres sau dmtr un conflict de asemenea poate acopen un tablou mai
grav Anorexia poate astfel sa fie indiciul unei depresiuni al unei stan nevrotice chiar al unei psihoze El se potrivete chiar pentru buhmie si unele toane gusturi si aversiuni excesiv de selective pica (nevoia
imperioasa de a manca substane necomestibile ca deeuri crbune pmnt) sau chiar coprofagia (consumul propriilor matern fecale)
Ca regula generala medicamentele nu trebuie vreodat sa fac concurenta unei alimentaii echilibrate Regimurile excesive anorexigenele (substane care provoac o dinu nuare a poftei de mncare) de
asemenea laxativele si automedicatia constituie riscuri pentru sntate -> NUTRI
MENT NUTRTIE

ALIMENTAIE ENTERALA. Alimentaie pe cale digestiva SlNON M ,avaj

Alimentaia sau nutriia enterala este utila bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile insuficiente
funcional
TEHNICA Alimentaia enterala este realizata cu ajutorul unei sonde m general nazogastnca (introdusa prin nas pana m stomac) dar care poate fi introdusa si prin gastrostomie sau jejunostorme (prmtr o
deschidere practicata in fannge stomac sau jejun) Administrarea de nutrimente continua sau discontinua este controlata prmtr o pompa cu debit reglabil fixa sau portativa eventual dotata cu un dispozitiv de
agitare si de rcire (nutnpompa) -> NUTRIMENT
ALIMENTAIE PARENTERAL. Alimentaie pe
cale intravenoasa
AlimentaUa sau nutnUa parenterala este utila bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile insuficiente sau ineficace pe cale orala sau enterala (pe cale digestiva) Eficacitatea sa este dovedita sau
sugerata m gastroentero logie m reanimare si m chirurgia grea ALOPECIE
26
TEHNICA Se introduce un tateter fie mtr o vena periferica (antebra) pentru aporturile moderate si/sau de scurta durata fie mtr o vena profund (subclavia sau jugulara interna) pentru aporturile prelungite si sau importante
Soluiile nutritive condiionate m flacoane sau m pungi (acestea din urma limitnd riscul mfectios si permind alimentarea parenterala la domiciliu) sunt administrate cu ajutorul pompelor de perfuzie continua cu debit precis si
reglabil dotate cu dispozitive de sigurana -* NuTR MENT
ALOPECIE. Cdere totala sau pariala a parului sau
perilor datorata vrstei unor faeton genetici sau constituind
urmarea unei afeciuni locale sau generale S NONIM pul a
Alopecia se poate ntlni att la brbai cat si la femei

Alopecille necicatriceale In alopetulc neucatnceale

creterea parului este inhibat fr a exista vreo leziune a
pielii capului In funcie de cauza lor aceste alopecu pot
fi reversibile Dup cat este de extinsa cderea parului se
disting alopecnle localizate de alopecnle difuze
f Alopecille neLicalnceale localizate sunt reprezentate m
principal prin pelada si chelbe
m Alopecille necitalriteale difu e au cauze foarte diferite
Alopecia seboreica numita si alopecie androgeno genetica sau calvina comuna este consecina unui exces de androgem (hormoni masculini) Este cea mai frecventa dintre alopecu Ea ncepe la nivelul tmplelor si cununei unde
prul este mai subire si este nlocuit m mod progres v de ctre puf Acest tip de alopecie privete in mod obinuit brbaii dar poate atinge si femeile m momentul menopauzei sau ca urmare a tratamentului unui fibrom cu
androgem
Alopecnle necicatriceale difu/e pot de asemenea sa fie urmarea unui soc nervos sau a unui stres (avort soc psiho logic afectiv sau profesional surmenaj intervenie chirurgicala natere) Numeroase medicamente (anticoagu
lante anticonvulsivante antitiroidiene betablocante hipo colesterolemiante retinoide anticanceroase) sunt adesea responsabile de o cdere difuza a parului Maladiile mfec tioase cu febr mare (gripa hipertermica infecia bronsica
scarlatma) tulburrile endocrine (diabet hipotiroidie hipertiroidie) si bolile metabolice (anemie carena de fier regimul de slbire) pot antrena o alopecie trectoare
n sfrit agresiunile mecanice sunt responsabile de alopecie perierea violenta vopsirea parului permanentele splrile prea frecvente sau tricotilomama (ticul care consta in smulgerea unor smocuri de par care se observa mai
ales la copii) Totui se ntmpla ca uneori sa nu fie depistata nici o cauza
TRATAMENT Tratamentul alopeciei necicatriceale este cel al afeciunii de origine (diabet anemie stres etc ) A fost propus prevenirea cderii parului m urma unei chimio terapii anticanceroase cu casca sau refrigerare locala
din nefericire aceste rezultate rmn adesea deceptionante Femeile afectate de alopecie seboreica pot urma o cura
hormonala pe baza de estroprogestative sau antiandrogem In toate cazurile trebuie respectata igiena pielii capului splarea blnda cu ampon o data sau de doua ori pe sptmna suprimarea sau distanarea manipulrilor chi
mice sau mecanice agresive (permanente vopsiri) Tratamentele generale bazate pe vitaminele din grupul B pot ajuta Eficacitatea mmoxidilului ntrebuinat local sub forma de soluii (doua aplicaii pe zi timp de 6 luni) este
temporar satisfctoare La ncetarea tratamentului prul cade din ne u dar tratamentul poate fi reluat Grefele de par constituie singurul tratament eficace al alopeciei seboreice
Alopecnle cicatriceale Alopecnle ucatnceale sunt caracterizate pnntr o distrugere definitiva a foliculilor pilosi adesea de origine inflamatone Pielea capului este atunci neteda si lucioasa Aceste alopecu pot fi fie congenitale
(aplazia pielii capului keratoza pilara decalvanta si atrofi anta etc ) fie dobndite si atunci m urma anumitor boli mfectioase (favus sifilis) autoimune (lupus entematos scleroderm e sarcoidoza) sau metabolice (amiloza) unor
dermatoze bicate sau unor cancere (epiteliom bazo celular) Unele rniri (arsura radiodermie) pot de aseme nea sa provoace o alopecie utatnceala * CALVIJIE CHELBE PELADA
ALPERS (boala a lui) Boala care se manifesta la copil dup o perioada de dezvoltare normala pnntr o degeneres centa a substanei cenuii a creierului si creierului mic (cortexul si nucleu cenuii)
ALPORT (sindrom al lui) Sindrom care asociaz o boala renala (nefropatie ereditara) o atingere auditiva si uneori leziuni oculare
Nu exista nici un tratament specific al sindromului lui Alport daca e vorba de surditate sau de nefropatia m sine Aceasta nefropatie evolueaz in general spre o insuficienta renala cronica tratata prin hemodializa (purificarea
sngelui prin filtrare pnntr o membrana semipermeabila)
ALUMINIU. Substana care intra m compoziia pansamentelor si antiacidelor digestive
Aluminiul medicamentos se prezint sub forma de fosfat sau hidroxid eventual asociat cu alte produse ca magneziul Proprietile sale antiacide l fac sa fie prescris pentru tratamentul de completare al durerilor de stomac si de
esofag Efectele sale nedorite sunt o constipatie si o dinu nuare a absorbiei digestive a fosforului alimentar sau a anumitor medicamente
ALUMINOZ. Boala respiratorie provocata de inhalarea si fixarea m plmn a pulberilor de aluminiu metalic (bauxita)

ALUNI - LENTIGO ALZHEIMER

ALVEOL DENTAR. Cavitate a oaselor maxilare m care este fixat un dinte
ALVEOL PULMONAR. Cavitate naturala prezenta
in esutul lobulului pulmonar
Elemente terminale ale ramificaiilor bronsice alveolele pulmonare constituie sediul schimburilor gazoase ale plmnului Astfel in alveola aerul da o parte din oxigenul su pentru a transforma sngele venos rou nchis m snge arterial rou aprins
Aerul coninut m alveola se mbogete atunci m gaz carbonic (C0 2) evacuat prin expiraie
ALVEOLIT DENTAR. Infecie a alveolei dentare SINONIM perwMta alveolodenlara
ALVEOLIT PULMONAR. Inflamatie a alveolelor
pulmonare
CAUZE Dup cauza lor se disting mai multe tipuri de alveolita pulmonara O alveohta de oriyne mfectioasa cazul cel mai frecvent este numita pneumopatie bactenan Unele alergene respiratorii (dejecii de pasri mucegaiuri de fn etc ) sunt
responsabile de o alveohta numit pneumopatie de hipersensibilitate numita de ase menea si boala cresctorilor de pasri Alveolita fibrozanta este o boala de cauza necunoscuta probabil autoimuna cu intervenia posibila a factorilor genetici Alveolita
rdica inflamatie cauzata de expunerea la radiaii este o compli caie rara a radioterapiei cancerelor de plmn sau de sn
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Alveolita antreneaz cel mai des tulburan respiratorii (gafaiala la efort si tuse uscata) Clime alveolita se traduce prin raluri localizate la auscultare i pnntr o reducere a capacitii respiratorii In caz de alveohta alergica
suprimarea alergenului rspunztor de boal este indispensabila si poate antrena ea singura vindecarea
ALZHEIMER (boal a lui) Afeciune neurologica cro nic cu evoluie progresiva caracterizata pnntr o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare demeniala Boala lui Alzheimer se traduce pnntr o degenerescenta nervoas cu evoluie
inevitabila cauzata de o diminuare a numrului de neuroni cu atrofie cerebrala si prezenta plcilor senile
ISTORIC n 1906 neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterrile anatomice observate m creierul unei paciente de 51 am atinsa de dementa halucinaii si tulburri de orientare De atunci s a definit boala lui Alzheimer ca o dement presemla
(putnd aprea nainte de 65 am) Comunitatea tiinifica reunete astzi sub denumirea de .dement de tip Alzheimer boala lui Alzheimer strici sensu si dementele senile
FRECVENTA Boala lui Alzheimer este cea mai obinuita dintre demente Frecventa sa globala dup 65 am variaz ntre l si 5 8% Ea creste cu vrsta atingnd 1(1% dup
85 de am Aceasta boala risca sa devin odat cu creterea continua a speranei de viata o adevrata problema sociala In pofida eforturilor ntreprinse pentru a mari numrul centrelor de primire acestea sunt insuficiente ca numr pentru a gzdui
persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ngrijite de ctre cei apropiai
CAUZE Acestea rmn necunoscute Au fost formulate numeroase teorii dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfctoare sau complet verificata
Ip( teza neurochimic se bazeaz pe o diminuare a nivelurilor unei enzime colin acetil transferaza m diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp) Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitii de acetilcolma un neurotransmitator (substana
chimica asigurnd transmiterea influxului nervos) dar nu explica degenerescenta nervoasa
Ipr tem genetica se bazeaz pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii Ia 15% dintre subiecii atini In aceste familii se constat de asemenea o cretere a probabilitii de natere a unui copil cu tnsomie 21
(mongohsm) fr ca sa se poat deter mina raiunile unei astfel de asocieri

 Ipoteza virala este strnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt Jakob o boala cerebrala rara care atinge persoanele vrstnice Totui daca exista un agent infectios rspunztor de boala lui Alzheimer el ar avea nevoie de un anume context genetic
imumtar sau toxic pentru a se manifesta
Ipoteza imunt l< gicd se bazeaz pe diminuarea globala a numrului de hmfocite circulante si pe prezenta crescut a autoanticorpilor Totui aceste perturbri sunt frecvente cu naintarea in vrsta in afara oricrei demente
Ipdeza \ciMulara s; metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral a oxigenam sngelui si de capacitatea sa de a capta glucoza Totui aceste deficite pot fi consecine si nu cauza deterioram cerebrale
Ipt teza toxic se bazeaz pe creterea nivelurilor de
ntlnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa
Ipiteza radicalilor hben se sprijin pe faptul ca mbtrnirea este consecina m parte efectelor distructive ale acestora Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetri
SIMPTOME SI SEMNE nceputul bolii este m general discret marcat prin simptome banale Expresia lor variaz mult de la o persoana la alta Importanta lor se agraveaz m general cu timpul
Tulburrile de memorie constituie primul simptom al bolii Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai muli am Bolnavul nu mai reuete sa si aminteasc numele unei persoane sau al unui loc dei n sunt bine cunoscute Se pot constata de
asemenea tulburri de orientare m timp si m spaiu Abia mai trziu tulburrile de memorie afecteaz faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vieii sale) cunotinele dobndite m anii de scoal sau ai vietn profesionale si
bagajul cultural AMALGAM DENTAR

Tulburrile de comportament sunt si ele relativ precoce dar pot s nu fie remarcate dect trziu O indiferenta o reducere a activitii sunt constatate adesea ele reprezint o reacie a bolnavului Ia tulburrile sale de memorie dar
atest adesea si un sindrom depresiv Tulburri de caracter (mtabihtate idei de persecuie) pot de asemenea sa apar
Tulburrile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la nceput bolnavul i caut cuvintele utilizeaz frecvent penfraze si cuvintele valabile m orice mprejurare Mai trziu afazia este nendoielnica discursul este puin
informativ sau incoerent apar inversiuni de silabe sau de cuvinte Se instaleaz tulburri severe de nelegere a limbajului
Tulburrile de comportament motor se manifesta prmtr o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (s se mbrace sa tina o furculia) atunci cnd nu este afectat de vreo paralizie
Tulburrile de recunoatere a fetelor nu mai permit pacientului sa i recunoasc pe cei apropiai chiar sa se recunoasc pe sine mtr o og/mda
Uneori boala debuteaz prmtr o stare confuzionala spontana sau declanata de luarea unor medicamente (anticolmergice m particular) o boala sau un soc afectiv (dispariia cuiva apropiat schimbarea domiciliului etc )
EVOLUIE Evoluia bolii lui Alzheimer este treptata In faza cea mai avansata bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat m toate actele vieii sale cotidiene ca mersul sculatul mncatul sau efectuarea toaletei
Adesea este inevitabila o incontinenta totala TRATAMENT Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer dar pot fi avute m vedere ntotdeauna ngrijiri paleative care sa diminueze simpto mele Unele
antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispoziia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor tnciclice din cauza proprietilor lor anticolinergice De o maniera
generala trebuie sa fie exclus orice medicament anticolmergic De fapt esena tratamentului se bazeaz prin luarea in responsabilitate a bolnavului de ctre cei apropiat mtr o prima etapa daca este posibil sau de ctre un ajutor la
domiciliu In toate cazurile autonomia pacientului si meninerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil Spitalizarea trebuie avuta m vedere doar m ultima faza a bolii Numeroase studii se afla m curs
pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice viznd m particular sa remedieze dei doar superficial carena m acetilcolma intre care tacnna (admisa recent in SUA si m Frana) care m doze moderate a permis m unele
cazuri s se atenueze simptomele bolii
AMALGAM DENTAR. Material utilizat pentru obtu rrea cavitilor aflate pe premolan si pe molani cariai Adaptarea sa festa la pereii dentari si bunele sale pro pnetati mecanice l fac cu totul indicat pentru restaurarea
dinilor posteriori supui la presiuni mn Apariia amal
gamelor cu mare coninut de cupru a permis sa se ntrzie coroziunea materialului si sa se amelioreze comportarea sa
AMBLIOPIE. Pierdere pariala sau relativa a acuitii vizuale (cea care permite formarea pe retina a unei imagini clare desluite bine focalizate)
Se disting ambliopnle organice urmare a unei leziuni a globului ocular (traumatism intoxicaie sau infecie) sau a cailor optice cerebrale si ambliopnle funcionale con secmta a unei dereglri a vedem bmoculare fr leziune
organica In folosirea obinuita termenul de ambliopie acoper ambliopnle funcionale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ambliopia funcionala poate fi reversibila daca este diagnosticata si tratata naintea vrstei de 6 sau 7 am nainte ca reflexul bmocular (echi librul vizual intre cei doi ochi) sa se fi stabilit
Depistrile precoce permit detectarea ambliopulor funcionale nc din frageda copilrie
In afara tratamentului adecvat al unei cataracte sau al unui ptozis tratamentul ambliopiei consta mtr o prima etapa in corectarea ametropulor existente apoi m corec tarea ochiului ambliop Tehnica cea mai utilizata consta m
obturarea ochiului neatins timp de cteva ore pe zi cu scopul de a stimula acuitatea vizuala a ochiului ambliop Aceasta ocluzare trebuie totui supravegheata deoarece la rndul lui ochiul normal poate deveni ambliop pe msura
ce acuitatea vizuala a celuilalt ochi se restabilete In caz de strabism se practica adesea o intervenie chirurgicala asupra muchilor pentru a repune ochiul deviat pe axa buna
AMBULATOR. Se spune despre un act chirurgical despre un tratament etc care permite mersul si ansamblul activitilor care sunt legate de acesta
AMENOREE. Absenta a fluxului menstrual
Amenoreea primara nseamn absenta apariiei fluxului menstrual la vrsta obinuita a pubertii (m general spre vrsta de 13 ani) Amenoreea secundara nseamn dispariia fluxului menstrual timp de cel puin trei luni la o
femeie care anterior a avut ciclu (a se face deosebirea de spamo menoree adic de raritatea si spaierea excesiva a men struatulor)
Amenoreea primara Foarte adesea este vorba de o simpla ntrziere pubertara Mai rar cauzele pot sa fie o malformaie congenitala o insuficienta ovanana primitiva (sindromul lui Turner) sau o boala hipotalamohipofizara
(adenom hipofizar) Diagnosticul ginecologic se bazeaz pe existenta sau absenta caracterelor sexuale secundare examinarea organelor genitale si msurarea gonadotrofi nelor hipofizare (FSH LH)
Amenoreea secundara In fata unei amenoree secun dare se evoca mai nti o sarcina (amenoree gravidica) dar si absenta ciclului dup ncetarea unei contraceptn AMIBIAZ
hormonale care se poate prelungi cteva luni Data nu e nevoie de mai mult diagnosticul este orientat prin elemente clinice variaii ponderale bufeun de cldura galattoree semne de hiperandrogeme (pilozitate acnee) cefalee
tulburri de vedere si alte semne evocnd o boala endocrina Un test cu progestative (hormoni care provoac venirea ciclului dup 10 zile de tratament) permite sa se aprecieze secreia de estrogem Dozarea prolactmei servete
la diagnosticarea cauzelor hiperprolactermei Cnd acest prim bilan este negativ msurarea nivelului de gonadotrofine permite s se disting doua cauze insuficientele ovanene si disfunctule hipotalamohipofizare In sfrit
amenoreea este permanenta dup menopauza sau dup histerectomie
TRATAMENTUL AMENOREEI In majoritatea cazurilor de amenoree descoperirea cauzelor permite instituirea unui tratament de tip chirurgical sau hormonal -> ESTROGEN GONADOTROFIN TURNER (sindrom al lui)
AMETROPIE. Anomalie a refraciei oculare perturbnd claritatea imaginii de pe retina (miopatie hipermetropie astigmatism)
AMEEAL. Tulburare caractenzata pnntr o alterare a simurilor putnd evolua spre o pierdere a stm de con stient
O ameeala este tel mai adesea benigna Ea poate fi consecina unei hipotensium ortostatice (scdere momentana a presiunii arteriale atunci cnd se trece rapid din poziie culcat sau aezata la poziia in picioare) unei
indispoziii vagale (ncetinirea frecventei cardiace si cderea presiunii arteriale) unei hipoglicermi (scderea concentraiei de zahr n snge) unui vertij paroxistic benign fcnd sa fie cutata o origine otorinolanngologita unei
emoii puternite unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale antrennd o ameeala atunci tand capul se apleac pe spate prin comprimarea unei artere aceasta la rndul ei adesea fund ateromatoasa)
Ameeala poate avea si alte cauze mai rare dar mai serioase o tulburare a ritmului sau a conduttiei cardiace un accident ischemic trector (obstrucia pariala sau inter mitent a circulaiei cerebrale) un hematom mtracerebral
mai ales dup un traumatism sau o tumora cerebrala
Ameelile cele mai benigne dispar m stare de repaus Persistenta lor evoluia tulburrilor spre vertije indica o agravare si constituie o invitaie la un consult meditai

AMFETAMINIC. ANOREXIGEN
AMIANT. Mineral compus din silicat de calciu si silitat de magneziu
Proprietile izolante ale amiantului termice si fonice explic utilizarea sa frecventa m industrie Inhalarea intensa i prelungit a pulberilor de amiant sau de ashest (numele dat fibrelor uor colorate verzui sau cenuii datorita
prezentei impuritilor spre deosebire de termenul amiant care desemneaz fibrele albe si strlucitoare) este rspunztoare de asbestoza una dintre cele mai importante boli profesionale pulmonare Ea mai poate duce la apariia
plailor de mgrosare a pleurei (membrana tare cptuete toracele si nvelete plmnii) la calcifican ale diafragmei la efuziune pleurala la un mezoepiteliom (tumora a pleurei) chiar la un cancer bronsic
AMIBIAZ. Boala parazitara cauzata de infestarea tu amiba Entamoeba hittolytii.a
Amibele sunt protozoare din tlasa nzopode constituite dmtr o singura celula mobila care se poate nconjura de un nveli subire si sa formeze astfel o sfera de civa microni sau zeti de mitrom m diametru trustul arrubian
Ateasta boala privete mai ales regiunile tropicale cele mai srace lipsite de canalizare de latrine de apa pota bila si unde folosirea dejeciilor umane ca ngrmnt este o practica obinuita Ea survine mai ales la cltori m
timpul ederii m / sau al ntoarcem din tarile tropicale care nu pot urmri regulile de igiena alimentara CONTAMINAREA Boala se contracteaz prin mgestia de chisturi amibiene care contamineaz apa fructele sau legumele
Amiba atinge intestinul gros si se instaleaz aici (cel mai adesea m colon) mai nti la suprafaa mucoasei purttor sntos subiectul nu prezint atunci nici un simptom totui materiile lui fecale conin chisturi mfet tioase
susceptibile sa contamineze alte persoane Intr o a doua etapa amiba se implanteaz m grosimea peretelui intestinului gros atunci se declar amibiaza propriu zis
SIMPTOME SI EVOLUIE Amibiaza se manifest pnntr o dizenterie (diaree dureroasa cu pierdere de snge) se vorbete atunci de dizenteria amibiana Complicaiile grave si destul de frecvente amibiaza hepatica si abcesul
amibian al ficatului se manifesta pnntr o febra o durere a ficatului (organ tare adesea creste m volum) si o jen respiratorie Abcesul ficatului poate sa se rup sau s tornpnme vasele sangvine si canalul coledoc Amibiaza poate
de asemenea sa genereze un abces amibian al plmnului bolnavul sufer atunci de dureri m torace si de febra tuse si respira cu greu m anumite cazun el expectoreaz un puroi maroniu mai mult sau mai puin sangvinolent
Amibiaza mai poate dei mai rar sa antre neze formarea unui abces al creierului al rinichiului sau al altor organe
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Parazitul este cutat m scaune prin examen microscopic nlesnit m caz de dizen tene amibiazele hepatice si pulmonare sunt diagnosticate prin cercetarea anticorpilor specifici m snge Abcesele
sunt localizate prin ecografic sau scanografie abcesul amibian al ficatului necesitnd adesea o punctie sub control ecografic
Tratamentul amibiazei consta m administrarea de amibocide difuzibile (dehidroemetma metromdazol etc ) AMIGDAL

30
si de armbocide de contact (hidroxichinoleme) pentru purttorii sntoi Acest tratament deosebit de eficace asigur vindecarea
PREVENIRE Const n urmrirea regulilor de igien alimentar consumarea de ap mineral din butelii capsu late sau de ap potabil cltirea fructelor si legumelor cu ap fiart sau clorat
AMIGDAL. Ansamblu de formaiuni limfoide situate n perimetrul fanngelui SINONIM tonula
Amigdalele prezint o suprafa neregulat marcat de depresiuni profunde denumite cnpte amigdaliene Amigda lele cele mai importante si cele mai voluminoase sunt cele palatine, situate de o parte si de alta a omusorului Alte
amigdale au o funcie mai accesorie amigdalele hnguale situate la baza limbii amigdalele fanngiene (vegetaiile adenoide) n profunzimea foselor nazale amigdalele velo palatine pe fata postenoar a vlului palatin amigdalele
tubare n jurul orificiilor trompei lui Eustachio
Amigdalele contribuie la aprarea organismului fat de microbi formnd globule albe producnd anticorpi si jucnd rol de barier la intrarea cilor respiratorii superioare
PATOLOGIE Infeciile acute repetate (angme sau amigdalite, otite) duc la slbirea amigdalelor care devin ele nsile un focar de infecie O ablatie chirurgical amigdalectomia pentru amigdalele palatine sau adenoidec tomia
pentru vegetaiile adenoide este avut atunci m vedere
AMIGDALECTOMIE. Ablatie chirurgical a amigda lelor
INDICAII Amigdalectomia este indicat n caz de infecie amigdahan cronic sau repetat sau cnd amigdalele hipertrofice mpiedic respiraia
DESFURARE SI CONVALESCENTA Operaia se practic sub anestezie general de scurta durata Uneori la 24 ore dup intervenie survin sngern ale gtlejului pacientul trebuie s rmn atunci m poziie ntins culcat
pe o parte, pentru a putea nghii mai uor Durerile din gtlej si din urechi obinuite necesit adesea administrarea unui analgezic O alimentaie lichid si dulce (ngheat de exemplu) este dat pacientului Durerile de deglutitie
din timpul meselor pot persista pe durata a 2-3 sptmni aproximativ Vindecarea complet este reali7at n mod normal n dou sptmni Dac mai trziu se produce o sngerare, este necesar s fie consultat fr ntrziere un
medic
AMIGDALIT. Inflamatie acut sau cronica de origine mfectioas a amigdalelor palatine sau linguale
Amigdalitele sunt frecvente la copilul sub 9 am mai rare la adolescent sau la adult O amigdaht provoac dureri ale fanngelui si dificulti la deglutitie Alte semne sunt o febra ganglioni palpabili la nivelul gtului si o respiraie
ru
mirositoare La examenul clinic gtlejul este rou La adult infecia se poate complica cu un flegmon penamigdahan (abces intre peretele fanngelui si amigdal) Dac simp-tomele persist mai mult de 24 ore sau dac pe
amigdale apare un depozit alburiu trebuie consultat fr ntrziere un medic Orice butura si mncare de la gheat aduc o uurare Alimentaia va fi bogat m lichide O amigdaht acuta reclam un tratament cu antibiotice Dac
este necesar se recurge la armgdalectomie
AMILAZ. Enzim de origine salivar sau pancreatic intervenind in degradarea amidonului n maltoz SINONIM
alfaamilaza
Creterea nivelului de amilaza in snge poate fi dova da unei pancreatite acute si se ntlnete de asemenea n unele cancere digestive si n oreioh
AMILOZ. Afeciune caracterizat prin infiltrarea n esuturi a unei substane numit amiloid SINONIME ami-loidoz boal amiloid
O amiloz poate surveni fr motiv cunoscut (amiloz primitiv) sau poate fi complicaia unei alte boli cronice (amiloz secundar) tuberculoz dilatarea bronhiilor osteomieht lepr poliartnt reumatoid cancer etc Cauza
producem substanei amiloide si a depunem sale n esuturi nu este cunoscut
AMIOTROFIE. Diminuare n volum a unui muchi striat prin reducerea numrului de fibre contractile care l constituie
O amiotrofie este consecina, m general, a unei lezri a fibrelor musculare (amiotrofie rmogen) a unei lezri a sistemului nervos (amiotrofie neurogen) sau a unei imobilizri prelungite
AMNEZIE. Pierdere totala sau parial a capacitii de memorizare a mfoimatiei si/sau de reamintire a informaiei nmagazinate
CAUZE O amnezie poate fi cauzat de o leziune a ariilor cerebrale legate de funciile memoriei de origine vascular tumoral traumatic (comotie cerebral), mfectioas (encefalita) degenerativ (boala lui Alzheimer),
hemoragic (hemoragie subarahnoidian) sau consecina lipsei de vitamin Bl observat mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov)
Ea mai poate surveni si m cursul bolilor psihiatrice, ca urmare a unei crize de epilepsie sau a unui soc n sfrit numrul tulburrilor de memorie este legat de consumul de medicamente m particular de tranchilizante (benzodiazepme) Utilizate pe lung durat, ele induc adesea o amnezie anterograd care se manifest prin imposibilitatea de a fixa amintirile noi sau prin tulburri acute de memorie apropiate de ictusul amnezic
TRATAMENT Natura sa depinde de cauza subiacent pierderii memoriei Tratamentul amneziilor de origine 31

AMNIOTIC
emoionala (psihoze stan nevropatice etc) este m principal psihologic El vizeaz ndeprtarea inhibiiilor si readucerea m contiina subiectului a amintirilor uitate prin jocul liberei asocieri a ideilor Unele medicamente pot
stimula memoria m caz de dismnezie (tulburare de memorie fr o amnezie importanta) de surmenaj colar sau profesional
AMNIOCENTEZ. Prelevare de lichid amniotic din abdomenul mamei m scopul analizam lui INDICAII Ammocenteza este practicata cel mai des intre a aisprezecea si a optsprezecea sptmna de amenoree (oprirea
ciclului) dar ea este fcuta si mai tamu pentru a evalua gravitatea unei incompatibiliti sangvine feto materne Ammocenteza poate dealtfel sa aib loc m orice moment al sarcinii mai ales m caz de anomalie decelat la ecografic
Ammocenteza permite analizarea celulelor fetale descuamate in lichidul amniotic si nsui acest lichid ceea ce poate pune m evidenta eventuale anomalii fetale
Studiul celulelor fetale permite pe de o parte cercetarea anomaliilor cromozomiale (sindromul Turner tnsomia 21) prin stabilirea hartn cromozomiale a ftului (canotip) si pe de alta parte cercetarea unor afeciuni ereditare pnn
studiul A D N ului Ammocenteza este indicata femeilor peste 38 ani pentru depistarea unei trisomn 21 in msura m care riscul pentru nou nscut creste odat cu vrsta mamei
Studiul lichidului umniotii. permite dozarea mai multor elemente a cror existenta in cantitate anormala poate traduce unele patologii fetale (spma bifida | malformaie care las deschis tubul neural| mucoviscidioza etc )
Studiul acestuia permite de asemenea sa se pun diagnosticul unor boli mfectioase transmisibile de la mama la ft Se pot m sfrit prevedea riscurile bolii membranelor hialme (sindrom de deficienta respiratorie observat la
copiii deosebit de prematuri) studiind unele din componentele acestui lichid

TEHNICA SI DESFURARE Prelevarea este efectuata sub anestezie locala si sub control ecografic cu ajutorul unui ac introdus prin peretele abdominal pana m uter Cantitatea de lichid prelevat variaz intre 10 si 4() mililitn
Aceasta operaie permite de asemenea injectarea de medicamente in cavitatea ammotica astfel fund posibil tratamentul precoce al copilului m ulero Ammocenteza se practica m mediu spitalicesc sau la ginecolog ea nu dureaz
dect cteva minute Dup prelevare este indicata putina odihna precum si absenta unei activiti fizice intense timp de l 2 zile
EFECTE SECUNDARE Ammocenteza nu prezint nici un pericol pentru mama foarte rar ea provoac (in mai puin de O 5% din cazuri) o natere falsa datorau unei fisurri a membranelor sau unei infecii determinate de
prelevarea lichidului Cele mai nensemnate simptome de febr de sangerare de pierderi vagmale sau de dureri m cursul zilelor care urmeaz examenului necesita o consultare
medicala Riscul traumatic fetal este nul mai mult nu exista risc mfectios daca sunt respectate precauiile de asepsie
AMNIOS. Membrana fina care cptuete interiorul cavi tatu m care se gsete ftul
Ammosul care acoper de asemenea cordonul ombih cal si placenta este dublat de o alta membrana cononul lipit de mucoasa uterma Ammosul se umple m cursul sarcinii cu lichid amniotic Ammosul si cononul care prote jeaza
ftul sunt evacuate cu placenta dup natere
AMNIOSCOPIE. Examen direct al lichidului amniotic si al membranelor realizat la sfritul sarcinii
INDICAII Ammoscopia este practicata dup 36 sapta mani de amenoree (ncetarea fluxului menstrual) Ia o femeie care prezint contracii utenne si la care naterea pare sa se declaneze Ammoscopia permite examinarea
claritii s culorii lichidului amniotic si m particular cutarea pre zentei mccomului (primul scaun verzui al ftului) dovada a unei suferine fetale Acest examen poate servi la verif carea existentei unei fisurri a pungii apelor si
permite declanarea prematura a naterii daca aceasta este necesar TEHNICA SI DESFURARE Medicul introduce amnio scopul tubul nzestrat cu un sistem optic m vagin apoi l face sa nainteze de la col spre uter pentru a
atinge membranele cavitii amniotice
Examenul se practica la spital si dureaz cteva minute El aduce informaii ut le nainte de a ncepe naterea
EFECTE SECUNDARE Ammoscopia nedureroasa declaneaz cteodat contracii uterme normale in acest stadiu al sarcinii Ea nu poate da ocazia dect la ceva pierderi de snge care nu prezint vreo gravitate
AMNIOTIC, -. Referitor la ammos
Lichid amniotic Lichidul amniotic este un lichid hm pede m care se scalda ftul m interiorul uterului matern El protejeaz copilul fata de ocurile exterioare si n permite sa fie meninut la o temperatura stabila mtr un mediu
aseptic Volumul de lichid creste m decursul sarcinii Transparent el este constituit din apa m care se gsesc celule fetale (ammocite) El provine m principal din secreiile membranelor care nconjoar ftul din urma fetala si din
lichidul de origine pulmonara Lichidul amniotic se rennoiete m permanenta el este nghiit de ctre ft si apoi eliminat m cursul mictiunn In sfrit m timpul naterii el se scurge dup ruperea (spontana sau provocata) a
membranelor si realizeaz o lubnfiere a cailor genitale ale mamei cu scopul de a uura trecerea copilului
Exista doua examene care permit studierea lichidului amniotic ammocenteza si ammoscopia
La sfritul sarcinii volumul lichidului atinge l 5 litri cu aproximaie Insuficienta sa (oligoammos) sau excesul sau (hidrammos) sunt patologice rezultnd din malformaii fetale sau provocnd unele dintre ele Examenul clinic
care AMORIRE
permite decelarea unui exces sau a unei insuficiente de lichid trebuie sa fie completat pnntr o ecografie pentru cutarea eventualelor malformaii In caz de sufenna fetala lichidul amniotic se nverzete datorita emisiei premature
de meconiu (primul scaun verzui) de ctre ft Atunci este necesar adesea sa fie provocata naterea
AMORIRE. Greutate insensibilitate furnictura nepu int afectnd cel mai adesea un membru
O amorire poate fi cauzata de o circulaie insuficienta sau pnntr o lezare a sistemului nervos ta m scleroza m plci n caz de atingere nervoasa ntinderea zonei afectate d informaii asupra locuim si mecdmsmului de lezdre
AMPRENT GENETIC. Configuraie particulara a secvenelor de A D N al unui individ dat care u este specifica SINONIM carte de identitate genetic
Ca si imaginea amprentelor digitale amprenta genetica este specifica fiecrui individ cu excepia gemenilor ade vrati (homozigoti) probabilitatea ca amprentele genetice a doi indivizi sa fie identice este mai mica de l la 10 mili
arde Necesitnd foarte puin material biologic (snge sperm fragmente de piele par etc ) studiul amprentei genetice este folosit ndeosebi m cercetarea paternitii sau in criminalistica pentru a disculpa sau ca proba hotrtoare
m acuzarea unui suspect
AMPUTATIE. Ablatie a unui membru sau unui segment de membru
INDICAII Amputatia chirurgicala se practica cel mai adesea m cazul membrelor inferioare Totui astzi ea se practic rar pentru completarea unei amputaii accidentale in general fund ncercata reimplantarea membrului
Amputatia chirurgicala este cel mai adesea indicata pentru tratarea tumorilor maligne ale oaselor sau prtilor moi ale membrelor sau la subiecii in vrsta pentru a preveni cangrena unui membru total lipsit de circulaie sangvina
(artenopatie tromboza) atunci cnd o operaie de revascu lanzare este imposibila sau a euat In sfrit se poate recurge la amputarea unor membre care si au pierdut motricitatea si adesea orice sensibilitate atunci cnd pre zenta
lor deranjeaz sau mpiedica punerea unei proteze
REEDUCARE SI APARATURA Dup o amputatie subiectul poate simi senzaii anormale care iau uneori forma de dureri intense aceasta este algohalucinoza sau durerea membrului fantoma care corespunde unei interpretri
eronate de ctre creier a senzaiilor nervoase ale ciotului ca si cum ar proveni de Ia membrul de fapt amputat Amputatnle care pstreaz clciul genunchiul sunt mai bine tolerate dect amputatule de coapsa Amputatia
membrelor inferioare la un subiect m vrsta poate sa l condamne la a zace m pat m alte cazuri si m funcie de starea generala a amputatului o proteza bine adaptata n va permite sa regseasc o viata sociala normala De
asemenea reeducarea ciotului este ntreprinsa imediat dup amputare
cu scopul de a obine o cicatrizare satisfctoare a esuturilor si de a pregti membrul pentru aparatur
ANABOLIZANT. Medicament care favorizeaz anabo lismul (formarea esuturilor pornind de la substane nutnUve) Anabohzantele steroidiene sau androgemi anabohzanti sunt substanele cele mai prescrise Ele favorizeaz
sinteza proteinelor mai ales m muchi si m oase Sunt indicate m lupta mpotriva carenelor m proteine m osteoporoze (boli care fragilizeaza oasele) Sportivii care utilizeaz aceste substane m mod ilegal ca dopante nu cunosc
bine toxici tdteaJor Anabolizantele sunt administrate ingeneraJ prin injecii intramusculare distanate una de alta Ia mai multe sptmni Ele sunt contraindicate in cursul bolilor de prostata si de ficat Efectele lor cele mai
cunoscute sunt cele vinlizante la femei (creterea pilozitii asprirea vocii dereglri ale ciclului) si la copil (acnee seboree)
ANAFILAXIE. Stare a unei fiine vii care sensibilizata fund prin introducerea unui alergen m organism este susceptibila sa reacioneze violent la introducerea ulterioar a unei noi doze chiar minime din acest alergen
Toate simptomele alergiei pot fi observate in timpul reaciei anafilactice (eczema astm edem Qumcke) socul anafilattic reacia alergica acuta si adesea mortal constituie manifestarea cea mai grava
Subiectul care manifesta o asemenea sensibilitate la un alergen trebuie sa evite orice contact cu alergenul m cauz sau sa aib m vedere un tratament de desensibilizare m cursul cruia va fi obinuit m mod treptat s suporte
contactul cu alergenul
ANALGEZIC. Medicament destinat suprimam sau
atenuam durem SINONIM antalele
Analgezicele sunt fie periferice acionnd la locul durem fie centrale acionnd asupra sistemului nervos central (mduva spinrii creier) Analgezicele periferice intre care unele sunt eficace si mpotriva febrei sunt reprezentate
m principal de paracetamol si de aspirina Analgezicele centrale sunt m general derivai de morfina
Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea tratamentului privind cauza durem Ele sunt asociate uneori unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice antimflamatoare antimigrenoase etc ) care pot chiar sa le
nlocuiasc m mod avantajos In caz de durere intensa si rebela prescripiile se fac m ordinea crescnda a toxicitii paracetamol apoi alte analgezice periferice apoi morfinice minore si la sfrit morfinitele majore
Administrarea poate fi orala rectala mtramusculara mtravenoasa sau locala (prin cateter) EFECTE NEDORITE Foarte numeroase si uneori grave ele sunt specifice fiecrui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie
Analgezicele centrale trebuie sa constituie obiectul unei prescripii medicale 33

ANDROGEN
ANALGEZIE. Abolire a sensibilitii la durere spontan sau terapeutic
UAnalgezia spontana poate surveni ca urmare a unei lezri a sistemului nervos periferic (ansamblul de nervi care leag sistemul nervos central de restul corpului) m Analgezici terapeutic const m
suprimarea sensibilitii la durerea acut fie c durerea este tranzitorie (ca urmare a unui act chirurgical, de exemplu), fie cronic (de origine canceroas, de exemplu) Dup tipul de durere si dup
intensitatea sa, analgezicele folosite sunt periferice (aspirina si paracetamolul n principal) sau centrale (morfina)
Administrarea analgezicelor periferice ca derivaii de paracetamol este modalitatea de analgezic cea mai obinuit Analgezia se face mai nti pe cale mtravenoas cu scopul de a obine un efect imediat Ea
este apoi nlocuit cu cea pe cale oral pe o durat de 24 pn la 48 ore
Recurgerea la morfin sau la alte produse morfmo mimetice (produse de sintez reproducnd aciunea analgezic a morfinei) este necesar n caz de durere intens Morfina este prescris in general pe cale
subcutanat intramusiular sau mtravenoas Ea mai poate fi admi nistrat pe cale rahidian sau pendural cu scopul de a aciona direct asupra receptorilor cornului posterior al mduvei spinrii Metoda
numit a analgezici autocontro late", care const n acordarea posibilitii ca pacientul s si administreze el nsui morfina mulumit unui cateter intravenos fixat definitiv este din ce n ce mai mult utilizat
Medicul determin doza si intervalul de timp minim intre dou administrri Toate metodele care utilizeaz morfina sau produsele morfinomimetice necesit o supraveghere ndeaproape a pacientului
deoarece ele expun la complicaii ca o depresie respiratorie (inhibiie de origine centrala a comenzii de respiraie) o retentie acut de urin un prurit vom
Alturi de aceste mijloace farmacologice clasice exista alte metode de analgezie cnoterapia (tratamentul prin frig) termoterapia (tratamentul prin cldur), electroterapia si acupunctura
ANARTRIE. Incapacitate sau dificultate de a articula sunete, independent de vreo leziune a organelor de fonatie i atunci cnd nelegerea limbajului oral si scris este normal
ANASARC. Edem generalizat al esutului celular subcutan cu efuziune n cavitile seroase (pleura pencard pentoneu)
ANASTOMOZ. mbinarea cap la cap chirurgical sau spontan, a dou vase sangvine a dou viscere cavitare sau a dou filete nervoase
ANATOMIE. tiin care are ca obiect studiul formei structurii, raporturilor si funciei diferitelor elemente con stitutive ale corpului uman
ANATOMOPATOLOGA. Studiu al modificrilor organice ale esuturilor si celulelor provocate de boal SINONIM anatomie patologica
ANATOXIN. Substan dec
crobidrid utilizata
ANCHILOSTOMIAZ sau ANCHILOSTOMOZ.

Boal parazitar cauzat de infestarea cu anchilostomi

Anchilostomul (Ancylotfoma duodenale si Necator americanii',) este un vierme parazit din clasa nematodelor de civa milimetri lungime El ptrunde n intestinul subire si se hrnete cu sngele pe care l
obine mucnd mucoasa intestinal
CONTAMINARE SI SIMPTOME Larvele eclozeaz pe sol plecnd de la oule care se gsesc m materiile fecale umane Cnd se merge cu picioarele goale pe solul contaminat larvele ptrund m organism
prin piele, provocnd o mancnme deosebit numit anemia de tunel sau bubele dulci ale minerilor (de fapt anchilostomul face ravagii n mine si tunele) Ca urmare larvele lor migreaz n plmn pe cale
sangvin si limfatic prezenta lor se manifest pnn tuse o jen la deglutitie si la vorbit Larvele ajung n cele din urm n intestin Infecia se traduce atunci prin dureri si arsuri epigastnce pnntr o diaree,
greuri si slbire Cnd viermii sunt foarte numeroi ei provoac o anemie carac tenzat prin paloarea bolnavului, gfial tumefierea fetei si membrelor
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul se bazeaz pe administrarea medicamentelor antihelmmtice ca pyran telul flubendazolul sau albendazolul n zona tropical se previne infestarea evitnd
aezarea direct pe sol si mersul cu picioarele goale ca si interzicerea utilizm dejeciilor umane ca ngrmnt
ANCHILOZ. Limitarea parial sau total a mobilitii unei articulaii
Consecin a leziunilor articulaiei anchiloza este aproape ntotdeauna ireversibil si nu trebuie deci s fie confundat cu redoarea (rigiditatea) articular care este tranzitorie Anchiloza poate fi consecina
unui traumatism (fractur articular) unei inflamaii (artrit acut sau cronic reumatism poliarticular) sau unei artrodeze (fuzionarea chirurgical a oaselor unei articulaii) O anchiloz parial poate s fie
ameliorat pnntr o kmeziterapie eficace dac ea este ntreprins devreme Pentru anchilozele complete singurul tratament este cel chirurgical
ANDROGEN. Fiecare dintre hormonii steroizi masculini secretai de testicule ovare si glandele suprarenale
Testosteronul este androgenul cel mai activ prezent la un nivel de 20 de ori mai mare la brbat dect la femeie Secreia lui m exces de ctre glandele suprarenale sau de ctre ovare conduce la femeie la un
hirsutism (dezvoltarea excesiv a sistemului pilos) sau la alte manifestri de ANDROLOGIE

34
vmbsm La biei producerea excesiva a acestor hormoni poate antrena o pubertate precoce
UTILIZARE TERAPEUTICA Androgenu de smte/a sunt utilizai m tratamentul insuficientelor funciei testi culare a strilor severe de denutntie a aplaznlor medulare (dispariia celulelor formatoare ale
sngelui n mduva spinrii) a unor cancere neoperabile de sn etc Se pt t deosebi androgenn de sinteza vinlizanti de cei nevinlizanti Primii sunt contraindicai la brbaii atini de un cancer al prostatei si Ia
femei aflate Ia vrsta fertila In fapt ei pot antrena efecte indezirabile ca vinlismul si dereglrile de ciclu la femei pubertatea precoce la copii edem acnee la ft masculinizarea unui ft de sex feminin
Androgenn de sinteza pot fi administrai pe cale orala percutan sau parenterala
ANDROLOGIE. Studiu al elementelor anatomice bio logice si psihice care concura la buna funcionare a apa rtului urogenital masculin
ANDROPAUZ. Diminu.

re a activitii genitale
Termenul creat prin analogie cu cel de menopauza este criticabil deoarece el nu corespunde unei realiti clinice si hormonale echivalente
ANEMIE. Diminuare a nivelului de hemoglobina (pig mentul globulelor rou care asigura transportul oxigenului de la plmni la esuturi) din snge
Valorile normale ale nivelului de hemoglobina variaz cu vrsta si cu sexul (se vorbete de anemie daca nivelul este mai mic de 13 grame/decilitru la brbai si 12 grame deulitru la femei) Anemia este cauza
cea mai frecventa de consult in hematologie
Anemia este un simptom care poate fi explicat prin mai mult de 200 de cauze diferite Totui anemiile pot fi clasi ficate m doua mari tipuri dup mecanismul fiziologic m cauza excesul de pierderi de snge
sau defectul produceri de snge
SIMPTOMELE SI SEMNELE ANEMIEI Simptomul cel mai vizibil al anemiei este paloarea pielii (palmele) si a mucoaselor (mucoasa bucala) Alt simptom major este oboseala care survine la efort atunci
cnd anemia este moderat dar si in repaus atunci cnd este mai severa La subiecii m vrsta pot aprea semnele unei insuficiente cardiace nsoite de edeme ale gleznelor si ale fetei
Acestor semne nespecifice comune diferitelor anemii h se pot asocia simptome proprii anumitor anemii Anemiile hemoragice se manifesta pnntr o emisie de snge rou (negru atunci cnd este digerat) si
pnntr o mare sete Cnd anemia este foarte severa se asociaz semnele socului (cderea tensiunii arteriale) Anemiile hemohtice sunt nsoite adesea de o cretere m volum a splinei (din cauza distrugem
importante de globule rou in acest organ) si de un icter (din cauza creterii nivelului de bihrubma

pigmentul bilei) Anemia feripnva prin carena in vitamina B12 si in ac d f I c se caracterizeaz pnntr o atrofie a mucoasei linguale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT AL ANEMIEI Este un lucru frecvent ca ( anemie sa fie diagnosticata pe baza unei simple analize cea a numram formulei sangvine m absenta oricrui semn clinic evident
Totui diagnosticul se bazeaz pe hemograma (examenul utologic al sngelui) El este c nentat prin doua valon volumul globular mediu si nivelul reticulocitelor (globulele rou la nceputul formam lor) ceea
ce permite sa se fac distincia intre defectele de producie medulara si excesul de pierderi
Tratamentul anemiei depinde de cauza sa Astfel anemia prin carena m acid folie se trateaz prin aport al acestei vitamine pe cale orala anemia prin carena m vitamina B12 se trateaz prin injectarea
mtramusculara de vitamina B12 iar anemia fenpnva este tratata pnntr un aport de fier Transfuziile sunt rezervate anemiilor a cror cauza nu are tratament
ANEMIE FERIPRIVA. Diminuare a nivelului de hemo gl )bma m snge consecutiva lipsei de fier din organism S NON ME anemie prin carena irartiala anemie Mdero penia
Anemia feripnva este cea mai frecventa dintre anemii Lipsa de fier are rsunet mai ales asupra sintezei globulelor r su
CAUZE Ele sunt foarte numeroase si variaz cu vrsta si cu sexul La sugar cauza cea mai frecventa este insuficienta aportului alimentar bogat m fier La femeia nsrcinata carena de fier este frecventa mai
ales cnd sarcinile sunt apropiate una de alta deoarece ftul utilizeaz fierul mamei sale pentru a si fabrica propriile globule rt su Totui cea mai frecventa carena m fier se gsete la femeile care au ciclu
menstrual De fapt necesitile m fier ale femeilor (de 2 pana la 3 miligrame pe zi) sunt perfect acoperite pnntr o alimentaie normala nce cretere a pierderilor orict de mica ar fi duce la o insuficienta a
fierului Abundenta fluxului menstrual (cu sau fr cauza organica) poate fi deci rspunztoare de o carena m fier In toate celelalte impreju rari cauza cea mai frecventa este o sangerare digestiva foarte
adesea latenta care justifica explorarea completa a tubului digestiv Malabsorbtia fierului foarte rara intram general m cadrul unei malabsorbtu generale (boala
ANESTEZIC. Medicament care antreneaz diminuarea sau chiar suprimarea sensibilitii generale sau locale ntrerupnd conductia nervoasa
Anestezicele generale Cu aciune rapida ele provoac o narcoza (somn profund) Sunt utilizate in anesteziile generale m cursul interveniilor chirurgicale Ele se admi nistreaza fie pe cale mtravenoasa fie pe
cale respiratorie ANESTEZIE GENERALA
Anestezice pe cale intravenoasa Cele mai ntrebuinate sunt harhituncele Administrarea lor este indicata m timpul induciei (nceputul anesteziei) apoi repetata din 30 m 30 de minute Dar aceste anestezice pot antrena tulburri
respiratorii (oprirea respiraiei spasmul bronhiilor sau al lanngelui) sau cardiace Anestezice pe cale respiratorie Produsele volatile anestezice sunt amestecate cu aer sau cu oxigen Ele sunt administrate cu ajutorul unei mti sau
prin mtubare Principalele riscuri sunt o hipoxie (insuficienta oxigenului m organism) m cazul protoxidului de azot si o hepatita m cazul altor produse
Anestezicele locale Se disting anestezice de suprafaa si anestezice injectabile
Anestezice de suprafaa Lidocama se aplica local (sub form de gel prin pulverizare etc ) pe piele si pe mucoase atunci cnd sunt necesare examene sau mnjiri dureroase ca cele dentare de exemplu
Anestezice injectabile Lidocama de asemenea procama si bupivacama sunt injectate local adesea pe cale subcutana Aceste medicamente servesc la efectuarea anesteziilor regionale (de exemplu pentru msensibilizarea
membrelor inferioare) Infiltraia produsului se poate face m jurul unui trunchi nervos sau a unui plex (filete nervoase) cu ocazia unei pendurale infiltraia se face m jurul menmgelor madu vei spinrii iar m cazul unei
rahianestez.ii m interiorul acestor meninge
ANESTEZIE. Suspendare mai mult sau mai puin completa a sensibilitii generale ori a sensibilitii unui organ sau a unei pri a corpului
Anestezia poate fi spontana survemnd m cursul unei boli (in special m timpul afeciunilor neurologice) sau provocata de un agent anestezic
ANESTEZIE GENERAL. Suspendare a ansamblului
de sensibiliti ale organismului
Anestezia generala este utilizata pe scara larga in timpul interveniilor chirurgicale Se mai recurge la ea m \edcrca anumitor examene de durata sau dureroase cu scopul de a mbunti confortul pacientului si a asigura o calitate
tehnica suficienta Ea se obine mulumit utilizam dife ntelor anestezice administrate pe calc respiratorie digestiva sau parenterala (venoasa) caic antreneaz o pierdere completa a strii de contienta
PRINCIPIU Anestezia generala asociaz trei tipuri de aciune narcoza (sau pierderea contientei ori somn pro fund) care este datorata administram unui a Dent anestezic fie prin inhalare (cndva de eter azi de protoxid de azot
sau de ageni halogenati) fie pe cale mtravenoasa (bar bitunce ketamma etomidat si mai recent dipnvan) analgezia (dispariia durem) care este obinut mulumit substanelor morfinomimetice ca fenopendma sau fenta nilul
curanzarea (folosirea unei substane paralizante) care
permite relaxarea musculara necesara unei bune desfurri a interveniei
DESFURARE
naintea (peiatiei este eseniala o ce nsultare a medicului anestezist cu pacientul Ea da posibilitatea medicului sa stabileasc un contact psihologic cu pacientul (sa nlture eventual temerile acestuia exphcandu i
desfurarea interveniei) sa cunoasc antecedentele sale medico-chirur ucale si familiale (reacii la anesteziile suferite anterior de ctre pacient sau de membru familiei sale tratamente m curs aler 0n intoxicaie alu ohca etc )
precum si sa efec tuezc un examen clinic complet Acestei consultri i se adaug uneori examene complementare ca msurarea urcei si glicemiei m sngele recoltat de la pacient cutarea zahrului si albummei m urina
electrocardiograma si radiografia pulmonara Cu o seara nainte pacientul este lsat pe nemancate pentru a evita vomatul m timpul interveniei Cu o ora sau doua naintea anesteziei pacientului i se administreaz adesea un
sedativ si un derivat de beladona care da posibilitatea sa se evite reaciile stnjenitoare
In timpul operaiei adormirea (sau inducia anesteziei) este realizata prin administrarea unui agent anestezic cel mai des m prezent prin injectare mtravenoasa dect prin inhalarea unui anestezic gazos Anestezia prin inhalare
consta m aplicarea pe fata pacientului a unei mti legate la un balon ce conine un amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de azot (70% maximum) asociate cu un anestezic volatil (halotan) Anestezia prin
injecie mtravenoasa consta in introducerea in circulaia sangvina a unui agent hipn( tic anestezic cruia i se adaug in principal un preparat curanzant (care suprima aciunea nervilor moton asupra muchilor) si un preparat
analgezic de tip morfmic atunci cnd este necesar sa fie diminuata durerea Meninerea anesteziei mtravenoasc se efectueaz fie prin reinjectarea periodica a agenilor anestezici intra \cnosi fie prin inhalarea unui anestezic
volatil Anestezia &cncrala necesita o supraveghere permanenta a funciilor \itale respiratorii si circulatorii ale pacientului pe toata durata interveniei Anestezistul controleaz presiunea arte riala si ntreprinde daca este necesar o
perfuzie adaptata El supraveehcaza profunzimea somnului care trebuie sa rmn la stadiul chirurgical adic cu respiraie regulata
Dup operaie pacientul este condus mtr o sala spe cializata numita sala de trezire Supravegherea trezim este foarte importanta deoarece se ntmpla adesea ca m acest moment sa se produc accidente anestezice (nghiirea
limbii) sau Ie0ate de actul operator Bolnavul nu este readus m camera sa dect atunci cnd si a regsit o stare normala a contientei si reflexe suficiente Totui utilizarea anumitor calmante ca benzodiazepmele provoac adesea o
amnezie postoperatorie iar pacientul nereammtindu si de aceasta prima trezire are impresia ca nu s a trezit dect m camera ANESTEZIE LOCOREGIONALA

sa Este necesar un rgaz de cteva ore nainte ca pacientul s poat ncepe s bea apoi s mnnce
ANESTEZIE LOCOREGIONALA. Abolirea tranzi tone a sensibilitii unei pri a corpului pentru o intervenie chirurgical, un examen sau un tratament
Anestezia locoregional const m injectarea de anestezice locale n vecintatea unui nerv sau a maduvei spinrii, cu scopul de a insensibiliza o regiune dat a orga nismului Starea de contient a pacientului
nu este afectat
PREGTIRE SI DESFURARE
naintea interveniei medicul anestezist evalueaz sta rea cardiac, vascular si respiratorie a pacientului l interogheaz cu privire la eventualele alergii si la trata mentele pe care le urmeaz si se
informeaz m ce privete posibilitatea de a corecta o anestezie locoregional msufi cient trecnd-o ntr-o anestezie general uoar La pacienii mai anxiosi anestezia locoregional trebuie s fie precedat
de administrarea unui tranchilizant pe cale oral sau prin injectare
In timpul interveniei este ntreprins o perfuzie intra venoas pentru administrarea medicamentelor anxiolitice sau destinate s previn sau s trateze eventualele efecte secundare Supravegherea tensiunii
arteriale si a ritmului cardiac este indispensabila
INDICAII SI CONTRAINDICAII Anestezia locoregio nal permite practicarea interveniilor chirurgicale urgente asupra bolnavilor a cror stare cardiac sau respiratorie contraindic anestezia general
sau asupra accidentailor care nu se afl , pe nemncate' deci nu sunt operabili sub anestezie general (risc de inhalare bronsic a coninutului gastric) Ea permite si evitarea la subiecii m vrst a
inconvenientelor anesteziei generale somnolenta greuri si vom complicaii cardiace si respiratorii Contramdi catnle sunt n principal tulburrile de coagulare urmarea de tratamente anticoagulante alergnle
la produsele anestezice locale si o infecie la punctul de punctionare sau cnd accesul la acest punct este imposibil prezenta unei plci metalice pe coloana lombar poate, de asemenea, s mpiedice
realizarea unei anestezii pendurale
EFECTE SECUNDARE Un anestezic administrat m doz prea mare sau absorbit prea rapid poate provoca reacii mai mult sau mai puin grave ca vertije, pierderea contientei convulsii, chiar oprire
cardiac tranzitorie Reaciile aler gice la produsul in sine sunt rare In cazul anesteziei pendurale si al rahianesteziei, reducerea activitii siste mului nervos simpatic antreneaz uneori o scdere a tensiunii
arteriale creia i se poate aduga m caz de anestezie pendural, o retentie tranzitorie de urm cefalee si, n mod excepional, un hematom pendural Accidentele sunt extrem de rare leziunile nervoase cel mai
adesea sunt minore si fr sechele - PERIDURAL RAHIANESTEZIE
ANEVRISM. Dilatare a unei artere sau a peretelui inimii
ANEVRISM ARTERIAL. Dilatare a unui segment de
vas arterial
Un anevnsm arterial este consecina, n general, a unei atingeri a peretului vascular de un aterom (depozit hpidic rspunztor de ateroscleroz) EI survine mai rar n cadrul unei boli inflamatorii (boala lui
Horton), unei boli de origine mfectioas sau din cauza unei anomalii congenitale a peretelui arterial (boala lui Marfan) Se disting anevnsmele sacciforme (constituind o pung) de anevnsmele fuziforme (o
simpl dilatare)
Un anevnsm arterial nu provoac simptome deosebite in afara cazurilor de complicaii Acestea pot fi multiple fisurarea rspunztoare de o durere local, compresia organelor situate m apropiere embolii
cauzate de un cheag care tapiseaz peretele anevnsmului sau ruptura unui anevnsm antrennd o hemoragie adesea mortal Riscul de ruptur a anevnsmului depinde de mrimea acestuia, care creste cu o
viteza variabila
DIAGNOSTIC Un anevnsm arterial atunci cnd este superficial se caracterizeaz pnntr o tumefiere puternic expansiv si nedureroas Dac nu este superficial, diag nosticul se bazeaz pe ecografic
artenografie cerebral (anevnsm sacciform mtercraman), scanografie sau imagene prin rezonant magnetic (I R M sau I R M N )
TRATAMENT SI PREVENIRE n cazul formelor complicate de anevnsm arterial si pornind de la un anumit diametru innd cont de riscul inevitabil al rupturii sau al trombozei (formarea unui cheag) este
de dont intervenia chirurgical de fiecare dat cnd este posibil Prevenirea presupune o supraveghere crescut a factorilor de risc ai aterosclerozei (hipertensiune arterial, diabet, hipercoles-terolemie) si
cea, realizat prin ecografie la intervale regulate, a evoluiei diametrului unui anevnsm aortic
ANEVRISM ARTERIOVENOS. Fistul care face s comunice o ven si o arter fie direct fie prin intermediul unei pungi chistice intercalate
Un anevnsm artenovenos este cel mai des de origine traumatic produs prin ruptur sau prin perforare, dar se ntmpl s fie congenital E de dorit s se disting cazul foarte particular al unei fistule
artenovenoase create Ia nivelul membrului superior pentru a permite edinele de hemodiahz m insuficienta renal cronic
ANEX. Ansamblu format de ctre trompa utenn si ovar si care se leag la dreapta si la stnga, de uter
Infecia anexelor este numit anexit sau salpingit
ANEXECTOMIE. Ablatie unilateral sau bilateral a anexelor uterului (trompe si ovare)
Anexectomia este o operaie chirurgical efectuat n caz de cancer al ovarului sau al uterului 37
ANGIN
Anexectomia unilaterala nu provoac sterilitate In schimb dup o anexectomie bilaterala trebuie avuta m vedere o hormonoterapie substitutiva
ANGAJARE CEREBRALA. Deplasare a une, pri a encefalului pnntr un orificiu membranos sau osos ducnd la o compresiune grava a sistemului nervos
CAUZE Cauzele unei angajri sunt leziunile unui anumit volum (tumora hematom de origine traumatica sau nu abces) care stnjenesc curgerea lichidului cefalorahidian care se acumuleaz dnd natere unei hipertensiuni intra
craniene si care mpinge regiunea corespunztoare de encefal SIMPTOME SI SEMNE Simptomele depind de tipul de angajare Angajarea temporala de exemplu se caracterizeaz pnntr o midnaza (dilatarea pupilei) consecutiva
lezam structurilor care comanda ochiul Angajarea amigdalelor cerebeloase provoac accese de hipertome (redoare) a membrelor asociate eventual unei ncetiniri a ritmului cardiac sau unei opriri respiratorii Formele minore nu
se semnaleaz dect pnntr o inuta afectata sau pnntr o nclinare a capului spre partea respectiva
TRATAMENT Tratamentul face apel la intervenia neuro chirurgical care trebure practicata fr ntrziere pentru a decomprima creierul
ANGEIOLOGIE. Studiu al vaselor aparatului circulator (artere vene si vase limfatice) S NONIM an^uh^ie
ANGEIT. Inflamatie a peretelui vaselor sangvine SINONIM va\culanta
Angeitele fac sa intervin diferite tipuri de procese inflamatorii (imunologice autoimune alergice) putnd antrena o stenoza (ngustare) sau o ocluzie a vasului atins esuturile irigate de acest vas sunt atunci lezate sau chiar
distruse prin ischemie (ntreruperea sau diminuarea circu latiei sangvine)
Se deosebesc angeitele arteriale si angeitele cutanate
Angeitele arteriale Angeitele arteriale mflamatie a pereilor arterelor pot mbrac aspecte foarte diferite
Tromboangeita obhlerant de ongme controversata este o angeita a membrelor ea provoac dureri amoreli si in cazurile grave gangrena
Arterita temporal sau biala Im Hon n de origine necunoscuta survine m special spre vrsta de 60 ani
Boala lui Takayashu \au boala femeilor jar puls este o afeciune rara de origine necunoscuta poate autoimuna Atinge mai ales femeile tinere si afecteaz vasele mari ieite din crja aortica (carotidele si subclavnle) Ea poate
antrena o claudicatie intermitenta (prin atingere a arterei femurale sau iliace) sincope sau mea si cecitate
Penarterita nodoas este o boala autoimuna care poate afecta arterele din diferite regiuni ale corpului cauznd dureri abdominale testiculare sau toracice o jena respi ratone si uneori apariia de tumefactn moi sub piele
Angeitele cutanate Angeitele cutanate mflamatie a pereilor vaselor cutanate se traduc m mod obinuit prin apariia unei purpure (pete rou care nu plesc la presiune) localizate frecvent pe membrele inferioare si asocnndu se
uneori cu zone de ulceraii cutanate Unele sunt angeite pur cutanate altele se asociaz unor atingeri ale organelor interne (muchi nervi viscere)
TRATAMENTUL ANGEITELOR Tratamentul angeitelor depinde de cauza lor Se poate face apel la antnnflamatoare (corticosteroizi) la imunodepresoare dar si la metodele de chirurgie vasculara ' HORTON (boal a lui) PERI
ARTERITA NODOASA WEGENER (granulomatoza a lui)
ANGIN. Boala inflamatone acuta a fanngelui
Atingerea este rar generalizata la ntregul fannge (farm gita) si se limiteaz cel mai adesea la amigdale (amigdahta) Angmele sunt de origine virala si uneori bactenana (infecii datorate germenilor ca streptococii stafilococn sau
cei din genul HaempMm) Ceva obinuit m decursul unui guturai sau al unei gripe angma poate m mod excepional sa constituie semnul precursor al altei boli mai grave (mononucleoza mfectioasa sau diftene)

Angma roie Angma roie este o mflamatie acuta a fanngelui care dezvluie la examenul clinic o mucoasa mai roie dect este normal
DIFERITE TIPURI DE ANGIN ROIE
Andina entematoas sau angma roie catarala cea mai rspndita survine mai ales la copilul sub K) am Febra dureri vn la deglutitie migrene acestea sunt Simptomele Examenul fanngelui dezvluie o roseata difuza si o
cretere de volum mai mult sau mai puin importanta a amigdalelor Angma entematoasa poate sa se complice cu un flegmon penamigdalian (abces intre peretele fanngelui si amigdal) care provoac un tnsmus (contractura
muchilor mti caton) si o disfagie (dificultate de deglutitie)
Angma bdiUr eruptive este un simptom major al scar latinei al rujeolei si in mai mica msura al rubeolei
precede cu cteva zile sau sptmni manifestrile acestui reumatism Ea se manifesta pnntr o amigdahta (mflamatia amigdalelor) cu voma si dureri de cap Studiul bactenologic arata prezenta streptococilorhemolitici ai grupului
Acare pot antrena in afara atingerilor articulare si cardiace complicaii renale Acest risc cndva grav este prevenit astzi m tarile dezvoltate prin antibioterapia sistematic a acestor angme
TRATAMENT Bolnavul trebuie sa se odihneasc si sa evite rcelile Alimentaia trebuie sa fie uoara si buturile m cantitate mare Tratamentul este pe de o parte local viznd uurarea durem si dezinfectarea guni si fanngelui
cugargansme pulverizri si pe de alta parte general pnn administrarea de antibiotice Tratamentul de referina este penicilmoterapia timp de 10 zile asociata cu analgezice ANGINA PECTORALA
antiinflamatoare antipiretice si colutorn In ca/de recidiva frecventa este indicata amigdalectomia
Angina alba Angma alba este o mflamatic acuta a farmgelui care prezint la examenul clinic t mucoasa
DIFERITE TIPURI DE ANGINA ALBA
Angma entemawpultai.ee provoac aceleai simptome ca angma roie dar amigdalele sunt acoperite de un strat albicios si uneori cenuiu gdlbui m general uor de mdc partal cu un tampon de vata
Andina p\eudomembranou\a provoac f( rmarca unui strat mai aderent (falsa membrana cenuie) care p )atc s i strneasc temeri ca ar fi vorba de o diftene Asta/i aceasU boala mulumit vaccinam antidiftence practic a
disprut in Urile occidentale Totui orice angma pseudomem braniasa trebuie sa constituie obiectul unei prelevri bacte nologice si la cea mai mica ndoiala bolnavul trebuie sa primeasc ser antidiftenc pentru a opri evoluia
unei eventuale diftern Aceasta anyna alba este adesea semnul precursor al unei mononuclcrzc mfectioasc
Angina \e iculoa^a si andina herpetica au ca origine respectiv virusul zonei zoster si al herpesului Orofarmgelc ia un aspect rou punctat de vezicule albe sparte sau nu asemntoare unor mici ulceraii
TRATAMENT Bolnavul trebuie sa se odihne isca si sa evite rcelile In afara unei aciuni locale (gargansme pulverizaii) tratamentul poate comporta antibiotice p** cale generala In angmele veziculoase antibioticele sunt totui
fr efect m afdra cazurilor de suprdinfectie bactenana Cel mai adesea este suficienta administrarea de analgezice
Angma Ulceroasa Angma ulceroasa este o mflamatie acuta a farmgelui care prezint la examenul clinic o mucoasa farmgeana afectata de una sau mai multe ulceraii
DIFERITE TIPURI DE ANGINA ULCEROASA
Andina lui Vtntenl survine mai ales la adolescent sau la adultul tnr Multiplicarea pe mucoasa farmgeana a doua bacterii comensale (trind pe seama gazdei fr a i face ru) bacilul fuziform si spinlul determina an 0ma lui
Vmcent uor diagnosticata prin examenul microscopic al unui frotiu al gtlejului dup colorarea bacteriilor (coloraia lui Gram) Durerea puin intensa se accentueaz la deglutitie Ea dfectedZd o singura parte a farmgelui cel
mai adesea angma lui Vmcent nu dfectcaza dect o singura amigdala care este acoperita atunci de ulceraii suple la palpare si o falsa membrana Ea poate fi cau/ata de o proasta stare a dentmei
An^mu lui Du^uet se observa in decursul febrei titoide Ea se caracterizeaz prmtr o ulceraie nedureroasa a unuia sau chiar a celor doi stlpi ai valului palatin
Angina bolilor hematologice se observa frecvent m cazul mononucleozei mfectioase sau al leucemiei Diagnosticarea sa se bazeaz pe examenele sangvine
deformare a gatului (exterioara) o febra ridicata si dureri
TRATAMENT Se ba/ea/a pe penicilina ANGINA PECTORAL. ANGOR
ANGIOBLASTOM. Tumora cerebrala vasculara cel mai des benigna SINONIM heman^ioblaMom
Angioblastomul este localizat m general la creierul mic uneori m mduva spinrii trunchiul cerebral si mai rar m emisferele cerebrale Dureri de cap voma ataxie (mcoor de narea micrilor) si nistagmus (micri rapide si
involun tare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afeciunii
ANGIOCARDIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea cavitilor cardiace
INDICAII Practicat m mod curent acest examen permite punerea m evidenta a anomaliilor valvelor cardiace (scpri ingrosan) ale vaselor (poziionare anormala mgrosarc) ale muchiului cardiac (dilatatie ventriculara
diminuare localizata sau difuza a contractihtatii ventriculului stng mai ales m cazul unui infarct al miocardului) si a ce mumcarilor anormale intre diferitele caviUti (comunicaie interaunculara comunicaie mterventnculara)
TEHNICA Un produs de contrast lodat opac la radiaiile X este injectat cu ajutorul unui cateter subire introdus mtr o vena sau mtr o artera periferica pana in inima Acest produs va ajunge m interiorul cavitilor cardiace
continuandu si apoi drumul dup curentul sangvin
Angiocardiografia izotopica realizeaz examenul ventriculelor o doza mica de produs radioactiv (tehnetiu 99) este mjecuta mtr o vena a braului in timp ce o camera video nregistreaz contractihtatea cavitilor cardiace Acest
examen auuce informam complementare m msura m care piate fi practicat m timpul efortului fizic
DERULARE Angiocardiografia necesita o spitalizare de 24 pana la 36 ore Ea se practica sub anestezie locala si dureaz intre 30 minute si o ora si 30 minute Starea pacientului este supravegheata prin electrocardiograma pe
toata durata examenului
EFECTE SECUNDARE Sunt rare si m general benigne greuri indispoziii hemoragii de mica intensiUte Injectarea produsului de contrast lodat putnd provoca o reacie alergica medicul trebuie sa se informeze cu privire la
antecedentele alergice ale bolnavului si la nevoie sa i prescrie un tratament antialergic
ANGIOCOLIT. Infecie bactenana a caii biliare prin cipale si a cailor biliare intrahepatice (situate m interiorul ficatului)
CAUZE Angiocolita este cauzata m general de prezenta unui corp strin m caile biliare Cel mai des este vorba de 39

ANGIOGRAFIE OCULAR
migrarea unui calcul ve/icular m canalul coledoc (calea biliara principala) rar de o tumora si uneori de < infectare cu un vierme sau cu galbeaza
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC An ciocohta se manifesta pnntr o febra de 40C cu frisoane asociata uneori cu dureri abdominale si cu un icter
TRATAMENT Angiocohta trebuie sa fie tratata rapid cu antibiotice datonu riscurilor de septicemie de insuficienta renala si de colaps cardiovascular O intervenie chirurgicala wu endoscopica avnd drept
scop eliminarea obstacolului m tauza trebuie sa fie realizata urgent dup regrcsia semnelor infeciei
ANGIOEDEM. Qu NCKE (edem al lui)

ANGIODERMIT PURPURICA SI PIGMENTAR. Afeciune cutanata frecventa caracterizata prmtr o inflamatie bilaterala si simetrica a prtii inferioare a gambelor SINONIM dermit ocre a
gambelor
AngiodermiU purpura si pigmentar este o complicaie a insuficientei venoase cronice consecina a vancelor sau unei flebite Ea se caracterizeaz prin apariia treptata a plcilor pigmentate de culoare ocru
sau maronie mai mult sau mai puin ntinse Ea se poate complica prin atrofie prin supramfectare bactenana si prin ulcere ale gambei
Tratamentul consta m antisepsia cutanata legata de o cur medicala sau chirurgicala a insuficientei venoase
ANGIOGRAFIE. Examen radiologie care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (artera sau vena) si ale ramurilor in care se mparte acest vas
INDICAII O angiografie este utilizata m principal pentru studierea vaselor immn si ale plmnilor celor ale creie ruliu si maduvei spinrii (angiografn cerebrale s medulare) i a celor ale membrelor si
viscerelor (rinichi mezenter) Acest examen servete la depistarea leziunilor arteriale ndeosebi ale stenozelor (mgrosanle) consecutive ateromului (depozit hpidic pe peretele arterial) anevnsmelor (dilataii
localizate ale arterelor) ocluziilor unui vas de ctre un aterom sau de ctre un cheag Angiografia mai permite sa fie distinsa o disecie arteriala (clivaj al pereilor) sau prezenta unei malformaii
artenovenoase
naintea unei intervenii chirurgicale o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vase i leziunea de operat In sfrit angiografia permite sa se practice angioplastn (tehnici de
dilatare a unui vas) embo lizatii (ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale mtravasculara a medicamentelor anucanceroase) Aceasta tehnica este denumita radiologie
mterventionala
CONTRAINDICAII Cantitatea de radiaii X primita m cursul acestui examen este mica Totui acest examen nu se practic la femeia gravida Injectarea unui produs de t lodat poate provoca o reacie
alergica ce se carac
tenzeaza prin greuri voma erupii cutanate si m plus o scdere a tensiunii arteriale Medicul se asigura deci ca pacientul nu a prezentat vreodat alergie (astm eczema alergie la iod) In cazul ca a prezentat
vreo forma de alergie medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic care trebuie sa fie urmat m zilele dinaintea examenului
Pentru a preveni orice risc de hemoragie luarea de anticoagulante trebuie sa fie diminuata sau suspendata provizoriu
Persoanele care sufer de insuficienta renala trebuie sa ia anumite precauii in special sa consume din abundenta lichide m zilele care preced si urmeaz examenului Medicul prescrie efectuarea analizelor
privind nivelul de uree si de creatimna
TEHNICA Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) mtr un vas prin piele (artera carotida a gatului artera humerala a plicii cotului artera femurala a plicii inghinale o vena a membrelor)
Atunci cnd punctionarea nu este directa practicianul ghideaz acest cateter pana la vasul de examinat supraveghind naintarea sa pe un ecran de control Apoi injecteaz un produs de contrast lodat opac la
radiaiile X si ia imagini ale drumului sau Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apsat
An^i /Y//UV clei ic \au convenlif nal este un examen radiologie al vaselor sangvine care consta m nregistrarea drumului produsului pe un film radiologie prin cliee la intervale diferite sau in sene
An^n grafia di^itahzata suw numemata este un examen radiologie al vaselor sangvine care consta in tratarea infor matica a imaginilor Aceasta permite sa se prind imaginile video pe un amplificator de
strlucire cu o camera adec vata apoi ameli( rrea acestor imagini prin ndeprtarea anumitor informaii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind de exemplu de la structurile osoase)
Angiografia prin imagene prin rezonanta magnetica sau angio I R M sau I R M N este o aplicaie recenta a ima genei prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor
PREGTIRE SI DESFURARE Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48 ore El se practica sub anestezie locala (uneori generala) si dureaz de la cteva minute pana la doua ore
Punctul de punctionare arteriala trebuie sa fie urmrit pe durata urmtoarelor 24 ore
EFECTE SECUNDARE Injectarea produsului de contrast provoac o senzaie trectoare de cldura Poate surveni un mic hematom la locul punctionaru si se pot produce reacii alergice trectoare Dar
complicaiile cardiace hemoragice sau neurologice sunt foarte rare - ANGIOCARD OGRAFIE AORTOGRAFIE ARTERIOGRAFIE CORONAROGRAFIE FLEBO-GRAFIE SPLENOPORTOGRAFIE
ANGIOGRAFIE OCULARA. Examen radiologie care permite observarea vaselor fundului de ochi (care irig coroida si retina) ANGIOKERATOM
INDICAII Angiografia oculara este eseniala m supra vegherea diabetului precum si m studierea insului Ea poate completa un examen al fundului de ochi aducnd informaii mai precise asupra localizam si ntindem leziunilor
observate
TEHNICA Se bazeaz pe injectarea unei mici cantiti de produs de contrast fluorescematul de sodiu mtr o vena periferic in general a plicii cotului Colorantul circula m snge pana la vasele oculare Atunci prin intermediul
unor filtre speciale se realizeaz cliee ale fundului de ochi Examenul dureaz aproximativ 15 minute Azi noile tehnici permit obinerea de imagini numenzate pe un ecran EFECTE SECUNDARE Incidentele sunt cel mai
adesea benigne (voma indispoziie) Accidentele alergice datorate fluorescemei foarte rare pot fi prevenite pnntr un tratament antialergic Vederea nceoata si orbirea provocata de lumina de la luarea clieelor consecine ale
dilatam pupilei pnntr un cohr cicloplegic pot fi deranjante timp de cteva ore dup efectuarea examenului
ANGIOKERATOM. Leziune cutanata care se prezint sub forma unei mici papule de culoare rou nchis acoperita cu un strat keratozic tare
ANGIOLEIOMIOM. Mica tumora benigna care se dezvolt pe piele m interiorul hipodermului ia natere m peretele muscular al unei vene subcutanate
ANGIOM. Malformaie care afecteaz sistemul vascular artere capilare vene si vase limfatice
Angiomul este o leziune congenitala benigna a vase lor sangvine (hemangiom) sau limfatice (limfangiom) care se traduce prmtr o deformare a structurilor vasculare El poate exista mea de la natere sau poate aprea in cursul
copilnei sau vieii adulte n anumite cazuri el poate si s regreseze sau sa dispar
Localizarea este fie superficiala (piele mucoase) fie profunda (viscere de exemplu creierul ficatul plmnul) angioamele profunde risca sa provoace hemoragii
Angioamele cutanate Printre angioamele cutanate se disting angioamele imature angioamele mature sau plane angioamele stelare si angioamele capilarovenoase Angioamele imature sunt malformaii ale sistemului vas cular
foarte frecvente la sugari care se dezvolta plecnd de la dermul superficial
Ele se prezint sub doua aspecte diferite angioamele tuberoase sau angioamele cpuna formeaz proeminente mai mult sau mai puin voluminoase bine delimitate si de culoare roie angioamele subcutanate par mai puin
superficiale iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albstruie
n majontatea cazurilor angioamele imature regreseaza in mod spontan iar abinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai raionala O simpla supraveghere
dermatologica regulata este suficienta m afara cazului c angiomul este localizat mtr o zona importanta din punct de vedere funcional (pleoape pentru vedere larmge pentru respiraie buze pentru dentitie) Intr o asemenea
situaie pot fi avute m vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala
Angu amele mature sau plane sunt malformaii foarte frecvente ale sistemului vascular care se dezvolta plecnd de la capilarele dermului superficial Acestea sunt clasicele
pete de vin care m pofida aspectului lor uneori impre sionant nu antreneaz vreo tulburare funcionala Angiomul plan se va extinde m decursul vieii pacientului el va lua o culoare mai nchisa si se va acopen de noduli
proemineni Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon Totui rezultatele nu sunt ntotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operaiei
Angioamele Melare *,au telangiectazice sunt malformaii ale sistemului vascular care se prezint ca mici pete rou m forma de stea uor supramaltate Ele se afla mai ales pe fata si pe extremiti si sunt favorizate de sarcin
Mai sunt ntlnite si m cadrul cirozelor alcoolice Cnd nu dispar spontan aceste angioame se trateaz prin electrocoagulare sub anestezie locala
Angioamele capdarovenoaw sunt malformaii rare ale sistemului vascular care se prezint ca proeminente albastrul situate pe traiectele venoase crescnd m volum m timpul unui efort Ele pot fi tratate prin injectarea de
produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala dar impun practicarea unor examene complementare naintea
ANGIOMATOZ. Boala caracterizata prin apantia de angioame (malformaii congenitale ale vaselor sangvine sau limfatice) multiple la suprafaa pielii sau m profunzimea organelor asociata uneori cu alte malformaii ->
RENDU OSLER STURGE WEBER KRABBLE
ANGIOM PLAN. Pata violacee numita m mod curent pata de vin
ANGIOPATIE. Orice boala a vaselor sangvine sau limfatice
ANGIOPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd m repararea dilatarea sau remodelarea unui vas deformat ngustat sau dilatat
DESFURARE Angioplastia poate fi practicata prin incizie chirurgicala sau pe cale transcutanata
Angioplastia prin incizie utilizeaz un fragment de vena sntoasa (prelevat m general de la gamba bolnavului) sau de esut sintetic (patch) cu care se restaureaz partea bolnav dup incizia longitudinala a peretelui vasului
Angiopla~.ua pe cale transcutanata utilizeaz o sond cu un balonas gonflabil Ea nu se aplica dect ngustrilor localizate In plus ea este inoperanta pe un fragment arterial 41

ANHIDROZ
total obturat Injectarea unui produs de contrast lodat repetabil prin radiografie permite localizarea zonei ngustate si controlul m ce privete poziionarea sondei Aceasta este introdusa m vasul bolnav pe
ocolite prmtr un vas periferic (de exemplu artera femurala) balonasul plasat la nivelul ngustam arteriale este apoi umflat pentru a dilata segmentul atins Dup obinerea unui rezultat satisfctor (dispariia
completa a stenozei sau persistenta unei stenoze minime nu deranjeaz curgerea sngelui) sonda si balonasul sunt retrase
COMPLICAII SI PROGNOZA Complicaiile grave ale angioplastiei pe cale transcutanata (obturarea arterei prin clivajul peretelui sau hematom hemoragie) sunt rare Dup o vreme poate uneori sa reapar
o noua ngustare (reste noz) ea este atunci tratata in mod obinuit cu succes pnntr o noua angioplastie n cazurile de restenoze coro nare relativ frecvente tehnicile de reparare s au diversificat azi utilizarea
laserului a unui rotoblator (freza pivotanta de mare viteza) sau amplasarea unui stent (armatura mtraartenala)
ANGOAS. -* ANXIETATE

ANGOR. Durere toracica ce poate iradia spre gat maxi larul inferior sau brae consecina a unei proaste ngn a inimii SINONIM angma pectorala
Angorul este o afeciune frecventa m tarile dezvoltate unde reprezint una dintre principalele probleme ale sntii publice
CAUZE Angorul se explica prin ngustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii coronarele In majoritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil aceste diminuri de calibru se
manifesta m cursul efortului cnd necesitile cardiace de oxigen sunt crescute Atingerea arterelor coronare este ca regula generala consecutiva unui aterom (depozit lipidic pe pereii arteriali) ai crui
principali factori de apariie sunt vrsta sexul (angorul e mai tardiv la femei) hipertensiunea arteriala diabetul obezitatea hipercolesterolemia tabagismul si ereditatea
Angorul spastic este legat de contracia spasmodica a unei artere coronare fr ca sa existe in mod necesar o ngustare a arterei in stare normala SIMPTOME SI EVOLUIE Angorul se manifesta m timpul
unui efort prmtr o senzaie de strngere in spatele sternului putnd iradia spre gat maxilarul inferior spate brae (mai ales stngul) Complicaia angorului consta m infarctul de miocard artera ngustat se
astupa Infarctul se traduce prmtr o criza dureroasa intensa si prelungita cu transpiraii greuri sau voma si stare de ru (hipotensiune arterial) aceasta situaie impune transportarea fr ntrziere cu o
ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica
DIAGNOSTIC In esena clinic diagnosticul se bazeaz pe caracteristicile si durata durem survenite la un pacient care prezint unul sau mai muli factori de risc al ateromului Modificri ale
electrocardiogramei apar m timpul durerii Alte examene sunt utilizate pentru a cerceta leziunile arterelor coronare si pentru a ghida tratamentul proba la efort pe bicicleta sau pe covorul rulant (care poate
declana simptomul dureros) scintigrafia miocardica si coronarografia
TRATAMENT SI PREVENIRE Angorul stabil se trateaz prin medicamente (betablocante trinitrma inhibitori calciu aspirina) m timp ce forma instabila impune o spitalizare pentru a diminua riscul de
apariie a unui infarct Alte doua soluii terapeutice pot fi avute in vedere angioplastia coronarian sau chirurgia (pontaj aortocoronar) indicaiile lor fund funcie de rezultatele coronarografiei si de eficienta
medicamentelor Tratamentul angorului spastic face apel la vasodilatatoare din familia inhibitorilor calciu Cea mai buna prevenire consta m lupta mpotriva factorilor de risc ai ateromului regim alimentar
srac m grsimi practicarea unui sport adecvat ncetarea fumatului o viata ordonata
ANGRENARE. Interpenetrare a fragmentelor unui os m timpul unei fracturi
ANGUILULOZ. Boala parazitara cau?ata de infestarea cu anguilule S NONIM str<n^iladi za
Anguilula Sin n^yloide\ \terc rah este un mic vierme din clasa nematodelor de 2 3 milimetri lungime Viermele se implanteaz m intestinul subire m particular m duoden El se ntlnete m principal pe
solurile calde si umede unde sunt deversate materiile fecale umane in tarile tropicale si m perimetrul Mediteranei
CONTAMINARE Larvele de anguilula se depun pe sol odat cu scaunele si se dezvolta aici Cnd se merge cu picioarele goale pe solul contaminat ele ptrund m orga msm trecnd prin piele si prin
circulaia sangvina si limfatica ajung in plmni si apoi m intestinul subire
SIMPTOME SI SEMNE Infecia se traduce mai nti prin tuse prin dificultate de a respira apoi prin dureri si arsuri epigastrice o diaree cu repetiie pusee de urticane mn canmi si o mflamatie a dermului
TRATAMENT SI PREVENIRE Anguiluloza este com btuta pnn administrarea de antihelmintice ca tiabendazolul sau din ce in ce mai frecvent ivermectina medicament deosebit de eficace si de bine tolerat
Se previne infestarea m regiunile tropicale evitnd mersul cu picioarele goale si interzicnd folosirea dejeciilor umane ca ngrmnt
ANHIDROZ sau ANIDROZ. Absenta a secreiei sudorale
In caz de diminuare a secreiei sudorale se vorbete de hipohidroza ANIRIDIE
Anhidroza congenitala sau boala lui Chnst Siemens este rara
Anhidridele dobndite pot fi ce nsecinta utih/aru de medicamente care diminueaz secreia sudorala (anticoli nergice simpatolitice) sau unor tulburri endocrine (hipo tiroidie) sau nervoase (leziuni ale hipotalamusului) Unele
dermatoze (lichenul scleros scleroderrme radiodermitc) pot de asemenea distrugnd aparatul sudoral sa cauzeze c anhidroza
Anhidroza antreneaz o uscciune a pielii care este tratata cu lapte emohent si uneori tulburri ale reglam termice (risc de msolatie vara) -> TRANSPIRAT E
ANIRIDIE. Absenta insului de origine congenitala sau traumatica
Absenta insului are drept consecina o puternica dimi
nefund prezent pentru a filtra razele luminoase
ANISAKIAZ. Boala parazitara rara cauzata de mfes tarea cu larve de amsakis
Amsaknle (mai ales Am\aki implex) sunt viermi din clasa nematodclor care triesc in stare larvara m cavitatea abdominala si m muchii petilor de apa de mare ca heringul morunul si macroul
CONTAMINARE SI S1MPTOME Ingerata prin inter mediul petilor infestai larva ajunge m stomac sau m intestin apoi se cuibrete m peretele lor Prezenta sa se manifesta pnntr o durere abdominala uneori vie lenta si prin
semne alergice (urticane prunt edem etc )
Cnd boala nu este tratata la cteva sptmni dup infestare se declaneaz o ocluzie intestinala provocata de formarea unei tumori care nglobeaz larva (granulom eozmofil al intestinului)
TRATAMENT Tratamentul amsakiazei consta m extra gerea chirurgicala a larvei Amsakiaza se previne asigurnd congelarea petelui oceanic m momentul pescuirii lui (el trebuie sa fie eviscerat si apoi congelat la 20 C) si
gatmdu l pe foc nainte de a l consuma
ANIT. Inflamatie a regiunii anale
O anita este cauzata de prezenta hemoroizilor sau a unei infecii cutanate Ea se traduce prin senzaii de arsura prin mancanmi Diagnosticul este stabilit prin anuscopie Tratamentul face apel la pomezile antimflamatorii
ANODONTIE. Absenta totala sau pariala a dezvoltam dinilor
Anodontia este cauzata fie de un factor ereditar fie de o boala a mamei (in timpul sarcinii) sau a copilului (m prima parte a copilriei) mpiedicnd formarea germenilor dentari Ea mai poate sa fie legata de un proces natural de
evoluie a danturii (pierderea incisivului lateral maxilar si a dinilor de minte) Descoperirea precoce a anodontiei la
copil adesea prin cliee radiografice permite instituirea unu tratament ortod >ntic viznd umplerea zonei edentate au pregtirea puner i ulteric are a unei puni
ANOFTALMIE. Malformaie congenitala caracterizau prin absenta unuia dintre globii oculari sau a ambilor
ANORECTITA. Inflamatie a anusului si rectului
O anorectita se manifesta pnntr o iritatie anala printr o senzaie de tensiune rectala prin nevoia falsa de a defeca printr o emisie frecventa de mucozitati si de snge Identi ficarea cauzei se face plecnd de la un examen
bacteriologic sau parazitologic al prelevatelor de la biopsii Diagnosticul se face prin anuscopie iar tratamentul recurge la medi camente administrate pe cale generala sau locala (splaturi supozitoare)
ANOREXIE. Diminuare sau ncetare a alimentam prin pierdere a poftei de mncare sau prin refuzul de a se alimenta
Anorexia p ae avea ) c ngme organica psihica sau poate fi legata de un abu/ de medicamente m special de amfetamine
ANOREXIE MINTAL. Refuzul mai mult sau mai puin sistematic de a se alimenta
Anorexia mintala care apare cel mai des m timpul adc lescentci atinge in majoritate sexul feminin (80% dintre cazuri) Anorexica numita si anorectica este adesea sclipi toare si foarte activa putnd fi perfect integrata in viata
profesu nala Daca uneori n este foame ea neaga ca i ar li Obsedata de greutatea sa corporala ea poate abuza de laxative sau de diuretice cu intenia de a slabi si poate avea perioade de bulimie mai mult sau mai puin asociate cu
voma provocata
CAUZE Acestea sunt controversate Anorexia mintala traduce aproape ntotdeauna conflicte afective familiale (cel mai adesea cu mama) sau profesionale Se pare de ase menea ca postind cu obstinaie pacienta se straduie sa si
controleze modificrile fizice si fiziologice legate de feminitate si de viata sexuala (pubertate ciclu legtura amoroasa sarcina) Ali cercettori explica anorexia mm tala pnntr o fobie fata de mplinire a trupului sau printr o
dereglare a hipotalamusului
S1MPTOME SI SEMNE In afara pierdem de greutate care pe ae ajunge pana la o slbire extrema adesea negata de ctre bolnava amenoreea (oprirea ciclului) este un simptom caracteristic al anorexiei Ea se asociaz foarte des
cu o constipatie rebela si cu tulburri biochimice consecutive privaiunilor
TRATAMENT Trebuie sa fie flexibil si bine adaptat El impune o separare de familie cu scopul de a nu dramatiza situaia cu spitalizare mtr un serviciu specializat care asociaz psihiatri psihologi si nutntionisti Reluarea m
greutate care nu este un scop m sine depinde de reuita ANTIAGREGANT PLACHETAR
tratamentului psihoterapie si a masurilor dietetice ntreprinse In caz de angoasa si de depresie anxioliticele si antidepresivele pot fi prescrise O data greutatea stabilizata subiectul anorexie pentru a evita o recdere trebuie sa
continue terapia psihica timp de mai multe luni chiar de mai muli am
Anorexia sugarului Frecventa anorexia sugarului este dereglarea alimentara cel mai des constatata la copilul m vrsta de la 3 luni la 24 luni De o intensitate si o durata limitate ea trece cel mai des neobservata Anorexie
Ob.nuita Este o forma accentuata a refuzului alimentar Ea este cel mai des urmarea unui rspuns neadetvat al anturajului fata de acest refuz neateptat Anorexia obinuita este adesea legat de un eveniment al vieii copilului
apariia dinilor nrcarea o boala infeci oas (rmofaringita de exemplu) naterea unui frate sau a unei surori reluarea lucrului de ctre unul din prini con flitte familiale Sugarul anorexie daca refuza sa mnnce la mese
ronie totui ceva in timpul zilei si accepta intot deauna sa bea Prinii tind adesea sa l foreze sa mnnce utiliznd tot felul de metode jocuri povestiri promisiuni intimidare Conflictul se nteete cu att mai mult ca nu este
rar faptul ca sugarul sa se alimenteze normal atunci cnd intervin alte persoane (doica bunicii sau personalul cresei) Dup un examen clinic care sa elimine eventualitatea unei boli organice curabile medicul n ajuta pe prini sa
detensioneze situaia si Ic ofer sfaturi adaptate mediului familial sau stadiului de dezvoltare a copilului sa i prezinte alimentele si sa i le ia napoi m caz de refuz sa l lase pe sugar sa mnnce cu degetele sa admit un orar mai
liber al meselor sa se joace mai mult cu el etc Majontalea ano rexnlor obinuite nu dureaz si sunt tratate rapid Luarea in greutate rmne mica dar vj creste Totui diagnosticul trebuie repus m discuie m cazul unei slbiri
persistente Anorexie severa Mai rara ea poate aprea la cteva zile dup natere Sugarul prezint o importanta ntrziere ponderala iar curba greutii sale este tiata Dezvoltarea sa psihomotorte si cognitiva (dobndirea de
cunotine) este ncetinit Pot fi evocate trei diagnostice
o anorexie obinuita prost tratata se poate deplasa spre o anorexie sever daca relaia printe copil devine puternic perturbata
anorexia severa poate li consecina unei boli orga nice Refuzul alimentar nu se ncadreaz atunci in tul buranle de comportament ci mai curnd m situaia dispariiei senzaiei de foame legata de o patologie
anorexia severa poate in fine sa dezvluie dereglri psihopatologice Ea este atunci asociata altor simptome ca tulburrile de somn neregulantatea progreselor psiho motorii si cognitive ale copilului comportamente anormale
(apatie si agresivitate) comunicare si socializare perturbate
Anorexia severa a sugarului poate necesita o supra veghere somatica sau psihopatologica
ANOREXIGEN. Medicament destinat sa diminueze pofta de mncare
ANOSMIE. Pierdere totala sau pariala (alunei se vorbete de hiposmie) a mirosului
Anosmia care uneori nu se manifesta dect fata de anumite mirosuri trece neobservata de pacient sau este luata drept o tulburare a simului gustativ Cnd nu este afectata dect o singura parte a nasului se vorbete de
hemianosmie
ANTALGIC. - ANALGEZIC
ANTEBRA. Parte a membrului superior situata intre cot si ncheietura pumnului
Radiusul m afara cubitusul nuntru reunite prin liga mentul mterosos delimiteaz doua regiuni ale antebraului regiunea antebrahiala anterioara st regiunea antebrahiala postcnoara
ANTIACNEIC. Medicament utilizat m tratamentul
Antiacneicele se prezint sub doua forme produse de uz extern si medicamente admmistrabile pe cale orala Retmoidele peroxidul de benzoil acidul salicihc rezorcma si unele antibiotice sunt comercializate sub forma de creme
gelun lotium (aplicaii locale) Retmoidele si antibioticele sunt prezente de asemenea sub forma orala precum si antiandro 0enn pentru femei (acetatul de uproterona care se opune aciunii la nivelul pielii a hormonilor androgem)
In toate cazurile de acnee sunt recomandate ngrijirile care tm de igiena locala curarea cu spun nealcalm si cu lapte de toaleta clatirea cu atenie Daca aceste masuri sunt insuficiente aplicaiile locale de antiacneice urmate
adesea timp de 23 luni constituie cea mai buna opiune iniiala Formele de acnee care rezista la tratament sau care devin severe dmtr o data justifica un tratament suplimentar pe cale orala
EFECTE NEDORITE Efectele nedorite ale tratamentelor locale sunt rare si sunt constituite dmtr o intatie o foto sensibilizare (reacie cutanata la soare) Riscul este mult mai mare m cazul retmoidelor administrate pe cale orala
care pot antrena malformaii fetale si trebuie in consecina asociate cu o contraceptie eficace la femeile de vrsta fertila
ANTIAGREGANT PUVCHETAR. Medicament care reduce capacitatea de agregare a plachetelor sangvine
Antiagrej,antele plachetare (aspirina m doze mici ticlopidma sulfmpirazonul dipindamolul) inhiba funciile plachetare care participa la hemostaza (oprirea hemo rayilor) Ele sunt administrate pe cale orala
Antiagregantele plachetare sunt indicate pentru a preveni formarea de cheaguri si apariia emboliilor (migra nle de cheaguri) dup un infarct de miocard un accident vascular cerebral (hemiplegie de exemplu) sau m cursul
hemodiahzelor (curirile artificiale ale sngelui) Ele sunt ANTIANGINOS
contraindicate mai puin totui dect anticoagulantele m caz de risc hemoragie Interactnle cu alte substane (anti inflamatoare anticoagulante) creste riscul de sangeran
Efectele nedonte sunt tulburrile digestive reaciile alergice hemoragiile distrugerile de celule sangvine (cade rea dramatica a nivelului plachetelor sau al gobulelor albe)
ANTIANGINOS. Medicament utilizat m tratamentul insuficientei coronariene (defect de irigare a muchiului cardiac de ctre arterele coronare) SINONIM antian^onc
ANTIARITMIC. Medicament destinat corectam unor tulburri ale ritmului cardiac mai ales ale contraciilor prea rapide sau ineficace
ANTIBIOGRAM. Examen bacteriologic care permite sa se aprecieze sensibilitatea sau rezistenta unei bacterii la mai multe antibiotice
O antibiograma permite determinarea concentraiilor minime inhibitorii (C M I) adic a cantitilor de antibiotice necesare pentru a mpiedica creterea bactenana Procedeul consta m cultivarea bacteriilor prezente mtr un
prelevat (snge urin etc ) cu scopul de a le identifica si de a testa pe coloniile obinute eficacitatea diferitelor antibiotice
ANTIBIOTERAPIE. Terapeutica utiliznd unul sau mai multe medicamente antnnfectioase din clasa antibioticelor a cror activitate se exercita asupra bacteriilor
Antibioterapia poate fi preventiva sau profilactica (se vorbete atunci de antibioprofilaxie) ea mai poate fi curativa destinata sa combat o infecie deja instalata evidenta sau nu (in acest ultim caz este vorba de o anti bioterapie
curativa precoce)
n funcie de antibioticul ales de modul sau de admi mstrare si de gravitatea cazului se poate impune o spitalizare
Problema cea mai mare a antibioterapiei este apariia m cretere fr ncetare suselor bacteriene rezistente la antibioticele utilizate O antibioterapie trebuie deci justi ficata pentru a fi prescrisa si trebuie dusa pana la capt

ANTIBIOTIC. Substana de origine naturala sau sintetica utilizata contra infeciilor cauzate de bacterii
Se dispune de mai multe zeci de antibiotice grupate m mai mult de zece familii
CARACTERISTICI SI ADMINISTRARE Fiecare anti biotic poseda mai multe caracteristici Spectrul de aciune este lista bacteriilor asupra crora antibioticul este activ Spectrul poate sa fie larg sau ngust dup numrul de
tipuri de germeni sensibili la acest antibiotic Alte bacterii se numesc rezistente (rezistenta naturala) Dup necesitai un prelevat local coninnd bacterii este trimis la un laborator care realizeaz o antibiograma (studiul
eficacitii alegem unor antibiotice pentru bacteria in cauza) m scopul adaptam tratamentului
Caracterul bacterio\tatic \au cel bactericid al anti bioticului corespunde oprim proliferam sau respectiv distrugem bacteriilor
Devenirea lui in < r^ani\m determina caile de administrare posibile (locala orala injectabila) in funcie de repartiia preparatului in esuturi de puterea sa de penetrare m celule de organul prin care se elimina (rinichi sau ficat)
Ti leranta depinde de toxicitatea preparatului si de pro babihtatea de alergie a bolnavului fata de medicament
Alegerea unui antibiotic depinde de asemenea de natura infeciei (localizare gravitate) si de starea bolnavului (antecedente de alergie boala renala sau hepatica) Uneori este necesar sa se asocieze mai multe preparate in timpul
unui tratament de exemplu m cazul infeciilor grave
EFECTE NEDORITE Majoritatea antibioticelor poate provoca greuri o diaree (prin modificarea florei intestinale) sau chiar reacii alergice (cutanate sau mai severe) care interzic folosirea ulterioara a oricrui antibiotic din
aceeai familie Ele pot de asemenea sa favorizeze apariia unei micoze (in principal candidoza)
Pe de alta parte exista un risc mai general apariia la o bacterie a unei rezistente la un antibiotic fata de care ea era anterior sensibila (rezistenta dobndita) prin secretarea unei enzime care se opune aciunii medicamentului (de
exemplu betalactamaza se opune aciunii betalactammelor) O rezistenta apruta la unele suse si la un bolnav dat poate m anumite cazuri sa se extind de o maniera epidemica in snul florelor bacteriene ale bolnavului si ale
anturajului sau Acest efect este favorizat de o utilizare prea frecvent si inadecvata a antibioticelor
ANTICANCEROS. Medicament utilizat m tratamentul chimioterapie al unor cancere S NON ME antimitotic anii neiplaiic at< static
Anticanceroasele vizeaz distrugerea celui mai mare numr posibil de celule canceroase sau mpiedicarea muli plicani lor crund in acelai timp majoritatea celulelor sntoase ale organismului Fiecare varietate de cancer este
sensibila la anumite produse si rezistenta la altele Medi camentele sunt adesea asociate ceea ce permite micorarea dozelor lor + CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROASA
ANTICOAGULANT. Substana medicamentoasa sau naturala care se opune coagulam sngelui
FORME PRINCIPALE
Heparinele acioneaz direct asupra coagulam mtr o maniera rapida si sunt injectate pe cale subcutana sau intravenoasa
Antivitaminele K derivai de cumarma sau de mda nediona mpiedica sintetizarea de ctre ficat a factorilor activi ai coagulam ele sunt administrate pe cale orala si au o ntrziere mai mare m exercitarea aciunii 46

ANTIEPILEPTIC
INDICAII Anticoagulantele sunt indicate pentru pre venirea si tratarea trombozelor (formarea de cheaguri) vaselor sangvine si a complicaiei lor principale embolia (migrarea unui fragment de cheag care
astup un vas) Ele sunt prescrise n bolile si n situaiile urmtoare flebit (tromboz venoas) si embolie pulmonar tromboz si embolie arteriale, intervenie chirurgical imobilizarea membrului inferior
(n gips sau imobilizare prelungit la pat), unele boli cardiace (infarct valve artificiale) Heparma, prescris n primul rnd m cazurile acute este nlocuit cu antivitammele K dac tratamentul trebuie sa se
prelungeasc
SUPRAVEGHERE Examenele sangvine sunt mdispen sabile, cu excepia cazurilor de tratamente preventive cu hepann ale crei doze sunt adesea foarte mici Coagularea trebuie s fie suficient modificata
dar nu excesiv (riscul hemoragiilor)
EFECTE NEDORITE Supradozarea provoac hemoragii (ale gingiilor, ale cilor digestive sau urinare etc ) si formarea de hematoame Acest risc este crescut dac exist deja o leziune (ulcer al stomacului)
daca pacientul ia aspirin sau antnnflamatoare Trebuie s fie evitate mjec tule mtramusculare Sngernle puin abundente nu justific n general dect o diminuare a dozei Pe de alt parte, antivitammele K
pot provoca malformaii fetale si sunt deci contraindicate la femeia nsrcinat
ANTICOLINERGIC. Substan care inhiba aciunea acetilcolmei (neurotransmittorul sistemului parasimpatic) n sistemul nervos vegetativ SINONIM paraumpatolnic
ANTICORP. Protein a serului sangvin secretat de ctre limfocitele B (globulele albe care intervin n imunitate) ca reacie la introducerea unei substane strine (antigen) n organism SINONIM
imunoglobulma
n principal, antigenul poate fi un virus, o bacterie un parazit, un venin, un vaccin o celul canceroas
Ca urmare a unei dereglri a sistemului imumtar anticorpii pot s se ntoarc mpotriva celulelor organismului care i produce Astfel de anticorpi sunt denumii auto anticorpi, ei sunt rspunztori de bolile
autoimune ca lupusul entematos diseminat sau ca boala lui Biermer -> IMUNOGLOBULIN
ANTICORP ANTINUCLEAR. Autoanticorp fat de unul sau mai multe elemente ale nucleului celulelor organismului care i produce
ANTICORP ANTITIROIDIAN. Anticorp capabil s se fixeze pe anumii constitueni ai celulelor glandei tiroide
ANTICORP MONOCLONAL. Anticorp produs de ctre o clon de celule (un grup de celule identice cu eelula-mam din care s-au dezvoltat) si utilizat in scopuri de diagnostic si terapeutice
ANTIDEPRESIV. Medicament utilizat n tratamentul
depresiei
Antidepresivele clasice sunt fie tnciclice (amitnptilin amoxapm etc ) fie inhibitori ai monoammoxidazei sau I M A O (nialamida iproniazida etc ) dar numeroase alte produse nu aparin acestor grupe
(trazodona maprotilma etc ) Administrarea se face pe cale oral n afara cazurilor severe (cale mtramuscular sau perfuzie mtravenoas) Tratamentul nu si face simit efectul dect dup cteva zile sau dup
cteva sptmni si trebuie uneori s fie urmat timp de mai multe luni Exista totui ntotdeauna un risc de trezire a anxietii risc care justific o supraveghere ndeaproape si un tratament individualizat
EFECTE NEDORITE Inhibitorii de monoammoxidaz trebuie s fie nsoii de un regim alimentar strict trebuie evitate alimentele si buturile care conin tiramm (brnz vin rou) cci acestea risc s
provoace o cretere im portant a tensiunii arteriale Anumite medicamente pot produce acelai efect Pe de alt parte majoritatea anti depresivelor antreneaz uneori o uscciune bucal o vedere nceoat
vertije o somnolent o constipatie si o durere
ANTIDIABETIC. - HIPOGLICEMIANT

ANTIDIURETIC (hormon) Hormon care favorizeaz absorbia apei SINONIM vawpreuna

Deficitul n hormon antidiuretic este responsabil de un diabet insipid afeciune caracterizat prmtr o poliune (emisie de mari cantiti de urin) si o polidipsie (sete intens si imperioas) Hipersecretia
inadecvat de hormon antidiuretic sau sindromul lui Schwartz Bartter se carac tenzeaz pnntr o scdere a nivelului sodiului n snge si prin reducerea cantitii de urm
ANTIDOT. Contraotrav specific a unui produs toxic utilizat m caz de intoxicaie m completarea unui tratament simptomatic -> INTOXICAIE
ANTIEPILEPTIC. Medicament utilizat m tratamentul epilepsiei
Antiepilepticele prescrise pe cale oral sau injectabil previn m mare parte apariia de noi crize la epileptici Prizele de medicamente antiepileptice trebuie s fie zilnice ntotdeauna la aceleai ore fr
ntrerupere Oprirea trata meniului atunci cnd este hotrt, trebuie s se fac ntotdeauna sub supraveghere medical strict cci poate provoca o stare de ru (crize succesive) Antiepilepticele au numeroase
interaciuni nedorite att ntre ele ct si cu alte medicamente Asocierea mai multor antiepileptice este evitat, n general cu scopul de a mpiedica acumularea efectelor nedorite si de a limita interaciunile
medicamentoase dar exista cazuri in care ea este absolut necesar ANTIESTROGEN
ANTIESTROGEN. Medicament care se opune aciunii estrogenilor (hormoni feminini secretai de ovare)
Citratul de clomifena favorizeaz declanarea ovulatici si este utilizat in tratamentul unor steriliti feminine Un inconvenient important dei puin probabil este apariia unei sarcini multiple Tamoxifenul este utilizat m trata
mentul unor cancere ale snului zise hormonodependcntc (favorizate de estrogeni)
Aceste doua medicamente sunt contraindicate m caz de sarcina iar citratul de clomifena de asemenea si m caz de cancer genital Aceste medicamente pot provoca tulburri ginecologice (bufeun de cldura hemoragii uterine
umflarea snilor)
ANTIFUNGIC. Medicament utilizat m tratarea mice /el r (infecii cu ciuperci microscopice) SINONIM fun^mil
ANTIGEN. Substana strania or0amsmului susceptibila sa declaneze o reacie imumtara provocnd formarea de anticorpi
ORIGINE SI STRUCTURA Virusurile bacteriile paraziii si celulele alterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) sunt antigene Poate sa fie vorba fie despre molecule izolate de o mrime suficienta pentru a
comporta unul sau mai multe situsun antigemcc fie despre structuri complexe sau de elemente fixate la suprafaa miere organismelor patogene Unele antigene provoac o reacie alergica stimulnd producerea de
imunoglobulme sau anticorpi de tip E (IgE) acestea sunt alcrgene care au origini foarte diferite (venin de viespe polen produse chimice etc )
Dei un antigcn este in Ocneral o substana strina organismului m cazul bolilor autoimune chiar un clement al organismului nu este recunoscut de acesta ca fund al sau
Antigenele sunt m majoritatea cazurilor glicoprotcme (proteine combinate cu glucide) Lipidele sunt mult mai rar antigemce m afara cazului ca sunt asociate altor structuri moleculare mai mn
ANTIGRIPAL. Medicament utilizat m tratamentul sindroamelor gripale
Antignpalele (m limbaj curent) fac parte din tratamentul simptomelor si nu al cauzei numeroaselor infecii vuale curente care seamn cu gripa Se prescriu deci medicamente ca paracetamolul sau aspirina pentru a lupta
concomitent mpotriva febrei si a diverselor dureri (curbatun dureri de cap) Lor le sunt asociate uneori antihistammice Utilizarea vitaminei C dei curenta nu este de o eficacitate dovedita tiinific
ANTIHELMINTIC. -> ANTIPARAZITAR
ANTIHIPERTENSOR. Medicament utilizat m trata mentul hipertensiunii arteriale
Alegerea intre diferite antihipcrtensoare comportnd eventual o asociere a mai multora dintre ele este hotrta m funcie de vrsta de patolouile asociate de toleranta fata de produs
Antihipertensoarele diminueaz valorile presiunii arteriale sistolice (maxima) si diastolice (minima) cu scopul de a preveni complicaiile hipertensiunii Tratamentul este m general de lunga durata O supraveghere la intervale
regulate se impune pentru a verifica eficienta tratamentului absenta unei cderi excesive a tensiunii absenta apariiei efectelor nedonte
ANTIHISTAMINIC. Medicament care se opune aciunii unei substane naturale a organismului histamma (care declaneaz efectele alergici si creste secreia
Antihistammicele acioneaz prin blocarea receptorilor de histamma situai pe diferite tipuri de celule
ANTIINFECTIOS. Medicament activ fata de infeciile

microbiene - ANTIBIOTIC ANTIFUNGIC ANTIPARAZITAR ANTITUBERCULOS ANTIVIRAL

ANTIINFLAMATOR. Medicament utilizat m trata mentul local sau general al mflamatiei
Antnnflamatoarele se repartizeaz in doua clase stero idiene si nesteroidiene Acestea sunt medicamente simpto matice care nu acioneaz asupra cauzei mflamatiei Ele sunt indicate atunci cnd mflamatia proces normal de
aprare fata de agresiuni devine suprtoare m special din cauza durem pe care o provoac Ele sunt asociate m caz de nevoie cu alte m 0njin antiinflamatorn de exemplu simpla imobilizare a regiunii inflamate Antnnflamatoarele
se administreaz pe calc orala injectabila sau locala Steroidienele si nesteroidienele au unele efecte nedorite comune agresivitatea fata de mucoasa stomacului (mai ales cele nesteroidiene) riscul de gastnta chiar de ulcer dimi
nuarea rezistentei la infecta (mai ales m cazul steroidi enelor)
Antnnflamatoare steroidiene Denumite si cortico stcroizi aceste produse (prednison prednisolon beta metason) sunt derivai ai corticosteroizilor naturali hormoni secretai de ctre glandele suprarenale Corticosteroizn sunt f arte
puternici si permit stap inirca mflamatiei atunci cnd ca devine severa sau cnd se declaneaz fr motiv evident ca m cazul bolilor zise inflamatorii (poliartrita reumatoida alergii severe etc ) Denaturarea pielii fragilitatea
osoasa apariia unei stan diabetice fac parte din numeroasele lor efecte nedorite Corticosteroizn au mbuntit prognoza de \iata si funcionala m numeroase boli chiar daca nu li se cunoate cauza
Antnnflamatoare nesteroidiene Aceste produse denumite si AINS (femlbutazona indometacmetc ) apar tm diverselor categorii dar sunt toate capabile sa blocheze f rmarea unor substane ca prostaglandmele mediatorii 47

ANTIREUMATISMAL
chimici necesari dezvoltam infiamatiei Ele sunt eficace ndeosebi in fazele acute ale mflamatiei si sunt utilizate m reumatologie (artrita puseu inflamatonu al unei artroze tendmit) m traumatologie m urologie (colici nefretice)
m ginecologie (ciclu menstrual dureros) Antimflamatoarele nesteroidiene nu trebuie sa fie asociate intre ele nici cu anticoagulante (risc de sangeran) nici cu sterilei (risc de ineficacitate contraceptiva) n general ele sunt contra
indicate in caz de antecedente alergice la unul dintre cele dou ori la aspirina Exista de asemenea antimflamatoare cu aciune lenta (sruri de aur metotrexat) al cror efect nu este constatat dect dup cteva sptmni
ANTIMETABOLIT. -> CHIMIOTERAPIC ANTICANCEROS
ANTIMIGRENOS. Medicament utili/at m tratamentul migrenei fie in decursul crizelor fie pentru a evita recidi varea lor
Antirrugrenoasele cele mai importante sunt derivaii extrasi din cornul secarei (ciuperca parazita a cerealck r) si betablotantele Primele (dihidroergotamma ergotamma) sunt administrate pe cale orala sau injectabila (unele
preparate conin si cofeina) Ele sunt eficace m cursul crizei migrenoase mai ales daca sunt administrate la nceputul ei dar folosirea lor pe termen lung este limitata de un efect nedorit si grav ergotismul diminuarea calibrului
arterelor braelor si gambelor sfrete prin a provoca furnicturi si duren care evolueaz uneon m absenta unui tratament spre gangrena (moartea celulelor esuturilor) Unele betablocante sunt de asemenea indicate mpotriva
migrenei dar numai ca tratament de baza pe termen lung pentru a evita recidivele prea frecvente Ele sunt administrate pe cale orala si eventualele lor efecte nedonte sunt in principal cardi ace (ele pot antrena o bradicardie)
Printre alte antimigrenoase utilizate sumatnptanu! este un produs recent care stimuleaz receptorii situai pe celulele vaselor sangvine cerebrale Prescrierea sa este limitata la migrenele care s au dovedit rezistente la trata
mentele clasice El este administrat pe cale orala sau injectabila
n sfrit numeroase migrene benigne sunt sensibile la analgezicele obinuite (paracetamol etc ) > MIGRENA
ANTIONCOGEN. Gena a crei absenta de exprimare sau a crei deletie poate antrena apariia unei tumori canceroase SINONIM j^ena wpieware atunuru
Antloncogenele sunt prezente in mod normal m fiecare celul a individului si sunt necesare pentru ca aceste celule s rmn sntoase In schimb distrugerea sau absenta lor asociate cu ali factori pot provoca o proliferare
canceroasa
ANTIPALUDIC. Medicament utilizat m prevenirea pe termen scurt si m tratamentul paludismului SINONIM unu malarie
Alegerea unui medicament sau a unei asocieri de medicamente depinde de scopul urmrit tratarea unui acces sau prevenirea bolii la un calator mtr o zona cu paludism Aceasta alegere depinde de asemenea de tara unde per
soana a fost infectata sau de tara m care acesta urmeaz sa mearg De fapt parazitul devine adesea rezistent m mod treptat la medicamentele intre bumtate dar de o maniera variabila dup tara Rezistenta parazitului la diferite
antipaludice fac obiectul unei supravegheri permanente la scara internaionala si unei aduceri la L\ anuale Admi nistrarca amipaludicelor se face pe cale orala uneori intra \cnoasa pentru chinina Efectele nedorite si
contramdicatiile variaz dup produs Se observa adesea tulburri digestive (uetun) vertije cefalee erupii cutanate sau alergii mai grave Meflochma si halofantrma sunt contraindicate m timpul sarcinii
ANTIPARAZITAR. Medicament utilizat m tratamentul bolilor cauzate de parazii
In funcie de tipul de parazit ce trebuie distrus anti parazitarele sunt fie antihelmmtice fie antiprotozoare Ele sunt administrate pe cale orala
Anliheimmticele denumite in mod curent vermifuge sunt active asupra cestodelor (viermi plai segmentai tema echinococul) asupra tramatodelor (viermi plai nesegmen tai galbeaza bilharzie sau schistosom) asupra
nematodelor (viermi cilindrici nesegmentati ascans anchilostom anguilula filane oxiur nchina tncocefal)

 Anliprolozoarele sunt utilizate in tratamentul amibiazei (cauzata de amibe) al paludismului (cauzat de plasmodiu) al giardiazei (cauzata de giardia) al leishmamozei (cauzata de leishmama) al tncomonazei (cauzata de
tncomonas) al toxoplasmozei (cauzata de toxoplasme) al bolii somnului (cauzata de tripanosome)
ANTIPIRETIC. Medicament utilizat in tratamentul simptomatic al febrei SlNONIM febnfuj^
ANTIPRURIGINOS. Medicament utilizat m trata mcntul pruntului (mancarimi)
ANTIREUMATISMAL. Medicament udl.zat m tratamentul unor afeciuni reumatologice
Antireumatismalele sunt destinate calmam reumatis mului si durerilor de articulaii In afara antunflamatoarelor propriu zise (steroidiene sau nesteroidiene) care acioneaz asupra mflamatiei dar nu asupra cauzei ei se prescriu
substane mai specifice adesea care acioneaz dup o perioada de timp sruri de aur peniulamma imunodepre soare antipaludice
Aceste medicamente sunt rezervate ndeosebi trata mentului de fond al reumatismelor cronice poliarticulare si inflamatorii (de exemplu pohartrita reumatoida) Ele sunt eventual asociate intre ele si/sau cu analgezicele obinuite
Antireumatismalele sunt administrate pe cale orala sau injectabila Fiecare dintre ele este susceptibil sa antreneze efecte nedorite uneori grave ANTISEPSIE
ANTISEPSIE. Ansamblul procedeelor utilizate pentru a lupta contra unei infecii microbiene de suprafa
Antisepsia este unul dintre fundamentele igienei medi cale Sunt ntrebuinate diferite mijloace care variaz dup scopul urmrit utilizarea produselor chimice sau a cldurii Produsele chimice, utilizabile doar n aplicaii externe
(hipoclont de sodiu derivai de amoniu cuaternar tmctura de iod, alcool mercunscein etc ) permit o asepsie a pielii si a plgilor superficiale Alte produse chimice utilizate pentru dezmfectia materialului medical sau chirurgical
care nu se arunc dup utilizare sunt adaptate n mod particular la distrugerea bacteriilor, ciupercilor microscopice si a majoritii virusurilor (n special cel al SIDA)
ANTISEPTIC. Produs utilizat pentru a lupta mpotriva germenilor de pe piele si de pe mucoase
Antisepticele de uz extern, n funcie de structura lor chimic si de proprietile lor, se deosebesc numeroase substane alcoolul, apa oxigenat derivaii de amoniu cuaternar (benzalkomu) clorhexidma derivaii fenolului
oxidani, acizi, derivai metalici (mercur argint cupru zinc) colorani (eozin albastru de metilen) hexetidm hexo medm, iod Criteriile de alegere sunt numeroase si com plexe toxicitatea, probabilitatea de a declana o alergie
puterea iritant interzicnd aplicarea pe mucoase sau pe plgi, rapiditatea de aciune, necesitatea de a elimina n mod radical germenii sau doar a mpiedica proliferarea lor
Antisepticele de uz intern. Unele medicamente neant i biotice sunt prescrise pe cale oral n tratarea infeciilor intestinale sau urinare (sulfamide)
ANTISEROTONIN. Medicament destinat s mhibe aciunea unei substane naturale a organismului serotonma neurotransmittor al sistemului nervos central
Antiserotomnele mpiedic serotomna s se fixeze de receptorii si celulari sau sunt medicamente care au meca msme de aciune mai complexe Este vorba de un ansam blu de produse eterogene care pot fi prescrise in
urmtoarele cazuri vom (odansetron gramsetron) depre sie (clomiprarmn), migren (metisergid, sumatnptan) alergii etc
ANTISPASMODIC. Medicament utilizat m tratamentul spasmelor musculare
ANTISUDORAL. Substan utilizat pentru a diminua o transpiraie excesiv SINONIM antipenpirant
Antisudoralele sunt adesea preparate pe baz de sruri de aluminiu (de exemplu clorun) Ele se prezint eventual incluse ntr-un deodorant, sub form de lotiune de crema sau de spray Antisudoralele pot irita pielea pot provoca
o senzaie de arsur si de neptur sau o alergie
Hipersudatnle cu adevrat mari sunt uneori tratate cu medicamente pentru sistemul nervos vegetativ rezervate doar prescripiei medicale
ANTITIROIDIAN. Medicament utilizat m tratamentul hipertiroidulor (excesul secreiei de hormoni de ctre glanda tiroid)
Antitiroidienele obinute prin sintez, inhib producerea de hormoni tiroidiem Ele sunt adesea eficace n prescripia de lung durat (un an sau mai mult) n cazul contrar, ele se asociaz administrm de iod radioactiv sau unui
trata ment chirurgical Efectele nedorite, rare, sunt uneori grave si necesit o supraveghere regulat agranulocitoz (scderea numrului de globule albe, cu risc de infecie major) hepatit febr cu erupie cutanat
ANTITOXIN. Anticorp secretat de ctre organism n contact cu o toxin bactenan si nzestrat cu putere neutralizant
ANTITUBERCULOS. Medicament antibiotic utilizat n tratamentul tuberculozei
Antituberculoasele sunt ntotdeauna asociate ntre ele (de la dou la patru produse) si administrate pe durata a cel puin 6 luni, pe cale oral Un bilan prealabil si un control regulat sunt indispensabile pentru a limita efectele
nedorite izomazida nfampicina si pirazmamida au o anume toxicitate pentru ficat utilizarea etambutolului necesit un examen oftalmologie regulat pentru a depista eventuala apariie a dereglrilor de vedere n culori ->
ANTIBIOTIC
ANTITUSIV. Medicament tilizatn tratamentul simptomatic al tusei
AntituMvele opiacee (codem,codetilm folcodm etc ) acioneaz prin inhibarea centrilor nervoi cerebrali si trateaz tuea uscat, fr expectoratie Ele sunt prezentate sub forma de siropuri si de comprimate Au un efect
sedativ si pot provoca somnolent
Alte antilUMve neopiacee (acetilcistema, carbocistema) sunt expectorante fluidifiante sau mucohtice Ele sunt folosite n tratamentul tusei umede Asociate uneori cu antispasmodice ele se gsesc sub form de sirop sau de
pliculee
Dintre diferitele antitusive disponibile trebuie s se selecioneze produsul si doza care nu vor mpiedica eliminarea eventualelor expectoraii ceea ce ar risca atunci ntrzierea vindecm prin supramfectare Pe de alt parte
folosirea de antitusive nu scutete cutarea cauzei tusei
ANTIULCEROS. Medicament utilizat n tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale sau n prevenirea recidivm lor
Antmlceroasele acioneaz fie prin diminuarea secreiei de acid clorhidnc de ctre mucoasa stomacului (antiacide), fie protejnd aceast mucoas fat de aciditate (efectul pansament" al protectorilor gastrici)
ANTIVIRAL. Medicament utilizat n tratamentul bolilor virale
Antiviralele sunt destinate distrugem virusurilor sau cel puin mpiedicm multiplicm lor Majoritatea antiviralelor 49

ANUS ARTIFICIAL
acioneaz inhibnd sinteza materialului genetic al virusului adicaADN ului aua A R N ului Ele sunt administrate pe cale orala sau injectabila unele fund mai mult dispo nibile pentru uz local (boli cutanate sau oculare) Se
ntmpla adesea ca un antiviral sa nu prezinte interes m tratamentul infeciilor curente dei prescrierea sa devine justificat si eficace pentru bolile grave Apariia unor noi medicamente antiproteazele si utilizarea simultana a trei
antivirale m tratarea SIDA permite rezultate care dau sperane
EFECTE NEDORITE Efectele nedonte ale antiviralelor sunt provocate m parte de faptul ca ele altereaz o data cu virusul si celulele gazda ale acestuia In particular acesta este cazul zidovudmei ale crei efecte indezirabile sunt
de natura hematologica (atingerea globulelor rou si a globu lelor albe) Astfel multe substane sunt active m laborator dar sunt inutilizabile din cauza toxicitii lor
ANTRACOZ. Boala pulmonara consecutiva inhalam de particule de crbune sau de grafit
Antracoza boala profesionala din familia pneumo comozelor afecteaz m mod deosebit lucratorii din minele de crbune In general ea nu antreneaz fibroza (ntrirea si ingrosarea esutului pulmonar) dar poate provoca cu
timpul o insuficienta respiratorie
Diagnosticul este stabilit m general chiar nainte de apariia semnelor clinice cu ocazia unui examen radiologie al plmnului In acest stadiu mea nu e trziu sa se nceteze expunerea pacientului la pulberile incriminate Nu
exista un tratament al antracozei ci doar cel al simptomelor (insuficienta respiratorie) - PNEUMOCONIOZA
ANTRAX, l Aglomerat al mai multor furuncule formnd mari noduli inflamatorii plini de puroi 2 Crbune
ANTROPOZOONOZ. Boala a animalului transmii bil fiinei umane SINONIM loonoz
ANURIE. Oprire a producem de urma de ctre rinichi Se disting doua tipuri de anune
Anuna excretorie este provocata de un obstacol m scurgerea urinei la nivelul bazmetului sau al ureterei Cauza poate fi constituita de numeroase boli urologice Cele mai frecvente cauze le constituie calcula urinari precum si
tumorile de prosuta sau de vezica acionnd prin astuparea celor doua cai excretorn
Anuna secretorie este consecina unei opnri a producem urinei la nivelul nefromlor (unitile funcionale elementare ale rinichiului) m straturile superficiale (cortex) sau profunde (medulara) rinichiului Cauzele sunt foarte
nume roase boala a glomerulilor (unitile filtrante ale rinichmlu ) vasculanzarea rinichiului absorbia de toxice etc
TRATAMENT Tratamentul unei anuni constituie o urgenta datorita insuficientei renale acute care apare foarte rapid
Tratamentul anunei excretoru consta m suprimarea obstacolului din calea de scurgere a urinei sau daca aceasta nu este posibil derivarea urinei in amonte de obstrucie Derivaia urinara poate fi realizata fie prin amplasarea m
ureterul obstruat a unei sonde fine introdusa pe caile naturale sub control endoscopic fie prin introducerea unei sonde direct in caile urinare dilatate prin punctionarea prin piele
Tratamentul anunei wtretont este hemodiahza (tehnica de curire a sngelui prin filtrarea prmtr o membrana semipermeabila) care da posibilitatea sa se evite conse cintele insuficientei renale acute si sa se atepte dup
elucidarea cauzei anunei recuperarea funciei renale m cteva zile
ANUS. Orificiu terminal al tubului digestiv permind defecarea
PATOLOGIE Principalele afeciuni ale anusului sunt malformaiile congenitale puin frecvente care trebuie sa fie tratate chiar de la natere deficienta sfincterelor sau a sistemului nervos care le comanda rspunztoare de
incontinenta anala hemoroizii leziunile inflamatorii si supurate ca abcesul sau fistula anala (necesitnd mcizarea si drenarea) cancerul anusului
ANUS (cancer de) Cancer care atinge canalul anal sau bordura anala in principal sub forma unui carcinom epidermoid (tumora maligna a esutului epitehal) mai rar sub forma unui adenocarcmom (tumora maligna a esutului
glandular)
Cancerul de anus este destul de rar dar frecventa sa creste lent si el atinge att brbaii cat si femeile Apariia sa ar fi legata de un agent viral Cancerul de anus se prezint ca o leziune indurata care sngereaz mai mult sau mai
puin si care nu se vindeca Atunci cnd se dezvolta el da loc unor adenopatu inghinale Tratamentul face apel in esena la radioterapie asociata uneori cu ablatia tumorii daca aceasta este voluminoasa Rezultatele terapeutice sunt
bune in formele mai puin extinse
ANUS ARTIFICIAL, mbinare chirurgicala a tubului digestiv la peretele anterior al abdomenului practicata dup chirurgie colica sau rectala cu ablatia unui segment de intestin
Segmentul mbinat poate fi colonul (colostomie) sau ileonul (ileostomie) Peretele colonului sau al ileonului este astfel deschis spre exterior prmtr o incizie a peretelui abdominal nlesnind evacuarea scaunelor mtr o punga
etana care nu permite exalarea mirosului Dup evacuarea intestinala punga este schimbata (o data sau de doua ori pe zi) Anusul artificial este fie temporar precednd resta bilirea continuitii intestinale fie definitiv Aparatura
moderna pentru anusuri artificiale permite o foarte buna toleranta si o viata normala ANUSCOPIE

50
ANUSCOPIE. Examen care permite explorarea anusului si d rectului inferior
Anuscopia servete la stabilirea diagnosticului de hemoroizi al fisurilor si fistulelor anale dl sancrului si cancerului de anus
Acest examen care nu necesita vreo pregtire speciala se practica cu ajutorul unui anuscop un tub metalic cilindric cu lungimea de aproximativ 10 cm dotat cu un sistem optic
Acest instrument este introdus m anus atunci cnd pacientul se afla m poziie genupectorala (m genunchi coatele pe masa de examinare obrazul culcat pe masa spatele bine arcuit) Examenul precedat de un tuseu anorectal
dureaz cteva minute
ANXIETATE. Tulburare emoionala care se traduce pnntr un sentiment nedefinit de nesigurana
Daca exista o anxietate normala care amelioreaz nvtura si performantele anxietatea poate deveni si patologica subiectul este att de profund marcat nct nu mai poate sa se controleze
SIMPTOME SI SEMNE Anxietatea comporta trei carac tenstici principale presentimentul unui pericol vag si iminent reacii psihice variate (senzaie de sufocare pal pitatu transpiraie uscarea gurii vertije tremuratun tulburri
de tranzit) impresia penibila a neputinei sau slbiciunii m fata pericolului fiecare simptom ntrind sentimentul de punere in garda Clasic termenul de anxie ae este dat laturii psihice a tulburam in timp ce laturii somatice i se
rezerva termenul de angoasa
Bolnavul poate fi agitat poate merge fr inta sau poate rmne pironit pe loc de panica ce creste m el Durata unei crize de anxietate este in general de una doua ore Cnd crizele se repeta la un subiect care prezint un fond
anxios permanent se vorbete de nevroza de angoasa
TRATAMENT Se bazeaz mai nti pe atitudinea anturajului pacientului care trebuie sa rmn calm si linitit fr a se nduioa excesiv dar si fr agresivitate nici cu dispre Exista o ntreaga gama de medicamente mpotriva
anxietii (tranchilizante (benzodiazepinel betablocante neuroleptice uoare si unele antidepresive) dar anxietatea nu poate fi tratata fr aviz medical sub ame nmtarea unei agravri uneori legata de luarea abuziva de
medicamente (farmacomame) Tratamentul de fond se orienteaz adesea spre o psihoterapie Tehnicile de relaxare exerciiul fizic o mai buna igiena a vieii constituie m toate cazurile un adjuvant remarcabil
ANXIOLITIC. Medicament utilizat m tratamentul anxietii si al diferitelor ei manifestri
EFECTE NEDORITE Un risc mprtit prin numrul acestor produse este creterea efectelor lor atunci cnd sunt asociate cu alcoolul Interaciunile cu alte medicamente sunt numeroase De altfel somnolenta pe care o
provoac un anxiolitic face periculoasa conducerea unui vehicul
Ben/odiazepinele dei puin toxice daca sunt respectate regulile de prescripie pot provoca o dependenta chiar o adevrata toxicomanie Utilizarea lor trebuie sa fie urmrita in mod special la fotii toxicomani
AORT. Principala artera a organismului formandu se de la baza ventriculului stng si distribuind sngele oxigenat de ctre plmni m ntreg corpul PATOLOGIE Se pot observa diferite anomalii o ngustare congenitala la
nivelul istmului (coarctatie) o atingere a peretelui in general de ctre o placa de aterom ducnd la o dilatare (anevnsm) sau la o ngustare a vasului In ambele cazuri formarea de cheaguri este frecventa si rspunztoare de
emboliile creierului si ale membrelor O alta leziune atcromatoasa este disecia clivajul producandu se m groi mea peretelui Toate aceste atingeri justifica un tratament chirurgical
AORTIT. Inflamatic a peretelui aortei
AORTOGRAFIE. Examen radiologie vi/ualizarea aortei si a ramurilor sale
care permite
INDICAII Aortografia permite o explorare a diferitelor patologii ale aortei anevnsm al aortei disecie aortica sindromul lui Lenche (tromboza aortei terminale si bifurcarea ca m arterele iliace primitive) coarctatia aortei
explorare fcuta nainte de intervenia chirurgicala
DESFURARE Cnd aortografia este realizata prin punctie arteriala necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore Ea se practica sub anestezie locala (pentru un copil sub anestezie generala uoara) si sub control
electrocardiografie Examenul dureaz intre c jumtate de ora si trei sferturi de ora
EFECTE NEDORITF Sunt de doua tipuri alergice si
C/ mplitatnle alerge sunt provocate de iodul coninut de produsul de contrast Alergia la iod se traduce prin erctun voma erupii cutanate si o scdere a tensiunii arteriale Cu ocazia unei consultaii precednd examenul
aortocrafic medicul trebuie sa se asigure ca pacientul n a prezentat vreodat simptomele unei alergii iar daca e cazul sa i prescrie un tratament antialergic
Comphiamle irtiuinante sunt legale do riscul unei plgi vasculare mai ales m caz de punctie arteriala si pot antrena o hemoragie locala Este absolut necesar ca nainte de orice aortografic sa se verifice la pacient orice
tulburare de coagulare
APARAT. Ansamblu de organe care concura la mdepli mrea unei funcii fiziolo cice
Aparatul se distinge de sistem (ansamblu! complex de elemente fr limitare la organe a cror suma de efecte produce o funcie m totalitatea sa) ca si de cai (ansamblul drumurilor organice pline sau cavitare care

APENDICE
vehiculeaz o funcie de la punctul ei de origine pana la punctul ei de utilizare)
APARAT CARDIOVASCULAR. CIRCULATOR

(aparat)

APARAT CIRCULATOR. - CIRCULATOR (aparat)

APARAT DENTAR. Dispozitiv fix sau mobil utilizat ca protez dentar pentru a nlocui dmtn lips pentru a corecta poziia unordinti pe arcad sau pentru a compensa pierderile de substan generate de malformaiile con
genitale (fant labiopalatm de exemplu) sau de boli (cancer bucal)
APARAT DIGESTIV. - DIGESTIV (aparat)
APARAT GENITAL FEMININ. + GENITAL FEMININ

(aparat)
APARAT GENITAL MASCULIN. > GENITAL MAS CULIN (aparat)
APARAT LACRIMAL. - LACRIMAL (aparat) APARAT LOCOMOTOR. -> LOCOMOTOR (aparat) APARAT RESPIRATOR. - RESPIRATOR (-aparat) APARAT URINAR. - URINAR (aparat)
AP. Lichid incolor inodor si fr gust care intr n compoziia majoritii organismelor vii
Molecula de ap (H,O) se compune din doi atomi de hidrogen legai la un atom de oxigen Apa fierbe la tem peratura de +KX)C se solidifica la 0C Ea se numete potabil atunci cnd rspunde unor norme fixate prin texte
legiferate ea trebuie s fie plcut la but att m ce privete gustul, ct si culoarea si mirosul ei si ca regul absolut nesusceptibil s aduc vreo atingere sntii Apa potabil trebuie s nu conin nici microorganisme
patogene nici substane toxice (cupru plumb fluorun cianuri arsenic compui fenohu etc ) Concentraia sa n anumite substane chimice (sruri minerale amoniac mtnti nitrati, cloruri matern organice) trebuie s fie limitata
Apa este principalul solvent organic Corpul omenesc este constituit n medie din 60% ap
Apa permite transportul diferitelor substane pe care le cuprinde n soluie si reaciile chimice dintre ele Organismul uman pierde n medie 2 5 litri de ap pe zi n principal prin urm aceste pierderi fund reglate de ctre rinichi
(sub efectul hormonului antidiuretic) prin tubul digestiv, prin plmni (respiraia) si prin piele (transpiraia) Pierderile organice m ap trebuie sa fie compensate prmtr-un aport corespunztor ap de but apa coninuta n
alimente si apa metabolic provenind din combustia
nutrimentelor Metabolismul apei este reglat de ctre organism Setea este primul semnal care indic subiectului un deficit m apa In unele situaii patologice, coninutul n ap al organismului poate vana n timpul unei
deshidratri, ea este insuficient m organism Si invers n timpul unei secreii prea mari de hormon antidiuretic organismul are tendina s retina prea mult ap ceea ce poate provoca formarea de edeme m particular a unui edem
cerebral susceptibil s antreneze tulburri de contient chiar o
AP MINERAL. Ap de izvor a crei compoziie n elemente minerale permite utilizarea ei terapeutic
Apele minerale sunt clasificate dup coninutul lor n minerale ape foarte puin mineralizate (mai puin de 50 miligrame pe litru) ape puin mineralizate (de la 50 Ia 500 miligrame pe litru) si ape foarte bogate m sruri minerale
(mai mult de l 500 miligrame pe litru) Apele minerale pot fi plate sau gazoase (cu o ncrctura de gaz carbonic [CO 2| care reprezint de cteva ori volumul lichid) Apele gazoase sunt adesea mai bogate n sodiu si neindicate in
regimurile hiposodate prescrise n caz de insuficient cardiac sau de hipertensiune Doar apele minerale care pot fi consumate fr contramdicatie de ctre persoanele sntoase sunt cele care primesc autorizaia de imbutehere
si liber comercializare Apele puin minerali zate pot servi la prepararea biberoanelor dac nu sunt gazoase Apele bogate n calciu pot contribui la corn pensarea unei alimentaii srace in minerale Unele ape mbogite m
fluorun pot avea un efect benefic n prevenirea cariei dentare La fel coninutul foarte mic n sodiu al unor ape minerale permite consumarea lor cotidian de ctre persoanele constrnse la un regim hiposodat Proprietile apelor
minerale sunt utilizate m terapeutic n cadrul curelor termale fie pe cale intern (butur) fie pe cale extern (bl) -> CURA TERMALA
AP OXIGENAT. Soluie antiseptic dezmfectant
si hemostatic SINONIM peroxid de hidrogen
Apa oxigenat este utilizat ca antiseptic sub forma unei soluii diluate capabil s elibereze oxigen gazos echivalent a 10 volume ale lichidului respectiv Ea este indicat datorit capacitilor sale de curire a plgilor cutanate
benigne si de asigurare a asepsiei acestora precum si pentru proprietile ei hemostatice (oprirea sangernlor) m cursul epistaxisului
APENDICE. Prelungire a unui organ
Apendicele vermicular sau apendicele ileocecal numit apendice n vorbirea curent, se formeaz n dedesubtul onficiului ileocecal la punctul de jonciune ntre intestinul subire si intestinul gros De form destul de cilindric el
msoar de la 7 la 8 centimetri m lungime si de la 4 la 8 milimetri n diametru
PATOLOGIE Datorit apropiem lui de materiile de la sfritul digestiei apendicele vermicular constituie frecvent APENDICECTOMIE

52
sediul unei infecii sau al unui abces apendicita Apendicele poate fi de asemenea sediul unor tumori benigne sau maligne In sfrit apendicele poate m mod excepional sa sufere o torsiune (sau volvulus) simulnd o apendicita
acuta
APENDICECTOMIE. Ablatia chirurgicala a apen dicelui
INDICAII Apendicectorma este practicata m caz de apendicita pentru a preveni ruptura apendicelui inflamat care ar provoca o pentomta sau un abces abdominal
DESFURARE Apendicectomia se efectueaz prin incizarea chirurgicala a abdomenului sau mai recent prin celoscopie ncuia oblica sau transversala este practicata in dreapta abdomenului m fosa iliaca In general i se
permite pacientului sa bea si sa mnnce la 24 ore de la intervenie
Abcesele apendiculare sunt drenate si apendicele este ndeprtat fie imediat fie mai trziu In caz de pentomta apendicectomiei i se asociaz o curire si un drenaj al cavitii peritoneale
COMPLICAII Apendicectomia expune la mai multe complicaii excepionale ca desfacerea bontului sau peri tonita postoperatorie a copilului (sau pentomta de a cmcea zi) sau mai frecvente ca abcesul peretelui Dar m majori
tatea cazurilor este o operaie benigna care necesita de la doua la sase zile de spitalizare si o scurta convalescenta
APENDICIT. Inflamatie a apendicelui
Apendicita poate surveni la orice vrsta dar este m mod particular mai frecventa la adolescent si la adultul tnr Originea mflamatiei nu este ntotdeauna determinau ea poate fi cauzata de obstruarea apendicelui de ctre c
acumulare de matern fecale Apendicita cea mai curenta caracterizata pnntr o simpla inflamatie a mucoasei este denumita catarala sau supurat Cnd mucoasa este obstinata de puroi acesta rmne uneori localizat pro vocand o
aglutinare a anselor intestinale sudate prin ade rentele din jurul abcesului aceasta este pentomta plastica sau plastronul apendicular
n caz de necroza a peretelui apendicelui puroiul poate invada ntregul pentoneu se declaneaz atunci pentomta generalizata
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Atunci cnd apendicele este normal situat apendicita se traduce pnntr o durere care survine brusc m fosa iliaca (partea laterala si inferioara a abdomenului) dreapta nsoita de greuri chiar de
voma si de o febra moderata (38-38 5C) palparea zonei este dureroasa si provoac o reacie de aprare (ntrirea peretelui abdominal) tranzitul intestinal este ncetinit
Diagnosticul este mai greu de pus atunci cnd apendicele este situat anormal m spatele cecumului mflamatia se traduce prin dureri lombare la femeie foarte jos m bazinul inferior el provoac simptome analoage celor ale
mflamatiei trompelor uterme sub ficat el simuleaz o infecie
veziculara acuta Diagnosticarea este de asemenea delicata m formele atenuate de apendicita nici un examen radiologie nefnnd destul de demn de ncredere pentru a putea detecta cu certitudine mflamatia TRATAMENT
Tratamentul apendicitei este apendicec tomia Aceasta nu trebuie sa fie hotrta dect pe baza unor semne probatorii febra m jur de 38 C reacie de aprare abdominala creterea numrului de globule albe rezultata din
numrarea globulelor
Dup stabilirea diagnosticului intervenia este practicata fr ntrziere pentru a evita dezvoltarea unei pentonite plastice chiar generalizate O criza acuta de apendicita se poate calma spontan dar prezint mereu un risc de
recidiva doar m unele cazuri la persoanele foarte m vrsta ia uneori
In absenta mijloacelor chirurgicale se ncearc stvilirea mflamatiei prin administrarea de antibiotice In caz de pentomta plastica abcesul poate fi evacuat imediat sau la rece ablatia apendicelui nu va fi efectuata dect dup
vindecarea abcesului Pentomta generalizata necesit in schimb o intervenie de urgenta cuprinznd ablatia apen dicelui si curirea completa a cavitii peritoneale
COMPLICAII Apendicitele nu necesita m mod normal dect cteva zile de spitalizare si permit reluarea activitilor normale dup doua sau trei sptmni O pentomta apen diculara poate totui sa se complice la btrni la
subiecii subnutrii la diabetici sau la obezi si obliga sa se recurg la o edere m reanimare chirurgicala mai ales cnd abcesele intrapentoneale s au dezvoltat
APGAR (cotare a lui) Sistem pus la punct pentru evaluarea marilor funciuni vitale ale unui nou nscut din primul minut de viata si aprecierea evoluiei la 3 5 si 10 minute mai trziu
La natere sunt notate cinci elemente frecventa cardiaca micrile respiratorii coloraia pielii (albastra in caz de coninut mic m oxigen al sngelui sau prea palida) tonusul muscular reaciile la stimuli
APIREXIE. Absenta a creterii temperaturii normale a corpului (m jur de 37 C)
APLAZIE. Insuficienta sau oprire congenitala a dez voltarn unui esut sau a unui organ
Astfel aplazia urechii se caracterizeaz pnntr o cretere incompleta a urechii externe sau medii Ea poate fi majora (nu exista nici o structura a urechii externe sau medii) sau minora (afectnd o parte a urechii externe sau medii)
Aplazia se corecteaz m general prin amplasarea unei proteze concomitent estetica si funcionala
APLAZIE MEDULARA. Boala caracterizata pnntr o rarefiere a maduvei osoase care se traduce prmtr o dimi nuare a numrului de globule rou de globule albe si de plachete ARAHNOIDIT
CAUZE Aplazia este cauzata de incapacitatea maduvei osoase de a produce celulele suse forma de origine a celulelor sangvine Cauzele toxice sau infectioase sunt cel mai bine identificate radiaiile ionizante (radiaii X)
absorbia unor medicamente sau produse chimice (derivai ai benzenului anticanceroase unele antibiotice ndeosebi cloramfemcolul arsenicale antitiroidiene sruri de aur antiepileptice unele neuroleptice) sau anumite
infecii (hepatita recenta tuberculoza) Atunci cnd numrarea formulei sangvine mielograma si sau biopsia maduvei osoase nu permit gsirea vreunei cauze aplazia este denumita idiopatica Se pare ta m jumtate din cazuri este
atunci implicat un mecanism imunoloyc
SIMPTOME SI SEMNE Lipsa de globule rou antreneaz o anemie (paloare si oboseala) lipsa de globule albe expune subiectul la infecii iar lipsa plachetelor prov( aca hemoragii (purpura de exemplu)
EVOLUIE SI TRATAMENT Cnd cauza este medica mentoasa si celulele suse sunt cruate aplazia medulara regreseaza spontan In formele idiopatice aceasta eventualitate este mai rara O aplazie medulara poate m mod
excepional sa precead o leucemie
Tratamentul simptomatic consta mtr o bioterapie masiva m cazul unei infecii mtr o transfuzie de plachete m caz de hemoragie sau de globule rou daca exista ) anemie grava Tratamentul de fond se bazeaz pe admi nistrarea de
imunosupresoare (ciclosponna si ser antil m focitar) pe grefa de mduva osoasa efectuata plecnd de Ia un donator compatibil la subiecii tineri si pe adm nistrarea de androgem (care stimuleaz celulele suse ale maduvei) daca
tratamentul cu imunosupresoare nu este eficace
APNEE. Oprire a respiraiei cu durata variabila fr oprire cardiaca
O apnee piate fi temporara (de la cteva secunde pana la unul sau doua minute) sau poate dura mai mult timp punnd m pericol viata subiectului prin provocarea de leziuni cerebrale ireversibile Apneca poate fi voluntara (pion
jare submarina explorare a funciei respiratorii) sau nu
Apneea de somn Poate surveni la ambele sexe si la orice vrsta Ea este socotita m unele cazuri cauza morii subite a nou nscutului frecventa apneei somnului creste cu vrsta Atunci cnd puseele de apnee sunt foarte
numeroase (mai mult de 30 m 6 ore) ele sunt rspunztoare de o dezorga ruzare a somnului si de o oxigenare insuficienta a sngelui Se estimeaz ca forma cea mai curenta si cea mai grava de apnee a somnului apneea
obstructiva a somnului afecteaz un individ din o suta intre vrstele de 30 si 50 ani cel mai adesea obez si care sforie mult
TRATAMENT Majoritatea bolnavilor fund constituita din obezi tratamentul consta m primul rnd mtr o reducere a greutii In plus trebuie evitat consumul de alcool cu doua ore nainte de culcare si sa nu se ia somnifere
Un tratament eficace al apneei de somn exista deja de mai muli ani prin aplicarea unei mti pe nas si gura in timpul somnului se obine meninerea unei presiuni pozitive constante m caile respiratorii aerul provenind de la un
compresor este trimis prin masca m caile nazale si in interiorul cailor respiratorii pentru a le menine deschise Uneori este utila o intervenie chirurgicala ea consta din ndeprtarea totala sau pariala a valului palatin
(palatoplastie) si chiar m unele cazuri rebele practicarea unei traheotomn (deschiderea traheii) pentru a scurt circuita caile aeriene superioare
APOFIZA. Proeminenta osoasa
Ex sta apofize articulare a cror forma variaz cu tipul
constituie locul de inserie a unui muchi sau a unui tendon Acestea din urma sunt denumite dup localizarea lor tuberozitate tubercul spma creasta sau linie
APOFIZIT. Inflamatie a unei apofize
Originea apofizitelor varieti de osteocondroze de cretere este mea prost cunoscuta Aceste afeciuni ar putea surveni ca urmare a unui traumatism a unei infecii microbiene a unor tulburri vasculare sau endocrine In Oeneral
benigne ele se ntlnesc cel mai des la subiecii tineri Evoluia lor poate dura mai multe luni si m anumite cazuri poate impune o imc bilizare cu gips
APONEVROZ. Membrana albicioasa rezistenta constituita din fibre conjunctive
APRAGMATISM. Tulburare a activitii nvate caracterizata prin incapacitatea subiectului de a realiza aciunile cele mai curente
APRAXIE. Tulburare a realizam gesturilor concrete (mn pularea obiectelor) sau simbolice (semnul crucii) independent de once atingere a funciilor motorii si senzitive si de c nce tulburare de nelegere
ARAHNODACTILIE. Alungire patologica a degetelor de la mini si de la picioare
Acestea alungite si subiate amintesc prin forma lor ghearele pianjenului Arahnodactiha este una dintre anomaliile morfologice care intra m sindromul lui Marian dar uneori se ntlnete si izolat
ARAHNOIDIT. Inflamatie subacuta sau cronica a arahnoidei (una dintre cele trei membrane care constituie meningele)
CAUZE O arahnoidita poate aprea la mai muli am dup o meningita purulenta sau o hemoragie memngeana Ea mai pe ae sa se dezvolte si m contact cu un focar mfectios rahidian ca o spondilita Destul de frecvent nu se
gsete ARC CORNEAN

54
nici una dintre aceste afeciuni si in acest caz se vorbete de arahnoidita primitiva
S1MPTOME SI SEMNE Acestea variaz dup localizarea si ntinderea bolii Poate fi vorba de dureri de cap de crize de epilepsie de atingeri ale rdcinilor maduvei spinrii cu apariia unor tulburri
senzitive de intatie a maduvei spinrii cu apariia de tulburri motorii (paraplegie sau tetraplegie) si genitosfmctenene (incontinenta urinara de exemplu)
TRATAMENT Tratamentul este m esena cel al cauzei mfectioase (antibioterapie)
ARC CORNEAN. Inel albicios constituit din colesterol si situat m jurul corneei
Arcul cornean se observa de obicei la persoanele in vrst atestnd o infiltrare lipidica a stromei (m acest caz mai este denumit si arc senil sau gerontoxon) Daca arcul apare la un subiect tnr trebuie
cutata o hiperlipidemic (creterea anormala a nivelului de lipide m snge) Aceasta anomalie nu altereaz niciodat vederea
ARC REFLEX. Tra

provocnd un reflex
ARDEZIERILOR
-> SCHISTOZA

ARENOBLASTOM. Tumora masculmizanta a ovarului cel mai des benigna

Arenoblastomul survine m principal la femeia tnra El antreneaz manifestri de vinlism (hirsutism seboree nsprirea vocii) prin secretarea de androgeni hormonii sexuali secretai m principal in testicule
si cortico supra renale Tratamentul consta m ablatia ovarului afectat
ARGIRIE sau ARGIROZ. Afeciune caracterizata pnntr o pigmentare difuza cenuie a pielii cauzata de depu nerea intradermic de particule de argint SINONIM argmaza

Argina este consecutiva absorbiei prelungite prin piele sau prin mucoase a srurilor de argint (picaturi nazale cohre pansamente gastrice mtrat de argint etc )
Particulele de argint se depun m glandele sudonpare ale dermului m mod definitiv Prevenirea arginei este deci indispensabila
ARIERATIE MINTAL. - DEFICIENA MINTALA
ARITMIE CARDIAC. Tulburare a ritmului cardiac de natur fiziologica sau patologica
DIFERITE TIPURI DE ARITMIE Se pot distinge extra sistolele (contraciile premature) tahicardiile (accelerrile brute si trectoare ale ritmului cardiac) bradicardnle (diminurile brute si trectoare ale
ritmului cardiac) fibnlatnle ventriculare (contraciile anarhice si ineficace)
CAUZE Toate cardiopatiile ndeosebi cardiopatiile ischemice (artenoscleroza ateroscleroza) si chiar simpla mbtrnire a inimii sunt cauze ale antmiei Printre alte origini trebuie sa citam embolia pulmonara
brohopneumo patnle tulburrile hidroelectrohtice anumite medicamente (diuretice unele antiantmice etc ) abuzul de tutun exci tantele precum cafeaua alcoolul
SIMPTOME SI SEMNE Acestea sunt variate Cel mai frecvent este vorba de sincope de o gafaiala de palpitaii stan de ru de o cdere a tensiunii arteriale de angor (angm pectorala) sau de semnele unei
insuficiente cardiace
In caz de palpitaii este important sa se repereze daca btile sunt regulate sau neregulate daca apariia tulburam este progresiva sau brutala si care a fost durata sa si s se note/e frecventa cardiaca atunci
cnd este posibil
DIAGNOSTIC Este asigurat prin electrocardiograma m perioada de criza de unde interesul monitorizam prin nregistrarea de lunga durata (holter) In acest caz un receptor si un nregistrator sunt purtate
timp de una sau mai multe zile de ctre pacient Uneori o electrocardiograma endocavitara (nregistrare cu un electrod urcat prin calea venoasa pana m cavitile cardiace drepte) este indicat Este vorba de
un examen specializat practicat in mediu spitalicesc
TRATAMENT Acesta face apel la medicamente anti antmice care diminueaz excitabilitatea inimii accelernd sau ncetinind frecventa ritmului sau influennd sistemul nervos simpatic Stimularea cardiaca
temporara sau permanenta (pacemaker) este posibila de asemenea In unele cazuri este practicata o electroterapie (soc electric) De asemenea poate fi avuta m vedere o distrugere foarte localizata prin energie
electrica sau radiofrecventa a zonei de origine a tulburam Unele tulburri de ritm m particular m absenta cardiopatiei nu necesita nici un tratament
ARMSTRONG (boala a lui) Boala mfectioasa cauzata de un arenavirus (virus al crui patrimoniu genetic este constituit dmtr o molecula de A R N ) virusul lui Armstrong SNONIM conomenm^ita
limfocitara
Boala lui Armstrong este o meningita acuta care se manifesta pnntr o febra dureri de cap greuri si vome Punctia lombara arata un lichid cefalorahidian limpede coninnd limfocite Evoluia acestei boli este
benign si nu necesita nici un tratament curativ particular
A.R.N. -> ACID

RIBONUCLEIC

ARNOLD (nerv al lui) Nerv format de ramura posten oara a celei de a doua rdcini cervicale
ARNOLD (nevralgie a lui) Leziune dureroasa a nervului mare al lui Arnold
CAUZE O nevralgie a lui Arnold survine m general spontan dar uneori ea este provocata de o presiune locala ARSUR
sau de anumite micri ale capului Atunci cnd durerea este continua trebuie cutata o cauza locala (leziune cervicala superioara sau leziune cervico occipitala de exemplu)
SIMPTOMESI SEMNE Nevralgia lui Arnold se manifesta pnntr o durere care plecnd din partea de sus a cefei iradiaz pana m vrful capului Cu intensitate mare asemntoare junghmnlor sau arsurilor aceasta durere poate fi
intermitenta sau continua
TRATAMENT Analgezicele si antnnflamatoarele sunt rareori eficace O infiltraie locala de corticosteroizi sau de novocama uureaz durerile pacientului in general dar uneori doar temporar
AROMATERAPIE. Terapeutica prin mgestie masaj al corpului sau inhalare de uleiuri eseniale vegetale sau de esene aromatice
Aromaterapia este o ramura a fitoterapiei tratarea bolilor prin produse derivate din plante
Uleiurile eseniale se utilizeaz fie m stare naturala cu sau excipient fie condiionate sub forma de capsule cu scopul de a fi protejate fata de oxidare
Capsulele cu esena de salvie pot fi prescrise m unele stri spasmofilice chiparosul busuiocul icnuparul eucahptul sunt active m caz de bronita In ansamblu aromaterapia are reputaia de a fi activa mai ales m fenomenele
mfectioase Mulumit ei se pot evita la unele persoane efectele nedorite ale medicamentelor dup ce s a constatat absenta unei cauze seric ase a tulburrilor lor si inutilitatea unui tratament mai eficace
ARSUR. Leziune a pielii sau a mucoaselor provocata de expunerea lor la o cldura intensa sau prin contactul lor cu un agent fizic sau chimic
Arsurile pot fi cauzate de ctre lichide m fierbere de ctre solide calde sau m combustie de ctre ageni chimic (acizi baze fosfor) de ctre electricitate sau de ctre agenii radioactivi (radiaii X)
Dup ntinderea lor se disting arsuri zise benigne (atingnd mai puin de 15% din suprafaa corpului) si arsuri grave (afectnd intre 15 si 60% din suprafaa corpului) Ele se mai clasifica si m funcie de profunzimea lor
Arsurile de gradul nti Arsurile de gradul mta afecteaz epidermul si se manifesta pnntr o rocata une ori urmai de o descuamare Ele pot antrena o febra uoara Insolatia este o arsura de acest tip
TRATAMENT Durerea poate fi calmat prin aplicarea de comprese reci sau cu apa curenta proaspta Arsurile de gradul nti sunt tratate eventual prin aplicarea de creme grase si calmante si pansate pentru a evita infectarea lor
Fhctenele (bici coninnd plasma) pot fi excizate chirurgical Aceste arsuri se vindeca repede m general m mai puin de trei sptmni
Arsurile de gradul al doilea Arsurile de gradul al doilea pot fi superficiale (afectarea cpidermului si o parte a
Primele ngrijiri care se acorda unui ars
\rsunle superficiale de mica ntindere (mai puin de 15% din suprafaa corporala) si care nu implica regiuni de risc (fata phcile de flexiune orificiile naturale) nu necesita spitalizare Partea arsa a corpului trebuie inuta sub apa
curenta rece dar nu de la gheata timp de cel puin 5 mi nute trebuie dezinfectat cu un antiseptic diluat trebuie ndepartat epidermul desprins si neaderent Fhctenele cele mai mari (bicile coninnd plasma) trebuie sa fie
excizate de ctre un medic iar leziunile sa fie acoperite cu un pansament gras (tul gras de exemplu) O injecie cu ser antitetanic este practicata la nevoie uneori asociata cu administrarea unui analgezic sau a unui anxiolitic
Daca arsura este ntinsa sau profunda se evita dez bracarea persoanei m afara cazului ca hainele nu sunt mbibate cu lichid fierbinte sau daca fiind fabricate din fibre sintetice ele risca sa se topeasc in contact cu pielea ndeosebi
trebuie evitat sa obligi arsul sa bea si daca a mgerat produse caustice sa l faci sa vomite nfurat m cearceafuri curate el trebuie sa fie ndreptat imediat spre un centru specializat
dermului crund insule de membrana bazala) sau profunde (distrugerea epidermului si a totalitii dermului) Ele se traduc prin apariia fhctenelor si pot provoca un soc cardiovascular cu cdere de tensiune si tahicardie Arsura
alternd bariera cutanata favorizeaz supramfectia
TRATAMENT Arsurile de gradul al doilea necesita o dezinfectare si punerea unui pansament steril Daca dermul este carne vie poate fi aplicata o pomda deasupra arsurii pentru a ajuta cicatrizarea In unele cazuri arsura
conduce la o pierdere treptata a pielii care se elimina m vreo doua sptmni Aceasta este urmata de o regenerare cutanata provenind din zona periferica a arsurii care permite acoperirea zonei arse
In caz de arsura profunda si ntinsa cicatrizarea nu poate avea loc rapid recurgerea la tehnicile de chirurgie repa rak ne (grefa lambou) este indicata atunci o excizie chirurgicala precoce a esuturilor moarte si grefele de piele
oferind un mai bun rezultat funcional si estetic dect cicatrizarea de la sine
Arsurile de gradul al treilea Arsurile de gradul al trei lea sau carbonizarea distrug epidermul dermul si hipo dermul Foarte profunde ele pot ocaziona distrugerea muchilor a tendoanelor sau a osului subiacent si pot sa provoace
moartea pacientului m special cnd este vorba de subieci m vrsta Totui tehnicile chirurgicale actuale permit supravieuirea subiecilor afectai pe 80% din supra lata corpului chiar m cazul de 95% arsura la subiecii tineri
TRATAMENT Aceste arsuri impun o spitalizare mtr un centru specializat si o reparare m mai muli timpi excizia chirurgicala a esuturilor moarte repararea chirurgicala (autogrefa de epiderm ndeosebi) apoi cicatrizarea
asociata ARSURA DE STOUKC

56
uneori tu intervenii de chirurgie plastica In caz de arsuri ntinse este practicata imersarea arsului m bai de ser fiziologic pentru a reduce pierderile de plasma prin supra fetele arse pentru a menine
temperatura corporala si a atenua durerea
Reeducarea kmeziterapeutica este eseniala m tratarea marilor ari pentru evitarea formam bndelor ucatnceale si redarea unei amplitudini normale a micm m regiunile kZdte mdl dles \d nivelul degetelor
Masajele sunt intre pnnre mu din penoddd de uutnzae .Reeducarea prin jocuri si ergoterapie poate duce la remvatarea manipulam diferitelor obiecte mai ales cnd e vorba de copil Ulten or ucatncile urate si
deranjante sunt corectate prin chirurgie plastic Curele termale cu dusuri puternice reuesc sa aplatizeze unele cicatrici mari
ARSUR DE STOMAC. - GASTRIT
ARTER. Vas care vehiculeaz sngele inimii spre esuturi
Arterele sunt tuburi flexibile cu perei groi Diametrul lor se micoreaz pe msura ce ele se deprteaz de mima si se subdivid ansamblul constituie arborele arterial Ultimele lor ramificaii sunt artenolele
care alimenteaz vasele capilare Printre arterele principale aorta (pornita dm ventriculul stng) si ramurile sale de divizare distribuie sngele oxigenat rou spre ansamblul esuturilor cu excep tia plmnilor
arterele pulmonare vehiculeaz sngele albastru bogat m gaz carbonic de Ia ventriculul drept spre plmni unde el este oxigenat
O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga arteriala necesita o comprimare imediata in amonte apoi o reparaie m mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta)
degenerative si/sau inflamatorii (aterom artenoscleroza arterita etc )
ARTERIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea directa a unei artere si a ramurilor sale precum si studiul eventualelor anomalii ale teritoriului pe care l irig
O artenografie este realizata prin injectarea mtr o artera a unui produs de contrast icdat Ea se numete globala daca produsul este injectat mtr un trunchi arterial (aortografie) si selectiva atunci cnd produsul
este injectat mtr o ramura (artera renala de exemplu)
INDICAII Artenografia este utilizata m principal pentru stabilirea diagnosticelor preoperatorn ea da posibilitatea s se prevad caracterul mai mult sau mai putm hemoragie al unor intervenii sa se
precizeze amplasarea vaselor si a leziunilor lor si sa se obin informaii importante cu pnv ire la circulaia venelor si arterelor
Artenografia permite sa se localizeze o ngustare arte nala un anevnsm sau originea unei sangeran digestive Ea detecteaz de asemenea unele malformaii ale vaselor (angioame fistule) leziunile traumatice
si patologule
ischemice adic provocate de o ntrerupere sau o diminuare a circulaiei sangvine (tromboza arteriala sau venoasa) Astfel m cazul unui infarct intestinal ea permite s se constate o obliterare acuta prin
tromboza sau embolie si diminuarea circulaiei sangvine Artenografia selectiva a arterei hepatice permite sa se precizeze extinderea unui cancer al ficatului
DESFURARE Artenografia necesita o spitalizare de 24 pdnd ld 48 ore Ed se practica sub anestezie locala si poate durd de ld 30 minute pdnd ld do\u ore EFECTE SECUNDARE Acestea sunt de dou
tipuri alergice si traumatice Efectul alergic este cauzat de iodul u ntmut de produsul de contrast Alergia la iod se traduce prin gretun vome erupta cutanate sau o scdere a tensiunii arteriale Medicul trebuie
sa se asigure de faptul d pacientul n a prezentat vreodat simptomele alergici si m caz c da sa i prescrie m prealabil un tratament antialergic Efectul traumatic consta mtr un risc mic de hemoragie locala
Este util nainte de orice artenografie sa se verifice absenta la pacient a vreunei deficiente de coagulare La fel o data retras cateterul dup examen punctul de punctionare va fi puternic comprimat si
supravegheat timp de 24 ore
ARTERIOLA. Vas sangvin de diametru mic care asigura legtura intre o artera si un capilar
ARTERIOPATIE. Orice boala a arterelor oricare ar fi cauza ei
ARTERIORAFIE. Suturarea chirurgicala a unei artere
ARTERIOSCLEROZA. Boala degenerativa a arterei consecutiva distrugem fibrelor musculare netede si a fibrelor
DIFERITE TIPURI DE ARTERIOSCLEROZA Sub termenul de artenoscleroza sunt reunite m general doua boli distincte
Arteriosclen ia propriu zisa este caracterizata prmtr o mgrosare difuza a peretelui arterelor de calibru mic con secutiva depunerilor de aspect vitros constituite m prin cipal din proteine plasmatice fr
depozit lipidic Artenoscleroza afecteaz artenolele
Aleroscleroza care este adesea asociata artenosclerozei este caracterizata prin depuneri lipidice pe peretele arterial si este nsoita uneori de mediacalcoza (calcificarea peretelui)
CAUZE Artenoscleroza care este nsoita de o mbtrnire precoce a elementelor vasculare este favorizata de un anumit numr de factori de risc cardiovascular intre care principalele sunt tabagismul
hipertensiunea arteriala diabetul obezitatea existenta unui nivel ridicat de coles terol m snge antecedente familiale de artenoscleroza si sedentarismul Incidena bolii creste cu vrsta procesul patologic fund
de obicei lent dar progresiv Proporia de 57
ARTRIT
brbai afectai de drtenosclerozd este mdi mdre dect ced de femei
SIMPTOME SI EVOLUIE Artenosclerozd nu se manifesta dect atunci cnd ngustarea arterei deranjeaz circulaia sangvina Simptomele sunt atunci aproape aceleai cu cele ale aterosclerozei crize de angor vertije dureri
Leziunile pot evolua spre infarct al miocardului arterit a membrelor inferioare accident vascular cerebral sau insuficienta renala
EXAMENE Anumite examene permit sa se estimeze localizarea si extinderea bolii radiografia simpla ecografid vasculdr sau drtenogrdfid atunci cnd este avut in vedere un tratament chirurgical sau o angioplastie (dilatarea
unei ngustri arteriale cu ajutorul unei sonde cu balonas montata pe un cateter de ghidare)
TRATAMENT nainte de toate tratamentul este preventiv si se bazeaz pe o ameliorare a igienei vietn (detensionare psihica activitate fizica moderata suprimarea tutunului regim alimentar srac m grsimi) Tratamentul medica
mentos deine un rol restrns vasodilatatoare si antiagre gante plachetare
ARTERIOTOMIE. Incizie a peretelui unei drtere
ARTERIT. Leziune mflamatone a unei artere
Prin extensie acest termen grupeaz te ae leziunile arteriale oricare ar fi mecanismul lor de apariie
O arterit se poate ntinde de o maniera difuza sau se poate limita la un teritoriu vascular localizat (arterele membrelor inferioare arterele coronare sau arterele carotide) Ea este uneori limitata la un singur vas (artera temporala
m boala lui Horton artera retiniana m arterita cu acelai nume) sau la poriuni ale unui vas (penartenta nodoasa) - ANGEITA ARTERIOPAT E
ARTERIT TEMPORAL. - HORTON (boala a lui)
ARTICULAIE. Ansamblul elementelor prin care oasele se unesc unele cu altele
Articulaiile pot fi afectate de doua procese unul degenerativ artroza celalalt inflamator artrita precum si de traumatisme si de tumori
Artroza este consecina uzurii cartilagiului care se subiaz si este nsoita de o osteofitoza ( ciocuri de papagal ) m vecintate Urmeaz o diminuare a mobilitii o deformare a extremitilor osoase aflate m contact si dureri
la cea mai mica micare articulara Articulaiile cel mai des afectate de artroza sunt umrul si genunchiul

 Artrita mflamatia articulaiei sau a smovialei poate fi de origine mflamatone sau mfectiodsa microcnstalina sau nervoasa Puseele de artrita pot preceda sau nsoi artK /a
Un traumatism al articulaiei poate provoca o contuzie sau o plaga Pnma se traduce prmtr o durere uneori pnntr o echimoza sau o hidrartroza (efuziune de lichid seros
ntradrticular) Daca unul sau mai multe ligamente s au rupt este vorba de o entorsa Daca articulaia este separata m doua piese este vorba de o luxatie Mai mult o plaga aflata pe o articulaie expune cartilagiul care este fragil si
poate antrena o infecie
Tumorile pot de asemenea sa se dezvolte pe articulaii fie pe seama cartilagiului fie a osului unele tumori sunt benigne (condrom osteom fibrom) altele maligne
ARTRALGIE. Durere cu sediul la nivelul articulaiilor sau m chiar articulaii putnd sa nu fie nsoita de o modificdre d dspectului exterior al mbinam
ARTRIT. Orice afeciune mflamatone cronica sau acuta care afecteaz articulaiile SINONIM ostet artrita
Daca este atinsa o singura articulaie se vorbete de monoartnta cnd sunt atinse doua trei sau patru articulaii e vorba de ohgc artrita mai mult de patru articulaii e vorba de poliai irita Se numesc acropoliartnte artritele care
afecteaz articulaiile distale (mini picioare) poliartntele nzomehce sunt artritele care afecteaz m principal articulaiile din care se formeaz membrele (umr sold) spondilartropatnle sunt artritele membrelor cdre se asociaz
atingerilor inflamatorii ale coloanei vertebrale sau ale articulaiilor sacro ihace O artrita care dureaz mai mult de 3 luni se numete cronica
Artrita se taractenzea/a prin dureri adesea nocturne care pot trezi bolnavul Dimineaa articulaiile i regsesc mobilitatea doar dup o perioada de nclzire a crei durata constituie un bun martor al gradului de inflamatie Local
epidermul este trandafiriu sau rou chiar violaceu Articulaia este adesea umflata in parte datorita unei efuziuni de lichid smovial analiza acestuia dup prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulaiei) permite confirmarea
caracterului inflamator al bolii si cutarea germenelui patogen sau d microcnstdlelor Ld nevoie poate f realizata sub anestezie locoregionala o biopsie a membranei smoviale combinata cu o artroscopie care permite controlul
vizual
Artritele inflamatorii aseptice Artritele inflamatorii aseptice formedza un grup de afeciuni cu cauze foarte diverse
Reumatismul articular acut sau bf ala lui B< uillaud este una dintre principalele artrite inflamatorii aseptice El afecteazd puin articulaiile m principal genunchii coatele si gleznele iar mflamatia este foarte dureroasa dar de
scurta durata atingerea trecnd in cteva zile de la o articulaie la alta Complicaiile cardiace sunt foarte frecvente (cardita reumatismala)
Poliartrita reumatoida cea mai frecventa dintre marile reumatisme inflamatorii aparine grupului de boli de sistem sau conectivitelor Ea se instaleaz fr cauza decelabila fund favorizata de unele circumstane (surmenaj
infecie slbiciune generala) Ea atinge mdi multe drticuldtu ARTRIT CRONIC JUVENIL

58
simultan mai ales degetele si ncheietura pumnului si evolueaz pe mai muli ani
Artritele reacionate apar ca reacie la o infecie cu sediul in afara articulaiei si care este provocata de numeroase enterobacteni transmise in general prin alimentaie sau m decursul infeciilor genitale Aceste artrite intra m
cadrul sindromului oculo uretro smovial (sindromul lui Fiessinger Leroy Reiter) n 1973 s a descoperit ca aceste artrite se declaneaz mai ales la subiecii purttori ai unui grup leucocitar ereditar (grupul HLA B27) prezent de
asemenea la 90% dintre subiecii atini de spondilartnta anchilozant Este unul dintre motivele care au determinat gruparea acestor afeciuni sub denumirea de spondilar tropatn
Spondihta anchilo anta este o afeciune cronica frecventa la brbai care are sediul la nivelul articulaiilor sacro iliace si mtervertebrale Evoluia sa se ntinde pe mai muli am
Pohartrila cronic juvenil sau boalu lui Still afecteaz mai ales copiii m vrsta sub 4 am Este o poliartnta simetrica asociata cu adenopatn (umflarea unuia sau m multor ganglioni limfatici) cu o splenomegalie (creterea m
volum a splinei) si cu o erupie cutanata
Artritele septice Artritele septice sau artritele mfectioase sunt provocate de un germene care a ptruns m articulaie fie pe cale sangvina de la un focar mfectios situat la distanta fie accidental cu ajutorul unei ram deschise chiar
a unei infiltraii Acestea sunt aproape ntotdeauna monoartnte Umflat calda uneori roie articulaia atinsa devine repede dureroasa astfel meat face imposibila orice micare Bolnavul are febra nsoita de frisoane
Cnd se suspecteaz o artrita septica la un subiect acesta trebuie s fie izolat iar germenele m cauza sa fie identificat cat mai repede posibil Aceasta identificare va fi fcuta pnn hemocultura daca germenele a putut fi transmis pe
cale sangvina pnn prelevare ginecologica urmar din gtlej sau din once eventual focar mfectios (dentar smuzal cutanat etc ) si/sau prin punctie a articulaiei pentru a studia lichidul smovial si a l pune m cultura
Artritele microcristalme In artritele microcnstalme mflamatia este declanata prin acumularea in articulaii a microcnstalelor de acid uric (guta) de pirofosfat de calciu (condrocalcmoza) sau de apatita (boala caluficarilor
multiple) Aceste artrite provoac crize foarte dureroase cu umflarea rapida dar tranzitorie a articulaiei Ele se vindeca fr a las sechele
Artritele nervoase Artritele nervoase sau artropatiile nervoase se observ m cursul unor boli ale sistemului nervos (tabes snngomiehe diabet lepra paraplegie si tetraplegie de ongme traumatica) provocnd o pierdere a
sensibilitii articulaiei Traumatismele si constrngerile care se exercit asupra articulaiei nu mai declaneaz atunci contra tura reflex protectoare a muchilor din vecintate ci antre neaz o mobilitate exagerata susceptibila
sa deterioreze
articulaia si sa cree/e o deformatie importanta numita articulaia lui Charcot (umflarea chiar distrugerea articulara mai mult sau mai puin marcata)
TRATAMENTUL ARTRITELOR Unele artrite necesita un tratament specific antibiotice pentru artritele septice uncozunce m cazul gutei antunflamatoare si corticosteroi/i in poliartnta reumatoida In majoritatea cazurilor anal
gezicele si antimflamatoarele atenueaz durerea Unele artrite inflamator i aseptice pot antrena deformaii sau distrugeri articulare necesitnd uneori o artroplastie (nlocuirea articulaiei cu o proteza) chiar o artrodeza
(fusionarea chirurgicala a oaselor articulaiei) Tratamentul artritelor septice trebuie sa fie precoce deoarece leziunile osului si cartilagiilor consecutive aciunii germenelui pot deveni ireversibile m cteva zile Se poate ca
ateptnd ca germenele sa fie identificat sa se nceap un tratament cu antibiotice care va fi ajustat atunci cnd germenele va fi cunoscut si sensibilitatea sa la diverse antibiotice va fi precizata Un repaus de cteva zile cu
imobilizarea articu latiei sau articulaiilor este recomandabil Tratamentul artritelor monocnstaline este cel al afeciunii m cauza (guta de exemplu) Dei sunt importante deformrile ocazionate de artritele nervoase las m general
largi posibiliti lunctionale O contentie mtr un aparat ortopedic poate fi necesara pentru a limita micrile anormale -> POLIARTRITA
REUMATODA REUMATISM ARTICULAR SPONDILARTRO P ATI E

ARTRIT CRONIC JUVENILA. - STILL (boala a lui)

ARTRITA DENTARA. Inflamatie a ligamentului alveolodentar
Artrita dentara este provocata de o compresie exercitat asupra terminaiilor nervoase ale ligamentului intre doua structuri dure si mextensibile osul alveolar si rdcina dentara Aceasta poate fi cauzata de complicaii ale bolilor
pulpare sau prmtr o reacie congestiva si dureroasa a liga meniului din cauza unui soc sau unei serii de traumatisme (strngerea unui croet supramaltarea protetica etc ) Artrita dentara se traduce prmtr o mobilitate a dintelui si o
senzaie de contact prematur cu dinii antagomsti (impresia de dinte lung )
TRATAMENT Suprimarea acestor cauze care este suficienta adesea pentru a vindeca artrita dentara poate fi completata cu luarea de analgezice si de antunflamatoare
ARTROCENTEZ. Funcionare a unei articulaii m scopuri diagnostice sau terapeutice
Artrocenteza se practica sub anestezie locala Ea per mite prelevarea lichidului smovial se introduce m acest scop un ac destul de lung m cavitatea articulara Lichidul smovial prelevat poate apoi sa fie supus unor examene
biologice cu scopul cutam germenilor patogeni sau a celulelor anormale Dup diametrul acului utilizat este de asemenea ARTROZ
posibil sa se introduc un artroscop (sau oricare alt aparat) pentru a vizualiza articulaia In sfrit artrocenteza per mite injectarea directa m articulaie a medicamentelor necesare pentru tratarea unei afeciuni articulare (cortico
steroizi antibiotice)
ARTRODEZ. Intervenie chirurgicala constnd m blocarea definitiva a unei articulaii cu scopul de a o face nedureroasa si stabila
INDICAII Inconvenientul major al unei artrodeze este limitarea mobilitii membrului sau a regiunii de corp in cauz Chirurgii nu practica aceasta intervenie dect atunci cnd este imposibil sa realizezi o artroplastie
(refacerea chirurgicala a articulaiei) sau m caz de eecuri repetate ale acesteia O artrodeza poate fi practicata de asemenea pe o articulaie foarte deteriorata sau pentru care pierderea de mobilitate este puin deranjanta sau cnd
protezele disponibile nu sunt suficient de fiabile
ARTROGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea interiorului unei articulaii
Artrografia necesita o punctie articulara si injectarea unui produs de contrast care poate fi aerul (artrografie gazoas) un produs de contrast lodat (artrografie opaca sau lodata) sau un amestec al acestor doua metode (artrografia
m dublu contrast)
INDICAII Artrografia este utilizata m principal pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru a realiza cliee pre operatorii La genunchi ea permite detectarea unei leziuni a unui menise sau a unui ligament rsucit care provoac
dureri blocaje instabilitate sau umflare La umr examenul poate confirma ruptura musculara si complicaiile prin unele tendimte care genereaz dureri si impotenta funcionala Pentru toate articulaiile artenografia realizeaz o
explorare de finee a suprafeei articulaiilor a nveliului lor crti lagmos sau cutarea unui corp strin mtraarticular adesea de natura cartilagmoasa si care ar fi invizibil la o radiografie simpla
DESFURARE O artenografie nu necesita spitalizare si dureaz m jur de 30 minute Dup examen pacientul poate sa si reia activitatea totui fr sa solicite prea curnd articulaia examinata
EFECTE SECUNDARE Acestea sunt rare si m general benigne greuri indispoziie hemoragie locala de mica intensitate Injectarea produsului de contrast lodat poate provoca o reacie alergica Medicul trebuie deci sa se asigure
c bolnavul n a prezentat vreodat simptomele unei alergii sau daca da sa n prescrie in prealabil un tratament antialergic
ARTROLIZ. Intervenie chirurgicala viznd redarea mobilitii unei articulaii limitata m ce privete micrile sale prin tierea ligamentelor si a capsulei care nconjoar articulaia
Artroliza practicata sub anestezie locala sau generala poate fi chirurgicala artroscopica sau pur si simplu manuala
ARTROPATIE. Orice boala reumatismala indiferent de
cauza sa SINONIM ( \te( artn patie
ARTROPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd m restabilirea mobilitii unei articulaii prin crearea unui nou spaiu articular
Artropla\tm simpl consta in suprimarea articulaiei bolnave fr a pune o proteza m locul ei Ea este relativ rara m afara ctorva cazuri particulare (degete de la picioare m forma de ciocan)
Arlr( pla\Iiti L( mplex consta in nlocuirea in parte sau in totalitate a articulaiei bolnave pnntr o proteza Ea permite utilizarea sa ulterioara cu o buna mobilitate Intervenia poate fi realizata pe numeroase articulaii (sold
genunchi cot umr degete)
PROGNOSTIC nelegerea biomecamcii articulaiilor si evoluia diferitelor materiale utilizate au permis ameliorarea duratei de viata a protezelor Din nefericire aceasta nu este totui nelimitata Un element se desprinde uneori
de suportul sau osos m timp ce pe durata lunga se poate produce o uzura care antreneaz o disfunctie a pieselor mecanice
Realizarea unei artroplastn totale de umr este mult mai puin frecventa dect cea a unei artroplastn de sold deoarece prima da rezultate mai puin satisfctoare
ARTROSCOPIE. Examen endoscopic al interiorului unei articulaii ce permite stabilirea unui diagnostic m general pnntr o biopsie dirijata si tratarea leziunilor
Artroscopia permite examinarea structurilor invizibile prin radiaii X cartilagiu membrana smoviala ligamente ncruciate si meniscun Artroscopia cea mai frecvent realizata este cea a genunchiului si umrului dar toate celelalte
articulaii pot de asemenea sa fie examinate si operate astfel
TEHNICA Dup o deschidere minima a articulaiei practicata sub anestezie locala medicul introduce artro scopul tubul rigid dotat cu aparatura optica si instrumentele care permit realizarea chirurgiei mtraartieulare Majoritatea
componentelor articulaiei sunt accesibile sub artroscopie un corp strin articulaiei poate fi ndeprtat un cartilagiu remodelat iar un menise recusut sau scos In sfrit ligamentele pot face obiectul unor acte chirurgicale
directe Avantajul major al chirurgiei sub artroscopie este acela de a reduce timpul de spitalizare si rgazul necesar reluam funcionalitii Cicatricea este de altfel foarte mica in raport cu cea lsata de chirurgia clasica
Miniaturizarea materialului transmiterea imaginilor pe ecran au permis accesul si la alte articulaii dect genunchiul si umrul
ARTROZA. Afeciune articulara de origine mecanica si nemflamatone caracterizata prin leziuni degenerative ale ASBESTOZ

60
articulaiilor asociate tu o proliferdre d esutului ost s subiacent
LocdliZdnle cele mdi frecvente dle drtrozei sunt j,enun chiul imnd piciorul soldul ytul si colodnd vertebrdld Artrozd rahidiana mtervertebrdld sdu discdrtrozd podte lezd discul mtervertebrdl si podte fi
rspunztoare de degene rescentd sd de herniile discdle si deci de scidticd Artrozd cdre se rndmfestd nidi ales dupd Vdrstd de 60 dni este de trei ori mdi frecventa la femei dect ld bdrbdti Dei ea nu este m
sens strict o consecina d imbdtrdnirn frecventd sd creste dtunci cnd cartildgiul nu mdi dre calitile sale mitidle de suplee eldsticitdte dlunecare Lezarea cartilagiului articuldr este uneori de origine
trdumdtica Defectele gene tice de fabricaie sunt de asemened susceptibile sd o favorizeze Un cdrtildgiu normdl supus la tensiuni anormale din cdUZd unei articulaii prost constituite sau din cauza unei
activiti profesionale sau sportive prea intense poate sa se fisureze si sa fdvonzeze dezvoltdred unei ditroze Acedsta explicd de ce unele articulaii mai expuse ld traumatisme sdu ld malformaii sunt mai des
atinse decdt altele sau med de ce in unele fdmiln artrozele sunt deosebit de numeroase si precoce Artroza trebuie deci sa fie consi derata o etapa finala comuna a diferitelor cauze (genetice traumatice etc )
ale cror combinaii sunt unele mdi variate
SIMPTOME SI SEMNE Durerea pe care o ocazioneazd o artroz este mecdmca ea apare dup orice efort susinut si dispdre in repdus nederdnjand somnul La trezire ca este adesea neplcuta timp de cteva
minute (dczmortire sau mdi pldstic dezrugimre) De dltfel seventdtea si evoluia unei artroze se apreciaz prin latenta de apariie a durem Artroza poate evolua m pusee zise congestive in cursul crora
durerea devine mai persistenta Articulaia este nepenit umflatd pnntr o efuz une de lichid smovidl iar drtrocentezd precizeaz caracterul mecanic si nemfld mdtor Puseele congestive corespund la faze de
distrugere a cartildgiului (condrohza) m decursul crora nmuwt el este fodrte frdgil Podte surveni o subtiere d dcestuia cu o jumtate de milimetru pana la cativd milimetri
DIAGNOSTIC Rddiogrdfid nu podte revela nimic m timpul unui prim puseu de artrozd
Semnele rddiologice dle drtrozei evoluate sunt o pen sare locald d spdtiului drticuldr o condensare a osului situat sub rartjJdgiii sj prezenta osteofjtelor sau a uocur lor de papagal (proliferare anormala a
esutului osos din jurul cartilagiului bolnav) dtestand eforturile de refacere ale organismului Situate m afara articulaiei aceste osteofite nu antreneazd m sine nici o durere cel mult o uoara diminuare d
dmplitudinn drticuldre TRATAMENT In timpul puseelor congestive punered m repaus a articulaiei este indispensabila utilizarea unui baston pentru artrozele membrelor inferioare purtarea unui colier sau a
unui lombostat pentru artrozele cervicale sau lombare Andlgezicele dspinnd dntnnfldmatodrele si infiltidtule de corticosteroizi pot uura durerea dar nu
protejeaz fala de condroh/a O data criza trecuta articulaia i regsete adesea o funcionare normala Trebuie totui sa se evite trdumdtismele si surmendjul susceptibile sd decldnseze un nou puseu
trdtamentul consta uneori dmtr un recim alimentar pentru a diminua greutated suplimentara exercitata asupra articulaiilor Malformaiile drticuldre pot fi operdte chirurgicdl (osteotomie) m dcest stddiu
Intretmered unei bune musculdtun compenseaz m pdrte proasta stare articulara Termdlismul fizioterapta pot fi de asemenea utile Cnd cartildgiul este complet distrus si artroza antreneaz o impotenta
funcionala importanta se recurge uneori la o artroplastie (chirurgie de nlocuire articulara) sau la o artrode/d (sudurd chirurgicdla a unei articulaii)
ASBESTOZ. Boala pulmonara cronica cauzata de inhaldrea intensa si prelungita a fibrelor de amiant
Fibrele de amiant ptrunznd m plmn provoac o mflamatie care se transforma treptat m fibrozd pulmonara (mgrosared esutului pulmondr)
Asbestozd este o boala profesionala din familia pneumoconiozelor Intre debutul expunerii la pulberile de amidnt si apariia bolii trec mai muli ani (m general 10 am) Gafaiala principalul simptom al
asbestozei se agraveaz pe msura ce boala nainteaz Ea este msotitd de o tuse uscata si de o senzaie de strngere a pieptului Ca urmare se mstaled/d insuficienta respiratorie
Asbestozd s inhalarea amuntului cresc riscul de contractare a tuberculozei sau a unui cancer al pldmamlor m special la fumtori
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe radiografie scanografie explorrile funcionale respi ratorn (care pun m evidenta o diminuare a funciei respiratorii) si detectarea corpilor
asbestozici m expectoraii n lichidul bronhoalveolar si m biopsia pulmondrd O ddta declardtd dsbestozd nu dre un trdtdment eficdce Boala antreneazd o mvdhditate crescandd
PREVENIRE Preveniredesteesentidld controlul normelor de expunere profesiondla si la mediu supravegherea rdic k gica nj,urodsa a indivizilor expui De altfel m ultim i cincizeci de am dmiantul este
nlocuit m industrie cat de des este posibil prin alte minerale si m special prin fibrele de stela

ASCARIDIAZ sau ASCARIDIOZ. Boala parazitara cauzdtd de infestarea cu ascans

/stam Iwnbna ide*, (limbricul) este un vierme parazit din clasa nematodelor de culoare roz si de 20 30 cm lungime El se implanteaz m cavitatea intestinului subire si se hrnete cu chimul intestinal
lichidul care rezulta din digestia gastrica a alimentelor
CONTAMINARE Ascandiaza se contracteaz prin mgestia oudlc r de dscdns cdre murddresc apa fructele si legumele Dup ce au eclozat m tubul digestiv viermii ajung m ficat ASIALIE
plmn si apoi m intestinul subire unde devin aduli femelele depun oua eliminate prin scaune SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Prezenta viermelui se manifesta iniial sub forma de tuse si de dureri toracice Simptomele acestei
bronite dispar repede bolnavul prezint atunci semne de oboseala devine iritabil si nervos el sufer de prunt (mancanmi) de diaree de dureri abdominale de greuri si scade m greutate Diagnosticul este stabilit prin cutarea
oualor de ascans in scaune
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m administrarea de medicamente antihelmmtice Infestarea se previne prin respectarea regulilor elementare de igiena splarea minilor splarea legumelor si fructelor cu apa
potabila
ASCIT. Exces de lichid intre cele doua membrane ale pentoneului una care cptuete interiorul peretelui abdominal alta care nvelete viscerele abdominale
CAUZE Cauzele posibile ale unei ascite sunt numeroase Poate fi vorba de
o boala care atinge pentoneul (tuberculoza cancer primitiv sau secundar)
o boala a ficatului comportnd o h pertensmne portala (ciroza)
o insuficienta cardiaca dreapta sau un sindrom nevrotic
o subnutriie scderea nivelului sangvin de pn teme antrennd o retentie de apa
SIMPTOME SI SEMNE O ascita de mica abundenta nu provoac nici un simptom deosebit si nu este decelabila dect prin ecografic sau punctie In schimb o ascita de volum mare provoac o distensie crescnda a abdomenului
care poate antrena o jena respiratorie Ecografia este cea care orienteaz atunci diagnosticul care este confirmat prin punctie
TRATAMENT Tratamentul unei ascite este cel al cauzei sale n caz de efuziune voluminoasa este indispensabila o punctie de evacuare a lichidului Ea antreneaz pentru organism o lipsa de apa de electrohti si de proteine ceea
ce trebuie compensat prin perfuzii mtravenoase
ASEPSIE. Absenta germenilor microbiem susceptibili sa cauzeze o infecie
Asepsia este riguros respectata in timpul interveniilor medicale si chirurgicale inclusiv m mica chirurgie (injecii perfuzii punctn) De asemenea se utilizeaz camere sterile (m ntregime aseptice) m timpul tratamentului
anumitor boli foarte delicate leucemii tratate prin iradiere totala subiecii care ajung sa primeasc o grefa sau ale cror mijloace de aprare imumtara sunt total sau parial distruse
In chirurgie asepsia este neleasa ca ansamblul de metode care apar de microbi tot ceea ce vine m contact cu plaga operatorie Ea este obinut prin dezinfectarea pielii m jurul cmpului operator prin sterilizarea instrumentelor
a pansamentelor a mnuilor si imbracamintn chirurgului si ajutoarelor sale si prin dispunerea in jurul zonei operatorii a unor cmpuri sterile esturi impermeabile de unica folosina Sala de operaie pereii si pardoseala sunt
splate zilnic aerisite prmtr o ventilaie adecvata aerul fund decontaminat cu aparate care emit vapori de antiseptic
ASFIXIE. Dificultate sau imposibilitate de a respira
Asfixia poate antrena o anoxie (ntreruperea aportului de oxigen pentru organele si esuturile vii) cu risc de coma chiar de stop cardiac
Asfixia poate rezulta dmtr o strangulare dmtr o imer sare (mec) sau dmtr o bstructie a cailor aeriene superioare (corpi strini edem infecie sufocanta) asfixia prin obstrucie poate rezulta din inhalarea unui corp strin la adult m
timpul mesei ( ptrunderea accidentala a ah mentelor m trahee ) sau la copil m orice moment ( sindromul peanuts prin inhalarea de alune) Infeciile pot si ele sa astupe caile respiratorii accidente alergice acute (edemul lui
Qumcke) unele afeciuni virale sau bacteriene tumori ale bronhiilor etc
De asemenea asfixia poate fi consecina ultima a unei insuficiente respiratorii acute sau cronice oricare ar fi cauza ei paralizia muchilor respiratori prin afectarea centrului respirator (hemoragie cerebrala) sau prin atingerea
nervilor care ce manda muchii de exemplu
In sfrit asfixia poate fi consecina unei ederi mtr un mediu insuficient oxigenat sau unei intoxicaii prin inhalare de gaze toxice de vapori sau de fum (oxid de carbon fum rezultat din incendii gaze de lupta etc )
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele apar rapid m cazul unei asfixii prin obstrucia cailor respiratorii roseata si congestionare a fetei micri excesive ncercarea de a lupta mpotnva obstacolului transpirata convulsii Obstrucia
larmgeana provoac o respiraie dificila cu un timp inspiratorii! prelungit si zgomotos m cursul cruia regiunile prtii inferioare a gatului se scobesc m mod pronunat (tiraj) In caz de inhalare de gaze toxice manifestrile
variaz dup natura gazului adormire progresiva la oxidul de carbon tuse de intatie la clor
TRATAMENT Acesta depinde de cauza asfixiei Cel mai des acesta vizeaz nainte de toate restaurarea libertii cailor aeriene si asigurarea oxigenam de urgenta De zobstructia bucala este m general primul gest care se face in
caz de ptrundere accidentala a alimentelor in trahee Respiraia gura la gura permite restabilirea micrilor respiratorii m ateptarea primului ajutor care va practica daca este necesar o respiraie asistata si o oxigenare cu masca
sau prin mtubare Un copil care este suspectat de o larmgita sau de o epiglotita nu trebuie totui niciodat sa fie ntins in poziie cukata
ASIALIE. Absenta secretam de saliva de ctre glandele salivare SlNON M acrim? salivara aptmhe aptiahsm ASISTENT CARDIORESPIRATORIE

In cazul simplei diminuri a secreiei salivare se vorbete de hiposialie Asiaha este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapn a fetei sau a gatului sau cnd face parte din
sindromul lui Gourgerot Sjogren In schimb atunci cnd ea este legata de luarea unor medicamente care frneaz secreia salivara (beladona atropin benzodiazepme si betablocante) oprirea luam de
medicamente permite ca regula generala revenirea la o salivatie normala Asialia poate provoca att cam dentare multiple cat si infecii gmgivale Splaturi ale gurii si aplicaiile zilnice pe mucoase ale unui
gel cu fluor permit prevenirea complicaiilor De asemenea sunt recomandate vizitele regulate la dentist -> XEROSTOMIE
ASISTENT CARDIORESPIRATORIE. Ansam blu de tehnici care remediaz superficial consecinele unei insuficiente cardiace acute
metodele de asistenta respiratorie (ventilaie asistata intubatie traheala) si cele de asistenta cardiaca (care merj, de la masajul cardiac extern la contrapulsie aortica constnd m amplasarea m aorta toracica a
unor baloane care sunt umflate m diastola si dezumflate m timpul sistolei)
ASOCIERE MEDICAMENTOAS. Grupare a mai multor principii active mtr un acelai medicament sau asocierea mai multor medicamente permind creterea eficientei lor si diminuarea dozelor deci
a riscurilor generate de efectele nedorite ale fiecruia dintre ele
ASOMATOGNOZIE. Incapacitate a unui pacient de a recunoate o parte sau totalitatea corpului sau ca urmare a unei leziuni cerebrale localizate
ASPERGILOZA. Boala mfectioasa cauzata de dez voltarea unei ciuperci microscopice A\per^illu furnizaii1,
DIFERITE TIPURI DE ASPERGILOZA
Asper^ilozele imunoalergice traduc c alergie la asper gillus Ele grupeaz astmul bronsic aspergilar aspergiloza bronhopulmonara si alveolita alergica intrinseca (pncumo patia care apare la numai doua ore
dup contactul cu ciuperca alergen)
A\perf,ilozele pulmonare localizate sunt aspergilomul aspergiloza pleurala bronita aspergilara (ciuperca acoper suprafaa bronhiilor)
Asper^dozele difu e sunt aspergiloza mvaziva (importanta la subiectul imunodepnmat) semnnvaziva (importanta la subiecii diabetici sau sub tratament de lunga durata cu cortizon) si diseminata atingnd
cel puin doua organe CONTAMINARE Contaminarea se face pe cale respi ratone sau mult mai rar prin inoculare (neptura de insecta) Sporii de aspergillus sunt prezeni in suspensie m aer inhalarea lor
este deci inevitabila
Agent patogen accidental aspergillus nu se dezvolta dect atunci cnd ntlnete condiii favorabile pentru implantarea sa (alergie imunodepresie etc )
SIMPTOME SI SEMNE Se observa o tuse nsoit uneori de manifestri astmatice (respiraie uiertoare si dificulti respiratorii)
TRATAMENT Consta m administrarea de antifungice m principal amfotencina B pe cale mtravenoasa
ASPERMIE. Defect de emisie a spermei
Aspermia consta fie dmtr o absenta a ejaculam fie dmtr o ejaculare retrograda
Absenta ejaculam este consecina unei dereglri endo cnne unor probleme psihologice (crend nervozitate si anxietate) sau lurii de anumite medicamente (antihiper tensoare)
Ejacularea relr< i^rada este o ejaculare a spermei m vez ca Aceasta dereglare se constata adesea m timpul unei boli neurologice sau dup o intervenie chirurgicala (in special o ablatie a prostatei)
Raporturile sexuale efectuate cu vezica plina permit uneori o ejaculare normala
ASPIRAIE. Tehnica constnd din evacuarea gazelor l crudelor sau secreiilor nedorite din diferite caviti ale organismului cu ajutorul unui dren a unui fibroscop sau a unei sonde branate fiecare dintre
ele la un aspirator
ASPIRIN. Medicament analge/ic antipiretic anti inflamator si antiagregant plachetar in funcie de doza utilizata de folosina foarte obinuita
Denumire brevetata m unele tari cuvntul aspirin aparine domeniului public m Frana si nu numai aici unde este utilizat m mod curent pentru a desemna acidul acetllsalicihc - ACID ACETILSALICILIC
ASPLENIE. Absenta splinei de origine congenitala sau consecutiva unei ablatn chirurgicale
Prin extensie nefunctionarea splinei este denumita aspleme funcionala Aceasta se observa m special in drepanocitoza homozigota (boala sangvina ereditara responsabila de o anemie foarte grava)
Splina distruge plachetele sangvine si globulele rou prea btrne sau anormale si produce anticorpi Asplema antreneaz un risc de tromboza vasculara atunci cnd plachetele se gsesc m numr prea mare si
o fragilitate la infecii mai ales la copilul de vrsta mai mica de 5-6 am La adult riscul de infecie cu pneumococ poate fi redus prin vaccinare iar riscul de tromboza prin antiagregante plachetare La copil
sunt necesare vaccinrile complexe iar o antibioterapie preventiva este justificata
ASTAZIE. Incapacitate pariala sau totala de a pstra poziia de stat in picioare independenta de orice deficit muscular si de orice dereglare a mecanismelor elementare ale mersului ASTM
ASTENIE. Stare de slbiciune generala caracterizata pnntr o diminuare a puterii funcionale a organismului neconsecutiva muncii sau efortului si care nu dispare prin odihna
Astenia difer de oboseala fenomen natural si de admamie fenomen neuromuscular Mai curnd dect de a vorbi de astenie m general e mai potrivit sa vorbim de stan astenice fiecare avnd cauza sa (somatica psihica sau
reactionala)
ASTENOPIE. Incapacitate sau dificultate de a susine un efort vizual de aproape antrennd o vedere nceoau si dureri de cap
Astenopia acomodativa poate fi corectata prin purtarea de lentile convergente astenopia musculara prin reeducare ortoptica (gimnastica ochilor)
ASTERIXIS. Dereglare neurologica caracterizata prin secuse (contract) musculare brute si scurte d n cauza unei ntreruperi intermitente a tonusului muscular
ASTIGMATISM. Defect optic rezultnd dmtr c curbura inegal a corneei cel mai frecvent si mai rar a cristalinului sau a ansamblului globului ocular
Astigmatismul poate fi congenital sau dobndit (con secutiv cicatncn unei leziuni) El se traduce pnntr o defor mare a imaginilor de exemplu imaginea unui punct apare sub forma a doua drepte perpendiculare O persoana
afectata de un uor astigmatism poate avea o vedere buna dar poate resimi o anume oboseala vizuala Ea este uneori m acelai timp mioap sau hipermetropa
TRATAMENT Astigmatismul se corecteaz purtnd lentile cilindrice cu ax variabil Lentilele nu sunt eficace dect m cazul unui astigmatism moderat (lentile tonce)
ASTM. Afeciune caracterizata prin crize de diipnee (jena respiratorie) paroxistica siflanta atestnd o contracie brutal a muchilor care comanda deschiderea si nchiderea bronhiilor crora li se asociaz un edem si o
hipersecretie a mucoaselor cailor aeriene (fannj,e largine trahee f se nazale)
FRECVENTA Astmul este o afeciune destul de frecventa care atinge de la 2 la 5% din populaia totala si debuteaz m mod obinuit la vrste cuprinse intre 5 si 15 am
CAUZE Ereditatea este unul dintre principalele elemente de dezvoltare a astmului Acesta este consecina unei reactiviti anormale a cailor aeriene la unele alergene (polenuri acariem coninui m scuamele de animale s m
praful de casa mucegaiuri) Aceste alergene atunci cnd ptrund m cile aeriene agreseaz celulele nveliului interior al bronhiilor care rspund prin eliberarea de sub stane chimice care acioneaz direct asupra contraciilor
musculaturii bronhice alte substane cu aciune mai tardiva sunt rspunztoare de edem si de hipersecretie Unu fcu n
pot declana crize infeciile respiratorii exerciiul fizic (m particular la aer rece) inhalarea de poluani (fum de igara) uparanle luarea unc r medicamente (aspirina de exemplu)
Astmul adultului Crizele de astm sunt de o gravitate variabila mergnd de la o simpla gafaiala la o insuficienU respiratorie importanta (stare de ru astmatic) Ele survin cel mai adesea seara sau noaptea Se pot manifesta unele
semne premergtoare dureri de cap greutate digestiva strnuturi mancanmi pe tot corpul Dup cteva accese de tuse uscata expiraia devine siflanta (uiertoare) si difi cila provocnd transpiraii si o tahicardie Poate aprea o
cianozare (coloraie albastra violacee a degetelor si buzelor) Bolnavul tuete puin eliminnd o expectoratie vscoasa Aceasu criza se linitete treptat dup vreo cteva /cei de minute Revenirea la calm poate fi totala dar dup
o criza puternica persista frecvent o respiraie siflanta accentuata de expiraia forat
TRATAMENT Se bazeaz pe administrarea de bronho dilatatoare (simpatomimetice in aerosoldozator sau m njectie teoflma in comprimate sau m injecie) chiar corticosteroizi injectabili In cazurile cele mai grave este
indispensabila o spitalizare de urgenta cu scopul de a administra medicamente prin perfuzie oxigenarea bolnavului si uneori practicarea unei respirata asistate
Astmul copilului Astmul copilului poate diferi de cel al adultului prin manifestrile sale clinice si prin traUmentul sau El survine rar naintea vrstei de 2-3 ani adesea in familiile predispuse si la copiii care prezint alte
mamfesun de tip alergic (eczema a sugarului rimta alergica etc ) Evoluia sa este variabila cnd rmne limitau la doua sau trei crize izolate cnd persista pe toata durata celei de a doua copilrii disprnd la 7 ani sau la
pubertate dar puUnd reaprea la vrsta adulta Acest risc este cu att mai crescut cu cat prima criza a survenit mai Urziu
Graviutea astmului infantil tine de faptul ca el deran jeaza adesea dezvoltarea toracelui copilului precum si viaU sa familiala si colara
TRATAMENT Tratamentul astmului infantil difer puin de cel al adultului bronhodilatatoarele nu trebuie sa fie administrate naintea vrstei de 5 am dect prin nebulizare cort costeroizu trebuie sa fie evitai m prescripie
continua din cauza riscului de a influenta creterea Igiena vietn (eliminarea alergenelor exerciiu fizic adaputcu eventuala prevenire a unu astm la efort absenta tabagismului activ sau pasiv) este de asemenea importanu m
aceeai msura ca traUmentul medicamentos
COMPLICAIILE ASTMULUI Daca o criza de astm este cea mai impresionanU dar cea mai benigna dintre dispneele acute formele de astm evoluate si rebele sunt adesea grave Acesta este cazul astmului cu dispnee continua
si al starn de ru astmatic deficienta respiratorie acuta putnd surveni la orice astmatic dar a crei apariie este favorizata de abuzul de medicamente simpatomimetice Bolnavul este prada unei succesiuni de crize astmatice
intense care poate ASTRAGAL

64
Astmul i sportul
Exerciiul fizic mai ales in aer rete poate antrena o cn?a de astm n timpul unui exerciiu de intensitate moderata si de scurta durata cnza de astm se declaneaz m general dup oprirea efortului pentru a se calma spontan m 30
minute Uneori ea poate surveni m timpul unui efort prelungit oblignd sportivul sa si ncetineasc ritmul chiar sa si ntrerup temporar activitatea In acest din urma caz criza se linitete m cteva minute
Practicarea regulata a unui sport sub supraveghere medicala poate permite depirea crizei chiar poate sa o evite Natatia m atmosfera calda si umeda este sportul privilegiat al astmaticilor Unele sporturi de rezistenta (alergarea
ski fond) sunt prost tolerate daca nu se respecta perioada de nclzire In schimb sporturile cu mingea sunt adesea cel mai bine tolerate naintea efor tului un tratament medicamentos poate preveni criza de astm deosebit de
eficace este cromoglicatul de sodiu

conduce la asfixie Starea de ru astmatic se instaleaz m general m cteva ore sau m cteva zile dar poate surveni uneori fr semne precursoare Msurarea gazelor din snge indicnd o hipoxie (diminuarea nivelului de oxigen
sangvin) legata de o hipercapme (creterea nivelului de dioxid de carbon sangvin) confirma diagnosticul
Este indispensabila spitalizarea de urgenta Tratamentul se bazeaz pe inhalarea de oxigen pe luarea unei doze mari de bronhodilatatoare si pe injectarea de corticosteroizi In cazurile cele mai grave poate fi practicata o respiraie
asistata dar ea este dificil de realizat din cauza spasmului bronsic care se opune insuflam de aer ceea ce necesita presiuni ridicate
PREVENIREA SI SUPRAVEGHEREA ASTMULUI De cate ori este posibil trebuie sa se caute evitarea oricrui contact cu alergenul utilizarea lenjeriei de pat sintet ce produsele acancide m caz de alergie la acaneni
ndeprtarea minuioasa a prafului din locuina Cnd debarasarea de alergen este imposibila si daca alergenul este unic o desensibilizare specifica poate fi propusa (prin injectri cu doze crescute de alergen)
Supravegherea pacienilor astmatici este realizata prin msurarea volumului expiratonu maxim pe secunda (V E M S ) ceea ce permite aprecierea gradului de obstruc ie bronsica evaluarea severitii unei crize adaptarea
tratamentului de fond la pacient prevenirea recderilor PROGNOSTICUL ASTMULUI Frecventa si gravitatea crizelor de astm sunt variabile dup vrsta pacientului Tratamentele actuale permit ca m majoritatea timpului
astmaticii sa duca o viata normala cu condiia de a continua tratamentul de baza chiar si m absenta crizelor - ALERG E INSUFICIENT CARDIAC
ASTRAGAL. Os scurt al piciorului m forma de scnpete situat intre extremitatea inferioara a gambei si calcaneu
Fracturile de astragal destul de rare survin ntotdeauna dup un traumatism violent cel mai des un accident pe drumurile publice Tratamentul lor este fie ortopedic (cu reducerea externa si imobilizarea gipsata) fie chirurgical
Principalele complicaii constau m neconsohdarea fracturii artroza gleznei si necroza osoasa
ASTROCITOM. Tumora maligna a sistemului nervos central care se dezvolta pe seama astrocitelor (celulele constitutive ale esutului de susinere a sistemului nervos
ACHIE. Mic fragment de lemn sau din alt material care a ptruns m mod accidental sub piele
nfipta la extremitatea unui deget o achie poate provoca un panantiu Extragerea sa cteodat dificila trebuie sa respecte regulile de asepsie (utilizarea de material steril dezinfectarea plgii) In plus prezenta unei achii chiar de
mrime mica trebuie sa l incite pe subiect sa verifice daca e la zi cu vaccinarea sa antitetanica
ATAXIE. Dereglare a coordonam micrilor legata nu de o afectare a forei musculare ci de un defect de coor donare a modului de funcionare a musculaturii
Pentru ca realizarea unei micri ca mersul de exemplu sa fie normala este necesar nu numai ca fora muchilor implicai sa fie normala ci m plus contracia lor sa intervin la momentul potrivit si sa fie perfect adaptata si
coordonata aceasta presupune o informaie permanenta asupra poziiei lor Acesta este rolul sensibilitii profunde (proprietate pe care o poseda sistemul nervos de a primi a analiza si a integra stimuln) cu ajutorul vedem si a
aparatului vestibular (cuprinznd labirintul organul urechii interne responsabil de echilibru si caile nervoase vesti bulare ale trunchiului cerebral) sub comanda creierului mic
Atingerea oricreia dintre aceste structuri poate s se afle la originea unei ataxii
Ataxia prin afectarea wnubilitan profunde se carac tenzeaza prmtr un mers dezarticulat gamba este aruncata nainte m mod brusc si prost orientata piciorul ia contact cu solul prin clci Atunci cnd ochii sunt nchii deregla
Ataxia cerebeloasa se caracterizeaz prmtr un mers cu picioarele deprtate ca si cum bolnavul ar fi beat Micrile sunt executate cu o amplitudine exagerata Micrile alter native rapide sunt imposibile Ataxia cerebeloasa
este nsoita m general de o dizartrie (dificultatea de a articula cuvinte) Uneori cnd leziunea nu afecteaz dect o juma ae a cerebelului mcoordonarea este limitata la membrele de pe aceeai parte si este nsoita de o
tremuratura a acestor membre m cursul micrilor voluntare
Ataxia labirintic se caracterizeaz pnntr o tendin de a cdea mtr o parte si prmtr o deviere laterala m timpul mersului 65

ATETOZ
ATAXIE-TELANGIECTAZIE. Boala ereditara caracterizata prin asocierea unui sindrom cutanat constituit din telangiectazn (dilatarea micilor vase periferice) a unui sindrom neurologic (ataxie cerebeloasa) si a unui deficit
ATEL. Aparat destinat imobilizam unei articulaii sau a unui membru fracturat fie temporar ca prim ajutor fie pe durata lunga pentru un tratament complet
ATELECTAZIE. Prbuire a alveolelor unei pri a plmnului sau chiar ale unui plmn ntreg din cauza absentei ventilam o consecina a obstruciei totale sau pariale a unei bronhii
CAUZE Obstrucia unei bronhii poate rezulta din mai multe fenomene inhalarea accidentala a unui corp strin (aluna) astmul formarea unui dop de mucus sau mai rar o complicaie a anesteziei geneiale Au mai fost identificate
si cauze cronice de atelectazie obstrucia unei bronhi pnntr o boala a peretelui bronhie (tumora maligna sau benigna cel mai des) sau compresia cailor aeriene normale pnntr o anomalie nvecinat de exemplu de ctre ganglioni
limfatici a cror origine este cel mai adesea canceroasa sau tuberculoasa
S1MPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomul principal al unei atelectazn este jena respiratorie De asemenea se pot constata o tuse si o durere toracica legate in general de cauza subiacenta Diagnosticul este stabilit pnntr un
examen clinic si pnntr o radiografie toracica care arata o opacitate bine delimitat aflata pe un lob sau pe un segment pulmonar
TRATAMENT Este acela al cauzei afeciunii extragerea corpului strin prin fibroscopie bronsica kme/iterapie respiratorie sau fibroaspiratie m cazul formam unui dop de secreii O data obstrucia dispruta partea prbuita de
plmn se reumfla m general treptat dar unele regiun pot rmne lezate m mod ireversibil
ATEROM. Depunere lipidica pe suprafaa interna a peretelui arterelor
Placa de aterom este vizibila pe peretele arterei sub forma unei simple pete glbui sau album care prinde forma contrastnd cu restul suprafeei rmasa sntoasa Aceste plci sunt de mrime variabila de la civa milimetri pana
la civa centimetri m diametru -* ATEROSCLEROZA
ATEROSCLEROZ. Boala degenerativa a arterei avnd ca origine formarea unei placi de aterom (depunere lipidica) pe peretele sau
n Europa ateroscleroza se afla pe locul nti al cauzelor de mortalitate responsabila fund de mai mult de i treime din decese
CAUZE Ateroscleroza este legata de multipli factori genetici si de mediu Acetia intervin mai mult ca factori
de risc crescnd posibilitatea declanam bolii si nu ca factori direci Vrsta sexul (preponderenta masculina nainte de 60 ani) unu factori genetici (hipercolesterolemia familiala) creterea anormala a nivelului de colesterol
hipertensiunea arteriala tabagismul diabetul si obezitatea sunt principalii factori de risc Asocierea a doi sau mai muli factori creste m aceeai msura probabilitatea de apariie a bolii
SIMPTOME SI SEMNE Ateroscleroza nu se manifesta dect atunci cnd placa de aterom a devenit suficient de mare pentru a perturba circulaia sngelui in artera
Ateroscleroza poate provoca atunci crize de angor accidente neurologice tranzitorii (vertije) sau dureri m membre Slmptomele depind de localizarea plcu de aterom Ateroscleroza privete mai ales zonele apropiate de mima
rscrucile bifurcatnle arterelor Ca ordine de frecventa ateroscleroza atinge aorta abdominala coronarele (arterele care hrnesc mima) carotidele interne care vasculanzeaza creierul arterele iliace si femurale ale membrelor
inferioare
E\ OLUTIE Ateroscleroza se afla la originea a numeroase boli vasculare insuficienta coronarian (criza de angor) infarctul de miocard insuficienta cardiaca tulburrile de ritm cardiac insuficienta circulatorie cerebrala si
accidentele ei neurologice (hemiplegia afazia cecitatea) insuficienta circulatorie a membrelor inferioare (arterita) hipertensiunea arteriala insuficienta renala
TRATAMENT Leziunile fund deja constituite m momentul diagnosticam tratamentul va avea drept scop limitarea consecinelor nefaste Pot fi prescrise antiagregante pla chetare chiar anticoagulante pentru a mpiedica formarea
de cheaguri sangvine Adesea sunt utile vasodilatatoarele pentru a limita simptc mele si a restaura circulaia Dar aceste medicamente nu trateaz cauzele afeciunii
In unele situaii mai grave pot fi practicate o ablatie a segmentului arterial afectat si nlocuirea sa pnntr o grefa sntoasa sau pnntr o proteza
PREVENIRE Prevenirea primara (m absenta vreunui semn pate logic) sau secundara (ca urmare a unei complicaii) este eseniala Ea se face prin depistarea factorilor de risc urmata de suprimarea lor sau de meninerea
controlului asupra lor (oprirea fumatului regim srac m grsimi de exemplu)
In cteva studii privind prevenirea secundara a putut fi dem( nstrata ncetinirea progresam aterosclerozei chiar regresia ei
ATETOZ. Dereglare caracterizata prin existenta unor micri involuntare lente neregulate de amplitudine mica nentrerupte care afecteaz ndeosebi capul gatul si membrele
CAUZE Atetoza apare cu ocazia unei leziuni a nucleilor cenuii centrali (masele de substana cenuie situate m emisferele cerebrale si ajutnd controlul micrilor) care poate fi consecina unei atingeri cerebrale a copilului m
perioada prenatala sau postnatala unei encefalite (infecia ATIREOZ
encefdlulm) unor boli degenerative precum corcea lui Huntmgton sau efectelor nedonte ale unor medicamente ca fenotiazmele sau derivaii de levodopa In acest ultim caz atetoza poate disprea o data cu ntreruperea
tratamentului cu aceste medicamente
La copil atetoza este legata in principal de o anoxie (ntreruperea aportului de oxigen m esuturi) neonatala si de un icter nuclear (smdrc m observat la noul nscut caracterizat prin alterarea nucleilor cenuii ai creierului) Ea mai
poate fi si simptomatica pentru afeciunile dis metabolice (caracterizate prmtr o perturbare a metabolis mului) sau degenerative Atetoza care afecteaz o jumtate de corp (herruatetoza) este cel mai des de origine vasculara
(hemoragica sau ischemica)
SIMPTOME SI SEMNE Ateto/a poate sa se manifeste prin micri de torsiune axiala si de nclinare sau flexic extensie a gatului si trunchiului Foarte des ea se combina cu o coree (micri dezordonate involuntare) nummdu se
atunc coreoatetoza Adesea pacientul are de asemenea dificulti sa si pstreze echilibrul si sa mearg Atetoza se atenueaz in timpul somnului dar micrile atetozice sunt intensificate de oboseala de munca intelectuala de
emoii si destimulii cutanai Micrile apar spontan sau paraziteaz un act voluntar (smcmezie) provocnd contracii care fac dificile gesturile zilnice Acestei agitaii permanente i se adaug spasme care ncremenesc micarea
timp de cteva momente Ele nu sunt dureroase dar provoac atitudini anormale foarte caracteristice bolii
La copil atetoza legata de icterul nuclear sau de anoxia neonatala este nsoita de dereglri de motricitate oculara precum si de o surditate care m caz de ischemie neonatala nu apar dect la cteva luni dup natere
TRATAMENT Tratamentul medical al atetozci se bazeaz m principal pe diazepam si pe dantrolen (relaxant mus cular) Una dintre metodele de reeducare (prin kmcziterapie ndeosebi) consta m a mvata pacientul sa si
controleze gesturile atunci cnd este supus unor stimuli senzitivi
ATIREOZ. Absenta concenitala a corpulu tiroid
Aceasta afeciune extrem de rara antreneaz o hipotiroidie (insuficienta secreiei hormonale tiroidiene) precoce nc din primele zile ale vieii Cauza acestei anomalii este necunoscuta dar este evocata o transmisie ereditara
familiala
ATOPIE. Predispoziie ereditara de a prezenta manifestri de hipersensibilitate imediata ca astmul febra de fn urticana eczema zisa atopica polmoza (sensibilitatea la gruntele de polen) unele rmite si conjunctivite precum si
diverse manifestri alergice digestive
ATREZIE. Absenta sau ocluzie m general congenitala a unui orificiu sau a unui conduct natural
Diferitele forme de atrezie sunt decelate cel mai des la natere
ATRICHIE. Mal formaie congenitala rara caracterizata prin absenta completa a parului si perilor
ATROFIE. Diminuare a greutii si volumului unui organ unui esut sau unui membru ca urmare a unei hranin insuficiente a celulelor sau a unei imobilizri
O atrc fie provine dmtr o deficienta sau dmtr o distrugere a vaselor sangvine nervilor sau a substanelor nutritive Atrofia poate fi patologica (atrofia ficatului consecutiva unei ciroze) dar si fiziologica (atrofia timusului la
adolescenta si a uterului dup instalarea menopauzei) Tratamentul unei atrofii nu este posibil dect m msura in care mai persista ( parte din organ sau din esutul m rmal susceptibil sa se multiplice
ATROPIN. Substana extrasa din beladona care poseda c aciune anticolmergica (inhibnd aciunea sistemului nervos vegetativ parasimpatic)
AUDIOGRAM. Grafic reprezentnd capacitile auditive ale fiecrei urechi
O audiograma se stabilete cu ajutorul unui audiometru aparat elcctrc mc care emite sunete de diferite frecvente (grave medii sau acute) Pe abscisa sunt exprimate frec \entele m hertz (audiograma tonala) sau procentajele de
mtehgibilitate (audiograma vocala) pe ordonata apar pierderile auditive m decibeli
Audii ^rama K nula consta m cercetarea pragurilor audi tive ale unui subiect pentru diverse frecvente
Audiograma vocala permite precizarea nelegem sila belor deci evaluarea jenei sociale antrenate de pierderea
AUDIOMETRIE. Msurare instrumentala a auzului
complement al acumetriei care este msurtoarea clinica
Se poate distinge audiometna subiectiva care necesita
colaborare intre subiectul testat si medicul sau de
audiometna obiectiva care nu necesita un rspuns al
subiectului supus testului
Audiometrie subiectiva Aceasta se practica cu un aparat electronic numit audi imetru
Audi metna aul( mant consta m a l face pe pacient sa asculte sunete variate mai nti grave apoi din ce m ce mai acute pentru a preci/a el nsui prin propria percepie pragurile auditive
Au Iumetna frecventei r nalte consta m testarea auzu lui pentru frecventele mai acute dect cele ale spectrului
Audi( metna t na/a determina pragul de audiie al fiecrei frecvente pentru fiecare ureche fie prin conductie aeriana a sunetului fie prin conductie osoasa
Audi metna vfccil determina pragurile de audiie nu numa ale sunetelor pure ci chiar ale cuvintelor din doua trei silabe ceea ce permite medicului sa evalueze dificultile de comunicare ale pacientului 67

AUTOANTICORP
Audiometrie Obiectiva Aceasta se bazeaz pe mregis trarea si analizarea rspunsurilor fi/iologicc ale sistemului auditiv
Timpanometria anah/ea/a mulumit unei sonde care obtureaz conductul auditiv extern ecoul unei vibraii sonore reflectate pe membrana timpamca m funcie dc presiuni \anabilc Acest test da informaii privind lunctio
narea urechii medii si privind permeabilitatea trompei lui Eustachm
Studiul reflfMilui <<1apedmn consta m testarea capacitilor muchiului scntei (oscior al urechii medii)
nregistrarea potenialelor e\ocale ale cailor audilne permite cu ajutorul electro/ilor plasai m diferite pri ale craniului sa se analizeze rspunsurile electrice ale cieic
-> AUDIOGRAMA

AUDIOPROTEZIST. Tehnician speciali/at care are misiunea de a alege a furm/a t adapti si i urmiri funcionarea protezelor auditive
AUR. Manifestare clinica trectoare anunnd o cri/a de epilepsie
Aura este foarte variabila dup subiect Fa poite sa mbrace forma de senzaii subiective ca halucinaii vi/uale (senzaie luminoasa percepui dc ochi fr ca ea sa fie provocata de lumina) auditive (zgomote mai mult sau mai
puin elaborate) olfactive (mirosuri cel mai adesea neplcute) etc sau o senzaie de micare mtr o parte a corpului (manifestare adversa devierea conjugata a capului si ochilor de exemplu)
AURICUL. Cavitate cardiaca ce primete san celc nainte de a l face sa treac m ventriculul corespunztor
Exista un auricul drept si unul stng fiecare fund Ie0at de un ventricul pnntr o valvult aunculoventriculari
AURICULAR (boala) Tulburare a ritmului cardiac
funcionam anormale a nodului smusal (care asigura ti mulareaelectrica a inimii) SINONIM bualaiitmiLuauriciilaia
Cauza poate fi o boala coron inana o miocardopatic sau o valvulopatie evoluata
Boala auriculara sc manifesta pnntr o alternanta a episoadelor de bradicardic (ritm cardiac lent) si dc tahicardie (ritm cardiac rapid) sau prin foarte scurte perioade de oprire cardiaca
Diagnosticul este stabilit dup analizarea datelor furnizate de un Holter (nregistrare a ritmului cardiac pe durata a 24 ore)
TRATAMENT Acesta depinde de cauza bolii si lace ade ea apel la implantarea unui stimulator cardiac (pacemakei)
AURICULOTERAPIE. Terapeutica derivata din acu punctura tradiionala care consta din tratarea diferitelor
afeciuni ale u rpului prin nepturi m puncte determinate ale pivihonului urechii

AUSCULTARE. Aciune de ascultare a zgomotelor interne ale organismului pentru a controla funcionarea unui (r can sau pentru a decela o anomalie
AUTISM. Ruptura a activitii mintale de realitatea exterioara si retragerea mai mult sau mai puin totala m lumea imaginara si a fantasmelor
<\cest termen creat m I9l l dc ctre psihiatrul elveian Eu0en Bleulcr sc aplica deopotriv adultului si copilului
Autismul copilului La copil autismul este comun pentru diverse sindroame psihoticc Cauzele sale rmn disputate l nu ca psihanalistul amtncan Bruno Betclhcim considera autismul ca o reacie de aprare a copilului care vede
orice relaie cu viul ca lund distructiva Altn l explica pnntr o
Au'ismul infantil se manifesta ntotdeauna naintea \arstci dc 30 luni cel mai adesea m primul an al vieii Autismul lui Kanncr este forma tipica El se manifesta pnntr un dezinteres al ce pilului fata de lumea nsufleit ca si
pentru propria sa imagine din oglinda prin gesturi si
ntrzierea dc limbaj este frecvent t Sensul termenului de mtism s a lar eit si acoper o parte a domeniului psihozelor infantile precoce (nainte dc 5 ani) In precizarea diagnos ticului distincia intre autism si aneralia mintala este
adesea delicata
Nu exista tratament al cauzelor autismului infantil Scoli speciale sprijinirea si sfatuirea prinilor si familiilor uneori ( terapie comportamentala (ndeosebi pentru a reduce numrul de automutilan) pot contribui la o ameliorare a
bolii
Autismul la adult La adult autismul este cel mai des un simptom clinic al schizofreniei El apare ca o aprare a subiectului fata dc angoasa provocata de lumea exterioara perceputa ca ostila si amenintoare
Autismul este o stare indescriptibila de bizarerie m care se amesteca angoasa si extazul cu un sentiment de dizolvare m infinit care poate face loc unei impresii de gol si de plictiseala insuportabila uneori cauza a sinucidem Bol
navul se rupe treptat de lumea reala care curnd nu mai arc semnific itie restrangandu se Ia ceea ce propria sa lume
AUTOANTICORP. Anticorp ndreptat mpotriva unui constituent al organismului care l produce
Autoanticorpn sunt produi in cursul bolilor autoimune si depistarea lor permite adesea sa se confirme diagnosticul bolii
Totui autoanticorpi pot aprea m mod natural la subiecii m vrsta fr sa antreneze manifestri clinice Ei nu par deci sa lie in mod sistematic patogeni AUTODIALIZ
AUTODIALIZ. -+ HEMODIALIZA
AUTOGREF. Grefa m tare grefonul este prelevat chiar de la subiectul m cauza
Autogrefa este opusul alogrefei practicata intre doi indivizi ai aceleiai specii dar diferii genetic si se deosebete si de heterogrefa efectuata intre doi indivizi de specii diferite (de exemplu grefa de mima de babuin la un om)
Spre deosebire de alogrefa si heterogrefa autogrefa prezint avantajul de a nu antrena fenomenul de rejectie (respingere)
AUTOIMUNITATE. Stare patologica a organismului devenit victima a propriilor sale mijloace de aprare imumtara
Rolul sistemului imumtar este de a apar organismul fata de agresiunea germenilor exteriori Dereglarea acestui sistem provoac apariia anticorpilor duntori organismului (autoanticorpi) Bolile autoimune se caracterizeaz
prin distrugerea unui organ (glanda tiroida in tiroidita lui Hashimoto) sau neutralizarea unei funcii (transmiterea influxului nervos ctre muchi in cursul miastenici)
AUTOMEDICATIE. Luare de medicamente fr avizul medicului
Unele medicamente vndute fr reeta sunt disponibile pentru o automedicatie Este absolut obligatoriu sa se respecte instruciunile de folosire in timpul tratamentului sau sa fie cerute sfaturi farmacistului In fapt aceste
medicamente aflate in vnzare libera pot fi nocive daca sunt necorespunzator folosite De altfel este ntotdeauna impor Unt sa se respecte o prescripie medicala si sa fie utilizate medicamentele doar m perioada pentru care au
fost prescrise nu si ulterior pentru o tulburare similara
AUTOMUTILARE. Comportament m cursul cruia subiectul i provoac rniri sau leziuni
Automutilarea se ntlnete la copiii arierai sau psihotiu mstitutionahzati lovituri de cap repeUte de perete sau muscarea pumnilor etc La adult aceasta constituie o complicaie grava a psihozelor (melancolie schizofrenie
ipohondrie deliranU) care necesita o spiuhzare de urgenta In sfrit ea poate fi utilizau ca mijloc de antaj de ctre psihopai sau de ctre isterici ceea ce nu exclude trecerea la fapte
AUTOPSIE. Act medical realizat dup moarte si des tinat determinam cauzelor ei SINONIM necropsie
Autopsia trebuie sa fie fcuta cat mai devreme posibil pentru a eviU alterrile cadavrului Ea cuprinde examinarea encefalului a organelor interne abdominale a toracelui si a gatului Se cauU punerea m evidenU a leziunilor m
special a acelora care ar fi putut determina moartea iar prelevrile sistematice sunt realizate din toate organele m vederea examinrilor biologice si microscopice Unele esuturi pot
chiar face obiectul ca m cursul anchetelor criminalistice al unui studiu toxicologic
AUTOTRANSFUZIE. Injectare intravenoasa a unui subiect cu propriul lui snge prelevat naintea unei intervenii chirurgicale sau m cursul acesteia SINONIM transfuzie autolo^a
Primele autotransfuzu dateaz din deceniul al aptelea al secolului nostru iar riscul de a contracta SIDA prin transfuzie a dus dup 1987 la creterea cererilor si a utilizam acestei metode Autotransfuzia micoreaz probabilitatea
de a se transmite primitorului un snge contaminat (cu virusul SIDA dar si virusul hepatitei cu agenii palu dismului si ai sifilisului) ca si riscul de accidente trans fuzionale prin incompatibilitatea de grup sangvin Totui ea nu
poate fi utilizata in caz de anemie severa sau cnd starea generala a pacientului este precara Dup modul de obinere a sngelui se disting diferite tehnici de auto transfuzie
Au otransfuzia amnata se practica m luna care precede intervenia Se efectueaz doua sau patru prelevri de aproximativ 400 mihlitn fiecare la interval de o sapUmana Sngele pregtit si conservat este retransfuzat m
momentul interveniei sau m orele ori zilele care urmea/a
Recuperarea preoperatorie se practica m cursul anumitor intervenii Sngele pierdut este recuperat cu ajutorul unor aparate speciale apoi este filtrat si retransfuzat bolnavului Aceasta tehnica poate fi izolata sau asociata
precedentei tehnici
Hemoddutia preoperalorle asociau tehnicilor precedente sau izolata consta m prelevarea a doua sau trei uniti de snge (de 400 milihtri) cu 24 pana la 48 ore naintea interveniei si m nlocuirea lor pnntr un lichid mai puin
dens cu scopul ca bolnavul sa si pstreze volumul sau de snge total
AUTOZOM. Cromozom ale crui informaii genetice nu intervin m determinarea sexului > CROMOZOM
AUZ. Funcie senzoriala care permite captarea sunetelor de ctre ureche si transmiterea lor prin intermediul nervului cohlear la creier unde ele sunt primite si analizate
Auzul este o funcie posibila mulumit sistemelor auditive periferice si a celui central
Sistemul auditiv periferic este format din urechea externa medie si interna
Urechea externa (pavilionul si conductul auditiv extern) protejeaz urechea medie si acioneaz ca un receptor amplificnd unele frecvente
Urechea medie situau m casuU timpanului (caviutea osului temporal) amplifica sunetele si asigura transmiterea lor urechii medii O membrana elastica foarte subire timpanul izoleaz urechea medie de exterior Oscioarele
(ciocnelul nicovala si seana) transmit vibraiile urechii interne Trompa lui bustachio comunica cu fanngele si menine constanta presiunea interioara AVORT
Urechea interna cuprinde cohleea m fata si sistemul vestibulosemiurcular m spate Celulele uliate externe ale cohleei amplifica mesajul sonor si l transmit celulelor ciliate interne care atunci traduc informaia mtr un mesaj
nervos
Sntemul audiln cennal este constituit din fibre nervoase care plecnd de la celulele ciliate interne se unesc la baza conductului auditiv pentru a forma nervul auditiv (nervii auditivi constituie a opta pereche de nervi craniem)
ca si din cortexul temporal unde influxul nervos se transforma m senzaie contienta a mesajului auditiv si permite interpretarea de ctre subiect
AVITAMINOZ. Ansamblu al fenomenelor patok gice cauzate de carene m una sau mai multe vitamine
Devenite rare m tarile occidentale avitaminozele se ntlnesc m principal in tarile m curs de dezvoltare Ele pot fi consecine ale unei carene a aportului alimentar ale unei absorbii digestive insuficiente sau ale unei utilizri
deficiente de ctre organism a acestor vitamine
Avitaminoza A se manifesta in principal prin tulburri oculare hemeralopie (slbirea sau pierderea vedem m lumina puin intensa) si xeroftalmie (diminuarea trans parentei conjunctivei si corneei)
Avitaminoza Bl are ca expresie majora boala numita beri beri
Avitaminoza B2 sau anboflavmoza antreneaz tulburri oculare (scderea acuitii vi/uale fotofobic prin scnsi bihtate anormala la lumina) si leziuni cutanomucoasc (crparea buzelor)
Avitammo a B6 are manifestri multiple si bine cum scute la animal dar m patologia umana nu exista caracterizata o avitaminoza B6
Avitaminoza B12 vorbind la propriu nu exista dar exista o afeciune boala lui Biermer care se caracterizeaz prin absenta absorbiei de vitamina B12 ca urmare a unei alterri a mucoasei gastrice
Avitaminoza C confirmata antrenea/a scorbutul si la sugar boala lui Barlow
Avitaminoza D are drept consecina un rahitism la copil o osteomalacie (afeciune caracterizata pnntr o nmuiere a oaselor) la adult si la orice vrsta si m anumite mprejurri o tetame
Avitaminoza K antreneaz fenomene hemorayce
Avitaminoza PP antreneaz pelagra
AVORT, ntrerupere prematura a sarcinii
n folosirea curenta cuvntul avort este utilizat ca sinonim al ntreruperii voluntare a sarcinii (I V S ) m timp ce expresia natere falsa desemneaz un avort spontan In plus se numete avort terapeutic o ntrerupere a sarcinii
provocata din motive medicale
Avortul spontan Acesta nseamn pierderea neprovocata a ftului nainte de a 180 a zi de sarcina El este numit m mod curent natere falsa
CAUZE Cauzele de avort spontan multiple trebuie sa fie stabilite pentru a pune in aplicare tratamentul adecvat
Cau ele materne grupeaz cauzele genitale (hipoplazia sau malformaiile utermc smechnle salpmgita fibromul si tumora uterului beanta colului utenn) cauzele hormonale (insuficienta m estrogem sau progesteron
insuficienta hormonala globala hipotiroidia excesul de androgem) cauzele generale (carena alimentara intoxicaia o boala mfectioasa diabetul sifilisul traumatismele diverse) Doar avorturile repetate justifica investigaiile
de durata dar cercetarea cauzei de avort trebuie totui ntreprinsa concomitent cu tratamenul
Cau ele (n ulare corespund unor anomalii fetale si repre 7inta m jur de 70% din naterile false Aceti factori acioneaz ndeosebi m timpul primului trimestru de sarcina si provoac moartea ftului naintea expluziei sale
Sarcinile multiple si hidrammosul (excesul de lichid amniotic) fac parte din cauzele ovulare
SIMPTOME SI SEMNE La nceputul sarcinii semnele unei iminente de avort constju din metroragti (pierderi mici de san 0e rou) nedureroase uneori li se asociaz si colici Odihna absoluta la pat nsoita de un tratament
medical (hormoni antispastice) se dovedete cel mai bun mijloc de lupta mpotriva acestor ameninri de avort Ecografia permite sa se verifice locul de implantare a embrionului (ipoteza unei sarcini extrautenne) m caz de
beanta a colului utenn prevenirea avortului necesita un serclaj al uterului si repausul total
In schimb creterea progresiva a pierderilor sangvine si a durerilor nsoite de deschiderea colului anuna avortul propriu zis Avortul se numete complet daca ftul si placenta au fost expulzate el nu necesita nici un tratament
deosebit In schimb daca exista o retentie placentara in cavitatea uterma ne putem teme de o hemoragie sau de o infecie locala Este necesara efectuarea unui examen revizia uterma in mediu spitalicesc
TRATAMENT Pentru a asigura vacuitatea uterma se practica un chiuretaj sub anestezie generala sunt prescrise imediat antibiotice pentru a preveni o eventuala infecie Cauza avortului este cutata imediat cu scopul de a putea
institui daca este cazul un tratament care sa permit evitarea unui nou avort
Avortul provocat Aici se face deosebirea intre avortul provocat din motive terapeutice si avortul provocat m caz de pericol
Avort provocat din motive terapeutice Acesta se practica m orice moment al sarcinii la cererea ambilor prini sau a unuia dintre ei daca viata mamei se afla in pericol (insuficienta fie cardiaca fie renala fie respiratorie S l DA
cancer etc ) sau daca exista un risc mare de atingere a copilului de o afeciune deosebit de grava si incurabila Examene adecvate permit verificarea presupunerilor de atingere fetala (ecografie biopsie a vilozitatilor conale
ammocenteza serodiagnostice sangvine) AVULSIE DENTAR

70
Avortul terapeutic ale crui complicaii apai doar m mod excepional este efectuat m mediu spitalicesc prin administrarea de prostaglandmc
Avort m Situaii de pericol Acesta se realizeaz la nceputul sarcinii pe baza justificam situaiei si dup informarea privind riscurile medicale la care este expusa femeia
Acest avort este practicat sub anestezie locala sau generala prin aspiraie endouterma cu o canula sau cu o seringa (metoda lui Karman) sau mult mai rar din cauza riscurilor de lezare a mucoasei utcnne prin chiuretaj Aspiraia
poate fi nlocuita pana m a 49 a zi de amenoree pnntr un tratament care asociaz mifepnstonul (RU 486) si un derivat de prostaglandine administrat la 36-48 ore dup luarea mifepnstonului Aceste produse sunt contraindicate m
caz de tabaysm regulat sau de ali l act n de risc cardiovascular (hipcrlipidemie diabet) Ap< i este recomandat un contraceptiv * NTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII STERILITATE
AVULSIE DENTAR. Extragere sau luxare a unui dinte
Avulsia dentara poate fi provocata (avulsie terapeutica) sau spontana ca urmare a unui soc (avulsie traumatica)
Avulsia dentara terapeutica Este intervenia chirur
gical denumita m mod curent extracie dentara m cursul
creia dintele este eliminat m ntregimea sa (coroana si
rdcini)
INDICAII Aceasta intervenie radicala devenita r tra m
zilele noastre poate fi realizata
atunci cnd terapcuticile obinuite sunt inoperante (cana este foarte ntinsa fractura coronoradiculara paro dontopatie avansata etc )
atunci cnd dinii sunt deranjani sau rspunztori de o malocluzie (proasta suprapunere a dinilor maxilarului superior peste cei ai maxilarului inferior deranjnd masticaia sau genernd complicaii infectioase sau
probleme estetice) Astfel la copil dintele definitiv poate erupe atunci cnd dintele de lapte se afla mea pe arcada Extragerea acestuia din urma va permite adesea repozitionarea corecta a dintelui m evoluie
in caz de tratament ortodontic
pentru a preveni un risc mfectios naintea unei operaii chirurgicale pe mima sau a unei radioterapn a cancerelor fetei asupra dinilor care constituie focare mfettioase
DESFURARE In general este practicata o anestezie local Anestezia poate fi generala atunci cnd este vorba de extracia dinilor de minte inclui m mod complicat a mai multor dini in acelai timp ori m cazul pacienilor
deosebit de anxiosi sau a copiilor Gingia din jurul dintelui este dezlipita de dinte si dintele este tras Astuparea alveolei se face ncepnd cu cheagul Dup complexitatea interveniei starea dintelui si a bolnavului antibioticelor si
antimflamatoarelor li se pot asocia analgezice si splarea gurii cu preparatele obinuite
COMPLICA FII Puin frecvente m general complicaiile pot lua forma unei alveohte (mflamatia alveolei) sau a unei hemorign Dinii care au fost extrasi pot fi nlocuii prin prote/e fixe (puni) sau mobile sau chiar prin
implanturi
Avulsia dentara traumatica Aceasta este luxatia unui dinte in urma unui soc
In acest caz avulsia este nsoita uneori si de alte leziuni fractura marynn alveolare rnirea buzelor Incisivii superiori ai copiilor de 7 K) ani sunt expui m mod deosebit mai ales daca ei ocupa o poziie prea anterioara Cu ocazia
unui accident trebuie ntotdeauna pe cat e posibil sa se recupereze dintele sau dinii avulsati m fapt se ncearc adesea reimplantarea lor dei rezultatele sunt incerte Aceasta reuita depinde de supravieuirea ligamentului
parodontal condiionata de 3 elemente rdcina dintelui avulsat nu trebuie sa fie nici rzuita nici curata dintele trebuie sa fie reimplantat foarte repede (m mai puin de o ora) si conservat in ateptarea reimplantarn m ser
fiziologic sau m lapte tratamentul efectuat de ctre dentist trebuie sa cuprind o contentie si ngrijirea preventiva a rdcinii Respectarea acestor condiii precum si o serioasa supraveghere radiologica timp de un an favorizeaz
men tinerea durabila a dintelui reimplantat
AZOOSPERMIE. Absenta totala a spermatozoizilor m sperma emisa

Azoospermia este o cauza importanta de sterilitate mas culma Ea difer de oligospermie (cantitate mica de spermatozoizi) si de astenospermie (insuficienta mobilitate a spermatozoizilor) Azoospermia afecteaz aproximativ l %
dintre brbai
Cercetrile efectuate prin examene clinice si dozri hormonale permit sa se stabileasc doua forme de a/oospermie azoospermia excretone si azoospermia secretone
Azoospermia excretone Spermatozoizii se formeaz normal m testicul dar obstrucia canalelor deferente sau cpididimelor mpiedica transportul lor spre veziculele seminale si prostata Aceasta obstrucie poate rezulta dmtr o
boala cu transmisie sexuala dmtr o tuberculoza dmtr o intervenie chirurgicala practicata m regiunea inghinala sau dmtr o infecie cronica a aparatului genital
Azoospermia secretone Spermatozoizii nu se mai formeaz in testicul Biopsia tcsticulara confirma aceasta anomalie Cnd aceasta azoospermie este congenitala ea poate proveni dmtr o cnptorhidie (testiculele ramase m
abdomen) dmtr un sindrom al lui Klmefelter (prezenta unui cromozom X suplimentar) sau dmtr o mucoviscidioza Azoospermia secretone este uneori consecutiva unei orhite (mflamatie testiculara) sau unor tratamente
antitanceroase Majoritatea acestor forme de azoospermie nu au m prezent vreun tratament
AZT.
ZlDOVUDINA BABESIOZ sau BABESIELOZ. Boala parazitara datorata infestam globulelor rou de ctre babesoide
Babesoidele sunt protozoarc care parazitea/a (mul si numeroase animale (piroplasmoza canina) Denumirea bohi si a protozoarelor deriva din numele savantului roman Victor Babes
Infecia se transmite prin neptura de cpue apar tmand unor specii variate Sub forma sa benigna care se ntlnete frecvent in SUA babesioza se traduce prin febra astenie transpiraii si dureri musculare In Europa ea survine
mai ales la subiecii care au suferit ablatia splinei n acest caz este vorba de o forma grava care se manifesta pnntr o anemie acuta care apare brutal si pnntr o msufi cienta renal severa
Tratamentul asociaz m afara de ndeprtarea cpuei care rmne prinsa m piele mai multe zile transfuzii sangvine metode de epurare a sngelui prin rinichi artificial si antibiotice
BACIL. Bacterie m forma de bastonas spre deosebire de coci (bacterii rotunde) si de spirochete (bacterii spiralate) Baciln sunt rspunztori de numeroase boli diftene dizenterie tetanos tuberculoza etc
BACIL ACIDO-ALCOOLOREZISTENT. - MYCO
BACTERIUM

BACTERICID, -. Care omoar bacteriile care le distruge

BACTERIE. Flinta aparinnd unui grup caracterizat printr o structura umcelulara foarte simpla cu nucleu difu/ si care se reproduce prin suzipantate (divizarea m doua) Unele bacterii au un efect benefic asupra organismului ca
cele care triesc m intestin si contribuie la digestie si cele care prezente m permanenta pe piele mpiedica bacteriile patogene sa o colonizeze (flora saprofita) Alte bacterii sunt patogene si se afla la originea a numeroase
afeciuni Ele ptrund m organism m diferite moduri inhalare (tuberculoza diftene tuse convulsiva) mgestie (febr tifoida) prin aparatul urogenital (bolile cu transmisie sexuala ca sifilisul si blenoragia) prin play (tetanosul) sau
pr n f liculn pilosi (furuncule) Infeciile bacteriene cutanate sunt favorizate de cldura transpiraie si astuparea pieli cu scutece sau cu pansamente
BACTERIOLOGIE. Dis
bacteriilor
.tudiului
BACTERIOSTATIC, -A. Se numete orice fenomen sau orice substana ndeosebi antibiotica (tetracicline ci )ramfemcol macrohde) capabile sa mhibe multiplicarea bacteriilor fr sa le ucid
BACTERIURIE. Prezenta a bacteriilor m urma

Dei urina este in mod normal sterila o bactenune nu este sinonima ntotdeauna cu o infecie a cailor urmare n fapt urina poate fi contaminata tn momentul emisiei sale sau al prelevam atunci se vorbete de bactenune nepato
loyca Pentru ca o bacteriune sa fie semnificativa (adic ea sa ateste o infecie a vezicii a uretrei sau a rinichilor) sunt cerute criterii foarte stricte mai ales un numr de bacterii mai mare de 10 000 pe mililitrul de urma
Germenii prezeni m urma se caut cu ajutorul unui examen citobactenologic al urmii (E C B U ) asociat cu o numrat are de germeni
BAGASOZ. Boala respiratorie cauzata de inhalarea pulberilor rezultate din partea lemnoasa a trestiei de zahr ramase dup extragerea zahrului
BALANIT. Inflamatie cel mai des acuta a glandului si a poriunii dintre gland si preput
O balanita poate constitui o localizare particulara a unei dermatoze (psoriazis eczema lichen aftoza) sau poate avea o origine (umorala chiar canceroasa Balanitele mfectioase cauzate de bacterii de ciupercile microscopice
(candida) de parazii (tnch monas) sau de virusuri (herpes) sunt boli transmisibile sexual
Tratamentul balamtei este cel al cauzei sale ndat ce aceasta a fost determinata
BALANTIDIOZA sau BALANTIDIAZA. Boala para zitara a colonului cauzata de infestarea cu Balanlidium coli

BALNEOTERAPIE

72
Balantidioza prezenta pe toata suprafaa globului dar mai ales m zona tropicala afecteaz porcul si mai rar omul Contaminarea se face prin paraziii nchistai (chistul fund forma de rezistenta a protozoarelor m mediul exterior)
prin ingerarea apei infestate sau a crnii de porc insuficient gtita
Aceasta zoonoza (boala a animalului transm sibila la om) se traduce prmtr o dizenterie cu scaune mucoase si sngernde prin dureri abdominale si uneori prin hemoragii intestinale o pentonita si o colita cronica
degetelor sau m f( rma de chilot pentru pansamentele
penneului
Banda/nle mecanice se fac cu bandaje hermare corn
puse din una sau de ua pernie (bule alungite in general din
cauciuc destinate comprimam onfiuului hermar) si o
centura de susinere
BARBITURIC. Medicament utilizat m tratarea epilepsiei
BALNEOTERAPIE. ngrijire prin bai a corpulu ntreg sau a uneia din prile sale
Balneoterapia este utilizata in cura afeciunilor reumatismale dermatologice si otonnolaringologice Se utilizeaz diferite tipuri de ape crora h se adaug sau nu soluii medicamentoase
f Bile medicamentoase se fac m cada aici pot fi introduse numeroase substane medicamentoase Bile antiseptice (triclocarban clorhexidma permanganat de potasiu) se impun m dermatozele infectate Bile emohente (amidon
ovz ulei de soia ulei de arahide etc ) permit o nmuiere a excesului de keratma epidermica (psoriazis keratodermu uscare cutanat jxeroza) Bile antiprungmoase (produse vegetale ulei mineral hpoproteme) sunt prescrise mai
ales pentru pruntele alergice
Bile termale utilizeaz apele de izvor termal la tem peratura de ieire la suprafaa rcite sau nclzite Izvoarele sunt indicate pentru diferite afeciuni dup compozit a apei (bogata m calciu m sulf m fier m cupru m sulfat in
bicarbonat! m bioxid de carbon etc )
Bile de nmol sunt obinute prin amestecarea apei termale cu un noroi Ele sunt indicate in special m trata mentul reumatismului - TERMALISM
BALONARE. -> DISTENSIE ABDOMINALA
BANDAJARE. Tehnica utilizata pentru a menine la locul lui un pansament pentru a exercita o compresie sau pentru a imobiliza o parte a corpului sau a unui membru
DIFERITE TIPURI DE BANDAJARI
Bandajanle umple sunt constituite din rnduri de fasu (de pnza de latex de tricot elastic) care acoper in ntregime sau nconjoar o parte a corpului Aplicate in mod circular spiralat oblic inversat sau ncruciat dup partea
corpului avuta m vedere bandajanle simple sunt utilizate frecvent pentru a menine un pansament pentru a imobiliza membrul care a suferit o entorsa m particular de glezna si pentru contentia abdominala
Bandajanle zise pline sunt realizate cu buci mari de pnz pliate astfel meat s imobilizeze un membru rnit (in caz de luxatie a umrului de traumatism al antebraului etc ) prin legarea sa de torace
Bandajanle tabulare se realizeaz cu cilindri din jeise sau mpletitura mare utilizate frecvent pentru pansarea
Barbituncele diminueaz activitatea sistemului nervos central dar nu mai sunt utilizate ca hipnotice (inductori de somn) din cauza efectelor lor nedorite
Ele sunt contraindicate in caz de alergie la produs de porfine (tulburare de metabolism) de o insuficienta renala si respiratorie severa de sarcina (m afara faptului ca este necesar) si de alptare Administrarea lor se face pe cale
orala sau injectabila
EFECTE NEDORITE Unul dintre principalele lor efecte nedonte este declanarea unei tolerante (necesitnd o eres tere progresiva a dozelor putnd merge pana la toxico mame) Aciunea sedativa somnolenta pe care ele le
antreneaz pot fi stnjenitoare asocierea cu alcoolul ampli fica acest efect Barbituncele provoac de asemenea reacii cutanate dureri articulare scderi de tensiune arteriala anemii si crize de porfine Barbituncele sunt m plus
induc ton enzimatici ele stimuleaz enzimele hepatice raspun zatoare de degradarea a numeroase medicamente care nsca atunci sa devin mai puin eficace (anticoagulante orale betablocante depresoare ale sistemului nervos
central contraceptive orale)
BARLOW (Sindrom al lui) Tulburare cardiaca asociind un zgomot anormal si un suflu m timpul sistolei SINONIM balonizare valvulara
Sindromul lui Barlow este legat de o scpare de snge prmtr o valva sau chiar prin doua valve mitrale Aceasta scpare este consecina unei leziuni speciale numita pro lapsus caracterizata pnntr o micare anormala a valvei care
face o proeminenta m cavitatea auriculului stng Acest prolapsus cauzat de o anomalie a texturii valvei este detectat la aproximativ 5% din populaie dar numai la o f arte mica proporie da natere unor complicaii cel mai
adesea benigne (amplificarea scpm mitrale tulburan ale ritmului cardiac) sau in mod excepional mai grave (embolie infecie a valvei)
BAROTRAUMATISM. Orice manifestare patologica legata de variaiile de presiune din interiorul organismului Un barotraumatism survine la plonjarea submanna sau m avion fie la coborre fie la urcare (accident de decom
presie) De asemenea mai pot surveni accidente zise baro metrice la subiecii aflai sub ventilaie asistata (subieci mtubati sau traheotomizati expui la suprapresiunea unui respirator artificial) 73

BTRNEE
BARTHOLIN (glanda a lui) Fiecare dintre glandele situate de o parte si de alta a jumtii posterioare a onficiului vaginal SINONIM glanda vulvovagmala
Rolul lor consta m d secreta m permanenta dar mai ales cu precdere m timpul raporturilor sexuale un lichid diluat si incolor care contribuie la lubnficarea vaginului
BARTHOLINIT. Inflamatie a uneia sau chiar a celor dou glande ale lui Bartholm
O bdrtholimtd survine cel mai des plecnd de la o infecie vagmala Ea poate de asemenea sa succeada infectm unui pseudochist (chist fr epiteliu) format dup obturarea canalului excretor al glandei
Simptomele sunt o umfltura roie si dureroasa a prtii posterioare a vulvei nsoita de febra Ca urmare se poate forma un abces semnalat pnntr o tumefiere cu prezenta puroiului subiacent La nceputul
inflamatiei tratamentul face apel la antibiotice Daca exista un abces tratamentul este atunci chirurgical
BARTONELOZ. Boala infectioasa provocata de o bacterie Gram negativa Barlonella bacilliformi\ transmisa omului prin neptura unei insecte flebotomul din genul Lulzomya SINONIME anemie de
Peru boala a Im Carnon febr de Oroya
Bartoneloza face ravagii m stare endemica m vile nalte ale Anzilor omul este singura gazda cunoscuta a acestui germene
Tratamentul eficace daca este aplicat mea din faza iniial consta m administrarea de antibiotice
BASEDOW (boala a lui) Boala autoimuna a glandei tiroide SINONIM boala a Im Grave-,
Aceasta boala afecteaz mai ales femeile tinere Ea este uneori o boala de familie sau este asociata unui diabet zaharat Un eveniment marcant al vieii pacientului (sur menaj schimbare familiala sau
profesionala) poate fi un factor declanam
Boala lui Basedow este cea mai frecventa dintre cau/ele de hipertiroidie (creterea produciei de hormoni tiroidiem) SIMPTOME SI SEMNE Sunt observate trei feluri de semne
Semnele de hipertiroidie foarte frecvente motiveaz adesea consultaia medicala pierdere in greutate dei pofta de mncare se pstreaz tremuratun oboseala si agitaie
Gui,a mrirea difuza st benigna a tiroidei ceea ce pro voaca o umflare a gatului este un semn constant Palparea tiroidei permite estimarea mrimii si ntindem
Semnele oculare se manifesta cu o importanta foarte variabila retractia pleoapei superioare ceea ce face privirea mai strlucitoare semne inflamatorii (roseata edem) exoftal mie (ochii ieii din orbite)
eventual bilaterala paralizia muchilor oculomoton Atingerea oculara poate preceda sau urma dup mai muli am de la apariia unei hipertiroidn
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul bolii lui Basedow este clinic fondat pe asocierea simptomelor El
este confirmat prin examene sangvine care pun m evidenta un nivel mic de tireostimulma si o cretere a nivelului de hormoni tiroidiem si prin suntigrafia cu tehnetiu care de/valuie o hiperfixare difuza a
acestei substane in totali tatea glandei tiroide
Tratamentul poate fi medicamentos (antitiroidiene de sinteza) chirurgical (tiroidectomie pariala) sau poate face apel la medicina nucleara (injectarea unei doze mdivi dualizate de iod 131 radioactiv care se
va fixa m glanda tiroida si o va distruge m funcie de gradul hiperfunctiei sale)
Vindecarea fr sechele este obinuita dar sunt posibile recderile (resutele)
BAZIN. Centura osoasa situata m josul abdomenului ce susine coloana vertebrala creia u sunt ataate membrele inferioare
Bazinul este format din cele doua oase ihace care se articuleaz m spate de o maniera rigida cu sacrumul prelunyt m jos cu coccisul
EXAMENE Bazinul se exploreaz m principal pnnexa mene radiologice convenionale Adesea se realizeaz o scanografie pentru a face un bilan mai precis al fracturilor cotilului
PATOLOGIE In principal patologia consta m fracturi
Fracturile centurii owa\e pehiene sunt frecvente Ele

asociate cu leziuni ale organelor interne ale bazinului In caz de dubla fractura a inelului pelvian sau de disjunctie a simfizei pubiene trebuie mpiedicat prin statul la pat sau prin traciune ta bazinul sa
suporte greutatea corpului pan la consolidare adesea dup reducerea fracturii prin trac tiune sau chirurgie In schimb fracturile care nu antreneaz instabilitatea bazinului (fractura aripii ihace fractura prin
scoatere musculara sau hgamentara) sunt tratate m general prin metode ortopedice nechirurgicale (traciune corset gips) bazinul suportnd atunci greutatea corpului
Fracturile cutaii cotiloide frecvente antreneaz o atingere a articulaiei coxofemurale De asemenea trata mentul lor este dificil si apariia unei artroze post traumatice nu este rara
O^teila pubtand (inflamatia simfizei pubiene) este cauzata de obicei de microtraumatisme repetate care s au exercitat asupra bazinului Ea poate surveni la fotbaliti mamfes tandu se pnntr o durere m
partea interna a zonei inghinale cu umflare In majoritatea cazurilor vindecarea este reali zata prin repaus
BTTUR. Calozitate dureroasa pe un deget de la

picior -> CALOZITATE

BTRNEE. Cea de a treia perioada a vieii urmnd copilriei si vietn adulte BUTORILOR DE LAPTE
74
Grania dintre vrsta adulta si btrnee este trecuta m cursul telui de al aselea deceniu de viata cu numeroase variante de la individ la individ
Din punct de vedere medical btrneea este marcata prin cea mai mare frecventa a afeciunilor majore artenoscleroza cancere boli degenerative

Din punct de vedere social se pot distinge doua perioade de btrnee In timpul pnmeia uneori denumita si vrsta a treia subiecii fie ca sunt sau nu bolnavi rmn autonomi Aceasta parte de viata care merge de la 61) la 80 am
aproximativ este astzi mult mai bine trita dect m secolul trecut mulumit m particular progreselor igienei prevenirii si terapeuticii Cea de a doua corespunznd la ceea ce se numete vrsta a patra privete subiecii foarte in
vrsta afectai adesea m grade diferite de tulburri motorii si de deficite senzoriale si/sau intelectuale care n priveaz m msura mai mare sau mai mica de autonomia lor
BUTORILOR DE LAPTE (sindrom) BURNETT (smdromul lui)
BUTUR. Lichid absorbit pe gura destinat sa corn penseze pierderile de apa ale organismului
Fata de cei 2 5 litri pe care organismul n pierde m fiecare zi m medie butura trebuie sa aduc minimum l litru (restul fund furnizat de ctre alimente sau fund produs m timpul reaciilor chimice de transformare a alimentelor m
orga nism) Dintre buturi doar apa este realmente mdis pensabila
DIFERITE TIPURI DE BUTURI Apa potabila (de la robinet sau vnduta la sticla) spre deosebire de apa pura (apa distilata) conine m soluie bioxid de carbon si elemente minerale (sruri de calciu
magneziu fosfai carbonai etc ) Apele minerale au un coninut m minerale variabil dup sursa
Sucurile de fructe w de legume proaspete sunt bogate m special in vitamina C si m sruri minerale Sucurile de fructe aduc calorii (de la 100 la 200 kilocalorn pe litru) prin intermediul zaharurilor simple (glucoza fructoza
zaharoza) pe care le conin iar preparatele industriale conin o cantitate suplimentara de zahr m principiu menionata pe eticheta Nectarurile sunt preparate de asemenea adugnd apa si /ahar sucului de anumite fructe prea
acide sau prea bogate m pulpa (caise piersici banane)
Infuziile aromatice (ceai cafea tizane) au o valoare nutritiva nula cu condiia sa nu li se adauge zahr Cafeina pe care o conin ceaiul si cafeaua le confer proprieti stimulante diuretice si cardiotonice Abuzul de aceste bau
tun risca la persoanele predispuse sa antreneze nervozitate palpitaii si insomnie Cafeaua este de altfel o excelenta sursa de vitamina PP iar ceaiul furnizeaz de asemenea v (aminele grupului B si fluor Tizanele conin principii
aai\c care variaz dup plantele din cate au fost fcute
Bulunle an matizate nealcoolizate sunt m general srace in vitamine (cu condiia ca pe eticheta sa nu fie menionat contrariul) si mai bogate in zahr dect sucurile proaspete de fructe (exista intre 55 si 100 grame de zahr
mtr un litru de limonada 98 grame mtr un litru de Coca Cola 103 grame mtr un litru de Pepsi Cola mai mult de 100 grame mtr un litru de Tonic) Aceste buturi sunt adesea fcute gazoase prin adugarea de gaz carbonic
(gazeificare) si colorate cu ajutorul unui aditiv autorizat Buturile pe baza de cola (Coca Cola Pepsi Cola) conin cafeina (o cutie de Coca Cola conine aproximativ aceeai cantiUte de cafeina ca o ceaca de ceai)
Buturile ala < luate (cidru bere vin etc ) trebuie sa fie consumate cu moderaie si interzise copiilor
CANTITATEA DE ALCOOL CONINUTA INTR UN LITRU DE BUTURA ALCOOLIZATA
Butura
Gradul de alcool
Grame de alcool pur
mtr un litru de butur
Vin alb sau rou de 10 Voi
Vinde 12Vol
Bere de masa
Bere export
Bere de lux
Cidru
Vin dulce aperitiv

Rom
Lichior (tip Benedictma)
Pastis 45
Coniac
Gin vodca whisky
Dup Alimentau n el nutrii nhumau,

10
12

80
96

3 sau 4
5 pana la 8
2 pana la 6
16 aproximativ
33 aproximativ
43 aproximativ

24 sau 32
40 pana la 64
40 pana la 64
16 pana la 48
128 aproximativ
264 aproximativ
340 aproximativ

45

360

45 pana la 60
45 pana la 60

360 pana la 480

360 pana la 480

(de Hcnn Dupm Jcan L u Cuq Mane

Ircnc Malcv

vak Cathcniu. Luynaud R uaud

Annc Mane

5 pana la 8

Bcrthicr cd 1 r ESF)

75
BEHQET
VL. Perturbare a elocuiunii caracterizau prin ezitare repetare sacadata pau/e penibile si chiar impiedi tare completa a facultii de a articula
Blbial este o tulburare frecventa la copil mai ales m rndurile bieilor
CAUZA Cauza blbielii nu a fost stabilita cu certitudine Blbial poate depinde de cauze afective (soc emotiv intens hiperemotivitate nevrotica) sau poate fi consecina unei dezvoltri sen/orimotorn defectuoase Incidena sa
familiala (intre 30 si 35% din cazuri) a dus la incriminarea unui factor ereditar
SIMPTOME SI E\ OLUTIE Blbial survine la copil m timpul perioadei de achiziionare a vorbirii si limbajului m general intre 18 luni si 9 am Apariia sa se face m mod insidios intmzandu se pe mai multe sptmni sau mai
multe luni ea este marcata prin tulburri episodice copilul se blbie atunci cnd se afla m faze de excitaie sau de stres ori atunci cnd se grbete sa comunice Ulterior tulburarea poate deveni cronica Se observa semne
asociate tulburri motorii afectnd fata muchii respiratori si fenomene vasomotorn (nrosirea fetei hipersalivatie) In plus un sfert din copiii blbii prezint m paralel o ntrziere m dezvoltarea vorbim si a limbajului
Blbial este puternic influenat de contextul emo tional Unele situaii (ca telefonul) tind sa amplifice tulbu rrea Ea se atenueaz atunci cnd copilul striga sau cnd optete si nu afecteaz cantatul Lectura recitarea o atenu
eaza de cele mai multe ori Blbial m sine atunci cnd este de durata genereaz un mare numr de reacii emotio nale consecutive sentimentului de a fi incapabil sa vorbeasc m mod corect Ea poate fi automtrctinuta prin
teama de a se balbai
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul se bazeaz n esen pe reeducarea ortofomca Aceasta pare m mod particular indicata si eficace in blbial copilului de vrsta mica Ea se impune cu att mai mult m mod imperios
cnd blbielii i se adaug o ntrziere m vorbire si limbaj Exista diferite tehnici de reeducare ortofomca adaptate la vrsta si la comportamentul fiecrui copil In caz de blbial fiziologica se recomanda prinilor sa nu repete
cuvintele copilului care ncepe sa vorbeasc cu scopul de a nu favoriza repetrile si de a nu fixa fenomenul De civa am s au dezvoltat tehnici terapeutice ca psihoterapia corn portamentala care se adreseaz mai degrab
copilului mare copilului care a cunoscut descurajarea ruinea dificultile de afirmare din cauza blbielii sale Psihoterapnle de tip psihanalitic dau rezultate m cazurile m care predomina o suferina psihologica Unele
medicamente pot fi uneori prescrise in formele severe Aproximativ 80% dintre copiii atini de blbial se vindeca si aceasta naintea vrstei de 16 am
Este util sa se repereze dificultile de instalare a vorbim si limbajului la copilul foarte mic cu scopul de a le trata
cat mai devreme posibil ceea ce permite adesea sa se evite apariia blbielii
B.C.G. (vaccin) Vaccin antituberculos
B C G ui (sigla bacilului lui Calmette si Guenn mven tatorn vaccinului) a fost fabricat plecnd de la o cultura de bacili WKC batlerium tuberculosi\ bovi\
Vaccinul B C G un vaccin viu atenuat permite sa se (btma o imunitate durabila fata de tuberculo/a El mai este utih/at si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie) Vaccinare obligatorie m 64 de
tari este recomandata m multe alte tari Vaccinarea se practica uneori chiar de la natere m mediile de risc (membru al familiei unui tuberculos copiii personalului spitalicesc etc ) dar cel mai des naintea intram m colectivitate
(cres grdinia) prin injectare mtradermica sau prin multimjectare (inel) aplicata pe bra sau pe coapsa Un test de control m ce privete dobndirea imunitii este realizat 3 luni mai trziu prin intradermoreactia la tuberculma
cu inel sau timbru Vaccinarea trebuie sa fie recomandata daca rezultatul testului este negativ tentativa poate fi rennoita de trei ori maximum
Vaccinul nu provoac dect uoare reacii locale (mica pustula ucatnceala) Acestea evolueaz in mod excepional mtr o ulceraie sau cu diseminarea leziunii Bolile de piele si strile de imunodepresie constituie contraindicaii
ale acestei vaccinri
BEANTA A COLULUI UTERIN. Malformaie carac tenzata pnntr o deschidere anormala a onficiului colului utenn
CAUZE Beanta colului uterm este cel mai des de origine traumatica ea apare dup o natere dificila sau dup un avort provocat traumatic Cnd este congenitala beanta este asociata adesea cu alte malformaii utcnne
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Beanta colului utenn se manifesta numai m timpul sarcinii si poate antrena fie un avort tardiv (m cursul celui de al doilea trimestru de sarcina) fie o natere prematura Diagnosticul este stabilit
prin cahbrarea colului cu o bujie (instrument cilindric pentru msurarea unui canal sau unui orificiu) Diagnosticul este confirmat prin histerografie si/sau histeroscopie
TRATAMENT Se bazeaz pe serclajul colului uterm m primele trei luni de sarcina
BEHCET (boala a lui) Afeciune cronica evolund m pusee inflamatorii recidivante
Aceasta boala rara este o afeciune a vrstei adulte Ea survine m principal m Orientul Mijlociu m Japonia si m bazinul mediteranean Boala lui Beh^et pare sa fie o boala autoimuna m declanarea creia ar juca un rol o infecie
cauzata de un virus mea neidentificat
SIMPTOME SI SEMNE Afeciunea este adesea cronica si recidivanta ea se traduce prin afte ale mucoaselor bucala BEJEL

76
si genitala uneori ale pielii prin artrite si pnntr o uveita (mflamatie a ochiului) Ea mai poate sa stea la originea unei meningite si comporta adesea o atingere vasculara (arterita anevnsm arterial debita)
Apariia ulcerelor intestinale epididimitei si a simpto melor neuropsihiatnce este de asemenea posibila
TRATAMENT Administrarea de corticosteroizi m doze ridicate si de imunodepresoare permite cel mai adesea sa se opreasc rapid fenomenele inflamatorii ndeosebi infla manile oculare Totui o diminuare importanta a
acuitii vizuale survine m unele cazuri m general dup 6 10 am de la debutul atingem oculare
Contramdicatule sunt insuficienta respiratorie si miaste m ca si oricare asociere cu alte substane deprimante ale sistemului nervos central (alcool psihotrope de exemplu)
Administrarea se face oral sau pentru urgentele ca angoasa acuta pe cale injectabila
EFECTE NEDORITE Toxicitatea benzodiazepmelor este m ansamblu slaba Dar unul dintre efectele nedorite cele mai grave dei rar este apariia unei toxicomanii subiectul este constrns sa urmeze consumarea medicamentului
din cauza apariiei unor tulburri grave atunci cnd este oprita folosirea lui Un alt efect periculos pentru conductorii de veh cule somnolenta Se mai poate observa si o oboseala ca si erupii cutanate
BEJEL. Boala mfectioasa contagioasa consecutiva unei infestri nevenenene cu Trep< nema palhdum S NON M w//n endemic
desert ale Orientului Mijlociu si Sahelului Transmiterea sa a crei modalitate este prost cunoscuta se face m timpul copilriei pe cale bucala
Bejelul provoac ulceraii cantonate la nivelul mucoa selor si zonelor umede ale pielii (gura zona anogenitala) nedand loc unei alte complicaii si lsnd subiectul mtr o stare generala buna Mai trziu pot aprea leziuni cutanate
de mica gravitate (keratodermie palmoplantara [mgrosarea stratului cornos al boitei plantarei)
Treponema palhdum sta de asemenea la originea sifi hsului interpretarea serologiei poate fi dificila la adult Tratamentul bejelului consta m administrarea de penicilina
BELADON (atropa belladona) Planta din familia solanaceelor SINONIM iarba diavolului mtrguna
Beladona planta erbacee malta este deosebit de otra vitoare Bacele ei violacee sunt rspunztoare de intoxicaii grave (agitaie cu delir) Frunzele sale si rdcinile sunt folosite pentru extragerea unor alcaloizi (atropin hioscia
mina) cu utilizri terapeutice
BENIGN,-. l Calific o boala care evolueaz m mod simplu si fr consecine grave spre vindecare 2 Carac tenzeaza o leziune necanceroasa localizata si care nu antreneaz nici o diseminare de metastaze m esuturile
nvecinate (spre deosebire de cea maligna)
BENZODIAZEPIN. Medicament utilizat m principal m tratarea anxietii si insomniei
INDICAII SI CONTRAINDICAII Benzodiazepmele care au un efect anxiohtic sunt utilizate ca sedative psihice ele diminueaz anxietatea sub diferitele ei aspecte (tensiune psihic emotivitate inhibiii psihologice)
tulburrile psiho somatice agitaiile psihiatrice Unele dintre ele sunt pre scrise special mpotriva insomniei In plus benzodiazepmele sunt utile si m anestezie pentru a atenua contracturile musculare si in cursul tetanosului
BERGER (boala a lui) Boala cronica a glomerunlor renali caracterizata prin prezenta imunoglobulmei A m aceste uniti filtrante SINONIM nefropatie tu l^A
Boala lui Berger afecteaz mai ales subiecii tineri cu ) neta preponderenta a celor masculini
SIMPTOME SI SEMNE Boala lui Berger poate sa se manifeste pnntr o hematune (prezenta de globule rou m urma) vizibila cu ochiul liber survemnd adesea m paralel cu infeciile cailor aeriene superioare (lannge farmge fose
na/alc) In alte cazuri afeciunea evolueaz fr simptome evidente descoperirea sa adesea ntmpltoare este urma rea unui examen care pune m evidenta o hematune micro scopica uneori asociata cu o slaba protemune
(prezenta proteinelor in urina)
TRATAMENT SI EVOLUIE Nu exista nici un tratament specific al acestei afeciuni ale crei cauze si evoluie sunt mea prost elucidate Insuficienta renala care constituie riscul major face indispensabil un control medical
regulat Boala lui Berger evolueaz m general foarte lent m mai muli am Aproximativ o cincime din bolnavi ajung la un stadiu care necesita tratamentul prin hemodializa (tehnica de curire a sngelui pnntr o filtrare prin
membrana semi permeabila) sau o grefa renala
BERI-BERI. Boala cauzata de o carena m vitamina B l (tiamma)
Beri beri se ntlnete la unele populaii subahmentate din tarile m curs de dezvoltare Boala rara m tarile m dustnalizate ea nu se ntlnete dect la persoanele care au o alimentaie foarte dezechilibrata ca alcoolicii sau unele
persoane m vrsta
CAUZE Vitamina Bl care se gsete mai ales m cerealele complete m ficat in carnea de porc si m drojdia de bere joaca un rol important in metabolismul glucidelor Fr ea creierul nervii si muchii nu pot funciona corect
SIMPTOME SI SEMNE Beri beri se manifesta mai nti pnntr o oboseala si o pierdere m greutate Boala poate evolua in continuare sub doua forme Beri beri uscat care afecteaz in principal nervii si muchii are ca
simptome principale o amorire o senzaie 77

BICARBONAT DE SODIU
de arsura a gambelor si o atrofie musculara In cazurile mai grave bolnavul nu mai poate merge nici chiar sa se mai ridice m picioare
Ben beri umed se traduce in principal pnntr o insufi cienta cardiaca mima nemaiajungand sa si joace corect rolul de pompa venele se congestioneaz si apar edeme pe gambe si uneori pe trunchi si pe fata In absenta trata
meniului tulburrile de ritm cardiac si o evoluie rapida a insuficientei cardiace pot avea un deznodmnt fatal
TRATAMENT Acesta consta m administrarea de vitamina Bl bolnavului Vindecarea rapida este in majoritatea czu nlor totala
BERILIOZ. Boala pulmonara rara datorata inhalam de pulberi sau de fum coninnd benliu un metal dur care intr m compoziia a numeroase aliaje

IER-BOECK-SCHAUMANN (boala a lui)

- SARCOIDOZ

BETABLOCANT. Medicament capabil sa se opun anu mitor efecte ale catecolaminelor (adrenalina noradrenalma dopamina) organismului
INDICAII SI CONTRAINDICAII Betablocantul pe durata ndelungata sau ca urgenta este indicat m hiper tensiunea arteriala angorul tulburrile de ritm cardiac infarctul miocardic si prevenirea morii subite dup un infarct
precum si migrenele si algiile fetei (sindrom durere s specific fetei) Glaucomul (hipertensiunea mtraoculara) poate de asemenea sa fie tratat cu betablocante
Contramdicatiile variabile de la un produs la altul trebuie sa fie respectate m mod absolut de ctre subiectul m vrsta bloc aunculoventncular (ncetinirea conductiei influxurilor electrice intre auricule si ventricule) insuficienta
cardiaca nestpnita pnntr un tratament bradicardia (ncetinirea ritmului cardiac) importanta arterita sindromul lui Raynaud (tulburare circulatorie a minilor evolund prin crize)
Aceste medicamente sunt administrate mai ales pe cale oral uneori pe cale injectabila in caz de urgenta Impc tnva glaucomului sunt disponibile anumite produse sub forma de colir
EFECTE NEDORITE Unele din ele sunt benigne tulbu rari digestive (dureri de stomac greuri vome diaree) astenie insomnie si comaruri sindromul lui Raynaud si parestezn (furnicturi) ale minilor si picioarelor erupie
cutanata Alte efecte sunt mai grave bloc auncuk ventri cular bradicardie cdere a tensiunii insuficienta cardiaca criza de astm hipoglicemie (mai ales la diabeticii tratai cu hipoglicemiante) impotenta
n plus trebuie supravegheata asocierea cu alte medi camente antiantmice si sa nu se ntrerup vreodat m mod brusc un tratament cu betablocante deoarece aceasta poate provoca un infarct la persoanele atinse de angor
BETALACTAMINA. Medicament antibiotic activ mpotriva unor bacterii
Familia betalactammelor se mparte in doua grupuri mari de produse penicilinele si cefalosponnele
BETASTIMULANT. Medicament capabil sa reproduc unele efecte ale catecolaminelor (adrenalina noradrenalma dopamina) organismului S NONIME betaadrener^ic beta \impatornirnetic
INDICAII SI CONTRAINDICAII
In pneumdt^ie betastimulantele sunt indicate pentru dilatarea bronhiilor m cursul crizelor de astm sau m trata mentul lor de baza (uneori naintea unei activiti sportive) si in alte bronhopneumopatn obstructive (afectarea
difuz a bronhiilor cu jena respiratorie) ca bronita cronica
In (b\letrica betastimulantele contribuie la diminuarea contraciilor utenne in cadrul pericolului de natere pre matura si m decursul unor nateri dificile
Contramdicatiile sunt angorul necontrolat pnntr un tratament si infarctul miocardic Atunci cnd medicamentele acestea sunt utilizate pe cale injectabila asocierea cu unele anestezice cu antidepresoarele de tip I M A O cu digi
(alicele (medicamente cardiologice) si cu antidiabetice este nerecomandabila si trebuie sa se fac cu prudenta
Administrarea betastimulantelor se face pe cale orala pe cale injectabila sub forma de aerosol prin nebuhzare (pneumologie) sau ca supozitoare (obstetrica)
EFECTE NEDORITE Se pot produce tulburri neurosen /onale (agitaie tremuratun vertije dureri de cap) diges tive (greuri vome) si cardiace (palpitaii accelerarea ritmului cardiac) reacii alergice o hiperglicemie (creterea
nivelului glucozei sangvine) sau o hipokahemie (scderea nivelului potasiului sangvin)
BEZOAR. Agregat de substane nedigestibile care stag neaza m tubul digestiv
Bezoarele se formeaz cel mai des in stomac mai rar in intestinul subire
Unele bezoare nu dau natere nici unui simptom altele antreneaz tulburri digestive si alimentare cronice (dureri abdominale anorexie greuri constipatie) Diagnosticul se stabilete pnntr o radiografie a tubului digestiv sau
pnntr o fibroscopie (examenul interiorului stomacului efectuat cu ajutorul unui gastroscop aparat de observare dotat cu un sistem optic mritor care se introduce prin esofag pana in stomac)
Tratamentul consta pe de o parte in eliminarea bezoaru lui (fie prin aciunea enzimelor capabile sa l digere fie extragandu l prin endoscopie sau prin intervenie chirur gicala) iar pe de alta parte prin acionarea asupra cauzei
BICARBONAT DE SODIU. Antiacid utilizat pentru calmarea unei indigestii sau a unui pirozis (acreala a st macului) 78
Bicarbonatul de sodiu se administreaz pe cale orala sub forma de pulbere El provoac adesea eructatn si o jena abdominala Din cauza aportului excesiv de sodiu utilizarea prelungita poate antrena un edem al gleznelor si
greuri Din acelai motiv bicarbonatul de sodiu este contraindicat in caz de insuficienta cardiaca sau renala (risc de edem)
BICEPS. Muchi al membrelor superioare si inferioare avnd una dintre extremiti legata de os prin doua tendoane separate
BICUSPIDIE. Malformaie congenitala a inimii carac tenzata prin prezenta a doua valve sigmoide m loc de trei in general la nivelul valvulei aortice
BIERMER (boala a lui) Anemie re/ultand dmtr o proasta absorbie a vitaminei B12 in stomac SINONIME anemie a luiBiermer anemie pemicioata hoaa a lui Aikhwn Biermer Boala lui Biermer se ntlnete mai ales m a doua
jumtate a existentei
CAUZE Aceasta este o boala autoimuna cauzata de distru gerea celulelor gastrice care secreta acidul clorhidric si fac torul intrinsec absenta celui din urma provocnd o proasta absorbie a vitaminei B12 In afara rolului sau m
sistemul nervos vitamina B12 este indispensabila sintezei A D N ului absenta sa are consecine importante ndeosebi asupra vietn esuturilor m diviziune celulara rapida ca mduva osoasa si antreneaz o diminuare a numrului
polmuclearelor neutrofile (globule albe care intervin m lupta mpotriva infeciilor) si a plachetelor precum si apariia de megalo blaste (globule rou de mrime mai mare dect cea normala) SIMPTOME SI DIAGNOSTIC
Simptomele sunt acelea ale oricrei anemii paloare astenie dispnee Diagnosticul se stabilete prin mielograma (examenul celulelor maduvei osoase) care pune m evidenta o anemie megaloblastica cu un nivel sczut de vitamina
B12 m snge m timp ce nivelul acidului folie (alta vitamina susceptibila sa explice o anemic megaloblastica) este normal Absenta acidului clorhidric si a factorului intrinsec m stomac este pusa m evidenta fie prin dozare directa
m lichidul gastric prelevat prin tubaj fie prin testul lui Schillmg
TRATAMENT Se bazeaz pe injectarea de vitamina B12 pe cale intramusculara pana la corectarea anemiei apoi o data pe luna pentru tot restul vieii Este prudent ca mucoasa gastrica sa fie supravegheata prin fibroscopie
efectuata din doi m doi ani boala putnd favoriza apariia unor polipi susceptibili sa degenereze
BIGUANID. Medicament diabetului nemsulmo dependent
amentul
BIL. Lichid secretat de ctre celulele ficatului contribuie la digestia grsimilor
Bila de culoare galben verzuie si cu gust amar con tine apa electroliti (substane aflate in soluie m apa sub forma de ioni) un pi cment bilirubina care rezulta din descompunerea hemoglobinei si din sruri biliare care
emulsionand grsimile (fragmcntandu le m picaturi microscopice) joaca un rol indispensabil m digerarea lor de ctre intestin
Secreia biliara variaz la adult de la O 5 la l litru pe 71 Ea este permanenta dar se amplifica m momentul mesei
BILHARZIOZ. Boala parazitara datorata infestam cu bilharzu (sau schistosomi) SINONIM \chi<*towmia?d
Bilhar/ule sunt viermi din clasa trematodelor care triesc m aparatul circulator al omului
DIFERITE TIPURI DE BILHARZIOZE Omul este afectat de patru tipuri principale de bilharzu Sihi\tosoma manwni si Schi^tctoma /up/iniLiim (care provoac bilharziozele intestinale prezente pentru cea cauzata de 5 manwni
m Antile m Brazilia m Africa neagra m Egipt si m Peninsula Arabica si pentru cea cau/ata de 5 /apomcum m China in Filipme m Indonezia si in Peninsula Indochtneza) fn.histowmu intercalalum (la originea unei bilharzioze
rectale prezenta m Africa Centrala) Schitfowma hae.mato hntm (cauznd o bilharzioza urinara prezenta m Africa si m Orientul Apropiat)
Aceti viermi diferii au acelai ciclu de dezvoltare si de reproducere fiecare specie de vierme paraziteaz o specie bine precizata de molusc de apa dulce Transmiterea bolii se face la contactul cu apa care conine larvele
Acestea ajung in vasele sangvine unde se dezvolta Viermii aduli care msoar civa milimetri lungime triesc m cupluri in venele abd< menului vezicii urinare intestinului rectului ficatului si splinei durata lor de viata poate
depi 15 ani Femeia depune zilnic sute de oua care se propaga in urma si scaune
SIMPTOME SI SEMNE Trecerea embrionilor prin piele provoac un prunt (mancanme) la locul de ptrundere Cteva sptmni mai trziu apar o febra o diaree si placi de urticane O analiza a sngelui efectuata m acest stadiu
pune m evidenta o cretere marcanta a numrului de globule albe eozmofile si a anticorpilor antibilharziem Aceasta faza numita invazie se observa rar m cazurile de bilharzioza urinara ea este mai frecventa m bilhar/iozele
intestinale
Bilharziozele intestinala si rectala se traduc prin diaree si dureri abdominale Explorarea colonului pune m evidenta prezenta de polipi si ulceraii ale intestinului gros Infestarea poate de asemenea sa provoace o cretere de
volum a ficatului si splinei nsoita adesea de o ascita (efuziune de lichid m cavitatea peritoneala) si de dezvoltarea de vance esofagiene si abdominale
Bilharzioza urinara se manifesta prmtr o hematune adic prin prezenta sngelui m urma care este adesea nsoita de dureri la eliminare Examenul radiologie al vezicii o poate arata ca fund calcificata Ecografia si urografia
mtravenoasa evideniaz adesea polipi ai vezicii 79

B.K. VIRUS
si o dilatare a cavitilor renale Infestarea mai poate sa se traduc si pnntr o splenomcgalie (creterea in volum a splinei) prin atingeri ale aparatului genital ale plmnilor si ale inimii
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul microscopic al scaunelor urmii si al unui fragment de mucoasa rectala evideniaz prezenta oualor caracteristice parazitului
Tratamentul consta m administrarea pe cale orala si timp de una sau doua zile a unor medicamente antihelmin tice oxamnichma (activa fata de Schutowma manwm) sau praziquantel (activ fata de cele patru
bilharzn) Eficace si bine tolerate aceste medicamente permit tratarea unui mare numr de bolnavi fr spitali/are
PREVENIRE Aceasta consta m asigurarea unui mod orga mzat de eliminare a fecalelor (construcia de latrine) absenta contactului cu apele de suprafaa infestate (instalarea de puuri) sau distrugerea
molustelor prin produse chimice Recurgerea la vaccinare ar constitui o soluie dar ea mea nu este practicabila la scara mare
BILIRUBIN. Pigment galben brun care proune din degradarea hemoglobinei (si a ctorva ali pigmeni respi ratorn) si constituie principalul colorant al bilei
BILIVERDIN. Pigment biliar de culoare verde re/ul tand din degradarea hemoglobinei
Biliverdma este formata in mduva osoasa si in splina prin degradarea hemoglobinei din globulele rou imbatra mte Ea este m continuare transformata m bihrubma si eliminata mpreuna cu bila in intestin
BIOCHIMIE. tiina consacrata studiului compoziiei si reaciilor chimice ale materiei vn si ale substanelor care rezulta m urma acestora SlNONIM chimie biol< gica
BIOETIC. - ETICA

MEDICALA

BIOLOGIE MOLECULAR. tiina consacrata studiului moleculelor susintoare ale mesajului ereditar (acizii nucleici A D N si A R N )
BIOPSIE. Prelevare a unui fragment de esut sau de organ in scopul de a fi examinat microscopic
INDICAII O biopsie este indicata atunci cnd se dorete un studiu anatomopatologe (structura globala a frag mentului vzut la microscop) si uneori biochimic (cercetarea diverselor substane) imunologic
(punerea m evidenta a antigenelor) genetic sau bacteriologic Biopsia permite de asemenea diagnosticarea unei anomalii locale de exemplu o tumora sau ale unor simptome generalizate ca m timpul unei boli
de sistem Uneori se caut sa se asigure ca o leziune cunoscuta (ulcer de stomac sau alta) nu conine celule canceroase Mai multe biopsii succesive pot fi practicate pentru a verifica daca evoluia unei boli
este
favorabila sub tratament Biopsia intervine adesea dup examene mai uor de reali/at (dozri sangvine radiografii) Ea aduce o certitudine a diagnosticului si nu o probabilitate si indica intre mai multele
varieti cunoscute ale unei aceleiai boli pe cea care este in cauza biopsia precizeaz ntinderea leziunilor gradul lor de penetrare m esuturi Aceste probleme au importante repercusiuni prognostice si
terapeutice de exemplu un cancer ar fi tratat mai radical daca s ar ti ca el aparine unei anumite varieti sau faptul ca el a depit anumite limite tisulare DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE
Desfasu rrea examenului bic psic este foarte variabila m funcie de localizarea biopsiei si dup tehnica utilizata Anestezia poate fi locala (biopsia transcutanata a snului a pielii) sau generala (biopsia
chirurgicala a unui organ profund)
Ca pentru oricare examen medical indicarea unei biopsii trebuie sa fie foarte bine cntrit astfel ca avantajele sa prevaleze asupra inconvenientelor care sunt excepionale o biopsie mai ales transcutanata
poate leza un organ poate provoca o hemoragie prin traumatismul unui vas sangvin poate introduce microbi in organism Totui riscurile sunt diminuate considerabil de experiena operatorului de ghi darea
radio0rafica a instrumentelor de respectarea unei asepsn riguroase
BIORITM. \ ariatie periodica a unui fenomen fiziologic SINONIM ritm biolog
Toate fiinele vn sunt controlate de biontmurile lor care se supun mecanismelor endogene (interne organismului) ca secreia anumitor hormoni sau endogeni (exteriori organismului) ca ciclul zi/noapte de
care depinde ritmul somnului
Cronobiologia este studiul bioritmunlor * CRONO BIOLOGIE
BIOTIN. - VITAMINA B8

BISTURIU. Instrument chirurgical cu lama scurta ascuit si foarte tios servind la mcizarea pielii si esuturilor SINONIM \Lalpel chirurgical
BISTURIU ELECTRIC. Aparat terminat pnntr un vrf unde circula cureni de malta frecventa
Utilizat in chirurgie bisturiul electric poate servi dup intensitatea curentului utilizat fie pentru coagularea sngelui unui vas care sngereaz fie pentru secionarea esuturilor
B.K. -> KOCH (bacii al lui)

B.K. VIRUS. Adenovirus din familia papovavirusunlor B K virusul este caracterizat pnntr o lunga perioada de latenta el este responsabil de o encefalita demielimzanta cu evoluie lenta Aceasta encefalita
rara dar observandu se m cazurile de imunodepresie (SIDA grefa renala) este BLASTOMER
prima boal de atest tip tare a fost raportat categoric la un virus
B K virusul nu trebuie s fie tonfundat tu batilul lui Koch rspunztor de tubertuloz
BLASTOMER. Celul tare rezulta din divizarea oului fecundat
Cercetrile genetice au evideniat c prelevarea unui blastomer purttor al patrimoniului genetit al individului nu compromite dezvoltarea oului Astfel n viitor diagnostitul anumitor boli genetite va putea fi efettuat nainte de
implantarea oului m uter
BLASTOMICOZ. Boal mfettioas provocau de cmperta BlastomyLes
Blastomytes este o tiupert mitrostopita din familia blastorrutetelor tare se gsete in tele dou pri ale continentului american si mai rar n Afnta
Diagnosticul se bazeaz pe punerea m evidenta a ciupercii, tare are aspectul unei drojdii m esuturile afectate
Tratamentul tonst m administrarea de antifungite (azole) pe tale general
BLEFARIT. Inflamatie a pleoapelor limitata de obitei la marginea libera evolund de maniera tronit si recidivant
O blefant este responsabila de mantnmi uneori deran jante si se tradute prmtr o roseat a marginii libere a pleoapelor adesea nsoit de stuame albe mai mult sau mai puin groase
Tratamentul lotal (pomezi antiseptite si antibiotite) este adesea foarte deteptionant nepermitand dett remismni temporare Recidivele constituie deci o regul m afara situaiei c a fost clar identificat tauza si c a fost eliminat
BLEFAROFIMOZ. Malformaie congenital tare se caracterizeaz prmtr o ngustare a fantei pleoapelor din cauza unui epicanthus (pliu cutanat vertical la ungiul intern al pleoapelor) si unui ptozis (tderea pleoapei
superioare)
BLEFAROPLASTIE. Operaie thirurgitala estetit sau
reparatorie a pleoapelor
mBlefaroplaMa eretica este tea tare corijeaz deformatule

pleoapelor sau mai rar ptozisul (lsarea sau tderea

pleoapei superioare)
Blefaroplastia reparatorie toretteaz stnttiumle (pier
denie de esut) ocazionate de traumatisme sau prin ablatia
anumitor tumori ale pleoapelor
REZULTATE Dup operaie apar uneori tateva ethimoze
ele dispar n 2-3 sptmni O torettie extesiv poate
conduce la un ectropion (rsturnarea pleoapei inferioare
care si pierde astfel contactul tu globul ocular si las s se
vad o parte a fetei sale interne) Dar in majoritatea
cazurilor rezultatul este deosebit de satisfttor si persista
timp de muli ani titatntile sunt aproape invizibile sau abia detelabile dup tateva luni de ticatrizare
BLEFAROSPASM. Afeciune dobndit constnd n contradicii involuntare ale muchilor pleoapelor
Un blefarospasm nu are o cauz cunoscut El poate aprea m decursul anumitor afeciuni ale ochiului sau ale pleoapei ori dup paralizie facial periferic (prin atingerea nervului facial) El este nsoit adesea de o lcnmare n
cursul masticaiei (sindromul lacrimilor de crocodil) Aceast forma de tic poate sa mai fie asociat tu tontractn tonice ale muchilor superficiali ai fetei de pe aceeai parte (hemispasm facial)
Tratamentul unui blefarospasm mult ameliorat prin injecii locale cu toxin botulmic care blocheaz stimu larea nervoas rmne totui dificil
BLENORAGIE. Boal transmisibil sexual provocat de Nei\\eria gonorrheae SINONIME gonocotie gonoree Mulamenl (popular)
Nei\\eria gonorrheae este un gonococ Gram negativ Blenoragia este cea mai veche dintre bolile venenene cunoscute si se transmite prin raporturi sexuale genitale si bucale ca si de la mama la copil n timpul naterii Ea este
foarte rspndit insa frecventa ei rmne un lucru dificil de stabilit
SIMPTOME SI EVOLUIE
La brbat o uretnt (inflamatia uretrei) este cea mai frecvent dintre manifestri Ea apare ntr un interval de la 4 la 20 zile dup contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale glbui abundente care pteaz lenjeria si
este nsoita de arsuri la rmctiune In absenta tratamentului, pot aprea inflamaii locale (prostatit, cistit sau orhiepididimita) si uretnt poate evolua spre o form subacut sau cronic al crui risc major este o ngustare a
uretrei surs a unor dificulti suplimentare la nuctiune
La femeie simptomele sunt adesea mascate blenoragia declarndu se sub forma de leucoree (pierderi albe) si de inflamaii locale (tervicit bartholimt cistit) Infecia poate ajunge la ovare si trompe chiar poate provoca o
pelvipentomt (pentomt limitat la bazin) si poate fi cauza unei ulterioare steriliti
La fetita care poate contracta boala prin folosirea, de exemplu a unui prosop contaminat de un alt utilizator, blenoragia se manifest adesea prmtr o inflamatie a vulvei si a vaginului
La noul nucul transmisia se face n momentul naterii si se traduce prmtr o oftalmie gonococic DIAGNOSTIC Diagnosticarea este uneori dificil din tauza lotaliznlor atipice stomatit si fanngit (dup raport orogenital)
anorectit endocardita sau meningit conse cutiv unei atingeri a farmgelui Diagnosticul trebuie s fie confirmat prmtr un examen de laborator direct (frotiu) sau dup cultur realizate pornind de la prelevatul local 81

BLOC DE RAMURA
TRATAMENT Blenoragia este tratata eficace pnntr un antibiotic (penicilina sau alt antibiotic daca gonotocul responsabil de infecie este rezistent la penicilina) Tra tamentul trebuie s fie precoce iar subiectul trebuie sa se
dbtma de la orice raporturi sexuale in perioada tratamentului partenerii sexuali fund tratai preventiv chiar daca nu prezint vreun semn al bolii
BLOC AURICULOVENTRICULAR. Alterare a con ductiei electrice m esutul nodal (esut propriu muchiului cardiac) dintre auricule si ventricule SINONIM bloc atrio ventricular
DIFERITE TIPURI DE BLOC AURICULOVENTRI CULAR Blocurile aunculoventriculare (B A V ) sunt clasate dup trei grade de gravitate fiecare tip putnd fi acut sau cronic
- simpla alungire a intervalului de contracie intre auricule si ventricule contracia ventriculelor continund sa urmeze m mod normal pe cea a auriculelor
disocierea completa a contraciei ventriculului de cea a auriculului cu absenta contraciei ventriculului dup unele contracii ale auriculului
disocierea completa intre contraciile auriculare si contraciile ventriculare care sunt ncetinite
CAUZE
Blocurile aunculoventriculare acute se observa in prin cipal m perioada iniiala a infarctului de miocard Ele mai pot interveni si dup o intervenie de chirurgie cardiaca m decursul unei boli infectioase (endocardita bactenana)
sau virale sau pot fi favorizate de anumite medicamente (anestezice locale betablocante amiodaron)
Blocurile aunculoventriculare cronice sunt legate cel mai des de o boala degenerativa a cailor de conductie electrica la subiecii trecui de 60 am Alte cauze sunt miocardic patnle cardiopatiile valvulare malformaiile
congenitale sau simplul soc vagal al sportivilor (hiperactivitatea siste mului nervos autonom parasimpatic)
SIMPTOME SI SEMNE Un bloc aunculoventncular poate fi asimptomatic sau se poate manifesta pnntr o sincopa sau pnntr un sindrom Adam Stokes (accident neurologic cauzat de o brusc diminuare a irigaiei cerebrale) cu
riscul de recidiv si de moarte brutala Insuficienta cardiaca este posibila m cazul unei disocieri complete a unei cardiopatii subiacente si a unei ncetiniri importante a ritmului cardiac
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se funda menteaz pe o electrocardiograma localizarea precisa a blocului putnd apela la o nregistrare a fasciculului lui His (nregistrarea endocaviUra a activitii electrice
cardiace cu ajutorul unei sonde introduse in mima)
Unele blocuri care nu prezint simptome si sau nu antreneaz o ncetinire cardiaca importanta nu necesita tratament Tratamentul de baza al blocurilor acute este antrenarea electrosistolica temporara (sonda intracardiaca
stimulnd cordul) cel al blocurilor cronice implantarea unui stimulator extracorporal (pacemaker)
BLOC ENZIMATIC SUPRARENALIAN. Anoma lia sau absenta funcionam de origine ereditara a unei enzime a glandei corticosuprarenale
In formele sub care se manifesta chiar imediat dup natere boala se traduce pnntr o deshidratare acuta daca exista pierdere de sruri Creterea este ncetinit n alte cazuri se observa o hipertensiune arteriala In sfrit la fetite
excesul de androgem poate antrena un pseudo hermafrodism (virilizare cu masculinizarea organelor genitale externe)
In formele cu manifestare tardiva (la pubertate de exemplu) pot fi constatate un avans statural o pubertate precoce sau o sterilitate la adult
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe creterea nivelului sangvin al precursorilor hormonali ai cortizolului
Tratamentul consta m nlocuirea secreiilor absente prin medicamente a cror prescriere se face pentru toat viata Un tratament adaptat si precoce permite prevenirea unui defect de cretere (talie mica) la copil sau semnele de
vinlism la fetita
BLOC ENZIMATIC TIROIDIAN. Tulburare a sin tezei hormonilor tiroidiem de origine ereditara
SIMPTOME SI SEMNE Acestea constau m asocierea unei guse si unei hipotiroidn uneori chiar din primele luni de viata cu rsunet variabil asupra taliei dezvoltam scheletului si mai ales asupra facultilor intelectuale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Depistarea sistematica a hipotiroidiei la natere permite stabilirea unui prim diagnostic Do/area hormonilor tiroidiem permite sa se aprecieze gravitatea atingerii Diagnosticul este facilitat
atunci cnd exista o tulburare cunoscuta m familie m ce privete sinteza hormonilor tiroidiem
Tratamentul consta in toate cazurile in administrarea de hormoni tiroidiem de substituie pe toata durata vieii Tre buie sa se realizeze regresia gusei si a compresiei care poate rezulta de la gua si sa se asigure copilului o
dezvoltare psihomotone si statura ponderala normala In zilele noastre apariia unei guse evoluia sa si eventualul tratament pot fi supravegheate m uter prin ecografic obstetncala
BLOC OPERATOR. Ansamblu de ncperi si de echipamente necesare operaiilor chirurgicale
Un bloc operator cuprinde cel puin o sala de operaie o suprafaa de circulaie pentru transferul bolnavilor si ncperi destinate pstram si ntreinem materialului
BLOC DE RAMURA. Tulburare cardiaca a conductiei influxurilor electrice m ramurile fasciculului lui His care BOALA
merg de o parte si de alta d septului mterventncular (mem brana musculara care separa ventriculele)
Un bloc de ramura se traduce pnntr n ncetinire sau chiar o ntrerupere a conductiei influxului nervos spre unul dintre cele doua ventricule Cum acest influx electric are drept rol declanarea contraciei musculare cardiace se
observa o ntrziere a contraciei unui ventricul m raport cu celalalt
Un bloc de ramura este adesea asociat unei cardiopatii (hipertrofie ventriculara cardiopatie ischemica etc ) El poate fi observat si la pacienii normali El nu are nici o manifestare clinica aspectul normal al electrocardiogramei
evideniaz ntrzierea activam electrice a ventriculului a crui ramura este blocau Tratamentul blocului de ramura este cel al cauzei care l a determinat
BOAL. Alterare a sntii unei fiine vii
Orice boala se definete pnntr o cauza prin simptome pnn semne clinice si paraclmice pnntr o evoluie pnntr o prognoza si pnntr un tratament
BOAL ALBASTR. Cardiopatie congenitala ciano gen -> CARDIOPATIE EISENMENGER (sindrom al lui)
BOAL AUTOIMUN. Boala caracterizata pnntr o agresare a organismului de ctre propriul sau sistem imumtar
Bolile specifice de orcane sunt diverse tiroidita lui Hashimoto miastema diabetul juvenil msulmodependent
Bolile ne*<pecifice de orcane aparin grupului conecti vitelor sau bolilor sistemice (de sistem) si cuprind lupusul entematos diseminat pohartnta reumatoida si dermato polimiozita
TRATAMENT Tratamentul majoritii bolilor autoimune nu poate aciona dect asupra simptomelor si actualmente face apel m principal la corticosteroizi si la imunosupre soare precum si uneori la plasmafereze (schimburi
plasma tice constnd m extragerea substanelor nedorite din snge)
BOAL CELIAC. Boala ereditara caracterizata prmtr o atrofiere a vilozitatilor mucoasei intestinului subire si favorizata de absorbia glutenului (proteina prezenta m gru secara si orz) SINONIME atrofie \ilozilarapnmin\a
intoleran la gluten \prue no\tia<,
Boala celiaca afecteaz mai ales copiii SIMPTOME SI SEMNE La sugar simptomele apar la aproximativ 6 luni dup introducerea glutenului m ah mentatie pierdere m greutate scaune grasoase deschise la culoare si
dezgusttoare paloarea si oboseala semnalnd o anemie La adult boala se evidenUaza proyesiv sub forma de diaree cronica si carene diverse provocnd o anemie dureri osoase (din cauza carenei m vitamina D si m calciu)
pierdere in greutate oboseala anorexie
TRATAMENT Tratamentul este dietetic regim fr gluten excluzandu se famile de gru de secara si de orz si toate alimentele care le conin (pine biscuii paste finoase etc )
Acest regim constrngtor trebuie sa fie urmat toata viata dar aduce o ameliorare rapida reducerea diareei m decurs de cteva zile luarea ngreuiate m cteva sptmni Cres
BOAL CORONARIAN. > INSUFICIENTA CORO
NARIANA

BOAL EREDITAR. Alterare a stm de sntate transmisibila descendenilor prin gameti (celulele repro ductoare) si rezultnd din mutaia (modificarea patologica) a uneia sau mai multor gene -> EREDITATE
BOAL FAMILIAL. Orice boala gsita cu o frecventa neobinuita la membrii diferitelor generaii ale aceleiai

BOAL HEMOLITICA A NOU-NSCUTULUI.

Distrugerea globulelor rou ale unui nou nscut cauzata de
BOAL HIPEROSTOZANTA. Tendina de a fabrica c s m exces la nivelul entezei (zona unui os unde se insera muchii tendoanele si ligamentele) care se observa cel mai des la coloana vertebrala dar si la solduri la umeri la
genunchi etc
Boala hiperostozanta afecteaz cel mai des persoanele m vrsta dar poate de asemenea sa ating subiecii mea relativ tineri Cauzele acestei boli sunt prost cunoscute Se tie totui ca o luare prelungita de vitamina A poate
favoriza apariia sa la subiecii tineri
BOAL IMUNITAR. Boala avnd drept origine o disfunctie a sistemului imumtar
Daca rspunsul sistemului imumtar este excesiv ea provoac o reacie de hipersensibilitate Cnd rspunsul sistemului imumtar este insuficient se vorbete de o imunodeficienta In sfrit rspunsul sistemului imumtar p( ae sa
se desfoare mtr un mod anormal mtorcandu se mpotriva individului nsui

BOAL LIZOZOMIAL sau LIZOZOMAL.

Boala ereditara rezultnd din depunerea m lizozomi (mici rc/ervoare de enzime coninute in celule) de molecule specifice nedistruse sau de germeni
Boala lui Gaucher este cea mai frecventa dintre bolile hzozomiale printre care mai pot fi citate si boala lui Tay Sachs mannosidoza si mucohpidoza

BOAL PERIODIC.
FEBRA MEDITERANEAN

BOAL POLICHISTIC A FICATULUI. Boala ereditara a ficatului caracterizata prin prezenta pe acest organ a mai multor chisturi SINONIM polu.hMo?a a ficatului BOLI TRANSMISE PRIN ANIMALE
In general nu exista simplome In unele cazuri rare boala este remarcata pnntr o cretere m volum a ficatului Uneori volumul mare al chisturilor antreneaz dureri sau un icter
TRATAMENT In majoritatea timpului boala nu necesita un tratament
BOAL POLICHISTIC A RINICHILOR. Boala ereditar caracterizata prin prezenta a numeroase chisturi in cortexul (partea periferica) celor doi rinichi compromind pe termen mai lung sau mai scurt buna lor
funcionare SINONIM pohchisnza renala
Boala polichistica a rinichilor poate atinge adultul sau mult mat rar copilul
Boala polichistica a rinichilor adultului Multa vreme boala nu se manifesta prin nici un semn Acestea debuteaz in general intre 25 si 30 am dureri lombare prezenta de calcuh m caile urmare infecii urinare prezenta sngelui
m urin si mai ales hipertensiune arteriala Chisturile rinichilor numeroase si multiple sunt asociate adesea tu chisturi ale ficatului chiar ale pancreasului TRATAMENT SI PROGNOSTIC Nu exista tratament specific al acestei
boli Chisturile microscopice la naterea individului cresc progresiv in volum concomitent cu inain tarea m vrsta si termina prin distrugerea ansamblului esutului renal funcional antrennd o insuficienta renala care necesit
recurgerea la hemodializa Grefa renala constituie m final singura sperana
Boala polichistica a rinichilor copilului Boala poli chistic se poate declara mea de la natere sau mai des ctre vrsta de sase luni chiar si mai trziu Boala poli chistic a rinichilor este mult mai grava la copil dect la adult
deoarece m cazul copilului ea este asociata cu o fibroza hepatica (ingrosarea patologica a esutului hepatic) aflata la originea a numeroase complicaii (hipertensiune portal hemoragii digestive) Grefa rinichi ficat constituie
singurul tratament eficace
BOAL PROFESIONALA. Alterare a sntii une persoane consecutiva exercitam sau condiiilor de exercitare a unor meseni
n rile dezvoltate bolile profesionale odatarecunos cute fac obiectul unei protecii legale
BOAL PSIHOSOMATIC. Boala caracterizata prin transformarea (numita conversie) unei dereglri psihologice mtr o dereglare somatica (organica)
Bolile psihosomatice pot afecta toate aparatele orga msmului sistemul digestiv (ulcer colita) endocrin (hiper tiroidie diabet) gemto urinar (impotenta enure/ie) cardiovascular (infarct al miocardului) respirator (astm tuberculoz
pulmonara) pielea (eczema) etc
Tratamentul unei boli psihosomatice trece mai nti prin cel al tulburam fizice In continuare este necesara uneori o psihoterapie
BOAL SERICA. Ansamblu de manifestri alergice consecutive ptrundem m organism a serului sau alergenelor medicamentoase SINONIM btala aerului

Boala serica este consecutiva unei injectri de ser sau mai rar unei luri de antibiotice antiinflamatoare brbi tunce sau hormoni
Dup 7 pana la 10 /ile apar manifestri cutanate (urti cane mici pete trandafirii cu o ndicatura inelara periferica) o febra dureri articulare crora pot sa li se asocieze dureri abdominale cu greuri si vome de asemenea este
posibila o atingere inflamatone a glomerulilor renali TRATAMENT Formele cele mai grave sunt tratate cu antihistamimce si corticosteroizi altele se vindeca spontan m cteva zile
BOALA SISTEMICA. - CONECTVITA
BOAL TRANSMISIBIL SEXUAL. Boala mfec tioasa care poate fi contractata sau transmisa m cursul raporturilor sexuale SINONIM biala ^enenan boala enenc
Bolile cu transmisie sexuala (B T S ) afecteaz ndeosebi subiecii care au numeroi parteneri sexuali
Cele mai frecvente B T S sunt infeciile cu chlamidia tnchomonaza herpesul genital ftinaza pubiana condi loamele genitale SIDA
Tratamentul face apel mai ales m funcie de agentul cauzal la antibiotice antiseptice si antimicotice (fungicide) O data disprute simptomele sunt efectuate teste pentru a verifica daca pacientul mai este contagios
PREVENIRE Pentru a mpiedica propagarea infeciei tratamentul este propus tuturor partenerilor sexuali receni ai bolnavului
Daca se reuete convingerea subiecilor care au avut contact cu un bolnav sa fie examinai si sa fie ngrijii extinderea bolii poate fi ncetinita
Prevenirea individuala se bazeaz de altfel pe dimi nuarea numrului de parteneri sexuali si ndeosebi pe
BOL ALIMENTAR. Masa de alimente mestecate mmu late si aglutinate prin aciunea sahvei a dinilor si a limbii gata de a fi nghiita
BOLI TRANSMISE PRIN ANIMALE. Bolile virale bacteriene sau parazitare transmise de ctre animale omului fie direct (muctura zgrietura neptura) fie indirect (neptura cu carcasa sau cu un os al unui animal mort)
SINONIME antropoyx noza zoimza
Animalele intervin m doua moduri diferite in trans miterea bolilor la om
Animalele rezervoare (micile roztoare pasrile pn matele bovinele caprele porcii fructele de mare etc) asigura supravieuirea unui agent mfectios (bacterie parazit sau virus) Omul se contamineaz indirect de BOLI

TRANSMISE DE CTRE INSECTE

84
exemplu bnd lapte crud sau pnn contact cu urma dejeciile sau sngele ce conine agentul mfectios m Animalele vectoare (cini pisici nari mute cpue acanem etc ) sunt rspunztoare de inocularea
directa a agentului mfectios -> ZOONOZA
BOLI TRANSMISE DE CTRE INSECTE. Boli mfectioase transmise omului prin intermediul insectelor
MODALITI DE CONTAMINARE Unele insecte paraziteaz omul ca pduchele altele l neap provocnd
mancanmi temporare sau inducnd mai rar reacii alergice (insecte himenoptere ca albina si viespea)
In transmiterea bolilor mfectioase insectele joaca cel mai adesea rolul de vector transportnd agenta infectiosi m sau pe corpul lor de la un individ la altul Unele constituie rezervoare organismul lor m
special m cazul febrei galbene asigurnd o lunga durata de supravieuire a unui agent patogen
BOLI TRANSMISE DE CTRE MOLUTE. Alte

rari ale sta molute

i de sntate cauzate direct sau indirect de ctre
PRINCIPALELE BOLI TRANSMISE DE CTRE INSECTE
Insecta
Boal transmis
Semne clinice

Repartiie geografic

Musca tete (genul

Glossma)

Tripanosomiaza africana
(boala somnului)

Adenopatie atingeri
grave ale sistemului
nervos

Africa mtertropicala

narul Culex Aedes

Filanoza limfatica Denga

Elefantiazis Febra
hemoragica

Anofel

Febra galbena Paludism

Icter febra anemie

Zonele mtertropicale
Extremul Orient
tropical Africa neagra
Caraibe insulele din
Pacific
Africa si America
tropicale Zonele
mtertropicale (m afara
insulelor din Pacific)
Bazinul mediteranean

Flebotomul

Leishmamoza cutanata
Leishmamoza
cuteomucoasa
Leishmamoza viscerala
Febra de trei zile

Ulceraii ale pielii

Ulceraii ale pielii
mucoaselor nasului
gurii Anemie splina
manta febra grava
Febra erupie

Bazinul mediteranean
Africa neagra America
tropicala
Bazinul mediteranean
America tropicala
Bazinul mediteranean

Pduchele

Tifos
Febra recurenta
cosmopolita (borrehoza)

Febra erupie atingere

cardiaca Febra splina
manta

Cosmopolit

Puncele

Tifos murm Pesta

Febra erupie Febra

buboane pneumonie

Cosmopolit

Simulu

Oncocercoza

Noduli prun t cecitate

Africa neagr Yemen

Amenca Centrala

Tnatome

Tripanosomiaza americana
(boala lui Chagas)

Febra atmgen ale

Amenca de Sud
cordului intestinului si tropicala
ale esofagului

BOTULISM
Molustele pot transmite diferite tipuri de boala Ingerarea molustelor care conin un germene patogen
(bactene virus parazit) este susceptibila m anumite cazuri
s provoace o boala mfectioas
Molustele sunt totui si indirect responsabile de alte boli
parazitare de fapt ele contribuie la dezvoltarea paraziilor
servmdu le drept gazda intermediara
BOLT CRANIAN. Parte superioara a craniului format din asamblarea mai multor oase plate (frontal occipital parietale temporale) legate intre ele prin arti culatn imobile numite suturi
BOLT PLANTAR. Concavitate fiziologica a tlpii piciorului
Bolta plantara poate prezenta anomalii de curbura
Piciorul scobit se traduce pnntr o bolta plantara prea adncit
Piaorul plat este din contra caracterizat prmtr o pra buire a boitei plantare care poate fi inexistenta m cazurile cele mai marcate talpa asezandu se m ntregime pe sol
BORBORIGM. Zgomot produs de ctre alimentele lichide si de ctre gazele pe care le degaja acestea m stomac sau m intestin m cursul digestiei SINONIME herb nsm ghwrait (popular)
Borbongmele fac parte din procesul normal de digestie si constituie un fenomen pe deplin benign nu necesita nici investigaii nici tratamente deosebite
BORDETELLA. Bacterie dmtr un gen care cuprinde diferii cocobacili aerobi Gram negativi
Bacteriile din genul Bordetella sunt bacili mici Ele colonizeaz uor celulele ciliate ale arborelui respirator Bordetella periimi (sau bacilul lui Bordet Gengou) si Bordetella parapertuw; sunt responsabile de tuea convulsiva la
om Bordetella bronchiseptica afecteaz mai ales animalele (porcul camele etc ) si m mod excepional omul m cazurile de imunodepresie provocnd o infecie bronsica
BORNHOLM (boala lui) Boala mfectioas contagioasa cauzat de virusul Coxackie B SINONIM mialele epidemica Aceasta boal se propaga prin mici epidemii Simpto mele ei sunt cele ale unei stan gripale (febra frisoane
cefalee) cu violente duren musculare toracice Ea se vindeca spontan in cteva zile fr sechele Tratamentul se limi teaz la calmarea durerilor
BORRELIOZ. - LYME (boala a lui)
BOS SEROSANGVIN. Tumefactic formata de o efuziune de ser si snge la nivelul subcutan al pielii capului la nou nscut
Bosa serosangvma este consecina unei presiuni exercitate pe bolta craniana a copilului m timpul naterii adesea de ctre un forceps sau de ctre o ventuza Aceasta
leziune total benigna dispare m cteva zile fr sechele Ea poate contribui la agravarea icterului noului nscut sau la prelungirea duratei lui din cauza degradam progresive a hemoglobinei coninute m bosa serosangvma
BOTRIOCEFALOZ. Boala parazitara a intestinului
subire datorata infestam cu botnocefalul Diphyllobothrium latum
Botnocefalul este o teme (vierme plat) din clasa cesto delor care poate atinge mai muli metri m lungime si se dezvolta m intestinul subire al omului si al altor mamifere (cini pisici etc )
Botnocefaloza boala destul de rara se ntlnete m tarile reci si temperate Infestarea se face prin ingerarea de peti de lac sau de ru (stiuca biban pstrv) mai puin frecvent prin ingerarea petilor de mare
Aceasta zoonoza (boala a animalului transmisibil la om) se manifest prin dureri abdominale si diaree mai rar prmtr o forma particulara de anemie apropiata de boala lui Biermer
Examenul microscopic al scaunelor pune m evidenta prezenta oualor de botnocefal
Tratamentul consta din administrarea unui medicament antihelmmtic (mclosamid) Infestarea se previne prin consumul petelui suficient prelucrat termic
BOTRIOMICOM. Tumora cutanata benigna SINONIME ^ranulompi(geme granulf m telan^ieclazic
Botriomicomul are aspectul unei leziuni supramaltate roie zmeune sngernda la cel mai mic conUct m general pediculata si separata net de pielea normala prmtr un snt El apare de preferina pe mana picior pielea capului
Tumora este analizata prin examen histologic cu scopul de a elimina posibilitatea unei confuzii cu vreo forma de melanom Tratamentul face apel la ablatia chirurgicala a botnomicomului
BOTULISM. Intoxicaie alimentara provocau de bacilul anaerob Gram pozitiv Clostridium botulmum
Clostridium botulmum este prezent in sol m ape si in organismele multor animale si produce spori care rezista la fierbere si la modalitile de conservare (cu vin cu oet sau prin afumare) utilizate m fabricarea conservelor m
casa Aceti spori secreta o toxina care inhiba secreia de acetil colina care intervine m transmisia influxului nervos pro vocand astfel paralizii m caz de ingerare a alimentelor care conin toxina Uneori au fost semnalate cazuri
de botulism si la consumatorii de conserve industriale (legume peste) SIMPTOME SI SEMNE Boala debuteaz dup cteva ore pana la 5 zile dup consumarea alimentului infectat Primele semne sunt adesea tulburrile de
vedere (paralizie diplopie pseudoprezbitie) si o midnaza (dilatatia anormala si per sistenta a pupilei) Ele sunt nsoite de o uscciune intensa a gurii cu o dificultate la nghiire care poate presupune o BOUILLAUD
angina Pot aprea forme grave encefalita paralizie mus cular tulburri cardiace chiar moartea subita
TRATAMENT Tratamentul este pur simptomatic si im pune adesea spitalizarea cu supravegherea deglutitiei respiraiei si strii cardiace In general este recomandata injectarea de ser antibotulimc Boala regreseaza in general
lent m cteva sptmni
PREVENIRE Aceasta se bazeaz pe respectarea scrupu loasa a regulilor de pregtire alimentara si de taiere a am malelor Conservele dubioase (capacul bombat miros suspect) trebuie sa fie aruncate si neconsumate Sterilizarea
conservelor timp de o or si jumtate la 120 C este o msura de igien eficace deoarece distruge toxina
BOUILLAUD (boal a lui) -> REUMATISM ARTCULAR ACUT
BOURNEVILLE (scleroza tuberoasa a lui) Boala de ongme ereditara ce afecteaz pielea si sistemul nervos SINONIM epiloia

Boala se caracterizeaz prin malformaii si tumori mai ales cerebrale si cutanate dar si oculare renale cardiace pulmonare si digestive Principalele consecine sunt urma (oarele epilepsie si ntrziere mintala mici excrescene sau
pete decolorate pe piele insuficienta d funciei rendle In stabilirea diagnosticului cutarea acestor semne este corn pictata pnn radiologia creierului (scanografie imagene prin rezonanta magnetica) cu scopul de a detecta alte
eventuale tumori
Tratamentul nu se adreseaz dect simptomelor (epilep sie insuficienta rendld etc ) Durdtd de vidta este adesea redus din cduzd dtingern cerebrdle si renale dar de o maniera foarte variabila in funcie de severitatea bolii
BOUVERET (boal a lui) Tahicardie paroxistica cu debut si final brusc SINONIM tahicardie paroxistica supra ventriculara
Boala lui Bouveret se poate declana la un subiect cu inima normal sau poate fi asociata unei cardiopatii Ea face parte dintre tulburrile de ritm ntlnite m hipertiroidie Unele cazuri sunt legate de existenta anormala a unei cai
suplimentare a esutului nodal (esut care asigura conductia nervoasa a inimii) provocnd o deviere a influxului nervos
SIMPTOME SI SEMNE Boala lui Bouveret se traduce pnntr o accelerare cardiaca brusca foarte rapida (intre 180 si 200 pulsatii/mmut) electrocardiogramd drata un ritm foarte regulat Penoada de accelerare poate dura de la
cteva minute la mai multe ore iar criza poate recidiva dupd intervale foarte variate Ea se ncheie brusc cu o revenire imediata la frecventa cardiaca normala si este urmdta adesea de o cnz pohunc (nevoia frecventa de d urmd)
Tolerarea crizei este m general bun dar i se poate asocia o senzaie de indispoziie o gafaiala o durere tora cic chiar o scdere a tensiunii arteriale
Cnza se ntrerupe frecvent pnn declanarea unui reflex care stimuleaz nervul vag ncetinitor al ritmului cardiac
inspiraie profunda ingerarea unui aliment sau a unei buturi schimbarea poziiei compresia globilor oculari
TRATAMENT Tratamentul acut al crizei face apel la manevrele care declaneaz reflexul vagal si la injectarea mtravenoasa de acid adenozintnfosfonc In continuare poate fi prescris un tratament preventiv antiantmic
BOWEN (boala a lui) Tumora de natura precanceroasa
Boala lui Bowen este o varietate de carcmom epidermic ce se dezvolta la nceput doar in epiderm (forma intra epitehala sau m \itu)
Tumora formeaz pe piele una sau mai multe plci roz cenuii rotunjite cu suprafaa neregulata pe mucoasele genitale sau anale ea formeaz pete rou rotunjite si uor supramaltate (la brbat) cenuii si albicioase (la femeie)
Aceste leziuni se ntind lent putnd sa se transforme mtr un veritabil epitehom spmocelular (forma de cancer cutanat) Boala a putut fi asociata cu existenta unor cancere visce rie profunde
Diagnosticarea bolii lui Bowen se face pe baza exame nului microscopic al unui prelevat iar tratamentul pe distru kerea definitiva d leziunilor prin cnochirurgie prin laser sau prin ablatie chirurgicala
BRADICARDIE. ncetinire a btilor inimii sub 60 pulsaii/minut
Ritmul cardiac normal variaz la majoritatea subiecilor de la 60 la 100 pulsaii minut media este de 70 80 pulsatil pe minut mai puin la unu sportivi
CAUZE O bradicardie poate fi smusala adic datorata unei ncetiniri a activitii electrice a nodului smusal (stimulatorul fiziologic al inimii) Ed nu este sistemdtic pdtologica si se observa la atleii si la sportivii bine antrenai la
persoanele in vrsta si la subiecii vagotomci la care se constata o hiperactivitate a sistemului nervos pardsimpatic
Bradicardia mai poate fi datorata si aciunii unor medi camente cronotrope negative (care ncetinesc frecventa cardiaca) betdblocante digitdhce numeroase antiantmice unu inhibitori calciu
O brddicardie patologica se asociaz adesea unor tulburri ale conductiei influxului electric prin mima (dis funcie stnusala bloc aunculoventncular) sau unor boli ca hipotiroidia sau mfdrctul de miocard EVOLUIE
Bradicardia rmne fr consecine atunci cnd este moderata sau daca se instaleaz progresiv Daca ea este excesiva si survine brusc poate fi responsabila de astenie indispoziii sau de sincope TRATAMENT Depinde de
mecanismul responsabil de bradicardie ca si de caracterul ei patologic sau nu precum si de toleranta clinica O bradicardie smusala de exemplu poate fi ngrijit prin administrarea de derivai atropimci O bradicardie datorata
unui bloc aunculoventnculdr nece sita de obicei implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker) 87

BRONHIILOR
BRAILLE (alfabet) Scriere m relief pentru uzul nevaza tonlor
Acest sistem de scriere si de citire a fost pus la punct de ctre Louis Braille (1809-1852) Citirea se face prin atingerea semnelor constituite de puncte m relief
BRA. Parte a membrului superior cuprinsa intre umr si cot
Scheletul braului este constituit din humerus de unde se despart doua membrane mtermusculare externa si interna pornite din aponevroza brahiala Ele mpart astfel doua regiuni numite loji una anterioara
alta postenoara
PATOLOGIE Patologia braului este esentialmente trau matica fractura de humerus ruptura tendonului bicepsului leziunea nervului radial Atingerile vasculare (arterita flebita) se observa mult mai rar la
membrul superi r dect la membrul inferior
BRNZ. Produs lactat obinut prin coa0ularea laptelui sub aciunea cheagului si sau a fermenilor lactici si care a fost scurs de zer
Branzetunle sunt alimente de o mare diversitate dar toate au comuna bogia lor in proteine si m calciu Ele au un coninut variabil de lipide si de sodiu
Coninutul lor m apa vanaza intre 35 si 80% Procentajul de matern grase indicat pe ambalaj este calculat pe reziduul uscat al produsului Branzetunle cu pasta fiarta sunt cele mai grase dar si cele mai bogate
m calciu O parte din vitaminele hldrosolublle dispare m timpul scurgem brnzei dar se produce o mbogire m vitaminele B2 B3 86 si B9 sub aciunea mucegaiunlor Vitamina A se gsete din abundent in
branzetunle grase
n regimurile de slbire este recomandat sa se limiteze consumul de brnzeturi (din cauza coninutului bogat m lipide si deci m calorii) Branzetunle cu pasta moale sunt contraindicate la subiecii care fac
tratament cu inhibitori de monoammoxidaza (l M A O )
BRID. Banda de esut conjunctiv fibros care unete m mod anormal doua organe sau dezvoltata la nivelul unei caviti seroase
Bndele peritoneale sunt formaiuni consecutive unei inflamaii sau prezentei m cavitatea peritoneala a serozi tailor sau a sngelui Ele nu constituie in mod necesar un factor de tulburri dar o rsucire a unei
anse intestinale m jurul bridelor (volvulus) poate provoca o ocluzie intestinala acut O intervenie chirurgicala restabilete un circuit intestinal normal
BROMIDROZA sau BROMHIDROZA. Emisia unei transpiraii cu miros fetid
Bromidroza este datorata unei disfunctn a glandelor sudonpare Sudoarea este de abundenta normala dar miro sul ei a rnced sau a mucegai este uneori sursa a unui handicap social Anomalia poate fi
localizata (picioare) sau generalizata (phcile corpului)
Tratamentul consta dmtr o igiena riguroasa si aplicarea de deodorante pe ba/a de aluminiu zinc sau zirconiu
BRONHIE. Conduct cilindric ce asigura transportul aeru lui intre trahee si alveolele pulmonare
Pornite din trahee cele doua bronhii principale (dreapta si stnga) se subimpart m fiecare plmn m bronhii lobare apoi in ramificaii din ce m ce mai mici nainte de a se termina m bronhiole sau bronsiole
Ansamblul formeaz arborele bronhie sau bronsic Bronhiile au o armtura fibrocartilagmoasa si musculoasa care le fac semingide Ele sunt cptuite cu o mucoasa acoperita cu cili (servind la evacuarea
pulberilor m exterior) si de glande
PATOLOGIE Bolile bronhiilor constituie afeciuni de o gravitate variabila dup locul si ntinderea leziunilor si dup efectul lor asupra ventilaiei pulmonare Se pot distinge mflamatia acuta sau cronica a
mucoasei bronhice (bronita) bhterarea localizata (tumora prezenta a unui corp strin stenoza) sau difuza (bronhospasmul) conductului bronhie d latarea bronhiilor (brosiectazia) si bolile cartilagiului
bronhie (diskmezia traheobronsica) Bronhiile pot sa con stituie de asemenea sediul unui cancer cel mai des localizat pe bronhiile prmc pale sau pe bronhiile lobare
BRONHIILOR (chist al) Chist caracterizat prmtr o cavitate rotunda sau ovala bine limitata amplasat cel mai des m bronhiile lobului superior al plmnului SINONIME ihi\t bronho^enic chi\
bronhopulrnonur
Chisturile bronhiilor sunt congenitale Ele au un perete subire si neregulat Adesea medicul nu descoper exis tenta lor dect cu ocazia unor radiografii sistematice a unor boli infectioase ale copilului si
adultului tnr cu expec toratie purulenta sau chiar cu hemoptizie (expectorarea de snge provenind din caile aeriene)
In aceste ultime doua cazuri ablatia chirurgicala poate sa se dovedeasc necesara
BRONHIILOR (tumora a) Tumora benigna sau maligna situata m caile aeriene din dedesubtul glotei (adic m bronhii dar de asemenea prin extensie m trahee si plmni)
Majoritatea tumorilor bronhiilor este constituita din
cancerele bronhice Principalele simptome clinice sunt foarte
variabile uneori inexistente Tumorile bronhiilor pot antrena
tuse o dispnee (dificultate respiratorie) chiar o hemo
ptizie (expectoratie a sngelui care provine din caile aeriene)
Daca radiologia servete vizualizam tumorii si posi bilelor ei consecine pulmonare diagnosticul se bazeaz m principal pe bronhoscopie care permite sa se fac o prelevare iar studierea la microscop a
prelevatului va da informaii privind natura esuturilor m cauza si caracterul benign sau malign (susceptibil sa invadeze esuturile mcon juratoare si de a se rspndi m alta parte m corp prin metastaze) al
tumorii
Tratamentul adesea chirurgical si prognosticul depind direct de natura tumorii -> BRONHIOLO-ALVEOLAR (cancer) BRONHOPULMONAR (cancer) BRONHOCEL
BRONHOCEL l Dilatatie bronhic (bronsic) situat dedesubtul unei ngustri consecutive unei tumori sau unei inflamaii (infecie banal, tuberculoz, cancer) si umplut de puroi, cazeum sau mucus 2.
Tumor a gtului cel mai adesea congenital, n comunicare cu o bronhie
BRONHOCONSTRICTOR. Substan care provoac o bronhoconstnctie (diminuare a diametrului bronhiilor) deranjnd respiraia si putnd s sfreasc pnntr o criz de astm
BRONHODILATATOR. Substan care provoac o bronhodilatatie (cretere a diametrului bronhiilor) si dimi nueaz jena respiratorie din cursul astmului si a bronitei cronice
Unele substane naturale ale organismului sunt bronho dilatatoare ca adrenalina
BRONHOGRAFIE. Examen radiografie al bronhiilor SINONIM bronhogrqfie cu lipiodol
BRONHOPATIE. Orice afeciune a bronhiilor mdife rent de cauza sa
BRONHOPNEUMONIE. Pneumonie caractenzat pnntr-o infecie mai mult sau mai puin ntins a bronsi olelor, alveolelor pulmonare si/sau a mterstitmlui pulmonar Bronhopneumoma, cel mai curent
numit congestie pulmonar, este una dintre afeciunile extrem de frecvente Ea survine cel mai des la copiii mici si la subiecii n vrst sau debilitai fiziologic
CAUZE Originea unei bronhopneumonn este mfectioasa bactenan (pneumococ, streptococ), viral (rujeol) si une ori micologic (aspergillus)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Diagnosticul este funda mental pe asocierea unei febre adesea ridicate (39 sau 40C) cu simptome ca tuea si expectoratia Pentru a l confirma medicul poate cere o
radiografie pulmonar n unele cazun pentru a determina care este germenele n cauz se poate practica si un examen al scuipatului chiar o fibroscopie bronsic
TRATAMENT SI DIAGNOSTIC Un tratament cu anti biotice este, n general eficace n 48 ore si majoritatea bolnavilor se vindec total n dou sptmni Dar radio grafia lor nu redevine normal dect
dup patru sptmni
BRONHOPULMONAR (cancer) Cancer dezvoltat pe seama esuturilor bronhiilor si plmnilor
Cancerele bronhopulmonare sunt cancere bronsice singurele cancere dezvoltate cu adevrat plecnd de la esutul pulmonar fund cancerul bronhiolo alveolar si can cerele secundare
Cancerul bronhopulmonar primitiv. Este cancerul cel mai frecvent din lume Tabagismul este cauza principal a cancerelor bronhopulmonare primitive Chiar o expunere
pasiv la fumul de tutun are efecte cancerigene pentru un nefumtor care triete printre mari fumtori, riscul de apariie a unui cancer bronhopulmonar primitiv este mai mare cu 35% dect riscul prezentat
pentru un nefumtor neexpus fumului de tutun Mediul (nu poluarea atmosferic ci o expunere, profesional sau nu, la radiaii ionizante sau la anumite materiale ca amiantul cromul nichelul, hidrocarburile)
constituie un alt factor de risc
Se deosebesc dou categorii de cancere bronhopulmonare primitive, n funcie de mrimea celulelor lor
Cancerele zise nu cu celule mici grupeaz tumorile epidermoide (45%), adenocarunoamele (20%) si cancerele nediferentiate cu celule mari (15%) Aceste cancere se manifest prin semne respiratorii
(tuse persistent, gfial dureri toracice, expectoratie sangvmolent uierturi respiratorii, abces al plmnului pleurezie purulent), crora li se asociaz mai trziu o alterare a stm generale a subiectului
Cancerele cu celule mici cu mare potenial metastazant si cu invadare mediastmal precoce sunt deosebit de grave Manifestrile lor sunt asemntoare cu cele ale cancerelor
nu cu celule mici Din cauza volumului tumorilor si a proliferam lor apar uneori dilaUtu ale venelor superficiale ale toracelui si un edem al bazei gatului n caz de compresie a venei cave superioare, precum
si un sindrom paraneoplazic (ndeosebi sindromul lui Schwartz Barter, cauzat de secreia anormal de hormon antidiuretic de ctre tumora malign) DIAGNOSTIC Descoperirea unui cancer
bronhopulmonar primitiv are loc n general cu ocazia unui examen radiologie prescris din cauza simptomelor descrise anterior Obinerea de esuturi (prin biopsie realizat n general, pnn fibroscopie
bronsic) sau de celule canceroase (prin ana liza scuipatului) permit confirmarea diagnosticului EVOLUIE Dup o evoluie locoregional, cancerele bronhopulmonare primitive pot antrena metastaze
extratoracice dintre care cele mai frecvente sunt cele osoase, hepatice si cerebrale TRATAMENT
Tratamentul cancerelor nu cu celule mici depinde de ntinderea lor n torace chiar n afara lui (metastaze), si de starea funciei respiratorii a subiectului La captul acestui bilan doar 30% dintre bolnavi
sunt operabili Printre acetia 25% pot beneficia de o eradicare complet a cancerului ablatia putnd fi fcut pentru un segment de lob un lob ntreg (lobectorrue) sau un plmn ntreg (pneumonectomie)
Radioterapia nu oprete extinderea tumorii dect ntr un foarte mic numr de cazuri n ce privete chimioterapnle acestea dau rezultate mediocre
Tratamentul cancerelor cu celule mici se bazeaz pe chirmoterapia de asociere (fcnd apel la mai multe medi camente) Este de dorit ca ea s fie asociat cu o radioterapie a toracelui n cazul formelor
localizate
PREVENIRE Ea cuprinde, n principal, lupta mpotriva tabagismului si msurile de protecie profesional BRONIOLIT
Cancerele bronhopulmonare secundare. Dm cauza bogatei vasculanzri a plmnului aceste cancere sunt foarte frecvente Ele se datoresc metastazelor, mult mai des celor pulmonare si bronsice
provenind fie pe calea sangvin, fie pe cea limfatic de la un cancer primitiv al crui sediu este variabil, situat cel mai des la sn la tubul digestiv, la rinichi sau la bronhii Simptomele lor sunt aceleai cu cele
ale cancerelor bronhopulmonare primitive La radiografie, cancerele bronhopulmonare secundare pot mbrca aspecte foarte diverse Tratamentul lor depinde mai ales de natura cancerului primitiv, n mod
excepional tratamentul poate fi chirurgical Prognosticul lor este n general, sever
BRONHOREE. Cretere patologic a secreiei de mucus a bronhiilor, care se traduce prmtr o expectoratle m mod normal abundent
BRONHOSCOPIE. Explorare a traheei si bronhiilor cu ajutorul unui bronhoscop SINONIM endoscopie bronsic

Bronhoscopul fie rigid (tub optic nzestrat cu un sistem de iluminare), fie, cel mai des suplu (fibroscop format din fibre optice care transport lumina) permite observarea direct a stm mucoasei bronsice
Instrumentele adaptabile acestui aparat permit practicarea unor tipuri diferite de intervenie, n principal prelevri locale (biopsie periere aspiraie etc)
Bronhoscopia este un examen nedureros, ntructva deranjant, dar nepenculos Ea se practic de preferin pe nemncate, n mod obinuit sub anestezie general Bronho scopul este introdus, n general pnntr
o nar uneori prin gur Examenul dureaz n medie ntre 10 si 20 minute
De asemenea, bronhoscopia poate s aib un rol tera peutic extragerea corpilor strini inhalai (adesea la copil) dezobstruarea, cu ajutorul laserului sau prin cnoterapie a unei bronhii astupate de o tumor,
aspirarea secreiilor care deranjeaz respiraia punerea unei sonde de intubatie etc
BRONHOSPASM. Contracie spasmodic a muchilor netezi ai peretelui bronhiilor
Bronhospasmul antreneaz o ngustare temporar a bronhiilor si deci o reducere a debitului de aer care le traver seaz, provocnd fie o uiertur la expiraie fie o tuse Cauza sa cea mai frecvent este
astmul
BRONSIECTAZIE. Cretere permanent si ireversibila a cahbrului bronhiilor SINONIM dilatare a bronhiilor
Bronsiectazia exist sub dou forme diferite boala bronsiectazic, difuz, si sindromul bronsiectazic localizat
Boala bronsiectazic. Aceasta se instaleaz n decursul unei agresiuni mfectioase acute (tuse convulsiva ruje ol etc ) sau cronice, uneori favorizat de o boal general (mucoviscidioz, deficit imumtar etc
)
Simptomul principal al bolii bronsiectazice este tuea cu precdere dimineaa si n poziie culcata eliminnd o
expectoratle cronic purulent Puseele de infecie sunt frecvente si se manifest prin febr o recrudescent a expectoratiei si, adesea, prin hemoptizii (scuipat cu snge)
Diagnosticul este confirmat de aspectul bronhiilor pe radiografii si mai ales la scanografie Explorrile funcionale respiratorii (msurarea volumelor si debitelor inspirate si expirate) ajut diagnosticarea si
permit s se aprecieze gravitatea bolii Evoluia bolii bronsiectazice este cronic ncepnd cel mai des n copilrie
Tratamentul se limiteaz la kmeziterapie respiratorie drenaj postural (subiectul este aezat ntr-o poziie care uureaz expectoratia), expectoratia dirijat (ajutarea unei expectoraii eficace cu minimum de
eforturi), educarea tusei
Antibioticele nu servesc dect la jugularea puseelor mfectioase
Sindromul bronsiectazic localizat. Este vorba de o sechel a unei agresiuni bronhopulmonare severe, dar localizate tuberculoza abcesul pulmonar corp strin n arborele bronsic etc
Sindromul bronsiectazic localizat se manifest prmtr o dispnee (jen respiratorie) mai mult sau mai puin impor tant o tuse uscat n caz de prezent a unui corp strin, o expectoratle purulent n caz de
abces si hemoptizii uneori abundente
Spre deosebire de boala bronsiectazic, sindromul bronsi ectazic poate fi tratat chirurgical dac bronsiectazia este handicapant si dac kmeziterapia se dovedete ineficace
BRONSIOL. Ramura de divizare a unei bronhii m interiorul plmnului
Bronsiolele (mai nti bronsiolele terminale apoi bronsiolele respiratorii) se termin n mici saci n form de ciorchine de strugure numii alveole, de a curmeziul pereilor prin care se efectueaz
schimburile gazoase cu sngele
BRONIOLIT. Inflamatie acut a bronsiolelor evolund spre o decompensare respiratorie
O bronsiolit survine mai ales la copiii sub vrsta de 2 am
De origine virala (m principal provocat de virusul respiratoriu smcitial) ea se propag pe cale aerian contaminarea se face prin scurgerea nazal si prin picturile emise m momentul tusei uneori si prin
minile personalului dm colectiviti (infecii nozocomiale)
De asemenea bronsiolitele sunt frecvente n mediu spitalicesc si n crese prin epidemii mai ales de iarn
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Bronsiolit care survine adesea dup o nnofanngit se traduce prmtr o dificultate respiratorie creterea frecventei respiratorii (pohpnee) scobirea toracelui la inspiraie
expiraie prelungit si uiertoare O tuse intativ raluri n rafale (atestnd o bronhoalveoht asociat) si uneori o accelerare a ritmului cardiac sunt simptome suplimentare Hipersecretia BRONIOLOALVEOLAR
mucusului bronsic favorizeaz stanjenirea cailor respiratorii In general febra este moderata
Boala este mai grava la topin sub 3 luni si in caz de antecedente de prematuntate sau de hipotrofie Ea poate sa se manifeste atunci pnntr o cianoza care indica o diminuare a concentraiei in oxigen a sngelui o btaie a narilor
dezvluind o insuficienta respiratorie un refuz de a se alimenta o agitaie tulburri de cunotina
Diagnosticul evocat de simptome si prin auscultare trebuie sa fie confirmat prin radiografie pulmonara TRATAMENT SI PROGNOZA Tratamentul poate fi efectuat la domiciliu cu excepia formelor grave m care copilul
trebuie sa fie spitalizat Tratamentul se bazeaz pe kmeziterapie respiratorie destinata sa dezobstrueze caile aeriene superioare Uneori bronhodilatatoarele sunt prc scrise Pentru a evita o supramfectie bactenana poate fi util un
tratament cu antibiotic Tratamentul antiviral este rezervat formelor severe cnd exista un teren cu risc (boala cardiopulmonara) Copilul poate fi spitalizat pentru a beneficia de un aport de oxigen sau de o asistenta respi ratone
precum si de o alimentaie prin sonda gastrica sau pe cale mtravenoasa
Bronsiohta evolueaz de obicei in cteva zile si se vindeca fr sechele Uneori episoadele pot sa se repete din cauza unei imuniti de scurta durata fata de virus Un sugar poate deci sa fac 2 3 bronsiolite pe an Dup un timp
apariia unui astm la copiii care au avut o bronsiolita ar fi posibila mai ales in familiile care prezint un teren alergic
BRONSIOLO-ALVEOLAR (cancer) Cancer pulmo nar deosebit care cptuete fata interna a alveolelor fr s le distrug arhitectura S NON M cancer alieilar
Singurul cancer de plmn veritabil deoarece se dez volt plecnd de Ia celulele terminaiilor arborelui respirator (bronsiole si alveole) cancerul bronsiolo alveolar nu repre zmta dect 3% dintre cancerele bronhopulmonare
primitive Cauza sa rmne necunoscuta
Cel mai des se prezint sub aspectul unei tumori rotunde unice localizata la periferia plmnilor Tratamentul ideal este atunci cel chirurgical Dup ablatie prognoza este destul de buna
Mai caracteristica dar mai rara este forma pneumonica (atingerea acuta a unui ntreg lob pulmonar) nsoita uneori de o expectoratie abundenta care este uor de recunoscut radiologie prin opacitatea sistematizata (bine limitata
la un lob sau la un segment pulmonar) In acest caz tratamentele clasice (chirurgie radioterapie chimioterapie) sunt inutile dar evoluia este atunci destul de lenta si metastazele extratoracice sunt rare
BRONIT. Inflamatie a bronhiilor acuta sau cronica traducandu se pnntr o tuse umeda si prin expectoraii
Bronita acuta Bronita acuta una dintre afeciunile respiratorii cele mai frecvente este consecina unei infecii virale a bronhiilor (bronita) sau a bronsiolelor (bronsiolita)

90
Cu apariie brusca si de durata scurta bronita este favo nzata de tabaysm si de poluarea atmosfenca si survine mai ales iarna
Semnele clinice sunt o tuse in accese raguseala expec toratn (scuipat) si o febra a crei manifestare variaz dup virusul m cauza dar care nu depete 39C Diagnosticarea nu necesita examene suplimentare
E\ OLUTIE SI TRATAMENT Slmptomele pot disprea spontan m mai puin de doua sptmni Totui evoluia poate sa se ndrepte si spre o supramfectie bactenana expec toratia devenind atunci purulenta (groasa glbuie sau
verzuie) Complicaiile ca c pneumonie sau o pleurezie sunt excepionale In plus exista un risc de insuficienta respiratorie la subiecii fragili (sugar btrn)
Tratamentul unei bronite acute se efectueaz doar pentru ndeprtarea simptomelor medicamente mpotriva infeciei si excesului de secreii bronsice administrate pe
indicate m caz de supramfectie si la subiecii fragili
Bronita cronica Bronita cronica se caracterizeaz pnntr o hipersecretie bronsica permanenta sau recidivanta Se vorbete de bronita cronica atunci cnd perioadele de tuse si de expectoratie dureaz mai mult de 3 luni
consecutiv si se ntind pe cel puin doi am
Fumatul joaca un rol important m aceasta boala frecventa bronitei cronice la nefumaton este de ordinul a 8% m timp ce ea atinge 50% la subiecii care fumeaz mai mult de 20 igan pe zi Mai intervin si ali factori poluarea
atmosferica (uneori legata de locul de munca) si infeciile repetate
Diagnosticul se stabilete doar prin auscultatie Totui pot fi prescrise unele examene radiografia toracica anali zele sngelui si explorarea funcionala respiratorie EVOLUIE SI TRATAMENT Bronita cronica evolueaz spre
insuficienta respiratorie cronica si spre enfizem (dis tensia si distrugerea alveolelor pulmonare) care antreneaz o hipertensiune arteriala pulmonara marcata pnntr o gafaiala o cianoza un edem al membrelor inferioare
Dup mai muli am jena respiratorie la efort persista si m repaus si devine mvalidanta In plus exista un risc de apariie a cancerului bronhopulmonar
Tratamentul care variaz dup gravitatea bolii se bazeaz pe ncetarea fumatului pe supravegherea si tratamentul antibiotic precoce si sistematic la fiecare noua infecie bronsica pe kmeziterapia respiratorie pe administrarea de
medicamente (bronhodilatatoare fluidifiante ale secreiilor analeptice) In formele cele mai senoase poate fi administrat oxigen la domiciliu Prevenirea consta in lupta individuala si colectiva mpotriva tabagismului si a poluam
BROA J. Procedeu de osteosmteza care utilizeaz brose (tije metalice) pentru a menine fragmentele osoase ale unei fracturi m mod temporar sau definitiv 91

BULA DERMATOLOGICA
INDICAII Brosajul este utilizat adesea m repararea oaselor de mrime mica (mana picior si deget) si pentru meninerea reducem fracturilor extremitii inferioare a radiusului (ncheietura mainn) In unele cazun brosajul poate
fi utilizat ca mijloc de contentie temporara a unei fracturi naintea instalam unei placi brosele au atunci funcia de a menine fragmentele osoase pe loc si a facilita astfel osteosmteza
BRUCELOZA. Boala mfectioasa cauzata de o bacterie aeroba Gram negativa din genul Brucella transmisa omu lui de ctre animale SINONIME febra de Malta febra ondulant mehtococie
Bruceloza este o antropozoonoza larg rspndita mai ales m regiunile mediteraneene Ea este transmisa prin bovine (Brucella aborus bovit) prin capnne (Brucella mehtensi'i) sau prin porcine (Brucella abortus sun,) pe cale
cutanata (la cresctorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de brnzeturi proaspete contaminate)
SIMTPOME SI SEMNE Incubaia poate dura mai multe sptmni Boala se declara pnntr o febra prelungita ondu lanta (de intensitate variabila) nsoita de transpiraii si de dureri difuze Aceasta febra se asociaz diverselor
mani festn neuromeningeene osteoarticulare hepatice sau genitale uneon si manifestrilor septicemice mai ales endocarditei
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz la nceputul bolii pe punerea m evidenta a germenelui prin hemocultura (cultura biologica a sngelui prelevat de la bolnav) apoi pe serodiagnosticul lui Wnght sau pe
intra dermoreactia lui Burnet
Bruceloza este tratata pnn administrarea de antibiotice eficace atunci cnd doua sau trei produse (cicline chino lone ammozide) sunt utilizate m asociere Tratamentul trebuie s fie urmat timp de doua luni ncepnd cu faza acuta
Formele cronice ale bolii m particular cele care comport focare osteoarticulare sunt dificil de ngrijit Se poate recurge la o desensibilizare prin injectare de antigene la corticoterapie chiar la psihoterapie atunci cnd simptomele
invocate sunt amplificate de o nota subiectiva ( ramolisment brucelos )
BRUXISM. Micri repetate si incontiente de scrasnire a dinilor SINONIM bruxomame
Bruxismul este de obicei un tic nervos datorat unei stan de tensiune emoionala sau de stres Se ntmpla de ase menea s aib o cauza locala prin existenta unor contacte nearmomoase ale dinilor unu cu alii
Bruxismul poate determina o uzura importanta a dinilor provocnd o sensibilitate la schimbrile de temperatura si la alimentele acide de asemenea poate ocaziona o obo seal musculara la nivelul maxilarului si al cefei
Tratamentul consta m administrarea de sedative atunci cnd tensiunea nervoasa este prea puternica m restaurarea
si echilibrarea suprafeelor dentare si uneori purtarea de ctre subiect a unei proteze protectoare m timpul nopii
B.T.S. * BOALA TRANSMISIBILA SEXUAL
BUBON. Inflamatie a ganglionilor limfatici evolund spre supuratie
Un bubon se dezvolta ndeosebi m regiunea inghinal
BUFEU DE CLDUR. Senzaie de cldura subit s. trectoare (care nu dureaz dect l 2 minute) resimita pe fata gat si torace nsoita de transpiraii si de frisoane
Bufeunle de cldura constituie ntotdeauna semnele unei modificri a activitii hormonale Cel mai des ele sunt consecutive unei diminuri a produciei de estrogem m timpul menopauzei Uneon ele survin dup o histerectorme
totala cu castrare (ablatia ambelor ovare) Bufeunle sunt favorizate de emotn si de schimbrile temperaturii exten oare Apariia lor este imprevizibila si mcontrolabila iar intensitatea lor variabila
Tratamentul bufeunlor de cldura consecutive meno pauzei sau castram chirurgicale se bazeaz pe hormono terapia substitutiva Unele medicamente neuroleptice pot fi utilizate daca sunt contraindicai hormonii
BUL DERMATOLOGIC. Ridicatura cutanata rotunda de mrime mare umpluta cu o serozitate care conine sau nu snge SINONIM flictena CAUZE Unele bule sunt provocate de ageni fizici precum frecarea (bica)
cldura (arsura) frigul (degeratura) sau prin contactul cu substane chimice caustice Alte bule constituie expresia unor anomalii numite dermatoze buloase Ele au origini variabile fotodermatoza (sensibilitatea exa gerata la
lumina) toxidermia (reacia alergica ce poate fi datorata unor numeroase medicamente precum sulfamidele barbituncele aspirina etc una dintre formele ei fund sin dromul lui Lyell) Impetigo de ongme bactenana poate lua la
debutul sau aspectul unei bule ca si alte boli der matologice pemfigus vulgar pemfigoida buloasa unele enteme polimorfe dermatita herpetiform Bolile buloase ereditare rare pot sa se manifeste din copilrie inconti nentia
pigmeni epidermoliza buloasa porfinile congenitale SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Bula se deosebete de vezicula care e foarte mica si de pustula care conine puroi Ea este fragila si ruperea ei nu las dect o eroziune a pielii
acopermdu se eventual de o crusu ceea ce face diagnosti carea mai dificila
EVOLUIE SI TRATAMENT O bul poate fi simptomul unei boli grave Bolile buloase ntinse au uneori o progno za severa ca de exemplu sindromul lui Lyell care impune un tratament m reanimare Tratamentul bulelor foarte
variabil depinde de cauza lor BULB RAHIDIAN

92
BULB RAHIDIAN. Parte inferioara a entefalului care constituie un centru nervos important
Bulbul rahidian este situat intre protuberanta inelara deasupra si mduva spinrii dedesubt El constituie sediul centrilor neurovegetativi extrem de importani Bulbul rahidian conine fasciculele piramidale formate dm
nervii moton care coboar ordinele primite de la creier spre mduv precum si alte fascicule care urca informaiile senzitive ctre diferite zone ale encefalului In plus bulbul are si un rol activ mulumit prezentei nucleilor (mici
centri de comanda) mai multor nervi cramem El intervine de asemenea parial m sensibilitatea fetei m sensibilitatea si motricitatea limbii a fanngelui a lanngelui si prin inter mediul nervului pneumogastric m cea a viscerelor
toraco abdominale
Afectarea regiunii bulbare cu ocazia traumatismelor (fractura pnmei vertebre cervicale) este unul dintre cele mai grave traumatisme medulare provocnd o tetraplegie (para lizia tuturor celor patru membre) -> SINDROM
BULBAR
BULIMIE. Tulburare a comportamentului alimentar caracterizata prmtr o necesitate necontrolabila de a manca m mare cantitate manifestata de un subiect care m mod obinuit nu este un mare mncau SINONIM hiperfagie
hiperorexie pohorexie
Comportamentul buhmic are semnificata foarte diferite El poate fi legat de numeroase probleme psihologice sau medicale poate constitui de exemplu o varianta a unei alte tulburri ale conduitelor alimentare anorexia mintala
FRECVENTA Comportamentul buhmic se instaleaz ade ea in timpul adolescentei poate ceva mai frecvent la fete Frecventa sa rmne nc imprecisa CAUZE n afara cazurilor de dereglri metabolice (diabet dereglare
hormonala) si a unor leziuni nervoase principalele cauze ale bulirmei sunt de ordin psihologic Foarte des comportamentul buhmic apare ca o aprare fata de depre sie si stres faptul de a manca nu vizeaz att nutnrea subiectului
cat linitirea angoasei compensarea frustram sau repunerea m valoare a imaginii sale Ea poate constitui de asemenea un ritual nevrotic sau o compensare a msatis factiei sexuale (la isteric ndeosebi) In anorexia mintala crizele
de buhmie cu luarea m greutate ntrerup uneori postul fr ca celelalte simptome sa dispar Psihic pacienta devine o anorexica Unele devin direct bulimice fr post si fr slbire prealabile

SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Comportamentul buhmic nu este preocupant atta vreme cat rmne ocazional cum este cazul la subiecii care au pofta de alimente cu puternica ncrctura afectiva si simbolica poftele femeilor
nsrcinate constituie astfel o forma de buhmie fiziologica Bulimia depresiva si nevrotica se manifesta m mod periodic sub forma unor porniri tiranice Ea ofer o potolire momen tan spre deosebire de bulimia anorexicilor
Bulimia anorexicului se caracterizeaz prin ingerarea la foarte mici
intervale de timp (m general mai puin de doua ore) a unor mari cantiti de hrana cu sentimentul ca nu si mai poate controla alimentaia Pacientul are m plus tendina de a si provoca vomatul de a lua laxative M de a practica m
restul timpului un regim sever cu scopul de a evita luarea m greutate
In cazurile cele mai grave accesele bulimice nsoite de vormtare provocata pot antrena o deshidratare si o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slbiciune si pnn crampe) leziuni esofagiene si dentare provocate de
acidi tatea lichidului gastric regurgitat TRATAMENT Este orientat de diagnostic si de un bilan organic prealabil Pentru a fi eficace si durabil tratamentul trebuie sa fie instituit pe baza de ncredere reciproca pacient-medic cu
scopul de a aciona asupra cauzelor psihologice ale bulimiei Psihoterapia asociata eventual cu o prescripie de antidepresoare urmrete o maturare emoionala si o rezolvare a conflictelor afective Astfel pacientul si medicul
coopereaz cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare Un regim n ar trebui ntreprins fr aviz medical iar anorexicilor le este strict interzis un regim

BURIC.-OMBILC
BURKITT (limfom al lui) Tumora ganglionara maligna a copilului
Limfomul lui Burkitt de tip nehodgkiman se ntlnete aproape exclusiv m Africa tropicala unde reprezint cea mai frecventa dintre tumorile copilului n Europa si m America de Nord limfomul lui Burkitt este foarte rar dar
constituie totui jumtate dintre limfoamele copilului
CAUZE In Africa apariia tumorii este consecina mai multor infecii succesive ale subiectului antrennd o stimu lare a sistemului sau imumtar si ndeosebi a limfoutelor B Se constata de exemplu o infecie cu virusul lui
Epstem Barr contractat m general plecnd de la mama apoi un paludism cu Pla\modiurnf(ilciparum in continuare va surveni tumora atunci accidente genetice antreneaz translocatia (schimbul) cromozomilor 8 si 14
SIMPTOME SI SEMNE Forma africana ete caracterizata pnntr o tumefactie situata m general la maxilar forma din Europa si America de Nord este mai degrab localizata m abdomen sau m amigdale Evoluia este rapida
creterea m volum a tumorii apoi diseminarea m ganglioni si mai ales m sistemul nervos central in mduva osoasa si m snge (leucemie acuta)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Doar biopsia tumorii permite identificarea unui limfom al lui Burkitt In ultimii cincisprezece am tratamentele chirmoterapice utiliznd un numr crescnd de medicamente anticanceroase
permit s fie vindecate majoritatea formelor localizate si mai mult de jumtate dintre formele ntinse Timp de 5 sau 6 luni chimioterapia este administrata pe cale venoasa dar si prin punctie lombara pentru a preveni sau vindeca
atingerile 93

BYWATERS
sistemului nervos ea este completata cu o radioterapie Acest tratament necesita spitalizri repetate si destul de ndelungate Pacientul este considerat ca vindecat daca nu intervine o resuta m anul care
urmeaz celui scurs de la nceperea tratamentului m caz ca intervine o resuta este practicata o noua chimioterapie urmata de o autogrefa de mduva
BURNETT (sindrom al lui) Sindrom care asociaz o hipercalcerrue o alcaloza (alcalimtate excesiva a sngelui) si o insuficienta renala SINONIME sindrom al buu riU r de lapte sindrom al laptelui $i
alcalinelor
Sindromul lui Burnett este provocat de un consum excesiv si prelungit de lapte si/sau de medicamente antiacide (mpotriva aciditii gastrice) Acest sindrom se observa adesea la pacienta suferind de un
ulcer gastroduodenal si de tulburri renale asociate Boala se manifesta pnntr o stare de slbiciune prin dureri musculare pnntr o apatie Trata mentul const m reducerea consumului de lapte si/sau de
medicamente antiacide
BURS SEROAS. Punga limitata pnntr o membrana de aceeai natura cu o membrana smoviala articulara si destinata facilitam alunecam pielii unui muchi sau unui tendon pe un os
BURSIT. Inflamatie acuta sau cronica a unei burse seroase SINONIM hi^roma
Dat fund analogia de structura intre bursa seroasa si bursa smoviala bursitele au aceeai origine cu artritele infectioase microcnstaline sau inflamatorii n plus ele pot fi provocate de ctre o intatie locala
(frecare) Ele ating cel mai des cotul rotula (in profesiunile care impun lucrul m genunchi) si tendonul lui Ahile (purtarea de pantofi nepotrivii)
O bursit se manifesta pnntr o durere locala cu umfla re si prezenta de lichid m bursa Ea este nsoita uneon de o inflamare a capsulei articulare alturate Tratamentul consta m punctionarea lichidului in
administrarea de anti inflamatoare la nevoie m injectarea locala de corticosteroizi chiar mtr o intervenie chirurgicala m caz de recidiva
BUTEE" OSOS. Grefon osos aplicat chirurgical m apropierea unei articulaii cu scopul de a i creste suprafaa Termen francez adoptat in limbajul medical
Grefonul cel mai des prelevat de la pacientul in cauza poate fi aplicat la sold pentru a trata o displazie (malformaie sau anomalie a dezvoltam) cu scopul de a creste suprafaa portanta a articulaiei si de a
ncetini apariia unei artroze Grefonul este adesea asociat cu o osteotomie (corectare chirurgicala) a femurului destinata recentrani capului femural m articulaia manta prin butee In caz de artroplastie totala
a soldului (nlocuirea articulaiei pnntr o proteza) un butee osos poate fi realizat m cavitatea articular pentru a asigura meninerea de durata a protezei El mai poate fi realizat si la umr atunci cnd cavitatea
articular a omoplatului a fost deteriorata prin luxatn
repetate asociat unei repuneri sub tensiune a capsulei articulare grefonul permite prevenirea altor luxatn
BUTON. Leziune benigna a pielii lund m general forma unei mici tumefactu uneori inflamata
Termenul se aplica m folosirea curenta tuturor felu nlor de leziuni cutanate printre care terminologia medicala distinge mai precis macula (pata plana) papula (mica pata uor supramaltata) vezicula (mica
ndicatura umpluta cu un lichid limpede) bula (ndicatura mai mare umpluta cu lichid) pustula (ndicatura coninnd puroi) nodului (sfera mica sau medie mai mult sau mai puin profunda)
BUTON DE FEBR. - HERPES
BUTON DE ORIENT. - LEISHMANIOZA

CUTANAT

BUZ. Fiecare dintre cele doua pri crnoase limitnd sus si jos orificiul extern al cavitii bucale
Buza superioara poate fi sediul unei malformaii fanta labiala (fanta mediana denumita m mod obinuit buza de iepure) Alte afeciuni ale buzelor sunt cheihtele (inflamaii) tumorile benigne si tumorile
maligne care se observa m principal la marii fumtori
BUZ-DE-IEPURE. - FANTA LABIOPALATIN

BUZE. Cele doua buze mari si cele doua buze mici ale aparatului sexual extern feminin S NONIM labnle mn 1,1
Buzele mari Este vorba de cele doua pliuri cutanate ale vulvei (ansamblul organelor genitale externe ale femeii)
Buzele mici Este vorba de cele doua mici pliuri cutanate din interiorul buzelor mn de o parte si de alta a vestibulului vulvei Buzele mici dreapta si stnga se unesc si formeaz m fata capionul care acoper
clitorisul si m spate furseta Buzele mici sau nimfele mrginesc meatul uretral si orificiul vaginului
In timpul unei excitri sexuale buzele mici din cauza sensibilitii lor proprii exercita atunci o stimulare a clitorisului si participa astfel la orgasm
BYWATERS (sindrom al lui) Insuficienta renala acuta ce survine m caz de afectare grava a musculaturii SlNO NIM sindrom de zdrobire
Sindromul lui Bywaters survine ca urmare a leziunilor ntinse ale muchilor scheletici provocate prin fenomene de compresie sau zdrobire El este consecina eliberam m circulaia sangvina a unui pigment
coninut m mod normal in celulele musculare mioglobina Prezenta m cantitate mare m snge aceasta devine rapid toxica si blocheaz tubuln renali ceea ce provoac o insuficienta renala acuta
Tratamentul face cel mai des apel la hemodializa vm decarea efectuandu se m general fr sechele In paralel un tratament chirurgical al leziunilor musculare se dovedete uneori a fi necesar CACOSMIE.
Percepere d unui miros fetid real sau imaginar
CALABAR (edem de) - LOAZA

CALCANEU. Os al tarsului cel mai voluminos situai Ia partea inferioar si postenoar a piciorului
PATOLOGIE Fracturile de calcaneu frecvente sunt urma rea, n general a unei cderi violente Tratamentul lor poate fi funcional (reeducare imediat cu crje) ortopedic chiar chirurgical m cazul unei
deplasri osoase importante
O inflamatie (calcaneita) afecteaz uneori zona n care se fixeaz sub calcaneu tendoanele situate la talpa piciorului Ea antreneaz o durere chiar o umflare aprnd la mers Mai mult radiografia poate
pune in evident prezenta unei spme calcaneene (mica excrescena osoas situat la partea inferioar a osului) Tratamentul se bazeaz pe purtarea de nclminte ortopedic asociata cu infiltraii cortizonice
locale
CALCEMIE. Nivelul calciului coninut m snge
Calcemia este foarte stabil n jur de 2 5 milimoh pe litru Aceasta rezult dmtr un echilibru permanent ntre absorbia intestinal a calciului fixarea sa n oase sau din contra, eliberarea sa si eliminarea
sa prin urin - HlPERCALCEMIE HlPOCALCEMIE
CALCIFICARE. Depunere a calciului n esuturi
Caluficarea este cel mai des un proces normal de fixare a calciului n esutul osos contribuind n mod major la soliditatea acestuia
Uneori, calcificarea anormala se produce in esuturile moi Ea este cel mai des consecina unor alterri locale ale esuturilor leziunea ateromatoas ntr o arter hematomul ntr-un tendon sau o articulaie
alterarea cartilagmoas legat de o condrocalunoz articular necroza tuberculoasa ntr un plmn, necroza tumoral la un cancer de sn
CALCIFICRILOR TENDINOASE (boal a) Boal caracterizat prin formarea de depuneri de cristale dmtr o sare de calciu apatita n tendoane
Boala atinge toate articulaiile dar locul su de pre dilectie este tendonul muchiului supraspinal care acoper umrul Calcificanle pot s devin deranjante dac prin mrimea lor limiteaz mobilitatea
tendoanelor sau dac ele se rup Cristalele de calciu formate provoac o penatnt acut care se vindec fr sechele
Tratamentul const m infiltraii locale de corticosteroizi si in caz de jena major poate necesita o ablatie chirurgical
CALCINOZ. Sindrom caracten/at prin formarea de depuneri anormale de calciu m esuturi
Calcmoza poate atinge diferite esuturi ale corpului, in special pielea si cartilagnle
Ea poate fi generalizat sau localizat (n special la nivelul urechii sau burselor)
Tratamentul calcinozei este cel al cauzei sale directe Chirurgia nu se impune dect pentru cazurile dureroase CONDROCALCINOZA ARTICULARA
CALCITONIN. Hormon care faciliteaz fixarea calciului pe oase si diminueaz nivelul calciului sangvin SINONIM ttrotalatomn
Calcitomna antreneaz astfel o diminuare a nivelului sangvin al calciului cnd acesta este anormal de ridicat, ea limiteaz absorbia calciului de ctre intestin si favorizeaz eliminarea lui pe cale renal
UTILIZARE TERAPEUTIC Calcitomna este de origine animal (porc somon) sau sintetic (reproducnd exact calcitonma uman) Ea este indicat n bolile osoase ca osteoporoza boala lui Paget
algodistrofia si n hiper calcemie Administrarea de calcitomna se face prin injecii cel mai des mtramusculare Efectele nedorite sunt alergnle bufeunle vasomotorn (nrosin brute) si tulburrile diges tive
(greuri vom diaree dureri abdominale)
CALCIU. Element chimic prezent n natur si n corpul uman unde este indispensabil pentru asigurarea soliditii osoase si funcionm celulelor musculare si nervoase
NECESITILE ORGANISMULUI Calciul (Ca) este depozitat n oase (acestea conin n jur de l kilogram de calciu adic 99% din calciul organismului) crora le CALVIJIE
asigur soliditatea, sub form de fosfat de calciu si citrat de calciu El intervine n funcionarea muchilor m pri cular a miocardului, si n comandarea muchilor de ctre nervi Calciul joac de asemenea un rol m
permeabilitatea membranelor celulare fat de ioni n receptionarea mesa jelor hormonale de ctre celule si n activarea enzimelor n sfrit, el intervine n mai multe etape ale coagulam sngelui
SURSE Calciul este coninut n principal de produsele lactate Ele aduc ntre 60 si 80% din calciul total consumat Laptele furnizeaz 120 miligrame pe lOOg brnzetunle proaspete ntre 70 si 170 miligrame pe suta de grame iar
cele uscate ntre 150 si 1200m/ lOOg Aportul zilnic de calciu recomandat este de 600-1200 miligrame pn la adoles cent, apoi de 900 miligrame la adult (cel puin 12(10 miligrame pentru femeia aflat la menopauz 120015(X) miligrame n timpul sarcinii si alptrii) Se recomand sa se consume cel puin un produs lactat la fiecare mas
UTILIZARE TERAPEUTIC Calciul utilizat n scopuri terapeutice se ia pe cale oral M pe cale injectabil
Pe cale orala calciul este indicat dac alimentaia este carenat n calciu, n demineraliznle osoase (rahitism osteoporoz), n completarea altor tratamente si uneori m spasmofilie (totui fr a exista dovada tiinifica a efica
citaii sale)
Pe cale injectabil, este indicat m hipocalcerme si tetame hipocalcemic
Calciul este contraindicat dac exist deja o supra ncrcare cu acest mineral (hipercalcemie, calcul urinar) si la pacienii tratai cu digitahce (medicamente utilizate m cardiologie) Efectele nedorite ale calciului sunt n mod
excepional tulburrile digestive Supradozarea provoac o hipercalcemie care necesit uneori un tratament de urgent
CALCIURIE. Cantitate de calciu eliminat m urm
La subiectul normal, calciuna pe 24 ore nu trebuie s fie mai mare de 300 miligrame la brbat si de 250 miligrame la femeie -> HlPERCALClURlE HIPOCALCIURIE
CALCUL. Concretiune pietroas care se formeaz prm precipitarea anumitor componente (calciu colesterol) ale bilei si urinei
Calculn se dezvolt cel mai des m cile biliare n rinichi i n cile urinare Cei mai benigni dintre ei se dezagreg spontan sau sunt evacuai pe ci naturale Alii la originea colicilor hepatice sau nefretice trebuie s fie eliminai
prm extragere chirurgical sau prin htotnpsie (frmiare prin ultrasunete) -> LITIAZ
CALE. Ansamblu al conductunlor organice goale sau pline situate unul n prelungirea celuilalt si vehiculnd fluidele sau influxurile
Cile biliare, de exemplu, transporta bila elaborat de ctre ficat pn n intestinul subire (duoden) cile optice
transmit senzaia vizual primita pe retin pn la cortexul cerebral al lobului occipital
Caile trebuie s fie deosebite de aparate si de sisteme ele constituind elemente componente ale acestora din urm cile biliare fac parte din aparatul digestiv cile optice, din sistemul nervos de exemplu
CALORIE. Unitate de msur a energiei eliberate de cldur utilizat pentru a exprima consumurile si necesitile energetice ale organismului precum si valoarea energetica a alimentelor
Unitatea de msura oficial internaional pentru energie este joule dar caloria este foarte mult utilizat, n particular m dietetic Forma cea mai utilizat este cea de , calone mare sau kilocalone (simbol kcal), care face 1000
calorii iar o calorie echivaleaz cu 4,185 joule
CALOZITATE. ngrosare cutanat localizat, legat de frecri repetate

Calozittile ortopedice btturile sau dunlloanele sunt cele mai frecvente Bttura formeaz un con glbui dureros si poate lua un aspect macerat (ochi de potrniche), ea apare m spatele articulaiilor degetelor de la picioare
ntre degete sau pe tlpile picioarelor Dunllonul rotund pstreaz la suprafaa sa desenul normal al liniilor cutanate spre deose bire de veruc el afecteaz fata plantar si marginile laterale ale picioarelor Bttura si dunllonul
sunt provocate adesea de o malformaie a picioarelor chiar minor
Tratamentul asociaz o decapare mecanic (cu bisturiul) sau chimic (pomda cu acid sahcihc) si la nevoie, purtarea de nclminte adaptat chiar corectarea chirurgical a unei malformaii
CALUS OSOS. Substan osoas ce se formeaz plecnd de la esutul conjunctiv permind consolidarea unui os fracturat
CALVITIE. Absent sau pierdere a prului
Calvina afecteaz intre 15 si 30% din populaia masculin Originea sa este adesea ereditar, dar ea poate fi si dobndit consecutiv absorbiei anumitor medicamente (chimioterapie anticanceroas de exemplu), unei iradieri cu
radiaii X etc
La brbatul n jur de 30 de am calvitia ncepe pnntr-o pierdere de par m regiunea tmplelor apoi prinde progresiv poriunea frontal mediana n continuare, apare o calvitie m regiunea vrfului craniului Calvitia hipocratic.cea
care apare m jurul vrstei de 50 de ani, atinge totalitatea craniului si nu las dect o coroan de pr dedesubtul urechilor si pe conturul regiunii occipitale de Ia baza craniului Evoluia sa este m general, rapid atunci cnd apare
la vrste de 25-30 de am mult mai lent cnd survine ctre 50 de am
TRATAMENT Acesta face apel la mai multe procedee Tratamentul medical comport prescrierea pe mai multe luni a stimulantelor pentru creterea germenilor pilosi CANALULUI ARTERIAL

96
Grefa de piele a capului tehnica utilizata nc din deceniul al aselea al secolului nostru const m prelevarea dmtr o zon putm vizibil (deasupra si m spatele urechilor din regiunea occipitala) a unor benzi mici de piele a
capului care cuprind fiecare intre 10 si 50 de fire de par care sunt grefate m zona lipsita de par
Microgrefa de piele a capului tehnica utiliznd acelai principiu ca precedenta dar care este mult mai recenta dect aceasta (nu este practicat dect dup 1970) consta m grefarea de insulie cu cate 1-3 fire de par Tratamentul
este deci destul de ndelungat (6 pana la 12 edine) deoarece sunt necesare sute de mici grefe pentru a obine un rezultat satisfctor
Tehnica lambounlor de piele a capului consta m plasarea m zonele dezgolite a unei fasu mari de piele a capului vasculanzat de o arter sau o vena
Expandoarele sunt balonase sihconate care se umfla treptat sub pielea capului cu scopul de a o dilata pentru a creste suprafaa care poarta par si pentru a masca astfel o calvine de nu prea mare importanta Inconvenientul prin
cipal al acestei tehnici este faptul ca pacientul trebuie sa sufere o deformare a craniului timp de sase sptmni pana la doua luni durata necesara dilatam
Implanturile de piele a capului permit sa se amplaseze pr artificial fir cu fir Dm nefericire aceasta tehnica pro voac frecvent mici infecii la rdcina acestor fire In plus se observ o pierdere anuala a 15-20% din implanturi
Dac tehnica este bine tolerata poate fi repetata m mod regulat
Perucile permit camulfarea calvinei Ele sunt astzi deosebit de bine adaptate meninute prin lipire mpletire implanturi subcutanate cu retentie prin ploturi magnetice sau de titan -* ALOPECIE
CANALULUI ARTERIAL (persistenta a) Anomalie caracterizata prin absenta nchidem dup natere a cana lului care leag la ft aorta de ramura stnga a arterei pulmonare
Canalul arterial este sistematic obliterat pe tale chirur gical Foarte recent a fost propusa o metoda de nchidere a canalului arterial ea consta din amplasarea m cursul unui catetensm (introducerea unei sonde pe cale vasculara)
unui fel de dubl umbrela Rezultatele tratamentului si prognosti cui sunt excelente
CANALULUI CARPIAN (sindrom al) Sindrom caracterizat pnntr o senzaie de amorire de furnictura sau chiar de durere a degetelor
Sindromul canalului carpian survine mai ales noaptea sau dimineaa la trezire El este provocat de compresia nervului median m canalul carpian pe fata anterioara a ncheieturii minii si se complica uneori prin paralizia
degetelor Sindromul afecteaz cel mai des femeile m timpul sarcinii si la vrsta menopauzei
Daca simptomele rezista la injeciile cu corticosteroizi m canalul carpian poate fi avuta in vedere o intervenie chirurgicala sub anestezie locoregional cu scopul de a elibera nervul
CANALULUI RAHIDIAN (sindrom de ngustare a) Sindrom provocat de o compresie a rdcinilor mduvei spinrii (care inerveaz membrele inferioare) la nivelul canalului rahidian lombar
Sindromul de ngustare a canalului rahidian poate avea o origine congenitala (acrondroplazie) poate fi urmarea alunecam unei vertebre (spondilolistezis) sau deformm unui disc intervertebral (protruzie discal) In sfrit el este
uneon provocat de o hipertrofiere a ligamentelor sau a esutului gras care nconjoar dura materul sau de o tumor mtrarahidiana
Subiectul sufer puin in stare de repaus dar durerea apare la mers dup 100 sau 1000 metri el trebuie s se opreasc tinandu se aplecat m fata sau cu spatele lipit de perete sau chiar aezat dup cteva minute poate s si reia
mersul pentru o distanta echivalenta (claudicatie inter mitenta)
Tratamentul va fi fie medical (reeducare purtare a unui lombostat injectare de corticosteroizi) fie chirurgical fie mixt
CANCER. Boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica necontrolata si nentrerupta
Se menioneaz in Europa si in America de Nord predominanta cancerelor de plmn atnbuibile m proporie de 90% tabagismului a cancerelor colorectale legate probabil in parte de alimentaie si a cancerelor de sn cu cauze
nc puin clare In Africa se evideniaz frecventa cancerelor de ficat m zonele endemice pentru hepatit B si cea a cancerelor de col utenn in tarile m care natalitatea este ridicata si unde mea igiena este defectuoas ceea ce are
drept consecina un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes) care pot sta la originea acestor cancere
CAUZELE Cancerele sunt cauzate de expunerea la viru sun la substane naturale sau chimice la radiaii Aceasta are ca efect inducerea de mutaii sau de exprimri neadec vate ale diferitelor gene numite oncogene implicate m
proliferarea celulelor m diferenierea lor si m reglarea acestor fenomene Oncogenele se afla m mod normal sub controlul genelor inhibitoare antioncogenele care pot fi pierdute sau pot suferi ele insele o mutaie sub aciunea
agenilor mai sus enumerai funcia lor fund m acest caz redusa Dar aceste antioncogene pot lipsi m mod ereditar ceea ce explica in parte existenta predispoziiilor familiale la cancere
ALCOOLUL La brbat alcoolul este un factor de risc pentru cancerele cavitii bucale ale fanngelui ale esofagului si ale ficatului (creterea riscului variaz intre 2 si 15% dup cantitile bute si dup organele atinse) In sfrit
efectul 97

CANCER
conjugat dl dlcoolului si tutunului corespunde unor riscuri mai mari decdt suma riscurilor luate sepdrdt (efect muli plicdtiv) Un nuirur de studii drdta ca existd un risc crescut de cancer de sn la femeile care bedu bdutun
alcoolizate comparativ cu cele care nu bedu dstfel de buturi
ALIMENTAIA Studii au atras atenia asupra rolului alimentaiei m geneza dnumitor cdncere dhmentele fund mcnmmate ca dtare (grsimile) prin deficienta (fibre vitamine) SdU prin contammdre intermediara (aflatoxind
mtnti) Rolul grdsimilor in carcmogeneza este suspectat mai ales m cazul cancerelor colorectale ddr si m cdncerele de sn ale endometrului si ale prostatei Studii au pus in evident o cretere d riscului in paralel cu consumul de
grsimi dar du revelat un efect protector al fructelor si legumelor in ce privete rolul cdfelei in cancerele de pancreas dcesta n d putut fi dovedit Nitntn provenind din sarea utilizatd pentru conservdred dlimentelor sunt acuzai c
ar creste riscurile cancerului de stomac Aflatoxina contaminnd hrana depozitata m locuri calde si umede este incriminata m cancerele primitive de ficat m asociere cu virusul hepatitei B
IRADIEREA In 1944 o publicaie dezvluia faptul ca radiologii mureau de zece ori mai muli de leucemii dect ceilali medici Ld suprdvietuitoru bombdrddmentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki m 1945 primele cazuri
de leucemie du fost observdte m 1948 cu un vrf m 1951-1952 Au fost observate alte tipuri de cancere m numr anormal de mare Ia 15 am dup expunere si unele se mai ntlnesc si azi la supravieuitorii care pnmiserd mai
mult de l gray (unitatea de doza de irddiere) In acest ultim caz exist o cretere semnificativa a numrului de cancere care variaz dup esuturile iradiate m principal sunt afectate mduva osoasa glanda tiroida snul osul Leuce
miile apar m medie la 8 am dup iradierea cauzdla sarcoamele la 20 de am dup ca dlte tumori ld 30-40 dm dup iradiere
Reglementared rddioprotectiei a permis sa dispard riscurile profesiondle m pdrticuldr la radiologi la manipulatorii si lucrdtoru de la instalaiile atomice In plus progresele radiologiei si noile metode de imagene medicala au
diminuat pentru pacieni riscurile legate de radiografii
BOLILE Cteva boli rare sunt nsoite de un risc crescut al cancerelor care afecteaz in mod specific anumite orcane (de exemplu retmoblastomul in tnsomid 21) Ele pot da natere dmtr o data unor tumori maligne cdre fie sunt
singura lor manifestare (retmoblastomul nefroblastomul) fie constituie o manifestare a sindromului ori dau natere unei patologii netumorale dar cu mare probabilitate de transformare maligna (de exemplu pohpoza colica)
MEDICAMENTELE CANCERIGENE Atenia asupra rolului cancerigen al hormonilor a fost atrasa prin apariia cancerului de vagin la fetitele nscute din mame care au pnrrut dletllstllbestrol (estrogen) m pnmele 3 luni de
sarcina Atunci cnd estrogenn sunt utilizai drept contraceptive
adic asociai cu protestaive riscul de a aprea un cancer de sn este sensibil acelai la utilizatoare si la neutilizatoare Utilizarea de contraceptive orale strnete unele rezerve privind durata de utilizare utilizarea naintea unei
prime sarcini si utilizarea de ctre femeile atinse de o afeciune benigna a snului Totui anchetele americane realizate pe o populaie de femei aflate la menopauza si care au primit un tratament estrogemc au artat o cretere de
ordinul 4-8 ori a riscului unui cancer al corpului utenn aceasta cretere fund direct legau de doza si de durata tratamentului cu estrogem Totui utilizarea actuala a estroprogestativelor pare sa fi fcut sa dispar acest risc chiar
sa se dovedeasc faptul ca ele sunt protectoare
In afara hormomk r medicamentele pentru care s a pus m evidenta o cretere a riscului de cancer sunt m principal imunosupresoarele anticanceroasele si derivaii arsemcali PREDISPOZIIILE FAMILIALE La unele cancere se
observa predispoziii familiale Astfel membrii unei familii care cuprinde o persoana afectata de un cancer de colon de ovar sau de sn prezint un risc de 2-4 ori mai mare dect altele de a fi atinse de acelai cancer Aceasta
cretere a riscului este totui mica si probabil poate fi explicata prmtr un mecanism care depinde de mai multe gene antrennd o predispoziie creia i se adaug riscurile legate de factorii de mediu
RADIAIILE SOLARE Modul de a se bronza din aceste ultime decenii este nsoit in toate tarile de o puternica cretere a incidenei tumorilor cutanate carcmoamelor si melanoamelor Rolul radiaiilor U V (ultraviolete) m pri
cular ale U V B cele mai scurte ca lungime de unda si cele mai nocive m apariia tumorilor cutanate a fost pus m evidenta att prin observaii epidemiologice cat si prin modele experimentale Cancerele cutanate sunt mult mai
frecvente la subiecii cu pielea deschisa la culoare
SUBSTANELE CANCERIGENE In 1975 a fost stabilita relaia intre expunerea la funingine a cosanlor si apariia unui cancer al scrotului In 1985 un mare numr de cancere de vezica a fost semnalat la muncitorii din
industria coloranilor Cele mai recente evaluri ale Centrului inter naional de cercetare privind cancerul arata ca din 707 substane si procedee industriale testate 7 procedee si 23 substane s au dovedit a fi cancerigene pentru
om TUTUNUL Explozia spectaculara a cancerelor bronho pulmonare atrgea atenia m urma cu 40 de am asupra rolului tutunului In conformitate cu numeroase anchete epidemiologice tutunul este rspunztor de aproximativ
90% din cancerele pulmonare Riscul este cu att mai important cu cat se fumeaz mai mult de mai multa vreme cu cat se inhaleaz mai mult fumul si cu cat se ncepe fumatul mai de tnr Filtrul micoreaz nscul tutunul negru
l creste In sfrit trebuie menionata o cretere a riscului cancerelor bronhopulmonare la persoanele care triesc mtr un mediu cu fum (fumtorii pasivi) CANCER
A trai cu un cancer
Din ce in ce sunt mai numer si pdcientn cdre trdiesc ani de zile cu un Cdncer cdre nu podte fi eradicdt ddr d crui evoluie este opntd sdu cel puin frdndtd suficient de mult pentru a fi mdepdrtat orice pericol pe termen mediu
Aceast stabilizare d bolilor med incurabile este ddesed pnmul pas spre viitoarele vmdecdn EA creeaz noi raporturi pe care pacienii si medicii mvdta sa le realizeze astfel nct ea le modifica in mare msura comportdmentele
fcandu i pe primii sa aib mdi multd ncredere iar pe ceilali sa dovededscd mdi multd trdnspdrenta Acedstd situdtie noud generedZd noi probleme medicale integrate m viata zilnica a bolnavilor
Astfel m cazul apariiei infeciilor care sunt ddesed mai frecvente la pacienii cu imunitated alterata prin tratamente sau prin boala pacienii trebuie sa fie vaccinai profilactic cu vdccmunle ddecvdte si sd fie trdtati cdnd
infeciile se instaleaz Ahmentatid pacienilor nu trebuie sa fie neglijata ei trebuie sa si ia vitaminele necesare sub
forma de cruditi sa mandncc ndeosebi peste ocednic ale cdrui lipide du un efect preventiv asupra cancerelor si podte chiar dsuprd extindem lor Poftd de mncare ddesed mica poate fi restabilita eventual prin administrarea de
corticosteroizi sau de anabolizante Eforturile fizice nu le sunt m general contraindicate din contra pdcientul trebuie sd ducd o vidta pe cdt de normald posibil
In ceea ce privete starea psihica aceasta menta cea mdi mdre atenie din partea medicilor care pot prescrie medicamente mpotriva anxietii cu condiia de respectare d contrdindicdtulor Durerile ddcd exista pot fi cdlmdte
mtotdedund Medicii uneori le subestimeaz pacientul trebuie sd tind cont de ele si sd le trdteze In sfdrsit subiectul cdre este purtdtor dl unui Cdncer trebuie sd podtd recurge de fiecdre ddtd cdnd dorete si la un al doilea sfat
privind tratamentele propuse sau tn curs Medicii trebuie sa dea curs acestei cereri dovedind un spirit de cooperare legitima
VIRUSURILE Rolul retrovirusunloreste acum bine stabilit la animal la om dup cunotinele dctudle dodr retrovirusunle H I V (SIDA) si HTLV l (leucemie) pdr sa aib o potenialitate oncogemca In schimb se precizeaz rolul
anumitor virusuri A D N (acid dezoxinbonucleic) m apariia unor cancere umane
Prima legtura pusa in evidentd intre virus si Cdncer d fost cea a unui virus din fdmilid Herpe\\ mdae (\ irusul lui Epstem Bdrr) cu limfomul african dl lui Burkitt (1964) Acelai virus a fost doi am mai tdrziu incnmindt m
cancerul ndzofarmgelui n 1978 a fost evocata legtura intre virusul hepatitei B (HBV) si cancerul primitiv al ficdtului dtunci cnd s a obsen at concorddntd de distribuie geogrdficd intre zonele cu risc mdlt de hepdtocdrunom
si cele cu hepatita B Raportul intre papilomavirusun (HPV) si cdncerele colului uterm reprezint al treilea sistem virus cancer De muli am s a artat rolul bolilor virale transmisibile sexudl m dezvoltdred cdncerelor de col
uterm Se dcumuledZd elementele Cdre evideniaz rolul predommdnt dl unor HPV (in pdrticular susele 16 18 33)
SIMPTOMELE SI DIAGNOSTICUL Multiplicitatea can cerelor si specificitatea lor proprie fac dificila enumerarea tuturor simptomelor bolii Totui o pierdere importanta m greutate si mai mult sau mai puin rapida o lipsa de
pofta de mncare o stare de oboseala intensa o pierdere de snge pnn scaune sau pe gurd m sfdrsit duren diverse sunt semne funcionale cdre pot fi dsocwte cu prezenta unui cancer Dezvoltarea adesea silenioasa a cdncerelor
tinde sd mtar zie diagnosticarea si ndica probleme medicilor care nu vad pacientul dect mtr un stadiu deja avansdt dl bolii Uneori boala este descoperita dmtr o mtdmpldre m cursul unei vizite medicale sdu al unui examen al
sngelui Didgnosticul se pune prin examenul clinic prin exdmene de Idborator pnn examene radiologice si endoscopice prin biopsii
EVOLUIA CANCERULUI O data declansdte prin acti varea oncogenelor care au suferit sau nu mutaie si din cauza pierdem sau alteram prin mutaie d uneia sau mai multor dntioncogene cdncerele suferd o cretere d maligni
tatii care le face din ce m ce mai cdpdbile sa ocoleascd obsta colele pe cdre orgdmsmul sau tratamentele le pun in calea lor Ele avanseaz de asemenea m organism ddicd se ntind pe loc m mod cdrdctenstic m esutul de origine
si m esuturile mvecmdte putdnd fi responsdbile de compresia c rganelor In acelai timp ele disemineaz la distantd prin mici focdre distincte metdstazele
Avansdrea dnatomicd a cdncerului trebuie sd fie eva luata prin diferite examene complementare (scanografie imagene prin rezonanta magnetica scintigrafie) Aceasta evaludre permite o cldsificdre d fiecdrui Cdncer care
asociata cu caracteristicile sale histologice permite alegerea tratamentului cel mdi bine dddptdt TRATAMENTUL SI PREVENIREA Tratamentul se fdce prin chirurgie rddioterdpie (rddidtn X sdu de indlta ener gie
cobdltoterdpie) chimioterdpie (ddministrarea de medi camente dVdnd un efect distructor si imunologic) si/sdu hormonoterdpie (ddministrarea de hormoni) Cercetrile actuale se onenteazd spre metode terdpeutice cdpdbile sd
redea celulelor canceroase caracterele normale (tratament de redlferentlere) In acest domeniu au fost obinute succese redle recent m unele tipuri de leucemie Din pricind difi cultdtilor de depistare si de tratare d bolii prevenired
cdnce rului dre o deosebitd importdntd Sensibilizdred populdtiei pare un fdctor decisiv Anumite gesturi cd dutopalparea snilor ar trebui sa fie curente De asemenea trebuie insistat asupra respectam unei anumite igiene a vietn
si abolim m msura posibilitilor d comportamentelor de risc -> ANTIONCOGEN CHIM OTERAP E ANTICANCEROAS Co
BALTOTERAPIE CUR ETERAPIE HORMONOTERAPIE ANTI

99

CANITIE
CANCEROAS IMUNOTERAPIE ANTICANCEROASA ONCOGENA RADIOTERAPIE

CANCEROLOGIE. Specialitate medicala care se ce n sacra studiului si tratam cancerelor SINONIME carunoli ,ie oncologie
CANCERULUI (prevenire a) Ansamblu de masuri care vizeaz lupta mpotriva expunerii la factorii de risc ai carcmogenezei (prevenia primara) si tratarea strilor pre canceroase (prevenia secundara)
Factorii de risc sunt definii plecnd de la anchetele epidemiologice retrospective si prospective Bolile ereditare predispunand la un cancer si tumorile al cror risc este transmis ereditar nu stau la originea
dect a puine forme de cancer n schimb 90% dintre cancere sunt legate de factori exteriori sau de mediu Cancerele consecutive poluam sau unei expuneri profesionale sunt estimate la 10% Modul de viata
comportamentul individual constituie cauza n mai mult de 80% dintre cancere
PREVENIE PRIMARA Aceasta se bazeaz pe modifi carea modurilor de viata si de comportament factorii de risc cei mai frecveni
Tutunul este rspunztor de 30% din totalitatea deceselor prin cancer Mai mult de 90% dintre cancerele bronho pulmonare prima cauza de mortalitate prin cancer din lume si cancerele cailor aerodigestive
(cancere orofanngolann geene si esofagiene) u sunt direct imputabile

m Alcoolismul nu direct carcmogen dar foarte des ase uat tabagismului are un rol de cofactor multiplicativ de risc pentru cancerele cailor aerodigestive superioare 9/10 dintre acestea se observa la indivizii
consumatori de alcool si de tutun
n Alimentaia atunci cnd este bogata m grsimi saturate si m proteine si sraca m fibre multiplica riscul cancerelor digestive (stomac colon si rect) dar si pe cel al cancerelor hormonodependente (sn
endometru prostata) Un consum excesiv de alimente afumate majoreaz riscul cancerului de stomac
Ali factori de nsc ca expunerile prelungite la soare sau infeciile cu papilomavirus (boli virale transmisibile sexual) favorizeaz respectiv apariia cancerelor cutanate m special a melanoamelor maligne si
a cancerelor ano genitale
CANDIDOZ. Orice boala cauzata de proliferarea cm percilor levunforme din genul Candida SINONIM mmilw a
Candidozele cutanate i ale mucoaselor Acestea se pot prezenta sub trei aspecte cractenstice
Candidozele bucale se traduc cel mai des prmtr un muguet dup o faza acuta m care limba si fata interna a obrajilor sunt de un rou aprins uscate si lucioase apar depuneri albicioase cremoase care se
desprind daca sunt raclate cu apstorul de limba si care pot nnegri limba
Candidozele cutanate sunt localizate la nivelul plicilor corpului si sunt favorizate de macerare Ele se traduc prmtr un mtertngo leziune care ncepe din profunzimea plicii care devine roie zemumda si
pruriginoasa se ntinde simetric de o parte si de alta a unui guleras albicios Candidozele cutanate pot sa se dezvolte de asemenea la baza unghiilor unde provoac o turmola (panantiu super iicial) sau
complica un eritem fesier al sugarului
Candido ele genitale se traduc la femeie prmtr o vulvovagimta cu pierderi albicioase iar la brbat prmtr o balamta cu apariia unei secreii albe cremoase m sntul situat intre gland si preput mancanmi
si scurgere uretrala frecventa
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea candi dozelor pielii si mucoaselor se ba/caza pe analizarea pre levatelor cu examinare directa sau dup cultivare Infecia este tratata prin aplicarea de
antifunyce locale prescrise sub forma de creme de pomezi de soluii sau de ovule in funcie de localizare Un tratament sistematic al partenerului se impune m caz de candidoza genitala Tratamentul cu
antifungice generale este necesar m formele severe sau recidivante
Candidozele profunde Acestea sunt consecutive pro pgni unei candidoze a pielii sau a mucoaselor care disemineaz pe cale sangvina sau plecnd de la o perfuzie si se manifesta la subiecii
imunodepnmati la pacienii d( tai cu corpuri strine definitive (proteza valvulara cardiaca cateter intravenos) si la heroinomam Ele pot sa ating creierul (meningita abces al creierului) ochiul (reunita
septica endoftalmie) mima (endocardita) pla manii ficatul splina rinichii si caile urinare superioare Candidoza orofarmgeana are drept complicaie frecventa o atingere a esofagului cu disfagie (jena la
deglutitie)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea se face prin punerea m evidenta a levunlor prin examen direct si prin cultivarea pe mediul specific a prelevatelor ceea ce permite identificarea speciilor
Examenul serologic (cutarea anticorpilor anti Candida) se dovedete adesea puin operant ca mijloc de diaenosticare Tratamentul face apel la antifungice pe cale locala sau generala
CANITIE. Albire fiziologica sau patologica a parului
Camtia este m general legata de vrsta ncepnd intre 30 si 50 am la etniile europene In caz de apariie mult mai precoce ea este de origine ereditara
O camtie prematura poate de asemenea sa fie urmarea unei mbtrniri precoce consecina unei anomalii genetice sau unor boli autoimune Acesta din urma este cazul cu \itiligo (tulburri de pigmentaie) cu
pelada (alopecie localizata si brutala) m faza de recrestere a parului a unei tiroidite (mflamatie a glandei tiroide) etc Nu exista un tratament medical CANNABIS

100
CANNABIS. l Denumirea tiinifica a cnepii (Cannabu indica) 2 Substana extrasa din cnepa indiana utilizata ca stupefiant sub diferite forme ca haiul si marijuana fn afara dependentei psihice
cannabisul provoac nume roase efecte secundare gretur vome accelerare cardiaca anomalii de coordonare a micrilor intabihtate tulburri de memorie si de raionament pierderea noiunii timpului si
spaiului si luat m doze mari crize schizofrenice si paranoice
CANUL. Mic tub de metal material plastic sau cauciuc care permite trecerea aerului sau a unui lichid prmtr un orificiu natural sau practicat chirurgical
CAPACITATE PULMONAR. Cantitate de aerpre zenta in plmni msurata m scopuri diagnostice m timpul unei explorri funcionale respiratorii
CAPILAR. Vas de diametru foarte mic care c induce sngele de la artenole la venule SINONIM capilar an^vin
CAPILARIT. Inflamatie acuta sau cronica a capilarelor sangvine uneori a artenolelor si venulelor alturate antre nand manifestri cutanate predominant la nivelul gambelor
CAUZE Capilantele au cauze si mecanisme m general prost cunoscute Uneori poate fi invocat un mecanism imunologic o diminuare a circulaiei venoase (vance si flebite ale membrelor inferioare) sau un
factor aleryc
SIMPTOME SI SEMNE Capilantele sunt rspunztoare de mai multe simptome cutanate mai mult sau mai puin difuze asociate m mod divers purpura semnul cel mai caracteristic o coloraie bruna sau
glbuie a pielii datorata depunerilor de fier provenind din globulele risn distruse pe loc o forma frecventa este dermita ocre A gambelor consecina unei insuficiente cronice a circulaiei venoase
CARACTERIAL, -. Se refera la un subiect cel mai des un copil al crui caracter este perturbat fr ca el s prezinte totui o adevrata boala psihiatrica
La copil tulburrile caractenale (sau de caracter) se manifesta prmtr un comportament de opoziie agresivitate turbulenta intoleranta la disciplina lenevie dispersare cintmua a ateniei Acestea pot fi cauzate
de probleme afective sau relaionale dar si de o afeciune organic astm infecie necunoscuta parazitoza sechele ale unui trauma tism cranidn etc Trdtamentul acestor tulburri trebuie deci precizat de la caz
la caz Termenul caracterul concomitent restrns si deosebit de extensibil nu caracterizeaz nici o boala precisa si tinde astzi sa cada m desuetudine
CARATE. Boala mfectioasa contagioasa nevenenana provocata de o bacterie Treponema carateum SINONIM pnia
Carate este o treponematoza endemica m anumite Uri d n America Latina Transmiterea se face prin contacte cutanate directe si prin ustensile de buctrie Ea afecteaz copilul si adultul
Aceasta boala se manifesta prin papule scuamoase apoi
prin pete roz rou sau violacee care cnd mbtrnesc iau
cui )are bruna negricioasa sau se albesc Boala nu are
complicaii
Cardte este tr,
eficace prin administrarea de
CARBAMAT. Medicament manifestrilor de a ixietate
CARCINOGENEZA. Apariie a unui cancer pornind de la o celula transformata prin mai multe mutaii SINONIME
TRATAMENT Nu exista un tratament curativ realmente eficace in afara celui al unei eventuale cauze Cortico steroizn si pomezile atenueaz mancanmile si leziunile eczematiforme pe care le prilejuiete
aceasta mflamatie
CAPILAROSCOPIE. Tehnica de examinare a vaselor capilare cutanate permind diagnosticarea unor tulburri circulatorii vasculantele si conectivitele
Simpla rapida si inofensiva exdmmarea consta m observarea capilarelor prin piele Pacientul i pune mana pe o placa luminoasa Medicul observa cu ajutorul unui microscop pielea de la marginea unghiei cu
scopul de a nota numrul si aspectul capilarelor
Fotografiile vor permite comparaiile ulterioare
CARACTER, n genetica desemneaz orice caracteristica individuala transmisibila m mod ereditar generaiilor urmtoare
CARCINOID. Tumora benigna sau maligna puin voluminoasa care se dezvolta mai ales in mucoasele digestive uneori m mucoasa bronsica pe seama celulelor endocrine zise argentafme (colorabile cu
unele sruri de argint) SlNON M tumr ra argentafina
Carcmoidele benigne nu se manifesta prin nici un simptom si sunt descoperite cu ocazia unei intervenii sau al unui examen efectuat pentru alta bodla (apendicectomie sau endoscopie) Carcmoidele maligne
potobstrua intestinul i pot da metastaze in ficat si in ganglionii abdominali
Tratamentul carcinoidelor benigne consta m dblatia chirurgicala completa a tumorii sau a tumorilor (carcmoidele apendicelui de exemplu) In caz de carcmoid malign evoluia foarte lenta a tumorii justifica
terapiile multiple radioterapia abldtia chirurgicala extinsa a metastazelor m mod excepional transplantul hepatic
CARCINOM. Tumora maligna dezvoltata pe seama esuturilor epitehale SINONIM epitelioma
Carcmoamele reprezint in jur de 80% din cancere Ele pot sa se dezvolte pe piele mucoasele digestive respiratorii 101
CARIE
genitale si urinare pe toate glandele anexate acestor esuturi (sn ficat pancreas rinichi prostata) si pe glandele endocrine (tiroida suprarenala) Gravitatea lor depinde de sediul tumorii (earcmomul pielii are in general o evoluie
favorabila) si de aspectul sau microscopic adic de capacitatea acesteia de a reproduce mai mult sau mai puin fidel esutul m care ea se dezvolta
CARDIOLOGIE. Studiu al funcionam cordului si m particular dl bolilor care ating cordul si vasele sangvine
CARDIOMEGALIE. Creterea m volum a inimii CAUZE Ele sunt de trei tipuri
Dilatarea uneia \au mai muhor caviti cardiace poate rezulu dmtr o proasta funcionare valvulara dmtr un defect de irigare a muchiului cardiac (cardiopatie ischemica) sau dmtr o boala chiar a muchiului cardiac
Hipertrofia miocardica (mgrosarea muchiului cardiac la nivelul unuia sau ambelor ventricule) poate fi consecutiva prezentei unui obstacol al ejectiei sangvine a mim (hiper tensiune arteriala ngustarea severa a valvulei
aortice) sau existenu unei boli a muchiului cardiac nsui atunci se vorbete de o cardiopatie hipertrofica
Efuziunile pencardice sunt responsabile de o lrgire a profilului cardiac vizibila la radiografie si ecografie urmare a acumulrii de lichid in interiorul pencardului (nveliul inimii) Acest lichid este de tip serofibnnos
serohematic sau doar din snge m funcie de cauza sa
Tratamentul unei cardiomegalii este cel al cau/ei sale atunci cnd ea este curabila
CARDIOMIOPATIE. MIOCARDIOPATIE
CARDIOPATIE. Orice boala de mima indiferent de originea ei
CARDIOSTIMULARE. Metoda de tratament a unor tulburri de ritm cardiac prin soc electric extern SINONIM deflhrilare
CARDIOTONIC. Medicament care creste fora de c n tractie a inimii SINONIM tonicardiuc
Medicamentele cardiotomce sunt indicate in caz de insuficienta cardiaca si pentru a trata unele tulburri ale ritmului (accelerare ncetinire) Ele sunt prescrise fie pe cale injectabila m caz de urgenta intre care socul cardio geme
si stopul cardiocirculator fie pe cale orala pe termen lung (modul obinuit de administrare a medicamentelor digitahce)
Fiecare produs are propriile lui efecte nedonte dar toate au un risc comun apariia tulburrilor de ritm cardiac uneori grave (accelerarea sau ncetinirea prea intense)
CAREN AFECTIV. Absenta sau insuficienta a schimburilor afective eseniale dezvoltam si echilibrului afectiv al unui subiect
Privarea prelungita de contactul cu mama sau un sub stitut matern antreneaz la sugar o inhibiie anxioasa un dezinteres pentru lumea exterioara (depresiune anaclitica) care sunt nsoite de anorexie insomnie agitaie ntrziere
psihomotone si tulburri psih isomatiee Este ceea ce se numete sindromul de spitahsm Daca aceasta carena se prelungete dincolo de 3-4 luni copilul risca sa sufere afectri psihice si fizice ireversibile
La adult situaiile ca doliul infirmitatea emigrarea etc pot amplifica unele tendine la paranoia la introvertire sau la tulburri de caracter care nchid individul m singurtate si risca m semn de reacie sa declaneze tulburri psihi
atrice acute La subiectul m vrsta lipsa de schimburi afective precipita adesea procesul de senilizare si chiar poate declana reacii de prbuire mergnd pana la sinucidere
CAREN ALIMENTAR. Absenta sau insuficienta a unor alimente indispensabile echilibrului si dezvoltam fizice a subiectului
O carena alimentara poate fi globala sau selectiva si p( atc sa se refere la nutrimente acionnd in foarte mici doze ca srurile minerale oligoelementele acizii aminati sau vitaminele Ea poate fi legata de un defect de aport de un
regim dezechilibrat sau de o incapacitate a organismului de a utiliza nutrimentele sus menionate Afeciunile orga nice care nsoesc anorexia (cancerul hepatita tuberculoza) au de asemenea drept consecina carenele de diferite
grade de yavuate
Efectele unei carene alimentare sunt cu att mai dezastruoase cu cat survin mai precoce La embrion ft sau sugar carena alimentara mpiedica diviziunea celulara Un copil care a suferit o carena alimentara nainte de naterea
sa si m cursul primului sau an de viata risca sa prezinte debilitai ale sistemului nervos central si atunci rul este ireversibil In schimb o carena alimentara care afecteaz un copil mai mare de un an nu are dect efecte temporare
deoarece acesta poate fi restabilit in urma unei alimentaii
CARIE. Boala ce distruge structurile dintelui evolund de la periferie (smal) spre centrul dintelui (pulpa dentara)
l RFCVENTA In prezent m regiunea pariziana de exemplu un adolescent de 12 ani prezint m medie 4 carii Aceasta incidena este probabil consecina abundentei eres cande a alimentaiei cu glucide
CAUZE O cane este cauzata de aciunea combinata a trei factori placa dentara (substana care se formeaz pe dini compusa din resturile alimentare din mucusul salivar si din bacterii) terenul (constituia dintelui ereditatea) si
aii mentatia Bacteriile plcu dentare asimileaz zaharunle rapide prolifereaz si secreta un acid care ataca dmtn si antreneaz formarea unei caviti
SIMPTOME SI SEMNE Cana se instaleaz de preferin in zonele neregulate dificil de curat Ea nepe pnn a ataca smalul crend ( cavitate La nceput nedureroasa ea CARIOTIP

102
progreseaz in esutul calcificat care acoper pulpa (den tina) mrind cavitatea si permind bacteriilor sa invadeze pulpa dezgolit din centrul dintelui Dintele devine atunci sensibil la contactul cu frigul si cu cldura apoi la cel
cu zaharunle Netratata cana antreneaz distrugerea dintelui si infectarea osului subiacent prin ptrunderea microbilor
PREVENIRE Prevenirea trebuie sa acioneze asupra celor trei cauze ale canei placa bactenana trebuie sa fie eliminata zilnic pnntr un penaj minuios completat cu trecerea printre dini a atei dentare O alimentaie echilibrata
sraca m zaharun rapide (pe care le putem nlocui prin zaharun de substituie) este de asemenea eficace In particular nu trebuie ncurajai copiii sa mnnce dulciuri nici sa li se ofere acestea nainte de culcare In sfrit este
posibil sa se intervin de o maniera precoce asupra constituiei dintelui mtanndu i smalul prin administrarea de fluor (in apa m sare sau in comprimate) in cursul primilor doisprezece ani de viata In plus se impune o
supraveghere regulata (aproxi mativ anual) prin consultarea unui dentist
CARIOTIP. Totalitatea cromozomilor unei celule sau ai unui individ specifica unei anumite specii S NON M c m plement cromozomic
Prin extensie termenul cari }tip desemneaz reprezen tarea fotografica a cromozomilor unei celule

In medicina examenul canotipului permite punerea m evident a aberaiilor cromozomiale (anomalii privind numrul sau structura cromozc milor) Astfel in tnsomia 21 (mongohsm) canotipul evideniaz 3 cromozomi 21 (de
unde si numele bolii) m loc de 2 cromozomi
CARL SMITH (boala a lui) Boala acuta a copilului probabil de origine virala care se traduce prmtr o hiper hmfocitoz (creterea marcata a numrului de limfocite un tip de globule albe din snge)
Boala se caracterizeaz prmtr o rinofarmgita febrila cu diaree asociata uneori cu o erupie cutanata sau cu o meningita hmfocitara foarte rar cu adenopatn (creterea in volum a ganglionilor) si cu o splenomegalie (creterea m
mnme a splinei) Evoluia este scurta benigna si nu necesita nici un tratament
CARNE. Aliment furnizat de carnea si viscerele de mamifere si pasri
Carnea este un aliment de mare interes dietetic in special datorit coninutului sau bogat m proteine de buna valoare nutriional (de la 18 la 20 grame m medie pe 100 grame carne) m fier (prezent sub forme deosebit de bine
asimi labile de ctre organism) m zinc si alte minerale ca vita minele m principal cele ale grupului B Valoarea sa energetica variind dup specule animale si dup bucata depinde m mare parte de coninutul sau m lipide de la l
K) (cal vac slaba pui bibilica) pana la 500 kilocalorn (mezelun) pentru 100 grame produs cu un coninut m lipide care poate vana de la 2 la 47%
Contrar unei opinii rspndite carnea alba (pui bibi hca vitei iepure de casa etc ) este tot att de bogata m proteine ca si carnea roie (cal vaca etc ) Astfel valoarea nutriionala a carnn de pasare este apropiata de cea a altor
crnuri ea aduce mtre 110 (pui bibilica porumbel) si 230 (rata gaca) kilocalorn pentru 100 grame carne si furni zeaza intre 17 5 si 23 grame de proteine si intre 2 5 si 18 grame de lipide aceste lipide sunt in principal localizate
m pielea animalului si sunt compuse m cea mai mare parte din acizi yasi mononesaturati care au un efect favorabil asupra HDL colesterolului supranumit si colesterol bun
CARNITIN. Acid aminat al crui deficit poate provoca o miopatie (boala grava a muchilor)
CAROTEN. Pigment portocaliu liposolubil precursor al vitaminei A prezent in morcovi rou unele legume verzi m fructe m laptele integral si m unt
Un consum excesiv de alimente bogate m beta caroten provoac o mgalbenire a pielii Aceasta coloraie dispare rapid de ndat ce se suprima excesul de aport alimentar m beta caroten Beta carotenul protejeaz pielea fata de
soare prin stimularea sintezei melamnei
CAROTIDA (artera) Artera a gatului si a capului
Exista doua carotide primitive una dreapta alta stnga Cele doua vase merg de o parte si de alta a traheei de la baza gatului pana la nlimea largmelui unde se divid fiecare m doua ramuri principale carotida interna M carotida
externa
FIZIOLOGIE Carotidele au de ua zone sensibile de fiecare parte a gatului sinusul carotidian care intervine m reglarea tensiunii arteriale si corpusculul carotidian sau glomusul carotidian care joaca un rol important m reglarea
saturm in oxigen a sngelui si in funcionarea respiraiei
PATOLOGIE ntreruperea tranzitorie a circulaiei mtr o artera carotida poate provoca un accident ischemic tranzitoriu (A I T ) Ocluzia uneia dintre aceste artere poate antrena un accident vascular cerebral (A V C )
CARP. Totalitate a oaselor si articulaiilor situate intre mana si antebra formnd osatura ncheieturii mainn
CARTILAGIU. esut conjunctiv care consUtme scheletul la embnon la adult se ntlnete in cantitate mica ndeosebi la nivelul suprafeelor osoase ale unor articulaii
Cartilagiul (cartilajul) o lamela alba neteda si lucioasa supla rezistenta si elastica este format din celule condno citele care asigura rennoirea lui fibre de colagen si substana de baza constituita mai ales din proteoghcam
(molecule mari spongioase)
PATOLOGIE Unele boli mfectioase tumorale inflamatorii (artrita) sau degenerative (artroza) sau bolile osoase ca osteocondnta sau condrocalcmoza provoac o alterare a cartilagiului 103

CATETERISMUL CADRIAC
CASTRARE. Ablatie chirurgicala a testiculelor (orhi dectorrue bilaterala) sau a ovarelor (ovanectomie bilaterala) Castrarea face parte din tratamentul unor cancere gem tale (de ovare) Ea mai este practicata si pentru reducerea
nivelurilor sangvine de hormoni estrogem sau testosteronul care stimuleaz dezvoltarea cancerelor hormonodependente de sn si de prostata Aceasta intervenie trebuie sa fie deosebita de ablatia unilaterala a testiculului sau a
ovarului practicata pentru tratarea tumorilor acestor organe si nu antreneaz nici una dintre consecinele castram
CASEXIE. Stare de slbiciune profunda a organismului legat de o denutritie foarte importanta
Casexia m sine nu este o afeciune ci un simptom ale crui cauze sunt diverse Ea poate constitui consecina unei anorexn (diminuarea sau pierderea totala a poftei de mncare)
CATALEPSIE. Stare fizica tranzitorie caracterizata pnntr o rigiditate a muchilor fetei trunchiului si mem brelor care rmn ncremenii in atitudinea de origine
CATAPLEXIE. Dispariie brusca a tonusului muscular antrennd cel mai des cderea subiectului
Cataplexia survine cu ocazia unor emotn puternice agreabile sau neplcute si dureaz m general de la cteva secunde pan la cteva minute Ea rezulta din declanarea intempestiv a mecanismelor somnului
Un tratament psihostimulant permite prevenirea acestui risc la cei care prezint aceasta manifestare
CATAR. Inflamatie acuta sau cronica a unei mucoase mai ales din caile aeriene superioare (nas farmge) cu hiper secreia nepurulenta a acestor glande
CATARACT. Opaufiere pariala sau totala a cnsta linului consecutiva alteram metabolismului fibrelor cns talmiene si responsabila de o scdere progresiva a vedem DIFERITE TIPURI DE CATARACTA
Cataracta subiectului in vrst este cea mai frecventa ncepnd de la 65 de am orice individ poate prezenta un nceput de cataracta care se accentueaz cu vrsta Cauzele nu sunt nc exact cunoscute
Cataracta adultului poate fi de origine traumatica Ea mai poate rezulta si dmtr o boala generala (diabet cel mai des) din tulburri de metabolism fosfocalcic (hipoparatiroidie tetame) din unele afeciuni neurologice sau
dermatologice precum si din unele tratamente prelungite cu corticosteroizi
Cataracta copilului are o origine uneori dificil de stabilit Ea poate fi congenital cauzata de o boala mfectioasa contractat de mama m timpul sarcinii si transmisa embn onului (rubeola) sau mai rar poate fi consecina unei
boli metabolice precum galactozemia congenitala sau poate nsoi o tnsomie 21 (mongohsm)
S1MPTOME SI SEMNE O cataracta se traduce prmtr o scdere progresiva a acuitii vizuale mtmzandu se uneori pe mai muli am O senzaie de ceata este frecventa precum si de orbiri de scurta durata rezultat al difraciei
razelor luminoase mtr un mediu care se opacifiaza
TRATAMENT Pot fi mstilate cohrele destinate ncetinim evoluiei unei cataracte Totui tratamentul propriu zis al cataractei este cel chirurgical extragerea cristalinului cu implantarea sau nu a unui cristalin artificial
La adult nlocuirea cristalinului bolnav prmtr un cnsta lin artificial (implant) a devenit practic sistematica (cu excepia subiecilor foarte miopi) toleranta pe lung termen fund foarte buna
La copil utilizarea de cristaline artificiale rmne o problema controversata deoarece se cunoate prea puin despre toleranta pe termen lung De aceea punerea unui implant este adesea evitata corecia este fcuta atunci prin
lentile de contact sau prin ochelari corectori daca afecti unea este bilaterala
CATETER. Tub din material plastic de calibru milimetric si de lungime variabila
CATETERISM. Introducere a unui catater (tub din material plastic de calibru milimetric) mtr un vas sangvin sau mtr un canal natural m scopuri diagnostice sau terapeutice
Catetensmul este utilizat m special cu intenia de a realiza o radiografie dup injectarea unui produs de con trast pentru a vizualiza cavitile organismului pentru a explora si a dilata cu ajutorul unui cateter cu balonas
ngustrile vasculare si cardiace pentru a msura debitele si presiunile sngelui m diferitele vase pentru a introduce local substane medicamentoase sau pentru a evacua un lichid
CATETERISMUL CARDIAC. Consta m introducerea m cavitatea unui vas sangvin a unui cateter care este fcut sa alunece pana m cavitile inimii pentru a i explora funcionarea
Catetensmul cardiac permite diagnosticarea unei boli cardiace evaluarea gravitaii sale si aprecierea rsunetului ei daca este vorba de o boala congenitala sau dobndita TEHNICA Catetensmul cardiac este realizat sub control
radioscopic si necesita o spitalizare de 48 pana la 72 de ore Se practica o anestezie locala si o mica incizie la punctul de introducere a cateterului m general la plic inghinal Cateterul este introdus mtr o vena pentru explorarea
cavitilor drepte ale inimii si mtr o artera pentru cea a cavitilor stngi apoi cateterul este mpins pana in mima prin vas
Examenul dureaz intre 30 de minute si o ora si 30 de minute CATGUT

104
COMPLICAII Rare complicaiile pot fi mecanice hemo ragia la punctul de punctionare sau excepional tromrx za vascular ele pot fi si mfectioase sau chiar sa antreneze tulburri ale ritmului declanarea de extrasistole
izolate sau m salve adesea tranzitorii si fr consecine grave in timpul trecem sondei m cavitile cardiace Riscul de accident fatal extrem de mic nu este legat m general de examenul m sine ci de gravitatea bolii care a motivat
practicarea catete nsmului cardiac
CATGUT. Fir rezorbabil obinut prin folosirea ca materie prima a esutului conjunctiv al intestinului subire de oaie
CAUTERIZARE. Distrugere a unui esut cu scopul de a suprima o leziune de a opri o sangerare sau de a face sa regreseze nmugurirea exuberanta a unei cicatnci
Cautenzarea este cel mai des localizata si superficiala practicata pe piele sau pe o mucoasa Principalele metode de cautenzare sunt electrocoagularea prin trecerea unui curent electric pnn bisturiul electric distrugerea cu laser
cnoterapia (tratamentul prin frig) Uneori se recurge la aplicarea unei substane caustice
CAUZALGIE. Durere intensa si prelungita cauzata de lezarea unui nerv
CAV (vena) Vas care aduce sngele albastru (srac m oxigen si ncrcat cu gaz carbonic) spre partea dreapta a inimii
Venele cave sunt m numr de doua
Vena cava superioara dreneaz sngele din jumtatea superioara a corpului (cap gat membre superioare si torace)
Vena cava inferioara cea mai voluminoasa dreneaz sngele prii inferioare a corpului (abdomen bazin si membre inferioare)
CAVERN. Cavitate care apare m plmn m, rar m rinichi sau m ficat dup eliminarea cazeumului (focar de necroz tuberculoasa pstos si alb)
CI BILIARE. Ansamblu al canalelor care asigura colectarea si transportul bilei care provine din ficat si este excretata in intestinul subire
CI DIGESTIVE. Ansamblu al organelor cavitare ale aparatului digestiv
ncepnd de sus m jos se disting cavitatea bucala farm gele esofagul stomacul intestinul subire (duodenul jeju nul ileonul) colonul care se termina prin sigmoid rectul si anusul - DIGESTIV (aparat)
CI LACRIMALE. Ansamblu al conductunlor care vehiculeaz lacrimile provenind de la glandele lacrimale spre canalul lacnmonazal care se deschide m fosele nazale -< LACRIMAL (aparat)
CAI LIMFATICE. Ansamblu al vaselor limfatice care dreneaz limfa pana in circulaia sangvina prin canalul te racic -> SISTEM L MFAT c
CI OPTICE. Structuri nervoase care transmit senzaia vizuala a retinei la cortexul occipital al creierului
PATOLOGIE Leziunile cailor optice pot fi urmarea unor boli vasculare inflamatorii degenerative si ndeosebi tumorale Tratamentul lor depinde de cauza lor Atingerea unui nen ptic pe traiectul sau intre globul ocular si
chiasma se manifesta pnntr o scdere a vederii la ochiul al crui nerv este lezat
t Atingerea chiawei oculare se traduce pnntr un defi cit al cmpului vizual variabil dup localizarea leziunii Atingerea chiasmei m poriunea ei laterala provoac un deficit m cmpul vizual nazal de pe aceeai parte atingerea
chiasmei m partea sa mediana antreneaz un deficit m cmpul vizual al ambilor ochi (hemianopsie bitemporal)
CAILE RESPIRATORII. Ansamblu al organelor cavitare ale aparatului respirator care conduc aerul pana la alveolele pulmonare unde se efectueaz schimburile gazoase intre snge si aer (oxigenarea sngelui m principal)
-> RESPIRATOR (aparat)
CILOR BILIARE (cancer al) Tumora maligna care atinge vezicula biliara sau calea biliara principala sub forma unui adenocarcmom (cancer al esutului glandular)
Cancerul veziculei biliare Acesta afecteaz subiecii m vrsta si se dezvolta la unu pacieni plecnd de la un adenom (tumora benigna) care se transforma m adeno carcmom
SIMPTOME SI SEMNE Acestea apar tardiv la cteva luni dup instalarea cancerului ele constau m greuri si vome un icter o pierdere m greutate prezenta unei mase palpabile m regiunea superioara dreapta a abdomenului si
dureri m aceasta regiune iradiind uneori spre umrul drept
Odat aprut cancerul veziculei biliare se ntinde rapid la ficat Ia duoden la ganglionii din vecintate si uneori la colon
TRATAMENT Tratamentul consta m ablatia veziculei biliare
PREVENIRE Pacienii care au o litiaza biliara trebuie supravegheai dar riscul de cancenzare este prea mic pentru a justifica o colecistectomie (ablatia veziculei biliare) pre ventiva in mod sistematic
Cancerul caii biliare principale Acesta este o tumora maligna care blocheaz scurgerea bilei la nlimea canalului coledoc
SIMPTOME SI SEMNE Aceasta tumora antreneaz un icter o febra mncri mi si dureri 105

CLTORII
TRATAMENT Tratamentul este m principal chirurgical si poate fi curativ (abiatia zonei tumorale cu restabilirea continuitii biliare) sau paliativ el vizeaz atunci meninerea scurgem bilei cu scopul de a regresa icterul si
mancnmile intervenia constnd in amplasarea unei proteze din material plastic care ocolete tumora
CILOR LIMFATICE (cancer al) - LIMFOM
CLTORII (Sfaturi pentru) Ansamblu de masuri de luat nainte m timpul si dup deplasarea mtr o tara tropicala sau mtr o tara m care igiena este defectuoasa si care permit evitarea majoritii bolilor parazitare bacteriene sau
virale
VACCINRI naintea oricrei calatorii de acest fel este indispensabil sa se ia cunotina de bolile endemice din tara sau din tarile respective cu scopul de a proceda la vaccinrile necesare organizate pe lng un consulat o
companie aerian un centru de vaccinare etc
Actualmente doar vaccinul mpotriva febrei galbene este cerut pentru intrarea in anumite tari pe baza regie mentarn Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) de fapt el este indispensabil naintea oricrei calatorii m Africa si m
America mtertropicala chiar si m tarile in care nu este cerut un certificat de vaccinare
Vaccinul mpotriva holerei nu este indicat de ctre O M S n prezent un nou vaccin este m curs de evaluare Alte vaccinri sunt facultative dar recomandate din plin ca rapelul sau vaccinarea antitifoidica antitetamca
antipohomielitica si vaccinul contra hepatitelor A (mai ales subiecii sub 40 de am) si B
CHIMIOPROFILAXIE Aceasta privete m principal prevenirea paludismului cu Plasmodium fukiparum (sin gurul paludism care poate fi mortal) indispensabila m toate regiunile mtertropicale din Africa si America de Sud si m
zonele de hiuri ale acelorai regiuni din Asia Ea consta m luarea de antipaludice (priza zilnica sau sptmnala dup produsul utilizat) ncepnd din ziua sosim pana la 6 sap tamam sau doua luni dup ntoarcere Totui m
funcie de locul si durata cltoriei sau de eventualele contraindicaii aceste formule de prevenire pot vana si oricum trebuie sa ne asiguram naintea plecam consultnd un specialist m profilaxie pe care din formule s o adoptam
Mai rar pot fi indicate si alte chimioprofilaxn m particular mpotriva filanozelor tnpanosomiazei africane si holerei
MASURI DE IGIENA In avion mai ales m timpul zborurilor de lunga durata este indicat sa te miti cat mai mult posibil si mai ales sa te ridici des m picioare sa evii nclmintea curelele si cravatele prea strnse care
mpiedic circulaia sngelui si m cazul unei boli venoase s urmezi un tratament anticoagulant preventiv Durerile de cap frecvente rezulta din presurizarea si deshidratarea datorat uscciunii aerului condiionat ele pot fi
prevenite bnd din abundenta (aproximativ l litru de apa la cate 4 ore)
Pentru limitarea efectelor decalajului orar sunt posibile doua atitudini fie pentru o cltorie vest est ncercarea de a dormi in avion cu scopul de a sosi m cea mai buna forma posibila (este recomandabil sa se ia hipnotice cu
durata scurta de aciune astfel ca efectele lor sa fi disprut la sosire) fie pentru o cltorie est vest sa se reziste somnului cat mai mult posibil cu scopul de a te adapta orarului tarii de primire
La sosire pentru a evita accidentele cauzate de cldura calatorilor din tarile temperate le este recomandat sa evite eforturile fizice intense la mijlocul zilei si sa si sreze bine alimentele (pentru a preveni deshidratarea) la
nceputul ederii lor m tara respectiva In caz de deplasare brusca la altitudine calatorul este sftuit sa respecte un repaus de 48 de ore pentru a facilita adaptarea organismului sau la un aer mai srac in oxigen Calatorii sunt
sftuii sa se doteze in cantiti suficiente cu produsele farmaceutice pe care le folosesc de obicei (antidiabetice pilule contraceptive etc )
Igiena alimentara consta in consumul exclusiv de apa minerala sau buturi capsulate (daca aceasta nu e posibil apa trebuie sa fie filtrata fiarta sau dezinfectat m prealabil) in abinerea de a consuma ngheate sau buci de
gheata unt crud sau nepasteunzat legume crude fructe care nu se pot decoji fructe de mare precum si carne sau peste insuficient prelucrate termic In plus pentru splarea dinilor trebuie folosita apa minerala

 Igiena pielii este capitala mtr un climat tropical de fapt aceasta este cel mai frecvent supusa infeciilor bacteriene sau micotice a cror apariie este favorizata de cldura conjugata cu umiditatea
protecia mpotriva soarelui utilizarea de creme filtrante expunerea progresiva la radiaiile solare admi nistrarea de vitamina PP de clorochin sau de beta caroten mcazdefotoalergie este recomandabil m regiunile calde si
uscate sa se poarte o palane uoara de culoare deschisa care sa protejeze de msolatu m schimb daca e vorba de un climat cald si umed plria nu este necesara si jeneaz evaporarea transpiraiei de pe gat si de pe pielea capului
protecia contra umiditii si cldurii o buna igiena corporala (dusuri utilizarea unei pudre care menine pielea uscata) folosirea mbrcmintei comode de culoare des chisa (care reflecta razele soarelui) de preferina din
bumbac (esturile sintetice nu absorb transpiraia)
protecia mpotriva bolilor parazitare in care conta minarea se face prin calea cutanata (bilharzio?a anguihloza etc ) evitnd mersul cu picioarele goale m noroi sau pe teren umed sau scldatul in apa dulce stttoare sau cu
curgere slaba (bra de apa fluvii lacuri)
protecia fata de dermitele datorate contactului cu unele vegetale (pduri exotice sucuri de arbori de plante sau de fructe) evitnd manipularea acestora fr precauii
protecia mpotriva acanenilor (cpue sarcoptul sca biei) sau a insectelor (pureci plonie tuni nari) cu aju torul plaselor mpotriva narilor (musticani) emitoarelor de ultrasunete sau mprastietoarelor de insecticide etc

CALATORII

106
VACCINURI RECOMANDATE CALATORILOR
Indicaii
Eficacitate
Rapel
Diftene
Obligatoriu n numeroase ri
3un
Rapel spre 18 luni, apoi spre 6 an
Febr galben
Obligatoriu m caz de cltorie
n rile endemice (America de Sud Afnta mtertropical) Recomandat n unele tn apropiate de aceste zone
Rapel la fiecare 10 am
Febr tifoid
Recomandabil n caz de cltorie n
Bun
Rapel la fiecare am
rile n care igiena alimentar este
3
defectuoas
Gnp

Recomandabil n rile endemice si

pentru persoanele care prezint risc

Bun

Rapel dup 1 an

HaemopMlus

ntotdeauna recomandabil copilului

Bun

Rapel dup 1 an

Hepatita A

Recomandabil n caz de cltone n

rile n care igiena alimentar este
defectuoasa (cu att mai mult
recomandat cu cat subiectul este mai
tnr)

Bun

Rapel la 6- 12
luni

Hepatita B

Recomandabil m rile endemice

(Africa, Asia America de Sud)

Bun

Rapel dup 1 an apoi la fiecare 5 am

Holer

Nerecomandat de O M S
(actualmente este n curs de evaluare
un nou vaccin)

Meningit
cerebrospmal
(cu
memngococ)

Recomandabil n rile endemice si

n caz de epidemie

Protecie
limitat, de
scurt durata

Nu se face rapel

Poliomielit

Recomandat n rile cu epidemii

Obligatoriu n numeroase ri

Bun

Ctre vrsta de 18 luni 6 am 16-21 am

apoi la fiecare 5-10 ara

Rabie

Recomandabil n rile endemice

(tn tropicale) si dac exist un risc
deosebit

Eficace cnd
este preventiv
Cu att mai
eficace cu ct e
fcut mai
devreme n caz
curativ (dup o
muctur)

Rapel dup 1 an
a

Rujeol, oreion
si rubeol

Recomandabil ntotdeauna copilului

Bun

Ctre 12 am

Tetanos

Obhgatonu n numeroase tn
recomandabil ntotdeauna

Bun

dup pnma
vaccinare

poidm 10 n 10 am

Ctre 1 8 luni 6
ctre 16-21 am apoi
am la fiecare 10
ani
Recomandat n anumite ri la sugar
Atenueaz Recomandabil n rile endemice
gravitatea
dac este vorba de o edere mai lung primo infeciei
Tuse convulsiv Obligatoriu n numeroase tn
La intrarea n colectivitate apoi ctre 11-13 am dac testarea este negativ
La 18 luni 6 am apoi la fiecare 5-10 <
Vanol
Nici una, aceast boal a fost eradicat n 1979 107

CEFALEE
Igiena sexuala consta m utilizarea prezervativelor m cursul oricrui contact sexual
CLCI. Parte postenoar a piciorului
Scheletul clciului este constituit din calcaneu El formeaz punctul de sprijin posterior al piciorului
PATOLOGIE Afeciunile clciului pot rezulta fie dmtr o atingere a clciului (calcaneit osteocondrit a calcaneului la adolescent, fractur etc ), fie a tendonului lui Ahile care se insera pe calcaneu sau nc mai poate fi o
consecin a prbuim podului plantar de exemplu n cazul unei imobili zri prelungite n toate cazurile un exces de greutate sau o tulburare static a piciorului (orientare defectuoas a axei calcaneului, ndeosebi) pot agrava
simptomele
CRBUNE. Boal infectioas contagioas consecutiv unei bactendu crbunoase cu Bacillifi anhraus Gram negativ
Boala poate fi transmis omului de ctre animale n principal ovine, cabaline si caprine, vn sau moarte Conta minarea se face cel mai des n timpul manipulm produselor de ecarisaj, pe cale cutanat sau mucoas si uneori prin
inhalarea sau ingerarea de spori ai bacteriei
Incubaia dureaz dou sau trei zile Aspectul cel mai caracteristic al bolii crbunelui este o pustul localizat adesea pe fat si care devine repede o tumefactie negri cioas
Tratamentul cu antibiotice (penicilin n doz mare) instaurat de urgent, a trecut aceast boal n rndul celor rare, cu excepia rilor n curs de dezvoltare
CRBUNE ACTIVAT. Medicament utilizat pentru proprietile lui adsorbante (fixare prin simplul contact) fat de gaze, lichide si toxice
Crbunele este obinut prin calcmarea materiilor de ongine vegetal sau animal El se numete activat sau activ cnd a suferit o pregtire special destinat s creasc puterea sa adsorbant Este administrat pe cale oral
CMP. 1. Regiune delimitat a corpului pe care se practic o intervenie chirurgical 2. Bucat steril de estur sau hrtie aplicat pe piele si care delimiteaz zona ce face obiectul unei intervenii chirurgicale
CMP VIZUAL. Ansamblul punctelor din spaiu pe care ochiul l poate percepe atunci cnd este imobil
EXPLORAREA CMPULUI VIZUAL Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizat n orice loc, fr instrumente Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibil ea nu poate servi deci dect ca
examen de depistare n testul de confruntare subiectul, care privete drept n fata lui trebuie sa semnaleze momentul n care percepe un obiect (, testul ) pe care examinatorul l deplaseaz in fata ochilor si de la
periferie spre centru In proba lui Amsler subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desennd anomaliile pe care Ie percepe
Explorarea instrumental prezint avantajul de a fi reproductibil ea permite deci dac e cazul, s se urm reasca evoluia diferiilor parametri Ea utilizeaz un test luminos mobil si nregistreaz diferitele locun m care acesta
devine vizibil pentru pacient Explorarea instrumental se face m general cu ajutorul unui aparat numit perimetrul lui Goldmann Analizorul lui Fnedmann folosete aceleai principii
ANOMALII ALE CMPULUI VIZUAL
Amputarea este o ngustare a limitei periferice a cmpului vizual n anumite cazuri ea este consecina unui glaucom foarte evoluat sau unei retmopatu pigmentare (degenerescent ereditar) n alte cazuri, amputarea cmpu lui
vizual este urmarea unei atingeri a cilor vizuale Ea este localizat atunci ntr o parte precis antrennd o cuadrano psie (amputarea unui sfert de cmp vizual al fiecrui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumti a
cmpului vizual al unui ochi) mai des vertical dect orizontal
Scotomul este o zon de orbire sau de vedere slab din interiorul cmpului vizual cauzat de o atingere a retinei sau a cilor vizuale Subiectul poate s nu perceap aceast zon n mod spontan sau poate s o perceap ca pe o
pat
CEAF. Regiune postenoar a gatului, curbat si supl cuprinznd toate prile moi situate n spatele rachisului cervical si limitat lateral de marginile anterioare ale muchilor frapezi
CEC. Poriune iniial a colonului situat dedesubtul ileonului si prelungit cu apendicele
CECITATE. Stare de a fi orb sau nevztor
Cecitatea poate fi total sau parial, congenital sau dobndit
Cecitatea poate fi parial (acuitatea celui mai bun ochi este cuprins intre 1/20 si 1/50), aproape toUl (acuitatea celui mai bun ochi este cuprins ntre 1/50 si pragul de percepere a luminii) sau total (nu se percepe deloc
lumina)
CECOSTOMIE. Operaie chirurgical care const n deschiderea cecului partea iniial a intestinului gros, pentru a l goli de coninutul su -> STOMIE
CEFALEE. Orice durere de cap indiferent de cauza ei SINONIM cefalpe
Cefaleele, numite de obicei dureri de cap, sunt locali zate pe bolta cranian Evoluia lor este foarte variabil, de la cteva ore la cteva zile accesele putnd s se repete timp de mai muli am
DIFERITE TIPURI DE CEFALEE Clasic se disting trei tipuri de cefdlee CEFALHEMATOM

108
UCefaleele psihogene foarte frecvente sunt consecina unei oboseli a unor tulburri psihologice benigne (anxietate stres) chiar si a unei veritabile depresiuni Tensiunea psihica poate provoca o contracie exagerata a muchilor
tefei cu iradierea durem spre cap Cefaleele psihogene sunt perma nente si pot obliga o ncetinire moderata a activitilor Evoluia lor este cronica
Migrenele afecteaz aproximativ 5-10% din populaia globului Cauza lor primitiva este necunoscuta dar se tie c are loc o constncue urmata de o dilatare a anumitor artere ale capului si ca exista adesea un teren familial In
general durerea este intensa pulsatila localizata la jumtate din craniu asociata cu tulburri digestive (greuri voma) exa cerbata de ctre lumina zgomot activitate fizica Evc lutia este cronica si paroxistica se observa crize de
frecvente foarte variabile (de la una pe an Ia cteva pe luna) durnd intre doua ore si cteva zile
Cefaleele simptomatice nu constituie ele m sine o boala dar sunt simptomul unei afeciuni organice m special a bolii lui Horton a unor afeciuni oculare (glautom tulburri de vedere) otonnolaringologice (smuzita otita) dentare
sau reumatologice (artroza cervicala) Ele sunt uneori ocazionate de o hipertensiune arteriala de o intoxicaie cu oxid de carbon unele medicamente (vasodilatatoarele de exemplu) de o febra O cefalee simptomatica poate de
asemenea sa fie consecina unei hemoragii menmgeene a unei meningite a unei tumon cerebrale care stnjenind circulaia lichidului cefalorahidian declaneaz m amonte o hipertensiune mtercramana a unui hematom cerebral
posttraumatic sau a unui anevnsm cerebral In caz de hipertensiune intra craniana cefaleea predomina la sfritul nopt i sau la trezire
TRATAMENT n afara eradicam eventualei cauze si a folosim unor mijloace specifice (medicamente antimigre noase daca este vorba de o migrena) tratamentul este cel al durerii m general el face apel la analgezicele uzuale ca
paracetamolul Unele masuri calmeaz uneori durerea pci entul poate sa se ntind m poziia culcat sa evite factorii agravani (camera zgomotoasa prost aerisit) sa si ntind sau sa si maseze muchii umerilor gatului fetei si
pielii capu lui si daca este posibil sa doarm cteva ore -* MIGRENA

CEFALHEMATOM. Efuziune sangvina benigna a boitei craniene la noul nscut

Un cefalhematom este observat uneori dup o natere dificila cnd a avut loc aplicarea unui forceps pe cap In zilele urmtoare naterii apare pe cap o tumefactie re tund si asimetrica cu marginile nete ceea ce o deosebete de
bosa serosangvma cu aspect mai difuz
Cefalhematomul se resoarbe spontan si complet m cteva sptmni nu este necesar nici un tratament
CEFALORAHIDIAN (lichid) Lichid care nconjoar ntreg sistemul nervos central si umple de asemenea cavi tatile ventriculare encefahce
Lichidul cefalorahidian poate fi prelevat prin punctie lombara m scopuri diagnostice
PATOLOGIE O stanjcmre a curgem sau a rezorbtiei lichi dului cefalorahidian cauzata de existenta unei tumori unei infecii sau unei malformaii poate provoca in amonte de obstacol o hidrocefalie (d latare a cavitilor)
asociata sau nu cu o hipertensiune mtracramana (creterea presiunii lichidului) In plus o fractura de baza a craniului poate genera o ruptura memngeana lsnd sa scape lichid cefalo rahidian care curge atunci prin ureche sau pe
nas
CEFALOSPORIN. Medicament antibiotic nrudit cu penicilina si activ fata de numeroase bacterii
Cefalosponnele sunt bactencide adic ele distrug bac terule fr a se mulumi doar sa opreasc dezvoltarea lor
Indicaiile foarte ntinse ale cefalospormelor includ ndeosebi septicemiile infeciile respiratorii genitale un nare si cele ale urechilor Bine tolerate m ansamblu aceste medicamente au totui ca efect nedorit comun reaciile aler
gice In particular 10% dintre subiecii alergici la penicilina sunt de asemenea alergici si la cefalosponne (alergie ncruciat)
CELIAC, -. Califica ceea ce se raporteaz la cavitatea abdominala
CELIOCHIRURGIE. Tehnica chirurgicala ce permite sa se intervin sub controlul unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic) care se introduce m cavitatea abdominala SINONIM chirurgie prin lapar \upie chirurgie \ub
videt s pic \ide( chirurgie
Aceasta metoda operator e c >nstituie extinderea la chi rurgie a unei tehnici de diagnostic cehoscopia Aplicata iniial la interveniile efectuate pe aparatul genital feminin cehochirurgia s a extins la numeroase regiuni si organe
Celiochirurgia se practica in mediu spitalicesc sub anestezie generala Pentru interveniile practicate in abdo men cele mai frecvente se introduce mtr o prima etapa prmtr un ac nfundat in ombilic sau m regiunea subcostala
stnga dioxid de carbon cu scopul de a realiza un pneumo pentoneu (spaiu mare gazos care ndeprteaz peretele viscerelor si permite manipularea instrumentelor) Un trocar (instrument m forma de poanson montat pe un
mner si coninut de o canula) este apoi introdus prin regiunea ombilicala cu scopul de a permite trecerea endoscopului Acesta este legat la o camera TV imaginea poate fi urmrita pe un ecran si eventual nregistrata pe caseta
video Alte trocare cu calibrul de la 5 la 12mm sunt introduse m diferite puncte ale peretelui pentru a permite trecerea instrumentelor necesare interveniei
CELIOSCOPIE. Tehnica de explorare constnd m introducerea prin peretele abdominal a unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic) cu intenia de a observa organele abdominale si de a practica prelevri SINONIM
lapartHLOpie 109

CENTUR ORTOPEDIC
Termenul laparoscopie este ntrebuinat mai ales pentru a califica explorarea partn superioare a abdomenului (ficat m particular) m timp ce termenul celioscopie se aplica mai curnd exploram bazinului mic
INDICAII Cehoscopia este utilizata pentru a descoperi unele cauze ale sterilitii pentru a preleva ovule sau pentru a le reimplanta odat fecundate cu ocazia fecun daliilor artificiale pentru a diagnostica o sarcina extra
utenn o salpmgita (infecia trompelor) natura unui chist ovanan
TEHNICA SI DERULARE Cehoscopia se practica sub anestezie generala dup injectarea de dioxid de carbon m cavitatea peritoneala Endoscopul este apoi introdus pnntr o mica incizie ombilicala de aproximativ l centimetru
Aparatul este legat la o camera TV care transmite aceste imagini pe un ecran si poate sa le nregistreze pe o caseta video O celioscopie care dureaz intre 15 si 30 de minute necesita o spitalizare de o zi
EFECTE SECUNDARE Acest examen este remarcabil de bine suportat mulumit inciziei sau inciziilor sale foarte nuci La trezire nu se simte nici o durere ci doar o uoara balonare din cauza injectam de dioxid de carbon in
abdomen
CELUL. Element constitutiv fundamental al oricrei fiine vii
STRUCTURA Majoritatea celulelor umane se dovedete a avea o structura asemntoare compusa din trei elemente principale
Nucleul celulei conine A D N suportul informaiei genetice
Citoplasm este o materie fluida coninnd numeroase organite (mitocondrn nbozomi etc ) implicate m toate activitile funcionale (metabolism) ale celulei
Membrana celulara este un nveli extern care separa celula de mediul exterior si joaca un rol major m schim bunle de materie (reglarea trecem substanelor nutritive a oxigenului a bioxidului de carbon a hormonilor etc )
DIVIZIUNEA CELULARA Celulele se reproduc m doua moduri diferite prin mitoza sau prin meioza Mitoza este cea mai ntlnit forma cromozomii care se gsesc m nucleul celulei iniiale sunt exact duplicai si transmii mtr
un numr egal celor doua celule fiice Meioza este un tip particular de diviziune celulara specific ovulelor si spermatozoizilor celulele fiice nu dobndesc dect jumtate din materialul cromozomial al celulei mame
n plus cancerele sunt caracterizate pnntr o proliferare celular anarhica
CELULITA. Modificare sau alterare vizibila a esutului cutanat sau subcutanat uneori de origine mflamatone
Termenul de celulita desemneaz doua afeciuni care nu au nici o legtura intre ele celulita in sensul obinuit
zisa celulita estetica si celulitele medicale care acoper la rndul lor mai multe boli
Celulita estetica Este vorba de o modificare a pielii provocata de depuneri de grsime subcutanata
Mai frecventa la femei celulita este rezultatul mai multor cauze care pot fi asociate ereditatea aportul caloric prea mare retentia de apa Acest din urma factor provine la rndul lui dmtr o dereglare hormonala excesul de estrogem
mamfestandu se m particular naintea fluxului menstrual si in timpul sarcinii dmtr o insuficienta a circulaiei venoase sau limfatice sau dmtr un factor mecanic constituit din purtatul mbrcmintei prea strmte Totui apariia
unei celulite m forma sa moderata este un proces fiziologic normal care privete 90% dintre femei DESCRIERE Celulita apare la pubertate ea este atunci tare si sensibila pielea devenind roie si granuloasa pe pulpe si pe fese
Intre 25 si 50 de ani ea devine moale apoi flasca apar bule subcutanate care apoi se accentueaz pielea ia din ce m ce mai mult un aspect capitonat numit coaja de portocala
TRATAMENT Se ncearc o corectare a tuturor factorilor in cauza Un regim moderat poate da rezultate dar nu trebuie sa i supraestimam eficacitatea deoarece el actio neaza in primul rnd asupra adipocitelor (celulele grasoase)
situate m afara regiunilor celulitei Poate fi de asemenea corectat un dezechilibru hormonal sau vascular si se reco manda purtatul hainelor largi Eecurile sunt frecvente si sunt preconizate unec n metode manuale (masaje) o
distru j,ere a adipocitelor prin injecii sau ultrasunete o intervenie chirurgicala Aceste tehnici care n au fcut obiectul unei verificri tiinifice provoac propriile lor efecte nedorite ca de exemplu riscul unor sechele
dizgraioase Se impune o anumita prudenta atta vreme cat celulita este doar o problema estetica si fr vreo incidena patologica
Celulita mfecioasa Este vorba de o infecie acuta sau cronica a esutului subcutanat
Este o infecie de origine bactenana cel mai des cu streptococ uneori cu stafilococ auriu sau cu difenti germeni Gram negativi consecutiva unei plgi cutanate Ea se mani festa de obicei sub forma unei mari zone rou calde si
dureroase afectnd m ales membrele inferioare asociata cu o febra cu frisoane si cu o stare de indispoziie generala
O celulita mfecioasa necesita o spitalizare de urgenta ea este tratata prin administrarea de antibiotice
CEMENT. esut calcificat foarte fin care acoper rdcina dintelui si asigura coeziunea acestuia cu osul maxilarului
CENTURA ORTOPEDICA. Centura destinata susti nern abdomenului si coninem unei hernii sau corectam deviaiilor coloanei vertebrale CERCETARE A PATERNITII

110
CERCETARE A PATERNITII. Cercetare intre prins pentru a determina daca un individ cel mai des un copil provine sau nu din printele presupus
O astfel de cercetare se sprijin astzi pe analize biologice (in pnncipal sangvine si de biologie moleculara) care permit stabilirea faptului ca o persoana poate fi tatl alteia daca ambele persoane prezint
caractere care n au putut fi transmise dect prin ereditare grup sangvin grup H L A sau de compatibilitate tisulara (determinnd posibilitatea de a primi sau de a dona un organ cu ocazia unei grefe)
asemnare genotipica (in succesiunea consti tuentilor A D N ului cromozomilor) etc Cel mai des mama este si ea solicitata si suporta de asemenea analizele
CEREAL. Planta din familia grarmneelor ale crei grunte ntregi sau transformate m faina sunt utilizate m alimentaia umana
Cerealele cel mai des consumate sunt grul secara orezul porumbul orzul ovzul meiul Cerealele conin concomitent proteine grsimi zaharun sruri minerale si vitamine Ele sunt deosebit de bogate m
vitaminele B (Bl B2 B3 B6)siE m magneziu si m fibre dar conin puin calciu Gruntele lor conin intre K) si 15% apa intre 70 si 76% glucide (m special sub forma particulara numita amidon) intre 8 si 12%
proteine si intre 2 si 4% lipide Ele pierd o parte din valoarea nutritiva daca gruntele sunt decorticate sau daca faina e cernuta
CERUMEN. Substana de consistenta moale cu aspect ceros situata m fundul conductului auditiv extern
DOP DE CERUMEN In mod normal cerumenul este evacuat spontan Totui el poate sa se acumuleze m fundul conductului auditiv extern mai ales din cauza utilizam betisoarelorcu vata (Coton Tige) si
poate provoca un dop care poate sta la originea unei iritaii chiar a unei diminuri a acuitii auditive Evacuarea dopului de cerumen uneori dificila trebuie sa fie realizata de ctre un medic fie prin aspiraie
fie prin irigare (spalatura) sau chiar prin extracie
CERVICAL, -. Relativ la gat - VERTEBR CERVICALGIE. Durere a gatului indiferent de cauza sa
CERVICARTROZ. Artroza care afecteaz rachisul cervical
O cervicartroza se ntlnete la majoritatea subiecilor trecui de 50 de ani dar leziunile (pensare discala si osteo fite) puse m evidenta prin examen radiologie nu sunt nsoite uneori de nici un simptom m
general nu exista o corelaie intre importanta leziunii si durerile resimite
Cel mai des cervicartroza nu antreneaz dect o uoara infirmitate Durerea semnul puseelor congestive stanje neste micrile gatului adesea mai mult mtr o parte dect m cealalt si ea este agravata de
oscilaiile pasive ale capului aa cum se ntmpla m maina La majoritatea
indivizilor dup cteva pusee dureroase care dureaz fiecare mai multe sptmni chiar mai multe luni jena diminueaz cu preul unei pierderi a mobilitii gatului O cervicartroza poate contribui la
ngustarea canalului cervical si poate antrena pe termen lung leziuni ale maduvei spinrii cu tulburri ale mersului
TRATAMENT Se bazeaz pe prescrierea de analgezice si pe punerea m repaus a gatului pnntr un colier cervical m timpul puseelor dureroase Masajele reeducarea sau curele termale pot fi utile m afara
episoadelor de criza
CERVICIT. Inflamatie a colului utenn SINONIM metril a a lulm
O cervicita poate fi de origine bactenana virala sau parazitara si survine ntotdeauna pe o mucoasa lezata sau anormala Ea exista sub doua forme externa si interna
Ex( cervicita sau mflamatia peretelui extern al colului se traduce prin pierderi anormale chiar purulente Ea este vizibila cu speculul
Endocervicita sau mflamatia peretului intern al colului se traduce pnntr o scurgere purulente
Cele doua forme merg adesea mpreuna Tratamentul poate fi local (ovule ginecologice) sau general (pe cale orala)
CETOZ. Stare patologica consecutiva acumulam m organism a corpilor cetomci substane produse m cursul procesului de degradare a grsimilor
Se observa m caz de diabet de vomismente acetone mice in anumite tulburri digestive sau hepatice sau in cursul postului
Cetoza se traduce pnntr o prezenta anormal de ridicat de corpi cetomci in snge si m urma Ea poate rmne simptomatica sau poate provoca o audocetoza complicaie acuta survemnd atunci cnd cantitatea
de corpi cetomci depete capacitile de eliminare ale organismului
O cetoza simpla se trateaz in principal rednd orga msmului prin alimentaie prin reechilibrare a diabetului posibilitatea de a utiliza sursele de energie ceea ce l scutete sa recurg m prea mare msura la
degradarea grsimilor
CEZARIAN. Incizie chirurgicala care permite extragerea unui nou nscut din uterul mamei
In zilele noastre cezariana se practica la 8 pana la 15% dintre nateri
INDICAII Cezariana este obligatorie m anumite cazuri disproporia fetopelviana (ft prea mare pentru bazinul mamei) suferina fetala acuta (ncetinirea ritmului cardiac al ftului impunnd o extracie
rapid) placenta praevia (inseria joasa a placentei) prezentarea proasta a ftului (cu umrul m poziie transversala) patologia grava a mamei la sfritul sarcinii (hipertensiune arteriala toxemie coagulopatn)
Operaia cezariana este programata atunci cnd nu este de dont ca femeia sa nasc pe cale natural ea poate de asemenea sa fie decisa si practicata m cursul travaliului daca survin semnele unei suferine

111

fetale
CHEAG
TEHNICA Intervenia poate avea loc sub anestezie gene raia sau pendurala Incizia se face pe abdomen la nali mea culmii pubisului si cel mai des m sensul orizontal ceea ce permite o cicatrizare solida si
estetica Uneori incizia uterului sau histerotomia permite extragerea ftului si a placentei Diferitele planuri mcizate sunt apoi suturate cu fire rezorbabile Cicatricea este nchis cu fire sau cu agrafe care sunt
scoase intre a asea si a noua zi
SUPRAVEGHERE SI EFECTE SECUNDARE Supra vegherea si convalescenta unei femei care a nscut prin cezarian sunt mai ndelungate dect dup o natere pe cale natural deoarece este vorba de o
intervenie chirurgicala Complicaiile sunt totui rare si diminuate de folosirea preventiva a antibioticelor si anticoagulantelor Dup o pnm natere prin cezariana o natere pe cale naturala poate fi avuta in
vedere daca dimensiunile bazinului o permit Dar o femeie poate face obiectul a trei sau patru cezariene consecutive daca cicatrizarea este buna
CHAGAS (boala a lui) Boala parazitara acuta sau cro nic cauzat de protozoarul Trypanowma cruzi S NONIM ripanowmiaz american
Boala lui Chagas este transmisa prin dejeciile cu tria tome (gen de plonia) hematofage si se contracteaz pe cale cutanata sau prin mucoasa Aceasta parazitoza grava se ntlnete m stare endemica m
America Centrala si in nord estul Braziliei mai multe milioane de persoane sunt afectate de aceasta boala
SIMPTOME Forma acuta care dureaz mai multe zile si poate fi mortala corespunde prezentei paraziilor m snge Ea este caractenzata pnntr o febra neregulata
n forma cronica o reacie autoimuna a organismului distruge pe de o parte celulele ganglionare ale plexunlor mientence (plexul Auerbach) al esofagului si colonului pe de alt parte esutul miocardic Aceste
leziuni se traduc pnntr o disfunctie a sfmcterelor esofagiene si prin hiper trofia unor organe (tiroida ficat splina intestin) Atingerea miocardului poate sfri pnntr o insuficienta cardiaca grava
TRATAMENT Se limiteaz la tratarea simptomatica a diferitelor manifestri
CHARCOT (boal a lui) Afeciune a sistemului nervos central m cursul creia leziunile celulelor nervoase provoac progresiv paralizii SINONIM scleroza laterala amwtrofica Boala lui Charcot predomina
la brbat Cauza sa este necunoscut insa 5% dintre cazun sunt ereditare

SIMPTOME SI DIAGNOSTIC In general se observa simultan doua niveluri de leziuni ale neuronilor Nivelul central se raporteaz la unu neuroni cu funcie motorie ai cortexului cerebral Nivelul penferic
privete neuronii cu funcie motone ai cortexului cerebral Nivelul penferic pnveste neuronii servind drept relee precedenilor Sindromul central sau sindromul piramidal asociaz exagerarea reflexelor si
hipertoma (redoarea) membrelor
Sindromul periferic legat de leziunile maduvei consta mtr o amiotrofie (atrofie musculara) si mtr o paralizie atingnd adesea mai nti membrele superioare Atingerea neuronilor encefalului provoac o
disartne (anomalie a vocii care devine prost articulata apoi nazala) tulburri de deglutitie o atrofie a limbii
TRATAMENT Pentru moment nu exista un tratament specific al bolii lui Charcot Totui sunt in curs cercetri m domeniul genetic infectios si imunologic
CHARCOT-MARIE (boala a lui) Afeciune rara a nervi lor antrennd paralizii SINONIM boala lui Charcot Mrie Tooth
Boala lui Charcot Mane este o afeciune ereditara cu transmitere autosomica dominanta sau recesiva cu evoluie foarte lenta Muchii piciorului si gambei sunt primii afec tai Se observa o amiotrofie (atrofie
musculara) progresnd de jos m sus Piciorul are tendina de a cdea cu vrful m jos bolnavul trebuie sa ridice sus gamba la fiecare pas pentru a nu se mpiedica de sol cu vrful piciorului Bolta plantara se
scobete degetele de la picioare se transforma m gheare Mult mai trziu amiotrofia cuprinde minile si apoi antebraele Acestor semne principale li se pot adaug tulburri senzitive (pierderea sensibilitii
cutanate) si vizuale
TRATAMENT Evoluia este foarte lenta neantrenand dect foarte rar un handicap real Este posibila limitarea consecinelor neputinei (reeducare mersul cu crje) dar mea nu exista un tratament curativ
specific al acestei boli
CHASSE (sindrom al lui) Totalitate a manifestrilor clinice observate dup luarea mesei de ctre unu subieci care au suferit o ablatie de stomac S NONIM dumping ^yndrome
Semnul cel mai caracteristic este o astenie (slbiciune generalizata) intensa survemnd la 5-20 minute dup sfritul mesei si oblignd pacientul sa se culce
Tratamentul este esentialmente dietetic fracionarea meselor (4 sau 5 mese pe zi) ingerarea de buturi m afara meselor excluderea zaharurilor rapide care favorizeaz sindromul Pot fi de asemenea utilizate
produsele care ncetinesc viteza de absorbie a zaharurilor
CHEAG. Masa semisolida care se formeaz atunci cnd sngele coaguleaz
Un cheag este constituit din celule sangvine (globule rou si plachete) si din fibnna Atunci cnd sngele proaspt este lsat m contact cu aerul el se transform rapid mtr o masa amorfa Dup cteva ore
aceasta se retracta si exsud un lichid serul Masa compacta supernatant constituie cheagul
Cheagurile au funcia de a opri hemoragia atunci cnd vasele sangvine sunt rupte Ele pot totui sa se constituie si spontan (tromboza) si s aib grave consecine provo cnd o ocluzie sau o embolie
CHEILIT
112
Cheagurile patologice numite si trombusun survin tot aa de bine m artere ca si in vene Atunci cnd se formeaz in reeaua venoasa ele declaneaz tromboflebite complicate uneori cu o embolie pulmonara
daca cheagul migreaz spre plmn Atunci cnd se formeaz m reeaua arteriala ele pot provoca tromboze ale arterelor cerebrale coronariene sau periferice dup localizarea lor
O proasta circulaie (varice imobilitatea minilor) o proasta stare a vaselor (infecie ateroscleroza) si o vasco zitate prea mare a sngelui sunt tot atia factori de risc pentru formarea cheagurilor patologice
-> HEMOSTAZA PRIMARA
CHEILIT. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei buzelor
Cheilitele au cauze foarte numeroase Cauzele externe cuprind factorii fizici (ticul de muscare a buzelor aparat dentar prost adaptat expunerea la frig sau la soare) utilizarea de cosmetice (rou de buze pasta
de dini) si de pomezi antiseptice sau antibiotice contactul cu unele alimente (citrice condimente cafea solubila) Cauzele interne pot fi mfectioase (nucoza infecie bactenana sifilis) medicamentoase
(retmoide prescrise mpotriva acneei antibiotice) carentiale (lipsa de zinc de vitamina B2)
n plus unele cheilite sunt forme atenuate ale bolilor dermatologice ca eczema sau psoriazisul SIMPTOME SI SEMNE O cheilita acuta se traduce pnntr o roseata o umfltura o senzaie de arsura In cheilita
cronica predomina fisurile si crustele Leziunile se ntind uneori si la pielea din jur
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul este difi cil mai nti se caut cauzele externe apoi cauzele interne m sfrit cauzele dermatologice Daca nu este gsita nici o cauza tratamentul este cel al
simptomelor si face apel m principal la matern grase si la vitamina A sub forma de aplicaii locale
CHELBE. Infecie a pielii capului provocata de o ciuperca microscopica din grupa dermatofitilor
Chelbea este contagioasa si transmisibila fie de la animal la om fie de la un bolnav la o persoana sntoasa (pnntr un pieptene contaminat de exemplu)
DIFERITE TIPURI DE CHELBE
Kenonul este cauzat de un dermatofit din genul Tnchophyton El se manifesta pnntr o vigmeta supramaltata mpestriata de mici puuri de unde nete puroi si prin care iese parul czut
Chelbea favica sau favuiul are de asemenea la origine un dermatofit din genul Trichophyu n Se observa mici placi de puroi acoperite cu o crusta m centrul crora se gsete un fir de par
Chelbele tondante sunt fie de tip microsponc fie de tip tricofitic Formele microsponce provocate de un dermatofit din genul Microspon n se manifesta prin placi mari fr
par puin numeroase Formele tncofitice cauzate de Tnchophyton comporta placi foarte mici (mai puin de 2 centimetri diametru) mai numeroase si acoperite cu par foarte scurt rupt
TRATAMENT Tratamentul cuprinde raderea zonelor atinse si prescrierea timp de una sau doua luni de anti fungice (gnzeofulvma irmdazol) pe cale orala
CHELOID. Sul fibros dezvoltat pe o cicatrice
Un cheloid apare m general pe o cicatrice de intervenie chirurgicala de vaccinare sau de rnire El este consecutiv proliferam celulelor si fibrelor esutului conjunctiv Cel mai frecvent apare la subiecii negri
si asiatici
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul cuprinde masaje regulate infiltraii cu corticosteroizi cnoterapie sau cure termale (dusuri fihforme la malta presiune) Rezultatul este o aplatizare a leziunii sau o
ncetinire a evoluiei ei Tratamentul chirurgical consta m implantarea unui fir de substana radioactiva sau m ndeprtarea cheloidului cu laser cu dioxid de carbon Totui tratamentele chirurgicale trebuie sa
fie conduse cu prudenta din cauza eficacitii lor pariale si a frecventei recidivelor Tratamentul preventiv trebuie sa fie ntreprins cat mai sistematic posibil El se bazeaz m principal pe compresia
postchirurgicala a inciziilor
CHELTUIAL ENERGETIC. Cantitatea de energie cheltuita de ctre un individ pentru a si asigura meta holismul de baza meninerea temperaturii corporale inter ne a cretem si a activitii sale
musculare
CHEMOSIS. Umfltura edematoasa a conjunctivei
Un chemosis se prezint sub forma unui sul infiltrat cu lichid El apare m cursul inflamatnlor acute ale conjunctivei (conjunctivitele alergice acute) sau al arsurilor acestei membrane Uneori o hemoragie
subconjunctivala este cea care provoac o distensie a conjunctivei atunci e vorba de un chemosis hemoragie
Tratamentul face apel la antnnflamatoarele locale
CHESOANELOR (boala a) Ansamblu de manifestri
patologice care afecteaz subiecii supui unor compresii sau decompresu foarte rapide
Persoanele expuse bolii chesoanelor sunt lucratorii care muncesc m incinte metalice presurizate (constructorii de piloni de poduri de exemplu) scafandru si scufundtorii
SIMPTOME SI SEMNE Manifestrile acute ale bolii chesoanelor pot fi tranzitorii (dureri articulare mancanmi cutanate vertije tulburri de vedere sau auditive) sau mai grave neurologice (paraplegie) sau
respiratorii (edem pulmonar) Pe termen lung se instaleaz tulburri cronice (vertije otite scderea auzului si necroze articulare m special ale soldului) 113
CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROAS
TRATAMENT SI PREVENIRE Bolnavul trebuie sa fie transportat de urgenta mtr o camera de decompresie (cheson hiperbaric) Data tratamentul este instituit la timp boala chesoanelor este totalmente
reversibil Daca nu subzista riscurile de complicaii dup o perioada ndelungata (paralizia pariala)
Prevenirea bolii chesoanelor se bazeaz pe ridicarea lenta la suprafa prin paliere de decompresie permind gazelor eliberate sa treac treptat din esuturi m plmni
CHEYNE-STOKES (dispnee a lui) Tulburare a frec ventei si a amplitudinii respiratorii
Dispneea lui Cheyne Stokes este caracterizata prmtr o suit de cicluri respiratorii de amplitudine crescnda apoi descrescanda separate unele de altele prmtr o perioada de apnee (oprire respiratorie) Ea poate
fi consecina unei insuficiente renale severe unei funcionari anormale a cen trului respirator bulbar (accident vascular cerebral trauma tism cranian) sau a unei intoxicaii medicamentoase
CHIASM OPTIC, ncruciare m X a cailor optice (ansamblu de neuroni care conduc influxul nervos de la retin la lobul occipital) din encefal
Chiasma optica este situata la baza creierului chiar deasupra hipofizei Compresia sa cauzau de exemplu de o tumora a hipofizei poate provoca o pierdere pariala a vedem numita herruanopsie bitemporala
subiectul atunci nu mai vede prile laterale ale cmpului sau vizual ca si cum ar avea ochelari de cal
CHIL. Lichid lptos constituit din limfa si din grsimile provenind din alimentaie
CHIMIONUCLEOLIZ. NUCLEOLIZA
CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROAS. Trata ment medicamentos care are drept scop eliminarea celu lelor canceroase din totalitatea esuturilor
Medicamentele anticanceroase ating celulele care au nceput un ciclu celular perioada m care o celula se pregtete sa sufere o mitoza (diviziune celulara) Unele dintre ele acionnd asupra unei faze precise
a ciclului se numesc fazodependente
DIFERITELE TIPURI DE TRATAMENT Printre criteriile de alegere a unui medicament trebuie sa se tina seama de sensibilitatea sau de rezistenta spontana a cancerului la tratament Gradul de sensibilitate
depinde mai ales de tipul de esut (pulmonar mamar) Mai pot interveni si ali faeton ca o slaba irigare vasculara a tumorii diminund ajungerea medicamentelor coninute m snge sau o reparare a A D N
ului lezat al celulelor canceroase leziunile fund provocate de medicamente
Trebuie de asemenea sa se tina seama de slaba eficaci tdte a monochimioterapiei (tratamentul cu un singur medi
cament) Cel mai des se practica o polichimioterapie care asociaz mai multe medicamente
Mai exista si alte criterii de alegere a medicamentelor ca vrsta pacientului si bolile sale anterioare sau actual mente asociate cancerului care pot constitui o contra indicaie pentru anumite produse
TRATAMENTUL PE CALE GENERALA Acesta poate sa fie oral sau injectabil Administrarea se face prin cure de una sau mai multe zile la intervale regulate (m fiecare luna de exemplu) fie continuu pe
perioade lungi In prin cipal tratamentul are loc m mediu spitalicesc
Chimioterapia anticanceroasa poate fi asociata cu hormonoterapia m cancerele hormonodependente (sn corp utenn prostata) pentru a aciona concomitent asupra celu lelor nehormonosensibile si asupra
celor hormonosensibile
Tratamentul pe cale generala poate de asemenea sa fie asociat cu un tratament locoregional nemedicamentos prin radioterapie sau chirurgie In plus tratamentul pe cale generala este singurul care poate
distruge eventualele metastaze celulele canceroase diseminate uneori la foarte mare distanta m organism
TRATAMENTUL PE CALE LOCOREGIONALA Unele medicamente anticanceroase pot fi administrate m seroase (pleura pencard pcntoneu) sau m vezica De altfel m unele cancere otonnolaringeene si m
unele cancere ale membrelor bazinului sau ficatului medicamentul poate fi injectat m artera care iriga regiunea unde se gsete tumora Aceasta permite sa se ating concentraii locale mari fr ca pro dusul
sa se mprtie in organism In majoritatea cazurilor tratamentul prin cure repetate este nceput la spital si poate fi continuat sub supraveghere medicala la domiciliu
EFECTE NEDORITE Din nefericire medicamentele anticanceroase nu acioneaz doar asupra celulelor tumorale Ele sunt toxice si pentru celulele normale cu rennoire rapida (celulele sangvine sau
digestive) si pentru unele organe Aceasta toxicitate poate fi imediata aprnd chiar in momentul administram ea poate fi decalata cu cteva zile m raport cu tratamentul prin afectarea esuturilor cu rennoire
rapida sau poate chiar sa fie ntrziata in funcie de doze pentru unele medicamente avnd o toxicitate de organ deosebita
TOXICITATE SANGVINA Toate medicamentele anti canceroase cu excepia bleomicmei sunt toxice pentru celulele sangvine Atingerea celulelor sangvine m curs de formare in mduva osoasa se traduce
in circulaia sangvina prmtr o diminuare a numrului de globule albe si de plachete prima fund responsabila de infecii cea de a doua de hemoragii care survin la 10-14 zile dup nceperea tratamentului
Aceste inconveniente pot actualmente sa fie diminuate prin luarea de alte medicamente factorii de cretere celulara destinate acceleram formam celulelor sangvine m mduva CHININA

114
osoasa Prdcticd grefelor de mdduva asociate sau nu cu aceste medicamente permite dstazi realizarea unor chimioterdpii ld doze mult mai mn
TOXICITATE DIGESTIVA Srurile de platina sunt medi Cdmentele cele mdi toxice pentru aparatul digestiv T tui greturile si vomele pe care le provodca nu mdi constituie un obstacol pentru chimioterdpie dsocidte sistematic
medi camentele cele mai vomitive cu antiemeticele din familia dntiserotomnelor se podte djunge la suprimarea in parte a acestor reacii la majoritatea pacienilor ALTE TOXICITI Este vorba despre efectele ncdontc
imediate sau tardive Ele necesita o supraveghere regulata si trebuie s fie luate m calcul la alegerea medicamentelor
Atingeri neuroh j^ice se pot produce In cazurile de neuropatn afectarea mai mult a membrelor inferioare dect a celor superioare precum si pierderea gustului si a sensi bihtatn au fost observate m cursul tratamentelor
prelungite cu sruri de pltind Astfel de afectri sunt reversibile
Cderea parului este frecventa in cursul tratamentelor anticanceroase Antraciclinele alcaloizn din brebenoc derivaii de podofilotoxina sunt cei care provoac astfel de reacii Cderea pdrului este reversibila dup oprirea
trata meniului Totui ea podte fi frdnatd prin punered unei cti refrigerente m tot timpul perfuziei Frigul provt aca o vaso constricie a pielii capului care mpiedica ptrunderea pro duselor la rdcina parului
Efectele asupra mimn constau m tulburri ale ritmului cardiac m orele care urmeaz tratamentului cu antraciclme
Efectele a\upra gonadelor (celulele sexuale) se manifesta pnntr o sterilitate care justifica faptul ca un pacient aflat la vrsta procreatiei sa aib in vedere conservarea spermei sale nainte de nceperea tratamentului
Pielea v mucoasele pot fi atinse fluorouracilul prc voaca reacii entematoase (roseatd) pe pieled sdnatoasa meto trexatul antreneaz un entem si ulceraii ale gurii sau ale pielii larbleomicina leziuni ale mucoaselor sau ale
pielii Toate aceste reacii regreseaza de la sine la oprirea tratamentului

 Efectele asupra plmnilor sunt fibrozele pulmondre ireversibile provocate de bleomicind m particular la persoanele in vrsta sau atunci cnd medicamentele sunt asociate cu o radioterapie Bolnavii tratai cu metotrexat
risc un pneumotorax (ptrunderea aerului m cavitatea pleurala) care este vindecabil independent de tratament
REZISTENTA LA TRATAMENT Se ntmpla sa apar in cursul tratamentului cu ocazia unei chimioterapn o rezis tenta d cancerului pacientului la mai multe medicamente Mai multe produse pot inversa aceasta tendina vera
panului tamoxifenul si ciclosporma
Totui atunci cnd se produce o astfel de rezistenta este necesar adesed sd se schimbe trdtdmentul si sd se recurgd la un mod de aciune diferit
CHININA. Alcaloid extrds din codja unor specii de Chmch(na utilizat m tratamentul si prevenirea paludismului
Chinina este contramdicdta m caz de alergie la produs aceasta se manifesta prin palpitaii reacii cutanate diaree vertije si la persoanele atinse de anomalii cardiace ca tulburrile de conductie Asocierea cu meflochma (alt
antipaludic) produce o mteractie medicamentoasa nociva care agraveaz efectele nedorite
Chinina este administrata pe cale orala sau mtravenoasd Efectele nedonte sunt alergule rare dar uneori grave
CHINOLON. Substana medicamentoasa de sinteza nzestrata cu proprieti antibactenene
CHINT. Tip de tuse ce survine in particular m cursul tusei convulsive
Chmtd este constituita dmtr o sene de secuse expiratorn n ccncral m numr de cmc urmate de o apnee scurta si de o inspiraie zgomotoasa si prelungita (repriza) denumita clasic cantatul cocosului m tuea convulsivd

CHIROPRACTIE sau CHIROPRAXIE. Metoda de tratament paramedicala constnd m mampulared vertebrelor SINONIM vertebroterapie
Chiropractia este fundamentata pe o teorie empirica dup care majoritatea bolilor ar fi datorata deplasrilor vertebrale care antreneaz o deteriorare a funciei nervoase normale Aceasta metoda pretinde ca acioneaz asupra
tulburrilor funcionale ale diferitelor aparate (respirator cdrdiovascular) si asupra unor dureri (vertebrale toracice abdominale si pelviene) prin manipulri scurte si brute f e ale vertebrei in cauza fie asupra gatului trunchiului
sau membrelor Aceste manipulri care exagereaz jocul fizio logic al vertebrei sunt criticate pentru efectele pe care le pot antrena In Frana chiropractia este practicata de ctre nemedici iar diploma de chiropractor nu este
recunoscuta In unele tari exista o diploma de stat pentru aceasta meserie
CHIRURGIE. Disciplina medicala specializata m tratarea bolilor si a traumatismelor care consta in practi carea manual si cu ajutorul unor instrumente de acte c peratorn asupra unui corp viu
CHIRURGIE ESTETIC. Specialitatea chirurgicala care grupeaz totalitatea interveniilor ce constau m ame liorarea aspectului fizic al unui individ
O discuie intre medic si pacient permite chirurgului sa stabileasc motivaiile pacientului sau si sa n explice clar derularea interveniei riscurile de complicaii precum si limitele operaiei Aceasta discuie este urmata de un exa
men medical cu scopul de a stabili modul de anesteziere care sa fie folosit (anestezie locala locoregionala sau generala) Si alte examene pot fi utile radiografie sau scdnografie ndeosebi pentru a studia membrana nazala
imagena prin rezonanta magnetica (I R M ) pentru a depista 115

CHLAMYDIA
excesele de grsime ale gleznelor genunchilor etc Uneori se dovedete absolut necesara o consultaie psihiatrica
Pentru interveniile minore este suficienta spitalizarea de o zi n schimb riscurile de complicai: postoperatorii serioase impun o spitalizare mai lunga m caz de anestezie local potentiahzata (consolidata prin
neuroleptice) care se prelungete mai mult de o jumtate de ora sau in cazul unei anestezii generale
COMPLICAII O paralizie provocata prin secionarea unui nerv mic cu excepia unei ramuri importante poate sa se manifeste imediat dup operaie Un hematom survine uneon fie imediat dup operaie fie
m urmtoarele trei sau patru zile Se pot deosebi hematoamele mici (echimoze) care se resorb spontan de hematoamele importante care antreneaz formarea unei pungi de snge si care trebuie drenate prin
punctie sau prin incizie chirurgicala Infecia este o complicaie rara si cel mai des locala In sfrit exista complicaii specifice nchistarea sau alergia la silicon dup aplicarea unei proteze mamare tulburri
ale cicatrizam cutanate dup un lifting sau mea ectropionul (ntoarcerea m afara a pleoapei inferioare care si pierde astfel contactul cu globul ocular si las sa se vad partea fetei sale interne) m cazul
blefaroplastiei
EECURI Acestea sunt rare Se admite ca exista l % VILII de cicatrizare sau alte probleme minore complicaiile mai grave nereprezentand mai mult de l caz la 1000 de operaii Totui cazurile de insatisfacie
a pacientului care judeca rezultatul ca insuficient inacceptabil sau contesta necesi tatea interveniei sunt mult mai frecvente Cel mai des acestea sunt consecina lipsei unei informaii prealabile sau unei
supravegheri postoperatorii insuficiente
CHIRURGIE REPARATORIE. Specialitate chirur gicala care grupeaz totalitatea interveniilor constnd in repararea diverselor leziuni ale corpului uman
ARSURILE Chirurgia arsurilor prin grefa de piele pre levat de la subiect a fcut recent un foarte mare progres n fapt este de acum posibil sa se fabrice epiderm prin culturi de esuturi prelevnd l
centimetru ptrat de piele sntoas se poate astfel dezvolta m trei sptmni o suprafaa de piele noua de pana la ! metru ptrat
TRAUMATISMELE FETEI Aceste traumatisme sunt legate cel mai des de accidente m casa de accidente pe drum de agresiuni Chirurgia reparatorie permite sa se limi teze prejudiciul estetic Ea face apel la
diverse tehnici gref plastie osoasa sutura unui lambou de piele smulsa etc
TRAUMATISMELE MEMBRELOR Aceste traumatisme se trateaz prin grefri de lamboun musculocutanate sau cutanate si la nevoie prin tehnici de rrucrochirurgie care permit ndeosebi reimplantarea
unui membru secionat O buna vasculanzare si o continuitate osoasa solida sunt necesare la repararea corecta a unui membru Daca aceste principii sunt respectate reconstruirea membrului dureaz cel mai
des intre 2 si 6 luni Daca nu pot subzista
handicapuri importante si unele reparata se pot ntinde pe mai muli ani sfrind cu un rezultat nesatisfacator chiar cu o amputatie
MALFORMAIILE CONGENITALE Malformaiile congenitale (m principal fantele de buza de palat si de fata precum si malformaiile abdomenului organelor genitale ale vezicii si ale membrelor) revin
chirurgiei reparatorii
CHIST. Cavitate patologica situata mtr un organ sau mtr un esut coninnd o substana lichida moale sau mai rar solida si limitata prmtr un perete care n este propriu
Toate organele pot conine chisturi cauzate de malfor maii aceste chisturi iau cel mai des aspectul unei tumori
Ele pot perturba funcionarea unui organ compri mandu l sau pot antrena un prejudiciu estetic In general
chirurgicala
CHIST BRANHIAL. Malformaie congenitala localizata pe gat rezultnd dmtr un defect de umplere a arcurilor branhiale (sinuozitilor de esut aflate la originea mn dibulelor si gatului) ale embrionului
SINONIM c/i/rt al gatului
Tratamentul unui chist branhial este ablatia chirurgicala realizata de tndata ce chistul a fost identificat cel mai des de la natere
CHIST HIDATIC -> ECHINOCOCOZA

UNILOCULAR

CHIURETAJ. Operaie constnd din golirea coninutului unei caviti naturale sau patologice (uter os articulaie plaga) rzuind o cu ajutorul unei chiurete
Chiuretaj biopsie al Uterului Prelevare realizata cu ajutorul unei chiurete de fragmente utenne destinate analizam la microscop Chiuretajul biopsie este deosebit de utilizat pentru diagnosticarea afeciunilor
intrauterine polipi ai uterului hiperplazie a mucoasei cancer al uterului Aceasta intervenie este aproape sistematic precedat de o histeroscopie (examen al uterului cu ajutorul unui endoscop tub nzestrat cu
un sistem optic inserat prin vagin) care permite localizarea exacta a patologiei utenne Chiuretajul biopsie se practica sub anestezie locala sau generala dureaz aproximativ 5 minute si nu necesita spitalizare
dect de o zi
CHIVA - CURA HEMODINAMICA

A INCONTINENEI VAL

VULARE IN AMBULATORIU

CHLAMYDIA. Bacterie responsabila de numeroase

afeciuni genitale oculare si respiratorii acute si cronice Trebuie recunoscuta bacteriilor din genul Chlamydia o importanta patologica din ce m ce mai mare Ele constituie m special cauza cea mai frecventa a
cecitii m lume si prima cauza de sterilitate feminina Exista trei specii patogene pentru om Chlamydia Irachomatu responsabila CHLOASM
116
de infeciile genitale si oculare (trahom) Chlamydia psilluu responsabila de infecii pulmonare si Chlumydia pneunu mae responsabila de pneumopatii si de bronite
BOLILE CU TRANSMISIE SEXUALA PROVOCATE DE CHLAMIDII Acestea sunt cele mai frecvente boli transmisibile sexual Infecia se manifesta la brbat prmtr o uretnt (mflamatie a uretrei) cu scurgere si care se
complica adesea prmtr o epididimita (infecie a epididimului) La femeie ea provoac o cervicita (mflamatie a colului uterm) sau o salpmgit (mflamatie a trompelor) putnd sa se manifeste prin dureri abdominale si pelviene
pnntr o febra pnn pierderi albe si pnn sangeran m afara fluxului menstrual sau poate rmne asimptomatica aceasta latenta si frecventa atingerilor trompelor explica numeroasele cazuri de sterilitate cauzate de chlamidn si
subliniaz importanta unei depistri si a unui tratament ntreprinse sistematic
Tratamentul infeciilor genitale cu chlamidn se bazeaz ndeosebi pe administrarea de antibiotice (tetraciclme si macrolide) timp de zece pana la douzeci de zile dup gravitatea infeciei pe cale mtravenoasa m cazul afectam
salpmgiene severe Depistarea altor boli transmisibile sexual este ntreprinsa sistematic precum si tratarea partenerului sau partenerilor sexuali -> LlMFOGRANULOMATOZA VENE
RIAN

CHLOASM. Afeciune cutanata caracterizata prin pete brune pe fata SINONIM me/a^ma cUavna CAUZE Aceasta afeciune este mai nti de toate hor monala ceea ce explica faptul ca poate sa se dczv ilte Ia femeia
nsrcinata traducandu se prmtr o masca de sarcina care se terge cel mai des de la sine treptat dup natere dar aceasta poate recidiva in caz de ( noua sarcina ha mai poate aprea m timpul utilizam de pilule contra ceptive
puternic dozate m estrogem
TRATAMENT SI PREVENIRE Pentru chloasmele persistente tratamentul face apel la ageni depigmentanti (asocieri de acid retinoic corticosteroizi si hidrochmona acid azelaic) prescnsi ntotdeauna cu multa precauie din
cauza riscului de depigmentare exagerata Rezultatul trata meniului este obinut dup un timp ndelungat si recidivele sunt frecvente dup expunerea la soare
CHVOSTEK (semn al lui) Contracie a muchilor fetei mai precis a partn mediane si laterale a buzei superioare dup percuia nervului facial la nivelul pometelui
Semnul lui Chvostek se observa m caz de scdere a nivelurilor sangvine de calciu si sau de magneziu El mai este caracteristic spasmofiliei hipoparatiroidiei si tetamei
CIANOCOBALAMINA. VITAMINA B12
CIANOZ. Coloraie violeta sau albstruie a pieli cauzata de prezenta unor niveluri anormal de crescute (mai mult de 50 grame pe litrul de snge) de hemoglobina
neoxigenata in vasele capilare ale pielii si care predomina la unghii si buze
CAUZE O cianoza poate fi consecina unei insuficiente respiratorii acute sau unei tulburri circulatorii (stare de soc) a unei boli vasculare periferice (tromboza embolie sau spasm) precum si a unei anomalii de fixare a
oxigenului pe hemoglobina sub efectul toxicelor chimice sau medicamentoase (methemoglobma si sulftiemoglobina) Diagnosticul si tratamentul se confunda cu cele ale bolii
CICATRICE. esut fibros care nlocuiete definitiv sau pe o perioada foarte lunga un esut normal dup ce acesta a suferit o le?mne
esutul cicatnceal se formeaz att m organele interne (ca urmare a unei rupturi musculare a unei intervenii chirurgicale) cat si pe piele
O cicatrice normala este abia vizibila supla la palpare si fr modificare a culorii pielii Totui uneori ea capt un aspect anormal
Tratamentul ucatncilor patologice este ntotdeauna dificil Cicatncile hipertrofice pot fi ameliorate prin m saje cu sau fr un produs activ (corticosteroizi) prin infiltraii de corticosteroizi prin aplicaii de azot lichid sau chiar
pnntr o simpla compresie Tratamentul este parial asemntor celui pentru cicatncile cheloidiene dar el este mai puin eficace Daca prejudiciul estetic este mare cicatncile depigmentate pot fi tatuate iar cicatncile pig mentale
sunt masate cu produse depigmentante Doar chirur gia este eficace m cazul cicatncilor retractile Evoluia cicatncilor situate pe zonele mobile (plicile coaielor si genunchilor) trebuie sa fie supravegheata timp de mai muli am
deoarece m cazuri rare aceste cicatrici pot sa degenereze
Prevenirea cicatncilor patologice tine pe de o parte de tratamentul medical corect al plgilor pe de alta parte de tehnicile de sutura a inciziilor chirurgicale * CHELOID
CICATRIZARE. Reparare spontana a unui esut dup o leziune sfrind ca regula generala prin formarea unei cicatrici
Cicatrizarea depinde de mai muli factori ndeosebi genetici si etnici astfel formarea unei cicatrici cheloidiene (cicatrice patologica ce este caracterizata prmtr un sul fibros) este mai frecventa la subiecii negri si asiatici In plus
administrarea anumitor medicamente (corticosteroizi) ntrzie cicatrizarea
CICLOPLEGIE. Paralizie a muchiului u l iar al ochiului care se manifesta prin imposibilitatea de acomodare in vederea de aproape
Cauzele cicloplegiei sunt rare paralizii toxnnfectioase (diftene botuhsm) toxice (amamta faloida (ciuperca otrvitoare]) traumatice (contuzia globului ocular) sau mfectioase (sifilis) 117

CILINDROM
O ucloplegie se traduce pnntr o stanjemre a vedem de aproape, important mai ales, la subiecii tineri care au o vedere normal sau pentru hipermetropi
CICLOSPASM. Spasm de acomodare cauzat de contracia permanenta a muchiului cihar
Un uclospasm se traduce pnntr o pseudomiopizare miopul i vede miopia lui crescnd subiectul cu vedere normal devine miop si hipermetropul i vede hiper metropia lui micsorndu se Vederea de
aproape este ntotdeauna excelent uneori apare o senzaie de vedere mrit a obiectelor (macropsie) si se resimt dureri de cap mai ales frontale, n bar
Tratamentul unui uclospastn datorat unei tulburri a refraciei sau unui echilibru oculomotor deficitar doar ca paliativ, const n folosirea ochelarilor corectori
CICLOSPORIN. Medicament imunosupresor (care diminueaz activitatea sistemului imumtar) utilizat indeo sebi n cursul transplantrilor de organe SINONIM tido sporind A
Ciclosponna inhib sistemul imumtar al subiectului in particular limfocitele T4 Ea mpiedic astfel rejectia unui organ transplantat (rinichi inim plmn ficat pancreas) sau a unui esut grefat (mduv
osoas) De altfel ea este indicat sau experimentat n formele grave si rezistente ale unor boli psoriazis boli reumatismale (pohartnta reumatoid) afeciuni ale rinichiului (sindromul nefrotic) diabetul
msulmodependent
Ciclosponna este administrat cel mai des pe cale oral uneori pe cale intravenoas Contramdicatnle sunt alergia la acest medicament si sarcina Interaciunile medica mentoase sunt numeroase cu
antibioticele antnnflama toarele contraceptivele vaccinurile Prescripia delicat nu poate s se fac dect n mediu spitalicesc si necesit o supraveghere regulat a nivelului sangvin de udosporm
EFECTE NEDORITE Principalul dintre ele este toxicitatea renal, dar se mai pot observa si o dezvoltare excesiva a pilozitii,o hipertensiune arteriala o hepatita tremuratun
CICLOTIMIE. Stare de spirit caracterizat pnn alternanta fazelor de excitaie si de descurajare
Atunci cnd ciclotimia ia un caracter exagerat ea intra n domeniul patologic si poate duce la o psihoza maniaco depresiv
CICLU MENSTRUAL. Perioada cuprins intre fiecare nceput al menstruatiei n decursul creia se succed o mulime de fenomene fiziologice si hormonale care fac posibil ovulatia ciocnirea grneilor
fecundarea si mdatia embrionului n snul mucoasei uterme
Ciclul menstrual se repet la femeie de la pubertate pan la menopauz, si, n mod normal nu este ntrerupt dect prin perioadele de sarcin (el poate fi provocat artificial prin

contraceptie hormonal) Ciclul dureaz n medie 28 zile si cointereseaz hipofiza ovarele uterul si vaginul
Ciclul menstrual se subdivide m faza folicular si cea Iueal
Faza folicular dureaz aproximativ 14 zile timp n care secreia hipofizar de hormon foliculostimulant (FSH) provoac maturarea mai multor foliculi ovanem, din care doar unul va ajunge la maturitate
Acetia secret estrogenu responsabili la rndul lor de o ngrosare a endometrulul (mucoasa intern a uterului) si de o secreie abundent de gler cervical destinat facilitm ascensiunii sperma tozoizilor
Faza Iueal ncepe ctre a 14 a zi atunci cnd o cretere uoar a nivelului de estrogem declaneaz n hipofiza o important secreie de hormon luteimzant (LH), care provoac ovulatia si transformarea
foliculului rupt m corp galben Corpul galben la rndul lui secret progesteron, hormon care creste temperatura corporal face glera cer vical improprie ascensiunii spermatozoizilor si contribuie la
pregtirea endometrulul pentru o eventual nidatie a oului Daca ovulul nu este fecundat corpul galben se ofilete si degenereaz Scderea nivelului de progesteron ce urmeaz antreneaz descuamarea
endometrulul care se evacueaz formnd scurgerile menstruale sau menstrele Un alt ticlu poate rencepe care va pregti din nou corpul feminin pentru primirea unui nou ou -> CONTRACEPTIE MEN
STRUAIE REVENIREA CICLULUI

CIFOSCOLIOZ. Dubl deformare a coloanei ver tebrale asociind o deviere lateral (scolioz) si o deviere cu convexitatea postenoar (cifoz) -> ClFOZ SCOLIOZA
CIFOZ. Deformatie a coloanei vertebrale anormal de convex n urm
Curbura rachisului dorsal n mod normal convex n urm este excesiv n cifoz care afecteaz n mod obinuit coloana dorsal ntre cei doi omoplai rotunjind spatele si proiectnd gatul m fat
Tratamentul cifozelor este cel al afeciunii de origine El se bazeaz att pe kmeziterapie ct si pe reeducarea corectiv In cazurile grave este absolut indispensabil purtatul unui corset
CILINDROM. Tumor epitehal benign sau malign, constituit dmtr o ngrmdire de celule (umorale grupate m jurul unei caviti ca si cum ar forma un cilindru
Principalele localizri ale cilmdromului sunt cutanate si bronhice dar acesta mai poate afecta glandele salivare si snul
TRATAMENT Ablatia chirurgical constituie singurul tratament Recidivele sunt posibile si necesit atunci asocierea radioterapiei si a chirurgiei Laserul d rezultate bune in cazul cilmdromilor
traheobronsici CILINDRURIE

118
CILINDRURIE. Prezenta a unui numr excesiv de mare de cilindri in urma
Fiecare tip de cilindru orienteaz ctre o varietate de nefropatie cilindru hematiei (coninnd globule rou) indica o atingere a glomerulllor (unitile filtrante ale rinichiului) cilindru leucoutan (compui din
globule albe) o boala mflamatone
CIOCAN. Oscior al urechii medii
Ciocanul sau ciocnelul face parte mpreuna cu mco vala si seana din lanul de oscioare situat m csua tim panului Acestea sunt articulate intre ele si prinse de pereii conductului auditiv prin ligamente
CIOT sau BONT. Parte restanta a unui membru amputat Un ciot poate fi dureros din cauza prezentei unui nevrom tumora benigna rezultnd din cicatrizarea fibrelor nervoase secionate De altfel amputaii
pot sa se plng de dureri care par s fie localizate m segmentul amputat al membrului dincolo de ciot ( durerile membrului fantoma ) Acestea trebuie sa fie tratate cat mai devreme posibil (analgezice
psihotrope)
CIRCULATOR (aparat) Ansamblu constituit din mima si vasele corpului uman SINONIM aparat cardiovascular
Ansamblul aparatului circulator face obiectul unei reglri foarte precise si complexe care intervine m mecanismele nervoase (nervii simpatici si parasimpatici) hormonale (rinichii si glandele
medulosuprarenale) si umorale (sistemul remna angiotensma aldosteron factorul antmatrmretic prostaglandmele kimnele) Acest aparat permite astfel sa se transforme un debit pulsatil datorat contraciilor
regulate ale inimii mtr un debit continuu m nucile vase periferice propice schimburilor intre snge si esuturi Aceste schimburi asigura aportul de oxigen si nutrimentele necesare funcionam diferitelor
esuturi si organe si transportul deeurilor din metabolismul celular spre organele lor de eliminare naturala plmni rinichi
Aparatul circulator participa de asemenea si la echi librul mediului interior prin funcia sa de reglare a presi unu arteriale si a temperaturii mtracorporale PATOLOGIE Atingerile aparatului circulator sunt
nume roase anomalie a influxului electric cardiac sau o tulburare a ritmului cardiac valvulopatie (atingere a valvulelor cardiace) atingere vasculara caracterizata pnntr o stenoza (ngustare) sau pnntr un
anevrism (dilatare) al unei artere disecie aortica (clivaj al pereilor aortei) adesea asociata cu un anevrism flebit (obstrucia unei vene pnntr un cheag) insuficienta coronarian cunoscuta sub denumirea de
angor sau de angma pectorala putnd duce la un infarct miocardic m caz de astupare a unei artere coronare sau a uneia din ramurile m care aceasta se ramifica hipertensiune arterial insuficient cardiac
malformaie congenitala a mimn de gravitate variabila miocardita (atingere a mus chmlui cardiac de ongme toxica mfectioasa sau mflamatone)
cardiopatie hipertensiva valvulara sau ischemica saumio cardiopatie (atingere a muchiului cardiac de ongme necunoscuta) endocardita (atingere mflamatone sau mfec tioasa a tunicii interne a inimii) de
origine mfectioasa sau reumatismala pencardita (atingere mflamatone a nveliului extern al inimii) - CORD
CIRCULAIA SANGVIN. Micare a sngelui m diferitele vase sub impulsionarea pompei cardiace
Circulaia sangvina furnizeaz celulor organismului pnn intermediul sngelui oxigenul si substanele de care au acestea nevoie pentru a supravieui si a si juca rolul m funcionarea organelor Pentru a realiza
aceasta sngele urmeaz doua circuite primul numit circulaia pulmonara sau mica circulaie u permite sa se reoxigeneze m contact cu alveolele pulmonare al doilea numit circulaia sistemic sau marea
circulaie iriga organele cu snge reoxigenat Toate schimburile gazoase intre snge si organe se efectu eaza prin intermediul capilarelor ramificaiile terminale de foarte mica mrime ale vaselor sangvine
CIRCULAIE EXTRACORPORAL. Tehnica utilizata m chirurgia cardiaca pe cord deschis permind m mod temporar si artificial asigurarea circulaiei si oxigenam sngelui m locul inimii si
plmnilor
Circulaia extracorporala este folosita atunci cnd interveniile trebuie sa fie efectuate pe mima nemicata scutita de circulaia sangvina de exemplu m cazul pontajului aortocoronanan de nlocuire a unei
valvule cardiace sau de nchidere a comunicaiilor anormale intre diferite caviti cardiace
CIRCUMCIZIE. Ablatie a preputului SINONIM poM hectomie
Circumcizia este o practica rituala pentru anumite religii Ea mai poate fi realizata din motive de igiena ablatia preputului evitnd acumularea de secreii sub preput uneon sursa de infecii
In patologie Circumcizia este practicata de ctre un medic atunci cnd preputul este prea lung glandul dificil de decalotat sau m caz de jena la mictiune consecutiva unei ngustri preputiale de balamta
(infecie a sntului preputial) si la adult m caz de parafimoza (strangulare dureroas a bazei glandului pnntr un inel preputial prea strmt fcnd recalotarea imposibila)
CIROZ. Boala a ficatului provocata de o alterare a celulelor sale
Ciroza este una dintre pnmele cauze de mortalitate m tarile industrializate Ea se traduce prmtr o scleroza a esutului hepatic prin dezvoltarea m ficat a unei reele de cicatnci fibroase si prin noduli de
regenerare insule de celule viabile separate unele de altele prin esut cicatricea! CAUZE Cauzele cirozelor sunt multiple alcoolismul este cea mai frecventa m tarile industrializate dar ciroza mai 119
CISTIT
poate fi provocata de o boala virala (hepatitele B C si D) autoimuna (ciroza biliara primitiva hepatita cronica autoimuna) metabolica (hemocromatoza boala lui Wilson fructozemia galactozemia tirozmemia tnucovisudioza etc )
unele ciroze sunt mea cu cauze necunoscute SIMPTOME SI SEMNE Evoluia clinica a unei circ ze trece prin mai multe etape La nceput boala este total asimpto matica Dup un tip variabil apar primele tulburri aste nie
(slbiciune generalizata) pierdere m greutate ascita (efuziune lichidiana m interiorul pentoneului) hemoragii digestive consecutive unei hipertensiuni portale (creterea presiunii sangvine m vena care conduce circulaia mtest
nala si splenic spre ficat) cu risc de ruptura a vancelor esofa giene fntr un stadiu avansat insuficienta hepatocelulara se traduce prmtr un icter prin hemoragii difuze prmtr o encefalopatie (somnolenta coma) Ciroticn sunt
deosebit de sensibili la infecii tuberculoza infecii respiratorii si urinare infecie a lichidului de ascita In stadiul terminal apare o insuficienta renala grava Cnd ciroza evolueaz pe parcursul ctorva ani ficatul poate deveni
sediul unui hepatocarcinom (tumora maligna dezvoltata plecnd de la celulele hepatice)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul de ciroza nu poate fi clar stabilit dect pe baza unei biopsii hepatice transcutanate sau chirurgicale
Tratamentul complex vizeaz m principal prevenirea sau ncetinirea constituim fibro/ci ciroza fund ireversibila o dat instalat Totui procesul cirotic poate fi ncetinit prin suprimarea imediata si completa a oricrei buturi
alcoolizate Prevenirea si tratamentul principalelor com plicatu (tratamentul infeciilor a hipertensiunii portale prin derivaia chirurgicala a vaselor bolnave a ascitei prin administrarea de diuretice si prin reducerea aportului de
sare) au permis prelungirea considerabila a vieii urotiulor dar pacienii risca atunci sa contracteze un hepatocarcinom n acest caz este uneori posibil sa se realizeze ablatia chirurgicala a tumorii Transplantul hepatic constituie
sin gurul tratament radical al cirozei El nu este aplicabil dect unui numr limitat de cazuri la pacienii destul de tineri si m absenta complicaiilor vasculare grave
CISTALGIE. Durere de vezica
CISTECTOMIE. Ablatie chirurgicala a ntregii vezici sau a unei pri din ea
Cistectomia este una din modalitile de tratament al tumorilor vezicale Exista doua tipuri de cistectomie dup numrul si situarea tumorilor de ndeprtat
Cistectomia pariala permite conservarea unei mictium normale pe cai naturale Ea este indicata pentru tumorile vezicale unice situate pe o parte mobila a peretelui vezicii Capacitatea vezicii este adesea redusa dup intervenie
dar o capacitate normala este recuperata in cteva luni
Cistectomia totala este asociata adesea la brbat cu ablatia prostatei (prostatocistectomie) si la femeie cu cea a uterului si a uretrei (pelvectomie anterioara) Aceasta ntcrventie este practicata m cazul unui cancer ntins al vezicii
Operatul nu va mai putea sa urineze pe cai naturale trebuind sa fie realizata o derivaie
CISTICERCOZ. Boala parazitara provocata prin nfestarea cu cisticerci larvele teniei porcului
Cisticercoza se ntlnete mai ales m Madagascar in America Latina m Reunion si m unele tari din Asia si Europa (Portugalia)
Boala se contracteaz prin ingerarea de alimente crude sau prost splate pe care se gsesc oua de teme Oul cclozeaza n stomac apoi embrionul de tenie ajunge m muchi derm si mai ales la ochi sau m creier si se nchis teaza
provocnd apariia unei mici tumon de mrimea unui bob de orez larva cisticercului
SIMPTOME SI SEMNE Localizarea m creier provoac crize de epilepsie duren de cap convulsii si vome repetate Localizarea in gl >bul ocular poate antrena o cecitate DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz
pe localizarea larvelor nchistate fie prin radiografie sau scanografie cerebrala fie prin biopsie Tratamentul consta m administrarea de praziquantel pe cale orala Chistul trebuie uneori sa fie scos pe cale chirurgicala
CISTINOZA. Boala cauzata de o tulburare a meta holismului cisternei acid aminat care se depune m unele esuturi (ochi rinichi ndeosebi)
CISTINURIE. Boala congenitala caracterizata prmtr o excreie urinara anormal de ridicata a cistmei si altor acizi aminat] dibazici (lizina argimna ornitma)
CISTIT. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei vezicale
O cistita este cel mai des mrturia unei infectri cu germeni patogeni bacili (Euheruhia coli |cohbaciloz| Proteu*, nurabdu) sau mai rar cu o ciuperca (Candida albitan*,) Ea este mult mai frecventa la diabetici Ia femeile tinere
m perioada de activitate sexuala si la femeile nsrcinate (cistita putnd cauza contracta utenne cu peri colul unei nateri premature) Ea este adesea legata de o boala care stnjenete eliminarea vezicala a urmii (ngustare sau
diverticul al uretrei calculn vezicali tumora vezicala) sau din cauza unor bride himenale care antreneaz m timpul actului sexual o inoculare m uretra si m vezica a unor germeni prezeni m vagin La brbat ea poate fi cauzata de
un obstacol prostatic (adenom) SIMPTOME SI SEMNE Cistita se manifesta adesea brutal prmtr o durere suprapubiana dureri la mictiune mictium frecvente si nevoia imperioasa de a elimina doar cteva picaturi de urma
Aceasta tulburare este semnul prezentei CISTOCEL

120
puroiului (piune), ru mirositor si care conine adesea snge (cistita hematunc) Temperdturd rmne normala apariia unei febre semnalnd trecerea spre o infecie mai evoluata a cilor urmare
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe ansamblul acestor semne Germenii n cauz sunt iden tificati pnntr-un examen citobactenologic al unnn (E C B U) iar prmtr o antibiogram se testeaz sensibilitatea
la anti bioticele uzuale
Cistita este tratat prin administrarea de antibiotice cu bun ehmmdre urindr La 48 ore dup ncheierea trata meniului se face un control dl sterilitii urmii Recent a fost ncercat un tratament monodoz (o singur priz de
antibiotic)
PREVENIRE Tratarea cauzei favonzante este de obicei suficient pentru a preveni noi accese de cistita n nume roase cazuri totui nu poate fi pus m evident nici o cauza Recidiva este atunci frecvent si prevenirea se
bazeaz pe respectarea regulilor igienice si dietetice consumul de lichide (mai mult de doi litri pe zi) mictiumle frecvente igiena perfect genital si penneal tratarea eventualelor constipatn
CISTOCEL. Coborrea vezicii n vagin
Un cistocel survine mai ales la femeile care du mdi muli copii, ca urmdre a ndstenlor sdu mdi des dup menopauz Cistocelul este tratat prin reeducarea permeului cu scopul de a-i ntri muchii, sau pnntr-o intervenie
chirurgical numit cistopexie, care urmrete reamplasarea vezicii m cavitatea pelvian
CISTOGRAFIE. Examen radiologie care studiaz sta red si functiondrea vezicii
INDICAII Cistografia permite s fie observate contururile vezicii, capacitatea sa de evacuare si starea uretrei Ea se adresedz n mod deosebit brbailor ld care afeciunile prostatei legate de vrst (adenomul de prostata) pot
provocd o ntrziere si o dificultate la urinat, precum si o evacuare incomplet a vezicii Ea permite, de asemenea s se locali zeze tumorile, polipii vezicali si calculu si s se deceleze prezenta unui reflux vezico uretral (refluxul
urmii ctre rinichi n cursul mictiunu)
TEHNIC SI DESFURARE Cistografia necesit opa cifierea vezicii lucru realizabil m dou modaliti
n timpul tipografiei prin urografie inlravenoa\ opacifierea se obine indirect produsul de contrast injectat pe cale venoas fund eliminat prin rinichi n urin si opacifimd astfel cile urinare Clieele vezicii sunt realizate
nainte, n timpul si dup mictiune permind evaluarea strii uretrei si punerea n evident a eventualului reziduu vezical postmictional Aceast tehnic nu permite obser varea refluxului vezico uretral
n timpul etnografiei pe tale retrograd \au \upra pubian, produsul de contrast diluat m ser fiziologic este injectat direct m vezic prmtr o sond introdus pnn peretele
suprapubian (catetensm suprapubidn sub dnestezie local) sau in uretr aceast tehnic necesit o asepsie riguroas, iar un scurt tratament cu antibiotice poate fi prescris pentru d preveni orice risc mfectios Mdi multe cliee sunt
realizate m timp ce vezicd se umple dpoi m timpul mictiunu si dup aceea
EFECTE SECUNDARE Spre deosebire de Cistografia retrograd n care produsul lodat nu trece n snge, cisto-grafia prin urografie mtravenoas poate antrena o reacie de intolerant la iod aceasta este evitat prmtr un
tratament antialergic prescris preventiv pacienilor sensibili
CISTOMANOMETRIE. Examen care permite msurarea presiunilor m vezic pe msur ce aceasta se umple
Cistomanometna este practicat cu ajutorul unei mici sonde dotat cu captoare introdus n vezic dup o uoar anestezie local la brbat (introducerea fund mai neplcut la brbat) Vezica este umplut cu ap si presiunile n
registrate sunt reprezentate grafic
Astfel se pot studia tulburrile vezicale functiondle de origine neurologic si incontinentele urmdre de efort
CISTOPLASTIE. Intervenie chirurgicdl care urmrete nlocuirea n totalitate a vezicii sau a unei pri din ea dup o ustectomie

CISTOSCOPIE. Examen endoscopic al vezica INDICAII Cistoscopid dre scopuri diagnostice si terapeutice observarea mucoasei vezicale a orificiilor ureterale, a colului vezical si d uretrei efectudred de prelevri dmtr o
leziune suspect introducerea unei sonde ureterale ghiddt pn n rinichi pentru d cutd de exemplu, ongmed unei sdngerdn sdu a celulelor tumorale, si, de asemenea realizarea unor radiografii ale cilor renale prin injectarea
pnntr o sonda ureterala, a produselor radioopace, tratarea unor tumori vezicale prin rezectia electric sau cu laser distrugerea sau extragered unor cdlculi vezicdli
DESFURARE Cistoscopid n scop diagnostic nu necesit spitalizare si se practic cel mai des fr anestezie la femei si sub anestezie local prin aplicarea unui gel la brbai Cistoscopia m scop terapeutic, se desfsodr n
blocul operator sub anestezie general sau pendural
Examenul este practicdt cu djutorul unui cistoscop, un tub rigid Sdu suplu dotat cu un sistem optic care se introduce in uretr Cistoscopia de tip suplu permite o explorare vezical atraumatic si nedureroas la brbai
CISTOSTOMIE. Tehnic chirurgicdl constnd n deschidered vezicii direct ld nivelul pielii
Cistostomid podte fi temporar sau definitiv Destinat s permit evacuarea urmei atunci cnd acest lucru nu este posibil pe cile urinare joase naturale, ea este practicat deasupra pubisului 121
CITAFEREZ. Prelevare sangvin selectiv a unui singur tip de elemente celulare celelalte elemente fund reintroduse donatorului
Elementele prelevate pot fi plachete (trombafereza) globule albe (leucaferez), limfocite (hmfaferez) globule rou (entroferez)
Citafereza, utilizat n terapeutic pentru ndeprtarea celulelor n exces la un bolnav n timpul leucemnlor sau trombocitemiilor (exces al nivelului de trombocite) este mai des practicat la un donator sntos pentru a realiza
rezerve de produse specifice care pot fi transfuzate apoi bolnavilor
CITOCROM. Protein indispensabil producem de energie de ctre celule
CITODIAGNOSTIC. Metod de diagnostic bazat pe studiul microscopic al celulelor prelevate din organism fie prin punctie (snge, mduv osoas) fie prin raclare (exsudate, produse de descuamare)
CITOKIN. Molecul secretat de ctre limfocite (glo bule albe care intervin n imunitatea celular) si de ctre macrofage (celulele de aprare a organismului cu misiunea de a absorbi particulele strine) si implicat n
dezvoltarea i reglarea rspunsurilor imumtare
Citokmele sunt peptide mici proteine constituite din arrunoacizi, care acioneaz asupra celulelor de tipuri vnate posednd receptori proprii fiecruia dintre ele Unele cito kine au primit denumirea dup funcia lor principal
(inter ferom, factor necrozant al tumorilor), altele poart un nume generic, mterleukm, urmat de un numr (de la l la 18)
UTILIZARE TERAPEUTIC Producia industrial de citokine, dup donarea genelor lor a permis deja utilizarea lor n tratamentul cancerelor si al bolilor sistemului imuniUr
CITOLOGIE. Studiu al caracterelor morfologice si funcionale ale celulelor
Citologia recurge n principal la examenul microscopic al celulelor
CITOMEGALOVIRUS. Virus ADN din familia Herpewindae (herpes virus)
Citomegalovirusul este transmis prin contactul cu saliva i urma contaminate si prin globulele albe (transfuzie) O dat ptruns m organism Citomegalovirusul se stabilete n limfocite si rmne pentru toata viata
Citomegalovirusul este responsabil de infecii congenitale (boala mcluznlor citomegalice) si la orice vrst, de infecii latente care, frecvent nu dau nici un simptom, sau se traduc prmtr o febr prelungit cu mono nucleoz
sangvin, eventual asociat cu o hepatita o pneumopatie sau o encefalit Infecia poate, de asemenea s declaneze o form deosebit de grav de retimt aproape exclusiv observat la subiecii atini de SIDA sau imuno
deprimai

CIUMA
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se face pnn imunofluorescent (cercetare m snge a anticorpilor fcui s devin fluoresceni pentru a fi vizualizai) prin cultivarea sngelui urinei sau secreiilor sau prin examen
serologic Tratamentul antiviral la nevoie pe cale local in atingerile oculare este preconizat n caz de leziuni constituite la subiectul imunodepnmat
CITOPATOLOGIE. Studiu al modificrilor morfologice ale celulelor provocate de ctre boli
CITOPLASM. Totalitate a elementelor care se afl n interiorul celulei cu excepia nucleului
CITOPUNCTIE. Tehnic constnd n prelevarea cu ajutorul unui ac fin de celule dmtr o leziune situat n profunzime n vederea unui diagnostic citologic SINONIM titologie prin puntie
INDICAII Dei toate organele sunt accesibile unei citopunctn terenurile privilegiate de aplicare a acesteia sunt chisturile ovanene lichidiene (pe care citopunctia permite de altfel sa le trateze prin vidanjarea chistului) si
tumorile (ndeosebi cele ale snului)
DESFURARE Punctia este ghidat prin palpare sau pentru organele profunde (plmn ficat pancreas), prin tehnicile de imagene medical (radiologie, ecografic, scanografie) Dac mocuitatea si simplicitatea realizm
citopunctiei au fcut din ea o tehnic de explorare de un foarte mare interes ea nu permite totui, spre deosebire de biopsie s stabileasc un diagnostic clar
CIUM. Boala mfectioas si contagioas grav cauzat de o bacterie bacilul lui Yersm sau YerMmapeMu SINONIM pew
nc sunt observate cazuri izolate si puine n Noul Mexic (sudul SUA) n Mexic n India, n Turkestan etc
Rezervorul de bacili este obolanul sau m Asia Central menonul (un roztor slbatic) Boala se transmite intre animale si de la animal la om pnn intermediul puricilor Omul poate de altfel sa contracteze boala mtr o form
deosebit de cium (pesta pulmonar), prin inhalarea de picturi de saliva provenind de la un subiect infectat
S1MPTOME SI SEMNE
Ciuma bubomc se contracteaz prin neptura puncelui Ea se traduce prmtr o febra ridicat prin frisoane si prin dureri difuze urmate de o important umflare a ganglionilor limfatici n particular a celor inghinali si prin
supurarea lor (bubon pestos)
Ciuma Sau pe\ta pulmonara genereaz o febr ridicat si o pneumopatie acut asfixiant cu expectoraii abundente si sangvmolente CIUPERCI

122
m Forma \eplicemica pura survine direct dup contaminare sau dup aparitid buboanelor pestoase Ea se traduce pnntr o febra ridicata prin frisoane pnntr un delir si o stare de prostraie evoluia este rapida
fatala m absenta tratamentului
TRATAMENT SI PREVENIRE Antibioticele (strepto micma) trateaz deosebit de eficace ciuma Riscurile de extindere epidemica sunt aproape nule daca supravegherea sanitar si masurile oficiale sunt
respectate
Ciuma este o boala cu declarare obligatorie Autoritile cer izolarea bolnavului (reglementare sanitara mternatio nala) Exista un vaccin recomandat profesiun lor de risc (tehnicienii din laboratoarele care
manipuleaz bacilul muncitorii agricoli din zonele afectate de aceasta boala)
CIUPERCI. Organisme vii ce poseda un nucleu celular tipic Lipsite de clorofila ele triesc pe seama materiilor organice (fie saprofite pe materialele inerte fie parazite la om animale si plante) Ele se
hrnesc prin absorbia reali zata de a curmeziul peretelui celular
Exista mai bine de 10(1 (KK) specii de ciuperci Unele sunt microscopice (levun mucegaiuri etc ) altele poseda carpofon acestea fund ciuperci m adevratul sens al cuvntului
Unele ciuperci sunt utile si joaca un rol m industriile de fermentaie (bere vin pine) m prepararea branzetunlor m procesarea de enzime etc In domeniul medical interesul lor rezid m prepararea de
antibiotice de estrogem de anabohzante Alte ciuperci sunt vtmtoare paraziteaz plantele altereaz alimentele dup recoltare deterioreaz materialele
O sene de ciuperci care cresc spontan m natura sau care sunt cultivate constituie excelente matern comestibile coninnd pana la 90% apa ele sunt concomitent bogate m glucide m proteine m sruri minerale
si m vitamine Altele sunt otrvitoare si provoac intoxicaii grave une ori mortale Unele specii coninnd psilocibina au proprieti halucinogene
Ciupercile sunt implicate m trei tipuri de boala micoze (infecia unui esut viu) alergii (reacia unui individ legata de inhalarea sporilor la contactul cu o ciuperca) mico toxicozele (intoxicaii rezultnd din
ingerarea metabolitilor fungici toxici)
Intoxicaiile alimentare cauzate de ciuperci In caz
de ingerare a unor ciuperci otrvitoare intoxicaia se poate manifesta imediat sau dup o perioada de incubaie variabila dup tipul de ciuperca mgerata Se deosebesc diferite tipun de intoxicaie dup toxina
responsabila si dup efectul pe care l produce
Pentru a evita orice otrvire cu ciuperci este mdis pensabil sa se nvee identificarea prin caracterele lor a speciilor periculoase si sa se interzic sistematic consumarea oricrui exemplar a crui identificare
este ndoielnica TRATAMENT In fata unei intoxicaii se impune alertarea centrului de specialitate cel mai apropiat cu scopul sa se
administreze tratamentul adecvat splaturi stomacale tratarea hepatitei sau a nefritei reechilibrarea ionica a sngelui etc
CLACAJ. Rupere a unui mic numr de fibre musculare SINONIM mu reia
Un clacaj este consecina unui efort de intensitate superioara capacitilor muchiului Durerea pe care o ocazioneaz un clacaj este vie si localizata iar apariia unui hematom frecventa O ecografic poate
completa examenul clinic confirmnd hematomul
Tratamentul face apel la odihna un bandaj compresiv asociat cu aplicarea de gheata si administrarea de antnnfla matoare El poate fi completat m cazul unor leziuni impor tante prin kmeziterapie (masaje de
drenare electroterapie)
CLAMPAJ. Obturare temporara a unui vas sau a tubului digestiv cu ajutorul unei cleme
CLAUDE BERNARD-HORNER (sindrom al lui) Sindrom care afecteaz un ochi sau ambii si asociaz o mioza (micorarea diametrului pupilei) o ngustare a fantei palpebrale pnn ptosis (cderea
pleoapei superioare) si o enoftalmie (mfundarea globului ocular in orbita)
Sindromul lui Claude Bernard Horner este consecutiv unei atingeri a sistemului nervos vegetativ simpatic
Tratamentul sindromului Claude Bernard Horner este cel al cauzei
CLAUDICATIE. Neregulantate a mersului SINONIM
CLAUDICATIE INTERMITENT. Sindrom carac tenzat pnntr o durere sau o slbiciune musculara ce survine m timpul mersului oblignd subiectul sa se opreasc
Cauzele claudicatiei intermitente pot fi vasculare sau neurologice
CLAUSTROFOBIE. Teama bolnvicioasa de spatiile nchise
Claustrofobia este adesea rezultatul unei experiene traumatizante asociata de un loc nchis Poate fi vorba de un fenomen trector care dispare de la sine Totui claustro fobia necesita o psihoterapie de fond
sau o terapie com portamentala
CLAVICUL. Os lung m forma de S foarte alungit situat la nivelul umrului
Fracturile de clavicula sunt cele mai frecvente fracturi Ele survin cel mai des prin cderea pe umr Tratamentul lor este ortopedic prin simpla imobilizare cu un bandaj sau cu un inel elastic ndoit m forma
de 8 care solidarizeaz umerii
Luxatnle de clavicul survin mai ales la sportivi Ele pot fi mai mult sau mai puin grave de la simpla entorsa pana COAGULARE
la ruperea ligamentara completa Tratamentul este fie funcional (reeducare) fie chirurgical
CLAVUS. -> BTTURA DURILLON

CLEPTOMANIE. Pornire maladiva de a comite furtun Cleptomania este adesea apropiata de nevroza obse sional Mai frecvent la femei ea se caracterizeaz pnntr o donnt obsedanta de a fura o lupta
mpotriva acestei dorine si o uurare m timpul trecem la aciune urmata de remus cari Furturile cleptomamace nu au vreodat un caracter utilitar si se nrudesc cu alte conduite compulsive (pasiunea
patologica pentru jocurile de noroc de exemplu) Trata mentul este bazat pe psihoterapie
CLIMATOLOGIE. n medicina studiul influentei climatelor asupra organismului
Unele climate marine sunt binefctoare m caz de reumatism Expunerea la soare din cauza aciunii ultra violetelor asupra sintezei vitaminei D este favorabila vindecm rahitismului Efectul sedativ al
climatelor de es este recomandat ndeosebi pacienilor surmenai si convalescenilor
CLINIC, -. Care se refera la observarea pacientului
Informaia clinica este adunata prin ntrebrile puse subiectului si m urma examinam lui directe operaii efectuate de ctre medic cu intenia de a pune un diagnostic
CLITORIS. Mic organ erectil al aparatului genital extern feminin situat in partea anterioara a vulvei
Bogat inervat si irigat clitorisul devine turgescent si mai sensibil m cursul unei stimulri sexuale
CLON. Totalitatea celulelor care deriva de la o singura celula si care au m consecina un patrimoniu genetic riguros identic cu cel al celulei iniiale
CLONIE. -> MIOCLONIE

CLONORHIAZ sau CLONORCOZ. Boala parazitar apruta m urma infestam canalelor biliare ale ficatului cu trematode (distomatoza) SINONIM opiMorhiaza
Clonorhiaza este cauzata de mgestia de trematode (viermi plai de civa milimetri lungime) Aceasta se mum pl mncnd peti cruzi infestai care l pot contamina pe subiect cu trematode Clonorhiaza se
ntlnete m Urile din Extremul Onent si m Europa Centrala
Clonorhiaza se manifesta prin crize de colica hepatica pnn pusee de icter (glbmare) o ciroza asemntoare cirozei alcoolice mai rar pnntr un cancer al cailor biliare
Tratamentul foarte eficace consta m administrarea pe cale oral de praziquantel
Prevenirea consta m prepararea termica a petelui nainte de a fi consumat -> DlSTOMATOZ
CLOROFORM. Lichid incolor volatil utilizat cndva ca anestezic
CLOSTRIDIUM. Bacterie anaeroba strict Gram pozitiva
COAD DE CAL. Fascicul de cordoane nervoase situat m partea inferioara a coloanei vertebrale
Coada de cal este constituita din rdcinile nervilor maduvei spinrii care se afla la nivelul ultimelor trei vertebre lombare vertebrele sacrale si vertebrele coccigiene
O compresie in acest loc provoac ceea ce se numete sindromul cozii de cal Acesta este consecutiv de cele mai multe ori unei hernii discale situate intre vertebrele lombare Aceasta compresie antreneaz o
paraplegie zisa periferica sau flasca ce se caracterizeaz pnntr o diminuare a tonu sului muscular al membrelor inferioare o atrofie a muchi lor si o abolire a reflexelor Bolnavul sufer de dureri care iradiaz
m regiunea lombara la nlimea penneului si a membrelor inferioare precum si insensibilitate a pielii pen neului organelor genitale si d partn de sus a coapselor Se observa de asemenea si semne genitale

(impotenta) si sfinc tenene (pierderea nevoii de a urina incontinenta sau din contra retentie de urma) Sindromul cozii de cal trebuie sa fie tratat de urgenta pnntr o intervenie neurochirurgicala de
decompresie (ablatia unei hernii discale sau a unei tumori etc )
COAGULARE. Transformare a sngelui lichid m gel semisohd
Antrennd formarea cheagului coagularea permite ca sangerarea consecutiva unei rniri sa fie opnta Acest proces este consecina unei nlnuiri de reacii chimice implicnd d fente substraturi si enzime
plasmatice Ea pune m joc 13 factori care intervin m acest lan de reacii Aceste interaciuni complexe au drept rezultat transformarea unei proteine solubile fibrmogenul mtr o proteina insolubila fibrma care
formeaz armatura cheagului TULBURRI DE COAGULARE
O coagulare deficienta este m general consecina unei trombopenn (cantitate insuficienta de plachete) a unei carene m difenti factori ai coagulam sau a unei anomalii a vaselor sangvine
Acestea se traduc pnntr o predispoziie de a suferi hemoragii interne si externe
O coagulare prea mare sau hipercoagularea poate fi legata de o cretere a nivelului factorilor de coagulare la sfritul unei sarcini de exemplu de o diminuare a cantitii de enzime anticoagulante (boala
hepatica) de o ncetinire a fluxului sangvin Aceasta supracoagulare poate antrena o tromboza (formarea unui cheag mtr o artera sau mtr o
PROBE DE COAGULARE Diferitele tulburri ale coagu larii sunt diagnosticate prin examene ale procesului COAGULARE INTRAVASCULAR DISEMINAT

124
coagulam sngelui un examen global (timpul de coagulare) sau analitic (durata fiecreia dintre cele trei faze) si prin numrtori ale globulelor (msurarea nivelului de hemo globma si a numrului de
globule albe de plachete si de globule rou pe milimetrul cub de snge)
Aceleai examene permit de asemenea sa se urmreasc rezultatele unui tratament cu anticoagulant administrat subiectului cu scopul de a reduce un risc de tromboza
COAGULARE INTRAVASCULAR DISEMINAT. Sindrom hemoragie caracterizat prin formarea de cheaguri m micile vase sangvine antrennd prbuirea factorilor de coagulare
COANE. Onficn posterioare ale foselor nazale
Atrezia coanala (absenta congenitala a dezvoltam coanelor) antreneaz dificulti respiratorii la nou nscut Tratamentul consta m deschiderea lor pe cale chirurgicala
COAPS. Segment al membrului inferior cuprins intre sold si genunchi SINONIM pulpa
Scheletul coapsei este constituit din femur articu landu se m partea de sus cu cotilul pentru a forma soldul iar m jos cu tibia si rotula pentru a forma genunchiul
PATOLOGIE Coapsa poate fi sediul leziunilor osoase (fracturi de femur) leziunilor vasculare (arterita plaga arteriala flebita vance) durerilor de origine nervoasa (cruralgie sciatica) sau al leziunilor
musculare (ntindere hematom sau ruptura a cvadncepsului)
COARCTATIE AORTIC. ngustare congenitala a aortei localizata in principal m torace la originea prtii descendente a aortei toracice dup formarea arterei subclaviare SINONIM MenozUa ulmului
aortic
Coarctatia aortica stnjenete curgerea sngelui m aorta Ea provoac o cretere a presiunii arteriale m amonte si
cor/ilor vocale (profesori oratori cntrei etc ) un simplu repaus vocal cu edine de ortofonie (reeducarea vocii) rezolva problema m ca/ contrar trebuie practicata ablatia Cancerul lanngelui adesea
consecutiv unei larmgite cro nice poate fi limitat doar la corzile vocale prognosticul lui este atunci destul de bun mai ales daca tratamentul este precoce De altfel funcionarea corzilor vocale poate fi
perturbata de o compresie a nervilor lanngelui cauzata de o tumoare a gatului capului sau toracelui
COASTA. Fiecare dintre oasele plate m forma de arc care constituie armatura toracelui
Se socotesc de sus m jos 12 perechi de coaste fiecare fund ataata unei vertebre dorsale Totalitatea lor constituie mpreuna cu sternul cuca toracica Se pot deosebi coastele adevrate (de la l la 7) unite cu
sternul prin cartilagnle costale coastele false (de la 8 la 10) a cror extremitate anterioara se unete cu cartilajul costal supraiacent si coastele libere (l l si 12) al cror cartilagiu rmne liber PATOLOGIE
Fracturile de coaste sunt frecvente la adult mult mai mare la copil din cauza supleei toracelui sau Survenite m mod obinuit dup o cdere sau dup o lovitura fracturile provoac o durere ascuita si o
umflare a tesu tunlor adiacente Diagnosticul este confirmat prin radio grafie Fracturile care nu afecteaz dect un numr limitat de coaste sunt benigne si tratamentul lor este doar analgezic Durerile
accentuate de ctre micrile respiratorii sau de tuse dispar de la sine m cteva sptmni In schimb fracturile pluncostale mai ales cele care provoac un volet toracic (poriune a peretului toracic
desolidarizat de ansamblul scheletului) pot pune in pericol viata rnitului prin decompensare respiratorie acuta Tratamentul instituit de urgenta si m mediu spitalicesc (chirurgie) necesita fixarea voleiului
toracic si o ventilaie asistata
des o supresie a btilor arterelor femurale m zona inghinala
Chirurgia consta m ablatia zonei ngustate si mtr o
suturare a celor doua segmente aortice supra si subiacenta
COARD VOCAL. Mica structura fibroasa a laryn gelui m forma de cordon permind fonatia STRUCTURA SI FUNCIONARE In numr de doua corzile vocale schieaz o mica proeminenta
orizontala pe peretele lateral al lanngelui Intre ele se gsete regiunea glotei care separa regiunea supraglotica si regiunea sub glotica totul constituind lanngele
Corzile vocale sunt examinate de ctre medicul specialist m decursul unei laringoscopn PATOLOGIE Laringita (mflamatia) cronica este una dintre patolognle cele mai frecvente ale corzilor vocale iar
tratamentul su este cel al cauzei (tabagism etc ) In plus exista mai multe felun de tumori benigne intre care nodului
COASTEI CERVICALE (sindrom al) Compresie a vaselor (artera subclaviara) si a plexurilor nervoase ale bazei gatului (originea nerv lor membrului superior) de ctre o coasta supranumerara
Unu indivizi se nasc purttori ai unei coaste supli mentare numite coasta cervicala pornita din a aptea vertebra cervicala si situata deasupra coastelor normale Compresia arterei subclaviare poate provoca o
ischemie sau o trombo/a cea a plexului brahial pareste/n (furnicturi) sau dureri ale membrului superior Radiografia permite diagnosticul Tratamentul consta m ablatia chirurgicala a acestei coaste
supranumerare
COBALTOTERAPIE sau COBALTERAPIE.
Utilizare terapeutica a radiaiilor gamma de malta energie (l 25MeV) provenind de la o sursa de cobalt 6() radioactiv cu intenia de a distruge celulele canceroase
Cobaltoterap a este tehn ca cea mai utilizata m radio terapie Ea a subminat ncepnd cu deceniul al cincilea razele X deoarece protejeaz mai bine pielea si obine un 125
COLAGEN
randament mai bun m profunzime si n mai mare omogenitate a radiaiei -> RADIOTERAP E
COC. Bacterie de forma rotunda sau ovalara
COCAIN. Alcaloid natura] sau sintetic utilizat m medicina ca anestezic local si considerat stupefiant
INDICAII n stare naturala cocaina nu mai este intre bumtata dect sub forma de soluie uleioasa (cohr 2%) si de pomda cu atropin si cocaina Clorhidratul de cocaina substana sintetica este un puternic
anestezic local si un puternic vasoconstrictor Ea este nscrisa pe lista sub stanelor stupefiante
INTOXICAIA Folosirea prelungita a cocainei (prin inhalare sau injectare) duce la toxicomanie aceasta pro voac o excitare a centrilor cerebrali psihici si senzoriali si o diminuare a senzaiei de oboseala
De altfel inhalrile regulate pot antrena leziuni ale septului nazal iar dozele puternice genereaz uneori un comportament psihotic Supradoza poate antrena convulsii o coma sau un colaps care sfrete
uneon cu moartea prin stop cardiac Crack ui este o forma purificata de cocaina ale crei efecte sunt mult mai rapide mai intense si mai putm prelungite Consecinele asupra activitii cardiace pot fi mortale
COCCIDIOIDOZ. Boala mfectioasa provocata de ctre ciuperca Coccidioidu immitu SINONIM tou.idioulomn.oza
Coccidioidoza se ntlnete m regiunile desertice din California America Centrala si America de Sud Aceasta boal se contracteaz prin inhalarea de pulberi coninnd spori
Coccidioidomicoza provoac simptome pulmonare febrile asemntoare celor ale gripei sau ale tuberculozei care pot sa se asocieze unor manifestri generale eritem nodos (erupie de placi pe membrele
inferioare) supuram osteoarticulare meningita
Coccidioidomicoza este tratata prin administrarea de antifungice
COCCIDIOZ INTESTINAL. Boala parazitara provocata de prezenta m intestin a coccidnlor
Coccidnle sunt protozoare care infesteaz de obicei animalele mai rar oamenii
Tratamentul coccidiozei este cel al simptomelor
COCCIGODINIE. Durere a regiunii coccigiene
O coccigodime are drept origine un traumatism direct sau o entorsa a ligamentelor sacrococcigiene La persoanele in vrsta ea poate dezvlui o fractura de oboseala a sacrumulm (fractura spontana legata de
mbtrnirea sau de uzura osului) In sfrit ea este asociata uneori cu o stare depresiv Redeteptat de presiunea vrfului coccisului coccigodmia face dificil statul m ezut
Tratamentul depinde de cauza dar m toate cazurile trebuie sa se evite timp de cteva sptmni poziia sezanda
pe cocis ajutandu se de peri partea de sus a coapselor
: pentru a evita sprijinul pe
COCCIS. Segment inferior al coloanei vertebrale
Fractura de coccis, este cel mai des consecutiva unei cderi pe fese Ea provoac o durere vie care deranjeaz m poziia aezat Examenul si radiografiile confirma diag nosticul Aceasta fractura se complica
dup un timp cu o coccigodime durerea coccisului persistnd mai multe sapta mani Tratamentul sau la fel ca si al coccigodmiei este simptomatic si se limiteaz la prescrierea de analgezice sau de
antimflamatoare
COCOBACIL. Bacterie a crei forma este intermediara intre cea a unui coc (sferic) si cea a unui bacii (alungit)
COD GENETIC. Sistem mulumit cruia informaia genetica coninuta sub forma chimica m A D N ui nucle elor celulelor poate comanda sinteza proteinelor consti tutive ale materiei vii
COEFICIENT INTELECTUAL. Raport intre vrsta mintala si vrsta reala a unui individ multiplicat cu 100 vrsta mintala fund evaluata prmtr o sene de teste
Prin definiie coeficientul intelectual normal este 100 Daca este sub 70 el traduce o debilitate mintala Daca este mai mare de 140 el indica la un copil faptul ca este supradotat
Coeficientul intelectual a fost criticat adesea deoarece nu tine cont de personalitatea globala a subiectului si pentru ca rezultatele determinam lui pot fi influenate de mediul sociocultural al copilului de
reacia sa afectiva fata de examinator etc Acesta trebuie deci sa fie completat cu alte teste m special cu teste de personalitate ca cel al lui Rorschach
COHLEE. Parte a urechii interne destinata audiiei SINONIM melcul
Cohleea este poriunea anterioara a labirintului cavitate inclusa m stanca (partea interna orizontala a osului tem poral) Ea se afla astfel m legtura cu vestibulul poriunea postenoara a labirintului responsabil
de echilibru
COLAGEN. Proteina responsabila de coeziunea tesu tunlor cea mai abundenta a corpului uman PATOLOGIE Unele boli sunt caracterizate prmtr o for mare anormala de fibre de colagen care invadeaz
atunci organismul mtr o maniera difuza si provoac bolile numite conectivite altdat denumite colagenoze Aa este de exemplu cazul cu sclerodermia care se manifesta prmtr o mgrosare fibroasa a pielii
UTILIZARE TERAPEUTICA In dermatologie colagenul din pomezile si din cremele cosmetice neputand ptrunde m grosimea pielii eficacitatea sa terapeutica n a fost nc dovedita Injeciile mtradermice
de colagen bovin sunt COLAGENOZ

126
utilizate adesea pentru a fate sa dispar ridurile Atunci trebuie s se tina cont de contraindicaii (eventuale alergii boli autoimune etc ) si sa se realizeze teste prealabile (dozri de anticorpi sangvini teste
cutanate) Rezultatul este adesea satisfctor dar foarte tranzitoriu rar cu o valabilitate mai mare de 12 luni
. -> CONECTIVITA

COLAGOG. Medicament destinat provocam unei goliri a veziculei biliare m intestin

COLANGIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea veziculei si a cailor biliare
Se deosebesc mai multe tipuri de colanyografie m funcie de modul de opaufiere utilizat
Colangtografia mtravenoa\a O colangiografie intra venoas se face m sala de radiologie Pacientul este lungit pe pat i se injecteaz produsul de contrast prin perfuzie m antebra si la sfritul perfuziei se
realizeaz o sene de cliee Examenul dureaz aproximativ o ora
Colangiografia retrograda O colangiografie retrograda necesita o spitalizare si o anestezie generala uoara ne adormind total pacientul In timpul examenului medicul introduce un fibroscop m gura
pacientului l face sa nainteze pana m duoden Apoi medicul mpinge prm conductul fibroscopului un cateter fin care ajunge pana la orificiul de mbinare duodenala a coledocului si canalului pancreatic
al lui Wirsung (la nivelul ampulei lui Vater) ceea ce n permite sa injecteze un produs de contrast in caile biliare si in canalul pancreatic si sa vad imaginea lor pe un ecran Apoi se fac mai multe cliee care
se developeaz pe loc pentru a repera vreo eventuala anomalie ca de exemplu prezenta calculilor si a o trata imediat Dup examen pacientul rmne sub control medical riguros la spital timp de una pana
la trei zile si primete un tratament antibiotic pentru a preveni riscul de infecie
Colangiografia transhepatica O colangiografie trans hepatic necesita o spitalizare si se practica in sala de radiologie naintea examenului se administreaz un medi cament calmant pacientului care se afla
lungit pe pat si cruia i se injecteaz un produs anesteziant la nlimea ficatului nainte de a realiza o punctie a cailor biliare cu ajutorul unei seringi Atunci cnd bila apare uor aceasta indic faptul ca acul
de punctie este bine plasat m canalele biliare produsul de contrast este injectat si sunt realizate mai multe cliee si developate imediat Acestea precizeaz natura si localizarea obstacolului iar medicul poate
pune un cateter pentru a permite drenarea bilei Examenul dureaz aproximativ o ora
COLANGIOM. Tumora a ficatului constituita din canale al cror aspect amintete pe cel al canalelor biliare

Un colangiom poate fi benign dar cel mai des el este malign Colangioamele maligne sau colangiocarunoamele afecteaz m jumtate din cazuri un ficat sntos spre deosebire de hepatocarcmoame care
constituie cel mai des
complicaia unei ciroze In formele localizate este posibil ablatia chirurgicala
COLANGIT SCLEROZANT. Afeciune cronic mflamatorie si fibrozanta a cailor biliare mtrahepatice si extrahepatice
Nu exista un tratament specific al bolii Daca aceasta atinge un stadiu avansat poate fi propus un transplant hepatic
COLAPS CARDIOVASCULAR. Cdere severa a presiunii arteriale sistolice (maxima) sub 80 milimetri
Asociat m mod obinuit cu existenta unui puls slab si rapid un colaps cardiovascular este consecina unei proaste funcionari a muchiului cardiac unei diminuri a volumului sangvin unei infecii grave sau
unei hipotonn vasculare responsabile de o vasodilatatie important Daca un colaps vascular se prelungete apare o stare de soc o adevrata insuficienta circulatorie acuta Acest tip de ru necesita deci o
spitalizare de urgenta si masuri de reanimare precum si un tratament al cauzei
COLECISTECTOMIE. Ablatie a veziculei biliare INDICAII O colecistectomie este indicata m principal m ca? de litiaza veziculara (prezenta unuia sau mai multor calculi m vezicula biliara) De fapt m
absenta tratamentului chirurgical si uneori chiar brusc calculn pot avea compli catn precum o colecistita (mflamatia veziculei) un pio colecist (infecie supurat) chiar o colic hepatic (durere acuta
provocata prin migrarea unui calcul in canalul coledoc care conduce bila m intestin) urmata uneori de un icter sau de o pancreatita (inflamarea pancreasului)
TEHNICI Pot fi ntrebuinate doua tehnici chirurgicale pentru ndeprtarea veziculei biliare si pentru prevenirea sau tratarea acestor complicaii
Tehnica clasica se bazeaz pe laparatomie adic pe mazrea abdomenului cel mai des chiar dedesubtul ultimelor coaste din dreapta Operaia dureaz intre 60 si 90 de minute si necesita o spitalizare de 4-5
zile Complicaiile sunt foarte rare
A doua tehnica chirurgicala prin cehoscopie const m vizualizarea cavitii abdominale cu ajutorul unei mici incizii m ombilic prin care s a introdus un tub optic legat la o camera de luat vederi cu ecran
video Alte incizii abdominale permit introducerea unor instrumente adaptate specific acestui tip de chirurgie Dup secionarea arterei sale vezicula este desprinsa de ficat si apoi extrasa prin incizia
ombilicala Aceasta tehnica nu necesita dect o spitalizare de una pana la trei zile si antreneaz mai puine dureri postoperatorii dect tehnica clasica Totui nscul de eec este mai ridicat dect la tehnica
laparoscopic
COLECISTITA. Inflamatie a veziculei biliare
O colecistita este consecina unei inflamaii si/sau unei infecii bacteriene a veziculei biliare Cea mai frecventa este 127
COLESTEROL
colecistita litiazic legat de prezenta calculilor n vezicula biliar, dar exist si forme fr litiaz
SIMPTOME O colecistita se manifest prin dureri de colica hepatic localizate n regiunea subhepatlc care blocheaz inspiraia profund si sunt exacerbate pnn palpare Creurile si vomele sunt frecvente
Un sindrom mfectios (febr eres terea numrului de globule albe) este prezent ntotdeauna
TRATAMENT Coleustectomie (ablatia veziculei) este indispensabil, pnn metoda chirurgical tradmonala sau prin cehoscopie Operaia este realizat adesea dup cteva zile de antibioterapie Gheata pus
pe ventru poate calma durerile
COLECTAZIE. Dilatatie acut parial sau total a colonului ca urmare a prezentei gazelor
COLECTOMIE. Ablatie chirurgical a colonului sau a unuia dintre segmentele sale
INDICAII O colectomie este practicat m cazul atingerilor tumorale benigne (polipi) sau maligne, sau pentru atingeri mfectioase (diverticulit)
TEHNIC Colectomia poate fi total sau parial colonul drept (cel vertical, care urmeaz dup intestinul subire) transversal (orizontal, ntre colonul drept si cel stng) stng (vertical, care se continu cu
rectul) Dup ce colectorma propnu-zis a fost efectuat, chirurgul dispune de dou teh nici pentru a termina operaia anastomoza sau colostomia
in cazul anastomozei el restabilete imediat continuitatea digestiv pun3nd cap la cap cele dou buci de intestin rmase
n cazul colortomiet chirurgul fixeaz orificiul tubului digestiv pe peretele anterior al abdomenului constituind un anus artificial Colostomia este utilizat ori de cate ori anastomoza imediat este
imposibil fie pentru c segmentul din aval al colonului este obliterat (de exemplu din cauza unei invazii canceroase), fie pentru c peretele intestinului nu este suficient cicatrizat pentru a permite o sutur
fr risc Ea poate fi definitiv sau urmat ulterior de o anastomoza
COLECIE. Acumulare de lichid fiziologic sau patologic (snge, puroi etc ) ntr-o cavitate a organismului
COLEDOC (canal) Poriunea terminal a cii biliare principale
Canalul coledoc ia natere la confluenta canalului ustic care vine de la vezicula biliar, cu canalul hepatic pornit din ficat El se termin n duoden dup ce s a unit cu canalul pancreatic al lui Wirsung n
ampula lui Vater
Canalul coledoc poate fi sediul unor calcuh sau tumori El poate fi comprimat de ctre tumori ndeosebi de cancere ale capului de pancreas
COLEDOCOTOMIE. Deschidere sau secionare a canalului coledoc practicat cel mai des pentru evacuarea calculilor
O coledocotomie se practic adesea n acelai timp cu o colecistectomie (ablatia veziculei biliare)
COLERETIC. Medicament destinat cretem secreiei de bil
COLESTAZ. Diminuarea sau oprirea secreiei de bil DIFERITE TIPURI DE COLESTAZ
Coleuaza extrahepaticd este o stagnare a bilei n canalele situate dedesubtul nilului ficatului Cauzele cele mai frecvente sunt calculn coledocului, cancerele de pancreas, de coledoc si de ficat
Colectam mtrahepaticd este o stagnare a bilei n cile biliare situate m interiorul ficatului Cauzele cele mai frecvente sunt cancerele hepatitele acute sau cronice si cirozele
SIMPTOME SI SEMNE Principalele semne sunt un icter si un prunt (mncnmi) dei exist colesuze si fr icter Absenta acizilor biliari n interiorul aparatului digestiv se traduce prmtr o diaree grsoas si
printr un deficit de vitamine neasimilate Lipsa bilirubmei n tubul digestiv provoac o decolorare a scaunelor DIAGNOSTIC Testele biologice hepatice (dozarea ele mentelor de origine hepatic din plasma
sangvin) arat o cretere a unor enzime ca bihrubma Ecografia permite verificarea permeabilitii cilor biliare si decelarea unui eventual obstacol
TRATAMENT Cel mai des este chirurgical, cnd cauza este extrahepatic vizeaz resUbihrea scurgem bilei din ficat spre duoden El este m principiu medicamentos atunci cnd cauza este mtrahepatic
COLESTEATOM AL URECHII MEDII. Tumor benign a urechii medii localizat cel mai des la csua timpanului
Colesteatomul este format din celule epidermice El tinde s se dezvolte foarte lent invadnd si distrugnd urechea medie apoi urechea intern el poate antrena o surditate complet Ablatia chirurgical este
singurul tra tament al colesteatomului Sunt posibile recidivele
COLESTEROL. Substan lipidic, sintetizat, in principal de ctre ficat plecnd de la o alt substan, acetilcoenzima A COLESTEROLEMIE

128
Pnncipalele surse alimentare de colesterol sunt gal benusul de ou mruntaiele produsele lactate carnea si pestele
n organism colesterolul intra m constituia celulelor fcnd parte de exemplu din structura membranei lor El mai intervine m mai multe metabolisme pe de o parte el este punctul de plecare al sintezei hormonilor (cortico
steroizn m particular) m glanda suprarenala si m ovar pe de alt parte el este transformat de ctre ficat m acizi biliari aruncai in intestin mpreuna cu bila si indispensabili digestiei lipidelor
PATOLOGIE Lipidele precum colesterolul si tnglicendele sunt transportate m snge asociate proteinelor adic sub forma de lipoproteme Printre acestea LDL (lipoprotemele de mica densitate) sunt deosebit de bogate m
colesterol fund susceptibile sa se depun pe pereii arterelor ateroscleroza este de fapt o atingere a acestor artere prin exagerarea acestor fenomene Invers HDL (lipoprotemele de densitate mare) ndeprteaz colesterolul de
peretele vaselor si l duc m ficat care l poate reutiliza - COLESTEROLEMIE
DlSLIPIDEMIE HlPERCOLESTEROLEMIE

COLESTEROLEMIE. Nivel al colesterolului m snge Colesterolemia este unul dintre indicatorii riscului de ateroscleroza Valorile normale (de la 5 2 la 6 5 mihmoli pe litru aproximativ sau dup unitile vechi de la 2 la 2 5
grame pe litru) cresc cu vrsta - HiPERCOLESTE
ROLEMIE

COLIBACIL. -> ESCHERICHIACOLI

COLIBACILOZ. Afeciune urinara sau digestiva cauzata de un colibacil (E<<cherichia coli) indiferent de manifestri
Colibacilul este o enterobactene (bacterie prezenta m flora naturala a tubului digestiv)
COLIC, l Care se refera la colon 2 Durere spasmodica legat de distensia tubului digestiv a canalelor glandulare sau ale cailor urinare
Colicile biliare sau hepatice sunt legate de blocarea canalelor de ctre calculi colicile intestinale sunt provocate fie de o intatie produsa de o gastroententa sau de o colita fie de o ocluzie intestinala De asemenea exista colici
pancreatice cauzate de obstrucia canalului lui Wirsung si salivare datorate unei litiaze
Colica se traduce prin repetarea paroxismelor dureroase foarte violente ntretiate de perioade de acalmie Ea poate sa fie nsoita de greuri si de jena respiratorie (colicile biliare sau hepatice) de agitaie si de vome (colicile
nefretice)
Colicile sunt tratate prin administrarea de analgezice si de antispastice Ele impun cutarea cauzei obstructive (calcul cheag) care poate fi tratata prin extracie
COLICA NEFRETICA. Durere acuta si violent m
regiunea lombara datorata unei obstrucii acute a ureterei
antrennd o dilatare brusca a cailor urinare m amonte de
obstacol
CAUZE Cel mai des o colica nefretica este consecina
migram unui calcul care obstrueaza complet sau nu fie
bazmetul fie uretera
SIMPTOME SI SEMNE Colica nefretica se traduce pnntr o durere violenta care debuteaz cel mai des treptat mtensificandu se rapid si evolund prin paroxisme foarte violente rapid devenite insuportabile fr a se gsi vreo
poziie m care durerea se calmeaz Durerea are un traiect deosebit caracteristic acestui tip de afeciune ea nconjoar flancul si se propaga m jos cobornd spre organele genitale externe Cnd obstacolul este situat jos m uretera
pacientul se plnge adesea de tulburri rmctionale care se traduc prin nevoia frecventa de a urma fr emisie de urin totui
TRATAMENT Cuprinde tratamentul durerii si m unele cazuri extragerea calculului
Tratamentul durerii este o urgenta fund vorba de o afeciune greu de suportat si care poate dura ore El consta m suprimarea oricrei buturi sau m oprirea unei eventuale perfuzii creterea cantitii de urma agravnd sau per
petuand durerea prin creterea dilatatiei m amonte de obstacol Aceasta msura se asociaz prescrierii de anal gezice si de antispastice sau de antimflamatoare
Extracia calculului nu este ntotdeauna necesara De fapt acesta este adesea expulzat de la sine si gsit m urm Extracia este necesara m caz de durere persistenta se vorbete atunci de o colica nefretica hiperalgica m
pofida administram de analgezice sau cnd colica nefretica este asociata unei infecii urinare febrile din cauza riscurilor de septicemie m absenta unui tratament m acest caz extracia este asociata administram de antibiotice -
LITIAZ L TOTRIPSIE
COLIC UTERIN. Contracie utenna ce survine dup natere care este destinata evacuam lohnlor (sangernle
Colicile sunt cu att mai dureroase cu cat femeia a avut mai muli copii Ele dureaz de la doua la sase zile sunt exacerbate de suptul mameloanelor m timpul hrnim la sn dar sunt uor de calmat cu antispastice
COLINERGIC, -A. Substana care creste sau care imita
aciunea acetilcolmei SlNON M parasimpatomimetn()
Colmergicele favorizeaz aciunea sistemului nervos parasimpatic m particular bronhoconstrictia precum si comanda nervoasa a muchilor scheletului
Medicamentele colmergice au diferite indicaii (rruaste me glaucom) si sunt prescrise pe cale orala injectabila sau locala (colire) Ele sunt contraindicate m caz de astm si de boala lui Parkmson Colmergicele provoac adesea
dureri abdominale greuri diaree o ncetinire a ritmului cardiac 129

COLONULUI
COLINESTERAZ. Enzima capabila sa inhibe aciunea unui neurotransmitator acetilcohna SINONIM aceiikoh nesteraza
COLIR. Soluie sterila mstilata sub forma de picaturi m sacul conjunctiva! inferior pentru a produce un efect asupra ochiului
Cohrele sunt constituite dmtr un principiu activ dizolvat m apa distilata acestei soluii ulterior diluate cu ser fiziologic adaugandu i se un antiseptic iar in final con ditionate m flacoane sterile Dup deschiderea flaconului
pstrarea se va face mtr un loc rece la adpost de lumina si soluia va fi utilizata m urmtoarele 15 zile Produsul este mstilat m golul pleoapei inferioare si difuzeaz m interiorul ochiului prin cornee
COLIT. Inflamatie acuta sau cronica a colonului
Termenul de colita acoper un numr foarte variat de afeciuni cu excepia tumorilor si malformaiilor colonului
CAUZE
O colita acuta poate avea o origine mfectioasa (bacte nana viral sau parazitara) medicamentoasa (laxative iritante tratament prelungit cu antibiotice) poate fi con secinta unei radioterapn sau unei ischemii (insuficienta
circulatorie a peretelui intestinal)
O colit cronic are adesea o cauza necunoscuta si apare m cursul unor afeciuni ca boala lui Crohn sau rectocolita hemoragic
SIMPTOME SI SEMNE Colita se traduce m principal pnntr o diaree asociata sau nu cu dureri abdominale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe coloscopie care permite de altfel sa se efectueze o biopsie pentru a caut o cauza bacteriologica sau virala a colitei si a i preciza caracteristicile histologice
Coloscopia este insa contraindicata m caz de colita grava de sigmoidita diverticulara si de colita ischemica evoluata
Tratamentul este cel mai adesea medicamentos (anti biotice pentru colitele mfectioase corticosteroizi pentru boala lui Crohn si pentru rectocolita hemoragic) uneori chirurgical in cursul sigmoiditelor diverticulare sau
postradioterapice
COLOAN VERTEBRAL. - RAHIS SAU RACHIS

COLOBOM. Malformaie congenitala a ochiului constnd dmtr o fant care poate fi localizata la nivelul insului coroidei nervului optic si/sau pleoapei superioare
COLON. Parte a intestinului ncepnd de la valvula lui Bauhm (sfritul intestinului subire) si termmandu se la rect care elaboreaz si vehiculeaz materiile fecale
SINONIM

iemj,/w

Colonul primete alimentele el exercita o funcie meca nic (stocare si amestecare) si este sediul fenomenelor de
absorbie (el primete aproximativ l 5 litri de apa pe zi din care absoarbe aproximativ 90%) si de digestie (asigurata de ctre flora bactenana) Aceste procese metabolice sunt nsoite de o producere de gaze si sfresc prin
constituirea scaunelor
PATOLOGIE Colonul este sediul diverselor afeciuni inflamatorii (colite) tumorale (polipi adenocarcmoame) si mecanice (volvulus sau torsiunea unei anse intestinale) Colonul poate fi prea lung (dohcocolon) sau prea larg
(megacolon)
COLONIE. Grmada de bacterii identice provenind din aceeasti celula bactenana
COLONULUI (cancer al) Cancer care atinge colonul cel mai des sub forma de carcinom
CAUZE Riscul de cancer de colon este mai ridicat la persoanele predispuse genetic la polipii intestinali la cei care au antecedente personale si/sau familiale de polip sau de cancer colic si la cei care sufer de o colita
inflamatone veche Ali factori de risc intervin m particular in regi
SIMPTOME SI SEMNE Cancerul de colon se prezint sub forma unei tumori ulcerate si/sau nmugurite putnd antrena o ngustare a cavitii colonului El se traduce prin semne digestive modificri recente de tranzit dureri
abdominale persistente sangerare digestiva si prin semne extradiges tive anemie febra alterare a starn generale El mai poate li pus m evidenta pnntr o ocluzie intestinala sau cu ocazia apariiei unor metastaze m particular la
nivelul ficatului
TRATAMENT Acesta consta dmtr o colectomie pariala (ablatia poriunii atinse a colonului apoi restabilirea con tmuitatn) asociata cu o ablatie de vase si de ganglioni din apropiere si completata in unele cazuri pnntr un
tratament medicamentos chimioterapie Acest supliment permite s se diminueze m mod semnificativ numrul de recidive ale bolii canceroase In cancerele rectului inferior ablatia prtii bolnave este urmata de o colostomie
crearea unui anus artificial
PREVENIRE Se bazeaz mai ales pe un diagnostic precoce al bolii si pe depistarea si rezectia polipilor ei fund adesea cei care stau la originea cancerului Identificarea recenta a genei rspunztoare de cea mai frecventa dintre
pohpozele intestinale familiale reprezint astzi o mare sperana pentru aceasta prevenire Detectarea prin cutarea sngelui in scaune cu ajutorul unui test Hemocult este de asemenea m studiu pentru efectuarea unui screemng la
nivel de populaie
COLONULUI (tumora a) Tumora localizata pe colon Tumorile benigne de colon sunt foarte frecvente si iau cel mai des forma de adenoame (polipi) mai rar cea de leiomioame lipoame si angioame COLORAIE

130
Polipii fac obiectul unei depistri ld subiecii cu risc (antecedente personale si fdmilidle) si dl unei dbldtu siste matice deoarece unu constituie leziuni benigne precdnce roase -+ COLONULUI (cancer al)
COLOPATIE. Orice bodld d colonului
COLOPATIE FUNCIONAL. Tulburare de func tionare a colonului de origine necunoscut fr leziune orgdnic deceldbila SINONIM sindrom ai intestinului iritabil
Colopatia funcional este deosebit de rspndit Ld originea dfectiumi exist probdbil o dnomahe a funcionm neuromusculare a colonului si intestinului subire stared psihologic d pdcientului are si ea o
importdnt
S1MPTOME SI SEMNE Colopatia funcionala se traduce pnn dureri de tip spasmodic localizate pe traiectul colonului prin tulburri dle trdnzitului intestinal (constipatie diaree alternanta celor dou), n
sfrit pnn dificulti la defecare Ea este frecvent asociata cu o bdlonare dbdommdla Nu apare nici febr nici vreo atingere a stm generdlc DIAGNOSTIC Dugnosticarea este ddesed limitat ld o examinare
clinic Examene complementare ca explorarea colonului sau a intestinului subire nu sunt prescrise dect dac exarmnared clinic este echivoc sdu ddca exist un risc de tumor a colonului apariia recenta
de tulburri antecedente personale sau familiale varstd avansata
TRATAMENT Acesta se bazeaz n parte pe respectarea unei bune igiene dlimentdre regimul trebuie s fie uor diversificat si s conin multe fibre alimentare Medi camentele antispastice contra durem
antidiareice dnti constipante sunt prescrise cu parcimonie de o maniera discontinu Pacientului trebuie s i se explice c tulburrile sunt benigne si nu comportd nici un risc de complicdtu
COLOPEXIE. Fixare chirurgicdl d colonului pe peri toneul parietal
COLOPLASTIE. Operaie chirurgical avnd drept unul din rezultate modificarea formei si funciei colonului
COLORANT. Substan colorat natural sau sintetic adugat unui aliment pentru a i mbunti prezentared Utilizarea coloranilor ca aditivi alimentari este regie mental sever coloranii nocivi (unu
dintre ei sunt bnuii c ar avea aciune cancerigen) sunt interzii coloranii a cror mocuitdte este testdt sunt hmitdti la foarte mici cantiti Unele persoane totui n particular copiii absorb cantiti
masive de produse de cofetrie sau de buturi colorate industrial cazuri in cdre nu se cunosc exact consecinele unui astfel de consum -* ADITIV ALIMENTAR
COLOSCOPIE. Examen care permite explorarea ntregii mucoase d colonului sau a unei pri din ea si, n anumite cazuri a ultimei anse a intestinului subire
Coloscopia permite cercetarea cauzei de diaree de sangerdre digestiv de dureri abdominale si diagnosticarea unui polip sau a unui cancer al colonului ea mai permite si supravegherea pacienilor care au
fost operai de un cancer al colonului sdu al rectului Se podte n timpul exdmenului s se practice o polipectomie (abldtid polipului) si o prelevare biopsic n scopuri de diagnostic
Coloscopia necesit n general o scurt spitalizare si poate s fie prdcticdt fr anestezie sau sub o anestezie general uoar ndinte de exdmen colonul pacientului este total curat prin ingestia cu o sear
nainte de examen, a unei diete lipsite de fibre si pnn dbsorbtw n doi timpi (n scdrd dinainte si n ziua examenului) a 4 litri de soluie special aceasta provoac o diaree
n timpul examenului pacientul este lungit pe pat si dac examenul coloscopic se face sub anestezie i se mjec teaza un anestezic mtr o vena a antebraului Medicul efectueaz un tuseu rectal dpoi introduce m
anus un coloscop un lung tub flexibil dotat cu fibre optice unele conducnd lumina altele trimind imaginea pe un ecran video sau pnntr un ocular Coloscopul nainteaz n colon datorita unei insufln de
aer Examenul dureaz aproximativ 30 de minute Pacientul rmne sub supraveghere medical timp de 3 ore dup examen
EFECTE SECUNDARE n timpul examenului practicat sub anestezie insuflarea de aer necesar naintm colo-scopului este uneori dureroas Perforarea foarte rar, este singurul accident grav Acest risc
impune examene foarte prudente m caz de colon patologic (colit ulceroas, diver ticuli) Ablatia unui polip poate antrena, m mod excepional, o hemoragie
COLOSTOMIE. mbinarea chirurgical a colonului la nivelul pielii, constituind un anus artificial, temporar sau definitiv
Colostomia consta n crearea unui orificiu pe abdomen pnn care materiile fecale se golesc n parte sau n totalitate, m loc s fie evacuate prin anus
Exist dou feluri de colostomie, lateral si terminal
Coloitomia laterala const n crearea unui orificiu n peretele colonului si in fixarea acestuia la o incizie cutanata Aceasta derivaie m general temporara este practicat ca tratament de urgent a unei
ocluzii intestinale (ntreruperea tranzitului) m amonte de ntrerupere
Colostomia terminal este practicat ca urmare a unei ablatn chirurgicale complete a colonului Orificiul seg meniului m amonte este deschis la nivelul pielii n operaia lui Hartmann colostorma este
provizorie segmentul n aval al colonului constituit din rect si din anus, fiind pstrat, restabilirea continuitii colice va fi posibil ntr-un al doilea timp In alte cazuri colostorma este definitiv deoarece
131
COM
segmentul din aval a fost scos din cauza unui cancer de exemplu
Dup o colostomie, strngerea materiilor fecale si a gazelor se face ntr o pung Aceasta fixat de piele la nivelul flancului stng pnntr un sistem adeziv este schim bat la fiecare golire a intestinelor Aceste goliri au loc n mod
spontan, de una-dou ori pe zi Dar pacientul poate pstra un anumit control, pe de o parte datorit unui regim alimentar, iar pe de alt parte prin trezirea devreme dimineaa pentru a evita evacuarea n timpul zilei Exist o mare
varietate de materiale discrete etane la matern si la mirosuri, neiritante Dup ce a deprins n general n mediul spitalicesc sau pnntr-o asociaie a bolnavilor de acest fel, modul de a se folosi de acest sistem, pacientul poate s-si
manipuleze singur punga Multe persoane colostomi zate n pofida constrngerilor si dificultilor psihologice de la nceput duc o viat social familial si sportiva normal - ANUS ARTIFICIAL STOMIE
COLOSTRU. Lichid glbui secretat de glanda mamar n primele zile dup natere, nainte de apariia secreiei lactate
COLOCTOMIE. Deschiderea chirurgical a peretelui colonului, cu scopuri diagnostice sau terapeutice
COLPECTOMIE. Intervenie chirurgical constnd n ndeprtarea unei pri a vaginului atunci cnd acesta este relaxat (slbit)
Colpectomia este o intervenie practicat mai ales m caz de prolaps genital (cderea vaginului si a uterului)
COLPOCEL. Relaxare cu prbuire a pereilor vaginului Un colpocel este, n principal, de origine traumatic legat de o natere dificil El se asociaz aproape ntotdeauna cu un prolaps (coborrea organelor) Un colpocel al
peretelui anterior al vaginului este nsoit n general de un cistocel (coborrea vezicii) Un colpocel al peretelui posterior antre neaz cel mai des un rectocel (coborrea rectului) Colpo celui se manifest pnntr o senzaie de
greutate pelviana uneon cu o incontinent urmar
Tratamentul chirurgia! se face dac este posibil prin cile naturale
COLPOCISTOGRAFIE. Examen radiologie ce permite explorarea unui prolaps (coborrea unui organ) la femeie
DESFURARE Examenul se desfoar n sala de radiologie Pacienta este lungit pe masa de examinare n poziie ginecologic cu genunchii ndoii Vaginul uretra vezica i rectul sunt opacifiate prin injectarea de produse de
contrast n cile naturale Masa de examinare este apoi basculat astfel nct s permite luarea de cliee n poziia n picioare Sunt luate dou cliee, primul n efort de reinere (contracie muscular maxim), al doilea n efort de
pro pulsie (extensie muscular maxim)
EFECTE SECUNDARE In zilele care urmeaz examenului pacienta poate resimi uoare arsuri la mictiune, din cauza introducem sondei n canalul uretral, acestea dispar de la sine
COLPOHISTERECTOMIE. Ablatie chirurgical a uterului si a prtn superioare a vaginului
O colpohisterectomie este practicat mai ales n tratamentul cancerelor genitale (adenocarcmom endometral, adenocarcmom sau carcmom epidermoid al colului utenn), dar ea mai este indicat si n unele cazuri de prolaps
genital (coborrea vaginului si uterului)
COLPOPERINEORAFIE. Operaie chirurgical ce urmrete s redea vaginului si penneului forma poziia si dimensiunile lor normale dup o ruptur sau dup un prolaps (coborre a organelor)
COLPOSCOPIE. Examen al vaginului si al colului utenn cu ajutorul unui colposcop (lup binocular fixat pe un specul)
INDICAII Coiposcopia este un mijloc de diagnostic si de supraveghere indispensabil pentru toate patologule colului utenn ea d posibilitatea de a se detecta eventualele leziuni benigne sau suspecte de malignitate de a se
efectua prelevri biopsice de a practica tratamente (utilizarea laserului sau comzatia cervical) TEHNIC SI DESFURARE Dup ce s a realizat deprtarea pereilor vaginului cu ajutorul unui specul, medicul efectueaz un
prim examen al esuturilor Apoi el aplic o soluie de acid acetic care face s apar leziunile precanceroase Dac este necesar el practic o biopsie a tesutunlor necolorate
Cea mai bun perioad pentru efectuarea unei colpo-scopu se situeaz ntre a 8 a si a 14-a zi a ciclului menstrual, perioad n care colul este cel mai deschis Acest examen nu are nici un efect secundar, chiar si n cazul unei
sarcini
COL UTERIN. - UTER
COL UTERIN (cancer de) - UTER (cancer de)
COLUTORIU. Preparatia medicamentoas destinat a fi aplicat pe mucoasele cavitii bucale
Un colutonu, n funcie de compoziia sa, poate fi antiseptic, antibiotic anestezic sau de o alt natur
COM. Alterare total sau parial a stm de contient CAUZE O com poate fi consecina leziunilor cerebrale de origine vascular infectioas tumoral sau traumatic (edem hemoragie sau contuzie cerebral) Ea poate
rezulta si dmtr o oxigenare cerebral insuficient (insuficient circulatorie asfixie intoxicaie cu oxid de carbon), poate fi cauzat de o cnz de epilepsie, de o intoxicaie a tesutunlor cerebrale (intoxicaie medicamentoas,
alcoolic, COM DEPIT
supradoz de drog) de o boala metabolica (encefalopatie respiratorie sau hepatica acidocetoza diabetica hipo glicemic) sau endocrina (coma mixedematoasa)
DIFERITE TIPURI DE COMA Se disting mai multe tipuri de coma dup ntinderea alteram funciilor de relaie Un subiect poate intra in coma de oricare stadiu Primele stadii (l si II) sunt mai uor reversibile daca este
suprimata cauza comei Daca nu aceasta se agraveaz pana la stadiul IV care este ireversibil
Stadiul I sau coma \i^ila este caracterizat prin reacii de deteptare a subiectului atunci cnd este supus unei stimulri dureroase (deschiderea ochilor bombanitun)
Stadiul II se manifesta prin dispariia capacitii de destep tare a subiectului Reaciile motorii persista totui ca retragerea unui membru atunci cnd este ciupit reaciile sunt cu att mai puin adaptate la stimuli cu cat
tulburarea este mai grava
U Stadiul III sau ama caru.\ este caracterizat prin dispariia oricror reacii motorii si prin apariia tulburrilor oculare (micri asimetrice ale ochihr) si vegetative ndeosebi respiratorii care pot cauz \ decesul prin anoxie
(suprimarea aportului de oxigen pentru esuturi)
Stadiul IV sau coma deprta definete moartea cerebrala deci moartea bolnavului
DIAGNOSTIC Examenul neurologic permite sa se aprecieze profunzimea comei Traseul electrocncefalo gramei indica reactivitatea subiectului la stimuli TRATAMENT ij n boli av m coma trebuie sa lie spitalizat de urgenta
Independent de tratamentul cauzei cnd aceasta este posibil este necesara ( supraveghere foarte stricta a subiectului cu scopul de a veghea la meninerea funciunilor sale vitale respiraie (oxigenarea si adesea ventilaia asistata)
si circulaia sangvina (rehidratarea lupta mpotriva colapsului) Bolnavul este hrnit artificial prin perfuzie chiar prin sonda digestiva ngrijirile medicale \izeaza prevenirea complicaiilor zacutului la pat (escarele) pro tectia
ochilor etc Tratamente medicale specifice permit sa se lupte contra edemului cerebral sa se previn sau sa se trateze crizele convulsive si sa se previn complicaiile tromboembolice cu ajutorul unui tratament anticoagulant
PROGNOSTIC Un subiect poate rmne intr o coma profund timp de mai multe luni chiar mai muli am cu o activitate cerebrala slaba sau imperceptibila (starea vegetativa cronica) In schimb orice leziune a trunchiului
cerebral provoac o alterare a funciilor vitale (respiraie ndeosebi) conducnd cel mai des la o coma depita
COM DEPIT. Stare de moarte cerebrala carac tenzat prin oprirea definitiva a tuturor funciilor creierului si trunchiului cerebral cu persistenta activitii cardiace SINONIM moarte cerebrala

132
Oprirea definitiva a activitii cerebrale este atestata prin doua electroencefalograme plate care au fost practicate la un interval de cteva ore Spre deosebire de starea vege tativa cronica coma depita este ireversibila Oprirea
cardiaca definitiva survine m cteva ore sau cteva zile Daca este avuta in vedere o prelevare de organe este continuata reanimarea pentru a menine vitalitatea organului (sau organelor) de transplantat
COMEDON. Leziune elementara a fohculului pilo sebaceu caracteristica acneei
Un comedon rezulta din obstrucia canalului unui fohcul pilosebaceu care poarta un fir de par si care dreneaz sebumul secreia glandei sebacee Atunci se formeaz un dop de keratma (proteina a epidermului) si de sebum care
dilata glanda subiacenta Comedoanele sunt amplasate mai ales pe frunte pe nas pe obraji pe spate si pe piept Apariia lor este favorizata de cldura umeda de o configuraie strmta a canalelor care dreneaz secreiile sebacee de
ciclul menstrual de anumite matern grase Se pot deosebi come doanele nchise sau punctele albe microchistun albicioase si comedoanele deschise sau punctele negre care formeaz mici noduli ce au deasupra un orificiu negru
si dilatat cintmutul lui este o materie alba si densa

TRA TAMENT Scoaterea manuala a comedoanelor fr asepsie prealabila este nerecomandabila deoarece ea poate provoca o infecie a fohculului Este recomandabil s i se spele pielea cu grija folosind un spun nealcalm si sa
se fac un tratment local sau general activ fata de hiper kcratoza m particular cu retmoide
COMISUROTERAPIE. Operaie chirurgicala destinata lrgim unui orificiu cardiac pentru a separa valvele anormal sudate intre ele
COMOTIE CEREBRAL. Zdruncinare a ansamblului creierului m cursul unui traumatism al craniului care duce la o coma provizorie

nici un semn dinic nici electroencefalograma nici scano grafia nu releva o leziune Coma nceteaz dup un interval de timp mergnd de la cteva minute la cteva zile Totui chiar m formele de foarte scurta durata este
recomandabil un examen medical imediat cu scopul de a depista o even tuala anomalie cerebrala mai grava (hematom de exemplu)
COMPATIBILITATE SANGVIN. Posibilitate de a amesteca sngele unui individ cu cel al altuia fr a provoca reacia imumtara de hemoliza
Regula compatibilitii sangvine este aceea de a nu aduce antigene mpotriva crora primitorul are anticorpi de exemplu a sngelui A care are antigenul A transfuzat unui bolnav O care poseda anticorpi anti A
Compatibilitatea sangvina cea mai simpla este identi tatea de grup intre produsul sangvin si primitorul de snge 133

COMUNICARE INTERAURICULARA
astfel un bolnav de grup sangvin A va fi transfuzat cu snge de grup A Verificarea compatibilitii trebuie sa fie efec tuata imediat naintea oricrei transfuzii chiar la patul bolnavului In fapt unu anticorpi
exista m mod natural (anticorpii sistemului ABO) alii numii aglutimne neregulate nu apar dect in anumite mprejurri si trebuie deci sa fie cutai naintea oricrei transfuzii -> GRUP SANGVIN
COMPERE-LORIOT. > ULCIOR

COMPLEMENT. Sistem enzimatic care participa la reaciile antigene/anticorpi si in particular la distrugerea antigenelor
Complementul joaca un rol fundamental m lupta mpotriva bolilor mfectioase si a vectorilor lor Un deficit nnscut sau dobndit m ce privete una dintre compo nentele complementului antreneaz un mai
mare risc de a contracta anumite boli
COMPLEX. Totalitate a tendinelor incontiente cu mare ncrctura emoionala care condiioneaz organizarea personalitii subiectului Complexele nu sunt pat ilogice dar pot deveni cauznd tulburri
caractenale la copii tulburri psihice la adult
Complexul de inferioritate ia natere atunci cnd copilul i da seama de slbiciunea sa naturala (fata de aduli m ales) Fiecare individ caut sa si corecteze starea de inferioritate m funcie de valoarea
afectiva sau simbolica ce o reprezint pentru el acest mecanism se numete compensaie
LEX IMUN CIRCULANT. Asouere intre un antigen si unul dintre anticorpii corespunznd acestui anti gen care circula in snge si poate provoca boli autoimune
COMPLIANT PULMONAR. Elasticitate a plmn, lor a crei msurtoare este utilizata m bilanul bolilor
COMPLICAIE. Stare patologica ce survine m decursul evoluiei unei boli creia n agraveaz prognosticul
O complicaie poate fi secundara evoluiei spontane a nsi bolii m cursul unei apendicite de exemplu apen dicele inflamat se poate perfora si poate antrena o pentonita (infecie a ntregii caviti
abdominale) O complicaie poate de asemenea sa fie consecina unui tratament medical neadecvat o antibioterapie ineficace asupra unui germene sau insuficienta dozare a antibioticului pot fi responsabile
de o septicemie
COMPORTAMENT (tulburare de) Defect manifestat m adaptarea la viata sociala

Tulburrile de comportament iau forme multiple ele pot afecta prezentarea (mbrcmintea fizionomia) comporta
mentul /ilmc (igiena somn alimentaie) contactul cu aproapele (teama opoziie indiferenta) sau se poate manifesta prin trecerea la aciune (realizarea unor dorine impulsive) ca de exemplu fuga de acas
sinuciderea
Tulburrile de comportament sunt deosebit de frecvente in strile demeniale in psihopatii m fazele acute de psihoza de isterie si de alcoolism Dar ele mai pot fi provocate de unele afeciuni organice tumori
si accidente vasculare cerebrale epilepsie decompensan metabolice (de exemplu un diabet) intoxicaii etc
COMPRES. Bucata de tifon hidrofil ndoita de mai multe ori si sterilizat
Compresele sunt folosite m ngrijirile medicale (spa larea pansarea plgilor) si m chirurgie pentru a absorbi sngele si a degaja organele de operat
COMPRESIE A MDUVEI sau COMPRESIE MEDULAR. Sindrom cauzat de o compresie exercitata asupra maduvei spinrii responsabila uneori de paralizii
Cauzele ntlnite sunt multiple tumora benigna sau maligna infecie malformaie vasculara a maduvei spinrii sau artroza coloanei vertebrale Compresia se exercita fie direct pe mduva spinrii fie pe vase
diminund circulaia sangvina locala
Tratamentul unei compresii a maduvei este o urgenta Variabil m funcie de cauza el este totui cel mai des chirurgical (ablatia unei tumori de exemplu) In absenta tratamentului evoluia se face m sensul
agravam progresive a simptomelor m particular a paraplegiei (paralizia total a membrelor inferioare) si ctre ireversibilitatea leziunilor De altfel o agravare brutala poate surveni m orice moment legata de
compresia unei artere
COMPULSIE. Tulburare de comportament caracterizata pnntr o pornire irezistibila de a ndeplini unele acte la care subiectul nu poate sa reziste negasindu si linitea
COMUNICARE INTERAURICULARA. Absenta a nchidem septului cardiac care separa m mod normal auriculul drept de auriculul stng
Ce mumcarea mteraunculara este anomalia cardiaca cea mai frecventa dup comunicarea mtraventnculara De mrime adesea importanta orificiul las sa treac sngele oxigenat din auriculul stng ctre
auriculul drept din cauza presiunii mai ridicate m partea stnga a inimii (mima stnga) dect m partea ei dreapta (mima dreapta) realiznd un sunt (scurtcircuit)
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Aceasta malformaie nu se manifesta prin nici un simptom la copil dar pnntr o gafaiala la adult Ea poate fi totui bnuita datorita unui suflu depistat la auscultare
Uneori remarcabil tolerata m absenta tratamentului comunicarea mteraunculara permite o supravieuire care poate atinge 60 sau 70 de ani Dar adesea ea se complica COMUNICARE
INTERVENTRICULAR

134
spre vrsta de 40 de ani aprnd tulburri ale ritmului cardiac si oboseala cardiaca
TRATAMENT nchiderea onfitiului in timpul copilriei evita apariia complicaiilor la vrsta adulta
l INTERVENTRICULAR. Absenta nchiderii septului cardiac care separa m mod normal ventriculul drept de ventriculul stng
Comunicarea mterventnculara este cardiopatia conge nital cea mai frecventa (8 cazuri la l 000 nateri) Din cauza diferenei de presiune intre cele doua ventricule sngele rou (oxigenat) trece prin acest
orificiu care are de la l la 2 centimetri diametru din ventriculul stng in ventriculul drept apoi m artera pulmonara
SIMPTOME Comunicarea mtraventnculara este m gene ral o boala fr simptome Adultul poate resimi uneori o gafial La auscultare un suflu sistolic (m timpul contrac tiei inimii) permite sa fie detectata
boala
TRATAMENT Atunci cnd orificiul este mic el are tendina s se nchid spontan Singurul risc l constituie boala lui Osler m care un microb se prinde pe acest orificiu Atunci cnd orificiul este mare
comunicarea inter ventricular antreneaz adesea o puternica hipertensiune m artera pulmonara ceea ce impune o nchidere chirurgicala a onficiului naintea vrstei de doi am Bine stpnit aceast tehnica
are rezultate excelente
CONCEPIE. Fecundarea ovulului grneul femela de ctre spermatozoid grneul mascul
n mod normal concepia are loc m treimea externa a trompei lui Fallopio la 12 pana la 48 de ore in medie dup un contact sexual fecundant
CONDILOM GENITAL. Leziune genitala transmisibila sexual de origine virala SINONIM vegetaie venenana
Un condilom genital este o tumora cutanata sau pe mucoas de origine viral (papilomavirus) benigna nedureroasa asemntoare unei veruci care se dezvolta pe colul utenn m vagin pe vulva sau pe anus la
femeie pe gland testicul sau anus la brbat Aceste leziuni afecteaz mai ales subiecii tineri 90% dintre bolnavi avnd mai puin de 40 de am Actualmente condiloamele genitale cunosc o recrudescenta
Condilomul genital poate lua diferite forme excrescena mare numit popular creasta de cocos sau condilomul plan vizibil numai dup colorare
Inconvenientele pe care le genereaz condiloamele gem tale sunt de ordin local jena zemuire miros urat Infecia cu papilomavirusul favorizeaz in plus dezvoltarea unui cancer al uterului Tratamentul este
local aplicaii cu podofilm electrocoagulare laser Aceasta este o afeciune dificil de tratat din cauza localizam si a tendinei de recidiva Tratamentul pacientului l impune si pe cel al partenerului
CONDROCALCINOZA ARTICULARA. Boala reumatismala caracterizata prin incrustarea de cristale de pirofosfat de calciu m cartilagiul articular si m memscuri Condrocalcmoza articulara poate fi
primitiva frecventa sa crescnd cu vrsta Cauza sa reala este necunoscut se menioneaz totui forme familiale m care boala este mai precoce si mai grava De altfel ea poate surveni ca urmare a unor boli ca
hiperparatiroidia sau hemocromatoza
SIMPTOME SI SEMNE Cristalele pot declana o criza acuta de artrita microcnstahna sau pseudoguta sau chiar fragihzand cartilagiul ele pot favoriza dezvoltarea unei artroze In sfrit multiplicitatea
atingerilor articulare poate simula un reumatism inflamator Dar condrocalcmoza articulara rmne uneori latenta
TRATAMENT Accesele de pseudoguta sunt ameliorate prin antunflamatoare sau pnntr o punctie a efuziunilor articulare urmata de o infiltrare de corticosteroizi In for mele cronice artrochza (splarea
chirurgicala a articulaiei) are uneori o aciune calmanta Tratamentul este chirurgical atunci cnd leziunile sunt foarte distrugtoare si asociate cu artroza
CONDROM. Tumora cartilagmoasa benigna
Un condrom survine cel mai des la oasele minilor si picioarelor (falange metacarpiene si metatarsiene) mai rar la rdcina membrelor si m trunchi Aceasta tumora poate sa fie pusa m evidenta pnntr o
tumefactie palpabila pnntr o fractura (condromul compromind soliditatea osului care se poate rupe cu ocazia unui efort) sau poate fi descoperita m timpul unui examen radiologie Tratamentul const m
dblatia chirurgicala completa a condromului care permite prevenirea riscului de fractura si evitarea unor recidive
CONDROMALACIE. Ramolire (nmuiere) localizata a cartilagiului articular
Condromalacia care afecteaz mai ales cartilagnle de la articulaia genunchiului (rotula femur) poate fi consecina unui traumatism consecutiv practicam unui sport sau constituie semnul precursor al unei
artroze O durere vie este resimita atunci cnd genunchiul este ntins (alergare urcatul si cobortul scrilor etc )
Diagnosticul se bazeaz pe artroscopie care permite sa se vad si sa se palpeze ramolismentul Tratamentul prin cipal este punerea m repaus a articulaiei afectate (gutier gipsata chiar imobilizare) timp de
cteva luni asociata cu o reeducare Chirurgia nu este indicat dect m cazul unei importante anomalii a rotulei
CONDROMATOZ. Afeciune caracterizata prin prezenta condroamelor mici tumori cartilagmoase
CONDROSARCOM. Tumora maligna primitiv a osu lui de origine cartilagmoasa
Un condrosarcom atinge mai ales oasele voluminoase ca femurul tibia sau humerusul dar poate s fie localizat 135
CONIZAIE CERVICALA
si la bazin sau la numeroase alte oase Este una dintre formele cele mai frecvente ale cancerului osos El afecteaz mai ales adultul dup cel de al treilea deceniu de viata
Condrosarcomul se dezvolta in interiorul sau m exteriorul osului fie spontan fie ca o complicaie a unei tumori benigne preexistente (condrom osteocondrom) El se manifesta prin dureri foarte vn si atunci cnd afecteaz un os
superficial pnntr o tumefiere
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala mare a tumorii Evoluia condrosarcomului este dominata de doua riscuri recidiva locala daca ablatia n a fost completa si apariia de metastaze ndeosebi pulmonare
CONDUCTIE. Transmitere a influxului nerxos cardiac responsabil de contraciile automate si ritmate ale inimii Influxul nervos cardiac se produce mulumit unui esut miocardic specializat denumit esut nodal
PATOLOGIE Tulburrile de conductie pot sa se produc m oricare parte a esutului nodal Aceste tulburri pot sa se prezinte ca o ntrziere a conductiei (bloc incomplet) sau ca o absenta a conductiei (bloc complet) Blocul poate
fi intermitent sau permanent
O tulburare a conductiei este adesea fr simptom la nceput si poate rmne aa In caz de blocaj complet al activam cardiace daca zonele de automaticitate ale tesu tului nodal subiacent (pacemakcre naturale) nu se schimba se
produce o sincopa sau sindromul lui Adams Stokes Diagnosticul poate fi pus prin electrocardiografie moni tonzare Holter electrocardiografie uneori pnntr o electro cardiografie endocavitara pentru a pune m evidenta nivelul
blocajului si pentru a deduce o eventuala indicaie a implanUru unui stimulator
Numeroase tulburri ale conductiei nu reclama nici un tratament si trebuie doar sa fie supravegheate In ca? de sincop sau de probleme echivalente este indicata o antre nare electrostatica temporar (montarea unei sonde de
stimulare electrica folosind calea venoasa pana m cavitile cardiace) sau permanenta (implantarea unui stimulator cardiac)
CONECTIVIT. Orice boala caracterizata pnntr o atingere inflamatone si imunologica a esutului conjunctiv si pnn difuzia leziunilor Denumirea de boala sistemica este preferata azi SINONIME cola^enozd boala de wsrtro
CAUZE Acestea sunt nc prost cunoscute Exista probabil O tulburare a sistemului imumtar uneori ereditara
SIMPTOME SI SEMNE esutul conjunctiv fiind prezent n tot organismul toate organele sunt mai mult sau mai puin susceptibile de a fi afectate mtr un mod asociat de unde si marea varietate de simptome (atingere articulara
cuta nat cardiac pulmonara hepatica renala a sistemului nervos central sau periferic vasculara digestiva) Prinu palele conectivite sunt poliartrita reumatoida lupusul entematos diseminat sclerodermia conectivita mixta sau
sindromul lui Sharp dermatopohmiozita penartenta no
doasa Evoluia m general cronica este marcata de pusee frecvent asociate unui sindrom inflamator Deznodmntul acestor boli depinde m principal de atingerile orcanelor vitale
TRATAMENT Consta cel mai des m corticoterapie sau in folosirea imunosupresoarelor pe cale orala sau injectabila in pofida numeroaselor lor efecte nedorite m particular nlectioase De asemenea se poate face apel la injeciile
mtravenoase cu imuno;,lobuline plasmatice (plasmafereza) in mediu spitalicesc
CONFUZIE MINTAL. Stare patologica ce se carac tenzeaza pnntr o dezorganizare a contiinei
CAUZE O confu/ie mintala este cel mai des datorata unei afeciuni organice cerebrale (epilepsie accident vascular cerebral encefalita) sau unei boli generale (infecie febrila accident metabolic)
SIMPTOME SI SEMNE Confuzia mintala se traduce prmtr o slbire sau o de/t rdme a tuturor proceselor psihice scderea vigilentei (naucire obnubilatie sau toropeala) incapacitatea de a si coordona ideile tulburri ale
percepiei si ale memoriei dezorientare m spaiu si timp anxietate delir oniric cu halucinaii senzoriale uneori mspaiman tatoare Bolnavul este ca rtcit perplex incapabil sa se regseasc pe sine si sa neleag situaia Ca regula
gene raia confuzia mintala se asociaz cel mai des cu semne organice (febra deshidratare dureri de cap) care pot pune m pericol viata subiectului

TRATAMENT Confuzia mintala este o urgenta care necesita o supraveghere spitaliceasca si odihna dar partea principala a tratamentului consta in ngrijirea bolii de origine Dup vindecare bc Inavul recupereaz totalitatea
facultilor sale mintale
CONGENITAL,-. Care <
i natere
CONGESTIE. Acumulare anormala de snge mtr un organ sau mtr un esut SINONIM hiperhemie
CONGESTIE CEREBRAL. - ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL

CONGESTIE PULMONAR. PNEUMOPATIE

CONIZAIE CERVICAL. Ablatie a unu, fragment de esut m forma de con de la ba/a colului utenn
TEHNICA SI DESFURARE Dup o incizie conica m col si m endocol (interiorul toiului) esuturile ramase sunt apropiate cu scopul de a reface un nou col Intervenia se practica sub anestezie locala sau generala si necesita
o
Nu exista deloc inconveniente secundare grave Trebuie totui ca o sarcina ulterioara sa fie supravegheata mai mult din cauza riscului crescut de natere prematura O conizatie mare poate de asemenea sa modifice glera cervicala
si sa ( fac puin propice ptrundem spermatozoizilor la o CONJUNCTIV

136
femeie care dorete sa aib copii se procedeaz atunci la mbuntirea calitii glerei prin administrarea de estrogeni
CONJUNCTIV. Membrana tip mucoasa transparenta care acoper fata interna a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si care cptuete o parte a globului ocular (conjunctiva bulbar) SINONIM tunica
conjunctiva
Conjunctiva protejeaz globul ocular de agresiunile externe
PATOLOGIE Conjunctiva poate f. sediul diferitelor afeciuni mflamatia (conjunctivita) leziunea degenerativa (pmguecula o mica proeminenta glbuie ptengionul mgrosare membranoasa care apare cu
vrsta sau la expu nerea prelungita a ochilor la soare sau la intemperii) tumora benign sau maligna m sfrit ea poate suferi un traumatism (hemoragie subconjunctivala arsura cu sau fr simblefaron
aderenta intre cele doua foite ale conjunctivei) sau o uscciune oculara
CONJUNCTIVIT. Inflamaue a conjunctivei de origine infectioasa virala parazitara sau alergica Conjunctivitele sunt frecvente si adesea benigne
CAUZE Conjunctivitele mfectioase sunt provocate de ageni bactenem (stafilococi streptococi pneumocou) Conjunctivitele virale sunt cauzate adesea de unele adenovirusun ele pot de asemenea sa fie
imputabile unor virusuri herpeUce sau sa rezulte din afeciuni virale ca rujeola sau vancela Conjunctivitele de origine parazitara foarte rare m regiunile noastre climatice pot fi provocate de o filanoz
cauzata de parazitul african loa loa Conjunctivitele alergice uneori asociate unei blefante sau unei eczeme a pleoapelor sunt cauzate fie de unele particule aeriene (polenuri particule de praf) fie de produse
cosmetice de colire sau de lentilele de contact SIMPTOME SI SEMNE Conjunctivitele se manifesta m mod obinuit pnntr o nrosire a ochiului cu precdere m fundul sacilor conjunctivali sub pleoape fr a
exista o senzaie de durere Jena provine din mancanme sau din impresia de a avea fire de nisip sub pleoapa O conjunctivita de origine alergica se traduce pnntr o lacnmare intensa iar o conjunctivita
mfectioasa prin secreii purulente care uneori lipesc genele dimineaa la deteptare Ele sunt dezlipite cu ajutorul unei buci de vata mbibate m ser fiziologic sau m apa fiarta
TRATAMENT n cazul conjunctivitelor mfectioase tratamentul este pe baza de colire cu antibiotice adaptate germenilor m cauza Daca o conjunctivita este virala cohrele cu antiseptice si antibiotice servesc
la prevenirea suprainfectani destul de frecventa Antiviralele sunt efici ente mpotriva virusului de tip herpes Tratamentul conjunctivitelor alergice pentru a fi eficace trebuie sa priveasc m acelai timp si
simptomele si cauzele utilizarea colirelor antimflamatoni steroidiene si desensibilizarea fata de alergenul m cauza
CONN (sindrom al lui) Sindrom legat de o hipersecretie de aldosteron de ctre un adenom (tumora benigna) al uneia dintre glandele corticosuprarenale
Sindromul lui Conn o boala rara este de doua ori mai frecvent la femei dect la brbai
Hipersecretia de aldosteron antreneaz o hipertensiune arteriala si o hipokaliemie (scderea nivelului sangvin de potasiu) de importanta variabila Hipertensiunea arteriala poate fi moderata sau foarte severa
nsoita de dureri de cap sau de o atingere a vascularizarn retiniene apreciata prin examenul fundului de ochi Se mai manifesta crampe c astenie tulburri ale ritmului cardiac sau o polidipsie (sete excesiva)
cu poliune
TRATAMENT Tratamentul medical cu antialdosterom permite normalizarea presiunii arteriale si nivelului de potasiu sangvin nainte de ablatia adenomului care pune capt acestor tulburri
CONSANGVINITATE. Existenta a unei legaturi de nrudire intre doi indivizi
Un mare grad de consangvinitate mtr un cuplu creste m mod important probabilitatea de apariie a unei afeciuni ereditare recesive la copiii cuplului In fapt aceste boli nu pot sa se manifeste la un subiect
dect atunci cnd cele doua gene purttoare ale bolii una transmisa de ctre tata alta transmisa de ctre mama sunt prezente pe o pereche de cromozomi omologi
CONSTIPATIE. Emisie anormal de rara a scaunelor
Nu exista un ritm normal de defecare frecventa medie a scaunelor fund dup individ de la doua pe zi la trei pe sptmna De asemenea nu se vorbete de constipatie dect daca este vorba de mai puin de
trei scaune pe sptmna
DIFERITE TIPURI DE CONSTIPATIE Mecanismele puse m joc sunt diferite Unele constipatn sunt consecina unei ncetineli a naintam fecalelor in lungul cadrului colic In alte cazuri aceasta naintare este
normala dar exista tulburri de evacuare din cauza unei proaste funcionari a rectului si anusului Constipatia poate fi ocazionala pro vocala de un zcut la pat de o febra de un regim restrictiv de
medicamente care ncetinesc tranzitul de o sarcina de o cltorie etc sau poate fi cronica si permanenta
CAUZE Daca sunt scoase din discuie cazurile rare legate de o boala organica (cancer boala mflamatorie) majoritatea consUpatulor sunt pur funcionale nefimd gsita nici o cauza organica In majoritatea
cazurilor este sunt favorizate de alimentaia occidentala sraca m fibre de sedentarism si de stres
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Se fac mai multe mves tigatn doar pentru constipatnle aprute recent o analiza clinica a situaiei digestive conduce cel mai frecvent la diagnosticul de constipatie
funcionala benigna Atunci trebuie convins pacientul ca nu este vorba de o boala m adevratul sens al cuvntului si ca rrirea scaunelor nu 137
CONTAGIUNE
implic nici un pericol nici intoxicaia prin fecale nici riscul de ocluzie intestinala sau de cretere m greutate (un scaun cntrete aproximativ 100 grame) Tratamentul consta m adoptarea unor reguli de igiena a vieii o
alimentaie vnata cupnnzand o proporie suficienta de fibre alimentare (tarate fasole verde faina integrala telma ) cruditi si fructe practicarea unui exerciiu fizic etc Utilizarea laxativelor ca automedicatie nu se recomanda
daca acestea sunt prescrise de medic aceasta se face m mod limitat pentru a evita efectele lor nocive diaree dependenta crampe intestinale flatulenta
CONTAGIUNE. Transmitere a unei b( li de la un subiect atins la un subiect sntos
Acest termen nu se aplica dect cazurilor in care germenele este transmis fie de ctre un animal (atunci se vorbete de o antropozoonoza sau de o zoonoza) fie pnntr o transfuzie sangvina
Perioada de contagiune este cea a excreiei si a impras tieru germenilor bolii de ctre bolnav ea este variabila dup
bacteriene atunci cnd subiectul bolnav ia un antibiotic
Independent de gradul de contagiune se deosebesc doua tipuri de transmitere
CONTAGIUNEA BOLILOR
Boala
Durata medie
Perioada de contagiune
Durata obinuit a
Evictia bolnavului
de incubare
bolii
D.ftene

2 la 7 zile

De la contaminarea cu bacilul
pana la dispariia Iui
accelerata de antibiotic

1 luna

30 de zile dup
vindecare sau dup
doua prelevri negative
fcute la interval de 8
zile

Febra tifoida

9 la 21 de z le

De la 2 zile naintea apariiei

simptomelor pana ce
prelevrile bacteriologice
sunt negative

1 luna

Pana la vindecare

Impetigo

Cteva zile

Atta vreme cat leziunile

cutanate nu sunt vindecate

4 sau 5 zile daca boala Pana la vindecare

e tratata

Meningita cu
memngococ

4 sau 5 zile

Cteva zile (durata este

scurtata de luarea de
antibiotic)

12 zile

Pana la vindecare

Oreion

8 la 21 zile

Cu 3 zile naintea umflri

parotidelor pana Ia di par tia
simptomelor

7 la K) 7 le

Pana la vindecare

Poliomielita

7 la 14 zile

Pana la dispari! a v rusului

din scaune cu un risc maxim
m prima sptmna

1 sptmna pentru
faza acuta

Pana la dispariia
virusului din scaune

Rubeola

8 la 15 zile

De la 5 zile nainte pana la 5

zile dup erupie

I la 3 zile

Pana la vindecare

Rujeola

K) la 147ile

De la 6 zile m nte pana la 5

zile dup erupt e

10 la 15 ?ile

Pana la vindecare

Scarlatma

3 la 8 zile

Pe te aa durata febrei i
erupiei

3 pana la 5 7ile daca

boala e tratata

Pana la prezentarea
unui certificat care
atest un tratament
adecvat

Tuse
convulsiva

In jur de 8 zile

De la 6 zile naintea chintelor

de tuse pana la 5 sptmni
dup apariia simptomelor

1 luna si mai bine

30 de zile socotind de
la nceputul bolii

Vancela

14 zile

De la o zi m nte pana la 7
zile dup erupie

8 pana la 10 zile

Pana la vindecare

CONTENTE
138
mContagiunedirecta se face in principal pe cale aeriana (in cursul vorbitului tusitului strnutului rujeola vancela gripa) prin snge sau prin sperma infectata (SIDA) sau prin contact cutanat (scarlatma herpes genital scabie
pediculoza)
Contagiunea indirecta se face m principal prin intermediul mbrcmintei sau lenjeriei de pat (pduchi) al apelor sau al materiilor de eliminare (fecale urma) infectate Astfel m cazul unor boli ca hepatitele A si E holera
amibiaza si enterovirozele ca poliomielita este implicat un ciclu de contagiune orofecal
Utilizarea vaccinurilor si antibioticelor a redus consi derabil problemele contagiunii iar astzi este repusa m discuie problema izolrii bolnavului practica privita m mod tradiional ca singurul mijloc eficace de a lupta mpotriva
extindem infeciilor Mai persista nc masurile de cvictie colara pentru unele boli ce ntagioase (vezi tabelul din pagina anterioara)
CONTENTIE. Procedeu terapeutic care permite imobilizarea unui membru exercitarea unei compresiuni asupra esuturilor sau protejarea unui bolnav agitat
In psihiatrie contentia servete Ia mpiedicarea unor bolnavi prea agitai sau violeni sa se automutileze sau sa rneasc pe cineva din jur
In traumatolt gie contentia servete la imobil zarea fracturilor entorselor sau luxatnlor Ea mai este practicata in timpul accidentelor tendmoase si musculare cele mai benigne sau preventiv m practicarea unui sport TEHNICA
In psihiatrie contentia prin cmaa de fora nu se mai practica n caz de agitaie extrema ateptnd ca neur) lepticele sa si fac efectul b( Inavul este protejat de acei dente cu legaturi suple aplicate la ncheieturile minilor si la
glezne

 In traumatologie contentia face apel la chirurgie sau la diferite materiale gips gutiera bandaj In acest ultim caz se disting doua procedee
contentia adeziva sau strappmg este realizata cu benzi adezive elastice sau nu dup patologia m cauza ea permite o imobilizare relativa a unei articulaii o reducere a durerilor si a edemului
contentia neadeziva este mai puin utilizata Benzile elastice sunt ntrebuinare pentru comprimarea unei efuzi uni sangvine (hematom) pentru imobilizarea provizorie a unei articulaii sau m caz de alergie la contentnle
adezive Benzile neelastice sunt utilizate pentru meninerea unui membru mtr o poziie buna ( earfa m ateptarea ajungem la spital m caz de luxatie a umrului de exemplu)
Centurile de contentie abdominala sunt destinate sa mpiedice ieirea in exterior a eventratnlor si herniilor dar rolul lor real este deosebit de discutat
CONTRACEPTIE. Metoda care vizeaz de o maniera reversibila si temporara evitarea fecundatiei unui ovul de
ctre un spermatozoid sau in caz ca fecundatia a avut loc evitarea mdatiei oului fecundat
DIFERITE TIPURI DE CONTRACEPTIE Contraceptia utilizeaz m prezent patru tipuri de aciuni mijloacele mecanice (prezervative diafragme) metodele chimice (creme burei ovule spermicide) dispozitivele intrauterine
(sterilele) metodele hormonale (contraceptia estroproges tativa si pilula de a doua zi) Acestora li se adaug metodele /ise naturale bazate pe abstinenta periodica in timpul celei de a doua pri a ciclului Eficacitatea acestor
metode diferite este msurata prin indicele lui PearI un indice cu valoarea 3 semnifica faptul ca se constata 3 sarcini la 100 femei care au util za respectiva metoda timp de un an
Nu este necesar sa se ntrerup contraceptia cu cteva luni nainte cu scopul de a avea un copil concepia poate avea k c m luna urmtoare opririi contraceptiei stand ca fecunditatea este njur de 25% pe ciclu si pe cuplu Dup
natere o metoda contraceptiva trebuie aplicata ncepnd cu a 25 a zi deoarece o ovulatie poate sa se produc fie ca femeia alpteaz fie ca nu
Mijloacele mecanice Fste v rba de metode care v zeaza interpunerea unui obstacol intre ovul si sper matozoid
Prezervativele (masculine si m unele tari feminine) se gsesc m vnzare libera si asigura o buna protecie cu condiia sa fie utilizate corect ceea ce presupune ndeosebi schimbarea prezervativului masculin la fiecare nou
raport sexual Unele prezervative masculine sunt unse cu un produs spermicid Indicele lui PearI al prezervativelor masculine este estimat intre l si 5 Ele constituie m plus cea mai buna protecie mpotriva bolilor cu transmisie
sexuala m particular SIDA
Diafragmele care se folosesc de preferina asociate cu un produs spermicid pot conferi o buna protecie fata de sarcina Indicele lui PearI variaz intre l 4 si 5 Formate
n principal dmtr o membrana supla care se aplica pe colul uterm ele trebuie sa fie adaptate la particularitile anato mice ale utilizatoarei Alegerea dimensiunii si utilizarea lor presupun o consultaie prealabila la un ginecolog si
o supraveghere medicala
Metodele Chimice Aceste metode constau m aplicarea locala de produse spermicide
Ovulele cremele >( bureii \permicm acioneaz prin distrugerea spermatozoizilor In scopul de a le creste efica citatea ele nu trebuie sa fie folosite singure ci m asociere cu barierele mecanice
Dispozitivele intrauterine (D l U) Acestea implica introducerea m uter a unui corp strin care poseda o anumita putere spermicida si mpiedica m plus o eventuala mdatie a oului din cauza alteram microscopice a mucoasei
uterme pe care o provoac
Sleriletele cu cupru au o durata de aciune de 4 pana la 5 am si indicele lui PearI este cuprins intre O 3 si 2 Implantarea unui sterilei nu se poate face dect m mediu CONTRAINDICATE
medical si trebuie sa fie obiectul unei supravegheri riguroase In cazul dorinei de d purta o sarcina dispozitivul intrauterin este retras fr dificultate de ctre medicul ginecolog Dispozitivele intrauterine sunt contraindicate
pentru femeile care n au avut nici un copil pentru cele care au avut deja salpingite (infecii ale trompelor) sau sarcini extrauterme din cauza riscului de infecie genitala superioar pe care l antreneaz si a frecventei celei mai
mari a sarcinilor extrauterme la femeile care poarta sterilei In plus aceste dispozitive pot provoca dureri pelviene hemoragii sau o perforaie utenna se poate ntmpla ca aceste dispozitive sa fie expulzate spontan
Sterilelul de a doua zi pus in termen de 7 zile care urmeaz unui raport sexual are o foarte buna eficacitate
Metodele hormonale Aceste metode acioneaz concomitent pentru inhibarea ovulatiei (acionnd asupra hipofizei care nu mai elibereaz gonadotrofme) si prin modificarea mucoasei uterme si a glerei cervicale (care
mpiedica trecerea spermatozoizilor)
Pilula contraceptiva exista sub trei forme cea mai obinuit consta m administrarea zilnica de estrogen si progestativ simultan si in doze fixe (pilula combinata normodozata sau rmmdozata) mult mai puin frecventa este
administrarea estrogenului singur apoi a doi hormoni cu dozri variabile dup faza ciclului (pilula secveniala) m sfrit m caz de contramdicatie fata de unul dintre aceste dou tipuri de pilule estroprogestative este posibil sa se
ia un progestativ singur eventual m doze mici (micropilula) Practicate m mod riguros aceste metode contraceptive sunt extrem de eficace indicele lui Pearl este apropiat de O Pilulele cele mai recente sunt progestativele de
generaia a treia asociate cu doze de estroj,eni din ce m ce mai slabe
Pilulele pot fi contraindicate m urmtoarele cazuri vrst mai mare de 40 de am tabagism patologie cardio vascular canceroasa ginecologica hepatica Dei bine tolerate m general pilulele pot antrena diferite efecte nedorite boli
cardiovasculare (flebita hipertensiune ) diabet exces de colesterol Aceste efecte sunt stpnite m mare parte prmtr o supraveghere regulata
Pilula de a doua zi mpiedica mdatia oului m caz de raport sexual fr contraceptie si presupus fecundant Aceasta metod const in luarea la aproximativ 24 de ore dup raportul sexual de dou ori a cate doua pilule speciale
care antreneaz o hemoragie Aceasta priza medicamentoasa nu se poate face dect sub control medical strict
Metodele naturale
Metoda temperaturilor consta m abinerea de la orice raport sexual pana cnd valoarea temperaturii timp de trei zile m ir semnifica faptul ca nu exista vreun risc de fecundare Curba temperaturii luata m fiecare zi la aceeai
or dimineaa la trezire reflecta m absenta oncarei afeciuni febrile diferitele sUdu ale ciclului mtr o pruna faza m care temperatura se situeaz sub valoarea de 37 C urmeaz o faz m platou deasupra valoni de 37 C (efectul pro
gesteronului secretat de corpul galben) care ncepe aproxi
mativ m jurul celei de a 14 a zile a ciclului (ovulatia) si se termina cu scurgerile menstruale Chiar naintea decalajului termic curba atinge punctul sau cel mai de jos denumit nadar Aceasta metoda are inconvenientul de a fi
constrngtoare si de a prezenta un mare numr de eecuri Ea este convenabila mai ales pentru cuplurile care doresc sa spatieze naterile fr a se teme de o sarcina -> OGINO KNAUS (metoda lui) PREZERVATIV STERILEI
CONTRACTUR. Contracie a unui muchi al sche Ierului spontana durabila si dureroasa survenmd m absenta oricrei leziuni anatomice
CONTRACIE UTERIN. ncordare intermitenta a muchiului utenn in timpul naterii
Contraciile ritmice si mai mult sau mai puin dureroase ale uterului anuna m mod normal nceputul travaliului de natere Mecanismul lor de declanare probabil hormonal (ocitocina) este mea necunoscut Contraciile cresc m
intensitate si in frecventa pe toata durata travaliului antrennd mai nti tergerea apoi dilatarea colului utenn si m sfrit expulzia ftului si a placentei Trebuie sa facem o distincie intre aceste contracii adevrate care anuna
naterea si contraciile lui Braxton Hicks care sunt adesea perceptibile ncepnd cu luna a 6 a de sarcina dar care nu sunt dureroase si nu antreneaz modificarea colului utenn
CAUZE O contractura poate fi provocata de un mare numr de boli mfectioase Astfel tetanosul provoac contracturi generalizate o reacie la o mtatie inflamatone locala explica contractura coloanei vertebrale m cursul
meningitelor Contracturile survin de asemenea m cursul unor intoxicaii cu stricnina de exemplu m unele boli ale sistemului nervos central (paralizii) sau m isterie nsui muchiul este direct atins m caz de miozita (mflamatia
muchilor) sau de surmenaj muscular
SIMPTOME SI SEMNE O contractura poate fi permanenta sau tranzitorie (crampa) La palpare muchiul este tare si dureros
TRATAMENT SI PREVENIRE Odihna si aplicarea de comprese reci sunt asociate la nevoie cu masaje si cu kmeziterapie precum si cu medicamente m caz de durere intensa (analgezice decontracturante musculare sau
miorelaxante antnnflamatoare)
Contracturile consecutive unui efort sportiv prea mare m raport cu nivelul de antrenament pot fi prevenite res pectarea regulilor de nclzire progresiva adaptarea efor tului la gradul de antrenament ncetarea practicam sportului
timp de 7 pana la 14 zile dup o prima contractura -* CRAMPA
CONTRAINDICATIE. Condiie care face inaplicabil un act medical CONTROL AL NATERILOR

140
O contramdicatie decurge din starea bolnavului si inter zice un tratament medicamentos o intervenie chirurgicala sau un examen complementar
CONTROL AL NATERILOR. Sistem medical aflat sub control legislativ aplicat mtr < tara pentru d fav n/a dezvoltarea contraceptiei
n tarile occidentale contraceptia si avortul erau con siderale subiecte tabu nainte de anul 1965 Guvernele se tem de conflictele morale si politice pe care legislaia unor astfel de acte le ar putea genera m pofida atitudinii mai
curnd favorabile a opiniei publice Astzi prezervativele se gsesc m vnzare libera (gratuite m Italia si Redatul Unit) m timp ce vnzarea pilulelor si stenletelor se face sub prescripie medicala Sterilizarea este autorizata m
SUA Danemarca Marea Britanic dar nu este reglementata nici m Belgia nici in Frana nici m Italia (m aceste ultime doua tari totui ea poate fi contestata legea mter/icand mui larea trupului ) Legislaia privind avorturile
variaz dup tar interzisa m Polonia Spania si Irlanda practica ntreruperii de sarcina este autorizata m Frana Anglia Elveia si Suedia de exemplu dar ea continua sa ridice la ora actuala multe contestri m SUA Canada si
Germania
CONTUZIE. VanaUie provocata de o lovitura fr ruperea pielii si fr fracturarea oaselor
O contuzie poate fi de o gravitate variabila si poate fi nsoita de hematoame si de leziuni interne
CONVALESCENT. Perioada de tranziie dintre sfar situl unei boli si al tratamentului ei si revenirea bolnavului la o buna sntate psihica si fizica
CONVULSII. Contracii brute si involuntare ale mus chilor si care survin in crize
CAUZE Natura cauzei gsite cnd ea poate exista van aza febra sau deshidratare la sugar traumatism cranian infecie (meningita encefalita) accident vascular cerebral tumor mtracramana tulburare metabolica (scderea
nivelului sangvin al glucozei sau calciului) intoxicaie (alcool oxid de carbon medicament)
S1MPTOMESI SEMNE Termenul de convulsii se refera m general la fenomene musculare generalizate la ntregul corp zise clonice secuse micri sacadate ale membrelor fetei si ochilor Fenomenele zise tonice se traduc la
rndul lor prmtr o redoare intensa a corpului si pot fi asociate manifestrilor precedente in cursul aceleiai crize Exista si o pierdere a stm de contienta cel puin m cursul crizelor generalizate Se vorbete de epilepsie atunci
cnd crizele au o tendina de a recidiva in decurs de mai multe luni sau de mai muli am fie ca este sau nu cunoscuta cauza lor La un sugar convulsiile impun o spitalizare cu se pul de a ti daca este vorba de o cauza
ntmpltoare sau de nceputul unei epilepsii
TRATAMENT In afara suprimam unei eventuale cauze tratamentul se face uneori cu diazepam (prin injecii mtramusculare sau pe cale mtrarectala) m timpul crizei La nevoie diazepamul si alte anttepileptice (fenobarbitalul
etc ) administrate pe cale orala previn recidivele pe termen lung
Convulsiile febrile ale copilului Convulsiile pricinuite de febra se produc doar la copiii sub 5 am cel mai des nainte de 2 am Febra este ntotdeauna destul de ridicata mai mare de 38 C
Convulsiile febrile sunt de scurta durata sub 2-3 minute Examinarea copilului arata ca dezvoltarea psihomotone este normala si ca sistemul nervos nu este atins Totui de cele mai multe ori spitalizarea este indicata cu scopul de
a nltura suspiciunea unei cauze grave subiacente m particular o meningita
Unele criterii indica faptul ca exista pentru copil un risc mare de recidiva m decursul unui alt puseu febril aceste criterii sunt o ntrziere psihomotone o anomalie a exa menului neurologic o vrsta sub 9 luni convulsii prelun
gite antecedente familiale de convulsii febrile In ce privete riscul ulterior de epilepsie (persistenta convulsiilor pe durata lunj,a chiar fr febra) acesta este foarte mic sub 2%
Tratamentul convulsiilor febrile nu difer de cel al altor tipuri de convulsii diazepam cel mai bine pe cale intra rectala Uneori se da un tratament preventiv continuu pana la vrsta de 5 ani daca exista un factor de risc
COOLEY (anemie a lui) Forma grava si homozigota de talasemie boala genetica a sngelui caracterizata prin prezenta unei hemoglobme de tip fetal m snge SINONIM betatala emie htmt zi, ia
COORDONARE. Totalitate a mecanismelor nervoase care asigura in fiecare moment coordonarea contraciilor si decontractnlor diferiilor muchi ai scheletului
Coordonarea presupune intervenia mai multor orgams me Caile nervoase aduc informaiile Ia encefal de la caile sensibilitii profunde (poziia articulaiilor gradul de tensio nare a muchilor) ale sensibilitii tactile ale vedem
ale echilibrului Sisteme motoare comunica m sens invers instruciunile encefalului comandnd contraciile musculare caile piramidale care vin de la cortexul cerebral transmit micrile voluntare iar caile extrapiramidale
transmit pozi tnle si ajuta micarea voluntara Controlul acestui ansamblu este realizat de creierul mic
COPIL ALBASTRU. - CARDIOPATIE
COPILRIE. Perioada a vieii ce se situeaz intre natere si pubertate care caracterizeaz o fiina umana pe calea dezvoltam sale
Stadiile copilriei Copilria cuprinde mai multe stadii succesive perioada neonatala prima copilrie si cea de a doua copilrie 141

CORD
9 Perioada neonatal adic \ladiul de nou nucul nepe de la natere pana m a 28 a zi a vietn si debuteaz pnntr o perioada de adaptare la viata cxtrautenna (din ziua nti pana m ziua a 7 a) m timpul creia copilul ar putea fi expus m mod deosebit la
patologii ca anoxia (lipsa oxigenam a creierului m special) Aceasta perioada este de asemenea cea m care se pot descoperi eventuale anomalii unele dintre ele fiind sistematic depistate (fenilcetonuna hipotiroidia) Prima copilrie caracterizeaz copilul
a crui vrsta se gsete intre 29 zile si 2 ani Aceasta este o perioada de dezvoltare intensa a tuturor orcanelor si in particular a creierului Achiziiile psihomotoru sunt rapide In timpul acestei faze de adaptare imunitara copilul trebuie sa fac fat
multiplelor agresiuni mfectioase al cror obiect l constituie (mai ales virale uneori bacteriene) Patologia mfectioasa constituie astfel primul motiv de consultare a sugarilor In timpul acestei perioade este recomandat sa se procedeze la depistarea
eventualelor tulburri auditive sau vizuale
UCopilna a doua se situeaz intre 2 si 12 am Viteza de cretere este mai mica (m jur de 5 cm pe an) si achiziiile copilului se situeaz m esena m domeniul sociocultural Se pot distinge vrsta precolara (2 6 am) si vrsta colara (6-12 am) faza in
timpul creia se lrgesc si se perfec ioneaza cunotinele
COPROCULTUR. Examen bacteriologic al scaunelor O coprocultura se practica m caz de dizenterie de diaree febril si de diaree survenmd mtr un context epidemic pentru a caut germenii responsabili de afeciune Examenul trebuie sa fie efectuat
pe scaunul proaspt emis si naintea oricrui tratament cu antibiotic
COPROLALIE. Impuls de a profera termeni obsceni de natur scatologica sau sexuala
COPROLIT. Fragment de materie fecala ntrit si calci ficat care ia aspectul unei pietricele SINONIM calcul stercoral
Coprohtn pot sa fie localizai m apendice sau mtr un diverticul colic provocnd uneori o apendicita sau o diverticulita
COPROFAGIE. Consumare de matern fecale
Aceast tendina este dovada unei regresn la un stadiu infantil primitiv (sadic anal si sadic oral) care se observa la demeni (gatism) la schizofrenici la handicapaii mm tali uneori la maniaci si la unu perveri La copilul de vrsta mic acest gen de
manifestare cel mai des minim si trector nu prezint un caracter patologic
CORD. Organ musculos cavitar situat m partea mediana stnga a toracelui intre cei doi plmni care asigura circulaia sangvina m corp mulumit contraciilor sale regulate SINONIM mima
STRUCTURA Inima se compune din 4 caviti coninute mtr un nveli pencardul doua auricule si doua ventricule fiecare auricul fund separat de ventriculul subiacent pnntr o valvula la dreapta valvula tncuspida constituit din 3 valve la stan ca valvula
mitrala constituita din doua valve Valvele se insera pe peretele ventriculului cores punzator prin cordaje legate de protuberantele musculare numite stlpi
Inima dreapta care asociaz auriculul drept si ventriculul drept are misiunea sa propulseze sngele dezoxigenat prin artera pulmonara si ramurile sale pana m plmni (mica circulaie)
Inima \lan,a care asociaz auriculul stng si ventriculul stng culege sngele oxigenat care vine de la plmni si l propulseaz prin aorta si ramurile ei m tot organismul (marea circulaie)
M Auriculele primesc sngele dezoxigenat prin intermediul venelor cave inferioara si superioara pentru auriculul drept si sngele oxigenat de la cele 4 vene pulmonare pentru auriculul stng Auriculele sunt separate pnntr o membrana septul
mterauncular
Ventriculele trimit sngele m artere Cel drept triunghiular si mai puin gros comunica cu artera pulmonara de care este separat prin valvula pulmonara formata din 3 valvule sigmoide Ventriculul stng de forma ovoida si mai gros dect cel drept
comunica cu aorta de care este separat prin valvula aortica compusa din 3 valve sigmoide Ventriculele sunt separate pnntr o membrana musculara septul mtcrventncular
Peretele cardiac cuprinde 3 straturi endocardul care tapiseaz interiorul cavitilor miocardul care constituie muchiul cardiac m sine pencardul un fel de sac amplasat in jurul inimii
FIZIOLOGIE Aportul sangvin ctre muchiul cardiac este asigurat de ctre arterele coronare care iau natere la partea iniiala a aortei toracice ntoarcerea sngelui venos coro nar este asigurata de ctre vene care se aduna pentru a forma sinusul coronar
si se mbina cu auriculul drept Sngele venos sosete m auriculul drept prin venele cave apoi ptrunde m ventriculul drept El este ejectat atunci ctre artera pulmonara cu o frecventa de 70 pulsatil pe minut Dup mbogirea cu oxigen m plmni
sngele se ntoarce la mima prin venele pulmonare Atunci el trece din auriculul stng in ventriculul stng apoi este ejectat m circulaia arteriala prin intermediul aortei si al ramurilor sale Inima este un organ contracii micrile sale sunt Oenerate si se
propaga mulumit esutului nodal pe care l am putea compara cu un circuit electric Acesta cuprinde nodul smusal situai m auriculul drept care comanda Irccventa cardiaca si nodul aunculoventncular plasat la jonciunea auriculelor si ventriculelor
prelungit spre cele doua ventricule prin fasciculul lui His si ramificaiile sale care permit trecerea influxului spre ventricule Funcionarea esutului nodal este influenat de ctre sistemul nervos CORD ARTIFICIAL

142
vegetativ si de ctre catecolarmne (adrenalina noradrena lina dopamma)
CORD ARTIFICIAL. Dispozitiv implantat m torace m locul ventriculelor
Prin extensie acest termen poate desemna procedeele de asistenta ventriculara stnga
n prezent cordul artificial se utilizeaz m ateptarea unei grefe cardiace El este constituit din pungi de plastic animate cu energie obinut pe cale pneumatica -> GREFA DE CORD
CORD PULMONAR. Orice tulburare privind partea
dreapta a inimii m esena ventriculul cauzata de o afecti
unea pulmonara
SIMPTOME SI SEMNE Este vorba de semne clinice de
insuficienta cardiaca dreapta si anume o cretere m volum
a ficatului o hipertensiune venoasa edeme ale membrelor
inferioare
EVOLUIE Dup tratament tulburrile legate de cordul pulmonar acut pot disprea fr sechele In schimb m cordul pulmonar cronic evoluia merge ctre o agravare progresiva prin pusee paralele ctre boala pulmonara
TRATAMENT Tratamentul este cel al cauzei si consta m utilizarea de anticoagulante m embolia pulmonara si de antibiotice cu ocazia infeciilor bronsice Uneori este indicat un tratament diuretic trebuie tratata si o eventuala
anomalie a ritmului cardiac Oxigenoterapia prescrisa in embolia pulmonara trebuie supravegheata m mod deosebit la persoanele suferind de insuficienta respiratorie deoarece hipoxia (micorarea nivelului de oxigen in esuturi)
a devenit la aceti bolnavi principalul stimulent al centrului de comanda respiratorie
CORDON OMBILICAL. Structura tubulara conjunctiva ce conine vasele care leag ftul de placenta asigurandu un aport de oxigen si de elemente nutritive ce provin din sngele mamei
Cordonul ombilical se prezint ca un cordon rsucit lung intre 40 si 60 centimetri si larg de l pana la 2 ceni metri
PATOLOGIE Accidentele sau anomaliile cordonului ombilical sunt deosebit de grave deoarece ele risca sa ntrerup aportul sangvin ctre ft Nodurile cordonului de exemplu pot antrena moartea ftului in utero In timpul
travaliului compresia cordonului se traduce prin ncetinirile cardiace ale ftului care pot impune o extracie rapida cu forcepsul daca exista o dilatatie suficienta a colului sau prin cezariana
CORDON SPERMATIC. Cordon fibros care leag cavitatea abdominala de epididim si de testicul
Cordonul spermatic cuprinde toate elementele vasculare nervoase si funcionale destinate epididimului si testiculului
canalul deferent vasele spermatice si deferentiaie filetele nervoase si ligamentul lui Cloquet
CORDOTOMIE. Secionarea chirurgicala a fasciculelor de fibre nervoase senzitive ale maduvei spinrii efectuata cu o intenie analgezica
Cordotomia are indicaii foarte precise dureri intense (adesea de origine canceroasa) care sunt localizate m partea inferioara a trunchiului sau in membrele inferioare si rezist la cele mai puternice analgezice
COREE. Sindrom acut sau cronic caracterizat prin apariia unor micri involuntare de un tip special scurte rapide ne regulate si predominnd la rdcina membrelor (umr sold) Cauzele acestui sindrom sunt numeroase
inflamatorii vasculare tumorale endocrine toxice (oxid de carbon alcool) sau medicamentoase (pilule contraceptive anti epileptice) Coreea este caracteristica pentru doua boli coreea lui Huntmgton si coreea lui Sydenham cea de
a doua cunoscuta mai obinuit sub numele de dansul St Guy a disprut astzi ca urmare a folosim antibioticelor -* HUNTINGTON (coree a lui) SYDENHAM (coree a lui)
COREOATETOZ. Stare caracterizata prin micri intermediare intre micrile coreeice obinuite si micrile atetozice mai lente mai puin ample afectnd extremitile membrelor dnd adesea o impresie generala de reptatie
(tarare)
CORIOCARCINOM. Tumora maligna rara care se dezvolta m uter pornind de la placenta dup o sarcina sau la brbat m testicul SINONIM cari epitehom
CORIOEPITELIOM. - CORIOCARCINOM
CORIZA. Rimta acuta de origine mfectioasa sau nu SINONIM guturai
Conza este una dintre afeciunile cele mai rspndite ntreaga populaie este afectata m fiecare an cu frecvente variabile (m medie 6 pana la IO episoade la copil 2 pana la 4 episoade la adult) Ea este cel mai des de origine virala
si foarte contagioasa de aproape
SIMPTOME SI SEMNE
Coma mfectioa\a de origine virala debuteaz cu curbatun o stare de oboseala picaturi sau arsuri m nas urmate de o obstrucie nazala bilaterala de o nnoree apoasa si de strnuturi m salve adesea nsoite de o tuse Exami
narea foselor nazale arata o mucoasa inflamata si sensibila Complicaiile sunt frecvente mai ales la copii sub forma unei otite medii acute sau a unei bronite
Coma spasmodica caracterizata prin crize de strnuturi deosebit de numeroase este de natura alergica (febra fnului) Ea se declaneaz cel mai des primvara traducnd o reacie alergica la polenuri Crizele de strnuturi sunt

143
COROIDIT
uneon acompaniate de dureri de cap de picaturi m ochi si ale lanngelui de obstrucie nazala
TRATAMENT
Coma mfemoa^a evolueaz favorabil m general de la sine m majoritatea cazurilor Nu exista vreun tratament care s fi fcut dovada unei eficaciti reale Esena tratamentului este pur simptomatica si vizeaz ameliorarea
scurgem Inhalarea vaporilor calzi este susceptibila sa suspende muli plicarea virala La copil se practica dezobstruarea foselor nazale prin splarea cu aer fiziologic si suflarea nasului
Coriza spasmodic sau febra fnului d spare spontan atunci cnd pacientul e scos de sub aciunea agentulu alergen Simptomele pot fi tratate prin administrarea de antihistarrunice sau de corticosteroui fenomenul alergic m
sine putnd ceda la o desensibilizare
CORN CUTANAT. Excrescena tare de culoare cenuie sau bruna localizata pe fata sau pe mini cel mai des la subiecii m vrsta
Un corn cutanat se traduce pnntr o proeminenta m forma de piramida care creste lent si poate msura pana la doi centimetri El este tratat pnntr o ablatie chirurgicala urmata de un examen histologic pentru a verifica absenta
unui cancer subiacent
CORNEE. Membrana fibroasa si transparenta inserata m sclerotica (albul ochiului) care constituie partea anterioara a globului ocular
FIZIOLOGIE Corneea intervine m procesul de refracie formnd primul dioptru (lentila) pe traiectul ra/elor lumi noase Ea are de asemenea un rol protector pentru ochi PATOLOGIE Aceasta variaz dup ptura celulara imph
cat De asemenea exista malformaii congenitale ale corneei
m Atingerile epitehului sunt keratitele (inflamatnle corneei) Originea lor este traumatica (ulceraii plgi u rp strini arsuri ndeosebi prin agent chimic sau arc electric) sau infectioasa (abces herpes) Uscciunea oculara poate de
asemenea sa cauzeze o keratita Tratamentul face apel la medicamente antnnfectioase locale la cicatrizante corneene si in caz de dureri importante la colire cicloplegice care permit punerea m repaus a corpului ciliar m Atingerile
stromei sunt m principal de origine traumatica (afectarea profunda a corneei prin edem plaga arsura) si distrofic (keracon anomalie a colagenului cornean) Tratamentul lor face apel la antnnflamatoare locale sau generale in caz
de edem De asemenea se poate recurge la keratoplastie (grefa)
fAtingente endoehului sunt in principal distrofice E vorba m principal de distrofia endoepitehala a lui Fuchs sau carnea guiat (diminuarea densitii celulare a endo telmlui) descoperita m mod obinuit m cursul unui examen
itic Doar o keratoplastie poate remedia boala
Malformaiile congenitale sunt megalocorneea (mrirea diametrului cornean) cel mai des glaucomul congenital si microcorneea (ngustarea diametrului cornean) asociata de obicei cu microftalmia
CORNUL SECAREI (derivai din) Derivai sintetici ai unei ciuperci parazite a cerealelor cornul secarei sau Clauteps purpurea utilizai ca medicament
INDICAII Acestea sunt variate migrena (ergotarruna si d hidroergotamma) tratamentul bolii lui Parkmson (bromo cnptina hsurida) ca nlocuitor pentru levodopa in stadiul tardiv al bolii consecinele hiperprolactmerruei
(creterea secreiei de prolactina de ctre glanda hipofiza) tulburri ale ciclului menstrual sterilitatea sau galactoreea (scurgerea patologica de lapte) la femeie gmecomastia (hipertrofia mamelelor) sau impotenta la brbat
(bromocnptma hsu rida) hemoragiile dup o natere sau dup un avort (metilergometrma)
EFECTE SECUNDARE Administrarea de derivai din cornul secarei comporta un risc de ergotism mergnd pana la a prove ca o gangrena a extremitilor membrelor inferioare Acest risc este crescut m caz de asociere cu un
antibiotic din grupa macrohdelor aceasta asociere este deci contraindicata
COROAN DENTAR. Parte de dinte acoperita de smal dentar care iese total din maxilar
Prin extensie se vorbete de coroana protetica pentru a desemna o coroana artificiala elaborata de chirurgul dentist cu sec pul de a acoperi coroana naturala m caz de leziune importanta (cane fractura a dintelui) sau de culoare
anormala a acesteia In funcie de amplasarea dintelui sau de exigentele estetice ale pacientului coroana aleasa poate fi confecionat din ceramica sau din metal
COROIDIT. Inflamatie a coroidei (membrana ochiului situata intre retina si sclerotica) SINONIM uveitd
SIMPTOME SI SEMNE O coroidita se manifesta m principal pnntr o scdere a acuitii vizuale fr mrosire si fr durere oculara Uneon acuitatea vizuala este pstrata si pacientul semnaleaz percepia unei pete mai
ntunecate care nu se mica o data cu micrile globului ocular In sfrit cnd ea rezulta dmtr o toxoplasmoza congenital coroidita este adesea neobservabila la natere un focar (zona inflamatone limitata) corioretiman nu apare
atunci dect la pubertate
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se bazeaz pe examenul fundului de ochi Dozarea anticorpilor antitoxo plasmatici m umoarea apoasa mult mai muli dect m ser permite de asemenea identificarea coroiditei cauzata
de toxoplasmo/a CORONAR

144
Gravitatea bolii depinde de atingerea matulei dat aceasta este afectat, scderea vederii este imediat si ireversibil
TRATAMENT Acesta este n primul rnd cel al bolii care provoac coroidita Astfel n cadrul unei toxoplasmoze tratamentul coroiditei trebuie s fie precedat de un trata rnent antiparazitar Antllnflamatoarele corticosteroidicne
pot fi folosite n continuare n doze puternice
CORONAR (arter, ven) Vase sangvine care ai gur irigarea muchiului cardiac
Arterele coronare. Arterele coronare sunt responsabile de oxigenarea cardiac Ele sunt n numr de dou artera coronar dreapt si artera coronar stng Arterele coro nare iau natere din partea iniial a aortei Ele sunt
explorate prin coronarografie
PATOLOGIE Arterele coronare pot prezenta ngustri cauzate de aterom spasme responsabile de un angor (angm pectoral) sau o ocluzie care se afl la originea infarctului miocardic
CORONAROGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea arterelor coronare care irig inima
INDICAII Coronarografia furnizeaz un bilan precis al stm arterelor coronare n caz de angor (angm pectoral) sau de infarct miocardic Ea poate fi completat printr o angiocardiografie, care permite s se aprecieze contrat
tilitatea ventriculului stng Uneori n caz de arter astupat sau foarte ngustat, o angioplastie (dilatarea ngustm) este efectuat n cursul examenului coronarografie
TEHNIC Dup anestezia local artera femural dreapta este punctionat n plic inghinal cu scopul de a permite introducerea unei mici sonde Aceasta este atunci mpins pn la originea arterelor coronare Prin sond este
injectat un produs de contrast lodat opac la razele X care deseneaz interiorul arterelor coronare furniznd o adevrat schema anatomic O camer de luat vederi filmeaz drumul produsului n arterele coronare tu stopul de a
putea analiza n cele mai miti detalii anomaliile de talibru al vaselor La sfritul examenelor, sonda este retras si la punctul de punctie femurala se aplic un pansament compresiv
DESFURARE Coronarografia necesit m general, o spitalizare de 1-2 zile si dureaz ntre 20 minute si l or si 30 de minute Este de dorit ca pacientul sa stea lungit m pat 24 de ore dup examen pentru a evita nstunle de
hemoragie lotal
EFECTE SECUNDARE Unu pacieni pot simi m mo mentul injectm produsului de contrast o stare de ru legat de o alergie la produsul lodat Acest lutru trebuie s fie semnalat n mod sistematic meditului nainte de examen
n caz c este tiut sau trebuie cercetat pe baz de teste n plus, n absenta unei compresii asupra punctului de punctionare la ncheierea examenului se poate produce un hematom
CORP CETONIC. Una dintre cele trei substane (aceton acid diatetit acid betaoxidobutint) produse n cursul procesului de degradare a grsimilor n organism
In circumstane normale corpii cetomci, n majoritate acizi sunt eliminai prin rinichi n urin Dac acumularea lor devine prea important si depete posibilitile de eliminare ale organismului ca n diabet atunci se produce o
acidocetoz pH-ul plasmei sangvine devine acid provocnd tulburri care evolueaz ctre o com - ACIDOCETOZ
CORP GALBEN. Gland endocrin care se dezvolt n ovar de o manier temporar si ciclic dup ovulatie, si care secret progesteron
CORP PLUTITOR. Pat nchis la tuloare demnme si de forma variabile zrit sub form de puntte filamente sau spirale care se mic odat tu micrile ochiului
Perceperea corpilor plutitori (flotani) exprim o dezlipire postenoar a corpului vitros (mas gelatinoas transparent care umple bulbul ochiului) care se separ de retin Ea este n tea mai mare parte a timpului benign si fr
consecine
CORP STRIN. Substan sau obiect tare se afl, dei n ar trebui s fie aa ntr un organ ntr un orificiu sau mtr un conduct al corpului omenesc
Un torp strin este fie adus n mod accidental din exterior (obiect inhalat nghiit introdus), situaie frecvent la copiii mici fie m mod spontan plecnd de la nsui corpul omenesc (taltuli talcifitn mtraartitulare)
Ochi. Un torp strin superfitial si vizibil (pietri, msett praf) poate fi ndeprtat tu un tolt de batist turat, dat el este plantat n cornee este absolut obligatoriu ca operaia de extracie s fie ncredinat unui oftalmolog
deoarece poate interveni o pierdere a umorii apoase si dac atest torp strin este metalit el nst s se oxideze si s elibereze pigmeni toxiti tare pot antrena o orbire de lung durat Corpul strin va fi ndeprtat thirurgical tu
ajutorul unui elettromagnet Prevenirea unor astfel de atcidente const m utilizarea ochelarilor de protecie n caz de risc (accidente de munc)
Ureche. Prezenta unui corp strin m ureche poate fi semnalat de ctre copil sau se manifest pnn otalgie (durere de ureche) sau chiar printr o otoragie (hemoragie prin conductul auditiv extern) Obiectul introdus trebuie de
urgent s fie ndeprtat exclusiv de ctre un medic (ncercnd s se retrag obiectul prin manevre intempestive se nst lezarea timpanului) pnn splarea urechii sau cu ajutorul unor micromstrumente adaptate
Ci digestive. Corpurile strine care au fost nghiite, cel mai des de ctre un copil mit sau de ttre un bolnav psihic necesit supravegherea clinic a subiecilor (apariia unor semne ca durerile oprirea tranzitului intestinal)
precum si 146

CORTICOSTEROID
supravegherea radiografita (naintarea corpului strin m lungul tubului digestiv) Dup mgestie majoritatea tor purilor strine nuci tare nu sunt mc, toxice mc, ascuite (nasture bila ett ) sunt eliminate prin scaun fr pericol
pentru organism In caz contrar (baterii mici ae de par oase de peste achii de oase de pui sau de iepure alte achii cioburi de sticla etc ) este necesara o extracie pnn fibroscopie
Cai respiratorii Prezenta unui corp strin inhalat este frecventa mai ales la copilul mic (jucrie fragment de jucane sau un corp vegetal ta de exemplu o aluna)
SIMPTOME SI SEMNE Ptrunderea in caile respiratorii trece prin trei stadii Sindromul de ptrundere m cursul trecem prin lannge (falsa ruta) se manifesta prmtr un attes brusc de sufocare si prmtr o tuse uscata acest episod se
petrece tel mai des m cteva minute si nu provoac dect in mod excepional moartea subita prin asfixie Cea de a doua faza mai puin spettatulara corespunde unei mplan Un m general bine tolerata a corpului stram in bronhii
acesta provoac uneori episoade de tuse si o jena respirate ne permanenta sau intermitenta Cea de a treia faza tardiva este cea a complicaiilor cu bronite sau pneumopatii repetate abces al plmnului chiar dilatarea bronhiilor
TRATAMENT In caz de asfixie acuta corpul strin poate fi expulzat pnn manevra lui Heimhth exercitnd o presi une puternica si brutala la baza custn toracice sau daca este vorba de un sugar dandu i cteva palme intre
omoplai De cele mai multe ori dup faza de ptrundere copilul nu prezint nici un simptom deosebit Este totui necesar sa se efectueze o fibrostopic brosmca pentru a gsi obiectul inhalat Acesta este ndeprtat prin
bronhoscopie sub anestezie generala -> EXTRACIE FALSA RUTA AL MEN TAR HEIMLICH (manevra a lui)
CORP VITROS.-V TROASA

CORSET. Aparat purtat pe trunchi m vederea tratam diferitelor afeciuni

Un corset are drept obiettiv sa se opun deviat ik r coloanei vertebrale (scolioza tifoza benigna) sa evite agravarea lor si sa uureze durerile de articulaii inter vertebrale (lombalgii cronice si recidivante) El mai este folosit si m
caz de fractura a rahisului
CORT CU OXIGEN. Intinta tare permite oxigeno
terapia unui bolnav
Un cort tu oxigen este fatut din mtase sau dmtr o estur sintetica supla uoara transparenta ncmflamabila si susinuta de un tadru metalic Cu o capatitate de 200 litri el acoper toracele si capul bolnavului tare poate sa se
mite liber
Dup te a urmat un mstruttaj un patient sau un membru al familiei sale poate sa utilizeze un tort cu oxigen la domiciliu
CORTEX CEREBRAL. Parte periferica a emisferelor cerebrale sediul funciunilor nervoase cele mai elaborate ca micarea voluntara si contiina SINONIM scoara erebrala
STRUCTURA Cortexul cerebral este format din substana cenuie varietate a esutului nervos coninnd corpii celulari (partea principala) ai neuronilor El se afla in legtura cu restul sistemului nervos mulumit multiplelor
prelungiri fine ale neuronilor Mergnd m grosime de la suprafaa emisferelor spre profunzime organizarea cortexului l face sa fie tomparat uneori cu circuitele electronice dei el este mult mai complex De fapt m el se disting la
microscop mai multe straturi suprapuse fiecare cuprinznd o reea de corpi telulan si de prelungiri De altfel fietare emisfera cerebrala este divizata in 4 lobi mari graniele dintre lobi corespund unor brazde adnci scizunle la
suprafaa cortexului
Cortexul joaca un rol important pe de o parte in funciunile nervoase de baza (motricitate sensibilitate enzor alitatc) pe de alta parte m funciunile superioare (limbaj memorie etc ) Aici se observa adesea ca si m restul sistemului
nervos central fenomenul de ncruciare cortexul drept asigura micrile si sensibilitatea jumtii stngi a corpului si vederea jumtii stngi a spaiului m timp ce cortexul stng tontroleaza jumtatea dreapta a torpului si
jumtatea dreapta a vedem fietarui othi
Laterahzarea este un fenomen specific cortexului pentru anumite funciuni cele doua emisfere nu sunt simetnte una dintre ele fund dominanta (stnga la un drepti stnga sau dreapta la un stangati) -> CREIER ENCEFAL
CORTI (organ al lui) Organ al urethn interne respon sbii de auz
Organul lui Corti situat m tanalul tohleei (parte a urechii interne) conine celule senzoriale care sunt dotate la suprafaa lor cu cili care se scalda mtr un lichid endolimfa Aceti cili sufer micri datorate undelor de lichid
declanate de sunete si le transforma pe atestea m fenomene elettnte tare se propaga la telulele nervoase
CORTICODEPENDENT, -. Se spune despre o boala al tarei tratament prin torticosteroizi pentru a si pstra eficacitatea trebuie sa fie urmat cu reducerea progresiva a dozelor si de cele mai multe ori incomplet
CORTICOID. -> CORTICOSTEROID
CORTICOSTEROID. Hormon secretat de ctre glandele cortitosuprarenale pornind de la tolesterol si utilizat m terapeutita ndeosebi ta antimflamator si ta imunosupresor S NONIM cortiu id FIZIOLOGIE Glandele
tortitosuprarenale situate la partea penfenta a telor doua glande suprarenale setreta 3 grupe de hormoni androgenn suprarenaliem (mai ales sulfatul de dehidrt epiandrosteron) tare partitipa la CORTICOSUPRARENALA

146
dezvoltarea caracterelor sexuale masculine si lavon/ea/a dezvoltarea musculara glucocorticosteroizn (mai ales cortizolul) care intervin m reaciile chimice ale or ea nismului mai ales m cele care privesc glucc /a mineralo
apa m organism
UTILIZARE TERAPEUTIC A Corticosteroizu de sinteza cu structura chimica identica celei a hormonilor naturali sau apropiata de a lor sunt utih/ati in terapeutica
Glutocortico\leroi?u asociai unor mmeralocorticostero izi se substituie hormonilor naturali m caz de insuficienta suprarenal lna lenta (boala lui Addison) Unu derivai chimici (predmsonul betameta/onul) au un efect anti
inflamator antialergic si imunosupresor Mulumit acestei ultime proprieti ei permit prevenirea rejectiei orcanelor transplantate si tratamentul Icucemnlor m asociere cu anticanceroasele Produsele pot fi administrate sub
forma orala sau injectabila sau pot fi aplicate local In acest ultim caz este vorba in principal dedermocorticostcroizi utili zati pentru tratarea afeciunilor cutanate
Mmeralotorlianleromi (9 alfa fludrocortizon) asociai glucocorticosteroizilor permit tratamentul insuficientelor suprarenal lene Administrarea are loc pe cale orala sau injectabila Prescripiile pe durata lunga necesita o
supraveghere a echilibrului hidroelectrolitic (privind apa si substanele minerale ca sodiul si potasiul) pentru a limita apariia edemelor si a hipertensiunii arteriale
EFECTE NEDORITE Intr o cura de scurta durata u rtico terapia prezint puine pericole cu ci nditia sa se respecte un regim srac m sare de buctrie In schimb o corticotcrapic pe durata lunga provoac numeroase efecte ned<
ntc ostec poroza si tasare vertebrala edem o lsare a musculaturii sindromul lui Cushmg (obe/itatea fetei si a trunchiului) hirsutism (pilozitate excesiva) fragilitate cutanata petesn (mici pete hemoragice subcutanate) infecii
diabet hipertensiune arteriala tulburri psihice (psiho?a) glaucom cataracta ncetarea creterii la copil tulburri hormonale la ft Puse in repaus glandele suprarenale pot sa se atrofie/e fr vreun semn \i7ibil expunnd subiectul
la accidente grave (insuficienta suprarenaliana acuta) in caz de ipnrc brusca a corticotcrapici infecii sau intenentic chirurgicala O oprire brusca a tratamentului poate de asemenea sa provoace o revigorare a afeciunii care a
motivat prescrierea corticosteroizilor
Dermocorticosteroizii provoac uneori aceleai efecte trecnd m snge prin piele atunci cnd sunt aplicai pe suprafee prea mari mai ales la copil In plus o utilizare timp de mai multe luni induce anomalii adesea ireversibile
subtierea pielii acnee cuperoza vergctun mai ales pe fata De asemenea administrarea de corticosteroizi pe durata ndelungata necesita un minuios bilan prealabil pentru a depista un eventual diabet sau o hipertensiune arteriala
ambele fiind susceptibile sa se agraveze sub corticoterapie ceea ce poate necesita o modificare a tratamentului lor In plus un focar mfectios ca o veche tuberculoza sau o
parazitoza ca anguiluloza risca sa se agraveze sub cortico terapie si trebuie sa he ngrijite nainte de nceperea trata meniului
CORTICOSUPRARENALA (glanda) Zona pcnle nea a fiecreia dintre cele doua suprarenale care elaboreaz si secreta cornet steroizu (hormc nu sintetizai plecnd de la u Icsterol)
PATOLOGIE In mod obinuit produsele intermediare intre colesterol si corticc steroizi numite precursori sunt regsite m snge la niveluri fc arte mici Atunci cnd echipamentul cnzimatic al glandei este incomplet sinteza
hormonilor ictiv i nu poate avea loc si precursorii sunt secretai m mare cantitate Aceasta dereglare poarta numele de bloc i-nzirratic suprarenahan
Alte boli care afecteaz corticosuprarenala pot antrena oprire a producem de hormoni ca m cazul bolii lui Addison (insuficienta corticosuprarenaliana lenta care se p< ae complica ajungnd la o insuficienta corticosupra
renahana acuta) ele pot de asemenea sa provoace un hipercorticism (exces de producere de hormoni) care poate genera un sindrom al lui Cushmg un sindrom al lui Conn
cauzate de o hipersecretie de cortizol de aldosteron sau de androgem
Un deficit de secreie al corticosuprarenalelor poate fi compensat prin hormoni de substituie administrai zilnic pe cale orala De altfel atunci cnd o boala sau o intervenie chirurgicala distruge una dintre cortlcosuprarenale cea
de a doua este capabila sa asigure de una singura funcionarea suprarenaliana
CORTICOTERAPIE. Terapeutica utilizatoare a cortico stcroizilor
Corticosteroizn sunt hormonii secretai m mod natural de u rtcxul glandele r suprarenale In terapeutica se utili zeaza corticosteroizi de sinteza sub forme variabile m funcie de afeciunea de tratat cale orala injecii creme lotium
pomezi
CORTICOTROFIN. Hormon secretat de ctre ante hipofiza SINONIME adrenocorticotiofina tortiunUmulina Iu rmon corlicoln p hipojizur
Corticotrofina acioneaz m principal asupra zonelor fasciculata si reticulata ale glandelor cortlcosuprarenale excitnd secreiile lor (cortizol si androgem)
PATOLOGIE O tumora a hipofizei responsabila de un exces de producere de corticotrofma va antrena o hiper secreie de corticosteroizi suprarenahem (sindromul lui Cushmg) In schimb o insuficienta a secreiei de cortico
trofma este foarte rara ea poate fi ntlnit m cadrul unei insuficiente hipofizare (hiperpituitansm)
CORTIZOL. Hormon elaborat pornind de la colesterol secretat de glanda corticosuprarenala SINONIM hidrocortizon 147

COXA PLANA
CORTIZON. Hormon din iamiha glucocc rticostcn i/il >r secretat de glanda corticosuprarenala pornind de la un alt hormon tortizolul sau tare este fabricat sintetic
COSMETIC. Substana nemedicamentoasa aplicata pe piele pe mucoase sau pe dini m vederea curirii prote]arn modificam aspectului sau al mirosului lor
Intolerantele la cosmetice au devenit mai puin Irecvente m unele tari ca Frana datorita severitii reglementarilor m vigoare Unele efecte nocive sunt legate direct de con tactul cu pielea (intatie cutanata) simpla dcrmita
alergica acneea Alte efecte sunt pro\ocate de ctre agenii 1( to sensibilizanti expunerea la soare declannd o mflamatic cutanata Nu exista vreo aciune cancerigena demonstrata pentru cosmeticele a cror vnzare este
autorizata dar acest subiect este controversat m permanenta m particular pentru cosmeticele care conin derivai benzcmci
COSTEN (Sindrom al lui) Afeciune a articulaiei tempo romandibulare care se manifesta pnntr o durere o senzat c de ureche astupata sau pnntr o scurgere de lichid m ureche si uneori prin dificulti la deschiderea gurii
Sindromul lui Costen este o artralgie care rezulta m mod obinuit dmtr o proasta articulare dentara si care poate fi asociat cu un bruxism (micri incontiente de frecare a dinilor antagonist! unu de altn s iu scrasnire) si cu
paraitun articulare in timpul masticaiei Tratamentul consta m ajustarea si armonizarea relaiilor dintre dini
COS. - MlLLIARIA

COT. Articulaie situata la jonciunea braului si ante braului

Cotul este constituit prin juxtapunerea a trei articulaii humeroradiala humerocubitala si radiocubitala dar pnntr < singura cavitate articulara o sin ura smoviala o capsula si un aparat hgamentar unic In fata cotul cuprinde
regiunea plicii cotului in spate regiunea olecramana
PATOLOGIE
Luxalia de cot este deplasarea m bloc a scheletului antebraului fata de humerus Luxatia postenoara cea mai frecventa se observa la adultul care a czut pe palma minii Imediat dup cdere fata postenoara a cotului este sediul
unei depresiuni caracteristice care este rapid copleita de o umfltura difuza Aceasta luxatie pusa m evidenta prin radiografie poate fi asociata diverselor fracturi (ape fiza coronoid capul radiusului) Dup reducerea luxatiei se
impune imobilizarea uneori este necesara o reparare chirur gical a elementelor capsuloligamentare M Sindromul pronaj ie t dureroase survine la copilul mic pe la vrsta de 3 am cnd adultul l ridica de mana Copilul se plnge
ca l doare cotul antebraul sau inert rmne m pronatie Reducerea este obinut realiznd o micare de flexie a cotului si de supmatie a antebraului
trebuie purtat timp de apr( ximativ o luna Daca a avut lot c deplasare a osului este necesara o operaie pentru reparaia s( aa prin serclaj sau cu ajutorul unui urub
COTIL. Cavitate articulara scobita a osului ihac unde se articuleaz cu femurul SINONIME acetahulitm cavitate til, ida
COWDEN (boala a lui) Afeciune cutanata ereditara as eiind diverse malfc rmatn cu multiple leziuni ale pielii si viscerel n care p( ae avea o evoluie maligna
COXACKIE (virus) bnterovirus A R N din familia
Se pot deosebi doua virusuri coxackie A si B cu transmitere orofecala (din scaun la gura prin intermediul minii) responsabile de infecii de cele mai multe ort maparente dar uneori de epidemii de meningita de ence falita virala
cu lichid cefalorahidian limpede de exantem dec njunctivita sau de pencardita V irusul coxackie A este de iltfel responsabil de boala lui Bornholm (mialgie epidemica) iar virusul eoxackie B de herpangma (farmgita vezicule
aa)
COXALGIE. Infecie tuberculoasa a articulaiei soldului Termenul este de fapt greit dar utili/arca lui este
COXARTROZ. Artroza a soldului
Coxartroza afecteaz subiecii trecui de 50 de am Ea c\ )lueaza lent in pusee marcate prin dureri in regiunea inghinala ale fetei anterioare a coapsei si ale genunchiului si care pot antrena o claudicatie
Atta vreme cat mai exista cartilagiu tratamentul
antnnflamatoare injeciile intraarticulare cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic curele termale) Cnd cartilagml a disprut jena funcionala devine de aa natura meat iccur teerea la o artroplastic (nlocuirea articulaiei prmtr o
proteza totala) a soldului este indispensabila Cnd o coxartroza debuteaz la un subiect tnr se caut o anomalie a formei soldului susceptibila sa fie corectata chirurgical in scopul de a opri evoluia bolii
COXA PLANA. Aplatizare a capului femural
Coxa plana este o sechela a unei afeciuni osoase boala lui I egg Pcrthes Calve In timpul acestei boli care survine cel mai des la copiii de vrste intre 5 si 10 ani capul femural pe cale de a creste este sediul unei necroze de
origine vasculara care l fragihzeaza
Coxa plana este nedureroasa Totui ea antreneaz in general dup mai muli am chiar dup cteva zeci de am de la apariia ei o artroza precoce care este necesar sa fie COXA VALGA

148
COXA VALGA. Deformatie a extremitii superioare a femurului caracterizata prmtr o deschidere excesiva a unghiului cervicodiafizar (unchiul format de colul femural si de diafiza)
Coxa valga poate fi congenitala (ase ciata de exemplu cu o luxatie congenitala a soldului) sau dobndita (cauzata de o fractura a colului femural) Nedureroasa deformatia poate provoca totui o claudicatie
dar mai ales ea ocazio neaza in general dup mai muli am chiar dup cteva zeci de am de la apariia ei o artrc za precoce care trebuie sa fie tratata
Singurul tratament pentru coxa valga este cel chirurgical el consta m restabilirea unui unghi normal intre colul femural si diafiza
COXA VARA. Deformatie a extremitii superioare a femurului caracterizata pnntr o nchidere a unghiului cervicodiafizar (unghiul format de colul femural cu diafi/a)
Coxa vara poate fi o deformatie congenitala sau doban dit ca urmare a unei fracturi a colului femural sau a unei afeciuni a copilriei epifiziohza capului femural Ne dureroasa ea poate totui antrena o
claudicatie Pe termen lung (dup civa am chiar dup cteva zeci de am) ea da m general prilejul apariiei unei artroze precoce care trebuie sa fie tratata
Singurul tratament pentru coxa vara este cel chirurgical el consta m restabilirea unui unghi normal intre colul femural si diafiza
COXIELLA. Gen bactenan constituit dmtr o singura specie Coxiella burnetti SINONIM (est d n uz) Rickettua hurnetti
Transmiterea la om se poate face prin neptura de cpua sau pe cale aeriana (inhalare)
Coxiella burneli este agentul patogen responsabil al febrei Q - FEBR o
COXOMETRIE. Studiu al soldului constnd m msura ton efectuate pe un clieu radiologie
CRAMP. Contracie involuntara brutala intensa si dureroasa a unui muchi al scheletului
Crampele sunt uneori consecina a unei boli neurologice care afecteaz celulele nervoase din mduva spinrii (boala lui Charcot) sau din nervi (diabet alcoolism) Ele pot de asemenea sa fie m legtura cu o
arterita a membrelor inferioare (ngustarea arterelor prin depunerea de aterom) cu tulburri metabolice legate de ioni (sodiu pierdut prin transpiraie potasiu calciu) cu un efort prelungit sau cu o deshidratare
Crampele care survin m timpul practicam unui sport au o oriyne complexa vasculara (insuficienta a circulaiei sangvine m raport cu necesitile) si metabolica (producerea excesiva de acid lactic) Cauza
unor alte crampe (crampele nocturne crampele de sarcina) este mea puin cunoscuta
TRATAMENT O crampa dispare sau se atenueaz adesea in urma unui masaj al muchilor sau la retragerea ei pasiva piciorul fund ndoit pe j,amba pentru o crampa de pulpa Daca se gsete o cauza ea
trebuie sa fie tratata Atunci cnd crampele recidiveaz se prescriu adesea miorelaxante (relaxante musculare) si sruri minerale (calciu) La spor tiv prevenirea se bazeaz pe urmtoarele puncte antre nament
de fond suficient si progresiv nclzire naintea efortului buna hidratare buna cunoatere a gestului tehnic (poziia corecta a corpului) material adaptat sportivului si specialitii pe care o practica (forma
nclmintei mari mea rachetei de tenis etc ) -> CONTRACTURA
CRAMPA INTESTINAL. Contracie dureroas repe tata cu caracter paroxistic a colonului terminal nsoita de o falsa necesitate iminenta de a defeca

CRANIOFARINGIOM. Tumora a regiunii hipofizei Cramofaringiomul este m jumtate din cazun o tumora a copilului la care reprezint 15% dintre tumorile cerebrale Simptomele sale sunt durerile mari
de cap si vomele cauzate de o hipertensiune mtracramana (creterea presiunii lichidului cefalorahidian) precum si tulburrile vizuale (amputarea cmpului vizual scderea acuitii vizuale) provocate prin
compresia nervilor optici Se obser va de altfel o insuficienta a secreiei de hormoni hipofizari responsabila mai ales de o ntrziere a cretem si a pubertii
Tratamentul craniofanngiomului este ablatia chirur g cala a tumorii ce mpletata eventual prmtr o radioterapie Mai mult trebuie sa fie instituit un tratament hormonal definitiv de nlocuire
CRANIOSTENOZA. Sudura prematura a suturilor craniene la copil ce deranjeaz dezvoltarea creierului SINONIM i.ranu>\mo\to7
Cramostenoza este nsoita adesea de semne neurologice (cecitate de exemplu) consecutive fie unei leziuni asociate creierului fie compresiei creierului mtr un volum neexpan dabil prea rapid (hipertensiune
mtracramana)
Pe termen lung evoluia fr tratament a cramostenozei las sechele neurologice de exemplu o ntrziere mintala Tratamentul chirurgical consta m deprtarea oaselor era mulm prin desprinderea oaselor
sudate Aceasta intervenie da rezultate excelente
CRANIU. Cutie osoasa care conine si protejeaz ence
falul

STRUCTURA Craniul este de forma aproximativ oval

cu un pol posterior mai voluminos si cu o capacitate de
aproximativ l 500 centimetri cubi
Partea superioara a craniului formeaz bolta craniana nchisa spre partea de jos prmtr o poriune osoasa nz ntala baza 148
CREIERULUI
PATOLOGIE Traumatismele craniului cu sau fr fractura sunt patolognle cele mai frecvente Ele reprezint aproximativ 80% dintre accidentele casnice ale copilului (cderea de pe o masa de nfat de pe
un scaun de pe o scar de pe bicicleta etc ) Semnele unei fracturi a craniului depind de regiunile atinse ale creierului si de natura leziunilor vertije tulburri de vedere pierdere a strii de contienta paralizie
pierdere a sensibilitii etc Tratamentul chirurgical al fracturii daca este necesar consta in nlocuirea unui os sau m evacuarea unui hematom De altfel craniul poate fi afectat de aceleai boli ca si oricare alt
os anomalii de caluficare consecina de exemplu a unor tulburri hormonale tumori benigne sau maligne etc - TRAUMATISM CRANIAN
CREAST-DE-COCOS. -> CONDILOM

GENITAL

CREATIN. Substana azotata a organismului care joaca un rol m contracia musculara

CREATININ. Substana azotata provenind din degra darea creatmei constituent al esutului muscular
Dup trecerea in snge unde concentraia sa normala este de aproximativ 62 pana la 115 micromoh pe litru (de la 7 la 13 mihgrame pe litru) creatmma este eliminata prin rinichi m urma
UTILIZARE N SCOPURI DE DIAGNOSTIC Creterea nivelului de creatmma in snge permite diagnosticarea unei eventuale insuficiente renale In parale] este posibil calculnd clearance ui urinei
(numrul de mililitn de plasm epurai de rinichi mtr un minut) sa se msoare gradul insuficientei renale si sa se decid daca este cazul efectuarea unei epuran extrarenale a sngelui cu un rinichi artificial de
exemplu
CREATINKINAZ. Enzima esentialmente musculara care intervine in conservarea energiei prin fosfonlarea creatmei SINONIM creatinfo^fi kmaza (C P K)
n mod normal concentraia sangvina a acestei enzime este mai mica de 200 uniti internaionale pe litru Ea creste n caz de infarct miocardic si pentru unele miopatn (boli ale muchilor scheletului)
CREIER. Parte a encefalului cea mai elevata mai voluminoasa si mai complexa constituind sediul facultilor intelectuale
STRUCTURA Creierul cuprinde doua emisfere reunite prin creierul mijlociu sau diencefalul si prin corpul calos El este situat deasupra trunchiului cerebral si a creierului mic Creierul este nconjurat de
meninge care sunt in numr de trei
Creierul este constituit ca si restul sistemului nervos central dmtr o substana cenuie (corpul de neuroni si de sinapse) si din substana alba (fibrele mielmizate) In emisfere substana cenuie se repartizeaz
mtr un strat de
suprafaa gros cortexul si in nucleu profunzi nucleu cenuii centrali (pallidum putamen si nucleul caudatus) Diencefalul este compus m principal din doi nuclei mari cenuii simetrici talamusul Acetia sunt
situai deasupra hipotalamusului structura care cuprinde mici nuclei si care se prelungete cu doua glande hipofiza jos si epifiza m spate
Fiecare emisfera controleaz jumtatea corpului care se gsete pe partea opusa
FUNCIONARE Substana cenuie compusa dmtr o ngrmdire de celule nervoase este responsabila de func tiunile nervoase substana alba formata din fibre nervoase asigura conexiunile din interiorul
fiecrei emisfere intre emisfere si cu sistemul nervos central subiacent In cortex substana cenuie este punctul de plecare al motricitatii voluntare punctul de sosire al sensibilitii si sediul prin cipal al
funciunilor supenc are (constanta memorie emoie limbaj gndire)
EXAMENE Creierul este explorat ca si restul encefalului prm imagene radiok gica scanografica si mai ales prin imagene de rezonanta magnetica (I R M )
PATOLOGIE Creierul poate fi atins de aceleai afeciuni ca si restul encefalului traumatisme craniene accidente vasculare cerebrale (obstrucia sau ruptura unei artere cerebrale) tumori benigne sau maligne
encefalite mfec tioase (adesea virale) sau nu abcese intoxicaii diverse boli degenerative (boala lui Parkmson boala lui Alzheimer scleroza m placi) bolile congenitale cromozomice (tnsomia 21) Bolile
psihiatrice propriu zise nu corespund n ci unei leziuni cunoscute totui depresia sau schizofrenia pot avea o origine metabolica
CREIER MIC. Parte a encefalului situata la baza craniului m spatele trunchiului cerebral si responsabil de coordonarea activitii musculare necesare echilibrului si micrilor SINONIM cerebel
PATOLOGIE Atunci cnd creierul mic sau fibrele nervoase m legtura cu encefalul sunt lezate survine un sindrom cerebelos comportnd o ataxie (tulburare a coordonam motrice) Uneori atingerea
vermisului (structura mediana lobul de forma unui vierme aflata intre cei doi lobi cere belosi) predomina iar subiectul prezint o hipotome musculara (relaxare musculara excesiva) el deprteaz mult
picioarele m poziia m picioare si merge ca si cum ar fi m stare de ebrietate Daca predomina atingerea unui lob cerebelos bolnavul are probleme la nceperea si opnrea micrilor care sunt prea deprtate de
corp (hipermetne) bolnavul nu mai poate realiza micri alternative rapide (mnuirea marionetelor de exemplu) gesturile sale sunt adesea deranjate de un tremurat -> ENCEFAL
CREIERULUI (abces al) Colecie de puroi localizata m creier
Un abces al creierului rezulta aproape ntotdeauna din propagarea unei infecii situate m alta parte a corpului CREIERULUI

150
aceasta vine din urechea medic sau din sinusurile nazale m 40% din cazuri
SIMPTOME SI SEMNE Simptomcle cele mai hisnuitc ale unui abces al creierului sunt durerile de cap i som nolenta vome Uneori se observa o febra tulburri vizuale crize de epilepsie chiar semne specifice pentru rc eiunea
lezata de abces ca de exemplu paralizia unui membru
TRATAMENT Acesta face apel la antibiotice m doze mari asociate cel mai des cu drenarea sau ablatia abcesului de ctre chirurg
CREIERULUI (tumora a) Tumt ra bem fena sau m lign situata in creier
Se pot distinge tumorile primitive care se dezvolta pornind de la celulele creierului si tumorile secundare care sunt metastaze
Tumora primitiva a creierului Aproximativ 60% dintre tumorile primitive sunt ghoame se formeaz plecnd de la celulele gliale care nconjoar si susin celulele nervoase ele pot fi benigne sau maligne Menmgioamelc care
sunt plasate pe meninge sunt de asemenea frecvente ele sunt ntotdeauna bemyie Cauzele tumorilor primitive nu sunt cunoscute
Simptomele sunt de trei feluri deficit neurologic (afazie paralizie localizata) epilepsie in unul din cinci cazuri si semne de hipertensiune mtracraniana (dureri de cap alterarea funciilor mintale vome) Apariia simpt mclor este
mai precoce si evoluia k r mai rapida si mai exten siva m cazul unei tumori maligne Tehnicile de ima cene medicala (scaner cerebral si ima^eric prin rez nanta magnetica |I R M |) permit determinarea locului exact de amplasare
a tumorii si obinerea de indicaii cu privire la natura ei Dar diagnoticul precis nu poate fi stabilit dect dup o biopsie cerebrala Tratamentul atunci cnd este posibil consta in ablatia chirurgicala a tumorii completata eventual
cu radioterapie
Tumora secundara a creierului Tumorile secundare sunt metastaze adesea multiple care provin m principal dmtr un cancer bronhopulmonar sau un cancer de sn Simptomele sunt aceleai ca si cele ale tumorilor primitive ale
creierului dar evolueaz mtr un mod mai rapid
Diagnosticul se bazeaz pe tehnicile de imagcne medicala care pun m evidenta leziunile cerebrale si mtr un caz din doua cancerul primitiv Tratamentul este cel al cancerului primitiv daca el a fost descoperit Este indicata si
radioterapia cerebrala
CRENOTERAPIE. Tratamentul cu ape de izvor la punctul lor de ieire la suprafaa - TERMALISM
CRESCTORILOR DE PSRI (boala a) > PLA
MANULUI CRESCTORILOR DE PASRI (boala 3)

CRETEREA COPILULUI. Cretere a mrimii diferitelor elemente ale organismului intre natere si sfritul adolescentei
Exista diferii factori care intervin m creterea m greutate si m nlime
F ador n ereditari justifica evaluarea nlimii unui copil pentru a judeca daca e normala m funcie de nlimea prinilor
Fatttru alimentari explica necesitile m substane incorporate in esuturile noi de exemplu in proteine pentru
h rrmnul de cretere secretat de hipc fiza glanda endocrina situata la baza creierului Hormonii glandei tiroide si hor mc nu sexuali masculini sau feminini intervin de asemenea m cretere precum si m maturare
ETAPE SI VITEZA DE CRETERE Creterea normala se efectueaz m mai multe etape fiecare dintre ele avnd caractcrt ucosebite creterea dm prima copilrie (de la l luna la 2 ani) cea din a doua copilrie (de la 2 am la 12
am) din timpul pubertii Viteza de cretere staturala (ctigul de nlime in centimetri pe an) de exemplu este foarte ridicata la sugar mai mult de 20 de centimetri m primul an aproape 10 m cel de al doilea an Astfel nlimea
care este de aproximativ 50 de centimetri la natere se dubleaz la 4 ani factorii nutriionali fund deosebit de importani m toata aceasta perioada Viteza de cretere se reduce m continuare la 5-6 centimetri pe an si proporional
cu vrsta Ea scade si mai mult in perioada pubertara apoi sufer o cretere puternica (vrf de cretere) la pubertate datorita electului hormonilor sexuali asupra scheletului O noua reducere survine m faza postpubertara reducnd
creterea la aprc ximativ l centimetru pe an timp de 3 am
Mai mult fiecare regiune a corpului fiecare organ are propria sa viteza de cretere Membrele ating creterea lor maxima la nceputul pubertii coloana vertebrala creste nai ales m timpul si dup pubertate Creterea encefalului
estimata prin msurarea perimetrului cranian se efectueaz cu o viteza mai rapida m cursul primilor 2 am encefalul atinge volumul sau aproape definitiv la vrsta de 5 am
SUPRAVEGHEREA CRETERII Creterea este supra vegheata pe toata durata copilriei cu scopul de a repara daca este posibil o insuficienta mai ales de a depista o boala responsabila de ntrzierea cretem care ar fi m
acelai timp grava si curabila In practica este recomandat sa se msoare nlimea si Oreutatea unui copil lunar pana la 6 luni din doua m doua luni pana la un an o data sau de doua ori pe an pana la sfritul adolescentei
perimetrul cranian este de asemenea msurat la copiii de vrsta mica
TULBURRI ALE CRETERII O ntrerupere a curbei ponderale m mersul ei ascendent pote fi urmarea unei carene de aport alimentar a unei proaste absorbii 151
CRIOGLOBULIN
Creterea i sportul

Sportul favorizeaz creterea copilului din punct de vedere cardiac respirator si de/voltarea psihomotorie Travaliul muscular trebuie sa rmn echilibrat si moderat cu scopul de a evita deviaiile scheletului
durerile musculare articulare sau osoase Un antrenament intensiv (mai mult de 12 ore pe sptmna) poate ncetini creterea si poate ntrzia pubertatea dar poate rmne fr consecine asupra nlimii
definitive a u pilului In timpul pubertii m schimb sportul de nalt nivel asociat unui dezechilibru alimentar sau hormonal poate antrena tulburri mai ales m maturarea osului care pot a\ ca un rsunet asupra
nlimii la vrsta adulta
intestinale de exemplu tn cursul bolii cehace a unei atingeri acordului rinichilor sau plmnilor (mucoviscidio/a)
O nlime mica este adesea ereditara fr caracter patologic atunci cnd viteza de cretere nu este redusa si curba de cretere este regulata Uneori mai ales la biei este vorba de o simpla ntrziere a
pubertii care se va produce normal dar puin mai trziu dect pentru medie prognoza nlimii finale este m general favorabila Mult mai rar se poate asocia o nlime mica cu o situaie pato logic O
nlime mare adesea de natura constituionala nu intr m cadrul tulburrilor de cretere cu excepia faptului c face parte dmtr un sindrom malformativ (sindromul lui Marfan) -> GIGANTISM NANISM
CRETERE INTRAUTERIN. Dezvoltare a ftului n interiorul uterului matern SINONIM cretere fetala
n mod normal ftul cntrete aproximativ 200 grame U patru luni l 300 grame la apte luni si 3 400 grame la termen Astzi ecografia da posibilitatea sa se msoare ir fiecare stadiu diametrul bipanetal
(diametrul transversal al capului de la o bosa parietala la alta) diametrul abdominal transversal si lungimea femurului PATOLOGIE
Un exte\ al u extern inirautenne se ntlnete in uncie familii (gigantism familial) sau la femeile atinse de diabet n cursul sarcinii
t O ntrziere a cre\teni intrauterine poate fi consecina unei anomalii cromozomiale catnsomia21 (mongolism) sau a altor factori genetici Aceasta ntrziere poate rezulta din disfunctnle sau din anomaliile
placentare sau chiar dmtr o alterare a fluxurilor sangvine uteroplacentare obser vat la femeile hipertensive sau suferind de preeclampsie (leziune renala care se traduce prin prezenta proteinelor m urm prin
edeme si pnntr o hipertensiune arteriala) O mtar ziere a cretem intrauterine poate de asemenea sa provin dmtr o malnutntie a ftului provocata de fumatul excesiv matern malnutntia materna sau
alcoolismul cronic matern
CREUTZFELDT-JAKOB (boala a lui) Boala cere bral foarte rara ce evolueaz ctre dementa
B ala lui Creut/icldt Jakob este cau/ata de o particula mlectioasa de un tip particular (pnon) In pofida aceste n eini mfcctioase boala are mai multe puncte de asema nare cu bolile degenerative ha este inclusa
ndeosebi cu boala kuru din Noua Guinee printre encefalopatiile (boli ale creierului) spongiforme denumite aa dup aspectul celulelor nervoase privite prin microscop
Boala se manifesta pnntr o dementa asociata cu diverse tulburri neurologice micri anormale cecitate paralizii deficite senzitive hipertome (redoare musculara excesiva)
Electroencefalograma aduce elemente eseniale pentru diagnosticarea bolii
Boala lui Creutzfeldt Jakob ncepe cel mai des dup vrsta de 50 de ani ape i evoluea/a rapid dei s au observat si forme prelungite de boala Actualmente nu exista un tratament curativ Lucrri tiinifice
recente las de gndit ca unele ca/uri de boala Creutzfeldt Jakob ar fi legate de boala vacilor nebune
CREVAS. Fisura cutanata puin profunda

Crevasele apar din cauza frigului (plesnituri) sau a unei

afeciuni dermatologice (dermita cronica eczema psoriazis)
Ele sunt vizibile m general pe mini si pe picioare si sunt
adesea dureroase
Tratamentul se bazeaz pe utilizarea antisepticelor pentru
a mpiedica o infecie apoi pe diferite pomezi cicatnzante
cel mai des pe ba/a de vitamina A
CRIOCHIRURGIE. Utilizare a frigului m cursul unei intervenii chirurgicale
Indicaiile criochirurgiei acoper multiple specialiti medicale In dermatologie terenul ei de electie cnochirur gia da posibilitatea tratam tumorilor benigne sau maligne unice sau multiple chiar m caz de
recidiva Cnochirurgia este utilizata m oftalmologie (cataracta dezlipire de retina) Unele leziuni ale anusului si ale rectului (hemoroizii de exemplu) pot fi operate prin aceasta metoda In sfrit nu de multa
vreme se recurge la cnochirurgie m unele cancere ale ficatului (cnd acestea nu sunt prea evoluate) sau pentru a distruge o tumora care obstrueaza bronhiile mari
Cnochirurgia m profunzimea organismului necesita o anestezic generala I n dermatologie dm contra tratamentul mai de suprafaa este foarte simplu si relativ nedureros imediat dup tratament deoarece
frigul insensibilizeaz
CRIOGLOBULIN. Imunoglobulma anormala preci pitand la temperaturi mferioarrc temperaturii de 37 C
Semnele patolocice asociate prezentei cnoglobulinelor sunt variate Se pot observa semne cutanate vasomotorn (tulburri circulatorii ca m sindromul lui Raynaud) sau complicaii renale si neurologice
Tratamentul este cel al cauzei El este eventual asociat cu o plasmafereza (curirea sngelui de imunoglobulmele CRIOTERAPIE

152
CRIOTERAPIE. Tratament care utilizeaz ln Bul suh forma de gheata de saculeti tu substane chimice c ngelate sau de gaz (cnofluran)
Cnoterapia este utilizata pentru a atenua durerea pentru d combate mflamatia si edemul sau pentru a distruge leziunile cutanate Frigul realizeaz o vasoconstnctie (redu cerea calibrului vaselor) care diminueaz debitul sangvin
Cnoterapia face parte din tratamentul iniial al entor selor al rupturilor musculare si al leziunilor tendoanelor Ea consta in aplicarea de gheata sau de gaz pe piele care este protejata de o pnza pentru a nu o leza Aplicarea
dureaz minimum 20 de minute si este repetau de mai multe ori pe zi timp de 2 pana la 6 zile m funcie de leziune Cnoterapia este utilizata de asemenea pentru tratamentul ndeosebi al tumorilor bronsice sau al hemoroizilor
precum si m cel al unor tumon cutanate * C-RIOCHIRURGIE
CRIPTORHIDIE. Anomalie congenitala a po/itiei testiculului SINONIM eaopieale titulului
Criptorhidia afecteaz 3 pana la 4% dintre nou nscui cel mai des pe partea dreapta
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se face de cele mai multe ori la nou nscut prin palpare in cursul primelor examene pediatrice Totui m unele cazuri absenta testiculului m scrot nu este sesizata daca nu s a efectuat
examenul organelor genitale sau m caz de testicul oscilant (mobil) iar diagnosticarea se face mult mai tarz u Daca testiculul se afla la rdcina bursei (scrotului) este suficient sa i se constate poziia si imposibilitatea de a l face
sa coboare in scrot Daca testiculul nu este detectat dozrile de testosteron sangvin permit sa se verifice faptul ca el este prezent in abdomen si ca este funcional Examenul cerce teaza de asemenea si o eventuala alta malformaie
asociata ca de exemplu o hernie inghinala sau o anomalie a penisului Testiculul coboar spontan in aproximativ 50% dintre cazuri naintea vrstei de 3 luni si m mai mult de de ua cazuri din trei naintea vrstei de l an Daca
testiculul nu coboar este necesar sa se practice un tratament In fapt m afara tulburrilor psihologice ulterioare provocate de absenta aparenta a unuia sau chiar a ambelor testicule o cnptorhidie persistenta favorizeaz sterilitatea
si mai ales cancenzarea testiculului atins
TRATAMENT Criptorhidia trebuie sa fie tratata din cauza riscului de complicaii mai ales daca ea persista peste vrsta de 2 am Intr un prim stadiu de tratament se ncearc tratarea cu hormon conogonadotrofic (H C G ) pentru
a provoca coborrea testiculului (testiculelor) Rata sa de succes este cuprinsa intre 10 si 50% cu att mai ridicata cu cat testiculul se afla amplasat mai jos Eecul acestui tratament impune un tratament chirurgical prin orhipexie
(coborrea testiculului m bursa seroasa)
CRISTALIN. Lentila biconvexa situata m spatele insului si m fata corpului vitros care intervine m procesul de acomodare
Punerea la punct a imaginilor m funcie de distanta se efectueaz dator ta modificam curburii cristalinului sub impulsul muchiului ciliar Rigiditatea progresiva a cristalinului legata de mbtrnirea naturala a ochiului
antreneaz o pierdere a putem de acomodare a ochiului aceasta este prezbitia care provoac o diminuare a vedem de aproape Pierderea transparentei cnstaliniene care afecteaz m principal persoanele m vrsta sta la originea
cataractei
CRIZA DE FICAT. Tulburare digestiva fr legtura cu vreo bf ala a ficatului de cele mai multe ori legata de o indigestie
CROHN (boala a lui) Bcala mflamatone cronica a intestinului de origine necunoscuta
Boala lui Crohn se ntlnete la orice vrsta dar mai ales la adolescent la adultul tnr si la subiecii trecui de 60 de am Ea evolueaz prin pusee succesive si lezeaz segmente ale intestinului cu predilecie ileonul (intestinul
subire terminal) colonul si anusul Leziunile comporta o subtiere a peretelui si ulceraii
SIMFrOME SI DIAGNOSTIC Boala se manifesta de cele mai multe ori prmtr o diaree acuta sau cronica cu pierdere a poftei de mncare pierdere m greutate si anemie Ea se ct mphca prin fistule si uneori cu abcese localizate m
general la anus oclu/n intestinale si fistule interne Ea poate de asemenea sa se afle la originea unei uveite (mflamatie oculara) si a unei spondilartropatn (afeciune mflamatone cronica ce se caracterizeaz prmtr o atingere
articulara vertebrala) Diagnosticul se bazeaz pe examenul clinic care pune m evidenta o distensie abdominala dureroas si pe examene biologice si morfologice (radiografii intestinale rect isigmoidoscc pie) care dau
posibilitatea sa se constate subtierea peretelui intestinal cu ulceraii
TRATAMENT Acesta este m principal cel al mflamatiei care consta in administrarea de corticosteroizi si de derivai de salazosulfapindma In unele cazuri rebele se recurge la un tratament imunodepresor Tratamentul
chirurgical privete complicaiile bolii (ocluzie hemoragie fistula Orava) si formele rezistente la tratament - SPONDILAR TROPATIE
CROM. Oligoelement metalic necesar organismului m diferite reacii biochimice metabolismul glucidelor si lipidelor ndeosebi
Cromul (Cr) este indispensabil corpului uman dar m cantiti infime In concentraie prea ridicata m organism el are grave efecte toxice Cromul provoac leziuni mfla matoni ale pielii si mucoaselor m particular a mucoasei
nazale daca este inhalat La subiecii expui m mod cronic la vaporii de crom frecventa cancerelor de plmn este semnificativ mai ridicata 153

CRYPTOCOCOZ
CROMATID. Fiecare dintre cele doua copii identice ale unui cromozom reunite prin centromer m momentul mitozei
CROMATIN. Constituent principal al nucleului celu lelor intre doua diviziuni celulare
CROMATOPSIE. Percepie vizuala a culorilor date rata conurilor din retina
CROMOMICOZ. Micoza cutanata datorata unor ciuperci din genurile Cladosponum si Phialophora SlNO NIM cromoblauomiioz
Omul se contamineaz de cele mai multe ori la mini si picioare zgarundu se cu spinii pe care se gsesc sporii acestor ciuperci SIMPTOME SI SEMNE Intr o prima faza apare pe piele
0 placa roie nedureroasa care se transforma treptat mtr o dermatita verucoasa cronica zisa m conopida uneori in leziuni asemntoare unor tumori care pot sa ulcereze
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul consta mtr un examen microscopic al prelevatelor cutanate si m cultivarea lor pe medii de cultura Un tratament de lunga durata pe baza de antifungice permite eliminarea acestei
micoze
CROMOZOM. Element situat m nucleul celulei purttor al informaiei genetice
Cromozomii conin genele si permit distribuirea lor egal intre cele doua celule fiice m cursul diviziunii celulare Ei sunt formai dmtr o molecula lunga de A D N asociata cu proteine (histone ndeosebi) Intre doua diviziuni
celulare cromozomii nu sunt individuali/ai iar molecula de A D N fcuta ghem formeaz cromatma Cromozomii se condenseaz treptat m cursul diviziunii celulare pentru a lua un aspect caracteristic m forma de X cu doua
brae scurte si doua brae lungi legate pnntr un centromer
Numrul si forma cromozomilor (canotipul) sunt ace leasi pentru toi indivizii unei specii date Grneii (celulele sexuale) nu poseda dect un singur exemplar din fiecare cromozom in timp ce celelalte celule ale organismului
numite celule somatice poseda doua exemplare ale fiecrui cromozom
Fiecare celula umana cu excepia grneilor poseda 22 perechi de cromozomi numii autosomi numerotai de la
1 la 22 m ordinea descrescanda a mrimii si o pereche de cromozomi sexuali numii gonosomi XX la femeie si XY la brbat
Anomaliile privesc fie numrul fie structura cromo zomilor si se numesc aberaii cromozomiale sau cromo zorruce Ele pot fi detectate nainte de natere prin analiza cariotipului celulelor fetale obinute prin punctia trofo
blastului sau prin amniocenteza - ERED AE
CRONIC, -A. Se spune despre o boala cu evoluie lenta si fr tendina de a se ameliora
Spre deosebire de o boala acuta o boala cronica nu este marcata pnntr un debut precis si se dezvolta pe nesimite m timp de luni sau de ani ea poate totui sa fie marcata prin pusee acute mai mult sau mai puin brutale Boala
acuta duce la leziuni adesea ireversibile
CRONOBIOLOGIE. Studiu tiinific al biontmunlor (ritmurile biologice ale fiinelor vii)
Crc nobiologia studiaz fenomenele temporale interne determinate genetic precum si fenomenele externe (ciclurile zilnice sezoniere etc ) si influenta lor asupra diferitelor organisme vii
In medicina aplicaiile cronobiologiei sunt multiple tratamentul tulburrilor de somn si de dispoziie prin resincromzarea pacientului m farmacologie studiul cronotoxicitatn (variaia efectelor toxice in funcie de timp) si al
cronoesteziei (variaia sensibilitii unui organ) m vederea administram mai eficace si mai puin nocive a medicamentelor etc
CRONOFARMACOLOGIE. Studiu al influentei momentului administram unui medicament asupra aciunii
CRP. -> PROTE NA c REACTIVA
CRUP. Diftene cu localizare lanngeana
Crupul se observa mai ales la copil m tarile in care nu se practica vaccinarea antidiftenca Primele simptome ale bolii sunt o tuse aspra si o voce stinsa Se formeaz false membrane care obstrueaza filiera lanngeana si glota
antrennd o perturbare a respiraiei chiar o asfixie
Tratamentul de urgenta utilizeaz serul antidiftenc si antibioticele
CRURALGIE. In sens stnct durere a coapsei
In practica termenul de cruralgie este rezervat nevral gnlor (durerilor vii simite pe traseul nervului crural)
Dup rdcina nervoasa atinsa durerea se propaga de la coapsa la genunchi chiar pana la tibie Ea se atenueaz in 36 sptmni in cruralgile zise obinuite consecutive de cele mai multe ori unui conflict discoarticular (hernie
discala) sau unei artroze posterioare unde s a dezvoltat un chist O cruralgie poate de asemenea sa dezvluie o com presie nervoasa provocata de o leziune oarecare benigna maligna sau mfectioasa care s a dezvoltat pe traiectul
nervului
CRYPTOCOCOZ. Micoza provocata prin inhalarea unei levun Cryptococcus neoformam SINONIM toruloza CryptocoLcu'i ne( forman\ prezent pe ntreaga suprafaa a globului se dezvolta pe sol pe fructe in lapte m
ginaul de porumbel Omul se contamineaz pe cale respiratorie digestiva sau mai rar pe cale cutanata CUBITUS

154
Manifestarea tea mai obinuita este o meningita sau o meningoencefalita cu lichid cefalorahidian limpede cu evoluie subacuta uneori cu atingeri pulmonare cutaneo mucoase sub forma de ulceraii sau sub forma diseminata
Antifungicele administrate pe cale generala permit ameliorarea simptomelor si sterilizarea leziunilor
CUBITUS. Os lung al antebraului paralel si intern radiusului articulandu se m partea de sus cu humerusul iar m partea de jos cu oasele carpului PATOLOGIE
Fracturile extremitii wperu are a iubttu\ulw afecteaz mai ales olecranul ele se produc in cazul cderii pe mana sau pe antebra Tratamentul lor este m general chirurgical Mult mai rar apofiza coronoida este cea afectata
(luxatia postenoara a cotului) Tratamentul este atunci cel mai des ortopedic (imobilizare gipsata)
m Fracturile extremiti mferuare a cuhitu\ului pot afecta cotul mai rar capul cubitusului si m mod excepional apofiza in afara de cazul ca ele nu sunt asociate cu o fractura a extremitii inferioare a radiusului (fractura lui
Pouteau Colles) Tratamentul lor este m general c rt pedic (imobilizare gipsata)
CULTUR. Tehnica de laborator care permite multipli carea bacteriilor coninute mtr un prelevat luat de la un bolnav cu scopul de a le izola si a le identifica
CUPEROZ. Dilatatie permanenta si vizibila a vaselor mici ale pielii fetei
Cuperoza este o afeciune foarte frecventa care atinge mai ales femeile cu pielea deschisa la culoare si fragila intre vrstele de 30 si 50 de am Ea este favorizata de emotn de excitante (alcool cafea tutun) de sarcini de tulburri
digestive de utilizarea abuziva de medicamente derma tologice pe baza de corticosteroizi si la brbat mai ales de alcoolismul cronic
DESCRIERE Cuperoza se manifesta pnntr o roseata a fetei survenind mai nti m pusee dup ce subiectul a mncat apoi in permanenta si pnntr o telangiectazie adic o dilatare a vaselor mici de suprafaa desennd mici
traiectorii fine de culoare roie sau violet purpurie rmi ficate nsoite adesea de venule albstrui mai mari Leziunile sunt simetrice localizate pe pomei si pe prile laterale ale nasului la nceput apoi devenind mai difuze Mai
pot aprea si alte semne (proeminente umplute cu puroi) nnofima (hipertrofia reliefata a nasului) TRATAMENT Acesta este mai ales local si vizeaz distrugerea vaselor dilatate folosind electrocoagularea cu ajutorul unui
bisturiu electric sau utiliznd un laser cu argon n cazurile rebele se pot practica scanficanle sau dusurile filiforme in particular m cadrul curelor termale
CUPRU. Metal de culoare rou brun
Cuprul (Cu) este un oligoelement indispensabil orga msmului El este de fapt necesar unei bune funcionari a
anumitor enzime jucnd ndeosebi un rol in protecia fata de anumite substane toxice (radicalii liberi) Necesitile /ilnice de cupru la adult ar fi de ordinul a l 5 pana la 3 mihgrame
CURARIZANT. Medicament utilizat m cursul anesteziei n completarea unui anestezic principal -> CURAR ZARE
CURARIZARE. Tehnica complementara anesteziei generale constnd m blocarea transmisiei neuromusculare INDICAII Provocnd o relaxare musculara completa a subiectului curanzarea da posibilitatea sa se opereze m
condiii excelente si a contribuit in mare msura la lrgirea cmpului de indicaii ale chirurgiei moderne
CUR CHIRURGICAL. Orice intervenie care vizea /a ablatia sau corectarea unei leziuni sau a unei malformaii
CUR DE SOMN. Metoda terapeutica constnd m ngrijirea prin somn a unor afeciuni psihologice sau psihosomatice
O cura de somn se practica m instituii specializate pacientul este cufundat mtr un somn artificial cat mai apropiat de un somn natural mulumit medicamentelor alese m funcie de fiecare caz

CUR HEMODINAMIC A INCONTINENTEI VALVULARE N REGIM AMBULATORIU. Teh

mea de tratament chirurgical al vancelor care nu necesita spitalizare
INDICAII Cura hemc dinamica a incontinentei valvulare m regim ambulatoriu (CHIVA) se aplica persoanelor atinse de vance (dilatarea venelor superficiale) ale membrelor inferioare Tulburarea i are sediul m vena safena
interna m lungimea fetei interne a gambei si a pulpei ea provoac senzaia de picioare grele si vance uneori asociate cu un edem

REZULTAT CHIVA presupune o reperare prealabila prin eco Doppler a venelor care funcioneaz normal Aceast intervenie realizata sub anestezie locala nu necesita spitalizare Totui aceasta tehnica este destul de recenta aa
meat rezultatele ei pe durata ndelungata (sechele procentaj de recidiva) sunt mea puin cunoscute
CURA TERMALA. Timp petrecut mtr un centru termal m decursul cruia subiectul supus curei asistat din punct de vedere medical i ngrijete tulburrile de care este afectat folosind proprietile terapeutice ale apelor locale
O cura termala se practica m instituii specializate cu ape luate chiar de la izvor nainte ca ele sa si piard proprietile biologice si farmacodmamice care se datoresc bogiei lor m ioni si m ohgoelemente Aceste proprieti
variaz m funcie de compoziia specifica a fiecrei ape termale fiecare staiune adresandu se unui tip diferit de afeciune 155

CURIETERAPIE
DIFERITE UTILIZRI ALE APELOR Cura consta in hidroterapie pe tale interna (absorbie) sau externa (bai dusuri pulverizri nmoluri) Gazele coninute m apa sunt utilizate fie chiar o data cu apa fie in bai de aburi sau prin
inhalare
REZULTATE Rezultatele terapeutice se manifesta dup 1-3 luni de la terminarea curei dureaz aproximativ un an si pot sa se prelungeasc daca aceste cure sunt rennoite Durata prescrisa este m general de 21 de /ilc
Virtuile curei pot fi amplificate prin efectele benefice ale climatului (climatul de semialtitudine uscat si nsorit pentru astmatici de exemplu) Cura poate li practicata in asociere cu o reeducare funcionala Pacientul p( ae de
asemenea sa primeasc in cadrul curci sfaturi de iycna alimentara si corporala precum si informaii care n permit mai bine sa combat afeciunea de care sufer In sfrit o staiune termala este de asemenea un centru de
destindere si de readaptare pentru pacienii afectai de boli mvahdante
INDICAII Acestea sunt ndeosebi afeciunile cronice (reumatism astma infecii dermatologice tulburri cir culatorn) si tulburrile funcionale (colopatie funcionala) O cur nu poate fi practicata dect la prescrierea medicului
CURARE GANGLIONAR. Ablatie chirurgicala a unui grup de ganglioni limfatici SINONIM evidare ,an glionara
O curire ganglionara este indicau in chirurgia can cerelor De fapt atunci cnd cancerul ncepe sa se ntind celulele canceroase ale organismului atins sunt drenate de ctre limfa pana m ganglionii cei mai apropiai
CURENIEI (deprindere a) Aptitudine a unui ce pil de a si stpni funciile de mictiune si de defecare att ziua cat si noaptea
Etapa eseniala a autonomiei unui copil deprinderea cureniei se petrece m general in decursul celui de al doilea an de viata pentru curenia de zi si intre 2 si 4 am m funcie de copil a cureniei nocturne Ea este indicator al
unui proces natural la un anumit stadiu al dezvoltam sale copilul este capabil sa devin curat de la sine fr a trebui sa fie constrns de o ucenicie in acest sens
Stpnirea sfmcterului anal se obine nainte de cea a sfmcterului vezical De altfel deprinderea cureniei de zi o precede pe cea a cureniei de noapte mai dificil de controlat Acest mers progresiv poate fi marcat prin cteva
ntoarceri napoi ndeosebi cu ocazia interveniei unor evenimente cu mare ncrctura afectiva ca de exemplu naterea unui frate sau a unei surori EDUCAREA N SPIRITUL CURENIEI Educarea m spiritul cureniei nu
trebuie nceput nici prea devreme nici pnn constrngere In fapt se risca perturbarea copilului ntrzierea achiziiei fiziologice normale si chiar obinerea unui rezultat opus celui urmrit (enurezie emisie noctur na de urma dup
vrsta de 3 ani refuzul de autonomie al
copilului) Copilul trebuie sa aib oricnd la dispoziie c lila Iui \ a fi ajutat sa coboare din pat atunci cnd mani lesta o necesitate \ a fi ntrebat atunci cnd ncepe sa devin curat daca dorete sau nu sa se ntind puin pentru a si
face siesta si i se va respecta dorina Copilul trebuie susinut m voina lui de a deveni mare ncurajat m fiecare etapa de nvare a cureniei si fund alturi de el m momentele dificile De asemenea micile accidente nu trebuie
dramatizate m ca/ contrar copilul ar fi afectat si umilit In orice ca/ sunt total nerecomandabile edinele de pus pe olia la ore fixe folosirea forei sau a amemn tarilor a ironiilor a tre/inlor nocturne impuse raionalizarea apei
consumate seara Dobndirea deprindem de a fi curat se face fr constrngere si m general rapid daca i se las copilului posibilitatea de a alege momentul ei -> ENCO PREZIS ENUREZIS
CURBATUR. Senzaie de durere de oboseala a mus chilor dup un efort neobinuit sau m faza iniiala a unor bc h virale (feripa hcpatit i etc )
CURB DE TEMPERATUR. / Traseu al tem peraturu rectale luate la ore fixe timp de mai multe zile succesive si care permite urmrirea evoluiei unei stan febrile a unui subiect m timpul unei boli in particular mfectioase
sau a unei spitalizri 2 Traseu al temperaturii
permite determinarea momentului ovulatiei sale fie pentru a evita o sarcina fie din contra pentru a mbunti ansele de fecundare
CURIETERAPIE. Tehnica din domeniul radioterapiei care utilizeaz radiaiile gamma emise de surse radioactive nchise introduse m or eamsm cu scopul de a distruge celulele canceroase ale acestuia
DIFERITE TIPURI DE CURIETERAPIE Se deosebesc doua modaliti de utih/are cuneterapia mterstitiala si cuneterapia endocavitara
Cuneterapia mtentitiald sau cunepunuura consta m implantarea in tumora a unor fire de iridiu radioactiv in forma de bastonase sau bucle Acest tratament de scurta durata este indicat in numeroase cancere ale pielii sau ale
orificiilor (orificiul penisului anusul urechea buzele) sau ca un complement al unei ablatu pariale a snului Firele de indiu sunt introduse m tubulaturi fine de plastic sau m ace metalice goale m interior plasate m prealabil m
timpul unei anestezii sub piele
Curielerapia endota\ilar consta m introducerea in cavitile naturale ale organismului atinse de o tumora a unor surse de cesiu 137 radioactiv Indicaia cea mai frecventa este cancerul colului utenn Sursele de cesiu sunt
introduse m colul utenn si m fundurile de sac laterale ale vaginului prin vulva cu ajutorul tubulaturilor de plastic amplasate aici sub anestezie Aceste tubulaturi sunt legate CUSHING

156
la un aparat de stocare care furnizeaz sursele de radiaii Acest dispozitiv se numete cunetron
PREGTIRE SI DESFURARE Curieterapnle necesita o reperare radiologic pentru a putea reconstitui structura anatomic tridimensional cu ajutorul unui ordinator si pentru a permite un calcul precis al timpului de
iradiere Tratamentul practicat sub responsabilitatea unui radio terapeut, trebuie s aib loc ntr o camer special echipat cu perete absorbant al radiaiilor pentru protecia personalului si familiei pacientului Vizitele scurte sunt
fcute n spatele paravanelor de plumb La sfritul cuneterapiei sursele radioactive sunt retrase si bolnavul nu mai prezint vreun pericol radioactiv pentru cei din jur Tratamentul dureaz ntre 2 si 6 zile EFECTE
SECUNDARE Cuneterapia provoac o intatie intens a zonei tratate (piele mucoase) care se atenueaz dup 3-4 sptmni O convalescent de o lun ntre dou edine este necesar pentru o mai bun tolerare a tratamentului
CUSHING (sindrom al lui) Ansamblu de tulburn legate de o hipersecretie de corticosteroizi (hormoni produi de ctre glandele corticosuprarenale)
CAUZE Cauzele sindromului lui Cushmg sunt hipofizare suprarenaliene sau extraendocnne Trei sferturi din smdroamele Cushmg se pun pe seama unei boli numit boala lui Cushmg Aceasta este provocat de o hipersecretie
de corticotrofin de ctre hipofiz cauzat n general de un adenom hipofizar Boala lui Cushmg se observ mai ales la femeile de vrste cuprinse intre 20 si 4() de am
Alte cauze ale sindromului lui Cushmg sunt mai puin frecvente Poate fi vorba de un adenom suprarenalian tumor de cele mai multe ori benign afectnd o gland suprarenal
Luarea excesiv de corticosteroizi antreneaz manifestri de hipercorticism (hipersecretie de corticosteroizi) asem ntoare celor ale sindromului lui Cushmg SIMPTOME SI SEMNE Sindromul lui Cushmg este caracterizat
pnntr-o obezitate localizat la fat la gat si la trunchi o hipertensiune arterial o atrofie muscular cu astenie si o osteoporoz De asemenea se observ vergetun purpurii pe abdomen pe pulpe si pe piept precum si o dezvolUre
excesiv a sistemului pilos pe fat Aproximativ 20% dintre bolnavi sufer de un diabet zaharat
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul trebuie s fie confirmat prin dozri hormonale (corticotrofin si cortizol) sangvine si urinare, att statice (spontane), cat si dinamice (prin administrarea de substane medicamentoase
sau hormonale care frneaz sau stimuleaz secreia cortico suprarenahan) Examenele radiologice hipofizare si suprarenaliene urmresc prezenta adenoamelor
Evoluia spontan se face m sensul agravm progresive
TRATAMENT Acesta depinde de cau/a sindromului si poate fi fie medical fie chirurgical Suprarenalectomia total (ablatia celor dou glande suprarenale) poate si ea s fie avuta m vedere ea trebuie s fie urmata de un
tratament hormonal substitutiv care va trebui s fie urmat toat viata Prognosticul acestei boli, diagnosticat si tratat U timp este favorabil
CUC TORACIC. Ansamblu al oaselor scheletului
toracelui
Cuca toracic este formata m partea din spate din dousprezece vertebre dorsale pe prile laterale din coaste iar m fat de stern osul plat si alungit situat m centrul prii anterioare a toracelui si prelungit cu apendicele xifoid
Cuca toracic este limitat m partea de jos de diafragm care joac un rol esenial m respiraie
CUTIREACTIE. Test de reacie inflamatone cutanat caracterizat prin introducerea in organism prin scanficare, a unei toxine sau a unui produs fata de care subiectul poate fi sensibilizat
Cutireactia nu se preteaz bine la o apreciere cantitativ a reaciei cutanate si nici pentru studii epidemiologice Din acest motiv se prefer mtradermoreactia lui Mantoux singura metod de referin pentru un studiu precis al
hipersensibilitii la tuberculm
CUTIS LAXA. Alterare a proprietilor viscoelastice ale esuturilor de susinere manifestat ndeosebi Ia nivelul pielii
Cutis laxa este o boal rara a esutului conjunctiv ereditara sau secundara unei afeciuni cutanate inflamatorii
CUTIS MARMORAT. Cadnlaj de culoare violacee al pielii desennd o reea de ochiuri
Cutis marmorat este o reacie normal a pielii, obser vat la sugar si declanat de frig
CVADRICEPS CRURAL (muchi) Muchi al fetei anterioare a coapsei SINONIM muchiul cvadriteps
In partea de sus muchiul drept anterior se leag de bazin ceilali pnnzndu se de femur n partea de jos, cele patru poriuni ale muchiului se reunesc ntr un tendon comun care se termin pe rotul si pe tibie
Cvadncepsul crural este cel mai putemc extensor al genunchiului el este indispensabil pentru meninerea n poziia n picioare deoarece mpiedic genunchiul s se flecteze n plus el este muchiul flector al coapsei fat de bazin
PATOLOGIE Leziunea cel mai des ntlnit a cvadn-cepsului crural este hematomul, care provocat pnntr-o lovitur violent dat m coaps, se formeaz sub piele dup cteva zile fr gravitate el se resoarbe de la sine Foarte
rar se declaneaz un proces de caluficare a hematomului antrennd o pierdere de mobilitate a coapsei 157
CVADRICEPS CRURAL
O ruptura a cvadncepsului crural poate surveni in cursul
une, rmscar, brute s, rapide de ntindere m, ales la per
Daca cvadncepsul crural este imobilizat ca urmare a

urma unei dureri sau zatutului la pat mai mult de 48 de ore

,
,terapia trebuie sa soanele care nu si ntrein acest muchi prin exerciii sportive
P > <P P
Pentru d evita toPlre

c se atrofw7a d Reeducdrca sl kinez

fle intre rln! e
dt mal ra ld oslbl1

unui traumatism al gambei (imobilizare gipsata sau nu) in

musculara prea importanta

DACRIOADENIT. Inflamatie acuta sau cronica a glandei lacrimale

unghiului extern al ochiului care poate fi durere aa si care poate fi nsoita de edem Tratamentul face apel la antnnfectioasele locale sau generale
DACRIOCISTITA. Inflamatie acuta sau cronica a sacu lui lacrimal situat intre unghiul intern al ochiului si nas CAUZE O dacnocistita este consecina de cele mai multe ori a obstruciei canalului lacnmonazal Aceasta
obstrucie legata de o infecie sau de o intatie cronica provoac o oprire a circulaiei lacrimale si favorizeaz infecia sacului
zilele Totui daltonismul interzice exercitarea unor profesii m care se face uz de semnalizri rou si verzi (cai
DANTUR. Totalitatea dinilor prezeni pe cele doua arcade dentare
DARIER (boala a lui) Boala cutanata caracterizata prin leziuni cu cruste si cornoase urat mirositoare
DEAMBULATOR. Cadru nyd sau articulat destinat sa asigure un sprijin m deplasrile sale unei persoane al crei mers sau echilibru nu sunt asigurate SINONIM cadru pentru
S1MPTOME SI SEMNE
DutriuMita acuta se manifesta prmtr o tumefactie rotunjit roie calda si dureroasa situata intre unghiul intern al ochiului si nas si prmtr o lacnmare
DacnociMita cronica antreneaz o lacnmarc si un mucocel (chist coninnd mucus) al sacului lacrimal masa
mucusului prin orificiul lacrimal
TRATAMENT Acesta consU m dezobstruarea chirurgicala
a canalului lacrimonazal
DALTONISM. Tulburare ereditara a vedem m culori m special pentru culorile rou si verde
Transmiterea daltonismului este ereditara de tip recesiv si legata de sex gena purttoare se gsete pe cromozomul X un biat care a primit acest cromozom de la mama lui face ntotdeauna boala o fetita nu va suferi de
daltonism dect daca a primit cromozomul respectiv si de la mama si de la tata Anomalia vedem este urmarea unei dereglri funcionale a conurilor din retina cele care permit perceperea culorilor
Daltonismul se manifesta prmtr o confuzie a culorii verde albstrui cu culoarea roie In funcie de gradul de gravitate al tulburam sale subiectul poate vedea aceste culori mai splcite sau cenuii cu variaii de intensitate
Pentru aceasta anomalie nu exista un tratament specific boala putnd sa nu l deranjeze pe subiect m viata de toate
DEBITMETRU DE VRF. Mic instrument m forma de tub utilizat de ctre bolnavul astmatic pentru a si controla starea respiratorie
DEBITULUI PE MINUT AL HEMATIILOR SI LEUCOCITELOR (msurare a) Examen destinat determinam numrului de globule rou si de globule albe eliminate m urma pe minut SINONIM numrtoare a Im Addis
Hambur^r
In urma unui subiect normal debitul hematiilor trebuie sa fie mai mic de 5 000 si cel al leucocitelor mai mic de 10 000
Un debit pe minut ridicat al hematiilor nu permite localizarea originii sngeram Un debit pe minut ridicat de leucocite este cel mai des urmarea unei infecii urinare
DEBIT VENTILATOR. Volum de aer inspirat sau expirat de ctre plmni pe unitatea de timp si a crui msurtoare este utilizata m scopuri de diagnostic SINONIM debil respirau r
Msurarea debitelor ventilatorii face parte din examenul numit explorare funcionala respiratorie (E F R) care caut cauza unei manifestri dispneice (jena respiratorie)
Debitele expiratorn se micoreaz m czui ngustam bronhiilor mici fenomen care poate fi cauzat de astm de exemplu 159

DECOMPRESIE
DEBIT-VOLUM (bucla) Grafic desenat de un aparat de msura a respiraiei utilizat pentru diagm sticarea si supravegherea afeciunilor respiratorii
DECALAJULUI ORAR (simptome ale) Mc dificarc acidului biologic de 24 de ore consecutive provocata prin schimbarea fusului orar prin cltoria cu avionul
Principalele simptome ale decalajului orar sunt tulburrile de somn mai importante atunci cnd zborul se face spre est (care scurteaz ziua) dect cele provocate de zborul spre vest tulburrile digestive
tulburri de tranzit ale digestiei etc dereglri psihice si fizice provocate de perturbarea secreiei de cortizol (hormonul secretat de glandele suprarenale) de obicei de doua pana la trei ori mai mare dimineaa
dect la sfritul dup amiezii Adaptarea organismului la un nou fus orar necesita adesea mai multe zile Copiii foarte mici sunt mai sensibili la decalajul orar si au nevoie de un timp de adaptare mai lung
DECALCIFICARE. Diminuarea importanta a coninutului m calciu al organismului m mod particular n oase si m dini S NONIM decalcifiere
Decalcifierea poate fi consecina unei hiperclorhidrn (exces de acid clorhidnc gastric) unor tulburri ale glandelor paratiroide unei carene m vitamina D Diabetul imobilizarea prelungita si sarcina sunt de
asemenea factori de decalcificare
Decalcificarea antreneaz diferite tulburri ca la copil un rahitism (calcificarea insuficienta a oaselor si cartilagulor de cretere) La adult ea are drept consecina o osteoporoza (porozitatea esutului osos) sau
o osteo malacie (ramolirea [nmuierea] oaselor si demmerahzarea oaselor)
TRATAMENT nainte de toate tratamentul este dietetic consumul de vegetale si de finuri bogate m calciu (var/a legume uscate pine integrala) de lactate de preparate pe baz de calciu si de fosfor de
vitamina D
DECALOTARE sau DECALOTAJ. Aciunea de descoperire a glandului peman fcnd sa alunece pielea preputului ctre baza organului viril

Decalotarea pana nu demult practicata frecvent la natere sau m decursul primei copilrii este din ce m ce mai puin efectuau azi din cauza micilor leziuni pe care le poate ocaziona Totui este posibil sa se
ridice uor preputul pe gland pentru a l curata mai bine
DECEREBRARE. Tulburare apruta din cau/a une leziuni grave a trunchiului cerebral (partea encefalului situat chiar dedesubtul creierului)
O decerebrare poate avea drept cauza o tumora cerebral un traumatism cranian sau o intoxicaie cu o substan chimica Ea se manifesta pnntr o rigiditate a celor patru membre m extensie nsoita de accese
de ncordare a ntregii coloane vertebrale cu capul aruncat spre spate
Aceste semne apar la un subiect aflat m coma si dovedesc o agravare a strii comatoase Tratamentul daca este posibil consta m intensificarea pe de o parte a manevrelor de reanimare si pe de alta parte m
acionarea asupra cauzei (antidotul pentru un toxic de exemplu) Prognosticul este in pofida acestor eforturi sumbru
DECLARARE OBLIGATORIE A BOLILOR IN-FECTIOASE. Informaie care conform reglementarilor trebuie data m mod obligatoriu autoritilor sanitare naionale sau internaionale (Organizaia
Mondiala a Sntii) de ctre medicul care consulta un bolnav atins de unele boli infectioase contagioase a cror lista a fost stabilita prin decret
DECOMPENSARE RESPIRATORIE ACUT
(Sindrom de) Forma particulara a insuficientei respiratorii acute caracterizata prin gravitatea si apariia sa rapida m cazul unor plmni sntoi m prealabil
CAUZE Cau/a p ae fi la adult o agresiune pulmonara d recta (infecie pulmonara inhalare de gaze toxice sau de lichide Ivomismente mec] contuzie pulmonara) sau indirecta (traumatisme grave stan
mfectioase grave soc mfectios transfuzii masive etc ) La noul nscut acest sindrom este de cele mai multe ori consecina unei lipse de surfactant (lichidul care tapiseaz suprafaa interna a alveolelor
pulmonare)
SIMPTOME SI SEMNE Sindromul de decompensare respiratorie acuta se traduce pnntr un edem pulmonar cu leziuni
Semnele insuficientei respiratorii acute (respiraie accelerata si dificila) sunt adesea mtricate cu cele ale bolii n cauza
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul smdro mului de decompensare respiratorie acuta este cel al bolii m cauza El se bazeaz de altfel pe ventilaia artificiala m ateptarea recuperam pulmonare
Riscul este de a se observa instalarea la bolnav a unei fibroze pulmonare cicatnceale ireductibile care se traduce prin persistenta unui anumit grad de insuficienta respiratorie constatandu se m acelai timp
regresia leziunilor iniiale si a edemului
DECOMPRESIE. Diminuare a presiunii care se exercita asupra organismului unui subiect dup ce acesta a fost supus unei presiuni mai mari dect presiunea atmosferica
ACCIDENTE DE DECOMPRESIE Accidentele de decompresie afecteaz m principal plonjoru m scafandru autonom si muncitorii care lucreaz m chesoanele presurizate (atunci se vorbete de boala
chesoanelor) dar si aviatorii si astronautn
Decompresia atunci cnd este prea rapida antreneaz formarea de bule m vasele si esuturile organismului Simptomele ca un enfizem subcutanat (infiltraie gazoasa subcutanata) si mancarimi pot precede
dureri articulare DECROARE DE MAXILAR

160
violente m particular la umeri si la genunchi Atingerile sistemului nervos se traduc mai ales pnntr o slbiciune a gambelor si prin tulburri ale vedem si echilibrului dar ele pot de asemenea sa se manifeste
pnntr o paraplegle legata de prezenta bulelor de azot m esuturile nervoase precum si prin hemiplegii si prin crize de epilepsie prin embolie gazoasa
De la apariia primelor tulburri subiectul trebuie sa fie condus de urgenta la un centru specializat unde se impune o recompresie mtr un cheson cu suprapresiune Prevenirea consta m respectarea palierelor
de decompresie de exemplu in timpul urcam la suprafaa a plonjonlor
DECROARE DE MAXILAR. -> LUXATIE

TEMPORO

MANDIBULAR

DECUBIT sau DECUBITUS. Atitudine a corpului alungit pe un plan orizontal

Decubitul poate fi dorsal (pe spate) ventral (pe burta) sau lateral (pe o parte) drept sau stng
DEDUBLARE A PERSONALITII. Tulburare a unitii contiinei de sine caracterizata prin apariia in alternant a unei prime personaliti si a uneia sau a mai multor personaliti secundare la un
acelai subiect
DEFECARE. Aciunea prin care sunt expulzate fecalele din intestin
Defecarea este un fenomen complex m parte reflex m parte voluntar aceasta ultima parte fund dobndita prin educaie Trecerea materiilor fecale din colonul sigmoid m rect trezete dorina de a defeca Prin
controlul exercitat asupra sfincterului striat al anusului si asupra tonusului peretelui abdominal subiectul poate fie sa expulzeze scau nul fie sa l retina Scaunele sunt eliminate prin contracii succesive
Pierderea acestei nlnuiri poate constitui o cauza a constipatiei Invers o presiune prea puternica a materiilor fecale m caz de diaree se afla la originea unei incontinente de nestpnit
DEFECOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea mecanismului defecrii
INDICAII Defecografia permite determinarea cauzelor unei constipatn zisa terminala din cauza unei imposibiliti a rectului de a evacua materiile fecale sau din contra ale unei incontinente anale care
mpiedica pacientul sa se retina Defecografia este prcticata dup investigaii clinice si exa mene complementare ca endoscopia sau spalatura bantata PREGTIRE SI DESFURARE Pacientul se dezbrac
si se ntinde pe o parte In prima faza medicul introduce o canul in rect si l umple cu o pasta baritata groasa a crei consistenta este apropiata de cea a materiilor fecale Apoi pacientul se aeaz pe un scaun
special radiotransparent (transparent la radiaiile X) ca si cum ar merge la toaleta
Atunci radiologul executa mai multe cliee ale rectului m repaus m situaie de reinere si m situaie de mpingere Clieele sunt luate din jumtate m jumtate de secunda iar examenul durea/a aproximativ 15
minute
DEFICIENTA MINTAL. Insuficienta a dezvoltm intelectuale SINONIME arieralie mintala debilitate mintala di^ffrenie
Deficienta mintala se deosebete de psihozele infantile primitive de sindroamele de carena (spitalismul) si de deficitele senzoriale perceptive sau motorii (surditate instabilitate psihomotone dislexie) Ea
grupeaz ansamblul de afeciuni care mpiedica accesul copilului la autonomie si la adaptare sociala
CAUZE Deficienta mintala poate fi congenitala aberaii cromozomiale (tnsomia 21) tulburare ereditara de meta bolism boala endocrina a tiroidei sau paratiroidei mal formaie cramocerebrala facomatoza
epilepsie Ea poate de asemenea sa fie dobndita in urma unei boli infectioase (rubeola toxoplasmoza) contractata de mama m timpul sarcinii unei encefalite unei meningite sau unei suferine cerebrale
(provocau de o anoxie o hemoragie un icter nuclear |smdrom caracterizat prin leziuni ale nucleilor cenuii ai creierului]) In 50% dintre cazuri cauza rmne necunoscuta
TRATAMENT Orientarea si tratamentul copilului depind de mai muli factori structura afectiva (uneori foarte bogata) starea funciilor senzoriale motorii si mstru mentale stabilitatea comportamentului
armonia familiala toleranta mediului etc Copilul are mai ales nevoie sa simt ncredere in alii si in el nsui Asociata cu o susinere psihoterapeutica reeducarea permite adesea sa se obin progrese
apreciabile m caz de agitaie sau de agresivitate a copilului se asociaz uneori neuroleptice uoare
DEFILEULUI CERVICOBRAHIAL (sindrom al) Sindrom provocat de compresia vaselor si nervilor din defileul cervicobrahial (care leag gatul de fiecare dintre brae) SINONIM sindromul defileului
toracobrahial
Compresia rdcinilor nervoase provoac dureri o oboseala rapida m cursul activitilor care necesita ridicarea braelor furnicturi sau descrcri electrice m membrul superior aflat de partea
corespunztoare atingerii Compresia venei axilare antreneaz apariia unui edem intermitent si uneori a unei veritabile flebite a membrului superior n sfrit compresia arterei mult mai rara se traduce prin
obosirea rapida a braului corespunztor si poate merge pan la ocluzia vasului mamfestandu se pnntr o rcire brutala a ntregului membru
TRATAMENT Un tratament chirurgical este necesar uneori el consta m suprimarea tuturor elementelor osoase sau musculare care comprima vasele sau nervii In caz de insuficienta musculara tratamentul
consta mtr o reeducare 161
DEGET DE LA PICIOR
DEGENERESCENTA OCULARA. Alterare a funcionam unor esuturi ale ochiului
Degenerescenta musculara Aceasta consta dmtr o distrugere progresiva a maculei (/ona retiniana cu diametrul decativa milimetri care permite vederea precisa zisa vedere centrala) Principalii faeton
favonzanti sunt miopia si mai ales vrsta deoarece aceasta degenerescenta este mai frecventa dup 70 de am Degenerescenta musculara se manifesta pnntr o scdere a vedem centrale care mpiedica mai ales
cititul pe cnd restul vedem zisa periferica rmne normala Diagnosticul se bazeaz pe examenul fundului de ochi Evoluia foarte gradata duce la pierderea vedem centrale (scotom central) Tratamentul prin
foi coagulare cu laser nu este indicat dect in anumite forme ale bolii
DEGERTUR. Inrosire a extremitilor (mn picioare nas urechi) din cauza frigului
Degeratura obinuita nu trebuie confundata cu dege rtura grava accidentul acut grav care rezulta in urma expunem la un frig intens (la alpmisti de exemplu) In general declanate de un timp rece si umed
degeratur le afecteaz mai ales femeile si copiii Asociate adesea cu o acrocianoza (tulburare a circulaiei sangvine responsabila de o cianoza a extremitilor) ele sunt consecina con comitenta unei
diminuri a debitului sangvin m artenole prin vasoconstrictie si unei acumulri de snge n sistemul venos de ntoarcere
Ea se caracterizeaz prin placi rou violacee groase reci foarte dureroase In scurta vreme ele pot sa se complice cu fisuri ulceraii sau bici care antreneaz o jena m activitate sau la mers Tulburrile ncep tt
amna si se opresc treptat primvara
TRATAMENT SI PREVENIRE Nu exista un tratament radical al degeraturilor sunt recomandate bile calde si reci (fr temperaturi extreme) fcute alternativ masajele uoare cu alcool camforat luarea de
vitamine si de vasodilatatoare n schimb m timpul perioadei reci este eseniala preve urea protecia mpotriva frigului si evitarea hainelor pre strmte care ncetinesc circulaia sangvina
DEGERTUR GRAV. Leziune grava a esuturilor cauzau de frig
Degeraturile grave se produc m unele circumstane favonzante imobilitate prelungita mbrcminte prea strmt sau jilava vnt Toate regiunile corpului pot fi afectate dar degeratura grava afecteaz mai ales
extre mittile (degetele de la mini si picioare nasul urechile) Degeraturile grave se manifesta pnntr o senzaie de pictura apoi pnntr o amorire treptata un important semn de alarma deoarece m continuare
victima nu mai simte nimic Pielea este alba si rece apoi devine violacee si umflata n formele cele mai grave si netratate apar flictene (bici coninnd plasma) apoi o cangrena
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul consta m luarea b Inavului d n frig in desfacerea hainelor fr a i Ic scoate si nfurarea sa mtr o ptura Se impune pitali/area de ndat ce este pe sibil O
nclzire prea brutala este periculoasa mai ales bc Inavul nu trebuie fnctionat nici pus mtr o baie calda nici chiar nclzit m preajma unui radiator
Progn sticul este variabil de la vindecare rapida pana la amputatia chirurgicala + FRIG (dermatoze provocate de)

DEGET DE LA MNA. Fiecare dintre cele unu apendice independente s articularte care formeaz extremitatea minii
Fiecare dintre degetele lungi (indexul mijlociul inelarul si auricularul | sau cel mic|) arc cate trei segmente falanga falan e na si falan 0eta policele (policarul sau degetul gros une( n denumit impropriu si
degetul mare) nu arc dect doua falange
PATOLOGIE
Plcile degetele r sunt foarte frecvente Este ntotdeauna mai bine sa fie consultat un medic pentru a ne asigura de absenta leziunile r profunde ale elementelor importante ale de cetelor ca tend< anele nervii
sau muchii Dei plgile grave ale tendoanelor se recunosc prin lipsa de mobilitate a degetului o plaga pariala nu poate antrena nici o jena dar pe ae fav n/a daca nu este ngrijit c ruptura mai tardiva a
tendonului lezat
I-ractunle de^etelir reclama de cele mai multe ori un tratament ortopedic Articulaiile degetek r pot de asemenea sa constituie sediul luxatnlor sau entorselor
Infeciile pulpei degetului ca panantiul sau turmola (panantiu superficial cu tendina de a nconjura unghia) sunt cauzate in general de o bacterie care ptrunde m piele dup
tietura sau o neptura
B( Iile care afecteaz degetele sunt foarte numerose boala lui Dupuytren bolile reumatismale tumorile esuturilor moi
m Se li narea unu le,el necesita o reimplantare de urgenta De ndat ce s a petrecut accidentul este esenial ca degetul tiat sa fie nvelit mtr c ce mpresa curata si sa fie pus la heata (nu m interiorul ghetei ci
deasupra)
DEGET DE LA PICIOR. Fiecare dintre cele cinci degete de la p.uor
Scheletul degetului de la picior este constituit din mici ase tubulare falangele articulate intre ele m numr de d ua pentru degetul mare si de 3 sau 4 pentru celelalte dc cetc de la picior
PATOLOGIE Degetele de la pitic r pot constitui sediul a numer ase boli congenitale sau dobndite agravate m general de purtatul nclmintei nepotrivite
De/( rmatnle s/ mal/( rmatiile de^etelt r de la picior frecvente demonstreaz m general o deformare globala
piciorului (picior plat sau scob t un antepicior (segmentul DEGET N RESORT
162
piciorului reprezentat de tarsul anterior metatarsicne si degete] triunghiular etc)
hallux \algus este o deviere a degetului mare ctre cel de al doilea deget rspunztoare de o tumcfactie dureroasa denumita m mod curent bttura ( mont )
hallux ngidus este o artroza a articulaiei degetului mare care devine rigid si dureros tratamentul sau este mai nti medical (infiltraii locale si purtatul de nclminte rigida) dar m general este indispensabila o intervenie m
cazul formelor evoluate
exostoza subunghiala este o turn ira osoasa benigna amplasata mai ales pe ultima falanga a degetului mare ca ridica unghia care devine foarte dureroasa la mers si care trebuie sa fie ndeprtata chirurgical
qumtus varus este o deviere a celui de al cincilea deget tare l ncalec pe cel de al patrulea Tratamentul sau este chirurgical
grifa (forma de cheara) a de0etclor se traduce prmtr o flexie exagerata si permanenta a de 0etclor in direci i tlpii piciorului Deformatia poale fi corectata prin purtatul de tlpi ortopedice sau prmtr o intervenie chirurgicala
degetul in ciocan este deformatia unuia sau mai multor degete de la picior flectate excesiv de mult

 Leziunile cutanate foarte frecvente sunt consecina de cele mai multe ori unui soc direct Ele sunt reduse ortc pedic sau mai rar chirurgical Cele doua extremiti ale osului fracturat sunt imobilizate cu ajutorul unui bandaj
elastic ce fixeaz degetul fracturat de un deget adiacent intact Relua rea mersului este m general posibila ncepnd cu a 15 a zi dup accident
Leziunile cutanate cauzale de frecri sunt deosebit de frecvente la degetele de la picioare si sunt adesea asociate cu deformatule osoase descrise anterior Bttura si dunllonul sunt mgrosan de forma rotunjit uor bombate
ale stratului cornos al pielii de consistenta tare dezvol tandu se pe zonele supuse unor presiuni puternice si repetate Bttura dintre degete ( I oeil de pcrdnx ) este o ulceraie care rezulta din frecarea pielii unui deget de la picior
de pielea degetului alturat mtr un spaiu prost aerisit unde transpiraia provoac macerarea pielii Tratamentul acesteia consta m amplasarea intre degete a unui tampon care sa le deprteze unui de altul Chirurgia este re/ervata
doar ulceraiilor cronice
DEGET N RESORT". Blocare a unui deget m po/itie ndoita
Un deget in resort este provocat de cele mai multe ori de un nodul al tendonului flector care stnjenete alunecarea tendonului m interiorul tecii sale sine vnlc sau uneori de o mflamatie a tecii tendonului Un de Bet m resort poate
fi redresat prmtr o traciune blnda care l elibereaz atunci dmtr o data
O injecie locala cu corticosteroizi asigura cel mai des vindecarea Mai rar o intervenie chirurgicala este necesara pentru a elibera tendonul
DEGLUTITIE. Act prin care bolul alimentar trece din gura m esofag apoi m stomac
Deglutitia cuprinde doi timpi timpul faringean concomitent voluntar si reflex si timpul esofagian m totalitate reflex > DlSFAGIE
DEJERINE.KLUMPKE (sindrom al lui) Sindrom care afecteaz membrul superior si ochiul
Sindromul Dejermc Klumpke este consecina unei lezri a fibrelor inferioare ale plexului brahial (ncruciarea filetelor nervoase din scobitura axilei dnd in principal natere nervilor braului) Cauza iniiala poate fi un trau
matism o compresie sau o infiltraie prmtr un cancer nvecinat (cancer bronhopulmonar al apexului plmnului) Semnele sunt o paralizie a minii o pierdere a sensibilitii antebraului si a minii un sindrom al lui Claude
Bcrnard Horner > C-LAUDE BERNARD HORNER (Sindrom al lui)
DEJERINE-SOTTAS (boala a lui) Boala ereditara caracterizata prmtr o hipertrofie a nervilor responsabila de atrofie musculara si paralizii
Boala lui Dejenne Sottas este ereditara si se transmite mtr o maniera autosc m dominanta gena purttoare se gsete pe un cromozom care nu este un cromozom sexual este suficient ca gena sa fie transmisa de unul dintre
prini pentru ca boala sa se dezvolte la copil Semnele sunt o paralizie a membrelor inferioare apoi a membrelor supe
adaug adesea dureri o deformare a coloanei vertebrale tulburri ale motricitatii oculare Evoluia ncepe foarte devreme uneori chiar la natere si sfrete adesea prmtr o invaliditate totala fr ca vreun tratament sa o poat opri
DELIR. Pierdere a simului realit prmtr un ansamblu de convingeri fals
se traduce ale la care subiectul adera ferm
Delirul se deosebete de onirism (confuzie mintala) de dezorientarea caracteristica unor tulburri neurologice (amnezie dementa) precum si de produsele imaginaiei mitomanului sau istericului
S1MPTOME SI SEMNE Delirul se descrie dup diferitele trasaturi dup mecanismele sale (delirul de interpretare halucinaiile sau iluziile construirea unui scenariu imaginar ctc ) dup temele sale (delirul de persecuie
megalomania delirul mistic sau profetic gelozia autoacuzarea senti mentul de a fi condus de o fora exterioara etc ) dup structura sa (delirul bine construit si coerent delirul fantas tic a crui construcie pornete m toate
sensurile dar care rmne totui organizat delirul imprecis necoerent) dup declanarea sa cnd dmtr odat si pe neateptate (bufeul delirant) cnd insidios si progresiv dup evoluia sa (reversibila sau nu intermitenta extensiva
nsoita sau nu de un deficit intelectual)
Episodul delirant acut Delirul psihozelor cronice mbrac forme foarte variate Paranoia si parafrema se 163

DEMIELINIZARE
traduc pnntr un delir foarte coerent care se dezv tlta in mod treptat fard slbire a intelectului Schizofrenia este marcata pnntr un delir imprecis incoerent puin organizat denumit delir paranoid Delirul caracteristic al psiho/ei
mani ico depresive amplifica dereglarea dispo/itici me calomame euforica la maniac autoacu/atn idei ale neexistentei de sine sau a inexistentei unei pri a corpului la melanu lic
Tratamentul i prognosticul delirului Ca regula generala prima apariie a unui delir trebuie sa fie tratata in mediu specializat Prognosticul depinde de rapiditatea si de calitatea ngrijirilor Anah/a experienei delirante a fazelor de
recrudescenta si de rcmisic este eseniala pentru orientarea tratamentului Dup gravitatea tulburrilor de personalitate ncurolepticele litiul uneori antidepresivclc asociate unui evantai de psihotcrapn individuale sau de grup
ca psihanaliza socioterapia art terapia (prin modelare desen pictura mima) permit sa se stvileasc delirul Prin urmare atunci cnd tulburrile delirante rmn minore si nu comporta un risc de a trece la aciune (aye siune
automutilare sinucidere) spitalizarea nu se mai impune Psihoterapia si un tratament simplu de ntreinere sunt adesea suficiente pentru a permite pacientului sa si pstreze capacitatea de adaptare socioprofesionala
DELIRIUM TREMENS. Sindrom acut si grav c m secutiv dezobisnuirn bruse de alcool a unei persoane care sufer de alcoolism cronic
SIMPTOME SI SEMNE Acestea constau m trcmuraturi generalizate ale membrelor sau ale limbii m transpiraii abundente febra mtr o accelerare a ritmului cardiac mtr ( agitaie mtr o confuzie mintala mtr un delir cu
halucinaii (zoopsn sau viziuni ale unor animale fantastice) Bolnavul i vede delirul si se gsete antrenat in activiti imaginare de exemplu m ncercri de a scap de animalele pe care le vede De asemenea pot surveni si
convulsiile
Simptomele se instaleaz de obicei la 24 pana la 36 de ore dup ultima priza de alcool apoi sub forma unui predelinum (tremuratun agitaie fr delir) In timpul delinumului propriu zis pacientul este expus la riscuri grave
consecinele unor acte periculoase (dcfcnestrarca de exemplu) deshidratarea putnd duce la colaps carclic vascular (prbuirea tensiunii arteriale) si declanarea unei encefalopatii (afeciune a creierului) grave numita Gayet
Wermcke
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul dehnumului tremens consta m rehidratarea intensiva a pacientului prin perfuzie mtravenoasa sub administrarea de medicamente sedative (anxiohtice) pe cale injectabila si sub
supraveghere m mediu spitalicesc Luarea de vitamina B l permite evitarea apantiei unei encefalopatii Se impune un tratament pre ventiv trebuie sa se vegheze la o buna rehidratare si la administrarea de sedative pe cale orala m
situaiile de dezobisnuire alcoolica voluntara sau involuntara
DELTOID. Muchi al fetei externe a umrului
In lormadeconcu varlul ndreptat m jos deltoidul este voluminos si gr s El acoper in ntregime articulaia umrului si unete centura scapulara cu fata externa a humcrusului
Deltoidul participa la toate micrile articulaiei uma rului Partea sa centrala foarte puternica permite abductia (ridicarea pe laterala) a braului Prile sale anterioara si postenoara servesc la ridicarea braului m fata si m spate si
participa la micrile de torsiune PATOl OGIF Atingerea celor de a 5 a si a 6 a rdcini ncrvc ase cervicale c iu/ata in principal de o hernie discala la nivelul rahisului cervical antreneaz o pierdere a abductiei braului
DEMENT. Slabnca progresiva a ansamblului de func tium intelectuale m urma unei lezri a celulelor nervoase cerebrale
Dementele se mpart in doua categorii dementele
necunoscuta sau puin precisa
SIMPTOME SI SEMNE Se observa tulburri intelectuale ca o slbire a memoriei a ateniei a judecaii a raiunii Destul de repede apar tulburri ale afectivitii limbajului si c< mportamentului indiferenta alterarea limbajului
conduita violenta sau impudica Bolnavul este uneori ce nstient multa vreme de tulburrile sale In dementele senile se mentic ncaza predominanta ideilor delirante de prejudiciu si persecuie
DIAGNOSTIC Diagnosticul necesita un aviz specializat neurologic sau psihiatric bazat pe interogatoriul luat bf Inavului si anturajului sau A doua faza a diagnosticului se bazeaz pe cutarea unei cauze eventual curabile prin
analize ale sngelui si pnntr un scaner cerebral Uneori aceasta ancheta esle negativa si diagnosticul privind varietatea de dementa este imposibil de pus doar apariia totala a semnelor va fi cea care va permite atunci stabilirea
diagnosticului
E\ OLUTIE Evoluia cea mai caracteristica a unei demente este urmtoarea debutul discret plecnd de la vrsta matura lentoare a agravam (zece am sau mai mult) aspect mexo rabil Totui uncie demente de origine vasculara
survin
TRATAMENT Unele demente simptomatice sunt vin decalc sau ameliorate prin tratarea cauzei lor In dementele degenerative (boala lui Alzheimer sau a lui Pick) nu exista un tratament specific dar medicamentele pot atenua
unele simptome (sedative mpotriva agitaiei de exemplu)
DEMIELINIZARE. Pierdere a tecii de mielma care nconjoar unele fibre nervoase
Demiehmzarea este observau m diferite boli (sindromul lui Guillam Barre scleroza m placi) DEMINERALIZARE

164
DEMINERALIZARE. - OSTEOPOROZA
DEMONS-MEIGS (sindrom al lui) Sindrom carat tenzat prin asocierea unei tumori ovanene benigne (adesea un fibrom) si unei efuziuni de lichid m cavitatea peritoneala (ascita) si m pleura (hidrotorax)
SINONIM sindromul lui
Ascita se traduce prmtr o umflare a abdomenului iar efuziunea pleurala prmtr o jena respiratorie
Tratamentul consta in ablatia chirurgicala a tumorii care antreneaz vindecarea imediaU
DENG. Boala mfectioasa provocata de diferite virusuri din grupa arbovirusunlor SINONIM febra rcnie
Denga este transmisa omului prmtr o neptura de nar Ae de s ae^ypti Aceasta este o boala endemica sur venind in epidemii in numeroase regiuni calde ale globului (Asia de Sud Est Pacific Africa
America Centrala si de Sud Caraibe)
SIMPTOME SI SEMNE Denfea se declara m mod obis nuit intre a cincea si a opta 71 dup neptura mamfes tandu se ca o stare gripala cu o febra ridicata si cu dureri difuze A doua zi apare o erupie
entematoasa cutanata Dup o rerrusiune de o zi simptomele se reiau apoi survine vindecarea in vreo zece zile lsnd bolnavul mtr o stare de mare oboseala
O alta forma a bolii denga hemoragica provoac hemoragii cutanate viscerale si digestive ea este uneori mortala
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul vizeaz scderea febrei si a durerilor Prevenirea consta m principal m protecia fata de nepturile de nari (musticar)
DENSITOMETRIE OSOAS. Msurare a densiti, osoase prin evaluarea coninutului mineral al oaselor in principal a calciului
Densitometna osoasa se utilizeaz pentru a pune m evidenta sau pentru a urmri afeciunile care srcesc scheletul de coninutul m calciu ca osteoporoza si osteo malacia fie din contra a celor care duc la
creterea exagerata a acestuia ca m fluoroza osoasa -> ABSORBIOMETRIE
BIFOTONICA

DENTIN. esut calcificat albicms care acoper pulpa dintelui SINONIM ivoriu
DENTISTIC. -> ODONTOLOGIE
DENTITIE. Evoluie fiziologica a oricrui sistem dentar care realizeaz treptat amplasarea totalitii dinilor
Dentlie de lapte Dmtn de lapte sau dinii temporari sunt m numr de 20 Ei ncep sa ias m afara ynyei ctre vrsta de 6-7 luni Mai nti apar cei doi incisivi centrali inferiori urmai de omologii superiori in
general pe la
vrsta de 8 luni Ctre IO luni apar incisivii laterali superiori apoi incisivii laterali interiori Intre lunile a 12 a si a 18 a are loc erupia primilor molan temporari apoi a caninilor (intre luna a 18 a si a 24 a) si
celor de ai doilea molari temporari (intre 24 si 30 luni) Dmtn de lapte sunt deci constituii m ansamblul lor ctre vrsta de 3 am si orice ntrziere in erupia dentara mai mare de un an peste aceasta vrsta
trebuie sa fie considerata patologica
Erupia poate fi nsoita de salivatie de roseata gingiilor eventual tumefiate lucioase si dureroase Uneori se observa mici chisturi albstrui o conza seroasa o mrosire a obrajilor
Dentlie definitiva ncepnd cu vrsta de 6 am dinii de lapte sunt nlocuii treptat cu dinii permaneni si copilul se afla mtr o perioada mixta primul molar definitiv apare mai nti in spatele molarilor
temporari si servete drept ghid pentru erupia dentitiei permanente care cuprinde apariia incisivilor apoi a primilor premolan ctre vrsta de 9 am a caninilor ctre 11 sau 12 am si a celorlali doi molari
permaneni la 12 am Cea de a treia grupa de molari sau dmtn de minte ( mselele de minte ) evolueaz ncepnd de la 18 am aproximativ dar erupia lor poate s nu aib loc niciodat
PATOLOGIE Erupia unui dinte poate fi mpiedicata de lipsa locului dintele rmnnd atunci total sau parial inclus in maxilar O discordanta de volum intre dini si baza lor f soasa se traduce daca dmtn
sunt prea mici prin spatii intre ci iar daca sunt prea volummosi prmtr o ncrcare dentara (rotaie nclecare) sau prin mcluzn ncrcarea dentara poate fi tratata purtnd un aparat dentar Un dinte poate de
asemenea sa prezinte anomalii de structura sau de culoare vizibile de la apariia lui (displazie dentara) sau poate fi supranumerar
DENUTRITIE. Stare patologica in care necesitile energetice sau proteice ale organismului nu sunt acoperite
energetica se vorbete de marasm denutntia proteica fiind denumita kwashiokor Carenele m vitamine m fier si m alte minerale sunt foarte des asociate m aceste stan
CAUZE O denutntie survine din cauza unei carene de aport fie absoluta (aport alimentar insuficient) fie relativa (creterea necesitailor energetice sau proteice ale subiectului) aceste doua cauze putnd sa
se conjuge la unul si acelai bolnav
Carenele de aport absolute sunt in general urmarea unei deficiente alimentare foamete srcie tulburare de comportament alimentar (regim excesiv de slbire aberaie dietetica anorexie psihogena
depresiune greva a foamei) O carena de aport poate de asemenea sa fie consecina unei anomalii a procesului de digestie sau de absorbie a alimentelor consumate
Carenele de aporl relative intervin in cursul diverselor boli cnd cheltuielile energetice cresc ca urmare a cretem 165
DEPOZIT URINAR
cheltuielilor celulare cancer boala infectioasa (SIDA tuberculoza) mflamatone (pcliartnta reumatoida) sau metabolica (hipertiroidie) insuficienta respiratorie cronica insuficienta cardiaca Acestei creteri a nevoilor energetice l
se poate adaug m multe din aceste boli o carena de aport din cauza unei proaste digestii unei proaste absorbii a alimentelor consumate sau unei lipse de pofta de mncare
SIMPTOME SI SEMNE Denutntia se manifesta pr ntr o pierdere importanta m greutate o cretere a dimensiunilor ficatului o uscciune a pielii si parului unghii casante striate sau deformate si uneori cnd denutritia este m
principal proteica prin edeme precum si prin perturbaii funcionale (deficienta imumtara) O denutntie prc teica se traduce prmtr o topire a masei musculare si prin diminuarea nivelului de proteine plasmatice O denutntie
energetica se manifesta prmtr o topire a rezervelor adipoase TRATAMENT Daca este posibila alimentaia orala (ape titul este conservat aparatul digestiv este intact) realimen tatia se practica urmnd reguli foarte stricte
(reahmentatia progresiva si prudenta ntinsa pe mai multe saptaman ) Daca alimentaia orala nu este posibila nutrimentele vor fi date bolnavului cu ajutorul unei sonde plasate m stc mac sau m duoden (alimentaie enterala) sau
cu ajutorul unu cateter venos central mpins pana m vena cava superioara (alimentaie parenterala)
DEPENDENT. Stare rezultnd din absorbia periodica sau continua a unui drog
Dup natura drogului consumat (medicamente tutun alcool hai heroina) starea subiectului si toleranta sa fata de produs dependenta poate fi psihica sau fizica Dependenta punica se traduce prin nevoia de a consuma droguri
care modifica activitatea mintala Abstinenta pro voac o dorina compulsiva tiranica de a recurge din nou la produs
m Dependenta fizica se traduce prin tulburri organice din momentul in care drogul nceteaz a mai fi consumat aceasta este starea de lipsa caracterizata prin vome crampe o angoasa intensa etc
DEPIGMENTARE. > LEUCODERMIE
DEPISTARE. Totalitate a examenelor si testelor efec tuate m cadrul unei populaii aparent sntoase cu sec pul de a depista o afeciune latenta m stadiu precoce
Testele de depistare teoretic trebuie sa aib o sensi bihtate (proporia de teste pozitive printre subiecii bolnavi) si o specificitate (proporia de teste negative printre subiecii nebolnavi) ridicate

Depistarea se aplic mai ales cancerelor (sn prostata tub digestiv col uterm) permind descoperirea lor precoce si crescnd net ansele de vindecare De la apariia epidemiei de SIDA depistarea privete de asemenea
seropozitivitatea la H I V m particular la grupele expuse
DEPISTARE ANTENATAL. Depistare a unei boli a ftului nainte de natere S NONIM dia^no\tic prenatal ISTORIC Depistarea antenatala o adevrata revoluie m ce nceptia obstetricii jalonat de cteva date 19S8
prima ec( grafie obstetncala 1972 prima ammocenteza 1976 prima tetoscopie (examenul direct al ftului in uter) 1982 prima prelevare de snge fetal ghidat prin eco grafie 1983 prima biopsie a vilozitatilor conale
(prele varea de esut placentar sau trofoblast)
TEHNICI
uAnnit cente a consta in prelevarea lichidului amniotic prin punctie abdominala Ea da posibil tatca sa se depisteze antenatal anomaliile cromozomiale prin studierea cano tipului celulelor fetale studierea A D N ului si
msurarea unc r enzimc Ea se efectueaz ctre a 17 a sptmna de amenoree (absenta scurgerilor menstruale) Depistrile cel mai des efectuate sunt cele ale tnsomiei 21 (mongolism) si ale hemofiliei
BK pua \ilozttt\\ilor tonale consta in prelevarea unui esantic n de esut placentar (trofoblast) pe cale vagmala sau abdominala sub control ecografic sau endoscopic Ea are aceeai importanta ca si ammocenteza dar poate sa se
fac mai precoce (ctre a K) a sptmna de amenoree) si furnizeaz re/ultatele mai rapid
Fc( ^raf a se bazeaz pe emisia de ultrasunete reflectate de esuturi si analizate in funcie de frecventa lor Metoda ecografica permite vizualizarea ftului msurarea sa si urmrirea creterii sale analizarea aspectului anatomic
al eventualelor anomalii fetale precum si rsunetul lor funcional si evoluia lor pe parcursul sarcinii Studiul com portamentului ftului (mobilitate de exemplu) da informaii asupra strii bune a copilului
ret se pia este practicata plecnd din a 3 a luna mtro ducnd un tub dotat cu un sistem optic pe cale abdominala trecnd prin peretele uterului pana m punga ammotica El servete la cutarea unor anomalii ale extremitilor m
special si la realizarea unor biopsii cutanate
Prelevarea de un^e fetal practicata sub control ecografic plecnd din luna a 4 a de sarcina permite depistarea mfec tnlor fetale realizarea canotipului analizarea sngelui fetal si decelarea anomaliilor sangvine (anemie
trombopeme) s a anomaliilor biologice (enzime hepatice gaze din snge) Unele analize sunt realizate azi plecnd de la prelevarea sngelui matern care permite ncepnd cu luna a 3 a efectuarea unor diagnostice biologice
oferind rezultate comparabile si fr risc pentru ft In viitor prelevarea de san 0e matern va permite studiul celulelor fetale care au traversat bariera fetoplacentara si circula m sngele matern
DEPOZIT URINAR. Depozit format prin sedimentarea
urmei SINONIM sediment urinar c ulot urmarm francez)
Studiul depozitului urinar servete la cercetarea celu
lelor cristalelor sau germenilor patogeni El este practicat
pe urma proaspt recoltata conservata la rece si centnfugata DEPRESIE

166
DEPRESIE. Stare patologica caracterizata pnntr o stare de spirit trista si ndurerata asociata cu o reducere a activitii psihomotoni SINONIM depresiune CAUZE Numeroase depresiuni apar ca urmare a unui eveniment neplcut
sau a oricrei alte experiene care cere subiectului sa se adapteze la o situaie noua Astfel de depresiuni sunt caracterizate ca fund reactionale O depre siune mai poate fi declanata de o boala psihica de o schimbare hormonala
(ca urmare a unei nateri) sau de o dereglare endocrina (hipotiroidic) In unele ca/uri smdro mul depresiv apare m legtura cu o evoluie nevrotica sau psihotica
SIMPTOME SI SEMNE Trasaturile specifice ale tulbu rarilor depresive sunt att psihice cat si fizice Ele ating maximumul de intensitate la sfritul nopii si la nceputul zilei Pe plan psihic subiectul are o stare de spirit trista cu
pierderea motivaiilor autodepreciere dificultate de a se concentra teama de viitor anxietate Suferina morala poate s l aduc in situaia de a se gndi la sinucidere cu att mai mult cu cat senzaia ca timpul se scurge ncet l
domina pe subiect Depresivii au comun un sentiment de vinovie si de neputina Pe plan psihic depresivul sufer de tulburri ale poftei de mncare de tulburri digestive decefalee de palpitaii de oboseala de insomnie si de
alterare a libidoului
TRATAMENT Riscul major al depresiunii este smuci derea de temut mai ales m cazurile de melancolic m fazele acute de psihoze (schizofrenie) si la persoanele m vrsta In afara tratamentului cu antidepresive sau cu
stabilizatori ai dispoziiei (litiu) care au redus m mod considerabil folosirea electrosocunlor se recomanda ntotdeauna c psihoterapie
Depresia adolescentului Depresia adolescentului apropiat ca manifestri de cea a adultului (anxietate sentiment de inferioritate stare de spirit trista) difer de aceasta pnntr o mai mica inhibiie prmtr o atitudine mai mult
distanta dect umila un sentiment de gol si de abandon mai curnd dect de decdere De altfel o stare depresiva se poate ascunde sub nite simptome neltoare (depresie mascata) tulburri de comportament (fuga manie gust
morbid pentru risc) anorexie buhmie adolescentul se plnge de dureri (curbatun dureri de cap de stomac) arc probleme Ia nvtura Principalele complicaii ale depre siumlor adolescentului suntpsiho/a (schizofrenia psihoza
mamacodepresiva) si mai ales trecerea la aciune (delincventa toxicomanie sinucidere)
TRATAMENT Acesta nu va trebui sa se 'imite/e la admi nistrareade substane psihotrope (antidepresive anxiohtice) care rista sa provoace o dependenta In majoritatea czu nlor psihoterapia va aduce adolescentului
aprofundarea a ceea ce el caut ajutandu l in mod eficace m maturizarea lui si m a se accepta pe sine
Ajutarea unui depresiv
Cei din jurul bolnavilor trebuie sa l fac pe acesta c( nstient de starea sa si de necesitatea de a se ngriji De iapt una dintre caracteristicile depresiunii este aceea de a fi dificil de identificat mai ales ca bolnavul se plnge m
principal de tulburri hzice de unde si calificativul de depresiune mascUa bolnavului n repugna ideea de a lua cunotina de starea lui este reticent fata de ideea de a merge la un psihiatru si se culpabihzeaza pentru a explica
tulburrile sale Cea mai buna soluie este atunci aceea de a l determina sa se ntlneasc cu mediul de familie In schimb a i cere bolnavului sa fac dovada de bunvoina sa si schimbe ideile lund m acest scop o vacanta etc
sunt aciuni care merg mpotriva sensului vindecam depresiei
Depresia persoanei in vrsta Depresia persoanei m vrsta mbrac forme foarte diferite Forma cea mai grava este melancolia de involuie care se traduce pnntr o suferina morala intensa cu idei de prejudiciu si de persecuie o
ipohondrie (teama nejustificata de a fi bolnav) o deteriorare a starn generale Alte forme se manifesta prin insomnie prin tulburri de caracter prmtr o nchidere in sine prin afeciuni psihosomatice diferite uneori prmtr o
pseudodetenorare intelectuala care poate simula o dementa
TRATAMENT Se face apel Ia clectrosocun m caz de melancolie de involuie si de o maniera generala la antidepresive si la unele sedative (neuroleptice hipnotice nebarbitunce) In aceeai msura cu psihotropele sfatul medical
rmne indispensabil El l ajuta pe vrstnic sa si regseasc statutul sau social sa si menin aptitudinile psihice si fi/ice chiar sa urmeze o evoluie creatoare
DERANJAMENT GASTRIC. Ansamblu de simptome gastrointestmale prost definite puin grave de durat variabila nsoite sau nu de febra
Un deranjament gastric este fie provocat de o afectare a intestinului (infecie cu rsunet gastroduodenal) fie consecutiv unei intoxicaii alimentare El se traduce prin senzaii de indispoziie de vertije de arsuri la stomac de
eructatn de greuri si vome Aceste tulburri sunt de cele mai multe ori fr gravitate necesitnd doar o rehidratare cu un aport suficient de sruri minerale (sodiu potasiu) asociate cu antiemetice pentru a combate vomelc
DERIVAT NITRAT. Medicament utilizat m tratamentul angorului (angmei pectorale)
INDICAII SI CONTRAINDICAII Derivaii mtrati sunt indicai fie in cursul crizelor de angor sub forma lor cu aciune rapida fie m tratamentul de fond de lunga durata pentru a preveni recidivele sub forma lor cu aciune
prelungita Ei mai sunt folosii m tratamentul de completare 167

DERMATOMIOZIT
m cursul insuficientei cardiace cronice sau acute (care provoac un edem acut pulmonar)
Derivaii nitrati sunt contraindicai m caz de miocardio patie obstructiva (afeciune a muchiului cardiac formnd un sul in interiorul cavitii ventriculare) si de j,laucom (creterea presiunii mtraoculare)
MOD DE ADMINISTRARE In caz de criza administrarea se face pe cale sublmguala (sub limba) sub forma de comprimate sau de pulverizaii Tratamentul preventiv de fond face apel la calea orala sau
chiar la calea transdermica sub forma de timbru lipit pe piele timp de 24 de ore sau sub forma de pomda
EFECTE NEDORITE Derivaii nitrati pot provoca destul de frecvent dureri de cap bufeun de cldura si mrosin cutanate palpitaii sau chiar o scdere a tensiunii arteriale care declaneaz imediat o stare de
ru si necesita o ajustare adozelor Administrarea lor continua si prelungita risca sa duc la un efect de toleranta si la o pierdere a eficacitii pe care o suspendare temporara a tratamentului o poate restabili
DERIVAIE. Intervenie chirurgicala care consta m crearea unei cai artificiale pentru scurgerea materiilor sau lichidelor nlocuind calea naturala (tub digestiv cale urinara etc ) pe care se afla un obstacol
Se pot deosebi derivaiile definitive destinate scurtcir cuitni unui obstacol moperabil derivaiile provi/orn practicate in ateptarea efectuam unei noi intervenii Derivaiile mai pot fi clasificate si dup cum
ele sunt externe sau interne O derivaie externa se termina fie la exteriorul corpului (mbinarea colonului la piele pentru a crea un anus artificial) fie mtr o cavitate deturnata de la rolul ei normal (cavitatea
cardiaca cavitatea peritoneala) O derivaie intern permite scurtcircuitarea unui obstacol Dup ce acesta a fost nlturat materiile si lichidele sunt readuse pe calea lor naturala
DERM. Ptura mijlocie a pielii care separa cpidermul de hipoderm
FIZIOLOGIE Dermul asigura soliditatea pielii mulumit fibrelor de colagen si elasticitatea acesteia datorita fibrelor de elastma El protejeaz regiunile subcutanate de agresiunile mecanice si participa la
schimburile termice intre corp si mediul exterior reglnd pierderile de cldura ale organismului De altfel mulumit numeroaselor sale vase superficiale dermul asigura nutriia epidermului
DfcRMABRAZIUNE. Tehnica de abrazare a leziunilor cutanate
Dermabraziunea se practica pe cicatnci tatuaje riduri Tehnica se bazeaz pe o lefuire a leziunilor cu ajutorul unei freze sau a unei peru metalice cu rotaie rapida ceea ce permite ndeprtarea straturilor
superficiale ale pielii (epiderm si dermul superficial)
Intervenia efectuata sub anestezie locala nu necesita spitah/arc Cicatrizarea ia 15-20 de zile O polizare prea profunda risca sa lase m urma o cicatrice dizgraioasa O cretere sau o diminuare a pigmentam
cutanate in zona tratata constituie si ele riscuri de luat m calcul ale acestei tehnici
DERMATITA. Orice inflamatie a pielii oricare ar fi originea ei SINONIM dermita
DERMATITA HERPETIFORM. Boala cutanata caracterizata prin bule umplute cu lichid asociate adesea cu o atingere digestiva
Tratamentul se bazeaz pe sulfone medicamente utilizate m acest caz pentru proprietile lor antnnflamatoare
DERMATOFITIE. Infecie a pielii a pielii capului sau a unghiilor cauzata de o ciuperca microscopica dermato fitul SINONIME dermatofitoza mitoza
Contaminarea se face cel mai des prin contact uman uneori ea se face prin intermediul animalelor domestice m alte cazuri ea este urmarea unui contact al subiectului cu un sol o apa sau cu obiecte
contaminate
SIMPTOME SI SEMNE Semnele clinice sunt foarte variabile
Leziunile superficiale se claseaz m doua grupe Primul grup cuprinde atingeri ale pielii glabre de exemplu herpesul circmat (placa de civa centimetri in diametru cu margine roie) sau mtertngo
(mflamatie a pielii la nivelul phcilor) Cel de al doilea grup cuprinde atingerile parului chelbea si cele ale unghiilor sau oncomicozele semnalate pnntr o schimbare a culorii si o ingrosare a unghiilor
Leziunile profunde pot fi acute sau cronice Leziunile acute cuprind ndeosebi kenoanele (chelbele supurative caracterizate prin prezenta unor placarte tumefiate pustu loase pe pielea capului) si prin
sicozis (supuratie la rdcina perilor din barba) Leziunile cronice se prezint sub forma de placi rou sau de noduh subcutanai DIAGNOSTIC Diagnosticul trebuie sa fie confirmat prin examinarea la
microscop a prelevatelor de piele sau a
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul unei der matofitn se bazeaz pe folosirea antifungicelor asociate cu aplicarea unei creme sau a unei lotiuni Prevenirea consta m evitarea contagiunii de exemplu
propunnd evictia colara pentru un copil
DERMATOLOGIE. Parte a medicinii care studiaz si ngrijete bolile pielii ale fanerelor (par unghii) si ale mucoaselor
DERMATOMIOZIT. Boala inflamatone a muchilor striai si a pielii Dermatomiozita o boala rara probabil de origine imunologica se ntlnete de doua ori mai frecvent DERMATOZA
la femei detat la brbai survine mai ales intre 20 si 50 de ani si mai poate fi observata si la topii In unele cazuri ea este asociata cu un cancer visceral
SIMPTOME SI SEMNE
Semne/e cutanate rocata care apare pe ple( ape si care se ntinde simetric pe fata apoi pe brae pe mini si pe membrele inferioare sub forma unor placarde roz violacee uniforme care pot da senzaii de cldura sau de arsura
Aceste placarde rou se asociaz adesea unui edem al fetei si al rdcinilor membrelor
Atingerea musculara care u nstituic al doilea semn al bolii se traduce prmtr < diminuarea forei musculare care afecteaz ndeosebi rdcina membrelor si face dificile chiar imposibile unele gesturi curente La copil boala
poate antrena o calcmoza (prezenta depozitelor de calciu m esuturile moi) si o ntrziere a cretem din cauza atingem musculare
TRATAMENT Acesta consta m principal in administrarea de corticosteroizi m doza mare urmata pana la stabilizarea semnelor musculare apoi redusa treptat pe o durata de 2 pana la 3 am La copil corticotcrapia generala trebuie
sa fie nsoita de o preocupare deosebita pentru motricitate In cazul unui cancer asociat sindromul de dcrmatomiozita regreseaza in funcie de tratamentul tumorii
DERMATOZ. Orice boala de piele oricare ar fi cauza ei Termenul se aplica de asemenea prin extensie alee tiunilor mucoaseor si anexelor cutanate (par unghii)
DERMATOZ CU IgA LINEAR. Boala cutanata rar caracterizata prin apariia unor bule hchidiene pe partea inferioara a corpului
DERMATOZ PUSTULOASA SUBCORNOASA.
Boala cutanata a vrstei mature cu evoluie cronica dar benigna
Dermatoza pustuloasa subcornoasa este o boala rara de cauza necunoscuta Ea se manifesta prin apariia de cele mai multe ori la femei a unor pustulc de mai puin de l centimetru m diametru desennd pe trunchi m special un fel
de mele Boala ncepe m jurul vrstei de 50 de am apoi evolueaz prin pusce succesive
Tratamentul consta m administrarea pe cale orala a unor medicamente din grupa sulfonelor tratamentul duce m general la atenuarea simptomelor Totui recidivele sunt posibile atunci cnd sunt micorate dozele
DERMIT DE APROPIERE. Erupie cutanata c< n secutiv unei expuneri la soare dup contactul cu o planta Dermita de apropiere uneori denumita in sens restrns dermita de contact este consecina conjugam a trei factori
umiditatea (de exemplu subiectul a fcut o baie m ru) contactul cu o planta (se ntinde pe iarba) apoi expunerea Id lumina destul de intensa (soarele de vara) Plantele responsabile de aceasta erupie sunt numeroase intre ele
de exemplu floarea brosteneasca Boala se manifesta prin stnuri lineare rou uneori mpestriate cu bule (dezlipiri cutanate umplute cu lichid) de civa milimetri desennd crosier forma plantei Dermita de apropiere ncepe brutal
limiteaz la aplicarea de antiseptice cutanate pentru a evita o infecie
DERMIT DE SCAUN. ERITEM FESIER DERMIT OCRE A GAMBELOR. > ANGIODERMIT
PURPURICA l PIGMENTATA

DERMIT ORTOERGIC. Intatie cutanata con sccinta m general a contactului cu un produs chimic cu pielea SINONIM dermatila artificiala
Cauzele ei sunt toarte numeroase substane iritante coninute m cosmetice (spunuri) vopsele detergeni menajeri produse de folosina profesionala (cele utilizate de zid in de exemplu)
DIFERITE TIPURI DE DERMITA ORTOERGIC Dup
evoluia lor acuta sau cronica dermitele ortoergice se
claseaz m doua categc ni

n formei acuta semnele sunt acelea de durere sau de

senzaii de arsura adesea intense o roseata bule (mici

pn eminente cutanate umplute cu lichid) chiar zone de

necroza (pata neenuoasa din cauza morii celulelor) cu
escare
U In f rina cr/nictl Ie0ata adesea de manipularea
profesionala a unei substane prost tolerate pielea este
uscata fisurata sau ngroata m unele locuri uneori
dureroasa
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m curarea pieln cu ser fiziologic m faza acuta si in utilizarea exclusiva a spunurilor dermatologice speciale m faza ere mea precum si m aplicarea de produse grase
Prevenirea consta m suprimarea contactului cu substanele responsabile de exemplu aplicnd creme izolante sau punnd mnui nainte de a Ic manipula
DERMIT SEBOREIC. Afeciune cutanata carac tenzata prin nrosin si scuame cu predominenta pe fat SINONIM dermatita \eb< med
CAUZE Dermita seboreica este provocata de o cauza necunoscuta Totui se crede ca unele cazuri ar fi cauzate de o infecie cu o ciuperca microscopica SIMPTOMF SI SEMNE Boala se manifesta prin mici pete sau prin placi
mari rou acoperite de scuame unsuroase si albui Leziunile predomina m zonele unde secreia seboreica este cea mai importanta pielea capului ndeosebi prile laterale ale nasului poriunea dintre nas si buze sprncene 169

DESHIDRATARE ACUT A SUGARULUI

In formele benigne se observa doar cteva pete rou si scuame ale pielii apului formnd la sugar ceea ce se numete cruste de lapte
Informele ^rave pielea capului este atinsa pana la frunte constituind casca seboreica De asemenea poate fi atins trunchiul
EVOLUIE SI TRATAMENT La sugar bc ala ncepe mea din primele sptmni si se oprete de la sine nainte de 4 luni Crustele de lapte nu necesita dect splarea cu un spun blnd si aplicarea de ulei de
migdale dulci La adult evoluia dermitei seboreice este cronica Tratamentul consta m primul rnd m evitarea cosmeticelor si a scrpinatului n formele mai grave ale bolii se face adesea apel la antiseptice
cuUnate adesea la dermocorticosteroizi dar in acest caz prescripia este limitata la produse mai puin puternice in cure scurte si in mod deosebit de prudent la copii
DERMOCORTICOSTEROID. Corticosteroid (hormon corticosuprarenal) natural sau de sinteza aplicat pe piele pentru a trata mflamatiile cutanate
VFISM. Reacie cutanata locala consecutiva unei stimulri mecanice (frecare zganere) si asimilata cu o urticane
DESCUAMARE. Eliminare normala sau patologica a stratului cornos al pielii
Descuamarea se poate face m diferite moduri prin mici scuame foarte fine prin lambour mari sau dmtr o singura bucata m acest ultim caz se vorbete de scuama crusta
n afara tratamentului bolii m cauza se mai pot face ba de amidon si aplicaii de excipienti neutri
IBILIZARE. Metoda terapuetica destinata sa diminueze sensibilitatea alergica a unui subiect
Desensibilizarea consta dup identificarea alergenului (factorul care declaneaz alergia) m injectarea de doze iniial foarte mici apoi crescnde treptat a antigenului responsabil de fenomenul alergic acest
procedeu ajuta subiectul sa dezvolte o toleranta fata de antigenul m cauza Este o metoda destul de constrngtoare care ncepe ntotdeauna sub supraveghere medicala si necesita cteva luni chiar civa am
de tratament regulat
Desensibilizarea alergicilor da foarte bune rezultate la copil atunci cnd sunt puine alergene m cauza precum alergiile m cazul nepturilor de insecte m particular cele de himenoptere (albine viespi)
DESHIDRATARE. Ansamblu de tulburri consecutive unei pierderi excesive de apa din organism
CAUZE ntr un climat temperat pierderile normale de lichid din organism cauzate de transpiraie respiraie si urma sunt de aproximativ l 5 pana la 2 litri pe zi Ele sunt combinate cu o pierdere de substane
dizolvate m lichidele corporale m special pierderea de clorura de sodiu (sare de
buctrie) Deshidratarea survine atunci cnd aceste pierderi nu sunt ce mpensate cu un aport echivalent sau in cursul pierderilor hidnce excesive de origine cutanata digestiva renala sau respiratorie
SIMPTOME SI SEMNE O stare de deshidratare se manifesta pnntr o sete imensa o uscciune a gura a limbii s a pielii diminuare a rezistentei Olobilor oculari la presiune o diminuare a volumului urinelor o
hipotensiune arteriala cu un puls rapid Pierderile de sare provoac dureri de cap crampe chiar tulburri de contienta care agraveaz deshidratarea subiectul devenind atunci incapabil sa mai simt sau sa si
exprime senzaia de sete
TRATAMENT ntotdeauna urgent ndeosebi la vrstele extreme ale vietn (sugar subiectul vrstnic) tratamentul consta m administrarea de soluii (apa asociata cu clorura de sodiu) fie pe cale digestiva in caz
de deshidratare uoara fie pe cale venoasa atunci cnd deshidratarea este mai grava
PREVENIRE In caz de febra vome sau de diaree si daca ne aflam ntr un climat cald este recomandat sa se bea cel puin O 5 litri de apa la fiecare doua ore Pierderile de sare provocate de o transpiraie
intensa vor fi compensate prin adugarea unui sfert de linguria de sare la jumtate de litru de apa sau prin consumarea de apa minerala
DESHIDRATARE ACUT A SUGARULUI. Stare determinata de eliminarea rapida a unei cantiti importante de apa din organismul unui copil mai mic de 2 ani
Cauza majora a deshidratrilor acute ale sugarului o constituie diareele mai ales de origine mfectioasa asociate eventuaku vomele Aici trebuie adugate si febra indife rent de originea ei D ar m puine cazuri
pierderile sunt urinare (anomalie renala congenitala diabet insuficienta suprarenahana) sau sunt o urmare a unei msolatn
Pierderea m greutate este un semn primordial care ajuta la diagnosticarea deshidratam si permite evaluarea gravita t i ci
Diagnosticul este dat prin examinarea copilului si nterogatonul par ntilor Examene complementare pot sa ce nfirme diagnosticul dup spitalizarea de urgenta a sugarului Atunci cnd cauza persista evoluia
formei celei mai benigne merge ctre forma mai grava lucru care se poate ntmpla m cteva ore Uneori apar complicaii mai ales renale (insuficienta renala) si neurologice (hematom subdural)
TRATAMENT Tratamentul deshidratrilor vizeaz supn marea cauzei atunci cnd aceasta este posibil rehidratarea prin aport de apa corectarea dezechilibrelor electrolitice si a eventualelor complicaii
Copiii suferind de o forma benigna sunt rehidratati pe cale orala In formele cele mai grave rehidratarea are loc prin perfuzii mtravenoase practicate m spital
PREVENIRE Prevenirea simpla m fond consta m buna hidratare si supraveghere a copilului in caz de diaree si/sau DEOSARE
170
febr In perioada calda a anului i regulat de but copilaului
,te necesar sa se dea
DEOSARE. Dezvelirea poriunii radiculare a dintelui prin retractarea esutului gmgival
DETARTRARE. Eliminare a tartrului de pe suprafeele dentare
Detartrarea permite evitarea difentelor neplceri cauzate de tartru (depozit calcaros de origine n principal salivar) dezvoltarea unor suse bacteriene boli si iritaii ale gingiei colorarea inestetic legat de consumul de colorani
aii mentan si de tutun
S au realizat aparate cu ultrasunete care desprind tartrul sub efectul vibraiilor Odat eliminat tartrul suprafeele detartrate sunt reslefuite prin aplicarea unei paste uor abrazive
DEVITALIZARE. Extirpare chirurgical a pulpei (nerv si vase) unui dinte SINONIM pulpectomie
O devitalizare necesit o anestezie locala Dintele este izolat pnntr un obstacol iar smalul si dentma care sur plombeaz cavitatea pulpar sunt ndeprtate prin frezare Pulpa coninut n canalele rdcinilor este atunci eliminata
cu ajutorul unor ace subiri spiralate Dintele este apoi obturat ermetic cu gutaperc(#Ha percha) si cu ciment
Din cauza deteriorrilor importante care au condus la devitahzarea sa, dintele devitahzat este din punct de vedere mecanic, mult mai fragil dect un dinte viu motiv pentru care necesit adesea s fie mbrcat mtr o coroan
DEXTROCARDIE. Anomalie congenital a amplasm inimii, aezat n dreapta toracelui iar cavitile sale cardiace fund inversate
O dextrocardie izolat nu are nici un rsunet asupra vietn subiectului Ea nu necesit nici un tratament cu excepia cazului c exist o malformaie cardiac sau pulmonar asociat
IFECTIE. Distrugere momentan a microbilor prezeni pe un material
Spre deosebire de antisepsie dezmfectia nu se aplic bolnavului ci mediului n care se afl lenjerie de corp si de pat, instrumente medicale ncperi si mobilier Pentru unele boli mfectioase (holer febra tifoid) dezmfectia se
efectueaz la sfritul bolii
IRE sau DECOLARE DE RETIN. Afec tiune grav a ochiului consecutiv separm retinei (membrana nervoas sensibil la lumin care tapiseaz fundul ochiului) de foita subiacent sub efectul trecem de lichid vitros sub
retin
Dezlipirea de retin, destul de frecvent afecteaz n general, un singur ochi Ea survine mai frecvent la per soanele afectate de o miopie puternic sau de afakie (lipsa cristalinului), la subiecii m vrst si la cei pentru care exist
antecedente familiale sau personale de dezlipire de retin
O dezlipire poate rezulta m urma unui traumatism (contuzie sau plaga a globului ocular) Ea mai poate fi de origine tumorala sau mflamatone
SIMPTOME SI SEMNE Semnele zise premonitorii indic fenomenele care preced dezlipirea percepia de mici mute zburtoare sau de puncte albstrui luminoase care semnaleaz piederea aderentei normale a corpului vitros
la retin apariia unor fulgere albstrui si fixe care pun n evident presiunea exercitat de corpul vitros asupra retinei sau vederea unei ploi de funingine ' care indic o snge rare a retinei rupta n acest caz de corpul vitros
Atunci cnd retina este dezlipit subiectul are impresia c vede o pnz neagr pusa pe o parte a cmpului su vizual Scderea vederii indic faptul c macula (zona central a retinei) a fost atins
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se bazeaz pe examenul fundului de ochi dup dilatarea pupilar
Evoluia invariabil nefavorabil m absenta tratamen tului este n prezent frnat datorit progreselor chirurgiei
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul ntotdeauna chirurgical se bazeaz pe trei principii reperarea cu precizie a dehiscentelor periferice obturarea lor prin presiune puternic asupra ochiului si refacerea aderentei ntre
foitele desolidarizate folosind cnoaplicatia (aplicaia de frig prin sclerotic) ceea ce provoac o reacie mflamatone aflat la originea cicatrizm De asemenea uneori este necesar s se practice ablatia corpului vitros sau chiar o
punctionare a lichidului subretiman Spitalizarea dureaz aproximativ o sptmn
Tratamentul preventiv rmne esenial El const n supravegherea subiecilor care prezint risc si n tratarea leziunilor degenerative de la periferia retiniana pnn foto-coagulare cu laser cu argon nainte ca ele s produc
dezlipirea retinei

DEZLIPIRE sau DECOLARE EPIFIZAR.Trau

matism osos specific copilului si adolescentului, ce afecteaz cartilagiul de conjugare (zona de cretere a osului) Epifizele (extremitile oaselor lungi) sunt separate de diafiz (corpul osului) pnntr o lam cartilagmoas subire
cartilagiul de conjugare numit si cartilagiu de cretere, care constituie zona de cretere activ a osului Un accident poate provoca separarea, numita dezlipire sau decolare, acestui cartildgiu de restul osului creia i se poate
asocia sau nu o fractur La examinare regiunea este dureroas si uneori deformata diagnosticarea necesit o radiografie
TRATAMENT De cele mai multe ori tratamentul este ortopedic el const ntr o manipulare extern fcut sub anestezie si destinat s pun n poziie normal regiunea traumatizat apoi aplicarea unui aparat gipsat pn la
consolidare Rezultatele sunt, n general, bune, totui, pot aprea anomalii m continuare fr a putea fi prevzute, iar o supraveghere serioas a acestei zone este necesar pn la sfritul perioadei de cretere a copilului 171

DEZORIENTARE
DEZOBISNUIRE DE UN TOXIC. Oprire treptata sau brusca a consumului unei substane toxice fata de care subiectul este dependent
Oricare ar fi aceasta substana (alcool tutun) dez obisnuirea nu poate fi programata dect cu acordul persoanei vizate alegnd metoda sau metodele cele mai potrivite cazului sau
Dezobt!>nuirea de alcool Tratamentul nu este posibil dect dac subiectul are o motivaie Luarea acestei hotrri poate necesita o spitalizare pentru a lupta mpotriva simptomelor de privare de toxic
agitaie agresivitate insomnie deli num tremens Un control biologic si un sprijin psihiatric sunt n general necesare asociate cu o rehidratare si cu luarea de tranchilizante de antidepresive de vitamine din
grupul B (Bl si B6) cu scopul m cazul ultimelor evitm polmevntelor (atingeri ale nervilor periferici mai ales ale nervilor membrelor inferioare) Pe durata lun^a se folosesc mea si alte medicamente
zise disuazive (care te fac sa ti modifici hotrrile ca disulfiramul care pro voac greuri si vome la cea mai mica absorbie de alcool
Acest tratament care poate dura mai multe luni chiar mai muli ani necesita sa fie urmat m mod refulat
Dezobisnuirea de un drot, Acesta este unul din timpii tratamentului toxicomaniei Dezobisnuirea se desfoar m dou faze consecutive dar deosebit de mtncate dezobis murea fizica faza care pune m joc
abstinenta si consecinele ei psiho organice (dureri viscerale indispoziii angoasa intensa nelinitile gambelor) si evolueaz in cteva zile dezobisnuirea psihologica (eliberarea de orice nevoie de toxic)
lunga neplcuta faza care marcheaz sfritul toxicomaniei Metoda de dezobisnuire difer puin de la un drog la altul Actualmente se prefera reducem progresive a dozelor o nrcare brutala cu susinere
temporara cu anxiohtice analgezice sau antidepresive fie o nrcare treptata realizata cu ajutorul unei substane de nlocuire metadona
Dezobisnuirea de drog se face de cele mai multe ori m mediu spitalicesc dar uneori este posibil sa se evite spitali zarea ceea ce necesita atunci adeziunea totala a subiectului i ngnjin mai vigilente
Recidivele sunt numeroase urmate adesea de noi cerine terapeutice care trebuie de fiecare data luate n consideraie cu aceeai seriozitate
Un nou nscut a crui mama este toxicomana necesita o dezobisnuire de toxic m aceeai msura ca si mama sa Aceast dezobisnuire nu i pune viata m pericol dar n poate perturba dezvoltarea psihomotone
Dezobisnuirea de tutun Si in acest caz dorina de a sedezobisnui trebuie sa aparin fumtorului metodele propuse servind nainte de toate susinem voinei fumtorului Printre ele pot fi citate
acupunctura psiho terapia de grup precum si toate formele de sprijin m care medicul de familie are un loc privilegiat Unu nlocuitori coninnd nicotin (guma de mestecat timbru transdermic) eliberai sub
prescripie medicala au o eficacitate demonstrat la mani fumtori atenund simptomele de lipsa
a tutunului (nervozitate agresivitate insomnie) ncetarea fumatului antrenea/a adesea o cretere m greutate fata de care fostul fumtor va trebui sa fie prevenit si tratat (dietetic) Tentativele de ncetare a
fumatului constituie un indiciu al unei puternice motivaii si preced adesea ncetarea definitiva -> ALCOOLISM AURICULOTERAPIE TABAGISM TOXICOMANIE
DEZOBISNUIRE (sindrom de) Ansamblul tulburrilor organice severe de care sufer un subiect toxicoman m stare de dependenta fizica atunci cnd este lipsit de drogul sau sau de un medicament pe care
l folosete in mod abuziv Sindromul de dezobisnuire se observa m special pentru opiacee (sau morfimce) hipnotice anxiohtice (barbitunce carbamati benzodiazepme) si alcool
In cazul opiaceelor, sindromul de dezobisnuire debuteaz prin sudatie lacrimare scurgere nazala apoi apar crampe intense tremuratun greuri vome diaree halucinaii
In cazul hipnoticelor anxioliticelor si alcoolului apar anxietate contracii musculare involuntare tremuratun uneori convulsii halucinaii si febra In cazul alcoolului se vorbete de dehnum tremens
TRATAMENT

In cazul opiaceelor poate fi folosit in doze descresctoare un produs de substituie metadona

In ca^ul hipnoticelor anxioliticelor w alcoolului poate fi utila administrarea de substane neuroleptice In caz de supradozare a benzodiazepmelor poate fi administrat un antidot chiar m timpul m care sunt
luate masurile de dezintoxicare (spalatura stomacala ndeosebi)

DEZOBSTRUCTIE. Tratament chirurgical sau nu con stand in suprimarea unui obstacol dmtr un canal natural sau dmtr o cavitate naturala
DEZORIENTARE. Pierdere a simului de orientare m timp si/sau in spaiu
O dezorientare rezulta dmtr o tulburare a percepiilor mintale care permit m mod obinuit subiectului sa si gseasc repere mtr o situaie data
Dezorientarea in spaiu ; m timp (spatio temporal) este unul dintre simptomele majore ale confuziei mintale Ea se mai ntlnete in toate strile de slbire a contientei (tulburri de btrnee dementa
accidente vasculare cerebrale etc )
Dezorientarea in timp este proprie formelor de amnezie in care subiectul nu mai fixeaz informaiile recente dar triete ca prezent o scena trecuta (ecmnezie) si este npdit de o mulime de amintiri
(mentism)
De orientarea m spaiu se ntlnete m anumite psihoze cronice si m atingerile sistemului nervos central (encefal sau mduva spinrii) DEZVOLTARE A COPILULUI

172
DEZVOLTARE A COPILULUI. Ansamblu al l e n, menelorcare participa Ia transformarea progresiva a fiinei umane de la concepia ei si pana la vrsta adulta
Dezvoltarea psihomotone a copilului Aceasta acoper dezvoltarea motorie (achiziionarea micrilor a coordonam) si dezvoltarea senzoriala intelectuala afectiva si sociala (construcia psihismului) si este o dovada a maturam
progresive a sistemului nervos
LA SUGAR Posturile corpului sunt legate de tonusul muscular hipertoma (exagerarea tonusului) m flexie a membrelor noului nscut scade treptat in timp ce tonusul axial (cap gat spate) se consolideaz Sugarul tine capul drept
in poziie sezanda spre 3 luni ncepe sa se aeze singur spre \arsta de 7 luni si ncepe sa mearg ctre l an Posi bilitatea de a apuca obiecte ncepe sa se manifeste pe la 4 luni dar cletele format de degetul mare si cel arttor nu
este utilizat dect ncepnd cu vrsta de 9 luni Copilul mnnc singur dup 18 luni si deseneaz o linie dup 2 ani
In ceea ce privete limbajul vocah/area mai multor silabe (mama tata) apare ctre vrsta de 7 luni suitele de 3 cuvinte mai mult sau mai puin semnificative la l an propoziiile de 2-3 cuvinte la 2 ani vrsta la care copilul nelege
perfect ceea ce i se spune In ceea ce privete relaiile copilul urmrete cu privirea un obiect sau o figura la vrsta de 3 luni deosebete figurile cunoscute de cele strine ctre vrsta de 6 luni si se joaca cu ali copii dup vrsta
de 2 ani
Dezvoltarea afectiva si sociala se exprima m primele luni prin satisfacerea necesitailor alimentare prin importanta acordata contactelor fizice prin rolul linititor al vocilor prinilor Copilul trece de la o dependenta totala la o
autonomie relativa Aceasta se manifesta prin ceea ce se numete angoasa de separare materna care apare ctre vrsta de 7 sau 8 luni
Dezvoltam n mai sunt intc 0rati si ali parametri ritmul meselor (6 sau 7 pe zi la o luna 4 dup 4 luni) durata somnului (18 ore la 2 luni 15 ore sau 16 ore la 4 luni 14 ore sau 15 ore la 9 luni) stpnirea sfmctcrclor (copilul este
curat ziua ncepnd cu vrsta de l 3 am iar noaptea ncepnd cu 2 pana la 5 ani)
Supravegherea medicala consta m verificarea apariiei acestor achiziii diferite la o data adecvata cu scopul de a decela o ntrziere psihomotone pariala sau DenerahzaU Totui cum fiecare copil evolueaz cu propria sa viteza
nu se fixeaz date precise si riguroase pentru achiziionarea uneia sau alteia dintre funciuni ci doar limite largi Astfel dei mersul este achiziionat uneori ctre vrsta de l an absenta sa nu este considerata ca fund patologica cel
puin pana la vrsta de 18 luni
N TIMPUL PERIOADEI DE COPIL MIC Dezvoltarea psihomotone intre 2 si 6 am consta doar m perfecionarea achiziiilor precedente In ceea ce privete motricitatea general copilul este vzut urcnd scrile singur
ncepnd cu vrsta de 2 am mergnd cu bicicleta dup doi am si
jumtate El face mazgalitun ncepnd cu vrsta de 2 am imita cercurile la 3 am si realizeaz desene vnate la 5 am ncepnd cu vrsta de 2 ani copilul se exprima m propoziii scurte si are un bagaj de mai mult de 100 de cuvinte
intre care si eu Totui un copil care nu vorbete nu trebuie sa i ngrijoreze pe cei din jur naintea vrstei de 3 ani Intre l si 3 am apar in funcie de moment o conduita m opoziie cu prinii sau o imitare a acestora intre 4 si 6 am
se plaseaz identificarea cu sexul masculin sau feminin si constituirea personalitii
Astfel la vrsta de 3 am activitatea motorie achizi tionarea deprindem de a fi curat ndemnarea manuala schiarea de desene si deschiderea ctre alii autorizeaz intrarea copilului la grdinia La 6 am stpnirea limbajului si
progresul Orafismului permit nceputul colarizam
Dezvoltarea fizica a copilului Aceasta consta m creterea in nlime si greutate si m maturarea osoasa dentara si pubertara a copilului de la natere pana la vrsta adulta Creterea in nlime si in greutate a ntregului corp si a
fiecrui organ este legata de factori creditri si hormonali dar necesita si aporturi alimentare echilibrate Supravegherea este realizata prin msurtori regulate ale nlimii si greutii copilului si prin compararea lor cu mediile
statistice transpunnd datele pe curbe pentru o citire
Maturarea osoasa este evaluata doar m caz de anomalie a cretem Vrsta osoasa este criteriul cel mai folosit pe o radiografie a minii se noteaz numrul epifizelor (extremitile oaselor lungi) si al oaselor scurte unde esutul
osos a nceput sa nlocuiasc cartilagiul Comparaia cu un reper fotografic da vrsta osoasa adic vrsta pe care ar trebui sa o aib copilul m conformitate cu maturarea sa osoasa In mod normal aceasta vrsta este egala cu vrsta
reala a copilului dar poate pune m evidenta un avans sau o ntrziere a cretem osoase
Maturarea pubertara este ultima etapa a dezvoltam care transforma copilul mtr un adolescent dotat cu capacitate de reproducere
Tulburri ale dezvoltam ntrzierea psihomotone este un motiv frecvent de consultaie medicala De fapt absenta achiziiilor psihomotoni normale la sugar si dificultile colare ale copilului sunt cele care alerteaz m cea mai
mare msura panntn Totui unu dintre ei se nelinitesc fr motiv si compara prea sistematic copilul lor cu cei din clasa sa de vrsta La un copil trebuie apreciate ntotdeauna separat achiziiile manuale (apucare si grafism)
achiziiile de limbaj (nelegerea si exprimarea) si achiziiile relatio nale De altfel rapiditatea dezvoltam intelectuale nu permite nici o apreciere dinainte a calitii sale finale
Se ntmpla totui ca un copil sa aib probleme de autonomie si de adaptare legate de geneza personalitii sale Orice suspiciune de ntrziere psihomotone trebuie sa conduc la o consultaie pediatrica care va verifica m special
calitatea vedem si auzului copilului precum si starea sa neurologica 173

DEZVOLTARE A COPILULUI
M In perioada de la na*,lere pana la I an exclu/and cauzele organice originea tulburrilor de dezvoltare este de cutat m concomitenta a doi factori ritmurile copilului (ngrijire contacte hrana somn) si
profilul psihologic al mamei Frecvent intervin si ali faeton exteriori unitii mama/copil mediul dificil conflictul conjugal evenimentele traumati zante De asemenea sunt de luat in consideraie desfurarea
sarcinii si a naterii raportul dintre imaynea reala si imaginea ideala a copilului O sene de tulburri m principal de ordin psihosomatic pot proveni dmtr o neadaptarc reciproca mama/copil mai ales m al
doilea semestru ano rexie vome mencism (rumegarea alimentelor) dificulti de nrcare colici eczema insomnie In general astfel de tulburri pot fi tratate prmtr o aciune psihoterapeutica In cazunle cele
mai grave risca sa se instaleze un sindrom de caren afectiva Atunci se dovedete necesara o intervenie rapid mtr un cadru specializat
naintea vantei de 2 am alte tulburri pot traduce o stagnare sau o insuficienta m schimburile afective si m
sociali/are o dificultate de a stabili o relaie cu lumea exterioara evitarea sau lipsa rspunsului prin privire sau surs lipsa jocului tulburri ale tonusului muscular a statului m ezut sau m picioare O
preocupare prea precoce pentru curenie are uneori aceeai semnificaie In aceste cazuri trebuie sa fie propusa o consultare specializata cu scopul de a depista un eventual blocaj global al dezvoltam (autism
psihoza infantila aneratie sau oligofreme mongolism)
De la 2 ani pana la var^la colara tulburrile de de/v iltare cel mai ntlnite privesc limbajul (ntrzierea vorbim dislexia) psihomotncitatea (ticuri blbial sindrom hiperkmetic) controlul sfmctenan
(encoprezie enurezie) alimentaia (anorexie obezitate copil mic mncau sau vomitator ) somnul (insomnie comaruri) deteptarea intelectuala si afectiva (tulburri de compor tament anxietate depresie
madaptare colara) Tulburrile pot acoperi un mare evantai de situaii dup contextul in care apar si legat de etapele anterioare ale dezvoltam
PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTRII PSIHOMOTORII A COPILULUI*
Vrsta
Dezvoltarea
Activiti apucare
Limbaj
Motricitate ocular
motorie
graflsm
comportament
relaional
Hun

Pe burta poate sa
ridice capul

Strnge degetul mtr dus Scoate sunete guturale

se linitete la auzul v
cu

3-5 luni

In poziie sezanda
tine capul sus Pe
burta se sprijin
pe antebrae
picioarele fund in
extensie (4 luni)
Pentru un moment
std in ezut fr
sprijin Se ntoarce
de pe spate pe
burta

Minile sunt deschise

si tine o jucrie cu o
micare voluntara
ncepe sa trag
obiectele Isi caut
mana (5 Iun.)
i Trece obiectul dmtr o
mana m alta i duce
picioarele la gura

6-8 luni

Spre 1
an

Merge singur (12- Arunca obiecte la

15 luni) sau inut cerere da un obiect are
de mana
o micare de prindere
intre degetul mare si
cel arttor

Spre 2
am

Alearg fr sa
ntoarce paginile unei
cada Urca si
crti Trage < linie
coboar singur
scara La comanda
da cu piciorul mtr
o m.nfce
Merge pe
Deseneaz un cerc
tricicleta

Spre 3
am

' Dup C Biliard Prutu/ue med

Isi fixeaz privirea

asupra unei persoane
si o urmrete cu
ochii
Rade in hohot v
Surde celor din jur
cahzeaza ndelung
ntinde mana si
braele spre o
persoana sau un
obiect Intoace capul
cnd este chemat
Vocalizeaz mai multe
Deosebete fetele
silabe face rulade repeta cunoscute si pare
m m
nelinitit m fata unei
persoane strine
Participa la jocul cu
cu (8 luni)
Spune 3 cuvinte dintre
Participa la
care cel puin unul este imbracarea sa Repeta
altul dect mama tata
ceea ce l face sa rada
Imita pa (10 luni) nu
(9-10 luni) nelege
comenzile simple
nelege perfect Face
Ajuta la fcut ordine
propoziii din 2-3
Se joaca m compania
cuvinte Arata prile
altor copii
corpului pe o ppua Se
numete cu prenumele
Poate povesti o istom
ara

mprumuta jucriile
altor copii si se joaca
cu ali copii

DIABET

174
copilului Tratamentul lor depinde de diagnost t dup efectuarea unui bilan ADOLESCENTA PUBERTATE
DIABET. Orice boala caracterizata prin eliminarea cxce siva a unei substane in urma
Se pot deosebi diabetul insipid tulburare a funciunii renale caracterizat prmtr o emisie masiva de urma diabetul zaharat prezenta excesiva a zaharurilor m urma din cauza unei hiperglicemn diabetul renal prezenta zahrului m
urma fr hiperglicemie diabetul de sarcina forma de diabet zaharat survemnd m timpul sarcinii
Folosit fr vreun epitet cuvntul diabet semnifica diabetul zaharat
DIABET DE SARCIN. Diabet zaharat tranzitc r u care survine m timpul sarcinii
Diabetul de sarcina sau diabetul gestational se traduce printr o hiperglicemie texces de zahr m snge) cauzata de o insuficienta a secreiei de insulina de ctre pancreas Aceasta forma de diabet este cel mai frecvent detectata m
a doua jumtate a perioadei de sarcina copilul fund gsit mai mare dect este normal ori in timpul unui examen urinar care pune in evidenta o glicozune (prezenta de zahr m urma) totui o ghcozune p< stprandiala (dup luarea
unei mese) este obinuita in timpul sarcinii si nu semnifica un diabet Pentru a evita riscurile la care este expus ftul (malformaii dezvoltarea prea rapida) sarcina trebuie sa fie supravegheata cu strictee
DIABET INSIPID. Tulburare funcionala caracterizata printr o incapacitate a rinichilor de a concentra urma traducandu se printr o poliune (emisia unei cantitat foarte importante de urma diluata) si printr o pe lidipsic (sete
intensa)
In diabetul insipid hormonul antidiuretic poate lipsi sau nu este deversat m circulaie (diabet insipid central) sau chiar dei secretat m mod normal el nu poate aciona asupra celulelor tubului colector (diabet insipid nefrogemc)
CAUZE
Diabetul m\ipid centra! cel mai frecvent poate avea cauze multiple traumatism cranian ablatia hipofizei chist sau tumora hipotalamofizara (cramofaringiom metastaza) tuberculoza sarcoidoza meningita encefalita etc In
unele cazuri nu este depistata cauza bolii Exista forme familiale si congenitale
Diabetul m\pid nefro^enic poate fi de origine congenitala sau secundara m unele boli renale cronice (pielonefrita) m boli generale care afecteaz rinichiul (mielom amiloza) sau cnd se iau medicamente ca html utilizat m
tratamentul psihozei mamacodepresive
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Pacientul este supus la o proba de restricie hidnca (suprimarea ape rtunk r lichidiene) efectuata sub stricta supraveghere medicala m caz de diabet insipid emisia de urma rmne importanta iar
pacientul se deshidrateaz Cercetarea cauzei diabetulu

insipid central se face m principal cu imagena prin rezo nanta magnetica (I M R ) a zonei hipotalamohipofizare
Tratamentul consta mai nti dmtr un aport abundent de apa sub forma de buturi sau daca e necesar de perfuzii Unele dintre aceste diabete se vindeca prin suprimarea cauzei (oprirea tratamentului cu litiu de exemplu) In
diabetele insipide de origine centrala se administreaz un echivalent al hormonului antidiuretic cel mai des prin pulverizri nazale uneori prin injecii
DIABET RENAL. Prezenta excesiva a zahrului m urm atunci cnd nivelul glucozei in snge este normal
Diabetul renal se deosebete de diabetul zaharat m care zahrul prezent m urma este consecutiv unei hiperglicemn (exces de zahr m snge) Aceasta este o tulburare functio nala decurgnd dmtr o boala congenitala a tubuhlor
renali caracterizata printr un defect de reabsorbtie a glucozei
Fr consecina patologica diabetul renal nu reclama nici un tratament
DIABET ZAHARAT. Afeciune cronica ce se carac tenzeaza printr o glicozune (prezenta de zahr in urma) provenind dmtr o hiperghcemie (exces de zahr m snge) Diabetul zaharat este cauzat de o insuficienta sau o
ncetinire a secretarii insulinei de ctre pancreas hormonul necesar utilizam glucozei pentru a rspunde necesitailor energetice celulare Aceasta forma de diabet afecteaz 4% din populaia tarilor industrializate si are adesea un
teren familial intre 5 si 7% dintre copiii care au avut un printe diabetic risca sa fac boala Cele doua tipuri principale de diabet sunt diabetul msulmodependent si diabetul nemsu hnodependent In plus se mai disting diabetul zis
gestational care apare m decursul sarcinii si diabetele zise secundare mai puin frecvente care se manifesta m decursul diferitelor afeciuni (pancreatita cronica hemocromatoza acromegahe sindromul lui Cushmg
feocromocltom) sau al tratamentelor medicamentoase (corticosteroizi) sau legate de un anume tip de subnutriie (diabetul tropical)
Diabetul msulmodependent Este vorba de o forma de diabet zaharat caracterizata printr un deficit major al secreiei de insulina Diabetul msulmodependent survine adesea naintea vrstei de 20 de am uneori la puin timp dup
natere El poate avea ( cauza genetica virala si mai ales autoimuna un antigen necunoscut ar sta la originea unei reacii imunitare care duce la distrugerea celulelor beta
S1MPTOME SI SEMNE Diabetul msulmodependent se traduce att prmtr o sete intensa cat si printr o emisie abundenta de urma o slbire brutala si o oboseala marcata El poate de asemenea sa se declare prin apariia unei
complicaii acute ca acidocetoza (acumulare excesiv de corpi cetomci m organism) semn ca lipsa de insulina obliga organismul sa pompeze din rezervele de grsimi pentru a produce energia necesara Daca nu este tratat
diabetul insuhnodependent evolueaz inevitabil spre coma diabetica 175

DIABET ZAHARAT
DIAGNOSTIC Diagnosticarea consta m principal m analiza glicemiei (nivelul de zahr din snge) Existenta unui diabet este stabilita atunci cnd doua msurtori ale glicemiei realizate pe nemancate arata
un nivel de zahr mai mare sau egal cu l 40 grame la litru (7 7 milirm li la litru) Data glicemia pe nemancate (a jeun) este mai mica dect aceasta valoare se recurge la hiperglicemia provocata pe cale orala
(msurarea glicemiei nainte si dup absc rbtia unei cantiti date de zahr pe cale orala) se pune diagnosticul de diabet daca glicemia rmne mai mare de 2 grame la litru (l l mihmoli pe litru) dup doua ore
de la absorbia glucozei m decursul a doua examene realizate Ia interval de 6 luni De asemenea se poate face do/area msuhnemiei (nivelul de insulina in snge)
TRATAMENT Acesta face apel in mod imperatn la injectarea zilnica de insulina aceasta putnd fi de origine animala sau produsa prin inginerie genetica (insulina sintetica) Insulina este administrata fie prin
injectare subcutana (de la una la trei injecii pe zi) cu ajutorul unei seringi sau a unui stilou mjector fie de o maniera continua mulumit unei mici pompe legate prmtr un cateter de un ac implantat m pielea
abdomenului In prezent este experimentata o pompa implantata sub piele si legata la un cateter plasat m cavitatea abdominala Pacientul trebuie m plus sa fie supus unui regim alimentar echilibrat srac m
zaharun .rapide si adaptat dozelor de insulina administrate i daca este posibil unei activiti fizice regulate
Diabetul insulmodependent necesita o supraveghere din partea diabeticului nsui (autosupraveghere) care poate s i msoare glicemia de mai multe ori pe zi pornind de la picturile de snge prelevate din
deget si puse in contact cu benzi reactive Exista aparate care permit citirea numenzata automata a glicemiei Glicemia si dozele de insulina sunt notate pe un carnel de supraveghere Aceasta tehnica permite o
adaptare zi de zi a dozelor de insulina cu scopul de a o apropia cat mai mult de o glicemic normala
Tratamentele moderne si o supraveghere scrupuloasa (testrile glicemiei si urmrirea medicala regulate respectarea regimului alimentar) permit majoritii dia beticilor sa duca o existenta normala Grefa de
pancreas care ar constitui tratamentul ideal ridica mea numen ase probleme dar cercetrile continua
Diabetul nemsulmodependent Este vorba de o form de diabet zaharat cauzata de o secreie insuficienta de insulina survemnd cel mai des la un subiect obez sau care a fost obez si este descoperit m
general dup vrsta de 40 de am
Secreia de insulina este mare la nceputul bol i dar ea nu poate s asigure o reglare a zahrului m snge deoarece subiectul este parial insensibil la aciunea acestei msuline Secreia de insulina poate scdea
ulterior si aceasta forma de diabet poate evolua ctre un diabet msulmodependent (deficit major al secreiei de insulina) In afara de obezi tale factorii de risc ai diabetului nemsulmodependent sunt
Alimentaie i sport

Indiferent de tipul de diabet trebuie sa fie respectat un regim alimentar echilibrat cu scopul de a furniza raia
menine o greutate corporala satisfctoare si stabila Raia alimentara trebuie sa fie repartizata m trei mese si una sau doua gustri si sa furnizeze 55% din calorii sub forma de glucide (din care doua treimi
sa fie glucide complexe zise cu absorbie lenta si o treime glucide s mple zise cu absorbt e rapida) repartizate pe diferitele mese si adaptate la un eventual efort fizic buturile alcoolizate care p( t provoca o
hipoghcemie la diabeticii
Aportul m proteine (care trebuie sa reprezinte de la 12 la 15% din aporturile energetice) este asigurat prin carne peste oua lapte pine cereale cartofi legume uscate soia Aportul m glucide este asigurat prin
cartofi fructe proaspete legume ver/i pine si cereale lapte iaurt Glucidele din produsele zaharoase (patiserie buturi cu zahr) trebuie limitate chiar evitate si consumate doar m timpul meselor Lipidele (care
trebuie sa reprezinte 30% din aporturile energetice) sunt furnizate de unt ulei grsimile din carne si din brnzeturi Grsimile vegetale trebuie sa fie preferate grsimilor animale cu scopul de a limita riscurile
afectam arterelor de ateroscleroza
Regimul bolnavului de diabet nemsulmodependent care prezint o suprancrcare ponderala trebuie de asemenea sa fie echilibrat dar concomitent sa fie si h pocalonc Si in acest caz buturile alcoolizate nu
sunt recomandate innd cont de aportul caloric suplimentar care l ar putea u nstitui Raia calor ca totala este adaptata evoluiei greutii si tratamentului
Un exerciiu fizic regulat (intre 30 si 45 de minute de trei ori pe sptmna) de preferina un sport de rezistenta (bicicleta natatie mers cu piciorul) amelio reaza trecerea zahrului m celule micornd
necesitile de insulina ale organismului Totui exerciiul este susceptibil de a provoca t hipoghcemie la pacientul msulmodependent Aceasta este prevenita prin injectarea de insulina mtr o zona nesohcitata
de exerciiul fizic prin adaptarea dozei injectate la efortul fcut si prin autocontrolul glicemiei nainte si dup activitatea fizica nainte de a permite orice efort fizic trebuie sa ne isiguram de absenta unei
insuficiente coronariene (destul de silenioasa la un diabetic) prmtr un examen cardiologie cu electrocardiograma completat daca este necesar cu o proba la efort
legai de repartiia abdominala a esutului adipos si de o insuficienta activitate fizica
SIMPTOMESI SEMNE Diabetul nemsulmodependent nu se traduce adesea prin nici un simptom si este descoperit ntamplator m timpul unui examen sau a unei complicaii DIABET ZAHARAT
176
ce decurge dmtr un diabet deja instalat cel mai des neuropatia (lezarea nervilor periferici) si infecia cutano mucoasa boala este suspectata atunci cnd exista ante cedente familiale de diabet nemsulmodependent El mai poate fi
suspectat cu ocazia naterii unui copil cntrind mai mult de 4 kilograme (o cantrtate excesiva de glucoza transmisa ftului antreneaz o dezvoltare mai rapida dect cea normala) sau se traduce prin simptome de hiperglicemie
pronunata polidipsie (sete intensa) polmne (creterea volumului de urina emisa) pierdere m {/cutate
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ca si pentru diagnosti carea diabetului insulmodependcnt se procedeaz la msurarea glicemiei Tratamentul face apel la un regim alimentar echilibrat chiar hipocalonc m caz de obezitate si
srac m zaharun simple (produse de patiserie buturi cu zahr etc ) cu revenirea la greutatea normala si la desfurarea unei activiti fizice In ca? de eec se asociaz medicamente hipoglicemiante (sulfamide si biguamde)
Sarcina i diabetul Cele mai multe femei diabetice pot avea o sarcina normala Totui un nivel de glucoza prea ridicat m momentul concepiei poate constitui un risc de malformaie pentru ft de asemenea sarcina trebuie sa fie
planificata si supravegheata In plus o glicemie prea crescut poate provoca o dezvoltare a ftului mai rapida dect este normai crescnd riscurile la natere (hidrammos distocie) si ducnd la naterea unui copil mai mare de 4
kilograme Un tratament cu sulfamide si biguamde care expun la riscuri de malformare a ftului trebuie imperios oprit m timpul sarcinii si nlocuit eventual cu o insuhnoterapie tranzitorie
Ce trebuie tiut
Un diabetic insulinodependent fund expus neplcerilor hipoglicemiei nu poate practica unele meseni de sigurana m care o pierdere a contientei ar putea avea consecine grave pentru el sau pentru alii Tot aa un diabetic va
renuna la profesarea unor meserii prea obositoare sau care necesita orare neregulate
n ceea ce privete conducerea automobilului diabeticii msulmodependenti pot obine permis pentru grupa I (m Frana) care le este eliberat cu titlu tempo rar Ei nu pot obine permisul pentru grupa alia (cami oane) Diabeticii
neinsulmodependenti pot obine ambele tipuri de permise dup avizul dat de o comisie medicala
Nu toate tarile dispun de aceleai produse diabeticul trebuie sa si ia cu el m cltorie provizia necesara de
In fine exista in unele tari tabere de vacanta si case de odihna cu caracter sanitar pentru tinerii diabetici De asemenea exista numeroase asociaii care se adreseaz diabeticilor si tuturor persoanelor interesate de aceasta problema
Complicaiile diabetului Aceste complicaii privesc aUt pacienii msulmodependenti cat si pe cei nemsulmo dependeni dar sunt mai frecvente mai timpurii si mai grave la cei msulmodependenti
COMPLICAII CRONICE Acestea sunt m principal consecine ale alteram vaselor sangvine fie a vaselor mici (microangiopatie) fie a vaselor mari (macroangiopatie)
Macroan^iopatia este responsabila de arterita membrelor inferioare si de insuficienta coronarian ambele agravate de prezenta altor faeton de risc al ateromului (hipertensiunea arteriala tabagism hiperlipidemie)
Nefropatiu diabetica se traduce prin apariia unei protemurii (trecerea unei prea mari cantiti de proteine m urina) evolund m cele din urma spre o insuficienta renala Aceasta evoluie este accelerata prin apntia unei hiper
tensiuni arteriale Nefropatia diabetica afecteaz 40% dintre diabetici
Neuropatia diabetica se traduce m principal prin tulburri ale sensibilitii (superficiale si profunde) mem brclor inferioare aflandu se la mynea tulburrilor trofice (nutriia esuturilor) si complicaiilor infectioase in special
ale ulceraiilor piciorului (ru perforam plantar) care pot evolua spre o cangrena Alte complicaii mai rare pot de asemenea sa survina ca o mononevnta (atingere inflama tone izolata a unui nerv periferic) o neuropatie digestiva
vezicala sau cardiaca prin atingerea sistemului nervos vegetativ (disautonomie)
Retmopatia diabetica (leziune a retinei) este practic o manifestare constanta dup cincisprezece am de evoluie a diabetului Aceasta afeciune trebuie cercetata sistematic m fiecare an la oricare diabetic prin examinarea
fundului de ochi completata la nevoie cu o angiografie retiniana (radiografie a vaselor retinei dup injectarea unui produs opacifiant) In pofida tratamentului cu laser retmopatia diabetica rmne prima cauza de orbire m tarile
occidentale
Injeciile cronice au o on0me microbiana sau micotica Ele constau m principal m afeciuni urinare ginecologice si m diabetide (infecii cutanate localizate)
COMPLICAII ACUTE
Acidocetoza acumularea excesiva de corpi cetomci m (rgamsm constituie rezultatul diabetului insulmodependent netratat cu acumulare de corpi cetomci m snge care antreneaz o acidoza bolnavul slbete brusc sufer de
ameeli de tulburri digestive de o oboseala si apatie pro nuntate Unul singur dintre aceste semne trebuie sa ne aler teze m absenta tratamentului evoluia se face ctre o coma
Coma hipero\molar hiperglicemia marcata nsoita de deshidratare este o complicaie rara a diabetului nemsulmo dependent la un subiect vrstnic Acidocetoza si coma hiper
( smolara impun o spitalizare de urgenta mtr o instituie specializata si sunt tratate prin injectarea masiva de insulina
Htpo^licemie (glicemia loarte sczuta prin lipsa de zahr) este o consecina a tratamentului nsui sau a excesului m privina regimului alimentar sau a exerciiului fizic Ea se traduce pnntr o oboseala subita o senzaie de
foame 177

ameeli i transpiraii si este tratata prin administrarea de zaharun rapide' pe cale oral dac bolnavul este contient sau prin injectarea subcutan de glicagon
DIAFIZ. Parte mijlocie a corpului unui os lung
DIAFRAGM. Membran musculotendmoas care separ cavitatea toracic de cavitatea abdominal
STRUCTUR SI RZIOLOGIE Diafragmul are forma une, boite neregulate care se implanteaz prin baza sa pe conturul onficiulm inferior al toracelui
Diafragmul, contractndu-se n timpul inspiraiei crete diametrul toracelui si uureaz respiraia
PATOLOGIE Orificiile diafragmului, n particular orificiul esofagian, pot fi deschise anormal de mult si pot lsa s treac o parte din stomac prin muchiul diafragmului aceasta se numete hernie hiatal
Contracii spasmodice repetate si involuntare ale diafragmului urmate de o nchidere brusc a glotei care oprete sosirea aerului provoac un sughit ceea ce produce sunete caracteristice In sfrit, o leziune a
nervilor fremci antreneaz o paralizie diafragmatic, care mpiedic plmnii s se destind complet n timpul inspiraiei, o radiografie toracic arata atunci ascensiunea unei cupole diafragmatice
DIAFRAGM CONTRACEPTIV. Membran de cauciuc, montat pe un inel suplu, care se plaseaz pe fundul vaginului astfel nct acoper colul utenn
O diafragm trebuie prescris de ctre un medic inserarea ei necesit un scurt instructaj Diafragma trebuie s fie uns cu o crem spermicid naintea fiecrui raport sexual si apoi lsat pe loc timp de 6
pn la 8 ore dar niciodat mai mult de 24 ore Dup utilizare ea trebuie s fie splat, cltit uscat pudrat cu talc si pstrat la adpost de praf
Asociat cu un spermiud diafragma este un bun contraceptiv dac instruciunile de utilizare sunt respectate indicele de eec este de 3% Pentru a fi eficace diafragma contraceptiv trebuie s fie perfect
adaptat anatomiei utilizatoarei, orice modificare corporal important (slbire luare n greutate, natere) necesit un control medical pentru ajustarea sa si uneori nlocuirea sa
DIAGNOSTIC sau DIAGNOSTICARE. Etap a actului medical care permite identificarea naturii si cauzei afeciunii de care este afectat un pacient
Un diagnostic se stabilete n mai multe etape Diagnosticul propnu-zis cuprinde un examen clinic ntreinerea unei discuii cu pacientul, care permite urm nrea istoricului bolii, precizarea antecedentelor
familiale chirurgicale, ginecologice, igiena si modul de viat si un examen fizic, general sau orientat n continuarea discuiei La captul consultaiei, examenul clinic poate fi completat pnn examene
paraclmice sau complementare, necesitnd eventual o spitalizare
DIALIZ PERITONEALA
DIAGNOSTIC PREIMPLANTATOR. Identificarea unei anomalii genetice la un embrion mulumit tehnicilor de fecundatie m vitro si de biologie molecular
Diagnosticul preimplantator se adreseaz cuplurilor care doresc un copil si care au dat deja natere unuia sau mai multor copii afectai de o boal genetic grav si incurabil
Dup ce s a realizat o fecundatie m vitro si nainte de transferul embrionilor n uterul mamei o celul din fiecare embrion este prelevat si analizat cu scopul de a detecta anomalia genetic respectiv Se
introduc n uterul femeii doar embrionii lipsii de anomalie genetic
Diagnosticul preimplantator este practicat n centre foarte specializate Din cauza riscului unei derive eugenice (preselectia indivizilor , celor mai bum"), autorizarea fecundatiei m vitro face obiectul unor
consultri pe plan legislativ m majoritatea rilor Europei
DIAGNOSTIC PRENATAL. - DEPISTARE

ANTE

NATALA

DIALIZ. Tehnica viznd suplinirea unei funcii renale prbuite, prin eliminarea concomitent a excesului de ap din organism si a produselor rezultate din metabolism aflate m snge

INDICAII Rolul principal al rinichiului este acela de a menine n organism un echilibru n electroliti (sodiu potasiu calciu) si n ap precum si de a elimina produsele rezultate din metabolism (uree acid
unc) Atunci cnd funcia renal este perturbat brutal (insuficienta renal acut) sau progresiv (insuficienta renal cronic), aceste procese sus menionate sunt puse n dificultate se impune atunci efectuarea
unei dialize
PRINCIPIU Exist dou metode de dializ hemodiahza si dializa peritoneal Ambele fac apel la o membran semipermeabila artificiala pentru hemodiahza si natural (pentoneul) pentru dializa peritoneal
Aceast membran acioneaz ca un filtru intre sngele pacientului si diahzat, aa cum se numete soluia a crei concentraie este adaptat fiecrui bolnav dup gradul de epurare care se dorete a fi obinut
si al crei rol este ndeosebi acela de a antrena substanele toxice acumulate n snge Schimburile ntre diahzat preparat dinainte si snge se produc prmtr-o membran dup dou mecanisme difuzia si
ultrafiltrarea
DIALIZ PERITONEAL. Tehnica de dializ utiliznd ca membran de schimb si filtrare un nveli intern al corpului pentoneul
Pentoneul (membrana cu strat dublu care cptuete cavitatea abdominal si organele pe care aceasta le conine si care are una dintre fete parcurs de numeroase capilare sangvine) este utilizat ca sistem
natural de filtrare n decursul acestei tehnici de epurare extarenal Schimburile de ap si de substane dizolvate (sodiu, potasiu, calciu) se efectueaz atunci ntre sngele coninut n capilarele peri toneale si
diahzat preparat m prealabil mtr un scule de DIAREE

178
plastic, acest diahzat este introdus n cavitatea peritoneal pnntr-un cateterde silicon implantat chirurgical n peretele abdominal, servind de asemenea si la evacuarea diah/atului Introducerea diahzatului n
cavitatea peritoneal si golirea sa sunt uurate prin utilizarea mainilor automate Odat difuzat, diahzatul este aruncat si nlocuit cu un diahzat
DIAREE. Emisie acut sau cronic de scaune foarte frecvente
acut. Aceast emisie de scaune lichide si frecvente este caracterizat pnntr un debut brutal si o durat limitata
Diareele acute sunt provocate de germeni parazii sau virusuri Ele se contracteaz prin mgestia apei sau a alimentelor infectate sau prin transmiterea fecalelor conta minate la gur prin intermediul minilor
Unele cazuri de diaree mfectioas, n majoritate de origine microbian sunt contagioase prin transmisie orofecal direct s>au indirect, cea mai cunoscut form este toximfectia alimentar care afecteaz
mai multe persoane pornind de la un aliment contaminat Sindromul dizenterie (scaune mucoase si sangvinolente) este o variant sever a diareei acute
Pericolul unei diaree acute tine, n principal de riscul de deshidratare, ndeosebi crescut la sugari si la persoanele fragile Tratamentul const ntr-o hidratare masiva si din tratarea cauzei Adesea este util s nu
se frneze o diaree prea devreme, pentru a facilita eliminarea germenilor
Diareea cronic. Aceast emisie de scaune lichide si frecvente se ntinde pe o perioad care depete trei sptmni
Diareea cronic poate fi legat de o leziune a peretelui intestinal (tumor, boal mflamatone) de un fenomen de malabsorbtie (intolerant la gluten), de o hiperactivitate a tranzitului intestinal (rezultnd
dmtr-o hipertiroidie) sau de o secreie patologic a epitelmlui intestinal (diaree secretone) n cursul diareei cronice riscul de subnutriie este important Tratamentul este nti de toate cel al cauzei Simultan
trebuie asigurat o realimentare corect
DIAREE A CLTORILOR. Diaree de scurt durat survemnd n cursul unei cltorii la distant mare si datorat unei modificri brute a obiceiurilor alimentare si practic ntotdeauna unei infecii
microbiene SINONIME rzbunarea Im Montezuma" tourista" (n francez)
Diareea cltorilor a devenit foarte frecvent datorit dezvoltm turismului Frecventa sa n zona tropical ar fi favorizat de abuzul de buturi foarte reci (n climatul cald) si de contextul alimentar Totui,
cauzele mfectioase sunt practic prezente ntotdeauna din cauza insuficientei condiiilor de igien alimentar care favorizeaz dezvoltarea germenilor (shigelle si salmonelle), episoadele de diaree ale
voiajorilor sunt cel mai des benigne dar posibilitatea unei holere nu trebuie s fie neglijat niciodat chiar n
absenta declarm epidemiei n mod oficial de ctre autoritile sanitare
In general cteva sfaturi pentru prevenirea majoritii cazurilor sunt suficiente ndeosebi recomandri stricte privind alimentaia alimente fierte fructe decojite buturi capsulate sau ap fiart Antibioterapia
profilactic sistematic nu este deloc recomandat, dar trebuie s fie utilizat la primele semne digestive
DIAREE A SUGARULUI. Emisie acut sau cronic de scaune mai lichide sau mai frecvente dect n situaia normal la un sugar
Diareea acut a sugarului. Aceast emisie de scaune mai lichide sau mai numeroase dect n starea normal este caracterizat pnntr un debut brutal
Diareea acut nsc s provoace o pierdere brusc de ap si de sodiu antrennd o deshidratare acut a sugarului si, la copilul mai mic de trei luni o subnutriie prelungind ea nss diareea n mod cronic Acest
tip de diaree are n cele mai multe cazuri o cauz mfectioas intestinal de origine viral sau uneori microbian (salmonelle, shigelle colibacih etc ) Diareea acut este mai rar cauzat de un alt fel de infecie
(otit infecie urinar sau alta)
Scaunul diareic poate fi verde, ceea ce traduce acce lerarea tranzitului intestinal, fr o semnificaie mfectioas deosebit Diareea lichid si asociat cu vome traduce un sindrom gastrotoxic n unele cazuri
diareea este muco sangvmolent si nsoit de febr
TRATAMENT Deshidratarea sugarului constituie o urgent, ea se traduce, mai ales la sugarul mic prmtr-o pierdere n greutate si pnntr o uoar depresie a fontanelei Tratamentul este stabilit m funcie de
gradul deshidratm, evaluat, n principal, m funcie de pierderea n greutate Dac acest grad este redus se propune oprirea oricrui aport de lapte si nlocuirea acestuia prin soluii apoase de clorur de sodiu
si zahr La copiii trecui de vrsta de 6 luni, modificrile dietetice posibile sunt mai vnate consumarea de orez morcovi, banane mere gutui Dor dac se constat o desidratare sever copilul va fi spitalizat si
hrnit cu soluii hidroelectrohtice completate sau nu cu o perfuzie de glucoza si de clorur de sodiu Antibioticele nu sunt utile dect n caz de diaree mucosangvmolent sau de diaree consecutiv unei
infecii n care exist un nsc infectios general O diaree cu o durat mai mare de 48 de ore, chiar in absenta unei deshidratri, trebuie s duc la consultarea medicului
Diareea cronic a sugarului. Aceast diaree se mani fest prin anomalii permanente sau recidivante ale aspec tului scaunelor care sunt prea numeroase si prea moi timp de o penoad ndelungat n mod
obinuit mai mare de patru sptmni
Majoritatea cazurilor de diaree cronic nu antreneaz nici un rsunet asupra curbei de cretere a copilului care se menine de altfel ntr o stare general bun Scaunele 179
DIFTERIE
au un aspect variabil lichide fetide mucoase coninnd alimente nedigerate si ele dovedesc doar simple manifestri Zise de colon iritabil fr cauza determinata Aceste cazun de diaree necesita masuri
dietetice simple ca un regim srac m lactoza si m fibre uneon cu luarea de medicamente n schimb cazurile de diaree cronica nsoite de o brea in curba greutii necesita cutarea afeciunii m cauza diaree
cronic postinfectioas intoleranta la proteinele din lapte intolerant la gluten mucoviscidioza Aceste cazuri cedeaz m general dup un tratament specific
DIASTOL. Perioada de relaxare musculara si de umple re a ventriculelor cardiace urmnd sistolei
DIENCEFAL. Regiune centrala a creierului acoperita si mascat de cele doua emisfere cerebrale care se unesc de fiecare parte
DIET. Abinere temporara totala sau pariala de a consuma alimente din motive personale sau terapeutice Dietele se clasifica m trei categorii
Dieta absoluta consta in neabsorbirea nici de alimente nici de buturi pe cai naturale In acest caz aporturile eseniale organismului sunt furnizate sub forma diferitelor soluii administrate prin perfuzii
mtravenoase
M Dieta hidnca consta m absorbie doar de apa astfel meat s nu se aduc organismului calorii si destinata deci provocm unei pierderi de greutate Adaptarea organismului la astfel de practici provoac m
general efectul invers celui dont ncetinirea metabolismului provocata de dieta persist si dup ntreruperea ei iar pacientul rectiga ntreaga greutate pierduta chiar si m plus dup reluarea alimentaiei
Dieta proteica limiteaz alimentaia la proteine Acest tip de regim necesita o funciune renala perfecta in caz contrar ea dovedmdu se foarte periculoasa Doar medicul o poate prescrie
Dietele sunt puin prescrise de medici de fapt exclu derea unuia sau mai multor tipuri de alimente genereaz frustrri si carene si rar produc pe termen lung efectele ateptate
DIETETIC. Stud.u al alimentaie,
Dietetica include cunoaterea valoni nutritive a alimentelor si a transformam lor in decursul gatirn si conservm Ea permite sa se stabileasc regimuri alimentare adaptate necesitailor subiecilor sntoi
sau bolnavi Astfel un copil atins de boala cehaca (intoleranta la gluten) va trebui s primeasc aporturile energetice necesare eres teni sale innd cont de alimentele care u sunt interzise (ovz gru orz
secar) ncadrai ngrijirii subiecilor obezi sau care prezint o suprancrcare ponderala dietetica va permite stabilirea unui regim hipocalonc dar echilibrat care s nu provoace carene
DIETILSTILBESTROL. Medicament estrogen puter mc prescris din 1946 pana m 1977 femeilor gravide pentru a preveni avorturile spontane si pentru a trata hemoragiile din timpul sarcinii
Dup 1977 dietilstilbestrolul comercializat sub denumirea de Distilbene nu mai este utilizat datorita riscurilor pe care acesta l genereaz pentru copil riscuri ale cror consecine au ca perioada de
manifestare in cea mai mare parte perioada cuprinsa intre 1990 si 20 K) Pentru biei consecinele minime privesc aparatul gemtounnar (malformaii ale uretrei) dar fetele pot prezenta anomalii ale colului si
corpului utenn capabile sa antreneze sterilitatea Atunci cnd aceste femei la rndul lor sunt gravide ele ntmpina un risc mai ridicat de avort spontan de sarcina extrauterma si de natere prematura De altfel
riscul cancerului de vagin este mai ridicat la ele Supravegherea copiilor nscui din mame care au fost tratate cu dietilstilbestrol m timpul sarcinii permite prevenirea mtr o oarecare msura a apariiei unor
riscuri legate de acest medicament
DIFOSFONAT. Medicament utilizat m tratamentul bolilor osoase si al anomaliilor privind calciul sangvin SINONIM bif< s/ nat
Difosfonatu acioneaz prin inhibarea activitii osteo clastelor celule osoase a cror funcie consta m rezorbtia osului Indicaiile difosfonatilor sunt foarte precise boala lui Paget (boala a oaselor cu
deformaii) osteoporoza (fragilitate osoasa) din cauza menopauzei si complicaiei sale ca fractura vertebrala hipercalcemia (creterea nivelului calciului sangvin) grava si consecutiva unui cancer
Administrarea se face prin injectare numai m mediu spitalicesc sau pe cale orala Efectele nedorite eventuale sunt tulburri digestive (greuri diaree) sau febra
DIFTERIE. Boala mfectioasa (toxunfectie) contagioasa cauzata de bacilul lui Klebs Loffler C(rynebacterium diphlenae
Diftena afecteaz mai ales copiii si se transmite pe cale aeriana apropiata (saliva) ea poate fi transmisa de ctre un bolnav sau de ctre un purttor sntos (subiect imunizat care gzduiete germenele) Astzi
ea a disprut practic din tarile occidentale datorita vaccinam sistematice dar per sista in tarile m curs de dezvoltare si reprezint ntotdeauna un risc serios pentru calatorul nevaccmat
Bacilul lui Klebs Loffler acioneaz in mod dublu pe de o parte se multiplica local la nivelul fanngelui iar pe de alta parte elaboreaz o toxina care afecteaz miocardul si sistemul nervos
SIMPTOME SI SEMNE Dup o mcubare de 1-7 zile diftena se manifesta prmtr o angma subfebnla asociat cu o mflamatie a ganglionilor submaxilan si cu o oboseala mare Examinarea gtlejului arata false
membrane lucioase sau cenuii mai mult sau mai puin ntinse pe amigdale si pe valul palatin DIGESTIE
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe examenul clinic si pe o prelevare din gtlej pentru a depista germenele In tarile occidentale o anyna cu false membrane corespunde de cele mai multe ori unei boli
benigne mononucleoza mfectioasa Tratamentul totui trebuie sa fie prescris de urgenta fr a atepta rezultatul analizei care poate fi confirmat prin reacia Schick (intra dermoreactie care permite decelarea subiecilor neimuni
zati) Tratamentul consta dmtr o injecie de ser antidiftenc inclusiv in caz de ndoiala Ia un subiect deja vaccinat si din administrarea de antibiotice (penicilina macrolid) Bine ngrijit boala evolueaz favorabil iar bolnavul
nceteaz sa mai fie contagios dup cteva zile de tratament cu antibiotice
COMPLICAII In absenta tratamentului infecia fanngelui ia aspectul unei angme maligne cu false membrane ntinse si hemoragice cu paralizia valului palatin paloare intensa a fetei pseudoprezbitie (tulburare de acomodare
vizuala) O alt forma grava este crupul afectarea lanngelui obstruat de membrane antrennd o disfome (tulburare a emisiei sunetelor) o jena respiratorie la inspiraie chiar o asfixie care poate necesita o traheotomie
Alta complicaie a diftenei miocardita (mflamatia muchiului cardiac cu tulburri de ritm cu extrasistole bloc aunculoventncular) trebuie sa fie cutata m toate cazurile
Spre a treizecea zi a debutului bolii pot aprea semne nervoase cu paralizie periferica a membrelor si cu afec tarea muchilor respiratori provocnd treptat o insuficienta respiratorie acuta Totalitatea acestor manifestri antrena
cndva moartea reanimarea respiratorie a dus la ameliorarea pronosticului acestei boli
DIGESTIE. Ansamblu al proceselor mecanice si biochimice care asigura transformarea si absorbia alimentelor
Dup ce a fost nghiit bolul alimentar trece m farmge apoi m esofag si ajunge m stomac datorita unui mecanism involuntar care pune m aciune muchii peretelui esofagian (penstaltism)
In stomac alimentele sufer modificri care permit absorbia lor ulterioara de ctre intestinul subire digestia gastrica asigura stocarea lor si frmiarea lor mecanica sterilizarea lor pariala si degradarea unor proteine
Stomacul poate stoca pana la aproximativ un litru de alimente care sunt transformate aici de secreiile gastrice Aceste secreii produse de ctre glandele gastrice conin acid clorhidnc si enzime digestive (ndeosebi pepsina
necesar digestiei proteinelor) Mici contracii propagate aproximativ din 20 m 20 de secunde de ctre paturile musculare permit amestecarea alimentelor cu secreiile si mping amestecul obinut chimul ctre partea inferioara a
stomacului Chimul trece in prima parte a intestinului subire duodenul prmtr un sfincter numit pilor
In intestinul subire (duoden jejun ileon) digestia continua prin reducerea glucidelor la nivelul de zaharun

180
simple a lipidelor m monoglicende si m acizi grai a proteinelor in acizi aminati sau m peptide Pentru a realiza aceasta intestinul subire are nevoie de secreiile pancreasului si ale bilei Secreia pancreatica este bogata in enzime
necesare digestiei proteinelor glucidelor si lipidelor m timp ce secreia biliara joaca un rol important m digestia lipidelor Absorbia substanelor transformate se face imediat de ctre enterocitele (celulele intestinale care permit
trecerea alimentelor m snge) din fiecare segment al intestinului subire In duoden sunt absorbite preferenial fierul calciul si vitaminele Glucidele si lipidele sunt absorbite in duoden si jejun iar srurile biliare m ileon Matenle
care n au fost absorbite nainteaz pana in intestinul j,ros prin micri peristaltice Digestia colica (Ia nivelul colonului) consta m principiu mtr o degradare microbiana fr prea mare utilitate pentru nutriie
DIGESTIV (aparat) Totalitate a organelor avnd drept funcie principala asimilarea alimentelor destinate sa aduc enerya necesara pentru funcionarea celulelor
STRUCTURA SI FIZIOLOGIE Se obinuiete sa se fac distincia intre tubul digestiv si glandele digestive (ficat pancreas)
Tubul digestiv are un rol esenial mecanic de transportare a alimentelor El este constituit succesiv din gura cu limba si dinii farmge esofag stomac intestin subire colon si rect
Glandele digestive includ glandele salivare (parotide submaxilare si sublmguale) ficatul pancreasul sau glandele intestinului subire Glandele digestive participa la digestia alimentelor secretnd sucuri care conin diferite
enzime ale digestiei
Dintre orcanele aparatului digestiv doar ficatul si intestinul subire sunt indispensabile vieii PATOLOGIE Patologia aparatului digestiv este foarte diversificata
Camerele pot lua natere la toate nivelurile aparatului digestiv (gura esofag stomac colon rect ficat pancreas) Tratamentele depind m principal de tipul de cancer de organul afectat de stadiul de evoluie a bolii
Comtipatia este una dintre cauzele cele mai frecvente ale consultaiei medicale Constipatn cronici sunt m societatea noastr persoane care au un regim alimentar srac m fibre si o viata sedentara O musculatura abdominala
slaba este de asemenea unul dintre elementele problemei Tratamentul consta m aceste cazuri deci nainte de orice mtr o schimbare a modului de viata

 Diareea poate fi prezenta m diferite boli Aa se ntmpl cu diareea din cazurile de SIDA cu alternantele dintre diaree si constipatie din unele cancere digestive etc Totui diareea este de cele mai multe ori unul dintre
simptomele gastro emeritelor virale destul de obinuite in fiecare an m colectivitile de copii ori gastroententelor bacteriene cauzate de intoxicaii alimentare (salmonelloze) 181

DINTE
fGastritele mflamatiile stomacului sunt favorizate de ctre alcool si tutun si pot provoca dureri si arsuri de stomac t Hepatitele sunt boli virale care afecteaz ficatul si care pot fi transmise ndeosebi pe cale sangvina si pe cale
sexual
Herniile hmtale sunt caracterizate prin trecerea unei poriuni de stomac m torace prin canalul diafragmului pe unde trece esofagul
Ulcerele bolile stresului sunt localizate fie pe stomac (ulcerul gastric) fie pe duoden (ulcerul duodenal) ultimul fund cel mai obinuit
DIGITALIC. Medicament utilizat m tratamentul insuficientei cardiace SINONIM ^luiond cardiutomi.
Aciunea principala a digitalicelor este aceea de a ncetini frecventa cardiaca atunci cnd mima este m fibnlatie auricular rapida si in plus de a creste intensitatea contraciilor inimii
Digitalicele sunt contraindicate m mai multe anomalii cardiace (miocardiopatia obstructiva blocul aunculoventn cular fibrilatia si tahicardia ventriculara) si sunt mcom paubile mai ales cu calciul administrat pe cale venoasa
Atunci cnd sunt luate mpreuna cu diureticele hipo kalemiante (care diminueaz concentraia de potasiu sangvin) se impune compensarea pierderii de potasiu pentru a evita tulburrile de ritm cardiac a crui frecventa este
atunci crescut
Supravegherea tratamentului m principal clinica si electrocardiografica trebuie sa fie stricta Ea face uneori apel la dozrile sangvine pentru a verifica concentraia medicamentului
EFECTE NEDORITE Digitalicele sunt adesea bine supor ae Totui datorita unei marje relativ nguste intre doza terapeutica si doza toxica exista un risc de supradozare Acesta care poate fi grav se manifesta prin tulburri
digestive (gretun vome diaree) neurologice (duren de cap vertije vedere colorat) si cardiace (tulburri de ritm) In acest caz se impun spitalizarea si oprirea cel puin tem porar a tratamentului digitalic chiar si a altor masuri
terapeutice
DIGITOPLASTIE. Operaie chirurgicala constnd m repararea pnntr o grefa a unui deget amputat prtia! sau total n urma unui accident
DINTE. Organ mineralizat implantat in maxilar a crui parte vizibil pornete din os
Dinii permit masticaia care constituie prima faza a digestiei Susinnd esuturile moi (buze obraji) dinii joaca un rol in pronunarea sunetelor
La o flint umana se disting dinii de lapte temporari i dinii permaneni Dmtn de lapte apar intre vrsta de 6 luni si cea de 30 de luni si sunt m numr de 20 Erupia dinilor permaneni m numr de 32 ncepe de la vrsta de 6
am si se termina la 12 am Erupia celor 4 dini de minte
poate sa se produc ncepnd cu vrsta de aproximativ 18 am
STRUCTURA Dintele este un esut viu inervat de nervi si irigat de vase sangvine Aceti nervi si vase ajung m centrul dintelui prin intermediul canalului dentar si formeaz pulpa plasata in mijlocul dintelui si coninuta mtr un
esut calcificat dentina Zona vizibila a dintelui numita coroana este acoperita de smal care constituie esutul cel mai dur al organismului rdcina dintelui partea implantata in maxilar este nconjurata de cement care asigura
articularea cu osul prin intermediul filamentelor fine care formeaz ligamentul alveolodentar
DIFERITE TIPURI DE DINI Se pot deosebi dinii din fata incisivii si caninii si dinii posteriori premolarn si molani
Incisivii m numr de 8 au o forma de lopata si permit tranarea alimentelor (taiere)
m Caninii m numr de 4 ascuii si robusti sunt dinii cei mai lungi la specia umana Situai la limita dinilor posten ori ei rup m bucali alimentele
Prenu luni m numr de 8 primii dintre dinii posteriori pot avea una sau doua rdcini si prezint doua cuspide (protuberante situate la suprafaa de masticaie) ei participa la maruntirea alimentelor
m M larii m numr de 12 intre care patru sunt molani de minte au 2 sau 3 rdcini si 4 sau 5 cuspide ei joaca un rol esenial m maruntirea alimentelor
PATOLOGIE Dmtn si maxilarul pot fi sediul unor dureri cel mai des din cauza unei cam si consecinelor sale
O infecie microbiana mai poate de asemenea sa se produc m cursul unei boli a gingiei si sa provoace un abces In anumite cazuri sunt prescrise splaturi ale gurii cu ap srata sau cu antibiotice
Perierea dinilor
Este cea care scoate din si dintre dini resturile alimentare si placa bactenana trebuie sa fie fcuta m fiecare zi dup fiecare masa principala si sa dureze m jur de trei minute Periua de dini trebuie schimbata des ea trebuind ^
aib mnerul suplu capul mic (pentru a ajunge in zonele cu accesul dificil) parul sintetic trebuie sa fie suplu si cu firele rotunjite Perierea trebuie sa fie mai curnd minuioasa dect energica ea se face pe toate fetele dinilor cu o
micare care este ndreptata de la gingie care si ea trebuie penata spre dinte Unghiul perilor periuei cu suprafaa dintelui trebuie sa fie de 45 Pasta de dini permite polizarea dinilor si reimpros patarea respiraiei O data
pe zi trecerea unei ae dentare printre dini completeaz perierea Punile si aparatele crtodontice fixate se spal cu ajutorul unor periue mterdentare DINTE INCLUS

DINTE INCLUS. Oprire pariala sau totala a erupen unui dinte care rmne sub gingie sau este complet ncastrat m osul maxilarului
Incluzia cea mai frecventa privete dinii de minte De asemenea caninii superiori pot sa rmn inclui Daca evoluia este pariala bactenile plcu dentare aluneca intre dinte si gingie si provoac durere
umflare si mduratie ganghonar ceea ce duce la necesitatea extraciei chirurgicale a dintelui
DINTELUI (abces al) Colecie de puroi localizata m tesutunle care nvelesc rdcina dentara
CAUZE Un abces al dintelui rezulta dmtr o infecie a pulpei Odat distrusa pulpa infecia afecteaz osul maxi Jarului Aceasta infecie poate rezulta dmtr o fractura a dintelui dmtr o paradontopatie (boala a
gingiilor) sau de cele mai multe on dmtr o cane dentara
SIMPTOME SI SEMNE Un abces dentar se semnaleaz pnntr o nrosire si o umflare a gingiei O durere zvacmtoare deranjeaz puternic masticaia Cefalee febra si oboseala general nsoesc adesea
evoluia abcesului Daca drenarea lui se face spontan (ruperea peretelui abcesului) se scurge un puroi verzui si fetid iar durerea se estompeaz m general n acest caz abcesul sfrete prin formarea unui
granulom (ngrmdire celulara mfiamatone) sau a unui chist TRATAMENT Progresul endodontiei (studiul esuturilor pulporadiculare ale dintelui al patologiei lor si al trata mentelor legate de aceasta)
favorizeaz astzi conservarea dintelui O simpla incizie cu bisturiul permite drenarea puroiului daca lucrul acesta n a avut loc m mod natural Ea este urmata de un tratament endodontic (curarea canalelor
infectate si apoi umplerea cavitii cu o pasta de obturatie) completat cu punerea unei coroane In cazul m care incizia este imposbila (tumefiere fr formarea puroiului) sunt prescrise antibiotice pe cale
orala
DIPLEGIE. Paralizie bilaterala afectnd m mod simetnc zone mai mult sau mai puin ntinse ale organismului -> GUILLAIN BARRE (sindrom al lui) LITTLE (boala a lui)
DIPLOPIE. Perceperea a doua imagini ale unui obiect pnvit
DIFERITE TIPURI DE DIPLOPIE
Diplopule monoculare persista atunci cnd se nchide ochiul care nu este atins ele provin dmtr o atingere a globului ocular Diplopule monoculare apar la debutul anumitor cataracte m cazul afectam
maculei (zona central a retinei) sau chiar de indectomie (ablatia unui fragment de ins) chirurgicala sau traumatica
Diplopule binoculare in schimb dispar atunci cnd se nchide unul sau altul dintre ochi este vorba de o atingere a muchilor oculomoton Ele pot proveni dmtr o paralizie oculomotone de ongine traumatica
tumorala vasculara sau din cauza unei afeciuni ca diabetul sau scleroza m placi
O diplopie bmoculara poate surveni de asemenea in cazul unei afeciuni musculare (miastenie miopatie endocnmana) sau m cazul unei heteroforn (tulburare a vedem binoculare legata de variaiile de
echilibru ale muchilor oculomoton) In acest ultim caz tendina devieni ochiului corectata in mod obinuit spontan pentru a evita diplopia reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicaii alcoolice
TRATAMENT Tratamentul diplopnlor monoculare este in principal cel al cauzei atunci cnd este posibil tratarea unei cataracte repararea chirurgicala a unei indectomn prea ntinse Tratamentul diplopnlor
binoculare consta in pnma etapa m depistarea ochiului afectat cu scopul de a aduce o micorare rapida a suferinei pacientului Daca diplopia persista se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor
prisme care vor fi incorporate m sticla daca afecti unea continua In ce privete tratamentul chirurgical el nu poate fi propus dect m unele paralizii definitive n toate cazurile m care este posibil tratamentul
cauzei este indispensabil
DISARTRIE. Dificultate a vorbim nelegat de o atingere a organelor de fonatie (limba buze val palatin etc) sau de comanda nervoasa a acestor organe
Exista doua mari tipuri de disartne care difer fiziologic tipul paralitic si tipul neparalitic CAUZE
D wrtrnle paralitice sunt consecine ale unei atingeri directe a muchilor (miastenie) unei atingeri a bulbului rahidian (scleroza laterala amiotrofica) sau a unor leziuni bilaterale ale cailor care merg de la
cortex la bulb n acest ultim caz se vorbete de sindromul pseudobulbar el se ntlnete de exemplu in accidentele vasculare cerebrale multiple si la scleroza m placi
Dmrtrule neparalitue sunt consecine ale unor atingeri ale encefalului m decursul bolilor neurologice (leziuni ale cerebelului boala lui Parkmson coree atetoza)
SIMPTOME SI SEMNE Semnele exacte depind de boala m cauza In atingerile cerebelului de exemplu debitul este lent si sacadat m cursul bolii lui Parkmson vocea este de intensitate mica si monotona m
coree si m atetoza ea este rguit si forat cu variaii excesive de putere
TRATAMENT Unele disartrn sunt ameliorate pnn orto fonie (reeducarea vocii) Mai general tratamentul lor este cel al bolii m cauza
DISCARTROZA. Atingere degenerativa a discului mtervertebral legata de o artroza vertebrala
DISC INTERVERTEBRAL. Structura anatomic rotunjit si plata constituita dmtr un esut cartilagmos reunind vertebrele si jucnd intre ele un rol de amortizor Fiecare disc mtervertebral este format dmtr
o parte periferica anulusul un inel puternic de fibre care ader bine la vertebre si asigura stabilitatea coloanei vertebrale si DISECIE AORTIC
dmtr o parte centrala gelatinoasa si elastica nucleus pulposus (nucleu gelatinos sau mucos) compus dmtr un lichid foarte vscos sub presiune care absoarbe si repartizeaz ocurile
PATOLOGIE Ca urmare a unui accident sau a unor eforturi repetate anulusul se poate fisura Lumbago acut este con secutiv infiltrm nucleului gelatinos in aceasta fisura Daca nucleul gelatinos traverseaz toata grosimea
anulusului aceasta antreneaz formarea unei hernii discale care poate declana daca este comprimata rdcina unui nerv sciatic o sciatic La copil si la adolescent nucleul poate perfora placa cartilaginoasa a unei vertebre si
poate provoca o hernie mtraspongioasa
DISCOGRAFIE. Examen radiologie care permite observarea discurilor mtervertebrale
O discografie este practicata m principal m caz de lombalgie rebela la tratament
TEHNICA SI DESFURARE Examenul necesita o spitalizare si se desfoar m sala de radiologie Dup anestezie local medicul injecteaz produsul lodat de contrast m centrul discului
Injectarea poate provoca o durere pacientului ceea ce permite detectarea discului lezat
Medicul realizeaz atunci cliee radiografice ale rachi sului lombar sub diferite unghiuri Examenul dureaz aproximativ 30 de minute Este recomandabil ca bolnavul s rmn aezat la orizontala timp de 24 de ore pentru a
evita cat mai mult posibil revenirea lombalgiei
EFECTE SECUNDARE Discografia nu provoac nici un efect secundar daca nu redesteapta o durere lombara sau o alergie la iod
DISCONDROPLAZIE. - ENCONDROMATOZA
E. -> SACCORADICULOGRAFIE
DISCROMATOPSIE. Alterare a vedem culonlor Discromatopsnle pot fi congenitale sau dobndite
Discromatopsnle congenitale sunt de origine ereditara si afecteaz in principal brbaii (8% fata de doar O 45% pentru femei) Transmiterea lor este m fapt legata de sex i de cromozomul X Culoarea este perceputa de ochi
mulumit conurilor retinei a cror alterare antreneaz o discromato psie Printre subiecii atini se deosebesc cei care nu percep nici o culoare ci doar variaiile de lummo zitate si cei care confund anumite culori (persoanele
afectate de daltonism de exemplu)
Discromatopsnle dobndite constituie adesea semnul deosebit de precoce al unei atingeri a sistemului de recepie ocular (coroid retin si nerv optic) Discromatopsnle care se refer la rou si verde nsoesc adesea atingerile
nervului optic m timp ce acelea care se refera la galben si albastru sunt asociate adesea cu inflamaii ale coroidei si ale retinei
DIAGNOSTIC Discromatopsnle sunt depistate prin doua tipuri de teste
Testele de clasare au de av rtare cuprind m principal testul lui Farnsworth care consta m rnduirea mtr o ordine ceruta a unor eantioane colorate de tonaliti foarte apropiate
Testele de anfuzie sunt reprezentate prin atlasul lui Ishihara constituit dmtr un fond de pastile colorate pe care se reliefeaz o cifra compusa din pastile de o culoare dife nta Pacientul a crui vedere este normala vede distinct
cifrele m timp ce pacientul afectat de discromatopsie nu este capabil de acest lucru
TRATAMENT Nu poate fi avut m vedere dect m discro-matopsnle dobndite si consta m tratamentul cauzei
DISCROMIE. Orice modificare a culorii normale a pielii cauzata de o boala dermatologica sau caracteristica unei alte boli a organismului
DISECIE. Operaie care consta m separarea metodic si m individualizarea diferitelor pri ale unui organism
DISECIE AORTIC. Ruptura longitudinala a tunicii medii a peretului arterial al aortei SINONIM anevrum di etani
O disecie aortica survine adesea chiar la nceputul aortei dup ruptura peretelui sau intern deasupra valvelor sigmoide aortice Disecia aortica conduce la existenta a doua canale adevratul canal pnn care sngele curge m
condiii normale si cel fals creat pnn disecia peretelui arterial
CAUZE In general exista un teren arterial deosebit subiecii suferind de ateroscleroza sau prezentnd anomalii de constituie a fibrelor elastice (boala lui Marfan) cnd o hipertensiune arteriala severa s a instalat de mult vreme
sau dup un traumatism toracic important
SIMPTOME SI SEMNE Bolnavul se plnge de dureri toracice cu apntie brutala intense chiar insuportabile al cror sediu se deplaseaz pe msura extindem diseciei DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul trebuie stabilit
rapid mulumit anumitor examene complementare ca radiografia toracelui ecografia cardiaca mai ales pe cale transesofagiana scanografia artenografia sau imagena pnn rezonanta magnetica (I M R )
Riscul pnncipal este ruperea arterei disecate m pencard sau in alte parti ale toracelui cu hemoragie intern uneori fulgertoare Este necesara spitalizarea de urgenta
TRATAMENT Acesta consta m nlocuirea chirurgicala a prtii de aorta atinsa de disecie pnntr o protez reimplan tand la nevoie ramurile create ale prtii de nlocuit de proteza O alta tehnica se bazeaz pe folosirea unor
lipiciun speciale zise biologice pentru sudarea constituenilor peretelui arterial disecat In sfrit in anumite localizri chirurgia nu este indispensabila tratamentul hipertensiunii DISEMBRIOM

184
arteriale putnd fi de ajuns pentru evitarea extindem diseciei
DISEMBRIOM. Tumora benigna sau maligna care se dezvolt pe seama celulelor embrionare ramase prezente m organism si care este capabila sa dea natere la diferite tipuri de esuturi SINONIM teratom
DISFAGIE. Tulburare a deglutitiei legata de dificultatea trecem alimentelor din gura spre stomac CAUZE Disfagnle pot fi de origine otonnolaringologica digestiv sau neurologica Primele sunt m principal con seana
infeciilor farmgeene (angma farmgita) tumorilor benigne si maligne ale fanngelui cancerului de esofag refluxului gastroesofagian si acalaziei (pierderea coordonam micrilor tubului digestiv) O disfagie de origine neuro
logic poate fi observata m cursul sindromului pseudo bulbar Acest sindrom care asociaz tulburri ale deglutitiei ale vorbirii si ale mobilitii fetei este m general de origine vascular Disfagn de origine neurologica pot de
asemenea s fie provocate de o miasteme o diftene un botuhsm o poliomielit anterioara acuta si o pohradiculonevnta

SIMPTOME SI SEMNE Disfagia survine cel mai des m timpul lum de medicamente solide apoi se agraveaz treptat producandu se ca urmare chiar si m timpul mges tiei de lichide Ea poate merge pana la afagie (imposi
bihtatea de a nghii) O disfagie poate sa fie nsoita de false rute alimentare de dureri cervicale sau retrosternale de hipersialoree (secreie excesiva de saliva)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Orice disfagie prelungita impune un examen complet al fanngelui si al esofagului (fibroscopie radiografie chiar manometrie sau msurarea presiunilor esofagiene) si daca este nevoie de
explorri otonnolanngologice si neurologice
Tratamentul unei disfagn este cel al cauzei sale
DISFONIE. Anomalie a calitii vocii care devine rguit stinsa prea ascuita prea grava sau bitonala (emiterea simultana a doua sunete)
Exist dou tipuri de disfome dup mecanismul implicat tulburri ale mobilitii larmgelui prin compresia sau ntrea nervilor care l comanda antrennd o paralizie anomalie a nsi mucoasei larmgelui mai ales a corzilor
vocale
Principalele cauze ale paraliziilor sunt tumorile (ale glandei tiroide ale esofagului ale bronhiilor ale fanngelui) infeciile (grip febra tifoida) traumatisme (ale craniului ale gatului) atingeri neurologice ale trunchiului cerebral
sau ale nervilor craniem 9 l (l si 11 Cauzele anomaliilor care afecteaz direct lanngele sunt surmenajul vocii lanngitele acute larmgitele cronice legate m particular de fumat si mai ales cancerele larmgelui Atunci cnd o disfome
este urmarea surmenajului vocal (oratori cntrei)
se ncearc reeducarea vocii prin tehnici de ortofome Totui rmne important sa se trateze cauza disfomei
O disfome nu trebuie banalizata sau neglijata deoarece pacientul nu si da seama de valoarea acestui semn un examen medical aprofundat se impune de ndat ce alterarea vocii se prelungete mai mult de cteva zile
DISFIBRINOGENEMIE. Anomalie congenitala sau dobndita a coagulam cauzata de producerea unui fibnno-gen (factor de coagulare) anormal
DISGENEZIE. Malformaie a unui organ sau a unui esut survemnd m timpul dezvoltam embrionare
Di^enezia epifizar legata de o hipotiroidie congenital se manifesta la copil pnn anomalii de dezvoltare a nucleului de osificare a epifizelor extremitile oaselor luni
Dis^enezia ^onadic malformaie a glandelor genitale este o cauza a sterilitii Ea este consecina fie a unei anomalii cromozomiale (sindromul lui Turner la femeie sindromul lui Klmefelter la brbat) fie unei mutaii genetice
DISGLOBULINEMIE. Anomalie cantitativa sau caii tativa a globulmelor unul dintre grupurile de proteine ale sngelui
Cele mai multe dintre disglobulinemn sunt benigne si cresc ca frecventa o data cu vrsta Ele se traduc m general prmtr un sindrom mflamatonu important (cretere puternica a vitezei de sedimentare)
Disglobulinemule monoclonale izolate zise benigne ale subiectului vrstnic fr sindrom inflamator nu necesita dect o supraveghere regulata Atunci cnd o disglobuli nemie atesta o boala a sngelui tratamentul se confund cu
cel al bolii m cauza
DISHIDROZ. Forma de eczema caracterizat prin vezicule care apar pe mini si pe picioare
Dishidroza foarte frecventa nu are ntotdeauna o cauza cunoscuta Uneori ea este consecina unei infecii cu o bacterie sau cu o ciuperca microscopica In alte cazuri este vorba de o alergie prin contactul prelungit sau repetat cu o
substana precisa (nichelul de exemplu) Ea poate de asemenea sa fie legata de o perturbatie psihologic
Boala se manifesta mai nti pnn mrosirea palmelor minilor a plantei piciorului si a fetelor laterale ale degetelor de la mini si de la picioare Apoi apar vezicule Aceste leziuni se asociaz cu mancanmi Dishidrozele fr cauza
cunoscuta au adesea o evoluie sezoniera recidivnd m fiecare primvara sau m fiecare toamna
TRATAMENT In primul rnd este cel al bolii m cauza daca ea este cunoscuta asociind aplicarea de antiseptice si de antimflamatoare (corticosteroizi cutanai paste pe baz de sulfat de cupru sau de suflat de zinc) Un tratament
general pe baza de antihistamimce poate fi util 185

DISMENOREE
DISIMULARE. Aciune prin care un subiect caut m mod deliberat s ascund altuia o stare sau un fapt
Disimularea patologica constituie un scut m cursul relaiilor subiectului cu alii n acest caz disimularea se nrudete cu teama cu tgduirea chiar cu simularea Pentru a evita s i fie descoperit un simptom socotit ruinos (delir
idei fixe ritualuri nevrotice toxicomanie) sau pentru a se sustrage consecinelor unei nclcri pe care a comis o (act pervers delincventa etc ) disimulantul practica evitarea (caut sa schimbe subiectul rspunde pe alturi) portie
de scpare (uzeaz de subterfugii de justificri) banalizarea (minimalizeaz impactul actului sau) chiar pseudocnticarea propriei persoane (promite sa se ndrepte) Disimularea unui proiect sinuciga este frecventa la deprimaii
melancolici
DISKINEZIE. Anomalie a activitii musculare tra ducandu se prin apariia unor micri anormale sau pnntr o jen m micrile voluntare confenndu le un aspect anormal
n practica termenul se utilizeaz mtr un sens mult mai restrns micrile anormale care predomina fata gatul si trunchiul
Cauza cea mai frecventa este luarea de medicamente neuroleptice
Tratamentul consta m principal in renunarea la medicamentul m cauza
DISKINEZIE RECTAL. Tulburare a evacuam raiale O diskmezie rectala care poate indica o anomalie funcional sau leziuni anorectale impune un examen endoscopic Tratamentul este legat direct de cauza
DISLEXIE. Dificultate de a nva cititul si scrisul m afara oricrei deficiente intelectuale si senzoriale si oricrei tulburri psihiatrice
FRECVENTA Dislexia afecteaz aproximativ 8-10% dintre copii bieii fund de trei ori mai mult atini dect fetele
CAUZE Cauzele recunoscute actualmente pentru dislexie sunt fie genetice (frecventa semnificativ ridicata a tulbu rarilor de limbaj oral si scris m unele familii) fie dobndite (boli care afecteaz dezvoltarea cerebrala in timpul
sarcinii)
SIMPTOME SI SEMNE Dup o perioada care merge de la cteva luni pana la un an de deprindere a cititului copilul dislexie citete mea foarte lent dificil laborios nu auto mat greeli fonetice litere sau silabe inversate omise
nlocuite confundate cuvinte schimbate etc Aceleai dificulti exist la ortografie Textul citit este adesea prost neles Copilului n place sa mearg la scoal m cele mai multe cazuri el este bun la calcule dar evita scrisul si
lecturile prelungite la toate materiile chiar si enunurile de matematic
O evaluare medicopsihologica arata ca att competentele intelectuale cat si motivaia copilului sunt normale n 30 pana la 50% din cazuri acesta a prezentat tulburri de vorbire naintea vrstei de 4 ani
DIAGNOSTIC Adesea dislexia este nedepistata si prost identificata Prinii profesorii si medicii trebuie deci sa fie vigileni Teste de vorbire de citire si de ortografie efectuate m prezenta unui ortofomst permit confirmarea
diagnosticului
TRATAMENT SI PRONOSTIC edinele de reeducare ortofomca prescrise de medicul curant urmate o data cel mai adesea de doua ori pe sptmn timp de mai multe luni permit mai degrab s se compenseze
dereglarea dect s o vindece Aptitudinile copilului dislexie (inteligent nclinaie pentru matematica sport etc ) trebuie sa fie identificate in timpul colaritii sale Atunci cnd este diagnosticata si tratata suficient de devreme o
dislexie uoara sau medie permit o colaritate normala cu toate ca adesea dificila Invers o dislexie severa sau identificat trziu poate sta la originea unor dificulti colare mari
DISLIPIDEMIE. Anomalie a nivelului de lipide din
snge
DIFERITE TIPURI DE DISLIPIDEMIE
Hiperlipidemule (creterea nivelului de lipide sangvine) sunt reprezentate in principal prin hipercolesterolemie hipermicronemie si hipetrighcendemie Tratamentul consta dmtr un regim alimentar si la nevoie se bazeaz pe
luarea de medicamente zise hipolipidemiante
Hipt hpidemiile (micorare a nivelului lipidelor sangvine) sunt urmrile unor importante insuficiente alimentare sau unor boli ale tubului digestiv care diminueaz absorbia lipidelor alimentare Aceste anomalii pur biologice n
au nici
DISMENOREE.Menstruatie dureroasa
Dismenoreea afecteaz intre 30 si 50% dintre femeile aflate in perioada de activitate genitala si deranjeaz m mod important aproximativ 10% dintre ele Ea poate aprea la nceputul vieii genitale (dismenoree primara) sau mai
trziu (dismenoree secundara)
CAUZE Dismenoreea pare sa fie consecina unei anomalii a contractilitatn utenne care ar avea mai multe explicaii tulburare a vasculanzarn utenne exces de prostaglandme (substane secretate de ctre numeroase esuturi
intervenind m mflamatie si m contraciile utenne ale naterii) tulburri hormonale sau psihologice ereditate
O dismenoree primara poate sa fie cauzat de o anomalie privind forma sau poziia uterului sau de un obstacol cervical m scurgerea sngelui O dismenoree secundara este uneon consecina unei infecii genitale cronice a unei
endometnoze a unei boli ovanene a unei ngustri a canalului cervical DISOSTOZ

186
SIMPTOME SI SEMNE Durerea variaz m funcie de m. multe aspecte
sediul ei ea este pelvian, dar iradiaz adesea in spate, ctre vagin si ctre rect uneori cuprinde tot abdo menul,
data sa de apariie n raport cu fluxul menstrual atunci cnd ea precede apariia scurgerilor menstruale se confund cu sindromul premenstrual la nceputul menstre lor, ea traduce mai curnd un obstacol n calea sngelui ea
poate, de asemenea s dureze pe toat perioada ciclului sau s nu marcheze dect a doua jumtate a acestuia,
tipul ei ea poate s fie spasmodic (colic amintind durerile de natere) sau njunghietoare si continu,
semnele care o nsoesc, care sunt numeroase tulburri digestive (greuri, vrsturi diaree), dureri de cap ameeli, pierderi ale stm de contient TRATAMENT Durerea poate ceda la administrarea de antispasmodice sau de
analgezice dar medicamentele estroprogestative si antiprostaglandinele sunt de asemenea eficace Totui doar cercetarea si tratarea cauzei permit nlturarea dismenoreei
DISOSTOZ. Malformaie congenital grav si foarte rar a unuia sau mai multor oase
CAUZE Transmiterea este adesea ereditar
SIMPTOME SI SEMNE n afara malformaiilor vizibile uneori majore ale regiunii n cauz (craniu alungit pe nlime, degete de la mini si picioare fuzionate pomei puin dezvoltai maxilar prognat) semnele observate sunt
tulburri senzoriale (cecitate, surditate) o epilepsie sau o ntrziere mintal
Evoluia merge de la o extrem la alta dup tipul de disostoz de la simpla malformaie, unic si stabil la decesul survemnd la ctva vreme dup natere
PREVENIRE SI PRONOSTIC Nu exist un tratament curativ n schimb este posibil o prevenire sub forma unui sfat genetic acordat prinilor purttori ai anomaliei cromozomiale
DISPAREUNIE. Durere survemnd la femeie m timpul raporturilor sexuale
n general se deosebesc dispareunnle de penetrare sau superficiale, care survin de la nceputul ptrundem peni sulul n vagin, si dispareunnle profunde, resimite m burt atunci cnd penetrarea este complet De altfel, o
dispareume poate fi primar (survemnd de la primele relaii sexuale), sau secundar (apariia ca urmare a unui eveniment marcant, o natere de exemplu)
Cauzele unei dispareunn sunt fie organice fie psiho logice Dispareuma este adesea de origine afectiv putnd atunci traduce un refuz al plcem sexuale un fel de conduit de autopedepsire, sau un dezgust fat de partener
TRATAMENT Dac este vorba de o cauz organic tratarea ei duce la dispariia durerii n caz de dispareume
de origine afectiva, este necesar intervenia unei psiho-terapn asociat sau nu cu unele tehnici de reeducare sexuala
DISPEPSIE. Senzaie de disconfort digestiv, aprnd dup masa
O dispepsie poate constitui simptomul unei boli orga nice gastnt tumor, boal a intestinului subire sau a colonului n absenta oricrei cauze organice, este un simptom de natur funcional, al crui mecanism este necunoscut
Dispepsia se traduce prin dureri abdominale prmtr o senzaie de greutate, prmtr o ncetineal a digestiei Tratamentul este cel al cauzei atunci cnd ea este cunos cut n cazul frecvent al dispepsiei funcionale un tratament
simptomatic (pansamente gastrice antispasmodice) este adesea deceptionant
DISPLAZIE. Anomalie a dezvoltrii unui organ sau a unui esut antrennd leziuni si o tulburare a funcionm
Unele displazn observate la mucoasele genitale, digestive respiratorii sau la sn, sunt considerate ca stri precanceroase si necesit dup caz o supraveghere sen oas si un tratament
DISPNEE. Jen respiratorie resimit de ctre un bolnav, constatat sau nu de ctre medic
CAUZE O dispnee poate fi de origine bronhopulmonar otorinolarmgologic neurologic metabolic sau cardiac Printre cauzele bronhopulmonare se gsesc afeciunile bronsice (astm bronit cronic prezenta unui corp strin
sau a unei tumori pe bronhii) tulburrile pulmonare (edem acut infecie sau tumor a plmnului, embolie pulmonar) anomalii ale pleurei (pleurezie pneumotorax) sau ale cusUi toracice (scolioz grav) jennd micrile
plmnului Cauzele otonnolanngologice sunt mai ales lanngitele la copil tumorile lanngelui la adult Cauzele neurologice sunt, n principal, coma si unele boli ale sistemului nervos Pnntre cauzele metabolice, poate fi vorba de o
diminuare a oxigenm esuturilor, ca n cursul hemoragiilor n sfrit, dispneea traduce uneori o tulburare cardiac ndeosebi o insuficient cardiac
EVOLUIE SI TRATAMENT Evoluia dispneei depinde de cauza sa att n ce privete gravitatea sa (mergnd de la o simpla jena Ia practicarea unor sporturi, pentru subiecii astmatici, pn la o ameninare vital imediat, n
anumite cazuri de embolie pulmonar) ct si durata sa (cteva ore pentru lanngitele infantile, uneon zeci de ani pentru o bronit cronic) Tratamentul este, de asemenea, foarte variabil antibiotice pentru o infecie pulmonar
bactenan bronhodilatatoare pentru astm ncetarea fumatului pentru bronita cronic etc
DISPROTEINEMIE. Orice afeciune caracterizat pnntr o hiperproductie de imunoglobuhne - DlSGLOBULI 187

DISTONIE
DISTENSIE ABDOMINALA. Cretere m volum a
abdomenului
O distensie abdominala poate sa nu fie dect o balonare din cauza unei tulburri funcionale dar ea poate de asemenea sa indice o ascita (efuziune seroasa m pentoneu) O ocluzie intestinala sau o tumora
abdominala Sarcina antreneaz la femei o distensie abdominala naturala Cauza este cercetata pnntr un examen clinic o ecografie uneori o radiografie sau o scanografie
DISTOCIE. Dificultate care deranjeaz sau mpiedica desfurarea normal a unei nateri
Originea unei distocn poate fi materna sau fetala
OISTOMATOZ. Boala parazitara a omului si mamiferelor consecutiva infestam cu diferite specii de Disloma
Distomele sunt viermi plai din clasa trematodelor avnd forma unei frunze posednd doua ventuze si putnd msura pan la 3 cm lungime
Dup organul m care se fixeaz parazitul se disting distomatozele hepatice intestinale sau pulmonare
DistomatOZa hepatica Distomatoza hepatica sau fascioloza este o boal parazitara a ficatului consecutiva infestm cu Fasaola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului) Ea este prezenta m Frana la
ierbivorele domes tace (vaci oi etc ) mai rara la om ciclul de reproducere al parazitului necesitnd prezenta unei mici molute semi acvatice limnea Omul se contamineaz cu ea consumnd salate crude ca
cea de ppdie creson sau fetica culese din finele
SMTOME SI SEMNE Dup mgestie viermele merge din stomac m ficat pana m caile biliare In sptmnile care Urmeaz mgestiei parazitului subiectul are febra frisoane i simte dureri ale ficatului De
asemenea survin pusee de si uneori umflaturi ale articulaiilor Trecerea n cile biliare provoac un icter dureri mai acute ale ficatului colici hepatice si o inflamare a cailor biliare i a veziculei
DIAGNOSTIC De la primele simptome infestarea este diagnosticat prin examene serologice si sangvine care pun n evident o hipereozmofihe (creterea numrului unei vuietai de leucocite care atesta o
infestare parazitara) Prezenta oulor viermelui m scaune sau m lichidul biliar obinut prin tubaj duodenal confirma diagnosticul

TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul necesita o spitalizare si consta m amdimstrarea de emetma Prevenirea se bazeaz pe consumarea de creson si fetica de producie exclusiv industriala ppdia
trebuie sa fie splata cu atenie si nu trebuie s o culegem de pe pajiti pe care pasc vacile sau oile
Distomatozele intestinale Acestea sunt boli parazitare ale intestinului subire frecvente m Extremul Orient si in
Egipt consecutive infestam cu Fasaolopw bu\ki m Asia de Sud Est m China si in India cu Heterophye** heterophye\ m aceleai regiuni ca si m Orientul Apropiat si m Egipt si cu Meia^onimuf m Extremul
Orient Viermii responsabili de distomatozele intestinale infesteaz omul porcul pisica camele si unele pasri acvatice Aceasta parazitoz se contracteaz prin mgestia de vegetale sau peti m stare cruda
infestai
SIMPTOME SI SEMNE Distomatoza intestinala se manifesta prin dureri abdominale si o diaree cronica cu eliminarea de mucozitati si de snge Subiectul slbete treptat si resimte o mare oboseala
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe examinarea microscopica a scaunelor care releva prezenta oulor de viermi Distomatozele sunt tratate prin administrarea de praziquantel sau de
mclosamid Prevenirea consta in prepararea termica a petilor de apa dulce si a vegetalelor nainte de a fi consumate
Distomatoza pulmonara Distomatoza pulmonara este consecina infestam cu un vierme din genul Paragonimu*, care se gsete m Africa m America intertropicala si mai ales m Asia de Sud Est El se
cuibrete in bronhiile omului si ale numeroase animale slbatice si domestice feline roztoare porc came etc Ciclul lui de reproducere necesita prezenta apei dulci si a anumitor molute acvatice
Contaminarea se face prin mgestia racilor sau crabilor cruzi Viermii se prind m bronhii care se dilata pana for meaza o cavitate Paraziii pot sa rtceasc pe sub piele uneori m creier provocnd atunci un
abces
Infestarea se traduce prin dureri toracice si o tuse rebel Uneori subiectul poate scuipa snge DIAGNOSTIC Radiografia plmnilor permite sa se constate prezenta cavitilor juxtapuse ca cercurile
olimpice Examenul microscopic al scuipatului si al scaunelor arata prezenta oulor de viermi caracteristici
TRATAMENT SI PREVENIRE Praziquantelul este eficace Este prudent sa se evite consumul de crustacee crude sau butul apei de o proveniena dubioasa netratata m acele regiuni ale globului mai sus
menionate
DISTONIE. Contracie involuntara si dureroasa care nepenete o parte a corpului sau ntreg corpul mtr o poziie anormala
Atunci cnd o parte a corpului se fixeaz mtr o poziie distonica zona musculara respectiva se contracta sub efectul unui spasm zis spasm distomc Unele distona nu apar dect cu ocazia unei micri precise
atunci se vorbete de distome de funcie
In cazul crampei scriitorului cea mai frecventa dintre distonule de funcie se produce o crispare dureroasa a degetelor ncheieturii minii si uneori a ntregului bra de ndat ce subiectul ncearc sa scrie In
general crisparea DISTROFIE MUSCULAR
este nsoit de o durere care survine de la nceperea sensului si mpiedic continuarea lui
TRATAMENT Este bazat pe cel al eventualei cauze si pe luarea de anticohnergice uneori asociate cu miorelaxante pentru a lupta mpotriva durem Dopamina m unele cazuri de distome generalizata familiala permite obinerea
de rezultate spectaculare
Pentru distomile localizate si de funcie kmeziterapia joac un rol fundamental deoarece ea acioneaz concomi tent pentru decontractarea muchilor hiperactivi si pentru favorizarea consolidm muchilor antagonisti Recent au
fost ncercate injeciile locale cu toxina botulmica ele provoac o paralizie trectoare a muchilor atini uurnd kmeziterapia - TORTICOLIS
DISTROFIE MUSCULAR. Boala musculara fami lial si ereditar care provoac o degenerescenta progresiva a fibrelor musculare
Distrofhle musculare se clasifica m diferite tipuri dup modul lor de transmitere (legata sau nu de sex dominant sau recesiv) rapiditatea dezvoltam bolii si debutul apariiei simptomelor
SIMPTOME SI SEMNE Semnele ncep insidios si se dezvolt m continuare foarte lent Fora muchilor slbete din ce in ce in mod simetric de fiecare parte a corpului provocnd un handicap adesea sever Evoluia poate fi
rapid si grav ca m miopatia lui Duchenne antrennd o insuficient respiratorie si o atingere a inimii adesea fatala Alte distrofn sunt de o evoluie mai lenta (boala lui Stemert miopatia lui Landouzy Dejerme)
DIAGNOSTIC O distrofic musculara este diagnosticata prin electromiografie (analiza activitii electrice a muchiului) si confirmata prin biopsie musculara micso rrea numrului de fibre musculare este ntotdeauna
considerabila iar fibrele persistente sunt foarte inegale m ce privete diametrul unele fund puternic hipertrofiate TRATAMENT Actualmente sunt m curs cercetri dar nici un tratament nu si a dovedit mea eficacitatea - M
ORAIE
DISTROFIE OVARIANA -> OVARELOR POLICHISTICE
(sindrom al)
DISULFIRAM. Medicament utilizat m prevenirea resutelor de alcoolism cronic
DISURIE. Dificultate de a urma
O disune este provocata de existenta unui obstacol la evacuarea urmei ceea ce poate antrena o golire incompleta cu rmie vezicale dup mictiune Adenomul de prostata scleroza colului vezical ngustarea uretrei hipertoma
sfincterului striat sunt cauzele obstructive cel mai frecvent ntlnite ale disunei
O disune se manifesta prin mictium lente penibile m mai muli timpi cu necesitatea de a fora pentru evacuarea vezicii
Tratamentul unei disuru este cel al bolii cauzale O dilatare a vezicii apoi a aparatului unnar superior pot aprea treptat in absenta tratamentului cu riscul de d avea rsunet asupra funciei renale
DIURETIC. Medicament care creste excreia urmar a organismului utilizat m tratamentul hipertensiunii arteriale si al edemelor
FORME PRINCIPALE Exista trei tipuri de diuretice care acioneaz fiecare asupra unui segment al nefronului (unitatea funcionala a rinichiului) Mecanismul de aciune generala a diureticelor consta m favorizarea eliminm
ionilor din plasma sangvina (mai ales a sediului si clorului) provocnd un fenomen de osmoza care antreneaz m urina apa plasmei sangvine
INDICAII SI CONTRAINDICAII Principalele indicaii ale diureticelor sunt hipertensiunea arteriala si edemele consecutive unei insuficiente cardiace unei boli renale sau unei cnoze hepatice Utilizarea medicamentelor
diuretice m regimurile de slbire nu are eficacitate real ea provoac o pierdere de apa uneori nefasta dar nici o pierdere de grsime
Contramdicatnle si interaciunile medicamentoase sunt foarte numeroase si variaz dup produsul folosit Astfel diureticele sunt m general contraindicate m caz de insuficienta renala si incompatibile cu antnnflamatoarele
EFECTE NEDORITE In afara agravam unei insuficiente renale diureticele pot avea ca efect nedorit anomalii ale nivelurilor de ioni sangvini (scderea sodiului creterea sau diminuarea potasiului) un diabet reacii alergice
Diureticele pot antrena uneori o surditate reversibil m caz de ntrerupere rapida a tratamentului
DIUREZ. Volum al urmii secretate de perioada de timp data
chi mtr
DIVERTICUL. Cavitate naturala sau patologic comu mcand cu un organ cavitar
DIVERTICULIT. Inflamatie a unuia sau mai multor
diverticuli
Diverticulita este o complicaie a diverticulozei care afecteaz m principal colonul sigmoid In acest caz se mai vorbete si de sigmoidita diverticulara
DIVERTICULOZ COLIC. Anomalie a colonului care consta din prezenta unor diverticuli m peretele acestuia mucoasa colica realiznd o mica hernie trecnd prin ptura musculara
CAUZA Aceasta tine cu sigurana de alimentaie n fapt necunoscuta practic in cadrul populaiilor a cror alimentaie 189

DONATOR UNIVERSAL
este bogat n fibre alimentare anomalia este foarte frecvent n rile industrializate obinuite cu un regim srac n substane de balast
SIMPTOME SI EVOLUIE Diverticuln n numr variabil, au mrimea unui smbure de cirea Majoritatea diverticulozelor nu prezint simptome si nici complicaii Diagnosticul lor se pune pe baza unui examen clinic, unuia
radiologie si a colposcopiei Sigmoidita diverticular sau diverticulita este cea mai frecvent ea se traduce prmtr o durere vie n stnga abdomenului cu tulburri de tranzit i febr, si cedeaz cel mai des la tratamentul cu
antibiotice dar poate, de asemenea s antreneze o pentomt prin perforaie, o ocluzie, un abces sau o pseudotumor mflamatone Fistuhzarea (formarea unui canal mfectios) n vezic este posibil Mai rar, diverticuln pot da
natere ta hemoragii In schimb, diverticuloza nu predispune la cancerul de colon
TRATAMENT Acesta face apel la un regim bogat n fibre Medicamentele sunt puin utilizate, n afara cazurilor de diverticulita unde se impune antibioterapia Repetarea crizelor de diverticulita, abcesele pseudotumonle si
fistulele impun un tratament chirurgical acesta consta m rezecia (ablatia segmentului afectat si punerea cap la cap a prilor rmase) sigmoidului Efectuat n perioad de infecie, operaia comport, n general doi timpi
colostomia cu stabilirea unui anus artificial temporar, apoi punerea cap Ia cap a segmentelor de colon dup tratamentul cu antibiotice n absenta infeciei, operaia se face mtr un singur timp, cu restabilirea imediat a
continuitii colice
E. Sindrom mfectios caracterizat prin emisia de scaune mucoase si sangvmolente amestecate sau nu cu matern fecale
SIMPTOME SI SEMNE Dizenteria se traduce prin colici (dureri abdominale violente) si prin falsa necesitate de a defeca Pot surveni rapid o deshidratare si o afectare imediat a stm generale, nsoite adesea de semnele
infeciei
DIFERITE TIPURI DE DIZENTERIE Un sindrom dizenterie poate fi provocat de numeroi ageni infectiosi parazitari sau microbiem
Dizenteria amibian este cauzat de o amib Entamoeba histolytica Ea se dezvolt mai ales n rile calde unde nivelul economic este sczut si igiena sumara, si se contracteaz prin mgestia de ap sau de alimente infestate
Diagnosticul se bazeaz pe studiul scaunelor proaspete sau al prelevatelor directe Tratamentul face apel la asocierea amibicidelor tisulare (metromdazol) si a amibiudelor de contact
Dizenteria bacilara este cauzat de unu germeni mvazivi care distrug mucoasa colic (shigelle salmonelle colibacili enteropatogem), ea se contracteaz prin ingestia alimentelor infestate sau prin transmisie orofecal Ea
poate surveni n mod sporadic de cele mai multe ori ea apare
in locurile cu mari concentraii umane Mortalitatea prin deshidratarea si denutritia bolnavului este foarte mare n absenta tratamentului, aproape nul m cazul unor ngrijiri medicale eficace si rapide Tratamentul face apel, n
principal, la rehidratarea si la realimentarea bolnavului administrarea de antibiotice grbete vindecarea -> SHIGELLOZ
DIZIGOTI. Se spune despre gemenii provenii din dou ou diferite (zigoti) SINONIM bivitelim
Gemenii dizigoti denumii m mod obinuit gemeni fali, apar din fecundarea a dou ovule distincte de ctre doi spermatozoizi distinci Ei au deci un patrimoniu genetic diferit si pot spre deosebire de gemenii adevrai (homozigoti) s nu semene ntre ei si s nu fie de acelai sex
DOBNDIT, -. Care nu exist la natere si survine n cursul existentei
Caracterele dobndite sunt caractere care nu figureaz m patrimoniul cromozomic al individului si care apar n decursul vietn sale, ele pot sa fie de ordin morfologic, fiziologic sau psihofiziologic Ele constituie dovada unui
fenomen de adaptare la influentele exterioare diferite si se manifesta la orice vrst sub influenta mediului
Bolile dobndite sunt boli ale cror cauze nu sunt genetice
DOLICOCOLON. Colon deosebit de lung
n realitate nu se cunosc criterii obiective care s permit determinarea lungimii normale a colonului Acest tip de colon nu este responsabil de vreo manifestare patologic si nu reclam vreun anume tratament
DOMINANT, - . Se spune despre un caracter genetic (sau prin extensie despre gena care este purttoarea acestuia) care se manifest atunci cnd este prezent n canotipul unui subiect pe unul singur din cei doi cromozomi
omologi
In celule cromozomii exist m dou exemplare, si se ntmpla foarte des ca o gen s se prezinte sub dou versiuni diferite (alele) pe fiecare dintre cei doi cromozomi Atunci cnd este cazul cele dou versiuni intr n competiie
pentru a se exprima Dac ele sunt de forte inegale doar una dintre ele se exprim n nfiarea individului ea este numit atunci dominant (alel dorm nant) cealalt fiind calificat ca recesiv
Atunci cnd o boal genetic este cu transmisie dorm nant este suficient ca un subiect s fi primit de la unul dintre prini un cromozom purttor al alelei dominante pentru ca boala s se manifeste la el
DONATOR UNIVERSAL. Subiect care poate s si doneze sngele unui individ aparinnd oricrui grup sangvin al sistemului ABO
Doar subiecii aparinnd grupului O sunt denumii donatori universali m fapt, sngele lor nu conine mei antigenul A, nici antigenul B, globulele lor sunt deci compatibile cu toate grupurile sangvine ABO DOPAJ

190
DOPAJ. Utilizarea de substane dopante substane care permit creterea m mod artificial a performantelor sportive ale unui individ
De cele mai multe ori substanele dopante sunt medi camente deturnate de la folosina lor normala stimulante (amfetamine cofein) analgezice hormoni (anabolizanti hormoni de cretere corticosteroizi) betablocante Dup caz
ele permit diminuarea oboselii creterea volumului si forei musculare sau chiar atenuarea senzaiilor dureroase ale subiectului
Efectele lor nedonte numeroase si grave variaz dup natura substanelor Ele pot fi de ordin cardiovascular (moartea subita m timpul competiiei hemoragie cerebrala hipertensiune arteriala) tumoral (tumori ale ficatului ale
prostatei) hormonal si genital (sterilitate impotenta la brbat virilizare la femeie) osos sau traumatic (oprirea cretem la un adolescent fracturi rupturi de tendoane)
Lista substanelor dopante a cror folosire este interzisa m competiii este fixata de ctre fiecare federaie sportiva care de fapt adopta de cele mai multe ori lista stabilita de ctre Comitetul internaional olimpic Sunt efectuate
regu lat controale antidopaj m timpul competiiilor si al antre namentelor de ctre medici care au depus un jurmnt
DOPAMIN. Neurotransmitator din grupa catecolami nelor precursor de noradrenalma avnd un rol fundamental m creier pentru controlul motricitatii si utilizat in terapeutica pentru aciunea sa stimulanta asupra sistemului
cardio vascular
Doparmna este utilizata m scopuri terapeutice pentru proprieti care le are puin m stare naturala De fapt utilizata ca medicament dopamma difuzeaz in totalitatea organismului si nu doar m sistemul nervos Ea are o aciune
zisa motropa pozitiva (creterea forei de contracie a inimii) si este atunci un medicament de urgenta in caz de stare de soc cardiogenic mfectios hipovolermc sau traumatic Administrarea sa pe cale mtravenoasa este rezervata
unor medici specialiti reanimaton si cardiologi Dopamma poate provoca greuri vrsaturi crize de angor prin ncei mrea circulaiei m arterele coronare tulburri ale ritmului cardiac
DOPPLER (examen) Examen care utilizeaz ultra
sunetele pentru a msura viteza circulaiei sangvine
SINONIM vdoametne Doppler
INDICAII Examenul Doppler este prescris m principal
m cardiologie (afeciuni ale inimii ale arterelor si ale
venelor) si m neurologie (afeciuni ale creierului)
Examenul Doppler cardiac permite studierea micrilor
sngelui intre diferitele caviti cardiace El este solicitat
atunci cnd se bnuiete o comunicare anormala intre auri
cule sau ventricule on o anomalie de funcionare a valvelor
cardiace (ngustarea sau insuficienta valvulara)

 Fxamenul Doppler transcraman permite studierea micrilor sngelui m arterele intracerebrale urmrite prin oasele craniului
Examenul Doppler valutar permite studierea micrilor sngelui in arterele sau m venele organismului El permite de asemenea analiza unei artenopatn a membrelor inferioare si depistarea unei flebite
O sonda emite ultrasunete care se reflecta pe globulele rou apoi sunt culese de un receptor situat pe aceeai sonda Se produce un efect Doppler frecventa undelor reflectate depinde de viteza globulelor rou (frecventa creste cu
viteza) si permite deci msurarea vitezei Aparatul emite un sunet cu att mai ascuit cu cat viteza este mai mare si mai ales furnizeaz un grafic pe ecranul de televizor sau pe hrtie Cuplarea cu ecografia permite vizualizarea
formei structurii anatomice examinate (artera mima) vedere m seciune m acelai timp cu fluxul sangvin care o traverseaz Utilizarea diferitelor tipuri de sonde si a frecventelor variate permite studiul structurilor vasculare mai
mult sau mai puin profunde
DESFURARE Examenul Doppler nu necesita nici o pregtire deosebita nici anestezie nici spitalizare el este nedureros Regiunea examinata este dezbrcat iar medicul pune pe piele o sonda m forma de creion apoi o
deplaseaz paralel cu traiectul arterei studiate de exemplu Dup examen nu este necesara nici o supraveghere deoarece acesta nu antreneaz vreun efect secundar
DORSALGIE. Durere a rachisului dorsal
In limbaj medical spate este un termen care desem neaza doar regiunea coloanei vertebrale denumita rachis dorsal care se ntinde de la umeri pana la talie adic regiunea caracterizata prin dousprezece vertebre dorsale pe care
se articuleaz coastele
Cauzele dorsalgnlor sunt multiple degenerative (artroza) inflamatorii (artrita) mecanice legate de o postura proasta (cifoscohoza) sau de o osteoporoza (rarefierea esutului osos) postmenopauzica sau senila sau traumatice
(fractura) Totui chiar daca se invoca uneori leziuni osoase erozive sau hgamentare numeroase dureri dorsale nu au cauze evidente aa stau lucrurile m cazul dorsalgnlor zise esen tiale care afecteaz femeile tinere si care
constituie expresia unei sun depresive mascate
Tratamentul dorsalgnlor depinde de cauza lor El consta m principal din administrarea de analgezice antnnfla matoare si kmeziterapie
DOWN (sindrom al lui) -> TRISOMIE 21
DOZARE BIOLOGIC. Msurarea concentraiilor unei substane mtr un lichid al organismului
O dozare biologica este indicata fie pentru a confirma sau a completa un diagnostic fie pentru a supraveghea o boala cunoscuta Lichidul prelevat poate fi natural (snge 191

DREPANOCITOZ
urm, lichid cefalorahidian) sau patologic (efuziune m pleur, pentoneu ntr-o articulaie)
DRACUNCULOZ. Boal parazitar subcutanat cauzat de infestarea cu Dracunculus medmenw numit si filarie de Medma, vierme de Guineea sau dragon
Dracunculus medmem>i\ este un vierme din clasa Nematodelor, cu aspect fihform care msoar intre 90 cm i un metru lungime, la vrsta adult Dracunculoza se ntlnete n Africa sahehan si n Orientul Apropiat
Contaminarea se face prin consumul de ap din eles tee, mlatini, ruri care conin ciclopi (crustacee micro scopice) infestai cu larva parazitului larvele traverseaz peretele abdominal, apoi se implanteaz si i efectueaz
maturarea n esutul subcutan, cel mai des la glezne
SIMPTOME SI SEMNE Filana de Medma adult la aproximativ un an dup contaminare perforeaz pielea pentru a-si depune oule, formnd o bic sau o mic plag pe glezn sau pe picior Extremitatea viermelui este atunci
vizibil n puroiul care se scurge Aceast plag poate m anumite cazuri s se supramfecteze si s favorizeze un tetanos Viermele moare uneori de la sine calcificndu se O radiografie permite atunci s fie localizat n alte cazuri
el provoac o infecie articular sau un abces subcutanat
TRATAMENT SI PREVENIRE Extirparea viermelui, prin rularea progresiv pe un chibrit sau pe o rmunc de arbust fr a-l rupe, se dovedete a fi mijlocul cel mai eficace de a supnma parazitul dar aceast manevra este
lenta si delicat n completare trebuie administrat un tratament cu antibiotice
Prevenirea const n fierberea apei si m filtrarea ei nainte de a fi consumat
Tub de cauciuc, ori din fibre de pr de cal material Sintetic sau silicon, desunat fie colectm si evacum n afara organismului a lichidelor fiziologice (snge) sau patologice (puroi), on a lichidelor de splare fie la expulzia
gazelor Retragerea unui dren este un gest medical delicat deoarece trebuie ales momentul adecvat, trebuie respectat asepsia si evitarea deteriorm esuturilor Aceast operaie nu este dureroas atunci cnd drenul este plasat n
orificn naturale El este utilizat mai ales la plgi Cicatrizarea se face spontan sau cu ajutorul ctorva pansamente dac cicatricea este ceva mai mare
DRENAJ. Evacuare m exteriorul organismului a lichidelor, gazelor fiziologice sau patologice m retentie m organism
Dei pregtiea si desfurarea unui drenaj sunt extrem de vnate, ele au ntotdeauna loc mtr un mediu spitalicesc amplasarea unui dren efectundu se mcar sub anestezie local Unul dintre drenajele cele mai obinuite este cel
al efuziunii lichidiene a pleurei Pacientul fund aezat pe i patului medicul practic o anestezie local apoi cu un ac montat pe o sering ntr un spaiu
mtercostal m regiunea postenoar si inferioar a toracelui Cnd lichidul pleural trece n ac acesta este branat pe un dren legat de un vas si lsat m loc timp de cteva zeci de minute Dup intervenie sunt suficiente un
pansament obinuit si un repaus de cteva ore
DRENAJ POSTURAL. Metod de kmeziterapie care utilizeaz poziia corpului pentru a facilita drenarea bronhiilor
Drenajul postural este indicat n anumite boli n care are loc o cretere a secreiei bronhiilor mari Aceste afeciuni sunt adesea acute de origine mfectioas dar cel mai des cronice (bronit cronic, dilatatia bronhiilor, mucoviscidioz) Tehnica necesit ca bolnavul s fie alungit pe un pat, cu picioarele supranltate Secreiile sunt drenate n mod natural prin aciunea gravitaiei ctre trahee de unde sunt eliminate apoi prin tuse Fiecare regiune a
plmnilor este drenat n mod preferenial dup poziia exact a corpului (culcat pe partea dreapt sau pe partea stng, cu perne puse n diferite pri etc )
DREPANOCITOZ. Boal ereditar a sngelui, caracterizata pnntr o mutaie a hemoglobinei (hemoglobmo-patie) traducndu se pnntr o grav anemie cronic
Drepanocitoza este cea mai frecvent dintre bolile hemoglobinei Ea apare m diferite zone ale globului toate supuse din plin paludismului Marele numr de subieci afectai din aceste regiuni se explic prin faptul c subiecii
heterozigoti (care n-au motenit boala dect de la un singur printe si care deci nu au dect una, din cele dou gene care s fie sufent mutaia) sunt protejai de paludism Aceast mutaie a hemoglobinei este deosebit de frecvent
m Africa ecuatorial si n snul populaiei negre din Statele Unite
Drepanocitoza transmis pnntr un singur printe zis heterozigot sau AS este forma cea mai puin grav subiectul este purttorul genei dar nu dezvolt boala Drepanocitoza transmis prin ambii prini (forma homozigot sau
SS) constituie forma mai grav CAUZ Drepanocitoza rezult din mutaia unui acid ammat al lanului proteic beta al hemoglobinei, pigment care transport oxigenul ntr un mediu srac n oxigen, aceast hemoglobina
modificat zis hemoglobina S, este mai puin solubil dect cea normal si formeaz lanuri rigide care duc la deformarea globulului rou care w forma de secer (drepanocit) Globulele rou deformate se blocheaz n vasele
mici de altfel ele sunt fragilizate si se distrug uor antrennd o anemie hemohtic
SIMPTOME SI SEMNE Drepanocitoza se manifest pnntr o anemie hemolitic cronic ntrerupt la copil de crize de anemie acut (favorizate de hipoxie [scderea nivelului de oxigen inspirat) cum se poate ntmpla n cursul
unei cltorii ntr un avion insuficient presurizat) cu o mrire brusc a volumului splinei iar la adolescent si adult prin crize dureroase rezultnd din ocluzia vaselor de DRESSLER

192
ttre globulele rou deformate m particular in articulaii Mortalitatea este crescut m copilrie prin afectarea functi unilor splinei (hemoragii tromboze care favorizeaz infeciile) si la vrsta adulta fund in principal cauza
complicaiilor vasculare
TRATAMENT Este doar cel al manifestrilor bolii el const m principal m antibioterapia preventiva si in perfuzia intravenoas care are scopul de a rehidrata bolnavul Atunci cnd ambii prini sunt purttori ai genei este
posibil sa se diagnosticheze prezenta bolii la copil chiar antenatal (ammocenteza biopsia vilozitatilor conale)
DRESSLER (sindrom al lui) Pencardita (mflamatie a pencardului membrana care nconjoar mima) survemnd la una sau mai multe sptmni dup un infarct al miocardului
Evoluia favorabila m mod spontan poate fi grbita prin administrarea de antnnflamatoare m particular aspirina Totui m sptmnile care urmeaz ncetam tratamentului este posibil sa apar o recidiva
S. Substana care poate produce o stare de dependenta fizica si/sau psihica si care poate genera o toxicomanie indiferent de tipul substanei m cauza (stimu lant analgezica etc ) - TOXICOMANIE
DUBLU-ORB (testare) Metoda comparativa a efica citaii a doua terapeutici sau a unui nou medicament si unui placebo
O testare dublu orb necesita participarea a doua grupuri de pacieni Produsul testat este condiionat m acelai mod ca si medicamentul utilizat ca referina sau placebo Medicul prescne pacienilor unul dintre cele doua produse
fr a avea el nsui cunotina de natura sa Atunci cnd expen mentarea este ncheiata se analizeaz rezultatele si se verific m caz de ameliorare crui produs n este datorata
DUCHENNE (miopatie a lui) Boala ereditara carac tenzata pnntr o degenerescenta musculara
Miopatia lui Duchenne este cea mai frecventa si cea mai sever dintre distrofnle musculare care afecteaz l biat din 2 500 Modul ei de transmisie este recesiv si legat de sex adic boala este transmisa de ctre femei si nu
afecteaz dect bieii Gena anormala este localizata pe unul dintre cromozomii X ai mamei Produsul genei respective dis trofina exista m concentraii foarte reduse m muchii subiecilor afectai Astzi este posibil sa se
detecteze aceast boala m faza antenatala prin biopsia vilozitatilor conale sau prin ammocenteza
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Miopatia lui Duchenne debuteaz m prima copilrie dup deprinderea mersului Muchii membrelor inferioare sunt primii afectai urmai de cei ai membrelor superioare Copilului u este din ce in
ce mai greu sa mearg iar paralizia se instaleaz treptat
Electrormograma permite sa se afirme natura musculara a tulburrilor biopsia musculara confirma diagnosticul
EVOLUIE SI TRATAMENT Evoluia este rapida si severa mersul devine imposibil ctre vrsta de 12 am si necesita recurgerea la fotoliul cu rotile insuficienta respi ratorie devine cronica este frecvent o atingere a inimii
Tratamentul vizeaz combaterea simptomelor si face apel la kmeziterapie si la ortopedie
PERSPECTIVE Actualmente sunt m studiu doua mari ci de cercetare privind tratamentul acestei afeciuni Injectarea de rmoblasti(celule musculare tinere) m muchii aUnsi a dus la rezultate ncurajatoare la animal dar nu este
mea utilizat dect m mod limitat la om A doua metoda care este nc de domeniul cercetam face apel la terapia gemea ea const in introducerea m celula afectata a genei normale de distrofma
DUODEN. Parte iniial a intestinului subire urmnd pilorului (sfincterul muscular de la extremitatea stomacului) si contmuandu se cu jejunul (a doua poriune a intestinului subire)
Duodenul este un segment fix al tubului digestiv m forma de cadru care nconjoar capul pancreasului Lungi mea sa este de 25 cm iar diametrul sau variabil dup regiuni de la 3 la 4 cm
Duodenul joaca un rol important m digestie datorit sosim la nivelul sau a srurilor biliare si a enzimelor pancreatice Calciul fierul vitaminele lipidele si o parte a glucidelor sunt m mod deosebit absorbite m aceast parte a
tubului digestiv Duodenul poate fi sediul unei inflamaii sau a unui ulcer
DUODENIT. Infiamatie a peretului duodenului
DUPLICITATE RENALA. Anomalie congenital caracterizata prin prezenta a doi rinichi pe aceeai parte partea opusa putnd sa fie normala sau sa prezinte aceeai malformaie
O duplicitate renala izolata nu antreneaz complicaii si nu necesita vreun tratament specific
DUPUYTREN (boala a lui) Afeciune a minii carac tenzata pnntr o Hectare progresiva si ireductibila a unor degete ndeosebi a nelarului si auricularului (degetul mic) ctre palma
Boala lui Dupuytren este provocata de mgrosarea si refracia aponevrozei palmare membrana conjunctiv si fibroasa coninuta m mana Cauza acestei boli este nc necunoscuta m unele cazuri ea pare sa fie favorizat de diabet
de luarea de medicamente antiepileptice sau de alcoolism Mai frecventa la brbai dect la femei ea afecteaz m general ambele mini
SIMPTOME SI SEMNE Retractandu se aponevroza palmara antreneaz formarea de noduli fibrosi duri si 193

DURILLON
palpabili m palma si a unor bcn/ide esut ngroat numite bride de retractie sub piele articulaiile dintre lalangc si metacarpiene precum si cele dintre falange si falanyne sunt afectate provocnd o flectare a degetelor Micrile
minii sunt stnjenite m special m ce privete apucarea obiectelor
TRATAMENT Tratamentul chirurgical care consta m abtatia bndelorde retractie si a nodulilor da rezultate bune Totui poate surveni o recidiva
Senzaia neplcuta care se manifesta sub diferite forme (arsura neptura crampa greutate mtm dere etc ) de intensitate si ntindere variabile
Durerea este asociata cu leziuni tisulare reale sau poteniale sau descrisa ca si cum aceste leziuni exista Diversitatea durem si faptul ca ea ar fi ntotdeauna subiectiv explica faptul ca e dificil sa se propun o definiie
satisfctoare Aceasta noiune acoper m fapt o multitu dine de experiene distincte care variaz dup diferite cnteni senzoriale si afective Unu subieci descriu o durere n absenta oricrei cauze fiziologice probabile totui este
imposibil sa se fac deosebirea intre experiena lor si cea cauzat de o leziune reala
nelegerea mecanismelor durerii si clasificarea lor sunt de asemenea dificil de sesizat O senzaie dureroasa are drept prun obiect protejarea organismului ea nu se insera deci n domeniul senzaiilor zise fiziologice deoarece a
suferi nu poate fi considerata o stare normala Mai mult aceasta senzaie de alarma fata de o agresiune exterioara sau interioara poate m a doua etapa daca nu este uurata sa se ntoarc mpotriva nsui organismului slabmdu l m
loc si l ajute O durere intensa poate acapara universul emo ional si poate subjuga sistemul nervos facandu l incapabil si ndeplineasc o alta activitate In sfrit aprecierea intensitii unei duren este eminamente variabila ea
depinde de structura emoionala a subiectului care sufer ceea ce face iluzorie orice tentativa de a stabili un etalon pentru intensitatea stimulului dureros si suferina
MECANISM Durerea este provocata de cele mai multe on, de excitarea receptorilor denumii m mod obinuit nocicepton (terminaii nervoase sensibile la stimuln durerosi) care se afla m principal m piele si mtr o mai mic
msura m vase mucoase oase si tendoane Orcanele interne conin mai putini astfel de receptori
DIFERITE FORME DE DURERE O durere se definete dup sediul ei dup tipul ei difuz sau localizat dup
intensitatea ei dup periodicitatea si caracterul ci durerea poate fi pulsatila batanta zvacnitoare (zvacmtunle sunt caracteristice unei inflamaii) ca un fulger (atingere ner voasa) poate avea o natura de crampa (atingere
musculara) sau de colica (atingere viscerala) etc In unele cazuri durerea este resimita mtr o alta parte a corpului dect cea in care se afla zona lezata sau traumatizata atunci se vorbete de durere iradiata Un alt tip de durere se
refera la membrul lantoma ea este resimita de aproximativ 65% dintre amputai
O durere acuta se manifesta cu ocazia unei leziuni tisulare si are ca rol esenial prevenirea individului asupra unei disfunctn a organismului sau Ea este asociata cu palpitaii cu o cretere a presiunii arteriale a nivelurilor unor
hormoni (cortizol catecolamme) si a frecventei ventilaiei (micarea aerului m plmni)
O durere t r mea este durere persistenta mai mult de c luna peste timpul obinuit m cazul unei boli acute ori dup timpul socotit dup ce a survenit o vindecare sau chiar p alt fi c durere st ciata unei boli c re nice
TRATAMENT Lupta mpotriva durem reprezint una dintre prioritile medianei In afara tratamentului cauzei tratamentul consta m general m administrarea de analgezice nenarcotice (aspirina paracetamol) pentru durerile
uoare de antunflamatoare nesteroidiene pentru durerile medii de analgezice narcotice (nrudite cu morfina) pentru durerile mari Tratamentul durerilor cronice rebele poate de asemenea sa fac apel la injectarea locala de
opiacee prin cateter epidural sau mtradural pentru mduva si intra vascular pentru creier prin intermediul unui rezervor subcutanat unde este injectat produsul sau al unei pompe de infuzie reglabila la comanda Tratamentele
nemedica mentoase precum cnoterapia (aplicarea frigului) masaje acupunctura electroterapie chiar interveniile de neuro chirurgie care vizeaz ntreruperea cailor sensibilitii (de exemplu termocoagularea ganglionului lui
Gasser m nevralgiile rebele de trigemen) pot fi de asemenea folosite Centre specifice de tratament al durerii au fost create m aceti ultimi ani Ele cunosc o dezvoltare importanta si se integreaz m sistemul de spitalizare a
bolnavului
DURERE DE CAP. CEFALEE
DURILLON (fr) Ingrosarc localizata a stratului cutanat al epidermului pe o zona de frecare a piciorului EBERTH (bacii al lui) Bacterie patocena a omului responsabila de febra tifoida SlNON M Suim nella typhi

EBOLA (virus) Virus A R N aparinnd familiei filo virusurilor

Virusul Ebola este rspunztor de o grava febra hemo ragica observata pentru prima data m 1976 m Sudan si m Zair sub forma unei epidemii ucigtoare Simptomele sunt febra si diaree care provoac
adesea o deshidratare si hemoragii (sangerare nazala purpura vrsaturi cu snge) Tratamentul const in injectarea la subiecii afectai a serului persoanelor convalescente (care conine anticorpi) Nu exista
vaccin pentru aceasta boala
E.C.B.U. - EXAMEN CITOBACTERIOLOG c AL UR NE ECG. -> ELECTROCARDIOGRAFIE

ECHILIBRU. Funcie care permite fiinei umane sa aib cunotina de poziia corpului sau in spaiu si sa o controleze

Controlul poziiei corpului este asigurat prin trei siste me senzoriale vizual propnoceptiv si vestibular
Aceste trei sisteme i trimit informaiile centrilor ner vosi situai m encefal trunchiul cerebral si mai ales in cerebel care Ie analizeaz si ca rspuns, elaboreaz comen zile Sistemul care efectueaz rspunsul
este constituit din muchi care impun fiecrei regiuni poziia exacta
Examenele si patolognle care au o legtura cu echilibrul sunt extrem de numeroase Totui un simplu examen clinic permite orientarea diagnosticului Astfel un vertij senzaie eronata de deplasare a spaiului
sau corpului este simpto mul unei afeciuni vestibulare ca o infecie sau o tumora o diminuare a forei musculare sau dispariia sensibilitii cutanate atunci cnd sunt nsoite de o tulburare a echili brului
semnaleaz o afeciune a sistemului nervos tumora degenerescenta etc
ECHIMOZA. Efuziune superficiala de snge care se depune sub piele si formeaz o pata vizibila
O echimoza denumita m mod obinuit vanataie are aproape ntotdeauna drept cauza un traumatism Te tui
echimoze survin uneori si spontan sau foarte uor fie dmtr un motiv necunoscut fie din cauza unei boli a coagulam (hemofilie) O echimoza se traduce prin apariia unei pete rou albastre sau negre relativ
ntinse care nu se decolo reaza la apsare culoarea trece nti spre verde apoi spre galben nainte de a disprea m cteva zile
Tratamentul unei echimoze este facultativ La nevoie o pnza umeda coninnd bucatele de gheata poate fi aplicata pe durata a 10 minute pentru a diminua durerea
ECHINOCOCOZ MULTILOCULAR. Boala parazitara cauzata de prezenta m ficat a larvei unei temi de vulpe Fchmoa LLU<, multiloi.ulans SINONIM echino c zd a\\e Iar
Echmococoza multiloculara este o cestodoza care se ntlnete m emisfera nordica si in particular in rsritul Franei Vulpea se infesteaz mncnd roztoarele slbatice infestate apoi i depune scaunele
coninnd oua de tenie pe pmnt Omul se contamineaz mncnd fructe slbatice sau manipulnd cadavrele vulpilor Larva se dezvolta anarhic m ficat Infestarea se traduce prmtr o durere surda m regiunea
ficatului prin pierdere m greutate si prmtr un icter (galbmare)
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul necesita abia tia pariala a ficatului sau grefarea unui ficat sntos prognosticul este rezervat
Prevenirea consta m splarea fructelor slbatice naintea consumam lor si in splarea minilor dup manipularea unui cadavru de vulpe
ECHINOCOCOZ UNILOCULAR. Boala para zitara provocata prin infestarea cu larva unei temi de came Fchinoa aws granule SM.S SINONIM hiilandoza chiM hulatic
Frecventa m Magreb Kema si m bazinul mediteranean echmococoza este o cestodoza Larva se dezvolta m ficat plmni si mai rar m alte organe
Fthiruc ccus ^ranuli SMS provoac formarea unui chist hidatic un fel de tumora rotunda de mrime variabila (pana la 15 sau chiar 20 centimetri m diametru) mrginit de un perete gros si umplut cu un
lichid mai mult sau mai puin limpede si cu scolecsi (capete de teme) care pot sa 195
ECO-DOPPLER VASCULAR
dea din nou natere la om unui alt chist si la came unei temi adu'te
Tema adulta este gzduita mai nti de ctre came care defecand rspndete oule temei pe sol Omul se contamineaz atunci cnd mgera oule de teme rspndite pe sol care contamineaz apa sau legumele consumate crude
ori cnd i duce minile la gura fr sa si le fi splat dup ce a manipulat pmntul sau a mngiat un came a crui blan conine parazitul
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Chisturile pot sa se dez volte m diferite organe Ele pot sa se rup elibernd m organism scolexul (sau scolecsn) susceptibil sa cauzeze multiple chisturi denumite secundare (echmoco/a
diseminata)
Un chist hidatic al ficatului provoac o cretere m volum a ficatului dureri localizate un icter (pielea ia o culoare galben) si pusee trectoare de urticane
Un chht hidatic al plmnilor provoac o tuse dureri toracice si uneori eliminarea unei cantiti mici de lichid coninut m chist
TRATAMENT Ablatia tumorii prmtr o intervenie chirur gical este recomandata ntotdeauna Echmococozele diseminate pot fi tratate cu dlbendazol
ECLAMPSIE. Afeciune grava care survine in general la sfritul sarcinii caracterizata prin convulsii asociate unei hipertensiuni arteriale
SIMPTOME SI EVOLUTE Boala ncepe de cele mai multe on n al treilea trimestru de sarcina la o femeie care n a nscut niciodat ea se manifesta mai nti prmtr o hiper tensiune arteriala o prezenta excesiva de proteine m
urma i edeme Aceste semne se accentueaz astfel ca apar dureri de cap vertije zbarnaitun m urechi fulgere vizuale si o durere m bara Ia nlimea stomacului In cele din urma survine etlampsia propriu zisa asemntoare cu o
criza de epilepsie pierderea strii de contienta redoarea membrelor urmat de convulsii Ea se declansedZd uneori m timpul naterii sau imediat dup ea
n absenta unui tratament eclampsia poate pune m joc viata mamei si m aproximativ 50% dintre cazuri viata
ECOCARDIOGRAFIE. Tehnica de imagene utiliznd ultrasunete si destinata exploram inimii
Ecocardiografia transtoracica Acest examen utili zeaza o sonda ecografica plasata pe torace m fata inimii
INDICAII Bolile cardiace congenitale pot fi decelate prin ecocardiografie transtoracica Sunt utilizate diferite planuri de seciuni sub diferite incidente
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul de urgenta n mediu spitalicesc cuprinde anticonvulsivante si declan sarea nasteni sau cezariana In marea majoritate a cazurilor pacienta se vindeca fr sechele si nu exista vreo alta
recidiva m timpul altor sarcini Totui intre 5 si 10% dintre mame prezint complicaii de durata (cerebrale renale sau cardiace)
Prevenirea eclampsiei consta m depistarea sistematica n cursul oricrei sarcini a semnelor de atingere renala (tensi une arterial proteinune) si a celor imediat precursoare eclampsie,
Ecocardiografia transesofagiana Ecocardiografia transesofagiand completeaz ecografia transtoracica m cazul cutam unui trombus (cheag) mtr un auricul a unei comu mcan mteraunculare a unei anomalii valvulare mitrale
(prolaps vegetaii de endocardita) sau a unei anomalii a aortei toracice (anevrism trombus disecie) Ea furnizeaz imagini mai precise ale auriculelor ale septului inter auricular si ale valvulei mitrale
TEHNICA Dup anestezie locala este introdusa o sonda prin gura si coborta pe esofag pana la nivelul auriculelor Acest tip de ecografie se efectueaz m maniera bidimen sionala
EFECTE SECUNDARE Acest examen necesita existenta unui material de reanimare deoarece se poate produce o tulburare de ritm sau o falsa ruta dup vrsaturi
ECO-DOPPLER VASCULAR. Examen ecografic (bazat pe utilizarea ultrasunetelor) destinat exploram arte relor si venelor
DIFERITE TIPURI DE ECO DOPPLER Eco Dopplerul vascular comporta trei modaliti diferite ecografia bidimen sionala Doppler arterial si cco Doppler cu codaj de culori
Ecografici bidimensionala face apel la o sonda ecografica care permite atunci cnd este aplicata pe piele in fata unei artere sa se vad peretele anterior al acestei artere apoi lumenul ei (volumul interior) si m sfrit peretele
posterior Ecografia bidimensionala permite de asemenea punerea m evidenta a plcilor de aterom si a ngustrilor care pot sa se formeze in grosimea peretelui arterial
In acelai mod este posibil sa fie vizualizate venele si sa se verifice existenta unui cheag
Dopplerul arterial utilizeaz o sonda Doppler Existenta unei ngustri localizate mtr o artera provoac o accelerare a fluxului sangvin m acest loc si o diminuare a fluxului arterial m aval de ngustare Analiza curbelor
nregistrate la diferite niveluri arteriale (carotidian femural etc ) permite cunoaterea cu precizie a starn reelei arteriale In acelai mod nregistrarea Doppler a fluxului venos permite pune rea m evidenta a oprim sau ncetinim
fluxului sangvin cauzate de prezenta unui cheag m interiorul venei exami nate in cazul unei flebite
Eco Dopplerul LU coda/ al culorilor este o tehnica mai recenta curenta care permite vizualizarea pe ecran a fluxu lui arterial sau venos colornd m mod arbitrar fluxul sangvin m rou daca el se ndreapt spre captor m albastru
daca se ndeprteaz de el ECOENDOSCOPIE

196
EFECTE SECUNDARE Eco Dopplerul vascular este un examen nedureros a crui durata nu depete 40 minute care nu necesita spitalizare si nu antrenea/a \rcun efect secundar
ECOENDOSCOPIE. Tehnica de examinare care asoci az explorarea ecografica prin reflexia ultrasunetelor m orcane si endoscopia
INDICAII Ecoendoscopia servete mai ales la explorarea tubului digestiv Pe calea superioara sau malta (endoscopul introdus prin gura) tehnica este utilizata m principal pentru a determina existenta si ntinderea tumorilor
esofagiene sau gastrice benigne sau maligne Studiul afeciunilor acute sau cronice ale pancreasului (tumorale infectioase) fac de asemenea apel la aceasta tehnica ca m cazul bolilor biliare cu diagnosticare dificila
Ecoendoscopia inferioara sau joasa cu introducerea endoscopului prin anus studiaz ndeosebi tumorile rectale si permite sa se aprecieze ntinderea unei tumori si cerce tarea ganglionilor adiaceni
DESFURARE Ecoendoscopia malta (superioara) necesita de cele mai multe ori o anestezie generala uoara care nu adoarme complet pacientul Acesta este examinat pe nemancate Un fibroscop cndoscop dotat cu fibre de
sticla care trimit o imagine pe un ocular (sistem optic plasat pe partea ochiului observatorului) sau pe un ecran este introdus prin gura Apoi un endoscop dotat la extremitatea sa cu un balonas plin cu apa pentru a favon/a
tiecerea ultrasunetelor este introdus pe aceeai calc pana in esofag stomac sau duoden Examenul dureaz intre 15 si 30 minute Ecoendoscopia pe calea joasa (inferioara) se desfoar m acelai mod dar nu necesita anestezie
ECOGRAFIE. Tehnica permind vizualizarea unor organe interne sau a unui ft cu ajutorul ultrasunetelor SlNONOM ultrawno^rafie
Ecografia este folosita si m ima cena mtcrventionala pentru a dirija gesturile punctiei sau biopsiei In blocul operator ea poate ghida explorarea chirurgicala inclusiv pe cea a leziunilor creierului sau a maduvei spinrii datorita
simplitii si a calitii sale de a nu vtma eco crafia este adesea primul examen practicat pentru stabilirea unui diagnostic
TEHNICA Ecografia este practicata m doua modaliti unidimensionala si bidimensionala Prima modalitate foarte puin utilizata indica pnntr un traseu structurile ntlnite de ctre fasciculul de ultrasunete m lungimea unei Imn
drepte A doua cea mai obinuita da imagini anatomice m doua dimensiuni In acest caz se vorbete de eco tomografie
O sonda este pusa pe piele sau este introdusa mtr o cavitate naturala (vagin sau rect) Ea este dotata cu un emitor de ultrasunete (unde acustice nepercepute de urechea umana) care traverseaz i orcanele dar sunt reflectate
in parte atunci cnd ntlnesc o modificare a densitii esuturilor
Exista mai multe tipuri de sonde
Sondele utili ale pe cule externa sunt plasate pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat
Sondele endocavnare (utilizate pe cale interna) sunt mdroduse fie in vagin (ecografic endovagmala pentru explorarea micului bazin) fie in rect (ecografie endorectala pentru explorarea prostatei) fie m esofag (ecografia endo
est fagiana sau transcsofagiana pentru explorarea inimii)
Sondele miniaturizate introduse prin catetensm m vase permit ecografia mtravasculara
Ultrasunetele care se propaga uor m medii lichide si nu sunt reflectate de acestea sunt oprite de aer si de oase De aceea ecografia este puin sau deloc indicata m exa minarea creierului plmnilor intestinelor sau a oaselor
Plecnd de la ultrasunetele reflectate ordinatorul produce imagini care pot fi fotografiate Medicul comparnd diferitele planuri interpreteaz clieele
DESFURARE Dup zona de explorat pacientul este lungit pe spate sau pe o parte cu toracele sau abdomenul dezgolit Ecografia endovagmala se desfoar in poziie ginecologica (genunchii ndoii si deprtai picioarele
puse pe supori) Pentru ecografule efectuate din exterior zona este m prealabil unsa cu gel pentru a favoriza transmiterea ultrasunetelor Medicul aplica atunci sonda si o deplaseaz observnd continuu organele studiate pe
ecranul sau de ce ntrol El poate da imediat indicaii privind rezultatul
Unele ccografii necesita ingerarea unei cantiti sufi cicnte de apa pentru a umple vezica care astfel nu apare alte ccografn fund fcute pe nemancate sau cu ingerarea unui preparat destinat reducem cantitii de gaze intestinale
Examenul este nedureros si dureaz intre 10 si 20 minute EFECTE SECUNDARE Ecografia este o metoda de imagene medicala puin costisitoare care nu necesita nici pregtirea speciala a pacientului nici spitalizarea sa Ea nu
comporta riscul razelor X Nu exista vreun efect secundar cunoscut * ECOCARDIOGRAFIE
ECOGRAFIE OBSTETRICAL. Examen care permite vizualizarea unui ft prin folosirea tehnicii cu ultrasunete
INDICAII
In primul trimestru de \arana ecografia obstetncala permite sa se realizeze diagnosticarea vitalitii embrionului sa se determine vrsta sarcinii si sa se detecteze o sarcina multipla sau extrautenna
In a\ doilea trimestru (ctre a 22 a sptmna de amenoree aproximativ) ea servete la controlul nlimii ftului al micrilor sale si al btilor inimii ftului Ea permite de asemenea sa se verifice daca se desfoar normal
creterea sa
In al treilea trimestru (ctre a 32 a sptmna de amenoree) ea permite verificarea morfologiei ftului si 197

ECZEM
detectarea eventualelor malformaii tardive evaluarea cantitii de lichid amniotic si a pe zitiei placentei
Ecografia mai permite in plus sa se cunoasc sexul copilului chiar daca este vorba de gemeni sau tnpleti cu o mic marja de eroare doar m cazurile rare in care poziia Ritului mpiedica sa i se vad organele genitale Atunci cnd
sunt necesare analize ecografia obstetricala permite sa se ghideze o punctie de lichid amniotic sau de snge fetal sau chiar prelevarea de vilozitati conale (esut placentar)
n anumite cazuri m sfrit ecografia permite sa se realizeze in utero mici intervenii privind anomaliile care sunt luate m grija de ndat ce naterea copilului va fi posibila m funcie de maturitatea pulmonara
TEHNICA O sonda este pusa pe piele si plasata pe corpul pacientului deasupra zonei de explorat Ea este dotata cu un emitor de ultrasunete (unde acustice nepercepute de urechea umana) care traverseaz organele dar sunt in
parte reflectate dup diferentele de densitate ale tesutur lor
DESFURARE nainte de a 4 a luna de sarcina ecografia obstetncala necesita ingerarea unei cantiti de apa sufi Ciente pentru a umple vezica astfel ca ea sa nu apar Examenul este nedureros si durea/a intre K) si 20 de
minute
Pacienta este lungit pe spate cu abdomenul dezgolit Abdomenul este uns m prealabil cu gel pentru a favon/a transmiterea ultrasunetelor Medicul aplica atunci sonda si o deplaseaz observnd tot timpul ftul pe ecranul sau de
control El poate da imediat indicaii cu privire la rezultat
Ecografia nu comporta nscu! pe care l prezint razele X Nu exist efect secundar cunoscut
ECOLALIE. Tulburare a vorbim care consta m repetarea m mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite
ECOTOMOGRAFIE. Ecografic m modalitatea bidimen sional care furnizeaz imagini ale diferitelor planuri de seciune ale organismului -> ECOGRAF E
ECSTASY. Substana de structura apropiata amfetammei i mescalmei utilizata ca stupefiant datorita efectelor euforice si psihostimulante
Ecstasy antreneaz o stare de dependenta si adesea o psihoz o depresie o hepatita si t insuficienta renala
ECTIM. Infecie cutanata caracterizata prmtr o ulceraie care survine cel mai des pe membre
Ectima provocata de o bacterie streptococul afecteaz m general subiecii debilitai Ea se traduce prmtr o ulceraie cu coji a pielii Antibioticele (peniciline) luate m urgenta si in doze mari permit oprirea infeciei ngrijirile locale
sunt cele ale unei ulceraii (curire locala pansamente antiseptice)
ECTOPIE. Localizare anormala congenitala sau doban dit a unui organ
ECTROPION CERVICAL. Eversiune (ntoarcerea) a mucoasei colului utenn
Ectropionul cervical poate surveni m mod fiziologic m cursul unei sarcini sau m legtura cu luarea de estro progestative (contraceptie orala sau tratament hormonal) El este uneori consecina unei rupturi a colului m timpul
naterii Se poate manifesta prin pierderi vagmale de abundenta variabila sau prin mici sangeran m timpul rapor turilor sexuale sau al toaletei intime
Tratamentul face apel la cldura (cautenzarea chimica sau electrica) la fnj, (cric chirurgia) sau la laser (vapori /alia)
ECTROPION PALPEBRAL. Eversiune (ntoarcere) a marginii pleoapei cel mai frecvent al pleoapei inferioare ceea ce expune conjunctiva (membrana transparenta care tapiseaz ntenorul plec apelor) in mod normal aflata m
contact cu globul ocular
CAUZE Dei un ectropion palpebral poate exista chiar de la natere (ectropion congenital) acesta se observa mai ales la subiectul vrstnic (ectropion senil) si este cauzat atunci de o relaxare a esuturilor sau de o inflamatie a
pleoapei (conjunctivita cronica) El mai poate rezulta si dmtr o proasta cicatrizare a unei plgi sau a unei arsuri (ectropion cicatricea!) sau poate fi o complicaie a unei paralizii faciale (ectropion paralitic)

SIMPTOME SI TRATAMENT Ectropionul palpebral antreneaz o lacnmare permanenta si o intatie a ochiului Protejata defectuos corneea este expusa leziunilor trofice keratita punctata superficiala chiar ulceraie corneana
Tratamentul unui ectropion palpebral este chirurgical si mai mult sau mai puin complex dup originea acestuia
ECZEM. Afeciune cutanata alergica acuta sau cronica caracterizata prin zone re sn supramaltate de mici vezicule hchidiene deosebit de pruriginoase
DIFERITE TIPURI DE ECZEMA Dup cauza lor se disting trei tipuri principale de eczema care pot fiecare dintre ele sa mbrace o forma acuta sau cronica
EL ema alergic de K ntact \au dermita de contact urvine cu ocazia contactelor repetate cu o substana alergica
(nichel cauciuc detergeni unele substane medica mentoase etc ) Unu subieci cel mai des adulii ajung astfel sa fac un puseu de ec/ema la fiecare nou contact
Fc ema attpic numita de asemenea eczema tontii
t Mortal sau dermalit al pica afecteaz subiecii atini de atopie adic predispusi ereditar la alergii Ea este foarte
i n principal de ctre pneumalergene (praf de casa animale microscopice ca acanenn polenuri) sau de ctre alte alergene prezente m unele alimente lapte oua soia etc
Eaema prin wnuhtlizare intern este cauzata de prezenta unui focar infectios care declaneaz un fel de alergie cu manifestri la nivelul pielii EDEM

198
Se poate ntmpla ca o afeciune cutanata (psoriazis) sa aib leziuni asemntoare celor provocate de eczema aceasta complicaie este datorata cel mai des aplicam de medicamente alergizante
SIMPTOME SI SEMNE Dup cum este acuta sau
cronic eczema mbrac forme foarte diferite
Eczema QtutQ se manifesta prin apariia de placi de un
rou aprins prost delimitate pruriginoase apoi apar
vezicule (bici minuscule) care m continuare se rup
provocnd o scurgere in sfrit se formeaz cruste mai mult
sau mai puin groase care cad dup una doua sptmni
si las cicatrice de culoare roz
f Eczemele cronice mai variate se clasifica m trei categorii
principale
- formele uscate care se traduc prin placarde rou si cu cruste prost delimitate cu o descuamare cnd fina cnd m lamboun mari
- formele lichemfiate care se caracterizeaz prin plaje de piele groasa si de culoare violet purpuriu parcurse de santun cu desen cu romburi
- formele dishidrozice care se traduc prin apariia de vezicule pe fetele laterale ale degetelor acestea pot sa se rup si sa formeze cruste sau fisuri m particular pe palme si pe suprafeele plantare
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul este m primul rnd cel al cauzei atunci cnd aceasta este posibil Doar suprimarea contactului cu alergenul vindeca eczemele de contact dar acesta este dificil de
realizat m practica In caz de eczema atopica suprimarea pneumalergenelor (acanenu) este uneori posibila ca si cea a alergenelor alimentare In sfrit o desensibilizare (injecii repetate cu alergene in doze
foarte mici) poate fi ntreprinsa in unele cazuri de eczema atopica n caz de eczema prin sensibilizare interna anti bioticele vindeca definitiv att infecia cat si eczema Alte tratamente vizeaz suprimarea sau
atenuarea simptomelor locale sau generale Tratamentele locale implica antiseptice (mai ales m eczema acuta) si dermocorticosteroizn (mai ales m eczema cronica) Tratamentul general consta m admi
mstrarea oral de antihistammice cu scopul de a calma mancrirmle ngrijirea psihologica schimbarea climatului ca si curele termale constituie tot attea ajutoare de avut in vedere m tratamentul eczemei
mai ales cnd ea este cronic
Prevenirea eczemei atopice consta in evitarea la toi copiii dar mai ales in caz de precedente familiale a contactelor precoce si repetate cu alergenele poteniale Acesta constituie unul din motivele pentru care
se reco mand actualmente diversificarea progresiva a alimentaiei sugarului
EDEM. Retentie patologica de lichid m esuturile organismului in particular m esutul conjunctiv
CAUZE Trebuie deosebii mai muli factori Factorii mecanici pot provoca edeme Obstruanle venoase (flebit insuficienta cardiaca etc ) sau limfatice (limfangite) deranjeaz circulaia lichidelor in
organism
mbaa ni fi?i( chimici pot de asemenea sa dea natere unui edem Astfel pot sta lucrurile in afeciuni renale ca sindromul nefrotic sau carenele m proteine
SIMPTOME SI SEMNE Edemul se manifesta mai nti prmtr o cretere m greutate Atunci cnd se agraveaz se constata o umflare care atinge cel mai des membrele inferioare Aceasta forma de edem este
nsoita m general de oboseala si se manifesta cel mai frecvent seara Printre edemele membrelor inferioare se deosebesc edemul bilate ral si edemul unilateral consecutiv adesea unei insuficiente venoase la
bolnavii care au vance sau flebita unei vene profunde
Edemul poate de asemenea sa afecteze alte pri ale corpului (abdomen gamba piept fata etc )
Retentia lichidiana poate cuprinde cavitatea peritoneala realiznd o ascita sau cavitatea pleurala formnd o efuziune pleurala
TRATAMENT Adesea edemele nu pot fi tratate dect prin stimularea evacuam lichidului m urina de ctre rinichi Pentru a ajunge la acest rezultat se impune administrarea de diuretice si tinerea unui regim
alimentar hiposodat
Tratamentul difer totui dup tipul de edem si dup cauza edemului Un edem unilateral al unui membru inferior cauzat de o flebita se reduce m urma unui tratament anticoagulant Daca el este cauzat de o
insuficienta venoasa poate fi ameliorat prin purtarea unui ciorap de vance Un edem bilateral al membrelor inferioare imputabil unei insuficiente cardiace se trateaz prin administrarea de medicamente
antidiuretice cardiotomce si vasodilatatoare
EDEM ACUT AL PLMNULUI.
PULMONAR
EDEM

ACUT HEMORAGIC AL SUGARULUI.

Afeciune caracterizata prmtr o umflare difuza a esuturilor subcutanate la un copil m vrsta de la 5 luni la 2 am SINONIME purpura in u card cu edem purpura Seidlmayer
Aceasta afeciune rara a pielii se observa la 8 pana la 15 zile dup o infecie (boala bactenana sau virala) sau dup tratamentul cu antibiotice sau cu medicamente contra tusei sau febrei
Boala se vindeca de la sine m doua sptmni si nu las sechele Atunci cnd simptomele sunt deosebit de marcante (umflare de proporii durere echimoze puncte rou de purpura) poate fi avut m vedere un
tratament cu corticosteroizi
EDEM ANGIONEUROTIC EREDITAR. Afeciune ereditara care atinge sistemul de activare a complementului (sistem enzimatic care participa la distrugerea antigenelor) si se traduce prin crize de edem
al esuturilor subcutanate al mucoaselor si al unor viscere
Crizele afecteaz fata si membrele Edemul care apare se prezint ca o umfltura moaje care creste in decurs de 199
EISENMENGER
cteva ore apoi dispare spontan m rstimp de 24 pana la 48 ore
Atunci tand edemul afecteaz mucoasa larmgelui sau bronhiile el poate provoca un ru respirator si o asfixie
Administrarea de produse antifibrmolitice (care servesc la evitarea obturam vaselor) si prescrierea de hormoni androgeni (inclusiv la brbai) constituie principiile de baza ale tratamentului Acesta eficace este prescris fie de o i
permanenta fie m momentul crizelor
Cretere m volum a creierului consecutiv unei creteri a coninutului de apa al esuturilor sale
Edemul cerebral nsoete diferitele boli ale encefalului tumor traumatism infecie mflamatie accident vascular cerebral
Craniul fund rigid edemul cerebral antreneaz o hiper tensiune mtracramana care se traduce prin semne ca paralizii vome dureri de cap coma si poate fi mortal
Tratamentul necesita o spitalizare de urgenta si asociaz antiedematoase cerebrale (macromolecule corticosteroizi) la tratamentul cauzei Antiedematoasele nu sunt eficace dect m cazul unui edem vasogenic
EDEM OCULAR. Infiltrare de lichid seros m esuturile ochiului
Edemul palpebral Aceast infiltrare de lichid sub pleoapa este consecutiv unui traumatism sau unei inflamaii (ulcior de exemplu) Un edem palpebral se manifesta pnntr o umfltura bine vizibila la una sau ambele pleoape
uneon nsoit de o nrosire de o senzaie de cldura sau de o durere Tratamentul face apel la antimflamatoarele locale sau generale
PULMONAR. Invadare a alveolelor de ctre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor (vase nuci)
Un edem pulmonar este cel mai frecvent de origine hemodinamica legat de o cretere a presiunilor m circulaia pulmonar Aceasta poate fi datorata unei proaste func ionn a inimii unui puseu de hipertensiune arteriala siste
mic sau unei hipervolemn (creterea volumului sangvin) Mult mai rar edemul pulmonar poate fi consecina unei alterri a permeabilitii capilarelor pulmonare de ctre agenii infectiosi (virusul gripei unele bacterii) sau toxici
SIMPTOME SI SEMNE In edemul pulmonar acut apar brusc la bolnav o gafaial intens ceea ce l obliga sa stea aezat sau m picioare (ortopnee) precum si o tuse nsoita uneon de expectoraii spumoase rozalii caracteristice
Apariia mai mult sau mai puin rapida a semnelor (edem wbacut) depinde de modul de evoluie al insuficientei ventriculare stngi
Auscultarea inimii indica o tahicardie (accelerarea rit mulul cardiac) cea a plmnilor ralun uscate zise crepi tante tu predomment la baza plmnilor Alte semne de
insuficienta cardiaca periferica (creterea mrimii ficatului turgescenta venelor jugulare) sunt mai rare edemul pulmonar mamfestandu se mai ales atunci cnd insuficienta ventriculara stnga nu este nsoita nc de complicaia
unei insuficiente ventriculare drepte
TRATAMENT Diureticele pe cale mtravenoasa si/sau vasodilatatoarcle m particular cele venoase trateaz simptomele si antreneaz o diminuare rapida a presiunii m circulaia pulmonara Ameliorarea oxigenam se tace prin
inhalarea de oxigen cu ajutorul unei sonde sau al unei mti iar corectarea cderii debitului cardiac se trateaz prin medicamente cardiotonice
Tratamentul de fond este cel al bolii in cauza
EDULCORANT. Substana de origine naturala sau de sinteza care da un gust dulce
Edulcorantn sunt utilizai ca aditivi alimentari ca exci pienti pentru a facilita administrarea medicamentelor ca nlocuitor ai zahrului m tratamentul diferitelor dereglri nutriionale (diabet obe/itate etc )
EEG. -> ELECTROENCEFALOGRAF E
EFECT NEDORIT. Simptom afeciune sau anomalie biologica survemnd accidental dup luarea unui medicament utilizat m scopuri profilactice diagnostice sau terapeutice in doze cunoscute ca fiind normale
EFELID. Mica pata cutanata pigmentata
Efehdcle numite m mod obinuit pistrui sunt frec vcnte la subiecii cu pielea alba blonzi sau rocai ele se accentueaz dup expunerea la soare Sunt mici pete cafenii galbene sau brune simetrice afectnd mai ales fata si
toracele In scopuri pur estetice se pot propune pentru atenuarea lor aplicaii foarte superficiale de azot lichid sau utilizarea laserului cu gaz carbonic (C0 2) Prevenirea cu ajutorul unei creme sau a unui lapte protector (ecran total)
namtea expunem la soare rmne cea mai eficace metoda
EFUZIUNE. Prezenta de lichid sau de gaz mtr o cavitate naturala (pentoneu pleura pencard articulaie bursa) care m mod norma] nu conine acest lichid sau gaz
EHLERS-DANLOS (sindrom al lui) Afeciune eredi tara caracterizata prin modificri ale esutului colagen al pielii si vaselor sangvine
EISENMENGER (sindrom al lui) Cardiopatie cu cianoza(zisa boala albastra ) care asociaz o malformaie congenitala (comunicarea intre cavitile cardiace drepte si stngi sau intre aorta si artera pulmonara) si o boala a
artenolelor pulmonare legata cel mai frecvent de aceasta malformaie
Aceasta boala rar detectata la copil din cauza evoluiei sale progresive nu este excepionala la adult EJACULARE

200
SIMPTOME SI SFMNE Simptomul lui Eisenmenger provodCd o mdre cretere d presiunilor drtenale pulmondre Acedstd dntrened?d trecerea sdngelui m cavitile cdrdwce drepte si m drterd pulmondrd m cavitile cardidce
stngi sdu m aorta pe cdlea comumcdtiei anormale fie cd e vc rbd de o comunicdtie intre cele doud duncule sdu de o comunicaie intre cele doud ventricule de persistentd canalului drteridl sau de existenta unei ferestre intre
dortd si drterd pulmondrd Acedstd circulaie dnormdla a sngelui creea/d o cianoza a unghiilor si buzelor In caz de proasta
aceasta boala este compatibila cu o viata ndelungata
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ecocardiografia pune m evidenta prezenta unei comunicaii anormale intre diferitele structuri anatomice
Cnd dcedstd dfcctiune este prost te lerdta tratamentul sau este chirurgicdl si constd din grefa cord pulmon sau din grefa pulmonara doar m acest ultim cd/ dsociata unei corectdn d comumcdtiei existente
EJACULARE. Ld bdrbdt emisie de sperma prin uretn m momentul orgasmului
Ejacularea este un reflex provocat prin stimulrile ritmate ale penisului m timpul raporturilor sexuale sau al masturbam In momentul ejaculam sperma este evacuata in uretra prostdticd dpoi proiectdta m exterior datorita
contraciilor muchilor permcului In timpul acestei pro lectan toiul vezical situat la ieirea din vezicd este nchis impiedicdnd dtat ca ejaculatul sa sufere un reflux ctre vezica cat si ca urma sa se amestece cu sperma
PATOLOGIE
Ane/acularea se caracterizeaz prin absenta spermei m timpul ejaculam Ea survine cel mai des ca urmare a tratamentului unor cancere
bjaLularea dureroasa este nsoita de dureri uretrale penneale sau anale Ea este m principal consecina unei infecii a prostatei
E/acularea precoce \au ejacularea prematw a se produce chiar la nceputul penetram ori chiar si naintea acesteia Ea este cel mdi frecvent provocdtd de o stdre de diixietdte sau de teama de a nu putea obine un raport sexual
satis fctor Prescrierea de anxiohtice asociata cu o psihoterapie poate remedia acedstd
tjaculurea retrograda wn ejacularea urcata se produce atunci cnd sperma m loc sa fie proiectata m exterior refuleaz ctre ve/Kd Ejdcularea retrograda sur vine arunci cnd colul vezicii rmne deschis m permanentd
cd de exemplu dupd dbldtia chirurgicala sau endoscopica a unui adenom de prostata Ea antreneaz o sterilitate uEjacularea sngernda sau hemospermia caracterizata prin prezenta sngelui proaspt (rou) sau vechi (brun) m
sperma este m majoritatea cazurilor benigna Ea poate totui sa fie cauzata de o infecie sau de o tumora a prostatei care necesita atunci sa fie tratata
ELECTROCARDIOGRAFIE. Examen destinat nregistram activitii electrice a muchiului cardiac
INDICAII Electrocardiografid (ECG) completeaz in mod util examenul clinic al inimii Ed permite detectdred unei tulburdn d ritmului sau a conductici cardiace o hipertrofie auriculara sau ventriculara o pencardita o
ischemie miocardica m particular un infarct al miocardului

TEHNICA Electrocardiograful este un aparat nregistrator legat la electrozi de detecie dintre care 4 sunt aplicai pe ncheieturile minilor si la gle/ne si ali 6 m anumite puncte dc pe suprafdta toracelui Diferite grupri ale
acestor electrozi corespunznd diferitelor circuite de nregistrare sunt le eate de un stilet care da un traseu corespunznd unei derivaii (reflectare localizata a dctivitdtu electrice a cordului) Astfel sunt nregistrate dousprezece
derivaii Electrografia este un examen nemvaziv lipsit de orice
ELECTROCARDIOGRAM. Traseu al electrocdrdio crafiei
ELECTROCHIRURGIE. Metoda de tratament chirur gical prin utilizarea locala a unui curent electric
Electrochirurgw utilizeaz cldura produsa prin trecerea unui curent electric pnntr un instrument operator cu scopul de a carboniza esuturile patologice Dupd tipul de instru ment folosit se deosebesc doud tipuri de metode
Uhlecrococi^ucirea sau lermocoa^ulcirea efectuata cu un ac pdrcurs de un curent electric sau cu un electrod terminat pnntr o mica bula permite distrugerea mai ntinsa a esuturilor care sunt coagulate Aceasta tehnica este
utilizata mai ales pentru distrugerea tumorilor mici Inconvenientul l constituie faptul ca atunci nu mai este posibila examinarea tumorii la microscop
fFlectroilisectia fcuta cu un bisturiu electric servete la secionarea esuturilor intr o maniera comparabila cu cea obinut cu un bisturiu clasic Este o tehnica de disecie rapida si puin hemoragica
Electrochirurgia este utilizata mai ales in dermatologie si m gastroenterologie
ELECTROCOAGULARE. Tehnica de electrochirurgie care utilizeaz cldura degajata de un curent electric pentru a obine o coagulare locala
ELECTROCOHLEOGRAFIE. nregistrare a activitii electrice a urechii interne
Electrocohleografia este ntrebuinata m principal pentru evaluarea starn duditive d copiilor mici Defdpt spre deosebire de dlte exdmene de bdza ale auzului m care subiectul trebuie sa spun daca aude un sunet sau nu
electrocardiograma nu necesita cooperarea pacientului Tehnica consta m introducerea unui electrod sub forma unui ac foarte fin prin timpan apoi m mpingerea sa civa 201

ELECTROMIOGRAFIE
milimetri nu mai departe de cohlee (organul auzului care face parte din urechea interna)
ELECTROCUTARE. Totalitate a leziunilor consecutive trecem unui curent electric prin corp precum si degajam concormntente de cldura
Nu toi curenii electrici pre/mta aceleai riscuri Cel mai nociv este curentul casnic alternativ cu freceventa de 50Hz esuturile interne ale corpului umede si srate se dovedesc a fi bune conductoare de
electricitate bariera principala ld trecerea curentului venind din partea pici i Pielea uscata este un bun izolator si prezint o rezistenta mare (mai multe zeci de mu de ohmi) spre deosebire de pielea umeda
(doar cteva sute de ohmi)
SIMPTOME SI SEMNE Orice descrcare electrica poate antrena o siderare (oprire subita a funcionam) centrilor nervoi o fibnlatie ventriculara (contracii cardiace rapide anarhice si ineficace) o contracie
musculara putnd mpiedica victima sa se elibereze de legtura cu sursa de curent o contractura a muchilor respiratori si o pierdere a stm de contienta Nu este necesar mai mult de o des crcare de vreo
zece ampen pentru ca acest curent straba tand inima sa produc o aritmie (perturbatie a ritmului cardiac) Un curent de intensitate mare produs de tensiuni nalte poate carboniza esuturile m locurile m care
rezistenta este cea mai mare m general la punctele de intrare si de ieire a curentului
TRATAMENT Reanimarea trebuie sa fie ntreprinsa cat mai rapid posibil (m primele cinci minute) pe loc dup ce s a ntrerupt curentul Ea consta mtr o ventilaUe artificiala (gur la gura) asociata cu masaj
cardiac m caz de st p cardiorespirator Reanimarea trebuie sa fie urmata timp de dou sau trei ore In cursul transportam victimei ctre un centru spitalicesc nici respiraia gura la gura nici masajul cardiac nu
trebuie sa fie ntrerupte O fibnlatie ventriculara necesit o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric) de urgenta
PREVENIRE Pentru a evita orice risc de electrocutare m cas trebuie interzisa instalarea prizelor electrice m apropierea unei alimentari cu apa si nainte de a ntreprinde repararea unei instalaii electrice
trebuie verificat daca este ntrerupt curentul electric trebuie purtata nclminte cu talp de cauciuc (care este un ru conductor electric) si trebuie lucrat mtr un mediu uscat
ELECTROENCEFALOGRAFIE. Examen care per mite nregistrarea activitii electrice spontane a neuronilor cortexului cerebral
Traseul obinut este numit electroencefalograma
INDICAII Electroencefalografia (EEG) are drept indicaie principala epilepsia ea permite diagnosticarea acestei boli precum si supravegherea tratamentului si evoluiei ei Ea servete de asemenea la
stabilirea diagnosticului encefalitei meningoencefalitei si la determinarea originii metabolice
Primul ajutor m caz de electrocutare

C( rpul omenesc este foarte bun conductor dup ce s a ntrerupt curentul victima trebuie ndeprtata de sursa electrica atunci cnd aceasta este imposibil trebuie data deoparte cu ajute rul unui lemn si avnd
grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat
Atunci cnd victima este in stare de sincopa respi ratorie trebuie sa se practice respiraia artificiala (gura la gura) daca victima respira ea trebuie pusa m poziia laterala de sigurana
Apoi trebuie au rdat primul ajutor m caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui pansament curat) m ateptarea ajutorului
sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare m timp si m spaiu tulburri de nelegere si de memorie agitaie)
TEHNICA Pe toata suprafaa pielii capului sunt dispui 10-20 electrozi mici placi metalice legate prin fire de aparatul de nregistrat Acesta msoar potentului electric detectat de fiecare electrod si compara
electrozii doi cate doi fiecare comparaie traducandu se pnntr un traseu numit derivaie Reactivitatea electroencefalografica este evaluata cu ajutorul unor probe simple deschiderea ochilor hiper pnee
(respiraie ampla si lenta) stimulare luminoasa inter mitenta obinut cu descrcri luminoase scurte si intense a cror frecventa este crescut treptat
DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE Examenul nu necesita spitalizare El dureaz aproximativ 20 minute nu antreneaz nici durere nici efecte secundare
ELECTROFOREZ. Tehnica de laborator care permite separarea diferiilor constituent] ai unui amestec chimic in \ederea identificam si studiem fiecruia dintre ei
ELECTROMIOGRAFIE. Examen consUnd m nregistra rea activitii electrice a unui muchi sau a unui nerv INDICAII Electromiografia (EMG) este un examen foarte util in patologia ncuromusculara
mai ales in caz de para l zie Astfel ca contribuie la diferenierea unei tulburri anorganice (psihologica) unei atingeri a sistemului nervos central (encefal si mduva spmani) unui sindrom neurogen periferic
(atingerea nervilor sau a originii lor aflate in mduva) unei atingeri musculare si unei tulburri a con ductiei neuromusculare (transmitere a influxului nervos la muchi)
TEHNICA SI DESFURARE Se deosebesc doua tipuri de examene
Examenul detectm activitii musculare consta m nregistrarea activitii electrice spontane a unui muchi mai nti m repaus apoi m cursul unei micri voluntare cu ajutorul unui electrod cel mai des m
forma de ac nfundat m muchi prin piele si legat la un aparat care furnizeaz pe un ecran si pe hrtie un grafic succesiunea unor unde ELECTRONISTAGMOGRAFIE
sub form de limb fiecare reprezentnd contracia unei uniti motorii (grup de celule musculare comandate de una si aceeai celul nervoas)
Examenul de stimulare )i de detectare a actn ittn mu*. cutare se bazeaz pe aceleai principii dar procedeaz m mod diferit, stimulnd un nerv pnntr un curent electric de scurt durat nedureros Nervul
declaneaz atunci propriile reacii electrice care se propag n toat lungimea sa nainte de a fi transmise muchiului corespunztor de unde ele sunt culese Se poate astfel pe de o parte s se calculeze viteza
de conductie prin nerv si, pe de alt parte s se studieze conductia neuromuscular
Examenul se desfoar ntr un cabinet medical sau m regim de consultaie spitaliceasc fr o pregtire deosebit si dureaz ntre 20 si 30 minute
ELECTRONISTAGMOGRAFIE. Examen destinat nregistrm mstagmusului ocular (secuse ritmice patologice ale unuia sau ambilor globi oculari), care se ntlnesc m leziunile neurologice ale
trunchiului cerebral sau in atingerile urechii interne
Electromstagmografia servete la diagnosticarea anumitor tulburri de echilibru sau a vertijelor
Dup ce 3 electrozi au fost plasai m jurul fiecrui ochi modificrile electrice antrenate prin micrile globului ocular sunt nregistrate si reprezentate pe un grafic Examenul dureaz aproximativ o or si
cuprinde mai multe faze, n timpul crora ochii sunt fixai sau mobili pacientul fund succesiv n plin lumin si n ntuneric imobil si aezat pe un scaun care se balanseaz O electronistagmografie poate
cauza uoare senzaii de ameeal
ELECTROOCULOGRAFIE. Examen al ochiului destinat s nregistreze potenialul de repaus (activitatea electric de baz n absenta stimulm) al acestui organ m timpul micrilor oculare
Electrooculografia permite confirmarea diagnosticului numeroaselor afeciuni retiniene (mai precis ale epitehului pigmentar), constituionale (chist degenerescent tapeto retiniana) sau dobndite (epitelit
retiniana sau atingere toxic provocat de unele antipaludice de sintez)
TEHNIC SI EFECTE SECUNDARE Se dispun mai nti 4 electrozi pe piele, de fiecare parte a ochilor ntr o camer n care intensitatea luminoas variaz pacientul trebuie apoi s efectueze micri de ,
du te vino ale ochilor ntre doua puncte de lumin roie Activitile electrice captate sunt amplificate de un ordinator care le nregistreaz si le traduce pe un grafic numit electrooculogram
Electrooculografia este un examen absolut deloc dure ros, care nu este nsoit de vreun efect secundar
ELECTRORETINOGRAFIE. Examen al ochiului destinat nregistrm activitii electrice a retinei dup o stimulare luminoas
Principalele indicaii ale unei electroretinografii le con stituie bolile ereditare ale retinei (degenerescenta tapeto retiniana) atingerile retiniene toxice sau traumatice consecutive administrm de antipaludice
de sintez sau prezentei unui corp strin metalic n ochi si mai general, au ca scop verificarea bunei funcionri a retinei
TEHNIC Electroretmografia permite s se disting cu ajutorul luminilor de intensiti si de culori diferite, activi tatea conurilor sensibile la intensitile mari si la culoarea roie (sistemul fotopic) de cea a
bastonaselor sensibile Ia intensitile slabe si la albastru (sistemul scotopic) Se obine un traseu electroretmograma (ERG) Informaiile electrice sunt colectate prin intermediul electrozilor plasai pe cornee
si la marginea orbitei sub piele Lentile de contact din material plastic mpiedic pleoapele s se nchid n timpul examenului La copil poate fi necesar o anestezie general
EFECTE SECUNDARE Pacienii care poart lentile de contact nu trebuie s si le pun cu 24 ore nainte si la 24 ore dup examen Dup acesta pacientul rmne adesea orbit timp de cteva ore Electrozii
plasai pe cornee pot antrena o uoar iritare a ochiului tratabil cu un colir
ELECTROSOC. Metod terapeutic viznd reducerea anumitor tulburri psihiatrice prin efectul descrcrilor electrice SlNONIM sumoterapie
Electrosocul const n trecerea unei descrcri electrice prin creier n maniera de a provoca o criz convulsiv Adesea contestat fund considerat brutal metoda electrosocurilor rmne de o eficacitate
remarcabil n tratamentul depresiunilor grave n particular a melancoliei a strilor schizofrenice si a confuziilor mintale persistente
Electrosocul se practic aproape ntotdeauna sub anes tezie general cu o supraveghere medical riguroas Cura, efectuat n mediu spitalicesc comport n medie 12 edine, n numr de 2-3 pe sptmn
Efectele sale nedonte (luxa-tie ruptur muscular) sunt benigne si puin numeroase
ELECTROTERAPIE. Tratament care utilizeaz energia electric
DIFERITE TIPURI DE TEHNIC
lonizarea are o afeciune local destinat tratm durerilor de cap nevralgiilor durerilor tendinoase sau articulare contracturilor, ea permite de asemenea reeducarea anumitor paralizii
Exaloneuromotoarele a cror aciune are loc asupra fibrelor nervoase sau musculare au aceleai indicaii ca si lonizarea
Vibraiile mecanice sunt indicate pentru tratarea durerilor articulare vertebrale si iigamentare si pentru reducerea cicatricelor Ele sunt aplicate cu ajutorul unei sonde n contact cu pielea prin intermediul
apei sau al unei pomezi analgezice Ele exercit un efect de micromasaj rapid si un EMBOLIE GAZOASA
Undele scurte electromagnetice sunt utilizate datorita aciunii lor antimflamatorii si de ameliorare a circulaiei precum si pentru a activa procesul de cicatrizare si de regenerare nervoasa
DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE Electro terapia se practica m cabinet la un medic neurolog sau reeducator funcional sau chiar la spital mtr un serviciu de reeducare sau mtr un centru mpotriva durerilor Ea se
desfoar mtr o sene de 5 pana la 15 edine de 10 pana la 30 minute fiecare Acea.su sene poate fi rennoita de 3 ori Electroterapia poate antrena cteva rare arsuri mai ales m cazul metodelor care utilizeaz direct curenii
electrici (ronizare cureni excitomoton) si radiaiile luminoase
ELEFANTIAZIS. Forma extrema de hmfedem (acu mulare de limfa m esuturile unei regiuni a corpului) -> LlMFEDEM
ELIPTOCITOZ. Boala ereditara a sngelui m care se observa globule rou de forma ovala
Se disting trei forme patologice dup gravitatea lor
o forma frusta care nu da loc nici unui simptom cea mai frecventa
o forma mai puin ^rav antrennd o anemie hemohtica moderata compensata spontan de ctre bolnav
o forma ^rava cu hemoliza severa (distrugerea globulelor rou) necesitnd transfuzii si eventual ablatia splinei (orga nul care distruge globulele rou prost formate)
ELISA. Tehnica de dozare enzimatica a sngelui per mitnd detectarea imunoglobuhnelor ndreptate mpotriva unui agent bactenan sau viral
Testul ELISA permite determinarea faptului ca o per soan este sau nu infectata cu un microorganism dat Testul este numit seropozitiv m caz de infecie si seronegativ m caz contrar El servete mai ales la diagnosticarea unei
seropozitivitti datorate virusului SIDA Orice pozitivitate a acestui test implica verificarea sa prmtr un procedeu mai specific ca reacia Western Blot
ELONGATIE. - NTINDERE
VRUR. Fractura a cutiei craniene cu mfundarea prii fracturate
Element de dimensiuni mici migrnd m cir culatia sangvina si responsabil de o embolie
EMBOLIE. Obstrucie brutala a unui vas cel mai des o arter pnn migrarea unui corp strin (numit embol) vehi culat prin circulaia sangvina
EMBOLIE ARTERIAL A MEMBRELOR. Obstruc
ie brutal a unei artere a membrului superior sau inferior
O embolie arteriala a unui membru este consecina
formm unui cheag pe peretele auriculului sau ventriculului
stng ea nsi consecutiva unei patologii a unei valvule (ngustare mitrala sau stenoza mitrala) unui infarct de miocard sau unei tulburri a ritmului cardiac (fibnlatie auriculara) Mai rar ea poate fi consecutiva formam unui
cheag pe peretele unui anevnsm al aortei
O embolie arteriala de acest tip se manifesta pnntr o durere brusca si intensa a unui membru cel mai des unul dintre membrele inferioare Pulsul luat la ncheietura mainn sau la glezna este impalpabil Pielea este rece palida apoi
poate deveni insensibila Uneori muchii sunt paralizai In funcie de artera obstinata limita superioara a acestor semne este mai mult sau mai puin ridicata pe membru care uneori poate fi afectat m ntregime
TRATAMENT SI PREVENIRE Trebuie practicata de urgenta o ablatie chirurgicala a embolului sub anestezie generala sau locala dup deschiderea peretelui arterei O alta metoda realizabila sub anestezie locala consta cu
ajutorul unei sonde introduse m artera trecnd prin piele m aducerea embolului pana la orificiul de punctionare In absenta tratamentului embolia poate provoca o gangrena d membrului afectat Prevenirea recidivelor face apel la
anticoagulante sau antiagregante

EMBOLIE CEREBRAL. Obstruare brusca a uneia dintre arterele destinate irigam sangvine a encefalului
O embolie cerebrala este consecutiva unei afeciuni a inimii sau a unei artere formarea m mima a unui cheag ca urmare a unei valvulopatn a unui infarct de miocard a unei tulburri de ritm cardiac (fibnlatie auriculara) sau a
implantam unei proteze valvulare apoi migrarea ctre creier a frag mentelor acestui cheag formarea unui cheag pornind de la ngustarea (stenozarea) unei artere carotide sau a unei placi de aterom (depunere de colesterol)
fragmentarea si migrarea materialului ateromatos format m carotid etc
Embolia cerebrala provoac un accident vascular cerebral de tip ischemic adic datorat unei diminuri a irigam sangvine a unui teritoriu cerebral Acest accident se traduce m diferite modun paralizie abolirea sensibilitii
tulburri ale vorbim chiar si de contienta
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Daca exista sigurana ca este vorba de o embolie cerebrala poate fi propus un tratament anticoagulant dar exista un risc de hemoragie Prognosticul relativ sever depinde de localizarea si de
ntinderea teritoriului afectat
EMBOLIE GAZOAS. Migrare a bulelor de gaz m vasele sangvine care le transporta de cele mai multe ori pana la creier
CAUZE Embolia gazoasa este o forma destul de rara de embolie ea poate fi provocat de intrarea accidentala de aer mtr un vas m cursul unei intervenii chirurgicale (chi rurgie cardiaca pulmonara neurochirurgie) m timpul
unor intervenii implicnd circuitul sangvin (transfuzie masiva sub pompare circulaie extracorporala) sau m decursul unor EMBOLIE GRASA

204
acte diagnostice sau terapeutice (angiografic celioscopie laparoscopie) Un caz deosebit de embolie gazoasa este cauzat de formarea de bule de gaz m vasele sangvine ca urmare a unei decompresn brutale (accidente de plonjare
m apa boala chesoanelor)
SIMPTOME SI SEMNE Embolia gazoasa da loc unor tulburri neurologice brute convulsii coma deficit motor tulburri vizuale surse ale unor posibile sechele si ale unor tulburri cardio vasculare colaps stop cardio
circulator tulburri ale ritmului cardiac sau ale insuficientei coronariene
TRATAMENT Tratamentul care trebuie pus m aplicare de urgenta este bazat pe reanimarea cardiorespiratonc cu restaurarea unei presiuni arteriale normale si ventilaia cu oxigen pur precum si pe controlul convulsiilor Oxi ceno
terapia hiperbanca (metoda care permite creterea cantitii de oxigen furnizata esuturilor admimstrandu l la o presiune mai mare dect presiunea atmosferica) efectuata de cele mai multe ori mtr un centru specializat constituie
tratamentul cel mai adecvat al emboliei gazoase
EMBOLIE GRAS. Migrare mtr un vas sangvin a unor particule grasoase provenind din mduva osoasa
O embolie grasa este cauzata de eliberarea de fragmente de mduva osoasa bogate m grsimi m circulaia sangvina ca urmare a unei fracturi sau uneori a unei intervenii chirurgicale osoase sau articulare m mod deosebit daca
aceasta are loc la membrele inferioare sau la bazin Semnele apar dup cteva ore febra insuficienta respiratorie acuta purpura (pete cutanate hemorayce) a toracelui si a conjunc tivei alte complicata hemoragice (renale
cardiovasculare) pot de asemenea sa survma Tulburrile neuropsihice sunt de expresie variabila (agitaie confuzie coma) Embolia grasa pare mortala m 15 pana la 30% dintre cazuri fr sa se poat determina totui cu
certitudine daca embolia in sine sau contextul m care ea se produce (traumatisme grave) constituie cauza morii Alte cazuri se vindeca adesea fr sechele in cincisprezece zile
EMBOLIE PULMONAR. Obstrurare brutala a uneia dintre ramurile arterei pulmonare
Embolia pulmonara este o afeciune frecventa si o cauza importanta de mortalitate Ea este cau/ata de formarea unui cheag pe peretele unei vene aproape ntotdeauna mtr o vena profunda a unui membru inferior uneori mtr o
vena a micu lui bazin sau chiar a abdomenului (vena cava inferioara) cheag care eliberat m circulaia sangvina miyeaza si se oprete mtr o artera pulmonara Acest fapt poate fi consecutiv unei nateri sau unui avort unei operaii
(m particular osoasa sau articulara) unei imobilizri prelungite (zcut la pat fractura) unei insuficiente cardiace unui cancer unei poliglobuln (creterea volumului total al globulelor rou ale organismului)
SIMPTOME SI SEMNE Consecinele unei embolii pulmonare pot fi de doua tipuri insuficienta respiratorie
acuta si deficit circulator Cu apariie brusca embolia se traduce prmtr o jena respiratorie o durere la baza toracelui o accelerare a btilor inimii angoasa si uneori hemoptizie (scuiparea de snge)
TRATAMENT SI PRE\ ENIRE Tratamentul emboliei pulmonare necesita o spitalizare de urgenta aceasta con sta att m tratarea simptomelor si consecinelor emboliei ndeosebi prin administrarea de oxigen cat si m impiedi
carea extindem cheagurilor existente si a formam de noi cheaguri cu ajutorul unui anticoagulant hepanna admi mstrata pe cale venoasa apoi nlocuita prin luarea de antivitamma K pe cale orala timp de 3 pana la 6 luni In
formele cele mai grave tromboliticele ca streptokmaza sau urokmaza permit dizolvarea cheagurilor existente
Tratamentul preventiv al emboliei pulmonare consecutive unei flebotromboze a unui membru inferior sau al regiunii abdominopelviene consta din mobilizarea precoce dup natere sau dup intervenie chirurgicala sau din
contentia membrului m caz de intervenie ortopedica pe un membru inferior cu prescrierea de hepanna pe cale subcutanata
EMBOLIZARE. Tehnica constnd m injectarea mtr o
Embolizarea este utilizata pentru nchiderea unei artere a crei funcionare este patologica daca artera alimenteaz un cancer localizat embolizarea provoac distrugerea prin necroza a celulelor care depind de aceasta artera daca
artera este sediul unui anevnsm artenovenos (comunicare anor mala intre o artera si o vena putnd fi responsabila de o insuficienta cardiaca) pentru tratarea acestei malformaii poate fi suficienta obturarea arterei
Embolizarea este o intervenie delicata Ea necesita o anestezie locala sau generala si o spitalizare de cteva zile
EMBRIOGENEZ. Ansamblu al transformrilor suferite de ctre oul fecundat pana la dezvoltarea completa a embrionului
EMBRIOLOGIE. tiina care studiaz dezvoltarea fiinei vii de la fecundarea oului pana la sfritul stadiului cmbric nar (sfritul lumi a doua la fiina umana) care marcheaz dobndirea formei definitive
EMBRION. Flinta umana in timpul primelor 8 sptmni ale dezvoltam sale m interiorul uterului sau in eprubeta apoi m uter m cazul fecundatiei m \itro
Totui m practica gmecoobstetncala exista obiceiul de a se face distincia intre perioada embrionara care se ntinde pana la sfritul celei de a treia luni de sarcina si perioada fetala care urmeaz acesteia
EMBRIOPATIE. Afectare a embrionului m timpul primelor X sptmni de sarcina
Spre deosebire de fetopatn care afecteaz un ft mce pand cu a 9 a sptmna cnd deja este bine format 205

ENCEFALIT
embnopatnle survin m perioada de de/voltare a embrionului (embnogeneza) si data ele nu provoac un avort spontan constituie cauza unor grave malformaii
EMBRIOSCOPIE. Examen direct al embrionului m timpul primelor doua luni de sarcina
Embnoscopia se practica la femeile nsrcinate care au avut deja un copil afectat de malformaii ale membrelor sau de o fanta labiopalatma (buza de iepure) pentru a depista acest tip de malformaii
Un tub de fibre optice este introdus m uter fie pe cale vagmal fie pe cale abdominala Adus m contact cu membranele care nvelesc embrionul instrumentul permite s fie vzut embrionul prin transparenta fr a ptrunde n
cavitatea ovulara Examenul practicat sub aneste/ie local este nedureros si nu dureaz dect cteva minute Efectuat in mediu spitalicesc specializat el necesita din prudent un repaus de 24 ore Riscul de natere falsa este de
ordinul 5 pana la 10%
EMETIC. Medicament destinat pn vocani
STRUCTURA Encefalul ocupa cutia craniana si conine trei elemente
Ti unchiul cerebral care prelungete mduva spinrii amplasat m coloana vertebrala cuprinde ncepnd de jos m sus bulbul rahidian protuberanta inelara si pedunculn cerebrali
Cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjit situata m spatele trunchiului cerebral
Creierul situat deasupra trunchiului cerebral cuprinde diencefalul (talamus hipotalamus hipofiza) si cele doua emisfere cerebrale foarte voluminoase fixate de cele doua pri ale diencefalului
FLNCTIONARE Encefalul formeaz mpreuna cu mduva spinrii sistemul nervos central legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic Substana alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului precum
si intre encefal si mduva Substana cenuie asigura recep tarea informaiilor analizarea lor si elaborarea rspunsurilor (contraciile musculare de exemplu) Fiecare parte a encefalului are funciuni specifice a cror complexitate
EMFIZEM PULMONAR. Afeciune difu/a a : l, manilor caracterizata prmtr o distensie a alveolelor cu distrugerea peretelui lor
CAUZE Acestea rmn adesea necunoscute dar vrsta naintata este un factor favonzant m formele vrstei de aproximativ 40 am zise juvenile emfizemul este cauzat de o anomalie a proporiilor de enzimc prezente m plmni
Emfizemul centrolobular este o complicaie a bronitei cronice ea msasi consecutiva unui fumat excesiv Emfi zemul profesional este provocat de unele boli pulmonare tuberculoza pneumocomoze (silicoza de exemplu)
SIMPTOME SI EVOLUIE Emfi/emele pulmonare se traduc prmtr o jena respiratorie Ele risca sa evolueze ctre O insuficienta respiratorie cronica cu rsunet asupra funcionm inimii (insuficienta cardiaca)
TRATAMENT Daca emfizemul pulmonar este legat de o bronita cronica sau de o dilatare a bronhiilor tratamentul ei const mai nti m prevenirea agravam afeciunii mce larea fumatului tratamentul precoce al oricrei infecii
bronhopulmonare Restul tratamentului vizeaz ngrijirea Simptomelor kmeziterapie respiratorie administrare de bronhodilatatoare ca teofilmele si beta 2 simpatomimc ttcele inhalaii zilnice de oxigen
bral ce ntme centrii de control ai inimii si respiraiei creierul mic armonizeaz micrile corpului diencefalul permite
EMULSIE. Prcparatie farmaceutica formata din doua faze lichide dintre care una (ulei rina) insolubila m cealalt este dispersata m ea sub forma de globule
ENCEFAL. Parte superioara a sistemului nervos central constituita din trunchiul cerebral din cerebel si din creie nil mare asigurnd controlul ntregului organism
comanda superioara a hormonilor si viscerelor (hipo talamus) emisferele sunt responsabile de senzaiile contiente de motricitatea voluntara si de funciunile superi oare (facultile intelectuale emoiile comportamentele
complexe) > CREIER
ENCEFALINA sau ENKEFALINA. Substana pre /enta m celulele sistemului nervos cu proprieti ase mntoare celor ale m< rfmei
Studiul substanelor care activeaz encefalmele orga msmului este una dintre caile cercetam terapeutice actuale De fapt aceste substane ar putea da posibilitatea sa se elaboreze medicamente analgezice tot att de puternice ca
morfina dar cu aciune mult mai precisa si neavand efectele ei nedorite m particular cele asupra starn de contienta si respiraiei
ENCEFALIT. Afeciune mflamatone a encefalului CAUZE Cauzele encefalitelor sunt mai ales infectioase si
cu precdere virale Virusurile rablei si herpesului pot provoca o poliocnccfahta m timp ce o leucoencefalita poate constitui o complicaie a rujeolei oreionului gripei mon( nucleozei infecie ase Unele encefalite cu arbovirusun
sunt transmise fie prin tantan (encefalita japoneza) fie prin cpue (encefalita de taiga)
SIMPTOME SI SEMNE O encefalita se manifesta prmtr o febra asociata cu semne neurologice variate (somnolenta confuzie delir tulburri de comportament cefalee convul su) Anumite semne sunt caracteristice ca un sindrom
infectios clar si semne de localizare temporala m caz de encefalita ENCEFALOMIELIT

206
herpetii
paralizii si tulburri senzitive m caz de mielita Apariia acestor simptome necesita o spitalizare de urgenta
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticarea se face pe baza electroencefalogramei (nregistrarea activitii electrice a creierului) stanografiei cerebrale si examenului lichidului cefalorahidian prelevat
prin punctie lombara
Evoluia permite sa se fac distincia intre encefalitele acute si cele subacute Encefalitele acute cu evoluie rapida cuprind doua grupuri principale de boli encefalitele virale primitive (de exemplu
encefalitele herpetice) cele mai grave si leucoencefalitelepenvenoase sau postmfectioase (de exemplu dup rujeola la copil) care se vindeca de obicei fr sechele Encefalitele subacute care dureaz mai
mult sunt reprezentate mai ales prin boala lui Creutzfeldt Jacob
TRATAMENT Acesta consta dup caz m reanimare m formele foarte grave m tratamentul antiviral care trebuie nceput imediat m caz de encefalita herpetica corticosteroizi m caz de leucoencefalita
penvenoasa
ENCEFALOMIELIT. Afeciune inflamatone a encefalului si maduvei spinrii
Encefalormelitele au o origine adesea mflamatone mfectioasa (mai ales virala) sau (umorala Se observa con comitent semnele de encefalita (somnolenta convulsii etc ) de mielita (paralizii abolirea
sensibilitii mtr o regiune a corpului) si de meningita (redoarea cefei dureri de cap si febra) Diagnosticul este confirmat prin punctie lombara sau prin scanografie cerebral Tratamentul dup ca? poate face
apel la reanimare sau la medicamente antivirale -> ENCEFALIT
ENCEFALOPATIE. Atingere difuza a encefalului legata de o afeciune generala
Cauzele encefalopatiilor sunt intoxicaiile tulburrile metabolice (carena m vitamina Bl insuficienta de oxigen) sau alte boli generale (hipertensiune arteriala insuficienta hepatica alcoolism cronic) Semnele
neurologice sunt o ncetinire a ideilor o agitaie o confuzie mintala si mai rar convulsii Examenele complementare si tratamentul variaz dup boala in cauza -> GAYET WERNICKE (ence falit a lui)
ENCEFALOPATIE HEPATIC. Atingere difuza a encefalului cauzat de o boala grava a ficatului acuta sau cronic
Encefalopatia hepatica poate surveni fie m cursul unei hepatite acute virale sau toxice pentru care constituie o grav complicaie fie m cadrul unei ciroze In acest ultim caz encefalopatia este favorizata de o
hemoragie digestiva de o infecie bactenana sau de luarea de medicamente (diuretice sau sedative)
O encefalopatie hepatica necesita o spitalizare de urgenta Tratamentul vizeaz ngrijirea bolii m cauza si
larg de aciune
ENCEFALOPATIE SPONGIFORM. Atingere difuza a encefalului cauzata de un agent mfectios anume pnc nul (proteina capabila sa se replice m absenta oricrei informaii genetice)
Encefalopatiile spongiforme afecteaz bovinele (boala vacilor nebune) ovinele si vizonii La om ele cuprind doua tipuri de boala boala lui Creutzfeldt Jacob si kuru Nu se tie cu certitudine mea daca omul
poate fi contaminat prin consumul de carne infectata In schimb transmiterea s a putut face prin intermediul esuturilor grefate si al medi camentelor provenind de la animale vii sau moarte (grefa de cornee
injectarea de hormoni de cretere) Encefalopatiile spongiforme se caracterizeaz prmtr o dementa grava cu evoluie subacuta (mtmzandu se pe mai multe luni) Confir marea diagnosticului nu este posibila
dect dup moarte si presupune examinarea la microscop a creierului ale crui regiuni au aspectul unui burete de unde si denumirea afect unu Nu ex sta mea tratament pentru aceste boli
ENCONDROMATOZ. Boala genetica traducandu se prin apariia de numeroase condroame (tumori cartilagi noase benigne) pe oasele minilor si picioarelor dar si pe oasele lungi ale membrelor
SINONIME boala a lut Holher di\c( ndrf plazie
Condroamele trebuie supravegheate radiologie dat fund riscul totui relativ mic de degenerescenta maligna a acestor tumori
ENCOPREZIE sau ENCOPREZIS. Emisie voluntar si repeuta de matern fecale m afara locurilor rezervate acestui scop la un copil mai mare de 4 am ndemn de orice boala organica
Calificata ca encoprezie primara daca e vorba de un copil care n a deprins curenia fecala si secundara daca ea survine dup o perioada de curenie boala afecteaz m principal bieii Encoprezia secundara
este forma cea mai obinuita Ea dovedete m general persistenta unui comportament foarte infantil si profunde dificulti afective Atunci cnd debuteaz m jurul vrstei de 6 am ea este cauzata de cele mai
multe ori de unele perturbri provocate de nceputul colaritii
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT In toate cazurile o con sultatie medicala este lucrul care se impune Ea va permite eliminarea eventualitii unor boli digestive care pot antrena anomalii ale emisiei de
scaune Consultaia va permite de asemenea sa abordeze probleme psihologice susceptibile sa influeneze asupra comportamentului unui copil dificul tai m relaiile cu prinii depresie tulburri anxioase
Splaturi practicate adesea m timpul unei scurte ederi m mediu spitalicesc sunt recomandate m timpul episoadelor de constipatie De altfel tranzitul intestinal poate sa fie uurat pnn modificri ale regimului
alimentar (fibre m mod ENDOCRINOLOGIE

deosebit) Se impune de asemenea uneori sa se asigure o reeducare a defecrii pentru a regulariza ritmul scaunelor Aceast reeducare trece ndeosebi prmtr o mai buna con tientizare a senzaiei de necesitate si prin ncurajri
punnd n valoare m mod sistematic progresele copilului
n sfrit recurgerea la o psihoterapie individuala sau la o terapie familiala se dovedete m general indispensabila pentru ncetarea encopreznlor celor mai tenace
ENDARTERIECTOMIE. Ablatie a endarterei tunica intern a unei artere formata din intima si din partea adiacenta media atunci cnd artera este alterata dm pricina aterosclerozei
INDICAII O endartenectomic se realizeaz pe o artera al crei calibru este redus de maniera importanta si al crei perete este neregulat Ea are drept scop refacerea unui debit bun al arterei bolnave ca si o vasculanzare corecta
a teritoriilor irigate de ctre aceasta
Endartenectomia se practica mai ales pe arterele caro ude si pe arterele membrelor inferioare TEHNICA O endartenectomie este realizata sub anestezie general Intervenia este de lunga durata si delicata dar riscurile operatorii
sunt mici Ea consta m izolarea cu cleme (pense) a zonei arteriale lezate de restul circulaiei apoi n incizarea vasului de pe care se ndeprteaz dup separare intima bolnava precum si eventualele cheaguri Incizia este apoi
suturata
b(rina atut cea mai puin frecventa survine pe valvule sntoase se manifesta prmtr o febra brusca ridicata inso tita de frisoane de c stare septicemica si adesea de semne de insuficienta cardiaca stnga (edem pulmonar acut)
Firma subacuta sau boala Im O\ler mai frecventa este o infecie care survine la pacienii suferind de o atingere a valvulelor cardiace de origine reumatismala congenitala artenoscleroasa sau degenerativa Semnele
progresive asociaz o febra persistenta si moderata m jur de 38 C o oboseala intensa transpiraii pierdere in greutate dureri articulare si musculare difuze modificarea unui suflu la auscultatia cardiaca Palparea pune m evidenta o
spleno megalie (cretere m volum a splinei) Exista de asemenea semne cutanate falsele panantu ale lui Osler (att la degetele de la mini cat si la cele de la picioare) purpura EVOLUIE O endocardlta este o boala grava din
cauza
IIE. Persistenta a unei boli mfectioase m snul unei populaii sau al unei regiuni
ENDOCARD. Tunica interna a inimii tapisnd interiorul miocardului si limitnd cavitile cardiace
ENDOCARDIT. Inflamatie a endocardului
O endocardlta poate fi de origine mfectioasa sau reumatismal
Endocardlta mfectioasa Aceasta infecie a endo crdului si valvulelor cardiace este cauzata de infecii cu bacterii (streptococi stafilocou germeni Gram negativi) tu cu ciuperci (Candida albicarv,) care aparin uneori florei
^Obinuite a mucoaselor organismului In doua ireimi din Ctzun endocardlta survine la subiecii care sufer de o afectare a valvulelor cardiace (stenoza sau insuficienta ^Oftc insuficienta mitrala) de o cardiopatie congenitala
tu purttori ai unei proteze valvulare mtr un numr de cazun ea este consecutiva unui gest cu risc mfectios Ikibunente dentare intervenie chirurgicala)
Endocardlta este deosebit de frecventa la toxicomanii Care utilizeaz droguri injectabile pe cale mtravenoasa
IftffTOMESI SEMNE Endocardlta poate lua doua forme ifamce dup cum afecteaz un pacient suferind sau nu de flWingerc prealabila a valvulelor cardiace
TRATAMENT Tratamentul medical necesita o asociere de antibiotice m doze puternice active pe germenele izolat prin hemocultura si prescrise pentru 4 pana la 5 sptmni
mtravenoasa Tratamentul chirurgical (nlocuirea valvulei afectate prmtr o proteza sau remedierea ei) este indicat daca se constituie sau se agraveaz rapid o insuficienta cardiaca sau daca exista o scpare valvulara importanta
tratamentul medicamentos fiind insuficient m acest caz
PRE\ ENIRE Prevenirea endocarditei mfectioase consta dmtr o antibioterapie practicata atunci cnd un subiect afectat de o cardiopatie (reumatismala congenitala etc ) este supus unui gest numit de risc extracii si devitalizan
dentare adenoidecU mie (ablatia chirurgicala a vegetaiilor) chirurgia si endoscopia bronsica urologica ginecologica digestiva
Endocardlta reumatismala Aceasta mflamatie a endo crdului si a valvulelor cardiace este complicaia unei boii specifice reumatismul articular acut mea frecvent m unele tari cu asistenta medicala redusa
La originea bolii se afla c angina streptococica m schimb atingerea vasculara nu este mfectioasa ci este cauzata de un conflict imumtar tisular plecnd de la infecia strepto cocica fanngeana Toate valvulele inimii pot fi atinse
provocnd o stenoza sau o insuficienta valvulara
Tratamentul este cel al valvulopatiei mai nti medicamentos apoi daca aceasta se agraveaz chirurgical prin aplicarea unei proteze valvulare
ENDOCRIN. Se spune despre secreiile (hormonii) care trec direct in circulaia sangvina precum si despre orga nele si despre esuturile care produc aceste secreii
ENDOCRINOLOGIE. tiina care studiaz fiziologia si patologia hormonilor si pe cele ale organelor care u produc glandele endocrine precum si tratamentul acestei paU logn ENDODONTIE
ENDODONTIE. Disciplina speciali/ata m studiul s, tratamentul bolilor pulpei dentare
ENDOMETRIOZ. Afeciune ginecologica ce se caracterizeaz prin prezenta unor fragmente de mucoasa utenna (endometru) m afara localizam lor normale
Endometrioza este frecventa mai ales la femeile m vrste de 25 pana la 40 am Ea este o cauza importanta a sterilitii feminine intre 30 si 40% dintre pacientele suferind de endometnoza au probleme de mfertihtate Infertihtatea
depinde de locul afectam localizarea tubara (m trompele utenne) fund cea mai preocupanta
CAUZA Cauza bolii este puin cunoscuta este posibil ca fragmente de mucoasa utenna neelimmate m timpul fluxului menstrual sa urce m lungimea trompelor lui Fallopio pentru a se fixa pe un organ al cavitii pelviene unde
formeaz un chist ntocmai ca un endometru normal fragmentele de mucoasa se supun fluctuaiilor hormonale din timpul ciclului menstrual ele se dezvolta sub influenta estrogcmlor si a progesteronulm apoi sngereaz atunci
cnd nivelurile hormonale scad provocnd declanarea scurgerile r menstruale
SIMPTOME SI SEMNE Umflarea chisturilor provoac dureri in timpul menstrelor mai ales ctre finalul lor Aceste dureri care dispar m timpul ciclului constituie principalul simptom dar endometnoza mai poate sa fie
rspunztoare de hemoragii menstruale abundente si de dureri m cursul raporturilor sexuale
DIAGNOSTIC Acesta se stabilete atunci cnd o femeie in perioada de activitate genitala prezint semne funcionale concludente asociate sau nu cu o sterilitate Diagnosticul este confirmat prin ecografie care pune in evidenta
chistul sau chisturile ovanene si mai ales prin cehoscopie care relev aderentele si leziunile chistice ntunecate implantate m pentoneu
TRATAMENT Acesta face apel la ablatia chistului sau a chisturilor sau la distrugerea lor prin elettrocoagulare sau laser sub control endoscopic In plus medicamente care suprima menstruatia (progestative danazol substane ana
loage gonadolibermei un hormon al hipotalamusului) pot fi administrate timp de cteva luni La sfritul trata meniului poate fi avuta m vedere o natere Dup meno pauz leziunile se atrofiaz spontan deoarece secreia
hormonala nceteaz Totui daca durerile persista o histerectomie (ablatia uterului) poate fi practicata
ENDOMETRIT. Inflamatie a endometrului (mucoasa uterina) provocata de ctre o infecie
O endometriu care poate fi acuta sau cronica este cau zata de diferii germeni adesea cei care se afla la originea bolilor cu transmisie sexuala chlamydu micoplasme Ea poate sa urmeze unei nateri sau unui avort (retentia restu
nlor placentare) sau chiar sa rezulte din prezenta unui sterilei

208
O endometnta acuta se traduce prin dureri pelviene prin pierderi vagmale prin metroragn (sangeran care survin m alara scurgerilor menstruale) si uneori prin febra O endo metnta cronica este descoperita cu ocazia cercetam unei
steriliti a tulburrilor menstruale sau a infeciilor pelviene
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe examenul clinic si pe identificarea germenului prin prelevare locala si cultivare Dup ca? un chiuretaj destinat eliminam rmielor a cror prezenta ntreine
infecia ndeprtarea sterdetului rspunztor si eventual admi nistrarea de antibiotice asigura vindecarea
ENDOMETRU. Mucoasa care cptuete fata intern a uterului
Endometrul sufer modificri pe toata durata vieii femeii In cursul ciclului menstrual sub influenta secreiei hormo nale el se ngroa pentru a pregti o eventuala mdatie a oului si pentru a i asigura nutriia In absenta
fecundatiei stratul superficial al endometrului se dezlipete si este eliminat formnd scurgerile menstruale Dup menopauza endometrul se atrofiaz iar ciclul menstrual este ntrerupt PATOLOGIE Endometrul poate fi sediul
unei inflamaii (endometrica) al polipilor al unui cancer > UTERULUI (cancer al)
ENDORFIN. Substana produsa de anumite celule ale sistemului nervos central avnd proprieti analgezice asemntoare celor ale morfinei
ENDOSCOP. Tub optic dotat cu un sistem de iluminare si utilizat pentru practicarea unei endoscopu Se deosebesc doua tipuri de endoscoape
Fndo<icopul n^id utilizat mai ales pentru explorarea \ e/icn si a cavitii abdominale este constituit dmtr un tub de 5 pana la 8 mm m diametru dotat cu un ocular
Endo\copul \uplu \aufibro\copul de diametru mai mic este fcut din fibre de carbon sau de sticla care pot transmite lumina ce provine de la o sursa de lumina rece El permite o explorare netraumatizanta a cavitilor cu acces
dificil precum colonul stomacul sau bronhiile
Endoscoapelc pot fi echipate cu camere video sau cu accesorii chirurgicale pensa (pentru a prinde si a scoate un corp strin) pensa pentru biopsie (pentru a preleva un fragment de esut) foarfece fir pentru scoaterea polipilor
cosulet (pentru a scoate calculu) ansa diatermica (fir metalic rsucit m forma de bucla utilizat pentru rezectia polipilor pediculati)
ENDOSCOPIE. Explorarea vizuala a unei caviti naturale sau nu prin intermediul unui tub optic dotat cu un sistem de iluminare numit endoscop
Numeroase organe pot beneficia de un studiu endo scopic esofagul colonul rectul traheea bronhiile stoma cui caile biliare caile aeriene superioare uretra vezica ureterele cavitatea peritoneala uterul articulaiile mari etc 209

ENTEROTOXIN
Endoscopia termen generic acoper diferite explorri fiecare dintre ele avnd o destinaie precisa bronhoscopia (explorarea bronhiilor) coloscopia (explorarea colonului) laparoscopia (explorarea cavitii abdominale)
artroscopia (explorarea unei articulaii) etc O endoscopie este practicat de obicei sub anestezie locala uneori sub anestezie generala Ea poate fi realizata m scopuri de diagnostic sau operatorii
Endoscopia diagnostica permite sa te apropii de organul bolnav sa l examinezi sa i faci biopsia
Endotcopia operatorie permite sa se efectuaze intervenii complexe fr deschiderea pereilor pentru tratarea anu mitor boli care altdat necesitau o cale chirurgicala clasica ablatia tumorilor de vezica a unei hipertrofieri
prostatice a polipilor din stomac tratamentul sterilitii feminine etc
ENTERIT. Inflamatie a mucoasei intestinale a nes linului subire de la pilor pana la valvula ileocecala
CAUZE Acestea sunt multiple inflamatorii (boala lui Crohn) mfectioase m particular bacteriene tuberculoze virale parazitare tumorale (limfom) vasculare (aterom) i rdice (postradioterapie)
SIMPTOME SI TRATAMENT Simptomele cuprind crampe care survin dup mese diaree si mai puin frecvent hemoragii digestive adesea cu febra precum si o denutntie consecutiva malabsorbtiei nutrimentelor Examenul
clinic permite sa fie decelate semnele (meteonsm abdominal localizat ansa intestinala dilatata masa tumorala) care onenteaz diagnosticul ctre o boala a intestinului subire Boala poate de asemenea sa se declaneze m mod
brusc pnntro ocluzie intestinala provocata de un obstacol mecanic sau de o obstrucie funcionala a intestinului
Tratamentul depinde de cauza si poate fi medical (administrarea de antiinflamatorn si de antibiotice) sau chirurgical
ENTEROBACTERII. Familie de bacili (bacterii m form de bastonas) Gram negativi
Familia enterobactenilor regrupeaz vreo douzeci de genuri diferite avnd m comun cteva caracteristici biochimice precum si habitatul lor tubul digestiv al omului sau cel al animalelor
ENTEROCOC. Gen bactenan aparinnd familiei strepto cocilor coci Gram pozitivi grupai in lanuri
ENTEROCOLIT. Inflamatie simultana a mucoaselor ilui subire si a colonului
EnterOCOllta mfecioasa Este o mflamatie a mucoaselor intestinului subire si a colonului care poate fi cauzata de O bacterie de un virus sau de un parazit Contaminarea se face prin mgestia alimentelor infectate sau prin
transmisie ntre indivizi Simptomele ei sunt o diaree apoasa sau sangvinolenta crampe abdominale vrsaturi asociate sau nu cu febra
hnierocolita bactenanu poate fi cauzata de o bacterie vie care distruge mucoasa (shigelloze salmonelloze yersmioze cu Campylobacter lejum) sau de o bacterie care produce o toxina responsabila de o hipersecretie
hidroelectrolitica (holera intoxicaii alimentare) Tratamentul consta m principal in rehidratare si in administrarea de antibiotice m caz de afectare severa sau prelungita
Enterocolita cauzata de o tuberculoza intestinala \au tuberculoza digestiva este mea si azi o cauza relativ frec vcnta a enterocohtei mfectioase ea privete mai frecvent pacienii imunodepnmati (SIDA) Tratamentul este cel al
diareei (rehidratare antibiotice) si al tuberculozei
Enlerocolita virala cauzata m particular de retrovirusun afecteaz m principal copiii si evolueaz de la sine ctre vindecare Citomegalovirusul care afecteaz subiecii imunodepnmati si bolnavii de SIDA poate provoca o
atingere uneori grava a colonului si a rectului cu leziuni de tip ischemic (ntreruperea circulaiei sangvine)
rnteroa lila parazitara poate fi de origine variata Parazitozele cele mai frecvente sunt amibiaza (afectarea duodenojejunala) evoluia este favorabila sub tratament antiparazitar Bolnavii de SIDA sau persoanele imuno
deprimate pot fi subiecii unor infestri intestinale grave (cnptospondioza sau anj,uihloza)
Enterocolita inf lamatone Este o mflamatie de origine nemfectioasa a mucoaselor intestinului subire si a colo nului Boala lui Crohn reprezint forma principala a acestui tip de enterocohta In acesta boala cronica a crei origine
este mea necunoscuta orice segment al tubului digestiv poate fi afectat si ndeosebi ileonul si colonul
ENTEROPATIE. Afeciune a intestinului subire
Termenul de enteropatie grupeaz boli multiple de origine inflamatone mfecioasa tumorala vasculara etc De obicei ea desemneaz m principal trei afeciuni enteropatia la gluten enteropatia exudativa si enteropatia asociata
deficitului de imunoglobuhne
Enteropatia la gluten wu boala cehaca este provocata de intoleranta la gluten
Fnteropatia exudativ este consecina pierdem exagerate m tubul digestiv a substanelor (ndeosebi proteinele) pre /ente m mod normal in snge limfa si lichidul intestinal
Entenpatia asociata cu deficitele in imunoglobuhne (ndeosebi deficitul m IgA si in gamaglobulme) se traduce cel mai frecvent prmtr o diaree consecutiva unei mal absorbii cu sau fr atrofiere a mucoasei intestinale

-> BOAL CELIACA

ENTEROSTOMIE. Deschidere a unui segment al nes linului subire sau a colonului la nivelul pielii
ENTEROTOXIN. Toxina a crei inta este tubul
digestiv ndeosebi jejunul sau colonul antrennd diaree
Enterotoxinele sune eliberate de ctre anumite bacterii
cu transmisie orala (mgestia de apa sau de alimente ENTEROVIRUSURI

210
contaminate) sau orofecala (fecale aduse la ^ura pr n intermediul minilor murdare)
ENTEROVIRUSURI. Totalitate a virusurilor A R N aparinnd familiei Pitorna mdae
Categoria enterovirusunlor cuprinde m special poho virusurile virusurile ECHO virusurile coxackie A si B enterovirusunle 68 72 si virusul hepatitei A
ENTORS. Le/are a ligamentelor unei articulaii fr deplasarea suprafeelor articulare
Entorsele sunt provocate de o micare brusca a arti culatiei care o face sa depeasc amplitudinile sale nor male Se pot distinge entorsele benigne de entorsele grave
Entorsele benigne denumite popular scrantitun cores pund unei ntinderi violente a ligamentelor articulare dar fr o ruptura reala si fr smulgerea acestora La exami narea clinic articulaia este uneori
foarte dureroasa si umflata dar ea permite micri normale Radiografia este normal Tratamentul consta in punerea unui bandaj de contentie (strappmg) sau a unei aele pentru o durata de 2 pan la 3
sptmni uneori chiar un gips daca articulaia este foarte dureroasa (glezna de exemplu)

 Entorsele ^ra\e sunt caracterizate pnntr o ruptura sau smulgere ligamentara antrennd micri anormal de ample la nivelul articulaiei La examenul clinic articulaia se prezint dureroasa si umflata dar
uneori nu mai mult dect in cazul unei entorse benigne Deci se impune radiografia pentru a detecta entorse care pot antrena sechele dureri persistente nepenire instabilitate si fragilitate cronica a regiunii m
cauza O imobilizare timp de mai multe sapta mani poate fi suficienta dar adesea este necesara o intervenie chirurgicala ea consta fie m a repara ligamentul smuls fie in a realiza un transplant ligamentar In
toate cazurile este necesara o reeducare adecvata pana la recuperarea compleu
Practicarea unor sporturi (tenis fotbal baschet) expune m mod deosebit articulaiile mai ales genunchiul si glezna la producerea unei entorse In plus oboseala si supra antrenamentul sunt factori favonzanti
Prevenirea ce nsta m respectarea nclzim naintea oricrei activiti sportive si m purtarea de bandaje elastice pe articulaiile ameninate
ENTROPION. ntoarcere a marginii pleoapei spre interiorul globului ocular afectnd cel mai des pleoapa inferioara
Un entropion este uneori congenital si in acest caz el este cauzat de o hipertrofiere a pielii si a muchiului orbicular subiacent El este adesea legat de vrsta (entropion senil) si de contractura spasmodica a
muchiului orbicular al pleoapei al crei plan fibros este relaxat Cteodat intermitent el n apare dect dup cteva clipiri
SIMPTOME SI SEMNE Entropionul are drept consecina o frecare a genelor de cornee ceea ce provoac leziuni superficiale care dau dureri o sensibilizare a ochiulu la
lumina o lacnmare un spasm al pleoapei si o nrosire a ochiului Aceste tulburri agraveaz la rndul lor entropionul
TRATAMENT Tratamentul entropionului este doar chi rurgical si consta m ntinderea din nou a pleoapei Inter ventia necesita o spitalizare scurta si se practica al adult sub anestezie locala
ENUCLEARE. Ablatie a globului ocular pnn secionarea nervului optic
O enucleare poate avea loc la subiecii afectai de o cecitate incurabila si dureroasa sau la persoanele care au o tumora oculara maligna Intervenia are loc cel mai des sub anestezie generala
Aceasta operaie este nsoita de implantarea unei proteze mtraorbitare din material sintetic pe care se sutu reaza muchii oculomoton pentru a le permite mobilitatea La cteva sptmni dup intervenie
poate fi pusa o pro teza oculara pentru a da aparenta ca exista ochiul adevrat
ENUREZIE sau ENUREZIS. Emisie de urm m voluntara si incontienta m general nocturna la un copil care a depit vrsta deprinderii de a fi curat si care nu sufer de vreo leziune organica a cailor
urinare
Enurezia se deosebete de incontinenta m care copilul nu este curat nici ziua nici noaptea Enurezia este numita primara atunci cnd copilul nu este in msura sa si con troleze vezica la vrsta normala a
cureniei adic intre 2 si 4 am ea este numita secundara atunci cnd survine dup o perioada in care curenia fusese deprinsa
Tulburarea funcionala a controlului emisiei de urina este frecventa intre 5 si 10% dintre copiii in vrsta de 7 am si intre O 5 si l % dintre copiii de 8 am sunt afectai de aceasta tulburare DIFERITE TIPURI
DE ENUREZIE
Enure m n ctitrna izolata \au enurena adevrat se bserva mai ales la biei si prezint adesea un caracter
familial (prini frai si surori) Ea nu survine dect noaptea
Enureziaprm imaturitate vezicula cauzata de persistenta unei vezici de tip infantil foarte contractila ea este cea mai rspndita la fete Ea se caracterizeaz mai ales prin nevoia frecventa si imperioasa de a
urma (mai mult de 6 mictiuni pe zi) sau prin pierderi de urina m timpul rasului tusei jocului
CAUZE Mecanismul enureziei este mea prost cunoscut Unu n atribuie < cauza psihomatica (dificulti relaionale si afective climat de tensiune familiala rigoare excesiva a mamei m ceea ce privete
dobndirea deprindem de a fi curat) alii susin intervenia unui mecanism hormonal (absenta reducem secreiei hormonului andiuretic m timpul nopii conducnd la o umplere excesiva a vezicii ceea ce sta
la baza pierdem de urma) Aceste explicaii rmn doar ipoteze 211
EPICONDILIT
TRATAMENT Tratamentul necesita participarea activa a copilului tare va trebui sa primeasc attea explicaii anatomice si fiziologice cat este posibil sa neleasa Trebuie de asemenea sa i se suprime aternutul sau scutecul
ceea ce menine copilul mtr o situaie regresiva Restricia apor tunlor de lichide seara nu are un efect terapeutic real In orice caz este indispensabil sa disculpabihzezi copilul sa nu fie dojenit nici pedepsit si sa nu iie ironizat
Tratamentul propriu /s variaz m funcie de tipul de enurezie
Enurezta nocturna izolata poate fi suprimata progresiv dup vrsta de 8 am cu ajutorul unui aparat numit
pipi stop care plasat sub cearceaf suna la contactul cu pnmele picaturi de urma El permite stabilizarea unei tre/in condiionate dar trebuie totui ca responsabilitatea ope raiilor sa fie data pe mana copilului In fapt tre/inle
nocturne impuse de prini sunt cel mai des epui/ante pentru ei si ineficace Daca tulburrile persista recurgerea la un tratament hormonal antidiuretic uor va avea un efect imediat In cazurile cele mai severe poate fi pusa m
aplicare o psihoterapie
Enureziaprin maturitate \ezitala se trateaz m principal prin reeducarea mictiumlor copilului mtr un serviciu de urodmamica Este de asemenea posibil sa se recurg la un tratament medicamentos care \ izeaza reducerea
contrac tilittn excesive a muchiului vezicii
ENZIMA. Proteina care accelereaz reaciile chimice ale organismului
Funcia generala a unei enzime este aceea de a cataliza O reacie chimica altfel zis de a o accelera fr a i modifica alte caracteristici si fr ca ea nsi sa fie mc dificata Enzima se fixea/a pe o substana numita substratul ci si o
transforma In interiorul celulelor enzimcle sunt astfel responsabile att in sinteza noilor substane care servesc la constuirea celulei (anabolism) cat si la degradarea substanelor care servesc la producerea de energie (cat
holism) Rolul lor este vital deoarece condiiile fizicochimicc (temperatura pH) care domnesc in corp mpiedica majoritatea reaciilor sa se produc cu o viteza suficienta
ENZIMA DE CONVERSIE. Fnzima care participa la reglarea presiunii arteriale SINONIME muma de u n er\ie a angiotenunei kimnazll
n terapeutica medicamentele inhibitoare ale en/imei de conversie sunt utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale
anrimala de substrat Dup enzima m cauza manifestrile sunt foarte variate uneori foarte grave astfel fenilcetonuna se manifesta prmtr o atingere severa a sistemului nervos cu ntrziere mintala
TRATAMFNT Acesta poate fi un regim alimentar de excludere (se suprima alimentaia substratului care tinde deja sa se acumuleze de la sine m organismul bolnavului) El p late fi si simptomatic (ataca nu boala ci simptomele
ei)
EOSINOFILIE. Creterea numrului de pohnucleare c smofile (un tip de globule albe) din snge SINONIM htperet \int ftlie
In general se vc rbcstc de cosmofilie ncepnd de la nivelul de 500 pdmucleare eosmofilc pe milimetrul cub de san ee (numrul lor nu procentajul este cel care con teaza) Eosmofilia diagnosticata cu ocazia unei numrtori
globulare a saneelui se observa m circumstane patologice
EPENDIM. Membrana care cptuete suprafaa canalului central al maduvei spinrii denumit canalul ependimului
si ventriculn cerebrali
Canalul ependimului permite scurgerea lichidului cefalorahidian hpendimul m sine poate fi sediul unei tumori cel mai des benigna ependimomul
EPENDIMOM. Tumora m general benigna a sistemului nervos central dezvoltata pornind de la ependim
Epcndimoamele se observa la orice vrsta dar sunt mai frecvente la ce pil si la adolescent Aceste tumori de cele mai multe ori benigne sunt susceptibile sa se ntind m sistemul nervos Tratamentul ncurochirurgical consta in
ablatia ependimomului
EPICANTHUS. Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului SINONIM pliu epitanthic
Epicanthusul este congenital cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa alba El se ntlnete frecvent m tnsomia 21 Daca mascheaz o parte a globului ocular epicanthusul poate simula
un strabism (defect al paralelismului axelor oculare) Atunci cnd este deranjant epicanthusul trebuie operat
ENZIMOPATIE. Orice afeciune cauzata de o dereglare a metabolismului unei enzime
Enzimopatnle au adesea drept cauza o mutaie ereditara a genei care comanda sinteza enzimei Pentru o enzima data care are drept funcie accelerarea uneia dintre reaciile chimice ale organismului prin transformarea unei
substane (substratul) m alta (produsul reaciei) semnele unei enzimo patn sunt fie o insuficienta a produsului fie o acumulare
EPICONDIL. Mica proeminenta osoasa situata m vecintatea unui condil articular (suprafaa rotunjit si proeminenta adaptandu se in general unei caviti pentru a forma o articulaie)
Termenul epicondil desemneaz de cele mai multe ori ape fiza extremitii inferioare a humerusului situata pe partea externa a cotului care permite inseria numeroilor muchi ai antebraului
EPICONDILIT. Inflamatie a tendoanelorcare se insera pe epicondil (apofiza extremitii inferioare a humerusului) la partea externa a cotului EPIDEMIE

212
Numeroi muchi ai antebraului ndeosebi cei care comanda extensia si rotaia minii se leag de epicondil Aceti muchi sunt foarte solicitai in practicarea anumitor sporturi ca tenisul si golful dar si prin numeroasele gesturi
ale vieii zilnice sau profesionale Oepicondilita denumita de asemenea tenms elbow in medicina sportiva poate surveni dup un traumatism violent dar ea se produce mai des ca urmare a microtraumatismelor frecvente a unui
sur menaj al regiunii cotului sau al repetam intense a anumitor
O epicondihta se caracterizeaz prmtr o durere la partea externa a cotului in cazurile cele mai severe cteva gesturi
superficial extrem de bogat m keratma Celulele moarte ale epidermului se elimina prin descuamare
Keratma de la suprafaa se descuameaza m lamboun foarte fine pentru a las locul celei care se formeaz dedesubt Epidermul concomitent impermeabil rezistent si suplu servete m ansamblu la consolidarea rolului de protecie
a pielii mai ales fata de apa si agresiunile fizice si chimice mulumit keratmei si fata de agresiunile care amenina imunitatea celulara
precise ca tinerea unei sticle sau deschiderea unei ui devin imposibile
TRATAMENT Tratamentul consta mai nti m punerea m repaus a cotului prin ntreruperea eventuala a practicam sportului respectiv timp de cel puin 15 zile el cuprinde de asemenea si aplicarea frecventa de gheata pe
regiunea dureroasa (cnoterapie) si prescrierea de antimflamatoare pe cale orala sau sub forma de pomda masajele pot de asemenea sa contribuie la diminuarea inflamrii Daca durerea persista infiltraiile locale de
cortieosteroizi sunt necesare Reluarea activitii sportive va trebui sa se fac treptat In caz de recidiva trebuie sa fie avut m vedere un tratament chirurgical
PREVENIRE Pentru a preveni riscurile unei epicondihte atunci cnd se practica un sport m care braul este foarte solicitat este obligatoriu sa se respecte practicarea mcal zini sa se utilizeze un material studiat (la tenis de
exemplu sa se aib grija la folosirea unei rachete cu mnerul adaptat la fora sa si la mana sa) iar iniierea sa se fac sub mdru marea unui bun antrenor pentru a evita erorile tehnice si gesturile neadecvate
EPIDEMIE. Dezvoltare si propagare rapida a unei boli contagioase de cele mai multe ori de origine mfectioasa mtr o populaie
O epidemie poate rmne localizata sau se poate extinde pe o regiune mai mare chiar poate sa cuprind totalitatea globului (panderme) Ea se poate grefa pe o endemic (boala constant prezenta mtr o populaie) sau poate surveni
pentru prima oara
EPIDEMIOLOGIE. Disciplina care studiaz diferiii factori care intervin m apariia unor boli frecventa lor modul lor de distribuie evoluia lor si aplicarea mijloacelor necesare pentru prevenirea lor
EPIDERM. Strat superficial al pielii
Funcia eseniala a epidermului este asigurarea unei bariere intre organism si mediul exterior Stratul ba/al cel mai profund se afla pe dermul subiacent epidermului Straturile urmtoare (corpii mucosi ai lui Malpighi apoi stratul
granulos) sunt din ce in ce mai bogate m keratma proteina caracteristica epidermului pana m stratui u rnos
EPIDERMOLIZ BULOAS. Orice afeciune cutanata caracten/ata prmtr o tendina cronica la formarea de bule (basicute)
Epidermohzele buloase pot fi dobndite mamfestan du se atunci la adult sau ereditare mamfestandu se la nou nscut sau la copil m acest caz Ele se manifesta prin apariia de bule coninnd un lichid limpede sau uneori cu snge
localizate m anumite pri sau generalizate pe tot corpul acestea pot afecta gura Evoluia lor depinde de la caz la caz aceasta boala putnd cnd sa nu fie caracterizata dect prin cteva bule pe mini si pe picioare cnd sa
provoace bule diseminate susceptibile sa apar chiar de la natere si sa amenine viata copilului
In formele dobndite se impune cercetarea unei boli generale colita limfom disglobulinemie amiloidoza sau conectivita
TRATAMENT Nu exista un tratament curativ cu adevrat eficace al epidermohzelor buloase Totui un tratament preventiv (suprimarea sporturilor violente) si simptomatic (dezmfectia bulelor) este necesar Este recomandat
prinilor unui copil atins de epidermohza buloasa ereditara sa recurg la sfatul genetic al unui specialist daca doresc sa mai aib ali copii
EPIDERMOTEST. Test pentru depistarea alergnlor cutanate sau respirat ini SINONIME te-,1 epicutanat leu epidermic
Epidermotestele denumite in mod obinuit teste cuta nate sunt practicate in cazul unei eczeme de contact con secutive venim m contact a unui alergen (substan responsabila de o alergie) cu pielea Ele constau m aplicarea de
substane pe piele si m notarea acelora care provoac o mica eczema locala se ajunge astfel la stabilirea alergenelor responsabile de alergie la bolnavul respectiv
EPIOIDIM. Organ cilindric care se ntinde m spatele testiculului fiind continuarea conurilor aferente un fel de tuburi mici care ies din testicul si prelungmdu se prin canalul deferent sau canalul spermatic care se deschide m
uretra
PATOLOGIE Epididimul poate fi sediul a numeroase
afeciuni
Af^ene ia epididimara (dezvoltarea incompleta a epidi
dimului) congenitala poate antrena o sterilitate atunci cnd
ea implica ambele epididime 213

EPIGLOT
Inflamata epididimului sau epididimita este aproape ntotdeauna asociata unei inflamaii a testiculului m cadrul unei orhiepididimite Atunci cnd sunt afectate ambele epididime se poate produce o obstrucie a canalelor epidi dimare ceea ce
antreneaz o sterilitate
Chistul epididimului se prezint sub forma unui nodul umplut de lichid El nu necesita o ablatie chirurgicala dect dac este voluminos sau deranjant si nu are nici o consecina asupra fertilitii
EPIDIDIMECTOMIE. Ablatie totala sau pariala a epididimului
Atunci cnd a fost ndeprtat doar un singur epididim cel rmas asigura o funcie de reproducere normala In schimb cnd epididimectomia este bilaterala ea antrenea/a o sterilitate

EPIDIDIMITA. Infla
epididi
mului cel mai des de origine mfectioasa -> ORHIEPI DIDIMIT
EPIDURIT. Inflamatie a esutului epidural situat m jurul mduvei spinrii intre dura mater si canalul rahidian O epidunta este adesea cauzata de un stafilococ auriu care se localizeaz m esutul nervos cel mai des plecnd de la o leziune cutanata
Ingrosarea esutului antreneaz o compresie asupra mduvei spinrii mai mult sau mai puin ntins pe lungimea canalului rahidian provocnd o para plegie sau o cvadnplegie (paralizia membrelor inferioare sau a tuturor celor patru membre)
Tratamentul face apel la antibiotice si eventual Ia o intervenie chirurgicala permind decompresia nervoasa
EPIFIZ. l Fiecare dintre cele doua extremiti ale unui os lung adesea ngroata si purttoare a unei suprafee articulare 2 Mica glanda endocrina situata m susul si m spatele celui de al treilea ventricul al creierului SINONIM glanda pmeala
Epifiza se calcifica m cursul copilriei si devine vizibila pe radiografii dup vrsta de 20 am Acest proces de calcificare nu i modifica funcionarea Ea exercita un rol asupra ciclului de reproducere si conine un mare numr de substane biologic active
dintre care prima izolata a fost melatomna Aceasta inhiba funcia gonadotropa (aciunea asupra glandelor sexuale) ahipotalamusului (centrul vieii vegetative)

Epifiza poate fi sediul unei tumori foarte rare pine alomul - MELATONIN
EPIFIZIOLIZ. Deplasare a epifizei superioare a femurului sau a capului femural provocata de o anomalie de cretere a cartilagiului de conjugare SINONIM cma\ara a adolescentului
Atta vreme cat dureaz creterea femurului epifi/a sa este separata de partea mediana a osului prmtr o zona carulaginoas deosebit de frayla astfel incit o dereglare
care perturbea/a creterea poate antrena o deplasare a capului femural in afara lcaului sau Epifizioliza este o boala rara care apare la copiii de vrste cuprinse intre 11 si 14 ani
Cauzele sale prost cunoscute sunt ndeosebi de ordin hormonal Bolnavul chiopteaz si poate adesea sa simt dureri acute m zona inghinala Radiografia arata clar alunecarea capului femural m raport cu colul femural Tratamentul epifizioli/ei este de
cele mai multe ori chirurgical el consta m fixarea capului femural la col m general pnntr o micare elicoidala Ea trebuie fcuta cat mai rapid posibil deoarece complicaiile bolii pot fi grave necroza cartilayului cu contracturi musculare dureroase artroza
precoce a soldului etc
EPIFIZIT. Boala a extremitilor oaselor afectnd copilul si adolescentul locali/aa pe nucleul epifizei anu
Surmenajul /onelor articulare m timpul cretem pus pe seama m special a practicam intensive a unui sport este r cau/a importanta a cpifizitci
Boala se manifesta prin dureri persistente Ea duce la necroza nucleului osos atins antrennd sechele uneori mari si deformri ale regiunii articulare le/ate
TRATAMENT Acesta necesita adesea o imobilizare mtr o atcla sau gips pentru a reduce riscul deformam de ase menea se poate dovedi necesara o intervenie chirurgicala
EPIFOR. Lacnmare anormala constnd mtr o scurgere de lacrimi pe obraji
O epifora rezulta din obstruarea canalului lacnmonazal sau dmtr un ectropion al pleoapei inferioare Lacrimile nu sunt atunci evacuate pe caile laenmare ctre fosele nazale si curg pe obraji Epifora dispare odat cu tratarea cauzei sale
EPIGASTRALGIE. Durere localizata m epigastru zona superioara si mediana a abdomenului
O epij.,astralye este cel mai des manifestarea unei afeciuni ystroduodenale (gastnta ulcer) Durerea este atunci resimita intre mese regulata calmat cu luarea de medicamente alcaline (pansamente gastrice) sau cu mge rrea de alimente
EPIGASTRU. Regiune superioara si mediana a abdo menului deprimata (doar la obezi nu este cazul) mtr o scobitura numita scobitura epigastnca
EPIGLOT. Mic cartilayu al regiunii superioare a larinj,elui
Epiglota este o lama de cartilagiu acoperita cu o mucoasa a crei baza este legata si articulata la restul larmgelui Situata la extremitatea superioara a larmgelui ea face parte din peretele anterior al acestui organ baza limbii se gsete chiar deasupra si m
fata ei EPIGLOTIT

214
EPIGLOTIT. Inflamatie acuta a epiglotei
Epiglotita este cauzata de o bacterie Haem< philiu mfluenzue Este cea mai grava dintre lanngitele (mllamatnle lanngelui) copilului Simptomele ei apar brusc febra ridicata jena respiratorie importanta jena la deglutitie care se
traduce prmtr o acumulare de saliva Copilul are tendina de la sine sa stea aezat aplecat in fata cu gura deschisa manifestnd o mare nevoie de aer Evoluia se desfoar m cteva ore agravarea strii respiratorii cianoza soni
nolenta Dup transportarea de urgenta la spital tratamentul consta dmtr o mtubatie (introducerea unui tub suplu in trahee trecnd prin nas) si prmtr o perfuzie cu antibiotice Prognosticul rezervat m absenta tratamentului este
excelent daca acesta a fost ntreprins cat mai devreme posibil -> LARINGITA
EPILEPSIE. Afeciune caracterizata prin repetarea cronica a descrcrilor activri brute) celulelor nervoase ale cortexului cerebral
Orice persoana poate face o data m viata o criza de epilepsie numita si cri/a comitiala Atunci este vorba de o activare exagerata si trectoare a unei zone corticale Nu se vorbete de epilepsie ori de boala epileptica dect m
cazurile m care crizele se manifesta m decurs de luni sau ani Epilepsiile fr cauza sunt denumite epilepsii primare idiopatice altele provocate mai ales de o tumora cerebrala sau de o agresiune cerebrala de origine toxica
(luarea anu mitor antidepresoare neuroleptice) metabolica (hipo glicemie) sau mfectioasa (encefalita) se numesc secundare
Epilepsiile generalizate Aceste activri brute ale celulelor cortexului cerebral sunt reprezentate m principal de forma majora (jurnd mal) si cea minora (petit mal)
Forma majora se caracterizeaz prmtr o pierdere totala a strii de contienta si prin convulsii durnd intre cinci si zece minute Dup un debut foarte brusc semnalat prmtr un strigat apoi prmtr o cdere adesea traumatizanta
cnza se desfoar m trei faze faza tonica marcata prmtr o contracie intensa a ntregului corp si adesea prin muscarea limbii faza clomca corespunznd convulsiilor secusck r brute si generalizate faza rezolutiva caracterizata
prmtr o respiraie zgomotoasa uneori cu pierderea urinei Bolnavul nu si amintete nimic din timpul crizei atunci cnd aceasta s a ncheiat
Forma minora cea mai frecventa numita absenta debuteaz m general la vrste cuprinse intre 4 si 6 am si dispare la pubertate Tnrul bolnav i pierde brusc starea de contienta pe durata ctorva secunde nu se mica nu
rspunde la ntrebri iar pmirea n de\mc fixa Nu are loc o cdere iar criza poate trece total neobservata
Alte epilepsii generalizate se ntlnesc m encefak paliile epileptice ale copilului mic boli m care o epilepsie este asociata cu o ntrziere mintala
Epilepsiile pariale Aceste activri brutale ale celulelor unei regiuni a cortexului cerebral se numesc simple daca nu au loc tulburri de cunotina ele cuprind atunci
manifestri motorii (convulsii limitate la o regiune de exemplu braul) senzitive (furnicturi) senzoriale (halu cinatu) Epilepsiile complexe traducandu se prmtr o alterare a contientei se manifesta prmtr o activitate psiho
motorie care poate fi simpla (micri de masticaie btaie din picior) sau mai complexa (fuga) si de care subiectul nu si da seama de asemenea se pot observa smdroame psihice (senzaie neplcuta si intensa de bizarerie de deja
vzut de deja trit)
DIAGNOSTIC DiaBnosticarea epilepsiei face apel la electroencefaloyafie Scano 0rafia cerebrala si imagena prin rezonanta magnetica (l R M ) permit uneori sa se depisteze cauza bolii
TRATAMENT Tratamentul unei crize de graiul mal consta mai nti m masuri de protecie (alungirea bolnavului m pe /itia laterala de securitate punerea unei canule) si daca este necesar o injecie mtramusculara cu
bcnzodiazepma Tratamentul de fond consta m luarea de medicamente antiepileptice pentru evitarea recidivam cn/elor Epilepsiile secundare nu dispar ntotdeauna cu tratarea cauzei lor PRONOSTIC Este dificil sa se stabileasc
un prognostic Oeneral pentru epilepsie acesta depinznd de existenta sau nu a unei cauze (in particular tumora cerebrala la adult) de frecventa crizelor si de tipul lor Totui majoritatea epilepticilor sufer de o boala bine
controlata prin anti epileptice si pot duce o viata practic normala Aceasta calitate a vietn este obinut cu preul urmam regulate a tratamentului care uneori trebuie sa fie fcut toata viata Sperana de viata nu este nicicum
micorat de ctre aceasta boala
Epilepsia are totui rsunet asupra vietn private si profesionale a pacienilor Ei trebuie m fapt sa respecte o anumita igiena a vietn ore de somn suficiente si regulate evitarea consumului regulat de buturi alcoolice Doar
pacienii care au o epilepsie f( tosensibila (care survine m timpul unei stimulri luminoase intermitente) trebuie sa si ia precauii cnd privesc la televizor cnd lucreaz pe ordinator sau cnd practica jocuri video camera
suficient de bine luminata respectarea unei distante suficiente intre ecran si pacient In toate cazurile trebuie excluse activitile sportive in care o criza poate pune m pericol viata subiectului plonjare submarina alpinism sporturi
aeriene Scldatul m apa de mica adncime poate fi autorizat daca e vorba de crize bine controlate cu condiia ca pacientul sa fie nsoit In plus unele profesii nu sunt recomandate sau sunt interzise ofer pe vehicul greu sau de
vehicul de transport m comun personal navigant al companiilor aeriene profesiuni m care lucrul la nlime este frecvent ctc In sfrit ce pilul epileptic are adesea dificulti colare ale cror cauze sunt multiple tulburri de
atenie legate de tratament absenteism din cauza crizelor tulburri de caracter 215

EPITROHLEE
EPISCLER. Membrana fibroasa a ochiului situata intre sclerotica si conjunctiva
EPISCLERIT. Inflamatie a episclerei (membrana fibroasa a ochiului situata intre sclerotica si conjunctiva)
O episclenta survine de cele mai multe ori la adultul tnr Ea nu are m general o cauza specifica Uneori ea este consecutiv unei conectivite sau este favorizata de un teren alergic
Episclenta se traduce prmtr o mrosire a albului ochiu lui nsoit de o jena moderata de o lacnmare intermitenta i de o uoara sensibilitate a ochiului la lumina Ea este destul de puin dureroasa
EPISPADIAS. Malformaie congenitala m care meatul urinar (orificiul extern al uretrei) este situat pe fata dorsala a penisului
Epispadiasul este o malformaie rara si foarte grava care este aproape mtotdeuna asociata cu o exstrofie vezicala (dezvoltarea incompleta a vezicii si peretelui abdominal) Tratamentul epispadiasului face apel la o reconstrucie
chirurgicala Sunt frecvente sechelele (incontinenta urinara funcie sexuala perturbata)
EPISTAXIS. Sangerare pe nas SlNONOM rmora^ie
Epistaxisul este frecvent la copii m perioada pubertii la femei m timpul primelor sase luni de sarcina si la per soanele m vrsta atinse de aterom (depunere de colesterol pe peretele arterelor) Aceasta hemoragie a foselor nazale
cel mai des de origine necunoscuta poate fi cauzata de o hipertensiune arteriala de o tulburare de coagulare (hemo filie consum excesiv de aspirina) de un traumatism al foselor nazale sau de o afeciune a sinusurilor care comu
mc m mod normal cu fosele nazale
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul formelor benigne obinuite ncepe prin suflarea nasului pentru eva cuarea cheagurilor si se continua prmtr o compresie pre lungit (pana la 15 minute) a aripilor nasului Capul
subiectului trebuie sa fie aplecat m fata pentru ca sngele si nu ajung m gura si sa nu se cread pe nedrept ca epistaxisul a ncetat Daca acest tratament se dovedete ineficace medicul aplica o mesa de tifon (uneori mbibat cu
un hemostatic) un bandaj lung ngrmdit m fosele nazale n cazurile cele mai grave se practica o electro coagulare a arterelor mici care sngereaz chiar si o llgaturare arteriala chirurgicala Atunci cnd n a fost des copenta
cauza exacta a epistaxisului se poate pentru a preveni recidivele sa se practice o cautenzare chimica (cu mtrat de argint) a unui mic vas al septului nazal
EPITELIOM. Tumora maligna care se dezvolta pe seama esuturilor epiteliale SlNONOM tarcinom
EPITELIOM BAZOCELULAR. Varietate de tumora cutanat cu malignitate redusa
Epitehomul bazocelular este foarte frecvent la subiecii cu pielea alba mai ales dup 40 am Factorii sal favoriznd unt cum scuti expunerea exagerata la soare expunerea la radiaii ionizante cicatrice de arsura Atenia trebuie sa
fie atrasa de orice leziune cutanata (crusta ulceraie leziune proeminenta) care devine cronica si recidivanta Aceasta tumora se traduce cel mai des prmtr o mica perla proemi nenta rotunda de mrimea unui cap de ac rozalie
trans lucida adesea strbtut de mici vase survemnd cel mai des pe fata Aceasta tumora poate sa se ntind m supra fata sau m profunzime dar foarte lent si fr diseminare la distanta
TRATAMENT SI PREVENIRE De cele mai multe ori trebuie sa se procedeze la ablatia chirurgicala a tumorii sub anestezie locala Distrugerea prin electrocoagulare azot lichid sau laser cu bioxid de carbon nu se utilizeaz m
fapt dect pentru leziunile incipiente superficiale si nemdurate Prevenirea consta mai ales m evitarea expunem solare excesive
EPITELIOM SPINOCELULAR. Varietate de tumor cutanata sau de mucoasa de natura maligna de/voltatape seama keratmocitelor epidermului
Epitehomul spmocelular se observa mai ales dup 40 am Mai frecvent la brbai dect la femei el este favorizat de o expunere exagerata la soare de tabagism (epitehomul buzei) si de leziunile cutanate preexistente zise
precanceroase cicatricea de arsura leziunile consecutive unei boli cronice (sifilis ulcer al gambei) sau unei boli ereditare (xeroderma pigmentosum) parakeratoza intatie cronica (leucoplazie)
Semnele formei celei mai tipice zisa ulcerovegetanta
baza dura nconjurata de un halou rou si prezentnd m centrul ei o ulceraie care sngereaz uor De asemenea poate fi vorba si de un nodul de o masa crnoasa sau de o placa superficiala Formele mucoase pot afecta buza
mfen oara a fumtorilor si chiar limba precum si mucoasele genitale Epitehomul spmocelular se ntinde local destul de repede disemmandu se uneori m ganglionii limfatici apropiai sau chiar la distanta (metastaze)
TRATAMENT SI PREVENIRE Trebuie sa se procedeze la ablatia chirurgicala a epitehomului spinocelular si acesteia sa l se asocieze o chimioterapie anticanceroasa m caz de diseminare Prognosticul depinde de gradul de
extindere a tumorii Prevenirea consta m evitarea nc din copilrie a expunerilor exagerate la soare
EPITELIU. esut care acoper suprafeele organismului spre exterior (piele mucoasele orificiilor naturale) sau spre interior (cavitile inimii tubului digestiv etc ) si care constituie glandele
EPITROHLEE. Proemn interna a cotului
,ituata pe partea EPITROHLEIT

216
Epitrohleea este o apoiiza (proeminenta osc aa) imp r tanta a extremi atu inferioare a humerusului
EPITROHLEIT. Inflamatie a epitrohleei SINONIM epitrohlea/f,ie
Epitrohleita este provocata de un traumatism sau de un surmenaj al antebraului ndeosebi de origine sportiva Ea
a cotului Tratamentul consta m principal m punerea m repaus a cotului (oprirea activitii sportive) asociata uneori cu antnnflamatoare
EPIZIOTOMIE. Intervenie chiruigicala care c nsta m secionarea mucoasei vagmalc si a muschik r supeificiali ai penneului cu scopul de a mari inficiul vulve siausuia expulzia ftului m cursul unei nateri
INDICAII Indicaiile cele mai frecvente ale unei cpizio tomn sunt naterea unui copil mare prezentarea ftului cu ezutul sau extracia cu forcepsul Aceasta intervenie per mite prevenirea rupturilor de pcnncu si c\ itarea
survenirii unor tulburri urinare ca o incontinenta de exemplu
DESFURARE SI SUPRAVEGHERE O cpizictomie este efectuata si apoi cusuta sub anestezie locala sau sub anestezie pendurala atunci cnd aceasta a fost instaurata pentru o natere Incizia este laterila sau mediana (spre
anus) ngrijirile postoperatorii au loc de mai multe ori pe zi si sunt repetate dup fiecare scaun si dup fiecare micti une toaleta si uscarea cu aer cald pana cnd sunt scoase firele de sutura m general m a cmcea zi Raporturile
sexuale pot fi reluate dup cicatrizarea completa care are loc la aproximativ 3 sptmni dup natere Epiziotomia nu are in general nici o consecina
EPSTEIN-BARR (virus al lui) Virus A D N din grupa Herpes \\ndcie responsabil de mononucleozi mfectioasa si implicat m apariia anumit ir tumc n SINONIME FB\ urmul ER
EPULIS. Pseudotumora mflamatone a gingiilor
Epulisul formeaz o nuca proeminenta roie violacee situata adesea m spaiul dintre doi dini Unele forme cedeaz de la sine In alte cazuri poate fi suficient un trata ment antnnfalamator (splarea curn cu dcconccstic nantc)
uneori trebuie sa se recurBa la c ablatic chirurg cal
ERECIE. Umflare si ntrire a unor organe sau esuturi (penis clitoris mamelonul snului)
Erecia este adesea declanata de o stimulare sexuala sau m cazul mamcloanclor si de ctre fn D Mcca msmul ereciei pemene este de origine musculara excitarea nervilor erecton ai maduvei spinrii provoac o dilatatie a
arterelor penisului care antreneaz un aflux de snge m corpii cavernosi peniem Atta vreme cat dureaz erecia sngele este reinut m aceti corpi cavernosi devenii tur gescenti pnntr un mecanism de vasoconstrictie venoasa
mea prost elucidat Placiditatea sau oprirea ereciei reapare
atunci cnd sngele reinut m corpii cavernosi se rentoarce in circulaia venoasa generala
Impotenta se caracterizeaz prin incapacitatea de a c btme sau a pstra o erecie suficienta cnd impotenta este totala raporturile sexuale sunt imposibile
EREDITATE. Transmitere a caracterelor genetice ale prinilor ctre descendenii lor
Primele legi le ereditii au fost stabilite de clugrul bitamst austriac Gregor Mendel m 1866 CROMOZOMI AUTOSOMI SI CROMOZOMI SEXU \LI La fnnata umana nucleul fiecrei celule conine 44 cr m( z >mi m l ei
(Orupati m perechi) denumii crc mozomi autosomi sau simplu autozomi si doi crc mozomi sexuali cromozomii sexuali ai femeii sunt identici si sunt desemnai m mod tradiional prin literele XX Cromozomii sexuali ai
brbatului sunt diferii si sunt notai prin literele X Y
MOLECULA EREDITII Un cromiwm este constituit din doua molecule de A D N m forma de elice asociate proteinelor ADN ui este suportul ereditii Molecula sa cuprinde segmente care corespund cate unui anumit
caracter ereditar (culoirea cehilor de exemplu) Acest clement al cromozomului purttor al unui caracter ereditar se numete gena Fiecare cromozom ar conine aproximativ 10000 gene Toate celulele unuia si aceluiai organism
conin exact aceleai gene deoarece ele au rezultat din
spermatozoid m cursul fecundam
CARACTERE RECESIVE SI CARACTERE DOMI NANTE C >nform legilor ereditii un caracter genetic este
Un caracter dominant (ca de exemplu ochii negri ) se manifesta la copil chiar daca el nu este transmis dect de
caracter ( ochii albatri ) pe cromozomul omolog
Un caracter receui (caracterul ochi albatri de exemplu) trebuie sa fie transmis de ambii prini pentru a se putea manifesta la copil El nu poate sa se exprime dect daca este purtat de ctre ambele gene omoloage
EREDITATE SI REPRODUCEREA CELULELOR Celulele corpului nostru se reproduc prin diviziune celulara
O celula mama nesexuala se divide dup un proces numit mitoza si da astfel natere la doua celule fiice care au un numr de cromozomi si de gene identic cu cel al celulei mama

Celula sexuala sau grneul rezulta dmtr un proces deosebit de diviziune meioza Aceasta care nu se produce dect m ovare si m testicule conduce la formarea de celule care nu conin fiecare dect jumtate din materialul genetic
prezent in celelalte celule adic 23 de cromozomi intre care unul este cromozom sexual X pentru ovul X sau Y pentru spermatoz id 217

ERITEM
ntlnirea dintre un ovul si un spermatozoid m cursul fecundatiei formeaz o celula care conine din nou 46 cromozomi 23 provenind de la tata si 23 de la mama Cei doi cromozomi sexuali vor fi fie XX (o
fata) fie XY (un biat)
EREDITATE AUTOSOMICA SI EREDITATE LEGATA DE SEX Unele caractere si unele boli pot fi transmise prin pnnti copiilor fie prin cromozomii nesexuali sauautosomi se vorbete atunci de
ereditate autosomica fie prin cromozomi sexuali se vorbete atunci de ereditate legata de sex
Principiul eredilatu legale ele \ex poate fi ilustrat prin exemplul hemofiliei
biat Cromozomul x este cromozomul sexual purttor al genei recesive a hemofiliei
n cursul fecundatiei dup felul spermatozoidului si ovulului prezeni cromozomii sexuali asociai vor forma una dintre cele patru combinaii posibile urmtoare cromozomul X al tatlui si cromozomul x al
mamei (Xx) cromozomul X al tatlui si cromozomul X al mamei (XX) cromozomul x al mamei si cromozomul Y al tatlui (x Y) cromozomul X al mamei si cromozomul Y al tatlui (XY)
Doar descendenii care au cromozomii XX (femeie sntoas) si XY (brbat sntos) nu sunt purttori ai bolii Gena hemofiliei este prezenta Ia descendenii Xx si x Y care pot s o transmit Totui m afara
unor excepii rare boala nu se va dezvolta la subiecii Xx (o femeie purttoare a genei hemofiliei) deoarece cromozomul x recesix si purttor al hemofiliei nu va putea sa se exprime m prezenta unui
cromozom omolog X dominant si sntos In schimb subiectul x Y (un brbat hemofilic) va dezvolta boala cei doi cromozomi omologi fiind cromozomi sexuali care nu poarta acelai caracter unul nu poate
mpiedica faptul ca celalalt sa se exprime
BOLI EREDITARE Bolile ereditare sunt consecina mutaiei unei gene adic a alteram informaiei pe care o poart
CARDIAC. Stare de hiperexcitabilitate a inimii datorata aciunii sistemului nervos simpatic asupra acestui organ
Eretismul cardiac se ntlnete la numeroi adolesceni i nu este atunci m general semn al vreunei afeciuni deosebite Totui atunci cnd el este deranjant trebuie sa fie diminuat prin administrarea unui
medicament sedatn cau, chiar mai bine pnntr un medicament betablocant
C.R.G. -> ELECTRORETINOGRAFIE IROOCALCIFEROL. - VITAMIN o
ERGOTERAPIE. Terapie care utilizeaz activitatea in ; vederea readaptam handicapailor fizic si mintal
Scopul ergoterapie! este de a le reda bolnavilor nde pendenta fie dandu le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor fie participnd la ameliorarea strii lor Indicaiile ei sunt foarte largi boli mintale
infirmiti motorii (paralizii sechele posttraumatice afeciuni reumatologice miopatn arsuri boli cardiace etc ) Exista de asemenea o ergoterapie preventiva care vizeaz evitarea spitalizam ndeosebi pentru
persoanele m vrsta
Fr^olerapia reeducatna readaptati\a utilizeaz aciunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cutarea unei mai bune coordonri a micrilor antrenament pentru pur tarea unei proteze
remvatarea aciunilor zilnice etc ) Pe aceasta baza orice activitate (activiti artizanale ca impletitul sau esutul activiti de captare a ateniei de exprimare scris jocuri remvatarea gesturilor vieii zilnice
activiti de tip profesional de toate tipurile etc ) sunt bune de folosit in msura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitile sale Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizc/e
problemele pe care le pune boala m cauza apoi sa se propun o soluie tu contribuia bolnavului si a medicului curant (cum sa evii durerea m gesturile vieii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare
de exemplu)
Er^oterapia pre\enti\a vizeaz sfatuirea pacientului m ce privete gesturile cotidiene si amenajarea locuinei si n permite sa si asume handicapul sau boala rmnnd integrat m mediul sau de viata
ERGOTISM. Intoxicaie prin cornul secarei Cla\u.ep<> purpureu ciuperca parazita a cerealelor sau prin derivaii ei medicamentosi (ergotamina si mai ales dihidroergo
Primele semne ale ergotismului sunt furnicturi dureri si o piele palida si rece a minilor si picioarelor Intoxicaia netratata poate m cea de a doua etapa sa evolueze spre o cangrena a extremitilor
Apariia unui ergotism impune oprirea imediata a medicamentului rspunztor de apariia primelor semne spitalizarea m caz ca ergotismul este nsoit de delir Tratamentul spasmului arterial consta m
administrarea de nitnt de amil m mhalatie de tnnitnt pe cale sublmguala de papaverma prin injecii
ERITEM. Inrosire a pielii care plete la apsare
Entemele sunt urmrile unei dilatri a vaselor sangvine cutanate
Eritemele generalizate au drept cauza fie o alergie la un medicament fie o boala mfectioasa (scarlatma rujeoia rubeola megalentem epidemic sifilis exantem subit)
Entemele localizate pot avea o cauza fizica (msolatie) chimica (dermita artificiala) medicamentoasa (entem pigmentat fix) mfectioasa (mtertngo erizipel enzipeloid pasteureloza tnchinoza) sau
dermatologica (dermato miozita lupus entematos diseminat) ERITEM FESIER

218
ERITEM FESIER. Intatie cutanata a sugarului afectnd regiunea acoperita de scutece SINONIM lerm la de tezul
CAUZE Entemul fesier este extrem de frecvent la sugar Cauza sa poate fi externa frecarea scutecelor si contactul prelungit cu urma si cu scaunele acide El mai poate Ii cauzat de anumite boli dermatologice
dermita seboreica a sug rului psoriazisul etc A treia cauza posibila a entemului fesier izolat sau ca o complicaie a uneia din bolile precedente este o infecie bactenana virala sau micozica (cauzata de o
ciuperca microscopica)
SIMPTOME SI SEMNE Entemul fesier se mamlesta m principal pnntr o mrosire a pielii de pe fese de pe sulurile abdominale de pe partea de sus a pulpelor si de pe orcanele genitale externe Pliurile
cutanate nu sunt de obice afectate Aspectul exact al leziunilor si localizarea lor depind de cauza intatiei In formele severe entemul se complica cu ulceraii care dovedesc adesea o supramfectare
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta din reguli de igiena locala splarea frecventa a pielii cu antiseptice blnde diluate si clatirea cu atenie aplicarea dup fiecare splare a lotiunilor sau
gelunlor pe baza de imidazolati lsarea feselor in aer liber cat mai mult timp posibil m fiecare zi schimbarea frecventa a scutecelor si mfasarea nu prea strnsa a copilului evitarea aplicam de pomezi sau de
corpuri grase deoarece favorizeaz mace raia Infeciile bacteriene necesita m plus un tratament antibiotic oral
Respectarea anumitor reguli de igiena trebuie sa per mita evitarea apariiei unui entem fesier splarea sezutulu cu spun de toaleta clatirea din abundenta si uscarea prin tamponare nu prin frecare Recurgerea
la paste apoase pe baza de zinc care izoleaz epidermul de materiile fecale si umiditate pare sa fie mai utila dect utilizarea corpurilor grase
ERITEM INELAR CENTRIFUG. Afeciune cutanata caracterizata prin leziuni inelare
Entemele inelare centrifuge adesea nu au o cauza cunoscuta dar se descoper in unele cazuri o cauza medi camentoasa (aspirina vaccin) mfectioasa dermatologica (pemfigus lupus entematos subacut) Ele se
manifesta prin placi mai mult sau mai puin pruriginoase cuprinznd un centru cu alura normala si un mic sul rou periferic deplasandu se de < maniera centrifuga Evoluia se face prin pusee succesive pe
mai multe luni Tratamentul entemului inelar centrifug este cel al bolii m cauza
ERITEM NODOS. Inflamatie acuta a hipodermului (stratul profund al pielii)
Entemul nodos atinge mai ales adulii tmen cel mai des la membrele inferioare El poate fi cauzat de o infecie de o boala generala (sareoidoza aftoza) de o colita inflama tone sau de luarea de medicamente
(aspirina pilule contra ceptive sulfamide) El se manifesta pnn noduh subcutanai profunzi durerosi calzi ace penti cu o piele rozahe sau
re scala amplasai cel mai des pe tata anteromterna a gam bek r Tratamentul lui este cel al cau/ei daca ea este identificata Daca nu tratamentul vizeaz doar simptomele repaus la pat uneori administrarea de
medicamente anti nflamatoare
ERITEM PIGMENTAT FIX. Afeciune cutanata de origine medicamentoasa mamfestandu se pnn placi
Entemul pigmentat fix poate fi provocat de analgezice (aspirina paracetamol) de antimflamatoare nesteroidiene de antibiotice (sulfamide tetrauchne) de antiparazitare de barbiturice de antihistammice de
laxative sau de pilule c ntraceptive El se manifesta prin apariia de placi rou care devin brune apoi negricioase persistnd mai multe sptmni chiar mai multe luni Singurul tratament consta in ncetarea
luam medicamentului responsabil vindecarea fi nd atunci definitiva
ERITEM POLIMORF. Afeciune cutanata caracterizata prin leziuni in forma de cocarda dovedind o stare de hiper sensibilitate SNONIME eu dermi aplun rificiala entem ei udau muli f rm
Printre cauzele entemului polimorf se gsesc m prin cipal infeciile virale bacteriene sau consumul de medica mente (peniciline tetrauchne sulfamide estrogeni antiinflamatorn) El afecteaz ndeosebi
brbaii tineri si se manifesta prin apariia cel mai des pe membre a unor placi rou care se ntind si iau m general un aspect tipic bula centrala nconjurata de o prima coroana deprimata si alba apoi de o a
doua coroana cu mai multe bule Se asociaz o febra si dureri articulare Tratamentul este mai ales cel al afeciunii responsabile daca ea este identificat cruia i se adaug antisepsia bulelor O varietate
deosebit de severa a entemului polimorf sindromul Stevens Johnson m care leziunile afecteaz mucoasa gurii stnjenind ahmen tarea poate necesita o reanimare si o alimentare prin perfuzii
ERITEM SOLAR. Reacie a epidermului datorata unei expuneri solare excesive SlNON M mvtlatie
Dup o expunere prea intensa sau prea prelungita la soare pielea devine entematoasa (rocata) chiar apar bule (basicute) pe ea iar pacientul simte o durere usturtoare In partea a doua a episodului pielea se
descuameaz m lamboun si se pigmenteaz neregulat Entemul solar cores punde unei arsuri de gradul nti sau al doilea El survine fie la persoanele cu tenul alb cu pielea sraca m melanin (aceasta din
urma favoriznd protecia fata de radiaiile solare) fie dup o expunere insuficient protejata
Tratamentul consta m aplicarea locala de creme mpotriva arsurilor si m luarea de antalgice (calmante) pe cale generala In caz de msolatie asociata este uneon necesara o rehidratare m mediu spitalicesc
Pentru prevenirea msolatnlor expunerea solara trebuie sa fie treptata iar pielea sa fie protejata cu creme foto-protectoare ecran total care filtreaz radiaiile ce produc arsuri (ultravioletele B) Aplicarea
trebuie sa fie fcuta din doua m doua ore mai ales dup transpiraie sau scldat 219
ERITROZ
______.....ALGIE. Tulburare vasomotone a extremi
tailor (mini picioare) care se manifesta prin accese SINONIM eritromelali,it
Foarte rar entermalgia poate fi consecutiva luam unc r medicamente (inhibitori calciu) unei boli hematologice (pohglobuhe) sau sistemice (lupus entematos diseminat) Extremitile mai ales picioarele
devin brusc rou calde i usturtoare Tratamentul consta m luarea de aspirina ar n caz de eec betablocante tratamentul vizeaz in plus tratarea cauzei entermalgiei daca ea este descoperita
EftlTRASM. Infecie cutanata bactenana cu predominenta m regiunile axilara si inghinala
Entrasma este cauzata de o bacterie CorynebuUeruim ndnutissimum Ea se manifesta prin placi trandafirii simetrice Tratamentul face apel la antiseptice locale dezmfectia cu un spun lichid aplicarea de
derivai nmdazolati sau de entromicma in soluie Entromicma administrat pe cale generala da rezultate bune de obicei
ERITROBLAST. Celula a maduvei osoase specializata to sinteza hemoglobinei
ERITROBLASTOPENIE. Anomalie sangvina carac tenzat prin diminuarea sau prin dispariia er troblastil r (celulele maduvei spinrii specializate m sinteza hemo globinei) antrennd o anemie
Entroblastopema anomalie rara nu antreneaz modi ficarea altor celule sangvine plachete si globule albe Ea K traduce pnntr o anemie care provoac paloare gafaiala oboseal si vertije
EMTROBLASTOZ. Trecere m snge a entroblastilor celulele maduvei osoase aflate la originea globulelor r( sn Entroblastoza se observa dup ablatia splinei dup o hemoragie acuta m talasemie (boala
ereditara a sintezei de hemoglobina) si m cursul oricrei hemolize importante m pecial m boala hemohtica a nou nscutului Ea poate de asemenea s traduc o afectare primitiva a maduvei osoase
(leucemie metastaza medulara de cancer)
ERITROCIANOZ SUPRAMALEOLARA A
PETELOR. Afeciune cutanata cronica benigna

De ongme necunoscuta entrocianoza supramaleolara fetelor afecteaz exclusiv femeile cu o neta predominanta fal timpul adolescentei Ea are aspectul unei coloraii rou albstrui sau violacee simetrica
aprnd pe partea mfen bar a gambelor si disprnd spontan dup cteva luni sau dup cauva am Singura neplcere ocazionata de entro pnoz este de ordin estetic Nu se cunoate vreun tratament pu
adevrat eficace al acestei afeciuni
ERITROCIT.
HEMATIE

ERITRODERMIE. Afeciune caracterizata pnntr o erupie cutanata roie generalizata asociata cu o alterare a strii generale a organismului
Entrodermiile au o cauza precisa m mai mult de 80% din cazuri boala cutanata preexistenta (psoriazis eczema) administrare de medicamente (antibiotice barbitunce litiu antnnflamatoare anticoagulante)
infecie Pielea afectata de un entem rou aprins este uscata se descuameaza sau din contra zemuieste se ngroa si apoi se pigmenteaz mancanmile sunt mai mult sau mai puin intense Semne generale se
adau0a semnel r precedente astfel ca o febra ridicata frisoane sensibilitate la frig pierdere m greutate precum si apariia de numeroi ganglioni a marini m volum j ficatului si spl nei
Tratamentul adesea efectuat in mediu spitalicesc este mai nti cel al simptomelor el cuprinde odihna la pat aplicaii si bai cu substane antiseptice si active fata de mancanmi Tratamentul entrodermiei nu
trebuie sa fie intre prins dect daca reacia entrodermica a fost jugulata
ERITROMELALGIE. Afeciune caracterizata prin violente crize dureroase resimite la mini si la picioare care devin rou umflate si fierbini SINONIM undrom al Im Weir Milchel!
ERITROPOIETIN. Hormon rspunztor de diferen tierea si de proliferarea globulelor rou
Entropoietma este produsa m principal de ctre rinichi (90c) dar si de ctre ficat (10%) Ea acioneaz asupra celulelor entroblastice ale maduvei osoase aflate la ongi nea globulelor rou
In caz de insuficienta renala absenta sau reducerea sintezei acestui hormon de ctre rinichi provoac o d mmuare a numrului de globule rou
Entropoietma obinut prin inginerie genetica este utilizata pentru tratarea anemiei pacienilor atini de msufi cienta renala cronica Medicamentul injectat pe cale intra \enoasa sau subcutanata din doua m
doua zile evita transfuziile sangvine la bolnavi confermdu le astfel un u nfort apreciabil al vieii
ERITROPOIEZA. Procesul de formare a globulelor rou in mduva

ERITROZ. Inrosire a fete: consecutiva unei dilatri a vaselor permanenta sau survemnd m accese
Entroza al crei bufeu de cldura constituie o forma paroxistica afecteaz m mod obinuit fetele tinere sub forma unor pusee congestive predominnd m obraji nas si pomei survemnd cel mai des dup masa
dup o schimbare de
Entroza constituie primul stadiu al acneei rozacee Tratamentul ei consta m luarea de mici doze de neuro sedative si m corectarea eventualelor dezechilibre hormonale Sunt de respectat unele precauii mese
mici cantitativ care sa evite excitantele (condimente alcool) ERIZIPEL
220
luate la ore fixe si mncnd lent seara curarea fetei cu un lapte de toaleta pentru pielea uscata urmata de pul verizan descongestionante de apa minerala sau de serum zmt (ser fiziologic taruid i s a adugat sulfat de zinc)
dimineaa aplicarea unei creme sau a unei lotiuni descongestionrile pe baza de extracte vegetale (sulfina hamamehs antouam) la soare protecia riguroasa pnntr o crema ecran total la frig protecia prin creme compacte grase n
sfrit diferite tratamente mecanice mai pot sa aduc o ameliorare masaje faciale aplicaii de zpada carbonica etc
ERIZIPEL. Boala mfectioasa acuta caracterizata pnntr o mflamatie a pielii
Erizipelul este cauzat de o bacterie streptococul pn venind dmtr o infecie cutanata sau rmofanngiana denumita poarta de intrare Erizipelul fetei foarte acut si dureros formeaz un plancard rou cald umflat nconjurat de un sul
si mtmzandu se foarte rapid Erizipelul gambei mai frecvent se traduce pnntr o cretere m volum a gambei care devine roie asociata cu o durere o febra si o cretere m volum a ganglionilor inghinali Tratamentul instituit atunci
de urgenta este cel al focarului infecie s iniial asociat administram de penicilina pe cale intravenoasa Vindecarea este un lucru obinuit daca tratamentul este precoce dar recidivele sunt frecvente
ERIZIPELOID. Dermita de origine microbiana SINONIME ermpeloidul lui Baker R< wnbach mielul porcului
Enzipeloidul lui Baker Rosenbach este cauzat de o bac tene Eryupelorm rhuwipathme (bacilul rujetului) care provoac la animale boala numita rujetul porcului Bacteria este transmisa prin intermediul unei plgi m cursul
manipulrii unui animal contaminat Este o boala care afecteaz de cele mai multe on mcelarii me/elarn si negustorii de peste
Aceasta dermita se manifesta sub forma unu placard inflamatonu dureros de culoare roie violacee pe mana sau pe un deget si urca progresiv m lungul bratulu Trata mentul este asigurat prin antibiotice (peniciline macrolide)
ERLICHIA. Mic bacii Gram negativ aparinnd unui gen apropiat de cel al nckettsnlor
Aceti bacili provoac o febra mare o leucopeme (scderea numrului de globule albe) o tromboutopeme (scderea numrului de plachete sangvine) si anomah hepatice Tratamentul consta m administrarea de antibiotice
EROTOMANIE. Convingere deliranta a unei persoane ca este iubita
Erotomania este o exagerare patologica a pasiunii iubim Ea afecteaz de cele mai multe ori femeile Dup opiniile psihoanalistilor mecanismul erotomaniei se bazeaz pe rstlmcirea dorinei iubim prin negare si protecie
formula II iubesc devenind atunci Nu l iubesc el m
ubeste Erotomanul se crede dorit de ctre o persoan considerata a fi de rang important (vedeta om politic pastor medic) Fiecare din gstunle acestei persoane este interpretat drept un semn de ncurajare sau de punere la
ncercare inclusiv manifestrile de indiferenta sau de respingere Clasic delirul evolueaz in trei faze sperana ciuda ranchiuna In acest ultim stadiu cutarea erotomaniac poate sa treac la persecutarea persoanei vizate cu scan
dalun si alte aciuni Atunci se impune spitalizarea chiar
ERUCTATIE. Eliminare zgomotoasa pe gura a gazelor coninute m stomac SINONIM rpit
Suptul sugarilor se ncheie normal cu o eructatie cu eliminarea unei mici cantiti de lapte (regurgitare) Aceasta eructatie este provocata de deglutitia bulelor de aer m timpul suptului Trebuie ca la sfritul fiecrei mese copilul
sa fie inut vertical si sa fie ateptata aceasta eructatie nainte de a reculca copilul cu scopul de a evita o eventuala
ERUPIE. Apariie cel mai des brusca a leziunilor cutanate sau ale mucoaselor
O erupie poate sa fie de origine mfectioasa ca erupiile febrile contagioase din copilrie (rujeola scarlatma ett) erizipel variola si zona zoster Ea poate fi asociata infeciilor virale (cu enterovirus sau cu arbovirus) infeciilor cu
nckettsii (febre exantematice) si unor boli parazitare (U X( plasmoza)
Erupia febrila a copilului Aceasta apariie la copii a leziunilor cutanate sau ale mucoaselor are cel mai des o c ngine mfectioasa
Apariia unei erupii febrile la copil este un motiv frecvent de consultaie In majoritatea ca/unlor este vorba de principalele boli infectioase susceptibile sa apar la aceasta vrsta rujeola rubeola megalentem epidemic exantem
subit scarlatma mc nonucleoza mfectioasa Alte erupii sunt legate de boli inflamatorii ca boala lui Kawasaki reumatismul articular acut sau boala lui Still
ERUPIE ACNEIC. M L ARIA
ESCAR. Distrugere localizata d pielii survenmd k bolnavii care zac la pat
Escarele apar la persoanele imobilizate la pat adesea doar numai dup cteva ore de imobilizare mai ales daca si au pierdut mobilitatea lor naturala (coma paralizie) sau daca se gsesc mtr o proasta stare generala (denutntie
deshidratare) m cteva cazuri foarte rare ele mai pot sa apar si sub gipsul folosit la imobilizarea unei pri a corpului Cauzate de o compresie prelungita exersata asupra unei regiuni proeminente escarele afecteaz mai ales
zonele de apsare clci fese regiunea sacrala uneori coatele omoplaii sau partea postenoara a craniului 221

ESOFAGITA
SIMPTOME SI SEMNE Mai mtai se observa o regiune roie i dureroasa Apoi pielea devine neagra ca un carton insensibil la atingere Mai trziu dispariia pielii necrozate las in loc un ulcer esuturile subiacente (muchi
tendoane oase) rmnnd descoperite
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m ngrijiri locale dezmfectie curarea locului cu ajutorul pomezilor cu tripsma pudrarea sau umplerea cu vrf a ulceraiei cu ajutorul pansamentelor hidrocoloide Preveni rea
este indispensabila aplicata m mod normal tuturor bolnavilor imobilizai la pat ea consta m schimbarea frecvent a poziiei bolnavului m efectuarea de masaje locale de edine cu aplicarea alternata a frigului si cldurii (buci
de gheata apoi uscare) schimbarea imediata a lenjeriei umezite utilizarea unei saltele zisa alternativa compus din mai multe segmente care se umfla si se dezumfl alternativ ntotdeauna trebuie verificat daca un gips nu este
prea compresiv Lenjeria trebuie schimbata des pentru a evita macerarea n sfrit corectarea tulburrilor face de asemenea parte integranta din i escarelor
SCHERICHIA COLI. Bacterie a tubului digestiv al Inului SINONIM colihaui
Ricand parte din familia enterobactenaceelor Euhe tofl coli constituie 80% din flora aeroba a tubului digestiv ti omului sntos De asemenea este germenele cel mai fpcvent responsabil de infeciile la om si ndeosebi agentul
principal al infeciilor urinare Aceasta bacterie se afla de la originea diareei calatorilor cunoscuta sub tounsta
Mic fragment osos provenind de la o de cele mai multe ori complexa
KOFAG. Conduct musculomembranos care leag tmgele de stomac
i |tRUCTURA Esofagul este un conduct suplu si contracii l Care msoar la adult 25 centimetri lungime si 2 5 ceni l Bdn n diametru
Atunci cnd bolul alimentar (nghiitura de alimente [ Mestecate si cu saliva) ajunge m fundul gtlejului sfinc * i superior al esofagului sau gura esofagului se deschide ! Bolul alimentar este atunci condus spre stomac prin l
coordonate penstaltismul Trecerea m stomac este i datorit deschidem sfincterului inferior cardia
ATOLOGIE Esofagul poate fi sediul a numeroase afec
u lichid caustic conduc la o ngustare a dw conductului esofagian
esofagiem formeaz pungi laterale in care se alimente
mucoasei e\oja^iene (esofagita) se traduce deglutitie dificila si dureroasa
Malformaiile an^emtale sunt ndeosebi fistulele eso traheale (comunicaii anormale intre esofag si trahee) si atrezia esofagului (absenta unui segment esofagian)
ngustrile (stenozele) de origine mflamatorie sau tumo raia se manifesta pnntr o disfagie (dificultate de a nghii) Ele pot fi consecina unei esofagite sau a unei tumori benigne sau maligne
Tulburrile de mi Incitate cuprind ndeosebi acalazia esofagului (pierderea relaxam acestui organ)
Tumorile ewfagului sunt frecvente si cel mai des maligne
ESOFAGECTOMIE. Ablatie chirurgicala pariala sau totala a esofagului
Esofagectomia este indicata m caz de tumora maligna uneori de tumora benigna
ESOFAGITA. Inflamatie a mucoasei esofagiene care se traduce pnntr o disfagie (deglutitie dificila si dureroasa)
Esofagita caustica Aceasta mflamatie a mucoasei eso fagiene este cauzata de mgestia accidentala sau voluntara a unui lichid caustic In acelai timp cnd mucoasa se regenereaz esofagul se sclerozeaz si se ngusteaz
Tratamentul consta m practicarea unor dilataii repetate ale esofagului cu ajutorul unor aparate dilatatoare (sonde bujn dilatatorn balonase) sau prin mbinarea esofagului cu stomacul pe cale chirurgicala sau prin nlocuirea unei
poriuni de esofag cu un segment de colon
Esofagita mfecioasa Aceasta mflamatie a mucoasei esofagiene poate fi virala (herpes citomegalovirus) mico zic (candida) sau m mod excepional bactenana Esofa gitele micotice sunt foarte sensibile la medicamentele
antifungice Esofagitele bacteriene si uneori si esofagitele virale sunt tratate prin antibioterapie
Esofagita peptica sau prin reflux Aceasta mflamatie a mucoasei esofagiene este consecina agresam acestei mucoase de ctre coninutul acid al stomacului Cardia (sfincterul situat intre esofag si stomac) mpiedica refluxul
coninutului gastric spre esofag In caz de disfunctie a acestui sfmcter asociata sau nu cu o hernie hiatala etan seitatea esofagului nu mai este asigurata si refluxul acid l irita puternic Pacientul are atunci o senzaie de arsura care
urca pe esofag ctre farmge manifestare numita pirozis
ntmpla cnd persoana se apleac in fata sau cnd este culcata pe spate
La fibroscopie esofagul apare inflamat si acoperit de ulceraii
Evoluia este marcata uneori de hemoragii si de o eventuala cancenzare
TRATAMENT Acesta presupune ncetarea fumatului un somn m poziie semiasezat si luarea de medicamente (pan samente gastrice antisecretoare) In caz de eec al trata meniului medicamente s se recurge Ia tehnici
chirurgicale ESOFAGOPLASTIE

222
care creeaz un mecanism antireflux la jonciunea eso fagului cu stomacul
ESOFAGOPLASTIE. Tehnica chirurgicala care consta in restabilirea continuitii tubului digestiv dup o ablatie chirurgicala completa a esofagului (nelasand in loc dect un scurt fragment de esofag
cervical)
Esofagoplastia se practica m general in caz de cancer al esofagului
Principalul risc al esofagoplastiei este proasta cicatrizare a suturilor care se produce m 10% din ca/ur In t mpul duratei de cicatrizare bolnavul este hrnit prin perfuzie Urmrile operatorii variaz dup
bolnav m general acesta trebuie sa evite timp de cteva luni sa mnnce prea repede sau m prea mari cantiti (5 pana la 6 mese pe zi) Prognosticul esofagoplastiei depinde de boala care a justificat ablatia
esofagului
ESOFAGULUI (cancer al) Tumora maligna dezvoltata m mucoasa esofagiana sub forma unui carcmom cpidermiod (m partea superioara) sau a unui adenocarunom (m partea inferioar)
CAUZE Cancerul de esofag un cancer frecvent este cauzat m principal de intoxicaia cu alcool si tutun
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Cancerul esofagului nu prezint simptome multa vreme iar primele manifestri survin adesea mtr un stadiu avansat al bolii Primul semn este o disfagie (dificultate de a
nghii) mai nti inter mitenta apoi permanenta si dureroasa Declinul strii generale este rapid
Diagnosticarea se face prin fibroscopie
TRATAMENT Chirurgia constituie tratamentul cel mai eficace ablatia tumorii si a poriunilor de esofag superioara si inferioara tumorii (esofagectomie) Continuitatea tubului digestiv este cel mai ades
restabilita fcnd stomacul sa urce m torace Radioterapia permite o ameliorare a disfayei si poate creste eficacitatea actului chirurgical prin diminuarea volumului tumorii n sfrit chimioterapia este uneori
util pentru ameliorarea rezultatelor celor doua metode precedente
Tratamentele paliative sunt recomandate m cancerele ntinse punerea unui tub sau a unui tratament cu laser permit s se restabileasc trecerea alimentelor PREVENIRE Prevenirea consta m lupta mpotriva
taba gimului si alcoolismului precum si supravegherea pacien tilor afectai de boli predispozante la cancer (acalazie esofagita)
ESTRADIOL. Hormon steroid (derivat din steroli alcooli pohcichci compleci) secretat in principal la femeie de ctre ovar si a crui cretere ca nivel intervine m ovulatie SINONIM 17 betaevradiol
La o femeie gravida nivelul de estradiol creste de la nceputul sarcinii si rmne foarte ridicat pana la natere
La menopauza acest hormon este fabricat m cantitate mica pornind de la hormonii androgem m esutul adipos La brbat nivelul de estradiol rmne in mod normal foarte sczut dar poate creste m cazul unei
boli a ficatului
In terapeutica estradiolul de sinteza este utilizat drept componenta a pilulei contraceptive m asociaie cu pro gesteronul precum si m traumentul substitutiv al msufi cicntei ovanene
ESTRIOL. Hormon steroid (derivat din steroli alcooli policiclici compleci) secretat m principal la femeie de ctre ovare avnd un rol metabolic in calitatea lui de estrogen Estnolul obinut prin sinteza este
ntrebuinat m trata mentul substitutiv al menopauzei
ESTROGEN. Hormon secretat de ctre ovar si al crui nivel sangvin crescnd joaca un rol m ovulatie
Estrogenn naturali Este vorba despre trei hormoni estradtolul sau 17 betacstradiolul estrona si estnolul Estradiolul este cel mai activ m organism Estrogenn sunt secretai mai ales de ctre ovar (singuri m
prima jumtate a fiecrui ciclu menstrual in asociaie cu progesteronul m cea de a doua jumtate) si de ctre placenta in cursul sarcinii Glandele suprarenale si testiculele produc mici cantiti
Estrogenn sunt rspunztori de dezvoltarea pubertar si de meninerea ulterioara a caracterelor fizice feminine
Estrogenn de Sinteza Estrogenn de sinteza sunt utilizai m terapeutica sub forma estroprogestativelor
Mult mai rar estrogenn sunt utilizai m injecii m cazul hemoragiilor uterme grave si pe cale orala sau injectabil m cazurile de cancer al prostatei la brbat
Printre contraindicaii unele sunt absolute ca sarcina cancerul de sn sau de uter Unele efecte nedorite (irita bilitate greuri dureri de cap picioare grele umflarea snilor si a abdomenului creterea m
greutate) dispar atunci cnd se modifica dozele Luarea de estrogem necesit ntotdeauna o urmrire medicala
ESTRONA. Hormon steroid (derivat din steroli alcooli policiclici compleci) secretat m principal la femeie de ctre ovare avnd un rol metabolic in calitatea lui de estrogen si a crui existenta dup
menopauza dovedete convensa androgemlor SINONIM fohcuhn
ESTROPROGESTATIV. Medicament hormonal m care estrogen i sunt asociai cu progestativele
In funcie de indicaiile lor se deosebesc estroproges tativele contraceptive si estroprogestativele terapeutice
Estroprogestativele contraceptive Este vorba despre hormonii estrogem si progestativi luai pe cale oral desti nati sa evite o sarcina substitumdu se ciclului fiziologic al ETMOIDIT

femeii Ateste estroprogestative c rie cu efect contraceptiv sunt denumite m mod obinuit pilule
DIFERITE TIPURI DE ESTROPROGESTAT1XE CONTRACEPTIVE ORALE
Pilula combinata m care fiecare comprimat conine estrogenul si progestativul se prezint sub doua forme dup cum cantitatea de estrogen este mica (pilula minidozata) sau mare (pilula normodozata)
Pilula secveniala este o pilula in care in prima faza a ciclului (7 sau 14 zile dup tipul de pilula) comprimatele nu conin dect estrogenn pe cnd m cea de a doua faza (15 sau 17 zile) ele asociaz un estrogen si un progestativ
MECANISM DE ACIUNE In hipotalamus estro progestativele inhiba secretarea de gonadotrofma (Gn RH gonadotrophm releasm^ hormone (hormonul de eliberare a gonadotrofinelor]) care blocheaz ovulatia si secreiile de
estrogem si de progestative prin o\ar
PRESCRIPIE Trebuie luat un comprimat pe zi la ora hxa timp de 21 sau 11 zile in funcie de metode apoi sa se ntrerup luarea timp de 6 sau 7 zile scderea cantitilor de hormon m organism provoac atunci sangeran
com parabile cu cele menstruale nainte de a ncepe un nou ciclu
EFECTE NEDORITE Riscurile la care sunt expuse femeile care utilizeaz estroprogestative sunt m principal de ordin vascular (accident vascular cerebral hipertensiune arteriala flebit diabet hiperhpidemie icter) Utilizarea
hormonilor estroprogestativi trebuie sa fie nsoita m mod obligatoriu de un control medical serios un bilan clinic iniial o supraveghere regulata a greutii corporale a tensiunii arteriale a metabolismului (nivelurile de lipide si
de glucide din snge) examenul periodic al snilor si al organelor genitale (frotiu cervicovagmal)
Efectele nedonte fr gravitate sunt cefaleele gretunle O luare m greutate o greutate m picioare
CONTRAINDICAII Contraindicatnle absolute ale estro progestativelor sunt sarcina alptarea bolile sau accidentele tromboembolice (ocluzia unui vas sangvin pnntr un cheag sau embol) afeciunile cardiovasculare tumonle
hipofizare tumonle de sn si de uter hemoragiile genitale nediagnosti cate conectivitele (boala de colagen) porfirnle (boala ereditar legata de o tulburare a hemoglobinei) afeciunile hepatice severe sau recente Asocierea
estroprogestativelor cu medicamentele inductoare enzimatice (barbitunce nfampicin gnzeofulvma unele anticonvulsivante) este contraindicata
Riscul de accident tromboembolic sub progestative creste odat cu vrsta si cu fumatul ceea ce necesita uneori recurgerea la un alt mijloc contraceptiv
Estroprogestativele cu obiectiv terapeutic Este vorba despre hormonii estrogem si progestatwi asociai pentru a corecta unele disfunctn hormonale feminine
Aceste estroprogestative sunt utilizate m caz de steri litate cauzata de o insuficienta hormonala in tratamentul
tulburrilor g necologice ca amenoreea (absenta fluxului menstrual) si dismenoreea (dureri legate de sangeranle menstruale) si m cel al carenei in estrogem din cursul menopauzei atunci se vorbete de o hormonoterapie sub
stitutiva postmenopauzica Ele se prezint m diferite moduri de condiionare admmistrabile sub forma orala percutanata sau transvagmala Dozarea estrogenilor si progestativelor variaz dup motivul tratamentului
Efectele nedontc si supravegherea sunt aceleai ca si pentru estroprogestativele contraceptive -> CONTRACEPIE
EARFA. Bucata de estura care permite meninerea membrului superior (antrebrat ncheietura mainn cot sau mana) imobilizat la piept
Earfa permite m regim de urgenta susinerea unui membru superior traumatizat pentru a atenua durerea si pentru a evita agravarea deplasam apoi dup tratament pentru a susine acest membru si pentru a l proteja
ETER. Oxid de etil lichid incolor volatil hipnotic si anestezic
Eterul era utilizat altdat ca anestezic general (prin inhalarea cu masca eventual mtr un amestec) Mai puin activ dect cloroformul astzi este utilizat doar m micile intervenii
ETIC MEDICAL. Ansamblu de reguli de conduita a profesionitilor din domeniul sntii fata de pacienii lor
Etica medicala mev labil complexa tine att de deonto-k gie (ansamblu de reguli interne din cadrul unei profesii) cat si de morala si de tiina
Etica medicala privete aspectul limitat la sntate al unei noiuni similare dar mai vaste bioetica care reprezint ansamblul acelorai reguli aplicate tuturor domeniilor din tiinele vieii
ETMOID. Mic os median care face parte concomitent si dm craniu si dintre oasele fetii
Etmoidul este situat imediat m spatele nasului intre cele doua orbite
ETMOIDIT. Inflamatie acuta a sinusurilor etmoidului SINONIM \muzna eimoidala
Etmoidita atinge mai ales copiii intre 2 si 4 am Ea este datorata unei infecii rmofanngeene care urca m canalele prin care sinusurile comunica cu fosele nazale Ea se traduce pnntr o afectare grava a starn generale (febra
deprimare) o scurgere de puroi prin nas un edem progresiv al pleoape lor ncepnd cu unghiul intern al ochiului Infecia risc sa evolueze rapid mtmzandu se in jurul globilor oculari (risc de cecitate ulterioara) sau ctre
meninge si creier
Copilul trebuie sa fie spitalizat de urgenta Tratamentul se bazeaz pe administrarea de antibiotice pe cale mtravenoasa ETMOIDULUI

224
ETMOIDULUI (cancer al) Cancer care afecteaz etmoidul sub forma unui adenocarcmom (tumora maligna care provine dmtr un esut glandular)
Cancerul etmoidului afecteaz m principal muncitorii din domeniul prelucram lemnului (ebemsti tmplari) mai ales a lemnului exotic El este cauzat de suspensiile in aer ale tanmunlor coninute in lemn care
se acumuleaz pe mucoasa tapisnd oasele foselor nazale Semnele cancerului de etmoid sunt o obstrucie nazala si scurgeri prin nas hm pezi sau hemoragice puin abundente dar repetate Trata
chimioterapie si o radioterapie
Unele tari (Olanda) autorizeaz eutanasia dar majori tatea lor o considera crima
EUTIROIDIE. Stare fiziologica corespunznd unui nivel normal al hormonilor tiroidiem
Eutiroidia este opusa distiroidiei disfunctia secreiei tiroidiene m care se deosebesc hipertiroidia (boala lui Basedow) si hipotiroidia (mixedemul)
EUTOCIE. Situaie obstetncala favorabila care permite
ETILISM. -> ALCOOLISM ETIOLOGIE. Studiu al cauzelor bolilor
ETUV. Aparat nchis m care o temperatura ridicata predeterminata este ntreinuta cu scopul de a realiza dezinfectarea sau sterilizarea diferitelor obiecte
Etuvele servesc la dezinfectare sau sterilizare Ele funcioneaz cu cldura uscata sau cu cldura umeda
EUCALIPT. Arbore foarte nalt din familia mirtaceelor foarte rspndit m regiunile mediteraneene si ale crui frunze sunt utilizate pentru fabricarea unor medicamente Principiul activ esenial al frunzelor
de eucalipt este eucahptolul obinut prin distilare El este indicat m trata mentul de completare al afeciunilor bronhopulmonare sau gripale
EUGENISM. Teorie care caut sa realizeze o selecie privind colectivitile umane plecnd de la legile geneticii Utilizarea ei tendenioasa de ctre naziti m scopuri politice chiar sterilizarea forat a
anumitor categorii de indivizi a condus la derive periculoase motiv pentru care societatea tiinifica din zilele noastre o evita
EUSTACHIO (trompa a lui) Conduct care leag farm gele de urechea medie
Trompa lui Eustachio are forma unui canal fin care se deschide prmtr un orificiu m peretele nnofarmgelui de fapt m fosele nazale si prin celalalt orificiu m csua timpanului sediul urechii medii care conine
oscioarele
Trompa lui Eustachio are ca rol realizarea presiunilor care se exercita pe fiecare dintre fetele timpanului mai precis presiunea din csua timpanului (fata interna) cu presiunea atmosferica (fata externa) LA
fiecare deglutitie micrile farmgelui provoac deschiderea automata a onficiului trompei lui Eustachio care conduce atunci aerul din farmge ctre ureche mlocumdu l pe cel resorbit m permanenta de ctre
mucoasa urechii
EUTANASIE. Activitate constnd m pregtirea unei mori fr suferina unui bolnav atins de o boala incurabila care antreneaz dureri intolerabile
sper
EVAGINATIE. ntoarcere spontana sau chirurgicala a unui organ cavitar spre interiorul sau ca un deget de mnua
In cazul unui prolaps (coborre a unui organ) vaginul sau rectul pot de asemenea sa evagmeze Atunci cnd este necesar un tratament de exemplu din cauza unei mconti nente rectale acesta este de cele mai
multe ori chirurgical
EVALUARE FUNCIONAL CU OBIECTIV SPORTIV. Ansamblu de teste destinate determinam aptitudinilor fizice ale unui subiect pentru o practica sportiv si pentru a evalua capacitile
funcionale ale organelor implicate m cursul exercitam respectivului sport
In evaluarea aparatului cardiovascular acesta este supus unor teste simple de efort ca testul lui Ruffier care consta m efectuarea a 30 flexii extensii ale membrelor inferioare m 45 de secunde Aceste teste
permit sa se observe variaiile frecventei cardiace si ale tensiunii arteriale Proba pe bicicleta sau pe covorul rulant cernd un efort mai intens permite m plus o evaluare a consumului de oxigen m cursul
exerciiului precum si dozarea sangvina a acidului lactic (estimarea participam metabolismului anaerob) si a hor momlor precum catecolammele (estimarea strii de stimulare a organismului) Testele de
teren ca testul lui Cooper care consta m parcurgerea m alergare a celei mai mari distante posibile m 12 minute sunt utilizate pentru estimarea aptitudinii fizice m funcie de performanta realizata
In evaluarea aparatului pulmonar acesta din urma este supus unu examen spirometnc care da informaii asupra capacitilor ventilatorii ale plmnului
In evaluarea aparatului muscular muchii sunt testai m diferite condiii evaluarea capacitii de travaliu a muchiului m cursul testelor de detenta ca cel al detentei pe verticala (subiectul sare cat mai sus
posibil si atinge cu mana o rigla gradata) msurarea forei maxime voluntare a anumitor grupuri musculare ca de exemplu a cvadn cepsului cu ajutorul unui dinamometru izocmetic
In funcie de activitatea sportiva practicata pot fi nece sare alte teste ca evaluarea neurologica sau oftalmologica
EVENTRATIE. Proeminenta a viscerelor abdominale prin ptura musculara a peretelui abdominal si sub piele EXANTEM SUBIT
O eventratie este m general legata de un defect de cicatrizare dup o intervenie chirurgicala
O eventratie se traduce prmtr o proeminenta rotunjit uneon vizibil doar din poziia m picioare sau cnd pacientul fiice un efort Ea poate creste m volum uneori chiar foarte mult mai ales cnd se afla pe
linia mediana deasupra sau dedesubtul ombilicului sau poate provoca o ocluzie nes tanti (oprirea tranzitului materiilor)
TRATAMENT O eventratie supraombilicala sau sub costal daca este mica nu necesita dect o simpla supra veghere Dac e mai mare ea poate uneori sa fie susinuta Ol o centur abdominala Totui de
ndat ce o eventratie devine prea voluminoas sau dureroasa ea trebuie sa fie operat Intervenia consta fie m apropierea si suturarea muchilor si aponevrozelor fie m nlocuirea lor cu o proteza din
material sintetic denumita placa
EVICTIE COLAR. Msura de interdicie aplicata unui elev sau unui membru al personalului afectat de o boala contagioasa de a frecventa o instituie educaionala Evictia colara are drept scop evitarea
propagam bolii
EVIDARE GANGLIONAR. CURARE GANGLIO

EWING (sarcom al lui) Tumora maligna a oaselor

Sarcomul lui Ewmg este o tumora rara care afecteaz ai ales copilul intre K) si 15 am mai rar adultul tnr El Minge de cele mai multe ori diafiza (partea medie) oaselor hmgi ca femurul si tibia Osul
bolnav este dureros tumefiat frlgilizat el risca sa se rup
Diagnosticul se pune pe baza radiografiei el este con fanat pnntr o biopsie care permite analizarea tumorii Prognosticul sarcomului lui Ewmg grav este ameliorat flzi prin radioterapie si chimioterapie
Uneori este nece ui o intervenie chirurgicala
I. Observare minuioasa a unui pacient permi (tnd determinarea unui diagnostic k Examenul clinic fcut in urma unui interogatoriu (stran jWa de informaii privind antecedentele personale si rnliale igiena
si modul de viata istoricul bolii) el cuprm de inspectarea (de exemplu cercetarea unei erupii cutanate) jKJparea (cercetarea unei hepatomegaln a unei adenopatn Hc) percuia (a toracelui de exemplu in
cutarea unui Binet surd care releva o efuziune pleurala) si auscultatia diferitelor pru ale corpului si unor organe (mima plmni) examenul clinic poate fi general sau orientat in funcie de Jimptomele pe
care le prezint bolnavul Examenele complementare (analize biologice radiografii doscopie electrocardiograma etc ) pot fi prescrise cu Copul de a completa examenul clinic
l CITOBACTERIOLOGIC. Ansamblu de buci care studiaz celulele si germenii coninui m (elevatele de lichide
Un examen citobactenologic studiaz un eantion de puroi superficial sau profund lichide fiziologice (snge urma) lichide reactionale (ascita efuziune pleurala) sau secreii fanngeene ori vagmale cu scopul
de a stabili daca ele pun sau nu m evidenta o infecie si care este germenele
EXAMEN CITOBACTERIOLOGIC AL URINEI.
Examinare a urinei la microscop permind detectarea unei infecii urinare si determinarea numrului de germeni si de globule rou si albe pe milimetrul de urina
Un examen citobactenologic al urinei (E C B U ) este prescris de ndat ce se bnuiete o infecie a aparatului urinar (infecie a prostatei cistita bactenana etc ) Pentru a obine un rezultat sigur si interpretabil
este important sa se respecte anumite condiii de prelevare urma trebuie sa fie emisa dimineaa pe nemancate dup dezinfectarea meatului uretral (orificiul exterior al uretrei) si recoltata mtr un flacon steril
Numrul de germeni pre/enti m urma permite sa se afirme sau nu existenta unei infecii daca el este mai mic de HXIO/milihtru nu e vorba de o infecie (m cursul prelevm a intervenit probabil o
contaminare) daca numrul de germeni este cuprins intre l 000 si 100 (XX) pe rruhhtru poate fi o infecie fr certitudine absoluta daca numrul de germeni pe mihlitru este mai mare de 100 000 atunci este
vorba sigur de o infecie Germenii reperai sunt pui m cultura cu scopul de a fi identificai
Numrul de celule andine prezente m urma aduce alte nformatn
In mod normal numrul de globule rou este mai mic sau egal cu 2 (X)O pe mililitru la fel ca si numrul de globule albe In caz de infecie numrul de globule albe creste si aspectul lor este modificat O
cretere a numrului de globule rou definita drept hematune microscopica pune in evidenta o infecie urinara o tumora a vezicii un calcul al rinichiului etc
EXAMEN IZOTOPIC. SCNTIGRAFE
EXANTEM SUBIT. Febra eruptiva a primei copilri, legata de virusul HHV6 (virus herpetic uman de tip 6) SINONIM rom la infantila a jasra boal eruptiv SIMPTOME SI SEMNE Exantemul subit se
manifesta prmtr o febra brusca ajungnd repede la 39-40 C si mentmandu se m platou timp de aproximativ trei zile ea poate fi complicata cu o criza convulsiva febrila m general benigna
Erupia survine in cea de a treia sau cea de a patra zi ea este precedat sau este nsoita de scderea febrei Se manifesta prin mici pete superficiale roz deschis pre dominnd pe trunchi afectnd de asemenea
membrele si neafectand fata Erupia dureaz doar 12 pana la 24 ore Cteodat boala pe ae lua s forma unei febre izolate fr EXCIPIENT

226
erupie cu o mrosire cutanata discreta pe trunchi de scurta durat si fr febra
TRATAMENT Exantemul subit nu necesita nici un trata ment care sa fie deosebit de cel destinat combatem febrei
EXCIPIENT. Substana asociata principiului activ al unui medicament si a crei funcie este de a facilita administrarea conservarea si transportul acestui principiu activ pana la locul sau de absorbie

EXCORIATIE CUTANAT. Pierdere a substanei din piele neafectand dect straturile superficiale
Exconatnle cutanate se observa atunci cnd un subiect este atms de o boala care provoac leziuni pruriginoase (psoriazis lichen) si se scarpin Ele pot constitui punctul de plecare al unor mici supramfectan provocate in
particular de ctre stafilococi
EXCRESCEN. - PIELII (CHIST AL)
EXCREIE. Evacuare m afara organismului sau m afara structurii care le a elaborat a secreiilor sau ale deeurilor inutilizabile sau nocive
Organele excretoare sunt rinichii (deeuri azotate sruri minerale medicamente) ficatul (bila) colonul (fecalele) plmnii (dioxidul de carbon si vaporii de apa) glandele sudonpare (sruri si ap)
EXEREZ. - ABLATIE
EXOCRIN, -. Se spune despre o glanda sau despre o celul ale cror produse de secreie sunt excretate direct mtr o cavitate natural (tubul digestiv de exemplu) sau m exterior (piele) ca si despre secreia unei astfel de glande
sau a unei astfel de celule
Secreia exocnna se deosebete de secreia endocrina care elibereaz produsul m circulaia sangvina
EXOFORIE. Deviere divergenta si latenta (care nu exista m starea de repaus a ochiului si care nu apare dect m anumite condiii) a axelor globilor oculari
Exofona se deosebete att de exotropie (strabism) in cursul creia deviaia este permanenta si este nsoita de o dereglare a vedem bmoculare cat si de esofone m care deviaia este convergenta
Exofona este o tulburare frecventa care nu are o cauza specifica
Tratamentul face apel la purtarea de lentile corectoare mai ales m cazul miopilor si la reeducarea ortoptica ce are drept scop ameliorarea vederii bmoculare
EXOFTALMIE. Proemmare a globului ocular m afara orbitei sale
Exoftalmia poate fi asociata unei mrosin a conjunctivei unui edem al pleoapelor uneori unei vederi m dublu cu un strabism trector
DIAGNOSTIC Acesta se bazeaz pe un examen clinic care stabilete daca exoftalmia este unilaterala sau bilateral daca ea poate fi redusa (globul ocular poate fi mpins parial m spate) sau nu daca proemmarea este pe axul
orbitei sau oblic daca exista semne vasculare (suflu la auscultatie bti pulsatile resimite atunci cnd se apas pe ochi) TRATAMENT Este m primul rnd cel al cauzei el este hormonal asociat eventual cu o corticoterapie
pentru o exoftalmie basedowiana antibiotic si antimflamator pentru exoftalmnle mfectioase chirurgical radioterapie sau chimic terapie pentru exoftalmnle tumorale neurochirurgical sau neuroradiologic m caz de anomalii
vasculare
EXONERARE. - DEFECARE
EXOSTOZ. Tumora benigna care se dezvolta la supra fata unui os Exostozele altdat denumite osteocondroame au o origine necunoscuta
Atunci cnd exostozele sunt multiple si cnd sunt am plasate pe diferite oase ele sunt caracteristice unei afec tium ereditare boala exostozelor multiple Aceasta debuteaz din copilrie exostozele comprima nervii sau arterele ele
nu degenereaz in cancer dect foarte rar
TRATAMENT Atunci cnd exostozele sunt deranjante ele pot fi scoase chirurgical In alte cazuri o simpla supra veghere clinica si radiologica este suficienta dar necesar
EXOTROPIE. - STRABISM
EXPECTORANT. Fluidifiant bronsic care uureaz expectoratia secreiilor produse de caile respiratom mfen oare (trahee bronhii alveole pulmonare) SINONIM fluidi fiant mucolitic
Expectorantele sunt indicate m tratamentul de corn pletare al afeciunilor care provoac o cretere a secreiilor (bronita acuta si cronica mucoviscidioza) Folosirea lor este contraindicata m asociere cu medicamente antitusive
sau cnd secreiile sunt deja suficient de fluide si de asemenea bolnavilor care nu pot sa scuipe din cauza unei stan generale sau respiratorii precare
EXPECTORATIE. l Expulzie prin tuse a secreiilor provenind din cile aeriene inferioare (trahee bronhii alveole pulmonare) 2 Produs expulzat prin tuse
Expectoratia numita m mod obinuit scuipat este provocata de o acumulare de secreii survenita mai ales m cursul afeciunilor bronhopulmonare bronita acut bronita cronica bronsiectazie astm infecie pulmonar
(pneumonie abces al plmnului tuberculoza) modificri bronsice consecutive fumatului EXTRASISTOL

Expectoratia de snge sau hemoptizia este un caz particular aceasta poate fi consecutiva unei afeciuni bronhopulmonare (cancer bronsic embolie pulmonara tuberculoz) sau unei afeciuni cardiace acute
TRATAMENT Expectoratia nu trebuie mpiedicata m mod direct ea nu este dect semnul unei boli si prin impiedi carea acumulam secreiilor are un rol benefic Atunci cnd ea este cronica deosebit de
deranjanta sau daca secreiile sunt prea groase si dificil de expectorat se caut totui uurarea ei cu ajutorul unor medicamente fluidifiante chiar folosirea unei kmeziterapn respiratorii
EXPERTIZ MEDICAL. Studiu practicat de ctre un medic expert care duce la stabilirea unui raport de expertiz
In domeniul asigurrilor companiile folosesc medici experi att pentru fixarea riscului de asigurare cat si pentru aprecierea daunelor si mcapacitatulor antrenate de o cala mitate corporala
in domeniul judiciar expertiza se efectueaz la soliei tarea unui magistrat Expertul stabilete cauza si circum stanele unei mori evalueaz starea psihica si gradul de responsabilitate al unui inculpat In
procedurile civile el determin cauza si responsabilitile unei calamiti corporale si fixeaz importanta daunelor
n domeniul farmacologic organismele publice care autorizeaz punerea pe piaa a unor noi medicamente pretind rapoarte de expertiz asupra diferitelor faze ale studiului unui produs aciunea pe animal
farmacounetica (ce se ntmpl cu medicamentul m organism) efectele terapeutice toxicitatea efectele nedorite Orice noua metoda de diagnostic sau de tratament instrumental face de asemenea obiectul
unei expertize nainte de a fi autorizate
n sfrit expertiza medicala poate fi ceruta de diferite instane ca societile tiinifice asociaiile consumatorilor sau centrele spitaliceti pentru a cunoate valoarea anumitor proceduri de dignosticare sau
tratament
EXSANGUINOTRANSFUZIE. nlocuirea celei m. mn pri a sngelui sau a globulelor rou aparinnd unui bolnav cu snge si globule rou de la donatori INDICAII Principalele indicaii ale unei
exsangumo transfuzii sunt boala hemohtica a nou nscutului anemiile sau intoxicaiile grave babesioza drepanocitoza
TEHNICA Exsangumotransfuzia este practicata m mod f manual la nou nscut un cateter este introdus m vena Ombilical pentru a permite alternativ punctnle sagvme la copila si injectrile de snge sau de
globule rou de la donator n alte cazuri (drepanocitoza) se poate utiliza un aparat de Cltafereza care permite eliminarea globulelor rou ale bolnavului si restituirea ctre el a altor elemente ale sngelui su
precum si a globulelor rou sntoase
EXSTROFIE VEZICALA. Dezvoltarea incompleta a vezicii si a peretelui abdominal situat sub ombilic
In extrofia vezicala vezica incomplet dezvoltat se deschide direct pe peretele abdominal intre ombilic si pubis urina scurgandu se atunci direct in exterior
O exstrofie necesita mai multe operaii reconstrucia vezicii a peretelui abdominal a sfincterului uretral si a
EXSUDAT. Picurare (scurgere) lichidiana a unei pri din elementele sngelui prin peretele unui vas
EXTENSIE. Aciune de alungire a unui segment al corpului in prelungirea segmentului care n este adiacent A ntinde membrul superior de exemplu revine la a pune antebraul m extensie pe bra Termenul
este folosit de asemenea pentru a califica o articulaie mtr o situaie data genunchiul se afla m extensie atunci cnd piciorul este ntins
Extensia continua Este vorba de o metoda ortopedica de tratament al fracturilor prin traciune cu ajutorul unor greuti si a unui sistem de scripei si cabluri Traciunea pe os este asigurata fie prin
intermediul unei brose care trece prin el fie prin benzi adezive lipite de membru
Ea poate fi meninut timp de mai multe sptmni Aceasta metoda este folosita adesea la copii si la frac tunle de bazin ale adultului
EXTEROCEPTIV. Care i primete informaiile de la receptorii senzoriali situai m piele si stimulai de ctre agenii exteriori organismului
EXTINCIE A VOCII. -> AFONIE EXTRACIE DENTAR. - AVULSIE DENTAR
EXTRASISTOL. Contracie cardiaca anormala sur venind in mod prematur m cursul ciclului cardiac
CAUZE SI SIMPTOME Extrasistolele sunt de cele mai multe on hiperexcitabilitati electrice ale unei zone limitate a miocardului Ele pot trece complet neobservate sau invers sunt nsoite de o senzaie de
lovituri m piept de palpitaii de indispoziie sau pauza cardiaca
DIAGNOSTIC Extrasitolele sunt uor detectate prin luarea pulsului si mai ales prin auscultarea cardiaca prelungita care deceleaz neregulantatea btilor cardiace Ele sunt cofirmate prin electrocardiografie
Atunci cnd medicul considera necesar prescrie o nregistrare electrocardio grafica pe o durata de 24 de ore (nregistrarea Holter) care da posibilitatea sa se precizeze caracteristicile extrasisto lelor sediul si
numrul repetiia la ntmplare sau identica existenta si lungimea unei pauze extrasistolice vanabihtate pe 24 de ore EX VIVO
TRATAMENT Atesta nu este sistematic si depinde de caracterul simptomatic sau nu al extrasistolelor precum si de sediul lor de frecventa lor si de asocierea lor sau nu cu o cardiopatie De fiecare data cnd aceasta este posibil
tratamentul extrasitolelor este cel al cauzei lor El face adesea apel la administrarea de antiantmice
EX VIVO. Se spune despre experimentrile efectuate pe celule m cultura
Experimentele ex \ivo constituie o etapa intermediara intre cele realizate in vitro (m eprubeta) si cele realizate m mo (pe un organism viu) FABRY (boal a lui) Boala ereditara caracterizata pnntr o acumulare de lipide

m organe si esuturi
Foarte rara boala lui Fabry este consecina unui deficit n enzima alfagalactozidaza A ceea ce duce la acumulare de sfingohpide (lipide coninnd un alcool azotat sfm gozina sau derivatul sau
dihidrosfingozma) m celulele peretelui vaselor ale muchilor ale rinichilor Transmiterea este recesiv legat de cromozomul X (femeile transmit boala dar aceasta nu afecteaz dect brbaii) Boala lui
Fabry se traduce pe de o parte prin apariia de angioame (pete rou cauzate de o dilatare a vaselor) pe piele si pe mucoase iar pe de alta parte prin crize dureroase care afecteaz minile picioarele si
abdomenul si m sfrit prin atingeri viscerale mai ales renale dar si cardiovasculare neurologice si oculare Tratamentele curative sunt m studiu dar ele sunt mea puin eficace Tratamentul simptomatic este
cel al durerilor cu analgezice si al insuficientei renale atunci cnd ea se agraveaz (dializa)
FACOMATOZ. Boala congenitala de obicei ereditara Caracterizata prin malformaii si facoame (tumori de mrime nuc) care afecteaz nervii ochii si pielea
FACTOR DE COAGULARE. Substana care intervine n procesul de sohdificare a sngelui (formarea unui cheag) Exist treisprezece factori ai coagulam numerotai de Ia I Ia XIII fibrmogen protrombma
tromboplastma calciu proaccelenn accelenna proconvertina factorii antihemo ffllClAsiB factorii Stuart PTA Haegeman si factorul de stabilizare a fibrmei
FACTOR DE CRETERE. Molecula care favorizeaz
sau inhib multiplicarea celulelor
FACTOR INTRINSEC. Glicoprotema produsa de sto mac asigurnd protecia si asimilarea vitaminei B12
FACTOR NATRIURETIC AURICULAR. Hormon ptptidic (format din mai muli acizi ammati) secretat de {uni la nivelul auriculelor care provoac o vasodilatatie li uureaz eliminarea sodiului

FACTOR NECROZANT AL TUMORILOR.

Substana a sistemului imumtar avnd mai ales rol m lupta mpotriva celulelor canceroase In engleza Tumor Necrosis Factor (TNF)
Factorii necroznd ai tumorilor fac parte dintre citokme (proteine secretate de o celula si care se fixeza pe o alta celula pentru a declana aici diverse fenomene ca muli plicarea sa sau diferenierea sa)
FACTOR PREDISPOZANT. Factor care creste riscurile de apariie a unei boli SINONIM fatlor de rac
Exista factori predispozanti care tm de mediu (canah zrile gazele de eapament fumul de uzina produsele chimice radioactivitatea bolile mfectioase etc ) susceptibili sa fie rspunztori de unele boli
Ereditatea tabagismul mai ales atunci cnd fumul este inhalat iar consumul este mai mare de sase igarete pe zi obezitatea hipertensiunea arteriala hiperhpidemia (nivel ridicat al lipidelor sangvine) mai ales
hipercolesterolerma cu niveluri coborte ale hpo proteinelor de mare densitate (HDL) hiperglicemia (nivel ridicat al lipidelor sangvine) diabetul sedentarismul stresul etc sunt factori predispozanti ai unei
boli coronariene Hipertensiunea arteriala este cel mai important factor de risc pentru un accident vascular cerebral
FACTORUL VIII. Proteina plasmatica ce intervine m mecanismul coagulam sangvine
FAGOCITOZ. Capturare mgestie si distrugere de ctre o celula a particulelor sau a altor celule
Capacitatea de fagocitoza este proprie anumitor celule numite fagocite ca polmuclearele neutrofile si celulele macrofage
FALANG. Mic os tubular ce constituie scheletul dege telor de la mini si de la picioare
Falangele sunt m numr de 3 pentru degetele zise lungi si 2 pentru police si degetul mare de la picior Prima falanga a unui deget se articuleaz mtotdeuna cu un metacarpian al minii sau cu un metatarsian
al piciorului celelalte falange se articuleaz intre ele FALCA
FALC. -> MAXILAR

INFER OR MAXILAR SUPER OR

FALLOPIO (trompa a lui) Fiecare dintre cele doua conductun care merg de pe prile uterului spre ovarul corespondent SINONIM trompa utmna
Trompele lui Fallopio care constituie mpreuna cu ovarele anexele uterului sunt tuburi de 7 sau 8 centimetri lungime prelungite prin pavilioanele tubare
n timpul ciclului menstrual ovulul eliberat de ctre o\ ar m momentul ovulatei este captat de ctre pavilion apoi ulii care tapiseaz peretele intern al trompei l ndreapt spre uter Cel mai des ntlnirea intre
ovul si spermatozoid arc loc m treimea exterioara a trompei
Ligaturarea chirurgicala a trompelor practicata la feme ile care nu doresc sa mai aib copii provoac o sterilitate in principiu definitiva
PATOLOGIE Se ntmpla cteodat ca un ovul fecundat sa se implanteze m trompa si sa nceap aici dezvoltarea provocnd o sarcina tubara una dintre formele posibile ale unei sarcini extrauterme
O infecie a uterului poate provoca o mflamatie a uneia sau ambelor trompe ale lui Fallopio (salpmgita) si cbtu rrea lor antrennd o sterilitate Fimoza tubara este o obtu raie a uneia sau ambelor trompe
consecutiva alipim franjelor pavilionare avnd o etimologie mfectioasa O colecie hchidiana sau purulenta m trompa este denumita hidrosalpmx sau piosalpinx (abces al trompei) Obturatnle tubare sunt
tratate chirurgical
FALLOT (tetralogie sau tetrada a lui) Cardiopatie congenitala care asociaz o comunicare interventnculara o hipertrofie ventriculara dreapta si o poziie defectuoasa a aortei
n aceasta cardiopatie rara sngele dezoxigenat (albastru) poate trece m aorta antrennd o cianoza a unghiilor si buzelor
Cianoza progresiva apare spre vrsta de 6 luni ea se intensifica la efort si la planete fund nsoita sau nu de o pierdere a strii de contienta
Tratamentul chirurgical este practicat m msura pe si bihttilor atunci cnd greutatea copilului a atins 15 kilo grame El consta aproape ntotdeauna m repararea tuturor malformaiilor Rezultatele interveniei
chirurgicale sunt m ansamblu satifacatoare si bolnavii pot duce o viata aproape normala
FALLOT (trilogie sau triada a lui) Cardiopatie conge nitala constnd m asocierea unei ngustri valvulare (ste noz) la originea arterei pulmonare si a unei comunicri interaunculare

n aceasta cardiopatie sngele dezoxigenat (albastru) poate trece in cavitile cardiace stngi apoi m aorta prin comunicarea interaunculara provocnd o cianoza Aceasta malformaie este rara
Tratamentul chirurgical este practicat m msura posi bihttilor atunci cnd greutatea copilului a atins 15 kilo grame El consta m deschiderea ngustam (stenozei) si m nchiderea comunicam interaunculare
El da pe termen lung fc arte bune rezultate
FALSA NATERE. AVORT
FALSA RUT ALIMENTAR. Accident provocat de inhalarea m caile aeriene de lichide sau de particule alimentare in mod normal destinate esofagului
CAUZE Acest accident se produce de cele mai multe ori m cursul mncatului Falsele rute sunt mai frecvente la nou nscut si la sugar Falsa ruta poate fi favorizata de erorile m tehnica hranirn (tetma prea
mult perforata suptul m poziie nclinat)
La adult ea poate fi consecutiva unei micri inspiratorii intempestive sau poate fi dovada unei paralizii a nervilor care comanda fanngele si lanngele
SIMPTOME SI SEMNE Falsele rute se manifesta pnntr o jena respiratorie si prin accese de tuse chiar pnntr o sincopa Evoluia este m general benigna dar se poate complica cu o pneumopatie sau cu un
abces al plmnului In mod excepional ea poate duce la moarte sau la sincop reflexa
TRATAMENT Trebuie oprita imediat hramrea si daca este vorba de un sugar trebuie favorizata tuea prin batal aplicate pe torace prin aezarea in poziie nclinat cu capul mai jos dect picioarele si daca
este nevoie sa i se fac respiraie gura la gura La adult daca bolnavul poate respira si vorbi nu trebuie sa ne opunem tentativelor lui de a expulza prin tuse corpurile strine Daca obstrucia prtilor aeriene
este completa (imposibilitate de a vorbi de a tui sau de a respira) si daca bonavul este contient trebuie sa i se aplice manevra lui Heimhch adic sa ne aszam m spatele lui sa ne trecem braul m jurul taliei
lui sa strngem pumnul acopermdu l cu cealalt mana si punandu l pe ombilic sub rebordul costal nainte de a l nfunda rapid m abdomen prin tragere puternica in sus aceasta manevra poate fi repetata de
mai multe ori Daca asfixia este totala bolnavul fiind incontient trebuie sa se practice de urgenta manevrele de reanimare cardiorespiratone obstrucia cailor aeriene superioare poate necesita o traheotomie
de urgenta O endoscopie bronsica permite extragerea corpurilor strine
PREVENIRE Aceasta consta din
la muguri alimentarea la sn sau cu biberonul sa fie fcut n poziie sezanda sau verticala veghind ca sugarul sa nu
bea prea rapid si ateptnd nainte de a l culca sa si fac ecrutatia
la swtani care de obicei vcnut sa se aib grija u vomitatul sa se fac m poziie oblica culcat pe o parte nu pe spate 231
FARINGIT
la cei care urmeaz v<3 fie operai sa se nceteze aii mentarea pacientului cu mai multe ore naintea anesteziei i a interveniei
FANCONI (boala a lui) Afeciune congenitala carac tenzat prin malformaii multiple si prin tulburri sangvine
Boala lui Fancom este o boala genetica rara care asociaz diferite malformaii ca o pigmentare cutanata o absenta a policelui o nlime mica un rinichi m potcoava anomalii oculare si o microcefalie Riscul
cancerelor (de piele de ficat) este mai ridicat dect pentru populaia generala
n afara grefei de mduva osoasa tratamentele sunt pur simptomatice (transfuzii androgem in doza mare) si permit ameliorarea supravieuim
FANCONI (Sindrom al lui) Afeciune renala caracterizata pnn tulburri ale funciilor tubulare antrennd o pierdere prea mare de substane ale organismului (acizi armnati glucoza fosfai bicarbonati calciu
potasiu etc ) m urma SINONIM tmdrom al lui De Ton Debre-Fanc n
FANER. Organ de protecie caracterizat prmtr o kera unizare intensa
Prul dinii unghiile si peru sunt fanere Keratma pro tem fibrosa si principalul constituent al pturii superficiale a epidermului este o substana dura rezistenta si protectoare
FANGOTERAPIE. Tratamentul prin aplicarea de nmoluri de origine vulcanica
Fangoterapia este m principal un tratament de corn pictare al artrozei oricare ar fi localizarea acesteia
Nmolul trebuie aplicat local sub forma de cataplasme sau pe ntregul corp mtr o baie
FANT LABIOPALATIN. Malformaie caracterizata pnntr o fanta a buzei superioare si sau a palatului S NO NIM buza de iepure
Fanta lobiopalatma este cea mai frecventa la biei m timp ce secionarea palatului se ntlnete cel mai des la fete CAUZE SI SIMPTOME Fanta labiopalatma se prezint ca o ntrerupere a buzei rou si a
buzei albe cu uneori lrgirea importanta a nannei Atunci cnd copilul deschide gura se vede m palat o fanta care merge pana la omusor
Fanta labiopalatma antreneaz nu numai un aspect inestetic ci uneori si tulburri funcionale dificulti la hra nuc la vorbit sau chiar ale auzului consecutive unei eventuale obstrucii a orifiuului trompei lui
Eustachio din ureche
DIAGNOSTIC Ecografia prenatala pune m evidenta astfel de anomalii ceea ce permite pregtirea psihologica a familiei La nou nscut malformaia este imediat vizibila
SRATAMENT Acesta este chirurgical si intervine cat mai Kpede dup natere Buza nasul si valul palatin (palatul
moale) sunt reparate naintea vrstei de 6 luni BolU palatina salatul tare) este in general operata ceva mai trziu Atunci and risca sa se manifeste tulburri ale vorbim se inter ine chiar pe faringe In sfrit un
specialist in otonno armgologie va verifica libertatea de trecere a aerului m
K mpa lui Eustachio In momentul adolescentei sunt uneori
necesare mici retuuri
FARINGE. Conduct muscular si membranos care merge din fundul gurii pma la intrarea m esofag STRUCTURA Farmgele corespunde m gtlej El cuprinde trei etaje De sus m jos se gsesc nazofarmgele
(denumit si nnofaringe sau cavum) orofarmgele si hipofanngele (sau laringofanngele)
Muchii farmgelui propulseaz alimentele si lichidele m cursul deglutitiei prin ngustarea si ridicarea farmgelui
PATOLOGIE Principalele boli ale farmgelui sunt mfla mule sau tumorile
Inflamabile farmgelui sau fann^itele afecteaz izolat sau m acelai timp nasul nnofaringele (rinofarmgit)si orofanngele (angma)
Turn nle far ngelui sunt de cele mai multe ori maligne dect benigne (polipi angioame fibroame nazofanngiene) Cele ale rinofanngelui sunt cauzate de virusul lui Epstem Barr cele ale orofarmgelui si
hipofarmgelui de alcool si de tutun Tratamentul cuprinde de cele mai multe ori o ablatie chirurgicala a leziunilor o chimioterapie si o radioterapie
FARINGIT. Inflamatie a farmgelui
Dup cum evoluia este acuta sau cronica se deosebesc doua tipuri de fanngita
Fanngita acuta Este vorba de o mflamatie acuta a orofarmgelui (partea medie a farmgelui la nlimea gtlejului) numita de asemenea angma cauzata de infecii mai frecvente virale uneori bacteriene in acest
ultim caz germenii n cauza sunt streptococul stafilococul sau o bacterie din genul Haemophilus
SIMPTOME SI SEMNE Durerea local este exacerbat la deglutitie si este nsoita de semne generale mai mult sau mai puin marcate (febra oboseala indispoziie) Daca amigdalele n au fost scoase la
examinare se constata ca ele sunt atinse de inflamatie (amigdahta)
TRATAMENT Se bazeaz pe administrarea de antibiotice analgezice si colutorn
Fanngita cronica Este vorba de a mflamatie persistenta a farmgelui ale crei cauze pot fi numerose abuzul de tutun sau alcool rimta sau smuzita cronica diabetul contactul cu poluanii atmosferici (pulberi
industriale gaze toxice etc ) refluxul gastroesofagian (urcarea anormala a coni nulului gastric acid m esofag pana la faringe putnd s l irite) etc Simptomele sunt dureri intermitente m gtlej si la deglutitie
si o uscciune a farmgelui care obliga bolnavul FARINGOPLA.STIE
232
s-i dreag vocea tot timpul La o examinare nu se distinge dect o simpl rocat fanngean Tratamentul fanngitelor cronice este dificil si se asociaz telui al cauzei atunci cnd ea este determinat,
ngrijirile locale (aerosoli colutoru etc) si curele termale
FARINGOPLASTIE. Intervenie chirurgical care vizeaz modificarea formei valului palatin
INDICAII SI TEHNIC Farmgoplastia const m general n ndeprtarea unei pri a valului palatin pentru a trata sforiturile fie c ele sunt sau nu asociate cu un sindrom de apnee de somn Mai rar ea
vizeaz prelungirea vlului palatin cu ajutorul unui grefon constituit din mucoas a fanngelm n caz de malformaie (mai ales fanta labio palatin)
DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE Farmgo plastia se practic sub anestezie local si atunci nu este necesar ca pacientul s fie spitalizat sau sub anestezie general, ea necesita n acest din urm
caz o spitalizare de 48 de ore Urmrile postoperatorii sunt marcate prin dureri pe o durat de aproximativ o sptmn COMPLICAII SI REZULTATE Complicaia principal a farmgopldstiei este apariia
unui reflux alimentar pe nas dovedmd,o ablatie prea mare a valului palatin Acest reflux este adesea asociat unei nnolahi (modificarea vocii subiectul nemaiputnd s pronune corect sunetele ocluzive (b, p,
d, t, g si k)) Mai mult de 80% dintre faringoplastn practicate pentru nlturarea sforiturilor dau bune rezultate n caz de eec, este posibila repetarea interveniei
FARMACIE. Ramur a tiinei care are ca obiectiv conceperea, prepararea si distribuirea medicamentelor
FARMACOCINETIC. Totalitate a fenomenelor si reactilor care se produc dup introducerea unui medicament n organism
FARMACODEPENDENT. Tendina la consumul de medicamente care devine din ce m ce mai puin controlabil n timp SINONIM toxidependenia
Farmacodependenta este una dintre formele de toxicomanie, iar cele dou cuvinte sunt frecvent folosite unul n locul celuilalt Totui uzana tinde sa desemneze prin farmacodependent mai curnd
toxicomania care se leag de folosirea substanelor medicamentoase
FARMACOLOGIE. Ramur a tiinelor medicale care studiaz proprietile chimice ale medicamentelor si cla sificarea lor
FARMACOPEE. Culegere oficial de norme si de informaii indispensabile farmacistului pentru a si exercita profesia
FARMACOVIGILENTA. Ramur a tiinelor care are ca obiectiv supravegherea efectelor nedorite ale medicamentelor precum si furnizarea cunotinelor, metodelor si mijloacelor necesare pentru
aplicarea acestei supraveghea
FASCICULATIE. Contracie localizat a fasciculelor musculare
Fasciculatnle constau m contracii foarte scurte ale fasciculelor care constituie muchii mamfestadu-se prin fremtn ale suprafeei pielii n regiunile m cauz
FATA. Regiune limitat in sus de pielea capului, pe pri de urechi si in jos de gt
Fata se compune din frunte ochi, nas gur brbie si obraji
PATOLOGIE
Atingerea unilaterala a nervului facial poate antrena o paralizie facial afectnd jumtate din fat luat pe sensul
Di\morfide fetei sunt malformaii faciale fie congenitale fie dobndite Primele sunt foarte rare (l caz la 50000 aproximativ) printre ele, boala lui Crouzon este marcat prmtr o fat foarte larg ochi deprtai
si nas scurt Dis morfnle dobndite sunt consecutive unor traumatisme sau unor accidente pe drumurile publice
Fracturile fetei cele mai frecvente sunt fracturile de nas si de maxilar
FAUCES. - GTLEJ

FAVISM. Infecie a pielii capului cu o ciuperc microscopic din grupa dermatofitelor

Favusul frecvent mai ales m Africa de Nord si n Orientul Mijlociu este cauzat de o varietate de chelbe, Trichophyton schonlemn Infecia se traduce pnntr-un godeu favic o capsul mica galben (crust
acoperind puroi) de unde iese prul parazitat In absenta tratamentului, favusul provoac o cdere masiv a prului Tratamentul e bazat pe administrarea de antifungice (gnzeofulvm, ketoconazol) pe cale
oral sau local Dac bolnavul este un copil, se impune evictia colar
FAVUS. Forma particular a unei hemolize acute (distrugerea globulelor rou) la subiecii care sufer de un deficit ereditar m glucozo 6 fosfatdehidrogenaz (sau G 6 PD, enzim a degradm glucozei) n
globulele rou
FEBR. Temperatura corporal mai mare de 37C, msurat m gur sau de 37 7 'C msurat m rect SINONIM pirexie
CAUZE Febra este provocat de proteinele zise pirogene eliberate n organism atunci cnd globulele albe lupt mpotriva microbilor responsabili de o infecie Aceast cretere a temperaturii acioneaz
mpotriva multiplicm FEBR MEDITERANEAN FAMILIAL
L (numitor microbi O febra mai poate fi prezenta m absenta unei infecii (infarct de miocard tumora a sistemului tadfat.c)
SIMPTOME SI SEMNE O stare febrila este nsoita adesea de o senzaie de frig de sete intensa sau de frisoane putnd merge la copil pan la convulsii sau delir La adult o febra moderat poate s nu fie
observata sau poate antrena doar O senzaie de indispoziie ori impresie de frig La btrn O febr ridicata poate antrena tulburri de comportament simulnd o meningita de exemplu TRATAMENT Este
necesara o consultaie atunci cnd febra ca unic simptom sau asociat cu alte simptome dutez mai mult de 3 zile sau daca bolnavul este un sugar KU un copil care are m antecedente convulsii febrile
Medicamentele antipiretice (contra febrei) pot fi admi Distrate dar nainte de toate trebuie tratata cauza accesului febnl (pnntr un tratament antimfectios de exmplu)
FIBR A FNULUI. RINIT
FEBR AFTOAS. Boal a bovinelor si porcinelor CMC afecteaz in mod excepional omul provocata de un Vuus din familia picornavirusunlor
Omul se contamineaz pe cale cutanata (plaga) in mod excepional pe cale digestiva (ingestia de lapte crud Infectat) transmisia mteruman n a fost stabilita vreodat
Febra aftoas se traduce pnntr o stomatit (mflamatie ji afte ale mucoasei cavitii bucale) nsoit de o febra ridicat i de leziuni cutanate veziculopustuloase Boala dureaz ntre dou si trei zile Formele
grave afecteaz glota fi plmnul si antreneaz tulburri respiratorii Nu exista nici un fel de tratament cu excepia dezinfectam leziunilor i l prescrierii de analgezice pentru a combate durerea
k FLUVIALA DE JAPONIA. Boala mfectioasa uzat de o bacterie Rickettsta tsutiugamuihi SINONIME ftbr cu tsutsugamushi scrubtyphu1,

Febra fluvial este transmis prin intermediul acanemlor (larva cpuelor) si se observa m Extremul Orient Rezervorul de microbi l constituie un roztor de pdure Durata incubaiei este de 10 zile Infecia
se traduce pnntr o febr i prin frisoane care preced apanta unei escare la punctul de neptura cu adenopatie (inflamarea gangli Offllor limfatici) si un exantem matular (erupie cutanata difuz de pete rou
neproeminente) Tulburri mai grave p>t surveni (pneumopatie encefalita rruocardita) de ase nenea Antibioticele sunt eficace m 36 de ore
EN. Boala mfectioasa grava cauzata de un flavivinis virusul amarii SINONIME febra amarila ttfos tropical
Febra galben se mulneste in Africa Centrala precum pin America tropicala (Amazoma) si in America de Sud | fewl dou modun de transmitere intre animale (ndeosebi e) sau accidental de la animal la
om (febra de hatis)
prin intermediul narilor din genurile Haema^o^uf, sau Aedes (Aedes africanus Aedes simptom) de la om Ia om (febra citadina) prin intermediul lui Aedes ae^ypti
SIMPTOME SI SEMNE Dup o mcubat.e de 3 6 zile infecia se traduce pnntr o febra mare si subita pnntr o congestionare a fetei care devine buhita si pnn dureri abdominale si musculare Boala poate
regresa spontan dup 3^4 zile sau se poate agrava antrennd o stare de soc cu hipotermie icter si vrsaturi cu snge anune (oprirea producem de urina) protemurie mare (nivel anormal de ridicat al
proteinelor m urma) Aceste semne traduc o grav atingere hepatita si renala care poate antrena coma si moartea
DIAGNOSTIC SI PREVENIRE Diagnosticul este bazat pe examene serologice(cercetarea anticorpilor din snge) nu exista nici un tratament dect cel simptomatic rehidra tare dializa renala transfuzie etc
Vaccinul este singura protecie eficace vaccinarea este obligatorie in zona endemica si protejeaz pe o durata de cel puin doi ani
FEBR HEMORAGICA CU SINDROM RENAL.
Afeciune renala acuta de origine mfectioasa
Este o boala rara cauzata de virusul lui Hantaan (sau hantavirus) care survine m pnncipal m mediu rural afectnd de preferina agricultorii si tietorii de lemne Ea exista sub forma bolii denumite febra
hemoragica de Coreea si o forma europeana descrisa sub numele de nephropathia epidemica Contaminarea omului se face pe cale aerian prin inhalarea particulelor care provin din dejeciile roztoarelor
slbatice
SIMPTOME SI SEMNE Boala debuteaz brusc Simpto mele sunt la nceput asemntoare celor ale unei gripe apoi apar durerile caracteristice dureri de cap dureri musculare lombalgn dureri abdominale
care pot dura intre 6 si 15 zile Uneori survin hemoragii sangeran pe nas sau ale cojunc tivei prezenta de snge m urina A treia faza este cea a insuficientei renale acute urmile devin rare hemoragice si conin
proteine Nivelurile ureei si creatinmei m snge pot creste foarte mult
TRATAMENT Nu exista un tratament specific al acestei boli care se vindeca fr a Ias sechele m una dou
FEBR MEDITERANEAN FAMILIAL. Boal caracterizata prin accese brute de febr care revin periodic la intervale mai mult sau mai puin regulate fr a se putea gsi factori particulari care sa o
fi declasat SINONIM boal periodica
CAUZE SI FRECVENTA De cauze necunoscute febra mediteraneana este o boala ereditara Ea afecteaz in principal populaiile din Africa de Nord si din Orientul Mijlociu
SIMPTOME SI SEMNE Boala se declara m general nainte ca un copil sa ajung la vrsta de doi am Accesele de febr dureaz de la cteva ore la cteva zile si dispar spontan FEBR DE TREI ZILE
234
Boala se traduce de asemenea prin dureri abdominale violente si brute cu o durata de 24 pana la 48 ore fund nsoite adesea de vrsaturi si de constipatie precum si de
Acestea care afecteaz articulaiile mari pot provoca o umflare si o mrosire a pielii
EVOLUIE Dup civa ani poate surveni o amiloza (boala caracterizata pnntr o infiltraie anormala in esuturile pielii si viscerelor a unei substane avnd aspectul de amidon) De cele mai multe ori ea
afecteaz rinichiul evolund inevitabil spre o insuficienta renala cronica TRATAMENT Utilizarea unui medicament antigutos colchicma previne accesele dureroase si le distaneaz considerabil in timp m
plus permite evitarea apariiei unei armloze renale
FEBR DE TREI ZILE. Boala mfectioasa benigna cauzata de un arbovirus virus transmis pnntr un artropod (insect) SINONIME febra cu flebotom febra cu pappatacl denga de Orient
Febra de trei zile este endemica m Orientul Mijlociu dar este ntlnit de asemenea m Italia si m Frana Infecia provoac o febra nsoita de un eritem cutanat Febra de trei zile este scurta si benigna dar las
o stare de oboseala pe timp ndelungat Ea nu are un tratament specific
FERB PARATIFOID. Septicemie provocata de un bacii Gram negativ din familia enterobactenaceelor Salmonella paratyphi A B sau C SINONIM paratifoida
Febra paratifoida este apropiata de febra tifoida prin modul ei de propagare repartita ei geografica si simptomele ei clinice
Tratamentul consta m administrarea precoce de antibiotice
FEBR PTAT A MUNILOR STNCOS).
Boal mfectioasa cauzata de o bacterie Rickettw nckettsn SINONIME Tickfever
Febra ptata se ntlnete in mod deosebit m Statele Unite ea este transmisa de la anumite mamifere (iepurele de cas) la om prin intermediul cpuelor din familia ixodi delor (Dermacentor anderwm) si se
traduce pnntr o stare febrila si un exantem (mrosire cutanata) uneori hemoragie care se declaneaz ctre a 6-a zi Aceasta boala mfectioasa este tratata prin administrarea de antibiotice Un vaccin recent pus
la punct este disponibil m Statele Unite
FEBR PUERPERALA. Stare febrila intervenind m perioada care urmeaz unei nateri sau unui avort nainte de reapanta menstrelor SINONIME infecie puerperala
Febra puerperala cndva o cauza importanta de mortali ae feminina a devenit rara m tarile dezvoltate mulumit unei mai bune supravegheri a mamei dup natere Ea are patru cauze principale o
endometnta (infecie a uterului) o fleblt uteropelviana sau a membrelor inferioare o infecte urinar o infecie mamara (mfundare abces de sn
limfangita) Germenii responsabili sunt in general streptococul sau stafilococul Complicaiile majore sunt o septi cemie (infecie generalizata) sau o embolie Tratamentul face apel la antibiotice
FEBR Q. Boala mfectioasa puin frecventa cauzat de o bacterie din familia Rickettsnlor Coxiella burnetti S NON M bfala lui Derrick-Burnett
Febra Q se ntlnete pe toata suprafaa globului Ger menele ei are drept rezervor bovinele caprinele si cteva artropode Ea se transmite omului prin mgestia laptelui contaminat sau pe cale respiratorie mai
rar prin nepturi sau insecte
Dup o incubaie de 10 pana la 30 zile boala se declar sub forma unei atingeri pulmonare mamfestandu se pnntr o tuse uscata nsoita de dureri de cap de dureri toracice si de o febra ridicata Tratamentul
consta in administrarea prelungita de antibiotice
FEBRA RECURENT. -> LYME (boala a lui)

FEBRA TIFOID. Septicemie provocata de o bactene Gram negativa Salmonella typhi sau bacilul lui Eberth
Febra tifoida este endemica m Africa in Asia si m America de Sud dar cteva cazuri sporadice mai apar si m tarile industrializate In acest caz ele au adesea ca origine consumul de fructe de mare sau o
contaminare a persoanei in cauza m cursul unei calatorii
Germenele tifoidei este transmis prin intermediul apei de but sau al alimentelor contaminate de excrementele umane infectate Faza de incubaie silenioasa i corespunznd unei multiplicri a germenului
dureaz intre 7 si 15 zile
SIMPTOME SI SEMNE Se observa o febra treptat cresctoare tulburri digestive si nervoase (dureri de cap insomnii vertije) m timpul primei sptmni de evoluie a bolii Diareea este simptomul dominant
m cursul celei de a doua sptmni Ea este nsoita de o febr mare intre 39 C si 40 "C si de o stare de prostraie si de delir Gravitatea bolii depinde de riscul eliberam m sngele circulant a endotoxmelor
bacteriene responsabile de grave tulburri cardiace (rruocardita colaps cardiovascular) digestive (perforaie si hemoragie intestinala) si neurologice (encefalita)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea se ba zeaza pe cutarea bacilului prin hemocultur sau copro-cultura(msamantare pe mediu de cultura a prelevatelor de snge si fecale) Serodiagnosticul lui
Widal si Felix pune boala m evidenta plecnd de la a doua sptmna de infecie Depistarea purttorilor sntoi (purttori ai bacilului care
i nu fac boala) trebuie de asemenea sa fie practicat m
j
anturajul bolnavului pentru a evita imprastierea bolii
Tratamentul const mtr o antibioterapie adaptat a crei durat este cuprinsa intre 10 si 15 zile Acestuia i se asociaz o rehidratare si odihna Frecventa resutelor este de
' aproximativ 5%

rPREVENIRE Vaccinarea este eficace si recomandata cititorilor personalului unitilor alimentare si al labo Mioarelor pe profilul enterobactenoze
Matern neabsorbdbile de ctre organism formate din reziduuri ale digestiei si excretate la sfritul tranzitului digestiv SINONIME excremente matern fecale xaune
Fecalele sunt formate m proporie de 80% din apa si de 20% din matern uscate reziduuri alimentare (mai ales celulozice) celule intestinale descuamate si bacterii Ele Sunt emise intre doua pe zi si trei pe
sptmna ceea ce nseamn o medie de cinci ori pe sptmn Un scaun tiormal cntrete intre 100 si 15(1 grame Forma culoarea i mirosul fecalelor nu au in general o mare semnificaie filologic
Analiza materiilor fecale (coprologie) presupune cau (ea germenilor Analiza chimica (fecalograma) permite li fie decelate tulburri ale absorbiei si ale digestiei
ftCALOM. Masa voluminoasa mare tare constituita din Meni fecale deshidratate care stagneaz in ampula rectala l Un fecalom se observ cel mai des la bolnavii imobi fa* U pat
El poate urca pana m colonul stng evocnd o tumora abdominal
Fecalomul provoac o constipatie intensa si durerosa neon o fals diaree m caz de desprindere a prtii super ficiale a fecalomului asociata cu o incontinenta a fmcterelor
Diagnosticul apeleaz la un tuseu rectal evacuarea fccalomului necesita splaturi asociate sau nu cu o frag : manual sau instrumental a fecalomului
FECUNDATIE. Formarea unui ou (sau zigot) prin unirea Uri ovul cu un spermatozoid fecundatia naturala asigurata prin raporturile sexuale are loc cel mai des m treimea extern a trompei lui Fallopio
unde se gsete ovulul eliberat de ovar m momentul ovulatiei In ce u pvete mai multe milioane de spermatozoizi coninui Jasperm ajung m colul utenn si trec de el Propulsai prin micrile flagelului lor
ei urca in cavitatea uterma se angajez in tromp si nconjoar ovulul Capul sper et o substana care deschide o brea m
: ovulului De ndat ce capul unuia dintre sper a traversat acest perete lasandu si flagelul m Uienor ovulul devine impermeabil la ali spermatozoizi * Capul spermatozoidului se transforma curnd mtr un
COrpuscul alungit pronucleul mascul care se lipete de tackul ovulului pronucleul femela In fiecare pronucleu cromauna substan granuloas se condenseaz m 23 cromozomi coninnd genele suportn
ereditii Aceti i masculi si femele se mperecheaz doi cate doi
l garnitura completa de cromozomi a oului prima i individ
FECULENT
FECUNDATIE IN VITRO. Metoda de procreare asistata medical constnd m prelevarea de la femeie a unui ovul m fecundatia lui artificiala m laborator apoi reamplasarea lui m cavitatea uterma a
aceleiai femei sau altei femei SlNON ME A / V E T E (fea rulant n in varo et tramfert d embryon)
Actualmente procentajul de reuita al fecundatiei m vitn (F I V ) este de aproximativ 25%
INDICAII Recurgerea la fecundatia m vitro este indicata atunci cnd sterilitatea unui culplu care dorete sa aib un copil este cauzata la femei de un obstacol situat m trompele lui Fallopio (absenta
trompelor trompe nfundate) care mpiedica ntlnirea spermatozoidului cu ovulul TEHNICA Tehnica complexa este practicata in centre specializate Ea se desfoar m mai multe faze si necesit adesea
mai multe ncercri
Prima faza consta in stimularea ovulatiei Femeia primete m timpul primei sptmni a ciclului injecii cu hormoni care activeza maturarea mai multor ovule Aceasta faza este supravegheata prin dozrile de
hormoni sangvm si pnn ecografn care arata dezvoltarea m ovare a folicuhlor ovanem coninnd ovulele
A doua faza este cea de recoltare a grneilor (celulele sexuale) Imediat naintea ovulatei declanat pnn injectarea de hormon conomc gonadotrofic (h C G) se efectueaz o prelevare de ovule prin punctie
fie pe cale abdominal fie pe cale vagmala sub control ecografic Aceasta punctie necesita o spitalizare de o zi si odihna m zilele urmtoare Sperma brbatului este recoltata dup masturbare
A treia faza este reunirea grneilor In laborator ovulele sunt izolate de lichidul fohcular si dup una pana la sase ore de la punctia ovanana sunt nsmnate cu sper mat zoizu si plasate m incubator
A patra faza este faza de reamplasare a unuia sau a mai multor embrioni in uterul matern la 48 ore dup punctie mai muli embrioni deja ajuni m stadiul de diviziune la 2 sau la 4 celule sunt depui m
cavitatea utenn pe cale vagmala Operaia dureaz mai puin de o ora
ansele de sarcin cresc cu numrul de embrioni implantai dar riscul unei sarcini multiple incita majoritatea echipelor medicale sa limiteze acest numr la 3
FECUNDITATE. Capacitatea de a se reproduce
Perioada de fecunditate a femeii m timpul ciclului menstrual dureza 4-5 zile ea ncepe cu doua zile nainte de ovulatie - spermatozoizii putnd supravieui 48 ore m caile genitale si nceteaz la 2-3 zile
dup ovulatie ovulul rmnnd viu m acest interval de timp
FECULENT. Aliment glucidic bogat in amidon
Feculentele sunt reprezentate m principal pnn cereale (gru orez secara etc ) prin seminele de leguminoase (fasole linte) si pnn tuberculi (cartofi batale dulci napi etc ) precum si pnn numeroase produse
fabncate plecnd de la aceste alimente (pine paste finoase) Bogia lor m amidon le nscrie m categoria surselor de glucide cu FEMINIZARE

236
absorbie lent care furnizeaz energie ntr-un mod lent
Fracturile extremitii inferioare a femurului sunt grave,
si treptat, mai ales dac acestea conin si fibre Astfel este
mai ales cnd ele lezeaz suprafeele articulare Poate rezulta
recomandat s se consume feculente naintea unei activiti
o redoare definitiv a genunchiului dac reeducarea nu este
fizice ndelungate
ntreprins rapid sau o artroz a genunchiului
FEMINIZARE. Atenuare la un brbat a caracterelor sexuale, secundare masculine urmat de apariia unor caractere sexuale secundare feminine
Feminizarea poate fi provocat de castrarea parial sau total(ablatia unui testicul sau a ambelor), dar si de o insuficient testicular, de o tumor ferrunizant a testicu lului sau de un tratament cu estrogem Modificrile au loc
mai ales n ce privete pilozitatea facial si corporal Tratamentul este specific cauzei
FEMUR. Os lung care formeaz scheletul coapsei (pulpei) Femurul se articulez n partea de sus cu osul iliac si n partea de jos cu tibia El constituie locul de inserie al principalilor muchi ai coapsei Extremitatea sa
superioara cuprinde o proeminent articular rotunjit numit capul femurului, care se articuleaz la o cavitate osoas aparinnd osului iliac, cotilul, pentru a forma articulaia soldului si dou proeminente rugoase, marele si
micul trohanter Capul femurului se racordez la cele dou trohantere pnntr o scurt pies osoas, colul femurului La extremitatea sa inferioar, femurul se rotunjete n dou mase, condilele separate prmtr-o rscroltur
profund fosa mtercondihan PATOLOGIE Femurul poate fi sediul a numeroase tipuri de fracturi
m Fracturile colului femural la nivelul soldului survin m principal la femeia n vrst ca urmare a unui traumatism minor Ele sunt favorizate de osteoporoz (rarefierea esutului osos) Durerea este foarte vie, mersul imposibil
Fracturile colului femural trebuie toate s fie operate Intervenia este efectuat sub anestezie pendural sau mai rar sub anestezie general Atunci cnd capul femural a fost nlocuit cu o protez sau dac fractura tratat prin osteo
sintez, este puin deplasat bolnavul poate clca pe piciorul respectiv dup 2-3 zile de la intervenie n schimb cnd fractura are o deplasare mare si este tratat prin osteosintez imobilizarea poate dura pn la 45 de zile chiar
dou luni Reeducarea se bazez pe reluarea mersului si pe kmeziterapie U Fracturile capului femural foarte rare sunt m general asociate unei luxatu traumatice a soldului Tratamentul este de cele mai multe ori ortopedic, uneori
chirurgical atunci cnd fractura este foarte deplasat Fracturile izolate ale trohanterului sunt tratate pnntr o punere n repaus a membrului timp de 6 sptmni sau pe cale chirurgical dac fractura este foarte deplasat
Prognosticul este excelent Fracturile diafizei femurale corpul femurului, survin ndeosebi la adult dup un trauma tism violent Gravitatea lor este legat att de pierderile foarte importante de snge pe care le antrenez si de
leziunile osose, viscerale sau craniene care le sunt adesea asociate Ele sunt reduse, apoi consolidate prin osteosintez
FEMURAL (arter ven) Vase situate n regiunea coapsei
Arter femural obinuit este artera coapsei care continu artera iliac extern la nivelul arcadei crurale, n plic inghinal
FENILCETONURIE. Boal ereditar caracterizat prmtr-o acumulare n organism a unui acid aminat, fenilalarruna si a derivailor si (acidul femlpiruvic)
Femlcetonuna este cauzat de un deficit n enzima fenilalanmhidroxilaz care transform m mod normal un acid aminat femlalanina mtr un alt armnoacid tirozma Ea provoac din primele luni de viat o depigmentare a pielii si
o atingere neurologic ce se traduce prin crize de epilepsie apoi treptat prmtr o deficient mintal Depistarea sistematic este realizat la nou-nscut ntre a 4-a si a 10-a zi dup natere (testul lui Guthne) Dac testul este pozitiv,
un regim alimentar special srac n femlalanina (coninut de proteinele animale), permite prevenirea apariiei manifestrilor clinice ale bolii
FENOTIP. Totalitate a caracteristicilor corporale ale unui organism
FEOCROMOCITOM. Tumor, de cele mai multe ori
benign dezvoltat n glanda medulosuprarenal sau, mai rar m lanul paraganglionar simpatic (n lungul aortei abdominale) si secretnd catecolamme (andrenalm, noradrenahn) responsabile de o hipertensiune arterial
sever si de tulburri ale ritmului cardiac
Un feocromocitom este o tumor rar n majoritatea timpului izolat si fr o cauz precis
Tratamentul chirurgical const n ablatia tumorii
FERITIN. Glicoprotem bogat n fier, sintetizat de ctre ficat asigurnd stocarea fierului n acest organ, dar si m splin si m mduva osoas
Feritmemia (nivelul de fentm din snge) este mic n cazul de caren n fier si crescut n caz de suprancrcare, m particular n hemocromatoz
FERTILITATE. Capacitate de procreare, att la brbat, cat si la femeie
Brbatul si femeia sunt fertili de la pubertate, dar brbatul rmne fertil pn la o vrst naintat, n timp ce femeia nceteaz s mai conceap dup menopauz
FES. Regiune situat la partea postenoar a soldului dedesubtul si n spatele crestei iliace 237

FETUS
Fesa are o forma convexa care este datorata muchilor fesieri Volumul ei variaz dup rotunjimea trupului si musculatura subiectului
FESIER (muchi) Muchi important al regiunii fesiere care pnn volumul sau condiioneaz aspectul fesei
Muchiul fesier se mparte m trei straturi musculare succesive marele mijlociul si micul fesier
Muchiul fesier joaca un rol important m micrile de abducue de rotaie interna si externa a coapsei Pe de alta parte atunci cnd el apas pe inseriile femurale acest muchi exercita o aciune asupra bazinului
FETIISM. Deviere a impulsurilor sexuale ale unui subiect ctre un obiect erotic de substituie care poate fi att o parte determinata a corpului (par sn fese) cat si un obiect (mbrcminte nclminte)
Dup psihanaliti fetiismul ar reprezenta o aprare fata de angoasa infantil de castrare Un comportament fetisist apare de asemenea m nevroze si m psihastenii Tratamentul fetiismului rmne m principal psihoterapie
(psihanaliza terapie comportamentala)
FETOPATIE. Boala care afecteaz fetusul (copilul m timpul ultimelor 7 luni de viata uterma)
Fetopatnle cauzate de unele atingeri virale bacteriene sau parazitare produc infecii masive ale organelor deja formate Principalii ageni mfectiosi responsabili de feto pii grave cu sechele sunt virusul rubeolei utomegalo
virusul treponema (sifilis) si toxoplasma Rubeola provoac o mtarzire a cretem intrauterine cu o mrire m volum a ficatului o anemie si o trombopeme (diminuare a numrului de plachete in snge) si uneori osoase
Citomegalovirusul generez o ntrziere m creterea intrauterina si o micro cefalie (craniul de dimensiuni mici) uneori responsabila de o ntrziere m dezvoltarea intelectuala Sifilisul congenital poate da natere unor septicemii
care au uneori consecine asupra rinichilor ochilor oaselor creierului In sfrit toxo plasmoza poate provoca leziuni cerebrale si oculare
Fetopatnle cauzate de unele boli materne sunt esenial mente legate de diabet Diabetul atunci cnd este prost echilibrat in timpul sarcinii poate provoca o macrosomie fetal (talie excesiv de mare a organismului ftului)
Alte fetopatu sunt cauzate de administrarea prost controlat a unor medicamente ca antitirc idienele sau antmtaimnele K (anticoagulante)
FETOSCOPIE. Examen destinat examinam fetusulu m uterul matern cu ajutorul unui fibroscop (tub d tat cu un sistem optic)
Fetoscopia poate fi practicata din a 19 a sptmna de sarcina pana la sfritul acesteia Progresele ecografic au redus indicaiile fetoscopiei
INDICAII Indicaia principala a unei fetoscopn este Cutarea anomaliilor ereditare ale extremitilor sau ale
pielii atunci cnd au existat deja unele cazuri m familie Fetoscopia permite de asemenea unele intervenii de chirurgie fetal nainte de natere
TEHNICA Fibroscopul este introdus m caviUtea amniotica prmtr o mica incizie abdominala Examenul care necesita o anestezie locala dureaz intre 10 si 20 minute si antreneaz un nuc risc de falsa natere
FETUS sau FT. Fiina umana ncepnd de la sfritul
celei de a 2 a luni de sarcina si pana la sfritul acesteia Stadiul de ft urmeaz celui de embrion sistemele si organele sunt deja formate perioada fetal este marcata mai ales prin maturare si cretere
Creterea fetal Evoluia fetusului de la luna a 3-a pana la natere
LUNA A TREIA (A 9 A PANA LA A 13 A SAPTA MANA) Legat de placenta prin cordonul ombilical fetusul plutete mtr un sac membranos umplut cu lichid amniotic Ficatul sau se dezolta mult intestinul i se alungete rinichii
n funcioneaz si urinele ncep sa se deverse m lichidul amniotic Capul se ntrete si fata se modeleaz se pro fileza buzele ochii acoperii de pleoape apropnndu se puin cate puin de centru fetei se formeza primele oase
fetusul i mica minile si picioarele dar micrile nu sunt nea percepute de ctre mama In schimb stetoscopul de ultrasunete permite ascultarea ritmului fetal Organele genitale externe se difereniaz sexul ftului este posibil
sa fie recunoscut dar mea nu este vizibil la ecografie In a 13 a sptmna se produc micrile respiratorii Ftul deschide si nchide gura schieaz micri de supt i ntoarce capul El msoar 12 cm si cntrete 65 grame A
PATRA LUNA (A 14 A PANA LA A 18 A SAPTA MANA) Ftul i suge policele nghite lichid amniotic Minile u sunt complet formate ncepe sa n creasc prul Sistemul digestiv funcioneaz o substana negricioasa
mecomul ncepe sa se acumuleze m intestin Btile inimii (14<) 160 pe minut) devin perceptibile cu stetoscopul obinuit La sfritul celei de a 4 a luni ftul msoar 20 de cm si cntrete 250 de grame
A CINCEA LUNA (A 19 A PANA LA A 23 A SAPTA MANA) Multiplicarea celulelor nervoase se ncheie Tuleie denumite lanugo ncep sa acopere pielea Se dezvolta mugurii dentari La sfritul lunii fetusul msoar 30 de cm
si cntrete 650 de grame A ASEA LUNA (A 24 A PANA LA A 27 A SAPTA MANA) Fetusul se mica mult (20 pana la 60 micri mtr o jumtate de ora in perioada activa) perioadele sale de activitate alterneaz cu
perioadele de somn Fata se face mai delicata creste parul Urechea definitiva se afla pe locul e si ftul ncepe sa reacioneze la zgomotele exterioare Fetusul msoar 37 cm si cntrete l 000 de grame
A APTEA LUNA (A 28 A PANA LA A 31 A SAPTA MANA) Stomacul si intestinul sunt m stare de funcionare FIBR ALIMENTAR

Ochii sunt complet deschii La sfritul lunii fetusul msoar 42 cm si cntrete l 500 grame A OPTA LUNA (A 32 A PANA LA A 35 A SAPTA MANA) Ftul ia poziia pe care si o va pstra pana m
momentul naterii de cele mai multe ori el se aeaz cu capul m jos cobort in partea cea mai strmta a uterului cu fesele m sus Lanugo cade puin cate puin fund nlocuit cu un strat protector grasos si
albicios vermx cuseora La sfritul lumi fetusul msoar 47 centimetri si cntrete 2 500 grame
A NOUA LUNA (A 36 A PANA LA 39 A SAPTA MANA) Plmnii si mima sunt pregtii sa funcioneze Vernix cawowi se desprinde rmnnd mea in pliuri si plutete m lichidul amniotic Pielea este acum
bine ntinsa La termen fetusul cntrete m medie 3 200 grame si msoar 50 centimetri Organele nu au toate structura lor definitiva in particular creierul i va mai continua dezvoltarea timp de mai muli
am
FIBR ALIMENTAR. Substana reziduala de onunc vegetala nedigerata de ctre enzimele tubului digestiv
Fibrele alimentare conin celuloza hermceluloze gume mucilagii pectma si ligmna Principalele alimente bogate m fibre sunt cerealele si produsele cerealiere (tarate de gru faina integrala de gru etc ) unele
fructe (nuci caise smochine prune) si legume (fasole uscata mazre linte)
Fibrele alimentare au un efect regulator asupra tranzitului intestinal ele cresc volumul si hidratarea scaunelor si diminueaz presiunea din interiorul colonului In plus ele modifica absorbia glucidelor
lipidelor proteinelor si srurilor minerale
FIBR CONJUNCTIV. Fibra a esutului conjunct.v (esut de susinere a altor esuturi) constituia dmtr o pro tema fie colagen fie elastma
FIBR MUSCULAR. Celula alungit formnd ele mentul esenial al muchiului SINONIM celula mu tulara Exista trei tipuri de fibra musculara fibrele striate care constituie muchii scheletului fibrele
musculare care constituie miocardul (muchiul inimii) fibrele netede musculatura organelor cavitare Toate sunt formate din elemente contractile miofibrilele care contractandu se micoreaz lungimea fibrei
musculare Doar fibrele striate scheletice sunt direct sub comanda voinei celelalte aflandu se sub dependenta sistemului neurovegetativ
FIBR NERVOAS. Fibra formata prin prelungirea unui neuron nconjurata sau nu de o teaca de mielina (substana lipidic si proteica a crei funciune este aceea de a accelera transmiterea influxului
nervos) si de teaca lui Schwann (constituita din celule gliale care protejeaz si susin neuronii)
FIBRILATIE AURICULAR. Tulburare a ritmului cardiac caracterizata prin dispanta ritmului smusal normal nlocuit prin contracii rapide (intre 400 si 600 pe minut) si ineficace pentru auricule si
provocnd contracia neregulata si adesea rapida a ventriculelor CAUZE Multiple ele cuprind majoritatea bolilor cardio vasculare unele boli bronhopulmonare cu rsunet asupra mimn si cteva boli
metabolice ca hipertiroidia De ase menea poate fi provocata de unele medicamente SIMPTOME SI SEMNE Fibnlatia auricular nu este resimita ntotdeauna de ctre bolnav dar adesea acesta simte
palpitaii Ea poate fi evideniata prmtr o complicaie embolica absenta contraciilor eficace ale auriculelor provocnd oprirea sau ncetinirea curgem sangvine m acest loc si riscul de formare a cheagurilor
susceptibile sa migreze m c rculatia sangvina
DIAGNOSTIC Se bazeaz pe palparea pulsului si mai ales pe auscultarea cardiaca prelungita tare permite s se constate existenta unor bti neregulate Electrocardiografia confirma diagnosticul
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul poate fi medicamentos viznd fie ncetinirea cadenei ventriculelor fie remstaurarea unui ritm regulat O cardioversiune (soc electric extern) poate servi la
regularizarea contraciilor cardiace Un tratament anticoagulant este asociat in general pentru a preveni riscul formam de cheaguri
Prognosticul depinde de cardiopatia subiacent
FIBRILATIE VENTRICULAR. Tulburare grava a ritmului cardiac caracterizata prin dispariia oricrei con tractu orgam/ate a ventriculelor nlocuita prmtr o tremulatie ventriculara (contracii localizate
anarhice si ineficace)
CAUZE O fibnlatie ventriculara poate sa fie observata ca urmare a unui infarct miocardic sau a unei alte cardiopatii sau chiar ca o complicaie a unei electrocutri SIMPTOME SI SEMNE Tremulat a
ventriculara provoac o oprire cardiocirculatone responsabila de o pierdere a contientei si de o stare de moarte aparenta
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul evocat pe baza strii subiectului trebuie sa fie confirmat prin electrocardiograma practicata imediat dup internarea de urgenta
TRATAMENT Tratamentul de urgenta consta m cardio conversie (soc electric extern) destinata sa regularizeze contraciile cardiace
FIBRINOGEN. Proteina plasmatica sintetizata m ficat si intervenind m coagulare
Fibnnogenul activat de ctre trombma un alt factor al coagulam se transforma mtr un monomer (unitate) de fibrma Aceasta proteina m continuare va polimenza spontan prin alipirea monomenlor si va
deveni insolubila FIBROPLASTIE RETROLENTALA
Atunci se constituie o ngrmdire proteica ce se va opune sngerm obturnd plaga
FIBRINOLITIC. Medicament utilizat pentru distrugerea cheagurilor formate m circulaia sangvina SINONIM trombolitic
Un fibrinolitic este prescris in caz de tromboza (formarea unui cheag sau trombus) cel puin la 6 ore mtr o arter sau ven in particular mtr o artera coronara (infarct miocardic) sau pulmonara (embolie
pulmonara) In caz de infarct de miocard prima injecie poate fi fcuta foarte precoce de ctre reammator chiar la sosirea la domiciliul bolnavului
EFECTE NEDORITE SI CONTRAINDICAII Un fibnnohtic poate cauza o hemoragie (la punctul de mjec tare sau generalizata) o febra reacii alergice El este contraindicat m cazul unui accident vascular
cerebral recent n caz de risc hemoragie de hipertensiune arteriala de insuficienta renala sau hepatica grava
FIBRINOLIZ. Proces de distrugere fiziologica a depunerilor de fibnna (protein filamentoasa coninuta in nge si intervenind m coagulare) sub aciunea plasmmei (forma activ a plasrmnogenului
elaborat m ficat)
Fibrmohza limitnd cantitatea de fibnna din snge protejeaz individul de riscurile trombozei Dup cicatn Zarea unei plgi hemoragice ea dizolva cheagul devenit inutil Fibrmohza are deci rol invers dar
complementar celui al factorilor coagulam
Totui m cazul unei ciroze sau al unui episod de coagulare mtravasculara fibnnohza poate deveni excesiva i poate provoca hemoragii dificil de stpnit Ea poate fi de asemenea provocata intenionat m
scopuri terapeutice cu ajutorul medicamentelor fibnnohtice pentru a dizolva un cheag de exemplu m cursul fazei acute a unui infarct Bnocardic sau m cursul unei embolii pulmonare

E. Micorare a nivelului de fibnnogen plasmatic sub pragul de l 5 grame la litru SINONIM fibnnogenopeme
, Tumora benigna a esutului conjunctiv fibros Un fibrom este rar localizat mai ales m piele De cele mai multe on proliferarea fibroasa se asociaz celei a altor esuturi vascular (angiohistiofibrom)
musculara (fibro ffliom) cartilaginoas (fibrocondrom) sau grasoasa (fibro fcpom)
Numele de fibrom dat unor tumori uterme este impropriu deoarece fibromul uterm se dezvolta plecnd de la celulele musculare netede
ITOZ. Boala caracterizata prin apariia de fibroame (tumori fibroase) sau a unei fibroze (creterea fibrelor ntr un esut) mai mult sau mai puin diseminate
FIBROMIOM. -> FIBROM

UTERIN

FIBROM UTERIN. Tumora benigna dezvoltata plecnd de la muchiul uterm SINONIME fibromiom uterm kio miom utenn miotn utenn
Fibromul uterului este mai frecvent la femeile intre 40 si 50 am
SIMPTOME SI SEMNE Tumora se manifesta de cele mai multe ori prin tulburri menstruale menoragn (sangern din ce m ce mai abundente) asociate cu metroragu (sangeran intre fluxurile menstruale) Ea
antreneaz uneori dureri uterme o greutate pelviana o cretere in volum a abdomenului In 10% dintre cazuri ea nu provoac nici un simptom
DIAGNOSTIC Examenul ginecologic evidentieaz o cretere in volum a uterului care este tare fibros mai mult sau mai puin neregulat Mrimea si localizarea fibromului sunt precizate prin histerografie
(radiografie a uterului dup injectarea unui produs opac) si pnn ecografie Histeroscopw permite sa se vad fibroamele submucoase
EVOLUIE Unele fibroame rmn mici si datorita ampla sni lor nu provoac tulburri In schimb altele pot antrena complicaii nainte de toate hemoragii abundente care nu cedeaz la tratamentul medical
si care pot fi la originea unei anemii Compresiunile nu sunt rare unele fibroame pot deveni foarte mari fr sa antreneze o compresiune grav deoarece ele mping organele interne moi dar cele de col utenn
comprima organele vecine (reeaua venoasa uretra vezica rectul) de pereii ososi cauznd tulburri ale circu latiei sangvine tulburri urinare o constipatie Alte com phcatn sunt mult mai rare ca rsucirea
unui fibrom subseros in jurul pediculului sau care se traduce pnntr o durere brusca degenerescent si necroza fibromului (necrobioz aseptica) sau cancenzarea sa in mod excepional
Prezenta unui fibrom nu este un obstacol pentru o sarcina dar riscul de cretere sau de ramolire a tumorii precum si complicaiile posibile fac indispensabila supravegherea lui
TRATAMENT Un fibrom care nu antreneza nici un simp tom este doar supravegheat Tratamentul este indicat daca fibromul antreneaz tulburri Un tratament hormonal (medicamente progestative) poate
ncetini evoluia sa Chirurgia este avuta m vedere atunci cnd fibromul este voluminos sau cnd face complicaii atunci el este nde partat Ablatia lui (miomectomie) poate fi realizata pe cale abdominala
(laparoscopie) sau prin histeroscopie Histerec torma totala (ablatia uterului a trompelor si a ovarelor) nu este propusa dect atunci cnd pacienta nu mai dorete sa aib copii
FIBROPLASTIE RETROLENTALA. R E r,NO

FIBROSARCOM
240
FIBROSARCOM. Tumora malign dezvoltat pe seama esutului conjunctiv (esutul de susinere si de nutriie pre zent n majoritatea organelor)
FIBROSCOPIE. Tehnic de endoscopie permind ndeosebi examinarea stomacului, colonului, intestinului subire, bronhiilor vezicii orofarmgelui cilor biliare si vaselor
TEHNIC O fibroscopie se efectueaz cu ajutorul unui fibroscop, endoscop suplu format dmtr o teac etana cu lungimea intre 40 si 160 centimetri si diametrul de la 5 la 12 milimetri, ce conine un
fascicul de fibre de sticl care conduce lumina furnizat de o lamp puternic situat m exteriorul aparatului dar dnd o lumin rece permind astfel observaia Diferitele canale sunt destinate insuflam de
aer, splaturilor aspirm secreiilor precum si trecem unor instrumente suple pense de biopsie aparate de sectio nare, emitoare laser Ansamblul aparatelor este pus n micare pnntr un sistem de cabluri care
permite extremitii fibroscopului s descrie 360 grade Este posibil s se instaleze o sond de ecografie la extremitatea unui fibroscop (ecoendoscopie) care este utilizat astfel echipat pentru un studiu fin al
tumorilor digestive sau pentru analiza structurilor nvecinate cu stomacul (pancreas ci biliare)
Se poate, datorit fibroscopiei s se observe s se fotografieze, s se filmeze, s se efectueze prelevri (endo scopie diagnostic) s se extrag corpii strini s se sparg sau s se extrag calculn s se extrag
sau s se distrug tumorile, s se coaguleze vasele care sngereaz s se punctioneze pungile de lichid (endoscopie mterventional)
O fibroscopie se desfoar m general, sub anestezie local, anestezia generala nu este indicat dect pentru coloscopie (fibroscopie a colonului) si pentru fibroscopule ntreprinse la copil Spitalizarea nu
este necesar dect m caz de anestezie general (observaie timp de 24 ore dup examen) Riscurile fibroscopnlor sunt foarte mici perfo raiile si hemoragiile nu survin dect in mod excepional
FIBROZ. Cretere patologic de esut conjunctiv coni nut ntr-un organ SINONIM \clero7a
De cele mai multe ori o fibroz este ultima faz a unei inflamaii cronice (abces cronic tuberculoz pulmonar) sau de cicatrizare a unei rni
FIBROZ HEPATIC CONGENITAL. Malfor matie rar a ficatului caracterizat pnntr o fibroz important a acestui organ si prin dilatatnle microscopice ale canalelor biliare
FIBROZ PULMONAR. Afeciune respiratorie carac tenzat pnntr o ngrosare patologic a esutului pulmonar Fibrozele pulmonare au uneori o cauz cunoscut aciunea unui toxic (medicament) a
unui microb a unor particule organice sau minerale coninute m atmosfer (la
agricultori la mineri) Dar destul de des, nu este decelabil nici o cauz afeciunea este numit atunci fibroz primitiv Aceste boli se traduc pnntr o jen respiratorie foarte discret la nceput, si prin raluri
(zgomote anormale) la auscultatie Tratamentul se bazeaz pe corticosteroizi, imunosupresoare si m cazurile cele mai grave, pe administrarea de oxigen
FICAT. Gland anex voluminoas a tubului digestiv, cu functiunui multiple si complexe de sintez si de transformare a diverselor substane
DESCRIERE Ficatul este situat deasupra si n dreapta abdomenului sub cupola dreapt a diafragmului care l separ de plmnul corespunztor si nconjurat n toate prile de coaste Sub fata sa inferioar,
vezicula biliar i e alipit mpreun cu, n stnga sa, pediculul hepatic, acesta este format din artera hepatic (mergnd de la aort ctre ficat) de vena port (care dreneaz tubul digestiv si mergnd spre
ficat) si calea biliar (mergnd de la ficat ctre vezicula biliara si intestin)
FUNCIONAREA Ficatul primete prin artera hepatic si prin vena port substane chimice pe care le transform si le trimite fie n vezicula biliar si apoi n intestin, fie n venele subhepatice, de unde trec
n vena cav apoi n ansamblul circulaiei sangvine Mai mult, el poate sintetiza substane si le poate stoca Supravieuirea fr ficat este de durata a ctorva ore n caz de insuficient hepatic grav, singurul
tratament posibil este grefa
EXAMENE Explorarea funcional a ficatului se bazeaz pe dozrile sangvine Astfel o insuficient hepatic se traduce pnntr-o diminuare a nivelurilor unor proteine (albu-mm) relevat pnntr o alterare a
testelor de coagulare (mai ales timpul lui Quick) O colestaz (insuficient a excreiei biliare) provoac o cretere a nivelului sangvin de bilirubma si al fosfatazelor alcaline O citoliz (distrugerea celulelor
hepatice) este nsoit de o cretere a nivelului sangvin al transammazelor Nivelul gammaglutamil trans-ferazei sangvine creste in cursul tuturor afeciunilor ficatului Funcia biopsic hepatic practicat pe
cale transcutanat permite examenul histologic al fragmentului de parenchim hepatic prelevat Examenele complementare radiologice ale ficatului care au luat azi locul laparoscopiei, sunt ecografia
scmtigrafu scanografia chiar imageria pnn rezonanta magnetica (I R M )
PATALOGIE Ficatul poate fi atins de o inflamatie (hepa tic de origine viral alcoolic toxic), de o infecie bactenan global sau localizat (abces) de un parazit (amibiaz chist hidatic) de o ciroz de o
tumor benign sau malign (hepatocarcmom metastaze) n plus, boli de sistem ca sarcoidoza pot comporta o localizare la ficat
FICATULUI (abces al) Colecie de puroi n ficat
Un abces al ficatului este cauzat de o invazie de ctre bactenile sau paraziii de felul amibei venind fie din intestin FIER
PATIE A PREMATURILOR

fie pe caile biliare fie din snge El se manifesta pnntr ( febra o pierdere m greutate o stare de oboseala si uneori dureri intermitente m regiunea subcostala dreapta Trata mentul se bazeaz pe luarea de antibiotice sau de anti
anubiene Daca acesta se dovedete insuficient abcesul este drenat pnn punctie (un ac ghidat prin ecografie traverseaz peretele abdominal) sau pnntr o intervenie chirurgicala
FICATULUI (cancer al) Tumora maligna a ficatului Un cancer de ficat poate fi primitiv sau secundar (meta staze provenind de la alt cancer)
Cancerul primitiv al ficatului Cancerul primitiv al ficatului rmne rar in Europa si m America el este mai frecvent m Africa si m Asia
Hepatocaninomul sau cancerul hepatocelular este cea mai rspndita dintre tumorile hepatice el survine m 20% din cazuri pe un ficat sntos mai frecvent pe un ficat atins de o boal hepatica preexistenta (ciroza hepatita cron
ca) Spre deosebire de Europa unde ciroza alcoolica rmne cauza principala a acestui tip de tumora m tarile tropicale hepatocarcmomul este legat adesea de virusul hepatitele r B i C uneori de poluarea alimentelor m special cu
afla toxin (toxina fungica)
tColangwcaranomul mult mai rar este mai ales obinuit in Asia de Sud Est unde este incriminat rolul unor parazitoze tAngiosarcomul cea mai rara dintre tumorile primitive ale ficatului este legat cteodat de intoxicaiile
cronice (clorura deviml arsenic)
SIMPTOME SI SEMNE Hepatocarunc mul se traduce pnntr un ficat mare reperabil la palpare si pnntr o stare febril pseudomfectioasa El provoac o durere moderata localizat in partea superioara a abdomenului Hepato
carcinomul se mai poate traduce pnntr o agravare a unei ciroze deja cunoscute
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se pune pe baza ecografici scanografiei si a biopsiei hepatice ghidate pnn ecografie Riscul de metastaze m principal pulmonare i osoase este important
TRATAMENT Acesta comporta ablatia chirurgicala a tumorii cnd aceasta este posibil pnn hepatectomie parpal n mod excepional poate fi avut m vedere un nsplant hepatic n formele care nu fac apel la chirurgie
tratamentul se bazeaz pe chimioterapie generala sau locala (Injectarea produsului direct in tumora pnntr un cateter introdus in artera hepatica) sau pe distrugerea tumorii prin Icoohzare (injecii locale cu alcool)
PREVENIRE Prevenirea tumorilor primitive ale ficatului .K bazeaz pe lupta mpotriva alcoolismului pe vaccinarea biecoce mpotriva virusului hepatitei B si C si pe tratamentul epatitelor cronice B si C
'ClCrul Secundar al ficatului Este cel mai frecvent (Intre cancerele ficatului m tarile temperate el poate sa se idedare m cursul oricrui alt cancer totui este mai frecvent
in cancerele aparatului digestiv (colon stomac pancreas cai biliare) si m cancerele ginecologice (uter ovare am)
SIMPTOME SI SEMNE Cancerul secundar al ficatului poate sa se traduc pnntr o alterare a staru generale sau pnntr un icter Examenul clinic poate evidenia la palpare un ficat mare nodular ( ficat cu castane ) dureros sau nu
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza ecografiei scanografiei si a biopsiei mdispesabila pentru a confirma atingerea hepatica Tratamentul daca este posibil este cel chirurgical (ablatia tumorii) In
formele difuze se utilizeaz chimioterapia generala sau locala (injec tarea produsului mtr un cateter introdus m artera hepatica)
FICATULUI (Chist al) Cavitate patologica umpluta cu o substana lichida sau fluida si situata m interiorul ficatului Unic sau multiplu chistul ficatului poate fi de origine parazitara (chist hidatic) sau nu
Chitul hidatii al fi ut ilm este o manifestare a hidati dozei infecie d organ smului provocata de un parazit al cinelui Echin LL i Cranul s Chistul nu antreneaz m general nici un simptom timp de am Totui el se poate rupe
provocnd o durere intensa o febra o cri/a de urticane si pe cel mai lung termen o diseminare a parazitului m organism Tratamentul este abldtia chirurgicala a chistului
Chi \ul nepara ilar al ficatului format pnn dilatarea micilor canale biliare mtrahepatice este frecvent si nu da in general simptome Se procedeaz uneori la ablatia chirurgicala a chistului
FICATULUI (tumora benigna a) Proliferare de celule normale formnd un nou esut m interiorul ficatului
Se deosebesc doua tipuri de tumori benigne ale ficatului Adem mul se dezvolta pornind de la hepatocite celulele ficatului Voluminos dureros el trebuie extras pe cale chirurgicala
mHeman^umul foarte frecvent este un aglomerat de mici vase sangvine anormale Hemangiomul nu necesita in general dect o simpla supraveghere
FICOMICOZ. Infecie cauzata de unele ciuperci zigo-micete (mucegaiuri) SlNONIM zi^t mic za
FIER. Oligoelement indispensabil organismului care ntervme m numerose reacii chimice si permite ndeosebi transportul oxigenului prin hemoglobina globulelor rou
FIZIOLOGIE Aproape 70% din fierul (Fe) organismului se gsete asociat la hemoglobina globulelor rou si reprezint aproape 3 grame Distrugerea permanenta a globulelor rou elibereaz fierul din hemoglobina care este
reutilizat de ctre organism m cursul sintezei noilor globule rou Cealalt parte a fierului fierul de rezerva (intre O 6 si l 2 grame) este situat m esuturi ca cele ale splinei maduvei osoase si ficatului fie sub forma de fentma rapid

FILARIOZ LIMFATIC
disponibila m caz de nevoie fie sub forma de hemosidenna pentru o eliberare mai treptata
Piedenle de fier sunt in general foarte miu de ordinul mihgramului pe zi La femei in perioada menstrelor cresc pierderile zilnice care pot atunci sa se ridice la 3 miligrame pe zi
Pentru a compensa aceste pierderi organismul scoate flerul din alimentaie Aporturile zilnice recomandate sunt intre 10 si 18 miligrame dup vrst si sex Crnurile rou (bogate m mioglobma) caltaboul cu snge (bogat m
hemoglobina) pestele sunt alimente bogate m fier si mtr o mai mic msura lintea spanacul (care contrar opiniei rspndite nu este extrem de bo^at m fier) fructe uscate n anumite circumstane se observa o cretere fiziologica
a necesitailor m fier la femei in timpul sarcinii si alptam la sugari si la adolesceni
CARENA Carena m fier sau carena mariala provocata de o cretere a pierderilor sau a necesitailor sau mult mai rar pnntr o malabsorbtie sau un deficit de aport poate antrena o anemie De altfel in cursul reaciilor
inflamatorii macrofagele (celulele de aprare a organismului) stocheaz m mod anormal fierul circulant diminund astfel fraciunea disponibila pentru globulele rou Acest fenomen explica acel caracter rrucrocitar (globule rou
de mrime mica) al anemiilor care nsoesc mflamatnle cronice (cancer reuma tism inflamator etc )
APORT EXCESIV Invers se pot observa suprancrcri m fier ale organismului cauzate de o absorbie excesiva de origine genetica (hemocromatoza primitiva) sau de aporturi repetate sub forma de transfuzii sangvine
(hemocromatoza secundara) Punctia biopsica a ficatului confirma supra ncrcarea
UTILIZARE TERAPEUTIC A Fierul este utilizat m trata mentul anemiilor fenpnve si m prevenirea lor la subiecii expui (m caz de sangerare malabsorbtie sarcini repetate la sugari) n ce poveste sugarii fierul coninut m
laptele matern este suficient pentru a acoperi nevoile sale pana la vrsta de 3 luni dup aceasta vrsta este necesar un aport
NECESITAI IN FIER
Indivizi
Necesitai zilnice (m miligrame)
Femeie
- m timpul sarcinii si perioadei de alptare
Sugar si copil (pana la 11 am)
O I per kilc corp
Adolescent -fata - biat
de la l 6 la l 8 15
cel puin pana la vrsta de un an fie prin diversificarea alimentaiei fie prin aportul de lapte mbogit m fier
Absorbia de fier poate antrena tulburri digestive (consu patie greuri vrsaturi coloraia nchisa a scaunelor) care nceteaz m 24 de ore dup oprirea tratamentului
FILARIOZ LIMFATIC. Boala parazitara a gangh onilor si a vaselor limfatice consecutiva infestam cu filam
Filana este un vierme filiform care poate msura intre 4 si 10 cm m lungime Filana femela depune microfilani (embrioni m forma de viermi) care circula m limfa si m snge Viermii aduli triesc m ganglioni si m vasele
limfatice

Filarnle sunt transmise prin foarte numeroase nepturi de nari infestai aparinnd genurilor Culex Aedes Amphdes si Manwmdes abundente m climatele calde si umede ale zonei mtertropicale Filana lui Bancroft
(Wuchereria bancrojn) este una din principalele filrii responsabile de filanoza limfatica
SIMPTOME SI SEMNE Filanoza limfatica se manifesta prin pusee trectoare de febra nsoite de dureri m ganglionii inghinali Acetia cresc m volum (ademta) iar vasele hm fatice iau forma de cordoane rou si umflate sub
piele (hm fangita) In alte cazuri bonavul emite urin alburie din cauza unei fistule intre caile urinare si vasele limfatice care antreneaz o emisie de chil m urma (chilune) Puseele de ademta si de limfangita se continua timp de
mai muli ani
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT O analiza a sngelui prelevat de preferina noaptea (perioada in care microfilarale sunt mai abundente) permite decelarea paraziilor si stabi lirea diagnosticului In timpul puseelor de febra
bolnavul trebuie sa ia medicamente antnnflamatoare O data febra dispruta medicul prescrie un antiparazitar (vermectm) In ca? de chilune un regim alimentar bogat m lipide permite atenuarea simptomelor
PREVENIRE Singura prevenire consta m aprarea de nari cu ajutorul insecticide or m tarile din zona inter tropicala
FILTRU SOLAR. Produs cosmetic care protejeaz pielea mpotriva radiaiilor solare
Filtrele solare sunt clasificate dup tipurile de radiaie pentru care ele sunt active
Filtrele cu band scurt protejeaz mai ales de ultra violetele B (U V B )
Filtrele cu banda lar^ sunt active fata de ultravioletele A (U V A ) si ultravioletele B (U V B )
Produsele puse m comer pot asocia mai multe substane Efectul lor global este indicat prin coeficientul de protecie care nu este definit m practica dect pentru U V B Acest coeficient este raportul dintre durata de expunere
fr a suferi msolatie si folosind produsul si durata de expunere fr a suferi msolatie si fr a folosi produsul Astfel aplicarea unei creme avnd un coeficient mpotriva FITOTERAPIE

U V B egal cu 3 la un subiect la care fr a folosi produsul face o insolatie dup 20 de minute de expunere permite it teoretic aceluiai subiect sa rmn expus 20 x 3 = 60 minute fr d suferi msolatie
Aceste cifre rmn totui doar orientative
In practica alegerea unui prc dus depinde de doi factc n gradul de insonre (care merge de la slaba la extrema) si de fototipul subiectului (etalonat cu I pentru pieile albe foarte sensibile la soare si care nu se
bronzeaz pana la VI pentru pielea neagr) m plus nsui bronzul dobndit este pro tector Chiar pentru un produs foarte eficace expunerea la soare intre orele 12 si 16 vara trebuie evitata
FIMOZ. Strmtorare a onficiului preputial fcnd imposibili decalotarea glandului peman
O fimoz poate fi congenitala decelat atunci din copilrie sau uneori doar la pubertate sau consecutiva unei afeciuni (diabet infecie tumora a penisului) O fimoz este ntotdeauna responsabila de o
maceratie locala (ne evacuarea secreiilor stagnarea urinei) cu infecie m plus O fimoz face raporturile sexuale dificile In caz de dccalotaj forat o fimoz se poate transforma in parafimoza (stran gularea
bazei glandului pnntr un inel preputial prea strmt)
TRATAMENT Atunci cnd fimoz nu este prea grava se poate dup dezinfectarea locala sa se lrgeasc treptat inelul preputial prin manevre blnde si repetate de decalc taj Cnd fimoz este grava este
indispensabil sa se lrgeasc chirurgical inelul preputial sau sa se practice o posthectomic (ablaia preputului)
FISTUL. Canal patologic punnd m comunicaie anormal doua viscere (fistula interna) sau un viscer cu pielea (fistula externa)
Fistulele sunt fie congenitale fie dobndite In acest ultim caz ele pot fi consecina unui traumatism sau unei inter venu chirurgicale unei inflamaii unei infecii (abces) une tumori sau unui calcul
SIMPTOME SI SEMNE O fistula poate sa nu prezinte nici un simptom sau poate provoca o scurgere a primului organ intern ctre cel de al doilea sau ctre exterior prin piele scurgerea coninutului digestiv
prin urina sau prin piele de exemplu Uneori semnele sunt mai puin evidente diaree datorat unei fistule intre doua segmente ale tubului digestiv de exemplu
DIAGNOSTIC Adesea este necesar sa cunoatem traiectul exact al fistulei pnn esuturi m vederea tratamentului Acest diagnostic de localizare este fcut pnn explorare chirurgicala sau pnn fistulografie
datorita unui produs de contrast lodat i hidrosolubil care injectat m fistula o face vizibila pe radiografii
TRATAMENT O fistula este adesea vindecata prin tratarea afeciunii m cauza (tratamentul antibiotic al abcesului) In Ie cazuri chirurgul trebuie sa dreneze fistula sau sa procedeze la ablaia ei
FISTULIZARE. Apariie patologica sau creare chirur gicala a unei fistule (canal care pune m comunicaie directa doua viscere sau un viscer si pielea)
FISTULOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizare unei fistule (canal patologic punnd m comu mcatie directa doua viscere sau un viscer si pielea)
FISUR ANALA. Tip de ulceraie alungit m form de crevasa amplasata la nivelul canalului anal
Fisura anala este de origine prost cunoscuta fr ndoiala legata de prezenta unei plgi minime survenite m cursul defecrii si inducnd o contractura musculara care deran jeaza cicatrizarea Ea se manifesta
de cele mai multe on pnn apariia unor dureri violente dup defecare (sindrom fisurar)
Tratamentul face apel la aplicarea locala de medica mente (pomezi antnnflamatoni si ucatnzante) sau de injecii subfisurare n caz de eec esutul sclerozat este ndeprtat chirurgical sub anestezie generala
iar cteva fibre musculare sunt secionate ceea ce permite cicatrizarea
FITOTERAPIE. Tratament sau prevenire a bolilor prin folosirea plantelor
Fitoterapia face parte dintre ramurile medicmei paralele In majoritatea tarilor ndeosebi m Occident doar medicii au dreptul sa practice fitoterapia sub forma de consultaie si doar farmacitii si vnztorii de
plante medicinale (m tarile m care aceasta profesie este recunoscuta) sunt abilitai sa dea sfaturi in momentul cumpram
DIFERITE TIPURI DE FITOTERAPIE In zilele noastre si m tarile occidentale exista mai multe specialiti eventual combinate intre ele care utilizeaz plantele m scopuri medicale
Aromaterapia este o terapeutica ce utilizeaz esenele de plante sau uleiurile eseniale substane aromatice secre ae de numeroase familii de plante ca de exemplu astera ceele laminaceele sau opiaceele si
extrase pnn distilare Aceste uleiuri sunt produse complexe care se utilizeaz cu precauie si respectnd dozele prescrise deoarece ele nu sunt chiar lipsite de nocivitate Calea de administrare cea mai
interesanta deoarece este cea mai rapida si mai puin toxica este calea percutanata (prin piele)
Gemoterapia se bazeaz pe utilizarea extractelor alcooli ce si glicermate de esuturi vegetale tinere ca mugurii si radicelele aparinnd la vreo 60 de plante diferite Prepa ratele sunt prezentate sub forma
distilata de doua ori Fiecare extract este cunoscut ca avnd o afinitate pentru un organ sau o funcie De exemplu maceratul glicermat de muguri de Rihe\ mgrum sau coacze negre m dilutia a doua
acioneaz ca un stimulent al zonei corticale a glandelor suprarenale adic m acelai mod cu cortizonul
Herboristena corespunde metodei fitoterapiei in sensul cel mai clasic si mai vechi Dup ce czuse m desuetitudme m zilele noastre a fost luata din nou m consideraie Hcrbonstena se servete de plantele
proaspete sau uscate FIV
244
ea utilizeaz fie planta ntreaga fie o parte a acesteia (scoara floare fruct rdcina) Prepararea consta m metode simple decoctie infuzie maceratie Aceste preparaii sunt bute sau inhalate aplicate pe piele sau adau cate apei de
baie Ele mai exista si sub forma mai moderna a capsulelor cu praf din plante uscate pe care subiectul le nghite Aceasta prezentare are avantajul de a pstra principiile active care sunt fragile Pentru ca tratamentul sa fie profund
eficace prizele trebuie sa se ntind pe o perioada mergnd de la 3 sptmni la 3 luni
Homeopatia recurge la plante m mod preponderent dar nu exclusiv trei sferturi din suse sunt de origine vegetala restul fund de origine animala sau minerala Sunt utilizate plantele proaspete m maceratie alcoolica Aceste
preparate alcoolice sunt denumite tmctun mama plecnd de la ele se prepara dilutule care servesc la impregnarea gruntele r de zaharoza si de lactoza care sunt granulele si globulele Tinctura marna cea mai utih/ata este cea de
Caiendula oflianah', sau florile de galbenele
Filolerapia chineza face parte din ansamblul denumit medicina tradiionala chineza care include acupunctura
si dietetica chineza Aceasta fitoterapie vizeaz modificarea cantitilor diferitelor energii sau circuitul acestor energii m organism
Fitoterapia farmaceutica utilizeaz produse de ngme vegetala obinute prin extracie si care sunt diluate in alcool etilic sau mtr un alt solvent Aceste extracte sunt dozate in cantiti suficiente pentru a avea o aciune susinuta
si rapida Ele sunt prezentate ca si oricare alta specialitate farmaceutica sub forma de sirop de picaturi de supozi toare de capsule de preparate liofilizate de preparate nebuli zate (sau atomizate adic extracte de plante
deshidratate prin cldura) etc Concentraiile sunt destul de ridicate si netoxicitatea acestor medicamente este uneori relativa UTILIZARE TERAPEUTICA Fitoterapia este considerata ca avnd un cmp de aciune asupra a
numeroase tulburri m scop preventiv si curativ m cazuri acute sau pentru a modifica terenul subiectului (tendinele generale de a fi victima unui tip de boala)
EFECTE NEDORITE Acestea sunt rare si m general benigne Atunci cnd un medic prescrie o reeta care cuprinde plante care pot fi toxice ca digitala sau belladona se impune ca pacientul sa nu depeasc dozele indicate
tulburrile sunt legate adesea de o utili/are abuziva si prea ndelungata a plantei medicinale
F.I.V. -> FECUNDATE IN VITRO F.I.V.E.T.E. -> FECUNDATE N VTRO
FIZIOLOGIE. Studiu al funciilor s, a funcionam nor male a organismelor vn
Fiziologia se ocupa de procesele fizice si chimice care au loc m celule esuturi organe si sisteme ale fiinei vn sntoase
FIZIOPATOLOGIE. Studiul mecanismelor care modi lica funciile organice (respiraie circulaie digestie eliminare reproducie)
Fiziopatologia studiaz perturbatnle fiziologiei permite a se cunoate mecanismul de aciune a bolilor si a se merge la sursele lor
FIZIOTERAPIE. Utilizare terapeutica a agenilor naturali ca apa (cure termale balneoterapie) nmolul (fango-terapie) unele uleiuri minerale ca parafina (parafmoterapie) climatul (soarele altitudinea) cldura si electricitatea
(cureni continui sau discontinui de joasa sau malta frecventa (diatermie lonizare ultrasunete])
Fizioterapia tehnica de reeducare este indicata m toate afeciunile degenerative ale scheletului (ndeosebi m artroza) si in bolile articulare inflamatorii (guta pohartnta reumatoida etc ) m general intre doua crize Ea permite
atenuarea durerilor prevenirea sau diminuarea unei redori articulare restaurarea forei musculare m jurul unei articulaii
FLATULENTA. Emisie prin anus a gazelor intestinale Un adult expulzeaz zilnic intre 2 si 20 litn de gaze care provin m principal din fermentaiile intestinale care au loc m colon Aceste ga/e sunt inflamabile si explozive (risc
m cazul utilizam unui bisturiu electric) Flatulenta este un fenomen normal Unele alimente deosebit de fermentesci bile sunt susceptibile sa creasc producia de gaze legumele (fasolea uscata var/a telma etc ) cerealele (pastele
fi noasc pinea) fibrele (tarata) fructele (stafidele caisele citricele bananele) Abundenta mai mult sau mai puin mare a gazelor si mirosul mai mult sau mai puin puternic nu au vrec semnificaie patologica si nu necesita
tratament
FLEBECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei vene varicoase de cele mai multe ori de la un membru inferior Flebectomia consta m scoaterea chirurgicala uneori dup sclerozarea lor prin mici incizii a unor segmente de vene
Aceasta intervenie uoara practicata sub anestezie locala sau generala necesita o spitalizare de 1^ zile Reluarea mersului este imediata dar este recomandabil sa se poarte bandaje elastice (ciorapi speciali de exemplu) m timpul
lumi care urmeaz interveniei
FLEBIT. Constituire a unui cheag m interiorul unei vene asociata adesea cu o mflamatie a peretelui venos SINONIM tn mb( jlebil
CAUZE Un cheag risca sa se formeze atunci cnd o persoana sta prea multa vreme alungit sau imobilizata de exemplu ca urmare a unei intervenii chirurgicale mai ales cnd aceasta se face pe micul bazin sau pe membre sau
dup o natere El poate aprea de asemenea ca urmare a
i imobilizam unui membru prin gips sau din cauza unei
| c mpresium mai mult sau mai puin ndelungate a unei vene
l 245

FLOR BACTERIAN
de exemplu la femeie la sfritul sarcinii sau dup un zbor prelungit cu avionul fr a parai scaunul
Tulburri congenitale sau dobndite ale hemostazei (ansamblul-fenomenelor fiziologice care conduc la oprirea unei sangeran) ale coagulam sau ale fibrinohzei (dezagre garea fibnnei care antreneaz dizolvarea cheagurilor
sangvine) sunt uneori cauze ale unei flebite
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC In caz de flebita profunda a unui membru inferior subiectul sufer dureri spontane sau provocate prin palparea pulpei si simte o senzaie locala de cldura Gamba se umfla Aceste semne
unilaterale se asociaz eventual cu febra si cu o cretere a ritmului cardiac Mai rar cheagul poate privi venele subcutanate Daca acestea devin tari si sunt inflamate pe una din poriunile lor este vorba de o flebita superficiala In
ambele cazuri diagnosticul este confirmat pnntr un eco Doppler venos sau pnntr o flebografie
EVOLUIE Cheagul se poate ntinde din aproape m aproape mpiedicnd circulaia sangvina
Odat constituit cheagul poate de asemenea sa se fragmenteze sau sa migreze brusc ctre vena cava sau ctre cavitile cardiace drepte si sa se opreasc mtr o ramura a arterei pulmonare ceea ce provoac o embolie pulmonara
n sfrit se constata uneori apariia unor edeme a un r tulburri trofice (relative la nutriia esuturilor) a vancel r chiar al unui ulcer al gambei ansamblu de simptome desemnat sub denumirea de boala postflebitica
TRATAMENT Flebitele profunde constituie urgente medicale al cror tratament trebuie de preferina sa se fac in mediu spitalicesc Sunt prescrise anticoagulante Odat flebita vindecata membrul afectat este comprimat cu un
bandaj elastic numit contentie astfel ca sa evite apariia vancelor O flebita superficiala i revine dup un tratament antimflamator si nu mbrac acelai caracter de urgenta
PREVENIRE Prevenirea flebitelor este eseniala si consta m msuri simple contracii musculare voluntare si repetate sub gips imobilizarea la pat pe o durata limitata (de exemplu dup o intervenie chirurgicala sau dup o
natere) i utilizarea unui tratament anticoagulant preventiv m toate circumstanele de risc
FLEBOGRAFIE. Examen radiologie al venelor dup injectarea unui produs lodat de contrast
Flebografia privete de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara deoarece acestea sunt localizrile cele mai obinuite ale flebitelor si trombozelor venoase
INDICAII O flebografie este indicata atunci cnd medi cui suspecteaz o flebita pe care ecografia chiar n a putut s-odeceleze Ea este m general indicata m caz de embolie pulmonar (obstrucie a unei ramuri a unei artere
pulmonare pnntr un cheag provenit dmtr o flebita)
TEHNICA Un produs .oda! de contrast opac la razele X este injectat cu se pul de a putea v zualiza venele profunde ale pulpei ce apsei si a prtii joase a abdomenului (vena ihaca)
PREGTIRE SI DESFURARE Pacientul este reinut de la mncare cu cel puin 12 ore naintea examenului Medicul pune garoun la nlimea gleznei a gambei si a coapsei cu scopul de a dilata venele profunde Dup dezm
fectarea prtii de ezut corespunztoare fiecrui picior medicul neap pielea cu ajutorul unui ac si injecteaz produsul de contrast Examenul dureaz intre 15 si 30 minute Curnd dup aceea subiectul poate sa si reia activitatea
CONTRAINDICAII Flebografia nu este practicata la femeia gravida Medicul trebuie sa se asigure ca pacientul nu este alergic la iod Pcrst anele care sufer de insuficienta renala trebuie sa consume din abundenta lichide m
zilele care preced si care urmeaz examenul cu scopul de a evita agravarea insuficientei lor renale
EFECTE SECUNDARE Se ntmpla ca unele persoane sa simt m momentul injectam produsului lodat de contrast yeturi sau stan scurte de mdispc zitie fr gravitate dar care trebuie semnalate medicului
FLEBOLOGIE. Ramura a medianei care studiaz an samblul sistemului venos si bolile sale
FLEBOTONIC. VENUTONIC

lui
FLEGMON. Inflamat c acuta sau subacut, conjunctiv subcutanat sau profund
Un flegmon de origine mfectioasa provoac distrugerea esuturilor si formarea de puroi El poate rmne difuz si sa continue sa se ntind sau sa se transforme m abces
Tratamentul sau consta in luarea de antibiotice si m caz de abces din ablatia sa chirurgicala
Flegmonul periamigdahan Denumit m mod curent dar

pe nedrept flegmon al amigdalei este o mflamatie a esutului conjunctiv pe care se afla amigdala palatina (amigdala m limbajul curent) Aceasta complicaie frec venta a unei angme prost ngrijite se manifesta pnntr un tnsmus
(contractura musculara care mpiedica deschiderea i,uru m mod complet) si pnntr o febra ridicata bolnavul are dificulti la nghiit Examenul clinic dezvluie o umfltura a omusorului si o bolta a stlpului anterior al valului

palatin de partea atinsa Tratamentul condus de urgenta cuprinde incizia si drenajul chirurgical al fle, monului asociate cu antibioterapic pe cale mtravenoasa doua luni mai tar/m trebuie practicata amigdalectorrua (ablatia
amigdalelor)
FLICTENA. -+ BULA DERMATOLOGICA
FLORA BACTERIAN. Totalitate a speciilor bac tenene care triesc pe suprafaa pielii sau a mucoaselor unei ^azdc fr a i dauna SINONIM ea swero baaman FLOR INTESTINALA

246
FLOR INTESTINALA. Totalitate a germenilor c exista m mod normal m intestin
Fluoroza da un aspect ptat smalului dinilor Ateste coloraii merg de la simple pete albe transparente pana la
PATOLOGIE Administrarea de antibiotice cu spectru larg de aciune poate perturba m mod grav echilibrul florei intestinale Acest dezechilibru pasager se traduce de cele mai mult eon prin pierderea mirosului de fecale al
scaunelor si prin dezvoltarea de ciuperci mai rar prmtr o diaree benigna care se manifesta pe toata durata tratamentului n toate cazurile oprirea antibioterapiei este urmata de restaurarea treptata a florei intestinale
O infecie intestinala sau toxnnfectie (secretarea de toxine de ctre bacterii) pot de asemenea sa antrene/e o perturbare a florei incapabila sa compenseze aciunea germenilor patogeni
FLUOR. Element foarte rspndit m natura sub forma de fluorura de calciu una dintre componentele esuturilor dure ale organismului (cartilagn oase dini etc ) si de fluorura de sodiu
INDICAII SI CONTRAINDICAII Huorul (F) constituie un mijloc de prevenire activa a canei dentare incorporarea sa m smalul dentar permitandu i acestuia sa reziste atacului acid El este de asemenea utilizat m tratamentul
osteo porozei (rarefierea esutului osos) vertebrale El este contra indicat la subiecii care prezint o insuficienta renala (risc de intoxicare)
MOD DE ADMINISTRARE
Pentru a pre\eni cariile fluorul este uneori administrat sub forma de comprimate copilului de la natere si pe toata durata formarii dentare Adolescenii si adulii pot utiliza apele de gura pastele de dini sau guma de mestecat
toate cu fluor dar aciunea acestor produse nu este reala dect daca se respecta un timp de contact de cel puin 15 minute n sfrit fluorul poate fi aplicat trimestrial de ctre dentist
Pentru a trata osteoporozele vertebrale un derivat al fluorului fluorura de sodiu este prescris sub forma de comprimat
APORT EXCESIV Este interzis sa se mreasc m mod nesocotit aporturile de fluor aciunea lui fund benefica in foarte mici doze n plus un aport excesiv poate provoca o fluoroz (apariia de pete pe emailul dinilor) In trata
mentul osteoporozei vertebrale supradozarea m fluorura de sodiu poate antrena intoxicaii grave care necesita o spitalizare de urgenta
FLUOROZ. Boala provocata de o intoxicaie cronica cu fluor
O fluoroz poate fi de onyne hidrotelunca atunci cnd apa potabila conine mai mult de 2 4 nul grame de fluor pe litru cum este cazul m Africa de Nord m India m Argentina in Islanda si in regiunile vulcanice ale Statelor Unite
Ea poate de asemenea sa fie legata de o intoxicaie profesional afectnd de exemplu muncitorii care manipu leaza cnohta (un mineral cu aluminiu)
Tratamentul consta m mascarea petelor neplcute la vedere prin lipirea unor materiale (compozite porelan)
FLUSH. Acces de mrosire a fetei SINONIM bufeu vaw
Un flush poate fi consecina unei emoii unui efort fizic unui factor alimentar (masa copioasa condimente crus tacee mgestie de alcool) unui medicament (i/omazida sulfamide antidiabetice disulfiram acid mcotmic) unei tumori
(feocromoutom tumora pancreatica) unei boli endocrine (boala lui Basedow) unei migrene sau meno pauzei In acest ultim caz flushul este denumit m mod curent bufeu de cldura
FLUTTER AURICULAR. Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectnd auriculele care se contracta m mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut)
CAUZE Un flutter auricular poate aprea izolat fr cauza deosebita (el se numete atunci idiopatic) dar de cele mai multe ori nsoete diferite cardiopatii
S1MPTOME SI SEMNE Uneori fr simptome flutterul auricular se traduce totui cel mai des prin senzaii de palpitaie Rapiditatea ritmului ventricular (150 contracii pe minut pentru un flutter auricular 2/1) poate antrena
agravarea unei insuficiente cardiace severe sau a unui angor (angma pectorala)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza electrocardiografie! Reducerea flutterului auricular este uneori spontana dar de cele mai multe ori este necesar sa se recurg Ia o cardioconversie (soc electric
extern) sau la o stimulare electrica a auriculelor pentru a restabili un ritm smusal normal
FLUX MENSTRUAL. MENSTRUAIE
FOAME. Nevoie fiziologica de a manca
Foamea ca si opusul ei saietatea este reglata m siste mul nervos central de ctre hipotalamus care primete informaii din totalitatea organismului asupra rezervelor energetice si comunica cu alte structuri cerebrale provocnd
senzaia de foame Unele patologii de origine organica sau psihologica pot induce fie o senzaie de foame excesiva (bulimie diabet msulmodependent hipertiroidie) fie din u ntra la lipsa de apetit (anorexie)
FOBIE. Temere angoasanta si nejustificata de o anume situaie de un obiect sau de ndeplinirea unei aciuni
Fobiile cele mai obinuite sunt teama de spatiile deschise si de mulime (agorafobie) teama de locurile nchise (claustrofobie) teama de a comite un act agresiv sau ocant 247

FOSFEN
(fobia de impulsie) teama de a re si (ereutofobie) si teama obinuita la copil si chiar la adult de anumite animale ca erpii sau pianjenii Fobiile trec drept simptomele cele mai rspndite ale nevrozelor ndeosebi ale nevrozelor
fobice Tratamentul unei fobii depinde mult de personalitatea subiectului De cele mai multe ori el consta m psihoterapie si in terapiile comportamentale foarte eficace m caz de fobie stabil si izolata Anxioliticele si
antidepresoarele pot constitui un tratament de completare util
FQCOMELIE. Malformaie congenitala caracterizata pnntr o inserie directa a picioarelor si minilor la trunchi Focomeha este m principal consecina luam de ctre mam m timpul sarcinii a unui medicament thalidomida
(hipnotic si antilepros) acest medicament este astzi administrat mai rar (m tratamentul bolii lui Behcet) si sub contraceptie stricta controlata medical atunci cnd este vorba de femei aflate la vrsta fertila
FOLICUL. Formaiune anatomica in forma de sac si care tocojoar un organ si/sau secreta sau excreta substana
FOLICULIN. Unul dintre cei doi hormoni secretai de ctre ovar si placenta SINONIM estrona -> ESTROGEN
FOLICULIT. Inflamatie a folicuhlor pilosebacei
Foliculitele sunt de origine infectioasa ele se clasifica n funcie de agentul responsabil t Foliculitele bacteriene cele mai frecvente sunt cauzate de stafilococul auriu Superficiale ele se traduc prin for marea de mici pustule
centrate m jurul unui fir de par din barb de pe brae de pe coapse ele se vindec spontan sau devin cronice Furunculele si anthraxul sunt foliculite profunde Tratamentul lor consta m aplicaii de antiseptice uneori m luarea de
antibiotice pe cale orala Foliculitele micotice sunt cauzate de unele ciuperci microscopice Pityrosporum cauzeaz mici leziuni rou pe trunchi Dermatofitn din genul Tnthophylon provoca pla carde violacee pe membrele
inferioare Vindecarea este asigurat prin luarea de antifungice (gnzeofulvina ketoconazol) pe cale orala
FOLICULOSTIMULANT (hormon) Hormon hipo fizar intervenind m TnaVoraTEd tljcum n r diie-n a femeie si m formarea spermatozoizilor m tuburile semimfere la brbat SINONIM foliculotropina
FOLICUL OVARIAN. Cavitate a ovarului m care se dezvolt un ovul SINONIM folicul al Im De Graaf
Mai multe milioane de foliculi ovaneni sunt prezeni de la natere dar doar 300 sau 400 dintre ei vor ajunge la maturitate De la pubertate la nceputul fiecrui ciclu menstrual dl femeii m mod normal la fiecare 28 zile un folicul
creste proermneaza la suprafaa ovarului si se sparge pentru a elibera un ovul m 14 a zi aceasta este ovulatia
continuare foliculul degenereza lund denumirea de corp
FONATIE. Totalitatea fenomenelor care concura la producerea unui sunet de ctre organele vorbim
In timpul expiraiei aerul este modulat prin organele vocale laringele cavitile farmgelui coardele vocale cavitatea bucala limba si buzele Fonatia este controlata de ctre sistemul nervos central Studiul vocii si al bolilor legate
de vorbire se numete fomatne
FONTANELA. Spaiu membranos cuprins intre oasele craniului la sugari
Oasele craniului noului nscut nu sunt sudate ca la adult situate pe lima mediana a craniului la jonciunea diferitelor oase fontanelele permit creterea creierului foarte importanta m timpul primilor doi ani ai vieii si se osifica la
sfritul cretem cerebrale
FORCEPS. Instrument utilizat pentru prinderea si protejarea capului ftului cu scopul de a uura expulzia acestuia in timpul naterii
Indicaiile de utilizare a forcepsului pot fi comandate de starea mamei sau de cea a ftului n primul caz forcepsul servete la diminuarea efortului expulziei contraindicat m anumite boli cardiace respiratorii oculare si permite sa
tearg din ineficacitatea puseelor explozive n ce privete ftul domina trei indicaii suferina fetala care se traduce pnntr o modificare a zgomotelor inimii urmrite prin monitor durata excesiva a eforturilor de expulzie (mai
mult de 30 minute) si protecia craniului ftului mai ales atunci cnd naterea este prematura Bine aplicat un forceps nu prezint pericol nici pentru mama nici pentru ft
FOSFATAZ. Enzima care elibereaz acidul fosfonc prezent in numeroase organe si esuturi precum si in snge
Nivelul seric al fosfatazelor alcaline msurat mtr un prelevat sangvin permite sa se evalueze funciile biologice ale ficatului
Nivelul fosfatazelor acide creste m cazul cancerului de prostata
FOSFEN. StT.4 vt JA 4 wti v iU ^Uu Mgea luminoase albstrui sau albe vizibile mai bine noaptea si care se repeta des in acelai loc CAUZE O fosfena este provocata de o traciune a vitroasei pe retina Ea survine mai ales la
persoanele m vrsta si anuna adesea o ruptura de retina care poate antrena dez lipirea ei Unele fosfene sunt de asemenea provocate de un traumatism al globului ocular
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Un examen al fundului de ochi permite sa se observe starea retinei Fosfena dispare odat cu tratarea cauzei sale FOSFOR

248
FOSFOR. Element chimic prezent m organism sub forma de fosfat
Fosforul (P) este adus prin alimentaie apoi absorbit prin intestin El este gsit m principal m oase sub forma mine raid si m snge asociat cu substane organice Fosforul este de asemenea prezent in toate celulele si participa la
activi tatile lor
Principalele surse alimentare de fosfor sunt cerealele crnurile petii si oule Aportul alimentar zilnic este suficient m mod normal sa acopere nevoile organismului Fosforemia (nivelul de fosfor din snge) creste in ca? de
insuficienta renala de insuficienta a glandelor paratiroide de intoxicaie cu vitamina D si se micoreaz m caz de hipersecretie a paratiroidelor si de carena in vitamina D CARENA SI APORT EXCESIV
O carena m fosfor poate fi consecina unui regim aii mentar dezechilibrat unei creteri ale necesitailor (cretere sarcina alptare) unei malabsorbtn digestive sau unei utili zan abuzive de medicamente antiacide pe baza de
hidroxid de aluminiu Ea se traduce m cazurile cele mai grave pnntr o demmerahzare osoasa prin tulburri respiratorii cardiace si/sau neurologice In compensaie pot fi prescrise sruri cu fosfor
Un aporl extew in forfot poate fi urmarea unei mt( xicatn prin sruri cu fosfor sau a unui regim disociat bogat m fosfor M srac m calciu (alimentaie pe baza de orez de peste si de finuri necernute caracteristica tarilor
asiatice) El pt ae provoca o hipocalcerme severa (nivel sangvin de calciu foarte sczut)
FOTOCOAGULARE. Procedeu terapeutic constnd m proiectarea pe retina pe ins sau pe vasele retiniene a unui fascicul luminos intens si m 0ust produs de un laser m general un laser cu argon
INDICAII Fotocoagularea este utilizata m tratamentul rupturilor de retina si a altor leziuni susceptibile sa provoace o dezlipire a retinei Fotocoagularea este de asemenea folosita pentru tratarea leziunilor ischemice ale retinei
(cauzate de o diminuare a irigam sale sangvine) consecutive fie unei ocluzii a vaselor fie unei retinopatn ischemice observate mai ales m cursul diabetului
In sfrit un caz de glaucom cu unghiul prea larg (hipertensiune mtraoculara) fotocoagularea cu laser creeaz mici arsuri pe trabecul (filtru situat in unghiul insului si corneei) care permit sa i se lrgeasc ochiurile cu scopurile
de a da posibilitatea unei mai bune e\acuan a umorii apoase
DESFURARE Pentru a fi supus unei fotocoagulan cu laser nu este necesara spitalizarea doar pentru copiii mici poate fi nevoie de o anestezie generala In general fasciculul laser nu este dureros dar cteodat pacientul
resimte o durere scurta si trectoare Pacientul se poate'mtoarce acas fr un tratament deosebit Totui nu n este recomandat sa conduc un vehicul m orele care urmeaz
EFECTE SECUNDARE Laserul provoac un edem reti mn localizat care se resoarbe m general in cteva zile El poate prilejui unele dureri de cap trectoare mai ales la subiecii diabetici
FOTODERMATOZ. Boala cutanata declanata sau agravata prin expunerea la radiaia solara
DIFERITE TIPURI DEFOTODERMATOZA Fotoderma tozele sunt clasificate m doua mn varieti Fi Hnemihilizarile sunt cauzate de un agent chimic care face pielea mai sensibila la radiaii
*
m Bolile de piele agravate de ctre soare sunt lupusul entematos lichenul pemfigusul si altele
SEMNE SI TRATAMENT Semnele unei fotodermatoze nu sunt specifice roseata umflare a esuturilor cutanate mici couri basicute Tratamentul este cel al fiecrei afec tiuni menionate prevenirea consta m protejarea pielii fata
de radiaia solara cu ajutorul cremelor de tip ecran total
FOTODERMATOZA JUVENIL DE PRIM' VARA. Fotodcrmatoza (boala cutanata declanata sau agravata prin expunerea la soare) de cauza necunoscut frecventa la subiecii tineri
Fotodermatoza juvenila de primvara afecteaz copilul si adultul tnr (de la 7-8 am pana la 15-20 am) mai des subiectul de sex masculin Ea se manifesta de obicei primvara pe timp rece sub forma unei erupii localizate la
urechi Leziunile deosebit de pruriginoase sunt mai nti edematoase apoi veziculoase (mici ridicaturi umplute cu serozitate) bulele (ridicaturile mai mari) apar uneori m cea de a doua etapa
Boala regreseaza spontan si fr sechele m timp de dou sptmni dar recidiveaz m fiecare an Tratamentul se limiteaz la nevoie la deschiderea bulelor si la aplicaii locale ale unui corticosteroid m caz de mancarimi mari
Prevenirea consta m aplicarea unei creme tip ecran total care protejeaz fata de radiaiile solare
FOTOFOBIE. Senz itie vizuala neplcuta produs de lumina m cursul anumitor boli
Dup simptomele care o nsoesc o fotofobie poate fi consecutiva unei afeciuni oculare sau neurologice
Diagnosticarea unei fotobn se bazeaz pe examenul clinic al pacientului Tratamentul este cel al cauzei
FOTOPROTECTIE. Protecie naturala sau artificiala a pielii fata de radiaiile solare m special fata de ultraviolete
Fotoprotecia artificiala Ea poate fi asigurata prin dou feluri de mijloace externe si interne Fotoproteam externa pentru prevenirea msolatnlor d mbtrnim si a cancerului de piele se realizeaz purtnd haine care sa acopere
corpul si aplicnd produse protectoare de doua feluri ecran si filtru Produsele ecran reflect pur si simplu radiaia si o mpiedica sa ptrund profund sub FRACTUR

epiderma Acestea sunt m principal substane opace ca bioxidul de titan care prezint inconvenientul de a da pielii un aspect albicios Filtrele sunt substane active care absorb radiaia si elibereaz energie
absorbita prin schimb termic cu pielea Majoritatea acestor substane pot da loc unor reacii alergice
Majoritatea produselor antisolare asociaz ecranul cu filtrul Combinaia acestor doua tipuri de constitueni permite sa se obin grade variate de protecie msurate pnntr un coeficient de protecie protecie
slaba (coeficient cuprins intre 2 si 4) medie (intre 4 si 8) puternica (intre 8 si 15) si foarte puternica pentru condiii de msonre extrema (coeficient care depete valoarea 15)
Fotoprotectia interna consta m absorbia pe cale orala a unor medicamente ca vitamina PP derivaii de caroten si antipaludicele de sinteza Ea este indicata m caz de foto dermatoze afeciuni ale pielii
declanate sau agravate de ctre soare (urticane solara de exemplu)
FOTOSENSIBILIZARE. Creterea sensibil,tatu, pieln la radiaule solare mai ales la ultraviolete cauzata adesea de substane chimice sau medicamentoase si traducandu se pnntr o erupie cutanat
CAUZE O fotosensibilizare poate fi idiopatica (fr cauza cunoscuta) provocata de un factor declansant extern sau intern sau de origine genetica
Fototensibihzrile de origine externa survin dup apli carea unei substane pe piele (parfum) sau dup contactul pielii cu diferite vegetale (floare brosteneasca pastarnac mutar etc)
tFotownuhdizrile de oricine interna survin dup mges ba de substane sau de medicamente care exercita o aciune fotosensibilizanta dup ce au fost depuse pe piele psoralenele unele antibiotice (ndeosebi
tetraciclinele) chinolonele unele antifungice (gnzeofulvma m mod deosebit) etc
iFotosenubihznle de ondine general sunt cauzate de unele deficiente genetice stabilite (xeroderma pigmentosum albmism pebaldism)
SIMPTOME SI SEMNE Ele variaz dup tipul de foto sensibilizare placi rou pe care sunt supramaltate vezicule nuci si deosebit de pruriginoase vezicule sau bule

TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m aplicarea pe leziuni a unor medicamente antiseptice a unor produse de catifelare sau a unor corticosteroizi locali Administrarea pe cale generala a
corticosteroizilor sau antlhistamimcelor este rezervata pentru formele cele mai grave Prevenirea se bazeaz pe protecia pielii (crema protectoare de tip total) si mai ales pe suprimarea agentului susceptibil
sa declaneze fotosensibihzarea Fotosensi bllizrtle idiopatice pot fi prevenite prin administrarea de Vitamine PP de antipaludice de sinteza (mvachma) de Ctrotenoizi sau prin puvaterapie (expunere la
radiaiile ultraviolete A asociata cu administrarea de psoralene)
UTILIZARE TERAPEUTICA Fotosensibihzarea se folo seste m tratamentul unor boli ale pielii m particular al psoriazisului m cursul puvaterapiei -> FOTODERMATOZ FOTOPROTECTIE
PUVATERAPIE
FOTOTERAPIE. Metoda de tratament utiliznd aciunea luminii asupra pielii SINONIM actmoterapie
Sursa de lumina utilizata poate fi lumina solara (heho terapia) sau lumina artificiala Hehoterapia este utilizata pentru a trata leziunile acneice si favorizeaz m majoritatea cazurilor tratamentul psoriazisului
Luxterapia fototerapie specifica este o metoda a crei eficacitate nu a fost total demonstrata Ea consta m expu nerea pacientului la o lumina necolorata intensa edinele de expunere de durata variabila
debuteaz mtr un centru specializat si pot fi urmate la domiciliu pana la ameliorarea strii pacientului Luxterapia este utilizata m tratamentul depresiunilor sezoniere (care se manifesta cu regularitate m
anumite perioade ale anului)
FOTOTRAUMATISM. Leziune a ochilor cauzat de radiaiile luminoase ndeosebi solare -> OFTALMIE
FOVEA. - MACULA

FOX i FORDYCE (boala a lui) Afeciune cutanata caracterizata pnntr o erupie de mici leziuni pruriginoase la nivelul axilelor plicii inghinale areolei snului si al pubisului
FRACTUR. Ruptura a unui os sau a unui cartilagiu tare Se face deosebire intre fracturile deschise m care fragmentele osoase au trecut prin piele si in care focarul fracturii este in aer liber (de unde si
riscul de infecie) si fracturile nchise in care focarul fracturii nu comunica cu exteriorul
Fracturile patologice survin la oasele fragihzate pnntr o leziune preexistenta fie ca aceasta este de origine infeci oasa fie tumorala
SIMTOME SI SEMNE Pe plan clinic o fractura se traduce pnntr o durere acuta o imposibilitate de a realiza unele gesturi un hematom uneori o deformare Fragmentele osoase pot sa se deprteze unele de
altele (fractura cu deplasare) pot sa se ncalece sau sa se pnnda unele de altele In plus la copil exista doua tipuri de fracturi specifice fractura m lemn verde (osul nu este rupt pe toata circum fennta lui) si
fractura m turtit de unt (tasare localizat a osului)
TRATAMENT Primul scop al tratamentului este acela de a pune osul mtr o poziie buna pnntr o manevr numita reducere manuala sau chirurgicala Este vorba de reaezarea extremitilor osoase m contact
unele cu altele mtr o aliniere perfecta cu scopul ca fractura sa se consolideze mtr o poziie buna restituind osului forma sa iniiala Dup reducere controlata radiologie osul este imobilizat aceasta
FRACTUR DENTARA
250
tontentie poate fi ortopedic prin gips sau traciune sau chirurgical, cu ajutorul unui material extern (fixator extern) sau intern (urub, plac cu uruburi cui serclaj metalic) Dup trecerea perioadei normale
de consolidare se evalueaz soliditatea osului fracturat dup aspectul radiologie Cu excepia copilului, la care este de cele mai multe ori inutil, atunci ncepe reeducarea reluarea mic nlor, refacerea
musculaturii ajutarea pentru reluarea sprijinului complet
FRACTUR DENTAR. Leziune care poate afecta smalul si dentma, sau uneori chiar si pulpa unui dinte
De origine traumatic, uneori favorizate de o carie fracturile dentare pot fi orizontale, verticale sau oblice
Fractura dentar, spre deosebire de cea a osului nu se consolideaz, deoarece nici smalul nici dentma nu sunt vasculanzate
FRACTUR DE OBOSEAL. Fractur survemnd pe un os sntos care nu a suferit nici un traumatism SINONIM fisura de oboseal
O fractur de oboseal survine pe un os supus unor constrngeri excesive si care este cu att mai fragil cu ct subiectul este mai m vrst n medicina sportiva ea privete de cele mai multe ori membrele
inferioare si survine dup o activitate fizic intensiv sau neobinuit (mar ndelung) sau din cauza nclmintei neadecvate Astzi mbtrnirea populaiei, care rmne totui foarte activ, a multiplicat
numrul de cazuri de fracturi de oboseal care au loc pe oasele cele mai diverse bazin sacrum femur tibia etc
Fracturile de oboseal se manifest prin dureri uneon responsabile de un mers chioptat deranjnd sau mpiedi cnd mersul Tratamentul lor se limiteaz de cele mai multe ori la simpla odihn Uneori este
preconizat purtarea unei ghete gipsate
FRAGILITATE CAPILAR. Micorare a rezistentei vaselor capilare consecutiv alterm peretelui lor
O fragilitate capilar se observ n purpura simplex sau senil, boala lui Rendu Osler purpura alergic, purpurele metabolice cauzate de scorbut diabet, boala lui Cushmg ciroz, uremie, precum si de infecii
si de disproteinemu Ea poate rezulta dmtr un tratament de lung durat cu corticosteroizi Afeciunea antreneaz sngern variabile care merg de la purpura benign pn la hemoragia ocular sau cerebral
Tratamentul este empiric si puin eficace n afara cazului c a fost descoperit o cauz curabil
FRECVENT CARDIAC. Numr de cicluri cardiace pe unitatea de timp (pe minut prin convenie)
Frecventa cardiac n repaus la vrsta adult variaz dup subiect, ntre 60 si l (X) pe minut Ea este mai rapid la copil si se micoreaz uor la subiecUi n vrst Frecventa cardiac se accelereaz la efort
sau n cursul unui stres sub efectul unei stimulri a nervului simpatic si al aciunii anu mitor hormoni (adrenalin noradrenalm) asupra nodului
sinusal Ea se ncetinete prin stimularea nervului pneumogastnc (sau vag) al crui tonus predomin n repaus Ea este modulat mai ales la subiectul tnr, prin respiraie accelerndu-se la inspiraie si
ncetmmdu-se la expi raie Dac acest fenomen este marcat se vorbete de aritmie respiratorie
Msurarea frecventei cardiace poate s se fac prin luarea pulsului (palparea la nivelul unei artere periferice a undei sistolice generat de contratia ventriculelor) sau, mtr o manier mai precis prin
auscultarea prelungit a zgomotelor inimii cu ajutorul unui stetoscop aplicat pe torace Este posibil de asemenea s se determine frecventa cardiac pornind de la o nregistrare electrocardiografic
PATOLOGIE Frecventa cardiac n repaus poate fi anormal de lent (mai puin de 60 cicluri pe minut) sau de rapid (mai mult de 100 cicluri pe minut) atunci se vorbete, respectiv de bradicardie si de
tahicardie Dac ea este neregulat sau anarhic este vorba de o tulburare de ritm cardiac
FRENIC, -. Care privete diafragmul Nervul fremc inerveaz diafragmul
FRIEDMAN (analizor al lui) Aparat care permite nregistrarea cmpului vizual SINONIM campimetrul lui Friedman
Analizorul lui Friedman permite o buna explorare a 30 grade centrale ale cmpului vizual Metodele care utilizeaz o cupol, ca perimetrul lui Goldman, permit explorarea unui cmp mai larg
FRIEDREICH (boal a lui) Boal degenerativ a mduvei spinrii
Boala lui Friedreich dei foarte rar este cea mai frecvent dintre degenerescentele spmocerebeloase (afectnd mduva spinrii si creierul mic) Ea debuteaz, n general la pubertate
Boala lui Friedreich este ereditar
SIMTOME SI EVOLUIE Boala se traduce mai nti pnn dificulti la alergat si la mers
Evoluia ei este progresiv Simptomele cele mai caracteristice se observ civa am mai trziu ataxie (mcoor-donarea micrilor) parezie (diminuarea forei musculare) predominant la membrele inferioare
abolirea reflexelor, afectarea sensibilitii profunde (subiectul cu ochii nchii, nu poate spune n ce poziie se gsete) Acestor senine neurologice li se asociaz un sindrom dismorfic, constituit de cele mai
multe ori din scobirea mai accentuat a boitei plantare mai puin frecvent prmtr o cifoscolioz (defor marea coloanei vertebrale) n plus mai exist si tulburri ale ritmului cardiac
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Actualmente nu exist un tratament curativ Prevenirea const n sfatul genetic pentru viitorii prini n familiile cu antecedente Studiile 251
FRUCT
n curs se realizeaz n vederea depistrii antenatale a acestei boli Unele forme fruste permit o viat normal pana la o vrst naintat
FRIG (dermatoze provocate de) Afeciuni cutanate declanate sau agravate de o expunere la frig
Fngul pe de o parte reprezint o agresiune direct pentru epiderm pe de alt parte el provoac o ncetinire a circulaiei n capilarele sangvine ale dermului Unele reacii cutanate sunt normale, prezente la toi subiecii uscarea
pielii, mncnmi buze fisurate agravarea unei boli de piele (psoriazis, eczem) degeraturile nu survin dect la friguri intense, ca de exemplu pe munte Alte reacii n schimb sunt numite anormale tulburri vasomotoni de diferite
tipuri (degeraturi, acrocianoz entrociano/ livedo sindromul Iui Raynaud), urticana survine fie fr o cauz cunoscuta fie n legtur cu unele anomalii sangvine (cnoglobuline)
FRIGIDITATE. Tulburare a sexualitii feminine con stnd n absenta satisfaciei sexuale n timpul raporturilor Frigiditatea poate fi complet (absenta total de apetit i de plcere sexual denumit si anorgasmie) sau pri ala,
femeia nu ajunge la orgasm dect foarte rar dar relaiile sexuale rmn satisfctoare m perioada care precede
CAUZE SI TRATAMENT Cauzele unei frigiditi sunt multiple Ele pot fi organice (infecie dezechilibru hor monal, alcoolism, sarcin dificil menopauz) sau psiho logice (teama de o sarcin sau de o boala sexual,
surmenajul, stresul, depresia, detaarea fata de partener) Un tratament este aproape ntotdeauna posibil el poate s se bazeze pe hormonoterapie sau pe psihoterapie de exemplu
FRISON. Tremurtur involuntar mai mult sau mai puin generalizat, a muchilor
Frisonul poate fi nsoit de clnnituri ale dinilor si de onpilare (piele de gin') Este o reacie normal a corpului fa de frig Ca rspuns la scderea temperaturii corpului reflexul de frison, provocnd contracturi musculare
genereaz cldur
Frisonul se observ de asemenea n asociere cu un puseu de febr, n faza iniial a bolilor mfectioase sau m cursul septicemiilor, cnd au loc descrcrile microbiene n circulaia sangvin
FROTIU. Prelevare si ntindere pe lam mtr un strat subire, a unei picturi dmtr un lichid biologic (snge, lichid cefalorahidian, secreie urm) a unui produs patologic (puroi, scurgere) sau a celulelor dmtr un esut sau dmtr un
organ (ganglion, vagin etc) m vederea unei observaii microscopice
FROTIU CERVICOVAGINAL. Prelevare si ntindere pe lama a celulelor vaginului si colului utenn m vederea observm lor la microscop
INDICAII Frotiul cervicovagmal denumit m mod obis nuit frotiu este un examen de depistare a cancerului de vagin sau de col utenn el permite de asemenea decelarea modificrilor celulelor nainte ca acestea s devin cance
roase permind s se instituie un tratament preventiv
Dou frotmn practicate la un an interval sunt recomandate la nceputul vietn sexuale apoi un frotiu la 2-3 am pan la vrsta de 65 am n caz de frotiu normal si/sau de suspiciune de boal transmisibil sexual frotiul trebuie s fie
efectuat mai des
DESFURARE Frotiul cervicovagmal se practic la un ginecolog sau mtr un laborator El nu trebuie s fie precedat de o toalet a vaginului Medicul solicit pacientei s se aeze pe masa de examinare m poziie ginecologic
adic cu genunchii ndoii si ndeprtai, cu picioarele pe supori Ginecologul aplic nti un specul un mic aparat n form de cioc de rat care permite s se deprteze uor pereii vaginului pentru a l putea observa mai bine si
de asemenea, pentru a vedea mai bine colul utenn Prelevatul este ntins pe o lam de sticl apoi este colorat cu reactivi
Frotiul de depistare este o prob nedureroas se ntm pla s se produc o uoar sngerare din cauza frecm cu spatula pe col aceast sngerare este fr gravitate si se oprete de la sine m una dou zile Trebuie tiut c
perioada sangernlor menstruale este singurul moment al ciclului care este contraindicat pentru frotiu deoarece prezenta sngelui m prelevat risc s falsifice interpretarea rezultatelor
FROTIU SANGVIN. Prelevare si ntindere pe o lam de sticl a celulelor din snge m vederea unei observaii microscopice a acestora dup colorarea specific
Un frotiu permite diagnosticarea infeciilor ca, de exem piu paludismul repernd parazitul m globulele rou
FRUCT. Produs comestibil al unor vegetale de savoare in general dulce
Fructele sunt bogate n ap n glucide (fructoz mai ales) m fibre vegetale (celuloz si pectin, prezente mai ales n coaja lor), n vitamine (vitamina C n citnce mai ales, vitaminele Bl B2 si B6 m fructele uscate precursorii de
vitamin A in fructele cu smbure si m fructele bac) si n sruri minerale Coninutul lor in glucide variaz ntre 5 si 19% pentru fructele proaspete, pn la 40%, chiar 60% pentru fructele uscate (curmale smochine, stafide)
Fructele uscate au o valoare caloric mult mai ridicat dect fructele proaspete si sunt foarte bogate n glucide simple, n sodiu, potasiu si calciu Fructele oleaginoase (migdale, nuci alune) sunt bogate m fibre m proteine si mai
ales n lipide, ele sunt mult mai calorice dect fructele proaspete 400 calorii pentru 100 grame FRUCTOZ

252
Consumate n cantiti rezonabile fructele proaspete constituie un bun aport de fibre si de vitamine Pregtirea lor termic le face mai digestibile datorit modificrilor din compoziia lor m fibre si m glucide
dar m schimb apare inconvenientul de a fi suferit o pierdere importanta de vitamine
FRUCTOZ. Glucid prezent n organism si m ah mentatie SINONIM le\uloza
Fructoza face parte din glucidele simple de tipul hexoza (molecula lor cuprinde sase atomi de carbon) Ea poate exista ca atare sau sub forma de zaharoza format prin asocierea de molecule de fructoz si a
unei molcule de glucoza Fructoza adus prin alimentaie este coninut m zahr, n fructe (mr par strugure) n miere n organism ea este transformat n glucoza
INTOLERANT LA FRUCTOZ Este o afeciune ereditar consecutiv unui deficit n enzima care transforma fructoz Ea se manifest la sugar si la copil pnntr o pierdere a poftei de mncare prin
vrsturi accese de hipoglicemie (scdere brusc a glucozei sangvine), o ntrziere a eres terii Tratamentul const m suprimarea fructozei din aii mentatie ceea ce face s dispar si tulburrile
F.S.H. -> FOLICULOSTIMULANT (hormon) TUBERCULOZ

FUMIGATIE. INHALATE
FUND DE OCHI. Parte postenoara a interiorului ochiu lui (papila optic retina si vasele sale) care se poate observa direct prin cornee si cristalin cu ajutorul unui aparat optic special
FUNDULUI DE OCHI (examen al) Examen care permite vizualizarea papilei optice a retinei si a vaselor sale SINONIM oftalmo\copie
INDICAII Examenul fundului de ochi practicat siste matic cu prilejul oricrui examen oftalmologie complet este indicat pentru a stabili diagnosticul afeciunilor retinei si pe cele ale coroidei (membrana
lipit de retin) El da posibilitatea de asemenea s se observe vasculanzatia retiniana, care poate fi modificata de numeroase boli TEHNIC Examenul este efectuat cu dou tipuri de apa rate un oftalmoscop
cu sau fr interpunerea unei lentile puternic convergente sau un biomicroscop lamp cu fant) aceasta din urm necesitnd interpunerea ntre aparat si ochi a unei lentile de contact sau a unei lentile de
examinare (lentila cu trei oglinzi) Oftalmoscopul servete la exami narea polului posterior al ochiului (centrul retinei papila si macula) n timp ce lentila cu trei oglinzi este utilizat pentru examinarea
periferiei retiniene m caz de risc de dezlipire a retinei O dilatatie pupilar prealabil poate fi
provocat cu ajutorul unor colire midnatice cu scopul de a permite o viziune mai larg Odat dilatatia realizat examenul nu dureaz mai mult de 3 minute pentru un ochi
EFECTE SECUNDARE Dilatatia pupilei care nu este practicat n cazul glaucomului cu unghi nchis antreneaz o vedere vag care rmne deranjant timp de mai multe ore dup examen
FUNICULIT. Inflamatie a cordonului spermatic testi-cular (format de canalul deferent arterele spermatice si deferentiale si venele spermatice)

FURNICTUR. Senzaie superficial de pictur aprnd spontan sau dup compresia unui nerv sau a unui
Furnictura este adesea benign atunci cnd este legat de o compresie mecanic si trectoare a unui membru Ea mai poate sa fie indiciul unei neuropatn periferice locali zarea furnicturii dnd informat cu
privire la nervul atins > PARESTEZIE
FURTULUI SUBCLAVIAR (sindrom al) Ansamblul de tulburri provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviare care irig fiecare din cele dou brae SINONIME \mdrotnul de furt al \ubila\iarei
sindromul \ubclaviarei hoae
Sindromul de furt subclaviar este consecutiv formm unei plci de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstrueaz mai mult sau mai puin complet artera subclaviar la baza
cotului el nu survine dect daca placa de aterom este situat m amonte de punctul m care ia natere artera vertebrala ramura a subclaviarei mergnd la gat si irignd creierul
SIMPTOME SI SEMNE O parte din snge m mod normal destinat creierului sosete m artera vertebral de pe partea atins coboar contra curentului si i continu drumul n partea terminal a subclaviarei
n aval de obstrucie Creierul este deci mai puin irigat n stare de repaus aceast afeciune este m mod obinuit fr consecine Totui dac subiectul face un efort mare cu braul muchii iau mai mult snge
n membrul respectiv iar scderea irigm cerebrale provoac uneori o stare de ru chiar o scurt sincop DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune m urma constatm diminum nete sau chiar a
absentei pulsului Ia ncheietura mainn de partea afectat ca si a evideniem unei presiuni arteriale sczute sau chiar imposibil de luat pe aceeai parte Diagnosticul este confirmat pnntr un examen Doppler
sau o artenografie Tratamentul trebuie ntreprins imediat El este chirurgical si face apel fie la dezobstruarea arterei prin ablatia obstacolului ateromatos fie prin pontaj (implantarea unei proteze ntre aort, de
unde vine sngele subclaviarei si un punct al subclaviarei situat m aval de obstrucie) 253
FURUNCULOZ
FURUNCUL. Infecie acuta a unui folicul pilosebaceu
burbionului) poate antrena o septicemie provocnd trecerea
Un furuncul este un tip de foliculita cauzata de o infecie
microbului m snge pornind de la aceasta el se poate
cu stafilococ auriu Totalitatea foliculului pilos este atunci
disemina Furunculele de pe fata mai cu seama cele din
necrozat si plina cu puroi Furunculul se caracterizeaz mai
apropierea nasului buzelor ochilor pot sa se complice
nti prmtr o mica ndicatura centrata m jurul unui fir de
Pntr o stafilococie maligna a fetei infecie locala grava
pr dureroasa calda acoperita cu o piele roie si lucitoare
(mare placard mflamatoriu)
Dup cteva zile se formeaz burbionul ( tatana ) carac
TRATAMENT Tratamentul formelor obinuite de furuncul
tenstic unui furuncul foliculul este nlocuit cu un con tare
tonsta doar m aplicaii locale de antiseptice Antibioticele
i galben care Ias un crater rou dup ce a fost eliminat
pe cale orala sau injectabila sunt prescrise m caz de teren
a crui cicatrice este uneori definitiva
frayl (diabet) de furuncule multiple de o forma grava
Furunculele pot recidiva sau se pot multiplica ceea ce
poate semnala un diabet pana atunci netiut O manipulare
FURUNCULOZ. Recidivare si extindere ca numr a

intempestiva (presiuni pentru a ncerca extragerea

furunculelor la un acelai individ

G-6-PD. -> GLUCOZO 6 FOSFAT DEHIDROGENAZA

GALACTOGRAFIE. Exdmen radiologie ce permite vizudhzared canalelor galactofore (prin care se scurge Idptele) dle gldndei mdmdre
O galactografie este indicata in cazul unei scurger de snge pnntr un por dl mdmelonului Ed permite sa se vizualizeze o dnomalie m interiorul canalelor ndeosebi o tumora de cele mai multe ori benigna (papilom) Examenul consta m injectarea cu
ajutorul unui mandnn (ac gurit) m porul respectiv a unui produs de contrast opac la razele X nainte de a lua un clieu radiografie Acest examen nu este dureros si nu necesita nici spitalizare nici anestezie
GALACTOREE. Scurgere lptoasa prin mamelon in afara momentelor m care copilul este hrnit la sn
O galdctoree podte fi umldterdld Sdu bilaterala si se poate produce pnntr unul sau mai muli pori ai mamelonului Ea poate fi spontana sau provocata de o presiune exercitata asupra mamelonului
CAUZE Galactoreea este consecina unei creteri a secre tiei unui hormon prolactma de ctre hipofi/a (glanda endocrina situta la baza creierului)
Galactoreea este adesea asociata altor tulburri ca o dmenoree (dbsenta scurgerilor menstruale) O galactoree este uneori cauzata de o tumora benigna (adenom) a hipo fizei sau de un trdtdment cu medicdtnente hormonale (estroprogestative) de
fenotiazme sau de unele medica mente antihipertensive
TRATAMENT Un mare numr din galactoreele manifestate nu necesita nici un tratament particular O tumora este tratata prin chirurgie sau prin ddmimstrarea unei substane care inhiba secreia de prolactma oprete producered de lapte si poate ca in
unele cazuri sa duca la regresia unei tumori
GALACTOZ. Glucid caracteristic laptelui
GALACTOZEMIE CONGENITAL. Deficit ereditar m trdnsferaza enzima care participa la transformrile galac tozei in organism
Galactozemia congenitala debuteaz la noul nscut Ea se manifesta pnntr un icter diaree si vrsaturi Netratatd
ea se traduce pnntr o deficienta mintala o ntrziere a cretem ciro/a si cataracta Un regim alimentar fr lactoza mpiedica apariia diferitelor manifestri
GALENIC, -A. Relativ la prepararea medicamentelor
O forma galenica (sau farmaceutica ori medicamen
toasd) este un prepdrdt pe care farmacistul l realizeaz fie
mtr un laborator farmaceutic industrial fie in oficina sa
GAMAGLOBULINA. Proteina a plasmei sangvine ce aparine familiei imunoglobulmelor (anticorpi) utilizata de asemenea m terapeutica pentru a ntri o imunitate
Gamaglobulmele sunt sczute m cazul unui deficit imumtar si crescute m caz de stare inflamatone sau mfec tioasa si de ciroza
UTILIZARE TERAPEUTICA Gamaglobulmele suntobti nutc plecnd de la sngele unui donator Se dispune astfel de preparate care pot fi utilizate mpotriva diftenei infeciilor cu citomegalovirus hepatitei B vancelei si zonei /oster oreionului rubec lei
tetdnosului variolei si tusei convulsive
EFECTE NEDORITE Reaciile alergice sunt minore l O depistare sistematica in sngele donatorilor mpiedica < orice transmisie involuntara a virusului SIDA sau al hepati t tei B Riscul de transmitere a virusului hepdtitei C este o t problemd m
discuie
|

GAMAGLUTAMIL-TRANSPEPTIDAZA. Enzim
prezentd m mdi multe organe si m mod deosebit m ficat facilitnd transferul transcelular dl acizilor ammati S NON ME ^ama^lutamil transferar sau Gama GT
Concentraia m plasma a gamaglutamil transpeptidazei numita si GGT sau gama GT creste m cursul a numeroase boli hepatice si ndeosebi m cursul colestazei sau compli catnlor hepatice ale alcoolismului

GAMA-GT. -> GAMAGLUTAM L TRANSPEPTIDAZ

GAMB. Segment al membrului inferior cuprins intre genunchi si glezna
Scheletul gambei este format din tibie si peroneu n partea de sus gamba este legata de coapsa prin intermediul

GAROU

genunchiului in partea de jos ea este legata de picior prin intermediul gleznei

PATOLOGIE Fracturile repre/mta m principal traumatis mele importante ale gambei Ele se pot ntmpla m oricare poriune a acesteia Cauzele sunt m general accidentele sau cderile ndeosebi de origine sportiva Tratamentul
depinde de tipul si de localizarea fracturii punerea unei placi cu uruburi sau introducerea unui cui m canalul medular alesului fracturat pot fi necesare pentru a favoriza consoli darea lui Imobilizarea dureaz m general intre 45
si 90 de zile Gamba este in plus sediul cel mai frecvent al debitelor (obliterarea unei vene profunde de ctre un cheag) Acestea pot surveni dup o imobilizare prelungita (in gips n particular) sau dup un traumatism
GAMET. Celula reproductoare SlNON M celula sexuala Grneii (spermatozoizii la brbat ovulele la femeie) sunt produi m glandele sexuale sau gonade (testiculele la brbat ovarele la femeie) m cursul meiozei (diviziune
celulara de un fel deosebit)
GANGLION LIMFATIC. Organ mic ce aparine siste mului limfatic care joaca un rol fundamental m funcia imunitar
Ganglionii limfatici sunt plasai pe traiectul limfei care circula din esuturi spre snge regiunea inghinala regiunea axilar gat etc Unu ganglioni sunt superficiali si palpabili la subiecii firavi alii sunt profunzi si vizibili la
examenul radiologie (scaner imagene prin rezonanta magnetica)
STRUCTURA Un ganglion este constituit din esut limfoid esut m care stau si se multiplica globulele albe de tip limfocite
PATOLOGIE Activarea si multiplicarea limfocitelor se traduce pnntr o cretere a mrimii ganglionului de la civa milimetri la civa centimetri
GANGLION NERVOS, ngrmdire de celule formnd O mic umfltur pe traiectul nervilor
Un ganglion nervos conine corpii celulari ai neuronilor (celule nervoase) micile centre de comanda ale neuronilor ale cror prelungiri formeaz nervii
GANGRENA. Afeciune caracterizata prin moartea esuturilor ce afecteaz m principal membrele uneori si viscerele ca ficatul plmnul sau intestinul
Cauza principala a unei gangrene este o ntrerupere local a circulaiei sangvine Exista doua tipuri de gangrena gangrena uscata si gangrena umeda care se declara atunci cnd o gangrena uscata sau o plaga se complica cu o
supramfectie (care da loc unor gangrene mfectioase dintre care cea mai frecventa este gangrena gazoasa)
Gangrena uscata In aceasta necroza a esuturilor nu exista o infecie bactenana zonele atinse mor pentru
ca sngele nu mai ajunge in ele esuturile nemaifnnd oxigenate
Gangrena uscata poate fi provocata de o embolie arte nala (migrarea unui cheag care rmne blocat mtr o artera pe care o obstrueaza) o tromboza o amputatie traumatica o compresie (m cursul unui accident) care a durat mai
mult de sase ore o arterita (inflamatia unei artere) o arterio scleroza sau o degeratura
TRATAMENT Tratamentul gangrenei uscate consta m ameliorarea circulaiei in regiunile afectate nainte de a nu fi prea trziu Daca esuturile se infecteaz pacientului n sunt administrate antibiotice pentru a se mpiedica
instalarea unei gangrene umede
Gangrena umeda O gangrena umeda se caracterizeaz pnntr o necroza a esuturilor din cauza infeciei cu bacterii a unei zone de gangrena uscata sau a unei plgi In Ioc de a fi uscate esuturile sunt umflate si zemumde
TRATAMENT In cazul unei gangrene umede amputatia chirurgicala a regiunii bolnave este inevitabila precum si ablatia esuturilor vii din apropierea plgii
GARDNER (sindrom al lui) Boala ereditara caracterizata prin tumori multiple
Sindromul lui Gardner survine la copil sau la adolescent si se traduce prin multiple tumori benigne cutanate (fibroame lipoame chisturi) prin malformaii ale oaselor si dinilor si mai ales pnntr o polip za rectocc hca (polipi ai
mtesti nului gros si ai rectului)
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala a leziunilor
GARDNERELIA VAGINALIS. Bacii Gram negativ responsabil de o vagimta negonococica
GARGARISM. Soluie medicamentoasa utilizata pentru
ARGARISM. Soluie medicamentoasa utilizata pentru latirea gurii si a gtlejului Gargansmele servesc la tratarea angmelor si a tuturor inflamatnlor gurii Sunt utilizate diverse soluii antibiotice antiseptice astrmgente sau emc
liente Soluia trebuie sa fie scuipata nghiirea unei mici cantiti din greeala este un fapt fr gravitate
GAROU. Legtura strnsa m jurul unui membru al crei scop este de a ntrerupe circulaia sangvina mtr o poriune a membrului
In mediu chirurgical aplicarea unui garou este indicata m interveniile vasculare si osoase Datorita acestei tehnici este posibil sa se evite sangeranle m timpul operaiei
In caz de hemoragie chiar grava nu trebuie niciodat sa se pun un garou In fapt o simpla compresie la locul de sangerare sau la nevoie pe artera m cauza este suficienta Chiar specialitii nu aplica un garou dect m mprejurri
excepionale (aflux de rnii amputatie) si dup reguli pre cise Daca nu se respecta aceste reguli exista riscul provocam unei gangrene Tot aa trebuie lsata m grija specialitilor retragerea unui garou substanele toxice

GASTRALGIE
256
acumulate rn membru difuznd brusc m organism risca in fapt sa provoace decesul imediat al bolnavului
GASTRALGIE. Durere de stomac
GASTRECTOMIE. Ablatie chirurgicala pariala sau totala a stomacului
O gastrectomie este o intervenie chirurgicala majora practicata sub anestezie generala Gastrectomia totala este indicata m general pentru un cancer avansat de stomac iar gastrectorma pariala pentru un
cancer mtr un stadiu puin avansat sau pentru un ulcer re/istent la medicatia antiulceroasa
Dup gastrectorma totala chirurgul restabilete circuitul digestiv prin mbinarea esofagului cu jejunul (a doua parte a intestinului subire) Alimentele trec atunci direct m intestin Gastrectomia pariala
ndeprteaz doar antrul (par tea inferioara) a stomacului sau cele doua treimi inferioare sau chiar patru cincimi inferioare ale acestuia chirurgul realizeaz apoi o anastomoza intre partea restanta a orga
nului si duoden (prima parte a intestinului subire) sau o ansa de jejun poriunea gastrica destinata sa fie legata de intestin fund m prealabil ngustat cu scopul de a evita o golire prea rapida a stomacului
(sindromul de inundare jejunala) In tratamentul ulcerelor gastrectorma este asoci aa unei secionri a nervilor pneumogastrici (vagotomie tronculara) -> SINDROM POSTPRAND AL TARDIV SlOMA
CULUI MIC (sindrom al)
GASTRIN. Hormon peptidic secretat de ctre celulele endocrine ale antrului gastric (partea inferioara a stomacului) si de ctre pereii duodenului si ai jejunului care participa la digestia alimentelor
GASTRIT. Inflamatie a mucoasei stomacului Gastntelc pot fi acute sau cronice
Gastntele acute Aceste inflamaii acute ale mucoasei stomacului au cauze foarte diferite medicamentele (ndeosebi antimflamatoarele) alergia stresul agenii mfectiosi Simpto mele bolii inconstante sunt m
principal durerile gastrice (arsuri de stomac) declanate sau exacerbate de luarea unei mese Principalul risc al acestei boli este hemoragia diges tiva a crei importanta este imprevizibila TRATAMENT
Acesta face apel la un regim alimentar puin iritant (fr condimente fr alcool fr prjeli) si la pansamente gastrice si medicamente antisecretorn (care reduc aciditatea gastrica) Gastntele acute se vindeca
m cteva zile
Gastntele cronice Aceste inflamaii cronice ale mucoa ei stomacului sunt cauzate de unu ageni iritani m particular tutunul si alcoolul consumul de medicamente antiinflamatorn sau chiar de unele
fenomene de auto imunitate (fabricarea de ctre organism a unor anticorpi ndreptai mpotriva propriilor organe) ca in boala lui
Biermer O gastnta cronica poate sa se manifeste prin dureri gastrice Cel mai des totui nu exista dureri gastrice ci uneori doar o pierdere a poftei de mncare sau o mica hemoragie persistenta
TRATAMENT Acesta consta m principal m atenuarea simptomelor atunci cnd ele exista (pansamente gastrice regim fr alcool) In cazurile m care exista suspiciunea unei evoluii tumorale este necesara o
supraveghere gastroscopica
GASTRODUODENAL, -A. Relativ la stomac si la duoden

GASTRODUODENOSTOMIE. mbinarea chirurgi cala a stomacului cu duodenul

GASTROENTERIT. Inflamatie a stomacului si a intestinului care provoac tulburri digestive acute m general trectoare
O gastrc ententa este de cele mai multe ori de origine
virusul lui Norwalk) sau bactenana (salmonelle shigelle stafilococi) si ele se contracteaz prin mgestia de apa sau
(fecale duse la gura prin intermediul minilor) astfel de forme apar mtr o maniera epidemica m colectivitaU O gastro-ententa poate surveni de asemenea m caz de intoleranta alimentara sau medicamente aa
SIMPTOME SI SEMNE O gastroententa se traduce prmtr o diaree de intensitate variabila care survine de cele mai multe ori brusc si este nsoita de dureri gastrice abdominale si de vrsaturi Formele cele
mai grave pot antrena o deshidratare
TRATAMENT Acesta consta m principal m odihna si m absorbia de importante cantiti de lichide crora h s au adugat zahr si sare de buctrie pentru a compensa apa si electrolitn pierdui prin diaree si
vome De asemenea se pot administra pacientului crbune medicinal si un anti septic intestinal Formele cele mai grave pot necesita o rehidratare m mediu spitalicesc
GASTROENTEROLOGIE. Specialitate medicala ce nsacrata studiului aparatului digestiv si al bolilor legate de acesta SINONIM hepaH ^astr enterolo^ie
GASTROENTEROSTOMIE. Operaie chirurgicala ce
i consta m legarea directa a intestinului subire la stomac
i
GASTRO JE JUNOSTOMIE. mbinare (punerea cap la cap) chirurgicala a stomacului si jejunului
GASTROSCOPIE. Examen ce permite explorarea directa a mucoasei prtii superioare a tubului digestiv precum si practicarea unor intervenii SINONIM fibn supte tasfr/cd 257
GEAMN
Gdstroscopia permite examinarea tubului digestiv de la esofag pana la duoden extragerea corpilor strini si ablatia unor tumori mici precum si oprirea unor hemoragii prin injectare sau coagulare Tumorile mari pot fi decupate
cu ajutorul sondelor laser introduse m gastrofibroscop
GASTROSTOMIE. Operaie chirurgicala constnd m legarea directa a stomacului cu pielea prmtr o sonda care permite alimentarea - STOMIE
GAUCHER (boala a lui) Bcala ereditara privind metabolismul lipidelor consecutiva deficitului unei enzime betaglucozidaza
Boala lui Gauchcr afecteaz cel mai des adultul intre 20 si 30 de am
Boala se traduce prin acumularea de glucocerebrozide (lipide legate de glucide prezente mai ales in creier) m splin ficat ganglioni mduva osoasa si mtr un yad mai mic m creier Ea se manifesta prmtr o cretere m volum l
splinei si a ficatului Hiperactivitatea splinei antreneaz O anemie o micorare a numrului de granulocite si de plachete cu riscul hemoragiilor si al infeciilor O atingere nervoas poate sa se manifeste mai ales la sugar si la
copil
Nu exista tratament al acestei boli
QAYET-WERNICKE (encefalopatie a lui) Atingere difuz a encefalului prin carena m vitamina B l
Encefalopatia lui Gayet Wermcke este consecina unei carene decurgnd la rndul ei de cele mai multe ori dintr un alcoolism cronic uneori dmtr o denutntie grava Seninele ei sunt o dezorientare spatio temporala tulburri ale
vigilentei (somnolenta) ale statului in picioare si ale mersului o hipertome (redoare) o paralizie a musculaturii care pune m micare ochii
Tratamentul consta in injectarea de vitamina B l
OAZELOR DIN SNGE (examen al) Msurare a nivelului oxigenului si dioxidului de carbon m sngele arterial SINONIM ^azomeme arteriala
Aceste niveluri reflecU hematoza (mbogirea sngelui fn oxigen si epurarea dioxidului de carbon din el prin plmn,)
Prelevarea sngelui se face plecnd de la o artera super ficial m general artera radiala de la ncheietura mainn sau la copil din capilarele urechii Rezultatul obinut m cteva minute este exprimat m presiune pariala arten aii
Pa02 pentru oxigen (m mod normal de la 11 3 la 133 kilopascah adic de la 85 la 100 milimetri coloana mercur m vechile uniti aceste valori micsorandu se cu vrsta) PaC0 2 pentru dioxidul de carbon (m mod normal de la 4 9
la 5 7 kilopascali adic de la 37 la 43 milimetri coloan de mercur valoare care nu se modifica cu vrsta)
Aceste msurtori sunt fcute ntotdeauna cuplat cu cele afe altor parametri de importanta fiziologica considerabila pH (reflect concentraia sngelui m ioni bicarbonat si in (hoxidde carbon) procentul de hemoglobina
oxigenata (de
la 97 la 100% m sngele arterial) cantitatea de hemoglobina sangvina nivelurile de bicarbonati sangvini
Plecnd de la totalitatea acestor elemente este posibil sa se evalueze situaia respiratorie a unui bolnav sa se apre cieze perturbdtllle echilibrului acido bazic sa se determine atunci cnd se cunodste debitul Cdrdiac cantitatea de
oxigen pe care mima si plmnii le furnizeaz esuturilor periferice Atunci cnd sunt cuplate cu msurtorile de gaze m sngele arterial si de gaze m sngele venos amestecat prelevat din artera pulmonara m cursul unui
catetensm cardiac este de asemenea posibil sa se evalueze consumul periferic de oxigen Examinarea gazelor din snge face parte din explo rrea funcionala respiratorie Ea permite evaluarea gravi tatu unei insuficiente
respiratorii si determinarea cauzei sale fund m acelai timp utila pentru interpretarea perturbatnlor de echilibru acido bazic sangvin (acidoza alcaloza) pentru evaluarea aportului si utilizam oxigenului
GLBEAZA A FICATULUI. > DISTOMATOZ GALBINARE. ICTER
GT. Parte a corpului situata intre cap si trunchi
Gatul este format din apte vertebre cervicale si nume roi muchi legai de craniu de vertebrele cervicale si de clavicule El este strbtut de prile superioare ale apar tului digestiv (fannge si es fa e) si de aparatul respirator
(larmge si trahee) El este delimitat pe marginea superioara a claviculelor si de stern Mduva spinrii trece prin gat aflandu se in canalul rahidian cervical
GTLEJ. Spat ui nconjurat de palatul moale arcurile palatine si baza limbii reprezint orificiul de comunicare dintre cavitatea bucala si fannge SINONIM fauces (latina)
GTULUI (chist congenital al) CH ST BRANHIAL
GEAMN. Fiecare dintre copiii nscui dmtr o sarcina
gemelara
DIFERITE TIPURI DE GEMENI
Gemenii ade\arai n,ih(in(7i^(H provin din fecundarea unui singur ovul de ctre un singur spermatozoid Fetusn se afla m acelai sac ovular si mpart aceeai placenta ei se numesc univitelim ntotdeauna de acelai sex ei au
un patrimoniu genetic identic si seamn foarte mult unul cu altul O grefa intre gemeni homozigoti nu antreneaz nici o rejectie
Gemenii fahi u idw, i provin din fecundarea a doua ovule de ctre spermatozoizi diferii Ei au fiecare placenta Iu si sacul lui ovular ci se numesc bivitelmi De acelai sex ( n de sex diferit ei nu seamn mai mult unul cu altul
dect fraii si surorile provenind din sarcini obinuite
SARCINA SI NATEREA In timpul sarcinii prezenta gemenilor este decelat prin ecografie ncepnd de la a 6 a sau a 7 a sptmna de sarcina O sarcina gemelara trebuie OPUNEAU
sa beneficieze de o supraveghere clinica si ecografic t foarte regulata o data pe luna pana la a 28 a sptmna de ame noree (absenta scurgerilor menstruale) de doua ori pe luna pana la sfritul sarcinii care se situeaz m jur de a
37 a sau a 38 a sptmna de amenoree
Naterile gemenilor se pot face pe cale naturala m general sub anestezie pendurala aceasta destmzand peri neul accelereaz si uureaz expulznle succesive si sub momtoraj cardiac al celor doi gemeni Gemenii se prezint fie in
acelai sens (doua prezentri cu capul doua prezen ri cu spatele) fie unul cu capul la picioarele celu lalt fie transversal De ndat ce s a nscut primul geamn daca al doilea se prezint transversal obstetncianul caut sa l
orienteze mtr o poziie favorabila de angajare prin manevra externa sau interna nainte de a l extrage (dup ruptura celei de a doua pungi a apelor daca ea exista) Al doilea copil se nate in general la 2 5 minute de primul
Dup o natere gemelara riscul de hemoragie dup expulzarea placentei este mai mare Nou nscuii sunt m general mai mici dect copiii unici Totui myij nlc care li se acorda nu difer de cele care se dau altoi copi - SARCIN
MULT PLA

GELINEAU (Sindromul lui) Tulburare caracter zata prin accese repetate de nevoie subita de somn (narcolepsie) m
Este o afeciune rara cu cauze necunoscute care atmce de cele mai multe ori brbatul tnr Adesea catalepsia provoac o cdere a bolnavului Tratamentul c nsta in admi mstrarea de amfetamine imipramma sau m dafinii (o noua
substana mai eficace si mai bine tolerata)
GENERALIST. Medic care profeseaz medicina gene raia spre deosebire de medicul specialist SINONIM mniprattician
GEN. Segment al A D N uluiceconditi ncaza sinteza uneia sau mai multor proteine si deci manifestirea si transmiterea unui caracter ereditar determinat
Genele sunt situate m locuri bine precizate ale cromo zorrulor care se numesc loci (singular locus) Aceasta localizare este ntotdeauna identica de la o generaie la alta O fnnta umana poseda aproximativ 10(1 000 gene diferite
totalitatea genelor unui individ constituind genotipul sau Totalitatea materialului genetic adic toate moleculele de A D N ale unei celule este denumita genom Cromozomii mergnd m perechi fiecare celula poseda fiecare gena
m dublu Doar genele purtate de cromozomii X si Y la indi vidul de sex masculin sunt unice Diferitele versiuni ale unei gene (gena culoarea ochilor de exemplu) sunt denumite alele (ochi albatri ochi negri ochi verzi etc )
Atunci cnd alela este aceeai pe ambii cromozomi subiectul este denumit homozigot Daca cele doua alele sunt diferite el se numete heterozigot
O boal ereditara care se manifesta doar daca cele doua alele ale genei respective au suferit o mutaie se numete cu transmisie recesiva Daca din contra o singura alela care a suferit o mutaie este suficienta pentru ca boala s
se manifeste ea se numete cu transmisie dominanta
GENETICA. tiina al crei obiect l constituie ereditatea normala si patologica
Genetica analizeaz si permite sa se prevad trans miterea caracterelor ereditare aceasta se supune legilor ereditii
GENIOPLASTIE. Operaie chirurgicala de modificare
sau de refacere a brbiei
GENITAL FEMININ (aparat) Totalitatea a organelor femeii care asigura funcia de reproducere
ORGANE GENITALE EXTERNE Acestea poart m Oeneral denumirea de vulva Vulva este formata din doua pliuri cutanate numite buzele (labn) mari care acoper dou pliuri de mucoasa numite buzele (labil) mici si
protejeaz un vestibul m care se deschide uretra m fata si vaginul m spate De o parte si de alta a vestibulului se deschid doua lande ale lui Bartholm care secreta un lichid lubrifiant La comisura buzelor mici se gsete un
tubercul erectil clitorisul bc gat m terminaii nervoase care u confer sensibilitate
ORGANE GENITALE INTERNE Acestea cuprind doua dande sexuale ovarele si caile genitale formate din trom pele utenne uter si vagin
Ovarele sunt glande m forma de migdala cu o lungime de 3^4 centimetri Ele sunt situate de o parte si de alta a uterului de care sunt legate pnn ligamente Suprafaa lor este sidefie si boita Ele conin foliculii ovaneni
denumii si foliculi ai lui De Graaf care produc ovulele
Tnmpele uterme sau trompele lui Fallopio sunt conductun de 8 9 centimetri lungime Extremitatea lor libera m forma de pavilion este mrginit de franje si se deschide m fata unui ( var Peretele lor are o musculatur
neteda bine dezvoltata precum si cili careu tapiseaz fata interna Cealalt extremitate a trompelor se deschide m colturile superioare ale uterului coarnele utenne
Uterul este un muchi cavitar m forma de para ntoars de 7 centimetri nlime si de 5 centimetri lime situat intre vezica si rect Corpul sau se ngusteaz m jos ctre istm si se termina prin colul uterm care iese m vagin
Peretele sau conine un strat de musculatura neteda si este cptuit m interior de o mucoasa endometrul bogata m glande si vase sangvine In exterior uterul este acoperit de pentoneu si susinut prin ligamente rezistente In mod
normal el este
nclmat m fata (anteflexie) si formeaz cu vaginul un unghi de aproximativ 90
Vaginul este un conduct musculo membranos de aproxi mativ 8 centimetri lungime al crui perete este constituit d n pliuri longitudinale si transversale Peretele este tapisat cu o mucoasa bogata in glande care secreta mucus
Imboga tit cu celule provenind din descuamarea naturala a peretelui GENOM
acest mucus formeaz pierderile vagmale naturale Fundul vaginului ocupat de proeminenta cilindrica a colului uterm formeaz m jurul acestuia un sul fundul de sac vagmal Orificiul inferior al vaginului este nchis m parte
pnntr o cut himenul rupta la primul raport sexual
FUNCIONAREA Funcia genitala feminina ncepe la pubertate si ia sfrit la menopauza Ea este ritmata prin ciclurile ovanene si prin scurgerile menstruale care atunci cnd femeia nu este gravida se produc la fiecare 28 de
zile (h medie) sub forma unor scurgeri de snge provenind din peretele vasculanzat al uterului amestecat cu resturi fine din mucoasa uterma La fiecare ciclu in fapt unul dintre foliculn ovanem ajunge la maturitate m unul din
cele doua ovare si se sparge elibernd un ovul aceasta este ovulatia Captat de franjele si de pavilionul trompei uterme ovulul se ndreapt ctre uter Daca in timpul parcurgerii acestui traiect care dureaz 4 zile el este fecundat
de ctre un spermatozoid ovulul se va implanta m mucoasa uterma pentru a deveni embrion Daca nu este fecundat se declan seaz scurgerile menstruale Aceste fenomene se supun unei secreii hormonale hipofizare (hormonul
folicuk stimulant (i cel luteimzant) care controleaz ciclul ovanan In ce privete ovarele acestea secreta proprii lor hormoni (estro genii si progesteronul in principal) care stimuleaz orga nele sexuale si pregtesc uterul pentru o
eventuala sarcina
EXAMENELE Aparatul genital feminin poate fi explorat ta principal prin 5 tehnici diferite examenul gmegologic efectuat de medic radiografia cu introducerea unui pro dus de contrast m cazul unei histerosalpmgograf i (radio
grafie a uterului si a trompelor) ecografia colposcopia (examenul direct al vaginului si colului uterm cu ajutorul unui tub optic introdus pe cale vagmala) care permite sa Se efectueze un frotiu cervicovagi nai m sfrit
cehoscopia (examenul direct al organelor cu ajutorul unui tub introdus pnntr o incizie minuscula abdominala) Frotiunle care trebuie sa fie practicate regulat servesc la depistarea can cerelor uterme
PATOLOGIA n afara malformaiilor congenitale rare (vagin sau uter dublu sau absente imperforarea himenului pseudohermafrodismul) deplasrile de organe (prolapsus) poziiile defectuoase ale uterului (retroversie) si
sarcinile extrauterine (implantarea oului fecundat m alta parte dect ta uter) patologia aparatului genital feminin cuprinde numeroase afeciuni Daca dezechilibrele sau insuficientele secreiei hormonale se afla adesea la originea
ntrziem pubertii tulburrilor ciclului menstrual sau ale meno pauzei sau chiar si a unei steriliti afeciunile cele mai frecvente sunt infeciile si tumorile
'AL MASCULIN (aparat) Totalitatea organelor scuhne care permit reproducerea La brbat aparatul genital este strns legat de aparatul iar El cuprinde testiculele epididimele canalele defe te veziculele seminale prostata
precum si penisul
Testicule/e situate in burse sunt de forma ovoida si o lungime de aproximativ 4 centimetri Ele elab( reaza testo steronul (hormon masculin ce acioneaz asupra dezvoltam organelor genitale si asupra caracterelor sexuale
secundare) si spermatozoizii
/*/? did m l conduct situat m spatele testiculului primete spermatozoiz i pe care i ndreapt spre canalul deferent
Canalul deferenl este situat m cordonul spermatic (pedicul ce ce ntme testiculul si epididimul) Este vorba de un conduct foarte fin care leag epididimul de ampulele deferentiale si de canalele ejaculatoare El transporta
spermatozoizii
Ve nulele \emmale sunt doua buzunare situate m spatele prostatei ele fabrica plasma seminala care amestecata cu secreiile prostatice va forma sperma cu spermatozoizii
Canalele ejaculau are care urmeaz veziculelor seminale expul/eaza sperma m uretra m momentul excitam sexuale
Pri Mata este o glanda care cntrete 15-20 grame situata sub colul vezical si nconjura uretra Ea secreta plasma seminala care asociata secreiilor veziculelor seminale si spermatozoizilor va forma sperma
Pendul sau membrul viril este constituit din uretra ct nductul care vehiculeaz urina m cursul mictiumi si sperma in cursul ejaculam si cele doua organe erectile numite corpi cavernosi care sunt flacide m stare de repaus m
cursul ereciei ele devin rigide datorita afluxului de snge
EXAMENE Numeroase examene exploreaz aparatul Oemtal masculin
- spermograma (numrarea spermatozoizilor studierea formei lor a mobilitii lor a vitalitii lor etc) poate permite diagnosticarea originii unei steriliti masculine
dozrile sangvine ale testosteronului exploreaz funcia hormonala a testiculului

- ecografia este destinata descriem veziculelor seminale a prostatei si a testiculelor

- eco Dopplerul studiaz vasculanzarea corpilor cavernosi care asigura calitatea ereciei PATOLOGIE In afara sterilitii principalele patologii care pot afecta aparatul genital masculin sunt
- atrofiile si ectopnle (poziie anormala m general de origine congenitala) testiculare
tumorile si infeciile testiculului si ale epididimului
- tulburrile de ejaculare
tumorile prostatei benigne (adenom) sau maligne (cancer)
- tulburrile de erecie (impotenta sexuala de exemplu)
GENOM. Totalitate a materialului genetic adic a moleculelor de A D N dmtr o celula
Genomul este constituit din totalitatea genelor (secven tele codante) si din alte secvene zise necodante care constituie cea mai mare parte a A D N ului cromozomic
In 1990 o echipa de cercettori francezi a lansat un proiect ambiios elaborarea hartn genomului uman De la GENOTERAPIE

260
realizarea sa efectiva la sfritul anului 1993 devine posibila cunoaterea totalitii genelor care constituie genomul ceea ce va permite sa fie caracterizate toate acele gene care se afla la originea a aproximativ 5 000 boli
genetice mven tanate m prezent deci sa se amelioreze diagnosticarea si pe termen mai lung sa se permit vindecarea prin terapie gemea (tratament al bolilor prin modificarea genelor)
-+ TERAPIE GENIC
GENOTIP. Totalitate a caracterelor genetice ale unei fiine vii care se traduc sau nu m fenotipul sau (totalitatea caracterelor fizice si biologice ale unui individ)
GENU VARUM. Deviaie a gambei spre interiorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului in afara Genu varum deviaie denumita m mod curent picioare m paranteza poate evolua spre o artroza a genunchiului
(gonartroza) prin exces de presiune pe punctele supuse m mod normal unor presiuni sczute
La topii genu varum este obinuit pana la vrsta de 18 luni La copiii trecui de aceasta vrsta el poate fi consecina unei boli osoase (rahitism) Genu varum este nedureros Tratamentul daca este necesar este chirurgical si
consta m plasarea unei agrafe pe tibie de partea externa a cartilagmlui de conjugare (placa cartilaynoasa situata la extremitile unui os asigurnd creterea lui) oasele cresc atunci cu o viteza normala pe partea interna a
genunchiului mai puin repede pe partea externa ceea ce permite obinerea unei corecii progresive
La adult genu varum poate fi urmarea unui genu varum infantil netratat sau a unei sechele de fractura Tratamentul formelor grave este chirurgical prin osteotomie (secionare osoasa) urmata de o corecie a axei si de o fixare a
osului m cauza Acest act chirurgical nu este obligatoriu urmat de o imobilizare m aparat ypsat
si hemartroza (sangerare in cavitatea articulara) Subiectul cnd sta m picioare are impresia ca n fuge genunchiul Ruptura completa a unui ligament lateral necesita o imobilizare gipsata de 6 sptmni Ruptura unui ligament
ncruciat anterior nu necesita imobilizare gipsata m afara de cazul m care este reparat chirurgical prin suturarea sau transpozitionarea ligamentara (cu ajutorul unui fragment de tendon prelevat de pe muchii nvecinai sau de la
tendonul rotuhan) aceasta reparaie constrngtoare pentru pacient nu trebuie sa fie propusa dect sportivilor de performant In fapt o simpla reeducare care de altfel oricum trebuie sa urmeze duce aproape ntotdeauna la
rezultate excelente si la reluarea majoritii activitilor sportive m Le lunile meniturilor genunchiului frecvente la sportivii de performanta sunt m principal rupturi mergnd uneori pana la ruptura completa Tratamentul lor este
chirurgical Dup intervenie este recomandat subiectului sa si reia mersul cat mai repede posibil
Luxalia genunchiului se caracterizeaz prin pierderea contactului intre suprafeele articulare ale femurului si tibiei le/iunile arterei poplitee si ale nervului sciatic care trece prin spatele regiunii poplitee sunt posibile
Luxatia genunchiului necesita o reparaie chirurgicala
Alte patolo, n se mai observa pentru genunchi care poate fi contaminat cu un germene care antreneaz apariia unei artrite septice poate fi sediul unei boli inflamatorii afec tand smoviala (membrana care acoper fata interna a
capsulei articulare) ca poliartrita reumatoida sau o boala degenerativa care afecteaz cartilagiile prin uzura treptata ca artroza Tumori pot sa se dezvolte plecnd de la smoviala de la oase sau de la prile moi nconjurtoare In
sfrit hidrartroza genunchiului denumita m mod curent scurgere de smovie sau apa la genunchi este cel mai des conse cmta unui traumatism unei artroze sau unei pohartrite rcumatoide
GENUNCHI. Regiune articulara situata la jonciunea coapsei cu gamba
Articulaia genunchiului unete femurul cu tibia si cu rotula Adaptarea perfecta a suprafeei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formaii fibrocartilaginoase denumite memscuri Ligamentele
foarte puternice garanteaz o stabilitate perfecta a acestei articulaii
PATOLOGIE
Entorsa genunchiului este o leziune a ligamentelor genunchiului mergnd de la simpla ntindere (entorsa benigna) la ruptura completa (entorsa grava) Ea este adesea cauzata de o micare de torsiune forat a piciorului
survenmd ndeosebi m timpul practicam anumitor sporturi ca fotbalul sau schiul Entorsele benigne se traduc pnntr o durere si o umflare a articulaiei Purtatul unui simplu bandaj sau a unui gips timp de 3 sptmni permite
calmarea durem Entorsele grave se caracterizeaz pnntr o durere vie
GENUNCHIER. Bandaj sau gips servind la meninerea
sau protejarea articulaiei genunchiului
Genunchierele elastice sunt utilizate fie pentru a obine o compresie susinuta si prelungita in caz de hidrartroza (acumulare de lichid seros m cavitatea articulara) cronic fie pentru a ntri articulaia al crei aparat muscular
este deficient
Genunchierele gipsate puse sub control ortopedic sunt indicate in cazul unor entorse sau fracturi ale genunchiului (m particular cnd rotula a fost afectata) Astfel de genun chiere permit mersul atunci cnd acesta este posibil
GENUNCHIUL (artroza a) - GONARTROZ
GENU RECURVATUM. Deformatie a genunchiului
caracterizata prin posibilitatea de a ntinde exagerat m fat
gamba fata de coapsa formnd un unghi deschis m fat
Se deosebesc trei tipuri principale de genu recurvatum
Genu recunatum familial foarte frecvent se observa de la primii pai ai unui copil Benign el este datorat unei

261

GIMNASTIC RESPIRATORIE
llperlaxitti a articulaiei si dispare in general la vrsta adult fr vreun tratament anume Cteva exerutn musculare simple ca mersul in vrfurile picioarelor sunt recomandate Se ntmpla totui ca
deformatia sa persiste fi la vrsta adulta si sa se afle la originea unei artroze a genunchiului
t Genu recurvatum congenital mai rar si mai grav este ntotdeauna asociat unei artrognpoze (luxatie congenitala a genunchiului prin malformarea complexa a articulaiei) Acesta necesita de cele mai multe
ori un tratament Chirurgical
Genu recurvatum dobndit este consecina unei fracturi aprui inferioare a femurului sau a partn superioare a tibiei consolidat mtr o poziie proasta sau consecina deficitelor i urma unei paralizii care
permit genunchiului si aib o mobilitate anormala Pentru a preveni riscurile de artroz a genunchiului trebuie m majoritatea cazurilor pncucat o osteotorme (intervenie chirurgicala care con al n
secionarea osului incriminat pentru a l reaeza mtr o i favorabila
BCNU VALGUM. Deviaie a gambei spre exteriorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului spre tenor
Dac deviaia este marcata genu valgum denumit n od curent genunchi m X poate mpiedica mersul In plus jenu valgum este adesea un factor de gonartroza (artroza Rnunchiulm) deoarece presiunile nu se
exercita pe locu ile obinuite
l La copil intre 3 si 5 ani genu valgum este curent accen taat pnntr un exces de greutate El este cauzat de o hiper j ligamentelor interne ale genunchiului sau de unele Netele de fractur (fractura partn
inferioare a femurului au a prii superioare a tibiei care nu este consolidata mtr o poziie bun) de o boala osoasa prin carena (rahitism) sau & O malformaie osoasa Genu valgum este nedureros In
Formele uoare el regreseaza adesea cu gimnastica si prin Ctetere n formele de importanta tratamentul necesita ttlreade vitamina D (mpotriva rahitismului) purtatul de iWBmmte corectoare si punerea
unei aele m timpul nbpli Chirurgia este rezervata formelor grave chirurgul ) osteotorme (secionare osoasa) care realmiaza osul bcauz apoi l fixeaz
lila adult genu valgum poate fi urmarea unui genu valgum l netratat unei sechele de fractura a genunchiului doolidatj m poziie proasta sau unei boli osoase (osteo dacie) El sta uneori la originea unei
artroze mvahdante jenunchmlui n afara vitaminei D (mpotriva osteo tratamentul formelor grave de genu valgum este 3 sau daca situaia a evoluat de prea multa vreme i articulaiei genunchiului cu o
proteza
MIATRIE. Disciplina medii ie de mbtrnire
bolilor
GERMENE INFECTIOS. Oricare microorganism (bacterie virus parazit) viu sursa a unei boli mfectioase
GERONTOLOGIE. tiina consacrata studiului imbatra nirn umane
GHEARELOR DE PISIC (boala a) - LIMFO
RET CULOZ BENIGNA DE NOCULARE

GIGANTISM, nlime anormal de mare m raport cu mal timea medie a indivizilor de aceeai vrsta si acelai sex Gigantismul cu adevrat patologic care duce la o statura definitiva foarte mare este cauzat
de o hipersecretie de hormon somatotrop de ctre hipofiza (hormoul de cretere) ncepnd la sfritul pubertii Este vorba de o acromegahe (dezvoltarea excesiva a oaselor fetei si a extremitii membrelor)
pubertara
GILBERT (sindrom al lui) Tulburare consecutiva unei anomalii ereditare a transportului si transformam hepatice a bihrubmei (pigment biliar rezultat din degradarea hemo globmei) anomalie legata de un
deficit enzimatic
Sindromul lui Gilbert este o anomalie benigna si relativ fecventa care se manifesta pnntr un icter discret al conjunctivelor Diagnosticul se pune pe baza constatam unei creteri moderate a bihrubmei libere
m snge Afeciunea nu necesita nici un tratament
GILLES DE LA TOURETTE (sindrom al lui) Afec tiune neurologica cronica rara caracterizata prin existenta unor ticuri nsoite sau nu de coprolalie (emisia de cuvinte murdare) si de ecolalie (repetarea
unor fragmente de cuvinte sau de fraze) SlNON M boala a ticurilor
Originea sindromului lui Gilles de La Tourette este mea prost cunoscuta ea ar fi o hiperactivitate a sistemelor dopa minergice Caracterul familial al bolii nu este excepional
SIMPTOME SI SEMNE Ticurile apar m mod obinuit intre 2 si 10 am cu o neta predominanta la sexul masculin Ele se repeta adesea in salve care le confer o aparenta de ritmicitate si pot afecta
majoritatea muchilor scheletului Faptul ca ele pot fi controlate prin voina le deosebete de alte micri anormale
TRATAMENT SI EVOLUIE Tratamentul este bazat pe neuroleptice care vindeca pana la 80% din cazuri
GIMNASTIC RESPIRATORIE. Metoda de kmezi terapie respiratorie constnd m nvarea subiectului sa si controleze si sa fac sa lucreze muchii respiratori toracici si abdominali
Gimnastica respiratorie este indicata m toate bolile cronice care afecteaz respiraia bronita cronica astm emfizem mucoviscidioza etc Ea permite mbuntirea ventilaiei de aer in plmni oxigenarea
sngelui si in consecina a travaliului muscular si a posibilitilor de efort fizic Kmeziterapeutul arata bolnavului ce micri ale GINECOLOGIE
toracelui si abdomenului trebuie sa fata si care muchi ai toracelui si abdomenului trebuie sa se contracte ndeosebi l nva pe subiect rolul abdomenului exercii de mspi raie profunda obinut prin contractarea muchilor
abdo mmah (prin sugerea burtn ) urmata de o inspiraie pasiva apoi activa relaxnd aceiai muchi
GINECOLOGIE. Specialitate medicala consacrata stu diului organismului femeii si al aparatului ei genital att din punct de vedere fiziologic cat si patologic
GINECOMASTIE. Cretere m volum a glandei mamare la brbat
Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie mult mai frecventa care este o acumulare locala de esut adipos Ginecomastia este o afeciune care afecteaz destul de frecvent brbaii m vrsta Ea este in general benigna
m afara unor tumori de excepie Ginecomastia poate fi unilaterala sau mai des bilaterala
Cauzele gmecomastiei sunt diverse medicamentoase (luarea de digitalice de antialdosterom) metabolice (msufi cienu hepatica) hormonale (adenom cu prolactma afectare testiculara) sau mecanice (intatie locala) Totui cauza
unei gmecomastn rmne adesea mexphcata La noul nscut si la adolescentul tnr o ginecomastie tranzitorie (intin zandu se pe cteva luni) poate surveni din cauza unui de? echilibru hormonal m favoarea hormonilor feminini
dar ea dispare de la sine in timp
Un tratament local este asociat tratam cauzei
GINGIE. esut al mucoasei bucale care acoper fetele interne si externe ale oaselor maxilare
Gingiile constituie o banda de 2-4 milimetri care incon joar dinii
PATOLOGIE n afara gmy vitei (mflamatia gingiile r) s a parodontitei (mflamatia esuturilor de susinere ale dintelui traducandu se prmtr o distrugere mai mult sau mai puin importanta a osului alveolar) gingiile pot fi sediul
tumo nlor benigne sau maligne (epulis)
GINGIVECTOMIE. Act chirurgical ce consta m mei zarea si ndeprtarea unei pri a gingiei care nconjoar un dinte
Dup operaie regiunea care nconjoar dintele este sensibila la frig o durata de timp Complicaiile depind de starea de deteriorare a osului si de igiena bucala
GINGIVIT. Inflamatie a gingiilor
O gmgivita poate fi rezultatul unui prost penaj al din tilor care antreneaz o acumulare a plcu dentare si a tartrului Modificrile hormonale temporare pot de ase menea sa provoace o gmgivita de exemplu in timpul sarcinii
mflamatia disprnd dup natere In sfrit luarea anumitor medicamente antidepresoare sau antiepileptice este de asemenea susceptibila sa cauzeze o gm^ivita
Gingia r sie si umflata devine foarte sensibila si snge rea/a cu uurina ndeosebi in timpul penajului dinilor
O detartrare completa apoi reluarea penajului zilnic si meticulos fac sa dispar simptomele m cteva zile In absenta tratamentului gmgivita poate evolua spre o paro dontita mflamatie a esuturilor de susinere a dintelui pro
vocand o topire a osului (subtiere) m care este implantat dintele Topirea osului poate antrena o desosare
GINKGOLID. Principiu activ extras din frunzele de Gwt/ bilcba arbore chinezesc din familia gmkgoaceelor31 servind la fabricarea de medicamente
Gmkgolidele sunt indicate m principal pentru aciunea lor vasculoprotectoare mpotriva durerilor de artenopatie c bliteranta a membrelor inferioare (ngustarea arterelor prin depunere de colesterol) ele sunt folosite de asemenea
pentru a corecta diminuarea facultilor intelectuale ale subiecilor vrstnici (tulburri de memorie confuzie etc ) si a tulbu rarilor circulatorii venoase ndeosebi in caz de vance ale membrelor inferioare (gambe ^rele furnicturi
crampe edeme) si de hemoroizi Administrarea se face pe cale orala Efectele nedonte sunt rare tulburri digestive sau cutanate dureri de cap alergie
Gmkgc lidele sunt m prezent in curs de experimentare in tratamentul diverselor patologii ca scleroza in placi si alte afeciuni grave

GIPS. Material de mulaj folosit pentru imobilizarea unui membru a unui segment de membru sau a unei articulaii m caz de fractura c soasa sau de leziuni osteoarticulare
DIFERITE TIPURI DE GIPS
Gipsurile traditi nale se prezint de obicei sub forma de rulouri de tifon ncrcate cu gips uscat gata de folosire dup o simpla nmuiere m apa priza se face in cteva minute dar soliditatea definitiva nu este obinut dect dup
48 de ore Principalul avantaj este acela de a se ajusta perfect la membru
t Gipsurile c( mpizite cel mai des cu rini sunt utilizate din ce m ce mai mult datorita faptului ca sunt uoare si au o buna rezistenta la apa Principalul lor inconvenient este acela ca fiind mai puin maleabile dect gipsurile tradi
tionale ele asigura o imobilizare mai puin stricta
SUPRAVEGHERE SI COMPLICAII Punerea unui gips prezint unele riscuri deplasarea osoasa compresia excesiva a muchilor m lcaul lor atunci cnd gipsul este prea strns Un medic sau un chirurg trebuie sa fie
consultat de urgenta m caz de rcire sau de pierdere a sensibilitii sau de dureri mari ale extremitilor m zilele care urmeaz punem unui gips
GLAND. Organ a crui funcionare este caracterizat
prin sintetizarea apoi prin secretarea unei substane
O glanda este constituita dmtr un tip de esut numii epitehu de aceeai natura cu stratul superficial al pielii GLICEMIE
(epiderm) si al mucoaselor Secreia unei glande poate Ii fie exocrma fie endocrina
Glandele endocrine adic cu secreie interna arunca substana produsa denumita hormon m snge Hipofiza tiroida paratiroidele suprarenalele si ovarele sunt glande endocrine
Glandele exocnne adic cu secreie externa arunca substana produsa m exterior fie direct (la suprafaa pielii) fie indirect (m tubul digestiv bronhii caile genitale sau urmare) Ele sunt adesea dotate cu un canal excretor
Glandele salivare sudonpare si lacrimale sunt glande exocnne
Unele glande sunt concomitent glande endocrine si exocnne Astfel pancreasul secreta m acelai timp enzime digestive si hormoni (exemplu insulina) trimii m snge - HORMON SISTEM ENDOCRIN
QLAUCOM. Boala a ochiului caracterizata pnntr o eres tere a presiunii mtraoculare eu atingere a capului nervului Optic si cu alterarea cmpului vizual putnd duce la cecitate re)
Gkucomul primitiv CU unghi larg Aceasta cretere a presiunii mtraoculare poarta de asemenea denumirea de iJaucom cu unghi deschis sau de glaucom cronic Boala i intre l si 14% din populaie adesea eu un caracter aprnd
m general dup 45 de am ilMFTOME SI DIAGNOSTIC Afectnd ambii ochi acest tip de glaucom se traduce la nceput pnntr o simpla cretere i tensiunii oculare care nu provoac mei un simptom Apoi ea antreneaz o alterare
a cmpului vizual mai mult sau mai puin importanta dar ireversibila si modificri ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire (nunele forme alteratnle cmpului vizual apar atunci cnd unea oculara
n a fost niciodat ridicata Este vorba ide un glaucom fr tensiune cu o diagnosticare foarte ia
SlATAMENT Supravegherea tensiunii oculare la subiecii e vrste mai mari de 45 de am permite tratarea m stadiu precoce naintea oricrei alterri a vedem Tratamentul i nainte de toate scderea tensiunii mtraoeulare cu
taiorul cohrelor antiglaucomatoase betablocante miotice jjadrenahnicesi uneori ameliorarea circulaiei sangvine : si papilare cu ajutorul unor medicamente vaso Atoare Dac se dovedete insuficient se poate restabili
itnrgerea umom apoase prin chirurgie (trabeculectomie) " i cu ajutorul unui laser cu argon (trabeculoplastie) primul ip de intervenie fund mai eficace si mai durabil dect al In formele care rezista la orice tratament se pot (liza
ultrasunetele
ftaucomul primitiv cu unghi strmt Aceasta eres K presiunii mtraoculare poarta si numele de glaucom l unghi nchis sau de glaucom prin nchiderea unghiului ftafecteaz persoanele care au un unghi indocornean (intre i
cornee) deosebit de mic
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Alectand de cele mai multe n un singur cehi acest tip de glaucom se manifesta prin crize acute de dureri oculare si penorbitare nsoite de o scdere a vederii si uneori de greuri si vome La
examenul oftalmologie ochiul este rou si tare corneea modificata si pupila dilatata Evoluia poate fi rapida si poate duce la pierderea ochiului
TRATAMENT Tratamentul crizei consta m a face sa scad cat mai repede tensiunea oculara (injecie mtravenoasa cu acetazolamida medicament diuretic mstilatia de colire antiglaucomatose betablocante si mai ales miotice) In
ce ntmuare trebuie practicata o mica gaura m ins pentru a
lapo.
i poate
fi fcuta cu laser (indotomie) sau chirurgical (indeetomie) Daca tratamentul este ntreprins rapid nu exista sechele
Glaucomul secundar Aceasta cretere a presiunii intra c culare este urmarea unor boli oculare (inflamaii traumatisme leziuni ale cristalinului) sau generale (creterea presiunii m venele orbitare) sau administram unor medi
camente (torticosteroizi mai ales in mstilatie oculara)
Simptomele diagnosticarea si tratamentul unui glaucom secundar seamn cu cele ale unui glaucom primitiv cu unghi larg Tratamentul se adreseaz mai ales bolii cauzale
GLER CERVICAL. Lichid vscos s, transparent secretat de celulele colului utenn sub aciunea estrogemlor
PATOLOGIE Glera cervicala poate conine substane care modificandu i compoziia se opun trecem spermatozoizilor Acestea sunt de exemplu agenii infectiosi care provoac o inflamatie a colului utenn sau hormonii
ndeosebi progestativi Un tratament estrogenic antrenea/a ameliorarea calitii glerei si uneori vindecarea unei steriliti
GLEZNA. Segment al membrului inferior care unete gamba cu piciorul format din articulaia tibiotarsiana si din esuturile care o nconjoar SINONIM cambrura a labei pu.it rului
PATOLOGIE Glezna sufer adesea traumatisme entorse si fractura lui Dupuytren
Fntor\a este cauzata de o micare forat a piciorului spre nuntru care genereaz o ntindere sau o ruptura a fasci culelor ligamentului lateral extern
Fractura lui Dupuytren cauzata de o micare forat a piciorului m afara este o fractura bimaleolara care nece sita o reducere de urgenta pentru a evita o deformatie persistenta
GLICEMIE. Nivel al glucozei m snge
Mulumit mai multor mecanisme de reglare glicemia este meninut sensibil constanta (m jur de l gram la litru) cu scopul de a aduce organelor si esuturilor cantiti constante de glucoza sangvina Reglarea nivelului sangvin al
glucozei este asigurata mulumit unui echilibru per manent intre substane de natura mai ales hormonala care GLICERID
micoreaz glicemia (insulina) si cele care o cresc (gluca gonul adrenalina hormonul de cretere)
MSURAREA GLICEMIEI Glicemia se msoar fie m sngele venos m cursul clasicei luri de snge (glicemia venoasa) fie m sngele capilar dup o mica neptura in vrful degetului (ghcemie capilara) o pictura de snge
fund ntinsa pe o banda reactiva msurarea este atunci stabilit fie prin compararea culorii obinute cu o scara de culon fie prin citire directa banda fund introdusa mtr un mic aparat denumit autoanalizor Valoarea normala a
glicemiei este intre 4 4 milimoli pe litru si 6 7 milimoli pe litru (adic intre O 8 si 12- grame pe litru) luata pe nemancate si de cel puin 6 7 milimoli pe litru (l 2 grame pe litru) la doua ore dup luarea unei mese PATOLOGIE
Hipoglicemia (diminuarea glicemiei) risca sa duca la o pierdere a cunotinei daca scderea este importanta Ea este tratat prin administrarea orala de zahr daca bolnavul este contient prin injectarea de glucagon in caz
contrar
Hiperglicemia (creterea glicemiei) este unul dintre sem nele caracteristice diabetului Ea este tratata pnntr un regim alimentar adecvat eventual prin administrarea de medica mente hipoglicemiante si m unele cazuri (diabet
insulino dependent) prin injectarea de insulina
GLICERID. Lipid simplu rezultnd din asocierea unui alcool glicerolul si unul sau mai muli acizi grai
Glicendele sunt constituite din trei feluri de substane dup cum ele conin un acid gras (monoglicende) doi acizi grai (diglicende) sau trei acizi grai (trighcende)
Tnghceridele sunt principalii constitueni ai produselor alimentare grase
TULBURRI ALE METABOLISMULUI GLICERIDE I OR Hipertngliceridemnle (creterea concentraiei sangvine m tnglicende) fac parte din hiperlipidemn (creterea mvelu lui de lipide m snge) Favoriznd ateroscleroza
(ngustarea diametrului arterelor prin depunerea de lipide) ele necesita un regim alimentar (pierderea excesului de greutate supn marea alcoolului si zahrului) si uneori luarea de medi camente hipolipemiante -> TRIGLICERID
GLICOGEN. Glucid constituit din lanuri foarte lungi ramificate ale moleculei de glucoza formnd principala rezerva de glucoza a organismului
GLICOGENOZA. Orice boala ereditara caracterizata pnntr o suprancrcare a organelor m glicogen
Glicogenozele afeciuni rare se transmit m mod auto somic (prin cromozomii nesexuali) recesiv (gena respectiva trebuie s fie primita si de la tata si de la mama pentru ca boala sa se dezvolte) Ele sunt consecina unui deficit m
una dintre enzimele responsabile de metabolismul glico genului care se acumuleaz m ficat mima rinichi si muchi si nu mai furnizeaz glucoza de care au nevoie celulele

264
Tratamentul puin satisfctor m ansamblu este cel al simptomelor (crize de hipoglicemie) unele forme de glicogenoza sunt m plus sensibile la un control al apor tunlor alimentare m glucide
GLICOZURIE. Prezenta a glucozei m urma
In stare normala urma nu conine dect infime cantiti de glucoza Glicozuna este foarte caracteristica dei nu specifica unui diabet zaharat Ea evideniaz o hiper khcemie (creterea nivelului de glucoza m snge) netratat sau
al crei tratament nu are dect o eficacitate pariala m fapt atunci cnd hiperghcemia atinge un anumit nivel denumit prag renal al glucozei rinichiul nu mai poate mpiedica glucoza sa treac m urina
GLIOBLASTOM. Varietate de tumora maligna a siste mului nervos central
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala a tumorii si m radioterapie Dar ghoblastomul tumora mfiltranta si prost delimitat recidiveaz in general prognosticul bolii este sumbru
GLIOM. Varietate de tumora a sistemului nervos central (encefal sau mduva spinrii) dezvoltat pe seama celulelor ghale (celule care asigura protecia si nutriia celulelor nervoase)
Ghoamele sunt cele mai frecvente dintre tumorile pn mitive ale sistemului nervos central la adult Ele grupeaz diferite tipuri de tumori cerebrale benigne (astrocitom oligodendrogliom) sau maligne (glioblastom)
GLOB VEZICAL. Vezica ntinsa prmtr o retentie de
Globul vezical este mai frecvent la brbat dect la femeie El este foarte des cauzat de un obstacol pe calea urinara (adenom de prostata ndeosebi) de o ngustare a uretrei sau mai rar de o disfunctie neurologica a vezicii (atonie
a muchiului vezical de exemplu) La femeie globul vezical este cel mai des provocat de o compresie pelvian a aparatului urinar consecutiva unui fecalom voluminos (masa tare de matern fecale acumulata in intestinul gros)
sau de o imobilizare ndelunga la pat
Globul vezical se traduce prin nesatisfacerea deplina a necesitaii de a urma si prin dureri Retentia poate fi u mpleta sau incompleta Pentru a evita oprirea funcionm rinichilor trebuie realizata evacuarea rapida a urmei fie cu
ajutorul unui sondaj vezical fie prin punctionarea direct a vezicii prin peretele abdominal si punerea la locul de punctionare a unui cateter suprapubian n continuare este necesara tratarea cauzei globului vezical
GLOBUL ALB. ^LEUCOCT
GLOBULINA. Orice proteina cu greutate molecular foarte ridicata
Globulmele ca si alte proteine sunt constituite dmtr un foarte lung lan de acizi armnati Globulmele sngelui GLOSODINIE
cupnnd lipoprotemele (proteine care transport lipide de felul colesterolului) seroglobulmele (subgrup de proteine denumite uneori, n mod abuziv globulme) fibrmogenul (destinat formm fibrelor cheagului sangvin) albumina
n schimb, este exclus din acest grup
Dozarea prin electroforez (metod de laborator servind la separarea cu ajutorul unui cmp electric a diferitelor componente ale unei soluii) permite un studiu al globuhnelor sngelui Aceast tehnic determin gruparea
tornpatru mari familii alfa l globulme alfa 2 globulme betaglobuhne si gamaglobulme reprezentnd respectiv 1-4%, 6-10% 8-12% si 12-19% din toate proteinele Gamaglobulmele cupnnd mai ales majoritatea anticorpilor Se
ntmpl adesea ca o boal s modifice proporiile fiecrei familii de globulme Astfel reaciile inflamatorii se caracterizeaz prmtr-o cretere a alfa globuhnelor si alfa-2-globulmelor Ciroza hepatic creste gamaglobulmele
Gamapatiile monoclonale sunt boli n care se observ o cretere izolat a unei proteine specifice aparinnd familiei alfa 2-globulmelor betaglobulmelor sau ga
globuhnelor (dar nu si o cretere global a uneia dintre aceste familii), precum si o diminuare a altor proteine
GLOBUL ROU. HEMATIE
QLOMERULONEFRIT. Orice boal renal caracten ttti pnntr-o atingere a glomeruhlor (unitile filtrante ale nnichiului) SINONIME glomerulud glomerulopatie nefro palie glomerular
Glomerulonefritele acute. Glomerulonefritele acute sunt n general, de origine mfectioas (cauzate de un streptococ) cel mai des consecutive unei angme netratate mai rar unei infecii cutanate ca impetigo
SIMPTOME SI SEMNE Glomerulonefritele acute se manifest pnntr-un sindrom nefritic caracterizat prmtr o Ungere renal care survine la 10-15 zile dup angm se dezvolt foarte rapid edeme ale pleoapelor in regiunea
lombar si la glezne, urma este nchis la culoare si putin coninnd snge si proteine, aprnd si o hipertensiune trienal, exist uneori o insuficient renal moderat
TRATAMENT Tratamentul este cel al siptomelor restricii tb aportul de ap si de sruri administrarea de diuretice pentru dispariia edemelor Atunci cnd aceste msuri se dovedesc insuficiente, se recurge la un tratament cu
medica mente hipotensoare Vindecarea survine aproape ntot deauna n 10-15 zile fr a lsa sechele

tomwulonefntele
SIMPTOME SI SEMNE Glomerulonefritele cronice se traduc prmtr o protemurie (prezenta de proteine n urm) uneori foarte abundent, care provoac un sindrom nefrotic (apariia de edeme) Acesta poate n forma sa major
s duc la anasarc, edem generalizat care se dubleaz prin efuziuni pleurale si ascita (acumularea de lichid ntre cele dou foite ale pentoneului) n grade variabile toate glomerulonefntele cronice sunt susceptibile s evolueze
ctre o insuficient renal cronic
TRATAMENT Atunci cnd se manifest prmtr o simpl anomalie urinar glomerulonefntele cronice nu justific nici un tratament dar ele trebuie supravegheate cu regularitate In anumite varieti mai grave ale bolii principalele
medicamente utilizate sunt corticosteroizn ntrebuinai singuri sau asociai cu imunosupresoarele Tratamentul simptomelor se dovedete ntotdeauna necesar regim strict fr sare, tratamentul hipertensiunii arteriale ngrijirea n
mediu specializat n caz de insuficient renal cronic ntr-un stadiu foar'e evoluat glomerulonefntele cronice necesit o dializa si eventual un transplant renal
e. Glomerulonefntele cronice pbt fi primitive, fr cauz cunoscut, sau secundare wecutive unor boli ca lupusul entematos diseminat purpura reumatoid, amiloza diabetul paludismul ori taoinomama sau aciunea unor
medicamente ca srurile de aur sau D-pemcilamma
GLOMERULOPATIE. > GLOMERULONEFRIT
GLOSIT. Inflamatie a limbii
O glosit se traduce prmtr o modificare a aspectului si culorii limbii care devine roie si dureroas, si prmtr o atrofiere a papilelor Afeciunea poate fi acut sau cronic
dositele acute pot fi generalizate pe toat limba (scar-latm intoxicaie medicamentoas) sau localizat (rnire din cauza unui dinte sau unei proteze arsur)
Clocitele cronice pot fi un semn de anemie prin caren in vitaminele grupei B (boala lui Biermer) n fier (anemie fenpnv) sau m zinc unul din semnele unei uscciuni bucale m cadrul sindromului lui Gougerot Sjogren sau al
sifilisului teriar (al treilea stadiu de evoluie al acestuia), acestea sunt atunci generalizate Formele localizate cupnnd mici eroziuni supramfectate de sifilis secundar si dou afeciuni deosebite de origine necunoscut
- glosit exfohativ care se caracterizeaz prin apariia unor plci rou a cror form variaz de la o zi la alta,
- glosit losangic median, care se traduce pnntr o plac roie de distribuie mai mult sau mai puin simetric
TRATAMENT Este cel al bolii n cauz dac ea este cunoscuta O buna igiena dentara si splaturi ale gurii sunt recomandate Glosit exfohativ marginal nu are un tratament specific glosit losangic median este tratat prin
clatin ale gurii cu antiseptice si cu vitamina PP
GLOSODINIE. Senzaie anormal perceput pe margi mie sau pe vrful limbii
O glosodirae poate fi urmarea unei glosite sau unei iritri a limbii de ctre dmtn aflai n stare proast, foarte des, ea este legat de un factor psihologic (anxietate, team exagerat de cancer) Ea se traduce uneori prmtr o
adevrat GLOT
durere in alte cazuri prin senzaii de nepturi de arsura sau de jena Tratamentul depinde de afeciunea m cauza

GLOT. Reyune a lanngelui cuprinsa intre corzile vocale Glota constituie etajul mediu al lanngelui situat intre vestibulul lanngean (deasupra) si regiunea subglotica (dedesubt) Ea este mrginit de fiecare parte de ctre o
coarda vocala o sforicic albicioasa orizontala constituita din muchi si acoperita cu o mucoasa fina In timpul respiraiei normale aerul expirat nu produce nici un sunet Ia trecerea prin glota In cursul fonatiei aerul expirat
produce un sunet datorita vibraiei corzilor vocale (sunet lanngean) si a cavitii orobucalc situate deasupra
PATOLOGIE Bolile glotei se traduc pnntr o modificare a timbrului vocii (disfome) si sunt adesea cauzate de tutun care este un factor patogen important Glota poate fi atinsa de o paralizie lanngeana care o imobilizeaz si prin
anomalii ale mucoasei tumori benigne sau maligne si lanngite cronice
GLUCAGON. Hormon secretat de ctre pancreas si care creste concentraia sangvina a glucozei (glicemie)
UTILIZARE TERAPEUTICA Glucagonul este indicat pacienilor diabetici m caz de hipoglicemie (scderea nivelului glucozei sangvine) cauzata de o supradozare m
GLUCID. Substana compusa din carbon hidrogen si oxigen de ongne esentialmente vegetala S NONIME hulral de carbon zahand
mpreuna cu proteinele si lipidele glucidele altdat numite hidrati de carbon constituie cele trei principale macronutnmente din alimentaie Nevoile sunt de aproxi mativ 5 grame per kilocorp pe zi si trebuie sa reprezinte 50
55% din raia calorica zilnic Glucidele reprezint o surs energetica rapid mobilizabila si aduc 4 kilocalorn pe gram Dup lungimea si complexitatea moleculei lor ele se clasifica m doua categorii
Glucidele \imple denumite de asemenea zaharun rapide pentru ca sunt rapid absorbite de ctre mucoasa digestiva au un gust dulce Ele se gsesc mai ales m fructe dulceuri bomboane prjituri etc
Glucidele complexe sunt polizahande constituite din asamblarea a foarte numeroase molecule de glucide Ele nu au m general un gust dulce Polizahandele hidrolizabile sunt m principal reprezentate de ctre amidon
constituent principal al feculentelor rdcinilor si tuberculilor si de ctre glicogen prezent mai ales m ficatul animalelor Pohzahandele nehidrohzabile constituie cea mai mare parte a fibrelor vegetale alimentare (celuloza)
Este recomandabil pentru a avea o alimentaie echili brata sa se aduc organismului o raie de 50 60% glucide compuse o treime din glucide simple si doua treimi glucide complexe
Principala tulburare a metabolismului glucidelor este d abetul
GLUCOCORTICOSTEROID. Hormon steroid secre tat de zona fasciculata a glandelor suprarenale si a crui sinteza are drept origine cortizolul SlMONIM ^lucocorticoid -> CORTICOSTEROIZ
GLUCOZA. Glucid prezent att m regnul animal cat si m cel vegetal si care este principala sursa de energie a rgamsmului SlNONIM dextn d
Glucoza este un glucid simplu (nu poate fi descompus m mai multe alte glucide) Alimentele conin rar glucoza libera (cu excepia strugurilor) mult mai des glucoza inclus in glucidele mai complexe (maltoza sau amidonul de
exemplu) care sufer aciunea enzimelor din tubul digestiv litnd transformate m glucoza Dar glucoza poate de ase menea sa fie sintetizata m cursul neoglucogenezei hepa tice suita de reacii chimice care transforma m glucoza
lipidele si acizii armnati provenind din proteine si acidul lacuc
GLUCOZO-6-FOSFAT DEHIDROGENAZA. Enzim
care participa la degradarea glucozei
PATOLOGIE Deficitul genetic mglucozo-6-fosfatdehidro-genaza este cel mai frecvent dintre deficitele enzimatice ale globulului rou Gena responsabila de producerea acestei enzime este amplasata pe cromozomul X (ca si
gena responsabila de hemofilie) Deficitul afecteaz mai ales bieii Cele di ua tipuri mai frecvente sunt de tipul A (Africa) si de tipul B (Europa) zis si deficit mediteranean Acest deficit da pusee severe de hemoliza m cursul
absorbiei de medicamente oxidante (antipaludice sulfa mide de exemplu) sau uneori doar ca urmare a mgestiei de semine de Vicia fava (favism) Aceasta distrugere mtravasculara antreneaz o emisie de urma roie si even tual
o insuficienta renala acuta Deficitul subiectului african este mai puin sever Tratamentul este esentialmente pre ventiv el consta in interzicerea administram oricrui medi cament cunoscut ca fund prost tolerat de aceti bolnavi
Simptomele regrescaza la oprirea tratamentului incriminat
GLUTEN. Proteina prezenta m anumite cereale (ovz L,rau orz secara) ce conine un acid aminat glutamina in proporie de 40% -> BOALA CELIAC
GOLDMANN (perimetru al lui) Aparat ce permite explorarea cmpului vizual mai ales a celui periferic
Per metrul lui Goldmann este utilizat pentru dwgnosti carea deficitelor oculare de tip neurologic care privesc mai ales cmpul vizual periferic ca hemianopsnle (pierderi ale vedem afectnd o jumtate din cmpul vizual) Forma
semisferica a perimetrului lui Goldmann permite de fapt studierea unui cmp mult mai ntins la periferie dect metodele care utih/eaza un ecran plan ca analizorul lui 267

GONOCOCIE
Fnedmdn In schimb cmpul vizudl central este dndhzdt mtr o modalitate mdi puin preusd prin aceasta metodd
GOM. Producie pdtologitd de natura mfectioasd bine delimitau semdndnd cu o tumefactie
QONAD. Gldnda sexuala mdsculmd sdu feminina (testicul sau ovdr) care produce celulele germmdle (telu lele a cdror diviziune si maturdre conduc ld formdrea de celule sexuale sdu grnei)
GONADOLIBERIN (analog de) Substdntd medicd mentoas de smtezd a crei structurd este dpropidtd de ced agonadolibennei (hormon hipotdldmic ce dctionedza dsuprd hipofizei pentru a stimuld
smtezd gonddotrofmelor cdre stimuleazd ld rdndul lor gldndele genitale)
Analogii de gonddolibennd cunoscui de asemenea si sub numele de analogi di GnRH sdu di LH RH sunt utilizai pentru d suprima formdred de gonddotrofme mai ales in cazurile de pubertate precoce de
cancer dl prostdtei si de endometnoza precum si in trdtdmentul unor stenhtdti (fecunddtia in \itro)
GONADOSTIMULIN. - GONADOTROFINA

GONADOTROFIN. Hormon secrctdt de hipofizd (glandd endocrina situdtd ld baza creierului) care stimuleaz activitatea si secretid hormondld a gonddelor (ovdre si testicule) SINONIME
f,omulo\nmuhna hormon ^ nadatn p
Exist doud gonddotrofme hormonul luteimzdnt denu mit si luteotrofmd sdu LH si hormonul fohculostimuldnt cunoscut si sub numele de fohculotropma sdu FSH Ele sunt identice ld barbdt si la femeie
Declanarea secreiei de gonadotrofina se fdce ld puber ae Producered lor de ctre hipofiza depinde de eliberarea de ctre o regiune cerebrala nvecinat hipotdldmusul a unui hormon gonddolibennd
La femeie gonddotrofinele sunt mdispensdbile desfasu rni normale a ovulatiei m timpul ciclului menstrual la maturarea foliculilor ovanem si la producerea unei cantiti adecvate de estrddiol si de
progesteron hormoni Cdre pregd ese mucodSd utennd pentru o eventudld impldntare d unui ou fecundat
La bdrbdt gonddotrofinele sunt stimulante ale producem de androgem si de spermatozoizi mcepdnd de la pubertdte si m timpul mtreyi viei
UTILIZARE TERAPEUTICA Hormonul fohculostimuldnt i hormonul lutemizant sunt utili/ati pentru stimularea ovula Uei ld femeid dle cdrei cicluri menstruale sunt absente si pentru stimularea produciei
de spermatozoizi la brbatul afectat de un deficit in gonadotrofine Hormonul luteimzdnt poate fi nlocuit prin hormonul conogonddotrofic produs m mare cantitate de ctre placenta m timpul primului
trimestru de sarcina si purificat pornind de la unnd femeilor gravide
GONADOTROFINEI CORIONICE (hormon al) Hormc n secretdt m prmcipdl de ctre pldcentd m timpul prunelor luni de sdrcmd SINONIME corio^onadotrofina h nrunulun mc ^i nad<tr<fu
GONALGIE. Orice durere de genunchi indiferent de cduzd ei
GONARTROZ. Artrozd d genunchiului
Gondrtrozd este cauzd ced mdi frecventd a durem de genunchi la pacienii de 45 de ani si mai mult
CAUZE Gonartroza este adesea favonzatd de o prodstd conformdtie a articuldtiei - cd un genu Vdrum m cdre axd Oambei este deviata in interior fata de axa coapsei -provocnd c suprancrcare pe una dm
pdrtile genunchiului SEMNE SI SIMPTOME Durered este localizata m arti culdtie si nu irddwzd de dici Dupd zond cdrtildgiului dfectat ea predomina in fata m interiorul sau m spatele genun chiulul
Amplificata la staionarea ndelungata m picioare la mers la urcatul si cobortul scrilor ea se calmeaz m repaus Gondrtrozd se cdrdctenzedZd prin pusee evolutive congestive m timpul acestor pencade
genunchiul este umflat iar durered este permanenta
TRATAMENT Atunci cdnd drtrozd consecutivd unui genu Vdrum privete partea interna a genunchiului este practi cdta sub anestezie generdld o intervenie chirurgicdld destmdta sa dea gambei o dxd
convendbila In ce privete drtroza prtii externe d genunchiului si rotuld un trdtdment
zele consecutive unei leziuni d genunchiului necesita ddmi mstrdrea de dndlgezice si dntidrtrozice Infiltrdtule si spdlatunle articulare pot fi de folos Daca genunchiul este foarte afectat m particular daca
mersul este imposibil pe o distantd mai mica de 100 metri fr durere implantared unei proteze de genunchi podte sd i reded subiectului o bund capacitate de deplasare
GONIOSCOPIE. Examen direct al unghiului indo cornean format de fata anterioara plana a bdzei insului si fdta postenoara convexa a periferiei corneei
Gomoscopid este funddmentdld m studiered glducomului (creterea excesiva a presiunii mtraoculare) permind diferenierea diversele r lui f rmc ndeosebi pe cele cu unghi larj, si pe cele cu unghi strmt
Examenul consta m pldSdred pe ochiul pacientului a unei lentile de contdct conice m interiorul cdreia se gsete o oglinda nclinat cdre permite sa se vad interiorul unghiu lui ndocornean indccesibil din
exterior din cduzdopdcifi eru progresive d corneei ld jonctiuned ei cu sclerotica
GONOCOC. -> NEISSERIAGONORRHOEAE GONOCOCIE. BLENORAGIE GONOREE
268
GONOREE. BLENORAGIE
GONOSOM. Cromozom sexual SINONIM heterocromozom Gonosorrm sunt cromozomii X si Y care sunt res ponsabili de determinarea sexului femeile au doi cromo zorm X in timp ce brbaii au un cromozom X si un
cromozom Y
GOODPASTURE (sindrom al lui) Boala autoimuna caracterizata pnntr o nefropatie (afeciune a rinichilor) si o atingere pulmonara
GOUGEROT-SJOGREN (sindrom al lui) Afeciune care asociaz o uscciune oculara cu o uscciune bucala SINONIM undrom UKOI
Sindromul lui Gourgerot Sjogren afecteaz mai ales femeile trecute de 40 de am El este fie un sindrom izolat fie - cel mai des - consecutiv unei conectivite (poliartrita reumatoida lupus entematos diseminat sclerodermie) sau
unei afeciuni autoimune (tiroidita hepatita cronica activa ciroz biliara primitiva)
Atingerea oculara se traduce pnntr o senzaie de arsura ( nisip in ochi) sau de corp strin pnntr o absenta a lacnrrulor sau o lacnmare de intatie Atingerea glandelor salivare se traduce pnntr o uscciune bucala care deranjeaz
deglutitia si alimentarea si poate provoca arsuri ale gurii fisun ale comisurilor buzelor si ale limbii si tulburri gmgivodentare (gmgivite cam)
TRATAMENT Acesta se adreseaz conectivitei atunci cnd aceasta se afla la ongmea sindromului (corticosteroizi imunosupresoare) El vizeaz in plus tratarea simptomelor substanele cu aciune sialogoga cresc producerea de
saliva (anetoltntiona) bomboanele acidulate guma de mestecat o bun igiena dentara lacnmile artificiale (colir pus in ochi de mai multe ori pe zi)
GRAM (coloraie a lui) Tehnica de colorare utilizata m bacteriologic pentru a vizual za bacteriile la examenul microscopic
GRANULOCIT. -> POLINUCLEAR
GRANULOM. Masa mflamatone de talie mica cau/ata de proliferarea mtr un esut a unui numr de celule
GRANULOM AL CORZILOR VOCALE. Mica masa inflamatone complicaie frecventa a mtubatiei
La adult granulomul corzilor vocale nu antreneaz de cele mai multe on dect o alterare a vocii El poate disprea spontan sau necesita o reeducare a vocii (ortofome) chiar o ablatie chirurgicala La copil acest tip de granulom
poate obstrua lanngele si mpiedica astfel retragerea tubului Atunci trebuie procedat la ablatia granulomului prin endoscopie
GRANULOMATOZA. Orice boala mflamatone cronica ce se caracterizeaz prin apariia de granuloame (mici mase inflamatorii) diseminate m organe si in esuturi
Principalele granulomatoze sunt tuberculoza si sarco idoza dar si lepra si granulomatoza lui Wegener In cursul unei afeciuni prezenta granuloamelor mtr un organ orienteaz deci diagnosticul spre un mic numr de boli Totui
aceste boli n au nici o legtura intre ele m ce privete cauza semnele si tratamentul lor
GRANULOM DENTAR. Reacie mflamatone laextre mitatea rdcinii unui dinte SINONIM granulom apicol
Granulomul dentar urmeaz pierdem vitalitii unui dinte (cane fractura) Granulomul este ndeprtat pnn cura tarea si obturarea canalului
GRANULOM EOZINOFILIC FACIAL. Afeciune cutanata caracterizata prin apariia unei placi rou pe fata O manifestare rara granulomul eozmofilic facial sur vine mai ales la brbaii intre 20 si 60 de ani De ongme
necunoscuta el se manifesta pnntr un placard rou maro mu uor proeminent m Imn mari simetric a crui supra fata are un aspect de coaja de portocala (mpestriata de onficn pilare dilatate) Granulomul eozmofilic facial este o
afeciune benigna care adesea recidiveaz si tinde sa lase
GRANULOM INELAR. Afeciune cutanata benign caracterizata prin mici noduli ce tind sa se grupeze m mele Un granulom inelar se traduce prin apariia unor mici noduli netezi tari nedurerosi si neprungmosi evolund mtr
o maniera centrifuga (din centru spre exterior) formnd un inel mai cobort m centru si mai proeminent pe margine Tratamentul este m general limitat la aplicaii locale de dermocorticosteroizi pentru formele puin ntinse
GRANULOM SILICOTIC. Leziune cutanata cauzata de prezenta silicei sub piele
Granulomul silicotic este o reacie mflamatone la pru culele de silice ce au ptruns sub piele pnntr o rana care uneori s a produs m urma cu mai multe zeci de am Asociat adesea cu o sarcoidoza (boala de cauza necunoscuta
tradu candu se pnntr o inflamatie a ganglionilor limfatici si a altor esuturi) formeaz una sau mai multe sfere mici mai mult sau mai puin proeminente de un rou glbui elastice sau moi la locul cicatncn Tratamentul
granulomului silicotic consta in ablatia chirurgicala
GREA. Senzaie de a vomita urmata sau nu de vrstura
O greaa precede adesea o voma Survenind ca un simptom izolat ea poate revela o boala organica a tubului digestiv (ngustarea pilorului sau a intestinului) sau a sistemului nervos central (hipertensiune mtracramana) Greaa
poate fi combtut destul de eficient cu medicamente antiemetice dar mai ales trebuie tratata cauza GREF DE INIM

GREF. Transferul pe un bolnav primitor dl unui greton constituit din celule dmtr un esut de o parte a unui organ sau dmtr un organ in ntregime
Grefa de celule sau de esut este simpla din punct de vedere tehnic injectarea mtravenoasa a celulelor (grefa de mduva osoasa) sau aplicarea locala a unui esut (grefa de piele de esut osos de cornee)
Daca grefa privete un organ (mima ficat plmn pancreas rinichi) trebuie sa se restabileasc continuitatea circulaiei sangvine punnd cap la cap chirurgical vasele (arterele si venele) primitorului cu cele
ale grefonului Atunci se vorbete despre un transplant de organ
REJECTIA GREFEI Rejectia (respingerea) grefei rezulta dmtr o incompatibilitate intre sistemul imumtar al primi torului si cel al donatorului
Acest fenomen a fost constatat de la primele ncercri de grefare atunci cnd nu se putea explica fenomenul Condiiile unei compatibiliti imunologice intre primit ir i organul donatorului au fost precizate
in anii 70 de ctre lucrrile lui Jean Dausset ndeosebi A fost pusa in evidenta influenta directa asupra intensitii rejectiei a antigenelc r definite m sistemul de histocompatibilitate HLA (Human Leucocyte
Antigens (antigene leucocitare umane)) cu cat sistemul primitorului si sistemul donatorului sunt mai apropiate cu att grefonul are mai multe anse sa fie tolerat
n cursul rejectiei de grefa sistemul imumtar al primi totului sintetizeaz anticorpi sau produce limfocite T cito toxice pentru a distruge grefonul Se disting trei tipuri de rejectie
Rejectia supraacuta survine imediat dup transplantare i duce la pierderea grefonului Ea se produce atunci cnd primitorul poseda deja anticorpi mpotriva antigenelor HLA tte donatorului Acest tip de
reacie se observa de asemenea tainei cnd donatorul si primitorul aparin unor grupuri ungvine diferite ale sitemului ABO Actualmente nu exista tratament capabil sa combat astfel de rejectn prevenirea
lor consta m cutarea unei mai bune nrudiri intre grupul ununologic al primitorului si cel al donatorului folos nd examene realizate chiar naintea interveniei
Rejectia acuta este un fenomen cvasiconstant de mten tete variabila consecutiv aciunii limfocitelor T citotoxice Rejectia acuta survine in general m a 7 a zi dup trans plantare si se traduce prmtr o
perturbare a funcionam organului transplantat se observa astfel pe un nnichi grefat O insuficienta renala acuta biopsia confirmnd leziunile Dup o gref se pot succede mai multe episoade de rejectie acut

Acest tip de rejectie este prevenit si combtut prin socierea mai multor medicamente imunosupresoare (corticosteroizi ciclosporma azatioprma) administrate in doze masive Se spera mult din partea altor
medicamente .mai specifice si responsabile de mai mici efecte nedorite Imedicamente care se afla m studiu
Rejectia cronica cu att mai precoce cu cat rejectule cute au fost mai numeroase consta mtr o lenta deteriorare [funcionala a unui grefon ducnd m civa ani sau m cteva
zeci de am la pierderea trganului transplantat Medica mentele imunosupresoare permit ncetinirea acestei evoluii dar nu reuesc sa suprime procesul de rejectie
GREF DE CORNEE. Transplantare chirurgicala a unei buci de cornee S NONIM keratoplastie
Principalele indicaii ale unei grefe de cornee sunt edemele (distrofia buloasa) sau abcesele corneei albeaa (opacitatea corneei re/ultand dmtr o leziune mflamatorie sau accidentala) keratoconul (deformatia
corneei) si diferite afeciuni degenerative ale corneei
TEHNICA Grefa de cornee consta m nlocuirea unei pri a corneei bolnave sau opacifiate cu o aceeai poriune de cornee sntoasa sau transparenta prelevat de la un subiect
Tehnicile actuale permit sa se conserve grefonul cinci zile pana la o sptmna si deci sa se verifice absenta riscului de transmitere a unei boli virale
PROGNOSTIC De obicei bun prognosticul depinde mai ales de afeciunea m cau/a Riscurile de rejectie sunt minime deoarece corneea este un esut lipsit de vase deci
GREF DE FICAT. Transfer al unei pri sau a totali tatu ficatului de la un donator la un bolnav primitor S NO MIM transplant de ficat
Grefa de ficat se practica m caz de boala hepatica congenitala sau de ciroza alte indicaii poteniale ale sale ca tumorile hepatice sunt mea discutate Ficatul bolnavului este scos pentru a fi nlocuit prin cel al
unei persoane decedate La copil se poate ajunge sa se practice din motive de dimensiune o grefa redusa (nu se grefeaz dect o parte din ficatul unul adult prea voluminos pentru un copil) Numrul mic de
ficai disponibili conduce la elaborarea de noi soluii grefa partajata (doi bolnavi primesc fiecare cate o parte de ficat) prelevarea unui fragment de ficat de la un donator viu Este posibil ca in viitor si sub
rezerva noilor tehnici care sa mpiedice rejectia sa se realizeze heterogrefe (ficat provenind de la un animal) Mortalitatea operatorie este njur de 5 pana la 10% Actualmente procentajul de supravieuire pana
la 2 ani este de aproximativ 70% Primele sase luni sunt cele mai expuse complicaiilor Un tratament imunosupresor pe viata este indispensabil precum si o supraveghere regulata
GREFA DE INIMA. Implantare a inimii de la un dona tor pe un bolnav primitor SINONIME transplant cardiac transplant de inim (cord] ^ref cardiac
Majoritatea grefelor ca diace practicate astzi se reali zeaza cu grefoane umane totui mica disponibilitate a transplantelor si contextul urgent in care trebuie efectuata intervenia au fcut necesara cutarea
unor soluii de substituie transplantarea de inimi de animale (maimue mari) pe de o parte punerea la punct a unei inimi artificiale pe de alta parte GREF DE MDUV OSOAS

270
INDICAII Grefa se practica m cazurile de insuficienta cardiac terminala atunci cnd alte mijloace terapeutice au devenit ineficiente infarcte importante sau repetate care au distrus cea mai mare parte a
muchiului cardiac boli ale miocardului sau ale valvulelor cardiace mtr un stadiu avan sat Insuficienta cardiaca are rsunet si asupra plamamk r de asemenea in ca? de atingere pulmonara se poate practica o
grefa mima plmni
CONTRAINDICAII naintea yefei este indispensabil un bilan deoarece anumite boli interzic sa se procedeze la o grefa de mima ca de exemplu c osteoporoza (decalcefiere osoasa) importanta un ulcer de
stomac o boala pulmonara grav o insuficienta renala sau leziuni arteriale difuze
TEHNICA Problema cea mai delicata este cea a datei la care trebuie intervenit a opera prea devreme echivaleaz cu asumarea inutila a unui risc operator legat de trans plantare a atepta prea mult poate
nsemna un risc de moarte subita a bolnavului sau de aducere a acestuia mtr o stare prea grava pentru a mai putea fi operat
Din aceste motive au fost puse la punct teste pentru a aprecia cat mai bine gravitatea strii bolnavului s a fixa cat mai precis posibil rgazul convenabil Pacientul c nscris atunci pe o lista de candidai la
grefa de mima si beneficiaz de o intervenie mai mult sau mai puin rapida dup gravitatea starn sale
constrngeri trebuie ca mima donatorului sa mai bata m momentul prelevam sale ceea ce presupune ca donatorul sa fie m stare de moarte cerebrala pe de alta parte timpul de care se dispune intre prelevare
si implantare este scurt (K) ore maximum) Compatibilitatea imunologica intre donator si primitor studiata prin compararea grupurilor lor tisulare si sangvine (ndeosebi sistemele HLA ABO si Rhesus)
trebuie sa fie cea mai buna posibila pentru a reduce la maximum riscul de rejectie
Intervenia necesita realizarea unei circulaii cxtracorpo rie care sa asigure un aport de snge oxigenat creierului si principalelor organe vitale Inima primitorului este ndepar tata in cvasitotalitatea sa pereii
exteriori ai auriculelor precum si orificiile vaselor care se deschid m m m (aorta venele cave vasele pulmonare etc ) rmn totui pe loc In caz de urgenta sau de nedispombihtate a unu grefon pe ae fi avuta
in vedere implantarea unei inimi artific ale din material inert neorganic Aceasta ultima tehnica are avan tajul de a suprima complicaiile de ordin imunologic ea prezint totui mea destule inconveniente mai
ales vasculare (formarea frecventa de cheaguri) la aceasta se recurge dec cel mai des m mod provizoriu ateptnd sa fie posibila o grefa de inima organica
COMPLICAII Principalele complicaii ale grefei de mima sunt de ordin imunologic survenirea unei rejectn putnd necesita o retransplantare de urgenta Se ncearc preve mrea prin prescrierea sistematica
de imunosupresoare (derivai de cortizon si cicl sporma ndcoseb )
PROGNOSTIC Acesta este m general bun cu aproximativ 8(1% supravieuiri de un an si un procentaj de deces de ordinul a 5% pentru fiecare an urmtor In sfrit calitatea vietn unui subiect care a suferit o
grefa de mima poate redeveni cu totul normala ndeosebi cu reluarea unei acti vitati fizice satisfctoare si chiar cu practicarea unui sport
GREFA DE MDUVA OSOAS, nlocuire a mdu vei osoase a unui pacient atins de o boala hematologic cu celule de mduva soasa prelevate de la un subiect sntos SINONIME ^refade celule hemaK
p lelice ^refa de mduva INDICAII Unul din principalele roluri ale maduvei osoase este acela de a produce mulumit anumitor celule numite celule suse elementele diferitelor descendente sangvine
(globulele r( sn majoritatea globulelor albe plachetele etc) Orice boala a celulelor suse poate necesita o grefa de mduva leucemia (proliferarea de globule albe si a celulelor lor de origine m mduva osoasa
si m snge) hipoplazia sau aplana medulara (insuficienta sau absenta producem diferitelor descendente) Bolnavii trebuie sa fie m general sub vrsta de 50 de an si mtr o buna stare fiziologica avnd m
vedere frecventa s gravitatea complicaiilor
TEHNICA Orice grefa de mduva tebuie sa fie precedat de o distrugere cat mai complet posibila a maduvei osoase a primitorului cu scopul ca boala sa nu recidiveze pe mduva grefata Aceasta distrugere
este obinut m general prin chimioterapie si radioterapie intensive Prelevarea maduvei osoase a donatorului se efectueaz de cele mai multe ori sub anestezie generala prin punctie la nivelul oaselor iliace
sau a sternului In general se scot 200 pana la 5(K) mtlilitri de mduva Aceasta prelevare care seamn cu donarea de snge este efectuata de la un subiect viu si nu antreneaz nici o consecina ulterioara
asupra sntii donatorului Mduva astfel recoltata este filtrata congelata si pregtita
Reacia grefonului mpotriva gazdei

Reacia grefonului impc tnva gazdei este caracteristic grefei de mduva Este vorba de un sindrom cauzat de o incompatibilitate intre grefon si primitor limfocitele T si anticorpii grefonului dup ce au
detectat antigenele de origine strina pe celulele primitorului le atac Reacia poate fi acuta si poate aprea intre K) si 40 de zile dup grefa erupii cutanate mancanmi tulburri digestive importante (vome
diaree) febra si uneori atingere hepatica (icter) Exista de asemenea reacii cronice ale grefonului mpotriva gazdei reacii care survin dup luni chiar dup am de la efectuarea grefei si antreneaz leziuni
cutanate indurate pe palme pe planta piciorului pe trunchi pe fese si pe coapse uneori asociate cu o hepatita cronica si cu o scleroza pulmonar Tratamentul face apel la corticosteroizi si la imuno supresoare
In absenta tratamentului acest sindrom poate fi mortal 271
GREF DE PIELE
pentru grefare care va avea loc mai trziu pnntr o simpla sfuzie celulele suse ale donatorului vor merge sa colonizeze spontan esutul osos al primitorului golit de celulele sale suse bolnave
Actualmente exista doua tipuri de grefa de mduva MAlogrefa consta m prelevarea de celule de mduva osoasa de la un subiect sntos care are acelai sistem de histo compatibilitate ca si bolnavul La un frate sau la o sora a
acestuia exista cele mai mari anse (25%) de a gsi uri donator compatibil n absenta unui donator nrudit echipa medicala este obligata sa fac apel la o banca de mduva Atunci se poate gsi un donator suficient de compatibil
m ceva mai puin de 20% de cazuri UAutogrefa const m prelevarea la un bolnav care trebuie s urmeze un tratament de distrugere a maduvei sale osoase (chimioterapie radioterapie radiochimioterapie) de celule suse mtr un
stadiu puin naintat al bolii cnd acestea pot fi obinute plecnd de la snge sau de la mduva Congelate ele sunt remjectate bolnavului dup tratament mduva osoasa se reconstituie atunci m 2 3 sptmni Aceast tehnic
privete m general subiecii atini de boli maligne ale ganglionilor limfatici si ale maduvei (rruelom piu hmfom leucemie) sau de tumori solide Spre deosebire de alogrefa autogrefa nu antreneaz nici un risc de reacie a
grefonului fata de gazda ea poate fi deci folosita fi la subiecii mai vrstnici
COMPLICAII Sunt posibile trei complicaii i//(/< bacteriene pot surveni Din cauza absentei gl hllelor albe consecutiva distrugem maduvei osoase a Jacientului si tratamentului cu imunosupresoare mai ales fa caz de
reacie a grefonului mpotriva gazdei ele apar m l fazei pregtitoare si dup grefa fund necesar un rtgaz de 2-3 sptmni pentru ca noua mduva sa nceap li funcioneze Aceste complicaii mfectioase grave sunt bmbtute
prin punerea sistematica a bolnavului sub anti ttohce m caz de febra si prin izolarea sa mtr o camera Wenl vizitele fund controlate (masca nclminte de protecie etc ) n plus anemia si hemoragiile cauzate de (psa de plachete
sunt combtute prin transfuzii de plachete p globule rou
l Complicaiile imunolr f,ice specifice alogrefelor sunt pqprezentate m principal prin reacia grefonului mpotriva <|udei m timpul creia anumite limfocite (tipuri de globule Jbe) ale donatorului ataca si distrug celulele (piele
tub .flgestiv ficat) primitorului Aceasta complicaie exista m 50% dintre cazurile de alogrefa ea este mai mi la subiecii sub vrsta de 20 de ani Reacia grefonului potriva gazdei poate fi acuta survemnd m urmtoarele kltuni
dup grefa sau cronica producandu se la mai multe Ini dup gref Ea este prevenita prin administrarea de nosupresoare (ciclosponna) si tratata prin adugarea de B apun de imunosupresoare (corticosteroizu)
i iniial poate recidiva ndeosebi m caz de leuce K. Totui nscul de recidiva este mai mic dect m caz de t clasic (chimioterapie si radioterapie) In caz de
resuta o noua grefa de mduva poate de altfel sa fie ncercata
PROGNOSTIC Acesta dep nde esentialmente de boala tratata de vrsta pacientului si de starea lui generala m momentul grefei precum si de tipul de grefa ales
GREF DE OS. Transplantare chirurgicala a unui frag ment osos
AUTOGREFA De departe cea mai practica dintre grefele de os ea consta in prelevarea unui fragment de la subiectul m cauza la nivelul t biei sau crestei iliace (marginea superioara a osului bazinului) Autogrefele sunt
ntrebuinate pentru a uura consolidarea unui os fracturat Ele sunt utilizate de asemenea pentru a realiza ceea ce se numete butee (obstacol plasat mtr o articulaie pentru a limita micrile excesive si pentru a preveni astfel
luxatnle) Grefonul este pus si ncastrat m locul pierdem de substana si la nevoie fixat cu uruburi Autogrefele au foarte bune rezultate incorporarea grefonului m osul grefat efec tuandu se mtr un rstimp de 6 sptmni
ALOGREFA Aceasta tehnica se folosete atunci cnd pierderea de substana este foarte mare de exemplu dup ablatia tumorilor osoase Grefonul provine atunci de la o persoana decedata sau perata (ablatia capului femural m
caz de artroza) el a fost tratat prin iradiere si conservat prin congelare sau liofilizare mtr o banca de organe Grefonul este fixat cu ajutorul unui cui sau a unei placi atunci cnd se reconstituie un os cu ajutorul unei proteze atunci
cnd se reconstituie o articulaie si periferia ei Rezultatul este mai putm bun dect al autogrefelor In general grefonul nu prinde si moare el erveste atunci drept trama pe care se reconstituie treptat noul os
GREFA DE PIELE. Grefa a unui fragment de piele naturala sau dezvoltata m laborator pe o regiune unde pielea a fost distrusa
Grefa de piele este utilizata mai ales m caz de arsura dar si atunci cnd o intervenie chirurgicala a dus la ndeprtarea unei suprafee importante de piele (adesea pentru a trata un cancer) sau dup o arsura
AUTOGREFA Pielea este prelevat de la nsui subiect daca este posibil dmtr un loc puin vizibil (coapsa partea de jos a burtn pielea capului regiunea inghinala etc ) In anumite cazuri ndeosebi m cazurile de pierderi
importante de substana se poate ajunge la practicarea prelevrilor de poriuni de muchi subiaceni atunci se vorbete de lam bouri musculocutanate Mai rar ne putem mulumi cu mici cilindri de piele (grefe m pastila m
ulcerele gambei) Grefonul este fie pus direct pe suprafaa de grefat fie tratat m laborator pentru ca celulele sa prolifereze aceasta tehnica numita cultura de epiderm permite sa se produc pana la l metru ptrat de epiderm nou
plecnd de la un grefon de l centimetru ptrat GREFA DE RINICHI

272
Interesul autografei consta m absenta rejettiei imumtare esuturile subiectului stabilesc progresiv conexiuni cu grefonul si, n aproximativ 10 zile grefa prmde ALOGREF Aceast tehnica mult mai rar aplicat nu este indicat
dect n caz de arsur ntins atunci cnd subiectul nu mai are destul piele normal Pielea grefata provine atunci de la persoane decedate eventual dup o perioad de conservare a gerfonului mtr o banca de organe Ea este rapid
respins de ctre sistemul imumtar al bolna vului dar permite s se depeasc dificultile primelor zile folosind ca pansament proviziu
GREF DE RINICHI. Transfer al unuia dintre nni chn subiectului donator la un bolnav primitor ai crui rinichi nu mai funcioneaz SINONIM transplantare de rinichi
Grefa de rinichi nu se practic dect la subiecii atini de o insuficient renal grav Este grefat un singur rinichi care va fi de ajuns pentru asigurarea funciei renale pentru ntregul organism Donatorul de cele mai multe ori o
per soan decedat trebuie s fie apropiat genetic de primitor Rinichiul grefat este plasat n fosa iliac iar vasele sale sunt puse cap la cap cu vasele ihace ale bolnavului uretera care iese din rinichiul grefat fund mbinat la
vezica bolnavului sau la una din ureterele sale Dup transplantare se prescrie subiectului un tratament imunosupresor cu scopul de a evita respingerea grefonului
PROGNOSTIC Grefa renal este ncununat de succes m mai mult de 80% dintre cazuri rezultatele fund nc si mai bune dac donatorul are o bun compatibilitate tisulara (grupul HLA) cu primitorul n caz de rejectie
pacientul trebuie s-si reia edinele de diali/ Dac el este sntos poate fi ncercat o nou gref
GREF PANCREATIC. Transfer al unui pancreas sau de celule pancreatice de la un donator la un bolnav primitor
Grefarea unui pancreas ntreg sau transplantul de pancreas, este cea mai rar dintre transplantrile de organe ea nu este practic dect n caz de diabet grav O alta tehnica se va dezvolta poate cea a grefm de msule ale lui
Langerhans care sunt insulie de celule ce secret m mod normal insulina si care ar fi suficient sa fie injectate bolnavului
GREF PULMONAR. Transfer al unuia sau ambilor plmni de la un donator la un bolnav primitor SINONIM transplantare pulmonara
Grefa pulmonar destul de recent (prima ncercare pe om a fost practicat n 1963) este acutalmente nc una dintre grefele de organe cele mai puin practicate Ea este indicat n caz de insuficient respiratorie cronic grav, n
cursul afeciunilor care ating vasele ca hipertensiune arterial pulmonar Dup caz, grefa const m nlocuire unui plmn sau chiar a ambilor, sau realizarea grefei c bloc mim plmn Aceast gref este dificila din cau?
lipsei de plmni disponibili si a complicaiilor postopera torn (rejectie imumtar, infecie)
GREUTATE CORPORAL. Sum a greutilor diferitelor elemente ale organismului masa gras sau esutul adipos masa slaba (esut conjunctiv muchi) scheletul si apa
^VOLUTIA N CURSUL VIEII Greutatea (precum si evoluia ei) constituie n medicin unul dintre indicii cei mai fiabili La copil si adolescent ea permite s se verifice faptul c are loc o cretere normal n timpul sarcinii, o
luare n greutate de 10-12 kilograme de ctre o femeie de corpolent medie este asociat frecvent cu o greutate normal a copilului la natere (mai mare de 2,5 kilograme) Ca regul general, aceast greutate la natere este
multiplicat cu 2 la vrsta de 3 luni si cu 3 la un an
La vrsta adulta greutatea tinde s se plaseze m jurul unei valon aproximativ stabile daca aporturile energetice sunt echilibrate Greutatea fiecrui individ este n mare msur n funcie de caracteristicile genetice ale acestuia
Modificrile care survin m timpul vieii rezult din influenta mediului (activitate fizic, alimentaie, efectul anumitor medicamente etc ) si a vrstei Greutatea tinde s creasc cu vrsta, la fel ca si esutul adipos, n timp ce masa
slab se mpuineaz La btrni totui greutatea ncepe s scad nainte de a se stabiliza
VARIAII PATOLOGICE Orice variaie important a greutii (pierdere sau cretere) pe o durat scurt trebuie s incite subiectul la consultarea unui medic Aceast variaie poate traduce n fapt, o boal de cauz organic sau
de alt fel (cancer edem tulburri de comportament alimentar tulburri hormonale) Msurarea greutii reprezint de asemenea unul dintre cele mai bune criterii ale stm de sntate a persoanelor n vrst, Ia care oricare scdere
ponderala rapid trebuie s fie corectat fr ntrziere pentru a evita denutntia

CORPOLENT n afar de msurarea greutii luarea n consideraie a taliei n calculul indicelui de mas corporal (I M C ) permite si el evaluarea corpolentei Dup valoarea obinut, subiectul intr ntr una dintre categoriile
urmtoare slab (indice mai mic de 18) delicat (ntre 18 si mai puin de 20) normal (ntre 20 si 25), puternic (ntre 25 st 30) obez (mai mare de 30) Exist, de altfel mai multe formule de calcul (incluznd ndeosebi vrsta) pentru
a defini greutatea ideal teoretic, care nu corespunde n mod obligatoriu cu greutatea de aparent" a unei persoane (cu care aceasta se simte bine)
MSURAREA GREUTII Aceasta se face pentru nou nscui si sugari cu un cntar pentru bebelui (precizie intre 10 si 20 grame aproximativ) si, de ndat ce este asigurat staionarea n picioare cu un cntar de persoane
(precizie n jur de 50 grame) Greutatea va fi msurat n fiecare sptmn m prima lun de viat n fiecare lun 273

GULLAIN-BARR
pn la vrsta de 6 luni la fiecare 2 luni pana la l an apoi n continuare mtr o maniera din ce m ce mai distanat
Curbele ponderale obinute permit pe de o parte sa se aprecieze greutatea copilului m raport cu greutatea medie a copiilor de vrsta si sexul lui iar pe de alta parte sa se evalueze curba sa de cretere - CRETEREA COPILULUI OBEZITATE
GRIP. Boala mfectioasa foarte contagioasa cauzata de virusurile A R N Myxoviriu influenza A si B din familia ortomyxovirusunlor
Gripa este transmisa pe cale respiratorie la distanta scurt Ea se manifesta pe toata suprafaa globului si este responsabila de epidemii anuale m general iarna La fiecare 10 sau 15 am survine o epidemic mult mai grava si mai ntins ca cea din anul 1919
care a dus la decesul a 20 mili oane de oameni m Europa
SIMPTOME SI SEMNE Gripa se traduce m principal pnntr o stare febrila nsoita de curbatun care dureaz timp de mai multe zile si regreseaza de la sine Aceste simpto me relativ obinuite sunt aceleai pentru numeroase boli infectioase virale sau
bacteriene (stan gripale) Afectarea mucoasei respiratorii de ctre virus provoac o mflamatie a cilor respiratorii superioare (nas gtlej trahee) si infen oare (bronhii plmni) Formele severe mai ales respiratorii (edem acut pulmonar gripal gripa
maligna) pot fi ntlnite CU ocazia epidemiilor Boala poate de asemenea sa ia un caracter de gravitate la persoanele m vrsta (tulburri cardiace complicaii mfectioase) si la persoanele suferind de bronita cronica sau de insuficienta cardiaca
GRUP SANGVIN. Ansamblu de proprieti antigemce ale sngelui ce permite clasificarea indivizilor si asigura compatibilitatea transfuziei sangvine intre donatori si primitori
Aceste proprieti antigemce caracterizeaz mai multe celule ale sngelui (globule rou plachete granulocite) ceea ce permite sa se deosebeasc diferitele tipuri de grupuri sangvine Grupul sangvin (ABO HLA etc ) este unul dintre are determina
identitatea fiecrui individ
GRUPURI SANGVINE ERITROCITARE Acestea se caracterizeaz prin antigenele prezente la suprafaa glo Welor rou
tSistemulABO cel mai important trebuie sa fie respectat tn toate transfuziile El este definit mai nti prin prezenta autogenelor A B sau AB pentru grupurile A B si AB sau jmn absenta antigenului in cazul grupului C apoi prin prezenta anticorpilor m ser
respectiv anti A anti B si anti A+B la subiecii B A si O Subiecii O sunt denumii donatori universali iar AB primitori universali tSistemul Rhew distinge 5 tipuri de antigene D C c E fie Prezenta antigenului D definete grupul Rhesus pozitiv (teste er
has pozitiv ) iar absenta sa grupul Rhesus negativ celelalte antigene fund prezente m unul sau m altul din cazuri Anticorpii corespunznd antigenului D nu exista
m mod natural dar pot aprea dup imunizare m cursul unei transfuzii sau al unei sarcini de exemplu Alte \i\leme majore m materie de transfuzie sunt sistemul Kell sistemul Duffy sistemul Kidd si sistemul MNS Cel mai important sistemul Kell face
obiectul unei determinri la femeile gravide si la cei care au suferit mai multe transfuzii si comporta doua antigene dintre care cel mai frecvent antigenul K stimuleaz o puternica producere de anticorpi
ALTE GRUPURI SANGVINE Alte clasificri se refera la alte grupuri sangvine antigenele proprii plachetelor (in principal PLA l si PLA 2) sunt de puin interes m cazul transfuziilor unele antigene sunt proprii granulocitelor m sfrit sistemul HLA
(Human Leuaicyte Antren) se bazeaz pe clasificarea antigenelor existente pe toate celulele sngelui cu excepia globulelor rou el prezint un interes in transfuzie si de asemenea trebuie luat m consideraie m transplantarea maduvei osoase si a
organelor -> ANTIGEN HlSTOCOMPATIBILITATE RHESUS (SIStem)
GU1LLAIN-BARRE (sindrom al lui) Inflamatie acuta si dcmielmizare (distrugere a tecii de mielma care incon joara fibrele nervoase) a nervilor periferici responsabile de paralizii SINONIME parali ie ascendenta pohraditulo
ne rilc'i ai. utd

Sindromul lui Guillam Barec este cea mai frecventa dintre pohradiculonevnte afeciuni care au ca trstura comuna o inflamatie a rdcinilor nervilor m punctul lor de emergenta din mduva spinrii
CAUZE Mecanismul acestui sindrom este autoimun c rganismul fabricnd anticorpi mpotriva propriilor lui constitueni
SIMPTOME SI SEMNE Boala cuprinde trei faze Prima care dureaz mai puin de patru sptmni este caracterizata prin apariia unei paralizii a membrelor inferioare Aceasta se ntinde apoi simetric la membrele superioare (tetraplegie) si la nervii
crameni provocnd o paralizie faciala tulburri oculomotoni si tulburri ale deglutitiei Aceste semne se asociaz frec veni cu manifestri senzitive furnicturi duren musculare ale spatelui m lungul nervilor In cursul acestei faze poate aprea o paralizie
a muchilor respiratori necesi tand un tratament de reanimare A doua faza este carac tenzata prin persistenta in platou a semnelor precedente uneori timp de mai multe luni Ceea de a treia faza care dureaz de la cteva sptmni la mai multe luni este
cea de recuperare semnele disprnd treptat TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul consta mai mtai in asigurarea respiraiei (ventilaie asistata la nevoie) Unele tratamente vizeaz micorarea extindem si a duratei paraliziilor mai ales m cazurile
cele mai grave recurgnd la diferite mijloace schimbri plasmatice (scoaterea anticorpilor anormali din plasma bolnavului) injectarea UIK r doze masive de imunoglobulme pe cale intravenoasa GURA

274
n majoritatea cazurilor nu rmn sechele si resutele sunt rare
GUR. Cavitate a fetei ce formeaz segmentul iniial al tubului digestiv si asigura funciile digestiva respiratorie si fonatone
Gura este limitata m partea de sus de palat structura osoasa prelungita prin valul palatin m partea de jos prin planseul bucal format m principal de l mba
Gura participa la funciile de fonatie servind drept cavitate de rezonanta si de modulare pentru sunetele produse in lannge de digestie asigurnd degradarea alimentelor nainte de deglutitie datorita enzimelor salivare de
respiraie nlocuind respiraia nazala atunci cnd aceasta este mpiedicata (dar aceasta suprima efectele benefice ale foselor nazale nclzirea aerului si eliminarea particulelor) de gustare permind senzaiile gustative datorita
papilelor hnguale
Gura poate fi sediul unor malformaii infecii sau tumori
GUR-LA-GUR. Asistenta respiratorie de urgenta aplicabila in ateptarea ajutoarelor medicale m caz de stop respirator sau cardiocirculator care consta pentru un sal vator m msuflarea de aer pe care l expira mea bogat m
oxigen subiectului nensufleit
Salvatorul culca subiectul pe spate n eliberea/a gura de once corp strin scoate eventualele proteze dentare ale subiectului si n trage maxilarul inferior in fata pentru a degaja intrarea in caile respiratorii intrare obstruata la
bolnavul incontient prin cderea limbii m spate Dup ce a prins nasul persoanei nensufleite intre pohce si index si a efectuat o inspiraie profunda salvatorul i pune gura deschisa pe cea a subiectului si expira profund
nlarea imediata a toracelui subiectului atesta eficacitatea ventilaiei
GURII (cancer ai) Cancer care poate afecta buzele limba planseul bucal peretele intern al gingiilor si mai rar palatul sub forma unui carcmom SINONIM cancer bucal
Cancerul de gura este destul de frecvent el reprezint aproximativ 8% dintre cancere Brbaii sunt mult mai des afectai dect femeile mai ales dup 50 de am
Factorii favonzanti sunt tutunul (65% dintre bolnavi sunt fumtori) alcoolul o proasta igiena bucala si aparate dentare prost adaptate care provoac frecri cu mucoasa Orice anomalie leziune sau nmugurire care nu dispar in
aproxi mativ zece zile necesita o consultaie medicala
S1MPTOME SI SEMNE La debutul ei o boala este foarte puin marcata senzaii de arsura fugace mici sangeran Tumora se dezvolta sub forma unei ulceraii a mucoasei sau a unei nmuguriri nsoita de sangeran Atunci cnd se
afl pe limba ea poate face deglutitia si fonatia dificile In sfrit mtr un stadiu mai avansat al cancerului durerea devine importanta
Bile de gura
Bile de gura sunt recomandate in timpul sau dup tratamentul bolilor gingiei (gmgivita si parodontit) O baie de gura cu apa srata cldua poate ajuta la calmarea inflamatnlor foarte dureroase cauzate de o incluzie a unui
dinte de minte sau unei alveolite dentare sau la drenarea lichidului purulent al unui abces dentar Bile de gura cu substane coninnd fluor sunt utile m scop preventiv la copil pentru a evita cnile ntrind smalul dinilor si
acionnd direct mpotriva plcu Ele sunt de asemenea recomandate in tratamentul curativ de exemplu dup o radioterapie a unui cancer al gurii sau cnd coletul dentar este sensibil Soluiile antiseptice si aromatizante vndute
m comer servesc la clatirea gurii si la eliminarea resturilor alimentare Ele trebuie s fie utilizate o perioada scurta (4 pana la 7 zile) m cadrul unei infecii gmgivale sau dentare In fapt utilizarea lor prelungita poate avea drept
consecine o intatie a tesu tunlor si afeciuni secundare De altfel capacitatea lor aromai/anta ofer o senzaie plcuta trectoare dar nu rezolva cauza unei halene urat mirositoare care provine m general din cauza unei inflamaii
a parodontiului (ansamblu de esuturi de susinere a dintelui) a unui focar mfectios nazal sau a unor tulburri digestive
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea unui cancer de yjra nu se face prin biopsie Cu cat diagnosticul este mai precoce cu att sunt mai mn ansele de vindecare Sunt posibile trei terapii dup evoluia si dimensiunea
tumorii canceroase chirurgia cobaltoterapia (radioterapia de malta energie) sau chimioterapia utilizate singure sau m asociere Chirurgia este adesea mutilanta antrennd o jena funcionala si un prejudiciu estetic O intervenie
chirurgicala ulterioara poate ameliora ntructva mcon vementele estetice
GUST. Unul dintre cele cinci simuri dnd informaii cu privire la savoarea si compoziia alimentelor
Senzaiile gustative i au originea m mugurii gustativi receptorii senzoriali rspndii m mucoasa limbii m cea a valului palatin si m pereii laterali si posteriori ai gtlejului
Exista patru feluri de muguri ai gustului sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare dulce srat acid amar-din a cror amestecare rezulta orice savoare Gustul rezulta de fapt din conjuncia stimulatnlor senzonale provenind
de la sistemul gustativ si olfactiv la expiraie o parte a particulelor mgerate sunt expulzate pe cale nazal si stimuleaz receptorii olfactivi prin componentele lor >dorante
PATOLOGIE Ageuzia (pierderea gustului) poate fi consecutiva unei pierderi a mirosului unei boli bucale (infecie cancer) sau hormonale (hipotiroidie diabet) Ea influeneaz comportamentul alimentar uneori si psihicul pana la
provocarea unei depresiuni -> AGEUZIE 275

GUTHRIE
GU. Cretere m volum adesea vizibila a glandei tiroide
Gua este o afeciune extrem de frecventa 800 milioane de persoane sunt afectate in lumea ntreaga Aceasta boala este adesea familiala
CAUZE Mai multe tipuri de anomalii pot favoriza apariia unei guse Un deficit m iod constituent obligatoriu al hormonilor tiroidieni antreneaz o gua prin carena lodata Sintetizarea hormonilor tiroidieni se poate face de ase
menea in mod perfect ca urmare a unui deficit enzimatic congenital Unele boli tiroidiene mai rare provoac de asemenea gua boala lui Basedow tiroidita lui HashimoK precum si alte tiroidite
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC O gua se manifesta pnntr o umflare a regiunii anterioare a gatului
Diagnosticul se pune pa baza palpam gatului Se caut mai ales semnele unei compresii a organelor din jur adic odisfagie (jena la deglutitie) o disfome (modificare a vocii) sau o dispnee (jena respiratorie) Se studiaz uneori
gua prin ecografic cervicala care vizualizeaz lobii tiroidieni t nodulu preciznd mrimea si aspectul lor hchidian (chist) sau solid Poate sa se dovedeasc necesara o scmti grafie tiroidiana pentru a studia funcionarea glandei
Un studiu citologic al nodulilor prin citopunctie (aspiraie cu ajutorul unui ac foarte fin) este realizat uneori In sfrit dozarea hormonilor tiroidieni pune m evidenta o eventuala cretere sau diminuare a acestora
EVOLUIE SI TRATAMENT De la sine gua poate rmne de dimensiuni mici sau poate creste m mod regulat i poate antrena semne compresive O gua mai poate deveni i toxic (secretnd hormoni tiroidieni m mod
excesiv) si poate antrena o hipertiroidie Tratamentul este propus m funcie de aceasta evoluie si de cauza gusei aport de iod exogen m caz de carena administrare de hormoni tiroidi em n caz de sinteza deficienta a acestora sau
ablatie (nroidectorrue) pariala m cazul unei boli tiroidiene
GUT. Boala metabolica ce rezulta dmtr un exces de acid unc m organism
CAUZE Guta afecteaz de cele mai multe ori brbatul de vrst matur Ea poate fi consecutiva anumitor boli hema tologice m particular sau luarn unor medicamente dar de cele mai multe ori este legata de o obezitate sau de
excese alimentare n general exista o predispoziie genetica pentru fabricarea de prea mult acid unc
SIMPTOME SI SEMNE Prezent m exces m organism acidul unc precipita si cristalizeaz m articulaii (cel mai des la baza degetului mare de la picior dar si la glezne genunchi uneori ncheietura minii si degetele mainn) ea
provoac crize acute de dureri foarte vii (crize de guta) care pot mpiedica pacientul sa pun piciorul pe pmnt In absenta tratamentului de fond articulaiile se deformeaz apoi se distrug dup civa am de evoluie iar
acumulrile de acid unc de sub piele fac sa apar tumefactu (tofus gutos) pe ureche pe tendoane si pe esuturile moi Supraproducia de acid unc poate de altfel sa antreneze formarea de calculi renali a cror eliminare provoac o
colica nefretica
TRATAMENT Criza de guta este tratata prin administrarea de colchicma si de antnnflamatoare nesteroidiene Trata mentul excesului de acid unc m sine depinde de originea sa Un defect de eliminare este tratat cu un uncozunc
(benzbromaron) Un exces de producere cauzat de unele excese alimentare sau de un consum exagerat de alcool impune un regim hipocalonc si suprimarea alcoolului Sub ecti predispusi genetic la fabricarea de prea mult acid
unc sunt tratai cu allopunnol care n inhiba parial sinteza Folosirea acestui medicament a fcut practic sa dispar cazurile de guta cronica cu deformare si distrugere articu Iar precum si insuficientele cronice renale de origine
gutoasa
GUTURAI. Afeciune care antreneaz o tuse s nazala
CORIZA R NITA
curgere
GUTHRIE (test al lui) Test de depistare neonatala a femlcetonunei
Testul lui Guthne este practicat sistematic la noul nas cut Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuna boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalamna care provoac m absenta tratamentului o ntrziere mintala Testul
de obicei practicat intre a 8 a si a 14 a zi de viata consta m dozarea femlalaninei plecnd de la cteva picaturi de snge ale copilului recoltate pe hrtie de filtru apoi puse m contact cu o cultura de bacterii a cror cretere este
stimulata de ctre fenilalamna creterea bactenana fiind proporionala cu concentraia acesteia m snge In caz de rezultat pozitiv (concentraie de fenilalamna mai mare de 20 miligrame pe mihlitru) diagnosticul este confirmat

prin alte examene mai precise care permit sa se instituie fr ntrziere un regim alimentar srac m fenilalamna (restricie protidica) necesar tratam bolii

HAEMOPHILLUS. Gtn de bauh Gram negativi responsabili de afeciuni respiratorii de otite de meningite de epidemii sezoniere de conjunctivita si de sancru moale
HAILEY-HAILEY (boala a lui) Afecuune cutanata ereditara caracterizata prin bule si vezicule S NONIM pemfi^U', benign familial
Boala debuteaz m general la adolescenta evolund apoi in mod cronic prin pusee m timpul sezonului cald Tratamentul care consta din aplicaii locale de antiseptice si de corticosteroizi este dcceptionant dar prognosticul m
ansamblu este benign

HALEN NEPLCUT.

HALITOZA

HALITOZ. Halena neplcuta

O halitoza poate fi cauzata de o stare proasta buco dentara (gmgivita parodontita) de o stare de stres emotio nai sau de diferitele infecii ale nasului sau ale gtlejului Tratamentul sau este cel al bolii m cauza
HALLUX VALGUS. Deviere a degetului mare de la picior (haluce) spre celelalte degete
Hallux valgus este favorizat de purtatul nclmintei cu tot nalt Artritele cronice si deviaiile clciului spre exteriorul piciorului constituie cauze mai puin frecvente ale acestei deviaii
Un hallux valgus se traduce prmtr o inflamatie a articu latiei metatarsofalangicne la originea unor dureri uneori intense uneori mflamatia fund nsoita si de mflamatia bursei seroase corespunztoare (bursita) Diagnosticarea se
face clinic si mai ales radiologie clieele practicate permi tand aprecierea amplitudinii deformatiei si a gradului de uzura articulara
TRATAMENT Acesta consta m special m purtatul de nclminte larga care permite limitarea frecrilor Chirur gia este rezervata subiecilor cu adevrat handicapai deoarece reeducarea este lunga (m jur de o luna) si relativ
dureroasa dar da rezultate bune Intervenia consta m repunerea halucelui pe axa sa normala (prin retensionarea unor ligamente ablatia unei buci din sul proeminent etc )
HALUCINAIE. Percepie a unui obiect nereal
Halucinaiile se ntlnesc m psihoze (psihoza haluci natone cr( mea schizofrenie bufeu delirant etc ) m ain gen neurologice (encefalita epilepsie) m intoxicaii (cu halucinogene psihostimulante cocaina alcool etc ) Halu cmatnle
sunt cel mai des vizuale (pete colorate etc) si auditive (zgom te voci) dar pot fi si gustative olfactive tactile
TRATAMENT Ncurolepticele sunt eficace o spitalizare putnd de altfel sa pun bolnavul m condiii de securitate dar ceea ce trebuie tratat este cauza profunda a haluci naiilor
HANDICAP. Deficienta sau incapacitate mintala fizica sau senzoriala pariala sau totala temporara sau definitiva cauzata de o alterare a structurilor sau funciunilor psiho logice fiziologice sau anatomice constituind un
dezavan tajsicial SINONIME deficienta incapacitate infirmitate

Handicapurile mintale i psihoafective Ele se carac tenzeaza prin dificulti mintale sau psihice de a nfrunta situaiile vieii obinuite si afecteaz aproximativ 1% dintre ameni ele se situeaz m primul rang al handicapurilor
se\ere si afecteaz copiii si adolescenii CAUZE Maj ntatea handicapurilor mintale comporta o ntrziere a dezvoltam intelectuale si sunt legate de palo lognle sarcinii sau ale naterii de origine mfectioasa sau vasculara sau mea
mult mai des de unele patologii neaccidentale (aberaii cromozomiale malformaii ale siste mului nervos central sindrom pohmalformativ anomalii metabolice) responsabile de aproximativ 70% din defi cientele mintale
profunde Acestea mtr o treime din cazuri rmn inexplicabile
Adolescenta si btrneea sunt propice exploziei de tulburri psihoafective care necesita luarea m ngrijire
TRATAMENT SI PREVENIRE Unele handicapuri neuro l )gice care induc o deficienta intelectuala sunt curabile Gravitatea leziunii organice nu determina ntotdeauna importanta ntrziem mintale precocitatea ngrijim fiind
de marc importanta m amcl orarea capacititn subiectului 277

HARTNUP
Handicapurile motorii Caracterizate printre disfunctic sau pnntr o reducere a activitii fizice a unui individ (absenta mobilitii miscan parazite) handicapurile moe n afecteaz membrele trunchiul sau capul
Ele constituie rangul al doilea m estimrile ce nsacrate privind handi capunle severe la tineri
i
CAUZE
| La copil handicapurile motorii provin dmtr o malformaie } congenitala si sunt consecina unei leziuni cerebrale sau unei | atingeri a maduvei spinrii survenita nainte m timpul sau j* dup natere Este
vorba fie de absenta unei pri sau a g totalitii unui membru (agenczic) fie de pierderea totala sau pariala a motricitatii prin afectarea muchilor (miopatie) sau a nervilor care comanda muchii fie de
micri anormale fie de atingeri articulare Handicapurile motorii dobndite mai Iar iu afecteaz copiii si adulii M sunt consecutive unor accidente sau b( h In rile industrializate accidentele de maina si
de moto ciclet (frecvente la tineri) sunt responsabile de amputaii deparalizu de incapaciti de control de handicapuri grave in urma unor fracturi multiple asociate sau nu unor leziuni viscerale Creierul sau
mduva spinrii pot fi atinse iar o leziune pe traiectul nervului sciatic intre mduva spinrii l muchi poate provoca o sciatica paralizanta Atingerile articulare (pohartrite artroza) sunt de asemenea respon
sabile de deficientele motorii
TRATAMENT Acesta consta m reconstituirea integritii fizice a subiectului pnntr o intervenie chirurgicala in efectuarea unei reeducri motorii pentru a reduce importanta micrilor anormale sau in
compensarea absentei unui membra prmtr o proteza care l nlocuiete m totalitate sau unei orteze care se adapteaz pe membrul mutilat
Dezvoltarea ajutoarelor tehnice mulumit domoticn si creaiei de roboti permite un control al mediului de la ttomiuhu
Handicapurile senzoriale Ele afecteaz vederea si auzul l aproximai v 70 milioane de indivizi din ntreaga lume i Deficientele vizuale cuprind ndeosebi atingerile de acuitate vizuala (cecitate sau scderea
acuitii vi/uale) ngustrile cmpului vizual si atingerile pleoapelor si ale muchilor oculomoton
B Deficienele audiie se caracterizeaz pnntr o acuitate auditiv insuficienta
CAUZE Cauzele handicapurilor senzoriale sunt variate KCldente infecii atingeri congenitale sau foarte precoce ; Faeton specifici pot de asemenea sa intervin m geneza Or astfel de deficiente Astfel
foamea lipsa de oxigen epidemiile proprii tarilor m curs de dezvoltare cauzeaz vizuale grave tarile in curs de dezvoltare ! 80% dintre orbi In ce privete surditatea si l toacuzia acestea pot fi legate de
toxicitatea unor medi de expunerea la zgomot de un barotraumatism it de exemplu de plonjare submarina prost controlata) (Hde mbtrnire
TRATAMENT Este de fiecare data cel al cau/ei In plus se caut compensarea deficientei proteze auditive si vizuale (ochelari si lupe) implanturi cohleare ajutoare tehnice (utilizarea microordmatoarelor
capabile sa transpun scrisul obinuit m scrisul Braille sau sa sintetizeze vocea subtitra rea emisiunilor televizate)
HANTAAN (virusul lui) Virus A R N din familia Bunyavindae responsabil de febra hemoragica de Coreea (febra hemora 0ica cu insuficienta renala)
HAPTOGLOBINA. Proteina a sngelui haptoglobma este o glicoprotema sintetizata de ctre ficat Varietatea anume de haptoglobma pe care o poseda un individ este ereditara iar identificarea ci este
utilizata m medicina legala m cursul cercetrilor de paternitate Diminuarea concen trat ci de haptc globina din snge indica o hemohza (distru gerea patologica a globulelor rou) Creterea sa este un semn
de boala inflamau ne
HAPTONOMIE. Metoda de pregtire a naterii care utilizeaz pipitul pentru a i face nainte de natere sa comu mce precoce copilul si viitorii lui prini
Haptonomia este predata de medici sau de moae in unele materniti sau m cursul consultaiilor particulare la cabinet Pregtirea ncepe m luna a 4 a sau a 5 a de sarcina cnd mama ncepe sa simt copilul
micnd In timpul edinelor de haptonomie prinii nva sa comunice cu copilul lor cu ajutorul minilor punandu le pe pntecul matern si prin vocile lor Puin cate puin copilul se arata sensibil la contact
si rspunde solicitrilor venind sa se aeze intre minile prinilor si El face astfel o prima cunotina cu tatl si mama sa si dobndete o mai mare sigurana afectiva in ce i privete pe prini acetia nva
sa si asculte copilul si reaciile sale Pentru mama edinele de haptonomie sunt o sursa de destindere si de ncredere m ea muchii ei abdominali si permeah se relaxeaz spontan facilitnd astfel naterea
Haptonomia acorda in plus un rol foarte important viitorului tata
HARADA (boala a lui) Boala care asociaz o meningita si o uveita postenoara (mflamatie a coroidei membrana vasculara a retinei)
Boala lui Harada uveomenm^ita deosebit de frecventa la asiatici nu are o cauza cunoscuta
Meningita de obicei foarte moderata nu ocazioneaz dect simptome puin marcate (febra dureri de cap greuri jena oculara la lumina si redoarea cefei) Inflamatia coroidei se manifesta prin dezlipiri ale
retinei care regreseaza de la sine
Corticosteroizn pe cale generala sunt m ansamblu deosebit de eficace
HARTNUP (boala a lui) Boala ereditara legata de o anomalie a transportului unor acizi ammati HASHIMOTO
278
Boala lui Hartnup se manifesta din copilrie prmtr o erupie cutanata (placi rou) prin semne neurologice (pier derea echilibrului succesiunea de micri oscilatorii scurte si sacadate ale ochilor)
Tratamentul bolii lui Hartnup eficace consta m admi mstrarea pe toata durata vieii de vitamina PP
HASHIMOTO (tiroidita a lui) Boala tiroidiana benigna cu evoluie cronica antrennd adesea o hipotiroidie (msufi cienta a secreiei hormonale tiroidiene)
Tiroidita lui Hashimoto survine in general intre 30 si 50 de ani Este vorba de o boala familiala autoimuna care se manifesta prmtr o gua tare de volum moderat si prin semne de hipotiroidie (mgrosarea pielii bradicardie pru
dent excesiva constipatie)
n absenta tratamentului tiroidita lui Hashimoto evolu eaz prin pusee spre o tiroidita profunda
HDL COLESTEROL. Fraciune a colesterolului sangvm transportata de ctre lipoprotcmc SINONIM c le ter I HDL Cantitatea de HDL colesterol nu trebuie sa fie mai mica de l mihmol adic O 4 grame la litru cu cat nivelul
lui este mai ridicat cu att riscul de boala coronarian (anj,or infarct) este mai sczut
HELICOBACTER PYLORI. Bacterie responsabila de gastnte si ulcere
Helicobacter pylon este gsita la unu bolnavi atini de gastrita cronica sau de ulcer al duodenului Antibioticele permit o vindecare completa fr recidive
HELMINTIAZ. Boala parazitara umana si animala ivita m urma infestam cu anumii viermi helmintu S NONIM verminoza
DIFERITE TIPURI DE HELMINTIAZ
Helmmtiazele intestinale sunt fie cauzate de nematode (viermi rotunzi) ca ascans tncocefal nchina anghilula ankylostom fie de viermi plai ca tema vitelor tema por cilor tenia petilor distomele intestinale sau bilharznle
Helmmtiazele ficatului sunt cauzate fie de o infestare cu viermi aduli galbezele (galbeaza mare a ficatului galbeaza de China) fie de o infestare cu larve in cazul unui chist hidatic (provocat de o larva hidatida) sau m cazul
echmo cocozei alveolare fie prin prezenta oualor ndeosebi m cazul bilharziozelor
Helmmtiazele plmnilor corespund prezentei unor disto me (glbeze) in bronhii fie dezvoltam unui chist hidatic
Helmmtiazele exclusiv tropicale afecteaz ganglionii m cazurile de filanoze limfatice pielea in cazul loazei dra cunculozei sau oncocercozei aceasta din urma afectnd si ochii
IRTROZ. Efuziune de snge mtr o articulaie de cele mai multe ori localizata m cavitatea articulara , genunchiului
In general o hemartroza survine imediat dup un trau matism provocator al unei leziuni severe a articulaiei
Hemartroza se caracterizeaz de cele mai multe ori prmtr o umflare si o durere a articulaiei respective
TRATAMENT O punga cu gheata pusa pe articulaie poate ajuta la diminuarea efuziunii si a durem In scopul de a opri hemoragia medicul va putea realiza un bandaj articular reia tiv strns si va recomanda punerea m repaus a
membrului n poziie supramaltata timp de 2-3 sptmni
HEMATEMEZA. Voma cu snge de origine digestiva O hematemeza traduce o hemoragie digestiva superioara (snge mai mult sau mai puin digerat provenind din esofag stomac sau duoden) Cauzele cele mai frecvente sunt
ruptura vancelor esofagiene din cauza hipertensiunii portale la un subiect atins de ciroza ulcerul gastroduodenal si gastntele hemoragice O hematemeza necesita o spitalizare de urgenta pentru a i putea aprecia gravitatea si
repercusiunile sale Tratamentul face apel de cele mai multe ori la medica mente antiulceroase precum si la sclerozarea realizata pe cale endoscopica a vancelor esofagiene sau a unui ulcer hemoragie
HEMATIE. Celula sangvina care transporta oxigenul din plmni spre esuturi S NONIME entrocit globul rou
Hematia poate fi considerata drept un sac care transporta hemoglobina pigmentul protemic de culoare roie nsrcinat cu transportul oxigenului

HEMATOCEL AL VAGINALEI TESTICULARE.

Acumulare de snge intre testicul si nveliul sau seros \aginala testiculara
Un hematocel al vagmalei testiculare este adesea con secmta unui traumatism al testiculului mai rar este legat de o tumora testiculara Dureros hematocelul se traduce prmtr o cretere in volum a testiculului si a bursei
Tratamentul consta mtr o intervenie chirurgical care permite evacuarea coleciei sangvine si verificarea stm testiculului
HEMATOCRIT. Mrime a volumului ocupat de globu lele rou mtr o proba de snge m raport cu volumul probei exprimata in procente
Hematocntul normal se situeaz intre 40 si 54% la brbat si intre 35 si 47% la femeie Diminuarea sa conduce la cutarea unei anemii creterea sa este consecutiva unei poliglobuln (creterea masei totale de globule rou din
organism)
HEMATOLOGIE. tiina a bolilor sngelui maduvei si ganglionilor
HEMATOM. Colecie de snge mtr un organ sau mtr un esut apruta ca urmare a unei hemoragii 279

HEMIPLEGIE
Un hematom are aproape ntotdeauna drept cauza un traumatism n majoritatea cazurilor hematomul regreseaza spontan Se evacueaz sngele pnn punctie sau prin incizie chirurgicala doar m cazul hematoamelor voluminoase
si compresive
ITOM EXTRADURAL. Colecie de snge intre bolta craniana si dura mater (ultima foita externa care nvelete meningele)
CAUZE SI SEMNE Un hematom extradural este relativ rar El este consecutiv unei lovituri pe acea parte a capului {l provoac dureri de cap tulburri ale contientei (somno lent com) uneori o hemiplegie Evoluia este
caracte nsbc semnele nu apar dect la cteva ore dup traumatism
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Se impune spitalizarea de urgent diagnosticul este confirmat prin scanografie iar tratamentul consta mtr o intervenie chirurgicala Chirurgul realizeaz un volet osos m craniu evacueaz
hematomul apoi remchide voleiul
MEMATOM RETROPLACENTAR. Efuziune anor mda de snge care poate surveni m timpul sarcinii intre placent i peretele uterului
Un hematom retroplacentar este de cele mai multe ori consecina unei hipertensiuni arteriale si a comphcatnk r pale (toxemie gravidica) a unui diabet a unei sarcini jnuluple sau a unui hidrammos (exces de lichid amniotic) P se
declara m general m al treilea trimestru de sarcina fi in timpul naterii prmtr o durere brusca si intensa o ((aagerare vagmala uneori prmtr o stare de soc (ru cdere tensiunii arteriale)
Tratamentul ntreprins de urgenta asociaz reanimarea mamei si naterea prin cezariana
EMATOM SUBDURAL. Colecie de snge m craniu ' i interiorul memngelor
, Efuziunea de snge se formeaz m spaiul subdural dup JOtraumaUsm cranian Se disting doua feluri de hematoame
Hematomul subdural acut care este consecutiv unui i cranian grav (accident rutier cdere de la mai t li metri) Curnd apar tulburri ale contientei (som |ienta\ coma) si semne neurologice (paralizie etc ) ijjkajnosticul este
confirmat prin scaner Daca hematomul \ mt foarte voluminos chirurgul practica o operaie de i sub anestezie generala pentru a l evacua Dar trata ileste mai ales medical si se adreseaz simptomelor : mpotriva edemului cerebral
(mamtol pe cale ) Prognosticul hematomului subdural acut este u
/ subdural cronic este urmarea unui traumatism Dup o perioada de mai multe sptmni pana la i luni apar asociate sau nu dureri de cap tulburri i ncetinire psihomotone tulburri ale mersului i un nceput de hemiplegie sau
tulburri de vorbire
(afazie) Diagnosticul este confirmat prin scaner Decizia de a opera depinde de anumii factori starea generala a pacientului volumul hematomului In cazul m care soluia interveniei chirurgicale nu este reinuta tratamentul medi
cal (supraveghere corticoterapie etc ) permite ca regula generala resorbia hematomului
HEMATOPOIEZA. Totalitate a mecanismelor care asigura producerea continua si regulata a diferitelor celule sangvine
La om hematopoieza este asigurata de ctre mduva
HEMATOZ. Proces fiziologic care permite transfor marea m plmni a san0elui venos ncrcat cu dioxid de carbt n m san 0e arterial ncrcat cu oxigen
HEMATURIE. Prezenta a sngelui m urma
O hematune poate fi macroscopica decelat chiar de pacientul a crui urina este de culoare r< sie rozalie sau bruna si care conine uneori cheaguri sangvine Ea mai poate f microscopica urma are atunci o culoare normala
sngele nefnnd decelat dect la examenul microscopic
Bolile cele mai frecvente care stau la originea unei hematurn sunt infeciile urmare (cistite) tumorile si papi loamele vezicii adenoamele si cancerele prostatei calculn rinichiului sau ai ureterei tumorile rinichiului tuberculozele
urinare Tratamentul consta m tratarea bolii care se afla la originea hematunei
HEMERALOPIE. Scdere a vedem la lumina slaba (crepuscul iluminare slaba)
O hemeralopie se ntlnete m principal in cursul unor afeciuni care ating retina fie ca ele sunt congenitale (retmo patie pigmentar) fie dobndite (retmopatie diabetica)
HEMIAGEUZIE. Pierdere a simului gustativ pe juma tatea dreapta sau pe jumtatea stnga a limbii
HEMIANOPSIE. Pierdere a vedem unei jumti a cmpului vizual al fiecrui ochi
Hemianopsnle iau diferite aspecte dar cele mai obinuite sunt hemianopsnle laterale m care fiecare ochi pierde jumtatea temporala (dinspre partea tmplei spre exterior) sau jumtatea nazala (de partea nasului spre interior) a
vederii sale
Leziunile cailor vizuale pot avea drept cauza un trau matism cranian o compresie exercitata de o tumora sau un accident vascular cerebral Tratamentul este doar cel al cauzei

HEMIPLEGIE. Paralizie care afecteaz o jumtate (stnga sau dreapta) a corpului

Hemiplegia poate fi fie spasmodica (muchii atini sunt rigizi) fie flasca (muchii sunt moi si slbii) HEMOCROMATOZA

280
CAUZE O hemiplegie are drept cauza o leziune a caii piramidale fasciculul de fibre nervoase care merg de la cortexul cerebral pana la diferite niveluri ale maduvei spinrii si tare comanda contracia muchilor Leziunea se afla
de partea opusa membrelor atinse Aceasta le/iune este la rndul ei consecutiva unui accident vascular cerebral ischemic (diminuarea sau oprirea circulaiei) sau hem ragic unei tumori sau unui traumatism ori a unei infecii a
siste mului nervos (abces al creierului)
TRATAMENT Acesta este m principal tratamentul cauzei care poate face sa regresezc hemiplegia sau mpiedica sa se ayaveze Lui i se adaug tratamentul simptomelor (venti latie asistata in caz de coma) Ulterior reeducarea
ameho reaza adesea sechelele motorii iar ortofonia pe cele de limbaj
HEMOCROMATOZA. Boala metabohca consecutiva acumulam de fier m esuturile or6amsmului SINONIM diabet bron al
DIFERITE TIPURI DE HEMOCROMATOZA
Hemocromalo a pnmiln este o boala rara ereditara
Hemocnnnalo a ^eturulart) poate fi legata de un alcot hsm cronic si mai ales de transfuziile repetate
SIMPTOME SI SEMNE Stocarea excesiva de fier antre neaza anomalii hepatice si endocrine Atingerea hepatica este o ciroza agravata in cazul consumului de alcot l Atingerea endocrina este mixta pancreatica (diabet zaha rt)
si hipofizara (deficit in gonadotrofine) In plus supra ncrcarea m fier provoac o coloraie cenuie a pielii
DIAGNOSTIC Tratamentul hemocromatozei consta m practicarea unor luri regulate de san ce de Ia pacienii care nu sunt anemici aceste sangeran rmn procedeul cel mai eficace pentru a elimina fierul m exces Totui la
bolnavii pohtransfuzati acest tratament nu este posibil Administrata m doze mari si de preferina pe cale subcutanata mai multe ore pe zi deferoxamma (agent chelator al fierului) ntrzie procesul de suprancrcare m fier
crescnd eliminarea sa urinara si digestiva
HEMOCULTUR. Tehnica de laborator viznd punerea m evidenta a prezentei sau absentei unor microorganisme patogene in snge deci depistarea strilor septicemice si precizarea germenului responsabil precum si a
antibioti celor active fata de acesta
HEMODIALIZ. Metoda de epurare a sngelui cu ajutorul unui rinichi artificial
Hemodializa a fost adesea utilizata in anumite cazuri de intoxicaie grava dar este mai ales tratamentul major al insuficientelor renale acuta si cronica Cel puin pana cnd este posibila practicarea unei grefe renale tratamentul
insuficientei renale cronice prin hemodializa este definitiv
Hemodializa permite epurarea sngelui de deseunle care sunt eliminate in mod normal prin urina (uree creatimna)
corectarea unui eventual dezechilibru electrolitic (niveluri anormale de sodiu de potasiu de bicarbonati etc in snge) si reechilibrarea pH ului sangvin m caz de acidoza (aciditate sangvina excesiva)
TEHNICA Hemodializa consta m punerea m contact prin intermediul unei membrane semipcrmeabile numita diahzor (care nu las sa treac dect moleculele de dimensiuni mici si medii) a sngelui bolnavului cu un lichid a
crui corn poziie este apropiata de cea a plasmei normale (diahzat)
DESFURARE In caz de insuficienta renala cronic edinele de tratament dureaz intre 4 si 5 ore de trei ori pe sptmna Majoritatea pacienilor se deplaseaz la centrele de hemodializa spitaliceti publice sau particulare
Dar edina poate avea loc si la domiciliul pacientului (m acest ca/ acesta urmea/a mai nainte o pregtire el si partenerul de viata sau prinii daca este vorba de un copil) In caz de insuficienta renala acuta edinele au loc in
ritmuri variabile dup gravitatea tulburam m serviciile de nefr( logic sau de reanimare zilnic m cazurile grave
SUPRAVEGHERE O supraveghere medicala asigurata de ctre un nefrolo e este obligatorie Acesta fixeaz durata edinelor cantitatea de apa plasmatica de filtrat si trata mentele anexe dietetice si medicamentoase Hemodializa
este perfect compatibila cu o viata normala
HEMODILUTIE. Tehnica ce consta naintea unei operaii chirurgicale cu risc hemoragie m prelevarea a doua sau trei uniti de snge de aproximativ 400 milihtn fiecare de la un subiect (nlocuind aceasta cantitate de snge
cu un lichid mai puin dens) cu scopul de a putea ca la sfritul interveniei sau chiar imediat dup ea sngele propriu sa i fie remjectat
HEMOFILIE. Boala ereditara legata de cromozomul X caracterizata prmtr o tulburare a coagulam sngelui
Hemofiha este transmisa m mod recesiv si legat de sex gena m cauza se gsete pe unul dintre cei doi cromozomi X ai mamei si doar bieii dezvolta boala Fetele nu o pre zmu (cu excepia uneori a unor tulburri minore) O
femeie purttoare a genei acestei boli va avea jumtate din fin si hemofiliu iar jumtate dintre fiicele sale purttoare ale genei ceilali copii fete sau biei fund ndemni (neafectati) In schimb bolnavul hcmofihc de sex masculin
transmite Oena anormala tuturor fiicelor sale care devin purttoare ale genei dar fin lui scap neafectati
DIFERITE TIPURI DE HEMOFILIE Exista doua feluri de hemofilie A si B prima fund de zece ori mai frecventa dect cea de a doua Coagularea normala a sngelui depinde de aciunea a treisprezece factori sangvini
numerotai de la I la XIII Hemofiha A este legata de un deficit al facto rului VIII iar hemofilia B de un deficit al factorului IX
SIMPTOME SI SEMNE Hemofiha antreneaz hemoragii a cror repetare si gravitate sunt proporionale cu importanta deficitului m factorul sangvin VIII sau IX HEMOGLOBINOPATIE

t Informele umoare m care nivelul sangvin al factorului VIII este mai mare de 5% nu exista temerea de hemoragii dect cu ocazia interveniilor chirurgicale sau a extraciilor dentare
Informele moderate in care nivelul sangvin al factorului VIII variaz intre 2 si 5% heim ragnle sunt provocate prin traumatisme prin cderi
tinformele revere in care nivelul factorului sangvin VIII este mai mic de l % sangeranle se produc spontan aproape n tot organismul cauznd efuziuni in muchi sub piele (hematoame) si m articulaii
(hemartroze) Hemoragiile interne pot antrena prezenta sngelui in urina (hematune)
DIAGNOSTIC Diagnosticul este confirmat prin msurarea nivelului factorilor sangvini VIII si IX El poate de ase menea sa fie stabilit nainte de natere de la a 10 a sapta man de sarcina o prelevare a
vilczitatilor conale (viitoarea placenta) permite analiza genetica a ftului La 18 sau la 20 sptmni de sarcina analiza unui prelevat de snge fetal din cordonul ombilical permite aceeai cercetare
TRATAMENT SI PREVENIRE Hemoragiile sunt oprite cu substanele coagulante si daca este necesar pierderea de snge este compensata pnntr o transfuzie Este practicata o injectare de concentrat de
factor VIII liofilizat si nclzit sau de factor IX nclzit Hemofilicn iau preventiv doze regulate de concentrat de factor VIII sau IX Riscul de transmisie prin snge al mai multor virusuri a modificat modurile
de tratament cu utilizarea adjuvantilor ca desmopresma sau DDAVP si antifibnnoliticele Astzi riscul de transmisie a virusului cauzator al SIDA este m mare parte eliminat prin nclzirea produselor
injectate Riscul transmisiei hepatitei C persista dar el este foarte moderat evaluat intre 1-3 pentru 10 00(1 transfuzii de snge sau de plasma cel al transmisiei virusului hepatitei B este evaluat la l pentru 50
000 dar el poate fi prevenit prin vaccinare De acum nainte producerea de factor VIII prin inginerie genetica protejeaz total transmiterea virala pe aceast cale Alterrile articulare provocate pnn hemartrozc
necesita uneori o reeducare ortopedica
Riscurile ntmpinate de ctre hemofiliu justifica ideea c nainte de a concepe o femeie care aparine unei familii de hemofilici trebuie sa verifice daca ea este sau nu purttoare a genei bolii
HEMOGLOBINA. Proteina coninuta m globulele rou crora le confer culoarea care vehiculeaz oxigenul n snge
Hemoglobina este sintetizata de ctre globulele rou m timpul formarii m mduva osoasa Ea servete la transportul dioxidului de carbon din organe (inima muchi) ctre plmni dar mai ales la transportul
oxigenului m toate esuturile organismului Hemoglobina este un pigment rou aprins atunci cnd este oxigenata (culoarea sngelui arterelor din marea circulaie) albastru atunci cnd ea si a pierdut oxigenul
sau (venele din marea circulaie)
A trai ca hemofilic

Cu se pul de a permite pacienii r atini de o hemofilie sa duca o viata pe cat posibil normala centre specializate ofer (m)formarea hemofilicilor m ce privete riscurile tratamentul si prevenirea acestei boli
recunoaterea simptomelor hemoragiei tratamentul preventiv la domiciliu sfatul genetic In aceste centre infirmiera nva pacientul sa si injecteze produsele substitutive Copiii sunt iniiai foarte devreme m
aceasta practica m general spre vrsta de 8-10 ani)
Unele precauii trebuie sa fie luate m viata zilnica a hemofilicilor evitarea loviturilor si cderilor alegerea de preferina a cmilor cu mneci lungi a hainelor si pantalonilor matlasati a nclmintei care
acoper ci caiele purtarea cu sine a unei truse farmaceutice care conine cele necesare unei perfuzii Extraciile dentare trebuie sa fie efectuate m mediu spitalicesc
Practicarea unui sport nu este interzisa Totui din cauza riscurilor accidentelor articulare sunt interzise sporturile violente st periculoase artele mariale scrima parautismul plonjarea submarina fotbalul
echitatia etc In schimb sunt evaluate ca sporturi cu risc mic cu condiia sa fie practicate cu un echipament adecvat natatta golful tenisul voleiul si baschetul (cu genun chiere si cu nclminte montanta)
patinajul pe rotile (cu casca si cu genunchiere) schiul ca plimbare cichs mul (cu casca si cu un scaun bine ajustat) alergatul (cu nclminte dotata cu un suport plantar)
Pe plan educativ doar meseriile manuale sunt exclu se din orientarea profesionala In plus este recomandat ca scoal sa fie informata asupra bolii copilului
In cltorie trebuie sa fie prevzuta deinerea unor indicaii si informaii indispensabile privind tratamentul oferite de medic
Patolognle de gravitate foarte variabila pot sa nu antreneze altceva dect o cianoza sau tot aa de posibil sa pun m joc viata rx Inavului -> NUMRARE A FORMULEI SANGV NE
HEMOGLOBINA GLICOZILATA. Hemoglobina pe care este fixata o molecula de glucoza SINONIM hemo 1,1 bina f,lua zata
Hemoglobina glicozilata (HbAlc) este utilizata pentru supravegherea eficacitii unui tratament pe durata lunga la diabetici
HEMOGLOBINOPATIE. Boala relativa la hemoglobina Printre hemoglobmopatn se pot deosebi talasemnle (defect de sinteza a hemoglobinei) de hemoglobmoze (boli legate de un defect de structura a
moleculei de hemo globma) HEMOGLOBINURIE
CAUZE Talasemnle sunt boli consecutive diminurii sau absentei fabricam unuia dintre lanurile polipeptidite ale hemoglobinei
Hemoglobmozele oare exista m vreo 300 de varieti rezulta m general din mutaii genetice punctuale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea anoma lnlor se bazeaz m principal pe electroforeza (separarea componentelor sngelui prin utilizarea unui cmp electric) tare permite sa se detecteze hemoglobmele anormale
Atitudinea de adopUt in caz de transmisie a unei hemoglobmoze este funcie de tipul de mutaie unele forme nu necesit deloc tratament ci doar restricii alimentare si medicamentoase altele antreneaz o hemohza importanta
care trebuie sa fie tratata prin transfuzii frecvente Pentru formele grave viitorii prini pot recurge la sfatul genetic si la depistarea prenatala cu scopul de a estima riscurile ntmpinate de ctre copilul lor - DREPANOCITOZA
TALASEMIE

HEMOGLOBINURIE. Prezenta a hemoglobinei m urina

Hemoglobinuna este un semn de hemohza (distrugerea globulelor rou) importanta m interiorul vaselor sangvine Hemoglobinuna se traduce prin emisia de urma de culoare roie nchisa Un astfel de semn trebuie sa duca la
caut rea cauzei hemohzei si ndeosebi a unei anemii hemolitice
HEMOGRAM. Numrarea elementelor figurate ale sngelui (globule albe globule rou plachete)
O hemograma este realizata plecnd de la o prelevare de snge venos la adult de snge capilar la un cop l mic Ea comporta doua tipuri de analiza Un tip de analize este cantitativ si descrie numrul de elemente figurate nivelul
de hemoglobina concentraia medie a globulelor rou m hemoglobina valoarea hematocntului (procentul volumului globulelor rou m raport cu volumul sangvin total) si volumul globular mediu Celalalt tip este morfologic si
descrie aspectul diferitelor celule Aceasta numrare per mite depistarea a foarte numeroase afeciuni (anemii infla matn reacii imumtare etc) -> NUMRARE A FORMULEI
SANGVINE

HEMOLIZ. Distrugere a globulelor rou

Durata de viata a globulelor rou m organism este m stare normala de aproximativ 120 zile Hemohza este atunc efectuata de ctre celulele macrofage ale maduvei osoase si ale ficatului Diferiii constitueni ai globulului rou
sunt m continuare reciclai si reutilizati de ctre organism HEMOLIZE PATOLOGICE O hemolua patologica poate sa fie urmarea unei anomalii particulare a globulului rou ca in cazul drepanocitozei sau al deficitului m
glucozo 6 fosfat dehidrogenaz a unei agresiuni exterioare (hemohza meca mc din cauza prezentei unei proteze cardiace paludism) sau a unei boli autoimune
O hemohza patologica se traduce pnntr o cretere a nivelului de bilirubma libera pnntr o scdere a unei glicoproteme din plasma haptoglobma si atunci cnd hemohza este mai ales mtravasculara pnntr un nivel mai ridicat al
hemoglobinei plasmatice din snge si pnntr o hemoglobmune (prezenta hemoglobinei in snge)
HEMOPATIE. Boala a sngelui
Anemiile si leucemnle de exemplu sunt hemopatu
HEMOPTIZIE. Eliminare pe gura de snge provenind din aparatul respirator
O hemoptizie este consecutiva rupturii unui vas sangvin la un nivel oarecare al arborelui respirator Ea nu trebuie sa fie confundata cu o hematemeza (vomare de snge provenind din leziuni ale aparatului digestiv) nici cu
prezenta sngelui m gura rezultata dmtr o sangerare la nivelul nasului (epistaxis)
O hemoptizie este de cele mai multe on consecutiva unei bronite cronice care s a infectat unei tuberculoze pulmo nare vechi sau recente unei dilataii a bronhiilor unei embolii pulmonare sau unui cancer al bronhiilor
Oricare ar fi cantitatea de snge scuipata hemoptizia este un semn de alarma important si trebuie ntotdeauna sa duca la o consultaie medicala chiar la o spitalizare imediata
Cauza hemoptiziei este cea care trebuie tratata cu priori ae Odihna medicamentele antihemoragice M anxioliticele sunt in general eficace Daca hemoptizia este abundenta sau persistenta se poate dovedi necesara o embolizare
arteriala bronsica Ea consta in obliterarea arterei bronsice cu ajutorul unor particule injectate sub control radiologie
0 intervenie chirurgicala m caz de sangerare rebela si localizata poate sa fie indicata m rare cazuri
HEMORAGIE. Scurgere de snge m afara vaselor sangvine
O hemoragie este numita externa daca sngele se scurge direct in exterior interna daca se produce mtr o cavitate (torace abdomen) sau mtr un organ intern (stomac intestin) cnd sngele iese pe caile naturale (gura anus uretra)
hemoragia se numete secundar exteriorizat
CAUZE O hemoragie are drept cauza un traumatism lezarea unui organ (mflamatie ulcer tumora) sau o anoma
1 ie a vaselor (anevnsm fragilitate prin hipertensiune arterial) TRATAMENT Acesta consta m oprirea hemoragiei m general prin intervenie chirurgicala Atunci cnd hemoragia este externa si consecutiva unei plgi a vaselor
gatului sau ale unui membru ea poate fi ntrerupta prin compresia -cu mana sau cu un pachet de tifon punctului de sangerare sau a unui punct situat pe traiectul trunchiului arterial care alimenteaz sangerarea De asemenea se
poate pune un garou fie la rdcina membrului fie imediat m amonte de sangerare dar aceasta tehnica nu este lipsita de pericole De asemenea trebuie nlocuit volumul de snge pierdut HEMORAGIE INTRAOCULAR
perfuzand nlr o vena soluii de umplutura (gelatine dextram) Acestea din urma sunt insuficiente m cazurile cele mai grave cnd trebuie sa se recurg la transfuzii sangvine
HEMORAGIE CEREBRAL. Scurgere de snge m creier -* ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
HEMORAGIE DIGESTIV. Scurgere sangvina pro venind din tubul digestiv SINON M t,as/rr ra^ie
Hemoragia tubului digestiv superior Este o sangerare ce provine din esofag din stomac sau din duoden cxte norizat prin vome sngernde numite hematemeze
CAUZE O hemoragie a tubului digestiv superior este consecina unui ulcer gastroduodenal unei tumori (benigne sau maligne) unei rupturi de vance situate m esofag sau unei gastrite acute de cele mai multe ori provocate de
medicamentele antiinflamatorn DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea se face pnn fibroscopie Aceasta realizata cu ajutorul unui tub optic suplu introdus prin gura m tubul digestiv permite adesea si se practice m
acelai timp o scleroterapie (injectarea de produse sclerozante in vancele esofagian care sngereaz) In caz de hemoragie masiva sau necontrolata se impune intervenia chirurgicala
Hemoragia tubului digestiv inferior Este o sangerare

ce provine din intestin (intestinul subire colon sau rect)

i care se evacueaz prin anus
CAUZE O hemoragie a tubului digestiv inferior este
consecutiva unei rupturi de hemoroid unei tumori a rectului
sau a colonului unei ulceraii provocate de folosirea
termometrului
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Se poate decela o hemo tagie a tubului digestiv inferior prin examenul chimic al scaunului care poate conine snge rou sau negru denumit melena Tratamentul mai mult sau mai puin urgent
depinde de cauza si de importanta sngeram el poate fi medical (scleroterapie electrocoagulare) sau chirurgical m caz de hemoragie masiva - RECTORAGIE
HEMORAGIE GINECOLOGIC. Scurgere de snge
pnn vagin
Cauza cea mai probabila a unei hemoragii ginecologice este menstruatia
CAUZE PATOLOGICE SI SIMPTOME Cnd sngele provine din uter hemoragia ginecologica poate de asemenea si fie cauzat de o endometnta (infecie a mucoasei utenne) nude un cancer al uterului boli care pot surveni m
aceeai msur si nainte si dup menopauza Se deosebesc meno ragule (scurgeri menstruale anormal de ndelungate) si metroragnle (scurgeri sangvine m afara fluxului menstrual) care apar ca urmare a unei tulburri hormonale
sau a unui miom (fibrom)
Uterul poate de asemenea sa sngereze m timpul sar unu atunci se vorbete de o hemoragie obstetncala In timpul primelor luni de sarcina aceste sangeran pot anuna un avort spontan Daca sangerarea intervine mtr un stadiu mai
avansat al sarcinii ea poate traduce o problema fetala sau materna
Cnd sngele provine din colul utenn sangerarea poate fi cauzata de un ectropion cervical (esut glandular supli mentar ce nconjoar colul utenn) iar scurgerea survine de cele mai multe ori dup raporturile sexuale O cervicita
(inflamatie a colului utenn) polipii un cancer al colului p( t de asemenea sa aib drept simptom o sangerare a colului utenn
Sangeranle provenind din peretele vaginal sunt mai puin frecvente dect sangerarile colului utenn si ale uteru lui Ele pot proveni eventual dmtr o rnire produsa de rapor tunle sexuale mai ales dup menopauza pereii vagmali
devenind atunci mai subiri si mai fragili Se ntmpla ca o vagmita grava sa produc sangeran O sangerare vagi nala poate de asemenea sa fie cauzata de cancerul de vagin
TRATAMENT Tratamentul este cel al cauzei Infeciile sunt tratate cu antibiotice Pereii fragilizati pot fi fortificai pnn aplicarea unor creme coninnd hormoni estrogem
HEMORAGIE INTRAOCULAR. Efuziune sangvina mtr una din diferitele pri ale ochiului
Dup locah/are se deosebesc mai multe feluri de hemo ragie mtraoculara
Hemoragia retiniana O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata m retina
CAUZE O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaz sngele retinei de o hipertensiune arteriala de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de vrsta sau de miopie
SEMNE Ea se manifesta prmtr o scdere a vedem atunci cnd este destul de importanta si cnd privete polul posterior al retinei si macula Hemoragiile periferice fr alterarea vedem pot sa treac neobservate doar examenul
fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intra vitroasa
TRATAMENT Nu se cunoate vreun mijloc care sa fac sa dispar acest tip de hemoragie
Hemoragia subconjunctivala Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva membrana transparenta care acoper albul ochiului
CAUZE O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan fie ca urmare a unei chinte de tuse a unor vrsaturi repetate fie prin creterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala Ea mai poate
fi cauzata de tulburri ale coagulam HEMORAGIE MENINGEAN

284
SIMPTOME SI TRATAMENT O ntindere de un rou aprins uniform mai mult sau mai puin extinsa apare atingnd limbul (limita dintre tornee si sclerotica) Nu se manifesta nici durere nici scdere a acuitii vizuale iar
descoperirea este adesea ntmpltoare Atunci cnd aceasta ntindere survine m urma unui traumatism adesea nu este vzuta limita postenoara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare Ea se resoarbe m
ambele cazuri iar tratament m aproximativ doua sptmni Episoadele repetate pot traduce o slbiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescut de care nu se tie
HEMORAGIE MENINGEAN. Scutere de snge m meninge nveliurile care nconjoar creierul
CAUZE O hemoragie memngeana este consecutiva unei rupturi spontane a unui anevnsm arterial (mica zona dilatata a unei artere) sau unui traumatism cranian Sngele se scurge intre foitele memngelor si tapiseaz encefalul
sub bolta craniana
SEMNE SI SIMPTOME Brusc bolnavul simte dureri de cap insuportabile vomita in jeturi nu suporta lumina (fotofobie) si adesea cade brusc in stare de incontienta Nu are febra Alte semne dovedesc o leziune cerebrala nu
poate vorbi are o paralizie faciala sau un deficit motor pe o singura parte Acestea pot sa se de/volte in cteva minute sau m cteva ore
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT O scanografie si o punctie lombara prin care se recolteaz un lichid cefalorahidian amestecat cu snge sunt necesare pentru stabilirea diagnos ticului Tratamentul este cel al cauzei prin
intervenie chirurgicala cnd aceasta este posibila Hemoragiile memn geene sunt accidente vasculare cerebrale al cror pronostic este foarte rezervat
HEMOROID. Vance ale venelor situate in jurul anusului Hemoroizii patologie destul de obinuita la adult se mpart dup amplasarea lor m hemoroizi interni si hemo roizi externi Apariia lor este favorizata de ereditate de
constipatie sarcina prin intermediul hipertensiunii venoasc pe care o produce este de asemenea un factor predispozant SIMPTOME SI SEMNE Uneori fr simptome hemoroizii pot totui sa se manifeste in doua feluri prin
dureri si sau prin sangeran
Durerile pot merge pana la o senzaie de greutate anala m caz de inflamatie locala (anita hemoroidala) pana la o durere violenU si insuportabila in caz de strangulare a unui prolaps hemoroidal (hemoroid exteriorizat si vizibil)
numit procidenta hemoroidala Trombozele hemoroidale (tume factn albstrui rotunjite si tari provenite din formarea cheagurilor sangvine) de cele mai multe ori externe sunt de asemenea responsabile de dureri mari
Sangerarile sau rectoragllle hemoroidale provin din leziunile reelei capilare adiacente zonei hemoroidale
interne Sangerarea de culoare rou aprins este de cele mai multe ori puin abundenta si declanata de defecatic Totui orice sangerare trebuie sa conduc la un examen rectoscopic aprofundat astfel meat sa poat exclude ipoteza
unui cancer
DIAGNOSTIC Diagnosticarea uoara se face m cursul unui examen zis proctologic care cuprinde tuseul rectal examenul bordului anal si anuscopia (examenul anusului iu ajutorul unui tub numit anuscop dotat cu un dispozitiv
optic)
TRATAMENT Acesta ncepe prin administrarea de laxative neiritante prin absorbia de medicamente anti inflamatoare sau destinate amelioram circulaiei si tomcittn venoase si prin aplicaii locale de antiseptice si de anes
tezice Hemoroizii pot de asemenea sa fie tratai pnn inter ventil realizabile pe cale endoscopica injecii sclerozante ligatura elastica servind la strngerea bazei hemoroidului si la antrenarea necrozei sale cnoterapie In caz de
eec al tratamentului medical sau m cazul unei patologii severe trebuie sa se practice o hemoroidectomie (excizia hemoroizilor)
HEMOROIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a hemo roizilor
Hemoroidectomia este indicata m caz de complicaii ale hemoroizilor (hemoragie dureri formarea unui cheag inflamatia anusului) sau cnd tratamentele medicale (scle roza cnoterapie ligatura elastica) au euat Ea este practi
Urmrile acestei intervenii fund destul de dureroase trebuie sa fie supravegheate si necesita ngrijiri postopera torn asidue m particular o dilatatie anala prudenta m timpul primelor 10 zile Trebuie asociate acestora masuri
dietetice (mbogirea regimului alimentar in fibre)
HEMOSIDEROZ. Suprancrcare a esuturilor cu
hemosiderma un pigment proteic coninnd o sare feric
Hemosideroza poate fi localizata provocata fund de o
hemoragie sau generalizata ca urmare a unei transfuzii
HEMOSPERMIE. Prezenta a sngelui m sperma SINONIM hemato^permie
O hemospermie este de cele mai multe ori benigna urmarea unei inflamaii sau unei infecii ale veziculelor seminale Mult mai rar ea este legata de un adenom sau de un cancer al prostatei Sperma subiectului este colorat m
rou atunci cnd sangerarea este recenta in brun atunci cnd ea este veche O hemospermie poate persista mai multe sptmni apoi poate disprea spontan
HEMOSTATIC. Medicament capabil sa opreasc sangeranle si hemoragiile
HEMOSTAZ PRIMAR. Totalitate a fenomenelor
fiziologice care permit oprirea unei hemoragii prin formarea HEPATIT
unui trombus tromboutar (agregare de plachete in contact cu vasul lezat)
HEMOTORAX. Efuziune de snge m cavitatea pleurala Un hemotorax are cel mai des drept cauza un traumatism al toracelui cu sau fr fractura de coasta
HEPARIN. Substana anticoagulanta naturala care este coninut de ctre toate esuturile organismului
Heparma este indicata pentru aciunea ei foarte rapida asupra trombozei (formarea cheagurilor m vasele sangvine) fie att n mici doze pe cale subcutanata cu scop preventiv ntr o fleblt - de exemplu la persoanele imobilizate
la pat -fie n doze mai mari si pe cale subcutanata sau intravenoasa atunci cnd exist deja o tromboza
Heparma este contraindicata atunci cnd pacientul este subiect al unor hemoragii (boala de coagulare) sau daca este alergic la hepanna Asocierea cu alte medicamente care au de asemenea efecte anticoagulante (aspirina
antnnfla matoare antivitamina K) este proscrisa Pot surveni unele efecte nedonte sangeran trombopeme (scderea nivelului plachetelor sangvine) osteoporoza (fragilitate osoasa cu risc de fractur spontana) in cursul
tratamentelor ndelungate
-> ANTICOAGULANT
HEPATECTOMIE. Ablatie chirurgicala pariala sau total a ficatului
O hepatectomie este practicata de cele mai multe ori pentru a realiza ablatia unei tumori maligne dar uneori si a uneia benigne a unui chist sau a unei plgi O hepatcc tonue pariala poate ndeprta pana la 70% chiar 80% din
'< ficat Partea de ficat restanta prolifereaz si nlocuiete m cteva sptmni partea ndeprtata Hepatectomia totala

este n mod obligatoriu urmata de un transplant de ficat

DESFURARE Pentru a limita riscul de hemoragie se
ncepe pnn realizarea unui clampaj (compresie cu o mica
pens) al arterei hepatice al venei porte si la nevoie al
!
venei cave inferioare Mai mult in hepatectomnle pariale
*
pentru a evita sangerarea pe durata lunga a prtii ramase ' de ficat se practica o ligatura sau un clampaj al vaselor ',
bucii de ficat completate cu aplicarea unui produs hemo
static numit lipici biologic
^ PROGNOSTIC Hepatectomia este o intervenie grea dar istzi e bine cunoscuta si a intrat in practica curenta PlDgnosticul ei depinde de boala m cauza (cancer chist)
,'t
HEPATIT. Inflamatie a ficatului acuta sau cronica
l, Hepatitele acute Evolund m mai puin de 3 luni ele : iu cauze numeroase
*
t Hepatitele virale sunt cele mai frecvente
Hepatitele toxice i>i medicamentoase pot fi cauzate de idnunistrarea de antibiotice de antituberculoase de para Betamol sau a unor hormoni
Hepatita acuta alcoolica se aseamn cu hepatita acuta
Hepatitele acute bacteriene sau parazitare rezulta din afeciuni ca tuberculoza
S1MPTOME SI SEMNE Acestea sunt inconstante si de o intensitate variabila Unele sunt comune tuturor hepatitelor icterul urma nchisa la culoare scaunele decolorate yeturile ficatul sensibil la palpare Altele sunt funcie de
cauza sindromul pseudogripal m caz de hepatita virala (oboseala intensa dureri de cap curbatun si dureri arti culare) ficatul tare si mrit cu semne de impregnare alcoolica (piele fragilizata dureri ale membrelor inferioare
tremuratun etc ) m caz de hepatita alcoolica DIAGNOSTIC Acesta este confirmat prin prelevrile sangvine care arata o cretere adesea importanta a trans ammazelor (enzime hepatice) dovada a distrugem acute si tran/itoru a
celulelor ficatului precum si o deviere a bihrubmei conjugate (produs al hemoglobinei dup legarea sa de alhumma m ficat) si a fosfata/elor alcaline dovada hiolo eica a icterului
De asemenea se mai caut m snge ndeosebi la nivelul factorilor coagulam sangvine intre care muli sunt elabo rati de ctre ficat semnele insuficientei hepatocelulare cu scopul de a aprecia rsunetul hepatitei asupra
funcionam ficatului Studiul prelevatelor sangvine orienteaz de ase menea spre cauza hepatitei (prezenta de anticorpi antivirali de exemplu)
EVOLUIE SI TRATAMENT Evoluia este legata m mare parte de cauza de terenul imumtar si de starea ficatului nainte sa fi survenit hepatita
Hepatitele urale cvoluea/a spontan m mod favorabil m majoritatea cazurilor fr sechele
Hepatitele alcoolice pot necesita transferul pacientului la reanimare atunci cnd exista semne asociate de insufi cienta hepatica (hemoragii prin tulburri ale coagulam sangvine encefalopatie) prognosticul este legat m prin
cipal de oprirea intoxicaiei alcoolice
Hepatitele medicamentoase rcgrcseaza la oprirea trata mentului incriminat dar uneori aceasta se ntmpla lent
Hepatitele bacteriene se vindeca in mod obinuit rapid dup prescrierea antibioticului potrivit
Hepatitele cronice O hepatita este numit cronic atunci cnd ea evolueaz pe o durata mai mare de 6 luni
CAUZE Acestea sunt sensibil aceleai cu cele ale hepa titelor acute
S1MPTOME Simptomele hepatitei acute se regsesc mai mult sau mai puin de importanta (dureri abdominale icter astenie) m hepatita cronica
TRATAMENT SI E\ OLUTIE Variind puin m funcie de cauza tratamentul vizeaz mai ales simptomele (administra rea de analgezice transfu/ii m caz de hemoragie digestiva anastomoza portocava m c iz de hipertensiune
portala) si HEPATIT VIRAL
reechilibrarea nutriionala (administrare de vitamine si de oligoelemente)
Gravitatea hepatitelor cronice este legata de posibilitatea apariiei cu timpul a unei insuficiente hepatice ireversibile (tulburri ale coagulam sangvine encefalopatie hepatica acidoza metabolica) si o hipertensiune portala
(stanjenire a circulaiei sangvine m vena porta) Aceasta evoluie este cauzata de constituirea unei ciroze Cirozele pot m plus sa evolueze spre hepatocarcmom (cancer al ficatului)
HEPATIT VIRAL. Inflamatie a ficatului legata de o infecie virala
Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua tipuri de atingere care se conjuga o atingere directa prin virus si o atingere indirecta prin reacie imumtara anticorpii pacientului produi pentru a apar
organismul mpotriva virusului atacnd si propriul ficat VIRUSURI RESPONSABILE Doua felun de virusuri sunt m cauza virusurile hepatotrope care ating aproape exclu siv ficatul si cele pentru care atingerea hepatica nu con
stituie un element al bolii Printre primele cele hepatotrope se deosebesc virusurile A B C D si E m Virusul A cauzatorul hepatitei A cel mai anodin nu duce la evoluia bolii spre cromuzare Contaminarea se face pe cale digestiva
prin apa matern fecale si contaminarea fructelor de mare

 Virusul B este cauzatorul hepatitei B care evolueaz de asemenea de cele mai multe ori m mod favorabil trecerea la cromcitate nefhnd observabila dect m 3 5% din cazuri Modul de transmisie este sexual sangvin (m cursul
trans ftiziilor sau al utilizam seringilor ntrebuinate ndeosebi de ctre toxicomani) sau fetomatern (de la mama la fetus)
Virusul C individualizat mai de curnd este responsabil de hepatita C care pare mai grava dect formele A si B cu trecerea la cromcizare mtr un anumit numr de cazuri Modul de transmisie sexual sangvin si transplacentar
este asemntor celui al hepatitei B
Virusurile D t; F sunt individualizate mea si rnai de curnd dect virusul C
Alte virusuri care afecteaz ficatul hepatita nefiind atunci dect unul dintre polii infeciei sunt virusul lui Epstem Barr agentul mononucleozei mfectioase si citomegalovirusul care infecteaz celulele sangvine Diverse virusuri
(ai gnpei rubeolei sau arbovirusun) pot antrena si ele intre altele hepatite
SIMPTOME SI SEMNE Perioadele de incubaie sunt variabile de la 15 la 45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B Perioada zisa de invazie care dureaz intre doua si sase zile se caracterizeaz pnntr un
sindrom pseudognpal febra dureri articulare si musculare uneori erupie cutanata si adesea o senzaie puternica de oboseal Faza zisa ictenca se traduce prin apariia unei inglbemn de o intensitate variabila cu urme nchise la
culoare si scaune decolorate oboseala persistenta pierdere
a poftei de mncare greuri Unele hepatite virale trec total neremarcate
DIAGNOSTIC Diagnosticarea se face pe baza dozrilor sangvine Unele semne sunt comune tuturor hepatitelor creterea masiva a transaminazelor (enzime hepatice) dovedind distrugerea celulelor ficatului Altele ndrum spre
o infecie virala creterea numrului de limfocite fr creterea numrului altor globule albe polmuclearele n sfrit serolognle specifice permit sa se identifice virusul m cauza
EVOLUIE SI TRATAMENT Majoritatea hepatitelor virale sunt benigne cu vindecare completa si spontana mtr o luna sau doua doar cteva forme sunt grave fie dmtr o data (rare forme fulminante) fie de cele mai multe ori
cnd evolueaz spre cromcizare cu riscul cirozei si cancerizarn
In formele obinuite faza de regresie este inaugurat pnntr o cretere importanta a volumului urinar Toate simptomele dispar spontan fr nici o sechela Tratamentul consta m esena in masuri de igiena si de dietetica (odihn
la pat exclus consumul de alcool) starea de oboseala generala poate totui sa persiste timp de cteva luni
Hepatitele ^rave chiar fulminante antreneaz m aproximativ 4 cazuri din l 00(1 si ndeosebi m ce privete virusul B si virusul C o evoluie severa cu semne de insufi cienta hepatica (confuzie mintala encefalopatie
hemoragii) necesitnd transferarea mtr un serviciu de reanimare chiar grefa hepatica de urgenta m cazul distrugem totale a ficatului
Hepatitele cronice persistente au o evoluie mai lung simptomele subzistnd timp de mai mult de 6 luni Ele cer o supraveghere particulara a funciilor hepatice si a markenlor sangvini ai virusului Vindecarea este totui
posibila Orice tratament este inutil buturile alcoolice si medicamentele metabolizabile de ctre ficat sunt interzise
Hepatitele cronice active definite pnntr o evoluie pe mai mult de 6 luni si prin caracteristici histologice ca cele cu virusuri B si C m pnncipal reprezint intre 3 si 10% din hepatitele virale Riscul l constituie survenirea unei
insuficiente hepatice si apariia cu timpul a unui cancer al ficatului Tratamentul consU m administrarea de anti virale (vidarabma interferon) In cele din urma poate fi necesara grefa
PREVENIRE Un vaccin contra hepatitei A e pe cale s fie pus la punct Cel contra hepatitei B este de asemenea disponibil Este recomandabil ca persoanele expuse nscului (personalul sanitar politransfuzatu drogaii
hemodializatii homosexualii etc ) sa se vaccineze Depistarea hepatitei B a devenit obligatorie la femeia gravida la 6 luni de sarcin din cauza nscului de transmisie a virusului la copil Respec tarea regulilor de igiena permite de
asemenea prevenirea apariiei hepatitelor virale splarea minilor verificarea prospeimii fructelor de mare (hepatitele A si E) utilizarea prezervativelor a seringilor de unica ntrebuinare de ctre drogai (hepatitele B si D) In
sfrit nclzirea m prealabil HERNIE DIAFRAQMATICA

a produselor sangvine si cutarea anticorpilor la donatorii de snge au redus drastic riscul de transmisie sangvina a hepatitei C
\TOLOGIE. Specialitate medicala care studiaz funcionarea si bolile ficatului si cailor biliare m principal hepatitele cirozele si cancerele
HEPATOMEGALIE. Cretere m volum a ficatului
O hepatomegalie se observ m foarte numeroase circum stane tumora benigna sau maligna boala mfectioasa sau parazitar a ficatului cu reacie mflamatorie ciroza msufi cient cardiaca dreapta (stagnarea
anormala a sngelui m ficat) O hepatomegdhe poate fi dureroasa cu excepia cazului unei ciroze
HEPATOSPLENOMEGALIE. Cretere simulUna m volum a ficatului si a splinei
O hepatosplenomegalie se observa m principal m caz de hipertensiune portala provocata de un obstacol pe vena port si ntlnit adesea in cursul unei ciroze a unei boli mfectioase a sngelui
HERMAFRODISM. Anomalie caracterizata prin pre zenta la acelai individ a esutului ovanan si a esutului testicular SINONIM inter sexualitate
Un hermafrodism este o afeciune congenitala excep wnal consecutiva unei anomalii a embnogenezei Aceasta definiie grupeaz subiecii al cror aspect exterior poate fi foarte diferit pur feminin ambiguu
sau pur masculin TRATAMENT Atitudinea terapeutica da mai nti de toate posibilitatea de a alege de acord cu prinii sexul cel mai bine adaptat pentru fiecare caz dup aspectul fizic exterior i starea
organelor interne Daca diagnosticul nu a putut fi Stabilit la natere se ia m calcul educaia pe care copilul ta cauz a primit o deja n continuare este vorba de consolidarea sexului ales prin ablatie
chirurgicala a orga nelor neadecvate si prin aport de hormoni daca acesta este
Proerrunare a unui organ sau a unei pri dintr un organ m afara cavitii m care este coninut m mod normal pnntr un orificiu natural sau accidental
l A PERETELUI ABDOMINAL. Proemi Mie a unei mici pri a coninutului abdomenului prin peretele acestuia
Hernia conine de cele mai multe ori esut adipos un fagment de intestin subire si uneori al colonului m mod excepional apendicele sau un ovar CAUZE O hernie a peretelui abdominal este cauzata de o
dehiscent (ndeprtare a fibrelor) a muchilor abdomenului pnn care se exteriorizeaz un sac zis sac herniar format dm pentoneu si acoperit de piele a crui baza se numete colet Cauzele acestei dehiscente
sunt fie congenitale (mal
formaie) fie dobndite provocate pnntr un efort intens sau repetat (ridicare de greuti) de o tuse cronica de o luare mare in greutate sau de o intervenie chirurgicala
SIMPTOME SI SEMNE Hernia formeaz o tumefactie mai mult sau mai puin voluminoasa pe abdomen ea poate fi abia vizibila sau poate sa nu proemineze dect m anumite momente Ea iese sau creste m
volum atunci cnd creste presiunea abdominala (eforturile de tuse) Ea este reduc tibila poate fi mpins cu uurina napoi Supla la pipit ea este de cele mai multe ori nedureroasa
Hernia risca totui sa se complice brusc pnntr o stran gulatie compresia esuturilor si vaselor la nivelul coletului poate provoca atunci o ocluzie intestinala (oprirea tranzi tului varsatun balonare) daca hernia
este formata de un fragment de intestin Hernia m acest caz iese m per manenta nu poate fi redusa si rmne tare si sensibil la palpare semne crora li se adaug cele ale unei ocluzii intestinale (vomarea
alimentelor apoi bila verzuie oprirea scaunelor)
TRATAMENT Bandajele hermare sunt aproape mtot deauna nerecomandabile deoarece ele mpiedica foarte rar o hernie sa ias m afara si nu mpiedica niciodat stran gulatia lor Intervenia chirurgicala
denumita herniorafie este singurul tratament al herniei
HERNIE DIAFRAGMATIC. Proemmare a unor organe sau a unor pri de organe abdominale in torace pnntr un orificiu al diafragmului
Exista doua tipuri de hernii diafragmatice de gravitate foarte diferita hernia diafragmatica congenitala si la adult hernia hiatala
Hernia diafragmatica congenitala O hernie diafrag matica congenitala este consecutiva urcrii pnntr o bre a diafragmului legata de o malformaie congenitala a viscerelor abdominale care comprim astfel
mai mult sau mai puin intens plmnii si mima Ea se traduce pnntr o hipoplazie a plmnilor (acetia sunt insuficient dezvoltai) si prin malformaii cardiace Ecografia permite diagnosti carea unei hernii
diafragmatice congenitale m timpul sarcinii si asigurarea unei mai bune tratan m penoada postnatala La natere aceasta hernie se manifesta pnntr o msufi cient grava si acuta a respiraiei Tratamentul
comporta m general o reanimare imediata mai ales respiratorie urmata de o suturare chirurgicala a diafragmului
Hernia hiatala O hernie hiatala este consecutiva urcm prin orificiul diafragmului destinat m mod normal eso fagului a polului superior al stomacului Cauza sa este necunoscuta dar obezitatea este un factor
favonzant Hernia m sine nu provoac simptome Totui ea poate fi cauza unui reflux gastroesofagian care se traduce uneori prin arsuri care urca mai mult sau mai puin sus spre gura declanate de poziia
aplecat m fata sau culcat si riscnd sa evolueze spre o esofagita (mflamatie) apoi spre o ngustare a esofagului HERNIE DISCAL
TRATAMENT Este cel al refluxului gastroesofayan evitarea ntindem m pat imediat dup masa evitarea felu nlor de mncare prea abundente a alcoolului Tratamentul chirurgical nu este avut m vedere dect m caz de eec sau
in caz de complicaii grave
HERNIE DISCAL. Proeminare a discului mterverte bral m afara limitelor sale normale
Hernia discala survine de cele mai multe ori intre 20 si 30 ani Ea privete discul intervertebral care este c nstituit din doua pri un nucleu gelatinos central (nucleu<, pul powt) si un inel de fibre periferice care leag cele doua
vertebre una de alta Daca inelul este fisurat nucleul trece spre exterior dnd natere unei proeminente m afara coloanei vertebrale si comprimnd de cele mai multe ori o rdcina nervoasa chiar mduva spinrii Herniile survin
de cele mai multe ori la nivel lombar Ele afecteaz mai rar vertebrele cervicale
Cauza distrugem discului poate fi un surmenaj moderat dar repetat (muncitorii manuali) sau ridicarea unei greuti mari chiar o torsionare brusca a trunchiului SIMPTOME SI DIAGNOSTIC O hernie discala se mani fest
prmtr o durere acuta si o redoare a coloanei vertebrale Compresia unei rdcini nervoase provoac o nevralgie (sciatica nevralgie cervicobrahiala) asociata cu furnicturi chiar cu o paralizie Compresia maduvei spinrii
provoac paralizii ale membrelor Herniile lombare antreneaz uneori o paralizie a sfmcterelor Diagnosticul este confirmat prmtr un scaner sau mai rar prmtr o saccoradiculografie
TRATAMENT Acesta vizeaz mai nti de toate atenuarea durerilor vertebrale si nevralgiile odihna la pat analgezice si antimflamatoare nesteroidiene (la nceput sub forma injectabila) la nevoie infiltraii pendurale cu
corticosteroizi Pentru a diminua durerile persistente si pentru a limita resutele se pot prescrie masaje edine de kmeziterapie si purtatul unui lombostat (corset abdominal) sau a unui colier cervical n caz de eec se recurge la
chimionucleohza (distrugerea nucleului discului prin injectarea unei enzime papama) chiar la chirurgie Paraliziile si in mod particular compresiile maduvei impun un tratament chirurgical de urgenta
HERNIORAFIE. Operaie pentru cura herniei care se desfoar sub anestezie locala locoregionala (pendurala) sau generala necesitnd dect o spitalizare de scurta durata
HEROIN. - TOXICOMANIE
HERPES. Boala mfectioasa contagioasa si recurenta cauzata de virusul Herpe\ simplex
CONTAMINARE Virusul se transmite prin contact direct cu leziunile Primo infecia (primul contact cu virusul) da natere la reacii inflamatorii (nrosire urmata de ve/icule) Virusul rmne apoi prezent m ganglionii nervoi
ceea ce
antreneaz reapariia bolii ntotdeauna in acelai loc Acest hcrpes recurent poate recidiva cu diferite ocazii scurgerile menstruale si sarcina la femeie expunerile la soare o boala mfectioasa un soc emoional episoade febrile o
depresie imumtara m cazul ambelor sexe
Herpesul bucal Aceasta boala mfectioasa este cauzata de virusul Herpes \implex l
Prima contaminare are loc m copilrie
SIMPTOME SI SEMNE Primo infecia nu genereaz de obicei nici un simptom ea poate totui sa se traduc pnntr o senzaie de fierbineala urmata de o roseata pe care se malta un mnunchi de vezicule dureroase umplute cu
un lichid transparent Aceasta erupie se localizeaz de cele mai multe ori m jurul gurii si nasului (buton de febr) Veziculele se sparg si las in urma lor o crusta glbuie care cade m mai puin de o sptmna fr a las cicatrice
Episoadele recurente sunt ntotdeauna vizibile ele sunt totui mai puin vizibile dect primo infecia
TRATAMENT Tratamentul consta nainte de toate m aplicarea de doua ori pe n a unor antiseptice locale care usuc erupia
Herpesul genital Aceasta boala mfectioasa cauzata de virusul Herpes umplex 2 este o boala cu transmisie sexual Frecventa sa este m cretere m lumea ntreaga Primo-mfec tia este episodul cel mai intens ea se manifesta pnn
apariia pe organele genitale uneon si m regiunea anorectala a unei senzaii de arsura urmata de apariia veziculelor care se sparg lsnd in loc ulceraii durerea este vie exacerbat la contactul cu urma Acest prim puseu dureaz
doua sau trei sptmni Episoadele recurente sunt mai scurte M mai puin intense
COMPLICAII Herpesul genital si m mai mica msura cel bucal sunt de temut mai ales la persoanele imuno deprimate Tratamentul antiviral cu acilovir este atunci foarte util
In caz de sarcina herpesul genital al mamei este peri culos pentru copil in momentul naterii contaminarea riscnd sa se produc in timpul expulziei De aceea un episod intens de herpes recurent poate justifica o cezarian
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul de herpes genital se pune pe baza examenului clinic al pacientului si daca e nevoie prin izolarea virusului din leziunile vezi culoase prin cultura speciala cercetarea anticorpilor
antivirali specifici m ser nu are dect o valoare secundar
TRATAMENT ngrijirile antiseptice locale sunt suficiente pentru uscarea leziunilor minime si pentru a evita supra nfectnle dar m cursul recidivelor frecvente m particular genitale sau anorectale poate fi prescris un tratament
antiviral cu aciclovir
HERPES CIRCINAT. Micoza cutanata cauzata de o ciuperca de tipul Tnthophyic n HIDROCEL AL VAGINALEI

Aceasta afeciune cutanata se manifesta prin pete re sn cu marginea neta circulare si care se descuamcaza Extm derea lor este rapida
HETEROFORIE. Deviaie patologica a globilor oculari care nu apare dect atunci cnd vederea celor doi ochi este disociat
Este vorba de o tulburare relativ frecventa consecutiva atomei unuia sau mai multor muchi oculomoton Hetero foria poate antrena o oboseala vizuala (mrosire a ochiului dureri de cap) m cursul unei fixri
ndelungate a vedem de exemplu atunci cnd se lucreaz pe un ecran Hetero fonile prost tolerate pot fi tratate cu o reeducare ortoptica (exerciii ale muchilor oculari)
HETEROGREF. Grefa m tare donatorul si primitorul aparin unor specii diferite SINONIM \em ,refa
HETEROZIGOT. Se spune despre un individ ale crui alele (gene cu aceeai funcie situate la acelai nivel si purtate de cromozomii aceleiai perechi) sunt diferite -HOMOZIGOT
HIDARTROZ. Efuziune de lichid seros m interiorul unei articulaii SINONIM hidranroi
Lichidul seros servete la lubnfierea interiorului unei articulaii El este secretat de ctre smoviala (membrana care cptuete fata interna a unei capsule articulare) Hidartroza impropriu denumit m limbajul
curent scurgere de smovie poate fi consecutiva unei leziuni traumatice cu o vechime de cteva zile (fractura articulara entorsa grava leziune memscal) unei artroze sau unei boli inflamatorii a articu lapei
(pohartrit reumatoid spondilartnta anchilozanta condrocalcmoza articulara)
O punctionare a articulaiei permite calmarea durerilor pacientului si determinarea cauzei hidartrozei (prin anali zarea lichidului seros prelevat astfel) articulaia fund ulterior tratata
HIDATIDOZ. -* ECHINOCOCOZA

UNILOCULARA

HIDRADENOM. Tumora a pielii de cele mai multe ori benign care se dezvolta pe seama glandelor sudoripare Un hldradenom formeaz un nodul subcutanat de mai puin de 2 centimetri lsnd sa se
scurg un lichid El se formeaz cel mai des pe pielea capului sau pe fata Ablatia chirurgical urmata de un examen al tumorii la microscop permite confirmarea diagnosticului O recidiva eventual canceroas
fiind posibila se impune supravegherea cicatncei
NIDRAMNIOS. Cretere anormala a cantitii de lichid amniotic
CAUZE Un hidramnios poate fi consecina unei proaste Circulaii sangvine intre ft si placenta unui diabet zaharat
al mamei sau unei malformaii fetale (anencefalie hidro cefalie spma bifida atrezie a esofagului)
S1MPTOME SI SEMNE De cele mai multe ori hidramm osul se constituie puin cate puin m timpul celei de a doua pru a sarcinii si se manifesta pnntr un exces de volum si o tensiune a ventrului o jena
abdominala uneori pnntr o gafaiala si umflare a gleznelor Riscul cel mai important este o natere prematura

DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul clinic este completat prin ecografie si pnntr o ammocenteza destinata sa stabileasc harta cromozomala (cariotipul) a ftului cu scopul de a depista vreo
anomalie
Tratamentul se limiteaz adesea la odihna si la supra veghere medicala Unele antiinflamatoare pot fi propuse Funcionarea unei anumite cantiti de lichid amniotic poate liniti pacienta dar comporta riscul
declanam naterii
HIDRARGIRISM. Intoxicaie cu mercur SINONIM hidrargme
Semnele sunt m principal neurologice (tulburri psihice afectare a cerebelului cu tremuratun deteriorare mtelet tuala) si renale (insuficienta renala) Se ncepe prin caut rea cauzei contaminam apoi la spital
medicul administreaz un antidot (dimercaprol D pe mcilamma) medicament care capteaz si elimina mercurul
HIDRATARE. Introducere terapeutica de apa in orga mstn pe cale orala sau m perfuzie mtravenoasa cu scopul de a preveni sau de a corecta o deshidratare meninnd sau restabilind un echilibru normal al
apei
HIDROCEFALIE. Cretere a cantitii de lichid cefalo rahidian provocnd o dilatare a cavitilor encefalului
In general un obstacol adesea o tumora este ceea ce mpiedica lichidul din ventricule sa se scurg normal si sa ias spre meninge (hidrocefahe necomunicanta) Mai rar hidrocefaha este cauzata de o
hipersecretie a ventriculelor sau de un defect de resorbie de ctre meninge (hidrocefahe comunicanta)
Primul tratament la nevoie de urgenta privete simpto mele si consta mtr o derivaie ventriculara chirurgicala un cateter (un tub fin) face sa comunice ventriculele cerebrale cu toracele sau cu abdomenul si
permite in acest mod lichidului astfel drenat sa se scurg m regiunile m care va fi resorbit Tratamentul cauzei daca este posibil este realizat m cel de al doilea timp (ablatia unei tumori)
HIDROCEL AL VAGINALEI. Efuziune de lichid seros situata intre cele doua foite ale vagmalei testiculare (nveliul seros al testiculului)
Un hidrocel al vagmalei survine cel mai des fr o cauza decelabila Totui m cazuri foarte rare el poate dezvlui un cancer al testiculelor Nedureros el se traduce pnntr o cretere unilaterala a volumului
scrotului HIDROCOLECIST

290
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza unei etografn a scrotului Un astfel de hidrotel nu se trateaz dect data este voluminos sau deranjant Vinde carea sa se obine prin excizarea
thirurgitala a vagmalei testiculare tare secret lichidul seros Dup intervenie bursa i regsete volumul si supleea m doua trei luni
HIDROCOLECIST. Distensie acuta a veziculei biliare consecutiva unei obstruan a canalului tistit (canalul tare leag vezicula de caile biliare)
HIDROCORTIZON. Substana meditamentoasa desti nata suplinirii unui defitit m tortizol (hormon steroid setre tat de ctre glanda cortitosuprarenala si participnd la metabolismul glucidelor si al
lipidelor)
MOD DE ADMINISTRARE Hidrocortizonul poate fi administrat pe cale orala pe (ale mtramustulara sau pe cale venoas In cursul unei insuficiente suprarenale acute m care pacientul este afectat de greuri
si vrsaturi este nece sar administrarea parenterala (pe cale mtramustulara sau mtravenoas) de urgenta si m doze foarte mari EFECTE NEDORITE Tratamentul substitutiv nu antre neaza nici un fel de
efett nedorit deoarete el restabilete un echilibru fiziologic
HIDROCUTIE. Sincopa reflexa provocata de o imersie brusca in apa rete
Acest reflex ia natere prin contactul pielii cu apa rece contact care antreneaz o vasoconstnctie (diminuarea cahbrului vaselor sangvine) m bulbul rahidian Acest feno men daca este prea brusc oprete
circulaia cerebrala si provoac sincopa Subiectul atunci poate cdea vert cal cu capul m jos si se poate neca prin asfixie
TRATAMENT Daca subiectul poate fi scos din apa fr ntrziere respiraia gura la gura si eventual un masaj cardiac ntreprins imediat readuc de cele mai multe ori micrile respiratorii si cardiace Daca
din contra subiectul a respirat m apa trebuie ncercata respiraia artificiala prelungita ca si pentru ali necai
PREVENIRE Este preferabil a ne abine de la scldat dup o masa copioasa sau dup consumul de buturi alcoolice digestia utiliznd o parte a capacitilor energetice ale organismului Este total
neretomandabil sa te scalzi de mai multe ori consecutiv Mecanismele termoregulatoare ale organismului se declaneaz de fapt rapid (la aproximativ 5 minute dup ce s a ncheiat o baie) dar nu restabilest
un nou echilibru intre temperatura exterioara si cea a orgams mului dect dup aproximativ o ora Atta vreme tat atest echilibru nu a fost atins exista un risc de hidrocutie
Trebuie evitat sa se intre brusc m apa rece mai ales dup o expunere la soare sau dup un mare efort fizic In schimb este recomandat sa ti umezeti ceafa si partea anterioara a toracelui cu putina apa pentru a
pregti corpul pentru baie
HIDROFOBIE. Teama morbida de apa unul dintre primele semne ale rablei
HIDRONEFROZA. Dilatatie acuta sau cronica a tah celor (conductun renale care culeg urma primitiva a rmi chiulul) si a bazmetului (segmentul colector format prin reunirea tahtelor si tare se prelungete
tu uretera)
O hidronefroza este tonsetmta unei retentn de urma tauzate de o ngustare sau de o obstruare a ureterei (tondut tul tare asigura transportul urinei pana m vezita) ngusta rea poate avea ta origine o
malformaie congenitala a jonciunii bazmetului si ureterei obstrucia poate fi ton setmta unei boli obstructive (tuberculoza citul tumor a ureterei) Hidronefroza este pusa m evidenta prin dureri de nmthi
thiar prmtr o tolita nefretita
Tratamentul hidronefrozei este thirurgital el tonst m suprimarea obstatolului responsabil de retentia de urm
HIDROSADENIT. Inflamatie atuta sau tromta a glandelor sudonpare
O hidrosadenita poate exista sub doua forme Forma atuta tu stafilotot auriu seamn tu un furuntul situat sub axila pe fata interna a toapsei sau m regiunea genital Forma tromta denumita boala lui Verneuil
sau supuratie ano penneo fesiera antreneaz formarea tel mai des inghinal pe fese sau pe penneu a unor platarde fibroase neregulate Tratamentul hidrosadenitelor difitil deoarete antibiotitele nu sunt efitate
tonst m esena m aplicaii locale de antiseptite leziunile atunci cnd sunt mari pot necesita m plus o ablatie chirurgicala
HIDROTERAPIE. Tratament prin apa Hidroterapia mbraca forme foarte diverse dusuri (entorse tendmite hidrartroze articulare sau tendmoase) mpachetri umede reti (boli inflamatorii) sau talde (abtese)
bai sedative (nevralgii reumatism) antiseptite (plgi infectate) emohente (psoriazis) antiprungmoase ett Bile m piscin faciliteaz reedutarea unor bolnavi -> BALNEOTERAPIE CURA TERMALA
TALASOTERAPIE
HIMEN. Membrana tare separa vaginul de vulva si care se rupe m tursul primelor relaii sexuale
Himenul este m mod normal perforat pe tentru pentru a permite treterea sngelui menstrual Dar el este uneori ' de o forma diferita redus Ia un guleras rupt si mpestriat l tu miti orifitn Himenul este o
membrana foarte supla care l se ntinde tu uurina din atest motiv valoarea sa ta semn | al virginitii este relativa Rupt de la primele raporturi | sexuale (deflorare) himenul se retratta formnd la intrarea m
vagin nite miti extrestente lobuln himenali Dup prima natere aceti lobuli se modifica si iau numele de
i mitiformi
Imperforarea himenului necesita o perforare chirurgical
i i membranei cu stopul ta sngele menstrual sa se poat
r 291
HIPERESTROGENIE
HIPERACTIVITATE A COPILULUI. > S NDROM
HIPERKINETIC

HIPERALDOSTERONISM. Secreie anormal de ridicat de aldosteron hormon - secretat de ctre glanda corticosuprarenala - care regleaz cantitatea de sodiu si de potasiu din organism si controleaz
volemia (volumul i circulant)
O hiperclorhidne este unul dintre facte ulcerului gastroduodenal
i responsabili
HIPERBILIRUBINEMIE. Cretere a nivelului bili rubinei (pigment galben brun provenind din degradarea hemoglobinei) m snge
Hlperbihrubmemia poate fi detectata cu ocazia unui examen sangvin sau se traduce prmtr un icter atunci cnd nivelul bihrubmei este de doua ori mai mare dect cel normal
VLCEMIE. Cretere anormala a calcemiei (nivelul de calciu m snge) mai mult de nivelul de 275milimoh adic de 110 miligrame la litru
O hlpercalcemie este cauzata de cele mai multe ori de ocrestere a secreiei glandelor paratiroide la rndul ei legata de un adenom paratiroidian
Hipercalcemia se manifesta prin oboseala sete intensa dureri abdominale nsoite de greuri si de constipatie de depresie Evoluia hipercalcemiei poate sa fie acuta riscnd atunci sa se complice prin tulburri
ale strii de contienta si tulburri ale ritmului cardiac chiar prmtr o ; a inimii fie cronica nedand multa vreme nici un dar provocnd m continuare o osteoporoza sau complicaii renale nefrocalcmoza
(depozite de multiple microcnstale de calciu m parenchimul renal) si calculi ai cilor un nare care conduc adesea la o insuficienta renala
TRATAMENT Este cel al cauzei ablatia chirurgicala a unui adenom paratiroidian de cele mai multe ori Formele frave necesita o spitalizare de urgenta
IURIE. Creterea anormala a cantitii de Iciu excretata in urma
O hipercalciune corespunde unei excreii de mai mult de 7,5 milimoli adic de O 30 grame pe 24 ore la adult Ea fi consecina unei creteri anormale a nivelului calciului sangvin sau unei afeciuni renale
WPERCAPNIE. Cretere a concentraiei de dioxid de
bon m snge
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara munuarea intrrilor si ieirilor de aer in alveolele pulmo ie) Hipoventilatia se observa m caz de insuficienta
respiratorie si este asociata m general cu o micorare a
Mcentratiei m oxigen din snge si cu o acidoza respiratorie
((creterea aciditii sngelui)
MKRCLORHIDRIE. Exces al secreiei de acid clor %Mnc produs de ctre mucoasa stomacului
HIPERCOLESTEROLEMIE. Cretere anormala a colesterolemiei (nivelul de colesterol dm snge)
Hipercolesterolemia face parte ca si hiperglicendemia (creterea nivelului sangvin de trighcende) dintre hiperlipi demn (afeciuni caracterizate prmtr o cretere a nivelului sangvin al lipidelor) Pentru a
stabili diagnosticul trebuie efectuate cel puin doua dozri ale colesterolului la o lun interval Se vorbete de hipercolesterolemie ncepnd cu nivelul de 6,5 milimoli adic 2 5 grame pe litru Evaluarea tine
cont de creterea normala a colesterolemiei cu vrsta cu aproximativ O 26 milimoli (adic O l grame) pe litru pentru fiecare zece am de viata m plus peste 30 am
Chiar daca pe termen scurt hipercolesterolemia nu provoac nici un simptom prin trecerea anilor ea se complica prin ateroscleroza (mgrosarea pereilor arterelor)
In cazuri limitate se dozeaz separat cele dou varieti de colesterol HDL colesterolul care protejeaz mpotriva riscului bolilor coronariene si LDL colesterolul care din contra creste acest risc
TRATAMENT Acesta consta m reducerea chiar m supn marea consumului de alimente bogate m colesterol oule (glbenuul mai ales) organele crnurile grase mezelurile si untul In plus trebuie diminuat
consumul de acizi grai saturai de origine animala m favoarea acizilor grai nesaturati coninui m ulei de msline de floarea soarelui de porumb de arahide m margarina de floarea soarelui sau de porumb si
in peste Daca dup un regim de trei luni colesterolemia rmne foarte ridicata este prescris un medicament m general un fibrat sau un inhibitor al unei enzime HMG CoA reductaza
HIPERCORTICISM. Afeciune caracterizata prin exces al secreiei de cortizol (principalul hormon gluco corticosteroid) de ctre glandele suprarenale
Hipercorticismul este o boala rara El este provocat aproape in toate cazurile de prezenta unui adenom de hipofiza (boala lui Cushmg) Un hipercorticism poate fi de asemenea legat de luarea ndelungata m
doze mari de medicamente corticosteroide
HIPERESTROGENIE. Secreie prea mare de estrogem ceea ce face ca acetia sa se gseasc m exces in organism Estrogenn (estradiolul estrolul estrona) sunt hormoni secretai de ctre ovar placenta si
glandele suprarenale Echilibrul lor cu progesteronul asigura buna desfurare a ciclului menstrual Forma de hiperestrogeme cea mai frec venta este hiperestrogema zisa relativa deoarece secreia de
estrogem este mare iar cea de progesteron puin marcata Ea se manifesta prin dureri de am si prin sangeran vagmale Acest dezechilibru hormonal este un factor de risc m cancerul de sn sau al uterului
HIPERGLICEMIANT
HIPERGLICEMIANT. Substana capabila sa creasc glicemia (nivelul de glucoza din snge)
Pancreasul secreta m mod natural glucagon care este o substana direct hiperglicemianta
Unele medicamente (corticosteroizi diuretice pilula contraceptiva) au un efect hiperghcemiant care trebuie sa fie limitat prin adaptarea dozelor si prin supravegherea biologica a glicemiei
HIPERGLICEMIE. Cretere anormala a glicemiei (nivelul glucozei din snge) deasupra valoni de 6 7 mihmoli adic l 2 grame pe litru
Hiperghcerrua este caracteristica diabetului Plecnd de la un anumit nivel ea provoac o glicozune (trecerea glucozei m urma)
HIPERHIDROZA. Cretere anormala a secreie, de transpiraie de ctre piele
Hiperhidrozele pot fi generalizate sau localizate
Hiperhidrozele generalizate sunt de cele mai multe ori fr cauza cunoscuta Totui ele sunt uneori un semn de boala hormonala (hipertiroidie diabet) sau mfcctioasa (tuberculoza bruceloza) sau unei leziuni a hipotalamusului
Hiperhidro ele localizate sunt favorizate de stres si de cldura hiperhidrozele axilare atmj, mai ales femeile hiperhidroza palmoplantara care afecteaz palmele minilor si plantele picioarelor ncepe la pubertate si se
atenueaz dup 40 am
TRATAMENT Tratamentul hiperhidrozei este nti de toate cel al unei eventuale cauze Alte cazuri daca sunt benigne nu necesita dect aplicarea locala a badijonanlor cu sruri de aluminiu sau cu preparate pe baza de formol
iritante totui dup o folosire ndelungata Tratamentul cazurilor celor mai deranjante este lonoforeza (tehnica ce consta m nmuierea minilor si/sau picioarelor m apa obinuita traversata de un curent special care antreneaz
difuzia ionilor prin piele) practicata de 3 ori pe sptmna timp de doua sau trei sptmni apoi mai distanate m timp pe nc o durata de cteva sptmni chiar luni Este posibil ca acest tratament sa fie urmat la domiciliul
pacientului In caz de hiperhidroza a axilelor se poate realiza un pelaj chirurgical al glandelor sudonpare (ablatia unei mari zone cutanate) Mai sunt posibile nc si alte metode dar de eficacitate variabila si aflandu se la originea
unor efecte nedorite medicamentele anticolmergice (risc de somno lenta de uscciune a gurii de tulburri vizuale) ablatia chirurgicala a nervilor simpatici responsabili de declanarea transpiraiei provocatoare a oprim sudatiei

HIPERKALIEMIE. Cretere anormala a potasemie (nivelul de potasiu din snge) peste valoarea de 3 mihmoli pe litru
Hiperkaliemia are drept cauza principala insuficienta renala acuta sau cronica
Hiperkaliemnle importante sunt sursa a complicaiilor musculare (oboseala chiar paralizie) si cardiace (tulburri ale ritmului chiar stop cardiac) Tratamentul consta m controlul aporturilor alimentare m potasiu (legume si fructe
uscate sau proaspete carne si pasri ciocolata) asociat la nevoie unor medicamente hipokalemiante ca polistiren sulfonatul de sodiu In formele foarte grave doar o hemo dializa (filtrarea sngelui prmtr o membrana semiperme
abila) practicata de urgenta permite scoaterea rapida a unei mari cantiti de potasiu plasmatic

HIPERKERATOZA. - KERATOZA
HIPERLIPIDEMIE. Creterea anormala a nivelului de lipide m snge SINONIM hiperhpoprotewemie
Printre clasificrile existente ale hiperlipidemiilor cea mai uzitata este cea a lui De Gennes care nu tine cont dect de creterile nivelului sangvin de colesterol (hipercoles terolermi) si de tnglicende (hipertriglicendemii) si
cuprinde 3 j/upe de afeciuni hipercolesterolemnle ereditare sau dobndite hipertnglicendemiile favorizate de un consum excesiv de alcool de glucide sau de calorii (exces ponderal) hiperlipidermile mixte asociaii ale celor
doua precedente In plus o hiperlipidemie poate fi cauzata de alte afeciuni diabet zaharat boli ale glandei tiroide boli renale boli hepatobihare pilula contraceptiva poate fi de asemenea o cauza
HIPERLORDOZA. Exagerare a lordozei (curbura fiziologica a coloanei vertebrale) spre fata la nivelul regiunii lombare formnd o cambrura excesiva a rinichilor
HIPERMELANOZA. Accentuare anormala a pigmen tarii pielii localizata sau generalizata prin creterea cantitii de melanin pe care o conine
HIPERMETROPIE. Anomalie de refracie oculara care se traduce prmtr o deranjare a vederii de aproape
In hipermetropie ochiul este prea scurt imaginea se formeaz in spatele retinei Daca hipermetropia este uoar acomodarea cristalinului poate fi suficienta pentru readuce rea imaginii pe retina asigurnd o vedere corecta Dar
vederea de aproape reclama un efort de acomodare supli i mentar care nu este ntotdeauna posibil
i
TRATAMENT O hipermetropie se corecteaz purtnd
f chelan care fac sa convearg razele pe retina (lentile convergente sau pozitive) La adult aplicarea sticlelor de ce ntact (lentile) este posibila dar este totui mult mai
puin
l satisfctoare dect m cazul corectam miopiei
HIPERNATREMIE. Cretere a natremiei (nivelul de sodiu m plasma sangvina) la o valoare mai mare dect 145 mihmoli pe litru
O hipernatremie traduce o dehidratare la rndul ei cauzata de un aport hidnc insuficient sau de o pierdere HIPERSENSIBILITATE

renal (diabet insipid de exemplu) sau cutanate (transpiraie abundenta arsuri ntinse) Ea antreneaz tulburri neuro logice confuzie sau obnubilatie mintale intabilitate neuromusculara (secuse
neuromusculare chiar convulsii) com Hipernatremia se corecteaz pnntr un aport de apa
HIPEROSTOZ. Producere excesiva localizata sau difuz de esut osos
Hiperostozele au cauze multiple ncepnd de la cluul osos supraabundent care se dezvolta dup o fractura pana la hiperostozele generalizate de c ngine genetica
HIPERPARATIROIDIE. Afeciune caracterizata pnntr un exces de secreie de parathormon (hormonul care creste nivelul sangvin de calciu favoriznd absorbia intestinala a acestuia) de ctre una sau mai
multe glande paratiroide
DIFERITE TIPURI DE HIPERPARATIROIDIE
Hiperparatiroidia primara este legata de dereglarea uneia sau mai multor glande paratiroide (adenom paratiroidian unic sau multiplu benign m 95% din cazuri sau de dezvoltarea anormala a celor patru
paratiroide)
Hiperparatiroidia secundara este consecutiva unei hipocalcemii (diminuarea nivelului calciului m snge) si sau unei hiperfosforemn (creterea nivelului de fosfor m snge)
SIMPTOME SI SEMNE Hiperparatiroidia poate provoca dup vreme ndelungata formarea de calculi m rinichi si complicaii osoase (deminerahzare osoasa ndeosebi m mod excepional fractura sau chist
osos) O hiperparatiroidie acut necesita un tratament urgent
TRATAMENT Tratamentul hipertiroidiei primare chirur gical consta m ablatia adenomului ceea ce permite vinde carea definitiva Tratamentul hiperparatiroidiei secundare se bazeaz pe administrarea de
derivai de vitamina D si de medicamente care vizeaz scderea nivelului de fosfai (derivai de fosfor)
. Cretere benigna a volumului unui esut pnn multiplicarea celulelor care l constituie
HIPERPLAZIE SUPRARENALIAN. Cretere n volum a glandelor suprarenale legata de un deficit enzimatic -+ BLOC ENZIMATIC SUPRARENALIAN
HIPERPROLACTINEMIE. Afeciune caracterizata pnntr o cretere a nivelului sangvin de prolactma (hormon secretat de ctre antehipofiza M avnd un rol in producerea secreiei lactate la femeie
precum si in reproducie si m cretere)
CAUZE Secreia de prolactma poate fi crescut m nume roase circumstane Cel mai des este vorba de luarea unui medicament ea poate de asemenea sa fie cauzata de o anomalie metabolica precum
insuficienta renala cronica sau
hipotiroidia In sfrit hipofiza poate fi sediul unui ade nom sau al unei tumori
SIMPTOME SI SEMNE Creterea nivelului sangvin de prolactma micoreaz m mod variabil secreia de gonado trofme (hormoni care stimuleaz celulele sexuale) Acest fenomen antreneaz la femeie
absenta scurgerilor men struale sau tulburri de menstruaie si o scurgere de lapte prin mameloane precum si o eventuala sterilitate La brbat hiperprolactmemia antreneaz apariia unei steriliti cu o
scdere a hbidoului In toate cazurile compresia locala de ctre adenom a structurilor nvecinate poate antrena dureri de cap o reducere a cmpului vizual sau a acuitii vizuale un hipopituitansm (deficit m
hormonii hipofizari) complet sau disociat traducandu se pnntr o paloare o astenie o depilare
TRATAMENT Acesta este mai ales medical oprirea lurii unui medicament tratarea unei hipotiroidn luarea de medi camente care diminueaz nivelul de prolactma si dimen siumle adenomului In caz de
eec tratamentul poate fi chirurgical (ablatia adenomului)
HIPERPROTEINEMIE. Cretere anormala a proteine miei (nivelul proteinelor m snge) peste valoarea de 80 grame la litru
O hiperprotememie poate fi consecutiva unei des hidratri (aport insuficient de apa diaree vrsaturi arsuri) sau producem de ctre organism a unei cantiti masive de imunoglobulma anormala ca cea care se
produce m cursul anumitor boli (mielom multiplu macroglobulinerrua lui Waldenstrom) Tratamentul hiperprotememiei este cel al bolii m cau/a
HIPERSENSIBILITATE. Reacie imumtara excesiva responsabila de tulburri si de leziuni la un individ sensi bilizat la un antigen
Hipersensibilitatea este o reacie exagerata de aprare a organismului mpotriva unui antigen dat recunoscut de ctre anticorpi deoarece el fusese deja o prima data m contact cu organismul
DIFERITE TIPUR] DE HIPERSENSIBILITATE Sedeose besc patru tipuri de hipersensibilitate
Tipul I sau anafilaxm ori hipersensibilitatea imediat urvme la cteva minute dup contactul cu antigenul sub
forma unei urticarn unui astm unui edem al lui Qumcke sau a unui soc anafilactic
Tipul U sau hipersensibilitatea utotoxica corespunde distrugem celulelor organismului prin mecanisme auto imune sau prin tratamente (unele medicamente antibiotice antipaludice sau antihipertensoare)
Tipul /// sau hipersensibilitatea semnntariiata este caracterizat prin depunerea anticorpilor asociai cu antigenele lor pe pereii vaselor unde dau natere la leziuni (alveolita alergica de exemplu)
HIPERSIALOREE

294
Tipul IV sau hipersensibilitatea mtar tata provoac reacii inflamatorii importante (eczema de contact alergii mitrobiene ta de exemplu alerya tuberculmica) -> ALERGIE
HIPERSIALOREE. Secreie excesiva de saliva SINONIM ptialiw
Cauzele hipersialoreei sunt numeroase leziune a guri si a farmgelui anyna stomatita leziune a esofagului Ctumon m particular) boli neurologice (boala lui Parkinson nevralgie faciala) etc Hipersialoreea care
se manifesta m timpul sarcinii are un mecanism prost cunoscut
Tratamentul depinde de cauza
HIPERSPLENISM. Stocare si distrugere excesiva a celulelor sangvine in splina antrennd o diminuare a acestora in snge
Un hipersplenism se observa m caz de splenomcgalie (creterea in volum a splinei) importanta de origine infectioasa hematologica tumorala sau congestiva adic legat de o hipertensiune portala
Hipersplenismul se traduce pnntr o diminuare a unui anumit tip de globule albe polmuclearele neutrofile si a plachetelor sangvine Tratamentul hipersplemsmului este cel al bolii m cauza
HIPERTENSIUNE ARTERIAL. Cretere anor mala permanenta sau paroxistica a tensiunii arteriale in repaus
Presiunea sangvina creste m mod normal ca rspuns la activitatea fizica Hipertensiunea arteriala (H T A ) apare atunci cnd m repaus cifrele depesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima sau
sistolica si 9 centimetri pentru presiunea minima sau diastolica Nu exista hiper tensiune atunci cnd presiunea minima este mai m ca de 9 hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emoie si stres
De altfel aceste praguri pot fi depite la o persoana m vrsta deoarece presiunea sangvina creste cu vrsta Invers la un copil aceste cifre sunt mai mici
CAUZE La majoritatea subiecilor hipertensivi nu se gsete nici o cauza evidenta hipertensiunea este calificata atunci ca eseniala La 10% dintre pacieni totui hiper tensiunea are o cauza ea este atunci
calificata ca simpto matica n aceste cazuri ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului unei boli a glandelor suprarenale sau unei coarctdtn aortice (ngustarea |stenoza! congenitala a istmu lui aortic) Cu
ocazia primei lor sarcini mai ales daca este vorba de gemeni unele femei tinere prezint o hiper tensiune m general tranzitorie denumita hipertensiune arteriala gravidica Ea dispare dup natere si sarcinile
ulterioare nu mai sunt afectate de aceasta tulburare SIMPTOME SI SEMNE Cel mai frecvent revelatoare sunt simptomele cerebrale dureri de cap mai ales m cea de a doua jumtate a nopii sau la trezire
dezechilibru m picioare si la mers pierderi de memorie oboseala tulburri ocu lare (orbiri de moment pierderi trectoare ale vedem etc )
Simptomele cardiace (jena respiratorie angina pectorala) sau renale ca o poliune (secreie de urma m cantitate mare) sau o polakiune (frecventa exagerata a mictiumlor) sunt mai rar revelatoare Dar tot m
aceeai msura hiper tensiunea arteriala nu provoac nici un semn ea este m general descoperita cu ocazia unui examen de rutina Printre complicaiile unei hipertensiuni arteriale netratate se gsesc
accidentul vascular cerebral hemoragia meningeana nsuficienta cardiaca leziunile renale si o retmopatie
TRATAMFNT Tratamentul trebuie sa atace cauza m toate cazurile cnd este posibil Aa se face ca multe hipertensiuni de origine definita sunt curabile chirurgical ngustarea (stenoza) istmului aortic
afeciunea unuia sau ambilor rinichi tumorile benigne ale suprarenalei Printre hiper tensiunile curabile medical trebuie reinuta hipertensiunea nefritelor acute si hipertensiunea femeilor gravide In toate
cazurile se impune o igiena a vietn trebuie suprimate sur menajul si eforturile mari trebuie luptat mpotriva stresului trebuie urmat m caz de eec un regim pentru pierderea din greutatea corporala trebuie
ncetat fumatul Aceste prescripii trebuie sa fie cu att mai stricte cu cat hiper tensiunea este mai severa si pacientul mai tnr In hiper tensiunile severe si m caz de accidente evolutive (hemoragie
meningeana hemiplegie) este necesara odihna In general este indicat un regim alimentar fr sare sau puin srat
Betablocantele au in afara de aciunea lor hipotensiva proprietatea de a ncetini btile inimii Ele sunt contra indicate m ca? de bradicardie (frecventa cardiaca mai mica de 50 bti pe minut) si de astm
Diureticele elimina sodiul si apa dar aciunea lor asupra potasiului (kaliemia) trebuie sa fie ce ntrolata Inhibitorii calciu au o aciune vaso dilatatoare asupra arterelor Inhibitorii enzimci de conversie
mpiedica formarea angiotensmei si franea/a secreia de aldosteron Ei pot fi asociai cu diuretice Antihiper tensoarele centrale precum clomdma actK nea/a asupra trunchiului cerebral (sediul centrului
regulator al tensiunii arteriale) si favorizeaz somnul Vasodilatatoarele periferice cresc calibrul vaselor si mresc debitul cardiac si pe cel renal Toate aceste medicamente sunt prescrise fie izolat daca
hipertensiunea este moderata fie asociate in diferite moduri
Este important ca tratamentul sa fie urmat cu regu lantate deoarece o ntrerupere intempestiva a acestuia expune la o cretere brusca de tensiune arteriala (fenomen de ricoeu)
HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA. Cretere anormala a presiunii in craniu n interiorul encefalului
Un edem cerebral (infiltraie difuza de lichid provenind din plasma sangvina) o hipertensiune arteriala grava o criz de eclampsie (convulsii asociate unei hipertensiuni arteriale) m timpul sarcinii o ischemie
(ncetinirea circulaiei sn gelui) un hematom cerebral o encefalita herpetica (infecie a encefalului cauzata de virusul herpetic) sau o tumora pot declana o hipertensiune mtracraniana 295
HIPERTRICOZ
Doua senine sunt caracteristice tensiunii mtracranienc cefaleele (durerile de cap) si vrsaturile
Examenul fundului de ochi (examen al retinei prin pupila) arata un edem (umfltura) a papilei optice (pata mica ce corespunde originii nervului optic)
Treptat apar tulburri ale contientei (somnolenta apoi coma) iar perioadele de eclipsa vizuala pot sfri prin cecitate
Tratamentul este cel al cauzei daca este posibil (medi camente antihipertensoare ablatia tumorii) Exista posi bihtti de tratament al edemului cerebral (corticosteroizi manitol)
HIPERTENSIUNE PORT A LA. Creterea presiunii sangvine m sistemul venos portal
Vena porta conduce pana la ficat sngele venos ce pro vine din tubul digestiv subdiafragmatic (stomac intestin subire colon) din splina si din pancreas Dup epurarea in ficat acest snge este condus la
inima prin vena cava inferioara
CAUZE O hipertensiune portala este semnul al numeroase boli de origine hematologica tumorala sau mfectioasa Ciroza este cauza cea mai frecventa dar compresiile exten oare (cancerul de pancreas)
invaziile (umorale (cancerul primitiv al ficatului) trombozele venei porte (sindrom mieloproliferativ focar mfectios local) sunt de asemenea responsabile de o hipertensiune portala
SIMPTOME SI SEMNE O hipertensiune portala se traduce pnntr o vizibilitate anormala a venelor subcutanate m regiunea superioara a abdomenului sau in regiunea toracica inferioara Aceste vene
corespund unei circulaii colaterale dezvoltate plecnd de la caile de derivaie naturale care m mod normal sunt puin sau deloc funcionale dar care se dilat m caz de obstacol m circulaia portala acesta
provoac o anastomoza portocava (comunicaie intre sistemul venei porte si sistemul venei cave) spontana De asemenea se formeaz vance esofagiene sau mai puin frecvent gastrice (tumefactn albstrui
mai mult sau mai puin voluminoase in partea joasa a esofagului si pe stomac) tn sfrit poate sa se formeze o ascita (efuziune de lichid seros m cavitatea peritoneala) consecutiva retentiei de apa i de sare
antrenata de insuficienta hepatica ceea ce poate provoca o importanta distensie abdominala
Riscul evolutiv este acela al unei rupturi a vancelor ceea ce antreneaz o hemoragie digestiva abundenta necesitnd ngrijirea de urgenta
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul hipertensi unii portale este cel al cauzei Ruptura vancelor esofagiene necesita o reanimare de urgenta cu transfuzie si compresie local cu sonda cu balonas si
scleroterapia (injectarea endoscopica a unui lichid sclerozam) vancelor In caz de eec se impune o intervenie chirurgicala de urgenta pentru a stvili hemoragia
HIPERTERMIE. Cretere a temperatura corpului peste valoarea sa normala (de 37 C la fiina umana) SlNONIM febra

O hipertermie survine atunci cnd producerea de cldura de ctre corp rezultnd din activitatea metabolica a orga msmului depete capacitile sale de eliminare
O hipertermie grava este nsoita de tulburri cardio vasculare respiratorii neurologice si metabolice uneori de tulburri ale coagulam de probleme renale sau hepatice sau de rabdomioliza (distrugerea
muchilor striai) La copil ea poate fi sursa unor convulsii
TRATAMENT O hipertermie grava constituie ntotdeauna c urgenta Tratamentul consta m administrarea de medi camente antipiretice (contra febrei) rruorelaxante in caz de rigiditate musculara anormala si
o rcire externa (pung cu gheata pe piele mpachetri umede la o temperatura mai joasa dect cea a corpului) chiar una interna (perfuzie splaturi)
HIPERTIROIDIE. Afeciune caracterizata pnntr un exces de hormoni tiroidiem
Cauzele cele mai frecvente ale unei hipertiroidu sunt boala lui Basedow de origine autoimuna o suprancrcare cu iod m mod obinuit de origine medicamentoasa si un nodul tiroidian sau o gua (faza
iniiala a unei tiroidite subacute) Simptomele cuprind o tremuratura a extre mitatilor o tahicardie o senzaie de cldura excesiva si o pierdere m greutate
Tratamentul depinde esentialmente de cauza chirurgie (ablatia pariala a tiroidei) administrarea de antitiroidiene de sinteza injectarea unei doze unice de iod radioactiv 131
HIPERTONIE MUSCULAR. Exagerare permanenta a tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muchi striat in stare de repaus) de origine neurologica
Hipertoma este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central a crei cauza poate fi diversa (tumorala vasculara degenerativa) Ea poate lua doua forme
Hipertoma piramidala numita <,t hiperttnie spastic sau pawtitate este consecina unei leziuni a caii piramidale
(fasciculul de fibre nervoase care comanda micrile voluntare)
Uiperonict extrapiramidald \au hipertomaplasic este consecina unei proaste funcionari a sistemului nervos extrapiramidal tare comanda tonusul muscular si posturile corpului Ea face parte dmtr un
ansamblu de semne denumit sindrom extrapiramidal a crui cauza tipica este boala lui Parkmson
TRATAMENT Tratamentul este cel al bolii pentru care hipertoma constituie un semn
HIPERTRICOZ. Cretere a pilozitii localizata sau generali/ata
Spre deosebire de hirsutism hipertncozele apar m locuri dotate in mod normal cu pilozitate Hipertncozele sunt HIPERTRIGLICERIDEMIE
congenitale sau dobndite Formele congenitale uneori ereditare apar din copilrie Formele dobndite sunt puse pe seama unor medicamente (mmoxidil uclosporma hidan tom) unor carene unor cancere sau unor boli
metabolice (porfiru) Tratamentul este cel al bolii responsabile daca este posibil asociat eventual cu o epilare electrica
HIPERTRIGLICERIDEMIE. Cretere a nivelului de
tnglicende m serul sangvin deasupra valoni de 2 3 mili
moli adic de 2 grame la litru
CAUZE O hipertri^liceridemie poate fi primitiva con
secutiv unei dereglri a sintezei sau a degradam lipo
proteinelor
O hipertriglicendemie poate de asemenea sa fie con secutiv unei alte afeciuni (diabet zaharat insuficienta renal sindrom nefrotic alcoolism hepatita acuta etc ) sau indusa de stres
TRATAMENT Tratamentul unei hipertnglicendemii trebuie sa fie mai nti de toate dietetic regim normohpidic (diminuarea aporturilor alimentare in tnglicende prezente mai ales m alcool si m feculente) in majoritatea
cazurilor reducerea aportului in anumite zaharun de alcool si de tutun In caz de obezitate o pierdere m greutate este indispensabila
Cel mai des este recomandata o activitate fizica regulata si progresiva Tratamentul unei boli subiacente (diabet etc ) trebuie de asemenea sa fie ntreprins In afara unor forme primitive (hiperchilomicronemie de exemplu) care
trebuie sa fie tratate din oficiu un tratament medi camentos pe baza de hipolipemiante (fibrati uleiuri de peste) nu trebuie sa fie ntreprins dect dup eecul unui regim corector urmat
HIPERTROFIE. Cretere in volum a unui esut sau a unui organ

HIPERU
:. Cretere a nivelului de acid uni
Hiperuncemia este urmarea unei perturbaii adesea ereditare a metabolismului bazelor punmce (substane azotate care intra in compoziia nucleotidelor elementele constitutive al A D N ului) sau unui regim alimentar prea bogat
m punne (momite de vitei ficat rinichi creier sardele heringi) Hiperuncemia antreneaz formarea m articulaii rinichi si sub piele a unor depozite de urau (sruri de acid unc) care provoac guta si calculn urinari Trata mentul ei
consta pe de o parte mtr un regim alimentar lipsit de punne pe de alta parte in luarea de medicamente hipouncemiante
HIPERVENTILATIE. Cretere < ventileaz plmnii
ide.
HIPERVITAMINOZA. Orice afeciune legata de pre zenta m exces a unor vitamine m organism
Principalele hipervitaminoze privesc vitaminele A si D Ele sunt urmarea m principal a unor intoxicaii de origine medicamentoasa
HIPNOTIC. Substana medicamentoasa capabila sa pro voacesomn SINONIM somnifer
EFECTE NEDORITE Orice substana are propriile ei efecte nedonte dar exista si riscuri obinuite Somnolenta poate provoca accidente in caz de conducere a unui vehicul Pericolele legate de luarea acestor medicamente sunt
mai mari in caz de afeciune respiratorie (depresie respiratorie) si la subiecii m vrsta care sunt sensibili m mod deosebit la hipnotice (excitaie paradoxala confuzie mintala) Se pot produce o obinuina si o dependenta chiar o
adevrat toxicomanie mai ales m cazul barbituncelor si benzo diazepmelor Hipnoticele sunt interzise Ia copiii mici deoarece ele sunt suspectate de a fi responsabile de cazurile de moarte subita a sugarului
HIPNOZ. Tehnica indicata pentru inducerea unei stan de somn parial
Starea obinut prin hipnoza conserva unele faculti de relaie m particular cele dintre hipnotizator si pacient dar antreneaz o capacitate de abstracie m raport cu realitatea exterioara si o paralizie a voinei (Sigmund Freud)
Hipnoza a fost denumita aa dup cuvntul grec hupno'i
somn de ctre medicul englez James Braid care m 1843 utiliza tehnica pentru a si anestezia bolnavii Apoi la sfritul secolului al XIX lea acest fenomen a fost studiat
n legtura cu isteria de ctre neurologii francezi Jean Martin Charcot si Hippolyte Bernheim Observnd subiecii aflai sub hipnoza Sigmund Freud a descoperit importanta subcontientului Dup ce o vreme a fost prsit (cu
excepia Statelor Unite) hipnoza cunoate actualmente un regim preferenial pentru a favoriza relaxarea pentru a lupta mpotriva durem si a anxietii
HIPOACUZIE. Diminuare a acuitii auditive
Atunci cnd acuitatea auditiva scade m mod important
sau dispare complet se vorbete de surditate
Organul auzului este constituit din doua pri un aparat
de percepie si un aparat de transmisie Exista pornind de
aici doua forme de hipoacuzie
Hipoacuzia de percepie Este vorba de diminuarea acuitii auditive m care transmisia este buna dar percepia defectuoasa
CAUZE SI SIMPTOME Hipoacuzia de percepie este cauzata fie de o leziune a cohleei (organul auzului situat in urechea interna) fie de o atingere a fibrelor nervoase din nervul auditiv sau pe caile auditive centrale (care
pornesc
! din urechea interna si merg pana la encefal)
O atingere a cohleei poate avea diferite cauze subiectul poate sufen de o prezbiacuzie (hipoacuzie prin mbtrnire)
l de o fractura de stanca (partea interna a osului temporal)
l 207

HIPOCAPNIE
sau de boala Iui Meniere tare provoac uieraturi si ameeli Zgomotele emise cu o intensitate de mai mult de 90 decibeli (traumatisme sonore) si luarea de medicamente toxice (antibiotice ca ammozida
aspirina diuretice) pot de ase menea sa lezeze cohleea
Atunci cnd sunt afectate fibrele nervoase din nervul auditiv sau cile auditive centrale trebuie cutat m prin cipal un neurmom acustic (tumora benigna a nervului auditiv) o infecie (meningit
cerebrospmala) sau un acei dent vascular (tromboza arteriala sau spasm) TRATAMENT Daca hipoacuzia de percepie este cauzata deun neunnom trebuie fcuta ablatia chirurgicala a acestuia chiar dac
acesta este situat lng trunchiul cerebral Pentru
0 fractura de stanca tratamentul poate fi chirurgical m caz de paralizie faciala sau de comunicaie intre meninge si ureche n esena tratamentul in cazul unor medicamente toxice trebuie sa fie bazat pe
prevenirea unor astfel de accidente pnn ntrebuinarea raionala si controlata a acestor medicamente O proteza auditiva amplificatoare este pusa n cazul cnd hipoacuzia de percepie devine jenanta (pierdere
auditiva mai mare de 30 decibeli) Boala lui Meniere o infecie sau un accident vascular sunt tratate cu medicamente Atunci cnd hipoacu/ia este provocata de un spasm vascular acut al arterei auditive
interne boala survine brusc i necesit un tratament de urgenta sub perfuzie
Hipoacuzia de transmisie Este vorba de o diminuare

1 acuitii auditive din cauza unei atingeri a conductului auditiv extern a urechii externe sau a urechii medii (care conine oscioarele)
CAUZE SI SIMPTOME Cauzele unei hipoacuzii de trans misie sunt mai ales otitele cronice care pot afecta timpa nul i/sau oscioarele si otosponyozele (unul dintre oscioare seana vibreaz din ce m ce mai
puin pana devine imobil) Otitele acute afecteaz mai ales copiii iar otospongioza femeile
TRATAMENT Tratamentul otitei acute bazat pe medica mente antibiotice este uneori nsoit de o paracenteza In caz de otita medie acuta recidivanta tratamentul poate Cuprinde o ablatie a vegetaiilor
(adenoidectomie) chiar plasarea unui aerator transtimpamc (yoyo)
In alte cazuri tratamentul este adesea chirurgical tim ptnoplastie (repararea timpanului si/sau a oscioarelor) pentru otitele cronice sau nlocuirea scntei prmtr o pro tz n caz de otospongioza sub anestezie
generala si cu ajutorul unui microscop (microchirurgie)
MPOALDOSTERONISM. Afeciune caracterizata pnntro insuficienta a secreiei de aldosteron (hormon BCretat de ctre glandele suprarenale pornind de la pro esteron destinat reglam metabolismului
sodiului si Wgurfind meninerea volumului sangvin circulant) )NtpoaIdosteroni'>mulprimitiv cel mai frecvent este legat fc o atingere directa a zonei glomerulate al glandelor
corticosuprarenale ca m cazul bolii lui Addison Trata mentul consta m administrarea de 9 alfa fluorocortizon HipoaldmteroniMnul \ecundar este cauzat de un defect de stimulare de ctre remna a secreiei
de aldosteron Aceasta situaie poate sa fie observata m cursul trata mentelor cu heparma sau cu antunflamatoare nesteroidiene in cazul pielonefritelor cronice al nefropatnlor diabetice sau gutoase
Simptomele sunt o deshidratare nsoita de vome si de o scdere a tensiunii arteriale precum si de simptomele hiperkaliemiei (tulburri ale ritmului cardiac) Tratamentul consta m restricia aporturilor
alimentare m potasiu m utilizarea rinilor (medicamente care prin schimb de ioni fixeaz si elimina potasiul aflat m exces) si m administrarea de mici doze de analogi de aldosteron (substane apropiate din
punct de vedere chimic de aldosteron si care au aceleai efecte)
HIPOCALCEMIE. Micorare anormala a calcemiei (nivelul de calciu m snge) sub 2 26 milimoli adic 90 miligrame pe litru la adult si sub l 75 milimoli adic 70 miligrame pe litru la nou nscut
Hipocalcemia este consecutiva la adult unor boli diges tive cu defect de absorbie a alimentelor (intoleranta la gluten) unei carene m vitamina D unei insuficiente renale cronice si la copil unui rahitism prin
carena m vitamina D Mai rar ea este cauzata de o hipoparatiroidie (insuficienta secreiei de parathormon de ctre glandele paratiroide)
Hipocalcemnle minore nu produc semne Cnd ele sunt mai importante declaneaz crize de tetanie Pe termen lung hipocalcerma antreneaz tulburan neurologice (tremuraturi) o cataracta precoce anomalii
dentare Tratamentul sau cuprinde luarea pe cale orala de calciu si de vitamina D El necesita o supraveghere regulata a nivelului de calciu m snge si m urma Formele severe impun o injectare de urgenta de
calciu
HIPOCALCIURIE. Miscorare anormala a cantitii de calciu excretata m urma
Hipocalciuna se observa in caz de steatoree (prezenta unei cantiti excesive de matern grase m scaun) de hipo paratiroidie (defect al secreiei glandelor paratiroide) de afeciune renala cronica si la copil m
caz de rahitism Tratamentul sau este cel al bolii responsabile de hipo calciune
HIPOCAPNIE. Micorare a concentraiei de dioxid de carbon m snge
O hipocapme este consecina unei eliminri excesive a dioxidului de carbon semn al unei hiperventilatn alveolare (creterea intrrilor si ieirilor de aer m si din alveolele pulmonare) Hipocapma poate fi
cauzata de un exerciiu intens de anumite boli (embolie pulmonara in particular) dar si de fenomene nervoase sau legate de comportament si de emotivitate
Tratamentul hipocapmei tine de cauza ei HIPOCOLESTEROLEMIANT
298
HIPOCOLESTEROLEMIANT. HIPOLPEMANT
HIPOCRATISM DIGITAL. Deformatie a extremi tailor degetelor de la mini si uneori a celor de la picioare Hipocratismul digital poate fi ereditar De cele mai multe on totui el apare ca urmare a unei
boli cronice pulmonare (dilatatia bronhiilor tuberculo?a fibroza cancer) sau cardiace (endocardita malformaie) Unghiile iau un aspect bombat iar esuturile subiacente sunt hipertrofiate degetul uneori
dureros are forma unui bat de toba sau a unei spatule Tratamentul hipocratismului digital m sine nu exist dar in formele neereditare tratamentul este cel al bolii m cauza
HIPODERM. esut grasos situate intre derm si esutul celular subcutan
HIPODERMIT. Inflamatic acuta a hipodermului
Hipodermitele se manifesta prin apariia de noduli subcutanai durerosi si de culoare roie violacee adesea simetrici pe gambe Tratamentul hipodermitelor este cel al cauzei lor asociat cu odihna la pat si
administrarea de antiinflamatoare
HIPOFIZ. Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului S NONIM glanda piluitara
DESCRIERE Hipofiza este situata sub hipotalamus de care este suspendata pnntr o mica tija tija pituitara (sau hipo fizara) Deasupra si m fata hipofizei se gsete chiasma optica coninnd fibrele nervoase
venite de la cele doua retine Structura interna a hipofizei se compune din doua poriuni separate una de alta funcionnd independent antehipofiza m fata si posthipofiza m spate FUNCIONARE
Antehipofiza produce 5 hcrmom tireotrofma (TSH) corticotrofma (A C T H ) gonado trofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH) responsabila de cretere la copil Aceti hormoni se mai numesc si
stimuhne Aceste secreii sunt la rndul lor comandate de ctre hormonii hipotalamusului Antehipofiza secreta de asemenea prolactma (responsabila de lactatie la femeie) Posthipofiza servete drept loc de

stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului hormonul antidmretic sau ADH (care mpiedica eliminarea apei de ctre rinichi atunci cnd ea nu se afla m destula cantitate m organism) si citocma (care
stimuleaz contraciile uterului la femeie m timpul naterii)
EXAMENE Pentru a studia hipofiza se practica dozri sangvine ale hormonilor si examene radiologice (scaner imagene prin rezonanta magnetica) O radiografie a era mulul poate pune m evidenta o mrire
a sen turceti semn al unei tumori
PATOLOGIE Hipofiza poate fi sediul tumorilor m gene ral benigne (adenom hipofizar cramofaringiom) O tumora
poate secreta in mod exagerat hormoni (hiperprolactmemie cu secretarea laptelui de ctre sn acromegalie datorata somau trofinei - cu hipertrofierea organelor si invers o tumora prin neproducerea
secreiilor (adenom cromofob) poate provoca o diminuare a secreiilor hormonale normale ceea ce se numete un hipopituitansm sau o insuficienta antehipofizara cauza a ntrzierilor de cretere si a
deficitelor m hormoni sexuali Hipofiza atunci cnd este sediul unei tumori poate de asemenea sa comprime chiasma optica si sa provoace o hemianopsie bitemporala subiectul nu mai are vedere a prtilor
laterale ca si cum ar avea ochelari de cal Tratamentul tumorilor hipofizare este hipo fizectorma (ablatia hipofizei) pe cale transcramana sau transnazala si radioterapia
HIPOGLICEMIANT. Substana capabila sa diminueze
nivelul de glucoza din sanj,e (glicemie)
Efectul hipoglicemiant este adesea un efect nedorit al unei substane (m principal alcoolul) In schimb medica mentcle hipoglicemiante ca insulina si antidiabeticele orale sunt utilizate pentru tratarea
diabetului (boala m care glicemia este crescut)
Antidiaheticele orale sunt indicate in cursul diabetelor nemsuhnodependente cnd regimul alimentar este msufi cient Exista numeroase contraindicaii variabile dup produs (insuficienta renala hepatica
cardiaca sau respira tone alcoolism sarcina) si interaciuni (cu alcoolul cu antt inflamatoarele etc ) Luarea de antidiabetice orale impune o supraveghere strnsa din cauza efectelor nedorite care pot fi grave
hipoghcemie cu sulfamidele acidoza lactic (exces de acid lactic in (rgansim) cu biguanidele
Insulina este indicata m principal m cursul diabetului msulmodependent Vitala m acest caz ea este administrat prin injecii subcutane
HIPOGLICEMIE. Diminuare anormala s, importanta a glicemiei (nivelul glucozei sangvine) sub 2 4 milimoli adic
' O 45 grame la litru
Absorbia de zahr m prea mare cantitate si prea rapid pe ae provoca o secreie excesiva de insulina la rndul ei responsabila de o hipoghcemie zisa funcionala aceasta survine dup masa niciodat pe
nemancate Hipoglicermile organice (consecutive unei leziuni a unui organ) mai rare se observa m caz de insuhnom (tumora a pancreasului secre tand insulina) sau de insuficienta suprarenala Acestea
cursul exercitnlor fizice intense In sfrit o hipoghcemie pe ae fi provocata de o intoxicaie cu un medicament (insulina sulfamide dextropropoxifen aspirina m doze mari) sau pnntr o absorbie excesiva de
alcool
O hipoghcemie se traduce prin palpitaii transpiraii o senzaie de foame imperioasa o paloare dificulti de concentrare intelectuala tulburri ale strii de spirit M ale caracterului tremuratun si tulburri
vizuale Mai rar ea poate provoca tulburri ale starn de contienta chiar o com 299
HIPOPARATIROIDIE
TRATAMENT Acesta consta cel mai des m consumul de zahr sub forma de alimente zaharate pentru simplele stan de ru sau administrarea de glucoza pe cale mtravenoasa de ndat ce se constak tulburri de contienta de
asemenea poate fi folosit glucagonul pe cale mtramusculara sau subcutanat Daca hipoghcemia este consecina unei boli aceasta trebuie sa fie tratata Hipoglicemule funcionale au un tratament deosebit fracionarea alimentelor
m mese mici l suprimarea alimentelor zaharate
HIPOGONADISM. Afeciune caracterizata printr o insuficient a funcionam gonadelor (testicule la brbat ovare la femeie)
DIFERITE TIPURI DE HIPOGONADISM Hipogona dismul poate fi congenital sau dobndit
Hipogonaditmele congenitale sunt boli foarte rare Hipogonadismul hipergonadotrofic (cu creterea gonado trofinelor) este cauzat de o anomalie a gonadelor Cazurile cele mai frecvente sunt smdroamele lui Turner si al lui
Klinefelter n aceste cazuri gonadotrofmele hipofizare (hormonul lutemizant si cel foliculostimulant) cresc aormal m timpul pubertii si stimuleaz gonadele dar ovarele sau testiculele anormale nu produc hormonii texuah
Hlpogonadi\mele dobndite pot rezulta dmtr o tumora (idenoni) dmtr o boala (hiperprolactmemie) sau dmtr o mdiere a zonei hipotalamohipofizare Ele antreneaz o
i caracterelor sexuale secundare si o mfertihtate
fRATAMENT Tratamentul se substituie secreiei fizio logice dar fr sa permit m general fecunditatea La femeie estrogenn si derivaii de progesteron sunt admi ttraj m mod ciclic pe cale orala percutana sau vagmala ti
brbat nlocuirea testosteronului se face pe cale mjec i orala
-------------ANT. Substana capabila sa diminueze
_..^a (sau potaserma adic nivelul de potasiu din snge) Hipokahemiantele servesc la tratarea hiperkahemnlor ' \a nivelului de potasiu din snge) In caz de hiper _j moderata rini schimbtoare de ioni (poli ) sunt
administrate pe cale orala ele schimba m n ionul lor de calciu sau ionul lor de sodiu cu ionul jjsvi mpiedicnd astfel absorbia potasiului m orga
__l n hiperkaliemiile severe soluiile alcaline (bazice)
l bicarbonatul de sodiu sunt indicate si administrate m r un serviciu spitalicesc de reanimare Rinile : foarte bine tolerate pot uneori sa provoace ; si m caz de supradozare o hipokaliemie s diuretice mai ales din familia
tiazidicelor sunt prin creterea eliminam urinare a
Diminuare a kaliemiei (sau potase i a nivelului de potasiu in plasma) sub valoarea 5 milimoh pe litru
O hipokaliemie este de cele mai multe ori urmarea unor pierderi digestive de potasiu prin diaree prelungita vome repetate sau abu? de laxative iritante dar ea mai poate fi provocata prin luarea de medicamente diuretice hipo
kahemiante de o boala hormonala (hiperaldosteronism hipercorticism) o alcaloza (alcalmitate excesiva a lichidelor organismului) O hipokaliemie se manifesta mai ales prin tulburri neuromusculare mergnd de la slbiciune la
paralizie musculara si atunci cnd este importanta prin tulburri ale ritmului cardiac uneori prin pierderea consti entei mai rar prin paralizii Tratamentul este un regim alimentar bogat m potasiu (legume fructe crnuri) la nevoie
completat cu comprimate chiar cu perfuzii de sruri de potasiu
HIPOLIPEMIANT. Medicament capabil sa micoreze o hiperhpiderrue (creterea nivelului de lipide in snge) SINONIME hipocoleuerolemmnt hipolipidemiant norma lipemiant
HIPOMANIE. Stare de excitaie trectoare sau durabila care se manifesta pnntr o hiperactivitate printr o stare de spirit exuberanta si printr o mulime de cuvinte
Hipomama poate reprezenta o forma atenuata a fazei de manie in psihoza mamacodepresiva Ea poate de ase menea sa fie cauzata de unele intoxicaii (alcool psihostimulane corticosteroizi)
HIPOMELANOZA. Diminuare anormala locala sau generalizata a pigmentam pielii prin diminuarea cantitii de melanin pe care o conine
Hipomelanozele sunt uneori de origine genetica ca albmismul si piebaldismul (uvia de par frontala de culoare alba) Ele pot si sa fie dobndite agresiunea cldurii a frigului sau a unei substane chimice o boala a pielii (lepra
sifilis pitynazis verzicolor) o boala hormonala (diabet) ( carena alimentara Singurul tratament este cel al cauzei atunci cnd este posibil
HIPONATREMIE. Diminuare a natremiei (nivelul de sodiu din plasma) la o valoare mai mica de 135 milimoh pe litru
O hiponatremie traduce o hiperhidratare ea nsi con secinta unei retentn de apa (insuficienta renala insuficienta cardiaca ciroza hepatica hipersecretie de hormon anti diuretic) sau unor pierderi de sodiu (pierderi digestive prin
vrsaturi sau diaree pierderi cutanate prin arsuri sau msufi cienta suprarenahana)
O hiponatremie poate provoca tulburri digestive (dez gust fata de apa apoi greuri si vrsaturi) si mai ales neurologice (mergnd de la simpla confuzie mintala la coma) Tratamentul sau depinde de afeciunea m cauza
HIPOPARATIROIDIE. Afeciune caracterizata printr un deficit in parathormon (hormonul secretat de glandele HIPOPION
paratiroide si tare creste nivelul sangvin al calciului favo nznd absorbia lui intestinal)
CAUZE Cauza cea mai frecvent a hipoparatiroidiei este chirurgia tiroidian n fapt cele patru glande paratiroide sunt prinse de fata postenoar a glandei tiroide si uneori sunt chiar incluse n peretele tiroidian, m caz de ablatie
total a glandei tiroide ablatia accidental sau devascu lanzarea paratiroidelor poate antrena un deficit total si permanent n parathormon
SIMPTOME SI SEMNE Deficitul m parathormon antreneaz o diminuare a calciului si o cretere a fosforului n snge O hiperparatiroidie se caracterizeaz prin accese de tetame apariia progresiv a unei cataracte si tulburri
cutanate (uscciune a pielii)
TRATAMENT O hipoparatiroidie necesit un tratament pe viat, constnd n absorbia de vitamin D si de calciu
HIPOPION. Supuratie n camera anterioara a ochiului ntre cornee si iris
Un hipopion se manifest pnntr un nivel orizontal alb glbui, vizibil prin ochi O punctionare a camerei anterioare a ochiului confirm diagnosticul si poate pune n evident care este germenele n cauz Aceast afeciune este
tratat prin administrarea de antibiotice pe cale general sau local
HIPOPITUITARISM. Afeciune caracterizat pnntr un deficit global n hormoni hipofizari ndeosebi n cei secretai de antehipofiz (corticotrofma tireostimulma somathor monul.gonadotrofinelesiprolactma) SINONIM
insuficienta hipofizara
Acest deficit poate atinge ansamblul secreiilor hipofizei (panhipopituitansm) sau poate privi doar anumite secreii (hipopituitarism disociat)
Hipopituitansmul este o boal rar ale crei cauze sunt diverse
SIMPTOME SI SEMNE Acestea se instaleaz treptat ceea ce face uneori s dureze pn cnd diagnosticul sa fie stabilit
Subiectul este palid si obosete uor Zonele m mod normal pigmentate (mameioane organe genitale) se decolo reaz treptat Pielea devine fin si ridat rece si uscat Prul ia un aspect fin si sistemul pilos se diminueaz cu
dispariia brbii la brbat a prului pubian si axilar la ambele sexe La copil se observ o bre n curba de cretere si o oprire sau o ncetare a dezvoltm pubertare La femeie hipo pituitansmul antreneaz absenta scurgerilor
menstruale Pe plan psihic, apar adesea o ncetinire mintal uneon tulburri ale memoriei si ntotdeauna o pierdere a libidoului Hipopituitansmul este nsoit de o hipotensiune arterial si de o ncetinire a ritmului cardiac
Netratat, hipopituitansmul poate s se agraveze brusc cu ocazia unui stres a unei infecii sau a unui act chirurgical de exemplu Faza acut se traduce pnntr o hipoglicemie
o hipotensiune arterial o diminuare a temperaturii cor porale si tulburri ale stm de contient care pot merge pan la o com profund
TRATAMENT Acesta consta m nlocuirea hormonilor lipsa prin medicamente O tumor hipofizara trebuie s fie operat sau iradiat
HIPOPLAZIE. Dezvoltare insuficient a unui esut sau a unui organ SINONIM hipoplastie
Hipoplazia adesea de origine congenital, se traduce mai ales prin diminuarea greutii si volumului unui organ, ca m cazul hipoplaziei renale care poate afecta ambii
HIPOPROTEINEMIE. Diminuare anormal a pro-tememiei (nivelul proteinelor n snge) sub valoarea de 60 grame pe litru
O hipoprotememie poate fi cauzat de o caren ah mentar n proteine (kwashiorkor) de o boal digestiv care diminueaz absorbia alimentelor (intoleranta la gluten) de o insuficient a sintezei proteinelor (insuficient
hepatic sever) sau de o pierdere a proteinelor (prin hemoragie arsuri ntinse abuz de laxative iritante sau din cauza unui sindrom nefrotic) Ea se manifest pnntr o topire a muchilor si prin apariia de edeme Tratamentul su
este cel al bolii n cauz
HIPOSIALIE. Diminuare a producem de saliv
-> ASIALIE

HIPOSPADIAS. Malformaie congenital n care meatul uretral (orificiul extern al uretrei) este situat pe partea intern a penisului
Meatul uretral poate sa se deschid la diferite niveluri ale uretrei Hipospadiasul se numete balanic cnd se deschide sub gland peman cnd se deschide la mijlocul penisului si penoscrotal cnd se deschide la unghiul penisului
cu scrotul
TRATAMENT Tratamentul hipospadiasului const n re construirea chirurgical a uretrei utiliznd piele a preputului, penisului sau scrotului pentru a repune meatul uretral ct mai aproape posibil de gland
HIPOTALAMIC (hormon) Hormon secretat de ctre hipotalamus si destinat reglm produciei de hormoni hipofizari
HIPOTALAMUS. Regiune central a diencefalulm
, situat la baza creierului sub talamus si deasupra hipofizei, care este legat de el cu o tij tija pituitar
Hipotalamusul asigur un dublu rol de control al secreiilor hormonale hipofizare si de control al activitii
' sistemului nervos vegetativ
l 301

HIPOTIROIDIE
FUNCIONARE Hipotalamusul secret doi hormoni care sunt stocai n hipofiz nainte de a fi eliberai m snge hormonul antidiuretic, sau vasopresma.care mpiedic apa din organism s fie pierdut n
prea mare cantitate n urm i ocitocma, care stimuleaz contraciile uterme m cursul naterii
Hipotalamusul secret de asemenea libenne hormoni care controleaz secreiile antehipofizei
Alt rol al hipotalamusului const n a aciona asupra funcionm viscerelor (viata vegetativ), de exemplu inter venind asupra ritmului cardiac sau respirator Hipotalamusul controleaz, de asemenea,
senzaiile de foame si de saietate deci prizele alimentare, precum si termoreglarea
PATOLOGIE Patologia hipotalamusului este legat de cea l hipofizei si poate s se traduc prin tulburri diverse ale funcionm hormonale
Simptomele revelatoare ale unei opriri a secreiilor hipotalarmce sunt legate de mrimea tumorii sau de deficitul hormonal (ca paloarea, astenia, absenta scurgerilor menstru ale, depilarea)
Tratamentul este rareori chirurgical cnd atingerea hipotalamic este important ci mai curnd medicamentos sau radioterapie n toate cazurile un tratament hormonal substitutiv este necesar pentru a corecta
hipopituitansmul
HIPOTENSIUNE ARTERIAL. Diminuare a tensi unu arteriale
Hipotensmnea arterial este caracterizat prin scderea presiunii sistolice sub 10 centimetri de mercur Unele per soane avnd un sistem cardiovascular normal au totui o tensiune arterial mai mic dect
media (aceasta fund n relaie cu fiecare vrst a vieii) Termenul de hipotensiune arterial este n general rezervat la cazurile n care tensi unea arterial scade pn la punctul de a antrena ameeli i leinuri
CAUZE O hipotensiune arterial se observ la bolnavii foarte slbii, la cei atini de denutntie imobilizaii la pat sau cei care nu fac vreun efort O hipotensiune acut (sur venit brusc) poate fi urmarea unor
rni grave sau unei hemoragii interne cu pierdere mare de snge antrennd o scdere a volumului sangvin circulant, a unei intoxicaii acute (alcool, de exemplu) sau a unei stri de soc Un infarct miocardic,
o boal mfectioas o alergie major (neptur de insect muctur de arpe chiar un medicament) pot fi responsabile de hipotensiune
Hipertensiunea ortostatic. Este un sindrom clinic caracterizat pnntr-o impresie de vertij si o ntunecare a vedem, urmate uneori de sincop si nsoit de o cdere a tensiunii de cel puin 20 mihmetrei de
mercur survemnd la trecerea din poziia culcat n poziie n picioare
Hipotensmnea ortostatic este adesea un efect secundar al unui tratament cu antidepresoare sau cu antihipertensoare (utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale) Ea mai poate surveni si la diabeticii care
sufer leziuni ale siste
mului nervos autonom care perturb reflexele controlatoare ale presiunii sangvine n sfrit se poate s fie vorba de o afeciune autonoma de origine necunoscut, boala lui Shy Drager survemnd de obicei
dup 50 am mai des la brbat

TRATAMENT Dac hipotensiunea este consecutiv administrm de medicamente adesea este suficient s se modifice dozajul lor pentru a o corecta Dac ns cauza este o boal, un diabet zaharat de
exemplu, tratamentul depinde de aceasta Dac e vorba de o cauz necunoscut fenilefnna da de obicei rezultate bune -> SHY DRAGER (boal a lui)
HIPOTERMIE. Scdere a temperaturii corpului sub 35C Se deosebesc hipotermiile moderate (de la 35 la 32C), grave (de la 32 la 26C) si majore (sub 26"C)
Hipoterrma rezult dmtr o prbuire a sistemelor fiziologice de lupt mpotriva frigului la subiecii fragili (copii btrni care triesc n case prost nclzite) sau din expunerea prelungit la frig pn la
epuizarea mecanismelor de aprare (naufragiu nec subieci fr domiciliu iarna etc ) Ea mai este ntlnit si la persoanele intoxicate (barbitunce sau alcool) intoxicaia inhibnd mecanismul de aprare
mpotriva frigului n timpul unei infecii, o hipotermie poate uneori s se succead unei hipertermii acute sau chiar s o nlocuiasc
SIMPTOME SI SEMNE Hipotermiile accidentale moderate sunt nsoite de frisoane intense constituind un mijloc de aprare a organismului prin producerea de cldur n cursul hipotermnlor majore
cderea temperaturii este responsabil de tulburri ale strii de contient, chiar de com de depresie respiratorie de o ncetinire a frecventei cardiace si de o scdere progresiv a presiunii arteriale cu
diminuarea debitului cardiac Cazunle cele mai grave simu leaz moartea (absenta total a reaciilor stop respirator ritm cardiac extrem de ncetinit)
TRATAMENT n afara tratamentului cauzei si a unor msuri legate de simptome (oxigenare ventilaie artificial in caz de com si de hipotermie sever, perfuzii etc ) tratamentul este bazat pe nclzirea din
exterior (pleduri cu sau fr nclzire) sau intern (nclzirea aerului administrat prin respiratorul artificial perfuzii cldue etc ), care trebuie s fie ntreprinse cu att mai cu prudent cu ct hipoterrma este
mai profund si mai ndelungat
HIPOTIROIDIE. Afeciune caracterizat pnntr un deficit n hormoni tiroidiem (tiroxm si tmodotironin)
Hipotiroidia este destul de frecvent la un adult de o anumit vrst si afecteaz mai mult femeia dect brbatul CAUZE Hipotiroidia are trei cauze principale Mai nti esutul tiroidian poate fi absent
(ablatia tiroidei foarte rar absenta congenital a acesteia) sau a devenit improductiv dup o iradiere a gtului, nc mai des, este vorba de o tiroidit a lui Hashimoto Apoi, esutul tiroidian, m fond normal
poate s nu fie stimulat suficient de ctre hormonul HIROTONIE MUSCULARA
302
lireostimulma (sau TSH hormon hipofizar care stimuleaz producerea de hormoni tiroidiem) dtn cauza unei atingeri a hipotdlamusului sau a hipofizei In sfrit esutul tiroidian este uneori insuficient de
productiv prin deficit m alimente mdate frecvent in lume sau prin bloc en/imatic tiroidian (absenta unei enzime care fapt mpiedica formarea hormonilor tiroidiem)
SIMPTOME SI SEMNE Hipotiroidia sau mixedemul apare m mod treptat ingrosarea pielii fetei si gatului ten palid ca de ceara palmele uneori portocala Pielea este uscat si rece (hipotermie la originea unei
sensibiliti la frig) parul este uscat si casant iar sprncenele rare i pierd firele de par Aceste semne sunt nsoite de o luare m greu ae variabila de constipatie si de mgrosarea mucoaselor ceea ce duce la o
voce aspra si la diminuarea acuitii audivite Hipotiroidia poate antrena formarea unei guse Pe plan psihic apar o ncetinire intelectuala tulburri ale memoriei si m unele cazuri o depresie semnificativa
Hipotiroidia se manifesta si prmtr o ncetinire a ritmului cardiac uneori cu semne de angor (angina pectorala) si prin tulburri ale scurgerilor menstruale si o scdere a lib doulu la femeie
TRATAMENT Tratamentul substitutiv cu L tiroxina administrat pe cale orala trebuie sa fie urmat toata viata
Una zuricele (pr bemcid benzbromaron) cresc elimi narea urinara a acidului unc Ele sunt indicate m tratamentul hiperuncemulor (prea mare concentraie de acid unc in snge) provocate de medicamente
(diuretice aspirin) Luate sub forma orala ele sunt contraindicate la subiecii suferind de insuficienta renala Ele pot declana formarea de calculi urinari Este nerecomandabila asocierea lor cu salicilati si cu
anticoagulante orale
i
Uricoliticele (urat oxidaza) distrug acidul unc si sunt
> indicate m hiperuncemiile severe dar contraindicate la
, femeia gravida si la subiecii cu deficit m glucozo 6 fosfat dehidrogenaza Ele
sunt prescrise pe cale parenteral m injecie iar efectele lor nedorite sunt in principal reaciile alergice
HIPOURICEMIE. Diminuare a nivelului de acid unc
)
m snge
|
O hipouncemie poate fi consecina fie a unei diminuri j a sintezei acidului unc la rndul ei legata de o insuficient hepatica yava fie a unei creteri a excreiei urinare de acid unc cum se ntmpla m cazul
unor cancere Mai mult alturi de medicamentele hipouricemiante utilizate m tratamentul hiperuncemulor numeroase alte medicamente au ( aciune hipoglicemianta Hipouncemia este fr consecine clinice
si nu necesita deci nici un tratament
HIROTONIE MUSCULAR. Inneurokye diminu area tonusului muscular responsabila de o slbire a muchilor
Hipotoma se observa la nceputul hemiplegiile r sau ca ur mare a injectam anumitor substane (anestezice curara etc )
HIPOTRICOZ. Diminuare sau oprire a dezvoltam sistemului pilos
Majoritatea hipotncozelor fac parte dintre smdroamele foarte rare adesea de natura ereditara
HIPOTRIGLICERIDEMIE. Nivel anormal de sczut al trighcendelor m serul sangvin
Cu apariie excepionala hipotngliceridemia este legata fie de un aport alimentar insuficient de tnglicende fie de o abetalipoprotememie (nivel anormal de sczut al betalipoprotemelor m snge) Tratamentul
sau consta m prescrierea de vitamina E administrata pe cale orala
HIPOURICEMIANT. Medicament capabil sa micoreze nivelul de acid unc m snge (uncemie)
Se deosebesc trei grupuri de hipouricemiante Inhibitorii sintezei acidului unc (alopunnol tisopurma) luai sub forma oral sunt indicai m tratamentul de fond (pe termen lung) al gutei si contraindicai m
caz de sarcina si alptare Tulburrile digestive pe care le provoac sunt atenuate daca aceste medicamente sunt nghiite la sfritul mesei Asocierea lor cu un antibiotic anume ampicilina este contraindicata
HIPOVENTILATIE. Mu
ventileaz plmnii
antitatn de t
HIPOVOLEMIE. Micorare a volumului sangvin eficace adic a acelui volum necesar fiziologic pentru meninerea unei funcii circulatorii normale
Hipc volemia este urmarea pierderilor hemoragice (hemo ragie acuta exteriorizat sau nu) sau a unei deshidratri (pierderi plasmatice sau hidroelectrohtice provocate de arsuri ntmse o diaree vrsaturi etc )
SEMNE SI DIAGNOSTIC Semnele de hipovolerme sunt foarte des amestecate cu cele ale cauzei sale O hipovolemie se manifesta ntotdeauna prmtr o micorare a volumului urinei care este concentrata o
insuficienta renal si o tahicardie (accelerarea ritmului cardiac) asociata de obicei cu o presiune arteriala joasa venele superficiale sunt plate pielea este rece marmorat subiectului n este sete foarte des
Hipovolemia se traduce adesea prmtr o respiraie accelerata
Atunci cnd mecanismele de adaptare a organismului la hipovolemie (ndeosebi accelerarea ritmului cardiac pentru restabilirea unui debit cardiac suficient) sunt dep site survine socul hipovolemie
(insuficienta circulatorie acuta)
TRATAMENT Independent de cel al cauzei tratamentul este bazat pe reumplerea vasculara prin perfuzii care vizeaz restaurarea volemiei sngele apa si electrohtn sau subsd tuentn de plasma m mod
excepional albumma plasma doar m caz de tulburare erava a coagulam asociata Unete HISTEROGRAFIE
medicamente (dopamma ndeosebi) favorizeaz remtoar cerea venoasa la mima
HIPOXIE. Micorare a concentraiei de oxigen din snge Hipoxia este un semn care permite estimarea gravitaii stni unui pacient Ea definete o insuficienta respiratorie mai exista si o hipoxie m bolile
cardiace avansate Con secmta sa este o micorare a aportului de oxigen pentru celulele organismului denumita uneori hipoxie celulara care se poate traduce pnntr o gafaiala si pnntr o durere toracic si poate
antrena o disfunctie a creierului inimii si rinichilor Tratamentul este cel al bolii cruia i se adaug eventual administrarea de oxigen
HIRSCHSPRUNG (boala a lui) Boala congenitala legat de absenta m anumite zone a ganglionilor nervoi e controleaz musculatura neteda a intestinului (colon) SINONIM megacolon a^anglionw
S1MPTOMESI SEMNE Boala lui Hirschsprung se mani fest la sugarii mici (intre 3 si 5 luni) si chiar la nou nscui
3 distensie abdominala importanta In fapt atunci cnd ajung m poriunea de intestin afectata fecalele si gazele nu mai nainteaz normal ceea ce antreneaz o dllatatie a colonului in amonte Scaunele rare
greu de evacuat au uneori duritatea pietrei Constipatia poate fi htrerupt de cteva episoade de diaree care dovedesc uneori unei enterocolite (mflamatie a mucoaselor intestinului subire si colonului)
TRATAMENT Acesta este chirurgical si consta n jcoaterea segmentului de intestin nemervat si m legarea
' >i subiacent inervat la rect cu scopul de a restabili a digestiva anatomica si funcionala
HIRSUTISM. Dezvoltare la femeie a unei piloziti excesive si cu aspect de pilozitate masculina
Hirsutismul este legat adesea de factori genetici dar el
u poate fi provocat de luarea de medicamente steroide
mbolizante sau de hormoni estroprogestativi care au efecte
kndlDgemce deosebit de marcate In alte cazuri el dezva
B o prea mare secreie de hormoni androgem de ctre
ue (distrofic polichistic tumora) sau de ctre glanda
JOttcosuprarenal (hiperplazie suprarenala congenitala

tumor)
Hirsutismul se declara adesea mea de la primele ciclur Bnstruale si se accentueaz cu timpul El se manifesta prin fcede pr dese lungi groase si pigmentate aprnd m zone neobinuite la o femeie barba
obraji mustaa areola lor regiunea situata intre am linia mediana a abdo lului sus pe coapse Alte semne de exces m hormoni IWrogem pot fi asociate realiznd un adevrat vmlism X cderea prului
hipertrofie a muchilor si a clito lui Toate aceste elemente difereniaz hirsutismul de totrtncoz care este o hiperpilozitate generalizata de cele ttin multe ori de origine familiala
TRATAMENT Hirsutismul poate fi revelator al unei boli care atunci trebuie cutata si tratata Daca nu e vorba de o alta boala tratamentul hirsutismului face apel la hormonii antiandrogem
(acetatdeciproteron) completat cu ngrijiri cosmetice (epilare electrica)
HIS (fascicul lui) Grup de fibre miocardice difereniate care se situeaz m septul mterventncular al inimii
FUNCIONARE Fibrele fasciculului lui His conduc rapid in interiorul ventriculelor influxul nervos responsabil de contracia cardiaca
HISTAMIN. Amina provenind din transformarea unui acid ammat histidina
Histamma se fixeaz pe receptorii situai la suprafaa celulelor Ea joaca un rol de mediator chimic m mai multe fenomene creterea secreiei gastrice transmiterea mesajelor nervoase m creier vasodilatatia
alergia chiar socul anafilactic Numeroase medicamente antihistarrunice sunt utilizate m tratamentul afeciunilor alergice
HISTERECTOMIE. Ablatie chirurgicala a uterului INDICAII O histerectomie este avuta m vedere fie dup eecul tratamentului medical al sangeranlor rebele fie atunci cnd un fibrom uterm antreneaz
simptome deran jante (hemoragii repetate compresia organelor pelviene dureri m micul bazin) fie in caz de cancer uterm sau chiar dup o natere atunci cnd hemoragia se dovedete imposibil de controlat
DIFERITE TIPURI DE HISTERECTOMIE Exista dou tipuri de intervenie practicate sub anestezie generala
Hi\terectomia totala cuprinde ablatia corpului si colului uterm Ea se practica pe cale abdominala (chirurgie clasica) sau de cate ori este posibil pe cale vagmala dm cauza avantajelor acestui acces risc
operatonu mai mic absenta cicatncn convalescenta mai scurta
Histereaomia wbu tala care nu se practica dect pe cale abdominala consta m ndeprtarea corpului uterm dar lsnd la locul lui colul uterm Ea permite conservarea m ntregime a profunzimii vaginului
dar riscul dezvoltam unui cancer pe colul rmas (acest risc nefund legat de operaie) o face din ce m ce mai rara
CONVALESCENTA SI PROGNOSTIC Dup o spitalizare de vreo zece zile m ca? de histerectomie pe cale abdo mmala sau de 3 5 zile m caz de intervenie pe cale vagmala si dup o convalescenta de 6
sptmni pacienta i reia viata normala Ea nu mai are scurgeri menstruale si nu va mai avea copii dar i poate relua viata sexuala normala la o luna dup operaie
HISTEROGRAFIE. Examen radiologie al uterului
- HlSTEROSALPINGOGRAFIE

HISTEROMETRIE

304
HISTEROMETRIE. Msurare a profunzimii cavitii uterme
O histerometne este indicata m cursul oricrei boli care modifica dimensiunile uterului (fibrom uterm sau cancer uterm) si naintea unor intervenii intrauterine ca punerea unui stenlet Ea se efectueaz cu
ajutorul unei tije gradate - histerometrul - din metal sau dm material plast c intro dus prin colul uterm pana m fundul uterului
HISTEROPEXIE. Fixare chirurgicala a uterului
O histeropexie servete la corectarea deplasrilor de uter (prolaps retroflexiune retroversiune)
HISTEROPTOZ. Coborre anormala a uterului m micul bazin din cauza unei slbiri a mijloacelor de fixare a acestui organ
O histeroptoza rezulta dmtr o insuficienta congenitala a ligamentelor de susinere a uterului sau din traumatismele obstetncale Tratamentul ei este chirurgical (histeropexie de exemplu) si se integreaz m
general m cel al prolapsu lui genital
HISTEROSALPINGOGRAFIE. Examen radiologie al uterului si al trompelor lui Fallopio
Acest examen asociaz histerografia (examenul radio logic al uterului) cu salpmgografia (examenul radiologie al trompelor)
INDICAII Medicul prescrie m mod obinuit o histero salpmgografie atunci cnd pacienta sufer de tulburri de ciclu sangeran anormale sau de sterilitate si m caz de avort spontan

PREGTIRE SI DESFURARE Examenul este practi cat mtr un centru de radiologie intre a 8 a si a 12 a zi dup menstruaie cu vezica goala Medicul radiolog pune un specul cu scopul de a vedea colul
uterm si de a pune aici canula de histerografie care va servi la efectuarea injectam nedureroas a produsului de contrast Odat injectat acesta opacifiaz progresiv colul uterm cavitatea utenn apoi trompele
lui Fallopio
O histerosalpingografie dureaz intre 25 si 30 minute De ndat ce examenul este ncheiat pacienta poate sa si reia activitile
EFECTE SECUNDARE Histerosalpmgografid este un examen delicat care poate fi dureros Uneori in orele care urmeaz pacienta poate resimi dureri in partea de jos a abdomenului nsoite de febra Este
vorba de o reacie locala la produsul de contrast care dispare rapid
Uneori exista si unele semne de alergie la iod (mn crimi urticane pe corp)
CONTRAINDICAII Histerosalpmgografia trebuie sa fie realizata m afara perioadelor de hemoragii (menoragn sau metroragn) sau ale infeciilor genitale
Acest examen este contraindicat m caz de alergie cunoscuta fata de iod m caz de sarcina sau m caz de infecie
cunoscuta a vaginului si trompelor (salpmgita) deoarece ar risca diseminarea infeciilor m micul bazin (pelvi pentomta)
HISTEROSCOPIE. Examen care permite explorarea cavitii uterme cu ajutorul unui histeroscop (tub dotat cu un sistem optic) si eventual tratarea leziunilor constatate O histeroseopie este indicata in
cursul cutam anoma lnlor mucoasei uterme (smechn polip fibrom cancer)
Hiueroscopia dia^nmtita utilizeaz un histeroscop lung si subire de 2 milimetri m diametru care transmite imaginea captata fie direct de ochiul observatorului fie prin intermediul unei camere de luat
vederi si a unui monitor de televiziune pe un ecran Dup amplasarea speculului si dezmfectia colului uterm instrumentul este introdus prin orificiul colului si sub control vizual este mpins m uter La femeia
care nu este nc la menopauza examenul este practicat intre a 10 a si a 14 a zi a ciclului adic nainte de ovulatie Histeroscopia diagnostica este un examen nedureros care dureaz cteva minute si poate fi
efectuat m cursul unei consultri la cabinetul medicului
Histeroscopia operatorie utilizeaz un histeroscop nconjurat de o teaca ce permite alunecarea in interior a instrumentelor operatorii Este necesara o anestezie fie generala fie regionala (rahianestezie prin
injectarea produsului anestezic m canalul rahidian) Chirurgul mdepr teaza atunci leziunea utenn polip sau fibrom pe cai naturale Intervenia nu dureaz vreodat mai mult de o or iar pacienta spitalizata
m dimineaa interveniei poate sa prseasc spitalul m aceeai seara
HISTEROTOMIE. Deschidere chirurgicala a uterului O histerotorrue care necesita deschiderea abdomenului este indicata m principal m caz de cezariana
HISTIOCITOFIBROM. Tumora benigna a pielii SINONIM dermatofibrom
Un histiocitofibrom foarte frecvent apare ca un nodul de mai puin de 2 centimetri diametru mobil tare de culoare roie violacee sau cafenie amplasat mai ales pe fata anterioara si interna a membrelor
inferioare Tratamentul histiocitofibromului consta m distrugerea prin cnoterapie (aplicarea frigului) sau m ndeprtarea chirurgicala dar acesta este cu att mai facultativa cu cat risca sa lase o cicatrice
inestetica
HISTIOCITOLIZA. Afeciune localizata sau difuz caracterizata prin proliferarea benigna sau malign a celulelor derivate din globulele albe
HISTOCOMPATIBILITATE. Compatibilitate a esuturilor de origine diferita bazandu se pe caracteristicile antigenice de care depinde succesul unei grefe SINONIM eternul HLA

Genele care guverneaz sinteza acestor antigene sunt situate pe cromozomul 6 si sunt cunoscute sub numele de

305
HODGKIN
complex major de histocompatibilitate (C M H ) sau sistc mul HLA (Human Leucotyte Anti^em) Genele sistemului HLA sunt repartizate m doua clase genele clasei l codifica antigenele de
histocompatibilitate prezente m toate celulele nucleate ale organismului si sunt clasate in 3 grupe (A B i C) genele din clasa II comanda sinteza antigenclor prezente doar m anumite celule ale sistemului
imumtar (monocite macrofage limfoute B) si sunt de asemenea repartizate m 3 grupe (DR DQ si DP) Actualmente se cunosc mai mult de 120 gene diferite ale sistemului HLA IMPORTANTA N
MEDICINA Fiecare individ poseda deci diferite grupe HLA Prinii transmit fiecruia dintre copiii lor o jumtate din genele lor In interiorul unei aceleiai familii copiii pot sa fi motenit grupe identice m
totalitate (ei sunt numii HLA identici) jumtate din gene (sunt numii semndentici) sau pot sa nu aib nici un grup m comun (ei sunt atunci HLA diferii) Pentru doi subieci nenruditi probabilitatea de a
avea comune toate grupele HLA este mica
Succesul unei grefe se bazeaz m mare parte pe sistemul de histocompatibilitate Cu cat diferentele HLA sunt mai mn cu att reacUile de respingere sunt mai intense In plus atunci cnd un subiect a fost m
contact cu antigenele de histocompatibilitate pe care nu le poseda de exemplu in cursul unei transfuzii sangvine al unei grefe anterioare sau al unei sarcini el poate dezvolta anticorpi zii limfocitt toxici
ndreptai mpotriva antigenelorcare n sunt strine K vorbete de imunizare anti HLA Prezenta unor astfel de anticorpi face mai dificila realizarea unei grefe
HISTOGENEZ. Totalitate a etapelor care duc la con Mituirea unui esut matur
HISTOLOGIE. Studiu microscopic al esuturilor vii
MSTOPLASMOZ. Boala mfectioasa provocata de dou ciuperci
l americana Cunoscuta si sub denumirea de boala lui Darlmg histoplasmoza americana sau histo pjasmoza cu forme mici este cauzata de o ciuperca UlMoplasma capsulalum capabila sa infecteze numeroase
Uimale domestice si roztoare Aceasta ciuperca este plezent n esuturi sub forma de lc\un dei in mediul l exterior (sol) sau m cultura mtr un laborator de mieolo eic j exista sub forma filamentoasa
(micehana) j Histoplasmoza americana se ntlnete des m Statele i tflHte i n America de Sud Mai sunt semnalate cazuri in a, Asia si Europa
TAMINARE Omul se contamineaz pe cale pul t Moar inhalnd sporii ciupercilor continuu m praful de i ipnisau de la cresctoriile de porumbei sau m peterile e i contaminate cu dejeciile animale
(lilieci pasri) . ciuperca se multiplica m interiorul celulei >r
sistemului reticuloendotehal (celule capabile sa absoarb particule strine ca levunle)
SEMNE SI SIMPTOME Histoplasmoza americana poate mbrac trei forme diferite o forma de primo infecie de departe cea mai obinuita fr simptome deosebite in 90% dintre cazuri sau prezentandu se
sub forma unei stan gripale o forma pulmonara cronica (pseudotuberculoza)
0 forma generalizata grava
TRATAMENT Noile produse triazolate (medicamente antifungice) permit o vindecare rapida
Histoplasmoza africana Denumita si histoplasmoza cu forme mari aceasta boala este cauzata de o ciuperca Hi<ilopla<ima duhoiui
Histoplasmoza africana se ntlnete in mod sporadic in statele Africii subsahanene mtertropicale CONTAMINARE SI SIMPTOME Modul de contaminare (pe mucoase sau cutanat) este prost cunoscut
Aceasta micoza afecteaz mai ales pielea oasele gan Alunii unde ca dezvolta noduli abcese ulceraii Formele diseminate sunt rare dar de o gravitate extrema
TRATAMENT Tratamentul prin medicamente antifungice este m general eficace dar vindecarea este mai lenta dect pentru histoplasmoza americana
HIV. -> SIDA
HLA (sistem) -> HISTOCOMPATIBILITATE

HODGKIN (boala a lui) Afeciune canceroasa care atinge ndeosebi ganglionii limfatici si alte organe limfoide (splina ficat) sub forma de hmfom SINONIM limfaranu
1 mal( a maligna

Boala lui Hodkm afecteaz m mod obinuit persoanele sub 30 am si mai m vrsta de 60 am Cauzele ei sunt nc puin cunoscute
SIMPTOME SI SEMNE Afeciunea apare mai nti la eanelionn limfatici (ai gatului la cei axilan inghinali mediastinah (m spaiul dintre plmni) crescui m volum (adenopatu) si unde se observa o
proliferare de celule uriae cu nuclee multiple caracteristice acestei boli celulele lui Sternberg Afeciunea se ntinde din aproape m aproape la lanurile ganglionare si la splina care creste in dimensiuni Mai
trziu sunt afectate si alte organe ca ficatul plmnul sau mduva osoasa B< ala este nsoita mai frecvent la un stadiu avansat de semne generale de febra mancanmi si pierdere m greutate cu semne
biologice de mflamatie (creterea vitezei de sedimentare sangvina) TRATAMENT Acesta face apel la pohchimioterapie si la radioterapie Sunt posibile diferite tipuri de tratamente chimioterapice dintre care
principalele sunt MOPP (mutar azotat vincnstma procarbazma si predmson) si ABVD (care asociaz adnblastma bleomicma vmblastma si dacarbazma) In unele forme localizate este uneori posibil
HOLER

306
sa se propun o radioterapie f tra chimioterapie m atest ca/ se efectuea/a adesea m prealabil ahlatia splinei sin.un metoda posibila de a verifica daca ea este atinsa eti mandu se astiel gradul de extindere a bolii si tratamentu de
urmat
HOLERA. Boala mfectioast intestinala contacioasa cauzata de o bacterie \ibnonul holcnc (Vihri ih Ierae varietatea el Tor)
Diseminarea sa este fau n/ata de absenta icienci P t fi observate att pandemn cat si atingeri sub firma unor focare izolate Zonele geografice afectate m principal sunt Asia Orientul Mijlociu Europa si m ultimii am Africa si
America de Sud
CAUZA Holera se transmite in principal fie prin mecsti de apa poluata de dejeciile umane infectate fie prin mccstia de alimente sau buturi contaminate sau chiar prin crus tacee infectate mgcrate \ ibnonul holenc introdus m
organismul uman produce o enterotoxina care alterea/a peretele intestinului subire fr sa l distrusa
SIMPTOME SI E\ OLUTIE Dup una pana la cinci /ilc de la contaminare se declara brusc o diaree cu vrsaturi abundente si cra-npe musculare Subiectul nu arc febra Diareea devine curnd lichidiana gravitatea bolii rc/idand
m amploarea deshidratam La copil si la subiectul \ arstnic riscul e mea si mai mare deoarece deficitul m apa este deosebit de rapid marcat printr > pierdere m greutate si pnntr o mfundare a ochilor m orbite nsoite de un soc
hipovolemic (insuficienta circulatorie) cu hip tensiune (cderea tensiunii arteriale) si oli eunc (scderea cantitii de urma excretata)
TRATAMENT Tratamentul se ba/ca/a pe mk cuirea pierderilor de lichid prin administrarea timp de cteva /ile fie prin perfuzie mtravenoasa fie pe calc orala daca nu mai au loc vrsaturi a unei preparaii standard prescrisa de
Organizaia Mondiala a Sntii Un tratament antibiotic poate fi prescris pentru evitarea propa carn m ntregul organism
PREVENIRE Aceasta se bazeaz pe masuri sanitare privind circuitul apelor folosite si latrinele si pe re 0uh de igiena simple curenia perfecta a alimentcl ir si mamik r ap de but la sticle capsulate sau fiarta Puin eficace
vaccinul clasic nu mai este recomandat sunt m curs de evaluare noi vaccinuri
HOLERIFORM. Se spune despre scaunul lichidian si foarte abundent
HOLTER (nregistrare) nregistrare pe o durata de 24 sau 48 ore a activitii cardiace a unui subiect care i duce viata sa obinuita
nregistrarea Holter care nu necesita nici imobilizare la pat nici spitalizare las bolnavului posibilitatea sa se deplaseze si sa si exercite ocupaiile
INDICAII Acest examen este indicat pentru supra vc 0hcrca ritmului btilor inimii Ia persoanele care poarta un stimulator cardiac sau care urmeaz un tratament mdeo sebi mpotriva antmiei cardiace (neregulantatea ritmului
cardiac) sau mpotriva angorului
Examenul este de asemenea utilizat pentru a detecta c anomalie a nodului sinusal (regiunea miocardului unde iau natere influxurile nervoase care provoac contraciile inimii) un bloc auriculovcntneular (ncetinirea sau intre
ruperea propagam unui influx nervos intre auricule si \entneule)sau mea a unei insuficiente coronariene (proasta in 0are a miocardului)
PREGTIRE SI DESFURARE Acest examen se efec tueaza cu ajutorul unui nregistrator cu caseta de dimen siumle si greutatea unui walkman Electrozii sunt lipii pe pieptul pacientului Ei capteaz btile inimii si
activitatea sa electrica si transmit datele printr un cablu la nregistra t >rul care este mlasurat in jurul taliei
O tehnica identica permite supravegherea hipertensiunii Presiunea arteriala este atunci msurata la intervale regu late timp de 24 ore
HOMEOPATIE. Metoda terapeutica ce consta m picscncrca pentru un bolnav sub forma extrem de diluata si stimulanta a unei substane capabile sa produc tulburri asemntoare celor pe care le prezint bolnavul
PRINCIPII Principiul tundamental al homeopatici tine de laptul ca orice substana capabila sa produc la un individ sntos un anume numr de simptome este susceptibila sa vindece un subiect bolnav care prezint un
ansamblu de simptome asemntoare Astfel tratamentul semnelor cli mec provocate de o neptura de albina (edem arsura etc ) va face apel la Api meii/era remediu homeopatic preparat plecnd de la corpul m mtre 0ime al
albinei
Al de ilca principiu al homeopatici consta m diminuarea treptata a dozei unei substane medicamentoase pana la doze
' infinitezimale m scopul de a consolida sfera de aciune a acestuia m acelai timp diminund efectul
lui toxic Medicamentele se prezint fie sub forma de soluii fie de ^ranule fie de Olobulc pe baza de lactoza sau de zaharoz impregnate cu substana activa si administrate pe cale perhnguala (puse sub limba pentru a fi resorbite
de ctre mucoasa linguala) m prize mai mult sau mai puin repetitive INDICAII H< mec palia este indicata mai ales m caz de
j boala funcionala (cauzata de o proasta funcionare a unui
j (rgan fr leziune a structurii
acestuia) Ea este ndeosebi
j utilizata m afeciunile m care cauzele psihologice sau
t psihosomatice sunt predominante sau importante
,
PRACTICA Practica homeopata debuteaz printr o con
) vcrsatie meticuloasa care vizeaz aprecierea semnelor clinice si contextul apariiei lor morfologia pacientului
i comportamentul sau Beneral (temperament
extravertit sau
j introvertit agitaie mame prostraie) dorinele sale si aversiunile sale etc 307

HORMON
HOMEOSTAZIE. Proces de reglare prin care organis

SI RSE SI EFECTE ALE PRINCIPALILOR

HORMONI
mul i menine diferitele constante ale mediului interior
Glandele
H( rm( nu
(ansamblul lichidelor organismului) intre limitele valorilor
normale

Hipofi/a

A0atata de creier ea este formata

din
antehipoli/a m lata sideposthipo

Activitatea permanenta a unor organe concura la menti

nerea acestui echilibru rinichiul excreta anumite produse
de catabolism (totalitatea reaciilor de degradare a
compuilor organici) si regleaz metabolismul apei si pH
ui

____
Antehipofi/a

fi/a m spate
Smtcti/ea/a somathc rmonul hormo
nul de cretere prolactma care
asigura

(aciditatea sau alcalimtatea) sngelui plmnul elimina

ndeosebi lactatia si stimulmele

dtoxidul de carbon si putina api intestinul evacuca/a

activate are ale altor glande

reziduurile alimentelor mgerate si secreiile digestive In

plus pentru numeroase substane (ioni in particular ca de

Posthipofi/a

exemplu calciul potasiul sodiul) acest echilibru este

asigurat prin aciunea hormonilor antagonisti trebuie sa

Stochea/a outouna si hormonul

antidiuretic provenind de la
hipotalamus

Hipotalamus

intervin adesea un mecanism de control retroactiv con

Aceasta regiune a creierului

secreta
ocitocma (care declansea/a contrac

form cruia de exemplu un nivel san0vm excesiv al unei

tnle uterme m timpul naterii)

substane inhiba stimularea hormonala a producem sale

Uneori mecanismele homcostatiee funcioneaz prost

hormonul antidiuretic (care

provoac o retentie de apa in
oreamsm) si
hbermele (care activea/a
stimulmele

n cazul diabetului de exemplu proasta funcionare a

producem de insulina este cea care antreneaz o crestat.

antehip fi ci)

a nivelului de zahr m snge

Ovare

Situate de o parte si de alta a

uterului
ele secreta estrogcnu hormonii
tipic feminini si progcstcronul
h( rmonul

0 homeotermie depinde de o icglarc fiziologica (termo

reglare) care ajustea/a exact producia de cldura si pier

Pancreas
end( crin

de sarcina Este v irba de celulele

rspndite m

derea termica oricare ar fi anotimpul sau act \ itatca fizica

Acesta comanda m ca/ de scdere a temperaturii corpc

ralc
un frison si o vasoconstnctie a capilarelor cutanate si m
caz de cretere a temperaturii corporale o transpiraie si c
dilatare a capilarelor cutanate

pancreas care smtcti/caza insulina

(care micst rea/a concentraia m
6luc< za a sngelui) si glucagonul

___
Paratiroide

Temperatura normala a organismului \ ana/ a intre 37 C i

37 8"C m repaus
HOMOCISTINURIE. Boala ereditara rara cau/ata de

(care creste aceasta concentraie)

In numr de patru lipite de tiroida
ele prcduc parathormonul care

calciu
situate pe rinichi este formata dmtr
o

n metabolismul acizilor ammati)

medulosuprarenala m centru

tunlor conjunctive si ale celor osoase o luxatic de cristal n

i uneori tulburri vasculare ca trc mbozele

steroi/n care mfluentea/a reaciile

Homocistmuna nu poate fi vindecata dar administrarea

glucidelor mmeralocorticosteroizn

de vitamina B6 asociata cu un regim alimentar b( gat m

care rein sodiul m organism si

cistmaeste susceptibila sa atenueze efectele

androgcnn suprarenahem
virilizanti

HOMOZIGOT. Se spune despre un individ ale crui alele

Vkdulosuprarcna
lc

Acestea produc adrenalina si

noradre nalina hormoni de activare
generala
a or0amsmului m caz de stres

de cromozomii unei aceleiai perechi) sunt identice

HORMON. Substana secretata de o landa endocrina

Testicule

Situate in scrot ele sintetizeaz

testosteronul hormonul virilitii

eliberata m circulaia sangvina si destinata sa actione/e m

mod specific pe unul sau mai multe organe inta cu scopul

TIR

(gene cu aceeai funcie situate la acelai nivel si purtate

ida

La ba/a gatului ea secreta truodo

tiromna si tiroxma indispensabile

de a le modifica funcionarea

dezvoltam oaselor si creierului la

Hormonii se mpart in trei mari grupe dup structura

copil si activatoare ale reaciilor

lor hormonii pohpeptidici (formai din mai muli aci/i

chimice ale organismului

HORMONOTERAPIE
308
dminati) de exemplu insulina hormonii steroidiem (derivai ai colesterolului) precum cortizolul si derivaii lui hormonii derivai dmtr un acid animat precum hormonii tiroidiem
Hormonii sunt secretai in principal de ctre glandele cu secreie interna adic hipofiza tiroida paratiroidelc suprarenalele si glandele genitale dar si de diferite for matiuni celulare rspndite in organism In plus anumite celule
ale pancreasului si rinichiului precum si hipo talamusul sau nc placenta la femeile gravide sintetizeaz hormoni specifici Hormonii sunt cei care guvernea/a numeroase funcii ale corpului ndeosebi metabolismul celulelor
creterea dezvoltarea sexuala reaciile ce rpului la stres
Hormonul este eliberat m snge si circula cel mai des legat de o proteina care regleaz aciunea sa El se fi\ea/d m continuare pe receptorii purtai de ctre organele inta cu o specificitate comparabila celei a unei chei mtr o
broasca cu scopul de a adapta organismul la nevoile momentului de exemplu pentru a stimula secreiile de insulina atunci cnd mgestia alimentelor anlreneaza o cretere a nivelului glucozei din snge Producia de hormon este
la rndul ei stimulata sau frnata pnntr un proces regulator zis retrocontrol care poate fi hipotalamic sau metabolic astfel scderea glicemiei inhiba secretarea de insulina de ctre pancreas
UTILIZAREA TERAPEUTICA Se pot fabrica sintetic hormoni a cror structura chimica este identica cu cea a hormonilor naturali sau este apropiata de aceasta Aceste substane pot fi utilizate in terapeutica pentru a repara o
carena hormonala Acesta este de exemplu cazul corti zonului antnnflamator puternic care este un derivat de cortizol elaborat de glandele suprarenale De asemenea pot fi utilizai hormoni naturali extrasi din snge sau din urma
si apoi purificai
HORMONOTERAPIE. Unii/arc a hormonilor pentru a compensa un defect al secreiei endocrine sau pentru a modifica o funcie a organismului

HORMONOTERAPIE ANTICANCEROAS.
Tratament hormondl al cancerului
Hormonoterapia antieanccroasa utilizeaz efectul anumitor hormoni steroidiem asupra canccrelor zise h r monodependente sau hormonosensibile Astfel estrogenn naturali secretai de ctre ovar au o influenta asupra cancerelor
de sdn si ale uterului iar androgenn secretai de ctre testicul asupra cancerului de prostata Hormono terapia are drept scop blocarea semnalului de proliferare dat de hormoni celulelor canceroase
HORTON (boala a lui) Inflamatic a unei artere ten porale sau a ambelor artere temporale la partea de sus tmplelor SINONIME arterita temporala b< ala a L Forestier
Boala lui Horton relativ rara afecteaz persoanele m vrsta si cel mai des femeile
SIMPTOME SI SEMNE Boala lui Horton se manifesta prin dureri de cap intense localizate la o tmpla sau la ambele cauzata de mflamatia peretelui arterial Uneori aceste dureri sunt acompaniate de febra si de o stare generala
proasta
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se pune m urma unui examen sangvin care evideniaz o viteza de sedimentare ridicata semn al unei inflamaii si a unui examen histologic al esutului arterial dup biopsia arterei
temporale efectuata la spital sub anestezie locala Prin cipalul risc al bolii rezida m extensia rapida a inflamatiei la irtera oftalmica antrennd o obliterare a vaselor retinei sau ale papilei si orbirea
TRATAMENT Un tratament de urgenta cu corticosteroizi m doze mari trebuie sa fie ntreprins Acest tratament este urmat cu doze lent descrescande timp de mai muli am sub supraveghere regulata a vitezei de sedimentare
HTA. * HIPERTENSIUNE ARTERIALA
HTLV. Oncovirus A R N din familia rctrovirusunlor responsabil de leucemiile cu celule T (leucemii cu tnco leucile) si de limfoamele cutanate

HTLV (din engleza Hitman T teii1, Leuiemia / Lym piu mu Viru<i) infecteaz limfocitele si le modifica meta b( lismul Repartiia sa geografica foarte variabila pare mai rspndita in anumite populaii din Japonia Caraibe si din
Africa Transmisia acestui virus se face prin snge si pe cale sexuala doar brbaii putnd contamina femeile
HUHNER (test postcoital al lui) Examen al glerei cervicale prelevate de pe colul utenn dup un raport sexual cu scopul de a analiza compoziia acesteia si de a evalua numrul si mobilitatea spermatozoizilor prezeni
Testul lui Huhner completeaz spermograma (analiza spermei) m cursul studiului cauzelor unei steriliti Prelevarea este fcuta la X ore dup un act sexual la cabinetul ginecologului sau la spital cu ajutorul unui specul si al
unei pipete Ea dureaz cel mult cteva minute si nu antreneaz nici un efect secundar
HUMERUS. Os care constituie scheletul braului
Humerusul este un os lung care permite inseria a numeroi muchi El se articuleaz la partea de sus cu omoplatul iar m partea de jos cu cubitusul si radiusul PATOLOGIE
bractunle diafi ei humermulw se observa mai ales la adult ele sunt consecutive unui soc direct pe bra sau indirect prin cderea m cot uneori ele au drept cauza o contracie musculara m cursul unui exerciiu de aruncare
Tratamentul lor este mai nti de toate ortopedic bandaj cu atela sau gips Aparatul (rtopedic trebuie pstrat intre 6 sptmni 309

HYPHEMA
si 2 luni uneori mai mult Reeducarea va fi ntreprinsa de ndat ce este scos aparatul ortopedic Tratamentul chirur gical nu este indicat dect m ca/ul Iractunlor transversale ireductibile ortopedic In caz de paralizie a regiunii
ante braului si a minii comandate de nervul radial tratamentul va fi acelai deoarece este \orba de o simpla contu/ie nervoasa Abia dup 4 luni daca nici un semn de recupe rare nu a aprut va fi decisa o reparaie chirur 0icala a
nervului (sutura de exemplu)
HUNTER (boala a lui) Boala ereditara caracterizata prin acumularea de compui j,lucidici (mucopohzaharidc) m viscere si prmtr un deficit m iduronat sulfat sulfata/a ( enzim coninuta in hzozomi (formaiuni mtracelulare)
Boala lui Hunter se transmite prin unul dintre cei doi cromozomi X ai mamei si doar bieii sunt afectai
Ea se semnaleaz prmtr o suprancrcare a urinei m pohzdhande prin alterri osoase vizibile pe un facies m forma de burlan prmtr un ficat si o splina anormal de mari pnn tulburri cardiace si prmtr o ntrziere mintala
Boala lui Hunter poate fi diagnosticata nainte de natere pnn dozarea activitii enzimei responsabile
HUNTINGTON (coree a lui) Afeciune ncurc lo cica ereditara a adultului caracterizata prin asocierea micrilor anormale (coree) tulburrilor mintale si a unei deteriorri intelectuale
Micrile unui subiect atins de coree sunt involuntare ample rapide sacadate Tulburrile psihice severe (anxi etate intabilitate depresie) sunt nsoite de o deteriorare intelectuala care progreseaz pana la dementa
Primele simptome apar intre 35 si 50 am Din cau/a apariiei tardive a simptomelor o persoana atinsa de coreea
de aceasta boala
TRATAMENT Singurul tratament cunoscut actualmente este prescrierea de medicamente neuroleptice care amelioreaz micrile Descoperirile recente asupra genei lui Huntinj,ton las sperane de a se ajunge la un tratament al
bolii
HURLER (boala a lui) Boala ereditara provocata de acumuhrca anormala a compuilor glucidici (mucopoli /ahande) m viscere re/ultand dmtr un deficit mtr o enzim alfa idun mdaza
Gena purttoare a bolii trebuie sa fie primita si de la mama si de la tata pentru ca boala sa se dezvolte la copil
Copiii afectai pot prea normali la natere simptomele bolii nemamfestandu se intre 6 si 12 luni agravandu se cu timpul Se observa opaciti corneene alteraii osoase vizibile pe o fata m forma de burlan un ficat si o splina
anormal de mari o ntrziere mintala si uneori tulburri cardiace
B( ala poate fi dia enosticata nainte de natere prin do/area activitii en/imei responsabile
HYPHEMA. Efu/mne de sanfee m camera anterioara a ochiului intre cornec si ins
Hyphemele sunt consecina m principal a contuziilor
Hyphema se manifesta sub forma unui nivel orizontal de snge vizibil prin cornee

TRATAMENT De cele mai multe ori hyphcma se resc arbe de la sine D( ar m mod excepional trebuie intervenit chirur cical pentru evacuarea sngelui

IATROGEN, -. Se spune despre o boala sau despre ( tulburare provocate de terapeutici

ICTER. Colorare m galben a pielii scleroticn (albul ochiului) si a mucoaselor din cauza acumulam m snge a bihrubmei (pigment derivat din hemoglobina)
Icterul corespunde termenului galbmare din limbajul curent
Exista doua tipuri de bihrubina bihrubina zisa libera sau neconjugata produsa m cursul distrugem globulelor rou insolubila m apa si netrecand in urina se transforma m ficat prin legare de albumma in bihrubina zisa con jugata
solubila m apa si excretata m urma Din acest m >tiv se disting doua mari tipuri de icter dup tipul de bihrubina m cauza primul este legat de o distrugere excesiva de glo bule rou (anemie hemohtica) sau de un deficit enzimatic
ereditar al celulelor hepatice (sindromul lui Gilbert) al doilea se manifesta m cursul bolilor de ficat si ale cailor biliare (hepatita virala sau toxica infecie bactenana ciroza febra glabena tumora maligna litiaza infectata)
ICTER AL NOU-NSCUTULUI. Colorare m eal ben a pielii si mucoaselor nou nscutului din cauza acumu larii m snge a bihrubmei (pigment biliar derivat din hemoglobina)
m Icterul \implual nou nscutului ?is/i wl ,it este frec vent mai ales la prematuri si este lej,at de imatuntatea ficatului si de nivelul mai mic de albumma a copilului In general puin intens el apare spre ziua a 2 a dup natere si
dispare spontan nainte de ziua a 10 a Dispariia sa se anun prin colorarea urinei care iniial incolora ncepe atunci sa coloreze scutecul
Icterul la laptele matern este cauzat de prezenta m laptele matern a unei substane de identificare mea nesi 0ura care mpiedica conjugarea bihrubmei El apare m cea de a 5 a
cnd mama nceteaz sa l alpteze timp de cel puin 3 zile sau cnd laptele matern este nclzit la 60 C Acest icter benign nu mpiedica alptatul de ctre mama
ICTUS AMNEZIC. Amnezie (pierdere a memoriei) sur venind subit de durata scurta si trectoare
Ictusul amnezic este cea mai frecventa dintre amneziile tranzitorii Cauza si mecanismul sau sunt necunoscute Simptomul apare brusc la o persoana cu vrsta cuprinsa intre 50 si 75 de ani m 75% dintre cazuri Bolnavul uita pe
data el repeta o ntrebare atunci cnd trebuie sa rspund la ea nu si mai amintete ziua nici ora Tulburarea dispare de la sine mtr un interval cuprins intre o jumtate de ora pan
M
:refe
la peru ada ictusului Recidivele sunt rare si prognosticul este excelent
IDIOPATIC, -. Se spune despre o boala a crei cauza este necunoscuta SINONIME mpto^enenc) criplo,emc(a)
IHTIOZ. Boala cutanata cronica ce este caracterizat prmtr o stare de uscare mgrosare si asprire a pielii al crei aspect amintete pe cel al pielii de peste
Tratamentul este cel al simptomelor El consta m apli carea de produse keratohtice (care reduc stratul de kera tina) pe baza de uree sau de acid salicihc si mai ales m formele severe m administrarea de retmoide pe cale generala
ILEIT. Inflamatie a ultimei pri a intestinului subire ileonul O ileita poate fi acuta sau cronica
Tratamentul foarte variabil depinde de boala m cauz numeroase ileite acute se vindeca spontan
ILEOCISTOPLASTIE. Operaie chirurgicala constnd in nlocuirea vezicii cu o poriune de ileon (ultima partea intestinului subire)
ILEOCOLOSTOMIE. Operaie chirurgicala constnd m legarea ileonului (partea terminala a intestinului subire) de colon
ILEON. Parte terminala a intestinului subire situata intre jejun si cec (nceputul intestinului subire)
Patologia ileonului cuprinde ileitele (inflamaii ale ileonului) tumorile primitive (tumorile care se dezvolt pe scama celulelor mucoasei ileonului) si limfoamele 311

IMPEDANOMETRIE
ILEORECTOPLASTIE. Operaie chirurgicala constnd m nlocuirea rectului cu o poriune de ileon
ILEOSTOMIE. Operaie chirurgicala constnd in lega rea ileonului (partea terminala a intestinului subire) la un orifiuu practicat pe piele
ILEUS PARALITIC. Ocluzie intestinala consecutiva unei paralizii trectoare a intestinului subire
ILIAC (artera vena) Vas apropiat de partea superioara a osului bazinului
IMAGERIE MEDICAL. Ansamblu de tehnici pentru transpunerea m imagini a organele r sau diferitelor regiuni ale corpului uman viu
Aceast vizualizare arc drept obiect stabilirea unui diagnostic si/sau aplicarea unei terapeutici (imagenc inter ventionala) Imagena medicala se ba/eaza pe radiologie care utilizeaz razele X pe ecografie care utilizea/a
ultrasunetele pe imagena prin re/onanta magnetica care utilizeaz fenomenul de rezonanta magnetica nucleara (RMN) si pe medicina nucleara care utilizeaz i/otopi radioactivi

IMAGERIE PRIN REZONANT MAGNETIC.

Tehnic de imagene radiologica utiliznd proprietile de rezonant magnetica nucleara (RMN) ale componentelor organismului uman
INDICAII I R M (sau I R M N ) este indicat m principal n diagnosticarea bolilor sistemului nervos central imaginile sunt mai precise dect cele obinute cu ajutorul scanerului BUH ales m anumite zone ca mduva spinrii
sau pentru anumite afeciuni ca scleroza m placi O a doua indicaie este diagnosticarea bolilor osoase si articulare m particular a celor care ating att scheletul cat si sistemul nervos ca herniile discale Printre dezvoltrile cele
mai recente ale acestei tehnici trebuie citate angio I R M si ima cena func (tonal a creierului Angio I R M permite sa se obtma plecnd de la anumite secvene imagini ale vasele r Anomaliile fluxului vascular sunt ncepnd de la
aceasta tehnic mai uor observabile IRM ui creierului permite i anumitor funcii senzoriale sau motorii
DESFURARE l R M nu necesita nici o pregtire nici nici odihna dup examen nici examinarea pe Este necesar sa se ndeprteze orice obiect metalic care ar deranja examenul (ceas agrafa a sutienu llu etc) si s se interzic
orice machiaj unele cosmetice COnfinnd metale Plombele dentare sunt susceptibile sa modifice imaginea
Pacientul este lungit pe o masa care este tcuta sa alunece intr un tunel deschis pe ambele pri si care ocupa centrul unui electromagnet (un fel de tranee de 50-60 ceni metri diametru pe o lungime de aproximativ 2 metri) m
interiorul cruia domnete un cmp magnetic intens
Pacientul nu simte nimic dar aude un zgomot repetat destul de puternic u respun/and emisiei de unde de radiofrecventa ci poate rmne in contact cu medicul datorita unui micro ton Examenul necesita o imobilitate absoluta la
persoanele claustrofobe si la copii se practica chiar o aneste/ie generala Pentru ameliorarea imaginile r poate fi necesara o injectare de gadohniu pe cale intravenoasa Aceasta substana nu conine iod si nu induce efecte
secundare totui ca msura de precauie ca nu este injectat femeilor gravide Examenul durea/a intre o jumtate de ora si trei sferturi de ora
REZULTATE l R M este singura tehnica ce ofer imagini in seciune m planurile orizontale verticale si oblice Reali /area seciunilor m trei dimensiuni ale spaiului permite precizarea mai buna a raporturilor si extindem unei
leziuni Imaginile sunt tratate mai nti informatic
CONTRAINDICAII SI EFECTE SECUNDARE l R M este categoric contraindicat m caz de prezenta m organism a unor obiecte metalice magnetizabile fragmente care au ptruns prin accident material metalic vascular sau
intra cranian stimulator cardiac Aceste obiecte care nu sunt ntotdeauna cunoscute de ctre pacient sunt puse in evidenta pnntr o radiografie prealabila Examenul este de asemenea imposibil de realizat la pacienii deosebit de
corpoleni El este in schimb compatibil cu prezenta protezelor de sold cu uruburile utilizate m ortopedie si cu materialul dentar uzual
I R M este un examen nedureros care nu provoac iradiere spre deosebire de scaner Actualmente nu este cunoscut nici un risc legat de cmpul magnetic inclusiv pentru femeia gravida
I.M.A.O. - INHIBITOR DE MONOAMINOXIDAZA
IMOBILIZARE. Procedeu terapeutic constnd m imobi hzarea unei pri bolnave sau accidentate a corpului chiar si a ntregului corp
Majoritatea fracturilor sunt ngrijite prin imobilizare cu ajutorul unt r aparate orK pedice aele gipsuri sau prin (steosmteza (reasamblarea fragmentelor osoase cu ajutorul uruburilor cuielor plcilor si altor mijloace mecanice)
MultumiU acestui procedeu se mai pot trata entorsele artrita si tuberculoza osteoarticulara precum si unele afeciuni ale coloanei vertebrale Durata imobilizam trebuie sa fie destul de mare pentru a putea permite oprirea
tulburrilor sau consolidarea dar nu trebuie sa fie prelungita dincolo de aceasta data cu scopul de a fi ntreprinsa cat mai devreme posibil o reeducare si pentru a se evita topirea muscular
IMPEDANOMETRIE. Studiu si msurare a supleei timpanului si oscioarelor din urechea medie
Impedanta timpanului caracterizeaz gradul sau de rigiditate cu cat este mai suplu timpanul cu att sunt mai bune calitile lui Rigiditatea sa depinde de trei elemente presiunea m urechea medie care trebuie sa fie egala cu

IMPETIGO
312
presiunea atmosferica data trompa lui Eustachio functio neaza bine coninutul urechii medii daca se gsete lichid m cursul otitelor funcionarea oscioarelor aflate m spatele timpanului Daca cele trei msurtori ale acestei
supleti sunt normale urechea medie este sntoasa
IMPETIGO. Infecie cutanata supurat si contagioasa de origine bactenana
Impetigo este o afeciune frecventa Ea se observa cel mai des la copilul mai mic de IO ani uneori sub forma unor mici epidemii afectnd o scoal sau o familie Germenii m cauza sunt stafilococul auriu uneori streptococul care
pot penetra m piele cu ocazia unei tieturi sau a leziunilor de herpes sau de eczema
SIMFTOME SI SEMNE Semnele ncep pnntr o mica placa roie pe care apar vezicule (basicute minuscule umplute cu un lichid limpede) care se umplu cu puroi Apoi le/iumle foarte fragile las rapid locul unei cruste glbui de
culoarea mierii care acoper un puroi unsuros Ele mfecteza adesea conturul nannelor al gurii sau al ochilor unec n zonele genitale Impetigo poate fi nsoit de c febra moderata Cteodat se asista la multiplicarea leziunilor
scrpinarea crustelor transportnd microbul dmtr un punct m altul Scrpinatul favorizeaz si mai mult persistenta cicatncelor definitive sau prelungite
TRATAMENT Acesta se bizeaza pe administrarea de antibiotice active fata de stafilococi si streptococi pe cale orala timp de cel puin K) zile ngrijirile locale sunt de asemenea foaite importante nmuierea crustelor pnn
pulverizri de ser cu zinc sau aplicaii de antiseptice de doua ori pe zi splarea cu un spun antiseptic Fetele de perna ervetele de masa si de baie trebuie splate pe cat posibil separat de lucrurile celorlali Pentru a evita efectele
scar pinatului la copii se preconizeaz tierea unghiilor ei trebuie sa se spele de doua ori pe zi si sa Ii se acopere leziunile cu o compresa uscata In plus se impune o evictie colara pana la vindecarea completa (8 pana la 10 zile)
IMPLANT. Orice matenal natural sau artificial inserat m organism
Implanturile sunt destinate sa nlocuiasc un organ bolnav sau sa amelioreze funcionarea sa sa trateze anumite boli sa difuzeze medicamente sau hormoni sau chiar sa remodeleze silueta
Un implant poate fi un aparat miniaturizat sau nu un medicament un esut sintetic
IMPLANT CARDIAC. - STIMULATOR CARDIAC
IMPLANT COHLEAR. Electrozi plasai chirurgical m interiorul cohleei m urechea interna
Punerea unui implant cohlear nu este indicata dect in cazul in care protezele auditive nu sunt eficace m surditatile de percepie grave fie de origine congenitala fie pnn atingere toxica a urechii interne
Aplicarea implantului se face sub anestezie general pnntr o incizie practicata m spatele pavilionului urechii Electrozii vor stimula celulele senzoriale ale urechii interne si vor adresa impulsurile nervoase creierului Ei sunt
legai cu un fir de un mic microfon plasat m exterior deasupra pavilionului urechii care culege sunetele si le
microchirurgie este mea puin ntrebuinata
IMPLANT DE CRISTALIN. Lentila din plastic care nlocuiete cristalinul m interiorul ochiului

Punerea unui implant de cristalin este indicata dup extragerea cristalinului m general m cazul unei cataracte Este o intervenie curenta si de scurta durata care necesita o spitalizare de aproximativ trei zile Sub anestezie gene
raia dup ablatia cristalinului bolnav implantul de cnsta lin este plasat naintea sau mai des m spatele insului si este meninut m loc prin ansele lui micue
Dup operaie pacientul trebuie sa poarte un obturator pe ochiul pcrat pentru a l feri de ( nce stimulare luminoasa
Acest implant este pus pe ntreaga viata Complicaiile Ic cale sunt foarte rare iar rezultatele vizuale m general excelente Lentile ce rectt are de mica putere pot fi prescrise pentru a prefectiona vederea de departe si pentru a o
permite pe cea de aproape
IMPLANT DENTAR. Mic cilindru din metal (titan) fixat chirurgical m osul maxilar si destinat sa nlocuiasc rdcina unui dinte ndeprtat si sa slujeasc drept suport al unei proteze
INDICAII Aplicarea unuia sau mai multor implanturi dentare este indicata la persoanele care ca urmare a cariilor sau a desosanlor au pierdut un dinte mai muli dini sau totalitatea dinilor lor si pentru care purtatul unei
proteze este o sursa de inconfort
TEHNICA Sub anestezie locala chirurgul mcizeaza gin gia si dezlipete o fie din ea Apoi practica o gaura m os si insera implantul Apoi pune la loc pe deasupra fia de gingie dezlipita si o coase Pacientul poate resimi dureri
Implanturile sunt lsate ca atare m os timp de aproxi mativ sase luni pentru a se integra bine Dup aceasta peri oada chirurgul dezvelete capul fiecruia dintre implanturi si Ic pregtete pentru a putea folosi drept suport pentru
proteza Dup mai multe sptmni un aparat dentar (pro teza) asemntor unei puni este adaptat (prin uruburi pene sau pivoi) pe suporturile plasate pe implanturile dentare
REZbLTATE Aceasta tehnica are avantajul de a elimina
j definitiv orice fenomen de respingere si evita purtatul protezei de ctre pacient Prognosticul (durata de viat d implantului) este mai bun pentru implanturile situdte
pe maxilarul superior dect pentru cele situate pe maxilarul 313

IMUNODEFICIENJ
IMPLANT MEDICAMENTOS. Medicament radioactiv introdus chirurgical sau nu sub piele m esutul celular
Implanturile medicamentoase sunt destinate difuzam coninutului lor (local sau m ansamblul organismului) m mod regulat si permanent Aciunea lor se ntinde pe o durata proprie fiecruia putnd merge de la cteva sapta mani
la mai muli am Ele se resorb lent
IMPOTENT. Incapacitate a unui brbat de a obine sau de a menine o erecie si din acest motiv de a avea un raport sexual satisfctor
Impotenta desemneaz de asemenea dar m mod abuziv tulburrile ca ejacularea precoce sau cea retardata
CAUZE Impotenta care poate fi observata la orice vrsta : la brbatul adult este provocata de tulburri de onBme ; organic sau psihica
Impotenta organica poate fi consecutiva unor afeciuni l
vasculare neurologice sau endocrine care au rsunet asupra
organelor ce permit erecia m particular nervii vasele sangvine
l corpii cavernosi ai penisului diabetul ateroscleroza
J
arterita alterarea venelor pemene insuficienta suprarenala

boala lui La Peyrome alcoolismul tabagismul toxicomania

(fat de opiacee mai ales) Impotenta poate de asemenea
s survina m urma unei intervenii chirurgicale (ablatia pros
^
tatei a vezicii sau a rectului) sau m urma unei leziuni a
mduvei spinrii provocnd ntreruperea plexului nervc s
(intersectarea mai multor ramun nervoase) al bazinului Medi
l
camentele utilizate mpotriva tensiunii arteriale sunt uneori
t
responsabile de impotenta ca de exemplu psihotropele
'
Impotenta pulw^end rspunde de cele mai multe ori unuia
i
sau mai multor eecuri resimite ca devalonzante m fata
r
unei partenere sau unei prea mari angoase m momentul
raporturilor amoroase
SIMPTOME SI SEMNE In cursul impotentelor psihogene exist erecii normale incontiente mai ales m timpul somnului sau contiente la trezire m mod dec sebit dar m l
afara oricrei situaii amoroase TRATAMENT
tTratamenlul impotentei organue consta nti de toate m tratarea afeciunii m cauza Cnd aceasta nu este de ajuns n caz de arterita de exemplu se recurge la injecii intra cavernoase cu papaverma sau cu alt produs care
antrenea/a O erecie temporara sau aplicarea unei proteze pemene care permite o erecie artificiala
Tratamentul impotenei psih ^ene face apel la psiho terapie Prezenta partenerei m cursul conversaiilor medicale este uneori benefica Recurgerea la psihotrope (anxiolitice anddepresive) nu poate fi fcuta dect cu msura si
limitata ta timp (risc de efecte nedorite si de automedicatie) Tratata n mod adecvat impotenta psihogena se vindeca m general bine
Nevoie irezistibila de a comite un act absurd
In ca/unle acute neurolepticele si spitalizarea caut sa inhibe descrcrile pulsionale In cazurile nepenculoase psihoterapia poate reduce ncrcaturile emoionale prea intense
IMUNITATE. Totalitate a mecanismelor de aprare ale unui c rgamsm mpotriva elementelor strine de organism m particular mpotriva agenilor mfectiosi (virusuri bac tern sau parazii)
Imunitatea pune in joc mecanisme mpotriva agresiunii agenilor exteriori imunitatea mediata humoral (pe cale sangvina) m care anumite globule albe limfocitele B se transforma in plasmocite care fabrica anticorpi si
imunitatea mediata celular m care alte globule albe limfocitele T intervin mulumit secreiei diferitelor proteine citokmele si si exercita proprietile lor citotoxice -> SlSTEM MUNITAR
IMUNIZARE. Totalitate a mprejurrilor si procedeelor care declaneaz la un individ o reacie imumtara ce permite organismului sa se apere mpotriva unui element strin (substana microorganism) denumit antigen
IMUNOCIT. Celula care asigura funcionarea sistemului imumtar
Imunocitele cuprind m principal doua categorii de celule globulele albe denumite limfocite care poseda structuri membranare denumite receptc n capabile sa recunoasc antigenele si celulele al cror rol este sa permit recu n
asterea antigenului de ctre limfocite denumite macro
IMUNODEFICIENTA. Diminuare ce ngemtala sau dobndita a starn de imunitate a organismului
Atunci cnd imunodeficienta este marcata si durabila ea face bolnavul deosebit de sensibil la infeciile oportuniste (cau/ate de germeni inofensivi in mod normal si care afecteaz doar organismele cu mijloace slbite de aprare)
Imune deficientele un^emtale pot atinge diferite verigi ale rspunsului imumtar Atunci cnd deficitul imumtar privete limfocitele prognosticul este adesea defavorabil Unele imunodefiuente sunt frecvente dar bine tolerate
Im m defiL entele l bandite sunt frecvente In lume prima cau/a a imunodefiuentei dobndite este malnutritia Alte
cauze unt mai rare ndromul ncfrotic (forma de glome lulonefnta) antreneaz o hipoj,amaglobulmemie (micorarea nivelului de imunoglobulme din snge) favoriznd infeciile Chimioterapia si radioterapia m tratamentul
cancerelor corticoterapia m cel al bolilor inflamatorii si imunosupre soarele m prevenirea rejectnlor de grefa induc deficite mai mult sau mai puin profunde si mai mult sau mai puin complete ale imunitii Numeroase virusuri
sunt si ele susceptibile sa provoace deficite imumtare trectoare pentru majoritatea lor H I V (virusul SIDA) antreneaz o imuno deficienta profunda si definitiva - SlDA IMUNODEPRESOR

314
IMUNODEPRESOR. IMUNOSUPRESOR
IMUNOGLOBULINA. Proteina a serului sangvin secretata de ctre plasmocite provenite din hmfocite (globule albe care intervin m imunitatea celulara) de tip B ca reacie la introducerea m organism a
unei substane strine (antigen) SINONIM antic rp
DIFERITE TIPURI DE IMUNOGLOBULINE
I,A joaca un rol important in lupta mpotriva bacteriilor in mucoase (caile respiratorii de exemplu)
/^D intervin in maturarea limfocitelor
IgE au un rol cheie in lupta mpotriva paraziilor si n mecanismul alergiei Ele sunt secretate mpotriva aler genelor (anumite tipuri de antigene) si antreneaz in orga nism eliberarea de histamma
substana responsabila de apariia simptomelor alergiei
/j,G sunt produse in cursul unui contact cu antrenul contact care se prelungete sau m cursul unui al doilea contact al organismului cu un antigen Acesta este ras punsul memorie principiul in baza cruia
funcioneaz imunitatea dobndita si vaccinurile
IgM sunt imunoglobulmele secretate m cursul primului contact al organismului cu un antigen
FUNCIE O imunoglobulma este capabila sa se fixeze pe antigenul care a provocat sinteza sa ea primete atunci denumirea de anticorp Imunoglobulmele neutralizeaz antigenele si le mpiedica sa se
reproduc Antigenele sunt m continuare distruse de ctre complement (sistem enzi matic) sau de ctre celulele fagocitare (macrofage limfocite T polmucleare neutrofile monocite) care se fixeaz la rndul
lor pe imunoglobulme
UTILIZAREA TERAPEUTICA Imunoglobulmele de ori gme animala sau umana sunt utilizate ca medicamente m imunoterapie Ele sunt indicate in prevenirea si m tratamentul bolilor mfectioasc (tuse
convulsiva hepatite A si B oreion rabie rubeola tetanos vancela zona /oster) m caz de deficit imumtar global si m prevenirea incompatibilitii Rhesus Administrate pe cale subcutanata mtramusculara sau
mtravenoasa lenta ele ofer o protec ie rapida dar de durata limitata -> ANTCORP GAMA GLOBULIN
IMUNOLOGIE. Specialitate biologica si medicala care studiaz totalitatea mecanismelor de aprare ale organis mulul mpotriva antigenelor (agenii patogeni exteriori)
IMUNOSTIMULANT. Substana care stimuleaz siste mul imumtar sistemul care asigura aprarea organismului
Imunmtimulanttt specifici sunt vaccinurile Destinate prevenim bolilor mfectioase fiecare dintre ele nu este eficace dect mpotriva unui germene precis
\muno\\imulan\\i nespecifia cuprind substane identice cu substanele organismului (interleukme interferom) substane de origine bactenana si substane diverse (leva
misol) Folosite pentru tratarea cancerelor infeciilor (respiratorii etc ) deficitelor imumtare bolilor autoimune (in care sistemul imumtar ataca nsui organismul) ele stimuleaz global mijloacele de aprare
dar eficacitatea lor este adesea pariala -> IMUNOTERAPIE ANTICANCEROAS VACCIN
IMUNOSUPRESOR. Medicament care atenueaz sau suprima reaciile imumtare ale organismului SINONIM imuru depreu r
Imunosupresoarele se prescriu m principal m cursul unei grefe cu intenia de a limita fenomenele de rejectie s m bc Iile aut imune
EFECTE NEDORITE Micornd rspunsurile imumtare ale organismului imunosupresoarele l expun la complicaii mlectioase virale sau bacteriene iar pe termen lung la dezvoltarea afeciunilor maligne
(ndeosebi hmfoamej
O supraveghere foarte regulata a bolnavilor tratai cu imunosupresoare este deci indispensabila In caz de efecte nedorite se pot diminua dozele se poate trata afeciunea n cauza sau daca aceasta nu este
posibil se poate schimba imunosupresorul
IMUNOTERAPIE. Tratament al bolilor prin modificarea activitii sistemului imumtar
Imunoterapia consta fie in a stimula rspunsul imun atunci cnd el este insuficient (imunostimulare) fie m a l jugula atunci cnd produce efecte excesive sau nedorite (imunosupresie)
Imunostimularea Aceasta stimulare a unui sistem imu mtar deficient sau debordat este indicata in tratamentul deficitelor imumtare al infeciilor si al cancerelor
MIJLOACE NESPECIFICE
Grefa de mduva ouas este indicata m tratarea defi citelor ereditare ale imunitii celulare (limfocite T) si humorale (limfocite B) Celulele suse provenite din mduva unui donator compatibil sunt
injectate pe cale venoas si colonizeaz mduva bolnavului
Injectarea de imunot, li buline polivalente (active pe un mare numr de antigene) pe cale mtramusculara sau mtravenoasa este indicata in tratamentul unui deficit imumtar humoral foarte rar
agamaglobulmemia lui Bruton
Administrarea de antigene produse plecnd de la bacterii care stimuleaz aprarea imumtara a fost folosita ca tratament de completare m cancer Eficacitatea sa este discutata m infeciile bronsice cronice
inclusiv la copil
MIJLOACE PUIN SPECIFICE Aceste metode sunt mea experimentale
Administrarea de hormoni timici de sinteza este utilizat m tratamentul deficitelor imumtare celulare
Administrarea citokineltr (substana avnd un rol m stimularea imunitii) fabricate prin inginerie genetica este indicata m tratamentul unor cancere Interferonul antmral si antitumoral si mterleukma 2
sunt cele mai folosite 315
INCOMPATIBILITATE RHESUS
MIJLOACE SPECIFICE
Vaccinarea este cel mai clasic dintre procedeele de imunostimuldre specifica cu o bacterie un virus sau un parazit in scop preventiv
Seroterapia este utilizata in situaii de urgenta Se dispune de anticorpi activi mpotriva tusei convulsive citomega lovirusului hepatitei B creionului rahiei rujeolei rubeolei
ilui vancelei si zonei zoster
ImunOSUpresia Numita de asemenea imunodepresie aceasta inhibiie a reaciilor excesive sau anormale ale sistemului imumtar este indicata global m alergii cancere boli dutoimune (caracterizate pnntr o dereglare a
sistemului imumtar care ataca nsui organismul subiectului) si in rejectule de grefa
MIJLOACE NESPECIFICE
Metodele chimice implica administrarea de medicamente numite imunosupresoare Ele aparin la 3 categorii cortico steroizn antimetabolitn (azatiopnna) si akhilantn (ciclo fasfamida clorambucil melfalan)
m Metodele fizice includ iradierea organelor limfoide (m duva osoasa ganglionii limfatici) si plasmafereza Aceasta din urma consta m prelevarea sngelui de la bolnav m separarea celulelor (globule albe globule rou si
plachete) din plasma bolnavului care conine anticorpii anormali si n remjectarea celulelor m plasma de substituie
Metodele chirurgicale constau in practicarea ablatiei timusului m caz de miasteme (boala autoimuna nsoita adesea de o hipertrofie a timusului) sau a splinei m ca/ de purpura trombocitopenica avnd m vedere ca atunci
plachetele sunt distruse excesiv de acest organ
MIJLOACE PUIN SPECIFICE
Administrarea de cic/osponna A a permis diminuarea semnificativa a numrului de respingeri de grefa prin neutralizarea hmfocitelor T auxiliare reducnd secreia de mterleukm 2

f Administrarea de anticorpi monoclonali puin specifici fabricai prin inginerie genetica si obinui plecnd de la o descendenta celulara unica denumita clona nlocuiete azi injectarea de seruri antilimfoute T fabricate pnn
imunizarea cailor si iepurilor mpotriva hmfocitelor T umane Anticorpii monoclonali sunt ndreptai mpotriva unor hmfocite T si B activate sau mpotriva unor citokme Anticorpii anti CD3 sunt prescrisi uneori in cursul
grefelor iar anticorpii anti CD4 in cursul bolilor autoimune in particular mpotriva pohartritei reumatoide MIJLOACE SPECIFICE Unele dintre ele sunt mea doar experimentale
M Administrarea de anticorpi monoclonali specifici care nu recunosc dect o proporie infima de hmfocite cele care sunt patogene este m curs de experimentare
Vaccinarea bolnavului mpotriva propriilor sale hmfocite patogene a fost practicata la om
Dewnuhili area constituie un caz particular Acest tratament vizeaz sa redea unei persoane alergice toleranta la antigenul care in mod obinuit n declaneaz mani festanle alergice -> CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROAS
GREFA DE MDUVA OSOASA IMUNOTERAPIE ANTICANCE ROASA PLASMAFEREZA RADIOTERAPIE SISTEM IMUNITAR

IMUNOTERAPIE ANTICANCEROAS. Tratare a unui cancer prin stimularea sistemului imumtar

Imunoterapia anticanceroasa m studiu de aproape un secol rmne si azi in faza experimentala Totui ea face obiectul a numeroase ncercri terapeutice m ntreaga lume si este vorba fr ndoiala de mn perspective in tratarea
si vindecarea cancerelor Actualmente se cunosc doua mari tipuri de tratament administrarea de citokme si imuno terapia celulara
INCLUZIILOR CITOMEGALICE (boala a) Boala cauzata de citomegalovirus virus din familia Herpesviridae Boala incluznlorutomegalice se ntlnete mai ales la nou nscut care o contracteaz prin intermediul mamei
sale in timpul sarcinii Ea poate sa se manifeste pnntr o anemie hemohtica o purpura trombopemca (sangerare cutanata pnn insuficienta numrului de plachete) o splenomegalie (cretere in volum a splinei) o microcefalie (craniu
prea mic) sau o conoretmita (inflamatie a retinei si a coroidei) si poate antrena atingeri ale creierului La adultul sntos ea poate fi contractata m cursul unei transfuzii si se mani festa pnntr o febra prelungita Infecia se trateaz
prin admi mstrarea unui antiviral specific m principal ganciclovir
INCOMPATIBILITATE RHESUS. Antagonism intre sngele unei femei nsrcinate si cel al ftului sau intre sngele unui transfuzat si cel al unui donator legat de unul dintre antigenele sistemului Rhesus (Rh)
O ferme Rh si un brbat Rh+ pot avea un copil Rh m acest caz nu exista vreo problema de incompatibilitate Rhesus Dar exista si ansa de a avea un copil Rh + In acest caz m timpul sarcinii orice trecere a sngelui fetal m san 0ele
matern va antrena formarea m sngele mamei a anticorpilor anti Rhesus In mod normal nu exista nici un contact intre sngele mamei si cel al ftului Totui un contact poate avea loc intre sngele mamei si cel al ftului cu
ocazia unei episod patologic m timpul gestatiei (sn gerare sarcina extrauterma placenta praevia) al unui examen de depistare antenatala (punctionare a sngelui fetal ammocenteza) sau chiar in cursul naterii Prima sarcina a
unei femei Rh este cel mai des fr pericol pentru copil Totui atunci cnd ea ateapt un al doilea copil Rh + este posibil ca sngele mamei sa conin anticorpi anti Rhesus Acetia traverseaz atunci placenta si distrug globulele
rou ale ftului expunandu l unei grave anemii boala hemohtica a nou nscutului Primele semne ale bolii apar la sfritul sarcinii si la natere Hemohza este nsoita de un icter In INCOMPATIBILITATE

TRANSFUZIONAL

316
absenta tratamentului pot surveni le/iuni ireversibile ile creierului
PREVENIRE Prevenirea consta m supravegherea sarcinii femeilor Rh gravide prin dozri de anticorpi anti Rhesus materni repetate regulat Dup natere se injecteaz mamei gamaglobulme anti Rhesus (m
principal anti D) substane care distrug globulele rou ale ftului prezente m sngele matern nainte ca acestea sa fi declanat producerea de anticorpi anti Rhesus
INCOMPATIBILITATE TRANSFUZIONAL.
Imposibilitate de a transfuziona sngele unui individ altui individ din cauza unui conflict intre antigenele donatorului si anticorpii primitorului
O incompatibilitate transfuzionala apare de cele mai multe ori cnd globulele rou ale donatorului poarta anti genele recunoscute de ctre anticorpii pre/enti la primitor care distrug globulele rou ale
donatorului aa se explica mcompatibilitatile intre indivizii aparinnd unor grupuri sangvine diferite din interiorul sistemului ABO Anticorpii m cauza pot fi fiziologici (sistemul ABO) sau dobndii ei sunt
denumii m acest ultim ca? aglutinme neregulate
Aceste incompatibiliti sunt rspunztoare de accidente de o gravitate variabila ineficacitatea transfu/ici febra frisoane stare de ru icter insuficienta renala stare de soc
PREVENIRE Prevenirea accidentelor legate de mcompati bihtatea transfuzionala se bazeaz pe respectarea stricta a regulilor transfuzionale Grupurile sangvine ABO si Rhesus sunt determinate sistematic si
ca regula generala grupul ABO al donatorului trebuie sa fie identic cu grupul ABO al primitorului Cutarea aglutimnclor neregulate este obli gatone -+ GRUP SANGVIN
INCONTINENTIA PIGMENI. Afeciune creditar caracterizata prin leziuni cutanate asociate cu atm 0en viscerale SINONIM boala a lui B/och Sul herner
INCONTINENT DE FECALE. Pierdere a contro lului sfincterului anal incapabil sa retina scaunele
Incontinenta de fecale poate avea cauze foarte diverse unele mecanice (distrugerea sfincterului anal prmtr o mfec
care comanda sfmcterul m cursul unei intervenii chirur gicale privind un cancer de rect o paralizie o boala cerebrala)
Reeducarea controlului sfinctenan este dificila totui ea poate in unele ca/un (slbirea aparatului sfinctenan) sa aduc o ameliorare a incontinentei
INCONTINENT URINAR. Pierdere involuntara a urinei
Incontinenta urinara nu trebuie sa fie confundata nici
(pierder
timpul
somnului) nici cu impenozitatea mictionala (mictiunea involuntara m cursul unei necesitai deosebit de imperioase
de a mictiona) Incontinenta urinara la rndul ei prezint doua forme ea poate fi permanenta sau poate surveni la
Incontinena urinara permanenta Incontinenta un nara permanenta este consecutiva unei deficiente a sfmcte rului vezicii si a uretrei provocata de o boala neurologica sau de un traumatism care altereaz
comenzile nervoase ale vezicii si sfmcterclor Ea mai poate aprea dup o fractura de bazin nsoita de o ruptura a uretrei sau ca urmare a unei intervenii chirurgicale asupra prostatei Incontinenta un nara
permanenta se manifesta prmtr o scurgere incontro labila de urma
TRATAMENT Aceasta consta m reeducarea sfincterului si muchilor permeului prin micri de gimnastica sau cu ajutorul unor stimulatori musculari mici sonde electrice nedureroase care introduse m rect
prin anus permit stimularea acestor muchi m mod artificial In caz de eec se poate practica o intervenie chirurgicala
Incontinena urinara de efort Incontinenta urmar de efort survine mai ales la femeia m vrsta sau dup nume roase nateri Ea poate avea drept cauza fie o atrofiere a muchilor permeului care susin vezica
fie o coborre a colului vezicii fie o slbiciunea sfincterului Pierderea de urina survine ca urmare a contraciilor brutale ale muchilor abdominali care survin de exemplu in urma transportam unei greuti
unei izbucniri in ras sau unei crize violente de tuse sau strnuturilor
TRATAMENT Acesta face apel la o reeducare a sfmcte rului si a muchilor permeului In caz de eec al reeducrii tratamentul chirurgical da rezultate foarte bune
INCUBATOR. Incinta nchisa destinata izolam unui nou nscut fragil si meninem lui m condiii apropiate de cele din uterul matern permind m acelai timp acordarea in 0njinlor necesare
INCUBAIE. Perioada care se scurge intre contaminarea organismului cu un agent patogen mfectios si apariia primelor semne ale bolii
Durata de incubaie este variabila dup natura afeciunii Cunoaterea duratelor de incubaie caracteristice bolilor permite sa stabileasc data la care a avut loc contaminarea Ea mai permite si invers sa se
prevad data eventualei apariii ale primelor semne ale bolii dup un contact f contaminant
|
Numeroase bc li ca vancela si rujeola sunt contagioase chiar de la nceputul perioadei de incubaie -> CONTAGIUNE
INDIGESTIE. Indispoziie care asociaz durerilor abdo mmale gretunle si vrsaturile
Termen din limbajul curent indigestia poate desemna o intoxicaie alimentara sau consecinele luam unei mese copioase numita pe nedrept criza de ficat Totui astfel de simptome pot fi si manifestarea altor
boli abdominale 317
INFARCT MIOCARDIC
chiar toracice (infarct miocardic) Ele trebuie deci sa u n duca la consultarea unui medic
Vindecarea unei indigestii cauzate de un exces alimentar este spontana favorizata de dieta si de odihna
INDUCTOR AL OVULATIEI. Medicament utilizat pentru a provoca ovulatia la femeie (expulzia unui ovul de ctre ovar spre trompa utenna)
Inductorii de ovulatie cuprind trei grupe de produse clormfenul gonadotrofmele umane provenind din urma femeilor aflate la menopauza (hormonul gonadotrofic de menopauza sau h M G ) sau a femeilor
gravide (hormonul cononic gonadotrogmic sau h C G ) analogii de gonado libenn sau LH RH (hormonul produs de hipotalamus) ca buserelma leuprorelma tnptorelma care acioneaz ca si LH RF
elibernd hormonul lutemizant
Inductorii ovulatiei sunt indicai in tratamentul sterili tailor feminine ndeosebi In plus ei stimuleaz si formarea de spermatozoizi m testicul si sunt deci indicai m trata mentul stenlitatilor masculine
Administrarea se face pe cale oral sau prin injecii
Inductorii ovulatiei sunt contraindicai in ca? de sarcina si de tumor a aparatului genital sau a creierului
INDUCTOR ENZIMATIC. Susbtanta medicamcn toas sau nu care stimuleaz activitatea enzimelor hepatice ce intervin m metabolismul (degradarea) altor substane medicamentoase
Inductorii enzimatici pot fi medicamente (fenobarbital femtom nfampicma etc ) sau produse de diverse origini (alcool tutun etc ) -> INHIBITOR ENZIMATIC
INFARCT. Necroza (moarte tisulara) care survine mtr o regiune a unui organ si este legata de o oprire brusca a circulaiei sangvine arteriale
INFARCT CEREBRAL. Necroza a unei pri mai mult sau mai puin importante a encefalului legata de obstrucia uneia din arterele care l iriga SINONIM ramolisment
Infarctul cerebral este forma cea mai grava a ischemiei cerebrale (micorarea aporturilor sangvine arteriale la creier) Cauza cea mai frecvent constatata este o tromboza (obstrucia cu un cheag sau trombus)
favorizata de prezenta l
n interiorul arterei a unei placi de aterom (depunere de '
colesterol) O a doua cauza este embolia migrarea unui ''
fragment de trombus sau a unei placi de aterom situate
m amonte pe o artera (carotida sau aorta toracica) sau m mima
SIMPTOME SI SEMNE Acestea depind de teritoriul cerebral al necrozei deci de artera implicata Construcia unei ramuri a carotidei interne provoac o hemiplegie uneon o afazie (tulburare de vorbire)
Obstrucia unei ramuri l trunchiului bazilar (artera nscuta din reunirea a doua triere vertebrale destinata prtii posterioare a cerebelului) provoac fie tulburri vizuale complexe (pierderea unei pri
a cmpului vizual tulburarea recunoatem vizuale) fie un sindrom altern (hemiplegia uneia din pri paralizia fetei de pe cealalt parte) sau un sindrom cerebelos si vestibular (tulburri ale coordonam
micrilor vertije)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza unei examinri scaner
Tratamentul m faza acuta este ndeosebi cel al simpto-melor el vizeaz meninerea funciilor vitale evitarea extindem leziunilor si complicaiilor legate de imobilizarea la pat Pe termen lung medicamentele
anticoagulante sau antiagregante evita recidivele Evoluia se face m mod obinuit spre o recuperare treptata a deficitului sau defici telor neurologice (motricitate limbaj) recuperarea este ajutata prin
adaptarea ei la fiecare caz
INFARCT MEZENTERIC. Necroza a intestinului consecutiva unei obstrucii vasculare SINONIM infarct enler( mezenteric
Infarctul mezentenc poate fi arterial (embolie tromboza
Simptomele sunt dureri abdominale violente vrsaturi uneori diaree si stare de soc Diagnosticul se bazeaz ndeosebi pe rezultatele examenelor radiologice (artenografie)
Tratamentul este chirurgical rezectia segmentelor de intestin necrozate restabilirea permeabilitii arteriale Spitalizarea mtr un serviciu de reanimare chirurgicala este indispensabila
Prognosticul relativ sever depinde de vechimea si importanta infarctului
INFARCT MIOCARDIC. Necroza a unei pri mai mult sau mai puin importante de miocard (muchiul cardiac) consecutiva unei obstruan brute a unei artere coronare
In cursul infarctului miocardic irigarea inimii nu se mai face lipsite de snge si de oxigen celulele miocardului mor elibernd enzimele lor cardiace care distrug esutul nconjurtor
Brbaii sunt cel putm de doua ori mai frecvent afectai dect femeile adesea naintea vrstei de 60 de am
CAUZE Obstrucia arterei coronare este aproape mtot dcauna consecina formam unui trombus (cheag) pe o placa de aterom constituita din depuneri de colesterol pe peretele arterial intern Aceasta afeciune
survine cel mai des la pacienii care prezint factori de risc ca tabagismul hiper tensiunea arteriala nivelul de colesterol mai mare de 3 40 grame la litru diabetul sedentarismul surmenajul profesional
SIMPTOME SI SEMNE In aproximativ jumtate din cazuri infarctul miocardic se produce dup o perioada mai mult sau mai puin lunga m timpul creia subiectul sufer de angma pectorala (angor) crize
dureroase survemnd fie la mers in particular pe frig si pe vnt fie m repaus de preferina noaptea Aceste durerusenzaii de strngere de INFARCT OSOS
318
arsuri uneori de strivire) sunt resimite m spatele sternului si pot iradia in braul stng spre falca uneori in spate ele dispar in doua sau trei minute
In jumtate din ca/un infarctul este inaugural adic nu este precedat de nici o manifestare dureroasa care sa permit prevederea apariiei lui Infarctul se manifesta pnntr o durere violenta de acelai tip ca cea de an 0or dar de
obicei mai intensa si mai lunga (de mai mult de 30 minute pana la cteva ore) Ea iradia/a adesea mai amplu m ambele brae in falca si m spate In unele ca/un durerea se asocia/a cu o cretere a tensiunii arteriale urmata de
scderea ci persistenta In rstimp de 24 pana la 36 de c reapare 11cbra de intensitate medie care scade treptat
Unele infarcte denumite ncrccum scutc sau ambu latorn nu se manifesta prin nici un semn clinic ele nu sunt detectate dect accidental cu oca/ia unei clcctro cardiograme
DIAGNOSTIC Acesta poate fi pus mea de la primele ore prin doua examene complementare pe de o parte dozarea m snge d enzimelor cardiace care pun m evidenta r cretere a creatmkmazei enzima eliberata de ctre celulele
miocardului atunci cnd ele sunt distruse pe de alta parte electrocardiograma care arata semnele unei suferine acute a miocardului (undele Q de necroza) m cursul opririi fluxu lui sangvin mtr una din arterele coronare
TRATAMENT Acesta a progresat considerabil m decursul ultimilor cincisprezece ani De ndat ce se suspecteaz un infarct pacientul trebuie sa fie spitalizat de urgenta pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si
supus unui tratament trombolitic (injectarea unei substane care sa vizeze distrugerea cheagului ca streptokmaza si urokmaza) de asemenea i se administreaz trmitnna care exercita un efect vasodilatatt r asupra arterelor u
ronare Alte medicamente (betablocante aspirina heparma) sunt asociate in continuare cu scopul de a micora necesitile in oxigen ale muchiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag
Astzi se insista pe precocitatea tratamentului iniial trombolitic care poate fi nceput la domicliul pacientului sau m ambulanta specializata m ngrijiri de urgenta mobile

In paralel o radiografie a arterelor coronare (coronaro grafie) permite sa se decid asupra unei eventuale dez obstrucii a arterei astupate Aceasta se realizeaz prin angioplastie transcutanata o sonda cu balonas este mtro dusa
prin piele apoi este mpins m circulaia arteriala pana la coronara care este dilatata prin umflarea balonasului Coronarografia prezint m plus avantajul de a permite un bilan al leziunilor daca ca a dezvluit leziuni multiple
(mai multe artere ngustate) poate fi propus un pt ntaj aorte coronarian acesta consta m grefarea unui fragment de vena sau de artera intre aorta si artera coronara m ival de obstrucie
O spitalizare pentru infarct se ntinde m funcie de gravitatea accidentului vascular pe o perioada de una sau doua sptmni aproximativ Ea poate fi urmata de o edere
la o casa de xJihna Reluarea activitii este de cele mai multe ori posibila mtr un interval de Ia 6 sptmni (pentru un infarct mic) pana la 3 luni dup infarct
EVOLUIE Aceasta depinde m cea mai mare msura de ntinderea infarctului poate surveni o moarte subita mai ales m primele c re care urmeaz crizei ceea ce justifica o spitalizare pe cat de rapida posibil Uneori apar
complicaii chiar din timpul primelor zile insuficienta cardiaca rup tura unuia din cei doi stlpi ai valvulei mitrale sau mult mai rar perforarea peretelui cardiac necrozat PREVENIRE Prevenirea infarctului de miocard consta m
principal m suprimarea factorilor de risc ncetarea fumatului tratarea hipertensiuni i arteriale a diabetului sau a hipercolesterc lemiei Ea mai presupune si tratarea ime diata a oricrui angor un angor zis instabil adic unul care se
manifesta prin dureri frecvente si persistente con stituie o ameninare serioasa de infarct si necesita o coro narografie care va permite realizarea bilanului necesar
INFARCT OSOS. Leziune a esutului osos consecutiva unei obturri a arterei care iriga zona osoasa m cauza
T ae cauzele de tromboza (formarea unui cheag mtr un vas) arteriala pot sa se afle la originea unui mlarct osos
Infarctul osos poate sa nu antreneze nici o tulburare data sectorul de os atins este redus Atunci cnd infarctul osos se produce in vecintatea unei articulaii pe capul femural sau la condilul tibial de exemplu el antreneaz o osteo
necroza (necroza osoasa) provocnd o deformare a articu latiei ceea ce face necesara punerea unei proteze deformatia trebuind sa fie tratata prin chirurgie ortopedica
INFARCT PULMONAR. Necroza a unei pri mai mult sau mai puin importante de parenchim (esut funcional) pulmonar le eata de o obstrucie brutala a unei ramuri a arterei pulmonare
Un infarct pulmonar survine m aproximativ 10% din cazurile de embolie pulmonara constituind una din complicaiile ei Infarctul pulmonar este provocat fie de ctre un trombus (cheag) fie de ctre un embol (cheag care a
migrat dmtr un alt vas al orBamsmului) Semnele care l caracterizeaz sunt o durere toracica o jena respiratorie o hemoptizie (scuipat cu snge) asociate cu o febra

TrdUmentul wn*td in administrarea de medicamente

anticoagulante
INFECIE. Invazie a unui (rgamsm viu de ctre micro organisme patogene care acioneaz prin multiplicarea lor (virulenta) si eventual prin secretarea de toxine O infecie poate fi localizata sau generalizata exogena
(provocata de germeni provenind din mediul nconjurtor) sau endogena (termeni provenind de la bolnav nsui) CAUZE O mlectie se dezvolta atunci cnd mijloacele naturale de aprare ale organismului nu pot s o mpiedice
ceea ce determina apariia sau nu a unei boli mfectioase 319

INFILTRAIE TERAPEUTIC
este raportul intre calitatea mijlo icclor imunitare mai mult sau mai puin compromise mtr o perioada variabila si puterea patogenica a germenului respectiv
O infecie oportunista este o infecie cauzata de un microorganism care nu provoac boala la un subiect pur ttor dar care devine patogen m cazul unei imunodepresn (alterarea mijloacelor imunitare)
SIMFTOME SI SEMNE O infecie generalizata se traduce pnntr o febra ridicata frisoane si t alterare a strii generale O infecie locala generea/a o inflamare a regiunii infect ie care se traduce pnntr o
durere o rocata un edem formarea unui abces umplut de puron (infecii cu germeni piogem) uneori o cretere a temperaturii
TRATAMENT SI PREVENIRE Se asociaz un tratament specific (antibacterian antiviral etc ) mpotriva microorga msmului m cauza cu un tratament al simptomelor (febra dureri) m formele grave poate fi
necesara o reanimare in serviciu spitalier
Prevenirea consta mtr o buna igiena (privind bacteriile ciupercile etc ) si in vaccinarea mpotriva unor microorga msme (bacterii virusuri)
INFECIE NOZOCOMIAL. Infecie contractata m cursul unei spitalizri SINONIM infecie (mlra^pilalicea^ d infecie nosocomiala
CAUZE Factorii de infecii nozocomiale sunt multipli si n evoluie constanta Astzi spitalul ngrijete bolnavi din ce n ce mai fragili executa acte chirurgicale din ce m ce mai grele si mvazive care
constituie tot attea pori de intrare pentru infecii (sonde vezicale catetere vasculare ventilaie artificiala etc ) Astfel frecventa de apariie a acestor infecii este variabila dup tipul ngrijirilor acordate (mai
ridicata in cadrul serviciilor de ngrijire intensiva de reanimare) dup durata spitalizam (mai ridicata m serviciile cu spitalizare ndelungata si de reeducare funcionala din cauza prezentei escarelor sondelor
stabile care favorizeaz mfec pile si m sfrit dup vulnerabilitatea subiecilor bolile acute grave organism fragilizat prin vrsta naintata sau din contra vrste foarte mici un cancer alcoolismul cronic
nnunosupresia legata de SIDA de imunoterapule anti canceroase sau de grefele de organe PREVENIRE In toate cazurile este important sa se asigure controlul si supravegherea infeciilor spitaliceti pentru a
k aduce la niveluri cat mai sczute posibil m funcie de lectorul de activitate Acest nivel apare efectiv ca un indicator al calitii si securitii ngrijirilor precum si al Igienei unei instituii (spital curat ) O
buna formare a personalului de ngrijire o strategie de prevenire si de control al infeciilor spitaliceti respectarea regulilor de igien spitaliceasca dup actele practicate (asepsia sau igiena hgnjmlor m mediu
septic) sunt polii luptei mpotriva infeciei spitaliceti
INFECIE (INTRA)SPITALICEASCA. INFECIE
NOZOCOMIAL

INFECIE URINAR. Pre/enta de germeni si de puroi m caile urmare

Infeciile urinare sunt extrem de frecvente La copil ele sunt prc vt cate de anomaliile con cenitale (ngustarea con cenitala a ureterei megauretera refluxul vezicorenal)
SIMPTOME SI SFMNF Toate r0ancle 6cmtounnare pot li atinse testiculul si epididimul (orhiepididimita) prostata (prostatita) uretra (urctrita) vezica (cistita) ba/metul rinichiului (pielonefrita) etc
Simptomclc infeciilor urinare depind de or0anul atins Cel mai des este vorba de tulburri de mictiune arsuri dureri mictium frecvente chiar m cazul infeciei unui esut (prostata testicul rinichi) sau de
retentie a urinei infectate (in ve/ica m rinichi) febra ridicata asociata uneori cu frisoane
DIAGNOSTIC Acesta se pune m urma examenului utobactenologic al urinei (E C B U ) care permite sa se pun m evidenta germencle responsabil - cel mai des Gram ne cativ (F ^therithia u li de exemplu)
si asociat cu nume roase leucoutc alterate (puroi) - si in urma efectuam numrtorii numrul de germeni trebuit sa fie mai mare sau cel puin egal cu 100 000 pe milimetru de urma pentru a afirma realitatea
infeciei
COMPLICAII Daca infecia nu este tratata destul de rapid sau eticace uneori apar complicaii abces al testiculului sau al prostatei la brbat abces al rinichiului pionefroza (supuratia esutului renal si a
cailor urinare adiacente) flcgmon pennefretic In plus infecia poate fi agravata de stare pate logica preexistenta ca diabetul sau imunopresia (SIDA)
TRATAMENT Acesta comp( rta o antibioterapie aleasa m funcie de rezultatele antibiogramei precum si tratarea unei eventuale cauze favonzante care amenina cu recidiva infeciei urinare
Este posibil m caz de cistita recidivanta sa se urmeze o antibioterapie preventiva lund in fiecare zi sau la 2-3 zile antibiotice m foarte mici cantiti timp de mai
INFECTIOLOGIE. Totalitate a d.suphnelor medicale consacrate studiului bolilor mfectioase
INFILTRAIE TERAPEUTIC. Injectare cu ajutorul
mtr o structura anatomica delimitat
O infiltraie are drept scop a face ca substana injectat astfel concentrata pe regiunea de tratat sa fie mai eficace dect daca ar fi administrata pe cale generala Unele sub stane ca acidul osmic sau
substanele radioactive utilizate pentru a distruge membrana smoviala bolnava - nu pot fi administrate dect prin infiltraie INFIRMIER
320
Infiltraiile sunt simplu de realizat atunci cnd articulaia permite un acces uor (genunchi cot canal carpian etc ) Ele nu sunt dureroase m general O infiltraie m articulaia soldului sau in discurile mtervertebrale mai dificile ca
acces pot necesita un control radiografie naintarea acului fund urmrita pe un ecran
INFIRMIER, -. Persoana abilitata sa dea ngrijiri pe baza unei prescripii medicale sau in funcie de rolul sau propriu
In Europa infirmierii beneficiaz de un nvmnt specific cu o durata de trei am m scoli publice sau pri culare si obin o diploma de stat
Infirmierul i exercita funciile in instituii de spitalizare publice sau private m servicii medicale de la locurile de
domiciliu In mediu spitalicesc infirmierul asigura unele ngrijiri privind igiena si viata de zi cu zi a bolnavilor cu participarea ajutoarelor de ngrijire puse sub responsabili tatea sa Un infirmier poate pnntr o formare comple
mentara sa se specializeze m diferite sectoare (anestezie reanimare puericultura sala de operaii)
(n Romnia echivalentul infirmierei este asistenta medi
tehnici de unagerie medicala ca imagena cu rezonanta magnetica (l R M )
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Nu exista actualmente tratament al acestei boli Subiectul atins poate totui sa progreseze m controlul muchilor si m meninerea echi hbrului mulumit fizioterapiei si m controlul limbajului
mulumit ortofomei
Subiecii cu o infirmitate motorie cerebrala pot de cele mai multe ori sa duca o viata apropiata de cea normala * HANDICAP
INFLAMATOR. Care este < mflamatie
INFIRMITATE MOTORIE CEREBRAL. Stare patologica neevolutiva si cu o deficienta intelectuala de cele mai multe ori moderata consecutiva unei leziuni cerebrale pennatale a centrilor moton CAUZE O infirmitate
motorie cerebrala (I M C ) survine
momentul naterii uneori in perioada neonatala (prima luna de viata) Ea este consecutna suferinele r pennatale ale copilului oricare ar fi cauza lor infecie survenita in cursul
oxigenului in esuturi) in cursul naterii infecie a ftului malformaie cerebrala Se ntmpla ca nici o cauza sa nu poat fi pusa in evidenta Atunci cnd o infirmitate motorie cerebrala intervine m perioada de copil mic ca se
explica prin afeciunile dobndite o encefalita o meningita (infecia membranelor protectoare ale encefalului) sau un traumatism cranian de exemplu
SIMPTOME O infirmitate motorie cerebrala se carac tenzeaza pnntr o paralizie (diplegie hemiplegie sau tetra plegie) micri involuntare si anormale o pierdere a echilibrului o absenta a coordonam m micri si uneori prin
tulburri neurologice senzitive senzoriale mintale sau nervoase (tulburri de auz crize de epilepsie) Gradul de incapacitate este extrem de variabil si merge de la o uoara neindemanare si micri stngace m mers pana la o
imobilitate completa
DIAGNOSTIC Leziunile cerebrale responsabile de o infir mitate motorie cerebrala pot fi puse in evidenta prin noile
INFLAMATIE. Reacie localizata a unui esut con
O mflamatie se manifesta prin patru semne principale rocata cldura tumefactie (umfltura) durere Atunci cnd esutul sufer o agresiune celule specializate mastocitele
dilatatia in partea afectata ceea ce provoac mrosire si nclzire Capilarele (mici vase sangvine) suprancrcate las sa scape lichid care se infiltreaz m esuturi antre nand aici o umfltura si cauznd o senzaie dureroasa
provocata prin stimularea terminaiilor nervoase locale
Inflamatia este nsoita de obicei de o acumulare de el )bule albe care contribuie la asanarea si la restaurarea esuturilor deteriorate Ea constituie deci o reacie de aprare a organismului mpotriva agresiunilor Atunci cnd
mflamatia este prea importanta pentru a regresa spontan este combtut cu corticosteroizi sau cu antnnflamatoare nesteroidiene
INFRAROSU. Radiaie situata m spectrul electro magnetic imediat dup banda roie din spectrul luminii vizibile
Radiaiile infrarosn sunt utilizate pentru aciunea lor termogena m tratamentul de completare al unor afeciuni ele calmeaz durerile reumatismale lumbago si durerile mtercostale activeaz circulaia amelioreaz tulburrile
circulatorii cutanate si favorizeaz procesele de cicatrizare
INGINERIE GENETIC. Totalitate a tehnicilor care permit manipularea acizilor nucleici (A D N A R N ) m laborator SINONIME manipulri genetice tehnici de biologie moleculara
[
Ingineria genetica permite sa se izoleze o gena si sa fie
l produsa m cantiti mari Aceasta poate fi utilizata pentru
| diagnosticarea unei boli ereditare (de exemplu la ft)
i Ingineria genetica studiaz de asemenea
mecanismele care
i permit exprimarea acestei gene m celule Izolnd gena se
j poate de asemenea sa se produc m mari cantiti proteina a crei sinteza o condiioneaz cu scopul de a utiliza proteina respectiva m
terapeutica Astfel este posibil sase realizeze prin inginerie genetica insulina umana pentru 321

INHIBITOR AL SINTEZEI ACIDULUI URIC

tratarea subiecilor diabelici sau factorul VIII pentru a trata hemofilitn A Proteinele astfel produse sunt mai sigure dect tele extrase din prelevate de la oameni care risca sa fie contaminate viral In sfrit ingineria genetica va
permite ca genele izolate atunci cnd tehnica va fi pusa la punct s poat fi folosite pentru tratarea m mod definitiv a bolilor genetice
INHALARE sau INHALATIE Absorbia unor mcdi camente pe caile respiratorii
DIFERITE TIPURI DE INHALATIE
Inhalata unui aerowl permite absorbia unor particule
lichide de substana terapeutica inspirata direct m nas si
n partea postenoara gurii
flnhalatia prin fumi^afie consta m respirarea vaporilor de
ap degajai de un decoct de plante ca eucaliptul sau de un
amestec de apa fiarta si esena balsamica Esenele balsa
mice cele mai obinuite si cele rnai eficace sunt mentolul
i smirna
INDICAII O mhalatie permite dezinfectia si descongestio narea nasului si sinusurilor m cursul guturaiului si al sinuzitelor n cazul unei lanngite inhalarea unui antiseptic completeaz un tratament antimflamator MOD DE
ADMINISTRARE Un mhalator sau un vas acoperit cu un con perforat fcut din metal emailat sau din hrtie in perforaia cruia subiectul introduce nasul si gura permite sa se realizeze o mhalatie
INHIBITOR AL COAGULRII. Substana naturala sau medicamentoasa susceptibila sa opreasc sau sa ncei neast procesul de coagulare
Printre moleculele anticoagulante fiziologice (mhibi toare ale coagulrii!) se gsesc antitrombma III proteinele C i S si inhibitorul caii intrinseci Deficitul lor provoac formarea de cheaguri in sistemul venos (embolie
pulmonara Debit) si uneori si m sistemul arterial
Efectele nefaste induse de deficitele de inhibitori ai coagulm sunt prevenite prin luarea de anticoagulante pe cale oral
Substanele medicamentoase anticoagulante (heparm \ tativitammele K) sunt destinate sa mpiedice coagularea tn cazul pacienilor care au nsc de tromboza (flebita imobi Uzare prelungita purtatul unei proteze valvulare
cardiace)

INHIBITOR AL ENZIMEI DE CONVERSIE.

Medicament capabil sa blocheze aciunea enzimei care ransform angiotensma I (proteina prezenta m san ec) inactiv mtr o forma activa angiotensma II

INDICAII Inhibitorii enzimei de conversie sauIEC unt utilizai m tratamentul hipertensiunii arteriale si al insuficientei cardiace Recent a fost pusa m ev identa impor inta lor ca protector m urmrile unui infarct miocardic
CONTRAINDICAII SI MOD DE ADMINISTRARE Kfceste medicamente sunt contraindicate m caz de alergic
la produs si m caz de sarcina Administrarea este orala asociata uneori cu prescrierea unui diuretic ceea ce presupune o supraveghere a funciei renale EFECTE NEDORITE Acestea sunt m principal ameeli
palpitaii reacii alergice o scdere brusca a tensiunii arteriale o insuficienta renala care pot impune reducerea d( /elor sau oprirea luam medicamentului
INHIBITOR AL MONOAMINOXIDAZEI. Medica ment utilizat fie ca antidepresiv fie ca antiparkmsoman
FORME PRINCIPALE SI MECANISM DE ACIUNE Inhibitorii monoarmnoxidazei (I M A O ) sunt reprezentai m principal de iproniazid malamida si toloxaton Monoaminoxidaza a crei sinteza o inhiba aceste substane
este o enzima care mpiedica degradarea catecolammelor creierului si ale sistemului simpatic (adrenalina noradre nahna serotomna femletilamina)
INDICAII SI CONTRAINDICAII Inhibitorii de mc noammoxidaza sunt indicai m tratamentul depresiilor care rezista la antidepresoarele imipramimce denumite tncichcc (I M A O A si neselective) si m cel al bolii lui
Parkmson si a sindroamelor parkmsomene (I M A O B ) Ei sunt contraindicai m caz de delir de stare maniacala de antecedente vasculare cerebrale - mai ales la persoanele m vrsta - de atingere hepatica grava de anestezie
generala
EFECTE NEDORITE Se pot observa o hipertensiune c rtostatica (ameeli la ridicare si m poziie verticala) dar si crize hipertensive tulburri neurologice (hiperreflexi vitate pohnevnta convulsii) insomnii chiar o forma grava de
hepatita zisa fulminanta
INTERACTII SI PRECAUII DE UTILIZARE In principiu nici un medicament nu trebuie sa fie asociat cu inhibitorii de monoaminoxidaza Buturile alcoolice si alimentele care conin amine biogene (brnzeturi fermentate
riscului de hipertensiune pe care l antreneaz

INHIBITOR AL SINTEZEI ACIDULUI URIC.

Medicament hipouncemiant care micoreaz sinteza acidului unc m ficat rinichi si mucoasa intestinala FORME PRINCIPALE SI MECANISME DE ACIUNE Inhibitorii de acid unc sunt alopurmolul si tiopurmolul
Alopunnolul este un inhibitor al xantmoxidazei enzima care permite transformarea bazelor purmice (substane azotate) si mai cu seama conversia hipoxantmei m xantma apoi m acid unc Ti< purmolul exercita un efect inhibitor
retro activ (dup metabolizare) asupra precursorilor de hipoxan tina Aceste medicamente sunt administrate amndou pe cale orala
INDICAII SI CONTRAINDICAII Inhibitorii sintezei de acid unc sunt indicai m tratamentul de fond al gutei si INHIBITOR CALCIC
al hiperuncemiei asimptomatice Ei sunt u ntramdicati m caz de sarcina
EFECTE NFDORITE SI PRECAUII DE UTILIZARE Litiazd urinara cu apariie rari reaciile alergice cutanate tulburrile digestive durerile de cap vertijele o gmeco mastie (dezvoltarea snilor la brbat) sunt efecte care pot
surveni Administrarea altui medicament antigutos colchicma permite prevenirea acceselor de guta de la nceputul tratamentului
l CALCIC. Medicament capabil sa se opun intram calciului m celule SINONIM anui^on^l de calau MECANISM DE ACIUNE Inhibitorii calciu actionea/a modificnd coni actia musculara a arterelor
Ei ncetinesc de asemenea transmisia influxului nervos spre muchiul cardiac ceea ce corecteaz untle aritmii (tulburri ale ritmului cardiac)
INDICAII Aceasta clasa de medicamente este utilizata m tratamentul insuficientei coronariene (ndeosebi pentru angma pectorala si durerile cardiace) si al hipertensiunii arteriale
CONTRAINDICAII Inhibitorii calciu nu sunt recoman dabili atunu cnd bolnavul sufer de insuficienta cardiaca si cnd exista tulburri de conductie adic ale transmisiei influxurilor electrice intre auricule si ventricule
Unele asocieri cu medicamente active pe inima (antiantmicele derivam mtrati betablocantele digitalicelc) sunt mtr tdeauna delicate si supravegheate ndeaproape
EFECTE NEDORITE Cum toi inhibitorii calciu cresc debitul sangvin m esuturi eventuale dureri de cap bufeun de cldura vertije (m poziie verticala) pot surveni dar dispar adesea ca urmare a tratamentului Ei antreneaz
uneori edeme (umflri) ale gambelor si o hipotensiune arteriala
INHIBITOR ENZIMATIC. Substana medicamentoasa sau nu ce reduce activitatea enzimelor hepatice care intervin in metabolismul (degradarea) altor susbtante medicamen toase
In terapeutica sunt utilizai unu inhibitori en/imatiu de exemplu m pancreatitele acute pentru a reduce secreia pancreatica
INJECIE sau INJECTARE Introducere sub presiune a unui lichid sau a unui gaz m organism
O injecie se face cu o sonda o canula sau o seringa dotau cu un ac Ea necesita o asepsie sau o antisepsic riguroase sterilizarea materialului de injectare trebuind sa fie perfecta Azi materialul pentru injectare utilizat este de unica
ntrebuinare adesea condiionate steril
Injeciile permit sa se obtma aciunea rapid \ a unui medicament si de asemenea sa se administreze produse care ar fi prost tolerate sub alta forma m doze importante
INJECIE INTRADERMIC. Introducere pnn mte pare cu ajutorul unui ac a unui lichid (medicament vaccin dlergen etc ) m derm
INDICAII O injecie mtradermica permite sa se procedeze Ia vaccinri (B C G mpotriva tuberculozei de exemplu) la decelarea unei alergii fcnd teste de sensibilitate la alergene la realizarea de intradermoreactn (I D R )
utile pentru diagnosticarea bolilor ca tuberculozd bruceloza lepra tularemia etc
PREGTIRE SI DESFURARE O injecie mtradermica necesita precauii de asepsie splarea minilor si dezinfectarea locului de injectare cu eter etilic sau cu alcool Injecia se face pe fata interioara a antebraului tragdnd
puin de pielea pacientului si introducnd acul fard a depi limita dcrmului Tehnica de injectare fund destul de delicata acest tip de injecie trebuie sa fie fcut de un personal specializat (medic sau asistent medical) Produsul se
mjec tcaza lent cu o seringa de capacitate l 2 mililitn cu ac scurt dar cu bi/oul (tietura oblica a vrfului acului) lung Pielea se suprdinalta formeaz o papula si ia aspectul coajei de portocala atunci cnd injecia este bine fcuta
INJECIE INTRAMUSCULAR. Introducere prin
neptura a unui medicament lichid in grosimea unui
muchi
INDICAII O injecie mtramusculara utilizata mai ales
in cazul administram de produse ca soluiile uleioase (relativ
medicamentului dect administrarea pe cale orala dar mai puin rapida si mai puin precisa dect cea pe cale venoasa
PREGTIRE SI DESFURARE Injectarea se practica mtr o regiune m care muchii sunt groi m afara traiectului vaselor mari sau al nervilor importani cel mai des m fes Pentru a evita nervul scidtic msepdturd trebuie
fcuta m sfertul superoextern al fesei
Acele lungi de la 6 la 8 centimetri - mai mult pentru soluiile uleioase sunt fine si cu bizoul lung Utilizarea unui material de injectare de unica folosina a devenit obinuita
Acul este nfundat perpendicular cu o lovitur edea cu scopul de a eviU durerea Este important sa se verifice ca nu curge snge si deci ca acul n a ptruns mtr un vas sangvin Este bine sa se alterneze locurile de injectare pentru
a limita riscul formam de mici hematoame sau de mici induraii susceptibile sa survma m cursul unor seni lungi de injecii si tratarea mduratnlor prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi
INJECIE INTRAVENOAS. Introducere a unui lichid mtr o vena prin mtepdre
INDICAII O mjectdre mtravenoasa prin introducerea directa a medicamentului m circulaia sangvina permite o aciune terapeutica difuzata m tot organismul mai intens si mai rapida dect pe alte cai Ea se utilizeaz atunci
cnd INSUFICIENT AORTIC
produsele prescrise sunt iritante si deci puin adecvate la injectarea mtramusculara
PREGTIRE SI DESFASURARF O injecie mtravcnoasa necesita cunotine anatomice precise (dec sebirea venei r de artere localizarea venele rctc ) si nu poate fi practicata dect de un personal specializat mediei sau
asistente medicale cu diploma de specialitate
Injecia se face de cele mai multe ori in plic u tului unde venele sunt mai vizibile comparativ cu alte locuri ale corpului darea poate fi fcuta si m venele antebraului sau n cele de deasupra minii
Injectarea necesita aplicarea unui garou destinat sa fae i vena s ias m evidenta si se ndeprteaz dup ce vena a fost punctionata ceea ce se tie atunci cnd intra san 0e m Knng O injecie intravenoasa se face foarte lent cu
senn j de capacitate 5-10 mililitn si cu ace de 4 5 centimetri lungime cu bizou scurt Injecia o data terminata si acul se dovedete necesar sa se comprime vena trei patru ie pentru a evita formarea unei echimoze
INJECIE SUBCUTANATA. Introducere prin mic a unui lichid sub piele SlNONIM miedie hip termica
INDICAII O vaccinare antitctamca sau antignpala Mjeetare de insulina de anticoagulante sau de anestezie beai se fac prmtr o injecie subcutanata care permite o difuzare progresiva a produsului
PREGTIRE SI DESFASURARF O injecie subcutanata poate fi realizata de ctre personalul nemedical sau chiar fe ctre pacient Mai nti se venhca faptul ca nu exiti ternsermga eliminnd cteva picaturi din produs
Injecia * face pe fata externa a braului sau a pulpei m abdomen l n fata omoplatului
Pielea este inuta intre police si index (degetul mare si ptul arttor) si formeaz o cuta de piele m care acul ! nfipt rapid perpendicular pe piele Lichidul trebuie li fie injectat lent cu seringi de unica ntrebuinare de capaciti 210 mililitn si cu ace cu bizou lung lungimea (pllui fiind de 2-5 centimetri Dup injectare acul este scos fn caz de tratamente ndelungate (tratamente eu fplin pentru diabetici de exemplu) se diversifica pune IJIcde injectare cu
scopul de a evita complicaiile locale djpodistrofn adic bule de grsime sub piele de exemplu) Scutii de plastic cu guri care dau posibilitatea sa se Ifeifaci acul de la seringa fr riscul de a te nepa In unele ||(l, acele folosite
sunt obligatoriu incinerate
MLAY DENTAR. Obturatie dentara pregtita m labo rdup amprenta cavitii dentare m prealabil curata : |i> fasonat (zona cariata de exemplu) cu scopul de a
tui forma anatomica a dintelui H Un mlay dentar permite sa fie consolidat un dinte sau \ llte restaureze daca este foarte deteriorat Se poate face l porelan acnlat
INSECTICID. Pndus de onemc sintetica sau vestala utilizat pentru distrugerea insectelor
Insecticidele pot fi rspunztoare de intoxicaiile ^rave prin absorbie accidentala prin inhalatic sau prin contact
Semnele variaz dup familia insecticidului m cauza si pe t fi digestive (vrsaturi diaree dureri) cardiace (acce Icrarc rrire sau ncrc 0ulantate a ritmului cardiac) neur k j,ice (tulburri ale micrilor convulsii)
TRATAMENT SI PRE\ EMRE In ateptarea medicului nu trebuie sa se ncerce a face bolnavul nici sa bea nici sa vomite Dup splarea pielii sau a ochilor cu o mare cantitate de apa sau dup spalatura Oastnca tratamentul este
acela l simple mck r (asistenta respiratorie anticonvulsiv ante) doarece intidoturile au o eficacitate relativa (atropin si pralidoximul mpotriva or 0anc fosfoncelor) Prevenirea consta in pstrarea produselor insecticide departe de
copii si respectarea stricta a modului de folosire
INSOLATIE. Stare patokyea consecutiva unei expuneri prea ndelungate la s< arc
O inse latie se traduce prin arsuri ale pielii sau ale ochilor
centru nervoi
In formele Oravc temperatura ridicata si pulsul rapid (tahicardie) sunt nsoite de dureri de cap si de burta vertije Bretun vrsaturi si de ( rbire tcmp( rara Pot surveni un delir si chiar c c m
Extinderea arsurile r pielii de cradul nti si al doilea determina Orav itatca ms< latiei Leziunile < cularc pot merge de la ce njunctivita pana la alterri ale retinei care uneori sunt ireversibile
TRATAMENT Subiectul trebuie sa lie lungit mtr un loc iau r s si sa bea daca este u nstient o s( lutie de apa srata (jumtate de linguria de sare la un litru de apa rece) In caz de tulburri ale contientei ci va fi aezat in poziia
laterala de securitate ateptnd ngrijirile medicale si trezirea subiectului Evoluia ce nduce m general la recuperarea ec mpleta m cteva ore ERITEM SOLAR
INSTILATIE. Metoda terapeutica constnd m mtro ducerea pictura cu pictura a unei soluii medicamentoase mtr un conduct natural (ureche nas trahee uretra) pentru a spal dezinfecta si trata acest conduct sau aceasta
cavitate
INSUFICIENT AORTIC. Defect de nchidere a valvulei ac rtice mdiastc la eare se traduce pnntr un reflux de sanj.,e m ac rta spre ventriculul stng
CAUZE Acestea sunt multiple Insuficienta aortica poate fi consecutiva unui reumatism articular acut foarte frecvent m tarile in curs de dezvoltare acesta tinde sa apar mai rar m tarile industrializate
Printre alte cauze se rein endocardita bactenana (infec ie microbiana ce afecteaz direct val vuia) disecia aortica (sngele ptrunde in mod anormal in grosimea peretului INSUFICIEN ARTERIAL

MEZENTERIC
aortic pe care l separa in doua straturi) anevnsmul aortei iniiale
SIMPTOME SI SEMNE Insuficienta aortica poate sa nu cauzeze nici un simptom uneori m cursul unui examen medical de rutina medicul aude un suflu diastolic (/gomot anormal perceput in timpul diastolei m cursul fazei de
relaxare dup al 2 lea zgomot) puin intens la mima puin in stnga sternului
Inima compenseaz refluxul de snge m ventriculul stng muncind mai puin Ea se hipertrofiaza si se dilata progresiv dar atunci cnd capacitile ei de adaptare sunt depite fora ei contractila se micoreaz si apar semnele
insuficientei cardiace stngi
TRATAMENT Atunci cnd insuficienta aortica este minima sau moderata si fr sirnptome nu este necesar nici un tratament O simpla supraveghere cardioloyca se impune Bolnavul trebuie sa urmeze un regim hiposodat
(fa

multe artere ale inimii) unei miocardiopatn (boala a mus chiulul cardiac)
O tulburare a ritmului o anemie serioasa o hipertiroidie pot de asemenea sa favorizeze apariia unei insuficiente cardiace
Insuficienta cardiaca stnga comporta o hipertensiune si o staza de snge in plmni (edem pulmonar) respon sabila de o jena respiratorie uneori intensa la efort apoi si m repaus
Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) dreapta este de cele mai multe ori consecutiva unei hipertensiuni arteriale pulmonare (creterea presiunii m arterele pulmonare) cauzata la rndul ei de o afectiun<" pulmonara (bronita
cronica cu emfizem embolie pulmonara) Ea mai poate fi datorata unei cardiopatii congenitale (comunicare mterventnculara sau mteraunculara stenoza pulmonar)
O insuficienta ventriculara stnga poate sa se complice cu o insuficienta ventriculara dreapta si astfel poate crea o insuficienta cardiaca globala
eforturile fizice sa aib un ritm de viata mai ordonat Atunci cnd insuficienta aortica este importanta prezentnd sirnptome sau dovedmdu se evolutivi tratamentul impune o nlocuire a partn deficiente a aortei printr c valva
mecanica sau o proteza

INSUFICIENT ARTERIAL MEZENTERIC.

Deficit al aportului sangvin m arterele celiaca si mc/cntencc care iriga intestinul subire si colonul (intestinul gros)
Insuficienta arteriala mczentcnca puin frecventa esentialmente este consecina prezentei plauk r de aterom pe pereii arterelor
In intestinul \ubtire insuficienta arteriala se manifesta printr un angor abdominal (dureri intense survemnd m cursul digestiei)
Tratamentul consta mtr o restabilire chirurgicala a calibrului vascular prin angioplastie sau prin intervenie direct pe artera
In colon insuficienta vasculara se manifesta prin dureri abdominale nsoite de diaree cu snge Ea evolueaz in general favorabil sub tratament dar necesita uneori c intervenie de urgenta (rezectie chirurgicala a segmentului
atms) - INFARCT MEZENTERIC
INSUFICIENT CARDIAC. Incapacitate a ir
de a si asuma funcia de pompare si de propulsa
sngelui
CAUZE Insuficienta cardiaca este complicaia unei
cardiace Ea poate afecta inima stanca mima dreaptd
ambele
Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) stnga poc consecutiva unei hipertensiuni arteriale unei atir vasculare (ngustarea sau insuficienta aortica sau mitr unei boli cardiace congenitale precum coarctatia ao (stramtarea istmului
aortei) unei cardiopatii ischei (diminuarea sau oprirea circulaiei sangvine m una sau

SIMPTOME SI SEMNE Oboseala este un semn frecvent al insuficientei cardiace Insuficienta cardiaca stng pro voaca o jena respiratorie (dispnee) La nceput aceasta jena se observa doar in timpul sau dup exerciiul fizic
(dispnee de efort) apoi ea se intensifica si sfrete prin a persista chiar si m repaus Pentru a respira mai bine bolnavul doarme m po/itie se/and m pat (dispnee de decubit) El poate sa se trezeasc noaptea din cauza unei cri/e de
edem pulrm nar acut (inundare brusca a alveolelor si a esutului pulmonar de ctre plasma sangvina) cu jena respiratorie acuta respiraie zgomotoasa transpiraii si expectoratie cu spuma Aceasta criza necesita un tratament de
urgenta
Insuficienta cardiaca dreapta creeaz o hipertensiune m sistemul venos responsabila de o dilatare a venelor jugulare la gat de o cretere a volumului ficatului (ficat cardiac) de edeme ale gleznelor si gambelor uneori de o jena
abdominala si tulburri digestive
TRATAMENT Tratamentul este cel al simptomelor si daca este posibil cel al cauzei El cuprinde odihna la pat in poziie sezanda si respectarea stricta a unui regim alimentar srac m sare Bolnavul primete diuretice desti nate sa
uureze organismul de excesul sau de apa si de sare si care diminueaz volumul de snge circulant In unele cazuri sunt administrate vasodilatatoarele (facilitnd travaliul inimii) sau digitahcele (tomcardiace) si ele antre nea/a o
ameliorare neta in cteva ore
O data controlata insuficienta cardiaca trebuie atacat cauza ei O boala valvulara poate fi corectata chirurgical > cardiopatie ischemica poate fi tratata prin pontaj aorto-coronanan sau prin angioplastie coronarian transcutanat
Numeroase alte cauze sunt de asemenea accesibile tratamentului hipertensiunea arteriala si aritmnle sunt tratate cu medicamente m timp ce comunicaiile interaunculare si mterventnculare sunt nchise printr o intervenie
chirurgicala pe cord deschis Prevenirea este de asemenea INSUFICIEN CORONARIAN

eseniala si consta m supravegherea oricrei boli de mima naintea apariiei insuficientei cardiace si m aplicarea unui tratament al primelor stadii ale acesteia Totui atunci cnd insuficienta cardiaca este
consecutiva unei afeciuni a miocardului (muchiul cardiac) care evolueaz de multa vreme (o rruocardopatie m principal) sau unei boli pul monare cronice prognosticul este m general mai puin favorabil
INSUFICIENT CORONARIAN. Incapacitate a arterelor coronare de a furniza aportul de san ce oxigenat corespunztor necesitailor inimii SINONIME btdurt nariana cardiopatie ischemica
DIFERITE TIPURI DE INSUFICIENTA CORONARI ANA Aceasta lipsa de adaptare intre nev )ile si aporturile in snge oxigenat poate rezulta din doua mecanisme difer te O insuficienta coronarian
primara (de cauza necunoscuta) se traduce pnntr o scdere a debitului sangvin m arterele coronare O insuficienta coronarian secundara (a crei cauz este cunoscuta) corespunde unei creteri m neve ile de
oxigen m cursul unui efort fizic de exemplu si unei imposibiliti pentru mima de a aduce acest supliment de oxigen
FRECVENTA In tarile industrializate insuficienta coro nanan este o coronaropatie (afeciune a arterelor coronare) extrem de rspndita In Frana - de exemplu ea reprezint pnma cauza de deces Un mare
numr dintre ele apar brusc la brbai M femei de vrsta medie de altfel mtr o stare buna de sntate insa majoritatea lor se refera la subieci de vrste mai mari de 65 de am
CAUZE Originea cea mai obinuita a unei insuficiente coronariene este dezvoltarea unei ateroscleroze In acest caz Uterele coronare sunt astupate de placi formate dmtr o depunere grasoasa bogata m
colesterol ateromul bn trombus (cheag sangvin) format m contact cu suprafaa rugoas a acestor placi poate m continuare sa agraveze ngustarea coronarian pana la ocluzia c( ronanana
Cauzele ateromului sunt numeroase si legate intre ele Principalii factori de risc de ateroscleroza sunt predispo Zliile genetice bolile ca diabetul zaharat hipertensiunea arterial sau un mod de viata
caracterizat prin tabagism lipsa de micare fizica excesul de greutate m sfrit o alimentaie bogata in produse lactate si in grsimi animale care provoac o cretere excesiva a nivelului de colesterol n snge
Influenta personalitii a comportamentului si a strc Ului este controversata mea Unu medici cred ca infarctul miocardic este mai frecvent la subiecii avnd o perso nalitate de tip A (ntotdeauna grbii e
urmresc m permanent ora suporta greu ntrzierile si n ntrerup pe alpl m mijlocul propoziiei) activi si ntreprinztori Se tie n plus c infarctul survine mai frecvent la subiecii depn nap dup moartea
unei rude apropiate sau dup pierderea locului de munc de exemplu
Alte mecanisme reduc aportul m oxigen la mima o atingere a vaselor mici (microangiopatie) coronare ca m diabet o mgrosare a pereilor cardiaci o scdere a oxi genului coninut m snge sau o incapacitate
a muchiului cardiac de a extrage acest oxigen de exemplu SIMPTOME SI SEMNE Ateromul coronarelor rmne mult timp fr nici un simptom El se poate evidenia fie cu prilejul unei angme pectorale
fie pnntr un infarct mi cardic
Angma pectc raia apare atunci cnd miocardul trebuie sa furnizeze un travaliu mai intens si cnd nu primete destul snge pentru efortul respectiv Daca de exemplu vascu lanzarea unei regiuni a m ocardului
este complet ntrerupta de ctre un cheag se produce un infarct (tromboza coro nariana sau criza cardiaca ) antrennd moartea (necroza) acestei parii de m ocard Simptomul principal al infarctului este o
durere intensa care seamn cu cea de angma pectorala dar care nu se calmeaz la repaus si nu este nici obli eatonu declanata la efort Bolnavului poate sa i fie frig poate transpira si poate simi slbiciune si
greuri uneori si poate pierde contienta
Angma pectorala si insuficienta coronarian pot antrena tulburri de conductie cardiaca sau tulburri ale ritmului ca o antm e (nere culantatea btilor cardiace) ale cror d ferite grade le u nst tuie
extrasistolele (contracii pre mature) pana la tahicardie (accelerarea inimii) si la fibn latie ventriculara (tremulatie ineficace a miocardului) Fibl rt a poate antrena o pierdere rapida a contientei si moartea m
cazul m care ea nu este corectata m minutele ce urmeaz prmtr o defibnlare electrica (ntreruperea contraciilor anormale necoordonate si continue ale mimn cu ajutorul unui soc electric aplicat pe torace)
DIAGNOSTIC SI EXAMENE O insuficienta coronarian poate sa se traduc prin simptome tipice Diagnosticul se pune atunci fr ndoiala Examenele complementare l c nfirma electr cardic grafia atunci
cnd se suspecteaz
creatmkmazei si transaminazelor ALAT si AS AT (enzime eliberate plecnd de la zona de necroza a miocardului) de exemplu. Un bolnav care prezint crize intermitente de angma pectorala trebuie sa fie
supravegheat prin examene electrocardiografice practicate m repaus la efort (proba de efort pe bicicleta sau covor rulant sub supraveghere medicala)
TRATAMENT Angma pectorala beneficiaz de o ntreag gama de medicamente care mbuntesc circulaia coronar si sau reduc travaliul inimii m timpul activitii fizice Printre aceste medicamente se
gsesc nitroglicerina si ali derivai mtrati betablocantele vasodilatatoarele Antmnle sunt tratate cu betablocante inhibitori calciu sau anti antmice specifice In caz de insuficienta cardiaca vaso d latatoarele
sau digitalicele pot sa tonifice aciunea muchiului cardiac
In caz de eec al tratamentului medical sau de leziuni INSUFICIENT HEPATOCELULAR
miocardului poate ii ameliorata prmtr un pcntaj aort
cutanata (dilatatie cu halonas a coroanei ngustate)
Un infarct al miocardului este o urgenta care trebuie tratata in mediu spitalicesc Tromboliticele pot fi admi mstrate pentru a ncerca dizolvarea cheagurilor Ulterior artera responsabila de infarct poate fi dilatata prin angio plastie
sau scurtcircuitata prmtr un pontaj Uneori tratamentul vizeaz pur si s mplu sa perm ta inimii sa se cicatrizeze de la sine
PREVENIRE Insuficienta torc nanana este o boala a vrstei mature si a btrneii dar bazele ei se pregtesc m timpul adolescentei si la adultul tnr
Se pot reduce considerabil riscurile prin mod licrea stilului de viata A nu fuma niciodat a face regulat exerciii fizice a pstra o greutate corporala normala si o tensiune arteriala normala a urma un regim alimentar sntos
permit a fi mai puin expus la riscul unei boli coronariene pana la o vrsta naintata
PROGNOSTIC O data prezente simptomcle tratamentul poate face mult pentru a ngrdi agravarea lor Studiile
coronarian arata ca intre 80 si 90% dintre aceti subieci mea triesc la cinci am dup operaie Rata suprav ctuin este mea si mai buna atunci cnd boala a ev luat putm necesitnd doar un tratament medical Supravieuirea este
mea si mai buna la subiecii care nceteaz sa fumeze -> ANGOR ATEROSCLEROZA INFARCT MIOCARDIC
INSUFICIENT HEPATOCELULAR. T tahtate a manifestrilor clinice si biok gicecinsecutiveunci dimi nuan importante a masei celulelor hepatice
n limbajul curent se vorbete de msufic enta hepatica pentru a desemna tulburrile care nu au nici o legtura cu ficatul migrene digestii dificile erupii cutanate
CAUZE Insuficienta hepatocelulara are cauze variate hepatite acute sau cronice ciroze tumori care distrug ficatul SIMPTOME SI SEMNE
m La un nivel moderai insuficienta hepatocelulara se traduce prin semne putm specifice astenie fatigabihtate somnolenta pierdere m greutate m La un fladiu mai avamat apar o multitudine de tulburri icter tulburri de
hemostaza (mici hemoragii) tulburri nervoase mergnd de la somnolenta la coma (encefalopatie hepatita) cu tremuratun aparte astenxis Exista de ase menea tulburri endocrine pierderea pilozitii diminuarea libidoului
infertilitatea Palmele sunt rou si acoperite de mici angioame stelare (pete n sn in forma de stea) Pertur bnie funciei renale se traduc prmtr o retentic de sruri s prin tulburri ale diurezei Atingerea aparatului circulator se
manifesta prmtr o accelerare a pulsului si prmtr ( cretere a debitului cardiac
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul chiar simptomatic este dificil si putm eficace Pentru a \ mdeca
ui rinichiului un mijloc .mgura posibila este grefa
INSUFICIENT MITRAL. Defect de nchidere a valvulei mitrale (intre auriculul stng si ventriculul stng) m sistola ceea ce antrenea/a un reflux de snge din ventricul m aur cuiul stan 0
In insuficienta mitrala inima stnga trebuie sa lucreze mai intens pentru a ejecta sngele care reflueaza spre auricul In timp se ajunge la constituirea unei insuficiente cardiace stngi si la acumularea de snge m amonte de mima
stnga care poate provoca un edem pulmonar
CAUZE SI FRECVENTA Insuficienta mitrala se observ la indivizii tineri mai des la brbai Ea poate fi consecutiv unui reumatism articular acut foarte frecvent m tarile m curs de dezvoltare dar tinznd sa se rreasc m tarile
industrializate Printre alte cauze se afla prolapsul valvular mitral
SIMPTOME SI SEMNE Insuficienta mitrala rmne mult vreme fr simptome Dar evoluia ei poate fi marcat prmtr o jena respiratorie la efort o oboseala si palpitaii Mai trziu apar semnele insuficientei cardiace stngi
apoi a celei drepte (edem al membrelor inferioare) m absenta tratamentului Insuficienta mitrala poate de asemenea s se complice prmtr o endocardita TRATAMENT Tratamentul asociaz un regim desodat m caz de
insuficienta cardiaca limitarea activitilor fizice si medicamentelor
In caz de dispnee (jena respiratorie) este prescris un diuretic pentru a combate suprancrcarea vasculara pul monara (ncrcarea cu snge a vaselor pulmonare) si edemele Digitalicele sunt administrate pentru a creste fora
contraciilor cardiace si pentru a le regulariza ritmul anti coagulantele uneori pentru prevenirea formam cheagunlor
Chirurgia valvulara mitrala (plastie mitrala sau punerea unei proteze) nu este avuta m vedere dect atunci cnd exist o jena la efort sau cnd ventriculul stng este puternic dilatat
PROGNOSTIC Insuficienta mitrala pura poate fi tolerat timp de douzeci de am si chiar mai mult fr simptome deranjante Prognosticul ei este bun daca boala este supra vegheata cu regularitate si tratata nainte de a se
instala vreo alterare ireversibila a funciei ventriculare stngi deoarece atunci cnd apare aceasta sperana de viata risc sa fie limitata la civa am
INSUFICIENT PANCREATIC. Deficit al uneia au al ambelor funcii secretorn ale pancreasului
Insuficienta privete fie funcia exocnna (secreia ui intestin a enzimelor care asigura digestia proteinelor lipi delor si glucidelor) fie funcia endocrina (secreia m snge a hormonilor dintre care cel mai important este insulina)
Insuficienta pancreatica exocnna este consecutiva fie distrugem pancreasului (pancreatita cancer etc) fie 327

INSUFICIENT RENAL
obstruciei canalului lui Wirsung care vehiculeaz secreiile externe spre duoden (cancer) Aceasta insuficienta se traduce prin prezenta grsimilor m scaun
Tratamentul cuprinde m afara celui al cauzei daca este posibil administrarea de extracte pancreatice pe cale orala pentru a suplini lipsa enzimelor care lipsesc
INSUFICIENT PULMONAR. Stare patologica congenitala sau dobndita caracterizata prmtr un defect de etaneitate a valvulei pulmonare a inimii (intre ventriculul drept si trunchiul arterei
pulmomare) determinnd un reflux de snge arterial pulmonar ctre ventriculul drept si putnd s antreneze o dilatatie a aceluiai ventricul
Tmand cont de foarte buna toleranta nu este necesar de cele mai multe ori sa fie avuta m vedere o nlocuire chirurgicala a valvulei pulmonare
INSUFICIENT RENAL. Reducere a capacitii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produsele r de rebut ale sngelui de a controla echilibrul corpului m apa i sruri si de a regulariza presiunea
sangvina
Insuficienta renala cronica sau acuta nu este o boala n sine ea rezulta din afeciunile care ating rinichii caracterizat prmtr o diminuare a numrului de nefroni aceste uniti funcionale al cror element
principal este glomerulul mica sfera m care se efectueaz filtrarea sngelui si unde se elaboreaz urma primara
Insuficiena renala cronica n aceasta insuficienta renal atingerea glomerulara este ireversibila gradul ei de gravitate este totui variabil
CAUZE Acestea sunt multiple aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o insuficienta renala cronica Ele se pot clasifica m doua categorii
- bolile renale propriu zise fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu (diabet)
-bolilecailorexcretom(calice bazmet uretera vezica) congenitale (malformaie de exemplu) sau dobndite (tumor a vezicii de exemplu)
SIMPTOME SI SEMNE Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu antreneaz m general dect puine semne Ele sunt adesea diagnosticate m mod ntmpltor de exemplu cu ocazia unui bilan
privind hipertensiunea arterial prin protemune (prezenta proteinelor m urina) sau hematune (prezenta sngelui m urina) Insuficientele renale cronice mai avansate au din contra consecine clinice si
biologice importante si complexe O insuficienta renala se complica aproape ntotdeauna cu o anemie legata de diminuarea secreiei de entropoietma (hormonul care tUmuleaz producerea de globule rou
de ctre mduva osoas) de ctre rinichi si antrennd o stare de oboseala o gfial dificulti m realizarea de eforturi fizice In plus ea poate sa se traduc prmtr o hipertensiune arteriala complicaii osoase
grupate sub termenul de osteodistrofie renal provocnd o demmerahzare osoasa si o ntrziere
a cretem denumita nanism renal la copil complicaiile nervoase antrennd ndeosebi tulburri senzitive chiar c paralizie motorie o retentie de sodiu la originea conse cmtelor cardiace grave ca o insuficienta
cardiaca stnga care se manifesta prmtr un edem pulmonar acut o cretere a nivelului potasiului m snge aflata uneori la originea tulburrilor de ritm cardiac
DIAGNOSTIC Diagnosticarea insuficientei renale se bazeaz pe punerea m evidenta a diminuam funciei de filtrare glomerulara prmtr o cretere a nivelului sangvin al creatimnei Examenul consta m
msurarea clearance lui creatimnei adic a numrului de mililitn de plasma necesari pentru ca glomeruhi sa se poat debarasa de aceasta substana de origine musculara mtr un minut Clearance ui normal al
creatimnei este de 130 mililitn/minut Urmrirea regulata a cifrelor pentru clearance permite m plus sa se suprave ehe/e evoluia unei insuficiente normale aflate sub tratament
TRATAMENT Subiectul trebuie sa urmeze un regim srac m proteine si m sodiu (sare) alimentele bogate in potasiu (fructe ciocolata) trebuie sa fie evitate chiar interzise Tratamentele medicamentoase lupta
mpotriva simptomelor insuficientei renale antihipertensoare derivai de vitamina D calciu medicamente destinate scdem nivelului de fosfor si de potasiu m snge Dializa devine indispensabila atunci cnd
clearance ui creatimnei este mai mic de 10 mili litri/minut exista doua tipuri de dializa hemodiahza sau rinichiul artificial in care sngele este epurat m afara organismului prmtr o membrana artificiala si
dializa peri toneala in cursul creia pentoneul bolnavului este utilizat ca membrana de filtrare Grefa de rinichi este singura posibilitate de tratament definitiv al insuficientei renale Larg rspndita
actualmente grefa de rinichi privete pci cntn relativ tineri (pana la 60 de am m medie) si a cror boala nu este susceptibila sa se reproduc pe grefon
Insuficiena renal acut Este o insuficienta renala m care pierderea funciei renale este brusca dar m general reversibila
Spre deosebire de insuficienta renala cronica msufi cienta renala acuta se vindeca de cele mai multe ori fr sechele
DIFERITE TIPURI DE INSUFICIENTA RENALA ACUTA Dup mecanismele m cauza se deosebesc trei tipuri de insuficienta renala acuta

soc hipovolemic (diminuarea brutala si importanta a volu mului sangvin circulant cu scderea presiunii arteriale) antrennd o scdere a debitului sangvin care iriga rinichii si nu de leziuni anatomice ale
esutului renal Ea poate fi provocata de o hemoragie acuta abundenta de o slbiciune cardiaca de o deshidratare intensa de o diaree persistenta sau in urma unor vrsaturi abundente unui soc alergic etc
Insuficiena renal acut organic este consecutiva unor alterri anatomice ale tubuhlor (necroza tubulara acuta) sau INSUFICIEN RESPIRATORIE
ale esutului mterstitial (ncfnti mterslitiala acuta) al rinichiului Aceste leziuni pot li consecina unei intoxicaii (medicamente produse lodate utilizate pentru examene radiografice) unei reacii alergice unui proces mfectiosetc
Insu/Kienta renala acuta mecanica este legata de apariia brusca a unui obstacol (calcul tumora) pe caile excretorn (basmele ureterc vezica)
SIMPTOME SI SFMNE Semnul clinic cel mai revelate r al insuficientei renale acute este anuna (oprirea oricrei produceri de urma de ctre rinichi) Totui \olumulunnclor poate sa nu fie dect diminuat chiar poate sa rmn
norma!
Compoziia urinei este modificata urina este foirte concentrata m potasiu si sraca m sodiu m ca/ de msufi ( lenta renala acuta funcionala sau invers sraca m potasiu si bo cata in sodiu in caz de insuficienta renala icuta
cspiratorn care ce mpre mite schimburile gazoase intre aer i san ee si care poate antrena moartea
cuta poate surveni prin
1)1 \GNOSTIC Ca pentru (ncc insuficienta icnala acesta c bazeaz pe punerea m evidenta a diminuam iiltrarn glomerularc prin mtsurarca cretem nivelului san evm de creatinma la pacienii care au avut anterior niveluri ne
rmalc In caz de insuficienta renala acuta mecanica trebuie fcut apel la urografic ecografic si la seaner cu se pul de a vizualiza obstacolul [RATAMENT
Insuficienta renala aiula funt iu nula dispare rapid dup tratarea cauzei sale transfuzie masiva m caz de hemc ragie perfuzare de ser salin m caz de deshidratare ctc T< tui daca acest tratament nu este ntreprins destul de
precoce ea pe ae sa se tramsforme mtr o msuliuenta renala acuta organica mai severa
Insuficienta renala muia oi Bunica dispare in cneral spontan m doua sau trei sptmni perioada m timpul creia trebuie de cele mai multe ori sa se recurg la metodele de epurare extrarenalc (hemodializa sau dializa pcnU
ncala) t Insuficienta re nula acuta mecanica este meeneral rapid reversibila dup intervenie chirurgicala onstand m ndeprtarea obstacolului sau in deriv aiea urinei mtr modalitate care sa asigure reluarea funciei renale
Totui la unu bolnav i dercslanle sancv mc Ocncratc de insuficienta
necesita o epurare a sngelui prin hemodializa
INSUFICIENT RESPIRATORIE. Incapacitate acuta sau cronica a plmnilor de a asigura funcia lor care se traduce pnntr o diminuare a concentraiei de e xi ccn in snge si uneori prmtr o cretere a concentraiei san cvme
de dioxid de carbon
Exista doua forme principale de insuficienta respirate ne insuficienta respiratoiie acuta si insuficienta respirau ne cronica
Insuficiena respiratorie acuta Insuficienta respiratorie acuta (I R A ) este o scdere buea si severa a funciei
CAUZE O insuficienta res!
fnsufi tenia respiratf rie acuta prin hip< entilatie poate li provocata prmtr o (bstructie a cailor aeriene (bronho pneumopatie cronica obstructiva severa astm tumora hronsica) prmtr un traumatism t)raeic prin deformaii
iahidicnc imp rtante (cifoscolioze) sau prmtr o atingere neurologica central i (coma) sau periferica (poliomielita)
Insuficienta respiratorie acuta prin alterarea membranei il\e<l cupilate (l >eul schimburilor gazoase aer snge) poate fi prt vocala de o inhalare de gaze sufocante de o pneumopatie virala de e insuficienta ventriculara stnga
Insuficienta respiratorie acuta prin dect mpensarea unei nsuf lente respiralf ni cr mice este de cele mai multe ori
de rigme micctioasa
SFMNE SI DIAGNOSTIC Semnele comune tuturor insuficientelor respiratorii acute sunt consecinele alteram schimburilor gazoase tulburri de ritm respirator cianoza tahicardie cu hipertensiune artificiala tulburri
neuropsihice variate putnd merge pana la coma Diagnosticarea este m principal clinica si se impune spitalizarea de urgenta mtr un serviciu de reanimare
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul se face mt< tdcauna de urgenta El consta m suplinirea funciei respiratorii slbite si simultan m tratarea cauzei atunci cnd este posibil (antibiotice de exemplu) Se poate merge de
la simpla oxigcnoterapic (mbogirea m oxigen a aerului inspirat) la asistarea ventilatone pariala sau completa cu ajute rul respiratoarelor artificiale care sunt racordate la beilnav prin intermediul unei sonde de mtubatie
endotraheale sau al unei trahceiteimii Prognosticul o data faza acut tratata depinde de terenul respirator si de originea prbuim lui
Insuficiena respiratorie cronica Insuficienta respi rt ne cronica (IRC) este o insuficienta respiratorie permanenta ce rezulta din evoluia a numeroase afeciuni
CAUZE Cele mai multe dintre insuficientele respiratoni cronice sunt legate de e obstrucie a cailor aeriene prin bronhopatie cronica astm sau cmfizem acestea sunt insuficientele respiratorii cronice obstructive Altele numite
insuficiente respiratorii cronice restrictive sunt consecutive unei diminuri a volumelor respiratorii legata fie de o atingere ncuromusculara (pohe)mielita scleroz laterala amiotrofica miopatie) fie de o atingere osoas (cife
scolioza grava spondilartrita anchilozanta) fie de leziuni pulmonare (pneumcctomie sau lobectomie pentru cancer tuberculoza si sechelele ei fibroza pulmonara)

SIMPTOME DIAGNOSTIC SI EVOLUIE O msufi cienta respiratorie cronica se traduce prmtr o respiraie dificila cu distensie toracica tiraj (scobirea spatiilor

r.

mtercostale la inspiraie) si cianoza Ea poate m plus sa antreneze o insuficienta ventntulara dreapta tahitardie cretere m volum a ficatului jugulare turgescente edeme ale membrelor inferioare
Insuficientele respiratorii tronice evolueaz lent gravate prin pusee de msufitienta respiratorie atuta In cazurile cele mai grave se ajunge la prattitarea unei traheotomn definitive
Diagnosticarea se bazeaz pe examenul gazelor din snge tare arata o hipoxie tu hipertapme Un tliseu radiografie toratit pretizeaza atingerea pulmonara
TRATAMENT PROGNOSTIC SI PREVENIRE Trata meatul asociaz oxigenoterapia prattitata la domitilm timp de mai multe ore pe zi cu ajutorul unui extractor de oxigen CU administrarea de
bronhodilatatoare (teofihna) de antibiotice (pentru tratarea supramfectiei bronsice) uneori de corticosteroizi de aerosoli si aplicarea kmeziterapiei respiratorii ncetarea fumatului este un imperativ precum Jl
profilaxia antimfectioasa Prevenirea este esentialmente cea a bronhopatnlor cronice deci ncetarea fumatului s tttarea cu antibiotice a ontarei supramfettn
INSUFICIENT SUPRARENAL CRONIC.
Insuficient d setretiei glandelor corticosuprarenale tare antreneaz un defitit m hormoni glutotortitosteroizi si Hlieralocorticosteroizi SINONIM Insuficienta suprarenali M lent
CAUZE O insuficienta suprarenahana tronita poate fi urmarea unei atingeri a telordoua glande suprarenale (boala bl Addison) sau unei msufitiente a setretiei unui hormon produs de ctre hipofiza
torticotrofma care asigura m mod formal o stimulare permanenta i corticosuprarenalelor (insuficienta corticotropa)
flMPTOME SI SEMNE Principalul simptom al msufi ernei suprarenale cronice este o debilitate fizica si psihica (oboseal dificulti de concentrare diminuare a capacitii munc) tare se agraveaz m
cursul zilei si dup efort Acestora li se asotiaza adesea o anorexie pierderea in
P o hipotensiune arteriala si o tendina de hipo ajeun(penemantatc)
tDMPLICATII Insufitienta suprarenahana atuta este principala complicaie a insuficientei suprarenahene tro l flce Responsabila de o deshidratare severa de tulburri i si de tulburri ale tonstienlei (apatie
toma) ea cu ocazia unei ncetri a tratamentului pentru llplficient suprarenahana tronita sau tu otazia unui stres i llfccie, intervenie chirurgicala) Tratamentul urgent este F||O eficacitate spectaculara
corticosteroizi injectabili p*a*re
IJJKATAMENT Tratamentul insuficientei suprarenale cro asociaz administrarea pe cale orala a hidrocortizonului l^lfafluorohidrocortizonului Acest tratament care B un echilibru fiziologic trebuie sa fie
urmat ntreaga i; dozele sunt crescute de nsui pacient in taz de stres
INSULINA
INSUFICIENTA TRICUSPIDIAN. De l cu de
nchidere a valvulei tntuspide (intre auritului drept si ventn tulul drept) tare antreneaz un reflux de snge din ventntulul drept m auritului drept m timpul sistolei
Insufiuenta trituspidiana poate da lot unor semne de insuficienta tardiata dreapta tu edem (atumulare de lithid apoi umflare) al gleznelor si al abdomenului tu un ficat mare sensibil si dilatarea venelor gatului
Tratarea msufitientei tntuspidiene tu diuretite si inhibitori ai en/imei de conversie ndeprteaz de obitei simptomele Daca ele persista poate fi avuta m vedere o intervenie de chirurgie vasculara sau
mlotuirea valvulei defitiente (punerea unei proteze) tcea te este foarte rar
INSUFICIENT VALVULARA. Anomalia de func tionare a valvulelor cardiace care antreneaz un reflux de snge m cavitatea tardiata pe care o prsete
Insufitienta valvulara pe ae privi m ordinea destres tanda a fretventei valvula mitrala valvula aortita valvula tntuspida sau valvula pulmonara - STENOZA VALVULARA
INSUFLATIE. Introducere a unui gaz mtr o cavitate a organismului
Astfel insuflatia peritoneala este prima etapa a unei celioscopu (examenul cavitii abdominale tu ajutorul unui tub optic introdus pnntr o incizie minuscula)
INSULINA. Hormon hipoclicemiant (care micoreaz nivelul glucozei m snge) secretat de ctre pancreas si a crui msufitienta provoata diabetul
Insulina este produsa m pantreas de tatre telulele beta ale insulelor lui Langerhans sub forma de promsulma o forma mattiva de mmagazmare dup nevoile organismului promsulma se mparte m doua pri
peptidul C si insulina Insulina eliberata m snge se fixeaz pe reteptorn spetifici situai pe membranele celulelor in fitat m musthi si m esutul adipos
Insulina este singurul hormon al organismului tu aciune hipoglicemianta el face ca glucoza din snge sa intre m celule tare o folosesc pentru producerea de energie Totui atunci tand ea se fixeaz m fitat
insulina favorizeaz tonstituirea rezervei de glucoza sub forma de glicogen De altfel acest hormc n favorizeaz sinteza proteinelor si mpiedica distrugerea lipidelor Reglarea secreiei de insulina este directa
o hiperglicemie (creterea nivelului sangvin al glutozei) stimuleaz sintetizarea sa
TULBURRI ALE METABOLISMULUI INSULINEI O msufitienta absoluta sau relativa a setretiei de insulina provoata un diabet zaharat Atesta se manifesta m prin ipai pnntr o hiperghtemie
UTILIZARE TERAPEUTICA Insulina este obinut m mod tradiional prin purifitarea extractelor de pancreas de port sau de vita De mai muli am se dispune de insulina fabntata prin inginerie genetita
insulina tare are exact INSULINOM
330
aceeai compoziie eu insulina umana Dup durata ei de aciune se deosebesc trei forme de insulina obinuita (6-8 ore) intermediara (12 ore) lenta (mai mult de 24 ore) Insulina este prescrisa m caz de diabet mai ales de diabet
msuhnodependent Bolnavul nva sa si fac singur mjec tnle pe cale subcutanata una pana la trei pe u In plus medicul poate sa foloseasc insulina obinuita pe cale subcutanata sau mtravenoasa (la nevoie cu ajutorul unei
pompe electrice care asigura o perfuzie mtravenoasa con tmua) pentru urgente (hiper{Jicemie majora acidocetoza diabetica) In viitor administrarea de insulina pe cale nazala
administrarea pe cale subcutanata mai constrngtoare
INSULINOM. Tumora a pancreasului de cele mi multe ori benigna care secreteaz insulina
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala a tumorii
INTERACIUNE MEDICAMENTOAS. Modih care a efectelor unui medicament de ctre alt medicament sau de ctre o substana data
ntr o mulime de cazuri efectul este favorabil si medicii l folosesc pentru a creste eficacitatea unui tratament De altfel un medicament poate fi utilizat ca antidot al altuia m caz de intoxicaie In alte cazuri efectul este nefast
Acesta poate merge de la o simpla blocare a efectului favorabil la o reacie care sa pun m pericol \iata pacien tului (soc anafilactic de exemplu) Astfel o asociere intre doua medicamente sau intre un medicament si o substana
determinata (alcool m principal) poate fi contraindicata (interzisa) nerecomandabila (beneficiul ateptat trebuie sa prevaleze asupra riscului ntmpinat) sau poate face doar obiectul unor precauii de utilizare (supraveghere mai
atenta)
Doua medicamente luate simultan pot aciona sinergie (m acelai sens) si m acest caz efectele (bune sau rele) sunt fie adiionate fie potentate (efect mai puternic dect simpla adiionare) Ele mai pot aciona si in mod antagonist
(m sens contrar) si i pot micora sau anihila reciproc efectele
Asocierea mai multor medicamente nu trebuie sa se fac dect sub prescripie medicala cu scopul de a evita riscurile interaciunii medicamentoase
INTERCOSTAL, -. Care este situat(a) intre doua coaste adiacente
INTERFERON. Substana a organismului dotata cu proprieti antivirale anticanceroase si modulatoare ale funciei imumtare
Interferonn fac parte din citokme proteine mici secre tale de diferite tipuri de celule care au o aciune refula toare si stimulatoare a sistemului imumtar Exista trei tipuri de interferom interferonul alfa produs de monocite beta de
ctre fibroblasti gama de ctre hmfocitele T
UTILIZARE TERAPEUTICA Interferonn obinui prin inginerie genetica sunt utilizai in tratamentul sarcomului lui Kaposi din cadrul SIDA m cel al hepatitei cronice si al unor cancere (leucemia cu tncoleucocite melanomul
malign carcmomul hepatocelular) Ei sunt administrai pe cale subcutanata sau mtramusculara Efectele lor adverse depind de doza absorbita drele sunt reversibile sindrom pseudognpal tulburri digestive neurologice
cardiovascu lare cutanate creterea transammazelor prezenta a prote melor si a sngelui m urma Interferonn gama sunt pana la 300 ori mai eficace dect alte tipuri de mterferom dar ei reduc producia de anticorpi m organism
favoriznd astfel supramfectnle In schimb toi interferonu suscita producia de autoanticorpi (anticorpi ndreptai mpotriva nsui subiectului)
INTERLEUKIN. Molecula secretata de limfoute sau de macrofage si slujind drept mesager m comunicaiile dintre celulele sistemului imumtar
Interleukmele fac parte din citokme mici proteine secretate de diferite tipuri de celule care au o aciune regulatoare si stimulatoare m numeroase sisteme intre care si cel imumtar In nomenclatura internaionala mterleuki nele
sunt notate L urmat de un numr
UTILIZARE TERAPEUTICA Cele mai multe mterleukme sunt disponibile m mari cantiti datorita tehnicilor de inginerie genetica Proprietile lor imunostimulante sunt utilizate in tratamentul unor forme de cancer
INTEROCEPTIV, -. Care se raporteaz la sensi bilitatea sistemului nervos la stimuh si la informaiile care vin de la viscere (organe interne)
INTERTRIGO. Infecie cutanata situata m plicile pielii (axilar inghinal spatiile dintre degetele de Ia mini si picioare ombilic)
Semnele de mtertngo sunt marile placarde rou zemu nde simetrice sau nu surse de mancanme si marginile de un guleras albicios atunci cnd sunt de origine micozic Tratamentul face apel Ia aplicaii locale de antifungice (m
caz de micoza) sau de antibiotice (contra bacteriilor) si de antiseptice
INTESTIN. Segment lung al tubului digestiv constituit din duoden jejun ileon cec colon si rect
Rolul intestinului este de a desvri digestia nceput m cursul masticaiei si continuata m stomac Peretele su extern este constituit din doua straturi de musculatur neteda unul cu fibre longitudinale celalalt cu fibre trans
versale Peretele sau intern mucoasa este acoperit cu epitehu si poseda m profunzimea sa glanda care secret sucurile digestive

In funcie de rolurile lor diferite se disting doua seg mente principale ale intestinului intestinul subire si colonul

331
INTOXICAIE A COPILULUI
m Intestinul \ub\\re lung de aproximativ 7 metri cuprinde succesiv duodenul jejunul si ilconul Mucoasa intestinului subire este tapisata cu vilozitati prin care se efectueaz aproape ntreaga absorbie a
alimentelor MColonul MU intestinul f, cu o lungime de aproximativ 1,40 metri este mbinat cu ileonul prin poriunea sa iniiala cecul El are ca funcie principala absorbia de apa si de electroliti si
concentrarea materiilor nedigestibile Acumu larea acestor matern (fecalele) m ultima parte a colonului rectul declaneaz nevoia de a defeca
PATOLOGIE Patologia intestinala cuprinde bolile mfec ioase parazitare inflamatorii (boala lui Crohn rcctocohta hemoragita) ocluziile perforaiile smdroamele de malabsorbtie tumorile benigne si maligne
ulcerele
INTESTINULUI (cancer al) Tumora maligna locali zat la intestin subire sau colon -> COLONULUI (cancer al) INTESTINULUI SUBJIRE (cancer al)
INTESTINULUI SUBIRE (cancer al) Tumora malign a intestinului subire (duoden jejun si ileon) lund de cele mai multe ori forma de carunom
Cancerele intestinului subire sunt rare
Multa vreme fr simptome un cancer al intestinului subire poate sa se manifeste pnntr o melena (emisie de Snge m fecale) vizibila sau nu care m timp genereaz o anemie
Tratamentul este esentialmcntc chirurgical (rezectia ntregii pri de intestin invadata de tumora) Prognosticul este m funcie de tipul de tumora si de precocitatea diagnosticului
INTOLERANT ALIMENTAR. Reacia patologica ce se produce in cursul consumului anumitor alimente
Sub termenul generic de intoleranta alimentara sunt grupate un anumit numr de reacii patologice ca diferitele alergii alimentare sau de intolerante la anumite nutrimente din cauza unui deficit enzimatic al
aparatului digestiv sau l unor tulburri metabolice
Intoleranta la glulen constituent al grului secarei ovzului si orzului este responsabila de boala cehaca
Intolerana la laitoza este consecina unui deficit congenital sau dobndit mtr o enzima specifica mucoasei intestinale lactaza necesara hidrolizei lactozei (transfor marea ei m glucoza si galactoza)
principalul glucid din lapte Ea se manifesta pnntr o diaree lichida si prin dureri abdominale m urma consumului de lapte sau de produse care conin lactoza Tratamentul consta m excluderea lactozei din
alimentaie
INTOXICAIE. Totalitate a tulburrilor provocate de ttoducerea voluntara sau nu m organism a uncia sau mai multor subtante toxice (otrvuri) SINONIM na\ire
CAUZE Substanele toxice ptrund in organism prin ingcstie prin inhalare prin injectare sau prin absorbie prin piele sau mucoase
Intoxicaiile acute constituie un procentaj ridicat de spitalizri fie ca sunt accidentale (casnice sau profesionale) fie voluntare (toxicomanie tentativa de sinucidere) Intoxi catnle cu medicamente cele mai
frecvente reprezint 80% dintre intoxicaiile ce necesita o spitalizare de urgenta Ele sunt m general provocate prin asocierea mai multor medicamente (65% din cazurile semnalate la aduli) In ordinea
descrescanda a frecventei medicamentele responsabile sunt benzodiazepinele analgezicele antidepresivelc neurolepticele carbamatn barbituncele si alte psihotrope in sfrit medicamentele mpotriva
tulburrilor cardiace Alte toxice sunt produsele industriale (solvenii) produsele menajere (detergenii apa de Javel (soluie 5 10% de hipoclont de sodiu]) alcoolul tutunul si stupefiantele oxidul de carbon
plantele si ciupercile precum si produsele utilizate de ctre agricultori (mgra sammte fungicide crbicide insecticide raticide)
Intoxicaiile cronice sunt legate m mod deosebit de activitile profesionale (mai ales m industrie) si de poluarea mediului
Gravitatea unei intoxicaii depinde de toxicitatea produsului m cau/a de modul de introducere in organism de d za absorbita de rezistenta organismului si de vrsta subiectului Adesea imprevizibila ea
justifica recurgerea sistematica la intervenia medicului Mortalitatea rezultata m urma intoxicaiilor este actualmente mai mica de 1% la aduli si de 0,5% la copil
SIMPTOME SI TRATAMENT Acestea depind de toxi cui sau de toxicele m cauza innd cont de varietatea tcestora aproape toate funciile si toate organele pot fi afectate Totui m caz de intoxicaie acuta
o preocupare comuna este aceea de a decela semnele unui risc vital imediat insuficienta respiratorie (jena resimita de ctre victima micri toracice prea ample sau prea slabe prea rapide sau prea lente)
insuficienta circulatorie (stare de soc cu ru paloare agitaie) puls slab sau prea rapid scderea presiunii arteriale) convulsii (contracii musculare generalizate care antreneaz o redoare sau secuse) coma
(victima incontienta nu se mai mica nu vorbete nu rspunde la ntrebri)
Dup ce au fost prevenite serviciile medicale (centrul local antiotravire) cei din jur trebuie sa se abin de la orice fel de intervenie ndeosebi sa nu mite victima sa nu o fac sa bea (inclusiv lapte) sa nu o
fac sa vomite Medicul sisit efectueaz un numr de gesturi si de verificri att la tata locului apoi daca este nevoie si la spital PREXENIRE Medicamentele nu trebuie sa fie inute la ndemna copiilor In
caz de intoxicaie voluntara este recomandata consultarea unui psihiatru
INTOXICAIE A COPILULUI. Ansamblu de tulbu rari cauzate de absorbia de ctre un copil a unei substane INTOXICATE A COPILULUI
SIMPTOME SI SEMNE Apariia brusca la un copil pana atunci ntr o stare bun a unor simptome ca tulburri neurologice nsoite de un mers nesigur somnolent convulsii fr febr tulburri respiratorii scdere brusca a temperaturii, coma trebuie s
alerteze imediat prinii
TRATAMENT Dac pare verosimil ipoteza intoxicaiei accidentale, trebuie s se ia urgent legtura cu serviciul de
specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat
In ateptarea ajutorului este total contraindicat s se determine copilul s mnnce sau s bea Contrar unei opinii larg rspndite nu trebuie n nici un caz s i se dea lapte copilului Nici nu trebuie ncercat s i se produc voma Orice intoxicaie
potenial necesit o spitalizare n cursul creia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a
INTOXICAIE PRINCIPALELE PRODUSE TOXICE SAU CU RISC
Produs toxic
Simptome
Tratament
Recomandri
Acetona (dizolvant pentru Inhalare intatie bronsica
lacul de unghii
tulburri respiratorii ebrietate

Vrsaturi provocate si tratare

a simptomelor

A nu ti lsat la ndemna copnloi

si adolescenilor (risc de

adezivi vopsele)

reanimare

Alcool metilit (metanol)

Dureri de cap oboseala crampe

Antidot etanol m perfuzie

Foarte toxic (60-250 ml - doza

zugrveli antigel

vederii depresie respiratorie

reanimare hemodiahz

Spitalizare imediat

Amoniac

Intatia ochilor si a cailor aeriene Tratament al simptomelor

tuse dureri abdominale sufocare asistare respiratorie

Cltirea ochilor cu ap mult timp

de 1 5 mm Nu se induce voma nu
se fac splaturi stomacale

Amfetamine (absorbite
pentru a obine un elect
stimulant)

Hiperactivitate ilaritate
insomnie intabihtate pierderea
apetitului uscarea gurii tulburri
cardiace

spalatura gastrica chiar si

tardiv sedare dializ
pentoneal tratament al
simptomelor

distribuire reglementate)

Anlidepre\i\e

Tulburri neurologice si

Tratamentul simptomelor

Spitalizare imediat

respiratorie hipertensiune vome

febr transpiraii dilatatia
pupilelor

reanimare supravegherea
funciilor vitale si a
complicaiilor neurologice

arsuri digestive diaree

deshidratare edem pulmonar
insuficienta renal si hepatica

penicilamm Vome
provocate splaturi
tratamentul simptomelor
rehidratare

Arsenic Compui
arsemcali (erbicide
pesticide)

Spitalizare imediata

Aspirina )i whcdai
(supradozare absorbie
masiv)

Vome respiraie rapid febr

convulsii depresie respiratorie

Splaturi stomacale purgatie

hidratare

Administrare orala de lichide n

mare cantitate (lapte sau suc de
fructe) Spitalizare imediat

Barbiturice Amobarbital
pento barbital fenobarbiul
secobarbital

Contuzie excitaie delir

prbuire respiratorie coma

Vome provocate splaturi

stomacale purgatie asistare
lespuatone rehidratare

Spitalizare imediat

Bariu Depilatoare
explozive (focuri de
artificii) raticide

Vome dureri abdominale diaree

tremuratun convulsii
hipertensiune arteriala stop
cardiac

Antidot sulfat de sodiu sau

magneziu Vome provocate
spalatura stomacal
tratamentul simptomelor
asistare respiratorie

Spitalizare imediata A nu se lsa

la ndemna copiilor

yenzodiazepme
Tratamentul anxietii
(anxiolitice)

Pierdere mai mult sau mai puin

importanta a contientei (de la
apatie la com) deosebit

Antidot fulmazeml Vome

provocate spalatura
stomacal

Spitalizare imediat A nu se las

la ndemna copiilor

cu alcool

tratamen u simp me or

INTOXICAIE
INTOXICAIE PRINCIPALELE PRODUSE TOXICE SAU CU RISC (continuare)
Simptome
Tratament
Recomandri
Produs toxic
Splarea pielii spalatura
Spitalizare imediata A nu se
Carbon (tetratlorura abdominale dureri de cap
contu/ie tulburri de vedere stomacala oxigenoterapie lsa la ndemna copiilor
de) Ageni de scos
toxicitate
pentru
rinichi
si
supraveghere
a
rinichilor
petele inflamabili
Caustice (acizi si
baze puternice acid
sulfuric sroduse de
curire de
desfundare a
toaletelor detartranti
detergeni etc )

ficat

si ficatului

Dureri intense arsuri

esofagiene edem care poate
astupa caile aeriene puls
rapid respiraie superficiala

Diluarea imediata a
substane absorbite dnd
sa se bea apa dup avizul
medical nu spalatura
stomacala nici vome
provocate 1 tratamentul
simptomelor

ndeprtarea hainelor
contaminatei si splarea pielii
Spitalizare
[ mediata
Cauza foarte frecventa de
intoxicaie la copii a nu se las
a ndemna lor

Cianura
Acid cianhidnc ulei
de migdale amare
mtroprusiat sirop de
ciree slbatice

Tahicardie dureri de cap

somnolenta hipotensiune
Mortala rapid (intre 1 si 15
minute)

Antidot vitamina B 12 sau

1 hidre x )obalamina in
dt /e mari Vome provocate
sau spaldtura stomacala
imediata asistare
respiratorie
Inhdldtie oxigenoterapie
Ingestie sirop de
ipecacuacdiid

Retragerea produsului din

mana bolnavului (mgestie) sau
ndepartarea de sursa toxica
(inhalare) Rapiditatea
interveniei] este capitala

Clor Var clorat

apdeJavel

Inhalatie intatie severa a

cailor respiratorii si ochilor
tuse vome edem pulmonar
uanoza
a gurii si a cailor digestive
trdtdmentul simptomelor
dureri abdominale tahicardie
>rostratie colaps circulator

Spitalizare imediatd

COT1
Insecticide

Vome stan de ru
tremuratun convulsii edem
pulmonar
insuficienta respiratorie

A nu se las la ndemna
copiilor Spitalizare imediata

rbicide peuicide

Oboseala sete nrosire vome

dureri abdominale febra
idicata tahicardie pierdere a
contientei dispnee top
respirator

Vome provocdte spalatura

stomacala administrarea
de
n stomac supravegherea
funciilor renale si
hepatice
Vc me provocate spalatura
stomacala purgatie asistare
respiratorie

lipoclorii Ap de
Javel decoloranti

Durere moderata reacie

nflamatone a gurii si
mucoasei gestive tuse
dispnee vt me vezicule
cutanate
Greuri vome crampe
tomacale dureri de cap
ipersalivatie si hipersecretie
bronita tulburri de vedere
micorarea pupilei confuzie
mintala dificulti
respiratorii spume la gur
coma
Micorare importanta a
pupilei somnolenta
respiraie
)rbusire respiratorie

Tratamentul simptomelor
explorared esofdgului
ddca a avut loc o mgestie
de substane concentrate

A nu se las la indemaiid
copiilor, Spitdlizdre imedidtd

Antidot sulfat de dtropind

Oxigenoterdpie dsistare
respiratorie tratamentul
simptomelor

ndepdrtarea hainelor clatirea )

ieln cu apa spitalizare
imediata A nu se Ias la
inemana copiilor

Antidot nalaxon Spalatura

stomacala asistdre
respirdtone redmmare
daca este necesar

'Ju se induce voma

Spitalizare mediata Risc de
toxicomanie

Insecticide
organofosfurice Gaz
neurotoxic paration
malation

Morfina S' opiacee

Codem heroin
metadon morfin
Opiu petidm etc
'aracetamol
supradozare absorbie
masiva)

A nu se lasd ld ndemna
copiilor Spitalizare imediata

at ugere hepatica ireversibila V< me provocate spalatura Spitalizare imediata Cauza

gastrica
foarte frecventa de intoxicaie
accidentala Ia copii nu se las
la ndemana lor

INTOXICAIE ALIMENTARA
INTOXICAIE PRINCIPALFLE PRODUSE TOXICE SAU CU RISC (continuare)
Produs toxic
Simptomc
Tratament
Paradiclorohenzen
Deodorante de WC
insecticide

Recomandri

Dureri abdominale greuri

vome diaiee convulsii si
tetaiue

Spalatura stomacala
tiatamcntul simptomeloi

Spitalizare imediat A nu se lsa

la ndemna copiilor

Plumb (saturnism)
mgestia repetat de
fragmente de vopsea
de obiecte metalice
alimente stocate in

Inhalatie masiva insomnie

durei i de cap tulburri de
coordonare a micrilor
dementa convulsii
Ingestie masiv sete arsuri

Antidi t calciu edetat de

sodiu si dimercaprol
Tratamentul simptomelor
si diminuarea expunem
la plumb

Spitalizare imediat Cauza toarte

frecvent de intoxicaie
accidentala la copii a nu se lsa
a ndemna lor

conteinere de ceramic
etc

abdominale vome diaree

intoxicaie cronica

toxicitate neurologica

profesional

Intoxicaie cronic dureri de

cap

Inhalarea de vapori euforie

arsuia in piept dureri de cap
greuri depresie a sistemului
nervos confuzie insuficienta
respiratorie acuta

Cum complicaiile majore

sunt legate de inhalarea
si nu de mgestia lor
in majoritatea cazurilor
spalatura stomacala nu este

Toate hainele murdrite trebuie

ndeprtate imediat clatirea pielii
cu apa din belug Spitalizare
mediat Cauz foarte frecvent
de intoxicaie accidentala la
copii

si stomacului vome diaiee

simptomelor asistare

(contra mohiloi )

gust metalic m gura vome

constipatie crampe si duien
abdominale alterarea
contientei evolund spre
convulsii si coma
Produce petroliet e
Asfalt
ben/ina eter de petrol
pcur motorin
uleiuri de gresare

rcspiratone
Stricnina iraticide)

Agitaie hiperacuitate vizuala

si auditiva convulsii

izolaiea bolnavului si
sustragerea lui de la orice

declanate de o stimulare

stimulare pentru a preveni

minima relaxare musculaia

cn/ele convulsive

completa intre cn/e

luai ea de crbune activ

ranspnatie stop respirate i

as.starc respnatone

lerehenlin

Miros de terebentina arsuri

pentru pictura

usc sufocare stop respirator

oxigen tratamentul

si /ugrveh

toxicitate pentru rinichi

simptomelor

Spitalizare imediata A nu se lsa

la ndemna copiilor

Spitalizare imediata A nu se lsa

coninutului stomacului mulumit administram de medicamente sau prin spalatura stomacal

Absorbiile de apa de Javel (soluie de hipoclont de sodiu) diluat, cele mai frecvente nu sunt n general pericu loase n schimb dac este vorba de nghiirea de apa de Javel concentrat sau de caustice (produse pentru splatul veselei, detartrante, pentru
desfundarea canalului de exemplu) copilul trebuie spitalizat de urgenta mtr un serviciu de otonnolanngologie si trebuie cutate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului Inhalatnle de derivai ai petrolului sunt deosebit de periculoase
deoarece acetia pot provoca o atingere pulmonara O supraveghere m mediu spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se impune
PREVENIRE Pentru informarea si educarea publicului sunt necesare campanii pe teme de prevenirea accidentelor Medicului n revine responsabilitatea de a informa familiile
asupra pericolelor poteniale legate de absorbia excesiv a produselor pe care el le prescrie

INTOXICAIE ALIMENTAR. -> TOXIINFECIE

ALIMENTARA

INTOXICAIE CU AP (sindrom al) Acumulare n organism a unei prea mari cantiti de ap

Acest sindrom de mecanism nc prost cunoscut, are uneori drept cauz un cancer (el aparine grupului sindroamelor paraneoplazice) adesea localizat la bronhii Intoxicaia cu apa provoac tulburri digestive (greuri,n principal) si tulburri ale
contientei legate de un edem cerebral cu obnubilatie pn la pierderea contientei chiar pan la com Tratamentul const m diminuarea absorbiei de buturi si m tratarea cauzei de hipersecretie a hormonului antidiuretic IOD

INTRADERMOREACTIE. Injectare mtradermica a unei miti cantiti de substana cu scopul de a studia gradul de sensibilitate al subiectului fata de aceasta substana
Intradermoreactia la tubercuhna constituie un test al sensibilizam la bacilul Iui Koch (agentul tuberculozei) La subiectul nesensibihzat adic la cel care nu a venit m contact cu bacilul lui Koch sau la care
vaccinarea nu a fost eficace nu este observata nici o manifestare in zilele ce mineaz injectam In schimb la un subiect sensibilizat o Inroire si o supramaltare a epidermului apar la punctul de injectare cu
aproximativ l O ore mai trziu Citirea testului te face m ziua a 2 a sau a 3 a dup injecie Intensitatea reaciei este apreciata prin msurarea diametrului acestor manifestri
MTROVERSIUNE. Atitudine a unei persoane care are tendina s se izoleze in lumea ei interioara
Introvertitul prefera valorile subiective ale lumii sale personale m detrimentul realitii exterioare concrete Dup Jung aceasta repliere a libidoului spre propria persoana tr favoriza nevroza autismul dar si o
anumita profunzime si originalitate a gndim Opusul mtroversiumi este extro
WTUBATIE TRAHEAL. Introducere a unui tub m Blhee, plecnd de la gura sau de la o nara tSn anestezie mtubatia traheala este utilizata pentru a proteja cile aeriene ale subiectului si pentru a asigura
ventilaie artificiala
In reanimare mtubatia traheala este ntrebuinata di omenea m mod curent pentru a practica o ventilaie trtjficiala cu scopul de a trata o prbuire respiratorie fie ti aceasta este legata de o alterare a
comenzii respiratorii (tom) fie unei alterri a nsui aparatului respirator (edem pWmonar bronhopneumopatie etc ) Totui atunci cnd llntllaia artificiala trebuie practicata pe o durata lunga totnbana
traheala poate fi nlocuita cu o traheotomie rea traheei pnntr o incizie a gatului pentru a pune 5 li legtura traheea cu exteriorul cu ajutorul unei canule)
!lfl
l IMAGINAIE INTESTINAL. Ptrundere pato |ti|pc a unui segment de intestin m segmentul subiacent iii un deget de mnua ntors provocnd o oclu/ie
SIMPTOME SI SEMNE Invagmatia intestinala acuta se traduce prin apariia brutala a unei stan de agitaie nsoita de ipete si de plns care dureaz cteva minute si apoi dispare pentru a reaprea cteva
minute mai trziu aceste semne sunt nsoite de un refuz alimentar total Mai trziu poate aprea snge m scaun
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diaeii isticul se pune pe baza cec grafici sau pe cea a splaturi! bantate acest din urma examen permite si tratamentul precoce al mvagmatiei segmentul mvagmat este repus
la k c pnntr o cretere uoara si treptata a presiunii de injectare a splaturi! In orele care urmeaz tratamentului trebuie instituita totui o supraveghere ndeaproape chiar daca se parc ca ar fi linitit copilul
cu scopul de a detecta o mvagmatie persistenta
Invagmatia trebuie sa fie tratata de urgenta Daca per sista ea duce la o deshidratare severa si la o necroza a intestinului mvagmat ale crui vase sangvine sunt compri mate putnd antrena o pentomta sau o
oclu/ie intestinala In caz de insucces al splaturi! sau de intervenie tardiva ( intervenie chirurgicala (rezectia prtii mvagmate apoi restabilirea continuitii intestinului ) poate sa se dovedeasc necesara
Invagmatia intestinala la copilul mare i la adult

Fa este rara si m general este provocata de o tumora (polip benign sau tumora maligna) Ea se traduce prin semne de ccluzie intestinala O intervenie chirurgicala (rezectia poriunii de intestin invadata de
tumora) este ntotdeauna
intestinala la copilul mic Invagmatia i acuta este forma cea mai frecventa Ea survine de cele mai multe ori intre \arstele de 3 luni si i, la un sugar pana atunci in stare buna a sntii mai t la biei
Invagmatia intestinala este consecina unei infla ute a ganglionilor abdominali m cursul unei boli ,n prezenta unui polip mare sau unei inflamaii a i Merckel
IN VITRO. L pune despic reaciile nmcc lizicc imun ilogice sau despic U ale cxpclie l
leetanle
practice m laborat i m alara unui r0amsn MU FbOUN DATIE IN VITRO
IN VIVO. Se spune despre reaciile chimice lizicc sau despre interveniile pncticate pe fiina vie fie m scop de experimentare sau cercetare fie m scop dia enostic sau terapeutic
IOD. Element chimie necesar sintezei de hormoni de ctre elanda tiroida si care arc de altfel diverse utilizri in medicina ndeosebi ea antiseptic
Organismul obine lodull (I) de care are nevoie m forma de sruri minerale (ioduri) din alimente (apa vieti din mare sare) Carenele in iod se mai observa m unele regiuni muntoase ndeprtate de mare Ele
se traduc pnntr o gua (creterea m volum a tir udei) chiar o hipotiroidie (activi ae redusa a tiroidei) eu un risc de ntrziere mintala la copil
UTILIZARE TERAPEUTICA SI CONTRAINDICAII l( dul penlru u e\lern este reprezentat in principal de pdividonul lodat m soluie pomda ovule emecologice si prin soluia alcoolica farmaceutica
(denumita impropriu tinctura de iod) care este mai iritanta si se conserva mai puin bine Activ imp tnva bacteriilor si ciupercilor iodul IODID
este indicat pentru dezinlectia materialului medical antisepsia plgilor cutanate sau a pielii nainte de injecie tratamentul inflamatiilorsi infeciilor mucoaselor Contra indicaiile sale sunt vrsta mica (sugar) sarcina si asocierea
cu antisepticele mercurice (mercurobutol) Efectele nedorite ale iodului sunt alergiile o coloraie anormala a pielii (galben brun aspect murdai) si un efect caustic Aplicaiile prea ntinse si prea repetate provoac o hipotiroidie
Iodul pentru ir iniei n este ntrebuinat m radiok ye sub forma de produse de contrast lodate pentru a face uncie structuri precum caile urmare opace Ia radiaiile X
IODID. Reacie cutanata de alergie la iod
lodidele au drept cauza luarea de medicamente care conin iod sau sunt prilejuite de examenele radiolo 0ice prin injectarea produselor de contrast lodate opace la ra/elc X
IOHIMBIN. Medicament vasodilatator
lohimbma face parte din simpatolitice (substane care inhib aciunea sistemului nenos simpatic) Ea acioneaz fixandu se pe receptorii alfa adrcncrgici ai celulelor organismului si mpiedica eliberarea andrenalinci Ea poseda
efecte vasodilatatoarc periferice mai ales asupra arterelor cutanate renale intestinale si genitale (corpii cavernosi ai penisului)
Administrata pe cale orala lohimbma este indicata m tratamentul impotentei masculine si in cel al hipotensiunn ortostatice (ameeli la ridicare si m poziie verticala) m particular al hipotensiunn induse de antidepresive Ea este
contraindicata m caz de insuficienta hepatica sau renala severe
EFECTE NEDORITE Acestea sunt rare si nu apar dect la doze ridicate nervozitate insomnii migrene vertije tremuratun tulburri digestive (greuri vome diaree) ndeosebi
ION. Atom sau molecula purtnd o sarcina electrica
Ionii se mpart m canoni care poarta una sau mai multe sarcini pozitive corespunznd fiecare pierderii unui electron sunaniom care poarta una sau mai multe sarcini negative corespunznd fiecare capturam unui electron
IONOGRAM. Lista a ionilor coninui mtr un lichid organic (snge urma) si a concentraiilor lor exprimate m mihmoli pe litru
O lonograma cuprinde dozarea ionilor pozitm (sodiu potasiu calciu magneziu) si negativi (clor bicarbonati proteine fosfai sulfai acizi organici) coninui m prele vatul studiat O lonograma urinara este prescrisa adesea m
completarea unei lonograme sangvine pentru a preciza starea funciei renale si suprarenale
IONOFOREZ. Metoda terapeutica ce consta m a face sa ptrund substanele medicamentoase m piele sub aciunea unui curent electric
Exista doua indicaii principale ale lonoforezei hiper hidroza (excesul de transpiraie) si traumatismele in mod deosebit m medicina sportiva (entorse tendimte contuzii hematoame accidente musculare)
lonoforeza consta m badijonarca pielii cu o substana ionizata m soluie apoasa (analgezic antnnflamator etc ) nainte de a aplica un mic electrod In cazul hiperhidrozei minilor si picioarelor se cufunda minile si picioarele m
bazine mici umplute cu apa si se trece prin ea un curent Subiectul nu simte dect nite picaturi mai mult sau mai puin dezagreabile In prealabil el trebuie sa ndeprteze obiectele metalice pe care le poarta curentul electric
putnd provoca arsuri in contact cu ele aceasta terapie este contraindicata pentru purttorii de stimulatoare cardiace si de proteze metalice edinele de lonoforeza dureaz intre 15 si 30 minute si se desfoar mtr un centru
specializat la cabinetul medicului sau chiar la domiciliu O cura necesita m medie 5 sau 6 edine urmate de un tratament de ntreinere cu un ritm variabil
IPOHONDRIE. Preocupare excesiva pentru propria sntate cu teama obsesiva de a fi bolnav
Ipohondria este un sindrom foarte rspndit In grade diferite ipohondria se gsete la anxiosi la deprimai la psihasteniei In formele sale grave ea mbrac un aspect delirant si halucmatonu Tratamentul ipohondriei depinde de
structura psihologica a subiectului In majoritatea cazurilor ea asociaz luarea de sedative cu masurile de igiena (relaxare exerciiu fizic) si cu o psihoterapie
smului
radiaii
IRADIERE. Expunere indiferent de natura lor
O iradiere poate fi naturala (razele soarelui) accidentala
, (poluare accident nuclear) terapeutica (radioterapie) sau m scop diagnostic (radiologie) Atunci cnd o sursa de iradiere accidentala este un corp radioactiv se
vorbete de o contaminare fie externa (pe piele) fie interna (penetrarea
' in esuturi prin piele in tubul digestiv in caile respiratorii)
'
IRIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unui fragment
I de ins
O indectomie se practica m caz de glaucom cu unghi
| strmt cu scopul de a permite circulaia umorii apoase in
| >chi si de a evita astfel creterea presiuni mtraoculare prin acumularea de umoare m spatele insului O
indectomie este de asemenea indicata m caz de hernie a irisului sau dup extracia cristalinului cu scopul de a evita riscul de blocare a pupilei de ctre corpul vitros
O indectomie antreneaz o uoara mflamatie mfra oculara tranzitorie Partea muzata a insului apare sub forma unei mici crestaturi negre
IRIDOCICLIT. Inflamatieo si corpul ciliar SINONIM mata ,
afecteaz insul IVS
O indocicht este o afeciune relativ frecventa acuta i cronic atingnd adesea ambii ochi si cu tendina de a recidiva
CAUZE Acestea sunt multiple si uneori dificil de deter minat O indociclita survine adesea dup o infecie bactenan (smuzita abces dentar infecie urinara tuber culoz sifilis bruceloz etc ) virala (herpes zona zoster ndeosebi)
sau parazitara (leptospiroza)
SIMPTOME O indocichta se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si pnntr o scdere variabila m general limitat a acuitii vizuale Examenul constata o nroire a ochiului
TRATAMENT Acesta este concomitent cu cel al cauzei ttunci cnd ea a fost gsit si cel al simptomului inflamator CU cohre sau cu injecii subconjunctivale antiinflamatoni cu colire rmdnatice care dilat pupila pentru a evita
sine chilie si uneori prin corticoterapie general
HMDOLOGIE. Metod care permite diagnosticarea tulbu rarilor funcionale plecnd de la examenul insului
indologia pleac de la principiul ca reaciile sistemului neurovegetativ fata de o leziune sau de o disfuncue se reflect m ins modificandu i forma relieful culoarea etc Atribuind diferitelor organe ale corpului localizri precise pe
ins aceast teorie ar permite deci s se aprecieze starea de sntate a unui individ sau sa se detecteze existenta unor tulburri funcionale privind un organ anume dup aspectul insului Totui statutul tiinific al indologiei
rmne un subiect controversat iar utilizarea sa ca instrument de diagnosticare tine la ora actual de medicina empirica
HUS. Membran circulara contractila perforata m centrul gu de orificiul pupilei si plasat vertical m fata cristalinului Insul constituie un fel de diafragma care prin posi bditatea sa de dilatare sau de contracie regleaz
cantitatea de lumin ce ptrunde m interiorul ochiului Cnd lumina este puternic pupila se nchide (rmoza) cnd ea este slaba pupila se dilat (midnaz)
PATOLOGIE Patologule insului pot fi de natura mfla mttone (int indocicht) tumorala (chist melanom) sau
traumatica (plaga corp strin hernie a insului prmtr o plaga a corneei)
IRITA. Inflamatie a irisului
O irita survine rareori izolata Ea se asociaz m general cu o afectare a corpului ciliar si atunci constituie o indo ucllta -> IRIDOCICLITA
I.R.M. (N.) -> IMAGERIE PRIN REZONAN MAGNETIC (NUCLEAR)

ISCHEMIE. Diminuare sau ncetare a circulaiei arteriale mtr o regiune mai mult sau mai puin ntinsa a unui organ sau a unui esut
O ischemie antreneaz un deficit m aportul de oxigen si o alterare a metabolismului O ischemie moderat atunci cnd privete un muchi poate sa se manifeste cu ocazia unui efort atunci cnd necesitile m oxigen ale
muchiului cresc Consecinele sunt reversibile atunci cnd ischemia este moderata sau tranzitone dar o ischemie grav sau persistenta poate duce la distrugerea esuturilor numit dup caz infarct sau gangrena mai degrab se
vorbete de gangrena atunci cnd este vorba de o afectare a pielii de un infarct atunci cnd sunt afectate viscerele
ISTERIE. Nevroza caracterizata pnn conversia corporala a unui conflict psihic
Personalitatea isterica este foarte mfluentabila m pofida unei indiferente aparente ea se refugiaz m imaginar (ten dina la teatralism la mitomanie) sufer de insatisfacie sexuala si practica un joc ambiguu de seducere si de
tinere la distanta Crizele isterice - care survin adesea m public -pot lua forme foarte diverse crize de nervi pierderea contientei paralizie edem tulburri circulatorii etc Ele nu au o cauza organica este vorba de un limbaj
corporal pnn care persoana isterica i expnma conflictele incontiente
TRATAMENT Anxioliticele pot atenua tulburrile dar m principal tratamentul consta m cura psihanalitic
IVORIU. -> DENTIN

I.V.S. - NTRERUPERE VOLUNTAR A SARCINII

MBTRNIRE. Slbire natural a facultilor fizice si psihice cauzate de naintarea n vrst SINONIM sene scenQ
mbtrnire fizic. Este un proces continuu prezent de la nceputul existentei si comun tuturor fiinelor El privete toate structurile organismului moleculele, celulele tesu tunle si organele specializate
MECANISM mbtrnirea fizic este determinat probabil de factorii genetici si este influenat de factorii exteriori Exist dou abordri teoretice
Teoriile z.i\e MohaMite admit ca principiu ca mecanismul mbtrnim ar fi legat de hazard Printre aceste teorii se pot distinge teoria cotelor (fiecare organism ar dispune la natere de un stoc de energie de
consumat si ar muri atunci cnd acesta este epuizat), teoria radicalilor liberi (mbtrni rea ar fi cauzat de efectele nocive ale radicalilor liberi substane toxice elaborate prin metabolismul celular normal)
teoria , erorilor catastrofice' (care explic mbtrnirea pnntr o acumulare de erori succesive n sinteza proteinelor sfrind cu moartea celulelor) si teoria orolo gnlor biologice (bazat pe ideea unei
mbtrniri a organe lor sub controlul sistemului hormonal sau imunitar) Totui pn n prezent nici una dintre aceste teorii nu a fost confirmat
Teoriile genetice admit existenta genelor de longevitate condiionnd durata maxim de viat pentru o specie data (120 de ani a om) Dei recent au fost identificate doua gene ale longevitii, profilul
genetic al longevitii umane este nc departe de a fi definit mecanismele si consecinele mbtrnim biologice rmn n cea mai mare parte misterioase

mbtrnire natural i mbtrnire patologica.

Dogma declinului inevitabil al marilor funcii ale orgams mului pe msura naintm m vrst (debit cardiac functio nare cerebral etc ) este actualmente repusa in discuie scderea performantelor fiziologice
constatata la subiecii n vrst nu ilustreaz doar o mbtrnire normala ci si patolognle supraadugate (mbtrnirea patologica sau senilitatea) Astfel, pentru un organ dat studiul populaiilor curate' (grup
de subieci m vrst care nu includ nici un individ suspect s fie atins de vreo boala a organului studiat)
arata c nu ntotdeauna are loc o scdere a performantelor concomitent cu naintarea m vrst Unele lucrri au artat ndeosebi c debitul cardiac al subiecilor m vrst ndemni de boli cardiace nu este mai
sczut dect cel al adulilor tineri dei mecanismele care permit meninerea unui debit cardiac normal variaz cu vrsta
mbtrnirea fiziologic. Modificrile corpului si mediului familial afectarea identitii sociale pe care o impune pensionarea fragihzeaz subiectul vrstnic care concomitent trebuie s efectueze o activitate
de rutin, dar trebuie s gseasc si fora de a investi m noi poli de interes Orice nou dificultate (decesul partenerului de viata, probleme financiare boal) survemnd n acest context poate duce la o pierdere
a respectului de sine, care devine insuportabil
PREVENRIEA MBTRNIRII n afara tratamentului hormonal al menopauzei, care acioneaz eficace asupra mbtrnirii osoase mbtrnirea este un proces care nu poate fi ntrerupt nici utih/area de
substane care capteaz radicalii liberi (vitamina E, ndeosebi) nici luarea de vitamine si de oligoelemente nici exerciiul fizic nici urmarea unui regim hipocalonc nu si au dovedit n mod categoric
eficacitatea Prevenirea trebuie s nceap ct mai devreme
Tratamentul hormonal de substituie

Rarefierea esutului osos (osteoporoza), care se accentueaz m urma ntreruperii secreiilor hormonale de ctre ovare la menopauz este foarte frecvent la femeia in vrst Totui ea poate fi tratat prin
administrarea de hormoni de substituie Contraindicatnle acestui tratament sunt mai ales antecedentele personale sau familiale de cancere genitale sau de sn si m mai mic msur alte patologii ca un
fibrom utenn sau un diabet (tratamentul fund m acest caz ntreprins atunci cnd este considerat posibil de ctre medicul curant cu condiia unei stricte supravegheri medicale) Acest tratament este, de
asemenea benefic pentru piele unghii pr, si mpiedic atrofia vagmal El este recomandat a fi fcut de la nceputul menopauzei binefacerile unui tratament tardiv fund nc un studiu NGRIJIRI
ELEMENTARE
posibil Ea consta nainte de toate m corectarea factorilor de risc cunoscui care accelereaz mbtrnirea a ti sa te aperi de stres a limita consumul de alcool si de tutun a evita orice expunere excesiva la radiaiile solare etc
MBINARE. Derivaie chirurgicala a unui ciot dmtr un Organ intern cavitar care a fost secionat la un alt or^an intern sau la nivelul pielii
MPACHETARE. Metoda terapeutica ce consta m nvelirea ntregului corp sau a unei pri a corpului unui bolnav cu un cearceaf umezit si stors
mpachetarea rece este realizata adesea m caz de febra ridicat Bolnavul este nfurat mtr un cearceaf umezit m ap a crei temperatur este cu 2C mai mica dect cea a bolnavului febril In prealabil fata si toracele bolnavului
au fost rcorite Acest tratament completeaz aciunea anti pireticelor si da bolnavului datorita efectului rcoritor senzaia de a se simi bine mpachetarea dureaz aproxi mauv 20 de minute Daca febra rmne ridicata impache
tarea poate sa fie repetata de 4-5 ori in 24 de ore

NCLZIRE PRIN TRAGERE.

Exerciiu de mldiere

a muchilor si tendoanelor
Punerea m tensiune a esutului nclzirea amelioreaz suple(ea prin creterea amplitudinilor naturale nclzirea cvadncepsului de exemplu care se efectueaz in poziia stnd m picioare consta m prinderea gleznei m mana s 11
ndoirea genunchiului pentru a lovi cu clciul fesa fr a cambra spatele
nclzirea prin tragere poate fi treptata tensiunea fund meninut cteva secunde apoi slbit lent Ea contribuie b prevenirea accidentelor musculare si tendmoase ea pregtete muchii care vor fi solicitai m practicarea unui
(port i permite evitarea ntindem (ruptura musculara benign) dup efort ea evita febra musculara Un muchi jece (nepregtit) nu trebuie supus unei astfel de nclziri care necesita ntinderea sa
NCHEIETUR A MINII. Segment al membrului wpenor cuprins intre antebra si mana
Scheletul ncheieturii minii ( poignet termen francez Utilizat si m limba romana) este constituit din 8 oase enumite oasele carpului repartizate m doua rnduri cele 4 oase ale primului rnd se articuleaz cu oasele ante Hului
celelalte 4 oase din cel de al doilea rnd se articu feaz cu metacarpul Exista pe fata palmara a articulaiei ttSinn un tunel denumit canalul carpian care las loc de trecere tendoanelor flectoare ale degetelor si nervului median
Artera radiala (artera pe care se ia pulsul) trece prin ncheietura minii pe la baza policelui m lungimea unui defileu denumit tabachera anatomica unde ea este la Hprafat si este uor palpabila PATOLOGIE
fracturile ncheieturii mainn sunt deosebit de frecvente deosebi fracturile de scafoid si cele ale extremitii hfenoare a radiusului
Alte traumatisme sunt pe de alta parte entorsele si rupturile hgamentare care pot antrena o instabilitate cronica a ncheieturii mainn pe de alta parte rnirile cutanate care deterioreaz uneori tendoanele si nervii
Principalele afeciuni ale ncheieturii mainn sunt sindromul canalului carpian si artroza rdcinii policelui (nzartroza) De altfel unele reumatisme inflamatorii afec teaza m mod predominant ncheietura mainn (condro
calcmoza pohartrita reumatoida etc )
NCHISTARE. Formare a unei carcase fibroase m jurul unei leziuni izolnd astfel leziunea de restul organismului
NCRCTUR BRONSICA. Acumulare de secreii m bronhii
O ncrctura bronsica denumita in mod obinuit ncarcatura pe ae fi consecina unei creteri importante a secreiilor bronsice (bronita acuta) sau prezentei anormale de solide sau lichide in bronhii (falsa ruta alimentara
regurgitare) In anumite cazuri de ncrctura este meri minat mecanismul tusei ea nu mai poate duce la eliminarea secreiilor din cauza alteram cililor microscopici care tapeteaza bronhiile lucru care poate fi legat de tabagism
de o oboseala a muchilor respiratori sau de o tulburare a starn de contienta (pierderea contientei)
ncrctura bronsica se traduce prmtr o jena respiratorie auscultarea plmnilor permite perceperea unor raluri bron sice Tratamentrul face apel cu prioritate la kmeziterapia respiratorie uneori la fluidifiante evitnd antitusivele
el vizeaz m plus tratarea cauzei ncrcturii bronsice
NEC. Asfixie consecutiva imersani m apa
Un nec este provocat de cele mai multe ori de patrun derea brusca de apa m cantitate abundent m cile respi ratorn ale subiectului Totui el mai poate fi provocat de un stop cardiac survenit m contact cu apa care antreneaz
pierderea contientei acest fenomen numit hidrocutie se observa mai ales cnd apa este rece sau dup expunerea la cldura sau dup practicarea unui exerciiu fizic
SALVARE DE LA NEC Aceasta trebuie ntreprinsa ime diat si de ctre o persoana care cunoate masurile de prim ajutor Salvarea consta dup ce au fost eliberate gura si fanngele de orice corp strin (alge nmol nisip) m
practicarea respiraiei gura U gura m caz de stop respirator respiraiei gura la gura asociata cu un masaj cardiac m caz de stop cardiac (absenta pulsului) aceste manevre fund executate pana la sosirea ajutorului medical
Subiectul trebuie m continuare spitalizat pentru 24 ore pentru a fi pus sub observaie (risc de edem pulmonar cu declanare decalata)
NGRIJIRI ELEMENTARE. Totalitate a activitilor asigurate de infirmieri si de personalul auxiliar sanitar INFIRMIER A NGRIJIRI PALIATIVE

NGRIJIRI PALIATIVE. Totalitate a dttiumlnr det, nate s atenueze simptomele unei boli intre tare m particular, durerea pe tare aceasta o provoac fr a o vindeca totui
ngrijirile paliative sunt acordate ndeosebi bolnavilor aflai n faza terminal a unei boli incurabile
ngrijirile fizice constau n punerea sub oxigen n schimbarea poziiilor bolnavului, n administrarea de medicamente si eventual n practicarea unor intervenii chirurgicale de confort Lupta mpotriva
durerii intense si continue pe care o provoac de exemplu unele cancere n faz terminal se bazeaz pe administrarea de analgezice majore (opiacee), uneori administrate la cerere prin mici doze
mtrarahidiene (n lichidul cefalorahidian) Blocajul chirurgical, prin secionarea unuia sau mai multor nervi al influxului nervos care transmite durerea poate de asemenea, s fie avut n vedere
Compania psihologic permite lupta mpotriva anxietii a depresiei, a fricii, a revoltei sau a regretului legat de apro pierea mortn, sau contra ruinii cauzate de sentimentul de neputin sau de gradul de
decdere
SUPRAVEGHERE ngrijirile paliative pot fi acordate m uniti specializate, dar si la domiciliul bolnavului de ctre un personal format n acest scop si n colaborare strns cu familia si cu medicul curant

NLOCUIRE VALVULAR. \M,I,,

chirurgical a

unei valvule cardiace defectuoase urmat de punerea unei proteze

Oricare dintre cele patru valvule cardiace (valvula aortic valvula mitral valvula pulmonar valvula tncus pid) poate beneficia de aceast operaie INDICAII O nlocuire valvular se efectueaz atunci
cnd valvula este foarte alterat cnd nu si mai poate ndeplini corect rolul si cnd antreneaz simptome alarmante (jen respiratorie gfial) sau cnd poate da natere unor complicaii grave nlocuirea
valvular este indicat mai ales n bolile valvulare congenitale sau dobndite ta urmare a unui reumatism articular acut, a unei ischemii (oprirea aportului sangvin) etc
Alegerea ntre valva mecanic si bioprotez depinde de vrsta pacientului, de valvula de nlocuit si de o eventual contramdicatie la un tratament de lung durat cu anti coagulante
TEHNIC Acest act de chirurgie grea se practic sub anestezie general si dureaz ntre dou si patru ore
nti este incizat pielea toracelui apoi este secionat sternul Pacientul este branat apoi la o main cord pulmon iar inima sa este oprit' (pus n fibnlatie ventricular de exemplu prin rcire) Chirurgul
deschide inima repe reaz valvula defect o ndeprteaz si o nlocuiete cu valva de substituie aleas fixnd o cu vreo douzeci de puncte de sutur de inelul valvular Apoi nchide mima si
340
o defibnleaza electric Masma cord-pulmon este debransat, peretele toracic suturat
SUPRAVEGHERE Dup operaie n absenta compli catiilor spitalizarea nu dureaz dect cteva zile
Supravegherea postoperatorie este strict si comport o convalescent cu reeducare de cteva sptmni Ea urmrete starea general a telui operat si buna funcionare a valvulei apreciat mai ales prin
examenul eco-Doppler cardiac Supravegherea ulterioar, regulat, comport efectuarea acestui examen o dat pe an
n caz de intervenie dentar, bolnavul trebuie s previn stomatologul asupra stm sale atunci i este recomandat un tratament preventiv cu antibiotice cu stopul de a evita orice risc de endocardit
(inflamatie a endocardului de origine mfectioas) n sfrit, n ce i privete pe purttorii de valv mecanic (protez) trebuie, n plus, s fie supravegheat efitatitatea tratamentului anticoagulant Un subiect
care a suferit o astfel de intervenie chirurgical poate, ca regul general s si reia existenta si activitile normale dac intervenia a avut loc nainte ca leziunea valvular sa fi avut un rsunet semnificativ
asupra funciei cardiace
NSAMNTARE ARTIFICIAL. Tehnic de pro-treatie asistat medical, utilizat n unele cazuri de sterilitate a cuplului
DIFERITE TIPURI DE NSAMNTARE ARTIFICIAL nsmntarea artificial nu poate fi practicat dect dac aparatul genital al femeii (cavitate utenn, trompe Fallopio, ovare) nu prezint vreo
anomalie Printipala condiie este permeabilitatea trompelor nsmntarea se efectueaz cu sperma partenerului sau a unui donator Aceast tehnic de protreatie este practicat n numeroase ri
industrializate
nsmntarea cu sperma partenerului se practic n dou cazuri cnd glera cervical a femeii este defectuoas (absenta glerei sau compoziie duntoare spermatozoizilor) sau tand sterilitatea este cauzat
de un defect al spermei (lips de mobilitate sau numr insuficient de spermatozoizi) Sperma recoltat prin masturbare este utilizata proaspt sau tongelat
mamnarea cu donator (IA D m francez) este indicat in caz de alterare ireversibil a produciei de spermatozoizi ai partenerului m caz de boal genetic sau transmisibil Ea utilizeaz paiete de sperm
congelat furnizate de o banc de sperm si alese dup criterii de asemnare cu partenerul (tip fizic, culoarea ochilor a prului) si dup criterii de tompatibihtate sangvin cu viitoarea mam Donatorii al
tror anonimat este absolut n unele tn (Frana Belgia) facultativ m altele (Canada) sau nc nereglementat (Elveia), trebuie s corespund unor criterii privind vrsta condiia fizic si calitatea spermei
TEHNIC Aceasta const n injectarea sau n depunere spermei proaspete sau a paietelor de sperm congelat cu un pistol de msmantare sau un cateter, fie la nivelul 341
NTRERUPERE VOLUNTAR A SARCINII
onficiului intern al colului m glera cervicala (msamantare mtracervicala) fie m cavitatea utenna (msamantare intracorporal) in perioada ciclului menstrual cea mai favorabil pentru fecundatie Acest ciclu poate fi natural sau
stimulat prin injecii hormonale In acest ultim caz rata de reuit este crescut dar exista un risc mai mare de sarcin multipl nsamantarea artificiala se practica m centre specializate la consultaie si fr spitalizare
REZULTATE ansele de a obine o sarcina m urmtoarele 6 luni care urmeaz nsmnam in ritm de o ncercare pe l lun sunt de aproximativ 65% cu sperma p oaspata si de 5% cu sperma congelat

NTRZIERE A CRETERII INTRAUTERINE.

ntrziere a cretem ftului m timpul sarcinii ducnd la o ae mai mica de 2 5 kilograme pentru un nou nscut a termen SINONIM hipotrofe
IAUZE Principalele cauze atunci cnd sunt decelate sunt igate de mediul ftului Poate fi vorba de factori de origine matern slbire regim dezechilibrat (ndeosebi numr insuficient de calorii) tabagism consum de droguri grele
cocain heroina) anomalii ginecologice boli survenite m cursul sarcinii (hipertensiune arteriala preeclampsie) De poate fi vorba de o patologie a oului (anomalie placentei) sau a cordonului (m caz de sarcina multipla) l exist si
alte cauze legate chiar de ft predispoziie amihal sau etnica anomalie cromozomiala nanism malformaie infecie embrionara sau fetala (citomegalo rubeol toxoplasmoza)
DIAGNOSTIC Acesta este pus la natere dar mulumit ecografici poate fi stabilit mai devreme Orice depistare i ntrziem de cretere intrauterina trebuie sa uc la cutarea unei cauze si la propunerea ctre mama a nui
tratament adaptat
JSCURI Absenta rezervelor comuna tuturor copiilor uni de ntrziere de cretere intrauterina este sursa (fentelor complicaii scderea temperaturii hipoglicemia scderea nivelului sangvin de glucoza element necesar entru
nevoile energetice ale creierului) hipocalcemie scderea nivelului sangvin al calciului element necesar i oaselor) Unele riscuri sunt mai specifice ntrziem cretem intrauterine legat de o proasta nutriie sangvina sau de o
insuficienta oxigenare a ftului este vorba de o suferin fetala acuta si de prematuntate
NGRLJIRE Copiii nscui la termen care prezint o : moderata a cretem intrauterine si care n au fost ei suferine fetale acute pot rmne cu mama lor l maternitate Uneori nou nscutul este plasat cteva ore sau cteva zile mtr
un incubator pentru a fi nclzit si t in mod precoce pentru a preveni sau a trata o jpoglicemie nivelul glicemiei fund atunci controlat m mod Bjulat Copiii care sufer de o ntrziere severa a cretem Wtenne care sunt nscui
nainte de termen sau care tt purttori ai unei anomalii sunt transferai m uniti de
neonatalogie unde fac obiectul unor ngrijiri intensive Astfel prematuntatea si suferina fetala acuta necesita masuri imediate de reanimare si asistenta

NTRERUPERE VOLUNTAR A SARCINII.

Avort provocat chiar la nceputul sarcinii pentru motive nu exclusiv medicale
Un avort din motive medicale poarta denumirea de avort terapeutic ntreruperea voluntara a sarcinii sau I V S este supusa unei legislaii care difer dup tara Ea este m general autorizata dar mtr un cadru precis (vrsta sarcinii
motive justificate)
TEHNICA Aceasta variaz dup anumite date cum ar fi vrsta sarcinii vrsta femeii si anumii factori (fumatul de exemplu)
nainte de 49 zile de amem ree este eficace tratamentul medical (asocierea de RU 486 sau mifepnston si prostaglandme) Acest tratament este exclus pentru marile fumtoare trecute de 37 am din cauza riscurilor cardio
vasculare legate de prostaglandme Aspiraia endoutenna (metoda Iui Karman) practicabila m acest stadiu este mai curnd rezervata sarcinilor mai avansate

 Intre a 49 a si a 84 a 71 de amenoree aspiraia endo utenna efectuata sub anestezie locala sau generala este cea indicata O data colul uterm dilatat pnntr o metoda meca mea (aplicarea de bujn sau de laminam) sau medica
mentoasa (RU 486) un catater ale crui dimensiuni variaz dup stadiul sarcinii este introdus prin canalul cervical in cavitatea utenna El este legat cu o pompa de vid care permite aspirarea coninutului uterm Un chiuretaj
permite
nedureroasa dureaz 3-5 minute iar pacienta poate parai spitalul m aceeai zi
Dmc l( de a 84 a 21 de amem ree o ntrerupere voluntara a sarcinii nu mai este autorizata m majoritatea tarilor
SUPRAVEGHERE SI EFECTE SECUNDARE Dup o ntrerupere voluntara a sarcinii este normala o sangerare minima timp de cteva zile cu o recrudescenta trectoare m cea de a 3 a zi dar nu trebuie sa existe nici pierderi
vagmale anormale nici vrsaturi nici febra iar durerea abdominala trebuie sa se atenueze treptat Odihna evitarea eforturilor fizice intense asigura restabilirea pacientei m vreo zece zile Nu este recomandabil sa se fac bai si s se
utilizeze tampoane vagmale pentru a absorbi sangerarea Dup 8 15 zile de la ntreruperea voluntara a sarcinii este recomandata o consultaie Ia centrul unde aceasta a fost practicata Riscurile de mortalitate pentru acest tip de
intervenie sunt infime evaluate cam la l caz Ia 100 000 ntreruperi de sarcina
Rsunetul unei ntreruperi voluntare a cursului sarcinii minim pe plan fizic este uneori important pe plan psiho logic in pofida precocitii interveniei si a caracterului deliberat al deciziei Unele femei au nevoie de cteva
sptmni chiar luni pentru a se reface psihic uneori este util un ajutor psihologic NRCARE A SUGARULUI
Raporturile sexuale pot fi reluate m sptmna tare urmeaz unei astfel de intervenii dar femeia trebuie obligatoriu s adopte o metoda contraceptiva - AVORT ARMAN (metoda a lui)

NRCARE A SUGARULUI.
l Trecere de la alptarea la sn la alptarea cu biberonul nrcarea materna ar trebui in cazul ideal sa intervin m momentul care pare prinilor cat mai favorabil att m ce i privete pe ei cat si pe sugar In fapt momentul mtar carii care intervine adesea
naintea vrstei de 3 luni ras punde de cele mai multe ori unor imperative economice (reluarea activitii de ctre mama) sau diminuam cantitii de lapte matern (ca urmare a surmenajului sau a angoasei ndeosebi)
Trecerea la biberon trebuie sa se efectueze treptat m ritmul mamei si al copilului Este recomandat sa se mlocu iasc un supt - de preferina cel mai puin abundent - cu un biberon de lapte m cadrul primei vrste De ndat ce sugarul ncepe sa se
obinuiasc cu biberonul se poate introduce un al doilea biberon pe zi si tot aa pana la
nlocuirea completa a supturilor la sn cu alimentarea cu biberonul nrcarea se poate ntinde pe durata unei sptmni sau mai mult
2 Trecere de la o alimentaie exclusiv cu lapte (alp tare materna sau artificiala) la o alimentaie mai diversificata
Aceasta a doua nrcare intervine m general intre vrsta de 3 luni si cea de 6 luni Si aceasta trebuie sa se fac treptat cu scopul de a las copilului timp sa se familiarizeze cu noile senzaii gustative si de a verifica faptul c el nu pre?inta intoleranta sau
alergie la unele alimente Astfel se vor putea introduce treptat m biberoanele cu lapte fain fr gluten cu gusturi diferite legume si fructe fierte si mixate Sucurile de fructe pot fi date separat m cantitate mica cu linguria

NEPTUR.
1 Perforare a nveliului cutanat sau mucos cu un obiect ascuit (ac achie) vegetal sau animal
2 Le/mne provocata prin perforarea esutului cutanat sau mucos de ctre un animal un obiect ascuit sau o plant
NEPTURI SI MUCATURI DE ANIMALE
Animale
Efectele nepturii boli
Primele ngrijiri
Prevenire
Arahnide
Cpu

Arboviroze nckettsioze

Extragerea cpuei dup

Haine ncheiate

ad rmirea ei cu eter sau benzina

curarea locului de neptura
Larva cpuei

Mancanmi infectarea

Calmarea mancanmilor (oet)

A nu sta ntins pe iarba

Ser antitetanic

leziunilor de scrpinat
Pianjeni periculoi

Excitare apoi prostraie (migala)

Curarea mucturii Calmarea

tarantula migala

durere necroza locala infecie

durerii cu aspirina c mpnmate

ctenofon

stare de ru

Sarcopt

Scabie

Dezinfectarea hainelor
si
a lenjeriei de pat

Scorpion

Durere stare de ru

Calmarea durem cu t bucica

Scuturarea hainelor si

necroza locala

de gheata sau injectnd

nclmintei nainte de
a

un anestezic local

pune a nu merge in picic >are

le

le

goale noaptea
Insecte
Furnica

Durere usturau are

Calmarea mancarimn cu

Haine ncheiate

un tamp( n de oet sau cu

o crema antiprunginoasa
Himenoptere

Durere vie reacie alergica

ndeprtarea acului cu o lama

albine trntori

de umt trecuta razant cu pielea

viespi

nclzirea (igara sau nclzitor)

Haine etane si strmte

nepturii sau aspirarea veninului

Musca te te

Boala s( mnului

Calmarea mancarimn

Pduche

Tifos febre recurente

Insecticide dezmfectia hainelor

Igiena haine etane mset

si a lenjeriei de pat

NEPTURA
Ploni
Punce Tun
Mncnme durere
Calmarea mncrimii cu un
Igiena casei si insecticide haine
tampon de oet sau cu o crem
etane la exterior
antiprunginoas
Tifos pest
Calmarea mncnmii
Igien insecticide tratarea
animalelor domestice
Durere vie Filanoza
Calmarea mancanmii cu un
Igien haine etane
tampon mbibat cu oet sau cu
insecticide
o crema antiprungmoasa
nar
Paludism febr galbena filanoze
Calmarea mancnmn
Haine etane plas contra
narilor insecticide
Peti i alte animale cvitke
Anei de mare
Durere mlectie Meduz
Arsur soc anafilactic (alergie)
specii de porc de
taJuu;

soc anatilactic infecie mare ?j

erpi europeni i exotici

Extragerea acelor cu o penset

Splarea fr a folosi apa de mare

Purtatul de nclminte
acvatic Purtatul de
nclminte acvatic

.
ucid
e

Cobr (naja sau

Durere sau edem puin marcat
arpele cu ochelari
paralizie respiratorie si a muchi
mamba,
lor fetei dureri abdominale arpele
tigru)
vrsturi dureri de cap pierderea
contientei infecie Vipere europene
Edem toarte
dureros hemoragii si (aspid, peliad
necroz
local (dup specie) cu corn) sau exotice infecie stare
de ru generalizat (vipera cu eoni
scdere a
tensiunii arteriale cea de Gabon
vrsturi ameeli
diaree etc a lui Russel etc) Crotal (arpele cu clopoei)

Pe loc imobilizarea rnitului

splarea plgii cu un antiseptic
sau cu apa punerea unei benzi
compresive pe plaga si
imobilizarea membrului atins A
nu se mciza plaga nici aspira
veninul a nu se pune garou
Transportarea de urgent a
rnitului la spital

Purtatul de nclminte
montant

DIFERITE TIPURI DE NEPTUR Diferitele tipuri de neptur pot fi inventariate dup originea lor
nepturile de plante sunt provocate de ctre spini (trandafir, salcm cactus) sau de ctre peni urticanti (urzic)
nepturile de animale sunt provocate de diferite tipuri de aparate de nepare epi (arici pestele viper porc de mare), ace sau epue crlige sau celule vezicante epua poate s se afle n fat (nar cpu) sau m spatele animalului (albin viespe
scorpion) Serpn si pianjenii neap prin crligele lor
TRATAMENT Bucile de spin rmase m piele dup ruperea lor trebuie s fie ndeprtate Acul de albin sau de viespe, atunci cnd a rmas nfipt n piele nu trebuie SCOS cu degetele sau cu o penset Acest lucru ar provoca de fapt, ptrunderea
totalitii veninului rmas m sacii cu venin, doar o cantitate mic din veninul acestor saci fund injectat n timpul nepturii Pentru a ndeprta un ac trebuie trecut rapid razant cu pielea lama unui cuit care
s prind captul acului Cpuele trebuie s fie adormite sau omorte cu ajutorul unei comprese cu eter sau n lips cu benzin sau gaz lampant nainte de a fi smulse pentru a evita rmnerea capului cpuei n piele Este posibil aspirarea veninului
inoculat cu ocazia unei nepturi cu ajutorul unei ventuze cu piston posibil de gsit n comer care are o garnitur de capete concepute pentru a se adapta la mrimea si forma nepturii Veninurile de albine trn tori sau viespi fiind distruse sub influenta
cldura, menti nerea unei surse de cldura (nclzitor special disponibil in comer sau o igar aprins de exemplu) timp de aproxi mativ un minut n apropierea punctului de inoculare (la o distant suficienta pentru a nu provoca o arsur) este eficace
Gheata aplicat pe punctul de inoculare ncetinete absorbia si difuzarea veninului
Apa rece lsata sa curg pe locul nepturii sau n compres calmeaz urticana pe care o provoac unele nepturi Aplicaiile de corticosteroizi, n forma de lotiune sau de pomda fac s se diminueze sau s se sting mfla matia Medicamentele
antihistarmmce permit suprimarea NEPTURA
344

unei eventuale reacii alergice tare poate fi intens si ar

noptere (albine viespi) risca un soc anafilactic mortal ca
putea pune viata n pericol sau pot s i micoreze mten
urmare a unei noi nepturi Aceste persoane trebuie s fie
sitatea
desensibilizate mtr un serviciu medical specializat si s
Dup o pnm neptur si dup declanarea unui proces
aib m permanent asupra lor o fiol cu adrenalin sau un
de sensibilizare unu subieci alergici la veninul de hime
antihistammic injectabil imediat n caz de neptur j JACKET". Protez de ceramic destinat acoperim unui
f
Constituia jachetei asigur unui dinte o mare soliditate
fi O perfect asemnare cu dinii nvecinai
Segment al intestinului situat ntre duoden si kon Jejunul constituie, mpreun cu duodenul si ileonul l subire
l (), n limba francez, pe nemncate"
JUGULAR (ven) Fiecare dintre cele patru vene mn ale gtului
Venele jugulare sunt situate de fiecare parte ale prtilor laterale ale gtului Ele conduc sngele de la cap la piept
Patolognle venelor jugulare sunt rare trombozele apar n mod excepional ca si compresiile externe

JUNGHI. Durere acut, zvcmtoare, intermitent

dinte deteriorat sau inestetic

KAHLER (boala a lui) * MIELOM MULTIPLU KALA-AZAR. -> LEISHMANIOZA v SCERALA

KALIEMIE. Nivel al potasiului m plasma sangvina

Kdhemia este cuprinsa in mod normal intre 3 5 si 5 mihmoli la litru Acest nivel este meninut constant mulumit aciunii aldosteronului hormon care regleaz echilibrul intre sodiu si potasiu modulnd
excreia lor renala -> HlPERKALIEMIE HlPOKALIEM E
KALIURIE. Nivel al potasiului m urma
Kaliuna este cuprinsa m mod normal intre 35 si 80 mihmoli m 24 ore
KALLMAN-DE MORSIER (sindrom al lui) Insufi cienta congenitala a stimulam gonadelor (testicule si ovare) asociata adesea cu un deficit al simului mirosului
Sindromul lui Kallman De Morsier este o afeciune foarte rara care atinge att brbaii cat si femeile si a crei transmisie familiala este frecventa
Caracterele sexuale secundare apar sub tratament hor monal substitutiv (estroprogestativi la fetita si testosteron la biat) Acest tratament se face pe toata durata vieii
KAPOSI (Sarcom al lui) Proliferare maligna a esutului conjunctiv dezvoltata pe seama celulelor endotehale ale vaselor sangvine precum si a anumitor celule ale dermului fibroblastn SINONIM boala lui
Kapmi
Boala afecteaz bolnavii atini de SIDA pentru care constituie o afeciune deosebit de agresiva conducnd rapid la extinderea tumorilor De asemenea se poate ntlni la subiecii imunodepnmati neatmsi de
virusul SIDA
DIFERITE TIPURI DE SARCOM AL LUI KAPOSI Sarcomul lui Kapmi clauc afecteaz subiecii m vrsta originari din Europa Centrala sau din bazinul mediteranean cel mai des brbaii El se traduce
prin placarde angio mloase (proliferarea micilor vase sangvine) rosietice si care iau in continuare o culoare violacee maronie Pe acest fond angiomatos apar foarte progresiv leziuni cutanate m relief
tumorale Toate aceste leziuni sunt nedureroase si se ntind puin cate puin spre trunchi Ele se asociaz cu un edem
dur nedureros afectnd ndeosebi ambele membre inferioare
Sarcomul lui Kapc s/ african este endemic in Zair si Uganda el afecteaz subieci mai tineri dect cei atini de sarcomul lui Kaposi clasic Boala se traduce prin leziuni cutanate m relief care invadeaz
rapid esuturile
Sarcomul lui Kapo\i m cadrul SIDA se traduce la nceput prin mici elemente rozalii sau maronii bine delimitate neprurigmoase care apar m oricare parte a corpului m particular pe fata si trunchi Leziunile
sunt nedureroase dar infiltreaz treptat pielea si se ntind rapid sub aspecte diferite (extinderea sau multiplicarea leziunilor) Tumorile se ntind destul de frecvent si in organe
Sart( mul lui Kap< si al imune deprimailor neafeLtafi de SIDA apare mai ales dup o grefa de rinichi la un an dup nceperea tratamentului cu imunosupresoare dup un tratament prelungit (mai mult de
un an) cu corticosteroizi orali sau imunosupresoare de asemenea dup leucemii si cancere viscerale El se traduce prin leziuni tipice cutanate sau ale mucoaselor si prin atingeri multiviscerale m particular
digestive adesea foarte grave
DIAGNOSTIC Diagnosticarea sarcomului lui Kaposi se face pe baza examenului clinic al leziunilor si pe baza biopsiei cutanate
TRATAMENT Tratamentul este funcie de evoluia bolii In formele puin evolutive tratamentul consta m ablatia chirurgicala a leziunilor daca ele sunt bine localizate sau m radioterapie In formele
proliferante se recurge la chimio-terapia anticanceroasa simpla sau complexa (asocierea mai multor substane) administrarea de interferam (utolcine) obinui prin inginerie genetica este de asemenea
posibil In cazurile cele mai grave poate fi necesara administrarea unei chimioterapn mai serioase La pacienii atini de SIDA este posibila asocierea chimioterapiei si a medicamentelor antivirale
PROGNOSTIC Leziunile cutanate consecutive sarcomului lui Kaposi aduc un prejudiciu m principal estetic Ele dispar m general m cteva sptmni de la nceputul tratamentului In caz de localizare
viscerala a sarcomului pronosticul rmne rezervat 347
KERATOCON
KAPOSI-JULIUSBERG (sindrom al lui) Boala cau zat de contaminarea cu virus herpetic a unui sugar atins de o eczema ntinsa SINONIM pmtuhn varioliform
Sindromul lui Kaposi Juliusberg se caracterizeaz prin pustule adesea hemoragice care se ntind rapid de pe fata pe ntregul corp Starea generala a copilului este alterata febra este ridicat
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul este urgent i necesita spitalizarea copilului meditaie antivirala (aci clovir) Vindecarea este rapida Prevenirea consta n principal in mpiedicarea oricrei persoane afectate de un herpes bucal (buton de febra)
sa aib vreun contact cu un sugar suferind de eczema
AN (metoda a lui) Metoda de aspirare a coni itului uterm
Metoda lui Karman este indicata pentru a goli coninutul .^enn fie cu ocazia unei ntreruperi voluntare a cursului sarcinii fie dup un avort spontan incomplet
l (Sindrom al lui) Boala mflamatone febrila kgatdeodisfunctieimumtara SINONIM \mdrcmaden ciUaneomuco\
n 80% dintre cazuri sindromul lui Kawasaki afecteaz copiii mai mici de 5 ani
Cauzele precise ale bolii sunt mea necunoscute
Boala se manifesta prmtr o febra ridicata care dureaz mai mult de cinci zile o conjunctivita o mflamatie a buze tor a gurii si a fanngelui o mrosire sau un edem al degetelor ^e la mini si de la picioare In a cincea zi de boala apar diferite erupii
n timpul primei faze trebuie administrata aspirina timp de cel puin doua sptmni In timpul convalescentei care ncepe in medie dup 10-15 zile de la debutul bolii este !ontinuat tratamentul cu aspirina
KERATIN. Proteina caracteristica a epidermului
Diskeratozele sunt afeciuni cutanate in care kcratma |C dezvolta m mod anormal antrennd perturbaii locale fie funciilor cutanate natura lor (canceroasa virala) si aspectul lor sunt foarte diverse Keratozele ca dunlloanele Jiverucile sunt caracterizate
prmtr o mgrosare cenuie tare Jtpri neplcuta la pipit a stratului cornos al epidermului Ut sunt tratate prin aplicarea de keratolitice (medicamente Jfesttnate distrugem keratmei)
Apariie treptata a keratmei (sub S fibroas si rezistenta) mtr un esut Keratmizarea este un proces fiziologic al epidermului (emind acestuia sa si formeze stratul sau cel mai de prafat protector ndeosebi
IIT. Afeciune a corneei de origine mflamatone Hui infectioasa
DIFERITE TIPURI DE KERATITA Dup localizarea lor se disting doua forme keratitele ulceroase si keratitele interstitiale
Keratitele ulceroase se caracterizeaz prmtr o atingere a straturilor superficiale ale corneei
Keratitele mlervitiale privesc paturile mai profunde ale ce rncci
SIMPTOME SI SEMNE Keratitele se manifesta prin dureri oculare mari (senzaie de corp strin in ochi) o jena la lumina si o lacnmare Daca atingerea este centrala se pate adaug si o scdere a acuitii vizuale Keratitele ulceroase consecutive
expunem la lumina sau conjunctivitelor cu adenovirus antreneaz microulceratn foarte dureroase (keratita punctata superficiala) care se manifesta de cele mai multe ori la cteva ore dup expunere In ca? de adenovirus aceste ulceraii pot evolua lent
spre apariia de noduli pe cornee
TRATAMENT Tratamentul difer dup tipul keratitei In keratitele ulceroase se face apel la nevoie la extracia corpului strin sub anestezie locala la aplicarea de colire cu antibiotice pentru a evita riscul supramfectiei Cicatri zarea este rapida Keratitele
mterstitiale pot fi tratate cu corticosteroizi (colire pomezi)
KERATOACANTOM. Tumora cutanata benigna carac
completa si spontana
Un keratoacantom este o leziune care survine cel mai des intre 50 si 60 am El are forma unei tumori perfect delimitate amplasata pe fata sau pe spatele mainn Lezi unea se ntinde pentru ca apoi sa se micoreze iar m doua sau trei luni ajungnd sa
dispar Este de dorit sa se procedeze la ablatia sa chirurgicala care servete con comitent si ca biopsie permind sa se stabileasc faptul ca nu este vorba de un cancer
KERATOCON. Deformare m forma de con a corneei legata de o subtiere a acesteia ca urmare a unei anomalii a colagenului sau
Un keratocon de cauza necunoscuta prezint adesea un caracter ereditar si poate nsoi alte anomalii ca tn sorma 21 (mongolismul) sau atopia (predispoziia la alergie) SIMPTOME SI SEMNE Keratoconul se manifesta pnntr un astigmatism care apare
tardiv creste treptat si devine din ce m ce mai neregulat In paralel corneea continua sa se subtieze si pot aprea opaciti m jurul zonei deformate antrennd o scdere a acuitii vizuale In majoritatea timpului evoluia este foarte lenta mtmzandu se pe
mai muli am
TRATAMENT Acesta face apel la corectarea astigmatis mului cu ochelari apoi atunci cnd acesta devine prea important cu lentile de contact de un anumit fel Pentru a preveni perforarea corneei foarte subiate este necesar sa

KERATOCONJUNCTIVIT
348
se procedeze la o grefa de cornee care da rezultate deosebit de satisfctoare in majoritatea cazurilor
KERATOCONJUNCTIVIT. Inflamatie simultana a conjunctivei si a corneei
O keratoconjunctivita este o complicaie frecventa a unei conjunctivite
DIFERITE TIPURI DE KERATOCONJUNCTIVITE Dup cauza sa o keratoconjunctivita poate sa se manifeste m modaliti foarte diferite
Keratoconjunctivila cu udenovirus se caracterizeaz prin apariia sub cornee a unor mici noduh rotunjii si albiciosi care nu deranjeaz vederea dect daca sunt situai pe axul vizual Ei regreseaza de obicei fr a las sechele
insa foarte lent m cteva luni chiar in mai muli am
Keratoconjuncluila urcata cea mai frecventa mai ales la persoanele in vrsta este legata de o insuficienta a secreiilor lacrimale Aceasta uscciune oculara poate face parte din sindromul lui Gougeret Sjogren Ea provoac
uneon apariia unor filamente formate din celule care se desprind din cornee Afeciunea poate fi nsoita de o sen zatie dureroas de corp strin in ochi si poate antrena o ulceraie a corneei cu un risc de suprainfectie si de
perforaie
Keratoamjunctivita filetenulara foarte rara se traduce pnn dezvoltarea pe conjunctiva si pe cornee a unor mici noduh cenuii care duc la constituirea unor mici vezicule umplute cu un lichid limpede denumite flictene Acestea
se resorb dup cteva zile Aceasta afeciune nsoete adesea o primo infecie tuberculoas DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul unei kerato conjunctivite se pune pe baza unui examen oftalmologie Tratamentul este
cel al cauzei (colire cu antibiotice chiar cu substane antivirale colire destinate sa compenseze insuficienta lacrimala si sa accelereze cicatrizarea)
KERATODERMIE PALMOPLANTAR. Afeciune cutanata caracterizata pnntr o hiperkeratoza (mgrosare a pielii) a palmelor si a suprafeelor plantare

Unele forme ale keratodermiei palmoplantare sunt ere ditare Altele zise dobndite sunt consecine ale unor trau matisme repetate (activiti manuale care genereaz calozitti) ale unei infecii (sifilis gonococie) ale unei
intoxicaii (arsenic) ale unei boli dermatologice (eczema lichen psoriazis)
Tratamentul este pentru keratodermnle dobndite cel al bolii m cauza si pentru toate formele aplicarea de keratohtice (medicamente pe baza de uree sau de acid sahcilic) si eventual administrarea de retmoide pe cale orala
KERATOLITIC, -. Se spune despre un medicament care dezlipete si ndeprteaz keratma de piele
Keratoliticele sunt indicate m afeciunile m care stratul cornos al epidermului produce un exces de keratma (veruci psoriazis unele forme de acnee etc ) Ele sunt folosite mai ales m aplicaii locale (creme soluii) Uneori
keratohticele
pot provoca alergii sau iritaii mai ales daca se aplic din greeal pe ochi pe mucoase sau pe leziuni unde pielea este deschisa (plaga eczema acuta) Retinoidele sunt teratogene (la originea malformaiilor ftului)
KERATOMALACIE. Moarte treptata a corneei pro vocala de o uscare extrema a conjunctivei si a corneei
Cauza frecventa a cecitii m tarile unde se ntlnete malnutntia keratomalaua este legata de o carena majora m vitamina A
Evoluia are loc m mai muli am
Tratamentul este nainte de toate preventiv admi nistrarea de vitamina A
KERATOPLASTIE. -> GREFA DE CORNEE
KERATOZA. Ingrosare localizata a stratului cornos (stratul cel mai de suprafaa al epidermului) SINONIM keratodermie
Termenul keratoza desemneaz orice cretere a stratului cornos indiferent de natura sa (btturi ale degetelor picioa relor veruci etc ) m acest caz se mai vorbete si de hiperkeratoza Termenul keratoza se refera de asemenea si
la boli precise dintre care cele mai importante sunt keratozele pilare senile si solare
Keratoza pdara afecteaz ndeosebi adolescentul sub forma unor mici ridicaturi rosiettce aspre ca nite cruste pe mini si pe pulpe Ea se trateaz prin aplicaii de medicamente keratolitice pe baza de uree sau de acid sahcilic
Kerattza \mila si kerahza wlard (sau actimca) sunt leziuni precanceroase avnd aspectul unor mici ridicaturi puin aspre rozalii cenuii sau maronii care se ntind for mand un corn cutanat Forma solara se dezvolta la subiecii
mai tineri expui am de zile unor insonn puternice Tratamentul consta in distrugerea pnn fng (cnoterapie) prin curent electric (electrocoagulare) sau cu laser cu dioxid de carbon
KERION. Infecie supurat a pielii capului provocat de o ciuperca microscopica SINONIM chelbe supurattv kenon al Im Cehe
Kenonul este o forma de chelbe El apare ca un placard rotunjit gros ii tare cu suprafaa cu cruste perforat de orificn fohculare prin care ies puroiul si sngele firele de par parazitate se desprind cu uurina de pielea capului
Tratamentul este bazat pe aplicaii locale si pe administrarea pe cale orala a unor antifungice (medicamente contra ciupercilor) precum gnzeofulvina si ketoconazolul Dup tratament m locul parului czut dup sase luni pana la
un an creste alt par Afeciunea poate las cicatrice si un pr rarefiat
KILLIAN (polip al lui) Tumora benigna care se dezvolt mtr un sinus si m fosa nazala corespunztoare 349

KLEBSIELLA
Polipul lui Killian de origine inflamatone afecteaz subiectul tnr El se traduce prmtr o senzaie de obstrucie nazal ca m cazul unui guturai dar de o singura parte Acesteia este posibil sa i se adauge o
impresie de clapeta care se deschide si se nchide m unele momente provocata de deplasrile polipului
Tratamentul este ablatia chirurgicala
KINEBALNEOTERAPIE. Totalitate a tehnicilor de kineziterapie practicate asupra unui subiect m apa m bazin sau in piscin
Kmebalneoterapia are aceleai indicaii generale ca si kmeziterapia Ea este eficace mai ales m caz de handicap pronunat fn fapt datorita diminuam greutii corpului m ap bolnavul poate face exerciii care
m aer liber ar fi penculoase pentru articulaii dureroase sau imposibile Mai mult apa exercita o rezistenta pentru micrile membrelor nlocuind astfel greutile si contragreutile kmeziterapiei tradiionale
si permite sa se dezvolte fora si capacitatea de rezistent a muchilor
KINEZITERAPIE. Disciplina paramedicala care utilizeaz tehnicile pasive si active sau agenii fizici m scop preventiv sau terapeutic (reeducare)
Kineziterapia este practicata de ctre maseurn kinezi terapeui (Frana) sau de ctre fizioterapeuti (Belgia Canada Luxemburg Elveia)
DIFERITE TIPURI DE TEHNICI Kmeziterapia comporta un evantai larg de tehnici
9Kineztterapia pasiv cuprinde tehnici manuale si instru mentale Ea vizeaz mobilizarea m maniera metodica si Specific a esuturilor (masaje) articulaiilor (mobilizare pasiv traciuni posturi articulare)
sau muchilor (trageri miotendmoase) pentru a le restitui elasticitatea mobilitatea fi plasticitatea si pentru a lupta mpotriva redonlor tetractnlor sau deformatnlor de exemplu m cursul unei
Kmezilerapia activa face apel la diferite tehnici de tomficare a muchilor fie ca acetia sunt paralizai sau wderati (nu mai rspund la comenzi in absenta vreunei leziuni neuromusculare) Ea utilizeaz
exerciii musculare ajutate (de exemplu m piscin sau cu ajutorul unor procedee de suspensie) sau din contra cu rezistenta (ncrcaturi directe rezistent manuala) ea recurge de asemenea la tehnici de
control ale postum sau gesticii (reeducare senso motorie sau propnoceptiva) constnd m stimularea
situai m articulaii tendoane sau muchi pentru in mod automat o poziie (subiect afectat de
oolioz de exemplu) sau o micare anormala (instabilitatea
^ternei dup o entorsa de exemplu)
Fizioterapie consta m utilizarea proprietilor biologice ale agenilor fizici precum curenii electrici ale undelor de radiaiilor sau ale vibraiilor Tehnicile utilizate cel mai vrent sunt cele pe baza de cureni
pulsanti de joasa ftecvent cureni continui ultrasunete radiaii infrarosn
frigul cldura uscata sau umeda Aceste tehnici sunt utili zate mai ales m tratamentul durem
INDICAII Afeciunile ndreptite sa beneficieze de un tratament kmeziterapeutic aparin de trei sectoare
Afeciunile aparatului locomotor dup operaie sau nu (fracturi luxatn patologii degenerative sau inflamatorii legate de reumatism) sunt tratate cu scopul de a i reda pacientului o mobilitate articulara si o
funcie muscular optime pentru mers si/sau prindere Afeciunile rahidiene ale copilului (scolioza) sau ale adultului (dureri lombare) necesita m mare parte o reeducare posturala
Tratamentul bolilor neurologice ca hemiplegia si para plegia permit pacientului sa si recupereze capacitile motorii sau sa le compenseze
Tratamentul holdor respiratorii l cuprinde pe cel al sindroamelor obstructive (bronita cronica astm enfizem mucoviscidioza) cu ajutorul tehnicilor de eliberare bronsica si de ameliorare a ventilaiei si cel
al sindroamelor restric tive (intervenii toracoabdominale pleurezu poliomielita) care necesita o munca de dezvoltare a capacitii pulmonare
In afara acestor cmpuri de activitate indicaiile kmezi terapiei nu contenesc sa se extind amputai persoane m vrsta subieci suferind de afeciuni urologice si gmeco logice (reeducarea postpartum
tulburri sfinctenene) tulburri ale deglutitiei ale articulam dentare ale echi hbrului medicina sportiva ergonomie etc
KINEZITERAPIE RESPIRATORIE. Totalitate a tehnicilor de kmeziterapie care vizeaz meninerea unei capaciti respiratorii corecte la bolnavii suferind de o afeciune bronhopulmonara (bronita
cronica) sau pleurala (pleurezie) de o fractura a coastelor sau care au suferit o intervenie chirurgicala
Tehnicile de eliberare vizeaz mpiedicarea acumulam de secreii m bronhii Clappmg ui zdruncinarea cutii toracice care este lovita cu platul palmei caut sa desprind secreiile de pereii bronsici
naintea manevrelor de expec toratie Expectoratia dirijata consta m provocarea scuipam dup o expiraie rapida si viguroasa mai curnd dect prin tuse Drenajul postural consta m alungirea bolnavului pe un
pat mtr o poziie care sub aciunea gravitaii uureaz drenajul secreiilor spre trahee ele fiind apoi eliminate prin tuse
Tehnicile de gimnastica respiratorie constau m amelio rrea ventilaiei (succesiunea inspiraiilor si expiraiilor) subiectului mvatandu I sa realizeze micri toracice corecte (respiraie ampla si lenta) si
coordonarea lor cu micrile abdominale
KLEBSIELLA. Gen bactenan constituit din bacili Gram negativi din familia enterobactenaceelor
Specia cel mai frecvent izolata la om Klebsiella pneumomae sau bacilul lui Fnedlander este responsabila de pneumonii la subiecii fragilizati (diabet alcoolism vrsta naintata) In plus m ultimii ani aceasta
bacterie s a KLEBS-LOFFLER
dovedit a fi gazda privilegiata a unor plasmide (elemente genetice formate dmtr un fragment de A D N independent de cromozom) ceea ce n confer rezistenta la diferite antibiotice ca cefalospormele din generaia a treia si
aminozidele cele mai recente Din acest motiv Klebuella pneunumiae constituie un germene multirezistent de la care plecnd iau natere epidemii mfectioase (infecii urinare pulmonare sau septicemii) dobndite m mediu
spitalicesc (infecii zise nozocomiale) in serviciile cu risc (reanimare chirurgie internare ndelungata etc ) Un tratament cu antibiotice selecionate m funcie de antibiograma M o murire a msurilor de igiena permind stvilirea
acestor epidemii
KLEBS-LOFFLER (bacii al lui) Bacii Gram pozitiv agent al diftenei SINONIM Corynebacterium diphteriae
KLINEFELTER (Sindrom al lui) Boala ereditara carac tenzata prmtr o anomalie a dezvoltam tubulilor semimferi ai testiculelor SINONIM \mdromul XXY
Sindromul lui Klmefelter este o afeciune destul de frecvent la brbai legata de o aberaie cromozomiala constnd m prezenta unuia sau mai multor cromozomi X supranumeran Canotipul cel mai des ntlnit cuprinde 44
cromozomi nesexuali si 3 cromozomi sexuali XXY SIMPTOME SI SEMNE Subiectul are o nfiare normala de nlime mai curnd mare Primele caractere apar la pubertate testicule de dimensiuni mici dezvoltare exagerata
a snilor n plus atunci cnd secreia de testosteron este insuficienta musculatura si pilozitatea pot fi mai putm dezvoltate Pe plan intelectual este de menionat dificultatea la nvtura
TRATAMENT Tratamentul vizeaz corectarea deficitulu de testosteron prin injectare de testosteron retard In ca? de aspect deosebit de deranjant poate fi propusa o reducere chirurgicala a snilor In schimb sterilitatea
individului este o problema definitiva
KOBNER (fenomen al lui) Localizare a unei boli cuta nate mtr un loc m care pielea a fost traumatizata
Fenomenul lui Kobner se ntlnete frecvent m cursul psoriazisului sau al lichenului plan care se dezvolta mtr un loc al unui traumatism suferit anterior ca de exemplu pe o cicatrice chirurgicala sau vaccmala genernd
mancarimi mari Se ntmpla ca acest fenomen sa reprezinte prima manifestare a bolii si astfel el sa aib un interes diagnostic Tratamentul este cel al bolii cutanate m cauza
KOCH (bacii al lui) Bacterie rspunztoare de tuber culoz SINONIM MycobaUenum tubercule sn
KOENIG (sindrom al lui) Sindrom caracterizat prmtr o durere abdominala localizata si consecutiv unei afeciuni a intestinului subire
Sindromul lui Koemg traduce distensia intestinului subire care rezista unui obstacol care l ngusteaz Acest obstacol poate fi de origine inflamatone (boala lui Crohn) mfectioasa (tuberculoza) tumorala (limfom) sau ischemica
(ngustare consecutiva unei radioterapn) Sindromul lui Koemg se manifesta prmtr o durere fixa brutala m jurul ombihculu care dureaz de la cteva secunde la cteva minute si cedeaz in acelai timp cu perceperea de ctre
Tratamentul depinde de cauza administrarea de medi camente antituberculoase sau antimflamatoare chimio terapia anticanceroasa sau ablatia chirurgicala a partn ngustate
KOILONICHIE. Anomalie a unghiilor caracterizata prmtr o forma concava sau prin fisuri
Koilomchia manifestata la un copil mic poate sa nu aib nici o semnificaie patologica sau poate proveni din anomalii ereditare La adult ea poate fi urmarea fie a traumatismelor fizice sau chimice repetate (ea afecteaz atunci
menajerele si coaforii) fie a unei boli dermatologice (sclerodermie lichen pelada) sangvine (anemie poliglobuhe) sau hormo nale (boala hipofizara tiroidiana) sau chiar poate proveni
metabolismului fierului (hemocromatoza) Se observa fie o deformare a uneia sau mai multor unghii in forma de lighean fie o linie sau o fisura mediana longitudinala care separa unghia in doua jumti Singurul tratament este
cel
KORSAKOV (sindrom al lui) Totalitate a tulburrilor fizice caracterizata prin pierderea memoriei de fixare prin dezorientare temporala prin false recunoateri si prmtr o fabulaie
Sindromul lui Korsakov este urmarea unei atingeri bilaterale a unei regiuni a creierului (circuitul hipocampo mamilo talamic) consecutiv m general unei carene m vitamina Bl (tiamina) cauzau de un alcoolism cronic
KRAUROSIS AL VULVEI. Localizare pe organele gemUle externe ale femeii a unei afeciuni dermatologice lichenul scleroatrofic -* LICHEN SCLEROATROFIC
KRUKENBERG (tumora a lui) Tumora maligna A ovarului care corespunde unei metastaze a unui cancer de stomac
Tumora lui Krukenberg foarte rara reprezenUnd intre l si 2% dintre cancerele ovarelor afecteaz femeile de vrste cuprinse intre 35 si 50 am AceasU tumora de cele mai multe on fr sa dea vreun simptom este descoperita prin
examenul clinic si prin ecografic dup ce a fost nregistrat un cancer de stomac
KURU. Boala a sistemului nervos provocata de un virus 351

KWASHIORKOR
Aceasta afeciune a creierului treptata si mortala afecta anumite populaii din Noua Guinee care practicau cndva canibalismul
MIZE Kuru este cauzau Je un a^ent mfet-tios deosebit l (nici bacterie nici virus) care infecteaz creierul ! transmite mdwm\ot care mnnc ueveie umane infectate
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia poate dura 30 am Boala se manifest pnntr un sindrom cerebelos (atingere a creierului mic) prin tulburri de mers pnntr o absenta a coordonrii micrilor pnntr o tremuratura a corpului si n
final prin dementa Evoluia este mortala m cteva luni -> CREUTZFELDT JAKOB (boala a lui)
KWASHIORKOR. Forma de malnutritie a copilului rezultnd dintr-o alimentaie sraca m proteine nevoile calorice globale puUnd fi de altfel acoperite
Kwashiorkor se ntlnete in toate tarile m curs de dezvoltare in particular in Africa tropicala si ecuatoriala
si afecteaz copiii de vrste intre 6 luni si 3 ani aflai la vrsta ntream In fapt laptele matern aduce o alimentaie echilibrata bogata in proteine Dup nrcare copilul adopta hrana adulilor (fiertura de cereale de tuberculi sau
de o varietate de banane) hrana m pnncipa/ vegeta/a si sraca m proteine Ori m aceasta perioada a v\etu sale copilul are mn cerine de prc teme necesare cretem sale si dezvoltam muchilor si Kwashiorkor se asociaz adesea
unei deficiente m anumite minerale (fier zinc) si vitamine
SIMFTOME SI TRATAMENT Kwashiorkor se manifesta pnntr o apatie si o anorexie prin paloare prin edem al membrelor inferioare pnntr o ntrziere a cretem pnntr o topire a musculaturii pnntr o balonare abdominala cu
eres terea in volum a ficatului pnn steatoza (ncrcare grasoasa) prin tulburri psihomotom si prin leziuni cutanate
Tratamentul face apel la reintroducerea progresiva a proteinelor m alimentaie si la supravegherea copilului Totui mortalitatea copiilor afectai de forme avansate ale bolii nu este deloc neglijabila LABIRINT. Totalitate a
cavitilor situate m stanca (partea profunda a osului temporal) si care constituie urechea intern
Labirintul cuprinde vestibulul organ al echilibrului si cohleea organ al auzului
LABIRINTIT. Inflamate a unei caviti a urechii interne labirintul
O labinnuta este consecutiva de cele mai multe ori unei infecii virale (oreion rujeola gripa sau mononucleoza mfectioasa) sau bacteriene (otita prost tratata)
O labinntita provoac mai ales vertije deoarece urechea interna controleaz echilibrul Ea mai poate sa se manifeste si prin greuri prin micri involuntare ale globilor oculari pnn tiuituri si infundari ale urechii pnntr o scdere a
auzului
O labinntita virala se vindeca de la sine O labinntita bactenan necesita un tratament medical rapid si energic (antibiotice) sau chirurgical m caz contrar pot surveni complicaii grave (surditate definitiva meningita)
LACRIMAL (aparat) Totalitate a organelor care secreta si excreta lacnmile si pelicula lacrimala
Aparatul lacrimal secretonu cupnnde glanda lacrimala care este situata m spatele marginii superioare a orbitei la unghiul extern si asigura secreia lacrimala reflexa (lacrimi)

 Aparatul excretor cupnnde punctele lacnmale mici ori ficn situate pe marginea libera a pleoapelor la extremitatea intern a acestora canahculele lacnmale care urmeaz acestora se ndreapt spre mtenor ctre sacul lacrimal
situat intre unghiul intern al ochiului si peretele nazal este legat de cavitatea nazala prin canalul lacnmonazal
FUNCIONARE Lacnmile protejeaz corneea aducandu \ elementele indispensabile hrnim sale si eliminam corpilor strini Lubnfimd corneea lacrimile mpiedica ulcerarea ei Clipirea din ochi care etaleaz pelicula (filmul)
lacrimala pe ochi ntreine de asemenea lubnfierea conjunctivelor
PATOLOGIE Aparatul lacrimal se altereaz cu vrsta iar secreia de lacrimi se micoreaz Unele medicamente atropimce (mai ales benzodiazepmele) o hipertiroidie sau o conectivita sunt de asemenea capabile sa sece secreia
lacrimala O diminuare a excreiei de lacrimi se mai poate manifesta m cazul unei boli autoimune (sindromul Goujerot Sjogren) in cazul eversiunu (ntoarcem) punctului lacrimal prin anomalia poziiei pleoapei mfenoare sau din
cauza unui obstacol pe calea lacnmal de ongme con genitala (imperforatia canalului lacnmonazal) traumatic (ngustare cicatnceala arsura) tumorala sau mflamatone (dacnoustitd)
LACRIM. Secreie apoasa si srata produsa de glandele
FUNCIE Lacrimile servesc la umezirea i a conjunctivei si corneei crora le confer posibilitatea de a si pstra supleea si transparenta Lacrimile mai joac si un rol protector ele ndeprteaz corpii strini mici si particulele de
praf care ptrund in ochi Lacnmile mai exercita si o funcie bactencida mulumit hzozimului pe
LACTAI E. Secreie si excreie a laptelui la femeie
Lactatia este un fenomen fiziologic cu comanda hor monala Apariia laptelui se produce la aproximativ 3 zile dup natere si urmeaz secreiei colostrului declanat cu puin timp nainte de natere de ctre doi hormoni
ocitocina si prolactina Apantia laptelui este nsoita de dureri si de o congestie a snilor Lactatia care se supune secreiei de prolactina de ctre hipofiza este stimulata si ntreinuta de ctre suptul nou nscutului Producerea de
lapte este ai gurata de ctre glanda mamara apoi laptele este condus la mamelon prin canalele galactofore -> ALPTARE
LACTAZ. Enzima secretata de mucoasa intestinal ce permite asimilarea lactozei SINONIM galactondaz
LACTOZ. Glucid caracteristic al laptelui
Lactoza este un dizahand (asocierea a doua zaharun simple) format pnn unirea a doua molecule una de glucoza cealalt de galactoza
INTOLERANTA LA LACTOZA Exista mai multe tipuri de intoleranta la lactoza Foarte rara este intoleranta cu caracter ereditar consecutiva unui deficit congenital de lactaza Ea se manifesta de la natere pnntr o diaree si pnn

LAPTE PENTRU SUGAR

vome declanate de lapte Aceasta intoleranta este definitiva tratamentul ei consta m excluderea laptelui din alimentaia subiectului si nlocuirea lui cu alimente industriale speciale fr lactoza O intoleranta la lactoza poate
surveni si mai trziu spre vrsta de 5 am Ea este consecutiva atunci unei micorri sau unei sistri a activitii lactazice dar nu impune m general o excludere definitiva a laptelui din care mici cantiti (mai puin de un sfert de
litru) sunt tolerate perfect la fel ca si iaurtul In sfrit o intoleranta la lactoza poate fi tranzitorie legata de o afeciune digestiva cel mai frecvent de o diaree acuta mfectioasa ea se vindeca atunci concomitent cu aceasta
Reintroducerea laptelui se face treptat in patru sau cinci zile
LAMBOU MUSCULOCUTANAT. Fragment compus din piele esut celular subcutanat muchi deplasat de pe O zon intact a organismului pe o 7ona rania pe care acesta este destinat sa o acopere
Un lambou musculocutanat permite de exemplu sa fie reparate leziunile produse de un accident rutier pe o gamba afectat m profunzime
LAMBLIAZ. Boala parazitara provocata prin prezenta n intestinul subire a unui protozoar flagelat Gmrdia lambha SINONIM f,iardiaza
CONTAMINARE Parazitul prezent sub forma unui chist (adic mtr o carcasa) pe sol in apa sau in alimente sau pe minile murdare se transmite astfel de la un individ bolnav la un individ sntos
Parazitul exista m intestin sub doua forme o forma chistica si o forma vegetativa mobila susceptibila sa secre teze o carcasa si sa se transforme m chist SIMPTOME SI SEMNE Atunci cnd se manifesta simpto mele apar dup
una trei zile dup ptrunderea parazitului n organism Bolnavul are diaree dezgusttoare frecventa i cu mucozitti nsoita de gaze intestinale si de arsuri de stomac se observa de asemenea o pierdere m greutate mai frecventa
la copii
TRATAMENT Lambliaza acuta se vindeca de obicei fr tratament parazitul fund eliminat m materiile fecale Totui medicamente ca nitroimidazoln sunt susceptibile sa supn me rapid simptomele si sa mpiedice propagarea
infeciei Tratamentul se aplica m plus tuturor persoanelor apropiate contaminate
PREVENIRE Infecia poate fi prevenita evitnd contactul cu apa sau cu alimentele contaminate si splnd cu multa contiinciozitate minile nainte de a manca
LANDRY (Sindrom al lui) Inflamatie acuta a tecii de mielin care nconjoar fibrele nervoase si distrugere a acestei teci ambele fund rspunztoare de paralizii deosebit de rapide SINONIM paralne ascendenta
Sindromul lui Landry constituie forma agravata si rapida a sindromului lui Guillam Barre
LANGERHANS (insule ale lui) Poriunea endocrina a pancreasului care secreta insulina (hormon care regleaz nivelul gluco/ei m snge)
Diabetul zaharat msulmodependent este consecutiv unei insuficiente a secreiei de insulina de ctre insulele lui Langerhans aceasta afeciune este probabil de origine autoimuna
LANURILOR GRELE (boala a) Boala rara a sn gelui care afecteaz limfocitele este caracterizata pnntr o secreie patologica de lanuri grele de imunoglobulme (unul dintre cele doua tipuri de lan proteic ce intra in
compoziia anticorpilor de tip alfa)
LANUGO. Puf care act pera m mod normal pielea ftului Lanugo este format din peri foarte fim supli si nepigmentati adesea foarte lungi Lanugo dispare spontan naintea naterii sau la cteva sptmni de la natere
LAPAROTOMIE. Deschidere chirurgicala a abdo menului prin mcizarea peretelui sau SINONIM celiotomie
LAPTE DE VAC. Lichid secretat de glandele mama re ale vacii
Compoziia laptelui condiionat si distribuit industrial este relativ constanta Valoarea sa calorica este de 62 kilo calorii pe 100 de grame de lapte integral de 45 kilocalorn pentru 100 grame de lapte scmidegresat si de 33
kilocalorn pentru 100 grame de lapte degresat Foarte bogat m proteine (3 2%) si m calciu (l 200 miligrame la litru) laptele este un aliment recomandat tuturor vrstelor vietn si m mod deosebit m perioada de cretere Laptele
integral si cel semidegresat conin si vitamina A m timp ce vitaminele grupului B (B2 si B12 ndeosebi) sunt prezente m toate lipunle de lapte (integral semidegresat degresat)
LAPTE MATERN. Lichid secretat de ctre glandele mamare ale mamei a crui producere survine la aproximativ 3 zile dup natere ALPTARE
LAPTE PENTRU SUGAR. Aliment lactat dietetic utilizat pentru nlocuirea laptelui matern m primul an de viata al copilului
DIFERITE TIPURI DE LAPTE PENTRU SUGAR Se pot deosebi alimentele lactate dietetice pentru vrsta ntia utilizabile de la natere pana la vrsta de 4 luni si alimentele dietetice pentru vrsta a 2 a destinate sugarilor mai
mari de 4 luni Primele cuprind lapte adaptat ori modificat sau lapte maternizat diferentele dintre diferitele tipuri de lapte innd m principal de natura si raportul de proteine unele fata de altele si de coninutul m glucide cel
puin 70% lactoza pentru laptele adaptat si 100% pentru laptele maternizat
Compoziia laptelui pentru sugar fabricat plecnd de la laptele de vaca tinde sa fie cat mai aproape posibil de LA PEYRONIE

354
cea a laptelui matern si sa se adapteze fiziologiei sugarului Aceste produse reglementate strict au diferite variante m ce privete compoziia lor dar se caracterizeaz toate m comparaie cu laptele de vaca
printr o micorare a coni nutului m proteine si printr o modificare a naturii lor o modificare a naturii acizilor grai care compun lipidele o modificare a coninutului m minerale (in particular micorarea
cantitii de sodiu si adugarea de fier m laptele pentru vrsta a 2 a) si o adugare de vitamina D Unele tipuri de lapte prezint o modificare a naturii glucidelor lor Coninutul lor in oligoelemente si m
vitamine (cu excepia cazului particular al vitaminei D) este cel puin egal cu cel al laptelui de femeie
LA PEYRONIE (boala a lui) Prezenta a unuia sau mai multor noduli fibrosi m corpii cavernosi ai penisulu pe care l deformeaz SINONIM mduratieplastica a L(rpil rcaver no\i ui penisului
De origine necunoscuta kala lui La Peyrome survine in general la brbaii trecui de 40 ani
Boala lui La Peyrome este tratata doar m ca/ul m care deviaia penisului l deranjeaz pe pacient m raportur le sexuale Singurul tratament eficace este corectarea chirur gicala a deviaiei
LAPSUS. Eroare comisa in vorbire (/a/?s <s Im^uae poticnire a limbii ) sau la scriere (\ap\u calami potic
ateptat cu un alt cuvnt
Lapsusul se poate explica printr o tulburare a ateniei din cauza oboselii sau excitam El dezvluie adesea coni nulul ascuns a ceea ce exista m intenie sa se spun psihanalitii i! considera drept un act ratat
care traduce un compromis sau un conflict intre intenia contienta si dorina incontienta
LARINGE. Organ al fonatici situat in gat intre fannge si trahee STRUCTURA
La exterior larmgele este un fel de cilindru gol m interior situat m fata hipofanngelui (partea inferioara a fanngelui) legat de organele vecine prin muchi Unsprezece cartilagn din care cele mai importante
sunt m numr de cinci n confer forma si rigiditatea sa
Cartilajul tiroid este cel mai voluminos dintre ele El este format din doua lame simetrice fiecare fund m forma de patrulater care se unesc m fata desennd un unghi proeminent vizibil sub piele si denumit m
mod obinuit mrul lui Adam Epiglota sau cartilajul epiglotic este o lamela de cartilaj elastic aproape vertical situat deasupra cartilajului tiroid m spatele limbii Cartilajul cnco d are forma unui inel cu
montura mai strmt in fata si mai lat in spate Antenoidele sunt doua cartilaje mobile aezate pe cartilajul cncoid una la dreapta alta la stnga sub forma unei mici mase triunghiulare Pe ele se prind m spate
cele
doua cute ale corzilor vocale care fac astfel parte integranta din lannge
La interior larmgele cuprinde trei pri sau etaje Etajul superior sau supraglotic se afla la nlimea epiglotei iar cavitatea sa se numete vestibulul lanngelui Etajul mediu se situeaz la nivelul glotei
(cavitatea dintre corzile vocale) Etajul inferior este partea subglotica
FUNCIONARE Atunci cnd se emite un sunet aerul expirat prin trahee face sa vibreze coardele vocale pro ducnd un sunet lanngean cavitile de rezonanta ale nasului si fanngelui asigurnd modularea In
deglutitie cele d ua corz vocale se nchid epiglota se pliaz m spate pentru a nchide accesul la trahee cu scopul ca hrana sa treac din cavitatea bucala m esofag fr a ptrunde m caile pulmt nare In
respiraie corzile vocale se deprteaz si cartilajul epiglotic se ridica permind trecerea aerului inspirat m bronhii si a aerului expirat spre fannge apoi spre fosele nazale sau cavitatea bucala Micrile
lanngelui sunt asigurate de ctre muchi comandai de ctre nervul lanngean mfenor sau nervul recurent Sensibilitatea sa este asigurata de ctre nervul lanngean superior
PATOLOGIE Afeciunile lanngelui sunt frecvente n general aceste semne sunt o raguseala caracteristica tulbu rarilor funcionale ale corzilor vocale dureri ojenarespi ratone o tuse Larmgele poate fi sediul
bolilor mfectioase sau virale (lanngita ndeosebi) paralizii (fie prin boal neurologica fie prin compresie a nervilor printr o tumor) sau al bolilor cronice
Bolile cronice cele mai frecvente sunt cele cauzate de tumori Acestea pot fi benigne (polipi chisti noduli dezvol tai pe corzile vocale etc ) sau maligne (cancer al lanngelui)
LARINGECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei pri sau a totalitii lanngelui
O larmgectomie este indicata mai ales m cancerul lanngelui sau al hipofanngelui (partea mfenoara a farm eelui m spatele larmgelui)
Larmgectomia totala Aceasta operaie chirurgical consta m ndeprtarea lanngelui m ntregime
INDICAII Operaia este practicata atunci cnd cancerul se afla mtr un stadiu avansat
Fonatia devine posibila mulumit unei reeducri Dar vocea nu si gsete m ntregime calitile ei anterioare ea este diferita de origine esofaglana Canulele vorbitoare pot de asemenea sa ajute pacientul
aceste proteze interne sunt puse m timpul interveniei sau ulterior acesteia ele permit controlul aerului provenind din plmni si m consecin pacientul sa aib o voce de o sonoritate mai apropiat de cea
normala comparativ cu vocea esofaglana
Larmgectomia pariala Aceasta operaie chirurgical consta m ndeprtarea poriunii bolnave a unui larmge atins LARINGOSPASM
INDICAII Aceasta intervenie este practicata atunci cnd cancerul a fost diagnosticat precoce sau atunci cnd el rmne limitat si permite pstrarea larmgelui
TEHNICA Deschiderea este tot att de mare ca si pentru lanngectomia totala Dup mrimea prtii de larm^e ndeprtata si dup locul de amplasare a cancerului poate s rmn sau nu o adncitura dedesubtul cicatncn
Pacientul se alimenteaz normal Dup o lunga reedu care pacientul poate respira pe caile naturale El vorbete cu tulburri de fonatie maj mult sau mai puin importante dar i pstreaz parial vocea
LARINGELUI (cancer al) Tumora mlina care se dezvolta pe peretele larmgelui
CAUZE SI FRECVENTA Cancerul larmgelui rezulta dintr o intoxicaie ndelungata cu tutun Daca subiectul mai consuma si alcool riscul este considerabil crescut Brbaii sunt mult mai afectai dect femeile Cancerul
larmgelui se declar m general la o vrsta intre 40 si 60 am SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Semnul cel mai precoce este o alterare a vocii vocea este sparta sau rguit Apoi apare o jen respiratorie si o umflare a unuia sau mai
multor ganglioni limfatici ai gatului
TRATAMENT Acesta se moduleaz m funcie de locul tumorii de dimensiunile ei si de eventuala atingere a ganglionilor Sunt folosite trei tratamente fie separat fie n asociere chirurgia radioterapia si chimioterapia m czu
nlecele mai avansate Actul chirurgical este lanngectc mia (ablatia larmgelui) pariala sau totala care antreneaz perturbaii m alimentaie (bolnavul nghite m alt mod) respiraie si fonatie toate necesitnd o reeducare Supra
vegherea trebuie sa fie urmata timp de zeci de am dup
URINGIT. Inflamatie a larmgelui
Laringita acuta Este o mflamatie si o ngustare a cailor aeriene foarte frecventa la copilul mai mic de 5 am la care poate antrena o jena respiratorie chiar o asfixie prin Obstrucie Boala este mai puin grava la adult caile aeriene
fiind prea largi pentru a putea fi obstruate
DIFERITE TIPURI DE LARINGITA ACUTA Se deose besc lanngita subglotica cea mai frecventa si epiglotita t Laringita wbglotic este o mflamatie a regiunii corzilor vocale Ea este de origine virala aprnd m general cu
Ocazia unei rinofarmgite (asociere dintre o nnita si mflamatie a farmgelui) Copilul respira zgomotos inspiraia fi face ru El are o tuse aspra ca un ltrat Vocea este rguit
Cele mai multe cazuri sunt benigne si se vindeca rapid fa schimb orice jena respiratorie a copilului constituie o Ugen medical Daca jena respiratorie persista copilul trebuie spitalizat
Epiglotita este o mflamatie care se situeaz deasupra glotei De origine bactenana ea nu este mai grava dect
precedenta Copilul nu ajunge sa si mai nghit saliva si n curg balele Febra sa este ridicata Jena respiratorie este intensa ea oblica upilul sa ia o poziie particulara aplecat m fata care trebuie pstrata deoarece exista un risc de
stop respirator daca bolnavul este lungit Transportarea la spital trebuie sa fie imediata si asigurata de un specialist m reanimare
Laringita cronica Aceasta este o mflamatie a mucoasei larmgelui foarte frecventa la adult O lanngita cronica se declara m urma unui surmenaj al vocii (adesea profesional cntrei profesori etc ) a unei infecii locale (anyna
infecie dentara rinofarmgita smuzita etc ) dar cel mai frecvent ea este legata de o intoxicaie cu tutun Unele dintre aceste Iar nj, te sunt stan precancenase O lanngita cro mea se manifesta pnntr o voce rguit surda prea as utita
LARINGOCEL. Hernie a laringelui
Un lanngocel poate fi consecutiv unei deformaii a peretelui Iar nj,ean proemmand fie m interiorul larmgelui fie in exteriorul acestuia sub piele El mai poate proveni dmtr o malformaie con cenitala Un lann eocel nu genereaz
nici durere mc jena F rmele prea voluminoase pot fi operate
LARINGOSCOPIE. Examen care permite vizualizarea lann feelu
INDICAII Larmyiscopia este un examen practicat m caz de disfome (modificare an rmala a timbrului vocii voce aspra sparta etc ) de tulburri ale deglutitiei de dureri ale fannj,elui sau de dificulti respiratorii
TEHNICI Exista doua tipuri de lanngoscopie larmgo scopia indirecta si laringoscopia directa
Lanni, \c pia indirecta este tehnica cea mai simpla de \ izualizare a larmgelui Ea se face m cursul unei consultaii la medic Pacientul este aezat m ezut medicul aflandu se in fata lui si purtnd o lampa de iluminare pe frunte
Pacientul deschide gura ar medicul n trage limba m fata Apoi introduce o ogl nda mica m fundul gurii si privete baza limbii farmgele epiglota corzile vocale si primele mele ale traheei

 Lartn^o c(piu direct este o tehnica de vizualizare a larmgelui mult mai complexa sub anestezie generala Un fibroscop adic un tub coninnd un sistem optic si de iluminare este introdus prin gura pana m lannge
Instrumentele miniaturizate de la extremitatea larmgo scopului sau o radiaie laser permit sa se realizeze imediat actele chirurgicale daca examenul releva necesitatea acestora -> F BROSCOPIE
LARINGOSPASM. Contracie brusca a muchilor lann gelui provocnd ocluzia sa prin unirea corzilor vocale S NON M \pa\m al larin^ehn LARINGOTOMIE

356
LARINGOTOMIE. Deschidere chirurgicala a Urmului pe ntreaga sa nlime sau numai pe o poriune SINONIM tirolomie
LARVA MIGRANS CUTANAT. Boala parazitara provocata de infestarea cu larve de nematode (viermi rotunzi) care se deplaseaz sub piele larve care nu ajung la stadiul adult SINONIME dermalila \ermmiaw rampanta
dermatni\ linear /s mi^rans (dermaid lineara ini^ral( rie) lar\a rampant p\eud( mia rampant CONTAMINARE O lna migrans cutanata se ccntrac teaza m tarile tropicale mergnd cu picioarele {.oale pe sol sau alungmdu
te pe plajele contaminate Larvele ptrund in organism prin piele sub care migreaz lent timp de mai multe sptmni
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Deplasarea larvelor sub piele duce la apariia m relicl t unor u rdoanc sinur ase
cutanata dureaz cteva saplamam cel mult (m jur de dou i
Leziunile sunt amplasate pe picioare pe fese si pe spate mai rar m alte locuri
TRATAMENT Medicul prescrie m general o pomda pentru a calma mancanmilc Tratamentul cu ce mpnmate de ivermectma sau eventual cu tiabcndazol (substana prost tolerata de organism) nu poate fi fcut dect in spital
LARVA MIGRANS VISCERAL. B ala parazitara
ai intestinului subire) ai cinilor si pisicilor SINONIM toxoiaro a
Larva de ascans dup cclozarca oualt r m intestin migreaz m ficat plmni uneori m creier sau m ochii omului si triete intre 18 luni si 2 am
CONTAMINARE O lna migrans viscerala se contrac teaza prin ingerarea oualor de ascans care prezente in excrementele animalelor aicctate u ntammcaza mediul apa de but m tarile in curs de dezvoltare fructele si legumele
etc
SIMPTOME O larva migrans viscerala atinge de cele mai multe ori copilul m amparatic cu adultul Ea duce la febra oboseala tuse astm urticanc diaree un ficat care creste m volum si provoac dureri difuze unc( n apar si
convulsii
TRATAMENT Tratamentul fund puin eficace bolnavii sunt de cele mai multe ori supravegheai cu regularitate timp de 2 ani sau mai mult (pot aprea de fapt probleme si dup moartea larvelor) si sunt supui unor examene
numrtoare sangvina si controlul ochilor ndeosebi Tratamentul se face m spital
LASER. Aparat care produce un fascicul ngust de radiaie luminoasa coerenta spaial si temporal
INDICAII Aplicaiile laserului sunt foarte diferite
In dermalt h ^,ie el servete la distrugerea unor tumori cutanate si a petelor pigmentate
In gastroenterologie laserul este utilizat pentru a pulveriza calculu canalului coledoc pentru deschiderea unei treceri care sa restabileasc circuitul digestiv m tumorile ev( luate ale esofagului si ale rectului pentru a coagula
(ulceraii angioame)
In ginecologie el este folosit mai ales pentru a distruge leziunile precanceroase ale colului utenn
In neurologie el permite distrugerea unor leziuni (umorale
In /talm( It t,ie laserul este utilizat mai nti de toate m prevenirea dezlipim de retina pentru a face sa adere retina si membranele subiacente la nivelul rupturilor sau leziunilor degenerative ale retinei apoi pentru distrugerea
micilor leziuni retiniene m sfrit pentru fotocoagularea micro anevrismelor retiniene consecutive diabetului
In otonni laringologie laserul permite tratarea unor Iezi uni ale corzilor vocale si ale lanngelui
In pneumoio^ie laserul permite distrugerea tumorilor care obstrucaza bronhiile mari stnjenind respiraia el mai da posibilitatea tratam obstacolelor netumorale ca ngustrile c< nsecutive unei cicatrice ramase dup mtubare
sau traheo tomie m caz de tumora maligna laserul poate servi la ameliorarea confortului respirator al bolnavului
N< / indicaii sunt actualmente m studiu distrugerea plcilor de aterom de pe pereii arteriali ale tumorilor prostatei etc
LASSA (febra de) Boala mfectioasa grava si foarte contagioasa cauzata de virusul Lassa (Arena\iru\ cu A R N) Febra de Lassa aparine grupului de febre hemoragice africane
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia este de 10 zile apoi apare ( stare gripala cu dureri musculare si dureri de cap uneori cu angma si dureri digestive Semne mai grave se manifesta ctre a 6 a zi a bolii nsoind sau nu o erupie
cutanata hemoragii superficiale si digestive stare de soc
\arsatun Este posibila o vindecare spontana m vreo dou sptmni dar care las bolnavul mtr o stare de mare oboseala si slbiciune Mortalitatea este nsemnata m absenta tratamentului
TRATAMENT Subiecii infectai sunt tratai prin injectarea de medicamente antivirale si m lipsa acestora prin sero terapie (ser care conine anticorpi activi mpotriva acestui
LAURENCE-MOON-BARDET-BIEDL (sindrom al lui) Sindrom ereditar caracterizat prin asocierea unei reunite pigmentare (mflamatie a retinei) a unei obeziti a unor anomalii ale degetelor de la mini si picioare a unei
ntrzieri mintale si a unei insuficiente ovanene sau LEGIONARILOR
testiculare crora li se asociaz uneori anomalii renale si o micorare a forei musculare a membrelor inferioare
LAXATIV. Medicament utilizat m tratamentul consti pahei
Un regim alimentar bogat in fibre (legume \erzi tarate etc) absorbia de apa m cantitate suficienta orc de masa regulate o gimnastica abdominala amelioreaz de obicei o constipatie Daca totui aceasta persista medicul poate
irescne laxative
jucativele administrate pe cale orala
t Locativele de lest (mucilagiu tarate) trebuie sa fie nghiite
cu mult apa Astfel umflate ele cresc volumul si consis
tenta coninutului intestinului
\Laxa1ivele lubnfianle (ulei de parafina) nmoaie scaunele
facilitnd astfel trecerea lor
nLaxativele osmotice (sorbitol lactuloza mamtol) rein apa
corpului in intestin si cresc astfel volumul si hidratarea
elor
Laxatnele stimulante mai ales cele pe baza de plante acfioneaza iritnd intestinul ale crui micri si secreii sunt Efectul iritant al acestor laxative nu trebuie utilizat
at episodic si in cure foarte scurte deoarece chiar luate forma unei tizane utilizarea lor regulata provoac
en o mflamatie a intestinului si o obisnuire Acestea
t purgative (laxative puternice)
jucativele utilizate pe cale rectala Atunci cnd laxa tovele administrate pe cale orala nu au efect se utilizeaz splaturile sau supozitoarele cu glicerina Ele provoac ( evacuare rapida a scaunelor durata pana cnd i fac efectul
de cteva minute Utilizarea lor ndelungata este nerecomandabila
Utilizarea unui laxativ pe cale orala sau rectala trebuie si fie oprita de ndat ce s a restabilit un tranzit intestinal normal pentru a evita o diaree sau tulburri mai grave
LAXATIVELOR (boala a) Afeciune legata de utili
tea masiva de laxative (fenolftalcma sau antrachmone)
Boala rar survine la persoanele m general femei
obsedate de a avea mereu scaune de exemplu din cauza
intei de a slabi sau a fobiei de a fi constipate
Ea se manifesta pnntr o stare de slbiciune cronica asociat cu o deshidratare si cu o uscciune a mucoaselor necum si cu o pigmentare ntunecata a pielii Tratamentul consta in oprirea laxativelor m asigurarea iui aport de
potasiu si m aplicarea unui tratament uor al constipatiei atunci cnd ea exista Pentru a evita recidivele este necesara adesea si o ngrijire psihiatrica
UkXITATE. Posibilitate a unei articulaii de a efectua icn fie de o amplitudine anormala fie care nu pot fi m mod normal
LACRIMARE. Scurgere de lacrimi provocata de o intatie a ochiului sau de un obstacol mecanic m calea evacuam lor
Secreia de lacrimi este o reacie reflexa destinata pro tejarn corneei iritate (corp strin ulceraie) Unele tulburri care nu au la baza c afeciune a ochiului de exemplu o nnita alcr cica (febra fnului) se manifesta si ele pnntr o
lacn mare excesiva
O lacrimare poate sa se produc si atunci cnd canalul de scurgere a lacrimilor nu si poate ndeplini funciile sau cnd este obstruat O paralizie poate de asemenea sa se afle la (ri emea unei lacnman denumita m mod obinuit
lacrimi de crocodil care se manifesta m cursul masticaiei
Tratamentul depinde de cauza lcrimam
L.C.R. CEFALORAHIDIAN (lichid)
LDL COLESTEROL. Fraciune a colesterolului san0vm transportata de ctre lipoproteme (molecule care asociaz lipidele si proteinele) de tip LDL (din engleza low denuty hpoprolem\ proteine cu densitate mica) SINONIM
colege rol LDL
Nivelul sangvin de LDL colesterol denumit m mod obinuit colesterol ru este un indicator al riscului de boli coronariene mai precis dect nivelul colesterolului total O cretere a acestui nivel dincolo de l 6 grame pe litru
reprezint o cretere a riscului con nanan
L.E.D. -> LUPUS ERITEMATOS DISEMINAT

LEGG-PERTHES-CALVE (boala a lui) B< ala necro zanta a capului femural care afecteaz copilul de vrsta intre 5 si K) am SINONIM mtetcondrita primitiva a soldului
B< ala lui Leg0 Pcrthes Calvc este cauzata probabil de c ntrerupere locala a circulaiei sangvine Copilul atins de aceasta afeciune are o suferina a soldului si merge schio ptnd La nceputul bolii a crei evoluie este foarte
lenta radiografia poate fi normala o suntigrafie osoasa este atunci necesara pentru a ce nfirma dia cnosticul TRATAMENT SI PROGNOSTIC Scopul tratamentului lnnd de a pstra slencitatea capului femural fragilizat de boala
vindecarea implica un repaus complet al soldului de cele mai multe ori la pat sunt adesea necesare traciuni si pururea unus gips Reluarea mevsulvu este m geneiM posibila dup 12 18 luni de la debutul bolii
LEGIONARILOR (boala a) Pneumopatie acuta grava cauzata de un bacii Gram negativ Le^ionella penumopkila SINONIM le^wnelo a
Le^ionella pneumophila supravieuiete mai ales in apa de condensare a sistemelor de climatizare si in apa de distribuie urbana Infecia este consecutiva inhalam picatunk r de apa deosebit de contaminate
S1MPTOME SI SEMNE Dup o mcubare de 2-10 zile boala se declara sub forma unui sindrom pseudo cnpal care LEGUM
asociaz cefalee dureri musculare si abdominale diaree tuse uscata o febra uoara si senzaia de ru general Pneumo m se manifesta prmtr o durere toracica o dificultate respiratorie si o tuse cu putina expectoratie Aceasta peri
oada dureaz aproximativ o sptmna apoi evoluia merge fie spre vindecare fie spre o agravare a tulburrilor respiratorii
TRATAMENT O antibiotcrapie adaptata si precoce admi mstrata in general pe cale intravenoasa permite o evoluie favorabila si o vindecare de cele mai multe ori foarte rapida
LEGUM. Planta ale crei frunze tulpini si sau rdcini sunt comestibile
Legumele au proprieti comune un coninut mare m apa (m medie 90%) o mica valoare energetica un coninut bogat in sruri minerale m vitamine si in hbre (cclulo/a) Principalele minerale pe care le conin sunt calciul (intre
40 si 50 miligrame pe 100 grame m medie) potasiul cuprul unele sunt bogate m sodiu (perele siecla telina) Legumele mai conin si vitaminele Bl si B2 provitamme A (carotene) vitamina C este prezenta mai ales m legu mele de
culoare roie portocalie sau verde Pentru a pstra cat mai mult din calitile lor nutrivite este recomandabil ca fierberea acestor legume sa se fac m foarte putina apa si de preferina nedescojitc ntregi sau m buci mari
Fierberea in vapori de apa limiteaz de asemenea distru gerea vitaminelor De asemenea este recomandabil ca legumele sa he bine splate cu apa potabila pentru a evita transmiterea bolilor parazitare (toxoplasmoza de exemplu)
si pentru a elimina reziduurile de produse fitosamtare (pesticide ngrminte) Legumele datorita slabei lor valon calorice dein adesea un loc preponderent m regimurile de slbire
LEGUMINOAS. Planta dicotiledonata al crei fruct este o pstaie
Sunt comestibile numeroase varieti de leguminoase bobul fasolea uscata lintea mazrea etc Acestea sunt legume uscate care se deosebesc de legumele proaspete prin bogia lor m proteine (25% m medie) si prin \aloarea lor
calorica mai ridicata (intre 120 si 340 kilocaloni pentru 1(X) grame) Leguminoasele conin o mare proporie de amidon (intre 55 si 60%) si de fibre vegetale Aceste fibre pot fi iritante pentru mucoasa intestinala ceea ce le face
nerecomandabile persoanele r cu colon iritabil piureunle de leguminoase sunt totui tolerate mai bine Coninutul leguminoaselor m vitaminele grupului B este nsemnat dei acestea sunt parial distruse in cursul gtitului In plus
ele sunt bogate in fosfor m iod m calciu m fier Absorbia fierului si calciului este totui de nivel mediocru Aceste diferite proprieti nutritive fac din ele un aliment mdis pensabil echilibrului alimentar mai ales pentru
persoanele care urmeaz un regim vegetarian (care nu cuprinde dect produse de origine vegetala)
LEINER-MOUSSOUS (boala a lui) Afeciune derma tologica benigna a sugarului ce atinge in principal fata si ezutul SINONIME dermalita \eboreiLa a Maurului eritro demite de^cuamaUva
Boala lui Leiner Moussous se observa intre a 2 a si a 4 a luna de viata Cauza este de cele mai multe ori necunos
Erupia debuteaz cel mai frecvent prmtr o mrosire a plicilor si a zonelor convexe ale bazinului (fese organe genitale) precum si prin afectarea pielii capului ducnd la scuame grase groase glbui sau cafenii pe o piele roie
(cruste de lapte) Leziunile se propaga apoi rapid pe ntreg corpul formnd scuame Aceasta erupie este de obicei bine suportata de ctre copil care nu simte mancanmi
EVOLUIE SI TRATAMENT Tratamentul consta m folosirea antisepticelor locale bai cu permanganat de potasiu sau cu antiseptice necolorate diluate m soluie apoasa care trebuie sa fie urmate de aplicarea de soluii sau de
pomezi antifungice si de vaselina pe pielea capului
LEIOMIOM. Varietate de tumora benigna care se dez volta pe seama fibrelor musculare netede
Leiomiomul de cauza necunoscuta are ca Ioc prefe rential peretele uterm si pielea
LEIOMIOSARCOM. Tumora maligna care se dezvolta pornind de la muchii netezi
Leiomiosarcoamele apar mai ales pe tubul digestiv
LEISHMANIOZ CUTANAT. Boala parazitar provocata de infestarea celulelor pielii cu diferite specii de protozoare flagelate din genul Leuhmania SINONIM bun n de A/ep
Boala se ntlnete m Africa de Nord si de Est m America tropicala m India si m perimetrul bazinului mediteranean
CONTAMINARE Parazitul este gzduit de cini si de roztoare si se transmite prin insecte mici numite flebotonu (din genul Phlebotomu\ sau LuKomiya)
SIMPTOME Leishmamoza cutanata se caracterizeaz prin unul sau mai multe ulcere de la civa milimetri la un ceni metru diametru pe pielea din prile corpului neacoperite de haine si mai ales pe fata sau pe mini
TRATAMENT Leishmamoza cutanata se vindeca spontan dar lent Este deci preferabil sa se prescrie bolnavului medi camente injectabile direct m ulceraie care accelereaz vindecarea

PREVENIRE Utilizarea unor haine acoperitoare si a insecticidelor cu care pot fi impregnate plasele contra narilor (musticarn) protejeaz mpotriva nepturilor insectelor care totui in exterior rmn greu de evitat mai ales

din cauza dimensiunilor lor mici si a zborului lor silenios

LENTILA DE CONTACT
LEISHMANIOZA CUTANEOMUCOASA. Boala parazitara cauzata de infestarea celulelor pielii si mucoaselor (n particular cele ale fetei) cu protozoarele flagelate din genul Leuhmama SINONIM
buton de Bahm
Leishmamozele cutaneomucoase se ntlnesc mai ales n America Centrala si m America de Sud
CONTAMINARE Parazitul care msoar civa microni n diametru este gzduit de animale si se transmite prin neptura micilor insecte din genul Phlehotomu\ sau Lutzomiya neptura insectelor femele
este dureroasa (insectele masculi nu neap)
SIMPTOME Leishmamozele cutaneomucoase se manifesta pnn ulceraii pe fata care pot las cicatrice chiar mutilri Durata de evoluie a bolii este variabila si se poate ntinde pe mai muli am
TRATAMENT Injectarea directa in ulceraiile bolnavului r medicamente ca antimomatul de meglumma lomi dina amfotenuna B sau stibiogluconatul de mc clumina accelereaz vindecarea
LEISHMANIOZA VISCERAL. Boala parazitara a omului si cinelui provocata de infestarea cu un protozoar flagelat din genul Leuhmama SINONIME febra dumdum kala azar (sau febra neagra)
Leishmannle triesc si se multiplica m anumite celule ale sngelui si ale maduvei osoase si distrug celulele respective
Leishmamoza viscerala este frecventa in regiunile tropi cale si mediteraneene (intre care si sudul Franei) si afecteaz mai curnd copilul dect adultul
CONTAMINARE O leishmamoza viscerala se transmite inelui prin neptura unor insecte mici flebo tomu Acestea dup ce au nepat un om sau un came atins de leishmamoza sunt purttoare ale
parazitului care se dezvolt si se multiplica m organismul lor De obicei camele familiei se afla la originea declanam unei leishmamoze viscerale
SIMPTOME Durata de incubaie este foarte variabila de h cteva sptmni la cteva luni chiar mai muli am dup Starea imumtar a purttorului Simptomele apar treptat slibire oboseala paloare gafaiala si
mai ales febra neregu lai persistenta cu m aceeai n vrfuri de temperatura de 4041C si scderi mai mult sau mai puin rapide \ olumul ficatului si al splinei cresc Uneori apar ganglioni mari la gt i
subsuoara Bolnavul mai sufer de diaree si m stadiul avansat al bolii se formeaz pete ntunecate pe piele TRATAMENT Medicul prescrie lomidma antimomat conat de meglumma si amfotericma B
Aciunea .eestor substane consta probabil m mpiedicarea multipli l leishmanulor si in permiterea fagocitarn paraziilor de titre celulele sangvine Acest tratament este eficace cu i cazurilor de SIDA si nu se
aplica unui came
si trebuie menjita cu atenie deoarece poate fi mortala PRE\ ENIRE In perioada de timp calda si umeda este recomandabil sa se utilizeze insecticide pentru a ucide flebotomn si sa se doarm sub o plasa
contra narilor (musticar) impregnata de asemenea cu insecticid (deoarece insectele de dimensiuni mici trec cu uurina prin ochiurile plase,)
LENTIGINOZ. Boala eenet,ca ce se caracterizeaz pnntr o erupie abundenta de lenti eo (mici pete cutanate brune)
Lentiynozele pot fi izolate sau pot sa se asocieze cu atingeri viscerale sau cu malformaii grupnd diferite afeciuni ale cror semne apar din copilrie
LENTIGO. Mica pata cutanata SINONIM alu
Lentigo corespunde unei creteri a numrului de mclano cite celule rspunztoare de pigmentaia cutanata Ele formeaz pete de culoare bruna rotunde cu diametrul de civa milimetri Un lentigo poate fi
foarte greu de deosebit de alte pete pigmentare ca nevul nevocelular (mica malfor matie cutanata care poate necesita o ablatie chirurgicala)
DIFERITE TIPURI DE LENTIGO Exista doua forme particulare de lentigo
Lentigo senil care reprezint pete brune de civa ceni metri diametru pe spatele minilor persoanelor m vrsta Acest lentigo este lipsit de semnificaie patologica si se trateaz prin cnoterapie (zpada
carbonica sau azot lichid)
Lenii, malign sau melanoza lui Dubrcuilh apare la persoanele in vrsta si formeaz o pata de culoare maro me atingnd uneori mai muli centimetri m diametru pe obraji pe frunte pe pleoape sau chiar
pe spatele minilor si pe fata postenoara a gambelor Aceasta constituie o leziune precanceroasa cu prognostic mai degrab favorabil tratat prin ablatie chirurgicala -> LENTIGINOZ MELANOZA
LENTIL CU TREI OGLINZI. Mic instrument care conine o lentila utilizata pentru examenul fundului de ochi Dup ce s a instilat m ochiul pacientului un colir anestezic (una doua picaturi) medicul
pune direct pe cornee lentila cu trei oglinzi pe care o rotete uor pentru a observa toate prile retinei
LENTIL DE CONTACT. Proteza optica transparenta foarte subire si concava care se pune pe corneea ochiului pentru a corecta defectele de vedere SINONIME lentila corneean sticla de contact
Spre deosebire de ochelari lentilele de contact nu aluneca nu cad nu se acoper cu aburi sau cu apa de ploaie Dar ele necesita o adaptare care trebuie sa se fac treptat sub control medical astfel meat sa se
poat aprecia toleranta corneei LENTIVIRUS
ntreinerea lentilelor de contact
Lentilele trebuie m mod obligatoriu sa fie curate si aseptizate m fiecare /i cu un produs de ntreinere adaptat naturii lentilelor si prescris de ctre oftalmolog Deprotemizarea care permite ndeprtarea depozitelor proteice albe
provenind din pelicula (filmul) lacrimala trebuie sa fie realizata o data pe sptmna Lichidul in care sunt puse lentilele pentru a fi splate de ndat ce sunt scoase de la ochi trebuie sa fie schimbat zilnic iar tocul care le susine
m timpul cufundam m lichid trebuie sa fie schimbat m fiecare luna In cursul manipulrilor este important sa ai minile foarte curate si un ehnlc tiate scurt pentru a e\ita ruperea lentilelor suple In sfrit ntreinerea lentilelor
trebuie sa se fac deasupra unei suprafee curate netede si bine luminate
Dealtfel atunci cnd se poarta lentile de contact este preferabil sa se utilizeze pentru ngrijirea fetei produse hipoalergemce si sa se c\ite fardarea rebordului interior al pleoapelor Este recomandabil sa se procedeze la m chiaj
dup punerea lentilelor de contact si la demachia] dup plasarea lor in tocul de susinere In sfrit trebuie sa se tie ta fumul de igara nglbenete lentilele de contact
DIFERITE TIPURI DE LENT I LE DE CONTACT
Lentilele viple sau ludr< file din material sintetic nu pot

fi prescrise dect pacienilor care au c buna secreie

LENTIVIRUS. Denumire a unui gen de virus cu A R N aparinnd familiei retrovirusurilor (Retrovindae)
La om s au identificat actualmente doua lentivirusun HIV l si H I V 2 responsabile de SIDA
LEO BUERGER (boala a lui) Arterita particulara a membrelor mfcri lare SINONIM tromboan^eita obhlerant Boala lui Leo Buerger este o boala rara care afecteaz de preferina subiecii orieman din Europa Centrala (boala
genetica) si mani fumtori Ea consta mtr o obstrucie progresiva a arterelor de calibru mic care limiteaz aportul sangvin la degetele de la picioare si mini si provoac adesea o gangrena Recidivele succesive antreneaz ampu
tatia degetelor atinse Atunci cnd cauza bolii este tabagis mul oprirea totala si definitiva a fumatului este msura cea mai eficace pentru a stvili evoluia bolii
LEPR. Boala mfectioasa cronica ce se caracterizeaz prmtr o atingere a pielii mucoaselor si nervilor SINONIM boala lui Hansen
Lepra este mea r boala frecventa m regiunile inter tropicale ale Africii Asiei Oceaniei si Americn Latine Este
un numr mare de victime
CAUZE Afeciunea este cauzata de o bacterie m forma de bastonas bacilul lui Hansen sau Myci bacterium leprae Contagiunea nu este posibila dect m unele forme de lepra (lepra lepr>matoasd) ea se face pornind de la
secreiile
njunct
de la plgile
boln
cronica Ele corecteaz miopia si hipermetropia dar mai puin bine astigmatismul Bine tolerate de la nceput ele pot fi purtate m cea mai marc parte a zilei si suni dcale pentru purtatul ocazionai (m cursul unei activiti sp rtivc
de exemplu) Lentilele de contact necesita > ntreinere riguroasa Unele lentile suple foarte fine pot fi purtate timp de perioade mai lungi mai multe sptmni de exemplu ziua si noaptea O supraveghere regulata este necesara
pentru a evita riscurile de infecie Lentilele flexibile numite M n^ule sau semin^ide sunt indicate pentru corectarea astigmatismului precum si al altor ametropn (miopie hipermetropie) ntreinerea lor este mai uoara dect cea a
lentilelor suple si durata lor de toleranta mai lunga insa aceasta toleranta este mediocra la nceput
EFECTE SECUNDARE Purtatul lentilelor de contact poate provoca la unele persoane ulceraii ale corneei inflamaii superficiale ale corneei si conjunctivite alergice uneori cauzate de produsele utih/atc pentru ntreinerea lor
Insufi tienta secreiei lacrimale mai frecvenU la subiecii m vrsta antreneaz o intatie oculara la purttorii de lentile de contact In sfrit niciodat nu trebuie purtata o astfel de lentila daca ochiul devine rou se infecteaz daca
vederea se nceoeaz sau daca antreneaz o jena durcr( aa
contamineaz pielea sau mucoasele (mucoasa respiratorie)
S1MPTOME SI SEMNE Evoluia leprei este foarte lenta si se ntinde pe mai muli am Primele leziuni sunt mici pete depigmentate m Beneral albe cu diametrul de civa milimetri unde pielea este insensibila si nu transpira
Boala ia apoi fie o forma numita tuberculoida fie o forma zisa lepromatoasa sau chiar o forma intermediara
Lepra tubercul id cea mai frecventa se ntlnete la subiecii care au mijloace de aprare imumtara relativ eficace Ea lezeaz mai ales nervii ndeosebi m regiunile cotului gambei sau gatului si acetia devin palpabili sub
lorma unor cordoane groase regulate sau avnd poriuni cu umflaturi si strangulaii Evoluia se face ctre o extindere a leziunilor o deshidratare progresiva a pielii alterri ale muchilor si nervilor care duc la ru perforant
plantar (ulceraii) retractil ale tendoanelor si aponevrozelor picioarelor si minilor
Lepra lepromali aa cea mai grava se ntlnete la subiecii cu mijloace de aprare imumtara insuficiente Fa se traduce prin apariia de leproame noduli de culoare roie bruna durerosi care sngereaz sub piele si sunt
suficient de numeroi pentru a fi mutilani fata atunci cnd este atinsa de astfel de leziuni se numete leomna (amintind de un leu) Leproamelor h se asociaz o rimta mflamatone loartc u ntagioasa care poate antrena 361

LEUCEMIE
o prbuire a cartilagnlor atingeri ale ochilor gurii si viscerelor o febra si o nsemnata oboseala generala
TRATAMENT Lepra este tratata prin administrarea de i sulfone totui deoarece au aprut numeroase fenomene de ' rezistenta la acest medicament m ultimii ani actualmente
se face apel la alte produse (sulfamide nfampiuna clofazi i min) Tratamentul trebuie sa fie urmat vreme ndelungata
ntre 6 luni si 2 am chiar si mai mult in formele evoluate
El duce la vindecarea formelor debutante si mpiedica evoluia formelor grave
i
LEPTOSPIROZ. Boala mfectioasa rara provocata de i
o bacterie spiralata din genul Leptt spira
Bacteria este gzduita de ctre animalele slbatice
roztoare (obolani) sau carnivore si de unele animale l domestice (cinii) si este excretata prin urma lor Omul se ! contamineaz pe cale transcutanata (exconatia pielii) n ' timpul scldatului m apa dulce (ruri lacuri) sau mai
rar
pnn contact direct (muctura)
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia dureaz zece zile apoi se instaleaz o febra ridicata nsoita de frisoane de dureri musculare nsemnate si de dureri de cap pulsatile Un icter intens un sindrom memngean (greuri redoare a
cefei) hemoragii renale si pohviscerale pot surveni la 48 ore de la nceputul manifestrilor Febra redreseaz m 4-IO zile in timp ce semnele clinice se amelioreaz O recrudescenta a febrei ridicate durnd m jur de doua zile
survine intre a 10 a si a 15 a zi dup debutul semnelor
TRATAMENT Leptospiroza este tratata pnn administrarea de antibiotice timp de doua sptmni Un vaccin eficace fat de Lepto^pira ictero hemorra^iae este propus profesio mstilor expui riscului contaminam
LEIN. -> PIERDERE A CONT ENJE

LETARGIE.
1 Stare patologica de somn profund si prelunyt fr febr sau infecie caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil s vorbeasc atunci cnd este trezit dar uita spusele i adoarme pe loc Aceasta stare constituie un simptom
al isteriei
2 Stare de toropeala de apatie si de extrema vlguire
LEUCEMIE. Proliferare canceroasa adic necontrolata a celulelor precursoare (blasti) ale globulelor albe normale din mduva osoasa si din snge SINONIM leuci a
Termenul de leucemie este opus celui de hmfom mva darea ganglionilor limfatici Totui aceasta distincie este teoretica formele evoluate de leucemie putnd atinge toate organele
DIFERITE TIPURI DE LEUCEMIE Se deosebesc leuce miile cronice m care proliferarea nu este nsoita de oprirea maturm precursorilor prezeni m mduva de leucemule acute m care la proliferarea acestor precursori se
adaug
un blocaj al maturam lor ceea ce are drept consecina pe de o parte un exces de celule tinere pe de alta parte absenta globulelor albe mature De altfel leucemia poate sa se dezvolte fie pe seama precursorilor celulelor
pohnucleare (mieloblasti) fie pe seama precursorilor limfoutelor (hmfoblasti)
Aceste criterii duc la clasificarea m patru mari tipuri a diferitelor forme pe care le poate lua boala leucemia mieloida cronica (L M C ) leucemia acuta mieloida (L A M ) leucemia limfoida cronica (L L C ) cea mai frec venta la
persoanele trecute de 40 am si leucemia acuta limfoida (L A L) cea mai obinuita la copil
CAUZE Lsnd deoparte expunerile profesionale intensive la unele substane chimice sau la radiaii cauza leucemiilor rmne necunoscuta m majoritatea cazurilor
SIMPTOME Acestea sunt puin caracteristice si sunt pro vocate de insuficienta elementelor mature ale sngelui (pohnucleare globule rou si plachete) precum si de mva darea diverselor organe de ctre globulele albe
Micorarea numrului de globule rou antreneaz o anemie cu paloare si palpitata Absenta plachetelor provoac fenomene hemo-ragice (sangerare a gingiilor echimoze) In sfrit diminu area polmuclearelor expune la infecii
grave ca septicemiile sau angmele severe Invadarea privete mai ales splina si ganglionii limfatici care cresc m volum mai rar pielea traducandu se atunci pnn apariia leucerrudelor (papule mn rou brune) sau sistemul nervos
antrennd dureri de cap o meningita o paralizie faciala sau tulburri ale contientei DIAGNOSTIC Acesta se bazeaz pe analiza sngelui si a maduvei Sngele este de cele mai multe ori srat m globule rou si m plachete si
conine leucocite cu aspect normal dar m numr excesiv (leucemie cronica) sau leucocite anormal de tinere (leucemie acuta) Mielograma (punctia maduvei osoase) arata o invadare cu blasti (leuce mie acuta) sau cu un numr
excesiv de globule albe mai mature limfocite sau precursori ai polmuclearelor m leucemule cronice

TRATAMENT Acesta depinde de vrsta pacientului si de t pul de leucemie El este m general mai puin intensiv la pacienii trecui de 65 am O grefa de mduva osoasa nu este avuta m vedere dect la subiecii sub vrsta de 50
am Tratamentul leutemuli r acute mteloide 41 limfotde consta mtr o chimK terapie intensiva Dar acest tratament distruge att celulele tumoralc cat si celulele normale ale maduvei El are ca urmare o dispariie trectoare dar
marcata a celulelor mieloide perioada m care subiectul este m mod deosebit expus infeciilor hemoragiilor si anemiilor respectiv pnn lipsa de pohnucleare de plachete si de globule rou Cura necesita deci o spitalizare
ndelungata In majoritatea cazurilor blastn dispar m cursul tratamentului Un tratament de consolidare bazat pe o chimioterapie uoara este atunci administrat fie m cure repetate si destul de puin intensive fie mtr o cura sau
doua dar mult mai LEUCIN

362
intensive O grefa de mduva osoasa poate de asemenea sa fie avuta m vedere (alogrefa sau autogrefa de mduva)
Tratamentul leucemiei mieii ide cronice este grefa de mduva osoasa atunu (.and ea este posibila Chimioterapia nu permite detat normalizarea numrului de globule albe fr a mpiedica evoluia bolii
Tratamentul leuiemiei hmf( ide cronice este in numeroase cazuri inutil aceasta boala neantrenand nici un simptom si avnd o evoluie foarte lenta
In cazul leucemnlor acute exista riscul de resuta m special m cei trei am care urmeaz mbolnvirii Acest risc este mic pentru leucemnle acute limfoide ale copilului mai important pentru alte varieti ale
leucemiei acute
LEUCIN. Acid ammat indispensabil (care nu pe ae fi sintetizat de ctre organism si care trebuie furm/at prin alimentaie)
n organism leucma intra m constituia proteinelor si intervine m numeroase reacii chimice
LEUCINOZ. Boala ereditara cauzata de deficienta mtr o enzima care participa la metabolismul aci/ilor ammati ca leucma si valma
Foarte rara leucmoza se traduce prin tulburri neuro logice (micri anormale ale corpului si globilor cculan alterarea contientei putnd merge pana la coma) si o intar ziere mintala Tratamentul este un
regim foarte special excluznd sau limitnd definitiv alimentele care conin aci/ii ammati m cauza (produse animale) Cnd tratamentul este ntreprins precoce rezultatele sunt relativ satisfctoare
LEUCOBLAST. Celula tnra hematopoietica (care particip la formarea globulelor sngelui) indiferent de originea ei
LEUCOCIT. Celula nucleata a sngelui uman ale crei diferite varieti joaca m majoritate un rol m lupta mpotriva agenilor strini organismului SINONIM globul alb
Leucoutele se deosebesc de hematii (globule rou) prin citoplasm lor mai deschisa la cuk are lipsita de hemoglobina si prin prezenta unui nucleu Ele sunt m plus
numeroase (intre 4000 si 10000 pe milimetrul cub de snge)
Se deosebesc polmuclearele (care poseda un nucleu cu mai muli lobi) neutrofile bazofile si eozmofile monocitele si limfocitele
LEUCOCITOZ. Numr de globule albe ale sngelui Leucocitoza este evaluata pnntr o numrare a formulei sangvine O leucocitoza normala este cuprinsa intre 4 000 si 10000 globule albe pe milimetrul
cub de snge Se vorbete de leucopeme daca cifrele sunt inferioare acestei norme
O leucopeme se ntlnete mai ales m caz de infecie virala de aplazie medulara sau dup luarea de medicamente
responsabile de agranulouto de mlectie bactenana
hiperleucocitoza m
LEUCODERMIE. Micorare pierdere sau absenta a pigmentaiei normale a pielii SINONIME acromie depig mentare
O leucodermie corespunde aproape ntotdeauna unei micorri a cantitii de melanin (pigment al pielii) Ea se observa m cursul bolilor congenitale prezente de la natere sub forma generalizata (albmism)
sau localizata (nev ane mic) sau de cele mai multe ori in cursul bolilor doban dite ndeosebi psoriazis lepra sifilis pitinazis verzicolor (infecie cu o ciuperca) si mai ales vitiligo (pete albe de cauza
necunoscuta)
LEUCODISTROFIE. Afeciune caracterizata prin distrugerea treptata a unei substane a sistemului nervos mielma
Leucodistrofnle sunt boli ereditare rare
E e pot provoca tulburri de limbaj o lipsa a coordonam m micri o cecitate o surditate o paralizie crize de epilepsie o dementa Nu exista mea un tratament al leucodistrofnlor
LEUCOENCEFALIT. Mamatie a mielmei (substana alba a creierului)
O leucoencefalita este de cele mai multe ori urmarea unei infecii virale (rujeola de exemplu) ea se declaneaz uneori dup o vaccinare (mpotriva rablei sau a febrei galbene ndeosebi) prin reacia excesiva
fata de antigenul coninut m vaccin
Semnele unei leucoencefalite sunt o febra si tulburri ale contientei Nu exista un tratament specific Totui foarte des vindecarea se face fr sechele
LEUCOENCEFALIT MULTIFOCAL PROGRESIV. Encefalita demielmizanta cu instalare lenta cauzata de infecia cu poliomavirus virus din familia Papi \a\mdae care afecteaz electiv bolnavii
de SIDA
Atingerea substanei albe a creierului se traduce prmtr un deficit neurologic tulburri motorii vizuale senzitive tulburri de vorbire si/sau de nelegere Evoluia acestei boli este subacuta si rapid progresiva
sau mea m cazuri
LEUCOKERATOZA. Leziune albicioasa uneori keratozica (cu hipertrofia stratului cornos) dezvoltandu se pe seama unei mucoase
Leucokeratozele sunt leziuni benigne care se observa sub forma de placi mai ales m gura pe fata interna a obrajilor sau a buzelor ori pe limba Ele sunt fie congenitale fie dobndite In acest ultim caz trebuie
sa se caute daca exista o cauza ticuri de muctura a danturii proteze dentare si plombe prost adaptate tabagism boala dermatologica (lichen) eventual sifilis Este necesar examenul la microscop al unui
prelevat din leziune cu LICHEN PLAN
scopul de a ne asigura ta aceasta nu este o leucoplazie (leziune cu acelai aspect dar precanceroasa) Tratamentul consta mai nti m suprimarea cauzei identificate (fumat alimente prea fierbini etc ) atunci
cnd este posibil ceea ce se dovedete uneori suficient Tratamentul cuprinde uneori la nevoie distrugerea leziunii prin electrocoagulare sau cu laser cu dioxid de carbon
LEUCONICHIE. Decolorare a uneia sau mai multor
ighu
Leucomchnle au cauze extrem de numeroase boli organice (ciroza insuficienta renala infarct miocardic guta infecii cancere) boli cuUnate (entem polimorf pelada vitihgo) carene m zinc sau m vitamina PP
intoxicaii (arsenic sulfamide taliu) micoze (infecii ale unghiei cu O ciuperca) traumatisme fizice sau chimice ale unghiei (ngrijirea unghiilor prin mancchmra sau contactele cu
ramura suferite de mcelari sau mezelari de exemplu)
Dup caz leuconichia atinge una sau mai multe unghii
total sau parial sau chiar formeaz benzi sau hm albe
longitudinale mtinzandu se de la baza unghiei ctre
extremitatea ei
n afara infectam unghiei de ctre o ciuperca care justifica aplicarea unui lac antifungic tratamentul leuco metililor este de cele mai multe ori inutil se trateaz direct boala in cauza
LEUCOPLAZIE. Placa mucoasa bucala
au pata alba aprnd pe
l bucala Este o placa alba care se dezvolta pe mucoasele gurii mai ales pe comisurile bucale si pe fata intern a obrajilor mai rar pe limba pe palatul bucal sau pe gingii
Originea sa trebuie sa fie cutata m intoxicaia tabagica Leziunile cuprind uneori levuri din tipul Candida albuam Doar evoluia lor sub tratament antifungic dezvluie daca ele sunt cauzate de o ciuperca (m
caz de dispariie completa leziunilor dup tratament) sau daca leucoplazia s a instalat pe o leziune preexistenta
TRATAMENT Acesta consta m suprimarea factorilor declansanti (tutun sub forma de igara sau guma de meste cat) n caz de supramfectie cu Candida albicans bailcde |Ur alcaline cu bicarbonat de sodiu
si antifung cele locale
t tratamentele prescrise Plajele reziduale pot fi distruse i ele prin chirurgie sau prin laser cu dioxid de carbon fund .necesar o singura edina cu scopul de a evita evoluia lor ctre o tumora canceroasa
LEUCOREE. Scurgere vagmala nesangeranda
Leucoreele cunoscute sub denumirea de ifmden albe sau de pierderi vagmale se manifesta prmtr o jttelere exagerata a secreiilor genitale normale Ele sunt t sau mai puin abundente fluide sau groase
(granu tiotse spumoase) albe sau colorate (cenuii galbene sau
verzui) uneori cu miros de/agreabil Ele sunt nsoite adesea de c intatie locala de arsuri de mancanmi si de dureri m timpul raporturilor sexuale
CAUZE De cele mai multe ori sunt de natura mfectioasa infecia vulvei (vulvita) a vaginului (vagimta) a colului uterm (cervicita) a uterului (endometnta) a trompelor lui Fallopio (salpmgita)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul antibiotic care difer dup agentul mfectios trebuie sa fie suficient de ndelungat uneori repetat Pentru Candida albicans el este de cele mai multe ori local m
timp ce pentru tncomonas el trebuie sa fie general Examinarea si tratamentul simul tan al partenerului sexual sunt obligatorii
Leucoreele sunt sensibile la tratament dar ele recidiveaz frecvent Prost ngrijite clc pot fi responsabile de o sterilitate si predispun la cancerul colului uterm
LEVOCARDIE. Inversare a poziiei relative a cavitilor cardiace sungi si drepte m raport cu cea normala dei vrful inimii rmne ndreptat spre stnga
In general levocardia este asociata cu anomalii con genitale ale inimii ceea ce constituie gravitatea ei
LEVULOZA. -> FRUCTOZA

LEVURA. Microorganism ce permite fermentaia unor

In stare uscata levunle pot fi consumate ca un supliment m vitaminele B l B2 B6 B9 B12siPP din care conin o mare cantitate Activitatea lor intensa de fer mentatie l miteaza totui utilizarea lor la un
maximum de doua lingur pe zi
LH. + LUTE N ZANT (hormon)

LICHEN PLAN. Boala dermatologica ce se caracte nzeaza prin apariia unor mici pete proeminente
Lichenul plan se observa mai ales intre 30 si 60 ani CAUZE Acestea sunt de cele mai multe ori necunoscute Ar exista un teren psihologic favor zant (stres traumatism afectiv) In anumite cazuri boala este
asociata unui diabet unei hipertensiuni arteriale sau unor afeciuni ale colonului (colite cronice) Alte cazuri sunt asociate de luarea de medicamente ca sulfamidele sau srurile de aur
S1MPTOME SI SEMNE Leziunile tipice ale lichenului plan sunt papulele de culoare violacee parcurse de reele albicioase fine Aceste leziuni sunt pruriginoase si apar simetric pe fata anterioara a
ncheieturii mamn (in prelun girea palmei) pe spatele minilor si pe antebra uneori pe spate si la glezne In unele cazuri papulele se grupeaz si formeaz benzi sau mele
Lichenul plan poate afecta pielea capului unghiile si mucoasele corespunztoare fetei interne a obrajilor In acest LICHEN SCLEROATROFIC
ultim caz el ia aspectul unei relele de linii albe sau uneori pe cel al unei placi groase albe
TRATAMENT Boala este tratata de cele mai multe ori prin aplicarea locala timp de mai multe sptmni a corticostenozilor asociai adesea cu anxiolitice pe cale orala
LICHEN SCLEROATROFIC. Boala cronica a pielii si a mucoaselor de origine necunoscuta afectnd in prin cipal zonele genitale
DIFERITE TIPURI DE LICHEN SCLEROATROFIC mLchenu/ \deroatrofical\uhei sau kraur( w al\ul ei afecteaz femeia trecuta de 50 ani El se traduce prin mancanmi vulvare prin arsuri la mictiune si
prin dureri in timpul raporturilor sexuale aceste simptome asocnndu se cu o decolorare a vulvei care ia o culoare alb sidefie sau glbuie
Lichenul \clen atrofie al barbutului se traduce prin leziuni albicioase Ele pot afecta glandul si meatul - si pot antrena o ngustare uretrala - sau sntul balanopreputial (situat intre gland si preput) leziunile
formeaz m acest caz inele provocnd o stramtare patologica uneori o fimoza
Lichenul scleroatrofic alpie/u se traduce pnn mici papule albe sidefii izolate sau confluand m placarde si afectnd gatul spatele si rdcinile membrelor Aceste leziuni pot sa se asocieze unui lichen
scleroatrofic genital
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza examenului la microscop al unui prelevat din leziuni tratamentul se bazeaz pe aplicarea locala de corticosteroizi sau de androgem (hormoni
masculini) contraindicai la copil si la femeia nsrcinata Un tratament chirurgical (cir cumcizia) poate fi avut m vedere m cazul lichenului scleroatrofic al brbatului
EVOLUIE Leziunile consecutive lichenului scleroatrofic degenereaz m unele cazuri m tumora maligna Aceasta evoluie se semnaleaz prin apariia induratnlor si a unor mici sangeran
Este deci necesara o supraveghere regulata In caz de ndoiala este practicata o biopsie urmata la nevoie de ablatia chirurgicala a leziunilor
LIFTING. Intervenie chirurgicala destinata corectam efectelor mbtrnim fetei si gatului prin ntinderea structurilor cutanate lsate
DIFERITE TIPURI DE LIFTING
Lifimgul cervicofactal este destinat corectam prbuim obrajilor (obraz flasc) si suprimam brbiei duble
Lftmgul frontal face sa dispar ridurile de pe frunte si cele care sunt situate intre sprncene
n plus excedentul de piele sau de grsime de pe pleoape poate fi eliminat prmtr o blefaroplastie
PREGTIRE SI DESFURARE Indicaiile operatorii trebuie sa fie selecionate riguros dup criterii fizice si fiziologice innd cont de factorii de risc (tabagism)
Primele ce nsultatii de chirurgie estetica permit preci /area motivaiilor pacientului care este avertizat m ce privete riscurile pe care le prezint operaia si dificultile psihologice eventuale (decepie de
exemplu) legate de modificarea trasaturilor fetei
Fotografiile preoperatorn permit determinarea defectelor estetice susceptibile sa fie corectate asimetria fetei gua obrazul flasc excedentul de piele sau grsime de pe pleoape etc
Operaia cuprinde mai multe secvene dezinfectia sis tematica a pielii capului hposuctiunea gatului si a obrajilor flasci m unele cazuri incizia dup un traseu care trece prin pielea capului si nconjoar
urechea desprinderea pielii si apoi ntinderea ei si a esuturilor mai profunde evitnd ncrememrea trasaturilor fetei Fragmentul de piele exce dentar este ndeprtat la sfritul operaiei EVOLUIE Fata

rmne umflata vreo zece zile ea pstreaz o nfiare trista si puin expresiva timp de aproximativ trei sptmni Sensibilitatea pielii desprinse revine dup 4-6 luni Cicatricele unui hftmg ascunse in pielea
capului si m spatele lobului urechii dispar m decursul
Rezultatele estetice ale unui hftmg reuit rmn stabile pe o perioada de 7 K) ani
COMPLICAII
O fata ncremenit este consecina unei tehnici operatorii proaste
Cicatricele hipertr fice (umflate rou provocnd o mn canme) sunt excepionale
O necraa (distrugere treptata a unui esut) consecina a absentei vascularizaru esuturilor poate de asemenea s intervin
O infeaie nu se produce dect m l % din cazuri si necesit o curare a plagn instituirea unei drenan si un tratament cu antibiotice
O degradare precoce a rezultatului intervine uneori fie din cauza unei afectri congenitale a fibrelor elastice fie din cauza tabagismului pacienilor sau dmtr o expunere
Paraliziile pariale ale nervului facial ale nervului spinal (care permite ridicarea umrului) sau din oricare zona operata sunt evenimente cu totul excepionale
, Banda de esut conjunctiv albicioasa foarte rezistenta uor elastica ce nconjoar articulaiile
Leziunile care afecteaz ligamentele ruptura sau mtm derea constituie entorsele
LIGATURA. Operaie chirurgicala constnd in astuparea unui vas sanguin sau limfatic sau a unui canal cu ajutorul unui fir nnodat
imatura trompelor uterme este o intervenie ginecologic destinata sa fac o femeie sterila fr perturbarea ciclului ei hormonal ovarele fund pstrate Este un procedeu de sterilizare de obicei ireversibil a
femeii Acest procedeu 365
LIMFANGIT
consta in secionarea trompelor sau in punerea de pense sau de mele pentru obturarea cavitilor tubare Ea este adesea practicata prin cehochirurgie instrumentele operatorii si optice fund introduse m abdomen prin mici incizii
si manipulate sub control vizual
Ligalura 1,1 secionarea canalelor deferente sau vaspt toma asigura sterilitatea masculina - VASECTOMIE
LIMB. Organ muscular acoperit de mucoasa situat m
gur si m fannge
STRUCTURA Limba este formata din doua pri baza
limbii in orofarmge (partea medie a farmgelui m fundul
guni) si partea mobila din gura
FUNCII Limba este organul gustativ Savoarea ahmen
telor este perceputa mulumit papilelor gustative situate
pe fata sa dorsala
Limba joaca de asemenea un rol m deglutitie impin gnd alimentele si lichidele spre spatele gurii pentru a ptrunde m fannge
De altfel dup locul pe care limba l ia m cavitatea bucala ea joaca un rol esenial m producerea sunetelor
PATOLOGIE dositele (leziunile inflamatorii) care fac limba roie si dureroasa pot fi consecutive unei infecii a aparatului digestiv Paraliziile limbii sau glosoplegnle nu afecteaz de cele mai multe ori dect o singura parte si
antreneaz tulburri de pronunie si o deviere a prtii paralizate
Tumorile benigne (chisturi lipoame papiloame) ale limbii sunt rare tumorile maligne (cancer) mai frecvente ->GUST
LIMB NEAGR. Stare patologica a limbii prezentnd
un aspect brun verzui
O limba neagra poate avea ca origine administrarea unor medicamente (mai ales antibiotice) tabagismul o micoza provocat de Candida albicam utilizarea bilor de gura pe baz de apa oxigenata sau a pastei de dini oxidante
unele cazuri sunt de origine necunoscuta
LIMBII (cancer al) Tumora maligna a limbii CAUZE SI FRECVENTA Frecvent neglijate de ctre bolnav timp de o lunga perioada semnele cuprind o jena la deglutitie dureri sangeran o halena fetida o umflare a ganglionilor
limfatici de sub mandibula si din partea de SUS a gatului o ulceraie (pierdere de substana) cu margini neregulate care poate sngera
Sunt posibile trei tipuri de tratamente fie de sine stata toare fie asociate chirurgia (ablatia tumorii sau a limbi ablaia ganglionilor limfatici) radioterapia si chirmoterapia Dac limba este ndeprtata bolnavul ntmpina dificulti
n a se hram si a vorbi
PREVENIRE O leziune chiar minima a limbii care nu se Vindec de la sine m doua sptmni necesita ntotdeauna O consultaie medicala acordata de un otormolanngolog
LIMFADENECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei mici pri a sistemului limfatic
O limfadenectorme se practica de cele mai multe ori in caz de cancer al unui organ (al snului de exemplu) pentru a ndeprta pericolul metastazelor ganglionare Ea consta in scoaterea ganglionilor si vaselor limfatice care
dreneaz organul precum si a esutului grasos care le nconjoar
LIMFANGIECTAZIE. Dilatare localizata dobndita sau congenitala a vaselor limfatice
CAUZE O hmfangiectazie poate fi congenitala conse cutiva unei anomalii a vaselor limfatice Ea este localizata mai ales pe membre
De cele mai multe ori hmfangiectazia este dobndita cauzata de un obstau l situat m canalele limfatice mari care antreneaz o dilatare m amonte a vaselor limfatice mici S1MPTOME SI SEMNE Daca limfangiectazia este con
genitala apar edeme tari adesea nsemnate responsabile de o dificultate la mers Pielea se ngroa acesta este elefantizisul ce ngenital care poate la rndul lui sa se corn plice pnntr c supramfectie si o limfangita (inflamatia
vaselor limfatice) Daca hmfangiectazia este dobndita si mai particular daca este situata m vasele limfatice nes tmalc ea Oenereaza dureri diaree si o proasta absorbie a
1 pidek r (grsimilor) care se traduce prin scaune grasoase
TRATAMENT Este cel al cauzei si al simptomelor si consta m ajutarea ntoarcem limfei pnntr o kmeziterapie zisa de drenare limfatica (minile dreneaz limfa de jos in sus) De altfel purtarea de fesi de contentie sau de ciorapi
de vance creste tomcitatea vaselor
LIMFANGIOM. Tumora benigna a reelei vasculare limfatice
Limfangiomul face parte dintre angioame tumori benigne constituite dm vase (sangvine sau limfatice) El este m general rezultatul unei malformaii exista de la natere si creste m volum m timpul copilriei
Un limfangiom formeaz o mica masa moale de l sau
2 centimetri diametru localizata ndeosebi sub piele Trata mentul consta m ablatia chirurgicala a tumorii
LIMFANGIOMATOZA. Afeciune difuza a plmnilor ce afecteaz femeia tnra SINONIM limfan^ioleionuo mau za
Foarte rara limfangioleiomiomato/ra nu are o cauza anume Ea se traduce printr o gafaiala si pnntr un pneumo torax (efuziune brusca de aer m cavitatea pleurala)
TRATAMENT Tratamentul se bazeaz pe medicamente antiestrogene sunt m studiu grefa de plmn sau grefa plmn inima m cazurile cele mai grave
LIMFANGITA. Inflamatie a vaselor limfatice conse cutiva unui proces mfectios sau tumoral O limfangita reticulara se caracterizeaz printr o mdu raie entematoasa (mtantura roie) a pielii care nconjoar LIMF

366
o leziune Aceasta afeciune benigna dar dureroasa este nsoita de o febra pe care un tratament antipiretic o face sa scad
O limfan^ita tronculara adic o limfangita care atinge un vas limfatic de calibru mare se caracterizeaz prmtr o mduratic entematoasa care formeaz un placard rou mai mult lung dect larg Induratia se
propaga de la leziunea primitiva la ganglionul cel mai apropiat care se infecteaz se umfla si devine sensibil
O limfangita dureaz intre 8 si 10 zile in medie O m fectie antreneaz m general o febra si o senzaie de ru
Tratamentul de urgenta cu antibiotice se impune pentru a face sa dispar rapid limfangita si pentru a evita corn phcatnle
LIMF. Lichid organic translucid care joaca un rol important m sistemul imumtar
Limfa provine din snge ea se acumuleaz m sectorul interstitial (sector de trecere intre esuturi si capilarele sangvine) apoi circula in vasele limfatice spre canalul toracic
I. Acumulare anormala de limfa in esuturi Un limfedem provoac umflarea unui membru El poate fi moderat caracterizat pnntr o simpla umflare a picioarelor dup statul m picioare sau monstruos (se
vorbete atunci de elefantiazis) m cazul unei filanoze de exemplu atunci cnd membrul este infectat de ctre un vierme parazit
Limfedemele cele mai frecvente sunt localizate la membrele inferioare si afecteaz de obicei femeile Ele pot de asemenea sa fie consecutive unei distrugeri a reelei limfatice legata de acte chirurgicale m
cancerologic m ortopedie sau dup o chirurgie vasculara Astfel 10% dintre femeile care au suferit o mastectomie (ablatia pariala sau totala a unui sn) cu evidare ganglionara sau o radioterapie a unui
cancer de sn observa instituirea unui limfedem m braul situat de partea operata
Tratamentul cuprinde daca importanta hmfedemului o cere o drenare limfatica manuala sau pneumatica (adic realizata cu ajutorul unor aele pneumatice care exercita compresiune) Cnd volumul unui
limfedem este in fapt un adevrat handicap (in caz de elefantiazis de exemplu) poate fi avut in vedere un tratament chirurgical destinat sa diminueze umflarea pontajul intre sistemul limfatic si sistemul
vascular de exemplu
LIMFOBLAST. Celula a descendentei limfoide (la ori ginea hmfocitelor globulelor albe mononucleate de talie mica) avnd caracteristicile unei celule tinere
LIMFOCIT. Celula a sistemului imumtar responsabila de reaciile de aprare ale organismului fata de substanele pe care le considera strine
Limfocitele aparin familiei leucocitelor (globule albe)
LimfOCltele B Limfocitele B sunt rspunztoare de rspunsul imumtar umoral ele sunt specializate in pro ducerea de anticorpi pe care n secreta dup ce s au trans format m plasmocite si difuzeaz in
umorile (lichidele) organismului
LimfOCltele T Este vorba de celulele sistemului imumtar a cror maturare se face in timus de unde si denumirea lor - glanda situata in partea de sus a pieptului m spatele sternului Limfocitele T se
difereniaz m doua populaii responsabile de rspunsul imumtar de tip celular
Umf aele T CD4 auxiliare sau T helper sau simplu T4 sunt specializate in secreia de citokine sau mterleukine molecule care le permit sa coopereze cu alte celule
LimfoLitele T CD8 cuprind doua tipuri de celule limfocitele citotoxice capabile sa ucid celulele infectate de un virus si limfocitele T supresoare al cror rol este acela de a controla rspunsurile imumtare
Celulele NK (din engleza natural killer uciga natural) sunt celulele nrudite cu limfocitele T cu care ele mpart anumii marken membranan Celulele NK sunt dotate cu o activitate utotoxica naturala pe
care ele o exercita m mod spontan pentru a distruge celulele infectate de virusuri sau celulele canceroase
PATOLOGIE Limfocitele pot prolifera (leucemie) pot descrete ca numr si pot prezenta anomalii funcionale (deficit imumtar congenital sau dobndit ca m cazul SIDA) Exista m plus numeroase boli
legate de diferite disfunctiuni ale hmfocitelor ca bolile autoimune (scleroza m placi diabet insulmodependent lupus entematos diseminat etc ) sau alergice (febra fnului)
LIMFOCITOZA. Cretere a numrului de limfocite sangvine cu morfologie normala deasupra cifrei de 4 5(K) uniti pe milimetrul cub
O limfocitoza este opusul unei limfopenn (micorarea numrului de limfocite) Ea poate fi acuta sau cronica In primul caz ea se ntlnete m cursul infeciilor virale (oreion vancela hepatita rubeola infecie
cu virusul HIV boala lui Cari Smith etc ) si al unei infecii bacteriene tuea convulsiva In cel de al doilea caz (durata mai mare de dou luni) ea constituie m general unul dintre semnele unei boli primitive a
maduvei osoase leucemia limfoida cronica
LIMFOGRANULOMATOZA VENERIANA. Boala transmisibila pe cale sexuala cauzata de o bacterie din genul Chlamydw SlNON M boala lui N ia la\ Fa\re
Dup o incubaie de trei sptmni in medie apare un sancru zis sancru moale pe sntul de la baza glandului la brbat pe partea postenoara a vulvei la femeie pe anus (cu propagarea ulterioara m rect) la
homosexuali format dmtr o pata de civa milimetri diametru care poate sa se ulcereze rapid In paralel ganglionii inghinali cresc m volum ei dau natere la multiple fistule care se termina la nivelul pielii cu
aspectul unui cap de stropitoare si las sa se scurg un puroi (gros galben sau verde) amestecat 367
LIPODISTROFIE
cu snge Sunt posibile complicaii articulare nervoase si Tratamentul cu antibiotice mai ales tetraciclme : vindecarea
LIMFOM. Orice proliferare canceroasa care ia natere in esutul hmfoid si m particular m ganglionii limfatici
Se deosebesc boala lui Hodgkm caracterizata prin prezenta unor celule anormale celulele lui Sternberg lunfoamele maligne nehodgkimene (altdat numite limfo sarcoame) care grupeaz toate celelalte
afeciuni maligne ale esutului hmfoid - HODGKIN (boala a lui)
LIMFOM MALIGN NEHODGKINIAN. Orice proliferare canceroasa m afara bolii lui Hodgkm care ia m esutul hmfoid si in particular m ganglionii limfatici
CAUZE Cauza limfoamelor este mea necunoscuta dar unu factori au un rol manifest m dezvoltarea tumorii Virusul lui Epstein Barr joaca un rol m apariia limfomului Iui Burkltt care se ntlnete la copii m
Africa ecuatoriala Dezordinile imumtare sunt toate capabile sa antreneze o hiperplazie (hiperdezvoltare) a maduvei osoase si mtr un ut numr de cazuri sa dea natere unei adevrate proliferri (umorale
limfoide Deficitele imumtare conge mtale bolile autoimune tratamentele imunosupresoare Sindroamele de imunodeficienta dobndita (SIDA) pot de asemenea sa faciliteze apariia unui hmfom
nehodgkmian
SIMPTOME SI SEMNE Boala se manifesta de cele mai Ie ori prmtr o umfltura dureroasa la nivelul unuia sau l multor ganglioni limfatici superficiali Spre deosebire de boala lui Hodgkm un hmfom
nehodgkmian se mai poate ifesta prmtr o localizare predominanta m afara ganglionilor de exemplu in tiroida stomac mezenter colon rect rinichi os ochi sau sistemul nervos central Atunci se formeaz o
tumora pe sau m partea atinsa Boala poate de asemenea s se manifeste prmtr o febra cu alterarea strii generale ganglionii atini fiind m acest caz m interiorul Unele limfoame de malignitate redusa se
dezvluie sau se complica prin trecerea m snge a celulelor cinceroase altele antreneaz secreia m snge a imuno globuhnelor anormale si/sau m exces
DIAGNOSTIC Acesta se pune pe baza biopsiei unui ganglion atins sau a organului afectat

TOATAMENT Tratamentul se bazeaz pe chimioterapie fidepinde de tipul de hmfom si de extinderea bolii Formele localizate chiar agresive au o mare ansa de vindecare faltru formele ntinse puin
agresive sperana de viata este de mai muli am si tratamentul este indispensabil doar daca kotda progreseaz se utilizeaz atunci polichimioterapnle RronosUcul formelor ntinse si agresive a fost modificat
prin le moderne care permit sa se spere mtr o Vindecare durabila m numeroase cazuri
LIMFORAGIE. Scurgere de limfa m afara vaselor limfatice
LIMFORETICULOZ BENIGN DE INOCU-LARE. Boala mfectioasa care se declara dup o zgrietura sau o muctura de pisica S NONIM bt ala a ghearelor de piMia
Agentul hmforeticulozei bemyie de inoculare este o bacterie Rochatimaea hemdae Afeciunea se traduce prmtr o tumefiere a ganglionilor din zona zgrieturii cu tendina de supuratie
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (macrohde) Funcionarea sau drenarea adenopatiei este uneori necesara pentru a grbi vindecarea
LINDIN. Ou al pduchelui

Lindmile se prezint sub forma unor minuscule mase rotunjite cenuii adernd pe lungimea firelor de par si perilor Pentru a le elimina trebuie respectat modul de ntrebuinare a produsului care e folosit
pentru tratarea infestam Ca regula generala trebuie sa se procedeze la o a doua aplicare a produsului la cteva zile dup prima trebuie sa se fac splri cu un ampon special si mai ales parul trebuie
pieptnat cu un pieptene foarte des dup aplicarea produsului Pieptenii si periile de par trebuie splate dup utilizare -> PEDICULOZA
LIPID. Substana care conine aci/i grai
Lipidele serului sangvin cuprind acizi grai liberi esten ai khcerolului sau ghcende coninnd unul sau mai muli acizi grai fixai fiecare pe un ^rup alcool colesterol liber sau estenficat precum si fosfohpide
lipide complexe care conin acid fosfonc
Organismul i procura lipidele pornind de la alimente dar le si poate sintetiza prin transformarea glucidelor El i constituie rezerve energetice sub forma de tnglicende Un gram de lipide furnizeaz
aproximativ 38 kilojouh adic 9 calorii de energie
Unele alimente conin lipide vizibile (unt smntn ulei) altele lipide invizibile (carne peste) ele permit absorbia vitaminelor hposolubile (A D E si K)
Intr o alimentaie echilibrata energia furnizata de lipide trebuie sa reprezinte maximum 35% din energia totala cu un aport echilibrat in acizi grai saturai mononesaturati si pohnesaturati Pentru aceasta este
recomandata cea mai mare varietate alimentara astfel uleiul de msline este deo sebit de bogat in acizi grai mononesaturati dar conine si acizi grai pohnesaturati si saturai produsele lactate conin acizi
grai saturai dar si o proporie importanta (o treime din acizii grai totali) de acizi grai mononesaturati etc -> DlSLIPIDEMIE
LIPODISTROFIE. Anomalie a esutului adipos sub cutanat
Lipodistrofnle se ntlnesc de cele mai multe ori la diabeticul tratat cu insulina LIPOM
Lpohipertrofule formeaz uoare umflturi sub piele
Lipoatrofiile se manifest prin mici depresiuni cutanate
TRATAMENT La diabetic tratamentul consta m a nu face injecii n zona afectat si a atepta ca esutul s si reia forma ceea ce poate necesita mai multe luni
LIPOM. Tumor benign dezvoltat pe seama celulelor grsoase
Lipoamele afecteaz adulii de vrste ntre 30 si 60 am Ele sunt frecvente ndeosebi pe gt pe umeri m partea de sus a spatelui pe fata intern a braelor pe fese si la rdcina pulpelor Ele formeaz mase moi mai mult sau mai
puin proeminente, de cele mai multe ori nedureroase mobile acoperite cu o piele normal Ele pot fi unice si multiple si de dimensiuni variabile Ablatia lor nu este indispensabil
LIPOMATOZ. Boal caracterizat prin prezenta de hpoame (tumori benigne grsoase) numeroase si diseminate sub piele
Lipomatozele iau diverse forme Cea mai frecvent si cea mai caracteristic este reprezentat prin boala lui Launois Bensaude de cauz necunoscut exact aceast boal afecteaz mai ales brbatul alcoolic spre vrsta de 50 am,
hpoamele, relativ simetrice sunt amplasate pe gat deformnd ceafa n forma de, cocoa de bizon' deasupra si dedesubtul claviculelor apoi se ntind spre piept abdo men si pulpe Singurul tratament este cel chirurgical
LIPOPROTEIN. Substan format prin asocierea de proteine (numite apohpoproteme) si de lipide (colesterol tnglicende)
Lipoprotemele asigur transportul lipidelor n snge
LIPOSARCOM. Tumor malign a esutului adipos putnd s ia forme foarte diverse situat n general m profunzime, n abdomen n pulp sau la umr
Liposarcoamele (care pot atinge si cteva kilograme n greutate) invadeaz progresiv esuturile din vecintate si pot antrena metastaze Tratamentul lor este ablatia chirur gical completat eventual cu o chimioterapie
LIPOSUCTIUNE. Aspiraie chirurgical pnntr o mica incizie, a grsimii subcutanate superficiale sau profunde Liposuctiunea este operaia cea mai frecvent m chirurgia estetic O liposuctiune minim nu necesita spitalizare,
o liposuctiune important (scoaterea a mai mult de un kilogram de grsime) necesit o supraveghere de 48 ore)
INDICAII O liposuctiune se practic atunci cnd o acumulare de grsime rezist la un tratament de slbire sau la tehnicile de distrugere a grsimilor alimentare m organism O liposuctiune nu constituie tratamentul ideal al
obezitii Ea elimin acumulri de grsime localizate de origine genetic sau consecutive unor tumori benigne dobndite hpoamele
Ea se practic de cele mai multe ori m anumite pri ale corpului solduri si partea de sus a pulpelor la femeie, burta sau fata interna a genunchilor la subiecii de ambele sexe O liposuctiune este o tehnic bine adaptata prilor
corpului ca gatul fata postenoar a braelor burta, fata externa a pulpelor prile laterale talia si fata intern a genunchilor dar aspiraia este mai dificil la fata intern a pulpelor la glezne la gambe la obraji
TEHNIC Operaia se face sub anestezie general sau local dup importanta hposuctiunn Dup infiltrarea de soluii care lichefiaz grsimile canule branate la un aspirator si introduse m partea adipoas elimin masele
grsoase
EVOLUIE Imediat dup operaie apar hematoame nsemnate duren si o umflare a zonelor care au fost aspirate In cazul hposuctiunilor minime pacientul poate duce o viat activ la dou zile dup intervenie In caz de
liposuctium importante un rgaz de 8-10 zile este necesar nainte de a relua o activitate normal
Dup dou sptmni pierderile adipoase sunt vizibile Pentru a evita recidivele si retuurile pacienii trebuie s se supun unui regim postoperator si unor masaje care corecteaz inegalitile de la suprafaa pielii si neregulantatile provocate de retractia cicatncelor
COMPLICAII
O infecie este extrem de rar (un caz la mie, dup
Sulurile \i aderenele din profunzime legate de dificulti de cicatrizare sunt dificil de tratat
LIPOTIMIE. Senzaie de pierdere iminent a contientei CAUZE O hpotimie se observ mai curnd la subiecii hipersensibili cu ocazia unei emotn unei contranetti, cnd nervul pneumogastnc (nerv care ncetinete mima)
este stimulat Ea poate surveni n cursul unei dureri subite, al unei luri de snge a unei mese copioase luate ntr o atmo sfer nchis sau atunci cnd sinusul carotidian sediul baroreceptonlor este comprimat (gt prea strns de
gulerul cmii de exemplu)
SIMPTOME SI SEMNE O hpotimie este un ru treptat m care subiectul are o impresie de cap gol de nceoate a vedem are nevoie (si uneori este obligat) s se ntind El are tulburri trectoare ale contientei este palid
transpir
EVOLUIE n cteva minute de cele mai multe ori subiectul revine la starea normal ncercnd, eventual, impresia unei oboseli n anumite cazuri, hpotimia poate fi urmat de o sincop (pierderea contientei) n general, este
vorba de o tulburare benign
TRATAMENT Subiectul trebuie s se ntind s nu i se dea buturi alcoolizate si s fie sustras dac e posibil, din circumstanele declansante Dac rul se reproduce este preferabil s fie consultat un medic LITIAZ
LISTERIOZ. Boal mfectioas al crei agent este un bacii Gram pozitiv, Luteria monocytogenes responsabil de avorturi si de infecii neuromenmgeene
Listenoza este frecvent la animale (bovine, porcine, psri), mult mai rar la om, care se contamineaz de cele mai multe ori pe cale digestiv consumnd alimente care conin bacilul (lapte crud, brnzeturi fcute cu lapte crud
came crud sau insuficient gtit, vegetale crude mezeluri) Femeile pot transmite bacilul copilului n timpul sarcinii pnn intermediul placentei sau n cursul nasteni SIMPTOME SI SEMNE La adult, hstenoza se manifest
pnntr-o febr si prin dureri generalizate Ea poate de asemenea, s ia o form mai grav n particular la subiecii ale cror mijloace de aprare imumtar sunt slbite si s provoace o meningit (hstenoza neuromenmgean) sau o
septicemie
Nou-nscutii afectai de boal sufer o septicemie grav asociat cu o meningit, cu o atingere a ficatului sau cu o pneumonie Contaminarea ftului de ctre mam n cursul celui de al doilea trimestru de sarcin poate cauza o
natere 3, moartea ftului m uter o sau o suferin fetala
TRATAMENT Listenoza este tratat prin administrarea a dou tipuri de antibiotice, ntre care penicilina pe o durat de trei sptmni
Unele precauii alimentare, imperative n caz de sarcin permit evitarea infeciei trebuie evitat total consumul de legume crude sau insuficient gtite s se prefere mezelunle preambalate n defavoarea celor tiate de vnztor s
se refiarb alimentele conservate la frigider s nu se consume crusta brnzetunlor cu past moale, s se fiarb laptele crud sau pasteunzat nainte de a fi consumat De altfel, este recomandabil splarea minilor si curarea
ustensilelor de buctrie dup manipularea alimentelor negtite, cur tarea i dezinfectarea cu regularitate (de dou ori pe lun) a frigiderului
LITECTOMIE. Extracia unu, calcul
Litectomia este indicat n caz de litiaz (formarea de calculi) a canalului coledoc, canal pornind din canalul tistic care provine din vezicul sau a canalului hepatic care conduce bila n duoden
Litectomia este realizat sub anestezie general Ea se poate practica fie prin extracie chirurgical dup des chlderea abdomenului, fie prin catetensm retrograd In acest ultim caz, este introdus o sond cu ajutorul unui endo
scop, n canal, prin gur, stomac si duoden iar calculul este uneon frmiat pentru a permite extragerea sa (litotnpsie)
LITIAZ. Boal caracterizat prin prezenta calcuhlor ntr-un organ sau n canalul su excretor
Litiaza atinge mai ales vezicula sau cile biliare rinichiul, cile urinare
Litiaza biliar. Este vorba de calculi care se formeaz m vezicula biliar (rezervor de bil sub ficat) si pot migra in
cile excretorn biliare (canalele ce ies din vezicul si din ficat care se reunesc pentru a forma canalul coledoc)
CAUZE Ereditatea vrsta naintat sarcinile multiple, obezitatea, diabetul unele medicamente (pilula contraceptiv hipolipemiantele) sunt factori care favorizeaz apariia lor Femeile sufer mult mai des de litiaz biliar dect
brbaii
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Cele mai multe litiaze biliare nu provoac nici un simptom Uneori ele dau dureri sub coaste n partea din dreapta sus a abdomenului O litiaz biliar este descoperit adesea m cursul unui
examen de rutin Diagnosticul se pune pe baza ecografiei
TRATAMENT Fr simptome litiaza veziculei nu trebuie s fie tratat deoarece tralamentele au efecte nedonte si nu si au dovedit importanta
Dar calcula veziculei pot fi sursa unor complicaii ca o colecistit acut (inflamatia veziculei) o colic hepatic (durere intens prin blocarea unui calcul n canalul cole doc) o angiocolit (mflamatia grav a coledocului) n caz
de durere si de colecistit, tratamentul este colecistectomia (ablatia veziculei) medicamentele si htotnpsia dau rezultate limitate Calculn din coledoc trebuie s fie scoi prin chirur gie sau prin endoscopie (un tub de endoscopie
este introdus prin gur si mpins pn la orificiul canalului coledoc)
Litiaz urinar. Este vorba de calculi ce se formeaz n rinichi si care pot migra n uretere si n vezic
CAUZE Cnd este gsit o cauz este de cele mai multe ori vorba de un obstacol n curgerea urmii (malformaie adenom de prostat) sau de o infecie urmar n alte cazuri, este vorba de o dereglare metabolic a organismului,
consecutiv unor excese alimentare (mai ales n calciu si n acid unc) sau pnn boli hormonale (hiperparatiroidie, de exemplu)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Se ntmpl ca unu calculi s nu antreneze nici un simptom Dar ei sunt adesea durerosi sau surs a unor complicaii colic nefretic (durere intens prin blocarea unui calcul ntr o ureter)
hematune (snge m urm) infecie grav a rinichiului, insuficient renal Diagnosticarea lor este posibil mulumit radiologiei (ecografie urografie mtravenoas)
TRATAMENT Calculn mai mici de cinci milimetri se elimin spontan pe ci naturale Calculn de acid unc prea mari sunt dizolvai de apele minerale sau de medicamente care fac urma alcalin (bazic) Pentru ali calculi, se
dispune de mai multe metode ablatia chirurgical aproape ca nu mai este folosit, htotnpsia extracorporal pulverizeaz calculn prin unde de soc produse de un aparat extern (asemntor unui aparat de radiologie) endoscopia
(care utilizeaz un tub dotat cu un sistem optic, introdus prin uretr sau prin piele) permite reperarea calculului nde prtarea lui ca atare sau practicarea unei litotnpsn
Tratamentul preventiv al recidivelor cuprinde trata mentul unei eventuale cauze Trebuie s se bea din abundent cu excepia cazului de colic nefretic Un regim LITIU

370
alimentar tare evita substanele prezente in calculn bolnavului (de exemplu alimentele bogate m calciu in caz de litiaza caluca) trebuie sa fie urmat
LITIU. Metal ale crui sruri sunt utilizate m tratamentul tulburrilor psihice
Srurile de litiu (Li) sunt indicate mtr o boala psihiatrica psihoza maniaco depresiva caracterizata prin alternante ale acceselor de depresiune si de excitaie euforica Ele sunt administrate pe cale orala
LITOTOMIE. Extracie chirurgicala a unui calcul al cailor urinare
LITOTRIPSIE. Operaie constnd m maruntirea sau pulverizarea calculilor unnan fragmentele fund apoi ehmi nate in mod natural prin urma SINONIM litotritie
Accesul la calculi se face pe cale si sub control endo scopic (introducerea prin uretra a unui tub dotat mai ales cu un sistem optic) Pulverizarea calculilor poate sa fie practicat cu ajutorul unei pense (htotnpsie mecanica)
ultrasunete (htotnpsie ultrasomca) unde de soc repetate (htotnpsie electrohidraulica) sau mea cu ajutorul unei fibre laser (htrotnpsie cu laser)
n plus astzi se recurge din ce m ce mai des la pulverizarea unui calcul la distanta fr intervenie chirur gicala (htotripsie extracorporala) si de cele mai multe ori fr spitalizare si fr anestezie generala Aceasta tehnica consta
in reperarea calculului cu ajutorul unui examen radioscopic sau ecografic apoi prin pulverizarea cu ajuto rul undelor electrohidraulice piezoelectnce sau electro magnetice nisipul obinut fund apoi eliminat spontan in urma
Uneori aceasta evacuare este nsoita de dureri comparabile celor provocate de migrarea calculilor Astzi utilizarea acestei metode a fost extinsa la calcula renali veziculan si la calculn coledocului cele mai bune rezultate fiind
obinute pentru calculn rinichiului de mai puin de 2 centimetri in diametru Unu calculi volummosi sau foarte duri necesit mai multe edine de htotnpsie
LITTLE (Sindrom al lui) Infirmitate motorie cerebrala aprnd din primele luni ale vieii de cele mai multe ori la copiii prematuri sau victime ale unei nateri dificile care a antrenat o insuficienta a oxigenam creierului
SINONIM diplegie spastic
Copilul atins de sindromul lui Little are m general o dezvoltare intelectuala normala Dar el prezint o redoare extrem de marcata a membrelor inferioare si uneon a membrelor superioare
Tratamentul consta m urmrirea copilului de ctre o echip pluridisciplinara cuprinznd medic ortopedist kinezi terapeut si specialist m reeducarea motorie
LIVEDO. Anomalie localizata a circulaiei sangvine cutanate
Un livedo se traduce pnntr o vizibilitate anormala a venulelor superficiale desennd de cele mai multe ori pe membrele inferioare o reea violeta sau roie cu ochiuri mai mult sau mai puin regulate Un livedo fiziologic se
observa uneori la nou nscut adolescent sau la femeia tnra si plete spontan m cteva zile Livedo patologic este pro vocat de o afeciune a arterelor (penartenta nodoas artenopatie a membrelor inferioare) de o cretere a
vasco-zitatn sngelui (cnoglobulmemie pohglobulie) de anume medicamente (antiinflamatoare antiparkmsomene) Trata mentul unui livedo este cel al bolii responsabile
LOA-LOA. ^ LOAZA
LOAZA. Boala parazitara africana cauzata de infecia cu o filane parazita loa loa SlNON ME filario a cu ha toa fdanoz loa loa^n loiaz
Loaza nu se ntlnete dect in anumite regiuni ale Africii tropicale sudul Nigeriei si Camerunului Republica Centrafncana Gabon Congo nordul Zairului si al Angolei

CONTAMINARE Boala se transmite prin neptura unui tun chrysops care hranmdu se extrage larvele numite microfilaru din circulaia sangvina a subiecilor atini Tunul triete la marginea rurilor m regiunile forestiere si
neptura lui care se produce m plina zi este greu de evitat Microfilarnle cresc m organism si devin viermi de 2 pana la 7 centimetri lungime care se deplaseaz m permanenta sub piele unde sunt vizibili si sub conjunctiva
ochiului
SEMNE SI SIMPTOME Deplasarea viermelui m organism provoac placarde inflamatorii pe torace pe mini si pe antebrae ndeosebi cunoscute sub numele de edeme de Calabar Bolnavul se plnge de mancanmi de umflri
trectoare ale braelor antebraelor fetei si toracelui Trecerea unui vierme sub conjunctiva ochiului cauzeaz un edem dureros dar benign
TRATAMENT Tratamentul este rezervat m general per soanelor foarte deranjate de boala si care nu mai sunt expuse unei noi infestri El nu este sistematic boala fund benigna Tratamentul se face la spital si medicul prescrie m
general m doze treptat cresctoare dietilcarbamazma Aceasta substana poate declana reacii alergice uneori grave
LOBOTOMIE. Incizie chirurgicala a unui lob (a unei pri) a unui organ intern
De cele mai multe ori termenul lobotomie se aplica operaiei chirurgicale care consta m secionarea m encefal a unei pri din fibrele nervoase care leag lobul prefrontal (sediul ideaiei formarea si nlnuirea ideilor) cu restul
creierului Aceasta intervenie se practica pe subiecii atini de anxietate paroxistica cronica de obsesii grave si asupra bolnavilor in stare de suferina morala permanenta care au ncercat de mai multe ori sa se sinucid
Lobotomia a 371

LOMBALGIE
practicm sale din cauza srcim afective a subiectului j tobotomizat si a frecventei resutelor
(
LOBSTEIN (boala a lui) Boala ereditara caracterizata pnntr o fragilitate a oaselor SINONIME fragilitate owafd congenitala boala oalelor de sfii/d < ueopsatirc a
Boala lui Lobstem este o forma de osteogeneza imper (beta adic esutul osos este m acest caz de o calitate proasta din cauza unei anomalii de structura a colagenului Ea se manifesta m mod obinuit prin
fracturi care apar chiar de la primii pai dar exista si forme cu exprimare mai tardiva Aceast afeciune se traduce m mod frecvent pnntr coloraie albstruie a albului ochiului si pnntr o surditate Tratamentul
dificil consta m redresarea chirurgicala a oaselor deformate
1
LOCOMOTOR (aparat) Totalitate a tuturor organelor care permit deplasarea individului
Aparatul locomotor cuprinde oasele si articulaiile
i membrelor si coloana vertebrala precum si Ii 0amentele
j muchii si tendoanele care le leag unele de altele sau le
acioneaz
(
l
Locomotia care este o funcie complexa face sa inter
vin m afara acestor organe organele senzoriale (ochi
J ureche) si receptorii senzitivi (organe microscopice) care
' culeg informaiile privind mediul si poziia ansamblului corpului precum si cele despre tensiunea muchilor Siste mul nervos intervine si el analizeaz aceste informaii si transmite ordinele ctre muchi
care pun oasele si articu laiile m micare mulumit contraciilor lor succesive si coordonate
i LOGOREE. Tulburare de limbaj caracterizata pnntr un flux abundent de cuvinte debitate rapid pe durate luny l
Logoreea este un semn deosebit de caracteristic al unei
tulburri psihiatrice mama sau accesul maniac Bolnavul sare de la o idee Ia alta multiplica jocurile de cuvinte i Atenia sa se risipete sub aciunea solicitrilor exterioare J fcnd imposibila gndirea si
sinteza Pot fi asociate si j elemente delirante
O logoree se observa de asemenea si m cursul afaziei lui Wermcke afeciune neurologica a cortexului unei emisfere cerebrale care se traduce prin pierderea capacitii de nelegere a limbajului si a sensului
cuvintelor In acest caz bolnavul deformeaz cuvintele folosete un cuvnt m locul altuia Uneori limbajul se transforma mtr un jargon totalmente de neneles pentru ceilali fr ca bolnavul sa si dea seama
de aceasta
LOHII. Scurgere vagmala ce survine m mod normal ca urmare a naterii
Lohule sunt compuse din cheaguri de snge din resturile de membrane (caduca utenna) si dmtr o zemuire a plgilor vaginului si colului uterm
LOJELOR (Sindrom al) Sindrom provocat de un trau matism de o fractura mai ales sau mai rar de purtatul unui aparat gipsat sau unui bandaj prea strns antrennd o compresie excesiva a muchilor unui
membru inferior (pulpa gamba) in loja lor aponevrotica S1MPTOME SI SEMNE Pacientul se plnge de dureri violente ale membrului atins de dificulti la micarea degetelor de la mini si de la picioare
de furnicturi de anestezia minii sau piciorului Nervii fund comprimai exista o diminuare a senzaiilor tactile mai ales la extre mitati Muchii comprimai neingati pot sa se necrozeze apoi sa se retracte
TRATAMENT Acesta trebuie sa fie ntreprins de urgenta retragerea gipsului sau a garoului care au cauzat compresia sau deschiderea chirurgicala a lojei prin incizia aponevrozei pentru a permite
expansiunea muchilor care sunt continuu
LOMBALGIE. Durere a regiunii lombare
Limbajul medical rezerva termenul lombalye durerilor regiunii axate pe cele cinci vertebre lombare Deasupra acestora se vorbete de dorsalgie dedesubtul lor de dureri fesiere sau sacrale
DIFERITE TIPURI DE LOMBALGIE O lombalgie poate fi cauzata de leziuni ale rachisului sau de afeciuni care ating viscerele regiunii lombare
Lfmhat^nle rahidiene sunt de origine mflamatorie sau mecanica
- lombalgnle inflamatorii pot fi puse pe seama unei inflamaii a unei vertebre si a discurilor mtervertebrale vecine sau unei tasan vertebrale la un subiect tnr unei afeciuni a articulaiilor vertebrale la un
subiect vrstnic unei tasan sau unei tumori benigne sau maligne Durerea este deranjanta mai ales noaptea ar dimineaa la trezire necesita o de/mortire pe o durata de mai mult de 30 minute
- lombalgnle mecanice sunt de cele mai multe ori cauzate de o artroza a apofizelor articulare posterioare ale vertebrelor sau de degenerescenta unuia sau mai multor discuri mtervertebrale la rndul ei
provocata de un trau matism de o sene de microtraumatisme de o epifizita (inflamatia unei epifize) de cretere pentru formele precoce mbtrnirea este adesea responsabila deoarece cu anii discurile
mtervertebrale i pierd supleea si se fisureaz Durerea se manifesta m cursul zilei agravata de eforturi de caratul de greuti de staionarea ndelungata m picioare ea este uurata prin repausul la
orizontala Lombalgnle mecanice pot fi acute - cea mai frecventa fund lumbago - recidivante fcnd sa alterneze perioadele dureroase si remisiurule sau cronice Ele sunt nsoite uneori de dureri care
iradiaz m membrele inferioare
Lombalgnle de c ricine viscerala pot fi cauzate de o afeciune care atinge rinichiul aparatul urinar sau genital LOMBALIZARE
372
de o leziune a aortei sau a menmgelor mduvei spinrii (neurmom arahnoidit, menmgoradiculit etc ) TRATAMENT Acesta const n administrarea de anal gezice.deantnnflamatoare n kmeziterapie chiar
n imobili zarea temporar a rachisului cu ajutorul unui corset de rini Tratamentul lombalgnlor cronice trebuie s fie adaptat la jena funcional pe care o produc si s nu fie ngrijite dect leziunile al cror
diagnostic este confirmat Astfel lom biguie cronice cauzate de o leziune discal unic au mari anse s fie vindecate pnntr-o artrodez lombar (intervenie chirurgical constnd n realizarea fuziunii a
dou vertebre una de alta pentru a suprima jocul articular) n schimb atunci cnd degenerescenta afecteaz mai multe discun succesul acestei intervenii devine mai aleator
LOMBALIZARE. Anomalie a primei vertebre sacrale care, n loc s fie sudat de altele pentru a constitui sacrumul, s afl separat de el fie complet fie parial
Lombahzarea, m mod obinuit latent, poate fi desco pent ntmpltor n cursul unui examen radiografie Tratamentul face apel la gimnastica corectiv
LOMBAR, -. Relativ () la sale

Regiunea lombar situat n partea de jos a spatelui corespunde zonei celor cinci vertebre lombare si maselor musculare nvecinate Denumit uneori rinichi" ea este localizat la nivelul coloanei vertebrale
intre a dousprezecea coast si creasta iliac
PATOLOGIE Regiunea lombar este adesea sediul dure nlor care pot fi de origine vertebral (leziunile rachisului lombar, articulaiilor sacroihace, discurilor mtervertebrale) renal (litiaze renale sau
ureterale nefrite cronice) sau abdominale
LOMBARTROZ. Artroz a rachisului lombar

Lombartroza afecteaz mai ales subiecii m vrst dar si pe cei a cror profesiune antreneaz un surmenaj lombar (cratul de greuti mari) Leziunile sale degenerative afecteaz mai ales apofizele
posterioare ale articulaiilor situate ntre a 4 a si a 5 a vertebra lombar precum si pe cele situate ntre vertebra a 5 a lombar si l a vertebr sacral
Ea se manifest fie ntr un mod acut (lumbago declanat de un efort de a ridica o greutate mare sau de o torsiune a rachisului), fie n mod mai apropiat de cel cronic cu ocazia unor eforturi, a cratului unor
greuti de stat m picioare o durat mare durerea lombara nu iradiaz m membrele inferioare dect dac sunt asociate si leziuni ale discurilor mtervertebrale ea este uurat prin repausul la orizontal
Diagnosticul este confirmat prin radiografia simpl a rachisului la nevoie prin scanografie RX sau prin imagene de rezonant magnetic (I R M )
TRATAMENT Acesta face apel la analgezice, la antunfla-matoare si la kmeziterapie Purtatul temporar al unui corset din rini poate atenua durerile
LOMBOSACRAL, -. Care se refer la regiunea de tranziie de la rachisul lombar (vertebrele a 4-a si a 5-a lombar) la sacrum
Regiunea lombosacral este locul frecventai diferitelor afeciuni vertebrale De altfel articulaia dintre ultima vertebr lombar si prima vertebr sacral face parte dmtr-o zon de flexie (regiunile de flexie ca
o balama, lombosacral dorsolombar etc ) deosebit de mobil si fragil si supus unor mari constrngeri mecanice
LOMBOSTAT. Corset purtat pe regiunea lombosacral destinat limitm mobilitii
n lombalgnle acute cauzate de mflamatia unei vertebre si a discurilor mtervertebrale nvecinate, de o tasare vertebral recent de o lombalgie discal acut, punerea n repaus a zonei rachisului care se afl
la originea durerilor contribuie Ia repararea leziunilor imobilizarea este atunci provizorie Lombostatul este un corset mulat, din gips sau din rin destinat s asigure o imobilizare riguroas a regiunii
lombosacrale n lombalgnle cronice provocate de leziunile multiple ale discurilor mtervertebrale, de scolioze, de lsrile vertebrale multiple cauzate de osteoporoz (decalcificare osoas) purtatul unui
lombostat fcut din pnz si balene, mai suplu, fcut pe msur, permite atenuarea durerilor pacientului
Contrar unei opinii rspndite purtatul unui lombostat nu favorizeaz atrofia muchilor rachisului Din contra, permitandu le s lucreze n condiii mai favorabile, lombostatul faciliteaz frecvent reluarea
unei activiti profesionale de ctre utilizatorul su Adesea este chiar recomandat pacientului care poart un lombostat s ntreprind o reeducare adecvat efectund unele exerciii precise de kmeziterapie
(ederi pe vine flotn oblice) care vor fi benefice pentru rachisul lombosacral
LOMBOTOMIE. Incizie chirurgical a peretelui abdominal n regiunea lombar
LORDOZ. Curbur fiziologic a coloanei vertebrale scobindu se spre fat
La orice subiect exist n mod normal dou lordoze moderate lordoza cervical, situat la nivelul gtului, si lordoza lombar, sau , scobitura rinichilor", situat n regiunea lombar, aceasta din urm este mai
pronunat la femeie dect la brbat Aceste dou lordoze sunt compensate de o curbur normal invers (cifoz) a rachisului dorsal < HlPERLORDOZA
LUCIT. Afeciune cutanat declanat prin expunerea pielii la soare
DIFERITE TIPURI DE LUCIT Termenul lucit acoper trei afeciuni distincte 373
LUPUS ERITEMATOS DISEMINAT
Luata estivala benigna provoac mici pete rou uor proeminente, semnnd uneori cu urticana sau mici bicute", asociate cu mncnmi mari Ea afecteaz mai ales femeia de vars cuprins ntre 25 si
40 am dup prima expunere solar brusc sau prelungit din anul respectiv i scutete de obicei fata
Lucit polimorf mai grava, atinge brbatul sau femeia adult i debuteaz dup 12-24 ore de la prima expunere solar primvara Ea ia aceeai form ca si lucit estival benign, dar poate s se complice
cu o eczem, o urticane un lichen sau un prungo Leziunile provoac mncnmi puternice
Lucit hibernala benigna este o erupie a fetei afectnd subiecii tineri, de cele mai multe on fete sau fetite sub 15 ara, survenmd la expunerea brusc la soare la o altitudine de peste l 500 metri Ea se
traduce prin plci rou si violacee adesea umflate, asemntoare urticanei care apar pe frunte tmple, pomei, urechi si provoac mncnmi
TRATAMENT SI PREVENIRE Afeciunile sunt tratate cu antihistammice, pe cale oral, si prin aplicaii locale de antnnflamatoare Leziunile dispar n cteva zile Prevenirea cuprinde, pe de o parte,
protecia mpotriva radiaiei solare (creme), pe de alt parte medicamente administrate pe cale oral (antipaludice de sintez carotenoide) si edine de puvaterapie (asocierea unei expuneri la radiaiile
ultraviolete A cu psoralenele) nainte de a expune pielea la soare
LUDOTERAPIE. Metod de tratament al bolilor mm tale pnn joc
Astzi ludoterapia se afl la baza tuturor psihoterapnlor infantile Ea vizeaz s scoat subiectul din nchiderea n sine fcndu-1 s ia aminte la conflictele sale interioare Tehnicile pot fi individuale sau
colective (spectacole i, psihodrame)
LUET. Apendice musculomucos suspendat de marginea postenoar a vlului palatin n fundul cavitii bucale SINONIME omu$or uvula
Lueta este un organ crnos cu o lungime de 10 pn la 15 milimetri, care se poate rrusca si contracta Ea joac UD rol esenial n degluntie si n emisia sunetelor controlnd curgerea de aer la intrarea n
farmge Lueta poate deranja respiraia n timpul somnului si poate provoca sforitun
Durere lombar acut, cu apariie brusc survenmd dup o micare greit si provocat de un micro traumatism care afecteaz un disc mtervertebra!
Un lumbago este provocat de o fisur a annulusului pnn care se infiltreaz o parte din nucleus pulposus
tn caz de lumbago micrile rachisului sunt foarte limitate, adesea mai mult ntr o direcie dect m alta iar blocajul antreneaz timp de mai multe zile o atitudine incorect denumit , atitudine antalgic Un
lumbago se vindec, n general n cteva zile Odihna la pat kmezitera
pia infiltraiile (cu cortizon de exemplu) administrarea de analgezice si de antnnflamatoare permit scurtarea duratei ei
LUMEN. Spaiu care ocup interiorul unui organ tubular (vas sau un alt canal al organismului)
Acest termen desemneaz frecvent cavitatea arterelor sau a intestinelor

LUPUS ERITEMATOS CRONIC. Dermatoz cronic caracterizat pnntr o erupie cutanat sub forma unei mti pe fat SINONIM lupu', discoid
Lupusul entematos cronic este localizarea cutanat a lupusului entematos diseminat
SIMPTOME SI SEMNE Lupusul formeaz leziuni cutanate rou care cuprind cruste ce nu provoac mncnmi Aceste leziuni debuteaz prin simple plci, de extindere limitat, uneori parcurse de mici vase
dilatate Ca urmare, ele sunt sediul unei hiperkeratoze (creterea excesiv a stratului cornos al pielii) de important variabil Leziunile se dezvolt m mod relativ simetric pe nas, obraji, urechi, frunte si
brbie
Evoluia se face pnn pusee succesive adesea declanate de o nou expunere la soare n anumite forme lupusul se poate extinde mult antrennd leziuni destul de inestetice
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul face apel la dermocorticosteroizi cu aciune local, prescnsi n simple masaje sau n pansamente Leziunile puternic keratmizate pot fi suprimate prin
cnochirurgie sau prin laser cu dioxid de carbon Totui adesea este necesar un tratament general administrarea oral de antipaludice sau, atunci cnd acestea sunt ineficace, sulfone, retmoide sau talidomid
Prevenirea lupusului entematos cronic const n evitarea soarelui si m protejarea pielii cu ajutorul cremelor solare ecran total
LUPUS ERITEMATOS DISEMINAT. Boal mfla matorie de origine autoimun ce afecteaz un mare numr de organe SINONIME boal lupic lupus fistemic
Lupusul entematos diseminat sau L E D face parte din bolile sistemice sau conectivite Este o boal cu mare predominant feminin (8 femei la 2 brbai) a crei frecvent maxim se situeaz ntre 20 si 30
am Aceast afeciune este cauzat probabil de multipli factori dar terenul genetic este, fr ndoial, cel mai important
SIMPTOME SI SEMNE Acestea variaz mult de la un bolnav la altul Semnele generale prezente n timpul puse-elor bolii asociaz o febr o pierdere a poftei de mncare si o pierdere n greutate
Manifestrile articulare (artrit acut subacut sau cronic sau simple dureri articulare) se gsesc la 90% dintre bolnavi n schimb, o osteonecroz (necroz osoas) nu se dezvolt dect la 5% dintre ei
Manifestrile cutanate sunt foarte diverse eritem al fetei m form de aripi de fluture, leziuni de lupus entematos cronic (placi rou coninnd cruste) vasculant urticane, LUTEINIZANT
374
sensibilitate la lumina cdere a parului leziuni de tip degeratura cretere sau diminuare a pigmentaiei Atingerea renala este o complicaie frecventa (mai mult de 5(W dintre cazun) ea se manifesta fie prin anomalii urinare
simple (protemune hematune microscopica) fie pnntr un sistem nefrotic si corespunde unei distrugeri a glomeruhlor (glo merulonefrita) ea poate evolua spre o insuficienta renala Sistemul nervos poate de asemenea sa fie atins
cn/e convulsive paralizie migrena tulburri de comportament n sfrit se mai observa tulburri cardiovasculare (peri cardita miocardita endocardita tromboza arteriala sau venoasa hipertensiune) respiratorii (pleurezie) si
hemato logice (leucopeme trombopeme anemie hemohtica chiar hipertrofie ganghonara cretere m volum a splinei) Sarcina si perioada de dup natere favorizeaz puseele bolii Avorturile spontane sunt frecvente EVOLUIE
Evoluia este lenta putnd sa se ntind pe mai muli am Ea se face prin pusee spontane ntrerupte de remisium complete de durata variabila (de h cteva Iun pana la mai muli am)
TRATAMENT Lupusul entematos diseminat necesita o luare m atenie globala a bolnavului Odihna este utila m timpul puseelor bolii iar expunerea la soare este contra indicata Formele benigne (m principal cutanate articulare
si pleurale) sunt tratate cu antimflamatoare nesterc idiene sau cu aspirina asociate cu antimalance de sinteza Uneori este necesara o scurta corticoterapie Formele cele mai severe (atingerea sistemului nervos central sau atingerea
renala grava) sunt tratate cu doze mari de corticosteroi/i uneori asociate cu medicamente imunosupresoare Unele cazun de nefropatn lupice grave care au evoluat spre o insuficienta renala obliga efectuarea unui tratament prin
hemodializa chiar recurgerea la un transplant renal Orice sarcina la o femeie care sufer de lupus trebuie sa fie con siderala ca fund un mare risc si necesita o supraveghere deosebit
LUTEINIZANT (hormon) Hormon hipofizar care intervine in sinteza androgemlor ovaneni la femeie si a testosteronului la brbat SINONIM luteotropm
Hormonul lutemizant sau LH este ca si hormonul foliculostimulant (FSH) o gonadotrofma hipofizara el stimuleaz glandele genitale (ovare sau testicule) Prezenta sa in snge este supusa secreiei unui hormon hipotalamic
specific gonadolibenna (GnRH sau LH RH)
PATOLOGIE Creterea cantitii de hormoni lutemizant si foliculostimulant asociata cu un nivel cobort al stero izilor sexuali (testosteron estradiol) evoca o insuficienta gonadica (a testiculelor sau a ovarelor) responsabila de o
sterilitate Scderea simultana a nivelului gonadotrofinelor si steroizilor sexuali la un subiect puber evoca o atingere a hipotalamusului sau a hipofizei (adenom hipofizar sindromul lui Kallmann De Morsier)
Deficitul m hormon lutemizant poate fi compensat prin administrarea mtramusculara a hormonului conomc gonadotrofic (h C G )
LUXATIE. Deplasare a doua extremiti osoase ale unei articulaii antrennd o pierdere a contactului normal a doua suprafee articulare
CAUZE O luxatie este provocata de un soc sau de o micare forat mult mai rar de o malformaie (luxatia congenitala a soldului) Se vorbete de luxatie parial sau de subluxatie atunci cnd osul deplasat a alunecat mtr o parte
dar nc rmne in contact pe o anumita suprafa cu al doilea os al articulaiei
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele unei luxatu sunt caracteristice durere deformatie si imposibilitatea de a mica articulaia Radiografia permite confirmarea d agnosticului O luxatie poate fi asociata cu o fractura d unuia sau
ambelor oase De altfel ea se poate complica pe
mvec nati ori a maduvei spinrii m cazul vertebrelor O luxatie veche poate reaprea cu ocazia unor traumatisme chiar a unor micri din ce m ce mai mici atunci se vorbete de luxatie recidivanta
TRATAMENT Acesta consta mti o reducere (punere la loc) de urgenta la spital a celor doua oase aceasta operaie poate fi ortopedica (prin manevre externe) sau uneori chirurgicala Articulaia este apoi imobilizata timp m care
capsula si ligamentele se cicatrizeaz timp de 2 3 sptmni pentru o articulaie mica o luna pentru luxatia soldului aceasta necesitnd m plus punerea m traciune a gambei Mult mai rara si mai grava luxatia genunchiului care
antreneaz o ruptura a tuturor ligamentelor articulaiei nece sita o reparaie chirurgicala si o imobilizare a membrului inferior timp de aproximativ 6 sptmni Bolnavul poate merge ajutandu se de bastoane apoi la aproximativ
dou luni dup accident fr sa se sprijine pe piciorul respectiv Sunt frecvente sechele ca o redoare sau din contra o instabilitate a genunchiului

LUXATIE CONGENITAL A SOLDULUI. Mal

formaie a articulaiei coxofemurale caracterizata prin faptul ca ceea ce se numete cavitate cotiloida a osului iliac cea
Luxatia congenitala a soldului mai obinuita la fete este ) boala ereditara care se observa ndeosebi in unele regiuni (Bretagne Masivul Central din Frana)
SIMPTOME SI SEMNE Depistarea unei luxatu conge mtale a soldului trebuie sa fac parte din examinarea clinica a nou nscutului Medicul caut semnul de proemmare atunci cnd apropie pulpa de axa corpului echivalent cu
o reducere brusca a luxatiei Ecografia soldurilor permite vizualizarea morfologiei articulaiei Ea este practicata m mod sistematic de cate ori exista o anomalie la examenul 375

LYME
clinic sau un factor predispozant origine bretona naslere cu prezentatie cu ezutul a ftului mai ales
TRATAMENT Depistarea din ce m ce mai precoce a permis sa se limiteze tratamentul chirurgical al malfc rmatiei Cnd aceasta este detectata la natere ( tehnica deosebita de nfat este suficienta pentru a
repune definitiv la loc oldul Tratamentul mai poate face apel la aparataje (chilot de abductie hamul lui Pavlik) care permit reducerea luxa iei apoi stabilizarea treptata a soldului Prescripia nece sit
controale clinice ecografice sau radiografice foarte regulate pentru a verifica eficacitatea aparatajelor folosite
LUXATIE DENTAR. Deplasare anormala a dmtelu
n alveola sa
O luxatie dentara este cauzata de o leziune a liga meniului alveolodentar provocata de un soc Ea se traduce pnntr-o mobilitate anormala uneori asociata cu o deplasare a dintelui care se nfunda m alveola sa
sau din contra iese din ea in mod anormal Tratamentul ntreprins de urgenta const in repunerea la loc a dintelui si m fixarea lui tem porar de dinii nvecinai cu ajutorul unui aparat
LUXATIE TEMPOROMANDIBULARA. Deplasare SpK in fat a maxilarului inferior (mandibula) la nivelul rtculni sale cu osul temporal
Luxatia temporomandibulara mai curnd numita des prindere (decrosare) de maxilar poate atinge una dintre Mculatiile temporomandibulare sau ambele m primul caz fi este cauzau de un soc al crui punct
de impact se gsete jb partea de jos a obrazului m al doilea caz ea poate fi provocata de un cscat de o deschidere forat a gurii (la dentist de exemplu)
SIMPTOME SI SEMNE Subiectul aude o trosnitura n faa urechii creia i se asociaz rapid o durere El nu si mai poate nchide complet gura
iERATAMENT Acesta este manual si ncearc sa reaeze Maxilarul inferior m poziie corecta Pentru aceasta medi cui sau o persoana obinuita cu aceasta tehnica se aeaz fet faa pacientului si u pnnde
maxilarul inferior intre police f index apoi n imprima o presiune uoara ndreptata m
, jps (gura are tendina sa se deschid mai mult) si apoi spre tn spate (gura se nchide) aceasta manevra avnd drepl efect
'phicerealuxatiei
J.YELL (sindromul lui) Afeciune dermatologica grava caracterizata prmtr o dezlipire a ntregului epiderm ANONIM necrol^a epidermica acuta
Sindromul lui Lyell survine la adult cu ocazia luarn medicamente (antnnflamatoare antibiotice
antiepileptice) sau la copil ca urmare a unei infecii cu stafilococ
SIMPTOME SI EVOLUIE Acest sindrom se traduce prin apariia brusca a unei roseh cutanate generalizate pe care apar basicute umplute cu lichid care se rup foarte repede lsnd dezvelite esuturile
subiacente si dnd bolnavului un aspect caracteristic de oprit Se mai observa o febra dureri articulare o deshidratare o oboseala intensa
TRATAMENT Acesta este realizat de urgenta m mod intensiv mtr un serviciu specializat de reanimare In afara antibioticelor pentru prevenirea riscului de supramfectie tratamentul mai consta m stvilirea
simptomelor ngrijiri cutanate repetate (curire antisepsie) alimentaie artificiala rehidratare cu perfuzie mtravenoasa
LYME (boala a lui) Boala mfectioasa articulara neuro logica si cardiaca al crei agent este o bacterie din familia spirochetelor Borreha bur^dt feri SINONIM borrehoz Borreha bur^dcferi este transmisa
omului prin nepa tura unei cpue Mai multe mamifere intre care cerbii constituie rezervoarele de bacterie Boala lui Lyme se mtal neste m Europa America si Australia
FAZE DE EVOLUIE A BOLII Boala lui Lyme evolueaz m trei faze
Faia primara se manifesta prmtr o leziune numita entem cronic migrator survenmd intre trei zile si o luna dup
nepai
apusei
papuloasa si inflamatone centrata pe punctul de neptura care se ntinde m mod concentric formnd un inel Entemul este nsoit de o febra de mica intensitate de dureri articulare si musculare Leziunea
cutanata dispare m trei sptmni Faza secundara se exprima prin pusee de entem prin manifestri neurologice (radiculita meningita) prin manifestri cardiace (sincope dureri toracice) si prin dureri
articulare de origine mflamatone Ea dureaz de la cteva sptmni pana la cteva luni
m Fa a teriara survine la mai muli am dup neptura ca asociaz o acrodermatita cronica atrofianta (entem asociat cu o atrofie progresiva a pielii) un pseudolimfom (limfom cutanat benign) reumatism
cronic al uneia sau mai multor articulaii si atingeri cerebrale TRATAMENT Tratamentul consta m antibioterapie care trateaz manifestrile clinice debutante si previne mani festanle neurologice tardive
Boala lui Lyme poate las sechele de natura variata ndeosebi neurologice (paralizie faciala periferica) sau cutanate (atrofie)
PREVENIRE Aceasta consta eventual m tratarea cu antibiotice dup o neptura de cpua daca regiunea geografica este cunoscuta ca loc de apariie a bolii MAC ARDLE (boala a lui) Boala ereditara cauzata
de un deficit al unei enzime anume fosfonlaza m celulele musculare SINONIME boala lui Mac Ardle Sthmid Pearv n deficit de mwfosfonlaza ,licogenoza de tip V
Boala lui Mac Ardle se manifesta de cele mai multe ori intre 20 si 30 de am prin crampe dureroase si pnntr o oboseal musculara intensa m timpul si dup un efort fizic important
Actualmente nu exista tratament al acestei boli ale crei simptome pot fi totui atenuate prin luarea de glucoza sau de fructoza nainte de un efort fizic
MACROBIOTIC. Se spune despre un regim vegetarian compus m principal din cereale legume si fructe
Macrobiotica provine din gndirea chineza m concepia creia once manifestare din lume este guvernata de ritmul a doi timpi cel al timpului pasiv si cel al timpului activ (zi/noapte vara/iarn) dup legea lui ym si yang ym
repre zentand ineria iar yang fora Pornind de aici o metoda macrobiotica se vrea un mjloc de a gsi pnn alimentaie un echilibru fizic si psihic si de a fi m armonie cu mediul Hrana se mparte m alimente yang (cereale
mncruri srate) si alimente ym (fructe mncruri acide si dulci potasiu) alimentaia macrobiotica cuprinde mai multe paliere care introduc restriciile succesiv (eliminarea produselor animale apoi a fructelor) un raport intre
ym si yang de 5 l constituie echilibrul perfect regimul ideal (corespunznd ultimului palier) fiind compus exclusiv din cereale (orez brun)
Acest tip de alimentaie foarte carentata este nereco mandabil
MACROCEFALIE. Creterea anormala a volumului capului in raport cu volumul capului indivizilor de aceeai vrsta si de acelai sex
O macrocefahe poate fi consecina mai multor boli sau anomalii hidrocefahe hematom subdural megalencefalie efuziuni pencerebrale sau boli metabolice - HEMATOM SUBDURAL HIDROCEFALIE MEGALENCEFALIE MUCOPOL
ZAHARIDOZ

MACROCIT. Entrocit (globul rou) de dimensiuni anormal de mari

Existenta macroutelor se observa ndeosebi m cursul carenelor m vitamina B12 sau m folati si m decursul tuturor bolilor esuturilor mieloide O macrocitoza poate de ase menea sa rezulte din efectul toxic asupra maduvei
osoase exercitat de anumite medicamente
MACRODONTIE. Prezenta a dinilor anormal de volu mmosi pe un maxilar sau pe ambele
Macrodontia este o anomalie ereditara care privete toate grupurile de dini
Tratamentul ei consta m purtatul unui aparat dentar dup ce s a eliberat locul necesar pnn extragerea celor patru premolan
MACROGLOBULIN. Anticorp aparinnd unei cate goni de imunoglobulme monoclonale (elaborate de celulele provenite din aceeai celula deci toate identice) de tip IgM Prezenta macroglobulmelor m snge dezvluie
existenta unui proces mai mult sau mai puin malign
MACROGLOSIE. Cretere m volum a limbii
O maLro^losie am^emtal corespunde unei malformaii a vaselor sangvine sau a vaselor limfatice unui chist sau unei ectopu tiroidiene (un fragment din glanda tiroida se afla plasat anormal m interiorul limbii)
O macrof,losie dobndita apare la vrsta adult Dac ea se dezvolta treptat pe o durata de mai muli ani poate fi rezultatul unei tulburri hormonale ca o insuficienta a glandei tiroide (mixedem) sau o acromegahe (hipertrofia
extre mitatilor cap mami picioare) Daca ea apare brusc m cteva zile atunci traduce o inflamatie a venelor hnguale
MACROGNATIE. Dezvoltare exagerata a maxilarelor S NON M matrognatum
Macrognatia poate fi o malformaie ereditara sau con secmta unei macroglosn (dezvoltare excesiva a limbii)
MACROFAG. Celula mare avnd proprietatea de a mgera si distruge particulele mari (celule lezate sau btrne pri cule strine bacteni) prin fagocitoza

377
Macrofagele constituie primul mecanism de aprare celular mpotriva agenilor mfectiosi Ele sunt gsite m toate esuturile
MACROLID. Medicament antibiotic activ mpotriva utor bacterii
MACUL. Mica zon de depresiune situata m centrul acuitatea vizuala este maxima SINONIME fovea macula Iuea pata galbena

MAGNEZIU. Ohgoelement indispensabil organismului ; intervine m numeroase si importante reacii fiziologice (metabolismul glucidelor lipidelor si proteinelor m excita i neuromuscular in activitile enzimtice m per
meabihtatea celular m coagularea sangvina etc )
Corpul unui adult conine aproximativ 25 grame de magneziu (Mg) mai mult de jumtate din aceasta cantitate K gsete m oase un sfert m muchi iar restul se reparti l principal m inima ficat rinichi tubul digestiv i n plasm
Aporturile recomandate sunt de 5 miligrame per kilogram de greutate corporala si pe zi Necesitile femeii gravide sunt multiplicate cu 2 cele ale copilului cu 3 Cele mai bune surse alimentare de magneziu sunt cerealele
complete fructele oleaginoase (migdale nuci) legumele ciocolata unele fructe de mare (o specie de melti comestibili) si unele ape minerale Se poate observa o i m caz de alimentaie prea srata m magneziu (regim hocalonc
subnutriie) de cretere a necesitailor (sarcina re) de pierdere renala de malabsorbtie digestiva (tul a absorbiei intestinale a alimentelor) precum si m Hcoolismul cronic Ea se traduce m principal prin tulbu in neuromusculare
dintre care spasmofilia si tetama sunt expresiile cele mai curente O suprancrcare cu magneziu poate fi consecina unei insuficiente renale severe
UTILIZARE TERAPEUTICA Magneziul poate fi admi Distrat pe cale orala (comprimate capsule pliculee tu praf Coli buvabil) sau pe tale injectabila (intramusculara sau ptravenoas) El este indicat pentru prevenirea si
tratarea eventualelor carene Unu compui de magneziu (carbona tul,oxidul sau hidroxidul) sunt utilizai ca pansamente gastrice
BFECTE NEDORITE In general foarte bine tolerat magneziu! poate antrena o diaree atunci cnd este absorbi! : mare pe cale orala
ALABSORBTIE (sindrom de) Tulburare a absorbie, tofcstinale a nutrimentelor (glucide lipide proteine etc ) legat de o atingere a peretelui intestinului subire
llMPTOME SI SEMNE Un sindrom de malabsorbtie se fbwfest adesea dar nu m mod obligatoriu pnntr o diaree S si ntotdeauna prin mai multe carene tauzate de asimilare a alimentelor Ateste carene se traduc pn pierdere
m greutate edeme ale membrelor inferioare : tulburri ale metabolismului fosforului si taltiu

MALFORMAIE
lui cu crize de tetame si dureri osoase si m sfrit prin hemoragii
TRATAMENT Tratamentul consta m remedierea dife ntelor carene nutriionale si m tratarea cauzelor tulburrilor de exemplu pnntr un regim fr gluten pentru boala celiaca prin administrarea unui medicament antiparazitar
pentru lambliaza si pnn thimioterapie m taz de limfom
MALARIE. - PALUDISM
MALFORMAIE. Anomalie morfologita congenitala a unui organ sau a unei pri a torpului detelabila de la natere sau care se manifesta mea din prima vrsta a copilriei
Malformaiile sunt diverse si de gravitate foarte van abila mergnd de la simplul angiom cutanat care dispare m cursul cretem pana la o malformaie grava care face copilul neviabil Ele rezulta dmtr o tulburare a dezvoltam
embnoanre adic dmtr un accident plasabil mtr o perioada cuprinsa intre fecundatie si a 40 a zi de sarcina (perioada formam majoritii organelor)
Intre l 5 si 3% dintre nou nscui sunt purttori ai unei malformaii Ateasta se poate manifesta din apul lotului (malformaia membrelor malformaia cardiaca de exemplu) sau mai trziu (malformaia digestiva sau urinara) este
de menionat importanta unui examen fizic aprofundat al oricrui nou nscut in primele trei zile dup natere
CAUZE Cauzele sunt nesigure m 50 pana la 70% din cazuri Celelalte cazuri releva m principal trei origini
Anomaliile cromoz imiale al cror risc creste m general tu vrsta mamei ndeosebi m teea ce privete tnsomia 21 (mongolism) sunt anomaliile cele mai precoce m dez voltarea oului ele exista uneori deja m nucleul ovulului
sau spermatozoidului sau pur si simplu survin m cursul primelor diviziuni celulare Se disting anomaliile de numr (tro mozom supranumerar sau lipsa) si anomaliile de morfologie tromozomita (de exemplu deletia braului
scurt al celui de al 5 lea cromozom tauzand boala numita a ipatului de pisica) Pot fi atinse toate celulele copilului sau doar un grup celular atunci se vorbete de mozaic
Malformaiile antrenate sunt m general tomplexe aso-tnnd de tele mai multe ori un anumit grad de deficient mintala
Anomaliile ereditare pot fi legate de anomalia unei singure gene (ereditate monofattonala) sau a mai multor gene (ereditate multifattonala) Fretventa atestui tip de anomalie creste m caz de consangvinitate (copii provenii din
doi membri ai aceleiai familii)
An( malnle legate de sarcin sunt multiple Substanele toxice mgerate sau inhalate de ctre mama m timpul sarcinii ndeosebi alcoolul sunt responsabile de o trestere statistita a numrului de malformaii (atingere m particular
a bazi nului si membrelor inferioare) Anumite infecii ale mamei m timpul sarcinii pot de asemenea sa fie sursa malfor matnlor Ele sunt m general cu att mai periculoase cu cat MALIGN

378
survin mai la nceputul sarcinii ndeosebi m cursul dez voltani embrionare rubeola este responsabila de malformaii oculare cardiace si auditive toxoplasmoza (infecie parazitar provocata de un protozoar Ttaop/asma j, nan) de
atingeri oculare si de hidrocefalie m timp ce infecia cu citomegalovirus poate provoca o atingere a creierului (microcefahe calcifican cerebrale) si anomalii ale globului ocular (mitroftalmie) si ale retinei (corioretmita)
TRATAMENT Atunci cnd este posibil tratamentul este de cele mai multe ori chirurgical (de exemplu chirurgie estetica m caz de fanta labiopalatma etc ) Intr un numr mic de cazuri el poate sa constea m prevenire
DEPISTARE Mulumit mijloacelor de depistare aprute m cursul ultimilor am frecventa anomaliilor congenitale grave la copii ar trebui sa descreasca
Ecografici obstetncal permite studierea morfologiei ftului din al 2 lea trimestru de sarcina
Amniocenteza prelevarea de lichid amniotic permite depistarea anomaliilor cromozomice (m particular pe cea a trisomiei 21) determinarea sexului copilului pentru malformaiile legate de sex si dozarea anumitor substane
ca alfafetoprotema al crei nivel este deosebit de crescut m spma bifida Ammocenteza a devenit cvasistematica atunci cnd mama a depit vrsta de 38 am
Prelevarea de wnge fetal din cordonul ombilical sub ecografic permite de asemenea depistarea unor malformaii
Dozarea sangvin a hormonilor mamei este un mdictaor al unor malformaii un nivel prea mare de hormon conomc gonadotrofic de exemplu indica o posibilitate de tnsomie21
Sfatul genetic poate fi solicitat de un cuplu care a avut deja un copil malformat sau atins de o boala genetica sau chiar naintea naterii primului copil m caz de antecedente familiale de boli ereditare
MALIGN, -. Se spune despre o tumora canceroasa susceptibila de a infiltra esuturile nvecinate si de a se generaliza de asemenea mai rar despre o afeciune care prezint un caracter grav si insidios spre deosebire de
caracterul benign
MALLORY-WEISS (sindrom al lui) Ruptura super ficial si longitudinala a mucoasei situate la jonciunea esofagului cu stomacul
Sindromul lui Mallory Weiss survine m general dup importante eforturi de a voma si se manifesta prmtr o hemo ragie digestiva malta (vome cu snge rou) Tratamentul este aproape ntotdeauna medicamentos (antiemetice
antisecretoni) si poate face apel la transfuzii in caz de hemoragie masiva O intervenie chirurgicala poate fi practicata in caz de hemoragie nestpnita prin tratamentul medical
MALOCLUZIE DENTAR. Proasta imbricare a ansamblului dinilor de pe un maxilar m raport cu celalalt atunci cnd este nchisa gura
O malocluzie pe ae fi Ia originea migrenelor a parai tunlor articulare (localizate m fata urechii) a spasmelor musculare care deranjeaz deschiderea gurii In majoritatea cazurilor este posibil tratamentul prin abraziunea uoara a
dinilor prin punerea unei proteze sau a unui aparat dentar aceste trei tehnici putnd fi asociate OCLUZIE DENTAR
MALTA (febra de) -> BRUCELOZA
MAM PURTTOARE. Femeie care poarta un copil pe care nu l a conceput in mod natural cu scopul de a l da altcuiva dup natere
Mama purtate are poate primi un embrion care a fost fecundat artificial (ovul sau spermatozoid al cuplului soli utator) sau care accepta o msamantare artificiala cu sperma tozoizn tatlui beneficiar al contractului
Aceasta maternitate de substituie este interzisa m unele tari

MAMECTOMI
+ MASTECTOMIE
MAMELON. Proeminenta centrala a snului
Mamelonul este nconjurat de areola suprafaa inelara mai mult sau mai puin pigmentata si de ntindere variabila In vrful lui se deschid porii m care se deschid canalele galactofore (excretoare de lapte) Mamelonul este
nconjurat de fibre musculare netede circulare si radiale care u asigura mobilitatea Bogat vasculanzat si inervat el este erectil si foarte sensibil (atingere durere)
PATOLOGIE La mama care alpteaz o mvagmare d mamelonului mpiedica sugarul sa sug si necesita utilizarea unei pompe trage lapte Macerarea mamelonului poate provoca crevase (fisuri) durerose ngrijirile igienice si
utilizarea temporara a unui aparat care uureaz suptul asigura de obicei vindecarea
MAMELON SUPRANUMERAR. Mica malformaie rotunda sau ovala prezentnd m centrul sau un element proeminent care amintete aspectul unui mamelon de sn Mameloanele supranumerare m numr de unul sau dou
sunt amplasate pe o linie aproape vertical care pornete din mamelonul normal si merge pana m regiunea inghinala Benigne mameloanele supranumerare nu nece sita nici un tratament
MAMOGRAFIE. Examen radiologie al snilor
Mamografia permite depistarea leziunilor precanceroase de dimensiuni mici mea nedecelabile prin palpare si face deci posibil un tratament precoce
DESFURARE Examenul trebuie sa fie realizat de preferina m timpul primei jumti a ciclului menstrual El este ntotdeauna bilateral si comporta cel puin doua cliee (fata si profil) ale fiecrui sn uneori trei (un clieu
oblic care sa permit explorarea scobitura axilare) Radiologul asaza pacienta care m prealabil si a dezbrcat partea de sui 379

MAMOPLASTIE
comprim snul ntre plata port film si o plata transparenta Examenul dureaz aproximativ 20 minute si, developarea fund imedit, dac este necesar se pot face cliee supli mentare
Nu este cerut nici o pregtire, cu excepia cazului unei scurgeri prin mamelon, m care se efectueaz o opacifiere prealabil a canalelor galactofore prin injectarea unui produs de contrast (galactografie)
INDICAII O mamografie sistematic este recomandabil din doi n doi am femeilor trecute de vrsta de 50 ani Ea
i este efectuat la avizul medicului atunci cnd o femeie prezint un risc crescut de cancer de sn (familie cu risc antecedente personale mastoz fibrochistic) Ea nu nlocuiete nici autopalparea snilor nici
consultaia medical efectuata cu regularitate
Mamografia este un examen cu raze X care utilizeaz doze slabe de radiaii, dar care totui trebuie evitat la femeia gravid
MAMOPLASTIE. Intervenie chirurgical destinat s modifice aparenta snilor SINONIME maMoplastie pla^ie mamar
INDICAII O mamopldstie se justific prin dificultile fizice psihologice (complex, frustrare) si sociale (jen vesti
) cauzate de nfiarea pieptului feminin si uneori
i masculin
PREGTIRE SI DESFURARE Intervenia trebuie s fie precedat de o conversaie cu chirurgul care se asigur defiindamentarea cerem evalueaz implicaiile psihologice i alege cu pacienii cea mai
buna soluie tehnica dintre diferitele procedee posibile pentru fiecare tip de intervenie Operaia se practic la toate vrstele sub anestezie eral, dup un bilan preoperator complet si dureaz aproximativ
dou ore n afara cazurilor unei gmecomastn prin hposuctiune (aspirarea grsimii) Chirurgul incizeaz snul n aa fel nct s lase o cicatrice ct mai nuca posibil, avnd grij s pstreze mamelonul si
areola Mrimea cicatncu variaz de la caz la caz si poate uneori i|fie limitat la conturul areolei Durata de spitalizare este cuprins ntre dou si cinci zile
t h caz de hipertrofie mu de ploza mamar incizia se face de cele mai multe ori n jurul areolei apoi coboar vertical pe o lungime de 4-6 centimetri pn la sntul submamar y. care-1 urmeaz scurtat
Chirurgul retrage o parte din glanda mamar, din grsime si din piele j^Gmecomastm se trateaz prin ablatia glandei mamare practicat mulumit unei incizii n lungimea areolei Gmeco-mastnle
esentialmente grsoase pot fi tratate prin lipo propune (aspirarea grsimii) Pacientul resimte dureri timp c 21 de zile
/n caz de hipotrofie mu de ab\en\a nanului (\anilor) l reconstruiete snul implantnd o proteza care pune fie n fata, fie n spatele muchiului pectoral Proteza
silicon solid gelificat care este umplut cu silicon lichid sau umflat cu ser fiziologic Amplasarea unei proteze se face fie prin incizia axilara ceea ce permite plasarea protezei m spatele muchiului pectoral, fie
prin perimetrul areolei proteza fund atunci plasata m spatele glandei mamare In caz c nu exist piele suficient dup o ablatie a snului motivat de un cancer poate fi necesar s se corecteze lipsa de
esut prin utilizarea unei suprafee suplimentare de piele (lambou musculocutanat prelevat din alt parte a corpului prile laterale spatele sau abdomenul de exemplu)
CONVALESCENT Convalescenta dureaz ntre o spt mn si o lun
In caz de operaie pentru hipertrofie sau ptoz mamar glanda mamar este sediul unui edem postoperator ce dispare treptat la captul unei perioade care merge de la sase sptmni la aproximativ dou luni
Dac s a pus o protez pentru a creste volumul snului, masajele postoperatorii menin o, plutire a acestuia Senzaiile dureroase pricinuite de punerea protezelor dispar dup cteva zile Atunci cnd incizia a
fost fcut axilar durerile postope ratorn sunt mai intense amplasarea definitiv a protezei fund atunci mai dificil si mai ndelungat Dup tipurile de piele cicatricele evolueaz m mod rapid sau mai puin
rapid Sensibilitatea mamar este diminuat timp de cteva luni apoi se restabilete puin cate puin n primele luni este preferabil purtatul unui sutien COMPLICAII Se poate forma un hematom Dac el nu
se reduce de la sine va trebui evacuat chirurgical
In mai puin de l % din cazuri se produce o infecie Dup gradul de gravitate aceasta poate merge de la o simpl respingere a firelor pan la un adevrat abces al snului care va trebui drenat chirurgical
Dup operaie pot fi uneori vizibile cicatrice rou si groase sau cicatrice destul de mari Aceste cicatrice pot fi refcute dup o a doua operaie intre sase luni si un an dup prima
Recidiva hipertrofiei mamare este posibil dar repre zmt mai puin de 5% din cazuri
Calitatea pielii nefnnd evaluabil nainte de operaie snii operai pot cdea din nou dac trama elastic a pielii care susine snul este de proast calitate n acest caz este, de asemenea, avut n vedere o a
doua operaie
Protezele mamare gonflablle pot eventual sa se dezumfle Serul fiziologic se rspndete atunci n organism Fenomenul nu prezint pericol dar operaia trebuie luat atunci de la capt
Protezele mamare de silicon al cror viitor rmne discutat pot provoca carcase sau cicatrice fibroase, n jurul protezei Prezenta unei carcase periprotetice tinde s provoace o ntrire a snului Dar
mbuntirea calitii protezelor a permis diminuarea considerabil a acestui risc doar aproximativ 5% dintre operaii antreneaz actualmente formarea de carcase MANDIBULA
380
MANDIBUL. MAXILAR
MANGAN. Oligoelement indispensabil organismului care intervine m diferite reacii enzimatice (sinteza cola genului construcia oaselor si articulaiilor metabolismul glucidelor steroizilor si unor hormoni
protemiu)
Corpul unui adult conine aproximtiv 20 miligrame de mangan (Mn) repartizate m oase ficat si rinichi Aporturile zilnice recomandate sunt de ordinul a 4 miligrame Doar legumele verzi cerealele si legumele
uscate sunt relativ bogate m mangan
MANIE. Stare de agitaie caracterizata pnntr o exaltare a dispoziiei si pnntr o surescitare psihomotone permanenta O mame pote surveni m caz de senilitate de intoxicaie (amfetamine corticosteroizi
antituberculoase) de psihoza manidcodepresiva de afeciuni neurologice (tumora ence falit traumatism cranian) sau endocrine (hipertiroidie) Ea se traduce pnntr o hiperactivitate o accelerare a gndim un
flux inepuizabil de cuvinte un sentiment de euforie de putere si de neoboseala o tendina la bulimie si la insomnie Cea mai mare parte a maniacilor nu sunt periculoi dar unu pot sa se lase antrenai in acte
antisociale (mcaieran scandal public etc)
TRATAMENT Acesta consta m administrarea de neuro leptice si necesita adesea spitalizarea subiectului Trata mentul este eficace pe termen scurt Tratamentul de fond al maniei depinde de cauza sa
MANIPULARE. Micare forat manual a unei pri a

O manipulare poate fi practicata de un membru al corpului medical pentru a reduce manual o luxatie adic pentru a repune la locul lor cele doua extremiti ale oaselor luxate etc
n vorbirea curenta termenul manipulare este folosit adesea ca un sinonim pentru vertebroterapie sau chiro practic o metoda de tratament paramedicala constnd m manipularea vertebrelor si supusa
numeroaselor contro verse In fapt aceste manipulri nu sunt niciodat fr pencol deoarece m apropierea vertebrei tratate se gsesc rdcinile nervoase care comanda sensibilitatea si motn citatea unui ntreg
etaj al organismului cruia lezarea n poate provoca o paralizie motorie si o anestezie senzitiva O manipulare vertebrala este deci un act medical care trebuie s fie efectuat cu deplina stpnire a unei
expenente tehnice si a unei bune cunoateri anatomice
MANOMETRIE. Metoda de msurare si nregistrare a presiunilor care domnesc m interiorul unui segment al tubului digestiv esentialmente mtr un sfincter
MARASM. Stare patologica provocata de un aport ener getic insuficient SINONIM atrepue
Marasmul se observa mai ales in stare endemic m tarile m curs de dezvoltare In tanle dezvoltate acesta apare adesea din cauza unui defect de absorbie digestiva a unei anorexn sau din cauza unei boli care
provoac o cretere foarte mare a cheltuielilor energetice (cancer m particular) Marasmul se traduce pnntr o stare de slbiciune fizica deosebita Tratamentul consta mtr o renutntie treptat si prudenta
MARBURG (virus a lui) Virus cu A R N aparinnd familiei Filtvmdae responsabil de o febra hemoragica africana si al crui rezervor este un cercopitec maimua verde africana
Tabloul clinic al infeciei este apropiat de cel provocat de virusul Eb< la
Nu exista alt tratament dect cel al simptomelor
MARCHIAFAVA-MICHELI (boala a lui) Boala foarte rara a maduvei osoase de evoluie cronica caracterizata prin crize intermitente de hemoliza (distrugere patologic a globulelor rou) S NONIM
hemo^lobmune paroxiitica maurn
MARFAN (boala a lui) Afeciune ereditara a esutului conjunctiv antrennd anomalii ale inimii ale scheletului si ale ochilor SINONIM sindrom al lui Marfan
Dezvoltarea intelectuala a copiilor atini de boala lui Marfan este normala
S1MPTOME SI SEMNE Afeciunea este diagnosticat m general dup vrsta de 10 ani Subiecii atini sunt slabi foarte nali tomcitatea lor musculara este redusa
Am maliie scheletului comporta o alungire a membrelor si o arahnodactilie (degete m forma de gheare de pianjen) Articulaiile sunt moi (hiperlaxitate) Partea din fat a tora celui este deformata m palme
(se scobete o depresiune la partea de jos a sternului) Subiecii afectai prezint adesea si o scolioza si o accentuare a cifozei dorsale (spate rotunjit) Fata si palatul sunt drepte
Anomaliile cardu vasculare sunt de intensitate foarte variabila Ele se manifesta pnntr o dilatatie cu sau fr anevnsm al aortei ascendente ori printr un prolaps valvular mitral
Anomalia oculara cea mai frecventa este o ectopie (de plasare) a cristalinului Ea genereaz o miopie TRATAMENT In afara corectam eventuale a diferitelor semne nu exista un tratament al bolii m sine
Prognosticul depinde esentialmente de atingerea cardiovascular
Este posibil pentru familiile subiecilor atini de boala lui Marfan sa se recurg la un sfat genetic
MARKER. Substana chimica utilizata pentru studierea unui fenomen unei boli sau a altei substane SINONIM trawr
Unu marken sunt prezeni in corpul uman m stare normala sau patologica Markern tumorali m particular 361
MASAJ CARDIAC EXTERN
Mint substane biologice sintetizate de ctre celulele can CHOase sau sntoase ale organismului ca rspuns la prezenta unei tumori
MARKER GENETIC. Secvena a A D N variabila de ta individ la individ dar a crei localizare este perfect cunoscut SINONIM indicator trasor
MARKER RADIOACTIV. - TRASOR RADIOACTIV
MARKER TUMORAL. Substan secretata de ctre Celulele canceroase sau de ctre esuturile sntoase ca ffcpuns la prezenta unei tumori
Markeni tumorah sunt decelabili m esutul canceros si Hi snge Ei sunt utilizai m principal pentru a urmri evoluia unui cancer si eficacitatea unui tratament In ce fnvete depistarea precoce a cancerelor interesul lor este uum
i limitat la cteva tipuri de cancer pentru care exista un caracter familial (cancer medular al tiroidei de exemplu) Tn sfrit utilizrile terapeutice sunt de asemenea m studiu j(nucorpi ndreptai mpotriva markenlor tumorah si
purttori de medicamente anticanceroase)
t<

JIASAJ. Ansamblu de tehnici care utilizeaz minile (frmntare [petrisaj] presiuni vibraii etc ) si se exercita pe diferite pri ale corpului m scop terapeutic l Un masaj medical este prescris de un medic si tine de competenta
exclusiva a mascurului kmeziterapeut spre 'deosebire de masajul estetic care are drept obiectiv sa i : subiectului o senzaie de confort sau de destindere
tata afec "Vascular
Masajul se asociaz cu reeducarea pentru a afeciunile de ordin trofic (privind nutriia esuturilor) reflex sau senzitiv dar si diferitele dureri
TEHNICA Dup patologia m cauza maseurul kmezitera t lt Utilizeaz diferite manvere de masaj ce se deosebesc l pin poziia minii m raport cu esuturile de tratat dar s l prtn intensitatea profunzimea si sensul manevrelor
tmFrecnle localizate constau m mobilizarea diferitelor i de esuturi unele fata de altele Exercitate transversal I raport cu axa muchilor tendoanelor sau ligamentelor 5 vorbete m acest caz de masaj transversal profund : in
caz de leziune musculara de tendimta sau de aceste manevre exercita un efect analgezic (supn durerea) trofic (favoriznd nutriia esuturilor) ; i defibrozant
? manuale constau m lovirea alternativa a tesu r cu extremitatea degetelor (tapotament) sau cu mana cu (pocnituri) Ele sunt utilizate pentru stimularea
'. superficiale constau m formarea unui pliu t piele i m imprimarea asupra acestuia a unor miscar ntindere si forfecare pentru a lupta mpotriva r si infiltratelor subcutanate
Frmntrile pn funde permit prinderea maselor mus culare si imprimarea acestora a unor micri de torsiune si alungire pentru a le decontractura
Presiunile alunecate superficiale sau efleurajele constau m alunecarea minii pe piele fr a antrena si a deprima esuturile subiacente Aceasta manevra care servete ade ea la luarea contactului si evaluarea situaiei poseda
ndeosebi un efect superficial de analgezic cutanata
Presiunile alunecate pn funde deplaseaz si antreneaz pielea si esuturile subcutanate Atunci cnd se exercita de la periferie spre rdcina unui membru ele permit creterea circulaiei de ntoarcere prin depresie venoasa
Presiunile ftalice constau mtr o apsare cu mana sau cu un deget fr deplasare m raport cu pielea
Vibraiile manuale serii de presiuni depresiuni mecanice obinute prin tetanizarea muchilor antebraului terapeutului favorizeaz degajarea pulmonara
CONTRAINDICAII SI EFECTE NEDORITE Masajele sunt contraindicate m caz de boala inflamatone mfectioas sau tumorala care evolueaz m pusee n mod obinuit masa jele nu antreneaz nici un efect secundar si cu
excepia unor manevre precise (masaj transversal profund) nu sunt dure roase daca sunt practicate corect
MASAJ CARDIAC EXTERN. Etapa capitala a ream mani cardiorespiratoni practicata m caz de stop cardiac (starea se traduce prmtr o pierdere a contientei si abolire a pulsului m arterele mari artera carotida la gat artera
femurala m regiunea inghinala)
Masajul cardiac extern asociat cu meninerea libertii cailor aeriene si a ventilaiei artificiale asigura o activitate circulatorie minimala prin tehnica zisa a compresiilor toracice intermitente la nivelul sternului Mecanismul sau
consta m punerea m joc a pompei cardiace (comprimnd mima intre stern si coloana vertebrala se golete coninutul sau sangvin nainte ca o noua umplere cardiaca sa aib loc m urma doar ndeprtam compresiunii) creia i se
adaug efectul pompei toracice (legat de variaiile de presiune tora cic datorate alternantei compresiune/relaxare a toracelui) care asigura expulzarea sngelui spre marea circulaie
TEHNICA Salvatorul exercita pe jumtatea inferioara a sternului bolnavului care este ntins pe spate si pe o suprafa tare compresiuni scurte si regulate (de la 80 la 100 pe minut la adult si la copil 120 pentru sugar) cu ajutorul
partn posterioare a palmelor de la ambele mini puse una peste alta braele ntinse vertical pentru a transmite greutatea corpului salvatorului La copil aceste compresiuni pot fi executate cu ajutorul unei singure mini iar la
sugar chiar numai cu doua degete
In paralel este practicata o ventilaie artificiala m deosebi prin tehnica gura la gura Frecventa msuflatnlor este de doua la fiecare cincisprezece compresiuni sternale atunci cnd nu exista dect un singur salvator ori de una la
fiecare cinci compresiuni atunci cnd exista doi salvatori MAS SANGVIN
MAS SANGVIN. Msura a volumului ocupat de globulele rou (volumul globular total) si de plasma (volu mul plasmatit) SINONIM volemie
Masa sangvina se evalueaz prin volumul sangvin total (suma volumului plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitn per kilogram Valoarea sa medie este de aproximativ 76 la brbai 68 la femei
MASCA DE SARCIN. CHLOASMA
MASOCHISM. Perversiune constnd m simt rea platern sexuale din suferinele suferite voluntar -> SADOMASO CHISM
MASTECTOMIE. Ablatie chirurgicala a glandei mama re SINONIM mameaome
O mamectomie este practicata m principal in cazul cancerului de sn
DIFERITE TIPURI DEMASTECTOMIE Omastectomie poate fi total sau pariala
Mastectomia loial poate lua doua forme lrgita si simpla In mastectomia lrgita sau intervenia lui Halstedt snul bolnav ganglionii axiali si muchiul pectoral sunt ndeprtai pnntr o mare incizie eliptica Actualmente
acestei intervenii i se prefera una mai puin mutilanta care pstreaz muchiul pectoral mastectomia simpla sau intervenia lui Patey care este frecvent asociata cu o evidare a ganglionilor axiali
Masleclomia pariala privete unul dintre cele 4 sferturi (poriuni de sn delimitate prin doua Imn perpendiculare care pleac din mamelon sferturi care se mai numesc cvadranti) cu simpla ablatie a tumorii ea respecta mai
mult
i silueta feminina
DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE Mastecto miile sunt efectuate sub anestezie generala si necesita o spitalizare de cteva zile Reconstrucia snului are uneori loc in acelai timp cu ablatia sa Ea face apel fie la
punerea unei proteze fie la tehnicile de reconstrucie utiliznd muchii adiaceni ai peretelui toracic sau abdominal (mus chiul mare dorsal muchiul mare drept) Cnd intervenia este urmat de un tratament complementar al
cancerului (radioterapie sau chimioterapie) reconstrucia snului se face m cel de al doilea timp
Evidarea ganglionilor axiali poate antrena un edem al braului Este de dorit ca in lunile ce urmeaz interveniei membrul corespunztor snului operat sa fie menajat Limitarea micrii de abductie a braului (ndeprtare de
corp) legata de asemenea de curarea ganghonara este corectata pnntr o kmeziterapic adaptata -> MAMOPLASTIE
MASTIT. Inflamatie acuta sau cronica a glande mamare
Mastlta acuta O mastita acuta m general fr gravitate se observa de cele mai multe ori la nceputul alptam dar
mai poate fi cauzata de virusul oremnului poate fi prima manifestare a unui cancer de sn sau poate avea o origine hormonala (nou nscut sau adolescent biat sau fata la pubertate) La nou nscut si la adolescent semnele dispar
de Ia sine in cteva sptmni Tratamentul antibiotic local si general al femeii care alpteaz antreneaz vindecarea dar atunci cnd se formeaz abcesul acesta trebuie operat
Mastlta cronica Cauzata de infeciile bacteriene repetate sau de modificrile hormonale o mastita cronica se traduce pnntr o greutate a snului si prin existenta de tumori mul tipie uneori cu o scurgere seroasa prin mamelon
Aceste semne sunt mult mai nete in cea de a doua jumtate a ciclului menstrual Mamografia ecografia si biopsia uneia dintre tumori permit sa se stabileasc diagnosticul si sa se fac diferenierea de cancer
i
MASTOCIT. Celula a esutului conjunctiv care secreta substane chimice care participa la reaciile de aprare ale organismului
'
MASTOCITOZA. Boala caracterizata pnntr o proli
l
ferare difuza a mastocitelor (celule ale esutului conjunctiv
l
care secreta histamma substana responsabila m parte de simptomele alergici dar si serotonma si diverse enzime) afectnd adesea pielea
Fr cauza cunoscuta mastocitoza exista sub doua for me uneori asociate
|
Ferma cutanata atinge de cele mai multe ori copilul Mastocitozele in general benigne se traduc prin pete plane de culoare galben deschis Tratamentul vizeaz doar dispa
ntia simptomelor cu ajutorul antihistamimcelor
j
Fi rma \istemica afecteaz viscerele mtr o manier difuza Evoluia cronica sfrete uneori mtr un cancer Trata
l mentul este acelai cu cel al formelor cutanate
l
MASTOIDA. Baza a osului temporal situata m spatele urechii
MASTOIDIT. Inflamatie a mastoidei (baza osului temporal)
Exista doua forme de mastoidita mastoidita cronica care este o extindere a mastoiditei de mflamatie cauzata de o otita cronica prelungita in timp si mastoidita acuta din care se deosebesc doua feluri mastoidita mascata sau
mastoidita decapitata cea mai frecventa actualmente si mastoidita exteriorizat
Mastoidita mascata Este vorba de o mastoidita acuta care se dezvolta m cursul unei otite al crei tratament antibiotic este prost adaptat
SIMPTOME SI SEMNE In pofida lurii de antibiotice subiectul de cele mai multe ori un copil are ntotdeauna febra otita persista Dar mai ales starea generala a copilului se altereaz acesta i pierde pofta de mncare si nu mai
a in greutate 383

MDUV OSOAS
TRATAMENT Tratamentul antibiotic este modificat m toncne de datele antibiogramei Daca acesta da din nou gre este de cele mai multe on realizata o mastoidectomie (incizarea chirurgicala sub anestezie generala a mastoidei
fi curarea cavitilor mastoidiene prin care se vizeaz eliminarea focarelor mfectioase)
MastOldlta exteriorizat Este vorba de o mflamatie cut a mastoidei care se exteriorizeaz m pielea din spatele Urechii
CAUZE O mastoidita exteriorizat ce nstituie o complicaie I unei otite acute
SMTOME SI SEMNE Copilul are febra frisoane dureri le cap este obosit are dureri de ureche si aude mai puin bine Exista o reacie inflamatone la nlimea mastoidei (ftuat m spatele pavilionului urechii pielea este roie si
Ifensibil uneori ea este umflata de un abces subcutanat
^RATAMENT Tratamentul consta m luarea de antibiotice si adesea in mastoidectomie
MASTOPLASTIE. -+ MAMOPLASTIE
HASTOZ. Orice afeciune benigna neinflamatone a

rinului
O mastoza se prezint de cele mai multe on sub forma pei zone indurate localizate in interiorul creia se gsesc ' Ifociate chisturi si focare de distrofie (anomalie legata de . p tulburare nutriionala tisulara) ->
a)
t|AXILAR INFERIOR. Os m forma de potcoava care j ormeaz scheletul flcii inferioare SINONIM mandibula

MAXIL
ILAR SUPERIOR. Os bogat vasculanzat f (punnd partea osoasa centrala a fetei
|UUCILARULUI INFERIOR (fractura a) Ruptura
S jHumatic a maxilarului inferior

SNULUI

(tumora

0 ruptur a maxilarului infenor este provocata m general J oc violent si direct Bolnavul se plnge de dureri si
: la vorbit si deglutitie Brbia este deplasata m l de partea fracturii iar gura rmne nchisa sau :hisa
MAMENT Reducerea fracturii este m general orto Totui m caz de deplasare extremitile osoase ! trebuie sa fie repuse pe cale chirurgicala sub : general m poziia buna Se imobilizeaz maxi
1 inferior timp de aproximativ 6 sptmni cu ajutorul l bandaj special al brbiei (mentomera) sau fixandu l
ui superior cu ajutorul unor fire metalice m acest i caz rnitul trebuie sa primeasc o alimentaie l pe timpul imobilizm
l SUPERIOR (fractura a) Ruptura a maxilarului superior
O fractura a maxilarului superior este provocata in general de un soc violent si direct (accident de maina sau de vehicul cu doua roti) Ea poate afecta pomeii oasele nasului dinii planseul orbitelor etc Din cauza vascu larizarn
importante a acestei regiuni fractura antreneaz aproape ntotdeauna hematoame senose Diagnosticul se pune pe baza examenelor radiologice completate prin tomografii si prin scaner
TRATAMENT In ca? de deplasare a fragmentelor osoase acestea trebuie sa fie puse la loc chirurgical sub anestezie generala Complicaiile precoce ale fracturilor maxilarului superior pot fi de o gravitate deosebita atingere
nervoas sau oculara leziuni cerebrale In al doilea timp survin adesea atingeri mfectioase precum si tulburri ale consolidm osoase
MDUV A SPINRII. Parte a sistemului nervos central situata m canalul rahidian care este format prin stivuirea vertebrelor m spatele corpilor vertebrali
Mduva spinrii este nconjurata de trei membrane meningele Ea se prelungete in sus cu bulbul rahidian (nceputul encefalului) si in jos cu un cordon fibros de aproximativ 25 centimetri lungime numit filum terminale
Mduva este parcursa de doua anuri secundare colaterale Din fiecare snt colateral pleac un ansamblu de filete nervoase care se grupeaz m rdcini de fiecare parte a maduvei iau natere 31 rdcini posterioare si 31
rdcini anterioare Fiecare rdcina postenoara se unete cu rdcina anterioara de la acelai nivel pentru a forma un nerv rahidian
Interiorul maduvei cuprinde doua tipuri de esut nervos substana alba situata la per fene si substana cenuie in centru schind in Imn mari m seciune o forma de H cu cele doua coarne anterioare efilate Bara orizontala a literei
H este traversata vertical m centurul ei de un canal fin al ependimului umplut cu lichid cefalorahidian
Informaiile senzitive ajung la mduva prin rdcinile posterioare ale nervilor Informaiile simple sunt analizate direct de ctre substana cenuie Informaiile complexe urc din substana alba pana la encefal Comenzile motorii
simple provin din substana cenuie a maduvei ordinele complexe de Ia encefal prin intermediul substanei albe a maduvei U ae ordinele sunt transmise altor nervi moton prin rada emile anterioare ale nervilor
PATOLOGIE Patologia maduvei spinrii cuprinde corn le (tumori) infeciile (meningite) accidentele asculare (hemoragie tromboza) traumatismele tumorile rentele m vitamina B12 si afeciunile inflamatorii (scle oza m
placi) O secionare a maduvei spinrii este irever bila ea antreneaz o tetraplegie (paralizia celor patru membre) m caz de secionare la nlimea rachisului cer vical o paraplegie (paralizie a membrelor inferioare) m caz de
secionare la nlimea rachisului dorsal
MDUV OSOAS. esut prezent m os responsabil de producerea tuturor elementelor figurate ale sngelui MINILOR

384
(globule rou globule albe plachete) SINONIM mduva hematopoietiL
Mduva osoas este prezent n toate oasele la natere Ea conine numeroase celule grsoase si toate descendentele care vor da natere celulelor sngelui circulant Funcia sa de producie se concentreaz, la vrsta adult, n
interiorul oaselor rachisului, toracelui, umrului si bazinului Mduva osoas normal permite regenerarea celulelor sangvine mulumit unei rezerve de celule suse
Mduva osoas produce n fiecare zi miliarde de celule de exemplu 200 miliarde de globule rou si 10 miliarde de polmucleare neutrofile
n caz de nevoie, producia de celule a mduvei osoase creste considerabil Astfel, pentru globulele rou, numrul poate fi multiplicat cu 10 n caz de pierdere prin hemoragie sau prin hemoliz (distrugere)
EXPLORRI SI PATOLOGIE Mduva osoas este explorat si studiat prmtr-o punctie, realizat in stern sau pnntr-o biopsie, efectuat la nivelul crestei iliace posterioare Bolile mduvei osoase pot fi clasificate n diferite
categorii
Aplaziile, srcia mduvei osoase in celule suse ale diferitelor descendente, sunt provocate, n general de o Iezi une a celulelor-suse Toxicitatea anumitor medicamente poate fi o cauz
80/1/6 cauzate de toxice \au de deficitele m vitamine (medicamente toxice industriale ca benzenul carena in acid folie, n vitamina B12) mpiedic dezvoltarea normal a celulelor mduvei
Proliferrile anormale ale celulelor prezente n mduv se observ n cursul diferitelor tipuri de boal malign (leucemie, rruelom etc)
Invadarea de ctre celule absente n mod normal n mduva se ntlnete n caz de metastaze ale cancerului
Fibroza mduvei se observ n cursul rmelofibrozelor (creterea reelei de colagen situat n jurul celulelor suse ale mduvei osoase)
MINILOR (artroz a) Atingere cronic deformant si nemflamatone a articulaiilor minii
Artroza minii atinge n 80% din cazuri femeile Ea survine de cele mai multe ori dup 50 de ani odat cu menopauza
Artroza minii se manifest prin dureri vii care apar n cursul micrilor si limiteaz amplitudinea lor Ea poate afecta mai multe articulaii
TRATAMENT Nu exist un tratament specific al artrozei minilor Atunci cnd durerile sunt prea mari, se pot imobi liza temporar articulaiile afectate folosind un aparat de imobilizare gipsat Uneori, sunt eficace bile calde de
nmol
MN. Extremitatea membrului superior articulat cu antebraul prin ncheietura minii si terminat prin degete Scheletul minii organul de apucare este format dm osul carpului, care intr n constituia ncheieturii minii din
oasele metacarpului (metacarpienele) m numr de 5
si pnn falange care, la rndul lor, sunt n numr de 3 pentru fiecare deget, cu excepia policeului care nu are dect dou
PATOLOGIE
Infeciile (panantiu flegmon) pot fi grave atunci cnd ating tecile tendoanelor flectante
Fracturile pot s se produc pe oricare os al mmn Ele necesit uneori o chirurgie specializat
Paraliziile, foarte handicapante, au cauze foarte numeroase atingere cerebral, atingere a plexului brahial sau a nervilor la nivelul membrului superior
Bolile tendmoase ca boala lui Dupuytren sunt responsabile de flectarea ireversibil a unor degete
MN-PICIOR-GUR (sindrom) Infecie contagioas benign cauzat de un virus coxsackie
Sindromul man-picior gur se observ mai ales la copii m cursul unor mici epidemii estivale Dup o incubaie de 3-5 zile apare o febr moderat urmat de o erupie de bsicute minuscule n interiorul gurii, apoi pe mini si pe
picioare Tratamentul comport ngrijiri antiseptice locale Acest sindrom se vindec spontan ntr o sptmn

MNCRIME. PRURIT
MECONIU. Matern fecale dense si lipiciose excretate de nou nscut n timpul primelor sale zile de viat
De culoare verzuie mecomul este compus din bil, din secreii digestive si din celule intestinale descuamate n majoritatea cazurilor, mecomul ncepe s fie excretat n cursul primelor 12 ore dup natere Materiile fecale normale urmeaz mecomului de ndat ce noul-nscut ncepe s se alimenteze
Expulsia mecomului n lichidul amniotic, nainte de natere, este anormal si indic o suferin fetal Invers, o ntrziere a eliberm mecomului dup natere necesit depistarea unei ocluzii intestinale Oricare ar fi cauza, o
ntrziere a eliminm mecomului necesit examene realizate m mediu spitalicesc neonatalogic
MEDIASTIN. Regiune median a toracelui
Mediastmul este cuprins ntre cei doi plmni, lateral, rachisul dorsal n spate si sternul, n fat
MEDIASTINIT. Inflamatie a esuturilor mediastinului Mediastmita acut, aproape ntotdeauna de origine mfectioas, este de cele mai multe ori o complicaie a operaiilor de chirurgie pe cord deschis, n acest caz, antibioterapia, asociat cu ablatia chirurgical a esuturilor infectate permite, in generai, vindecarea
MEDIASTINOSCOPIE. Tehnic chirurgical de explorare a mediastmului utiliznd un endoscop (tub dotat cu un sistem optic)
Mediastmoscopia este cel mai des indicat la bolnavii afectai de un cancer bronhopulmonar Ea se efectueaz sub 385

MEDICAMENT
anestezie generala si necesita o scurta incizie deasupra sternului
MEDIC. Persoana titulara a unei diplome de specialitate recunoscut de Stat
Un medic poate practica medicina generala (se vorbete atunci de omnipractician sau de generahst) sau poate exer cita o specialitate (chirurgie sau dermatologie de exemplu) Legea sancioneaz exercitarea ilegala (fr
diploma) a medicmei
ENT. Preparat utilizat pentru a preveni a trata o boal un traumatism sau pentru a restaura a corecta a modifica funciile organice
Mult vreme medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca digitalma sau morfina) de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu) Astzi toate medicamentele sunt fabricate prin industria
farmaceutic ceea ce permite o mai mare precizie si o mai mare securitate de utilizare In paralel farmacia propune din ce m ce mai multe produse sintetice care copiaz mai mult sau mai puUn fidel substanele naturale sau sunt
m ntregime originale (benzodiazepine)
Introducerea pe piaa a unor noi medicamente se supune unor directive administrative complexe variabile de la tara la (ar Medicamentele noi trebuie sa treac teste (pe animale de laborator pe voluntari umani sntoi m mediu
spia licesc apoi pe bolnavi) destinate sa evalueze eficacitatea i efectele secundare ale principiilor lor active fr de care organismele publice (Ministerul Sntii m Frana Oficiul intercantonal de control al medicamentelor m
Elveia Snte et Bien Etre Social m Canada Food and Drug Admi nistration m Statele Unite etc ) nu elibereaz autorizaia de lansare pe pia Aceasta autorizaie desemnata prin sigla A M M in Frana si m Belgia este denumita
atestare de nregistrare m Elveia aviz de conformitate m Canada p poate fi retras pentru un medicament daca interesul sntii publice o cere In timpul perioadei de producie Uebuie efectuate cu regularitate controale de
fabricaie
Medicamentele pot fi m vnzare libera sau pot sa nu fie eliberate dect la prezentarea unei reete Eliberarea unui medicament la prezentarea unei reete folosite deja o data tu de mai multe ori este reglementata
Denumirea unui medicament Un medicament conine anul sau mai multe principii active n general principiul cav esenial este cel care da numele medicamentului Iar fiecare principiu activ esenial este identificat m trei
moduri diferite dup cum ne plasam pe un punct de vedere tiinific legislativ sau comercial
Denumirea tiinific este numele chimic exact al prin Cipiului activ El este m general puin folosit din cauza complexitii sale
Denumirea comun internaionala (DCI) corespunde numelui generic al principiului activ m medicina Aceasta
denumire de folosire curenta este cea utilizata m acest dicionar
Denumirea comerciala este data de ctre laboratoarele farmaceutice care descoper noi medicamente modificnd structurile moleculare ale substanelor originale m maniera de a creste eficacitatea lor terapeutica si de a le
diminua efectele secundare Un acelai principiu activ putnd fi comercializat de doua laboratoare diferite doua denumiri comerciale pot corespunde exact aceleiai substane even tual cu prezentri si/sau cu dozaje diferite
Un generic este un medicament identic m ce privete compoziia sa prezentarea sa si dozajul sau cu un medi cament vndut sub denumire de marca In fapt o spe ciahtate atunci cnd nu mai este protejata pnn brevetul su intrata
m domeniul public o data fund scursa perioada legala de protecie nu mai este proprietatea laboratorului care a descoperit o Ea poate atunci sa fie copiata si comercializata la un cost mai mic sub alt nume de specialitate
Efectele secundare ale medicamentelor Efectele secundare ale unui medicament sunt efecte obinuite sau nu care se adaug efectului terapeutic urmrit
Un efect secundar poate fi nedont mtr o utilizare dat a unui medicament dar cutat mtr o alta utilizare a aceluiai medicament el poate deveni chiar un efect principal Efectul nedorit poate sa fie legat de efectul principal dl
medi camentului De exemplu medicamentele anticanceroase ataca att celulele sanatose cat si celulele canceroase anticoagulantele pot provoca o hemoragie daca tratamentul este prelungit medicamentele ototoxice pot leza
sistemul auditiv medicamentele nefrotoxice sau hepatotoxice pot altera rinichiul sau ficatul mergnd pana la provocarea de leziuni reversibile sau permanente In toate aceste cazuri efectul nedorit este previzibil si inevitabil
In alte cazuri efectul nedont este imprevizibil el apare la un bolnav care prezint factori de risc (absenta unei enzime specifice degradam medicamentului reacie aler gica etc ) in caz de toleranta sau de obinuina la medi
cament ori de dependenta fata de el (farmacodependenta sau toxicomanie) de persistenta sau de acumulare a medi camentului m organism efectul nedont variaz de ase menea cu importanta consumului si cu tipul de
medicament
Efectele minore nu necesita spitalizare nici tratament efectele moderate necesita un tratament sau o spitalizare efectele grave care pun m pericol viata bolnavului ca m timpul intoxicaiilor voluntare sau accidentale necesita un
tratament intensiv si pot las sechele importante
Trecerea medicamentului prin organism O data administrat un medicament urmeaz trei faze resorbia distribuirea si eliminarea Studiul lor este denumit farmaco-cmetica
RESORBIA MEDICAMENTULUI Resorbia nseamn trecerea medicamentului de la locul sau de administrare spre circulaia generala Doar o fraciune din doza admi mstrata ajunge in circulaia generala Aceasta depinde de

MEDICINA
proprietile fizico chimice ale medicamentului (solubihtate vitez de dizolvare a principiului activ etc }
Cronofarmacologia joac si ea un rol un medicament este mai mult sau mai puin eficace Jup ora la care este administrat n particular din cauza variaiilor ciclice ale activitii enzimelor care l degradeaz n ficat n sfrit are
important faptul ca unele medicamente s fie luate nainte, altele n timpul iar altele dup mas
DISTRIBUIREA MEDICAMENTULUI Dup intrarea sa n circulaia general un medicament se distribuie n tot organismul Repartizarea sa mtre diferitele esuturi este inegal, din cauza diferentelor de permeabilitate de
volum i de irigare sangvin a acestor esuturi
ELIMINAREA MEDICAMENTULUI Organismul n cearc s elimine ct mai repede posibil orice substan strin si/sau toxic introdus m interiorul su Eliminarea se face prin excreie direct (eliminare fr transformarea
medicamentului) sau prin excreia metabohtilor (produse care rezult din transformarea medicamentului in organism) cu ajutorul diferitelor organe care servesc la evacuarea m exteriorul organismelor a deeurilor de
metabolism rinichi ficat, plmn, intestin etc
PRESCRIPIA SI SUPRAVEGHEREA Mai muli factori care influeneaz comportamentul medicamentelor in orgmsm trebuie s fie luai n calcul n prescripia unui medicament vrsta si greutatea corporal a pacientului
eventuala existent a unei alte boli interaciunile medi camentoase, calea de introducere n organism a medica meniului O dat prescripia stabilit trebuie s se continue supravegherea comportm medicamentelor n organism
m particular concentraia lor m plasma sangvina In mod particular trebuie supravegheate nivelurile sangvine ale digitalicelor n tratamentul msuficentei cardiace ale teofilmelor n tratamentul astmului ale litiului n tratamentul
psihozelor mamacodepresive ale anticoagulantelor, mai ales ale celor de curs lung, si ale diverselor medicamente antiantmice si hormonale
Medicamentele la copil. La copil medicamentele au efecte diferite de cele observate la subiectul adult
Absorbia prin stomac si intestin a medicamentelor luate pe cale oral poate fi ntrziat sau prelungit deoarece capacitile digestive ale copilului sunt nc incomplet dezvoltate Absorbia pe cale muscular este imprevizibil
la nou nscut n ce privete viteza de absorbie sau procentul de produs absorbit Pe cale cutanat absorbia este foarte crescut la copii Acest fenomen este de cele mai multe ori de nedont si cu att mai frecvent cu ct suprafaa
de aplicare este mai mare, cu ct administrarea este mai prelungita cu ct pielea este mai lezat (eczem) sau dac exist o ocluzie (pansament sau scutece)
Difuzarea medicamentelor care urmeaz absorbiei lor se face n apa organismului Ori cantitatea de ap raportat la greutate scade cu vrsta de la 80% din greutatea cor poral la nou nscut ea coboar pn la 55% la adult De
aceea copilului mic i se dau uneori doze considerndu le per kilocorp mai ridicate dect cele ale adulilor cu scopul de a asigura concentraiile la un nivel suficient
Metabolismul medicamentelor este difent la copil, adic reaciile pe care ele le sufer n organism precum si eliminarea lor sunt diminuate din cauza imatunttii unor organe ca ficatul si rinichii Riscul de acumulare a medica mentelor n esuturi este deci mai ridicat

Precauiile generale de utilizare sunt mai stricte dect la aduli Un medicament nu este niciodat inofensiv (chiar si aspirina) si nu trebuie s fie dat dect cu avizul medicului Nu trebuie dat unui copil niciodat un medicament
din proprie iniiativ inclusiv atunci cnd e vorba s i se dea, fr aviz medical un produs prescris anterior Este recomandabil ca prinii s verifice pe prospect contraindicatnle, modul de ntrebuinare posolognle si indicaiile n
funcie de vrst nainte de a utiliza medicamentul
MEDICIN. Ansamblu de cunotine privind bolile, traumatismele infirmitile si mijloacele de a le trata
Medicina se preocup att de cauzele bolilor, de modurile de contaminare cat si de frecventa lor de diagnosticarea de evoluia de prevenirea si tratamentul lor
Medicina se subdivide m numeroase ramuri care corespund diferitelor funcii ale societii (medicin colar medicin a muncii medicin social medicin militar), diferitelor moduri de exercitare (medicin liberal, sau
particular medicin spitaliceasc medicin salariat) sau diferitelor specialiti medicin fizic sau reeducare, medicina aerospatial medicin nuclear medicin tropical etc
MEDICIN INTERN. Ramur a medianei spitaliceti
care cuprinde totalitatea bolilor
Medicul specializat n medicin intern sau internistul, i exercit profesiunea de cele mai multe ori la spital El ia n ngrijire majoritatea bolnavilor care prezint simptome ce nu aparin nici unei specialiti precise (boala lui
Horton, de exemplu) sau care privete mai multe specialiti l conectivite (lupus entematos diseminat de exemplu), boli l
MEDICIN NUCLEAR. Specialitate medical care utilizeaz administrarea de elemente radioactive n scopuri de diagnostic sau terapeutice
UTILIZARE DIAGNOSTIC Medicina nuclear permite explorarea majoritii organelor n cursul unei scintigrafn
UTILIZARE TERAPEUTIC Molecule marcate sau radioelemente emitoare de radiaii beta pot n mic msur s se fixeze pe celulele bolnave si s antreneze distrugerea lor atunci se vorbete de radioterapie metabolic
MEDICIN PREDICTIV. Parte a medianei care se dedic cercetm riscurilor genetice pe care le prezint un individ de a fi victima unei boli n cursul existentei sale 387

MEDIU
Obiectivul este acela de a aplica masuri preventive in cazul n care aceste riscuri sunt cunsocute cu scopul de a mpiedica sau de a ntrzia la maximum apariia bolilor respective (de exemplu de a lupta
mpotriva unei tendine familiale la hipercolesterolemie)
Medicina predictiva implica anunarea unui individ cu mult vreme naintea apariiei unei boli daca nu a unei fataliti a unei mari predispoziii a crei contientizare nsc s perturbe existenta sa
SPORTIV. Ramura a medicmei care grupeaz prevenirea diagnosticarea si tratamentul bolilor legate de sport precum si sfaturile si masurile destinate i si amelioram condiiei fizice a sportivilor de toate
vrstele si de toate nivelurile
9 Bilanul aptitudinilor Dorine este un examen prealabil Care permite decelarea eventualelor contraindicaii pentru respectiva practica sportiva Orice activitate sportiva regu i necesita un control medical
anual al aptitudinii pentru aceast activitate
Sfatul medical ajuta la alegerea sporturilor adaptate capacitilor fizice ale subiectului vrstei sale si aspiraiilor sale sportive el ofer de asemenea indicaii privind durata
Recuperarea dup un efort sportiv
Mecanismele de recuperare puse m joc dup o activitate sportiva de lunga durata permit organismului sa si regseasc echilibrul si sa elimine toxinele aprute m timpul efortului Eliminarea toxinelor este
favorizata prin diferite procese
Recuperarea activa consta m a nu ntrerupe brusc micrile dup efort este recomandabil de exemplu sa K mearg repede si cu pai mici dup o cursa de alergare s se continue pedalarea in ritm mai lent
dup o cursa Cldist Recuperarea activa permite meninerea unui debit sangvin destul de nsemnat m muchii care au lucrat si favorizeaz eliminarea toxinelor
Masajele contribuie de asemenea la eliminarea toxinelor
Absorbia de apa participa de asemenea la procesul de recuperare Apa gazoasa este m mod particular reco mandat deoarece bulele de gaz carbonic lupta mpotriva dozei sangvine
Metodele care permit reconstituirea stocurilor ener getice si restaurarea fibrelor musculare lezate sunt
O alimentaie de recuperare adoptata dup un efort le lung durata se compune din legume fructe produse --ae alimente bogate m glucide rapide (dulceaa sau ar, de exemplu) si lente (paste finoase orez
sau nte etc ) Consumul de carne este nerecomandat it dup efort dar poate fi reluat dup un rgaz de 4 de ore
si intensitatea de dorit ale antrenamentului cu scopul de a evita orice dezechilibru susceptibil sa pun m joc sntatea sportivului
Urmrirea medicala a elitei sportive (echipe profesioniste seciile sport studii ale instituiilor colare) consta in controlarea capacitilor fizice ale sportivului prin bilanuri regulate sa contribuie la
elaborarea protocoalelor de antre nament sa verifice faptul ca protocoalele sunt bine adap ae si bine suportate si sa intervin eventual in caz de traumatism
Tratamentul accidentelor legate de sport ntreprinse dup ce s a determinat sediul leziunii are drept obiect obinerea rapida a vindecam subiectului pastrandu i capacitile sale fizice
Supravegherea competiiilor permite verificarea confor mitatn anei sportului respectiv cu regulile de securitate organizarea ngrijirilor asi curarea unor bune condiii de evacuare spre un centru specializat si
procedarea la even tualele controale antidopaj - EVALUARE FUNCIONALA IN SCOP SPORTIV
MEDINA (filane de) - DRACUNCULOZA

MEDIU. Totalitate a elementelor care nconjoar un individ sau o specie dintre care unele contribuie direct la procurarea celor necesare
Factorii determinani de mediu sunt de ordin fizic biologic si sociopsihologic Printre factorii fizici se disting m mod deosebit natura terenului geogrfic (prezenta si caii tatea apei gradul de umiditate al
atmosferei productivitatea agricola) intensitatea luminii solare (radiaii mfrarosn calorice radiaii ultraviolete bactencide si factori de cretere) si temperatura Factorii biologici sunt de exemplu resursele de
hrana si proporia de germeni microbiem mtr un spaiu geografic dat Factorii sociopsihologici de mediu sunt reprezentai prin raporturile afective care pot fi sursa de conflict si pe plan colectiv prin
condiiile socio profesionale
Ecologia este tiina care studiaz relaiile dintre fim tcle vii si mediul lor
RISCURI LEGATE DE MEDIU Unu ageni ai mediului (canah/an gaze de eapament fum de uzina produse chimice radioactivitate deeuri industriale germeni mfec tiosi etc ) sunt susceptibili sa provoace
boli ei sunt denumii factori de risc ai mediului
In tarile m curs de dezvoltare factorii de risc ai mediului sunt legai in mod esenial de lipsa de apa potabila de carena canalizrilor si de netratarea deeurilor casnice precum si de lipsa hranei Ali factori de
risc sunt comuni tarilor m curs de dezvoltare si tarilor industrializate boli mfectioase transmise de ctre animale de condiiile de munca (boli si accidente profesionale) de viata sociala (accidente casnice si
de circulaie alcoolism tabagism) MEDULOBLASTOM
LASTOM. Tumora maligna a regiunii pote
noare a encefalului
Meduloblastomul este destul de frecvent la copil Tu mora se traduce de cele mai multe ori prin cderi frecvente dureri de cap si vrsaturi provocate de o hipertensiune intra craniana (cretere a presiunii lichidului cefalorahidian)
Meduloblastomul este diagnosticat prin scaner si imagene de rezonanta magnetica (I R M ) Prognosticul este sever dar ablatia chirurgicala si radioterapia pot permite remismni prelungite
MEDULOSUPRARENAL (glanda) Zona centrala a glandei suprarenale
Glanda medulosuprarenala lace parte din sistemul ner vos simpatic Ea sintetizeaz si secreta catecolammcle adrenalina ndeosebi noradrenalma si dopamma m mai mic msura
MEGACARIOCIT. Celula susa de dimensiuni mari din care deriva plachetele sangvine
MEGACOLON. Dilatatie permanenta a colonului inso tita m general de o hipertrofiere a pereilor unui organ si uneori a lungim sale
DIFERITE TIPURI DE MEGACOLON Un megacolon poate fi ori congenital on dobndit
Megacolonul congenital se mai numete si boala Iu Hirschsprung
Megacolonul dobndit poate fi ntlnit m amonte de leziunile organice (ngustri provocate de un cancer de exemplu) fie m cursul bolilor neurologice endocrine sau latrogene (cauzate de luarea de medicamente ca cea
prelungit de neuroleptice) Diagnosticul este stabilit dup radiografia colonului si coloscopie Tratamentul este cel al cauzei -> HIRSCHSPRUNG (boal a lui)
MEGAESOFAG IDIOPATIC. Dilatatie a esofagului cauzata de o tulburare a motricitatii segmentului sau inferior
n cazul unui megaesofag stagnarea alimentelor m esofag antreneaz treptat o dilatare a acestuia m amonte Cauza acestei anomalii este necunoscuta Megaesofagul se traduce pnntr o dificultate la nghiit prin senzaii dureroase
de plenitudine gastrica mai ales dorsale si prin regurgitai! spontane care antreneaz o pierdere m greutate Diagnos licrea se face pe baza radiografiei endoscopiei digestive si a manometnei care permite punerea m evidenta a
anomaliilor motricitatii digestive
Tratamentul cuprinde m principal doua posibiliti dilatatnle pneumatice sub control endoscopic (introducerea temporara m partea inferioara a esofagului a unui balonas umflat cu aer) sau operaia lui Heller (intervenie
chirurgicala care consta in incizarea stratului muscular al esofagului pana la mucoasa)
MEGALENCEFAL. Cretere congenitala semnificativa a volumului creierului traducandu se pnntr un craniu cu perimetru superior mediei SINONIM encefalome^ahe
Dezvoltarea intelectuala a acestor subieci este cu totul normala nu este decelabila nici o anomalie (chist tumor hidrocefahe)
MEGALERITEM EPIDEMIC. Boala benigna cuzata de un enterovirus (virus care se transmite pe cale digestiva) parvovirusul B19 caracterizata pnntr o erupie cutanat SINONIME a cmcea boala eruptiv entem mjecu>\
acut Boala se manifesta m general iarna sau primvara la 4 sau 5 ani sub forma de epidemii succesive Ea survine in medie intre 8 si 15 am Contagiunea se face pe cale digestiva (saliva matern fecale mini murdare etc )
SIMPTOME SI SEMNE Dup o incubaie de 4 pan la
j
14 zile survine o erupie cutanata caracteristica placi rou
l
uneori uor supramltate apar pe obraji dar nu afecteaz si
l

brbia denumite atunci m forma de aripi de fluture

Plcile conflueaza si cuprind membrele m decurs de cteva

l
/ile scutind palmele si suprafeele plantare si lund un
| aspect de asemenea caracteristic in forma de reea sau de harta geografica Afeciunea este puin febrila
TRATAMENT Nici un tratament specific nu este necesar uneori sunt perscnse medicamente antimflamatoare (aspirina)
MEGALOBLAST. Entroblast (celula a maduvei osoase
|
precursoare a globulelor rou) de dimensiuni mari observat
l
m carenele m acid folie si m vitamina B12 (boala lui
i Biermer)
MEGALOMANIE. Convingere excesiva pnvmd propria
, superioritate SlNONIM delir de grandoare
Megalomania are ca origine suficienta manifestata de un subiect dotat dar orgolios din expansiunea delirant a eului cu ideile de omnipotenta de atotstnnta nnscut etc Megalomania se ntlnete cu caracter episodic m mame
isterie psihopatie Ea se observa m stare permanent m delirele cronice (paranoia parafreme) si m demente
MEGAURETER. Dilatatie congenitala mai mult sau mai puin ntinsa a unui segment de uretera m vecintatea vezicii
Un megaureter este consecutiv unei deficiente a mus culaturn ureterale de origine necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Un megaureter nu se traduce uneori prin nici un simptom Totui el se semnaleaz de
o infecie si cu febra (atunci se vorbete de pielonefrita) TRATAMENT Megaureterele de mica importanta si care nu provoac nici un simptom nu necesita nici un tratament ci doar o supraveghere regulata In cazurile mai grave
tratamentul este cel chirurgical Spitalizarea dureaz njur MELANOZA
de zece zile Principala complicaie a acestei intervenii este ngustarea canalului ureteral remodelat de cele mai multe on provocata de o fibroza cicatnceala (formarea patologica de esut fibros) Timp de mai muli am dup
intervenie subiecii operai trebuie deci sa se supun unui control ecografic si bacteriologic (examenul citobactenologic al urmei) regulat
MEIBOMITA. Inflamatie de origine mfectioasa a glan delor lui Meibormus
Dup ce s a efectuat o prelevare pentru identificarea germenului medicul prescrie o pomda cu antibiotice
MEIBOMIUS (glanda a lui ) Glanda sebacee situata m pleoape secretnd lipide care se amesteca cu lacrimile si favonzeaza lubnficarea corneei
MELANCOLIE. Stare depresiva grava marcata pnntr o durere morala insuportabila un sentiment de culpabilitate si o inhibiie psihomotone
Melancolia se ntlnete m psihoza mamacodepresiva la nceputul schizofreniei m cursul afeciunilor neurologice endocrine sau m situaii dificile Ea se manifesta pnntr o prostraie un sentiment de vinovie si de autodamnare
un delir de negare de sine Riscul major este sinuciderea
Tratamentul melancoliei este deci o urgenta care nece sit o spitalizare administrarea de antidepresive o susinere psihoterapica Tratamentul de fond depinde de cauza melancoliei
MELANIN. Substana pigmentar nchisa la culoare prezent m piele pr peri si membranele ochiului
Melanin deterrhma culoarea pielii si da insului nuan te ntunecate m absenta ei se vad straturile interne profunde ale irisului a cror culoare este albastra Melanin pro tejeaza de asemenea pielea mpotriva radiaiilor
ultraviolete ale soarelui care favorizeaz procesul de mbtrnire si cancerul cutanat
MELANOCIT. Celula localizata m epiderm sau m derm responsabila de pigmentarea pielii prin secretarea de melanin
MELANOM MALIGN. Tumora maligna provenind din melanocite (celule responsabile de pigmentarea pielii) SINONIME melanosarcom melanom nevocarcmom
Melanomul malign are o clasificare si o denumire dis putabile unele persoane folosesc termenul de melanom exclusiv pentru a desemna o tumora maligna m timp ce altele fac deosebirea dintre melanomul malign si melanomul
benign (sau nevus) Melanomul malign apare de cele mai multe ori pe piele si pe mucoase in mod secundar m ochi
Melanomul malign al pielii i mucoaselor Frecventa sa este m cretere constanta m lume Ea este mai ridicata la subiecii albi mai ales cu pielea deschisa si cu ochi
albatri dect la subiecii negri si exista un factor ereditar Se pare totui ca factorul declansant esenial ar fi o expunere excesiva la soare mai ales m primii am ai vieii m Melanomul tu apanlie ywntanatK m general un aspect
pigmentat (brun nchis negru) Cel mai frecvent este melanomul cu extindere superficiala care se prezint sub forma unei mici pete brun nchis galben deschis sau policroma (coexistenta zonelor rosietice albstrui cenuii
albicioase) uor proeminente cu suprafaa mamelonata si puin rugoasa cu contururi neregulate Exista si alte forme de melanom melanomul nodular (care formeaz un mic bulgare) si melanomul unghial (pata neagra sub o
unghie) Melaru mul prin transformarea unei alunite este net mai puin frecvent dect melanomul cu apariie spontana Aluniele (nevii melanocitan) congenitale mai ales daca cresc mai mult de 2 centimetri m diametru risca sa
se transforme m melanoame maligne O alunia care creste i schimba aspectul (aspect de cupola) sau culoarea (culoare f >arte nchisa amestec de mai multe culori) sngereaz se ulcereza sau antreneaz o mancanme trebuie sa
fie scoasa preventiv Aceasta ablatie nu este niciodat cauza unei cancenzan

Evoluia unui melanom malign rmne severa data fiind tendina sa mare la recidivare si la metastazare (metastaze hepatice osoase pulmonare cerebrale) TRATAMENT Ablatia chirurgicala a unui melanom malign este
indispensabila Chimioterapia anticanceroasa este utilizata m caz de recidiva sau de metastaze Imunoterapia (mterferon mterleukma) este m curs de evaluare Prevenirea consta m informarea asupra pericolelor radiaiei solare m
utilizarea unei creme solare ecran total si m depistarea precoce a bolii la subiecii predispus!
Melanomul malign al ochiului Acesta survine de cele mai multe ori pe coroida (membrana pe care se afla retina) si se traduce pnntr o scdere a acuitii vizuale a unui ochi TRATAMENT Acesta variaz dup ntinderea si locali
zarea leziunilor ablatia pariala a structurii atinse urmata atunci cnd este posibil de o grefa (de pleoapa de con junctiva) de ablatia chirurgicala a globului ocular corn pletata prin punerea unei proteze estetice Un nou tratament
consta mtr un tip de radioterapie protonterapia
MELANOZA. Orice afeciune dermatologica ce este caracterizata pnntr o cretere a pigmentaiei
Melanoza lui Dubreuilh Melanoza lui Dubreuilh sau
lentigo malign este o pata cutanata precanceroasa care se manifesta dup 60 de ani sub forma unei placi care asociaz mai multe culori brun deschis brun nchis negru cu zone mai deschise ndeosebi rosietice si albstrui
Conturul este net dar neregulat chiar zdrenuit Aceasta pata este ampla sata de cele mai multe ori pe fata uneori pe spatele minilor sau picioarelor Leziunea se ntinde treptat MELATONINA

390
Tratamentul consta in ablatia completa a tumorii (prin elettrocoagulare laser cu dioxid de carbon cnochirurye sau chirurgie)
Melanoza lui Riehl Este o afeciune cutanata caracte nzata prmtr o pigmentare m reea a fetei si prtilor desco pente ale corpului (gat decolteu spatele minilor antebra)
Tratamentul cu ageni depigmentan nu este cu adevrat eficace Protecia mpotriva radiaiilor solare evita agravarea leziunilor
MELATONINA. Hormon derivat din serotonma (hormo nul secretat m esutul cerebral) secretat de epifiza creierului Secreia sa este periodica subordonata luminii ambiante Se pare ca acest hormon are
influenta asupra mecanismelor hormonale ale reproducem (spermatogeneza la brbat si ciclu menstrual la femeie) prin aciunea sa asupra hipo talamusului si hipofizei Sunt m curs cercetri m vederea unei
utilizri terapeutice a melatomnei
EN. Emisie prin anus de snge digerat (de culoare neagra) de ctre tubul digestiv SINONIM mdaena
O melena se traduce prmtr o hemoragie digestiva malta adic provenind din esofag din stomac sau duoden
CAUZE SI SIMPTOME Cauzele cele mai frecvente ale unei melene sunt ruptura vancelor esofagiene provocate de hipertensiunea portala m cazurile de ciroza si leziunile favorizate de luarea de
medicamente toxice pentru tubul digestiv (aspirina antunflamatoare) ca un ulcer gastro duodenal si gastnta hemoragica
O melena se manifesta prin scaune negre unsuroase cu un miros caracteristic dezgusttor TRATAMENT O melena impune o spitalizare de urgenta Fibroscopia esogastnca permite de cele mai multe ori sa se
determine cauza sngeram si sa se stabileasc m con secinta tratamentul necesar Acesta consta in general in administrarea de medicamente antiulceroase si in scle rozarea vancelor esofagiene sau a ulcerelor
hemoragicc descoperite n caz de hemoragie necontrolata sau recidi vant tratamentul este chirurgical (tratamentul hipertensi unu portale gastrectomia pariala)
MELKERSSON-ROSENTHAL (sindrom al lui) Ansamblu de manifestri care asociaz o paralizie faciala recidivanta o inflamatie a buzelor (cheilita) si un aspect particular al limbii care este parcursa de
anuri profunde longitudinale (limba plicaturata)
Sindromul lui Melkersson Rosenthal rmne neexplicat Tratamentele medicale mpotriva simptomelor bolii se dovedesc puin eficace
MEMBRAN, nveli care limiteaz celula sau nucleul celular un organ sau o parte a unui organ sau care tapeteaza o cavitate a corpului
MEMBRANELOR HIALINE (boala a) Afeciunea nou nscutului mai ales a prematurului cauzata de exis tenta membranelor fibrmoase in alveolele pulmonare si responsabila de o insuficienta
respiratorie acuta SINONIM decompenwre respiratorie idiopaticd
Boala membranelor hialme legata de un efect de matu ntate a plmnilor survine m principal la prematuri (copii nscui nainte de 35 de sptmni de sarcina)
SIMPTOME Decompensarea respiratorie apare de cele mai multe ori m cursul primelor ore ale vieii uneori chiar din primele minute Ea se manifesta prmtr o cretere a frec ventei respiratorii prin semne de
lupta a copilului pentru a respira (zbaterea aripilor narilor gemete scobirea tora celui in cursul inspiraiei)
TRATAMENT Tratamentul consta m punerea sub oxigen a copilului in cazurile moderate sub hood (incint nchisa care acoper capul copilului legata cu o conduct de aductie a aerului) m cazurile mai
severe prin ventilaie artificiala care permite la sfritul expiraiei sa se menin deschise alveolele pulmonare ale copilului Punerea la punct a surfactantilor artificiali administrai pe cale traheal
prematurilor de vrsta mica a contribuit la eficacitatea tratamentului
PROGNOSTIC Prognosticul pe termen scurt este bun rata de mortalitate este mica
MEMBRU. Fiecare dintre cele patru apendice ale trun chiulul servind la locomoie sau la apucare
Membrul wpenor este compus din urmar prin care se articuleaz cu toracele bra antebra si mana care sunt articulate intre ele respectiv prm cot si ncheietura minii
Membrul mferu r articulat cu bazinul prin sold este ce mpus din pulpa gamba si picior care sunt articulate intre ele respectiv prin genunchi si glezna
MEMBRU (reconstrucie a unui) Intervenie chirur ycala efectuata mtr un timp sau m mai muli timpi viznd repararea unei leziuni grave a unui membru DESFURARE Dup accident membrul daca
este secionat trebuie sa fie adunat pus mtr un sac etan din plastic la rndul lui pus m gheata (contactul direct al membrului cu gheata este interzis) si transportat mpreun cu rnitul de urgenta la un spital
de specialitate Operaia este realizata dup un prim timp de reanimare comportnd o transfuzie si un bilan preoperator (stabilirea anesteziei bilanul biologic) Ea comporta diferii timpi de reparaie efectuai
pe cat posibil mtr o singura intervenie reparaia osoasa cu ajutorul unor placi interne sau unor fixatoare externe (brose care depesc osul si cuprind o atela externi) reparaia vaselor si nervilor prin
microchirurgie (chirurgie realizata cu ajutorul unui microscop de grosisment mare) si eventual recurgerea la autogrefe venoase reconstrucia nveliului cutanat 391
MENINGIT
COMPLICAII SI SUPRAVEGHERE Penoddd post operatorie putnd fi mdrcdtd prin complicdtu (infecie hemoragie absenta recuperam funcionale) se impune o supraveghere medicala importantd si o
reeducare precoce Uneori sunt necesare operaii secundare in sdptamana sau in lunile care uremaza pentru a ncerca recuperarea functi ilorinca nerestabihte
Reeducarea se ntinde pe o perioada cuprinsa intre 18 luni si 2 am
MEMBRU VIRIL. > PENIS

, Facultate pe care o poseda creierul de a pstra o urm a experienei trecute si de a o face sa revin m contiina
Memoria este un proces complex care comporta trei faze nvarea stocarea informaiei apoi restituirea (evo carea si recunoaterea) Aceste fenomene nu se afld sub dependenta unei regiuni precise si
specidhzdte d creierului ele se deruleaz att la nivelul centrilor nervoi polivaleni (hipocamp corpul mamilar si hipotalamus.) cat si la nivelul fibrelor nervoase care leag cei trei centri
n mod clasic se disting memoria pe termen scurt care nu dureaz mai mult de cteva minute si memoria pe termen lung - AMNEZIE
MEMORIE IMUNITAR. Capacitatea unui organism de a si aminti de o substana strina denumita antigen (de exemplu un germene) cu care s a afldt dejd m contdct
MENETRIER (boala a lui) Gdstntd cronica ce este caracterizata prmtr o ingrosare importanta a mucoasei gastrice SINONIM ^tropite hipeitrofica giganta
Tratamentul prost codificat face apel la administrarea de medicamente antisecretoru sau la chirurgie (ablatia stomacului m cazurile de denutntie severa sau de degenc rescent maligna)
i (boal a lui) Afeciune a urechii interne care se manifesta pnntr un ansamblu de tulburri cuprinznd vertije o scdere a auzului si zbarnaitun m urechi
Boala lui Memere afecteaz urechea interna respon sabil de auz si de echilibru In general ea nu afecteaz dect o ureche dar poate fi si bilaterala Boala survine m cnze la persoanele de vrste cuprinse intre
20 si 50 de am
CAUZE Cauza precisa a bolii lui Memere nu este cunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Cu 30 minute pana la o ora naintea crizei semne vestitoare ca o senzaie de ureche plin permit subiectului sa opresca orice activitate care poate deveni periculoasa pe timpul crizei
Atesta are impresia ca se nvrtete sau ca totul se nvrtete m jurul lui el trebuie sa se aeze la orizontala Acestui vertij i se asociaz transpiraii o stare de ru greuri si vrsaturi dureri de cap si o senzaie
de bazalturi m ureche Acuitatea auditiva
scade mai ales cea pentru frecventele grave Criza dureaz mai multe ore si epui/eaza subiectul bolnav Frecventa acestor crize este imprevizibila Dup 10 15 ani crizele de vertij se estompeaz dar funcia
auditiva este atunci foarte alterata
TRATAMENT In timpul cn/eilor subiectul trebuie sa stea m repaus Tratamentul de f( nd este permanent si face apel la mai multe mijloace o viata echilibrata este recomandata precum si respectarea unui
regim alimentar srac in sare si excluderea tutunului si alcoolului Medicamentele prescrise sunt anxiohtice diuretice antihistammice si antivertigi noase Uneori subiectul este ndemnat sa urmeze o psiho
terapie antidepresiva In caz de eec al tratamentului medical si m fata formelor deosebit de mvalidante ale bolii lui Memere au fost propuse tratamente chirurgicale
MENINGE. Invehsur Ie sistemului nervos central m numr de trei (dura mater pia mater si arahnoida)
MENINGIOM. Tumora benigna care se dezvolta pe seama arahnoidei foita medie a menmgelor (nveliurile sistemului nervos central)
Un memngiom survine de obicei intre 20 si 60 am si formeaz o tumora bine delimitat prinsa de dura mater (foita de suprafaa a menmgelor) el mpinge esutul nervos subiacent fr sa l invadeze Evoluia
este foarte lenta si se ntinde pe multe luni chiar pe am
Daca este m craniu memngiomul provoac semne spe cifice pentru locul m care se gsete (de exemplu o para hzie) nsoite de dureri de cap vrsaturi si crize de epilepsie Daca se afla in coloana vertebrala
el provoac o compresie a maduvei spinrii durere paralizie abolire a sensibilitii mtr o regiune a corpului
Tratamentul consta m scoaterea chirurgicala a tumorii daca aceasta este posibil In caz contrar simptomele sunt corectate prin administrarea de antiemetice si de antiepileptice
MENINGITA. Inflamatie a menmgelor si modificarea sau nu a lichidului cefalorahidian pe care acestea l conin intre ele
Numeroase afeciuni pot fi nsoite de o reacie infia matone a menmgelui ca bolile canceroase sau conectivitele (lupus entematos sarcoidoza etc ) Totui meningitele cele mai frecvente sunt infectioase
clasificate m doua grupe dup cum lichidul cefalorahidian este purulent sau limpede
Meningitele purulente Acestea sunt cauzate de infecia cu o bacterie memngococ pneumococ sau Haemophiliu mfluenzae
Meningita tu memngococ denumita mea si meningita cerebrospmala se declara adesea prin epidemii m colec tivitatile de copii sau de aduli tineri Exista purttori sana tosi ai germenelui (care gzduiesc
germenele m mucoasa farmgelu dar nu fac boala) susceptibili sa mprtie microbii pe cale aeriana MENINGOCEL
Meningita cu pneumococ succede adesea unei infecii a cavitilor interne ale urechii sau a sinusurilor fetei uneori unei infecii respiratorii evoluia sa este adesea foarte grav
Meningita cu Haemophilus mfluenzae este cu deosebire sever la copiii sub vrste de 3 ani
SIMPTOME SI EVOLUIE Boala se declar rapid pnntr o febr si un sindrom menmgean se asociaz dureri de cap vrsturi, durere si redoare a coloanei vertebrale si foto fobie (senzaie neplcut la lumin) Apariia unei
purpure petesiale (hemoragii cutanate punctiforme) este caracte nstic memngococului n absenta tratamentului infecia risc s se ntind la creier (meningoencefalit) si s pro voace o com, tulburri de comportament
paralizii convul sn Germenele poate chiar s treac n snge antrennd o septicemie, poate s difuzeze n organele interne Disemi narea memngococului poate s se traduc pnntr o purpura fulmmans, sau memngococie
fulminant, septicemie ful gertoare care evolueaz n cteva ore
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT O meningit purulent constituie ntotdeauna o urgent medical diagnosticul este stabilit prin punctie lombar Tratamentul const n anti bioterapie pe cale mtravenoas si dureaz aproximativ
zece zile pentru meningitele cu memngococ cel puin dou sptmni pentru meningitele cu pneumococ sau cu Haemo philus mfluenzae
PREVENIRE Doar m cazul memngococului din cauza modalitii de contagiune si a existentei purttorilor sna tosi, se impune o antibioterapie preventiv la subiecii care au fost n contact strns cu un bolnav sau dac se
plng de tulburri rmofarmgeene atunci cnd aparin aceleiai colec tivitti Actualmente este disponibil un vaccin mpotriva Haemophilus mfluenzae precum si un vaccin mpotriva unor suse de memngococ
Meningitele cu lichid cefalorahidian limpede
Acestea sunt cauzate n mod excepional de ctre o ciuperca microscopic mai des de ctre o bacterie (bacilul lui Koch Ltstena monocytogenes [listenoz], nckettsie) sau de ctre un virus (meningit viral)
O meningit cu lichid cefalorahidian limpede se traduce ca si o meningit purulent, pnntr un sindrom menmgean
Diagnosticul const n punctia lombar Tratamentul este funcie de cauza mfectioas antiviral (aciclovir) pentru meningoencefalitele herpetice eficace cu condiia de a fi administrat precoce si pe durata a cincisprezece zile anti
biotic pentru listenoz antituberculos pentru tuberculoz antifungic pentru rarele cazuri de meningit cauzate de ciuperci si observate la bolnavii imunodepnmati
Msurile de prevenire nu privesc dect tuberculoza si listenoz n caz de epiderme
MENINGOCEL. Proeminent a memngelor acoperit de piele de-a curmeziul craniului sau rachisului provocat de o malformaie congenitala a coloanei vertebrale
Memngocelul este una dintre formele de spma bifida, reprezentnd 10% dintre cazuri El este legat de o tulburare embnologic survemnd n cursul primelor patru sptmni de sarcin si const ntr o nchidere anormal sau
incomplet a tubului neural (viitorul sistem nervos central)
MENINGOCOCIE. Infecie grav provocat de ctre memngococ sau Nei\sena meningilidis
O memngococie se prezint fie ta o meningit acut (meningit cerebrospinalj fie ca o septicemie
MENINGOENCEFALIT. Inflamatie simultan a
memngelor si encefalului -> ENCEFALITA MENINGIT
MENISC. Lam fibrocartilagmoas interpus ntre dou suprafee articulare ndeosebi cele ale genunchiului, pentru a facilita alunecarea lor
PATOLOGIE Meniscunle sunt adesea lezate n cursul traumatismelor n general, ele se rup longitudinal, aceast ruptur mergnd de la simpla fisur pan la ruptura completa Aceste leziuni pot antrena dureri o instabilitate,
chiar un blocaj al genunchiului acesta rmne imobilizat n flexie cu imposibilitatea de a ntinde gamba Acest fenomen dureaz puin timp iar genunchiul se deblocheaz uneori de la sine n zilele care urmeaz apare o
hidrartroz (efuziune de lichid seros n interiorul articulaiei) Totui, o ruptur poate s nu se traduc dect pnn dureri de genunchi sau n alte cazuri prin hidrartroze repetate Tratamentul rupturilor memscale const n
meniscectomie (ablatie a unei pri sau a totalitii meniscului)
MENISCECTOMIE. Ablatie chirurgical a unei pri sau a totalitii meniscului
O meniscectomie se practic n caz de leziune a unui menise al genunchiului n general care poate aprea de o manier izolat sau ca urmare a unei entorse grave sau chiar din cauza unei laxitti cronice a genunchiului
DESFURARE O meniscectomie este efectuat de cele mai multe ori sub artroscopie dup ce s a pus un garou si apoi s a practicat o incizie minim n articulaie practicianul introduce artroscopul un tub rigid a crui
extremitate este dotat cu aparate optice si instrumente care permit o microchirurgie mtraarticular Pacientul poate s se ntoarc acas in aceeai zi si este capabil s mearg normal dup cteva zile Mult mai rar meniscectomia

este practicat sub artrotomie (deschiderea chirurgical a articulaiei) Timp de 3 sptmni pacientul trebuie s se ajute cu dou bastoane pentru a merge Este preferabil pstrarea unei pru a meniscului n fapt atunci cnd
ablatia meniscului este total este favorizat adesea apariia unei artroze a genunchiului
MENISCOGRAFIE. Imagine radiografic a memscu-nlor obinut prin artrografia genunchiului MER1CISM
MENOPAUZA, ntrerupere fiziologica a ciclurilor mensturale datorata ncetam secreiei hormonale a ovarelor (estrogeni M progesteron)
Menopauza survine intre 40 si 55 ani (cu un vrf la 52 am) Ea se desfoar m doua etape premenopauza si menopauza confirmata
U Premenopauza care dureaz mai multe luni sau mai muli ani este marcata prmtr o succesiune de cicluri cu sau fr ovulatie Secreiile hormonale devin neregulate m timp ce secreia de estrogeni persista secreia de
progesteron de ctre corpul galben (denumire data fohculului ovanan care i a eliberat ovulul) descrete Sangeranle menstruale devin neregulate
t Menopauza confirmata succede premenopauzei Secreia hormonala a ovarului nceteaz Sangeranle menstruale au disprut Nivelul de gonadotrofme este foarte ridicat m snge si m urma
SIMPTOME SI SEMNE Acestea legate de scderea mve lului de estrogeni (hipoestrogeme) variaz de la o femeie la alta
Bufeurile de cldura afecteaz intre 75 si 85% dintre femei Intensitatea si frecventa lor sunt variabile La nceput ele survin noaptea apoi se multiplica in timpul zilei la sfritul meselor sau cu ocazia eforturilor Cauzate de o
puternic vasodilatatie ele se traduc prmtr o senzaie de cldur m tot corpul si o mrosire a fetei care prinde gatul i partea de sus a pieptului Ele sunt nsoite de o teama si de o impresie de sufocare si se termina prmtr o
transpiraie abundent mai ales pe fata pe ceafa si intre sni ^Tulburrile sexuale sunt att psihice cat si fizice Scdem donntei sexuale i se adaug o uscciune vagmala si o atrofie vulvar care pot face raporturile sexuale
dureroase Infec ule urmare si vagmale sunt mai frecvente Volumul sn lor diminueaz
Fragilitate osoasa sau osteoporoza este direct legata de absenta secreiei ovanene Aceasta diminuare a dens tatu osoase si a soliditii osului poate antrena fracturi m prin Cipal ale vertebrelor si ale colului femural M Bolile
cardiovasculare (angor infarct miocardic) prezint un risc mai mare de apariie ncepnd de la menopauza estrogenn nemaijucand rolul protector fata de aterosclcroza
Tulburrile psihice sunt frecvente Tulburrilor emo ionale ca salturile de dispoziie intabihtatea insomnia nxietatea pot s li se asocieze vertijele si o oboseala fr cauz organic cu tulburrile de memorie cu o lipsa de
concentrare mintala uneori depresia este grava
TRATAMENT Tratamentul femeilor la menopauza consta fa administrarea succesiva de estrogeni si de pro{,esteron Mural pentru a imita un ciclu menstrual de 28 zile (hormonoterapie de substituie) Admnistrarea de
estrogeni poate fi fcuta pe cale orala (comprimate) sau pe cale locala '(crem sau timbru aplicabil pe abdomen sau pe spate si care 'lenlocuiete cu regularitate) Progesteronul se prezint sub ferma de comprimate
MENORAGIE. Cretere a abundentei si a duratei scur genlor menstruale
Menoragia constituie de cele mai multe ori semnul unui fibrom utenn (fibrom submucos endometnoza utenna) sau al unui dezechilibru hormonal De asemenea un sterilei poate sa se afle la originea unei menoragu Tratamentul
este
MENSTRUAIE. Scurgerea periodica prin vagin de mucoasa utenna si de snge survenind la femeia nemsar cinat intre pubertate si menopauza SINONIM flux menstrual menstra
Mensturatia este manifestarea ciclului ovanan sau a ciclului menstrual care se supune secreiei ciclice de hor mom (estrogeni apoi progesteron) care pregtete mucoasa utenna pentru o eventuala mdatie a unui embrion Atunci
cnd fecundatia nu a avut loc nivelul de progesteron se prbuete si mucoasa utenna umpluta de snge se des prinde declannd scurgerile menstruale
Scurgerile menstruale apar la pubertate m medie intre 13 si 15 am si nceteaz la menopauza intre 40 si 55 am (la 52 am m medie) cu variaii considerabile (scurgerile menstruale pot aprea intre 10 si 18 am dup climat)
Neregulat la nceput ciclul se regulanzeza dup o durata foarte variabila de la o femeie la alta (intre 21 si 45 zile cu o medie de 28 zile) Durata sngeram variaz si ea de la o femeie la alta (intre 2 si 6 zile m medie 3 sau 4 zile)
ca si cantitatea de snge pierdut (intre 20 si 70 milihtn) Scurgerile menstruale sunt absente m timpul sarcinii si alptam
Menstruatia este adesea precedat de tulburri psihice si fizice (denumite sindrom premenstrual)
In raport cu media scurgerile menstruale pot fi prea spaiale (spamomenoree) prea frecvente (pohmenoree) insuficiente (menoragie) dureroase (dismenoree) si absente (amenoree)
Durerile legate de ciclul menstrual O durere legata de ciclul menstural poate sa se manifeste m cursul ovulatiei ea traduce explozia unui fohcul ovanan mare si este pro vocata de iritarea pentoneului de ctre lichidul folicular
Atunci cnd durerea recidiveaz trebuie cutata o cauza organica
O durere care precede scurgerile menstruale (sindrom premenstrual) se asociaz adesea unei dureri si modificri a volumului snilor uneori unei umflri a abdomenului ea poate fi legata de un dezechilibru hormonal (exces de
estrogeni) si se trateaz prin administrarea de progesteron
O durere care survine m timpul scurgerilor menstruale sau dismenoreea poate fi asociata cu modificrile hor monale legate de ciclu menstrual sau poate fi cauzata de o afeciune subiacenta (endometnoza infecie)
MERICISM. Tulburare psihologica a copilului constnd dmtr o regurgitare voluntara a alimentelor urmata de molfairea lor MERS

394
La ncepui tratamentul necesita adesea o spitalizare ndeosebi pentru corectarea eventualelor carene nutri tionale Copilul este ncredinat rapid unei echipe pedo psihiatrice consultaiile ulterioare avnd loc
cu familia Prognosticul este m general favorabil simptomele cednd rapid cu rentoarcerea la o alimentaie normala cel mai trziu intre un an si doi ani
Micare dobndita m general in cursul celui de al doilea an al vieii permind deplasarea corpului pe cele doua picioare mtr o direcie determinata
Vrsta de apariie a mersului este variabila totui 90% dintre copii merg la vrsta de 15 luni TULBURRILE MERSULUI Tulburrile mersului con stituie unul dintre principalele motive de consultaie
medicala Originile lor ca si aspectele lor sunt multiple oscilaii anormale timp de sprijin prelungit sau scurtat modificarea lungimii unui pas sau sprijin greit pe picior La unu subieci m vrsta mersul poate
fi perturbat (pai mici tendina de cdere pierderea echilibrului spre spate) fr motiv identificabil
MES. Banda de estura sau tifon pusa mtr o cavitate O mesa este utilizata de cele mai multe ori pentru a drena o punga de lichid organic (abces hematom)
METABOLISM. Totalitate a reaciilor biochimice care se produc in snul organismului
Metabolismul cuprinde doua mari procese
Anabohmul este totalitatea reaciilor chimice care conduc la o sinteza sau la o fabricare el necesita m general un consum de energie
Catabolismul este totalitatea reaciilor care conduc la o degradare el antreneaz m general o eliberare de energie
Termenul metabolism poate de asemenea sa fie intre bumtat mtr un sens mai restrns metabolismul lipidelor al sodiului etc Metabolismul energetic este totalitatea reaciilor metabolice ale organismului m
cursul unui lan de reacii foarte lung si complex denumit ciclul lui Krebs energia provenind de la nutrimente (proteine glucide lipide) este mai nti transformata si stocata (anabohsm) sub forma de
adenozmtrifosfat (ATP) o molecula prezenta m celule Aceasta energie este apoi eliberata prin degradarea (cat holism) ATP ului pentru a acoperi cheltuielile energetice cretere activitate fizica cheltuieli de
ntreinere si de reparaie metabolismul bazai (energia necesara pentru a menine temperatura corpului ritmul cardiac funcionarea plmnului si alte funciuni de baza) etc
METACARP. Parte a scheletului minii cuprinsa intre carp (corespunztor ncheieturii minii) si degete
METACARPIAN. Os lung al minii
Metacarpienele sunt m numr de 5 ele formeaz meta carpul Primul os metacarpian corespunznd bazei police lui este foarte mobil
Fracturile metacarpienelor sunt extrem de frecvente cele mai curente fund cele ale primului si celui de al cincilea metacarpian Uneori este necesar sa se fac reducerea chirurgicala a fracturilor Ele sunt apoi
imobilizate cu ajutorul unei aele sau al unui ghips
METADON. Analge/ic de sinteza nvecinat cu mor fina propus pentru dezobisnuirea heromomamlor SINONIM meu din
Metadona permite evitarea simptomelor de dezobisnuire (tremuratun transpiraii agitaie senzaie de ru etc ) la heromomam si le asigura o posibilitate de remsertie social m afara utilizam de droguri
ilegale Eliberarea metadonei dozele ei (posologia) si evaluarea eficacitii tratamentului trebuie sa fie urmrite cu regularitate
Acest tratament este urmat mai multe luni chiar ani iar oprirea lui depinde de evoluia psihica a bolnavului
Principiile si rezultatele acestui mod de dezobisnuire sunt foarte controversate att din punct de vedere etic cat si farmacologic (este posibil ca efectele secundare ale dezobisnuiru pe baza de metadona sa fie
mai grave dect cele ale heroinei) Unu specialiti vad m metadona totui un mod de prevenire a SIDA la toxicomani prin reducerea folosim clandestine a seringilor infectate cu H l V
METAMORFOPSIE. Tulburare a vedem caracterizat pnntr o deformare a imaginii
O metamorfopsie este provocata adesea de o leziune a maculei (mica zona centrala de pe retina responsabila de acuitatea vizuala)
Un subiect atins de metamorfopsie vede liniile drepte ondulate curbate sau din buci si literele deformate
Tratamentul unei metamorfopsn este cel al leziunii care afecteaz macula
METASTAZ. Migrare pe cale sangvina sau limfatic a produselor patologice (bacterii virusuri parazii celule canceroase) provenite de la o leziune iniiala
METASTAZ CANCEROAS. Focar de celule canceroase provenind de la un cancer iniial zis primitiv si dezvoltat pe alt organ
Metastazele canceroase reprezint ultima etapa a evoluiei spontane a celor mai multe cancere Prima etapa este extinderea locala a cancerului iniial A doua etapa este propagarea sa la ganglionii limfatici
vecini prin intermediul canalelor limfatice situate m esuturi Etapa metastatic pnn intermediul circulaiei sangvine poate duce la o diseminare a cancerului la mare distanta si m mai multe organe
Organele la care se ajunge sunt de cele mat multe on plmnii ficatul oasele si creierul Se vorbete atunci de un cancer secundar al acestor organe Sediul metastazelor depinde m anumite cazuri de poziia
anatomica a acestor 395
organe cancereie de intestin metastazeaza uor m ficat deoarece sngele trece din intestin n vena port care se termin n ficat n alte cazun, locul de sosire tine de timpul cancerului sarcoamele (tumori maligne ale esutului
conjunctiv) metastazeaza mai ales in plmni din motive nc prost cunoscute
EVOLUIE SI PROGNOSTIC Metastazele sunt fenomene frecvente si precoce n general, cnd se pune un diagnostic de cancer primitiv acesta este, de fapt prezent m organism de mai muli am, riscul de a exista metastaze
deja reperabile sau nc invizibile este deci extrem de crescut Totui unele varieti de cancer metastazeaza puin (cancerul de ovar de exemplu) sau deloc (epitehom bazocelular al pielii) Metastazele, atunci cnd exist
prolifereaz mai repede dect cancerul primitiv Ele sunt de asemenea mai rezis tente la chimioterapie si radioterapie Strategiile terapeutice in cont de riscul prezentei metastazelor nc nedecelate tratamentul este intensiv dac
un cancer este de o varietate cunoscut pentru frecventa metastazelor sale
METATARS. Parte a scheletului piciorului cuprins ntre tars (ansamblu care formeaz regiunea postenoara a scheletului piciorului) si degetele de la picior
METATARSIAN. Os lung al piciorului
Metatarsienele sunt n numr de 5 ele formeaz meta tarsul Primul metatarsian formeaz arcul intern al boitei plantare si doar extremitatea lui st pe sol Al cincilea metatarsian formea/ partea extern a boitei plantare si se
spnjm n ntregime pe sol
PATOLOGIE Frecvente, fracturile metatarsienelor pot fi cauzate de cderea unui obiect pe picioar sau unei torsiuni violente a acestora Ele sunt dureroase dar de cele mai multe on benigne Reducerea lor este n general,
ortopedic une ori chirurgical Apoi, ele sunt imobilizate cu ajutorul unui gips timp de 3 pan la 6 sptmni
METEORISM. Acumularea de gaz n intestin care se traduce prin creterea n volum a abdomenului
Meteonsmul se deosebete de balonarea abdominal care corespunde unei senzaii subiective de tensiune intraabdormnal care nu traduce ntotdeauna o cretere real a cantitii de gaz din intestin Un meteonsm poate s fie
observat, de asemenea, n bolile organice digestive (ocluzie colic, sindrom al lui Koemg), precum si n bolile functio nale, n care doar funcia digestiv si nu organul este deteriorat (colopatie spasmodic)
Tratamentul meteonsmului este cel al cauzei sale
METIONIN. Acid aminat esenial (care nu poate fi sintetizat de ctre organism, trebuie deci s fie furnizat prin alimentaie), a crui molecul conine sulf

MEZOTERAPIE
METRIT. Inflamatie a diverselor esuturi ale uterului m principal a mucoasei uterme (endometnt), dar si a muchiului utenn (miometnt sau cervicit)
METRORAGIE. Sangerare vagmal survemnd n afara fluxului menstrual
Metroragnle sunt ntotdeauna anormale si justific o consultaie medicala Cauzele lor difer dup vrsta femeii
Fetele au un ciclu menstrual neregulat m primii ani, iar la ele metroragnle nu sunt rare Fetele trebuie totui s ajung la consultaie si pot fi tratate prmtr o contraceptie orala precoce Metroragnle pot fi observate, de asemenea
la nceputul unui tratament contraceptiv si atunci cedeaz la luarea de pilule m doze mai mari
Femeile m perioada de activitate genitala trebuie ntot deauna s ia n serios o metroragie Dac ea nu este nsrcinat cauza poate fi un polip un fibrom o endometnt o salpmgit un cancer totui cele mai multe cazuri sunt
consecutive unei anomalii a mecanismului menstrual (chisturi dezvoltate pe seama unui folicul cicluri fr ovulatie)
Femeile menopauzate, ale cror scurgeri menstruale sunt absente de mai mult de 6 luni si care prezint semne clare de menopauza (bufeuri de cldur uscciune vagmal), pot avea metroragn care trebuie s conduc la
cutarea unui cancer al colului utenn prin histeroscopie chiuretaj biopsie si frotiu, tratamentul trebuie s fie imediat
MEZENCEFAL. Regiune central a encefalului ntre protuberanta inelar si diencefal legat de creierul mic
MEZENCHIM. Form tnr a esutului conjunctiv
MEZOTELIOM. Tumora benign sau malign care se dezvolta pe seama mezoteltului (esutul care tapeteaz suprafaa intern a unor membrane seroase)
MEZOTERAPIE. Metod terapeutic ce const n injectarea de medicamente pe cale intradermic cu doze minime (ntre 3 si 5% din cantitile necesare pe calea obinuit) acest mod de administrare ntrind si prelungind
aciunea lor
Mezoterapia utilizeaz adesea medicamente alopatice (a cror aciune este ndreptat mpotriva bolii n opoziie cu cele homeopatice ) Originalitatea si eficacitatea sa se trag din calea de introducere a produselor calea intra
dermic Consultaia ca si m medicina general conduce la un diagnostic precis (sprijinit la nevoie pe examene complementare clasice) si la alegerea unui tratament adaptat Medicamentele sunt atunci injectate de ctre nsui
medic cu ajutorul unei seringi dotate cu un ac fin de 4 milimetri lungime de unic ntrebuinare cu excepia major a corticosteroizilor retard care antreneaz un risc de necroz cutanat Sunt frecvente efecte minore si tranzitorii
la punctele de injectare (enteme echimoze, dureri) MIALQIE

396
INDICAII Efectele cele mai spectaculare se observa m traumatologia sportiva (tendimte entorse) si m afeciunile circulatorii (arterita boala lui Raynaud [tulburri vaso motorii ale extremitilor] etc )
mfectioase (zona zoster) sau alergice Rezultate bune sunt obinute m tratamentul celuhtei al calvitiei si mai ales m cel al afeciunilor reuma tismale ca artroza m care mezoterapia atenueaz rapid durerea
Aceast terapeutica este utilizata de preferina singur Atunci cnd pentru o aceeai afeciune se aso ciaz si un tratament clasic se ajunge adesea la diminuarea dozelor tratamentului zilnic de exemplu
pentru artroza in care dozele de analgezice si de antunflamatoare sunt net reduse sau chiar suprimate
n schimb mezoterapia nu se aplica bolilor tumorale (cancer) nici bolilor degenerative nici afeciunilor grave care necesit o terapeutica adecvata (diabet meningita infectioasa tuberculoza infarct miocardic)
nici m cele care in de chirurgie

MIALGIE. Durere musculara

Mialgnle pot fi provocate de o hipertome musculara (redoare a muchilor) sau de un traumatism (curbatun de efort torticolis lumbago) Mialgnle se ntlnesc de ase menea m diverse boli acute sau cronice de
origine mfec tioasa (gripa hepatita virala poliomielita acuta boala lui Bornholm) sau autoimuna (poliartrita reumatoida lupus entematos)
Tratamentul este cel al bolii responsabile In plus pentru a atenua durerile se face apel la analgezice locale sau generale sau la decontracturante
MIALGIE EPIDEMIC. - PLEURODIN
MIALGIE LOMBAR. LUMBAGO

E CONT AGI OAS

MIASTENIE. Boala neurologica ce se caracterizeaz pnntr o vlguire musculara

Miastema este o afeciune rara (intre 2 si 5 cazuri la un milion de indivizi) de origine autoimuna (organismul pro ducnd anticorpi mpotriva propriilor constitueni) Anticorpii m cauz se fixeaz pe placa
motorie zona de contact a celulei musculare cu fibra nervoasa care o comanda ceea ce mpiedica acetilcolma sa se fixeze aici si sa blocheze transmiterea mesajelor Fr a se cunoate motivele se observ
diferite afeciuni (anomalii tumora) ale timusului (glanda situata in spatele traheei) la 75% dintre persoanele suferind de rruastenie
SIMPTOME SI SEMNE In majoritatea cazurilor boala debuteaz naintea vrstei de 40 am primele semne sunt de cele mai multe ori oculare pacienii plangandu se de o diplopie (vedere m dublu) sau de un
ptosis (cderea pleoapei superioare) al unuia dintre cei doi ochi De asemenea mai poate fi vorba si de tulburri ale vocii (voce nazalizat) de jen la masticaie de o vlguire a membrelor de o
senzaie de oboseala generala Vanabilitatea tulburrilor si accentuarea lor la oboseala sunt caracteristice bolilor De cele mai multe ori miastema se ntinde la ali muchi TRATAMENT Acesta se bazeaz pe
administrarea de anticohnesterazice care favorizeaz aciunea acetilcolmei si adesea pe ablatia chirurgicala a timusului In majoritatea cazurilor daca tratamentul este urmat mult vreme acesta permite
subiectului s duca o viata normala sau cel puin autonoma Atunci cnd acest tratament nu conduce la o ameliorare satisfctoare se propune administrarea de imunosupresoare
MIAZ. Boala parazitara provocata de infestarea cu larve de insecte (diferite specii de mute) m general care nu neap
Miazele sunt boli rspndite m lumea ntreaga mai frecvente fund insa m regiunile tropicale
CONTAMINARE Mutele i depun oule pe piele m orificiile naturale (urechi nas gura) pe plgi sau pe lenjeria umeda Larvele intra m piele sau m cavitile naturale Paraziii irup apoi la suprafaa pielii
SIMPTOME SI SEMNE Larvele care au ptruns m piele provoac un furuncul dureros
Miazele care ating cavitile naturale ale organismului ca otormaza (miaza urechii) sau nazorruaza (miaza nasului) pot provoca leziuni grave nsoite de dureri ascuite In absenta tratamentului infestarea cu
larve care pot perfora septul nazal sau valul palatin se dubleaz cu o infecie bactenana
TRATAMENT Tratamentul miazelor cutanate const m extragerea larvelor cu ajutorul unui ac dup ce au fost c morale cu un insecticid O operaie chirurgicala se dove dete uneori necesara m caz de
infecie a esuturilor profunde Un laxativ permite tratarea unei miaze intestinale
MICETOM. Tumefactie inflamatone tropicala ce conine granule fungice (ciuperci) sau actmomicozice (bacterii filamentoase) afectnd pielea esuturile subcutanate chiar oasele S NONIM picu r de
Madura
Aceasta infecie rara se ntlnete m zona tropicala de nord
CONTAMINARE Omul se contamineaz mtepandu se cu spinii sau cu achiile infectate si atingandu se de murdria unei plgi deja existente
TRATAMENT Antibioticele sunt susceptibile sa vindece micetoamele actmomicozice dar micetoamele fungice nu pot fi eliminate dect pnntr o operaie chirurgicala
MICOBACTERIE. Gen de bacterii constituite din bacili dintre care unele sunt patogene pentru om zise acido alcoolorezistente din cauza coloram lor deosebite prin tehnica lui Ziehl Neelsen care permite
sa fie difereniate de ali germeni la un examen direct 397
MICROB
Exista numeroase specii de micobactern Mycobacte num tuberiuloM sau bacilul lui Koch este responsabila de tuberculoz Mycobacterium leprae sau bacilul lui Hansen care provoac lepra Mycobacterium bo\i\ este
responsabil de tuberculoza bovina si poate eventual sa contamineze omul Bacilul lui Calmette si Guerm (B C G ) este o sus de Mycobacterium bovu, atenuata utilizata pentru vaccinarea mpotriva tuberculozei
Alte specii de micobactern denumite atipice sunt prezente m mediu si de obicei nu prezint pericol pentru om Ele sunt totui responsabile de infeciile oportuniste (care nu se declara dect la persoanele cu mijloacele de aprare
imumtar slbite) ca Mycobacterium avium intra cellulare care declaneaz frecvent infecii generalizate (septicemii) la bolnavii atini de SIDA
MICOPLASM. Bacterie foarte mica (intre O 3 si O 8 micrometn) lipsita de perete SINONIM mycoplasma
Micoplasmele sunt prezente m natura (apa sol vege tale) la insecte animale si la om (suprafaa mucoaselor) Unele sunt patogene pentru om ca Mycoplasma pneumo niae cauzatoare a infeciilor respiratorii sun Mycoplasma
homims si Mycoplasma weaplasma urealyticum respon sabile de infecii ale cailor genitourmare
Unele antibiotice (tetraciclme) permit tratarea eficace a infeciilor cu micoplasme
MICOTOXICOZ. Totalitate a tulburrilor provocate omului si animalelor de prezenta ciupercilor microscopice n alimente
MICOZ. Infecie provocata de o ciuperca microscopica Ciupercile microscopice se repartizeaz dup morfo logia lor m levun in ciuperci dimorfe si in mucegaiuri Unele (candida Cryplococcus Torulopm etc ) sunt pre zente
m mod normal pe piele sau in organism fr sa fac ru acestora
DIFERITE TIPURI DE MICOZE
Micozele cutanate mu cutaneomucoase se manifesta pnntr o afectare a pielii a plicilor (mtertngo) a spatiilor dintre degete a pielii capului a unghiilor (onicomicoza) a guni sau a vaginului Acestea sunt de exemplu tandi dozele
(mrgritare! sau muguet vulvita balamta) sau dermatofitozele (chelbe picior de atlet herpes circmat) Epidermomicozele sunt micoze care ating epidermul provocate de dermatofiti sau de ptinazis verzicolor
Micozele profunde constituie formele cele mai grave Infecia cu candida poate lua forma unei septicemii cu extindere la endocard la plmni la meninge si Ia rinichi O alt levur Cryptococcus neoformans este responsabila de
meningoencefalita si de atingere pulmonara ndeosebi la bolnavii atini de SIDA Aspergillusfumigans este cauza aspergilozei care se manifesta sub forma de tumori pulmonare sau bronsice (aspergiloame) la bolnavii supui
unei chimioterapn anticancerose sau care au avut deja o
tuberculoza care au o afeciune cronica a bronhiilor sau o mucoviscidioza
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul micozelor se pune pe baza examinam leziunilor si a examenului direct sau dup cultura prelevatelor
Tratamentele locale specifice permit vindecarea majoritii leziunilor locale Micozele profunde sunt de cele mai multe ori sensibile la aciunea medicamentelor anti micozice dar tratamentele sunt m acest caz m general de lunga
durata Exista riscuri de resuta
MICOZIS FUNGOID. Boala caracterizata pnntr o proliferare cutanata a hmfoutelor
Micozisul fungoid face parte din limfoamele cutanate (tumori cutanate dezvoltate pe seama esutului Iimfoid) Micozisul fungoid atinge mai ales brbaii intre 40 si 60 ani si evolueaz de cele mai multe ori m trei faze
Prima faza este marcata de apariia plcilor cutanate de o culoare mergnd de la roz deschis la rou violaceu
In faza a doua denumita $1 faza infiltrat leziunile ingrosandu se formeaz suluri de culoare variabila de Ia glbui la rou nchis
Faza a treia sau faza tumorala este caracterizata prin apariia unor mici noduli care pot creste si forma adevrate tumori canceroase In cele din urma boala se ntinde la ganglionii limfatici sau la viscere
TRATAMENT Acesta consta mtr un prim timp din chimio-terapia locala (aplicaii de mecloretamma) puvaterapie (expunere la radiaii ultraviolete m cabina) sau radioterapie In formele mai evoluate chimioterapia permite
atenuarea simptomelor bolii
MICROANGIOPATIE. Oricare boala care afecteaz vasele sangvine de calibru mic
Principala cauza a microangiopatulor este diabetul zaharat (exces de zahr in snge)
O microangiopatie este un fenomen difuz dar con seanele sale sunt deosebit de severe pentru retina siste mul nervos si rinichi retmopatie diabetica care suscita o alterare a retinei si poate duce la cecitate multinevrit (atingere a
mai multor nervi periferici distinci) nefropatie glomerulara diabetica (afectare a glomerulului unitatea filtranta a rinichiului cauza posibila de insuficient renala) O microangiopatie poate de asemenea sa fie responsabila de o
hipertensiune arteriala
Nu exista un tratament specific al microangiopatulor
Singurul mijloc de prevenire eficace consta mtr un control strict al glicemiei
MICROB. Microorganism
Termenul de microb desemneaz att bacteriile cat si virusurile protozoarele si ciupercile microscopice MICROBIOLOGIE

398
MICROBIOLOGIE. tiina si studiu al microorna msmelor vn patogene responsabile de bolile mfectinase Microbiologia grupeaz studiul bacteriilor (bacteno logie) cel al virusurilor (virusologie) si cel al
ciupercilor ageni ai micozclor (micologic)
MICROCEFALIE. Micime excesiva a capului m raport cu perimetrul cranian mediu al indivizilor de aceeas vrsta si de acelai sex
n caz de insuficienta a dezvoltam creierului prog nosticul este m general rezervat cu o ntrziere a de/voltaru mintale de un grad variat El este mai bun m caz de ngustare a cutiei craniene dezvoltarea
neurologica si mintala fund sensibil normale craniul rmne totui deformat la adult La nevoie mai ales atunci cnd exista hipertensiune intra cranian se realizeaz o intervenie chirurgicala (desprm derea
oaselor craniului pentru a permite creierului sa se dezvolte normal)
MICROCHIRURGIE. Chirurgie realizata cu ajutorul unui microscop bmocular care permite sa se mreasc pana la 40 de ori vederea cmpului operator INDICAII Microchirurgia permite sa se efectueze
inter ventil imposibile m chirurgia clasica la scara de zecime de milimetru sau chiar mai jos
In chirurgia ner\< a\ ea permite reparaia unui nerv prin sutura sau grefa si operaii delicate de neuroliza (eliberare a nervilor comprimai de ctre un esut sclerozat ca m sindromul canalului carpian)
In ginecologie ea este utilizata m tratamentul sterilitii (chirurgia trompelor si ovarelor)
In oflalmdo^ie ea a cunoscut o dezvoltare foarte im portanta odat cu operaiile de cataracta (nlocuirea cristalinului cu implanturi) si pe retina
In otonnolunn^oU^te microchirurgia este utilizata in principal pe urechea medie pentru a i reconstitui un lan de oscioare sau pentru a ndeprta tumorile dar pstrnd nervii
In traumatologie ea permite reimplantarea membrelor si degetelor secionate
TEHNICA In cursul interveniei chirurgul nu si privete direct minile ci examineaz cmpul operator pnntr un
MICRODACTILIE. Malformaie con0emtala caracten /aa prin micimea unuia sau mai multor degete de la mini sau de la picioare
MICRODONTIE. Prezenta a unor dini anormal de mici
Microdontia este o anomalie ereditara care poate sa nu
j
afecteze dect un singur dinte
j
Tratamentul microdontiei a crei principala consecina
l
este de ordin estetic este facultativ el consta m purtatul
l
timp de o perioada de la l la 3 am a unui aparat dentar
l Uneori se mai recurge si la punerea unei coroane de cera
mica de mrime normala pe unul sau pe mai muli dini mici
,
MICROFTALMIE. Micime congenitala a unui ochi sau a ambilor ochi provocata de o oprire a dezvoltam m cursul vietn intrauterine
In lipsa unui tratament curativ real protezele dedimen smm adaptate cretem cavitii orbitare permit sa se creasc puin cate puin mrimea acesteia
MICROGNATIE. Dezvoltare insuficienta a maxilarelor SINONIM brahignatie
Malformaie ereditara micrognatia este adesea la ori ginea unei nclecri dentare
La copil extracia unui grup de dini urmata de purtatul t mp de 2 3 ani a unui aparat dentar permite in general sa se obin o dezvoltare corecta a maxilarelor La adult tratamentul micrognatiei consta m
corectarea chirurgical a maxilarului apoi m reahnierea dinilor cu ajutorul unui aparat ortodontic
MICROSCOP. Instrument optic sau electronic cu mare putere de mrire permind sa fie vzute obiectele mvizi bile cu ochiul liber
MICTIUNE. Emisie naturala a urmei prin evacuarea prin vezica
Numrul de mictmni depinde de cantitatea de urma de emis si de capacitatea fiziologica a vezicii subiectului acest numr variaz de la O la l m timpul nopii de la 4 la 5 m timpul zilei Durerile la mictiune
pot dezvlui o infecie urinara si necesita deci un examen utobactenologic al urinei
Mictiunea se afla sub dependenta unui mecanism
MICROCIRCULATIE. Circulaie sangvina a vaselor de mai puin de 50 micrometn m diametru
Microurculatia privete artenolele venulcle si capi larele
MICROCORNEE. Cornee de dimensiuni m ci (dia metrul inferior valoni de 10 milimetri)
O microcornee exista de cele mai multe ori pe un ochi afectat de microftalmie (reducerea congenitala a mrimii globului ocular)
TULBURRI ALE MICTIUNII
Diutria este o dificultate m a evacua vezica Ea este consecutiva unui adenom de prostata unei ngustri a uretra sau unei contracii insuficiente a muchiului vezical
Fnureiia este o emisie de urma involuntara si mconsti enta m general nocturna la un copil care a depit vrsta deprindem cureniei (intre 2 si 4 ani) Ea poarte fi cauzat de o maturitate neurologica a
vezicii Unu specialiti o atribuie unei cauze hormonale sau psihosomatice
Imperu zitatea mictif nula se traduce prmtr o incapacitate de a retine urma Ea releva o intatie a vezicii MIELOGRAM
Incontinenta urinara poate fi totala sau pariala (de cele mai multe ori sub forma unei incontinente urmare de efort) Ea este cauzata de o deficienta a sfincterului uretrei
Polakiuna se caracterizeaz prin mictium frecvente survenmd ziua sau noaptea Ea traduce o intatie a vezicii (adenom de prostata cistita calcul al vezicii) sau o dimi nuare a capacitii sale
MIDRIATIC, -. Se spune despre o substana care este capabila sa provoace o midnaza (dilatatia persistenta a pupilei ochiului)

INDICAII Substanele midriatice sunt indicate m trata mentul glaucomului cu unghi deschis al hipertensiunii mtraoculare si al hipertomei oculare Atropin este mai mult utilizata m tratamentul afeciunilor inflamatorii ale ochiului precum keratitele si
uveitele (inflamaii ale tradusului uveal care cuprinde coroida corpul cihar si irisul) EFECTE NEDORITE SI CONTRAINDICAII Sub stanele cu efect midriatic provoac o modificare a vedem ele dilat pupila si mpiedica diafragma sa se nchid
suficient pentru a da o imagine clara Acest efect secundar benign dureaz cteva ore timp m care produsul se resoarbe Uneori la subieci predispusi din punct de vedere anatomic substanele cu efect midriatic pot genera o criza de glaucom prin
deschiderea unghiului format de ins si comee (unghiul indocornean) -> MlOTlC(A)
MIDRIAZ. Dilatatie a pupilei
Midnaza patologic se observa in multe cazuri
ca urmare a unui consum prea mare de alcool
ca urmare a unei prize de stupefiante
ca urmare a unei paralizii a nervului parasimpatic ocular de origine traumatica tumorala sau vasculara
ca urmare a unei leziuni a globului ocular sau a nervului optic leziune care a distrus cea mai mare parte a fibrelor optice
ca urmare a excitam nervului simpatic caz observat mai rar
Un subiect atins de midnaza vede nceoat si este foarte zpcit Aplicarea de colire miotice (care provoac con tractia pupilei) face sa dispar aceste simptome
MIELIN. Substana compusa din lipide si proteine care nconjoar unele fibre nervoase
MIELODISPLAZIE. Totalitate a bolilor caracterizate pnn prezenta celulelor suse anormale m mduva osoasa SINONIM sindrom mieloduplatic (S M D)
MIELOFIBROZ. Cretere patologica a reelei de colagen situate m jurul celulelor suse ale maduvei osoase SIMPTOME SI SEMNE Se observa foarte des o anemie cu o deformare a globulelor rou (globule m forma de para)
Numrul de globule albe este adesea crescut cel al pla chetelor variabil
Mielofibroza evolueaz in timp de luni chiar am Atunci cnd numrul de globule albe sau al plachetelor creste se apeleaz in unele cazuri la o chimioterapie cu doze mici Actualmente nu se dispune de un tratament specific al mielofibrozei
MIELOGRAFIE. Radiografie a maduvei spinrii rdcinilor nervilor si memngelor
Un tip particular de mielografie meilosaccoradiculo grafia exploreaz att fundtura lichidiana situata sub mduva cat si coada de cal (grupul de rdcini nervoase care se distribuie membrelor inferioare)
O mielografie este indicata m particular naintea unei intervenii chirurgicale mtrarahidiene pentru a verifica faptul ca operaia este justificata si pentru a l ghida pe chirurg
DESFURARE Melografia impune o spitalizare de aparoximativ 48 ore Acest examen se desfoar sub anes tezie El necesita utilizarea unui produs de contrast (sub stana opaca la radiaiile X)
Pacientul fund culcat pe o parte cu capul mai jos dect picioarele se injecteaz produsul cu un ac fie pe cale suboccipitala (intre craniu si coloana vertebrala) fie pe cale lombara (intre doua vertebre lombare) La sfritul exa menului bolnavul rmne
alungit cteva ore cu capul uor supramaltat
In unele cazuri se practica un scaner imediat dup mielografie (mieloscaner) cu scopul de a aprecia mai bine forma maduvei mrimea spatiilor subarahnoidiene si mor fologia rdcinilor
CONTRAINDICAII SI EFECTE SECUNDARE O pre gatire deosebita este necesara in caz de alergie la iodul produsului de contrast Efectele secundare se limiteaz la cteva dureri de cap si la greuri
Actualmente imagena prin rezonanta magnetica (l R M ) permite de asemenea explorarea rachisului si a maduvei spinrii m toate direciile si fr injectare de produs de contrast cu o excelenta precizie a rezultatelor
MIELOGRAM. Examen al celulelor maduvei osoase O mielograma este realizata plecnd de la un mic volum de mduva (m general mai puin de un centimetru cub) prelevat din stern sau de la nlimea crestei iliace posterioare Dup o anestezie
locala celulele sunt aspirate cu ajutorul unei seringi Prelevarea este dureroasa dar rapida (cteva secunde) Rezultatele sunt obinute m cteva ore Pacientul poate sa plece imediat dup examen Nu exista vreun efect secundar
Mielograma este indispensabila pentru a preciza originea numeroaselor forme de anemie (diminuarea numrului de globule rou) de trombopeme (diminuarea numrului de plachete sangvine) si pentru explicarea micoram numrului de anumite
globule albe polmuclearele nueutrofile ea este MIELOMENINGOCEL

400
de asemenea, foarte util n supravegherea bolilor mduvei (leucemii, de exemplu) aflate sub tratament
MIELOMENINGOCEL. Tumor chistic, n general congenital, amplasat n lungul coloanei vertebrale de cele mai multe ori la nivel lombar sau lombosacral
Un mielomemngocel este forma tea mai grav de spma bifida (malformaie congenital caracterizat prin lsarea descoperit a unei pri din mduva spinrii)
SIMPTOME SI SEMNE De culoare rosietic si de volum variabil, un mielomenmgocel este acoperit de o pelicul fina foarte fragil care risc s se rup n once clip pentru a lsa s ias lichidul cefalorahidian
Mielomemngocelul antreneaz, n general, o paralizie a membrelor inferioare si o incontinent n plus, pot fi asociate o hidrocefalie si malformaii ale gambelor
DIAGNOSTIC Mulumit etografiei acest diagnostic poate fi pus chiar nainte de natere n acest caz naterea trebuie s aib loc ntr-o maternitate n apropierea unui centru de chirurgie neonatal Dac diagnosticul este stabilit
la nas tere, se impune transferul nou nscutului afectat ntr-un centru specializat
TRATAMENT Atunci cnd este posibil tratamentul este chirurgical si trebuie s fie ntreprins rapid dup natere El const n reducerea herniei mduvei spmni si m reconstruirea peretelui Totui intervenia chirurgical nu este
practicat n general dect n formele cele mai grave
PROGNOSTIC Prognosticul este foarte rezervat mai ales dac tumora ocup o poziie mai la nlime (regiunea lombar medie), dac ea coexist cu o hidrocefalie sever prezent la natere dac ea este nsoit de o paralizie a
membrelor inferioare cu atingerea majoritii muchilor soldului si sfincterelor
MIELOM MULTIPLU. Proliferare malign, de origine necunoscut, a plasmocitelor n mduva osoas SlNONIM boala a Im Kahler
Mielomul multiplu se dezvolt n general la persoanele de vrst trecut de 60 am
SIMPTOME SI SEMNE Din cauza proliferm plasmo citelor, celulele specializate n secreia de anticorpi se observ n sngele bolnavului o cretere anormal a pro ducerii unui singur tip de imunoglobulm pentru un mielom
anume Plasmocitele secret substane care antreneaz treptat o distrugere a esutului osos Boala poate fi desco pent cu ocazia unor dureri osoase rebele a unei anemii sau a unei creteri importante a vitezei de sedimentare
putnd depi 100 mm pentru o or
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se pune pe baza analizei proteinelor din ser prin electroforez Aceast tehnic pune n evident excesul unui anume tip de anticorpi, care se traduce prmtr un pic ce se detaeaz pe
curb numit pic monoclonal" Diagnosticul mai este stabilit
si prin punctia mduvei, al crei examen pune in evident plasmocitele, si prin radiografii ale oaselor, care prezint zone de rarefiere a esutului osos de form sferic, cu limite clare denumite geode (sau, nc, lacune sau cam
osoase) n absenta unui tratament evoluia unui mielom multiplu se face ctre o cretere a distrugerilor osoase, cu riscul de fracturi fr traumatisme (fracturi spontane), si spre o cretere important a eliberm de calciu
antrennd o hipercalcemie Mai mult mielomul multiplu poate s se manifeste si prin producerea unei depuneri de anticorpi n rinichi rspunztoare de o insuficient renal n sfrit, dezvoltarea de plasmocite m mduv poate
provoca o perturbatie a produciei de alte descendente sangvine, ca cea a globulelor rou, ceea ce antreneaz o anemie TRATAMENT SI SUPRAVEGHERE Tratamentul rraelo-mului multiplu face apel la chimioterapie, al crei
scop este s distrug proliferarea plasmocitar n unele cazuri se utilizeaz simultan mai muli ageni chimioterapici (poli chimioterapie) Un tratament de ntreinere cu mterferon este uneori necesar Atunci cnd afeciunea
survine naintea vrstei de 50 am se prefer, de obicei, administrarea unui tratament mai greu care poate comporta o chimioterapie intensiv si, eventual, o gref de mduv
MIELOPATIE. Boal a mduvei spinrii
MIELOSACCORADICULOGRAFIE. Form particular de mielografie (radiografie a mduvei spinrii, a memn-gelor si a rdcinilor nervoase) care exploreaz fundtura memngean si rdcinile nervoase destinate
membrelor inferioare -> MIELOGRAFIE
M1FEPRISTON. Medicament antigestational si anti progestativ SINONIM RU 486
Mifepnstonul este un steroid de sintez capabil s inhibe aciunea unui hormon progesteronul fixndu se pe receptorii si celulari
INDICAII Asociat cu un analog sintetic al unei prosta glandme (substan hormonal) mifepnstonul este utilizat pe cale oral si mtr o priz unic, m timpul unei ntreruperi voluntare a cursului sarcinii (I V S ) precoce (nainte
de a 50 a zi de ncetare a fluxului menstrual), pentru a accelera expulzia ovular ntreruperea de sarcin are, n general, loc ntre 2 ii 48 ore dup absorbia produsului Dac nu are loc expulzia ovular, este practicat un chiuretaj
aspirativ Prescripia si luarea medicamentului trebuie s fie fcute mtr o instituie spitaliceasc abilitat s realizeze ntreruperea voluntar a cursului sarcinii
EFECTE NEDORITE Mifepnstonul poate declana o hemoragie (n 5% dintre cazuri), asociat sau nu ntreruperii voluntare a sarcinii (I V S ) De altfel durerile abdominale sau pelviene, strile de ru, durerile de cap pot fi
constatate fr s se tie dac aceste semne sunt legate de sarcin sau de ntreruperea ei 401

MINAMATA
PERSPECTIVE Alte indicaii ar putea aprea m viitor m particular declanarea travaliului la termen contraceptia de a doua zi ntreruperile terapeutice ale sarcinii
MIGREN. Boala caracterizata prin accese repetitive de dureri de cap
CAUZE Migrena foarte frecventa este de cau/a necunos cut Durerile sunt provocate probabil de o dilatatie a arterelor cerebrale m plus exista sigur un factor ereditar deoarece se observa adeseori mai multe
cazuri de migrena ntr o aceeai familie Crizele sunt declanate de ctre diferii faeton dar adesea acelai pentru un acelai bolnav stresul sau din contra destinderea fizica imobilizarea la pat postul lipsa sau
excesul de somn zgomotul sau un miros apropi erea fluxului menstrual la femei Sarcina si luarea de pilule contraceptive pot creste sau diminua frecventa migrenei de la o femeie la alta
SIMPTOME SI SEMNE O migrena poate lua mai multe aspecte
t Migrena zna comuna cea mai frecventa cuprinde cn/e de dureri de cap care se instaleaz treptat dureaz mai multe ore chiar zile se ntinde la jumtatea dreapta sau stnga a craniului (hemicramu) cel puin
la nceputul crizei si este resimit de multe ori ca pulsatil I se mai asociaz si alte semne tulburri digestive (greuri vrsaturi uneori) intolerant la lumina (fotofobie) intoleranta la zgomot exacerbarea
durerilor de cap in cursul unui efort fizic MMigrena ofialmica este o alta forma de migrena m care durerile de cap sunt precedate de semne neurologice vizuale scotom scintilant (puncte luminoase
perceptibile mai nti la centrul cmpului vizual apoi pana la periferia lui) hemianopsia laterala homomma (imposibilitatea pentru ambii ochi de a vedea la dreapta sau la stnga)
n alte forme migrena este nsoita de tulburri neuro logie severe vertije senzaie difuza de furnicturi m mod excepional hemiplegie
Diagnosticarea unei migrene este pur clinica si nu necesit a priori nici un examen complementar
TRATAMENT Acesta cuprinde doua capitole tratamentul cnzei si tratamentul de fond
Migrena la copil

Aproximativ 5% dintre copii pot fi afectai de migrena att biei cat si fete Crizele lor sunt adesea mai scurte dect cele ale adulilor cu dureri de cap localizate la frunte si cu tulburri digestive
predominante Aurele vizuale iau o forma fantastica mversie divizare mrire sau lungire a lucrurilor vzute viziuni fantasmagorice De cele mai multe ori criza se termina prmtr un somn reparator La unu
copii durerile abdominale reudivante vrsturile vertijele survenind m crize ar ccnstitui .echivaleni rmgrenosi
Tratamentul cri ei trebuie sa fie ntreprins cat mai precoce posibil de la nceputul durerilor de cap cu scopul de a avea i buna eficacitate Daca analgezicele uzuale nu sunt de ajuns se folosesc derivai ai
ergotului secarei ca tartratul de ergotamma (incompatibile cu antibioticele din grupul macrolidelor si contraindicate in particular m cursul sarcinii)
Tratamentul de fond este urmat zi de zi cu scopul de a diminua frecventa crizelor Din cauza unor efecte nedonte ale medicamentelor acesta nu este indicat dect m crize att frecvente (mai multe pe luna)
cat si mvahdante In principal se utilizeaz derivaii ergotului secarei antisero tomnele betablocantele antidepresivele In general la un pacient dat se gsete medicamentul care se potnveste dup ce au fost
ncercate pe rnd altele
Cteva ge\1un umple pot ameliora o stare migrenoasa aplicarea unei presiuni pe tmpla dinspre partea dureroasa ori aplicarea pe cap a unor comprese cu gheata sau fierbini Alte remedii simple purtatul de
lentile colorate butul unei i afele tari sau mncatul unei bucali de zahr pot fi de ajutor In plus dormitul m loc lipsit de zgomot si de lumina pot liniti adesea o migrena Pentru unele migrene specifice exista
un tratament particular Acesta este cazul migrenelor care nu survin dect m momentul fluxului menstrual care pot li prevenite prin aplicarea unui gel cu estrogem
MILLIARIA. Erupie cutanata constituita din mici ndi caturi pn vocala de o obstrucie a porilor excreton ai landelor sudonpare si conducnd Ia o retentie de apa Se disting doua sorturi de milliana
Mdhana cristalina sau sudamina este constituita din nenumrate mici ridicaturi translucide microveziculoase foarte superficiale fr mrosire subiacenta Ea apare brusc m cursul marilor pusee de febra sau
dup o msolatie vio lenta pe zonele expuse ale corpului si regreseaza m cteva ore
Mdhana n sie ( b iurhoitille ) ori bubele dulci este constituita din mici ridicaturi de culoare rou aprins care se ntlnesc m zonele tropicale mai ales mediu cald si umed Milliana roie este nsoita de
senzaii de neptura si este amplasata mai ales m zonele de transpiraie ca talia toracele axilelc si plicile cotului Erupiile sunt de asemenea frec vente la sugari m timpul verii inclusiv m mediu temperat
Suprimarea factorilor declansanti antreneaz vindecarea
MILLIUM. Minuscul chist alb m principal pe fata si pe cicatrice care provine din dilatarea unui canal sudonpar sau unui folicul pilos
Millium dispare de cele mai multe ori spontan El poate Ii tratat prin aplicarea locala de azot lichid
MINAMATA (boala a lui) Boala neurologica grava provocata de o intoxicaie cu deeuri industriale bogate m mercur deversate m mare
Nu exista un traUment eficace al acestei boli MINERAL
MINERAL. Corp morgamc solid la temperatura obinuita
In organism mineralele joaca un rol de constituire activare si reglare a reaciilor enzimatice fiziologice hor monale etc Ele repre/mta intre 4 si 5% din reutatca totala a unui individ
O alimentaie variata care nu coboira suh l 800 kilo calorii pe 71 este suficienta m mod normal pentru acoperirea nevoilor organismului in minerale m afara fierului m anumite situaii m particular in timpul sarcinii
MINERALCORTICOSTEROID. Hormon secretat de glandele corticosuprarenale care favorizeaz retentia de sodiu si excreia de potasiu SINONIM minerulocoiticoid PrmupaluNhormon mmeralocorticosteroid este ald i
steronul Acesuisi exercita activitatea m principal m rinichi unde stimuleaz reabsorbtia sediului si secreia potasiului
MINERV. Aparat ortopedic de gips piele sau material sintetic destinat sa solidarizeze perfect capul cu toracele
O mmerva nu trebuie sa fie confundata cu un colier care permite o uoara mobilitate a gatului Ea servete la imobili /area rachisului cerneai (atunci cnd trebuie tratata fractura fr intervenie chirurgicala) in acest caz ca
trebuie sa fie purtata aproximativ 3 luni
MINKOWSKI-CHAUFFARD (boala a lui) Boala ereditara caracterizata pnntr o anemie hcmohtiea (dimi nuarea nivelului hemoglobinei san evme provocata de distrugerea globulelor rou) SINONIM afenuu a e>editata
SEMNE SI EVOLUIE Boala lui Mmkowski Chauffard se constata de obicei in copilrie Anemia se poate agrava cu ocazia episoadelor mfectioase De asemenea se poate observa o litiaza biliara (formarea de calculi m caile
biliare) provocata de excesul de bihruhma Pot aprea ulcere ale gambelor Anomaliile osoase sunt de asemenea constatate m formele severe
TRATAMENT Acesta consta m ablatia splinei (splcnecto mie) Aceasta intervenie este justificata m toate formele care antreneaz o hemoliza grav t Totui splmt joaca un rol important m eliminarea germenilor ca pneumococul
sau memngococul splenectorma este deci o intervenie periculoasa daca ea este practicata naintea vrstei de 5 am din cauza riscurilor mfectioase pe care le antreneaz Aceste riscuri sunt foarte reduse dup aceasta vrsta mai
ales mulumit vaccinam
MINOXIDIL. Medicament care poseda puternice pro pnetati vasodilatatoare (de dilatatie a vaselor)
Minoxidilul acioneaz asupra cretem parului atunci cnd se aplica local pe pielea capului Puternic vasodilatator periferic el antreneaz o oprire a cdem parului (alopecie) si o dezvoltare a sistemului pilos In aceasta utilizare
efectele nedonte sunt cteva reacii alergice rare si fr gravitate o intatie locala o retentie de apa si o uoara gafaiala

402

Minoxidilul nu pare a fi eficace dect la aproximativ 3% dintre pacieni si mai ales la subiecii sub vrsta de 35 ani Acest tratament nu are dect un efect temporar o revenire la starea iniiala este previzibila m cele 3 sau 4 luni
care urmeaz oprim tratamentului Dar nimic nu mpiedic urmarea tratamentului mai muli am m cure de doua sau trei luni la aproximativ 4 luni
lor
MIOCARD. Muchi al inimii care asigura pr tihtatea si elasticitatea sa golirea si umplerea cardiace si deci circulaia sangvina
Miocardul este constituit din celule conectate intre ele
In timpul contraciei ventriculare sau al sistolei scur
tarea fibrelor ventriculare micoreaz volumul cavitii si
creste presiunea m interiorul ei permind astfel ejectarea
relaxam ventriculare saudiastolei ntinderea fibrelor creste volumul cavitii care primete sngele ce vine de la auricule
PATOLOGIE Contractilitatea miocardului se micoreaz m anumite afeciuni ca miocardiopatnle (boli ale moicar dului) m sechelele de infarct al miocardului m cursul sau la sfritul unor boli mfectioase m conectivite
(anomalie de colagen substana diseminata m esuturi) m timpul luarn de toxice ea alcoolul sau al administram unor medicamente Funcia de distentibihtate miocardica este alterata m caz de hipertrofie (creterea grosimii
peretelui) a ventriculului stng consecutiva unei hipertensiuni arteriale unei mgus tari aortice unei miocardiopatu uneori in caz de cardiopatie ischemica (boala caracterizata pnntr un aport insuficient de snge spre mima)
Degradarea progresiva a funciei de distentibihtate a miocardului este naturala dar limitata la subiectul m vrsta
MIOCARDIOPATIE. Atmeere nemflamatone a miocardului fr legtura cu o valvulopatie o atingere coronara sau c hipertensiune arteriala SINONIM cardio mu palie
Miocardiopatnle sunt boli ale inimii destul de puin frecvente
Ca regula generala cel afectat este ventriculul stng
CAUZE O miocardiopatie este de origine mfectioasa (virala) metabolica toxica (alcool etc ) autoimuna pro vocala de mbtrnire sau de un deficit m vitamina Bl (beri beri) ea poate fi de asemenea legata de o miopatie ca
miopatia lui Duchenne sau ca boala lui Stemert de o
j afeciune congenitala de o expunere la radiaii X de o boal
l generala ca diabetul de o boala de suprancrcare ca
l hcmocromatoza (suprancrcarea m fier)
sau amilozd
i (suprancrcare mtr o proteina substana amiloida) sau
poate fi de o cauza necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Subiectul se simte obosit cu [ respiraia tiata arc cteodat dureri toracice Uneori inima i bate neregulat sau ritmul ei se accelereaz Pot aprea edeme i MIOMECTOMIE
(umflri ale gleznelor si picioarelor) Dar m multe ca/un la nceputul afeciunii simptomcle sunt absente
TRATAMENT Tratamentul poate face apel la diverse medicamente utilizate m cardiologe chiar la cardioc in versie (soc electric extern) sau la un stimulator cardiac (pacemaker) Atunci cnd este identificata cauza ea trebuie
tratata m mod imperativ Pot li iccomandatc restricii ale activitii fizice In unele forme de miocardiopatie prosl tolerate (gafaiala dureri etc ) si responsabile de o msufi cienta cardiaca severa este adesea necesara o intervenie
chirurgicala ca de exemplu un un transplant cardiac
jschiul
MIOCARDIT. Inflamatie a miocardului
cardiac)
la subiecii tineri m cursul unui efort violent CAUZE O mioeardita poate fi consecina a diferite boli ca bolile mfectioase bacteriene precum diftena afeciunile cauzate de streptococi febra tiloida psitacoza (boala transmis de
psitacide ca papagalii si perusn) infeciile eu micoplasma nckettsiozele (tifos) borehozclc (boala lui Lyme) Bolile \irale sunt des e\oeate (gripa orei in cte ) mai rar demonstrate dar virusul SIDA poate fi rcsponsibil de o
mioeardita
SIMPTOME Inflamatia da uneori febra Ritmul inimii poate fi neregulat cu extrasistole (contracii premature) Subiectul poate de asemenea sa resimt o jena respiratorie Si poate prezenta semne de insuficienta cardiaca
EVOLUIE S! TRATAMENT De cele mai multe ori evoluia se ndreapt de la sine spre vindecare dar unele forme pot fi grave si pot las sechele Tratamentul este nainte de toate cel al afeciunii m cauza si consta in
administrarea de corticosteroizi
rmn luncit 24 ore dup examen cu scopul de a evita orice risc de hemoragie locala Atunci cnd calea de acces este o \ena supravegherea nu este dect de cteva ore
CFECTE SECUNDARE Acestea sunt rie Uneori poate surveni un mic hematom la punctul de punctmnare sau o alergic trectoare si bem ena provocata de introducerea catetcrului Dac i m mod excepional se declara o hemo
ragie cardiaca ea este fr consecine grave
MIOCLONIE. Contracie musculara brusca si involuntar provocata de descrcarea patologica a unui grup de celule
nervoase
Mioclonnlc se observa m cursul diferitelor boli ale sistemului nervos central de oricine mfectioasa infla
matone toxica chimica sau degenerativa Mioclonnle provoac miei micri brute si repetate ale minilor sau ale picioarelor ele se numesc adesea clonii atunci cnd ating un grup de muchi si convulsii atunci cnd sunt mai
difuze Tratamentul in alara celui al bolii m cauza este bazat pe administrarea de medicamente antiepileptice
MIOGLOBIN. Proteina prezenta in celulele muchilor striai (muchii scheletului si miocardul) jucnd un rol esenial in transportul oxigenului spre aceti muchi
Dozarea ei este utilizata mai ales m diagnosticul precoce al infarctului miocardic

MIOMUTERIN. FIBROM UTERIN

MIOCARDULUI (biopsie a) T xamen medical constnd n prelevarea de fragmente de muchi al inimii pentru a fi studiate la microscop
INDICAII Biopsia miocadrului este efectuata m caz de miocardiopatie (boala a muchiului cardiac) de mioeardita (mflamatie a miocardului) de tumora cardiaca sau dup o transplantare cardiaca pentru a detecta o rejectie de
Orefa sau doar pentru supravegherea evoluiei grefei TEHNICA SI DESFURARE In ajunul examenului pacientul este spitalizat mtr un serviciu de cardiologie
Sub anestezie locala medicul introduce m artera femurala sau pnntr o vena a gatului un eateter (tub de plastic) dotat cu o pensa pentru biopsie si ghidea/a ansam blul pana la inima cu ajutorul unui ecran de control O data
cateterul ajuns pana la peretele intern al cavitii cardiace cardiologul preleveaz un fragment de miocard Examenul dureaz aproximativ l ora si 30 minute
SUPRAVEGHERE Daca introducerea cateterului s a fcut pnn artera femurala m plic inghinala pacientul trebuie sa
MIOMECTOMIE. Ablatie a unuia sau mai multor
O miomeetomie este practicata doar daca fibromul sau fibroamele antreneaz simptome dureri pelviene metro rgii menora 0n creterea m volum a abdomenului tulburri urinare sau di0estive sterilitate Miomectomia
femeii cu scopul de a permite o eventuala sarcina ulteri ( ara ha poate fi efectuat i urmnd trei tehnici
Mioinetloiniu pe cule uhdomincila necesita o incizie abdo mmala si o anestezie generala sau pendural Ea se efectueaz la femeile care au un fibrom mterstitial (loca li/at m peretele uterului) sau subseros (care proemmeaz
m cavitatea abdominala)
Wiomeili mm pnn hulei miopie trateaz fibroamele accesibile prin cavitatea uterma (mtracavitar submucos) Practicata pe cale vagmala sub control direct ea consta in ndeprtarea tumorii cu un aparat electric de rczectie Anes
tezia este generala sau locorcgionala (anestezie pendurala rahianestezie) Spitalizarea poate sa nu dureze dect o zi
Miomeaonua prin leluHiopie. este rezervata fibroamelor mterstitiale sau subseroase de dimensiuni moderate Anestezia este generala si spitalizarea nu dureaz adesea dect o zi MIOPATIE

404
Ultimele doua tehnici cu indicaii precise si limitate sunt mai recente dect prima si se afla m curs de evaluare
MIOPATIE. Afeciune a fibrelor
culare
Miopatllle cu debut m copilrie Afeciunile fibrele r musculare care apar in copilrie sunt aproape toate degenerative
Varietatea cea mai frecventa este miopatia lui Duchenne care este transmisa de ctre femei si care nu afecteaz dect bieii de la vrsta de 2 am Altele ca miopatia lui Becker apar mai trziu
SEMNE SI SIMPTOME C ipm afectat, sufer de o reducere a tonusului muscular adesea generalizata dar predominnd la rdcinile membrelor la gat la torace si la abdomen Fata are un aspect caracteristic absenta mimicn
cderea pleoapei superioare gura deschisa in permanenta buza superioara cu forma de accent circumflex Nou nscuii prezint uneori retractil musculare ale picioarelor si minilor un torticolis congenital deformaii ale
picioarelor si o luxatie a soldului Dup civa ani poate surveni o insuficienta respiratorie
DIAGNOSTIC Aceste anomalii trebuie sa conduc la consultarea unui pediatru specializat in neurologie care va proceda la examene complementare (dozarea enzimelor musculare electromiografia biopsia musculara etc )
indispensabile pentru a determina tipul de boala m cau/a
TRATAMENT Actualmente nu exista un tratament curatn al acestei boli ci doar o ngrijire a tulburrilor pe care ele le antreneaz ceea ce permite mbuntirea confortului si speranei de viata a bolnavului Kmeziterapia chiar
inter ventiile de chirurgie ortopedica permit corectarea retractnlor si deformatnlor musculare Sunt utile edinele de reeducare si o asistenta respiratorie Intr un stadiu ulterior al evoluiei o traheotorme permite practicarea pe
timpul nopii a unei asistri respiratorii n plus copiii cu miopatu fac de regula obiectul unor scurte seden m spital cu scopul de a beneficia de o ventilaie asistata in particular atunci cnd sufer de o insuficienta respiratorie
Miopatllle cu debut la vrsta adulta Afeciunile fibrelor musculare cu debut la vrsta adulta pot fi de origine degenerativa sau metabolica sau consecutive unei intoxicaii luam unor medicamente sau unor boli end crme
Miopatllle degenerative cuprind ndeosebi boala lui Stemert cu transmisie autos mica care se transmite numai prin cromozomii ncsexuali dominanta (este suficient ca gena m cauza sa fie transmisa de ctre unul dintre
prini pentru a se dezvolta boala) care debuteaz intre 20 si 30 am Boala se traduce prmtr o slbire pro gresiv a muchilor asociata cu o miotome (decontractare musculara anormal de lenta) si cu manifestri extra musculare
insuficienta genitala (atrofie testiculara impotent) calvitie precoce cataracta tulburri ale con ductiei cardiace etc
Mu pnde metah lice sunt provocate de o perturbatie biochimca ce stnjenete funcionarea muchilor Printre ele se disting ndeosebi
paraliziile peri( dice legate de variaiile excesive ale nivelului sangvin de potasiu aceste afeciuni ereditare se traduc prin accese de paralizie ale celor 4 membre
ghcogenozele legate de un deficit al enzimelor care degradeaz ghcogenul ele se traduc prin crampe si uneori prmtr o insuficienta musculara la efort
Mu plnie secundare sunt provocate de o intoxicaie (alcool heroina amfetamine) de luarea unui medicament (corticosteroizi clorochin cimetidina) sau sunt legate de
afeciune endocrina (boala lui Basedow sau a lui Cushmg hipotiroidie) Ele se traduc prmtr o slbire progresiv a muchilor
DIAGNOSTIC In afara examenului clinic si a realizam unei electromioyame diagnosticul se pune si pe baza a diferite examene complementare dozarea nivelului de potasiu sangvin pentru paraliziile periodice biopsia
musculara pentru ghcogenoze etc
TRATAMENT Tratamentul miopatnlor secundare consta m suprimarea cauzei lor (oprirea unui tratament cu corticosteroizi tratarea bolii responsabile etc ) In schimb nu exista un tratament curativ al altor miopatu pentru care se
p )atc totui ncerca c corectare a simptomelor (luarea de chinina sau de procamamida pentru tratarea miotomei din cadrul bolii lui Stemert de exemplu) - DUCHENNE (miopatie a lui)
MIOPIE. Anomalie a refraciei oculare antrennd o proasta vedere a obiectelor deprtate fr a afecta vederea de aproape
Miopia rezulta dmtr o lungime prea mare a globului ccular Imaginea unui ( biect deprtat se formeaz atunci nainte de retina antrennd o vedere nceoata
DIFERITE TIPURI DE MIOPIE
Miopia umpla apare la pubertate Ea este in general slaba -4 sau 5 dioptrii creste in timpul adolescentei si apoi se stabilizeaz Aceasta miopie nu are consecine asupra ochiului in sine
Mupia pulermca este adesea ereditara sau consecutiva unei boli a ochiului in copilrie Ea apare ctre vrsta de 6 sau 7 ani si progreseaz rapid putnd ajunge de la -6 la -20 dioptrii si obliga Ia schimbarea destul de des a
lentilelor corectoare Ea este nsoita de leziuni degenerative ale fun dului de ochi (coroida sclerotica si retina) cu un risc de dezlipire a retinei
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Miopia detectata m cursul testelor vizuale se corecteaz prin lentile corectoare sau prin lentile de contact Lentilele corectoare concave fac sa divearga razele luminoase nainte de ptrunderea
lor in globul ocular Lentilele de contact mbrind perfect forma ochiului asigura o mai buna calitate a vedem atunci cnd sunt bine suportate Chirurgia si laserul practici recente nu sunt pentru mc ment indicate dect m
cazurile 405

MIXEDEM
de miopii medii Laserul de exemplu poate servi la razuirea fin a corneei cu scopul de a o face mai plata
SUPRAVEGHERE Persoanele atinse de o miopie puter mc trebuie sa si examineze regulat fundul de ochi cu scopul de a preveni riscul de dezlipire a retinei Orice /ona suspect poate face obiectul unei fotocoagulan preventive
cu laser cu argon
MIORELAXANT. Medicament care favorizeaz destin derea musculara
Miorelaxantele servesc la tratarea exageram tonusului muscular (spasticitate) care apare m cursul hemiplegiilor paraplegnlor si a sclerozei m placi
Efectele nedorite se limiteaz la o somnolenta diurna (mai ales la doze ridicate) si la destul de rare tulburri neuropsihice (halucinaii euforie confuzie mintala depre sie obnubilare trectoare astenie) si gastromtestmale (gre tun
vrsturi diaree dureri de stomac)
MIOSARCOM. Tumora maligna dezvoltata pe seama esutului muscular
La copil si la adultul tnr miosarcomul ia aspectul unor couri voluminoase (sarcomul zis embrionar) care apar m gtlej vezica prostata vagin sau se localizeaz pe membre i n regiunea cervicala (sarcomul zis alveolar)
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala asociata cu radioterapia si chimioterapia O extindere la distanta a tumorii (metastaze) si recidivele sunt posibile Prognosticul este rezervat
MIOTIC, -. Se spune despre o substana capabila sa provoace o rruoza (contracie a pupilei ochiului)
INDICAII Substanele miotice sunt utilizate pe calc locala n tratamentul glaucomului cronic cu unghi larg si m cel al glaucomului cu unghi ngust
EFECTE NEDORITE Medicamentele miotice pot provoca O modificare a cmpului vizual sau o cretere a secreiei lacrimale Uneori se constata dureri de cap sau clipiri din pleoape dar ele sunt rare si dispar destul de repede
-* MlDRIATIC
MIOTONIE. Anomalie musculara caracterizata pnntr o decontractare anormal de lenta
Miotoma se caracterizeaz prin faptul ca dup o contracie normala muchiul nu ajunge sa se decontracteze i s-si reia starea de relaxare Daca se cere de exemplu pacientului s strng tare pumnul el nu poate sa l relaxeze
brusc Miotoma este favorizata de frig Ea constituie un emn observat mtr un grup de boli denumite distrofn musculare (boala lui Stemert sau miopatia atrofica cu nuotome boala lui Thomsen sau miotoma congenitala) Chinina
si procamamida sunt capabile sa reduc intensitatea miotomei Interesul lor este totui limitat din cauza efectelor lor nedonte
MIOZ. Contracie a pupilei
O nuoza poate fi patologica m caz de paralizie a nervului simpatic mai ales m sindromul lui Claude Bernard Horner legat de o atingere a plexului simpatic si caracterizat prmtr o mioza un ptosis (cderea pleoapei superioare) si
o mfun dare a globului ocular m orbita
MIOZIT. Inflamatie a esutului muscular striat
Miozitele constituie un fenomen rar cel puin in expre sule lor majore Ele au cauze diverse cancer (al bronhiilor al snului etc ) conectivita (anomalie a colagenului sub stana diseminata m esuturi) boli autoimune (dereglarea
sistemului imumtar) uneori infecia muchilor sau efectul nedorit al unui medicament In caz de origine infectioasa ndeosebi in cursul infeciilor cu germeni anaerobi (gangrena gazoasa) ele pot duce la o necroza a muchiului
sau la t distrugere a fibrelor musculare striate
DIFERITE TIPURI DE M1OZ1TA Exista trei varieti de miozita

 Polimio //e/f care afecteaz idultul si se caracterizeaz pnntr un deficit muscular predominant la rdcina membrelor (diticultate la ridicarea braului la a se ridica de pe scaun la urcatul scrilor) simetric si cu evoluie destul
de rapida
Dermatomio iele ating adulii si copiii de preponderenta feminina ele asociaz atingem musculare specifica polimiozitei semne cutanate pleoape purpurii si umflate nrosirea f^tei a decolteului a articulaiilor membrelor
Mio ia cu indii u se deosebete de celelalte doua prin preponderenta sa la subiecii m vrsta si la subiecii mas culmi si prin extinderea deficitului muscular la extremitile membrelor o distribuie asimetrica si o evoluie
cronica
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul consta m administrarea de corticosteroizi de imunosupresoare si m plasmafereza (epurarea plasmatica) El permite ncetinirea evoluiei bolii si lungirea perioadelor de remisium
MIROS. -> SIMUL MIROSULUI
MITOMANIE. Tendina sistematica mai mult sau mai puin voluntara la fabulaie si la minciuna
Mitomania ar fi un semn de imatuntate cognitiva si psihoafectiva mitomanului fnndu i greu sa disting eve mmentul trit de cel imaginar Aceasta tendina exista m mod normal si trector la copil La adult mitomania poate fi un
simptom al isteriei sau al perversiunii
MIXEDEM. Infiltraie cutanata care antreneaz o umflare a fetei si membrelor fund caracteristica hipotiroidiei (micso rrea activitii glandei tiroide)
Mixedemul este un edem tare si elastic care trebuie sa fie deosebit de edemul moale care provine din retentnle hidnce ale insuficientei cardiace renale sau hepatice Un mixedem survine adesea la nou nscut mult mai frecvent la
femeile cuprinse intre 30 si 50 am MIXEDEM CIRCUMSCRIS PRETIBIAL

406
MIXEDEM CIRCUMSCRIS PRETIBIAL. Inlil tratie cutanata a membrelor inferioare care survine m cursul bolii lui Basedow caracterizata pnntr o cretere a activitii glandei tiroide sau hipertiroide
apariia pe fata externa a gambelor a unor papule rizaln glbui sau depigmentate care formea/a un relief sub forma de coaja de portocala neprunginos Le/iumle se ntind m continuare de jur mprejurul gambelor si se unesc m
noduli mai proemineni i?c lai atingnd gleznele si partea din spate a degetelor de la picioare O infiltraie care da un edem tare se localizeaz pe partea nlenoara a gambei
Cortieostcroizn locali aplicai in pansamente oclu/ive pot da unele rezultate dar tratamentul se d( vcdestc adesea deceptionant In ce privete tratamentul urmat simultan pentru boala lui Basedow acesta este fr vreun efect
asupra evoluiilor mixedemului circumscris prctibial
MIXOM. Tumora bcmeni de consistenta m ale constituita din fibroblasti (celule ale esutului c injunctn) scldata mtr un mucus
MlXOm al auriculului Este masa cu aspect BeUtm s amplasata in auriculul stng al inimii si a caici < ngme este in general trombotica (transf< rmarea unui chca e sangvin persistent m mixom)
Un mixom al auriculului poate sa se afle la oncinca unei insuficiente cardiace si trebuie sa se procedc/c la abl itia sa chirurgicala Prognosticul s iu este bun
MIXOVIRUS. Familie de virusuri cupnn/and Onho myxovindue(My\owiu\ mfluen ueA^B responsabile de gripa) si Puiam\unindat> (paramixovirusun rcsp< nsabilc de infeciile respiratorii delarmgite si deorcu n pneum)
virusurile responsabile de bronite si de pneumtpitii morbihvirusul care provoac rujeola)
M.N.I.-TEST. Test utilizat m diagnosticul mononuclcozei infectioase constnd m amestecarea pe o lama a unei mici cantiti de ser al pacientului cu o suspensie de globule rou
MOARTE, ncetarea completa si definitiva a vieii
Moartea corespunde m mod obinuit opririi oricror funcii vitale cu ncetarea definitiva a oricrei activiti cerebrale
U Moartea clinica sau moartea aparenta cu stop respirator stop cardiac si suspendare a contientei este o faza iniiala care poate fi eventual obiectul unei reanimri cardiorespi ratorn si este deci cel puin m unele situaii
p( tcntial reversibila
Moartea celebrala sau coma depita corespunde opririi definitive a oricrei activiti cerebrale inclusiv a trun chiulul cerebral cu suspendarea oricrei activiti respi ratorn spontane si cu electroencefalograma plata In tari ca
Frana moartea cerebrala definete moartea legala
MOARTE CEREBRAL. COMA DEPITA
MOARTE SUBIT. Deces neateptat inopinat survenit la un subiect aparent m stare buna de sntate
CAL ZE In majoritatea ca/urilor o tulburare a ritmului cardiac (fibrilatie ventriculara) legata de o boala a coro narelor de cele mai multe ori sau de o boala a unei valvule cardiace se afla la in 0inea mortn subite
Atunci cnd c iu/a nu este cardiaca trebuie cutata o hcmcragic cercbr imcmngeana ( embc he pulmonara o ruptura de ane\nsm o disecie aortica o hemoragie di cestiva un soc anafilactic (reacie alergica) ctc TRATAMENT Daca
un subiect este m stare de stop cardiac si circulator fund afectat de o moarte aparenta recenta se impun efccturea unu respiraii cura la gura si a unui masaj cardiac si chemarea de urgenta a unei uniti de ngrijire intensiva
mobila care poseda un defibrilator cu scopul de a practica cat mai devreme posibil un soc electric PRE\ ENIRE I a subiecii atini de boli cardiace unele medicamente sunt prescrise pentru a evita o moarte subita La subiecii c
ire pre/mta factori de risc de aterosclenv sau la spc rtivi prevenirea u nsta mai ales m depistarea si tratamentul cardiopitnlor
MOARTE SUBIT A SUGARULUI. Deces brutal si neateptat al unui bebelu considerat pana atunci ca fund sanaU s sau care a prezentat simptome a c tror nici natura nici importanta nu puteau permite prezicerea unui
eveni ment rapid fatal
Se vorbete de moarte subita inexplicabila a sugarului atunci cnd ancheta clinica bactem logica si mai ales cea anat )mc patolo 0ic i (aut psic) nu permit easirca unei explicaii medicale a decesului
FREC\ ENTA Mc artca subita a sugarului reprezint m tarile industrializate principala cauza a mortalitii infantile m cursul primului an de viata Frecventa sa este estimata intre l si 3 copii la l 000 nateri de copii vn Ea
afecteaz mai ales sugarii m vrste de doua pana la patru luni intre 80 si 90% dintre decese se produc naintea vrstei de 6 luni
FACTORI DE RISC Fotii prematuri copiii care au avut ) greutate mica la natere sau care au prezentat tulburri neurologice sau respiratorii sunt expui mai mult dect alii riscului moitn subite a sugarului Aceasta pare sa fie
pro vocata de mai muli factori prezeni m mediul obinuit al bebeluului care pot la un moment dat sa se conjuge pentru a duce la un accident mortal Printre cei mai frecveni faeton figureaz infeciile virale si bacteriene
(mortalitatea este multiplicata cu patru sau cinci in timpul perioadei de iarna) creterea brusca a temperaturii corporale fie ca este vorba de origine mfectioasa fie ca este de origine exterioara organismului (copilul este prea
nvelit de exemplu) refluxul gastroesofagian apneele (oprirea respiraiei) provenind dmtr r mflamatie sau o malformaie a cailor aeriene superu are 407

MOLLUSCUM PENDULUM
AJUTORAREA PRINILOR Moartea subita a unui sugar reprezint un traumatism major pentru anturajul bebeluului care ncearc ntotdeauna un sentiment de vinovie Este un accident imprevizibil si
anturajul nu are prin urmare nici o responsabilitate in apariia lui
n plus autopsia copilului este necesara chiar daca adesea ea pare agresiva m mod inutil in ochii prinilor Ea poate de fapt sa duca la cunoaterea cauzelor morii si deci sa contribuie la o mai buna
supraveghere a copiilor care vor veni ulterior pe lume
N CAZ DE O NOUA SARCINA Riscul de apariie a morii subite a sugarului nu este mai ridicat mtr o familie care a suferit aceasta drama dect in populaia generala Totui in cursul sarcinilor urmtoare
se impune o susti nere psihologica Copilul urmtor al cuplului poate de ase menea sa fie supus unor examene specializate Astfel daca factorii de risc sunt cunoscui si tratai copilul va beneficia de o
securitate crescut Recurgerea la un monitor cardio respirator aparat care permite controlarea frecventei car diace si respiratorii nu s ar justifica dect prin anxietatea prinilor traumatizai de o drama
precedenta Aparatul este m fapt greu suportabil deoarece alarmele se declaneaz prea des
In toate cazurile o colaborare bazata pe ncredere cu un medic competent si experimentat apare de dorit pentru viitorii copii Ea este singura cale care permite asigurarea pentru familie a unei asistente
medieopsiholoyce eficace
MOA. Persoana care are drept rol supravegherea ngrijirea si sfatuirea femeilor pe toata durata sarcinii lor a naterii si m perioada care urmeaz naterii
n unele tari (Belgia Elveia Frana de exemplu) moaa
este abilitau sa practice singura asistarea naterii (inclusiv
episiotomule) cu excepia cazurilor de distocie (natere
dificil necesitnd de exemplu o cezariana sau un
i
forceps) pentru care moaa trebuie sa fac apel la un medic
I
obstetncian n timpul sarcina moaa poate de asemenea
f
s asigure pregtirea naterii propunnd diferite metode
J
pregtirea clasica a naterii fr dureri st frolo 0ia (metod care ajuta depirea senzaiilor dureroase pnntr o t
relaxare) pregtirea acvatica a maternitii (exerciii de *
relaxare si de
respiraie practicate m piscina) haptonomia (metod care utilizeaz simul tactil pentru a face copilul s comunice precoce cu viitorii prini) etc
MOL HIDATIFORM. Tumora de cele mai multe on benigna formata pnntr o degenerare a vilozitatilor conale ale placentei m timpul sarcinii
Mola hidatiforma este o boala a trofoblastului stratul extern al oului implantat in mucoasa uterina la originea cononului (membrana exterioara) apoi a placentei Mola hidatiforma se dezvolta dup fecundatie
anomalia cromo zomiala care o provoac este de origine masculina Sarcina numita atunci molara nu este niciodat dusa la termen
Degenerescenta trofoblastului antreneaz o secreie ridicata de hormon conogonadotrofic (h C G ) responsabil de apariia unor tulburri ale sarcinii (vrsaturi hemoragii) Nivelul acestui hormon este msurat
prin dozare sangvina La examinare uterul pare mai dezvoltat dect pentru vrsta teoretica a sarcinii
TRATAMENT Tratamentul precoce al mc lelor hidatiforme clasice da rezultate excelente Acesta consta m retra cerca coninutului uterului prin chiuretaj aspirativ m supra vegherea revenirii Ia normal a
nivelului de hormon corio mc gonadotrofic si in instituirea unui tratament prin chimioterapie (metotrexat) O mola mvaziva trebuie tratata ca un cancer si necesita adesea o chimioterapie
Supravegherea unei femei care a avut o sarcina molara trebuie sa fie urmata timp de cel puin un an cu scopul de a permite depistarea rapida a unei eventuale recidive pusa in evidenta pnntr o cretere a
mveluli de hormon conomc konadotrofic Orice noua sarcina este cu desvrire ncreco mandata in aceasta perioada cu scopul de a nu stnjeni supravegherea
MOLECUL. Grupare de atomi identici sau diferii unii intre ei prin legaturi chimice si reprezentnd pentru un corp dat cantitatea cea mai mica de materie care poate exista m mod independent pastrandu
si caracteristicile
MOLET. Parte postcnoara a gambei constituita dmtr un j,rup de muchi ce se ntind de la partea postenoara a toenunchiului pana la c ilcai
Durerile de molet pot avea numeroase cau/e intre care cele principale sunt crampa musculara clacajul muscular sciatica claudicatia arteriala si flebita
MOLLUSCUM CONTAGIOSUM. Mica tumora benigna cauzata de un virus din familia Poxvmdae
Molluscum contagiosum afecteaz mai ales copiii mici El se propaga de la un punct la altul al corpului atunci cnd subiectul se scarpin si este extrem de contagios de la o persoana la alta Se manfiesta
pnntr o mica formaiune proeminenta emisfenca rozahc tare de mrime variabila care este amplasata de cele mai multe ori pe fata m reyumle axiala si inghinala m regiunile anala si genitala Trata mentul
puin dureros se face prin distrugerea locala (rezectia cu o chiureta sau aplicarea de azot lichid) dar recidivele sunt foarte frecvente
MOLLUSCUM PENDULUM. Mica tumoia cutanata benigna SINONIME fibrom mo\\mtum ibrom moaie naeius mol/uscam
Molluscum pendulum foarte frecvent ca apariie este provocat probabil de o sinteza crescut a factorilor de cretere (molecule care favorizeaz sau care inhiba multiplicarea celulelor Necontagios el
formeaz o mica masa cuprinsa intre 2 si l O milimetri moale rozahe prinsa de piele pnntr un pedicul si amplasata mai ales in plici (plic MOLIBDEN
408
cotului axiala inghinala) Leziunile sunt unice (atunci destul de voluminoase) sau de cele mai multe ori la subiecii obezi multiple Tratamentul nu este justificat dect mtr un numr mic de cazuri din motive estetice el consta m
scoaterea leziunilor cu bisturiul electric
MOLIBDEN. Oligoelement indispensabil organismului care intervine m unele sisteme enzimatice in particular m metabolismul sulfului si al acizilor animai eu sulf
MONGE (boala a lui) Boala caracterizata prmtr un exces de globule rou atunci cnd are loc o edere ndelungata la altitudine SINONIME boala Anzili r boala crinua u munilor eritremie de mart altitudini ru cronic de
munte
Boala lui Mongc se manifesta prmtr o oboseala dureri de cap si o coloraie roie violacee a pielii in cursul unui efort
Bolnavul se vindeca spmtan o data eu ntoarcerea sa l i loasa altitudine
cardiace presiunea m artere sau in vene debitul cardiac frecventa respiratorie oxigenarea cantitatea de dioxid de carbon expirata activitatea electrica a creierului presiunea intracramana temperatura concentraia anumitor
substane m snge (glucoza de exemplu)
Cea mai cunoscuta dintre tehnici este cea a cardio scopului un aparat infatisea/a m timp real pe un ecran si la nevoie pe hrtie un grafic care reprezint activitatea electrica a inimin El afieaz de asemenea cifra frecventei
cardiace si delcansea/a c alarma sonora si vizuala dac ritmul cardiac se accelereaz sau daca se ncetinete dincolo de limitele prestabilite pentru fiecare caz Progresele tehnologice recente permit actualmente realizarea unei
monitorizri nemvazive a presiunii arteriale si respiraiei toate aceste tehnici permind ameliorarea securitii bolnavilor
MONGOLISM. -THISOMIL2;
MONILETHRIX. Boala u normala creditar a bulbulu si tijei firelor de par SINONIM apia ie nu nilif rina
Momlethrix se manifesta procrcsiv din cea mai frageda copilrie prmtr o cdere a firelor de par rupte de la unul s iu doi centimetri de la punctul lor de emergenta Nu exista un tratament cu adevrat eficace al acestei afeciuni ale
crei simptome redreseaz spc ntan in perioada pubertii
MONILIAZ. - CANDIDOZA

MONITORIZARE. Ansamblu de tehnici utilizate in ginecologic si m obstetrica precum si m reanimare constnd m supravegherea m mod continuu si repetat diferiilor parametri fiziolo cici si biokyci cu ajutorul aparatelor
automate numite monitoare (in engleza momlnnnf,)
OBSTETRICA Monitorizarea obsletncala este o metoda de supraveghere a ritmului cardiac al ftului ca si a intensitii si frecventei contraciilor utenne ale mamei
In cursul naterii se realizeaz m mod sistematic < monitorizare a inimii copilului in timpul travaliului mamei cu ajutorul unui mic captor pus pe abdomenul acesteia si meninut cu o chinga Acest captor este legat la un aparat
care indica frecventa btilor cardiace prin sunete un indicator luminos si la nevoie prmtr un grafie Acesta nregistreaz de asemenea ficcventa si intensitatea contraciilor utcnnc Se poale deci m onec clipa sa st deceleze o
anomalie (o sulerinta fetala ndeosebi) cutnd cauza si tratnd o iar la nevoie accelernd desfurarea naterii (prin practicarea unei cezariene de exemplu) REANIMARE Monitorizarea funciilor vitale permite supravegherea
numeroilor parametri pentru aproape toate funciile organismului frecventa si regularitatea btilor
MONOCIT. Celula produsa de ctre mduva osoasa si nand un rol important in aprarea imumtara
l
MONOGENIC, -. Se spune despre o boala m care o singura Oena este responsabila de patologia respectiva
MONONUCLEOZA INFECTIOAS. Boala mfec tioasa acuta si benigna provocata de virusul Epstem Barr un virus A D N din familia herpesvirusunlor

In tarile occidentale primo infecia survine m copilrie i si nu se traduce m general prin nici un simptom 80% dintre aduli au contractat deja virusul si 20% dintre aceti aduli l secreta in saliva lor Transmisia virusului slab
conta yoasa se face m principal pe calea salivei de unde si denumirea de boala srutului data uneori mononucleozei mfectioase Aceasta afecteaz mai ales adolescenii si adulii tineri
SIMPTOME SI SEMNF Incubaia dureaz intre doua si sase sptmni De cele mai multe ori boala debuteaz prmtr o febra (intre 38 si 39 C) nsoita de dureri de cap de o (boscala intensa (astenie) si de o an 0ma roie
Ganglionii limfatici axiali si inghinali sunt inflamai ca si cei ai gatului care pot stnjeni deglutitia chiar si respiraia volumul splinei creste Uneori se declara un icter Pot surveni si forme mai grave care comporta atingeri memn
t,cene sau nervoase
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se reali zeaza pe baza examenului clinic si prin punerea m evident pe frotiul sangvin a cretem numrului si volumului limfo citelor Diagnosticul poate fi confirmat prmtr un
examen serologic (testul lui Paul Bunnell Davidsohn M NI test) care verifica prezenta anticorpilor specifici
Vindecarea intervine m general spontan dar astenia poate persista mai multe luni Administrarea de ampicilina (penicilina) poate antrena o erupie cutanata si agravarea simptomelor Repausul si tntipireticele (t are duc la
scderea febrei) sunt indicate 409

MOTRICITATE
MONORHIDIE. Absenta congenitala a unui testicul
Monorhidia nu are nici o consecina asupra fertilitii nici asupra sexualitii daca unicul testicul prezent este normal este o boala care m consecina nu trebuie tratata
MONOZIGOT. Se spune despre fiecare dintre gemenii rezultai dmtr un acelai ou SINONIME ununular unmtelm - DIZIGOT GEAMN
MORFIN. Medicament extras din opiu capabil sa cal meze durerile intense acionnd asupra sistemului nervos central (analgezic central) si provocnd adormirea
Morfina face parte dintre stupefiante Codema si hero ina sunt derivai ai morfinei
MECANISM DE ACIUNE Morfina acioneaz fixan du se pe receptorii opioizi sau receptorii morfinici situai m membrana anumitor celule ale creierului (talamus sistem limbic esut reticulat) De aici ea
blocheaz transmisia semnalelor dureroase si anuleaz orice senzaie de durere
INDICAII Morfina este indicata pentru calmarea durerilor intense si rebele la alte analgezice legate de un cancer de un infarct al miocardului (criza cardiaca) sau provocate de traumatisme grave
CONTRAINDICAII Morfina este contraindicata m caz de insuficienta respiratorie de insuficienta hepatica severa de traumatism cranian de stare convulsiva de intoxicaie alcoolica acuta de delinum
tremens
MOD DE ADMINISTRARE Morfina este administrata dup caz pe cale orala sub forma de soluii sau comprimate cu eliberare prelungita sau prin injectare (subcutanata intramusculara mtravenoasa
pendurala mtratecala mtracerebroventriculara)
EFECTE NEDORITE Efectele nedonte cele mai frecvente !>unt o constipatie greuri mai rar vrsaturi o ngustare a calibrului bronhiilor o depresie respiratorie (dim nuarea amplitudinii si eficaciti
respiratorii) moderata la doze terapeutice servera in caz de supradozare o confuzie mintala vertije o hipotensiune ortostatica (vertij legat de scderea tensiunii arteriale atunci cnd subiectul trece de la
poziia orizontala la cea verticala) o cretere a tonusului sfincterelor muchilor netezi etc
Morfina si derivaii ei genereaz o dependenta (nevoia de o nou doza) fizica si psihica si o obisnuire (necesita creterea dozelor pentru a obine un efect identic) m cazul utilizam ndelungate Oprirea brusca
a unui tratament de lunga durata antreneaz apariia sindromului de abstinenta Manifestrile supradozarn sunt o depresie respiratorie o mioz (ngustarea pupilei) o hipotensiune o hipotermie cu evoluie
posibila spre o coma profunda Tratamentul acestei supradozan consta m administrarea de antidoturi ca nala xona sau nalorfina si mtr o reanimare cardiorespiratone
INTERACIUNI MEDICAMENTOASE Interaciunile medicamentoase sunt foarte numerose Morfina nu trebuie
utilizata m acelai timp cu medicamentele inhibitoare de monoaminozidaza (1MAO) ntrebuinate m tratamentul strilor depresive Asocierea ei cu buprenorfma cu nai bufina si cu pentazocmul este
nerecomandata deoarece efectele acestor morfinomimetice sunt antagoniste antrennd in consecina o eficacitate analgezica mai mica In plus asocierea morfinei cu numerose alte medicamente trebuie sa fie
supravegheata mai ales in asocierea ei cu depresoarele sistemului nervos central cu opiaceele (substane derivate din opiu) cu difenoxilatul cu antidepresoarele tricichce etc
MORTON (metatarsalgie a lui) Durere a antepiuorului cauzata de prezenta unei mici tumori benigne pe un filet nervos al dosului piciorului de cele mai multe ori situata la rdcina spaiului intre al treilea
si al patrulea deget de la picior
Metatarsalgia lui Morton se manifesta prin apariia la mers a unei dureri intense adesea intolerabile Purtatul de nclminte prea strmta sau existenta unui tip morfologic deosebit al antepicic rului
(antepicior rotund) sunt factori favor zanti
Tratamentul medical uneori suficient se bazeaz pe
locale cu corticosteroizi Atunci cnd durerea persista se practica o ablatie chirurgicala a tumorii si se secioneaz ligamentul mtermctatarsian
MORVA. Boala mfectioasa foarte contagioasa la animale rara la om provocata de un bacii Gram negativ P\eudo mina mallei
Morva mea se mai ntlnete m Asia m Africa m Europa orientala si m Or entul Mijk cm
Principala sursa de contagiune pentru om rmne cea constituita din secreiile care se scurg din nasul animalelor afectate
h< rma acuta se traduce prmtr o febra prin dureri difuze si prin secreii nazale sangvmolente apoi purulente asociate cu ulceraii cutanate si cu abcese diseminate
F( rma cn mea nu difer de forma acuta dect prin mai mica intensitate a semnelor si prin durata lunga a evoluiei (mai multe luni)
Bolnavii sunt tratai eficace cu antibiotice
MOSCHCOWITZ (Sindrom al lui) Asociere de simptome cuprinznd dere 0lan circulatorii (microtromboze ale artenolelor) responsabile de insuficienta renala si cardiaca si de tulburri neurologice o
diminuare a numrului pla chetelor consumate de ctre tromboze si o anemie cauzata de fragmentarea globulelor rou m artenole
Cauza regreseaza de la sine m cteva zile chiar m cteva sptmni Tratamentele propuse sunt numeroase darnici unul nu a fcut nc dovada eficacitii lui
MOTRICITATE. Totalitatea funciilor nervoase si mus culare permind micrile voluntare sau automate ale corpului MUCILAGIU
410
MUCILAGIU. Substana vscoasa extrasa din plante (alge) tare se umfla la contactul cu apa si care este utilizata ta laxativ blnd
MUCINOZ. Orice alectiune caracterizata prin acu mularea m piele a mucmei substana gelatinoasa provenind din secreiile glandelor mucoase
Simptomele mucmozelor sunt destul de variabile este vorba adesea de pete m relief sau de papule (le/iuni proeminente) de culoare ro? sau sidefie de la un milimetru pana la civa milimetri diametru Nu exista un tratament
cunoscut al mucmozelor
MUCOAS. Membrana care tapeteaza totalitatea tubului digestiv (de la gura pana la rect) aparatul respirator aparatul urinar aparatele genitale masculin si feminin precum si fata postenoara a pleoapelor si fata anterioara a
globului ocular (conjunctiva)
Mucoasele secreta mucus ceea ce asigura umiditatea si lubnfierea organelor pe care le tapeteaza Natura glan delor si secreiei lor variaz de la o mucoasa la alta corespunztor cu funcia fiziologica particulara a fiecruia dintre
esuturi mucoasele tubului digestiv si glandele lor de exemplu au un rol precis m digestie si m absorbia alimentelor m caile aeriene mucusul oprete o parte din praful inhalat etc

MUCOAS UTERIN. ENDOMETRU

MUCOCEL. Tumora benigna provocata de acumularea de mucus mtr o cavitate al crei orificiu este astupat
Un mucocel se poate constitui mtr un loc ca apendicele cecal (denumit de obicei doar apendice) ca sacul lacrimal sau mtr un sinus El creste m volum comprimnd uneori organele nvecinate si poate fi dureros Un mucocel
trebuie sa fie mcizat si golit pe cale chirurgicala
MUCOLIPIDOZ. Boala ereditara caracterizata prmtr o
acumulare m lizozomi a mucopolizahandelor acide si a
glicolipidelor prezente peste tot m viscere
Mucohpidozele constituie un ansamblu de boli care
aparin grupului bolilor lizozomale
Actualmente nu exista un tratament al mucolipidozei naintea concepem unui copil este posibil un sfat
genetic In timpul sarcinii poate fi efectuata o depistare
antenatala
MUCOPOLIZAHARIDOZ. Oricare boala caracten zat prin acumularea de mucopolizahande (glucide) m organism
Mucopolizahandozele sunt afeciuni ereditare rare cauzate de deficitul mtr o enzima care provoac o acumulare de mucopolizahande in celulele organelor si esuturilor (ficat splina piele etc ) care cresc atunci m volum si
funcioneaz normal
MUCOVISCIDIOZA. Boala ereditara caracterizata prmtr o viscozitate anormala a mucusului pe care l secreta glandele intestinale pancreatice si bronhice SINONIME boala jibrochi'itiLa fibnxa c/mJfid a pancreasului
FRECVENTA SI CAUZA Mucoviscidioza afecteaz mai ales subiecii albi printre care ea atinge un copil din 2 (XX) pana la 2 500 copii Este vorba de o boala cu transmisie autosc mica (gena purttoare este situata pe
cromozomii nesexuali) receswa (gena trebuie sa fie primita att de la mama cat si de la tata pentru a se dezvolta boala)
S1MPTOME SI SEMNE Cum secreiile mucoase prea vscoase se scurg prost m conductunle naturale se produc dilataii chistice chiar obstrucii
Manifestrile pot debuta de la natere prmtr o ocluzie intestinala a nou nscutului o ntrziere a evacuam meco mului un icter (provocat de obstrucia cailor biliare) sau o obstrucie a bronhiilor mici care poate conduce la o
prbuire respiratorie Dar cele care atrag mai nti atenia la sugar sunt in general problemele respiratorii tuse persistenta bronite repetate emfizem care evolueaz spre o insuficienta respiratorie precoce Civa ani mai trziu
apar o ncrctura mucopurulenta permanenta apoi o dilatare a toracelui un hipocratism digital (unghii late si curbate ca ghearele) si o cianoza a extremitilor Gravitatea mani festanlor respiratorii este legata de supramfectia
pulmonara cu diferii germeni ca stafilococul auriu st bacilul piociamc
Atingerilor respiratorii li se adaug manifestri digestive 85% dintre subiecii care sufer de mucoviscidioza au o insuficienta pancreatica ce se traduce m general prmtr o diaree cronica cu emisia de scaune voluminoase
grasoase si urat mirositoare Aceasta diaree persistenta explica pierderea in greutate observata la copiii al cror apetit n a sczut m afara perioadelor de infecie respiratorie Daca fibroza pancreatica se mtme la insulele lui
Langerhans (mici ngrmdiri celulare rspunztoare de secretarea insulinei de ctre pancreas) ea poate antrena un diabet insulino dependent Se observa mai rar o atingere hepatica ce conduce uneori la o ciroza la o atingere
biliara (litiaza) sau la miocardiopatu Sunt frecvente sterilitatea la biei si hipofertilitatea la fete
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Aceste s.mptome diferite indica probabilitatea bolii Se va recurge pentru confirmarea diagnosticului la testul transpiraiei care pune m evident un nivel anormal de ridicat la clorului si al sodmlui
m transpiraie Dozarea trebuie sa fie fcuta de un laborator foarte experimentat si sunt necesare doua teste nainte de a pune definitiv diagnosticul Boala evolueaz spre msufi cienta respiratorie severa adesea mortala
TRATAMENT In stadiul actual al cunotinelor trata mentul nu poate aciona dect asupra simptomelor O colaborare strnsa intre echipa spitaliceasca medicul curant kmeziterapeuti si infirmiera de la domiciliu permit copilului

411
MUCHI
s rmn cat mai mult posibil m familie si sa suporte cat mai bine ngrijirile constrngtoare Ulterior se vor depune strdanii pentru inseria colara si profesionala a bolnavului
Primul obiectiv al tratamentului este sa pstreze o stare nutriionala satisfctoare Administrarea de extracte pan creatice un regim hipercalonc si hipohpidic chiar o ahmen tatie prin sonda gastrica sau prin perfuzii contribuie la
suplinirea deficientelor In perioada de cldura mare absorbia de comprimate de clor evita deshidratarea
Tratamentul comporta de asemenea o ngrijire respi ratone Aceasta vizeaz drenarea secreiilor prin tuse m aa fel meat sa fie pstrata o permeabilitate maxima a cailor aeriene edinele de kmeziterapie permit copilului sa
obtma
se eficace si controlata Recurgerea la aerosolii ultra sonati are de asemenea drept scop facilitarea respiraiei In cazurile cele mai grave se poate practica o oxigenoterapie de lung durat
A treia mare axa a tratamentului este o antibioterapie adaptat riguros germenilor supramfectiei bronsice detectai i cursul analizelor bacteriologice Grefa pulmonara (cei doi plmni sau blocul mima plmni) este o soluie
extre i rezervat pacienilor afectai de insuficienta respiratorie foarte severa
DEPISTARE O depistare antenatala a bolii prin biopsia Vtlozittilor conale ale placentei este posibila astzi din a 10 a sptmna de sarcina la cuplurile care deja au dat natere unui copil atins de mucouscidioza Prinii unui
Copil bolnav au m fapt neansa unei posibiliti din patru de a avea un copil atins de aceasta boala Fraii si surorile aibiectilor bolnavi vor fi in doua cazuri din trei purttori U genei si deci susceptibili sa aib mai trziu copii
afectai dac partenerul lor are de asemenea motenit gena transmitatoare a bolii
PERSPECTIVE Tratamentele nalte specializate de care beneficiaz actualmente copiii atini de mucoviscidioza permit o calitate a vieii net imbuntatita
MUCUS. Substana vscoasa compusa din proteine si din glucide numite mucme secretata de ctre celulele mucipare lle mucoaselor (respiratorii digestive genitale)
MUGUET. Afeciune a mucoasei bucale provocata de o (evuri Candida albiLum SINONIM mrgritare!
Localizarea digestiva a candidozei muguetul se mani fest mai nti pnntr o mflamatie difuza mucoasa fund roie uscata si usturtoare Apoi peretele intern al obrajilor
>a si fanngele se acoper de un strat alb unsuros asemntor laptelui prins In unele cazuri bolnavul simte O jen la nghiit ceea ce las de gndit ca e vorba de o Jtingere a esofagului La copil boala poate sa se ntind U pliurile
cutanate si la unghii TRATAMENT Tratamentul comporta recurgerea la
catu locale de ser bicarbonat si izotome (de aceeai (Concentraie moleculara cu plasma sangvina) sau de
medicamente antifunyce Un tratament general pe cale orala se impune m caz de atingere a esofagului
La sugar orice regim pe baza de morcovi este contra indicat atta vreme cat persista afeciunea deoarece favorizeaz dezvoltarea levurn
MULTIPAR. Femeie care deja a avut unul sau mai muli copii
MUCTUR. Plaga provocata de dinii unui animal sau ai unei fiine umane care musca
Principalele riscuri legate de mucaturile animalelor sunt distrugerile de esuturi si infeciile Dinii animalelor mari pot sfrma esuturile osoase si pot seciona sau rupe vasele sangvine provocnd hemoragii mari si o stare de
soc
Microbii care miuna pe botul sau m gura animalelor constituie cauza infeciilor secundare mai ales daca le/iumle tisulare sunt ntinse Cele doua riscuri infectioase majore sunt cele ale tetanosului si rabiei
TRATAMENT Orice muctura trebuie sa fie tratata Plaga trebuie curata cu grija (sub anestezie daca este necesar) si nu trebuie nchisa (mai curnd sa fie pansata dect suturata) deoarece o rana nchisa favc nzeaza dez
voltarea microbilor transmii prin muctura Se utilizeaz i antibiotice m scop preventiv si o protecie antitctamca (ser

Consecinele unei mucaturi veninoase depind de specia animala m cau/a de mrimea animalului de cantitatea de venin injectat si de vrsta si starea de sntate a victimei Exista seruri antivemnoase specifice pentru a combate
MUCHI. Or0an d )tat cu proprietatea de a se contracta si a se decontracta
esutul unui muchi este constituit din fibre musculare acestea sunt compuse din celule denumite monocite care cuprind m citoplasm lor numeroase filamente alungite paralel cu axa mare a celulei Aceste filamente sunt de
doua tipuri unele delicate sunt fcute din actma celelalte groase sunt compuse din miozma Mulumit interaciunii lor se efectueaz contracia musculara
Muchiul cardiac Denumit si miocard acesta are o structura apropiata de cea a muchilor striai dar contraciile sale sunt autonome si involuntare
Muchii netezi Denumii si muchi albi acetia sunt prezeni m peretele a numeroase organe (uter intestin bronhii vezicula vase sangvine etc ) Contracia lor este involuntara autonoma sau asigurata prin sistemul nervos
vegetativ
PATOLOGIE Unu muchi netezi pot fi atini de spasme (contracii involuntare)
Muchii Striai Denumii si muchi rou sau muchi scheletici sau ai scheletului acetia unesc oasele unele de altele si permit mobilitatea corpului Contracia lor este MUTAGEN

412
voluntara supusa unui control cerebral fiecare fibra mus tulara este conectata la o terminaie nervoasa care primete ordinele ce provin din creier impulsia nervoasa stimuleaz muchiul elibernd un neurotransmitator chimic
(substana secretata de unu neuroni pentru a transmite influxul nervos spre alte celule) acetilcolma Aceti muchi sunt meninui constant mtr o stare de contracie moderata tonusul muscular
PATOLOGIE
Clacatul este pro\ ocat de o ruptura ca urmare a unui efort violent a ctorva fibre musculare ale unui muchi se vorbete de o rupere propriu zisa atunci cnd atingerea este de o anume importanta iar de ntindere atunci cnd
fibrele musculare sunt doar ntinse exagerat
Afeciunile care pot atinge muchiul sunt miozita (mfla matra) miastema (oboseala musculara intensa si rapida a muchilor prin blocarea transmisiei influxului nervos ctre muchi) si miopatnle (boli congenitale rezultnd
dmtr o alterare a fibrelor musculare)
MUTAGEN, -. Se spune despre oricare element capabil sa provoace o mutaie m cadrul unei specii
Principalele elemente mutagene sunt radiaiile si pro dusele chimice
Generate de ctre substanele mutagene mutaiile pot conduce la boli ereditare sau la cancere
MUTAIE. Modificare care survine m A D N ui unei celule si poate antrena apariia unui nou caracter
MUTITATE. Imposibilitate de a vorbi manifestata de o persoana
Afeciunile care antrenea/a c mutilate sunt fie relative la larmge fie de origine neurologica leziunile lanngelui congenitale sau dobndite (tumora paralizie etc ) unele operaii chirurgicale (ianngectomie traheotomie etc ) duc la
pierderea vocii la fel ca si leziunile nervilor moe n ai lanngelui ca absenta dezoltarn centrilor nervoi (aneratie mintala) sau ca o leziune a sistemului nervos (accident vascular cerebral)
Audimulilatea este mutitatea copilului care nu mvata limbajul oral naintea vrstei de sase am din cauza unor tulburri psihiatrice si fr leziune organica copilul mte lege dar nu vorbete Tratamentul audimutitatii atunci cnd
este posibil este cel al cauzei sale asociat cu reeducarea vocii prin ortofome
Surdimutitatea este legata de o surditate a ambelor urechi congenitala sau dobndita naintea vrstei de 5 sau 6 ani Ea nu are ntotdeauna o cauza care sa poat fi cunoscuta m pofida examenelor complementare efectuate Ea
poate fi consecutiva unei boli ereditare a urechii unei infecii contractate de mama m timpul sarcinii unei nateri dificile etc Cum copilul nu aude nici cuvintele emise de prinii si si nici propriile sale sunete el nu mvata sa
vorbeasc sau daca surdimutitatea survine m primii ani el uiU ceea ce a nvat si se afla parial decuplat de lumea exterioara Urmeaz tulburri ale afectiviti si ale comportamentului (agresivitate indiferenta etc ) si o
insuficienta a achiziiilor intelectuale variabila dup intensitatea tulburam si dup eventualul ei tratament Copilul nu reacioneaz nici la zgomotele din jur nici la voce El nu ntoarce capul spre sursa unui zgomot Astfel prinii
pot sa si dea seama de aceasta boala chiar din primul an de viata al copilului n schimb alte comportamente ale sale pot prea normale m mod neltor el scoate gangureli aceasta producere de sunete fund automata la nceputul
vietn Doar spre al doilea an de viata aceste sunete devin mai puine
Testele medicale de depistare a surditii sunt pnmordi ale Ele pot fi practicate la nevoie mea de la natere si de mai multe ori m prima vrsta a copilriei unele de ctre medic altele la spital Se utilizeaz fie testele simple cu
jucam sonore fie textele complexe denumite poteniale evocate daca exista cazuri asemntoare m familie
Dificil tratamentul surdomutitati cuprinde mai multe faze si este foarte specializat m formele grave El poate fi acela al unei eventuale cauze poate consta mtr un aparat o proteza auditiva externa sau un implant cohlear In caz
de succes se poate spera m vindecarea mutilaii Dac nu trebuie fcut apel la o deprindere a cititului dup buze a limbajului minilor la o antrenare a organelor neauditive ca simul tactil si la o susinere colara adecvata uneori
mtr o instituie specializata O informare si o susinere psihologica sunt acordate familiei pe de o parte din cauza rolului ei indispensabil asupra copilului pe de alta parte pentru a explica si preveni reaciile negative din partea
bolnavului fata de boala sa
MUNNCHHAUSEN (sindrom al lui) - PATOMIMIE NABOTH (OU al lui) Mic chist al uterului SINONIM chi allmNaboth

Oul lui Naboth nu antreneaz mu o durere si do< l examenul ginecologic l poate pune m evidenta Fr nu o gravitate acest chist nu necesita nici un tratament
NANISM. Dimensiuni anormal de mici ale nlimii m irt cu nlimea medie a indivizilor de aceeai vrsta si de acelai sex
CAUZE Trebuie sa se fac deosebirea intre namsmele ale cror cauze sunt antenatale si cele care debuteaz (sau care se evideniaz) dup natere Printre primele se afla mtar Zierea cretem intrauterine
anomaliile osoase constitu poanle intre care cea mai frecventa este acondroplazia (boal genetic ce afecteaz scheletul) unele anomalii cromozorruale care conduc la diverse malformaii (triso i 21) sindrom
al lui Turner) Namsmele cu debut post al cupnnd anomaliile endocrine hipotiroidia (absenta MU deficienta glandei tiroide) insuficienta hormonului de cretere sau mai rar hipercorticismul (creterea
excesiva
nbtui unuia sau mai multor hormoni corticosuprarenah) Unele boli sunt uneori responsabile de nanism Malnutritia fi carena afectiva pot sta de asemenea la originea unui
ism n sfrit m unele cazuri nu este pusa in evidenta ici o cauz RATAMENT Atunci cnd este posibil un tratament al
Ki acesta trebuie aplicat In unele cazuri sunt in curs ncercri terapeutice de utilizare a hormonului de cretere tnsi acestea sunt recente iar reculul lor este insuficient
tru a se putea ti care va fi nlimea definitiva a
Stimulentele antidepresoarele si siestele regulate constituie baza tratamentului
NARCOTIC. Substana chimica medicamentoasa sau nu caracterizata prin efectele sale asupra sistemului nervos SINONIM stupefiant
Narcoticele provoac o aipire o relaxare a muchilor si o diminuare a sensibilitii putnd merge pana la anes
NARCOANALIZ. Metoda de investigare a psihismului Iwursul creia subiectul este pus mtr o stare de semisomn
. Orice tulburare patologica ce se carac tenzeaz pnntr o necesitate subit de somn in umpul zilei Adormirea survine nu in urma vreunei oboseli deosebite fe timpul accesului subiectul se poate trezi uor
Aceasta BZi poate dura de la cteva secunde la mai mult de o ora
tezie Printre narcoticele care sunt medicamente se gsesc in principal analgezicele (mpotriva durem) centrale pe baza de morfina sau de derivai ai acesteia unele hipnotice (care favorizeaz somnul) si
unele anxiolitice (care linitesc anxietatea) Narcoticele medicamentoase sau nu sunt supuse legislaiei privind stupefiantele deoarece ele sunt suscep tibile sa antreneze o farmacodependenta (toxicomanie)
NAS. Organ care formeaz o proeminenta pe treimea medie a nlimii fetei ce constituie partea iniiala a cailor respiratorii
Nasul este compus din os si din cartilagn care consti tuie scheletul lui El conine partea anterioara a foselor nazale care se deschid nspre nainte prin nan
FUNCIONARE Nasul este organ al respiraiei Aerul inspirat intra prin fosele nazale care l umidifica l nclzesc si l purifica mulumit mucusului si cililor care rein impuritile
Nasul este de asemenea organ al simului mirosului
PATOLOGIE Prin forma sa proeminenta nasul constituie subiect al traumatismelor (inclusiv fracturi) sursa de dureri si deformaii care se trateaz chirurgical Septoplastule corecteaz deviaiile septului
nazal
Copiii mai ales cei intre 2 si 4 am i introduc m nas uneori corpuri strine Orice corp strin introdus in fosele nazale trebuie scos uneori sub anestezie generala avnd m vedere riscurile de inhalare si deci de
obstrucie bronsica
NATERE, l Expulzia sau extracia completa din corpul mamei independent de durata gestatiei a unui produs de concepie care dup aceasta separare respira sau manifesta oricare alt semn de viata ca
btaia inimii pulsaia cordonului ombilical sau contracia efectiva a unui muchi supus aciunii voinei fie ca a fost sau nu tiat cordonul NATERE
414
ombilical si fie ta placenta a rmas sau nu ataata dup definiia data de Organizaia Mondiala a Sntii 2 Totalitate a fenomenelor mecanice si fiziologice care duc la expulzia ftului si anexelor sale in afara cailor materne
Naterea normala (la termen) are loc intre a 38 a si a 42 a sptmna de amenoree (oprirea fluxului menstrual) Ea este considerata drept prematura atunci cnd se produce intre a 28 a si a 37 a sptmna de amem rec Naterea
este spontana atunci cnd se declaneaz de la sine ca este provocata atunci cnd este consecutiva unei intervenii exterioare se numete naturala atunci cnd doar fiziolc cia intra in joc si artificiala cnd necesita o intervenie
medicala
Parcursul ftului Ftul realizeaz un parcurs natural m timpul naterii si trece m cele mai multe cazuri cu capul nainte prin bazinul osos vagin si pcnneu Sub efectul contraciilor colul utenn se terge adic se scurtea/a apoi se
dilata progresiv pana cnd atinge un diametru de 10 centimetri Ftul se angajeaz m bazinul osos constituit din oasele legate unele de altele care nu se pot ndeprta unele de altele dect m mica msura Ftul trebuie sa si plece
capul spnjinindu si brbia m piept cu scopul de a se putea angaja
Contraciile permit depirea planseului penncal care limiteaz vaginul si apariia capului ftului la nivelul vulvei
Prezentata ftului I n aproape toate cazurile ftul se afla m poziie longitudinala el se prezint atunci de cele mai multe ori cu capul si uneori cu ezutul Mai exista si o prezentatie transversala (cu umrul) mult mai rara
Prezentabile cu capul \auce]alice le grupeaz pe cele cu vrful capului (flectarea capului ftului) cu fruntea (frontale cu deflexie uoara) si cu fata (faciale cu deflexie totala) ultimele doua tipuri de prezentatie necesitnd
adesea o cezariana Fata copilului mai poate sa fie ndreptata spre pubisul mamei (prezentatie postenoara) sau ctre sacrum (prezentatie anterioara)
mPrezenlanilecu^e ului saupehiene cuprind ceea ce se numete prezentatia pelviana completa (membrele inferioare strnse) si prezentatia pelviana decomplcta (membrele inferioare ntinse m fata abdomenului) Prezentatiile cu
ezutul necesita realizarea unui examen radiologie al hzi nului si a unei confruntri a msurtorilor acestuia cu dimensiunile copilului pentru a putea autoriza o natere pe cai naturale
Prezentaltile transei \ale necesita o cezariana
Diferitele fa e ale naterii trec prin mai multe etape clinice
PRIMELE SEMNE Primele simptome sunt pierderea dopu lui de mucus care obstrueaza colul utenn pierderea apek r si contraciile utenne
Pierderea dopului muto\ se manifesta prin eliminarea unor glere sangvmolente ea este datorata primelor modi fican ale colului utrem si dovedete faptul ca organismul mamei se pregtete pentru natere Dar aceste pierderi au
loc de cele mai multe ori nainte de nceperea travaliului
chiar cu mai multe zile naintea nceperii primelor contracii
Pierderea apelor (ruptura membranelor care antreneaz o seurgere de lichid amniotic) este spontana imprevizibila si nedureroasa Pierderea poate fi abundenta sau doar zemu mda dar ea determina oricum plecarea spre
maternitate In fapt copilul nu mai este tot att de bine protejat ca mai nainte in particular mpotriva infeciilor ceea ce impune o suprave 0here deosebita Travaliul poate sa se declaneze chiar dup ruperea pungii apelor sau mai
poate ntrzia un numr de ore sau chiar de zile
Contraciile utenne din ce in ce mai apropiate in timp mai regulate si mai intense dau impresia ca pntecul a
luat o razna Ele sunt mai mult sau mai puin intense si dureroase dar nu se mai opresc pana la naterea copilului Ca regula generala ritmul contraciilor se accelereaz treptat (la 20 la 15 la 10 la 5 minute) dar se ntmpla ca ele
s se produc dmtr odat la fiecare 5 minute Atunci cnd contraciile sunt distanate la 20 pana la 5 minute este timpul de plecare spre maternitate
TRAVALIUL In structura spitaliceasca travaliul adic desfurarea naterii propriu zise este adesea dirijat de echipa medicala
Naterea normala se desfoar in trei faze dilatatie expulzie delivrenta Pe toata durata acestui travaliu moni ton/area cordului ftului permite supravegherea ritmului cardiac fetal (R C F) prin tocografie (nregistrarea grafica
continua a variaiilor contraciilor utreme) O ammoscopie si o prelevare de snge de pe pielea capului ftului permit studiul pH ului fetal si al lactailor care la rndul lor pot da informaii cu privire la starea de sntate a ftului
m timpul travaliului
Dilalalia esta faza m timpul creia colul utenn se nmoaie se micoreaz si se terge sub efectul contraciilor El se dilata apoi la fiecare contracie pana la o deschidere de aproximativ 10 centimetri diametru Acest stadiu
dureaz adesea mai multe ore mai ales la prima natere
Expulzia este faza in timpul creia apare copilul pro vocandu i mamei nevoia de a mpinge contractnd muchii diafra 0mului si ai abdomenului pentru o buna desfurare a naterii mama trebuie sa nu ncerce sa mping dect
m cursul contraciilor Daca punga apelor este mea intacta ea poate fi rupta artificial sau se rupe spontan Penneul se ntinde treptat si ipare capul copilului
In momentul expulziei o mica intervenie (episiotomia) este practicata din ce m ce mai mult e vorba de a inciza penncul atunci cnd el este ntins de ctre capul fetal pentru a preveni rupturile complete ale permeului si
supramtm denie periculoase (riscurile unor prolapsun genitale) pentru a permite grbirea ieim capului ftului si pentru a l proteja Aceasta este o intervenie benigna si puin dureroasa care se cicatrizeaz foarte bine
Delivrenta este faza m timpul creia placenta si mem
J branele sunt dezlipite si expulzate prin noi contracii la 5 | pana la 30 minute de la expulzia ftului 415

NATERE
Delivrenta poate fi uurata prmtr un act medical sau prin perfuzarea unui medicament Dupadelivrenta eventualele rupturi ale vaginului si inciziile practicate (episiotomnlc) sunt curate si suturate Membranele placenta si
cordonul sunt examinate cu atenie de ctre moaa care verifica daca acestea sunt ntregi Daca exista \reo ndoiala este nece sar o revizie utenna medicul introduce mana mmanusata m uter si u examineaz pereii
Complicaiile naterii Unele nateri se anuna dificile si necesita recurgerea la forceps la ventuza sau la operaia cezariana
Forcepsul un fel de pensa cu doua brae in forma de lingur este utilizat de ctre obstetncian pentru a ghida trecerea capului ftului cu scopul de a i uura ieirea El este plasat de o parte si de alta a capului fatulu la nivelul
tmplelor Forcepsul deprteaz pereii vagmali m fata capului si n uureaz astfel trecerea Mai multe mprejurri determina folosirea forcepsului mama este prea obosita sau incapabila sa mping pentru a expulza ftul
poate exista de asemenea o contraindicatie la eforturile expulziei ca de exemplu o boala de mima apul u pilului nu naintea/a m pofida eforturilor de mpingere este decelat < uier nta fetala m cursul naterii din diferite motive
(compresia cordonului care antreneaz o ncetinire a ritmului cardiac de exemplu) Forcepsul poate de asemenea sa fie utilizat pentru a uura ieirea capului m ca/ de prczentatie pelviana
Ventuza nlocuiete uneori forcepsul Ea este plasata pe vrful craniului copilului m momentul dilatatiei complete
Pregtirile pentru natere
Femeilor le sunt propuse mai multe metode pentru a trece prin perioada de sarcina si prin natere m mod activ si destinse psihic
Pregtirea naterii fr dureri (psihoprofilaxia obstetricala) pregtirea clasica consta m nvarea teoretica a unor noiuni privind anatomia si fiziologia sarcinii si naterii si a unor exerciii fizice (respiraie mldiere musculara
si relaxare corespunznd diferitelor faze ale naterii) edinele de pregtire sunt propuse adesea m ultimele sptmni de sarcina mtr un mediu spitalicesc sau intr o clinica

Sofrolo^ia este o tehnica de relaxare care se practica ntr o stare de contienta apropiata de hipnoza Ea cere un antrenament mintal zilnic
Pregtirea prin >rj,a utilizeaz unele tehnici yoga precum metodele sale de respiraie si de relaxare
Haptonomia utilizeaz simul tactil cu scopul de a stabili o comunicare precoce intre prinii viitorului copil ncepnd din luna a patra de sarcina Aceasta abordare dezvolt ataamentul intre prini si copil
Moaele pot sftui si orienta femeile doritoare sa profite de aceste metode
Ce este un , baby blues '
Dup o prima natere mama poate resimi o oarecare stare de melancolie m care se succed momentele de descurajare de plictiseala porniri de plns mcontrolabile si momente de mare bucurie Aceasta stare de emotivitate
extrema este o realitate creia n scap puine tinere mame dar ale crei intensitate si durata sunt foarte variabile de la o mama la alta
Baby bluesul denumit si depresiune a post partumu lui poate sa se explice prin cderea hormonala care se produce la sfritul sarcinii comparabila cu cea care afectea/a starea de spirit a unor femei nainte de fluxul menstrual
Dar aceasta fragilitate este de asemenea legata de perturbatia pe care o produce sosirea pe lume a unui copil de nelinitea provocata de impresia neclara de a nu putea face fata noului ei rol Anturajul medical si familial trebuie
sa susin tnra mama
a c lului Este creat un vid de aer pentru a uura aderenta ventuzei iar capul este atunci ghidat spre exterior Ce anana este ) nterventie chirurgicala care consta m inci/area abdomenului i a utreului pentru a extrage copilul
Numeroi factori materni si fetali determina alegerea ceza nenei uneori ea este programata de la nceputul sarcinii in cazul unor anomalii osoase sau al unor fragiliti uterine (provocate de cezanenele anterioare) alteori ea se
impune m cazul prezentatiei pelviene cnd nu sunt reunite toate condiiile favorabile alteron ea este decisa m cursul naterii m caz de suferina fetala de oprire a dilatatiei colului de proasta orientare a copilului (po/itie
transversala)
Traumatismele naterii Acestea sunt leziuni prc v cate asupra copilului de nsi natere
In caz de natere naturala traumatismele sunt minore Utilizarea forcepsului sau a ventuzei pr< voaca bose uneori foarte marcate (cefalhematoame) dar care dispar m cteva zile Precauiile luate m cursul naterii copiilor
prematuri naterile cu prezentatie pelviana sau de copii prea mari permit evitarea trumatismclor care ar putea fi mai serioase Leziuni cerebrale ale ftului (infirmitate motorie cerebrala aneratie mintala epilepsie) pot de
asemenea sa rezulte din starea de sntate a mamei (tabagism alcoolism etc )
Starea post partum Starea post parfum sau lehuzia
dureaz njur de 6 sptmni dup natere pana la revenirea fluxului menstrual In caz de alptare revenirea fluxului menstrual este decalata si ntcrvme dup oprirea alptam Organismul i regsete puin cate puin echilibrul
sau anterior uterul se retracta (involuie utenna) si i reia volumul sau iniial dup doua luni Involuia utenna este nsoita m primele zile de dureri numite colici Scurgerea vulvara (lohu) mai nti de snge apoi seroasa dureaz
aproximativ doua sptmni pana la a nceta o mica rentoarcere a naterii are uneori loc m cea de a doua sprezecea zi (scurgere de snge mai abundenta) NATERE FALS

416
ngrijirile de acordat mamei sunt importante m mod deosebit dup o episiotomie sau o cezariana Riscurile complicaiilor specifice acestei perioade justifica o supraveghere serioasa flebita (formarea unui
cheag venos) endometnta (leziune mflamatone a corpului uterm) sau complicaii legate de alptare (abces al snului de exemplu) O gimnastica reeducativa completeaz ngrijirile si favorizeaz ntoarcerea
la echilibrul corporal anterior Reluarea activitii sexuale este posibila de ndat ce s a petrecut cicatrizarea episiotomiei atunci cnd aceasta a fost practicata iar daca nu s a practicat aceasta mica intervenie
chirurgicala atunci cnd dorete femeia Totui o contra ceptie este necesara dup natere m msura m care o ovulatie este posibila m timpul perioadei post partum -> CEZARIANA
NATERE FALS. - AVORT
NATERE PREMATURA. Natere care are loc intre a 29 a si a 38 a sptmna de amenoree
O natere prematura poate surveni spt ntan sau poate fi provocata pnntr o decizie medicala Cauzele sunt multiple si pot sa se conjuge ruperea pungii care conine lichidul amniotic anomalia uterului matern
hemoragia infecia bactenana sau virala multipantatea (mama a avut deja unul sau mai muli copii) sarcina multipla (gemeni sau tnpleti) hidramniosul (exces de lichid amniotic) In plus un context
socioeconorruc defavorabil sau condiii de munca stresante (oboseala drumuri lungi) creste nscul unei nateri pre mature spontane Decizia medicala de natere prematura este luat intre altele in caz de
patologie grava privind mama sau ftul Incompatibilitatea Rhesus intre mama si ft poate de asemenea sa influeneze asupra deciziei medi cale de a scurta durata unei sarcini In acest caz naterea prematura
se face prin declanarea artificiala a travaliului sau prin practicarea unei cezariene
NATALITATE. Raport dintre numrul de copii nscui vii si efectivul populaiei dmtr un loc dat si m timpul unei perioade determinate
NATREMIE. Nivel al sediului m plasma sangvina
Natremia reflecta starea de hidratare globala a unui subiect hidratarea extracelulara (plasmatica ndeosebi) si mtracelulara - HlPERNATREMIE HlPONATREMIE
NATUROPATIE. Totalitate a practicilor care vizeaz ajutarea organismului sa se vindece de la sine prin mijloace exclusiv naturale
Naturopatia se bazeaz pe o teorie dup care fora vitala a organismului permite acestuia sa se apere si sa se vindece spontan Ea consta deci m ntrirea reaciilor de aprare ale organismului pnn diferite
masuri de igiena (dietetica post dezvoltarea musculaturii prin exerciii fizice relaxare masaje termalism talazoterapie etc ) ajutate doar de ageni naturali (plante ape soare aer curat etc ) un tratament medical
nefnnd necesar dect m caz de urgenta Un
naturopat poate rect manda astfel unui pacient sa consume mai mult salate si fructe proaspete mai putina cafea sau ceai
VRE. Modificare a vocii prin obinerea unei rezonante exagerate m producerea sunetelor
Se disting doua feluri de nazalizare nnolalia nchisa si nnolalia deschisa
Kim laha nchis este provocata de suprimarea permea bihtatn nazale Ea se observa atunci cnd fosele nazale sunt astupate Aceasta obstrucie este consecutiva unei inflamaii sau unei tumori
Rint laha deschis este provocata de exagerarea permea bilitatn nazale Ea se observa m principal m cursul para lizulor valului palatin consecuUve unor afeciuni neurologice (accident vascular cerebral)
unor traumatisme (perforarea boitei sau valului palatin) sau unor tumori ale capului sau gatului
NSCUT-MORT. Se spune despre un copil viabil expulzat mort pe caile genitale materne
Un ft este considerat nscut mort atunci cnd moartea a survenit fie m timpul sarcinii dup 180 /ile de gestaie fie m timpul travaliului Cauzele acestor decese sunt diverse ele pot fi materne (hipertensiune
arteriala diabet boal nfectioasa traumatism hematom retroplacentar hemo ragie) sau ovulare (tumora placentara termen depit nod al cordonului ombilical transfuzie fetomaterna malformaie fetala grava)
NEBULIZARE. Administrare a unui medicament lichid prin pulverizri nazale sau bucale
Nebuhzanle sunt indicate m cursul unor boli respiratom cronice astm mucoviscidioza bronsiectazie (dilatare a bronhiilor) Medicamentele (antibioticele de exemplu) sunt atunci administrate cu ajutorul unui
aparat numit nebuh zator fie pneumatic fie cu ultrasunete Nebulizatoarele pulverizeaz produsul (nebulizatul) prin intermediul unei mti pe care subiectul si o aplica pe fata In timpul nebulizarn respiraia
pacientului trebuie sa fie ampla cu scopul ca cea mai mare cantitate posibila de produs sa poat fi depusa m caile sale respiratorii
NEBUNIE. Dereglare a spiritului
Pe msura apariiei clasificrilor medicale termenul a fost treptat nlocuit cu expresiile alienare mintala apoi cu psihoza Utilizarea sa este de acum nainte fr valoarea tiinifica
NECROBIOZ LIPOIDICA. Boala cutanata carac tenzata prin apariia de placi pe gambe SINONIM boal a lui Oppenhem Urbach
Rara necrobioza lipoidica se observa mai ales la bol navn atini de diabet Plcile sunt ovale si apar pe partea interna a gambelor In unele cazuri leziunile sunt ulcerate si se ntind pe spatele picioarelor
gleznelor sau ale mem brelor superioare Evoluia necrobiozei hpoidice este 417
NEFROCALCINOZ
cronica Unele forme localizate sau ulcerate sunt tratate prin ablatia chirurgical urmat de grefa

NECROLIZ EPIDERMIC ACUT. LYELL

(sindrom al lui)
NECROZ. Moarte a unei celule sau a unui esut organic DIFERITE TIPURI DE NECROZA Se deosebesc cauze diferite de necroz
Necroza ischemic zisa de coagulare caracterizau pnntr o opnre a circulaiei sangvine se observa m cursul infarctelor si arsurilor
Necroza cazeoasa caracteristica tuberculozei formeaz o materie grunjoasa alba sau cenuie
Necroza de lichefiere obtmuita in infecii se traduce prin formare de puroi
nNecrozafibnnoid este vizibila m pereii vaselor in cursul bolilor ca lupusul entematos diseminat si penartenta nodoas
NEFRECTOMIE. Ablatie chirurgicala pariala sau totala a unui rinichi sau a ambilor rinichi
DIFERITE TIPURI DE NEFRECTOMIE
Nefrectomia bilateral 'iau bmefrectomta nu este practicata dect m mod excepional atunci cnd ambii nnichi sunt distrui si pot constitui sursa de complicaii sau n caz de tumora maligna
Nefrectomia pariala este ablatia unei pri a paren chimului renal si a caii excretorn (calice) corespunztoare Aceast intervenie este indicata in caz de tumora a rinichiului (atunci cnd aceasta este benigna de dimensiuni
nuci etc ) sau de infecie renala localizata (provocata de calcuh de o tuberculoza)
tNefrectomta totala simpla este ablatia totala a rinichiului a capsulei fibroase care o nconjoar si a prtii nalte a ureterei respectnd loja renala Ea se practica pe un rinichi distrus (pnn pielonefrita de exemplu) sau inutil din
punct de vedere funcional
Atunci cnd celalalt rinichi este sntos ablatia totala sau parial a unui rinichi nu are nici o consecina asupra funciei renale globale a pacientului Nefrectomia bilaterala antreneaz in schimb o insuficienta renala terminala
necesitnd o epurare extrarenala (dializa hemodializa) pe via sau o gref de rinichi
NEFRETIC, -. Care se refera la rinichi
F. l Boala mflamatone a unui rinichi sau a ambilor rinichi 2 Orice boala renala SINONIM nefropatie
NEFRIT INTERSTITIAL. Boala caracterizata
pnntr o atingere a esutului renal mterstitial (esutul de sinere a nefromlor) SINONIM nefropatie mterMiiala
Nefritele provocate de o atingere a esutului mter-stiial pe cale urinara Denumite si nefrite mterstitiale
pe cale ascendenta sau pielonefrite ele sunt provocate de o infecie sau de o malformaie a cailor excretorn (calice bazinele uretere vezica uretra)
Pielonefritele acute nu afecteaz de cele mai multe ori dect un singur rinichi De origine bactenana (provocate de exemplu de o colibaciloza) ele se traduc prin dureri lombare vii nsoite de frisoane si de febra Tratamentul lor
se bazeaz pe administrarea de antibiotice
Pielonefritele cronice pot afecta un singur rinichi sau ambii Ele sunt consecina unor infecii urinare recidivante provocate m general de anomaliile congenitale sau doban dite ale cailor excretoni care favorizeaz sau
stnjenesc scurgerea urinei Daca pielonefrita nu afecteaz dect un singur rinichi ea nu are consecine asupra funciei renale Daca ea este bilaterala antreneaz treptat o insuficienta renala Tratamentul vizeaz nainte de toate
jugularea mfec tiei si ngrijirea adesea chirurgicala a anomaliei m cauz
Nefritele provocate de o atingere a esutului interstiii pe cale sangvina Ele survin atunci cnd sngele vehiculeza pana la rinichi un agent mfectios (septicemie) toxic (de exemplu o molecula medicamentoas) sau anti geme se
vorbete m acest ultim caz de nefropatie inter stitiala imunoalergica Aceste nefrite afecteaz ntotdeauna ambii rinichi
Nefritele interaliate acute sunt legate de absorbia unor toxine sau sunt provocate de reacii alergice ndeosebi ale anumitor medicamente Cu o apariie brusca ele se traduc m general pnntr o insuficienta renala acuta n formele
cele mai severe trebuie sa se recurg la o epurare a sngelui pnn hemodializa ateptnd vindecarea care survine de cele mai multe ori spontan in cteva zile sau in cteva sptmni
Nefritele mterMiale cronice sunt provocate m principal de afeciuni metabolice (hipercalcemie sau hipokaliemie cronice oxaloza) sau de acumularea m rinichi a unor substane toxice (analgezice litiu unele medicamente
anticanceroase ca cisplatma etc ) Leziunile pe care le antreneaz sunt ireversibile si risca s sfarsesaca pnntr o insuficienta renala cronica ce necesita o epurare a sngelui prin hemodializa pe viata chiar o grefa de rinichi
NEFROANGIOSCLEROZ. Scleroza a arterelor si artenolelor renale provocat de o hipertensiune arterial Nefroangioscleroza este consecina unei hipertensiuni artenale prost echilibrate Ea evolueaz pe termen lung spre o
insuficienta renala necesitnd m cazunle cele mai severe o dializa
NEFROBLASTOM. -> WILMS (tumora a lui)
NEFROCALCINOZ. Prezenta a unor depozite de calciu m parenchimul (esutul funcional) renal
O nefrocalcmoza poate fi consecina unei boli renale ereditare (acidoza tubulara) sau poate fi legata de o cretere NEFROCARCINOM

418
a nivelului sangvin al calciului ndeosebi n caz de functio nare exagerat a glandelor paratiroide n majoritatea cazurilor, aceast afeciune este nedureroas si nu are dect puine consecine asupra funciei renale
Nu exist un tratament specific al nefrocalcmozei n schimb, boala n cauz trebuie ntotdeauna s fie ngrijit cu scopul de a mpiedica extinderea calcificnlor
NEFROCARCINOM. RINICHIULUI (cancer al) NEFROEPITELIOM. RINICHIUL (cancer al)
NEFROFTIZIE. Boal ereditar care se traduce prin prezenta de mici chisturi n medulara (partea profund) a rinichiului SINONIM boala chi\tna a medularei
NEFROGRAM IZOTOPIC. Examen destinat explo rni funcionm renale cu ajutorul unui trasor radioactiv Nefrograma izotopic este un examen nedureros Cu o durat de cteva ore el nu necesit o spitalizare Un trasor
radioactiv (tehnetiu 99 iod 131) este injectat subiectului pe cale intravenoas si se observ eliminarea sa din orga rusm pe cale renal Un detector extern numit gamma camera permite nregistrarea cantitii de radioelement care
tranziteaz rinichii Rezultatele sunt materializate sub forma unei curbe, a crei analiz permite studierea diferitelor faze ale funcionm renale
NEFROLOGIE. Disciplin medical care se consacr studiului rinichilor al fiziologiei lor si bolilor lor
NEFRON. Unitate funcional elementar a rinichiului Fiecare rinichi cuprinde aproximativ l milion de nefroni situai n cortexul (partea de la suprafa) si m medulara (partea profund) esutului renal
STRUCTUR Fiecare nefron este constituit din mai multe segmente anatomice care intervin n formarea urmii
Glomerulul conine un ghemotoc de capilare si elaboreaz urina primar prin filtrarea sngelui
Tubul urimfer elaboreaz urma definitiva plecnd de la urma pnmar El se mparte n patru segmente tubul contort proximal, ansa lui Henle, tubul contort distal apoi tubul (sau canalul) colector, care se deschide la baza
micilor calice (conductori care se vars n calicele mn, care devars urma n bazinet) ntr-o zon numit papila renal
NEFROPATIE. Orice boal renal
mNefropatnle tabulare sunt legate de o atingere a tuburilor
unmfere (necroz tubular acut)
Nefropatule vasculare ca nefroangioscleroza (scleroza artenorelor renale) constituie o atingere a vaselor nmchilor

NEFROPATIE INTERSTITIAL. - NEFRITA

INTERSTIIAL

NEFROPATIE TUBULAR. -> TUBULOPATIE

NEFROSCOPIE. Tehnica de endoscopie care permite explorarea cavitilor renale
NEFROSTOMIE. Drenaj al unui nmchi pnn intermediul unei sonde plasate n bazinet sau n calice, traversnd esutul renal si ieind la nivelul pielii n fata rinichiului
O nefrostomie permite derivarea temporar sau defi nitiva a urinei cu scopul de a facilita cicatrizarea cilor excretorn (rinichi ureter) dup o intervenie chirurgical sau atunci cnd pe calea urinar exist un obstacol care
mpiedic scurgerea urmei spre vezic
NEFROTOMIE. Incizarea rinichiului practicat pentru a extrage un calcul
NEFROZ. Boal ce afecteaz glomerulu rinichiului, care se traduce pnntr un sindrom nefrotic (scdere a nivelului sangvin al proteinelor) SINONIME sindrom lipoidic, undrom nefrotu cu lenum glomerulare minime
Nu exist o cauz cunoscut a nefrozei care este legat de o anomalie a peretelui capilarelor glomerulare, peretele devine permeabil pentru proteine care pot prsi sngele si pot aprea n mari cantiti n urm De aici rezult
un aflux de ap spre esuturile mterstitiale ale organismului, antrennd apariia edemelor
S1MPTOME SI SEMNE Nefroza este frecvent mai ales la copil Debutul este n general brusc apariia de edeme difuze sub piele sau sub membranele seroase (efuziuni pleurale peritoneale sau pencardice) Urinele sunt puin
abundente nchise la culoare Ele conin un nivel ridicat de proteine de albumin n particular n timp ce concentraia de proteine din snge este foarte mic Nivelul de lipide (colesterol si tnglicende) n snge creste pe cnd
biopsia renal nu pune n evident leziuni semnificative
TRATAMENT Acesta const att n luarea de cortico steroizi n doze mari timp de mai multe luni asociat cu luarea de diuretice ct si ntr un regim care limiteaz aporturile de sare si ap cu scopul de a evita agravarea
edemelor n general, simptomele dispar n ctva zile sau n cteva sptmni dar micorarea dozelor de cortico-steroizi trebuie s se fac treptat
NEISSERIA GONORRHOEAE. Diplococ (bactene de form sferic |coc| asociat m grupuri de dou ca boabele de cafea) Gram negativ responsabil de gonoree SINONIM gonocot
Nenieria gonorrhoeae este un germene patogen specific omului transmisibil pe cale sexual nedezvol-tandu se dect m atmosfer mbogit n dioxid de carbon

NEISSERIA MENINGITIDIS. Diplococ (bacteriede form sferic [coc| asociat n grupuri de cte dou, ca

419
boabele de cafea) Gram negativ responsabil de meningita cerebrospmal si de memngocotermi SINONIM memn^oc c
NELSON (test al lui) Reacie de laborator viznd punerea m evidenta m sngele pacienilor suspeci de a fi bolnavi de sifilis prezenta anticorpilor specifici Treponemei pallldum SINONIM test de imobilizare a Ireponemeli r
(TIT) In engleza TPI (Treponema Pallldum Imnw bilization)
NEONATALOGIE. Specialitate medicala care are drept obiect studiul ftului si al nou nscutului nainte in timpul i dup natere pana m a 28 a 71 de viata
l esut nou format al unei tumon benigne sau maligne 2 Tumora maligna cancer SINONIM neepltum

NEOPLAZIE ENDOCRINIAN MULTIPL.

Boal ereditara caracterizata prin o funcionare anormal de crescut a mai multor glande endocrine afectate de o hipetplazie (creterea esutului glandular) un adenom sau un carcinom (tumon respectiv benigna si maligna)
NEOVAS. Derivaie vasculara care se formeaz spontan ih caz de ocluzie a unei artere
NERV. Cordon cilindric albicios consti nervoase
Nervii mpreuna cu ganglionii nervoi (mici umflaturi pe traiectul nervilor) constituie sistemul nervos periferic Spre deosebire de sistemul nervos central (encefal si madu\a Spinrii)
STRUCTURA Nervii sunt formai din fibre nervoase para lele care sunt ele insele prelungiri (axom sau dendnte) ale celulelor nervoase (neuroni) In afara fibrelor nervoase nervii cuprind celulele lui Schwann care formeaz o
teaca (mielma) in jurul anumitor fibre un esut de protecie (esut conjunctiv) nconjoar fasciculele de fibre (permeurium) |l ansamblul nervilor (epineunum) PJNCIE ntr un nerv coexista doua feluri de fibre fibrele BOtoru
care conduc informaiile spre organe si esuturi fibrele senzitive care transporta informaiile ctre sternul nervos central
Printre fibre se deosebesc de altfel fibrele se matic-e (ipartmand sistemului nervos al vietn de relaie contient) Mie inerveaz muchii scheletici pielea si articulaiile si fibrele vegetative (aparinnd sistemului nervos autonom
incontient) care inerveaz peretele si muchii viscerelor * glandelor
ft Dup partea sistemului nervos central de tare sunt ei legai se deosebesc nervii rahidiem (legai de mduva ttinni) si nervii cramem (legai de encefal)
lATOLOGIE Nervii pot fi lezai m cursul diferitelor cir

NERV CRANIAN
nevnta (atingere inflamatone toxica sau mfectioasa)
compresie (cea a nervului median m canalul carpian al ncheieturii minii de exemplu)
tumora (nevrom neurmom)
traumatism (adesea prin secionarea cu o arma alba sau cu un glonte)
NERV CRANIAN. Nerv legat de encefal
Exista 12 perechi de nervi cramem numerotai de la I la XII Nervii cramem se fixeaz la partea inferioar a encefalului situata m josul si m fata creierului mic cu excepia nervului oflactiv si nervului optic legai de partea
superioara a encefalului Teritoriul lor cuprinde capul si o parte din gat unde se efectueaz legtura cu nervii rahidiem Constituia interna principiile de funcionare si criteriile de clasificare sunt aceleai ca si pentru ali nervi
Fibrele unui nerv cranian au punctul lor de plecare sau de sosire ntr un nucleu al substanei cenuii mic centru de comanda situat m profunzimea encefalului
Nervul auditiv (VIII) Acest nerv senzitiv responsabil de auz si de echilibru mai este denumit si nerv cohleo vestibular
Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alturat unul de altul nervul cohlear si nervul vestibular FUNCIE Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche Nervul vestibular conduce informaiile
destinate meninem echilibrului
Nervul facial (VII) Nervul facial se mparte m mai multe ramuri spre fata spre gat spre glandele salivare si spre
si mc tor si are un cmp de aciune foarte ntins
FUNCIE Fibrele sale motorii ntroleaza muchii frunii fetei si gatului si permit nchiderea ochilor si a gurii Fibrele senzoriale transmit senzaiile simului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii asigurnd
secreia de lacrimi si a unei pri din saliva Fibrele sale senzitive inerveaz pielea pavilionului urechii si timpanul
Nervul glosofarmgean (IX) Acest nerv este m acelai timp senzitiv si motor si face parte din bulbul rahidian mergnd pana la limba glanda parotida si faringe
Fibrele senzitive asigura simul gustativ pentru treimea postenoara a limbii si sensibilitatea fanngelui Fibrele sale mc torn comanda unu muchi ai fanngelui si secreia unei pri a sahvei de ctre glanda parotida
Nervul mare hipoglotic (XII) Acest nerv motor pleac din bulbul rahidian si merge pana la baza limbii ale crei micri le controleaz
Paralizia acestui nerv provoac alterarea motricitatii unei jumti de limba ea este foarte rara si adesea consecutiva unui accident vascular cerebral NERV RAHIDIAN

420
Nervul motor ocular comun (III) Acest nerv motor inerveaz unu muchi ai ochiului precum muchiul ridictor dl ploapei si muchii contraciei pupilei
Nervul motor ocular extern (VI) Acest nerv motor ia natere din trunchiul cerebral si se ndreapt spre muchiul drept extern al ochiului care permite micarea ochiului spre exterior
Nervul Olfactiv (I) Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale El este responsabil de simul mirosulu
Nervul optic (II) Acest nerv senzitiv aduce la creier informaiile vizuale ale retinei
STRUCTURA Nervul optic ia natere m papila (mic disc proeminent situat pe retina) unde multiple fibre nervoase se aduna si pleac din orbita osoasa prmtr un canal Nervul astfel format i continua
traiectul m cavitatea craniana apoi ntlnete cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea ochi) la nlimea chiasmei optice unde fibrele lor se ncrucieaz parial
Nervul patetic (IV) Acest nerv motor pornete din mezencefal (parte a trunchiului cerebral) si ajunge m interi orul orbitei
El controleaz muchiul mare oblic cel care asigura rotaia ochiului m jos si spre interior
Nervul pneumogastnc (X) Nervul pneumogastic sau nervul vag este cel mai lung dintre nervii cramem El pornete din bulbul rahidian (parte a trunchiului cerebral) si inerveaz prin fibrele sale voluntare o
parte a valului palatin si fanngele si prin fibrele sale vegetative traheea plmnii esofagul inima ficatul si o mare parte a aparatului digestiv
Este nervul principal al prtii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ care comanda viscerele
FUNCIE Acest nerv concomitent senzitiv si motor este capabil sa elibereze acetilcolma care provoac o contracie a bronhiilor sau o ncetinire a btilor inimii El poate de asemenea sa creasc secreiile
gastrice si pancreatice poate aciona asupra veziculei biliare poate controla variaiile vocii poate interveni m deglutitie (el asigura m parte motricitatea fanngelui si a valului palatin) m tuse m strnut si m
penstaltism (micrile organelor cavitare in particular cele ale intestinului)
Nervul spinal (XI) Acest nerv motor are doua rdcini una in encefal cealalu m mduva spinrii
El inerveaz pentru partea sa craniana muchii valului palatin si ai laringelui (nervul lanngean) si pentru partea sa spinala muchii scheletului muchiul sternocleido mastoidian (de o parte si alta a gatului) si
trapezul (m spatele gatului si al umrului) care iau parte la micrile capului si gatului
Nervul trigemen (V) Acest nerv motor este si senzitiv si se ramifica m trei ramuri distincte nervul oftalmic nervul maxilar superior si nervul maxilar inferior
FUNCIE Ca nerv motor el controleaz muchii mastica tiei si administreaz producia de saliva si de lacrimi Ca nerv senzitiv el asigura sensibilitatea pentru aproape mtrea ga piele a fetei si capului a
dinilor a cavitii bucale a pleoapei superioare a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii
PATOLOGIE In cursul nevralgiei faciale se observ crize foarte scurte si foarte intense de duren care iradiaz m regiunea acestui nerv
NERV RAHIDIAN. Nerv legat de mduva spmani
Exista 31 perechi de nervi rahidiem 8 perechi de nervi cervicali 12 perechi de nervi dorsali sau toracici 5 perechi de nervi lombari 5 perechi de nervi sacrali si o pereche de nervi coccigiem
FUNCIE Nervii rahidiem sunt micsti rdcina lor pote noara este senzitiva si poarta ganglionul spinal rdcina lor anterioara fmd motorie Fibrele lor senzitive transmit informaiile receptorilor senzitivi ai
pielii si muchilor spre mduva spinrii m timp ce fibrele lor motorii transmit semnalele maduvei spinrii spre muchi si glande PATOLOGIE O leziune a unui disc intervertebral (struc tura anatomica ce
este constituita din esut cartilagmos reunind vertebrele si jucnd un rol de amortizor intre ele) poate comprima o rdcina a unui nerv rahidian si poate provoca dureri vn Un traumatism al unui nerv
rahidian poate genera o pierdere a sensibilitii si a motricitatii unei pri a corpului O leziune a unui nerv rahidian o degene rescenta o infecie un diabet o carena m vitamine sau o intoxicaie constituie
sursa de dureri de nepenire sau de contracturi
NERVUL SCIATIC. Nervul sciatic este principalul nerv al membrului inferior El controleaz articulaia soldului a genunchiului si a gleznei precum si numeroi muchi (ndeosebi muchii posteriori ai
coapsei si totalitatea mus chilor gambei si ai piciorului) si cea mai mare parte a pielii coapsei gambei si piciorului
STRUCTURA Acest nerv este cel mai lung si cel mai voluminos din corpul omenesc El ia natere din plexul sacral m principal din cea de a 5 a rdcina lombar (L5) si din prima rdcina sacrala (SI) si se
ndreapt spre fes dup ce a traversat regiunea postenoara a coapsei el se mparte la nivelul genunchiului (regiunea pophtee) m dou ramuri care se ramifica pana la picior
PATOLOGIE Atingerea cea mai frecventa a nervului sciatic este sciatica durere care iradiaz m principal m fes i m coapsa uneori si m gamba si m picior O luxatie a 421
NEUROLEPTIC
articulaiei soldului sau o fractura a panii superioare a peroneului pot de asemenea sa lezeze acest nerv si sa antreneze tulburri care merg de la redoarea pana la paralizia muchilor pe care n inerveaz
NEURASTENIE. Starea de oboseala extrema fizica si psihic
n cursul acestei afeciuni pacientului n vine greu sa si adune ideile este incapabil s ia orice decizie si dei nu prezint nici o tulburare organica se plnge de nenumrate tulburri corporale dureri tulburri
digestive (digestie proast constipatie) hiperemotivitate si astenie intensa Dup ce a cunoscut o perioada in care era la moda neurastenia este o noiune care tinde sa cada m desuetudine trimind spre boli ca
isteria depresiunea si mai ales psihastenia
NEURECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei pri dmtr un nerv
O neurectomie nu este practicata dect asupra nervilor aparinnd sistemului nervos vegetativ (responsabil de controlul funciilor involuntare ale organismului)
NEURINOM. Tumora benigna a unui nerv SINONIM schwannom
Neurinom al nervilor cranieni Este vorba de o tumora benign a unui nerv legat de encefal
Cel mai frecvent afectat este nervul auditiv Neunnomul afecteaz subiecii de vrste cuprinse intre 40 si 60 am CAUZE SI SIMPTOME Cauza unui neurmom al nervului auditiv rmne necunoscuta ntr un
prim timp tumora se dezvolt in conductul auditiv intern si provoac semne discrete scderea uzului m mod treptat si de o singura parte (adesea pacientul nu si da seama de aceasta situaie dect la telefon)
zumzituri m ureche vertije n al doilea timp tumora creste m cavitatea craniana Subiectul se plnge de furnicturi de dureri m regiunea tngemenului (pe fata) si de o paralizie a regiunii nervului facial
(muchii fetei) DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune adesea pe baza imagenei prin rezonanta magnetica (I R M ) i a potenialelor evocate auditive (nregistrarea rspunsului nervos la
stimulrile sonore) Tratamentul consta m ndeprtarea chirurgicala a tumorii

Neunnomul nervilor rahidieni Este vorba de o tumora benign a unui nerv legat de mduva spinrii observata la persoanele trecute de 40 am
SIMPTOME SI SEMNE Timp de mai muli am durerile se limiteaz la rdcina nervului si survin mai ales m poziia orizontal a bolnavului Ele seamn mult cu cele ale unei sciatice Ulterior tumora
crescnd provoac o compresie a maduvei spinrii deci dureri si mai vii
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se stabi Ieste mulumit rruelografiei sau imagenei prin i
magnetica (I R M ) Tratamentul consta in practicarea ablatiei chirurgicale a tumorii
NEUROBLASTOM. Tumora maligna a glandei medulo suprarenale sau mai rar a ganglionilor simpatici ai siste mului nervos autonom S NONIM Mmpotom
Este un cancer rar dar este cancerul cel mai frecvent la copii
SIMPTOME SI SEMNE Copilul pierde din greutate este palid sufer de dureri difuze si este iritabil O slbire musculara chiar o paraplegie (paralizia membrelor mfen oare) nsoita de o incontinenta urinara
este semnul unui neuroblastom care se dezvolta la nivelul maduvei spinrii La adult tumora poate sa fie amplasata m interiorul unuia dintre ventriculele mtracerebrale si poate din acest motiv sa ating
dimensiuni importante nainte de a fi descoperit
DIAGNOSTIC Acesta se bazeaz pe scaner care locali zeaza tumora si pe examenele de snge si ale urmei care pun m evidenta mari cantiti de catecolamine (adrenalina noradrenalma)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Raritatea acestei tumori face dificila la ora actuala o atitudine terapeutica fixa Cel mai bun tratament pare a fi cel chirurgical si consta m ablatia tumorii urmata de o
radioterapie sau de o chimioterapie
NEUROCHIRURGIE. Specialitate chirurgicala con sacrala tratamentului bolilor sistemului nervos
NEUROENDOCRINOLOGIE. Disciplina medicala care studiaz relaiile intre sistemul nervos si glandele endocrine
NEUROFIBROMATOZ. RECKLINGHAUSEN (boala a lui)
NEUROLEPTANALGEZIE. Metoda de anestezie care asociaz un analgezic (medicament ce acioneaz mpotriva durem) si un neuroleptic (medicament care are o aciune sedativa asupra sistemului
nervos)
Neuroleptanalgezia permite realizarea unui numr de intervenii chirurgicale fr a recurge la o anestezie general Anestezia obinut subconstienta este denumita m stare de veghe pacientul este treaz dar
calm si indiferent msen sibil la durere Utilizarea de curara permite eventual obti nerea unei relaxri musculare
NEUROLEPTIC. Medicament activ asupra psihismului utilizat m mod deosebit in tratamentul psihozelor SINONIM tranchilizant major
INDICAII Neurolepticele sunt prescrise m caz de psihoza (ndeosebi schizofrenie si psihoza maniaco depresiva) de depresiune cu agitaie de confuzie mintala de delir de anxietate de agitaie prin dereglare
psihologica NEUROLIZ

422
Neurolepticele permit bolnavului sa duta o viata in cadrul societii m afara spitalelor psihiatricAlte indicaii sunt insomnia tuea vrsaturile suj,hi tunle rebele durerile intense pregtirea pentru anestezie CONTRAINDICAII Neurolepticele sunt contraindicate m caz de alergie la produsul activ Este periculos sa fie
asociate cu alcool
EFECTE NEDORITE Acestea sunt de ordin neuropsihic (somnolenta necoordonare a micrilor smdorm parkinso mn) neurovegetativ (hipotensiune arteriala uscciune a gurii constipatie retentie de urina) sau hormonal (luare
m greutate impotenta frigiditate oprire a fluxului menstrual)
NEUROLIZA. Intervenie chirurgicala constnd m eliberarea unui nerv atunci cnd acesta este comprimat de ctre o aderenta patologica de exemplu de ctre un esut fibros cicatricea! cu scopul de a i permite recuperarea
funciilor sale
NEUROPATIE. Afeciune a sistemului nervos SINONIM neur< palie periferica
Termenul de neuropatie grupeaz toate afeciunile siste mului nervos periferic format din nervi si din ganglioni
NEUROPATIE OPTIC. Afeciune care atinge ner vul optic responsabil de vedere S NONIM nevnt optic
Numeroase cauzele unei neuropatn optice pot fi vas culare (ateroscleroza de exemplu) inflamatorii (uveo meningita care asociaz o atingere oculara si o atingere meningeana etc ) legate de o intoxicaie medicamentoas
(medicamente antituberculoase de exemplu) de alcoolism de tabagism de o intoxicaie cu produse industriale de o boala de sistem (ca lupusul entematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza m placi) de diabet de un
traumatism
Subiectul sufer de o anomalie a cmpului vizual
^
denumita scotom m care vederea scade mtr o mica regiune
|
a cmpului vizual El distinge din ce m ce mai prost culorile
j
Tratamentul este cel al cauzei
l
NEUROLOGIE. Specialitate medicala consacrata studiului si tratam bolilor care afecteaz sistemul nervos central (creier mduva spinrii) sau periferic (rdcini si nervi)
NEURORECEPTOR. Receptor situat la suprafaa unei celule (m principal nervoase dar si musculare) si care intervine in funcionarea sistemului nervos
NEUROMEDIATOR. - NEUROTRANSMATOR
NEURON. Celula nervoasa
Sistemul nervos este format din neuroni din celule neuroghale si din celulele lui Schwann neuronii au funcii nervoase in timp ce celelalte d ua tipuri de celule au rol de protecie si de nutriie
STRUCTURA Un neuron este constituit dmtr un corp celular in care se gsete un nucleu si din prelungiri axonn pe de o parte dendnticele de cealalt parte
FUNCIONARE Celulele excitabile ca neuronii se deose besc de altele prin capacitatea de a crea un fenomen electric potenialul de aciune sau influxul nervos in cteva rruimi de secunda si pe o infima lungime de membrana
un aflux de sodiu (ion pozitiv) intra m celula ceea ce depolanzeaza membrana Acest potenial de aciune se propaga spontan apoi in toata lungimea membranei El permite transmisia unui mesaj a unei informaii senzitive sau a
unui ordin motor Mesajele sosesc la un neuron dat prin dendntele sale Acestea aduc mesajele la corpul celular (u nductie centri pet) Corpul celular analizeaz mesajele producandu le din nou si le trimite m lungul axonului
(conductie centrifuga) Un neuron este astfel legat de ali neuroni sau de celulele musculare Punctul de jonciune intre axonul unui neuron si dendntele altui neuron se numete sinapsa La acest nivel transmisia mesajului unui
neuron spre altul face sa intervin diverse substane denumite neurotransmitaton
NEUROTONIE. Tulburare benigna caracterizata pnntr un exces de funcionare a sistemului nervos vegetativ
Neurotoma denumita m mod curent si nervozitate sau tensiune nervoasa se traduce pnntr o emotivitate exagerat prin palpitaii prin tremuratun prin diaree
NEUROTOXIN. Substana biologica toxica ce actio neaza asupra sistemului nervos
NEUROTRANSMITTOR. Substana chimic a Monismului care da posibilitatea celulelor nervoase s si transmit mesajele S NONIM neuromediah r
Neurotransmitatoru cuprind numeroase substane intre care acetilcohna diferite endorfme dopamina diferitele enkefalme noradrenalma serotomna etc
Numeroase substane medicamentoase sau nu au aceeai aciune cu un neurotransmitator si se numesc agomste (adrenergice colmergice) altele au o aciune con trara si se numesc antagoniste (adrenolitice anticohnergice)
De altfel un deficit mtr un neurotransmitator dat poate fi responsabil de o patologie
NEUTRONTERAPIE. Radioterapie care utilizezi neutronii care provin de la un ciclotron (accelerator de particule atomice) cu scopul de a distruge celulele canceroase

NEUTROPENIE. Micorare m snge a numrului de polmucleare neutrofile (globule albe care contribuie la eliminarea bacteriilor)

423
DIFERITE TIPURI DE NEUTROPENIE Neutropennle sunt fie constituionale (agranulocitoza congenitala) fie dobndite Cele mai multe neutropenu dobndite sunt minore si nu au nici o consecina Forma
cea mai frecventa cronic este observata m caz de oboseala m principal la femeie n schimb o neutropeime cronica severa cu infecii repetate se ntlnete m cursul poliartntei reumatoide la contactul cu
substane toxice (chimioterapie radiaii ionizante) sau m aplaznle medulare si m leucemii Neutro penale acute se observa m cursul infeciilor virale sau bacteriene Neutropennle acute medicamentoase nu
consti tuie de obicei dect o etapa naintea agranulocitozei absenta completa a polmuclearelor neutrofile deosebit de grava
NEV. Mic pata cutanat SINONIM naevm
Un nev este cauzat de un defect al dezvoltam unei structuri anatomice survenit m timpul vietn embrionare El poate aprea mai trziu si dei in sens strict nu este o tumor el este asimilat cu o tumora
benigna
Nev melanocitar Denumit m mod curent alunia nevul melanocitar este o nuca pata cutanata dezvoltata pe seama melanocitelor (celule care elaboreaz melanin pigmentul pielii) De mrime variabila (de la
civa milimetri la civa centimetri in diametru) de o culoare mergnd de la galben deschis la brun negru nevul poate fi plan sau in relief neted sau aspru eventual acoperit cu peri Nevii melanocitan provin
din migrarea efectuata m tunul vietn embrionare a melanocitelor care prsesc sistemul nervos pentru a ajunge la jonciunea dintre derm si epiderm
Unele alunite au o culoare albastra verzuie nchisa care corespunde unei localizri profunde m derm Apariia unei depigmentan m judul unei alunite este un semn obinuit de bemgnitate Singurii nevi care
risca sa se transforme mtr un melanom malign (nev congenital cu un diametru mai mare de 2 centimetri nevul foarte ne^ru m forma de dom situat mtr o zona de frecare ca palma sau suprafaa plantara etc )
cei care au crescut si provoac mancanmi pacientului sau care au sngerat trebuie sa fie ndeprtai chirurgical sau cu laserul cu dioxid de carbon ei trebuie in continuare s fac obiectul unui examen
histologic care sa precizeze caracterul lor benign sau malign
Nev nemelanocitar Acesta se dezvolta pe seama elementelor celulare ale pielii altele dect melanoutele Exista multiple varieti
m Nevul anemic benign afecteaz mai ales femeile El se prezint sub forma unei mici pete depigmentate cu limite clare adesea neregulate uneori strbtute de mici dilataii ale vaselor la periferie amplasat
pe fata pe piept si pe membre ndeprtarea lui este inutila t Nevul lui Becker afecteaz de cele mai multe ori subiectul masculin tnr intre 10 si 30 am El apare dup o expunere solar sub forma unor pete
plane de culoare galbena acoperite frecvent de peri adesea abundeni amplasai mai ales pe umeri si pe piept Nu este necesar nici un tratament
NEVRALGIE
Nevul conjunctiv caracterizat prin anomalii ale esutului colagen sau elastic se traduce prin leziuni foarte variate mici papule glbui amplasate pe stern (nev elastic premamar) mici papule albe sau rozalii
pe coapse si pe abdomen (nev elastic) placa galbena acoperita de peri si comedoane la muchia nasului (elastom al nasului) Constatarea uneia dintre aceste varieti de nev conjunctiv trebuie sa conduc
la cutarea anomaliilor osoase prin radiografii sistematice Nevul in schimb nu necesita nici un tratament deosebit
Nevul epidermic poate lua 3 aspecte placi de piele ngroata de culoare cenuie sau bruna (nev verucos linear) placi de piele ngroata rou si foarte pruriginoase frec vente la femeie (nev epidermic
verucos inflamator linear) placi de piele ngroata brune uor supramaltate Acestor nevi li se pot asocia anomalii osoase oculare renale sau nervoase Tratamentul nevilor epidermici este dificil fie ca se
realizeaz prin ablatia lor chirurgicala sau cu laser cu dioxid de carbon fie prin administrarea de retmoide recidivele lor sunt frecvente
Nevul \ehaceu afecteaz mai ales sugarul si copilul mic El formeaz pe craniu o placa lipsita de par bine delimitat de culoare glbuie cu suprafaa mamelonata si mpestriata de mici onficu dilatate
umplute cu keratma care se ngroa progresiv m cursul cretem La adult pot surveni complicaii sub forma unor noduh proemineni corespunznd tumonlor benigne sau maligne (epiteliom bazocelular in
particular) crora pot sa h se asocieze malformaii neurologice osoase si oculare Ablatia chirurgicala a acestui tip de nev este deci de dorit sa se fac din adolescenta
NEVOMATOZ BAZOCELULAR. Boala eredi tara care asociaz leziunile pielii oaselor sistemului nervos ale ochilor si glandelor endocrine
NEVRALGIE. Durere provocata de o intatie sau de o leziune a unui nerv senzitiv
Durerea evolueaz m general prin crize destul de intense dar intre crize poate persista un fond dureros
DIFERITE TIPURI DE NEVRALGIE Acestea se clasifica dup localizarea lor
Nevralgia faciala provoac o durere supraacuta m zona controlata de ctre nervul tngemen Ea afecteaz m prin cipal obrazul pleoapele superioare si de cele mai multe ori maxilarul superior Ea se produce
de o singura parte si este adesea provocata de o stimulare a unei zone pri culare a fetei
Nevralgia interct Hala intervine de ambele pri dar urmeaz traiectul de mervatie cutanata care taie oblic coastele
Nevralgiile prin mtatia nervilor membrelor coboar m lungimea unei benzi strmte pana la extremitatea membrului nevralgia cervicobrahiala m membrul superior nevralgia crurala si sciatica in membrul
inferior NEVRIT
TRATAMENT Acesta depinde de fiecare caz dar cuprinde adesea o imobilizare temporar (repaus la pat purtatul unui corset sau al unui colier cervical), luarea de analgezice de antimflamatoare (pe cale injectabil sau oral sau
n infiltraii) sau nc edine de kmeziterapie
NEVRIT. Inflamatie a unuia sau mai multor nervi
Nevntele fac parte dintre neuropatllle periferice (afeciuni ale nervilor n general) Cauza mflamatiei poate fi alcoolis mul, o infecie (lepr diferite virusuri) o dereglare chimic (diabet) sau un traumatism

Semnele sunt motorii (slbire muscular sau o adevrat paralizie) si/sau senzitive (furnicturi, dureri) Ele sunt amplasate n regiunea controlat de ctre nervii afectai ceea ce permite s se disting mai multe cazuri
mononevnta (atingerea unui nerv) multinevnta, care afecteaz mai muli nervi fie succesiv, fie simultan si n mod asimetric ntre jumtatea dreapt si jumtatea stng a corpului polmevnta (atingerea mai multor nervi simultan
si simetric) poli radiculonevnU (atingerea rdcinilor nervilor) Tratamentul este cel al cauzei
NEVROM. Tumor benign format din fibre nervoase mai mult sau mai puin anormale
Nevroamele cuprind dou tipuri de leziuni de cauze diferite
Nevromul de amputaie se dezvolt atunci cnd un nerv a fost secionat si cnd extremitatea sa este foarte ndepr tat de rdcina sa sau atunci cnd secionarea este consecutiv amputatiei unui membru
Nevromul plexiform este cauzat de o proliferare compacta de fibre nervoase El este superficial si se traduce prmtr-o tumor palpabil sub piele dnd degetului senzaia c pipie un ghemotoc de sfoar
Nevroamele constituie surs a durerilor adesea intense Tratamentul lor este dificil, ablatia chirurgical este post bil n unele cazuri
NEVROZ. Tulburare mintal care nu atinge funciile eseniale ale personalitii si de care subiectul este foarte contient
S1MPTOME SI SEMNE O nevroz se traduce m mod obinuit prmtr-un sentiment de team, prin constanta judecii prin pasional si imaginar (fenomenul de com pensatie), prin perturbaii ale vieii sexuale (frigiditate
impotent) si sociale (lips de sigurana agresivitate) Totui spre deosebire de psihotic nevrozatul nu pierde contactul cu realul si rmne relativ adaptat la mediul su si la viata social
TRATAMENT Anxioliticele pot aduce o ameliorare n momentele cele mai dificile dar nu constituie n nici un caz un tratament de fond si nu trebuie urmat vreme ndelungat Doar psihoterapia permite n general vindecarea
unei nevroze
NEVROZ FOBIC. Nevroz care asociaz o perso nahtate nvecinat cu cea a istericului (subiect emotiv si sensibil cu imaginaie vie) cu crizele de fobie SIMPTOME SI SEMNE Aceast nevroz este caracterizat prin
crize de fobie care deplaseaz angoasa provocat de un conflict interior pe o situaie exterioar precis teama de spatiile nchise (claustrofobie) de spatiile deschise (agorafobie) de privirea altuia etc Pacientul lupt mpotriva
fobiei sale evitnd situaia de care se teme sau cutnd s fie nsoit de o persoan apropiat n fata unui pericol real el poate m schimb s dovedeasc un mare curaj fizic
TRATAMENT Acesta se bazez pe psihanaliz sau pe o psihoterapie asociat atunci cnd nevroza mpiedic subiectul s aib o viat social normal, luarea de anxiohtice
NEVROZ OBSESIONAL. Nevroz caracterizat
prin obsesii asociate cu trsturi psihastemce (tensiune
.
emoional oboseal)
Nevroza obsesional se instaleaz dup 15-30 ani, la subieci n majoritate de sex masculin de caracter concomitent inhibat si perfecionist
SIMPTOME SI SEMNE Una sau mai multe obsesii agreseaz subiectul care caut s le alunge prin mjloace , magice" (rituri, formule conjuratorn) Obsedatul, ale crui capaciti intelectuale sunt adesea superioare mediei poate
s rmn socialmente bine adaptat n cazurile cele mai grave lupta permanent pe care o d mpotriva obsesiilor sale i ocup ntreaga existent, fr ca el s nceteze de a fi contient de natura patologic a tulburrilor | sale
ceea ce l conduce adesea la depresiune
l
TRATAMENT Acesta const n psihoterapia completat prin administrarea de anxiohtice si antidepresoare
j
N.F.S. -* NUMRTOARE A FORMULEI SANGVINE
NICOTINAMID. Substan derivat de la acidul mco-tmic asociat cu aceasta sub denumirea de vitamin PP
NICOTIN. Substan chimic natural extras din frunzele de tutun
Nicotin este o otrav violent Efectele nedorite sunt numeroase paloare slbiciune transpiraie brusc, palpitaii cardiace tremuratun furnicturi greuri vrsturi, duren de cap insomnie etc
Nicotin antreneaz o obinuin si o dependent Cu scopul de a ajuta o persoan motivat s suprime tutunul, medicul poate prescrie un timbru sau patch pe baz de nicotin care treptat d posibilitatea pacientului s renune la
fumat -> TUTUN
NICOVAL. Unul dintre oscioarele urechii medii
Nicovala formeaz mpreun cu ciocnelul si seana, lanul celor trei oscioare ale urechii medii care transmit 425

NOM
vibraiile sonore ale timpanului spre urechea intern Nicovala intr n vibraie sub aciunea ciocnelului si face s vibreze seana
NIDATIE. Ptrunderea complet a oului fecundat n mucoasa utenn SINONIM implantare a oului
Nidatia se poate produce si n afara uterului este vorba atunci de o sarcin extrauterm fie ovanan fie de cele mai multe ori, tubar (localizat n una dintre trompele utenne)
NIMFOMANIE. Exacerbare a dorinei sexuale la femeie Cauzele nimfomaniei sunt vnate conflict oedipian donna de a pnrru asigurri n ce privete feminitatea sa t recunoscut, atitudine incontient de revana fa de
brbai, apropiat de un, colectiomsm" obsesional Ea se caracterizeaz prin cutarea imperioas a unor experiene erotice care las, n general femeia nesatisfcut Nimfomania poate fi considerat o boal n msura n care
genereaz o frustrare cronic Tratamentul nimfomaniei dac este nevoie, se dovedete a fi de cele mai multe ori psihoterapia sau psihanaliza
NISTAGMUS. Fenomen spontan sau provocat con genital sau dobndit, caracterizat prin micri involuntare ;i sacadate ale ochilor, de mic amplitudine de cele mai uite ori orizontale, dar uneori verticale sau circulare Un
mstagmus poate fi de natur fiziologic sau patologic
Nittagmusul fiziologic. Nistagmusul optocmetic ut si mstagmusul cii ferate se observ atunci cnd ochii ncearc sa urmreasc imaginile care le trec prin fat Nistagmusul vestibular este provocat de o excitaie sau de O
paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale i interne, cauzat de exemplu de o rotaie pe un scaun t sau de o injectare de ap rece sau cldu in ureche
Nistagmusul patologic. Aceste micri sacadate ale Ochilor pot fi congenitale sau dobndite 9 Nistagmusunle congenitale cauzate de leziuni oculare neurologice sau fr cauz precis se manifest nc de la l din prima
copilrie si uneori se atenueaz cu timpul Ele pot nsoi alte boli oculare congenitale precum i (opacitatea cristalinului care produce o cecitate ompletf sau parial), albmismul strabismul, leziunile (atingeri ale retinei ftului)
Ele pot fi ;, de asemenea n cursul unor afeciuni neurologice (hidrocefalie, toxoplasmoz cerebral) sau pot aprea n mod izolat, legat sau nu de ereditate Nistagmusul n resort este forma cea mai obinuit a nistagmusunlor
congenitale ochii se mic lent ntr-un sens pe orizontal apoi rapid n s contrar Nistagmusul pendular se manifest prin secuse uce si orizontale de durat egal Nistagmusunle con genitale se intensific la oboseal la emoii la
eforturile 9fe atenie (n timpul cititului de exemplu) Copilul poate tjlbloca" voluntar aceste mstagmusun el i ntoarce atunci
frecvent capul ntotdeauna n aceeai parte si risc s sufere un torticohs
NutagmMunle dobndite pot aprea la adolescent sau la vrsta adult ele sunt atunci semnele unor afeciuni neurologice ca scleroza m plci ale unei tumori cerebrale sau vestibulare nsoit de tulburri ale auzului, sau ale
unei leziuni a creierului mic
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Electronistagmografia (nregistrarea electric a micrilor ochiului) permite iden tificarea diferitelor forme de mstagmus n cazul msta gmusunlor congenitale purtatul lentilelor corectoare cu
prisme d posibilitatea suprimrii poziiei defectuoase a capului In fapt prismele (care sunt adezive atunci cnd sunt temporare si incorporate n lentile atunci cnd sunt defi mtive) antreneaz o deviaie forat a ambilor ochi n
zona de blocaj evitnd astfel ntoarcerea capului de ctre copil pentru a utiliza aceast ?on Atunci cnd acest tratament este eficace, o intervenie chirurgical variabil dup tipul de mstagmus si dup cauza sa poate permite o
ameliorare definitiv Nistagmusunle dobndite dispar cu tratamentul cauzei lor atunci cnd acest tratament este posibil
NITRODERIVAT. - DERIVAT NITRAT
NOCARDIOZ. Boal mfectioas provocat de bactenile Gram pozitive din genul Nocardia SINONIM nocardwi
Nocardioza este o afeciune rar la indivizii cu mijloace de aprare bune mai frecvent la subiecii imunodepnmati
Boala se prezint sub forma unei infecii pulmonare subacute sau cronice
Tratamentul consta m administrarea de antibiotice pe o perioad care merge de la mai multe sptmni pn la mai bine de un an
NODUL. Leziune cutanat sau mucoas bine delimitat de form aproximativ sferic si palpabil
NODUL AL CORZILOR VOCALE. Este o mic leziune rotunda, situat la marginea unei corzi vocale, care rezulta de cele mai multe ori dmtr un surmenaj al vocii
Tratamentul lui const m repausul vocal asociat cu o reeducare ortofomc a vocii n caz de recidiv trebuie avut m vedere fie ablatia chirurgical fie cea cu laser
NODUL HEMOROIDAL. Mic nodul tare de culoarea pielii amplasat pe conturul anusului
Sechel a unei tromboze (formarea unui cheag) hemo roidale externe, acest nodul este nedureros nu prezint nici un risc si nu necesit nici un tratament
NOM. Ulceraie a esuturilor gurii SINONIM \wmatita y,anffenoa\
Noma afecteaz mai ales copiii care sufer de denutntie m mediul tropical ea mai poate surveni ca urmare a unei boli mfectioase (rujeol scarlatm febr tifoid) Ulceraiile sunt situate de cele mai mutle ori pe buz sau pe
obraz ele NORADRENALIN

426
tind m continuare sa se ntind la esuturile mveunate si sa le distrug
Tratamentul nomei consta m administrarea de antibiotice cu spectru larg de aciune si mtr o renutritie intensiva
NORADRENALIN. Substana sintetizata m principal de fibrele nervoase periferice simpatice dar si de sistemul nervos central si m cantitate mica de ctre glandele medulo-suprarenale ea participa mai ales la constricia
arteriala
NORWALK (virusul lui) Virus A D N din familia parvovirusunlor care cuprinde multe specii responsabile de epidemii de gastroentente mai ales la copii
NOSOCOMIAL, -. Se spune despre o infecie con tractat m spital si nu legata direct de afeciunea pentru care bolnavul a fost internat SINONIM nozocomml a
NOU-NSCUT. Copil ncepnd din ziua naterii pana m a 28 a zi a vieii
EXAMENUL MEDICAL DETALIAT In timpul primei sale sptmni de viata nou nscutul este supus unui examen aprofundat efectuat de ctre un pediatru
Au>>tultaia servete la aprecierea frecventei cardiace si a celei respiratorii precum si la constatarea absentei anoma lulor (suflu cardiac jena respiratorie) Palparea arterelor femurale permit asigurarea ca nu exista vreo
malformaie cardiovasculara
Examinarea pielii permite punerea in evidenta a unor anomalii cutanate (purpura angiom) sau a unei coloraii anormale (icter cianoza)
Examenul morfologic este destinat eliminam eventualitii unei malformaii care ar fi putut scap examenului ecografic antenatal O sonda este introdusa m esofag pentru a verifica dac nu exista o atrezie (ntrerupere) a
acestui organ o alta sonda este plasata in anus cu scopul de a depista o malformaie anorectala Coanele (orificiile posterioare ale foselor nazale conducnd la fannge) sunt de asemenea sondate Se caut o eventuala despartitura a
palatului (fanta labiopalatm) sau o anomalie a prtii de jos a coloanei vertebrale Oasele si articulaiile sunt si ele inspectate pentru a detecta fie o deformatie craniana (cefalhematom bosa serosangvm) fie o fractur a
claviculei sau a membrelor inferioare (provocata de o extracie dificila) sau mea a anomaliilor degetelor de la mini si picioare sau o luxatie a soldului
Examinarea ochilor are drept scop verificarea faptului c privirea se orienteaz spontan ctre lumina ca urmrete pe orizontal un obiect contrastant (alb sau negru) ca nu exista reflexe in pupile O conjunctivita (nrosire a
ochiului) este de asemenea cutata O obstrucie a canalului lacrimal este suspectata daca ochiul copilului este lipit adesea de secreii abundente
Examenul abdomenului conduce la aprecierea strii res tului ombilical (care conine 3 vase) si pnn palpare a mari mu ficatului La biat penisul trebuie sa aib o lungime de minimum doi centimetri Cele doua testicule trebuie
sa
fie coborte m bursele lor La fetita orificiul vagmal trebuie sa fie bine vizibil Secreiile vagmale albicioase sau uneori hemorayce pot surveni spre a 5 a zi a vieii si sunt banale el nu necesita vreun tratament
m Examenul neurologic primordial cuprinde intre altele observarea motricitati spontane a copilului aceasta se caracterizeaz ndeosebi pnntr o gesticulaie asimetrica a membrelor alternarea micrilor de flexie si de extensie ale
micrilor de deschidere si nchidere a pumnilor Este apreciat de asemenea tonusul copilului (studiul extensibili tatu musculare al ndreptam capului si trunchiului) si reflexele zise primare sau arhaice proprii nou nscutului
(apucare supt mers automatic etc ) sunt de asemenea controlate
Tevele biologice de depistare sunt practicate si ele clciul copilului este incizat pentru a preleva cteva picturi de snge Testul lui Guthne caut femlcetonuna (boal ereditara caracterizata pnntr un deficit enzimtic) o hipo
tiroidie (insuficienta secreiei glandei tiroide) este de asemenea cutata
ALIMENTAIA SI IGIENA Necesitile alimentare ale nou nscutului sunt de 60 mililitn pe zi de lapte matern sau matermzat per kilogram de greutate corporala la natere si de 150 mililitn pe zi per kilogram la sfritul
primei sapt mani de viata Nou nscutul pierde m mod obinuit din greutate in primele trei zile ale vieii sale m principal din cauza aporturilor alimentare mici dar el rectiga m majoritatea cazurilor greutatea sa iniiala din a 8
a zi Luarea m greutate este m continuare m medie de 25 pan la 30 grame pe zi
Copilul trebuie sa fie curat si schimbat dup fiecare supt daca are fesele uor iritabile este dat cu o crem hidratanta Cordonul ombilical care trebuie dezinfectat m fiecare zi cade in medie ctre a 8 a zi de viata Prima
baie nu intervine adesea dect dup cderea cordonului ombilical
Nou nscutul trebuie sa fie culcat mtr un pat cu cadrul rigid pe o saltea tare care ocupa ntreaga suprafaa libera si fr perna El poate fi culcat pe o parte Este preferabil sa fie nvelit mtr un sac de dormit dect sa fie acoperit cu
un pled sau o plapurmoara pentru a i permite s fie m largul sau m micrile ce le face fr a se dezveli Prima ieire m aer liber a copilului nscut la termen poate sa se fac ncepnd cu cea de a 15 a zi de viata atunci cnd
condiiile meteorologice sunt favorabile
DEZVOLTAREA AFECTIVA In afara ngrijirilor si a hranei nou nscutul are nevoie pentru a se dezvolta de un contact precoce cu mama si tatl sau Cldura si iubirea care n sunt acordate permit dezvoltarea lui m mod
echilibrat -> ALPTARE APGAR (cotare a lui) GUTHRIE (test al lui) NATERE
NUCLEOLIZ. Distrugere terapeutica sau patologica d nucleus pulposus (partea centrala semilichida a unui disc intervertebral)
DIFERITE TIPURI DE NUCLEOLIZ
Nudeoliza terapeutic sau chimionucleoliza este practicata pentru atenuarea durerilor provocate de o hernie 427

NUMRAREA FORMULEI SANGVINE

discal (proeminare a nucleus pulposus m exteriorul coloanei vertebrale care comprima o rdcina nervoasa sau mduva spinrii) Ea const m injectarea m discul mtervertebral a unei enzime vegetale
papama care distruge nucleus pulpo sus fr a leza structurile nvecinate Chimionucleoliza necesit o spitalizare de 3 sau 4 zile Papama este injectat ta spaiul mtervertebral pan la nivelul herniei discale
Intervenia dureaz aproximativ 20 minute pacientul se afla \> anestezie uoar (analgezice si neuroleptice) deoarece el trebuie sa fie capabil sa se menin culcat pe o parte Nucleoliza spontana este
caracteristica discopatulor degenerative (afeciuni degenerative ale discurilor inter vertebrale) Injectarea de inhibitor de enzime aprotmma n discul mtervertebral asociata purtatului unui corset timp de 4-6
sptmni permite oprirea acestui proces
NUCLEU. Parte centrala a celulei de forma variabila dar mai ales sferica si de dimensiuni proporionale cu cito plasma care l nconjoar care comanda toate activitile celulei inclusiv diviziunea sa
NUCLEU CENUIU CENTRAL. Masa de substan cenuie situata in interiorul encefalului SINONIM nucleu cenuiu al bazei
NUMRAREA FORMULEI SANGVINE. Examen biologic care permite numrarea diferitelor elemente figu rate ale sngelui (plachete globule rou diferite categorii de globule albe)
Numrarea formulei sangvine (NFS) este unul dintre examenele biologice cele mai prescrise Ea este mdis pensabila m evaluarea bolilor inflamatorii sau mfectioase
NUMRAREA FORMULEI SANGVINE (Principalele elemente cercetate)

Nivel normal

Principalele cauze ale cretem

nivelului

Principalele cauze ale scderii

nivelului

Hemoglobina > 13g/dl la brbat

> 12 g/dl la femeie si la copil

Hemoconcentratie pohglobuhe

Hemoragie hemoliza atingere a

maduvei osoase (foarte
numeroase cauze)

Infecie bactenana mflamatie

tabagism unele medicamente
hemopatie

Etnia (Africa) Infecie virala

toxicitate medicamen toasa
hemopatie

Hematocnt < 54% la brbat <

47% la femeie si la copil

Leucocite (globule albe) de la 4

000 la 10 000/mm1

Polmucleare neutrofile de la 1
7(K) la 7 500/mm'!

Polmucleare eozmofile de la 0 la Alergie parazitoza

500/mm1
Polmucleare bazofile de la 0 la
200/mm1
Limfocite de la 500 la 4
500/mm3

Boala virala sau bac tenana (tuse

convul siva) hemopatie

Monocite de la 0 la 1 000/mm1

Inflamatie hemopatie

Plachete
de la 150 000 la 450 000/mm1

Stare inflamatone ablatia splinei

stimu larea maduvei osoase

Deficit imunitar

Atingere a maduvei osoase

moala imuno logica toxicitate
medicamentoasa

NURSING
si a anemiilor si face parte din orice bilan biologic pre operator Numrarea formulei sangvine se practica pe un prelevat de 5 mihlitn de snge venos recoltat din plic cotu lui pe nemancate Rezultaltele sunt obinute m cteva
ore
NURSING. Ansamblu de ngrijiri igienice si de confort acordate unui bolnav care si a pierdut autonomia
NUTRIMENT. Substana organica sau minerala asimilabil direct fr a suferi procesul de degradare al digestiei
Nutrimentele sunt reprezentate de ctre acizii aminati acizii grai glucidele simple mineralele vitaminele apa si alcoolul fibrele nu sunt considerate ca fund nutrimente deoarece elementele pe care le conin nu sunt absorbite de
ctre mucoasa intestinala Absorbite de ctre enterocite (celulele intestinale) nutrimentele trec in circulaia
sangvina si sunt utilizate de ctre organism pentru a si
satisface necesitile nutriionale (energetice sau specifice)
In plus toate produsele ultime ale digestiei degradate sub
aciunea enzimelor digestive sunt nutrimente
m Nutrimentele energetice sunt proteinele lipidele glucidele
si alcoolul Ele furnizeaz organismului energia de care are
nevoie dar unele ca proteinele au de asemenea un rol
de construcie
Nutrimentele neenergetice sunt mineralele vitaminele si
apa m organism ele joaca un rol de construcie si/sau de
protecie

NUTRIIE. Totalitatea proceselor de asimilare si de degradare a alimentelor care au loc mtr un organism perrmtandu i acestuia sa si asigure funciile eseniale si s creasc

OASELOR (cancer al) Tumor malign oare se dezvolt n interiorul unui os

Cancerul primitiv al oaselor. Camerele primitive ale oaselor sunt cancerele situate m os sau la periferia sa imediat si se dezvolt plecnd de la esutul osos crti laginos sau fibros Ele sunt destul de rare
Principalele cancere primitive sunt osteosarcomul, condrosarcomul sarcomul lui Ewmg si mielomul multiplu
Cancerul secundar al oaselor. Cancerele secundare ale oaselor sunt localizri la distant, n os, ale cancerului unui alt organ prostat, rinichi, sn tiroid etc Ele se traduc pnn dureri si prin fracturi spontane
care afecteaz de cele mai multe ori oasele lungi Tratamentul cancerelor secun dare ale oaselor se bazez pe radioterapie, chimioterapie hormonoterapie (atunci cnd cancerul primitiv este un cancer al
prostatei sau de sn)
OBEZITATE. Exces de greutate prin creterea masei esutului adipos
Masa adipoas reprezint n mod normal ntre 10 si 15% din greutatea total a brbatului ntre 10 si 25% din cea a femeii Se vorbete de obezitate atunci cnd ea atinge nivelul de mai mult de 15-20% din
greutatea total a brbatului i mai mult de 25-30% din cea a femeii
Indicele de mas corporal (I M C ) exprim corpolenta acesta este raportul dintre greutate (n kilograme) si ptratul nlimii (n metri ptrai) I M C ideal se situeaz ntre 10 si 25 kilograme pe metrul
ptrat (ntre 20 si 27 dup 50 am) Se vorbete de obezitate atum cnd acest indice este mai mare de 30
Metoda cea mai cunsocut pentru calcularea greutii ideale este formula lui Lorentz greutatea ideal (n kilo grame) = nlimea (n centimetri) - 100 [sau (nlimea -150/*)], valoarea pentru x fund 4
pentru brbat si 2 pentru femeie
Totui, aceste noiuni privind greutatea ideal trebuie nuanate prin prisma criteriilor personale (nlimea subiectului, greutatea scheletului su), familiale, culturale, etnice etc care trebuie s fie luate n
calcul de medic de la pacient la pacient precum si m funcie de circumstanele
si de starea fiziologic (cretere sarcin etc ) care nsoesc apariia obezitii
CAUZE Obezitatea este provocat de un aport energetic superior cheltuielilor organismului Totui acest exces de aport alimentar nu este adesea singura explicaie, iar factorii genetici metabolici sau legai
de mediu trebuie, de asemenea luai n consideraie DIFERITE TIPURI DE OBEZITATE
Obezitile androide sau abdominale n care grsimea predomin pe partea de sus a corpului si pe abdomen, sunt tipice pentru obezitatea masculin
Obezitile gmoide sau femurale n care grsimea predo min pe partea de jos a corpului (fese, coapse) sunt caracteristice obezitii feminine
RISCURI ASOCIATE OBEZITII Obezitatea este un factor de risc m diferite afeciuni insuficienta coronarian si cardiac hipertensiunea arterial, diabetul guta,hiper hpidemnle (nivel excesiv al
lipidelor n snge), litiaza biliar insuficienta respiratorie bolile reumatologice etc Schematic vorbind obezitile androide prezint mai curnd complicaii de tip metabolic (diabet, hipertensiune) pe cnd
obezitile gmoide prezint mai curnd complicaii reumatologice (probleme articulare)
TRATAMENT Tratamentul obezitii const n reducerea excesului de greutate pnntr un regim, atunci cnd obezitatea este provocat de o boal aceasta trebuie s fie tratat Regimul prescris (cu participarea
eventual a unui dietetiuan) va fi de cele mai multe ori hipocalonc, dar cu un aport protemic (carne, peste ou produse lactate) suficient pentru a evita o topire a maselor slabe (muchi ndeosebi) el va
propune o suprimare a produselor si buturilor zaharate, o reducere a aporturilor n alte glucide (cereale feculente fructe) si n lipide (corpi grai, alimente mai grase), precum si o suprimare sau o diminuare
foarte nsemnat a buturilor alcoolice Repartizat n trei sau n patru prize zilnice regimul trebuie s fie ct mai echilibrat posibil si s cuprind alimente din toate grupele Greutatea de atins si durata
tratamentului fac obiectul unui contract prealabil ntre pacient si practician revizuibil n cursul tratamentului O dat obinut aceast greutate corporal regimul iniial este treptat lrgit pn la revenirea la o
alimentaie normal OBOSEALA
430
tu meninerea unei yeutati stabilizate Re;, munle fante ziste tare pot atrena o pierdere spettatuloasa de greutate ft ntotdeauna sa se topeasta masa slaba si sunt deti sortite eecului Alternanata fazelor de
slbire urmate de faze de reluri m greutate pare mai periculoasa pentru sntate detat absenta unui regim
OBOSEAL (tendina spre) Scderea anormal de rapida a forei musculare provotata de efort S NONIM fatigabilitate
Tendina spre oboseala este un semn tare poate fi tau/at de un defect de transmisie a influxului nervos celulei musculare fenomen observat mai ales m cursul unei boli miastema O tendina spre oboseala
poate de asemenea sa fie ntlnit m cursul bolilor care afecteaz sistemul nervos central (scleroza m placi) sau m caz de insuficienta supra renahana cronica (boala a lui Addison)
OBOSELII CRONICE (sindrom al) Sindrom constnd mtr o stare permanenta de oboseala cu epuizare la cel mai mic efort SINONIM sindromul )uppie\ CAUZE Cauza unui sindrom al oboselii cr nice
rmne nvluita m mister Cauzele organice obinuite ale oboseli nu sunt regsite Au fost puse m discuie numere ase ipoteze pentru a explica un sindrom de oboseala cronica
Ipoteza neuropsihica reinuta actualmente face sa intervin lipsa de motivaie si depresiunea surmenajul s stresul sub influenta neurotransmitatonk r ca dopam na si noradrenalma
SIMPTOME SI SEMNE O oboseala cron ca se carac tenzeaza pnntr o oboseala intensa declanata de cel mai mic efort cu reducerea cel puin la jumtate a attivitat i obinuite nsoita de febra de dureri
musculare si dorsale de dureri de ap de tulburri de somn de d fitultate m concentrare Aceste simptome persista m timp
TRATAMENT Tratamentul poate cuprinde luarea de fortifiante acizi aminati ohgoelemente ta manganul cuprul calciul magneziul o alimentaie regulata si ethi librata si m tantitati sufitiente asigurandu le
luarea de vitamine vitaminele A D E si vitaminele grupului B m particular vitamina B l sau tiamma datorita attiunn sale asupra sistemului nervos lupta mpotriva oboselii nervoase prin exertitiu fizit metode
de relaxare talasoterapie acu punttur In sthimb trebuie evitata folosirea amfetammelor anabolziantelor si medicamentelor dopante
OBSESIE. Ideea repetitiva si amenintoare impunan du se m mod mcoercibil contiinei subiectului dei atesta recunoate caracterul ei iraional
Se descriu doua tipuri de obsesie obsesiile fobice declanate doar la ideea unui obiect sau a unei situaii date si obsesiile impulsive tare se manifesta prin teama de a comite un att antisotial (trecerea la
aciune fund totui un fapt excepional) Obsesia este principalul simptom al nevrozei obsesionale dar un astfel de fenomen se observa
si m tursul depresiunilor psihasteniei psihozelor larvate Tratamentul obsesiei este m pnntipal psihoterapit
OBSTETRICA. Ramura a meditmei tare are ta dome mu de attivitate sartma naterea si perioada tare urmeaz naterii
OCHELARI. Lentile torettoare destinate sa amelioreze vederea sau sa protejeze ochii puse mtr o montura adap labila care se sprijin pe nas si pe urechi
,
Lentilele corectoare pot fi colorate sau se pot colora la lumina cu stopul de a filtra unele radiaii din spettrul solar ndeosebi ultravioletele si radiaiile rou Ele pot fi minerale (din sticla) sau orgamte (din
plastit) Lentilele organice sunt obligatorii pentru topii si retomandate pentru aduli Ele se zgrie mai uor detat lentilele minerale dar sunt mult
| mai uoare In plus ele se sparg foarte rar minimaliznd

| astfel riscurile de a se sfrma provotand leziuni ale

expunem la lumina foarte puternica

l othiului Lentilele tolorate sunt indispensabile mtr un

i numr de afeciuni (keratita albmism) Ele se folosest de asemenea m cursul

Avantajele comparate ale ochelarilor i lentilelor de contact

Principalul avantaj al othelank r este acela de a fi simplu de purtat si de a fi scoi tu uurina m taz de purtat intermitent (miopie hipermetropie sau astigmatism de mica amploare sau m taz de prezbitie) Ei
sunt preferai lentilelor de tatre profesionitii tare lucreaz m praf l taldura sau m atmosfera umeda
Lentilele sau stitlele de tontatt pot fi mai tomode m prattitarea sporturilor (mtlusiv natatia tu othelan de protettie) sau exertitam anumitor profesii ta cele sportive sau tele tare netesita o activitate fizita Ele
mai pot fi preferate si din raiuni estetite In plus ele iau turbura torneei si permit obinerea unui tmp vizua tomplet Totui ele imphta reguli de iginena si de ntreinere (turatare zilmta deprotemizare
sptmnal)
Alegerea othelanlor sau lentilelor de tontatt depinde de asemenea de defettul vizual de corectat Lentilele sunt retomandate m taz de miopie medie si puternic deoarete suprimnd distanta dintre lentila si
othi ele suprima si deformatnle pe tare ea le ar implita Ele sunt de asemenea recomandate n hipermetropiile puternice deoarete permit suprimarea othelanlor adesea prea grei In sfrit afakia (absenta
tnstalmului) unilaterala fr implant de cristalin nu poate fi corettata detat pnn purtatul unei stitle de tontatt tu stopul de a reduce diferena de mrime a imaginilor pertepute de ctre fiecare othi In sthimb
lentilele sunt mai puin sistematic prescrise m ca? de astigmatism sau de prezbitie n acest ultim caz purtatul ochelarilor permind vederea de aproape trebuie sa fie asociat cu cel al lentilelor de contact care
toretteaza defettul iniial OCLUZIE A OCHIULUI
(zpad reflectare a luminii solare pe zpada sau pe supra fata mrii) ele sunt de asemenea recomandate m viata obinuit in taz de msonre puternica In fapt expunerea ochilor la o lumina prea vie poate favoriza apariia unei
cataracte precoce sau a unei degenerescente maculare
Un examen oftalmologie anual permite sa se verifice faptul c lentilele corectoare sunt ntotdeauna adaptate
OCHI. Organ al vederii coninut de orbita SINONIM ghb ocular
STRUCTURA Ochiul este un organ sferic format dmtr o cochilie rezistenta care nconjoar coninutul propriu zis Carcasa oculara nveliul extern al ochiului se compune din trei tunici concentrice Prima cea externa este con
stituita din sclerotica (albul ochiului) traversata in spate de ctre nervul optic si prelungmdu se m fata cu corneea transparenta si bombata Corneea este primul si cel mai puternic dioptru (suprafaa optica ce intervine m
refracie) al sistemului optic al ochiului A doua membrana cu rol nutritiv uveea este tunica medie a ochiului b< gata m vase Ea se compune m spate din coroida membrana subire si vasculanzata si in fat din corpul ciliar si din
ins acesta fund perforat m centru de ctre pupila al crei diametru vanaza dup intensitatea luminii Tunica cea mai profunda este membrana senzorial receptorul vizual propriu zis compus doar din retin membrana fina si
translucida care conine conurile si bastonasele celulele care capteaz lumina
^Coninutulochiului este constituit din fata spre spate din umoarea apoasa care hrnete corneea si trece m camera anterioar (intre cornee si ins) prin pupila nainte de a fi eliminat m unghiul format de ins si cornee din
cristalin (lentil biconvex transparenta de l centimetru diametru) situat m spatele insului mpreuna cu care delimiteaz camera postenoar si legat de muchiul ciliar pnntr un ligament inelar numit zonula care este responsabil
de acomodarea ochiului din corpul vitros sau vitroasa gel transparent care umple globul ocular intre cristalin si retina si asigur meninerea volumului ochiului
FIZIOLOGIE Cei doi ochi lucreaz m mod conjugat sub controlul creierului lund aceeai direcie pentru a fixa un obiect cu scopul de a se forma o imagine clara pe fiecare dintre retine Ei realizeaz punerea la punct m funcie
de distanta fat de obiectul privit mulumit procesului de acomodare
EXAMENE Examenul oftalmologie ncepe pnntr un exa men al refraciei si al acuitii vizuale de aproape si de departe cu sau fr corecie Specialistul procedeaz apoi la un examen al oculomotncitatn si al echilibrului
bmocular el observ pleoapele examineaz sectorul anterior al ochiului (de la cornee la cristalin) cu biomicroscopul msoar presiunea mtraocular si procedeaz la un examen al fundului de ochi
Eventualele examene complementare permit sa se evalueze cmpul vizual si vederea m culori Bilanul ortoptic evalueaz oculomotncitatea Angiografia ocular si ecografia examineaz globii oculari pe plan anatomic Scanerul
si imagena prin rezonanta magnetica (I R M ) completeaz explorarea cu aparate optice
PATOLOGIE Bolile ochiului pot afecta globul ocular nervul optic sau anexele ochiului (conjunctiva pleoapele muchii si nervii oculomoton) Ele pot fi de diferite tipuri
Afeciunile congenitale sunt cauzate de o modificare de origine genetica m dezvoltarea aparatului ocular sau de o afeciune contractata in timpul vieii intrauterine (rubeol de exemplu)
Afeciunile inflamatorii afecteaz partea superficiala a aparatului ocular (conjunctivita episclenta) sau membranele interioare (uveita coroidita)
Glaucomul este o afeciune m cursul creia presiunea mtraocular prea ridicata este nsoita de alterri ale nervului optic
B( Iile \-a\culare sunt grave mai ales atunci cnd privesc vasculanzarea retinei sau a nervului optic (ocluzia arterei sau venei centrale a retinei)
Bolile degenerative pot fi legate de anomalii ereditare (degenerescente tapetoretiniene) sau de mbtrnirea ochiului (degenerescenta macular legata de vrsta cataracta zisa senila )
Tulburrile de < cuh m< incitate sunt reprezentate m principal prin paralizii oculomotorn (oftalmoplegie) si prin strabisme -> CMP V ZUAL VZ
OCITOCIN. Hormon polipeptidic (constituit dmtr un lan de acizi aminati) sintetizat de ctre hipotalamus si secretat de ctre hipofiza (glanda situata la baza creierului) care l depoziteaz a crui funcie este de a stimula con
tractia muchiului uterm si de a favoriza alptarea
OCITOCIC. Medicament capabil sa provoace sau sa stimuleze contraciile uterului m cursul unei nateri
OCLUZIE A OCHIULUI. Obstrucie a unui vas al ochiului
Ocluzia arteriala retiniana Este o oprire a circulaiei m artera centrala a retinei sau in una dintre ramurile in care ea se mparte
CAUZE Aceasta ocluzie este provocata de cele mai multe ori de prezenta pe peretele intern a unei artere cu destinaie cefaleica (artera carotida primitiva sau interna artera toracica etc ) a unei placi de aterom (depunere
grasoasa) Un fragment de placa desprins (sau embol) este atunci uneori antrenat m circulaie si obtureaz brusc artera centrala a retinei
SIMPTOME SI SEMNE Un subiect afectat de ocluzia arteriala a retinei pierde brusc vederea cu un ochi m cteva secunde Daca ocluzia atinge o ramura a arterei pierderea OCLUZIE INTESTINAL

vedem este pariala si corespunde poriunii de retina atinse Aceast pierdere a vederii este uneori precedat de episoade identice, dar mai scurte
TRATAMENT Tratamentul este urgent deoarece m cteva ore ocluzia arterei centrale a retinei antreneaz cecitatea definitiv de partea atins Tratamentul unei ocluzii arte riale retiniene cauzata de o
embolie const m administrarea de medicamente vasodilatatoare si anticoagulante pe cale general
Ocluzia venoas retiniana Aceasta reprezint o opnre a circulaiei n vena central a retinei sau m una dintre ramurile ei
CAUZE SI SIMPTOME Ocluzia venoas retiniana are printre cauzele cele mai frecvente hipertensiunea arteriala artenoscleroza tromboza venoas
Subiectul constat o scdere rapida si mai mult sau mai puin de amploare a vedem tu un ochi
TRATAMENT In funcie de caz un tratament anticoagulant sau antiagregant plachetar poate preveni extinderea alterm vizuale pe partea atins Aceasta terapeutica trebuie sa fie asociat cu tratamentul
cauzei ocluziei Vederea nu este totui aproape niciodat recptat m ntregime
OCLUZIE INTESTINAL. Obstrucie parial sau total a intestinului subire sau a colonului CAUZE Ocluziile intestinale pot fi mecanice (legate de un obstacol organic) sau funcionale (prin spasm sau
paralizie a musculaturii netede intestinale)
Ocluziile mecanice cuprind ocluziile prin strangulare si ocluziile prin obstrucie Primele se caracterizeaz prin existenta unor leziuni vasculare legate de strivirea sau de torsionarea vaselor Compresia
antreneaz o oprire a irigaiei sangvine putnd conduce la gangrena Poate fi vorba de o strangulare brusc a unei anse intestinale m contact cu o bnd (aderent consecutiv unei intervenii chirurgicale) de o
strangulare a unei hernii inghinale sau crurale de rsucire a unei bucle prea lungi a colonului sigmoid m jurul lui nsui, sau un volvulus cum se mai numete Ocluziile prin obstrucie sunt provocate prin
dezvoltarea unei tumori a intestinului malign sau benign care ngusteaz conductul intestinal sau pnntr o boal mflamatone sau o diverticuht (infecie a diverticuhlor intestinali)
Ocluziile funcionale se caracterizeaz pnntr o paralizie a intestinului declanata de o leziune a unui organ nvecinat apendicit, abces, hematom pancreatit
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele cuprind dureri puter mce care evolueaz n cnze si sunt urmate de perioade de acalmie de vrsturi de oprirea evacum materiilor fecale si gazelor de un meteonsm
(distensia localizat a abdo menului) Acumularea de lichid in amonte de obstacol si vrsturile provoac o deshidratare important care poate antrena o stare de soc O ocluzie intestinal este mortal dac nu
este tratat
TRATAMENT Aceasta necesita o spitalizare si const mai nti m plasarea unei sonde gastrice pentru a aspira lichidul din amonte de ocluzie si in restabilirea echilibrului fiziologic prin perfuzie O ocluzie
prin strangulare necesit o intervenie chirurgical rapid (mtr un rstimp de cteva ore) In caz de ocluzie prin obstrucie intervenia poate atepta una doua zile Continuitatea mtesUnala este restabilit
|
fie imediat fie dup o colostomie (mbinarea colonului
t
mcizat sau secionat la nivelul pielii) pe o durat de cteva
|
sptmni
|
OCULOMOTRICITATE. Mobilitate a ochilor n interiorul orbitelor
Oculomotncitatea este asigurat mulumit muchilor si nervilor oculomoton
J
Oculomotncitatea poate fi afectata m mai multe cazun traumatisme craniene si orbitare tumori care comprim nervii oculomoton hipertensiune intracraman diabet boli vasculare scleroz in plci unele
inflamaii si infecii cerebrale
ODONTOLOGIE. Studiu al dinilor bolilor dinilor si al tratamentelor acestora SINONIM dentiitic
ODONTOSTOMATOLOGIE. Disciplin medicali care se dedic prevenim diagnosticm si tratm bolilor si anomaliilor care afecteaz gura si dinii
OEDIP (complex al lui) Stadiu al dezvoltm psihologice a copilului caracterizat pnntr un puternic ataament fat de printele de sex opus
Complexul lui Oedip are o important crucial n for marea personalitii m ntregime El se plaseaz temporal intre 3 si 6 am si difer dup sexul subiectului La biat, tatl este iubit si de temut m acelai
timp (ambivalen), cu teama de pedeaps (angoasa de castrare) La fat absenta penisului antreneaz un sentiment de ur fat de mam, cu invidie admirativ fat de tat posesor al falusului (corn plexul
Electrei)
Ieirea din stadiul complexului lui Oedip si renunarea la fantasmele legate de acesta marcheaz accesul la stadiul genital si la sexualitatea adult
OFTALMIE. Afeciune mflamatone a ochiului
Oftalmia zpezilor Numit nc si orbirea zpezilor aceast afeciune inflamatone este o keratoconjuncuvit (mflamatie a corneei si a conjunctivei)
CAUZE Oftalmia zpezilor este provocat de aciunea radiaiilor ultraviolete asupra ochilor neprotejati Ea se produce la cteva ore dup expunerea ochilor la lumin, fie c este vorba de reverberaia razelor
solare pe zpad la mari altitudini sau o expunere la radiaia unei lmpi cu ultraviolete OMBILIC
SIMPTOME Oftalmid zpezilor este foarte dureroasa Ea provoac o fotofobie (senzaie neplcuta la lumina normala) si o lcnmare intensa
EVOLUIE SI TRATAMENT O oftalmie a zpezilor dispare de la sine dup doua trei zile dar tohrelc cicatr zante corneene pot grbi vindecarea
PREVENIRE Purtatul de ochelari de protecie este obli gatonu la mari altitudini in largul mani si in cursul expu nenlor la soare sau la ultraviolete artificiale Lentilele trebuie si fie nchise la culoare si
filtrante In caz de reverberaie datorat zpezii trebuie ca ochelarii sa fie prevzui si cu protecii laterale
OFTALMOLOGIE. Disciplina medicala care se con sacr studiem structurii si funcionam ochilor precum si bolilor care ii afecteaz
OFTALMOPLEGIE. Paralizie a muchilor mo n ai unui ochi
CAUZE Traumatismele craniene si orbitare u mpresnie Umorale si hipertensiunea mtracraniana diabetul bolile vasculare scleroza m placi boala lui Behcet precum si unele inflamaii si infecii cerebrale sunt
la originea para toilor nervilor oculomoton
Diagnosticarea se face pe baza examenului ochilor com pictat cu testul lui Lancaster destinat sa aprecieze de o manier precisa oculomotncitatea Tratamentul este cel al cauzei oftalmoplegiei
MINO-KNAUS (metoda a lui) Metoda de contraceptie naturala bazat pe durata ciclului menstrual SINONIM metoda a calendarului
Metoda lui Ogmo Knaus consta m abinerea de la orice
port sexual m timpul perioadei de fecunditate a femeii
Aceast perioad este calculta dup diferii parametri stnnd
dovulatia are loc m a 14 a zi a ciclului ca spermatozoizii
pot supravieui 3 zile in trompa utenna daca se adaug o
marj de sigurana de o zi nainte si de o zi dup s ar ntinde
na 10 a pan in a 17 d zi acidului In realitate ciclurile
snstruale nu sunt aut de regulate si metoda Oyno Knaus
Ie o eficacitate relativa
tLIGOAMNIOS. Anomalie a sarcinii caracterizata phntr o cantitate insuficienta de lichid amniotic m raport Stadiul de naintare a sarcinii SINONIM oli^ohidramnios Un ohgoammos poate avea diverse
cauze malformaie tal a ftului o stare de preeclampsie la mama (hiper ine arteriala edeme prezenta proteinelor m urma) sau i de ctre mama a unor medicamente (antnnflama toare) o ntrziere a cretem
intrauterine sau o depire a
ti In unele cazuri cauza poate fi tratata Atunci cnd se apropie termenul naterii punga apeloi poate fi umpluta
cu ser fiziologic pentru a evita o suferina fetala prin com presia cordonului
OLIGOELEMENT. Substana chimica de structura simpla (ioni metalici) prezenta m organism m cantitate foarte mica
Oligoelementele intervin m reaciile chimice ale organismului si joaca un rol indispensabil chiar daca ele nu reprezint mai mult de l % din masa corpului omenesc Ele trebuie sa fie aduse prin alimentaie
deoarece organismul nu le poate sintetiza Este vorba de arsen crom cobalt cupru fier fluor iod mangan molibden nichel seleniu siliciu /inc etc Necesitile organismului m oligo-elemente sunt variabile la fel

ca si sursele lor alimente O carena poate fi responsabila de diverse afeciuni care variaz dup oligoelementul m cauza anemie m cazul carenei m fier insuficienta a glandei tiroide in caz de carena m K d
tulburri neurologice m caz de carena m zinc etc Actualmente se cunosc insuficient riscurile unei eventuale t xicitati cau/ate de un aport excesiv m oligoelemente
OLIGOMENOREE. Diminuare a volumului si duratei fluxului menstrual
Cauzele cele mai frecvente ale oligomenoreei sunt contraceptia orala premenopau/a si hiperprolactmemid (creterea nivelului de prolactma m snge)
Oligomenoreele care nu au o cauza patologica nu necesita tratament
OLIGOSPERMIE. Insuficienta a numrului de sper matozoizi m sperma (mai puin de 20 milioane de sperma toz izi pe mihlitru) care poate sa se afle la originea unei steriliti
O ohgospemie poate avea origini foarte diverse van cocelul testicular (dilatatia venelor cordonului spermatic) atrofia testiculara consecutiva oreionului o localizare anormala a unui testicul un deficit
hormonal o infecie cronica a prostate si veziculele r seminale o boala gene raia ca ( gripa chimioterapia sau radioterapia Tratamentul oligospermiei depinde de cauza sa
OLIGOTERAPIE. Metoda terapeutica ce consta m admi nistrarea de oligoelemente pe cale sublmguala sau intra musculara m completarea celor furnizate prin alimentaie
OLIGURIE. Micorare a volumului urinelor (mai puin de 500 mililitn m 24 ore)
O oligune poate fi cauzata de o reducere extrema a aporturilor m lichide ori de o insuficienta renala Trata mentul oligunei depinde de cauza sa
OMBILIC. Depresiune cutanata amplasata la mijlocul abdomenului S NON M hurie
nainte de natere ombilicul este locul de trecere a elementelor care leag ftul de mama Dup natere cor d nul ombilical este tiat OMFALOCEL
434
PATOLOGIE Ombilicul este o regiune anatomica fragila El poate fi sediul herniilor Unele hcrnn sunt congenitale m acest caz ele sunt legate de un defect de nchidere a muchilor si aponevrozelor membranele care nvelesc
muchii) care nconjoar orificiul ombilical Altele apar chiar dup natere si sunt provocate de eforturile pe care le face nou nscutul ipnd Aceste hernii ombilicale dispar in general fr tratament spre vrsta de 2 am La adult
in particular la femeie dup o sarcina herniile ombilicale sunt hernii de relaxare a peretelui muscular
n sfrit m caz de igiena deficitara se pot observa o omfaliU (mflamatie a pielii m jurul ombilicului) o eczema sau orice dermatoza care afecteaz phcilc de exemplu un mtertrigo sau o micoza
OMFALOCEL. Malformaie congenitala caracten/ata pnntr un defect de nchidere a peretelui abdominal m regiunea ombilicala
Un omfalocel se manifesta pnntr o extcnon/are a viscerelor abdominale din membrana lor pcnU neul
Actualmente supravegherea ecografica antenatala per mite diagnosticarea unui omfalocel nainte de natere
Aceasta hernie ombilicala embrionara este tratata m primele zile ale vieii prmtr o intervenie chirurgicala care consta in reaezarea viscerelor in interiorul cavitii abdominale si m nchiderea peretelui
OMOPLAT. Os plat mare subire care intra m con stitutia scheletului partn posterioare si superioare a tora celui si al articulaiei umrului
PATOLOGIE Fracturile de omoplat rare sunt tratate prin imobilizarea braului cu ajutorul unei earfe timp de trei sptmni Doar fracturile cavitii glenoide trebuie sa fie operate pentru a restabili o suprafaa articulara satisfa
catoare
O.M.S. - ORGANIZAIA MONDIALA A SNTII OMUSOR. -* LUETA
ONCOCERCOZA. Boala parazitara provocata de infes tarea pielii si ochilor cu un vierme nematod Onch< certa volvulus SINONIME boal a lui Robie', cecitate de ru FRECVENTA Oncocercoza este rspndita mai ales m
numerose tan din Africa mtertropicala Boala constituie una dintre principalele cauze de orbire m Africa neagra Mai exist cteva focare m America Centrala m nordul Americn de Sud si m Yemen
CONTAMINARE Oncocercoza se transmite prin mtc ptura unei simulu mica insecta care triete m preajma cursurilor de apa
SIMPTOME SI SEMNE Un bolnav atins de Oncocercoza prezint diferite tipuri de le/iune
leziuni cutanate care sunt pruriginoase si provoac o mgrosare a pielii
mie nmi subcutanate (noduli) nedureroase amplasate pe pielea toracelui soldurilor si umerilor
leziuni oculare (atingerea corneei si retinei) care suscita o scdere a acuitii vizuale apoi o pierdere totala a vede ni cauzate de penetrarea ederea si moartea microfilarnlor m ochi Cecitatea nu apare totui dect dup 10-15
am de la infestare
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Filarnle adulte pot trai mai muli ani in micii noduli situai sub piele Aceti noduli trebuie sa fie ndeprtai pe cale chirurgicala
Ivermicma substana luata mtr o singura priza care acioneaz timp de mai multe luni permite micorarea numrului de rmcrofilarn prezente in ochi si m piele Acest medicament este bine tolerat de ctre bolnavi iar admi
nistrarea sa repetata la fiecare 6 luni aproximativ nu necesita spitalizare Totui m stadiul actual al cunotinelor daca subiectul este deja atins de cecitate handicapul este definitiv
ONCOGEN, -. Care este implicat(a) in apariia unei tumori cancerose SINONIM canceroi,en ontogenie
ONCOGEN CELULAR. Gena a crei alterare sau hiperexpnmare favorizeaz transformarea unei celule nor male m celula canceroasa SINONIME ,ena cancerogena l^en oncogena proloonco^en
Oncogenele celulare sunt gene normale ale celulelor care comanda sinteza proteinelor participante la proliferarea celulelor si la diferenierea lor (specializarea progresiv) Aceste proteine sunt responsabile de creterea
esuturilor la embrion si la copil dar si de rennoirea lor m cursul vieii si de repararea lor m caz de lezare Totui sub influenta mai multor factori zii mutagem (ultraviolete amiant unele virusuri) o oncogena poate fi alterata sau
supraexpnmat aceasta mutaie genetica putnd fi apoi transmisa celu lelor fiice m cursul diviziunii celulare Totui un cancer nu apare dect daca mai multe oncogene sunt alterate sau daca exista ali factori care l favorizeaz
de exemplu deleB unei antioncogene (gena care asigura integritatea celulei)
PERSPECTIVE Interesul practic legat de descoperirea oncogenelor este nc foarte limitat La ora actuala se tie cum sa se detecteze uneori o oncogena m prelevate provenind de la un bolnav dar numai in scopuri prognostice
Cercetrile viitoarelor decenii se vor face m privina rrujlo cului de a inhiba oncogenele sau produsul lor
ONCOGEN VIRAL. Gena a anumitor virusuri care poate provoca apariia unui cancer
ONCOGEN. Gena localizata mtr un virus sau mtr o celula a organismului care favorizeaz transformarea unei
j celule normale in celula canceroasa - ANTIONCOGEN
| ORHIDECTOMIE
La specia umana oncornavirusurilc tare aparin familiei retrovirusunlor (virusul HTLV1 si HI L\ 2) sunt respon sabile de leucemii si de limfoame
Oncogenele virale sunt foarte rare
ONCOGENEZ. -> CARCINOGENEZA
ONCOVIRUS. Virus care poarta o oncogena virala si este capabil sa provoace apariia unui cancer
ONICOFAGIE. Tendina de a roade continuu ungule Omcofagia este deosebit de frecventa m timpul
copilriei si adolescentei Ea releva o uoara instabilitate
(copil nervos)
Este un obicei de cele mai multe ori trector si inofensiv
Dar atunci cnd este asociat cu alte dereglri psihomotom
(ticuri manipularea uvielor de par etc ) poate fi utila o
psihoterapie Tratamentele locale (lacuri amare date pe
unghii) au o eficacitate variabila
ONICOGRIFOZ. Ingrosarc anormala a uncia sau mai multor unghii
Omcognfoza releva cau/c multiple mbtrnire truma Usme repetate ale picioarelor sau minilor insuficienta a circulaiei venoase boala dermatologica (ihtioza psona/is nutoza) Tratamentul consta m aplicarea de substane
keratolitice (uree acid salicilic) care nmoaie unchia sau dac aceasta nu este suficient m lefuirea refulata a acesteia La bolnavii tineri se poate de asemenea nltura chirurgical matricea (zona care asigura creterea unghiei)
OH ICOLIZ. Dezlipire a unei sau mai multor un Jiu pe o poriune mai mult sau mai puin ntinsa
Onicoliza este de cele mai multe ori consecutiva unor traumatisme (munca manuala ngrijire prea fccventa a un ghiilor prin manechmra contacte repetate cu produse chimice sau cosmetice) unei boli dermatologice (psona/is
eczem de contact) sau generale (lupus anemie boala endocrin cancer) luarea unor medicamente (tctraciclme imunosupresoare) Tratamentul vi/caza pe de o parte mgnjirea cauzei omcohzei pe de alta parte decuparea /onei
dezlipite cu scopul de a trata supramfectnle
ONICOMICOZ. Orice infecie a unei unghi, provocata de o ciuperca microscopica (dermatofit levura sau mucegai)
Manifestrile omcomicozelor sunt foarte variate dezlipirea unghiei de patul ei (omcoliza) mici pete albe de partea superficiala a lamei unghiale mgrosarea m forma de sul a marginii cutanate care nconjoar unghia (penom chie)
Tratamentul depinde de ciuperca m cauza Gndete vorba de un dermatofit tratamentul consta m ablatia unghiei pnn lefuire decapaj chimic cu ajutorul pansamentelor mbibate m substane keratolitice care nmoaie unghia
(uree acid sahcihc) Atunci cnd este vorba de o levura trata mentul asociaz bai alcaline o dezmfectie locala aplicaii
locale si luarea de antifungice pe cale orala In caz de afectare a unghiei de ctre un mucegai lacurile pe baza de antifungice sunt m general foarte eficace
ONICOZA. OncemflamatieaunBhiu SINONIM omchie
ONLAY DENTAR. Bloc care se incrusteaz exact mtr o cavitate dentara (zona cariata de exemplu) curata si fasonata in prealabil acoperind in plus o parte a dintelui cu scopul de a i reda forma sa anatomica
OPIACEU. Substana chimica derivata de la opiu si utilizata m terapeutica SINONIM mor/imc morfinomimetic Opiaceele sunt obinute prin sinteza formula lor chi mica este apropiata de cea a constituenilor opiului
INDICAII Opiaceele au diverse indicaii Ele pot fi utilizate ca anesteziante antitusive antidiareice antidoturi in caz de intoxicaie cu heroina
Dar piaccelc sunt nainte de toate analgezice care acioneaz direct asupra sistemului nervos central Printre ele se distm e analgezicele minore si analgezicele majore
CONTRAINDICAII Opiaceele sunt contraindicate m caz de insuficienta respiratorie sau de convulsii Ele nu trebuie sa fie prescrise copiilor de vrsta mica si nu trebuie sa fie asociate eu inhibitorii de monoammoxidaza (I M
A O) eu alcoolul sau eu medicamentele dcpresoare ale sistemului nervos central
MOD DE ADMINISTRARE Opiaceele sunt administra te pe calc orala sub lorma de supe ziloare sub forma injectabila
EFECTE NEDORITF \ arsatunle eonstipatule vertijele sunt frecvente Un efect calmant excesiv sau din contra o excitaie o depresiune respiratorie o farmacodependcnta sunt mult mai rare
ORB. Persoana lipsita de vz si mai precis persoana mpiedicata de o scdere a acuitii vizuale (in general mai mica de l 10) sa si continue munca obinuita (definiie data de Asociaia Internaionala de Profilaxie a Cecitii
New Delhi 1969) SINONIM ne a Mir > CECITATE
ORBIRE. - CECITATE
ORBIT. Cavitate osoasa a fetei m care se Basesc globul ocular nervul optic vasele sangvine oftalmicc muchii si nervii oculomoton
ORHIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unui testicul Orhideetomia se deosebete de castrare (ablatia ambelor testicule) Practicata sub anestezie locoregionala sau locala ea consta m scoaterea testiculului dup incizia
peretelui scrotului daca este vorba de o tumora benigna sau a ORHIDOPEXIE

436
testiculului Daca testiculul rmas este sntos orhidectomia nu are nici o consecina nici asupra libidoului nici asupra fertilitii
ORHIDOPEXIE. Fixare chirurgicala a testiculului in scrot
ORHIEPIDIDIMIT. Inflamatie de cele mai multe ori de origine mfectioasa a testiculului si epididimului
Cauzele unei orhiepididimite sunt multiple infecie a prostatei a uretrei a vezicii complicaia unui adenom de prosUta tuberculoza etc Ea se traduce pnntr o cretere in volum a unei burse foarte dureroasa nsoita de febra si de arsuri la mictiune
TRATAMENT Acesta consta in administrarea de anti biotice de antimflamatoare si m repausul la pat pe timpul fazei acute a inflamatiei Neglijata sau insuficient tratata orhiepididirruta poate deveni cronica antrennd formarea de noduh m epididim care
pot fi responsabili de sterilitate daca atingerea este bilaterala
ORHIT. Inflamatie de cele mai multe ori de origine infectioasa a testiculului
Orbita izolata este o afeciune rara ea este de bicei asociata cu o epididimita atunci este vorba de orhie pididirruta
Orhila urhan constituie una dintre principalele c m plicatn ale oreionului Aceasta atingere dureroasa antre neaza uneori o sterilitate prin atrofie testiculara Este preconizat repausul la pat precum si imobilizarea burselor cu un suspensor
OREION. Boala mfectioasa virala acuta extrem de contagioasa provocau de un paramixovirus se manifesta m principal pnntr o parotidita (inflamatia glandelor paro Ude principalele glande salivare)
Creionul numit si parotidita epidemica se transmite pe cale aeriana (inhalarea picaturilor de saliva emise de un bolnav) El se ntlnete mai ales iarna adesea n epidemii m particular m unele colectiviti (scoli) Cel mai frecvent sunt afectai copiii
Virusul prezint o tendina naturala sa se fixeze pe glande si nervi
SIMPTOMESI EVOLUIE Incubaia dureaz intre 17 si 21 zile ea este urmata de o febra moderata si de dureri de urechi timp de una doua zile Bolnavul este contagios cu o sptmna naintea apariiei simptomelor si aproximativ 8 zile dup apariia
lor
Inflamatia glandelor parotlde apare mai nti pe o parte apoi m ambele pri si se manifesta pnntr o tumefactie care acoper anurile din spatele maxilarului Ea provoac o durere la masticaie si atunci cnd se apas parotidele Uneori se asociaz o
angma si o atingere a ganglionilor nvecinai Durerile de cap sunt frecvente Evoluia este de cele mai multe ori benigna iar boala regreseaza de la sine m vreo zece zile
COMPLICAII Creionul ia m unele cazuri o forma neuromeningeana (meningita encefalita atingere a nervului auditiv) o pancreatita (inflamatie a pancreasului) si o orbit (mflamatie a testiculelor) sunt de asemenea posibile si susceptibile sa apar fr
mflamatia parotidelor
TRATAMENT Tratamentul simptomatic consta m admi mstrarea de medicamente care combat febra si in caz de dureri mari in administrarea antnnflamatoarelor
Odihna la pat este de rigoare m caz de atingere testi culara precum si imobilizarea burselor cu un suspensor Este preconizata evictia colara timp de cincisprezece zile din cauza riscului contagios Dup ce a avut oreion subiectul este imunizat definitiv
PREVENIRE Exista un vaccin eficace propus adoles cenilor si adulilor tineri care nu au fcut oreion precum si copiilor trecui de vrsta de l an Vaccinul destinat copiilor mici este asociat cu cel al rubeolei si rujeolei (vaccinul R O R )

ORF. Boala virala benigna SINONIME dermatita puitu l a a c( nla^itx sd etlima vinehr
Orful este provocat de un virus omul se contamineaz m contactul cu oile (lna muls) Boala se traduce prmtr un mic nodul inflamator rou pe spatele minii sau pe degete Tratamentul facultativ cu excepia cazurilor de supra infecie consta m utilizarea
antisepticelor locale si a antibioterapiei generale
ORGAN (donare de) Punerea la dispoziie a uneia sau mai multor pri ale corpului unei persoane de ctre ea msasi sau de ctre cei apropiai in vederea unei transplantri pe o alta persoana a organului sau organelor diferite
Donatorul poate fi m viata sau in stare de moarte cerebrala Consimmntul explicit si clar al donatorului m viata este indispensabil in prealabil prelevam si trans plantam unui rinichi sau de mduva osoasa m beneficiul unei rude apropiate care necesita
o grefa O prelevare de rgan de la o persoana m stare de moarte cerebrala se face n general cu acordul celor apropiai sau al familiei si doar daca donatorul nu si a exprimat in scris refuzul pe cnd era in viata Organele prelevate m acest caz pot fi mima
plmnii ficatul pancreasul rinichii si corneea Pentru a proceda la operaie vitalitatea organelor prelevate trebuie pstrata adic mima donatorului mea sa bata iar plamnu sa fie ventilai cu un aparat de respiraie artificiala Organele donatorului trebuie
de altfel sa aparin aceluiai grup tisular (sau grup H L A ) ca si organele primitorului Aceast ultima precauie vizeaz evitarea fenomenelor de respingere Prelevrile se fac m general de la subieci tineri victime ale accidentelor pe caile publice ceea
ce creste probabilitatea de prelevare a unor organe sntoase

ORGANIZAIA MONDIAL A SNTII.

Instituie mterguvernamentala creata in 1948 sub egida 437
ORTOPTIE
Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) pentru studierea problemelor de sntate publica
ORGASM. Punct culminant si final al excitaiei sexuale caracterizat prin senzaii fizice intense

Orgasmul se traduce in mod diferite la brbat si la femeie

m La femeie orgasmul este cea de a treia faza a procesului de excitaie sexuala care urmeaz fazei de excitaie eres cnd si fazei zisa m platou Prima faza se caracterizeaz pnn intensitatea crescnda a dorinei sexuale si prin
modi ficri care afecteaz organele sexuale (turgescenta clito nsului umflarea labnlor vulvei erecia mameloanelor ntrirea snilor) si diverse funcii fiziologice (accelerarea ritmului cardiac si a respiraiei senzaie de cldura
mrosirea pielii) n cursul fazei m platou senzaiile rmn intense dar inima si rsuflarea se ncetinesc Faza orgastica este marcat prin declanarea mcontrolabila durnd cteva secunde de contracii ale muchilor vaginului si
permeului nsoite de o secreie a glandelor vagmale Ea este urmata de faza de rezoluie caracterizata pnntr o cdere a excitaiei
La brbat fazei de excitaie n corespunde umflarea s erecia organului viril asigurate prin afluxul de snge m corpii cavernosi Orgasmul corespunde ejaculam sperma trece din veziculele seminale m uretra postenoara unde se
acumuleza nainte de a fi expulzata m 5 sau 6 contracti spasmodice Dup orgasm penisul redevine flasc iar bar btui traverseaz o perioada m timpul creia orice excitaie sexual este imposibila (perioada refractara)
PATOLOGIE Absenta orgasmului sau anorgasmia este la brbat un aspect al impotentei iar la femeie o componenta eseniala a frigiditii
ORGELET. Mic furuncul situat la marginea pleoapei dezvoltat pornind de la glanda pilosebacee a unui cil
Cunoscut in limbajul curent sub denumire de ulc or orgeletul este provocat in principal de un stafilococ SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Orgeletul este dureros si antreneaz formarea unui edem rosietic al pleoapelor apoi o
tumefactie care las loc unui burbion (supuratie localizata la baza unui fir de par)
TRATAMENT Aplicarea pe orgelct a unor pomezi anti biotice activeaz eliminarea burbionului observata m cteva zile ntotdeauna trebuie evitata manipularea unui orgelet deoarece infecia risca sa se ntind
O.R.L. - OTORINOLARINGOLOGIE
ORNITOZ. Boala mfectioasa provocata de bacteria Chlamydia psittaci
Ornitoza boala rara este transmisa omului de ctre porumbeii urbani si de ctre unele pasri de apartament
SIMPTOME SI TRATAMENT Ornitoza provoac o febra tuse si dureri intense de cap mai rar dificulti respiratorii Infecia este tratata prin administrarea de antibiotice
OROFARINGE. Parte medie a fanngelui
Orofarmgele este plasat m spatele cavitii bucale el se continua m sus prin nnofarmge (in spatele foselor nazale) si m jos prin hipofannge (in spatele larmgelui)
ORTHEZ. Aparat ortopedic rigid destinat sa protejeze sa imobilizeze sau sa sutina un membru sau o alta parte a corpului
ORTODONTIE. Specialitate medicala care vizeaz pre venirea sau corectarea anomaliilor de poziie ale dinilor
ORTOFONIE. Disciplina paramedicala care are drept scop studiul si tratamentul tulburrilor de limbaj oral si scris
Ortofonia privete tulburrile emisiei vocale cele ale articulam cuvintelor si cele ale limbajului precum si dificultile de deprindere a cit tului si scrisului Ea poate fi indicata att copilului cat si adultului dup o boala (afeciune
sau urmri ale chirurgiei larmgelui afeciuni neurologice etc ) m caz de surditate de malformaie con genitala a larmgelui sau in cazul unei ntrzieri de achiziie a limbajului
edinele sunt bazate pe exerciii realizate de ctre pacient privind una sau alta dintre caracteristicile lim bajului de exemplu articularea semnificaia cuvintelor sau organizarea frazelor varietatea abordrilor reeducative este
actualmente foarte mare
Re/ultatul este subordonat nu doar gravitaii tulburrilor ci si necesitaii unei bune nelegeri a exercitnior si moi vatiei pacientului
ORTOGENISM. Ansamblu de metode de planificare si reglare a naterilor
Ortogenismul cuprinde diferitele metode de contraceptie si ntreruperile voluntare ale sarcinii Ligaturarea trompelor la femei ligaturarea canalelor deferente sau secionarea lor (vazectomie) la brbat fac parte din acest
ansamblu de masuri Sfatul conjugal si sfatul genetic participa de ase menea la ortogemsm
ORTOPEDIE. Disciplina in esena chirurgicala care trateaz afeciunile congenitale sau dobndite ale aparatului locomotor si ale coloanei vertebrale (oase articulaii liga mente tendoane si muchi)
ORTOPNEE. Gafaiala care apare m stare de repaus atunci cnd subiectul este lungit pe spate
ORTOPTIE sau ORTOPTIC. Specialitate para medicala care are drept scop evaluarea si msurarea deviaiilor oculare apoi asigurarea reeducam ochilor m caz

os

de dereglare a \edern binoculare strabism heterofone (deviaia axelor vizuale) sau insuficienta a convcr eentei
Reeducarea ortoptica O reeducare ortoptica nu pe ae fi avuta m vedere dect atunci cnd exista o \cdcre binotulara corecta ceea ce este cazul in principal m cursul heterofornlor (deviaiile latente ale axelor vizuale) si m insuficienta convergentei
si doar daca aceste tul buran sunt responsabile de manifestri funcionale nepla cute Reeducarea ortoptica are ca scop esenial creterea amplitudinii de fuzionare (cea ce consta in suprapunerea imaginilor de la fiecare ochi intr una singura) Exerciiile
oculare constau m principal m ameliorarea putem de convergenta si sunt practicate cu o corecie optica adaptata
OS. Structura rigida puternic mineralizata constituind scheletul omului si vertebratelor
n afara rolului sau de susinere osul reprezint prin cipala rezerva de calciu a organismului element al crui nivel constant m snge este indispensabil pentru numeroase funcii fiziologice
DIFERITE TIPURI DE OASE Dup forma lor se dcosc besc oasele plate (osul boitei craniene coastele omoplaii sternul) oasele scurte (oasele carpului sau ale tarsului vertebrele) si oasele lungi (femurul tibia peroneul hume rusul cubitusul radiusul)
Oasele lungi pre/mta o parte medie diafiza si doua extremiti epifizele mbrcate m cartilagiu formnd suprafeele articulare Intre diafiza si epiftza diametrul osos creste treptat aceasta zona de tran zitie este numita metafiza Cartilagiul de conjugare
situat intre metafiza si epifiza materializeaz zona de cretere m lungime a oaselor lungi el nu exista dect la copil STRUCTURA Osul este un esut conjunctiv de susinere cu structura lamelara Suprafaa sa este acoperita de penost membrana
conjunctiva care permite creterea osoasa m grosime si fabricarea cluului m caz de fractura Dedesubt se gsete o lama de os dens deosebit de rezistent ase mntor fildeului osul cortical sau osul compact Sub aceasta lama se paote gsi un os mai
puin dens acesta este osul spongios sau osul trabecular el conine mduva osoasa roie care fabrica celulele sangvine (globule rou globule albe si plachete)
esutul osos este constituit dmtr o trama proteica zona osteoida compusa in principal din colagen dmtr o fraciune minerala constituita din calciu si fosfor si din trei familii de celule
osteoblastele si osteocitcle care elaboreaz matricea osoasa
osteoclastele care o distrug PATOLOGIE
Dulrofnle (leziunile provocate de o deficienta de nutri ie a osului) pot fi dobndite (boala osoasa a lui Paget) sau ereditare (osteopetroza)
Fracturile trebuie sa fie reduse si imobilizate mtr o modalitate ortopedica (gips) sau chirurgicala (osteosinteza)
In/eUnle t a^el r sunt ndeosebi osteomiehta si tuber culo/a osc aa
B( Iile < usc/f; pot f i legate de o afeciune extraosoasa (osteodistrofia msuhcientelor renale demmeralizarea hiperparatiroidnlor osteoporoza hipertiroidulor etc )
Tumorile ocnelor pot fi benigne (condrom osteom stcoblastom) s iu maligne (osteosarcom condrosarcom
fibrosarcc m sarcomul lui Ewmg tumora secundara)
OSGOOD-SCHLATTER (boala a lui) Inflamatie a apofizei tibiale anterioare (protuoeranta situata chiar sub Denunchi palpabila sub piele pe care se insera tendonul rotuhan) survenind m timpul cretem SINONIM upofizita lihiala anteru ura de credere
Boala lui Osgood Schlatter face parte dintre apofizitele de cretere Alectiunea debuteaz intre 10 si 15 am prin dureri locale exacerbate la mers si la alergat
Tratamentul consta in luarea de antanflamatoare si m ncetarea activitii care se afla la originea durem (alergat de exemplu) timp de mai multe luni uneori un an Daca cu toate acestea durerile mea persista se poate recurge la ( imobili/are gipsata timp
de o luna sau doua Vindecarea se face fr sechele
OSIFICARE. Totalitatea fenomenelor tisulare si bio chimice mulumit crora osul este format rennoit reparat
TULBURRI ALE OSIFICARII O osificare anormal poate afecta esuturile in mod normal neosificate cavitile articulare (osteocondromatoza smoviala) muchi (sechele de hematoame mtramusculare)
OSTEIT. Infecie a unui os de origine microbian pr vocala m cele mai multe cazuri de stafilococul aunu Atunci cnd este atinsa mduva osoasa ceea ce este cazul aproape ntotdeauna la copil si la adolescent se vorbete de osteomiehta
OSTEOBLAST. Celula care asigura formarea testului
OSTEOBLASTOM. Tumora osoasa m majoritatea cazurilor benigna a subiectului tnr dezvoltata pe seama osteoblastelor SINONIM fibrom ostec ,enu. al oalelor
OSTEOCONDR1T. Epifizita care afecteaz un cartilagiu si uneori osul subcondral (regiunea osoasa situai sub cartilajul articular) provocata de o necroza (moarte tisulara) localizata SINONIM oMeoamdroitl
Aprnd m general intre 4 si 12 ani osteocondntde afecteaz mai ales bieii Ele sunt cauzate de precaritatea circulaiei sangvine m osul subcondral in timpul puseclof de cretere si sunt agravate de microtraumatismele legale de o activitate sportiva Ele
afecteaz de cele mai multe on articulaia genunchiului a gleznei a soldului (boala lui 439

OSTEOMIELITA
Legg Perthes Calve) atunci cnd afecteaz vertebrele sunt grupate sub denumirea de osteodistrofn de cretere (boala a lui Scheuermann de exemplu m care sunt afectate platourile vertebrale)
Daca fragmentul osos necrozat cade m cavitatea arti culara el poate provoca o artroza precoce Tratamentul const m oprirea activitii sportive m punerea m repaus a articulaiei timp de cel puin doua luni si eventual m ablatia
prin chirurgie convenionala sau endoscopica a fragmentului osos necrozat

OSTEOCONDRITA PRIMITIV A SOLDULUI.

-> LEGG PERTHES CALVE (boala a lui)
IOFIE. Orice boala caracten
zat pnn anomalii ale cretem si dezvoltam oaselor precum si ale cartilagiilor articulare si de conjugare
OSTEOCONDROM. EXOSTOZ OSTEOCONDROZ. - OSTEOCONDRITA
OSTEODISTROFIE. Orice boala caracter,7ata pnn anomalii ale cretem si dezvoltam oaselor
OSTEODISTROFIE RENAL. Totalitate a anoma lnlor de structur osoasa legate de o insuficienta renala cronica
Osteodistrofia renala se traduce prin dureri si anomalii radiologice osoase care exprima o resorbie a extremitilor oaselor lungi mici (clavicule falange) La copil ea are drept consecin o ntrziere a creterii
OSTEOFIT. Excrescena osoasa dezvoltata pe perimetrul unei suprafee articulare al crei cartilagiu este alterat de artroza
Pe rachis osteofitele formeaz ceea ce se numesc m mod curent ciocuri de papagal De altfel acestea sunt carac tenstice pentru boala hiperostozanta
Osteofitele extraarticulare nu deranjeaz funcionarea articulaiei dar cresc volumul osos Nedureroase chiar atunci cnd ajung la dimensiuni importante ele nu nece sit un tratament specific
OSTEOGENEZ. Constituire si dezvoltare a esutului osos
OSTEOGENEZ IMPERFECT. Fragilitate osoasa excesiva provocata de un defect congenital de elaborare a fibrelor colagenice ale esutului conjunctiv care formeaz trama osului SINONIM fragilitate osoasa ereditar
Osteogeneza imperfecta caracterizeaz de fapt l boli ereditare intre care si boala lui Lobstem Transmisia este autosorruca (pnntr un cromozom nesexual) dominanta (este suficient ca el sa fie primit doar de la unul dintre prini
pentru ca boala sa se dezvolte la copil) si boala se traduce
pnntr o coloraie albstruie a albului ochilor pnntr o surditate pnntr o hiperlaxitate ligamentara si pnn fracturi frecvente care duc la deformaii Nu exista vreun tratament specific al acestei boli
OSTEOM. Tumora benigna constituita din esut osos adult care afecteaz o structura anatomica osoasa sau nu (muchi ndeosebi)
Osteomul osteoid este o tumora benigna constituita din osteoblaste (celule care produc esut osos) bogat vascu lanzata aprnd m 90% din cazuri intre 5 si 25 am cu o neta predominanta masculina Tumora este amplasata mai
ales pe oasele lungi ale membrelor (femur humerus radius tibie) si pe vertebre si se traduce prin dureri m general nocturne atenuate de aspirina Osteomul osteoid a crui evoluie este foarte lenta trebuie sa fie eliminat pe cale
chirurgicala
OSTEOMALACIE. Decalcifiere osoasa a adultului si a subiectului vrstnic
Osteomalacia echivalentul la adult al rahitismului de la copil este provocata de o mineralizare osoasd de proasta calitate legata la rndul ei de o carena m vitamina D Aceasta poate fi consecina unui aport alimentar
insuficient sau mai des a unei absorbii insuficiente de vitamina D (boala de pancreas intoleranta la gluten) In plus o osteo malacie poate fi provocata de o intoxicaie a osului cu unele substane (fluor bifosfonati) sau poate fi
urmarea unei scderi importante a nivelului de fosfor in snge (msufi cienta renala cronica)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Boala se traduce prin dureri cvasiconstante cu amplasare m solduri si m umeri deformatnle osoase care afecteaz m principal vertebrele membrele inferioare si bazinul sunt importante uneori
Subiectul ntmpina dificulti la mers
TRATAMENT Administrarea de vitamina D asigura m general o vindecare rapida a osteomalaciei m general se asociaz si un aport in calciu
OSTEOMIELITA. Boala mfectioasa grava cronica sau acuta a esutului osos
Microbul responsabil de osteomielita este stafilococul auriu El contamineaz osul pe cale sangvina plecnd de la o infecie locala (plaga infectata abces fractura deschisa) Osteomielita afecteaz mai ales oasele lungi (tibie
femur humerus) ea se declara cu precdere la copii sau la adolesceni
SIMPTOME SI SEMNE Osteomielita se semnaleaz prin dureri intense ale osului atins nsoite de o impotenta funcionala totala pnntr o mflamatie si o umfltura locala o febra mare si o alterare a strii generale Uneori simpto
mele sunt mai puin intense asemntoare cu cele ale gripei
TRATAMENT Tratamentul trebuie sa fie mtrepnns de urgenta El consta dmtr o antibioterapie prelungita (mai OSTEONECROZ

440
multe luni) cu imobilizarea osului infectat pnntr un gips O intervenie chirurgicala (ablatie si grefa osoasa) poate fi necesara m caz de osteomielita acuta pentru ndeprtarea unui sechestru (fragment osos izolat) sau in ca/ de
osteomielita cronica
OSTEONECROZ. Moartea unui esut osos cauzata de o ntrerupere a circulaiei sangvine ducnd la un infarct osos SINONIM necroza owa<,a aseptica
Traveele osoase ale osului mort nu se mai rennoiesc si sfresc prin a se prbui Daca ostconecroza afectea/a o zona articulara articulaia se deformeaz si devine dureroasa O osteonecroza poate atinge toate articulaiile m
particular capul femural cel al humerusului si condilul intern (extremitatea inferioara) a femurului
CAUZE O osteonecroza poate sunem ca urmare a unui tiaumatism (fractura colului femural care secioneaz \ascle ce l hrnesc fractura semilunarei ncheieturii minii) sau a unei hiperpresium osoase (osteonecroza plonjonlor
submarini) in cursul unor afeciuni (diabet drcpanocitc/a alcoolism) sau al unui tratament cu corticosteroizi Uneori mai ales la copii nu se gsete cauza rx hi
SIMPTOME Durerea antreneaz o diminuare a mobilitii articulare Diagnosticul precoce se face prin scmtigrafie osoasa sau prin imagene prin rezonanta magnetica (l R M ) radiografia nepunand in evidenta semnele bolii
dect mult
TRATAMENT Daca osul necrozat nu e^te de sprijin tra tamentul consta m uurarea ncrcrii pe membrul afectat pacientul trebuind sa mearg cu ajutorul bastoanelor timp de 3 au 4 luni Daca din contra osul necrozat se afla
mtr ( zona osoasa care suporta greutatea corpului (femur tibie) o osteotomie (secionarea osului) si uneori punerea unei proteze articulare sunt necesare
OSTEOPATIE. l Orice boala osoasa 2 Metoda tera peutic manuala utiliznd tehnici de manipulare vertebrale sau musculare
Osteopatia admite faptul ca o stare buna a corpului uman este legata de buna funcionare a aparatului sau locomotor (schelet articulaii tendoane nervi si muchi) Ea poate aciona si la distanta pornind de la sistemul musculo
scheletic asupra principalelor organe ale corpului omenesc utiliznd tehnici de torsiune de ntindere si de presiune Manipulrile osteopatice sunt efectuate in mod normal de ctre un medic Scurte nsoite de o uoara trozmtura
ele sunt de obicei ncdureroase In Frana spre deosebire de Statele Unite unu osteopati nu sunt medici
OSTEOPETROZ. Ingrosare si ntrire generalizat sau localizata a scheletului SINONIME bt ala u Iu Albers Schonher^ boala a oawloi de marmura
n forma sa cea mai frecventa osteopetroza apare du primele luni de viata si se traduce prin fracturi cvasi
spontane o anemie o cretere m volum a splinei si tulburri vizuale
Nu exista un tratament specific al osteopetrozei
OSTEOPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd m restaurarea unui os cu ajutorul grefoanelor osoase sau al unei proteze
OSTEOPOROZ. Diminuare treptata a tramei proteice a osului care rmne totui normal mineralizata

Uurarea tramei proteice osoase este un fenomen natural denumit osteopeme fiziologica legat de mbtrnirea scheletului Osteoporoza este caracterizata prin exagerarea acestui proces din cauza unui dezechilibru intre
activitatea osteoblastelor (celule care asigura formarea esutului osos) si cea a osteoclastelor (celule care asigura distrugerea esutului osos) pentru un acelai volum osul este mai puin dens deci mai fragil Cauzele
osteoporozelor sunt multiple Cea mai obinuita este osteoporoza postmenopauzica la menopauza nivelul de estrogem (hormoni protectori ai esutului osos) sufer o prbuire pe cnd cel al cortico steroizilor (hormoni care cresc
resorbia osoasa) rmne constant Osteoporoza senila se observa mai ales la femeia trecuta de 60 am iar frecventa creste cu vrsta ea este favorizata de sedentarism de absenta expunem la lumina naturala (care permite
sintetizarea vitaminei D de ctre piele) de un regim srac m calciu si m proteine Osteo piroza mai proate fi si de origine endocrina sau medicamentoasa excesul de hormoni tiroidiem (legat de o hipertiroidie sau de un tratament
prost dozat al unei hipotiroidu) sau paratiroidian (prezenta unui adenom pe una dintre glandele paratiroidc) de corticosteroizi (boala lui Cushmg tratamentul eu corticosteroizi) etc Aceste stcoporoze pot surveni la orice vrsta
SIMPTOME SI SEMNE Fracturile sunt principalele mani festari ale osteoporozelor Locul de producere a fracturilor variaz in funcie de cum micorarea densitii osoase afecteaz osul cortical sau osul spongios
DIAGNOSTIC Foarte des o tasare \ertebrala sau o trans parenta excesiva la radi grafie permit detectarea unei osteoporoze Aceasta tasare trebuie sa fie confirmata iar impcrtanta ei este msurata actualmente mai curnd prin
biopsie osoasa dect prin absorbtiometne bifotonic Evoluia tasarn poate fi urmrita msurnd cu regularitate nlimea pacientului O tasare vertebrala duce la pierderea m nlime a l 2 centimetri O osteoporoza care implic
multiple tasari vertebrale poate duce la pierderea m nlime pana la 15-20 centimetri
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul osteoporozei postmenopauzice consta m luarea de estrogem naturali Tratamentul osteoporozelor endocrine sau medicamentoase este cel al cauzei lor Printre alte tratamente
medicale propuse pentru a lupta contra evoluiei osteoporozei pot fi citate luarea de calciu de vitamina D si de fluor pe cale 441

OTIT
oral injeciile mtramusculare de caltitonma Totui nici unul dintre aceste medicamente nu este de o eficacitate constanta iar unele pot avea chiar si efecte nedonte hiper calcemia si formarea de calculi pentru calciu fragilizarea
osoasa pentru fluor mai mult efectul calcitonmei este limitat de anticorpii formai de ctre organismul subiectului Prevenirea osteoporozei este deci indispensabila Imobilitatea favoriznd pierderea osoasa exerciiul fizic (mers)
chiar practicarea regulata a unor activiti sportive pot fi utile orice supraantrenament are totui efecte nefaste Este recomandabil ca alimentaia sa fie bogata m calciu si m proteine (lapte produse lactate carne peste) si sa se
limiteze consumul de alcool si fumatul Sarcinile si alptarea au un efect benefic asupra capitalului osos
OSTEOSARCOM. Tumora maligna a osului SINONIM sarcom oMeogemc
Osteosarcomul este cea mai frecventa dintre tumorile osoase primitive (ele nu sunt formate prin metastaze pornite de la un alt cancer) In majoritatea cazurilor osteosarcomul survine la copil si la adolescent
SIMPTOMESISEMNE Tumora se dezvolta de obicei pe partea medie a oaselor lungi gasmdu se m vecintatea articulaiei genunchiului (pe femur sau pe tibie) si a umrului (pe humerus) Un osteosarcom se ntinde destul de
repede la esuturile adiacente distruge osul sntos din apropiere Osteosarcomul poate de asemenea sa disemi neze pe calea sangvina (metastaze pulmonare)
Un osteosarcom se traduce prmtr o tumefactie locala uor mflamatone dureroasa la un stadiu mai avansat tumefactia este mare si devine foarte dureroasa Uneori el este pus in evidenta prmtr o fractura patologica adic o fractura
care survine in mod spontan sau dup un trauma tism minim Diagnosticul se pune pe baza radiografiei si a examenului histologic al tumorii dup biopsie TRATAMENT Acesta consta m chimioterapie si m ablatia chirurgicala a
tumorii ablatia trebuie sa fie cat mai marc posibil dar incercandu se totui conservarea celei mai mari pri a membrului atins cu scopul de a facilita punerea unei proteze articulare amputatia m cazuri excepionale este rezervata
tumorilor voluminoase sau recidivelor Rezultatele operaiei sunt in mare msura satisfctoare
OSTEOSCLEROZ. Cretere a densiti, osoase adesea ca o reacie la o leziune din vecintate
OSTEOSINTEZ. Reasamblare a fragmentelor osoase ale unei fracturi cu ajutorul uruburilor agrafelor plcilor cu uruburi cuielor broselor sau oricrui alt mijloc mecanic Prin osteosmteza se imobilizeaz mai ales fracturile
instabile sau care risc sa lezeze elementele anatomice (artere nervi etc ) La subiecii in vrsta m caz de fractura a colului femural ndeosebi aceasta tehnica permite m plus limitarea consecinelor unei imobilizri ndelungate la
pat (escare embolie pulmonara denutntie risc de infecie urinar si pulmonara etc ) In fapt atunci cnd se recurge
la osteosmteza imobilizarea este mult mai stricta si deci mai puin ndelungata comparativ cu oricare alt procedeu (gips atela) Adesea reeducarea poate ncepe chiar m zilele imediat urmtoare interveniei Materialul de
osteosmteza uneori voluminos si deranjant este ndeprtat dup un interval cuprins intre 6 si IX luni Fracturile deschise care antreneaz daune musculare si cutanate importante necesita o osteosmteza cu fixator extern brose
mari legate si solidarizate intre ele prin una sau mai multe piese metalice imobilizea/a osul trecnd prin piele si prin muchi la distanta de focarul de fractura
OSTEOTOMIE. Secionare chirurgicala a unui os cu scopul de a i modifica axa dimensiunile sau forma
OTIT. Inflamatie a cavitilor urechii medii a mucoasei care le tapeteaza si a timpanului (mmngita) SINONIM otita
Otitele pot fi acute subacute sau i
dup evolu
lor
Otita acuta Este vorba de o inflamatie prin infecie bactenana (pneumococ haemophilus streptococ stafilo coc) uneori virala care afecteaz de cele mai multe ori copiii de vrste intre 6 luni si 2 am m particular copiii crescui m
colectivitate Infecia este mai nti farmgeana apoi se propaga la ureche prin canalul trompei lui Eustachio
SIMPTOME SI SEMNE O otita acuta se traduce prmtr o durere violenta a urechii asociata cu o febra de aproximativ 38 5 C Ea evolueaz m patru stadii otita congestiva m care timpanul nu este dect rou otita catarala in care
timpanul devine neted si opac otita purulenta m care bombarea timpanului dovedete prezenta puroiului in csua timpanului otita perforata m care o perforaie m timpan las puroiul sa se scurg m exterior
Complicaiile unei otite acute netratate astzi rare sunt extinderea infeciei la mastoida (os situat m spatele urechii) la labirint (urechea interna) la meninge sau la nervul facial
TRATAMENT Unui copil care se plnge de dureri de urechi sau a crui febra nu scade trebuie sa i se acorde ngrijiri medicale fr ntrziere Tratamentul unei otite acute este bazat pe administrarea de antibiotice asociata sau
nu cu o paracenteza (perforare chirurgicala a timpanului) atunci cnd timpanul este bombat
Otita SUbacuta Este vorba in general de o otita seroasa nflamatia urechii nsoita de o efuziune lichidiana (fr puroi) provocata de o proasta funcionare a trompei lui Eustachio Ea se manifesta pnr otite acute repetate si/sau c
scdere a auzului
Tratamentul dificil consta dup caz m administrarea de antibiotice in ablatia vegetaiile r adenoide m punerea unui aerator transtimpamc (yoyo) sau eventual m cure termale
Otita cronica Exista doua tipuri de otita cronica otita mucoasa caracterizata prmtr o perforare a timpanului si OTIT EXTERN

442
otita colesteatomatoasa prc vocala de o dezvoltare m urechea interna a unui chist epidermic colesteatomul
O otita cronica se traduce pnntr o scdere a auzului si pnntr o scurgere otita cronica colesteatomatoasa se corn plic m unele cazuri cu o paralizie faciala cu o labinntita sau cu o meningita
Tratamentul este mai ales chirurgical si consta in repa rrea timpanului sau m practicarea ablatiei colesteatomului
OTIT EXTERN. Inflamatie a pielii care tapeteza conductul auditiv extern
O otita externa este cauzata de o infecie cu o bacterie sau cu o ciuperca microscopica Ea se traduce pnntr o durere mancnmi si o scurgere Tratamentul consta m instilarea de picaturi de antiseptic de antibiotic sau de antifungic
m ureche
OTOPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd in corectarea unei nfiri inestetice sau unei malformaii a pavilionului urechii
Coreciile minore ndeosebi cele ale urechilor deprtate de cap necesita doar o spitalizare de aproximativ 48 ore apoi purtatul unui pansament compresiv timp de cteva ore dup intervenie Urmrile operatorii sunt puin
dureroase cicatrizarea intervenind in 15 zile rezultatele sunt m general foarte bune
OTOREE. Scurgere de lichid provenind din ureche
Cauza este adesea o inflamatie de origine m principal mfectioasa a conductului auditiv extern sau a urechii medii (otita) Poate fi vorba de asemenea de o scurgere de lichid cefalorahidian (lichid care se gsete m meninge) dup
un traumatism cranian aceasta scurgere este atunci limpede ca apa de izvor
O otoree necesita o consultaie rapida sau o spitalizare m caz de traumatism
OTORINOLARINGOLOGIE. Specialitatea medicala care studiaz fiziologia urechilor nasului si gtlejului (lannge si farmge) patologia si tratamentul bolilor unei regiuni anatomice cuprinsa intre baza craniului si orificiul
superior al toracelui cu excepia dinilor si ochilor
OTOSCOP. Instrument care permite examenul conduc tulul auditiv al timpanului
OTOSPONGIOZ. Boala ereditara a urechii medii cu evoluie progresiv antrennd o surditate
Otospongioza survine dup pubertate de cele mai multe ori la femei Este o afeciune care antreneaz un blocaj al micrii scntei oscior al urechii medii
Tratamentul otospongiozei este stapedectomia (ablatia chirurgicala a scntei) urmata de o nlocuire a scntei printr o proteza m forma de piston Intervenia care are un foarte bun procent de reuita (90% din cazuri) antreneaz
recuperarea definitiva a unei bune pri a acuitii auditive
Aceasta intervenie comporta un risc de degradare a urechii interne care poate antrena o surditate
OTRVIRE. * INTOXICAIE
OVAR. Fiecare dintre cele doua glande genitale ale femei Ovarele mpreuna cu cele doua trompe ale lui Fallopio si cu uterul constituie aparatul genital intern feminin
STUCTURA La femeia adulta ovarele sunt formaiuni mici cu lungimea de 4 centimetri limea de 2 centimetri si yosimea de l centimetru Ele sunt amplasate de o parte si de alta a uterului si fata lor interna corespunde pavili
onului trompei Ligamente le leag de organele nvecinate (uter trompe) dar ele rmn mobile Un ovar este compus din doua straturi de esut m centru partea medulara conine vasele sangvine care asigura irigarea la periferie
partea corticala care ocupa doua treimi din glanda conine la naterea persoanei toi fohculu care vor asigura m cursul fiecrui ciclu menstrual maturarea unui ovocit si expulzarea unui ovul elementul femela al reproducem
FUNCIE Rolul ovarului este dublu pe de o parte el elibereaz in fiecare luna la femeie ncepnd cu pubertatea si pana la menopauza un ovul maturizat m fohcul pe de alta aprte el secreta hormonii sexuali feminini (estrogemi)
EXAMENE Palparea abdomenului permite cutarea chis tunlor ovanene Cele doua examene principale ale ovarelor sunt ecografia si cehoscopia (introducerea unui sistem optic pnntr o mica incizie abdominala
PATOLOGIE Ovarul poate fi sediul unor leziuni mfla matorn m cadrul unei salpmgite (mflamatie a uneia sau ambelor trompe) unor tumori benigne (chisturi) sau maligne (cancere) Insuficienta ovanana antreneaz tulburri ale
ciclului menstrual si adesea o sterilitate
OVARELOR POLICHISTICE (sindrom al) Afec tiune cronica ce se caracterizeaz prin prezenta pe ovare a unor multiple chisturi tari de mrime variabila prin tulburri ale fluxului menstrual printr o pilozitate abundent si
printr o greutate excesiva SINONIME diMrofie ovanana o\anl icleroihi\tu. polichi\toza ovanana undromal Stern Leventhal
Sindromul ovarelor pohchistice are o cauza nc necunoscuta Tulburrile menstruale constau mtr o absent sau o neregularitate a fluxului menstrual si m tulburri ale ovulatiei Totui unele femei au sarcini fr probleme m
pofida anomaliilor ciclului lor menstrual
TRATAMENT Tratamentul este cel al simptomelor El poate consta m inducerea ovulatiei daca femeia dorete s rmn gravida dar rezultatele rmn mediocre Uneori este avut m vedere un tratament cehochirurgical laserul
sau rezectia celiochirurgicala a unei parti a peretelui ovarului permit uneori producerea ovulatnlor Daca nu se dorete o sarcina un tratament hormonal cu antiandrogeni servete la reglarea scurgerilor menstruale si la
diminuarea pilozitii 443

OVULAIE
in cteva luni Uneori contraceptia orala permite dispariia chisturilor
OVARIECTOMIE. Ablatia chirurgicala a unui ovar
O ovancctomie este practicata m ca/ de tumora sau de chist al ovarului Atunci cnd ea privete ambele c vare se vorbete de castrare
Intervenia este realizata fie prin deschiderea peretelui abdominal fie prin celioscopie (introducerea prin peretele abdominal a unui tub dotat cu un sistem optic si cu instrumente de microchirurgie) fie prin cele doua metode combinate Anestezia este
generala m ambele ca/un
Daca ablatia privete un singur ovar ovulatia este pastr ia ca si producia hormonala In schimb ablatia ambelor ovare atunci cnd este practicau nainte de menopauza provoac o menopauza artificiala prin carena hormonala si m consecina o sterilitate
definitiva
OVARIT. Inflamatie a unu a sau ambelor ovare m general consecutiva unei salpmgite (mflamatie a uneia sau ambelor trompe) -> SALPINGITA
OVARULUI (cancer al) Cancer care atinge ovarul m principal sub forma unui adenocarcmom (tumora maligna care se de/volta pe esuturile mucoase sau glandulare)
Cancerul ovarului este puin frecvent el se situea/a in cel de al 4 lea rang al cancerelor ginecologice si survine de cele mai multe ori dup menopauza SIMFTOME SI SEMNE Simptomle sunt banale dureri abdominale si pelviene anemie slbire
oboseala lipsa a poftei de mncare
Cancerul de ovar este diagnosticat la palparea abdo mmala completata cu ccogralia scanerul si biopsia tumorii
TRATAMENT Acesta este chirurgical si consta m m deprtarea ambelor ovare si d ambelor trompe (anexectomie bilaterala) precum si a uterului (histerectomie) Acest trata ment este asociat adesea cu o chimioterapie si mai rar cu o radioterapie O
supraveghere regulata a femeii este ne cesara dup tratament mtr adevr majoritatea cancerelor de ovar secreta substane denumite marken tumorah care prezeni in snge atesta metastazele pelviene sau cele disc minate la distanta (m ficat de exemplu)
PREVENIRE O supraveghere ginecologica regulata este necesara pentru a permite o depistare si un tratament mai precoce
OVARULUI (Chist al) Colecie anormala de lichid delimitat de o membrana si situata m interiorul unui ovar Mrimea unui chist ovanan este foarte variabila (de la civa milimetri la mai muli centimetri in diametru) Un Ovar care prezint mai multe
chisturi se numete polichistic
DIFERITE TIPURI ALE CHISTULUI DE 0\ AR ^Chisturile funcionale reprezint 90% dintre ca/un Ele rezult dmtr o hiperfunctionare a hormonilor care regleaz
C/7/ iunie (t ^aniLf de cauza necunoscuta cuprind chistul derim id format dmtr o structura celulara identica cu cea a pielii chistul mucoid provocat de c secreie locala de mucina (substana de consistenta unei paste) si chistul seros (de coninut mai
fluid)
SIMPTOME SI SEMNE In numeroase cazuri un chist al ovarului nu se traduce prin nici un semn si este descoperit cu cazia unui examen Bmecolo 0ic (tuscu vaynal asociat cu palparea abdomenului) In alte cazuri chistul provoac o senzaie de greutate
abdominala dureri in timpul rapor tunlor sexuale o amenoree (oprirea fluxului menstrual) sau o sangerare sau o jena la urinat Unele chisturi secreta hormoni femimzanti (estrogem) sau masculmizanti) andro gem) Primele nu dau simptome celelalte
antreneaz o nsprire a vocii si o pilozitate abundenta
TRATAMENT Tratamentul chisturilor funcionale face apel la un medicament ca pilula care blocheaz ovulatia chistul dispare m mod normal dup cteva cicluri men struale Chisturile t rgamce sunt tratate prin ablatie reali zata de cele mai multe ori
prin celioscopie In cele mai multe cazuri ovarul este pstrat iar fecunditatea nu are de suferit
OVUL. Celula feminina (gamet) a reproducem
Ovulul este grneul femela provenit din maturarea unui ovocit Ovulul este amplasat mtr un fel de mic chist al peretelui fohculului ovanan care m a 14 a zi a ciclului menstrual se rupe pentru a realiza ovulatia Eliberat ovulul este prins de ctre franjele
pavilionului trompei utenne si se angajeaz prin ca spre uter unde va fi eventual fecundat de ctre un spermatozc id si va deveni un ou -> FOLICUL OVARIAN
OVULATIE. Eliberare a unui ovul de ctre ovar SINONIM pont mular
Ovulatia este un fenomen ciclic care ncepe la pubertate si nceteaz la menopauza
MECANISM La fiecare ciclu menstrual la suprafaa ovarului un fohcul se umfla si se rupe elibernd ovulul pe care l conine Ovulul cade m vecintatea pavilionului trompei utenne (trompa lui Fallopio) este nhat de ctre franjele tubare si ncepe prin
trompa drumul sau spre uter In ce privete foliculul golit acesta degenereaz si se transforma m corp galben
SIMPTOME SI SEMNE Ovulatia nu antreneaz m general nici un simptom dar unele femei resimt o durere laterala m burta sau o mica pierdere de snge Aflarea datei ovulatiei se poate face prin urmtoarea metoda studiul curbei de temperatura m
cursul ciclului menstrual Traiectul curbei termice cuprinde un platou sub temperatura de 37 C urmat de un platou deasupra temperaturii de 37 C Se pare ca ovulatia se produce m prima zi de ridicare a temperaturii sau m ultima zi de temperatura joasa
Aceasta msura permite sa se stabileasc faptul ca ovulatia a avut loc dar nu servete m nici un fel la previziunea ci OXALOZ

PATOLOGIE O absenta a ovulatiei poate avea mai multe motive o insuficienta hormonala o contraceptie orala (estroprogestative) unele medicamente (anticanceroa.se de exemplu) Inducerea artificiala a ovulatiei prin admi
nistrarea de hormon foliculostimulant si de hormon Iutei mzant purificai face parte din tratamentul unor steriliti De altfel o absenta a ovulatiei nu se traduce m mod necesar pnntr o amenoree (absenta fluxului menstrual)

OXALOZ. Acumulare m diferite esuturi ale organismului si cu precdere m rinichi de cristale de oxalat de calciu legata de o producie excesiva de acid oxalic SINONIM hiperoxalune un^emlala
Oxaloxa este o boala ereditara
Boala care se manifesta m general din frageda copi lane se traduce prin colici ncfrctice si mai ales pnntr ( insuficienta renala cronica
Atunci cnd insuficienta renala este mtr un stadiu foarte avansat o epurare a sngelui prin hemc dializa devine indispensabila
OXIGEN, l Element constitutiv fundamental al materiei vii m acelai fel ca si carbonul hidrogenul si az( tul 2 Ga? incolor inodor constituit din doi atomi de oxigen (O 2) care formeaz partea de aer necesara respiraiei
Oxigenul reprezint m volum aproximativ o cincime din aerul atmosferic In organism el este vehiculat in snge dup fixarea sa pe hemoglobina globulelor rou Acest oxigen este cedat esuturilor unde intervine m respiraia
celulara (reacii de oxidoreducere productoare de energie)
OXIGENOTERAPIE. Tratament prin mbogirea in oxigen a aerului inspirat
Oxigenoterapia constituie unul dintre tratamentele hipoxiei (oxigenarea insuficienta a esuturilor) cauzata de o insuficienta respiratorie Ea este utilizata att m mod temporar m afeciunile acute (infecie edem) cat si m mod
ndelungat si zilnic m afeciunile cronice (bronita cronica evoluata de exemplu) In anumite insuficiente respiratorii cronice tratamentul efectuat la domiciliu este cvasi continuu Tratamentul amelioreaz imediat starea si caii
tatea vietn subiectului si pe termen lung evoluia bolii DESFURARE In mediu spitalicesc oxigenul poate fi furnizat prin conducte care ajung pana la patul bolnavului (fluide medicale) Exista de asemenea butelii si canistre
cu oxigen comprimat sau lichid utilizabile oriunde De altfel daca debitul necesar nu este prea ridicat se recurge la extractoare de oxigen pornind de la aerul ambiant
Oxigenul ajunge la pacient pe cale nazala cu ajutorul unei mici sonde sau al unei mti El mai poate fi furnizat si pnntr o canula de traheotomie sau de ctre un respirator artificial Atunci cnd oxigenoterapia este practicata la
domiciliu bolnavul trebuie sa fie instruit pentru a deprinde utilizarea aparatelor
OXIUROZ. Boala parazitara provocata de infestarea colonului cu un vierme Enter(biu\\ermiLulan\ denumit m mod obinuit oxiur
FRECVENTA Oxiuroza este o parazitoza rspndita care afecteaz copiii de vrsta colara btrnii si persoanele plasate in spitale psihiatrice sau m altele cu internare de durata Aceasta boala adesea familiala este parazitoza
infantila cea mai frecventa in tarile temperate fund evocata in expresia curenta a avea viermi
CONTAMINARE Paraziii aduli seamn cu mici fila mente albe de mai puin de l centimetru lungime Ei triesc la suprafaa mucoasei colonului fiinelor umane O data fecundat viermele femela parcurge ntreg colonul si i
depune oule embrionate si infestante pe pielea din jurul anusului nainte de a muri
Micrile viermelui femela provoac mancanmi care determina scrpinatul m jurul anusului Oule se prind sub unghii si este suficient ca persoana sa si duca degetele la gura pentru ca sa le nghit sau sa le depun pe
alimentele pe care le mparte cu alte persoane pentru ca procesele de automfestare si de contaminare sa se anclanseze Copiii mai p< t transporta oule si pe jucam sau pe pleduri riscnd astfel transmiterea bolii
Oule mgerate eclozeaza m intestin se transforma m larve si devin adulte dup doua pana la sase sptmni SIMPTOME S! SEMNE Tulburrile provocate de o oxiuroza sunt mai puin importante la aduli dect la copii
Pruntul (mancanmea) anal vesperal si nocturn este un semn important de oxiuroza El mpiedica un somn calm al copilului somnul putnd fi ntrerupt de cosmare Copilul obosit este iritabil dovedete dificulti colare si poate
prezenta ticuri (prunt nazal) La fetite si mai rar la vrsta adulta viermii pot ptrunde in aparatul genital si pot antrena o vulvovagimta dureroasa sau o cistita DIAGNOSTIC Viermii sunt uneori vizibili m regiunea anala la
suprafaa scaunelor sau m chilot In afara acestor cazuri cea mai buna metoda de diagnostic consta in prelevarea de oua la marginea anusului pacientului cu o banda de hrtie adeziva (Scotch test) si examinarea lor la microscop
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul aplicat m aceeai zi ntregii familii consta m administrarea de medi camente antihelmmtice curarea pardoselilor camerelor (de preferina cu aspiratorul) si fierberea cearafurilor
len
'
jenei de corp pijamalelor cmilor de noapte etc
In scop curativ sau preventiv se aplica si masuri mai
l generale tierea unghilor splarea minilor nainte de fiecare masa si dup ce s a folosit toaleta
l PAGEMAKER. -* STIMULATOR CARDIAC

PAGET (boal cutanata a lui) Dermatoza caracterizata pnn prezenta pe mamelon a unei mici placi de eczema cu cruste si zemumda insensibila la tratamentele locale
Boala cutanata a lui Paget precede sau nsoete apariia unui cancer de sn
Tratamentul este chirurgical ablatia snului si a gan ghomlor axilan in caz de cancer de sn ablatia locala a leziunii cutanate daca nc nu a aprut cancerul de sn asociat cu radioterapie
PAGET (boala OSOasa a lui) Boala osoasa aparinnd grupului osteodistrofnlor caracterizata prin producia anarhica de esut osos de structura grosolana dens si mai puin rezistent
De origine nedeterminata boala osoasa a lui Paget nu antreneaz adesea nici o jena dar ea mai poate sa se traduc pnn dureri m principal osoase si nervoase (sciatica nevral gie cervicobrahial etc)
deformaii (tibia arcuita deexem piu) si o cretere a nivelului de osteocalcma si de fosfataze alcaline m snge
EVOLUIE SI TRATAMENT Evoluia este lenta pe un OS lung ca tibia sau femurul boala progreseaz m medie l centimetru pe an De asemenea m numeroase cazuri nu necesit nici un tratament Acesta
rezervat formelor evo lutive marcate se bazeaz pe administrarea de calcitomna fi difosfonati Deformatule oaselor lungi pot fi corectate chirurgical
PAHIDERMIE. Ingrosare anormala a pielii
ngrosare anormala a uneia sau m multor unghii de la degetele de la mini sau de la picioare SINONIM wleroonithie
PALAT. Perete superior al cavitii bucale
Palatul cuprinde doua pri una anterioara osoasa iar cealalt postenoara musculara si membranoasa
PALIATIV. Care atenueaz simptomele unei afeciuni fr a aciona asupra cauzei -> NGRIJIRI PALIATIVE
PALILALIE. Tulburare de limbaj caracterizata prin repetarea involuntara de ctre un subiect a unui cuvnt sau a unei propoziii in ntregime sau parial spuse de el
Tratamentul este acela al bolii responsabile medica mente antiparkmsomene antiepileptice neuroleptice etc
PALOARE. Aspect al pielii si al mucoaselor mai deschis dect de obicei
O paloare poate fi provocata de o diminuare a cantitii de snge care circula m vasele capilare ale pielii Aceasta diminuare este la rndul ei cauzata de o scdere a tensiunii de o reducere a debitului sangvin
(insuficienta cardiaca) sau de o ngustare a vaselor (vasoconstnctie) legata de exem piu de frig sau de o emoie sau de o obstrucie a unui vas de ctre un cheag (tromboza) care poate provoca oprirea totala a
circulaiei sangvine (ischemie acuta) Paloarea poate de asemenea sa fie provocata de o anemie (diminuarea cantitii de globule rou sau a nivelului de hemoglobina din snge)
PALPARE. Metoda de examinare clinica a bolnavului utiliznd minile si degetele pentru a culege prin simul tactil informaii utile m vederea stabilim diagnosticam
Palparea se efectueaz cu palma unei mini sau cu ambele mini puse de a latul pe regiunea de examinat ceea ce permite aprecierea amplasam formei volumului si ton sistemei (moale tare dur elastic)
organului sau leziunii examinate Palparea regiunii inimii de exemplu permite medicului sa perceap vibraiile neobinuite provocate de trecerea anormala a sngelui in mima in caz de stenoza mitrala
PALPITAIE. Senzaie de bti ale inimii mult mai rapide si mai puin regulate dect de obicei
Palpitaiile traduc m general existenta unei tulburri de ritm cardiac Dar ele pot pur si simplu doar sa nsoeasc un efort mare o emoie sau un bufeu de angoasa PALUDISM
446
PALUDISM. Boala parazitara provocata de infestarea cu hematozoare (organisme unicelularc un tip particular de protozoare) din genul Plavnodiitm SINONIM malarie
Exista patru specii de hematozoare ale paludismului Plaunodium falcipantm Plavn< diurn \i\a.\ Plavm diurn o\ale M Plavnodium malariae Aceti para/iti triesc m ficatul omului apoi m globulele sale rou a cror distru gere o
provoac (hemoliza responsabila de o anemie) ceea ce declaneaz accesul febril
FRECVENTA Paludismul este boala cea mai rspndita din lume m particular m tarile tropicale
CONTAMINARE Paraziii se transmit omului prin nepa tunle anofelilor (specie de nari) femele infestate care si depun oule in apele stttoare paraziii prezeni m saliva narului ptrund astfel in san 0ele uman Ei m pot
fi transmii si in cursul unei transfuzii sangvine ori de la mama la ft m timpul sarcinii
In continuare paraziii invadeaz mai nti ficatul apoi globulele rou m care se multiplica Globulele n sn se destram si eliberea/a paraziii infestnd atunci alte globule rou care devin capabile sa infesteze la rndul lor narii
m cursul nepam unei persoane atinse
SIMPTOME SI SEMNE Perioada de incubaie (timpul scurs intre neptura narilor si apariia simptomelor) dureaz de cele mai multe ori de la una la doua sptmni dar se poate prelungi pana la mai multe luni - chiar mai
muli am -daca subiectul a luat medicamente antipaludice m stop preventiv In acest ultim caz crizele daca apar sunt benigne Ele pot sa se manifeste tardiv dup ntreruperea tratamentului
Crizele de paludism comporta ntotdeauna un acces de febra de 40 sau de 41 C si frisoane apoi c cdere a temperaturii nsoita de transpiraii abundente si senzaie de frig Puseele de febra se produc in general din doua m doua
zile (febra tera) mai rar m fiecare zi (febra cotidiana) sau din trei m trei zile (febra cvarta)
Doar parazitul Plaunodium falaparum este cauza unui accident pernicios (acces de febra mortal m absenta tratamentului)
DIAGNOSTIC Descoperirea paraziilor m cursul unui examen microscopic efectuat pe un frotiu de san_e si m pictura groasa confirma diagnosticul EVOLUIE Atunci cnd crizele de paludism se repeta des timp de mai muli
ani si cnd sunt prost ngrijite se msta leaza un paludism visceral cu o anemie un icter o splina tare creste si se poate rupe si o stare de mare oboseala
TRATAMENT Chinina indispensabila m timpul acceselor pernicioase constituie tratamentul obinuit al tuturor for melor de paludism Este de asemenea posibil sa fie folosite artemeterul clorochma meflochma sau halofantma
PREVENIRE Utilizarea medicamentelor antipaludice este absolut necesara mea dinainte de a pleca mtr o tara m
care se ntlnete paludismul pe toata durata ederii m acea tara si o perioada de timp dup ntoarcerea din tara res pcctiva In majoritatea tarilor tropicale Plavnodium faluparum a dobndit rezistenta fata de clorochma In atest
caz va trebui sa se utilizeze daca ederea m respectiva tara nu depete 3 luni meflochma m prize sptmnale tratamentul trebuie sa fie urmat mea 3 sptmni dup
j
ntoarcere De asemenea trebuie avuta m vedere dotarea
,
m caz de edere mtr un loc izolat cu o cantitate suficienta
.
de medicamente pentru un tratament curativ m fata oricrui simptom care evoca o criza de paludism Daca durata sedeni
i
este mai mare de 3 luni va fi necesar sa se ia m fiecare zi clorochma si proguanil tratamentul trebuind sa fie urmat si dup ntoarcere timp de doua luni Este obhgatone utilizarea plasei mpotriva narilor (musticar) plas
mbibat cu insecticid care permite ndeprtarea narilor
|
[
PANARITIU. Infecie acuta a unui deget de la mana sau mai rar de la picior
Panantiul este o afeciune frecventa te deturge dm inocularea mtr un deget a unui germene de cele mai multe ori un stafilococ de ctre o achie o neptura sau pnntr o
DIFERITE TIPURI DE PANARITIU Se disting doua tipun de panantiu
Panantiu wper/icml cel mai obinuit este amplasat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei (turmola) uneori si la nlimea primei sau celei de a doua falange El se traduce pnntr o mflamatie care evolueaz m cteva ore sau
m cteva zile antrennd o cretere m volum a degetului o nrosire o durere in general zvacmtoare si responsabila de insomnie si de febra
Panaritiu profund survine dmtr odat dup inocularea directa a germenului m teaca tendoanelor flectoare ale degetelor ori constituie complicaia unui panantiu super ficial Infecia poate atinge osul unei falange (osteita) unul
sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor (teno smovita) o articulaie dintre doua falange (artrita) sau chiar ntreaga mana (flegmon) Se observa atunci o mflamatie intensa eventual o imposibilitate de a mista degetele m
cauza care survine atunci cnd este afectata teaca tendo-nului flettor si antreneaz o deformare dureroasa a dege tului m crlig
COMPLICAII In absenta tratamentului un panantiu superficial se poate ntinde m profunzime iar un panantiu profund poate antrena o septicemie (descrcri repetate de germeni si ale toxinelor lor m circulaia sangvina)
Fiecare descrcare provoac atunci un puseu febril nsoit de frisoane germenele este in plus capabil sa ptrund si s se dezvolte mtr un alt punct al corpului
TRATAMENT Un panantiu superficial debutant este tratat prin aplicarea locala de antiseptice eventual prin adm mstrarea de antibiotice pe cale orala Tratamentul unui panantiu profund sau superficial colectat este nainte de

447
PANICULIT
toate chirurgical de urgenta si sub anestezie locala sau generala chirurgul scoate puroiul si esuturile necrozate
PREVENIRE Aceasta consta m protecia cu mnui m timpul activitilor care prezint risc de neptura (gradi nntul de exemplu) si respectarea unei igiene minuioase n cursul efectuam manechiurn
PANCREAS. Glanda digestiva cu secreie interna si extern
Pancreasul de forma conica este situat aproape orizon tal m spatele stomacului
FIZIOLOGIE Glanda pancrcatica este constituita din doua
tipuri de esuturi responsabile de doua funcii distincte o
secreie endocrin si o secreie exocnna
m Secreia endocrina este asigurata de celulele endocrine
regrupate in insulie (insulele lui Langerhans) repartizate
m snul celulelor acmoase
Secreia exocnna sucul pancreatic este asigurata de
celulele acmoase (mici caviti tapetate cu celule excretorn
al cror coninut este deversat mtr un canalicul) Ea este
condus spre intestin de ctre canalul excretor principal
(canalul lui Wirsung)
PATOLOGIE Patologia pancreasului cuprinde pancreati tele acute si cronice si tumorile
PANCREASUL (cancer al) Tumora maligna care se dezvolt pe seama pancreasului exocnn (adic a esutului glandular care secreta enzimele digestive) de cele mai multe on sub forma unui adenocaamom (cancer al esutului
glandular) mult mai rar pe seama pancreasului endocrin (adic al esutului glandular care secreta insulina) sub forma unui msulinom
Cancerul de pancreas afecteaz ndeosebi brbaii trecui de 50 ani si pare a fi favorizat de tabagism sau de diabet
SIMPTOME SI SEMNE Un adenocarcmom al pancreasu lui nu este descoperit de cele mai multe ori dect tardiv prin dureri epigastrice Alterarea strii generale este rapida cu pierderea m greutate lipsa de pofta de mncare
oboseala si uneon vrsturi In tumorile capului de pancreas se obser v instalarea unui icter provocata prin compresia caii biliare principale de ctre tumora Cancerul pancreasului poate sa mai fie descoperit si prin metastazele
hepatice prin dczechi librul mexphcat al unui vechi diabet tratat corect etc
DIAGNOSTIC Diagnosticul consta din diferite examene ecografic scaner abdominal ecoendoscopie eventual o arteriografie este realizata preoperator Se observa uneori O cretere a nivelului sangvin al amilazei (enzima
pancrea tica) M o colestaza (oprirea scurgem bilei m caile biliare)
TRATAMENT Tratamentul este chirurgical (ablatia totala sau parial a pancreasului) Atunci cnd ablatia este imposi bila cancerul fund deja prea avansat tratamentul consta n administrarea de analgezice si m aportul
nutriional Cancerul de pancreas are un prognostic sever

PANCREATECTOMIE. Ablatie chirurgicala m intre yme sau pariala a pancreasului

PANCREATIT. Inflamatie acuta sau cronica a pan creasului
Pancreatita acuta Pancreatita acuta are drept cauze principale alcoolismul si migratia calcuhlor m caile biliare
SIMPTOME SI SEMNE Criza este uneori declanata de i masa copioasa si cu alimente indigeste Ea se traduce prmtr o durere violenta si care re/ista la calmante durere amplasata m jumtatea superioara a abdomenului
DIAGNOSTIC Acesta se pune pe baza msurm enzimelor pancreatice (hpa/a amilaza) din snge nivelurile lor fund atunci anormal de ridicate si pe baza ecografici si a scanerului abd( minai
TRATAMENT Acesta este mai nti medical oprirea ah mentani reducerea secreiilor pancreatice prin administrarea de inhibitori cnzimatici luarea de analgezice rchidratarea si tratamentul antibiotic al infeciei P( ae fi necesar
un tratament chirurgical
Pancreatita cronica Este o inflamatie cronica a pan creasului care se traduce prmtr o scleroza treptata a glandei pancreatice si antreneaz m timp o distru ccre completa a acesteia
Aceasta boala arc drept cau/a cel mai frecvent alcoohs
SIMPTOME SI SEMNE Principalul simptom este o durere epigastnca asociata cu pierderea m greutate La nceput crizele sunt intermitente cu lungi remisium apoi crizele sunt din ce m ce mai apropiate unele de altele
Distrugerea pancreasului exocnn antreneaz un sindrom de malabsorbtie (diaree cronica si pierdere m greutate) cea a pancreasului endocrin antreneaz un diabet msulinodependent
TRATAMENT Acesta nu este dect chirurgical m caz de complicaie (icter persistent hemoragie digestiva etc ) Tratamentul medical cuprinde suprimarea alcoolului si administrarea de analge/ice si extracte pancreatice
PANCREATOJEJUNOSTOMIE. mbinare chirur gicala a pancreasului sau a canalelor sale cu jejunul (a doua parte a intestinului subire) SINONIM pancreatico le/unoMomie
PANDEMIE. Epidemie ntinsa la ntreaga populaie a unui continent chiar la lumea ntreaga
PANICULIT. Inflamatie a esutului adipos subcutanat O pamcuhta poate fi provocata de luarea unor medi camente de o boala generala (lupus entematos sarcoidoza tuberculoza) sau de unu factori locali frigul frecrile
cauzate de purtatul unor haine prea strmte PANOFTALMIE
SIMPTOME SI SEMNE Boala se manifesta prin apariia sub piele a unor tumefactu roz sau galbene m general calde si sensibile amplasale adesea pe membrele inferioare
TRATAMENT Acesta cuprinde concomitent tratamentul simptomelor (repausul gambelor in poziie supramaltata luarea de medicamente antunflamatoare) si atunci cnd este posibil suprimarea cauzei
PANOFTALMIE. Infecie majora a totalitii esuturilor unui ochi SINONIM oftalmie purulenta
PANORAMIC DENTAR. Rad.ograf e care permite vizualizarea pe un singur clieu a arcadelor dentare a maxilarelor si a prtilor inferioare ale foselor nazale si ale sinusurilor maxilare * RAD OGRAFIE DENTARA
PANSAMENT, l Aplicare pe o plaga a compreselor meninute cu bandaje sau cu banda adeziva si destinate sa protejeze leziunea acoperita astfel de ocuri si de infecie 2 Material utilizat pentru protejarea si mgrij rea unei play
Exista diferite feluri de pansamente care exercita in funcie de caz o aciune cicatnzanta absc rbanta dezinfec tanta sau compresiva
Pansamentul USCat Acest pansament se caracterizeaz prin utilizarea de comprese neimpregnate meninute pnntr o banda adeziva si care acoper o plaga simpla curata m prealabil cu ajutorul unei c )mprese sterile imbi bata
mtr un produs antiseptic
Pansamentul umed Acest pansament poate fi de doua feluri
Pansamentul alcoolizai este constituit din comprese mbibate m alcool m general de 70 si acoperite cu un strat gros de vata si apoi de un bandaj Acest pansament provoac o vasodilatatie locala si o aciune antimflamatorie
si cal manta El se aplica ndeosebi pe panantn si pe plgile foarte infectate Acest pansament trebuie rennoit cu regularitate cel puin de 4 ori pe zi
Pansamentul pe baz depana antiflt ^istica are o aciune decongestionanta si antiseptica El este utilizat mai ales m caz de dermatoza acuta si zemumda Pasta nclzita la bam Mane se pune intre doua comprese meninute
daca este posibil pnntr un bandaj
Pansamentul este aplicat cu grija cu scopul de a evita o arsura pe zona inflamata El trebuie sa fie rennoit de doua ori pe zi
Pansamentul gras Acest pansament este format dmtr o compresa si substana grasa Pansamentul gras favorizeaz cicatrizarea El nu adera la plaga si permite reconstituirea epidermului
Pansamentele forase preunse sunt fcute din tifon impreg nat cu ulei camfor amestecuri de produse cu aciune anti inflamatone si antibiotica sau doar cu antibiotice
Pansamentele ^rase pe baz de pt madd sau balsam sunt acoperite cu comprese uscate meninute cu banda adeziva Substanele utilizate au proprieti protectoare si favorizeaz regenerarea epidermului
Pansamentul pelicula Acest pansament se obine prin pulverizarea unei substane cu ajutorul unui aparat de aerosoli
El se aplica de plgile m curs de cicatrizare si realizeaz protecie cutanata invizibila sterila permeabila la aer constituita dmtr un film (pelicula) de material plastic sau acrilic
Pansamentul compresiv Acest pansament care exercita o presiune asupra plgii este aplicat atunci cnd plaga sngereaz El este meninut cu ajutorul unei benzi elastice adezive timp de maximum 20 de minute
i
PAPAVERIN. Medicament derivat de la opiu avnd proprieti anti spasmodice (care combate spasmele)
i
Papaverma este un vasodilatator care acioneaz relaxnd fibrele musculare netede ale vaselor sangvine si ale organelor cavitare (intestine bronhii etc ) m particular atunci cnd acestea sunt contractate
PAPIL LINGUAL. Mica formaiune m relief pe mucoasa fetei superioare a limbii m care sunt situate celulele receptoare ale simului gustativ (srat dulce amar acid)
PAPIL OPTIC. Origine a nervului optic situata pe retina pe fundul ochiului unele unesc fibrele optice ieite din celulele ganglionare ale retinei
PAPILOM. Tumora benigna m general puin ntins localizata pe piele sau pe o mucoasa caracterizat prin dezvoltarea excesiva a papilelor dermului
PAPILOMATOZA. Cretere a lungimii si grosimii mugurilor epidermici ceea ce atesta o proliferare celular crescut
In formele cele mai frecvente ale papilomatozei Iezi unile sunt verucile sau condiloamele genitale
PAPILOMAVIRUS. Virus A D N din familia papova virusurilor responsabil de diverse leziuni cutanate
Infecia cu un papilomavirus poate provoca ndeosebi apariia verucilor a condiloamelor acurmnate numite si vegetaii venenene
PAPILOTOMIE. Incizare a papile, ampulei lui Vater regiune a duodenului unde se termina calea biliara principal si canalul pancreatic SlNONIM s/imterotomie
O papilotomie este indicata m principal atunci cnd m calea biliara sunt blocai calculi biliari PARALIZIE FACIALA

PAPUL. Varietate de leziune cutanata uscata (fr coninut hchidian) mai mult sau mai puin proeminenta cu un diametru mai mic de 5 milimetri si de culoare variabil
PARACENTEZ. Creare a unui orificiu in timpan in scop terapeutic
O paracentez este indicata pentru tratamentul otitelor medii acute purulente sau seroase
Sub anestezie locala sau generala medicul perforeaz cu un ac special membrana timpanului care nchide urechea medie m caz de otita purulenta aceasta permite puroiului s se scurg sau sa fie prelevat in
caz de otita seroas poate fi amplasat in orificiul practicat un aerator transtimpamc (nuc aparat m form de yo yo dotat cu un canal central) care permite ptrunderea aerului exterior m urechea medie
Timpanul se cicatrizeaz de la sine ulterior
Aceasta intervenie poate fi practicata la orice vrsta chiar la sugan si poate fi repetata la nevoie
PARACETAMOL. Medicament folosit curent utilizat ca analgezic (mpotriva durem) si ca antipiretic (mpotriva febrei)
FORME PRINCIPALE SI MECANISME DE ACIUNE Paracetamolul este prezent m foarte numeroase medi camente singur sau m asociere cu alte principii active
Activitatea sa este de o intensitate si durata comparabila cu cea a aspirinei ale crei proprieti antnnflamatorn totui nu le are
INDICAII Paracetamolul este eficace mpotriva durerilor de cap nevralgiilor durerilor dentare articulare musculare ete si mpotriva febrei si simptomelor gripale
EFECTE NEDORITE Paracetamolul este bine tolerat m dozele recomandate (spre deosebire de aspirina el nu provoac nici intatie nici sangeran gastrice) si este lipsit de efectele de obisnuire
PARACRIN, -. Se spune despre o celula secretoare sau despre un mod de secreie care acioneaz asupra esuturilor nvecinate
PARACUZIE. Deformare a percepiei auditive
O paracuzie este un semn observat m cursul afeciunilor Urechii Bolnavul percepe prost nlimea sunetului (sunet grav sau acut) intensitatea lui sau localizarea sursei ului
PARAFIMOZ. Strangulare a baze. glandului penisului 4e un inel preputial prea strmt
, Parafimoza este o complicaie frecventa a fimozei i preputului) Dureroasa parafimoza provoac
l edem al glandului penian care mpiedica recalotarea
TRATAMENT Acesta constituie o urgenta Intr o prima faza este posibil sa se repun preputul la lot manual si fr anestezice Totui atunci cnd parafimoza dateaz de mai multe ore aceasta reducere
manuala este imposibila trebuie mcizat inelul de strangulare a preputului
PARAFLEBIT. Inflamatie a unei vene subcutanate SINONIM flebitd superficial
O paraflebita se dezvolta de cele mai multe ori m membrele inferioare pe traiectul unei vance
SIMPTOME Subiectul resimte o durere locala Se pot constata o roseata si o induratie a venei pe o poriune mai mult sau mai puin lunga a traiectului sau
TRATAMENT In general evoluia unei paraflebite este benigna dar recidivele sunt frecvente m caz de vance Tratamentul consta de cele mai multe ori m aplicarea de pomda antiinflamatone pe poriunea
afectata a venei
PARALIZIE. Abolire de origine neurologica a motricitatii unuia sau a mai multor muchi
O paralizie poate privi un mic grup de muchi un membru (monoplegie) partea inferioara a corpului (para plegie) sau ntreaga jumtate stnga sau dreapta (herru plegie) Atunci cnd fora musculara este
doar diminuata si nu abolita se vorbete de pareza
CAUZE Acestea sunt diverse microorganism neurotrop (Corynebacterium diphtenae bacterie responsabil de diftene sau virusul poliomielitei de exemplu) traumatism tumora benigna sau maligna accident
vascular cerebral (hemoragie ntrerupere a circulaiei) scleroza m placi Se deosebesc paraliziile centrale unde leziunea este localizata m encefal sau mduva spinrii si paraliziile periferice m care leziunea
este localizata pe un nerv
TRATAMENT Tratamentul cauzei atunci cnd este posibil (ablatia chirurgicala a unei tumori de exemplu) duce in unele cazuri la regresia sau la dispariia paraliziei n alte cazuri este posibila o regresie
spontana chiar in mod frecvent ca m cursul unor accidente vasculare cerebrale In formele cu prognostic mai sever tratamentul const m principal m reeducare - HANDICAP
PARALIZIE FACIALA. Paralizie a muchilor inervai de ctre nervul facial (a 7 a pereche de nervi craniem)
DIFERITE TIPURI DE PARALIZIE FACIALA Dup locul atingem se deosebesc paraliziile faciale centrale si paraliziile faciale periferice
Paraliziafaciala centrala se observa in cursul leziunilor vasculare cerebrale si este adesea asociata cu o hemiplegie (paralizie a unei jumti de corp) Ea predomina m partea inferioara a fetei pleoapele si
fruntea sunt scutite de paralizie Tratamentul este cel al unui accident vascular cerebral (administrarea m special m caz de embolie de anticoagulante) PARAMEDICAL
450
Paralizia faciala periferic sau paralizia lui Bell poate avea nenumrate cauze infectioase (zona zoster pe traiec tul nervului facial otita medie acuta pohradiculonevnta) traumatic (fractura stncii temporale) (umorala (tumora
a unghiului pontocerebelos) vasculara (ramolire protube rentidl |a prtii medii d trunchiului cerebrdl|J Semnele ei sunt o dsimetne d fetei atunci cnd se afla m repaus trasaturile fund devwte de parted sntoasa In partea atinsa
fata este aton comisura buzelor czuta sntul nazogeman mai puin profund buzele mai larg deschise si ndur le frontale czute Tratamentul cuprinde reeducarea prin kmezi terapie Daca paralizia este pariala starea pacientului
se amelioreaz complet si nu persista vreo sechela Daca paralizia este totala trebuie administrat de urgenta un tratament cu corticosteroizi totui m aproximativ jumtate din cazuri pot persista sechele relativ deranjante (hemi
spasmul facial sindromul lacrimilor de crocodil | emisie necontrolata a lacrimilor])
PARAMEDICAL, -. Care are legtura cu profesiunile din domeniul sntii si poate fi exercitat(a) fr a fi medic si despre ngrijirile care sunt oferite de ctre persoanele ce exercit aceste profesiuni
PARANOIA. Psihoza caracterizata prmtr un delir siste matic fr diminuarea capacitilor intelectuale
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiecii pre dispui supraestimarea de sine (orgoliu megalomanie) rigiditate psihica (nencredere dogmatism) erori de jude cat cauzate de premise subiective dei raionamentul este
logic Delirul de paranoia se dezvolta m mod coerent uneori plauzibil urmnd o serie de interpretri si de polarizri afective idealism pasionat gelozie revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar erotomanie etc Acest
delir sfrete prin a se constitui mtr un sistem permanent si de neclintit funcionarea gndim voinei si aciunii rmnnd clara si ordonata
TRATAMENT Acesta necesita m general spitalizarea El asociaz neurolepticele cu psihoterapia
PARAPLEGIE. Paralizie a celor doua membre inferioare
O paraplegie este cauzata de o leziune a celulelor motorii ale sistemului nervos cu localizare fie centrala (lezare m profunzime a maduvei spinrii) fie periferica (leziune in zona de emergenta a fibrelor nervoase ale maduvei sau
nervilor) Ea se asociaz mtr un numr de cazuri cu tulburri sfinctenene (incontinenta sau retentie urinara de exemplu)
Diagnosticarea se bazeaz pe examenul tomodensito metric pe imagena prin rezonanta magnetica (l R M ) pe examenul lichidului cefalorahidian si pe explorrile electro fiziologice (poteniale evocate somestezice [ale cailor de
sensibilitate] electrorruografie)
Tratamentul medical sau chirurgical depinde de afec tiunea responsabila
PARAPSORIAZIS. Afeciune cutanata de origine ne cunoscuta avnd un aspect apropiat de cel al psoriazisului
Parapsonazisul are o singura legtura cu psoriazisul aceea privitoare la aspectul petelor rou acoperite de scuame
Tratamentul se bazeaz pe aplicaii de corticosteroizi sau de anticanceroase (mecloretamma mtrosouree) sau pe puvaterapie nsoita eventual de luarea de retmoide pe cale orala
PARATHORMON. Hormon secretat de ctre glandele paratiroide care asigura reglarea repartiiei calciului si fosforului m organism S NONIM hormon paratiroidian
PARATIROIDA (glanda) Glanda endocrina situat m spatele tiroidei la nlimea gatului asigurnd sinteza parathormonului
In general exista doua perechi de paratiroide dar uneori aceste glande se gsesc in numr de 5 sau 6 PATOLOGIE Hipertiroidia cea mai frecventa dintre afec tiunile paratiroidelor este provocata de prezenta unui adenom pe una
dintre glande responsabil de o hipercalcemie Mult mai rara hipoparatirt idia este in general consecutiv unei ablatn chirurgicale a tiroidei sau uneori unei boli auto-imune
PARATIROIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a uneia sau a mai multor glande paratiroide
PARAZIT. Organism care triete sau se dezvolta pe seama organismului care l gzduiete
Un parazit se hrnete cu esuturile sngele sau ah mentele gazdei sale Cei mai muli parazii se ntlnesc m tarile tropicale unde prezenta lor este legata de condiiile climatice si adesea de o igiena deficienta a populaiei
PARESTEZIE. Senzaie anormala nedureroas dar neplcuta simit pe piele
Parestezule traduc o atingere a fibrelor nervoase si se observa in diferite afeciuni neurologice
O parestezie se manifesta prin semne spontane ca furnicturi redoare a pielii (piele cartonat) amorire
PARINAUD (scara a lui) Scar utilizata de oftalmolog pentru a studia vederea de aproape
Scara lui Parmaud se prezint sub forma unui text imprimat ale crui semne sunt scrise cu caractere din ce in ce mai mici

Textul trebuie sa fie citit de la distanta obinuita de citire 30 35 centimetri Acuitatea vizuala este atunci notat de P 9 (cea mai buna acuitate) pana la P28 dup capacitile de citire ale subiectului Aceasta msurtoare se
efectueaz 451

PARODONTOLIZ
mai nti fr corecie optica apoi cu ochelari daca pacientul n poarta de obicei Scara Iui Pannaud este desti nat depistam unei eventuale tulburri de refracie (miopie hipermetropie astigmatism) sau unei dificulti de aco
modare din tauza rigiditii cristalinului (prezbitie) frec vent ncepnd cu vrsta de 45 de ani
PARINAUD (sindrom al lui) Tulburare oftalmologica ce se caracterizeaz prmtr o paralizie a micrilor verticale ale ochilor si pnntr o paralizie de convergenta provocnd o vedere dubla de aproape
PARKINSON (boala lui) Boala neurologica cronica c se caracterizeaz prin tremuratura redoare si lentoare micrilor
Alte medicamente antiparkmsomene sunt agomstele dopammergice (acionnd ca dopamma) ca bromcnptma si pinbedilul si anticolmergicele
Tratamentele ncmedicamentoase intervin si ele
Kinezttercipici este fundamentala mpotriva akineziei si rigiditii
Chirurgia cu \terettaxie (reperarea radiologica m trei dimensiuni a structurilor nervoase) este rezervata anumitor forme de tremuratun rebele la orice fel de medicamente
Grefa de celule provenite de la glandele suprarenale fetale prelevate de la un ft ave rtat este nc de domeniul experi mentului
PROGNOSTIC Tratamentul a transformat prognosticul bolii lui Parkmson Prognosticul bolii n permite m general pacientului sa si pstreze activitile si sa i fie asigurata o
CAUZE SI MECANISM Boala lui Parkmson este de origine necunoscuta Se invoca o anume predispoziie ereditar care n ar juca totui dect un rol minor si de curnd factori legai de mediul rural (influenta toxicei r ca
pesticidele de exemplu)
n schimb mecanismul bolii este cunoscut este vorba de o degenerescenta care afecteaz celulele nervoase ale unui nucleu cenuiu central (substana cenuie situata m interiorul encefalului) numit locus niger aceasta antreneaz
o insuficienta a secreiei de dopamma un neurotransrrutator
SIMPTOME SI SEMNE Boala ncepe spre vrsta de 55 de am uneori imediat dup un stres (intervenie chirurgicala soc afectiv) mai des fr motiv si de o maniera deosebit de treptata si insidioasa Primul semn este adesea o
micr grafie (scrierea cu litere foarte mici) Atunci cnd boala este instalat ea se traduce prmtr un sindrom extrapiramidal sindromul parkmsoman care asociaz 3 tipuri de semne o tremuratura atunci cnd bolnavul este m repaus
o akmczie
(creterea tonusului muscular) De la un subiect la altul poate domina unul sau altul dintre aceste semne De ase menea se constata o exagerare a reflexelor si o disartne (tulburare a vorbim) care da vocii un ton monocord Fata
este nepenit inexpresiva (amimie) contrastnd cu privirea care rmne prezenta si vie
DIAGNOSTIC Acesta este stabilit exclusiv dup semnele clinice
TRATAMENT Tratamentul este mai ales medicamentos si consta m principal din administrarea de levodopa (sau L dopa) substana care o data abst rbita se transforma m dopamma si este eficace ndeosebi in formele m care
predomin lentoarea micrilor si redoarea musculara Un fenomen denumit on off apare adesea dup civa am (la 4 pacieni din 5 dup K) am) reapariia brusca a tulburrilor cu trecerea - m anumite momente - de la un blocaj
motor complet la un deblocaj cu micri anormale (compulsie de mers rapid secuse musculare)
PARODONTIT. Inflamatie a parodontiului
O parouontita este provocata de aciunea nefasta a plcu dentare si a tartrului care conin numeroi germeni asupra esuturilor de susinere a dintelui (gm 0ie os alveolar cement)
Ea se traduce prmtr o gingie roie si umflata care sn gereaza la cel mai mic contact ndeosebi m cursul penajului dinilor Parodontitele cronice foarte frecvente afecteaz de obicei adultul m jur de 30 de am Evoluia lor este
foarte lenta
Tratamentul debuteaz prmtr un detartraj polizaj al rdcinilor cu scopul de a ncetini procesul de depunere a tartrului Este indispensabila practicarea unui penaj corect al dinilor ceea ce permite eliminarea regulata a plcu
dentare Cteva luni mai trziu se procedeaz la o evaluare a starn esuturilor si daca este cazul la o acoperire a structurilor distruse (grefe de gingie acoperirea leziunilor osoase cu ajutorul coralului hidroxiapatitei fosfatilor
tncalcici etc )
PARODONTOLIZ. Distrugere treptata si ireversibila a parodontiului
Parodontolizele sunt consecutive unei parodontopatn profunde (afectare profunda a parodontiului) Ele sunt precedate prmtr un stadiu de mflamatie superficiala a gin giei (gmgivita) In cursul evoluiei bolii dispariia supor tului
osos este nsoita de o dezlipire a gingiei m jurul dintelui (punga gmgivala)
Parodontoliza este cauza eseniala a pierdem dinilor ncepnd cu vrsta de 30 de am Ea evolueaz de cele mai multe ori m mod cronic
TRATAMENT Acesta ncepe prin suprimarea cauzei bacteriene a bolii asigurnd nvarea penajului minuios si eficace si prmtr un detartraj polizaj al rdcinilor Atunci cnd boala progreseaz m profunzime o intervenie m
lambou (dezlipirea chirurgicala a gingiei) permite curirea si chiuretarea leziunilor si oprete astfel evoluia lor PARODONTOLOGIE

452
Tratamentul poate, de asemenea s cuprind acoperirea eventual a structurilor distruse cu ajutorul coralului hidroxiapatitei sau altor materiale
PARODONTOLOGIE. Disciplin consacrat studiului bolilor parodontiului
PARODONTOPATIE. Orice afeciune caracterizat pnntr-o atingere a parodontiului
PARODONTIU. Totalitate a structurilor care asigura fixarea si susinerea dintelui pe maxilare
PAROTID (gland) Cea mai voluminoas dintre glan dele salivare situat n spatele ramurii urctoare a maxi larului inferior sub ureche -> SALIVARA (gland)
PAROTIDECTOMIE. Ablatia chirurgical n ntregime sau parial, a glandei parotide
PAROTIDIT. Inflamatie a glandei parotide (principala gland salivar)
O parotidit poate fi de origine viral sau bactenan mParotidita virala cea mai frecvent, se observa in prin cipal n cursul creionului Ea provoac o febr moderat si se traduce pnntr o umfltur dureroas a celor dou
parotide Tratamentul este cel al bolii n cauz Parotidit bactenan, purulent, apare m general la o persoan n vrst a crei stare bucodentar este precar sau care sufer de o boal ce provoac o deshidratare Semnele sunt
aceleai ca si cele ale unei parotidite virale dar mai marcate si unilaterale Din orificiul canalului lui Stenon (canalul excretor al glandei parotide) la nlimea molarilor superiori, nete puroi Tratamentul este cel al
simptomelor (ngrijirea gurii) asociat cu luarea de antibiotice pe cale oral
PARVOVIRUS. Virus A D N de dimensiuni mici din familia Parvovmdae
Familia Parvovmdae cuprinde ndeosebi virusul lui Norwalk, responsabil de gastroentente, si parvovirusul uman seric B19, transmis pe cale parenteral (transfuzie seringi tatuaj, gref de organ) si responsabil de anemii
entroblastopemce de megalentem epidemic si de diferite manifestri (sindrom respirator benign etc )
PASTEURELOZ. Boal mfectioas provocat de o bacterie din genul Pa\teurella
Pasteureloza este o boal care afecteaz omul si animalul (bovine, porcine, iepuri psri etc ) Animalul constituie rezervorul de germeni Omul se contamineaz prin mocu larea direct a acestui germene n cursul unei mucturi
a unei nepturi, zgrieturi sau prin inhalarea germenelui la contactul cu un animal bolnav
SIMPTOME O inflamare a plgii survine ntre 3 si 6 ore dup inoculare aceast rapiditate de apariie este caracteristic pasteurelozei Plaga devine dureroas, roie si zemumd m rstimp de dou zile Aceste semne sunt adesea
nsoite de o mflamatie a vaselor limfatice si a ganglionilor apropiai de plag, precum si de o febr moderat
TRATAMENT Tratamentul const n administrarea de antibiotice timp de 10 zile
PAT CAFEA CU LAPTE. Pat cutanat de culoare galben deschis rotund si plan
Petele cafea cu lapte sunt provocate de o hipermelanoz (exces de melanin, pigmentul pielii) de origine genetic Perfect de bine delimitate, neprungmoase, ele predomin pe torace si pe regmea lombar Adesea mai ales dac
sunt mici si numeroase ele nu sunt patologice Totui, ele constituie uneori unul dintre simptomele unei afeciuni ereditare boala lui Recklmghausen, scleroza tuberoas a lui Bourneville

PAT DE VIN. - ANGIOM

PAT MONGOLIC. Pat pigmentat, de culoare neomogen dar n care domin albastru ardezie, situat la partea de jos a spatelui
Pata mongolica deosebit de frecvent la sugari sau la copiii mici asiatici si negri, este provocat de o hipermelanoz (exces de melanin, pigment al pielii) Ea dispare adesea spontan n timpul copilriei
PAT RUBINIE. Nodul benign format dmtr o ngrmdire de minuscule vase sangvine cutanate SINONIM angwm nodular
Petele rubinii afecteaz adultul ncepnd de la 40 de ani m sus Acestea sunt mici proeminente emisfence de l pn la 5 milimetri diametru de culoare roie sau violacee, foarte bine delimitate care arat ca si cum ar fi aplicate pe
piele Ele sunt situate mai ales pe trunchi si la rdcina membrelor Asociate uneori cu o insuficient hepatic sau, la femeie, cu un exces de hormoni estrogem (sarcin, luare de pilule contraceptive) aceste pete nu au de cele mai
multe on, nici o semnificaie patologic
TRATAMENT Dei o pat rubinie nu necesit nici un tratament se poate din raiuni estetice s fie distrus pnn electrocoagulare sau prin laser cu dioxid de carbon, atunci rmne n loc doar un mic semn
PATCH. Mic dispozitiv adeziv coninnd u.....----------,
destinat s fie lipit de piele SINONIM Wem transdemuc Patchul difuzeaz local un medicament, n piele (patch test) sau m ntreg organismul, pe cale sangvini In primul caz patchul este utilizat n scopuri diagnostice patch
testul (sau timbrul) cu tuberculm, pentru PEDICULICID
diagnosticarea tuberculozei sau pentru controlul eficacitii vaccinului patch testul (sau epidermotestul) cu un alergen permite diagnosticarea unei alergii a subiectului A doua categorie de patch permite unui medicament sa
traverseze pielea s ajung in snge si sa difuzeze m organism derivaii nitrati mpotriva angorului (angina pectorala) nicotin pentru uurarea ncetam fumatului hormonii estrogem pentru a compensa o insuficienta a secreiei
ovarelor etc
PATERNITII (cercetare a) - CERCETARE A
PATERNITII

PATOGEN, -. Califica ceea ce provoac o boala m particular un germene capabil sa provoace o infecie
PATOLOGIE. Studiu al dezvoltam bolilor
Patologia examineaz ndeosebi cauzele simptomele evoluia precum si leziunile si complicaiile eventuale ale bolilor
PATOMIMIE. Pornire morbida de a imita simptomele iei boli
Un subiect atins de patormmie i provoac si i ntreine leziuni multiplic numrul examenelor medicale si nu ezita si sufere una sau mai multe intervenii chirurgicale pentru a acredita existenta unei boli Patomimia se
nrudete cnd cu isteria cnd cu ipohondria deliranta
Tratamentul patomimiei const m ngrijirea psiho terapeutic fr de care resutele sunt inevitabile
PAVILION AL URECHII. Parte vizibila a urechi, externe
Pavilionul urechii este constituit din cartilagn care deseneaz forme m relief acoperite de piele
PDUCHE. - PEDICULOZA
PR. Peri de lungime mare implantai pe pielea craniului numit pielea capului - ALOPECIE CALVIIE
i Aliment fabricat din faina apa sare si drojdie
fermentat si copt m cuptor Pinea este un aliment esentialmente bogat m glucide (totre 49 si 58%) dar mai aduce si proteine (8%) si apa Aproximativ 30%) n plus pinea conine minerale s din grupul B si fibre m cantiti mai
importante fcpinea integrala dect m pinea alba Valoarea energetica Imaz ntre 244 si 274 kilocalorn pe 100 grame Cni l medie recomandata pentru un adult este cuprinsa intre 200 i 350 grame pe zi
NCTORAL (muchi) Muchi situat la partea anterioara toracelui
Exista doi muchi pectorali marele pectoral si micul pectoral
Muchiul mare pectoral este un muchi mare triunghiular si plat care se prinde de stern si de caitilagnle costale ale coastelor ncepnd cu a 2 a pereche si pana la a 6 a pereche pe de o parte si de colul humeral pe de alta parte
Muchiul mic pectoral este un muchi mai mic tn unghiular si plat care se prinde pe perechile a 3 a a 4 a si a 5 a de coaste pe de o parte si pe apofiza coracoida a omoplatului pe de alta parte
PEDIATRIE. Ramura a medicmei consacrata copilului si bolilor sale
Pediatria este specialitatea care trateaz copilul de la existenta sa intrauterina in colaborare cu obstetnciemi (medicina antenatala) pana la vrsta adulta (pana la captul a ceea ce se numete destul de imprecis adolescenta)
PEDICHIURIST, -. Auxiliar paramedical care prac tica ngrijirea picioarelor
Actele curente realizate de pedichiunst(a) se fac fr recomandare medicala si constau m ngrijirea unghiilor si degetelor de la picioare
[n Frana de exemplu exercitarea profesiei de pedi chiunst este supusa obinem unei diplome specializate
PEDICULICID. Medicament de uz extern folosit m tratamentul pediculozelor (afeciuni cutanate provocate de infestrile cu pduchi)
FORME PRINCIPALE Pediculicidele cuprind clofenatul D D T ui (diclordifemltncloretan) lindanul malationul piretnnele aceste produse sunt folosite separat sau m asociere Ele se prezint sub forma de pudra de soluie de
spray de lotiune de ampon sau de crema CONTRAINDICAII Pediculicidele sunt contraindicate la femeia gravida si la copilul sub 30 de luni Ele nu trebuie sa fie aplicate pe pielea lezata de o plaga sau o eczema nici pe ochi
sau pe mucoase
MOD DE ADMINISTRARE Dup o splare minuioasa a pielii produsul este aplicat si lsat sa acioneze o jumtate de ora pana la 24 de ore dup caz modul de ntrebuinare exact fiind m funcie de produs si de localizare
Oricare ar fi tipul de pediculoza este necesar in cursul tratamentului sa se spele cearafurile prosoapele si mbrcmintea la o temperatura peste 60 C sau sa fie tratate cu un produs adecvat m plus este mdmspensabil sa se trateze
anturajul persoanei infestate (prini frai si surori parteneri sexuali m caz de ftinaza (infestare cu pduche pubian))
Tratamentul pediculozei pielii capului este mai uor in cazul parului scurt sau rar Dup utilizarea produsului tratant parul trebuie pieptnat cu atenie uvia cu uvia cu un pieptene foarte des uns cu un produs special pentru a
elimina paraziii mori si a desprinde oule de pduche (Imdim) O a doua aplicaie se impune la 8 zile dup prima PEDICULOZA

454
EFECTE NEDORITE Acestea nu apar dect atunci cnd produsele sunt prost folosite cnd sunt nghiite ori inhalate sau cnd nu sunt respectate precautiunile de utilizare In caz de aplicare pri-a ndelungata sau prea repetata mai ales la copil sau m caz
de contact accidental cu mucoasele sau cu ochii se pot produce o intatie cutanata (eczema etc ) nrosin sau arsuri manifestri pe care o splare cu apa din abundenta le calmeaz m general In ca/ de trecere accidentala m snge pcdicuhcidele pot provoca
un icter (galbinare) convulsii sau coma ceea ce impune o spitalizare de urgenta Folosirea lor necesita o citire atenta a modulul de ntrebuinare Aceste produse nu trebuie lsate la ndemna copiilor
PEDICULOZA. Contaminare cu pduchi
Pduchii sunt ectoparaziti (parazii care triesc la supra fata pielii) hematofagi (care se hrnesc prin neptura cu sngele gazdei lor) Ei sunt negri cu o lungime de aproxi mativ 3 milimetri si se implanteaz mai ales acolo unde pilozitatea este
abundenta Oule lor numite lindim sunt ovale albe sau cenuii ele msoar cam o jumtate de milimetru si se lipesc de par si de peri Pduchii se transm t cu uurina de Ia o perse ana la alta prin contact direct sau prin intermediul imbracammtn
SIMPTOME SI SEMNE Infestarea cu pduchi se traduce prmtr o mancanme localizata si prin apariia la locul nepturilor a unui mic punct rou nconjurat de un hak u rozaliu si uor proeminent Scrpinarea leziunilor antreneaz o eroziune a pielii
care poate sa se infecteze si sa se acopere de cruste In absenta tratamentului pielea poate lua o culoare bruna albstruie (melanodermie a vagabonzilor) TRATAMENT! O simpla samponare sau o splare cu spun sunt total ineficace pentru a scap de
infestare Este necesara folosirea unui pediculicid (pesticid mpotriva pduchilor)

-* PEDICULICID
PEDOPSIHIATRIE. Ramura a psihiatriei privind stu Jiul si tratamentul tulburrilor mintale la copil si la adolescent
PEELING. Procedeu chimic de distrugere a straturilor superficiale ale pielii utilizat m dermatologie si chirurgia estetica SINONIM exfi liatie
INDICAII Un peelmg permite estomparea sechelelor acneei si se utilizeaz uneori m tratamentul ridurilor mici m asociere cu alte procedee terapeutice ca o dermabraziune (polizare a pielii cu o freza rotitoare) sau cu o astupare a ridurilor (prin
injectarea sub ele a diferite substane) PREGTIRE SI DESFURARE Pielea este pregtita cu cteva zile naintea edinei de peelmg cu derivai de vitamina A acida Ea este curata cu grija cu un spun uor acid destinat eliminam particulelor grase
Pasta este apoi ntinsa cu o spatula pe fata Aplicarea este fcuta cu prudenta ndeosebi m jurul guru narilor s
regiunilor din apropierea ochilor Practicianul procedeaz la una sau doua aplicri m cursul edinei produsul acioneaz timp de 10 pana Ia 40 de minute nainte de a fi ndeprtat
EVOLUIE Arsura provocata de un peelmg se manifest prmtr o roseata care dureaz intre 24 si 48 de ore Apoi apar cruste pe o perioada de l O pana la 21 de zile Subiectul prezint in fine timp de aproximativ doua luni o piele roz pal care se va
revitahza total si i va regsi aspecul normal m cteva luni
COMPl ICATII Bridele sau cicatricele de mrime mica sunt uneori vizibile dup un peelmg In caz de eec pot aprea pete colorate sau pot reaprea ridurile
REZULTAT Rezultatul este subordonat respectam stricte a ctorva precautium interdicia de a iei din casa m sptmna urmtoare edinei de peelmg si de a se expune la soare timp de 3 luni cu scopul de a evita aspectele inestetice (discromia) din
pigmentarea viitoare a pielii
Daca sunt respectate aceste precauii poate fi obinut rezultatul ateptat micorarea ridurilor mici pentru o perioada limitata (de la o luna la un an) si dispariia defl nitn a a micilor neregulantati ale pielii (cicatrice ndeosebi) In unele cazuri totui
reapariia micilor riduri poate conduce la reluarea tratamentului Aciunea unui peelmg este totui prea superficiala pentru a avea un efect asupra cicatncilor profunde
PELAD. Boala dermatologica ce se caracterizeaz pnn cderea parului si perilor
Peladaestec afeciune relativ frecventa de cauza insufi cient cunoscuta
Te ae gradele de gravitate sunt posibile pana la cderea m ntregime a parului a sprncenelor si a tuturor perilor hvolutia se face m pusee creterea parului si perilor este ntotdeauna posibila
TRATAMENT Tratamentul unei pelade este lung si dificil El face apel la cnoterapie (tratament prin frig) relativ dureroasa prin aplicarea de zpada carbonica (o edina" Ia aproximativ 10 zile) precum si la aplicarea de lotium vaso-dilatatoare
(mmoxidil) apoi de corticosteroizi de medicamente reductoare (dioxiantranol) uneori la puvaterapie (asocierea absorbiei de psoralend cu o iradiere cu ultn violete) Este recomandata o psihoterapie de susinere
PELAGR. Boala provocata de o carena m vitamina PP Pelagra exista m stare endemica m regiunile m care alimentaia este bogata m porumb si sraca m proteine animale ndeosebi in triptofan precursor al vitaminei PP Carena m vitamina PP se
asociaz destul de des cu o careni in vitaminele grupului B ndeosebi m alcoolismul cromc Ea se traduce prin tulburri cutanate (roseata mancnmi ingrosare a pielii) digestive (afte diaree vrsturi) Wf voase si mintale (insomnie dureri de cap confuzie
fi 455

PENISULUI
depresie tulburri de memorie atingere a nervilor meni brelor inferioare) Tratamentul consta m administrarea de vitamina PP si mtr un regim suficient de bogat m proteine animale
PELICUL. Scuama fina albicioasa care se desprinde de pe pielea capului
Peliculele constituie semnul unei localizri pe pielea capului a unei micoze pitirosporoza Aceasta afeciune nu este totui contagioasa
Peliculele cele mai obinuite sau pitinazisul simplu al pielii capului sunt foarte fine si se desprind de la sine O alt form denumita pitinazis steatoid este constituita din scuame mai groase care adera la pielea capului unde
formeaz placi
TRATAMENT Acesta consta m aplicarea pe pielea capului a unor substane reducatoare (pitinon zinc) sau antifunyce (imidazolati sulfura de seleniu) in lotiune apoi in splarea prului pnn alternarea sampoanelor blnde si a
sampoanelor reducatoare utilizarea acestora din urma facandu se din ce in ce mai dmstantat m timp
PELVECTOMIE. Ablatie chirurgicala totala sau pri ala a organelor pelviene (vezica uter rect)
PELVIMETRIE. Examen clinic care permite evaluarea diametrelor bazinului femeii gravide
PELVIS. Parte inferioara a bazinului osos SlNONM Mu. ui bazin
Pelvisul este limitat lateral de partea inferioara a oaselor lliace m spate de sacrum si de coccis iar m fata de pubis Mvisul conine organele pelviene cele ale aparatului genital si urinar precum si partea terminala a intestinului
gros (colonul pelvian sau sigmoid) si rectul
Pelvisul poate fi sediul unor anomalii anatomice (ste noz asimetrie) al unor fracturi sau a! unor tumori osoase
PELVISPONDILITA REUMATISMAL. SPON
OILARTRIT ANCHILOZANT

PEMFIGOID. Boala dermatologica ce se caracterizeaz

j)nn prezenu unor bici care iau natere sub piele Pemfigoidul este o boala autoimuna (sistemul imumtar
al subiectului sintetizeaz anticorpi mpotriva constituenilor
pielu proprii)
n afara ngrijirilor locale (curarea si antisepsia basi
edor) tratamentul consta m administrarea pe cale orala de UWrticosteroizi de imunosupresoare sau de entromicma o(intlblouc) pentru pemfigoidul bulos si de sulfone sau de
munosupresoare pentru pemfigoidul cicatricea!
PEMFIGUS. Boala dermatologica ce se caracterizeaz prin apariia unor basicute (bule) m interiorul epidermului rupandu se pentru a las locul unc r eroziuni dureroase
CAUZE Pemfikusul este o afeciune rara de cauza prost cunoscuta Se evoca un mecanism autoimun (secreia de ctre sistemul imumtar al subiectului de anticorpi ndreptai mpotriva constituenilor pielii proprii)
TRATAMENT ngrijirile locale constau m deschiderea bulelor si m bai cu antiseptice Tratamentul general a transformat prognosticul acestei boli altdat mortala El consta m administrarea de corticosteroizi m doze puternice
pe o perioada de 6 luni pana la l an Imunosupresoarele ciclosponnasiplasmaferezeleaufost de asemenea propuse
PENICILINA. Medicament antibiotic bactencid (care omoar bacteriile) aparinnd familiei betalactammelor
Penicilinele sunt indicate m tratamentul infeciilor cu germeni sensibili ca farmgita bronita pneumonia amigda hta endocardita bactenana (infecia uneia dintre tunicile inimii endocardul) sifilisul blenoragia si angina lui
Vmcent si m prevenirea crizelor de reumatism articular acut
Spectrul penicilinelor este m general ngust Bacteriile sensibile la aceste medicamente sunt puin numeroase bacilul diftenei gonococul Ltsteria menmgococul pneumo cocul stafilococul streptococul etc De altfel bacteriile
devin din ce m ce mai rezistente la peniciline unele secreta o enzima pemcilmaza capabila sa distrug mai multe varieti de penicilina
MOD DE ADMINISTRARE Administrarea penicilinelor nu se poate face (cu excepia penicilinei V) pe cale orala aceste antibiotice sunt administrate deci pe cale injectabila mtramusculara sau mtravenoasa
EFECTE NEDORITE Penicilinele sunt medicamente foarte puin toxice chiar m doze puternice dar ele pot provoca accidente alergice grave ceea ce interzice adrm nistrarea lor ia persoanele sensibile la betalactamme
PENIS. Organ genital masculin SINONIM or^an viril
Penisul este constituit din trei pri cilindrice doua tuburi laterale corpii cavernosi si un tub central compus d n esut spongios prin care trece uretra La extremitatea lui se gsete glandul acoperit de preput meatul uretral
extremitatea uretrei pnn care se scurg urma si sperma se deschide in mod normal pe gland
PENISULUI (cancer al) Cancer care atinge extremitatea penisului pe gland sau pe preput de cele mai multe ori sub forma unui carcmom (tumora maligna dezvoltata pe seama epitehului)
O forma rara de cancer cancerul penisului pare sa fie favorizat de tabagism sau de infeciile virale Tumora care se prezint sub forma unei excrescene nedureroase sau a unei ulceraii dureroase care sngereaz cu uurina se

PENSARE DISCAL
456
dezvolta nmugurind Ea evolueaz lent totui m caz de tumora rapid evolutiv extinderea spre ganglionii limfatici se face m cteva luni
Tratamentul cancerului de penis face apel atunci cnd tumora este puin evoluata la cuneterapie locala curie terapia nu are nici o consecina asupra funciei sexuale nici asupra fertilitii Atunci cnd ganglionii limfatici sunt
atini ei trebuie scoi pe cale chirurgicala
PENSARE DISCAL. Diminuare a maltimn unui disc mtervertebral (cuzmet fibros care servete de amortizor suplu intre doua platouri vertebrale)
O pensare discala detectat de obicei dup un bilan radiografie al coloanei vertebrale poate fi situata la nivel cervical dorsal sau lombar poate fi unica sau poate privi mai multe discuri
Dup cauza sa o pensare discala este dureroasa sau nu Ea poate antrena o micorare a nlimii bolnavului Trata mentul pensrn discale este cel al bolii m cauza
PEPSIN. Enzima a stomacului care degradeaz pro temele alimentare si permite astfel absorbia lor intestinala
PERCUTANAT, -. Califica un mod de administrare a anumitor substane sau medicamente constnd mtr o aplicare locala pe piele a produsului care difuzeaz m tot organismul plecnd de la aceasta aplicaie
Calea percutanata este utilizata ndeosebi pentru admi nistrarea unor hormoni (estrogem) m dezobisnuirea trep tat de fumat (patch cu nicotin) si m tratamentul insuficientei coronariene (patch cu derivai mtrati)
PERCUIE. Metoda de examinare clinica a organelor sau a cavitilor interne constnd m aprecierea sonoritii sau a rezonantei produse prin tapotamentul cu extremitile degetelor pe pielea regiunii studiate
O percuie se practica mai ales pe torace sau pe abdomen
Ea poate fi directa (percuie nemediata) sau indirecta (percuie mediata) n acest ultim caz un deget al unei mini este interpus intre piele si degetul celeilalte mini care efectueaz percuia
Sonoritatea produs poate fi normala sau din contra patologica Astfel m cursul percuiei toracelui o matitate (diminuare a sonoritii) poate indica o pleurezie (boala caracterizata pnntr o pleura umpluta cu lichid) m timp ce un
timpamsm (creterea sonoritii) poate semnala un pneumotorax (boala caracterizata prin prezenta de aer m pleur)
PERFORAIE. Deschidere patologica a peretului unui organ cavitar
Perforaiile privesc ndeosebi tubul digestiv stomac duoden mai rar colonul sau rectul
SIMPTOME SI SEMNE Acestea sunt caracteristice durere abdominala brusc si intensa nsoita de oprirea emisiei de matern fecale si de gaze de vrsaturi si de o alterare a strii generale (febra stare de soc) Palparea
abdomenului pune m evidenta o contracie dureroasa (ventru de lemn)
Perforaia antreneaz iruperea m cavitatea abdominala a gazelor si lichidelor digestive precum si o pentonit (mflamatia peritoneului)
TRATAMENT Acesta constituie o urgenta un tratament ntrziat expune Ia supramfectie peritoneala si septicemie El este m esena chirurgical curarea cavitii etc ) dre najul Spitalizarea este in general destul de ndelungat
dar urmrile operatorii sunt bune atunci cnd intervenia este fcuta fr ntrziere
PERFUZIE. Procedeu care permite injectarea lenta si continua a unui lichid m circulaia sangvina de obicei pnntr o vena
Perfuziile venoase permit administrarea de medica mente de soluii electrolitice (sodiu potasiu etc ) si/sau glucozate ( seruri ) de derivate de snge sau de produse de hranire artificiala (pe baza de glucide de lipide si de acizi
ammati) Ele sunt indispensabile de ndat ce calea oral si tubul digestiv nu mai pot fi utilizate
APLICAREA SI MENINEREA PERFUZIEI Aplicarea unei perfuzii venoase periferice trebuie sa fie realizat perfect aseptic dup punerea unui garou si antisepsia pielii iar materialul de acces vascular este acoperit cu un
pansa ment steni Pansamentele refcute la intervale regulate sunt nlocuite de ndat ce se umezesc sau se dezlipesc Tubula tunle de acces trebuie sa fie schimbate la fiecare 24 sau 48 de ore Aceste manipulri schimbarea
flaconului si adrm nistrarea medicamentelor prin tubulatura de perfuzie trebuie sa fie fcute cu mari precautium de asepsie
COMPLICAII Complicaiile locale constituie principalul risc al perfuziilor Inflamatia frecventa se traduce prin dureri si pnntr o roseata m jurul punctului de punctionare si pe traiectul venei uneori pnntr un edem Infecia este
cea mai grava complicaie de nvins
PERI. Elemente filiforme foarte bogate m proteine denu mite keratme care fac parte dintre fanere anexe ale pielii Pana la pubertate corpul este acoperit de un puf fin La pubertate peru cresc se ngroa si se nchid la culoare
sub axile pe pubis si - la majoritatea brbailor si la unele femei -pe tors pe membre m nan si m conductunle auditive externe precum si pe faU Morfologia perilor este variabil seciune ovala la europeni si negri rotunda la
asiatici Importanta si topografia pilozitii depind pe de o parte de hormonii androgem (abundeni la brbat) si pe de alt parte de un factor ereditar Melanin este responsabil de culoarea perilor m timp ce keraUnele le confer
consistent 457

PERIARTRIT A UMRULUI
STRUCTUR Peru si prul au aceeai structur Partea perilor situat n piele, care ia natere n derm si traverseaz epidermul, este numit rdcin, iar partea vizibil - tij Rdcina si tija cuprind 3
cilindri concentrici mduva n centru, nconjurat de scoar bogat in melanin si m keratme, si cuticula, bogat si ea n keratme Epidermul la nlimea porului (orificiul prin care firul iese la suprafaa
pielii), se nfund pentru a forma m jurul rdcinii o teaca denumit folicul pilos Acest fohcul se termin prmtr o umfltur, bulbul, care prezint la baza sa o mic depre smne, papila, pnn care ptrund
vasele de hrmre Un muchi minuscul, denumit erector al firului de pr sau oripilator este ntins oblic ntre bulb si epiderm cnd acest muchi se contract, prul se ridic (piele de gin ) acesta este
reflexul pilomotor O gland sebacee este uneori anexat firului de pr si formeaz atunci mpreun cu el un folicul pilosebaceu
DIFERII FACTORI DE CRETERE Numeroi factori contribuie la creterea prului
Ereditatea joac un rol esenial n particular asupra lungimii firelor de pr
Factorul sezonier se traduce prmtr-o cretere a numrului de fire de pr n faz telogen vara, deci pnntr o cdere mai important a prului toamna
t Factorii metabolici ca o caren n acizi ammati nsrun minerale, n acizi grai si n vitamine pot antrena fie o cdere, fie o depigmentare sau o finee excesiv a prului
Factorii hormonali joac de asemenea un rol important
PATOLOGIE Hirsutismul este o pilozitate excesiv la femeie, uneon cauzat de un exces de androgem Alopecia (cderea sau absenta perilor si a prului) poate constitui consecina a numeroase boli (lupus
lichen pelad etc ) sau poate fi congenital
PERIADENIT. Ansamblu constituit dmtr o ademt (mflamatie a unui ganglion limfatic) si zona inflamatone care o nconjoar
KRIARTERIT NODOAS. Inflamatie a peretelui arterelor de calibru mediu si mic care compromite irigarea esuturilor
CAUZE Cauzele penartentei nodoase nu sunt complet cunoscute Mecanismul leziunilor este o reacie autoimun tn cursul creia organismului i se atac pereii arterelor Boala poate surveni la orice vrst,
dar afecteaz mai ales adultul de sex masculin
SIMPTOME SI SEMNE Penartenta nodoas se manifest adesea la nceput prin semne generale febr pierderea n greutate, cu dureri articulare si musculare n continuare aspectul clinic depinde de
localizrile atingem vasculare manifestrile pot fi cutanate (purpur urticane noduli subcutanai), renale (glomerulonefnt cu insuficient loiali, hipertensiune arterial sever) neurologice (tulburri
senzivomotoare periferice ca o multmevnt atingere a
sistemului nervos central care se traduce prin convulsii, o hemoragie meningean etc ) cardiovasculare (atingere a coronarelor cu risc de infarct al miocardului, vasculantate distal cu fenomen Raynaud
uneori gangrena degetelor), digestive (dureri abdominale diaree frecvent eventual hemoragii digestive)
Evoluia bolii se face pnn pusee succesive prognosticul fund grav n absenta tratamentului

TRATAMENT Acesta face apel la corticosteroizi si la imunosupresoare, chiar la plasmaferez (schimb plasmatic) Tratamentul permite stoparea evoluiei n majoritatea cazurilor dar cu preul unor
complicaii legate de terape utici (modificri cutanate, osteoporoz, infecii)
PERIARTRIT. Orice afeciune provocat de o mfla matie a esuturilor din vecintatea articulaiilor
Penartentele, boli favorizate de mbtrnirea esuturilor afecteaz n general subiecii vrstnici sau mai rar, subiecii tineri si sportivi Ele afecteaz bursele seroase penarticulare (spatiile de alunecare) capsula
articular (esutul fibros care nconjoar articulaia) ligamentele, tendoanele si tecile lor,
Penartenta cotului poate fi legat de o epicondiht (mfla matie a tendoanelor care se insera pe epicondil excrescen osoas situat la extremitatea inferioar a humerusului), frecvent la juctorul de tenis
(tennn-elbow), de o epitro-hleit (mflamatie a epitrohleei excrescen osoas situat pe partea intern a cotului) sau unei bursite retroolecramene (mflamatie a bursei seroase situat n spatele olecranului
excrescena postenoar a cubitusului de la nivelul articulaiei cotului)
Periartrita soldului este provocat n general, de o tendmit a muchilor fesieri responsabil de o durere atunci cnd subiectul deprteaz coapsa de axa corpului, sau de o tendmit a muchilor abducton,
frecvent la sportiv (rugby, fotbal)
PERIARTRIT A UMRULUI. Orice afeciune caracterizat pnn dureri provocate de o mflamatie a esuturilor din vecintatea articulaiei umrului SINONIM periartrita \capulohumerala
O periartrit a umrului este cauzat de o mflamatie a tendoanelor care acioneaz muchii rotaton (responsabili de micarea de rotaie a umrului, cel mai frecvent atins fund muchiul supraspmos), a bursei
seroase subacrormo deltoidiene (spaiul de alunecare dintre muchiul deltoid si acrorruom pe de o parte, si muchii rotaton, pe de alt parte) si/sau a capsulei articulaiei scapulohumerale (dintre omoplat si
humerus) Ea este favorizat de factori congenitali (spaiu prea strmt ntre tendoanele rotatonlor si bolta osoas subacromial de exemplu) sau este dobndit (utilizarea profesional sau sportiv excesiv a
articulaiei umrului) PERICARD
458
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomele pot fi mai mult sau mai puin accentuate
- durere d umrului, fr ca micrile acestuia s fie limitate, din cauza unei tendmite a muchiului supraspinos sau a muchiului lung al bicepsului
- durere acut d umrului cu limitared total a micrilor acestuia, legat de o bursit (inflamatie a bursei serodse)
- blocdrea umrului, sau algodistrofia cauzdta de o capsulit retractil (retractid si ngrosdred cdpsulei articulare a umrului) n cursul acestei afeciuni foarte dureroase micrile umrului sunt aproape imposibile (umr
nepenit)
- umr pseudoparahtic provocat de o ruptur tendi noas frecvent la sportivi durered este slab dar subiec tul se dfl n mcdpacitdte de a mica umrul
TRATAMENT Acesta const, dup caz, m administrarea de antiinflamatodre pe cale local (pomda infiltraii) ordl sau mtramuscular si pe kmeziterapie De asemenea se poate practica o punctie a lichidului mfldmdtor sau
repararea chirurgical a tendonului rupt
PERICARD. Tunic extern care nvelete inima
PERICARDITA. Inflamatie d celor doud foite dle peri crdului seros
Cele mdi multe pencdrdite sunt de origine mfectioasa Unele pot totui s evidenieze o conectivit (boal a tesu tulul conjunctiv al diverselor organe) sau uneori un cancer Se disting trei forme de pencardit pencardita acuta
peri cardita uscat si pencardita cronic constrictiv
Pericardita acut. Este vorba de o mflamatie a peri crdului seros care conduce de cele mai multe ori la apariia de lichid ntre cele dou foite ale sdle m cdvitdtea virtuald care le separ
Frecvent nu poate fi gsit nici o cauz n pencarditele acute benigne este evocat un mecanism imunologic Cauzele cunoscute sunt o infecie virala (efuziunea hchidiana dintre cele dou foite este limpede) sau microbian
(efuziunea este atunci purulent) o tuberculoz un cancer sau un reumatism articular acut
Pencardita acut se traduce prmtr o durere toracic ce se amplific la inspiraie, asociat fund cu febr
Evoluia unei pencardite acute benigne este ntotdeauna favorabil fr tratament, dar recidivele sunt frecvente Atunci cnd lichidul cupnns n pencard este prea voluminos pe punctul de a comprima mima si a stnjeni
ntodrcered venods, sunt practicate punctn Pencarditele tuberculodse canceroase, microbiene reumatismale si conectivitele necesit un tratament specific legat de boala n cauz
Pericardita uscat. Aceast pencardita este o mflamatie a pencardului si uneori constituie doar stadiul iniial dl unei pencardite acute cu efuziune
Pericardita cronic constrictiv. Aceast mflamatie d pencardului se traduce prmtr o mgrosare important a
constituenilor pencardului redhzdnd un ddevrdt nveli care strnge mima si stnjenete umplerea ei Este vorba de o complicdtie rar a unei pencdrdite dcute tuberculoase, care poate s se instaleze m cteva luni sau n civa
am
PERICOLANGIT. Inflamatie a esutului hepatic care
i
nconjoar canalele biliare
i
PERIDURAL, -. Tehnic de anestezie locoregional
| constnd n injectarea unei soluii de anestezic n spaiul
i pendural (ntre vertebre si dura mater nveliul menmgean
j cel mai exterior) SINONIME
aneste7iependural uneMne epidurala
Ea poate fi realizdt n regiuned cervicdl, dorsal, lombar sdu sacral
INDICAII In regiuned lombdr pendurala este indicat m cursul operaiilor ginecologice, ale cilor urmare sau ale membrelor inferioare mai rar ale cilor digestive (apen-dicectomia de exemplu) Ea este utilizat, de
asemenea, k
t pdcientu debilitdti pentru a diminua durerile postoperatorii
i m urmtoarele dou zile dup operdtie si, m cursul nate< nlor pentru atenuarea durerilor unei nateri pe ci naturale
t sau pentru a
reahzd o cezaridn Pendurald cervicdl sau dorsdld permite practicarea operaiilor de tiroid, ale organelor otormolaringologice ale arterelor carotide si ale snului
CONTRAINDICAII Contramdicatnle absolute sunt tulburrile de codgulare si luarea de medicamente anti-coagulante hipovolemia (diminuarea volumului sangvin) si hemoragia Contramdicdtnle reldtive sunt febra si once
stare mfectiods in momentul anesteziei mdlformatnle colodnei vertebrale precum si unele boli cardiace TEHNIC Produsul injectat impregneaz rdcinile ner voase si anesteziaz nervii care conduc senzaia dureroas
Numrul nervilor blocai depinde de cdntitatea de lichid injectat O pendural este convenabil pentru operaii cu durata maxim de 2-3 ore dup acest rstimp, pacientului u vine greu s suporte imobilizdrea si reclam un
sedativ In schimb atunci cnd dozele sunt mai mici (natere pe ci naturale sau analgezic postoperatorie), pendural poate dura mai multe ore chiar una sdu dou zile
DESFURARE Poziia pacientului este aleas n funcie de stared sa si de obiceiurile anestezistului pentru a primi injecia pacientul podte s se afle fie n poziie seznd,fie lungit pe o parte cu gambele aduse la brbie La
femeile m curs de a nate pendurdld se dplic m momentul n care dilatatid colului uterm d djuns ntre 3 si 5 centimetri Esle necesar o dezmfectie riguroas a locului pe care va fi punctul de injectare urmat de o anestezie
local care sa permit insensibilizarea pielii Injecia este realizat dup amplasared unei perfuzii intravenoase si sub controlul 469

PERLE
EFECTE SECUNDARE O pendurala poate declana o scdere d tensiunii arteriale si/sau frisc ane m timpul inter ventiei precum si o retentie tranzitorie a urinei dup inter ventie ceea ce necesita adesea o
sondare vezicala Durerile de cap rare se trateaz cu analgezice si odihna Unhema tom pendural eveniment excepional daca contramdicatule respectate poate antrena o paralizie a membrelor inferioare si
necesita un tratament chirurgical de urgenta
PERINATALOGIE. Studiu al ftului ncepnd din cea de a 28 a sptmna de sarcina si al copilului in primele 8 zile ale vietn sale
PERINEU. Regiune care constituie planseul miculu bazin m care sunt situate organele genitale externe si anusul SINONIM planau pelvian
PERIONICHIE. Inflamatie cronica a pielii dm jurul unei unghii SINONIM perwmxie
0 periomchie este provocata de cele mai multe ori de O ciuperca microscopica din genul Candida Tratamentul const in aplicarea de antifungice (micostatm irmdazolati) IM prevenirea purtnd mnui m
cursul muncilor manuale in profesiile de risc
PERIOST. Membrana fibroasa albicioasa care nconjura
1 ca o teaca cu excepia suprafeelor sale articulare Penostul ndeosebi cel al tibiei sportivilor poate fi
l unei inflamaii (penostita)
FA. Inflamatie acuta sau cronica a penostului (membrana conjunctiva care nconjoar un os si nu i feraute creterea m grosime) si a osului adiacent S NONIM Wteoperioslita
CAUZE O penostiU poate fi antrenata prin extinderea unei OSteite (infecie microbiana a unui os) la penost sau prin tocuri responsabile de microtraumatisme
La sportivi o penostita poate surveni dup modificarea
l intensificarea antrenamentului Ea mai poate fi pusa m legtur si cu o reluare prea rapida a activitii sportive dup O oprire a ei cu o deficitara stpnire a gesturilor cu o c a suprafeei pe care se practica
sportul (iarba sau lol sintetic de exemplu) sau a echipamentului (mcal Jfauntea)
f IMPTOME SI TRATAMENT O penostita se manifesta r o umfltura si durere a zonei afectate Ea se trateaz jnn odihna edine de kmeziterapie folosind nclminte
e amortizeaz ocurile si prin administrarea de medica
nte antimflamatoare
TALTISM. Totalitate a contraciilor musculare organ cavitar provocnd naintarea coninutului | tiu din amonte in aval SINONIM motricitate di^euna
PERITONEU. Membrana seroasa care tapeteaza pereii abdomenului (pentoneul parietal) si suprafaa viscerelor digestive pe care acesta le conine (pentoneul visceral)
PERITONIT. Inflamatie a pentoneului
O pentonita este aproape ntotdeauna consecutiva unei atingeri a unui organ abdominal fie un viscer este infectat si bacteriile se propaga apoi din aproape m aproape m pentoneu fie peretele unui viscer
cavitar (intestin de exemplu) este perforat iar coninutul sau - care poate cuprinde bacterii si substane agresive se acumuleaz m pentoneu Odat mflamatia declanata se produce o ocluzie ntestmala
Pierderile lichidiene diminueaz de altfel volu mul sangvin ceea ce explica m caz de pentonita grava sau prelungita suferina principalelor viscere (plmni rinichi)
Pentonita acuta Inflamatnle acute ale pentoneului au origini foarte diferite perforarea unui ulcer al stomacului sau al duodenului apendicita colecistita (mflamatia ve/iculei biliare) sigmoidita (mflamatia
ultimei pri a ce Ionului) plaga unui viscer cavitar survenita in cursul unui traumatism al abdomenului salpingita (mflamatia uneia sau ambelor trompe uterme) m acest ultim caz pentomta rmne localizata
m micul ba?m atunci se vorbete de pelvipentonita
SEMNE SI DIAGNOSTIC O pentomta acuta poate fi generalizata sau localizata
O pentomta acut generali a se traduce prmtr o durere abdommla intensa si generalizata prin semne de paralizie intestinala (vrsaturi oprire a evacuam materiilor fecale si a gazelor) prmtr o alterare a
strii generale (febra depre sie) si uneori prin semne ale micoram volumului sangvin (paloare anxietate puls rapid) Muchii peretelui abdominal sunt foarte contractai peretele abdominal devine tare
tensionat dureros (ventru de lemn)
O pentonita acuta localizata antreneaz formarea de aderente care compartimenteaza cavitatea peritoneala si mpiedica focarul mfectios sa se ntind Localizarea sa depinde de organul m cauza (m jos si
in dreapta abdo menului pentru apendicita m jos si la stnga pentru sigmoidita)
TRATAMENT In caz de pentomta acuta bolnavul trebuie sa fie spitalizat de urgenta mtr un serviciu de chirurgie Reanimarea consta m principal m compensarea pierderilor lichidiene prin perfuzii
mtravenoase Operaia vizeaz tratarea cauzei pentomtei (suturare pentru a nchide un ulcer perforat ablatia unui apendice etc) curarea cavitii abdominale si amplasarea unui dren In completare se
administreaz antibiotice Spitalizarea dureaz m general intre 8 si 15 zile
PERLE. Inflamatie cutanata localizata la comisurile buzelor PERONEU

460
Un perles denumit popular zabaluta este cauzat fie de un aparat dentar prost adaptat fie de o infecie cu o bacterie ca streptococul sau treponema (agentul sifilisului) sau cu o ciuperca microscopica precum candida El se traduce
prin apariia uneia sau mai multor fisuri mici la comisura buzelor Adesea perlesul este bilateral si nedureros pielea corni sunlor poate fi roie (rrucoz) sau esuturile subiacente pot fi infiltrate (sifilis) Perlesul este foarte
contagios m caz de sifilis este insa puin sau deloc contagios m celelalte cazuri
n afara administrm penicilinei in caz de sifilis trata mentul este local nitrat de argint si pomda antibiotica mpotriva streptococului pomda antifungica si splaturi alcaline ale gurii m caz de micoze
PERONEU. Os lung situat la fata externa a gambei al crei schelet l constituie mpreun cu tibia
Peroneul se articuleaz m partea de sus cu tibia iar m partea de jos cu tibia si cu astragalul Extremitatea inferioara a peroneului numita si maleola externa joaca un mare rol m stabihutea gleznei
PATOLOGIE Fracturile de peroneu sunt destul de frec vente si adesea sunt asociate cu alte fracturi U Fracturile prii mediane a peroneului atunci cnd sunt izolate necesita o simpla imobilizare gipsata sau nu a gambei pentru
aproximativ 6 sptmni Asociate cu o fractur de tibie ele nu necesita vreun tratament specific doar fractura de tibie este tratata
Fracturile maleolei externe a peroneului sunt de doua tipuri simpla smulgere provocata de o entorsa grava a gleznei antrennd o dezinsertie a ligamentelor laterale fractura care atinge si extremitatea inferioara a tibiei sau
maleola interna pune m discuie stabilitatea articulaiei gleznei si trebuie sa constituie obiectul unei osteosmteze (reasamblarea fragmentelor osoase) chirurgicale
Fracturile extremitii superioare a peroneului sunt m general asociate cu fracturile extremitii superioare a tibiei (platoul tibial) Atunci nu este tratata dect fractura de tibie
PESTE. Animal vertebrat acvatic a crui carne are o compoziie nutriionala apropiata de cea a carnunlor comestibile de pasri si mamifere
Pestele aduce tot attea proteine ca si carnea (intre 16 si 20 grame proteine pe 100 grame) El mai conine si numeroase minerale (potasiu clor sodiu calciu etc ) ohgoelemente (zinc fluor mangan iod etc ) si vitamine ale grupului
B Carnea petelui gras ca si ficatul tuturor petilor conine m plus vitaminele A si D
Valoarea energetica a petilor variaz de la 70 la mai mult de 200 kilocalom pentru 100 grame m funcie de coninutul lor in lipide mai puin de l % pentru pestele slab intre l si 5% pentru pestele semigras intre 5 si 15% pentru
pestele gras Este recomandabil sa se consume peste cel puin de doua ori pe sptmna
i A CONTIENTEI. Rupere a contactului dintre contiina si mediul exterior SINONIM fejw
O pierdere a contientei (sau a stm de contient) poate fi completa sau pariala brusca sau treptata si de o durat variabila (de la cteva secunde la o jumtate de ora) O pier dere completa a contientei este denumit sincopa
dac ea survine brusc si dureaz puin timp daca se prelungete se vorbete de coma
CAUZE Tulburarea funcionam cerebrale responsabil de pierderea contientei este de origine cardiovascular sau neurologica
Cauzele cardiovasculare cuprind sincopa vasovagal (exces de activitate a sistemului nervos parasimpatic asupra inimii si asupra vaselor) care este cauza cea mai frecvent Ea survine m poziia in picioare sau sezand m
situaie de stres si ncepe pnntr o indispoziie este benigna si nu necesita tratament Hipotensiunea ortostatica este de ase menea foarte frecventa este vorba de o cdere a presiunii arteriale m cursul trecem la poziia m picioare

(ortostatism) sau dup o staionare prelungita m picioare un medicament (antihipertensor antidepresiv) sau o micorare a volumului sangvin (deshidratare) sunt uneori responsabile de pierderea contientei Alte cauze
cardiovasculare ale pierdem consti entei sunt mai rare tulburarea ritmului sau a conductiei cardiace (bloc aunculoventncular) cardiopatia (stenoza aortica adesea responsabila de o sincopa care survine la efort) hemoragia
memngeana accidentul vascular cerebral sincopa smucarotidiana (prin presiune asupra carotidelor) survemnd de exemplu daca se poarta o cma cu guler prea strmt
Cauzele neun legice sunt reprezentate mai ales pnn crize de epilepsie
Alte cauze sunt intoxicaiile m principal cu medicamente meningitele ictusul larmgean (pierderea contientei dup o chinta de tuse intensa) tulburrile metabolice (hipo-glicemia)
PIERDERE ALB. - LEUCOREE PIERDERE VAGINAL. LEUCOREE
PERVERSIUNE. Cutare a unei satisfacii considerata ca regresiva in raport cu dezvoltarea psihosexual a adultului
Conform psihanalizei perversiunea este o ntoarcere Ia sau o fixaie pe componentele sexuale primitive aparinnd sexualitii infantile care este prezenu la oricare individ dar m stare de rmie sadomasochism fetiism
voyeunsm exhibiionism toprofagie etc
PESAR. Instrument care permite corectarea i de poziie a uterului (retrodeviatia histeroptoza)
Un pesar este un inel de cauciuc mai mult sau mai puin flexibil de dimensiuni adaptate Introdus m vagin m aa 461

PIAN
el nct colul utenn s proemmeze n centru, el ndreapt temi Purtatul unui pesar este recomandat atunci cnd peratia de prolaps utenn (coborrea uterului) este
contraindicat (de exemplu la femeile n vrst, din cauza
contramdicatnlor anestezice)
Un pesar necesit o supraveghere medical regulat
PEST. -> CIUMA

CSTICID. Produs mineral sau organic (sruri de cupru, e arsen, acid sulfuric etc ), destinat s protejeze oamenii animalele sau plantele mpotriva diferiilor flageli (germeni parazii, animale duntoare)
distrugndu-i
Este vorba dup caz de insecticid, erbicid fungicid raatocid (produs care distruge viermii) raticidetc Peti idele pot fi responsabile de intoxicaii prin inhalare, prin contact cutanat sau prin mgestie Este
important deci s se respecte strict modul de utilizare si s fie pstrate in locuri care nu sunt la ndemna copiilor - INTOXICAIE
ETESIE. Mic leziune roie sau albstruie a pielii sau mucoaselor, caracteristic pentru purpura
CTIT MAL EPILEPTIC. Form de epilepsie gene
ralizat (afectnd n totalitate cortexul cerebral)
Petit mal epileptic denumit simplu peni mal n limbajul irent, grupeaz dou tipuri ale acestei afeciuni Absenele epileptice sau absenele debuteaz intre 4 si 6 Ele constau ntr-o suspendare a stm de
contient de
vreo 30 de secunde bolnavul i ntrerupe activitile nu : mic, nu rspunde la chemare privirea i rmne fix
Cnzele dispar de cele mai multe ori la pubertate dar se poate )la, n 40% dintre cazuri aproximativ, ca ele s e nlocuite cu crize de grund mal (alt form major e epilepsie generalizat) Tratamentul face
apel al
mtiepileptice
Fetit mal mwdomc form mai rar, ncepe ntre 13 si 3 de ani si const n mioclomi (secuse musculare) sincrone sambelor pri ale corpului, afectnd mai ales membrele
upenoare Cnzele survin dimineaa, la putin vreme dup Tratamentul este cel al epilepsiei (medicamente
Mtiepileptice) prognosticul este bun dar unu pacieni szvolt n continuare un grand mal
JHUTZ-TOURAINE JEGHERS (sindrom al lui) la ereditar care asociaz o pohpoz digestiv (prezenta r multiplu polipi pe tubul digestiv) si o lentiginoz a u i mucoaselor
JIHALLUS. Penis n erecie, simbol al virilitii
(4*

0H. Mrime chimic ce msoar caracterul mai mult sau itin acid sau bazic al unei soluii apoase
pH-METRIE ESOFAGIAN (explorare prin) Msurare si nregistrare m manier continu, timp de mai multe ore a pH ului esofagului inferior
pH metna este un examen care contribuie la stabilirea diagnosticului de reflux gastroesofagian (trecerea anormal de lichid gastric acid n esofag) Ea permite de asemenea controlul eficacitii unui
tratament chirurgical sau medical al acestei boli
TEHNIC pH metna se practic cu ajutorul unei sonde introduse dup o uoar anestezie local pnntr o nar, pn m partea de jos a esofagului Cealalt extremitate a sondei se termin pnntr o fis legat la
un aparat exterior, care nregistreaz msurtorile Aparatul este fixat in jurul taliei pacientului
DESFURARE Examenul este nedureros El poate fi realizat pe o durata de 3 ore sau de 24 de ore Pacientul trebuie s stea fr s mnnce n vederea unui examen pe durata a 3 ore pacientul rmne n
sala de examinare si mger o mas test" n prima or dup mas el rmne aezat n cea de a doua or se ntinde la orizontal si revine la poziia seznd pentru cea de a treia oar Pentru un examen pe
durata a 24 de ore pacientul poate pleca si i poate relua activitile Rezultatele (consemnate n scris) sunt cunoscute n 24 de ore
pH-ULUI URINAR (modificator al) Substan utili 7at n terapeutic pentru a face urinele s devin mai
PIAN. Boala mfectioas endemic provocat de o varietate de treponem Treponema pertenue SINONIM framboesia
Aceast boal se observa mai ales m rile calde si umede (Africa tropical, Guiana si Asia) Transmiterea se face adesea n copilrie, n principal prin contact cutanat direct cu leziunea unui subiect infectat
SIMPTOME SI SEMNE Boala evolueaz n trei faze
Faza primara care urmeaz unei incubaii de 4 spt mani corespunde apariiei sancrului piamc de inoculare, papul cu un diametru de la I 5 pn la 2 centimetri afectnd mai ales membrele inferioare
tata secundar survine ntr un interval de 3 pn la 6 luni de la apariia primelor semne si d leziuni numite pianoame mici ridicaturi umflate de culoare roz, care se rup cu uurin si se acoper de o crust
Aceste leziuni predomin pe membrele inferioare si se grupeaz n plci sau n mele
ntr un al doilea timp apar leziuni uscate (piamde) grupate n placarde pe umeri si pe coapse n sfrit, n acest stadiu este frecvent o atingere osteoarticular nsoit de o osteit necrozant si mutilant a
nasului (inflamatie oaselor nasului care provoac deformarea si mrirea acestuia) si a maxilarelor superioare PICTURA GROAS
Faza teriar survine dup mai muli am de latenta si se traduce prin gome cu ulceraii sau cu leziuni osoase multiple Totui spre deosebire de sifilis pianul nu pro voat nici manifestri viscerale nici leziuni nervoase
TRATAMENT Tratamentul eficace consta m admi mstrarea de penicilina in doze mari pe cale mtramusculara
PICTUR GROAS. Examen microscopic al unei picturi de snge ce permite decelarea prezentei paraziilor m organism

PICTUR-CU-PICTUR. PERFUZIE
PICIOR. Extremitate a membrului inferior articulata cu gamba prin glezna (articulaia tibioperoneoastragaliana) si terminata cu degetele piciorului
Piciorul are un rol att static (el susine greutatea corpului si permite echilibrul mulumit poziiei sale m unghi drept m raport cu axa gambei) si dinamic (el permite propulsarea corpului nainte) Scheletul sau este constituit
ncepnd din spate spre fata din tars (astragal calcaneu scafoid cuboid si cele trei cuneiforme) metatars si falange care formeaz scheletul degetelor de la picioare Suprafaa plantara a piciorului este sediul unei concavitati
denumita bolta plantara
PATOLOGIE Piciorul este atins de mai multe tipuri de afeciuni adesea agravate de purtatul de nclminte nepotrivita
Anomaliile piciorului sunt de cele mai multe ori con genitale picior plat picior scobit picior strmb picior echin metatarsus varus (responsabil de hallux valgus) etc
Principalele b< h articulare care afecteaz piciorul sunt hallus ngidus artroza artrita si mai ales guta
Fracturile piciorului afecteaz de cele mai multe ori calcaneul metatarsienele si falangele
Principalele tulburri ale pielii $1 ale oaselor piciorului sunt btturile de diferite feluri cu diferite amplasri micozele etc
PICIOR DE ATLET. Boala cutanata localizata intre degetele de la picioare caracterizata prin fisuri si crpaturi mai mult sau mai puin adnci
Piciorul de atlet cunsocut si sub termenul englez aihletic fool este o boala frecventa provocata de proliferarea ciuper cilor microscopice (dermatofiti sau levun) sau a unor germeni Gram negativi El se ntlnete mai ales la
sportivi si ca regula generala la toi cei tare poarta m mod obinuit nclminte care favorizeaz transpiraia
Un picior de atlet se semnaleaz mai nti prin mrosin si vezicule ale fetelor laterale ale degetelor de la picioare care pana la urma se transforma m fisuri Tratamentul consta in bai de antiseptice m dezinfectarea cu alcool lodat si
m aplicarea de antifunyce (medicamente mpotriva ciupercilor)
Prevenirea recidivelor consta mtr o igiena riguroasa a picu arelor in particular este necesar sa se evite transpiraia si macerarea pielii purtnd ciorapi din fibre naturale
PICIOR ECHIN. Deformatie a piciorului care blocat m hiperextensie nu poate sa se sprijine dect m vrf si nu sta niciodat pe clci
O reeducare intensiva corecteaz de cele mai multe on aceasta anomalie care stnjenete considerabil mersul In unele cazuri mai grave este necesara o intervenie chirur ycala fie pentru alungirea tendonului lui Ahile fie pentru
blocarea definitiva a articulaiei gleznei m poziie de funcionare piciorul m unghi drept m raport cu axa gambei (artrodeza)
PICIOR PLAT. Prbuirea boitei plantare responsabil de o cretere a suprafeei de sprijin plantar pe sol
Piciorul plat poate deveni dureros dup pubertate adesea din cauza unei luri mportante m greutate El este atunci contracturat si antreneaz o claudicatie (chioptat) prin eschivarea de la gestul de a se sprijini pe suprafaa
plantara
TRATAMENT Doar piciorul plat dureros necesita un tratament ce asociaz purtatul de tlpi ortopedice care sce bmd bolta plantara duc la reeducarea si ntrirea mus chilor plantei piciorului Tratamentul chirurgical este rezervat
picioarelor plate deosebit de dureroase acesta consta m blocarea articulaiei vrfului boitei plantare (artrodeza)
PICIOR SCOBIT. Scobire excesiva a boitei plantare a piciorului dnd acestuia un aspect cambrat SlNONIM picior
Piciorul scobit p( ae fi provocat de o leziune neurologic (o paralizie musculara de exemplu) dar de cele mai multe ori cauza lui rmne necunoscuta
TRATAMENT La nceput piciorul este suplu iar defor mule sale pot fi uor corectate cu tlpi ortopedice si prin reeducare Mai trziu atunci cnd piciorul este rigid si oasele sunt deformate tratamentul este chirurgical inter
ventia cea mai frecventa consta m scurtarea metatarsienelor (tarsectomie) si m blocarea articulaiilor vrfului boitei plantare (artrode/a)
PICIOR STRMB. Malformaie congenitala complex a piciorului caracterizata prin retractil tendmoase si mus culare asociate cu malformaii osoase de aa natura meat sprijinul piciorului pe sol nu mai este repartizat normal
pe reciunea plantara

Depistarea unui picior strmb se poate face nainte de natere mulumit ecografiei obstetncale La natere nc se mai poate corecta manual deformatia dar m absenta tratamentului deformatule devin ireductibile

r.

TRATAMENT In general cu cat tratamentul ncepe mai devreme cu att ansele de reuita sunt mai mari Intre mns de la natere tratamentul consta m manipulri zilnice n vederea mldierii si ndreptam piciorului urmate de i
unor mici aele sau de aparate gipsate succesive
l meninerea piciorului mtr o poziie buna La capa tul a 3 luni de astfel de manevre se face un bilan pentru a aprecia eficacitatea tratamentului In caz de corectare buna tratamentul este urmat pana la vrsta mersului daca nu
: de vrsta mersului se practica o intervenie chirur {leal de eliberare a muchilor retractai urmata de o mobilizare gipsata pe o durata de 2 3 luni n toate cazurile tratamentul kmeziterapic si ortopedic (aele gips) va fi urmat
pana la sfritul cretem La sfritul cretem pot i practicate alte intervenii chirurgicale in caz de deformaii osoase sau de retractil musculotendmoase prea importante
NCKWICK (Sindrom al lui) Ansamblu de tulburri care asociaz episoade de apnee nocturna (stop respirator) o somnolenta diurna o cianoza (buze si unghii albastre) si O obezitate
Sindromul lui Pickwick prost cunoscut se traduce mntr un somn de proasta calitate cu sforituri si cu Upersomnolenta m timpul zilei Aceasta boala reprezint O form rara a sindromului apneei de somn
HEBALDISM. Boala ereditara rara caracterizata pnntr o absent local a pigmentaiei pielii si parului
Piebaldismul se traduce pnntr o uvia de par alb la nltimed frunii si prmtr o depigmentare a pielii frunii
. Infecie a perilor si parului cauzata de o ciuperca microscopica
Piedra se traduce prin apariia unor mici bule de aproxi
ativ un milimetru diametru pe lungimea firelor de par
Tratamentul acestei micoze dup ce parul a fost ras si pielea
dezinfectat consta m aplicarea unei pomezi cu imidazolati
'medicamente antifungice)
PIELE. Organ care constituie nveliul corpului
Pielea este un organ viu - nu o simpla membrana - de J mare importanta fiziologica
STRUCTURA Pielea cuprinde trei straturi suprapuse spidermul dermul si hipodermul si formeaz mpreuna SU anexele (perii parul unghiile si glandele) tegumentul l Epulermul este un epiteliu (esut format din celule ptapuse)
cuprinznd diferite tipuri de celule |0wmu/este un esut conjunctiv (care joaca rol de nutriie l de susinere) format din celule numite fibroblaste din fere de colagen si din fibre elastice
/ este o varietate de esut conjunctiv esutul
Mnextle cuprind fanerele (peri par unghii) foarte bogate kkerauna glandele sudonpare sau sudorale care secreta

PIELE
sudoarea glandele sebacee secreta sebum care formeaz o pelicula protectoare la suprafaa pielii

FUNCII Pielea asigura o protecie mpotriva agenilor fizici si chimici ntrit prin aciunea keratmei si a melamnei Ea joaca un rol senzorial mulumit receptorilor nervoi microscopici sensibili la pipit durere si tem
peratura Pielea mai intervine si m termoreglare (meninerea unei temperaturi interne constante) prin dilatarea vaselor sangvine cutanate si prin evaporarea sudorii ceea ce permite evacuarea unui exces de cldura
PATOLOGIE Actualmente se cunosc mai mult de 2 (XX) de boli de piele susceptibil sa fie clasificate m diferite grupe in funcie de cauza lor
mbtrnirea pielii Dovada importanta a mbtrnim m ansamblu a organismului mbtrnirea cutanata depinde de trei ordine de factori un factor genetic variabil de la un individ la altul factori externi reprezentai ndeosebi prin
expunerea solara - factor esenial al mbtrnim cutanate de suprafaa si factori de mediu legai de condiiile socioeconomice de igiena vieii de o alimentaie prea bogata sau invers de o malnutntie de intoxicaiile cu alcool cu
tutun cu droguri si m sfrit de starea de sntate a subiectului
mbtrnind pielea se atrofiaz se subiaz ea se creponeaza uor (piele tip foita de igara ) se deshidra teaza devine aspra la pipit Pete nchise la culoare legate ndeosebi de expunerea solara apar pe spatele minilor pe frunte si
pe obraji pete re sn hemoragice denumite purpura lui Bateman pot fi observate pe antebrae si pe gambe ele sunt legate de o mai mare fragilitate a micilor vase ale dermului Apar riduri predominnd mai nti pe brazdele care
merg de la nas la buze si Ia frunte apoi se ntind la obraji Placi galbene si mai mult sau mai puin groase pot aprea mai ales pe ceafa
Mijloacele de lupta mpotriva acestei mbtrniri sunt temporare si m ansamblu cu eficacitate limitata Petele pigmentate pot fi distruse cu azot lichid cu bisturiul electric sau cu laserul cu dioxid de carbon Ridurile sunt atenuate
cu ajutorul curenilor electrici sau al injeciilor cu colagen m piele Peelingul aplicaiile de substane care desprind stratul superficial al epidermului nu au m general dect un efect trector Chirurgia estetica m sfrit propune
numeroase soluii (liftmg ndeosebi)
In schimb este posibil sa se ntrzie apariia mbtrnim cutanate Factorul de departe cel mai important este redu cerea expunem la radiaiile solare lucru care trebuie sa fie fcut din copilrie Atunci cnd expunerea solara nu
poate fi evitata pielea trebuie sa fie protejata cu creme sau cu lapte cu efect antisolar alese cu grija m funcie de natura p elu si de gradul de msonre -> FOTOPROTECTE PIELE A CAPULUI

464
PIELE A CAPULUI. Totalitate a esuturilor moi care acoper craniul, n mod normal acoperite cu pr SINONIM scalp
PATOLOGIE Patologia cea mai frecvent a pielii capului este reprezentat de traumatisme (contuzii plgi), de tumori si calvitie
Traumatismele pot provoca plgi care antreneaz ade ea o hemoragie important n fapt, foarte bogat vascu lanzat, pielea capului sngereaz cu uurin Orice plag trebuie s conduc la cutarea unui traumatism cranian cu
sau fr fractur
Tumorile pielii capului sunt relativ frecvente tumori benigne, ca acumulrile subcutanate sau maligne ca sar coamele sau ca melanoamele
Calvim este o patologie a pielii capului destul de frecvet - ALOPECIE
PIELE A CAPULUI (gref de) Intervenie chirurgical ce const n transplantarea de fragmente de piele a capului care are fire de pr, n regiunile craniului dezgolite de pr INDICAII Grefa de piele a capului trateaz calvitia
clasic, dar si zonele de alopecie traumatic provocate de arsura pielii capului, de exemplu
TEHNICI
Grefa const n prelevarea sub anestezie local de fragmente de piele a capului din zona piloas (10 pan la 50 de fire de pr) dmtr o parte puin vizibil (n jurul urechilor, n regiunea occipital) cu scopul de a le reimplanta
n zonele dezgolite de pr
Microgrefa este actualmente tehnica cea mai utilizat Se prelev sub anestezie local fragmente de piele a capului acoperit cu pr - de aproximativ 4 mm 2 - care cuprind 1-3 fire de pr, repicarea, prin mai multe sute de mici
grefe necesit atunci mai multe edine (de la 6 la 12)
Tehnica lambounlor const n transportarea pe zona dezgolit a unei fsn de piele a capului din zona piloas care pstreaz poriunea cutanat bogat vasculanzat Lambounle sunt tiate n diferite forme n funcie de morfb
logia craniului pacientului Aceast tehnic se practic sub anestezie local n mediu spitalicesc
Mai este posibil si combinarea celor trei metode
REZULTATE SI COMPLICAII Cicatrizarea se reali zeaz n aproximativ 10 zile Prul grefat cade dup cteva sptmni pentru ca apoi, dup 3-4 luni s creasc Totui n zonele donatoare", creterea prului nu este
ntotdeauna perfect Complicaiile grefei de piele a capului (micile hemoragii postoperatorii de exemplu) sunt rare, infeciile excepionale Totui grefele, chiar reuite nu dureaz indefinit si pot s lase din nou loc unor zone
dezgolite
(Cancer al) Tumor malign ce se dezvolt pe unei structuri constitutive a pielii
CAUZE Cancerele pielii sunt provocate n mare msur de expunerea solar, al crei rol nu este totui exclusiv, mai sunt incriminai si ali factori ndeosebi arsenicul, prin intoxicare sau inhalare, si derivaii huilei si petrolului,
precum gudronul (cancerul scrotului la cosan) n sfrit, unele boli genetice ca xeroderma pigmentosum provoac tulburri ale reparrii A D N -ului, antrennd cancere cutanate repetate
TRATAMENT SI PREVENIRE Orice leziune proeminent persistent care sngereaz cu uurin si reapare, sau al crei aspect se modific (pat pigmentat care prezint diferite culori, cu contur prost delimitat), chiar dac se
afl pe o parte descoperit a corpului, trebuie s conduc la o consultaie Un cancer al pielii trebuie s fie ndeprtat pe cale chirurgical n unele cazuri este asociat o chimio terapie (epitehom spmocelular care a antrenat
formarea de metastaze, melanom) Prevenirea const n evitarea expunem la soare si n protejarea pielii cu lapte i creme de tip ecran total, si aceasta ncepnd chiar de la vrsta tinereii -> EPITELIOM BAZOCELULAR
EPITELIOM SPINOCELULAR KAPOSI (sarcomul lui) MELANOM SARCOM
PIELII (chist al) Formaiune rotund cu coninut lichid sau pstos, care apare pe piele
Chisturile pielii sunt cauzate de o malformaie, de un traumatism sau sunt de origine necunoscut Ele formeaz o mas de dimensiuni variabile (de la mai puin de l mili metru la civa centimetri)
PIELIT. Inflamatie acut subacut sau cronic a pereilor bazmetului rinichiului de cele mai multe ori de ongine mfectioas
O pielit este aproape ntotdeauna asociat cu o mfla-matie a esutului mterstitial al rinichiului atunci se vorbete de o pielonefrit
PIELOGRAFIE. Examen radiologie al cavitilor excre-toare renale (calice bazmete etc )
Opacifierea acestor caviti poate fi obinut n doui moduri fie prin injectarea intravenoas (urografie intra-venoas), fie prin opacifierea direct a cilor excretoru (ureteropielografie retrograd ori pielografie retrograd)
-+ URETEROPIELOGRAFIE RETROGRAD UROGRAFIE INTRAVENOAS
PIELONEFRIT. Infecie acut, subacut sau cronici a bazmetului si a esutului mterstitial al unui rinichi, mult mai rar a ambilor rinichi
Cea mai frecvent dintre pielonefrite este pielonefhti acut
Pielonefrita acut. Aceast infecie acut a bazmetului si a esutului mterstitial al rinichiului afecteaz de cele m multe ori femeia tnr PIOTORAX
CAUZE O pielonefrita atuta este provocata m general de o bacterie Gram negativa (f scheruhui coli de exemplu) Survemnd de cele mai multe ori pe rinichi sntoi ea mai poate fi favorizata de unele boli ca o litiaza urinara ori
de malformaiile congenitale ale cailor urinare ca o hidro nefroz (dilatarea bazmetului si a calicelor) sau un reflux al)
S1MPTOME SI SEMNE Intr un prim timp bolnavul se plnge de tulburri mictionale asemntoare celor ale unei cistite arsuri la mictmne pollakiune (mictium frecvente si imperioase) urma tulbure Apoi pielonefrita se
manifesta cu brutalitate dureri lombare unilaterale si de intensitate variabil moderate de cele mai multe on febra de 39-4<) C frisoane oboseala asociat cu o stare generala proasta
TRATAMENT Tratamentul consta m administrarea de antibiotice pe cale venoasa sau mtramusculara timp de cteva zile apoi pe cale orala timp de doua trei sptmni tn formele simple dup doua trei zile temperatura se
normalizeaz durerile dispar iar urinele nu mai conin germeni ( se sterilizeaz ) In caz de anomalie a caile r urmare poate fi necesar un tratament chirurgical de urgenta de exemplu m caz de calcul blocat m uretera sau pentru a
corecta o malformaie Recidivele sunt frecvente Prevenirea pielonefritelor consta m tratarea infeciilor cailor urinare joase (cistite)
PILOR. Orificiu inferior al stomacului care asigura comu mcatia intre stomac si duoden
Orificiul piloruiui este nconjurat de un sfincterconsti tuit dmtr un muchi circular care controleaz trecerea bolului alimentar din stomac m intestinul subire a crui parte iniiala este constituita din duoden - STENOZA DE
PILOR
PILOROPLASTIE. Tehnica chirurgicala care vi/eaza lrgirea piloruiui (orificiul de comunicaie intre stomac si duoden)
O piloroplastie consta in practicarea sub anestezie general a unei incizii longitudinale a muchiului piloruiui armat de suturarea transversala ceea ce creeaz o dilatare a onficiului
Aceast tehnica este utilizata de cele mai multe ori pentru a facilita drenajul coninutului stomacului m paralel cu o vagotomie selectiva tratament chirurgical al unui ulcer duodenal care const m secionarea nervilor
pneumogastnci pentru a diminua secreia acida a stomacului
PILUL. - ESTROPROGESTATIV

PINGUECULA. Mica pata glbuie m relief situata sub conjunctiv si vizibila pe albul ochiului
Dac este inestetica pinguecula poate fi ndeprtata chirurgical sub anestezie locala dar ea reapare adesea la cteva luni dup operaie
PINTA. -> CARATE
PIOCIANIC (bac l) * PSEUDOMONAS AERUGINOSA
PIODERMITA. Boala cutanata purulenta
Piodermitele pot fi acute sau cronice locale sau difuze Acestea sunt m general infecii cu streptococ sau cu staf lococ Ele pot fi contagioase prin contact direct sau prin intermediul minilor murdare
PIOGEN, -. Califica un microorganism capabil sa provoace o acumulare locala de polmucleare neutrofile alterate ceea ce se traduce prin formarea de puroi
Stafilococn si unu streptococi sunt germeni piogem res ponsabili de infecii acute (furunculul cauzat de stafilococ de exemplu)
PIONEFROZA. Supuratie a esutului renal a cailor urinare adiacente (calice bazinele) si uneori a esutului penrenal
Pionefroza este ce nsccmta unei infecii a cailor unnart (pielonefrita acuta de exemplu) netratata Ea poate m plus sa fie favorizata de o prc asta scurgere a urinelor cauzata de un calcul de o malformaie etc
Tratamentul consta m administrarea de antibiotice si in intervenia chirurgicala de urgenta Foarte des rinichiul este complet distrus si trebuie sa fie ndeprtat (nefrectomie)
PIOREE ALVEOLODENTAR. - PARODONTIT
PIOSALPINX. Prezenta a puroiului mtr o trompa utertna sau in ambele
Un piosalpmx este consecina unei salpmgite (mflamaUa unei trompe sau a ambelor de origine mfectioasa) ne diagnosticata sau tratata prea trziu El se manifesta prin dureri pelviene importante ceea ce face examenul gine
cologic dificil
Tratamentul consta m drenarea puroiului si in reparaia trompei sau trompelor eventual deteriorate chiar m retra gerea lor pe cale chirurgicala (salpmgectomie)
PIOTORAX. Efuziune de puroi intre cele doua foite ale pleurei (membrana care nvelete plmnii) SINONIM pleurezie purulent
Un piotorax este provocat de o infecie bdcterwna con sccutiva unei pneumonii de o plaga profunda a toracelui de o fistula esofagiana sau traheala sau de propagarea unei infecii de la esuturile nvecinate (pentomta abces hepa
tic) Primele simptome sunt o febra ridicata o durere la baza toracelui care se amplifica la inspiraie si o alterare a stm generale Radiografia arata o efuziune pleurala Punctia pleurala da la iveala un lichid purulent sau suspect
Un piotorax necesita o spitalizare pentru a proceda la un drenaj al efuziunii Acesta se face sub aneste/ie locala cu ajutorul PIREXIE
unui dren introdus m intervalul dintre doua coaste antibioticele si edinele de kineziterapie respirat ne sunt

PIREXIE. - FEBRA
PIROMANIE. Impulsie obsedanta care impm ee unele persoane la provocarea de incendii
Piromania veritabila trebuie sa nu fie conlundata cu alte conduite incendiare crimmile (interes rzbunare) sau consecutive altor patoloyi (perversitate delir pasionai ane raie etc ) Ea se nscrie pe un fond mintal particular cupnn
zand fobii si obsesii tulburri sexuale si depresiv e si uneori o tendina la sinucidere Demascai piromanii nu recidi veaza practic niciodat
PIROZIS. Durere iseman toare unei arsuri cu sediul in epigastru (partea superioara a abdomenului) cu iradieri ascendente m spatele sternului termmandu se cu o regurgitare de lichid iud m gura CAUZE Un piro/is poate fi
provocat de un exces de alimente sau de alcool sau de o hrana prea consistenta
Atunci cnd apare cu regularitate pir /isul traduce un reflux gastroesofayan (reflux de lichid gastric spre esofaj cauzat de cele mai multe oi i de o hernie hiatala (ridicarea polului superior al stomacului prin orificiul diafra^mului
rezervat trecem esofagului) El este favon/at de anumite poziii poziia orizontala flexia trunchiului m lata in particular m cursul legrii ireturilor (semnul iretului) Uneori durerea este att de mlcnsa nct ca evoca un infarct
miocardic
TRATAMENT Acesta consta mtr o modificare a regimului alimentar (suprimarea alcoolului reym mai puin bogat m grsimi animale) m pansamente gastrice si administrarea de medicamente care ntresc sfmcterul inferior al
esofagu lui Refluxul j,astroesofaj,ian poate li tratat chirurgical m caz de complicaie

PISTRUI. * EFELIDE
PITIRIAZIS. Dermatoza caracterizata pnntr un critem (roseata difuza) si pnntr o foarte fina descuaman.
Termenul de pitinazis desemneaz diferite afeciuni cutanate fr legtura unele cu altele
PltmaziS rozat al lui Glbert Este o boala cutanata de origine necunoscuta caracterizata prin erupia unei placi unice apoi mtr un al doilea timp a unor placi multiple dar mai mici
SIMPTOME SI SEMNE Pitmazisul rozat al lui Glbert survine intre H) si 35 de am mai frecvent la femei Aceste leziuni nu sunt m general prunginioase Exista numeroase
variante ale pitinazisului rozat al lui Glbert intre care unele m schimb pot provoca mancanmi
Afeciunea regreseaza spontan m 6 sptmni Trata mentul se limiteaz deci la aplicarea de preparaii care nmoaie pielea si la splarea cu spunuri blnde Anti histammicele sau corticosteroizn locali sunt prescrise m caz de
mancanme In general boala nu recidiveaz
Pitinazis rubra pilar Este o boala cutanata cronica ce se caracterizeaz prin erupia unor mici proeminente aspre la pipit de culoare roz sau roie supramaltate cu un con albicios
Rar si de cauza necunoscuta aceasta forma de pitinazis se observa la orice vrsta la ambele sexe cu doua picuri intre l si K) am si intre 40 si 60 de am
|
Tratamentul local se bazeaz pe aplicarea de reducton j (medicamente care mpiedica proliferarea celulelor anormale) j sau de corticosteroizi Tratamentul general face apel la i retmoide sau la puvaterapie (expunere la U V A
asociat cu luarea de psoralene) aceasta putnd totui m unele cazuri sa ayaveze leziunile
Pitinazis SteatOld Este o infecie cutanata provocata de o Icvura din genul Piyro\p(rum
Pitinazisul steatoid denumit eczema seboreica sau pitire sporoza este o afeciune foarte frecventa favorizat de diferii factori alimentaie dezechilibrata supraconsum de alcool variaii sezoniere stres Formele cele mai abun
dentc si mai rebele la tratament constituie uneori semnul unei infecii cu virusul SIDA
Tratamentul acestor afeciuni consta mai ales in apli carea de medicamente antifungice sau de corticosteroizi mai rar m luarea de medicamente
Pitinazis versicolor Este o boala cutanata frecvent caracterizata prin erupia pe piept si pe spate a unor nuci pete brune (pitinazis versicolor hipercrom) sau decolorate (pitinazis versicolor acromiant) rotunde si care se des
Agentul este m acest caz o levura saprofita (prezent m mod normal la suprafaa pielii) Pityrmporum orbiiulare denumita si Micro^poron fur/ur sau Malaiezia jur jur care prolifereaz m mod exagerat mai ales la subiecii tineri
cu ajutorul cldurii si al umiditii al unei transpiraii abundente sau al tratamentelor medicamentoase (tortico-steroizi hormoni estrogem) Leziunile nu sunt contagioase si sunt puin pruriginoase de obicei aproape deloc Afec
tiunca cronica tinde sa se ntind pe perioada veni $ redreseaz iarna
TRATAMENT Acesta consta m aplicaii locale de soluni de imidazolati (medicamente antifunyce) ca reguli generala de 3 ori pe sptmna timp de 4 sptmni apa de una doua ori pe luna m timpul perioadelor m care
afeciunea este susceptibila sa reapar (anotimpurile calde) Dup tratamentul pitinazisului versicolor acromiam pielea rmne mai palida la locul leziunilor prezentnd un 467

PLACENT
pitmazis versicolor acromic care dispare dup expunerea la soare pielea regasmdu si atunci culoarea sa normala
PIURIE. Prezenta de puroi m urma
O piune este dovada unei infecii a cailor urinare excretoare (pielonefrita cistita uretnta prostatia acuta etc ) Urma este tulbure si de cele mai multe ori urat mirosite are
Tratamentul consta ntotdeauna m administrarea de antibiotice
P.L. - PUNCTIE LOMBARA

PLAC, l Element metalic servind la imobilizarea unui os fracturat dup reducerea fracturii pe perioada de timp necesar consolidam osului Actualmente reaciile alergice sunt excepionale si de o gravitate limitata 2 Zona de
esut piele sau mucoasa cu aspect anormal 3 Cutie plata de sticla sau din material plastic transparenta destinata cultivam microbilor pe medii de cultura
PLAC DENTAR. Depunere lipicioasa si albicioasa
pe suprafaa dinilor si gingiilor
Placa dentar se afl la originea tuturor atingerilor tesu tunlor parodontiale (cement ligament os alveolar gingie) ea constituie de asemenea principala cauza a cariilor Atunci cnd placa dentara persista prea multa vreme la
suprafaa dinilor ea se calcifica constituind tartrul
Penajul dup fiecare masa efectuat corect (dinspre gin gie ctre dinte) permite eliminarea plcu dentare
PLACEBO. Preparat lipsit de once principiu activ utilizat m locul unui medicament pentru efectul lui psihologic zis , efect placebo
n practica obinuita nu se prescriu preparate placebo din motive etice aceasta ar duce la nelarea bolnavului care ar lua m acest mod un medicament fals Dar adesea medicamentele adevrate i datoreaz ceva din activitatea
lor efectului placebo m msura m care bolnavul crede in ele
n schimb cercetarea medicala este adesea adusa m situaia sa utilizeze preparatele placebo pentru a testa noile medicamente Metoda consta in administrarea medicamen tului de studiat unui grup de bolnavi si a unui placebo de
acelai aspect unui alt grup Astfel se poate ti comparnd evoluia tulburrilor din cadrul celor doua grupuri daca substana studiata are sau nu o eficacitate Bolnavii ntotdeauna informai asupra metodei de experimentare si
asupra naturii experienei nu tiu un singur lucru cruia din cele dou grupuri 11 aparin Experimentarea este ntreprinsa cu acordul lor
PLACENTA PRAEVIA. Anomalie de inserie a pla centei situat prea jos m uter
Se deosebesc placenta praevia centrala care obstrueaza complet orificiul intern al colului utenn si mpiedica
naterea pe cai naturale si placenta praevia marginala m care placenta ajunge la nivelul onficiului intern al colului utenn si permite cu o supraveghere crescut naterea pe cai naturale
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC O placenta praevia poate antrena sangeran de abundenta variabila m cursul celui de al treilea trimestru de sarcina Dar m majoritatea cazurilor diagnosticul este stabilit plecnd de la luna a patra
de sarcina cu prilejul unei ecografn
EVOLUIE SI TRATAMENT In cea mai mare parte a cazurilor inseria placentei se modifica spontan in cursul celui de al treilea trimestru de sarcina placenta urca treptat spre fundul uterului Totui atunci cnd placenta
rmne inserata m partea de jos a uterului masurile preventive ca odihna si reducera volumului activitilor zilnice permit evitarea ce ntractnlor utenne premature si a hemoragiilor Naterea atunci cnd este prevzuta prin
cezariana este declanata de cele mai multe ori cu 3 sptmni nainte de termen
PLACENTA. Organ prin care se efectueaz schimburile intre ft si mama expulzat dup natere m cursul dehvrentei
Placenta este complet formata m a 5 a luna de sarcina data de la care ea nu va face altceva dect sa creasc fr a si modifica structura Atunci cnd termenul sarcinii este depit placenta i ndeplinete funciile in mod
imperfect iar ftul este mai puin bine hrnit sau mai puin oxigenat
La termen placenta normala are forma unui disc cu diametrul de 15-20 centimetri cu grosimea de 2-3 ceni metri Ea cntrete intre 400 si 600 grame adic o sesime din greutatea ftului Ea se prelungete m pri cu mem
branele ovulare (cononul ammosul)
FUNCIE Rolul placentei este triplu ea regleaz schim bunle fetomaterne secreta hormoni si protejeaz ftul m Schimburile fetomaterne se fac prin intermediul pereilor vaselor si al vilo/itatilor astfel nu exista o comunicaie
directa intre circulaia sangvina a mamei si cea a ftului sngele lor nu se amesteca Rolul placentei este totodat respirator si nutriional
m Secreia hormonala a placentei se produce de la nceputul sarcinii trofoblastul secreta hormon conomc gonadotrofic (h C G ) necesar bunei evoluii a sarcinii si a crui dozare permite diagnosticarea ei precoce Un alt hormon
hormonul conomc somatotrofic (h C S ) sau hormonul placentar lactogen (h P L) joaca rol m nutriia ftului si pregtesc lactatia Placenta mai secreta si hormoni steroidiem (estrogem si progesteron) si preia tafeta de la ovar
Rolul pn lector al placentei este inegal Daca ea las sa treac virusurile pana spre luna a 5 a de sarcina data la care ftul ncepe sa fabrice proprii si anticorpi ea se opune m schimb multa vreme trecem a numeroase bacterii Ea
las sa treac unu anticorpi materni care protejeaz ftul PLACHET
mpotriva unui mare numr de boli aceasta protecie per sistnd la copil pe o durata de aproximativ 6 luni dup natere Unele medicamente traverseaz de asemenea bariera placentara cu efecte unec n nocive asupra ftului
PATOLOGIE Placenta este inserata m general la fundul uterului Atunci cnd este inserata mai jos intre ft si col (placenta praevia) ea face contraindicata naterea pe cai naturale si impune practicarea unei cezariene
O alta patologie grava este dezlipirea placentei m timpul sarcinii (hematom retroplacentar)
PLACHET. Celula sangvina fr nucleu care joaca un rol important m fenomenele coagulam sngelui si ale mflamatiei SINONIM tromhiM.il
Numrul de plachete este cuprins m mod normal intre 150 000 si 450 000 pe milimetrul cub de snge Plachetele provin din fragmentarea citoplasmei celulele r mari ale maduvei osoase megacanocitele Longevitatea lor este de
7-10 zile Plachetele sangvine sunt distruse in splina
FUNCIE Primul stadiu al oprim unei hemoragii (hemo staza primara) debuteaz cu aderarea plachetelor la peretele vasului lezat cu agregarea si eliberarea coninutului lor Aceasta conduce la formarea unei aglomerri de pla
chete care colmateaza brea vasului In fenomenul coagulam membrana plachetelor favorizeaz interaciunea factorilor coagulam
In reacia inflamatone plachetele mgera anumite pri cule si pot sa si elibereze coninutul m prezenta bacteriilor si a virusurilor crescnd astfel permeabilitatea vasculara
PATOLOGIE In principal se disting trei tipuri de pato logie a plachetelor trombopenia (micst rrea numrului lor) trombocitoza (creterea numrului lor) si trombopatia (anomalia funcionam lor) la originea diverselor tulburri
ale hemostazei primare
PLAG. Ruptura a esuturilor provocata de un accident (rnire arsura) sau de o intervenie chirurgicala
Plgile accidentale trebuie sa fie examinate cu atenie deoarece ele pot fi pline de corpi strini (pmnt fragmente de sticla) si m acest caz pot fi contaminate cu ageni mfectiosi (risc de tetanos) Acest examen permite de ase
menea evaluarea abundentei sngeram si mai ales nu las sa scape neobservata o leziune profunda ca de exemplu una provocata de un instrument subire si lunj, ca o arma alba
Plaga superficiala O plaga se numete superficiala atunci cnd nu afecteaz dect nveliul cutanat sau tesu tunle imediat subiacente Sangerarea poate fi abundenta dac zona atinsa este bogata m vase mici superficiale (pielea
capului) Atunci cnd plaga nu este infectata cu vreun corp strin se poate opri sangerarea prin comprimarea uoara cu ajutorul unei pnze curate sau mai bine cu o compresa sterila Plgile superficiale nainte de eventuala lor
sutu rare sunt curate cu ajutorul unui antiseptic si al unei
comprese daca e posibil sterila frecnd uor plaga de la centru spre periferie (si nu invers deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul plagn) apoi se pune o compres meninut cu un adeziv sau cu un bandaj
Plaga profunda O plaga se numete profunda atunci cnd ea cuprinde structurile nobile (artere nervi viscere) Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgical (prin electrocoagulare ligaturare a micilor vase care sn
gereaza etc ) Daca plaga este foarte grava ea este curat chirurgical si eventual suturata sub anestezie locala chiar sub anestezie generala Totui daca pacientul se prezint la medic prea trziu (cu o ntrziere de aproximativ 6
ore) plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n o poat nchide sub sutura putandu se dezvolta o infecie atunci medicul se mulumete cu curarea i pansarea plagn In cazurile cele mai grave
complicaiile mfectioase sunt prevenite cu antibiotice
PLANTA MEDICINAL. > FITOTERAPIE
PLASMAFEREZ. Tehnica transfuzionala care permite prelevarea doar a plasmei de la un donator de snge sau de la un bolnav
f La un donator de mn^e plasmafereza consta sngelui prin intermediul unui aparat care separa plasma restul fund reinjectat donatorului Plasma servete apoi la tratarea bolilor fie ca atare fie purificata adic dup ce lost tratata
pentru scoaterea din componenta e: sau a factorilor coagulam m La un bolnav plasmafereza are drept scop un schimb plasmatic care permite reducerea concentraiei m snge clementelor toxice (proteine lipide anticorpi si
complexe imune circulante) Aceasta tehnica este utilizata m tratamentul unor boli neurologice (miastema de exemplu) al cazurilor de hipervascozitate sangvina sau al bolilor imune (lupus entematos diseminat de exemplu)
precum si m hipercolesterolerma familiala Operaia care in jur de doua ore consta in scoaterea sngelui bolnavului si m restituirea globulelor sale rou suspendate mtrun produs de substituie de origine umana (plasma
donatorului sau albumma obinut plecnd de la plasma purificat) sau artificiala
PLASM. Parte lichida a sngelui m care se scald* celulele sangvine (globule rou globule albe si plachete) Plasma este un mediu bogat m hormoni si m substane nutritive sarun minerale vitamine acizi aminati proteine,
glucide lipide Se recurge la plasma m diferite tratamente Ca si pentru oricare alt produs sangvin prelevarea sa de la donatorii de snge conservarea sa si indicaiile de dislQ buire sunt strict reglementate Plasma lichida poate
fi conservata timp de maximumul an la -30 C si cu condiia sa fie congelata nu mai tara 469

PLMNULUI DE FERMIER
de 6 ore de la prelevarea ei (de la un singur donator) Ea trebuie s fie utilizata imediat dup o decongelare rapida
Plasma uscata este obinut prin liofihzare (deshidratare pnn sublimare direct din stare congelata sub vid) a unui amestec de plasme de la 12 donatori cel mult prelevate m mai puin de 6 zile
UTILIZARE TERAPEUTICA Plasma administrata prin perfuzie este utilizata pentru creterea volumului sangvin m unele feluri de colaps (scderea rapida si de durata a presiunii arteriale) sau pentru rehidratarea arilor si
asigura rea pentru ei a unui aport de proteine Utilizarea plasmei este actualmente limitata din cauza riscurilor - thiar mici - de transmitere a unor virusuri m particular cel al hepatitei C
PLASTIE. Intervenie chirurgicala care consta m modi ficarea si in restabilirea formei nfirii si funciei unui esut unui organ sau a unei pri a corpului
Plastia propriu zisa utilizeaz esuturile nvecinate regi unu tratate dar trebuie uneori sa fie completata prmtr o alta tehnic (gref proteza)
PLASTURE. Banda adeziva de esut de hrtie sau de material plastic utilizata ca pansament sau pentru meninerea unui pansament
DIFERITE TIPURI DE PLASTURE U Plasturele c/aut este constituit dintr un amestec de oxid de zinc si de produs adeziv aplicat pe o fie de esut Impermeabil el protejeaz plaga dar poate m acelai timp s favorizeze
maceratia sau iritarea pielii sensibile
Plasturele elastic este format dintr o banda de tricot El este destinat sa menin un pansament dar ntinderea sa nu trebuie s fie modificata m cursul micrilor
Plasturele microporm analergic (ori hipoalergic) per mite evitarea oricrei iritaii si maceraii a planii datorita permeabilitii sale la aer El este constituit din fibre arti ficiale Este convenabil pentru toate tipurile de piele si m
particular pentru epidermul fragil al sugarilor
PLMN. Organ al respiraiei care furnizeaz oxigen ntregului corp si elimina dioxidul de carbon din snge
STRUCTURA Plmnii situai m cuca toracica se spn jm pe diafragm si sunt nconjurai fiecare de o membrana pleura Plmnul drept este format din 3 lobi legai unul de altul iar cel stng din 2 lobi Aerul ptrunde prin
trahee apoi prin bronhii care se divid m bronhii din ce m ce mai mici apoi m bronhiole (bronsiole) la extremitatea lor se afl foarte numeroi saci microscopici alveolele prin peretele extrem de fin al acestora tapisat cu o reea
de capilare sangvine se produce hematoza transferul oxi genului din aer ctre snge eliminarea m sens invers a dioxidului de carbon sangvin
Un singur plmn este suficient pentru a asigura schim bunle gazoase necesare vieii aa cum o dovedete
meninerea funciei respiratorii la subiecii care au suferit o pneumonectomie (ablatia chirurgicala a unui plmn)
PATOLOGIE Afeciunile plmnului propriu zis sunt denumite pneumopatii (pneumonie tuberculoza pulmonara abces embolie pulmonara pneumocomoza fibroza alveohta etc ) Uneori se vorbete de bronhopneumopatie atunci
cnd atingerea este difuza si cnd este asociata cu leziuni ale bronhiilor (bronita astm emfizem pulmonar) In sfrit plmnul poate fi sediul tumorilor benigne (chisturi abcese) sau maligne (cancer bronhopulmonar)
PLMNULUI (abces al) Colecie de puroi m plmn CAUZE SI SIMPTOME Un abces al plmnului este cauzat de o infecie provocata de o bacterie de cele mai multe ori anaeroba sau mai rar de prezenta unui corp strin
inhalat m arborele respirator sau legat de un focar infectios situat m alta parte a corpului (abces dentar) Existenta abcesului SP traduce prmtr o durere toracica localizata prmtr o alterare importanta a starn generale (febra pierdere
m greutate oboseala) si prin expectoraii purulente TRATAMENT Acesta consta m administrarea de anti bi( tice mai nti pe cale venoasa si m cadrul spitalului apoi pe cale orala cel puin 6 sptmni cu totul In cazurile cele
mai grave se practica ablatia chirurgicala sau drenarea abcesului
PLMNULUI (cancer al) -> BRONHOPULMONAR (cancer)
PLMNULUI (chist aerian a!) Cavitate gazoasa amplasata in parenchimul (esutul funcional) plmnului
Chisturile aeriene pot fi congenitale sau dobndite si sunt cauzate de o supuratie pulmonara de bulele unui emfizem sau de dilatatia bronhiilor m forma de chisturi Ele sunt u prun puin mvahdante
Tratamentul consta in practicarea unei ablatn chirur gicale a unui chist unic atunci cnd acesta este voluminos

PLMNULUI CRESCTORILOR DE PSRI

(boala a) Afeciune pulmonara de origine alergica pro vocata de inhalarea bacteriilor coninute in dejeciile pas nlor mai ales ale celor din familia porumbeilor SINONIM boala a trectorilor de psri
Aceasta boala este o alveohta (mflamatie a alveolelor) de hipersensibilzare care se traduce prin accese de ferba si prin jena respiratorie simptome declanate de contactul cu alergenele Tratamentul consta m suprimarea oricrui
contact cu alergenele atunci cnd este posibil snnadmi nistrarea de corticosteroizi pe cale generala
PLMNULUI DE FERMIER (boala a) Afeciune pulmonara alergica cau/ata de inhalarea bacteriilor PLEOAP

470
coninute m yaul mucegit SlNONM boala a treierat rikr de hambar
Boala a plmnului fermierilor cdre face pdrte din alveolitele (mflamatie d alveolelor) de hipersensibiliZdre si se traduce prin decese de febra si jena respiratorie simptome declanate prin contactul cu
alergenele Tratamentul vizea za mdinte de todte dtunci ednd este posibil sa se suprime orice contact cu dlergenele m plus se recurge adesea la corticosteroizi pe cale generala
PLEOAP. \ al musculomembranos care acoper parial m sus si m jos fiecare dintre cei doi ochi destinat sa i protejeze
FUNCIE Pleoapele asigura protecia ochilor Genele mpiedica praful sa intre m ochi iar un clipit reflex foarte rapid se produce de mddta ce un obiect se apropie de ochi sau m caz de cldura foarte mare
Un clipit permanent ntinde si rennoiete filmul lacrimal pe suprafaa ochiului
PLEURAL, -. Care se refera la pleura (membrana care nvelete plmnii
PLEUR. Membrana care acoper aproape complet plmnul cu excepia hilului (mica reyune a fetei sale interne pe unde trec vasele si arborele bronhie)
Pleura cuprinde doua foite care se unesc la nivelul hilului pleura viscerala care tapeteaza plmnul si pleura parietala care tapeteaza peretele toracic Aceste foite sunt separate pnntr un spaiu denumit
cavitate pleurala care conine un film lichidian
Bolile pleurei atunci cnd cauza lor este cunoscuta sunt mai ales mfectioase (tuberculoza m particular) sau tumo rie (mezoteliom metastaze ale unui cancer din alta parte a corpului) Cavitatea pleurala poate
disprea prin lipirea foitelor (simfiza pleurala) sau din contra poate creste m volum din cauza unei efuziuni de lichid (pleurezie) sau de aer (pneumotorax)
PLEURECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei mici pri din pleura parietala (membrana care tapetea/a peretele toracic)
PLEUREI (cancer al) Proliferare de celule tumorale m esutul pleural

Cancerul primitiv al pleurei Acesta este mezotehomul pleural tumora maligna a crei frecventa este m cretere El provine in 70% dintre cazuri din inhalarea amiantului (dzbestoza) Ia care sunt supui
subiecii care lucreaz m numeroase sectoare industriale (extrdgerea si mpletirea amiantului construcii navale izolarea cldirilor) Primele semne apar dup aproximativ 35 de ani dup expunere care este
uneori foarte scurta (cteva luni) dureri mtr o parte a toracelui pleurezie (efuziune de lichid intre cele doua foite ale pleurei) Nu exista vreun tratament cu adevrat eficace
al mezoteliomului care nvadea/a treptat peretele toracelui si plmnului O depistdre precoce d subiecilor expui riscului cdre ar permite utilizarea rapida d noilor medi Cdmente cd interferonul dr duce m
viitor U ncetinirea evoluiei acestei boli
Cancerul secundar al pleurei Acesta este cauzat m general de metastazele unui cancer dl bronhiilor dl sdnu lui dl uterului dl ovdrului sau al tubului digestiv El se manifesta aproape ntotdeauna pnntr o
pleurezie (care se traduce pnntr o gafdiala la ef< rt) si pnntr o alterare a stm generale a bolnavului
Tratamentul consta pe de o parte m tratarea cancerului primitiv (chimioterapie hormonoterapie) pe de alta parte m evacuarea lichidului pleura! prin punctie
PLEUREZIE. Infldmatie acuta sau cronica d pleurei (membrdnd cdre nvelete plmnii)
O pleurezie este de cele mai multe ori cauzata de o infecie cu o bacterie sau de un cancer provenind fie de la nsasi pleura (mezoepitehom) fie dmtr o alta parte a corpului prin metdsta/d Se mtdmpla totui m
mai puin de 10% din cazuri sa nu se gseasc nici o cauza O pleurezie poate fi uscata (atunci se vorbete de o pleunta uneori) sau se pe ae traduce in cavitdted pleurdld pnntr o efuziune lichiduna localizata
sau difuza Acest lichid poate fi limpede (pleure/ie serofibnnoasa) hemoragie sau purulent
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC O pleurezie se manifesta pnntr o jend respirdtone o durere pe o pdrte a toracelui o tuse uscata si o febra m caz de infecie Didgnosticul este confirmat de radiografia
plmnilor si de examenul histologic si bacteriologic al unei mici cdntitati de lichid prelevat pnntr o punctionare cu dcul Pleurezia poate regresa spontan dar bolnavul trebuie sa fie supravegheat m
deaproape n eventualitatea ca boala m cauzd ar progresa s ar deveni decelabila clinic sau radiologie
TRATAMENT Acesta face apel dup cauza pleureziei la antibiotice antituberculoase sau anticanceroase Dac jena respiratorie este nsemnata lichidul poate fi evacuat prin punctie apoi prin drenarea
cavitii pleurale
PLEURODINIE CONTAGIOAS. Afeciune v.ralS caracterizata prin dureri ale toracelui SINONIM mialglt epidemic
Pleurodima contagioasa este destul de frecventa vara m America de Nord si m tarile scandinavice ea poate de asemenea sa afecteze si alte regiuni ale lumii Cauzatde un virus coxackie B ea se propaga prin
epidemii Boala debuteaz cu dureri intense la baza toracelui pe o parte cu jena respiratorie cu un sughit febra si dureri de cap Boald se vmdecd spontan in cteva zile
PLEUROSCOPIE. Examen care consta m vizualizarea pleurei (membrana seroasa care nvelete plmnii) prui 471
PNEUMOGASTRIC
introducerea intre cele doua foilt a unui endoscop (tuh nyd dotat cu un sistem optic) SINONIM loraco\copie
PLEX. Reea de filete nervoase sau de vase anastomozate (reunite intre ele) m mod complex Corpul uman cuprinde numeroase plexuri
PATOLOGIE Atingerile cele mai frecvente ale plexurilor sunt traumatismele compresiile tumorile si efectele antre : de radioterapie Ele se traduc prin paralizii si tulburri senzitive adesea dureroase
Fracturile de sacrum se complica adesea cu leziuni ale plexului sacral
PLONJARE (accident de) BAROTRAUMATISM

CHE SOANELOR

(boala a) DECOMPRESIE

PLUMMER-VINSON (sindrom al lui) Asociere a unei disfagu (dificultate de a nghii) provocata de un diafragm esofagian (formare de esut fibros m partea superioara a esofagului) si de o anemie prin
lipsa de fier SINONIM
idrom al lui Kelly Palerwn Sindromul lui Plummcr Vmson afectea/a m principal
meia tnra Originea bolii rmne obscura
TRATAMENT Acesta debuteaz prin corectarea anemiei cu ajutorul unui regim adaptat si a unei administrri de fier Atunci cnd disfagia persista pot fi necesare dilatatnlc esofagiene prin introducerea unei
sonde cu balonas Acest im constituie o stare precanceroasa si necesita o Hlpraveghere regulata prin endoscopie
MOZ CHISTICA. Afeciune caracterizata pnn prezenta chisturilor umplute cu gaz in peretele mtesti i subire colonului sau al mezenterului
PNEUMOCISTOZ. Infecie a plmnilor provocata de un microorganism PneumocyVi*. crmii SINONIM
viiala cu Pneumocyfln crmii <ONTAMINARE Agentul mfectios a crui clasificare este incert (parazit sau ciuperca) se gsete la numeroase liftele fr sa le provoace acestora vreo boala anume (el
numete saprofit) si se ntlnete m toate regiunile lumii Este probabil ca boala se contracteaz pe cai respiratorii Pneumocistoza este o infecie care nu survine dect la MMMectii ale cror funcii
imumtare (rezistenta la microbi) ae de exemplu bolnavii atini de SIDA sau de sau care urmeaz un tratament imunosupresor fttre frneaz producia de globule albe)
JjMPTOME SI SEMNE Un subiect atins de pneumo cutez are o tuse uscata o febra si respira greu (dispncc) TRATAMENT Administrarea de sulfarrude permite vinde Un tratament de atac trebuie sa fie
administrat timp !- |c 3 sptmni si apoi sa fie continuat la do/e mai mici t exista imunodepresie
PNEUMOCOC.

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE

PNEUMOCOCIE. Infecie provocata de pneumococ sau Streptococul pneumoniile bacterie Gram pozitiva deosebit de virulenta si patogena
Pneumococnle sunt rspndite Ele constituie cele mai obinuite dintre pneumoniile de origine bactenana Frec venta infeciilor cu pneumococ (m principal infecii respi ratoru meningite purulente si infecii
generalizate sau pneumococemu) creste la persoanele aa zise supuse nscu lui (copiii mai mici de 2 ani persoanele m vrsta) si la subiecii imunodeprimati
Manifestrile unei pneumococu sunt m funcie de afecti une febra frisoane jena respiratorie si expectoratie galben vcr zuie pentru o pneumonie durere m gtlej jena la deglutitie si febra pentru o farmgita
dureri ale urechilor pentru o otita cefalee (dureri de cap) si vrsaturi pentru o meningita etc
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul este sta bilit prin zolarea germenului dmtr un prelevat (snge puroi rezultat m otita sau bronita lichid cefalorahidian) si prin
menului si administrate timp de doua sptmni pe cale venoasa m formele grave Subiecilor imudodepnmati si celor in vrsta le este propus un vaccin care acoper 8(1% dintre infeciile cu pneumococi
PNEUMOCONIOZ. Orice afeciune difuza a pla manilor cauzata de inhalarea ndelungata a prafului rspndit m atmosfera
Pneumocomozele pot fi cauzate de praful de silice (silicoza) de amiant (azbestoza) de isturi (sistoza sau boala lucratorilor din cariere) de diverse metale ca fierul sau titanul de plastice de pohvmil decuart
de talc sau de fibre de sticla
SIMPTOME SI SEMNE Primele semne ale unei pneumo comoze afeciune cel mai des legata de activitile profesionale si care nu debuteaz dect dup mai muli ani de expunere la praf sunt descoperite
cu ocazia examenelor radiologice sistematice practicate la subiecii expui riscului Apoi apare o jena respiratorie care poate evolua
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m ntreruperea expunem la praf si m tratarea simptomelor insuficientei respiratorii (administrarea de oxigen la domiciliu pentru formele evoluate)
Pievemrea consta in purtatul unei mti de ctre persoanele expuse acestui praf de la locul de munca si m practicarea unei supravegheri medicale sistematice m profesiile de risc
PNEUMOGASTRIC (nerv) Nerv cranian pornit din bulbul rahidian care inerveaz mima bronhiile aparatul digestiv si rinichii SINONIM ner\ul \>a, PNEUMOLOGIE
472
PNEUMOLOGIE. Specialitate medicala care se dedica studiului si tratamentului bolilor de plmni de br nhn ale pleurei si ale mediastmului (spaiul situat intre plmni)
PNEUMOMEDIASTIN. Infiltraie de aer m esuturile mediastmului (spaiului cuprins intre plmni)
Un pneumomediastm succede in general unei rupturi a alveolelor pulmonare (care permite aerului din plmni sa ajung m mediastm) aceasta ruptura fund la rndul ei legat de un traumatism al toracelui
sau provocata m cursul unei crize de astm prin distensia alveolelor sau mea m cursul unei bronsiolite prin mflamatia bronsiolelor si alveolelor originea rmne uneori necunoscuta
Un pneumomediastm se manifesta pnntr o durere tora cic centrala si jena respiratorie precum si pnntr un emfizem subcutanat la baza gatului (trecerea aerului m esuturile subcutanate) dnd o senzaie de
troznet la palpare Tra tamcntul trebuie sa fie mtrepuns de urgenta ci vizeaz tratarea simptomelor bolii (asistare respirau ne) si unet n reparaia chirurgicala a le/iunilor
PNEUMONECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unui plmn
PNEUMONIE. Infecie a plmnului provocata de ( bacterie sau de un virus
In practica termenul de pneumonie privete aproape ntotdeauna pneumonia veritabila lobar acuta cauzata de infecia plmnului cu pneumococ Simptomele cu apariie brusca asocia/a o febra ridicala (3940 C) fnsianc intense si adesea o durere toracica ce se amplifica la inspiraie
Tratamentul se bazeaz pe penicilina sau pe derivaii ei administrai m doze mari prin injecii m primele zile apoi in comprimate timp de cincisprezece zile In caz de alergie la penicilina se pot prescrie alte
antibiotice Febra dispare m 24 pana la 48 de ore iar vindecarea se realizeaz
PNEUMOPATIE. Orice boala a unui plmn sau a ambilor indiferent de cauza ci
PNEUMOPATIE INTERSTITIAL. Orice boala care afecteaz in principal parenchimul (esutul funcional) plmnului
Pneumopatiile interstitiale sunt afeciuni legate de alte ranle membranei alveolocapilare (membrana pornind de la care se efectueaz schimburile gazoase oxigen dioxid de carbon-dintre aer si snge) care
poate fi ngroata mfla mata edematoasa sau fibroasa Bolile care pot sta la originea unei pneumopatii mterstitiale sunt numeroase sarcoidoza boala mfectioasa (de origine virala parazitara bactenana sau
micozica) pneumocomoza pneumopatie de hiper sensibilizare (bolile de plmni ale ciescatonlor de animale si ale fermierilor) limfangita carcmomatoasa insuficienta
cardiaca stnga (edem pulmonar) granulomatoza conec tivita etc Administrarea anumitor medicamente (armo darona ndeosebi) poate de asemenea sa provoace o pneumopatie mterstitiala
O pneumopatie mterstitiala se traduce pnntr o gafawl la efort Evoluia pneumopatiilor mterstitiale este foarte variabila dup boala m cauza si posibilitatea de a o ngriji unele se vindeca de la sine (atunci
cnd sunt cauzate de o sarcoidoza ndeosebi) m timp ce altele continua sa evo lueze m pofida tuturor tratamentelor In anumite cazuri ele antreneaz o insuficienta respiratorie cronica ce necesit o c
xieenoterapie
PNEUMOTORAX. Efuziune de aer m pleura (mem brana care nvelete plmnul)
Un pneumotorax este provocat de introducerea unui anume vt lum de aer intre cele doua foite ale pleurei care acioneaz dezlipindu le si apsnd asupra plmnului Aceasta dezlipire poate fi difuza sau
localizata se ntmpl <. a ambii plmni sa fie atini
S1MPTOME Un pneumotorax se traduce pnntr o durere brusca m lovitura de pumnal pe o parte a toracelui o jen respiratorie chiar o veritabila sufocare Examenul clinic al bolnavului si radiografia
toracelui permit stabilirea diagnosticului
TRATAMENT In caz de pneumotorax idiopatic (de origine necunoscuta) cu jena respiratorie moderata simpla odihn la pat permite sa se atepte ca aerul sa se resoarb de la sine plmnul reluandu si locul
m una doua sptmni n alte cazuri este practicat un drenaj cu un ac introdus m sp itiul dintre doua coaste legat la un aparat de aspiraie In 309f din cazuri pneumotoraxul idiopatic recidiveaz dup cteva
luni sau civa am
In caz de recidiva este practicata o simfiza pleural se dezlipesc definitiv cele doua foite ale pleurei prin injectarea unui produs iritant (talc ndeosebi) aceasta intervenie poate fi efectuata prin chirurgie
convenionala sau prin pleuro suipie (cu un tub dotat cu un sistem optic si cu instrumente de dimensiuni mici introdus prmtr o mica incizie)
PODOLOGIE. Specialitate ortopedica ce se consacr examinam diagnosticam tratamentului si prevenim rx Iilor piciorului
POIKILODERMIE. Afeciune cutanata care asociaz o atrofie a epidermului o discrorrue (piele puin sau msufi cient pigmentata) si telangiectazn (dilataii ale vaselor superficiale ale dermului) zonele
afectate fund dispuse n placi sau in reea
In prezent nu exista vreun tratament ai poikilodermiei dar protejarea mpotriva radiaiilor solare previne agravarea afeciunii 473
POLICE
POINT DE COTE (m limba franceza) Durere localizata pe o parte a trunchiului ce survine cu ocazia unui efort (alergare de exemplu)
Manifestarea pare sa fie cauzata de o oboseala a mus chilor peretelui trunchiului si a diafragmului Durerea cu apantie brusca este amplasata in partea de sus a abdo menului m dreapta sau in stanca de aici ea poate sa se ntind
mai ales la torace Durerea dureaz cteva minute sau mai mult oblignd subiectul a crui respiraie este stnjenit sa nceteze efortul Un pomi de cote se atenu eaz mai rapid daca subiectul respira lent si profund si m unele
cazuri daca apas pe zona dureroasa aplecandu se m fata Aceasta manifestare va surveni mai rar daca subiectul are grija sa diminueze intensitatea eforturilor (sau s l intensifice la nivelul gradului sau de antrenare) daca se
nclzete suficient de mult timp sau daca si mbunata teste tehnica de exemplu cutnd sa si regularizeze ritmul atunci face curse de fond sau jogyng

POLIARTRIT JUVENILA - STLL (boala a Iu)

POLIARTRIT REUMATOID. Boala reumatismala mflamatone caracterizata pnntr o atingere a smovialei (membrana conjunctiva care cptuete fata interna a articulaiilor)
Pohartnta reumatoida este o boala frecventa (1% din populaie este afectata) cu predominanta net feminina (3 bolnavi din 4 sunt femei) De cauza necunoscuta ea face parte din bolile autoimune m cursul crora organismul
produce anticorpi (factor reumatoid) ndreptai mpotriva propriilor lui esuturi
SIMPTOMESI EVOLUIE Poliartrita reumatoida debu teaza m general intre 40 si 60 de am fr vreun factor
f declanam cunoscut Ea afecteaz ndeosebi articulaiile membrelor in particular pe cele ale minilor ncheieturii minii antepiciorului aceste atingeri de gravitate foarte
] variabila sunt m general bilaterale si simtence Se mtam pl rar ca leziunile sa afecteze coloana vertebrala cu
'
excepia articulaiei dintre primele doua vertebre cervicale
care poate fi luxat Articulaiile sunt umflate nepenite
deformate dureroase mai ales noaptea si la nceputul zilei
Dup civa am de evoluie poliartrita reumatoida poate
t
atinge alte esuturi conjunctive dect cele ale articulaiilor

J tendoanele (tenosmovite) dar si pielea (noduli subcutanai) pencardul (pencardita) sau plmnii (pleurezie infiltrate pulmonare etc ) Arterele de calibru mic se inflameaz provocnd tulburri senzitive (amorire furnicturi) si
motorii (paralizia unui nerv) sau o necroza cutanata Poliartrita reumatoida se asociaz adesea cu sindromul Iu Gougerot Sjogren (ochii uscai yjra uscata) mai rar cu sindromul lui Felty (splina mare scderea nivelului sangvin
de globule albe) Boala cronica evolueaz m mod destul de imprevizibil prin pusee ntrerupte de perioade de
remisiune In absenta tratamentului ea antreneaz o stare de neputina
DIAGNOSTIC In timpul primelor luni ale bolii diagnos ticul se face pe baza distribuiei si cromcitatn atingerilor articulare Dozrile sangvine indica semne inflamatorii (accelerarea vitezei de sedimentare [V S ] creterea mve
lului sangvin de proteina C reactiva) apoi semne imuno logice (factor reumatoid anticorpi antinucleari etc ) Daca se punctioneaza o articulaie atinsa se scoate un lichid nflamator iar biopsia smovialei pune m evidenta o mfla
matie Un an sau doi mai tamu factorul reumatoid poate fi decelat m serul a 70% dintre pacieni Radiografia arata eroziuni osoase si o pensare a interlinulor articulare - spaiul care separa cele doua extremiti osoase ale
articulaiei -cauzate de panusunle smoviale noduli inflamatori formai pnntr o ingrosare a membranei smoviale care distrug puin cate puin oasele si ligamentele
TRATAMENT Tratamentul trebuie sa fie permanent si sa asocieze mai multe metode Acesta se bazeaz pe antnnfld matoarc (aspirina femlbutazona mdometacm sau cortico stcroiz in caz de eec) Luarea de antnnflamatoare
este adesea m cf cace seara la culcare cat mai tar/iu posibil In tratamentul de fond sunt prescrise mai ales srurile de aur antipaludicele D pemcilamma chiar imunosupre soarele Toate medicamentele au o oarecare toxicitate iar
b Inavn trebuie sa fac obiectul unei supravegheri medicale regulate Tratamentele locale constau m prevenirea apariiei deformatnlor infiltraiile cu corticosteroizi smovio ortezele (injecii intraarticulare cu o substana acid
osmic izotop radioactiv etc permind distru0erea smovialei atinse) ablatia smovialei prin chirurgie convenionala sau pe cale endoscopica etc Er^oterapia permite prevenirea apariiei deformatnlor O reeducare poate fi necesara
Curele termale sunt contraindicate m perioada evolutiva Se observa ca sarcina induce adesea o remisiune completa a bolii dar administrarea de hormoni sau de extracte placentare s a dovedit pana m prezent ineficace
POLICE. Primul deget de la mana
Policele nu are dect doua falange si poate datorita muchilor si articulaiilor specifice sa se opun celorlalte degete ceea ce permite o micare de pensare eseniala pentru prehensiune (apucare)
PATOLOGIE
frractunle pdicelui sunt frecvente si adesea grave deoarece ele risca sa aib rsunet asupra funcionam mainn Fracturile de falange sunt tratate m general prin imobilizare gipsata fracturile bazei primului metacarpian necesita
m general o osteosmteza chirurgicala (reunirea fragmentelor osoase cu ajutorul unei brose sau al unei mmiplaci)
Plcile pt licelui pot fi grave atingerea directa a tendo nului (lector sau plaga a nervului median al ncheieturii mainn (nerv care comanda ndeosebi micarea de opoziie a pohcelui) POLICHISTOZ OVARIAN

474
m Reumatismele policelui (nzartroza poliartnta reumatoida etc ) pot limita considerabil micrile sale
POLICHISTOZ OVARIAN. - OVARELOR POL
CHISTICE (sindrom al)
POLICHISTOZ RENAL. - BOALA POLICH STICA
A RINICHILOR

POLICIZARE. Intervenie chirurgicala constnd m transformarea unuia dintre degetele mainn m pohce dup pierderea acestuia
POLICONDRIT ATROFIANT. Boala inflama tone caracterizata prmtr o atingere a cartilagnlor
Pohartnta atrofianta puin dureroasa se traduce prmtr o ramolire (nmuiere) o degradare apoi o reducere in vc lum a cartilagnlor Boala afecteaz m principal cartilayile pavi honului urechii (ureche m
conopida ) ale nasului (nas de boxeur ) uneori si pe cele ale traheei (antrennd d ficultati respiratorii care pot fi mortale)
Tratamentul consta in administrarea de corticosteroizi
POLICLINIC. Instituie de acordare a consultaiilor in regim ambulator in care se exercita diferite specialiti medicale
POLIDACTILIE. Malformaie congenitala m general ereditara caracterizata prin existenta unui deget supra numerar la mana sau la picior rareori mai mult de unul
POLIDIPSIE. Senzaie exagerata de sete calmat prmtr o mgestie de buturi din abundenta
O pohdipsie este nsoita aproape ntotdeauna de o poli une (excreia unui volum de urina mai mare de 3 litri pe 24 ore) atunci se vorbete de sindromul pohuropolidpsic De cele mai multe ori polidipsia este
consecutiva pohunei aceasta la rndul ei fund provocata de un diabet ins pid de un diabet zaharat (hiperglicemie) sau de o alta boala metabolica (hipercalcemie hipokahemie)
POLIGLOBULIE. Cretere a masei totale a globulelor rou ale organismului antrennd ndeosebi o cretere a vascozitatn sangvine
POLIMENOREE. Flux menstrual care survine la inter vale mai frecvente dect de obicei (la mai putm de 24 de zile)
CAUZE O pohmenoree este cauzata de o scurtare a ciclului menstrual fie m prima sa faza (faza de maturare a fohculului ovanan) fie m cea de a doua faza (faza Iueala care cores punde degenerescentei
foliculului transformat in corp galben) Scurtarea fazei de maturare a fohculului corespunde unei hiperactivitati ovanene care poate antrena o absenta
a ovulatiei Scurtarea duratei de viaU a corpului galben mai frecventa se ntlnete mai ales la pubertate si in cursul premenopauzei In perioada de activitate genitala aceasta insuficienta Iueala se observa m
cadrul sindromului ovarelor polichistice in caz de hiperprolactinemie (secreie excesiva de prolactma) sau m cazul luarn de micropilule
|
!
TRATAMENT Scurtarea primei faze a ciclului nu nece
sita vreun tratament doar daca cumva nu are loc ovulatta
'
n acest caz administrarea de hormoni permite declanarea
j
acesteia Tratamentul scurtam celei de a doua faze a ciclului (faza Iueala) consta m administrarea de proj,esterc n natural sau de progestative de sinteza si m tratamentul cauzei atunci cnd este posibil
POLIMIOZIT. Orice boala inflamatone autoimuna (in cursul creia organismul produce anticorpi ndreptai imp( tnva proprnk r lui esuturi) caracterizata prmtr o atingere izolata sau nu a muchilor
striai
Simptomele pohmiozitclor sunt foarte variabile Muchii afectai m general cei ai coapselor si ai umerilor sunt durcrosi si le lipsete fora bolnavului n vine yeu sa se ndice de pe scaun sa se ridice din poziia
orizontala s mearg sa se pieptene apoi m cele din urma chiar s nghit Acestei atingeri musculare i se pot asocia leziuni purpunce dureri articulare o febra uneori ridicata o hipcr trofie a ganglionilor etc
Evoluia poate fi acuU si poate atinge muchiul cardiac subacuta cu un risc de atingere respiratorie sau cronic Tratamentul consta m prescrierea de antnnflamatoare (corticosteroizi ndeosebi) si de
imunosupresoare
POLINEVRITA. Atingere a sistemului nervos periferic caracterizata prin tulburri senzitive si motorii survemnd simetric de ambele pri ale corpului si predominnd la extremitile nervilor
CAUZE Acestea sunt diverse intoxicaie (alcoolism) anomalie genetica carena alimentara infecie mflamatie sindrom paraneoplazic (secreia de ctre o tumora a unei substane care difuzeaz m organism si
ataca sistemul nervos) tulburare metabolica (diabet zaharat)
SIMPTOME SI SEMNE In cursul unei polmevnte ain genle sunt simultane pentru toi nervii implicai la un anume pacient tulburrile fund m majoritatea cazurilor att senzitive cat si motorii Evoluia
poate fi acuta sau cronic
Tulburrile senzitive sunt parestezn (senzaii neplcute ca furnicturile sau picaturile simite pe piele) o alterare a sensibilitii la temperatura si la durere si o alterare a senzaiilor propnoceptive (relative
la articulaii si la muchi) Topografia acestor anomalii este numita in ciorap sau ,ui mnua
Tulburrile moKrn sunt paralizii care debuteaz in general la membrele inferioare si privesc muchii ridictori ai piciorului 475
POLIOMIELIT ANTERIOARA ACUT
TRATAMENT Nu exista un tratament speufit Afeciunea poate regresa de la sine In alte tacuri ea regreseaza sau dispare cu tratarea cauzei
POLINOZ. Orice afeciune alergica provocata de ctre polenurile coninute m sUmine (organele masculine ale plantelor tu flori) rspndite fie de ctre vnt fie de ctre insecte
Polenurile cele mai alergizante sunt cele ale arborilor ale grammeelor si al parachermtei (Parielana offitmali\) Polmoza predominanta primvara este cea mai caracte nstic dintre manifestrile atopiei
(tendina generala de a dezvolta alergii) Ea se poate traduce prmtr o coriza spas modic (febra fnului) o conjunctivita un astm aceste boli putnd fi asociate (mai ales coriza spasmodica si con
junctmta) Aceste tulburri au o evoluie sezoniera
TRATAMENT Acesta este cel al alergnlor suprimarea dac este posibil a oricrui contact cu alergenele luarea de medicamente care vizeaz diminuarea simptomelor (and histarmnice mtidegranulante
anticolmergice cortico steroizi locali betastimulante) daca acest tratament se dovedete ineficace o desensibilizare prin administrarea de doze minime de alergene este lucrul care mai poate li ncercat
POLINUCLEAR. Globul alb caracterizat prmtr un nucleu cu mai mult) lobi si cu granulaii specifice SINONIM ^ranuloul
POLINUCLEAR BAZOFIL. Globul alb caracterizat pnn mn granulaii citoplasmatice care prezint o afinitate marcat pentru coloranii bazici
POLINUCLEAR EOZINOFIL. Globul alb caracterizat pnntr un nucleu cu 2 lobi si prin granulaii mari care pre zmt o afinitate deosebita pentru coloranii acizi ca eozma Polmuclearele eozmofile au
funciuni legate in prin opal de aprarea antiparazitara si m reaciile alergice ele nu par s ndeplineasc vreo funcie antibactenana
POLINUCLEAR NEUTROFIL. Globul alb caracte t pnntr un nucleu care prezint mai muli lobi 3 de cele nai multe ori si prin granulaii fine ale citoplasmei pre nCand o afinitate deosebita pentru
coloranii neutri Numrul de plinucleare neutrofile este cuprins m mod nnal intre l 700 si 7 500 pe milimetrul cub de snge Principalul lor rol este acela de aprare a organismului ipotnva
microorganismelor strine bacterii si levun
OLINUCLEOZ. Creterea dmcolo de valorile normale a numrului de globule albe polmucleare , Polmucleoza neutrofila cea mai frecventa este m poeral semnul unei inflamaii sau al unei infecii dar
ea 411 poate fi cauzata de tabagism sau poate aprea m urma
unui tratament cu torticosteroizi Polmuclco/a bazolila sau ba/ofilia nu se bserva practic mcicdata fr afectarea si aaltorpolimorfonucleare Polmucleo/a eozmofila denumita mai curnd eozmofihe sau
hipereozmofilie se observa m alergii m parazitoze m diferite dermatoze m penartenta nodoasa si m sindroamele nrudite ca si m leucemii
POLIOMIELIT. Inflamatie a substanei cenuii a maduvei spinrii Termenul de poliomielita este folosit m mod curent pentru a desemna poliomielita anterioara acuta
POLIOMIELITA ANTERIOAR ACUT. Boala virala acuta provocata de un enterovirus poliovirusul care distruge neuronii moton ai coarnelor maduvei spinrii si nucleu moton ai nervilor craniem
provocnd o paralizie a muchilor inervai de aceti neuroni
Poliomielita anterioara acuta numita de obicei doar policmielita afecteaz m principal copiii de unde si celalalt nume al bolii paralizie infantila Virusul se transmite prin mj,estia de apa sau de alimente
contaminate Aceasta afec tiune cndva foarte frecventa a devenit cu totul excep tionala m tarile occidentale datorita vaccinam SIMPTOME SI SEMNE De cele mai multe ori infecia nu da loc bolii
poliovirusul neantrenand o poliomielita dect mtr un numr restrns de cazuri
nceputul bolii este marcat dup o incubaie de 8 zile (adesea vara sau toamna) prmtr o stare mfectioasa de tip gripal (tulburri intestinale curbatun febra ridicata dureri musculare nsemnate) prin dureri vn
de cap care corespund unei meningite cu lichid cefalorahidian limpede si uneori prmtr o retentie de urma
Intr un rstimp care variaz de la cteva ore la cteva zile paraliziile se instaleaz ntotdeauna m timpul fazei febrile care dureaz aproximativ 5 zile Ele apar m mod neregulat si asimetric cu absenta
reflexelor la partea atinsa Ele pot fi totale pentru unu muchi pariale pentru alii si se instaleaz rapid o atrofie a muchilor Paraliziile afec teaza motricitatea membrelor izolat sau m asociere rachisul
musculatura abdominala si in cazurile cele mai grave si mai rare ele pot sa se ntind la muchii respiraiei si ai deglutitiei
EVOLUIE Sechelele musculare constituie gravitatea ulterioara principala a poliomielitei mai ales la copil atrofie a muchilor retractil defecte de cretere ale unuia sau mai multor membre cu tulburri
trofice care necesita intervenii de chirurgie ortopedica a membrelor sau a coloanei verte brale m caz de cifoscohoza Paraliziile regreseaza mai mult sau mai puin complet de cele mai multe ori parial mce
pand cu a cincisprezecea zi pana la maximum 2 am
TRATAMENT Nu exista un tratament antiviral specific al poliomielitei singura terapeutica fund reeducarea care permite limitarea deformatnlor scheletului si ale retractnlor musculare consecine ale
paraliziilor Kmeziterapia trebuie POLIOVIRUS
476
sa fie ntreprinsa precoce de la dispariia febrei si in mod continuu
PREVENIRE Vaccinarea este obligatorie m numeroase ri Atunci cnd este corect aplicata (3 imun zar m primul an de viata urmate de un rapel m anul urmtor apoi de un rapel la fiecare 5 am) protejeaz
mpotriva acestei boli grava din cauza infirmitilor pe care le atrage
Eradicarea poliomielitei este unul dintre obiectivele avute m vedere de Organizaia Mondiala a Sntii (OMS) pentru urmtorii ani
POLIOVIRUS. \ irus A R N din genul enterovirusunlor (familia Piurna\indae) responsabil de poliomielita anterioara acuta
POLIP. Tumora de cele mai multe ori benigna m Deneral pediculata care se dezvolta pe mucoasele cavitilor natu rie ale organismului
Polipii care pot fi unici sau multipli sunt mai mult sau mai puin proemineni pe suprafaa organului ei sunt adesea pediculati (legai de organ prmtr un ax conjunctiv mbrcat m mucoasa) mai rar sesih
(puin proemineni) Ei i au locul de preferina in tubul digestiv (colon stomac rect) pe mucoasa uterma in nas si m lannge Polipii vezicii sunt denumii impropriu polipi acetia sunt papiloame Polipii colici
si rectali sunt fie de tip zis juvenil care nu degene reaza fie adenomatosi care pot degenera mtr un cancer De asemenea un cancer poate lua aspectul unui polip
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele variaz dup locali zarea polipilor care uneori trec neobservai si sunt desco penti din ntmplare Cei mai \olummosi polipi pot obstrua un conduct
Polipii tavilln ulenne pot fi cauza unor sangeran
Polipii corzilor \ocale se manifesta prmtr o modificare a vocii
Polipii foselor na ale se manifesta prmtr o obstrucie nazala prmtr o nnoree (scurgere de lichid) si uneori prmtr o pierdere a simului mirosului Polipii prezeni doar mtr o fosa nazal sunt de cele mai
multe ori consecutivi unei smuzite cronice sau unei tumori In majoritatea cazurilor aceste tumori sunt benigne Prezenta polipilor simultan m ambele fose nazale constituie manifestarea unei pohpoze
nazosmusiene
Polipii meatului urelral survin m principal la femeia m vrsta Benigni acetia iau forma unor proeminente rou uneori pediculate si se manifesta prin dureri locale la frecare prin sangeran si de asemenea
m unele ca/un prin dificulti la rructiune

DIAGNOSTIC Unu polipi ca cei ai foselor nazale ai meatului uretral sau ai colului utenn pot fi vzui direct Tuseul rectal permite sa se simt prezenta polipilor reUu lui Punerea in evidenta a polipilor este
efectuata prin endoscopie (histeroscopie pentru uter coloscopie pentru
colon larmgoscopie pentru cor/ile vocale cistoscopie pentru vezica) Biopsia pune m evidenta natura precance roasa sau nu a polipului
EVOLUIE Unu polipi sunt considerai formaiuni pre canceroase Polipii colonului m particular constituie subiec tul unor evoluii mline
TRATAMENT Acesta consta m ablatia chirurgicala a polipilor m general pe cale endosu pica urmata de exami narea lor histologica
POLIPECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unui polip
POLIPOZ. Afeciune caracterizata prin dezvoltarea mtr un organ (colon ndeosebi) a mai multor polipi
POLIPOZ DIGESTIVA. Boala caracterizata prin i prezenta unor multipli polipi pe mucoasa care tapeteaz l tubul digestiv
|
POLIRADICULONEVRITA. Atingere difuz a rdcinilor nervoase ale nervilor periferici prin disfunctia mielmei (teaca de fibre a sistemului nervos)
POLITRAUMATISM. Totalitate a tulburrilor provo cate de mai multe leziuni de origine traumatica dintre care cel puin una amenina viata rnitului
POLIURIE. Cretere (deasupra pragului de 3 litri) a cantitii de urma emisa pe durata a 24 de ore
O pohune poate fi cauzata de consumul excesiv de lichide de un diabet insipid de un diabet zaharat prost echilibrat de unele boli renale cronice de perfuzii abun dente sau de administrarea unor medicamente
(litiu)
POLLAKIURIE sau POLAKIURIE. Cretere anor mala a numrului de mictium
Numrul de mictium variaz in mod normal de O la l pe timpul notn de la 4 la 5 pe timpul zilei O pollakiune poate avea cauze foarte diferite boala care antreneaz o intatie a vezicii (cistita prostatita tumora
sau litiaza un nara) boala responsabila de o golire incomplet a vezicii prin obstrucia cailor urinare (adenom sau cancer al pros tatei ngustarea urerei) boala care antreneaz o reducere a capacitii vezicale
(bilharzioza tuberculoza vezicaletc)
POLUARE. Degradare provocata de aciunea omului a mediului cu substane chimice deeuri industriale faeton duntori sau contaminarea insalubra a mediului cu micro-rgamsme patogene
PREVENIRE Preocupare majora prevenirea comport reglementarea folosim ngrmintelor si a pesticidelor controlul coninutului in subtante toxice a apei si aerului stocarea si eliminarea sau retratarea
deeurilor industriale limitarea circulaiei automobilelor m anumite perioade m 477
PORFIRIE
oraele mari masuri de securitate si de control al circuitelor (la nevoie cu nchiderea unitilor) m centralele terrno nucleare controlul veterinar al produselor alimentare reguli de igiena m spitale etc
POMPE (boala a lui) Afeciune ereditara cu transmitere autosorruca recesiva aparinnd grupului glicogenozelor caracterizat pnntr un deficit in alfa l 4 glucozidaza una dintre enzimele metabolismului
glicogenului
Boala lui Pompe se transmite exclusiv prin crc mozomn autosorru (nesexuali) m mod recesiv (gena purttoare trebuind s fie primita si de la tata si de la mama pentru ca boala sa se poat dezvolta)
Aceasta afeciune se traduce pnntr o slbiciune gene ralizat si cretere a ficatului (hepatomegalie) acestor simptome h se asociaz m general la copil o insuficienta cardiac si la adult o insuficienta
respiratorie
Prognosticul bolii este deosebit de sever dar atunci cnd , boala s a manifestat deja mtr o familie apelnd la sfatul genetic se poate evalua riscul pentru copiii ce s ar putea nate Ea poate fi decelat nainte
de naterea copiilor prin dozarea enzimei responsabile m prelevatul fetal
PONTAJ. Unire a doua vase sangvine pnntr o grefa vascular sau pnntr un tub de plastic cu scopul de a restabili O circulaie normala si de a scurtcircuita o ngustare sau o obstrucie arterial
Chiar daca aceste intervenii rmn acte care ti n de chirurgia grea tehnica lor este actualmente perfect stpnit iar prognosticul lor este bun
INDICAII O artera ngustat de aterom (depunere gra soas pe peretele artenal intern) cunoate un debit sangvin diminuat m punctul m care funcionarea normala a orga nelor pe care le irig este uneori
stnjenit m particular m timpul eforturilor fizice care le cresc necesitile m aport sangvin Pontajul permite evitarea unei deteriorri a acestor organe
TEHNICA Oncare ar fi locul m care se efectueaz pontajul tehnica este identica cu cea a pontajului aortocoronanan
PONTAJ AORTOCORONARIAN. Punere a unui grefon intre aorta si artera coronara cu scopul de a restabili O circulaie sangvina normala mtr un tronsom arterial ngustat sau ocluzionat
INDICAII Se decide practicarea unui pontaj aortocoro nanan atunci cnd coronarografia (examen radiografie care permite vizualizarea arterelor coronare dup injectarea unui produs de contrast) arata o
stenoza (ngustare) atunci cnd ventriculul stng al inimii are dificulti de a se contracta Hunei cnd pacientul este deranjat de un angor (angma pectoral) sau cnd simptomele insuficientei coronariene U
pot fi reduse pnntr un tratament medicamentos Aceasta decizie este luata cu scopul de a evita survenirea unui infarct miocardic
TEHNICA Operaia este efectuata sub anestezie generala si poate dura pana la 5 ore Chirurgul mcizeaza vertical toracele la mijlocul sternului apoi deschide pericardul Pacientul este atunci conectat Ia un
aparat mima plmn care asigura funciile cardiace si respiratorii in timpul ope raiei pe mima Apoi este mcizata coronara Un segment de vena prelevat din corpul pacientului este prins m amonte de
ngustare m timp ce extremitatea cealalt este legata de artera m aval de ngustare Atunci cnd ngustrile arterelor coronare sunt multiple chirurgul efectueaz mai multe pontaje m cursul aceleiai
intervenii atunci se vorbete de un pontaj dublu triplu sau cvadruplu O data realizat pontajul circulaia sangvina naturala este restabilita
CONVALESCENTA Dup 3 sau 4 zile de supraveghere mtr un serviciu de reanimare pacientul rmne la spital dousprezece zile In continuare convalescenta mpreuna cu readaptarea la efort dureaz m jur
de 6 sptmni
PROGNOSTIC Aceasta tehnica foarte sofisticata are un prognostic excelent
PORFIRIE. Boala ereditara cauzata de o tulburare a sintezei hemului (fraciunea neproteica a hemoglobinei) si caracterizata prin acumularea m esuturi a unor substane intermediare ale acestei sinteze
porfinnele Porfirnle sunt boli foarte rare
DIFERITE TIPURI DE PORFIRIE Exista mai multe forme de porfine corespunznd mutaiilor genelor diferitelor enzime ale sintezei hemului Apariia simptomelor este van abila unele survemnd m cursul
copilriei altele la vrsta adulta
Protopt rfma se manifesta din copilrie prin uoare tul buran cutanate dup expunerea la soare
Porfiria intermitent acuta se manifesta de cele mai multe ori la vrsta adulta prin dureri abdominale acute uneon prin crampe pnntr o slbiciune musculara si prin tulburri psihice Urinele devin rou
atunci cnd sunt lsate sa atepte Numeroase medicamente ca barbituncele contraceptivele orale sulfamidele si fenitoma se afla la originea acestor crize
Porfiria varieta^a sau mixta este apropiata de porfiria intermitenta acuta dar subiectul prezint m plus vezicule pe regiunile cutanate expuse soarelui
Coproporfiria ereditar de asemenea apropiata de porfi na intermitenta acuta poate si ea sa se traduc pnn anomalii cutanate
n Porfiria cutanata tardiv cea mai frecventa se manifesta mai ales la vrsta adulta de unde si numele ei si se traduce prin vezicule pe piele dup expunerea la soare In caz de rnire cicatrizarea este
ndelungata Urinele sunt adesea rosietice sau cafenii Tulburrile sunt declanate pnntr o boala a ficatului uneori de origine alcoolica
Porfiria eritropt leuc congenitala sau boala lui Gunther se traduce de la natere prin erupii cutanate pnntr o cretere a volumului splinei pnntr c coloraie roie a dinilor si prin POROKERATOZ
478
accidente hemolitice acute (distrugerea subita a unei mari cantiti de Blobule rou)
TRATAMENT Tratamentul dificil consta m primul rnd m evitarea factorilor declansanti expunere la se are med camente Administrarea de glucoza sau a unui medicament nrudit chimic cu hemul poate fi
utila pentru a trata crizele de porfine intermitenta acuta de porfine vanetaga sau de coproporfine ereditara In porfina cutanata tardiva este aplicata uneori o flebotomie (sangerare venoasa)
POROKERATOZ. Boala cutanata care se traduce prin leziuni hiperkeratozice (mgr sarea stratului corm s) aclan cile m centrul lor si nconjurate de un sul caracteristic (fata interna abrupta si fata externa
racordandu se cu pielea nvecinat pnntr o panta puin nclinat)
Tratamentul puin eficace consta fie m aplicarea de keratohtice fie in cnoterapie (aplicarea frigului) urmate adesea de o recidivare a leziunilor sau de o administrare de retinoide ori m ablatia chirurgicala a
leziunilor atunci cnd aceasta este posibila Tratamentul preventiv consta m protejarea pielii de radiaia solara (crema de tipul ecran total) care este un factor agravant
POROM ECRIN. Tumora benigna a pielii care se dez volta plecnd de la un por excretor al unei glande sudonpare (glanda care secreta sudoarea)
PORT (vena) Vena mare a abdomenului care dreneaz sngele viscerelor intestinale spre ficat
PATOLOGIE O cretere a presiunii sangvine m vena porta denumita hipertensiune portala poate fi prove cat de numeroase bol (boli hepatice ciroza mde( sebi compresia sau tromboza venei porte) care
creeaz un obstacol m curgerea sngelui m acest loc Aceasta cretere a presiunii provoac dilatarea venelor in amc nte de obstacol si dez voltarea unei reele secundare care nconjoar obstacolul acestea
sunt anastomozelc portocave Dilatatule venoase (vance esofagiene sau gastrice) se pot rupe si pot antrena o hemoragie grava
POSOLOGIE. Doza a unui medicament de luat m cursul unui tratament
Pe reeta unui medic figureaz doua indicaii eseniale doza de luat la fiecare priza si doza pentru 24 de ore Pentru anumite medicamente foarte active ca amin zidele (anti biotice) sau digitalicele care pot fi
te xice dincolo de ( anumita cantitate medicul tine de asemenea cont de de za sptmnala sau de doza totala absorbita in cursul tratamentului
FACTORI CARE DETERMINA POSOLOGIA Posologia este legata mai ales de natura medicamentului si de puterea sa de aciune (ca ordin de mrime de exemplu cantitile prescrise merg de la miligram
pentru estradiol pana la gram pentru aspirina) de modul de administrare (dozele sunt m
eneral mai crescute pe cale orala dect prin injectare deoarece absorbia digestiva rar este totala) de vrsta pacientului si de bolile pe care acesta le poate avea m acelai timp cu boala tratata (insuficienta
renala m particular face delicata administrarea de medicamente care sunt mai greu eliminate de ctre rinichi) De asemenea trebuie sa se tin cont de afeciunea tratata (unele dureri pot fi atenuate cu doua
grame de aspirina m timp ce 5 grame din acelai produs abia sunt suficiente m tratamentul crizelor de reumatism inflamator) de eventualele interaciuni cu alte medicamente de sex uneori de factorii
ereditari
Marja terapeutica corespunde diferenei dintre doza terapeutica si doza toxica Ea este uneori foarte mica acesta este cazul m particular pentru derivata digitalmei n concluzie bolnavul trebuie sa se
conformeze strict pre scnptiei medicului
In general atunci cnd bolnavul uita sa si ia priza de medicament este de ajuns ca acesta sa ia medicamentul de ndat ce a constatat omisiunea si sa atepte minimum doua ore nainte de a relua tratamentul
Daca uitatul se repeta este recomandabil sa se ceara sfatul farmacistului sau medi cului care a prescris medicamentul
POST. Oprire totala a alimentaiei cu meninerea sau nu a consumului de apa
In cursul postului organismul nu mai primete energie prin alimentaie In consecina rezervele sale sunt mobili zate ncepnd cu a asea ora de post mai nti rezervele elucidice stocate sub forma
ghcogenului m ficat si muchi apoi rezervele protemice ale muchilor si cele lipidice ale esutului adipos De altfel organismul se adapteaz la post reducandu si cheltuielile energetice Corpul i pierde
treptat muchii si grsimea ceea ce duce la o pierdere nsemnat m greutate si la o denutritie daca postul se prelungete Funcionarea sistemului hormonal este puternic alterat oprirea secreiilor de hormoni
sexuali micorarea secreiei de insulina si de hormoni tiroidiem si creterea secreiilor de glucagon si de cortizol Inima rinichii pancreasul i tubul digestiv se atrofiaz chiar si sistemul limfatic ceea ce
antreneaz o diminuare a capacitilor de rezistent la infecii Moartea survine m general dup 8-10 zile de post complet (fr apa) si dup doua luni daca a fost meninut consumul de buturi
Nici pe stul nici trecerea peste mese nu este o metod buna pentru a pierde din greutate deoarece organismul se adapteaz reducandu si cheltuielile si i compenseaz pier denie energetice din mesele
urmtoare
POSTHIPOFIZ. Parte postenoara a hipofizei (midi glanda endocrina situata sub encefal) legata de hipotalamus (structura cerebrala reglatoare a funciilor organismului) pnn tija pituitara si care asigura
stocarea hormonilor ce provin de la neuronii hipotalamici 479
POTENIALELOR EVOCATE
POSTMATURITATE. Stare a unui copil nscut dup termen (dincolo de 43 de sptmni de amenoree)
Dincolo de termenul normal de natere (41 de sptmni de amenoree) o sarcina trebuie sa fac obiectul unei supra veghen ndeaproape naterea este declanata in mod obinuit dup o sptmna de
ntrziere Daca un astfel de copil este mai fragi! m utero m schimb supravegherea sa dup natere nu este diferita de cea a unui copil nscut la termen
POST-PARTUM. Perioada care se ntinde intre natere si reapariia fluxului menstrual S NON M puerperalitaie lehuzie
Post partumul dureaz aproximativ sase sptmni atunci cnd mama nu alpteaz mai mult atunci cnd ea alpteaz n absenta alptatului primul flux menstrual reapare Ia aproximativ 45 de zile dup
natere In caz de alptare revenirea fluxului menstrual are loc m med obinuit intre a 10 a si a 12 a sptmna dup natere In ambele cazuri revenirea fluxului menstrual este une n precedat de o ovulatie
MODIFICRI ANATOMOFIZIOLOGICE Dup delivrenta Uterul se contracta formnd un bulgare (glob utenn) Apoi el i regsete treptat dimensiunile (8 centimetri nlime) st greutatea (70 grarne)
avute anterior sarcinii Aceasta retractie este nsoita de contracii uterme dureroase a cror intensitate creste cu numrul de nateri si dureaz doua pana la sase zile
Timp de aproximativ 3 sptmni apar pierderi san cvme numite lohn In primele zile acestea sunt de un rou intens apoi devin rozalii ulterior se brumfica si nceteaz spre a 3 a sptmna
Muchii si ligamentele penncale relaxate i regsesc tonusul precednd m aceasta privina muchii peretelui abdominal lsat dup natere Snii se modifica daca femeia alpteaz colostrul (lichid galben
secretat dup natere) las locul laptelui ceea ce ntrete pieptul m a 3 a zi dup natere daca femeia nu alpteaz un tratament permite secarea secreiei lactate iar snii i reiau mai repede volumul lor
normal
Greutatea corporala descrete treptat Celor 5 kilograme pierdute la natere h se adaug m zilele care urmeaz 2-3 kilograme datorita eliminrii de lichid
ncepnd cu cea de a 25 a zi a post partumului trebuie hate precauii contraceptive deoarece nainte de revenirea fluxului menstrual poate avea loc o ovulatie MODIFICRI PSIHOLOGICE Zilele care
urmeaz nas tern sunt frecvent marcate pnntr o stare de hipersensibilitate (le euforie sau de intabilitate si de o insomnie Actualmente metodele de psihoterapie care vizeaz familiarizarea Buun copil previn
si reduc considerabil problemele psihice ale post partumului

POSTURA, l Poziie a corpului sau a uneia dintre prile sale in spaiu

Numeroase afeciuni pot antrena tulburri ale postum bolile neurologice (sclere /a m placi boala lui Parkmson) afeciunile osteoarticulare (scolioza cifoza poliartnta reuma toida spondiartnta anchilozanta)
sau musculare (distrofia musculara) Uneori o postura proasta este cauzata de pereni zarea unei atitudini incorecte (capul plecat spatele curbat umerii czui) sau de un exces ponderal
2 Tehnica de kmeziterapie utilizata pentru prevenirea sau corectarea unei po/itn proaste
Postura consta m meninerea prtii de corp m cau/a mtr c po/itie buna cu ajutorul unor chingi al unei gutiere sau al unui lombostat din yps sau rina sintetica
POTASIU. Metal alcalin rspndit in natura sub forma de sruri care joaca un rol mportant m echilibrul electro litic al organismului
Organismul unui adult de 65 de kilograme cuprinde mai mult de 160 grame de potasiu (K) Acesta joaca un rol in reaciile chimice care pun m joc proteinele si glucidele m reglarea presiunii arteriale si mai
ales m fenomenele de excitabilitate si de contracie caracteristice celulelor ner voase si musculare Principalele surse alimentare de potd siu sunt legumele si fructele carnea ciocolata etc
Kaliemia sau concentraia sangvina in potasiu este meninut constanta (inter 3 5 si 5 milimoli pe litru) ndeosebi datorita unei eliminri renale a crei reglare este asigurata de ctre hormoni ca aldosteronul
POTENIALELOR EVOCATE (nregistrare a) Metoda de studiere a activitii electrice a cailor nervoase ale auzului vzului si sensibilitii corporale
INDICAII nregistrarea potenialelor evocate este utilizata atunci cnd se dorete a se ti daca o funcie senzoriala este atinsa (evaluarea unei pierderi auditive de exemplu) sau cnd alte tehnici de
examinare nu sunt destul de perfor mante cazul anomaliilor la debutul lor mea foarte mici si deci dificil de detectat (mai ales m cazul sclerozei m placi) cazul bolnavilor care nu pot coopera (copil mic
persoana aflata m coma)
PRINCIPIU Organul senzorial de studiat este stimulat pnntr un soc electric transcutanat de scurta durata pentru studierea sensibilitii somestezice (de origine corporala) pnntr o descrcare luminoasa
(pentru sensibilitatea oculara) sau pnntr un sunet (pentru sensibilitatea auditiva) Aceasta stimulare provoac un influx nervos potenialul evocat care pleac din organul testa se transmite fibrelor nervoase si
parvine centrilor nervoi Aceasta activitate electrica este nregistrata de ctre electrozii plasai nainte de nceperea examenului m diferitele puncte ale corpului - dup organul testat si conectai la un aparat
care transcrie aceasta activitate sub forma de curbe Analiznd aceste curbe se deduce existenta sau nu a unei anomalii POTENIALELOR TARDIVE
DESFURARE Examenul m sine nu necesita spitalizare dar este practicat adesea pe persoane spitalizate din cau/a indicaiilor lui
POTENIALELOR TARDIVE (cercetare a) Tehni ca ce vizeaz detectarea existentei unei activiti electrice anormale la nivelul muchiului cardiac m principal la nivelul ventriculelor
Potenialele tardive ventriculare permit depistarea hol navilor care prezint un risc al tulhuranlor grave ale ntmulu ventricular in principal ca urmare a unui infarct miocardic ca si a celor care sunt expui
unui risc ridicat de moarte subita
Acest examen este nedureros si fr riscuri Tehnica nu necesita spitalizare
POTOMANIE. Nevoie nestpnita de a bea in perma nenta
Un potoman bea orice lichid la ndemna m principal apa Aceasta manifestare se ntlnete ndeosebi la subiectul isteric Ea se mai observa si m cadrul unor dereglri meta bolice ca diabetul zaharat si
diabetul insipid Atunci cnd nu este de origine organica tratamentul sau este in principal de ordin psihoterapie
POTT (morb al lui) Localizare vertebrala a tuberculozei Morbul lui Pott debuteaz la oricare nivel al coloanei vertebrale (al rachisului) prmtr o spondilodisuta infecie a discurilor mtervertebrale Infecia se
ntinde apoi la chiar discurile vertebrale Actualmente ea este rara m tarile dezvoltate datorita vaccinam (B C G ) Boala afecteaz ndeosebi persoanele m vrsta pe cele care prezint deficite imumtare sau
subiecii cu antecedente tuberculoase per sonale sau familiale
SIMPTOME SI SEMNE Boala debuteaz prin dureri rahi diene de intensitate crescnda (torticolis lumbago) exage rate prin efort sau tuse ele pot sa fie nsoite de iradieri dureroase (sciatica) Contractura
musculara rspunznd durem limiteaz mobilitatea (dificultatea de a se apleca m fata sau pe o parte) Aceste semne se asociaz cu o oboseala pierdere in greutate diminuare a poftei de mncare si cu febra
uoara Daca boala nu este tratata in acest stadiu evoluia ei antreneaz complicaii grave Strivirea verte brelor si prbuirea coloanei vertebrale prin telescoparea vertebrelor provoac formarea unei
gibozitati (cocoaa) permanente si definitive
TRATAMENT Tratamentul se bazeaz pe administrarea de antibiotice timp de l an Uneori este necesar sa se imobi hzeze coloana vertebrala prmtr o carcasa gipsata In lipsa acestei imobilizri poate fi
suficient repausul strict la pat pe durata mai multor luni
POUTEAU-COLLES (fractura a lui) Fractura a extre mitatn inferioare a radiusului chiar deasupra ncheieturii minii
Fractura lui Pouteau Colles afecteaz de cele mai multe ori persoanele m vrsta victime ale osteoporozei (rarefierea esutului osos) si copiii m general ca urmare a cderii pe ncheietura mainn Tratamentul
acestei fracturi este de tele mai multe ori ortopedic reducerea fracturii sub anestezie generala punerea de brose si imobilizarea gipsata timp de 6 sptmni Dup consolidare poate subzista o redoare a
ncheieturii mainn
POXVIRUS. Familie de virusuri A D N care cuprinde Onh(poxvmdae responsabile de bolile eruptive (variol vaccina) si Parapoxvmdue responsabile de leziunile cuta nate (nodului mulgtorilor orful
molluscum contagiosum)
POZIIE LATERAL DE SECURITATE. Poziie m care se aeaz rniii si bolnavii care sunt incontieni dar si au pstrat o respiraie spontana satisfctoare
Poziia laterala de securitate permite protejarea cailor respiratorii ale subiectului pe de o parte vomele sau sngele se scurg pe jos si nu exista riscul sa fie inhalate iar pe de alta parte poziia mpiedica o
cdere a limbii m spate si obstruarea lanngelui care ar rezulta de aici Persoana nensufleita este pusa pe o parte cu piciorul de dedesubt ndoit capul u este dat pe spate gura fund orientat spre sol Aceste
manevre trebuie sa fie realizate cu delicatee susinnd capul victimei pentru a nu agrava eventualele leziuni ale rachisului cervical
PREECLAMPSIE. Stare patologica a feme
care apare dup a 20 a sptmna de sarcina ce se carac
tenzeaza prmtr o hipertensiune arteriala o protemune
(prezenta de proteine in urma) si de luare m greutate cu
edem
SIMPTOME SI COMPLICAI Preeclampisa se manifesta prin dureri de cap prin senzaii vizuale anormale (mute puncte luminoase) zbarnaitun in urechi edeme ale mem brelor si ale fetei si o
hipertensiune arteriala nsemnat Netratata preeclampsia poate fi foarte grava att pentra copil cat si pentru mama
Complicaiile fatale sunt suferina fetala moartea m utero sau moartea la natere
Complicaiile materne sunt eclampsia (definita pnn apa ntia de convulsii) hematomul retroplacentar (colecia de snge intre placenta si peretele utenn) insuficienta renali acuta edemul cerebral hemoragiile
masive si tulburrile coagulam sangvine
TRATAMENT O preeclampsie impune o spitalizare ci odihna completa tratament al hipertensiunii arteriale i supraveghere ndeaproape a femeii gravide (prin dozri ik nivelului ureei si creatimnei in
snge) precum si a ftul cu ajutorul unei monitorizri permanente Cu scopul de l 481

PREPARATE FARMACEUTIC
evita punerea m pericol a vieii copilului si d mamei se poate decide provocarea unei nateri nainte de termen
PREGNANDIOL. Substana care provine din degradarea progesteronului (hormon secretat ndeosebi de ctre corpul galben si de ctre placent)
kTUR. Copil nscut nainte de termen (nainte de 37 de sptmni de amenoree adic nainte de 8 luni)
DESCRIERE Prematurul difer m te privete aspectul de copilul nscut la termen nlimea lui este mai mica greu tatea de asemenea m funcie de durata gestatiei sale
Prematurul prezint o imatuntate global a organelor i funciunilor care 11 poate pune m joc viata sau dezvol tarea sa Astfel maturitatea sistemului nervos aliata cu cea a plmnilor poate fi responsabila de
tulburri respiratorii ndeosebi ncetarea de moment a respiraiei (apnee) si poate antrena o proast oxigenare a sngelui si a esuturilor (cia noza) Imatuntatea plmnilor creeaz un risc de mbolnvire a
membranelor hialme afeciune caracterizata pnntr odifi cultate a plmnilor de a se descrei m cursul inspiraiei Fragilitatea vaselor creste riscurile de hemoragie cerebro memngean iar imatuntatea
cardiovasculara poate da nas tere unui suflu cardiac prin persistenta canalului arterial care leag artera pulmonara de aorta m timpul vieii intrauterine Imatuntatea digestiva face dificil reflexul de supt
nghiit copilul este uneori incapabil sa sug Imaturi tatea ficatului provoac un icter adesea mai pronunat dect la nou nscutul la termen Dezvoltarea mea nemcheiata a sistemului su imumtar face
prematurul mai vulnerabil la infecii de toate felurile n sfrit absenta rezervelor energetice legata de caracterul incomplet al gestatiei poate conduce la o micorare a temperaturii corporale la o hipo
glicerrue sau la o hipocalcemie (respectiv la scderea nivelurilor de zahr sau de calciu)
NGRIJIREA PREMATURULUI Din cauza fragilitii sale i a riscurilor pe care le ntmpina la natere si m primele luni ale vieii sale prematurul trebuie sa fie ngrijit din prunele minute Venirea lui pe
lume m sala de nateri trebuie s fie pregtita incubator material pentru reanimare res piraterie prezenta unui pediatru sau a unei moae Copilul este meninut la incubator la temperatura si oxigenare
constante ngrijirile n sunt acordate m condiiile unei asepsn riguroase uneori pnn intermediul hublounlor amenajate pe peretele incubatorului Prematurul este alimentat prin sonda gastric m mod
discontinuu (la fiecare trei ore) sau continuu dac are o greutate foarte mica sau daca este hipoglicemic Se utilizeaz de preferin laptele matern mbogit m proteine si m calciu sau un lapte artificial
pentru prematuri adaptat posibilitilor digestive ale copilului Este necesar un supliment de vitamine E D si C Daca a fost reanimat la natere sau daca prezint cel mai mic semn de suferina respiratorie
copilul este hrnit prin perfuzie mtravenoasa O fototerapie (expunerea nou nscutului la lumina albastra)
poate fi practicata m caz de icter In sfrit un bilan infectios se impune cu ocazia unei nateri premature inexplicabile sau la cel mai mic semn de infecie la copil In caz de infecie este prescris un tratament
cu antibiotice Un prematur este inut in spital pana cnd greutatea lui atinge cel puin 2 5 kilograme
PROGNOSTIC Viitorul imediat al prematurului depinde de vrsta sa gestationala de greutatea sa la natere si de cauza prematuntatu sale Deasupra limitei de 32 sptmni de amenoree mortalitatea este
foarte mica Sechelele ndeosebi neurologice sunt rare Supravieuirea copilului de mai puin de 32 de sptmni viata intrauterina si can tannd sub l 000 grame nu mai constituie un lucru de excepie dar
sechelele neurologice si psihomotoni sunt mai frecvente
Prematurul rmne timp de cteva luni cu o greutate corporala mai mica dect copilul nscut la termen iar dez voltarea sa psihomotone este uor m ntrziere Totui la vrsta de 2 an copilul m general a
recuperat acest decalaj
CAUZE DE PREMATURITATE O natere prematura poate fi accidentala (prematuntate spontana) sau conse cutiva unei decizii medicale (prematuntate provocata) Principalele cauze ale prematuntatn sunt
materne (anomalie a uterului infecii bacteriene sau virale sarcini repetate travaliu greu sau traiecte dificile condiii socioeconomice defavorabile) sau ovulare (sarcina multipla exces de lichid amniotic) O
natere prematura poate sa fie declanata pentru a salva viata ftului sau pentru a evita grave corn phcatn este vorba ndeosebi de cazurile de preeclampsie (asocierea unei hipertensiuni arteriale a unei luri
excesive n greutate de ctre mama si a unei proteinuru) de hematom retroplacentar (dezlipire de placenta) de suferina fetala de diabet dezechilibrat al mamei sau de boala materna grava si de
incompatibilitate Rhesus care se agraveaz
PREVENIRE Din cauza riscurilor ntmpinate de nou nas cutul prematur este de dorit sa se prelungeasc sarcina dincolo de 37 de sptmni de amenoree in msura in care nici viata mamei nici cea a
copilului nu sunt m pericol Pot fi puse m aplicare masuri preventive ale complicaiilor respiratorii previzibile ale copilului m particular o tortico terapie materna care are drept efect accelerarea maturm
pulmonare a ftului
Supravegherea medicala a femeii gravide si depistarea chiar si tratarea principalelor cauze ale prematuntatn permit o reducere a frecventei
PREMEDICATIE. Administrare de medicamente care vizeaz pregtirea unui bolnav m vederea acordam unei ngrijiri sau efectuam unor examene dureroase ori a unei anestezii
PREPARATIE FARMACEUTICA. Medicament preparat de un farmacist sau de un preparator de farmacie PREPU
O preparatie farmaceutica este opusul specialitilor farmaceutice care sunt fabricate industrial
PREPU. Pliu cutanat situat la extremitatea penisului care acoper glandul
La unu copii preputul rmne strmt pana la vrsta de 3 sau 4 am ceea ce face dificila decaloUrea glandului daca nu chiar imposibila El nu trebuie ntins fortandu l si daca aceasta nu antreneaz nici infecie
nici jena la mictiune abinerea de la tratament este regula generala m caz contrar se poate practica o circumcizie
PATOLOGIE Preputul poate fi sediul a numeroase atingeri malformaii congenitale (el nu nconjoar complet organul viril m caz de hipospadias sau de epispadias doua mal formaii in care meatul uretral nu
se gsete pe locul normal la extremitatea glandului ci deasupra sau dedesubt) derma toze tumori infecii (cu transmisie sexuala ndeosebi) etc Fimoza este o stramtare a onficiului preputial care impie dic
detalotarea glandului Parafimoza complicaie frec vent a fimozei este o strangulare a bazei glandului penian pnntr un inel preputial prea strmt care necesita o inter ventie chirurgical rapida
PRESIUNE ARTERIAL. Presiune pulsanta rezultata din contracia regulata a inimii (aproximativ m fiecare secunda) care creeaz un sistem de forte ce propulseaz sngele m toate arterele corpului
SINONIM presiune sangvin
Presiunea arteriala este adesea numita impropriu tensiune arteriala
VARIAII FIZIOLOGICE Cifrele normale ale presiunii arteriale se situeaz intre 10 si 14 centimetri de mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetri pentru minima Dup Organizaia Mondiala a
Sntii (OMS) aceste cifre nu trebuie sa depeasc valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9 pentru presiunea diastolica Presiunea diastohc este m principiu egala cu jumtate din presiunea
sistolic la care se adaug cifra l Dar diferena intre maxi m si minima (presiunea difereniala) poate fi modificata in anumite condiii patologice se vorbete atunci de ciun tirea sau de lrgirea diferenialei
o ciuntire poate fi obser vat daca fora contractila a ventriculului stng scade o lrgire atunci cnd o anomalie a valvulei aortice provoac un reflux sangvin din aorta m ventriculul stng (insuficienta
aortic)
Este un lucru normal sa se constate o cretere progresiva a presiunii arteriale cu varsu si se admite ca normala o presiune sistolica reprezentata prin cifra 10 majorata cu numrul de decenii ale pacientului
astfel pentru o persoana de 50 de am se obine K) + 5 = 15 pentru presiunea sistolica iar pentru un subiect de 20 de ani 10 + 2-12 pentru presiunea sistolica

Este de asemenea normal ca presiunea sistolic s creasc cu 4 pana la 6 centimetri de mercur m cursul unui efort puin important
TEHNICA DE MSURARE Presiunea arteriala se m soara cu ajutorul unui sfmgmomanometru sau tensiometru Msurarea trebuie sa fie fcuta pe un subiect aflat la orizontala dup 5 10 minute de odihna
Uneori se cere subiectului sa poarte un aparat de msu rare ambulatorie a presiunii arteriale (MAPA) sau Holter tensionai care nregistreaz pe durata a 24 de ore variaiile de presiune si permite stabilirea
unei mai bune estimri a ngrijim tensiunii subiectului - HIPERTENSIUNE ARTE RIALA HlPOTENSIUNE ARTERIAL VALVULOPATIE
PREVENIRE. Totalitate a mijloacelor puse m aplicare pentru a evita apariia expansiunea sau agravarea anumitor boli
PREZBIACUZIE. Diminuare treptata a acuitii auditive cauzata de o mbtrnire a sistemului auditiv
Prezbiacuzia este legata de degenerescenta celulelor cihate ale organului auzului sau organului lui Corti situat m canalul cohlear Ea se manifesta mai ales dup vrsta de 60 de am pnntr o diminuare
bilaterala si simetrica a acuitii auditive Prezbiacuzia se manifesta mai nti la frecventele nalte mtmzandu se apoi treptat si la cele grave Diagnos ticul este confirmat prin audiograma examen care const
m auzirea cu fiecare ureche a unor sunete de diferite intensiti si frecvente
Nici un tratament medical sau chirurgical nu poate actualmente nici preveni nici ameliora prezbiacuzia Doar purtatul unei proteze auditive externe amplificatoare permite subiectului sa aib o mai buna
percepie auditiv
PREZBITIE. Diminuare treptata a putem de acomodare a ochiului care antreneaz o stanjemre a vedem de aproape SlNON M prnbiopiie
CAUZE Prezbitia este provocata de o pierdere progresiv a supleei cristalinului legata de procesul natural de imbtra mre ea privete majoritatea persoanelor trecute de 40 de ani
SIMPTOME SI EVOLUIE O persoana atins de prez bitie denumita prezbit vede prost obiectele de aproape si citete cu greutate un text prea apropiat de ochi Persoanele prezbite resimt dureri de cap sau
senzaii de arsuri oculare mai ales seara Dup o perioada de timp ele nu mai pot citi fr ochelari
Prezbitia creste progresiv cu vrsta oblignd subiectul sa si schimbe cu regularitate lentilele spre vrsta de 60 de ani vederea se stabilizeaz
TRATAMENT Prezbitia este corectata cu lentile con vergente a cror putere este crescut la 4-5 am timp de vreo 20 de am pana cnd micorarea putem de acomodare s ajung sa fie total stabilizata 483
PRIMITOR UNIVERSAL
Dac folosirea de lentile corectoare era deja necesar pentru vederea de departe, purtatul de ochelari semilun a lentilelor cu dubl focalizare sau a lentilelor cu focar progresiv este recomandat Ultimul tip este din te n ce mai
Folosit, permind o vedere clar la toate distantele Pentru l te obinui cu astfel de lentile este necesar o perioad de dou sptmni
IVATIV. Rezervor cilmdnt suplu si subire din latex, pus pe organul viril sau n vagin naintea raporturilor sexuale ca msur contraceptiv sau igienic SINONIM condom
Prezervativul masculin mpiedic trecerea spermei n cile genitale feminine Din cauza recrudescentei bolilor trans nisibile pe cale sexual (B T S ) si a amplificm SIDA folosirea prezervativului este azi indispensabil n
timpul raporturilor sexuale n fapt, el asigur o mai bun protecie inpotnva transmisiei mfectioase pe cale sexual suprimnd i contact direct ntre mucoasele partenerilor Pentru a R eficace, un prezervativ nu trebuie s fi fost
deja utilizat fi trebuie s fie aplicat corect pe penisul n erecie si naintea oricrui contact sexual O crema spermicid aplicat pe prezervativ poate fi utilizat pentru o protecie mai buna Prezervativele lubnfiate sunt
recomandate pentru raporturile {enitale, iar modelele nelubnfiate n cursul relaiilor bucogemtale
U Prezervativul feminin este un sac m form de deget de mnu care se introduce n vagin De fabricaie recent, el este comercializat n cteva ri (SUA Spania Elveia Bntame) Eficacitatea sa mpotriva riscului de infecie
prin boli cu transmisie sexual (ntre care si SIDA) l este total, ndeosebi pentru partenerul masculin Dia fagma poate fi asimilat prezervativului feminin deoarece tanedic naintarea spermatozoizilor n colul uterm
Diafragma este ineficace mpotriva riscului de infecie prin l cu transmisie sexual
. Erecie peruan independent de orice hbido dureroas, cu durata de cel puin dou ore si care nu ajunge ejaculare
Pnapismul este cauzat de o insuficient a drenm sn iui care umple corpii cavernosi meninnd penisul m cie PnapiswlpGdteficduidtdedifenUfAaoi psituu U medicamentos! (heparm, unele neuroleptice), de mjec
avenoas a unei prea mari doze de medicamente : provocm unei erecii (cum se poate ntmpla n cursul tratamentului unei impotente) sau de unele boli flBUcemie, cancer, insuficient renal etc ) Spre deosebire de ceea ce se
ntmpl n cazul unei erectil fiziologice l nu este umflat si rmne moale
HlATAMENT Acesta constituie o urgent deoarece pna filmul poate antrena o impotent definitiv prin fibroza pilorcavernosi, care si pierd elasticitatea Tratamentul mst n injectarea de medicamente care sa permit o
vasodilatatie local in corpii mtracavernosi n evacuarea prin punctie a sngelui care s a acumulat aici sau n realizarea pe cale chirurgical a unei comunicri ntre corpii cavernosi si sistemul venos peman
PRIM-AJUTOR. Ansamblu de metode practice si de tehnici terapeutice puse in aplicare pentru a acorda asistenta persoanelor in pericol (victime ale accidentelor, de exemplu) si pentru a le acorda primele ngrijiri
Cel care acord primul ajutor trebuie, dac este cazul, sa ndeprteze mulimea de privitori s ncerce s suprime factorii de accident (degajarea drumului semnalarea locu lui accidentului s opreasc gazul sau curentul electric
etc ) si sa previn sau s determine prevenirea serviciilor de urgent competente (pompieri servicii spitaliceti de urgent)
Primele ngrijiri constau n degajarea victimei lucru care dac este posibil s fie fcut fr pericol pentru ea, iar dac este contient s i se vorbeasc cu scopul de a o liniti si de a se informa asupra mprejurrilor accidentului
si asupra stm sale Dac victima este incontient si respir, trebuie s fie aezat n caz c nu exist temeri cu privire la o atingere a coloanei vertebrale m poziia lateral de secu ntate (poziie care reduce sau elimin riscurile
mecanice de asfixie) si s fie supravegheat pentru a verifica dac respiraia se menine (micrile respiratorii, culoarea buzelor pulsul) Dac victima nu mai respir, trebuie ntreprins imediat respiraia artificial dup ce s au
desfcut hainele deranjante (guler cravat cma centur) iar gura si gtlejul au fost eliberate de eventualele obstacole (vome, pmnt etc ) n caz de stop cardiac trebuie s fie practicat un masaj cardiac extern fr a mai
atepta sosirea unei persoane competente
Hemoragiile externe trebuie s fie oprite, prin compresia vasului sangvin cu policele sau cu pumnul n amonte de plag sau chiar prin compresia plgii (pansament corn presiv)
Membrele fracturate trebuie s fie imobilizate cu aele, cu o earf sau cu hainele
PARA. Se spune despre o femeie care nate pentru prima oar
PRIMITOR UNIVERSAL. Subiect care poate primi snge aparinnd oricrui grup sangvin
Doar subiecii aparinnd grupului AB cel mn rar, sunt primitori universali deoarece ei nu prezint niciun anticorp natural al sistemului ABO serul lor este deci compatibil cu sngele din grupurile A, B, AB sau O De asemenea,
pacienii aparinnd grupului AB atunci cnd au nevoie de o transfuzie primesc de cele mai multe ori snge de grup A sau O mai uor disponibil Totui nu trebuie s se abuzeze de expresia, primitor universal" primitorii,
universali" nu sunt astfel de primitori dect n cadrul sistemului ABO, iar regulile privind securitatea transfuzional legate de PRIMO-INFECJIE

484
sistemul Rhesus si de dglutmmele neregulate le sunt aplicabile acestor primitori
FECTIE. Invadare pentru prima dat a orga msmului de ctre un agent mfectios
Termenul se folosete n mod curent pentru a desemna pnmo-infectid tuberculoas infecia primar cu bacilul lui Koch
IFECTIE TUBERCULOAS. Ptrun derea baulului lui Koch ntr un organism lipsit de orice infecie tuberculoas SINONIM tuberculoza primar
Cndva cea mai frecvent la copil si la adolescent primo infecia survine actualmente din ce n ce mai trziu tuberculoza ntlnmdu se din ce n ce mai puin m mod permanent iar vaccinarea B C G n rile
dezvoltate din punct de vedere medical fund obligatorie
Contaminarea este de cele mai multe on aerian prin inhalarea picturilor de saliv expectorate n timpul tusei sau al strnutului unui subiect contagios mar rar pe cale digestiv sau cutaneomucoas
SIMPTOME SI SEMNE O primo infecie se traduce pnntr o leziune pulmonar denumit sancru de primo mfec ie si pnntr o cretere a mrimii ganglionilor mediastmului (zona toracelui care separ fata
intern a plmnilor) In poriunea de plmn unde a ptruns bacilul lui Koch se formeaz o leziune denumit fohcul epiteloid bogat m bacih, care se necrozeaz (caseum) ntr un al doilea timp peretele
acestei leziuni se calcific
n 90% din cazuri infecia este latent fr alterarea stm generale si regreseaz spontan n mai puin de 10% dintre cazuri survine la aproximativ dou luni dup meu bare un sindrom mfectios moderat (tuse
ferb puin ridicat oboseal pierdere a poftei de mncare) Manifestrile sunt uneori mai importante febr brusc tulburri digestive entem nodos (erupia de noduli rou violacei pe membre)
keratoconjunctivit (mflamatie ocular) Infecia se com plic uneori prin fistulizarea leziunilor la bronhii compresia bronhiilor sau difuzia baciiului la alte organe prin sngele circulant
DIAGNOSTIC O primo infecie este decelat prin mtradermoreactia la tuberculm subiectul infectat cu bacilul prezentnd un viraj de cuti reacie" Ea mai poate fi dece lat pnn radiografie pulmonar care
permite vizualizarea leziunii pulmonare
TRATAMENT SI EVOLUIE n majoritatea cazurilor testul tuberculmic pozitiv rmne singura dovada a mfec tiei.pnmo-mfectia regresnd de la sine Totui aceasta este indispensabil s fie tratai pentru a
evita evoluia ulterioar spre tuberculoz Tratamentul face apel la administrarea pe o perioad lung de medicamente antituberculoase (izoma zid nfampicm) Prevenirea const m vaccinarea B C G
PRINZMETAL (angor al lui) Forma de angor (angm pectoral) legat de un spasm al arterei coronare
Angorul lui Prmzmetal se caracterizeaz prin apariia lui mai curnd nocturn spontan si nelegat de vreun efort, si prin durerea care creste si apoi descrete treptat Electro-cardiografia atunci cnd poate fi
practicat n timpul crizei, arat alterri caracteristice care se estompeaz n acelai
i
timp cu durerea Tratamentul acestui spasm coronarian face
i
apel la inhibitorii calciu
(
PRION. Agent mfectios responsabil de bolile prin degenerescenta sistemului nervos central denumite ence falopatu spongiforme sau demente transmisibile (boala lui Creutzfeldt Jakob kuru)
Un pnon este o form aberant a unei proteine normale,
l care se gsete m substanele patologice care infiltreaz
'
esuturile nervoase
l
PRIVIGHETOARE A TBCARILOR. Ulceraie cutanat cronic a degetelor sau a spatelui minilor provocat de aciunea caustic a cromului sau a srurilor de crom asupra pielii
TRATAMENT Nu exista un tratament specific bolii Leziunile trebuie doar s fie curate cu ajutorul unui produs antiseptic Vindecarea survine de obicei dup foarte mult vreme cicatrizarea fund deosebit
de dificil
PRIZ DE SNGE. Prelevare de snge SINONIME luare de wnge puncie venoa^a
INDICAII O luare de snge se face fie pentru o analiz, fie pentru pregtirea unei intervenii chirurgicale (auto-transfuzie) sau pentru a face posibil donarea de snge (transfuzie)
PREGTIRE SI DESFURARE Cu scopul de a evita riscurile de contaminare (ndeosebi cu virusul SIDA), luarea de snge se face cu ajutorul unor ace si instrumente de ntre buinare unic Luarea de
snge se face de obicei, dintr-o ven din plic cotului sau, la persoanele ale cror vene sunt puin vizibile si la copiii mici din venele piciorului, ncheieturii minii sau fetei dorsale a minii De asemenea, se
poate lua o priz de snge dmtr o arter (de exemplu pentru a msura gazele din snge) sau din vasele capilare
PROB DE EFORT. Tehnic de explorare cardiac ce const n practicarea electrocardiografiei unui bolnav n cursul unui efort fizic SINONIM electrocardiografie de efort
INDICAII Proba de efort caut s precizeze n cursul unui efort fizic comportamentul principalelor variabile hemodinamice care sunt frecventa cardiac si presiunea arterial si s detecteze existenta unor
simptome anormale (dureri toracice, stri de ru palpitaii) sau a unor anomalii electrocardiografice (tulburri de ritm sau tulburri de repolanzare ventricular [faza de recuperare electric) evideniind o
insuficient coronarian) 485
PROCREATIE ASISTAT MEDICAL
TEHNICA O electrocardiograma este practicata mai nti in poziie orizontala a bolnavului apoi una m poziie sezand si alta in picioare Cu electrozii plasai la locurile cuvenite pacientul efectueaz un efort
fizic pe o bicicleta ergometnca sau pe un covor rulant Desfurarea testului de efort este programat m funcie de bolnav si de informaiile dorite si obinute prin creterea rezistentei aplicate la pedala bici
cletei sau prin accelerarea vitezei de acionare a covorului rulant si/sau a marini pantei sale In cursul probei frecventa cardiac presiunea arteriala si electrocardiograma sunt nregistrate m fiecare minut in
mod sistematic ori atunci cnd intervine un simptom apoi m fiecare minut m timpul fazei de recuperare a efortului (aproximativ 6 minute) sau pan la dispariia simptomului
SUPRAVEHERE Dei total lipsita de pericol m majoritatea cazurilor proba de efort este practicata de ctre un medic specializat care dispune de un defibnlator si de un mate nai de reanimare
cardiorespiratone adaptat Proba nu necesit spitalizare
REZULTATE Proba de efort permite cuantificarea nivelului de efort care face sa apar semne de ischemie miocardica de angor sau alte modificri electrocardiografice Existenta la efort a diferite tulburri
ale ritmului cardiac sau evoluia valorilor presiunii arteriale a unui pacient hipertensiv pot fi precizate
PROB FUNCIONAL. Totalitate a testelor desti nate s studieze funcionarea unui organ sau a unui sistem
Probele funcionale respiratorii Acestea sunt teste care studiaz funcia plmnului capacitatea sa dinamica schimburilor gazoase repartiia aerului m compartimente i oxigenarea esuturilor cu scopul de a
nelege mecanismul unei atingeri a funciei respiratorii si de a evalua importanta ei Probele funcionale respiratorii cuprind msurarea volu melor si debitelor pulmonare uneori msurarea altor para metri
Msurarea volumelor pulmonare se face cu ajutorul unui spirometru sau a unui pletismograf Debitele sunt msurate m cursul unei expiraii forate de ctre un spiro metru sau un pneumotahigraf Studiul
funciilor mecanice ale plmnului (relaiile presiune/volum) este uneori o ope raie delicata unu pacieni suportnd greu introducerea balonului mtraesofagian necesar efectuam acestui examen
Probele funcionale in endocrinologie Acestea sunt teste dinamice care studiaz funcionarea reglrilor hor monale se administreaz un produs care stimuleaz sau frneaz un hormon si se observa
variaiile nivelurilor acestui hormon
Probele funcionale m hepatogastroenterologie
/n esofag contractilitatea este explorata prin manometne (nregistrarea etajat a presiunilor) aciditatea secreiei eso fagiene (prelevarea secreiei prin sonda) este msurata prin H metne
In \tomuL viteza de golire gastrica este msurat cu ajutorul markenlor izotopici (substane radioactive) capa citatea secretone a celulelor gastrice mulumit culegem secreiei dup stimularea prin
administrarea de insulina sau de pentagastnna
In intestinul subire analiza detaliata a fecalelor sub un regim alimentar determinat permite studierea digestiei si absorbiei De asemenea se poate msura trecerea m snge a unui numr de substane
introduse m intestin D xiloza folati vitamina B12
In a Ion dozarea apei si electrohtilor (clor potasiu sodiu) m fecale (fecalograma) permite sa se studieze funcia de absorbie tranzitul fecal este msurat prin urmrirea (radio grafie) trasonlor radioopaci
mgerati Explorarea defecrii prin msurarea presiunilor anorectale (manometrie) si prin radiografii dinamice (defecografie) permit studiul unor con stipatn si al unor incontinente anale Testul la carmin per
mite msurarea vitezei globale a tranzitului digestiv
In pane reas funcia exocrma este msurata doznd debitul enzimelor pancreatice deversate m duoden dup injectarea unui hormon stimulant

PROCIDENTA A CORDONULUI. Coborre a cor donului ombilical naintea ftului m cursul naterii
CAUZE Procidenta cordc nului este un accident rar dar grav care survine dup ruptura membranelor Ea este
favorizata de un defect de adapatare a ftului la bazinul matern defect care creeaz un spaiu prin care cordonul poate aluneca prezentatnle cu umrul si cu ezutul sarcinile gemelare tumorile cailor genitale
mai ales dar si ruptura precoce a pungii apelor excesul de lungime a cordonului si hidrammosul (excesul de lichid amniotic) pot sa se afle la originea unei procidente a cordonului si pot amenina viata
ftului
EVOLUIE SI TRATAMENT O procidenta a cordonului risca sa provoace o compresie a cordonului intre pereii ososi ai bazinului si ft oprind circulaia sngelui si privnd ftul de oxigen Viata ftului
fiind ameninata naterea trebuie practicata fr ntrziere prin extragerea ftului daca dilatatia colului utenn este completa iar daca ea este incompleta prin cezariana
PROCREATIE ASISTAT MEDICAL. Totalitate a tehnicilor care permit unui cuplu mfertil sa conceap un copil
Tehnicile de procreatie asistata medical (P M A ) se mpart in principal in doua grupe msamantarea artificiala care consta in depunerea spermei in uter si tehnicile de fecundatie m varo care constau m
realizarea fecundam m eprubeta dup recoltarea grneilor masculini (sperma tozoizi) si ai celor feminini (ovule)
Problemele puse de P M A P M A (procreatia asistata medical) ofer numeroase posibiliti Totui utilizarea ei PROCTALGIE
486
pune de la caz la caz unele probleme etice departe de a fi rezolvate ca de exemplu dorina femeilor celibatare sau homosexuale de a fi nsmnate artificial cu sperma unui donator ori femeile care doresc sa fie nsmnate cu
sper m soului lor dup moartea acestuia (cu sperma congelata recoltata m timpul vietn acestuia) fecundatia m \ilro cu donare de ovocite practicau la femeile aflate la menopauza si trecute de 50 de ani conservarea dup
fecundarea m \ttro a embrionilor supranumeran
nsamnarea artificiala Aceasta tehnica ce consta m depunerea spermei in uterul unei femei poate fi realizata cu sperma de la donator - atunci se vorbete de msamantare artificiala tu donator (l A D | in franceza]) sau cu
sperma partenerului (l A P [m franceza])
nsamantarea artificiala cu donator este utilizata atunci cnd cauza de mfertilitate este masculina prin absenta sau anomaliile spermatozoizilor sau atunci cnd brbatul pre zmta riscul de a transmite o boala ereditara grava
Insaman tarea artificiala cu sperma partenerului este utilizata atunci cnd calitatea spermei nu este satisfctoare atunci trebuie ca dup recoltarea spermei aceasta sa fie mbuntit prin unele tehnici fizice Ea mai este
practicata atunci cnd cauza sterilitii se situeaz la nivelul colului utenn depunerea spermei chiar m cavitatea uterma permind rezolvarea cauzei de mfertilitate
Fecundatia m Vltro Prima indicaie a fecundatiei m \ilro este sterilitatea feminina incurabila legata de o afeciune a trompelor lui Fallopio dar se mai poate recurge la ea si in cazul sterilitii masculine legata de o producie de
sperma m cantitate insuficienta sau de calitate proasta atunci cnd
tificiala
fecundatia in vitro poate fi practicata cu ovule si cu sperma provenind de la parteneri dar si cu cele provenite de la donatori (donare de sperma sau de ovule)
Fecundatia m viln urmata de transferul embi ionului (F I V E T E | m franceza]) consta m unirea mtr o eprubeta a unui ovul (grneul femela) cu un spermatozoid (grneul mascul) si m reimplantarea m uter dup fecundare a
cmbn onului sau embrionilor aflai m stadiul de 4 sau 8 celule chiar si un stadiu mai avansat Fecundatia m vitro comporta 4 etape
Prima etapa consta m realizarea m cursul unui c clu menstrual a unei stimulri ovanene cu ajutorul unui trata ment medicamentos care provoac dezvoltarea mai multor folicuh si deci a mai multor ovule pe ciclu
A doua etapa consta m recoltarea grneilor Grneii masculi sunt obinui prin recoltarea spermei prin mastur bare Grneii femela sunt obinui prin punctia c varelor stimulate Aceasta punctie se efectueaz fr anestezie sau
sub anestezie uoara pe cale vagmala si sub control ecografic Aceasta punctie dureaz intre 10 si 20 de minute si necesita o spitalizare de o zi
m A treia etapa care se desfoar m aceeai zi cu recoltarea grneilor consta m realizarea fecundatiei punnd m contact
in eprubeta spermatozoizii si ovulele recoltate Astfel se obin mai muli embrioni
A patra etap consta in transferul m uter a acestui sau acestor embrioni
Constrngerile tehnicii F l V E T E Tehnica deosebit de complexa si costisitoare F I V E T E necesita acceptul prealabil al constrngerilor cu att mai mult ca eecurile nu sunt rare si ca este adesea necesar sa se procedeze la
mai multe tentative
PROCTALGIE. Durere de anus sau de rect SINONIME alf^ie rectal pri U dinte
PROCTECTOMIE. Ablatie chirurgicala a rectului si a sfincterului anal
PROCTIT. * RECTITA
PROCTOLOGIE. Ramura a gastioenterologiei speciali zata in patologia rectului si anusului
PROCTOPEXIE. * RECTOPEX E
PRODROM. Simptom care survine la nceputul unei boli In anumite afeciuni un prodrom anuna venirea unei crize acute si permite subiectului avertizat sa ia medica mentele adecvate Astfel fosfenele (descrcri luminoase in
fata ochilor) constituie frecvent prodromul unei crize de migrena (zisa m acest caz migrena oftalmica)
PRODUS DE CONTRAST. Substana introdusa m organismul pacientului in cursul anumitor examene prac ticate in imagena medicala cu scopul de a accentua contrastul dintre structura sau organul care se dorete a fi studiat
pe imaginile obinute si structurile nvecinate
PROFILAXIE. Prevenire a apariiei bolilor si a trans
j
mitern lor altor persoane
Termenul se aplica mai ales la prevenirea bolilor mfec
I
tioase
|
PROFILOPLASTIE. Intervenie de chirurgie estetic constnd in modificarea nfiam fetei din profil prin transformarea mai multor structuri anatomice
O profiloplastie combina de cele mai multe ori modi ficanle nasului si ale brbiei dar mai poate consta si m transformarea frunii sau pomeilor sau chiar m creterea sau micorarea volumului brbiei
Apariia imagenei tridimensionale ar trebui sa mbuna tateasca tehnica de vizualizare a fetei si aprecierea tipului de operaie care trebuie realizata
PROGESTATIV. Substana naturala sau sintetica ce produce asupra organismului efecte comparabile cu cele ale 487

PROLAPS GENITAL
progesteronului hormon feminin secretat m timpul lazei a doua a ciclului menstrual si in timpul sarcinii
Progestativele prezente m mod natural la femeie sub forma de progesteron sunt utilizate de asemenea ca medica :nte naturale sau de sinteza
Progesteronul este principalul reprezentant al progesta tivelor naturale El este indicat pentru compensarea msufi cientei de progesteron fiziologic
Progestativele de sinteza Produsele de sinteza utilizate se clasifica in trei grupe progesteronul si derivaii lui apropiai derivaii care conin o structura chimica zisa
cleu pregnan si derivaii norsteroidiem Fiecare grupa i m interiorul ei fiecare produs - are particularitile sale Indicaiile progestativelor prescrise singure sau asociate cu estrogenn sunt insuficienta Iueala (insuficienta
secreiei de progesteron) metroragnle (hemoragiile utenne) meno ragiile (fluxuri menstruale prea abundente) menopauza contraceptia si cancerele de sn si ale endometrului (mu
;a utenna) Printre efectele nedorite posibile se numra tulburrile hepatice (icterul) vasculare (flebita ateroscle roz) si diabetice de asemenea luarea de progestative
ine sa se fac ntotdeauna sub control medical strict si regulat - ESTROPROGESTATIV
PROGESTERON. Hormon steroid derivat de la coles terol secretat de tatre corpul galben (folicul ovanan care a expulzat ovulul) m timpul celei de a doua faze a ciclului menstrual de ctre placenta m timpul sarcinii si m mai
mica msur de ctre corticosuprarenale M ovar
FUNCIE Rolul principal al progesteronului este acela de a favoriza nidatia ovulului fecundat si gestatia Proges
nul modifica proprietile vasculare si chimice ale mucoasei utenne pentru a o face propice implantam oului n uter
tn afara perioadei sarcinii progesteronul are alte acti uni el are un efect sedativ asupra sistemului nervos central i este responsabil de decalajul termic manifestat dup ovulatie El se opune efectului estro^emlor asupra glandelor
wre si mucoasei utenne reglnd astfel aciunea lor In Sfrit secretat de ctre glandele suprarenale si de ctre
e progesteronul servete drept intermediar m sinteza jandrogemlor si corticosteroizilor
PATOLOGIE O insuficienta a secreiei de progesteron neaz o mfecunditate (dificultate de a obine o nidatie) tratat pnn administrarea de progesteron m timpul celei de a doua faze a ciclului
UTILIZARE TERAPEUTICA Progesteronul natural sau (denvajii si de sinteza din care exista mai multe tipuri sunt Utilizai pentru prevenirea riscurilor de falsa natere pre ' cum i m tratamentul substitutiv al menopauzei si
m trata meniul tulburrilor menstruale PROGESTAT V
PROGNATISM. Proeminare spre m fata a maxilarului inferior sau superior
Prognatismul poate fi congenital legat de o anomalie a cretem sau cauzat de poziii defectuoase care antreneaz o proemmare anormala a dinilor unuia sau ambelor maxi lare atunci se vorbete de falsa prognatie
TRATAMENT Alegerea unui tip de corecie depinde de cauza si de importanta prognatismului ca si de vrsta pacientului La copil se ncearc stimularea si/sau frnarea cretem maxilarelor cu ajutorul unor aparate mobile sau
fixe (placi cu venne) cu cat acest tratament este ntreprins mai devreme (de la vrsta de 3 am) cu att sunt mai ridicate ansele lui de reuita In caz de eec de prognatism foarte accentuat sau cnd subiectul este adult se recurge
la chirurgia maxilofaciala
PROLACTIN. Hormon pohpeptidic (compus din mai muli acizi ammati) secretat de ctre celulele lactotrope ale antehipofizei (partea anetnoara a hipofizei o glanda mica situata la baza creierului) responsabil de lactatie
Secreia de prolactina de ctre antehipofiza este reglata de ctre dopamma hormon de ondine hipotalamica ce nhiba celulele lactotrope
FUNCIE Rolul prolactmei la femeie este de a favoriza lactatia Niciun rol fiziologic n a fost atribuit mea prolactmei la brbat
PATOLOGIE O hiperprolactememie (creterea nivelului sangvin al prolactmei acest hormon fiind secretat m exces) poate fi cauzata de luarea de medicamente intre care cele mai cunoscute sunt metoclopramida neurolepticele
sau estrogemi ori prezenta unui adenom hipofizar Aceasta cretere a prolactmei poate antrena un hipogonadism (insuficienta a secreiei ovarelor sau testiculelor) reversibil la tratament Un deficit m prolactina antreneaz o
absenta a apariiei secreiei lactate dup natere si imposibilitatea alptam
PROLAPS sau PROLAPSUS. Cdere (ptoza) a unui organ a unei pri dmtr un organ sau a unui esut ca urmare a lsrii mijloacelor lor de fixare
Organele care constituie cel mai mult subiecte ale pro lapsului sunt uterul si organele pelviene (vezica rect uretra fund de sac al lui Douglas vagin)
PROLAPS GENITAL. Cdere a unei pri de organ d unui organ sau a mai multor organe genitale ca urmare a unei lasan (relaxri) a mijloacelor lor de fixare
Un prolaps genital denumit si coborre de organe este o coborre progresiva m micul bazin a vaginului (sau a unei pri din vagin) si/sau a uterului pnn lsarea muchi lor si esuturilor fibroase mextensibile ale penneului
precum si a mijloacelor de susinere a organelor micului bazin (ligamente rotunde ligamente largi ligamente uterosacrale) si un prolaps al uterului (histeroptoza) pot nsoi un prolaps PROMEDICAMENT

488
de vezic (cistocel) de uretra (uretrocel) derect(rectocel) al fundului de sac Douglas (elitrocel)
CAUZE Un prolaps genital este cauzat fie de o deficienta congenitala a mijloacelor de fixare a uterului fie de naterea unui copil mare (mama diabetica) fie de o natere prea rapida sau care a provocat rupturi penneale sau nc
posibil de naterile repetate
SIMPTOME SI SEMNE Un prolaps genital se manifesta prmtr o senzaie de greutate pelviana prin dureri lombare prin tulburri urinare (frecventa si dificultate a mictiunilor uneon incontinenta in timpul efortului) Dup un
efort sau o staionare ndelungata m picioare vulva poate fi tumefiat
TRATAMENT Acesta este chirurgical si depinde de natura prolapsului de vrsta femeii de calitatea esuturilor sale de existenta sau nu a relaiilor sexuale si a dorinei de a fi mam sau nu Tratamentul prolapsului face apel la
diferite tehnici destinate sa pun la locul lor organele deplasate Histeropexia (fixarea ligamentelor uterului) colpopermeo-rafia (refacerea vaginului si a permeului) si miorafia mus chilor ridictori (refacerea anumitor muchi ai
anusului) fac parte dintre metodele cele mai des utilizate Tratamentul chirurgical este uneori asociat cu o histerectomie (ablatia uterului) Tuturor acestor tratamente h se poate adaug un tratament al incontinentei urinare
Purtatul unui pesar (mei de cauciuc plasat in jurul colului utenn care permite susinerea organelor) este propus femeilor de o anumita vrsta care nu doresc sau nu pot sa fie operate
PROMEDICAMENT. Substana medicamentoasa al crei principiu activ are nevoie sa fie transformat de ctre enzimele situate m celule (ale ficatului ndeosebi) pentru a avea o aciune terapeutica eficace SlNONM
bioprecurvr
PRONATIE. Micare de rotaie interna a antebraului palma trecnd dinafar spre nuntru opusa supmatiei

PRONATIE DUREROAS A COPILULUI.

Incapacitate funcionala a antebraului cauzata la copil de o luxatie a capului radiusului
O pronatie dureroasa survine m general la un copil de 2 sau 3 ani care a suferit o tragere brusca de antebra (pentru a fi ridicat de exemplu)
SIMPTOME Braul atrna imobil spatele mainn fund lipit de corp Cotul nu prezint nici tumefactie nici edem dar este dureros daca se ncearc micarea braului TRATAMENT Vindecarea este obinut prmtr o manevra de
reducere simpl care asociaz simultan o rotaie a ante braului aducnd palma mainn m fata si policele m afara si o flexie a antebraului pe bra Aceasta manevra provoac o proeminenta care dovedete punerea la loc a capului
radiusului pe axa bun si o recuperare funcionala imediata
Este posibila o recidiva daca se trage din nou de mana copilului
PROSTAGLANDIN. Substana derivat din acizii grai avnd o structura biochimica comuna denumit prostanoid produsa m mod natural de ctre organism si servind drept mediator mtr un mare numr de fenomene
fiziologice si patologice
UTILIZARE TERAPEUTICA Exista prostaglandme de sinteza avnd diferite indicaii terapeutice
In gastroenterologie datorita efectului lor protector asupra mucoasei gastrice (citoprotectie adaptativa) ele sunt utili zate in tratamentul ulcerului gastroduodenal m prevenirea si m tratamentul efectelor nedorite ale
antnnflamatoarelor
In ginecologie v m obstetric ele sunt utilizate pe cale injectabila sau sub forma de ovule pentru a provoca o ntrerupere a sarcinii (avort terapeutic) evacuarea coni nulului uterului in caz de avort incomplet si pe cale mjec
tblia sau sub forma unui gel mtracervical pentru declanarea naterii
EFECTE NEDORITE SI CONTRAINDICAII Prosta glandmele sunt susceptibile sa antreneze diaree greuri trectoare dureri abdominale dureri de cap si vertije Ele sunt contraindicate atunci cnd se tie ca provoac o alergie
si m caz de insuficienta renala sau hepatica de astm de glaucom sau de hipertensiune arteriala
PROSTAT. Glanda sexuala masculina care nconjoar primii centimetri ai uretrei (uretra prostatica) situata sub colul vezical chiar m fata rectului
Prostata are forma unei castane si cntrete 15-20 grame

FIZIOLOGIE Prostata ca si veziculele seminale face parte dintre glandele seminale accesorii care fabrica plasma seminala de la care pornind se formeaz sperma Secreiile prostatice se afla sub controlul androgemlor (hormoni
masculini secretai m principal de ctre testicule)
EXAMENE Explorarea prostatei este posibila mulumit numeroaselor examene
Tuteui rectul este un examen foarte simplu si de ncredere El ar trebui sa fie realizat anual cu scopul de a depista un adenom sau un cancer al prostatei la brbatul trecut de 50 am
Examenele bacteriologice sunt examenul utobactenologic al urmei (E C B U ) si examenul secreiilor prostatice prac ticat m caz de scurgere uretrala sau dup un masaj prostate
Dozarea sangvina a PSA (antigenul prestaie specific) permite uneori sa se detecteze un cancer al prostatei care nc nu s a manifestat clinic
Eco^rafia prostatica practicata pe cale endorectal permite evaluarea foarte precisa a structurii si volumului prostatei
Biopsia prostatica permite confirmarea diagnosticului unui cancer al prostatei Acest examen este realizat pe cale 489

PROSTATEI
endorectal sub control ecografic Examenul nu necesit
anestezie
Urografia mtravenoa\ servete la evaluarea unui even
tual rsunet al unui adenom de prostat asupra rructiunii si
asupra rinichilor
PATOLOGIE Principalele boli ale prostatei sunt adenomul cancerul, prostatita (infecie acut sau cronic), abcesul chistul i litiaza, puin frecvent
PROSTATECTOMIE. Ablatie chirurgicala a prostatei a veziculelor seminale si a ampulelor deferentiale SlNO NIME prostatectomie radicala prostateclomtt totala
Principala indicaie a prostatectorruei este cancerul de prostat atunci cnd el n a invadat nc esuturile nvecinate i cnd a afectat un subiect tnr
DESFURARE ProsUtectomia este practicat sub anes tezie general Ea necesit ntre 10 si 15 zile de spitalizare Dup ce s a ndeprtat prostata, chirurgul pune cap la cap uretra si vezica astfel nct s permit mictium
normale n caz de prostatocistectomie, urina este fie derivat spre peretele abdominal pnn anastomoza celor dou uretere cu un segment de intestin, a crui extremitate este mbinata la nivelul pielii, fie este emis pe ci natural
mulumit confecionm unei neovezici plecnd de la un segment de intestin
COMPLICAII Principalele complicaii ale prostatecto miei sunt
-o impotent sexual care survine la 50 pn la 70% dintre cazuri,
- o incontinent urinar, care survine la l pn la 5% dintre cazuri,
-o ngustare provocat de o proast cicatrizare a anasto-mozei dintre uretra si vezic, care stnjenete evacuarea vezicii
PROSTATEI (adenom al) Tumor benign a prii centrale (care nconjoar uretra) a prostatei
Un adenom al prostatei apare la 85% dintre brbaii de vrste cuprinse ntre 60 si 70 am
SIMPTOME Pacientul este obligat s se trezeasc de mai multe ori pe noapte pentru a urina si are probleme cu golirea complet a vezicii (slbirea jetului urinar picturi ntar Dale) Vezica golmdu-se prost, se dilat si este
adesea sediul unor infecii urinare Nu exist nici o corelaie ntre volumul adenomului si jena mictional pe care acesta o antreneaz n plus, adenomul poate fi la originea unei infecii tmeon asociat cu o epididimt (infecie a
epididimului) Sau cu o hematune (prezenta de snge n urm) Atunci cnd este foarte deranjant el antreneaz o diminuare a activitii sexuale Evoluia sa este adesea imprevizibil adenomul prostatei poate s nu antreneze dect
foarte puine tulburri 'O perioad lung sau poate evolua n pusee cu perioade de
remisiune El se afl uneon la originea unei retentu vezicale acute complete necesitnd un drenaj de urgent al vezicii
TRATAMENT SI CONSECINE Tratamentul depinde n mod esenial de jena provocat de adenom Dac acesta nu mpiedic golirea complet a vezicii tratamentul este medical El vizeaz atenuarea simptomelor provocate de
adenom fr s le suprime luarea de medicamente care modific att contracia muchiului vezical, ct si a sfmcterelor (alfa blocante, de exemplu) sau care permit o diminuare treptat a volumului tumoral (inhibitori ai 5 alfareductazei, o enzim care favorizeaz creterea adenomului) Bolnavul trebuie s evite mncrurile picante, buturile gazoase, n particular pe cele care sunt alcoolizate (ampania)
De asemenea se poate recurge la tratamente operatorii dar nu chirurgicale dei eficacitatea lor real n a fost demonstrat dilatatia uretrei prostatice cu ajutorul unei sonde al crei balonas este umflat n prostat hipertermia
prostatic prin intermediul unei sonde nclzitoare plasate in uretra prostatic sau in rect, n contact cu prostata n toate cazurile pacientul trebuie s fie supravegheat cu regularitate cu scopul de a decela o eventual obstrucie a
colului vezicii sau complicata
Dac m schimb, adenomul stnjenete golirea vezicii sau dac se afl la originea unor complicaii, se poate practica ablatia lui pe cale endoscopic sau atunci cnd este foarte voluminos prin chirurgie convenional Aceste
intervenii necesita o anestezie generala sau locoregional (pendural)
Aceste dou intervenii au drept consecin o ejaculare retrograd (sperma n cursul ejaculm, reflueaz n vezic si este eliminat n urm) la originea unei steriliti, dar care nu are nici o consecin asupra calitii ereciilor
Din aceast cauz la unu pacieni tineri care prezint un adenom mic medicul se mulumete s realizeze o simpl incizie endoscopic a colului vezical si a prostatei
In sfrit se poate amplasa pe cale endoscopic o protez (tub metalic mobil) m uretra prostatic astfel nct s se suprime obstacolul provocat de adenom Aceast metod este utilizat mai ales la pacienii n vrst care nu pot
suferi o anestezie Actualmente sunt n curs numeroase ncercri, viznd practicarea unei ablatn a adenomului prostatei cu laser pe cale endoscopic
PROSTATEI (antigen specific al) Ghcoprotem a serului sangvin sintetizat exclusiv de ctre prostat n englez prostate specific antigen (PSA)
Nivelul antigenului specific al prostatei n serul sangvin este cuprins n mod normal ntre 2 si 4 nanograme pe mililitru El creste n caz de prostatita acut (mflamatie acut a prostatei), de adenom si nc n caz de cancer la
prostatei El poate servi la depistarea acestor afeciuni si este foarte util pentru a urmri evoluia lor PROSTATEI

490
PROSTATEI (cancer al) Tumora maligna care atinge prostata ndeosebi sub forma de adenocarcinom
Cancerul prostatei este extrem de frecvent afectnd cam un brbat dm doi trecui peste 80 de am
SIMPTOME SI SEMNE Foarte frecvent acest cancer nu antreneaz nici un simptom In alte cazuri el se traduce prin prezenta sngelui m urma si prmtr o cretere anormala a numrului de mictiuni care devin dificile pacientul
trebuind sa foreze evacuarea vezicii In sfrit un cancer al prostatei poate in caz de metastaze sa antreneze o oboseala o anemie o pierdere in greutate etc
Cancerul prostatei este o tumora maligna cu evoluie adesea foarte lenta care nu constituie cauza principala a decesului la pacienii vrstnici purttori ai acestei afeciuni
TRATAMENT Alegerea fiecrei metode terapeutice depinde de vrsta si de starea generala a pacientului precum si de gradul de evoluie a cancerului (localizat sau meta stazic) Atunci cnd cancerul este localizat in prostata
ablatia total a prostatei veziculelor seminale si ampulelor deferentiale radioterapia prostatica externa sau eventual cuneterapia permit obinerea vindecam mtr un mare numr de cazuri Aceste tratamente nu sunt m general
propuse dect pacienilor sub 70 de am Atunci cnd cancerul a antrenat metastaze sau cnd este vorba de un pacient foarte in vrst a crui stare generala este proasta nu este necesar s se propun un tratament curativ agresiv
hormonoterapia permite obinerea unei remisium care dureaz adesea mai muli am
Metodele chirurgicale constau fie m practicarea unei ablatn endoscopice pariale a prostatei atunci cnd tumora obstrueaza uretra prostatica fie m ndeprtarea pnn chi rurgie convenionala a ntregii prostate a veziculelor semi
nale si a ampulelor deferentiale (prostatectomie totala sau radicala)
m Radioterapia externa a prostatei si a ganglionilor pelviem vizeaz vindecarea cancerului distrugnd toata tumora si prelungirile ei Ea poate antrena o incontinenta urinara o impotent (40% dintre cazuri) si/sau o intatie a
vezicii si rectului
Hormonoterapia este rezervata cancerelor prostatei care sunt nsoite de metastaze Este vorba de un tratament paliativ care consta m suprimarea secreiei de hormoni androgem de ctre testicule care stimuleaz creterea can
cerului Ea se bazeaz pe doua metode
- pulpectomia (ablatia chirurgicala a esutului funcional al testiculelor) antreneaz o sterilitate si o impotenta
- tratamentul medicamentos vizeaz de asemenea suprimarea secreiei androgemce testiculare Administrai m mod continuu si definitiv agomstn gonadolibennei (LH RH) si antiandrogenu care acioneaz asupra hipofizei si a
prostatei sunt tot att de eficace ca si pulpectomia dar ei antreneaz ca si aceasta o sterilitate si o impotenta
Cuneterapia consta m implantarea chirurgicala a unor ace radioactive m prostata bolnavului Totui aceasta
metoda este puin folosita din cauza efectelor ei nedorite (arsuri ale esuturilor nvecinate prostatei ndeosebi cele ale vezicii si ale rectului) in plus aceste rezultate nu sunt mai bune dect cele ale radioterapie! externe
Chimioterapia este foarte puin utilizata din cauza efica citaii ei mici asupra cancerului de prostata
PROSTATEI (chist al) Cavitate patologica situata m parenchimul (esutul funcional) prostatic conine o sub stana lichida si este limitat de un perete care u este caracteristic
In majoritatea cazurilor un chist al prostatei nu antre neaza nici un simptom doar daca nu cumva este foarte voluminos provocnd atunci semne de compresie a uretrei
|
Diagnosticul se pune pe baza ecografici prostatice Un
l
chist al prostatei nu se trateaz dect daca el comprim uretra atunci se dreneaz lichidul prin punctie sau pe cale
|
endoscopica
|
PROSTATIT. Infecie acuta sau cronica a prostatei
t
O prostatita este o infecie genitounnara frecventa care afecteaz brbaii de toate vrstele cu o frecventa deosebit la adulii tineri
Prostatita acuta Este o infecie acuta a parenchimului prostatic traducandu se prmtr un sindrom mfectios cu instalare brusca (febra de 40 C frisoane) si tulburri rructio-nale arsuri la mictiune pollakiune (mictiuni prea frecvente
si puin abundente) putnd merge pana la retentie vezical
TRATAMENT SI COMPLICAII Tratamentul impune repausul si o antibioterapie chiar nainte de a cunoate rezultatele examenelor Antibioticele (fluorochmolone) trebuie sa fie administrate timp de cel puin cincisprezece
zile cu scopul de a evita recidivele mfectioase
Complicaiile sunt rare abces al prostatei orhiepididi mita (mflamatie a testiculului si a epididimului) retentie vezical a urinei
Prostatita cronica Este o infecie cronica a parenchimului prostatic provocata de prezenta microabceselor si a unei inflamaii importante a prostatei Ea este favorizat de o prostatita acuta insuficient tratata de prostatitele acute
recidivante dar si de o ngustare a uretrei sau de un adenom al prostatei
SIMPTOME SI SEMNE O prostatita cronica antreneaz numeroase semne funcionale dureri permeale arsun la mictiune scurgere uretrala dureri la ejaculare scdere a potentei sexuale chiar tulburri psihice declanate de
cromcitatea tulburrilor Evoluia unei prostatite cronice se face de cele mai multe ori m pusee mfectioase succesive
TRATAMENT Tratamentul este dificil si uneori decep-tionant el consta m prescrierea de antibiotic timp de mat multe sptmni si in mod repetat cu scopul de a steriliza focarele microbiene mtraprostatice Acestea sunt totui

491
PROTEZA
dificil de eradicat Pentru a evita recidivele este reco mandabil sa se evite alimentele condimentate si alcoolul
PROSTRAIE. Stare de stupoare si de nchidere m sine care se traduce prmtr o imobilitate
Aceasta stare se observa adesea m melancolie (forma grav de depresie) m strile catatomce (tulburri psiho motorii caractenstice schizofreniei) si m cursul formelor grave ale febrelor tifoide m care
prostraia este denumita tufos
PROTEIN. Constituent esenial al tuturor organisme lor vn
Proteinele sunt lanuri foarte lungi de acizi ammati (lanurile mai scurte nu sunt proteine ci peptide) prini unu de altn prmtr o legtura chimica denumita legtura peptidica
Proteinele au roluri foarte diferite unele fac parte dmtr o structura de susinere (membrana care nconjoar celulele t osoasa colagenul etc ) m timp ce altele (hormoni anticorpi enzime etc ) intervin m diverse
mecanisme fizio logice Proteinele alimentelor sunt fragmentate m tubul digestiv m acizi ammati absorbii m snge apoi m celule care se servesc de ele pentru a si elabora propriile proteine Un gram de
proteine corespunde la 17 kilojouli adic la 4kilocalorn La adult aportul energetic m proteine trebuie s reprezinte m mod ideal intre 12 si 15% din aportul energetic total (adic m medie un gram de proteine
pe kilogramul de greutate corporala a subiectului si pe zi)
SURSE Se deosebesc doua surse principale alimentare de proteine Proteinele animale (furnizate de carne peste oua produse lactate) sunt cel mai bine echilibrate deoarece ele conin toi acizii ammati
indispensabili m proporie buna i sunt m plus foarte digestibile Proteinele vegetale (fur izate de leguminoase cereale soia) au valoarea nutritiva te* mai mica ele sunt carentate m unul sau mai muli acizi
coninnd sulf (intre care metiomna) pentru legu Digestibilitatea lor este cea mai mica O alimentaie echilibrata trebuie deci sa asocieze pro 'tone animale (cel puin 50% din totalul proteinelor) s -fHOteine
vegetale Se va caut de asemenea sa se asocieze clusiv vegetale dar care se completeaz prin i c le lipsesc acizi ammati diferii (gris si naut orez fi linte etc) - HlPERPROTEINEMIE HlPOPROTEINEM
E
JMOTEIN C-REACTIV. Ghcoprotema a sngelui
ntetizat de ficat ca rspuns la un antigen
. Rolul exact al proteinei C reactive (m engleza C reactive
arotem sau CRP) rmne prost cunoscut Se tie totui
llptul c ea activeaz mijloacele de aprare imumtara a
Jigamsmulu,

UTILIZARE N SCOP DIAGNOSTIC

Nweiui de proteina

jG*activ m snge m mod normal inferior valoni de 20 rmli pline pe litru creste m caz de mflamatie Dozarea sa
asociata de cele mai multe ori cu msurarea vitezei de sedimentare (V S ) nu constituie totui dect un ajutor m diagnosticare deoarece ea nu da informata asupra cauzei mflamatiei (mfectioasa reumatismala
etc ) m plus nivelul sangvin al proteinei C reactive creste si m caz de infarct miocardic
PROTEINURIE. Prezenta a proteinelor m urma
Nivelul proteinelor m urma este m mod normal foarte mic sub 50 miligrame pe 24 ore si nu poate fi detectat prin metodele de cercetare convenionale de asemenea se spune ca m stare normala nu exista
protemune
CAUZE Protemuna dezvluie numeroase cauze De cele mai multe ori ea este cauzata de le/ium ale glomerulilor unitile de filtrare ale rinichiului unde se elaboreaz urina primitiva care nu las in mod
normal proteinele sa treac m snge

SIMPTOME SI SEMNE Protemuna altdat denumita impropriu albummune se manifesta atunci cnd este abun denta prmtr un sindrom nefrotic (edeme ale gambelor si ale fetei micorarea nivelului de
proteine in snge) nalte cazuri ea nu se traduce prin nici un simptom
TRATAMENT O protemune atunci cnd nu se ncadreaz mtr un sindrom nefrotic nu necesita nici tratament nici regim este inutil sa se reduc aporturile alimentare m proteine In schimb boala m cauza
trebuie sa fie ngrijit
PROTEUS. Gen bactenan cuprinznd bacih Gram nega tivi care aparin familiei enterobactenaceelor
PROTEZ. Dispozitiv implantat m organism pentru a nlocui un organ lipsa sau pentru restaurarea unei funcii compromise
Proteza aparatului digestiv Este o proteza amplasata m cursul anumitor operaii chirurgicale ale esofagului si ale cailor biliare
INDICAII SI TEHNICA Protezele esofagiene servesc in caz de cancer al esofagului la suprimarea unei obstrucii si ameliorarea disfagiei (dificultate de a nghii) Implantarea lor constituie un tratament
paliativ al cancerului sub anestezie locala si sub control endoscopic si radiologie se introduce un tub de plastic care foreaz ngustarea tumo raia si lsat pe loc permite reluarea alimentaiei
Proteza auditiva Este un aparat amplificator care permite corectarea pierdem auditive Majoritatea protezelor auditive sunt aparate electrice constituite dmtr un ambou auricular un microfon (pentru a capta
sunetele) si un amplificator Bolnavul ajusteaz aparatul la condiiile exterioare prin intermediul unui buton de reglaj al sunetului
Proteza dentara Este un aparataj destinat sa menin sau sa restaureze arcadele dentare att din motive estetice cat si funcionale PROTID
DIFERITE TIPURI DE PROTEZE
Proteza dentara mobila amarat de supori dentari trebuie s fie scoas pentru a fi splat (simplu penaj sub ap de robinet) Ea se numete parial atunci cnd ea mai las n gur dini pe care proteza se prinde prin intermediul dispozitivelor de
legtur mecanic (croete de exemplu) total atunci cnd nu mai exist dini si a crei fixare nu se poate face dect pe mucoasa bucal sau pe rdcinile restante O protez mobil poate fi utilizat n caz de dete norn bucale congenitale sau cauzate de
un cancer Un alt tip de protez mobil, guUera, permite protejarea dinilor de diferite traumatisme (subiect care practic un sport violent), de carii sau de o radioterapie, sau permite relaxa rea maxilarului n caz de leziune a articulaiei tempo
romandibulare
Proteza dentara fixa poate fi nchis ermetic sau poate fi lipit Ea permite redarea aspectului si funciei normale unui dinte foarte deteriorat (onlay, mlay, coroan) nlocu irea unuia sau mai multor dini imobilizarea lor (aele de contentie n caz de
boal a esuturilor de susinere ale dintelui), chiar nlocuirea lor integral (puni) ntreinerea sa nu difer de cea a dinilor naturali (penaj si a dentara pentru a cura spatiile mterdentare)
TEHNIC Aparatajul, elaborat n laboratoare specializate necesit luarea de amprente ale arcadelor dentare aceste amprente trebuie s fie ct mai precise posibil (ele necesit ntre 6 si 12 edine, n general), astfel nct proteza s fie adaptat perfect la
morfologia pacientului Materialele utilizate sunt rinile acrilice aliajele metalice (preioase sau nu), materialele zise estetice ca ceramica sau porelanul Atunci cnd trebuie extras un dinte unui pacient care poarta o protez aceasta este adaptat chiar n
ziua interveniei n maniera de a uura cicatrizarea
Proteza ocular. Aceast protez denumit m mod obinuit ochi de sticl este fabricat din material sintetic si nlocuiete ochiul enucleat sau atrofie
Proteza ortopedic. Este o pies de nlocuire a unei articulaii sau a unui membru
Proteza penian. Denumit si implant peruan aceasta este o protez de silicon care permite n caz de impotent total si definitiv, s se obin m mod artificial o erecie care face posibile raporturile sexuale Ea este propusa subiecilor tineri care au
astfel posibilitatea ntreinem unor raporturi sexuale regulate
Proteza sfincterian. Este o protez de silicon utilizat n caz de incontinent urinar total si rebel Ia orice
Proteza testiculara. Este un bulgre de silicon destinat s nlocuiasc testiculul dup orhidectomie (ablatia unui testicul) Funcia sa este pur estetic
PROTID. Orice substan constituit din unul sau mai muli acizi ammati
PROTONTERAPIE. Radioterapie care utilizeaz protoni
Protonterapia este o metod radioterapic ce permite furnizarea unor doze mari de protoni care merg n profun zimea esuturilor scutind esuturile din jur, fie c ele sunt situate deasupra sau dedesubtul zonei de tratat Domeniul ei privilegiat de aplicare
este tratamentul tumorilor maligne profunde situate alturi de structuri fragile tumorile ochiului si ale sistemului nervos n particular Dup edina de tratament bolnavul trebuie s rmn izolat timp de cteva ore ntr o ncpere cu perei de beton, care
protejeaz anturajul de radioactivitatea degajat temporar de corpul su Protonterapia este puin utilizat deoarece ea necesit transportul pacienilor la instalaiile nucleare echipate special pentru a i primi
PROTOZOAR. Organism al regnului animal compus dmtr o singur celul
PROTUBERANT INELAR. Regiune a encefalului situat ntre pedunculn cerebrali si bulbul rachidian SINONIM puntea lui Varolto
PROVIRUS. Patrimoniu genetic al unui virus, care se integreaz in cel al celulei gazd
PRURIGO. Boala cutanat caracterizat pnntr o erupie, provocnd o vie mncnme mici zone ridicate si supra-nlate cu vezicule care se rup repede cnd sunt scrpinate si se acoper cu o crust trectoare
Tratamentul este funcie de afeciunea n cauz aplicarea de medicamente si substane antiparazitare pe piele si pe haine tratament antialergic prin aplicarea de cortico-steroizi sau prin administrarea de antihistaminice pe cale oral
PRURIT. Senzaie particular la nivelul pielii sau/si al mucoaselor care provoac dorina de a se scrpina SINONIM mncnme
Pruntunle se mpart n dou categorii dup cum sunt generalizate sau localizate
Pruntul generalizat. Acesta este o mncnme care afecteaz totalitatea corpului Ea poate fi provocat de numeroase cauze
Acest prunt poate fi cauzat de o boal de piele (psoriazis, eczem lichen, infestare a pielii cu parazii) uneonntr-un stadiu n care boala nu este evident ndeosebi n cazul lichenului micozisului sau scabiei Luarea de medicamente (antibiotice aspmn
barbitunce sulfarmde etc ) ca si foarte multe afeciuni ca prezenta unui obstacol pe cile biliare (calcul tumor) o insuficient renal cronic o afeciune PSEUDOKAPOSI

hematologica (boala lui Hodgkin poliglobulia) o boala hormonal (diabet hiperuroidie) sau un cancer al unui viscer constituie tot atia faeton care pot provoca un prunt Atunci cnd nici una dintre cauzele anterioare nu este
gsita se evoc un prunt generat de o dereglare psihologica un prunt senil provocat de o deshidratare a pielii legata de vrsta sau un prunt gravidic survenmd m cursul celui de al treilea trimestru al unei sarcini
TRATAMENT nainte de toate acesta este un tratament al cauzei Pruntul m sine este tratat pe cale orala (anti histammice si m anumite cazuri anxiohtice) si locala (bai calmante pomezi de nmuiere mai rar corticosteroizi)
Pruntul gravidic cedeaz m general spontan dup natere
PruritUl localizat Acesta este o mancanme care nu afec teaz dect o parte a corpului
Pnntre pruntunle localizate unele se disting prin frec venta lor
- pruntul anal poate avea o cauza locala (abuz de pomda infecie cu o ciuperca sau o bacterie hemoroizi fisur anal sau fistul anal) sau generala (afeciune hematologic sau hormonala cancer al anusului diaree cronic) la
copil originea sa este m mod frecvent oxiu roza (infestarea cu un vierme parazit care i depune oule pe marginea anusului)
- pruntul pielii capului trebuie sa duca m primul rnd la detectarea unei eventuale infestri cu pduchi ndeosebi la copil de asemenea poate fi vorba de o boala dermato logic (psonazis) sau de o infecie cu o bacterie sau cu o
ciuperc (pitirosporoza)
- pruntul genital poate constitui o reacie la anumite produse utilizate pentru toaleta (spunuri prea alcaline antiseptice prea agresive) sau pentru curatul hainelor o reacie la latexul prezervativului la lenjeria de corp dm
matenale sintetice sau poate constitui semnul unei infecii (herpes candidoza infecii cu chlamydia cu tncomonas etc ) la femeie pruntul genital este nsoit m acest caz cu leucoree (pierderi albe) un prunt al vulvei poate sa mai
fie cauzat de o boala localizata a pielii din aceasta zona sau de o boal generala (diabet hipertiroidie)
TRATAMENT SI PREVENIRE Ca si pentru pruntul generalizat tratamentul este mai nti de toate cel al cauzei asociat la nevoie cu cel al pruntului m sine
Unele pruntun anale si genitale pot fi prevenite purtnd lenjene de corp din bumbac splata cu spun uor alcalin i prin folosirea pentru toaleta intima a spunurilor nealcaline
PSA. -+ PROSTATEI (antigen specific al)
PSEUDARTROZA. Absenta completa a consolidam unei fracturi mtr un interval de una doua luni peste duratele obinuite
Intr o pseudartroza cluul osos nu se formeaz sau se formeaz defectuos ceea ce creeaz o pseudoarticulatie intre cele doua fragmente osoase fracturate care sunt mai mult sau mai puin mobile unul fata de celalalt se vorbete
de pseudartroza laxa sau de pseudartroza strnsa
PSEUDOHERMAFRODISM. Anomalie congenitala caractenzata pnn prezenta la un subiect ai crui cromozomi sexuali si gonade (ovare sau testicule) sunt normale a unor organe genitale care seamn cu cele ale celuilalt
sex
CAUZE Exista doua tipuri de pseudohermafrodism ferm nm (XX) si masculin (XY)
Pwudohermafrodismul feminin (subieci de gen feminin din punct de vedere genetic) este m general de ongme endocrina ftul fiind impregnat m mod anormal cu andro gem In anumite cazuri aceasta impregnare are o origine
materna (tumora suprarenahan sau ovanana vinlizant luarea de progestatwe in timpul sarcinii) dar de cele mai multe ori ea rezulta dmtr o dereglare enzimatic a glan delor suprarenale ale ftului (hiperplazie suprarenahan
congenitala)
Pseudt hermafrodumul masculin (subieci de gen mas culm din punct de vedere genetic) poate fi provocat fie de o anomalie precoce a funciei testiculare cu defect de secre ie a hormonilor masculini fie de o insensibilitate la
andro gem prin lipsa receptorilor celulari specifici sau prin lipsa enzimelor
TRATAMENT Tratamentele hormonale sau chirurgicale (plastia penneului) conduse de echipe medicale speciali zate pot fi puse m aplicare cu scopul de a face sa concorde sexul genetic si sexul anatomic Alegerea sexului
definitiv se dovedete a fi uneori foarte delicata Daca diagnosticul este stabilit la natere aceasta alegere se face pe baza cu nostimelor privind starea hormonala anatomica si cromo zomica Astfel alegerea sexului feminin este
de dont ntotdeauna atunci cnd este vorba de un pseudo hermafrodism feminin prin hiperplazie suprarenahan ea se impune a fi fcuta nainte de a mplini copilul vrsta de 3 am cu condiia sa nu existe un refuz absolut din
partea familiei confirmat dup mai multe discuii pe aceasta tem In cazuri excepionale legate de un diagnostic tardiv ale gerea se poate face la pubertate atunci se prefera pstrarea strii civile antenoare a copilului In anumite
cazuri tratamentul permite ca individul s aib o viata sexuala normal si chiar sa procreeze
PSEUDOKAPOSI. Afeciune de ongme vasculara care provoac leziuni cu aspect si structura asemntoare celor ale leziunilor provocate de sarcomul lui Kaposi (cancer care afecteaz m principal subiecii imunodepnmati si
atinge ndeosebi pielea sub forma unor placi infiltrate rou sau violet purpurii)
Tratamentul consta dup caz m contentia (fa sau ciorap elastic) sau mtr o intervenie chirurgicala (nchiderea PSEUDOLIMFOM CUTANAT

494
fistulei) Sunt posibile sechele (persistenta leziunilor der mita ocre a gambelor)
PSEUDOLIMFOM CUTANAT. Leziune cutanat constituit dmtr-o infiltrare a pielii cu globule albe de tipul hmfocitelor, caracterizata prin evoluia sa benign care contrazice aspectul su histologic apropiat de cel al
cancerului
PSEUDOMONAS. Gen bactenan de bacili Gram nega tivi,care cuprinde un numr important de specii majoritatea prezente n stare natural pe ntreaga suprafa a globului n sol, ape si plante
Infeciile cu P\eudomona.\ sunt tratate prin antibioterapie adaptat la rezultatele antibiogramei
PSEUDOMONAS AERUGINOSA. Bacii Gram nega tiv, prezent n stare natural n ap uneori pe piele si n tubul digestiv SINONIM bacii piociamc
Pseudomonaf aerugmma este responsabil de grave infecii nozocomiale (dobndite n spital) la subiecii imuno deprimai sau suferind de o afeciune grav (cancer diabet arsun mucoviscidioz)
PSEUDOPELAD. Boal a pielii capului caracterizat prmtr-o cdere definitiv, prin plci a prului
Pseudopeladele sunt ori provocate de o boala derma tologic (lupus entematos, lichen plan sclerodermie) ori nu au o cauz cunoscut n acest al doilea caz se vorbete de pseudopelada idiopatic a lui Brocq Pierdem prului i
corespunde si o distrugere a foliculilor pilosebacei res ponsabih n mod normal de recresterea prului pseudo pelada, spre deosebire de pelad este ireversibil Evoluia se face n sensul extindem treptate a zonelor de alopecie
Pielea din aceste zone este neted strlucitoare atrofic si formeaz cute cu mare greutate
Tratamentul este cel al bolii n cauz tnd aceasta este cunoscuta, n particular cu corticosteroizi locali n anumite cazuri, este posibil o gref localizata de par
PSEUDOPOLIARTRIT RIZOMELIC. Boal inflamatone care atinge rdcinile membrelor si mtr o mai mic msur gtul asociat cu o alterare nsemnata a starn generale SINONIM sindromul lui ForeMner
Pseudopohartnta nzomehc este o afeciune a subiectului vrstnic Ea pare s se nrudeasc cu boala lui Horton, arterita temporal caracterizat ndeosebi pnntr o atingere inflamatone ocular grav o asociere a acestor dou boli
fiind frecvent
SIMPTOME O pseudoartnt nzomehc se traduce pnn dureri si redon accentuate noaptea si dimineaa ale regi umlor gtului umerilor si n partea de sus a coapselor La acestea se adaug o stare de mare oboseal si pierderea n
greutate
TRATAMENT Acesta const n administrarea de corticosteroizi si trebuie urmat uneori timp de civa ani n general, vindecarea are loc fr sechele
PSIHANALIZ. Metod terapeutic ce const n investigarea proceselor incontiente
INDICAII Psihanaliza se adreseaz mai ales strilor nevrotice tulburrilor de sexualitate (impotent frigiditate), uneori afeciunilor psihosomatice Decizia de a ntreprinde o psihanaliz depinde mai nti de toate de
personalitatea subiectului si de dorina lui de a se vindeca (si nu doar de cutarea unei mulumiri sufleteti) ansele de succes sunt cu att mai mari cu ct psihanaliza este ntreprins naintea vrstei de 50 am
RISCURI Psihanaliza nu este lipsit de riscuri (sinucidere, apariia unei psihoze dificulti ivite din mediu) de asemenea orice psihanalist trebuie sa fi urmat el nsui o psihanaliza si sa fie afiliat unui institut sau unei societi
psihanalitice acreditate
DESFURARE Cura psihanalitic pe plan tehnic, are mai multe reguli generale pacientul alungit pe un divan cu scopul de a uura destinderea fizic analistul n afara razei vizuale a pacientului trei edine sptmnale n
medie cu orare si onoram fixate dinainte O cur dureaz de la doi la patru ani, uneori chiar si mai mult
Cheia de bolt a tratamentului este transferul', relaia ambivalen ce se instaureaz intre subiect si analistul su, care trebuie s pstreze o neutralitate binevoitoare' Bolnavul vorbete cat mai liber posibil neascunznd nimic,
raci din gndurile sale (tehnica asocierilor libere), nici din visele sale Cu timpul se instaureaz transferul prin care reapar conflictele infantile atitudinile fat de prini etc Acest transfer va fi interpretat puin cte puin de ctre
analist, de ale crui reacii fat de pacient (contratransfer) trebuie s se tin cont Psihanalitii pentru copii au nceput activitatea prin 1920 prin reprezentantele Anna Freud si Melame Klein care utilizau metoda de substituire
ajocului prin asociaii verbale
PSIHASTENIE. Dereglare funcional a personalitii, care se traduce pnntr o dificultate si o team de a aciona, cu contientizarea dureroas a acestei tulburri
Psihastenia strnge laolalt diferite simptome ca acela al impresiei de a fi obosit dimineaa, o stare de spmt depresiv fobii si obsesii, o tendin spre scrupulozitate, interiorizare si ndoial Pacientul dovedete un sentiment de
insatisfacie psihica si o incoerent mintal care pot duce pan la depersonalizare De obicei inhibiia cedeaz la efort si tulburrile se atenueaz adesea concomitent cu accesul la responsabiliti
TRATAMENT Asociind unei psihoterapn o chimioterapie uoar (antidepresoare sedative) si reguli de bun igieni a vietn tratamentul vizeaz obinerea apoi dezvoltarea unui 495

PSIHOZ
bun nivel de activitate In general activitatea confer cele mai bune anse de vindecare a bolnavului
PSIHIATRIE. Disciplina medicala consacrata studiului si tratamentului bolilor mintale
Totalitate a caracterelor psihice ale unui individ care fundamenteaz personalitatea sa
Psihismul este rezultanta unui ansamblu complex de faeton satisfacerea necesitilor vitale starea de spirit emoiile structura afectiva inteligenta capacitile de abstraci zare activitatea practic si creativa
Totui componentele psihismului nu se limiteaz la percepia contienta ele mai integreaz si legile incontientului pornirile instinctive factorii genetici si anatomofiziologici (malformaii cere brale
hipertrofierea lobului frontal parietal etc )
PSIHOANALEPTIC. Substana medicamentoasa care stimuleaz activitatea mintala m caz de tulburri psihice

PSIHODRAM. Reprezentaie teatrala sub conducerea unui terapeut a unei scene trite sau imaginare destinata s exteriorizeze mecanismele unui conflict pe care subiectul l reactualizeaz m relaia sa cu
ali actori ai scenei
Aceast metod este indicata mai ales m cazul unor probleme profesionale sau de familie
PSIHODISLEPTIC. Substana care acioneaz asupra psihismului provocnd o stare halucmatone sau deliranta SINONIM puhopsihedeln.
PSIHOGEN, -. Care este de origine psihica
Acest termen califica m general o boala sau un tra tament asupra crora au influenta factori afectivi
PSIHOGENEZ. Proces psihic care se afla la originea unei tulburri mmule sau organice
Psihogeneza tulburrilor mintale releva trei tipun de cauze situaiile conflictuale carenele afective si educative si traumatismele emoionale Psihogeneza tulburrilor organice este fundamentul medicmei
psihosomatice
PSIHOLEPTIC. Substana care tinde sa diminueze acti vitatea psihic SINONIM wdativ psihic
PSIHOLOGIE. Studiu al spiritului omenesc
Psihologia studiaz comportamentul si motivaiile pro funde ale fiinei umane dmtr un punct de vedere att mtenor ct si exterior
Dezvoltrile si aplicaiile psihologiei au devenit consi derabile depind actualmente m mare msura cadrul patologiei pentru a se extinde la activiti att de diverse ca pedagogia formarea profesionala arta
publicitatea sau pur si simplu dorina de a se cunoate mai bine pe sine Formarea psihologica a medicului este indispensabila
PSIHOPATIE. Stare de dezechilibru psihologic carac tenzat prin tendine asouale fr deficit intelectual si fr atingere psihotica
SIMPTOME SI SEMNE Psihopatia apare m general la nceputul pubertii dar semne premergtoare pot s se manifeste din copilrie cruzime cu animalele brutalitate a copilului fata de camarazii si etc
Subiectul care nu si poate nvinge angoasa dect trecnd la aciune manifest un comportament la limita normahtatii stil de viata instabil caracter dificil autoritate agresivitate delincventa con duitele
perverse toxicomania sunt manifestri frecvente In mod obinuit o ameliorare spontana se manifesta dup vrsta de 40 45 am si subiectul se cuminete
Psihopatul are adesea un comportament provocant si violent Familia al crei rol este esenial trebuie sa stabi leasca reguli care n permit sa si canalizeze agresivitatea (precizandu i noiunile de bine si de ru
de exemplu) Nu trebuie sa ne lsam intimidai si trebuie sa ne pstrm sngele rece pana cnd psihopatul i da seama ca agresi vitatea lui nu servete la nimic si ca ea este neleasa ca o solicitare de
afeciune Doar in acest moment se poate stabili o comunicare verbala
PSIHOSOMATIC, -. Se spune despre o tulburare organica a crei origine este psihica -> BOAL PSIHO
PSIHOTERAPIE. Metoda terapeutica utiliznd resursele activitii mintale
Psihoterapia moderna pornete de la datele dobndite de psihologia medicala de la studiul comportamentului si de la psihanaliza Tehnicile sale sunt individuale (conver satie cura analitica) sau colective
(psihodrama ergoterapie terapie instituionala constnd m crearea m mediul spia licesc a unui mediu comunitar) Alte metode se adreseaz trupului (medicina psihosomatica sexologie relaxare)
PSIHOTROP, -. Substana care acioneaz asupra psihismului
Psihotropele pot fi sau nu substane medicamentoase alcoolul - de exemplu - este un psihotrop
PSIHOZ. Tulburare mintala caracterizata pnntr o dez organizare a personalitii pierderea simului realului si transformarea in delir a experienei trite
Limbajul medical curent rezerva termenul psihoz pentru bolile mintale nelezionale care se caracterizeaz prin simptome esentialmente psihologice cum sunt psihozele acute (bufeul delirant | acces delirant
care apare si dispare m mod brusc j) schizofrenia delirele cronice (paranoia parafrema) si psihoza maniaco depresiva
TRATAMENT SI PROGNOSTIC In ansamblu tera peuticile moderne au ameliorat mult prognosticul psiho zelor cndva pesimist Aceste terapeutici asociaz un PSIHOZA MANIACODEPRESIV
496
tratament medicamentos (neuroleptice litiu) unei psiho terapii individuale sau colective ale cror modaliti sunt foarte vnate n decursul conversaiei medicul trebuie sa caute o bun distant relaionala
nici prea apropiata nici prea ndeprtata De ndat ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice se poate ntrevedea vindecarea sau cel puin o ameliorare m viitorul apropiat In ce privete
spitalizarea atunci cnd ea se dovedete necesara este preferabil sa fie fcuta cu acordul pacientului si al familiei sale Alturi de spitalizarea cu internarea pe o durata complet de timp mai exist si structuri
mai suple spitalul de zi spitalul de noapte
n toate cazurile este indispensabila continuarea unei relaii terapeutice conversaii regulate cu terapeutul exis tenta unui loc de primire m care pacientul poate trece de unele momente dificile depistarea si
prevenirea resutelor Concursul familiei este ntotdeauna de dorit m msura m care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) este adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial Anturajul
trebuie sa se strduiasc sa nu para nspimntat si s nu judece cu orice pre bolnavul Este vorba mai nti de toate sa l faci pe bolnav sa neleag ca suferina lui este simit de cei din jur dovedind ca se
tie cum sa se respecte convingerile sale delirante fr a adera din complezenta la ele si fr a le contrazice cu brutalitate Astzi cei mai muli bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familial
satisfctoare chiar daca vindecarea necesita nc timp si perseverenta
PSIHOZ MANIACODEPRESIV. Alternanta a crizelor de excitaie (manie) si a episoadelor depresive (melancolie)
Psihoza mamacodepresiva se manifesta m general dup vrstele de 30-40 am Ea ar putea fi determinata de ereditate constituia psihic (subiect picnomorf adic de conformaie robusta) profilul psihologic
sau de o dereglare a centrilor cerebrali ai stani de spirit Rsturnrile de situaie de natura fizic sau psihica de o importanta mare (soc emoional soc chirurgical sarcin menopauza etc ) chiar schimbarea
anotimpurilor pot fi de asemenea faeton declansanti
SIMPTOME SI SEMNE Subiectul trece periodic pnn crize de mame sau de melancolie ntrerupte de fa?e normale Accesul se traduce att pe plan psihic cat si pe plan fizic stare de spirit trista sau euforica
idei delirante tulburri de comportament alimentar si ale greutii corporale insomnie si mai ales tendina la sinucidere in faza melancolica
TRATAMENT Crizele grave necesita o spitalizare admi nistrarea de neuroleptice uneori antidepresoare si in unele cazuri recurgerea la electrosocun Intre doua crize trata mentul de fond consta mtr o
psihoterapie asociata cu o luare regulata a unui stabilizator al stani de spirit (litiu)
PSITACOZA. Boala mfectioasa cauzata de bacteria Chlamydm pMtaci
Chlamydia puttaa infecteaz omul unele pasri si mamifere Omul se contamineaz prin contactul direct cu un animal infectat de cele mai multe on o pasare din familia psittacidelor (papagali perusi)
SIMPTOME SI SEMNE O psitacoza se manifesta dup o incubaie (penoada iniiala fr mamfestn de boal) de 6 15 zile Exista trei forme de boala
Forma diseminata se traduce de cele mai multe on pnntr o encefalita sau pnntr o meningita (mflamatie a encefalului sau a memngelor) asociat cu o pneumopatie (mflamatie difuza a plmnilor)
m Ftrmapwudt gripala se traduce prin frisoane si pnntr o febra ridicata
Ft rma pulmonara sau pneumopatia atipica se instaleaz treptat si se traduce pnntr o febra nsemnat pnn frisoane prin dureri musculare si prin dureri de cap In primele zile se instaleaz o tuse uscata si
persista timp de dou sptmni
TRATAMENT Tratamentul consta in administrarea de
'
antibiotice (cichne) timp de trei sptmni El este eficace dar o stare de oboseala poate persista timp de cteva luni
PSORALENA. Substana extrasa ndeosebi din perele
f bergamote utilizata m tratamentul anumitor boli derma tologice pentru a creste sensibilitatea pielii la radiaiile ultraviolete (puvaterapie)
Psoralenele sunt contraindicate in cursul sarcinii Dac nu sunt respectate precauiile relative la puvaterapie (purta tul de ochelari speciali durata limitata de expunere din cadrul fiecrei edine spaierea
edinelor etc ) psoralenele pot favoriza o cataracta o mbtrnire prematura si can cere ale pielii
PSORIAZIS. Boala cutanata cronica ce este caractenzat prin erupia de placi entematoscuamoase (pete rou acoperite de scuame)
Psoriazisul este o afeciune frecventa avnd m vedere ca atinge aproximativ 2% din populaia globului
Cauza sa este necunoscut dar este foarte probabil s existe un factor ereditar cel puin 50% dintre cazuri fund familiale
SIMPTOME SI SEMNE Plcile sunt de cele mai multe ori destul de mari dar uneori apar si sub forma unor pete foarte mici (psoriazisul in pictura sau gutat) sau pot avea mrimea unei monezi (psoriazis
numular) Localizrile obinuite sunt fata anterioara a genunchiului si spatele Totui psoriazisul se mai poate localiza fie in phunle cutanate inghinale sau axilare fie la nivelul palmei sau ale suprafeelor
plantare m acest ultim caz psonazisul ia forma mai curnd hiperkeratozica (piele uscata aspra cenuie 407
PTOZIS
fisurata) O alta localizare frecventa este la nivelul pielii capului firele de par traversnd plcile fr sa adere la ele Localizrile la fanere sunt si ele posibile ndeosebi la unghii care prezint mici depresiuni m degetar se ngroa
se desprind si se coloreaz m galben verzui sau pe mucoasele care tapeteaza fata interna a obrajilor sau glandul penian
EVOLUIE SI COMPLICAII Psoriazisul evolueaz prin pusee avnd adesea pentru fiecare puseu cate un factor declanator rmofanngita mai ales la copii socul emotiv luarea de medicamente (litiu betablocante) Sunt posibile
trei complicata
UEritrodermiapsoriazica este o generalizare a psonazisulu la ntregul corp Ea este nsoita de o alterare a starn generale cu febra frisoane si pierdere in greutate mPsonaiuulpustuhn apariia anumitor leziuni pustuk ase de
culoare alb lptos asociate cu o febra ridicata poate fi generalizat sau localizat de cele mai multe ori la mini Reumatismul psoriazit este cronic si poate lua doua aspecte pohartrita (mflamatia mai multor articulaii) dege telor
cu tendina deformanta reumatismul axial (mflamatia articulaiilor coloanei vertebrale) m mod deosebit al articulaiilor sacro iliace intre sacrum si osul iliac
TRATAMENT Exista un tratament local si unul general ^Tratamentul local este valabil ndeosebi pentru formele puin ntinse El consta dmtr un decapaj al leziunilor prin bi emohente sau keratohtice apoi m reducerea rosetei
subiacente cu ajutorul unor produse zise reductoare (gudroanc dioxiantranol dermocorticosteroizi derivai de vitamin D3)
^Tratamentul general consta in puvaterapie (ingestiaune psoralene urmata de expunerea la radiaiile ultraviolete A) aplicabile pacienilor ale cror leizum acoper mai mult de 30% din suprafaa corpului Un tratament de atac de
3 edine pe sptmna timp de 4-6 sptmni este urmat de un tratament de ntreinere cu un ritm variabil Tratamentul mai poate de asemenea sa conste din administrarea de active mai ales m formele de psoriazis pustulos |iu,
in mod excepional (m formele foarte severe) din Administrarea de imunosupresoare (metroxat ciclosporma) In toate cazurile asistenta psihologica a pacientului uie o parte importanta a tratamentului poate fi d o psihoterapie de
susinere De asemenea sunt prescrise curele termale m anumite cazuri fie pe litoralul mann (m particular cel al Marii Moarte din cauza mari concentraii de sare din apa mani si a nsorim puternice) Se ntr o staiune cu ape
(decaparea leziunilor cutanate cu ajutorul unor dusuri filiforme (jeturi de apa foarte fine si Jrte puternice])
HWGNOSTIC Tratamentele actuale albesc leziunile si tontroleaza apariia lor un timp limitat fr sa asigure
vindecarea definitiva Plcile reapar adesea dup un inter val de timp mai lung sau mai scurt oblignd pacientul sa refac tratamentul
PTERIGION. Ingrosare vasculan/ata a conjunctivei de forma triunghiulara care se ntinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului
Lin ptengion nu altereaz vederea atta timp cat rmne la marginea corneei Daca trece de ea provoac un astigma tism (vedere nceoata) Daca se apropie prea mult de axul vizual ptengionul poate antrena o diminuare a
acuitii v zuale
TRATAMENT Daca ptengionul invadeaz corneea ablatia sa chirurgicala poate fi avuta m vedere realizata sub anestezie k cala sau generala
Cu toate acestea ptengionul reapare m 30 pana Ia 50% d n cazuri mtr un rstimp variabil care poate merge de la o luna la mai muli am O a doua operaie este realizabila la o distanta de cel puin 6 luni de prima
PTOZ. Coborre sau amplasare anormal de joasa a unui organ
O pto/a este de origine congenitala sau poate fi pro vocata de lsarea muchilor si a ligamentelor care au ca funcie meninerea unui organ m locul lui in organism O pto/a mamara de exemplu este caracterizata prin am foarte
czui ea poate fi corectata pnntr o mamoplastie
PROLAPS

PTOZIS. Prbuirea permanenta totala sau pariala a pleoapei superioare de origine congenitala sau dobndita S NON M blefamptozd ptmit
Un ptozis afecteaz de cele mai multe on un ochi si nu ambii
CAUZE Un ptozis este provocat de slbirea muchiului ridictor al pleoapei superioare sau de o anomalie de mer vare a acestui muchi El poate aprea chiar la natere poate surveni m cursul vietn (procesul natural de
mbtrnire) sau poate fi consecutiv unui traumatism unei operaii chirur gicale asupra ochilor (cataracta) sau unei boli (sindrom al lui Claude Bernard Horner miasteme paralizie a nervului motor ocular comun)
TRATAMENT Un ptozis congenital care acoper parial sau total pupila trebuie sa fie operat rapid pentru a evita apantia unei ambliopii (diminuarea acuitii vizuale) m fapt copilul poate pierde treptat vederea prin nefolosirea
chiulul In schimb daca pto/ sul nu altereaz vederea este mai bine sa se amne operaia pana cnd copilul atinge vrsta de 4 am Chirurgul procedeaz de obicei la o scurtare a muchiului ridictor al pleoapei Este vorba de o
operaie delicata care necesita uneori sa se intervin m mai multe reprize Un ptozis consecutiv unei operaii de cataracta poate de asemenea sa fie reparat chirurgical Rezultatele sunt de obicei satisfctoare Un ptozis ce rezulta
din mbtrnirea PUBALGIE
naturala a esuturilor nu este operat dect daca deranjeaz vederea In alte cazuri tratamentul se confunda cu cel al bolii de origine
PUBALGIE. Durere de origine mflamatorie a simfizei pubiene (articulaia mediana si anterioara iibroasa intre cele doua oase ihace)
CAUZE O pubalye este cauzata de o c steoartropatie (combinaie a leziunilor osoase si articulare) pubiana sau la sportivi de dezechilibrul intre masele musculare situate deasupra si dedesubtul articulaiei oaselor ihace La aceste
oase de fapt muchii adduct n ai u apsei (de sub articu latie) sunt prea dezvoltai m raport cu musculatura abdo minala (de deasupra)
SIMPTOME SI SEMNE Durerea localizata m rcyunea pubiana este provocata de activitatea sportiva si mdeoseb de micarea de deprtare a coapselor Ea se agraveaz treptat si poate difuza spre regiunea abdominala joasa si
spre fata interna a coapselor Pubalgia esle susceptibila sa mpiedice anumite micri ca urcatul scrilor si mersul calmandu se m perioadele de repaus
TRATAMENT Tratamentul asociaz administrarea de anti inflamatoare si reeducarea si pentru sportivi o suspendare a antrenamentului (repaus sportiv) timp de 6 sptmni pana la 3 luni In caz de dureri persistente pot fi avute
m vedere infiltraii cu corticosteroizi sau cu anestezice locale sau c intervenie chirurgicala (transpo/itia muchilor peretelui abdominal adesea cu o curare a simiizei pub ene)
PREVENIRE Prevenirea consta m consolidarea muscu laturii abdominale ntinderea muchilor adducton (apro pnnd coapsele de axa corpului) si a cvadncepsului (muchiul care permite extensia gambei m cmtmuarea coapsei)
corectarea inutei si un antrenament sportiv echilibrat
PUBERTATE. Perioada de tranziie de la copilrie la adolescenta definita prin dezvoltarea caracterelor sexuale si pnntr o accelerare a creterii staturalc conducnd la dobndirea funciilor de reproducere

Pubertatea normala Aceasta perioada de tranziie marcata prin modificri fiziol gice importante debuteaz intre 11 si 13 ani la fete si intre 13 si 15 am la biei Fenomenul iniiator al pubertii este mea prost ntcles Totui se tie
ca aceasta transformare se face sub aciunea succesiva a structurilor cerebrale (hipotalamus ante hipofiz) apoi a gonadelor (ovare si testicule) si in sfrit a unor esuturi ale organismului Glandele suprarenale intervin si ele m
dezvoltarea pilozitii sexuale
DESCRIERE
La fete primul semn al pubertii este apariia unei piloziti pubiene si/sau dezvoltarea snilor survemnd m medie m jurul vrstei de 11 am si jumtate Pilozitatea axilara apare un an sau un an si jumtate mai trziu Primele
scurgeri menstruale survin m medie la doi am dup primele semne pubertare atunci cnd pilozitile pubiana si axilare au ajuns la aspectul adult Fluxul menstrual devine regulat dup un an sau doi Primele cicluri sunt fr
ovulatie
La biei pubertatea ncepe pnntr o cretere m volum a testiculelor sub efectul stimulam prin gonadotrofme \ irihzarca bieilor (creterea m lungime a organului viril dezvoltarea pilozitii pubisului apoi a celei a axilelor si a
fetei) rezulta esentialmente din secreia de testosteron de ctre testicule astfel se explica ntrzierea de cteva luni care exista intre creterea testiculara m volum si dezvoltarea pik zitatu pubiene Creterea secreiei de testosteron
ti muleaz producerea de spermatozoizi antreneaz maturarea \e/iculelor seminale si a prostatei Ea provoac si carac tcnst cile masculine ale pilozitii fetei toracelui si abdo mcnului Lanngele se lrgete coardele vocale se
alungesc s se meroasa vocea se schimba
La ambele e\e pubertatea este nsoita de un puseu de cretere care transforma total aspectul fizic al copilului Creterea anuala m nlime trece de la 5 cm nainte de pubertate la 7 9 cm m timpul picului pubertar Vrsta medie
a acestui pic este de 12 am la fete si de 14 am la biei dar exista variaii mari de la un individ la altul la 14 am unu copii au terminat m totalitate perioada pubertara m timp ce alii au nc c rgane genitale imature De asemenea
la ambele sexe se observa o cretere m greutate aceasta poale sa se dubleze m cursul perioadei pubertare datorita mai ales cretem masei musculare la biei si a masei adipoase la fete
Anomaliile pubertii Ele se refera la data de apariie a diicntelor semne pubertare data care poate fi precoce sau ntrziata
Dezvoltarea prematura a snilor Se vorbete de dezvoltarea prematura a snilor atunci cnd acetia apar naintea vrstei de 8 am Acest fenomen poate fi nsoit de o cretere accelerata m nlime in acest ultim caz se poate crede
ca este vorba de o pubertate patologica de origine h ipofizara sau ovanana Aceasta eventualitate privete mai curnd dezvoltrile mamare care apar intre 5 si 7 am n schimb majoritatea dezvoltrilor izolate ale snilor fr vreun
alt semn de pubertate precoce nu constituie dovada vreunei patologii si nu necesita un tratament n toate cazurile totui este de dorit consultarea unui pediatra endocrinolog
Pubertatea n avans Este caracterizata pnntr un debut pubertar care se situeaz intre 8 si K) am la fete si intre 9 s 11 am la biei Astfel de puberti au de cele mai multe ori un caracter nepatologic dar familial Cutarea unei
tumori a hipotalamusului sau a hipofizei nu se justifica dect m absenta antecedentelor familiale sau in cazul unei progresii pubertare rapide Atunci se procedeaz la efec tuarea unui scaner cerebral 499

PULPIT
Dezvoltarea prematura a pilozitii feminine
Aceasta survine m 80% dintre cazuri la fete si poate fi asociat tu o pilozitate precoce a axilelor sau cu o acnee Este vorba de o tulburare cu caracter benign Totui pentru a elimina orice eventualitate a unei situaii patologice
(tumora vinlizanta a glandei corticosuprarenale) sunt necesare examene endocnnologice si biochimice
Variaiile n apariia primelor scurgeri menstruale
Acestea pot avea semnificaii diverse La un mic procent de fete sntoase scurgerile menstruale apar de la nceputul pubertii acest fenomen nu este m general patolo eic dar un examen ginecologic permite sa se eiimine
eventualitatea unui fibrom sau a unui polip utenn Invers o ntrziere mai mare de 3 ani si jumtate sau 4 am intre debutul pubertii si apariia primelor scurgeri menstruale poate fi anormala atunci aceasta trebuie sa duca la
cutarea cauzelor psiho logice (anorexie mintala) sau nutriionale uneori devin este practicarea intensiva a unor sporturi Dup apariia primelor scurgeri menstruale se observa frecvent neregu lantti Menometroragnle
(san0eran importante la intervale neregulate) pot necesita un tratament endocrin cu estro progestative Durerile abdominale si pelvicne nsoesc uneori scurgerile menstruale ale tuturor fetelor Atunci se impune o consultaie
ginecologica pentru a decide un eventual tratament
ntrzierea pubertara Aceasta se definete prin absenta semnelor pubertii dincolo de vrsta de 13 14 am la fete de 15-16 ani la biei Ea se numete simpla atuncicand ulterior are loc o dezvoltare pubertara spontana completa
La fete ntrzierea este cauzata in jumtate din cazuri de o anomalie de dezvoltare a ovarelor m cadrul unui smdrc m al lui Turner La biei ntrzierea pubertara este de cele mai multe ori simpla si nu antreneaz dect o
stnjeneala pentru adolescent din cauza nlimii sale inferioare celei a altor biei de vrsta lui Doar in absenta dezvoltam testiculelor se impune o consultaie m mediu medical spe ciahzat ea va permite sa se elimine o
eventuala cauza endo cnn (insuficienta testiculara) Daca este cazul un tratament cu hormon de cretere va putea fi instituit cu scopul de a corecta un deficit statural greu tolerat de ctre copil - ADOLESCENA
PUBIS sau PUBES. Piesa osoasa compusa din doua oase constituind partea anterioara si inferioara a osului iliac (os mare si plat care formeaz bazinul)
Articulaia de pe lima mediana a celor doua oase pubienc se numete simfiza pubiana
Pubisul este acoperit de o ngrmdire de celule adipoase denumita muntele pubian sau muntele lui Venus la femeie Aceasta zona se acoper cu par (pilozitate pubiana) la pubertate
PUERICULTURA. Ansamblu de masuri puse m prac tica pentru a asigura unui copil o dezvoltare fizica si psihica ne rmala
PUERPERAL, -. Relativ la perioada care urmeaz naterii (lehuzie)
O febra puerperala este semnul unei boli mfectioase provocata de obicei de un streptc coc care se poate declara m urma naterii
PULMONAR (artera vena) Vas care face legtura
Artera pulmonara Acest trunchi arterial voluminos conduce sanecle de la inima la plmn Artera pulmonara pornete din ventriculul drept de care este separata prin valvula pulrm nara Ea se ndreapt m sus apoi se separa sub
arcul a irtic m d ua ramuri artera pulmonara dreapta mai lun ca si mai marc (are trei ramuri lobarc) si artera pulmonara stnga (cu dou i ramuri lobare)
Vena pulmonara In numr de 4 (cate doua de fiecare parte) venele pulmonare se deschid m auriculul stng in care aduc sngele oxigenat m plmn
PULP. COAPSA
PULP DENTAR. esut conjunctiv vasculanzat si inervat situat m cavitatea centrala a dintelui endodontiul Pulpa dentara denumita impropriu nerv dentar asigura fcrmarea dentmei precum si nutriia sensibilitatea si aprarea
dintelui Se distinge pulpa camcrila situata in centrul coroanei de pulpa radiculara localizata m centrul fiecrei rdcini
PULPECTOMIE. l Ablatic a pulpei dentare SINONIM
deviali are 1 Ablatie chirurgicala a parenchimului (tesu
tului funcional) testiculelor
INDICAII O pulpectomie (cazul 2) este indicata m cazul
unui cancer al prostatei
CONSECINE Pulpectomia este lipsita practic de orice
risc si nu necesita o supraveghere pe termen lung Ca si
castrarea (ablatia chirurgicala a testiculelor) ea induce o
sterilitate precum si o impotenta sexuala ceea ce justifica
faptul ca un pacient aflat la vrsta procreatiei sa aib m
vedere conservarea spermei sale nainte de intervenie
PULPIT. Inflamatie acuta si ireversibila a pulpei dentare O pulpita este cauzata de o cane profunda sau de un traumatism dentar Ea se traduce prin dureri uneori pro vocale de contactul cu alimente calde dar adesea si spontan
Aceste dureri pot fi accentuate prin accelerarea ritmului cardiac la efort si prin iradierea spre urechi sau pomei Atunci cnd pulpa este inflamata ea se afla comprimata PULS

500
m cavitatea dentara din cau/a creterii m volum a acestor esuturi Atunci dintele trebuie dcvitali/at
PULS. Btaie ritmica (pulsaie) d arterelor datorata trecem sngelui propulsat la fiecare contracie cardiaca
Pulsul se apreciaz de cele mai multe ori apsnd cu un deget sau doua pe artera radiala situata la partea inferioara a antebraului la nivelul ncheieturii minii Btile arteriale mai pot fi percepute si la
nivelul arterei carotide (la baza gatului) al arterei humerale (pe fata interna a braului) al arterei femurale (inghinal) al arterei poplitee (in spatele genunchiului) al arterei pedioase (pe spatele piciorului) sau
al arterei tibiale posterioare (in spatele maleolei interne relieful osos al extremitii inferioare a tibiei la nlimea gleznei)
Luarea pulsului act medical curent consta in evaluarea intensitii si ritmului pulsului
Intenwlalea blailor da indicaii diagnostice pretu ase Un puls foarte puternic poate semnala o insuficienta aortica (defect de nchidere a onficiului aortic al inimii) un puls slab (sau puls fihform) poate
marca o ngustare a arterei in amonte sau o insuficienta cardiaca un puls imperceptibil poate indica o obstrucie a arterei m amonte din cauza unei embolii (cheag) sau unei arterite (ngustare a lume nului
arterei prin placi de colesterol) mRilmulpiilutluic^e de asemenea foarte important deoa rece traduce frecventa btilor inimii care este de aproxi mativ 70 batal pe minut si poate urca mult peste 100 bti pe
minut m timpul unui efort sau al unei emoii O accelerare a pulsului traduce o tahicardie o ncetinire traduce o bradicardie
PULSAIE. Percepere a btilor cardiace la nivelul toracelui sau al trunchiunlor arteriale accesibile palpam manuale
Pulsaiile formeaz un ansamblu ritmic de bti cardiace la nlimea toracelui percepute bine la auscultarea inimii cu stetoscopul Aceste bti sunt transmise m lun cul trun chiunlor arteriale Astfel pulsaiile
pot fi cutate pe artera radiala la partea anterioara a ncheieturii minii unde ele constituie pulsul sau pe artera femurala inghinal cu scopul de a verifica ritmul si amplitudinea controlnd m acest fel supleea
arterei
PULVERIZATIE sau PULVERIZARE. Proiectare a unui produs adus m forma de particule fine si suspendate mtr un gaz propulsor
PUNCT DE SUTUR. Punct de coasere pentru aprc pierea marginilor unei plgi sau ale unei incizii chirurgicale cu scopul de a facilita cicatrizarea -> SUTURA
PUNCTIE. Act constnd in introducerea unui ac sau m practicarea unei deschideri mici mtr un esut un organ o
cavitate naturala sau patologica pentru a extrage un gaz un lichid sau pentru a preleva un eantion
Cu ocazia unei punct se mai poate realiza si injectarea unui produs
TEHNICA O punctie se practica cu un ac sau cu un trocar (canula tietoare sau de strpungere) Locul de intrare pe piele a instrumentului care servete la punctionare trebuie sa fie precizat cu exactitate m
urma unui examen clinic fcut pacientului si eventual a unei radiografii Pielea este dezinfectat si m general anesteziata
Eantionul prelevat prin punctie este analizat examinat histologic (biopsie) sau pus m cultura m laborator m scop dia 0nostie
Punctnlc exploratorii permit stabilirea sau confirmarea unui diagnostic Punctnle evacuatorii pot fi urmate de mjec tarea de produse medicamentoase destinate de exemplu calmam durerilor
PUNCTIE-BIOPSIE. Act constnd m introducerea unui trocar mtr un esut viu si in prelevarea unui fragment din acesta pentru a fi supus analizam INDICAII O punctie biopsie se practica atunci cnd
prelevarea trebuie sa se fac din profunzime
PREGTIRE SI DESFURARE Aceasta intervenie necesita examene prealabile care permit sa se verifice c hemostaza (ansamblul fenomenelor naturale responsabile de oprirea unei hemoragii) este
apropiata de normal procesul de coagulare si nivelul de protrombma sa fie corecte sa existe un numr suficient de plachete sangvine Aceast precauie permite sa se evite riscul sangeranlor locale Adesea
este indispensabila o scurta perioada de spitalizare Reperele locului de punctionare sunt luate in general cu ajutorul unei radiografii sau al unei ecografn Punctia biopsie sau punctia biopsica se face sub
anestezie locala cu un trocar (eanula tietoare sau strpungtoare care permite prelevarea unei mici probe cilindrice - sau carote -din organul sau din tumora de studiat) Manipularea instrumentului este
ghidat adesea prin ecografie sau prin scaner Fragmentul de esut extras este apoi examinat cu ajutorul diferitelor instrumente si tehnici microscop optic microscop electronic dozri chimice culturi
bacteriene sau culturi de esuturi Este necesara o supraveghere postoperatorie a pacientului
PUNCTIE LOMBAR. Act constnd m introducerea unui ac tubular m fundul de sac rahidian lombar (partea inferioara a coloanei vertebrale) apoi in prelevarea si/sau evacuarea lichidului cefalorahidian
si/sau injectarea unui medicament sau a unui produs de contrast
TEHNICA Medicul trebuie sa se asigure ca nu exist contraindicaii pentru o punctie lombara (P L) si ndeosebi ca bolnavul nu este afectat de o hipertensiune mtracranian depistabila prmtr un examen al
fundului de ochi In absenta contraindicailor punctia lombara nu prezint pericol 501
PURPURA
Introducerea unui singur ac fin combinat cu un sistem de schimbare a seringilor permite la nevoie diferite operaii succesive prelevarea de lichid cefalorahidian (L C R ) apoi introducerea unui produs de contrast nainte de
efectuarea unei saccoradiculografn In majoritatea ca/urilor o punctie lombara nu este deosebit de dureroasa Ea este efectuata de cele mai multe ori sub anestezie m cadrul unei spitalizri pentru un sindrom memngean sau pentru
o afeciune degenerativ a sistemului nervos central de exemplu
Pacientul va trebui sa rmn alungit timp de 24 ore dup intervenie pentru a evita apariia durerilor de cap
PUNG A APELOR. Spaiu umplut de lichidul amm otic cuprins intre membrana ovulara interna (amnios) si ft Punga apelor joaca un rol capital m protecia ftului fata de traumatismele din timpul sarcinii In timpul naterii
sub presiunea contraciilor utenne si a lichidului amniotic ea apas pe colul utenn si favorizeaz dilatatia sa
RUPEREA SPONTANA n general punga apelor se rupe atunci cnd dilatatia colului atinge 2-5 centimetri dar se ntmpl ca aceast rupere sa se produc prea devreme chiar la nceputul travaliului anunnd astfel iminenta
naterii n cursul travaliului ruperea membranelor antrenea/a o intensificare si o mdesire a contraciilor utenne Aceasta rupere se manifest pnntr o scurgere lenta de lichid sau pnntr o nire brusca Ea nu este dureroasa In mod
normal lichidul este limpede El este colorat in verde nchis ceea ce indica prezenta mecomului primul scaun al ftului si semnaleaz o suferina fetala care necesita declanarea naterii O rupere a pungii apelor la femeia gravida
implica prezentarea fr ntrziere la maternitate deoarece protecia ftului este diminuata si riscurile de infecie sunt mult mai mn
Atunci cnd ruperea pungii apelor se produce m mod prematur adic nainte de 8 luni de sarcina femeia gravida este spitalizata si supravegheata din cauza posibilelor corn plicatii (infecii nsc de natere prematura) necesitnd
uneori declanarea naterii
RUPEREA ARTIFICIALA Daca punga apelor nu este rupt spontan atunci cnd dilatatia colului atinge 5 cm si cnd capul ftului s a angajat deja medicul obstetrician sau moaa strpung membranele cu o pensa m cursul unei
contracii
PUNTE. Proteza destinata sa nlocuiasc unul sau mai muli dini lipsa fixata pe dmtn naturali nvecinai cu sectorul edentat
Puntea ( bridge m engleza) este fabricata plecnd de ta o amprenta a dinilor lipita apoi de dinii sntoi adia ceni pnn intermediul coroanelor Puntea poate fi din metal (aliaj cu aur de exemplu) sau mai estetica din ceramica
montat pe o armatura metalica (pentru dmtn vizibili) O punte care se numete completa poate cuprinde mai mult de 12 dini pe o singura arcada
Rolul unei puni este de a restabili masticaia fonatia si estetica Atunci cnd este bine executata integrarea ei m gura este perfecta
PUPIL. Orificiu circular m centrul insului care permite prin contracia sau dilatarea sa sa dozeze cantitatea de lumina ce ptrunde in ochi

FIZIOLOGIE Reflexul fotomotor corespunde contraciei pupilei sub efectul luminii Reflexul de acomodare conver genta mioza este contracia sa in timpul vedem de aproape Aceste reacii reflexe sunt posibile datorita a doi
muchi sfmctenan si dilatator ai insului Muchiul siinctenan al insului permite contracia pupilei (mioza) pentru a micora cantitatea de lumina care intra in ochi sau pentru vederea de aproape Muchiul dilatator al insului mai
puin activ dect cel sfmctenan permite dilatatia pupilei (midriaza) cu scopul de a face sa ajung mai multa lumina pe retina atunci cnd se ntuneca sau in cursul vedem de departe
PATOLOGIE Pupila poate fi sediul mai multor anomalii sau le/ium afectnd pupila nsi sau variaiile diametru lui sau
Anizouria se traduce pnntr o diferena de dimensiuni intre cele doua pupile cauzata de o atingere a cailor nervoase care comanda reflexul fotomotor
An maliie K n^emtale ale pupilei se refera la dimen siunile sale (prea mica) forma sa (neregulata) si localizarea (descentrat) De asemenea irisul poate prezenta un colo bom (fanta sau un segment lipsa)
Sindromul lui Adie este caracterizat prin existenta unei pupile mai mari dect cealalt si pnntr o contracie lenta la lumina si o dilatare lenta la ntuneric Ea se ntlnete mai ales la femeile tinere si nu are o origine precisa

PURGATIV. - LAXATIV
PURPURA. Afeciune caracterizata prin apantia pe piele a unor pete rou provocate de trecerea globulelor rou in
Purpura constituie un semn al numeroase afeciuni Ea se deosebete de un alt tip de rocata eritemul deoarece ea nu se decoloreaz la vitropresiune (manevra constnd in apsarea cu o sticla de ceas asupra leziunii) si evolueaz
spre o culoare maronie datorita metabolismului fierului m piele Dup forma si mrimea petelor se disting petesule (pete foarte mici punctiforme) echimozele (in placi) si vibicele (echimoze lineare)
CAUZE Purpura poate avea diferite cauze si mecanisme
Purpura plathetara este provocata fie de o trombopatie anomalie a funcionam plachetelor sangvine (trombasteme purpura hemoragica ereditara boala lui Willebrand) fie de o trombopeme insuficienta numrului de plachete
din san^c O astfel de insuficienta se observa m doua tipuri de PURPURA FULMINANS

502
circumstane tromhopema centrala prin deficit de l r mare a plachetelor m mduva osoasa prin apla/ie medulara (distrugerea maduvei) sau pun invadire canceroas t (leuce mie miclofihro?a metasta/e boala lui Hodgkin) trombf
pema periferica pnn distrugerea plachetelor m sance prin dereglare imumtara (dup luarea unor medicamente dup o transfuzie) sau prin infectarea organismului (purpura infectioasa)
Purpura vasculara are drept mecanism teneral o alte rare a peretelui vaselor Fragilitatea capilara este banala
observa m cursul mprejurrilor deosebite ca dormita ere a gambelor cauzata de vance vasculantele (inflamaii ale vaselor) ca purpura reumatoida a copilului sau sindromul lui Schonlcm Henoch mbtrnirea (purpura lui
Bateman pe antebrae) aplicaiile prelungite de sau luarea pe o durata lunga de corticostcroizi carena m vitamina C
PURPURA FULMINANS. Septicemie fulccratoare cauzata de o infecie cu menm cococ sau mcnin cococcmic afectnd ndeosebi sugarii si copii mici
Purpura fulmmans se traduce prmtr o febra ridicata pnn leziuni cutanate (purpura) nccrotice si hemora fcicc apoi prmtr o stare de soc Tratamentul necesita o spitah/are de urgenta administrarea de antibiotice pe cale vcn aa si
tratamentul strii de soc
PURPURA REUMATOIDA. SCHONLEIN HENOCH
(sindrom al lui)
PUROI. Lichid patok yc seros si opac constituit din globule albe alterate sau nu din celule ale esuturilor nvecinate supuratiei si din bacterii \u sau moarte
Puroiul este mai mult sau mai puin gn s si ;.runj< s El este susceptibil sa formeze un abces colecie de puroi mtr o cavitate sau mtr un esut
PURULENT, -A. Ca
au produce pun
PUSTUL. Leziune cutanata constituita dmtr o ridicare a epidermului sau a unei zone bine delimitate si circumscrise care conine un lichid purulent
Pustulele sunt nconjurate adesea de o zona inflamau ne ele sunt destul de fragile se excoriaza prin scrpinat for mand atunci mici eroziuni cu carne vie si pot las cicatrice Acestea sunt leziuni elementare (leziuni caracte nstice
unui anume numr de boli a canr prezenta permite orientarea diagnosticului)
Pustule se mai observa m decursul diferitelor afeciuni psoriazisul pustulos acneea rozacee infeciile cutanate bacteriene impetigo crbune vaccina Alte afeciuni m care pustulele sunt frecvente si caracteristice sunt denumite
pustuloze
PUSTULOZA. B( ila cut m ia caracterizata prin prezenta pustulek r (ridicatura circumscrisa a epidermului ce conine un lichid purulent)
Termenul de pustuloza califica trei tipuri de afeciuni diferite
Pustuloza exantematica acuta generalizata Aceasta este o pustuloza care rezulta m majoritatea ca/unlor m urma luam unor medicamente (penicilina macrolid inhibitor calcic) si uneori dup f infecie virala (virus coxsackie)
S1MPTOME SI TRATAMENT Pustulele dispar m general in mai puin de d )ua sptmni fr a las cicatrice Trata mentul este cel al simple mck r antihistammice m caz de mancarimi antiseptice locale aplicate pe leziuni
Sunt pcsibile recidivele
Pustuloza palmoplantara Aceasta este o erupie pe palma minilor sau pe planta picioarelor de vezicule (basicute cu lichid limpede) care se transforma m pustule Afeciunea este cauzata de o dishidroza (un fel de eczema)
prezentei unui focar mfectios profund m organism sau unui psoriazis Tratamentul este cel al bolii m cauza asociat cu administrarea de retmoide si cu m enjiri locale (antiseptice reducton corticosteroizi) Pustulele dispar fr a
las urme
Pustuloza vanoliforma a lui Kaposi-Juhusberg
Numita si pustuloza vancclifc rma aceasta pustuloza este supramfectia unei bc h de piele de cele mai multe ori o dcrmatita atopie i (tip de eczema care afecteaz subiecii predispusi la alergii) cu un virus din familia herpesvtru
surilor Boala rara afecteaz su carul de la vrsta de 5 luni pana la 20 de luni
Aceasta pusuk za se traduce prmtr o alterare brusc d starn generale (febra de 40 C pierdere a poftei de mncare depresie) si un puseu al bolii cutanate preexistente Aceste semne sunt urmate de o erupie de pustule mai mult
sau mai puin hcmora 0ice
Tratamentul dureaz cincisprezece zile si necesita o spitalizare de ur ccnta El asociaz antivirale (aeiclovir) m perfuzie mtravenoasa o reanimare si mnjiri locale (dez infecia leziunilor)
Prevenirea consta m a nu pune m contact un sugar purttor al unei boli cutanate extinse cu o persoana atinsa de un herpes bucal
PUVATERAPIE. Metoda de tratament al bc Iilor cuta nate care asociaz administrarea de psoralene (substane care exercita o aciune fotosensibihzanta) cu expunerea la radiaiile ultraviolete SINONIM /< tochimioterapie
INDICAII Puvatcrapia este indicata mai ales m trata mentul psoriazisului dar si m cel al bolii numita vitihgo m care poate contribui la rcpi nmentarea pielii si m cel al altor afeciuni ea parapsoriazisul mieozisul fungoid sau
mastocitozele Ea este de asemenea utilizata pentru pre venirea cazurilor de lucit (erupii declanate de ( 503

PUVATERAPIE
Mecanismul de aciune al puvaterapiei este lixarea psoralenei pe A D N ui cclulck r (constituent ai cromo zorrulor) care blochea/a diviziunea celulara a keratmo titelor (celulele epidermului) si provoac o
fotosensibilizare celulele devin mai sensibile la radiaii
DESFURARE Bolnavul absoarbe psoralenele pe cale oral cu o cantitate mica de produs lactat cu 2-3 ore naintea edinei Aceasta se desfoar mtr o cabina speciala si dureaz dup caz intre 2 si 15
minute subiectul este complet dezbrcat dar trebuie sa poarte ( protecie oculara (ochelari
speciali) si daca este brbat ( protecie genitala Trata meniul se ntinde pe mai multe luni mai nti cate 3 edine sptmnal apoi cate una pe sptmna CONT RAINDICATII Puvaterapia este
contraindicata m ca? de sarcina (din cau/a psoralenelor) de insuficienta hepatica de insuficienta renala de cataracta (risc de leziuni oculare yavc) de cancer al pielii sau de leziune cutanata (alunia)

susceptibila sa cancenzeze se procedeaz m acest ultim ca/ la ablatia leziunii nainte de a ntreprinde un

RABDOMIOLIZ. Distrug
eular toxic mioglohma

CALZE Acestea sunt numcioasc traumatism important cu stn\ ire (sindromul lui Byw itcrs) sau mai rar exerciiul muscular intens ui/elccon\ulsi\c piclungite electrocuta ret ntreruperea circulaiei sangvine mtr un membru ele
SIMFIOME SI SEMNE O rabdomiohza se traduce prin dureri ale muchilor atini si pnntr o coloraie mai nchisa
utului musehik r Frana vulpea turbata constituie o adevrata problema m
a urinelor Miojjobma este eliminata prin rinichi antrennd o insuficienta renala aeuta
TRATAMENT Trat imcntul i ibdomioli/ci este cel al cau/ei sale In ca/ de insuficienta icnda acuta poate li necesar un tratament prin di iii/ i timp de catev i /ilc sau de cteva sptmni
RABDOMIOSARCOM. Tu
scama muchiului stri tt
sociala cu o radioterapie si (
na de

a foart chirui itcrapii

RABIE. Boal i mfeetioasa y iv i transmisa de la animalele vertebrate la om si este provocata de un vnus \ R N din familia Rhabtlinnuluc SINONIM tuihuie
SIMPTOME SI SEMNE Boala debuteaz dup o meu batic de aproximativ 3 sptmni - dar uneori mult mai ndelungata - prin dureri localizate m zona plgii de mocu larc urmate de tulburri ale starn de spirit un sentiment
de teama si m mod deosebit o hidrofobie (teama de ap bolnavul rcfu/and orice i se da sa bea) si o aerofobie (teama de micrile de aer) Boala se mai manifesta prin accese de febra tremuratun contracturi prin apariia unor spas
me dureroase la cea mai mica excitaie pnntr o modificare a vocii si pnntr o sahvatie intensa
Boal i nervoasa debuteaz la puin timp dup aceasta
repede la starea comatoasa constnd m tulburri ale stm de contienta si m parah/n flasce care sunt cauzate de un deficit motor asociat cu tulburri ale tonusului muscular (rabie paralitica) ea mai poate sa se pre/mte ca o stare
de excitaie furioasa (rabie furioasa) m care contracturile sunt exacerbate in cn/e generali/ae ce preced moartea aceasta survine mtr un interval de X zile din cauza tulburrilor respiratorii sau a unei atingeri inflamatorii a
miocardului (miocardita virala) Aceste semne se asociaz cu o febr m general foarte ridicata (41 C) si cu o hipersalivatie
cat si animalele) \ irusunlc transmis^ omului prin musca tura unui mimai bolnav s iu mai rar simplu re/ervor al acestui virus ncurotrop (fixandu se de preferina pe sistemul nervos) atinj, direct celulele cerebrale provocnd o
meningoencefalita ireversibila fatala in 5 pana la 20 zile
CAUZE \ehicululcontaminamcstesaliva foarte bogata in virus la animalul turbat mea din perioada de mcubare
hngere a unei plgi Animalele implicate in transmisia rabici sunt lupul (Asia) camele slbatic (America de Sud) vulpea (Europa) liliecii carnivori (America) dar toate mamiferele pot fi ele insele victime ale bolii si pot deveni
astfel pericu loase pentru om (calul berbecul camele domestic cte ) In
DIAGNOSTIC Acesta este asigurat prin cutarea virusului m saliva (cultura microscopie electronica) sau mai simplu prin serologie sangvina comparata cu cea a lichidului cefalorahidian
TRATAMENT Acesta nu este eficace dect pana la apariia semnelor clinice ale bolii dup care evoluia este ineluctabil fatala de asemenea ea trebuie ntreprinsa cat mai devreme In ea/ de muctura suspecta mai nti trebuie
curat plaga eu apa si spun sau eu soluii antiseptice se administreaz un ser (sau rapel vaccinai) antitetamc si antibiotice Am malul presupus atins de rabie trebuie pus sub observaie veterinara timp de 15 ?ilc Daca animalul
a fost omort creierul lui trebuie examinat pentru determinarea la examenul microscopic daca sunt sau nu prezeni corpusculll Babes Negri (formaiuni alungite care se afla m neuronii subiecilor atini de rabie atunci trebuie ea

persoana in

Q.l. - COEFICIENT INTELECTUAL

QUICK (timp al lui) -> TIMP DE PROTROMBINA
QUINCKE (edem al lui) Reacie alergica ce este carac tenzata prmtr o erupie edematoasa subcutanata SINONIME angioedem edem angioneuwtn
CAUZE Ca si urticana edemul lui Qumcke poate fi declanat in principal prin absorbia de alimente (crustacee cpuni fructe de mare sardele etc ) de o neptura de insect sau de luarea unor medicamente (antibiotice mai ales
peniciline aspirina etc ) Adesea nu este gsita nici ( cauza
SIMPTOME SI EVOLUIE Un edem al lui Qumcke afec teaz mucoasele bucala si ale cailor respiratorii superioare
(buze limba fannge lannge) precum si esuturile sub cutanate laxe ale fetei (pleoapele) El se manifesta prmtr o umfltura bine delimitat tare de culoare roz pal neprun gmoasa dar care produce o senzaie de arsura
Din cauza localizam sale posibile edemul lui Qumcke antreneaz un risc grav de asfixie care poate surveni in cteva minute pana la cteva ore dup prima manifestare
TRATAMENT SI PREVENIRE Un edem al lui Qumcke impune un tratament de urgenta mai ales in caz de jena respiratorie cu corticosteroizi injectabili cu aciune rapida asociai cu clorhidrat de adrenalina Daca edemul
continua sa evolue/e este imperativ transportul bolnavului mtr un serviciu de reanimare
Prevenirea noilor crize rezida in suprimarea cauzelor care au declanat reacia atunci cnd ele au putut fi identificate RACHIS
cau/a sa se adreseze centrului antirabic cel mu apr piat care decide daca sa se fac sau nu o vaccinare antirabica (6 doze injectate pe c perioada de 3 luni) inse tita in ca? de muctura j,rava (a fetei) de c scroterapie specifica (ser
antirabic sau imunoglobulmc umane specifice antirabice) Vaccinul mitul obinut plecnd de ld nidduva spindni de iepure erd responsabil de comphcdtn neurok gice senodsc vaccinul utilizat actualmente este obinut pe culturi
cclu lare si nu antreneaz nici o c mplicatie nervoasa
PREVENIRE Vaccinul antirabic este utili/at m sci p pre \entivinprofesiunilecunsc veterinari ayicultc n paz nici forestieri etc El se administreaz m doua d zc la interval de o luna cu rapel la l an si la 3 am dup prima vaccinare
Nu exista contraindicaii ale acestei vaccinri chiar si in timpul sarcinii
Rabia animala se traduce prin modificri ale compor tamentului obinuit al animalului daca este un animal domestic el devine agresiv in mod anormal si fr motiv daca este un animal slbatic se ndreapt spre om m loc sa se
ndeprteze Astfel de modificri comportamentale tre buie sa atrag atenia mai ales cnd sunt nsoite de tulburri ale mersului si de hipersalivatie Prevenirea rablei animale consta m vaccinarea tuturor animalelor domestice iar
cea a vulpilor devine posibila mulumit unui vaccin oral (coco loase de mncare cu vaccin rspndite m ana de activitate a acestor animale) Aceasta prevenire este ntrit prin controlul sanitar veterinar la frontiere prin
izolarea am malelor muscate si prin strngerea animalelor vagabonde
RACHIS sau RAHIS. Stiuctura c soasa constituita din 33 de vertebre suprapuse mtmzandu se de la baza craniu lui la bazin care nconjoar si protejeaz mduva spinrii si susine capul si trunchiul SINONIM LI Itan
vertebrala STRUCTURA SI FUNCIE Cele 33 de vertebre sunt corn puse din 7 vertebre cervicale l "> vertebre dorsale 5 vertebre lombare 5 vertebre sudate ale sacrumului si din 4 vertebre sudate ale cocusului
In fiecare interval dintre doua vertebre se afla un disc format din cartilagiu fibros si dens la periferie si dmtr un nucleu central elastic nutleu\ pulpa\u\

Fiecare vertebra prezint in spatele corpului sau o cavi ae centrala Cum vertebrele sunt suprapuse aceste cavi tai formeaz un canal lung denumit canal rahidian Acesta nchide m interior mduva spinrii de la care pornesc
rada emile nervilor periferici
PATOLOGIE Rachisul poate fi afectat de anomalii con
genitale mecanice sau degenerative precum leziunile
inflamatorii sau mfectioase
m Anomaliile congenitale sunt reprezentate prin spma bifida
(defect de nchidere a canalului rahidian)
Deformatul? rachiului pot sa se traduc prmtr o lordoza
(curbura accentuata la nivelul vertebrelor cervicale sau
lombare) de o cifoza (curbura accentuata la nivelul verte
brelor dorsale) sau de o scolioza (deviaie laterala)

506
Infeciile cele mai frecvente ale rachisului sunt osteo mielitele (infecii ale ( sului si maduvei osoase)
Inflamatiile articulaiile r vertebrale ca o spondilodiscita (inflamatia simultana a unui disc mtervertebral si a verte brelor adiacente adesea de oricine mfectioasa) pot antre na o redoare permanenta sau o deformatie a coloanei
Le lunile ca ruptura musculara entorsa ligamentara luxatia hernia discala pot fi provocate de gesturi excesive
De^enere tenta rachiului se caracterizeaz prmtr o trtrt za a c irtilayului articular Ea este cauzata de uzura M itmcc mde< scbi subiecii peste 60 de am Persoanele m \ arsta femeile dup menopauza sunt expuse osteoporozei
RADIAIE IONIZANT. Particula sau radiaie ener getica susceptibila sa transmit materiei iradiate energia sa sa o ionizeze (conferind o ncrctura pozitiva sau negativ atomilor sau moleculelor care compun aceasta
materie) si sa antreneze uneori o recombinare sau o reacie chimic
EFECTE NEDORITE Acestea pot fi gretunle vrsaturile ( stare de anxietate De asemenea pot fi ntlnite dermite ca petesnle (mici pete hemoragice subcutanate) o cataract leziuni ale maduvei osoase Diareele sangvinolente
leziunile tubului digestiv o atingere a sistemului imumtar leziuni ale sistemului nervos un edem cerebral pot de asemenea sa intervin
Acumularea unor doze de radiaii ionizante antreneaz si alte tipuri de leziuni intre care cancerele Riscul de transmisie la descendeni a unei anomalii genetice legata de radiaiile ionizante ar fi de aproximativ 1% per sievert
(unitatea SI pentru doza) care a afectat unul dintre prini
RDIC, -. Se spune despre provocata de o radioterapie
anifes
patologic
RADICAL LIBER. Molecula prezenta m anumite celule care poseda la periferie un electron cehbdtdr (izolat si care este ehberdt cu usurmtd)
Radicalii liberi ar fi foarte toxici pentru celule daca n ar exista substane destinate sa i neutralizeze
Teoriile ncearc sa explice unele dintre fenomenele de mbtrnire si cteva boli (ateroscleroza) prin acumularea de radicali liberi m organism
RADICULALGIE. Durere situata m teritoriul mervatde
j ctre o rdcina nervoasa SlNONIM durere radiculara
l
O radiculalgie este provocata m general de o compresie a unei rdcini a unui nerv rahidian (legat de mduva spi nani) m apropierea coloanei vertebrale Aceasta compresie poate fi consecutiva unei artroze a coloanei vertebrale
unei hernii discale unei tumori osoase sau nervoase
O persoana atinsa de radiculalgie sufer de dureri de cele mai multe ori acute de furnicturi sau de o anesteziere a pielii -> NEVRALGIE SCIATICA 507

RADIOGRAFIE TORACIC
RADIOACTIVITATE. Emisie de radiaii de ctre nucleele unor atomi dmtr un element chimic, conducnd la transformarea sau transmutaia acestui element m altul Radioactivitatea poate fi naturala sau poate rezulta din
activarea unor nuclee atomice pnntr un aport energetic exterior (radioactivitate artificiala)
DIFERITE TIPURI DE RADIAIE Exista trei tipuri de radiaie
Radiaiile a (alfa) sunt constituite din nuclee de heliu (doi protoni si doi neutroni) Ele nu au aplicaie directa m medicina
Radiaiile (3 (bea) sunt constituite din electroni (particule uoare de sarcina negativa) sau din pozitroni (particule analoage electronilor dar cu sarcina po/itiva) Aceste radiaii sunt utilizate pentru a doza in laborator anumite
molecule biologice ca hormonii cu ajutorul trasonlor radioactivi (radioimunologie) ele mai sunt utili7ate m tratamentele prin medicamente radioactive (radioterapie metabolica) precum si m ima Bena medicala (tomografia cu
pozitroni)
Radiaiile X M y (f,amma) sunt de natura elcctrc magnetica ca si lumina vizibila Ele sunt utilizate m imagena medicala (suntigrafie ctc ) si m cobaltoterapie (tratament cu cobalt radioactiv)
MSURAREA Activitatea unei surse de radiaie este msurata m becquereh (Bq)
Normele de protecie mpotriva radiatuloi au drept se p limitarea riscurilor lor si meninerea unui nivel comparabil cu cel care l comporta orice activitate umana Aceste norme trebuie s tina seama de nivelul radioactivitii
naturale a mediului
EFECTELE RADIAIILOR Din cauza energiei lor radi atnle radioactive sunt susceptibile sa exercite o aciune nefasta asupra organismului omenesc Radiaiile a si (5 sunt puin penetrante si nu sunt periculoase dect atunci
cnd
produse alimentare contaminate) Radiaiile y m schimb ptrund in profunzime si pot traversa organele (iradiere) Efectele radiaiilor sunt de doua tipuri cele care afcc teaz direct fiina vie si cele care afecteaz descendenii si
Toate aceste efecte variaz dup doza primita durata de expunere si ntinderea regiunii expuse la radiaie Efectele dozelor importante sunt bine cunoscute atunci cnd accs tea sunt primite o singura data de ctre ntreg corpul
Situaia inversa efectul dozelor mici este mai dificil de evaluat
puin irecvcnte mulumit unei mai bune stpniri a trata meniului (reducerea dozelor de iradiere si a suprafeelor de aplicare repartizarea dozek r m mai multe edine etc ) Ele afectau cndva radiologii mai ales la nivelul
minilor
RADIODIAGNOSTIC. Dia cnostic anatomic si clinic ntreprins cu ajutorul tehnicilor de radiologie utiliznd radiaiile X RAZELE X
RADIOELEMENT. Element radi
SINONIM

RADIOCINEMA. nregistrare t ginilor unui organ m micare obii

matograti i prin radi
RADIODERMITA. Boala cutanata provocata de radi atule ionizante
Radiodermitele sunt cauzate m general de radioterapie i survin m cursul tratamentului unui cancer Ele au devenit
In medicina nucleara sunt utili/ate numeroase radio elemente Cele mai curente sunt termenul ("Te) taliul ( 2(11T1) iodul radioactiv (' \ ' "I MII) si mdiul (nlln) Un radioelcment este utilizat uneori singur dar de cele mai multe ori el
este Ie0at de o molecula complexa Detecia lui este posibila mulumit radiaiei pe care o emite ndeplinind astfel lunctia de marker al moleculei care din acest mc tiv se numete marcata
UTILIZARE IN SCOPURI DE DIAGNOSTIC SI TERA PEUTICE Radioelemcntele sunt utili/ate m imagena medicala (scmtigrafie) in tratamentele cu medicamente radioactive (radioterapie metabolica) si m anumite tehnici
de anali/a a prelcvatelor biologice Ele mai sunt intre bumtate m dispozitivele de tratament prin iradiere cum ar fi cobaltotcrapia (denumita impropriu bomba cu cobalt)
RADIOGRAFIE DENTAR. Imagine a dinilor si maxilarelor obinut prin expunerea la radiaiile X
INDICAII O radiografie dentara este practicata cu scopul de a caut anomaliile nedecelabile la examenul clime cane m primele stadii abces chist sau granulom la extremitatea unei rdcini tumora sau mea fractura unei
rdcini sau a unui maxilar dinte inclus
EFECTE NEDORITE O radiografie dentara nu comporta nici un risc (m aceasta privina prerile sunt mprite) iradierea fund extrem de mica Totui este preferabil ca femeile gravide sa fie protejate cu un sort cu plumb
PANORAMICA DENTARA

RADIOGRAFIE TORACIC. Imagine a organelor mari (mima plmni) coninute m cuca toracica obinut prin expunerea toracelui la radiaii X
Radiografia toracica este unul dintre examenele cel mai frecvent prescrise in radiologie si m imagena medicala
INDICAII O radiografie toracica permite sa fie recu noscute cele mai multe dintre leziunile pulmonare cum ar fi cele ale tuberculozei pneumopatiile mfectioase pneumonia ndeosebi sau edemul pulmonar Ea uureaz de
asemenea diagnosticarea infeciilor pleurei (pleurezie pneumotorax) precum si a afeciunilor care modifica forma inimii si a vaselor (insuficienta cardiaca anevrism al aortei) sau cele ale mediastmului (adenopatn)

RADIOIMUNOLOGIE
508
PREGTIRE SI DESFURARE Aceasta radiografie se efectueaz fr pregtire m cadrul consultaiei mtr un cabinet de radiologie la spital sau m afara acestuia
Daca radiografia toracica nu este suficianta pentru sta bilirea diagnosticului medicul poate prescrie un scaner toracic care a nlocuit tomografiile Acesta permite dece larea leziunilor mai mici datorita sensibilitii sale ridicate la
contrastul dintre esutul pulmonar si aerul pe care l conin plmnii
CONTRAINDICAII Acest examen nu se mai practica m mod sistematic in cadrul medicmei colare sau al mediunei muncii cu scopul de a limita expunerea la radiaiile X Indicaiile sale sunt de asemenea mai limitate m
timpul unei spitalizri sau naintea unei intervenii chirurgicale Acest examen este preferabil sa fie evitat m cursul sarcinii
RADIOIMUNOLOGIE. Tehnica de laborator care utili zeaza compui radioactivi conjugai cu antigene m scopul dozam anticorpilor
Dezvoltata iniial pentru dozarea hormonilor circulani radioimunologia este utilizata pentru a depista anticorpii prezeni m sngele unui bolnav m timpul unei boli ca lupusul entematos diseminat sau m timpul unei alergii
RADIOIZOTOP. - RADIOELEMENT
RADIOLOGIE. Ramura a tiinelor medicale care utili zeaza radiaiile X m scopuri de diagnostic sau terapeutice Radiologia una dintre tehnicile de imagene medicala mai cuprinde ecografia care utilizeaz ultrasunetele si
imagena prin rezonanta magnetica (I R M ) care utilizeaz fenomenul rezonantei magnetice nucleare (R M N )
RADIOLOGIE INTERVENTIONAL. Tehnica de intervenie m scopuri de diagnostic sau terapeutice con trolata vizual prin intermediul unei aparaturi de imagene medicala
Radiologia interventionala permite - sub control vizual ecografic sau radiologie - punctnle si biopsiile organelor profunde drenarea abceselor Tratamentul anumitor hernii discale din regiunea lombara prin nucleoliza enzimatiea
(injectarea unei enzime in discul vertebral) sau prin frag mentarea percutanata tratamentul unor cancere prin per fuzie local de antimitotice (medicamente anticanceroase) punnd la adpost restul organismului fata de efectele
nedorite ori neurochirurgia stereotaxica sunt alte exemple de radiologie interventionala
Radiologia vasculara mterventionala comporta mai multe tehnici Obliterarea unui vas prin intermediul unor particule solide sau al unui cheag sangvin poarta numele de embolizare Ea este utilizata pentru a provoca oprirea unei
sangeran consecutive unei leziuni sau pentru diminuarea abundentei unei hemoragii in cursul unei inter
ventil chirurgicale Ea mai este folosita pentru a face s redreseze o leziune vasculara (anevnsm) In alte cazuri imaginea permite sa se controleze introducerea m vase -dup obliterarea acestora - a unor sonde dotate la extre
mitatea lor cu echipament care este ales m funcie de patologia care urmeaz a fi tratata balonas detaabil pentru a umple punga formata de un vas fragilizat (anevrism) sau un balonas nedetasabil pentru a dilata local o artera
ngustat filtru in forma de umbrela pus m vena cava inferioara pentru a proteja plmnii de riscul unei embolii Aceste tehnici diferite permit sa se evite costurile - si uneori limitnd calea de abordare riscurile - legate de o
intervenie chirurgicala clasica Ele necesita totui o spitalizare
RADIOLOGIE NUMERIC. Tehnica de imagene medicala bazata pe utilizarea unei camere video care baleiaz linie cu linie ecranul unui amplificator de str lucire (aparat care amplifica lumina imaginii radiografice)
Semnalul care provine de la camera video este analizat si transformat mtr o suita de numere formate din O si l
j
(codaj binar) Imaginea numenzata astfel poate fi nre
j
gistrata de ordinator si tratata este posibil sa i se moduleze
i contrastul sa fie manta sa fie adnotat si mai general vorbind sa i se mbunteasc att calitatea cat si pre zentarea Dup scanerul cu radiaii X angiografia
numen /aa a fost prima aplicaie a radiologiei numerice
RADIOMANOMETRIE BILIAR PEROPERA-TORIE. Examen radiologie asociat cu un studiu al presiunilor caii biliare principale (canalul coledoc) prac ticat m cursul unei intervenii chirurgicale
Examenul radiologie biliar peroperatonu este indicatul timpul ablatiei veziculei biliare operaie impusa de o litiaz biliara (formarea de calculi) Acest examen permite s se asigure ca pe calea biliara principala nu exista nici un
obstacol (calcul sau obstacol funcional) In anumite mdi catn el este completat pnntr un studiu manometnc biliar O sonda dotata cu un aparat de msurare a presiunilor este introdusa atunci m canalul coledoc accesibil m mod
direct urmata de o alta sonda care permite opacifierea acestui conduct cu un produs radioopac pentru a putea obine imagini radiologice
RADIOPELVIMETRIE. Metoda radiologic ce penrute msurarea dimensiunilor bazinului la femeia gravid
INDICAII Radiopelvimetna este indicata atunci cnd exista ndoieli m ce privete dimensiunile pelvisului (bazinului) care trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite trecerea copilului in timpul naterii sau cnd se
suspecteaz o anomalie osoasa (anomalie a coloanei ver tebrale luxatia soldului antecedent de fractura a bazinului) Ea mai este practicata atunci cnd copilul se prezint cu ezutul sau cnd femeia gravida a suferit deja o
cezariana 509
m cursul unei sarcini precedente Radiopelvimetr a permite s se stabileasc daca naterea ateptata se va putea face fr riscuri pe cai naturale sau daca trebuie sa fie prevzuta o cezariana
TEHNICA SI DESFURARE Acest examen utilizeaz radiaii X si se practica fie m modalitatea de radiologie convenionala fie cu ajutorul unui scaner cu radiaii X In radiologia convenionala examenul se realizeaz cat mai
trziu posibil m luna a 8 a sau a 9 a de sarcina fr pregtire Examenul dureaz zece minute Vezica trebuie s fie goala
Pentru a evita o iradiere mai mare a ftului radiologul limiteaz numrul clieelor la trei mtr o poziie semi sezanda un altul in picioare si perfect din profil ultimul n poziie culcata si localizat pe spmele sciatice urmrind s se
focalizeze la maximum radiaiile X pe acestea din urma
n cazul tomodensitometnei (scaner cu radiaii X) pacienta este alungit pe spate cu braele m spatele capului Sunt realizate doua cliee (fata si profil) dup o tehnica de numenzatie si completate cu una sau doua seciuni
scanografice efectuate m planul axial Msurtorile reale se efectueaz direct pe ecranul de comanda al scanerului
RADIOPROTECTIE. Protecia persoanelor bunurilor i mediului fata de radiaiile ionizante
DIFERITE TIPURI DE RADIOPROTECTIE WNormele legislative i regulamentare sunt stabilite la scara naional si internaionala pentru a proteja persoanele fata de radiaii Aceste norme sunt m legtura ndeosebi cu
radiaiile ionizante cu instalaiile (localuri perimetre inter tise) cu transportul substanelor radioactive cu limitarea indieni populaiei m ansamblul ei si cu supravegherea persoanelor expuse profesional Pot surveni leziuni atunci
cnd doza totala de radiaie pentru o expunere depete pragul de l sievert
^Evitarea expunem constituie cea mai buna protecie In fr radiaiei naturale de origine telurica solara si cosmica i de riscurile de iradiere legate de instalaiile si de expe hmentele nucleare civile si militare exista o iradiere
legata de utilizarea medicala a radiaiilor ionizante In acest domeniu masurile de radioprotectie constau m controlul aptului ca instalaiile si localurile sunt conforme cu normele n vigoare si m reducerea numrului de examene
radiologicc inutile sau puin utile Alte masuri de ordin mcitativ sunt destinate sa orienteze prescripia de examene care limiteaz iradierea sau permit evitarea ei (scanerul cu radiaii X mai curnd dect tomografia de exemplu
sau ncadrarea prtii Je corp expuse)

(REVENIRE In caz de accident nuclear sau de expunere li gaze coninnd izotopi radioactivi cea mai buna pevenire fat de riscul de captare a iodului radioactiv este

RADIOTERAPIE
de a administra cat mai devreme posibil iod neutru care satureaz tiroida si impedica iodul radioactiv sa se fixeze m ea
SUPRAVEGHERE Persoanele expuse accidental sau profesional unei iradieri excesive trebuie sa fie ndeprtate fr ntrziere mai muli ani de locul de expunere la iradieri Daca exista contaminare se ntreprind masurile de
decontaminare m blocul medical prevzut m acest scop Apoi este practicat chiar imediat un examen clinic si biologic care este repetat dup o perioada scurta si apoi dup una mai lunga
RADIOSCOPIE. Examen radiologie m care imaginea produsa de radiaiile X este proiectata si observata pe un ecran fluorescent
Radu scopia este mult mai puin iradianta azi datorita mbuntim tehnicilor materialului utilizat Tehnica moder nizata radioscopia permite de exemplu prin utilizarea unui amplificator de strlucire sa controleze mtr un bloc
ope rator reducerea unei fracturi
RADIOTERAPIE. Utilizare a radiaiilor ionizante m tratamentul anumitor boli ndeosebi al cancerelor
Termenul de radioterapie ntrebuinat singur se refera mai ales la radioterapia externa denumita mea si radio terapie transcutanata sau teleradioterapie m care sursa radiaiilor este exterioara bolnavului si produce un fascicul care
atinge esuturile profunde dup ce a traversat pielea si esuturile superficiale Radioterapia externa face apel la doua tipuri de radiaii ionizante radiaii electromagnetice (radiaii X radiaii y) si radiaii constituite din particule
elementare infime (electroni protoni neutroni) Ea utili zeaza doua surse de radiaii fie radioelemente m sine (cobalt 60) care sunt adesea izotopi radioactivi ai unei substane fie aparate (acceleratori de particule) care pun m
micare particulele elementare si trimit spre bolnav ori aceste particule ori radiaia pe care acestea o produc INDICAII La doze slabe radioterapia are un efect antnnflamator utilizat uneori in tratamentul zonei zoster sau al
keloidelor (cicatricele patologice)
Totui indicaia principala a radioterapiei este cancerul O radioterapie are drept obiectiv furnizarea unei doze sufi ci nte pentru a trata tumora protejnd organele nvecinate Doza absorbita este exprimata m gray Radiaiile
ionizante acioneaz distrugnd structurile cromozomice responsabile de diviziunea celulara ceea ce antreneaz moartea celulelor canceroase Celulele sntoase sunt atacate si ele dar ele au o capacitate de restaurare mai mare
Aciunea anticance roasa a radiaiilor este utilizata m mod iz( lat sau asociata cu o alta metoda (chirurgie chimioterapie) Astfel radio chimioterapia (administrarea simultana a radiaiilor si a medicamentelor) este utilizata m caz
de carcmom epi dermoid al fanngelui bre nhnlor esofagului si canalului RADIOTERAPIE METABOLIC

510
anal radioterapia peroperatonc consta in iradierea unei tumori profunde (rectala pancreatita etc ) cu electroni m cursul unei intervenii chirurgicale dup ce au l( st date deoparte organele nvecinate (intestine rinichi etc )
Radioterapia are numeroase alte aplicaii radu terapia corporala totala este destinata pregtirii unei grefe de mduva osoasa pentru a trata anumite forme de leucemie sau de hematopatu radioterapia cutanata totala utilizeaz
electroni de slaba intensitate m tratamentul limf amclor cutanate
DIFERITE TIPURI DE APARATE Tuburile tradiionale care produc radiaii X de joasa energie nu mai sunt intre bumtate dect in tratamentul cancerelor cutanate Accele ratorn lineari sunt aparatele cel mai frecvent folosite ei
produc fie electroni activi la suprafaa si indicai in tratamentul tumorilor supcrlicialc fie radiaii X de nalta energie care ptrund m profun/imc sub piele si sunt adaptate tratamentului cancerelor profunde ale toracelui sau
abdomenului O alta varietate de acceleratori de particule ciclotroanele care produc neutroni sau protc ni este rczer vata unor forme rare de cancer si cu un tratament foarte delicat (melanomul ochiului sarcomul bazei craniului)
In sfrit aparatele coninnd cobalt 60 care emite radiaii y trateaz esuturile profunde dar nu afecteaz pielea fund adaptate cancerelor de cap si de gat de sn si ale membrelor
TEHNICA Radioterapia moderna presupune un mediu tehnic costisitor Un examen prealabil la scaner permite sa se repereze amplasarea organului sau organelor de iridiat Este realizata o simulare prin radiografie simpla pentru
a permite o poziionare buna a fasciculului Doza de radiaie necesara distrugem celulelor canceroase este calculata prin dozimetne Pentru a creste eficacitatea radiaiei fr a leza esuturile sntoase este folosita adesea tehnica
fasciculele r convergente un fascicul iradiaz fata antene ara a pariu bolnave al doilea fata postenoara al treilea din partea dreapta si ultimul din partea stnga Fiecare fascicul arc e intensitate prea slaba pentru a putea leza
esuturile sana toase de pe traiectul lui dar suma intensitile r cele r patru fascicule are un efect nsemnat asupra tumorii Fasciculele rectangulare pot adopta o forma complexa mulumit unor piese de un anumit fel O alta
tehnica radioterapia prin mmifascicule (iradiere prin multiple mimfascicule con vergente) este utilizata m tratamentul malformaiilor arteno venoase sau al tumorilor cerebrale limitate dar moperabile
DESFURARE Bolna\ul este dezbrcat culcat mir o poziie care permite iradierea si inut nemicat Tratamentul este nedureros si nu dureaz mai mult de cate\a minute Repere desenate sau tatuate pe piele permit sa se pozitio
neze de fiecare data aparatele pentru o noua edina Tratamentul cu doze mici este m general zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi pentru a i ameliora eficacitatea m anumite cancere (de farmge de lannge) Tratamentul dureaz
4-8 sptmni aproximativ fr ca spitalizarea sa fie indispensabila
EFECTE NEDORITE Acestea sunt cauzate de atingerea celulelor sntoase Reaciile precoce sunt reversibile m cteva sptmni radiodermita acuta (roseata cutanata depilare) radiomucita acuta (mrosire a mucoaselor si dureri
bucale) hipoplazie medulara (distrugere a celulelor sang vine ale maduvei osoase) Reacii tardive care se produc uneori dup mai muli am sunt mai greu reversibile radio dermita cronica (piele fina uscata cuperoasa) fibroz
pulmonara (invadare a plmnilor de esut fibros) ntrziere a cretem la copil apariia altor cancere tulburri genitale (menopauza precoce sterilitate) anomalii ale grneilor mai mult sau mai puin transmisibile urmailor
pe precauiile tehnice doza de radiaie si volumul corporal iradiat sa fie cele mai mici posibile diminuarea dozelor de administrat pe edina si creterea m schimb a numrului de edine > COBALTOTERAPIE
ClIRIETERAPIE NEUTRON
TERAPIE PROTONTERAPIE

RADIOTERAPIE METABOLIC. Metoda terape utica ce consta m administrarea unui medicament care ce ntme un element radiewctw destinat fixrii lui mtr un esut sau mtr un organ care trebuie iradiat selectiv m scop
terapeutic
Iodul radioactiv (iod 131) este utilizat de vreo cmcizeu de am m tratamentul bolilor glandei tiroide
Fosforul 32 este utilizat m tratamentul sindroamelor mici prohferative (producere excesiva de celule sangvine de ctre mduva osoasa) ndeosebi a poliglobuhei primi tive (boala lui \ aquez) Strontiul 89 fosfonatu marcai cu
remu 186 sau cu samanu 153 sunt utilizai pentru atenu area durerilor din cadrul metastazelor osoase ale cancerelor de prostata atunci cnd hormonoterapia nu mai este eficace Ytnul 90 remul 186 sau erbiul 169 sunt injectai
sub forau unor se>lutn coloidale in articulaii cu scopul de a evita distrugerea lor prin fenomene inflamatorii severe este vorba de smoviorte/a radioactiva utilizata in principal m tra tamentul pohartntei reumatoide In sfrit
metaiodobenzil guamdma marcata cu iod 131 este ntrebuinata in tratamentul paliativ al une>r fee>cromoutoame (tumori ale glandei medulosuprarenale) de natura maligna cu metastaze viscerale sau e soase precum si m cel al
neuroblastoamelor moperabile sau rezistente la chimioterapie
RADIUS. Os care constituie mpreuna cu cubitusul scheletul antebraului
Radiusul este situat m partea externa a antebraului m prelungirea pohcelui Acesta este un os lung de forma uor spiralata ceea ce permite rotaia sa m jurul cubitusului n cursul micrilor de pronatie supmatie (care permit
orientarea palmei m sus sau m jos m fata sau m spate n interior sau m exterior) Extremitatea inferioara a radiusului se articuleaz cu cubitusul si cu carpul Extremitatea sa superioara schieaz un mic cap articulat cu humerusul
Si cubitusul 511

RAJIE ALIMENTARA
PATOLOGIE In afara bolilor osc ase (tumori si infecii)
radiusul este de cele mai multe ori sediul fracturilor de fapt
n cazul cdem pe ncheietura mainn sau pe palma radiusul
este cel care suporta cea mai mare parte a socului
f Fracturile in lemn \erde specifice copilului nu atee
teaz radiusul m totalitatea diametrului sau Tratamentul
tor este ortopedic imobilizarea gipsata timp de 3 sptmni
pn la 3 luni dup vrsta copilului
f Fracturile diafizei radiale (partea mediana a radiusului)
pot fi izolate sau asociate unei fracturi a cubitusului Depla
i osoasa este adesea importanta fcnd necesara o fixare chirurgicala a fragmentelor osoase prin osteosmte/a (cu ajutorul unei placi cu uruburi de exemplu) t Fracturile extremitii inferioare a radiusului sunt mai frecvente la
subiectul vrstnic (fractura lui Pouteau Colles) i favorizate de osteoporoza (rarefierea osoasa) Tratamentul lor este de cele mai multe ori ortopedic (gips) ^Fracturile extremitii superioare a radiusului frecvente la sportivi
ating de tele mai multe ori cupula radiusului (articulaia tu humerusul) tratamentul lor este in general ortopedic (gips mobilizator timpul tel mai sturt posibil -ntre 8 si 15 zile maximum - totul m unghi drept) dar dac este spart
apul radiusului m mai multe fragmente sau in caz de deplasare mare poate fi netesara o intervenie chirurgicala U Fracturile m turtit de unt specifice copilului sunt
eterizate prmtr o simpla tasare a osului fr deplasare Ele pot atinge cartilagnle de conjugare (zonele situate la extremitile osului permind creterea sa m lungime) Tratamentul lor este ortopedic imobilizarea gipsata pe o
durat de 3 sptmni pana la 3 luni dup vrsta copilului
lefluca/d apoi se injecteaz anestezicul prin acul fin cu ajutorul unei seringi
EFECTE NEDORITE Acestea sunt foarte rare si pot surveni m timpul aneste/ici sau in orele urmtoare greuri si vrsaturi scderea tensiunii arteriale retentia pasagera a urinei dureri de cap
, Anestezie regionala a abdomenului p membrelor mfenodre prin mjectdrea unui anestezic m canalul rahidian
Rahianestezia este utilizata m chirurgia aparatului urinar jos (vezica) a aparatului genital feminin a anusului si a membrelor inferioare Rahianestezia are un efect mult mai rapid dect anestezid pendurala dar spre deosebire de ea
lll poate fi practicata pentru operata cu durata mai mare 2,5 ore
PRINCIPIU Se injecteaz un anestezic local m lichidul cefalorahidian la nlimea rdcinilor nervoase ale cozii fecal Dup cteva minute se instaleaz un blocaj senzitiv fi motor complet al prtii de jos a corpului mtmzandu
se pe o regiune mai mare sau mai mica neurcand mai sus de putea inferioara a abdomenului
DESFURARE Rahianestezia este realizata dup msti i perfuzii mtravenoase Bolnavul este aezat pe i mesei de operaie sau culcat pe o parte Dup ce |*introdus pnn piele intre doua vertebre lombare untrocar fKgros tubular
destinat sa ghideze traiectul) se nfige uor l trocar un ac fin pana cnd lichidul cefalorahidian
RAHITISM. Boala a copilriei si a adolescentei provocata de cele mai multe ori de o carena m vitamina D care se traduce pnntr o minerali/are incompleta a oaselor
CAUZE Carena m vitamina D poate fi provocata de un deficit alimentar mai ales m tarile m curs de dezvoltare dar si de un deficit de expunere la soare
S1MPTOME Rahitismul se traduce prin deformaii van abile ale scheletului oasele membrelor inferioare curbate m mc d anormal mgrosarea extremitilor oaselor percep tibila la ncheietura minilor si la gle/na craniul
reacionnd
la presiune ta o mm^e de celuloid
nchiderea
cu a fontanelei anterioare
ntrziata a
proeminente
nivelul coastelor
TRATAMENT SI PREVENIRE Tr tamentul consta
administrarea de vitamina D
m rrea
Admims prescripia medicului de
sistematica la
vitamina D suplimentarea in
ugarilor pretum
vitamina D a laptelu in zilele
si pentru copii
noastre sa se asigure o preve
permit nire
eficace a bolii
RAL. Zgomot respirator anormal auzit de ctre medic la auscultarea plmnilor
El este provocat de trecerea aerului prin bronhii
RAMOLISMENT CEREBRAL. > ACCIDENT VASCU
LAR CEREBRAL

RANULA. Tumora benigna a planseului bucal sub limba SINONIM bm^uta

O ranula este cauzata m general de retentia de secreii ale unei glande salivare m mucoasa bucala Cauzele acestui fenomen rmn necunoscute O ranula se prezint sub forma unui mic bulgare neted Tratamentul consta m
mcizarea tumorii sub anestezie locala pentru a permite evacuarea lichidului pe care l conine
RAPTUS. Criza nervoasa violenta nsoita de pierderea controlului de sine
RAS. Erupie cutanata de scurta durata survemnd m tursul unei boli febrile fie ta este de origine mfettioasa (virala de exemplu) fie parazitara sau m tursul unei mtoxitatn meditamentoase (Din engleza ra^h nsemnnd erupie
tutanata)
RAIE ALIMENTAR. Cantitate de alimente tare per mite satisfacerea netesitatilor energetite m matronutri mente (proteine lipide glutide) m mitronutnmente RAYNAUD

512
(vitamine minerale) si m apa ale unui individ sau ale unui grup de persoane
Stabilirea unei rata alimentare tine cont de repartiia de dont a macronutrimentelor 12% aproximativ din aportul energetic trebuie sa fie furnizat de proteine (carne peste lactate soia legume uscate) 30-35% de ctre lipide (unt
margarina ulei) si 53-58% de ctre glucide din care maximum 10% glucide rapide (alimente zaharate) Raiile alimentare sunt stabilite plecnd de la diferite grupe de alimente (fructe si legume corpi grai produse lactate cereale
legume uscate si cartofi carne peste oua etc ) si contabilizeaz eventualul aport furnizat de ctre buturile alcoolice (10% maximum din aportul energetic total) Ele mai trebuie sa tina cont si de obiceiurile de consum (porie
frecventa preferine repartiia intre mese) de eventualele constrngeri (buget aprovizionare) si sunt susceptibile de modificri si de adaptri in funcie ndeosebi de activitatea fizic a subiecilor m cauza
RAYNAUD (boala a lui) Afeciune a vaselor sangvine care survine fr cauze decelabile afectnd extremitile si fund caracterizata pnntr o constricie brutala a artenolelor de la nivelul degetelor de la mini si picioare
antrennd o paloare o rcire si o durere a degetelor in cauza SINONIM fenomenul Raynaud primitiv
Aceasta dereglare vasomotone atinge ndeosebi degetele de la mini in maniera bilaterala si simetrica
Boala lui Raynaud poate fi ereditara Ea este cauzata uneori de prezenta m snge a unei substane anormale numita cnoglobulma
SIMPTOME SI SEMNE Toate artenorele degetelor se contracta adesea sub aciunea frigului uneori sub efectul unui soc emoional ceea ce duce la ntreruperea sosim sngelui Extremitatea degetelor (primele doua trei degete
ale fiecrei mini sau toate degetele) devine palida rece si dureroasa (senzaie de neptura de amorire sau de arsura) Atunci cnd subiectul revine mtr un loc in care temperatura este mai ridicata criza nceteaz si extremitile
se cianozeaza (se coloreaz m albastru) atunci durerile se accentueaz pentru cteva minute
EVOLUIE Boala lui Raynaud este de obicei o afeciune benigna Dar in formele ei mai grave atunci tand mgro sarea pereilor arteriali reduce m permanenta circulaia sangvina ea poate ocaziona ulceraii localizate care se
cicatrizeaz cu dificultate Ea mai poate constitui dar foarte rar nceputul unei boli de sistem sclerodermia care se traduce pnntr o mgrosare marcata a nveliului cutanat la nivelul degetelor si al fetei
TRATAMENT Acesta consta in luarea de medicamente denumite inhibitori calciu (care frneaz intrarea calciului m celule) care provoac o dilatare a artenolelor
RAYNAUD (fenomen al lui) Afeciune a vaselor sangvine care atinge extremitile se traduce prin simptome

identice cu cele ale bolii cu acelai nume (constricie brusc a micilor artere care antreneaz paloare rcire si dureri m degetele de la mini si de la picioare) dar provocata de o cauza determinata S NONIME fenomen al lui
Raynaud \ecundar sindrom al lui Raynaud
In plus m fenomenul lui Raynaud dereglrile circu latorn care afecteaz degetele sunt unilaterale pe cnd m boala lui Raynaud tulburarea atinge de obicei in mod simetric degetele ambelor mini
CAUZE O succesiune de mici traumatisme ce afecteaz degetele persoanelor care utilizeaz mainile vibrante pentru exercitarea meseriei lor predispune la fenomenul lui Raynaud secundar Tietorii de lemne si muncitorii care
utilizeaz picamerul sunt cei mai afectai si m mai mic msura dactilografele si pianitii
Unele condiii anatomice sunt de asemenea susceptibile sa joace un rol declansant existenta unei coaste cervicale sau compresia arterei subclavtculare pot sta la originea unui fenomen al lui Raynaud secundar
Vasoconstnctia care l caracterizeaz poate fi consecu tiva luarn anumitor medicamente vasoconstnctoare (beta blocante ergotamma metisergid)
TRATAMENT In afara cauzelor medicamentoase trata mentul este chirurgical secionarea fibrelor nervoase care controleaz calibrul arterelor la nivelul extremitilor Acesta mai consta si m suprimarea cauzelor fenomenului
Vindecarea este treptata
RAZE X sau RADIAII X. Unde electromagnetice cat nu aparin spectrului vizibil a cror lungime de und este de ordinul de mrime al angstromului () utilizate in medicina pentru proprietile lor de ptrundere prin mate
na vie si pentru proprietile lor terapeutice
UTILIZARE IN SCOP DIAGNOSTIC Aplicaiile medi cale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conven tionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X) ele au drept scop vizualizarea organelor
UTILIZARE TERAPEUTICA Radiaiile X mai sunt unii zate in radioterapia externa dar capacitatea lor ionizanta fund redusa sunt preferate radiaii mai energetice ca radi atia y care utilizeaz cobaltoterapia - RADIAIE
IONIZANTA, RADIOLOGIE RADIOPROTECTIE
RDCIN DENTAR. Parte a dintelui inclus te alveola dentara a osului maxilarului
Soliditatea dintelui depinde de buna sa implantare i de starea buna a rdcinii sale Incisivii si caninii au o singuri rdcina premolarn pot avea una sau doua iar molani dori
PATOLOGIE Resorbia rdcinilor dinilor de lapte t un fenomen fiziologic care face parte din procesul m curmi cruia dispar primii dini In schimb resorbia rdcinii unu dinte definitiv este ntotdeauna patologica cauzat de
Bl 513

RECKLNGHAUSEN
traumatism sau de o cane care m absenta tratamentului s a ntins pana la rdcina Rdcina dentara poate de ase sa s fie lezata in cursul unei parodontopatn (afectarea gingiei si a osului in care este
implantata rdcina dentara)
RGUSEAL. Alterare a vocii care se traduce pnntr un timbru surd aspru sau harait
O rguseal este provocat de o boala a lanngelui sau de o anomalie a funcionam sale (larmgita surmenaj vocal) Tratamentul rguseln depinde de cauza sa oprirea fuma tulul in caz de larmgita repaus vocal
m caz de surmenaj ele Once rguseal care persista mai mult de 15 zile impune un examen medical serios
RIN. Substan sintetica utilizata m confecionarea aparatelor de imobilizare a membrelor sau a articulaiilor precum si m chirurgia dentar
Uoara solid rezistent rina tinde actualmente sa nlocuiasc tradiionalul gips Dei spre deosebire de acesta rina nu se deterioreaz cnd este udata ea nu trebuie
a m ap (risc de macerare a esuturilor) Totui ea prezint inconvenientul de a fi mai puin maleabila dect gipsul ceea ce nu permite sa se realizeze un mulaj adaptat i la segmentul de membru care trebuie
imobilizat
RU DE MARE. -> RU DE TRANSPORT

RU DE MUNTE. Ansamblu de tulburri legate de o proast adaptare a organismului la rarefierea oxigenului la altitudine SINONIM ru de altitudine SIMPTOME SI SEMNE Tulburrile survin m
general m
:le patru zile care urmeaz sosim la munte Simptomele cele mai frecvente sunt durerile de cap asociate cu vertije
alt m urechi insomnii gretun vrsaturi balonan abdo
le si pierdere a poftei de mncare Aceste manifestri nnt adesea benigne
TRATAMENT Repausul atenueaz tulburrile care dispar la captul a ctorva zile de adaptare Daca ele persista coborrea la o altitudine inferioara permite dispariia lor b caz de edem cerebral sau pulmonar
se impune revenirea de urgent m vale cu spitalizare precedat daca este posibil - de administrarea de oxigen PREVENIRE Adaptarea la altitudine favorizata de o buna condiie fizic prealabil trebuie s
fie treptata dup o censiune de 600-900 metri este recomandat o pauz de O Zi Copiii sub vrsta de 4 luni nu trebuie sa fie dui la
dini mai mari de l 000 metri ntre 4 luni si 2 am este peferabil s nu se depeasc altitudinea de l 800 metri
IAU DE TRANSPORT. Ansamblu de tulburri peamite de anumii subieci m timpul unei calatorii cu mporul cu trenul cu automobilul sau cu avionul SlNO |pME cmepatie cmetoz
Rul de mare sau naupatia si rul de aer sunt manifestri ale rului de transport
SIMPTOME SI SEMNE Rul de transport se manifesta pnntr o anxietate o senzaie de ameeal transpiraii lipotimn (indispoziii fr pierderea strii de contienta) greuri sau vrsaturi chiar o atitudine de
prostraie
TRATAMENT Acesta face apel la antihistammice de sintez (antmaupatice) care absorbite nainte de plecare au o aciune preventiva destul de eficace
RU PERFORANT PLANTAR. Ulceraie cronic a pielii localizata pe plantele picioarelor
Aceasta anomalie survine m cursul unui diabet cu vechime (de mai mult de 10 am) si echilibrat deficitar prin tratament
Tratamentul este mai nti de toate cel al bolii cauzale asociat cu ngrijiri locale pentru dezmfectie si m vederea cicatrizam
R.C.H. -> RECTOCOLIT

HEMORAGIC

REANIMARE. Ansamblu de mijloace puse m practic fie pentru a diminua prbuirea acuta a uneia sau mai multor funcii vitale in ateptarea vindecam fie pentru a supra veghea bolnavii ameninai de
astfel de prbuiri din cauza unei boli a unui traumatism sau a unei intervenii chirurgicale
RECESIV, -. Se spune despre o gena sau despre un caracter ereditar care trebuie s fie transmis si de mama si de tata pentru a se manifesta la copil
In celule fiecare cromozom exista in doua exemplare care formeaz o pereche O gena recesiva trebuie sa se gseasc la copil pe fiecare dintre cei doi cromozomi omo logi (ai aceleiai perechi) pentru a se
manifesta sub forma unui caracter dat sau pentru ca o mutaie (alterare) de care este atins sa se manifeste prin declanarea unei boli Cum m momentul fecundatiei jumtate din cromozomi provin de la tata
iar cealalt jumtate de la mama gena trebuie sa fie transmisa prin cromozomii ambilor prini pentru a se manifesta la copil Gena purttoare a caracterului ochi albatri de exemplu trebuie sa fie primita de
la ambii prini pentru ca urmaul sa aib ochi albatri
Termenul se folosete m opoziie cu dommant(a) si califica adesea prin extensie modul de transmisie a unei boli -> DOMINANT() EREDITATE
RECIDIVA. Reapariie a unei boli care survine dup o vindecare
In caz de boala mfectioasa o recidiva implica noiunea de o noua infecie
RECKLINGHAUSEN (boala a lui) Afeciune ereditara caracterizata prin prezenta a numeroase tumori benigne diseminate m organism a unor placi pigmentate RECT

514
(pete cafea cu lapte) si a unor malformaii nervoase SlNO MIM neurofibi omat( a
Semnele bolii se asociaz m mod divers unele persoane de exemplu nu au dect cteva pete cafea cu lapte in timp ce altele prezint tumori voluminoase si multiple Tot aa complicaiile (surditate convulsii
ntrziere mintala hiper tensiune arteriala) \anaza depinznd de localizarea mal formaiilor si a tumorilor
Tratamentul este cel al simptomelor si consta m ablatia chirurgicala a tumorilor cutanate tratamentul chirurgical al malformaiilor osoase si al neunnoamelor este mult mai delicat
Este recomandat persoanelor care au antecedente fami hale sau care sunt afectate de boala lui Recklmghausen sa apeleze la sfatul genetic pentru a se stabili daca sunt sau nu susceptibile sa transmit boala
descendent lor
RECT. Segment terminal al tubului digestiv care \ mc m continuarea colonului sigmoid si se deschide la exterior prin anus
Rectul lung de 15 centimetri este format din doua segmente Segmentul superior m pelvis constituie ampula rectala Segmentul inferior la nivelul penneului este canalul anal
FIZIOLOGIE Rectul prin funcia sa de rezervor si datorita aparatului sfmctenan al anusului asigura controlul meca msmului defecatiei si al contmentei fecalelor
PATOLOGIE Rectul este adesea sediul uncr tumori benigne (polipi tumori viloase |cu suprafaa filamentoasa|) sau maligne (adenocarcinoame carcinoide) El mai poate fi atins de rectite (inflamaii
localizate) de origine infectioasa (boli venerice) parazitara (amibiaza) ischemica sau inflamatone (rectocohta) Bolile inflamatorii ale colonului (boala lui Crohn) sau unele afeciuni degenerative (boala lui
Hirschsprung) pot sa se ntind la rect Pro lapsunle rectale (proeminarea rectului prin anus) pot sa se produc m cursul bolilor hemoroidare sau dup un traumatism obstetrica! ori dup o boala neurologica
de exemplu n sfrit se ntmpla ca rectul sa fie sediul unor leziuni traumatice ulceraie termomctnca perforaie rectala cu un corp strin sau cu ocazia m m( d excepional unui examen endoscopic sau
radiologie al col nului
RECTIT. Inflamatie acuta sau cronica a mucc asci rectale SINONIM piottua
CAUZE O rectita poate avea o or gme foarte diversa ndeosebi mfectioasa (gonococie) parazitara (ambiaza bilharzioza) sau medicala (supo/itoare iradiere) Ea este fie o manifestare izolata fie asociata cu o
alta afeciune inflamatone (rectocohta hem ragica boala lui Crohn) In sfrit o rectita este nsoita adesea de le/ium ale colonului
SIMPTOME SI SEMNE Boala se manifesta prin dureri rectale prin falsa necesitate de a defeca prin emisii anale sngernde sau purulente prmtr o diaree prmtr o alterare mai mult sau mai puin marcata a
strii generale prmtr o febra
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Un examen proctologic (tuseu rectal anuscopie si rectoscopie adic explorarea vizuala directa a anusului si a rectului cu ajutorul unui tub dotat cu un sistem optic) asociat
la nevoie cu o coloscopie permite evaluarea importantei atingem si prelevarea unor eantioane pentru a stabili cauza Acest examen determin alegerea tratamentului administrarea de antibiotice de
antiparazitare de ant inflamatoare sau pur si simplu supn marea factorului favonzant sau declansant in cea mai mare parte a cazurilor rectita este vindecata definitiv Doar boala lui Crohn rectocohta
hemoragica si urmrile unei iradieri necesita un tratament de cursa lunga
RECTOCEL. Proemmare a peretelui anterior al rectului n vagin cauzata de relaxarea mijloacelor de fixare si susinere ale vaginului
Un rectocel este o componenta a unui prolaps genital (prbuirea vaginului si sau a uterului)
RECTOCOLITA. Inflamatie simultana a rectului si a cel nului
CAUZE On0mea unei rectocohte este foarte variabila nfectioasa (shigelloza salmonelloza) parazitara (bilhar /ioza) vasculara (colita ischemica urmrile unei radio terapii) medicamentoasa (laxative
antibiotice) ea rmne uneori necunoscuta ca m cazul rectocohtei hemoragice SIMPTOME SI SEMNE Simptomele sunt dureri abdo minale si o diaree uneori sngernda care poate fi nsoit de o pierdere
in greutate si de febra
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT C( loscopia (explorarea vi/uala directa a colonului cu ajutorul unui tub dotat cu un s stern optic) permite evaluarea ntindem leziunilor si efectuarea prelevrilor pentru a
preciza cauza Acest examen determina alegerea tratamentului care este m general medi camentos (administrarea de antibiotice de antunflamatoare) mai rar chirurgical (ablatia unui segment al colonului m
anumite colite ischemice de exemplu) In majoritatea cazurilor rectoct lita se vindeca definitiv Doar rectocohtek hemoragice si sechelele unei radioterapn necesita un trata mcnt de cursa lunga
RECTOCOLITA HEMORAGICA. Inflamatie cronic a mucoasei colonului si rectului de origine necunoscut caracterizata prin emisii de mucus si de snge prin anus Rectocohta hemoragica (R C H )
este o afeciune rar care afecteaz ndeosebi femeia tnra
SIMPTOME SI SEMNE Principalul simptom este apariia emisiilor rectale m general frecvente (pana la zece scaune 515
RECTULUI
pe zi) de mucus si de san^e Acestea sunt nsoite adesea de dureri abdominale de tulburri ale tranzitului digestiv de febra si de o alterare a strii generale
Coloscopia permite sa se evalueze ntinderea leziunii r si practicarea unor prelevri de esuturi
Boala evolueaz m pusee din ce m ce mai grave si mai frecvente Dup o evoluie ndelungata (zece ani) exista un risc de degenerescenta a leziunilor m cancer al colonului care impune un examen clinic si endoscopic anual
Corn phcatiile sunt hemoragiile digestive perforaiile colonului si colectazia (dilatatia gazoasa a colonului) Aceste ultime doua complicaii necesita un tratament chirurgical de urgenta
TRATAMENT Tratamentul asociaz un regim alimentar care evita substanele iritante (condimentele prjelile) si produsele fermentate precum si creterea consumului de alimente bogate m fibre cu un tratament medicamentos
(antiseptice intestinale antimflamatoare pe cale generala sau prin splaturi) Chirurgia este indicata m complicat ilc grave sau acute (colectazie perforaie) m formele severe care rezista la tratamentul medical si m
degenerescentele canceroase Tratamentul poate u mporta ablatia completa a colonului si la nevoie a rectului
RECTOPEXIE. Fixare chirurgicala a rectului de sacrum SINONIM proaopexie
Rettopexia este indicata m caz de prolaps al rectulu (coborrea rectului care tinde sa ias prin anus adesea ca armare a naterilor repetate sau dificile care au slbit muchii permeului)
RECTORAGIE. Emisie de snge rou prin anus CAUZE O rectoragie este dovada unei leziuni care se stoieaz m general m partea de jos a tubului digestiv (colon rect anus) dar care poate fi situata in partea sa superioara
(ulcer duodenal de exemplu) daca hemoragia este foarte abundenta Rectoragule sunt cauzate de cele mai multe ori de hemoroizi de ulceraii termometnce (cauzate de luarea repetata a temperaturii rectale) de tumori benigne sau
maligne ale rectului sau ale colonului sigmoid de mici hemn ale mucoasei colice (diverticuloza colica) de mfla ma(n ale colonului (rectocohta hemoragica) DIAGNOSTIC Orice rectoragie chiar puin abundenta impune un
examen complet al colonului In fapt chiar daca aceast tulburare este cauzata adesea de hemoroizi se
locala pentru oprirea sngeram (scleroza sau ligatura pnntr un elastic a hemoroizilor electrocoagulare a ulceraiilor termometnce) O intervenie chirurgicala se impune m ca? de tumora rectocohca sau daca sangeranle
hemoroidare nu cedeaz la tratamentul medical
RECTOSCOPIE. Examen care permite explorarea vizu ala a pereilor rectului
Indicaiile rectoscopiei sunt numeroase dureri ano rectale hemoroizi hemoragii rectale tulburri ale tranzitului intestinal

O rectoscopie consta m introducerea prin anus m rect a unui endoscop rigid denumit rectoscop (un tub cu Iun g mea de 25 centimetri si cu diametrul de l 5 centimetri dotat cu un sistem optic) Sunt posibile biopsiile (prelevri de
esut rectal)
PREGTIRE SI DESFURARE Pacientului trebuie sa i se administreze m seara din ajunul examenului o spalatura cumprata de la farmacie Cu doua ore naintea examenului se efectueaz o a doua spalatura astfel ca rectul
sa fie golit
alizat pe
nemancate Rectoscopia se practica fr anestezie O rectoscopie dureaz cteva minute nu este dureroasa si nu antreneaz nici un efect secundar
RECTOSIGMOIDOSCOPIE. Examen care permite explorarea vizuala a pereilor rectului (rectoscopie) a colo nului signx id (sigmoidoscopie) si a prtii joase a colonului
Acest examen tinde actualmente sa lie nlocuit cu ci c p a totala (cxpl rrea prin aceeai tehnica a totali lat i ce l nului) att pentru examenele n scop diagnostic cat si pentru dcp starea sistematica a tumc nlor rectocohce benigne
s maligne
RECTULUI (cancer al) Tumora maligna care se dezvolta pe seama rectului sub forma unui adenocarcmom
FRECVENTA Cancerul rectului este unul dintre cele mai frecvente cancere digestive
CAUZE El se dezvolta de cele mai multe ori plecnd de la p lipi benigni
S1MPTOME SI SEMNE Simptomelc revelatoare sunt emisiile de glera sau de snge si durerile rectale nsoite de falsa necesitate de a defeca Atunci cnd boala este deja evoluata extinderea sa la totalitatea pelvisului poate
impune sa ne asiguram ca nu este vorba de o cauza mai grav ndeosebi de o tumora
TRATAMENT Daca rectoragia este foarte abundenta sau antreneaz o cdere a tensiunii arteriale sau o accelerare a pulsului subiectul trebuie sa fie spitalizat de urgenta Ttatamentul poate comporta una sau mai multe transfuzii
oprirea oricrei luri de medicamente care favorizeaz ingerarea (anticoagulante aspirina) uneori o manevra
TRATAMENT Acesta este chirurgical si consta m ablatia m ntregime sau pariala a rectului Poate fi vorba de o proctectomie (ablatia canalulu anal si a rectului cu des chiderea intestinului pe peretele abdominal (crearea unui
anus artificial definitiv) atunci cnd cancerul afecteaz partea de jos Rezectia anterioara este practicata m cancerele partn nalte si medii a rectulu care nu afecteaz partea de REDOARE ARTICULARA

516
jos a rectului si canalul anal permind restabilirea imediata a continuitii digestive Arunci cnd atingerea este foarte pronunata o radioterapie practicata nainte sau dup intervenie reduce riscurile recidivei locale
Tratamentele paliative cuprind radioterapia externa asociata eventual cu ehimioterapia derivaia chirurgicala a intestinului spre peretele abdominal m amonte de tumora (colostomie de amonte) si tratamentele endoscopice (cu
laser de exemplu)
PREVENIRE Prevenirea cancerului de rect ca si cea a cancerului de colon se bazeaz pe examene endoscopice anuale Aceste examene sunt practicate la pacienii care prezint antecedente personale ca polipii rectului sau ai
colonului sau o rectocolita hemoragica ori antecedente familiale m particular o frecventa ridicata a polipilor sau a cancerelor de rect sau de colon printre ascendeni
REDOARE ARTICULAR. Stmghenre sau limitare mai mult sau mai puin importanta a micrilor articulare la nivelul membrelor sau al coloanei vertebrale
Redonle articulare pot fi mecanice m acest caz ain gnd nivelul maxim la sfritul zilei (artroza) sau mfla matorn in acest caz fund maxime la sfritul nopii si dimineaa disprnd dup un timp de dezmortire m timpul
dimineii (artrita m special pohartnta reumatc ida)
REDUCERE. Repunere la locul sau a unui orj,an
Reducerea unei fracturi sau a unei luxan Reducerea este indicata fie in caz de fractura cu deplasare a unuia sau mai multor fragmente osoase fie m caz de luxatie a unei articulaii
TEHNICA Se deosebesc doua metode
Tehnica ortopedic este cea care consta m general m repunerea la loc cu mana prin manipulare externa a fragmentelor osoase fracturate sau a articulaiei luxate Dup caz reducerea este practicata fr anestezie (luxatie) sau
sub anestezie locoregionala sau generala (fractura)
Tehnica chirurgical este utilizata atunci cnd precedenta nu este practicabila mai des asupra fracturilor dect asupra luxatulor
REEDUCARE. Ansamblu de mijloace pus m practica pentru restabilirea la un individ a utilizam unui membru sau a unei funcii -> FIZIOTERAPIE KiNEZiTERAPiE ORTO FONIE ORTOPTIE
REFLEX. Rspuns motor scurt instantaneu si involuntar al sistemului nervos la o stimulare senzitiva sau senzoriala a terminaiilor nervoase
Reflexele pot fi normale exagerate diminuate sau abolite Ele sunt controlate prin examen clinic Studiul reflexelor ocupa un loc important in neurologie si m neuropsihiatne
Reflexul OSteotendmos Aceasta se caracterizeaz pnntr o scurta reacie motorie care este cercetata lovind un tendon cu un ciocan de cauciuc (ciocan pentru reflexe)
Aceasta stimulare provoac o extensie a tendonului stimulare senzitiva transmisa mai nti de ctre receptorii tendmosi la mduva spinrii (sensibilitate propnoceptiv) care rspunde acesteia m mod automat prin contracie
musculara
PATOLOGIE O areflexie (abolirea reflexelor) sau o diminuare a reflexelor poate traduce o leziune a sistemului nervos periferic (leziune a unui nerv sau a rdcinii sale) acestea sunt simptome care se ntlnesc mai ales m cursul
sciaticii sau al nevntelor mult mai rar m caz de leziune centrala (leziune a maduvei spinrii de apariie brutala pnn secionare sau compresie) Manifestarea opusa exagerarea reflexelor se asociaz cu un sindrom piramidal
(paralizie prin atingere a sistemului nervos central) si se ntlnete in caz de tumora de accident vascular cerebral etc
REFLEX ARHAIC. Automatism motor provocat la nou nscut prin diveri stimuli care dispare la vrste cuprinse intre doua si patru luni
Reflexele arhaice dovedesc integritatea si maturarea sistemului nervos al nou nscutului Ele sunt controlate m cursul examenelor neurologice crora nou nscutul le este supus sistematic mea din primele zile ale vietn
DIFERITE TIPURI DE REFLEXE ARHAICE
Reflexul de apucare \au ^ra^pmg reflex se definete prin gestul de a apuca automat unul din degetele examinatorului sau orice obiect la ndemna
Reflexul lui Moro \au reflexul de imbrat \are este studiat ridicnd capul copilului civa centimetri in fata si lasan du l brusc capul nou nscutului cade atunci acesta deprtnd membrele superioare si mtmzand picioarele
apoi braele se ndoaie spre piept executnd o micare de strngere
Reflexul de mer automat se produce atunci cnd se pune copilul in poziie in picioare cu corpul uor aplecat nainte se observa atunci micri automatice si ritmice de mers
Reflexul de supt se manifesta prin sugerea unui deget introdus in gura copilului
Reflexul punctele r cardinale se declaneaz atunci cnd se stimuleaz unul din colturile gurii sau obrazul copilului acesta i ndreapt capul spre partea zonei excitate cutnd
snul evocat prin stimulare
Reflexul de extensie ncruciat este obinut stimulnd planta piciorului ceea ce provoac nti flexia apoi exten sia membrului inferior opus pentru a ncerca respingerea sursei de stimulare
PATOLOGIE O absenta a reflexului arhaic poate fi reve latoare a unei leziuni cerebrale ceea ce necesita cutarea ei prin examene complementare De altfel reflexele 517

REGIM
arhaice pot persista sau pot reaprea m anumite stan patologice care afecteaz sistemul nervos central
REFLUX GASTROESOFAGIAN. Regurgitare a coninutului acid al stomacului m esofag
CAUZE Un reflux gastroesofayan este provocat de o incontinenta a sfincterului inferior al esofagului a crei cauz o constituie cel mai frecvent o hernie hiatala adic trecerea prin diafragm a unei pri de
stomac m torace
SIMPTOME SI SEMNE Refluxul gastroesofagian pro voac m mod obinuit o senzaie de arsura m golul sto macului iradiind m spatele sternului Durerea survine dup mas ea este declanata de flexia
corpului in fata si dispare atunci cnd subiectul se ndreapt este semnul numit al .iretului de pantof n caz de hernie hiatala arsurile apar de asemenea in poziie culcata sau in cursul eforturilor de mpingere
abdominala
TRATAMENT Tratamentul consta mai nti de toate in evitarea meselor copioase a buturilor efervescente in reducerea - daca este necesar - a obezitii existente si m combaterea aciditii gastrice cu
medicamente antiacide Dac m pofida tratamentului medical refluxul persista si mai ales dac este foarte deranjant este posibil sa se recurg ta o tehnic chirurgicala fundoplicatura Aceasta consta m
nfurarea fundusului partea superioara a stomacului situat imediat sub diafragm m jurul esofagului inferior pentru a crea o valva antireflux intre esofag si stomac
REFLUX GASTROESOFAGIAN AL SUGARU-LUI. Regurgitare a coninutului stomacului in esofag ce survine la sugar si este legata de cele mai multe ori de maturarea neincheiata a tubului sau
digestiv (beanta a sfincterului inferior al esofagului)
SIMPTOME SI SEMNE Manifestrile obinuite ale refluxului gastroesofagian sunt aruncri m afara de matern grase sau vrsaturi uneori abundente survemnd spre sfar itul mesei si declanate de cea mai
mica micare Aceste manifestri trebuie difereniate de micile regurgitri care nsoesc eructatia care sunt absolut normale la sugari dup mese
COMPLICAII Esofagita (mflamatia esofagului) este complicaia cea mai deranjanta a refluxului gastroesofagian Ea este legat de agresarea esofagului de lichidele acide din stomac Aceast inflamatie
antreneaz uneori vrsaturi de lapte coninnd filete de snge si duce la o anemie Planetele rsucirile copilului m timpul meselor luarea biberonului fr plcere asociate sau nu cu vrsaturi constituie semne
evocatoare
Refluxul gastroesofagian este bnuit de asemenea ca intervine m apariia unor indispoziii grave ale sugarului cu oprirea respiraiei cianoza si pierderea tonusului mus cular Astfel de semne mai ales daca
survin la ore regulate fa de mese sau la un copil care deja prezint un reflux
gastroesofagian trebuie sa conduc la consultarea unui pediatru care va prescrie la nevoie examene comple mentare mtr un serviciu de specialitate
EVOLUIE SI TRATAMENT Refluxul gastroesofagian evolueaz spontan spre vindecare facilitata atunci cnd copilul ncepe sa mearg cele mai multe dintre refluxurile j,astroesofagiene sunt vindecate la
aceasta vrsta Totui este necesar un tratament pentru a reduce simptomele complicaiile si pentru a facilita maturarea fiziologica a sfincterului esofagului inferior In afara medicamentelor utilizate pentru a
creste presiunea acestui sfmcter se mai recurge la culcarea copilului m poziie nclinat (la 30 de grade fata de orizontala) la administrarea unei alimentaii mai ngroate (pudre care mresc vascozitatea
amestecate cu lapte) la fracionarea poriilor la evitarea hainelor prea strmte care strng ventrul si a expunem la atmosfera cu fum
Daca acest tratament se dovedete insuficient sau daca exista temen m legtura cu complicaii trebuie efectuate examene complementare mtr un serviciu de pediatrie
REFLUX VEZICO-URETERO-RENAL. Urcare a urinei din vezica nspre uretera si spre rinichi
Un reflux vezico uretero renal denumit m mod curent reflux de urma este cauzat de o malformaie a dispozitivului antireflux ureterovezical un fel de valva situata pe onfi ciul vezical al ureterei care permite
m mod normal ca urma coninuta in vezica sa nu reflueze nspre uretera
Un reflux vezico uretero renal se traduce prin dureri lombare ascendente in cursul mictiunn el predispune la infecii urinare (cistite piek nefrite etc )
TRATAMENT Tratamentul e te de cele mai multe ori cel chirurgical
REFUZ. Refuz incontient de a recunoate o realitate exterioara traumatizanta
REGIM. Modificare a alimentaiei obinuite m scopuri terapeutice (in caz de ateroscleroza de diabet de guta de obezitate etc ) sau pentru a satisface nevoile fiziologice specifice (femei gravide sportivi
persoane m vrsta etc ) INDICAII Mulumit progreselor realizate m cunoaterea bolilor si in farmacologie prescrierea de regimuri tera peutice a evoluat numrul de afeciuni pentru care ele sunt
realmente necesare a sczut si numeroase regimuri cndva foarte severe precum cel fr sare sau regimul diabeticului sunt mai maleabile Actualmente cel mai frecvent prescrise sunt regimurile hipocalonce
(sau hipoenergetice) pentru tratamentul obezitii regimurile pentru dislipidemn (hiper colesterolemie hipertngliceridemie) si cel al diabetului Anumite afeciuni renale (sindromul nefrotic insuficienta renala
etc ) impun de asemenea un control al anumitor nutrimente ca apa proteinele sarea potasiul etc REGIUNE AXILAR

518
DESFURARE SI EFECTE NEDORITE In orice mprejurare regimul care face parte din tratamentul medical global rmne sub responsabilitatea medicului Orice regim trebuie sa constituie mai nti obiectul unui bilan
daca regimurile aduc m general un ajutor eficace in tratamentul bolilor ele pot uneori sa fie mai periculoase dect utile (risc potenial de denutntie la o persoana m vrsta de exemplu) Trebuie sa menionam de asemenea ca
foarte multe femei sunt deosebit de atente la numrul de calorii pe care le mgera si ca ajung sa absoarb zilnic mai puin de l 500 calorii chiar mai puin de l 200 calorii pe zi Daca aceste regimuri se prelungesc apar carene m
anumite nutrimente mai mult slbirea avuta m vedere nu este obinut organismul adap tandu se la aporturi energetice mai mici
REGIUNE AXILAR. Regiune de trecere dintre trunchi si membrul superior SINONIM axila Mih i ara
Adenopatule axilare (umflarea ganglionilor) pot fi dovada fie a unui cancer de sn fie a unei inflamaii a membrului superior (limfangita) fie a unei afeciuni gan glionare generalizate In caz de cancer al snului atingerea
ganglionara poate face obiectul unei evidan ganglic nare axilare Subsuoara este uneori si sediul unei hidroademte (mflamatie a unei glande sebacee) sau al unei luxatu de
REGIUNE INGHINAL. Re0iune situata de fiecare parte a corpului la jonciunea dintre coapsa si trunchi SINONIM vintre
Regiunea inghinala poate constitui sediul tumefactnk r cauzate de hernii de o dilatare a vaselor sau de o umflare a ganglionilor (adenopatie in 0hmala) Aceasta regiune ca si regiunea axilara poate fi sediul unei hidroademte
(infecie cronica a glandelor seb icee)

REGULAMENT SANITAR INTERNATIONAL.

Regulament promulgat de ctre Organizaia Mondiala a Sntii (OMS) privind declararea anumitor boli contagioase (holera febra galbena pesta) si masurile de luat pentru a evita propagarea de la o tara la alta
Masurile prescrise de regulamentul sanitar internaional (prezentarea obligatorie a unui certificat de vaccinare mpotriva febrei galbene dezmfectia izolarea cvictia se
in majoritatea cazurilor Aceste masuri de izolare stricta nu privesc dect cazurile m care boala s a declarat pentru pest izolarea ntregului grup (calatori) chiar daca nu este atinsa dect o singura persoana pentru febra galbena si
holera izolarea doar a persoanei atinse
REGURGITARE. Scoatere spontana de coninut alimentar din stomac pe gura fr a fi vorba de un efort de
Regurgitarea este deosebita de refluxul zis gastroeso fagian de lichide acide spre esofag din cauza unei mconti ncnte a sfmcterului mfenc r al acestuia
Normala m primele luni de viata m care ea este uneori nsoita de emisia de aer care urmeaz mesei regurgitarea traduce la adult pre/enta unui obstacol la naintarea aii mentelor la nivelul esofagului sau al stomacului Ea este
cauzata cel mai frecvent de o ngustare a conductului digestiv de o tulburare motorie a esofagului sau de o tumor a stomacului Regurgitarea dispare dup tratarea cauzei
REIMPLANTARE. Intervenie chirurgicala constnd m repunerea la locul lui a unui organ (uretera muchi) sau a unei pri de corp secionate (mana picior) sau extrase (dinte)
Reimplantarea unui dinte Reimplantarea unui dinte extras accidental din alveola lui consta in reaezarea acestuia m alveola si m apsarea uoara asupra lui fr a fora Aceasta reimplantare trebuie practicata in decurs de o
reuita operaiei este deosebit de aleatorie Ateptnd sa se ajung la dentist rdcina dintelui nu trebuie nici curata nici dezinfectat doar cltita cu apa cldua Dintele trebuie sa fie inut in gura victimei sau daca este vorba de
un copil m gura unui adult pentru a fi la propriu irigat si conservat de saliva el mai pe ae fi pus mtr un pahar cu apa cu lapte sau cu ser fi/iologie

Reimplantarea unui membru Aceasta se practica m caz de amputatie accidentala a unei poriuni mai mult sau mai puin lungi a unui membru sau a unei pri de membru (deget) Segmentul secionat trebuie sa fie manipulat cat
mai putm posibil nconjurat de ( compresa sterila si pus ntr un sac de plastic inut pe gheata m ateptarea sosirii la spital el poate fi conservat aproximativ 6 ore
RELAXARE. Metoda viznd obinerea unei destinderi prin controlul contient al tonusului fizic si mintal cu scopul de a calma tensiunile interne si de a consolida echilibrul mintal al subiectului
Relaxarea face apel fie la tehnicile derivate din hipnoz si din sugestie fie in nvarea destindem musculare apro piaa de yoga Ea permite utiliznd interactule fizicului M psihicului sa se ating o situaie de bunstare si
plenitudine
Anxietatea fobiile nevrozele stresul durerile tulburrile psihosomatice sarcina pregtirea sportiva au devenit astzi tot attea indicaii ale relaxam
REMISIUNE. Atenuare sau dispariie temporar a simptomelor unei boli
RENDU-OSLER (boala a lui) Boala ereditara carac tenzata prin mici malformaii vasculare diseminate 519

RESPIRAIE
SINONIME an^iomatoza hemora^iLU telan^ietazie hem ragica ereditara
Boala debuteaz m general intre 10 si 20 de ani prin sangeran repetate ale nasului si gingiilor Dup pubertate apar telangiectaznle care predomina pe pielea fetei pe spatele minilor si pe mucoasele gurii nasului si fanngelui
Evoluia se face prin pusee nsoite uneori de hemoragii repetate responsabile de anemie prin carena in fier
Tratamentul este doar paliativ si cuprinde m afara trata mentului de urgenta al hemoragiilor digestive si cerebrale corectarea anemiei prin prescrierea de fier si distrugerea leziunilor hemoragice pe msura ce acestea apar prin
electrocoagulare Prognosticul este m esena funcie de localizarea hemoragiilor
RENIN. Enzima secretata de o zona a rinichiului situata n apropierea glomerulilor si denumita aparat juxta glomerular
PATOLOGIE Nivelul remnei m snge creste m cursul anumitor hipertensiuni m cursul insuficientelor renale sau cardiace Din contra nivelul sau scade in cursul unc r dereglri hormonale de origine suprarenahana (hiper
corticism sindromul lui Conn)
RESPIRATOR. Aparat care insufla un amestec de aer i oxigen m plmnii pacientului care din cauza unei insuficiente respiratorii nu mai poate sa inspire singur suficient aer din exterior
Respiratoarele cuprind diferite tipuri de aparate dar principiul lor este ntotdeauna identic O sursa furnizeaz un gaz al crui debit este fractionat in volume elementare prestabilite Fiecare volum elementar este administrat pnn
intermediul unei sonde de mtubatie (tub introdus m trahee) cu o presiune suficienta pentru a dilata pieptul pacientului i a provoca o inspiraie expiraia este spontana deoarece elasticitatea cutii toracice n permite sa si reia
volumul iniial Volumul plmnilor este meninut apropiat de cel normal prmtr o presiune respiratorie pozitiva (egala sau mai mare dect presiunea atmosferica)
Exist aparate deosebit de elaborate rezervate uzulu Spitalicesc si aparate mai simple adaptate transportului m ambulanta sau utilizam la domiciliu (bolnavi suferind de insuficienta respiratorie cronica) Respiratorul poate fi
Utilizat m permanenta sau doar o parte din timp (noaptea de exemplu)
XTOR (aparat) Totalitatea organelor care ai guri primele etape ale respiraiei adic ventilaia (micarea ierului m plmni) si hematoza (transformarea sngelui venos ncrcat cu dioxid de carbon m snge arterial ncrcat m
oxigen)
STRUCTURA Aparatul respirator cuprinde caile respira Ioni (adic este vorba de caile respiratorii superioare - fose pizale cavitate bucala farmge larmge - de trahee si de
bronhii) si plmnii nvelii m pleura Toracele prin cuca sa osoasa si prin muchi participa de asemenea la funcionarea aparatului respirator
PATOLOGIE Imensa suprafaa de contact a aparatului respirator cu mediul exterior si situaia sa de adevrata inter secie explica frecventa si varietatea patolognlor observate
Afeciunile Iwm rie sunt cancerul bronhopulmonar primitiv secundar cauzat de o metastaza a unui cancer situat m alta regiune a organismului care poate atinge plmnii pleura sau mai rar bronhiile Tumorile primitive ale
pleurei si ale mediastmului sunt mai rare
Imunopatc lo^m aduna laolalt afeciuni att de variate ca astmul alveohtele alergice sarcoidoza sau manifestrile pulmonare ale conectivitelor
B( Iile mfeclioa.se sunt tuberculoza infeciile cailor aeriene superioare (nnita smuzita fanngita angma lanngita) bron sita bronhopneumoma pneumonia pneumopatiile atipice supuratnle pulmonare sau pleurale legate de
ptrunderea in organism a unui a0ent microbian etc
Pan!(^ia \a\culciia cuprinde edemul si embolia pulmo
RESPIRAIE. Ansamblu al funciilor care asigura schim bunle de oxigen si de dioxid de carbon intre atmosfera si celulele organismului
Plmnii sunt cei care permit globulelor rou din snge sa recupereze oxigenul din aer Respiraia pulmonara se afla sub controlul centrilor respiratori situai m creier nu sunt necesare eforturi contiente pentru a inspira si expira
aerul m schimb profunzimea si ritmul respiraiei pot fi modificate sub controlul voinei
Respiraia se desfoar m mai muli timpi Oxigenul din aerul inspirat ptrunde m alveolele pulmonare (venti latie) apoi difuzeaz in vasele sangvine care le nconjoar (hematoza) Sngele astfel mbogit in oxigen este trans
portat de la plmni spre partea stnga a inimii si apoi prin marea circulaie spre diferitele esuturi ale organismului unde furnizeaz oxigenul sau celulelor Atunci ncepe respiraia celulara celulele se servesc de oxigenul adus
de snge pentru a furniza prin oxidare energia necesara lor dar mai produc si deeuri (dioxid de carbon apa) care sunt la rndul lor eliminate in snge Acesta prin vene ajunge in cavitile cardiace drepte care l propulseaz spre
plmni unde este debarasat de dioxidul de carbon m exces care este eliminat prin expiraie
TULBURRILE RESPIRATORII Principalele afeciuni care pot antrena tulburri respiratorii sunt bronita cronica obstructiva astmul enfizemul dilatatia bronhiilor muco viscidioza bolile infectioase (tuberculoza) bolile
pereilor alveolelor (fibroza sarcoidoza pneumocomoza pneumo patie de hipersensibilitate) deformatnle toracice bolile neuro musculare (miopatie poliomielita) embolie sau edem pulmonar cancer bronhopulmonar si apneea de
somn RESPONSABILITATE MEDICAL

RESPONSABILITATE MEDICAL. Obligaie te revine medicului de a evita orice dauna bolnavului sau si m caz c aceasta se ntmpl de a o remedia
Responsabilitatea medicala este morala si juridica con tractul care l leag pe medic de bolnavul sau comportnd obligaia nu a rezultatelor ci a mijloacelor utilizate
RESUT sau RECDERE. Reluare evolutiva a unei boli care era pe cale de vindecare
n caz de boala mfectioasa se vorbete de o resuta atunci cnd simptomele reapar fr a fi consecutive unei noi infectri
RETENTIE. Persistenta m organism a unui produs solid lichid sau gazos care in mod normal ar trebui eliminat
RETENTIE DE URIN. Imposibilitate de a satisface
necesitatea de golire a vezicii proprii
DIFERITE TIPURI DE RETENTIE DE URINA Retentia de urin este complet sau incompleta dup cum evacuarea vezicala este imposibila sau pariala
Retentia completa de urina este provocata de cele mai multe ori la brbat de un adenom al prostatei si la femeie de o tulburare neurologica sau sfinctenana Ea se dezvluie brutal nevoia de a urma este
imperioasa vezica este tensio nat dureroasa si palpabila (glob vezical) Aceasta retentie impune un sondaj vezical evacuator pe cale uretrala sau prin aplicarea unui cateter vezical suprapubian apoi cutarea
cauzei prin diferite examene
Retenia incompleta de urma are uneori o origine neuro logic (legat de un diabet sau consecutiva unei rahi anestezii) de cele mai multe on obstructiva (ngustare a colului vezical un calcul sau un cancer
al prostatei un fibrom utenn) Ea se dezvluie m mod treptat prin tulburri de mictiune mictium apropiate m timp unele de altele jet slab al urinei senzaie de golire vezicala incompleta uneori incontinenta
sau infecie urinara Vezica este de cele mai multe ori relaxata domul ei fund palpabil deasupra pubisului
TRATAMENT Tratamentul este cel al cauzei retentiei de urm care duce la dispariia acesteia
RETENTIE INTRAUTERIN. Reinere m uter dup o fals natere sau dup o ntrerupere voluntara a sarcinii (I V S ) sau dup natere a unor resturi ovulare sau a anexelor embrionare m totalitate sau
parial (placenta vezicula ombilicala ammosul alantoida)
n cazul unei false nateri se mai vorbete si de retentie ovulara iar dup o natere de retentie placentara O retentie placentar necesit o delivrenta artificiala prin revizie utenna Totui daca retentia este
pariala prezenta restu nlor placentare nu este decelat ntotdeauna Ea mpiedica atunci uterul s se contracte complet si poate antrena hemo ragn (metroragn) si uneori o infecie (endometnta salpm git)
provocnd febra si dureri
Tratamentul unei retentn intrauterine este de cele mai multe on chirurgical (chiuretaj aspirativ) dar mai poate face apel si la medicamente care provoac contraciile uterme si permit atunci expulzia resturilor
uterme
RETICULOCIT. Globul rou tnr
RETIN. Membrana care tapeteaza fata interna a ochiu lui coninnd celulele ce permit captarea semnalului luminos
Retina este o membrana subire si transparent a crei fata posterioare se afla m contact cu coroida prin inter mediul epitehului pigmentar iar fata anterioara cu corpul vitros Vasculanzarea retinei este
asigurata de ctre artera centrala a retinei care ptrunde in globul ocular prin papil (locul de plecare al nervului optic)
STRUCTURA Retina este constituita din mai multe tipuri de celule celulele vedem fund dispuse m trei straturi suprapuse care sunt ncepnd din spatele pana m fata ochiului celulele fotoreceptoare (conuri
si bastonase) celulele bipolare si celulele ganglionare EXAMENE Explorarea retinei se face prin examinarea fundului de ochi asociata sau nu cu dilatatia pupilar Unele examene complementare permit sa
se studieze funcionarea retinei (electroretmografie electrooculografie) sau structura sa (angiografie oculara)
PATOLOGIE Bolile retinei pot avea diferite origini
Dezlipirea de retina este relativ frecvent mai ales la miopi sau la subiecii vrstnici pentru care exist ante cedente familiale
Bolile degenerative ale retinei adesea ereditare afecteaz ndeosebi celulele fotoreceptoare si/sau epiteliul pigmentar (retmopatie pigmentar degenerescenta tapetoretiman)
B( Iile inflamate ni ale retinei sunt rare Ele sunt provo cate mai ales de mflamatia coroidei (conoretimta cauzat de toxoplasme m special)
Bi Iile vasculare ale retinei sunt ocluziile arteriale sau venoase provocate de oprirea circulaiei sngelui m artera centrala sau m vena centrala a retinei Microcirculatia poate fi afectata de asemenea m
cursul diabetului sau al hiper tensiunii arteriale
Tumorile retinei sunt dominate de retlnoblastom (tumor maligna) care afecteaz copiii foarte mici
RETINIT. Inflamatie a retinei cauzata de o infecie sau
o mflamatie a esuturilor nvecinate (coroida)
Retinitele de origine mfectioasa Aceste inflamaii ale retinei sunt rare Microorganismul m cauza poate fi o bacterie un virus sau o ciuperca microscopica
O infecie bacterian (tuberculoza ndeosebi mihana boala lui Osler) poate produce microabcese retiniene care se manifesta pnntr o scdere a acuitii vizuale dac RETINOPATIE
abcesele sunt localizate la polul posterior Tratamentul face apel la antibiotice antituberculoase m doze mari pe cale general Totui pot subzista sechele vizuale
Retmita cu citomegalovirus care afecteaz de obicei subiecii imunodeprimati se manifesta pnn focare retiniene albe nconjurate de hemoragii responsabile de o scdere a vedem doar atunci cnd afecteaz macula
Administrarea de antivirale pe cale general permite stvilirea naintrii infeciei
Reunita micozica cu Candida albicam se observa la subiecii imunodeprimati la toxicomani sau la purttorii de catetere mtravenoase pe durate lungi Tratamentul antifungic este m general eficace asociat cu o vitrectomie
(ablatia chirurgical a corpului vitros) pentru a jugula definitiv focarul mfectios
tRetimta rubeolic cauzata de virusul rubeolei contractat de mam in timpul sarcinii se manifesta la copil la natere pnn zone de modificare pigmentar dar nu antreneaz m general scderea acuitii vizuale Alte anomalii
oculare u mai sunt asociate acestei retimte microftalmie uveita cataract Nu exist un tratament al acestei retimte
Retinitele consecutive unei inflamaii a coroidei
Aceste inflamaii ale retinei denumite corioretimte sunt destul de frecvente Ele sunt cauzate m principal de toxoplasmoz boala parazitara contractata de mama m timpul sarcina care afecteaz copilul Conoretmitele
toxoplasmice dobndite sunt mai rare si se ntlnesc la subiecii imunodeprimati (SIDA) Principalul simptom este
0 scdere a acuitii vizuale care apare adesea la pubertate n cazul toxoplasmozei
TRATAMENT Tratamentul unei corioretimte este cel al cauzei sale (administrarea de substane antiparazitare m caz de toxoplasmoz) Antimflamatoarele corticosteroidiene pot fi apoi utilizate m doze forte
RETINIT PIGMENTAR. RET NOPATIE p GMEN
TAR

RETINOBLASTOM. Tumora maligna dezvoltata pe seama retinoblastelor celule precursoare ale fotoreceptonlor retinei SINONIM gliom al retinei
Reunoblastomul este o tumora rara cu toate ca se afla pe locul doi al tumorilor mtraoculare dup melanomul coro idei El afecteaz ndeosebi copiii ctre vrsta de 18 luni (ta raport de l la 20 000 aproximativ)
CAUZE Un retmoblastom poate fi sporadic (fr teren familial) sau de origine ereditara SMPTOME SI SEMNE Un retmoblastom se manifesta adesea pnntr o leucocone (pupila alba) care dovedete ca tumora foarte ntinsa a
suprimat vederea Mai rar el provoac un strabism sau o buftalmie (creterea in volum
1 ochiului)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul const m ndepartarea ochiului afectat (enucleare) daca tumora este mare si nlocuirea lui cu o proteza oculara Radioterapia poate fi utilizata fie pentru evitarea unei enucleen a
ambilor ochi fie m completarea tratamentului daca tumora a invadat papila Chimioterapia nu este indicata dect daca este nvadau coroida Acest cancer are un prognostic bun
RETINOGRAFIE. Fotografie m general m culori a fundului de ochi si ndeosebi a retinei
O retinografie permite supravegherea anumitor leziuni ale fundului de ochi Acest examen poate daca este necesar sa fie completat cu o angiografe oculara (examen radio logic al vaselor retinei)
Retmografia este efectuata m cursul unui examen al fundului de ochi dup dilatarea pupilei cu ajutorul unor colire zise midnatice Clieele sunt luate cu ajutorul unor aparate fotografice fixate pe un biomicroscop sau portative
RETINOID. Medicament derivat de la retmol (vitarm na A) utilizat in tratamentul unor boli cutanate
INDICAII Retmoidele sunt indicate m formele grave de acnee si de psoriazis
CONTRAINDICAII SI PRECAUII Aceste medica mente sunt categoric contraindicate la femeia gravida din cauza efectului lor teratogen (care provoac malformaii ftului) important Prescrierea de retinoid unei femei m
perioada de activitate genitala necesita un test prealabil de sarcina care trebuie sa fie negativ luarea de pilule contra ceptive sa fie nceput cu o luna nainte de tratament si s fie urmata multa vreme dup ncetarea tratamentului
cel puin nc doua luni atunci cnd medicamentul prescris este izotretmoma sau cel puin doi am atunci cnd este vorba de etretinat
EFECTE NEDORITE Acestea depind de doza si durata tratamentului Principalele efecte sunt tulburrile hepatice si Iipidice tulburrile osoase (osteoporoza [sudura crti lagnlor de conjugare]) o calcificare a ligamentelor tulbu
rari cutanate si mucoase ca o cheihta (mflamatia buzelor) sau o uscciune a gurii o oprire a creterii la copil etc

RETINOL. - VITAMNAA
RETINOPATIE. Orice afeciune a retinei indiferent de cauza ei

Retinopatia diabetica Aceasta afeciune este cauzata de o degenerescenta a capilarelor care iriga retina per soanelor atinse de diabet de cel puin zece am Boala este favorizata de hipertensiunea arteriala Ea se manifesta prin
diferite semne microanevnsme (mici dilataii ale capilarelor care iau forma unor mici puncte rou) hemoragii de intensitate si de forme variabile exsudate albe pufoase mn si de suprafaa sau exsudate uscate galbene mai mici
si RETINOPATIE A PREMATURILOR
mai profunde O scdere d vedem poate surveni m formele evoluate
TRATAMENT Tratamentul face apel la echilibrarea dia belului si la fotocoagularea cu laser a unor leziuni retmi ene Totui n pofida acestor tratamente scderea vedem poate persista
Retinopatia hipertensiv. Aceast afeciune a retinei este cauzat de o hipertensiune arterial care atinge circulaia retiniana Arterele au un calibru ngustat pe cnd venele sunt adesea dilatate n cea mai mare parte a timpului
nu exist nici un simptom Uneori o sangerare m corpul vitros antreneaz apariia unor mute m zbor in cmpul vizual Complicaia acestei retmopatn const mtr un edem retinian sau papilar
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe examenul fundului de ochi completat eventual cu angio grafia ocular Tratamentul const in normalizarea tensiunii arteriale prin antihipertensoare
RETINOPATIE A PREMATURILOR. Afeciunea retinei nou nscutului prematur supus unei oxigenoterapn intensive si prelungite SINONIM fibroplazie retrolentala CAUZE SI SIMPTOME U copilul prematur arterele
retinei nu sunt nc n ntregime dezvoltate si sunt foarte sensibile la o cretere a concentraiei de oxigen din snge n aceste condiii poate aprea o retmopatie
TRATAMENT SI PREVENIRE Procesul se poate opri de la sine n caz de ntrerupere a oxigenoterapiei si poate evolua spre o cicatrizare fr sechele vizuale Proliferarea vlurilor fibroase poate fi oprit prin cnoterapie
(tratament prin frig) n schimb stadiul de retmopatie declarat ofer puine posi bilitti de tratament Concluzia se impune ca un nou nscut supus unei oxigenoterapn importante s fie supravegheat cu atenie Se impun controlul
concentraiei de oxigen furnizat nou-nscutului practicarea examenului fundului de ochi al copilului pe toat durata tratamentului Admmi strarea de vitamin E mai poate juca un rol preventiv dar actualmente nu exista nici o
metod sigur de prevenire a acestei boli
RETINOPATIE PIGMENTAR. Boal degenerativ ereditar a celulelor vizuale receptoare ale luminii (conuri si bastonase) SINONIM reunita pigmentar
Retinopatia pigmentar este o boal care afecteaz copilul
SIMPTOME SI SEMNE O retmopatie pigmentar se mani fest prmtr un defect de adaptare la ntuneric si pnntr o ngustare a cmpului vizual care se accentueaz cu trecerea anilor O scdere a acuitii vizuale este adesea
observat dup civa am, putnd evolua pn la o vedere slab si la o ngustare a cmpului vizual
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul fundului de ochi pune n evident o atrofie a papilei a arterelor foarte
subiri si a ngrmdirilor de pigmeni negnuosi care corespund zonelor retiniene atinse Electroretmograma, stins (nregistrare plata), confirma diagnosticul Actualmente, nu exista un tratament al acestei boli
RETROCONTROL. Tehnica datorit creia un subiect ia cunotin de modalitile de funcionare ale uneia sau mai multor funcii ale corpului su si nva s le st paneasc SINONIME retroactiune retroreglare n englez
bio/eedbatk
Un retrocontrol permite s se acioneze contient asupra funciilor incontiente ca frecventa btilor inimii (marcat prin puls) sau tensiunea arterial
INDICAII Tehnica retrocontrolului este utilizat n tratamentul bolilor legate de stres ca unele forme de hiper tensiune arterial de exemplu
TEHNIC Stpnirea retrocontrolului se obine mulumit unei aparaturi care nregistreaz si transcrie (pe un ecran, de exemplu) funciile care trebuie controlate si modificate tensiunea arterial pulsul tonusul muscular, undele
cerebrale etc La folosire, subiectul asociaz senzaiile cu indicaiile primite ceea ce i permite puin cte puin, s si cunoasc si s si stpneasc funciile de controlat La sfritul instruirii subiectul va putea aciona asupra acestor funcii fr ajutorul aparaturii
RETROCONTROL HORMONAL. Mecanism natural de reglare a hormonilor chiar prin sistemul hormonal SINONIM retroacfiune hormonala
Retrocontrolul hormonal este procesul prin care hormonii circulani acioneaz asupra esuturilor glandelor care n elaboreaz sau stimuleaz producerea lor Astfel, hipofiza este capabil s msoare nivelul sangvin al unui
hormon si n schimb s acioneze asupra glandei responsabile de secreia hormonului n cauz pentru a ajusta producerea la nevoile momentului
RETROLISTEZIS. Alunecare napoi a unei vertebre n
raport cu vertebra subiacent
Un retrolistezis atunci cnd comprim mduva spinrii sau o rdcin nervoas poate antrena o paralizie
TRATAMENT Dup cauza retrolistezisului, tratamentul este medical (kmeziterapie, tratament medical al afeciunii cauzale) sau chirurgical (realmierea vertebrelor cu fixare fie prin protez fie prin gref osoas) Tratamentul
unei compresii mai ales, este chirurgical)
RETROTRANSCRIPTIE. Fenomen natural al fabricam unei molecule de A D N zis complementar, prin copierea informaiei coninute n molecula de A R N
RETROVIRUS. Virus cu A R N din familia retrovinde
Aceast familie cuprinde oncovirusunle lentmrusurile
si spumavirusunle Denumirea de retrovirus vine de la faptul REUMATISM ARTICULAR ACUT

ca aceste virusuri utilizeaz o enzima numita transcnptaza inversa (sau reverstranscnptaza) pentru a transforma AR Nul lor m ADN si astfel se multiplica m celule
Lenlivirusurile sunt cele care provoac att la om cat si la animale boli cu evoluie lenta ca SIDA (HIV l si HIV 2 adic virusul imunodeficientei umane l si 2)
Oncoviruwrile numite aa deoarece poarta o oncogena gen care favorizeaz apariia unui cancer sunt respon sabile la om si la animale de cancere ca leucemia (VLTH l si VLTH 2 adic virusurile
limfotropice ale celulelor T umane l si 2)
Spumavirmurile sunt m general considerate virusuri nepatogene dar se evoca rolul lor eventual m anumite patologii ndeosebi m boala lui Basedow
RETT (sindrom al lui) Ansamblu de tulburri neurologice autistice care afecteaz exclusiv copilul de sex feminin
Sindromul lui Rett este probabil de origine genetica El este caracterizat prin apariia uneori brutala spre vrsta de 8 pana la 18 luni a unui sindrom autistic (atitudine de repli ere m sine) nsoit rapid de
stereotipii manuale constante (repetarea acelorai gesturi ndeosebi cel de a si freca minile) m continuare survine regresia achiziiilor psihomotorn Spre vrsta de trei sau patru ani apar semnele epilepsiei
\TISM. Orice afeciune dureroasa acuta sau de cele mai multe ori - cronica care stnjenete buna funcionare a aparatului locomotor
DIFERITE TIPURI DE REUMATISM In exprimarea
curenta dar si m limbajul medical acest termen acoper
boli foarte diverse Reumatismele pot fi mprite m 6 grupe
principale
U Reumatismele infecioase sunt cauzate de prezenta unui
germene m articulaie artrita gonococica sau artrita
tuberculoasa de exemplu
f Reumatisme le inflamatorii se observa m general m cadrul
bolilor de sistem ca reumatismul articular acut poliartnta
reumatoid spondilartropatia artrita psonazica lupusul
entematos diseminat pseudopoliartrita nzomclica sin
dromul lui Schonlem Henoch angeitele
t Reumatismele microcrista/ine sunt cauzate de prezenta
cristalelor in articulaie sau in tendoane guta condro
calcinoza articulara boala calcificanlor tendinoase
M Reumatismele degenerative sunt provocate fie de dege
nerescenta si uzura unei articulaii (artroza membrelor) fie
unor cauze mecanice (de exemplu un efort exagerat pentru
a ndica o greutate m caz de hernie discala) fie unei
combinaii a acestor factori (sindromul de ngustare a
canalului carpian)
Atingerile inflamatorii periarticulare cele mai frecvente sunt tendmitele bursitele si periartritele
Afeciunile hematologice sau tumorale care se exprima jmn dureri ale aparatului locomotor sunt reprezentate in
principal prin mielomul multiplu si prin metastazele can ceroase osoase + CALCIFICARILOR TENDINOASE (boala a) CANALULUI RAHIDIAN (sindrom de ngustare a) CONDRO
CALCINOZA ARTICULARA GUTA HERNIE DISCALA PERI ARTR TA POLIARTR TA REUMATOID SPONDILOARTROPATIE

REUMATISM ARTICULAR ACUT. Boala mfla matone provocata de aciunea toxinelor unui streptococ care provoac o inflamatie a articulaiilor mari si a inimii SINONIM btala lui B( udlaud
Reumatismul articular acut (R A A ) se observa la copiii intre 4 si 15 ani El survine ntotdeauna dup o angma cu streptococ de grup A netratata cu antibiotice si este mea frecvent m unele tari in curs de
dezvoltare Virulenta germenelui nu este responsabila de leziunile ce survin m cursul bolii m care nu a fost gsit vreodat se incrimineaz un proces autoimun
SIMPTOME SI SEMNE Reumatismul articular acut survine la 2 pana la 3 sptmni dup apariia unei angme de cele mai multe ori nediagnosticata si in consecina netratata El se traduce printr o poliartnta
(reumatism care atinge mai multe articulaii) si pnntr o febra ridicata Articulaiile atinse sunt cele mari (genunchi coate) ele sunt calde dureroase si mante m volum Aceste artrite sunt caracterizate prin
aspectul lor trector si schimbtor ele redreseaz fr a las sechele Semnele cutanate ca maculo papulele (pete uor nlate) sau nodozitatile lui Meynet (noduli subcutanai care apar in zona articulaiilor
atinse) sunt posibile dar rare O atingere cardiaca denumita cardita reumatismala survine m 75% din cazun m cursul pnmei sptmni Aceasta ia forma unei inflamaii a pencardului miocardului si
endocardului (valve) Aceasta mflamatie poate antrena formarea de esut cicatnceal responsabila dup multa vreme de o stenoza sau de o insuficienta val vulara mitrala sau mai rar aortica
COMPLICAII Acestea pot surveni la mult timp dup instalarea bolii Bolnavul poate prezenta atunci o debilitate hemodmamica cu insuficienta cardiaca Uneori se asista la migrarea germenilor cu ocazia
unei infecii pe valvulele inimii (deoarece acestea au fost lezate) ceea ce antreneaz o endocardita si uneori reluarea puseului reumatismal
Formele actuale ale bolii se manifesta mai ales prin artrite localizate la o singura articulaie sau prin inflamaii izolate ale inimii
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul necesita repaus la pat o antibioterapie prelungita si o corticoterapie Prevenirea recidivelor se realizeaz prin administrarea de antibiotice Ia intervale regulate (o
injecie pe luna) timp de cel puin 5 am
Prevenirea reumatismului articular acut consta m administrarea de antibiotice oricrui subiect tnr care are o angma eritematoasa REUMATISM PSORIAZIC
REUMATISM PSORIAZIC. -> ARTR

TA

REUMATOLOGIE. Disciplina consacrata bolilor reumatismale si osteoarticulare

REVENIRE A CICLULUI. Apariia primelor scurgeri menstruale dup natere
Acest lucru se ntmpla in general mtr un interval de una dou luni la femeile care nu alpteaz si de una trei luni la cele care alpteaz Totui se observa si intervale mai lungi la unele femei (pana la 4-5
luni fr flux menstrual)
Un ciclu ovulator poate preceda apariia scurgerilor menstruale chiar si in cazul femeilor care alpteaz Astfel ovulatia se produce uneori m a 25 a zi dup natere De aceea este necesar sa se ia precauii
contraceptive ncepnd din acest moment luarea de estroprogestative ncepnd din a 15 a zi utilizarea de prezervative masculine punerea unui sterilei nefnnd recomandata dect dup revenirea fluxului
menstrual
REYE (sindrom al lui) Boala caracterizata pnntr o ain gere cerebrala nemflamatorie si o atingere hepatica ce survine m continuarea unui episod viral acut
Sindromul lui Reye afecteaz ndeosebi copiii de cele mai multe ori spre vrsta de 3 ani CAUZE Cauzele acestui smdfffm sunt nc necunoscute Totui maj multe studii realizate m Statele Unite au pus Ui
evident o legtura intre luarea de aspirina si apariia acestui sindrom la copiii care au avut o boala virala (gripa infecie respiratorie vancela)
SIMPTOME SI SEMNE La nceput semnele (febra depn mare) pot fi confundate cu cele ale bolii virale iniiale Dup cteva zile de latenta apar brusc vrsaturi frecvente si abun dente dup care vin
tulburri de comportament (somnolenta apatie iritabihute) tulburri ale tonusului sau ale con stientei putnd merge pana la coma Sunt frecvente convulsiile
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul bolii m formele ei grave necesita o spitalizare mtr un serviciu de reanimare Prevenirea const ndeosebi m SUA si Marea Britanic prin punerea m garda la
prescrierea aspirinei ca medicament antipiretic la copii sau chiar prin suprimarea acestei prescripii In alte tari ca Frana in care sindromul lui Reye este foarte rar administrarea acestui medicament este
meninut cu excepia ca o msura de prudenta tratamentului copiilor care au avut de curnd vancela
REZISTENTA LA MEDICAMENTELE ANTI-INFECTIOASE. Capacitate pe care o poseda un agent mfectios patogen (bacterie virus parazit) de a se opune
aciunii unui medicament (antibiotic antiviral sau anti parazitar)
Prin definiie o susa bactenana se numete rezistent la un antibiotic daca o concentraie minima din acest antibiotic - capabila sa mhibe creterea bacteriei - este mai mare dect concentraiile obinute m
serul unui bolnav tratat cu doze standard de acest antibiotic
Mecanismele de rezistenta la medicamente sunt vnate si pot coexista m acelai germene suprapunandu si efectele secreia unei enzime care mactiveaza medicamentul absenta sau modificarea intei asupra
creia acioneaz medica mentul absenta sau modificarea ptrundem medicamentului m agentul mfectios
REZONANTA MAGNETIC NUCLEAR. IMA
GERIA PRIN REZONANA MAGNETIC

REZORBTIE sau RESORBIE DENTAR. Dis

pantia treptata fiziologica sau patologica a coroanei si/sau a rdcinii unui dinte
Resorbia coroanei unui dinte Aceasta este realizat de cane atingerea evolutiva a constituenilor duri ai dintelui (smal si dentina)

Resorbia rdcinii unui dinte Atunci cnd afecteaz rdcina unui dinte de lapte resorbia este un fenomen fiziologic care duce la dispariia acesteia si nlocuirea cu un dinte definitiv Atunci cnd atinge
rdcina unui dinte definitiv este un fenomen patologic consecutiv unui soc violent sau unei carii netratate Diagnosticul se face pe baza radiografiei care arata lacunele ce dezvluie zonele m care rdcina
dintelui se resoarbe Cnd aceste lacune se ntind din aproape m aproape este necesar m general ca dintele sa fie scos La un stadiu mai puin avansat mea se mai poate opri procesul de resorbie devitalizand
dintele si apoi introducnd m canalele radiculare hidroxid de calciu pe o durata de 6 luni pana la un an m continuare dup scoaterea acestei substane se obtureaz definitiv dintele
Rh (factor) -> RHESUS (sistem)

RHESUS (sistem) Sistem de grupuri sangvine compus din diferite antigene

Sistemul Rhesus este mpreuna cu sistemul ABO principalul sistem al grupurilor sangvine
Antigenele aparinnd sistemului Rhesus denumite uneori m mod greit factori Rhesus sunt numeroase dar m practica doar 5 dintre ele sunt realmente importante (susceptibile sa antreneze formarea de
anticorpi atunci cnd sunt transfuzate unui subiect care nu posed antigenul m cauza) antigenele D C c E si e
Subiecii care poseda antigenul D se numesc Rhesus po zitivi cei care nu l poseda sunt numii Rhesus negativi Anu mite persoane prezint o forma atenuat a antigenului D numita D slab In plus globulele
rou sunt purttoare ale RID
antigenelor C, E, c, si e, asociate m mod diferit dup legi stabilite orice globul rou care nu este purttor al anti genului C este inevitabil purttor al antigenului c si reciproc La fel se ntmpl si cu antigenele E si e n schimb, nu
exist un antigen d un individ care nu este purttor al antigenului D nu poart nimic n loc
FORMAREA ANTICORPILOR n anumite mprejurri corpul omenesc fabric anticorpi ndreptai mpotriva antigenelor sistemului Rhesus
In cursul unei transfuzii anticorpii apar n dou cazuri Fie cnd un subiect cu snge Rh pozitiv doneaz snge unui subiect cu Rh negativ, de exemplu n situaie de urgent sau de penurie n acest caz, anticorpul n cauz este
ndreptat mpotriva antigenului D Fie, si acesta este cazul cel mai curent, ca urmare a unei transfuzii de snge nu perfect compatibil cu celelalte antigene ale sistemului Rhesus Anticorpii sunt atunci ndreptai mpotriva altor
antigene E, c, e sau C Formarea de anticorpi nu antreneaz mu un simptom deosebit dar o a doua transfuzie de snge de acelai tip poate provoca pacientului un accident transfuzional de gravitate variabil (febr frisoane stare
de oc, icter etc )
/n cursul unei sarcini ftul poate purta antigene ale sistemului Rhesus diferite de cele ale mamei sale Se ntmpl atunci, n anumite mprejurri (traumatism hemoragie etc) ca aceasta s produc anticorpi (anticorpi anti
Rhesus) ndreptai mpotriva antigenelor (antigene Rhesus) copilului pe care-1 poart, care distrug globulele rou ale acestuia Acest fenomen st la originea bolii hemolitice a nou nscu tului, care nu afecteaz primul copil
(aceast imunizare nu survine dect la sfritul perioadei de sarcin) dar poate afecta copiii urmtori dac acetia sunt purttori ai acelorai
antigene -> INCOMPATIBILITATE RHESUS INCOMPATIBI LITATE TRANSFUZIONAL
RIBOFLAVIN. -> VITAMIN B2

RIBOZOM. Mic formaiune sferic bogat n A R N care constituie un element esenial al utoplasmei celulei
RICHTER (Sindrom al lui) Afeciune caracterizau prin apariia unui limfom ne hodgkiman (tumor malign a ganglionilor limfatici) de tip, cu celule mn imunoblastice' n cursul unei leucemii hmfoide cronice sau al unei boli
a lui Waldenstrom
CAUZE Sindromul lui Richter este o complicaie rar a leucemiei limfoide cronice si a bolii lui Waldenstrom Aceste dou boli rezult si una si alta dmtr o proliferare lent a celulelor-suse din care provin limfocitele globulele
albe specializate n anumite mecanisme ale aprrii imumtare
SIMPTOME SI SEMNE Sindromul lui Richter se mani fest adesea prin apariia unei febre mari creterea
dimensiunilor ganglionilor limfatici si prin creterea mve lului unei enzime sangvine, lacticodehidrogenaza,care este atunci secretat n exces
TRATAMENT SI PREVENIRE Proliferarea celular fund mai rapid n sindromul lui Richter dect cea din cadrul celor dou boli n cursul crora survine acest sindrom, tratamentul este si el mai intensiv Este vorba de o polichimioterapie, adic de o asociere a mai multor medicamente inhibitoare ale multiplicm celulare (anticanceroase)
RICKETTSIA. Gen bactenan ce cuprinde bacili foarte mici, Gram negativi, a cror reproducere necesit o celul gazd n interiorul creia se multiplic, bacterii responsabile de bolile mfectioase denumite nckettsioze
RICKETTSIOZ. Boal mfectioas, provocat de o bacterie din genul Rickettsia bacterie denumit nckettsie Rickettsule triesc ca parazii ai anumitor insecte si arahnide (pduchi, pureci, cpue, acariem) si sunt transmise
omului prin intermediul salivei (neptur, muctur) sau al excreiilor unui animal vector, specific fiecrei specii In majoritate, nckettsiozele sunt localizate geografic si apar sub forma unor cazuri izolate, unele (ndeosebi
tifosul exantematic) pot afecta colectiviti mari Rickettsiozele sunt boli cu evoluie adesea grav putnd antrena decesul in absenta tratamentului
SIMPTOME SI TRATAMENT Rickettsiozele se caracterizeaz n general prin debutul lor brutal si prmtr-o febr mare asociat cu dureri de cap si cu o stare de prostraie Survine rapid o erupie cutanat caracteristic asociat
cu o mrosire a pielii (leziunile sunt maculopapuloase Ipete plane semnnd cu cele de rujeol|, care sunt o expresie a vascularitei (mflamatie a vaselor sangvine) Febra dureaz de la cteva zile la cteva sptmni n absenta
tratamentului, o nckettsioz poate evolua spre o septicemie, o insuficient cardiac sau renal, sau spre o pneumonie
Aceste afeciuni sunt tratate prin antibioterapie Prognosticul este foarte bun dac tratamentul este administrat destul de precoce Prevenirea const n distrugerea pduchilor si cpuelor
RID. Crevas cutanat
DIFERITE TIPURI DE RIDURI Exist dou tipuri de
riduri
Ridurile de expreue apar foarte devreme Ele sunt legate de activitatea muchilor mimici prini de piele (muchi cu cel puin o inserie pe piele)
Ridurile de mbtrnire care apar dup 50 am
CAUZE Un rid este provocat de ruperea fibrelor elastice ale dermului si de o atingere a restului de esut conjunctiv sub influenta mbtrnim a slbim sau a ncreim expresive a pielii El poate s se accentueze sub influenta
soarelui a vntului si a tutunului RIFTULUI

526
TRATAMENT Exista diferite tratamente pentru riduri
O deimahru mne se efectueaz cu ajutorul unui disc abraziv sau al unui glaspapir foarte fin care permite atenu area rehelurilor de o parte si de alta a ridurilor
Un liftin, poate face sa dispar ridurile mai ales cele de pe frunte prin ntinderea cutelor formate de structurile cutanate lsate
Un peelin, este realizat cu ajutorul unor substane ca zpada carbonica azotul lichid rezorcina acidul tnclor acetic fenolul sau acidul ghcocohc
O ridicare a ridulelor (riduri mici) se face fie cu ajutorul incluznlor m profunzime a unor fragmente dermice scoase de cele mai multe ori din partea superioara si interioara a coapsei (plic inghinala) fie cu ajutorul
colagenului mjec tabil destinat sa ridice ndulele Injeciile cu silicon sunt mai rar ntrebuinate din cauza riscului de migrare a siliconului care sub efectul gravitaii se acumuleaz frecvent la marginea buzei pe care o miroas
Pomezile cu penetrare transcutanata sunt actualmente m curs de experimentare
PREVENIRE Numrul si amplitudinea ridurilor cresc cu vrsta Evoluia ridurilor este nsoita de subtierea epider mului si de fracionarea fibrelor elastice ale dermului Doar o excelenta igiena a vieii poate ntrzia apariia
ridurile r
- DERMABRAZIUNE LIFTING PEELING
RIFTULUI (febra din valea) Boala mfectioasa de origine virala provocata de un virus din familia arbo virusurilor care face ravagii m Africa Orientala si m Egipt
R.M.N. - REZONANA MAGNETICA NUCLEARA
RINICHI. Organ care elaboreaz urina
Rinichii m numr de doi sunt amplasai m fosele lombare Ia nlimea primelor vertebre lombare si t uii melor doua coaste - sub ficat pentru rinichiul drept lng splina pentru rinichiul stng - m spatele cavitii peri toneale
FIZIOLOGIE Principalele funcii ale rinichiului sunt
-elaborarea urinei pornind de la snge ceea ce permite eliminarea deeurilor si meninerea constanta a mediului interior al corpului (echilibrul acidobazic al sngelui)
- secreia entropoietinei un hormon care permite maturarea globulelor rou din mduva osoasa
presiunii arteriale
- transformarea vitaminei D m forma ei activa
Un singur rinichi cu condiia sa fie sntos este sufi cient pentru a asigura funcia renala ceea ce explica faptul ca subiecii care au suferit o nefrectomie (ablatia unui rinichi) pot duce o viata normala
PATOLOGIE Rinichii pot constitui sediul malformaiilor (malrotatie renala duplicitate renala hidronefroza con genitala rinichi m potcoava) precum si al numeroaselor
afeciuni boli ale parenchimului renal (lomerulonefrita penartenta nodoasa) litiaza infecii (pielonefrita tuber culoza) tumori benigne (chist boala polichistica a nni chilor) sau maligne (adenocarunom nefroblastom) Oprirea
funcionarii ambilor rinichi provoac o insuficienta renala acuta sau cronica ce poate necesita o dializa
RINICHI ARTIFICIAL. Aparat care m locul rinichilor epureaz sngele de deseunle sale m caz de insuficienta renala -> HEMODIALIZA
RINICHI N POTCOAV. Malformaie caracterizata prmtr o fuziune a celor doi rinichi
Aceasta anomalie atunci cnd este izolata nu are con secmte patologice si nu necesita un tratament
RINICHIULUI (cancer al) Tumora maligna a rim chiulul dezvoltata plecnd de la esutul renal SINONIME adenoiarcinom al rinichiului hipernejrom nefrocarcinom nefroepitehom
Cancerul rinichiului survine la adult de cele mai multe ori dup vrsta de 50 am
SIMPTOME SI SEMNE Cancerul rinichiului se dezvluie prin prezenta sngelui m urma uneori prmtr o durere a rinichiului atins de tumora Mai rar el se traduce prmtr o oboseala cu pierdere m greutate o febra si/sau o
poliglobuhe (exces de globule rou)
Evoluia este uneori foarte lenta chiar m caz de meta staze Acestea sunt m general osoase venoase pulmonare sau hepatice
TRATAMENT In absenta metastazelor cel mai bun trata mcnt al cancerului de rinichi este nefrectomia lrgita (ablaua rinichiului a lojei sale si a ganglionilor limfatici adiaceni) Metastazele pot necesita un tratament specific
ablatid chirurgicala daca metastaza este unica imunoterapia asociata sau nu cu o chimioterapie m caz contrar
Prognosticul cancerului de rinichi atunci cnd este tratat nainte de apariia metasta/elor este de obicei favorabil Totui este necesara o supraveghere regulata a bolnavilor
RINICHIULUI (chist al) Cavitate patologica situata m rinichi de consistenta fluida limitata prmtr un perete care n este propriu
Chisturile pot sa fie observate in cadrul unei boli gene tice ca boala pohchistica a rinichilor sau nefronoftizia sau poate surveni de maniera izolata denumite atunci chisturi simple ele pot fi unice sau multiple iar mecanismul lor
de apariie este necunoscut
SIMPTOME SI SEMNE Chisturile rinichilor pot sa nu se traduc prin nici un simptom sau atunci cnd sunt foarte voluminoase pot provoca dureri lombare Atunci cnd intr m cadrul unei boli genetice chisturile sunt foarte
nume roase cresc treptat m volum si distrug esutul renal pro vocand o insuficienta renala cronica 527

RINOFIBROSCOPIE
TRATAMENT Chisturile simple nu necesita nici un tra tament dect m ca? ca sunt deosebit de voluminoase m acest ultim caz se poate proceda fie la ablatia chirurgicala a chistului fie la punctionarea lui pe cale transcutanata
pentru a l goli (dar recidivele sunt atunci frecvente)
RINIT. Inflamatie a mucoasei foselor na/ale
Exist doua forme de nnita nnita acuta denumita m mod obinuit conza si nnita cronica care cuprinde nnita nealergica si nnita alergica
Rinita acuta Este vorba de o mflamatic mfcctioasa a foselor nazale ce survine m epidemii
CAUZE SI SIMPTOME Este o boala m general virala mtr un prim moment dar se complica adesea cu o infecie bactenana Dup o incubaie de cteva zile nasul ncepe s curg Scurgerea este limpede si fluida m caz de corn
plicatie (supramfectie) scurgerea devine groasa si galbena Atunci nasul se nfunda persoana strnuta si simte o sen zatie de arsur m fosele nazale
TRATAMENT Nu exista un tratament care sa permit oprirea evoluiei bolii aceasta se vindeca de cele mai multe ori spontan m cteva zile Tratamentul nu servete dect la calmarea simptomelor si rmne adesea local
splaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic pulverizri de vase constrictoare (medicamente care ngusteaz vasele sangvine ale mucoasei) m nas
Rinita cronica Este vorba de o mflamatie recidivanta sau mai mult ori mai puin permanenta a foselor nazale Originea sa poate fi alergica sau nu Rinita cronica nealer^ic nu are o cauza bine definita Ea este favorizata de
diveri faeton fragilizarca muc >asci pnn rmite acute cu repetiie tabagism expunere la poluare aerian abuz de medicamente locale vasocc nstnctoare
Printre diferitele varieti se deosebesc nmtele atrofice nc frecvente m tarile m curs de de/voltare si in particular n Africa de Nord unele sunt consecutive unei alte bol (sifilis tuberculoz sindromul lui Gougerot Sjogren) altele
nu ca ozena (nnita atrofica primitiva) caracterizata prin apariia unor cruste si percepia de ctre bolnav a unui miros feud
Tratamentul rmitelor cronice nealergice este dificil El cuprinde luarea de medicamente locale alese cu grija m funcie de varietatea rimtei - m anumite cazuri vaso constrictoarele sunt contraindicate - aplicaii de substane pe
mucoasa de ctre medicul specialist si cure termale tRmita cronica alergica se manifesta prin scurgere nazala pnntr o obstrucie nazala si ropote de strnuturi care survin n crize
Se deosebesc nmtele sezoniere intre care o varietate oconstituie conza spasmodica sau febra fnului - care se produc m fiecare an la aceeai data si sunt cauzate de nmtele peranuale (influenta anotimpului fund nula
sau puin marcata) provocate de acaneni si de praful de casa sau de fanere (peri pene etc ) ale animalelor domestice Diagnosticul poate fi confirmat prin dozrile de anti corpi san 0vim si prin teste cutanate denumite
epidermoteste Tratamentul consta daca este posibil m suprimarea ori crui contact cu alergenul in luarea de medicamente anti histammice pe cale orala si uneori m desensibilizarea la alergenul respectiv
RINNE (proba a lui) Test auditiv care permite evaluarea gradului de afectare a urechii medii sau interne prin com pararea auzului pe calea osoasa cu auzul pe calea aeriana Acest test face parte din acumetrie ansamblu de exa
mene care permit testarea auzului unui subiect fr a utiliza un material sofisticat el este realizabil m cursul unei consultaii
DESFURARE Medicul pune m vibraie un diapazon la civa centimetri de urechea pacientului cu scopul de a l face sa aprecieze transmisia sunetelor pe cale aeriana apoi pune diapazonul pe osul mastoid al pacientului cu
scopul de a testa transmisia osoasa si ntreab de fiecare data bolnavul daca percepe sunetul
REZULTATE In stare normala proba se numete pozitiva Transmisia aeriana este mai lunga dect transmisia osoasa subiectul nu mai percepe sunetul diapazonului pus pe craniu m timp ce el l mai aude mea atunci cnd
diapazonul se afla m fata conductului auditiv
RINOFARINGIT. Inflamatie a partn superioare a faringelui
Este o boala care afecteaz mai ales copilul mic de vrste intre 6 luni si 4 an O rinofarmgita este adesea de origine virala si se manifesta pnntr o nnoree (scurgere nazala) purulenta o ( bstructie nazala si o febra m jur de 38 5 C
Evoluia este m mod obinuit favorabila mtr o sptmna Totui o rinofarmgita poate avea complicaii otita larmgita bronita
Tratamentul este cel al simptomelor si cuprinde ngrijiri locale ca mstilatn nazale cu ser fiziologic si un medicament mpotriva febrei (paracetamol aspirina) In caz de recidive prea frecvente medicul poate propune o
adenoidectomie (ablatia chirurgicala a vegetaiilor) deoarece vegetaiile pot constitui un focar de infecie cronica
RINOFIBROSCOPIE. Examen al foselor nazale farm gelui si larmgelui cu ajutt rul unui fibroscop INDICAII Rmofibroscopia este indicata m unele afeciuni ale foselor nazale atunci cnd nu sunt permise alte metode pentru
stabilirea unui diagnostic Ea este realizata att pentru copii cat si pentru aduli m cadrul unei consultata ambulatorii
DESFURARE Medicul introduce m nara pacientului aezat m fata lui un fibroscop nazal (un tub scurt dotat cu RINOFIM

un sistem optit si fibre de sticla care constituie tubul de iluminare) pe care l face sa nainteze m fosele nazale Acest examen nu dureaz dect cteva minute Atunci cnd fibroscopul atinge peretele posterior al cavumului (nazo
fannge) pacientul poate resimi o senzaie dureroasa nsoita de greuri care dispar rapid
RINOFIM. Afeciune dermatologica a nasului carac tenstica pentru rozacee (acnee care se traduce prin dilatarea micilor vase cutanate si formarea de papulopustule pe fata) SIMPTOME SI SEMNE O nnofima se traduce
pnntr o hipertrofiere a nasului uneori de amploare neregulata si deformant Ea poate de asemenea sa antreneze o mgro sare a pielii asociata cu o dilatare a porilor care conin sebum (nnofima sebacee) sau poate provoca o
coloraie roie violacee a pielii care este parcursa de mici vase sangvine (nnofima vasculara)
TRATAMENT Este cel al rozaceei (antiseptice locale anbioterapie local si/sau generala) O nnofima de amploare poate necesita de altfel o intervenie de chirurgie estetica (ablatia de esuturi moi practicata cu bisturiul sau cu
laserul cu dioxid de carbon)

RINOLALIE DESCHIS. NAZALIZARE RINOLALIE NCHIS. - NAZALIZARE

RINOPLASTIE. Operaie chirurgicala constnd m modi ficarea formei nasului
O rmoplastie se poate face m acelai timp cu o septo plastic (operaie a septului nazal) sau cu o gemoplastie (remodelarea brbiei) Asocierea unei genioplastn cu o rmoplastie constituie o profiloplastie
PREGTIRE Un bilan psihologic (chiar psihiatric) este esenial nainte de a proceda la o operaie a nasului m scop estetic Operaia trebuie sa fie hotrta cu prudenta deoarece ea modifica aspectul fetei mtr un mod greu de
imaginat nainte de operaie de unde rezulta utilitatea fotografiilor si videosmtezelor care ajuta sa se prevad rezultatele
DESFURARE Durata spitalizam este de 48 ore Inter ventia se face sub anestezie generala bolnavul fund mtubat Operaia este realizata prin nan Chirurgul procedeaz dup caz la suprimarea bosei nazale la apropierea
oaselor la subtierea vrfului nasului de exemplu Mucoasa este ajus tat la sfritul interveniei La sfritul operaiei sunt pla sate mese speciale in interiorul nasului pentru a tampona plaga Ele rmn pe loc timp de 4 zile In
anumite cazuri sunt utilizate tuburi de silicon pentru a menine septul nazal in locul su pentru a evita ca narile sa se nchid si pentru a facilita respiraia Un gips sau o atela exterioara se pun apoi pentru o durata de zece zile
EVOLUIE Dup retragerea gipsului sau atelei este vizibil un edem postoperator Nasul operat rmne sensibil pe o
perioada de 21 zile si ia aspectul sau natural dup 2 luni dar aspectul sau definitiv nu se stabilete dect dup un an
COMPLICAII Mai puin de l % din operaiile efectuate dau loc unor complicaii nas coroiat (proeminarea prtn joase a nasului) nas prea scurt provocat de o ablatie prea mare a esutului osos deviaie reziduala a nasului
obstruc ie a nasului deranjanta pentru respiraie prin sinechn mucoase (aderente ale septului nazal cu un cornet [lamel osoasa a scheletului foselor nazalei) sau pnntr o hipertrofie a cornetelor Defectele sunt reperabile la
aproximativ dou luni dup operaie dar o noua intervenie nu poate avea loc dect dup un anumit interval de timp (de la 6 luni la un an) adic la ncheierea procesului de cicatnzare
RINOPOIEZ. Operaie de chirurgie reparatone care consta in refacerea m totalitate a nasului
INDICAII O rmopoieza se practica de cele mai multe ori m urma unui traumatism a unei arsun a unei mucturi a unei degeraturi sau a unei mutilri atunci cnd nasul este distrus amputat parial sau total
RINOREE. Scurgere de lichid provenind din fosele nazale sau din sinusuri
Lichidul poate fi limpede si fluid dar tot aa de bine poate fi mucos sau purulent fcut din secreii mai groase glbui sau verzui
DIFERITE TIPURI DE RINOREE Se deosebesc dou tipuri de nnoree nnoreea anterioara si nnoreea postenoar
Rmoreea anterioara se caractenzeaza pnntr o scurgere spre nan fcnd necesara suflarea nasului
Rmoreea potferioara se recunoate pnntr o scurgere care merge m spatele foselor nazale In acest caz lichidul este fie nghiit fie expectorat In cazul m care lichidul este nghiit prezenta acestuia nu este sesizata ntotdeauna dar
medicul poate vedea scurgerea daca examineaz fundul gtlejului
CAUZE SI TRATAMENT O nnoree este adesea de origine mfectioasa Ea apare m cursul unei nmte (mflamatie a foselor nazale) sau al unei smuzite (mflamatie a sinusurilor) Alte semne si tratamentul depind de varietatea
exact a afeciunii
RINOSCOPIE. Examen al foselor nazale si al fanngelui
realizat cu ajutorul instrumentelor
Rmoscopia se practica m cursul unei atingeri a foselor nazale si a sinusurilor (nnita smuzita pohpoza nazosmu siana etc ) dup doua metode rmoscopia antenoar i nnoscopia postenoara
Rmoscopia anterioar consta m plasarea succesiv m fiecare nara a unui specul m forma de con scobit format adesea din doua valve departabile cu ajutorul unui urub care permite sa se observe partea antenoar a foselor
nazale 529

ROZACEE
Rino\copici po\lenocirQ se practica cu ajutorul oglinzii lui Clar (mica oglinda nclinat m sus si montata pe un mner) Medicul mpinge uor oglinda pana m fundul gtlejului si privete imaginea
cavumului (partea fanngelui situata m spatele foselor nazale sau nazofannge cum se mai numete) si coanele (orificiile posterioare ale foselor nazale) Dac rezultatele obinute prin aceste doua examene se
dovedesc insuficiente medicul poate sa le ce mpleteze cu o nnofibroscopie
RINOVIRUS. Virus cu A R N d,n familia Pic ,rna virulae agent al guturaiului sau conzei si al unor atingeri respiratorii benigne
RITMULUI (tulburare a) -> AR TMIE

CRD ACA

RIZARTROZ. Artroza localizata la rdcina unui deget sau a unui membru

n practica termenul de nzartn za este rezervat artrozei pohcelui Ea se manifesta pnn dureri si chiar pnntr o re doare atunci cnd ajunge la un stadiu avansat prin def ir maii (police m forma de Z)
Tratamentul rizartrozei este esentialmente local (atela infiltrata cu corticosteroizi fizioterapie) si uneori daca afeciunea rmne dureroasa chirurgical prin artroplastie sau artrodeza (sudura chirurgicala a
unei articulaii)
ROLANDO (SGIZUra a lui) Snt profund al c rtexulu cerebral situat la suprafaa fiecreia din emisferele cere brale separnd lobul frontal de k bul parietal
ROMBENCEFAL. Partea inferioara a trunchiulu cere bral SINONIM treier poveri* r
Termenul rombencefal este uneori folosit pentru a desemna ansamblul format de bulbul rahidian situat dea supra maduvei spinrii protuberanta inelara (deasupra bul bului) si creierul mic (m spatele bulbului
si al protuberantei)
RORSCHACH (test al lui) Test psihologic de explorare a personalitii bazat pe interpretarea desenelor care ea man cu petele de cerneala subiectul fund invitat sa se exprime dnd curs liber asociaiilor
sale de idei
ROSEOLA sau ROZEOLA. Erupie cutanata de pete
roz

Rozeola este un semn observat m cursul diferitelor boli mfectioase provocate de bacterii ca sifilisul si febra tifoida de virusuri ca rozeola infantila si SIDA o alta cauza posibila este o intoxicaie cu un
medicament in acest ultim caz erupia se asociaz cu un prunt (mancanmi)
Rozeola consta m mici pete plane rotunde de cele mai multe ori fund att de slab colorate meat sunt abia vizibile Tratamentul este cel al cauzei Erupia dispare spontan Shtr un interval variabil (de la cteva
zile la mai multe luni) dup boala care a provocat o
ROSEOLA sau ROZEOLA INFANTILA. EXAN
TEM SUBIT

ROTAVIRUS. Virus cu A R N din familia Reovmdue responsabil de gastroentente mfectioase benigne la copii
ROTUL. Os de forma triunghiulara care participa la constituirea scheletului prtii anterioare a genunchiului si permite micrile de flexie extensie ale articulaiei acestuia
STRUCTURA Rotula este un os de suprafaa palpabil sub piele Situata intre tendonul cvadncepsului m partea de sus care o menine pe loc si tendonul rotuhan m partea de jos care o leag de tibie rotula se
articuleaz m spate cu extremitatea inferioara a femurului (trohleea) pentru a forma articulaia femuropatelara
PATOLOGIE SI TRAUMATOLOGIE
Sindromul femuropatelar frecvent este un semn al atingerii cartilaj,moase a rotulei Genunchiul este atunci dureros mai ales m cazul flexiei prelungite si m cursul coboram scrilor Tratamentul consta de
cele mai multe ori m reeducare
Fracturile r tulei sunt frecvente la adult mai ales con secutive unui soc direct Genunchiul este atunci dureros si umflat din cauza hemartrozei (efuziune sangvina m arti culatie) Daca cele doua fragmente
osoase nu sunt depla sate este suficienta o imobilizare gipsata m caz contrar se impune o osteosmtcza (m general un serclaj) Imobili zarea dureaz 6 sptmni m timpul crora pacientul poate merge
ajutandu se de crje si purtnd o atela destinata sa i menin genunchiul m extensie Principalele sechele ale unei fracturi de rotula sunt artroza si sindromul femuropatelar
ROZACEE. Boala cutanata a fetei care asociaz un eritem (mrosire a pielii) o cuperoza si papulopustule (ridicaturi ale epidermului coninnd un lichid purulent)
Rozaceea numita uneori acnee rozacee afecteaz mai ales femeile de vrste cuprinse intre 30 si 50 am Ea poate interveni din mai multe cauze factor circulator local endo crin digestiv nervos sau de mediu
TRATAMENT Acesta asociaz ngrijiri locale si generale
ngrijirile locale constau m curirea pielii cu produse blnde in pulverizaii cu apa minerala in aplicaii de antiseptice puin iritante sau de antiparazitare locale (metromdazol) si m protecia fata de soare
(crema de tip ecran total) si de frig (crema grasa)
Tratamentul general adesea indispensabil se bazeaz pe administrarea de antibiotice din grupa tetracichnelor In caz de esix s a recurs uneori la antiparazitare irrudazolate (metrt mdazol) chiar si la
derivai de vitamina A (izo tretmoma absolut interzisa in caz de sarcina)
Mai sunt posibile si alte tratamente medicamente anxiohtice sau antihistammice corectarea unui eventual dezechilibru ilimentar cure termale psihoterapie RUBEOLA
530
RUBEOLA. Boala eruptiva contagioasa provocata de un virus cu A R N din genul Rubivirusunlor (familia Togavindae) afectnd mai ales copiii si adolescenii
Rubeola face ravagii m mod cvasipermanent iarna si primvara in Europa sub forma unor epidemii
CONTAMINARE Virusul rubeolei triete exclusiv m organismul uman El ptrunde in organism pe caile respi ratoni Boala este foarte contagioasa m timpul primelor zile care preced apariia semnelor si m timpul duratei
acestora
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia silenioasa a virusului (fr semne aparente) dureaz aproximativ doua sptmni Perioada de invazie (declanarea bolii) lunga de aproxi mativ dou zile se semnaleaz prmtr o febr uoara si
o umflare a ganglionilor limfatici ai gatului ea poate rmne total maparenta O erupie cutanata maculopapuloasa (mici pete roz uor ridicate) succede acestei faze Ea ncepe cu fata se ntinde apoi la ntregul corp ndeosebi pe
torace si la membrele superioare si poate lua un aspect scar Idtimform (piele m ntregime roie) Erupia se asociaz uneori cu o uoara angina Aceste semne dispar dup trei zile Formele atipice ale bolii (absenta erupiei
cutanate) sunt actualmente cele mai frecvente
COMPLICAII La adolescent sau la adult rubeola poate fi mai grav dect la copil si poate antrena dureri de cap o febra si o poliartrita (inflamaii ale mai multor articulaii) regresnd in vreo zece zile O purpura trombopemca
(atee tiune caracterizata prin apariia de hematoame punctiforme) sau o meningoencefalita sunt de asemenea posibile
TRATAMENT Nu exista un tratament al bolii pot fi admi mstrate medicamente in caz de febra (paracetamol) Rubeola nu poate surveni si a doua oara infecia cu virus conferind o imunitate completa si durabila
PREVENIRE In principal aceasta consta m vacc nare Vaccinul este de cele mai multe ori asociat cu cel al rujeolei si al creionului (vaccinul R O R ) si este administrat pe la vrsta de 15 luni El mai este preconizat pentru
imunizarea adolescenUlor neimumzati prin boala
RUBEOLA SI FEMEIA GRAVIDA La femeia gravida neimunizata o rubeola care survine m primele patru luni ale sarcinii poate sta la originea malformaiilor congenitale sau a unei fetopatii evolutive Aceasta traduce infecia
orga nelor deja formate infecie difuza si masiva care persista si dup natere Daca fetopatia poate regresa nu tot aa stau lucrurile cu malformaiile care din nefericire sunt definitive
Ftul este contaminat prin intermediul trofoblastului apoi al placentei Malformaiile privesc ochii (cataracta microftalmie) sistemul auditiv (surditate) sistemul cardiorespirator (persistenta a canalului arterial stenoza pulmonara)
sau sistemul nervos (microcefalie ntrziere mintal) Aceste anomalii nu sunt decelate ntotdeauna la natere si pot deci sa se manifeste dup natere ceea ce justific o supraveghere m timpul primilor am de viata
Rubeola evolutiva antreneaz o ntrziere a cretem intra uterme cu greutate mica la natere si dificulti de dez voltare ulterioara sau o atingere poliviscerala O rubeola diagnosticata m primul trimestru de sarcina permite sa se
aib m vedere un avort terapeutic daca lucrul acesta e pus m evidenta realiznd o punctie de snge fetal
Cercetarea infeciei cu virusul rubeolei prin reacie serologica trebuie sa fie efectuata la toate femeile gravide neimunizate Testarea se face lunar m primele patru luni de sarcina In plus femeia gravida trebuie sa evite orice
contact cu persoanele contagioase - m particular cu copiii Se poate practica o imunizare pasiva (injectarea intra musculara de imunoglobulme) la femeia gravida neimuni zata care a fost m contact cu o persoana atinsa de
rubeola totui aceasta imunizare nu este eficace dect daca ea este practicata in primele 48 de ore care urmeaz contactului
RUJEOLA. Boala eruptiva contagioasa care afecteaz mai ales copiii fund provocata de un virus din genul Paramixovirusunlor
Rujeola este o boala infectioasa a copilriei bntuind cvasipermanent si dnd adesea natere la epidemii Acestea sunt mortale mai ales m tarile ale cror populaii sufer de malnutntie In Africa tropicala de exemplu rujeola este
una dintre principalele cauze de mortalitate la copiii sub 4 am
CAUZE Virusul rujeolei triete exclusiv m organismul omului el se transmite m mod direct ptrunznd in orga nism pe caile respiratorii sau prin ochi (conjunctiva) m cursul tusei sau strnutului unui subiect bolnav de rujeola
Este o boala foarte contagioasa m timpul perioadei de incubaie (instalarea virusului m organism) care dureaz aproximativ 10 zile si m timpul perioadei de invazie (declanarea bolii) cu o durata de 4 zile SIMPTOME SI
SEMNE Boala se declaneaz brust pnntr o febra ridicata o rmita (inflamatie a mucoasei foselor nazale) si o conjunctivita (mflamatia conjunctivei) cu scur gere (catar oculonazal) si tuse Fata este buhita interiorul gurii este
sediul unui exantem (erupie mucoasa) carac tenstic bolii si denumit semnul lui Koplik (apariia de puncte albicioase pe fata interna a obrajilor) Acestor semne le urmeaz o erupie cutanata de macule rou care debuteaz pe
fata si se ntinde rapid la ntregul corp Maculele pol cmflua m mari placi rou Febra si erupia regreseaza m mai puin de o sptmna dar tuea poate persista una pan la doua sptmni
COMPLICAII Cele mai frecvente sunt supramfectnle respiratorii rimta purulenta laringita farmgita otita sau bronita La bolnavii cu sistem imumtar slbit poate surveni o pneumonie interstitiala - ori bronit capilar - cu
prognostic foarte sever Mai sunt posibile si complicaii neurologice (encefalita) dar sunt rare Ele pot debuta m primele zile ale erupiei sau mai trziu si pot las sechele neuropsihice mbolnvirea de rujeola a unei femei gravide

531
RUPTUR TENDINOAS
poate provoca un avort m primul trimestru de sarcina o natere prematura in trimestrul al doilea si al treilea de sarcin si constituie pe toata durata sarcinii un risc de malformaii pentru ft
TRATAMENT n afara tratamentului specific al comph catulor se recurge la odihna la medicamente tare scad febra si calmeaz tuea si la dezmfectia cailor respiratorii si a ochilor (antiseptice si antibiotice) Evictia colara este
preconizat pentru ntreaga durata a bolii
EVOLUIE SI PREVENIRE Rujeola nu survine dect m mod excepional a doua oara infecia cu virus conferind o imunitate durabila si permanenta fata de aceasta boala

Prevenirea rujeolei const m principal m vaccinare cate este contraindicat m perioada de sarcina sau la per soanele care sunt imunodepnmate Vaccinul este in gene ral injectat m asociere cu cele ale rubeolei si oreionului
(vaccin R O R) si este administrat dup vrsta de un an mai devreme chiar atunci cnd copilul triete mtr o colectivitate
O seropreventie (administrarea de imunoglobulme coninnd anticorpi specifici pentru antigenele virusului) este posibil la persoanele fragile si la femeile gravide care au venit m contact cu bolnavii de rujeola ea nu este totui
eficace dect daca este practicata nainte de a cmcea zi care urmeaz contactului cu virusul si eficacitatea ei nu este durabil dect daca este urmata de o vaccinare efectuata nu mai trziu de 3 luni dup aceea

RUJET AL PORCULUI. - ERIZIPELOID

RU 486. - MlFEPRISTON

RUPTUR MUSCULAR. Ruptura a unui muchi provocat de un efort prea intens

O ruptur musculara survine de cele mai multe ori la un sportiv insuficient antrenat Ea se manifesta pnntr o durere acut care poate provoca o sincopa La cteva zile dup traumatism apare un hematom la suprafaa mus chiulul
Tratamentul implica repausul complet al subiectului timp de dou zile tinerea membrului in poziie ridicata asociat cu aplicarea doua ore pe zi a unei pungi cu gheata i luarea de anUmflamatoare nesteroidiene si de
miorelaxante Dup dou zile daca hematomul este voluminos poate fi
punctionat sub ecografic apoi bandajat Reluarea activitii sportive nu este posibila nainte de o luna dup accident
RUPTUR RETINIANA. Formare a unei sparturi m retina (membrana nervoasa sensibila la lumina care tape teaza fundul ochiului) de cele mai multe ori la periferia ei
O ruptura retiniana apare in zonele de fragilitate ale retinei si se observa mai frecvent la subiecii afectai de o miopie puternica a cror retina este uneori mai firava
Subiectul atins de ruptura retiniana observa uneori ful gere albstrui fixe mai ales noaptea Complicaia principal a unei rupturi retiniene este dezlipirea de retina
TRATAMENT Tratamentul obinuit este fotocoagularea cu laser de argon practicata m cursul unei consultaii ea consta m efectuarea unor mici arsuri m jurul rupturii cu scopul de a o fixa fr a duce totui la dispariia ei
Reacia mflamatone care urmeaz face ca retina sa adere la epiteliul pigmentar subiacent mpiedicnd dezlipirea sa Cicatricea nu este consolidata dect dup un rstimp de trei sptmni pana la o luna
Cnd ruptura este deja ridicata de lichidul vitros se recurge uneori la o cnoaphcatie (aplicare a frigului prin sclerotica) sub anestezie locala sau generala Acest trata ment necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore Pacientul
trebuie sa se limiteze la o activitate linitit atta vreme cat cicatrizarea nu este definitiva
Sunt posibile recidive m anii urmtori
RUPTUR TENDINOAS. Ruptura a unui tendon Un tendon se poate rupe ca urmare a unei contracii prea brute sau violente (traumatism sprint salt) a unei plgi (de cuit sau de un ciob de sticl) din frecri repetate
ndeosebi la persoanele m vrsta ori din cauza unei boli tendmoase preexistente tendimta (mflamatie a unui ten don) recidivanta poliartnta reumatoida etc
SIMPTOME SI SEMNE O ruptura tendmoasa se traduce pnntr o durere violenta si pnntr o impotenta funcionala a regiunii mobilizate de tendonul m cauza Din cauza unei eventualiti a sechelelor funcionale ea trebuie tratata
In caz de plaga tendonul trebuie sa fie suturat pe cale chirurgicala daca extremitile lui sunt foarte deprtate una de alta este uneori necesar sa se utilizeze un grefon ten dmos In absenta vreunei plgi tratamentul este de cele
mai multe ori ortopedic (aparat gipsat) chirurgia fund m general rezervata sportivilor de performanta SABURAL, -. Califica o limba acoperita cu un depozit albicios sabur (aice)

O limba saburala (sau o limba cu aspect sabural) este o manifestare care nsoete un anumit numr de boli digestive ce asociaz o infecie si tulburri digestive ca de exemplu o apendicita Ea se observa de
asemenea a doua 7i dup un exces alimentar sau dup consum de buturi alcoolice si se poate manifesta si m afara vreunei boli Atunci cnd este vorba de un fenomen izolat limba saburala nu necesita nici o
investigaie
SACCORADICULOGRAFIE. Examen radiologie care exploreaz coninutul canalului rahidian lombar si sacral si ndeosebi al rdcinilor nervilor rahidiem destinai membrelor inferioare SINONIME
mielo^rafie dorwlombara radiculografie lombara
INDICAII Saccoradiculografia este o forma de mielo grafie Ea exploreaz terminaia maduvei spinrii rdcinile nervoase care pornesc de la ea si fundul de sac meningean Ea da posibilitatea punem in
evidenta a compresiei unui nerv m cursul unei sciatici de durata sau complicata cu o hernie discala de o tumora a unei rdcini nervoase de o ngustare a canalului osos de o leziune directa sau indirecta a
maduvei in caz de paralizie a membrelor inferioare de pierdere a controlului sfincterelor si mai ales permite sa se stabileasc partea si nivelul leziunii
Ea mai permite si sa se efectueze prelevri de lichid cefalorahidian cu scopul ca acesta sa fie analizat m laborator
CONTRAINDICAII Saccoradiculografia nu este practi cat la femeia gravida din cauza pericolului pe care l prezint radiaiile X pentru ft
TEHNICA Injectarea prin punctie lombara a unui produs de contrast lodat hidrosolubil permite opacifierea lichidului cefalorahidian care circula in spaiul subarahnoidian Se mai pot astfel observa limitele
canalului rahidian (pereii laterali si fundul de sac inferior) si coninutul lui Acesta apare ca negativ (de culoare deschisa) pe fondul opac partea mferi oara a maduvei spinrii (conul terminal) si rdcinile
ner voase ale membrelor inferioare (coada de cal)
EFECTE SECUNDARE Produsul de contrast lodat poate provoca o reacie trectoare greuri vrsaturi erupie cuta nata de tip urticane sau chiar scderea presiunii arteriale Daca pacientul este alergic la
iodul din produsul de contrast medicul u prescrie un tratament antialergic cu cteva zile nainte de examen
Saccoradiculografia era pana de curnd un examen prescris m mod curent Dar datorita caracterului lor mai simplu si mai eficace scanerul si actualmente imagerid prin rezonanta magnetica (I R M ) sunt
preferate acesteia de acum nainte > MlELOGRAFIE
SACRALGIE. Dureri
e^uin

SACRUM. Os constituit prin sudura celor cinci vertebre sacrale care unete rahisul cu bazinul
STRUCTURA Sacrumul (sau osul sacru) se articuleaz lateral cu oasele ihace (articulaia sacroiliaca) si la fata lui superioara cu ultima vertebra lombara a rahisului (arti culatia lombosacrala) Extremitatea
lui inferioara se articu leaza cu coccisul (articulaia sacrococcigiana)
PATOLOGIE

O anomalie de poziie \au de form a scrumului la femeie poate avea o incidena importanta asupra des fasuram naterii mai ales daca este vorba de o prezentate a ftului cu ezutul
fracturile sacrumului sunt rare ele nu antreneaz practic niciodat deplasarea osoasa dar se complica adesea cu leziuni ale plexului sacral (plex nervos format din unirea trunchiului lombosacral cu ramura
anterioara a primilor 3 nervi sacrali)
Lombahzarea este o anomalie congenitala a primei ver tebre sacrale care m loc sa fie sudata cum este normal -de celelalte vertebre care formeaz sacrumul se afla sepa rata si constituie o vertebra libera
suplimentara
Tumorile \aLroa>LLi^ime sunt congenitale dar pot sa nu fie puse m evidenta dect la vrsta adulta La nou nscut si la sugar ele se numesc teratoame si sunt benigne sau maligne formate din esut
epidermoid osos mucos sau nervos la adult este vorba de tumori uneori maligne care poarta numele de cordom (cordoblastom) SALIV
SADISM. Perversiune care consta dominarea si suferina (fizica sau m
cutarea plcem in ala) a celuilalt
SADOMASOCHISM. Obinere a unei plceri sexuale prin intermediul suferinei (fizice sau morale)
Nu se vorbete de sadomasochism dect atunci cnd o
SAINT-GUY (dans al lui) Micri brute ale fetei si ale membrelor inferioare proprii coreei lui Sydenham -> SYDENHAM (coree a lui)
SALIVAR (glanda) Organ constituit dmtr o multitu dine de celule specializate a cror funcie este aceea de a
dintre parteneri i exprima dorina prin supunere (maso chism) iar celalalt si o satisface prin dominare (sadism) Dei este vorba de o forma regresiva de schimb am re s sexologii nu vad dect un interes relativ in demersul de a
vindeca m numele normahtatn aceasta manifestare care constituie o stare de fapt in care cuplul respectiv i gsete echilibrul
Nu la fel stau lucrurile si in cazul sadismului psihopatie (agresiune viol etc ) care dezvluie o dereglare grava a personalitii
SAFEN (ven) Vas superficial de calibru mic asigurnd ntoarcerea sngelui din membrele inferioare in mima
ExisU doua vene safene una interna alta externa pentru fiecare dintre membrele inferioare Aceste vene pot fi atinse de vance se pot dilata si pot justifica - fie din motive terapeutice fie din motive estetice - practicarea de injecii
sclerozante sau un gest chirurgical (stnppmg)
SAFENECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei vene

safene
Safenectomia este indicata in ca/ de insuficienta venoasa
care se afla la originea greutii resimite a durerilor l edemelor sau vancelor membrelor inferioare j
Vena fiind scoasa circulaia continua sa se efectueze j m mod normal in principal mulumit trunchiunlor venoase
profunde
DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE Safenec tonua utilizeaz m general tehnica numita stnppmg care necesit o anestezie generala sau locoregionala Este o intervenie benigna care poate fi practicata m regim
ambulatoriu (fr spitalizare) Dup incizarea esuturilor superficiale safena este secionata la cele doua capete Prin incizia inferioara se introduce un fir special prin vena care este fcut sa nainteze prin vena pana cnd iese prin
incizia superioara unde firul este legat de vena Trgnd treptat de fir de la extremitatea cealalt se scoate si vena o data CU firul Safenectomia antreneaz uneori cteva dureri postoperatorii dar subiectul poate merge normal
dup operaie Pe traiectul venei apare un hematom care dispare n cteva zile
REZULTAT Rezultatul safenectomiei trebuie judecat dup o 3 luni de la intervenie In general rezultatul este bun iit n ce privete tratamentul tulburrilor venoase cat si aspectul estetic al gambei mai persista uneori mici van
cozitti care pot fi sclerozate ulterior
Glandele salnare sunt glande exocnne (care i vars secreiile spre exteriorul corpului) care cuprind doua glande parotide doua glande submaxilare o glanda sublmguala
Glandele par< Ude situate in spatele ramurii urctoare a maxilarului mferi( r sunt cele mai voluminoase dintre Olandele salivare Traversate de nervul facial ele arunca saliva m canalul lui Stenon (sau Stensen) care se
deschide pe fata interna a ( brazului m fata primului molar superior
- c reionul provoac o cretere m volum a glandelor parotide care devin v zibile si palpabile adenomul polimorf este o tumora benigna a parotidei care creste m volum pana cnd defoimea/a fata tratamentul consta m coaterea pe
cale chirurgicala a ntrecu glande intervenie delicata deoarece necesita respectarea nervului facial si a ramurii sale
sindromul lui Gougerot Sjogren poate de asemenea sa prove ace o cretere in volum a parotidei
Glandele submaxilare situate m planseul bucal arunca saliva m canalul lui Wharton care se deschide sub limba m fata incisivilor inferiori
litiaza canalului lui Wharton consta m formarea unui calcul prin precipitarea srurilor de calciu care obstrueaza canalul In cursul mesei glanda atinsa este stimulata dar nu poate arunca saliva ceea ce provoac umflarea ei si o
durere simptomele disprnd intre mese Se ntmpla ca acest calcul sa fie expulzat spontan dar se poate si sa fie nevoie de a fi ndeprtat pe cale chirurgicala
Glanda sublmguala este o glanda mediana localizata m planseul bucal cuprinznd doua canale
SALIVA. Lichid fiziologic secretat m cavitatea bucala de ctre glandele salivare (parotide submaxilare sublmguala) Principala sa funcie este de a umecta mucoasele gurii (I mba obrajii farmgele) uurnd astfel fonatia
masticaia si deglutitia Saliva mai are si un rol antiseptic Volumul secreiei sale (O 7 pana la l litru pe zi) st concentraia sa sunt reglate de activitatea nervilor simpatici si parasimpatici Secretata m mod continuu saliva este
nghiita de una pana la trei ori pe minut m afara meselor m cursul acestora secreia de saliva se mrete
PATOLOGIE Micorarea fluxului de saliva care pro tejeaza mucoasa esofagiana se traduce prmtr o senzaie de gura uscata Aceasta sen/atie poate fi cauzata de emoii de luarea de anumite medicamente (atropin) sau de unele
boli (sindromul lui Gougerot Sjogren) Acest lucru poate fi ameliorat prin vaponzarea de lichide de substituie O producie prea marc de saliva f n hipersialoree poate fi SALMONELLOZ

534
legat ndeosebi de o afeciune dentara (trie gmgivita ulcer bucal) sau de o boala neurologica (boala lui Parkmson rabia)
SALMONELLOZ sau SALMONELOZ. Boala infectioasa provocata de o salmonella bacterie Gram negativa care paraziteaz tubul digestiv al vertebratelor
CAUZE Salmonellozcle care prezint numeroase varieti sunt transmise pe cale digestiva (toxnnfectic alimentara) fie prin mgestia de apa provenind adesea dmtr o fntna fie prin m^estia de alimente tare
conin bacteria (fructe de mare crude sau insuficient preparate termic lapte oua) n unele cazuri bacteria este transportata pe hrana prin intermediul mutelor plecnd de la materiile fecale infectate hrana mai
poate fi infectata atunci cnd este manipulata de ctre purttori de salmonelle
Salmonellozele afecteaz indivizii fie in cazuri izolate fie iau forma unor epidemii m particular m colectiviti (cantine focare spitale)
SIMPTOME SI SEMNE Acestea variaz dup germenele responsabil gastroententa febrila care survine la 24 48 ore de la mgestia alimentului contaminat si care este responsabila de diaree si de vrsaturi
sau infecia generalizata (febre tifoida si paratifoida cauzate respectiv de Salmonella typhi si de Salmonella puratyphi ) La bolnavii cu mijloacele de aprare imumtara slbite pot surveni septicemii
complicate cu infecii pulmonare menmgeene urinare sau osoase
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m administrarea de antibiotice
Prevenirea necesita controlul bacteriologic al produselor alimentare si al apelor de but precum si depistarea si evictia din colectiviti a purttorilor microbului In tarile m tare controalele sanitare sunt
insuficiente mgestia unor astfel de alimente atunci cnd sunt trude sau putm preparate termic (ndeosebi crustaceele laptele si ngheata) nu este indicat
SALPINGECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei trompe uterme sau a ambelor
O salpmgectomie este indicata in tratamentul unei infecii a trompelor (hidrosalpmx ori acumularea de ser m trompa piosalpmx ori acumularea de puroi m trompa) sau pentru a trata o sartma extrauterma
tubara Ea poate fi practicata prin laparotomie (deschidere chirurgicala a abdo menului) sau prin cehochirurgie (introducere de instrumente pnntr o mica incizie abdominala) Anestezia este intot deauna
generala si spitalizarea variaz ca durata intre 4 si 7 zile m primul caz si intre 24 si 72 ore m al doilea taz
O salpmgettomie a unei trompe nu afecteaz m nici un fel fertilitatea femeii daca cealalt trompa este funcionala in schimb o salpmgectomie a ambelor trompe antreneaz o sterilitate definitiva
SALPINGITA. Infiamatie a unei trompe uterme sau a ambelor
CAUZE SI SIMPTOME Originea unei salpmgite este mfectioasa germenii responsabili fund cei ai bolilor cu transmisie sexuala (thlamydia gonococul micoplasma) Aceasta inflamatie se manifesta m
general prin dureri pelviene prin sangeran vagmale pnntr o febra mai mult sau mai puin ridicata prin pierderi vagmale anormale uneori totui ea nu se traduce prin nici un semn si este descoperita m cursul
unui examen motivat pnntr o sten litate Inflamatia se poate ntinde la organele nvecinate vagin parametru (membranele de susinere situate de o parte si de alta a uterului) ovarele Salpmgita acuta constituie
o urgenta terapeutica deoarece de buna funcionare a trom pelor depinde fecunditatea feminina

TRATAMENT SI SUPRAVEGHERE Tratamentul consta m luarea de antibiotice adaptate la germenele respectiv pe o perioada mergnd de Ia 10 zile la 3 sptmni Este de asemenea necesar si un
tratament antibiotic al partenerului
SALPINGOGRAFIE. Examen radiologie al trompelor
Uterme - HlSTEROSALPINGOGRAFIE

SALPINGOPLASTIE. Operaie chirurgicala care vizeaz restabilirea permeabilitii trompelor uterme obstruate
O salpmgoplastie este indicata in cazul m care o femeie care dorete sa aib un copil este afectata de o mflamatie a trompelor de origine mfectioasa sau de aderente post
'
chirurgicale care au provocat o astupare a acestora res
' ponsabila de sterilitate
SALTEA. Piesa de la suprafaa patului utilizata pentru statul la pat
DIFERITE TIPURI DE SALTELE In spitale sunt folosite m scop preventiv sau terapeutic mai multe feluri de saltele
Salteaua de apa este confortabila dar necesita un control permanent al etaneitii
Salteaua pneumatica tu umflare alternativa branat la un motor electric este compusa din mai multe compru mente cilindrice paralele care se umfla si se dezumfl alternativ Suprafaa de sprijin se
schimba deci dup acest ritm greutatea corporala a bolnavului fund repartizat pe partea corpului care se sprijin pe compartimentele umflate
Salteaua cu aer pulsat este dotata cu o suflene cu aer cldu legata la un motor care permite sa se pun m micare microbile Ea este rezervata ndeosebi celor cu arsuri mn ale cror dureri le atenueaz
Toate aceste saltele sunt utilizate pentru bolnavii care zac la pat (hemiplegiei) de exemplu) pentru mani rnii (accidente de circulaie) si pentru mani ari deoarece le maseaz zonele de sprijin ale corpului
Ele dau de ase menea rezultate excelente m prevenirea si tratamentul escarelor provocate de un zcut prelungit la pat 535
SARCIN
S.A.P.H.O. (sindrom) Asociere de diferite afeciuni cutanate (acnee, pustuloz) si osteoarticulare (smovit hiperostoz, osteit)
Sindromul S A P H O (acronim de la smovit acnee pustuloz, hiperostoz osteit) este o afeciune cronica de cauz necunoscuta
Tratamentul sindromului S A P H O este m principal cel al simptomelor sale el face apel la antunflamatoarele locale si generale la antibiotice m caz de leziuni cutanate supramfectate
SARCIN. Totalitate a fenomenelor care se desfoar ntre fecundatie si natere n timpul crora embrionul apoi ftul, se dezvolt n uterul matern SINONIM gestaie graviditate
Sarcina dureaz n medie 9 luni grupate in trei trimestre adic 273 zile plecnd de la dau fecundatiei Dar obte tricienu socotesc adesea n sptmni de amenoree (S A ) adic n sptmni de absent a fluxului menstrual mce
putui sarcina este atunci fixat n prima zi a ultimului flux menstrual normal, durata sa fund de 41 sptmni de amenoree nainte de 37 sptmni de amenoree naterea se numete prematur, dup 41 sptmni si 3 zile se
vorbete de termen depit

Desfurarea sarcinii. Se urmresc trimestru

apele prin
SEMNE PRECOCE Unul dintre primele semne este absena scurgerilor menstruale la data prevzut
O femeie care si urmrete curba de temperatur mai nal, din motive contraceptive sau pentru a favoriza concep ia, poate observa un platou termic (creterea temperaturii persistnd deasupra valoni de 37C) de mai mult de
16 zile pe cnd n mod normal curba coboar sub 37 'C n ajunul fluxului menstrual n acelai timp mai apar si alte semne emotivitate si intabilitate anormale greuri matinale poft sau dezgust pentru anumite alimente umflare
si sensibilitate a snilor, nevoie frecvent de a urma senzaie de picioare grele, gust de metal n gur
PRIMUL TRIMESTRU La examenul ginecologic uterul este globulos si moale, colul utenn este violaceu si glera cervical este absent Aceste semne care se accentueaz cu timpul, permit, dup 8 sptmni de amenoree s se
pun sigur diagnosticul de sarcin Dar nainte de acest termen sarcina poate fi confirmat prin dozarea hormonului cononic gonadotrofic (h C G ) prezent n urm si n plasma sangvin a femeii gravide
Testele ele sarcina se gsesc n unele ri n vnzare liber k farmacie bazate pe o reacie imunologic ele deceleaz prezena n urin a unei forme dehCG fJhCGul nc din pnma zi de ntrziere a scurgerilor menstruale Totui
ficacitatea lor nu este total si dozrile de h C G n plasma nngvm, fcute n laborator, sunt mult mai sigure Hor , monul este decelabil nc de la ntrzierea fluxului
menstrual nivelul lui se dubleaz la fiecare 48 ore pentru a atinge un maximum la o sarcin trecut puin peste 2 luni Ecografia permite la 5 sptmni de amenoree, s se vad sacul ovular si la 6 sptmni, embrionul si
sediul sarcinii La 7 sptmni este decelat activitatea cardiac a embri onului si la 8 sptmni este confirmat eventuala prezent a mai multor embrioni (sarcin multipl) Cea mai bun perioada pentru a data o sarcin cu
ajutorul ecografici si pentru a i stabili termenul adic att data prevzut pentru natere ct si vrsta gestational se situeaz ntre a 8-a si a 12 a sptmn de amenoree Msurtoarea cramocaudal (de la vrful capului pn n
josul coloanei vertebrale) a embrionului permite atunci s se precizeze termenul cu o aproximaie de 3 zile Mai trziu ntre a 12 a si a 20-a sptmn ca reper servete msurtoarea craniului (dia metrul bipanetal) dar cu o
precizie mai mic
In cursul acestui trimestru uterul creste treptat n volum ncepnd din luna a 2 a el ia patru centimetri n nlime pe lun La 3 luni fundul uterului depete puin pubisul
Semnele se nmulesc Femeia prezint uneori o consti patie o nervozitate vertije, tulburri de somn (insomnii accese de somnolenta irezistibil), senzaii abdominale neobinuite, o salivatie excesiv Ea poate lua n greutate (l
sau 2 kilograme) sau poate pierde din greutate, dac gretunle si vrsturile o mpiedic s se hrneasc
AL DOILEA TRIMESTRU Dup a 12 a sptmn, gre tunle se atenueaz, apoi dispar Uterul se dezvolt abdomenul se umfl si sarcina devine vizibil Micrile ftului sunt percepute ntre a 20 a si a 22 a sptmn de
amenoree pentru primul copil ntre a 18 a si a 20 a sptmn pentru copiii urmtori Snii se mresc si se ngreuneaz Pigmen tatia pielii se accentueaz se profileaz o linie nchis la culoare pe abdomen si uneori se formeaz
pete pe fat (masc de sarcin) si pe fata intern a coapselor Pielea abdomenului se subiaz fund adesea marcat de vergetun prin ruperea fibrelor elastice cutanate Greutatea creste (cu 5 pn la 7 kilograme)
AL TREILEA TRIMESTRU Uterul apas la partea de jos pe vezic astfel meat tuea, strnuturile, rsul pot provoca o incontinent urinar n partea de sus mpinge stomacul, provocnd arsuri si apas pe diafragm, cauznd o
gfial Abdomenul se ntinde articulaiile bazinului devin dureroase Greutatea creste cu mea 4 kilograme, pentru a ajunge la o cretere total de 9 pn la 13 kilograme Glandele mamare secret colostru
n cursul lumi a 8 a ftul se aeaz normal cu capul n jos In cursul lumi a 9 a capul ftului se angajeaz n micul bazin, uurnd apsarea pe diafragm Se produc contracii utenne intermitente nedureroase
In sfrit termenul naterii este anunat prin apariia contraciilor utenne din ce n ce mai puternice si mai regulate care marcheaz nceputul travaliului, prima faz a naterii SARCINA

536
Sarcina i viaa zilnica
Alimentaia unei femei gravide trebuie sa fie echilibrata vitamina C este adusa m cantiti suficiente de legumele si fructele proaspete calciul de ctre produsele laclate Uneori este necesar un supliment de fier si m acid folie
Pentru d evita o mbolnvire de toxoplasmoza sau listen oza boli periculoase pentru ft trebuie sa se consume carne fiart legumele si fructele sa fie splate sa fie interzise laptele crud si produsele pe baza de lapte crud
Cantitatea de hrana trebuie supravegheata cu scopul ca luarea in greutate sa nu depeasc 12 13 kilograme In mod ideal aceasta ar trebui sa nu fie mai mare de 9 10 kg Activitatea sportiva este recomandata cu excluderea
sporturilor cu risc traumatic (ski clrie) sau care necesita eforturi intense (competiii maraton gimnastica aere bica culturism) n primele doua luni de sarcina mcdificanle hormonale antreneaz o mbuntire a capacitilor
fizice In continuare este recomandata moderaia natatie mers gimnastica dans ntmic care ajuta la meninerea tonusului muscular si la limitarea luam m greutate dup natere revenirea la forma fizica anterioara este cu att mai
rapida cu cat femeia este mai sportiva Gimnastica prenatala este recomandat tuturor femeilor gravide in cadrul pregtim naterii ca si edinele de gimnastica acvatica sau de yoga Toate tehnicile asociaz exerciii de respiraie
cu micrile de mldiere si de relaxare
Igiena corporala trebuie sa fie perfecta deoarece problemele dermatologice sunt frecvente in timpul sarci nu Totui trebuie evitate dusurile fierbini bile prelun gite foarte calde si dusurile vagmale Masarea saml r a
abdomenului a coapselor si a feselor cu o crema de fortificare a esuturilor precum si purtatul unui sutien sunt recomandate Gingiile fragihzate si umflate snge reaz uor n schimb cariile nu sunt fav( nzate m mod deosebit dar
este necesar sa se fac controlul strii de sntate a dinilor pe durata sarcinii
Rmne posibil sa se cltoreasc cu trenul sau cu avionul daca nu cumva exista un aviz med cal contrar Dar o femeie gravida trebuie sa evite cltorule lungi cu automobilul vibraiile acestuia putnd declana contracii
Supravegherea medicala prenatala Supravegherea

medicala a sarcinii este fcuta de ctre un gineu log sau de ctre o moaa m cabinet sau mtr o maternitate Ea consta mtr o sene de examene medicale intre care unele sunt obligatorii
PRIMUL EXAMEN PRENATAL Examenul clinic corn plet cuprinde un examen cardiovascular si pulmonar un examen al snilor si un examen ginecologic (uter ovare) precum si un frotiu de depistare daca frotiul precedent
dateaz de mai mult de un an Medicul cere examene complementare determinarea grupurilor sangvine ale prinilor depistarea rubeolei sifilisului toxoplasmozei
drepanocitozei (pentru aincani) si talasemiei (pentru femeile asiatice sau din Orientul Mijlociu) Medicul pro pune de asemenea cercetarea seropozitivitatn m virusul SIDA Cercetarea protemuriei pentru a detecta o atingere
renala si a glicozunei pentru a depista un diabet este efectuata lunar Numrtoarea formulei sangvine este obli gatorie m a 6 a luna de sarcina Aceste examene permit sa se deceleze sarcinile cu risc si sa se prevad dac este
necesar o consultaie specializata Aceasta poate conduce la a avea m vedere un serclaj al colului daca acesta este deschis o cercetare genetica atunci cnd familia prezint o boala ereditara si la a propune o amniocenteza pentru
detectarea unei anomalii cromo/omice atunci cnd femeia este trecuta de 38 de am
CONSULTAIILE URMTOARE Acestea urmeaz din luna m luna atunci cnd sarcina se desfoar normal Msurtorile nlimii utenne sunt notate pe o curba sunt urmrite dezvoltarea si vitalitatea ftului Ritmul cardiac
fctal perceput iniial la ecografic apoi la auscultatie este n mod normal regulat (de la 120 la 160 pulsaii pe minut) Greutatea corporala a femeii este notata iar presiunea arteriala este msurata (cea normala nu trebuie sa depa
seasca 13 8) Pnn tuseu vacmal se exploreaz colul utenn Unele examene sangvine sunt repetate cu regularitate daca serok gia a fost negativa la primul examen in fiecare luna pentru tox plasmoza in fiecare luna pana la trei luni
de sarcina depite pentru rubeola Tot aa atunci cnd femeia este Rhesus negativa copilul risca sa fie Rhesus pozitiv iar gravitatea c msecmtelor de incompatibilitate Rhesus face necesara cercetarea lunara a pre/entei aglutmi
nelor Depistarea marcherilor hepatitei B se face la 7 luni de sarcina Ecografia realizata intre 20 si 22 sptmni de amcncree permite cutarea anomaliilor morfologice ale ftului si stud erca cretem sale Ultima ecografic
realizat la 33 sptmni ver f ca poziia ftului creterea sa morfo loya sa abundenta lichidului amniotic precum si locali zarea placentei
LLTIMUL EXAMEN PRENATAL Consultaia din luna a 9 a in mod normal ultima nainte de natere permite verificarea vitalitii ftului tipul de prezentatie (cu capul cu ezutul etc ) Mamei n sunt date sfaturi care sa o fac sa
tie sa plece la timp spre maternitate In sfrit se mai programeaz o scurta consultaie m a 41 a sptmna de amenoree pentru o nregistrare a zgomotelor cordului fetal si pentru o amnioscopie daca la acea data naterea n a
avut deja l )c
Aspectele psiho-afective ale sarcinii Progresele medicale si evoluia condiiei femeii au transformat expe nenta sarcinii care este din ce m ce mai mult un act ales si dorit Totui ea constituie mea obiectul unor temeri
nelmurite Unele dintre ele au o origine personala trezirea conflictelor infantile (descoperirea sexualitii conflictele oedipiene) altele sunt legate de mprejurri (schimbarea SARCINA
ritmului vieii atitudinea viitorului tata nelinitea profesionala problemele materiale si morale puse de natere de exemplu)
La nceput femeia gravida se simte mai vulnerabila pe plan afectiv nevoia de protecie cutarea mulumim depen denta de anturaj pofte alimentdre Aceasta stare nsoete tulburrile din primul trimestru (greuri vrsaturi vertije
nervozitate oboseala insomnie) modaliti de expresie emoionala care dispar de cele mai multe ori de ndat ce copilul ncepe sa mite Totui ele pot persista sau se pe t agrava (vrsaturi mcoercibile) antrennd o deshidrdtare si
o slbire care necesita un tratament medical si psihologic si uneori chiar o spitalizare
O buna evoluie a sarcinii depinde de asemenea de legtura care unete cuplul Contrar temerilor unui marc numr de femei gravide transformarea corpului lor nu micoreaz cu nirruc atracia sexuala ncepnd din luna a 7 a
raporturile sexuale necesita o anumita prudenta daca nu chiar abstinenta completa In aceasta privina este necesar avizul medicului Obstetricienn recomanda viitorilor tai sa
Sarcina i medicamentele
Ftul este foarte sensibil la medicamentele si la drogurile absorbite de mama sa riscul de atingere fetald este ridicat astfel nct luarea unui medicament care nu este esenial trebuie sa se fac m mod excepional in timpul
sarcinii De aceea o femeie gravida nu trebuie sa ia medicamente fr aviz medical
Principalele medicamente teratogene (care produc m stadiul embrionar malformaii congenitale) sunt cele anti canceroase antidiabetice orale unele antiepileptice litiul hormonii sexuali de sinteza vaccinurile vii atenuate (ruje
ola oreion rubeola febra galbena si vaccinul antipoho mielitic de tip Sabin)
Principalele medicamente toxice pentru ft sunt sulfa nudele retard aminozidele diytalicclc unele anticoagu lante aspirina m cursul celui de al 3 lea trimestru de sarcina Opiaceele si neurolepticele acioneaz asupra centrilor
nervoi ai ftului si sunt toxice mai ales m timpul naterii din cauza dificultii respiratorii si a prea mani somnolente pe care o produc
Luarea de LSD de cocaina sau de amfetamine antre neaza un risc de natere prematura de insuficienta a greutii ftului de malformaie congenitala si de mtar ziere mintala si fizica In caz de heromomame nu numai c la
natere copilul are o insuficienta ponderala ci se nate si intoxicat iar dezobisnuirea de toxic necesita 6 saptdmam Ddcd mama este alcoolica riscurile de avort sunt crescute bebeluul va putea pre/enta malformaii faciale sau
cardiace o ntrziere a cretem uneori o ntrziere mintala n sfrit un consum ridicat de tutun este responsabil de o insuficienta ponderala la natere de o micorare a rezistentei la infecii de o sensibilitate la infeciile si bolile
aparatului respirator
asiste la edinele de pregtire pentru natere astfel meat sa tic mai bine informai si sa participe mpreuna cu partenerele lor la naterea copilului
Sarcinile patologice Orice eveniment care survine m cursul sarcinii si care comporta un risc pentru mama si/sau pentru copil este considerat ca patologic De altfel o sarcina se numete cu risc atunci cnd ea survine la o femeie
afectata de o boala preexistenta pe care sarcina o poate aDrava ceea ce poate complica naterea sau poate influenta asupra strii de sntate a ftului
Printre bolile care se pot agrava se afla diabetul lupusul cntcmatos diseminat uncie cancere afeciunile cardiace pulmonare (astm) endocrine (hipcrtiroidie hipotiroidie) neurologice (epilepsie scleroza m placi) Se mai cunosc si
ali factori de risc obezitatea un consum mare de alcool toxicomaniile tabagismul si vrsta femeii (mai puin de 17 ani mai mult de 38 ani)
O sarcina multipla este considerata de asemenea cu risc deoarece poate antrena o natere prematura
PRIMUL TRIMESTRU Fondul esenial al patolognlordm primul trimestru l constituie riscurile de natere falsa sarcinile extrauterme si complicarea sarcinilor cu vrsaturi mcoerubile Ameninrile de natere falsa se traduc
prin dureri pelviene si prin san0eran vacinale Daca ecografia nu cvidentia/a afectri ireversibile ale oului (oprirea dez v Itarn dezlipirea ou transparent) un tratament hormonal cu progesteron asociat cu odihna permite uneori ca
sarcina sa si continue cursul La nceputul gestatiei sarcina extra uterma m care oul este implantat m afara uterului prezint reala gravitate cu riscul ei de ruptura tubara tratamentul ci este de cele mai multe ori chirurgical si
consta m ablatia c ului si uneori a trompei deteriorate Vrsaturile mcoer abile provocate de modificrile hormonale pot de asemenea sa marche/e acest prim trimestru Odihna un tratament antiemetic (mpotriva vrsaturilor)
postul - urmat de reintroducerea prudenta a alimentaiei - sunt de cele mai multe ori eficace Spitalizarea poate fi necesara In sfrit m cursul acestui trimestru rubeola sau toxoplasmoza daca afecteaz puin sntatea mamei in
schimb ele pot fi foarte grave pentru ft
AL DOILEA TRIMESTRU Ameninarea de natere pre matura reprezint principala patologie a celui de al doilea trimestru dar ea se mai prelungete si m al treilcd trimestru hd se traduce prin contrdctn utenne nedureroase care
modifica treptat colul utenn Cea mai buna metoda de tratament a ameninam de natere prematura este odihna inse tita daca este nevoie de tratamente care micoreaz sau opresc contraciile utenne O natere se numete pre
matura daca survine nainte de 37 sptmni de amenoree In cursul celui de al doilea trimestru se ntmpla uneori ca apariia contraciilor sa antreneze o beantd a colului utenn descoperita cu ocazia unui examen Atunci se
efectueaz intre a 12 a si a 21 a sptmna de amenoree un serclaj al colului utenn SARCIN EXTRAUTERINA

AL TREILEA TRIMESTRU In cursul celui de al treilea trimestru diferite boli ale mamei pot complica o sarcina anemia toxemia gravidica infeciile urinare si renale Mai pot interveni cauze legate de ft un
exces al dezvoltam (macrosomie fetala) sau o ntrziere a cretem intrauterine un exces de lichid amniotic (hidrammos) sau o insuficienta a acestuia (oligoammos) Inseriile anormale ale placentei de
exemplu placenta praevia sunt de asemenea factori de risc din cauza hemoragiilor pe care le produc In sfrit constatarea in utero a malformaiilor fetale compatibile cu viata si care permit continuarea
cursului sarcinii necesita si ele o supraveghere crescut -> AVORT EMBRION FECUN
DAIE IN VITRO NATERE PLACENTA PRAEVIA FfHESUS

SARCIN EXTRAUTERINA. Sarcina care se dez volt m afara cavitii utenne SlNON M \arcma eclopic O sarcin extrautenna (SEU) apare cam in 2% dintre sarcini

DIFERITE TIPURI DE SARCINA EXTRAUTERINA In

96% dintre cazuri oul se implanteaz m trompa lui Fallopio
(sarcin tubara) Alte localizri mai rare sunt tuboovanene
sau peritoneale (in cavitatea abdominala)
FACTORI DE RISC Factorii de risc care explica creterea
frecventei sarcinilor extrauterme se grupeaz m mai multe
categorii
Frecvena crescnda a bolilor LU transmisie sexuala (B T S ) este un factor important un antecedent de infecie multiplica de 6 ori riscul de sarcina extrautenna prin suprimarea cililor care m mod normal
tapeteaza trompa si faciliteaz deplasarea ovulului
Steriletul dei att de eficace m calitate de contraceptiv creste de 3 ori riscul de sarcina extrautenna m raport cu metodele de contraceptie orala Stenletele coninnd pro gesteron cresc riscul de 6 sau 7 ori
Acest risc care creste dup doi ani de utilizare a stenletului este reversibil atunci cnd stenletul este ndeprtat In schimb stenletele nu cresc frecventa sarcinilor extrauterme m raport cu o populaie de femei
care nu folosesc contraceptia
Tutunul este un factor de risc de sarcina extrauterma cu cat o femeie fumeaz mai mult cu att mai mult creste riscul
Vrsta mamei este o problema riscul este de 2 ori mai mare pentru femeile intre 35 si 39 am si aproape de 4 ori mai mare peste vrsta de 40 am
Chirurgia sterilitii chiar daca restabilete permeabili tatea unei trompe las in mod obligatoriu cicatrice si nu repara leziunile preexistente ale mucoasei
Procreatia asistat medical adic fecundatia m vitro si transferul mtratubar al grneilor (constnd m introducerea spermatozoizilor M ovulului mtr o trompa) creste de 2 ori riscul unei sarcini extrauterme
MU factori de cretere a frecventei sarcinilor extrauterme sunt rrucropilulele (contraceptive orale slab dozate) si faptul de a fi avut deja un astfel de tip de sarcina
SIMPTOME SI SEMNE O sarcina extrautenna se mani festa prin dureri abdominale si hemoragii utenne survemnd dup o ntrziere a fluxului menstrual intre 3 si 6 sptmni m general In fapt oul se
dezvolta mtr un esut care nu este fcut pentru a l primi si pe care l ntinde Atunci cnd oul este grefat m ampula tubara sarcina poate sa continue mai mult timp embrionul putnd sa si continue dezvoltarea
m abdomen
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticarea precoce a unei sarcini extrauterme este asigurata prin doua examene asociate de multe ori practicate in mediu spitalicesc
D( zarea m urina sau m plasma sangvina a hormonului specific al sarcinii hormonul cononic gonadotrofic (h C G) secretat de ctre conon nti apoi de ctre placenta organe de hramre a oului indica un
nivel m general mfenor nivelului ateptat pentru vrsta gestationala
Eco^rafia poate pune m evidenta o activitate cardiaca embnonara m afara uterului In afara acestui semn direct examenul poate pune in evidenta un gol uterm tare nu corespunde cu data sarcinii
Pericolul unei sarcini extrauterme rezida m ruperea trom pei care poate antrena o hemoragie interna de important mai mare sau mai mica si se afla la originea leziunilor ireversibile Totui aceasta
complicaie care constituie o urgenta chirurgicala a devenit excepionala
TRATAMENT SI PROGNOSTIC O sarcina extrauterma pe cale de regresie spontana trebuie sa fie supravegheat din cauza riscurilor de rupere a trompei Toate celelalte cazuri necesita un tratament
chirurgical fie radical (abia tia trompei) fie conservativ (pstrarea trompei) dup caz Deschiderea abdomenului este indicata atunci cnd o hemoragie interna mare urmeaz rupem brute a trompei sau cnd o
efuziune sangvina s a nchistat si cnd s au creat aderente Sarcinile ovanana si abdominala au ca indicaie deschiderea abdomenului In alte cazuri cehochirurgia (intervenia practicata sub control
endoscopic) permite s se intervin fr a practica incizii mari Mai recent unele echipe chirurgicale au tratat sarcini extrauterme pnn punctie sub supraveghere ecografica asociata cu injectarea local a unui
medicament antimitotic destinat sa distrug celulele sarcinii extrauterme
Atunci cnd este pus acest diagnostic pacienta trebuie sa fie spitalizata de urgenta cu stopul de a preveni o eventuala complicaie (ruperea trompei in particular)
SARCIN MULTIPL. Dezvoltare simultana a mai multor fetusi m uter
Termenul de sarcina multipla se aplica sarcinii gemelare sau duble (2 fetusi) tngemelare sau tnple (3 fetusi) precum si unei sarcini cvadruple cvmtuple sextuple etc
Tehnicile de procreatie asistata medical (inducerea ovulatiei fecundatia m vitro) antreneaz adesea o sarcin gemelara SARCOM
DIFERITE TIPURI DE SARCINA MULTIPLA Exista doua feluri de sarcina multipla sarcina monozigota (un singur ou) si sarcina dizigota (doua oua) aceasta din urma reprezentnd 30% din sarcinile gemelare si 3 nateri din
1000
In sarcina dizigota \au plurunulara copiii rezulta din fecundatia a doua sau mai multor ovule de ctre sper matozoizi diferii Copiii pot fi de acelai sex sau de sexe diferite Ei se aseamn dar nu mai mult dect fraii si
surorile nscute la date diferite
In sarcina monozigota mu monoovular copiii rezulta din fecundatia de ctre un spermatozoid a unui singur ovul care se divide Aceti copii sunt ntotdeauna de acelai sex sunt identici din punct de vedere morfologic
fiziologic si genetic Sngele lor are aceleai caracteristici
SUPRAVEGHERE Procentul de nateri premature si de mortalitate pennatala este mai ridicat in caz de sarcina multipl Acest risc este redus prin luarea m supraveghere precoce a sarcinii mtr un centru specializat O sarcina
muli pl necesita o supraveghere crescut odihna o ncetare a lucrului mai devreme dect m cazul unei sarcini obinuite chiar dac este vorba doar de o sarcin gemclara La natere copiii au m general o greutate mai mica dect
cea a copiilor rezultai dmtr o sarcina unica si ei constituie obiectul unei supravegheri atente mea din primele sptmni ale vieii lor
SARCOID. Nodul rotund sau oval de dimensiuni van abile caracteristic sarcoidozei si unei varieti de hipo derrmta (inflamatie acuta a hipodermului) denumita entem indurat al lui Bazin care este cauzat de cele mai multe ori
de tuberculoza
SARCOIDOZ. Boala generala caracterizata pnn existenta unei leziuni tipice dar nu specifice granulomul epiteloid (ngrmdire de celule epiteloide globule albe modificate - cu centrul nenecrozat) si care este susceptibil sa
afecteze succesiv sau simultan un mare numr de organe sau de esuturi (ganglioni plmni piele oase si articulaii) SINONIM boal a Im Bemier Boeik Schaumann Originea sarcoidozei este necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE O sarcoidoza este frecvent lipsita de simptome sau de semne vizibile In alte cazuri boala poate fi pus m evident prin diferite manifestri
Leziunile toracice sunt cele mai frecvente adenopatn (inflamaii ale ganglionilor limfatici) voluminoase ale media slinului (regiunea cuprinsa intre cei doi plmni) infiltraii nodulare ale plmnului infiltraie pulmonara
difuza
Leziunile cutanate sunt reprezentate frecvent pnntr un entem nodos caracterizat pnn noduli rosietici simetrici sensibili care sunt amplasai pe fata interna a gambelor Aceste leziuni cutanate tipice sunt nsoite de manifestri
mai rare si nespecifice cdere a parului entroderrme (roseata i descuamare a pielii) ihtioza (piele uscata acopenta de scuame fine) mancanmi
Alte simptome sau semne ale unei sarcoidoze pot h o hipertrofie a ganglionilor superficiali (axilan inghinali) o artrita dureri difuze anomalii ovulare (uveita anterioara de exemplu) atingeri ale ficatului si ale glandelor salivare
EVOLUIE SI TRATAMENT O sarcoidoza evolueaz m pusee succesive fr sa se cunoasc bine factoni declanam acestora
Tratamentul depinde de bilanul general
SARCOM. Varietate de cancer care se dezvolta pe seama esutului conjunctiv
Sarcoamele sunt tumori maligne rare Ele survin mai ales la subiecii tineri inclusiv copii si sunt caracterizate pnn nclinaia lor sa invadeze esuturile nvecinate sa disemi neze la distanta prin metastaze si sa evolueze rapid Se
disting doua tipuri de sarcom
Sarcoamele esutului conjunctiv obinuit Acestea sunt tumor canceroase care se dezvolta pe seama esuturilor de susinere
Aceste tumori survin de cele mai multe ori m curgerile conjunctive ale membrelor m zona situata m spatele pento neului si m piele Tratamentul consta m ablatie chirurgicala radioterapie si chimioterapie
Sarcoamele esutului conjunctiv specializat Aces tea sunt tumori dezvoltate pe seama diferitelor esuturi conjunctive structura lor amintind o pe cea a esutului din care au luat natere
An^iownoamele se dezvolta plecnd de la elemente
Condrosaruamele sunt tumori ale cartilagnlor
Leiomu wrcoamele se dezvolta plecnd de la celulele muchilor netezi m particular cele ale uterului si ale tubului digestiv
Lip \araamele prolifereaz plecnd de la celulele grasoase Acestea sunt tumori care evolueaz mai ales local
Ostei arcoamele prolifereaz plecnd de la esutul osos Ele sunt localizate de cele mai multe ori la membrele inferioare
Rabdomu sanoamele prolifereaz plecnd de la fibrele muchilor striai
Sarcomul Im Kafxm prolifereaz pe seama celulelor endotehale a vaselor sangvine si a fibroblastelor dermului Actualmente el afecteaz ndeosebi bolnavii atini de SIDA
SIMPTOME SI TRATAMENT Simptomele sunt foarte variate deoarece depind nu doar de tipul exact al sarcomului ci si de regiunea corpului sau de organul atins Aceste tumon fiind extrem de virulente tratamentul lor (ablatia
chirur gicala radioterapie chimioterapie) este adesea de o efica citate limitata Totui excepiile sunt numeroase unele sarcoame cutanate sunt tratate m mod satisfctor prin ablatia chirurgicala SARCOPT

540
SARCOPT. Parazit din ordinul acariemlor responsabil de scabie - SCABIE
SARE. Substana alba sau cenuie compusa m cea mai mare parte din clorura de sodiu cristalizata friabila solubila in apa si ntrebuinata pentru a da gust mncrii si pentru a conserva alimentele
Consumul mediu de sare pe individ este de 7 sau 8 grame pe zi cuprinznd sarea prezenta m mod nt rmal in alimente (l sau 2 grame) sarea utilizata pentru gtit (3 sau 4 grame) si sarea conUnuta m preparatele alimentare
industriale (3 sau 4 grame)
SARE BILIAR. Substana derivata de la colesterol produsa de ctre celulele hepatice si secretata in bila permite degradarea si absorbia grsimilor
SATURNISM. Totalitate a manifestrilor cauzate de o intoxicaie cu plumb sau cu sruri de plumb
Actualmente saturnismul afecteaz de cele mai multe ori anumite profesiuni (sudori spoitori de vase ctc ) Copiii se pot intoxica de asemenea lingnd sau mgerand frag mente de picturi vechi cu plumb
SIMPTOME SI SEMNE Cum eliminarea plumbului este foarte lent acesta se acumuleaz mai nti m oase si apoi in alte esuturi
Intoxicaia acuta se traduce prin dureri abdominale intense cu diaree si vrsaturi sau colici de plumb pnntr o polmevnta (atingere a sistemului nervos periferic) ape i prin convulsii care pot fi mortale
Intoxicaia cronica adaug acestor simptome tulburri de comportament pierderi ale memoriei dureri de cap oceci ae definitiva o hipertensiune arteriala m plus gingiile subiectului sunt ncadrate de un chenar albstrui
DIAGNOSTIC Examenele sangvine pun m evidenta o anemie
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul consta m eliminarea plumbului cu ajutorul agenilor chclaton admi nistrati de preferina m mediu spitalicesc prin cure discon tmue de aproximativ o sptmna Daca m cazul
leziunilor din cadrul formelor acute se obine o regresie m cazul formelor cronice de saturnism prognosticul este mai sumbru
PREVENIRE Prevenirea lucrul fundamental se bazeaz pe diferite dispoziii reglementare protecia subiecilor expui profesional protecia populaiei m general prin masuri ca introducerea benzinei fr tetraetil de plumb
SNTATE. Stare de buna funcionare a organismului Sntatea conform definiiei OMS se caracterizeaz pnntr o bunstare fizica mintala si sociala care nu consta doar m absenta bolii sau a infirmitii
SPUN. Substana utilizata datorita putem sale de cura tare obinut prin aciunea unei substane bazice (alcaline) ca soda caustica sau potasa caustica asupra unui corp gras Spunul este o sare a unui acid gras rezultata m urma
reaciei de sapomficare DIFERITELE TIPURI DE SPUN
Spunurile antiseptice conin m afara unei substane bazice si a unui corp gras o substana de sinteza care distruge germenii patogeni formol alcool
Spunurile supru^rase sunt obinute pe baza de lanolma sau de acizi grai liberi
Spunurile acide sau pseud spunurile sunt constituite dm emulsii apoase pe ba/a de alcooli grai sulfonati acidi fiati coninnd uleiuri naturale sau glicende Spunurile acide ca si spunurile supragrase sunt bine suportate si
evita proliferarea bactenana
Spunurile de m dermatoh yc conin o substana cu efect detergent nefnnd bazica Ele sunt utilizate pentru toaleta persoanelor cu pielea delicata sau iritata de o afeciune Unele spunuri dermatolo Dice sunt fcute pe baza de
sub stane medicamentoase precum gudronul sau uleiul de enupar si sunt prescrise m diferite afeciuni precum
psoriazisul
SN. Glanda mamara STRUCTURA
La femeie snii au m partea centrala mamelonul la rndul lui nconjurat de o zona pigmentata areola Pielea areolei foarte fina este uor deformata de orificiile glandelor sebacee glandelor sudonpare si ale fohculilorpilosi
Glanda mamara este constituita din vreo douzeci de lobi glandulari plonjai in esutul grasos Canalele excretoare ale acestor I bi denumite canale galactofore se deschid pe mamelon Snii se sprijin m spate pe muchiul
pectoral
La brbat snii rmn imaturi si nu conin glanda
PATOLOGIE Dezvoltarea snilor este primul semn al pubertii feminine Glanda mamara reacioneaz la van atiile hormonale din cursul ciclului menstrual si creste m volum m perioada premenstruala sub efectul estrogemlor
La menopauza producia ovanana de estrogeni se prabu seste ceea ce antreneaz o micorare a volumului snilor
Principala funcie biologica a snilor este producerea de lapte In timpul sarcinii estrogenu secretai de ovar si progesteronul secretat de corpul galben apoi de placenta provoac dezvoltarea glandelor mamare precum si lrgirea
mameloanelor Chiar imediat dup natere snii produc un lichid apos colostrul Acesta face loc laptelui matern dup vreo 3 zile sub influenta hormonului numit prolactma
In afara funciei sale de hramre a sugarului snul femi nm joaca si un rol estetic si sexual Erecia mamelonului este prima manifestare a excitaiei sexuale urmata de o 541

SNGE
turgestenta a areolei apoi de o umflare d ntregii glande m mare
EXAMENE SI PATOLOGIE Palparea snilor trebuie sa fie practicau m mod sistematic m cursul unui examen ginecologic n plus orice femeie trebuie sa realizeze m mod sistematic un autoexamen al snilor cu scopul de a
depista ea msasi cat mai devreme posibil leziunile benigne ale snului si de a putea daca este nevoie sa consulte un specialist Femeia se aeaz cu bustul gol m fata unei oglinzi si evalueaz simetria pieptului sau existenta unei
eventuale retractil a pielii Ridicnd braele m aer ea apreciaz ndi carea snilor si o eventuala disimetrie la ridicare Apoi palpeaz fiecare sn cu mana din partea opusa snului Cu latul minii lipind snul de torace caut
existenta unui nodul sau a unei zone indurate Femeia mai verifica absenta crustelor mici de pe mamelon precum si absenta defor matiei sau retractiei acestuia In cele din urma preseaz fiecare mamelon daca apare o pictura de
lichid la un sn ea semnaleaz acest lucru medicului
Printre alte examene ale snului mamografia (radio grafia snului) trebuie sa fie practicata din 3 m 3 am ncepnd de la vrsta de 50 am In fine o biopsie a snului poate sa fie realizata pentru a analiza o zona suspecta
descoperita cu ocazia unui alt examen
In afara perioadelor de alptare in cadrul creia snul p ae constitui sediul unei inflamaii (hmfangita) care evolueaz adesea spre un abces principalele patologii ale snului sunt tumorale nodul chist cancer
SNGE. Lichid n su vscos care circula m artere si in vene sub aciunea pompei cardiace

Mulumit compoziiei sale complexe si circulaiei sale rapide sngele irignd toate esuturile asigura multiple funcii El permite mai ales prin intermediul reelei de capilare interpuse intre circulaia arteriala si circulaia
venoasa transportul gazelor (oxigen si dioxid de carbon) cel al substanelor nutritive (glucide lipide protide) cel al elementelor necesare mijloacelor de aprare ale orga msmului mpotriva bacteriilor paraziilor si virusurilor
(anti corpi eozinofile hmfoute monocite polmucleare neutrofile)
Circulaia sangvina este asigurata de contraciile mus chiulul cardiac Acesta trimite la fiecare contracie aproxi mativ jumtate din snge spre plmni unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cnd oxigenul
este absorbit de ctre globulele rou Cealalt parte a san0elui este trimisa prin aorta spre diferitele esuturi de unde se ntoarce prin venele cave
COMPOZIIE Vc lumul sangvin este constituit din celule m proporie de 50% (entrocite denumite si hematii sau
ELEMENTELE FIGURATE ALE SNGELUI
Principali le cauze
Numr
Principalele cauze
de scdere

pe milimetru cub

Hematii (globule rou)

Anemie

de cretere

de la 4 000 000

Poliglobulie

la 6 200 (KM) (dup

sex)
Leucocite (globule albe)

Infecii virale hemopatie

de la 4 000

Stare mfectioasa

chimioterapie

la 10 000

hemopatie maligna

Etnie (Africa) mlectic

virala toxicitate medi

de la 1 700 la 7 500
mflamatie tabagism

Infecie bactenana

Formula leucocitara
Polmucleare
neutrofile

camentoasa hemopatie

unele medicamente
hemopatie

eozinofile

de la 0 la 500

bazofile

de la 0 la 200

Alergie parazitoza

Mononucleare
limfocite

Deficit imumtar

monocite
Trombocite

Atingere a maduvei

(plachete)

de la 500 la 4 500

Infecie virala si
bactenana hemopatie

de la 0 la 1 000

Inflamatie hemopatie

de la 150 000 la 450 000 Stare mflamatorie

osoase boala imuno

ablatia splinei

logica toxicitate

stimularea maduvei
medicamentoasa

osoase

SNGE

542
globule rou leucoute sau globule albe trombocite sau plachete) si din plasma
Eritrocitele conin m principal hemoglobina pigmentul al crui rol fundamental este de a transporta oxigenul plmnilor spre esuturi
Leucocitele cuprind diferite tipuri celulare polmuclearele neutrofile si monocitele care joaca un rol esenial m apa rrea nespecifica mpotriva infeciilor hmfocitele suportn celulari ai imunitii specifice polmuclearele
eozmofile a cror nmulire dovedete o alerye sau o parazitoza poli nuclearele bazofile al cror rol este mea neexplicat
Plachetele joaca un rol esenial mpreuna cu factorii coagulm m formarea cheagului sangvin si deci m hemo staz (oprirea hemoragiilor)
Plasma este un lichid galben pai compus din 95% apa uor srata (9%) si numeroase alte elemente m cantitate variabila intre care elemente nutritive deeuri si proteine
ANALIZA SNGELUI Sngele este recoltat dmtr o vena a plicii cotului cu ajutorul unei seringi dup ce s a aplicat un garou deasupra punctului de punctionare In anumite cazuri cnd sunt suficiente cteva picaturi de snge
acestea sunt prelevate din vrful degetului
Examenele hematologice dintre care cele mai importante sunt hemograma si testele de coagulare (timpul de snge rare timpul de coagulare nivelul protrombmei timpul de cefalma activata numrtoarea plachetelor) permit
studi erea componentelor sngelui (forma numr si dimensiuni ale globulelor) si ai factorilor coagulam
Examenele biochimice studia/a diferitele substane chimice ale plasmei (sodiu uree vitamine etc ) Proteinele serului sangvin pot fi studiate prin electroforeza protidelor
Examenele micnbiologice si ndeosebi hemocultura constau m cutarea m snge a diferitelor microorganisme (antigene bacterii ciuperci microscopice virusuri) precum si a anticorpilor care s au format mpotriva lor
PRINCIPALII CONSTITUENI AI PLASMEI SANGVINE
Denumirea
Principalele
Valori normale pe Valori normale pe
Principalele
nivelului
cauze de scdere litru* m uniti
litru* m uniti
cauze de cretere
sangvin
convenionale
internaionale
Elemente minerale electroliti

de la 3 10 la 3 45g

Sodiu

Natremie

Hiperhidratare
tratament diuretic

de la 135 la
ISOmmol

Deshidratare
|

Potasiu

Kalierme

Diaree sindrom
Conn tratament
diuretic

de la 3 5 la Smmol

Insuficienta
renala

Calciu

Calcemie

Deficit m
vitamina D
(rahitism)

de la 2 4 la 2 6mmol

Hiperparatiroidie
cancer osos
mielom

Magneziu

Magnezemie

Alcoolism diaree
insuficienta
hepatica

de la 0 6 la 1 Smmol

Insuficienta
renala

Fier

Sideremie

Sarcina alptare de la 0 6 la 1 3mg

stare mfectioasa

de la 1 1 la 23^mol

Hemocromatoza

Clor

Cloremie

Diaree vrsaturi
de la 3 4 la 3 9g
tratament diuretic

de la 95 la llOmmol

Insuficienta
renala

de la 136 la
196mg de la 96 la
l()4mg

de la 151a27mg

Glucide si lipide
Glucoza

Ghcemie

Coma hipo
glicemica post
insuficienta
suprarenala

de la 0 8 la 1 2g

de la 4 4 la 6 7 mmol

Diabet
hipercorticism

Trighcende

Tnglicendemie

Insuficienta
hepatica
malnutntie

de la 0 5 la 1 4g

de la 0 6 la 1 Smmol

Diabet exces
alimentar factori
genetici

de la 5 2 la 6 Smmol
i hipotiroidie

| Factori genetici,

de la 2 la 20U I

Infarct miocardic

543
SNGE
PRINCIPALII CONSTITUENI AI PLASMEI SANGVINE
Colesterol
Colesterolemie Hipertiroidie
de la 2 la 2 5g
malnutntie
|
Enzime
Transarmnaz
e
(ASAT,

Transammazem de!a21a50U
ie
Wroblewski

hepatit acut

ALAT)

| ciroz

Protide si ali constitueni

azotat
Acid unc

Hepatit acut

de la 20 la 70mg

de la 1201d420(imol

Bihrubin

Uncemie

Fr cauz

sub 2 3mg

sub 4 mol

conjugat

semnificativ

Bihrubin

Fr cauz

liber

semnificativ

Insuficient
renal
Hepatit
obstrucie biliar

de la 2 la lOmg

de la 3 4 la 1 7|imol

Hemoliz

de la 50 la 120jimol

Insuficient
renal
Stare
mflamatorie

Creatmin

Creatmemie

Casexie

de la 7 lai 3, 6mg

Fibrmogen

Fibrmemie

Insuficient

de la 2 la 4 5g

hepatic
Proteine
totali
din care

Protidemie

Malnutntie

de la 60 la 8()g

sindrom nefrotic

Deshidratare
stare de soc

nsuficient
hepatic
Albumin

Albummemie

Malnutntie

de la 33 la 49g

sindrom nefrotic

Deshidratare,
stare de soc

insuficient
hepatic
Globulme

Globulmemie

totale

Hipogamaglo

de la 20 la 24g

bulmemie

Ciroza mielom
stare de soc

din care
al-globulme

1 Sindrom nefrotic

02-globulme

Fr cauz

de la 2 la 4g

Infecii

de la 3 la 7g

Stare
mflamatorie

de la 5 la lOg

Ciroz

dela61a!2g

Ciroz, mielom

semnificativa
P-globuhne

Fr cauz
semnificativ

Y-globulme

Deficite
imumtare

stare
mflamatorie
Uree

Uremie

Insuficient

de Ia 0 25 la 0 45g

Insuficient
renala

hepatic
* Valon pentru brbatul adult pe nemncate aceste cifre pot vana uor de la un laborator la altul mmol = milimoL^mol = micromol UI = unitate internaionala
PATOLOGIE Fiecare dintre componentele sngelui poate
fenpnv) acid folie (anemie megaloblastic) si vitamina
prezenta diferite anomalii
Bl2 (boala lui Biermer) ori anomalii genetice (talaserme
Bolile care afecteaz hematiile pot rezulta din deficite
si drepanocitoz, de exemplu) Ele mai pot decurge nc
nutriionale sau prin malbsorbtie m principal m fier (anemie
din mutaii dobndite care duc la proliferare anormal SNGERARE NAZAL

544
(poliglobulie) sau la infecii parazitare (distrugere a gk bulelor rou m caz de paludism de exemplu) Bolile care afecteaz leucoatele sunt nainte de toate leucerruile afeciuni maligne ale maduvei osoase care antre neaza o
producere de globule albe anormale si distrugerea maduvei sntoase De altfel bolile mfectioase ale sngelui pot fi favorizate de o lipsa de polmucleare neutrofile si de monoute (infecii bacteriene) sau de un deficit de hmfocite
(infecii virale si micozice)
m Bolile <.u larmei awpn c mp iliei pla mei rezulta din anomaliile sintezei sau din catabolismul compt nentelor genetice ale acesteia (m particular anomalii ale factorilor de coagulare responsabili de hcmofilie) sau sunt
d( bandii (sinteza unei imunoglobulme anormale responsabila de mielomul multiplu sau de boala lui Waldcnstrom) Afecti umle cu rsunetul cel mai mare asupra compoziiei plasmei sunt cele ale ficatului (ciroza) si ale nmch
ului (sindromul nefrotic al diabetului) Astfel micorarea producem de alburruna de ctre ficat sau pierderea excesiva de albumina pnn rinichi pot antrena o carena m albumina asociata cu edeme insuficienta renala funcionala
creste nivelul de uree de creatimna si al potasiului n plasma
SNGERARE NAZAL. - EPISTAXIS
SNULUI (abces al) Cavitate umpluta cu pur i care se dezvolta pe seama glandei mamare
Un abces al snului poate decurge dmtr un traumatism sau poate constitui localizarea secundara a unui alt focar infectios De cele mai multe ori acesta este o complicat e a alptam atunci el survine in primele 10-15 zile care
urmeaz ncepem alaptar i si se traduce la nceput pnntr un placard rou dur si dureros de o parte a snului In absenta tratamentului (antibiotice antimflamatoare) placardul se supramfecteaza si se umfla din cauza puroiului
constituind abcesul propriu zis Tratamentul consta m drenajul chirurgical
SNULUI (cancer al) Cancer care afecteaz glanda mamara a femeii m principal sub forma unui adeno carcmom (cancer al esutului glandular) uneori sub forma unui sarcom (cancer al esutului conjunctiv)
Cancerul de sn afecteaz o femeie din 13 domeniul de vrsta cel mai afectat fund intre 50 si 60 am d ar 5% dintre paciente au mai puin de 35 am la data stabilim diagnosticului Este cel mai frecvent dintre cancerele femei lor
si numrul de cazuri creste cu regularitate
CAUZE Mai curnd dect sa vorbim de cauze directe trebuie sa amintim factorii favoriznd Acetia sunt gene tiu definii pnntr o legtura familiala directa (mama sora) sau indirecta (mtua din partea mamei bunica materna)
Este vorba de asemenea de faeton hormonali caracterizai pnntr o pubertate precoce (nainte de 10 am) o menopauza tardiva (dup 55 ani) sau o prima sarcina dup 30 ani
Femeile care au un chist sau o tumora benigna a snului tratate sau nu trebuie sa fie supravegheate regulat din cauza riscului mai ridicat care d ntmpina In schimb nici rolul cancerigen al pilulelor estroprogestative nici rolul
protector al alptam nu au fost dovedite
S1MPTOME SI SEMNE Un cancer al snului poate sa se manifeste pnntr o mtantura (nodul) prmtr o scurgere de lichid limpede sau sngernd prin mamelon prmtr o defor mare a snului sau a mamelonului (refracie) mai rar
pnntr o durere Uneori el nu prezint nici un semn si este pus in evidenta pnntr o mamografie (examen radiologie al
DIAGNOSTIC Un cancer al snului este descoperit fie cu ocazia unui examen sistematic de ctre ginecolog fie de msasi pacienta in cursul unei autoexamman a snului Diagnosticul este confirmat pnntr o mamografie eventual
completata cu o ecografic mamara si prmtr o punctie a chistului sau a nodulului (biopsie) al cror lichid sau celule prelevate sunt examinate la microscop cu scopul de a caut celulele tumorale
EVOLUIE Ca major tatea cancerelor cancerul de sn evolueaz mai nti local cu extindere la organele din veci natale si la ganglionii limfatici axilan apoi se propaga pe calea sangvina (metastaze) mai ales la oase la creier la
ficat si la plmni Aceste metastaze pot aprea tardiv chiar la 10 ani dup descoperirea cancerului iniial TRATAMENT Pot fi ntreprinse patru tratamente uneori izolate alteori in ase ciere chirurgia chimioterapia radio terapia
hormonoterapia
Chirurgia este in general primul tratament avut m vedere Ea consta de cele mai multe ori astzi in ablatia tumorii (tumorectomie) asociata cu examinarea histologic imediata (zisa extemporanee) a acesteia pacienta coni
| nuand sa rmn sub anestezie generala daca examenul
| histologic confirma natura maligna a tumoni ablatia gangh
l
mior axilan (curare ganghonara axilara) este realizata
' acordul pentru aceasU eventuala extindere a actului chirur
l gical trebuind sa fi fost in prealabil obinut Pentru tumorile voluminoase sau multiple mastectomia
(ablatia snului) este mea practicata
j
Radu terapia practicata dup o tumorectomie const m
l iradierea snului si a perimetrului zonei scoase pentru a evita recidivele locale Tratamentul cuprinde m general sase pana la douaspre/ece edine cu frecventa de
una dou edine pe sptmna timp de sase sptmni O alta tehnica
de radioterapie cuneterapia consta m implantarea m sn n apropierea tumoni a unor ace tubulare in care s a introdus un fir radioactiv si care sunt lsate acolo timp de cteva zile
Chimu terapia este utilizata dup o tumorectemie sau ca metoda terapeutica folosita singura atunci cnd tumora evolueaz rapid la femeile tinere sau atunci cnd au fost 545

SCABIE
constatate metastazele Tratamentul se ntinde pe o peri oad de 2 pana la 6 luni si cuprinde mai multe cure deli mitate una de alta de folosirea uneia sau mai multor substane anticanceroase (mono sau polichimioterapie asociind
mai multe medicamente) Hormonoterapia foarte des asociata cu alte tratamente const in luarea pe cale orala de antiestrogene atunci cnd cancerul este hormonodependent adic atunci cnd tumora conine receptori
hormonali (elemente situate la suprafaa anumitor celule si destinate sa primeasc mesaje hormonale) PROGNOSTIC SI DEPISTARE Atunci cnd cancerul de sn este tratat precoce prognosticul sau este bun Supra vegherea
regulata a unei femei care a avut un cancer de sn i reluarea tratamentului la cel mai mic semn de recidiva amelioreaz si mai mult acest prognostic De altfel o femeie care a suferit un tratament pentru un cancer de sn poate
avea m vedere sa aib un copil ea nu trebuie sa atepte dect o perioada de doi am dup sfritul tratamentului in scopul de a supraveghea evoluia bolii Alptarea materna nu este totui recomandata

Ameliorarea prognosticului cancerului de sn implica

depistarea precoce examen ginecologic regulat (in fie care an) mamografie sistematica (din 3 m 3 am ncepnd cu vrsta de 50 am) autoexamenul snilor de ctre femeie si consultaia medical la cea mai mica anomalie
constatata -" MAMOPLASTIE MASTECTOMIE

f
SNULUI (tumor benign a) Formaiune nodulara l
benigna m esutul snului
DIFERITE TIPURI DE TUMORI O tumora benigna a snului este de cele mai multe ori un chist (cavitate umpluta cu lichid) un adenofibrom (nodul rotund uneori voluminos care se rotete sub deget) un lipom (tumora
grasoasa) un papilom mtracanalicular (proliferare a esutului mtr un canal galactofor care provoac o scurgere de lichid limpede sau sngernd prin mamelon) sau o tumora mamara filoda voluminoas si cu ridicaturi Aceste
ultime doua tumori pot deveni canceroase
SEMNE Tumorile benigne ale snului sunt simite uneori la palpare
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul precis al unei tumori benigne a snului este confirmat prin examene complementare nainte de toate mamografia (radiografia snului) ecografia si punctia sau biopsia tumorii
urmata de un examen la microscop al esuturilor prelevate O data stabilit diagnosticul este instaurat tratamentul Un chist este golit un nodul fibros sau un lipom sunt scoase atunci cnd sunt prea voluminoase Papiloamele si
tumorile filode sunt ndeprtate in mod sistematic din cauza riscului lor de evoluie maligna -* SNULUI (cancer al)
SSIAL. Tulburare de articulare care consta m pronunarea sunetului te in loc de ce sau se S NO NIME vgmatism adental pelticie
Sasaiala este frecventa la copil naintea vrstei de 4 sau 5 ani Cauzat de o proasta poziie a limbii plasata prea aproape de incisivi sau intre arcadele dentare acest defect de articulare este asociat m general cu un mod de deglu
titie de tip infantil (in care copilul mpinge limba m fata pentru a nghii) si de sugerea policelui
TRATAMENT Suprimarea biberonului si daca este posi bil a obiceiului de a suge degetul sau tetma permit deprinderea unei deglutitn normale si pot duce la ncetarea sasaieln Daca acest defect persista dup vrsta de 5 am
cteva edine de ortofome contribuie la nvarea copilului cum sa si poziioneze mai bine limba
SCABIE. Afeciune cutanata provocata de paraziii din ordinul acanenilor sarcoptu (Sarcoptes scabiei) SINONIME atanoz \urtoptica rie wrcoptidoz scabioz
Scabia survine m epidemii ciclice separate prin peri oade de 30 pana la 40 ani Dup tipul de transmisie se deosebete scabia zisa umana caracterizata pnntr o conta minare pornind de la o alta persoana de scabia zisa ne umana
caracterizata pnntr o contaminare plecnd de la un animal sau de la o planta
Scabia umana In aceasta afeciune cutanata femela sarcoptului sapa un tunel m grosimea epidermului si depune aici oua Acestea dau natere unor larve care devin adulte si se reproduc pe piele Contaminarea se face prin contact
fizic direct (raport sexual) sau prin intermediul obiectelor contaminate (cearceaf pled plapuma)
S1MPTOME SI SEMNE Scabia umana se manifesta mai nti prin mancanmi foarte caracteristice daca ating toi membrii unei familii Apoi apar anuri scurte (corespun zand tunelelor) supramaltate la un capt cu o minuscula
perla translucida (vezicula perlata) predominnd intre degete pe ncheieturile minilor m regiunea axilara m jurul taliei dar niciodat pe fata
TRATAMENT Acesta trebuie administrat m acelai timp tuturor membrilor familiei si tuturor subiecilor foarte apro piati de cei afectai de scabie Produsele antiscabioase (destinate tratam scabiei) se prezint sub forma unor
lotmni sau a unor aerosoli de aplicat pe piele dar si pe lenjeria de corp sau de pat Modul de ntrebuinare al fiecrui produs trebuie sa fie riguros respectat mai ales la copii ndeosebi m ce privete durata de aplicare In fapt m
afara posibili tatu de iritare in caz de contact cu caile respiratorii (aero soli) a ochilor si a mucoaselor mai exista si un risc de atingere neurologica (convulsii)
Scabioze de origine animala i vegetala Acestea constituie un ansamblu de afeciuni cutanate cauzate de diferiii acanem prezeni pe animale (pisici cini pasri) sau pe vegetale (arbuti gru) Ele se manifesta pnn mn canmi
trectoare fr anurile caracteristice Dispariia sursei de contaminare duce la vindecare SCAFOID CARPIAN

546
SCAFOID CARPIAN. Os care constituie partea supero externa a carpului (scheletul ncheieturii maimi) care se articuleaz cu antebraul
TRAUMATOLOGIE
Fractura scafoidului carpian este destul de frecventa si survine m general m cursul unei cderi pe palma Ea antreneaz o durere a marginii externe a ncheieturii minii precum si a marginii pohcelui
cnd este comprimat Trata mentul unei fracturi a scafoidului carpian consta m aplica rea unui gips care cuprinde policele ncheietura minii si a cotului timp de 6 pana la 12 sptmni (folosind fie gipsul
tradiional fie rinile) Aceasta imobilizare foarte stricta si prelungita este necesara din cauza proastei vasculanzan a acestui os care face consolidarea mai dificila In caz de deplasare osoas trebuie efectuata
o imobilizare chirur gicala cu brose sau uruburi
SCAFOID TARSIAN. Os care constituie partea interna a tarsului (schelet al prtii posterioare a piciorului) care se articuleaz cu astragalul
TRAUMATOLOGIE
Fractura tcafotcluliu tartan puin frecventa este tratata ortopedic (gips) sau in caz de deplasare osoasa importanta pe cale chirurgicala (imobilizare cu ajutorul unui dispozitiv mecanic - brose
uruburi etc ) chiar prin blo carea articulaiei intre scafoid si astragal asociata sau nu cu o gref osoasa
SCALP. - PIELE A CAPULUI
SCALPULUI (grefa a) -> PIELII

CAPULUI

(grefa a)

SCANNER sau SCANER CU RAZE X. Aparat de imagene medicala compus dmtr un sistem de tomografie (care d imagini in seciune ale unui organ) si dmtr un ordinator care efectueaz analize ale
densitii radiologice punct cu punct (voxel) pentru a reconstitui aceste imacini m seciuni fine afiate m nuane de gri pe un ecran video SINONIM tomodenutometru
Scanerul cu raze X permite sa se realizeze un examen denumit tomodensitometne
TdMODENS TOMETR E
SCANOGRAFIE -> TOMODENSITOMETRIE

SCAPULALGIE. Durere a regiunii umrului indiferent de cauza ei

SCARIFICARE. Incizie superficiala a pielii practicata cu ajutorul unui bisturiu sau al unui vaccmo stil
SCARLATIN. Boala mfectioasa contagioasa actual mente rara cauzata de difuzarea m organism a toxinelor secretate de streptococul de grup A
Scarlatma afecteaz aproape exclusiv copiii Ea se trans mite prin inhalarea picaturilor de saliva emise de un subiect infectat cu streptococul de grup A Toximfectia se dezvolt plecnd de la un focar purulent
cu localizare fanngo amigdahana (angma)
SIMPTOME SI SEMNE Boala se declara brusc dup o perioada de incubaie de aproximativ 4 zile sub forma unei febre ridicate (39"C) a unei umflaturi dureroase la nivelul ganglionilor gatului si a unei
angme entematoase (cu nroi rea gtlejului) Toxina secretata de streptococ difuzeaz m organism si declaneaz o erupie cutanata la doua zile dup apariia anginei Bolnavul rmne contagios atta vreme
cat dureaz angma Erupia cutanata ori exantemul se traduce pnntr o multitudine de puncte rou ea debuteaz cu toracele apoi se ntinde la ntregul corp m 48 ore in afara palmelor si suprafeelor plantare
Erupia mucoasa ori exantemul se caracterizeaz pnntr o depunere alba care acoper limba s las locul m a 5 a zi de evoluie unei roseti stacojii cu granulatie zisa zmeurata Dup aproximativ o sptmn
febra scade exantemul dispare si exantemul este nlocuit cu o descuamare cu coji fine a corpului palmele si plantele picioarelor se descuameaza in lamboun
COMPLICAII Acestea sunt cele ale angmelor cu strep tococ netratate nefrita (mflamatia rinichilor) si reumatismul articular acut si subacut
TRATAMENT Scarlatma este tratata prin administrarea de antibiotice (penicilina entromicma) si prin odihn
PREVENIRE Este posibil sa fie cutat streptococul m mai multe rnduri la persoanele care au fost m contact cu un bolnav atins de Scarlatma pentru a le trata preventiv Nu exista un vaccin mpotriva
scarlatmei o persoana care a fost atinsa de scarlatma dobndete o imunitate durabila fat de aceasta boala
SCAUN. - FECALE

SCRIA. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii medii Seana are structura unui triunghi Vibrnd sub aciunea
nicovalei seana permite transmisia sunetului de la timpan
spre urechea interna
Scria poate fi sediul unei afeciuni de cauza necunos
tuta otospongioza care se traduce pnntr o surditate Trata
mentul otospongiozei necesita ndeprtarea scntei i
nlocuirea ei cu o proteza m cursul unei intervenii chirur
gicale practicate sub anestezie generala
SCHELET. Structura solida si caluficata a corpului uman constituita din totalitatea oaselor
STRUCTURA Se disting
o coloana mediana coloana vertebrala sau rachisul (rahisul) compusa din vertebre
-coastele care se articuleaz m spate cu coloana verte brala m fata cu sternul ansamblul constituind toracele 547
SCHIZOFRENIE
-craniul care se articuleaz cu extremitatea superioara a coloanei vertebrale
- membrele superioare (brae antebrae mini) legate de torace prin centurile scapulare (clavicule si omoplai)
- membrele inferioare (coapse gambe picioare) legate de coloana vertebrala la nivelul sacrumului prin centura pelviana (formata din cele doua oase iliace)
- bazinul constituit din centura pelviana si sacrum
- in partea de sus si m fata gatului deasupra lanngelui un os izolat osul hioid
Oasele scheletului sunt m numr de 200 fr a socoti oscioarele urechii oasele sesamoide (mici oase rotunde intercalate pe traiectul unui ligament articular si al crui joc l faciliteaz) si oasele wormiene (mici oase supra
numerare care se dezvolta intre oasele boitei craniene)
PATOLOGIE Oasele scheletului pot fi sediul unor tumori ale unor infecii (osteomiehta) ale unor leziuni degenerative (artroz) sau inflamatorii (artrita) ale traumatismele r (fractura luxatie) Ele pot fi malformate sau absente
sudate anormal (lombahzare sacralizare) scurtate In sfrit ele se pot aeza unele fata de altele m mod anormal (cifoza scolioza)
SCHEUERMANN (boala a lui) Atingere a cartilagnlor corpilor vertebrali (partea anterioara a vertebrelor) survenmd m cursul cretem
Afeciune frecventa boala lui Scheuermann este o osteocondnta de cretere (leziune a cartilagnlor vertebrale cauzata de un aport sangvin insuficient) Cauza sa este necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE
Atunci cnd boala afecteaz rachisul dorsal ea provoac o cifoza (spate rotund) care netratata devine ireductibila o dat terminata creterea
Atunci cnd afecteaz rachisul lombar ea nu se traduce n general prin nici un simptom m timpul adolescentei dar provoac o fragilizare a platounlor vertebrale responsabila de dureri lombare si de o artroza precoce la adulii
tineri
EVOLUIE SI TRATAMENT Daca cifoza este puin marcat este recomandata kmeziterapia activa de asemenea trebuie renunat la sport si la caratul de greuti mari Daca cifoza este marcata si creterea nu este ncheiata ea
trebuie s fie redusa cu ajutorul corsetelor gipsate
SCHILLING (test al lui) Test care permite sa se studieze procentul de absorbie intestinala a vitaminei B12 si atunci cnd exista un deficit m aceasta vitamina sa i se precizeze mecanismul
DESFURARE Examenul consta m administrarea pacien tului pe cale orala pe de o parte de vitamina B12 marcata cu un izotop radioactiv apoi m msurarea pe de alta parte a cantitii de vitamina B12 eliminata prin urma
SCHIR. Tumora maligna a crei stroma (esut conjunctiv vasculanzat) este deosebit de abundent si foarte bogat m Iibre de colagen Tratamentul schirulm este acela al cancerului de sn
(test al lui) Examen destinat msurm cantitii de lacrimi secretate de glandele lacrimale
INDICAII Testul lui Schirmer este practicat pentru diagnosticarea unui sindrom uscat (Gougerot Sjogren) sau la persoanele care doresc sa poarte lentile de contact pentru a evalua secreia lacrimala
TEHNICA SI DESFURARE Testul lui Schirmer consta m plasarea m apropiere de unghiul extern al ochiului a unei benzi de hrtie milimetrica Dup 3 minute se msoar numrul de gradaii ale hrtiei care au fost umezite
de secreia lacrimala
SCHISTOZA. Afeciune pulmonara secundara inhalam prafului de ardezie SINONIM boala ardenerilor
Boala se traduce pnntr o gafaiala care se instaleaz foarte treptat Fibroza mterstitiala rmne moderata si ev ilutia este m general benigna nu exista un tratament specific singurul lucru care rmne de fcut fiind evitarea
expunem la acest risc
SCHIZOFRENIE. Psihoza caracteristica prmdezagre garea personalitii si prin pierderea contactului vital cu realitatea
Schizofrenia afecteaz de cele mai multe ori adoles centul sau adultul naintea vrstei de 4(M5 de am
CAUZE Cauzele acestei afeciuni complexe rmn deose bit de controversate perturbare a relaiei mama copil disfunctie a circuitelor si mediatorilor cerebrali predispo zitie constituionala (subiect mare si fragil caracter schi ?
oid - introvertit absent repliat spre sine)
SIMPTOME SI SEMNE Schizofrenia este caracterizata pnntr o disociaie mintala ori o discordanta nsoita de o invazie haotica a imaginarului care se traduce prin tulburri afective intelectuale si psihomotoru sentimente
contradictorii dovedite fata de un acelai obiect (iubire ura) incapacitate de a aciona autism sentimentul de a nu se mai recunoate delir catatome (totalitatea tulburrilor psihomotoru caracterizata pnntr o absenta de reacie la
stimuhi exteriori o imobilitate absoluta un refuz de a vorbi de a manca)
Se deosebesc mai multe forme de schizofrenie schizofrenia simpla (inhibiie bizarerie nonconformism) schizofrenia paranoida (delir neprecizat temeri insolite orgamzandu se pe anumite teme - teama de a efectua anumite
gesturi teama de anumite culori - bolnavul avnd de altfel impresia ca gndurile n sunt manipulate din exterior) hebefrema si hebefrenocatatoma (catatome gesturi si aciuni puerile repetarea nemotivata si automata

SCH6NLEIN-HENOCH
548
a cuvintelor, gesturilor sau a atitudinilor pseudodefiut intelectual)
TRATAMENT Acesta beneficiaz de un vast evantai terapeutic al psihiatriei moderne (psihanaliz medicamente psihotrope, psihoterapie instituional etc ) si permite pci entului s gseasc un anumit echilibru dac nu chiar
s se vindece, mulumit unei ngrijiri adaptate n fata unui schizofrenic trebuie adoptat atitudinea de bun asculttor de persoan care l linitete care ncearc s l fac s si dezvolte treptat discursul cu scopul de a l aduce
puin cate puin la realitate si de a i valorifica activitatea sa sociala (ajutor pentru persoanele n vrst participarea la pregtirea hranei pentru acestea, de exemplu)
SCHONLEIN-HENOCH (sindrom al lui) Afeciune caracterizat pnntr o atingere de cele mai multe ori benign a vaselor mici (vasculant) si prin manifestri cutanate digestive si articulare SINONIM purpura reumaWid
FRECVENT SI CAUZE Acest sindrom denumit fie boala, fie sindromul lui Schonlem afecteaz mai ales copiii cu cea mai mare frecvent ntre 4 si 7 ani si adulii tineri Originea sa este probabil imunoalergic
SIMPTOME SI SEMNE Boala se manifest pnntr o purpur, erupie de pete purpurii (petesn echimoze) uor n relief, amplasate de preferin pe membrele inferioare Membrele superioare si fata sunt foarte rar atinse Erupia
poate fi nsoit de dureri articulare si de tulburri diges tive (vrsturi de exemplu) iar evoluia se face in pusee

COMPLICAII Gravitatea bolii tine de riscul de compli catu digestive de prim ordin fund o mvagmare intestinal acut (replierea unei poriuni de intestin) ori de complicaii renale
TRATAMENT Formele benigne nu necesit un tratament particular Majoritatea copiilor si a adulilor tinen se vindec n cteva sptmni sau n cteva luni Totui pot surveni recidive n lunile chiar si in anii care urmeaz
primei manifestri a bolii
n caz de atingere renala sever confirmat pnntr o biopsie a rinichiului se poate recurge la corticosteroizi sau la irnunosupresoare Insuficienta renal necesita un tra tament prin dializ, n anumite cazuri o gref de rinichi
SCHWARTZ-BARTTER (sindrom al lui) Ansamblu de tulburri caracterizat pnntr o cretere a secreiei post hipofizare de hormon antidiuretic destinat s retin apa n organism
Simptomul esenial este o micorare a concentraiei plasmatice a sodiului (hiponatrerme) care poate s nu se manifeste pnn nici un semn sau din contra se poate traduce pnn tulburri neurologice (obnubilatie confuzie mintal
crize convulsive, com) sau digestive (greuri vrsturi)
Tratamentul const n principal n limitarea consumului de buturi respectnd totui aporturile de sruri
SCIATIC. Durere care iradiaz m lungimea traiectului nervului sciatic si/sau al rdcinilor sale
Nervul sciatic ia natere din unirea celor dou rdcini pornite din mduva spinrii L5 (pornind din rachis ntre a 4 a si a 5 a vertebr lombar) si S l (pornind din rachis intre a 5 a vertebr lombar si prima vertebr sacral )
CAUZE O sciatic este cauzat m general de o compresie exercitat asupra rdcinilor nervoase L5 sau S l, de cele mai multe ori o hernie discal (proemmarea unui disc mtervertebral n afara limitelor sale normale) mai rar din
cauza unei compresii osoase - legat de o artroz, de o fractur a micului bazin, de o luxatie a soldului sau de o ngustare a canalului rahidian lombar -, tumoral (tumor osoasa vertebral neunnom [tumor a rdcinii unui
nerv], tumor a micului bazin) sau de natur inflamatone (spondilodischit)
SIMPTOME SI SEMNE Acestea depind de localizarea leziunii Dac doar cea de a 5 a rdcin lombar este afectat durerea atinge fata postenoar a coapsei fata extern a gambei spatele piciorului degetul mare de la picior
dac este afectat prima rdcin sacral durerea atinge moletul planta piciorului si marginea extern a piciorului Dac sunt afectate ambele rdcini nervoase sus menionate durerea se ntinde de la fes pn la picior
Adesea precedat de dureri lombare acute (lumbago) sau cronice accentuat de tuse si de statul n picioare durerea poate fi minim sau intens mpiedicnd uneori subiectul s doarm (sciatic hiperalgic) O form particular
de sciatica numit sciatic paralizant se traduce pnntr o paralizie a flexiei dorsale a piciorului
Examenul radiografie al rachisului lombar poate fi normal sau poate pune m evident o pensare sau o deschiztur discal localizat Scanerul si imageria prin rezonant magnetic (I R M ) permit s se vizualizeze leziunea si s
se evalueze rsunetul acesteia asupra rdcinilor nervoase
TRATAMENT Tratamentul unei sciatici depinde de cauza sa n ca/ul unei sciatici paralizante, tratamentul este chirurgical n cazul unei hernii discale acesta trebuie s rmn medical m primele 8 sptmni deoarece orict ar fi
de grave durerile iniiale sciatica se vindec spontan n dou treimi dintre cazun Scopul tratamentului medical este de a face aceast perioad cat mai puin neplcuta si ct mai scurt posibil el const in administrarea de
analgezice, de antimflamatoare de corticosteroizi pe cale general sau local (pnn infiltraii) n odihn la pat dac durerea este prea vie sau n purtatul unui corset confecionat dm rini, pe o perioad de 6 sptmni De ndat
ce durerile permit, rachisul fund nc susinut de corset se poate ncepe refacerea musculaturii membrelor inferioare prin ederi pe vine Rachisul m sine nu va fi reeducat dect atunci cnd sciatica este vindecat pentru a preveni
recidivele Dac dup 2 luni de tratament medical sciatica rmne mvah dant mpiedicnd activitatea cotidian a subiectului, se trateaz hernia discal pnn nucleohz (distrugerea nucleului 649

SCLERODERMIE
pulpos - partea central, serrulichid, a unui disc inter vertebral prin injectarea unei enzime vegetale papama) sau chirurgical Alte tipuri de sciatic sunt tratate prin radio terapie sau chimioterapie n caz de tumor osoas
malign a rachisului lombar ablatia tumorii n caz de neurmom sau de tumor a micului bazin, antibiotice in caz de spondilo discit - NERV SCIATIC
SCIBALE. Matern fecale de mnme mic rotunde si uscate (ca cele ale caprinelor si ovinelor)
Emisia de scibale este un simplu semn de constipatie Ea nu indic o stare anormal si nu necesit nici un tratament
SCINTIGRAFIE. Tehnic de imagene medical bazat pe detectarea radiaiilor emise de o substan radioactiv (radioelement) introdus n organism, prezentnd o afini ae deosebit pentru un organ sau un esut SINONIME
cartografie uotopica explorare radwizotopic
INDICAII Scmtigrafia permite s se deceleze numeroase afeciuni care ating att structura, ct si funcionarea orga nelor, si unele procese patologice mflamatie infecie sngerare, tumor
TEHNIC Principiul scintigrafiei const m a administra pacientului o substan activ care se fixeaz electiv pe organul sau pe esutul respectiv ce trebuie explorat O camer special (camer cu scintilaie sau gamma ca mer)
nregistreaz n continuare radiaia emis de organul sau de esutul respectiv Imaginea regiunii explorate este atunci obinut pe ecranul ordinatorului cu care este dotat gamma-camera nregistrnd succesiunea m timp a mai
multor imagini, este posibil s se vizualizeze o transformare o evoluie, o micare
PREGTIRE SI DESFURARE n general nu este necesar nici o pregtire Examenele care trebuie efectuate jeun (pe nemncate) sunt rare Produsele sunt injectate J n cantitate foarte mic, de cele mai multe ori ntr o ven
a braului Anumite examene sunt realizate dup inhalarea sau dup mgestia unui trasor radioactiv care mai poate -n cazuri rare (examenul vezicii- s fie introdus cu ajutorul unei sonde Pacientul st aezat sau lungit pe un pat
de examinare, gamma-camera este plasat n fata regiunii de studiat sau se rotete n jurul pacientului ca un scaner (tomoscmtigrafie)
CONTRAINDICAII Doza de radiaii primit de pacient este foarte mic comparabil cu cea a unei radiografii a plmnilor, si nu creste cu numrul de cliee reali/ae Cantitile de radioelement injectate sunt ntotdeauna
minime si adaptate fiecrui pacient m plus radioelementele alese au o durat de viat foarte scurt Sarcina si perioada de alptare sunt n mod obinuit singurele mprejurri in care se iau precauii deosebite
EFECTE SECUNDARE Produsul nu antreneaz nici o alergie, somnolent sau stare de ru Pacientul poate s-si reia toate activitile imediat dup efectuarea examenului
PERSPECTIVE O nou aplicaie a scintigrafiei imuno-scmtigrafia const n a administra pacientului un anticorp specific marcat radioactiv Acesta se fixeaz n organism pe moleculele caracteristice anomaliilor legate de
anumite boli n particular de unele tipuri de cancer
SCLER. - SCLEROTICA

SCLEREDEM. Afeciune cutanat rar caractenzat prin infiltraia pielii cu o substan mucopolizahandic tradu cndu se prin edeme groase si lemnoase (avnd consistenta lemnului)
La copil si la adolescent scleredemul apare la 4 pn la 6 sptmni dup o infecie bactenan cu un streptococ el debuteaz cu ceafa si pe gt si se ntinde ca o pat de ulei pe spate si pe membre apoi regreseaz n cteva luni
chiar ntr un an Tratamentul const n administrarea de antibiotice (peniciline) n doz mare si/sau de corticosteroizi
La adultul diabetic placa debuteaz pe ceaf apoi se ntinde treptat spre extremiti Se impune mbuntirea controlului diabetului
SCLERIT. Inflamatie a scleroticn tunica extern a globului ocular care formeaz albul ochiului
O astfel de afeciune poate surveni n cursul unei boli de sistem (sarcoidoz pohartnt reumatoid de exemplu) sau poate constitui o manifestare alergic
SCLERODERMIE. Boal autoimun caracterizat prmtr o scleroz progresiv a dermului si n unele cazuri, a viscerelor
Sclerodermia este o boal rar a crei cauz este nc necunoscut
; atinge luturile
Sclerodermie localizat. Este o scleroz esentialmente dermul n anumite cazuri subiacente (aponevroze si muchi)
DIFERITE TIPURI DE SCLERODERMIE LOCALIZAT Aceast afeciune poate lua aspecte variate
Sderodermm n benzi sau striata formeaz benzi bine limitate de esut scleros tare si indurat de un alb sidefiu limitat de o fin margine liliachie, benzi care sunt amplasate mai ales pe membre, pe fat si pe pielea capului
Sclerodermia n pictur sau gutata se traduce prin mici elemente rotunjite de un alb sidefiu care afecteaz mai ales ceafa gatul, umerii si partea de sus a toracelui
Sclerodermia m plci formeaz plci cutanate, numite morfee de culoare si de consistent identice cu cele ale leziunilor de sclerodermie in benzi Plcile pot persista timp de mai muli am SCLEROMALACIE

550
TRATAMENT Acesta este destul de puin eficace se folosesc corticosteroizi locali sau tratamente pe cale gene raia viznd lupta mpotriva sclerozei (vitamin E, extracte de ulei de avocado, corticosteroizi m formele extensive)
O reeducare activ (kmeziterapie) este necesar m caz de sechele funcionale (retractil musculare, ntrziere de cretere) ocazionate de leziunile aponevrotice si musculare
Sclerodermia sistemic. Ea asociaz semnelor cutanate variabile dar caracterizate toate pnntr o ngrosare indurat a tegumentului manifestri viscerale multiple
SIMPTOME SI SEMNE Prima manifestare este aproape ntotdeauna un sindrom al lui Raynaud pe vreme rece vasele sangvine care irig degetele se contract brusc degetele devin albe ca marmura apoi violete nainte de a
reveni la culoarea lor normal Evoluia se face apoi ctre dou forme diferite, forma limitat sau forma difuza
Forma limitat asociaz sindromului lui Raynaud una sau mai multe alte anomalii sclerodactilia (sclerodermia dege telor) - pielea devine neted, rigid imposibil de ciupit degetele iau o form efilat si se rigidizeaz treptat in
flexic ireductibil, pe fat, pe mini si pe picioare sunt amplasate telangiectazn (dilatri ale micilor vase sangvine cutanate) calcinoza apare la nivelul minilor si picioarelor (mici mase dermice calcificate care favorizeaz
ulceraia pielii subiacente) o atingere motorie a esofagului confirmata prin manometne esofagian, altereaz motricitatea acestui organ si antreneaz o disfagie (jen la nghiit) Ansamblul acestor tulburri este denumit uneori C
R E S T sindrom (abreviere anglo-saxon de la calcinoza Raynaud atingere esofagian sclerodactilie telangiectazie) Prognosticul este destul de favorabil dar este posibil o trecere spre forma difuz
Forma difuza se caracterizeaz prin extinderea sclero dermiei la unul sau mai multe viscere in principal rinichii
ceea ce antreneaz n dou cazuri din trei o hipertensiune arterial cu prognostic sever Aceast form atinge si peri crdul si, mai rar, miocardul plmnii (fibroz mterstitial care stnjenete respiraia) si tubul digestiv cu
esofagit si malabsorbtie a alimentelor Aceast form este grav dar evoluia sa poate s se stabilizeze dup civa am
TRATAMENT Acesta este n principal cel al simptomelor si n consecin adaptat fiecrui caz inhibitori calciu mpotriva sindromului Raynaud si a sclerodactihei mhi biton ai enzimei de conversie mpotriva hipertensiunii
regim alimentar adaptat pansamente digestive antihista mimce sau cure de antibiotice (tetraciclme) mpotriva tulburrilor digestive
Independent de simptome sunt prescnsi corticosteroizn pe durate ndelungate Acest tratament are o oarecare eficacitate, dar parial si variabil de la un bolnav la altul Numeroase alte substane pot fi prescrise ndeosebi D
penicilamma si colchicma
SCLEROMALACIE. Subtiere treptat si nedureroas a scleroticn tunica extern a globului ocular care formeaz albul ochiului
SCLEROTIC. Membran fibroas albicioas foarte rezistent care nvelete ochiul aproape pe toat suprafaa sa SINONIM \dera
Groas de Imm sclerotica denumit n mod obinuit albul ochiului se prelungete n fat cu corneea, transparent si de form mai bombat
PATOLOGIE n afara traumatismelor sclerotica poate fi sediul afeciunilor degenerative (scleromalacie) si mai ales inflamatorii (sclent)
SCLEROZ. - FIBROZ
SCLEROZ COMBINAT A MDUVEI. Atingere simultan in mduva spinrii a dou zone de substan alb cordonul posterior (fasciculul care vehiculeaz sensibilitatea propnoceptiva sau profunda |muschi, tendoane,
oase articulaii]) si cordonul lateral (care conine fasciculul piramidal care vehiculeaz motricitatea)
CAUZE Scleroza combinat a mduvei poate fi secundar unei carene m vitamina B12 - este o complicaie posibil a bolii lui Biemer netratate - sau unei degenerescente spinocerebeloase ntlnit ndeosebi n cursul bolii lui
Fnednch (boal degenerativ a mduvei spinrii)
SIMPTOME SI TRATAMENT Scleroza combinat antre neaz tulburri mixte (sau combinate) n particular tulbu rri ale sensibilitii profunde asociate cu contracii musculare involuntare Aceste tulburri afecteaz mai ales
membrele inferioare si se traduc ndeosebi prmtr-un mers aUxospasmodic (micri brute de marionet dezarticulat) In caz de scleroza combinat prin carena in vitamin B12 injecii cu aceasta vitamin fac s dispar toate
tulburrile daca aceste injecii sunt fcute precoce Scleroza combinat cauzat de o degenerescent spmocerebeloas evolueaz lent spre imobilizarea bolnavului
l

SCLEROZ

LATERAL

AMIOTROFIC.

'

> CHARCOT (boal a lui)

SCLEROZ N PLCI. Boal dermehmzant (care antreneaz dispariia mielmei substana lipidic ce nconjoar fibrele nervoase ale substanei albe) a sistemului nervos central traducandu se pnntr o scleroz (ntrire
provocat de o depunere anormal de esut conjunctiv), aprnd sub forma de plci, a substanei albe
Scleroza n plci atinge n principal, adulii tineri de ambele sexe cu predominant feminin (60% dintre cazun)
CAUZE Acestea nu sunt cunoscute cu certitudine, dar intervenia unit a mai multor factori este probabil Se crede c este vorba de o boal autoimun (sistemul imumtar al organismului ar ataca miehna ca si cum aceasta ar fi
un 551

SCORBUT
corp strdin) Natura fdttorului de mediu este controversata si actualmente nu existd nici o dovddd de origine virdld In sfdrsit este probdbild mterventid factorilor genetici
SIMPTOME SI SEMNE Plcile impiedicd fibrele nervodse atinse s conducd influxul nervos ceed ce dntrenedZd tulburn de mtensitdte si de locdlizdre fodrte vdridbile m funcie de zond m Cdre dpdr
Bodld se mdmfestd sub formd unor pusee de scurta durata urmate de o regresie a semnelor Primele manifestri ale sclerozei m placi pot sd pnvedscd funciile senzitive (furnicturi impresii tactile anormale)
motorii (paralizie trectoare a unui membru) vederea (vedere in ceata scderea brusca a acuitii vizuale a unui ochi) echilibrul si controlul urinei (incontinenta)
DIAGNOSTIC Acesta se pune m principal pe bazasem nelor Apariia brusca a unor tulburri care atesta o atingere multifocala (mai multe focare) si re^resia lor rapida m cteva zile sau in cteva sptmni
la un adult tnr sunt deosebit de caracteristice pentru boala Imagena cu rezo nanta magnetica (I R M ) este dctudlmente procedeul cdre permite cel mai bine sa fie vizualizate plcile demielmizate cu
margini mai mult sau mai puin regulate Examenul lichidului cefalorahidian recoltat prin punctie lombara poate arata prezenta limfoutelor (globule albe) o usodrd cretere a nivelului de proteine si o cretere
d procentajului gamaglobulmelor (dnticorpi) Potentidlele evocdte (in registrarea activitii electrice a creierului) permit cutarea atingerilor mea latente stabilind caracterul multifocal al plcilor si deci al
leziunilor neurologice TRATAMENT Tratdmentul puseelor se bazedZd pe corticoterapie in doze puternice ddmmistrdta de preferina in perfuzii timp de cdteva zile in mediu spitalicesc dar si prin injecii
intramusculare si pe cale ordld Se utihzedZd m anumite cazuri imunosupresoare Tulburrile sunt tra ae de asemenea specific tratament medicamentos al incontinentei urinare reeducare prin kmeziterapie
viznd ntrirea musculaturii etc
PROGNOSTIC Acesta este foarte variabil Forma cea mai obinuita se caracterizeaz prmtr o succesiune de pusee ntrerupte de rerrusiuni de o durata foarte vdridbild m cddrul primelor manifestri ale bolii
cu o regresie totala a seninelor apoi prin persistenta lor crescandd ceed ce duce la o invaliditate progresiva Exista si forme imediat mvah dante (pusee iniiale neurmate de remisiune) cazuri m care evoluia
este progresiva si continua dar si forme benigne care se traduc prmtr un numr mic de pusee si cu o remisiune foarte lunga sau definitiva
SCOLIOZ. Curbare laterala patologica a coloanei vertebrale (rachisului)
DIFERITE TIPURI DE SCOLIOZA Exista trei tipuri de gravitate diversa
Atitudinile icoliotite sunt cardctenzate prmtr o curbare la dreapta sau la sUnga a rachisului vizibila m poziia m
picioare care se corecteaz atunci cnd subiectul se apleac m fata Ele sunt de cele mai multe ori cauzate de o inegali ae a lungimii gambelor fenomen frecvent m cursul cretem dar care mai poate persista
si la vrsta adulta Atitudinile scohotice necesita o supraveghere deosebita la subiecii aflai in perioada de cretere
Scoliozele antal^ice deosebit de dureroase nsoesc un lumbdgo sdu o sciatica lombara In principiu ele se corec teaza atunci cnd este tratata cauza lor dar pot persista chiar se pot transforma m scolioza
adevdrdtd cu rotaia corpilor vertebrali Ele necesita deci o supraveghere regulata
Suluzele adevrate denumite si scolioze owaw sau a Iu 7e structurale se subimpart m trei categorii diferite

Scoliozele prin malformdtu congenitale dle unei vertebre (dodr jumdtate dmtr o vertebra s a dezvoltat) exista de la natere si sunt adesea evolutive Scoliozele prin deformatie dobndita a uneia sau mai
multor vertebre (sechele ale unui morb dl lui Pott de exemplu) pot fi foarte importante Scoliozele idiopatice caracterizate prmtr o rotaie d verte brelor debuteaz m copilrie si se agraveaz m timpul ntregii
perioade de cretere fr a antrena vreo durere
DIAGNOSTIC Acesta se pune pe bazd exdmenului clinic d unor msurtori fcute asuprd axului vertebral msurtori realizate mai cu finee pe clieele radiologice fcute ulterior Astfel sc( li za este definita
prin sediul ei precis (dorsal lombar) si prin mrimea m grade a unghiului observdt intre vertebre
TRATAMENT Curburile scohotice trebuie sd fie msurate periodic Daca ele sunt moderate necesita o gimnasticd ddecvdta si un trdtdment ortopedic (corset gips)
Dodr scoliozele evolutive sau de importanta trebuie operate dar in msura posibilitilor nu nainte de sfdrsitul cretem osoase d rachisului De cele mai multe ori trata mentul consta dup ce s au corectat cat
mai bine curburile anormale in sudarea vertebrelor atinse cu o grefa osoasa (artrodeza) Acest act operator aproape ntotdeauna asociat cu o ostcosinteza postenoara si sau anterioara (punerea unei placi sau a
unei tije) permite ndreptarea coloanei verte brale cu preul totui a unei oarecare redon Lombostatele sunt de o mare utilitate pentru a trata anumite scolioze lombare care devin dureroase si evolutive la
vrsta adulta alterarea discurilor mtervertebrale chiar compresia radd cmilor nervoase sau a maduvei spinrii avnd drept conse cmta complicaii neurologice grave
SCORBUT. Boala acuta sdu cromcd Cduzdtd de o carena in vitamina C de origine alimentara
Scorbutul se ntlnea cndva in stare endemica in nchisori pe corbii si in mod general la toate persoanele cu o alimentaie sraca in legume si m fructe proaspete
Aceasta boala se traduce prin hemoragii tulburri ale osificam dlterdn ale gingiilor tendina de a obosi repede si o mai mica rezistenta la infecii Scorbutul se vindeca prin admimstrared de vitdmmd C
SCOTCH-TEST
552
SCOTCH-TEST. Examen dermatologic care permite stabilirea unei infecii provocate de unele ciuperci micro scopice sau a unei infestri cu anumii viermi intestinali Scotch testul consta m aplicarea unei buci de hrtie
adeziv transparent (Scotch) pe o leziune a pielii sau pe mucoase (marginea anal m caz de suspiciune de oxmroza) Scotchul este apoi fixat pe o lama de sticla si examinat la microscop m laborator
SCOTOM. Amputatie pariala a cmpului vizual per ceput sau nu de ctre pacient
DIFERITE TIPURI DE SCOTOM Exist scotoame nega tive nepercepute de pacient dar care sunt puse in evidenta pnn studierea cmpului vizual si scotoame pozitive ca o pat mai ntunecat in cmpul vizual pata pe care
pacientul o poate desena pe o foaie cadrilata Dup intensitatea sco tomului se deosebesc scotoamele absolute fr percepie luminoas si scotoamele relative la nivelul crora percep tia luminoas este slbit dar persista
Scotoamele centrale situate m jurul punctului de fixare care corespunde punctului central al cmpului vizual m cursul unui test traduc o atingere a fibrelor care provin de la macul in nervul optic sau in caile optice
Scotoamele centrale sunt responsabile de o scdere mai mult sau mai putm profund a acuitii vizuale
Scotoamele cecocentrale sunt situate m cele 10 grade centrale ale cmpului vizual de partea exterioara Ele rezulta adesea din nevnte optice provocate mai ales de un consum excesiv de alcool si/sau de tutun si afecteaz m
general ambii ochi
Scotoamele paracentrale situate m cele 30 grade centrale ale cmpului vizual sunt cauzate de cele mai multe ori de glaucom (hipertensiune mtraoculara)

SCRNTITUR. - ENTORS
SCROT, nveli cutanat superficial al pungii care con tine testiculele si epididimele lor
PATOLOGIE Scrotul poate fi sediul diferitelor afeciuni
Un abces epididimotesticular (colecie de puroi in epi didim si in testicul) poate sa se fistuhzeze m scrot provo cnd o scurgere externa de puroi
O hernie inghinoscrotala hernie inghinala m cursul creia un segment de intestin proermneaza pe scrot antreneaz o cretere a volumului acestuia
Un hidrocel vagmal (efuziune de lichid seros situata intre cele doua foite al vagmalei testiculare nveliul seros al testiculului) se traduce pnntr o cretere in volum a scrotului
O tumora a testiculului atunci cnd este voluminoasa antreneaz o deformatie locala a scrotului
n plus toate patologule cutanate pot sa si gseasc un sediu m scrot alergii micoze infecii ale fohculilor pilo sebacei abcese etc
SCUAMA. Fragment de substana cornoasa care se elimina la suprafaa pielii
SCUIPAT. Substana normala (saliva) sau patologica (secreii mucoase purulente sau hemoragice) eliminata pe gura provenind din caile respiratorii sau aerodigestive (gura fannge)
Limbajul tehnic medical utilizeaz termenul expecto raie pentru un scuipat provenit din caile respiratorii inferioare (trahee bronhii alveole pulmonare) expulzat pnn eforturi de tuse

SCURGERI MENSTRUALE. -> FLUX MENSTRUAL MENSTRUAIE

SEBACEE (glanda) Glanda anexa a epidermului care secreta sebum

Glandele sebacee sunt prezente pe toata suprafaa pielii cu excepia palmelor si plantelor dar ele sunt mai abun dente m unele regiuni fata spate pielea capului FIZIOLOGIE SI PATOLOGIE Secreia de sebum este activata de
ctre hormonii androgem (testosteron) O mai influeneaz si ali factori vrsta (cu un mic vrf naintea vrstei de 3 luni si cu un altul mai mare la pubertate) degresarea excesiva a pielii cu produse cosmetice hormonii
medicamentosi de tip estrogen sau progestativ (activare sau inhibare) afeciunile neurologice (boala lui Parkison) Creterea patologica a secreiei de sebum este seboreea
SEBOREE. Cretere patologica a secreiei de sebum de ctre glandele sebacee
O seboree confer pielii un aspect gras ea favorizeaz apariia acneei sau a unei dermatite seboreice
CAUZE Seboreea este frecventa in adolescenta Ea mai poate surveni si m cursul unei boli neurologice (boala lui Parkmson de exemplu) sau al unui tratament hormonal (estrogem)
TRATAMENT Acesta consta m curarea zilnica a pielii cu produse blnde nedecapante m anumite cazuri se asociaz o aplicaie locala de progesteron chiar m cazuri rebele administrarea unor mici doze de retinoide
(izoretmome) Acestea sunt categoric contraindicate pentru
j
femeile gravide sau care nu practic o contraceptie eficace deoarece retinoidele antreneaz malformaii la ft Aplicaia
|
locala a unor produse pe baza de antiandrogem este actual
[
mente m studiu
SEBUM. Produs de secreie al glandelor sebacee
Sebumul este un produs alb glbui pstos cu miros de usturoi El este constituit in cea mai mare parte din lipide m majoritate de tip tnglicende Sebumul se rspndete la suprafaa epidermului si participa la protecia mpotriva
microbilor (bacterii si ciuperci microscopice) In plus el , SENILITATE

lubnfiaz pielea o protejeaz de umiditate si de uscciune i u ntreine supleea

SECHEL. Manifestare patologica sau leziune care persista dup vindecarea unei boli sau a unei rara
SECHESTRU. Fragment osos neirigat si devitahzat care se afl mtr un os sau mtr un esut penosos
Un sechestru poate proveni fie dmtr o fractura fie dmtr-o osteomielit (infecie a osului cauzata de stafilococul aunu) n acest ultim caz sechestrul se comporta ca un adevrat corp strin si antreneaz o
supuratie cronica ce impune ablatia lui
SECRET MEDICAL. Respectare de ctre medic a confidenialitii informaiilor Secretul medical mai trebuie s fie respectat de ctre once persoana care exercita o profesie paramedical
Producere si eliberare de ctre un grup de celule de ctre o gland sau de ctre un organ a unor produi (enzime hormoni) necesari vieii organismului
SECUNDAR, -. Se spune despre o boala sau despre o manifestare patologica consecutive unei alte boli sau unei alte manifestri
Termenul este utilizat de exemplu pentru a caracteriza leziunile metastazice ale unui cancer primitiv Astfel can cerul de colon se complic adesea cu leziuni hepatice secundare Se poate ntmpla ca un
cancer primitiv sa fie asimptomatic si s nu poat fi diagnosticat dect dup descoperirea cancerului secundar care se evideniaz de exemplu prin metastaze pulmonare
SEDARE. Utilizare a unor mijloace m majoritate medi camentoase care permit calmarea bolnavului m vederea asigurm confortului su fizic si psihic facilitnd m acelai timp ngrijirea lui
DIFERITE TIPURI DE SEDARE
Principalele medicamente ale sedaru (sedauve) sunt neuro lepticele (mpotriva agitaiei si a delirului din psihoze) anxiohticele (mpotriva anxietii obinuite anxietii nevrotice emotivitii) hipnoticele
(mpotriva insomniei) analgezicele obinuite si opiaceele (mpotriva durerilor)
Metodele psihologice cuprind conversaiile psihotera peutice si diferitele metode bazate m principal pe relaxare si pe autosugestie (relaxare propriu zisa yoga medicala hipnoz sofrologie)
Metodele fizice cuprind masajele (fcute de un maseur kmeziterapeut) si fizioterapia (ultrasunete laser cureni electrici)
SEDATIV. Medicament care calmeaz activitatea unui organ sau a unui psihism
Sedativele formeaz un ansamblu medicamentos destul de eterogen cuprinznd de exemplu antitusivele (sedative ale tusei) analgezicele (sedative ale durem) anxiohticele (care modereaz anxietatea)
SELENIU. Oligoelement indispensabil organismului posednd proprieti antioxidante
Selemul (Se) trebuie adus prin alimentaie aporturile zilnice recomandate sunt de aproximativ 50 70 micrograme Acest ohgoelement se gsete mai ales m fructele de mare si m produse ca ficat si rinichi In
organism selemul intr mai ales m compoziia enzimelor care acioneaz asupra glutationului o substana care protejeaz celulele fata de puterea oxidanta a radicalilor liberi
SEMINOM TESTICULAR. Tumora maligna a testi cuiului dezvoltata pe seama celulelor sale gerrmnale SlNO-N M wmino^omom
Seminomul testicular afecteaz de cele mai multe ori brbaii m jurul vrstei de treizeci de ani
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Aceasta tumora se traduce pnntr o masa nedureroasa palpabila conUnuta m scrot care pare solidara cu testiculul si l deformeaz Diagnosticul este confirmat pnntr o
ecotomografie scrotala
TRATAMENT SI SUPRAVEGHERE Tratamentul consta mtr un prim timp m ablatia chirurgicala a testiculului atins (orhidectomie) urmata de un examen la microscop al tumo m care permite sa se
confirme natura sa malign O radio terapie abdominala si toracica si uneori o chimioterapie sunt foarte des asociate Dozarea sangvina a marcherilor tumorah (a fetoprotemele si (3 h C G ui) permit supra
vegherea eficacitii tratamentului O vindecare este obti nuta m mai mult de 90% dintre cazuri Chirruoterapia poate provoca o sterilitate temporara sau definitiva care justifica ideea ca un pacient aflat la
vrsta procreatiei s aib m vedere conservarea spermei sale nainte de nceperea tratamentului
SENILITATE. Deteriorare patologic a facultilor fizice si psihice ale unei persoane vrstnice SINONIM mbtrnire patologic
Termenul de senilitate este ntrebuinat m limbajul curent pentru a descrie la o persoana m vrsta o atingere simultana a facultilor fizice si psihice
PREVENIRE Totalitatea progreselor terapeutice si instituirea campaniilor de sensibilizare a publicului ar trebui sa permit scderea numrului de subieci afectai de boli responsabile de senilitate m
urmtoarele decenii Sunt bine cunoscui civa faeton de nsc ai acestor boli hipertensiunea arteriala surplusul de greutate tabagismul anomaliile metabolice majore (diabet hipercolesterolemie) stresul etc
Micorarea incidenei accidentelor vasculare cerebrale si a dementelor vasculare din timpul ultimilor zece am poate SENOLOGIE

554
de asemenea sa se explice m mare parte prin stpnirea mai bun a acestor factori de risc
n plus o supraveghere medicala regulata permite depis tarea cat mai devreme posibil si deci tratarea mai eficace a anumitor afeciuni a cror frecventa creste cu vrsta Astfel tratamentul hipertensiunii arteriale permite micso
rrea incidenei accidentelor vasculare cerebrale a infarcte lor de miocard a insuficientelor cardiace dup cum tratamentul hormonal al menopauzei permite micorarea incidenei fracturilor de col femural
SENOLOGIE. Specialitate medicala afeciunile snului
are studiaz
IBILITATE. Funcie a sistemului nervos care u permite s primeasc si sa analizeze informaii DIFERITE TIPURI DE SENSIBILITATE Se deosebesc mai multe tipuri de sensibilitate
Sensibilitatea exteroceplivO este cea a pielii la contact fie acesta grosier sau fin si discnmmativ (care permite diferenierea) - la temperatura si la durere Organele de simt altele dect pielea au fiecare o percepie specializata
(gust miros auz vz) care nu intra m cadrul sensibilitii luata m sensul strict si obinuit al somesteziei (facultatea de a percepe stimuln de origine corporala cu excepia organelor de simt)
Sensibilitatea proprioceptiv este cea a poziiei si micm muchilor si articulaiilor Ea poate fi contienta sau incontienta
Sensibilitatea interoteptiva este cea a viscerelor Ea este incontienta
. Stare a unui organism care dup un prim contact cu un antigen dobndete capaciti de reacie fat de el
Primul contact cu un antigen (bacterie virus granula de polen etc ) declaneaz un rspuns imumtar zis primitiv n cursul celui de al doilea contact cu acelai antigen rspunsul imumtar al organismului sensibilizat zis secun dar
va fi mai rapid si mai intens
In anumite cazuri sensibilizarea este excesiva (hiper sensibilitate) si se caracterizeaz prmtr o reacie imumtara exagerat responsabila de simptomele de alergie (mrosin cutanate edeme micorare a clifarului bronhiilor
scurgere nazala soc anafilactic etc )
SEPTICEMIE. Stare mfectioasa generalizata cauzata de diseminarea unui germene patogen (adic a unui germene care poate provoca o boala) m ntreg organismul prin intermediul sngelui
CAUZE Germenii piogem (care provoac formarea de puroi) ca streptococii si stafilococn se dezvolta plecnd de la un focar mfectios primitiv si se rspndesc pe cale
venoasa Un focar mfectios persistent (dentar de exemplu) poate antrena o septicemie
Atunci cnd focarul mfectios iniial este o endocardita stnga adic o infecie a inimii stngi difuzarea microbilor se face pe cale arteriala
SIMPTOME SI SEMNE Acestea sunt o febra ridicata m clopotnia (cu picun corespunznd descrcrilor mfectioase) sau m platou (fr variaii) in caz de difuzare prin sistemul l mfatic frisoane si o stare generala de
indispoziie DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul consta m punerea m evidenta prin hemocultura a prezentei micro bului m snge
Antibioticele sunt administrate timp de minimum cincisprezece zile
SEPT NAZAL. Structura care separa cele doua fose nazale
O deviaie a septului poate fi congenitala sau consecutiva unui traumatism Daca este important deviaia de sept da subiectului senzaia de obstrucie nazala si de jena respira tone In acest caz chirurgia poate restabili trecerea
aerului prin folosirea septoplastiei (repozitionarea sau ablatia unei pri a septului nazal)
SEPTOPLASTIE. Modificare chirurgicala a formei septului nazal
O septoplastie este indicata m principal in caz de devi atie a septului nazal atunci cnd ea provoac o obstrucie deranjanta Operaia se desfoar sub anestezie generala De cele mai multe ori chirurgul practica o incizie intra
nazala care nu las nici o cicatrice vizibila m exterior repune la locul lui septul nazal sau scoate o parte din el Uneori este lsata postoperator m plaga o mesa pentru cteva zile Aceasta intervenie necesita intre 3 si 6 zile de
spitalizare

SER ANTILIMFOCITAR. Ser sangvm (plasma fr fibrmogen) care conine anticorpi administrat pentru a ncetini activitatea sistemului imumtar
Serul antilimfocitar este utilizat m mediu spitalicesc specializat pentru a preveni respingerile de grefa de ctre hmfocitele primitorului
SERCLAJ Tehnica chirurgicala care consta m menti nerea pe loc a unui organ (os ochi vas) sau m strngerea unui orificiu (anus col uterm) cu ajutorul unui fir metalic de nylon sau de alte materiale
Serclajul colului uterm Aceasta intervenie const m amplasarea unui fir pentru a strnge colul uterm
Serclajul este indicat m caz de beanta a colului si a istmului diagnosticate de cele mai multe ori dup avorturi spontane tardive El se practica m primele luni de sarcina sub anestezie generala sau locala ori chiar fr anestezie cu
ajutorul unei tehnici simple care utilizeaz un speculum SEROTONINA

Firul trebuie s fie ndeprtat cu trei sptmni nainte de data prevzuta a naterii sau chiar mai devreme daca aceasta se declaneaz spontan
SERING. Instrument constituit dmtr un piston si un corp de pompa cilindric dotat cu un ambou la care se adapteaz un ac servete la injectarea de sau la prelevarea de lichide m sau din esuturi vase sau
caviti naturale
Sennglle de sticla sunt reutilizabile doar dup sterilizare seringile de plastic se arunca (unica ntrebuinare)
Seringile care se arunca dup folosire sunt condiionate din fabricaie m ambalaje sterile O data cu dezvoltarea SIDA care se transmite prin snge folosirea acestor seringi s a generalizat iar regulile de
utilizare stricte se impun aceste seringi trebuie sa fie distruse dup folosire
SEROAS. Membrana tisulara fina care nconjoar viscerele este formata din doua foite foita viscerala si foita parietala SINONIM membrana seroas
Seroasele sunt reprezentate pentru mima de pencard pentru plmn de pleura pentru aparatul digestiv de pentoneu
SEROCONVERSIE. Apariie m serul unui bolnav a unui anticorp specific ceea ce se traduce prin trecerea de la seronegativitate la seropozitivitate adic de la un test negativ la un test pozitiv permind
punerea m evidenta a acestui anticorp
Seroconversia se observa in cursul unei infecii virale sau batenene Ea permite diagnosticarea infeciei dup timpul necesar organismului - si m particular unor anumite globule albe limfocitele B - sa fabrice
anticorpi care vor fi detectabili pnntr o metoda imunologica serologica
SERODIAGNOSTIC. Tehnica de laborator cu scop diagnostic care permite identificarea in serul unui bolnav a anticorpilor specifici fata de un agent patogen
Practic toate bolile infectioase sau parazitare pot fi diagnosticate cu ajutorul unuia sau mai multor sero diagnostice bruceloza paludismul rubeola SIDA sifilisul etc Totui serodiagnosticul nu este dect un
test de diagnosticare indirecta a crui sensibilitate fiabilitate si specificitate nu sunt absolute El nu are aceeai valoare ca izolarea sau identificarea agentului patogen sau ca punerea in evident a uneia dintre
componentele sale (antigen prezent la suprafaa germenelui acid nucleic)
SEROLOGIE. Studiu al serurilor al proprietilor lor (ndeosebi al particularitilor lor imumtare) si al diferitelor modificri care le sufer sub influenta bolilor
SERONEGATIV, -. Se spune despre un subiect al crui ser sangvin nu conine nici unul dintre anticorpii cutai
Acest termen este folosit m mod curent relativ la per soanele care nu au anticorpi fata de H I V (virusul cauzator al SIDA) In cazul SIDA testul serologic este negativ daca subiectul nu este infectat sau daca
testul a fost efectuat prea devreme dup ce a avut loc contaminarea
SEROPOZITIV, -A. Se spune despre un subiect al crui ser conine anticorpi specifici
De la nceputul epidermei de SIDA acest termen se aplica m limbajul curent persoanelor purttoare de H I V (virusul imunodeficientei umane)
Atunci cnd un subiect negativ la testele precedente se dovedete pozitiv la un test ulterior se vorbete de sero conversie Un test serologic pozitiv semnifica faptul ca anticorpii cutai au fost pui m
evidenta de test In cazul particular al SIDA seropozitivitatea atesta prezenta anti corpilor ndreptai mpotriva H I V O persoana seropozitiva poate sa se afle mtr o faza asimptomatica a bolii daca ea este
sntoasa sau mtr o faza simptomatica daca este
SEROPROFILAXIE. Utilizare preventiva a unui ser care conine anticorpi specifici dup o contaminare sigura sau presupusa cu un germene mfectios
Proprietile protectoare imediate dar temporare ale acestui ser au drept efect mpiedicarea apariiei bolii Sero profilaxia este utilizata mai ales m prevenirea tetanosului la o persoana nevaccinata sau
incorect vaccinat m caz de plaga suspecta SEROTERAPIE
SEROTERAPIE. Utilizare terapeutica a serurilor am male sau umane bogate in anticorpi specifici si capabili sa neutralizeze un antigen microbian o toxina o bacterie un venin sau un virus
Seroterapia este un aport pasiv de anticorpi specifici deoarece ea nu acioneaz dect prin anticorpii donatorului si nu l pun pe primitor m situaia sa i fabrice ea permite un efect de neutralizare deci de
protecie fata de agentul patogen pentru un timp relativ scurt doua sptmni cu ser heterolog si o luna sau mai mult cu ser uman Avantajul ei este de a fi eficace imediat de asemenea ea permite sa se atepte
atunci cnd incubaia bolii m cauza este ndelungata ca bolnavul sa si fabrice el nsui anticorpii obinui pnntr o vaccinare practicata simultan (sero vaccinare) -> GAMAGLOBULINA
IMUNOGLOBULIN
SEROTONINA. Substana derivata dmtr un airunoaud tnptofanul sintetizata de ctre celulele intestinului si avnd de altfel un rol de neurotransmitator al sistemului nervos central
PATOLOGIE Unele studii gsesc ca exista o legtura intre fluctuaiile nivelului plasmatic al serotomnei si apariia migrenelor Serotomna este de asemenea una dintre sub SEROVACCINARE
stanele eliberate de ctre tumorile carcmoide ale tubului digestiv Ea este responsabila de bufeunle de cldura
SEROVACCINARE. Imunizare fata de un germene sau fat de o toxina prin injectarea asociata a unui ser imun si a unui vaccin
Serul imun sau antiserul aduce pnn anUcorpii pe care i conine o imunitate imediata sau aproape imediata dar de scurta durata mpotriva microbului sau a toxinei m timp ce vaccinul confer o imunitate de lunga durata dar care
se stabilete mai trziu
Serovaccmarea se utilizeaz m principal pentru a preveni tetanosul m cazul unei plgi murdare pe care o are un rnit care n a fost vaccinat sau care nu si a primit injeciile sale de rapeluri vaccmante
SEROZITATE. Lichid care constituie o efuziune patologic
Edemele si flictenele subepidermice (care ridica epi dermul) conin o serozitate
SER SANGVIN. Parte lichida a sngelui care spre deosebire de plasma nu conine flbnnogen (proteina care se gsete din abundenta m snge si este unul dintre factoni pnncipah ai coagulam)
Serul sangvin nu conine nici celule sangvine (globule rou globule albe plachete) mu flbnnogen El conine mici cantiti de alte anumite proteine (o parte a protrombinei sau factorul II al coagulam factorul V si factorul VIII)
SETE. Dorina de a bea
CAUZE Senzaia de sete se manifesta datorita stimulam anumitor receptori nervoi atunci cnd un snge prea concentrat (adic prea bogat m sruri m zaharun si m anumite alte substane) traverseaz hipotalamusul Feno menul
se produce atunci cnd subiectul nu bea suficiente lichide si las organismul sa se deshidrateze atunci cnd alimentaia este dezechilibrata (prea bogata in sarun de exemplu) sau cnd vrsaturi importante o diaree o trans piratie
abundenta o hemoragie arsuri ntinse un tratament diuretic provoac o pierdere lichidiana excesiva
Potomama (sete permanenta si de nepotolit) poate semnala un diabet insipid sau zaharat o tulburare psihica (pohdipsie psihogena (senzaie de sete exagerata consecutiv unei afeciuni psihiatrice]) o insuficienta renala tratat
pnn luarea de medicamente ca fenotiazmele sau o hemoragie grav
SETON. Fascicul de fire introdus sub piele traversnd o cavitate de drenat (abces hematom) si ieind prmtr un alt orificiu cutanat
SEX. Totalitate a caracterelor care permit sa se fac distincia intre cele doua genuri masculin si feminin care asigura reproducerea sexuala
La fiina umana cele doua genuri sunt reprezentate de ctre brbat si femeie care atunci cnd ajung la vrsta adulta se unesc sexual pentru a asigura reproducerea spe ciei Stabilirea sexului genetic se produce de la fuzionarea
celulelor reproductoare spermatozoidul si ovulul in timp ce diferenierea sexuala organica ncepe m cea de a 3 a lun a vieii embrionare Astfel se deosebete sexul genetic purtat de cromozomii sexuali de sexul fenotipic
definit pnn prezenta caracterelor sexuale masculine sau feminine (gonade sau glandele sexuale organele genitale externe morfologie grnei sau celule reproductoare) Concordanta dintre sexul genetic si sexul fenotipic asigur
normahtatea individului
SEXOLOGIE. Studiu al sexualitii si al tulburnlor
acesteia
SEXOTERAPIE. Tratament psihologic al tulburrilor
sexuale
Sexoterapia consta mtr un ansamblu de tehnici codifi cate medical (psihoterapie terapie comportamental reia xare etc ) cu scopul de a restaura calitatea raportului sexual si a funciei erotice ndeosebi la cuplurile aflate m difi
culta te
SEXUALITATE. Totalitate a fenomenelor legate de viata sexuala
Sexualitatea privete deopotriv trupul (totalitatea orga nelor si caracterelor legate de funcia sexuala) si spintul (erotismul senzualitatea sentimentul de iubire)
TULBURRI ALE SEXUALITII O sexualitate satis fctoare este unul dintre factorii necesari pentru nflorirea individului Armonia sexuala este vulnerabila la numeroi factori de cele mai multe ori psihologici (anxietate
sur menaj complexe de ordin estetic etc ) dar uneori si socio culturali care se pot traduce pnn simptome funcionale (impotenta ejaculare precoce anorgasmie vagmism) si comportamentale (teama inhibiie sexuala donjuamsm
fetiism nimfomanie) Studiul si tratamentul acestor tul burari constituie obiectul sexologiei psihanalizei precum si al numeroaselor cercetri de psihologie
SEZARY (Sindrom al lui) Proliferare malign difuz care invadeaz epidermul (stratul superficial al pielii)
Sindromul lui Sezary este o varietate de limfom malign nehodgkiman tumora formata din acelai esut cu ganglionii limfatici dar care prolifereaz anarhic El este provocat de celulele anormale care provin din limfocitele T
globule albe care joaca un rol fundamental m aprarea imunitar a organismului
SFACEL. esut necrozat ca urmare a unei ntreruperi a
circulaiei arteriale 657

SFORIT
SFAT GENETIC. Ansamblu de metode tare permit sa se evalueze riscul de a surveni o boala ereditara la un individ
Sfatul genetic este un act bazat pe legile fundamentale ale geneticii n practic acesta se aplica familiilor afec ae de una sau mai multe boli genetice Munca gene ticianului const m determinarea riscului pentru un cuplu sau
pentru un viitor cuplu de a avea un copil afectat de o boal ereditar
Arborele genealogic al fiecrui membru al cuplului este stabilit apoi se calculeaz probabilitatea pentru fiecare de a fi pnmit gena responsabila de boala genetica tmand cont de cazurile de consangvinitate Estimarea poate fi
aprofundat pnn analize biologice cercetarea modificrilor anumitor parametri (deficit sau absenta a unui acid ammat sau a unei enzime) sau ale mutaiilor (studiul canotipului prinilor sau al unui prim copil) Efectuat m timpul
sarcinii sfatul genetic apreciaz utilitatea unei depistri prenatale (amniocentez fetoscopie prelevarea vilozitatilor tonale) n cel de al doilea timp sfatul genetic permite recomandarea de metode contraceptive on a altor
posibiliti camsaman tarea artificiala cuplurilor care nu doresc sa si asume acest nsc Fiecare caz este unul particular iar hotrrea de a procrea aparine m ultima instana prinilor
SFENOID. Os care aparine prtii medii a bazei craniului situat m spatele rdcinii nasului in spatele etmoidului si osului frontal m fata occipitalului si intre cele doua oase temporale
SFENOIDIT. Inflamatie a sinusului sfenoidal SINONIM smuzita sfenoidal
> TENSIOMETRU

SFINCTER. Dispozitiv muscular care nconjoar un orificiu sau un canal natural permind deschiderea si nchiderea lui
Un sfincter este o structura musculara circulara con stltuit - dup caz - din muchi neted (care nu se supune voinei) sau din muchi striat (controlat prin voina) PATOLOGIE O disfunctie sfinctenana poate fi de ongine
traumatic sau neurologic Aceasta disfunctie este responsabil dup localizare de incontinenta (anala sau vezical) de spasme (spasm al fanngelui mpiedicnd ah mentatia) sau de reflux gastroesofagian (beanta a cardiei)
Tratamentul dup gravitate merge de la o simpla re educere pan la o intervenie chirurgicala in caz de mconti nen urmar completa de exemplu amplasarea unei proteze sfinctenene uretrale (sfincter artificial constituit dintr
un manon de silicon gonflabil plasat m jurul uretrei i legat la o pomp) poate fi propusa bolnavului
O fisur anal si prezenta calculilor m canalul coledoc pot necesita o sfmcterectomie (secionarea chirurgicala a
unui sfincter) respectiv a sfincterului anal si a sfincterului lui Oddi
SFINCTEROPLASTIE. Reconstituire chirurgicala a unui muchi sfmctenan lezat cu scopul de a i reda functio narea normala
SFINCTEROTOMIE. Secionare chirurgicala pariala sau totala a unui sfincter
Sfinctert U mia (ddiand este indicata atunci cnd un calcul blocat in canalul coledoc stnjenete scurgerea bilei Ea consta in muzarea coledocului la nlimea sfincterului pentru a scoate calculul
Sfincterotomia anala este indicata mai ales m caz de fisur anala (ulceraie a pielii din vecintatea anusului cauzat de un spasm sau de o scleroza - invadare cu esut fibros -a sfincterului subiacent) Ea consta in practicarea
unei secionri totale sau pariale a sfincterului
SFINGOLIPID. Lipid complex coninnd o molecula care aparine familiei alcoolilor abundent m sistemul
SFINGOLIPIDOZA. Boala ereditara caracterizata prmtr un deficit in mai multe enzime necesare degradam sfmgolipidelor ceea ce provoac acumularea lor m siste mul nervos
Exista un mare numr de sfingolipidoze (boala lui Niemann Pick boala lui Tay Sachs etc ) Tulburrile sunt mai ales neurologice (convulsii deficite motorii ntrziere mintala) Nu exista mea un tratament al sfmgolipidozelor
SFORIT. Zgomot respirator emis m timpul somnului Once obstacol care mpiedica o buna circulaie a aerului intre nas si lannge poate fi cauza unor sforituri hipertrofia amigdalelor sau vegetaiilor deviaia septului nazal
nnitasau mai frecvent anomalia anatomica a cailor respira torn etc
Sforitul obinuit Acest sforit se traduce pnntr un zgomot de intensitate variabila dar uneori considerabila putnd atinge 80 decibeli
TRATAMENT Uneori se reuete micorarea intensitii sforitului evitnd dormitul pe partea respectiva ori mai ales pe spate att cnd se adoarme cat si la sfritul som nului De asemenea se poate obine o ameliorare
suprimnd alcoolul si tutunul umidificand atmosfera ncpem abti nandu ne sa luam somnifere n cazunle cele mai deranjante doar fannj,oplastia (ablatia chirurgicala a unei pri a valului palatin) este eficace
Sforitul cu apnee m timpul somnului Acest sforit se caracterizeaz prmtr un zgomot ntrerupt de scurte opnri respiratorii repetate urmate de o reluare brusca a respiraiei
ceea ce provoac trezirea celui care doarme SHARP

558
SIMPTOMES1 SEMNE Subiectul nu si amintete aceste treziri si nu are dect o senzaie ca a dormit un somn de proasta calitate El se plnge de dureri de cap dimineaa de dificulti de concentrare de o somnolenta m timpul
zilei Cu trecerea anilor evoluia poate sa se complice cu o msufi cienta respiratorie cronica si cu tulburri cardiovasculare (accident vascular cerebral de exemplu)
DIAGNOSTIC Dificil de confirmat diagnosticul necesita nregistrri ale ritmului cardiac si ale micrilor respiratorii in timpul somnului cu ajutorul unor capton plasai pe piele nregistrrile se fac m cadrul unor centre
specializate

TRATAMENT Acesta este bazat pe ventilaia m presiune pozitiv m timpul nopii pacientul poarta o masca legau de un aparat care furnizeaz o presiune pozitiva (adic o presiune a aerului mai mare dect cea atmosferica)
pentru a largi cile respiratorii Uneori este practicata o septoplastie (intervenie chirurgicala asupra septului nazal) o fanngoplastie (ablatie chirurycala a unei pri a valului palatin) sau o amigdalectomie (ablatia amigdalelor) -
APNEE PICKWICK (sindrom al lui)
SHARP (sindrom al lui) Asociere la un acelai pacient a semnelor a cel puin doua conectivite (boli cronice de origine autoimuna caracterizate prmtr o atingere a colagenului) SINONIM umeUiwt mixta
Sindromul lui Sharp afecteaz mai ales femeile spre vrsta de 35 am
SIMPTOME SI SEMNE Acestea vana/a de la un bc Inav la altul dar de cele mai multe ori sunt cele ale unui lupus entematos diseminat si ale sclerodermiei sistemice mai rar cele ale dermatomiozitei si ale pohartritei
reumatoide Atingerile afecteaz diferite pri ale organismului
TRATAMENT Tratamentul formelor benigne se bazeaz pe antnnflamatoare nesteroidiene sau pe antipaludice de sinteza ori pe asocierea acestora tratamentul formelor severe necesita administrarea de corticosterom si uneori
de imunosupresoare ori mea si efectuarea unor schimburi plasmatice (plasmafereze)
SHEEHAN (Sindrom al lui) Insuficienta hormonala antehipofizara (a lobului anterior al hipofizei) consecutiva unui soc obstetncal (insuficienta circulatorie acuta survemnd la femeia care nate) provocat de o hemoragie m
timpul dehvrentei
Primul simptom in afara unei mari oboseli si a unei anemii este o absenta a apariiei secreiei lactate In coni nuare nu se produce revenirea fluxului menstrual si se constata instalarea treptata a semnelor de hipotiroidie
(slbiciune musculara crampe ritm cardiac lent piele uscat si depilat cderea parului) si un deficit m gluco corticosteroizi (oboseala hipotensiune arteriala hipo ghcemie)
Un tratament substitutiv pe baza de hidrocortizon de tiroxma de estrogem si de progesteron permite corectarea tulburrilor Tratamentul este prescris pe toata viata
SHIGELLOZ sau SHIGELOZA. Boala mfectioas cauzata de o bacterie Gram negativa din genul Shigella care antreneaz o mflamatie de amploare a mucoasei colonului Mai multe specii de Shi^ella provoac vaste
epidemii m tarile m care igiena este defectuoasa Ele sunt propagate prin apa sau mini murdrite cu dejeciile bolnavilor ori de ctre mute
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia (perioada care precede apariia semnelor bolii) dureaz de la 2 la 5 zile Ea este urmata de un sindrom dizenterie diaree lichida vscoas si sngernda fr sau cu foarte puine matern fecale
Atunci cnd diareea persista ea poate antrena o deshidratare n cazurile cele mai grave o bactenemie (prezenta bacteriilor m sngele circulant) se poate instala cu mari semne toxice (datorate toxinei secretate de ctre shigelle) m
particular neurologice ( delir) Boala dureaz una sau mai multe sptmni
TRATAMENT Tratamentul asociaz antibioticele cu rehidratarea pe cale orala sau mtravenoasa m cazurile grave
SHY-DRAGER (boala a lui) Afeciune degenerativa a sistemului nervos central caracterizata prin asocierea unor tulburri neurove^etative si extrapiramidale
Boala lui Shy Drager o afeciune rara atinge subiecii m vrsta de aproximativ 60 am mai frecvent brbaii dect femeile Cauza ei este necunoscuta
Boala ncepe treptat hipotensiune ortostatica (la ndi care si la poziia m picioare) care este de obicei prima manifestare ea este importanta putnd sta la baza smco pelor Sindromul extrapiramidal (sindromul parkmsoman)
survine in general mai trziu si poate rmne pe al doilea plan Un sindrom cerebelos (instabilitate la mers discreta mcoordonare motorie) un sindrom pseudobulbar (dificulti la vorbit si deglutitie) o paralizie oculomotone pot
sa se asocieze
EVOLUIE SI DIAGNOSTIC Aceasta boal evolueaz pe mai muli am Ea antreneaz riscuri ale unor complicaii grave pneumopatie de deglutitie falsa ruta alimentar Diagnosticul se bazeaz m principal pe examenul clinic
nici un examen complementar nu da posibilitatea sa fie confirmat cu precizie
TRATAMENT Medicamentele antiparkmsomene (levo dopa m principal) pot avea o anume eficacitate dar efectul lor hipotensor agraveaz hipotensiunea ortostatica pre existenta si mpiedica prescrierea lor m doze puternice
Tratamentul hipotensiumi ortostatice face apel la mijloacele fizice (purtatul de ciorapi de varice) si la mijloace medica mentoase (administrarea unui vasoconstrictor si a unui corticosteroid) 559

SIDA
SIALADENIT. Inflamatie localizata la nivelul paren chimului unei glande salivare
SIALAGOG. Medicament utilizat pentru creterea unei secreii salivare insuficiente
SIALIT. Inflamatie a unei glande salivare
SIALOGRAFIE. Examen radiografie al canalelor excretoare ale unei glande salivare
O sialografie servete in principal la vizualizarea une litiaze (prezenta unui calcul) salivar mtr un canal excretor Ea mai poate fi practicata m caz de uscciune a gurii
Medicul introduce un tub fin m orificiul natural al canalului excretor al glandei salivare Prin acesta injecteaz lent un produs de contrast lodat opac la radiaiile X care se rspndete aproape o ora Timp de cteva ore poate
persista o uoara umflare a glandei ceea ce o face mai sensibila
SIALOREE. Scurgere de saliva m afara gurii
O sialoree nu trebui confundata cu o hipersialoree (secreie excesiva de saliva) Ea se observa la persoanele atinse de o paralizie faciala (buzele nemairetinand atunci saliva) fie c este centrala sau periferica sau de o jena la
deglutitie cum se ntmpla m caz de epiglotita (inflamatie acuta a epiglotei)
n primul caz sialoreea este deosebit de deranjanta insa
constituie simptomul unei boli <
: trebuii
i fie tratata
SIAMEZI, -E (frai surori) Gemeni sau gemene legalii te unul(una) de altul(alta) prin doua pri simetrice ale cor purilor lor
O astfel de malformaie se observa m cursul sarcn gemelare cu gemeni monozigoti (provenii din acelai fecundat care m stadiul de ou se divide m doua) Ea rar afectnd o sarcina din 100 000 sarcini si se produc m 0,5 pana la
1% din sarcinile gemelare In 90% din este vorba de fete
Oul se divide mai trziu m doua iar embrionii rmn legai prin anumite pri ale corpurilor lor - de cele mai multe ori peretele abdominal si toracic organele comune fund atunci ficatul pencardul mima si tubul digestiv In
majoritatea cazurilor copiii nu sunt viabili
Diagnosticarea acestei malformaii se poate face nainte de natere mulumit ecografici In cazuri foarte rare atunc cnd diagnosticul este pus trziu sau cnd lipirea copiilor este minim naterea are loc prin cezariana si atunci
poate fi avuta m vedere o intervenie chirurgicala care sa dea posi bilitatea separam copiilor
SICOZIS. Inflamatie a foliculilor pilosebacei localizata m zona brbiei
Un sicozis este cau/at de o infecie fie bactenana (stafilococ auriu) fie micozica (cauzata de o ciuperca din grupa dermatofitelor)
SIMPTOME SI TRATAMENT Un sicozis se traduce prmtr o placa de civa centimetri roie supuranta si dure roasa Tratamentul care se bazeaz pe o igiena riguroasa si pe aplicaii de produse antiseptice trebuie sa fie urmat
timp de mai multe sptmni Daca infecia este cauzata de o ciuperca se asociaz un medicament antifungic pe cale
SIDA. Faza grava si trzie a infeciei cu virusul imuno deficientei umane (H I V l si H I V 2) SIDA este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobndite Echivalentul in limba engleza este AIDS
H I V l si H I V 2 distrug unele globule albe anume hmfocitele T4 sau CD4 care constituie baza activa a imunitii antunfectioase Aceasta distrugere provoac in consecina "> deficienta a sistemului imumtar Numele de SIDA
sau de SIDA declarata se da formelor majore ale acestei deficiente imumtare scderea numrului de limfo cite T4 sub 200 pe milimetrul cub de snge numrul normal al acestora fund intre 800 si l(XX) limfoute T4 pe
milimetrul cub - sau dezvoltam uneia dintre formele majore ale bolii O persoana seropozitiva la H I V (al crei snge conine anticorpi specifici ndreptai mpotriva virusului SIDA ceea ce dovedete infectarea sa cu acest virus)
nu prezint m mod obligatoriu semnele bolii Ea este totui purttoare de virus si deci susceptibila sa l transmit
ISTORIC Izolat m 1983 la Institutul Pasteurdm Paris de ctre echipa Prof Luc Montagmer H I V face parte din familia retrovirusurilor (virusuri cu A R N capabile sa l copieze pe acesta m A D N proviral datorita unei enzime pe
care o conine reverstranscriptaza)
In 1986 cercettorii francezi au demonstrat existenta unui al doilea virus botezat H I V 2 cu structura apropiata de cea a lui H I V l a crui origine geografica se situeaz esentialmente in Africa de Vest Nici pana m prezent nu
exista certitudinea originii lui H l V l dei prevalenta sa este foarte mare m Africa Centrala
PROPAGAREA SIDA Primele manifestri diagnosticate de SIDA merg pana m anul 1981
Actualmente se estimeaz (1997) ca mai mult de 14 milioane de persoane sunt infectate cu virusul din care mai mult de jumtate (9 milioane) m Africa Numrul de cazuri de SIDA declarata din ntreaga lume este evaluat la
aproape l 6 milioane Proport a printre aceti bolnavi a subiecilor cu risc considerai multa vreme ca fund singurii expui infeciei (homosexualii masculini toxicomanii utilizatori de seringi transfuzaii) tinde sa scad in timp ce
proporia heterosexualilor afectai creste Boala afecteaz actualmente mai ales femeile care pot s o transmit copilului lor atunci cnd sunt gravide si are drept consecina creterea SIDA

560
numrului de cazuri de SIDA la copii Dup estimrile Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) numrul de seropozitivi si de bolnavi de SIDA la un loc va creste pn n anul 2000 la mai mult de 50
milioane
Contaminarea. Transmiterea virusului SIDA se face n trei modaliti principale pe cale sexual (la nivelul mucoaselor genitale fie c este vorba de sperm de lichid prostatic sau de secreii vagmale) pe
cale sangvin (transfuzia sngelui sau a produselor sangvine contaminate utilizarea de seringi infectate) pe cale transplacentar (de la mama seropozitiv la copil in timpul sarcinii) si n cursul alptm
materne Virusul fund de asemenea prezent n lacrimi i n saliv, este deci posibil o contaminare prin muctur, precum si o contaminare n cazul unui srut profund, n caz de leziuni ale mucoaselor
bucale Totui n-a fost raportat nici un caz de transmisie de acest tip
CALEA SANGVIN Este un mod de transmisie puternic contaminant, riscul fund evaluat la 90%, fie c este vorba de transfuzii fie c se ntmpl prin injectarea de droguri pe cale venoas De asemenea
hemofiln care necesit injectri frecvente de produse de snge au fost deosebit de afectai de SIDA pn cnd s au luat msurile preventive (verificarea mocuittn si nclzirea produselor transfuzate) care s
pun capt acestei contaminri Reutilizarea materialului medical (seringi de plastic, ace) fr sterilizarea lui, un act legat de penuria de material este un factor subestimat de contaminare, a crui important
rmne de evaluat si care justific cea mai mare atenie cel puin individual
Transmisia prin acele de acupunctura sau prin cele de tatuaj si prin lamele de ras este posibil din punct de vedere teoretic
CALEA SEXUAL Este calea de contaminare cea mai rspndit, toate practicile sexuale putnd fi contaminante n diferite grade n rile occidentale ea privete nc n principal homosexualii masculini
dar boala se propag n snul populaiei heterosexuale mai cu seam n cursul raporturilor sexuale cu toxicomani deja contaminai n rile n curs de dezvoltare propagarea se face n majoritate pe cale
heterosexual Transmisia infeciei este favorizat de microtraumatismele mucoaselor si de bolile transmisibile sexual care antreneaz ulceraii la nivelul organelor sexuale prin raporturile sexuale n perioada
fluxului menstrual (perioada cea mai contaminant la femeia seropozitiv) si pnn sodomie (coit anal) din cauza fragilitii relative a mucoasei rectale
Riscul de transmisie heterosexual este mai puin important dect cel legat de homosexualitate Este suficient un singur raport care s fie contaminant Se manifest un dezacord n transmisia de la brbat la
femeie si de la femeie la brbat riscul prnd s fie mai mare pentru o femeie de a fi contaminat de ctre un brbat dect invers
TRANSMISIA DE LA MAMA LA COPIL Procentajul de transmisie a virusului de la mam la ft in timpul sarcinii variaz dup starea clinic a femeii gravide Dup studii efectuate n Europa, mai puin de
20% dintre copia nscui dmtr o mam seropozitiv dar care nc nu prezint simptomele bolii ar fi la rndul lor contaminai n Africa, procentajul de transmisie constatat este de ordinul a 30 pn la 40%,
acest fapt fund legat probabil de afeciunile cu
favonzea? penetrarea viral
Toi copai nscui din mame seropozitive sunt sero pozitivi la natere deoarece ei poart anticorpii mamelor lor Atunci cnd nu sunt infectai, ei devin seronegativi spre vrsta de 15 pn la 18 luni Se poate
ncerca totui s se verifice daca este prezent chiar virusul ncepnd cu vrsta de 3 luni mulumit tehnicilor de cultivare a virusurilor Boala evolueaz lent (n vreo zece am) la aproximativ 75% dintre copii
si foarte rapid (n mai puin de 5 am) la aproximativ 20% din cazuri
Exist un risc de transmisie a H I V pnn laptele matern Dei n a fost nc posibil s se msoare cu precizie Organizaia Mondial a Sntii estimeaz c la copiii hrnii la sn de mamele seropozitive pn
la 15% dintre infeciile cu H IV ar putea fi ocazionate de alptare, oricum nerecomandat m rile occidentale femeilor seropozitive sau bolnave de SIDA
Diferitele etape ale infeciei cu virus. O dat intrat n limfocite H I V difuzeaz foarte rapid n organism Acesta produce ca reacie anticorpi anti-H I V specifici ceea ce se poate pune n evident n serul
sangvin la sfritul perioadei de seroconversie (momentul n care apar anticorpii de la o persoan contaminat), adic dup 3 luni cu certitudine exist deci o perioad de 3 luni, care urmeaz contaminm si
n timpul creia individul este purttor de virus fr ca acest lucru s fie decelabil prin teste
O dat infectat persoana se numete seropozitiv pentru H I V
Anticorpii anti H IV dovedesc reacia organismului fat de infecia cu virus dar sunt incapabili s distrug virusul m fapt HIV i modific structura pentru a scpa de anticorpi n sptmnile care urmeaz
infeciei un anume numr de pacieni sufer de tulburri trectoare grupate sub denumirea de pnmo infecie la al!n, infecia trece total neobservat Dup o perioad de latent de o durat van abil - m medie
ntre 7 si 11 am dup seroconversie -, n timpul creia virusul continu s se multiplice manifestrile clinice de SIDA apar la majoritatea pacienilor sub o form fie minor fie major Procentajul de pacieni
care dezvolt boala nu este cunoscut nc dect cu aproximaie La anumite persoane perioada de latent este foarte scurt (de la l la 3 am) Exist, de asemenea subieci seropozitivi zii supravieuitori de
durat lung (Long Term Survivors sau LTS) la care SIDA nu se declar dect dup vreo cincisprezece am 561
SIDA
La copil evoluia este in general mai rapida si mai grav dect la adult Doua evoluii sunt posibile o forma severa cu prognostic sumbru care se declara naintea vrstei de 6 luni si se traduce prin semne neurologice grave i
deficit imumtar foarte mare o alta forma mai puin grava cu evoluie cronica
FAZA ACUTA A PRIMO INFECIEI Aceasta survine la 20 pan la 50% dintre persoanele infectate indiferent de modul de contaminare m urmtoarele 15 zile sau 3 luni dup contaminare Aceasta primo infecie ia aspectul
unei mononucleoze mfectioase febra care poate dura si o luna tumefactie a ganglionilor limfatici curbatun dureri arti culare erupie cutanata care evoca o rujeola - sau uneori urticane - disfagie (greutat la nghiit) dureroasa In
cursul acestei faze au mai fost descrise si candidoze acute care afecteaz mucoasele ca si ulceraii bucale Mult mai rar survin manifestri neurologice meningita acuta hmfocitara paralizie faciala mielopatie neuropatie periferica
ence falit Aceasta pnmo-mfectie dispare spontan m aproximativ o lun
FAZA DE INFECIE CRONICA ASIMPTOMATICA Aceasta dureaz de la l Ia 7 ani (sau mai mult) si corespunde unei faze de multiplicare a virusului Aceasta perioada poate s nu se traduc prin nici un simptom In 20 pana
la 50% din cazuri ea se manifesta prin adenopatn (umflarea ganglionilor limfatici) generalizate si persistente Acestea sunt in general simetrice si afecteaz mai frecvent regiunile cervical maxilara submaxilara si occipitala
FORME MINORE ALE INFECIEI Acestea semnaleaz o atingere nc moderata a sistemului imumtar
Infeciile minore cutanate sau mucoa e virale sau micozice nu sunt specifice infeciei cu H I V dar iau la subiecii afectai o forma cronica sau recidivanta candidoze bucale (margntarel) sau anogenitale dermita seboreica a
fetei foliculite prungo veruci zona zoster

 Bolile autoimune sunt relativ puin frecvente Se poate observa o parotidita (mflamatie a glandei parotide) un sindrom al lui Raynaud (vasoconstnctie care afecteaz minile in cursul expunem lor la frig si antreneaz o oprire a
circulaiei arteriale apoi o cianoza locala) un sindrom uscat (uscciune excesiva a gurii si a ochilor iar la femei si a vaginului) manifestri articulare inflamatorii si dure roase miozite (inflamaii dureroase ale te utur l r
musculare)
Semnele generale constau mtr o alterare a tarii generale mtr o febra prelungita transpiraii o slbire o diaree persistenta Denumirea acestuia de sindrom nrudit cu SIDA (ARC) a fost abandonata
SIDA DECLARATA Formele majore ale nfectiei ori SIDA declarata sunt de asemenea foarte variabile Atunci cnd imunodepresia este majora riscul de infecii oportuniste este important se numete infecie oportunista o
infecie legata de un microorganism (bacilul lui Koch
responsabil de tubercul za de exemplu) care profita de starea precara a apram imumtare pentru a se dezvolta Se disting infeciile endogene (germenele este de obicei prezent m organism fr a antrena aici o infecie) si
infeciile exogene (germenele este prezent m mediu) Aceste infecii sunt foarte des legate intre ele in cadrul aceluiai organ ceea ce complica diagnosticarea si tratarea lor Pe de alta parte aceste infecii tind sa recidiveze tmand
cont att de persistenta lor m mediu sau m organism cat si de neamelio-rarea chiar degradarea treptata a imunitii pacientului In afara infeciilor oportuniste cea de a d( ua mare mani festare a SIDA este dezvoltarea anumitor
tumori cancerc ase
Infeci le bacter ene sunt mai frecvente m cursul infeciei cu H I V
- Tuberculoza afecteaz ndeosebi pacienii care triesc n condiii defavorabile (toxicomani tan m curs de dezvoltare)
Infeciile fun^ice sunt socotite printre cele mai frecvente dintre cele oportuniste m cursul SIDA
Infeciile para ilare care afecteaz bolnavii de SIDA sunt n numr de patru
Cnptospondioza care antreneaz la imunodependenti o diaree masiva responsabila de o alterare a strii generale de o puternica deshidratare si este nsoita de febra si de dureri abdominale
- Microspondio?a ar putea fi responsabila de 20 pana la 30% din diareile inexplicabile
Pneumocistoza constituie infecia inaugurala pentru SIDA m 15 pana la 50% d ntre cazuri daca nu a fost instituit un tratament preventiv Ea se manifesta pr ntr o tuse uscata si crescnda si poate conduce la insuficienta
respiratorie
- Toxoplasmoza duce m cursul SIDA la reactivarea unei infecii vechi care trece neobservata Ea antreneaz tulburar neurologice majore m caz de localizare cerebrala
Infeciile virale observate m cursul SIDA privesc in special infeciile cu virusuri latente integrate m genomul anumitor celule care sunt reactivate din cauza deficitului imumtar Ele afecteaz 20 pana la 50% dintre pacieni
Tunu rile care afecteaz bolnavii de SIDA sunt sarcomul Iu Kaposi si limfoamele maligne
Sarcomul lui Kaposi are o prevalenta mai ridicata la pacienii seropozitivi homosexuali comparabil cu ali pci enti ceea ce sugereaz responsabilitatea unui agent trans misibil pe cale sexuala Forma cutanata cu leziuni plane
violacee nedureroase constituie expresia cea mai frecventa Sunt posibile localizrile viscerale mai ales m caz de imuno depresie majora
Limfoamele maligne sunt cauzate de o proliferare can ceroasa a precursorilor limfocitelor limfocitele T si B
Diagnosticarea Diagnosticarea infeciei cu H I V se face prin punerea m evidenta m snge a anticorpilor ndreptai mpotnva virusului Diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine dect dup 3 luni de la momentul infecUru
(perioada muta m timpul creia anticorpii sunt prezeni m cantitate prea mica pentru a fi decelabili) Se face apel la SIDA

562
doua teste specifice testele ELISA si Western Blot Testul ELISA - care este utilizat m primul rnd - dnd uneori rezultate fals pozitive este controlat cu ajjutorul testului Western Blot Depistarea este obligatorie pentru donatorii
de snge sau de organe Testarea este in mod deosebit recomandat femeilor gravide sau persoanelor care doresc s conceap un copil precum si subiecilor expui (toxicomani prostituate etc )
n majoritatea tarilor medicul este dator sa declare auto nttilor sanitare orice caz de SIDA de care are cunotina Aceasta declaraie nu este nommativa anon matul bolnavului fund astfel respectat
Tratamentul Acesta cuprinde doua capitole tratamentele de inhibiie a virusului si tratamentele preventive sau curative ale diferitelor boli dezvolute De altfel un oarecare numr de reguli de viata sunt recomandate persoanelor
seropozitive cu scopul de a frna evoluia spre SIDA declarat si transmisia bolii
Tratamentul mpotriva virusului se bazeaz pe meca msmele care inhiba replicarea virala ca zidovudma (AZ T) sau didanozma (D D I) Se folosesc de asemenea antiproteazele proteazele fiind enzimele care permit
virusului s fabrice proteine necesare supravieuim sale Uneori este util sa fie asociate unele cu altele pana la trei astfel de medicamente (tnterapie) cu scopul de a i creste eficacitatea global Aceste diferite metode de tratament
antreneaz o ameliorare provizorie a strii bolnavului In plus dup studii recente luarea de A Z T de ctre o femeie gravida contaminata ar diminua cu 50% riscul contaminam ftului Totui nici o terapeutica nu permite
actualmente s se aib m vedere o eradicare a virusului din organism deoarece el este integrat m genomul (totalitatea genelor purtate de ctre cromozomi) limfocitelor pe care le infecteaz
Tratamentele preventive \au curative ale consecinelor deficitului imumtar (infecii oportuniste tumori) se bazeaz pe administrarea de antibiotice de antifungice si de antirmtotice (chimioterapie mterferon) precum si pe
radioterapie si chirurgie
Sfaturile pentru igiena \ie\u cuprind precauiile care trebuie sa fie luate de o persoana seropozitiva pentru a nu se recontamma In fapt contaminrile multiple prin aporturile repetate de virus pe care le antreneaz precipita
evoluia bolii deci trecerea la faza de SIDA declarata Seropozitivului i se mai recomanda sa si asigure o urma nre medicala regulata medicamente administrate preventiv sau precoce si asociate cu o buna igiena a vietn
(alimentaie corecta curenie corporala odihna abinerea de la medicamente sau de la droguri care pot deprima suplimentar imunitatea abinerea de la activiti care risca provocarea unor rniri) ntrzie deosebit de eficace
evoluia bolii
Prevenirea Prevenirea SIDA consta m prevenirea contaminam cu H I V Orice persoana contaminata poate transmite imediat \irusul chiar m timpul perioadei care
precede serocc nversia adic atunci cnd contaminarea sa nu poate fi constatata
Prevenirea infeciei prin contaminare sangvin consta m analizarea sistematica a produselor sangvine nainte de utilizarea lor Subzista totui un risc legat de perioada muta de 3 luni risc evaluat la 1/300000 este m
consecina recomandat sa se limiteze indicaiile de transfuzie si atunci cnd lucrul acesta este posibil (intervenie chirurgicala care nu este realizata in regim de urgenta) sa se procedeze de preferina la autotransfuzn
(transfuzarea bolnavului cu propriul lui snge prelevat nainte de intervenie) nepa turile si tieturile accidentale fcute cu instrumente con tarmnate sau bnuite de a fi contaminate trebuie dezinfectate imediat Deseunle
medicale trebuie sa fie ambalate m recipiente etane si incinerate
Procentajul de contaminri noi crescnd din ce m ce mai mult la toxicomanii care si transmit seringile de la unul la altul masurile de prevenire privesc nsi toxicomania programe de droguri de substituie incitarea la
dezinfectarea seringilor proyame de furnizare de material nou H I V este distrus sau inactivat dup un contact de 15 minute cu apa de Javel (soluie 5 10% hipoclont de potasiu in apa) proaspta cu ali germeni intre care virusul
hepatitei B
Prevenirea transmiterii pe cale sexuala consta m cursul raporturilor sexuale m utilizarea prezervativului masculin Acesta constituie actualmente singura protecie eficace mpotriva SIDA si mpotriva bolilor cu transmisie
sexuala m general Prezervativul trebuie sa fie utilizat indiferent de tipul practicilor sexuale Orice rabat fcut m folosirea prezervativului favorizeaz extinderea bolii Orice persoana infectata care are relaii sexuale neprotejate
fie ca sunt heterosexuale sau homosexuale trebuie sa fie contienta de riscurile la care i supune partenerii nfiarea sau clasa s iciala a partenerilor nu pot constitui indicaii cu privire la faptul ca sunt sau nu purttori ai
virusului
Prezervativul trebuie sa fie utilizat m conformitate cu modul lui de ntrebuinare (aplicarea lui nainte de orice penetrare nefolosirea unui agent lubrifiant pe baza de vaselina retragere naintea detumescentei) Raporturile
bucogemtale sau bucoanale trebuie sa fie evitate deoarece ele nu sunt fr risc Utilizarea de creme sau de geluri spermicide nu poate constitui dect o msura comple mentara fata de prezervativ m cazul ca el ar fi prost utilizat
(scpri) sau ca s ar rupe
Prevenirea c( ntaminrn pe cale transplacentar consta mtr o mai buna informare a femeilor m cauza concepia este contraindicata m cazul femeilor contaminate care pot transmite virusul copilului dar si m cazul brbailor
conta minai susceptibili sa contamineze mama si m consecina copilul
Prevenirea contaminam prin laptele matern consta m practicarea unei depistri a virusurilor H I V l si H I V 2 pe de o parte la femeile gravide care doresc sa si alpteze copilul (depistare efectuata cu cteva sptmni nainte
de SIFILIS
Cum nu se transmite virusul SIDA
Majontdted actelor vietn cotidiene nu comportd dhsolut nici un risc de infectare cu virusul SIDA este deci totdl nejustificat a te teme sau d evitd frecventarea persodnelor purttoare ale acestui virus O strngere de mana un srut pe obraz sunt inofensive
ca si frecventarea locurilor publice (localuri de munc scoal piscina transportul m comun cinema) contddul cu obiecte precum clana usn toaletele publice sau telefonul ori neptura unei insecte (nar purice) Doar ustensilele care pot tdia pielea
(acele pentru acupunctura injeciile dispozitivele de fcut guri m urechi tatuajele lamele de ras mate naiul pentru tratament dentar si cel pentru manechiura i pedichiura) trebuie sa constituie obiectul unei sten lizri atente naintea fiecrei utilizri
De altfel donatorii de snge nu ntmpina nici un risc de a contracta boala materialul utilizat fund steril si de folosina unica
natere) iar pe de alta parte la donatoarele de lapte pentru bncile de lapte
Perspectivele La ora actuala mea nu exista un medi cament care sa permit ntreruperea totala si definitiva a propagm bolii
Dificultile de elaborare a unui vaccin rezida ndeosebi m utilizarea unor modele animale (cimpanzeu) a cror reacie la infecia cu virus este diferita de cea a omului sau este inexistenta In plus un eventual vaccin dr trebui sd tina cont de vanabilitatea
virusului se estimeaz ca m lume ar exista vreo l 000 de varieti de H I \
n afara modurilor de contaminare menionate (snge raporturi sexuale sarcina alptare) nu exista posibilitatea de transmisie a virusului SIDA de la o persoana seropozitiva la anturajul ei La ora actuala cea mai buna arma impo tnva acestei boli
redutabile rmne prevenirea Reaciile de respingere din colectiviti a persoanelor seropozitive si a bolnavilor de SIDA tind sa dispar atunci cnd o informare corecta a populaiei este realizata chiar daca bolnavii de SIDA se mai lovesc mea destul de
regulat de nenelegerea celor din jur
. Globul rou care conine granule de fier a crui prezenta m numr mare m circulaia sangvina este consecina unei proaste funcionari a splinei sau absenta acestui organ
SIDEROPENIE. Deficit m fier al ntregului organism SINONIME carena mariala defiul marial
O sideropeme podte fi consecina unei malabsorbtii intestinale a unui aport insuficient m fier sau a unor hemoragii cronice Deficitul are rsunet mai ales asupra produciei de hemoglobina a globulelor rou molecula care
conine 4 atomi de fier Anemia fenpriva este o consecina a sideropemei
SIDEROZA. Boala provocata de inhalarea de pulberi sau de fum coninnd oxid de fier care se acumuleaz m alveolele pulmonare
Sideroza fdce pdrte din pneumocomoze grup de afec tium pulmonare cauzate de inhalarea ndelungata de sub stane minerale Ea afecteaz m general muncitorii din industria siderurgica Simptomele nu se manifesta dect dup mai muli dm de
expunere tuse expectoraii jena respiratorie chiar fibroza pulmonara (dezvoltarea esutului fibros m esutul funcional al plmnilor)
Nu exista un tratament al siderozei Prevenirea sa consta m protecia lucratorilor (purtatul de masca de exemplu)
SIFILIS. Boala mfectioasa trdnsmisibild pe cale sexuala cauzata de o bacterie Treponema pallldum SINONIM lues Treponema palida este o spirocheta bacterie de forma hclicoidala deosebit de mobila mulumit aparatului sau locoriK te r intern
Descoperirea ei dateaz din 1906
CAUZE In mai mult de 95% din cazuri transmisia se face pe cale sexuala Microbul ptrunde in organism prin zgrieturile pielii sau ale mucoaselor Aceasta explica de ce raporturile sexuale cu o persoana infectata pot sa nu fie contamindnte ddcd
mucoasa partenerului este sntoasa Sifilisul este o poarta de intrare pentru H I V (virusul cauzator al SIDA) din cauza eroziunilor sau ulceraiilor anogemtale pe care le produce Alte cazuri de contdmindre privesc m principal personalul care acorda
ngrijiri Ele sunt provocate de contactele cutanate de nepturile sau de tieturile accidentale Contaminarea fetoplacentara (a ftului de ctre mama prin intermediul placentei) se pro duce in general m cursul celei de a doua jumti a perioadei de
sarcina doar m mod excepional nainte de luna a 4 a
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia (perioada m timpul creia aceasta bacterie se mstaleazd in organism si care precede apariia semnelor bolii) dureaz de la doua la sase sptmni Infecia evolueaz in continuare m trei stadii Stadiu!primar este
caracterizat prin apariia unui sancru mica ulceraie cu diametrul de 3 pana la 5 milimetri m majoritatea timpului nedureroasa amplasata pe o baza indurata (foarte tare la palpare) Leziunea foarte contagioas deoarece m ea sunt foarte multe bacterii se
afla la punctul de inoculare de cele mai multe ori pe organele genitale (Blndul corpul membrului viril scrotul colul uterm vulva anusul) uneori mtr o zona extragemtala (buzele limba gingiile amigdalele etc) Din cauza micii sale dimensiuni sau a
localizam sale sancrul trece de multe ori neobservat El se asociaz cu o adenopatie (umflarea ganglionilor limfatici) nedureroasa m aceeai zona Sancrul dispare in una pana la trei luni si sub tratament m una pana la trei sptmni adenopatia si
mduratia persista in schimb timp de mai multe luni SIQMOID

564
Stadiul \et.undar consta in erupii cutanate asociate unui sindrom gripal (febra oboseala curbatun dureri de cap) si o pohadenopatie (umflare generalizata a ganglionilor limfatici) Acest stadiu survine la doua luni pana la patru
ani dup nceputul bolii Aceasta prima erupie (prima nflorire ori sifilisul secundar precoce sau florid) este o rozeol (pete rozalii) adesea puin vizibila O a doua erupie (a doua nflorire sau sifilisul secundar tardiv) consta in
sifilide mici ridicaturi brun rosietice infiltrate adesea macerate chiar zemumde atunci cnd se afla mtr o plic Apariia lor se asociaz adesea cu semne generale (febra dureri de ap oboseala) cu o atingere hepatica cu icter cu
dureri osoase In timpul acestei perioade o atingere renala (glomerulonefnta) sau oculara (scderea acuitii vizuale) este de asemenea posibila la fel ca si o atingere cutanata (alternanta petelor nchise la culoare si a petelor
decolorate m jurul gatului denumite colierul lui Venus) Stadiului secundar n urmeaz o perioada in timpul creia subiectul infectat nu pre/mta nici un semn de infecie Aceasta perioada de latenta poate dura pana la mai
multe /eu de ani In anumite cazuri sifilisul este latent din capul l Kului
simptom obinuit al sifilisului primar sau secundar
Stadiul teriar consta m gome nodozitati moi care evo lueaza spre ulceraii Acestea pot afecta ori dermul sub forma unor mici ridicaturi rotunde ori hipodermul ele sunt atunci voluminoase si sunt amplasate pe {,ambe pe
brae pe fata pe pielea capului si pe piept Atunci cnd sunt loca Uzate pe mucoase gomele sunt susceptibile sa antreneze importante distrugeri osteocartilagmoase Ele pot de ase menea sa afecteze oasele si viscerele sifilisul
cardioaortic antreneaz in unele cazuri o insuficienta aortica atingerea coronarelor este rspunztoare de angma pectorala chiar de infarct Sunt posibile complicaii neurologice sindrom psihiatric care definete paralizia generala
(micorarea tuturor facultilor intelectuale sau din contra exaltarea acestor faculti nsoita de activitate psihomotone) tremuratun dificulti ale elocuiunii absenta a ce ntractiei pupilelor (semnul lui Argyll Robertson) Mai
trziu poate surveni un tabes atingere a maduvei spinrii care se traduce prin tulburri ale sensibilitii profunde o mcoordonare motorie (mers ataxic) si dureri viscerale fulgurante
Sifilisul congenital privete copiii nscui sifilitici boala fundu le transmisa de ctre mama lor m timpul sarcinii ea poate evolua m doua modaliti diferite Sifilisul congenital precoce se manifesta m cursul primilor doi ani de
viata prin atingeri ale pielii si mucoaselor oaselor ficatului splinei rinichilor plmnilor si ochilor Sifilisul congenital tardiv apare intre cinci si zece am si se traduce prin atingeri ale pielii si mucoaselor (perforaia palatului)
ochilor urechilor dinilor articulaiilor si sistemului nervos
DIAGNOSTIC Acesta trebuie sa fie confirmat prmtr o proba categorica ea putnd fi punerea in evidenta fie a treponemei m leziuni (examen direct la microscop a sero
zitatn sancrului sau a plcilor mucoase) fie a antigenelor specifice treponematozelor antigene aflate m serul sangvin In al doilea caz se utilizeaz actualmente reaciile de imunofluoresccnta si de hemaglutmare pasiva (TPHA)
testul clasic de imobilizare a treponemelor sau testul lui Nelson nu mai este deloc practicat din cauza costului sau ridicat Mai exista si mea alte reacii (Bordel Wassermann VDRL) care permit sa se detecteze antigenele
cardiolipimce dar care mai pot fi pozitive si m cursul altor afeciuni (boli autoimune)
TRATAMENT Acesta se bazeaz pe administrarea de penicilina sau m caz de alergie la penicilina de tetraciclin Daca boala este tratata precoce o doza unica masiva de penicilina este suficienta pentru vindecare In caz contrar
poate fi necesar sa se urmeze tratamentul timp de mai multe sptmni Acesta trebuie sa fie ntreprins cat mai devreme posibil cu scopul de a rupe lanul contaminam si de a evita constituirea de leziuni viscerale teriare care
sunt deosebit de grave Este posibila o recontammare
PREVENIRE Bolnavii de sifilis nu pot transmite boala dect m timpul stadiilor primare si secundare Prevenirea consta m depistarea sistematica si in tratamentul partenerilor sexuali ai bolnavilor Sifilisul este o boala cu
declaraie obligatorie
SIGMOID. Prima parte,
- COLON
ilonului care precede rectul
SIGMOIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a sigmo dului (ultima parte a colonului)
O sigmoidectomie este indicata m caz de sigmoidit (mfiamatie a sigmoidului) cu repetiie de volvulus (vane ae de ocluzie intestinala) sau de tumora benigna on malign a sigmoidului

SIGMOIDIT. Inflamatie a sigmoidului (ultima parte a colonului)

Cauza principala a unei sigmoidite este mflamatia si apoi infecia unuia sau mai multor diverticuli
SIMFTOME Boala se traduce prmtr o durere situata m fosa ihaca (partea laterala inferioara a abdomenului) stnga nsoita sau nu de febra Tulburrile tranzitului constipatie sau diaree sunt frecvente Complicata ca un abces o
ocluzie intestinala sau o pentomta prin perforaie sunt cele care pot surveni
TRATAMENT Acesta face apel la administrarea de anti biotice Daca se repeta crizele este preferabil sa se pro cedeze la ablatia sigmoidului adic la sigmoidectomie Continuitatea digestiva este atunci restabilita prin anasto
moza (punere cap la cap a celor doua segmente restante) fie m cursul interveniei fie dup 3 pana la 6 luni m acest ultim caz se practica o colostomie provizorie (anus artificial) SIMFIZ PLEURAL
SIGMOIDOSCOPIE - RECTOSIGMOIDOSCOPIE

SIGMOIDOSTOMIE. Intervenie chirurgical care const n mbinarea la nivelul pielii a unui segment al sigmoidului (ultima parte a colonului), astfel meat sa se creeze un anus artificial ->
COLOSTOMIE
SILICON l. Medicament utilizat in cursul bolilor digestive
Siliconul se prezint sub forma unor pansamente sau
topice, digestive, care se iau pe cale oral si nu acioneaz
dect local, formnd un strat protector ce tapeteaz mucoasa
INDICAII Siliconii sunt indicai pentru micorarea dure nlor n colopatule funcionale (denumite n mod curent colite), n excesele de gaze n inflamaii (esofagie gastrit, duodemt)
INCOMPATIBILITI Ca orice pansament digestiv siliconii micoreaz absorbia altor medicamente luarea acestor medicamente trebuie s se fac n consecina la o distant n timp de cel puin dou ore
2. Material care intr n compoziia protezelor ca de exemplu, protezele mamare (nlocuind un sn sau umflnd un piept considerat prea plat) sau articulare (nlocuind o articulaie sau un tendon)
Siliconul nu este nici cancerigen nici alergizant El poate antrena totui cicatrice fibroase n jurul protezei -> MAMOPLASTIE
SILICOZ. Boal cauzat de inhalarea ndelungata a pulberilor de silice care se acumuleaz n plmni
Silicoza afecteaz n principal muncitorii care lucreaz n minele de crbune Ea se dezvolt dup mai muli ani de expunere la pulberi si se manifest prmtr o tuse o expectoratie anormal de abundent o
tendin la infecii bronsice, apoi prmtr o jen respiratorie la efort si n fine pnntr-o fibroz pulmonar (dezvoltarea de esut fibros n plmni) Evoluia bolii este foarte lent iar primele simpto me pot s nu
apar dect la numeroi am dup oprirea expunem Complicaiile sunt frecvente insuficient respira tone, emfizem, boli mfectioase (tuberculoz, aspergiloz)
TRATAMENT SI PREVENIRE Nu exist un tratament curativ al acestei boli, ale crei complicaii m schimb pot fi ngrijite (antibiotice mpotriva infeciilor de exemplu) Prevenirea silicozei este
primordial si cuprinde dou pri un examen medical la angajare permite s i fie refuzat o slujb unui individ care deja prezint alteraii bronsice sau pulmonare msurile tehnice de protecie trebuie s fie
aplicate n ce privete locurile de munc (purtatul de masca sau de glug, ventilaie adecvat a localurilor etc )
SIMBLEFAROM. Aderent ntre conjunctiva palpebral care tapeteaz interiorul pleoapei si conjunctiva bulbar care acoper ochiul putnd crea o bnd care limiteaz mobilitatea globului ocular
Un simblefarom este provocat n general de o arsur cu o substan chimic sod caustic de exemplu n mod excepional simblefaromul poate fi congenital
Tratamentul face apel la o operaie chirurgical
SIMPATECTOMIE. Ablatie chirurgical a unui nerv sau a ganglionilor care aparin sistemului nervos simpatic (care controleaz tonusul vaselor si acioneaz asupra funcionm viscerelor) n modalitatea
de a dilata arterele n teritoriul lor de mervare
SIMPATOLITIC. Substan chimic, medicamentoas sau nu care blocheaz aciunea sistemului nervos simpatic SINONIM adrenoluu.
Simpatoliticele inhiba funcionarea sistemului nervos vegetativ m partea sa simpatic (stimulatoare a organis mului) Principalele produse de acest tip sunt alfablocantele, care se fixeaz pe receptorii alfa ai
celulelor sistemului simpatic si betablocantele care se fixeaz pe receptorii beta ai celulelor Aceste substane mpiedic astfel celulele s fie activate pe cale natural
SIMPATOM. -> NEUROBLASTOM

SIMPATOMIMETIC. Substan chimic, medicamentoas sau nu care stimuleaz sistemul nervos simpatic SINONIM adrenerfu.
Simpatomimeticele imit activarea natural a sistemului nervos vegetativ (care comand viscerele) n partea sa simpatic (stimulatoare a organismului)
Produsele cele mai importante ale acestui grup sunt alfastimulantele care se fixeaz pe receptorii alfa ai celu lelor sistemului simpatic si betastimulantele care se fixeaz pe receptorii beta ai celulelor si n
activeaz
SIMFIZ 1. Conexiune strns ntre dou oase prmtr-o articulaie foarte putm mobil sau prmtr o unire complet cu osificare
Simfiza pubian unete una de alta prin ligamente, cele doua lame ale pubisului (extremitatea anterioar a celor doua oase iliace)
2. Lipire anormal intre ele a dou foite ale unei membrane seroase (pleura pencard) fie ca este patologic, si m acest caz este m principal de origine mflamatone fie ca este practicat ntr un scop terapeutic
(simfiza pleurala)
SIMFIZ PLEURAL. Metod terapeutic ce const m lipirea ntre ele a celor dou foite ale pleurei
O simfiza pleural este indicat n tratamentul unui pneumotorax Ea poate fi realizat fie prmtr o intervenie chirurgical clasic dup o incizie mare a peretelui toracic fie sub pleuroscopie (cu ajutorul unui
tub dotat cu un sistem optic si cu instrumente miniaturale introdus prin incizie)
Simfiza pleural poate fi obinut n 3 modaliti prin avivare (abrazarea cu un burete special a esuturilor din jurul pleurei) prin pleurectomie (practicarea ablatiei unei pri SIMPTOM
din pleura) si prin talcaj (introducerea de talc intre foite) Simfiza pleurala este urmata ntotdeauna de un drenaj al cavitii pleurale pentru a i evacua serozitatile
Aceasta tehnica permite sa se evite reapariia efuziunii si deci diminueaz mult ^afaiala bolnavului
SIMPTOM. Orice manifestare a unei afeciuni sau a unei boli care contribuie la stabilirea diagnosticului iar m mod particular orice fenomen perceput ca atare de ctre bolnav Simptomele subiective sau semnele funcionale
sunt denumite m mod curent simptome Este vorba de fenomene percepute de ctre bolnav care dezvluie o leziune sau o tulburare funcionala Ele sunt descrise de ctre pacient m cursul interogatoriului luat de ctre medic m
primul timp al examenului Intr un al doilea timp medicul procedeaz la examenul fizic al pacientului pentru a caut si identifica semnele obiective ale unei boli Confruntarea simptomelor si semnelor permite orientarea
diagnosticului
SIMT. Funcie fiziologica de relaie cu lumea exterioara permind aducerea la creier a informaiilor despre ea si a le contientiza - AUZ GUST PlPAIT SlM AL M ROSULUI
VZ

SIMT AL MIROSULUI. Simt care permite sa se perceap mirosurile SINONIM mm s wm/ 1 Ifaitn
Organul mirosului este situat in mucoasa care tapeteaza plafonul foselor nazale Este un neuroepiteliu constituit din celule nervoase specializate neuroni dotai m vrful lor cu un smoc de cili prelunyndu se la baza pnntr o fibr
ner voasa (axonl
Moleculele odorante sunt mai nti solubilizate m mucu sul care acoper mucoasa nainte de a se fixa pe receptorii cililor purtai de ctre neuroni Aceasta fixare declaneaz mesajul nervos care este apoi transmis pe caile
olfactive pana la creier
PATOLOGIE Se pot deosebi alterrile simului mirosului care pot fi cantitative pariale (hiposrrue) sau totale (anos mie) si cele calitative (parosmie)
Tulburrile pot regresa spontan sau dup tratarea cauzei dar sechelele sunt frecvente si au o incidena asupra simului gustativ
SINAPS. Zona situata intre doi neuroni (celule ner voase) care asigura transmisia informaiilor de la unul la
SINCINEZIE. Contracie involuntara a unui grup de muchi care apare atunci cnd subiectul efectueaz o micare fie ca aceasta este reflexa sau voluntara care pune m joc un alt grup de muchi
SINCOP. Pierdere de scurta durata a contientei com plet brusc si ireversibila consecutiva unei diminuri a oxigenam cerebrale
O sincopa se deosebete de vertij de lipotimie (stare de ru nsoita de greuri si transpiraii) de lein si de criza de epilepsie
CAUZE Sincopa este cauzata de o anoxie sau de o ischemie cerebrala (absenta oxigenam sau diminuam aportului sangvin) de cele mai multe ori prin stop cardiocirculator sau prin tulburare a ritmului cardiac mai rar prin
asfixie sau prin vasodilatatie brusca
O sincopa poate deci sa fie legata de o cardiopatie (stenoza aortica angor infarct miocardic miocardiopatie obstructiva tetralogie a lui Fallot hipertensiune arteriala pulmonara) unei tulburri a ritmului sau al conductiei car diace
(tahicardie paroxistica sindrom al lui Adams Stokes sau alte bradicardn) unei embolii pulmonare unei asfixii unei electrocutri unei treceri brute de la poziia culcat la poziia m picioare unei hipokaliemn (micorarea mve lului
sangvin al potasiului) Dar mai des sincopa numit atunci vagala este provocata de o aciune excesiva a nervilor pneumoystnci care comanda anumite viscere (plmni vase inima stomac) O astfel de sincopa se pro duce m caz
de durere intensa de emoie de compresie a gatului (pe sinusul carotidian) chiar m caz de mictiune sau de deglutitie Cauza unei sincope nu este ntotdeauna decelat
SEMNE Pierderea contientei se face brusc si se traduce pnntr o decontractare musculara completa ducnd m majoritatea cazurilor la cdere Se constata o paloare o absenta a reaciei la zgomote si la ciupire eventual un puls
absent Uneori se observa pierderea urinei si micri con vulsive Durata pierdem contientei este minima de cele mai multe ori sub un minut Atunci cnd se prelungete se vorbete de coma Revenirea strii de contienta este
spontana totala foarte rapida si precedat de o recolorare a fetei Atunci cnd se trezete pacientul si a recptat total aptitudinile
TRATAMENT Tratamentul unei sincope care vizeaz de asemenea prevenirea oricrei recidive este cel al cauzei care a provocat sincopa
SINDACTILIE. Malformaie congenitala caracterizata prin fuzionarea mai mult sau mai puin completa a doua sau mai multor degete de la mini sau de la picioare
ESMOFIT. Punte osoasa patologica ce se formeaz intre doua vertebre nvecinate si care le sudeaz intre ele Smdesmofitele se ntlnesc m spondilartropatu mdeo sebi m spondilartnta anchilozanta
SINDROM. Ansamblu clinic al simptomelor si/sau sem nelor observabil in majoritatea strilor patologice diferite si fr cauza specifica
Un sindrom depresiv de exemplu se ntlnete mdeo sebt m cursul unor depresiuni reactionale (doliu divor etc) si m anumite psihoze (melancolie) 567

SINDROM HEMOLITIC l UREMIC

SINDROM BULBAR. Ansamblu de semne care tra duce o atingere a bulbului rahidian (poriunea inferioara a trunchiului cerebral m continuitate cu mduva spinrii)
CAUZE Numeroase afeciuni pot antrena un sindrom bulbar accident vascular cerebral tumora infecie mfla matie sirmgomielie (malformaie a bulbului rahidian)
SIMPTOME SI SEMNE Exista de fapt mai multe smdroame bulbare care grupeaz diferite semne Acestea sunt ndeosebi
- o hemiplegie sau paralizie a unei jumti de corp care scutete fata (atingere a fasciculului de fibre nervoase motrice zise piramidale)
- un sindrom cerebelos (tulburri ale echilibrului tre murturi micri dezordonate) cu tulburri ale coordonam (atingere a pedunculului cerebelos care leag bulbul de cerebel)
- o durere sau anestezie a fetei (atingere a nucleului de substan cenuie la originea nervului trigemen)
- zbarnitun m urechi si vertije (atingere a nervului cohleovestibular)
-tulburri ale deglutitiei prin paralizia farmgelui (ain gere a nervului glosofanngian)
TRATAMENT Tratamentul este cel al afeciunii m cauza El este adesea limitat m caz de accident vascular si de malformaie totui este posibila o lenta regresie spontana
SINDROM AL IMUNODEFICIENTEI DOBNDITE - SIDA
SINDROM AL OBOSELII CRONICE. OBOSELII
CRONICE

(sindrom al)

SINDROM CANALAR sau DE CANAL. Ansamblu de manifestri neurologice legate de compresia unui nerv mtr un canal mextensibil
FRECVENTA SI CAUZE Smdroamele canalare frec vente sunt provocate fie de un canal prea strmt (os deformat pnntr o fractura veche tumora artroza mgrosarea esutului fibros legat de vrsta stramtime
congenitala) fie mai rar de o boala care antreneaz o cretere m volum a nervului (lepr) sau de o tenosmovita (mflamatie a tecii smoviale care nconjoar o articulaie) DIFERITE TIPURI DE SINDROM
CANALAR
Sindromul canalului carpian m cursul cruia nervul median este comprimat la ncheietura minii pnntr un ligament inelar al carpului antreneaz furnicturi si dureri ale degetelor ndeosebi in timpul
nopii
Sindromul canalului tar\ian in cursul cruia nervul sciatic popliteu intern este comprimat sub glezna se traduce prin dureri si o nepenire a plantei piciorului
Sindromul defileului io\lodu\i<-idar m cursul cruia plexul brahial este comprimat de ctre o coasta supra numerara cervicala sau din cauza unui spaiu prea strmt
intre muchii scaleni se traduce prin dureri in inelar si aun cular accentuate prin anumite poziii ale braului (ridicare caratul de greuti care fac ca umrul sa coboare etc ) Sindromul nervului \upra\i.apulw
m cursul cruia acesta este comprimat la nivelul umrului de ctre ligamentul coracoidian provoac dureri posterioare ale umrului cu topirea muchilor adiaceni
TRATAMENT Acesta consta m infiltraii cu corticosteroizi in zona punctelor de compresie astfel meat sa se diminueze edemul nervos In cazurile deosebit de mvalidante se poate practica o neuroliza
(intervenie chirurgicala care const m eliberarea unui nerv comprimat de ctre esutul fibros) sau secionarea chirurgicala a canalului fibros prea strmt
SINDROM CEREBELOS. Asociere de tulburri ale statului m picioare ale mersului si ale executam micrilor tulburri legate de o leziune a creierului mic sau a cailor cerebeloase
Toate afeciunile care privesc creierul mic sau fibrele sale de conexiune pot antrena un sindrom cerebelos afec tmne vasculara tumora infecie (encefalita cerebeloasa) intoxicaie (alcool)
SIMPTOME SI SEMNE Atunci cnd pacientul sta m picioare se clatin si este obligat s deprteze picioarele pentru a si menine echilibrul aceste oscilaii nu se agra veaza atunci cnd pacientul nchide
ochii El merge m zig zag ca un om beat In cursul executam unor micri (de exemplu de a prinde un obiect) gestul ncepe cu mtar ziere bolnavul rateaz prinderea pastrandu si direcia si poate sa se
manifeste o tremurtura
TRATAMENT Tratamentul este cel al cauzei asociat cu kmeziterapie
SINDROM EXTRAPIRAMIDAL. SINDROM
PARKINSONIAN

SINDROM HEMOLITIC SI UREMIC. Afeciune care asociaz o atingere renala acuta o anemie si o trombo perne (diminuarea numrului de plachete sangvine) S NONIM sindromul lui Mo\htowitz
Sindromul hemohtic si uremie privete mai ales copilul mic dar exista si la adult

La copil el survine in general la cteva zile dup o gastroententa cu diaree sngernda a fost invocat rolul unei endotoxme verotoxina secretata de unele suse de colibacili La adult formele fr cauze sunt
cele mai frecvente uneori este o complicaie a anumitor cancere a tratamentului lor pnn chimioterapie si de asemenea a infeciei cu H I V (virusul cauzator al SIDA)
TRATAMENT SI DIAGNOSTIC Tratamentul smdro mului hemohtic si uremie vizeaz m principal ngrijirea simptomelor sale tratamentul insuficientei renale prin dializa si al anemiei atunci cnd este
grava prin transfuzie SINDROM HIPERKINETIC AL COPILULUI
Tratamentul m scop curativ face actualmente apel la medicamente inhibitoare ale funciilor plachetelor si la perfuzii de plasm proaspta sau la schimbri plasmatice (procedeu de epurare a plasmei
sangvine) Prognosticul destul de grav la adult este mai bun la copil
SINDROM HIPERKINETIC AL COPILULUI.
Tulburare a dezvoltam care asociaz o hiperactivitate motorie unui comportament impulsiv si unei dereglri a ateniei SINONIME instabilitatepsihomotfne smdrimal copilului hiperactiv
FRECVENTA SI CAUZE Sindromul hiperkmetic al copi lului este foarte frecvent avnd in vedere ca afecteaz aproape 3% dintre copiii de vrsta colara cu o neta pre ponderenta masculina (intre sase si
opt biei pentru o fata) Sindromul ar fi datorat unei disfunctu cerebrale (maturare ntrziata legata eventual de anomalii ale metabolismului cerebral)
SIMPTOME SI SEMNE Copilul afectat de acest sindrom nu poate sta pe Ioc El se agita fr ncetare pe scaun nu poate sta la masa se lanseaz m activiti fizice periculoase cu gesturi stngace Acas ca si
la scoal are un compor tament impulsiv si indisciplina! nu si ateapt nici o data rndul la jocuri Trece cu rapiditate de la o activitate pe care o las neterminata la alta dovedmdu se incapabil sa si fixeze
mai multa vreme atenia si sa se concentreze asupra unei misiuni El este greu suportat de ctre anturaj din cauza fluctuaiilor sale de dispoziie a intolerantei sale la frustrri a acceselor sale de mame
Tulburrile debuteaz in general naintea vrstei de 4 ani si dureaz toata copilria atenuandu se adesea la pubertate Ele sunt nsoite in anumite cazuri de probleme specifice ale nvturii ca dislexia sau
disortografia DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Cu scopul de evita ese cui colar si madaptarea sociala este necesar sa se exarru neze copilul cat mai devreme posibil de ctre o echipa medicala specializata
(pediatru psiholog pentru copii ortofomst) Aceasta va evalua importanta handicapului m funcie de un bilan global (eventuala existenta a tulburrilor asociate)
Tratamentul comporta masuri psihoterapice si educative (terapie comportamentala reeducare ortofomca conversaii familiale) uneori prescrierea de medicamente (psihostimu lante antidepresoare) Acest
tratament poate ajuta copilul s urmeze o colaritate normala
SINDROM INFLAMATOR. Totalitate a perturbatnlor biologice care traduc prezenta unei inflamaii m organism
CAUZE Bolile mfectioase (infecie respiratorie sau urinara endocardita septicemie tuberculoza etc ) reprezint principala cauza a sindroamelor inflamatorii Acestea mai pot fi provocate de un cancer de cele
mai multe ori deja evoluat doar cancerul de rinichi si limfomul sunt susceptibile sa provoace o reacie inflamatone precoce In
alte cazun aceste smdroame constituie semnul unei conectivite ca pohartnta reumatoida sau lupusul entematos diseminat al unei boli a lui Horton al unui mielom multiplu sau al unei alte hemopatii
SIMPTOME SI SEMNE n unele cazuri sindromul mfla mator se asociaz cu o alterare a stm generale (astenie febra anorexie pierdere m greutate) si/sau cu semnele bolii in cauza In alte cazuri acest
sindrom poate fi descoperit ntmpltor la un pacient care nu prezint nici un semn al bolii
Constatarea unui sindrom inflamator se bazeaz in principal pe analizele sangvine Acestea evideniaz o cretere a vitezei de sedimentare a hematiilor (V S ) si prezenta markenlor mflamatiei ca proteina C
reactiva fi descoperit ntmpltor la un pacient care nu prezptoglobma unui sindrom inflamator se bazeaz in principal pe analizele sangvine Acestea evideniaz o cretere a vitezei de sedi mentare (V S ) si
prezenta markenlor mflamatiei ca prote m C reactiva - mai ales in cursul infeciilor bacteriene -ca haptoglobina - mai ales m cursul inflamatulor cromce-on ca fibrmogenul si a 2 globulma De altfel
inflamatnle cronice antreneaz adesea o modificare a numrului si aspectului elementelor sangvine creterea numrului de plachete si de polmucleare nutrofile (varietate de globule albe) micorarea
dimensiunilor hematiilor (globulele rou)
DIAGNOSTIC Acesta se pune m urma cutam cauzei sindromului inflamator prin examene alese m funcie de interogatoriul bolnavului Un examen fizic cat mai com plet posibil in absenta simptomelor sau
orientat prin interogatoriul luat bolnavului permite sa se confirme diagnosticul atunci cnd acesta este suspectat mea de la conversaia cu bolnavul sau sa fie orientat ctre investigaii complementare
TRATAMENT Un sindrom inflamator m sine nu se trateaz m schimb simptomele sindromului pot fi ngrijite atunci cnd devin deranjante (dureri redon articulare febra) cu antnnflamatoare
SINDROM INTERMENSTRUAL. Durere pelviana care survine m momentul ovulatiei SINONIM sindrom
( vulator
Acest sindrom rar si benign dureaz m medie 2 pana
,
la 4 ore M este nsoit uneori de o sangerare minima Aceasta corespunde ruperii unui folicul ovanan si eliberam ovu lului care va fi apoi captat de ctre franjele unei trompe
'
utenne Luarea de analge?ice sau de antispasmodice permite atenuarea durem
'
SINDROM INTESTINAL AL HOMOSEXUALI-LOR. Totalitate a tulburrilor intestinale care survin la homosexualii masculini cu parteneri multipli In englez
,ay howel
Sindromul intestinal al homosexualilor are ca ori gme o infecie cu diferite bacterii (salmonelle shigelle
l 569
SINDROM MONONUCLEOZIC
campylobacter) parazii (giardn amibe patogene cripto spondu) si virusuri (titomegalovirus HIV)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Atest sindrom se traduce pnntr o diaree nsoita de dureri abdominale
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul este m func ie de germenii gsii si consta m administrarea de antibio tice si medicamente antiparazitare
SINDROM LACUNAR. Atingere neurologica legata de apariia unei lacune m treier adic a unui accident vascular cerebral isthemit de dimensiuni miti (mai puin de 2 centimetri)
SIMPTOME SI SEMNE Dat fund caratterul limitat al leziunii acest sindrom se exprima de obicei prin atingerea unei singure funcii neurologice hemiplegie (deficit motor al unei jumti a corpului)
hemianestezie (deficit senzitiv al unei jumti a corpului) etc
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul este esen tialmente preventiv si consta m reducerea fattonlor de risc (hipertensiune arteriala) susceptibili sa antreneze lacune cerebrale
Prognosticul sindroamelor lacunare este de obitei favo rabil acestea amehorandu se m cteva luni Totui atunci cnd m creier s au dezvoltat lacune multiple tulburrile tind sa persiste definitiv si sa
antreneze o stare zisa lacunara care asociaz un sindrom pseudobulbar (atingere lanngo fanngeana cauzata de o leziune a doua fascicule piramidale) un mers cu pai mici si tulburri intelectuale
SINDROM MENINGEAN. Totalitate a simptomelor care traduc o intatie a memngelor (membranele care in conjoar creierul si mduva spinrii)
Un sindrom memngean se ntlnete m cursul menm gitelor (inflamaii ale memngelor) si hemoragiilor menm geene (sangerare intre doua foite ale memngelor)
SIMPTOME SI SEMNE Acest sindrom asociaz dureri de cap rebele o durere si o redoare a toloanei vertebrale precum si vrsaturi El nsta sa evolueze m termen scurt ctre o tom
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnostitul tare tre buie stabilit de urgent se pune pe baza examenului clinic sindromul memngean asociind o febra doar m cazul menm gitei acest ultim semn permind
precizarea cauzei
Tratamentul simptomelor (perfuzie intravenoasa asis tent respiratorie etc ) prioritar m cazuri grave este asociat cu cel al cauzei (antibiotice m ca? de memny ta de origine bactenan de exemplu)
SINDROM MIELOPROLIFERATIV. Boala carac tenzata pnntr o proliferare excesiva a esutului mieloid (esutul care formeaz mduva oaselor) SINONIM smdrfmiil mieloproliferativ tromc
Un sindrom mieloproliferativ se caracterizeaz pnntr o proliferare m mduva osoasa a celulelor mature tare dau natere celulelor mieloide (provenite din mduva) morfo logit si funttional normale spre
deosebire de leucemnle atute mieloide tare se tarattenzeaza pnntr o proliferare a telulelor mieloide imature nefunctionale
DIFERITE TIPURI DE SINDROM MIELOPROLIFE RATIV Smdroamele mieloprohferative sunt m numr de patru
Leucemia mieloida cronica se tarattenzeaza pnntr o trestere nsemnata a numrului de telule granuloase neutro file (telule tare aparin aceleiai descendente ca si globulele albe polmutlearele neutrofile) m
mduva si m snge
Boala lui Vaquez sau poh^lobulia primitiva este tarac tenzata pnntr un extes al produtern de globule rou
Splenomef,ulia mieloida este marcata pnntr o proliferare a tuturor elementelor figurate ale sngelui (globule rou globule albe plathete) o trestere adesea foarte important a volumului splinei si pnntr o
invadare a maduvei osoase de esutul fibros (mielofibroza)
Trombocitemia primitiva se tarattenzeaza pnntr o cretere notabila a numrului de plathete sangvine
SIMPTOME SI SEMNE Smdroamele mieloproliferative au in tomun
- tresterea m snge a numrului de telule aparinnd tel puin uneia dintre susele provenite din mduva osoasa
- proliferarea telulelor maduvei osoase
- proliferarea fretventa a volumului splinei tare remtepe sa produta telule mieloide aa cum o fcea in cursul vieii fetale
- o tendina la tromboze legata de ncetinirea tirtulatiei sangvine mtetimre tauzata de tresterea numrului de telule mieloide din snge
TRATAMENT SI EVOLUIE Tratamentul fate apel dup caz la o chimioterapie care diminueaz multiplicarea telulara la o micorare a elementelor sangvine m surplus prin titafereza la sangerari regulate
(m tazul bolii lui Vasquez) sau mta atunti cnd este posibil la o grefa de mduva
Evoluia acestor smdroame de obicei tromc se face m mai muli am adesea m mai multe detenn
SINDROM MONONUCLEOZIC. Infecie virali sau alergica m tursul tareia se observa m snge limfotite stimulate denumite si limfotite hiperbazofile sau mono nutleare mari albstrui tarattenzate prin
dimensiunile lor mari si pnntr o titoplasma ntinsa tare fixeaz tolorantn bazici
Ln sindrom mononucleo/ic se observa in cursul boli lor ca mononucleoza infectioasa (primo infecie cauzata de virusul lui Epstem Barr) m primo infecia cu H I V (virusul cauzator al SIDA) m infeciile cu
citomegalovirus sau m hepatitele virale si m cursul reaciilor alergice importante m particular cele fata de antibiotice Acest ultim caz poate SINDROM NEFRITIC
570
da natere unor forme de sindrom mononutleozic att de severe meat sunt uneori confundate cu semnele unei leuce mu Sindromul mononucleozic regreseaza m general de la sine m una sau doua sptmni
SINDROM NEFRITIC. Totalitate a simptomelor care nsoesc o glomerulonefnta acuta (boala renala caracterizata pnntr o atingere acuta a glomeruhlor)
Sindromul nefntic m general cu apariie brusca se traduce prin prezenta de snge si de proteina m urma prin edeme si o hipertensiune arteriala Diagnosticul sindromului nefntic trebuie confirmat pnntr o
biopsie renala
TRATAMENT n afara bolii m cauza tratamentul vizeaz ngrijirea simptomelor sindromului regim hiposodat restricie la apa tratamentul hipertensiunii SINDROM NEFROTIC. Totalitate a simptomelor
care nsoesc un mare numr de glomerulonefnte (boli renale caracterizate pnntr o atingere cronica a glomeruhlor)
Sindromul nefrotic rezulta dmtr o cretere a perme abilitii peretelui capilarelor glomerulare care las sa scape m urin proteine din plasma sangvina
CAUZE Aproape toate glomerulonefritele pot provoca un sindrom nefrotic fie ca este fr o cauza cunoscuta fie ca este consecutiv unui diabet unei amiloze unui lupus entematos acut etc)
SIMPTOME SI SEMNE
Protemuria (prezenta de proteine m urina) este foarte abundent ntotdeauna mai mare de 4 grame pe 24 ore dar putnd atinge niveluri de 15 pan la 20 grame m 24 ore chiar mai mult
Hipopratememia (nivel al proteinelor anormal de sczut m snge) care rezulta este ntotdeauna sub 60 grame pe litru Pierderea de proteine refenndu se m pnncipal la albumma exist ntotdeauna o
hipoalbummemie (nivel anormal de sczut al albummei m snge) sub 30 chiar sub 15 sau l O grame pe litru
Edemele sunt provocate de hipoalbummemie Ele suni subcutanate albe moi nedureroase Adesea foarte impor tante ele apar pe membrele inferioare pe abdomen pe fata i in regiunea lombar si se traduc
prmtr o luare m greutate de cteva kilograme Uneon ele difuzeaz in membranele setoase (pentoneu pleura pencard) aceasta este anasarca
Alte anomalii biologice caracteristice acestui sindrom creterea m snge a nivelului de colesterol (hipercolestero lerrue) sau de tnglicende (hipertriglicendemie) tulburri care se refer la unu factori
sangvini ai coagulam
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Simptomele smdro mului nefrotic trebuie sa fie tratate de la nceputul bolii regim hiposodat restricie de apa diuretice (furosemid spironolactona) pentru a combate
edemele tratament
anticoagulant pentru a combate hipercolesterolenua si h pertnglicendemia etc
Prognosticul unui sindrom nefrotic depinde de cauza sa In anumite cazuri tratamente specifice ca de exemplu cele cu corticosteroizi pot sa l vindece complet In alte cazuri aceste tratamente nu au nici o
eficacitate si boala glome rular poate evolua spre o insuficienta renala cronica
SINDROM OBSTRUCTIV. Afeciune caracterizata
pnntr o micorare a clifarului bronhiilor
CAUZE Un sindrom obstructiv este cauzat de o tulburare a ventilaiei (circulaiei de aer in caile respiratorii) provocat de astm sau de o boala legata de tabagism (bronita cronic obstructiva emfizem)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Spirometna (nregistrarea respiraiei) arata o micorare a debitelor de aer ndeosebi a \ E M S (volum expirator maxim pe secunda) si ano maln ale curbei debit volum in
cazul in care sunt atinse bronsiolele (bronhiile mici) O gafaial la efort apare m formele evoluate
TRATAMENT Tratamentul unui sindrom obstructiv confundat cu cel al cauzei sale consta in luarea de bronho dilatatoare (betastimulante corticosteroizi teofihna)
SINDROM OCULO-URETRO-SINOVIAL. Afecti une cronica ce este caracterizata prin asocierea mflamatiilor oculare uretrale sau digestive si articulare SlNONIM -nndro mul lui Fisun^er Ler y Reiler
Sindromul oculo uretro smovial face parte dintre artri tele reactionale mtr un prim timp apare un focar mfectios n organism acesta provoac o reacie a sistemului imu
particular articulaiile Focarul mfectios este fie uretral (uretnta provocata de o chlamydie sau de o mycoplasm) fie digestiv (diaree cauzata de shigelle de yersimi de salmonella sau de campylobacter)

SIMPTOME SI SEMNE Sindromul oculo-uretro smovial se traduce pnntr o diaree urmata de o conjunctivita o uretnta (inflamatie a uretrei) si m sfrit de o artrita care afecteaz mai ales rachisul si
articulaiile sacro iliate dar si soldurile genunchii coatele ncheieturile minilor si articulaiile mterfalangiene Mai rar apar pe palme si pe suprafeele plantare leziuni cutanate (keratodermie si pustule)
EVOLUIE SI TRATAMENT Boala evolueaz pnn pusee m general m cteva luni sau un an lsnd frecvent sechele articulare sau oculare
Tratamentul face apel la antnnflamatoare nesteroidiene
-> SPOND LARTROPATIE

571

SINDROM RESTRICTIV
SINDROM PARANEOPLAZIC. Totalitate a mani festrilor asociate unui cancer evolund m acelai timp cu acesta
Sindroamele paraneoplazice sunt prezente la 7 pana la 15% dintre pacienii tare au cancer Ele apar fie in analize le sangvine (dozri hormonale numrtoare a formulei sangvine etc ) fie la examinarea
bolnavului ele pot fi primele simptome ale cancerului sau pot aprea dup diagnosticarea lui Unele dintre aceste sindroame sunt consecina difuziei m organism a unei substane secretate de ctre tumora
maligna
SINDROM PARKINSONIAN. Asociere intre o akme zie (micri rare si lente) o hipertome (rigiditate) si o tremurtur m stare de repaus SINONIM \mdrom extra piramidal
CAUZE Sindromul parkinsoman se observa m cursul bolii lui Parkmson dar si m cursul altor afeciuni neurologice degenerative ca atrofia olivo ponto cerebeloasa (boala ereditar care afecteaz sistemul
nervos central) El mai poate fi provocat si de luarea de neuroleptice o perioada ndelungata
TRATAMENT Acesta consta m tratarea bolii m cauza sau m suspendarea luam de neuroleptice atunci cnd sindromul este de origine medicamentoasa acesta mai persista totui nc mai multe sptmni
dup oprirea tratamentului neuroleptic - PARKINSON (boala a lui)
SINDROM POSTTRAUMATIC. Totalitate a tulbu rnlor observate la anumii pacieni ca urmare a unui accident m absenta oricrei cauze organice
SIMPTOME SI SEMNE Acest sindrom care nu trebuie confundat cu sechelele unui accident consta m dureri constante sau neregulate de intensitate si localizare vana bile La unu pacieni durerile nu survin
dect m mprejurri deosebite (schimbarea anotimpului sau a climatului de exemplu) Ele se asociaz cu deficite senzoriale sau psihice (scderea acuitii vizuale sau auditive pierderea memoriei) Sindromul
posttraumatic poate fi intens putnd interzice bolnavului revenirea la o activitate profesionala normala i aducerea acestuia m situaia de a face o smistroza (refuzul de a recunoate vindecarea sa ori
amplificarea prejudiciului suferit)
Cel mai frecvent dintre smdroamele posttraumatice se ntlnete la victimele unui traumatism cranian uor si se traduce prin dureri de cap ameeli tulburri ale ateniei si memoriei o insomnie sau o astenie
(slbiciune mare)
Examenele clinice si paraclmice (scaner imagene prin rezonant magnetica) nu pun in evidenta nici o leziune organic
TRATAMENT Acesta consta m psihoterapie si m admi mstrarea de medicamente tranchilizante sau antidepresoare
SINDROM PREMENSTRUAL. Totalitate a tulbu rarilor fizice si psihologice care survin naintea fluxului menstrual
Sindromul premenstrual este destul de frecvent afec tand intre K) si 20% dintre femei Cauzele sale nc msufi cient elucidate par sa fie intre altele hormonale
SIMPTOME SI SEMNE Sindromul premenstrual apare ntotdeauna la o femeie m aceeai perioad a ciclului menstrual intre a 14 a zi a ciclului pana la cu 2 zile naintea fluxului menstrual El este de o
intensitate variabila si se ntrerupe o data cu declanarea scurgerilor menstruale Semnele fizice sunt o umflare a gleznelor si a pleoapelor care traduc o retentie de apa O umflare a snilor o balonare
abdominala o greutate pelviana uneori chiar o luare m greu ae dureri de cap migrene vertije si oboseala
TRATAMENT Atunci cnd semnele nu sunt prea marcate tratamentul rmne personal si fiecare femeie descoper dup o anumita vreme mijloacele de a depi starea sa de indispoziie relaxare exerciiu
fizic regim alimentar Tratamentul foarte eficace m caz de sindrom premenstrual important consta m luarea pe cale orala de progesteron natural sau de sinteza ori nc luarea de ulei de onagru sau de
medicamente venotomce intre a 15 a si a 25 a zi a ciclului
SINDROM RADICULAR. Totalitate a simptomelor legate de atingerea (inflamatie infecie compresie) unei rdcini nervoase
Un sindrom radicular este caracterizat m principal prin radiculalgie (durere pe traiectul fibrelor nervoase provenite din rdcina afectata)
Atunci cnd atingerea este de importanta poate sa se adauge un deficit motor care afecteaz exclusiv muchii inervai de rdcina lezata iar reflexele osteotendmoase pot disprea
SINDROM RESTRICTIV. Afeciune caractenzata prin micorarea capacitii pulmonare totale (volumul total de aer coninut m plmni la sfritul unei inspiraii maxime)
CAUZE Un sindrom restrictiv este provocat de o tulburare a ventilaiei (circulaiei de aer m caile respiratorii) El poate fi consecutiv unei pneumectomn (ablatie chirurgicala a unui plmn) unei paralizii a
muchilor respiratori (poliomielita) unei boli care distruge o parte importanta a esutului pul monar (fibroza prin dezvoltarea de esut fibros) unui blocaj sau unei deformri importante a toracelui
(spondilartnta anchilozanta scolioza etc )
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Acest sindrom se traduce atunci cnd se efectueaz spirometria (msurarea volumelor si debitelor pulmonare) prmtr o micorare a volumelor de aer inspirate si expirate El se
manifesta prmtr o gafaiala la efort de o amploare variabila SINDROM ROTULIAN
572
TRATAMENT Sindromul restrictiv are un tratament tare vizeaz ngrijirea cauzei atunci cnd este posibil in formele severe el consta in tratarea acestor simptome (oxigeno terapie de exemplu)
ROTULIAN. Totalitate a simptomelor legate de o atingere a cartilagnlor rotulei si cartilagulor femurului care se gsesc in fata (trohlee) asociata uneori cu o dezaxare a rotulei
CAUZE Difenti factori sunt predispozanti la sindromul rotulian Acesta poate fi legat de exemplu de o anomalie morfologic a rotulei sau a trohleei de o proasta poziionare congenitala a rotulei ori una
dobndita prin dezechilibru muscular de o utilizare neobinuita sau excesiva a rotulei de un puseu de cretere de o amplificare a practicam spor tunlor de o suprancrcare ponderala care impune constran
gen mecanice importante asupra cartilagmlui
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Pacientul resimte o jena dureroasa mai nti in timpul efortului apoi in viata obis nuita (coborrea scrilor poziia aezat pe o durata mare de timp) Aceasta durere este
nsoita cteodat de o senzaie de instabilitate sau de blocare a genunchiului
TRATAMENT n vederea calmam durerii tratamentul medical impune opnrea activitilor sportive luarea de antunflamatoare nesteroidiene si o fizioterapie (lomzari ultrasunete) O reeducare permite m plus
recentrarea rotulei inUnnd musculatura anumitor pri ale cvadncepsului Un tratament chirurgical nu se impune dect m caz de anomalii morfologice confirmate si nu este avut m vedere dect dup eecul
traumentului medical
SINDROM URETRAL ACUT. Durere brutala m uretra m absenta oricrei infecii a aparatului gemto urinar Sindromul uretral acut afecteaz ndeosebi femeia Este un sindrom prost definit probabil de
origine psihica de oarece examenele clinice nu evideniaz nici o cauza care s explice durerile el este nsoit adesea de tulburri mictionale (donnta frecventa de a urma) Tratamentul se bazeaz pe
analgezice ca m toate bolile psihosomatice adesea se dovedete util un ajutor psihologic
SINDROM USCAT. - GOUGEROT SJOGREN (sindrom al lui)

SINECHIE. Lipire prin esut fibros patologic a doua esuturi sau a doua pri ale unui organ care sunt separate in mod normal
Sinechnle utenne sunt consecutive fie unei infecii fie unui traumatism (aspiraie practicata pentru o ntrerupere voluntar a cursului sarcinii) In cursul cicatrizam apare esut fibros ce tapeteaza peretele
intern al uterului si al trompelor si care formeaz bnde ntinse de la un capt la altul Sinechnle utenne mpiedicnd mdatia oului provoac o sterilitate Tratamentul consta m secionarea lor cu laser
prin histeroscopie (cu ajutorul unui tub optic si al instru mentelor chirurgicale introduse prin colul uterm) sub anestezie locala
SINERGIE MEDICAMENTOAS. Interaciune a doua sau mai multor medicamente care au moduri asema natoare de aciune si al cror efect terapeutic este egal sau superior efectelor adiionate ale
fiecruia dintre ele luate separat
EFECTE NEDORITE Poate fi periculos sa asociem mai multe medicamente daca nu se cunosc efectele poteniale ale unei astfel de asocieri Unele interactu medicamentoase se traduc pnntr o cretere a
toxicitii unuia sau mai multor medicamente luate simultan De exemplu aspirina si anti vitaminele K (varieti de anticoagulante) au fiecare cate un anume efect hemoragie care creste daca un subiect le ia
in acelai timp
SINISTROZ. Conduita patologica a unui subiect care dup o boala sau dup un accident refuza sa recunoasc vindecarea sa ori amplifica prejudiciul suferit
Subiectul este de cele mai multe ori de buna credin dar sinceritatea sa este cea a unui ipohondru sau a unui nevrozat prins m propriul lui joc prin autosugestie sau prin influenta anturajului Smistroza este
tratat prin diferite terapii precum hipnoza si psihoterapia
SINOSTOZ. Unirea completa a doua oase prin osifi carea zonei fibroase sau cartilagmoase care le separa
O smostoza poate fi fiziologica (intre doua oase ale craniului de exemplu) sau patologica afectnd doua oase ca radiusul si cubitusul dar aflate accidental m contact cu ocazia unei fracturi prost sau deloc
reduse In acest ultim caz ea devine adesea dureroasa Atunci puntea respectiva trebuie suprimata pe cale chirurgicala
SINOVECTOMIE. Ablatie chirurgicala pariala sau totala a unei smoviale (membrana care tapeteza cavitatea articulaiilor mobile) atinsa de o afeciune articulara
Se recurge la smovectomie atunci cnd alte metode terapeutice locale (corticosteroizi izotopi radioactivi anti biotice etc ) au fcut dovada ineficacitii lor si cnd arti culatia rmne dureroasa si mvalidanta
TEHNICA Smovectomia se practica sub anestezie loco regionala sau generala dup deschiderea chirurgicala larga a articulaiei si sub artroscopie In ambele cazuri bolnavul trebuie sa fie spitalizat
Artroscopia nu permite o smo vectomie tot att de completa ca si chirurgia convenionala dar ea este mai puin grea ca act chirurgical si da posi bilitatea atunci cnd operaia privete o articulaie a
membrului inferior reluam mai rapide a mersului
SINOVIAL. Membrana care tapeteaza interiorul capsulei articulaiilor mobile 573
SINUCIDERE
Smoviala este nconjurau de capsula smoviala si de ligamente Ea conine si produce un lichid lubrifiant denumit sinovie care faciliteaz alunecarea suprafeelor articulare
Atunci cnd smoviala este deteriorata de exemplu dm cauza unei boli inflamatorii (poliartnta reumatoida) unei infecii unei tumori etc se pot practica o smovectomie (ablatia smovialei) sau o smoviorteza (injectarea intraarti
cular a unei substane care vizeaz distrugerea smovialei) Franjele smovialei sunt deformaii fiziologice care proemineaza m cavitatea articulara si acoper golurile care se formeaz in cursul anumitor micri Ele mai pot fi
si patologice hipertrofiate din cauza de exemplu a unui conflict mecanic sau consecutive unei proliferri a smo vialei de origine tumorala sau mflamatone
Teaca SinOVtal Aceasta este o membrana seroasa subire care nconjoar tendoanele (ndeosebi pe cele ale muchilor flecton si extenson ai degetelor de la mini si de la picioare) permind alunecarea lor
SINOVIE. Lichid incolor transparent si m cantitate mica secretat de ctre smoviala care lubnfiaza suprafeele arti culare uurnd alunecarea lor m cursul micrilor
SINOVIE (efuziune de) - HIDARTROZ
SINOVIORTEZ. Injectare mtraarticulara a unei sub stane care are drept scop distrugerea unei smoviale (mem brana care tapeteaza m interiorul capsulei articulaiilor mobile) patologice
O smoviorteza se practica atunci cnd o smoviala este inflamat din cauza unei artrite aceasta tehnica face parte ndeosebi din tratamentul poliartritei reumatoide boala m cursul creia smoviala se ngroa constituind veritabili
noduli inflamatorii (panus) care distrug treptat cartilagnle oasele si ligamentele Smoviala se reconstituie m 2 luni
SINOVIT. Inflamatie a smovialei (membrana care tapeteaza interiorul capsulei articulaiilor mobile)
O smovit poate s fie legat mai ales de o infecie mtraarticulara (artrit septic) de o boala de sistem (lupus entematos diseminat) de o artrita inflamatone (poliartnta reumatoida spondilartnta anchilozanta) sau microcnstalma
(gut condrocalcmoza articulara) Toate articulatile pot fi atinse
SIMPTOME SI SEMNE Smoviala inflamata se ngroa putnd provoca erodarea osului subiacent cu apantia uneori a unor adevrai noduli inflamatorii (panusul smovial al pohartntei reumatoide de exemplu) Ea secreta un
lichid smovial abundent a crei punctionare permite sa se preci zeze caracterul inflamator Smoviala fund bogat inervata articulaia este dureroasa
TRATAMENT Tratamentul smovitei consta m admmi strarea de antimflamatoare locale (pomezi infiltraii) si m tratarea bolii in cauza Atunci cnd smovit este cronica
se poate practica o smoviorteza (injectarea m articulaie a unei substane care vizeaz distrugerea smovialei)
SINUCIDERE. Act prin care un individ i provoac propria moarte SINONIM autolii
Sinuciderea este un fenomen complex ce depete cadrul psihiatric la care este redus frecvent in msura m care se pune problema libertii omului si a opiunilor sale (inclusiv cea de a muri) Sinuciderea cea de a patra cauza de
mortalitate generala a doua cauza de mortalitate la adolesceni (dup accidentele de circulaie) rmne o problema sociala grava ale crei mecanisme si granie sunt adesea foarte dificil de desluit
La adolescent sinuciderea este adesea precedat de o lunga perioada de pregtire silenioasa dar actul m sine este impulsiv si din acest motiv exista un risc de eec mai mult sau mai puin contient
In psihopatologie se stabilete o gradare intre ideea de moarte (imprecisa si scurta proprie crizelor de plictis ) ideea de sinucidere (cu o reprezentare concreta a actului) si tentativa de sinucidere corespunznd unei forme extre
me de ntoarcere agresiva mpotriva propriei persoane Sinuciderea constituie complicaia majora a psihozelor depresiunilor schizofreniei bufeunlor delirante delirelor cronice si mai ales melancoliei Trebuie de asemenea inter
venit m epilepsie alcoolism si in anumite cazuri de raptus (criza violenta de anxietate nsoita de o pierdere a contro lului de sine) Evocarea ideilor de sinucidere in general fr urmri mpestrieaz frecvent depresiunile zise
minore (nevrotice sau reactionale) Totui chiar atunci cnd ideile de sinucidere mbrac forma unui antaj afectiv (la isteric ndeosebi) nu trebuie niciodat subestimate De altfel o tendina distructiva latenta poate sa se traduc
pnntr un comportament care pune in pericol viata subiectului cuta rea incontienta a riscului (sport conducerea automobilului) alcoolism toxicomanie care sunt tot attea metode de a cocheta cu moartea Dar mai exista
numeroase cazuri de sinucidere fr origine psihopatologica evidenta ca de exemplu cu ocazia unei catastrofe colective (invazie rzboi calamiute naturala) falimentul unui ideal o ameninare de dezonoare o boala incurabila etc
DIAGNOSTIC SI PREVENIRE In fata unei eventualiti de sinucidere medicul va trebui sa precizeze diagnosticul si sa evalueze semnele de alarma impunnd spitalizarea insomnie rebela autoacuzare absenta speranei de
vindecare anxietate severa cu repliere m sine sau impulsivitate excesiva In majoritatea cazurilor tentativa de sinucidere reprezint un mesaj dat anturajului o ultima ncercare de afirmare de sine si de aciune asupra lumii atunci
cnd toate posibilitile de adaptare par epuizate In mod paradoxal dorina de a muri ascunde atunci o dorina de a trai pe care trebuie sa tii sa o nelegi si sa o consolidezi fr moralism nici cu un psihiatnsm abuziv Orice
tentativa de sinucidere este grava si trebuie sa impun o reflexie sociala si SINUS

574
psihiatric destinata sa evalueze posibilitile de prevenire de nsoire terapeutic a subiectului si a anturajului sau De fapt numrul de sinucideri reuite dup una sau doua tentative nereuite este mare Fr a exagera
supravegherea acestor subieci trebuie sa se tie cum sa se anticipeze moi vele sau circumstanele favonzante fie ca ele sunt de ordin social terapeutic sau familial Aprecierea regulat a calitii relaiei a schimbrilor minime de
comportament sau vizita rea amical rmn cele mai eficace mijloace de prevenire

SINUS. Denumire data anumitor caviti ale organismului

SINUS AL FETEI. Cavitate umpluta cu aer scobita m oasele capului ce se dechide m fosele nazale
Aceste sinusuri sunt simetrice de fiecare parte a liniei mediane a fetei si tapetate cu o mucoasa asemntoare cu cea a foselor nazale Rolul lor nu este bine cunoscut
DIFERITE TIPURI DE SINUS AL FETEI
Sinusul etmoidal este format dm mai multe caviti sau celule comunicnd intre ele El este spat in profunzime m masa laterala a etmoidului in spatele rdcinii nasului si intre fetele interne ale orbitelor
Sinusul frontal este scobit m osul fontal deasupra orbitei
Sinusul maxilar este scobit m osul maxilarului superior sub orbita Prin fata sa inferioara el se afla m legtura cu rdcinile celui de al doilea premolar si primilor doi molan
Sinusul sfenoidal este scobit in corpul osului sfenoid care nchide m spate fosa nazala
Bolile sinusurilor sunt inflamatorii (smuzite) si tumorale
SINUZIT. Inflamatie a sinusurilor fetei
O smuzita atinge un sinus izolat sau ansamblul smu surilor Inflamatia poate fi acuta sau cronica
Sinuzita acuta Este vorba de o mflamatie a sinusurilor fetei cauzata fie de propagarea unei infecii de la nivelul foselor nazale fie m cazul unui sinus maxilar a unei infecii a rdcinii unui dinte de pe maxilarul superior
SIMPTOME SI SEMNE Semnele sunt adesea unilaterale si constau mtr o rmoree (scurgere nazala) purulenta care poate fi postenoara si poate trece m fannge fr sa se exteriorizeze mtr o alterare a staru generale cu oboseala si
febra m jur de 38 5 C si mtr o durere locala a fetei
Smuzita maxilara este dureroasa dedesubtul ochiului smuzita frontala deaspra ochiului sfenoidita (smuzita sfeno idala) m spatele ochiului Etmoidita (smuziU etmoidului) frecventa mai ales la copil se caracterizeaz pnntr o
umfla tura o nrosire si o durere a unghiului intern al ochiului
Smuzitele pot sa se complice pnntr o acumulare de puroi prin blocarea scurgem (smuzita zisa blocata orificiul fund astupat de secreii si de mflamatia mucoasei) pnntr o extindere a infeciei la ochi sau pnntr o meningita care
impune un tratament de urgenta
TRATAMENT Tratamentul formelor puin dureroase si puin febrile se limiteaz la pulverizri locale de medica mente vasoconstnctoare la inhalaii calde si mentolate si la analgezice Tratamentul formelor mai avansate
asociaz antibiotice si antnnflamatoare luate pe cale orala In formele foarte dureroase o punctie pnn trocar apoi o spalatur a sinusului sunt uneori necesare
Smuzita cronica Este vorba de o mflamatie a smusunlor fetei care dureaz mai mult de trei luni
Smuzitele cronice pot fi unilaterale (ele sunt atunci legate adesea de o infecie dentara uneori de o malformaie a cornetelor sau a septului nazal) sau bilaterale m acest caz originea este prost cunoscuta si poate rezulta dmtr o
boal difuza a mucoasei pituitare care tapeteaza fosele nazale
SIMPTOME SI SEMNE Bolnavul se plnge m general de o rmoree (scurgere nazala) mai mult sau mai puin puru lenta de o senzaie de obstrucie nazala si de tuse cronica in timpul nopii
TRATAMENT Tratamentul asociaz antibiotice antnnfla matoare si descongestionante ale foselor nazale In caz de eec un tratament chirurgical (curarea sinusurilor reali zata de cele mai multe ori prin endoscopie) poate fi
propus
SIRINGOM. Foarte mica tumora cutanata benign dez voltata pe seama canalului excretor al unei glande sudori pare ecnne (glanda prezenta peste tot sub piele care secret sudoarea)
SIRINGOMIELIE. Boala rara caracterizata prin prezenta m mduva spinrii a unei caviti lichidiene patologice independente de canalul ependimului
Cavitatea este localizata in substana cenuie m centrul partn de sus a maduvei ea distruge fibrele nervoase care vehiculeaz sensibilitatea pielii la temperatura si la durere
SIMPTOME SI SEMNE Snngomieha se caracterizeaz prin tulburri senzitive zise disociate (sensibilitatea pro funda si sensibilitatea tactila de finee nu sunt atinse) si suspendate (doar membrele superioare sunt afectate)
Unul dintre semnele cele mai evocatoare ale unui nceput de siringomiehe este incapacitatea pacientului de a resimi arsurile la mini (insensibilitate la temperatura) o durere sau un deficit motor al minilor pot de asemenea sa
survma si mult mai rar tulburri ale mersului Alte semne variaz m funcie de extinderea cavitii paralizii m caz de extindere orizontala dizartne (tulburri ale vorbim) glosoplegie (paralizie a limbii) tulburri ale deglutitiei in
caz de extindere in sus leznd bulbul rahidian (snngo bulbie) Boala evolueaz m general foarte lent ea se sta bilizeaza uneori chiar spontan
TRATAMENT Tratamentul este foarte limitat o intervenie neurochirurgicala constnd m plasarea unui cateter de 575

SISTEM ENDOCRIN
derivaie de la cavitatea patologica pana la lichidul cefalo rahidian care nconjoar mduva spinrii este indicata uneon in caz de sirtngomielie evolutiva si mvalidanta
SISTEM. Totalitate a organelor legate intre ele prmtr o funcie comuna dar nu m mod necesar si prmtr o coni nuitate anatomic
Sistemul endocrin de exemplu se definete prmtr o aceeai funcie funcia hormonala asigurata de ctre glande (hipotalamus hipofiza tiroida paratiroide suprarenale pancreas endocrin ovare testicule) care deverseaz in
circulaia sangvina substane numite hormoni acionnd astfel la distanta asupra altor organe -> APARAT

SISTEM
-> CONECTIVITA

SISTEM ENDOCRIN. Ansamblu al glandelor endo

crme
Structura i formarea sistemului endocrin Sistemul endocrin este compus din mai multe glande unele dintre ele fund controlate de ctre hipofiza la rndul ei o glanda endocrina si de ctre hipotalamus altele avnd un mod de
funcionare mai autonom Primele sunt glanda tiroida glandele corticosuprarenale si gonadele (ovare si testicule) ale cror secreii depind strns de hormonii hipofizari la rndul lor aflai sub controlul hipotalamusului Celelalte
glande endocrine sunt glandele paratiroidie glandele medulosuprarenale si pancreasul endocrin
Sistemul endocrin are m organism o funcie de reglare a metabolismului a creterii si a funciei sexuale El are o particularitate si anume autoreglarea nivelul de secreie al fiecrui hormon este reglat pe de o parte de ctre cel al
substanei a crei concentraie sangvina o regleaz (concen tratia de glucoza pentru insulina de exemplu) pe de alta parte mulumit unui retrocontrol al secreiei hormonilor hipotalamohipofiziari corespunztori (astfel excesul
de hormoni tiroidiem din snge frneaz secreia de tireo stimulm hipofizar care la rndul ei o frneaz pe cea a tireolibennei hipotalamice)
GLANDE ALE SISTEMULUI ENDOCRIN UHipofiza (mica glanda endocrina situata Ia baza creierului) este coninut m aua turceasca Ea este constituita din doua pri antehipofiza in fata care secreta hormoni ante
hipofizari (corticotrofma tireostimulma cele doua gonado trofine prolactma somatotrofma) posthipofiza m spate care stocheaz hormonul antidiuretic si outouna Hipofiza este controlat de ctre hipotalamus structura a
sistemului nervos central Hipotalamusul asigura acest control secre tand factorii stimulant si mhibant al secreiilor hipofizare Acetia sunt corticolibenna (sau CRF corticolrophm re leasing factor [factor de eliberare a
corticotrofinei |) care acioneaz asupra secreiei de corticotrofma tireolibenna (sau TRH thyrotrophin releaun, hormone (hormon de eliberare a tireostimulmei]) care acioneaz asupra secreiei
de tireostimulma gonadolibenna (numita si Gn RH gonado trophm releawn^ hormone (hormon de eliberare a gonado trofmelor] sau LH RH lutemiiing releatin, hormone (hormon de eliberare a hormonului lutemizant)) care
acioneaz asupra secreiei de gonadotrofine somatocnnina (sau GH RH rowlh hormone releasing mhibnng hormone (hormon care inhiba eliberarea somathormonului|) tare acioneaz asupra secreiei de somathormon
(hormonul de cretere) In sfrit dopamina parial secretata de hipo talamus controleaz secreia de prolactma Secreia hor momlor hipotalamici (cu excepia dopammei) este supus unui fenomen de retrocontrol exercitat de
ctre hormonii hipofizari corespunztori
Glanda tiroid situata pe fata anterioar a gatului m fata traheei este stimulata de tireostimulma hipofizara Ea produce hormoni tiroidiem tiroxma (T4) si tmodotironina (T3) precum si calcitonma
Glandele corticowprarenale poriunea superficiala a suprarenalelor situate la polii superiori ai celor doi nmchi sunt stimulate de corticotrofma hipofizara Ele asigura sinteza hormonilor glucocorticosteroizi (intre care pnn
cipalul este cortizolul) si mmeralcorticosteroizi (in principal aldosteronul)
Glandele medulosuprarenale poriunea centrala a supra renalelor secreta catecolamme (adrenalina noradreinalma) plecnd de la precursorul lor dopamina
Glandele parairoide situate pe fata postenoara a tiroidei secreta parathormonul
Gonadele (ovare testicule) sunt stimulate de ctre gona dotrofinele hipofizare Ele asigura secreia hormonilor sexuali feminini (estrogem) si masculini (testosteron) si deci ovulatia si ciclul menstrual la femeie
spermatogeneza la brbat
Pancreasul endocrin este format din ngrmdiri de celule endocrine alfa si beta grupate m insule m cuprinsul pan creasului Celulele beta secreta insulina celulele alfa glucagonul
HORMONI AI SISTEMULUI ENDODRIN
Catecolaminele (adrenalina noradrenahn dopamina) secretate de glandele medulosuprarenale provoac constricia pereilor vaselor (efect vasoconstnctor) si au un efect ti mulant asupra muchiului cardiac Ele acioneaz m
mai mica msura asupra multor ali muchi bronsic intestinal vezical utennetc Unele dintre aciunile lor sunt favorizate de corticosteroi/i si de hormonii tiroidiem mC(rtitotrofina ori hormonulcorticotrop(ACTH adreno
corticotrofma) secretata de ctre antehipofiza stimuleaz glandele corticosuprarenale Nivelul acestui hormon in snge variaz in funcie de ora de stres si de nivelul sangvin al cortizolului
Gonadotrofinele (hormonul foliculostimulant ori FSH [folliculortimulatin, hormone} si hormonul lutemizant ori LH (lutemizmg hormone | secretat de ctre antehipofiza asigura funcionarea gonadelor (ovare si testicule) La
femeie nivelul lor sangvin variaz m cursul ciclului menstrual SISTEM ENDOCRIN

576
Hormonul anlidiuretic onvasopresina secretat de ctre hipotalamus si stocat m posthipofiza are un mod de secreie si de control total diferit si autonom El regleaz concen trarea urinei in rinichi
Hormonii ^lucocorticoMroizt (cortizol) si mineralt.onu.ti steroizi formeaz corticosteroizu Acetia au un rol impor Unt asupra tonusului vascular si diferitelor metabolisme gluudice proteice si hpidice Aceste doua tipuri de
hormoni se afla sub controlul corticotrofinei hipofizare Mineralo corticosteroizu care permit retentia sodiului de ctre rinichi se afla de asemenea sub controlul sistemului remna angio tensma (enzime renale) Secreia de
glucocorticosteroizi este crescut de ctre stres febra m caz de infecie sau de un traumatism ori prin luarea unei pilule estroprogestative
Hormonii tiroidiem (tiroxma ori T4 si tnoidotironma ori T3) secretai de ctre glanda tiroida stimuleaz consu mul de oxigen si muchiul cardiac particip la mecanismul glucidic si lipidic si sunt indispensabili cretem si
dezvol trii organismului Ei au influenta asupra catecolammelor Nivelul lor din snge este anormal de ridicat in caz de hipertiroidie anormal de sczut m hipotiroidie
Insulina st ^lucaf,onul secretai respectiv de ctre celulele beta si alfa ale pancreasului endocrin acioneaz mpreuna cu cortizolul suprarenahan hormonul de cretere hipofizar si catecolammele secretate de ctre glandele
medulo suprarenale pentru asigurarea mtr o maniera foarte precisa a reglm glicemiei (nivelul sangvin de glucoza) Insulina este un hormon hipoglicemiant (ea scade nivelul sangvin de glucoza) m timp ce glucagonul are o
aciune hiperglicemianta (el creste acest nivel)
Ocitocina sintetizata de ctre hipotalamus si stocata de ctre posthipofiza stimuleaz contraciile uterului femeii gravide la termenul naterii si favonzeza alptarea
Es-tro^enu si testosteronul sunt secretai primii mai ales de ctre ovare al doilea in principal de ctre testicule Estrogenn acioneaz asupra cailor genitale (lubnficarea vagmala ingrosarea mucoasei uterme) si asupra apariiei
caracterelor sexuale feminine la pubertate Testosteronul principalul androgen acioneaz asupra caracterelor sexuale masculine (pilozitate musculatura asprirea vocii) si stimu leaza sinteza proteinelor El poate sa se gseasc in
exces la femeie in cursul afeciunilor de ovare sau ale glandelor suprarenale (tumora chist)
Parathormonul secretat de ctre glandele paratiroide are o aciune asupra oaselor si asupra rinichilor si concureaz astfel mpreuna cu vitamina D la controlul foarte pecis al nivelului sangvin al calciului Propriul sau nivel
plasmatic este mrit m caz de hiperparatiroidie si de hipocalcemie
Prolactma secretata de ctre antehipofiza are un rol m producerea de cazema a laptelui m timpul lactatiei Nive Iul su sangvin creste m caz de sarcina m cursul diferitelor afeciuni (insuficienta renala hipotiroidie etc ) sau sub
efectul unor medicamente
Somatotrofma ori hormonul de cretere (GH ^rowth hormone) secretat de ctre antehipofiza asigura creterea osoasa prin intermediul factorilor de cretere Nivelul sau
sangvin variabil creste sub efectul stresului si in timpul somnului el este mai sczut dect cel normal in ca/ de insuficienta hipofizara mai ridicat in caz de acromegalie
Tireostimulina ori hormonul tireotrop (TSH thyroid stimulatint, hormone [hormon stimulant al tiroidei|) secretata de ctre antehipofiza are drept rol stimularea cretem si secreiei hormonale tiroidiene Nivelul sau sangvin
scade m caz de hipertiroidie si creste m anumite forme de hipotiroidie
Examenele sistemului endocrin Acestea sunt de doua tipuri dozrile biologice de hormoni si examenele morfo logice ale glandelor
Explorarea hmlogw permite sa se pun m evidenta o anomalie a secreiei hormonale Se pot doza chiar hormonii (in snge in urina si uneori in saliva) si/sau elementul pe care hormonii l controleaz (de exemplu glicemia sau
calcemia) Dup hormonul studiat interpretarea rezultatelor trebuie sa tina cont de diferii factori (ora de prelevare nivelul unui alt hormon tratamentul m curs etc )
m Explorarea morfologica servete la vizualizarea msasi d glandei si face apel la tehnicile de ecografie de scaner de imagene prin rezonanta magnetica (I R M ) si uneori prin scmti grafie
Patologia sistemului endocrin Ea acoper disfunctnle hormonale si/sau anomaliile morfologice ale glandelor aceste doua fenomene nefimd ntotdeauna asociate
Disfunctnle de secreie hormonal sunt insuficientele sau excesele de secreie Primele afecteaz una sau mai multe glande iar cauzele lor sunt diverse (necroza hemoragica ablatie chirurgicala deficit enzimatic congenital
anomalie genetica) hipopituitansm nanism de origine hipofizara diabet insipid insuficienta suprarenahana hipotiroidie hipogonadism hipoparatiroidie diabet insulmodependent Excesele de secreie hormonale sunt provocate
de cele mai multe on de un adenom (tumora benigna) care este secretant ori mai rar de o hiperplazie (dezvoltarea esutului glandei) difuza este vorba de o hiperprolactmemie de agromegalie sau de gigantism de hipercorticism
de hiperaldosteronism de hipertiroidie de hiperparatiroidie Tratamentul msufi uentelor endocrimene se numete substitutiv aducnd zilnic h( rmonul care lipsete sau o substana analoaga care are aceleai efecte De cele mai
multe ori el trebuie sa fie urmat toata viata Hipersecretule hormonale pot fi corectate prin luarea de medicamente care inhiba sinteza hormonala (de exemplu antitiroidienele de sinteza) prin ablatia chirur ycala m totalitate sau
pariala a unei glande sau nc prin distrugerea sa cu izotopi radioactivi (radioterapie externa in caz de boala hipofizara absorbia de iod 131 in caz de atingere tiroidiana)
Anomaliile de morfologie ale glandelor cuprind hiper plazia (creterea m volum a glandei din care face parte gua) si tumorile benigne sau maligne (chist nodul ade nom feocromocitom) Tratamentul lor este fie chirurgical fie
medicamentos -> GLANDA HORMON 577

SISTEM IMUNITAR
SISTEM EXTRAPIRAMIDAL. Totalitate a structunl sistemului nervos central care participa la controlul postu nlor corpului si al micrilor
FUNCIONARE Sistemul extrapiramidal intervine m meninerea diferitelor posturi luate de ctre corp si m schimbrile de postura El ajuta micarea voluntara de exemplu menunand m permanenta umrul si cotul m po/itie
corecta atunci cnd se face o micare voluntara cu mana El joaca de asemenea un rol important in cursul miscank r automate ca mersul
PATOLOGIE Atingerea sistemului extrapiramidal se tra duce pnntr un sindrom extrapiramidal sau sindrom parkm soman Alte semne si tratamentul depind de afeciunea respectiva
SISTEM IMUNITAR. Sistem mulumit cruia orga nismul se apar mpotriva infeciei cu germenii patogeni din mediu (bacterii virusuri ciuperci microscopice)
Acest sistem cuprinde celule zise imunocompetentc organele limfoide care Ie produc (mduva osoasa timusul) si cele care le gzduiesc (ganglionii limfatici esutul hmfoid satelit al tubului digestiv splina sngele circulant)
precum si diferitele molecule pe care celulele sunt capabile sa le produc El poate fi mprit m doua subsisteme principale a cror asociere este necesara pentru a lupta eficace mpotriva infeciilor sistemul imumtar natural si
sistemul imumtar adaptativ
Sistemul imumtar natural Acesta urmrete sa impie dite ptrunderea germenilor si n ataca atunci cnd ei au depit barierele externe ale organismului provocnd o mflamatie acuta
Sistemul imumtar natural este constituit m afara ban erelor fizice din diferite celule prezente m sngele circu lan precum si cele doua tipuri de proteine specializate complementul si citokmele
Barierele fizice cuprind straturile superficiale ale celu lelor moarte ale epidermului precum si substanele anti bacteriene care acoper pielea si care sunt prezente m sudoare ca hzozimul Mucusul dens secretat de celulele
situate pe orificiile corpului este capabil sa retina microbii O alta forma de protecie este asigurata de acizii tari ai stomacului si de ctre substane ca lactofenna care se fixeaz pe elementele vitale ca fierul si le mpiedica sa
intervin m multiplicarea a numeroase bacterii

 Celulele sngelui circulant sunt fagocitele care cuprind macrofagele si polmuclearele care incorporeaz germenii si n omoar celulele natural killcr care recunosc celulele infectate cu virus se fixeaz pe ele si le omoar
fcnd sa ptrund m ele substane chimice letale mastoutele care contm mari granulaii de substane chimice eliberate de ndat ce primesc o stimulare adecvata
Complementul este un sistem enzimatic care cuprinde o sene de cel puin 20 proteine diferite care nvluie germenii atunci cnd acetia ptrund in organism Una dintre proteine
atasandu se m cascada Aceasta reacie are drept rol sa atrag fagocitele m afara circulaiei sangvine spre germene (proces denumit chemotaxie) de a l face pe acesta atra gator pentru ca fagocitul sa se ataeze sa l ngere si sa
fac o brea m membrana lui exterioara ceea ce antreneaz spargerea lui (liza)
Cin kine/e cuprind mai ales interferorm moleculele secretate de ctre celule ca rspuns la o infecie de origine virala care protejeaz celulele nvecinate interfernd cu eliberarea de noi particule virale plecnd de la celula
infectata Alte citokine favorizeaz dezvoltarea unui esut
si ajuta celulele sa elimine germenii pe care n conin Sistemul imumtar adaptativ Acesta intervine atunci
eliminarea unui cermcnc
Celulele acestui sistem cuprind limfocitele T si B si substanele pe care acestea din urma le elaboreaz anti corpii Spre deosebire de sistemul imumtar natural siste mul adaptativ se modifica la fiecare infecie cu scopul de a
reaciona mai eficace fata de microbii pe care deja i a mai ntlnit
Limfocitele conin la suprafaa lor mc lecule receptorii care le permit sa recunoasc antigenele germenilor pe care n ntlnesc
- Limfocitele T au doua funcii principale Ele facili tcaza activitatea altor celule care aparin sistemului imuni tar Cealalt funcie principala a lor consta m distrugerea directa a celulelor infectate cu virus
- Limfocitele B produse de mduva osoasa au drept funcie principala elaborarea anticorpilor cu ajutorul limfocitelor T
- Plasmocitele sunt forma matura a limfocitelor B si locul principal de elaborare a anticorpilor
m Anticorpii sunt proteine specializate specifice
Examene l patologie Un prelevat sangvin permite studiul cantitativ si funcional (numrarea formulei sangvine electroforeza si imunoelectroforeza proteinelor) al diferitelor populaii de hmfocite si al diferiilor anticorpi In caz
de anomalie acest studiu permite eventual onen tarea spre examene complementare ca o punctie a maduvei osoase sau de ganglion
Patolo0ia sistemulu imumtar cuprinde deficientele imumtare hipersensibilitatea si bolile autoimune
Deficientele imumtare pot fi consecina anomaliilor gene tice congenitale (agamaglobuimemia lui Bruton [absenta imunoglobulmelor din snge] sindromul lui Di George (defect de producere a limfocitelor T|) a unei infecii
cu un virus (m particular virusul cauzator al SIDA) a unei iraditn sau a unui tratament imunosupresor SISTEM LIMBIC

578
Hipersensibilitatea este o hiperactivitate a sistemului imumtar de felul telei care exista ca rspuns la anumite substane chimice sau la unele polenuri (alergie)
Boiile uuloitnune ca lupusul entematos diseminat sau pohartrita reumatoida sunt consecina unei alterri a fenomenului de toleranta (incapacitate naturala a sistemului imumtar de a tolera constituenii sau produsn propriilor
sale celule)
SISTEM LIMBIC. Totalitate a structurilor cerebrale situate m regiunea mediana si profunda a creierului jucnd un rol major in memorie si emoii precum si in elaborarea comportamentelor
SISTEM LIMFATIC. Totalitate a ganglionilor si vaselor limfatice care pe de o parte participa la aprarea imumtara a organismului iar pe de alta parte au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin)
STRUCTURA Ganglionii limfatici sunt noduli situai pe traiectul vaselor limfatice Aceste vase dreneaz esutul interstitidl Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe sau limfocite pe care le produce Exista
ganglioni superficiali intre care cei mai importani sunt situai m plic inghinala subaxilar si de fiecare parte a gatului si ganglionii profunzi localizai in pelvis m lungul aortei si m hilunle pulmonare Provenite din toate prile
corpului vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici apoi se reunesc in vase de calibru din ce m ce mai mare Ele sunt in general vase satelite ale vaselor sangvine Principalul vas limfatic este canalul toracic care u natere
in abdomen apoi i urmeaz drumul pana m vrful trun chiulul une se vars m confluenta venoasa jugulo subclavie stnga de Ia baza gatului
PATOLOGIE Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dup formarea lor in mduva osoasa si timus Ei au un important rol de releu in cursul rspunsului imumtar Vasele limfatice asigura
circulaia acestor celule deversandu le m circulaia venoasa Ele dreneaz de asemenea celulele sangvine si proteinele mari recuperate dup ieirea lor din vasele capilare si transporta grsimile absorbite de ctre intestin m cursul
digestiei
EXAMENE Ganglionii superficiali sunt accesibili la pal pare Examenul lor histologic se poate face prin punctio narea cu un ac sau dup ablatie Gan chonn profunzi sunt explorai azi prin ecografie si mai ales prin scaner si
imagene prin rezonanta magnetica (I R M ) mult mai rar prin hmfografie (radiografia sistemului limfatic dup injectarea unui produs de contrast) PATOLOGIE O cretere in volum a unui ganglion sau adenopatia poate fi de
origine infectioasa (ganglioni moi si sensibili) sau tumorala (ganglioni tari imobili si nedure roi) Invadarea ganglionilor plecnd de la un cancer este o forma de metastaza
Vasele limfatice pot li sediul unei limfanyte (mfla
originea sa se afla o infecie bactenana Unele vase limfatice pot sa se dilate si sa formeze o limfangiectazie si/sau un hmfedem din cauza unui obstacol m calea curgem limfa tice de origine parazitara sau tumorala In sfrit se
mtam pla ca sistemul limfatic sa fie sediul unei tumori maligne hmfomul
SISTEM LIMFOID. Totalitate a celulelor organelor si
STRUCTURA SI FIZIOLOGIE Organele care compun sistemul hmfoid pot fi repartizate m trei uniti
Organele limf( ide primare zise centrale sunt mduva osoasa si timusul (glanda situata la baza gatului) Precursorii celulelor imunocompetente (limfocite macrofage) sunt produi de mduva osoasa hematopoietica Unele
limfocite i continua maturarea lor pentru a da natere limfocitelor B Altele migreaz spre timus si devin timocite care se dife rentiaza m limfocite T
mOr^anele i formaiunile secundare zise periferice sunt ganglionii limfatici reeaua de esut hmfoid al mucoaselor (amigdale palatine tub digestiv tractus gemto urinar etc ) si m splina pulpa alba situat in jurul ramificaiilor
arteriale Ele sunt populate de limfocite care au emigrat din orga nelc hmfoide centrale dup ce au ajuns la maturitate In snul acestor organe si formaiuni hmfocitele T si B se tm aproape de alte celule imunocompetente ca
macrofagele cu care schimba informaiile necesare pentru buna desfa surare a rspunsului imumtar si se multiplica Coerenta sistemului este asigurata prin circulaia celulelor pe cale sangvina si limfatica
Sistemul hmfoid lerhur este compus din toate celelalte amplasamente m care pot sa se localizeze hmfocitele ca urmare a unei migraii O astfel de deplasare se poate face cu ocazia unei reacii inflamatorii declanate de o
leziune sau de o infecie Aceasta capacitate de migratie este deosebit de importanta pentru hmfocitele cu memorie responsabile de protecia organismului fata de antigenele deja ntlnite
EXAMENE Un prelev at sangv in permite studiul cantitativ si funcional al diferitelor populaii hmfoutare In caz de anomalie constatata acest examen permite eventual sa se orienteze cercetarea cauzei prin alte examene
comple mentare radiografia timusului punctia de mduva osoasa sau de ganglion
PATOLOGIE Poate exista atingere a sistemului hmfoid in deficitele imumtare fie congenitale provocate de anomaliile de producere sau de maturare a limfocitelor fie dobndite ca SIDA boala consecutiva infeciei cu virusul H l
V Alte boli care pot atinge sistemul hmfoid sunt can cerele sngelui (hmfoame leucemii) 579

SISTEM NERVOS
SISTEM NERVOS. Totalitate a centrilor nervoi si nervilor care asigura comanda si coordonarea viscerelor si a aparatului locomotor primirea mesajelor senzoriale si funciile psihice si intelectuale
Sistemul nervos se afla la locul sau in embrionul uman ncepnd cu a cmcea sptmna de gestaie
Structura sistemului nervos Pe plan anatomic siste mul nervos este format din doua ansamble distincte sistemul nervos central si sistemul nervos periferic
SISTEM NERVOS CENTRAL Denumit si nevrax siste mul nervos central (S N C ) este format din miliarde de neuroni (celule nervoase) conectai intre ei si dmtr un esut de susinere mterstitial (nevrotic)
El cuprinde encelalul (creierul cerebelul trunchiul cerebral) protejat de craniu si mduva spinrii amplasata in u Ioana vertebrala SISTEM NERVOS PERIFERIC Prelungire a sistemului nervos central
sistemul nervos periferic cuprinde totalitatea nervilor si ale ingrosanlor lor (ganglionii nervoi) Nervii legai prmtr o extremitate de sistemul nervos central se ramifica la cealalt extremitate mtr o
multitudine de ramuri fine care inerveaz totalitatea corpului Exista nervi craniem si nervi rahidiem
Funcionarea sistemului nervos Dup organizarea si funcionarea lor se disting sistemul nervos somatic care pune organismul m comunicaie cu exteriorul si sistemul nervos vegetativ sau autonom care
regleaz funciile viscerale
Funcionarea sistemului nervos face sa intervin un lan de neuroni care se articuleaz intre ei prin sinapse Neuronul asigura conducerea influxului nervos iar sinapsa asigura transmisid acestui influx fie de
la un neuron la altul fie de la un neuron la un organ inta de exemplu muchiul m cazul unei sinapse neuromusculare Aceasta transmisie este realizata prin intermediul unei substane chimice denumita
neurotransmitator (acetilcolina adrenalina noradrenalma) Acetilcolma este neurotransmitatorul sistemului nervos si al sistemului parasimpatic care comanda contracia fibrelor musculare netede si secreiile
glandulare Adrenalina si noradrenalma sunt neurotransmitatoni sistemului simpatic care intre alte funcii asigura contracia peretelui arterelor i intervin m secreia sudorii
SISTEM NERVOS SOMATIC Sistemul nervos somatic comanda micrile si poziia corpului si permite perceperea de ctre piele a diferitelor senzaii (tactile cldura durere) i descoperirea prin celelalte
organe de simt a mediului nconjurtor (vz auz miros) Ei este constituit din neuroni senzitivi si neuroni moton
SISTEM NERVOS VEGETATIV Denumit mea si sistem nervos autonom el este complementar sistemului nervos somatic si regleaz ndeosebi respiraia digestia excreiile circulaia (btile cardiace
presiunea arteriala) Aceste celule depind de centru reglatori situai m mduva spinrii
trunchiul cerebral si creier care primesc informaiile pe caile senzoriale provenind de la fiecare organ
Sistemul nervos vegetativ este mprit m sistem nervos parasimpatic ale crui activiti se echilibreaz astfel meat sa coordoneze activitatea tuturor viscerelor
Sistemul nenm paraumpatit. este ca regula Denerala responsabil de punerea m stare de odihna a organismului EI acioneaz prin intermediul unui neurotransmitator acetilcolina si ncetinete ritmul cardiac
stimuleaz siste mul digestiv si limiteaz u ntractnle sfmcterelor
Si\lemul ner\( s \impalic \au \i\temul neno\ or\o\im palie pune organismul m stare de alerta si l pregtete pentru activitate El acioneaz prin intermediul a doi neuro transmitaton adrenalina si
noradrenalma Acest sistem creste activitatea cardiaca si respiratorie dilata bronhiile si pupilele contracta arterele face sa fie secretata sudoarea In schimb el frneaz funcia digestiva
Examenele sistemului nervos Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt m principal sca ncrul imagena prin rezonanta magnetica (I R M ) nregistrarea potenialelor evocate (metoda
de studiere a activitii electrice a cailor nervoase ale auzului vzului si ale sensibilitii corporale) electroencefalograma si ana liza lichidului cefalorahidian recoltat prin punctie lombara Sistemul nervos
periferic este explorat m mod deosebit prin electromiografie
Patologia Sistemului nervos Se deosebesc leziunile
sistemului nervos central de cele ale sistemului nervos
periferic
m Le umile ustemulm neno*, centra/ dezvluie diferite cauze
- compresia creierului sau a maduvei spinrii de ctre un hematom (provocat de un traumatism cranian) de un abces de o tumora beni 0na sau maligna de un edem cerebral
distrugerea creierului sau a maduvei spinrii prmtr un traumatism (secionarea maduvei prin fractura vertebrala) prmtr o infecie (meningita encefalita) prmtr o intoxicaie sau prmtr o insuficienta a
vasculanzarn (arterita cerebrala)
- excitaia anormala a unor zone ale cortexului (epilepsie) -degenerescenta neuronilor scleroza in placi boala lui
Parkmson boala lui Alzhcimer coreea lui Huntmgton
Legiunii? \i\leinului ner\o\ periferic sunt fie mono neuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de sectio narea unui nerv de compresia uneia din rdcinile sale (sciatica prin hernie discala) sau de o
infecie (zona zoster) fie pohneuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala imunolo Dica (poliradiculonevnta de exemplu) carentiala (dehcit m vitamine) sau toxica (alcoolism de exemplu) In
afara traumatismelor numeroase alte afeciuni sunt de asemenea responsabile de o atingere a nervilor ca diabetul zaharat diftena lepra sau lupusul entematos diseminat Atunci cnd sunt afectai succesiv mai
muli nervi se vorbete de multmevnta SISTEM PORTAL
580
SISTEM PORTAL. Sistem format din capilare venule si vene provenind din aparatul digestiv si care ntlnesc vena porta precum si din ramificaiile acesteia la cealalt extremitate m ficat
Aproape ntreaga cantitate de snge venos din aparatul
diges
La locul mucturii se dezvolta o ulceraie mtr un al doilea timp apar o febra ridicata si frisoane Aceste semne sunt urmate de o erupie generalizata In absenta trata meniului febra si erupia reapar prin accese timp de cteva luni
Evoluia este de cele mai multe ori benigna
antibiotice (penicilina) timp de o sptmna

pan
splina sosete m ficat prin voluminoasa vena porta Aceasta se ramifica mtr o multitudine de ramuri terminanclu se m nuci vase mtrahcpaticc Sngele astfel transportat este epurat de ficat de un mare numr de substane si pleac
spre vena cava inferioara pnn venele suprahepatice PATOLOGIE Atunci cnd sandele nu poate circula normal (din cauza unui cheag care astupa vena porta de exemplu) poate surveni o hipertensiune p irtala

SISTEM TRANSDERMIC. PATCH

SISTOL. Faza a ciclului cardiac care u rcspunde c n tractiei auriculelor apoi celei a ventriculelor inimii
Sistola alterneaz cu o la/a de repaus denumita diastola si se pioducc de aproximativ 70 ori pe minut
Sistola auriculara trimite sandele din auricule m ventri cule Sistola ventriculara contracia simultana a celor doua ventricule expulzeaz sandele spre mica circulaie (pla mani) si marea circulaie (restul corpului)
SITUS INVERSUS. Anomalie congenitala m cadrul creia anumite organe sunt situate de partea opusa aceleia pe care o ocupa m mod normal
SKIASCOPIE. Examen care servete la determinarea obiectiva a capacitii de refracie a ochiului
O skiascopie este indicata in principal pentru a msura anomaliile refraciei (mai ales miopie si hipermetropie)
SODIU. Substana minerala care joaca un rol important m starea de hidratare a organismului
Sodiul (Na) este foarte abundent m lichidele extra celulare ale organismului ca plasma sangvina dar puin abundent m celule Rinichiul mai ales datorita unui meca msm hormonal care face sa intervin intre altele ald< steronul
regleaz eliminarea sodiului in urma in funcie de cantitile prezente m organism si de aporturi Necesitile zilnice de sodiu de aproximativ 1-3 grame sunt din plin acoperite pnn alimentaie sarea de masa si de gtit (clorura de
sodiu) sodiul coninut m mod natural m alimente Natrerma (nivelul sodiului m plasma) reflecta starea de hidratare a celulelor * HlPERNATREMlE HlPONATREMIE SARE
SODOKU. Boala infectioasa cauzata de o bacterie spira lata Gram negativa Spmllum minm
Sodoku este o zoonoza transmisa prin muctura unui obolan sau a unui oarece mai rar prin cea a altor mamifere (pisica nevastuica came)

SOFROLOGIE. Metoda bazai pe hipnoza si pe relaxare utilizata m terapeutica si pentru pregtirea naterii
Sofrologia este actualmente o sinteza intre hipnoza relaxare si imagene mintala ca comporta m plus anumite aspecte provenite din psihanaliza Medicii care o practica
unde se substituie anestezicelor In obstetrica ea permite pacientei sa abordeze naterea mtr o stare de concentrare maxima a forelor mintale si psihice Alte indicaii tera peutice sunt angoasa unele cazuri de depresie si de
obsesie bolile psihosomatice tulburrile sexuale toxicomaniile
DESFURARE Practicarea sofrologiei este propusa m edine individuale sau colective animate de un medic sau de o moaa In c idrul pregtim naterii este de dorit ca femeia gravida sa nceap deprinderea metodei din a 5 a
luna de sarcina edinele debuteaz pnntr o relaxare mus culara care permite sa se ating o stare modificata de contienta Terapeutul poate folosi formula mcantatone ritmul muzica Apoi intervin sugestiile imagini pozitive
amintiri plcute proiecii m viitor ntoarcerea la starea de contienta obinuita nchide edina Fiecare dintre pri cipanti poate aduce o caseta cu exerciii de prcticat m fiecare zi precum si o nregistrare muzicala
SOLARIUM sau SOLAR. Instituie de tratament al unc r afeciuni prin hchoterapie (cu lumina solara)
Tratamentul unor cazuri de psoriazis de exemplu se
SOLUIE. Lichid care conine un corp m stare dizolvata
Unele medicamente sunt administrate sub forma de
soluii (apoase uleioase etc) Acestea pot fi buvabile mjec
tblie aplicabile pe piele utilizabile sub forma de colire etc
SOLVENT. Orice lichid care conine una sau chiar mai multe substane in forma dizolvata SINONIM w/utie
SOLVIT. Substana coninuta sub forma dizolvata mtr o
SOMATHORMON. Hormon secretat de antehipofiza (lobul anterior al hipofizei glanda situata la baza creierului) care asigura creterea oaselor lungi si intervine m metaboliv mul glucidelor lipidelor si proteinelor SINONIME
hormon de trecere hormt n \oinulotrop In engleza ^rowlh hor mone (GH) 581

SOMN
PATOLOGIE In caz de boala hipofizara sau hipotalamica survine uneori un deficit m somathormon Ia copil acest deficit se traduce pnntr o nlime mica la adult el se manifesta pnntr o deminerahzare osoasa Deficitul poate fi
compensat prin injecii mtramusculare /ilmce de somathormon de sinteza In schimb o secreie excesiva de somathormon cauzata de un adenom (tumora benigna) al hipofizei antreneaz o acromegalie (dezvoltare exagerata a
oaselor fetei si ale extremitilor membrelor) la adult si un gigantism la copil
SOMATIC, -. Care se refera la corp
Acest termen trebuie neles ca opus termenului psihic (care se refera la psihism) Adjectivul psihosomatic caii fica orice boala organica (ulcer al stomacului hipertensiune arteriala de exemplu) la originea creia se alia o cauza
psihica
SOMATOMEDIN. Factor de cretere secretat de ctre ficat sub aciunea somathormonului (hormonul de cretere) si transportat m snge legat de proteine
SOMATOSTATIN. Hormon secretat de ctre hipo talamus sistemul nervos central uncie celule neurocndo cnne ale tubului digestiv si de ctre pancreas
Somatostatma are rolul de a inhiba secreia a numeroi hormoni Ea mai diminueaz si micrile muchilor diecstivi
SOMN. Stare fiziologica temporara reversibila imediat recognoscibila prin suprimarea vigilentei si ncetinirea metabolismului
Se deosebesc doua tipuri de somn somnul cu unde lente (sau somnul lent) denumit aa deoarece clcctroencefalo grama arata o predominanta a undelor lente si somnul paradoxal denumit aa deoarece electroencefalograma
fcuta m timpul Iui arata o intensa activitate cerebrala (unde rapide ca m stare de veghe) Aceste doua tipuri de somn se succed pana la cinci opt ori pe noapte Se crede ca majoritatea viselor au loc m timpul somnului paradoxal
Nevoia de somn survine m fiecare /i (ritm circadian) aproape la aceeai ora sub efectul mecanismelor interne si al influentelor externe foarte complexe Funcia somnului nu a fost stabilita cu certitudine El nu da doar
posibilitatea de a se reface dup oboseala fizica si nervoasa a zilei Se poate de asemenea sa aib drept funcie intre altele aceea
Hipersomnia Hipersomma poate ti de origine psihologica (anxietate depresie) sau poate fi cauzata de luarea de anxiolitice de o boala neurologica (scleroza m placi tumora mtracraniana) de un traumatism cranian de o
intoxicaie sau de o infecie Somnolenta simpla este forma cea mai curenta Alte forme de hipersomnie sunt rare chiar exccp tionale Printre ele narcolepsia este caracterizata prin sur \enirca in timpul zilei a unor accese brute de
somn si a unor scderi brutale ale U nusului muscular (sindromul lui Gclmeau)
TRATAMENT In afara tratamentului unei boli cauzale acesta este destul de limitat antidepresoarclc chiar amfeta minele sunt indicate uneori De putina vreme este propusa
eficace la pacieni dect alte substane in plus ea nu antreneaz efecte secundare psihice si nici cardiovasculare
Insomnia Pentru a judeca realitatea existentei unei msom nu nu trebuie sa ne bazam pe durata somnului foarte variabila de la ( pers an* la alta n schimb se tine <_ nt de o modificare recenta a somnului si de ceea ce resimte
pacientul (oboseala la trezire impresie subiectiva de a fi dormit prc st)
DIFERITE TIPURI DE INSOMNIE
Insomnia acuta foarte obinuita dureaz de la cteva zile la cteva sptmni Fa este legata de circumstane sau de un eveniment exterior precis soc sau tensiune emoionala probleme profcsioanle durere etc
Insomnia cronica aduna laolalt un mare numr de tul buran dificulti la adormire legate adesea de o anxietate treziri nccturnc prea frecvente legate adesea la rndul k r de o depresie daca ele se produc m cea de a doua
jumtate a nopii si daca subiectul adoarme greu sau deloc insomnia completa rara in afara bolilor psihiatrice grave (mame melancolie u nfuzie mintala dementa) Exista m plus insomnii nesesizate m cursul crora somnul
pare normal dei m fapt el este ntrerupt de treziri si de cosmare TRATAMENT Acesta cuprinde masuri simple a te culca doar atunci cnd ii este somn a te abine de la stimularea intelectuala sau emoie nala (lectura Iilm
violent) cu
SOMN (tulburri de) Orice perturbare a duratei sau calitii somnului
Tulburrile de somn sunt de trei feluri insomnie (msu fluenta a somnului) hipersomnie (exces de somn) para somnie (comportament anormal m timpul somnului) de altfel unele tulburri ale somnului sunt proprii copilului

Somnambulismul
Plimbare nocturna incontienta care nu las nici c amintire somnambulismul nu trebuie sa fie considera
c boala Daca unu aduli sunt somnambuli cel mai des sunt afectai copiii (69? dintre ei naintea vrstei de 15 am) pentru a disprea la adolescenta
Somnambulsimul care survine in cursul somnului cu unde lente (stadiile 3 si 4) este actualmente interpretat ca fund o trezire incompleta a creierului cu blocarea mecanismelor de merm nzare care se efectueaz m general m
paralel atunci cnd suntem trezii SOMN LA COPIL

582
30 minute pana la o ora nainte de culcare a te scula si a avea o activitate simpla atunci cnd nu vine somnul mai curnd dect a rmne culcat de a te abine de la mese prea copioase seara etc Medicamentele (hipnotice
anxiolitice chiar antidepresoare) constituie o completare dar de prefe rmta m cura de scurta durata (cteva sptmni maximum) Daca precauiile de utilizare nu sunt respectate medica mentele pot induce somnolenta dimineaa
obisnuire doze dm ce m ce mai mari fiind necesare dependenta bol navul nemaiputand sa si regseasc somnul fr medicamente
Parasomnia Somnambulismul forma cea mai frecventa a parasommei se observa m principal la copii de vrste intre 6 si 12 am Cu mecanism insuficient cunoscut el persista adesea mai muli am apoi dispare spontan cu timpul
dar mai poate reaprea la adult in cursul unei peri oade de tensiune emoionala Manifestrile sale u nstau mtr o deteptare aparenta m cursul primelor (re ale ne ptn urmata de o succesiune de comportamente complexe subiectul
poate sa se ridice sa se mbrace sa mearg sa deschid uile nainte de a se trezi sau de a se remt arce in pat dup cteva minute Este inutil sa fie trezit sau mcar sa se ncerce sa se fac acest lucru
TRATAMENT S! PREVENIRE Somnambulismul este o tulburare benigna a somnului care nu justifica un tratament cu antidepresoare (amineptma) dect m cazuri foarte rare Prevenirea eventualelor accidente este primordiala
ea consta m nchiderea uilor si ferestrelor precum si m pune rea de o parte a obiectelor periculoase
SOMN LA COPIL (tulburri de) Orice perturbatie la copil privind durata sau calitatea somnului
La copil tulburrile de somn prezint unele particu lantati
Hipersomnia copilului n majoritatea cazurilor aceste tulburri debuteaz m adolescenta cu toate ca anumite forme de hipersomme pot sa se declare nainte de adolescenta
Insomnia copilului Se disting insomniile extrinseci cauzate de factorii de mediu (lyena vieii alimentaia etc ) de insomniile intrinseci Insomniile extrinseci pot surveni m ocazii foarte diferite
- atunci cnd obiceiurile de adormire a unui sugar (legnat biberon mprirea patului cu el) au fost prea mult perpetuate si copilul s a nvat sa nu adoarm singur Aceasta forma de insomnie cea mai obinuita privete pana la
20% dintre copiii in vrsta de 6 luni la 3 ani
- m caz de hramre nocturna excesiva copilul se trezete de mai multe ori pe noapte si este incapabil sa adoarm fr a primi mncare este vorba de o varietate de insomnie care privete aproximativ 5% dintre copiii intre 6 luni si
3 am
- m ca/ de alergie alimentara (alergie la laptele de vaca de exemplu) copilul poate sa adoarm greu si sa se trezeasc noaptea
atunci cnd prinii nu se impun m fata copilului apare o opoziie fata de ideea de a merge la culcare pe la vrsta de 2 sau de 3 am copilul cutnd atunci pretexte pentru a nu merge in pat
m Insomniile intrinseci sunt reprezentate m principal prin insomnia idiopatica rara care poate sa se manifeste de la natere Ea ar fi cauzata de o anomalie neurologica a siste mului de control veghe somn (h peractivitate a
sistemului de reglare a somnului)
TRATAMENT Acesta poate face apel la administrarea de medicamente (antihistammice fenotiazme) care nu trebuie sa depeasc 3 sptmni si la terapia comportamentala
Parasomnia copilului Parasomnnle tulburri caracter! zate pnntr un comportament anormal in timul somnului sunt clasificate m lunctie de momentul survenirii lor m cursul ciclului somnului Astfel se disting parasomnnle in
raport cu somnul paradoxal (comar) de parasomnnle m raport cu o tulburare a deteptam (trezire confuzionala
copilul pare sa se trezeasc burse victima a unei mari spai me nerecunoscand anturajul este inutil sa ncerci sa l trezeti Aceasta tulburare de obicei benigna nu necesita dect rar un tratament
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Se impune o consultaie specializata in ca/ de tulburri nocturne frecvente sau cu o alura neobinuita In afara tratamentului unei boli subiacente se recurge rar la prescrierea unui medicament cu
excepia ca/unk r celor mai grave (antidepresoare m unele cazuri de somnambuhsm sau de terori nocturne benzodiazepine m caz de ntmie de adormire balansarea capului sau a unui membru care se produce atunci cnd
copilul adoarme) Terapiile comportamentale (relaxarea) si retrocontrolul biologic (terapie care vizeaz obinerea din partea subiectului a unui control de sine prin condiionarea unui anumit numr de funcii fiziologice) se
dovedesc uneori eficace
SOMNIFER. > HIPNOTIC
SONDAJ VEZICAL. Introducere a unei sonde m vezica Sonda poate fi retrasa imediat sau poate fi lsata pe loc un anumit timp m acest ultim caz ea este legata de un sac de plastic destinat sa stran ca urinele
INDICAII Un sondaj vezical permite sa fie evacuat coninutul ve/icn in caz de retentie a urinei Orice boala a uretrei prostatei si a ve/icn poate necesita un sondaj ngustarea uretrala adenom sau cancer al prostatei etc
TEHNICA Exista doua feluri de sondaj uretral
Sondajul urelrovezital consta m introducerea unei sonde
m meatul uretral si m ridicarea ei pana in vezica Este posibil SPASM N FLEXIE

sa se practice o uoara anestezie locala introducnd un gel anestezic m uretra Aceasta tehnica este cea mai folosita la femeie
Sondatul prin catetensm vezica! suprapubian consta m introducerea unei sonde direct in vezica prin pielea burii cu ajutorul unui trocar (un ac tubular gros) Aceasta tehnica ce necesita o anestezie locala
este utilizata m caz de obsta col uretral la femei si cel mai des posibil la brbat
SOND. Instrument cilindric in forma de tija sau de tuh subire si lung introdus m interiorul corpului m scop diagnostic sau terapeutic
Sondele sunt introduse pe o cale naturala (nara esofag rect uretra etc ) sau patologica (fistula) ori chiar si prin piele Ele servesc la explorarea traiectului unui canal pato logic la prelevarea sau la evacuarea
unui produs (pur i saliva suc gastric urm) la administrarea unui medicament a oxigenului sau a alimentelor (hramre artificiala) Ia dilatarea unui canal ngustat (uretra uretera) la ndeprtarea unui calcul sau
nc la nregistrarea sau la producera unei actitivti electrice m mima (antrenare extrasistolica)
SOND NUCLEIC. Fragment de A D N sau de A R N natural sau sintetic care produce o mica parte a A D N ului sau a A R N ului uman sau al altui organism utilizat m examenele de laborator
SINONIME v nd gene M sonda moleculara
TEHNICA Un marker de exemplu o substana radioactiva este fixat pe sonda nucleica care este pus in contact cu A D N ui studiat (provenind de exemplu din celulele prelevate de la un bolnav) Sonda
se prinde atunci electiv de partea de A D N studiat care u corespunde daca aceasta exist astfel o sonda care reproduce o gena responsabila de o boala se fixeaz pe genele persoanelor atinse de aceasta boal
si nu pe genele persoanelor ndemne Localizarea este pusa apoi m evidenta datorita markerului A R N ui se utilizeaz in mod analog
SPANIOMENOREE. Alungire treptata a intervalului care separa fluxurile menstruale
Ciclurile menstruale dureaz in mod normal intre 21 si 45 zile cu o medie de 28 zile In general regulate ciclurile menstruale pot totui sa se decaleze Spamomenoreea este definit prmtr o spaiere a
ciclurilor la mai mult de 6 chiar pan la 8 sptmni Ea poate duce la o absenta totala a fluxurilor menstruale adic la o amenoree
CAUZE Acestea sunt foarte diverse Poate sa fie vorba de o sarcina cu persistenta sangeranlor neltoare de un stres de o cretere a secreiei de prolactma cauzata de unele medicamente de un sindrom al
ovarelor polichistice (care asociaz fluxurile menstruale distanate luarea m greutate i pilozitatea excesiva) de o boala hipotalamica sau hipo fizar de o anorexie mintala sau de un antrenament fizic
intens O spaniomenoree poate surveni de asemenea mtr o perioada premenopauzica
TRATAMENT Acesta depinde de boala cauzala si dorina exprimata de pacienta contraceptia hormonala pentru reglarea ciclurilor menstruale m absenta dorinei de a avea o sarcina tratamentul pilozitii
excesive cu antiandrogem in caz de dorina de a purta o sarcina stimularea ovulatiei sau administrarea de progesteron natural m caz de secreie insuficienta a corpului galben
SPASM. Contracie involuntara neritmica a unui muchi izolat sau a unui grup muscular
Spasmele survin izolat sau m seni si pot fi dureroase sau nu
Spasmele se observa m cursul unui anumit numr de boli in particular neurologice dar pot de asemenea sa survina spontan in afara oricrei afeciuni severe (sughit crampe)
SPASM AL PLNSULUI N HOHOTE. Scurta oprire respiratorie care survine la copilul mic m timpul unei manii unei spaime unei contranetati sau al unui traumatism benign
In funcie de aspectul lor se disting doua forme ale spasmului plnsului in hohote
In f(rma tea mai obinuit z;sd albastr copilul plnge violent timp de cteva secunde apoi respiraia i se blocheaz in expiraie el devine uor cianozat nainte de a i reveni coloraia si respiraia normala
In f( rma zua alba copilul devine foarte palid m timpul perioadei de oprire a respiraiei care urmeaz plnsului Este vorba de fapt de o forma de sincopa (pierderea brusca si scurta a contientei) iar factorii
declannd sunt mai degrab teama sau un alt traumatism si nu mama
Cele doua forme pot sa fie nsoite de cteva convulsii sau de cteva secuse ale membrelor
TRATAMENT In pofida caracterului lor impresionant spasmele plnsului m hohote sunt benigne si nu necesita nici un tratament
SPASM INFANTIL. -> SPASM IN

FLEXIE

SPASM N FLEXIE. Criza epileptica a sugarului aso ciata cu anomalii electroencefalografice caracteristice SINONIME spasm infantil sindrom al lui West SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Spasmul m
flexie se mani festa la sugari naintea vrstei de un an prmtr o ncordare brutala a trunchiului membrelor si gatului urmata de flec tarea lor sau din contra dar mult mai rar de extensia lor
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Boala este de cele mai multe ori rebela la antiepileptice Daca creierul n a suferit nici o leziune tulburarea este benigna si un tratament cu corticosteroizi permite sa fie
stpnit foarte repede spasmul SPASMOFILIE
584
epileptic M copilul sa fie vindecat In schimb daca datele furnizate prin imagena cerebrala confirma prezenta leziunii creierului si daca este vorba de un copil cu o ntrziere mintala preexistenta prognosticul depinde de leziune si
de posibilitile de tratare a acesteia
SPASMOFILIE. Sindrom legat de o stare de hiper excitabilitate neuromusculara cronica
CAUZE Nu se cunosc moinele spasmofilici Aceasta ar putea fi legata de o carena m calciu sau m magneziu Conform unei alte ipoteze criza de spasmofilie ar evidenia o tulburare a schimburilor de ioni de calciu si magneziu
mtrc interiorul (sectorul intracelular) si exteriorul (scct irul
si de o hiperventilatie (creterea ventilaiei pulmonare) si ar constitui deci o manifestare a unei stran de anxietate sau de angoasa
S1MPTOME SI SEMNE O spasmofilie se manifesta prin crize de tetame spasme hiperventilatie parestezn (tulburri ale sensibilitii) ale extremitilor si ale fetei cu senzaie de paralizie de indispoziie nsoita uneori de o
senzaie de moarte iminenta Electromi grafia (mrc Bistrarea gralica a activitii electrice care nsoete contracia musculara) c\identiaza multiple contracii musculare TRATAMENT Dup cauzele pe care terapeutul le atribuie
spasmofihei tratamentul consta fie m administrarea de calciu de magneziu sau de vitamina D fie m prescrierea de medicamente anxiohticc (care diminueaz anxietatea) sau miorelaxante (care favorizeaz destinderea musculara)
-> TETANIE
SPASTICITATE. HIPERTONIE MUSCULARA
SPATE. - DORSALGIE RACHIS
SPLTUR BARITAT. Examen radiologie care permite vizualizarea intestinului gros (colon) SINONIM c/nmd buriuti
PREGTIRE SI DESFURARE Examenul necesita ca intestinul gros sa fie gol Un regim fr reziduuri (supn marea legumelor verzi a fructelor crude a crnii rou a pinii proaspete) trebuie sa fie urmat pe timp de 3 zile
care preced examenul In dimineaa examenului sunt admi nistrate in afara splaturi! bantate ulterioare o spalatura (clisma) cu apa si un purgativ Dup introducerea splaturi! bantate naintarea ei prin intestinul gros (colon) este
urma nta pe un ecran radioscopic in timp ce clieele radio crafice sunt luate sub unghiuri diferite Spalatura bantata este mai puin frecvent utilizata de cnd s a generalizat coloscopia
SPLTUR BRONSIOALVEOLAR. Tehnica ce permite recoltarea cu ajutorul serului fiziologic si ana
lizarea elementelor coninute m hronsiole si in alveolele pulmonare
SPLTUR GASTRIC. Curare a stomacului
SINONIM /avu/i,asrnt
Spalatura gastrica este indicata pentru evacuarea toxi celor necaustice (medicamente) dm snge (nainte de a practica o endoscopie malta) sau nc a coninutului sto macului (reziduuri alimentare) in caz de stenoza de pilor
Spalatura gastrica se practica introducnd in stomac o sonda de calibru mare care permite mtr un prim timp sa se verse m acest organ mai muli litri de apa cldua pentru a evacua tot coninutul sau
O spalatura gastrica nu este dureroasa ci mai ales neplcuta Ea nu necesita spitalizare
SPECIALITATE FARMACEUTIC. Medicament
fabricat industrial si comercializat de un laborator farma ceutic -> MEDICAMENT
SPECTROSCOPIE PRIN REZONANT MAGNETIC. Tehnica de punere m evidenta a spectrelor anumitor molecule care compun materia vie
SPECUL. Instrument de metal sau de plastic ce permite meninerea beantelor si iluminarea unui conduct sau a unei caviti a corpului deschise spre exterior pnntr un orificiu
SPERANA DE VIATA. Durata statistica medie a \ietn unei persoane dmtr o populaie data
In majoritatea tarilor occidentale sperana medie de viata era in 1991 de aproximativ 82 am pentru o femeie si de 74 am pentru un brbat
SPERMATOCEL. Mic rezervor creat chirurgical mtr un epididim testicular
Un spermatocel se practica in caz de sterilitate care are drept origine o absenta ce ngenitala a canalului deferent ori o ngustare sau o astupare a acestuia mpiedicnd sperma tozoizu sa fie vehiculai pana m veziculele seminale
si ampulele difereniale Spermatocelul constituie un rezervor m care spermatozoizii pot curge si pot fi stocai Ei sunt recoltai apoi prin punctic in vederea unei insamantan artificiale Daca spermatocelul nu a fost utilizat
spermato zoizii se resorb m mod natural dup o perioada de timp
SPERMATOGENEZ. Elaborare de spermatozoizi de ctre testicul
Spermatogeneza ncepe la pubertate sub influenta gonado trofinelor hormoni secretai de hipofiza si se ncetinete fr a disprea la o vrsta naintata
ANOMALII ALE SPERMATOGENEZEI Numeroase patologii pot altera chi ir pot opri spermatogeneza si pot SPERMOGRAM
antrena o sterilitate boala a testiculului care atinge tubu nle semmifere (tuberculoza febra de Malta oreion infecie testiculara ectopie testiculara) boala genetica (sindrom al lui Klmefelter) blenoragie prost tratata dezechilibru
hor monal hipotalamic sau hipofizar Oprirea spermatogenezci nu are m schimb nici o incidena asupra funciei sexuale cu excepia cazului ca aceasta este provocata de tulburri hormonale
SPERMATOREE. Scurgere de sperma prin uretra m afara vreunei ejaculri
O spermatoree este consecutiva unei inflamaii de cele mai multe ori de origine mfectioasa a prostatei Ea nu este dureroasa iar tratamentul ci este cel al bolii m cauza
SPERMATOZOID. Celula reproductoare masculina Spermatozoidul este un filament microscopic de 50 micrometn lungime compus dmtr un cap dmtr o parte intermediara si dmtr un flagel (coada) Capul ova] ascuit m fat
si aplatizat m spate msoar 3 micrometn grosime El este aproape m ntregime format din nucleu care conine genomul (materialul genetic suportul ereditii) Dup cap urmeaz partea intermediara care asigura producerea de
energie parte legata direct de flagel subire lung si flexibil care la rndul lui asigura deplasarea Flagelul propulseaz capul spermatozoidului care nainteaz oscilnd la dreapta si la stnga ceea ce n permite sa ocoleasc
obstacolele
Un spermatozoid poate supravieui intre 24 si 48 f re m caile genitale feminine unde se deplaseaz cu vreo 3 milimetri pe minut pentru a ntlni ovulul pe care l fecundeaz in una din trompele utenne
PATOLOGIE Anomalii ale spermatozoizilor pot antrena o sterilitate anomalii de forma de numr si de mobilitate constituionale sau dobndite (blenoragie netratata astupare a canalelor deferente etc ) Ele sunt puse m evidenta
prin studiul spermei numit spermograma
SPERM. Lichid opac albicios lipicios produs in cursul ejaculrii coninnd spermatozoizii
Fiecare mihlitru de sperma conine intre 30 si 150 milioane de spermatozoizi m suspensie m lichidul seminal Acesta este dealtfel constituit din numeroase proteine din fructoza (elaborata de veziculele seminale) din fosfataze
acide (formate de prostata) si din carmtina (secretata de epididim) In mod normal sperma este sterila adic fr germeni
Excreia spermei se face m momentul orgasmului dato nt unei contracii a diferiilor muchi netezi care mcon joara glandele si conductunle genitale Fiecare ejaculare tontme intre 2 si 6 mihlitri de sperma
Un volum de sperma prea mare poate atesta o infecie a veziculelor seminale si a prostatei
Bncile de sperma Stocarea spermei mtr o banca poate fi avuta m vedere nainte de realizarea unui tratament
chimioterapie sau radioterapie Donatorul i va pstra astfel posibilitatea de a procrea la ncheierea unui tratament potenial toxic pentru spermatozoizi Aceasta tehnica mai poate de asemenea sa fie utilizata pentru conservarea
spermei donatorilor voluntari in vederea unei insamantan artificiale pentru cuplurile m care partenerul este steril sau este afectat de o boala transmisibila genetic sperma pentru insamantare va fi atunci asortata dup grupul
sangvin si dup caracterele morfologice (grup etnic greutate nlime etc ) ale brbatului steril
Donatorul trebuie sa se supun la o sene de examene care caut orice eventuala boala transmisibila investigaii seroloyce (hepatita virala sifilis HIV) cariotipul (anoma In tromozomiale) ancheta genetica (pentru a verifica
absenta bolilor ereditare ca hemofiha m cadrul familiei)
Sperma este congelata in azot lichid la-196 C dup ce a fost diluata mtr un mediu coninnd un cnoprotector Ce nservarea poate dura mai muli am Decongelarea se face in cteva minute lsnd paietele de sperma la
temperatura ambianta * SPERMOGRAMA
SPERMICID. Contraceptiv local care acioneaz distru gnd spermatozoizii
Spermicidele se prezint sub forma de creme de ovule sau de burei Aceste substane pot de asemenea sa fie folo site ca ageni de ungere pentru unele tipuri de pre/ervative
INDICAII SI CONTRAINDICAII Spermicidele sunt utilizate mai ales m ca/un de rpi rtun sexuale neregulate sau de contraindicaii ale pilulei Folosirea lor nu se concepe dect in asociere cu un prezervativ sau in cazul
cremelor cu o diafragma
Ele sunt contraindicate m caz de hipersensibilitate la diferite produse
MOD DE NTREBUINARE Eficatitatea spermicidelor depme de buna lor utilizare O crema spermicida trebuie sa fie plasata m fundul vaginului cu ajutorul unei pere de cauciuc sau cu o seringa naintea fiecrui raport sexual
cu penetrare masculina Este necesar sa se repete aplicaia la fiecare nou raport Cremele spcrmicide au o aciune ime diata Bureii sunt pui cu de 0etele m fundul vaginului m c intact cu colul utcrm Odat amplasai bureii
asigura o protecie imediata care dureaz 24 ore
Efectul contraceptiv este inhibat de spunuri si de nume roase antiseptice Doar o toaleta externa cu apa curata este acceptabila m primele 6 pana la 8 ore care preced aplicarea si imediat dup raportul sexual
EFECTE NEDORITE O senzaie de arsura sau o intatie pot sa se manifeste la unul sau la celalalt dintre parteneri insa reaciile alergice locale sunt rare
SPERMOGRAM. Examen al spermei care are drept scop studiul numrului si mobilitii spermato/oizilor precum si procentajul de spermato/oi/i anormali SPINA BIFIDA
INDICAII O spermograma se efectueaz atunci cnd un cuplu apeleaz la consultaie din cauza infertihtatn Atunci este important sa se determine eventuala existenta a unor anomalii ale spermei si de a ti daca aceasta
sterilitate este trectoare sau definitiva In fapt febra si luarea de anumite medicamente pot diminua m mod tranzitoriu numrul de spermatozoizi In caz de constatare a unei anomalii medicul prescrie ntotdeauna cel puin o
spermograma nainte de a stabili un diagnostic definitiv
TEHNICA Spermograma anali/caza 3 caracteristici ale spermatozoizilor
Numrul de \permat( 70171 trebuie sa fie de minimum 30 milioane pe mihlitru mtr un ejaculat normal (de la 2 la 6 rrulilitri) O concentraie inferioara traduce o oligospermie m timp ce absenta de spermatozoizi constituie o
azoospermie m Mobilitatea \permatO70izilt r zt,\e. de asemenea studiata 30% dintre ei trebuie sa fie mobili m prima ora si sa rmn mobili 4 ore dup ejaculare Sub aceste praguri se vorbete de astenospermie primitiva sau
secundara
Analiza fonneltr antnnale se face pe baza spermo citogramei (frotiu care permite examinarea unui numr de 100 spermatozoizi) O sperma este considerata ca fund suficient de frecundanta atunci cnd mai mult de 30"/ dintre
spermatozoizi au ( forma normala Se considera anormali spermatozoizii prea mici (hipotrofici) cu cap dublu (bicefali) cu flagel dublu (bifizi) Sub acest procentaj (adic mai puin de 30% forme normale) se vorbete de
teratospermie
PREGTIRE SI DESFURARE O spermograma se practic mtr un laborator de analize medicale nainte de examen pacientul trebuie sa se abin de la orice relaie sexuala pe timp de 3-5 zile cu scopul ca sperma emisa sa
corespunda cantitativ criteriilor de referina In ziua exa menului dup ce a urinat pentru a elimina germenii prezeni ntotdeauna m canalul uretral brbatul i recolteaz singur sperma prin masturbare
SPINA BIFIDA. Malformaie congenitala a ce Ioanei vertebrale caracterizata prin absenta sudurii arcurilor posterioare si a apofizei spinoase a uneia sau mai multor vertebre de cele mai multe ori la nivel lombosacral
CAUZE Spma bifida este cauzata de o anomalie a f )rmarn structurii embrionare numita tub neural m primele 3 luni de sarcina
DIFERITE TIPURI DE SPINA BIFIDA m Spma bifida oculta ori fpma bifida oculta este o mal formaie frecventa si m general benigna Este vorba de cele mai multe ori de o simpla fisura a coloanei vertebrale fr hemierea
esutului nervos si cu un nveli cutanat normal Anomalia nu se manifesta prin nici un simptom iar descoperirea ei este ntmpltoare cu ocazia unei radiografii a regiunii lombare joase unde se situeaz de obicei In unele cazuri
totui nou nscutul prezint o anomalie cutanata m fata coloanei vertebrale (gropita fistula deviaie a pliului fesier mai rar smoc de peri) Se ia precauia de a se realiza explorri radiologice si urologice
completate eventual cu un scaner sau cu un examen de imagene prin rezonanta magnetica (I R M ) pentru a detec ta o eventuala malformaie subiacenta care necesita un tratament chirurgical
DIAGNOSTIC PRENATAL Diagnosticul prenatal de spma bifida este astzi posibil datorita ecografici realizata intre a 16 a si a ''O a sptmna care permite sa fie recunos cuta malfomatia in 70% din cazuri si prin dozare dup
amniocenteza a nivelului de a l fetoprotema
SPIROCHETOZA. Boala mfectioasa cauzata de o spirocheta bacterie de forma helicoidala deosebit de mobila datorita aparatului sau locomotor intern
Trei genuri de spirochete sunt patogene pentru om
Genul B rrelia cuprme bacteriile responsabile de febrele recurente transmise de cpue si agentul bolii lui Lyme
Genul Leptospira cuprinde agenii leptospirozei cunoscut de asemenea si sub numele de boala vidanjorilor
Genul Treponema grupeaz agentul sifilisului si pe cei ai infeciilor denumite treponematoze nevenenene care fac ravagii exclusiv m anumite regiuni calde (pmta sau carate bejel si pian)
SPIROMETRIE. Examen care servete la msurarea volumelor si debitelor pulmonare
Spirometria este o componenta a exploram funcionale respiratorii (totalitatea examenelor destinate sa evalueze funcia respiratorie)
INDICAII Spirometria este utilizata pentru diagnosticarea diverselor afeciuni cronice ale bronhiilor si ale plmnului (astm bronhopatie cronica obstructiva pneumopatie inter stitiala emfizem) pentru a evalua gravitatea lor si
pentru a le urmri evoluia
TEHNICA O edina de spirometrie dureaz cel mult cteva zeci de minute Subiectul este aezat pe scaun cu nasul astupat cu pensa El ia m gura un ambou legat pnntr un tub flexibil la un aparat de msura spirometrul Pacientul
respira mai nti normal apoi inspira si expira pana la ultima suflare Volumele de aer coninute in plmnii si la diferite momente ale respiraiei sunt apoi msurate corelate fiind cu debitele de aer inspirate sau expirate pentru a
trasa un grafic denumit curba debit volum mai este de asemenea posibil sa se msoare capacitatea vitala forat (volumul total de aer expirat dup o inspiraie profunda) precum si V E M S adic volumul expirator maxim pe
secunda (volumul de aer expirat m cursul primei secunde de expiraie forat care urmeaz unei inspiraii profunde) Adugarea Ia spirometru a unui circuit comple mentar care utilizeaz heliul permite sa se calculeze capa
citatea pulmonara totala (volumul maxim pe care l pot conine plmnii)
REZULTATE Anomaliile constatate sunt clasificate m sindromul obstructiv (debite anormal de mici) sindromul SPONDILARTRIT ANCHILOZANT
restrictiv (volume anormal de miu) si sindromul mixt (asocierea celor doua perturbaii)
SPITALISM. Alterare a dezvoltam psihomotoru la copilul foarte mit provotata de o plasare ndelungata mtr o instituie (sanatoriu spital tresa ett) sau prmtr o tarenta afectiva grava
SPITZ (melanom juvenil al lui) Mita tumora tutanata izolat benigna tare apare pe fata sau pe un membru
Melanomul juvenil al lui Spitz apare la un copil sau la un adult tnr Este o tumora tu diametrul de tativa mih metri rozahu sau brun cu suprafaa neteda In unele tazun el dispare spontan sau se transforma mtr un nev (alunia) n
unele cazuri leziunea este tratata pnn ablatie chirurgitala ceea te permite dup analiza sa se tonfirme diagnostitul si sa se asigure vmdetarea
SPLAHNICECTOMIE. Settionare thirurgitala a ner vilor splahmu care inerveaz viscerele abdominale
Splahmtettomia este inditata m taz de dureri abdo nunale intense si cronite m particular tele tonsetutive unei boli a pancreasului (pancreatita tromta cancer) mconse cmt ea este asociata adesea cu un alt act operator (ablatia
unei tumori de exemplu) Ea nu antreneaz nici un efect

SPLENECTOMIE. Ablatie chirurgicala a splinei CONSECINE Splenectomia este o intervenie relativ benign care comporta puine riscuri imediate In schimb ea are m timp doua consecine importante pe de o parte o
cretere a numrului de plathete m snge cu un nst de formare a theagunlor m vase pe de alta parte o mitsorare a rezistentei sistemului imumtar la unele infettn ndeosebi cele cu pneumotot cu att mai marcat cu tat subiettul este
mai tnr (mai ales data are sub 6 am) Aceasta justifita vaccinarea antipneumococita practicata sistematic naintea interveniei si tratamentul forte al ontarui mteput de mfec ie la subiecii asplemti (tare nu mai au splina)
SPLENOMEGALIE. Cretere m volum a spline, Diferite boli sau infecii pot cauza o splenomegalie
- afeciunile hepatice ca o tiroza hepatica
- infeciile bacteriene septicemii febre tifoida si para tifoid bruceloz tuberculoza ett
- bolile zise de sistem lupus entematos diseminat sartoidoza sau amiloza de exemplu
- bolile hematologite leucemie sau splenomegalie mieloida de exemplu
- bolile parazitare ta paludismul
- bolile virale mononucleoza mfettioasa de exemplu
O splenomegalie provoata uneori o senzaie de greutate m hipotondrul stng (regiunea superioara stnga a abdo menului) si dureri Tratamentul unei splenomegaln depinde de boala tare a provotat o
SPLENOPORTOGRAFIE. Examen radiologie vastu Iar te permite vizualizarea sistemului venos portal care tondute sngele din fitat m splina
SPLIN. Organ bogat vastulanzat situat in unghiul superior stng al abdomenului intre diafragm si toaste si care nainte de natere produce o parte a celulelor sangvine si dup natere joaca un rol important m imunitate
Splina este o masa de culoare rou nchis spongioasa de mrimea unui pumn care cntrete njur de 200 grame
FUNCII Funciile splinei mea nu sunt complet elucidate Splina este un organ hmfoid care joaca m imunitate un rol important comparabil tu tel al ganglionilor hmfatiti participnd la lupta mpotriva infeciilor prin produterea
de limfotite de antitorpi si de fagotite Dar spre deose bire de ganglionii limfatici ea se afla m comunicaie directa cu circulaia sangvina In consecina ea se afla m perma nenta m tontatt tu totalitatea antigenelor tirtulante adita tu
ansamblul substanelor prezente m snge tare sunt tapabile sa mduta produttia de antitorpi in organism indiferent de originea lor (bacterii substane toxice telule strine)
In afara atestei funttn tare o fate sa se asemene tu alte organe hmfoide splina joata de asemenea unrolmmatu rrea globulelor rou (eliminarea resturilor de nutlee de exemplu) pretum si eventual in eliminarea lor fie ta sunt
anormale (in paludism) acoperite de anticorpi ca m cursul anemiilor hemolitice autoimune ori deformate pnntr o hemoglobina anormala (talasemie) Ea este implicata de altfel in detlansarea rspunsului imumtar al serului
sangvin fata de unu ageni mfettiosi pretum pneumococul
SPONDILARTRIT ANCHILOZANT. Afeciune cronica ce este caracterizata prin survenirea unei artrite care afecteaz m pnntipal artitulatile satroiliate si cele ale rachisului SNONM \pondilartrtta reumatismala
Spondilartrita anchilozanta afeciune tare aparine grupului spondilartropatiilor nu are o tauza tunostuta dar m 10% dintre cazuri se gsete o predispoziie familial Bolnavii sunt in majoritate de sex masculin afeciunea
debutnd in general intre 15 si 30 am
Spondilartrita anchilozanta debuteaz prin dureri localizate de cele mai multe ori m fese m spatele coapselor si m partea medie a spatelui care se attentueaza la sfritul noptn si dimineaa si se agraveaz din nou seara Afetti
unea nainteaz m general de jos m sus de la bazin tatre rathisul tervical Articulaiile membrelor sunt mai rar afec ae cu excepia soldurilor a cror atingere poate deranja mersul si mtr o mai mita msura genunthn si umerii

SPONDILARTROPATIE
588
Diagnosticul se bazeaz ta si pentru alte spondilartr patu pe diferite criterii clinice (caracterul durerilor si sensi bihtatea la tratament) si genetice (prezenta antigenului HLA B 27) mai curnd dect cele radiologice
Spondilartnta anchilozanta nainteaz lent prin puscc mtr o perioada de zece douzeci de ani sau chiar mai mult Evoluia bolii in absenta tratamentului este variabila dup subiect marcata la aproximativ jumtate dintre bolnavi
de o redoare a coloanei vertebrale m ntregime sau parial Atingerea articulaiilor costovertebrale poate fi responsabila de o insuficienta respiratorie
TRATAMENT Aceasta consta din antnnflamatoare nestero idiene luate de preferina seara nainte de culcare
SPONDILARTROPATIE. Afeciune mflamatone cronica ce se caracterizeaz printr o atingere articulara vertebrala
Termenul de spondilartropatie grupeaz patru afeciuni inflamatorii
- spondilartrita anchilozanta ori pelvispondilita reumatismala
-sindromul oculo uretro smovial denumit deaseme nea si sindromul lui Fiessmger Leroy Reiter (F L R )
- unele forme de reumatism psonazic ori artrita psonazica
- reumatisme care nsoesc bolile inflamatorii cronice ale intestinului (ndeosebi rectocolita hemoragica si boala lui Crohn)
FRECVENTA Spondilartropatnle afecteaz mai mult brbaii dect femeile
TRATAMENT Acesta se bazeza pe utilizarea antnnfla matoarelor nesteroidiene luate de preferina seara nainte de culcare Spondilartropatnle care sunt nsoite de semne biologice ale inflamatiei (viteza de sedimentare ridicata)
sau de semne chiar minore ale mflamatiei intestinale cro mce beneficiaz adesea de un tratament de fond cu salazo pirma Atunci cnd soldul este grav afectat o smoviorteza (distrugerea smovialei esutul care tapeteaza pereii
cavitilor articulare) realizata cu acid osmic poate stopa evoluia artritei - permind astfel sa se evite punerea unei proteze
SPONDILIT. Inflamatie a unei vertebre
Spondilita este de fapt o osteomielita (inflamatia unui os) vertebrala Ea este foarte adesea asociata unei inflamaii a discului intervertebral adiacent atunci se vorbete de o spondilodiscita
SPONDILODISCIT. Inflamatie simultana a unui disc mtervertebral si a vertebrelor adiacente de cele mai multe ori de origine mfectioasa
CAUZE O spondilodiscita poate fi de origine mfectioasa Mai rar o spondilodiscita este de origine nemfectioasa
legata de spondilartn patie sau de un sindrom S A P H O
S1MPTOME SI SEMNE In forma sa obinuita c spon dilodiscita antreneaz dureri vii rachidiene care foarte repede mpiedica bolnavul sa se deplaseze si este nsoita de febra si frisoane Diagnosticul se bazeaz pe efectuarea
se ntigrafiei osoase si mai ales pe utilizarea imagerei prin re/onanta magnetica (l R M )
TRATAMENT Tratamentul consta m imobilizarea gipsata timp de 6 sptmni cu aproximaie si m antibioterapie urmata timp de 3 luni m caz de germene obinuit timp de 12 pana la 18 luni m caz de tuberculoza Poate subzista
o redoare rahidiana la nivelul discului vertebral infectat
SPONDILOLISTEZIS. Alunecare nspre m fata a unei vertebre m raport cu vertebra subiacenta care afecteaz de cele mai multe ori vertebrele lombare inferioare ndeosebi cea de a cmcea vertebra lombara care aluneca atunci
m fata in raport cu sacrumul
CAUZE Un spondilolistezis poate fi consecutiv unei spon d lol ze (ruptura intre corpul si arcul posterior al vertebrei) unei deteriorri treptate a vertebrei si a discului ei unui traumatism sau unei infecii (morbul lui Pott)
S1MPTOME Atingerea este adesea latenta descoperita ntmpltor la radiografie In anumite condiii m particular in poziia m picioare timp ndelungat durerile lombare pot aprea si pot deveni treptat permanente Ele pot de ase
menea sa fie nsoite de o sciatica provocata de ntinderea rdcinilor nervoase lombare
TRATAMENT Atunci cnd spondilohstezisul nu antre neaza nici c durere nu se apeleaz de regula la nici o terapeutica In alte cazuri tratamentul lui implica odihna la pat asociata cu luarea de analgezice si de antnnfla matoare
In afara crizelor acute de lombosciatica se prescrie gimnastica de reeducare vertebrala si purtatul unui l imbostat Atunci cnd acest tratament se dovedete mefi cace se poate recurge la o artrodeza a rachisului lombar intervenia
chirurgicala constnd m solidarizarea vertebrei deplasate att de vertebra supraiacenta cat si de cea subiacenta
SPONDILOLIZ. Ruptura intre corpul unei vertebre si arcul ei posterior survemnd la nivelul unei poriuni ngustate denumita istm vertebral
Spondiloliza are loc m general la nivelul celei de a 5 a vertebre lombare Ea atinge de cele mai multe on persoanele m vrsta dar mai poate fi observata si la un subiect tnr care prezint o insuficienta sau o absenta a osificam
istmului vertebral sau mai rar poate aprea dup un traumatism care
Riscul unei spondilolize este ( alunecare spre in fata a vertebrei denum ta spondilolistezis
SPOROTRICOZ. Boala cronica provocata de o cm perca microscopica denumita Sporotrix \ihenken STAFILOCOCIE
Sporotnx \chenken este prezenta in sol si in rmiele vegetale Sporotncoza se ntlnete pe toata suprafaa glo bului Aceasta micoza se contracteaz adesea cu ocazia unui traumatism minor ciuperca este inoculata atunci prmtr
o
de lemn
SIMPTOME SI SEMNE Forma primara corespunde dezvoltm Ie7iunn plecnd de la locul de inoculare ea se traduce prin apariia in cteva 7ile sau m cteva luni a unor noduli nedurerosi care evoluea/a in ulceraii dureroase
Ulceraiile se necrozeaz (sancru sporotricozic) acest fenomen este nsoit de o diseminare limfatica a germenelui
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul formele r cutanate ale sporotricozei consta m administrarea de iodura de potasiu Antifungicele pe calc orala sau m perfu/ie sunt rezervate in general cazurilor de diseminare pe cale

SPORT SI APTITUDINE FIZIC. - EVALUARE

FUNCIONALA IN SCOP SPORTIV

SPRAY. Medicament lichid amestecat cu un gaz con inut mtr o butelie sub presiune astfel nct sa poat fi administrat sub forma unor picaturi foarte fine
SPRUE NOSTRAS. -> BOALA CELIACA
SPRUE TROPICAL. Boala de cauza necunoscuta care asociaz o atrofie a mucoasei intestinului subire resp< n sabil de o proasta digestie si de un defect de asimilare a nutrimentelor
Sprue tropical afecteaz locuitorii tarilor temperate care triesc mai multa vreme m tarile tropicale din Asia si America
SIMPTOME SI SEMNE Malabsorbtia cronica antrenea/a o diaree grasoas o pierdere m greutate si carene multiple care provoac ulceraii bucale
TRATAMENT Tratamentul cuprinde administrarea de antibiotice de acid folie si de vitamina B12 si daca este necesar alte vitamine si sruri minerale Rentoarcerea m tara temperata atrage m general v mdecarea
STAFILOCOC. Gen bactenan constituit din coci Gram pozitivi grupai in ngrmdiri ale crui numeroase specii sunt comensale (triesc pe o gazda fr a o vtma) pe piele si pe mucoasele omului si animalelor
Unele specii de stafilococ sunt totui susceptibile sa pro voace boli omului cea mai virulenta specie fund Slaphyli coccm auream sau stafilococul auriu Aceasta bacterie este capabil s secrete diferite toxine (hemolizme
leucocidma toxine epidermohtice enterotoxme toxina sindromului de soc toxic sau TSST l) si enzime (coagulaza fibrmolizma hialuronidaza) care antreneaz leziuni supurative si necro
tice precum si diferite boli denumite stafilococn si stafilococemu
Printre numeroasele specii de stafilococ cele grupate sub denumirea de stafilococi coagulazo negativi (deoarece nu secreta coagulaza) Staphylototcus epidermidi\ Stphylococcu\ homin\\ si StuphyloL<>ccu\ wprophylk.u**
(aflate la originea mai ales a infeciilor urinare joase la iemei) sunt cel mai des responsabile de boli Aceti stafilo coci a cror virulenta pentru om este mult mai mica dect cea a stafilococului auriu se comporta adesea ca
bacterii oportuniste (septicemii pe material strin ndeosebi pe un cateter)
STAFILOCOCIE. Infecie cu un stafilococ bacterie Gram pozitiva
Stafilococn sunt prezeni m aer m apa si pe toate supra fetele omul u gzduiete m fosele nazale intestin glan dele sudonpare si pe piele Stafilococul este un germene piogen (capabil sa provoace formarea puroiului) Specia cel
mai des responsabila de .infecii este StaphylocoiLU't aureu\ sau stafilococul auriu
Infeciile cu stafilococ pot fi contagioase si se transmit direct (prin contact cu focarele cutanate infectate) sau indirect (prin intermediul minilor) Ele sunt favorizate de alcoolism de denutntie de diabetul zaharat de o stare de
debihzare care urmeaz unei intervenii chirurgicale de introducerea m organism a unui corp strin (proteza ac de injecie) si apar cel mai frecvent la copiii mici si la per soanele foarte m vrsta Stafilococul este adesea cauza
unor infecii nozocomiale (mtraspitalicesti) Exista doua tipuri de stafilococie supurativa si nesupurativa
StaflloCOCia supurativa Este o infecie cu stafilococ care antreneaz formarea unei colecii purulente
Pot fi atinse diferite esuturi mai ales pielea si mucoa sele Infecia ia m funcie de esut denumiri diferite impetigo (placa cutanata infectata) panantiu (infecie a unui deget) omxis (infecia unei unghii) foliculita (infecia bazei
unui fir de par) furuncul (foliculita profunda severa) ulcior (infecie a pleoapei) Aceste infecii sunt frecvente
COMPLICAII In absenta tratamentului infecia se poate ntinde la esuturile nvecinate (flegmon) in esuturile subcutanate (infecie a esuturilor subcutanate ori celulita m sensul medical al termenului) m snge (septicemie)
Aceste infecii pot deveni cronice mai sunt posibile recidive multiple ndeosebi pentru furuncule (furunculoza) ceea ce face necesar sa fie cutata o deficienta a mijloacelor de aprare imumtara si ndeosebi un diabet zaharat
prost echilibrat
TRATAMENT SI PREVENIRE Stafiiococnle cutanate nu necesita adesea dect simple aplicaii de antiseptice For mele grave sunt tratate cu antibioterapie pe cale generala unele abcese necesita o intervenie chirurgicala
(chiuretajul unui panantiu de exemplu) Prevenirea unor astfel de STAFILOPLASTIE

590
infecii consta m dezinfectarea si eradicarea depozitulu microbian si m antibioterapid preventiva naintea oricrei intervenii chirurgicale
Stafilococia nesupurativa Este o infecie cu stafilococ m cursul creia germenele nu acioneaz direct ci prin intermediul unei toxine pe care o secreta
STAFILOPLASTIE. Reparaie chirurgicala a valului palatin SINONIM palatoplaslie
O stafiloplastie este indicata m principal in caz de fanta labiopalatma (malformaie caracterizata pnntr o fanta a buzei superioare si sau a palatului)
STAPEDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a seane (unul dintre oscioarele urechii medii)
O stapedectomie este indicata in cursul otospongiozei Aceasta boala osoasa se caracterizeaz pnntr o anchiloza chiar prmtr o imobilitate a scntei traducandu se m acest din urrna caz prmtr o hipoacuzie
(surditate)
STARE LIMIT. Stare intermediara intre nevroza si psihoza n engleza borderlme SINONIM personalitate limita
Expresia de stare limita grupeaz un anume numr de tulburri ale personalitii care se manifesta prin relaii de dependenta intensa o mare \ulnerabilitate depresiva si o viat afectiva mai curnd sraca fr
a mpiedica totui adaptarea sociala
Tratamentul poate asocia medicamentele si psihoterapia
STARE VEGETATIV CRONIC. Stare definita prin absenta oricrei activiti contiente decelabila chiar si atunci cnd subiectul este m stare de veghe
Starea vegetativa corespunde unor leziuni ntinse ale emisferelor cerebrale cu meninerea relativa a funcionarii trunchiului cerebral
Cu ochii deschii sau nchii bolnavul respira spontan si are cteva gesturi automate (cscat molfit uneori cteva micri ale membrelor)
STAZ, ncetinirea pronunata sau opnre a circulaiei unui lichid m organism
O staza a sngelui m picioare poate fi consecina for mrii vancelor in membrele inferioare
STNC. Parte inferioara a osului temporal situata pe prile laterale ale craniului
Stanca asemntoare cu o piramida triunghiulara for meaza partea interna si orizontala a osului temporal Stanca conine urechea medie csua timpanului si lanul de oscioare Ea este traversata de nervul
facial
STNGACI. Persoana care are tendina sa utilizeze jumtatea stnga a corpului pentru a realiza micrile si gesturile obinuite

A fi stngaci reprezint un fenomen pur fiziologic rezultnd dmtr o lateralizare dominanta dreapta (dominanta a emisferei cerebrale drepte) Stngcia poate fi congenitala sau dobndita (consecutiva unei
leziuni cerebrale stngi)
Multa vreme s a dorit reeducarea nejustificata a copiilor stngaci a contraria un stngaci (interzicerea sistematica unui copil sa foloseasc mana stnga) risca sa creeze tulburri psihomotoni (ticuri
neindemanare) tulburri ale elocuiunii scrisului sau cititului ori tulburri afective (emotivitate con duita de opoziie sentimentul culpabilitii sau al inferiori tatu) Dar este adevrat ca plonjat mtr un univers
conceput pentru dreptaci copilul stngaci poate prezenta o ntrziere de adaptare Misiunea educatorului este sa ajute copilul sa stpneasca spatiahtatea cu scopul de a i permite o mai buna realizare a
performantelor sale
STEATOMERIE. ngrmdire de grsime localizata si profunda
CAUZE Steatomerule sunt de origine genetica spredeose bire de grsimile de suprafaa cauzate de excese alimentare
SIMPTOME SI SEMNE ngrmdirile de grsime mo difica silueta si se situeaz la nlimea snilor flancurilor coapselor burii pe fata postenoara a braelor pe fata interna a genunchilor dar si pe fata
(pungi sub ochi brbie dubla)
DIAGNOSTIC Grsimea de suprafaa apare sub forma de coaja de portocala constituita din mici bulgari vizibili
deoarece sunt prini intre fibre de amarare profunde situate ntre diferitele aponevroze (membrane conjunctive care
nvelesc muchii si ale cror prelungiri fixeaz muchii de
oase) si dermul cutanat
EVOLUIE Steatomerule cresc cu vrsta si pe msura luam m greutate Ele sunt mai ales frecvente dup patruzeci de ani Regimurile alimentare nu au nici un efect asupra acestei evoluii puternic
predeterminata genetic
TRATAMENT Singurul tratament eficace actualmente este liposuctiunea care permite sa se aspire grsimile profunde si superficiale
PREVENIRE Restriciile alimentare si exerciiul fizic per mit ntrzierea apariiei steatomerulor dar nu o pot mpiedica
PERSPECTIVE Utilizarea ultrasunetelor care ar face sa se desfac m buci celulele grasoase profunde pentru a le face mai accesibile operaiei de liposuctiune este o cale recenta de cercetare Se pare ca m
viitor doar tratamentul genetic este cel care poate mpiedica apariia steatomerulor
STEATOREE. Prezenta a unei cantiti anormale de grsimi m fecale
O steatoree traduce o malabsorbtie intestinala si se ntlnete in diferite boli insuficienta pancreasului exocnn (cancer pancreatita) bolile intestinului subire (boala celiaca boala lui Crohn sprue tropical)
insuficienta a 591
STENOZ MITRAL
secreiei biliare (ciroza) obstrucia cailor biliare (calcul al coledocului cancer al pancreasului) In general steatoreea este nsoita de o pierdere m greutate
n afara tratamentului cauzei un regim srac m grsimi este prescris m toate cazurile
STEATOZ. Acumulare de grsimi m interiorul celu lelorcare m stare normala nu conin dect foarte mici urme
Ficatul care joaca un rol major m metabolismul lor este sediul cel mai obinuit al acestei suprancrcri
Intoxicaia alcoolica este una dintre principalele cauze ale steatozelor hepatice m tarile dezvoltate In tarile m curs de dezvoltare boala este legata de malnutritia cronica (kwashiorkor)
O ecografic permite confirmarea cretem m volum a ficatului perceptibila la palpare insa numai studiul unui fragment din parenchimul hepatic prelevat prin pune ie biopsie permite stabilirea unui
diagnostic sigur Trata mentul este cel al afeciunii responsabile
STENOZ, ngustare patologica congenitala sau dobndita a clifarului unui organ a unui canal sau a unui vas
Stenozele sunt numeroase si variate ele pot afecta tubul digestiv caile biliare traheea si bronhiile caile urinare venele si arterele precum si canalul medular (canalul osos situat m spatele corpurilor vertebrelor
ce conine mduva spinrii)
STENOZ AORTIC. Micorare a calibrului valvulei aortice care conduce sngele dup ieirea din inima spre aorta si circulaia generala
CAUZE O ngustare sau o stenoza aortica este provocata m mod frecvent de un proces degenerativ care duce la o calcificare a valvulei Uneori cauza este o boala congenitala ca de exemplu o bicuspidie
(valvula nu are dect doua valve m loc de trei) Mai rar m ziua de azi stenoza aortica poate fi consecutiva unui reumatism articular acut (boala care provoac o inflamatie a articulaiilor si atingeri cardiace)
sau mea m mod excepional unei endocardite bacteriene (vegetaii obstructive dezvoltate pe orificiul aortic)
SIMPTOME SI SEMNE O stenoza aortica este de multe ori fr simptome Cnd acestea exista ele apar la efort si se traduc prmtr o gafaiala o durere toracica o oboseala si sincope Pulsul la ncheietura
mainn este slab
La auscultare cu stetoscopul medicul aude un suflu care poate sa urce pana la nivelul gatului
TRATAMENT Acesta este chirurgical si consta m mlocu irea valvulei aortice deficiente cu o proteza
STENOZ A APARATULUI DIGESTIV, ngustare patologica a calibrului unuia dintre organele digestiei
Stenoza de pilor Este o ngustare a sfincterului situat intre stomac si duoden Ea se ntlnete la nou nscui mai des, la biei si este cauzata de o hipertrofiere congenitala a sfincterului pilone La adult
stenoza de pilor este consecu tiva unei leziuni ulceroase sau tumoraie a zonei pilorului SIMPTOME SI SEMNE
La nt u nscut principalele manifestri caracteristice debuteaz intre a 3 a si a 6 a sptmna de viat Acestea c nstau m vrsaturi in jet survemnd dup un timp de Ia hranirea sugarului Copilul i
pstreaz pofta de mncare dar sufer o tendina la constipatie el pierde treptat din greutate
La adult stenoza de pilor se traduce prin tulburri diges tive (vrsaturi postahmentare) prin dureri si prmtr o pier derc in greutate
DIAGNOSTIC In cursul examenului clinic atunci cnd este practicat in timpul mesei este posibil sa se perceap ondulatnle peristaltice (micrile stomacului care se impie dica de obstacolul pilorului) si sa
palpeze oliva pilonca (muchiul hipertrofiat al sfincterului) Diagnosticul este c nfirmat prmtr o radiografie a stomacului opacifiat cu ajutorul unui produs bantat administrat pe cale orala)
TRATAMENT Tratamentul stenozei hipertrofice a pilo rului este chirurgical Intervenia denumita pilorotomie extramucoasa consta m muzarea muchiului ngroat m sensul lungimii Ea este practicata dup
rehidratarea si rehramrea copilului Vindecarea este rapida si definitiva La adult tratamentul este de cele mai multe ori chirur gical m caz de tumora (ablatia tumorii) si medical (admi nistrarea de
antihistamimce H2 ndeosebi) m caz de ulcer
STENOZA MITRAL, ngustare a clit mitrale situata intre auriculul stng si ventr
culul
ilvulei angal
O stenoza mitrala oblica auriculul stng sa se contracte mai violent pentru a trimite sngele m ventricul ceea ce poate antrena o aritmie prin fibnlatie auriculara (contracii rapide si neregulate ale muchiului
cardiac)
CAUZE Mai frecventa la femeie dect la brbat stenoza mitrala este aproape ntotdeauna consecutiva unui reuma tism articular acut
SIMPTOME SI SEMNE La mai muli ani dup boala m cauza o gafaiala care nu apare la nceput dect la efort se instaleaz treptat pana cnd ajunge sa se manifeste si m stare de repaus aceasta gradare
traduce evoluarea stenozei mitrale Subiectul mai sufer de palpitaii sau de fibnlatie auriculara Creterea presiunii m auricul poate avea rsunet asupra plmnilor Pacientul poate expectora snge
Examenul clinic la stetoscop care face sa se aud m fata vrfului inimii o izbucnire de doua zgomote ale inimii si un uruit caracteristic in timpul distolei conduce la d agnosticare STENOZ
PULMONARA

592
TRATAMENT Acesta se face pe baza de medicamente diuretice si digitalice chiar de anticoagulame Ca in orice valvulopatie trebuie luate precauii pentru a ndeprta orice rist de endotardita (infecie a valvulei) in particular in
cursul ngrijirilor dentare Atunci cnd stenoza mitrala este strnsa si prost tolerata se poate avea invedere fie o valvuloplastie percutanata (cu ajutorul unei sonde dotate cu un balonas) fie o intervenie chirurgicala
comisurotomia
STENOZ PULMONAR, ngustare a calibrulu, valvulei pulmonare prin care sngele de/oxigcnat este ejectat din ventriculul drept al inimii si trece m artera pulmonara care l conduce pana m plmni
STENOZ TRICUSPID. ngustare a calibrului val vulei tncuspide situata intre auriculul drept si ventriculul drept
Semnele insuficientei tncuspidiene sunt o insuficienta cardiaca dreapta edeme ale gleznelor si ale abdomenului o cretere m volum a ficatului si o dilatare a venelor gatului
STENOZ VALVULAR. ngustare a cahbrului unei valvule cardiace
Cele 4 valvule cardiace (aortica mitrala pulrm nara si tncuspida) pot fi atinse de o stenoza (ngustare) valvulara
STEPAJ. Mers particular al bolna\ ilor atini de parah/ic a muchilor extenson ai degetelor de la picioare si ai piciorului
Neputand ridica piciorul in mod corect aceti bolnavi sunt obligai la fiecare pas sa ridice foarte sus genunchiul pentru a evita ca vrful piciorului care sta m permanenta in jos sa nu se lovesca de sol
TRATAMENT In msura posibilitilor acesta consta mai nti de toate in tratarea bolilor m cauza Uneori se recurge la punerea unei aele (pentru a menine piciorul in poziie buna) chiar la o transpoziie tendmoasa (intervenie
chi rurgicala care consta m nlocuirea aciunii muchiului paralizat cu cea a muchiului nvecinat modificnd pune tul de inserie a tendonului acestuia)
STEREOTAXIE. Tehnica de imagenc care permite reperarea m spaiu a structurilor anatomice mtracerebrale
Stereotaxia este ntrebuinata m neurochirurgie pentru a delimita foarte precis contururile unei anomalii intra cerebrale (leziune regiune deficienta din punct de vedere fiziologic) fr a trebui sa se recurg la deschiderea chirur
gicala a craniului pnntr o trepanatie
Stereotaxia consta m luarea de cliee prin tehnici de imagene medicala (scaner imagcne prin rezonanta ma 0 netica) dar dup ce capul subiectului a fost fixat mtr un cadru special care servete drept reper In continuare un
ordinator calculeaz dup cliee p( zitia m spaiu a struc
tunlor selecionate de ctre medici astfel meat leziunile sa poat fi operate fr ca structurile nvecinate sa fie afectate
STERIL, -. l Care este lipsit(a) de germeni imferent ca este vorba despre starea naturala sau dup sterilizare SINONIM a\eptii.(a) 2 Care nu poate concepe un copil
STERILET. Aparat contraceptiv plasat m uter SINONIM diymzitn intrauterin (D I U)
DIFERITE TIPURI DE STERILET Stenletele sunt mici aparate din material plastic de forma si mrime variabila de 3 sau 4 centimetri lungime prelungite m vagin pnntr un fir ce semnaleaz prezenta lor si care permite sa poate
fi scoase Exista doua tipuri principale sterilele zise pasive ori inerte din pohetilen si stenletele zise active crora h s a adugat cupru sau progesteron pentru a le creste efica citatea Aceste ultime modele sunt actualmente cele
mai utilizate
FUNCIONARE Plasat m cavitatea utenna un sterilei antreneaz o reacie locala care mpiedica mdatia oului m uter moificand mucoasa utenna El trebuie sa fie aplicat de ctre un medic m primele K) zile ale unui ciclu
menstrual Majoritatea stenletelor disponibile actualmente pot fi pstrate timp de mai muli am
CONTRAINDICAII SI EFECTE NEDORITE Stenletul este contraindicat femeilor care nu au avut niciodat copii si celor care au un fibrom sau antecedente de infecie a trc mpelor din cauza riscului de infecie genitala
(salpmgita) pe care l comporta El nici nu evita nici nu favorizeaz apa ntia unei sarcini extrautenne
Excelent mijloc contraceptiv stenletul este eficace m proporie de aproape 100% Totui aciunea sa contra ceptiva poate fi diminuata prin luarea de antnnfiamatoare Un sterilei nu impune nici o restricie m afara unei igiene
genitale riguroase un numr limitat de parteneri si o supra veghere medicala regulata pentru a controla poziionarea sa si starea mucoasei uterme El poate provoca dureri pelviene hemoragii si infecii uterme sau tubare Uneori
stenletul antreneaz scurgeri menstruale mai de durata din cauza unei iritaii a mucoasei
STERILITATE. Incapacitate a unui cuplu de a concepe un copil SINONIM tnfeiulitate
Nu se vorbete de sterilitate dect dup 2 ani de tentative reeulate lipsite de succes m obinerea unei sarcini In fapt 80% dintre sarcini survin mtr un interval de 18 luni dup primul raport Dup 2 ani aproximativ 50% dintre
cuplu nle care se prezint la consultaie pe motiv de mfecunditate se dovedesc a fi sterile Daca un cuplu nu este steril ansele lui de a avea un copil rmn mici iar atunci sunt indicate examene medicale
Rolul vrstei m ce privete fertilitatea este sigur sca derea fecunditii foarte slaba nainte de 40 de am att la femeie cat si la brbat se accelereaz dup aceasta vrsta STERILITATE
Bilanul sterilitii
Evaluarea cauzei sau cauzelor sterilitii unui cuplu consta in practicarea dup un interogatoriu comun si un examen clinic al fiecruia dintre cei doi membri ai cuplului a unui numr de anumite examene Interogatoriul permite
sa se obin date cronologice privind sterilitatea cuplului evaluarea vieii sexuale a cuplului si lmurirea antece dentelor medicale si ginecologice Examenul clinic ser veste la precizarea bunei morfologn a aparatelor genitale
feminin si masculin Examenele complementare care pot fi practicate m rstimp de doua sau trei luni sunt orientate dup 4 axe funcia ovanana (curba de temperatura dozri hormonale ecografic pelviana) caile genitale ale
femeii (histerosalpingografie celioscopie histeroscopie) sperma brbatului (spermograma) glera cervicala (testul lui Huhner testul de penetrare ncruciat) Aceste examene permit s se determine daca sterilitatea este de origine
masculin sau feminina si sa se propun un tratament
Curba de temperatura este stabilita de ctre femeie pe o durata de 3 luni aceasta i msoar temperatura rectal in fiecare dimineaa la trezire nainte de a depune orice efort Aceasta curba permite diagnosticarea survenirii
si a zilei ovulatiei precum si evaluarea duratei celei de a i a faze a ciclului
Un bilan hormonal (dozare m snge a hormonilor foliculostimulant |FSH] si lutemizant |LH] precum si a estradiolului testosteronului progesteronului si prolac tinei) este efectuat la nceputul ciclului la femeie
Ecografn pelviene sunt uneori practicate intre a 8 a si a 14 a zi a ciclului pentru a diagnostica o ruptura fohculara dovada a c vulatiei
O histerosalpmgograf e completata la nevoie de o celioscopie si de o histeroscopie permite verificarea normalitatn trompelor si a cavitii uterme
Un examen al spermei (spermograma) este prac ticat Daca rezultatul este anormal spermograma este repetata si investigat ile ulterioare sunt m raport de tipul de anomalii ale spermei bilan hormonal prelevare testi culara
test de mi0rare si supravieuire a spermatozoizilor
Un test postcoital al lui Huhner completat adesea cu un test de penetrare ncruciat permite evaluarea u n comitenta a spermatozoizilor glerei cervicale si mteractiei sperma glera
Frecventa raporturilor sexuale este un factor de fecunditate ca si data Ia care au loc ansele de concept e sunt max me in penoda care ncepe cu 4 zile nainte de ovulatic si se termina la 2 zile dup ea
Cauza unei steriliti se caut la patru niveluri sperma ovulatie cai genitale feminine si masculine si incompati bihtatea dintre sperma si mediul genital feminin

Sterilitaile de origine masculina Acestea constituie

de la 10 la 20% din totalitatea stenlitatilor altele fund legate
de femeie sau de factori mexplicati (10%)
CAUZE Sterilitaile de origine masculina au cauze f arte
diferite
Aspermia (absenta spermei) atunci cnd are o cau/a hormonala se asociaz cu testicule de dimensiuni mici cu o absenta a caracterelor sexuale secundare (pilozitate m particular) Absenta spermei mai poate fi cauzata de
absenta ereciei de origine psihologica ori consecutiva luam de medicamente diabetului leziunilor neurologice traumatice sau unor tulburri ale ejaculam (ejaculare retrograda m particular)
Azoospermia (absenta spermatozoizilor) este fie secre tone cauzata de un defect de producere a spermatozoizilor fie excretone cauzata de un obstacol situat pe caile excre tom care stnjenete scurgerea spermei
U Anomaliile spermei sunt diverse oligospermie (mai puin de 30 milioane de spermatozoizi pe mililitru) astenospermie primitiva sau secundara (mai puin de 30% dintre spermatozoizi sunt mobili respectiv la o ora si la patru c
re dup ejaculare) teratospermie (mai puin de 30% d ntrc
sunt variate boli acute sau cronice mai ales renale sau endocrine tabagism alcoolism Toxicomaniile (marijuana cocaina heroina) sunt asociate adesea cu o diminuare a secreiei testiculare de hormon masculin (testosteron) si cu
alterare a spermei
O reacie autr imuna a organismului masculin contra pro pnilor lui spermatozoizi este de asemenea posibila Anti corpii antispermatozoizi produi atunci mpiedica grneii masculini sa fecundeze ovulul
Vana celui (vance testicular nedureros) antreneaz uneori o micorare a produciei de sperma
DIAGNOSTIC Aspermia azoospermia si anomaliile spermei sunt puse n evidenta prin spermograma (studiul spermei si a spermatoz izilor pe care n conine) Calitatea penetram spermaU zoizilor prin glera cervicala este eti
mata prin testul lui Huhner (examenul prelevatului de glera la cteva (re dup un raport sexual) completat eventual prin testul de penetrare ncruciat in vnr > (compararea unui esantK n de sperma a brbatului respectiv si un
eantion martor ambele puse m contact cu glera cervicala a femeii) O reacie autoimuna este evideniata de aglutinatele de spermatozoizi repetate pe spermograma atunci anticorpii antispermatoz( izi sunt cutai in sperma In
sfrit diag nosticul de vancocel se bazeaz pe examenul clinic confir mat prin examenele ecografic si Doppler testiculare
TRATAMENT Ster litatile de origine masculina prin anomalie a spermei pot fi compensate prin msamantarea art ficiala intre parteneri si uneori prin fecundatia in vitrt STERILITATE

594
Aspermia si azoospermia necesita recurccrca la i h tnca de sperma si la insamantarea artificiala cu sperma de d< nat )r Sterilitatea de origine imunologica necesita o pregtire u spermei nainte de tentativa de
msamantare artificiala sau de fecundatie in \ itro In sfrit tratamentul vancocelului este chirurgical iar el nu restabilete ntotdeauna norma litatea funciei spermatice
Sterilitaile de origine feminina Acestea constituie intre 70 si 80% din totalitatea stcnlitatilor
CAUZE Marea majoritate a stenlitatilor de onemc ferm mna dezvluie cauze anatomice biochimice (reacie imunologica) sau fiziologice (tulburri ale ovulatici) mSterilitanle de oricine anatomica cele mai
frecvente sunt mai ales de ondine tubara Mai rar malformaiile utcrme o tumora (fibrom submucos) o infecie cronica (cndo metrita) pot mpiedica implantarea oului in mucoasa Exista de asemenea
steriliti legate de o anomalie a colului uterin sau a compo?itiei glerei cervicale (mucus secretat de colul uterm) Sterilitaile de onyne tubara sunt cauzate de ( obstrucie a trompelor m general ca urmare a
unei salpmgite legate de exemplu de o boala cu transmisie sexu da Dar o sterilitate tubara poate proveni de asemenea m urma unor infecii contractate la natere cu oca/ia unui avort a punerii unui sterilei
sau a practicam unei histerosalpm c( grafii O sterilitate tubara este definita m ca? de hidrosalpmx (obstrucie a extremitii rompelor care se umplu atunci cu un lichid seros) sau m caz de aderente (esut
cicatnceal care se interpune intre ovare si pavilioanele tubare) Alte afeciuni (tuberculoza endomctnoza) o malformaie con genitala a trompelor sau sechelele unei intervenii chirur gicalepot de asemenea sa
antreneze o sterilitate definitiva Ligaturarea trompelor sau ablatia lor din cauza unei sarcini extrautenne de exemplu au acelai efect m Sterilitatea de oricine imunologica e^K la femeie o forma de alergie la
sperma brbatului Femeia fabrica atunci anticorpi antispermatozoizi care se pun m evidenta m glera cervicala sau m snge
Sterilitatea de ondine mulalorie poate fi provocata de absenta ovulatiei m cursul ciclului menstrual de o ncrcgu lantate sau de o ncetinire a acestei ovulatn Absenta sau neregulantatea ovulatiei rezulta din
tulburri hormonale (insuficienta ovanana boala suprarenahana sau tiroidiana) sau dintr o afeciune a ovarului (chist tumora) In sfrit o tulburare a ovulatiei poate fi urmarea stresului
DIAGNOSTIC Pentru a diagnostica Sterilitaile de origine uterma se face apel la histerografie (radiografie a uterului) la histeroseopie (examen endoscopic al uterului pe cai naturale) si la celioscopie
(examen direct al organelor gem tale mulumit unui tub dotat cu un sistem optic si introdus pnntr o mica incizie m abdomen) Calitatea glerei este controlata prin testul lui Huhner (examenul unui prelevat
de glera recoltat la cteva ore dup raportul sexual) eventual completat cu un test de penetrare ncruciat in \itro (comparaie intre doua eantioane de dcra unul de la femeia
m cauza si altul martor puse ambele m contact cu sperma partenerului) Dia enosticul stenlitatilor de origine tubara se bazeza pe histerosalpingogralie sau pe celioscopie Sterilitatea de origine imunologica se
diagnosticheaza in urma prelevam de glera cervicala si a punem in evidenta a anticorpilor antispermatozoizi In sfrit tulburrile de ( vulatie pot fi relevate prin citirea curbei de temperatura care a fost luata
in fiecare dimineaa de ctre femeie Aceasta citire este completata cu dozrile sangvine ale hormc mior fohculostimulant (FSH) si lutemizant (LH) precum si a prolactmei intre a3asia5azia ciclului si prin
cea a progesteronului dup ovulatie
TRATAMENT Tratamentul este chirurgical sau medica mentos m funcie de originea sterilitii Tratamentul chirurgical este indicat m cazul sterilitii de origine tubara El vizeaz restabilirea permeabilitii
trompelor sau ehbc rrea micului bazin de aderente cu scopul de a permite pavilioanelor trr mpelor uneori reconstituite prin salpmgo-plastie sa capteze din nou ovulele eliberate de ovar Fibroamele uterine si
anumite malformaii uterine pot de asemenea sa fie operate cu succes
Tratamentul medical este indicat m caz de defect al glerei cervicale sau de tulburare a ovulatiei In primul caz el face apel la luarea de estrogem pe cale orala din a 6 a pana m a 13 a zi a ciclului calitatea
dcrci fund apoi evaluata mulumit unui test postcoital al lui Huhner In al doilea caz tratamentul consta m administrarea orala m timpul primei pri acidului decitratdeclomifen medica ment neurotrop care
stimuleaz ovulatia Acest tratament poate fi prescris sm0ur sau m asociere cu luarea de estrogeni si sau de hormon gonadotrofie menopauzic (h M G ) un amestec de hormoni fohculostimulant si luteimzant
recoltai pornind de la urinele femeilor aflate la menopauza Hor monul gonadotrofic menopauzic stimuleza m mod direct ovarele bn hormc n fohculostimulant de sinteza produs prin inginerie enetica este
actualmente experimentat m aceasta indicaie In sfrit atunci cnd este necesar o injecie cu hormon cononic gonadotrofic (h C G ) hormon secretat de placenta m timpul sarcinii permite declanarea
cvulatiei O susinere cu progesteron este m continuare adesea necesara m timpul celei de a doua faze a ciclului
Tratamentul inductor al ovulatiei necesita o supra veghere ndeaproape a ciclului dozri hormonale sangvine privind estrogenn hormonul lutemizant si progesteronul si practicate fie separat fie simultan m
jurul perioadei ovula torn ecografic care msoar dimensiunile fohculului sau fohcuhlor ovaneni si precizeaz numrul lor exact studiu al glerei cervicale practicat in cursul unui examen gine c lo c,c
Oricare ar fi tulburarea de ovulatie tratata exista un risc mai mare de sarcina multipla sau extrauterma Daca trata mentul chirurgical sau medical nu este suficient pentru a obine o sarcina pot fi avute m
vedere o msamantare artificiala sau o fecundatie m \itro In cadrul unei steriliti 595
STILL
de origine imunologiea msamantarea artificiala trebuie sa fie intrauterina pentru d scurtcircuita glera cervicala
STERILIZARE. Metoda care permite distrugerea dite ntelor microorgnisme (bacterii virusuri ciuperci parazii) prezente pe un suport material
Sterilizarea este indicata pentru orice material medical si chirurgical care trebuie sa fie utilizat in condiii de asepsie strict Se utilizeaz fie metode fizice (utilizarea cldurii uscate sau umede ca m cazul etuvei numita m mod
obinuit pupmel dup numele inventatorului ci ori al autoclavului utilizarea radiaiilor ultraviolete a radiaiilor gamma sau a electronilor accelerai) fie metode chimice (aplicarea unui produs chimic lichid sau gazos ca
formolul)
Actualmente utilizarea seringilor acelor si a altor mstru mente de folosina unica permite sa te dispensezi practic la domiciliu de metodele de sterilizare
STERILIZARE FEMININ. Operaie care face o femeie incapabila sa conceap un copil
INDICAII Sterilizarea feminina poate fi realizata m caz de contraindicaii categorice de luare a pilulei sau de aplicare a unui stenlet (boli cardiovasculare riscuri mfectioase grave) fn majoritatea tarilor chirurgul este cel care
evaluea/a temeinicia unei astfel de decizii Fa este interzisa m absenta unei indicaii medicale deoarece este vorba de o mutilare voluntar
TEHNIC Sterilizarea feminina se efectueaz prin inter mediul unei ntreruperi a continuitii trompelor utcrmc care interzice ntlnirea dintre ovul si spermatozoizi fr a modi fica procesul hormonal Ea este realizata adesea
prin ceho chirurgie (pnntr o mica incizie abdominala care permite introducerea instrumentelor optice si chirurgicale) Pe trompe sunt puse inelele denumite mele Yoon ori clipsurile denumite clipsuri Hulka Aceasta tehnica de
obicei nu este reversibil o intervenie chirurgicala yea constnd m ablatia zonei operate si m reimplantarea celor doua extre mitati ale fiecrei trompe poate fi ncercata pentru a i reda femeii fecunditatea dar succesul ei
nu este constant Alte procedee mai uor reversibile sunt actualmente m studiu ca introducerea m trompa prin histeroscopie a unui material obstructor urmata atunci cnd a sosit momen tul de ndeprtarea acestui material In
schimb o sterilizare definitiva este obinut prin salpmgectomie bilaterala (ablatia trompelor uterme)
STERILIZARE MASCULIN. Operaie care face un brbat incapabil sa mai conceap un copil
INDICAII Sterilizarea masculina atunci cnd este elec tuat din motive nemedicale face obiectul unui control m majoritatea tarilor avnd m vedere implicaiile demografice
TEHNICA Sterilizarea masculina se efectueaz prin vazectomie (secionare si ligaturare a canalelor deferente)
Aceasta operaie priveaz sperma de spermatozoizi dar nu modifica nici comportamentul sexual nici erecia nici ejacularea
STERN. Os plat situat la partea anterioara si mediana a toracelui articulat prin marginile lui cu primele apte cartilagn costale si cu claviculele
STERNO-CLEIDO-MASTOIDIAN sau STERNOMASTOIDIAN (muchi) Musch. de forma alungit situat oblic de fiecare parte a gatului
STEROID HORMONAL. Substana derivata de la colesterol si secretata de unele glande endocrine (glande corticosuprarenale placenta ovare si testicule) SINONIM Iu nnon \termd
STERNOTOMIE. Deschidere chirurgicala a sternului
STERTOR. Respiraie zgomotoasa si intensa nsoita de un uruit
Un stertor este frecvent m timul unei come profunde sau al unei agonii Subiectul respira cu gura deschisa valul palatin fund paralizat
STETOSCOP. Aparat acustic ce amplifica sunetele utilizat pentru auscultare
FUNCIONARE Captorul de sunete al stetoscopului obinuit este format din doua capsule metalice lipite una nchisa pnntr o membiana mobila pentru auzirea sunetelor ascuite cealalt perforata cu o gaura pentru auzirea sune
telor grave (sufluri vasculare) Aceasta dubla capsula este legata de un tub in forma de lira ale crui brae sunt doua tuburi de cauciuc flexibil pe care medicul le pune cu extremitile lor (dotate cu amboun) m urechi
STILL (boala a lui) Artrita mflamatone care debuteaz naintea vrstei de 16 am avnd o durata de cel puin 3 luni SINONIM artrita crt med /mem/a (ACJ)
Denumita adesea impropriu artrita reumatoida juvenila sau poliartnta juvenila artrita cronica juvenila este o afeciune de origine necunoscuta care ia trei forme prin cipale
f< rma oli^artitular se traduce pnntr o atingere a cel mult 4 articulaii ea nu are ca manifestare febra
Firma poliarticulara afecteaz ndeosebi fetele Ea se manifesta pnntr o atingere articulara simetrica si difuza (afectnd numeroase articulaii) febra este moderata sau absenta
r< rma sntemica este cea care atinge mai ales copiii sub 5 ani Ea se traduce printr o febra foarte ridicata si ciclica (un pic |varf| pentru fiecare zi) o erupie o inflamatie a ganglionilor hmfdtici o splmd hipetrofiata si uneori o
mflamatie a pencardului STIMULARE CARDIAC

596
TRATAMENT Acesta vizeaz ntotdeauna sa trateze simptomele bolii El consta m aspirina si corticosteroi/i locali (mai ales m formele ohgoarticulare) si generali (mai ales m formele poliarticulare si sistemice) Din cauza
efectelor nedorite importante ale corticosteroizilor admi mstrati pe cale generala (luare m greutate ntrzierea cretem) utilizarea de corticosteroizi locali (prin injecii la locul mflamatiei) care nu au nici un efect nedorit la copil
reprezint un progres considerabil Tratamentele de fond obinuite ale bolilor reumatismale trebuie sa fie utilizate cu prudenta si m principal m formele poliarticulare Uneori este utila chirurgia smovectomie rcalmierea articulara
ulterior chiar punerea unei proteze
PROGNOSTIC Prognosticul artritelor cronice juvenile este foarte variabil destul de bun pentru formele ohgoarticulare el este mult mai aleatoriu pentru formele poliarticulare
STIMULARE CARDIAC. Excitarea electrica arti ficiala a ventriculului drept destinata sa asigure contracia regulata a inimii si realizata tehnic cu ajutorul unui stimu lator cardiac sau a unei sonde de antrenare
STIMULATOR CARDIAC. Aparat electric implantat m corp care furnizeaz miocardului (muchiului inimii) impulsuri electrice regulate SINONIM pacemaker \nrnu lator artificial
DESCRIERE Un stimulator cardiac este constituit dmtr o pila (baterie) care genereaz impulsuri si dmtr un circuit electronic ce permite emisia si controlul Aceste impulsuri sunt transmise miocarului prin intermediul unui fir
conductor sau al unei sonde de antrenare care este introdusa pe cale venoasa pana m cavitile cardiace drepte Implantarea este efectuau sub anestezie locala cutiua stimulatorului este mgropaU mtr un lca pregtit special
intre pielea toracelui si muchiul mare pectoral implantarea necesita o spitalizare de cteva zile Prezenta cutiuei nu antreneaz dect o jena locala minima
Utilizarea pilelor cu litiu si a miniaturizam circuitelor electronice permite ca un stimulator sa funcioneze mai muli am
ROL SI INDICAII Stimulatorul cardiac este indicat m orice caz de slbire a cailor de conducere electrica naturale ale inimii
Tulburrile conductiei cardiace responsabile de stan de ru si de sincope necesita m general stimulatoare care functioneza la cerere (stimulare sentinela) si nu furnizeaz un impuls dect m caz de deficienta a ritmului cardiac
spontan
SUPRAVEGHERE Purtatul unui stimulator cardiac nece sit o urmrire medicala de ctre un specialist de doua ori pe an
/?!./ electric rezida in consumarea pilei nlocuirea acesteia se face cu preul unei remterventu minime m Riscul electronic trebuie sa fie ocolit prin evitarea apro pierii de orice sursa de curent electromagnetic puternic
(imagene prin rezonanta magnetica dispozitivele de control din aeroporturi etc ) care ar putea crea interferene
Riscul mecanic exista atunci cnd are loc o punere sub tensiune a sistemului sonda cutiua prin traumatism direct sau prin micare de extensie extrema a membrelor superi oare de exemplu
STOCKHOLM (sindrom de) Legtura de simpatie care se instaleaz intre victima unei sechestrri si rpitorul ei Acest sindrom a fost descris m august 1973 la Stockholm m cursul unui atac al bncii care a degenerat m luarea
de ostatici in timp un puternic curent de simpatie a aprut intre unu captivi si agresorii lor In continuare acest feno men a fost remarcat m mai multe rnduri m circumstane similare Smdrc mul de Stockholm pare a fi o reacie
de aprare a psihismului fata de un traumatism de sechestrare ndelungata
STOMAC. Parte a tubului digestiv situata dedesubtul diafragmului intre esofag si duoden unde alimentele sunt stocate amestecate predigerate si sterilizate nainte de a fi trimise m intestin pentru a fi absorbite
Stomacul este o punga in forma de J mprita mtr o poriune verticala fundusul sau fundul stomacului si o poriune orizontala antrul Partea superioara a fundusului comunica cu esofagul prin cardia si formeaz marea tuberozitate Antrul este separat de duoden prin pilor dotat cu un sfincter puternic ce deschide si nchide comunicarea spre intestin Stomacul este situat intre ficat la dreapta splina la stnga diafragm in sus colon transvers in jos si
pancreas m spate
FUNCIE Stomacul exercita doua activiti principale motrice si secretone
Motricitatea stomacului este caracterizata prin doua funcii o funcie de rezervor asigurata de fundus si o funcie de evacuare asigurata de antru

 Secreia gastrica este constituita dmtr un amestec de acid clorhidnc de pepsma de factor intrinsec si de mucus Factorul intrinsec o ghcoprotema secretata de fundus este un element esenial pentru absorbia vitaminei B12 m
intestinul subire
PATOLOGIE Stomacul poate fi sediul unui cancer al unui ulcer al tulburrilor autoimune (boala lui Biermer cauzata de incapacitatea peretelui gastric de a produce factorul intrinsec) al unui volvulus (torsiune)
STOMACULUI (cancer al) Tumora maligna care atinge diferite esuturi ale stomacului de cele mai multe ori sub f( rma unui adenocarcmom
Adenocarcmomul gastric se claseaz m al patrulea loc m ordinea de frecventa a cancerelor el este de doua ori mai frecvent la brbat dect la femeie Factori legai de mediu si mai ales de modul de pregtire a alimentelor
(pestele afumat de exemplu) favorizeaz apariia acestui tip de cancer si ar explica cea mai mare frecventa a sa m Japonia 597

STOMIE
de exemplu unde atest gen de alimentaie este obinuit Gastnta atrofica (mflamatie a mucoasei stomacului) este de asemenea un factor predispozant
SIMPTOME SI SEMNE Acestea sunt vnate si nespeci fice semne care evoca o tulburare a digestiei dureri care le amintesc pe cele ale unui ulcer complicaii (hemoragie stenoz si m mod excepional perforaie gastrica) flebite
cu repetiie febr prelungita slbire importanta si fr cauz anemie fenpnva
DIAGNOSTIC Acesta se pune m principal pebazaendo scopiei gastrice cu prelevarea de esut prin biopsie Aces teia i se poate asocia o radiografie a stomacului care permite s se recunoasc tipul leziunii m cauza (forma
nmugurit ulcerata sau mfiltranta) precum si mai multe examene complementare destinate sa stabileasc bilanul extinderii tumorale scaner abdominal ecoendoscopie ecografic hepatica radiografie a toracelui
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul este nainte de toate chirurgical si consta mtr o gastrectomie (ablatie parial sau totala a stomacului) In fapt stomacul nu este un organ indispensabil pentru supravieuire chiar
daca ablatia sa stnjenete digestia normala si antreneaz o carena m vitamina B12 care trebuie sa fie compensata pnntr un supliment vitamimc Extirparea totala a tomorn nu este posibila dect la jumtate din bolnavii operai
O chimioterapie sau o radioterapie pot fi asociate chirurgiei sau practicate m caz de cancer moperabil
STOMACULUI MIC (smdromn al) Ansamblu de simptome ce apar chiar imediat dup masa la pacienii care au suferit o gastrectomie pariala (ablatia stomacului)
Sindromul stomacului mic asociaz o impresie de plem tudme gastrica cu dureri gastrice si antreneaz o diminuare a alimentaiei atunci se prescrie pacientului alimentaia prin mici mese fractionate
STOMATIT. Orice mflamatie a mucoasei bucale
Termenul de stomatita corespunde unor leziuni fc arte diferite cu semne si evoluie variabile
CAUZE Stomatitele pot avea multiple cauze atmeere infectioasa de origine virala (herpes vanccla zona etc ) sau bactenana alergie (la un aparat dentar din rini sintetice de exemplu) ulceraie mecanica (frecarea dinilor de
gingie aparat dentar prost adaptat) micoza (mrgri tarei) cancer bucal etc Ele sunt favorizate de o proasta stare generala (convalescenta imunodeprcsie tuberculoza alcoolism sau malnutntie)
SIMPTOME SI SEMNE Acestea depind de cauza stoma iei durere a cavitii bucale exacerbata prin deglutitia si luarea de alimente m gura creterea salivatiei etc Mucoasa bucala poate prezenta vezicule una sau mai multe
afte sau o roseata difuza
TRATAMENT Tratamentul local al unei stomatite consta in bai de gura tratamentul general vizeaz tratarea cauzei -> CHEILITA GINGIVITA GLOSITA
STOMATOLOGIE. Specialitate medicala care se con sacra studiului bolilor cavitii bucale precum si trata meniului lor -> ODONTOSTOMATOLOGIE
STOMIE. Tehnica chirurgiala care consta m punerea cap la cap a doua organe cavitare (de exemplu stomacul si intestinul subire) sau a unui organ cavitar (colon uretera) cu pielea
In acest ultim caz termenul de stomie desemneaz atunci prin extensie si rezultatul interveniei adic onfi ciul de curgere a materiilor fecale sau a urinei
DIFERITE TIPURI DE STOMIE Stomia consta de cele mai multe ori in deschiderea unui segment de intestin la nivelul pielii atunci se vorbete de ileostomie daca este vorba de ileon (ultima parte a intestinului subire) ori de
colostomie daca este vorba despre colon Aceasta ultima intervenie se poate practica pe oricare segment al colonului ea se numete cecostomie atunci cnd cecumul este mbinat cu pielea colostomie transversa atunci cnd este
vorba despre colonul transvers st colostomie stnga daca este vorba de colonul stng sau de colonul descendent O colosto mie poate de asemenea sa priveasc ureterele pentru a crea dup ablatia vezicii o derivaie a urinelor
atunci se vorbete de ureterc stomie uretera este mbinata fie cu pielea (ureterostomie cutanata) fiecuun viscercavitar de exemplu colonul (ureterocolostomie)
O stomie poate fi temporara practicata in ateptarea cicatrizam leziunilor ea permite o restabilire a circuitului digestiv sau urinar normal ori definita daca in aval caile digestive sau urmare sunt distruse astupate sau ndeprtate
DIFERITE TIPURI DE APARAT Exista 3 tipuri
aparatele zise dmtr o bucata constituite dmtr o punea adeziva pe care este integrat un inel de material adeziv ansamblu] trebuind sa fie rennoit la fiecare schimbare a pungii
aparatele zise din doua buci in care punga este fixata la suportul adeziv prin doua garnituri care asigura o fixare solida si etana permind m acelai timp ndeprtarea pungii m orice moment Astfel este posibil sa se lase
suportul pe loc timp de mai multe zile (in timp ce punga este schimbata sau golita pe msura necesitaii) evitnd scoaterile prea frecvente uneori greu tolerate de piele
- tampoanele si dopurile sunt utilizate doar de ctre subiecii care au suferit o colostomie stnga Ele sunt autoadezive Tampoanele au proprietatea de a se expanda in contact cu mucoasa colica ceea ce blocheaz materiile fecale
pentru un oarecare timp
Ajustarea puneilor se face actualmente perfect si apa ratajele nu emit nici zgomote nici mirosuri neplcute
Unele colostomn stngi sunt att de bine tolerate meat pacientul nu poarta punga multummdu se sa si goleasc STOP CARDIOCIRCULATOR
intestinul la 2-3 zile pnntr o irigaie colita chsma cu apa cldua administrata prin orificiul stomiei Aceasta tehnica evacund complet colonul care se menine m continaure gol aproape 48 ore permite pacientului sa se
dispenseze total de aparat pe aceasta perioada sau sa utilizeze un material mai uor (o simpla compres sau o mmipunj,a)
NTREINEREA PUNGILOR Puny trebuie sa fie schim bata m fiecare zi daca este de tipul dmtr o bucata sau daca este din doua buci atunci cnd se simte nevoia In acest ultim caz suportn pot rmne pe loc timp de 4 pana
la 8 zile iar pungile 3^4 zile pentru ureterostomizati l 2 zile pentru ileostomizati ele trebuie aruncate dup fiecare umplere pentru colostomizati
Este preferabil ca punga sa fie schimbata scara sau dimineaa m momentul m care scurgerea de urma sau de matern fecale este mai mica Dezlipirea pereilor pun 0n nainte de aplicare permite sa intre puin aer si faciliteaz
scurgerea fecalelor si urmelor O data aplicat aparatul subiectul trebuie sa verifice ca punga este bine fixata trgnd uor m jos
Conturul orifiuului de scurgere a fecalelor sau urinck r trebuie sa fie splat cu apa cldua si un spun blnd cu c mnua de toaleta rezervata acestui scop ori eventual cu batiste de hrtie sau cu comprese Trebuie evitat sa se
frece prea energic sau sa se produc iritaii cu alte produse apoi s fie uscat cu grija nainte de a fixa punga
EVOLUIE Ca reyjla generala m lunile care urmeaz interveniei dimensiunile onficiului scad usc r Mrimea acestuia mai evolueaz si in funcie de fluctuaiile greuti corporale In consecina alegerea unui aparat nu este
definitiva este posibil ca acesta sa fie schimbat dup tipul activitilor subiectului sau dup evoluia stomiei sale
COMPLICAII O schimbare a mrimii formei sau culorii onficiului si a pielii care l nconjoar o sangerarc persis tenta trebuie sa fac obiectul unei consultaii medicale ca si orice modificare de durata a consistentei fecalelor
sau orice schimbare a mirosului sau a aspectului urinelor A TRAI CU O STOMIE In pofida calitii materialului actual adaptarea psihologica la purtatul aparatului poate fi dificila Este important ca pacienii sa nvee sa
rspund ei nii la constrngerile care rezulta din practicarea unei storrui daca este psosibil folosindu se ajutorul unei aosuam de bolnavi
Dupaostomie este posibila practicarea sportului Este preferabil sa se evite sporturile violente sau de contact toate sporturile individuale putandu se practica fr restricie Dusurile si bile m piscina sunt de asemenea posibile
deoarece aparatele rezista la apa chiar srata sau clorata este suficient ca dup baie sa fie uscate cu grija
STOP CARDIOCIRCULATOR. ncetare spontana ireversibila a unei activiti cardiace eficace care antrenea/a o oprire a perfuzarn organelor vitale
Un stop cardiocirculator este denumit in mod obinuit stop cardiac Se mai vorbete adesea si de o ineficienta cardiovasculara
CAUZE Un stop cardiocirculator este m general com plicatia unei cardiopatii ischemice (infarct miocardic) Cauzele directe cele mai frecvente sunt fibnlatia ventriculara
vitati electrice) si disociaia electromecanica (activitate electrica pesistenta dar fr eficacitate a inimii asupra circulaiei) O ineficacitate cardiocirculatone mai poate rezulta si dmtr o tulburare majora a ritmului (bradicardie sau
tahicardie) sau dmtr o mare perturbatie circulatorie (hemoragie masiva embolie pulmonara)
SIMPTOME SI SEMNE Un stop cardiocirculator provoac in 15-20 secunde o pierdere a contientei si oprete comanda respiratorie In faza iniiala a stopului pot surveni convulsii cu pierderea urinei Dispariia pulsului
perceputa pe caro tidele de pe fiecare parte a gatului sau pe artera femurala m regiunea inghinala atesta ineficacitatea cardiorespiratone Micrile respiratorii sunt absente sau nlocuite prin secuse respiratorii intermitente
Cianoza buzelor si a urechilor traduce anoxia tisulara iar midnaza (dilatatia fixa a pupi lelor) arata rsunetul cerebral grav al acestei anoxn
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Constatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de reanimare asigurarea eliberam cailor aeriene de orice obstacol efec tuarea unei respiraii artificiale gura la gura restaurarea
unei activiti circulatorii prin masaj cardiac extern Reanimarea trebuie sa fie continuata pana la recuperarea bolnavului (eficacitatea ei fiind judecata prin prezenta unui puls femural si prin ridicarea cutii toracice in cursul
respiraiei gura la gura pana la sosirea unui personal calificat sau pana la declararea morii de ctre un medic Masurile de salvare sunt nlocuite cu ventilaia artificiala dup mtubatie traheala si prin tratamente care depind de
cauza stopului cardiocirculator (de exemplu soc electric extern in caz de fibnlatie ventriculara) Masajul cardiac este urmat pana la reluarea unei activiti cardiace spontane suficiente
STRABISM. Defect al paralelismului axelor vizuale caracterizat pnntr o deviaie a axei unui ochi m raport cu celalalt si asociat cu o tulburare vizuala
Strabismul este o afeciune deosebit de frecventa care afectea/a m principal copiii in primii lor am de viata
DIFERITE TIPURI DE STRABISM Slrahivnul Lon\er^enl ori e\otropia (deviaia ochiului spre interior) este observat m mod curent la copiii mici f l se ntlnete m cazuri de amzometropie (diferena de refracie intre cei doi
ochi ceea ce antreneaz o diferena de mrime intre imaginile percepute cu fiecare ochi) m caz de hipermetropie puternica de paralizie pariala a unui muchi oculomotor sau de boala nevizibila a globului ocular (cataracta
retmoblastom ptozis) 599

STREPTOCOCIE
Strabismul di\*ei t,enl ori e\ mopia (deviaia unui >chi spre exterior) este mai puin frecvent El afecteaz copiii mai mari sau adulii si rezulta adesea dmtr o miopie putcr mea sau dmtr o pierdere mai tar/ie a vedem
SIMPTOME SI SEMNE Perturbarea vedem se poate manifesta m doua moduri diferite Daca cele doua imagini primite de creier sunt prea diferite acesta o poate anula pe cea mai puin buna dintre ele Astfel ochiul deviat i
pierde treptat capacitile sale vizuale si nu mai transmite creie rului mei o imagine din lipsa de antrenament aceasta este ambliopia In strabismele mici din contra creierul poate ncerca sa fac sa concorde cele doua imagini
puin diferite intre ele primite prin doua puncte retiniene nccorespon dente atunci este vorba de o concordanta retiniana anormala mai dificil de detectat
TRATAMENT Cu cat tratamentul este mai precoce cu att este mai eficace De asemenea este necesar sa se deceleze un strabism convergent de la cea mai mica vrsta (dac este posibil chiar nainte de 6 luni) In schimb netratat
dup 6 am strabismul este mai dificil de vindecat
Corecia ameiopiei (tulburare a refraciei) cu ajutorul lentilelor corectoare poate fi ntreprinsa de la vrsta de 8 luni Ochelarii trebuie purtai in permanenta
Tratamentul ambliopiei trebuie de asemenea sa nceap cat mai devreme si se realizeaz astupnd ochiul funcional pe perioade lungi (de la doua ore pe zi pana la ntreaga /i timp de mai multe zile la rnd) Aceasta ocluzie se
practica de cele mai multe ori cu ajutorul unui pansament pus pe ochiul neatins ea are drept scop sa oblige celalalt ochi sa si dezvolte funcia vtzuaU Daca tratamentul este precoce si complet atunci este ncununat de succes m
90% din eazun In celelalte cazuri o reeducare ortoptica destinata sa oblige ochii sa lucreze mpreuna poate fi avuta m vedere spre vrsta de 5 am cnd copilul este suficient de cooperativ O micorare a unghiului de deviaie mai
poate fi obinut si prin aplicarea de adezive pe lentilele ochelarilor de cele mai multe ori pe prile nazale (strabism convergent) ceea ce obliga ochii sa fixeze obiectul drept m fata lor Lentilele cu dubla focalizare pot contribui
la micorarea convergentei vedem de aproape in caz de hipermetropie marcata pnntr un efort de acomodare prea mare In sfrit prisme lipite de partea interna a lentilei fiecrui ochi permit meninerea ochiului pe axa lui buna de
cele mai multe ori in ateptarea unui tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical nu intervine dect m ultima instana El consta m deplasarea inseriei anumitor muchi oculomotorl (de exemplu de tragere napoi a punctului de inserie a muchilor drepi interni in caz de strabism u
n vergent) si/sau m scurtarea altora Aceasta operaie este practicata sub anestezie generala Spitalizarea dureaz 23 zile Dup intervenie este adesea necesar purtatul de lentile corectoare precum si o reeducare ortoptica
STREPTOCOC. Familie bactcnana care Drupeaza mai multe genuri de coci (bacterii de forma rotunda) Gram po/itivi dispui m lantisore
DIFERII STREPTOCOCI Streptococii sunt clasai m funcie de proprietile antigemce ale unui constituent al peretelui lor polizahandul(poliozidui)C m diferite grupuri (denumite A B C etc ) sau m funcie de proprietile lor
biochimice atunci cnd nu au poh/ahand C si nu sunt clasificabili Se disting peste 20 grupuri cei mai viruleni fund cei din Orupul A din cauza unei capsule si a unui antigen de suprafaa numit proteina M apoi mtr o mai mica
msura cei din grupurile B si D
STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE. Bacterie Gram pozitiva responsabila de infecii bronhopulmonare si otormolaringologice susceptibile sa se complice cu meningite SINONIM pneumococ
STREPTOCOCEMIE. Septicemie (stare infectioasa Oeneralizata) cu streptococ (un coc |bacterie de forma rotunda] Gram pozitiv)
Streptococemnle sunt provocate de trecerea m snge a streptococilor plecnd de la un focar de infecie iniial Astfel de infecii sunt rare
O septicemie cu streptococ poate antrena formarea unui focar mfectios supurat cu localizare hepatica pulmonara
TRATAMENT Tratamentul se bazeaz pe administrarea precoce de antibit tice ca penicilinele timp de cteva sptmni
STREPTOCOCIE. Infecie provocata de un streptococ Streptococii bacterii Gram pozitive sunt germeni pio gem (susceptibili sa antreneze formarea de puroi) se deosebesc dup cum are sau nu are loc formarea de puroi
streptococnle supurative si streptococnle nesupurative
STRAPPING. -CONTENIE

StreptOCOCia SUpurativa Este o infecie cu streptococ ce antreneaz fc rmarca de puroi fund contractat de cele mai multe ori pe cale aeriana
DIFERITE TIPURI DE STREPTOCOCIE SUPURA TI\ A Mecanismul acestei infecii este fie multiplicarea germcnelui fie o toxnnfcctie (infecie pnntr o toxina secretata de ctre bacterie)
In/ettiile supiiralne ni streptococ frecvente la copil ating ndeosebi caile aeriene superioare (angma smuzita adcmta) si urechile (otita) O atingere cutanata (impetigo erizipel celulita |mflamatie a esutului subcutanat]) este de
asemenea posibila Septicemia cu streptococ (disemi narea germenelui prin circulaia sangvina) rara pornete de cele mai multe on de la un focar mfectios iniial urinar sau digestiv
Toxim/eclnle cu slrepK coc sunt reprezentate prin scar latina germenele este localizat m gtlej si provoac o STRES

600
angma dar toxina difuzeaz m tot organismul si declaneaz alte semne ale afeciunii (erupie cutanata ndeosebi)
TRATAMENT Tratamentul L >nsta m administrarea de antibiotice din grupa penicilinelor Astfel de infecii pot reci diva angmele streptococice cu repetiie nu sunt rare la copil
Streptococie nesupurativa Este o complicaie zisa poststreptococica a unei infecii cu streptococ provocata de o dereglare a sistemului imumtar
Streptococnle pot aprea la mai multe sptmni dup infectarea iniiala atunci cnd germenii au disprut din organism Ele antreneaz un important sindrom inflamator Reumatismul articular acut (mflamatie a articulaiilor
mari si d inimii) glomerulonefnta acuta (atingere a rinichilor care se traduce prin edeme si o hipertensiune arteriala) coreea lui Sydenham (atingere neurologica ce se manifesta prin micri anormale) entem nodos (placi
cutanate dureroase) sunt streptococii nesupurative
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul impune cutarea antigenelor streptococice (antistreptolizme anti nucleaze antiDNAze) m snge Tratamentul face apel la antibiotice din grupa penicilinelor si la corticosterom Sunt
posibile sechelele ca o valvulopatie cardiaca consecutiva unui reumatism articular acut
STRES. Stare reacionat a organismului supus unei aciuni brute (Din engleza w;css efort intens)
CAUZE Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenumrate traumatism soc emoional operaie chirurgicala intoxicaie frig si m general constrngerile vieii zilnice (zgomot apeluri telefonice multiple surmenaj
transportul urban etc )
Agresiunea declaneaz la nivel cerebral (hipofiza) c reacie de alarma care stimuleaz secreia de cortico trofina (ACTH) si deci de hormoni suprarenaliem (cortizol) care modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului si
antreneaz ndeosebi o tahicardie o hiperventilatie respira tone si o vasoconstnctie arteriala Atunci cnd stresul rmne minor el joaca un rol pozitiv ameliornd capacitile de adaptare la agresiune Nu acelai lucru se ntmpla
atunci cnd agresiunea este foarte intensa ori cnd ea se prc lungete

TULBURRI LEGATE DE STRES Stresul pune m joc factori neurovegctativi endocrini sau tisulari El provoac simptome a cror localizare variaz de la mdiv id la mdi\ id Cel mai cunoscut simptom este ulcerul gastric un
stimul repetat antreneaz contracia reelei arteriale care iriga mucoasa stomacului Daca stresul persista survine o ische mie (insuficienta circulatorie care cauzeaz o alterare sau o necroza a esuturilor) responsabila de
hemoragii sau de perforaii ale peretelui gastric Printre alte boli legate de stres figureza afeciunile cardiovasculare (angor infarct mio cardic hipertensiune arteriala) digestive (tulburri de tranzit colite ulcere) dermatologice
(eczema alopeciesau
cderea parului) endocrine (risc de decompensare grava a unei insuficiente suprarenaliene cronice) ginecologice (tul buran ale ovulatiei si sau ale fluxului menstrual) Stresul mai pe ae fi si sursa durerilor si indispoziiilor de
origine neurovegetativa (palpitaii stare scurta de indispoziie fr pierderea contientei sincopa) stan de oboseala rebela de depresie de insomnie de anorexie chiar de confuzie mintala
TRATAMENT nainte de toate tratamentul este preventiv si consta m dobndirea unei mai bune rezistente la stres cea ce trebuie examinat si modificat este modul global de viata al pacientului Se poate recurge la relaxare la
sport la yoga la acupunctura In caz de boala a crei cauza o constituie stresul sau un factor de risc tratamentul consta m tratarea bolii si m lupta mpotriva stresului
STRIDOR LARINGEAN. Zgomot respiratoriu anor mal acut si ptrunztor al nou nscutului ce survine la inspiraie si cauzat de o afeciune a lanngelui
Un stndor larmgean este un fenomen foarte frecvent si m mod obinuit benign De cele mai multe on el este legat de o laringomalaue (mvagmare respiratorie a pereilor lanngelui) provocata de o rigiditate insuficienta a
lanngelui la fiecare inspiraie acesta se prbuete spre interior ceea ce declaneaz un zgomot respirator stndorul propriu zis Lanngomalaua si stndorul se vindeca spontan in cteva luni
STRIPPING. Tehnica de safenectomie (ablatie a venei safene) practicata in caz de insuficienta venoasa a membrelor inferioare > SAFENECTOMIE
STROM. esut de hramre si de susinere a unei tumori maligne
STRONGILOIDOZ. ANGUILULOZA
STRUMPELL-LORRAIN (sindrom al lui) Afeciune neurologica ereditara caracterizata pnntr o paraplegie (para lizie a membrelor inferioare) spasmodica SINONIME paraplegie \pa\modita familial paraplegie \pa\moditd
familiala a lui Strumpell Lorram paraplegie <,pa\tica familiala de tip Strumpell Lorram CAUZE Sindromul lui Strumpell Lorram este o afeciune
Acest sindrom este caracterizat prmtr o leziune a fasci culelor piramidale (nervi ai motricitatii voluntare) care provoac o paralizie
SIMPTOME SI SEMNE Formele precoce ale bolii se manifesta mea de la vrsta de 2-3 am formele tardive se dc/valuie uneori doar dup 35 ani
Afeciunea se manifesta prmtr un mers eapn si prin dificulti de deplasare care se accentueaz treptat Bolnaul nu este m stare sa si desprind piciorul de sol el nainteaz basculnd bazinul si fcnd membrele inferioare sa se
mite in semicerc Deficitul forei musculare este moderat m 601

SUBSUOAR
mdjontated cdzunlor Cdmbrurd piciodrelor este adesea exa geratd (picior scobit)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Actualmente nu exista un tratament care sa dea posibilitatea vindecdrn sindromului lui Strumpell Lorrdin Totui reeducared permite evitdrea refraciilor tendmoase iar
utilizarea nclmintei ortopedice este uneori utila adesea sunt prescrise medicamentele care vizeaz dimmudred redoni musculare Mdjontdted bolnavilor djung s meargd nc 30 am sau chur mdi mult
dupd debutul tulburrilor
STUPEFIANT. Substana medicamentoasd sau nu a tarei dctiune seddtiva analgezicd narcotica si/sau eufonanta provoac in timp o obinuina si o farmacodependenta (toxicomanie)
Anumite stupefiante ca analgezicele opiacee (morfina opiu etc ) care fac parte din categoria narcoticelor pot avea o utilizare terapeutica Ele actionea/a mpotriva durerii dar utilizarea lor prelungita
antreneaz o dependenta fmca si/sau psihica Utilizarea lor este supusd unei legisldtn sever reglementdte Printre alte stupefiante denumite m mod curent droguri se gsesc derivatele de cnepa indiana
(cannabis) de cocaina si de opiu crora li se adaug heroina si LSD Aceste stupefiante sunt responsabile de o micorare a activitii intelectuale a motricitatii si a sensibilitii Utilizarea lor este ilegala
STURGE-WEBER-KRABBE (boala a lui) Sindrom congenital care asociaz un angiom plan (pata de vin) care se ntinde pe o ntreaga parte a fetei cu predilecie pentru regiunea pleoapei superioare si
a conturului ochiu lui un angiom (tumora benigna) situat pe fata externa a creierului si uneori un angiom situat pe coroida (mem brana care hrnete retina) SINONIM angumato a ence falotngemina
Boala lui Sturge Weber Krabbe este de cele mai multe ori benigna
Constatarea unui angiom ntins pe fata unui nou nscut trebuie s conduc la practicarea unor examene radiologice (scaner cerebral si imagene prin rezonanta magnetica cere bral) pentru detectarea unui
eventual angiom memngeal
TRATAMENT Angiomul poate fi ngrijit prin tehnicile moderne de tratare a angioamelor (ndeosebi cea a laserului pulsat) n cazurile grave o intervenie chirurgicala asupra prilor atinse ale creierului este
ntotdeauna necesara
SUBLINGUAL (glanda) -> SALIVARA (glanda)

SUBLUXATIE. Luxatie incompleta prin deplasarea pariala a celor doua extremiti osoase ale unei articulaii -* LUXAIE
SUBMAXILARA (glanda) Glanda salivara situata m planseul gurn - SALIVAR (glanda)
SUBSTANA ALBA. esut nervos cu aspect albicios care face parte din sistemul nervos central
Substana alba situata m mduva spinrii si m encefal conine m principal axonn prelungirile celulelor ner vc ase foarte fine si foarte lungi nconjurate fiecare din ele de o teaca de substana deosebita
mielma dar si celule ne nervoase care constituie un esut mterstitial denumit nevroghe care hrnete si protejeaz celulele nervoase Sustanta alba asigura conductia influxului nervos fie de la un centru
nervos la altul fie intre un centru nervos si un nerv
SUBSTAN CENUIE. esut nervos cu aspect cenuiu care face parte din sistemul nervos central
Substana cenuie este situata in mduva spinrii si in encefal fie m profunzimea creierului unde formeaz mici ngrmdiri nucleu cenuii fie la suprafaa (cortexul creierului mic si al emisferelor
creierului) Ea conine mai ales corpii celulari ai celulelor nervoase dar si ai altor celule ne nervoase care constituie un esut mterstitial denumit nevroghe care aduce elementele energetice celulelor ner voase
si asigura protecia lor
Substana cenuie asigura funcionarea sistemului ner vos recepia mesajelor analiza complexa a informaiilor elaborarea de rspunsuri Comparata cu substana alba ea este de asemenea mtr un anume fel
partea nobila a
SUBSTAN RETICULAT. Totalitate a celulelor nervoase dispuse m reele dense in lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian pana la hipotalamus) m interiorul encefalului
Rolul ei rmne m mare parte necunoscut Se tie totui ca exista un sistem reticular ascendent care ar pune cortexul cerebral m stare de veghe sau de alerta (este vorba deci de un sistem activator) si un
sistem reticular descendent care are o parte inhibitoare si alta activatoare a motricitatii invc luntare si care ar justifica un rol important m controlul tonusului muscular
SUBSTITUT VOLEMIC. Produs natural sau sintetic utili/at pe cale mtravenoasa pentru a creste volumul sangvin atunci cnd este anormal de mic SINONIM nlocuitor de pla m
Substitutele volemice sunt indicate pentru a corecta o hipovolemie (micorarea volumului sangvin) consecutiva de exemplu unei hemoragii care provoac un colaps (cdere a presiunii arteriale) chiar si o
stare de soc (stare de ru paloare jena rspiratone) Ele sunt injectate pe cale venoasa
SUBSUOARA. REGIUNE AX LARA SUDECK-LERICHE
602
SUDECK-LERICHE (atrofie a lui) Demmerahzare osoasa dureroasa te sun ine ta urmare a unui traumatism
- ALGODISTROFIE
SUDOARE. -> TRANSPIRATE
SUDORAL (glanda) -> SUDORIPARA (glanda)
SUDORIPAR (glanda) Glanda exotrma anexa a epi dermului tare secreta sudoarea SINONIM glanda udira/a
Glandele wdcnpare apocnne sunt prezente m rcyunea anala si genitala pretum si in axile Ele sunt ntotdeauna m legtura cu un folitul pilos unde se mbina tu tanalul lor extretor Sudoarea apotrma vastoasa si tu un m ros
specific are un rol puin tunostut la specia umana
Glandele wdoripai e eccrme mult mai numeroase dect tele apotnne predomina m palme si pe suprafeele plantare Ele poseda un canal excretor care se deschide la suprafaa pielii printr o deschiztura porul Sudoarea ettnna
bogata in apa si m clorura de sodiu (sare) partitipa la reglarea temperaturii torpului atunci tand temperatura exterioara tinde s treasta sistemul nervc s vegetativ tomanda setre tia de sudoare a tarei evaporare fate sa se piard
taldura
PATOLOGIE Hiperhidroza este o setretie prea abundenta de sudoare constituind uneori chiar un handicap social si profesioanl Ea se trateaz prin aplicarea locala de produse antiperspirante (sruri de aluminiu) prin electroliza
(curent electric) chiar prin ablatia chirurgicala de glande sudonpare Hidrosadenita este un mit abtes al unei glande sudori pare care se trateaz tu antibioterapie sau ablatie thirurgicala
SUFLAT AL NASULUI. Evatuare a mutozitatilor din nas printr o expiraie forat cu gura nchisa
In cursul nnofaringitelor sugarilor si copiilor mici tare inta nu tiu sa si sufle nasul prinii spal fosele nazale lsnd s turga ser fiziolog m nas sau aspirnd secreiile tu ajutorul unui mic aparat special
SUFERIN FETALA. Diminuare a oxigenam s alimentam ftului m timpul sarunii sau al naterii
DIFERITE TIPURI DE SUFERINA FETALA Suferina fetala poate fi cronica sau acuta
Suferina fetala cronica se tradute m cursul sartmii printr o intetmire a cretem ftului putnd duce la o mtar ziere a cretem intrauterine Ea este cauzata de un defect calitativ al aporturilor nutriionale ale crui cauze sunt
diverse boal tardiovastulara sau hipertensiune arteriala a mamei toxemie gravidita leziuni ale platentei O mtar ziere a cretem se depisteaz ncepnd din luna a 4 a de sarcin pnn msurarea nlimii utenne si prin msurarea
ecografica a anumitor parametri ai ftului O suferina fetala importanta obliga uneori la ntreruperea sarcinii pentru a salva copilul atunci cnd acesta este viabil
Suferina jeluia acuta se observa de cele mai multe ori m momentul naterii Cauzele sale sunt multiple compresia cordonului dezlipirea placentei cu constituirea unui hema tom retroplacentar contracta utenne prea apropiate O
sufe nnta fetala acuta se traduce printr o modificare a zgomotelor inimii ftului nregistrate prin monitorizare Ritmul car diac se ncetinete si poate cobori pana la 60 bti pe minut Ateste intetinin se produt m acelai timp cu
contrattnle utenne ori chiar imediat dup ele Uneori lichidul amni
tic se coloreaz m verde ftul eliminnd prea devreme mecomul substana coninuta in intestinul sau Daca masu rrea pH ului sangvin fcuta m uter cu ajutorul unei mici incizii practicate in craniul ftului pe cale vagmala
indica o acidoza (pH mai mit de 7 2) suferina fetala este confir mata Privarea de oxigen (anoxia) creia n este supus ftul poate avea consecine grave asupra funcionam cerebrale si justifica accelerarea naterii uneori prin
utilizarea for cepsului la sfasitul travaliului sau prin recurgerea la o ceza nana daca naterea pe cale naturala urmeaz sa fie prea ndelungata
SUFLU. Zgomot auzit la austultatie asemnnd tu sunetul pe care l produce aerul tare iese dmtr un burduf Un suflu este produs prin accelerarea sau prin ncei mrea brusca a tirtulat ei unui fluid
D1FERITETIPUR1DESUFLU Diferitele sufluri audibile la austultarea diferitelor pri ale torpului sunt semne caratenstite ale unor patologii
Suflurile cardiace denumite m mod obinuit suflurile inimii sunt pertepute m ana de austultare a inimii ele semnaleaz de tele mai multe ori o anomalie a valvulelor o tomumtatie intre tele doua auntule sau intre tele doua
ventntule ori persistenta tanalului menal (tanal care la ft permite sngelui sa se ntoarc m aorta fr a mai trece prin plmni) Dup descoperirea unui suflu cardiat este adesea necesar un examen ecografic pentru a preciza
nd este slab neon un suflu orespunde unei anomalii sau inocent tatiei toracelui
diagnostitul La adolescent mai des atunc longilm si sportiv auscultatia evideniaz sistolic discret localizat si variabil tare nu aa turn o tonfirma ecocardiografia mc organice atest suflu se numete funciona
S tflul tubar este perceput m cursul austu
la stetoscop el semnaleaz o boala a plmnilor (pneumo me de exemplu)
Suflul vascular este perceput la auscultatia unei artere El indica o ngustare (stenoza) prin placi de aterom (depu nen grasoase)
SUGAR. Copil a crui vrsta se situeaz intre 29 zile
(sfritul perioadei neonatale) si 2 am -> ALPTARE CARENA AFECTIVA CARENA ALIMENTARA CRETERE A COP LULUI DEZVOLTARE A COP LULUI

SUPRAANTRENAMENT

SUGHIT. Contracie spasmodica subita si involuntara a diafragmului nsoita de o constricie a glotei cu vibraia corzilor vocale si emiterea unui sunet gutural
Crizele de sughit sunt curente si pot dura cteva minute mergnd chiar pana la cea ore In cazuri mai rare sughiul provine dmtr o intatie a diafragmului sau a nervului frenic (nerv care inerveaz diafragmul) ndeosebi in cursul
pleure znlor sau al pneumoniilor
Unele remedii popualre (inspiraie profunda cu reinerea aerului m plmni cat mai mult timp posibil) permit de obicei sa se ntrerup sughiul Uneori este necesar sa se utilizeze medicamente antispasmodice (care calmeaz
spas mele) atunci cnd crizele devin de nesuportat durnd mai multe ore repetandu se de mai multe ori pe sptmna avnd deci consecine asupra alimentam si dormitului
SULFAMID. Substana medicamentoasa cu spectru larg de aciune
Exista trei categorii de sulfamide ale cror indicata difer
Sulfamidele antibacteriene Este vorba de substane cu sulf care ajuta sa fie combtute infeciile
Sulfamidele antibactenene mpiedica sinteza acidului folie substan necesara metabolismului bacteriilor Astfel ele diminueaz proliferarea bacteriilor dar nu le omoar
n realitate rezistentele bacteriene au devenit frecvente si efectele nedorite (alergii severe distrugerea celulelor sangvine ale maduvei osoase etc ) sunt potenial grave ceea ce explica renunarea la sulfamide
Sulfamidele diuretice Acestea sunt substane care stimuleaz secreatia de urma de ctre rinichi eliminnd apa coninuta m snge Aceste sulfamide sunt folosite in mod curent in tratamentul de lunga durata al hipertensiunii
arteriale
Sulfamidele hipoglicemiante Acestea sunt substane care acioneaz m principal stimulnd secreia de insulina de ctre pancreas ceea ce micoreaz glicemia (concen tratia de glucoza din snge)
Indicaia lor este diabetul zaharat nemsulmodependent Biguanidele constituie antidiabetice orale
Efectele nedorite ale sulfamidelor Se pot produce manifestri digestive (greuri si vrsaturi) renale (colica nefretic mai ales cu sulfamidele diuretice nefrita alergica) cutanate (alergie) hematologice (anemie hemohtica m caz de
deficit m glucozo 6 fosfatdehidrogenaza micorarea numrului de globule albe sau de plachete)
SUMATRIPTAN. Medicament antimigrenos
Sumatriptanul este indicat in tratamentul migrenelor pe
cale orala si m cel al algnlor vasculare ale fetei pe cale
subcutanata
Sumatriptanul este contraindicat m caz de hipertensiune
arteriala necontrolata medicamentos m caz de antecedente
de infarct miocardic de angor al lui Pnnzmetal (spasm al arterelor coronare) si de cardiopatie ischemica Din pre cautie el este nerecomandabil pentru copii si subiecii vrstnici precum si la conductorii de vehicule din cauza
riscurilor legate de somnolenta pe care o provoac

Sumatriptanul poate antrena vertije o oboseala dureri toracice si o durere la injectare

SUPINATIE. Micare de rotaie externa a antebraului care aduce palma dinspre spate spre fata (atunci cnd braul se afla m poziie verticala) sau din jos m sus (cnd braul sta orizontal) spre deosebire de micarea de pronatie
care acioneaz invers
SUPRAALIMENTATIE. Alimentaie superioara din punct de vedere cantitativ celei care este recomandata m mod obinuit
Supraalimentatia poate rezulta dmtr o tulburare de corn portament alimentar (bulimie) sau se justifica medical in timpul unei convalescente sau pentru a compensa o pierdere
etc In acest al doilea caz se poate recurge la produse spe cifice de reahmentatie bogate in energie si proteine (lichide m cutii de conserve sau solide sub forma de piureun supe groase etc ) ori la suplimente medicamentoase dar
este ntotdeauna preferabil sa se apeleze m principal la o ah mentatie tradiionala pe baza de preparate m care intra mai multe alimente deserturi supe piureun suplimentate cu oua si produse lactate (unt smntn)
crescnd numa rul si volumul meselor luate
SUPRAANTRENAMENT. Exces de exerciii fizice legat adesea de pregtirea unei competiii sportive
SIMPTOME SI SEMNE Un supraantrenament se mani festa pnntr o oboseala si o scdere a performantelor nsoite de alte tulburri insomnie pierdere a apetitului iritabihtate stare depresiva
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Uneori este dificil sa se fac distincia intre oboseala legata de antrenament si cea care anuna instalarea unui supraantrenament Diagnosticul se pune in principal pe baza interogatoriului luat
sportivului si a evideniem unei schimbri a comportamentului si a unei scderi a performantelor Examene biologice pot fi utile pentru a orienta diagnosticul si pot ajuta urmrirea evoluiei Astfel o dozare fcuta plecnd de la o
proba de snge poate revela un deficit m sruri minerale (magneziu calciu) si o scdere a nivelului de hormoni (testosteron de exemplu) caracteristice unui supraantrenament Interpretarea rezul aelor nu se face m mod absolut
ci m funcie de dozrile realizate pe aceeai persoana m perioada de forma buna
Tratamentul consta mtr o diminuare sau mtr o oprire temporara a antrenamentului SUPRADOZARE

604
SUPRADOZARE. Luare a unei cantiti excesive dmtr un medicament ceea ce poate antrena efecte toxice
Efectele toxice pot interveni dup o priza unica de medicament sau dup un anumit numr de prize In acest ultim caz acumularea medicamentului m organism este cea care provoac reacia De fapt o elimianare renala prea
slaba sau o proasta metabolizare a medicamentului m ficat pe t mpiedica eliminarea principiilor sale active m afara organismului
Severitatea reaciei este m general funcie de doza administrata si specifica medicamentului absorbit Daca simptomele sunt foarte severe tratamentul este cel al une intoxicaii
SUPRADOZ. Doza excesiva dmtr un stupefiant sau dmtr un medicament psihotrop susceptibila sa provoace moartea SINONIM o\ erd< s? (m engleza)
SUPRAINFECTIE. Infecie cu un nou germene a unui organism deja infectat
O supramfectie poate fi spontana (cauzata de o infecie virala care devine virobactenana ca gripa) sau consecutiva unei ngrijiri m mediu spitalicesc (supramfectie nozoco miala)
SUPRARENAL (glanda) Glanda endocrina situata la polul superior al fiecruia dintre cei doi rinichi
STRUCTURA SI FIZIOLOGIE De culoare galben deschis cntrind aproximativ 5 grame cele doua glande supra renale sunt formate fiecare din doua pri corticosuprarenala si medulosuprarenala
Glanda cortico^uprarenula (partea periferica a supra renalei) este formata din trei straturi fiecare din el speciali za m sinteza anumitor hormoni steroizi Zona glomerulara fabrica aldosteron zona fasciculata cortizol iar zona
reti culata androgem (delta 4 androstcnedion dehidroepiandro steron ori D H A si testosteron) Secreia corticosuprarcnalei depinde global de corticotrofma hipofizara cu excepia zonei glomerulare care se afla sub contre Iul
sistemului remna angiotensma (enzime renale)
Glanda medulosuprarenala (partea centrala a supra renalei) este formau din celule care produc catecolammele (neurotransmitaton) m principal adrenalina Secreia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom
PATOLOGIE Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit m 21 hidroxilaza sau in 11 hidroxilaza) se manifesta pnntr un bloc enzimatic supra renahan tare antreneaz o hiperplazie (creterea cantitativa a
esutului suprarenahan) responsabil la femeie de o sterili ae si de un hirsutism (pilozitate exagerata) Insuficienta suprarenahana cronica ori boala lui Addison este de onyne autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze Tumorile
benigne pot cauza o producie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi de cele mai multe ori cortizolul (sindromul
lui Cushmg) dar si aldosteronul (sindromul lui Conn) Tumorile medulosuprarenalei (feocromoutoamele) provoac c hipersecretie de catecolamme responsabile de accesul de hipertensiune arteriala In sfrit tumorile maligne
ale glandei suprarenale sunt foarte rare insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical -> CUSHING (sindrom al lui) INSUFICIENTA SUPRARENALIANA CRONIC
SUPRAOCLUZIE. Acoperire excesiva a incisivilor inferiori de ctre incisivii superiori
Supraocluznle sunt provocate de o dezvoltare msufi cienta a maxilarului inferior si sau superior la nivelul premolarilor si molarilor
TRATAMENT Acesta vizeaz mir un prim timp tratarea simptomelor supraocluziei prin purtatul unui aparat care mpiedica dinii inferiori sa fie m contact cu palatul Tratamentul de fond al supraocluziei consta in corectarea
raportului dintre maxilarele inferior si superior cu ajutorul unei puni fixe sau al unui aparat ortodontic
SUPRASPINOSILOR (sindrom al) Sindrom carac tenzat prmtr o durere de umr resimita m momentul abductiei braului adic atunci cnd acesta este ndeprtat de corp la trecerea spre 70
Sindromul se refera la ansamblul de muchi si tendoane care ntresc umrul muchii rotaton Lezarea acestui ansamblu poate avea origini multiple (tendimta calcificare mtratendmoasa ruptura de tendon conflict mecanic cu
acromionul) Uneori poate surveni c impotenta pariala a umrului
TRATAMENT Tratamentul sindromului poate fi medical (antnnflamatoare analgezice) sau m caz de ruptura de tendoane chirurgical Artroscopia permite ablatia calcifi canlor si daca este necesar o acromioplastie
SUPURATIE. Producere si scurgere de puroi CAUZE O supuratie este cauzata de evoluia spontana a unei infecta cu germeni pic gem (care provoac apariia puroiului)
Ea provine sau nu dmtr o colecie purulenta (abces) care poate fi superficiala ca m cazul unui furuncul (mflamatia unui fohcul pilosebaceu produsa de un stafilococ) sau al unui abces al gmyei ori profund si localizat atunci mtr
un viscer ficat plmn creier rinichi O supuratie se scurge dmtr un abces fie spontan prin mtermeidul unei fistule (canal patologic) fie prin deschidere chirurgicala TRATAMENT Tratamentul unei supurai! superficiale consta m
dezinfectarea plgii Cel al unei supurat profunde necesita de cele mai multe ori un act chirurgical destinat sa evacueze puroiul precum si o antibioterapie pe cale generala SYLVIUS
SURDITATE. Micorare foarte pronunata sau chiar inexistenta totala a auzului fie ca acestea sunt de origine congenitala sau dobndite > HIPOACUZIE
SURDOMUT. Subiect care din cauza unei surditi congenitale sau dobndite m prima copilrie n a putut sa nvee sa vorbeasc normal
Un subiect atins de surdomutitate poate nva sa pro minte cuvinte mulumit ortofonici neputand totui sa se dispenseze de citirea pe buze si nici de limbajul prin semne

SURDOMUTITATE. Stare

-> SURDOMUT
nui subiect surd si mut
SURFACTANT. Substana care tapeteza interiorul pla manilor
Surfactantul constituit m principal din fosfolipidc formeaz o pelicula foarte subire care acoper totalitatea suprafeei interioare a alveolelor pulmonare
SUSPENSIE. Lichid m general apos care conine sub stane chimice sau corpuri dispersate m stare de minuscule particule solide
SUSPENSOR. Bandaj dotat cu chingi destinat sa susin si s ridice bursele testiculare
Un suspensor este utilizat atunci cnd bursele sunt umflate si dureroase m cazul unei orhite (mflamatie a unui testicul cauzata de exemplu de virusul urlian [al orcionului|) sau de un vancocel (dilatatie varicoasa a venelor testi
cuiului)
SUTUR, l Apropiere chirurgicala a doua margini ale unei plgi
O sutura este un act medical care da posibilitatea inchi dern unei plgi accidentale (tietura) sau unei incizii chirurgicale favoriznd astfel cicatrizarea
Materialul utilizat este fie un fir trecut pnntr un ac (sutura propriu zisa) fie agrafe montate pe un mic aparat automat In primul caz sutura poate fi continua (surjet adic o custur margine la margine) sau m mai multe puncte
separate (puncte de sutura) Dup esutul reparat si dup tipul de plaga se utilizeaz fie un fir rezorbabil care se dezagreg spontan mtr o durata mergnd de la cteva zile
la cteva luni fie un fir ncrezorbabil care este retras de ndat ce s a obinut cicatrizarea
2 Varietate de articulare a doua oase craniene de cele mai multe ori
Suturile fac parte din articulaiile imobile (smartroze) Cele doua oase sunt prinse unul de altul pnntr un esut fibros iar marginile lor dantelate se angreneaz uneori una m alta ceea ce face imposibila orice micare
SWEET (sindrom al lui) Asociere a unei erupii acute febrile formate din papulonoduli (ridicaturi rotunde si de consistenta tare) cu un edem foarte pronunat cauzat de infiltraia m derm a anumitor globule albe polmuclearele
neutrofile precum si cu o cretere m snge a numrului acestor pohnucleare neutrofile SINONIM dermatoza acuta febrila neutrofilica
Sindromul lui Sweet afecteaz femeile intre 30 si 50 am Tratamentul consta in luarea de corticosteroizi pe cale orala timp de 3 luni Evoluia este in general favorabila Sunt posibile recidivele si ele depind de afeciunea subia
centa o supraveghere sangvina ndelungata este necesara din cauza posibilitii de a surveni ulterior smdroame mieloprohferative
SYDENHAM (coree a lui) Afeciune neurologica consecutiva unei streptococii (infecie cu un streptococ)
Coreea lui Sydenham denumita m mod curent dansul Sf Guy atinge copiii intre 8 si 10 am de doua ori mai frecvent fetele dect bieii
SIMPTOME SI SEMNE Coreea debuteaz prin tulburri de caracter La captul a mai multor sptmni apar micri involuntare brute scurte care survin la intervale neregu late ale fetei si membrelor si o micorare a tomcitatu
musculare
TRATAMENT SI PREVENIRE Micrile anormale redreseaz la administrarea de medicamente neuroleptice Prevenirea prin tratament antibiotic a infeciilor cu strepto coc (angme) a fcut practic sa dispar aceasta afeciune
m tarile dezvoltate
SYLVIUS (scizura a lui) Snt profund al cortexului cerebral ndreptat din fata m spate pe fata laterala a fiecreia dintre emisferele cerebrale separnd lobii frontal si pane tal de lobul temporal SALAZION. Tumefactie
inflamatone provocata de obstrucia unei glande a lui Meiborruus situata in pleoapa
Salazionul este un nodul rou suplu amplasat m groi mea pleoapei El este nedureros in absenta supramfectiei Salazionul apare fr o cauza deosebita
Mulumit tratamentului medical pe baza de colire si pomezi antibiotice si antimflamatoare Salazionul poate sa se resoarb total sau s lase m urma un nodul nchistat alb si tare de asemenea nedureros care poate sa fie retras
chirurgical atunci cnd este deranjant
SANCRU. Ulceraie izolata a pielii sau a mucoaselor constituind stadiul iniial al mai multor boli contagioase de cele mai multe ori venenene
SANCRU MOALE. Boala transmisibila sexual cauzata de bacilul Hemophilm ducrew endemica m tarile m curs de dezvoltare SlNONIM wntroid
La cteva zile dup contaminare un sancru apare pe organul viril sau pe vulva sub forma unei ridicaturi rosietice si dureroase care se ulcereaza rapid si se nconjoar de o margine cu galben si rou Adesea multipla prin auto
inoculare leziunea este de mrime variabila (de la civa milimetri la mai muli centimetri) ea se complica prmtr o infecie dureroasa a ganglionilor care se fistulizeaza pro vocand abcese (buboane sancroase) m absenta
tratamentului Aceast infecie atinge mai ales partea inghinala stnga
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune dup raclarea leziunii si examenul bacteriologic al prele valului tratamentul consta m administrarea de antibiotice Trebuie cercetata asocierea cu sifilisul
ASEA (boala a) > EXANTEM SUBIT
SA TURCEASC. Jgheab osos profund situat pe fata superioara a osului sfenoid la baza craniului coninnd hipofiza
SCHIOPTARE. - CLAUDICATIE
EII TURCETI GOALE (sindrom al) Refulare si aplatizare a hipofizei pe peretele lojei sale osoase ceea ce mpiedica vizualizarea acestei glande pe radiografii
Sindromul sen turceti goale nu are o cauza cunoscuta cu certitudine
Formele fr complicaie nu necesita un tratament dar tulburrile de vedere pot justifica uneori o operaie chirur gicala ceea ce este totui un fapt excepional
SOC ANAFILACTIC. Insuficienta circulatorie acuu consecutiva unei alergii severe fata de o substana
Substanele m cauza sunt uneori alimente (lapte oua peste fructe de mare) sau medicamente (seruri antibiotice analgezice anestezice locale) Uneori exista reacii iniiale comparabile m cazul primului contact cu anumite
substane (nepturi de insecte)
SIMPTOME SI SEMNE Socul anafilactic se declaneaz m minutele sau m ora care urmeaz contactului cu substana respectiva si este anunat prmtr o intensa senzaie de ru Ea este nsoita de mancanmi m palme frisoane
transpiraii o paloare urmata de o mrosire difuza de o erupie de urticane Dup putina vreme apare o jena respiratorie o cdere a presiunii arteriale in timp ce pulsul devine imper ceptibil Uneori survin vrsaturi si o diaree
sangvmolenta o criza de astm un edem al lui Qumcke (umflare a fetei)
soc si o jena respiratorie de importanta pot atrena moartea
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul necesita o spitalizare de urgenta mtr un serviciu de reanimare si consta m principal in administrarea mtravenoasa imediata de adrenalina injectarea eventuala de corticosteroizi
si de antihistammice cu eficacitate mai puin imediata Poate fi necesara o intubatie traheala
Prevenirea este aceeai ca si pentru alte tulburri aler Dice mpiedicarea contactului cu substana m cauza daca aceasta este posibil ori practicarea unei desensibilizri (injecii repetate cu doze infime din substana in cauza) Mai
mult se prescrie subiectului (la care persista riscul) sa aib ntotdeauna asupra sa adrenalina care sa i poat fi admi nistrata cu uurina si m absenta unui medic 607

OLD
SOC CALORIC sau TERMIC. Totalitate a simpto melor provocate de o expunere excesiva la cldura socul termic este deosebit de grav la copilul sub doi ani a crui reglare termica este prost asigurata rezervele sale or 0amce
de apa fiind mici El poate sa priveasc si adultul si survine de cele mai multe ori dup o expunere prelungita la soare
SIMPTOME Socul termic se manifesta pnntr o temperatura rectal mai mare de 40 C pnntr un facies cenuiu o piele uscata si fierbinte ochii tulbun o admamie (slbiciune mus culara) o stare de prostraie El se poate complica
prin crize convulsive
TRATAMENT Socul termic se trateaz pnntr c rehidratare pe cale venoasa si necesita de cele mai multe ori o spitalizare
La \u^uri prevenirea consta in purtatul de haine uoare m sezonul cald in folosirea doar a unui cearaf pentru nvelit m aerisirea si umidificarea locului m care se afla copilul m a i da sa bea copilului intre mese mai multe
biberoane cu apa
La adult este recomandat m caz de cldura excesiva sa se evite eforturile fizice importante fr sa se fi fcut o pregtire adaptativa sa se poarte haine uoare si ample care permit circulaia aerului sa se bea lichide din
abundenta si s se creasc raia de sare de buctrie factor important m retentia de apa
SOC CARDIOGENIC. Insuficienta circulatorie acuta consecutiva unei prbuiri funcionale a pompei cardiace
CAUZE Un soc cardiogemc este de cele mai multe ori cauzat de un mfract miocardic ntins partea valida a muchiului cardiac fund insuficienta pentru a asigura circulaia sangvina chiar atunci cnd organismul se afla in repaus
SIMPTOME SI SEMNE Socul cardiogemc estecaracten/at prmtr o cdere a presiunii arteriale sistolice asociata cu o micorare a debitului cardiac Acesta se traduce pnntr o paloare a extremitilor transpiraii o rcire a pielii tul
buran ale starn de contienta urme mult reduse cantitativ si nchise la culoare Alterarea funciei de pompa a inimii poate antrena o obstrucie circulatorie m plmni ducnd uneori la un edem pulmonar
TRATAMENT Acesta consta m masuri de reanimare m uniti de terapie intensiva cu utilizarea de substane care stimuleza contractihutea cardiaca (dobutamma de exemplu) Dispozitive de asistenta circulatorie precum
contrapulsia pnn balonas mtraaortic pot ameliora parial diminuarea debitului sangvin sau pot diminua travaliul inimii Cnd cauza socului este un infarct acut de miocard se caut dizolvarea mea din primele ore a
trombozei coro nare prin tromboliza Daca aceste tratamente medicamen toase nu sunt suficiente coronarografia permite sa fie avuta m vedere dezobstructia prin angioplastie a arterei coronare in cauz

In sfrit o transplantare cardiaca de urgenta poate in ultima instana sa permit supravieuirea unui pacient tnr
SOC HIPOVOLEMIC. Insuficienta circulatorie acuta consecutiva unei diminuri rapide a volumului sangvin circulant
Un soc hipovolemic este de cele mai multe ori provocat de o hemoragie importanta (hemoragie digestiva provocata de un ulcer al stomacului de exemplu) sau printr o des hidratare (diaree acuta a sugarului arsura grava) El se
manifesta prin sete agitaie paloare a extremitilor colaps (scdere importanta a presiunii arteriale) si la auscultatie tahicardie
Socul hipovolemic impune o spitalizare de urgenta cu aplicarea unei perfu/n venoase pentru a compensa pierderile lichidicne si a restabili o presiune arteriala eficace
SOC INFECTIOS. Insuficienta circulatorie acuta con secutiva unei septicemii SlNONIM soc septic
Infeciile in cauza sunt foarte diferite preponderent digestive sau urinare m principal cauzate de bacili Gram ne eativi dar si de stafilococi sau de streptococi
Un soc mfectios provoac anomalii circulatorii care se traduc printr un colaps (cdere brutala a presiunii arteriale) si o rcire din ce m ce mai pregnanta a extremitilor nsoita de o cianoza dituza de frisoane Aceste prime
semne sunt urmate rapid de tulburri viscerale multiple sindrom de insuficienta respiratorie acuta insuficienta renala acuta cu oligune tulburri ale coagulam gastnta acuta hemoragica etc
Socul mfectios necesita o spitalizare de urgenta Trata meniul vi/eaza stvilirea cat mai rapida a procesului mfec tios prin administrarea mtravem aa de antibiotice nsoita de o perfuzie intravenoasa de soluie macromoleculara
destinata sa restabileasc un volum normal al lichidului m vase la nevoie se procedeaz la o intervenie directa asupra focarului mfectios
SOC SEPTIC. - Soc INFECTIOS
SOLD. Rdcina a membrului inferior corespunznd jonciunii sale cu trunchiul
Articulaia soldului concomitent foarte solida si foarte mc bila permite micri variate flexie si extensie adductie si abductie circumductie si rotaie
PATOLOGIE
Luxat/a congenitala a soldului este o malformaie carac tenzata prin ieirea capului femural din cavitatea cotiloida a osului iliac Depistarea sa este obligatorie la natere O tehnica speciala de nfat este atunci suficienta
pentru a pune soldul la loc definitiv Aceasta afeciune poate fi diagnosticata mai trziu la vrsta mersului cnd ea se semnaleaz prin apariia unei claudicatn Reducerea mai dificil de obinut necesita atunci o punere sub
traciune SUNT
608
treptdtd d membrului dpoi o imobili7dre ypsdtd Cu Lat
d limita riscul necrozei capului femural Soldul este dpoi
tratamentul este mai tardiv cu att recuperarea este mai
pus m trdctiune de cele mdi multe ori timp de 3 sdptdmdm
dificila si tu dtdt este mdi mdre riscul de sufermtd d cdpului
chidr o lund
femural implicdnd deformdri dle dcestuw si deci o drtroza
ulterioara
SUNT. Trecere anormala d sdnj,elui dmtr o cdvitate m
Luxaia traumatica a K MM/H; deplasarea brutald a capului
altd (Din engle?d \/i denvdtie)
femural m dfdra cavitdtn sdle este intotdedund provocdtd
Exista si suntun create chirurgicdl intre o drterd si o vend
de un soc fodrte violent (accident de circulaie de exem
a antebrdtului pentru a permite o epurare extrarenald
piu) Aceastd luxdtie trebuie sa fie redusd de ur^entd pentru
(dializa) la persoanele atinse de msuficientd rendld cromcd T4 -> LIMFOCIT SISTEM IMUNITAR TIROX NA T ROID AN (hormon)

TABAGISM. Intoxicaie cu tutun Tutunul este consumat m principal sub forma de igarete si de igan de foi el mai este si pnzat mestecat sau fumat cu pipa Fumul de tutun conine nicotin (alcaloid toxic pentru aparatul cardio
vascular si presupus responsabil de fenomenul de depen denta) si de asemenea si alte substane periculoase pentru sntate ndeosebi cele care rezulta din combustia tutunului a hrtiei si a aditivilor incorporai m igarete Cele
mai periculoase sunt gudroanele cancerigene si oxidul de carbon Tabagismul sta la originea unor boli foarte grave mdeo sebi cancere boli cardiovasculare si boli respiratorii cronice Se apreciaz c el este cauza a 2 milioane de
mori pe an m tarile industrializate dintre care aproximativ jumtate din decese survin naintea vrstei de 65 ani Cndva m esena masculin consumul de tutun tinde sa cuprind populaia feminina si s ating subiecii din ce m
ce mai tineri
PATOLOGIE
U Afeciunile respiratorii care ating fumtorii sunt repre zentate in principal prin bronita cronica Aceasta poate evolua spre enfizem si insuficienta respiratorie cronica Cancerele fumtorului sunt reprezentate mai nti prin
cancerul de plmn a crui apariie urmeaz evolut a
Femeile i tabagismul
Organizaia Mondiala a Sntii (OMS) estimeaz ca m tarile industrializate o parte din cele 2 milioane de decese pe an legate de consumul de tutun atinge femeile din cauza consecinelor specifice ale tabagismului asupra
sntii femeilor si copiilor lor Se apreciaz in fapt ca riscul de mortalitate cardiovasculara creste de 10 ori la femeile care fumeaz si care utilizeaz si pilula contraceptiva
Atunci cnd femeia este gravida tabagismul creste de altfel nscul de avort spontan si ntrzie creterea copi lului n sfrit Ia menopauza fumtoarele sunt expuse unui risc mai crescut de osteoporoza (rarefiere a esutului osos)
L nsumului de tutun dar cu c declarare in avans de douzeci de am Riscul cancerului de plmn creste o data cu
ntensitatea tabagismului durata m ani a tabagismului fiind nc mai determinanta dect cantitatea fumata pe zi m apariia acestei boli cu cat nceputul tabagismului a fost mai precoce cu att mai mare este riscul apariiei
cancerului de plmn Noiunea rspndita de mic fumtor care nu ntmpina nici un risc este deci eronata nu exista un prag
n dedesubtul cruia riscul de a fi atins de un cancer pulmonar sa fie nul Cancerele gurii (fumtorii de pipa mestecatorn de tutun) de nnofarmge de lannge si de esofag sunt de asemenea m foarte numeroase cazuri provocate de
consumul de tutun In sfrit a fost demonstrata o aso ciere intre anumite cancere (cancerul de col uterm cancerul vezicii) si tabagism
Bt Iile cardiovasculare sunt provocate de nicotin si de xidul de carbon care perturba oxigenarea esuturilor
antrennd o cretere a riscului bolilor coronariene (angor infarct miocardic) a aterosclerozei aortei (anevnsm) si a arteritei membrelor inferioare Riscul cardiac creste daca tabagismul se asociaz cu ali factori de risc vasculari
precum contraceptivele orale (pilula) Riscul de arterita este mai ridicat la diabetici Atunci cnd scleroza vasculara generata de tabagism afecteaz creierul ea poate antrena un accident vascular cerebral
Alte afeciuni legate de consumul de tutun sunt m prin cipal ulcerul duodenal ulcerul gastric boala lui Crohn )steoporoza si herniile (legate de tuea fumtorilor) Trebuie menionat ca greutatea corporala a fumtorilor este mai
mica dect cea a nefumatonlor
DEZOBISNUIREA DE TUTUN Oprirea consumului de tutun micoreaz riscurile de apariie a bolilor legate de tabagism este deci oricnd momentul pentru un fumtor care nu e bolnav sa se opreasc Fr o motivaie
puternica este ilu?onu sa te atepi la o oprire de durata In cursul dezobisnuir i diferite metode pot ajuta fumtorul Unele care fac apel la nlocuitori ai tutunului (guma si timbru transdermic cu nicotin) eliberate numai sub
prescripie medicala permit marilor fumtori sa nceteze fumatul fr sa simt tulburrile pe care le poate ocaziona lipsa de tutun Totui acest aport mcotimc nu trebuie sa fie prezentat ca un remediu miraculos si trebuie sa fie
nsoit de susinerea TABES

610
NUMARLL Dr- DECESE ATRIBUIT E CONSUMULUI DE TUTUN IN RAPORT CU NUMRUL TOTAL DL DECESE (PROCENTAJ)
Brbai
Tara
j
imu
1985

1990

1995

1985

1990

(estimat)

--

4-

-f

(istimat)

-(
31

Belgia

33

Canada
Elveia

2*1
23

Frana

20

Germania
Italia

23
26

26

23
28

Japonia

14

15

17

Luxemburg
Marea Britanic
Spania

29
32
20

27
28
23

28
15
2S

sub 1
13
^
sub 1

.1
21

->2

t"

1995

^8

11
2

14
4

17
6

8
20
"

sub 1
'

T"
1

2
3
su
su

3
4

5
4

bl
sub 1
26
17
bl
sub I
---------------------------1

Sursa Organizaia Mondiala a Sntii

unui medic m lipsa creia ansele unei ncetri de durata a fumatului sunt nule O persoana doritoare sa se dc/vctc de tutun mai poate face apel la acupunctura la auncu loterapie sau la psihoterapia de grup dei aceste metode n
au constituit obiectul unei evaluri ricuroase
ncetarea consumului de tutun poate fi nsoita de o luare m greutate Ea este provocata pe de o parte de un fenc men de compensaie pe de alu parte de ntreruperea aportului de nicotin (aceasta micornd grosimea si secreiile
mucoasei gastrice pofta de mncare a unui fost fumtor are ca efect tendina de a creste) si necesita masuri dietetice adaptate
PREVENIRE innd cont de dificultatea de a nceta fumatul este esenial sa se reduc iniierea m tabagism care se produce in mod obinuit pe la vrsta de 10-12 am
TABAGISM PASIV Acesta privete persr anele ncfuma toare care triesc sau lucreaz m anturajul unuia sau mai multor fumtori Astfel copiii supui tabagismului parintilc r pot fi victimele unor afeciuni respiratorii
(nnoiarmgite bronite astm) precum si ai unor conjunctivite sau otite La adult tabagismul pasiv se traduce prmtr un risc crescut de cancer al plmnului si al afeciunilor cardiovasculare
m tratamentul tulburrile r de mem ine la bolnavii care sufer de b( ala lui Al/humcr si a permis pentru prima data sa se obin c oarecare ameliorare Acest medicament poate antrena efecte nedc nte greuri vrsaturi diaree
crampe abdominale secreie excesiva de saliva De altfel se parc ca luarea unor do/e foarte mari de tacnna ar fi toxica pentru celulele hepatice de aceea este indispensabil la persoanele
TABES. Manifestare neurologica tardr
TACRIN. Medicament m,c relax muscular)
Tacnna este utilizata ca miorelaxant pentru a prelungi aciunea curanzantelor alte substane miorelaxante ori ca stimulent respirator Ea se mai afla in curs de experimentare
TACTIL (sim) Simt prin care sunt primite informaii privind mediul care sunt percepute prin contact cutanat direct
Receptorii simului tactil sunt u rpusculn tactili adic minuscule organe sen/onale situate m piele sub epiderm Informaiile nerv< ase sunt transmise de la aceti receptori la creier prmtr un releu triplu de neuroni Corpul celular
al primului neuron este localizat mtr un ganglion rahidian El atinge cornul posterior al maduvei spinrii De aici al doilea neuron ia de la cordonul lateral al maduvei sensi bihtatea tactila grosiera si sensibilitile termica si
dureroasa iar de la cordonul posterior sensibilitatea de finee Dup ce au tiat linia mediana toate aceste cai converg spre nucleul opus al talamusului de unde pornete al treilea ncunn al crui c >rp se afla m centru simului
tactil situai in cortexul lobului parietal
PATOLOGIE Exista alterri ale simului tactil unele cni tative pariale (hipoestezie hiperestezie) sau totale (anes tezie) altele calitative (disestezie) Toate aceste alterri pot sa fie ntlnite m caz de atingere a nervilor periferici

611
TALASEMIE
(anestezie prin secionarea unui nerv nevralye sciatica sau dentara) sau a organelor centrale ale sistemului ner\os (mduva spinrii creier) Cauzele sunt extrem de variate dup localizarea atingem traumatica toxica (alcoolism)
metabolica (diabet) inflamatone Capacitile de recuperare a unui simt tactil normal depind direct de aceasta cau/a Totui thiar cnd aceasta poate fi combtut persista adesea o mica alteratie a calitii percepiei senzitive mdco
sebi atunci cnd zonele simului tactil de lincte sunt le/ate (pulpa degetelor)
TAHICARDIE. Accelerare a frecventei btilor inimii peste 9(1 de pulsaii pe minut
Ritmul cardiac normal variaz la majoritatea subiecilor de la 60 la 90 pulsatil pe minut cu o medie de 70 pana la 80
CAUZE
O acceleiaie a attiMlaln eleilme a nodului sinusul stimulatorul fiziologic al inimii antrenea/a o tahicardie smusala Ea poate fi fie naturala ca m cursul unui exerciiu muscular fie patologica acesta este cazul cnd ea nsoete o
febra o anemie sau m majoritatea bolilor cardiace s tu pulmonare m faza lor de agravare nOtulbuiare a ritmului poate fi la originea unei tahicardii cu caracteristici diferite dup poriunea inimii m care ca ia natere
- tahicardiile atnale debuteaz m auricule acestea putnd bate cu o frecventa de 200 pana la 600 pulsatil pe minut din fericire nu toate aceste impulsuri sunt transmise ventriculelor deoarece nodul auriculoventneular joaca un
rol de filtru retmandu le de asemenea tahicardiile atnale sunt adesea benigne
- tahicardiile jonctionale provocate m general de un scurtcircuit la nivelul nodului aunculoventricular sau prin intermediul unui fascicul de conductic anormal pot atinge un ritm de 200 pulsatil pe minut este vorba de cele mai
multe ori de forme benigne care evolueaz prin crize paroxistice (boala lui Bouveret)
tahicardiile ventriculare pot atinge 300 pulsatil pe minut ele sunt adesea grave si greu de tolerat deoarece ventriculul nu mai poate sa si mai ndeplineasc funciile sale de ejectie sangvina aceste tahicardii degenereaz uneori
n fibnlatie ventriculara care este nsoita de stop cardio respirator si de o stare de moarte aparenta
EVOLUIE O tahicardie poate evolua in mod complet tacit fr simptome ori se poate traduce prin palpitaii prin stan de indispoziie si prin sincope TRATAMENT Acesta depinde de originea si de tipul de tulburare a ritmului
responsabil de tahicardie Daca exista o cauz favonzanta (cafea tutun de exemplu) trebuie sa fie suprimat de altfel tratamentele medicamentoase anti antmice sunt uneori adecvate Tehnicile ablative (mai ales utilizarea de
curent de radiofrecventa) constau m distrugerea pe cale endocavitara (naintarea unei sonde pana la mima)
a zonei de miocard responsabila (de exemplu focar de hipcrexcitabihtate ventriculara responsabil de o tahicardie ventriculara rebela
TAHIFILAXIE. Fenomen de toleranta rapida i orgams mului fata de un medicament a crui eficacitate descrete pe msura ce se nmulesc crizelt obh 0and ca dozele sa fie crescute
TAHIPNEE. Accelerare anormala a frecventei respi r-itoru

Tahipncca este de departe mai ales la copil forma cea mai frecventa a dispneei (jena respiratorie) Ea este de cele mai multe cri uimirea unei cauze pulmonare bronho pneumopatie acuta mfcctioasa (bronhopneumomt in limbaj
curent) inhalare sau m0cstie de substane toxice falsa ruta alimentara ctc Totui ca mai poate fi cauzata de o msufi cicnta cardiaca de o tulburare a centrilor nervoi care comanda respiraia (coma) de o leziune a peretelui tora cic
(fracturi multiple ale coastelor) de o criza de tctamc sau de o simpla angoasa
TALALGIE. Durere de clci
O talalgie poate fi cauzata de o atingere a calcancului (osul clciului) a tendonului lui Ahile sau a aponevrozei plantare (structura fibroasa care consolideaz muchii plantei piciorului)
TALAMUS. Structura a creierului care participa la rccep tia informaiilor nervoase
Talamusul este un centru nervos care joac i un rol de mtc erare m majoritatea funciilor nervoase El primete
centri nervoi si le analizeaz nainte de a le transmite cortexului cerebral
TALASEMIE. Boala ereditara caracterizata prmtr un defect al sintezei hcmo 0lobinei care se traduce prin micro citoza (micorarea m dimensiuni a globulelor rou) si adesea prmtr o anemie
FRECX ENTA Talascmia este foarte rspndita pe tot conturul Marii Meditcrane precum si in Orientul Apropiat m Africa subsahanana m India m Iot sud estul asiatic si m sudul Chinei
DIFERITE TIPURI DE TALASEMIE Talasemnle sunt anomalii genetice caracterizate prin defectul de sintetizare a unuia dintre lanurile globmei constituentul principal al hemoglobinei Hemoglobina cuprinde la adult doua
feluri de lanuri de globma globma alfa si globma beta a cror sinteza este sub dependenta genelor corespunztoare In consecina se disting doua mari tipuri de talasemn tala scmnle care afecteaz genele alfa sau alfatalasemnle
si talascmiile care afecteaz genele beta ori betatalasemule TALASOTERAPIE

612
Alfatalasemia Aceasta b( ala genetica pro\ >cata de un defect dl sintezei lanurilor globmei alfa are patru k rmc cum exista cate doua gene alfa pe liccare cromozom c alfdtalasemic poate rezulta din defectul a una pana la patru
dintre aceste gene
SIMPTOME SI SEMNE Atingerea uncia sau a doua gene nu antreneaz decdt o forma minora a bolii fr anemie Atingerea a 3 gene din 4 antreneaz o hcmc liza (distrugerea globulelor rosn) cronica ce constituie un handicap
mai mult sau mai puin sever Prognosticul este mult mai sumbru m cazul atingem ceh r 4 gene alia u pilul moare fie nainte fie imediat dupd ce se nate
Betatalasemia Aceasta boala Benetica provocata de un defect de sintetizare a lanurilor globmei betd arc doua f< rnie principale In fdpt exista o singura gena beta per cromo zom Talasemnle pot fi deci legdte fie de una dintre
aceste dou gene (talasemie heterozigota) fie de ambele gene (tdlasemia homozigota sau anemia lui Cooley)
SIMPTOME SI SEMNE Betatalasemia heterozicota se caractenzedza in formele cele mai severe pnntr o anemie moderata Anemia lui Cooley se traduce pnntr o anemic grava o deformatie a oaselor craniului care ce nfcra subicc
tului un facies mongoloid o ntrziere a cretem si c splcnomegahc (splina hipertrofiata)
Diagnosticul i tratamentul talasemiilor Diagnosticul se pune pe baza electroforezei (separarea componentelor unei soluii de macromoleculc sub efectul cmpului electric) hemoglobinei care permite punerea m evidenta a
anomaliilor cantitative ale diferitelor sorturi de hemoglobina ale subiectului Formele hetcrozigote nu necesita nici un tratament Formele homozigote justifica tratamente specializate
Depistarea talasemiilor Gravitatea Mu justifica depisu rea heterozigotilor m vederea unui sfat genetic compc rtand eventual propunerea unui diagnostic prenatal (prin bic psic a trofoblastului) atunci cnd ambii prini sunt
purttori ai unei gene talasemice pusa in prealabil m evidenta mtr un prelevat sangvin -> COOLEY (anemie a lui)
TALASOTERAPIE. Aplicarea m scopuri terapeutice a proprietilor climatului marin ale apei de mare ale nmolurilor marine ale nisipului de pe litoralul marin si ale algelor marine
Apa mani este o apa srata (aproximativ 35 grame de sare la litru) care gzduiete numeroase elemente vii vege tale (fitoplancton) si animale (zooplancton)
INDICAII SI CONTRAINDICAII Principalele indicaii ale talasoterapiei sunt reumatismele degenerative (artroza) durerile vertebrale cronice unele tulburri ginecologice de origine funcionala (congestia micului bazin
scurgeri men stnidle dificile si dureroase s>au neregulate raporturi sexuale dureroase) tulburri gingivale (iritaii sau congestii ale gingiilor desosare |dezvehrea poriunii radiculare a unui
dinte in urma retractam esutului gingival]) sau derma tologicc (psoriazis) stan de boseala hzica sau psihica con valesccnte sechele ale traumatismelor si cele chirurgicale Contraindicatnlc privesc bolile infectioase in perioada
acuta tulburrile cardiovasculare hipcrtiroidia sau alergia la iod hipertensiunea arteriala afeciunile otorinolann gologice (otita smuzita larmgita etc ) canccrele si unele boli ale pielii care sunt zcmutnde
DESFURARE Durata ideala a unei cure de talasoterapie este de 7 pana la 12 zile istfel meat organismul sa aib t mpul sa asimileze hg elementele In /iua sosim sale la mare subiectul trebuie sa lie supus unei vizite medicale
care \ i stabili eventualele c ntramdicatn la cura si va preciza natura ritmul si intensitatea procedurilor Pentru o repunere informa sunt propuse m general patru dintre urmtoarele bai hidromasajc dusuri mpachetri cu nmoluri
marine sau cu a!0e reeducarea m piscina etc ele sunt alternate dimineaa si dup amiaza
TEHNICI Procedurile aplicate mtr un centru de talaso terapie sunt asemntoare celor care se practica m staiunile termale
Albele marine se ftkscsc sub forma de pudra sau de extract lichid m bai sau m aplicaii locale (mpachetri de exemplu)
Nami Iunie marine sunt fie amestecate cu bile de apa de mare fie utilizate in aplicaii locale (mpachetri) la o temperatura de 35-35 C meninut constanta cu ajutorul unei foi de aluminiu sau al unei iradieri cu radiaii
infrarosn Pielea este m prealabil bine umezit si frictionata pentru a nmuia stratul cornos si pentru a creste temperatura corpului
Climatele marine (aer curat bogat m iod) sunt in funcie de tara si de regiune calmante sau stimulante chiar revigo rante
Apa de mare nu trebuie sa fie nici reconstituita nici transportata nici nu trebuie sa fi suferit un tratament fizic (radiaii) sau chimic (adugare de clor) Ea se utilizeaz la o temperatura intre 20 si 40 C pe cale externa (dusuri
bai) sau interna (in0atn bucale sau vagmale aerosoli buturi injecta subcutanate) Baia de apa de mare fcuta individual la o temperatura de 34 C este elementul de baza al curei Din cauza densitii apei corpul este mult mai uor
in apa srata dect m apa dulce Senzaia de imponderabilitate care rezulta de aici uureaz mobilizarea si gimnastica acvatica Cu o durata de aproximativ 20 minute baia trebuie sa fie urmata de o perioada cel puin egala de
odihna Dusul sub jet de apa se face m poziia m picioare sau aezat El este tonic daca se aplica la o temperatura mai sczuta - intre ~>() si 30 C si cu presiune mare sedativ daca este aplicat la c temperatura mai ridicata - de la
36 la 38 C si cu presiune joasa cu un jet foarte larg (dus manta) Dusul cu aspersiune ori dusul orizontal se face stand culcat pe burta sau pe spate El poate fi asociat cu un masaj manual
Nisipul de mare este utilizat m mod obinuit m plin aer sub lorma de bai de nisip asociate cu bai de soare (helio terapie) 613
REZULTATE Subiectul poate resimi o oarecare oboseai i absolut normala spre a cmcea zi El cunoate o stare de a se simi bine nc din primele 7ile dar mai ales dup 15-20 zile ncepe sa simt efectele benefice ale curei care
persista apoi pentru o perioada care poate dura 6 luni
TALC. Substana sub forma de pudra obinut din silicatul de magneziu natural
UTILIZARE TERAPEUTICA Talcul este o pudra alba si uoara utilizata pentru ngrijirile pielii (uscarea micilor leziuni ale ezutului la sugar protecia si linitirea anumite r erupii cutanate m particular cele din cazurile de
vancela si zona)
PATOLOGIE Talcoza este o pneumocomoza (boala i plmnilor prin inhalare ndelungata de pulberi) cau/ata de inhalarea de talc Ea se observa la angajaii din anumite industrii (talc hrtie pictura cauciuc si cosmetica)
TALIDOMIDA. Medicament utilizat pentru proprietile sale antnnflamatoare si imunosupresive
Talidomida era utilizata m anii 60 ca hipne>tic (mpotriva insomniei) Prescrisa multor femei gravide talidomida a provocat nou nscuilor focomelu (malformaii ale mem brelor minile si picioarele fund legate direct de
trunchi)
Actualmente talidomida este indicata m principal in tratamentul leprei lupusului entematos diseminat aftclrr multiple care complica SIDA Ea mai este prescrisa si m prezent m cursul reaciilor de rejectie a grefei Distribuirea ei
este riguros reglementata
CONTRAINDICAII Talidomida este strict interzisa fc meu gravide si femeilor aflate la \arsta procrcatiei
TAMPONAD. Totalitate a tulburrilor provocate de prezenta de lichid sub presiune in interiorul pencardului (nveliul seros al muchiului cardiac)
Lichidul coninut m pencard este de cele mai multe ori format din snge rspndit m decursul unei intervenii de chirurgie cardiaca
Ecocardiografia confirma diagimsticul Tratamentul consta mtr o punctie imediata a pencardului In funcie de gravitatea atingem se ajunge de cele mai multe ori la completarea acestui act cu un drenaj chirurgical
TAMPONAMENT. Tehnica terapeutica ce permite opri rea unei hemoragii prin compresia regiunii care sngereaz Un tamponament este realizat prin lsarea compresele r meselor (buci de tifon foarte lungi) sau cmpurilor
(buci mari de pnza)
TARS. Schelet al prtii posterioare a piciorului
Tarsul se compune din doua pri Tarsul anterior formeaz scheletul unei pri din spatele piciorului el cuprinde 5 oase scurte juxtapuse cube idul

TATUAJ
scafoidul si cele 3 oase cuneiforme Tarsul participa la constituirea boitei plantare
Tarsul posterior cuprinde doua oase suprapuse calcaneul (e sul clciului) si deasupra astra 0alul
PATOLOGIE
Fracturile de astralul si de calcaneu survin m cursul traumatismelor violente sau al cderilor grave Tratamentul l r uneem chirurgical este adesea dificil deoarece el trebuie sa reconstituie suprafeele articulare corecte Necrnza
osului fracturat (in particular a astragalului) sau survenirea unei artroze posttraumatice constituie principalele complicaii
Fracturile cuneiformelor mai benigne sunt tratate ca fracturi ale metatarsienelor pnntr o imobilizare gipsata de
fracturile scafoidulm tarsian pot sa se complice cu o luxatie care face necesara o intervenie chirurgicala
TARSORAFIE. Operaie chirurgicala constnd m sutu rrea temporara una de alta a marginilor pleoapei superioare si ple apei mfene are SINONIM ble/arorafie
TARTRU. Depunere tare calcificata sau pe cale de a se
calcifica ce se acumuleaz pe coletele dinilor si sub gingii
Tartrul se formea/a pornind de la placa dentara Supra
afla m fata canalelor excretoare ale glandelor salivare adic fetele interne ale mcisivikr de jos si fetele externe ale molarilor de sus
TRATAMENT Detartrajul dinilor este indispensabil deoarece tartrul la fel ca si placa dentara favorizeaz apariia cariilor si a emgivitelor el trebuie efectuat o data pe an Practicarea unui penaj corect completat cu utilizarea unei
ae dentare permite sa se elimine placa dentara pe
TATUAJ. Desen care nu se poate terge practicat pe piele Un tatuaj este realizat de cele mai multe ori din motive de gust personal dar el mai pe ie avea ca scop si o reparaie estetica practicata de un medic specialist constnd
de exemplu in redesenarea areolei unui sn dup o intervenie chirur eicala TEHNICA Diferii pigmeni pot fi introdui m derm fie
sau mc ntatc mtr un aparat electric fie prin depuneri m mci/ii cutanate care se cicatrizeaz si nchid m interior pigmentul de asemenea se mai poate trece un fir colorat pnntr un tunel spat m epiderm
R1SCLRI Riscul principal al tatuajului este contaminarea cu acenti mfectiosica HI\ sau virusul hepatitei transportai prin instrumente de la o persoana contaminata la o persoana ndemna (care nu are m corp aceti ageni
mfectiosi) Probabilitatea acestor incidente este ridicata atunci cnd se apeleaz la tatuate n nepr fesionisti care nu respecta regulile TAY-SACHS

614
de asepsie de sterilizdre si de utilizare a materialului de unica ntrebuinare In plus tatuajele fcute de neprolesio msti sunt in general mai profunde mai neregulate si mai dificil de ters dect cele care sunt realizate de
profesioniti Tehnicile de distrugere a tatuajelor sunt numeroase dar nici una nu este cu adevrat satisfctoare deoarece toate sunt ndelungate (mai multe luni) si expun la un risc de cicatrice m particular hipertrolica (prin
formarea unui sul fibros)
TAY-SACHS (boala a lui) Boala a sistemului nervos central de natura genetica provocata de o acumulare a grsimilor in creier
Este o boala foarte rara care afecteaz mai ales popu latnle din Europa Centrala si de Nord
Boala ncepe din primul an de viata pnntr o oprire apoi pnntr o regresie a achiziiilor psihice intelectuale si motorii
TEGUMENT. esut sau totalitate a esuturilor care aco pera si nvelesc un organism viu SINONIM aparul te^u menlar
La om tegumentul este format din piele si anexele ei fanerele (peri par unghii) si glandele (glandele sebacee glandele sudonpare)
TELANGIECTAZIE. Dilatatie permanenta a unu! vas mic (drtenola capilar sangvin venula) situat in derm
Telangiectdznle formeaz Imn fine rou si violete de civa milimetri pana la civa centimetri lun cime rectilinii sau sinuoase ele deseneaz adesea reele uneori stele micue (angioame stelare)
DIFERITE TIPURI DE TELANGIECTAZIE Se disting forme dobndite si forme con cemUle
Telan^iecta iile dobandile sunt de depdrte cele mai frecvente Unele au o cauza locala traumatism aplicaie prea ndelungata de corticosteroizi radioterapie Altele sunt consecutive unei boli care poate li generala (sarcoidoza
sclerodermie lupus entematos) sau nu (cupero/a angiom stelar msuficientd venodsd cronica a membrelor inferioare) Altele in sfrit sunt total izolate fard cduzd cunoscuta
Telan^ieaamle congenitale constituie un simptom al unei afeciuni ereditdre complexe sindromul lui Rendu Osler ataxie teldngiectazie etc
TRATAMENT Acesta nu se justifica dect m caz de jena estetica si consta m distrugerea locdld prin electrocoagulare Sdu prin laser cu drgon d telangiectazulor
TELEMONITORIZARE PETAL. Sistem de nregistrare la distanta a zgomotelor cardiace ale ftului SINONIME monitorizare la distanta a t netului fetal lele suprave^hfie a \arunn
Telemomtonzarea fetala este indicata m timpul sarcinilor cu risc care nu necesita o spitalizare a femeii (ntrziere moderatd a cretem intrauterine hipertensiune artenald mo deratd dmenmtare de natere prematura sarcina
multipla
pornind din cea de a "'S a sapt imana de amen iree) Pacienta aplica pe dbdomenul sdu un captor legat la o cutiua ce conine un aparat care nregistreaz zgomotele inimii fatu lui Pe cutiua pune apoi un receptor telefonic care
transmite direct pe cale electronica informaiile ld impnmdntd
cdlculdtorului de la domiciliu m cdzul internam la domi uliu ceea ce asieura supravegherea sarcinii Telcmom tonzared dureaz o jumtate de ora pe zi In caz de anomalie sau de tulburare a ritmului femeia este spitalizata pentru
control
TELERADIOGRAFIE. Examen radiografie c btmutpnn ndeprtarea sursei de radiaie (tub cu raze X) de organul examinat (capul de exemplu)
INDICAII Teleradioyafia este utilizata frecvent m neurochirurgia stereotaxica (reperarea geometrica intra cerebrala m 3 dimensiuni) la spital sun ortodontie (corec tarea aezam dinilor) la cabinetul medical Tehnica asigura o
egalizare a contrastelor si/sau o absenta a deformatnlor imaginii obinute Aceasta permite o msurare directa m mrime reala a structurilor observate Astfel o teleradio grafie a cdpului dd o imdgine d crdmului si d masivului
faciodentar ddaptata masurdtonlor de distanta si de unghiuri (cefalometnc) necesare instituim si apoi urmrim unui tratament ortodontie
TEMPERATUR. Gradul de caldurd d corpului
Temperdtura corpordla este meninut constanta (homeotermie) pnntr o reglare fiziologica Temperatura corpului uman are o valoare medie de 37 C Ea variaz m mod normal de la 36 5 C (ctre ora 3 dimineaa) la 37 2 C (ctre
ora 6 seara) In plus la femei temperatura vanazd m mod nornidl m cursul ciclului menstrudl o fdZd cu tem perdturd mimmd se observa de la fluxul menstrudl pdnd ld ovuldtie o fdZd cu temperdturd maxima urmeaz ovuldtiei
PATOLOGIE Temperatura corpului poate fi afectata sau dereglat prin infecii afeciuni tiroidiene unele tumori ori pnntr o prea mdclungdtd expunere ld frig sdu ld o cdldurd excesiva
CURBA DE TEMPERATURA Variaia temperaturii luata zilnic la ora fixa si materializata sub forma unei curbe termice ori curba de temperatura permite supravegherea evoluiei anumitor boli mfectioase In ginecologie curba
de temperatura poate ajutd la reperarea perioadei de ovulatie deci la cunoaterea perioadei de fecunditate a unei femei
TEMPORAL (OS) Os lateral al crdmului cuprinznd m
TEMPORAL (artera) Vas care iriga unele elemente ale fetei

Arterele temporale sunt in numr de patru doua superficiale doua profunde

615

TENOSINOVIT
TENDINITA. Inllamatie a unui tendon
Un tendon esut fibros care unete un muchi cu un e s poate sa se inflameze fie la jonciunea musculotendmoasa fie la punctul lui de inserie pe os (entesopatie) fie m partea sa mediana
CAUZE Tendinele au cauze multiple adesea asociate Ele pot fi provocate de microtraumatisme repetate profesionale sau ndeosebi sportive (epicondilita la juctorii de tenis tendimta a adductonlor la dansatori etc) sau pot fi de
c nyne degenerativa mbtrnirea esuturilor antrennd o uzura chiar o ruptura a fibrelor de colagen care constituie tendc nul (periartrita scapulohumerala de exemplu) In sfrit o tendimta poate fi legata de o boala articulara
mflamatone de exemplu o spondilartnta anchilozanta (ndeosebi la nivelul de inserie a tendonului lui Ahile) sau de o poliartnta reumatoida
SIMPTOME SI EVOLUIE Durerea este simptomul dominant prezenta adesea m stare de repaus ea se accen tueaza la palpare si atunci cnd se solicita articulaiile adiacente tendonului inflamat Principalul nsc al tendmitelor
netratate este ruptura tendmoasa
TRATAMENT Acesta se bazeaz pe repaus pe luarea de antnnflamatoare aplicate sub forma de pomezi sau de gelun pe tale orala chiar prin infiltraii si pe fizioterapie (lomzan ultrasunete) In caz de tendimta cronica sau de
ruptura tendmoasa se recurge uneori la chirurgie
TENDON. esut fibros prin intermediul cruia un muchi se prinde de un os
Tendoanele sunt formate din fibre de colagen hrnite prin vase sangvine foarte fine Unele (cele ale minilor ncheieturii minilor picioarelor) au m plus un nveli teaca smoviala de aceeai natura cu membrana smoviala care
tapeteaz capsula articulaiilor mobile Ea secreta un lichid lubrifiant care permite o mai buna alunecare in aceste regiuni anatomice supuse unor importante frecri
Flexibil dar puin elastic (muchiul este cel elastic) tendonul este foarte rezistent
PATOLOGIE
Rupturile tendmoaw pot surveni ca urmare a unei tendi nite cronice din cauza fragilizarn tendonului ori pe un tendon in prealabil sntos de exemplu in caz de efort violent fr practicarea unei nclziri sau m caz de plaga
cutanat profunda
Tendimtele sunt inflamaii ale unui tendon de origine traumatica sau reumatismala
Tenownovitele sunt inflamaii ale tecii smoviale mem brana seroasa care nconjoar unele tendoane
TENESM. Durere anala nsoita de o contracie a sfmcterului anal care precede sau urmeaz unei evacuri rectale compusa de cele mai multe ori din mucozitati snge sau puroi
O tenesma se bserva in cursul sindromului dizenterie (atingere a rectului de origine mflamatone parazitara mfectioasa sau tu morala)
TENIAZ sau TAENIAZ. Boala parazitara pro vocata de infestarea cu viermi aduli teniile S NONIME leniazi\ taenian^
Teniile intre care unele tipuri sunt denumite m mod curent solitare sunt viermi plai (cestode) de dimensiuni variabile de la civa milimetri la mai muli metri lungime
DIFERITE TIPURI DE TENIAZE Se deosebesc patru tipuri dup specia de tenie m cauza
Taema Cinat foarte frecventa m Frana este trans misa prin mgestia de carne de vita
Taema wlium este transmisa pnn mgestia de came de porc
Diphylloh( trium latum agentul botnocefalozei este transmisa prin mgestia de peti de apa dulce
Hymenolepu nana responsabila de himenolepioza para 7ito/a frecventa la copii este o teme mica transmisa prin mgestia de insecte (pureci viermi de faina) sau ndeosebi a oualor de viermi in tarile tropicale
CONTAMINARE Teniile-cu excepia lui Hymenolep^ nana se transmit omului prin alimente care conin larve si nu sunt suficient prelucrate termic SIMPTOME SI SEMNE O temaza se manifesta pnntr o oboseala o lipsa de
pofta de mncare sau mai rar pnntr o pofta de mncare exagerata prin dureri de burta uneori prmtr o diaree prin mancanmi O persoana infestata prin tema vacilor elimina spontan prin anus fragmente de vierme avnd aspectul
de taitei plai rozalii sau albiciosi mobili
TRATAMENT SI PREVENIRE Administrarea orala a unui medicament antiparazitar activ fata de teme este eficace luat mtr o priza sau doua Prevenirea consta mtr o suficienta prelucrare termica a crmi si a petelui
TENIE sau TAENIE. Vierme din clasa cestodelor parazit al intestinului subire -> TENIAZ
TENNIS ELBOW. -* EPICONDILITA
TENODEZ. Intervenie chirurgicala care consta in transformarea unui tendon mtr un fel de ligament
TENOLIZ. Eliberare pe cale chirurgicala a unui ten de n a crui micare este mpiedicata de ctre aderente
TENORAFIE. Sutura chirurgicala a unui tendon secionat
TENOSINOVIT. Inflamatie a tecii smoviale (mem brana seroasa care nconjoar unele tendoane si faciliteaz alunecarea k r) TENSIOMETRU

616
Principalele tendoane nzestrate cu o teaca smoviala sunt cele ale muchilor extenson si flecton ai degetelor de la mini si de la picioare
CAUZE Tenosmovitele pot fi cauzate de un surmenaj al articulaiei de un reumatism inflamator (poliartnta reuma tismala ndeosebi) de o infecie bactenana (stafilococie tuberculoza) sau de o boala
mflamatone locala
S1MPTOME SI SEMNE Simptomele sunt aceleai cu cele ale unei tendimte umfltura durere accentuata la palpare si atunci cnd tendonul este mobilizat TRATAMENT Atunci cnd tenosmovita este
mfectioasa o curare chirurgicala (splarea tecii smoviale cu ser fiziologic daca lichidul smovial este doar inflamator ablatia tecii daca exista puroi) asociat cu o antibioterapie adec vata este necesara
principalul risc al acestor tenosmovitc este ruptura de tendon In alte cazun tratamentul se bazeaz doar pe punerea m repaus a zonei dureroase si pe luarea de antnnflamatoare
TENSIOMETRU. Instrument pentru msurarea presiunii arteriale SINONIM \fif,momanomeru
Tensiometrul permite o evaluare a acestei presiuni m milimetri de coloana de mercur El da doua cifre care corespund presiunii sistolice (valoarea maxima) si celei diastohce (valoarea minima)
DESCRIERE Un tensiometni se compune dmtr o brasarda gonflabila pusa m jurul braului pacientului dmtr o para de cauciuc utilizata pentru msuflarea de aer m brasarda si dmtr un sistem de msura care
poate fi dup caz o coloana de sticla umpluta cu mercur un manometru cu ac indicator sau mai recent un ecran de afisaj digital
TENSIUNE ARTERIAL. - - PRESIUNE

ARTERIALA

TENSIUNE OCULAR. Presiune care domnete m interiorul globului ocular SINONIM presiune imraouilar (PIO)
Tensiunea oculara este msurata m principal cu ajutorul unui aparat numit tonometru cu aplanatie care se apas pe ochi Tensiunea este evaluata m milimetri coloana de mercur Valoarea sa normala este intre
IO si 20 milimetri de mercur
PATOLOGIE
Creterea tensiunii mtraoculare caracteristica glauco mului poate fi cauzata de modificarea unghiului indo cornean care mpiedica umoarea apoasa sa fie evacuata
Micorarea tenuunu oculare saw hipotomia este m principal simptomul unei uvcite Aceasta micorare a tensiunii oculare se manifesta prin dureri Tratamentul sau este cel al cauzei
TEOFILIN. Medicament utilizat m tratamentul astmului Teofihna si derivaii ei sunt indicai m caz de astm sau de bronhospasm m tratamentul crizelor precum si m tratamentul de fond
MOD DE ADMINISTRARE Administrarea se face pe cale orala (capsula comprimat sirop) pe cale rectala (supozi toare) si m cazul urgentelor pecaleintravenoasa la spital
SUPRAVEGHERE Concentraia sangvina de teofilma (teofilmemia) este verificata cu regularitate din cauza micii sale marje terapeutice (intervalul dintre doza eficace si doza toxica) a medicamentului
EFECTE NEDORITE SI INTERACIUNI Sunt observate adesea vrsaturi dureri de cap o stare de excitaie si o insomnie deteptarea unei epilepsii (convulsii) o accelerare a ritmului cardiac dureri si
tulburri gastrice Asocierea cu unele medicamente poate duce la o supradozare La copil administrarea acestui medicament se face ntotdeauna cu prudenta
TERAPEUTIC. Parte a mediunei care se ocupa cu mijloacele - medicamentoase chirurgicale sau altele -destinate vindecam sau amelioram bolilor > TRATAMENT
TERAPIE COMPORTAMENTAL. Metoda de tratament al tulburrilor mintale constnd m deconditionarea si nvarea cu scopul de a nlocui un comportament neadap tat (o teama agitata declanata de
o situaie inofensiva de exemplu) pnntr un comportament adaptat
INDICAII Acestea sunt nevrozele (fobie isterie de con versie) tulburrile sexuale (ejaculare precoce impotenta \agimsm fn0iditate) perversiunile si unele stan psihotice Terapiile comportamentale se mai
dovedesc eficace m problemele conjugale si familiale
TERAPIE GENIC. Metoda terapeutica ce utilizeaz genele si informaia pe care ele o poarta pentru a trata o boala genetica sau pentru a modifica un comportament celular SINONIM f,enoterapie
Terapia gemea este avuta in vedere si ca o tehnica terapeutica aplicabila unor boli ne ereditare precum cancerul si SIDA In aceste cazuri strategia consta m a face sa intre m celula bolnava (si nu si m alta) o
gena capabila sa o distrug
INDICAII Terapia gemea nu are indicata m sensul obinuit al termenului deoarece ea nu se afla dect la nceputul fazei experimentale un medic care nu participa la o lucrare de cercetare nu poate propune
pacienilor si sa fie tratai cu terapie gemea
DIFERITE TIPURI DE TERAPIE GENIC Terapia gemea utilizeaz o gena pe care o introduce m celulele bolnavului Dup natura celulelor atinse se deosebesc dou metode
Terapia peni ^erminulu ori terapia gemea sexuala ar consta m aplicarea terapiei gemee unui embrion m stadiul m care acesta este format dmtr o ngrmdire de celule sau celulelor germmale (ovule
spermatozoizi) ale unui adult 617
TERATOM
Aplicaiile terapiei genice la bolile ne-ereditare
Principalele boli avute m vedere pentru terapia gemea sunt cancerul si SIDA dar indicaiile s ar putea extinde o data cu dezvoltarea tehnicilor In stadiul actual al cercetrilor nu ne putem gndi la vindecarea celulelor bolnave
Strategia consta din contra m distrugerea lor fr a altera celulele sntoase ceea ce este imposibil cu chimioterapia clasica Actualmente sunt avute m vedere trei tehnici principale
modificarea prin tehnici genetice a celulelor pacientului (limfocite de exemplu) cu scopul ca ele sa distrug celulele bolnave (celule tumorale de exemplu) fcnd m aa fel meat ele sa fabrice substane toxice pentru aceste
celule
- introducerea m mod specific in celulele bolnave a unei gene care atunci cnd va fi citita va conduce la fabricarea unui produs toxic care le va omori
- introducerea unei gene capabile sa stimuleze mijloacele de aprare imumtara a pacientului (a cror deficienta a permis dezvoltarea tumorii)
Gena introdusa s ar transmite atunci tuturor celulelor fiice ale primelor celule embrionare adic tuturor celulelor viitorului individ ar avea Ioc deci o modificare a patn momului genetic al speciei umane In plus celulele germi
nale ale viitorului individ fund atinse ca si celelalte noul patrimoniu s ar transmite ereditar ntregii sale descendente O astfel de abordare terapeutica este m consecina categoric interzisa
Terapia ^enica wmalica consta m introducerea genelor exclusiv m celulele somatice (nesexuale) La aceasta tehnica se limiteaz actualmente cmpul de activitate si cercetarea in terapia gemea
TEHNICI Pana m prezent sunt in curs de punere la punct dou strategii diferite
Tehnica m varo consta m recoltarea de celule de la individul care urmeaz sa fie tratat (de exemplu limfocite pnntr o simpla luare de snge) si introducerea in ele a genelor bune fie prin transfectie (tehnica de laborator care
permite introducerea de A D N mtr o celula cu nucleu) fie prin intermediul unui virus Aceste celule care poseda atunci gena buna sunt reintroduse m snge pnntr o injecie mtravenoasa Aceasta strategie nu poate fi utilizata
dect m cazul unor defecte genetice care se manifesta m snge sau sunt localizate in celule pe care sngele le poate ajunge
Tehnica m vivo consta m general m asocierea unei gene bune cu un vector (un virus de exemplu) care va fi capabil sa o transporte acolo unde prezenta sa este necesara Pentru a fi eficace trebuie ca aceasta sa fie m stare sa
acceada specific la toate celulele care trebuie sa fie corectate si sa ptrund m ele Aceasta tehnica rmne mea mai mult teoretica dect practica
Limitele terapiei genice Actualmente este greu sa se vorbeasc de rezultatele terapiei genice deoarece aceasta nu se afla dect m faza experimentala Dar si daca s ar cunoate un procentaj global de eficacitate acesta n ar fi dect
orientativ si n ar avea nici o valoare statistica dat fiind numrul infim de bolnavi tratai Totui se poate arata ea unele experiene au fost ntrerupte din cauza efectelor nedc nte si ca pentru moment se vorbete pentru expe
nentele m curs sau ncheiate mai curnd de ameliorarea simptomelor dect de vindecare
In plus exista doua necunoscute notabile eficacitatea pe termen lung si efectele nedorite probabile ale acestei tehnici
EFICACITATEA PE TERMEN LUNG Principiul general al terapiei genice este introducerea unei gene bune mtr o celula care va citi informaia ce o conine si va fabrica proteina lipsa Daca aceasta celula moare corecia pe
care a obinut o ar disprea deci o data cu ea Or doar cu cteva excepii (celulele nervoase de exemplu) celulele nu triesc prea mult timp si sunt nstant nlocuite prin altele noi In stadiul actual al tehnicii efectul terapeutic
obinut nu poate fi deci dect trector
In tratamentul cancerului sau al SIDA o mica durata de eficacitate n ar pune probleme deoarece o data distruse tumora sau celulele infectate cu H l V nseamn ca boala este vindecata Din contra m caz de boala ereditara
corecia trebuie sa persiste ntreaga viata Pentru aceasta ar fi absolut necesar sa se gseasc celule eu durata de viata deosebit de lunga si ar trebui ea terapia sa fie rennoita periodic
EFECTE NEDORITE Complexitatea extrema a genelor
temerea mai ales ca terapia gemea sa nu perturbe subtilele relaii dintre gene Astfel animalele tratate prin terapie gemea pentru a creste mai mari (m scopuri de cercetare sau de ameliorare a produciei) au devenit sterile din
motive mea necunoscute De aceea aceasta tehnica este rezervata mea pentru bolile Orave (adesea mortale) sau incurabile
Perspectivele terapiei genice In pofida acestor restne tu se pare ca terapia gemea ar putea constitui m civa am sau m civa zeci de ani un progres medical cel puin comparabil eu descoperirea antibioticelor sau a razelor X
TERATOGENEZA. Formare si dezvoltare m Mero a anomaliilor care duc la malformaii SINONIM terato^eme Un medicament teratogen este un medicament care antreneaz o perturbare a dezvoltam embrionare sau fetale
atunci cnd este administrat unei femei gravide
TERATOLOGIE. tiina care studiaz anomaliile si malformaiile legate de o perturbare a dezvoltam embno nare sau fetale
TERATOM. -+ DSEMBRIOM TEREN

618
TEREN. Totalitate a factorilor genetici fiziologici tisu lari sau umorali care la un individ favorizeaz apariia unei boli sau condiioneaz prognosticul ei
Se vorbete de exemplu de teren alergic la un pacient atunci cnd acesta poseda antecedente personale sau fami hale de astm eczema sau alergie TERMALISM. Utilizare si exploatare terapeutica a apelor minerale
Exista diferite ape minerale care se deosebesc intre ele prin componentele lor reziduul uscat (care rmne dup evaporarea apei) asociind elemente minerale de concentraie mare (sulfuri sulfai clor bicarbonat de sodiu si de
calciu) sau mic (arsen fier seleniu elemente radioactive) gaze (dioxid de carbon hidrogen sulfurat) nmoluri naturale care conin microorganisme Temperatura izvorului (la gura lui) este variabila de la mai mult de 50C pana Ia
mai puin de 20 'C dup temperatura lor apele sunt denumite hiper termale termale sau hipotermale

INDICAII SI TEHNICI Compoziia unei ape orienteaz utilizarea ei terapeutica apele sulfurate de exemplu sunt cunoscute m principal pentru efectul asupra pacienilor care sufer de boli respiratorii otonnolanngologice sau
de reumatism apele bicarbonate sunt foarte indicate m pato logia digestiva In Frana si nu numai aici se cunoate o indicaie precisa pentru fiecare tip de ap m alte tari ale Europei totui aceasta dispoziie nu este urmata cu
aceeai rigoare
Termalismul este indicat m diferite afeciuni cronice m afara puseelor acute apele fund utilizate sub diferite forme
in drteriopdtia membrelor inferioare in stadiul de dureri la mers sub forma de bai dusuri exerciii in piscina si injecii
- m tratamentul bolilor digestive si metabolice (colo patn obezitate dup hepatita) sub forma de buturi bai dusuri cataplasme cu nmol exerciii in piscina si splaturi
- m neurologie sub forma de bai dusuri micri m piscina si cataplasme cu nmol
- in tratamentul bolilor de piele si ale mucoaselor (eczem psoriazis cuperoza cicatrice gmgivita si glosita arsuri) sub forma de bai de gura bai dus fihform la mare presiune comprese exerciii m piscina
- m flebologie (urmri recente ale flebitei boli vas culare) in principal sub forma de bai
- m tratamentul afeciunilor psihosomatice (nevroze depresii benigne) de cele mai multe ori sub forma de bai
in tratamentul afeciunilor renale si de metabolism sub forma de buturi si de bai
m tratamentul bolilor respiratorii (smuzite otite astm bronite) sub forma de butura inhalaii gargansme bi si irigaii nazale sub presiune asociate cu reeducarea respiratorie cu drenajul postural si cu msuflatia tubara
m reumatologie (artroza lombalgn reumatism mfla mator m afara puseelor sechele ale traumatismelor) sub
iorma de bai dusuri mobilizri in piscina bai si cataplasme de nmol
DESFURARE O cura dureaz m jur de doua sau trei sptmni mai mult m unele tari si poate fi rennoita de cate on este nevoie in cursul tratamentului apa este utilizata la locul de unde nete izvorul sau la gura lui sub
diferite forme (buturi inhalaii etc ) uneori fund asociate mai multe izvoare pentru tratamentul aceleiai afeciuni La nevoie apa este rcit sau nclzita nainte de utilizare Climatul locului asociat cu schimbarea modului de
viata si deprtarea de domiciliu pe care le presupune cura contribuie la efectele benefice ale acesteia
Rezultatele nu se vad dect la cteva sptmni dup cura chiar la captul a mai multor luni Termalismul per mite m cazul afeciunilor cronice o micorare a numrului si intensitii puseek r precum si o reducere a consumului
de medicamente
CONTRAINDICAII Insuficientele hepatice renale si cardiace grave precum si cancerele m evoluie constituie tot attea contraindicata ale termalismului
TERMINAL, -A. Care a ajuns la sfritul sau
Stadiul terminal al unei boli este ultima sa faza cu evoluie spre moarte fr ca aceasta sa poat fi mpiedicata
TERMOCOAGULARE. > ELECTROCH RURGIE
TERMOFOBIE. Teama de cldura cu senzaia per manenta de a fi prea cald
O termofobie trebuie sa fie deosebita de bufeunle de cldura
O termofobie este un semn caracteristic de hipertiroidie hormonii tiroidiem stimulnd consumul de oxigen si deci eliberarea de cldura
TERMOGRAFIE. Examen care consta m vizualizarea si nregistrarea cldurii emise de anumite regiuni ale organismului ndeosebi de regiunea snului
Termografia este actualmente adesea abandonata din cauza mani fiabiliti a examenelor radiografice (mamo grafie) si ecografice
TERMOMETRU. Instrument destinat msurrii tem peraturn corpului
naintea luam temperaturii este absolut necesar sa scuturam bine termometrul de sus in jos pentru a face mercurul sa coboare din nou m rezervor Temperatura poate fi luata m rect (temperatura rectala) m scobitura axilei
(temperatura axilara) sau m gura sub limba (temperatura bucala) Termometrul trebuie sa fie inut l minut m rect 3 pana la 5 minute m celelalte doua cazuri Temperatura rectala si temperatura bucala sunt cele mai apropiate de
temperatura centrala a corpului temperatura axilara este mai mica cu O 5 care trebuie adugate pentru a cunoate 619

TEST DE ACUITATE VIZUALA

temperatura reala Msurarea temperaturii bucale se prac tica mai ales in tarile anglo saxone
Din motive igienice actualmente se manifesta orientarea spre termometrele de folosina unica (cutanate de exemplu) ori a sondelor termosensibile
NTREINERE Un termometru trebuie splat cu apa si spun sau cu alcool m acest ultim caz trebuie ca termo metrul sa fie uscat nainte de folosire deoarece alcoolul irita mucoasele si pielea
TERMOREGLARE. Meninere de ctre organism a propriei sale temperaturi
Termoreglarea este o funcie complexa aflata sub coman da sistemului nervos central in principal a hipotalamusului (ansamblu de formaii cenuii situate m al treilea ventricul m centrul creierului)
Temperatura corpului este rezultatul fenomenelor con jugate de producere si de pierdere a cldurii Cldura produsa care se adaug cldurii primite din exterior rezulta din reaciile chimice intracelulare si
din contraciile mus culare Pierderea se face spontan prin piele ea este favon zata de vasodilatatia superficiala (dilatatia vaselor sangvine ale pielii) si de sudatie urmata de evaporarea sudorii
TEROARE NOCTURN. Tulburare a somnului copi lului care se manifesta pnntr un ipat sau prin planete ascuite nsoite de semnele unei angoase majore FRECVENTA Aceasta tulburare afecteaz
aproximativ 3% dintre copii Mai frecventa la biei dect la fete ea survine cu predilecie la vrstele cuprinse intre 4 si 12 ani CAUZE Teroarea nocturna traduce o activitate anormala a sistemului nervos
central Mecanismul ei insuficient cunoscut face sa intervin imatuntatea sistemelor de trezire
Poate fi cutata totui o eventuala cauza ca o boala infectioasa o priza medicamentoasa sau un factor psihologic (conflicte afective cu anturajul de exemplu) SEMNE n general la doua trei ore dup culcare
copilul se ndica brusc m pat victim se pare a unei spaime intense Ochii larg deschii au un aspect sticlos Corpul este scuturat de tremurtunsi acoperit de sudoare Copilul bolborosete cteva cuvinte plnge
sau tipa In general el nu si recunoate nici panntn mu anturajul si se arata incapabil s precizeze cauza spaimei sale Durata episodului variabil poate merge pana la douzeci de minute Pana la urma copilul
readoarme La deteptare de cele mai multe on nu si va reaminti nimic
Teroarea nocturna este nsoita uneori de o forma de somnambulism numita somnambulism teroare care se manifest pnntr o plimbare care poate asocia un reflex de fug sau de lupta daca subiectul este
oprit sau inut Astfel de comportamente risca sa se afle la originea unor accidente (cdere pe o scara trecerea pnntr o ua din sticla etc ) Ca regula generala nu trebuie ncercat sa se trezeasc un copil
n cursul unui acces de somnambulism sau de teroare nocturna
EVOLUIE SI TRATAMENT Ca si pentru somnam bulism evoluia este m general favorabila (erorile nocturne tinznd sa dispar spontan si persistnd rar in adolescenta Nu exista un tratament specific
Conduita adecvata este aceea de a mpiedica rnirea copilului m cursul accesului Tratamentul medicamentos (benzodiazepme ammeptma) este re/ervat cazunlor grave pnn frecventa si intensitatea lor
TEST l Examen on proba standardizata si etalonata care permite evaluarea aptitudinilor fizice si psihologice ale unui individ dat 2 Examen complementar practicat pentru a orienta sau a confirma
diagnosticul unei boli
Testele sunt utilizate m domenii foarte variate ca bacte nologia (testul de imobilizare a treponemelor de exemplu care permite sa se detecteze un sifilis) sau alergologia m care se utilizeaz testele cutanate
pentru determinarea sensibilitii organismului la anumite antigene ca tuberculma sau candidma
TEST AL TRANSPIRAIEI. Examen care are drept scop punerea m evidenta a unei secreii de transpiraie extrem de bogata m clorura de sodiu
Un nivel prea ridicat al clorurn de sodiu m sudoare constituie unul dintre semnele mucovisudiozei In con secmta testul este practicat m general la sugar pentru a depista aceasta boala
DESFURARE Testul transpiraiei se practica m cursul unei spitalizri Camera trebuie uor supranclzit m preala bil astfel nct sa stimuleze secreia sudorii Se aplica atunci pe antebraul copilului cu
ajutorul unei benzi un electrod de recoltare care realizeaz o dozare automata a clorurn de sodiu Durata totala a examenului este de 5 pana la 7 minute Rezultatul este cunoscut imediat el are semnificaie
patolc gica d ncolo de o concentraie in clor de 60 milimoli pe litru
TEST DE ACUITATE VIZUAL. Examen destinat
DESFURARE Probele fac apel la diferite scri care se adreseaz unui adult unui copil sau unui subiect analfabet La adult scara de acuitate cea mai utilizata pentru vederea de departe este cea care
prezint litere de dimensiuni descresctoare Subiectul fund plasat la 5 metri de scala este pus sa citeasc testul cu fiecare ochi pe rnd fr lentile corectoare apoi cu lentile corectoare care par cele mai
adecvate pentru vederea sa Literele cele mai mari cores pund unei acuiti de 1/10 iar cele mai mici unei acuiti de 10/10 Pentru msurarea acuitii vizuale de aproape testul cel mai utilizat este cel al lui
Parmaud Citit la o distanta de 33 centimetri el face apel la lectura fragmentelor unui text scris cu litere din ce m ce mai mici TEST DE INTELIGEN
620
U La copiii naintea \ aratei \c< Iar e si Ici subiecii analfabei msurarea acuitii vizuale este identica cu cea a adultului dar se utilizeaz cifre desene sau litera E orientata in diferite sensuri si a cror
orientare subiectul trebuie s o indice
TEST DE INTELIGENT. Proba standardizata care permite evaluarea capacitilor intelectuale ale unui subiect pnn comparare cu o medie stabilita pentru totalitatea indivizilor care au fost supui
aceleiai probe
Printre testele de inteligenta sunt utilizate mai ales doua
Testul lui Bmet Simon msoar vrsta mintala reala m raport cu vrsta biologica Ulterior el a fost perfecionat ca test de performanta ori coeficientul intelectual (Q I)
Testul lui Weschler Bel/e\ue este destinat exploram totalitii funcionam psihice a subiectului El consta dmtr o balene de teste care pun m joc diferite operaii intelectuale ordonarea imaginilor asocierea
diferitelor elemente reconstituirea unor figuri geometrice etc
TEST DE PENETRARE NCRUCIAT IN VITRO. Examen care consta m studierea m laborator a contactului dintre glera cervicala si sperma
Acest contact intervine m mod normal in timpul rapor (urilor sexuale la nivelul colului utenn INDICAII Un test de penetrare ncruciat//? v/f; poate fi realizat in caz de sterilitate El permite sa se deceleze
daca glera cervicala este cauza infcrtihtatii De asemenea se poate depista o sterilitate imunologica (fabricarea de anti corpi antispermatozoizi de ctre organismul femeii deran jand penetrarea
spermatozoizilor m organele genitale feminine)
DESFURARE Testul se desfoar m laboratc r si consta mtr o simpla prelevare simultana de sperma (pnn mastur bare) si de glera (prelevare efectuata m poziie gmeco logica) Este ceruta o abstinenta
sexuala prealabila de 2-\ zile De altfel trebuie evitata orice toaleta vagmala interna cu scopul de a nu modifica glera cervicala nainte de examen De foarte multe ori pentru ameliorarea calitii g'erei se
prescrie m prealabil femeii un tratament cu hor mom estrogem
TEST DE PERSONALITATE. Proba standardizata care permite studiul caracterului unui subiect sau deter minarea pe plan psihiatric a starn sale sau a tendinelor sale patologice
Testul de aperceplie tematica (T A T ) utilizeaz plane cu imagini care urmresc sa i inspire subiectului scenarii reacii legate de scenele reprezentate
Testul omuleului se adresea/a copiilor mici Acesta consta m punerea copiilor sa deseneze un omule spre vrsta de 4 am omuleul mormoloc la care capul si corpul sunt dmtr o bucata este nlocuit cu o
reprezentare mai diferen tiata care dovedete o dezvoltare psihoafectwa normala
Testul lui R rschach consta m punerea subiectului sa
comente/e o seric de pete de cerneala
mMMPI (Minnesota Multiphasic Personahty Inventory sau
testul lui Minnesota de evaluare multifazitd a personali
tatu) comporta mai multe chestionare al cror scor eviden
tiaza caracterul si tendinele afective profunde ale
subiectului
De altfel scrile de evaluare a simptomelor sunt din ce n ce mai mult ntrebuinate cea mai cunoscuta este scara lui Harmlton care evalueaz gradul de anxietate si de depresie
Cmpul de aplicare al testelor a devenit considerabil Ele sunt utilizate m psihiatrie m psihologie m medicina muncii precum si pentru selecia si orientarea profesionala Totui testele de personalitate nu sunt
dect tehnici de completare si nu pot nlocui evaluarea individului m cursul unei relaii mterpersoane
TEST EPICUTANAT. - EPIDERMOTEST

TEST LA TRH. Proba care utilizeaz TRH (abreviere pentru locuiunea engleza Thyrt tropm Releasin, Mormone hormon care elibereaz tirotropma) cu scopul de a studia rspunsul hormonilor hipofizari a
cror secreie este timulata m mod normal de TRH m cursul bolilor care afecteaz hipotalamusul sau hipofiza
TEST POSTCOITAL. - HUHNER (test al lui)

TEST RESPIRATOR. Examen care permite aprecierea funciei intestinale prin analizarea aerului expirat In engle 7a hreath test
Testul respirator cel mai utilizat este testul hidrogenului care consta m msurarea coninutului m acest gaz a aerului expirat dup ce pacientul a ingerat o cantitate determinata de zaharun (xiloza lactoza
glucoza etc ) pe care le con suma microorganismele intestinale O concentraie anormala de hidrogen evideniaz fie o malabsorbtie a zahrului de ctre intestinul subire fie o infecie digestiva De fapt even
tualele dezechilibre microbiene ale intestinului subire antreneaz o producie crescut de hidrogen dizolvat m ange si exhalat prin plmni
Pacientul trebuie sa fi ncetat orice tratament cu anti biot ce m cursul lunii care precede examenul si sa nu fi suferit nici o purjare (pregtire pentru examenul radiologie al intestinului de exemplu) m ultimele
15 zile care preced testul In dimineaa examenului pacientul trebuie sa fie a jeun (pe nemancate)
Examenul dureaz intre 5 si 8 ore El nu antreneaz nici un fel de efect nedor t
TESTICUL. Gonada (glanda sexuala) masculina
Testiculele sunt m numr de doua La ft ele sunt situate in abdomen dar in general coboar in burse nainte de natere uneori ceva mai trziu Ele rmn de dimensiuni mici pana la pubertate atunci cresc m
volum pentru a ajunge treptat pana la dimensiunile ntlnite la adult STRUCTURA Testiculul este un ovoid cu o lungime de 4-5 centimetri o lime de 2-3 centimetri si o grosime de 2 5 centimetri El
conine canalicule tuburi semimfere si celulele zise ale lui Sertoh care asigura elaborarea sper matozoizilor ori spermatogeneza Tuburile semimfere se reunesc pentru a forma o reea de canale rete teWi de la
care pleac 10-12 canale eferente care ajung in epididim mic organ aflat m lungul marginii posterioare a testiculului Din epididim pleac un canal canalul deferent care trans port spermatozoizii spre
veziculele seminale si uretra Ansamblul constituie caile spermatite Tuburile semimfere sunt nvelite m esut conjunctiv ce conine celulele lui Leydig care secreta hormonul masculin testosteronul

FUNCIE Testiculul are doua funcii declanate la pubertate si controlate de o glanda care este situata la baza creierului - hipofiza - si de o formaiune cerebrala hipo talamusul - care se supune la rndul ei
unui retrocontrol hormonal
Funciei exocrin este spermatogeneza condiie prealabila oricrei reproduceri
U Funcia endocrina este secreia hormonala de testosteron care nu doar ca induce spermatogeneza ci este responsabil si de importantele modificri pubertare si de dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare masculine (pilozitate schimbarea vocii repartiia musculara etc )
EXAMENE Examenul clinic (observaia palparea) este completat daca este necesar cu ecografia spermograma (analiza spermei) biopsia dozrile hormonale (testosteron hormon fohculostimulant [FSH] si
lutemizant |LH| si studiul markenlor tumorah ca a feto proteina si hormonul conomc gonadotrofic care permite evaluarea tipului histologic al unor cancere
PATOLOGIE nainte de pubertate coborrea testiculelor din cavitatea abdominala m burse prin canalul inghinal este necesara deoarece temperatura interna a corpului este prea ridicata pentru a permite
spermatogeneza Absenta coboram testiculelor in burse ori cnptorhidia poate necesita un tratament chirurgical Alte anomalii ale tuburilor semi nifere intre care atrofia antreneaz o sterilitate O msufi cient a
dezvoltam testiculare poate fi de origine cromozorruca (sindromul Iui Klmefelter) sau hipofizara (sindromul lui Kallmann De Morsier) Vancocelul (dilatatia varicoas a venelor testiculului) de cele mai
multe ori nensemnat antreneaz uneori o sterilitate si hidrocelul (efuziunea de seroziute m jurul testiculului si epididimului) pot necesita un tratament chirurgical n sfrit testiculul poate fi sediul unei
tumori benigna sau maligna unei torsi uni unei rupturi cauzate de un traumatism de o infecie bacte nan sau virala (m particular tuberculoza oreion lepra etc )
TESTICUL (cancer de) Cancer care se dezvolta de cele mai multe ori pe seama celulelor germmale ale testiculului sub forma unui seminom unui disembnom (sau teratom) unui conocarcinom sau a unui
carcinom embrionar
TESTICUL
Cancerul testicular se manifesta la brbaii cu vrste cuprinse intre 15 si 45 ani
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Cancerul testicular se tra duce pnntr o cretere m volum nedureroasa a bursei Diagnosticul se pune pe baza ecografici testiculului apoi a dozrii anumitor markeri sangvini ca
a feto proteina si fraciunea P a hormonului conomc gonadotrofic TRATAMENT Acesta consta m orhidectomie (ablatia chirurgicala a testiculului) si mtr un tratament radioterapie sau chimioterapie
complementar Seminoamele sunt tratate m general prin iradierea anilor ganglionare abdominale si toarcice Alte tumori germmale sunt doar supravegheate atunci cnd nu prezint nici o metastaza sau sunt
tratate prin chimioterapie daca sunt decelate metastaze Aceste trata mente n au nici o urmare asupra calitii ereciei dar sunt f arte agresive pentru celulelele germinate ale testiculului sntos restant si pot
antrena o sterilitate Din acest motiv se propune pacienilor care doresc sa mai procreeze sa si ce nserve sperma nainte de a ncepe tratamentul
PROGNOSTIC Prognosticul cancerelor de testicul este de cele mai multe ori excelent (intre 80 si 95% vindecri) cu excepia coriocarunomuiui cu evoluie deosebit de maligna
TESTICUL (ectopie de) > CRIPTORHIDIE

TESTICUL (torsiune de) nfurare a cordonului spermatic in jurul sau provocnd o oprire a vascularizaru testiculului SlNON M t >r\iune u cordonului spermatic
Torsiunea este favon/ata de o mobilitate anormala a testiculului m bursa sa de exemplu atunci cnd este prost legat de membranele care l nconjoar
SIMPTOME SI EVOLUIE Torsiunea testiculara survine de cele mai multe ori la copil mai rar la adultul tnr Ea se manifesta prin apariia brutala a unei dureri testiculare unilaterale care iradiaz spre
regiunea inghinala si abdo men cu greuri Testiculul este brutal si foarte rapid dureros In absenta tratamentului testiculul nefimd vasculanzat poate sa se necrozeze ceea ce antreneaz o pierdere irever sibila
a funciilor sale hormonale si de elaborare a spermato zoizilor Totui atunci cnd testiculul restant nu este atins aceasta nu are nici o incidena nici asupra fertilitii nici asupra potentei sexuale a subiectului
TRATAMENT Torsiunea de testicul constituie o urgenta Deschiderea chirurgicala a bursei permite desrasucirea pediculului spermatic Daca tesUculul pare bine vasculanzat el este fixat de peretele scrotal cu
scopul de a evita orice recidiva daca m schimb el este necrozat se impune ablatia sa In toate cazurile testiculul opus care prezint aproape ntotdeauna aceleai anomalii trebuie sa fie fixat m scop preventiv
TESTICUL FEMINIZANT
TESTICUL FEMINIZANT. Anomalie con0emtala caracterizata prin absenta mai mult sau mai puin completa a organelor genitale masculine externe CAUZE Testiculul feminizam este o forma de pseudo hermafrodism
masculin (caracterizat prin absenta orcanelor genitale externe sau prin prezenta organelor mai mult sau mai puin feminine) cauzat de o insensibilitate a acestor organe la hormonii androgem (ndeosebi la testosteron)
TESTOSTERON. Principalul androgen (hormon masculin) secretat de testicule la brbat si de ctre ovare si glandele suprarenale la femeie
STRUCTURA SI FIZIOLOGIE Testosteronul este un hormon steroid (derivat de la un sterol) secretat la brbat de ctre celulele lui Leydig ale testiculelor la stimularea de ctre un hormon hipofizar hormonul lutemizant (LH)
Secreia masculina de testosteron ncepe in timpul vieii in utero apoi se ntrerupe aproape complet dup natere pentru a fi reluata la pubertate Testosteronul este necesar spermatogenezei (producerea de spermatozoizi) si
dezvol tarii organelor genitale deci fertilitii Testosteronul are de asemenea un rol anabohzant m metabolismul proteinelor si favorizeaz astfel dezvoltarea muchilor El este respon sbii de apariia si meninerea caracterelor
sexuale secun dare masculine (repartiia musculaturii a pilozitii schimbarea vocii si libidoul) El mai este necesar si dezvol tarii oaselor si intervine de asemenea in metabolismul lipidelor si glucidelor
La femeie acest hormon este sintetizat in cantitate mica de ctre ovare si glandele suprarenale El servete drept precursor al hormonilor estrogem
PATOLOGIE Deficitele m testosteron sunt observate la brbat m ca? de insuficienta testiculara hipofizara sau hipotalamica Testosteronul fiziologic poate atunci sa fie nlocuit prin injecii cu testosteron retard sau prin admi
mstrarea de comprimate La femeie un nivel ridicat de testosteron nsoit de hirsutism (dezvoltare excesiva a pilo zitatn) poate fi semnul unei tumori ovanene sau supra renaliene
TETANIE. Stare patologica ce este caracterizata prin crize de contracturi musculare
CAUZE Tetama se manifesta m doua forme de afeciuni Prima cea mai rara poate fi consecina unei micorri a concentraiei de calciu sangvin (hipocalcemie) ca m ca/u nle rar observate de hipoparatiroidie dar si unei
diminuri a cantitii de magneziu sau de potasiu (hipokalicmie) ori unei alcaloze adic unui exces de baze (substane alcaline) m organism A doua forma de tetame mai frecventa creia i se rezerva m general denumirea de
spasmofilie si care mai este numita uneori tetame normocalcemica nu are o cauza precisa deficite m magneziu sau calciu prea mici pentru a fi msurate faeton psihologici Existenta spasmofiliei ca afeciune autonoma nu este
unanim recunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Tetama cuprinde de obicei crize episodice si simptome permanente dar unul dintre aceste doua elemente poate fi atenuat sau absent
Crizele de Mame frecvente sunt caracterizate prin con fracturi musculare (contracii puternice si prelungite) ale minilor (degete strnse m forma de con) uneori ale picioarelor mult mai rar ale fetei Semnul lui Trousseau
caracteristic asociat cu crampe ale mama si cu o nepenire a degetelor care se stran 0 sub forma mainn de mamos In acelai timp bolnavul se plnge de furnicturi in mini m picioare si in jurul gurii Exista crize grave insa doar
m forma cauzata de o hipocalcemie riscul fund legat de spasmul larmgelui care antrenea/a o jena respiratorie acuta Spasmofilia uneori deranjanta este ntotdeauna benigna cri/ele mai puin accentuate se limiteaz la o senzaie
de indispoziie si la cteva furnicturi Ele au tendina sa se atenueze cu vrsta Nu are loc pierderea contientei m timpul crizei care nceteaz de la sine
Sunptomele permanente care persista intre crize sunt crampele furnicturile o anxietate o insomnie sau o stare de oboseala
DIAGNOSTIC Percuia nervului facial din apropierea unghiului maxilarului poate provoca o contracie a buzelor Aplicarea unui garou pe bra poate declana semnul lui Trousseau (acces de contractura) Daca dozarea calciului
sangvin nu pune m evidenta nici un deficit este probabil vorba de o spasmofilie
TRATAMENT Tratamentul depinde de forma de tetame
Forma cure are o cau d preced este tratata in mod obligatoriu la nevoie de urgenta (injecie intravenoasa cu calciu)
Spasmofilia este uneori tratata prin prescrierea de calciu de magneziu sau de vitamina D asociate eventual dei nu exista vreo dovada tiinifica privind eficacitatea acestui tratament Adesea se recomanda sa se respire mtr un
sac de plastic atunci cnd ncepe criza deschiderea sacului fund aplicata m cel mai scurt timp posibil m jurul gurii ceea ce ar mpiedica instalarea alcalozei cauzate de hiperventilatie In tratamentul de fond pot fi de asemenea
indicate o psihoterapie sau administrarea unui anxiolitic
TETANOS. Boala mfectioasa cauzata de o bacterie Gram pozitiva bacilul lui Nicolaier ori Clo\tritlium Mani
Bacilul lui Nicolaier triete sub forma de spori m pmnt si in intestinul mamiferelor
CAUZE Tetanosul este transmis omului avnd ca poarta de intrare o leziune cutaneomucoasa (rnire muctura) indiferent ca plaga este profunda sau din contra foarte uoara chiar infima ca o zgrietura o neptura mtr un spin
de trandafir o achie etc Aceasta mai poate fi si o leziune cronica ce nu atrage atenia ca atare ca un ulcer varicos al gambei TIC
Nou nscutul poate contracta boala plecnd de la plaga ombilicala atunci cnd dup obiceiurile din unele tari m curs de dezvoltare se aplica pmnt pe bontul ombilical
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele tetanosului sunt determinate de aciunea toxinei germenelui exotoxma (toxina eliberata m mediul exterior)
Dup o incubaie de 3 pana la 30 zile primul semn ntotdeauna deosebit de semnificativ este un tnsmus (con stnctie a maxilarelor cauzata de contractura involuntara a muchilor masticaton) Masticaia devine dureroasa m
cteva zile uneori chiar mai repede bolnavul nu are febra si i pstreaz luciditatea
Tetanosul se numete generalizat atunci cnd tnsmusul este nsoit de contractura de asemenea permanenta a muchilor gatului apoi ai trunchiului Aceasta contractura antreneaz atitudini caracteristice ca cea a trunchiului m arc
de cerc cu concavitatea postenoara ori opistotonusul Aceasta faz zisa de extensie dureaz una sau doua zile iar durata ei constituie cel mai bun indicator al gravitaii bolii In cursul paroxismelor febra creste si este nsoita de o
transpiraie abundenta si de o accelerare a ritmului cardiac Poate surveni o asfixie fie prin spasm al larmgelui fie prin blocarea cutii toracice
Tetanosul poate rmne localizat la un membru el este atunci de o gravitate mai mica
TRATAMENT Tratamentul tetanosului generalizat nece sita o spitalizare mtr un serviciu de reanimare si consta in afara ngrijirilor specifice care se aduc unei plgi daca ea este mea reperabila (dezmfectie antibioterapie) se
recurge la o administrare m doza mare de ser antitetamc uman (gamaglobulme specifice) si mai ales la ncercarea de a face sa cedeze contracturile prin folosirea de rruorelaxante barbitunce sau benzodiazepme in doza mare
chiar curara in cazurile foarte grave Scopul este acela de a evita asfixia ateptnd ncetarea spontana a efectelor toxinei
EVOLUIE Vindecarea este obinut m mai mult de 80% dintre cazuri sechelele nefnnd rare blocaje articulare rupturi tendmoase si musculare Faptul de a fi fost bolnav de tetanos nu confer nici o imunitate ulterioara
PREVENIRE Complexitatea si lungimea acestui tratament (3 pan la 5 sptmni) contrasteaz cu eficacitatea si simplicitatea vaccinam Aceasta este obligatorie si asigura o prevenire perfecta daca ea este bine practicata 3
injecii la interval de o luna cu rapel dup l an apoi din 10 m 10 ani (interval maxim) fr nici o contramdicatie Aceasta vacci nare este adesea asociata cu vaccinarea mpotriva diftenei tusei convulsive (DTP) si uneori si cea
mpotriva poliomielitei (DTPP)
TETRACICLIN. Medicament antibiotic activ impotn va a numeroase bacterii si unor parazii
Efectele nedorite pot fi greuri si vrsaturi o diaree un muguet (mrgritarei) cauzat de dezechilibrul florei bucale
o toxicitate hepatica sau renala reversibila la oprirea trata meniului o coloraie bruna si persistenta a dinilor
TETRAPLEGIE. Paralizie care afecteaz simultan toate cele patru membre SlNON M cvadnple^ie
O tetraplegie consta m pierderea completa a micrilor membrelor daca paralizia nu este dect pariala (pareza) se vorbete de tetrapareza sau de cvadripareza
Tratamentul este cel al cauzei atunci cnd aceasta exista si cnd leziunile nervoase nu sunt ireversibile De altfel exista unele posibiliti de tratament simptomatic sau palia t v ca reeducarea pentru a diminua consecinele handi
capului
TIAMINA. - VITAM NA B1
TIBIA.Oslung voluminos situat la fata interna a gambei al crei schelet l constituie mpreuna cu peroneul
Tibia se articuleaz m partea de sus cu femurul pentru a forma genunchiul in partea de jos cu astragalul si cu peroneul (articulaia gleznei)
PATOLOGIE Fracturile de tibie sunt frecvente uneori izolate dar de cele mai multe ori asociate cu o fractura a peroneului Tratamentul lor este foarte diferit m funcie de locul fracturii Astfel o fractura a extremitii superioare
(fractura platoului tibial) sau a extremitii inferioare (fractura lui Dupuytren) ale tibiei care afecteaz articulaia necesita o reducere chirurgicala in modalitatea de a obine o reconstituire anatomica perfecta a suprafeelor
articulare m timp ce m caz de fractura a diafizei (partea mediana) tibiei asociata adesea cu o fractura a peroneului reducerea se poate face manual
Consolidarea osului este obinut m funcie de caz intre 45 zile (fractura izolata a extremitii superioare sau mfen oare) si 3 luni (fractura diafizei) Principalele complicaii ale fracturii de tibie sunt infecia m caz de fractura
deschisa s mai ales pseudoartroza (absenta unei consolidri normale a osului) si cluul vicios (consolidarea mtr o poziie defectuoasa)
TIC. Micare anormala involuntara si repetitiva care survine brusc si este de scurta durata
Ticurile apar de cele mai multe ori m copilrie Ele sunt de 3-4 ori mai frecvente la biei iar caracterul lor familial nu este deloc rar Intre 6 si 8 ani apar uneori ticuri fr gravitate care se estompeaz de la sine
CAUZE Nici o leziune a sistemului nervos n a fost pusa vreodat m evidenta la pacienii care sufer de ticuri Este evocata uneori o cauza psihologica In unele cazuri se con stata tulburri psihologice nete componenta de
agresivitate narcisismul fragil (subiectul nu are destula ncredere m el)
DESCRIERE Prin fora voinei un tic poate fi suspendat temporar spre deosebire de alte micri anormale tremu rturi diskmezn (perturbaii ale micrilor sau ale mobili tatu unui organ) si mioclonn (contracii scurte rapide si

TICK FEVER
involuntare ale unuia sau mai multor muchi) Ticul este stereotip (ntotdeauna identic cu el nsui) si repetat m salve Frecventa sa creste m caz de emoie si de anxietate se micoreaz m caz de odihna Unele ticuri simple nu
implica dect civa muchi altele complexe iau aspectul unei veritabile gesticulri Ticurile privesc mai ales fata (clipitul pleoapelor ncruntarea frunii sursul cltinatul din cap contracia muchilor maxilarelor) gatul (micarea
de flexie sau de nclinare pe o parte) umerii (ridicare coborre) muchii larmgelui (vocalizare bombnit tuse) TRATAMENT Daca ticurile sunt prea deranjante se poate propune un tratament destinat sa dimmue/e frecventa lor
prescrierea de neuroleptice sau terapia comportamentala
TICK FEVER. -> FEBR PTATA A MUNILOR STANCOSI
TIETZE (Sindrom al lui) Durere a prtii de sus a toracelui in apropierea sternului la nlimea celei de a 2 a sau a 3 a coaste
Sindromul lui Tietze poate fi legat de un traumatism ( falsa micare de scuturare a unui covor sau de prindere din urma a unei portiere) de o uzura sau de o mflamatie a cartilagiului (pohcondnta atrofianta de exemplu) totui
cauza sa rmne de cele mai multe ori necunoscuta Zona dureroasa corespunde cartilagiului costal articulaie dintre acesta si stern sau jonciunii intre partea osoasa si partea cartilagmoasa a coastei
DIAGNOSTIC Durerile provocate de un sindrom al lui Tietze nu trebuie sa fie confundate cu cele ale unei angme pectorale reproductibihtatea la presiunea exercitata asupra jonciunii retrocostale permite confirmarea
diagnosticului
EVOLUIE SI TRATAMENT Durerea dispare m general spontan daca nu se recurge la o infiltraie cu cortizon Sunt posibile recidivele
TIFOID. - FEBR TIFO DA
TIFOS. Boala mfectioasa si contagioasa cauzata de diverse nckettsn
Exista doua varieti de tifos si una si alta fund prezente m lumea ntreaga
Ti/osu/ exantematu. ori tifosul european de pduche cauzat de Ricketfiia prowazecki este transmis omului prin neptura sau prin dejeciile pduchelui animalul vector plecnd de la omul purttor de nckettsn Masurile
sanitare au redus m mod considerabil frecventa acestei afeciuni
Tifosul murm provocat de Ritieima typhi (sau Rickettua mo(nen) este o infecie de o gravitate mai mica transmisa prin purecii obolanului El nu afecteaz omul dect accidenul
SIMPTOME SI SEMNE Incubaia tifosului poate dura trei sptmni Boala se declara brutal prin frisoane dureri dor sale si musculare cefalee violenU si o febra ridicata care

poate atinge 40 'C O erupie cutanata de pete rou se ntinde pe toata suprafaa corpului cu excepia palmelor si plan telor picioarelor Bolnavul este atins de confuzie mintala de stare de prostraie de delir iar btile sale cardiace
slbesc m intensitate Boala dureaz doua sptmni corn plicatnle sunt m principal cardiace arteriale si nervoase
TRATAMENT Acesta consta m administrarea pe cale orala de antibiotice din grupa cichnelor
PREVENIRE In esena se face pnn combaterea pduchilor utiliznd insecticide Exista un vaccin mpotriva tifosului care se administreaz anturajului celor bolnavi aceasta vaccinare este de altfel obligatorie pentru persoanele
care cltoresc m zone suspecte
TIJ. Tija metalica ce se introduce in canalul medular al unui os lung (tibie femur) ca urmare a unei fracturi si care permite asigurarea imobilizam riguroase a fragmentelor osoase m mod temporar sau definitiv SINONIM LUI
TIMBRU. -> PATCH
TIMECTOMIE. Ablatie chirurgicala a timusului (glanda situata m partea anterioara malta a toracelului deasupra inimii)
TIMOCIT. Celula a timusului (glanda situata m partea anterioara malta a toracelui deasupra inimii)
TIMOM. Tumora benigna sau maligna dezvoltata pe seama timoutelor (celulele timusului)
Un timom este o tumora rara care nu se traduce de cele mai multe ori prin nici un simptom El este descoperit ntmpltor m cursul unei radiografii a toracelui
Chirurgia permite ndeprtarea tumorii sau recoltarea unei probe care sa confirme natura sa maligna sau benigna
TIMPAN. Membrana fibroasa transparenta care separa conductul auditiv extrem de csua timpanului (cavitatea urechii medii care conine oscioarele) si transmite vibraiile sonore oscioarelor SINONIM membrana timpamca
STRUCTURA Timpanul se examineaz cu uurina prin otoscopie cu ajutorul unui specul (mic instrument m forma de palme dotat cu un sistem de iluminare) Modificrile constatate (nrosire bombare perforaie) rezulta de cele
mai multe ori dmtr o otita (mflamatie a urechii medii) Uneori poate fi depistat un colesteatom (tumora benigna) Tim panometna (studiul variaiilor presiunii csuei timpanului) permite sa se diagnosticheze o fractura sau o
luxatie a iscioarelor ori o otita seroasa
TIMPAN (perforaie de) Deschidere accidentala sau terapeutica (paracenteza) a peretelui timpanului
O perforaie accidentala a timpanului este provocata m Leneral de o otita acuta sau cronica sau de introducerea TIMP DE SNGERARE

m ureche a unui beior nvelit m vata sau a unui ac de par Mai rar ea rezulta dmtr un barotraumatism exces de presiune pe fata externa a timpanului survenmd de cele mai multe ori m cursul unei scufundri
submarine sau a unei coborri prea rapide cu avionul In tratamentul unor otite acute medicul este nevoit s practice paracenteza perforaie a timpanului care las s curg puroiul
SIMPTOME SI SEMNE O perforaie mic se poate s nu se traduc pnn nici un simptom n alte cazuri ea antre neaz o durere chiar o surditate mai mult sau mai puin important Dac urechea medie este
iritat sau infectata se produce o otoree (scurgere de lichid limpede sau puru lent) uneori cu multe intermitente spre exteriorul urechii Bile m piscin sunt total contraindicate m caz de perforaie a
timpanului precum si orice picaturi auriculare care nu sunt prescrise de medic
TRATAMENT O perforaie mica sau medie se nchide spontan m cteva sptmni In schimb o perforaie mai mare trebuie s fie reparata pe cale chirurgicala -> PARACENTEZA
TIMPANOMETRIE. Examen tare are drept scop evalu area variaiilor de presiune a csuei timpanului (partea urechii medii care conine oscioarele) si mai rar studierea supleei timpanului si a lanului de
oscioare ale urechii medii
Timpanometna permite sa se pun m evidenta o otita seroas (presiune anormal de joasa a csuei timpanului) sau s se diagnosticheze o fractura sau o luxatie a oscioa relor (elasticitate excesiva a lanului
de oscioare)
Timpanometna const m introducerea m conductul auditiv extern a unei sonde dotate cu un microfon Acest examen care nu necesita nici o pregtire deosebita dureaz 2-3 minute
TIMPANOPLASTIE. Orice intervenie chirurgicala care const m repararea timpanului sau a lanului de oscioare
TIMPANOSCLEROZ. Infiltraia mucoasei care tape teaz csua timpanului (partea urechii medii care conine oscioarele) cu o substan hialm (asemntoare unei depu nen calcaroase) mgrosand o
Timpanoscleroza este o complicaie rar a unei otite cronice
Singurul tratament posibil este ndeprtarea pe cale chirurgical a membranei hialine
TIMPANOTOMIE. Deschidere chirurgicala a csuei timpanului (partea urechii medii care conine oscioarele)
TIMP DE CEFALIN. Timp de coagulare a plasmei sangvine m prezenta unui substitut lipidic al plachetelor cefalma (extracie realizat cu cloroform pornind de la esut
cerebral) si a unui activator (caolmul m special) SlNO NIME timp de cefalma aat\at (T C A) timp de cefalma caolm (TCK)
INDICAII Msurarea timpului de cefalma practicat m laborator pe un prelevat sangvin de la bolnav permite evaluarea globala a activitii factorilor coagulam ai cii intrinseci (coagularea declanat de
doar contactul sngelui cu o suprafa cea a fibrelor de colagen ale pereilor vaselor sau cu cea a unui tub de testare) Acest examen servete la depistarea deficitelor factorilor acestei cai intre care factorii
VIII si IX (responsabili de hemofiliile A si B) si la supravegherea tratamentelor anticoagulante cu hepann REZULTATE Rezultatele examenului exprimate m secunde sunt comparate cu un martor (plasma
normala) Un timp prea lung semnifica o coagulare modificata de origine patologica sau terapeutica
TIMP DE PROTROMBIN. Timp de coagulare a plasmei sangvine in prezenta unui extract de esut de origine umana animala sau sintetica tromboplastma SINONIM timpul lui Quick
INDICAII Msurarea timpului de protrombm (T P) practicata m laborator pe un prelevat sangvin de la bolnav permite evaluarea globala a activitii factorilor coagulm ai caii intrinseci (coagularea
declanat prin contact cu tromboplastma eliberata m mod normal de ctre celule) Acest test servete la cercetarea unei tendine hemoragice congenitale sau dobndite cauzata de un deficit in factorii II V
VII sau X de o atingere hepatic sau de o avitaminoza K precum si la supravegherea tratamentelor anticoagulante cu antivitamme K
REZULTATE Rezultatele sunt exprimate m secunde m procente din timpul obinut m raport cu un martor sau mai bine ca indice INR (International Normalized Ratio sau raport internaional normalizat)
care tine cont de sensi bihtatea reactivilor Un timp de protrombm mare indic o coagulare modificata de origine terapeutica sau patologica
TIMP DE SNGERARE. Durata necesara pentru ca o incizie de dimensiuni standardizate practicata m scop diagnostic sa nceteze sa mai sngereze
INDICAII Msurarea timpului de sangerare (T S ) meto da sensibila de evaluare a hemostazei primare (agregarea plachetelor intre ele care duce la formarea unui cheag trombusul plachetar ) permite
cercetarea unei tendine hemoragice si supravegherea tratamentelor antiagregante plachetare
TEHNICA Metoda lui Ivy cea mai ntrebuinata const m practicarea pe antebra a unei incizii de l milimetru profunzime pe l centimetru lungime la o presiune de 40 nuli metn coloana mercur meninut cu
un tensiometru (brasarda servind la msurarea presiunii arteriale) TIMP DE TROMBIN
REZULTATE Timpul de sangerare este m mod normal mai mic de 10 minute Acest timp este mai mare m caz de trombopeme (micorarea numrului de plachete din snge) de trombopatie (anomalie a funcionam plachetelor)
con genital sau dobndit si m cazul bolii lui Willebrand
TIMP DE TROMBIN. Timp de coagulare a plasmei sangvine m prezenta trombmei
INDICAII Msurarea timpului de trombma permite evaluarea m mod global a fibrinoformarn etapa a coagu lni m decursul creia sub aciunea unei enzime trombma unul dintre constituenii sngelui fibrmogenul se
transform m fibnn substan proteica ale crei filamente ntresc trombusul plachetar Acest examen scurtcircuiteaz toate etapele precedente ale coagulam msurate prin timpii de protrombm si de cefalma El servete la
diagnosticarea disfibnnogenemiilor (afeciuni care altereaz calitatea fibnnogenului) ori la stabilirea prezentei produsilor de degradare ai fibnnogenului confirmnd astfel o fibnnohza REZULTATE Timpul de protrombm este
evaluat m secunde i comparat cu un martor (plasma normala) Un timp de trombma lung indica o tulburare a coagulam sau prezenta heparmei (medicament anticoagulant prezent m embolii si flebite)
TIMUS. Gland mic situata m cavitatea toracica m fata traheei a crei funcie este aceea de a produce hmfocite le T (tip de globule albe care au un rol esenial in rspunsul imumtar al organismului)
Timusul ncepe s se atrofieze la pubertate involuia continu la vrsta adulta cnd va fi meninut doar o mica producie de hmfocite T rennoirea lor fund asigurata m organele hmfoide periferice
TINCTUR. Preparatie medicamentoasa obinut prin dizolvarea principiilor active ale uneia sau mai multor substane de origine vegetala sau minerala mtr un lichid ca apa alcoolul sau eterul
INEA NIGRA. Infecie benign a pielii cu o ciuperca microscopic Cladosporion werneckn
inea mgra este o afeciune foarte rara observata m tnle calde
TIPAJ TISULAR. Identificare a antigenelor de histo compatibilitate ori a antigenelor sistemului HLA (Human Leucocyte Antigen antigen leucociUr uman) transmise genetic exprimate de ctre celulele unui individ carac
tenzand grupul su tisular SINONIM grupa] tisular
TIRAJ. Depresiune anormal a peretelui toracic vizibila fie deasupra sternului (tiraj suprasternal) fie dedesubtul lui
la nlimea spatiilor mtercostale (tiraj substernal) m cursul inspiraiilor puternice
TIREOSTIMULINA. Hormon secretat de ctre ante hipofiz (partea anterioar a hipofizei mic gland endocrina situata la baza creierului) si destinata stimulm sintezei hormonilor tiroidiem precum si cretem si proh ferarn
celulelor tiroidiene S NONIM hormon tireotrop
Tireostimuhna este cunoscuta sub numele de TSH (Thyroid Stimulatmg Mormone hormon stimulant al tiro idei) producia sa este stimulata de un hormon hipotalamic tirohbenna (sau TRH) si este reglata de ctre hormonii
tiroidiem
EXAMENE Tireostimuhna poate fi msurat m snge Acest dozaj este foarte util pentru supravegherea trata mentelor cu hormoni tiroidiem Nivelul sangvin normal variaz intre O 2 si 3 microumtati pe rruhlitru
PATOLOGIE O cretere a nivelului sangvin al tireostimu linei traduce aproape ntotdeauna o hipotiroidie (micorare a secreiei de hormoni tiroidiem) de origine tiroidian diminuarea sa este adesea reflectarea unei hipertiroidn
(creterea secreiei de hormoni tiroidiem) Acest nivel este interpretat m funcie de cel al tiroxmei
TIROGLOBULINA. Proteina precursor al hormonilor tiroidiem sintetizata de ctre celulele tiroidiene si stocat m glanda tiroida
TIROID (cancer de) Cancer care atinge glanda tiroid sub forma unui adenocarcmom (cancer al esutului glan dular) a unui carcinom (cancer al epitehului) sau a unui limfom (proliferare maligna a hmfocitelor)
SIMPTOME SI SEMNE Semnele revelatoare pot fi un nodul tiroidun perceptibil la palpare dar care nu se mani festa prin nici un alt simptom ori care antreneaz o corn presie a glandei tiroide o cretere in volum a ganglionilor
gatului sau metastaze pulmonare sau osoase
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Scmtigrafia pune m evi denta un nodul care fixeaz mai puin iod dect esutul nconjurtor (nodul rece ) ecografia un nodul solid Can cerul este uneori suspectat necesitnd citopunctia nodulului
Examenul anatomopatologic al tumorii dup ablatia ei permite confirmarea diagnosticului
TRATAMENT SI PROGNOSTIC
Tratamentul adenocarcmoamelor difereniate (cancere ale esuturilor glandulare) asociaz de cele mai multe ori chirurgia (ablatia totala a tiroidei) si cteva sptmni mai trziu administrarea unei doze de iod radioactiv
pentru a distruge resturile tiroidiene Pentru a compensa absenta secreiei de hormoni tiroidiem este administrat pe toat durata vietn un tratament substitutiv cu tiroxm
Tratamentul cancerelor anaplauce nedifereniate const m chirurgie si m radioterapie TIROIDIAN
Tratamentul limfoamelor tm idiene face apel la chirruo terapie si/sau la radioterapie de cele mai multe ori foarte rapid eficace
Prognosticul cancerelor difereniate este foarte bun
TIROID (cancer medular de) Cancer al glandei tiroide dezvoltat pe seama celulelor C ale acestei glande care secret calcitomna (hormon care micoreaz nivelul de calciu din snge)
TIROID (gland) Glanda endocrina situata la baza fetei anterioare a gatului responsabila de sinteza si secreia hormonilor tiroidiem sub controlul hipofizei
STRUCTURA Glanda tiroid este un organ de volum mic cntrind mai puin de 30 grame m stare normala Ea are forma unui fluture ale crui cele doua aripi lobii simetrici lateral sunt situai lipii de inelele traheei si legai m
fata prmtr un istm Tiroida este un organ foarte superficial uor accesibil inspectm si palpam
FIZIOLOGIE Tiroida este bogat vasculanzata si se com pune din dou tipuri de celule celulele C care secreta calci tomna (hormonul care micoreaz nivelul calciului) si celulele tiroidiene cele mai numeroase care se grupeaz
in vezicule Acestea capteaz iodul circulant m snge si l transform m prehormon tiroidian pe care l stocheaz m vezicule Atunci cnd la tiroida ajunge o stimulare cu tireo stimuhn hipofizara (TSH) veziculele elibereaz o
parte a stocului lor hormonal sub forma de trnodotiromna ori T3 (aproximativ 20%) si de tiroxma ori T4 (aproximaUv 80%)
PATOLOGIE Tiroida poate creste m volum si poate forma o gu care cuprinde unul sau mai muli noduli In plus tiroida poate prezenta un defect de funcionare (hipotiroidie) sau un exces de funcionare (hipertiroidie)
TIROIDEI (nodul al) Tumefactie localizata a glandei tiroide
Prezenta unuia sau mai multor noduli ai tiroidei este foarte frecvent mai ales la femei Ei sunt benigni m majo ntatea cazurilor
SIMPTOME SI SEMNE Un nodul al tiroidei nu antreneaz de cele mai multe ori mei un simptom mai rar el provoac o jen cervicala sau semne de disfunctie a glandei tiroide (hipotiroidie sau hipertiroidie)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ecografia poate fi utila pentru a preciza natura solida chistica sau mixta (semi hchidian) a nodulului Ea permite mai ales sa se pun m evident ali mici noduli impalpabili Scmtigrafia
necesara ntotdeauna apreciaz fixarea iodului pe nodului sau pe nodul 11 palpai si aspectul restului parenchimului (esut funcional tiroidian) Un nodul care fixeaz mai puin bine iodul dect esutul nconjurtor se numete
rece invers un nodul care fixeaz mai bine iodul se numete cald
Un nodul rece solid sau mixt este de cele mai multe ori benign insa m 10% dintre cazuri se dovedete a fi malign Examenul microscopic al nodulului dup citopunctie per mite diagnosticul Ablatia chirurgicala nu se practica
m mod sistematic pentru orice nodul rece si depinde de caracterul sau malign sau nu
Un nodul cald antreneaz un risc de hipertiroidie (eres terea secreiei de hormoni tiroidiem traducandu se pnntr o tahicardie tremuratun o termofobie [senzaie permanent de a fi prea cald] si o pierdere m greutate)
Tratamentul este sistematic ablatia nodulului radioterapia metabolica (adrm nistrarea unei doze unice de iod 131)
SUPRAVEGHERE SI DIAGNOSTIC Supravegherea clinica sau ecografica a nodulului este regulata (anual) Prognosticul nodulilor tratai sau nu este excelent
TIROIDECTOMIE. Ablatie chirurgicala a unei parti sau a totalitii glandei tiroide
INDICAII Tiroidectomia este o intervenie chirurgicala frecventa indicata m mai multe boli tiroidiene hipertiroidie (creterea patologica a produciei de hormoni tiroidiem) a crei forma cea mai obinuita este boala lui
Basedow nodul izolat gua nodulara (hipertrofie a glandei asociata cu mai muli noduli) cancer tiroidian
DESFURARE Operaia se desfoar sub anestezie generala dup o incizie orizontala a bazei gatului chirur gul ndeprteaz fie o mica tumora izolat (enucleare) fie jumtate din unul sau din ambii lobi care formeaz
glanda (lobectomie zisa pariala sau subtotala) fie un lob ntreg (lobectomie) fie chiar glanda ntreaga (tiroidectomie totala)
CONSECINE SI COMPLICAII Tiroidectomia este o operaie benigna dar delicata din punct de vedere tehnic deoarece ea trebuie sa pstreze nervii recureni care au contact cu glanda si sunt responsabili de funcionarea
vocii precum si micuele glande paratiroide lipite de partea postenoara a lobilor tiroidiem care controleaz metabohs mul fosforului si calciului Complicaiile acestei operaii (hemoragii infecii locale) sunt foarte rare In caz de
ablatie totala un tratament de substituie prin hormoni tiroidiem trebuie sa fie urmat tot restul vieii
TIROIDIAN (hormon) Hormon sintetizat de ctre glanda tiroida si utilizat m tratamentul disfunctulor tiroidiene
FIZIOLOGIE Hormonii tiroidiem cuprind doua substane ambele conin iod tiroxma (denumita si tetraiodotironma ori T4) si trnodotiromna (sau T3) T4 este de departe cea mai importanta cantitativ dar o data aflata in esuturi
ea se transforma m T3 forma cea mai activa a hormonilor tiroidiem
Hormonii tiroidiem stimuleaz consumul de oxigen tisu Iar si celulele organismului Mai mult ei sunt indispensabili creterii si maturam scheletului si sistemului nervos Ei mai participa si la metabolismul lipidelor M glucidelor

TIROIDIT

UTILIZARE TERAPEUTICA Hormonii tiroidieni sunt utilizai m caz de hipotiroidie ei permit suprimarea con seanelor acestei afeciuni fr a aciona asupra cauzei sale si in consecina trebuie luai m general toata viata
EFECTE NEDORITE O supradoza provoac o tireotoxi coz un fel de hipertiroidie acuta si grava caracterizata prin tulburri cardiace o diaree o pierdere m greutate La subiec tul vrstnic tratamentul chiar in doze normale
poate genera tulburri cardiace (angm pectorala infarct) de aceea el trebuie nceput cu prudent cu doze treptat cresctoare de preferin la spital - HIPERTIROIDIE HIPOTIROIDIE
TIROIDIT. Inflamatie a glandei tiroide
DIFERITE TIPURI DE TIROIDIT Diagnosticul se pune
m principal pe baza examenului clinic si a scmtigrafiei
Tiroidita limfoalar cronu.a ori Uroidita lui Ha^himoto este cea mai frecventa De onyne autoimuna ea este carac tenzata prmtr o gua foarte tare prezenta anticorpilor antitiroidieni si evoluia posibila spre o hipotiroidie
(micorarea secreiei de hormoni tiroidieni traducandu se prmtr o ncetinire a ritmului cardiac o ncetineala psihica o ingro sare a pielii fetei si a pielii gatului o paloare) Tratamentul face apel la luarea zilnica de tiroxma
Tiroidita Mbacut a lui De Quervam este probabil de origine virala Ea este marcata prin dureri vii m partea din fat a gatului asociate adesea cu un sindrom gripal (febra oboseala) si prmtr o hipertiroidie (creterea secreiei de
hormoni tiroidieni) tranzitorie Tiroida este umflata dura si dureroas la palpare Aceasta afeciune evolueaz spon tan ctre vindecare m aproximativ sase sptmni
TIROTOXICOZ sau TIREOTOXICOZ. Tota htatea simptomelor consecutive unei hipertiroidn (secre ie excesiva de hormoni tiroidieni)
TIROXIN. Hormon lodat secretat de ctre glanda tiroid SINONIM letraiodotiromna (T4)
TIROZIN. Acid aminat nemdispensabil sintetizat de ctre organism pornind de la un alt acid aminat femlalanma Tirozma intra in constituia proteinelor Pe de alt parte ea particip la importante reacii chimice este un
precursor al melamnei (pigment al pielii) al unor substane care joaca un rol m transmisia influxului nervos (doparmna noradre nalm) si ai hormonilor glandei tiroide In mod normal nivelul sangvin al tirozmei este cupnns intre
20 si 85 micro-moli (adic intre 3 6 si 15 4 mihgrame) pe litru la subiecii mai mn de 2 ani intre 35 si 75 micromoh (adic intre 6 3 si 13 6 rmligrame) pe litru la copiii sub 2am Se ntmpla ca la nou nscui nivelul sangvin al
tirozmei sa depeasc aceste valon dar este vorba de un fenomen temporar si nu patologic legat de o imatuntate enzimatica
PATOLOGIE Principalele patologii legate de tirozma sunt enzimopatule bolile ereditare cauzate de un deficit m unele enzime care transforma tirozma provocnd acumularea ei m organism Unele patologii sunt comune tirozmei
si feml alamnei (fenilcetonune) Altele sunt specifice ca albmismul alcaptonuria sau tirozmemiile
TIROZINEMIE. l Nivel anormal de ndicat al unui acid aminat tirozma m snge 2 Boala ereditar congenital caracterizata prin acumularea de tirozma m organism SINONIM nrounoza
Tirozmemiile sunt boli rare cauzate de un deficit m anumite enzime care joaca un rol m metabolismul tirozmei
DIAGNOSTIC In toate cazurile se observa o cretere a nivelului de tirozma in snge si urma asociata cu o eliminare urinara importanta de acid parahidroxifeml piruvic acid parahidroxifemllactic si acid parahidroxi femlacetic
TRATAMENT Tratamentul tirozmemulor este dietetic bazat pe un regim srac m femlalanma si in tirozma (acizi ammati coninui m proteinele animale) Prescripiile dietetice sunt stabilite m mediu spitalicesc specializat
TNF. - FACTOR NECROZANT AL TUMORILOR
TOCOFEROL. Substana care are o activitate vitami
mea E -> VITAMINA E
TOCOGRAFIE. nregistrare a contraciilor uterme m
timpul naterii -> MONITORIZARE
TOFUS. Depunere de cristale de acid unc formata sub pielea tumefactnlor rozalii sau albicioase
Tofusul se formeaz m caz de cretere de lunga durata a nivelului sangvin de acid unc de cele mai multe ori la bolnavii atini de guta uneori dar mai rar la subiecii care urmeaz de mai muli ani un tratament cu diuretice
Acetia sunt noduli subcutanai de la civa mihmetn pana la mai muli centimetri m diametru de consistenta moale atunci cnd s au format recent dura - atunci cnd s au format mai demult Nedurerosi ei sunt amplasai m
general pe coate pe degete pe degetul mare de la picior si pe pavilionul urechilor Netratat tofusul poate sa se ulcereze lsnd s ias in afar un coninut pstos sau cretos
TRATAMENT Tratamentul tofusului este cel al bolii m cauza regim alimentar luarea de medicamente hipounce miante etc Noduln dac deranjeaz pacientul pot fi ndeprtai pe cale chirurgicala
TOLERANT l Capacitate a organismului de a suporta fr sa manifeste semnele unei intoxicaii doze dmtr o substana dat 2 Fenomen caractenzat prmtr o micorare a eforturilor asupra organismului unei doze fixe dmtr o
substan chimica pe msura ce se repeta administrarea ei TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DE POZITRONI
mpreuna tu dependenta fizica si dependenta psihica acesta este unul dintre aspectele farmacodependentei (sau toxicomaniei)
TOLERANT IMUNITAR. Capacitate a sistemului imumtar al organismului de a suporta prezenta antenelor fr a manifesta reacie imumtara de aprare SINONIM energie
Sistemul imumtar al unui organism este tolerant m mod normal la proprii si constitueni (autoantigene) m timp ce fata de antigenele strine rmne sensibil ntreruperea tolc rantei fata de autoantigene provoac bolile zise
autoimune
TOMODENSITOMETRIE. Examen radiologie care utilizeaz tomodensitometrul on scanerul cu radiaii X care permite obinerea sub forma de imagini numerice a unor seciuni foarte fine ale organelor examinate SlNON
ME iconografie \can RX t(M(,ra/ie axiala a\i tal prin ordinator tomografie axiala amputen aa (TA C)
INDICAII Tomodensitometna (T D M ) permite cerce tarea afeciunilor care au sediul m cap (creier hipofiza ochi si ci optice caviti smuzale si nnofaringeene) m rachis si in mduva spinrii in torace m abdomen m bazin si
m membre (schelet)
TEHNICA Tomodensitometna consta m msurarea dife rentelor de absorbie ale unui fascicul ngust de radiaii X de ctre diferite esuturi pe care le traverseaz cu ajutorul unor detectori sensibili plasai m jurul aparatului ca o
coroan Cantitatea de radiaii X furnizata fund cunoscuta este posibil s se calculeze pornind de la fiecare detector diametru dup diametru de rotaie cantitatea de radiaii X absorbit de structurile anatomice examinate
Fasciculul de radiaii X este mobil si se nvrtete in jurul corpului in acelai plan Un ordinator culege punct cu punct informaiile obinute le transcrie sub forma de imagine prmtr un afisaj m nuane de cenuiu si reda seciunea
anatomica pe un ecran Seciunile sunt perpendiculare pe axa mare a corpului Unele programe pe calculator permit actualmente constru irea unor imagini in trei dimensiuni plecnd de la seciunile obinute Imaginile sunt
reproduse apoi pe un film fotografic
PREGTIRE SI DESFURARE Un produs lodat de contrast este necesar adesea pentru a vizualiza mai bine organele Acest produs este fie injectat mtr o vena a plicii cotului prmtr un cateter subire fie este nghiit Pacientul
trebuie s se afle a jeun si nici sa nu fi but nici sa nu fi fumat de cel puin sase ore nainte de examen
Scanerul cu radiaii X formeaz un cadru mare m centrul cruia se afla o deschidere circulara care permite trecerea unui pat glisant Pacientul este alungit pe acest pat care se deplaseaz pe axul aparatului Fasciculul de radi atu
X se rotete m jurul regiunii de examinat si fiecare sec ti une este realizata separat m cteva secunde timp m care bolnavul trebuie sa fie total imobil si eventual sa si tina
respiraia Intre doua seciuni succesive patul se deplaseaz cu unul pana la civa milimetri in funcie de organul care trebuie examinat Examenul dureaz intre 15 si 45 minute
CONTRAINDICAII SI PRECAUII Tomodensitometna nu este practicata la femeia gravida din cauza pericolelor pe care le prezint radiaiile X pentru ft
Daca examenul necesita injectarea unui produs de contrast lodat si atunci cnd pacientul a prezentat deja anterior manifestri alergice fata de acest produs (criza de astm eczema alergie la iod etc ) medicul prescrie acestuia un
tratament antialergic de urmat in timpul celor 3 zile care preced examenul
Persoanele care sufer de insuficienta renala trebuie sa bea mai multe lichide m perioada care precede examenul si care urmeaz tomodensitometnei ori chiar sa fie puse sub perfuzie pentru a fi mai bine hidratate
Subiectul trebuind sa nu se mite m timpul examenului medicul poate recurge la practicarea unei sedari profunde in cazul copiilor sau al subiecilor anxiosi
Tomodensitometna este un examen complet nedureros
TOMOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizuali zarea structurilor anatomice sub forma de seciuni
Se vorbete de tomografie de cate ori se realizeaz o imagine m seciune ca m cazul tehnicilor moderne de tomografie prin emisie de pozitrom de tomodensitometne (sau scaner) de tomoscmtigrafie si de ecotomografie (ecografie m seciuni singura varietate curenta a ecografici)

TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DE POZITRONI.

Tehnica de imagene medicala bazata pe detecia cu un aparat adecvat a radiaiilor asociate pozitromlor (particule elementare uoare de aceeai masa cu electronii dar cu ncrctura electrica pozitiva) emisi de o substana radio
activa introdusa m organism care permite obinerea de imagini m seciune (tomografii) ale unor organe In englez Poutrons Emitsion Tomography (PET)
Tomografia prin emisie de pozitrom (T E P ) permite obinerea m cteva secunde a unei imagini m seciune ceea ce face din ea un instrument deosebit de adecvat pentru observarea fenomenelor fiziologice ca debitul sau
volumul sangvin metabolismul glucozei sau al oxigenului sinteza proteinelor etc Aceasta tehnica este utilizata m principal pentru examinarea inimii si creierului dar sunt posibile si examinrile oaselor rinichilor si plmnilor
PERSPECTIVE La ora actuala tomografia prin emisie de pozitrom este m principal un instrument de cercetare fundamentala si clinica Ea ncepe totui sa fie recunoscuta si ca instrument de investigaie clinica ndeosebi m
cardio logie (cercetarea zonelor de esut cardiac ramase viabile dup un infarct) m neurologie (epilepsie) si neuropsihiatne (dementa senila boala lui Alzheimer) precum si m cancero-logie (detectarea cu o foarte mare
sensibilitate a unor tumori) TOMOSCINTIGRAFIE
TOMOSCINTIGRAFIE. Tehnica de imagene medicala bazata pe detectarea - cu o camera speciala - a radiaiilor gamma emise de o substana radioactiva introdusa m organism (scintigrafie) ceea ce permite obinerea de
imagini m seciune (tomografii) ale diferitelor organe SiNON M tomografie de emisie cu foton unic n englez Smgle Photon Emission Computed Tomography (Spect)
Cele dou aplicaii majore ale tomoscmtigrafiei sunt explorarea inimii si cea a creierului
CONTRAINDICAII Ca pentru orice scintigrafie trebuie luate precauii deosebite m caz de sarcina si alptare
TEHNICA Tomoscintigrafia consta m reprezentarea m trei dimensiuni a unei pri a corpului plecnd de la seciuni zise tomografice obinute la rndul lor prin combinarea a numeroase imagini luate sub unghiuri diferite
Acestea din urma sunt imagini scintigrafice obinute prin nregistra rea radiaiei gamma emise de o substana radioactiva (trasor radioactiv) introdusa m organism
DESFURARE Dispozitivul cel mai curent utilizat este un tomograf constituit dmtr o camera gamma (camera speciala sensibila la radiaiile gamma) fixata de un suport capabil s se nvrt in jurul corpului pacientului si sa
nregistreze astfel imagini sub diferite unghiuri Ordinatorul asociat camerei gamma determina radioactivitatea coninuta m fiecare volum elementai sau voxel al organului studiat Pacientul cruia i s a injectat pe cale
mtravenoasa sau i s a dat s nghit sau sa inhaleze trasorul radioactiv este alungit Detectorul camerei gamma este pus m fata orga nului de studiat perpendicular pe axul principal al corpului apoi ncepe s se roteasc lent m
jurul acestei axe mtr o micare fie continua fie fractionata (micare pas cu pas ) Rotaia poate dup caz sa fie completa sau sa constea din doar o jumtate de tura Durata sa este de 10 pana la 20 minute m funcie de cantitatea de
radioactivitate concentrata m regiunea studiat La ieirea fazei de nregistrare (faza zis de achiziie ) informaiile intrate m memoria ordi natorului sunt tratate pentru a furniza dup efectuarea calculelor imaginile seciunii
AVANTAJE SI INCONVENIENTE Comparate cu ima gimle scmtigrafiei clasice care confer o reprezentare m dou dimensiuni a structurii studiate imaginile m seciune ale tomoscmtigrafiei permit reperarea cu o precizie eres
cut a anomaliilor de repartiie a trasorului uurnd astfel localizarea leziunii n plus spre deosebire de imaginile m seciune obinute la scanerul cu radiaie X tomoscmtigrafiile sunt alipite ceea ce permite reconstruirea
imaginilor dup unghiun diferite pentru a uura reperarea anomaliilor
Principalul inconvenient al acestei tehnici rezida m faptul c studiul unui fenomen este dificil atunci cnd el evolueaz repede Pentru inima se poate totui evita aceasta dificultate sincroniznd luarea de imagini cu contraciile
cardiace prin intermediul unei electrocardiograme Tomo scmtigrafia poate realiza astfel seciuni reprezentnd timpii succesivi ai contraciei cardiace
TONICARDIAC. -+ CARDIOTONIC
TONOMETRIE. Examen care are drept scop msurarea tensiunii oculare adic a presiunii care domnete m interi orul ochiului
INDICAII Tonometria oculara permite s se pun m evidenta creterile anormale ale tensiunii oculare (glaucom) susceptibile sa duca la scderea vzului m absenta trata meniului
PREGTIRE SI DESFURARE Dup mstilarea pe cornee d unei picaturi de cohr anestezic colorat cu fluores cema subiectul este aezat m fata biomicroscopului El trebuie sa si tin ochii deschii fr sa clipeasc din
pleoape m momentul luar tensiunii
CONTRAINDICAII Tonometria nu este practicat m caz de conjunctivita sau de keratita pentru a evita riscurile de infecie
TONUS. Stare de tensiune uoara dar permanenta m care se afla m mod normal muchii scheletului
Tonusul este o uoara contracie musculara declanat de ctre nervi mulumit unui reflex deosebit reflexul rmotatic Tonusul este permanent dei intensitatea sa poate varia micsorandu se m timpul somnului crescnd naintea
sau m timpul unui efort fizic Tonusul da muchiului o anumita consistenta la palpare iar articulaiilor o anume rigiditate indispensabila meninem posturilor corpului Hipotoma (scderea tonusului) si hipertoma (accentuarea lui)
sunt semne diagnostice importante m cursul paraliziilor sau comelor
TORACE. Parte superioara a trunchiului separata de abdomen pnntr un muchi numit diafragm coninnd pnn cipalele organe ale respiraiei
STRUCTURA Toracele se ntinde de la rdcina gatului la partea de sus a abdomenului El se articuleaz cu cele doua membre superioare prin articulaiile scapulohumerale Toracele este compus dmtr un nveli cutanat si
muscular care conine cei doi plmni esofagul mima si vasele mn care pleac de la ea sau care se despart
EXAMENE Examenul clinic (inspecie palpare percuie si auscultare) al toracelui permite ndeosebi sa se studieze mima si plmnii Examenele complementare sunt fie globale (radiografie toracica scaner imagene pnn
rezonant magnetica [I R M ] fie selective
PATOLOGIE Peretele toracic poate fi sediul plgilor sau al fractunlor de coaste Principalele patologii care afecteaz organele toracelui sunt
- pentru mim insuficienta coronanan infarctul de miocard valvulopatnle miocardopatnle pencarditele
- pentru vase malformaiile congenitale (coarctatia sau ngustarea aortica persistenta candlului drtenal transpoziia TOXICOMANIE
vaselor mn, comunicaia interauncular sau mterventn cular), anevnsmul aortit embolia pulmonar,
- pentru plmni, tuberculoza, pneumopatiile, astmul broniectazia, emfizemul, fibroza, cancerul bronho pulmonar,
- pentru pleur, pleureznle, pneumotoraxul, mai rar cancerul,
- pentru esofag, esofagita, refluxul gastroesofagian cancerul,
- pentru mediastm, adenopatnle, hmfoamele, media stimtele
TORACOTOMIE. Deschidere chirurgical a toracelui
TORSIUNE. Micare de rotaie a unui organ n jurul su -> TESTICUL (torsiune de), VOLVULUS
TORTICOLIS. Contractur mai mult sau mai puin dureroas a muchilor gtului, care limiteaz micrile de rotaie a capului
DIFERITE TIPURI DE TORTICOLIS Exist diferite varieti de torticohs, clasate dup cauzele lor
Torticolisul obinuit sau banal apare uneori dup o micare brutal si forat a gtului Mai des, el se constat dimineaa Ia trezire, fr ndoial din cauza unei proaste poziii n timpul somnului Simptomele dispar n mai puin
de 3 zile dup odihn si dup administrare de medicamente analgezice si miorelaxante (decontracturante musculare) n pomda sau pe cale oral
Torticolisul congenital, prezent de la natere este cauzat de o dezvoltare insuficient a unuia dintre muchii sterno cleido-mastoidiem (situai de o parte si de alta a gtului) n acest caz, torticolisul este permanent si nedureros
O corectare chirurgical, care const n alungirea tendoane lor prea scurte, trebuie s fie efectuat nc din primii am de viat
Torticolisul spasmodic, de cauz necunoscut este clasificat printre distonn (boli n decursul crora contrac tunle provoac poziii anormale ale corpului) Se observ accese de dureri si de redoare a gtului, n timpul crora
survin contracturi succesive Capul poate fi n rotaie (torticohs), n nclinaie pe o parte (laterocolis), n flexie spre n fa (antecohs) sau n extensie spre spate (retrocohs) Tratamentul const n kmeziterapie, care vizeaz
ntrirea muchilor antagomsti muchilor atini Acesteia i se adaug acelai tratament de baz ca si pentru torticolisul banal sau injecii locale, cu doze infime, de toxin botulmic (botu hsmul fund o intoxicaie alimentar
caracterizat pnn paralizii), se obine astfel paralizia muchilor prea activi
Torticolisul simptomatic nu este dect unul dintre simpto-mele unei boli cauzale Multe leziuni ale coloanei verte brale cervicale sau ale regiunii cefei pot provoca un torticohs Tratamentul este cel al durerii si al contracturi!

ca pentru un torticohs banal, completat cu tratamentul uneon chirurgical al cauzei, dac ea este cunoscut
TOXEMIE GRAVIDIC. Orice complicaie normal
care survine n cursul sarcinii - ECLAMPSIE
TOXIC, -. Produs sau substan nociv pentru organism
-> INTOXICAIE

TOXICODEPENDENT. Dependent fizic si psihic generat de consumul regulat de droguri

TOXICOLOGIE. Disciplin medical care are ca obiect
studiul otrvurilor
Toxicologia se ocup de compoziia substanelor chimice toxice, medicamentoase sau nu, cu efectele acestor substane asupra organismului, cu diagnosticarea si tratamentul intoxicaiilor
n Frana, n fiecare ora important exist un centru specializat capabil s ofere telefonic informaiile necesare privind o substan eventual toxic, s organizeze acordarea ngrijirilor de urgent si s asigure tratamentele
TOXICOMANIE. Comportament care const n consumul n mod regulat si important de substane (droguri) mai mult sau mai puin toxice si susceptibile s genereze o stare de dependent psihic si/sau fizic
Conform unei recomandri a Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), termenul de toxicomanie" ar trebui s fie nlocuit cu cel de , farmacodependent"
DIFERITE TIPURI DE DROGURI Drogurile" din limbajul curent au ca punct comun fie acela de a fi substane (heroin, cocain etc ) al cror utilizare este ilegal, fie substane (lipici, benzin etc ) deturnate de la folosirea
lor legal Este important s se sublimeze c unu specialiti nu ezit s numeasc droguri" si alte substane (alcool, tutun), legale si relativ bine integrate social n plus, unele

Daunele aduse de drogurile uoare"

Dac dependenta fizic este deosebit de nuc n cazul haiului - de unde calificativul su de drog uor" -, efectul su toxic imediat const n micorarea rezistentei la infecii, toxicitate asupra embrionului n caz de sarcin,
tulburri ale funciilor intelectuale Folosirea regulat a haiului antreneaz, de asemenea, o important dependent psihologic
Actualmente se tie c luarea regulat de hai este responsabil, din cauza aciunii sale asupra sistemului nervos central (blocaj al receptorilor nervoi de ctre drog) de apariia unui dezinteres colar si, mai mult chiar, de o
indiferent general denumit sindrom amotivatio-nal ori anhedome TOXIDERMIE
medicamente (anxiolitice hipnotice morfina amfetamine) pot fi deturnate de la folosirea lor normala de ctre toxico mani sau chiar pot induce o dependenta involuntara la bolnavi
Drogurile acioneaz asupra creierului dar m diferite feluri m funcie de produs destindere linitire stimulare excitare distorsionare a percepiilor senzoriale halucinaii etc
CAUZE La tineri luarea ocazionala de droguri traduce dorina de a ncerca senzaii noi dorina de a i imita pe alii sau de a trece peste interdicii Unu adolesceni dup aceste prime experiene devin consumatori regulai Trei
factori pot contribui la aceasta frecventarea drogailor un dialog insuficient cu mediul familial probleme psihologice per sonale drogul permind toxicomanului sa evadeze dmtr o realitate pe care nu o suporta Uneori exista o
adevrata dereglare psihiatric subiacenta pe care medicul trebuie sa tie s o depisteze cu scopul de a putea propune un tratament
EFECTE NEDORITE Toxicomania se manifesta prmtr o dependent psihica adic prmtr o nevoie de nestpnit de a consuma drogul n plus unele produse declaneaz o dependent fizica oprirea luam drogului antreneaz o
stare de lips (sau un sindrom de nrcare) uneori grav comportnd mai ales angoasa greuri vrsaturi dureri mus culare si chiar halucinaii
Fiecare drog are efectele lui toxice care sunt eventual mortale Haiul de exemplu poate micora rezistenta la infecii sau poate provoca un sindrom psihologic de mdife rent sau de dezinteres colar Toxicomanii care utilizeaz
seringi risca m plus atunci cnd le schimba intre ei sa contracteze grave boli virale (hepatita B sau C SIDA)
n sfrit se ntmpl ca toxicomanul pentru a si procura banii necesari cumprm drogului sa ajung sa frecventeze medii din ce in ce mai periferice si mai violente
TRATAMENT Un consumator ocazional nu necesita vreun tratament medical anturajul familial si colar trebuie sa l avertizeze m ce privete riscul de obisnuire si de cretere a dozelor Cel care folosete mai regulat drogurile
poate fi ajutat pnntr o susinere psihologica ce n permite sa neleag ce dificultate a existentei are de depit si prin ce poate nlocui drogul n sfrit daca s a instalat o dependenta fizic oprirea drogului se impune nainte de
ngrijirea psihologic Oprirea drogului (nrcarea) este practicata sub control medical si asociata cu administrarea temporara a medicamentelor de substituie Luarea m ngrijire a toxico manilor cuprinde si prevenirea si/sau
tratamentul proble melor de sntate care decurg din luarea drogurilor pentru a evita propagarea bolilor virale unele tari iau masuri ca pune rea in vnzare liber a seringilor sterile Dar cel mai impor tant rmne un program de
readaptare sociala si profesionala la nevoie internnd bolnavul mtr un centru specializat
TOXIDERMIE. Tulburare cutanata si/sau de mucoas cauza fund mgestia sau injectarea unui medicament
Mecanismul pus m joc permite sa se claseze toxidermnle m doua mari categorii
Toxidermnle imunouler^ice sunt cauzate de o hiper sensibilitate ( alergie in limbajul curent)
T( \idermule neimunoalergite au diferite cauze depunere de medicament sub piele (argirie) supradozare (eliminare insuficienta a medicamentului prin ficat sau prin rinichi mteractie dintre diferite medicamente) efect secundar
al unui medicament (cderea parului consecutiva administram de medicamente anticanceroase de exemplu) perturbare a florei microbiene (dezvoltarea de ciuperci de tipul Candida albican<> dup o antibioterapie pe cale
generala) reacie fototoxica (declanare dup expunerea la soare a unei erupii rou sau buloase consecutiva luam unui medicament) etc
SIMPTOME SI SEMNE Unele cazuri de toxidermie sunt acute si grave chiar mortale m absenta tratamentului simple mancanmi o urticane un edem Qumcke (umflare a fetei) o indispoziie sau o entrodermie (rocata
generalizata) daca nu li se gsete o alta cauza si daca pacientul ia medica mente atunci acestea sunt de considerat drept semne impor tante de alarma uneori suficiente pentru a necesita o spitalizare de urgenta O toxidermie mai
poate sa se traduc prmtr un entem pigmentat fix (roseata care apare in aceleai locuri ntotdeauna la fiecare priza de medicament) o eczema o erupie buloasa o purpura (roseata hemoragica prin extravazarea de globule rou m
afara vaselor sangvine) o acnee un soc anafilactic (prbuire circulatorie) o boala serica o vasculanta alergica un lupus entematos un pem figus vulgar un pseudolimfom o fotoalergie medicamen toasa tulburri ale pigmentaiei
sau probleme pilare (cderea parului hipertricoza [dezvoltarea anormala a perilor mtr o regiune m care nu se ntlnete de obicei dect un puf fin]) etc
DIAGNOSTIC Acesta se pune adesea pe baza caracterului simetric al leziunilor a mancanmilor foarte puternice pe care ele le provoac a faptului ca debutul erupiei coincide cu o aproximaie de cteva ore sau cteva zile cu
luarea unui nou medicament In sfrit dispariia leziunilor o dat cu oprirea lurii medicamentului si eventuala lor recidiva m caz de o noua priza constituie de asemenea argumente diagnostice foarte importante
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul const m suspendarea luam medicamentului in cauza si in ngrijirea simptomelor ngrijiri cutanate prescrierea de antihista mmice (mpotriva mancanmilor) chiar reanimare m czu
nle cele mai grave
TOXIINFECTIE. Stare mfectioasa provocata de o toxin microbiana (substana toxica elaborata de un micro organism)
O toxnnfectie este o stare mfectioasa grava care se traduce m principal prmtr o alterare a strii generale semne nervoase si cardiovasculare (colaps) 633

TOXOPLASMOZ
TOXIINFECTIE ALIMENTARA. Infecie digestiva contractata prin mgestia de alimente contaminate cu diferite bacterii si tu toxinele lor
CAUZE Toximfectnle alimentare survin de cele mai multe on m colectivitate Alimentul m cauza este m principal oul ori un preparat care conine ou (produse de patiserie ngheat) sau produsele lactate
fcute din lapte crud sau insuficient fiert mezelurile si molustele Germenii respon sabih de cele mai multe on sunt salmonellele zise minore (Salmonella ententidii) mai rar shigellele Campyl bacter
Clostndium perfrmgens si Yemnia
Se ntmpl ca infecia sa fie provocata de alimente contaminate cu enterotoxma (toxina care acioneaz asupra intestinului) unui stafilococ de cele mai multe ori plecnd de la o leziune cutanat a mama
(panantiu) buctarului
SIMPTOME SI TRATAMENT Simptomele care survin la aproximativ 10 ore dup mgestie constau mtr o febra dureri abdominale o diaree si o oboseala care pot dura cteva zile Evoluia este de cele mai
multe ori rapid benign si boala dispare de la sine
O toximfectie alimentara nu necesit dect o rehidratare iar m unele cazuri medicamente antispasmodice s ntrzie toare ale tranzitului uneori antiseptice intestinale Subiec tilor imunodepnmati h se pot
prescrie antibiotice ca si copiilor si btrnilor
PREVENIRE Aceasta consta m controlul filierei produciei de ou precum si in respectarea regulilor de igiena a con dinlor de preparare conservare si distribuire a alimentelor si m controlul acestora
TOXIN. Substana toxica elaborata de ctre un micro organism si responsabila de capacitatea acestuia de a provoca o boal
DIFERITE TIPURI DE TOXINA
uEndotoxinele sunt produse m interiorul unor bacterii Gram
negative si sunt eliberate in cursul distrugem acestora
Exotoxmele sunt secretate m exterior de ctre germeni Gram pozitivi si difuzeaz m organism
UTILIZARE TERAPEUTICA Exotoxmele servesc la prepararea vaccinurilor sub form de anatoxme (toxine care i au pierdut toxicitatea dar care si au pstrat puterea lor imunogen)
TOXOCAROZ. -* LARVA M GRANS VISCERAL

TOXOPLASMOZ. Boal parazitara cauzata de infestarea cu un protozoar (parazit umcelular) toxoplasma on Toxoplasma gondn parazit al intestinului pisicii si al altor diferite specii animale DIFERITE
TIPURI DE TOXOPLASMOZ
Toxoplasmoza congenitala destul de rara este transmisa de femeia gravid ftului Nivelul de contaminare m cursul sarcinii este variabil dar riscurile ntmpinate de ft sunt
mai mari la nceputul sarcinii (exista un procent de 4% de risc de contaminare fetala m cursul primului trimestru al sarcinii cu consecine mai mici) Toxoplasmoza poate fi responsabila de un avort spontan
sau poate provoca anomalii cerebrale oculare si hepatice la copil Cele mai frecvente cele ale ochiului se manifesta pnntr o conoretinita (mfla matie a coroidei si a retinei) care survine adesea m adolescenta
Toxoplasm za di bandita este o boala frecvent m toate tarile dezvoltate Ea este aproape ntotdeauna benign la copii la adolesceni si la adulii sntoi
CONTAMINARE T xoplatma ^ondn se multiplic m celulele intestinului pisicii Oule (oocitele) sunt depuse pe sol m excrementele animalului
Contaminarea se face m diferite modun prin minile care transporta alimentele contaminate cu matenile fecale ale pisicii (legume de exemplu) prin mgestia de carne insuficient pregtita termic (oaie vita)
coninnd grmezi de toxoplasme prin transmitere transplacentara femeia nsrcinata mgera parazitul si l transmite ftului pnn placenta
SIMPTOME SI SEMNE In majoritatea cazunlor sistemul imumtar furnizeaz o protecie suficienta fat de protozoar astfel meat infecia nu provoac nici un simptom La unu subieci toxoplasmoza poate
antrena o febra adenopatn si o stare de oboseala
DIAGNOSTIC Prezenta anticorpilor specifici m snge permite diagnosticarea unei toxoplasmoze In caz de dubiu este efectuata o punctie de lichid amniotic sau de snge fetal la femeia gravida
TRATAMENT Vindecarea spontana este un lucru obinuit si este preferabil daca este vorba de fetita sau de o tnr m stare buna a sntii ca ea sa nu urmeze un tratament m scopul dobndim de anticorpi
care ar putea s o protejeze m cursul viitoarelor sale sarcini Tratamentul face apel la administrarea de antibiotice si de corticosteroizi acesta nu este necesar dect m cazul femeii gravide al copulor nscui
purttori ai unor simptome grave al subiecilor imunodefici enti si al persoanelor atinse de conoretinita
PREVENIRE Depistarea anticorpilor antitoxoplasma este obligatone la orice femeie gravida nc de la nceputul sarcinii De asemenea aceasta depistare trebuie practicat daca este posibil nainte de sarcin
cu scopul de a asigura o supraveghere regulat a viitoarei mame si de a prescrie la nevoie un tratament de ndat ce anticorpii apar m snge n afara acestei supravegheri o femeie gravid trebuie sa ia
precauta m ce privete consumul de carne care trebuie sa fie bine prelucrat termic s evite s schimbe aternutul sau ldita cu nisip a pisicilor sa si spele cu atenie minile dup un eventual contact cu
excrementele animalului ca si dup orice manipulare a pmntului sau a alimentelor care pot conine oocite de toxoplasma TPHA
634
TPHA. Test serologic de laborator tare permite punerea m evidenta a unei infecii cu treponema palida ori Trepi nema pallidum agentul sifilisului (Abreviere a locuiunii engleze Treponema Pallidum Haema^glutination As\ay
test de hemaglutinare a treponemei palide)
TRABECUL. esut translucid format din fibre ntreesute unele cu altele care filtreaz umoarea apoasa atunci cnd aceasta se scurge m afara ochiului SINONIM trabecul corneoscleral
Trabeculul tapeteaza unghiul indocornean format prin inseria conturului insului pe stratul profund al corneei PATOLOGIE O scleroz (ntrire anormal) a trabeculului o obturatie a ochiurilor sale cu un pigment al insului o
aderent intre ins si cornee se afla la originea glaucoamelor
TRABECULECTOMIE. Intervenie chirurgicala care permite s se creeze o mica fistula pe trabecul (esut trans lucid format din fibrele ntreesute care filtreaz umoarea apoasa atunci cnd aceasta se scurge m afara ochiului)
TRABECULOPLASTIE. Metoda de tratament al glauco mului cronic ce consta m lrgirea ochiurilor trabeculului (esutul care filtreaz umoarea apoasa ce se scurge m afara ochiului la unghiul intre ins si cornee) cu ajutorul
laserului cu argon SlNONIM trabecult retracie
Laserul cu argon provoac arsuri minuscule spaiale regulat pe trabecul crend cicatrice retractile care uureaz scurgerea umorii apoase prin ochiurile lui contribuind la normalizarea presiunii mtraoculare
TRACIUNE. Manevra care consta m tragerea unei pri a unui membru sau a coloanei vertebrale cu scopul de a obine un efect terapeutic sau analgezic
INDICAII Mai multe feluri de leziuni traumatice pot beneficia de o traciune nainte de tratamentul lor chirur gical fracturile coloanei vertebrale cele ale femurului sau ale colului femural etc
TEHNICA Rnitul este ntins pe un pat ortopedic mem brul m traciune fund meninut mtr un punct fix (de cele mai multe on pnntr un sistem de scripei si cabluri de care sunt suspendate greuti Punctul de aplicare a traciunii
este adesea un segment de os intact situat in vecintatea fracturii m care sunt aplicate brose
TRAGE-LAPTE, Aparat destinat tragem laptelui din sn Un trage lapte este o pomp m form de sennga sau de glob a crei funcionare este manual sau electrica Utili zarea ei este indicat m diverse cazuri atunci cnd
copilul este prea puin puternic pentru a suge la sn laptele fundu i dat cu biberonul atunci cnd mama absenteaz din preajma copilului atunci cnd alptarea matern a devenit dificila sau dureroas din pricina crevaselor
mamelonului a unei
hmfangite a unui abces al snului sau a unei obturri mamare (exces al secreiei lactate)
TRAHEE. Conduct care face sa comunice larmgele cu bronhiile si servete la trecerea aerului
Peretele traheei este format dmtr o suprapunere de mele cartilagmoase orizontale m form de potcoava care m spate sunt nchise pnntr un esut muscular Traheea este situata m fata esofagului de care adera strns Ea vine m
continuarea larmgelui apoi se divide la nlimea celei de a 5 a vertebre dorsale m doua bronhii principale dnd natere arborelui bronsic drept si arborelui bronsic stng
PATOLOGIE Traheea poate fi sediul unei infecii (trahe ia traheobronsita) al unei tumori (cancer al traheei) in plus unele boli se traduc pnntr o atingere a traheei traheo malacie (ramolire) a traheei pohcondnta atrofianta
(degenerescenta) etc
TRAHEITA. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei care tapeteaza interiorul traheei
CAUZE O traheita este m general de origine mfectioasa (bactenana sau virala) uneori intativa (provocata de exem piu de inhalarea de substane toxice - produse clorate mai ales) Forma cea mai curent ntlnit este traheita
acuta virala care se rspndete prin epidemii de primvara si de toamna si care se vindeca spontan in cteva zile O traheita este de cele mai multe on asociata cu o nno fanngita cu o lanngita sau cu o bronita (mflamatie
respectiv a nnofarmgelui a larmgelui sau a bronhiilor m acest ultim caz se vorbete de traheobronsita)

SIMPTOME SI SEMNE O traheita se manifesta prin chinte de tuse persistente care provoac o durere toracic n pnmul timp aceasta tuse este uscata apoi m cel de al doilea timp este nsoita de expectoratie m caz de extindere
a mflamatiei la bronhii
TRATAMENT nainte de toate tratamentul este cel al simptomelor traheitei (medicamente antitusive) antibioti cele nu sunt prescnse dect m caz de infecie bactenana
TRAHEOBROHSIT. Inflamatie simultan a mucoasei traheale (traheita) si a bronhiilor (bronita) - BRONIT TRAHEITA
TRAHEOSTOMIE. Intervenie chirurgical constnd m mbinarea traheei cu pielea
O traheostorrue se practic dup o lanngectomie total (ablatia ntregului lannge conduct situat deasupra traheei) La sfritul interveniei chirurgul sutureaz traheea la o incizie cutanata deschisa pe gat O canul de plastic sau
de metal este pus m trahee cu aceast ocazie Ea este lsata aici timp de un an cu scopul de a evita once nsc de stenoz (ngustare) subiectul trebuie sa si o scoat m fiecare zi pentru a o spal cu apa si spun TRAHOM
CONSECINE Din cauza dispariiei corzilor vocale (situ ae m larmge) pacientul trebuie sa urmeze edine de ortofome pentru a nva sa vorbeasc cu o voce esofagian (m felul ventrilocilor)
TRAHEOTOMIE. Intervenie chirurgical constnd m practicarea unei deschideri a fetei anterioare a traheei cervicale - intre al 3 lea si al 4 lea inel cartilagmos - si in amplasarea aici a unei canule pentru a asigura trecerea
aerului
Prin extensie acest termen desemneaz si rezultatul acestei intervenii
INDICAII Traheotomia scurtcircuiteaz caile aeriene superioare (fose nazale fannge lannge) atunci cnd acestea sunt obstruate de exemplu de un edem sau de o tumora Ea uureaz si rennoirea gazelor respiratorii (oxigen
dioxid de carbon) m alveolele pulmonare la unu subieci atins de insuficienta respiratorie cronica micornd volumul cilor respiratorii care nu servesc direct schimburilor gazoase n plus m reanimare si la subiecii care sufer
de o insuficient respiratorie ea previne ncrcarea bronsica uurnd aspiraia secreiilor
MATERIAL SI DESFURARE Traheotomia este reali zat sub o anestezie generala uoara completata eventual cu o anestezie locala Ea este urmata de aplicarea canulei care este de doua tipuri de lungime si de diametru
diferite adaptate diferitelor indicaii ale traheotomiei
O traheotorme poate fi definitiva sau temporara In acest ultim caz orificiul se nchide spontan si se cicatrizeaz m cteva zile de la scoaterea canulei
Atunci cnd traheotomia are un caracter definitiv dup cteva sptmni petrecute m mediu spitalicesc sau mtr un centru de convalescenta subiectul poate sa se ntoarc acas
NTREINERE O traheotomie necesita o aspiraie bron sic m plus igiena canulei ntreinuta prin splare zilnica cu ajutorul unei peni mici si a unei soluii antiseptice ca si meninerea permeabilitii sale trebuie supravegheate
cu scrupulozitate Subiecii atini de o insuficienta respiratorie cronic si purttori ai unei traheotomn definitive trebuie s fie capabili sa si acorde singuri aceste ngrijiri la domiciliu De altfel ei pot sa se alimenteze normal iar
traheotomia dandu le posibilitatea sa si piard respiraia m mai mic msur le asigura o mai buna autonomie
COMPLICAII n mod obinuit bine tolerata dup un timp de adaptare de cteva sptmni o traheotorrue poate antrena totui diverse complicaii intre care cele mai impor tante sunt hemoragiile survemnd fie m cursul actului
chirurgical ca urmare a lezm unui vas mic fie din cauza unei infecii sau a manevrelor brutale sau stngace m cursul schimbm poziiei bolnavului sau a schimbam canulei (poziie defectuoas chiar expulzia canulei la un
bolnav agitat) obstrucia canulei cu secreii sau cu cheaguri sangvine o infecie localizata la perimetrul onficiului infeciile bronhopulmonare leziunile peretelui traheal si
riscul apariiei unei fistule traheoesofagiene (canal patologic care pune m comunicaie traheea si esofagul) sau o stenoz traheala (ngustare cicatnceala a traheei) aceasta din urma complicaie poate fi tratat cu laser si chiar pe
cale chirurgicala
TRAHOM. Conjunctivit (mflamatie a conjunctivei) granuloas cauzat de un germene din genul Chlamydiae Chlamydia trachomatis putnd evolua spre cecitate (orbire)
FRECVENTA Germenele trahomului foarte contagios este rspndit ndeosebi m tarile din Africa ndeosebi m cele ale Africii de Nord si m Asia El afecteaz mai mult de 500 milioane de indivizi si reprezint prima cauz de
cecitate din lume
CONTAMINARE Germenele strict uman se transmite prin intermediul minilor murdare duse la fata sau al pulberilor aduse de vnt Contagiunea este frecventa m snul aceleiai familii
SIMPTOME SI SEMNE La nceput trahomul ia forma unei conjunctivite foliculare (formata din ridicaturi trans lucide) observabila mai ales la pleoapa superioara pro vocand mici leziuni care de cele mai multe ori trec
neobservate Apoi conjunctivita devine granuloas (consti tuita din reliefuri mai mari si mai vasculanzate) din cauza numrului crescnd de foliculi si se formeaz de la periferie la centrul corneei o uoara opacitate care seamn
cu un val Dup cteva luni leziunile se cicatrizeaz dar las sechele care pot altera vederea prezenta pe cornee a unui val vasculogranulos denumit panus prezenta cicatncelor stelate pe conjunctiva pleoapei superioare
DIAGNOSTIC Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic El este confirmat pnntr un frotiu conjunctiva! care se realizeaz prin recoltarea secreiilor cu scopul de a cuta prezenta chlamydnlor El este completat la nevoie
pnntr un raclaj conjunctiva! practicat sub anestezie locala prin care se caut celulele cu mcluzu caracteristice (celule care conin colonii de chlamydn)
COMPLICAII Complicaiile formelor severe sunt m principal opacitile corneene uneori foarte dense si respon sabile de o scdere majora a acuitii vizuale care poate evolua spre cecitate modificri ale pleoapelor ca un
ptozis (prbuirea pleoapei superioare) sau un entropion (intoar cerea marginii pleoapei cel mai des cea inferioar spre interiorul ochiului) asociata in general cu un trichisis (deviaie a genelor spre globul ocular care se freac
de cornee si n provoac ulceraii) Se observa de asemenea o scleroza a aparatului lacrimal care mpiedica scurgerea normala a secreiilor
TRATAMENT Intr un stadiu mai puin evoluat al bolii aplicaia locala pe o durata de cel puin trei sptmni de colire si de pomezi antibiotice adecvate germenului per mite sa se obin regresia simptomelor Tratamentul seche
lelor este m esena chirurgical TRANCHILIZANT

PREVENIRE O buna igiena corporala si o splare frec ventd a minilor permit sa se evite contaminarea
TRANCHILIZANT. Medicament utilizat pentru capa citatea sa de a diminua un exces de activitate psihica
Termenul de tranchilizant este puin ntrebuinat de ctre medici el face parte din limbajul curent si desemneaz doua familii de medicamente psihotrope (active asupra psihis mului) anxiohticele
tranchilizante minore indicate m anxietate neurolepticele tranchilizante majore indicate in psihoze
TRANSAMINAZ. Enzima care accelereaz transferul unei grupri ammo de la un acid ammat la un acid cetomc SINONIM aminotran\feraza
UTILIZARE IN SCOP DIAGNOSTIC Doua transammaze prezint un interes clinic
Alamn anunotramferaza (ALT A L A T sau SGPT \Serum Glutamopyruvate Tramferat>e\ este prezenta mai ales m ficat si m rinichi Nivelul sau creste m caz de distrugere a celulelor ficatului - mai ales in
cursul unei hepatite virale nainte de apariia icterului uneori m msura foarte mare acest nivel mai creste insa m proporii mai mici m cursul altor boli ale ficatului (cancer ciroza hepatit toxica cauzata de
tetraclorura de carbon de exemplu obstrucia biliara etc ) si in cursul infarctului de miocard nMpartat ammotraiuferaza (ST A S A T sau SGOT \Serum Glutaiwxnaloacetale Tramfera<;e\) se afla m
principal in celulele muchilor striai ale ficatului si m globulele rou Nivelul ei creste m caz de distrugere a celulelor m particular m caz de infarct al miocardului si de rmopatie n caz de distrugere a
celulelor ficatului nivelul sangvin de A S T creste mai puin dect cel al A L T
TRANSCRIPTAZ INVERS. Enzima mtracelulara care realizeaz transcripia (transferul de informaie gene tic) acidului nbonucleic (A R N ) m acid dezoxinbonucleic (ADN)sinuaADN ului m A R N
aa cum se ntmpla de obicei
Familia retrovirusurilor creia n aparine virusul imuno deficientei umane (HIV) responsabil de SIDA este ca ractenzat prin prezenta acestei enzime creia n datoreaz denumirea retro nsemnnd in latina
in sens contrar
TRANSCRIPIE. Etapa a exprimam unei gene m cursul creia informaia coninut mtr o secvena de A D N este copiat sub forma unei secvene de A R N
TRANSDUCTIE. Transfer al unei informaii genetice de la o celula la alta prin intermediul unui vector
TRANSFER. Proces prin care m psihanaliza pacientul reactualizeaz conflictele sale infantile proiectnd asupra terapeutului imaginea prinilor si si a sentimentelor sale
(dorine experiene neplcute descoperirea sexualitii etc ) fata de ei
In psihanaliza transferul nu se instaleaz adesea dect m mod lent fund ntreptruns cu ezitri tceri din jena si rezistente Analistul este atunci suportul neutru si bine voitor al unui amestec de iubire si ura
care traduce reapa ritia ambivalenei oedipiene cu un transfer cnd pozitiv (sentimente afectuoase) cnd negativ (sentimente agre sive) Reciproc analistul ncearc fata de pacientul sau reacii incontiente
care pot reactiva propriile sale conflicte si pe care Freud le numete contratransfer Existenta acestui contratransfer necesita o analiza prealabil a psihanalistului nainte ca acesta sa poat trata el nsui
pacieni
In pt,iholo^ie se utilizeaz termenul de transfer mtr un sens general de deplasare a afectivitii legate de un obiect (persoan situaie lucru) asupra altui obiect Copilul sub trei am de exemplu face un
transfer asupra obiectelor (jucrie ppua) lumii exterioare confenndu le o viata animata asemenea vieii sale la adult numeroase relaii pot fi interpretate m termeni de transfer o persoana ndrgostit de
exemplu atribuie partenerului sau propriile stan sufle testi sau le transfera asupra unui obiect simbolic (floare sau bijuterie de exemplu)
TRANSFERIN. Proteina prezenta m serul sangvin sintetizata de ctre ficat al crei rol fiziologic esenial este transportul fierului necesar sintetizam hemoglobinei ncepnd de la celulele intestinale pana
la mduva osoasa SINONIM \iderofilma
Concentraia in transfenna a serului sangvin este cuprinsa m mod normal la adult intre 2 si 4 grame pe litru Aceasta valoare scade m caz de hemocromatoza (boal metabolica ce apare m urma unei
acumulri de fier m tesu tun) de carena m proteine de mflamatie si de insuficient renala Valoarea creste m caz de carena m fier sau de mrire a necesitailor m fier (sarcina)
TRANSFUZIE SANGVIN l Injectare m circulaia sangvina a unui subiect a unuia dintre constituenii sngelui
2 Totalitate a activitilor competentelor si tehnicilor medicale si biologice care permit transfuzia sangvin m sensul definit anterior
Transfuzia sangvina in mare cuprinde donarea de snge prelucrarea acestuia conservarea sa si reinjectarea sa Din cauza riscurilor de transmisie virala (dei acestea sunt limitate) frecventa transfuziilor
sangvine s a diminuat
DONAREA DE SNGE Donarea de snge este regie mentata m numeroase tari ca Frana Belgia Elveia si Canada ea este benevola anonima si gratuit limitat la
3 4 sau 5 ori pe an pentru donatorii de la 18 am pan la respectiv 55 60 si 65 am m funcie de tara Cantitatea de snge prelevat este funcie de greutatea corporala a donatorului De asemenea este posibil
sa nu se recolteze dect plas m (plasmafereza) sau plachete (citafereza) In acest caz sngele prelevat este centrifugat pe msura efectuam pre levni ceea ce face posibila redarea hematiilor m circulaia
sangvina a donatorului
Donatorii de snge chiar cei care o fac m mod regulat sunt supui la fiecare donare unor examene medicale si biologice care au drept scop att protejarea donatorului cat i cea a primitorului Unele boli
unele tratamente unele circumstane deosebite (cltorii m locuri cu risc de infecie parazitar sau viral) constituie m fapt o contramdicatie pentru donarea de snge Examenele permit sa se determine
grupul sangvin si s se depisteze diferitele sortim de hepatite (B C non B / nonC ) precum si sifilisul prezenta HIV (agentul SIDA) si HTLV (virusul responsabil de limfoame sau de boli neurologice)
PRODUSE SANGVINE Plecnd de la sngele donat sunt obinute diferite produse
Concentratul globular provine dmtr o donare de sanj,e total el este obinut prin simpla centrifugare Practic el nu conine dect globule rou amestecate cu o cantitate mica de plasm Concentratul globular
este utilizat m tratamentul anemiilor provocate de o hemoragie chirurgie traumatism) sau de o insuficienta medulara (aplazie talasemie msufi cient renala etc)
Plachetele provin fie dmtr o donare de snge total (plachete zise standard ) fie dmtr o donare tip citafereza Ele sunt utilizate la pacienii care au lipsa de plachete de cele mai multe ori din cauza unei
insuficiente medulare mai rar ca urmare a hemoragiilor foarte abundente
Plasma provine fie dintr o donare de snge total fie dmtr o plasmafereza Ea este utilizata m tratamentul hemoragiilor mn sau m anumite deficite m faeton ai coagulam Ea poate suferi o purificare
industriala (prin nclzire prin tratare cu solvent detergent) avnd drept scop conservarea anumitor proteine (factori antihemofilici imunoglobulme fibrmogen etc ) si eliminarea eventualelor virusuri
REINJECTAREA SNGELUI Protecia primitorului este ntrit prin determinarea grupului sau sangvin (efec tuat de 2 ori pe doua prelevate diferite) cutarea agluti nmelor neregulate (anticorpi
specifici) si un ultim control al grupului sangvin la patul pacientului att al sngelui de transfuzat cat si al sngelui pacientului Injectarea este m general fcut m vena braului
n pofida acestor masuri de securitate aplicate cu cea mai mare vigilent unele accidentre sunt inevitabile Este vorba in principal de imunizarea primitorului fat de anumite antigene ale sngelui transfuzat
care se traduce pnntr o febr si prin frisoane ineficacitatea transfuziei la primitorii de plachete apariia de aglutmme neregulate care fac transfuziile ulterioare mai dificile Riscul de transmisie viral (hepatit
SIDA) este foarte mic Pentru hepatita C el este evaluat de l la 6 000 donatori pentru hepatita B
TRANSSEXUALISM
l la 200 000 pentru SIDA l la 500 000 si pentru HTLV este de l la 200 000 donatori Totui atunci cnd este posibil este preferata recurgerea la autotransfuzie pri mitorul este propriul sau donator sngele
fnndu i prelevat cu cteva zile naintea unei intervenii care necesita o transfuzie
TRANSGENEZA. Introducere a unui segment de A D N mtr un ovul fecundat sau mtr un embrion aflat mtr un stadiu puin evoluat
TRANSPIRAIE. Eliminare a sudorii prin porii pielii Sudoarea este secretata de ctre glandele sudoripare sub influenta diferiilor factori temperatura exterioara si efortul fizic (ea servete atunci la
eliminarea unui anume numr de calorii si la restabilirea echilibrului termic l corpului) emoiile si diverse stresuri (mecanismul stresului fund m acest caz pur nervos)
PATOLOGIE Un exces patologic de transpiraie definete hiperhidroza
TRANSPLANTARE. Transfer al unui esut sau al unui organ mpreuna cu vasul sau cu vasele care l iriga pentru a nlocui sau a compensa o funcie prbuita
Pe cnd termenul de grefa se folosete indiferent de tehnica folosita cel de transplantare implica o restabilire a continuitii vaselor mari (artere vene) Acest termen privete ndeosebi grefele de organe mima
rinichi ficat plmn etc -> GREF DE FICAT GREF DE INIM GREF PANCREATICA GREF PULMONARA GREFA DE RINICHI
TRANSPOZIIA VASELOR MARI. Malformaie congenitala m care aorta ia natere in mod anormal din ventriculul drept iar artera pulmonara din ventriculul stng
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC La natere nou nscutul este cianozat (buzele si unghiile n sunt violacee) O eco cardiografie permite sa se confirme diagnosticul de transpoziie a vaselor mari
Diagnostiul prenatal prin ecografic este dificil
TRATAMENT Intervenia chirurgicala consta m crearea sau m mrirea unei comunicaii mteraunculare pnntr un cateter cu balonas introdus m mima ceea ce asigura amestecarea celor doua circulaii si da
posibilitatea sa se atepte momentul variabil dup caz dar situandu se m majoritatea cazurilor nainte de 6 luni unei corecii chirurgicale corn plete care consta m repunerea celor doua vase m locul lor
normal rezultatul este m general satisfctor
TRANSSEXUALISM. Tulburare de identitate m care subiectul are dorina sau sentimentul de a aparine sexului opus
Aceasta definiie exclude travestim homosexualii precum si persoanele atinse de o anomalie cromozomic (sindromul lui Klmefelter al lui Turner etc ) TRANSSUDAT
Transsexuahsmul este o manifestare a unei dereglri grave a construim identitii la copil probabil consolidata de ctre mediul familial El se manifesta pnntr un senti ment precoce de comuniune cu cellalt
sex subiectul consi derand sexul su biologic ca o nedreptate ca o eroare pe care caut s o ndrepte adoptnd comportamentul si aspectul sexului opus Aceasta poate duce la solicitarea unei intervenii

medicale sau chirurgicale asupra atributelor sexuale (pilozitate sni modificare a organelor genitale) Aceste transformri nu fac m general sa dispar nici sufe rmta psihologic nici profundul sentiment de
insatisfacie al subiectului
TRANSSUDAT. Lichid care zemuieste dmtr o mem bran seroas sau dmtr o mucoasa din cauza fenomenului de staz (ncetinirea sau oprirea circulaiei unui lichid organic) sau din cauza unei diminuri a
concentraiei m proteine a plasmei ceea ce favorizeaz ieirea lichidelor in afara vaselor
TRANZIT BARITAT AL INTESTINULUI SUBIRE. Examen radiologie al intestinului subire
INDICAII Tranzitul baritat al intestinului subire permite decelarea unei eventuale leziuni a peretelui jejunului sau al ileonului (prima si a doua parte a intestinului subire) sau a unei eventuale ngustri pe
aceste segmente cauzate de o mflamatie sau de o tumor
PREGTIRE SI DESFURARE Bolnavul trebuie sa se prezinte la examen a jeun Examenul se practica cu ajutorul bantei (hidroxid de bariu) o substan groasa opaca la radiaiile X pe care pacientul
trebuie sa o absoarb m cantitate variabil dup necesitile examenului sau care este introdus m duoden cu ajutorul unei sonde fcut s alunece prin gur sau nas n acest ultim caz poate f injectat un
medicament antispasmodic pentru a evita eventualele gretun Tranzitul baritat al intestinului subire dureaz dup cum banta a fost nghiit sau introdus pnntr o sonda de la una la cinci ore
CONTRAINDICAII SI EFECTE SECUNDARE Acest examen este contraindicat femeilor gravide El nu este nsoit de nici un efect secundar doar absorbia terciului baritat si introducerea sondei pot fi
neplcute De ndat ce examenul este ncheiat pacientul poate pleca si poate s si reia alimentaia normal In timpul urmtoarelor doua zile fecalele sale vor avea un aspect albicios datorat eliminm bantei
TRANZIT ESOGASTRODUODENAL. Examen radiologie al prii superioare a tubului digestiv (esofag stomac si duoden)
Tranzitul esogastroduodenal (T E G D ) este foarte des nlocuit cu fibroscopia gastric Aceast ultim tehnic este in fapt o tehnic direct (vederea suprafeei mucoasei) si are m plus avantajul de a permite
prelevri de mucoasa
digestiva (biopsie) pentru a le examina la microscop Totui tranzitul esogastroduodenal rmne indicat atunci cnd fibroscopia este imposibil din cauza unei ngustri de netrecut cu tubul optic atunci cnd
se caut o compresie exterioara sau cnd este nevoie de documente radiologice n vederea unei operaii
PREGTIRE SI DESFURARE Pacientul trebuie s fie a jeun de cel puin 8 ore El trebuie sa nu fi suferit un alt examen cu banta si sa nu fi fumat m ultimele 4-6 zile El absoarbe banta (coninutul unui
pahar) substan groas opaca la radiaiile X Examenul comport un studiu dinamic care const m urmanrea pe un ecran de radioscopie si un studiu static care consta m luarea de cliee radiografice la
intervale regulate Poate fi necesar s se comprime abdo menul cu un balon de material plastic pentru a obine imagini mai bune Mai este posibil sa se injecteze un produs antispasmodic desUnat sa
micoreze contraciile stomacului La sfritul examenului care dureaz m jur de 30 minute medicul basculeaz masa de radiologie astfel meat capul pacientului sa se gseasc mai jos dect picioarele sale
pentru a verifica faptul c nu exista un reflux de banta din stomac spre esofag ceea ce ar pune m evident o hernie hiatala
CONTRAINDICAII SI EFECTE SECUNDARE Tran zitul esogastroduodenal este un examen contraindicat la femeile gravide Dup examen pacientul poate sa si reia imediat activitile si alimentaia
normal n zilele urmtoare fecalele vor avea o culoare albicioas din cauza el minam de banta
TRAPEZ. Muchi mare triunghiular si aplatizat care merge de la coloana vertebrala la umr
STRUCTURA Muchiul trapez se insera pe prile posten oare ale vertebrelor (cervicale si dorsale) si se termin pe clavicula si omoplat El participa la meninerea gatului si a rachisului dorsal s intervine in
micrile de ridicare a umrului precum si m rotirea si m nclinarea capului
PATOLOGIE Muchiul trapez este adesea sediul contrac tunlor provocate de leziunile coloanei cervicale (torticolis fractura entorsa)
TRASOR. - MARKER

TRASOR RADIOACTIV. Substana radioactiv a crei prezenta sau al crei traiect mtr un esut un organ sau un organism viu pot fi uor detectate cu un dispozitiv adecvat S NON M marker radioactiv
Trasorn radioactivi sunt substane care pot fi introduse m foarte mici cantiti mtr un organism pentru a urmri repartiia lor m scopuri experimentale ndeosebi biologice sau medicale Acetia prezint
avantajul spre deosebire de majoritatea trasonlor neradioactivi de a nu perturba metabolismul studiat avnd m vedere cantitile foarte mici necesare TRAUMATISM CRANIAN
TRATAMENT. Totalitate a metodelor ntrebuinate pentru a lupta mpotriva unei boli si a ncerca sa fie vindecat
Tratamentul face apel la principiile terapeuticii pe care medicul le adapteaz m modul cel mai potrivit la cunos intele actuale privind fiecare caz m parte Se deosebesc tratamentele medicale care utilizeaz medicamente si
diverse mijloace fizice (kmeziterapie radioterapie termahsm)si tratamente chirurgicale cu diverse instrumente i sub diferite modaliti de anesteziere
DIFERITE TIPURI DE TRATAMENT Se deosebesc patru dup scopul lor
Tratamentele curative se desfoar m mai multe faze tratament de atac iniial si intensiv urmat la nevoie de un tratament de ntreinere mai puin dificil dar adesea mai ndelungat
Tratamentele paliative privesc masurile care pot sa fie utilizate atunci cnd o boala grava un cancer de exemplu se apropie de deznodmnt cu scopul de a i permite bolnavului s triasc m condiiile cel mai puin neplcute
Tratamentele preventive caut sa mpiedice apariia unei boli pnn vaccinare de exemplu ori s suprime un factor de risc (lupta mpotriva tabagismului sau a hipercolestero lerruei)
Tratamentele simptomatice vizeaz ameliorarea simpto melor unei boli fr ca totui sa lupte mpotriva cauzelor sau chiar a naturii acestei boli prescrierea de analgezice care atenueaz durerea este un exemplu m acest sens
TRAUMATISM CRANIAN. Soc accidental pe craniu complicat sau nu cu leziuni ale encefalului
Traumatismele craniene sunt frecvente Principala lor cauz este reprezentata de accidentele rutiere responsabile de jumtate din traumatismele craniene severe m particular la tineri la care constituie prima cauza de mortalitate
Alte origini sunt cderile ndeosebi nainte de 15 am si dup 65 am apoi accidentele de munca si sportive accidentele casnice si agresiunile
n afara cazurilor celor mai benigne caracterizate pnntr o durere un hematom sau o plaga a pielii capului traumatismele craniene pot fi sursa leziunilor primare (care apar imediat) sau secundare (care se produc la cteva ore
pn la cteva luni dup traumatism)
LEZIUNILE PRIMARE Leziunile primare sunt osoase sau encefahce
Leziunile ornase sunt fracturile boitei craniene (prin soc direct) i cele ale bazei craniului (prin propagarea socului) Exist dou varieti deosebite de fractura fractura cu deplasare un fragment osos fund deplasat si nfundat si
fractura deschis cu plag a pielii capului O fractura nu antreneaz in mod obligatoriu consecine grave dar poate
provoca mai ales in caz de deplasare leziuni ale encefalului primare sau secundare
Leziunile encefalului cuprind comotia cerebrala contuzia cerebrala si hematomul subdural acut Comotia cerebral se traduce prin leziuni difuze ale substanei albe provocate de deplasarea si ntinderea structurii nervoase m
momentul impactului Ea este responsabila de o pierdere imediat a starn de contienta durata ei fund proporionala cu mten sitatea leziunilor Contuzia cerebrala comport o distrugere a celulelor nervoase si mici focare de
sangerare Leziunile contuziei pot fi localizate la punctul de impact al trauma tismului sau de partea opusa atunci cnd rezult dmtr un mecanism de contralovitura Ele antreneaz m funcie de localizarea lor tulburri de
comportament sau un uor deficit motor m general fr gravitate si reversibil Hema tomul subdural acut este o punga de snge colectat m grosimea menmgelor El genereaz rapid o paralizie si tulburri ale contientei
(somnolenta care poate merge pan la coma)
LEZIUNILE SECUNDARE Leziunile secundare se pro duc mtr un interval care poate merge de la cteva ore pan la cteva luni dup traumatism si pot aprea chiar atunci cnd nu exista o fractura
Hematoamele intracramene sunt responsabile de o treime din decesele tardive pnn traumatisme craniene Este vorba de hematoame extradurale situate intre dura mater si cutia craniana si de hematoame subdurale cronice situate
intre encefal si dura mater Primele se manifesta prin dureri de cap si tulburri ale contientei (somnolent com) Celelalte se traduc m interval de cteva zile pan la cteva luni dup traumatism prin dureri de cap o hemiplegie
o afazie o stare de pseudodement sau doar de confuzie la subiectul vrstnic tulburri ale comportamentului (nchidere m sine) Pericolul acestor doua tipuri de hematom rezid m compresia pe care o provoac asupra creierului
Modul de instalare a simptomelor pe care le produc este cu att mai puin rapid cu cat hematomul apare mai trziu ntr un mare numr de cazuri aceste hematoame pot fi depistate prin scanerul cerebral si pot fi tratate la nevoie
pnntr o intervenie chirurgicala de urgenta
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Interogatoriul rnitului sau al anturajului sau da posibilitatea s se evalueze violenta accidentului si sa se tie daca a avut loc pierderea strii de contienta ceea ce sugereaz formarea unui
hematom Examenul imediat care va fi repetat m cursul supraveghem se leag de punctele urmtoare starea de contient sem nele neurologice corespunznd unei leziuni localizate ca un hematom (paralizie a unui membru
abolirea unui reflex) plaga a pielii capului Radiografiile craniului m cutarea unei fracturi sunt sistematice
Atunci cnd nu exista nici fractura nici semn neurologic riscul de complicaie este infim si spitalizarea nu este ntotdeauna necesar Atunci cnd a avut loc o pierdere a starn de contienta - chiar daca rnitului pare s i mearg

TRAUMATISM CRANIAN AL COPILULUI

640
foarte bine - o supraveghere de 24-48 ore m spital este recomandabila In caz de coma sau de semn neurologic se impune spitalizarea mtr un serviciu de neurochirurgie scanerul cerebral permite sa se instituie un tratament
adecvat m fiecare caz n caz de hematom subdural acut este prac ticat o reanimare concomitent cu un tratament anti edematos Hematoamele extradurale sunt drenate pe cale chirurgical m regim de urgenta m timp ce
hematoamele subdurale cronice pot face obiectul unui drenaj chirurgical sau al unei corticoterapn

TRAUMATISMUL CRANIAN AL COPILULUI.

n mod schematic cazurile copiilor care au suferit un traumatism cranian se mpart m trei grupe dup riscul fracturii si dup complicaiile pe care le prezint
Grupa de mc foarte mic cuprinde cazurile cele mai frecvente copii mai mari de 2 am care prezint plgi super ficiale dureri de cap si ameeli trectoare De obicei este justificata doar o supraveghere la domiciliu de ctre
prini
Grupa de nst intermediar include cazurile urmtoare copii sub vrsta de 2 ani (in afara cazului ca traumatismul este evident benign) copiii care si au pierdut contienta pe o durata necunoscuta sau care prezint vrsaturi o
amne zie privind accidentul un traumatism care atinge si o alta parte a corpului (ndeosebi fata ca o sangerare a nasului) Radiografiile de control sunt recomandate copiilor celor mai nuci (sub un an) si celor care au plaga grava
a pielii capului
Grupa de risc ridicat corespunde copiilor care prezint o tulburare a stm de contienta imediata somnolenta apa ie) sau mai ales secundara (survenmd m cel de al doilea timp dup vindecarea aparenta) sau mea m caz de
fractura Copilul trebuie atunci transferat de urgenta mtr un spital care dispune de un serviciu de neurochirurgie
TRAUMATISM FIZIC. Totalitate a tulburrilor fizice si a leziunilor unui esut unui organ sau unei parti a corpului provocate accidental de ctre un agent exterior
TRAUMATISM PSIHIC. Totalitate a tulburrilor psihice sau psihosomatice provocate accidental de un agent exterior subiectului
SIMPTOME SI SEMNE Manifestrile unui traumatism psihic depind de personalitatea subiectului si de ncrctura emoional a evenimentului m cauza (agresiune catastrofa jignire stres prelungit etc) Un traumatism psihic se
traduce m general pnntr o reacie acut (repaus criza de angoasa stare de confuzie si stupoare) care se poate prelungi prin tulburri de readaptare nevroz traumatica (sau reactionala) apropiat de nevroza clasica dar mai puin
structurat simstroz (subiectul amplific prejudiciul suferit) sindrom subiectiv posttraumatic (oboseal dureri dureri de cap lesinun) cosmare hipotensiune ortostatic (ameeala la ridicare si la poziia m picioare) vertije acufene
(percepie m general eronat a unei senzaii sonore)
TRATAMENT Acesta se bazeaz pe tehnici ca hipnoza sau narcoanahza pe relaxare M pe luarea de sedative uoare
TRAUMATOLOGIE. Specialitate medicala si chirur gicala consacrata studiului si tratamentului traumatismelor fizice
TRAVALIU. Faza a naterii marcata prin asocierea contraciilor uterme dureroase din ce m ce mai dese cu scurtarea si dilatatia colului utenn
Semnalat adesea prin pierderea dopului mucos (gler care astupa orificiul colului utenn la sfritul sarcinii) si uneori prin ruperea punga apelor travaliul are o durata variabila de la o femeie la alta El este adesea mai lung pentru
o pnma natere dect pentru urmtoarele - NA$TERE
TREMURATURA. Micare anormala caracterizata prin oscilaii ritmice involuntare ale unei parti a corpului (membru trunchi fata)
DIFERITE TIPURI DE TREMURATURA Se disting diferite varieti de tremuratura in funcie de circumstanele lor de apariie
Tremurdtura de repaus, persista atunci cnd subiectul este imobil - aezat sau alungit Este un semn caracteristic al sindromului parkmsoman si al bolii lui Parkinson Tre murtura atinge mai ales extremitile predominant mai
mie (micri de frmiare a pinii ) Tratamentul recurge la medicamente antiparkmsomene
Tremuratura de atitudine sa tremuratura p Murala nu apare dect atunci cnd subiectul menine o poziie de exemplu daca i se cere sa tina braele ntinse m fata Cea mai des ntlnit este tremuratura fiziologica provocat de
emoie sau favorizata de excitante (cafea) O alta forma este tremuratura cauzata de luarea unui medicament (anti depresor tncichc litiu) sau unei boli (boala lui Basedow [exces de hormoni tiroidiem| hipoglicerme micorarea
nivelului sangvin de glucoza alcoolism cronic) Tratamentul consta m diminuarea sau m suprimarea medicamentului sau m tratarea afeciunii m cauza Al treilea tip de tremuratura de atitudine este tremuratura eseniala (de cauza
necunos cuta) denumita tremuratura senila daca apariia ei este tardiva Destul de frecventa (afecteaz 2% din populaie) familiala in jumtate din cazuri ea atinge extremitile membrelor si mai ales capul daca amploarea
tremurtorii deranjeaz viata curenta (alimentaie imbracare) se pre scrie un medicament betablocant ca propranololul ori un antiepileptic
Tremurdtura de aciune survine atunci cnd subiectul efectueaz o micare voluntara Ea poate fi o complicaie a unei tremuratun de atitudine care evolueaz de mult vreme n alte cazuri ea face parte dmtr un sindrom cere
belos (prin atingerea creierului mic sau a cilor nervoase aflate m conexiune cu el) Tremuratura predomina la rad cina membrelor (umeri solduri) crend un handicap serios 641

TRICOMONAZ
Un medicament antiepileptic (valproat de sodiu) sau antiischemie (piracetam) poate fi prescris Totui vinde tarea completa a unei tremuratun de origine cerebeloasa este rara
TREONIN. Acid ammat indispensabil (adic nesmte tizabil de ctre organism care trebuie sa l primeasc prin alimentaie) avnd funcie de alcool
TREPANATIE. Tehnica chirurgicala constnd m prac licrea unui orificiu mtr un os
O trepanatie poate fi practicata in diferite oase ca m mastoida din spatele urechii pentru a efectua evacuarea puroiului format mtr o mastoidita Dar acest termen se aplic in mod deosebit in cazul deschidem
chirurgicale a craniului (cramotomie) Aceasta este indicata pentru ndeprtarea corpilor strini pentru golirea unui hematom sau a unui abces pentru o operat e m cazul unei tumori
XTOZ. Boala mfcctioasa contagioasa provocata de o treponema bacterie din genul Treponema
Cea mai cunoscuta dintre treponematoze este sifilisul boal transmisibila sexual provocata de Treponema palhdum
Penicilina este foarte eficace m toate treponematozele
TREPONEMA. Gen bactenan de care aparin spiroche tele cuprinde bacteriile de diametru foarte mic helicoidale care nu prind coloraia Gram si pre/mta o mobilitate caracteristica
Treponemele sunt responsabile de treponematozele cu transmisie sexuala (sifilis) si nesexuala (trep( nematozc nevenenene bejel carate sau pinta pian) care sunt boli tropicale
TRICEPS (muchi) Muchi al membrelor superioare si inferioare constituit din trei capete (corpi musculari) distincte care se termina prmtr un tendon unic
TRICHIASIS. Inflexie a genelor spre ochi ceea ce provoac o intatie a corneei
Un tnchiasis este asociat adesea unui entropion (rasu cire a marginii pleoapei spre interiorul ochiului) uneori legata de vrsta
Atunci cnd genele deviate nu sunt prea numeroase ele pot fi ndeprtate cu o penseta sau se poate practica o electroliza ciliara care consta m arderea folicuhlor pentru a limita si chiar a mpiedica creterea
lor

Tnchiasisunle importante necesita un tratament chirur gical

CONTAMINARE Omul de infesteaz mncnd carne insuficient pregtita termic carne de porc si de mistre ndeosebi dar uneori si de cal
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele apar dup cteva zile sau cteva sptmni febra ridicata diaree abundenta (boseala dureri si crampe musculare
TRATAMENT SI PREVENIRE Bolnavul poate sa se \indcce spontan Nici un medicament nefnnd cu adevrat eficace este absolut obligatoriu sa se consume carne bine pregtita termic sau marinat si fiarta
ndelung daca este vorba de vnat (mistre)
TRICHINOZA sau TRICHINELOZA. Boala para zitar cauzata de infestarea cu un \ierme minuscul trithma sau Trichinella \pirali\ Tnchmoza este frecventa n toate tarile m care se consuma carne
insuficient pregtita termic
TRICICLIC (antidepresor) Medicament antidepresor
SINONIM imipraminic

INDICAII SI MOD DE ADMINISTRARE Antidepre soarele tncichce sunt indicate in tratamentul depresiunilor endogene fr cauze exterioare imediate (doliu divor de exemplu) a care r evoluie este
treptata Ele sunt admi nistrate pe cale orala sau parenterala (injecie) CONTRAINDICAII Este contraindicat sa se asocieze triuelicele cu alte antidepresoare inhibitorii de mono ammoxidaza (I M A O )
Mai mult se evita sa fie prescrise m caz de stare deliranta sau halucmatone de tulburri cardiace de glaucc m sau de probleme cu prostata
EFECTE NEDORITE Antidepresoarele tnciclice au o acti une anticohnergica prin influenta lor asupra unui neuro transmitator acetilcohna care poate antrena o hipotensiune ortc statica (ameeli la ridicare si
la poziia m picioare) o c( nstipatie o retentie de urina o uscciune a gurii si tulburri de acomodare vizuala Alte tulburri care mai pot aprea sunt comaruri tulburri ale apetitului (bulimie) tulburri
endocrine (dispariia fluxului menstrual) si sexuale (impotenta imposibilitate de a ajunge la orgasm)
TRICOCEFALOZ. Boala parazitara benigna cauzata de infestarea tubului digestiv cu un vierme mic tncoccfalul sau TriLhurn tnclnura
TRICOEPITELIOM. Mica tumora benigna cutanata f irmata plecnd de la rdcina unui fir de par
estetica el consta atunci m distrugerea leziunilor prin clectrocoagulare sau cu ajutorul laserului cu dioxid de carbon
TRICOFITIE. Orice dermatoza provocata de o ciuperca
de tipul Tnchophylon -> DERMATOFIIE
TRICOMONAZ. Boala parazitara cauzata de un pro tozoar (animal microscopic constituit dmtr o singura celula) denumit Tuth m< na\ vaima/fs TRICOMICOZ
642
Tncomonazd urogenitala este o afeciune frecventa care survine mai ales la femeile de vrste intre 16 si 35 ani Modul sau de transmisie este m principal sexual dar nu obligatoriu parazitul putnd supravieui
mai multe ore pe obiecte de toaleta (prosoape de exemplu) umiditatea si me diul alcalin favorizeaz supravieuirea si multiplicarea sa
SIMPTOME SI SEMNE
La brbat tncomonaza se traduce pnntr o uretnta (mfla matie a uretrei) scurgere matinala roseata si umfltura m jurul onficiului uretral nrosire a sntului balanopreputial (la baza glandului) semne urinare
moderate
La femeie boala se manifesta pnntr o vulvovagimta acuta (mflamatie a vulvei si a vaginului) pierderi (leucoree) abundente galben verzui urat mirositoare care dec lanseaz o roseata si mancanmi vn la
acestea se asociaz adesea o atingere urinara jena la urinat (disune) arsuri m timpul mictiunn mictium prea frecvente (pollakiune) Uneori simptomele sunt mai discrete arsuri si mancanmi uoare dureri m
timpul raporturilor sexuale
La brbaJ ca ^i Ici femeie se ntmpla ca boala sa nu se traduc prin nici un semn totui ea nu este mai puin contagioasa
DIAGNOSTIC Acesta consta m punerea m evidenta a parazitului m secreiile vagmalc sau uretrale
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul se bazeaz pe luarea de antibiotice imidazolate fie timp de 7 /ile fie in cadrul unui tratament rapid (o singura a) Este prudent sa nu se prescrie aceste
medicamente m primele 3 luni de sarcina Partenerul sexual trebuie sa fie tratat simultan chiar daca nu prezint nici un simptom prevemndu se astfel orice recidiva Este recomandat sa se verifice prin
examene serologice fcute concomitent cu celelalte examene absenta altor boli cu transmisie sexuala Prevenirea conta giumi consta m folosirea prezervativului pana la sfritul tratamentului
TRICOMICOZ. Infecie a tijei perilor cu un bacii aparinnd genului Corynebacterium
Tncomicoza este favorizata de o hiperhidroza (transpi raie excesiva) si de lipsa de igiena Necontagic aa ea se semnaleaz prin minuscule bule albe m jurul perilor din regiunea axilara care devin nchise Ia
culoare si rugoase Tratamentul consta mtr o buna igiena si m aplicaii de antiseptice timp de o sptmna completate la nevoie de rasul perilor
TRIGLICERID. Lipid compus din trei molecule de acid gras legate de o molecula de glicerol SINONIM triaul^liceml Tnglicendele constituie cea mai mare parte a lipidelor alimentare de asemenea si a
lipidelor organismului stocate m esutul adipos Ele mai sunt gsite si m serul sangvin unde circula cuplate cu proteinele specifice diferite dup originea lor chilomicronn pentru tnghcendele de origine
alimentara sau VLDL (Vm Low Denuty Lipopwtems
lipoproteme de foarte mica densitate) si derivaii lor pentru tnglicendele fabricate m ficat plecnd de la glucoza
Triglicendele sunt dozate m ser de cele mai multe ori prin hidroli/a enzimatica si dozare a glicerolului astfel eliberat Tnghceridemia (nivelul triglicendelor m ser) este cuprinsa m mod normal intre O 6 si l 7
milimoh adic intre O 5 si l 5 grade pe litru Ea variaz dup diferii factori sex (trigliceriderma este de obicei mai mare la brbat dect la femeie) vrsta greutate corporala mod de alimentare consum de
tutun de alcool exerciiu fizic sarcina luarea anumitor contraceptive orale care conin estrogem -< HlPER TRIGLICERIDEMIE HlPOTRIGLICERIDEMIE
TRIIODOTIRONIN. Forma activa a hormonilor tiroidiem lodati provenind din conversia unuia dintre ei tiroxma -TiROioiAN (hormon)
TRIPANOSOMIAZA AFRICAN. Boala parazitara provocata de un protozoar (microorganism umcelular) flagelat tnpanosomul SINONIM boala a somnului
Tnpanosomiazd africana este endemica m Africa mtertropicala
CONTAMINARE Tnpanosomiaza africana este transmisa omului prin neptura unei mute glosina mai cunoscuta sub numele de musca tze t/e (te te) Tnpanosomn cu ajutorul flagelului care n
caracterizeaz se deplaseaz m snge in ganglioni si in sistemul nervos cerebrospmal
SIMPTOME SI EVOLUIE Dei timpul de mcubare a bolii este m general de 5 pana la 20 zile se ntmpla ca aceasta sa nu se declare dect peste civa ani Boala se traduce pnntr o febra mancarimi
apariia de ganglioni pe bat Splina si ficatul cresc m volum Bolnavul devine iritabil sau trist se dgita vorbete mult sau se cufunda mtr un fel de mbufnare Uneori el este victima unor importante tulbu rari de
comportament care pot merge pana la agresivitate necesitnd o internare psihiatrica Din ce m ce mai apatic bolnavul adoarme in timpul zilei mnnc din ce m ce mai puin si i petrece nopile m agitaie
Netratata boala mtr un interval de timp variabil de la caz la caz duce la coma si apoi la moarte
TRATAMENT SI PREVENIRE Unele medicamente antiparazitare sunt eficace insa periculoase deoarece toxicitatea lor este importanta Turitii si orenii ntmpina puine riscuri de a fi atini de
tnpanosomiaza care nu este o boala urbana si care nu se dezvolta dect dup numeroase nepturi ale mustei Serviciile de sntate africane lupta activ mpotriva bolii somnului prin procedee de depistare si
prin distrugerea glosmelor
TRIPANOSOMIAZA AMERICAN. -> CHAGAS (boala a lui)
TRIPLOPIE. Vedere tripla a obiectelor
Tnplopia mai rara dect diplopia (vedere dubla) nu pn veste dect un ochi ea se numete monooculara Tnplopia 643

TRISOMIE 21
poate fi consecina unei tumehcri a pleoapei (traumatism chist sau tumora) care apas pe cornee -> DlPLOPIE
TRIPSIN. Enzima digestiva secretata de ctre pancreas UTILIZARE N SCOP DIAGNOSTIC O cretere a nive lului de tnpsina m snge este caracteristica pentru mucoviscidioza (boala ereditara care afecteaz pancreasul si
plmnii)
TRIPTOFAN. Acid aromat indispensabil (adic nesmte tizabrl de ctre organism care trebuie sa fie primit prin alimentaie)
SURSE SI NECESITAI Tnptofanul se afla m proteinele alimentare esentialmente de origine animala Necesitile zilnice ale unui adult sunt de ordinul a O 25 grame DOZAJ Nivelul sangvin al tnptofanului este cuprins in mod
normal intre 10 si 40 milimoii adic intre 2 05 si 8 15 mili grame pe litru
Nivelul sangvin al tnptofanului m snge creste m unele cazuri de tumori ale intestinului (carcmoid) si m diferite afeciuni psihiatrice (psihoza mamacodepresiva cu delir cteva forme de schizofrenie) el se micoreaz m alte
afec tium psihiatrice (psihoza mamacodepresiva cu melancolie) si m cursul unor depresiuni
Numeroase patologii complexe sunt legate de tnpU fn
TRISMUS. Constricie a maxilarelor cauzata de contrac tura involuntara a muchilor masticatori
CAUZE Tnsmusul este primul semn de recunoatere a tetanosului Dar el se mai observa si in cazuri de leziuni locale inflamatorii (amigdahta flegmon al amigdalei abces dentar cauzat de erupia unui dintre mandibular de minte
artrita temporomaxilara) m cursul bolii lui Horton (arterita temporala) sau poate fi provocat de un traumatism (luxatie fractura de maxilar) Unele mtoxicatn(cu stricnina) sau unele accidente de intoleranta medicamentoasa
(neuro leptice) pot de asemenea sa provoace un trismus Acesta pune in evidenta m unele cazuri afeciuni de origine neurologica precum meningita acuta scleroza m placi boala lui Parkinson sau hemiplegia
TRATAMENT Acesta depinde de cauza antibiotice in caz de trismus de origine dentara spitalizare si administrare de ser antitetanic uman m caz de tatanos etc Mai pot fi pre scrise si medicamente care antreneaz o relaxare
musculara (rruorelaxante curanzante)
TRISOMIE 21. Aberaie cromozomica ce se traduce pnntr un handicap mintal si un aspect fizic caracteristic SINONIM sindromul lui Down
Tnsomia 21 mai era denumita si mongolism din cauza aspectului fetei care l evoca pe cel al popoarelor mongole
FRECVENTA Frecventa tnsomiei 21 care afecteaz l copil din 650 copii creste considerabil cu vrsta mamei mai ales dup 35 am
CAUZE Aceasta boala congenitala este cauzata de cele mai multe ori de existenta unui cromozom supranumerar care se adaug la cea a 21 a pereche de cromozomi subiectul atins posednd deci 47 cromozomi m loc de 46 Mai
rar unul dintre cromozomii 21 ai tatlui sau ai mamei este transferat pe un alt cromozom subiectul nu are atunci dect 45 cromt zomi el nsui nu este afectat dar risca sa aib un copil care va fi afectat Evoluia paralela a vrstei
mamei si a frecventei tnsomici 21 sugereaz faptul ca ovulul este mai mult implicat dect spermatozoidul m constituirea acestei anomalii Aceasta se produce m cursul primelor diviziuni celulare care urmeaz fecundatiei
ovulului de ctre spermatozoid
SEMNE La natere majoritatea copiilor atini de tnsomie 21 au ochii exagerat de deprtai cu fantele palpe brale oblice Mai sunt evocatoare si alte anomalii morfologice partea postcnoara a capului este lata si plata fata rotunda
nasul mic si ridicat limba voluminoasa iese adesea din gura ntredeschisa Aceti copii sunt de nlime mica
Acestor caracteristici morfologice le sunt asociatealte semne - mai puin cunoscute - ca hipotoma musculara tulburrile de sensibilitate (subiecii sunt mai puin vulnera bili la durere) sau tulburrile metabolice (carene
vitammice scdere a glicemiei de exemplu) Deficite imumtare explica marea fra Dilitatc la infecii a copiilor tnsomici Acetia mai pot fi atini de malformaii viscerale grave (cardiopatie congenitala)
Handicapul mintal este prezent in toate cazurile Dar muli dintre tnsomicn 'M sunt capabili de a fi instruii unu putnd ajunge sa fie iniiai m citit chiar si m deprinderea scrisului
Creterea subiecilor atini de tnsomie 21 este lenta iar pubertatea lor este tardiva Fetele sunt fecunde iar bieii sterili Copiii nscui din mame tnsomice risca m proporie de 50% sa prezinte ei nii aberaii cromozomice
DIAGNOSTIC Chiar si numai examenul fizic al copilului permite sa se pun diagnosticul care va fi apoi confirmat de studiul canotipului Analiza precisa a canotipului va permite m plus sa orienteze prinii ctre un sfat genetic
ulterior
Diagnosticul prenatal consta m analiza celulelor hchi dului amniotic prelevat prin ammocenteza m jurul celei de a 17 a sptmni de amenoree (absenta fluxului menstrual) Aceasta analiza este recomandata femeilor de vrste
mai mari de 35 am Dozarea hormonului conomc gonadotropic (h C G ) secretat de ovare apoi de placenta m timpul sarcinii poate fi practicata m jurul celei de a 16-a sptmni de amenoree la femeile mai m vrsta de 30 am o
cretere anormala a acestui nivel permite suspectarea unei anomalii cromozomice TRITANOPIE

644
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Nu exista un tratament specific dar un mare numr de masuri sunt susceptibile sa amelioreze calitatea vietn copiilor tnsomiu cu ajutoare specializate primite din prima copilrie este posibil sa
se elaboreze un proiect educativ adaptat fiecrui copil
TRITANOPIE. Anomalie congenitala a vederii culorilor caracterizata prin imposibilitatea de a distinge diverse culori ale spectrului luminos de la verde la violet
TRITERAPIE. Metoda de tratament care ce nsta in admi mstrarea a trei medicamente m acelai timp in particular m tratarea SIDA
Tnterapia este o metoda in curs de evaluare m cazul SIDA Ea asociaz doua medicamente antivirale clasice (zidovudina didanozma etc ) cu una dintre substanele
Tnterapia poate fi prescrisa de la nceput ori dup eecul altor tratamente Eficacitatea pe termen scurt este destul de promitoare dar cea pe termen lung este mea dificil de judecat Dealtfel a nceput sa fie avuta in vedere
utilizarea asociaiilor de patru medicamente
efectueaz fie pe cale vagmala fcnd sa nainteze o pensa pun colul utenn pana la trofoblast fie pe cale abdominala punetionand peretele abdomenului In acest din urma caz trebuie uneori sa fie practicata o anestezie locala
Prelevarea este fcuta sub control ecografic iar pci enta trebuie sa bea jumtate de litru de apa cu o ora naintea examenului pentru ea vezica sa fie vizibila Examenul este foarte puin dureros El dureaz intre 5 si ISmmute
EFECTE SECUNDARE Examenul nu prezint nici un pericol pentru mama Totui riscurile de natere falsa pro v cate de o fisura a membranelor sau de o dezlipire de placenta nu sunt neglijabile fund evaluate intre 3 si 5%
TROMBECTOMIE. Tratament chirurgical care vizeaz extragerea unui trombus (cheag sangvin) dmtr un vas
TROMBIN. Enzima a crei aciune principala este aceea de a transforma fibnno Benul m fibrma etapa finala a
TROFIC, -. Care privete nutriia esuturilor
O tulburare trofica apare fie spontan fie ca o complicaie a unei arterite a vancelor a unei leziuni a centrilor nervoi (hemiplegie) sau ca urmare a unui traumatism (entorsa fractura) Ea rezulta ori dmtr un aport circulator deficitar
m esut (obstrucie a unei artere stanjemre a circulaiei venoase compresie) ori dmtr o anomalie a e wipozitiei sngelui (avitaminoza de exemplu) sau mea dmtr un defect
TROFOBLAST. Strat celular periferic al oului format atunci cnd acesta este mea m stadiul de blastocist (intre a 5 a si a 7 a zi dup fecundatie) care se afla la originea placentei
TROFOBLAST (biopsie de) Prelevare din uterul unei femei gravide a unui eantion de esut plaeentar m seopul analizam lui SlNONIM pieie\are de \ilo itan tonale INDICAII Biopsia trofoblastului permite sa se pun
diagnosticul prenatal al unor boli metabolice sau genetice (tnsorrue21 sindrom al lui Turner hemoiilie sau miopatie) pe baza realizam unui canotip fetal (fotografie a tuturc r cromozomilor ftului) Canotipul indica si sexul
copilului care este important de tiut m caz de transmisie posibila a unei boli legata de sex Biopsia trofoblastului permite sa se fac aceleai cercetri ca si m cazul ammocentczei dar mult mai devreme m raport cu vrsta sarcinii
TEHNICA SI DESFURARE Practicata aproximativ m a K) a sptmna de amenoree (absenta fluxului menstrual) mtr un centru specializat o biopsie a trofoblastului se

O soluie de trombma este utilizata local pentru intre ruperea sangeranlor nazale prelungite si a hemoragiilor locale m caz de grefa de piele > TlMP DE TROMBIN
TROMBANGEIT OBLITERANT. > LEO BUERGER (boala a lui)
TROMBOCIT. - PLACHETA
TROMBOCITEMIE. Afeciune caracterizata pnntr o cretere anormala a numrului de plachete sangvine fr o cauza determinata SINONIME tromhotitemie eseniala li (mb< t ilemie pnmiti\ a
Trombocitemia care face parte dintre sindroamele mielo proliferative este relativ frecventa si afecteaz in general subiecii sub vrsta de 20 am
SIMPTOME O trombocitemie poate sa se manifeste pnntr o tromboza (obstrucia prmtr un cheag de snge) a uneia sau mai multor artere mici venele sunt mult mai rar afectate Ea da prilejul apariiei unor dureri m mini si in
picioare calmate uneori de luarea de aspirina si unei uoare creteri m volum a splinei Foarte des nu exista nici un simptom si anomalia este descoperita ntmpltor cu ocazia luam unei prize de snge Mai rar boala este pusa m
evidenta prin hemoragii
Diagnosticul se bazeaz pe evidenierea unei creteri considerabile a numrului de plachete (de Ia 500 000 pana la mai multe milioane pe milimetru cub pe cnd cifra normala se situeaz intre 150 000 si 450 000) constatata in
absenta oricrei tulburri (mflamatie hemoragie lipsa de fier insuficienta funcionala a splinei) care sa poat explica acest fenomen
TRATAMENT In caz de cretere moderata a numrului de plachete tratamentul consta m administrarea de anti a ere0ante plachetarc (aspirina) m doze mici Daca creterea 645

TROMBOZ
numrului de plachete este foarte mare ori in caz de risc vascular deosebit este necesar sa se reduc producia de plachete cu ajutorul medicamentelor zise mielosupresoare ca hidroxiureea Un control refulat al numrului de
plachete (la fiecare 3 sau 6 luni) este necesar Prognosticul acestei afeciuni este foarte bun
TROMBOCITOZ. Afeciune caracterizata pnntr o cretere a numrului de plachete sangvine legata de o cau/a patologica determinata SINONIM tromhocllort reattt mala O trombocitoza este o anomalie frecventa care se
observa in principal m caz de mflamatic (infecie reumatism inflamator cancer cu mflamatie) hemoragie acuta carena m fier Ea poate fi observata si dup ablatia splinei Numrul de plachete rmne cuprins m majoritatea
cazurilor intre 500 (X)O si un milion pe milimetrul cub (cifra normala situandu se intre 150 (KM) si 450 000) El scade pe msur ce afeciunea m cauza evolueaz spre vindecare
TRATAMENT Pentru a preveni riscurile trombozei (obstruc tia unui vas sangvin pnntr un cheag) este prescris pana la revenirea la normal a numrului de plachete un tratament antiagregant plachetar cu aspirine in doze mici
TROMBOLITIC, -. - FIBRINOLITIC (A)
TROMBOLIZ. Metoda terapeutica ce consta m mjec tarea unei substane trombohtice (denumita si fibrinohtica) adic o substana capabila sa dizolve un cheag sangvin
DESFURARE Bolnavul este spitalizat de urgenta Dup un examen al sngelui (grupurile sangvine ABO si Rhesus numrarea formulei sangvine si examene specifice dup caz) substana distructiva a cheagului (rt PA
(proteina obinut prin inginerie genetica] streptokmaza [proteina de origine bactenana] sau urokinaza (enzima izolata plecnd de la urma umana|) este injectat pe cale mtravenoasa m bra Durata trombolizei variaz m funcie
de indicaie In cursul unui infarct de exemplu perfuzia dureaz aproxi mativoora Pentru o embolie pulmonara ea poate dura intre 24 si 48 ore
EFECTE SECUNDARE Alergii la tromboliticele utilizate un colaps (stare de soc) complicaii hemoragice tulburri ale ritmului legate de dezobstructia vasului vtmat sunt efecte care pot aprea
CONTRAINDICAII Aceasta metoda este contraindicata in caz de operaie chirurgicala datnd mai puin de 7 zile de accident vascular cerebral recent de leziune susceptibila s sngereze (ca un ulcer digestiv) de punctic
arteriala recenta sau de pacient prea m vrsta REZULTATE Acestea sunt cu att mai bune cu cat tromboliza va putea fi ntreprinsa mai devreme m primele ore care urmeaz constituim cheagului Global tromboliza a micorat
mortalitatea prin infarct miocardic cu mai mult de 25%
TROMBOPATIE. Afeciune caracterizata pnntr o tulburare a iunctionani plachetelor sangvine tara micso rrea numrului lor
SIMPTOME SI TRATAMENT Slmptomele sunt apropiate de cele ale trombopennlor (afeciuni caracterizate pnntr o micorare a numrului de plachete) pete hemoragice sub piele si mucoase (petesn si echimoze) sangeran ale
nasului fluxuri menstruale anormal de abundente la femei uneori dar mai rar tendina la tromboza (obstrucie a unui vas de ctre un cheag
Tratamentul unei trombopatn se confunda cu cel al
TROMBOPENIE. Afeciune caracterizata pnntr un numr de plachete sangvine sub nivelul normal care este cuprins intre 150 000 si 450 000 pe milimetru cub
CAUZE Cauzele trombopemei pot fi grupate in 3 categorii
Tulburrile producem de plachete pot fi consecutive unei anomalii concemtale (sindromul lui Fancom) unei carene m vitamina B12 sau m acid folie unei aplazu (distrugere a maduvei osoase de ctre radiaii prin infecii ca
tuber culoza sau hepatita virala sau prin absorbia unor toxice variate intre care alcoolul) unei infiltrri a maduvei osoase cu o leucemie sau un alt cancer m sfrit o mielofibroza (transformare fibroasa a maduvei)
Distrugerea e\cesiva a plachetelor poate fi de origine neimuna ca in coaculanle mtravasculare diseminate (for marca de microchcagun constituite din fibrma si din plachete) si la purttorii unei proteze cardiace care provoac o
agresiune mecanica asupra celulelor sangvine fie de origine autoimuna producerea de anticorpi antiplachetan in cursul unei purpure trombocitopemce idiopatice sau al unor smdroame limfoproliferative si de asemenea la purta
torn de HIV (virusul SIDA) la mgestia anumitor medicamente
Tulburrile de distribuie a plachetelor survin ca urmare a unei sechestrri a acestora in splina in cursul unui hipersplemsm
SIMPTOME SI TRATAMENT In formele cele mai severe se observa hemoragii ale pielii si ale mucoaselor tradu candu se prin pete rou violacee (petesn) sau echimoze uneori prin sangeran ale nasului mai rar prin sangeran
digestive sau cerebrale
Tratamentul trombopennlor depinde de cauza lor
TROMBOFLEBIT. FLEBITA
TROMBOZ. Fenomen patologic care consta m for marea unui trombus (cheag sangvin format din fibrma din globule albe si din plachete) mtr o artera sau mtr o vena
DIFERITE TIPURI DE TROMBOZA
Tromboza unei artere coronare poate provoca o ocluzie si ca urmare survenirea unui infarct al miocardului TROMBUS

646
Tromboza unei artere a picic rului antreneaz o ischemie acut adic suprimarea ngni unei ntregi pri de membru care duce uneori la o gangrena care poate necesita amputa tia
Tromboza unei vene care survine de cele mai multe on la nivelul membrului inferior este responsabila de o flebita
Tromhozele aparatului digestiv pot atinge diferite orga ne de exemplu intestinul subire (antrennd o ischemie intestinala) sau colonul (antrennd o colita ischemica) dar si vena porta (tromboza fund atunci de origine tumorala
sau mfectioasa) sau anusul in caz de tromboza hemoroidara
Tromboza unei artere cu destinaie cerebrala (artera carotida primitiva sau interna artera vertebrala sau trun chiul bazilar) poate fi responsabila de un accident vascular cerebral ischemic si se manifesta prmtr un deficit
senzitiv sau motor care corespunde teritoriului cerebral atins Tromboza unei vene cerebrale poate sa fie pusa in evidenta pnn dureri de cap si crize de epilepsie si poate avea drept consecina accidente vasculare cerebrale
ischemice de origine venoasa
CAUZE O tromboza poate ii favorizata de o placa de aterom (depunere grasoasa) de o ncetinire c rculatone (staza sangvina a insuficientei cardiace sau a poliglobuhei) sau de o modificare a hemostazei care provoac o stare de
hipercoagulare (deficit m antitrombina III m proteine C si S) Sarcina perioada care urmeaz unei intervenii chirur gicale luarea de contraceptive orale precum si tabagismul sunt factori favonzanti
TRATAMENT Diferite medicamente sunt utilizate m trata mentul preventiv sau curativ al trombozei antiagregantele plachetare ca acidul acetilsalicilic si ticlopidma anti coagulantele ca hepanna si antagonista de vitamina K
trombohticele O trombectomie (ablatia trombusului) este practicata m caz de urgenta
TROMBUS. Cheag sangvin format mtr un vas (artera ven) ce provoac o trombo/a -> CHEAG TROMBOZA
TROMP UTERINA. -+ FALLOPIO (trompa a lui)
TRUNCHI. Parte a corpului uman cea mai voluminoasa la care sunt articulate membrele si este legat capul prin gat
Trunchiul comporta 3 pri torace abdomen si micul bazin caviti care conin principalele viscere
Trunchiul se racordeaz la gat prmtr un orificiu prin care trec traheea esofagul si vasele sangvine
TRUNCHI CEREBRAL. Parte a sistemului nervos mtracraman (encefal) care face tranziia intre creier si mduva spinrii
Trunchiul cerebral este unit m spate cu creierul mic prin pedunculn cerebelosi El este divizat m trei pri bulbul rahidian protuberanta inelara si pedunculn cerebrali Substana cenuie centrala este fragmentata m nuclei care
constituie originea ultimilor ?ece nervi craniem Substana alba este reprezentata de fascicule lungi dintre care unu ascendeni sunt senzitivi (cai ale sensibilitii de suprafaa si ale sensibilitii profunde) altn descendeni fund
moton (fascicul piramidal si cai extrapiramidale) Trunchiul ce rebral delimiteaz mpreuna cu creierul mic o cavitate umpluta cu lichid cefalorahidian cel de al 4 lea ventricul Centrii respiratori vitali se situeaz la nivelul sau
PATOLOGIE Trunchiul cerebral poate fi sediul trauma t smelor tumorilor sau al inflamatnlor de origine degene rativa mfectioasa sau vasculara
TUBAJ DIGESTIV. Introducere a unei sonde m tubul digestiv nalt (stomac duoden) pentru a evacua secreiile gastrice sau pentru a le preleva m scopul analizam lor din punct de vedere biologic si bacteriologic
INDICAII Tubajul gastric folosit si m cazul splaturi! stomacale permite explorarea funciei secretorn a acestui organ In caz de ulcer rezistent la tratamentul medical sau chirurgical tubajul duodenal permite studiul calitativ al
sucului gastric (acid clorhidnc) si verificarea existentei unei ecretn acide anormale Tubajul gastric constituie un examen esenial m caz de suspiciune de sindrom al lui Zollmger Ellison (tumora secretanta) El mai permite si
cutarea bacilului lui Koch (B K) care provine dmtr o secreie traheobronsica nghiita de bolnav tubajul ajutnd astfel la stabilirea diagnostiului unei tuberculoze pulmonare PREGTIRE SI DESFURARE Examenul
neplcut dar nedureros se efectueaz fr anestezie deoarece cooperarea pacientului este importanta Acesta care trebuie sa nu fi mncat nimic m ultimele 12 ore sta m poziie culcata sau sezanda Sonda este introdusa prin nas
sau prin gura la nevoie dup stimularea secreiei acide a stomacului prin injectarea unei substane (insulina histamma penta gastnna) Tubajul poate fi repetat timp de 3 zile consecutive Orice tratament antisecretor sau antiacid
trebuie sa fie oprit de cel puin 24 ore De asemenea pacientul trebuie sa se abin sa fumeze timp de 24 ore naintea examenului
TUBAR, -A. Se spune despre un organ format dmtr un conduct gol pe dinuntru central deschis la ambele extremiti (trompa lui Eustachio trompa lui Fallopio de exemplu)
Sarcina tubara localizata m trompa lui Fallopio este una din formele cele mai frecvente ale sarcinii extrautenne Ovulul fecundat se insera m canalul trompei si poate provoca ruperea sursa de hemoragie importanta
TUBERCULINA. Produs concentrat la cldura rezultat din filtrarea unei culturi de bacili tuberculosi (baciln lui Koch) utilizat pentru cutarea ptrundem bacilului Koch in organism
INDICAII Cercetarea sensibilitii la tuberculma permite a se stabileasc daca un subiect a fost deja m contact cu 647
batilul lui Koch fie spontan (primo infecie) lie dup vaccinare cu B C G (o reacie pozitiva atestnd in acest caz succesul vaccinam)
TEHNICA O reacie pozitiva se traduce pnntr o reacie dermic specifica (induratie) la locul de aplicare sau de injectare a tuberculmei
Intradermoreactia lui Mantoux este metoda cea mai sensibila si cea mai utilizata de asemenea singura recunoscuta de Organizaia Mondiala a Sntii (OMS) Ea consta mtr o injecie mtradermica pe bra sau pe coapsa Reacia
este citita peste 72 ore Atunci cnd reacia este pozitiva se dezvolta la punctul de injectare o papula centrala indurat si roie m caz de reacie negativa injecia este fcut din nou cu un numr mai mare de uniti de tuberculma
Alte tehnici utilizate sunt inelul cu puncte impregnate cu tuberculma cutireactia - care consta m efectuarea de scanfican cu tuberculma pe fata externa a braului si timbrul plasture impregnat cu o mica doza de tuberculma si
aplicat pe piele m regiunea subclaviculara timp de 48 ore
TUBERCULOZ. Boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie Mycobutleriurn itbert.ido\i\ sau bacilul lui Koch
Se apreciaz ca actualmente exista m lume aproximativ 10 milioane de persoane atinse de tuberculoza - trei sferturi dintre acestea m rile lumii a treia - din care jumtate ar fi contagioase ncepnd de prin 1995 se constata o
stagnare m rile dezvoltate daca nu chiar o recrudescenta a bolii cauzata se pare de extinderea SIDA dar si de pauperizarea unui segment crescnd al populaiei
CONTAMINARE Omul este m acelai timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului Doar un pacient la care s a identificat prezenta bacililor prin examenul direct al expectoratulor este contagios El nceteaz sa mai fie
contagios dup a treia sptmna de tratament Contaminarea se face prin intermediul picaturilor de saliva care conin bacilul propulsate atunci cnd bolnavul vorbete strnuta sau tuete
Boal mult mai rara tuberculoza cu Mvcobaclertum africanum care se observa mai ales pe continentul african se transmite mtr un mod comparabil celui prin care se transmite tuberculoza clasica si da simptome similare
MECANISM Primul contact cu bacilul declaneaz o afeciune numita primo infecie tuberculoasa In 9(1% dintre cazuri primo infecia se vindeca definitiv si spontan In 5/< dintre cazuri bacilul se rspndete pe cale
sangvina si se afl la originea focarelor mfectioase care pot rmne latente timp de mai muli am apoi m cazul unei imunodeficiente trectoare sau nu putnd sa se reactiveze Astfel imuno deficienta cauzata de SIDA explica m
parte creterea recenta a cazurilor de tuberculoza
n alte cazuri bacilul rmne localizat m plmni si m esuturile nvecinate (ganglioni) boala se poate traduce

TUBERCULOZ
pnntr o atingere pulmonara cu tuse oboseala febra si pierdere m greutate
SIMPTOME SI SEMNE
Tubercuh "u pulmonar obnnttitd este consecutiva reactivam focarului primo infeciei pulmonare ea se tra duce pnntr o alterare a stm generale (febra cu predomi nanta seara oboseala pierdere in greutate) transpiraii nocturne
o tuse mai mult sau mai puin umeda expectoraii uneori sangvmolcnte (hemoptizii) o gafaiala la efort Radiografia toracica pune in evidenta noduli (opaciti) si caverne (regiuni luminoase) m prile postenoara si supe rioara
ale plmnului Diseminarea sangvina a bacilului se afla la originea formelor poliviscerale ca pleurezia peri cardita tuberculoasa sau tuberculoza miliara
DIAGNOSTIC In cazul ideal acesta se pune pe baza evideniem bacilului Se examineaz expectoratnle (sau secreiile traheobronsice nghiite de bolnav prelevate prin tubaj gastric fcut a jeun dimineaa In caz de atingere
poliviscerala se analizeaz lichidul peritoneal al peri crdului urma lichidul pleural sau cefalorahidian Examenul direct la microscop nefnnd ntotdeauna pozitiv trebuie ca prelevatul sa fie pus m mod sistematic m cultura m
acest ultim caz rezultatele nu sunt cunoscute dect dup un interval de 3^ sptmni
Atunci cnd prelevatele obinuite sunt negative se pot realiza prelevri prin fibroscopie (cu ajutorul unui fibroscop tub suplu dotat cu un sistem optic introdus prin nas) uneori se mai practica o biopsie (bronsica osoasa
ganglionara pleurala etc ) pentru a gsi bacilul sau semnele indirecte ale bolii (granulom de exemplu) Uneori toate prelevatele sunt negative chiar dup cultivare m medii de cultura si se pune un diagnostic prezumptiv - nu unul
cert dup simptome dup rezultatele testelor tuberculmice dup faptul daca persoana a fost sau nu m contact cu un subiect contagios si dup aspectul fotografiilor Medicul prescrie atunci tratamentul in pofida absentei
dovezii categorice riscul legat de efectele nedorite ale medicamentelor fund mult mai mic dect cel antrenat de faptul de a las o tuberculoza sa evolueze Daca semnele dispar sub tratament diagnosticul este confirmat a
po\lenon
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul necesita asocierea a trei sau patru antibiotice antituberculoase luate o singura data dimineaa pe nemancate pe o durata care este in funcie de fiecare caz dar care oricum nu este
mai scurta de sase luni Atunci cnd tratamentul este urmat m mod corect se obine o vindecare in aproape toate cazurile PREV ENIRE Aceasta consta ndeosebi m vaccinarea cu B C G a crei eficacitate este pariala dar care
permite reducerea frecventei formelor grave Alte laturi ale pre ventiei sunt tratamentul bolnavilor izolarea lor timp de cel puin 3 sptmni atunci cnd sunt contagiosi si depistarea subiecilor contaminai cu bacih din anturajul
bolnavului TUBULONEFRIT

648
TUBULONEFRIT. -> TUBULOPATIE
TUBULOPATIE. Orice boala renala caracterizata pnntr c atingere a tubulilor renali SINONIME ntfnpatie lubulara tubulonefi na
Tubulopatllle acute Denumite si necroze tubularc acute tubulopatule acute se caracterizeaz pnntr o distrugere a celulelor care mrginesc tubulu renali Ele sunt cau/ate de luarea de anumite medicamente (antibiotice
anticanceroase imunosupresoare de exemplu) de absorbia unor toxice (tetraclorura de carbon mercur plumb) sau sunt legate de o stare de soc (soc septic hemoragie sau hipovolemic insuficienta cardiaca acuta etc )
SIMPTOME SI SEMNE Tubulopatule acute se manifesta pnntr o insuficienta renala acuta care este pusa in evidenta pnntr o cretere brutala a nivelului ureei si creatimnei m snge si adesea pnntr o anune (oprirea secretam de
urma)

TRATAMENT Acesta vizeaz nainte de toate cauza bolii (oprirea luam de medicamente m cau/a tratarea socu lui etc ) n cazunle cele mai grave se poate impune o dializa m ateptarea vindecam care survine m cteva zile sau
m cteva sptmni odat cu regenerarea spontana a celulelor tubulare
Tubulopatule cronice Tubulopatule cronice sunt dereglri funcionale si/sau anatomice ale diferitele r segmente ale tubulului renal
Ele pot fi congenitale iar atunci sunt unec n ereditare
dobndite iar atunci sunt izolate sau integrate nefritelor interstitiale cronice
PREVENIRE Exista un vaccin mpotriva tularemiei reco mandat persoanelor expuse prin profesia lor la contaminare (tabacan van/aton de vnat buctari etc )
TUMEFACTIE. Cretere in volum sau umflare a unui organ sau a unei pri a corpului indiferent de cauza ei
O tumefactie a burselor testiculare de exemplu poate Ii legata de un hidrocel (efuziune seroasa m tunica vagmalei care nconjoar testiculul) de o orbita urliana (inflamatie a testiculului provocata de virusul oreionului) de o
tumora testiculara sau de un chist al cordonului spermatic
TUMOR. Proliferare excesiva de celule anormale care seamn mai mult sau mai puin cu esutul in care se dc/volta si sfresc prin a dobndi o autonomie biologica SINONIM netplu'.m
CALZE SI FACTORI FA\ ORIZANTI Tumonle au cauze \anate ereditare chimice (tabagism) fizice (radiaii ale soarelui) biologice (aciunea unui virus) acestea se pot asocia intre ele Se ntmpla ca o tumora sa nu aib o cauza
cunoscuta
Celulele unei tumori si au pierdut sensibilitatea la mesajele orcamsmului (constituite de exemplu de secreiile celulelor vecine) care mpiedica m mod normal orice proliferare excesiva La un individ sntos toate celulele
(umorale izolate care apar sunt in mod normal inhibate sau distruse de ctre Olobulcle albe ale sistemului imumtar Deci o tumora adevrata nu se poate de/volta dect daca celulele sale au devenit rezistente la sistemul imumtar
TUBUL RENAL. Cea de a doua parte a nefronului (unitatea funcionala a rinichiului) m care se elaboreaz urma definitiva pornind de la urma primara SINONIM tub urimfer
TULAREMIE. Boala mfcctioasa cauzata de inocularea sau ingestia unui bacii Gram negativ hranmella tulaienm Roztoarele (iepurele slbatic ndeosebi) constituie rezervorul bacilului omul se contamineaz de cele mai multe
ori direct prin contact cutanat al unei plgi chiar minime cu un animal infectat
SIMPTOME SI SEMNE Dup o incubaie silenioasa de aproximativ patru zile infecia se traduce mtr un prim timp prin dureri de cap curbatun febra si frisoane In al doilea timp apare la punctul de inoculare unsancru In plus
apar o inflamatie a ganglionilor limfatici si o amigdahta dure roasa In absenta tratamentului febra persista mai multe sptmni In mod excepional survin o atingere respiratorie si o septicemie
TRATAMENT Boala este tratata prin administrarea de antibiotice din familia ciclmelor timp de zece zile
DIFERITE TIPURI DE TUMORI Se disting tumorile benigne si tumorile maligne (canceroase)
Tumorile benigne au de obicei un volum limitat Ele refuleaz spre esuturile vecine fr a le invada nu dau metastaze si m majoritatea lor nu au consecine grave asupra bolnavului
Tumorile maligne sa canceiele au caracteristici care de cele mai multe ori pot fi opuse punct cu punct preceden tclor Ele devin adesea voluminoase sunt prost delimitate infiltreaz esuturile nvecinate recidiveaz adesea
dup ablatie si mai ales au tendina de a se rspndi la distanta formnd metastaze
SIMPTOME SI SEMNE Tumonle nu au simptome nici specifice nici constante Ele se semnaleaz m mod obis nuit dar nu sistematic prin prezenta unei mase palpabile sau atunci cnd este vorba de un organ din profunzime
vizibila pe radiografii Destul de des ele nu sunt dureroase Simptomele pot fi legate de faptul ca ele secreta uneori in exces anumite substane care au o aciune hormonala legata sau nu de organul de origine (secreie excesiva de
hormon tiroidian cauzata de o tumora benigna a glandei tiroide de exemplu) Simptomele mai pot fi provocate si de compresia esuturilor precum si a organelor vecine o tumora a creierului poate provoca astfel o hemiplegie

649
TUSE CONVULSIV
O alterare a starn generale (febra oboseala pierdere in greutate) si prezenta unor semne biologice de inflamatie sunt indicii importante dar nu specifice (poate fi vorba de o infecie) de tumora maligna destul de avansata
TRATAMENT
Tratamentul tumorilor benigne daca este necesar consta in ndeprtarea lor chirurgicala
Tratamentul tumorilor maligne cuprinde asociate in diferite moduri ablatia chirurgicala radioterapia si chimio terapia
DEPISTARE Aceasta consta m cutarea sistematica a anumitor tumori m cadrul populaiei m general (palparea periodica a snilor la femei de exemplu) sau m grupele de risc (coloscopie periodica dup vrsta de 40 am m ca?
de antecedente personale sau familiale de polipi sau de cancer al intestinului) etc
TUMOR GLOMIC. Mica tumora cutanata benigna dezvoltata pe seama unui glomus (structura neurovasculara care asigura comunicarea directa intre o artenola si o venula)
O tumora glomica se prezint sub forma unei mici tumefactn rozalii rou sau violacee foarte dureroase mai ales sub efectul frigului si al microtraumatismelor amplasata fund la extremitatea unui deget sau uneori sub o unghie
TRATAMENT Tumora glomica trebuie ndeprtata pe cale chirurgicala
TURGESCENT. Umflarea unui organ sau a unui esut prin retentia sngelui de origine venoasa SINONIM tumescenla
TOURISTA". -* DIAREE A CALATORILOR
TURNER (sindrom al lui) Insuficienta ovanana cau/ata de o anomalie tromozomica antreneaz malformaii cor porale uoare o nlime mica o absenta a pubertii si o sterilitate
La femeia normala canotipul (cartografia cromozomi lor) cuprinde doi cromozomi X La femeile atinse de sindromul lui Turner nu exista dect un singur cromozom X din cauza pierdem de materiale genetic m cursul primelor
diviziuni celulare care urmeaz fecundatiei Aceasta absenta a unuia dintre cei doi cromozomi sexuali antreneaz o anomalie a formam ovarelor m timpul vieii intrauterine
SIMPTOMESI SEMNE Acestea sunt foarte variabile de la un subiect la altul Toracele e bombat mameloanele deprtate gatul uneori palmat (o banda de piele leag baza gatului de umr) nevi frecveni Se mai poate ntlni un
cubitus valgus (deviere a antebraului m afara m cursul extensiei sale complete) Nu exista o dezvoltare a saml r
nici pilo/itate pubiana sau axilara nu apare fluxul menstrual nlimea se stabilete m final in jur de l 4(1 metri
DIAGNOSTIC Diagnosticul nu este pus ntotdeauna nainte de pubertate din cauza absentei simptomelor foarte caracteristice sau deranjante La vrsta pubertii dozrile hormonale evideniaz un nivel de gonadotrofine
(hormon lohculostimulant |FSH] si hormon lutemizant |LH| ridicat si un nivel de estrogem deosebit de jos Ovarele sunt de obicei atroficc examinarea facandu se prin celioscopie Diagnosticul este confirmat de ctre canotip
Diagnosticul prenatal este posibil prin stabilirea precoce a canotipului (efectuat in urma unei biopsii de trofoblast m a K) a sptmna de amenoree sau dup o ammocenteza m 17 a sptmna) Ecografia sistematica m al
doilea trimestru al sarcinii nu permite sa se determine cu ceri tudine prezenta anomaliei
TRATAMENT In ultimii am un tratament cu injecii de somathormon de smte/a este propus spre aplicare fetitelor
nlimii lor definitive Atunci cnd nlimea pare sa rmn mica ori m paralel cu acest tratament luarea de estrogem si de progestative permite apariia unui ciclu menstrual artificial modifica puin cate puin silueta (repartiia
grai milor) si face sa apar caracterele sexuale feminine In schimb sterilitatea este definitiva
TUSE. Expiraie brusca si zgomotoasa reflexa sau volun tara asigurnd expulzia aerului coninut m plmni
CAUZE O tuse poate avea origini foarte diverse bronho pulmonare (bronita traheita astm cancer bronhopulmonar inhalare a unui corp strin dilatatie a bronhiilor tuber culoza) dar si otonm lanngologice (otita rinofanngita
smuzita) pleurale (pleurczie pneumotorax) cardiace (m suficienta cardiaca stnga) sau digestive (reflux gastro esofagian)
SIMPTOME SI SEMNE Se deosebesc doua forme de tuse tuea umeda care este urmata de expectoratie si tuea uscata m care nu exista expectoratie
TRATAMENT Tuea nefimd dect simptomul unei boli nu este tratata pentru ea m sine cu medicamente antitusive dect daca este uscata si foarte deranjanta In schimb antitusivele sunt contraindicate m caz de tuse umeda
deoarece suprimnd tuea ele pot provoca o acumulare de secreii m bronhii si plmni si pot agrava jena respiratorie
TUSE CONVULSIV. Boala mfectioasa cauzata de bacilul lui Bordel Gengou Bordetella pertu\\is
Tuea convulsiva a devenit foarte rara m tarile m care vaccinarea este curenta Ea atinge ndeosebi copiii sub 5 ani nevaccmati si este periculoasa ndeosebi la sugar Boala este mai frecventa m tarile m curs de dezvoltare unde
mea TUSEU MEDICAL
Tuea convulsiva se transmite de la un individ la altul (tuse strnut) adesea prin mici epidemii
SIMPTOME SI SEMNE Dup contagiu (contact cu o persoana atinsa de tuse convulsiva) incubaia silenioasa dureaz aproximativ o sptmna Apoi apare o scurgere nazala in continuare o febra moderata si o tuse care poate
provoca vome Cteva zile mai trziu tuea poate lua un aspect caracteristic chinta violenta urmata uneori de ( pauza respiratorie cu cianoza si cu reluarea /gorm toasa a inspiraiei
EVOLUIE Tuea convulsiva dureaz 8 pana la K) sapta mani Ea este adesea urmata de o faza ndelungata de tuse izolat ticul convulsiv De altfel ea este imunizata nu se contracta dect o singura data Uneori Ia sugar tuea
convulsiva se complica pnntr o stare de epuizare una de deshidratare cu o supramfectie a plmnilor cu o alta bacterie cu o asfixie sau chiar cu o encefalita (mflamatie a encefalului)
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m luarea de antibiotice iar la copiii trecui de 7 am si admi mstrarea de sedative ale tusei Spitalizarea trebuie sa fie sistematica pentru sugara sub 6 luni si pentru copiii la care
s a observat o cianoza se impune supravegherea ndeaproape a celorlali copii mai ales m timpul chintelor de tuse Este necesara izolarea copilului iar declararea bolii ctre autoritile sanitare este obligatorie
Vaccinarea posibila ncepnd cu vrsta de 3 luni cu o injecie de rapel din 5 in 5 ani m timpul copilriei este foarte eficace si aproape ntotdeauna fr risc
TUSEU MEDICAL. Examen al une, cavitat. naturale a corpului uman practicat cu unul sau doua degete
DIFERITE TIPURI DE TUSEU MEDICAL
Tupeul rectul care se practica cu indexul mbrcat mtr un deget de mnua lubnfat permite explorarea anusului a prtii joase a rectului a fundului de sac Douglas (partea de jos a cavitii peritoneale) si a prostatei Acest
examen este practicat m special ncepnd cu vrsta de 50 am
eventualele leziuni prostatice
Tupeul \a^mal examen practicat de un ginecolog sau de un generahst este efectuat cu ajutorul a doua degete indexul si mijlociul acoperite cu o mnua lubnfiata Aso ciat palpam abdominale tuseul vagmal permite examinarea
colului utenn a uterului si anexelor sale (trompe ovare) Un tuseu vagmal permite de asemenea sa se depisteze o anomalie de poziie sau o cretere a dimensiunilor uterului prezenta unei mase pe uter pe ovare sau pe trompele
uterme (fibrom utenn chist al ovarului sau piosalpmx adic prezenta puroiului m trompe) o cretere a volumului sau o anomalie a consistentei colului uterm (cancer) ESUT. Totalitate a celulelor avnd aceeai morfologic
si/sau ndeplinind aceeai funcie
DIFERITE TIPURI DE ESUT Exista patru mari \anctati de esut de baza
- epiteliul specializat fie m acoperire fie m secreie glandulara
- esutul conjunctiv comun esut de susinere care asigura umplerea mterstitnlor intre alte esuturi si nutriia acestora
- esutul muscular specializat m contracie
- esutul nervos specializat m primirea analizarea si producerea de informaii
Sngele si esutul osos sunt considerate d>-ept esuturi fie aparte fie ca forme foarte specializate de esut con junctiv esutul hematopoietic care fabrica celulele sn gelui este complex format din mai multe esuturi de baza el
conine mai ales celule sangvine si un esut conjunctiv de susinere
ESUT CONJUNCTIV. esut care servete la susinerea altor esuturi ale corpului asigurnd nutriia lor si participnd la mecanismele de aprare imumtara ale organismului
esuturile conjunctive sunt diseminate m interiorul organelor si intre ele Celulele lor (fibrocite celule adipoase globule albe) sunt dispersate mtr o matrice extracelulara mai mult sau mai puin fluida coninnd apa si fibre
constituite dmtr o proteina (colagenul sau elastma)
IPTUL SUGARULUI. Unul dintre mijloacele de exprimare ale copilului nainte de achiziionarea limbajului
ipetele prea frecvente sau prea ndelungate au cauze multiple o infima minoritate din ele fiind patologice
Tulburrile alimentare legate de insuficienta cantitilor ce u sunt date sau din cauza unei prea mari diluri a coninutului biberoanelor provoac ipete puternice copilul prezint micri de supt i baga degetele in gura In
alte cazuri coninutul biberonului n este dat prea repede tetma este prea mult perforata sau laptele prea lichid sugarul tipa cu putere fcnd grimase in cursul suptului biberonului care este ntrerupt cu eructatn sonore provocate
de mgestia de aer se mai poate ca suptul sa fie urmat de ipete si de emisie de gaze care evoca colicile
O perturbare a ritmului \ie\n copilului prin tre/irea lui pentru a i impune anumite ore de masa ori deplasarea m locuri care nu i sunt cunoscute antreneaz ipete el mai tipa la culcare nu este calm nicicnd se trezete nicicnd
este culcat din nou
O modificare a relaiei intre mama M copil de exemplu m cursul unei depresiuni a mamei genereaz o reacie a copilului Hiperactiv el se linitete m braele altei persoane
Unele boli m sfrit provoac ipete de durere Acestea sunt nsoite m general de alte semne ale bolii (febra paloare diaree constipatie vrsaturi durere la apsarea pe urechi) Ele nu seamn cu alte ipete acestea sunt mai
plngree mai violente sau mai acute Acest tip de ipete trebuie sa conduc rapid la o consultaie medicala

IPTULUI DE PISIC (boala a) Boala congenitala caracterizata prmtr un ansamblu de malformaii ale capului si larmgelui si prmtr o ntrziere mintala

U.I.V. -> UROGRAFIE INTRAVENOASA

ULCER. Pierdere de substana mai mult sau mai puin profunda dmtr un nveli epitehal
Un ulcer poate fi cutanat (ulcer al gambei) sau de mu coasa (ulcer gastroduodenal)
ULCERAIE l Proces caracterizat pnntr o pierdere de substana fie ca este vorba de piele fie de o mucoasa 2 Ulcer superficial care este consecina acestui proces
Ulceraia cutanata Aceasta pierdere de substana de la nivelul pielii poate privi mai multe straturi cutanate (epiderm dcrm hipoderm) dup cum ea este mai mult sau mai putm superficiala
CAUZE O ulceraie cutanata este de cele mai multe ori de origine circulatorie infeci ua sau maligna
Cauzele anulatorii (venoase arteriale capilare sau mixte) antreneaz mai ales ulcere ale membrelor inferioare La persoanele a cror mobilitate este redusa (deoarece stau prea mult in poziie sezanda sau zac la pat) ulceraiile
se locali zeaza m punctele de sprijin ale corpului (clcie sacrum solduri umeri) formnd plgi profunde escarele
Cauzele mfeuioase sunt prezente frecvent in cursul bolilor acute sau cronice boli bacteriene ale pielii (piodermite cu stdfilocoti sau cu streptococi) infecii cu ciuperci (micoza sporotncoza) sau gome ulcerate (tuberculoza
sifilis)
Cauzele maligne sunt tumorile maligne ale pielii (epitelioame bazocelulare sau spmocelulare melanoame maligne etc ) care se ulcereaza adesea ori localizri cutanate ale cancerelor sngelui sau sistemului hmfoid
Ulceraia mucoasei Aceasta pierdere de substana din mucoasa poate privi gura sau organele genitale ale brbatului sau ale femeii O ulceraie vulvovagmala poate fi cauzata de un traumatism sexual o infecie \irala bactenana
sau micozica de exemplu prin zona zoster si diverse boli cu transmisie sexuala intre care sifilisul si herpesul (care pot fi locali/ate si pe mucoasa bucala) Mucoasa bucala poate fi sediul unor ulceraii foarte dure roase dar fr
gravitate aftele ori ulceraiile prove cate de o proteza prost adaptata
Tratamentul unei Ulceraii Acesta face apel dup cauza leziunii la antisepticele locale la antibiotice la chirurgie la radioterapie
ULCER AL GAMBEI. Plaga persistenta a gambei de c nyne circulatorie

Un ulcer al gambei este cauzat de cele mai multe ori de o insuficienta venoasa (acumulare de snge m vene) a membrelor inferioare consecutiva unei flebite mai vechi sau mai recente sau unor vance (atunci se vorbete de un
ulcer vancos) Plgile care au alte cauze (infecie locala cancer) sunt numite ulceraii Toi factorii care favorizeaz leziunile vasculare predispun la ulcere sarcina profesie care obliga la staionarea ndelungata m picioare pentru
ulcerele venoase tdba0ism alcoolism diabet hipercolesterolemie (nivel excesiv de colesterol in snge) hipertensiune arteriala pentru ulcerele arteriale Adesea un ulcer apare ca urmare a unui traumatism local lovitura rnire
scrpinat etc
Ulcerul formea/a o plaga de suprafaa variabila unde straturile superficiale ale pielii sunt distruse
TRATAMENT Acesta vizeaz concomitent ngrijirea simptomelor si a cauzei ulcerului Ulcerul este dezinfectat cu regularitate cu ajutorul antisepticelor alte ngrijiri locale se desfoar m faze succesive determinate de evoluia
plgii
In paralel cu ngrijirile locale care sunt ndelungate dificile si pot necesita o spitalizare este necesar sa se acorde atenie ngrijirii cauzei ulcerului Un ulcer venos va fi tratat prin repaus picioarele se vor tine mai ridicate dect
spatele in poziia culcat si se vor purta bandaje elastice sau ciorapi speciali acetia trebuind sa nu fie prea strni pentru a nu bloca circulaia arteriala Tratamentul unui ulcer arterial face apel la repaus picioarele trebuind sa fie
nclinate m jos la suprimarea tutunului si alcoolului la tratamentul unui even tual diabet si la cel al arteritei
PREVENIRE Este foarte important a se asigura o buna prevenire a ulcerelor gambei adic de a ngriji orice vance sau boala venoasa nainte de formarea unui ulcer
ULCER FAGEDENIC. Infecie cronica din regiunile calde si umede caracterizata prin formarea de cele mai ULTRASUNET
multe ori pe un membru inferior a unei plgi care las dezgolit epidermul uneori chiar dermul SINONIME fa^e dem\m tropical ulcer tropicul
TRATAMENT Acesta consta m luarea de antibiotice si curarea plgii (antiseptice) care trebuie apoi sa fie
acoperita cu un pansament Uneori este indicata o grefa de piele tn caz de gangrena este necesar sa se procedeze la o amputatie a membrului O cancenzare impune ablatia chirurgicala a tumorii care este uneori asociata cu o
chimioterapie
ULCER GASTRODUODENAL. Distrugere localizata a mucoasei stomacului si duodenului (segmentul iniial al ilui subire)
DIFERITE TIPURI DE ULCER GASTRODUODENAL
Ulcerul duodenal este cel mai frecvent si afecteaz mai ales prima parte a duodenului El survine de preferina 11 brbat iar apariia sa este favorizata de numeroi factori o secreie gastrica crescut de acid clorhidric
hipergastri nemie (nivel excesiv de gastrma in snge din cauza unei hipersecretn de gastrma hormon secretat de antrul gastric) infecie locala cu un germene Helicohacter p\lori eredi ae tabagism stres fizic sau psihic
medicamente (aspirina corticosteroizi) etc
Ulcerul f,a<!trii \au ulcerul s/c macul este de trei ori mai puin frecvent dect ulcerul duodenal El este legat mai ales de o fragilitate a mucoasei gastrice de cele mai multe ori consecutiva unor agresiuni ndeosebi
medicamentoase (antunflamatoare nesteroidiene corticoster izi)
SIMPTOME SI SEMNE Simptomul major al ulcerului gastroduodenal este o durere asemntoare cu o crampa sau cu o arsura care poate fi deosebit de intensa Situata in epigastru (partea de sus a abdomenului) aceasta durere
apare la 2-3 ore dup masa si este calmat prin alimentaie Crizele dureroase care survin mtr un interval de cteva sptmni las locul unor perioade mai mult sau mai puin ndelungate de remisiune
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Fibroscopia esogastroduo denala (examen endoscopic al esofagului stomacului si duodenului cu ajutorul unui tub dotat cu un sistem optic si introdus prin gura) confirma diagnosticul si permite
sa se fac prelevri de mucoasa cu scopul de a verifica daca nu cumva este vorba de un cancer
Oricare i ar fi localizarea ulcerul gastroduodenal evo lueaza spre cromcizare dup cicatrizarea ulcerului resuta este frecventa mtr un rstimp mergnd de la cteva sapta mani la cteva luni De altfel spre deosebire de ulcerul
duodenal care nu degenereaz ulcerul gastric predispune la cancer de stomac pacientul care este atins de un ulcer gastric trebuie sa beneficieze de o supraveghere medicala regulat Complicaiile acute survin mai ales m caz de
ulcer duodenal hemoragii digestive (hematemeza | emisie de
sanee pe gura| melena |emisie de snge digerat m fecale]) perforaie intestinala responsabila de o pentonita si stenoza piloroduodenala tranzitorie sau ireversibila
TRATAMENT Tratamentul ulcerului gastroduodenal este mai nti de toate medicamentos administrarea de antisecretoare asociate eventual cu antiacide suprimarea factorilor favonzanti (oprirea administram de medicamente
gastrotoxice a tutunului) In caz de eec al acestui tratament sau de apariie a unor complicaii acute este necesara o intervenie chirurgicala Tehnicile sunt pentru ulcerul duodenal vagotomia (secionarea nervului pneumogastnc)
si pentru ulcerul {,<stnc gastrectomia pariala (ablatia unei pri a stomacului) Pentru a evita recidivele este absolut necesar sa se procedeze la eradicarea germenului Hflico bacler pvli n pnntr un tratament antibiotic adecvat
ULCER SOLITAR AL RECTULUI. Leziune rectala cu evoluie cronica
Ulcerul >olitar al rectului este o afeciune rara care afec teaza adultul tnr si ale crei cau/e sunt prost cunoscute El ar putea fi un indiciu al unui prolaps al mucoasei rectale Acest ulcer poate fi respt nsabil de emisia de snge
rou de cele mai multe ( n m cantitate moderata care nsoete scaunele asociate uneor cu dureri anorectale Rectoscopia permite dia enost carea Complicaiile sunt excepionale hemoragie digestiva abundenta stenoza (ngustare)
rectala Nu exista risc de cancenzare
TRATAMENT Acesta consta m reglarea tranzitului ale caru disfunctn ar risca sa agraveze ulcerul (prescriere de laxative sau de antispasmodice) m administrarea de c rticosteroizi locali si uneori o rectopexie (corectarea
chirurgicala a prolapsului care consta in ridicarea rectului si m modificarea (rientarn sale)
ULCIOR. - ORGELET
ULEI ALIMENTAR. Materie grasa de onyne vegetala animala sau minerala
Uleiurile alimentare au proprieti dietetice diferite dup compoziia lor in aci/i grai si dup coninutul in vitamine dar valoarea lor energetica este ntotdeauna identica 900 kilocalorn pentru 100 grame Pentru prevenirea bolilor
cardiovasculare legate de aterom (depunere de colesterol pe peretele arterelor responsabila de ateroscleroza) este recomandabila folosirea uleiurilor care conin acizi grai nesaturati (ulei de soia de msline de smburi de
strugure de nuca de floarea soarelui si de germeni de porumb) si uleiurile de peste zise ome ca de asemenea nesaturate
ULTRASUNET. Vibraie sonora cu o frecventa de peste 20 000 hertz pe care omul nu o poate auzi
Ultrasunetele sunt utilizate m diagnosticarea si trata mentul diferitelor afeciuni ULTRAVIOLET

654
In scop diagnostic ultrasunetele sunt ntrebuinate m ecografic si m examenul Doppler
In scop teiapeutiL ultrasunetele sunt exploatate in trata mentul simptomatic al afeciunilor esuturilor moi (muchi ligamente tendoane) Aceasta tehnica permite reducerea mflamatiei mbuntind circulaia locala *
LlTOTRIPSIE
ULTRAVIOLETE. Radiaii electromagnetice cu o Iun gime de unda mai mica de 400 nanometn
Radiaiile ultraviolete (U V ) sunt invizibile pentru ochiul uman ele exista in mod natural in lumina solara
Se disting radiaiile ultraviolete A (U V A ) cu cea mai mare lungime de unda principalii factori ai bron/aru si ai sintetizam vitaminei D radiaiile ultraviolete B (U V B ) de lungime de unda intermediara si radiaiile ultraviolete
C (U V C ) de lungimi de unda cele mai scurte
Ultravioletele A provoac pe termen lung o mbtrnire a pielii si apariia de leziuni degenerative cutanate Ultra violetele B sunt responsabile de nelaii arsuri care survin in cursul unei expuneri excesive la soare Lmpile
pentru bronzat tare produc artificial radiaii ultraviolete se pare ca nu produc numai U V A ci si mici cantiti de U V B
Radiaiile ultraviolete sunt utilizate m dermatologie - PUVATERAPIE
UMR. Articulaie care unete braul de torace
Prin extensie termenul umr acoper regiunea de corp care corespunde acestei articulaii
PATOLOGIE
Luxuriile de umr sunt cele mai frecvente luxam Ele survin mai ales la adultul tnr Cea mai curenta este luxatia antero interna care rezulta dmtr o micare violenta sau dmtr un traumatism Partea anterioara a capsulei este
lezata si capul humeral iese din cavitatea glcnoida ajungnd m axila La examenul clinic umrul este dureros impotent si prezint o deformatie caracteristica Radiografia confirma diagnosticul Reducerea luxatiei trebuie fcuta
de urgenta cu sau fr anestezie generala Umrul este imobilizat prin purtatul unei earfe timp de trei sptmni Adesea este necesara o reeducare
Alte forme mai rare de luxatie a umrului mai pot surveni uneori fund complicate printr o fractura a capului humeral sau a glenei omoplatului
Toate luxatule pot las sechele ndeosebi aceea numita de umr ngheat caracterizata printr o redoare extrema d articulaiei si printr o durere uneori intensa ori aceea de periartrita a umrului In plus uneori se produce o recidiva
a luxaUei Ea se observa mai ales la subiecii tineri survenmd in timpul micrilor din ce m ce mai puin ample ea poate deveni dup un timp mvalidanta O intervenie chirurgicala este atunci indispensabila pentru a stabiliza
umrul
Fracturile extremitii superioare a humeru\ului sunt frecvente la persoanele m vrsta
Periartrita umrului este o afeciune dureroasa a umrului cauzata de o le/are a esuturilor fibroase si a tendoanelor care nconjoar articulaia
UMR-MN (sindrom) Durere si redoare unilaterale ale umrului si ale mainn corespunztoare
Sindromul umr mana face parte din algodistrofu De origine necunoscuta el poate surveni dup un infarct miocardic (el se declaneaz atunci pe partea stnga) m cursul unei zona zoster a membrului superior sau al unui
traumatism important al umrului sindromul este mai frecvent la diabetici
Mana afectata devine calda umeda roie si umflata mtr un stadiu mai tardiv ea poate nepeni m semiflexie si poate lua un aspect violaceu si rece Umrul este adesea foarte blocat Sindromul dispare m majoritatea cazurilor de la
sine dup un an sau doi acest interval poate fi scurtat prin fizioterapie asociata uneori cu infiltrata de cortico stcroizi m urnar AlGODISTROFIE
UMOARE APOAS. Lichid fiziologic coninut m camera anterioara a ochiului (intre cornee si cristalin)
O cretere a secreiei de umoare apoasa sau o piedica m excreia ei pot provoca o cretere a presiunii intraoculare (incazdeuveita de glaucom cu unghi deschis de afeciune venoasa orbitara) Pentru a face sa scad presiunea intra
oculara se poate actic na fie micornd secreia cu ajutorul unor colire betablocante de exemplu fie uurnd scurgerea prin apelarea la chirurgie sau la laser
UNGHIE. Lama tare care acoper spatele ultimei falange a degetelor de la mini si picioare
Unghia este formata dmtr o rdcina postenoara ascunsa sub un pliu cutanat si de o parte anterioara vizibila
PATOLOGIE Modificrile de culoare a unghiilor sunt de cele mai multe ori cauzate de o infecie cu o ciuperca microscopica (dermatofit drojdii sau mucegaiuri) de o proasta circulaie sangvina de luarea unor medicamente
(neuroleptice anUbiotice sulfamide antnnflamatoare nestero idiene) chiar de nicotin sau de unele lacuri de unghii In plus unghiile pot fi anormal de bombate (hipocratism) sau concave (koilonichie) se pot desprinde de patul lor
(omco li/a) se pot decolora (leuconichn) pot prezenta ridicaturi sau anuri longitudinale cauzate de mbtrnire sau de unele boli dermatologice anuri tranversale legate de un trumatism al matricii sau de o boala generala mici
depre sium de mrimea unui cap de ac cu gmlie caracteristice psoriazisului eczemei sau lichenului Unghiile uscate si casante sunt o consecina a unei manechiun agresive sau prea frecvente a unor traumatisme fizice sau
chimice (lucrri menajere sau profesionale) ori a unor carene alimentare (m vitamina C si m fier ndeosebi) Micile pete albe care se observa uneori sub o unghie sunt cauzate de o tulburare UNGHIE
minora de keratmizare uneori de mici bule de aer blocate sub unghie sau de o ciuperca superficiala
UNGHIE NCARNAT. Unghie ale crei maryn, laterale se nfig m esuturile moi nvecinate
Unghia incarnata atinge de cele mai multe ori degetul mare de la picior Ea este cauzata m general de unele microtraumatisme externe (nclminte prea strmta de exemplu) In absenta unui tratament unghia incarnata se poate
transforma mtr o tumora mflamatone benigna Tratamentul trebuie mai nti sa fie preventiv (purtatul de nclminte larga aplicarea de mici icuri de lemn pentru a ndrepta marginile laterale mcurbate) Intr un stadiu mai avansat
se poate propune un tratament local antunflamator (aplicaii de azotat de argint m soluie apoasa sau de pe mada pe baz de cortizon) Cnd aceste ngrijiri se dovedesc ineficace tumora trebuie sa fie ndeprtata chirurgical
UNGHIILOR GALBENE (sindrom al) Afeciune caracterizat pnntr o culoare galben verzuie a unghiilor de la degetele de la mini si de la picioare
Acest sindrom rar este legat de o obstrucie a circulaiei limfatice ea msasi cauzata de o afeciune respiratorie cro nic (infecii bronhopulmonare repetate fibroza respiratorie pleurezie) de o boala a tiroidei de un limfom sau de
un cancer profund In afara culorii lor neobinuite unghiile sunt anormal de groase si curbate mai mult creterea lor este net ncetinita Doar un tratament al afeciunii respc n sabile de acest sindrom poate antrena o regresie a
simptomelor
UNT. Materie grasa alimentara obinut plecnd de la smntn laptelui de vaca
Untul este atunci cnd este consumat crud una dintre cele mai digeste matern grase El este bogat in vitamina A (o raie de 25 grame permite acoperirea a aproximativ 30% din necesitile zilnice ale copilului si ale adultului) si
aduce de asemenea vitamina D necesara organismului El con tine acizi grai eseniali indispensabili constituim corecte a creierului la copil Valoarea sa nutritiva este ridicata (780 kilocalorn pentru l (X) grame) mtr un volum
mic untul constituie o sursa importanta de energie utilizabila rapid de ctre organism
URECHE. Organ al auzului si al echilibrului STRUCTURA Urechea cuprinde trei pri externa medie si interna
Urechea externa este formata din pavilionul cartilagmos si din conductul auditiv extern Pielea care tapeteaza conductul conine glande ce secreta cerumenul (ceara)
Urechea medie cuprinde csua timpanului cavitate cubica separata de urechea externa prin membrana tim panului si de urechea interna prin doua mici membrane fereastra rotund si fereastra ovala Intre timpan si fereastra
ovala sunt situate trei oscioare m ordine ciocanul nicovala si seana Urechea medie conine si trompa lui Eustachio canal care leag csua timpanului de nnofaringe
Urechea interna este formata din labirint un ansamblu de canale avnd o forma complexa
Labirintul este mprit m doua poriuni anterioara si postenoara Labirintul posterior (denumit uneori si vestibul) cuprinde o zona dilatata vestibulul propriu zis m care se deschid tre canale m fc rma de semicerc canalele semi c
rculare aceste structuri u ntroleaza echilibrul Nervul cohlcar care pleac din labirintul anterior si nervul vesti bular care pleac din labmtnul posterior se unesc pentru a forma nervul ce hlct vestibular ( n nervul auditiv care i
continua drumul m conductul auditiv intern
FIZIOLOGIE Urechea cuprinde doua tipuri de structura sistemul auditiv si sistemul vestibular
Sistemul auditiv cuprinde un aparat de transmisie format din urechea externa si medie si un aparat de percepie format din labirintul anterior (cohleea urechii interne)
Sistemul vestibular este format din vestibul care da informaii privind acceleraia lineara a capului si canalele semicirculare care dau informaii in ce privete acceleraia unghiulara a capului
PATOLOGIE Se deosebesc bolile sistemului auditiv si cele ale sistemului vestibular
B Ide nlemului auditiv pot afecta diferitele pri ale urechii Tulburarea cea mai frecventa a urechii externe este dopul de cerumen Infeciile conductului auditiv extern sunt otitele externe Pr nupalele bol ale urechii medii sunt
otitele acute si cronice traumatismele timpanului ndeosebi cele cauzate de betisoarele speciale cu vata si otospongioza Patologia urechii interne este provocata mai ales de imbatra mre de traumatismele legate de zgomot de
medicamentele
totoxice de traumatismele craniene si de labinntite
fi Iile eternului vestibular sunt reprezentate m principal de boala lui Memere
UREE. Substana azotata care provine din distrugerea proteinelor de origine alimentara sau constitutiva ale tesu tunlor umane
Ficatul este locul principal de sintetizare a ureei care difuzeaz apoi liber m lichidele organismului si este eh minata m cea mai mare parte prin rinichi Nivelul de uree m snge este deci o reflectare a funciei renale totui mai
puin de ncredere dect cel a creatmmei El este cuprins m mod normal intre O 25 si O 45 grame pe litru si poate creste uor m caz de regim alimentar foarte bogat m carne sau atunci cnd subiectul nu bea suficiente lichide dei
funcia sa renala este absolut normala
PATOLOGIE
Uremia (nivelul de uree din snge) este anormal de ridicata (se vorbete atunci pnntr un abuz de exprimare de hiperazotemie deoarece ureea este o substana foarte UREMIE

bogata m azot) in caz de insuficienta renala cronica sau acutd dnormdl de sczuta (hipoazotemie) m caz de prbuire funcionala d ficatului in ciroza de exemplu Eliminarea urinara a ureei este variabila m funcie de
dportunle dlimentdre Ed este dnormdl de ridicata (hiper azotune) m caz de febrd de diabet sau m cursul dnumitor intoxicaii (cu arsenic fosfor stibiu) anormal de sca/uta (hipodzotune) m caz de insuficienta renala sau de
atingere grava a ficatului
UREMIE l Nivelul de uree din sanj,e
Uremia este cuprinsa m mod normal intre O 25 si O 45 grame ddicd intre 3 3 si 6 6 milimoli pe litru de sanj.,e dceste cifre pot fi uor mdi mari la subiecii care au un regim alimentar foarte bogat m carne sdu care nu consuma
lichide m cantiti suficiente Uremia este anormal de ridicata m caz de insuficienta renala dnormdl de sca/uu in insuficienta hepatica grava
2 Totalitatea manifestrilor caracteristice insuficientei renale Astfel se vorbete de uremie acuta sau cronica
Termenul de coma uremica definete coma in care se cufundd subiecii atini de o insuficienta renala netratata ajunsa in stadiul terminal
URETER. Conduct care permite urinei sa se scurca din bazmetul renal m vezica
STRUCTURA Ureterele m numr de doua sunt dispuse vertical de o parte si de alta a coloanei vertebrale Fiecare uretera msoar aproximativ l centimetru m diametru si 25-30 centimetri in lungime Ele pornesc din abdomen si
se termina m micul bazin Unele persoane se nasc cu ( duplicitate uretcrdld (prezenta unei duble urcterc pentru un singur rinichi) aceasta malformaie nu are nici o consccint i funcionala
URETERIT. Inflamatic acuta subacuta sau cronica a peretelui ureteral de cele mai multe ori de onyne mfec tioasa
URETEROCEL. Dilatatie congenitala a extremitii inferioare d ureterci cauzata de o myjstare a meatului ureteral (orificiul de mbinare d urctcrei la \czica)
Ureterocelul podte dved yade diferite de gravitate de la o simpla dilatatic care nu jeneaz scurgerea urinei spre vezica pana la o dilatatie importanta care mpiedica o evacuare urinara normala putnd provoca o distrugere
progresiva a rinichiului
SIMPTOMES1 DIAGNOSTIC Complicaiile ureterocclu lui sunt cele care duc la descoperirea lui din copilrie pielonefrita (mfectid bdzmetului si d esutului interstitidl al unui rinichi) prezenta unui calcul m segmentul
ureterei dilatate tulburrile de mictiune (mictiumlc frecvente si
durerodse) Didgnosticul se pune pe ba/a ccograliei si a urografiei mtrdvenodse
TRATAMENT Dacd ngustarea este importdnta se poate fie lar ci meatul ureteral prin chirur 0ie endoscopica (pnntr un tub dotat cu un sistem optic si cu instrumente chirurgicale introdus m cdile urmdrc) fie se poate practica o
uretero cistoncostc mie (rcimplantarea ureterei m vezica)
URETEROCISTONEOSTOMIE. Reimplantare chi rurycala d ureterei m vezica
URETEROCOLOSTOMIE. mbinare chirur sica!a a ureterei la colon
URETEROLITOTOMIE. Deschidere chirurgicala a peretelui ureteral efectuata pentru a permite ablatia unui

URETEROPIELOGRAFIE

RETROGRAD.

Examen radi >1< eic al ureterei si al cavitilor rinichilor SINONIM pieli nefrita retr Brila
Scopul ureteropicloyafiei retro0rade (U P R ) este acela de a studia caile de evacuare a urmei plecnd de la rinichi pana m vczicd atunci cnd uroyafia intravenoasa nu permite observdred lor directd sdu cnd este imposibil de
rcdhzat
INDICAII Ureteropieloyafd retrograda permite diagnosti carea originii unor tulburri unndre (hemdturie cdlculi)
TEHNICA Examenul constd m radu grafierea ureterelor pana la ba/mcte dup injectarea retroydda (m sens invers scur 0ern urmare) a unui produs de contrast lodat Spre dec sebirc de alte examene radioloyce urcteropielografia
retrocrada nu este contraindicata persoanelor aleryce la iod deoarece produsul de contrast nu trece m snge
PREGTIRE SI DESFURARE La brbat ureteropielo yafid retrogrdda se practica sub anestezie generala si deci a jeun O spitalizare de 24 de ore trebuie prevzuta m dcest cdz La femeie anestezia nu este necesara trecerea
sondei fund mai puin simit datorita conformaiei uretrei
Examenul este precedat de o cistoscopic (examen al \c/icn cu ajutorul unui tub dotat cu un sistem optic denumit cistoscop care se introduce m uretra) cu scopul de a repera
In continuare medicul introduce un cateter fin m uretra apoi in vezica si in sfrit in una din cele doua uretere Injectarea treptata a produsului de contrast lodat face ca acesta sa urce m contracurent Sunt realizate diverse cliee
pe msura ce ureterd si bdzmetul devin vizibile m coni nudre prdcticianul procedea/a m aceldsi fel si pentru cealalt uretera Examenul dureaz dproximativ 30 minute 657

URETROCISTOGRAFIE MICTIONA1
REZULT AE SI EFECTE SECUND ARE Rezultatele sunt cunoscute m chiar cursul examenului Riscul esenial al ureterpielografiei retrograde este infecia
URETEROSCOPIE. Introducere a unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic m care pot fi introduse instrumente de chirurgie) m uretera
Utilizarea ei principala este aceea de a extrage sau de a pulveriza in mod localizat calculi ai ureterei Ea este contraindicata m caz de infecie urinara
Ureteroscopia este realizata sub anestezie generala cu ajutorul unui endoscop rigid sau flexibil care este introdus m vezic prin uretra si ghidat apoi pana m uretera Pentru a ndeprta calculul sunt utilizate mai multe tehnici
extrac tia cu ajutorul unei sonde cosulet pulverizarea cu ajutorul unei sonde ultrasomce sau electrohidraulice sau prin fascicul laser
Principalele complicaii ale unei ureteroscopn sunt ngustarea cicatriceala a ureterei si persistenta unui frag ment de calcul
URETEROSTOMIE. mbinare chirurgicala a ureterei la un organ sau la piele
O ureterostorrue este o derivaie urmar practicata m general dup o ablatie de vezica -> STOMIE
URETRALGIE. Durere a uretrei
URETRA. Conduct care merge de la gatul (colul) vezicii pan la meatul uretral care permite scurgerea urmei iar la brbat si trecerea spermei
PATOLOGIE Uretra poate fi sediul unor multiple afec tium printre care se disting
- infeciile care sunt de cele mai multe ori transmisibile sexual ca uretnta gonococic (blenoragia)
- ngustrile (stenozele) uretrei si meatului ei sechele ale unei uretnte sau consecine ale unui traumatism
- uretrocelul (dilatatia unui segment de uretra) care afecteaz ndeosebi femeile
- prolapsul (alunecarea) mucoasei meatului uretral denumit uneori si uretrocel afeciune benigna care survine mai ales la femeile m vrsta
- malformaiile congenitale ale uretrei ca hipospadiasul epispadiasul (malformaii m care meatul uretral nu are locul su normal pe gland) sau valva uretrala (prezenta m uretra a unor pliuri de mucoasa care mpiedica trecerea
urmei)
URETRIT. Inflamatie a uretrei in principal de origine mfectioas
Uretnta atinge ndeosebi brbaii tineri DIFERITE TIPURI DE URETRIT Dup germenele m cauz se deosebesc mai multe forme de uretnta ale cror
simptome comune sunt o scurgere uretrala arsuri locale accentuate la mictiune si uneori o febra
Uretnta gnnococica MU blenoragia este o boal cu transmisie sexuala cauzata de germenele Nei^ena ^(norrheae Tratamentul bolnavului si al partenerului sau sexual prin administrarea de antibiotice active fat de germene
trebuie ntreprins imediat Este suficienta o singura priza de antibiotice dar sunt posibile resutele
Uretnta cu mitoplame M Mamydn este o boala trans misa sexual Ea se traduce la nceputul infeciei prmtr o scurgere uretrala limpede si nedureroasa Tratamentul const m principal m luarea de antibiotice timp de 2-3
sptmni
URETROCEL l Mica dilatatie localizata a unui segment al uretrei
Un uretrocel se traduce prin tulburri ale mictiunu (picaturi retardate) de altfel uretrocelul predispune la infecii urinare
La brbat un uretrocel se produce de cele mai multe ori la nivelul penisului si al scrotului
Tratamentul consta in reducerea chirurgicala sub anestezie generala a dilatatiei uretrei
2 Alunecare a mucoasei uretrale m exteriorul meatului uretral SINONIM prolaps al mucoasei uretrale
Uretrocelul afecteaz ndeosebi fetitele si femeile m vrsta
El ia forma unei proeminente roz sau rou de aproxi mativ l centimetru diametru situata la nivelul meatului uretral
Tratamentul consta m excizarea chirurgicala a uretro celului sub anestezie locala sau locoregionala
URETROCISTOGRAFIE MICTIONAL. Examen radiologie al vezicii si al uretrei
Uretrocistografia mictionala permite analizarea functio nani si morfologiei vezicii si uretrei
Exista diferite tipuri de uretrocistografie mictionala
Uretrocistografia micfionala practicata m cursul unei urografu mtravenoase consta m injectarea unui produs de contrast pe cale mtravenoasa Vezica este plina astfel de unna radioopaca iar clieele fotografice permit sa se
evalueze in afara morfologiei uretrei existenta unui reziduu vezical postrructional Examenul dureaz intre 60 si 90 minute
Uretrocistografia mictionala prin punctie suprapubiana consta m administrarea prin injectare eventual sub control ecografic a unui produs de contrast m vezica cu ajutorul unui ac introdus pe cale suprapubiana Examenul
care necesita o anestezie locala dureaz aproximativ 30 minute
Uretrocistografia mictionala retrograda sau uretrocisto grafia mictionala ascendenta const m injectarea unui produs de contrast pnntr o sonda introdusa m uretra apoi lasandu l sa reflueze spre vezica Acest examen nu nece
sita anestezie El dureaz aproximativ 30 minute URETROPLASTIE
URETROPLASTIE. Lrgire chirurgicala a ureirei cu ajutorul unui grefon de cele mai multe ori cutanat uneori din mucoasa (mucoasa vezicala sau bucala) liber sau pediculat
URETRORAFIE. mbinare chirurgicala dup ablatia unui segment de uretra ngustat a celor doua segmente restante de uretra
URETROREE. Scurgere de lichid patologic limpede sau purulent prin uretra
URETROSCOPIE. Examen care permite explorarea direct a uretrei efectuat cu ajutorul unui uretroscop (tub dotat cu un sistem optic) introdus m acest organ
Acest examen permite ndeosebi cutarea unei mfla maii a unei stenoze mai rar a unei tumori a mucoasei uretrale Ea este contraindicata m caz de infecie urinara
DESFURARE O uretroscopie nu necesita o spitalizare si se practica de cele mai multe ori fr anestezie la femeie In schimb la brbat ea este precedat de aplicarea unui gel anestezic Examenul dureaz intre 5 si 10 minute
EFECTE SECUNDARE Subiectul poate sa si reia activi tatile imediat Totui m cursul orelor care urmeaz se ntmpla ca mictiumle sa fie uor dureroase si sa conin puin snge Mai rar uretroscopia se afla la originea unei
uretnte (infecie a uretrei)
URETROTOMIE. Deschidere chirurgicala a uretrei
URGENT. Situaie patologica m care un diagnostic si un tratament trebuie sa fie realizate foarte repede
URGENT PEDIATRIC. Situaie patologica privind copiii care necesita ngrijiri imediate sub ameninarea unor consecine grave pentru sntatea lor chiar pentru viata lor
URGENTE PEDIATRICE MEDICALE SI CHIRURGICALE
Semne
Cauze
Primele msuri
Arsuri
Piele roie sau aspect
cartonat cu bici mari
sau aspect negricios
Localizare pe fata sau

Arsuri cauzate de foc

un lichid m fierbere un
produs chimic electricitate
sau o msolatie

pe organele genitale

ndeprtarea victimei de cauza arsurii pstrarea cat mai

mult a cureniei arsurii (a nu se pune m contact cu vata
hidrofila) daca hainele sunt din fibre naturale (bumbac
m) se scot daca sunt din fibre sintetice se las ultimul
strat pentru a evita smulgerea pielii intacte sa nu se
aplice nici un produs sa se clteasc zona ars cu apa
rece de la robinet Spitalizare imediata

Arsuri locale dureroase

Electrocutare

ntreruperea curentului izolarea copilului de sursa de

sau profunde prin corp

electricitate utiliznd un obiect de lemn sau de plastic in

(pe traiectul electricitii)

caz de pierdere a contientei se pune copilul in poziia

pierdere a contientei

laterala de securitate Se cere ajutorul de urgenta

Arsuri bucale sau

Intoxicaie mgestie de

digestive dureri
abdominale vrsaturi
pierderea contientei

produse caustice sau

toxice mgestie de
medicamente

Splarea gurii m caz de mgestie de produs cuastic (fr

a
se nghii apa) sa nu i se dea nici sa bea nici sa mnnce
in caz de nghiire de comprimate copilul sa fie fcut sa
vomeze m caz de pierdere a contientei sa fiepus m pozi
tia laterala de securitate Se cheam ajutorul de urgent

Convulsii

Febra ridicata (boala

Dezbrcarea si dezvelirea copilului a nu se supranclzi

Micri dezordonate ale

membrelor aruncarea
capului pe spate
ochii dai peste cap

infectioasa meningita)
deshidratare acuta
traumatism cranian sau
intoxicaie
Durere acuta de origine

camera si daca febra este mai mare de 39 C copilul

sa fie inut mtr o baie de apa la 37 C timp de 10 minute
Spitalizare imediata

diversa

(foame sete stare de curenie) se caut locul dureros

Consultaie medicala

Dureri
ipete si planete intense
care nu pot fi calmate

Sa se verifice daca nu e vorba de o cauza evidenta

(la sugar)

URGENT PEDIATRIC
(continuare tabel)
Semne
Dureri situate in dreapta
pe abdomen febra

Apendicita acuta

Consi

vrsaturi
Durere acuta si intensa
umflare si mfldmatie

Torsiune de testicul sau

Spita
l

hernie inghinala

de testicul
ipete de durere mtermi
tente vrsturi paloare

j Invagmatie intestinala

Cons
i.

acuta a sugarului

refuzul mncm
posibile scaune cu snge
Hemoragii
Sangerare a nasului

Traumatism al foselor
nazale afeciune a
sinusurilor hipertensiune

Aple
c
intre
]
se
do\

arteriala tulburare a
coagulam
Sangerare importanta
a unei plgi vizibile

Hemoragie externa sau

interna

vrsaturi cu snge sau

emisie de snge m fecale

nc?
impa
t
arter
e
scurg
e
ajuto
r

hematom spontan

1
Pericol respirator
Tulburri respiratorii
(tuse asfixie cianoza)

Obstrucie a cailor

Sa
nu
respiratorii prin
nu
inhalarea
est
unui corp strin solid sau gura
c
prin asfixie

scoat
e
lovit
u
burta
mef.
c
secur
i
Hp
n*>r

Pericol respirator

nec

(ap in cile respiratorii)

sincopa

ue
per i
i se
prelu
n
apele
a
Se
eht
o
batis
sufoc
e
nu
est
pozi
ia

pled S
Traumatisme
Deget de la mana sau
de la picior secionat

Amputatie accidentala

Seal
u
sau
ste
ment
u

de
plas
Primele msuri
'atd d cdpului copilului si prmdered nasului ndex timp de zece minute daca aceasta se dovedete insuficient se va conultd un medic

? de hem rag c externd se uu 4-5 comprese tunte si se pun pe rdna sau se mcedrcd astuparea ei cu policele apsnd puternic pe locul din care se rge sngele Spitalizare imediata sau chemarea jutorului de urgenta
se mcerte ndeprtarea corpului strin daca acesta e viz bil m gtlej daca este vizibil se deschide opilului (acesta este lungit cu capul m spate) si se : corpul strin Daca copilul se sufoca i se dau 2 3 n intre omoplai sau se aplica
o presiune brusc pe
burta de jos m sus cu pumnul daca aceasta se dovedete ace se pune copilul m poziia Idterala de ae Se elibereaz copilul de sacul de dormit sau rna care l sufoca daca nu mai respir este zglit se dau palme pe spate daca
pierderea contientei se
prelungete se pune m poziia laterala de securitate Se
apeleaz la ajutor de urgenta
:hbereaza caile aeriene trgnd de limba copilului cu ,opul ca ea sa nu cada m fundul gurii si s ufoce copilul) se apdsd puternic pe coaste m caz ca apa ;pectorata de ctre copil se aeaz copilul m :erala de securitate se acoper
copilul cu un heama ajutorul de urgent
Se alungete copilul se pune pe rana un pansament curat
terii fr a ncerca sa se pun la loc membrul sau seg mentul de membru secionat acesta se pune mtr un sac de plastic curat care se tine pe gheata Spitalizare imediata URGENT PEDIATRIC

660
(continuare tabel)
Semne

Cauze

Primele msuri

Dureri de cap, vome

somnolent pierderea
contientei, convulsii,

Traumatism cranian
cderi si lovituri la cap

Se verific dac nu exist o plag, n caz de pierdere a

contientei se pune copilul m poziia lateral de
securitate Spitalizare imediat sau chemarea de ajutor

Fractur

Se descheie hainele se pune copilul n poziia cea mai

sngern de nas sau de

urechi care survin la 2-3 ore
dup cdere sau lovire
Membru rupt sau luxat
(os ieit din articulaie)

confortabil posibil dac este n stare de soc, se pune

stare de soc (paloare

copilul n poziia lateral de securitate nu i se d nimic

respiraie accelerat,

nici s bea, nici s mnnce n caz de leziune a gtului

transpiraie, sete)

sau a spatelui nu se mic deloc copilul Spitalizare

imediat sau se cheam ajutorul de urgent

Vrsturi
Vome repetate, diaree,
apatie, ochi tulburi,
fontanele scobite

Dehidratare acut a
sugarului din cauza
msolatiei febrei
gastroententei acute

Vrsturi n jeturi febra

Meningit

i Se rehidrateaz sugarul dndu i s bea frecvent si n

mici cantiti ap rece srat sau dulce sau
Coca Cola rece Spitalizare imediat

Spitalizare imediat

redoare a cefei, dureri de cap

URICEMIE. Nivel al acidului unc n snge
Uncemia este cuprins n mod normal ntre 240 si 420 micromoli (adic 40 pn la 70 miligrame) pe litru ea este mai ridicat n medie la brbai dect la femei -> HlPER
URICEMIE HlPOURICEMIE

URICOLITIC. Medicament utilizat n tratamentul hiper uncemiei (creterea anormal a nivelului de acid unc n snge)
URICOZURIC. Medicament utilizat m tratamentul de fond al gutei
Uncozuncele cresc eliminarea acidului unc prin urm Ele sunt indicate pe cale oral n caz de hiperuricerrue (creterea concentraiei sangvine de acid unc) atunci cnd aceasta d naterea unor complicaii (gut) Ele sunt contra
indicate n situaiile care favonzeaz formarea de calcuh de acid unc n cile urinare
EFECTE NEDORITE Uncozuncele pot cauza tulburri funcionale ale tiroidei, reacii alergice, dureri gastrice si o diaree
Eliminare urinar de acid unc SINONIM uraturie
Uncuna este cuprins n mod normal ntre O 5 si 0,8 grame, adic ntre 3 si 4 8 mihmoli pe 24 ore
PATOLOGIE
O hiperurie (eliminare urinar excesiv de acid unc) poate fi semnul unei litiaze unce (prezenta de calcuh de acid unc n cile urinare), al unei gute sau a unei litiaze unce (prezenta de calcuh de acid unc n cile urinare), ale
unei gute sau a unei lize tumorale (distrugerea unei importante mase tumorale) spontane sau provocate (pnn chimioterapie) Ea mai poate fi legat si de luarea anumitor medicamente (uncozunce)
O hipouricurie (eliminarea urinar de acid unc normal de sczut) evideniaz de cele mai multe ori o insuficient
URINAR. Recipient cu gtul nclinat, din sticl sau din plastic care recolteaz urma bolnavilor ce zac la pat
URINAR (aparat) Totalitate a organelor care elaboreaz urma si o evacueaz n afara corpului
Aparatul urinar prezint diferente anatomice la brbat si la femeie
STRUCTUR Aparatul urinar este format din dou pri Aparatul urinar nalt este situat n abdomen n spatele cavitii peritoneale si a coninutului su El cuprinde
- cei doi rinichi situai n fiecare din cele dou fose lombare de o parte si de alta a coloanei vertebrale paren-chimul (esutul functional)renal elaboreaz urma care este apoi filtrat m calice, acestea n numr de 3 n medie pentru

661
UROGRAFIE INTRAVENOAS
fiecare nnichi se unest pentru a forma bazmetul care colet teaz urina
- cele dou uretere care vin fiecare m continuarea bazmetelor aceste conductun de aproximativ 25 centimetri lungime leag fiecare rinichi de vezica si permit scurgerea unnei spre vezica
Aparatul urinar joi cuprinde
- vezica organ cavitar sferic al crui perete este mus cular ea strnge urma care vine prin uretere apoi atunci cnd este plin o evacueaz spre uretra contractandu si peretele muscular
- uretra conduct separat de vezica prin colul vezical care permite evacuarea urinei pe care o conine m afara corpului ea este nconjurata de un sfmcter zis uretral care se nchide m timpul umplem vezicii si se deschide m timpul
mictiunilor La brbat uretra este lunga si nconjurau de prostat si se deschide la extremitatea glandului peman La femeie ea este mult mai scurta si se deschide m vulva
PATOLOGIE Principalele boli care afecteaz aparatul urinar sunt
- litiazele (prezenta calcuhlor)
- infeciile renale (pielonefrita) vezicale (cistita) pros tatice (prostatit)
- tumorile benigne sau maligne
- ngustrile uretrei sau ureterelor
- malformaiile (rinichi m potcoava megaureter ure terocel epispadias hipospadias exstrofie vezicala reflux vezico ureterorenal valv uretral etc )
URIN. Lichid secretat de ctre nefroni (uniti funcionale ale rinichiului) care se scurge pe caile urinare excretom (calice bazmete uretere) si se acumuleaz m vezic nainte de a fi evacuata prin uretra
COMPOZIIE Urma este un lichid galben pai sau de culoarea chihlimbarului limpede in momentul emisiei ei cu un miros specific si uor acida Ea este constituita din ap m care sunt dizolvate substane minerale (sodiu pota
sm calciu magneziu sub forma de cloruri sulfai fosfai) si organice (uree creatimn acid unc acizi arrunati enzime hormoni vitamine) si conine globule rou si globule albe m cantitate mic (mai puin de 5 000 pe mihlitru)
Volumul urmei excretate este cuprins in mod normal intre 0,5 si 2 litri in 24 ore dar variaz m funcie de vrsta subiectului de cantitatea de lichide absorbite de alimentaie de activitatea fizic de climat etc
ELABORARE SI FIZIOLOGIE Glomerulul prima parte a nefronului elaboreaz urma primara prin filtrarea sn gelui aceast urma este apoi transformata m tubul renal a doua parte a nefronului prin fenomene de reabsorbtie
(recuperarea unei pri din apa din sodiu etc ) si de secreie n urina definitiv a crei cantitate si compoziie variaz astfel meat mediul interior al corpului sa rmn constant
Urina joaca deci un dublu rol eliminarea deeurilor ca
medicamente si de toxice pe de o parte meninerea constantei mediului interior al organismului mulumit unei reglri a cantitilor de apa si de sarun minerale care se elimina pe de alta parte
PATOLOGIE
O schimbare a culorii urmei poate pune in evidenta un icter (urma brun rocat) sau o hematune (urm roie)
Prezena unor elemente anormale in urm sau m sedi mentul urinai este simptomatica pentru anumite boli diabet daca este vorba de glucoza nefropatie atunci cnd acestea sunt proteine acidocetoza m caz de corpi cetomci
afeciune hepatica m caz de urobilma etc
O variaie a compoziiei urinei poate dezvlui o boala astfel o cretere anormala a nivelului de calciu poate sem nala o hiperparatiroidie m timp ce o micorare anormal a acestui nivel este caracteristica unei hipoparatiroidu sau
unei insuficiente renale -> ANURIE OllGURiE POUURIE
URIN (pierdere sau scpare de) Scurgere anormal
de urina -> INCONTINEN URINAR
URIN (reflux de) - REFLUX VEZICO URETERO-RENAL

UROBILIN. Pigment biliar galben portocaliu

Urobilma este formata m intestin sub aciunea bacteriilor plecnd de la un alt pigment biliar bilirubina si este elimi nata m cea mai mare parte prin fecale In caz de retentie biliara de exemplu m cursul unui icter declanat de un
calcul care obstrueaza canalele biliare pigmeni! biliari nu mai pot fi eliminai m fecale (care sunt atunci decolorate) si se acumuleaz m urma
UROGRAFIE INTRAVENOAS. Examen radiologie care studiaz morfologia si funcionarea aparatului urinar
INDICAII SI CONTRAINDICAII Urografia intra venoasa (U I V ) examenul radiologie clasic al aparatului urinar este mult mai puin practicat dect altdat El este totui examenul cel mai indicat m numeroase boli urinare
in particular infecia urinara hematuna (prezenta de snge m urina) colicile nefretice si tulburrile mictionale
TEHNICA SI DESFURARE Urografia mtravenoas consta in radiografierea cailor urinare dup opacifierea acestora cu un produs de contrast lodat care se injecteaz pe cale venoasa si se elimina m urma Ea dureaz aproxi
mativ o ora si jumtate
Dup examen subiectul poate sa si reia imediat acti vitatile
EFECTE SECUNDARE Urografia mtravenoas poate antrena o reacie de intoleranta la iod (greuri vrsaturi scderea tensiunii arteriale) reacie care poate fi eviUta pnntr un tratament antialergic prescris preventiv pacienilor

UROQRAFIE INTRAVENOAS
662
PRINCIPALII CONSTITUENI AI URINEI
Principalele cauze de
micorare a acestor
valon

Valori medii
acestor valori

Principalele cauze de mrire a

Elemente minerale
Sodiu (natnune)

f Kegim tara sare De la 3 la 7 grame (adic de la

deshidratare
50la 15()milimoh)in24ore

Insuficienta suprarenahana
(boala lui
Addison)
,
Sindromul lui Conn

Potasiu (kahemie)

Insuficienta
suprarenahana

De la 2 la 4 grame (adic de la
50 la 100 mihmoli) m 24 ore

Calciu (caluurie)

Hiporaratiroidie
insuficienta renala

De la 100 la 400 mg (adic de

la 2 5 la 10milimoli)m24ore

Hiperparatiroidie

Clor (clorune)

Deshidratare

De la 4 la 9 grame (adic de la
120 la 250 milimoli) m 24 ore

Insuficienta suprarenahana

Acid unc (uncurie)

Criza de guta regim

vegetarian

De la 0 35 la 1 gram (adic de la Criza de guta leucemie 2 la

6 mihmoli) m 24 ore
|

Uree (azotune)

Insuficienta renala
Insuficienta hepatica

De la 10 la 35 grame (adic de
la 180 la 600 mihmoli) n 24
ore
De la 0 5 la 2 5 grame (adic
de la 5 la 20 mihmoli) m 24
ore
individ

Elemente organice

Creatimna
(creatmune)

Insuficienta renala

Urobilma (urobilmurie)

De la 0 2 la 3 5 mg (adic
hemoliza m 24 (re

Cretere a catabolismului
(febra) intoxicaie (cu fosfor
cu stibiu)
Miopatie

Unele afeciuni hepatice de la 033 la 5 91 umol)

Constitueni chimici anorma i

Glucoza
(glicozune)

Absenta

Hiperghcemie (diabet
zaharat diabet renal)

Proteine (protemune)

Sub 0 05g 24 ore

Protemune ortostatica
protemune de efort
nefropatie glomerulara
mielom multiplu

Corpi cetomci (acetonune

cetonune)

Abseni

Hipercatabolism (febra)
post ndelungat diabet
zaharat decompensat cu
acidocetoza
|

Celule epitehale
descuamate

Cteva celule

Inflamatie a cailor urinare

cancer al vezicii sau
ureterelor

Cilindri

1-2 cilindri hialmi pe mihlitru

Inflamatie a cailor urmare

nefrita

Hematii

Sub 5 000 pe mihlitru

Leucocite

Sub 5 000 pe minut

Afeciune vezicala
prostatica uretrala sau
renala
Infecie a cailor urinare
(pielonefrita prostatita)

Elemente celulare

)j.mol = micromol UTER

pnntr un tratament antialcrgic prescris preventiv pacienilor sensibili m timpul zilelor care preced examenul
UROKINAZ. Enzima produsa de ctre rinichi si excre tata in urina
Urokinaza are proprietatea de a degrada fibrma sub stana proteica ce intervine m formarea cheayalui in cursul procesului de coagulare a sngelui
UROLOGIE. Disciplina medico chirurgicala care se con sacr studiului si tratamentului bolilor aparatului urinar al celor doua sexe si ale aparatului genital masculin
UROPATIE. Orice boala care afecteaz aparatul urinar (bazinele uretere vezica si uretra)
URTICARIE. Boala dermatologica ce este caracten/ata prin apariia de placi rou m relief adesea foarte prun ginoase
Se disting urticanile acute care nu dureaz dect cteva ore urticamle cronice care persista mai mult de trei luni
Urticana acuta Aceasta poate fi cauzata de luarea anu mitor medicamente (analgezice antunflamatoare aspirina) de o neptura de insecta (viespe albina nar) sau poate avea o origine alimentara (cpuni
condimente crustacee peste) Mecanismul su este variabil fie declaneaz elibe rrea in organism de histamma coninuta m peretele nes tinal fie provoac o reacie alergica In sfrit unele boli infectioase
(hepatita virala mononucleoza mfectioasa unele boli parazitare) pot comporta o urticane m faza lor iniiala
Urticana cronica Cauzele urticanei cronice sunt mult mai numeroase dect cele ale urticanei acute
Urticamle cronice fizice (adic declanate de factori fizici) ereditari sau dobndii se clasifica m diferite tipuri
- urticane colmergica urmeaz eliberam unei substane denumite acetilcohna coninuta m mod normal m celulele nervoase acest fenomen este adesea consecutiv unui efort fizic intens sau unei presiuni
exercitate de un obiect greu de piele si este favorizat de sudatie
- urticane la frig care e frecventa
- urticane la apa care face periculoase bile m apa de ru sau de mare
- urticana solara care afecteaz toate regiunile corpului expuse la soare
Urticamle cronice alergice pot li provocate de un medl cament sau de zacutul la pat dar si de un pneumaler^en (substana alergizanta coninuta m atmosfera polenuri pulberi)
Totui m 30 pana la 40% dintre cazuri cauzele urti cariilor rmn necunoscute
Simptomele i semnele urticanei Ca regula generala urticana afecteaz dermul superficial ea se recunoate uor datorita asemnm cu leziunile provocate de urzica
Placardele sunt rotunde puin ridicate rozalii nconjurate de o margine alba mai mult sau mai puin marcata foarte mobile si trectoare ele dispar pentru a reaprea m alte locuri ale corpului uneori in cteva
ore La unu bolnavi se observa un dermografism o placa de urticane apare in locul m care pielea a fost frecat Urticamle colmergice si urticanile la apa sunt caracterizate pnntr un fel de couri de mrimea
unui cap de ac cu gmlie Urticamle cronice asociate unei boli generale se traduc prin apariia de placarde adesea fixe simetrice puin sau deloc pruriginoase ele pot sa fie nsoite de o febra uoara de dureri
articulare si de un sindrom inflamatonu moderat
Tratamentul urticanei Acesta consta m administrarea de antihistammice pe cale orala sau injectabila asociata uneori cu cea orala a altor medicamente ca cromoglicatul de sodiu sau ketotifenul care inhiba
degranularea celulelor numite mastocite fenomenul care elibereaz histamma Corticosteroizu administrai pe cale orala sau injectabila nu se utilizeaz dect m urticamle severe De altfel mgn jinle locale ale
pielii implica toaleta cu un spun acid sau cu apa care conine oet si aplicaii de lapte care catifeleaza pielea
Cauza urticanei trebuie sa fie tratata de fiecare data cnd este posibil suprimarea alimentului sau medicamentului responsabil chiar desensibilizarea Mai mult exista ade ea un factor psihologic favonzant al
crui rol poate fi atenuat cu anxiolitice si cu o psihoterapie -> QUINCKE (edem al Iu)
UTER. Organ muscular cavitar al aparatului genital ferm nm destinat sa gzduiasc oul fecundat pe timpul perioadei sale de dezvoltare si sa l expulze/e atunci cnd a ajuns la maturitate
STRUCTURA In afara sarcinii si m timpul activitii genitale de la pubertate pana la menopauza uterul este un organ de dimensiuni mici (7 sau 8 centimetri nlime) amplasat in micul bazin intre vezica m
fata si rect m spate In forma de con cu vrful m jos uterul cuprinde o parte umflata corpul utenn pe care se prind cele doua trompe utenne Cavitatea corpului utenn este tapetat cu o mucoasa endometrul
Extremitatea sa inferioara colul uterm se deschide m vagin
FIZIOLOGIE Mucoasa uterma sufer transformri ciclice sub influenta hormonilor ovariem stratul sau superficial se elimina m timpul fluxului menstrual In timpul sarcinii oul fecundat se implanteaz m
aceasta mucoasa iar placenta se dezvolta aici Tunica musculara neteda a uterului mio metrul se ngroa ea se contracta pentru a expulza ftul
PATOLOGIE Aceasta este dominata de anomaliile fizice (malformaii si malpozitu) infeciile si tumorile benigne si maligne
Malformaiile uterului rezulta dmtr o tulburare a dez voltarn embrionare (organogeneza) Ele cuprind UTERULUI
- aplazia utenna (absenta completa sau incompleta a uterului) care antreneaz o absenta a fluxului menstrual si o sterilitate definitiva
-hermuterul (sermuterul) sau uterul bicorn caracterizat pnn prezenta unuia sau dou colun care face totui posibila o sarcin
- hipoplazia (uterul de dimensiuni mici)
-uterul compartimentat (mprit total sau parial pnntr un sept) cea mai frecvent dintre malformaii care se gsete asociata adesea cu o compartimentare a vaginului
Malpoziule uterului (anomalii de poziie ale acestui organ) sunt foarte frecvente Ele se mpart m retroversiuni (nclinarea corpului utenn spre spate) sau retroflexium (nclinare a corpului uterm care antreneaz si colul cu el)
si pot provoca dureri m momentul fluxului menstrual (dis menoree) sau al raporturilor sexuale (dispareume) sau nc tulburri ale mictiunn (disune) Recurgerea la chirurgie este uneon necesar pentru a suprima durerile
f Infeciile uterului ating colul uterm (cervicita) sau corpul utenn (endometnt) Ele se pot propaga la trompele lui Fallopio (salpmgita) Germenii responsabili sunt de cele mai multe ori cei ai bolilor transmisibile sexual
Tumorile uterului pot fi benigne (fibroame ale corpului utenn polipi ai colului utenn) sau maligne (cancere) Aceste tumori se traduc adesea pnn menoragn (sangeran anormal de abundente m timpul fluxului menstrual) sau prin
metro-ragii (sangerare chiar minima survemnd in afara fluxului menstrual sau dup menopauza)
UTERULUI (cancer al) Cancer genital feminin care poate afecta fie colul fie corpul utenn (endometru)
Cancerul colului Uterm Este cel mai frecvent dintre cancerele aparatului genital feminin El ocupa cel de al doilea loc printre cancerele feminine dup cancerul sanu lui Acest cancer apare mai ales nainte de menopauz si la
femeia care a avut mai mult de un copil CAUZE Pnntre factoni de risc se afla infeciile genitale mai ales cele cu virus herpetic si cu papilloma virus care sunt boli cu transmisie sexuala multiplicitatea partenerilor sexuali
precocitatea vieii sexuale faptul de a fi avut mai mult de un copil
SIMPTOME SI SEMNE Leziuni precanceroase caracte nstice (displazie) preced apariia cancerului O displazie a colului sau un cancer la nceputul sau nu se manifesta adesea pnn nici un semn dar orice sangerare sau pierdere
colorata cu snge (dup raporturile sexuale intre fluxurile men struale dup menopauz) constituie semnale de alarma DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Displazule sunt decelabile in cursul unui examen ginecologic dar
diagnosticul can cerului de col utenn se bazeaz pe examenul la microscop al celulelor prelevate din zona suspecta pnn frotiu cervico vagmal Un frotiu al crui rezultat este anormal justifica
un examen vizual local (colposcopie) m cursul cruia este practicata o biopsie
Netratat cancerul de col utenn se ntinde mai nti local (la vagin la vezica la corpul uterm la rect) Sunt posibile metastaze m ficat
TRATAMENT Tratamentul face apel la chirurgie si la radioterapie crora li se asociaz sau nu chimioterapia n formele de cancer foarte localizate conizatia (amputatia colului) este uneori suficienta In formele mai evoluate
intervenia chirurgical mai mare cuprinde ablatia uterului a anexelor sale si a partn superioare a vaginului ea este completata cu o evidare (curare) a ganglionilor nvecinau ganglionii ihaci
DEPISTARE SI PROGNOSTIC Depistarea cancerului de col uterm implica efectuarea unui frotiu cervicovagmal La nceputul vieii sexuale sunt recomandate doua frotiun la interval de un an apoi un frotiu la aproximativ 3 am
pan la vrsta de 65 am aceasta frecventa putnd fi crescut pentru femeile care prezint risc Aceasta depistare este cu att mai importanta cu cat daca poate fi tratat chiar de la nceputul sau acest tip de cancer se vindec in
aproape toate cazurile
Cancerul corpului uterm Denumit si cancer al endo metrului acesta survine dup 40 am - m 75% din cazuri dup menopauza Mai frecvent la femeile care nu au avut copii el mai poate surveni si la femeile care nu au avut
niciodat raporturi sexuale
CAUZE Factorii de risc sunt obezitatea hipertensiunea arteriala diabetul zaharat o menopauza tardiva O hiper plazie (mgrosare) a endometrului precede adesea cancerul

SIMPTOME SI SEMNE Tumora se manifest prin sn geran la femeia care nu a ajuns la menopauz este vorba de fluxuri menstruale abundente (menoragn) sau mai ales de sangeran intre fluxurile menstruale (metroragu) O fe
meie la menopauza este alertata de reapariia pierdenlor sngernde
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se pune m urma histerografiei (radiografie dup injectarea unui pro dus de contrast) si/sau a histeroscopiei (examen direct al cavitii utenne cu ajutorul unui tub dotat cu un sistem
optic) care permite sa se realizeze o biopsie sau un chiuretaj utenn
Evoluia cancerului de corp uterm este lent intm zandu se pe mai muli am Metastazele pot atinge ficatul creierul oasele TRATAMENT
Tratamentul chirurgical consta m ablatia uterului si a ovarelor completata uneori pnntr o evidare a ganglionilor ihaci nvecinai El este asociat uneon nainte sau dup operaie cu o radioterapie UVEOMENINGIT
DEPISTARE SI DIAGNOSTIC Depistarea cancerului de corp utenn se face prin examenul ginecologic periodic si pe baza consultaiei medicale la cea mai nensemnata sangerare vagmala care survine dup menopauza
Prognosticul cancerului este legat de precocitatea diagnosticului garant al vindecam
U.V. - ULTRAVIOLETE
UVEE sau UVEA. Membrana intermediara vasculari zat care hrnete ochiul SINONIM trattu uveal STRUCTURA Uveea este compusa din diferite elemente insul corpul cihar si coroida toate trei de aceeai origine
embnologic si de constituie apropiata
Insul diafragma ntinsa m fata cristalinului este strpuns m centrul su de orificiul pupilei El controleaz cantitatea de lumina care ptrunde m ochi Insul este observabil la examenul clinic si la biomicroscop Examinarea poate
fi completat cu angiografia oculara si cu ecografia
Corpul cihar este compus din doua elemente procesele ciliare structuri vasculare responsabile de secreia de umoare apoas si muchiul cihar legat de cristalin care modifi candu i curbura permite astfel acomodarea ochiului
Corpul ciliar este greu observabil cu excepia cazului ecografiei
Coroida membrana vasculara a ochiului situata chiar sub retin pe care o separa de sclerotica este formata dmtr o reea vascular cu ochiuri mari Ea hrnete retina si sclerotica Coroida este vizibila la examinarea fundului de
ochi la angiografia ocular si la ecografie
PATOLOGIE
m Anomaliile congenitale ale uveei rare sunt coloboamele (fisurile) insului si ale coroidei
Patolognle degenerative excepionale sunt dominate de degenerescenta unui ochi deosebit de miop responsabila de o atrofie conoretimana si de hemoragii retiniene Pato lognlc degenerative duc la o scdere adesea importanta
a vedem
Tumorile uveei pot fi melanoame ale insului si mai ales ale coroidei ori metastaze care afecteaz coroida m pri cular m cazul unui cancer de sn sau pulmonar -* UVEIT
UVEIT. Inflamatie a uveei (membrana intermediara vasculanzaU care hrnete ochiul constituita din iris corpul cihar si coroida)
CAUZE Cauzele posibile sunt numeroase Ouveitapoate fi de origine bactenana m caz de plaga de intervenie chirurgicala sau de infecie (smuzita angma infecie dentara) de origine virala agenii m cauza fund atunci m
principal un virus herpetic responsabil de un herpes sau de o zona zoster ori de un citomegalovirus responsabil de infecii la subiecii imunodepnmati de origine parazitara (toxoplasmoza congenitala) de origine micozica
(candidoza oculara care poate evolua foarte repede la un subiect toxicoman si imunodepnmat) de origine autoimuna (oftai mie prin simpatie oftalmie faco antigemca provocata prin autoimumzarea mpotriva proteinelor
cnstaliniene eliberate in cazul unei cataracte mtumescente [cu umflare a cnsta linului] sau o plaga a cirstalmului) Ouveitapoate de ase menea sa nsoeasc unele afeciuni reumatologice (spondilartnta anchilozanta boala lui Still
sindrom oculo uretro smovial) boli de sistem (boala lui Behc,et) o sarcoidoza o meningita (se vorbete atunci de uveo meningita)
Totui m aproape 50% din cazurile de uveita cauzele rmn necunoscute
SIMPTOME SI SEMNE Se deosebesc diferite tipuri de uveita dup localizarea lor Simptomele lor sunt diferite
Uveitele se pot manifesta prmtr o scdere a tensiunii s prmtr o roseata
Uveitele intermediare sau par*, plamle\ mai rare dar deosebit de insidioase se manifest prin cteva mute zburtoare in fata ochilor care dispar m cteva zile sau m cteva sptmni Evoluia lor este treptata si Simptomele
pot recidiva
DIAGNOSTIC Acesta se pune pe baza examenului clinic si a examenului la biomicroscop uneori si pe baza angio grafiei oculare
TRATAMENT Administrarea de antnnflamatoare locale (cohre steroidiene sau nu) sau generale permite atenuarea puseelor Este imperativ tratamentul cauzei atunci cnd aceasta este cunoscuta -> COROIDIT IRIDOCLIT

UVEOMENINGIT. Forma rara de uveita (mflamatie a uveei) asociata cu o menmgiu (inflamatia menmgelor) adesea asimptomatica

VACCIN. Preparat de origine mii-robiana introdus in organism cu stopul de a provoca formarea anticorpilor (sau a celulelor ucigae) mpotriva microbului m cauza
Prezenta acestor anticorpi (sau acestor celule) creeaz o imunizare specifica mpotriva infeciei sau a toxinei purtate de agentul infectant corespunztor
Un vaccin este un germene rrucrobian care a fost adus in situaia de a si pierde pe cale artificiala puterea sa pato gen pentru a nu si pstra dect puterea protectoare Vacci nunle sunt obinute pnntr un tratament adaptat bu k yc
fizic sau chimic al germenilor patogeni
DIFERITE FORME DE VACCIN Vaccinurile sunt pre parate dup diferite procedee si sunt disponibile sub m multe forme
Germenii ornari denumii si germeni inactivai sau ineri produc vaccinuri care imunizeaz prin puterea anligemca remanenta a germenilor Utilizarea acestor vaccinuri nece sita injectri repetate si rapeluri pentru a rennoi
imunitatea vaccinurile care protejeaz mpotriva holerei febrei tifoide gripei tusei convulsive rablei hepatitei virale B sunt vaccinuri de acest tip precum si vaccinul antipohomielitit tip Salk admimstrabil pe cale parenterala
Germenii vii atenuau antreneaz o reacie imumtara similara celei pe care ar produce o infectarea organismului Este suficienta o singura injectare Din aceasta familie fac parte vaccinurile care protejeaz mpotriva rujeolei
oreionului si a rubeolei (asociate adesea m vaccinul R O R ) precum si cele mpotriva febrei galbene si a poliomielitei MAnatoxinele obinute prin modificarea chimica si fizica sunt utilizate atunci cnd toxina unui germene este
agentul patogen principal Imunitatea nu privete dect toxina Vaccinurile mpotriva diftenei tetanosului si botuhsmului sunt de acest tip
VACCINARE. Administrare a unui vaccin care are drept efect conferirea unei imuniti active specifice pentru o boala fcnd organismul refractar la aceasta boala
MOD DE ACIUNE Dat fund ca imunizarea activa nu se instaleaz dect dup cteva zile sau cteva sptmni de la administrarea vaccinului vaccinarea reprezint de cele mai multe ori un mijloc de prevenire fata de o
infecie data
Dar ea mai poate fi utilizata de asemenea si pentru a ntri mijloacele de aprare ale organismului fata de o infecie deja instalata (vaccmoterapie) Serovaccmarea asociaz vaccinarea (protecia pe termen lung) si seroterapia
(acti unea imediata) astfel se previne tetanosul la persoanele
cu un spin de trandafir de exemplu)
INOCULARE Dup felul vaccinului inocularea poate fi fcuta pe cale parenterala (subcutanata mtamusculara sau intradermica) ori mai puin des pe cale orala (vaccinarea antipohomielitica de exemplu) Se recurge astzi la
doua tipuri de vaccinare vaccinrile combinate care constau in amestecarea m momentul utilizam a vaccinurilor m aceeai seringa si m inocularea lor mtr un singur punct de injectare m organism vaccinrile simultane care
constau in administrarea vaccinurilor m diverse puncte ale orga msmului sau pe cai de administrare diferite
VACCINRI CURENTE Vaccinrile privesc bolile grave frecvente si evitabile
La copil anumite vaccinri sunt obligatorii altele sunt facultative dar recomandate m mare msura Fiecare tara propune un calendar al vaccinrilor in funcie de condiiile epidemiologice care n sunt proprii mpotriva
tuberculozei (B C G ) mpotriva diftenei tetanosului si poliomielitei (DTP) dar si mpotriva tusei convulsive - boal infeci oasa deosebit de grava la sugarul mic boala denumit si pertussis- mpotriva rujeolei oreionului si
rubeolei (vac cinul ROR) O alta vaccinare mai recenta permite prote jarea copiilor fata de Haemophillus influenzae de tip B (meningita purulenta epiglotita etc ) Acest vaccin poate fi asociat cu vaccinul mpotriva diftenei
tetanosului tusei convulsive si a poliomielitei (D T P P) se vorbete atunci de un vaccin pentavalent In sfrit m tarile m care mai bntuie mea bolile zise pestileniale (holera febra gal bena de exemplu) trebuie practicate
vaccinrile cores punzatoare
La adult se disting vaccinri de mai multe tipuri unele privesc afeciunile prezente m toate prile lumii (tetanos rubeola pentru femeile neimunizate prin boala gripa pentru persoanele in vrsta sau fragile) altele sunt
obligatorii 667

VACCINARE
CALENDARUL VACCINRILOR OBLIGATORII SAU RECOMANDATE IN CTEVA TARI
Vaccinuri mpotriva
Belgia
Canada
Elveia
Frana
Tuberculozei (B C G )

La natere pentru
copiii din familiile
din zonele m care
tuberculoza este
activa

Intre prima lun si

6 am nainte de
intrarea m colec
tivitate de la 1 1-13
am pana la 18 am
daca testul
tuberculmic este
negativ

Diftenei tetanosului tusei

convulsive poliomielitei
(D T P P *)

3 luni prima injecie

4 luni a doua injecie
13-1 4 luni rapel

2 luni prima
injecie 4 luni a
doua injecie 18
luni rapel 4-6 am
rapel

2 luni prima vac

cmare (injecie
Diftero Tetano
Pertussis pe cale
orala vaccin anti
pohomielitic) 4 luni
a doua vacci nare
(idem) 6 luni a treia
vaccinare (idem)

2 luni prima
injecie 3 luni a
doua injecie 4 luni
a treia injecie 1618 luni primul
rapel
l

Diftenei tetanosului
poliomielitei (DTP)

6 am rapel 16 am
rapel pentru tetanos

14- 16 am rapel

15-24 luni 5 6 am
si la sfritul
colaritii rapeluri

5-6 am al 2 lea
rapel 11-1 3 am al
3 lea rapel 16-1 8
am al 4 lea rapel
(apoi tetanos si
polio la fiecare 10
am)

Gripei

5 luni recomandat

Hepatitei B

3 luni 5Ium 13-14

La natere prima
luni 11-1 2 am vaccin njectie 1 luna a 2 a
recomandat
injecie 6 luni a 3 a
injecie

La natere pentru
copiii provenind
din zone m care
hepatita B este
activa

Sugar copil de la
11 la 13 am adult
cu risc (parteneri
multipli etc )

Infeciilor cu
Haemophillus influenza?
de tip B (H I B *)

3 luni I a injecie 4
luni a 2 a injecie 5
luni a 3 a injecie 1314 luni rapel

2 luni I a injecie 4
luni a 2 a injecie 6
luni a 4 a injecie
18 luni rapel

2 luni I a injecie 4
luni a 2 a injecie 6
luni a 3 a injecie
2- 15 am rapel

2 luni I a injecie 3
luni a2amjecne 4
luni a 3 a injecie
16- 18 luni rapel

Rujeolei creionului
rubeolei (R O R )

15 luni o mjecUe 6
ani daca nu a fost
admi mstrat anterior
11-1 2 am rapel

12 luni o injecie

15 luni o injecie
Vaccinul este reco
mandat adolescen t
lor nevaccmati

9-1 2 luni o injecie

11-13 am rapel
pana la 45 am
pentru femeile
nevaccinate

* Vaccinul D T P P

De la 60 la 70 am
m fiecare an

mul mpotriva infeciilor cu Haemtphillus mfluenzae de tip B pot fi asociate

pentru persoanele care pleac m anumite tari tropicale iar altele in sfrit devin necesare pentru o afeciune deosebita sau din cauza unor riscuri inerente m anumite profesii (hepatita B sau diftena pentru personalul sanitar
rabia pentru agricultori veterinari sau lucratorii forestieri hepatita A pentru angajaii sectoarelor alimentare etc )
REVACCINARE Din cauza imunitii limitate conferite de anumite vaccinuri este necesar sa se practice un rapel VACCINA
la un anumit timp dup prima vaccinare In paralel o revaccinare are lot dup o anume perioada daca pacientul nu a reacionat la prima inoculare (B C G ) sau daca m decursul timpului au aprut modificri antigemce m struc
tura virusului pe care vaccinarea urmrete sa l combat (vaccinarea anuala mpotriva virusului gripei care se modific frecvent)
CONTRAINDICAII
Contraindicanle absolute la administrarea unui vaccin sunt afeciunile maligne (cancer boala de snge) afeciunile viscerale cronice deficitele imumtare afeciunile neuro logice si protemunile Ablatia splinei constituie de
altfel o contraindicatie la administrarea oricrui vaccin viu atenuat (vaccin antirujeolos vaccin antirubeohc vaccin mpotriva creionului de exemplu) Vaccinurile bacteriene inactivate (mpotriva tusei convulsive Ipertussis]) sunt
contraindicate m caz de reacie puternica dup o precedenta injecie
Contraindtcaitle temporare la administrarea unui vaccin sunt febra si urmrile imediate ale unei intervenii chirurgicale Bolile renale insuficientele cardiace sau respi ratoni bolile dermatologice inclusiv eczema nu constituie
contraindicaii cu condiia ca vaccinrile s fie practicate m afara unui puseu al bolii n prezenta unui teren deosebit de alergic vaccinarea este posibila dup un protocol bme definit care cuprinde ndeosebi o proba de toleranta
la vaccin n timpul sarcinii sunt contraindicate vaccinurile antipertussis antipoliorruelitic pe cale orala antirujeolos antirubeohc antitifoidic antirabic cu excepia cazului unei contaminri sigure) si m afara urgentelor vaccinurile
anti diftenc si antiamanl (mpotriva febrei galbene) In schimb este posibil s se vaccineze o femeie gravida mpotriva gripei ncepnd cu luna a 4 a de sarcina mpotriva tuber culozei (B C G ) a holerei poliomielitei si
tetanosului
EFECTE NEDORITE Administrarea anumitor vaccinuri poate antrena reacii locale (durere rocata umfltur) o febra si uneori reacii alergice (febr urticane)
In Romnia m cadrul Programului National de Imuni zri al Ministerului Sntii calendarul vaccinrilor pentru copii si adolesceni este prezentata in tabelul de mai jos*
VACCIN. Boala mfectioasa a vacilor si cailor trans misibila omului provocata de un virus din familia poxvirusunlor
Acest virus responsabil de cowpox (boala mfectioasa a vacilor) sau de hortepox (boala mfectioasa a cailor) este foarte apropiat de virusul variolei
VACCINOTERAPIE. Utilizare a unui vaccin in scop curativ si nu m scop preventiv
Vaccmoterapia este utilizata pentru efectele nespecifice pe care le produce injectarea unui vaccin o vaccinare antreneaz in fapt o febra si reacii inflamatorii care pot servi la stimularea mijloacelor de aprare ale organismului
in infeciile recidivante sau trenante sau cu perioad de
Utilizarea B C G ului (vaccinul antituberculos) m tratamentul unor afeciuni maligne ca mielomul multiplu leucerrua si mai ales cancerul vezicii este m curs de evaluare
VAG (nerv) - PNEUMOGASTRIC (nerv)
VAGAL, -. Relativ la nervii vagi sau pneumogastrici O sincopa vagala este o scurta pierdere a stm de consti enta provocata de o prea mare activitate a nervilor pneumo gastrici
CALENDARUL VACCINRILOR IN ROMNIA
Vrsta recomandat
Vaccm(uri)
Comentarii
0-7 zile
2 luni
4 luni
6 luni
9-11 luni

BCG
DTP
DTP
DTP

Hep B
VPOT Hep B
VPOT
VPOT Hep B

12 luni
30-35 luni
7 am (m clasa I)
9 am (m clasa a III a)
14 am (m clasa a VIII a)
La 24 am

DTP VPOT

In maternitate
Simultan
Simultan
Simultan

Ruj
DTP
D T Ruj
VPOT
DT BCG

DT

Simultan
In campanii**
In campanii**
In campanii**
In campanii**
Si la fiecare 10 am ulterior

* Date furnizate prin amabilitatea Direciunii Institutului Cantacuzmo

** Organizate anual de ctre Ministerul Sntii
D T P - vaccin diftero tetano pertussis (tnvaccm) D T - vaccin diftero tetamc (bivaccm) - V P O T - vaccin oral trivalent Hep B vaccin contra hepatitei B Ruj - vaccin antirujeohc B C G - Bacii Calmette Guenn (vaccin
antituberculos DT - bianatoxma dlfero tetamca (se utilizeaz dup vrsta de 14 am) VAGINIT
VAGIN. Conduct musculomembranos care se ntinde de la uter la vulva femeii
STRUCTURA Vaginul msoar de la 8 la 12 centimetri lungime Partea cea mai de sus a cavitii sale este ocupata de proeminenta colului utenn care este nconjurata de un manon fundul de sac vagmal Extremitatea sa
inferioara este separat de vulv pnntr o membran himenul care este rupt m cursul primului raport sexual Umiditatea sa este ntreinuta de o substana onctuoasa si albicioasa secretat de celulele vagmale si de mucus care
provine din colul utenn numit glera cervicala
La menopauza secreia hormonala m particular cea a estrogenilor se ntrerupe iar pereii vagmali se usuc si se subiaz treptat antrennd uneori dureri in cursul raportu nlor sexuale Un tratament hormonal substitutiv local sau
general permite remedierea acestui fenomen fiziologic
PATOLOGIE Tulburrile vagmale sunt foarte frecvente pierderile vagmale si mancanmile sunt semnele unei infecii locale (vagimta) utenne (endometnt) sau vulvare (vulvita) Mai rar vaginul poate fi sediul unor chistun sau
unor polipi care nu sunt extirpai atunci cnd nu sunt deranjani De altfel fora contractil a pereilor este cea care se poate afla la originea unei reacii ce face raporturile sexuale dureroase vagmismul n sfrit vaginul poate m
mod excepional s fie afectat de un cancer
VAGIN (cancer de) Cancer care afecteaz vaginul sub forma unui carcmom epidermoid (cancer al epitehului) sau al unui adenocarcmom (cancer al esutului glandular)
O form particulara a cancerului de vagin a fost sem nalata la fetele ale cror mame m timpul sarcinii au luat dietilsilbestrol (estrogen destinat prevenim avorturilor si hemoragiilor obstetncale) Dietisilbestrolul nu mai este
comercializat ncepnd cu anul 1977 Cancerele secundare ale vaginului corespund unor meta staze de cele mai multe ori ale unor cancere al vulvei al colului uterm sau al ovarului
Cancerul vaginului este o tumora foarte rara si este pusa de cele mdi multe ori m evidenta prin sangeranle sau pier denie vagmale Atunci cnd la ongmea lor se afla luarea de dietilstilbestrol de ctre mama pacientei sangeranle
importante survin m afara fluxului menstrual m momentl pubertii sau la puin timp dup
El este depistat pe baza unui frotiu cervicovagmal diagnosticul este confirmat prin biopsia fragmentelor din zonele suspecte analizate la microscop
Tratamentul este de cele mai multe ori chirurgical aso ciat cu radioterapia
PREVENIRE Femeile care au fost tratate pentru un cancer al vulvei al colului utenn sau al ovarului trebuie sa se supun unei supravegheri generale regulate precum si unei supraveghen ginecologice Fetele ale cror mame au
luat dietilsilbestrol m timpul sarcinii trebuie sa fie supravegheate
prin examinare anuala pe plan ginecologic pe toata durata vieii lor sexuale
VAGINAL, -A. Relativ la vagin
Pierderile vagmale sunt scurgeri de glera cervicala fie fiziologice (in momentul ovulatiei de exemplu) fie pato logice (care atesta o infecie a cailor gemtdle)
VAGINISM. Afeciune caracterizata pnntr o contractura
spasmodica involuntdra d muchilor vagmah si penvagmali in momentul penetram penisului in vagin ceea ce face ca penetrarea sa fie imposibila sau cel puin dureroasa
Vagmismul se numete primar dacd se produce nc de la primul rdport sexual secundar atunci cnd survine dup un interval de relaii sexuale satisfctoare
CAUZE Ele sunt uneori fizice (mflamatie infecie mal poziie a organelor genitale prezenta unui himen rezistent) uneon psihologice (amintirea unei nateri dificile msufi cienta preliminariilor amoroase violenta sau stngcia
partenerului absenta donntei viol) Vagmismul si frigidi tatea nu se asociaz femeia putnd ajunge la orgasm prin masturbare
DIAGNOSTIC Examenul ginecologic trebuie mai nti s depisteze o malformaie sau o infecie care nu sunt cunos cute tuseul vagmal putnd fi realizat sub anestezie In absenta oncarei cauze organice un bilan psihologic se
va strdui sa precizeze dificultile prezente sau trecute (edu catie rigida) ale pacientei
TRATAMENT Tratamentul care vanaza dup cauze poate cuprinde o intervenie chirurgicala sau un tratament anti biotic m caz de anomalie fizica sau de infecie ori poate face apel la dilatatia treptata a vaginului la un ajutor
psihologic specializat la o educaie psihosexuala si/sau la excercitn de relaxare
VAGINIT. Inflamatie a pereilor vagmali CAUZE O vagimta este provocata de cele mai multe ori de o infecie cu bacterii sau cu ciuperci (Candida albicans tnchomonas Gardnerella vaginalw) de o reacie la pre zenta unui
corp strin (obiect introdus de fetite tampon vagmal uitat) de o alergie (la un produs de meninere a igienei) sau de o atrofiere postmenopauzica a vaginului cauzata de o micorare a secreiei hormonale In mod nor mal vaginul
este sediul unei flore microbiene care creeaz un mediu acid protector mpotriva germenilor nocivi Dac dmtr un motiv oarecare echilibrul acestei flore este rupt se instaleaz o vagimta
SIMPTOME SI SEMNE Infiamatia se traduce prin pier den vagmale anormale (leucoree) uneori sngernde pnntr o senzaie de arsura prin mancarimi Raporturile sexuale pot fi dureroase (dispareume)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT O prelevare de secreii vagmale permite sa se stabileasc germenele m cauza VAGOTOMIE

670
Tratamentul face apel la aplicaii locale de antimicozice sau de antibactenene (ovule ginecologice) sau la administrarea de antibiotice pe cale generala m caz de infecie cu tncho monas sau cu Gardnerella
va^malu In cazul femeii aflate la menopauz tratamentul poate cuprinde administrarea locala de hormoni (estrogem) care refac grosimea si suple tea vaginului
VAGOTOMIE. Secionare chirurgicala a nervului pneumo-gastnt ori nervul vag la nivelul abdomenului
INDICAII Vagotomia este o intervenie eficace m caz de ulcer gastroduodenal rebel la orice tratament medica mentos Nervul pneumogastric este de fapt responsabil de secreia acida a stomacului care
favorizeaz apariia ulcerelor
DESFURARE Vagotomia este realizata prin chirurgie clasic sau prin celioscopie (cu ajutorul unor tuburi dotate cu un sistem optic sau cu instrumente chirurgicale mtro duse prin mici incizii abdominale
Intervenia fr gravi ae nu las sechele si nu necesita nici un regim deosebit
VALGUS. Care se departea/a spre exterior m raport cu axa corpului
Termenul ^enu val^um desemneaz astfel o deviere a axului gambei spre exteriorul axei coapsei atunci cnd genunchii se ating subiectul are picioarele deprtate In acelai fel hullux vu/^ws este o deviere a
degetului mare de la picior ctre celalalt responsabila de o tumefiere dure roasa denumita curent bttura ( mont )
VALIN. Acid ammat indispensabil (adic nesmtetizabil de ctre organism care trebuie sa fie primit prin alimen tatie) avnd o structura chimica zisa m lan ramificat
VALSALVA (manevra a lui) Proba respiratorie con stand m efectuarea unei expiraii forate cu glota nchisa SINONIM proba lui Vahalva
Proba efectuata pentru aprecierea capacitii de adap tare a aparatului cardiovascular la efort provoac m mod normal bradicardie si modificri de volum ale inimn
VALV. Structura anatomica ce nu permite scurgerea unui lichid dect mtr o singura direcie
Valvele cardiace sunt elemente constitutive ale dife ntelor valvule care mpiedica refluxul sngelui m cursul trecem sale din auricule m ventricule si din ventricule in arterele principale Valvula tncuspida
intre auriculul si ventriculul drept este formata din 3 valve denumite valve tricuspide valvula mitrala la intrarea arterei pulmonare si valvula aortica la nivelul de formare a aortei sunt compuse fiecare din 3
valve sigmoide m forma de capsula deschis spre vas
VALVA ARTIFICIALA. Dispozitiv plasat m mim si destinat sa nlocuiasc o valvula cardiaca defecta SINONIM protez \alvulara - NLOCUIRE VALVULAR
VALV URETRALA. Malformaie congenitala mascu lina constant din prezenta m uretra a doua pliuri mucoase care mpiedica urma coninuta in vezica sa se evacueze m mod normal
Valva uretrala este malformaia obstructiva a aparatului urinar jos (vezica uretra) care se observa de cele mai multe ori Ia biei
SIMPTOME SI SEMNE O valva uretrala este o malfor matie grava nsoita uneori si de alte malformaii con genitale (duplicitate renala megaureter) Ea se traduce pnntr o dilatatie a vezicii si a aparatului
urinar nalt (rinichi uretere) care poate avea drept consecina m cazul m care valva mpiedica complet scurgerea urmei o insuficienta renala prin distrugerea ambilor rinichi Daca obstrucia este moderata
valva uretrala se manifesta pnntr un jet mictional anormal de firav prin pierderi nocturne de urma si prin infecii urinare repetate
TRATAMENT SI COMPLICAII Tratamentul consta mtr un prim timp m drenarea vezicii punnd sub anestezie generala o sonda uretrala sau un cateter suprapubian pentru a suprima dilatatia rinichilor si a
ureterelor (ceea ce poate lua de la cteva zile pana la cteva sptmni) Intr un al doilea timp valvele uretrale sunt mcizate si distruse pe cale endoscopica (uretroscopie) Este vorba de un tratament complex
ale crui sechele (insuficienta renala incontinenta urinara ngustare a ureterei) sunt frecvente si justifica o supraveghere regulata timp de mai muli am
VALVULA. Pliu membranos m interiorul unui canal real /and evitarea refluxului de lichid sau de matern
Valvulele sunt constituite adesea din mai multe ele mente denumite valve acestea sunt dispuse astfel meat sa se deprteze unele de altele atunci cnd sunt apsate m sensul curentului si sa se apropie atunci
cnd sensul apsam este invers cu scopul de a evita un reflux Ele joaca deci un rol de supapa
Valvulele cardiace Cele 4 pliuri membroase care cana hzeaza sngele m menorul inimii pentru ca el sa se scurg mtr o singura direcie
DIFERITE TIPURI DE VALVULE CARDIACE Cele doua valvule aunculoventnculare cea mitrala la stnga si cea tncuspida la dreapta formate respectiv din 2 si 3 valve sunt localizate la intrarea
ventriculelor Cele doua valvule arteriale aortica la stnga si pulmonara la dreapta formate fiecare din cate 3 valve sigmoide la originea aortei si a arterei pulmonare
Valvula mitral este deschisa m timpul umplem ventn cuiului stng lsnd sa treac nestingherit sngele care vine 671
VAQUEZ
de la auriculul stng In timpul contraciei ventriculare ea se nchide m mod etan

 Valvula tncuspida este deschisa m timpul umplem ventriculului drept si se nchide m timpul contraciei ventriculare
Valvula aortica se deschide sub presiunea sngelui m timpul contraciei ventriculului stng (sistola) si se nchide m timpul relaxm sale (diastola) o data sngele ejectat m aort
Valvula pulmonara se deschide m cursul contraciei ventriculului drept pentru a permite ejectarea sngelui spre plmni apoi se nchide pentru a evita refluxul sangvin
PATOLOGIE Valvulopatnle atingeri ale valvulelor car diace prin stenoza (ngustare) sau prin insuficienta (lipsa de etaneitate) valvulara pot fi de origine mfectioasa inflamatone sau degenerativa
VALVULOPATIE. Atingere a unei valvule a inimii CAUZE Valvulopatnle au cauze variate congenitale (mal formaii) inflamatorii (reumatism articular acut) mfectioase (endocardita (infecie a valvelor
inimii]) degenerative legate de vrst ischemice prin insuficienta coronarian (angor infarct) In sfrit exista o atingere a valvulei mitrale provocata de ruperea cordajelor sale nemaifnnd legata de ventriculul
stng valvula mitrala se ndreapt spre auriculul stng m momentul sistolei
DIFERITE TIPURI DE VALVULOPATIE Leziunile unei valvule antreneaz fie ngustarea (stenozarea) sa fie o insuficienta
ngustarea \alvulard provoac o jena m timpul trecem sngelui valvula nefnnd suficient de deschisa m diastola (umplerea cavitilor cardiace) pentru valvulele mitrala si tncuspid si m sistola (contracie
cardiaca) pentru valvulele aortica si pulmonara
U Insuficiena valvulara denumita si scurgere ori mconti nent este legata de o ahsenta a etaneitii valvulei m diastol pentru valvulele aortica si pulmonara m sistola pentru valvulele mitrala si tncuspida
SIMPTOME SI EVOLUIE Valvulopatnle minore pot trece neobservate Totui chiar m acest stadiu ele se complic destul de uor m endocardita prin propagarea pe cale sangvina plecnd de la un focar
mfectios In alte cazuri se observa tulburri de ntm (palpitaii) stri de ru un angor (angm pectorala) semne de insuficienta cardiaca (jena respiratorie) Simptomele pot sa nu apar dect la efort nainte de a
deveni permanente
Orice anomalie valvulara importanta are rsunet asupra auriculului sau a ventriculului in amonte de valvula atinsa dilatdtia auriculului dilatatia ventriculului sau myosarea peretelui sau In plus travaliul
inimii creste ceea ce explica evoluia posibila spre o insuficienta cardiaca
DIAGNOSTIC O valvulopatie este suspectata la auscultatie pnn perceperea unui suflu (zgomot anormal prelunyt) Sunt
necesare examene complementare electrocardiografie radiografie a toracelui ecografie a inimii chiar catetensm cardiac (introducerea mtr un vas periferic a unei sonde mpinse pana m mima)
TRATAMENT Valvulopatnle minore necesita o supra veghere medicala care permite m particular prevenirea endocarditei ndeosebi prin luarea de antibiotice nainte si m timpul ngrijirilor stomatologice
sau a oricrei intervenii chirurgicale asupra unui fc car mfectios cu scopul de a evita introducerea unui germene m circulaia snagvma Printre Valvulopatnle severe unele (stenoza mitrala cu valve suple
stenoza pulmonara) pot beneficia de o valvuloplastie nlocuirea valvulei pnntr o proteza mecanica sau prmtr o grefare de valva biologica zisa bioproteza privete valvulo patnle aortice si Valvulopatnle
mitrale neaccesibile unei valvuloplastn
VALVULOPLASTIE. Reparaie anatomica si restauraue funcionala a unei valvule cardiace anormale DIFERtTE TIPURI DE VALVULOPLASTIE
ValvuUpa\na medicala prin cateteri^m cardiac este indicata in caz de stenoza valvulara si privete ndeosebi valvula mitrala uneori valvula pulmonara O sonda fina si lunga este introdusa mtr un vas
superficial sub anestezie locala prin piele apoi este mpins pana in inima sub control video Un balonas situat la extremitatea sondei este plasat m orificiul valvulei si umflat la presiune mare timp de cteva
secunde
Val uitpla Ua ci irur^ cala este o operaie chirurgicala care se desfoar sub anestezie generala si sub circulaie extracorporala m timpul interveniei circulaia nu se face prin mima ci prmtr un aparat
exterior care asigura oxige narea sngelui O astfel de reconstituire valvulara este mdi cat m tratamentul insuficientei unei valvule (scpare de snge m contracurent) ndeosebi a valvulei mitrale Actul
chirurgical depinde de fiecare ca/ poate fi vorba de ablatia unui fragment de esut valvular excedentar de o scurtare a cordajelor de punerea unui inel care remode leaza orificiul etc
VAQUEZ (poliglobulie a lui) Boala caracterizata prmtr o proliferare maligna a precursorilor globulelor rou SlNO NIM p( li^U bulia primitiva a lui Vacjue
Poliglobulia lui \ aquez este forma cea mai frecventa a sindroamelor mieloprohferative Ea survine de cele mai multe ori dup vrsta de 40 am Originea sa este necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Boala se manifesta m general prin simptome numeroase si pronunate mrosirea fetei si a mucoaselor dureri de cap vertije senzaii mai mult sau mai puin dureroase de nepenire
furnicturi mancarimi cauzate de contactul cu apa VARICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE
672
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe numrtoarea formulei sangvine (NFS) care eviden tiaz o cretere marcat si fr cauza vizibila a numrului de globule rou precum si o proporie anormal de mare
de plachete si de pohnucleare neutrofile (varietate de globule albe) m raport cu alte celule ale sngelui
Tratamentul consta m practicarea de sangeran repetate si abundente destinate sa reduc masa de globule rou m raport cu masa totala a sngelui Acest tratament trebuie uneori s fie urmat timp de mai muli am La subiecii
vrstnici tratamentul consta m limitarea proliferam telu lelor maligne fie prin intermediul medicamentelor care inhib diviziunea celulara (antirmtotice) fie prin intermediul fosforului radioactiv C2?)
Sperana de viat a bolnavilor m particular a bolnavilor tineri este buna si prognosticul rmne m ansamblu favorabil

VARICE ALE l
.Dila
tatu patologice permanente ale unei vene a coapsei si mai ales a gambei nsoite de o ulceraie a peretelui sau
Vancele membrelor inferioare sunt de cele mai multe ori eseniale sau idiopatice adic ele constituie fenomene izolate si nu sunt consecina nici unei boli Ereditatea factorii hormonali o suprancrcare ponderala un mod de viata
sedentar staionarea ndelungata in picioare si/sau la cldur pot favoriza apariia vancelor Acestea sunt legate de un defect de etaneitate al valvulelor venoase care mpiedic m mod normal refularea sngelui m jumtatea
inferioara a corpului de aici rezulta o dilatatie a venelor predominnd la picioare din cauza greutii
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele sunt provocate mai ales de acumularea de snge in gambe nu att de vancele m sine crampe greutate m picioare furnicturi rar duren m adevratul sens al cuvntului Apoi se formeaz un
cordon albastru moale sinuos vizibil prin piele care se aplatizeaz m poziia ntinsa si iese m evidenta m poziia m picioare
COMPLICAII Vancele se afla la originea a trei feluri de complicaii
Flebita superficiala mflamatie acuta a jurul vancelor membrului inferior se traduce pnntr o durere si o modifi care a piei (nrosire aspect cartonat) in lungimea segmen tului vancos
Ruptura de varice antreneaz o hemoragie abundenta si neateptat Sangerarea unei vance poate sa se scurg m exterior sau poate da natere unui hematom subcutanat dureros
Tulburrile cutanate se produc pe termen lung Acestea sunt m general o dermita ocre (coloraie bruna a pielii) si ulcere varicoase (plgi persistente frecvent supramfectate)
TRATAMENT Acesta nu vizeaz doar atenuarea even tualelor simptome sau acionarea doar pe plan estetic ci si mpiedicarea agravam vancelor si prevenirea complicaiilor
lor Tratamentul vancelor eseniale ale membrului inferior face apel la mai multe metode uneori combinate lupta mpotriva acumulam de snge (purtatul de ciorapi de con tentie supramaltarea picioarelor in timpul somnului supn
marea expunem picioarelor la cldura) prescnerea de medicamente venotonice sclerozarea vancelor (pnn mjec tarea unei substane atrofiante) tratamentul chirurgical pnn stripping (ablatia unei vene pnn dou nuci incizii
practicate la nivelul gleznei si al coapsei) sau CHIVA (chirurgie hemodmamica a insuficientei venoase in regim ambulator) care consta m hgaturarea venelor deficiente Curele termale pot fi benefice in particular pentru
tratamentul tulburrilor cutanate pe termen lung si al ulcerelor vancoase
PREVENIRE Cteva reguli de igiena permit prevenirea sau ntrzierea apantiei vancelor compensarea sedentaris mului prin exerciii fizice (mers natatie) evitarea statio narilor ndelungate in picioare si a tuturor formelor de
cldura (expuneri la soare sauna) dormitul cu picioarele supramaltate purtatul de ciorapi de contentie si evitarea compnmani gambelor (osete ciorapi sau ghete prea strnse la partea de sus care risca sa acioneze ca un garou)
VARICE ESOFAGIENE. Dilataii patologice ale vene lor inferioare ale esofagului
CAUZE SI SIMPTOME Cauza cea mai frecventa a van celor esofagiene este ciroza hepatica alteraue cronica a stm ficatului fie ca este vorba de o ongme alcoolic autoimuna (ciroza biliara pnmitiva) sau metabolica
(hemocromatoz) Vancele esofagiene nu se manifesta prin nici un simptom atta vreme cat nu se rup Ele sunt asociate uneori cu ascit (efuziune hchidiana m pentoneu) TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul unei hemo
rgii consecutive unei rupturi de vance esofagiene face apel la reanimare si transfuzie hemoragia fund oprita fie prin compresie cu ajutorul unei sonde cu balonas gonflabil fie prin sclerozare endoscopica (injectare a unei
substane atrofiante m vena) In caz de eec al tratamentului medi cal poate fi mtrepnnsa o intervenie chirurgicala de urgenta (anastomoza portocava)
Fr tratament vancele esofagiene sfresc prin a se rupe antrennd o hemoragie care poate fi grav^ mani festandu se pnntr o hematemeza (emisie pe gur de snge nedigerat) si provocnd o anemie acut si o scdere brutal a
presiunii arteriale
Tratamentul preventiv al hemoragiei consta fie m admi mstrarea de medicamente betablocante (care diminueaz debitul sangvin) fie m sclerozarea endoscopica a vancelor
VARICEL. Boala mfectioasa contagioasa provocat de un virus din familia herpesvirusunlor virusul vancel zona sau V Z SINONIM variat de vnt
Virusul vancel zona este un virus ADN care aa cum o arata si numele este responsabil de asemenea si de zona zoster 673

VAS
CONTAMINARE Vdncela survine de cele mai multe ori in copilrie intre 2 si 10 ani Ed este mai rard dar si mai sever la adult Transmisia virusului se face pe cale respi ratone prm inhalarea picaturilor de saliva emise de un
bolnav sau prin contact direct cu leziunile sale cutanate SIMPTOME SI SEMNE Formd ced mdi obinuita a van celei survine dup o mcubare a virusului care dureaz m jur de 2 sptmni m timpul creia subiectul este conta
gios Boala se caracterizeaz pnntr o erupie cutanata tipica precedat adesea de o febra puin ndicdta (38C) si de o mrosire trectoare a pielii Erupia evoluedZd pnn pusee succesive distanate la 2-4 zile Ea debuteaz pe tordce
se inunde pe tot corpul (pieled tdpului brae dxile coapse) uneon pe mucoase si m cele din urma pe fald nsoita de mancrinu puternice ea se manifesta prin mici pete rou cu diametrul de 2-4 milimetn care m 24 ore se
trdnsforma m vezicule superficiale mn cat gmlia unui ac umplute cu un lichid limpede Coninutul fiecrei vezicule nti se tulbur si apoi se usuc dup doua zile Atunci in locul veziculei apare o crusta ea cade cam m a
aptea zi Erupia veziculara se vmdecd m 10 pdna la 15 zile COMPLICAII Vancela este o boal benigna compli catule sale cutanate sunt constituite m principal din leziunile formate pnn scrpinat cdre Idsa urme de neters
acestea pot fi evitate pnn mgnjin locale care calmedZd mdncdnrmle i evit supramfectarea La copil pot surveni complicaii neurologice benigne si trectoare mai ales sub forau de encefalit antrennd o senzaie de vertij La
adult sunt constatate uneori mamfesUri pulmondre spre a treid zi d infeciei febra se ridica pana la 40C apare o tuse uscata iar apoi se instaleaz o dificultate la respirdtie Unele forme grave pot da loc unei insuficiente
respiratorii acute dar majontatea cazunlor evolueaz favorabil m doua sptmni Complicaiile cele mai severe privesc subiecii imuno deprimai erupia este atunci cutaneomucoasa abundenta constituit din numeroase
elemente voluminoase hemo ragice si necrozate Localizrile poliviscerale sunt frecvente mai ales cele hepatice neurologice si pulmonare
TRATAMENT Acesta trebuie sa fie instituit precoce Pentru forma obinuita a vancelei tratamentul consta m aplicarea locala de antiseptice cu scopul de a evita supramfectule cutanate n caz de suprainfectu bacteriene sunt
prescrise antibiotice Uneori sunt prescrise si antivirale (aciclovir) in cazunle grave bolnavilor imunodepnmati Mancanmile dac sunt intense pot fi atenuate pnntr un antihistamimc
PREVENIRE Aceasta consta m principal m izolarea si evictia colara a copilului bolnav pana la vindecarea sa completa O persoana imunodepnmata trebuie sa evite once contact cu un bolnav m caz de contact n pot fi
administrate imunoglobulme specifice in urmtoarele 3 zile dup contact De curnd exista si un vaccin mpotriva vancelei un vaccin realizat pe baza de virus atenuat el este destinat copiilor imunodepnmati precum si
anturajului lor
Virusul vancelei persistnd dup infecie m ganglionii nervoi ai rachisului sau m perechile de nervi cramem este susceptibil sa se reactiveze cu ocazia unei scaden a imunitii celulare provocnd atunci zona zoster
VARICOCEL. Dilatatie permanenta a venelor spermatice care dreneaz sngele testiculului antrennd m acest organ o ncetinire a circulaiei venoase
SIMPTOME SI SEMNE Un vancocel este localizat de cele mai multe ori la testiculul stng el este prezent sub forma unei dilataii a venelor spermatice mtrascrotale moale la palpare crescnd m volum in timpul tusei n cea mai
mare parte a cazurilor un vancocel nu antreneaz nici jena nici simptom Uneon vancocelul este nsoit de o greutate testi culara care poate fi atenuata prin purtatul unui suspensor Mai rar ea genereaz o diminuare a numrului
de sper matozoizi coninui in sperma asociat cu o diminuare a mobilitii lor si a duratei lor de viata si provoac sterilitate
TRATAMENT In majontatea cazunlor nu este necesar nici un tratament Totui daca vancocelul este mare si foarte deranjant sau daca el provoac o stenhtate se poate practica o hgaturare a venelor spermatice prin chirurgie
conven tionala sau endoscopica (celioscopie) aceast intervenie realizata sub anestezie generala necesita spitalizare de 2 4 zile De asemenea se mai poate practica sub anestezie locala o scleroza endovenoasa percutanata prin
injectarea unui produs sclerozam cu ajutorul unui cateter introdus pnn vena femurala si mpins pana in vena spermatica aceasta intervenie nu necesita m general vreo spitalizare
VARIOL. Boala mfectioasa contagioasa provocata de un poxvirus SINONIME huhat mare vnat mare
Virusul variolei se transmite exclusiv pe cale mteruman Eradicarea acestei boli a fost proclamata la sfritul anului 1979 de ctre Organizaia Mondiala a Sntii
VARUS. Care se ndeprteaz spre interior in raport cu axa corpului
Termenul genu varum desemneaz astfel o deviaie a axului gambei spre interiorul axei coapsei In acelai fel metutarsu varuf este o deformatie de cele mai multe ori congenitala constnd dmtr o deviaie a antepiciorului spre
interior
VAS. Canal in care circula sngele sau limfa
Vasele sangvine Acestea sunt arterele artenorele capi larele sangvine venulele si venele
Arterele sistemice care iau natere din aorta conduc sngele oxigenat provenit din ventriculul stng al inimii pana la muchi si diferitele organe pentru a le aduce oxigen si substane nutritive Ele se mpart m multiple artenole
apoi mtr o infinitate de capilare la nivelul crora se efec tueaza schimburile dintre snge si celule Pornind de la celule capilarele se unesc pentru a forma venule care la VASCULARIT

674
rndul lor converg pentru a constitui vene de calibru din ce m ce mai mare ansamblul venelor sistemice se vars m venele cave superioara si inferioara care se vars m auriculul drept aducnd astfel inimii
drepte sngele albastru desaturat care a pierdut o parte din oxigenul sau m contact cu celulele n mod analog artera pulmonar pornita din ventriculul drept se mparte m doua ramuri mari care la rndul lor
dau natere unor ramuri din ce m ce mai mici conducnd sngele dezoxigenat spre cei doi plmni artenorele pul monare se mpart la rndul lor mtr o infinitate de capilare la nivelul crora se efectueaz
intre snge si aerul alveolelor pulmonare schimburile gazoase care permit oxigenarea sangeluh si eliminarea dioxidului de carbon Capilarele pulmonare se unesc pentru a forma venele apoi vene de calibru
mai mare care converg spre cele patru vene pul monare care se vars m auriculul stng PATOLOGIE Vasele pot fi sediul micilor dilatata (ane vnsme) tumorilor (angioame) cheaguri (tromboze) unor ci de
comunicaie anormale (fistule artenovenoase) inflamaii (angeite capilante tromboflebite) unor depuneri grasoase (aterom)
Vasele limfatice Aceste canale au ca funcie drenarea lichidului mterstitial situat intre celulele organelor limfa Ele completeaz aciunea venelor Capilarele limfatice care iau natere m organe se unesc m
vase din ce m ce mai mn apoi se adun la un loc pentru a forma canalul toracic De altfel pe traiectul vaselor limfatice sunt ealonate mici structuri care intervin m aprarea imumtara ganglionii limfatici
PATOLOGIE Vasele limfatice pot fi inflamate (limfangita) obstinate ca efect al unei paraziteze (filanoza) sau prmtr o compresie ndeosebi ganglionara sau tumorala ori chiar invadate de celule canceroase
(limfangita carcinomatoasa) -> CIRCULAIE SANGVIN SISTEM LIMFAT c
VASCULARIT. - ANGEITA

VASCULARIZATIE. Totalitatea vaselor sangvine care ing o regiune a corpului un organ sau un esut
VasculanzaUa face apel la trei tipuri de vase artere vene si capilare Totui m limbajul curent vasculanzatia unui organ este redus adesea la irigaia sa arteriala cea a mio crdului de exemplu este asigurata
de arterele coronare cea a creierului de arterele carotide si vertebrale

VASELIN. Substana grasa derivata de la petrol care intr m compoziia pomezilor

Vaselina este moale alb inodora si octuoasa la pipit Aplicat pe piele ea nu este absorbita ceea ce justifica utilizarea sa ca excipient m anumite pomezi
VASOCONSTRICTOR. Medicament care micoreaz calibrul vaselor provocnd contracia fibrelor musculare
Vasoconstnctoarele sunt utilizate m pnncipal m otonno-larmgologie pentru a reduce scurgerea si obstrucia nazal m cursul nmtelor smuzitelor si nnofanngitelor
EFECTE NEDORITE Vasoconstnctoarele administrate pe cale orala pot antrena o uscciune a gura o insomnie o anxietate o migrena transpirata tulburri digestive cele administrate pe cale nazal provoac
uneon o senzaie de uscciune nazala si m caz de utilizare ndelungat msom nu dureri de cap palpitaii
CONTRAINDICAII Vasoconstnctoarele nu trebuie s fie folosite mai mult de 7 zile consecutiv Ele sunt contraindicate m caz de luare de inhibitori de monoammoxidaza (IMAO) neselectivi si m timpul
primului trimestru de sarcin m timpul alptar si la persoanele care prezint risc de glaucom cu unghi nchis Unele dintre ele nu trebuie s fie folosite la copilul mic
VASOCONSTRICTIE. Diminuare a diametrului vase lor sangvine
VASODILATATOR. Medicament care creste calibrul vaselor prin ntinderea fibrelor lor musculare
Vasodilatatoarele sunt utilizate m patologia vasculara si urologica
MOD DE ADMINISTRARE SI EFECTE NEDORITE Vasodilatatoarele sunt administrate pe cale injectabila sublmguala sau orala n afara efectelor nedorite propni fiecrui produs se constata atunci cnd s
au luat doze mn riscuri de hipotensiune arteriala
VASODILATATIE. Cretere sangvine
ametrului vaselor
VASOMOTRICITATE. Proprietate pe care o au vasele sangvine de a si schimba diametrul m funcie de modifi carile mediului interior
Vasomotncitatea se manifesta fie prmtr o vaso constricie (micorare a diametrului vaselor) fie pnntr o vasodilatatie (cretere a acestui diametru) Vasoconstnctia se asociaz cu o reducere a circulaiei
sangvine vaso dilatatia invers antreneaz o cretere a fluxului sangvin Aceste fenomene se refera mai ales la artere mai precis la cele de calibru mediu si mic (artenole)
VASOPRESINA. - ANT DIURETIC (hormon)

VASOTOMIE. Deschiderea chirurgicala a unui canal deferent (canal care asigura trecerea spermei de la epididim pana la baza prostatei unde se unete cu canalul ejaculator)
VASOVASOSTOMIE. Operaie chirurgical care consta dup ce s au ndeprtat segmente ngustate sau obstruate ale celor doua canale deferente m punerea cap la cap a extremitilor sntoase ale acestor
conductun care 675
VSCOZITATE
asigur trecerea spermei din testicule pana m canalele ejaculatoare
INDICAII Aceasta intervenie face parte din tratamentul sterilitii masculine atunci cnd aceasta este cauzata de o ngustare sau de o obturare a a canalelor deferente O astfel de sterilitate poate avea
origini foarte diverse tuberculoza genital infecie a epididimului sau a canalelor deferente traumatism al canalelor deferente survenit m cursul unei intervenii chirurgicale (tratament al unei hernii inghinale
bilaterale deexemplu) O vasovasostomie poate fi solicitata de un pacient care dup ce a suferit o vazectomie (sectio narea chirurgicala a canalelor deferente) dorete sa fie din nou fertil
DESFURARE Vasovasostomia este realizata sub microscop (microchirurgie) din cauza calibrului foarte fin al canalului deferent Este o intervenie de importanta medie efectuat sub anestezie generala si
care necesita o spitali zare de 3-4 zile
Procentul de reuita este ceva mai mare de 50%
VATER (ampula a lui) sau PAPILLA DUODEN!

MAJOR. Poriune a peretelui duodenal unde se mbina canalul coledoc (canalul biliar principal vehiculul bilei) si canalul lui Wirsung (canalul pancreatic vehicul al sucului pancreatic)
VAZECTOMIE. Secionare chirurgicala a celor doua canale deferente care aduc m mod normal spermatozoizii din testicule spre uretra
DESFURARE SI CONSECINE Dup incizia cutanata canalele deferente sunt secionate intre ieirea lor din burse si intrarea lor m bazin de fiecare parte a rdcinii penisului Intervenia realizata sub
anestezie locala sau generala dureaz intre 15 si 30 mmnute
Vazectorma priveaz sperma de spermatozoizi dar nu modific nici comportamentul sexual nici erecia nici ejacu larea Postoperator nu apar dureri iar raporturile sexuale pot fi reluate imediat dup
intervenie sub rezerva totui a unei oarecare jene in primele 2 3 zile Spermatozoizii stagneaz in testicule si in epididime apoi nceteaz sa mai fie secretai
Efectul unei vazectomn nu este imediat si sperma rmne fecundant timp de aproximativ 2 luni dup intervenie O spermograma (examen al spermei) permite la sfritul acestei perioade sa se confirme
absenta spermatozoizilor (azoospermie)
O vazectomie este teoretic reversibila o noua operaie poate fi practicata in vederea repunem cap la cap a seg mentelor canalelor deferente (vasovasostomie) dar rezul aele obinute prmtr o astfel de
intervenie nu sunt constante
VL PALATIN sau AL PALATULUI. Parte pote noar a palatului care separa cavitatea bucala de
nazofannge (partea fanngelui situata m spatele foselor nazale) SINONIME palat moale palat mifitulomembranos Marginea postenoara a valului palatin prezint in mijloc lueta (omusorul) si de fiecare parte
a acestuia doua pliuri stlpii palatini de care sunt lipite amigdalele sau tonsilele palatine
PATOLOGIE Aceasta poate fi tumorala (tumora benigna sau maligna) malformativa (fanta a valului palatului on fenta velara) on neurologica (paralizie) Valul palatului este deosebit de lung la persoanele
care sforie ceea ce conduce la propunerea ablatiei sale pariale (farmgoplastie) m tratamentul sforitului
VZ sau VEDERE. Funcie prin care imaginile captate de ctre ochi sunt transmise pe caile optice (celule retiniene si ganglionare nerv optic chiasma optica) la creier
MECANISM Razele luminoase traverseaz diferite medii transparente ale ochiului corneea umoarea apoasa cnsta linul vitroasa nainte de a ajunge la retina Corneea asigura cea mai mare parte a putem de
refracie destinata sa fac sa convearg aceste raze pe retina Cristalinul are si el un rol refnngent Pe retina celulele fotoreceptoare (conurile si bastonasele) transforma influxul luminos m influx nervos care
este analizat de ctre creier (lobul occipital) dup trecerea lui prin caile optice (nervii optici chiasma optic corpii gemiculati radiaiile optice)
DIFERITE TIPURI DE VEDERE Vederea permite sa se disting trei feluri de elemente formele reliefurile si m fine culorile
Vedereaformelor este posibila mulumit putem conver gente a sistemului optic Imaginea pe retina este redus si inversata Vederea precisa a formelor on acuitatea vizuala este maxima m apropierea polului
postenor al ochiului care corespunde pe retina maculei in fapt aceasta conine in principal conuri Tot ceea ce este perceput prin vederea periferica constituie cmpul vizual
Vederea rehefunlt r i a antantelor ori vederea stereo scopica este posibila datorita integram de ctre creier a dou imagini uor diferite furnizate de fiecare ochi
Vederea culorilor aflata sub dominaia conurilor este mai intensa m zona centrala a retinei si mai puin bun la periferie
EXAMENE Vederea formelor este evaluata prin teste de acuitate vizuala de departe si de aproape si pnn explorarea cmpului vizual Electroretinografia exploreaz funcionarea celulelor fotoreceptoare ale
retinei (conuri si bastonase) nregistrarea potenialelor evocate vizuale evalueaz trans misia influxului nervos m lungimea cailor optice Testele ortoptice permit estimarea vedem bmoculare
VSCOZITATE sau VISCOZITATE. Mrime fizica asociata m medicina pentru caracterizarea gemdelor VDRL
676
biologice Se msoar cu ajutorul vascozimetrului (viscozi metrului)
VDRL. Metod de serodiagnostic utilizata pentru depis tarea sifilisului (Abreviere din engleza Venerai Du>ea e Research Laborahry laborator de cercetare a bolilor venerice)
VEGETALISM. Regim alimentar lipsit de orice produs de origine animala Vegetalismul spre deosebire de vege arism exclude nu doar toate felurile de carne ci si toate produsele de origine animala (ou lapte miere etc ) Bazat
pe principii filosofice religioase sau igienice acest regim foarte restrictiv provoac diferite carene ndeosebi m pro teme de fapt proteinele vegetale sunt deficitare in anumii acizi ammati indispensabili (pe care organismul nu
tie sa i sintetizeze si deci trebuie furnizai prin alimentaie) si nu pot acoperi totalitatea necesitailor O alta carena importanta privete mineralele ca fierul (ale crui surse eseniale sunt carnea pestele si oule) zincul (care se
gsete m principal m carne) si unele vitamine m particular vitamina B12 (coninut exclusiv m produsele animale carne peste oua lapte si produse lactate) Pe deasupra marea abundenta a acestui regim m fibre alimentare
agraveaz acest dezechi hbru inhibnd absorbia intestinala a mineralelor
Vegetalismul este m consecina nerecomandabil m toate mprejurrile si ndeosebi m cursul creterii sarcinii alptm precum si la persoanele in vrsta bolnavi si convalesceni
VEGETARISM. Regim alimentar care exclude orice carne animala (carne peste) dar care admite m general consumul de alimente de c ngme animala ca oule laptele si produsele lactate (brnzeturi si iaurturi)
Echilibrul alimentar poate fi obinut variind alimentaia si mai ales asigurnd aporturi de proteine satisfctoare din punct de vedere cantitativ si calitativ In fapt proteinelor vegetale le lipsesc ntotdeauna unul sau mai muli
acizi ammati indispensabili (pe care organismul nu tie sa i sintetizeze si cruia n trebuie furnizai prin alimentaie) totui un echilibru poate fi obinut pnn aplicarea prin cipiului complementaritii proteice care consta m
asocierea proteinelor vegetale ale cror acizi arrunati lipsa sunt diferii (asociere cereale leguminoase m special) proteina mixta care rezulta din aceasta asociere are o valoare nutriionala ce tinde s se apropie de cea a
proteinelor animale Adugarea chiar m cantitate mica de proteine animale permite de asemenea ameliorarea valoni nutriionale a acestor proteine vegetale (asocierea lapte cereale de exemplu) Principalul nsc al carenei legata
de vegetansm privete fierul mai ales la adolesceni si la femeile gravide ale cror necesitai sunt deosebit de ridicate
VEGETAIE. Mica excrescena patologica mai mult sau mai puin lunga localizata pe piele pe o mucoasa sau mtr un organ
Vegetaiile adenoide denumite m mod obinuit vege tatu corespund unei hipertrofh cronice a armgdalelor fanngeene situate m partea de sus a peretelui posterior al nnofarmgelui in spatele foselor nazale Ele se observa m general
la copil si sunt responsabile adesea de rmofarmgite de otite seroase si de otite medii acute Cnd acestea se repeta in pofida unui tratament medical bine urmat ablatia chirurgical a acestora este cea care pune capt respectivelor
manifestri patologice
VEGETAII (operaie de) - ADENOIDECTOMIE
VEN. Vas sangvin care are drept rol conducerea sngelui spre mima
STRUCTURA Venele au ca si arterele un perete fcut dm trei tunici (endoteliu media adventice) acesta este mai puin gros dect peretele arterelor presiunile care domnesc m sistemul venos fiind mult mai mici dect cele care
exista m sistemul arterial
DIFERITE TIPURI DE VENA
Venele circulaiei mici sunt cele 4 vene pulmonare care aduc sngele rou bogat m oxigen de la plmni spre auriculul stng
Venele circulatiei mari aduc sngele albastru srac m oxigen de la alte organe la mima Principalele ctre care converg toate celelalte sunt cele doua vene cave vena cava inferioara pentru jumtatea inferioara a corpului si
vena cava superioara pentru jumtatea inferioara a corpului care sfar ese m auriculul drept Venele sistemului portal hepatic dreneaz sngele de origine digestiva ctre vena porta care se ramifica m ficat cruia n aduce
substanele nutritive PATOLOGIE Venele ndeosebi venele profunde ale membrelor inferioare pot fi sediul unei tromboze (formarea unui cheag) asociata m general cu o debita (mflamatie a unei vene) Venele superficiale ale
membrelor inferioare pot fi dilatate de vance
VENOTONIC. Medicament utilizat m tratamentul tul
buranlor venoase SINONIM flebotomc
Se pare ca venotomcele ar aciona crescnd tomcitatea pereilor venosi dar eficacitatea lor n a fost mea demon strata in mod tiinific ntotdeauna
Indicaiile lor sunt insuficienta venoasa a membrelor inferioare (gambe greoaie furnicturi crampe edem va rice) fragilitatea capilara (echimoze sangeran ale gingiilor si ale nasului) hemoroizii Venotomcele nu au s zicem aa
efecte nedorite daca nu socotim putinele tulburri digestive sau rarele alergii cutanate
VELOCIMETRIE. Msurare a vitezei sngelui m mima sau m vase -> DoppiER (examen) Eco DOPPLER VAS

677
VENTILAIE ARTIFICIALA
CULAR

V.E.M.S. - VOLUM EXPIRATOR

MAXIM PE SECUNDA

VENERIAN, -A. Relativ l, raporturile sexuale Astfel o boal venenca este o boala cu transmisie sexua
Parte a mediunei tare studiaz si trateaz bolile venenene denumite azi boli ou transmisie sexual
Adesea venerologia este practicata de un dermatolog
VENIN. Substana toxica m general lichida fabricata de anumite organisme
Organismele care i injecteaz veninul prin neptura sau pnn muctura sunt denumite veninoase Acestea sunt m special animale dar exista si plante veninoase ca urzicile Animalele (broatele raioase) si
plantele (beladona cucuta) care nu si injecteaz veninul lor sunt zise otrvitoare ca de exemplu ciupercile
PERICOLE ALE VENINURILOR Unele veninuri sunt foarte puin toxice (urzici nari pureci tuni furnici) altele sunt extrem de toxice (cobrele erpii coral din America de Sud cu mele succesive negre
galbene s rou)
Mucaturile de vipere precauii i primul ajutor

O viper european se poate recunoate dup pupila sa despicat dup gatul pe care se malta un cap triunghiular dup prezenta mai multor solzi care formeaz un desen m forma de V intre ochi si gura Cu
ocazia ederii sau plimbm mtr o regiune cu risc este recomandat sa se ia cteva precauii sa se poarte pantaloni luny si mcal tminte nalta sa se mearg zgomotos pentru a speria erpii s se evite mersul m
zone cu marcmisuri depla sarea obstacolelor (pietre mari si buci de lemn) sa se fac doar cu un baston sa se evite alungirea pe sol sa se evite apropierea de grmezile de gunoi care atrag roztoarele si
erpii n caz de muctura trebuie sa se acioneze rapid
- alungirea victimei
- imobilizarea membrului atins care nu trebuie sa fie supramltat
- s se aplice daca este posibil gheata pe muctura cu scopul de a ntrzia difuzarea veninului
- aplicarea unei comprese sterile sau a unei pnze curate pe plaga

- punerea unui pansament uor compresiv pe plaga cu scopul de a limita difuzia veninului
-avertizarea rapida a serviciulu de specialitate care va proceda la evacuarea victimei
Trebuie sa ne abinem sa punem un garou m josul plgii s dam de but victimei sa mcizam plaga si sa sugem coninutul ei
Cu toate acestea un venin cunoscut ca puin toxic poate fi foarte periculos daca antreneaz un edem al cilor respiratorii (risc de moarte prin asfixie) sau o reacie alergic generalizata (soc anafilactic)
Aceste doua riscuri exista m principal m caz de neptura - mai ales de nepturi multiple - de himenoptere (albine viespi) Aciunea distru gatoare a veninurilor se poate exercita asupra sngelui (hemoliza
sau distrugere a globulelor rou) asupra siste mului nervos (prezenta de neurotoxme responsabile de neurohza) si sau asupra ficatului (citoliza hepatica)
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul accidentelor provocate de veninuri comporta ngrijiri imediate destinate sa limiteze difuzarea substanei toxice si sa calmeze mn carimile sau durerea (aspiraia
veninului cu o pomp van duta m farmacii aplicarea de apa rece de buci de gheata de pomda calmanta) In cel de al doilea timp eventual administrarea de antihistammice si adrenalina destinat s
combat efectul alergic al veninului si injectarea de seruri antitoxice specifice pot fi utile O injectare de ser amtetanic si luarea de antibiotice (mpotriva supramfectulor) pot fi asociate In sfrit in cazurile
grave sunt necesare spitali /area de urgenta si manevrele de reanimare
Prevenirea tulburrilor si accidentelor provocate de veni nun consta m evitarea pe cat posibil a plantelor sau a animalelor veninoase si m manifestarea de mare prudent atunci cnd nu li se poate evita
prezenta (protecie vesti menura utilizare de repulsive desensibilizare m caz de alergie constatata) Persoanele care se tiu alergice la inte ptura de albine de exemplu pot avea m permanent asupra lor vara o
doza de adrenalina si de antihistaminice
VENTILAIE ARTIFICIALA. Tehnica ce permite suplinirea - pariala (ventilaie asistata) sau totala (ventilaie controlata) temporara sau prelungita - a unei ventilaii (totalitatea fenomenelor mecanice
care concura la respiraie) prbuite
INDICAII Aceasta tehnica ce permite sa se aduc orga nismului oxigenul de care el are nevoie si de a evacua din el dioxidul de carbon este indicata in tratamentul tuturor insuficientelor respiratorii acute
sau cronice
DIFERITE TIPURI DE VENTILAIE ARTIFICIALA
Re piralia ^ura la ,ura este o tehnica de salvare utili ?ata m situaiile de extrema urgenta
Bal anele aut expan ive sunt indicate pentru o ventilaie de scurta durata (transportul m ambulanta) Dotate cu valve direcionale ele sunt acionate prin presiuni regulate exer citate de mana salvatorului
Respirate are le sunt ntrebuinate m caz de ventilaie artificiala de durata mare coma paralizie a muchilor respiratori slbiciune respiratorie postoperatorie episod acut survenit la un subiect atins de
insuficienta respiratorie cronica decompensat infecie acuta grava (septicemie) Aceste aparate din ce m ce mai complexe insufla m plmni aer mbogit m oxigen VENTILAIE ASISTAT
678
f Masca nazala mulata pe nasul bolnavului permite sa se asigure la domiciliu o ventilaie nocturna a pacienilor atini de boli care afecteaz muchii respiratori sau de apneea de somn (opnrea respiraiei m mod repetat m timpul
somnului)
VENTILAIE ASISTAT. -> VENTILAIE ARTIFICIALA
VENTRICUL. Cavitate a organismului situata m general in interiorul unui organ si umpluta cu lichid
Ventriculele cele mai importante sunt ventriculele cardiace (in mim) si cerebrale (in creier)
VENTRICUL CARDIAC. Fiecare dintre cele doua caviti interne ale inimii una la dreapta alta la stnga separate una de alta prmtr un sept septul mterventncular si situate in fata auriculelor cu care comunica prin orificiile
aunculoventnculare
Fiecare ventricul primete sngele de la auriculul cores punzator si l arunca la fiecare sistola spre o artera aorta pentru ventriculul stng artera pulmonara pentru ventriculul
PATOLOGIE Cele doua ventricule cardiace asigura o funcie de pompa ele au misiunea sa ejecteze la fiecare sistola (perioada de contracie a inimii) coninutul lor sangvin m circulaia lor respectiva
Ventriculul di ept de forma triunghiulara primete sngele dezoxigenat care provine din auriculul drept apoi este ejectat in timpul sistolei m artera pulmonara spre plmni (mica circulaie)
Ventriculul slanj, mai mare dect cel drept si cu peretele mai gros de forma ovala primete din auriculul stng sngele bogat in oxigen apoi l ejecteaza in aorta care se ramifica m toate organele nepulmonare (marea
circulaie)
PATOLOGIE Atunci cnd este alterat funcia de pompa a unui ventricul se vorbete de insuficienta ventriculara dreapt stnga sau de insuficienta cardiaca globala dup caz
O insuficienta ventriculara dreapta poate rezulta dmtr o embolie pulmonara dmtr o hipertensiune arteriala pulmo nar sau dmtr o insuficienta respiratorie cronica
O insuficiena ventriculara stnga poate fi consecutiva unui infarct miocardic unei valvulopatn mitrale unei hipertensiuni arteriale sau a unei miocardiopatu
VENTRICUL CEREBRAL. Cavitate a encefalului umpluta cu lichid cefalorahidian
STRUCTURA Ventriculele cerebrale sunt numerotate de la l la 4 dar pnmul si al doilea sunt denumite mai curnd ventricule laterale
Fiecare ventricul lateral este scobit m profunzimea fiecreia dintre cele doua emisfere cerebrale
Al treilea ventricul este situat pe linia mediana a ence falului m diencefal (partea centrala a creierului intre cele
d( ua emisfere) El comunica de fiecare parte cu un ventricul lateral
Al patrulea ventricul se afla sub al treilea ventricul intre creierul mic m spate si trunchiului cerebral m fat El comunica cu cel de al treilea ventricul prmtr un canal subire apeductul lui Sylvius si cu spatiile lichidiene situate
la suprafaa encefalului sub meninge prin trei onficn Spre partea de jos cel de al patrulea ventricul se prelungete prin canalul ependimar m centrul maduvei spinrii
FIZIOLOGIE Lichidul cefalorahidian este secretat de plexurile coroide localizate in peretele ventriculelor El se scurge de sus m jos de la ventriculele laterale spre cel de al treilea apoi spre al patrulea ventricul si m sfrit m
meninge unde este resorbit si eliminat
EXAMENE SI PATOLOGIE Ventriculele cerebrale sunt explorate prin scaner si imagene prin rezonanta magnetic (I R M ) Patologia lor este cea a lichidului cefalorahidian hidro<efalie hipertensiune intracramana Ventriculele
cerebrale pot de asemenea sa creasc m volum in caz de atrofie cerebrala
VENTRICULOGRAFIE. Explorare a ventriculelor cardiace cu ajutorul tehnicilor de imagene medicala
Aceasta explorare care privete mai ales ventriculul stng utilizeaz doua tehnici
AngiOLardio^rajia practicata m cursul unei coronare grafii mtr un al doilea timp si cu aceeai sonda este realizata datorita injectam unui produs de contrast lodat opac la radiaiile X
Venlriculo,rafia izotopica recurge la injectarea m circu latie a unui izotop ca tehnetiu 99 imaginile fund obinute cu ajutorul unei camere gamma
VENTRICULOGRAFIE IZOTOPIC. Studiu scmti grafic al eficacitii si al calitii contraciei ventriculelor cardiace
INDICAII SI CONTRAINDICAII Ventnculografia izotopica da informaii asupra gradului de alterare (globala sau pe un anumit segment) a pompei cardiace m particular m caz de insuficienta coronarian (pentru a cerceta
teritoriul muchiului cardiac care a pierdut capacitatea sa de a se contracta de exemplu dup un infarct miocardic) Datorita mani sale precizii excelentei sale reproductibilitati si mocuitati ventnculografia izotopica este un
instrument ideal pentru anticiparea apariiei unei insuficiente cardiace la un pacient atins de o valvulopatie (atingere a unei valvule cardiace) sau de o miocardiopatie (alterare globala a muchiului cardiac) sau pentru a testa
eficacitatea anumitor medicamente (inhibitori calciu vasodilatatoare)
Acest examen este contraindicat la femeia gravida Daca pacienta alpteaz alptarea trebuie ntrerupta dup exa minare timp de 24 ore 679

VERTEBRA
TEHNICA SI DESFURARE Practicat m serviciile de medicin nucleara examenul dureaz intre o ora si o ora i jumtate De cele mai multe ori este realizat m repaus dar uneori si in timpul unui efort
sau dup absorbia unui medicament (cardiotonit de exemplu) el debuteaz prin injectarea m sngele subiectului a unui trasor (serumalbu min sau globule rou) marcat cu tehnetiu Apoi subiectul fund
plasat in fata camerei gamma m general in poziie orizontala se nregistreaz m cursul ciclului cardiac van atia radioactivitii ventriculelor
Aceast nregistrare cuplata cu o nregistrare electro cardiografic permite calcularea fraciunii de ejectie adic a procentului de volum sangvin ejectat de inima la fiecare contracie (sistol) Realizarea de
imagini la diferii timpi de concentraie si de relaxare a ventriculelor (sistol dias tol) permite analizarea globala si locala a gradului de contracie si de umplere a fiecruia dintre ventricule
VENTUZ. Mic clopot de sticla cu deschidere larga care se aplic pe piele dup ce aerul din interiorul ei a fost rarefiat pnn arderea unui tampon de vat muiat m alcool
Ventuzele sunt puse ntotdeauna pe toracele sau pe spatele bolnavului care sta aezat sau pe o parte Pot fi ntrebuinate dou tehnici
Ventuzele uscate ntrebuinate in caz de febra asociata cu o atingere bronsic provoac un aflux local de snge si permit o descongestionare locala
Ventuzele scariflcate sunt ntrebuinate atunci cnd atingerea bronsic este mai importanta Ele sunt puse pe pielea care a fost in prealabil dezinfectat apoi mcizata cu o lantet (bisturiu fin destinat
scarificarn tegumentelor) cu scopul de a permite o scurgere a sngelui
VENTUZ OBSTETRICALA. Cupa de metal sau de plastic destinat sa faciliteze extragerea ftului m caz de natere dificil
Cu un diametru de 4-6 centimetri ventuza obstetncala este plasat pe vrful boitei craniene a copilului Ea este dotat in vrf cu un fir sau un lnior care permit o mai bun rotire a capului ftului pe filiera
genitala Se recurge la ea atunci cnd prezentatia ftului se face cu capul
Acest procedeu necesit mai mult timp dect extragerea cu forcepsul ins esuturile materne risc in mai mic msura s fie rupte Complicaia cea mai frecvent este cefalhematomul (hematom bemgm al
boitei craniene) pn vind zona unde a fost pusa ventuza acesta este totui de cele mai multe on moderat si se resoarbe spontan m 2-3 sptmni
VERGETUR. Stnu fusiform uneori sinuos care poate fi amplasat pe diferite pri ale corpului
Vergetunle provocate de o alterare a fibrelor elastice ale dermului sunt mari stnun paralele si simetrice situate mai ales pe abdomen pe flancuri pe coapse pe am si pe
fese mai rar axilar si in regiunea lombara Rou violacee la nceput ele devin apoi de un alb sidefiu Se menin m mod nedefinit
Vergetunle apar uneori mea de la pubertate este cazul la aproximativ 10% dintre adolesceni ele sunt atunci legate att de un anume grad de obezitate cat si de o uoara cretere a nivelului de cortizol sangvin
Vergetunle sunt prezente adesea m cursul unui sindrom al lui Cushing marcat prmtr un hipercortiusm (hipersecretie a glandelor suprarenale) ele mai pot aprea m cursul unui tratament cu corticosteroizi si m
cadrul sechelelor bolilor infectioase ca febra tifoida n timpul sarcinii ele se dezvolta intre a 4 a si a 6 a luna la 75% dintre femei adesea de la prima sarcina si predomina pe abdomen din cauza ntindem
pielii Ele se mai observa si la persoanele obeze si pot marca partea de jos a spatelui la unu sportivi m special la halterofili
TRATAMENT Nu exista un tratament curativ Efectul dife ntelor tratamente preventive (masage cu diferite extracte placentare sau cu derivai de siliciu creme cu colagen sau cu elastma) este limitat
Prevenirea apantiei vergetunlor se face prin tratarea obezitii si hipercorticismului si limitarea luam m greutate pe parcursul sarcinii
VERNER-MORRISON (sindrom al lui) Afeciune caracterizata pnntr o diaree lichidiana importanta care poate depi 5 litri pe zi SlNON M hi lera pancreatica
Sindromul lui Verner Momson o afeciune rara se observa m prezenta unei tumori endocrine pancreatice Tratamentul consta m ndeprtarea chirurgicala a tumorii
VERNIX CASEOSA. Substana alb cenuie de con sistenta grasoasa care acoper m straturi mai mult sau mai puin groase pielea nou nscutului
Vermx caseosa formata din secreii sebacee si din celule cutanate descuamate este foarte aderenta la piele Substana se formeaz m cursul celei de a 8 a luni de sarcina si la natere subzista mai ales in plici
Ea protejeaz pielea ftului de contactul cu lichidul amniotic O coloraie galben nchis a acestei unsori poate indica o suferina fetala mai ales m cazul depim termenului
VERRUGA PERUANA. Cel de al doilea stadiu eruptiv al bartonelozei boala infectioasa provocata de bacteria Bartonella baLilhfornus SINONIM buton de Anzi
VERSIUNE. Manevra obstetricala destinata deplasrii m uter a unui ft a crui prezentatie nu este satisfctoare cu scopul de a permite o natere pe cai naturale
VERTEBRA. Fiecare dintre oasele scurte care constituie coloana vertebrala sau rachisul
Exista 7 vertebre cervicale care formeaz scheletul gatului 12 vertebre dorsale care participa la scheletul cutii VERTEBROTERAPIE

680
toracice si care se articuleaz cu coastele 5 vertebre lom bare corespunznd prii de jos a spatelui 5 vertebre sacrale si 4 vertebre cocugiene ateste ultime 9 piese osoase sunt sudate intre ele pentru a forma sacrumul si coccisul
si constituie mpreun cu oasele iliace scheletul bazinului Pnn convenie vertebrele sunt numerotate de sus m jos si desemnate prin litera C pentru gat D pentru spate sau torace si L pentru regiunea lombara Primele doua
vertebre cervicale au numele de atlas si axis
STRUCTURA SI FIZIOLOGIE Vertebrele sunt corpi cilindrici stivuii unul peste altul Situate m intervalele care Ie separa discurile mtervertebrale asigura mobilitatea si amortizarea ansamblului
PATOLOGIE
Blocurile vertebrale destul de rare constau m fuzionarea osoas a doua sau a mai multor vertebre antrennd o poziie proast a coloanei vertebrale cauza a unor duren Este vorba fie de o afeciune congenitala prin absenta
discului inter vertebral fie de o leziune consecutiva unei spondilodiscite (mflamatie a unei vertebre si a discului adiacent) de origine infectioas sau reumatismala
Cancerul vertebral este cauzat de cele mai multe ori de o metastaz a unui cancer dezvoltat pe un alt organ (ovar prostat rinichi etc)
Leziunile traumatice ating m general mai multe verte bre sau cel puin discurile mtervertebrale Simptomele lor sunt foarte diverse tasare vertebrala luxatie sau fractura a apofizelor articulare etc
Boala lui Scheuermann este o epifizita (necroza a nucle ului epifizei anumitor oase) localizata la vertebre care antreneaz o cifoza dorsala
Principalele malformaii vertebrale sunt anomaliile tran zitionale m care o vertebra ia mai mult sau mai puin complet tipul morfologic al vertebrei subiacente sau supra lacente Ele afecteaz cel mai des cea de a 5 a vertebra
lombar (sacralizare) mai rar prima sau a 7 a vertebra cervical Aceste anomalii aproape ntotdeauna benigne sunt responsabile de dureri si de o proasta susinere a coloanei vertebrale Tratamentul lor este m principal orto pedic
sau m caz de tulburri importante chirurgical Spma bifida este o alta malformaie a vertebrelor caracterizata pnntr o anomalie de nchidere a arcului neural de cele mai multe ori la nivelul rachisului lombosacrat Ea este asociata
adesea cu leziuni ale sistemului nervos
Tuberculoza vertebrala sau morbul lui Pott se traduce pnn dureri de intensitate crescnda care se accentueaz la efort sau tuse
VERTEBROTERAPIE. -> CHIROPRACTIE
VERTIJ. Senzaie eronata de deplasare in raport cu spaiul nconjurtor sau a spaiului m raport cu corpul legata de un dezechilibru intre cele doua aparate vestibulare
Un vertij este nsoit adesea de greuri de vrsturi si de transpiraii de o paloare si mai ales de angoas se mai pot asocia acufenele (zbarnaitunle in urechi) si o surditate unilaterala
In limbaj curent sunt denumite m mod impropriu vertije diferite senzaii care sunt considerate de medici ca false vertije slbiciune a picioarelor instabilitate vedere ne clara vedere dubla teama de a cdea etc
CAUZE Dup localizarea atingem se disting vertijele periferice si vertijele centrale Vertijele periferice sunt provocate de o atingere a urechii interne (sediul vestibulului si al cohleei) sau a nervului vestibular (nerv care se
unete cu nervul cohlear pentru a forma nervul auditiv) Vertijele centrale atesta o atingere a centrilor vestibulan din interiorul encefalului

 Vertijele periferice cauzale de o atingere a urechii interne cuprind boala lui Memere de cauza necunoscuta care afecteaz simultan vestibulul si cohleea Vertijul paroxistic benign depoziie caracterizat prin durata sa scurta
declan sat de o micare brusca de rotaie a capului se clasifica de asemenea printre vertijele periferice O labinntita (inflamatie a labirintului) prin propagarea unei infecii a urechii medii (otita acuta sau cronica) unele intoxicaii
medicamentoase (cu amidozide) un traumatism cranian pot de asemenea sa fie responsabile de vertijele periferice
Vertijele periferice prin atingerea nervului vestibular sunt cauzate de un neunnom al sistemului acustic (a VIII a pereche de nervi craniem) sau de o nevnta vestibulara (distrugerea brutala de origine probabil virala a nervului
vestibular)
Vertijele centra/e sunt de origine vasculara (accident vascular cerebral) tumorala traumatica infectioasa sau
TRATAMENT nainte de toate este cel al cauzei de fiecare data cnd acest lucru este posibil prescrierea de antibiotice mpotriva unei infecii ncetarea luam unui anume medi cament ablatia chirurgicala a unei tumori etc
Tratamentul simptomelor recurge la repausul la pat la antiemetice (impo tnva vrsaturilor) si la anxiohtice (mpotriva angoasei) Prevenirea recidivelor si tratamentul vertijelor cronice cuprinde cure de antivertigmoase o
reeducare a echilibrului
- eficace mai ales pentru vertijele de poziie - o psiho terapie dar si corectarea oricrui deficit vizual sau auditiv care poate agrava tulburrile
VERUC. Mica tumora cutanata benigna provocata de un virus de tip papillomavirus
DIFERITE TIPURI DE VERUC Extrem de frecvente verucile pot lua forme multiple
Condiloamele genitale \au vegetaiile veneriene denumite m mod obinuit creasta de cocos constituie o varietate de veruca 681

VEZIC
Verucile plane sunt frecvente mai ales la copii adolesceni si subiecii imunodepnmati Acestea sunt mici mgrosan abia proeminente cu suprafaa relativ neteda de culoare rozalie Uneon dispuse linear afecteaz mai ales fata
spatele minilor braele genunchii si fata anterioara a gam belor Ele persista timp de mai multe luni chiar mai muli am si pot disprea spontan dup ce s au nconjurat de un halou inflamator prungmos
Verucile plantare pot lua doua forme Forma obinuita sau nurmecia este puin proeminenta cu marginea hiper keratozica (groasa tare uscata) dureroasa Ia apsare ea seamn ntructva cu o bttura si are mai curnd tendina
de a creste m profunzime Cea de a doua forma cuprinde mici elemente hiperkeratozice grupate m mozaic si nedureroase
Verucile seboreice dei acesta este numele consacrat prin folosirea repetata nu sunt de origine virala Foarte frecvente ele ating m general subiecii trecui de 50 de ani Adesea multiple verucile seboreice sunt amplasate m
principal pe fat pe spate si pe piept Veruca seboreica ia forma unei leziuni foarte bine delimitate cu suprafaa catifelata sau foarte puin aspr mpestriata de onficn pilosebacee dilatate Culoarea sa variaz de la galben deschis
la negru
Verucile vulgare sunt proeminente de forma emisfenca Suprafaa lor este concomitent mamelonat si hiperkera tozic uneon brzdat de fisun Ele apar pe spatele minilor si degetelor eventual m jurul unghiilor si sub ele
riscnd atunci sa le dezlipeasc Verucile vulgare ale fetei au un aspect diferit filiform
EVOLUIE Verucile sunt contagioase prin simplul con tact dar gradul lor de contagiozitate este foarte variabil dup papillomavirusul m cauza dup localizarea verucn si dup starea imumtar a subiectului incubaia lor este
foarte lunga (mai multe sptmni) La anumite persoane verucile tind s prolifereze uneori in numr mare pnn automoculare (transportul virusului de la un punct la altul prin scrpinat sau in cazul fetei prin ras) Verucile dispar
spontan dar uneon numai dup mai muli am Factorii psihologici joaca un rol in dispariia lor ceea ce explica succesul si efica citatea unei multitudini de tratamente empirice Totui recidivele sunt frecvente
TRATAMENT Verucile plantare si vulgare sunt distruse cu azot lichid aplicaia trebuie sa se fac in mod suficient de ndelungat (timp de l-2 minute) Mai rar veruca se distruge sub anestezie locala cu bisturiul electric (electro
chirurgie) sau cu laserul cu dioxid de carbon De asemenea se mai poate ncerca un decapaj cu ajutorul vaselinei salicilate m proporie de 10 sau 20%
Alte tratamente mai toxice si uneori contraindicate la femeia gravid nu sunt justificate dect m formele foarte profunde (veruci foarte numeroase si care acoper o supra fa cutanat important) si recidivante aplicarea de
podofilm aplicarea local sau luarea pe cale orala de medicamente retmoide etc Tratamentele generale ca imunomodulatoarele (medicamente care permit ntrirea imuni tatu) sau interferonul mai pot fi de asemenea ncercate Tratamentul verucilor seboreice este facultativ si const dup numrul si grosimea lor fie m distrugerea prin cno
terapie (zpad carbonica azot lichid) fie m electro coagularea lor cu laserul cu dioxid de carbon
VERUCIO. Medicament destinat sa duca la dispariia verucilor
Verucidele fac parte din keratolitice substane capabile sa distrug keratma cutanata care se afl m exces in veruci Se ntrebuineaz adesea m aplicaii cutanate acidul sahcihc (vaselina salicilata) asociata eventual cu acidul
lactic (soluie de colodiu elastic) Printre alte substane utilizate an mod curent se afla retmoma (derivat de vitamina A)
Verucidele plantare pot necesita o macerare sau o m muiere mai marcate atunci este lsat mai multe zile pe locul respectiv un pansament care conine subsatnta activa Abia apoi pot fi ndeprtate resturile de veruca
Verucidele trebuie sa fie utilizate respectnd cu grij modul de ntrebuinare din cauza riscului mare de iritaii locale pe care l prezint
VERUCOZITATE. Excrescena cutanata cenuie de consistenta tare si cornoasa
Verucile vulgare verucile seboreice si keratozele senile
VESPERTILIO. Erupie cutanata m forma de lup (masca) caracteristica lupusului entematos cronic sau diseminat si sarcoidozei
VESTIBUL. Cavitate care confer acces la un organ cavitar
Vestibulul urechii interne comporta un vestibul osos situat intre melc in fata si canalele semicirculare in sus si m spate si un vestibul membranos coninut m precedentul si format din doua vezicule utncula si saccula mpreun
cu canalele semicirculare vestibulul constituie organul de echilibru
VEZICAL, -. Care se raporteaz la vezica
Globul vezical (vezica ntinsa pnntr o retentie de urma) se traduce pnntr o dorina de a urina nesatisfacuta si foarte dureroasa
Litiaza wzicala este caracterizata prin blocarea m vezica a unor calculi provenind de la rinichi
Sondajul \e ical (introducerea unei sonde m vezica) permite fie evacuarea coninutului vezicii fie mstilarea m ea a unui produs terapeutic
VEZIC. Rezervor natural de form sfenca m care urma se acumuleaz intre mictium VEZIC
STRUCTURA Vezica face parte mpreuna cu uretra din aparatul urinar jos Ea este situata in micul bazin sub pentoneu m fata uterului la femeie si a rectului la brbat mbinarea ureterovezicala (mbinarea ureterelor cu vezica)
este dotata cu un dispozitiv antireflux un fel de valva care mpiedica urma din vezica sa refuleze spre uretere Colul vezical partea cea mai joasa a vezicii se deschide m uretra el este nconjurat de un sfmcter care permite
deschiderea si nchiderea sa respectiv la nceputul si la sfritul rmcti unu la brbat rolul acestui sfmcter l joaca prostata FIZIOLOGIE Mictiunea se desfoar m mai multe faze care se supun unui control neurologic reflex In
cursul fazei de umplere vezicala urma elaborata de ctre rinichi este evacuata m vezica prin uretere Presiunea mtravezicala rmne joasa muchiul vezical intmzandu se Colul vezi cal si sfmcterul uretral sunt atunci nchise ceea
ce permite continenta Atunci cnd vezica este plina (capacitatea sa medie este de 300-400 mihhtri) apare nevoia mictionala Sfmcterele uretrei si colului vezical se relaxeaz scznd presiunea uretrala in timp ce muchiul
vezical se contracta antrennd golirea vezicii si evacuarea urmei prin uretra PATOLOGIE Vezica poate fi sediul malformaiilor (exstrofie vezicala) infeciilor (cistita) tumorilor benigne sau maligne al unui diverticul (cavitate
patologica mica) al unor tulburri neurologice (vezica neurologica) al unui glob vezical (vezica ntinsa prmtr o retentie de urma) al unei litiaze (prezenta calcuhlor) etc
VEZIC (cancer de) Tumora maligna care se dezvolta pe seama epitehului vezicii
Tumorile vezicale maligne sunt favorizate de expunerea prelungita la ageni carcmogem intre care cei mai cunoscui sunt tutunul (riscul de apariie a unei tumori vezicale la un mare fumtor este de 10 ori mai mare dect la
medie) si anurruti colorani ca anilin (colorant utilizat in fabricarea cernelurilor vopselelor si coloranilor pentru lemne si piele)
SIMPTOME SI SEMNE O tumora maligna a vezicii se traduce prmtr o hematune (prezenta de snge in urma) si foarte des pnntr o cistita
TRATAMENT Tumorile vezicale maligne atunci cnd nu sunt metastaze necesita o cistectorrue (ablatia chirurgicala a vezicii) completat cu o cistoplastie (reconstruirea unei vezici) sau prmtr o derivaie urinara abdominala
(uretero stomie ndeosebi)
Atunci cnd tumora a dat metastaze tratamentul sau const in chimioterapie pe cale generala
VEZIC (tumor benign de vezic) Tumora benigna care se dezvolt pe seama epitehului vezicii
Forma cea mai frecventa este papilomul tumi ra benigna superficiala
O hematune (prezenta de snge m urma) este principalul simptom
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tumorile benigne ale vezicii trebuie sa fie ndeprtate prin chirurgie endoscopica Prognosticul lor este bun dar ele au tendina sa reapar local si atunci pot deveni canceroase O supraveghere
regulata pnn cistoscopie si citologie urinara este deci indispensabila ca si prin renunarea la fumat
VEZICA NEUROLOGIC. Orice tulburare urinara cauzata de o disfunctie sau de o leziune a sistemului nervos
CAUZE Aparatul urinar se afla sub controlul permanent al sistemului nervos (creier mduva spmm si nervi peri ferici) Orice boala neurologica (accident vascular cerebral paraplegie traumatica sciatica etc ) poate deci s se
afle la originea unei vezici neurologice
SIMPTOME SI SEMNE Aceste tulburri care se asociaz sau nu cu tulburri anorectale sau genitale se mpart m doua mari categorii
Pierderile urmare sunt legate fie de o vezica hiperactiva denumita si vezica iritabila sau dezmhibanta (responsabila de mictium imperioase cu dorina de nestpnit de a urina) fie de o insuficienta sfinctenana (pierderi de urma
la efort fr ca subiectul sa aib dorina de a urma)
O retentie crt med au acuta de urina poate rezulta dmtr o paralizie a muchiului vezical - care face micuumle lente si neplcute subiectul trebuind sa foreze pentru a evacua vezica - sau dmtr o deschidere defectuoasa a
sfincterului in timpul mictiunn
TRATAMENT Tulburrile ocazionate de o vezica neuro logica constituie ntotdeauna un handicap funcional psiho logic si uneori social important De altfel ele pot antrena complicaii ireversibile (dilatatie vezicala si renala
infecta cu repetiie insuficienta renala) si trebuie deci ntotdeauna sa fie depistate si tratate cat mai precoce posibil
Tratamentul unei vezici hiperaclive face apel la medica mente care relaxeaz vezica (anticolmergice) adesea foarte eficace cu preul ctorva efecte secundare (constipatie uscciune a gurii) Aceste medicamente servesc pe de o
parte la ameliorarea confortului bolnavului (dispariia pierderilor urinare si a necesitaii presante de a urma) pe de alta parte la mpiedicarea vezicii sa se deformeze si rinichilor sa se dilate cu riscul de a surveni o insuficienta
renala care impune o cretere pe cale chirurgicala a volumului vezicii
Tratamentul unei insuficiente sfincteriene cuprinde edine de reeducare pentru a ntri musculatura permeala luarea de medicamente destinate sa creasc presiunile sfincteriene si m caz de eec implantarea chirurgical a unei
proteze (sfmcter artificial)
Tratamentul retenftei cronice MU acute de urina consta mtr un pnm timp m luarea de medicamente care ajuta la contractarea muchiului vezical si favorizeaz deschi derea sfmcterelor m caz de eec bolnavul este nvat sa
evite complicaiile inerente unei retentn vezicale (infecii VIOL
cu repetiie dilatatie vezical si renala) In cazurile cele mai grave pot fi propuse soluii chirurgicale
VEZICUL. Bica cutanata de dimensiuni mici (de diametru mai mic de 5 milimetri) de forma emisfenca umpluta cu un lichid limpede incolor sau glbui
Veziculele sunt caracteristice pentru o eczema si pentru afeciuni virale ca herpesul zona zoster vancela sau sindromul mini picioare gura (infecie benigna si rara a copilului)
VEZICUL BILIAR. Sac alungit care conine bila situat sub ficai si legat la calea biliara principala canalul coledoc prin canalul cistic
Vezicula biliara este un sac in forma de para de 10 ceni metri lungime cu o capacitate de 50 mihlitri FIZIOLOGIE n afara meselor vezicula biliara servete drept rezervor bilei secretate de ctre ficat In momentul mesei in
timpul trecem bolului alimentar m duoden ea se contract si permite astfel evacuarea in mtenstm a bilei ne cesare pentru absorbia alimentelor ndeosebi a grsimilor PATOLOGIE Vezicula biliara poate fi sediul unei litiaze
(formarea de calculi de cele mai multe ori fr simptom care se complica uneori cu duren si/sau cu infecie colecis tit de exemplu) Existenta durerilor biliare atnbuibile unor tulburri motnce veziculare este controversau aceste
duren uneori provocate de un stres pot fi calmate prin admi m.strarea de antispastice
VEZICUL BILIAR (cancer de) CILOR BILIARE
(cancer al)
VEZICUL SEMINAL. Glanda de forma lunguia situata la brbat in spatele vezicii si al prostatei care particip la elaborarea spermei
VIABILITATE. Stadiu de dezvoltare intrauterina sufi cient pentru a permite ftului sa triasc m afara uterului Viabilitatea este m funcie de vrsta sarcinii si de posibilitile de reanimare neonaula LimiU sa se situeaz m
conformitate cu evaluarea admis actualmente m centrele de pediatrie neonatala specializate intre 5 luni si jumtate si 6 luni (vrsta sarcinii) Totui ntotdeauna sunt de temut sechelele neurologice cu aut mai importante cu ct
prematuntatea este mai mare
VIAT. Stare de activitate caracteristica organismelor animale si vegetale umcelulare sau pluncelulare de la naterea si pan la moartea lor
Aceast stare de activitate corespunde ansamblului de funcii organice (reproducere metabolism adaptare la mediul nconjurtor etc ) care permite creterea si conser varea organismului
Viata este caracterizata prin reacii fizico chimice per manente care se desfoar m interiorul celulelor (reattn biochimice) Echilibrul consUnt al mediului intern al celu lelor si schimburile acestuia cu mediul extern sunt asigu
rate prin existenta nveliului celular cu permeabilitate variabila si selectiva
VIBICE. Stnu cutanat datorat unei efuziuni hemoragice forma particulara de purpura
VIBRION. Bacii Gram negativ de forma curba extrem de mobil care triete m principal in apa
Cei doi principali vibnom sunt Vibrio cholerae si Vibrio paruhaemolyticu s
Vibrio tholerae este responsabil de holera a crei pnn upala manifestare este o diaree AceasU bacterie mgeraU o dau cu alimentele contaminate este omorta m mod normal de acidiUtea gastrica Cnd aceasu este neutrali zu
(pansamente gastrice alcaline) sau micorau (subieci denutnti) germenele traverseaz bariera gastric se multiplica m intestinul subire si excreu o enterotoxm puternica aceasu antreneaz o deshidratare acut rapid mortala
m absenta traUmentului Ali vibnom holenci sunt responsabili de smdroame diareice de mai nuca gravitate
Vibrioparahaemolyticu'i se afla la originea intoxicaiilor alimentare dup ingerarea de peti scoici si crustacee consumate crude

VIERME SOLITAR. TENIAZA

VILOZITTI. Pliuri de dimensiuni mici care tapeteaza mucoasa unor caviti ale organismului
DIFERITE TIPURI DE VILOZITTI
ViUzitatile intestinale acoper m ntregime suprafau interna a intestinului subire
Vdozitanle canale elemente constituente ale trofo blastului apoi ale placentei permit alimenUrea ftului (aport de substane nutritive) si schimburile gazoase (oxigen si dioxid de carbon) intre mama si ft Biopsia
vilozitatilor conale sau biopsia trofoblastului care poate fi efectuat pe tot parcursul sarcinii permite subilirea canotipului (harta cromozomiala) copilului ce urmeaz sa se nasc si poate ajuU la punerea diagnosticului prenaUl
al bolilor metabolice sau genetice -> TROFOBLAST (biopsie de)
VINCENT (angma a lui) Inflamatie acut a fanngelui cauzata de nmulirea rapida a microorganismelor comen sale ale cavitii bucale - ANGIN
VINTRE. - INGHINALA (regiune)
VIOL. Raport sexual impus unei persoane fr consimt mntui sau Daca femeile rmn principalele victime violul se refera totui si la brbai (in mediu de detenie m special) VIPERA

684

n aceeai msur cu incestul si pedofilia violul este o crima sexuala deosebit de grava si este pedepsit ca atare Au fost puse la punct medicamente capabile sa mhibe impulsurile agresive ale violatorilor
Punctul comun al tuturor violurilor este dispreuirea femeii ori a altui individ care sunt considerai inferiori Mai mult dect dorina sexuala nevoia de violenta este cea care determin violatorul sa treac la aciune Majoritatea
viola tarilor este constituita din indivizi normali m aparenta dar care nu pot rezista impulsurilor lor EXAMEN MEDICO LEGAL SI TRATAMENT In afara socului emoional care constituie o urgenta (angoasa con fuzie delir)
victima poate suferi traume fizice lovituri strangulare echimoze ale pereilor genitali ruptura a anu sulul sau a permeului umflare a labulor vulvare etc Un examen clinic relev sistematic orice urme sau rniri mai ales dm
regiunea vagmal Hainele murdrite sunt analizate in laborator De altfel se ntreprinde o depistare a diferi telor boli transmisibile sexual
Un viol are adesea consecine grave asupra personalitii un sindrom posttraumatic (comaruri sentiment de depersonalizare depresie reactionala) o fobie fata de sexul opus o frigiditate o dispareume (raportun sexuale
dureroase) sunt frecvente Atunci se dovedete absolut necesar un ajutor psihologic chiar psihiatric
VIPER. VENIN
VIREMIE. Prezenta unui virus m snge
Virerrua constituie unul din modurile de difuzare a unei infecta virale Germenele ptrunde m organism pe cale respiratorie (inhalare) digestiv (mgestie) sau cutaneo mucoasa (rnire) si infecteaz un organ dup ce a fost
transportat prin circulaia sangvina
VIRGINITATE. Stare a unei persoane care nu a avut niciodat raporturi sexuale
La femeie integritatea rumenului (membrana supla situat intre vagin si vulva) este m principiu un semn al acestei virginiti Totui acest semn nu are valoare abso Iut tmand cont de marea capacitate a himenului de a se
ntinde fr sa se rup
VIRILISM. Stare a unei femei care prezint caractere sexuale secundare masculine
Vinhsmul care este urmarea procesului de virilizare se traduce prin prezenta unei piloziti de tip masculin (hirsu tism) si printr o voce grava prin acnee seboreica pnntr o dezvoltare musculara si o hipetrofiere a clitorisului prin
absenta dezvoltam mamare prin tulburri ale menstruatiei (fluxuri menstruale neregulate sau absente) si uneori pnntr un comportament agresiv mai marcat El este cauzat de un exces de secreie a hormonilor masculini
(androgem) de origine ovanana si suprarenal lna provocat de cele mai
multe ori de o tumora benigna sau maligna a ovarului de o aberaie cromozomiala de o boala congenitala a glandelor suprarenale (bloc enzimatic suprarenalian dereglare a receptorilor de androgem) sau de o tumora situat pe
una dintre aceste glande
TRATAMENT Simptomele regreseaza sub efectul trata meniului care depinde de cauza vinlismului ablatia unei tumori luarea de corticosteroizi sau de antiandrogem etc
VIRION. Stare intermediara intre fiinele vii si moleculele nensufleite corespunznd stadiului de multiplicare a unui virus m care toi constituenii acestuia se afl asamblai
VIROLOGIE. Stana care studiaz virusurile agenii mfectiosi de dimensiuni foarte mici responsabili de boli ale fantelor umane ale animalelor si plantelor
VIRUS. Agent mfectios invizibil la microscopul optic DESCRIERE Virusurile se caracterizeaz prin dimensiunile lor foarte mici (intre 12 si 300 nanometn) Ele sunt con stituite dmtr un singur acid nucleic ARN sau ADN
nchis mtr o capsida (capsula de proteine) ntregul - numit nucleo-capsida fund nconjurat la unele virusuri de un peplos (al doilea nveli compus din lipoproteme)
PROPRIETI Virusurile se situeaz la frontiera dintre materia inerta si materia vie Dup opinia unor cercettori virusurile nu sunt organisme vii De fapt ele nu au meta bolism si difer prin aceasta fundamental de ali ageni
mfectiosi (bacterii ciuperci microscopice parazii) In consecina ele nu sunt capabile sa produc energie pentru sintetizarea macromoleculelor lor si pentru a se reproduce Lor le este necesar pentru aceasta sa utilizeze
metabolismul celulelor vn pe care le infecteaz Aceasta deturnare a funciilor celulelor in favoarea lor poate provoca o boala organismului infectat
Maniera m care celula reacioneaz la prezenta virusului este foarte variabila de asemenea se pot deosebi diferite tipuri de infecie celulara acuta si citohtica (care antreneaz moartea celulei) persistenta cronica latenta sau nc
transformanta (cancenzare la scara celulara)
Virusurile pot infecta orice organism animal sau vege tal inclusiv bacteriile ciupercile si algele fiecare specie virala fund perfect adaptata la gazda sa si la anumite esuturi ale acestei gazde (de exemplu la specia umana snge
ganglioni limfatici piele ficat esut nervos etc ) Virusurile constituie adesea cauza unor epidemii (gripa febra galbena SIDA)
Contaminarea poate sa se fac pe diferite cai cale respi ratone sau digestiva (gripa poliomielita) chiar trans cutanata prin neptura sau muctura (rabie) cale transmucoasa de obicei din cauza unei eroziuni a mucoasei
(conjunctivita herpes SIDA) cale sexuala si sangvina (hepatite B si C SIDA) VITAMINA

Unele virusuri sunt imunogene adic declaneaz pro ducerea de anticorpi specifici de ctre organismul pe care l atac Daca aceti anticorpi se menin in organism ei l protejeaz m mod obinuit mpotriva
unei noi infecii cu acelai virus acesta este cazul de exemplu pentru rujeola rubeol si poliomielita boli numite din acest motiv imunizante
Pe de alt parte mtroducandu si acidul lor nucleic in celul virusurile sunt capabile sa modifice profund infor matia genetica a acesteia de exemplu inducandu i trans formarea sa in celula canceroasa (virus
oncogen)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT AL INFECIILOR VI RALE Diagnosticul unei boli virale poate sa se bazeze pe serologie (cutarea anticorpilor in serul sangvin) sau pe pu nerea in evident prin cultura
celulara sau prin metode de biologie moleculara a virusului din snge urma salivaetc Tratamentul bolilor merge de la cel al simptomelor -cazul gnpei de exemplu - pan la utilizarea medicamentelor
antivirale (aciclovir mpotriva virusului zonei zoster zidovudm mpotriva HIV virusul cauzator al SIDA) Cel mai bun tratament este cel preventiv si consta in vaccinarea atunci cnd exista un vaccin
VIRUS AL IMUNODEFICIENTEI UMANE.
Virus responsabil de SIDA n engleza Human Immum deflaency Virus cu abrevierea HIV adoptata si in limba romana
DESCRIERE Virusurile imunodefitientei umane (HIV) constituie subfamiha lentivirusurilor aparinnd la rndul ei familiei retrovirusunlor Acestea din urma sunt virusuri cu ARN capabile sa retrotranscne
ARN ui lor in ADN adic s copieze informaia genetica coninuta m ARN ui lor sub form de ADN datorita unei enzime pe care o conin transcnptaza inversa (reverstranscriptaza) Acest ADN numit
proviral se integreaz apoi m ADN ui celulei infectate pentru a rmne aici m ateptare sau pentru a fi copiat de ctre ADN ui celulei
DIFERITE TIPURI DE HIV Actualmente se cunosc doua virusuri ale imunodeficientei umane HIV l descoperit m 1983 si HIV 2 descoperit m 1986 HIV 2 este actualmente limitat la Africa Occidental
DIAGNOSTIC Infecia cu HIV este pusa m evidenta prin prezenta in serul sangvin a anticorpilor specifici dezvoltai mpotriva virusului (test ELISA) decelabili doar dup aproximativ 6 pana la 12
sptmni de la contaminare Dar acest test putnd fi fals pozitiv un rezultat pozitiv trebuie s fie controlat prin reacia zisa a lui Western Blot sensibila la proteinele virusului -> SNGE SlDA
VIRUS RESPIRATOR SINCITIAL. Virus din fami ha paramixovindae responsabil de infecii respiratorii
Virusul respiratoriu smcitial (VRS) bntuie sub forma epidemica iarna si primvara m colectivitile de copii
mici din toate zonele geografice El poate infecta sugarul copilul mai mare dar si adultul
SIMPTOME SI SEMNE Adulii nu prezint de cele mai multe ori nici un simptom m afara unei eventuale traheo bronite In schimb infecia cu virus respirator smcitial este manifesta de cele mai multe ori
la sugar ea se declar sub forma unei pneumopatii unei bronsiolite unei nnofanngite unei lanngite unei traheobronsite si/sau a unei otite nsoita de febra Eventualele complicaii sunt legate de insuficienta
respiratorie care decurge dmtr o bronsioht si de supra infeciile bacteriene respiratorii
TRATAMENT Subiecii infectai sunt izolai cu scopul de a evita diseminarea virusului la cei din jur Nu exista un tratament antiviral specific chiar daca nbavinna poate fi administrata m formele cele mai
grave ale infeciei virale
VIS. Suita mai mult sau mai puin organizata si coerent de imagini de reprezentri si de stan psihice caracteristice din cadrul somnului si al unor stan de slbire a contientei (onirism)
Visurile dureaz intre 10 si 15 minute si apar frecvent la nceputul sau sfritul noptn m timpul fazelor zise de somn uor Ele ocupa aproximauv un sfert din timpul somnu lui Toata lumea viseaz chiar si
persoanele care neputand sa si aminteasc visele cred ca nu viseaz
VISCER. Organ situat m cavitatea trunchiului si pri cipand la una sau la mai multe funcii vitale ale orgams mului care au ca rol de a asigura m primul rnd supravieuirea individului sau a speciei
Viscerele sunt m general elemente voluminoase unele pline (ficat pancreas) altele cavitare (inima rinichi intestin rect uter etc )
VITAMIN. Substana organica necesara cretem si bunei funcionari a organismului care o fabrica m cantitate insuficienta pentru a i acoperi nevoile (vitaminele B6 B8 D K) sau pe care nu o poate
sintetiza
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentaie sau in lipsa prin medicamente Toate sunt matern dar nu ntotdeauna m cantitat na K in special trebuie sa fac efect medicamentoase sistematice la natere si
rolul biologic al celor treisprezece m zilele noastre (acid folie vitaminele A Bl B2 B5 B6 B8 B12 C D E K si PP) sunt foarte diferite Dealtfel vitaminele acioneaz m doza mica singure sau m mod sinergie
si n au nici o valoare energetica
Vitaminele se clasifica de obicei in doua grupe vita mine hidrosolubile (solubile m apa) care grupeaz vitamina C si vitaminele din grupul B (Bl B2 B5 B6 B8 B 12 PP) si vitaminele hposolubile care
grupeaz vitaminele A D E si K
ontmute m laptele (vitami
sufici
unei suplimentari Structura chimic
itamme cunoscute VITAMINA A
VITAMIN A. Vitamina liposolubila indispensabila funciei vzului (ndeosebi vedem crepusculare) cretem sistemului imunitar metabolismului hormonilor steroizi diferenierii esuturilor etc S NONIM retinol NECESITAI
SI SURSE Aporturile zilnice recomandate de vitamina A sunt de 8(10 micrograme pentru femeile adulte copiii dup 10 am (mai puin nainte de aceasta vrst) si persoanele m vrsta de l 000 micrograme pentru brbaii aduli
adolesceni si femeile gravide si de l 300 micrograme pentru femeile care alpteaz
Aceasta vitamina se gsete in numeroase alimente unele de origine animala - ficat oua peste gras lapte integral si produse lactate nedegresate (unt smntn) -altele de origine vegetala fructele si legumele verzi galbene (lmi
grepfrutun) sau portocalii (mango portocale morcovi) conin de fapt carotenoide care se transforma parial m vitamina A m organism Vitamina A se poate oxida m aer si Ia lumina Ea este de asemenea sensibila la prelucrarea
termica a alimentelor
CARENA Carena m vitamina A legata de un aport alimentar insuficient sau de anomalii digestive (malabsorbtie) este rara in tarile dezvoltate dar foarte frecventa in tarile m curs de dezvoltare unde ea constituie principala
cauza de cecitate la topii Unul dintre primele sale simptome este hemeralopia (scderea acuitii vizuale m penumbra) care poate fi asociata cu o uscciune oculara (xeroftalmie) si
UTILIZARE TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA Administrarea de vitamina A este indicata m carena corespunztoare si m caz de acnee de psoriazis sau de ihtioza (boala cutanata cronica ce este caracterizata pnntr c
piele groasa uscata si aspra la pipit)
Aporturile excesive de vitamina A in principal de origine medicamentoasa dar care pot fi si de origine alimentara (supraconsum de ficat de exemplu) sunt toxice intoxicaia acut se manifesta prin dureri de cap pnntr o
somnolenta prin tulburri cutanate intoxicaie cronica ce survine dup mai multe luni chiar dup ani de supraconsum provoac greuri tulburri cutanate (descuamare) atingeri hepatice (ciroza) dureri si la copil anomalii osoase
responsabile de o ntrziere a cretem In sfrit la femeia gravida o hipervitammoza risca sa provoace malformaii ale ftului ndeosebi ale sistemului sau nervos
VITAMIN Bl. Vitamina hidrosolubila care intervine mai ales m metabolismul energetic al celulelor SINONIM tiamma
NECESITAI SI SURSE Aporturile recomandate de vitamimna Bl sunt de la O 4 la l 2 miligrame pe 71 pentru copii de l 3 miligrame pentru adolesceni si pentru femei si de l 5 miligrame pentru subiecii de sex masculin ele
sunt mai ridicate m caz de sarcina de alptare si de asemenea m caz de alcoolism cronic (deoarece atunci
necesitile cresc m timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficiente) Vitamina B l se mai gsete m nume roase alimente germenul si nveliul extern al cerealelor complete drojdia de bere legumele uscate carnea (mai
ales cea de porc si unele mruntaie ca ficatul si rinichii) pestele oule laptele si produsele lactate etc Aceasta vitamina este sensibila la aciunea cldurii m mediu umed la lumina si la pH urile neutru si alcaline pierderile prin
preparare difer dup modul de preparare (bicarbonatn m special antreneaz distrugerea ei)
CARENA SI HIPERVITAMINOZA Daca benben provocat de o carena extrema m vitamina B l a devenit o boala rara m tarile industrializate aici se ntlnesc cazuri mai puin grave de carena legata de un aport alimentar
insuficient la subiecii alcoolici ori cu o alimentare prin perfuzii nesuphmentate aceste carene antreneaz o oboseala o pierdere a apetitului si a greutii corporale si tulburri neurologice (polmevrita) psihice cardiace si
digestive reversibile prin administrarea de vitamina Bl Riscul de hipervitammoza este foarte mic vitamina Bl nedevemnd toxica dect la doze foarte mari (de 100 ori mai mn dect aporturile zilnice recomandate)
VITAMIN B2. Vitamina hidrosolubila ce intervine m
reaciile care elibereaz energia necesara celulelor precum si m metabolismul lipidelor proteinelor si glucidelor S NONIM laUoflavm ovofluvina nbofla\m NECESITAI SI SURSE Aporturile zilnice recomandate sunt de O 6
pana la l 4 miligrame pe zi pentru copii de l 5 miliyame pentru femei si adolesceni si de l 8 mili grame pentru brbai si pentru femeile gravide sau care alpteaz
Principalele surse alimentare de vitamina B2 sunt laptele si produsele lactate oule carnea (mai ales organele) pestele legumele cu frunze verzi si drojdia de bere Aceasta vitamina este rezistenta la cldura dar foarte sensibila la
lumina si Ia pH ui alcalin ea poate disprea parial m apa de fierbere a alimentelor
CARENA Carena m vitamina B2 legata m principal de o malabsorbtie digestiva de un aport alimentar msufi cient sau de un consum excesiv de alcool poate antrena leziuni ale pielii si ale mucoaselor precum si tulburri
oculare
UTILIZARE TERAPEUTICA Administrarea de vitamina B2 este indicata m carena corespunztoare si m caz de perles (inflamatie a comisurii buzelor) si de crampe

VITAMIN B3.

VTAMINAPP

VITAMIN B5. Vitamina hidrosolubila care joaca un rol important m metabolismul energetic al celulelor (mdis pensabil degradam glucidelor lipidelor si anumitor acizi 687

VITAMINA B12
aminati si sintezei acizilor grai si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni SINONIM acul paniotenic NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date m vitamin B5 sunt de
3 pana Ia 8 miligrame pe zi pentru copii de 10 miligrame pentru adolesceni si pentru aduli
Vitamina B5 se gsete m majoritatea alimentelor cele mai bogate fund drojdia de bere carnea (mai ales ficatul si rinichii) oule produsele lactate legumele uscate si pestele Aceasta vitamina este sensibila la
cldura si la mediile acide si alcaline
CARENA Strile de carena sunt excepionale si nu se observa dect m caz de denutritie severa sau de nutriie parenteral (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata m vitamin B5 Ele se traduc pnntr o
oboseala tulburri digestive (greuri diaree dureri) cutanate (cderea parului ulceraii) si neurologice (duren de cap senzaie de arsura a extremitilor etc) Reversibile aceste tulburri sunt tratate pnn
administrare medicamentoasa de vitamina B5
VITAMIN B6. Vitamina hidrosolubila care intervine ndeosebi m metabolismul acizilor ammati ghcoj,enului steroizilor hemoglobinei enzimelor si m sinteza unor neurotransmitaton (substane chimice
care permit transmisia influxului nervos) precum si in reaciile imumtare
Termenul de vitamina B6 grupeaz trei substane m rudite intre care cea mai cunoscuta este pindoxina cele lalte doua fund pindoxamma si pindoxalul

NECESITAI SI SURSE Aporturile zilnice recomandate sunt de la O 6 la 16 miligrame pentru copii de la 2 la 2 2 miligrame pentru adolesceni si pentru aduli ele sunt ceva mai mari (aproximativ 2 5
miligrame) pentru femeile gravide care alpteaz sau care iau contraceptive orale
Vitamina B6 este prezenta m numeroase alimente intre care drojdia de bere carnea (ficatul si rinichii mai ales) pestele cerealele legumele proaspete si uscate fructele (oleaginoase m special) si laptele de
altfel flora tubului digestiv sintetizeaz o anumita cantitate de vitamina B6 Aceasta vitamina se altereaz la lumina
CARENA Carene rare se pot observa m caz de aport alimentar insuficient de malabsorbtie digestiva (mai ales la subiecii alcoolici) de cretere a necesitailor in anumite boli genetice si m cursul unor
tratamente (luarea de i7oma zida sau de estroprogestative hemodiahza) Ele se manifesta pnntr o pierdere in greutate prin atingeri cutanate (piele uscat si pruriginoasa) prin tulburri neurologice pnntr o
glosit (inflamatie a limbii) pnntr o anemie pnntr o irita bihtate chiar pnntr o depresiune
UTILIZARE TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA Administrarea de vitamina B6 sub forma medicamentoasa este indicat m carena corespunztoare si m caz de polmevnt (atingere a sistemului
nervos periferic) de boala genetica ce perturba metabolismul acestei vitamine de
hemodiahza sau de alimentaie prin perfuzii Riscul de hipervitaminoza este mic vitamina B6 nedevemnd toxica dect m doze ridicate (de 50 on mai mn dect aportul zilnic recomandat) Luarea ndelungata
de doze mari de vitamina B6 poate totui sa se afle la originea unei polmevrite Vitamina B6 este contraindicata in caz de tratament cu levodopa un antiparkmsoman
VITAMIN B8. Vitamina hidrosolubila care intervine m degradarea acizilor grai anumitor acizi ammati si a glucozei si de asemenea m sinteza acizilor grai SlNO NIME biotin vitamin H
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date sunt de la 50 la 90 micrograme pe zi m timpul copilriei de la 100 la 300 micrograme ncepnd din adolescenta
Vitamina B8 provine din alimentaie (drojdie de bere carne ficat si rinichi ndeosebi glbenu de ou produse lactate anumite legume) dar ea mai este sintetizata parial si de ctre flora intestinala Este o
vitamina stabila la cldur dar sensibila la oxigen si la lumina
CARENA Carena m vitamina B6 este un fapt excep tional Ea se manifesta pnntr o oboseala o pierdere a apetitului o inflamare a pielii si a limbii (glosita) o cdere a parului greuri convulsii Ea survine
mtr un context foarte deosebit nutriia prin perfuzii nesuplimentate in vitamina B8 sau bolile ereditare ale metabolismului acestei vitamine (deficit m anumite enzime ca biotmidaza sau holo carboxilaz
smtetaza)
UTILIZARE TERAPEUTICA Vitamina BX este utilizata in carena corespunztoare
VITAMIN B9. Ac
D FOLIC

VITAMIN B12. Vitamina hidrosolubila care joaca un rol m maturarea globulelor rou plecnd de la celu lele mama si m sinteza unor acizi grai si anumitor acizi ammati SlNONM ciantc kalamma
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date minime si uor de acoperit pnntr o alimentaie echi librata sunt de l pana la 2 micrograme pe zi pentru copii de 3 micrograme pentru
adolesceni sau pentru aduli de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alpteaz Vitamina B12 se gsete m toate produsele animale ndeosebi in ficat Ea este relativ stabila la cldura si la aer dar
mai sensibila la lumina si la radiaiile ultraviolete precum si la acizi si baze
METABOLISM SI CARENA Absorbia intestinala a vitaminei B12 are loc m ultima parte a intestinului subire Ea nu este posibila dect m prezenta unei glicoproteme secretate de stomac denumita factor
intrinsec Carena m vitamina B12 care nu esre rara m tarile industrializate poate VITAMIN C
rezulta deci fie in mod excepional din aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian) fie dmtr o gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dmtr o boala responsabila de o anomalie a secreiei de factor
intrinsec precum boala lui Biermer aceast carena poate mea sa mai provin dmtr o anomalie dmtr o ablatie a prtii terminale a intestinului subire si m mod excepional dmtr o infecie cronica a intestinului
subire In sfrit o carena in vitamina B12 nu este deloc rara la persoanele in vrsta
Ficatul care stocheaz vitamina Bl2 poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbiei timp de 3 sau 4 ani In continuare apar primele semne ale carenei oboseala generala pierdere a
apetitului tulburri hemato logice (anemie megaloblastica) neuropsihiatnce (senzaie de arsura cutanata nevrita optica [mflamatie a nervului optic] pierderi de memorie labilitate a strii de spirit depresie) si
mucoase (limba depapilata)
UTILIZARE TERAPEUTICA Vitamina B12 administrata in injecii intramusculare este indicata in carena corespunztoare Ea este utilizata de asemenea m doze mari ca analgezic Injeciile intravenoase cu
unul dintre derivaii ei hidroxocobalamma sunt practicate m caz de intoxicaie cu cianura Administrarea medicamentoasa de vitamina B12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere ndeosebi)
VITAMIN C. Vitamina hidrosolubila implicata m producia de glucocorticosteroizi si de anumii neurotrans mitaton (substane care permit transmisia influxului nervos) in metabolismul glucozei al
colagenului al acidului folie si al anumitor acizi animai m neutralizarea radicalilor liberi si a nitrozammelor m reacii imunologice care faciliteaz absorbia fierului de ctre tubul digestiv SINONIM acul
anarhic
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriuonale recoman date de vitamina C sunt de 35 pana la 65 miligrame pe zi pentru copil de la 60 la 100 miligrame pentru adult si adolescent Pentru fumtori este
recomandat un aport crescut de ordinul a 120 miligrame pe zi
Principalele surse alimentare de vitamina C sunt legu mele si fructele crude precum si cartofii Aceasta vitamina este uor oxidabila si foarte sensibila la cldura si la radiaii ultraviolete
CARENA Carena m vitamina C rara m tarile m curs de dezvoltare si excepionala m tarile industrializate este responsabila de scorbut Cauzata de un aport alimentar insuficient unei malabsorbtn digestive
unei creteri a nece sittilor sau unei eliminri excesive carena privete de cele mai multe ori subiecii vrstnici alcoolici suferind de malabsorbtie cronica sau supui unei hramn prin perfuzii nesuphmentate
m vitamina C Ea se traduce pnntr o oboseal prin dureri osteoarticulare edeme o gingivita hemoragii
Strile de subcarenta (stadiul care precede carena) ar fi mult mai numeroase iar actualmente se pune ntrebarea referitoare la eventualele relaii intre un defect de aport m vitamina C si diverse boli (cancer
boli cardiovasculare cataracta etc )
UTILIZARE TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA Administrarea de vitamina C este prescrisa pe cale orala m tratamentul carenelor corespunztoare al strilor de oboseala al unor tulburri capilare si
venoase iar pe cale mtravenoasa m caz de methemoglobmemie ( cretere anormala a concentraiei sangvine de methemoglobina molecula incapabila sa transporte oxigenul) In schimb contrar unei idei
rspndite vitamina C nu are nici o influenta asupra virusului gripal Luarea excesiva de vitamina C (prin suplimentare medicamentoasa) poate antrena o agitaie si insomnii dar ea nu este periculoasa excesul
fund eliminat prin urina si fecale Pentru doze egale sau mai mici de l 000 miligrame pe zi nu exista nici un fel de contraindicaii Doze mai mari nu trebuie administrate m caz de hemocromatoza (boala
consecutiva acumulam de fier m esuturile organismului) de litiaza renala oxalica de deficit m gluco 6 fosfat dehidrogenaza sau de msufi cienta renala
VITAMIN D. Vitamina liposolubila necesara absorbiei intestinale de calciu si fixam sale m oase precum si reabsorbtiei fosforului de ctre rinichi care joaca un rol esenial si m alte fenomene biologice ca
diferenierea celulara si imunitatea SINONIM calaferol NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date sunt de 10 la 15 micrograme pe zi pentru copil de 10 micrograme pentru adult de 15
micrograme m timpul sarcinii si alptam si de 12 micrograme pentru subiectul vrstnic
Vitamina D prezenta in organism are o origine dubla endogena prin transformarea m piele a colesterolului sub influenta radiaiilor ultraviolete (vitamina D3)si exogena prin alimentaie (vitamina D2 din
vegetale si vitamina D3 din produsele animale) Alimentele cele mai bogate m vita mina D sunt ficatul petelui slab (ulei din ficat de morun) pestele gras glbenuul de ou ficatul laptele integral si produsele
lactate nedegresate (unt m special) Aceast vitamina este foarte sensibila la cldura la lumina la oxigen si la mediile acide
CARENA Carena m vitamina D antreneaz o decalcifiere osoasa care provoac un rahitism la copil si la adult o osteomalacie ce se traduce prin deformaii osoase si este nsoita de tulburri biologice
(creterea nivelurilor sang \me de parathormon de fosfataze alcaline scderea nivelului sangvin de fosfor nivelul sangvin al calciului fiind normal sau sczut) In tarile industrializate mulumit administram
medicamentoase sistematice de vitamina D sugarilor rahitismul a devenit o boala excepionala ca apa mie In situaii particulare se poate observa o carena la VITAMIN PP
adult persoane m vrsta alcoolice sau care sufer de o malabsorbtie digestiva cronica de o insuficienta renala cronica sau de o insuficienta hepatica de o hipotiroidie sau nc m caz de interaciune medicamentoasa (luarea de
anumite anticonvulsivante Ibarbitunce hidantotne] sau antltuberculoase |nfampicma| Carenele in vitamina D se trateaz prin administrare medicamentoasa (pe cale orala) a acestei vitamine
HIPERVITAMINOZA Administrarea de doze excesive de vitamin D poate provoca o intoxicaie dureri de cap lipsa de apetit vrsaturi tulburri osteoarticulare (dureri crampe) hidroelectrolitice (hipercalcemie hipercalciune) si
renale (deshidratare ndeosebi) calcificare a organelor (rinichi inim plmni vase sangvine) m plus la femeia gravida o hipervitarmnoza D risca sa antreneze malformaii fetale
VITAMIN E. Vitamina liposolubila indispensabila unei bune stabilizri a membranelor celulare meninerii activi tatu unorenzime agregam placheteor sangvine si proteciei globulelor rou mpotriva substanelor oxidante
(radicali liben de exemplu)
S ar prea si c vitamina E ncetinete mbtrnirea celulelor in sfrit lucrri din ce in ce mai numeroase sugereaz c aceast vitamin joaca si un rol protector mpotriva bolilor coronariene
Termenul de vitamina E grupeaz in fapt 4 substane denumite tocoferoh alfa tocoferolul (cel mai activ) beta toco ferolul si gamma tocoferolul (care au o activitate vitammica mai redus) si delta tocoferolul (practic inactiv)
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date sunt de la 3 la l O miligrame pe zi pentru copil si de aproximativ 12 miligrame pentru adolescent si adult
Sursele alimentare cele mai importante de vitamina E sunt vegetalele (uleiuri si margarme vegetale bogate m acizi grai pohnesaturati fructe uscate oleaginoase alune germeni de cereale legume verzi) dar si sursele animale
(ficat glbenu de ou unt) Aceasta vitamina este relativ stabil la cldura la lumina si in mediu acid dar foarte sensibil la oxidare m mediu alcalin
CARENA In rile industrializate carena m vitamina E este rara si survine m contexte deosebite copil prematur subiect afectat de o malabsorbtie digestiva cronica (boala lui Crohn ablatia ileonului |a 3 a parte a intestinului
subire] sau de o boal genetica (abetalipoprotememie [tulburare a metabolismului lipidelor] mucoviscidioza) Ea se traduce pnn tulburri hematologice (anemie) neurologice (atingere a sistemului nervos central)
neuromusculare (miopatie) si oftalmice (alterarea retinei) si se trateaz prin administrarea medicamentoasa de vitamina E Riscul de hipervitarmnoza este foarte slab aceast vitamina devenind toxica doar la doze foarte ridicate
(de 100 de ori mai mn dect aportul zilnic recomandat) Totui este nerecomandabil sa se admi mstreze doze mari subiecilor care urmeaz un tratament cu vitamina K
VITAMIN H. - VITAMINA B8
VITAMIN K. Vitamina liposolubila care joaca un rol m coagulare si m alte fenomene biologice ca metabolismul proteinelor si fixarea calciului
Exista doua forme naturale de vitamina K filochinona sau fitomenadionul (vitamina Kl) si menachmonele (vitamina K2)
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale reco mandate sunt njur de 10-30 micrograme pe zi pentru copil intre 35 si 45 micrograme pentru adolescent si adult de 55 micrograme pentru femeia care alpteaz
Vitamina K provine parial din alimente legume verzi (varza spanac salata) varza murata Ea este stabil la cldura dar sensibila la lumina la oxigen si la mediile alcaline
CARENA Carena m vitamina K a devenit excepionali la nou nscut mulumit administram sistematice a acestei vitamine la natere Totui subzista un risc la copiii pre maturi sau hrnii exclusiv la sn si in caz de proast
absorbie intestinala provocat de o boala digestiv cronic (boala celiaca diaree boala a lui Crohn ablatie a ileonului |a 3 a parte a intestinului subire]) de nutriie prin perfuzii nesuphmentate sau de interaciuni medicamentoase
(luarea de antivitamine K de cefalosponne de anticonvulsivante de aspirina de fier de vitamine A si E) sau mea m cazul anumitor boli genetice O carena in vitamina K se traduce prin hemoragii care pot antrena o anemie si se
trateaz pnn administrarea medicamentoasa a acestei vitamine Riscul de hipervitarmnoza este mic vitamina K nedevemnd toxica dect Ia doze ridicate (de 50 ori mai mn dect aportul zilnic recomandat) Reaciile alergice sunt
excepionale
VITAMIN PP. Vitamina hidrosolubila implicata m reaciile de oxidoreducere ale celulei SINONIM macin Vitamina PP denumita in Frana si vitamina B3 cores punde la doi compui acidul mcotmic si nicotmamida
NECESITAI SI SURSE Aporturile nutriionale recoman date de vitamina PP sunt de 6 pana la 14 miligrame pe zi pentru copil de 15 pana la 18 miligrame in cursul sarcinii sau alptam
Pnncipalele surse alimentare de vitamina PP sunt carnea (ficatul si rinichii) pestele oule drojdia de bere cerealele si ciupercile Organismul poate sa o si fabnce pornind de la un acid ammat tnptofanul Vitamina PP este stabil la
lumina la cldura si rezistenta la oxidare
CARENA Carena m vitamina PP descrisa sub termenul de pelagra este rara si rezulta fie din aporturi alimentare insuficiente fie din interaciuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsomene) In tarile mdustn
alizate ea afecteaz ndeosebi subiecii vrstnici alcoolici sau supui unei hranin parenterale (pnn perfuzii) ne suplimentate cu vitamina PP Ea se traduce prmtr o VITEZ DE SEDIMENTARE
oboseala o pierdere a apetitului apoi prin tulburri cutanate digestive psihice si hematologice si se trateaz prin admi mstrarea medicamentoasa de vitamina PP
UTILIZARE TERAPEUTICA Luarea de doze mari de acid mcotimc permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol totui ea este m general prost suportata Trebuie deci luate precauii mai ales m caz de insuficienta
renala Luarea de doze mari de acid mcotimc este categoric contraindicata m caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet
VITEZ DE SEDIMENTARE. V teza cu care ;Jo bulele rou se separa de plasma sangvina si se depun la fundul tubului aezat m poziie verticala
Msurarea vitezei de sedimentare (V S ) este un exa men de rutina care m pofida impreciziei sale i pstreaz un oarecare interes m diagnt sticul numer wsclor afeciuni si m supravegherea bolilor inflamatorii m acest ultim caz
de fapt ea reflecta destul de bine evoluia bolii f itusi acest examen nu este suficient pentru a stabili un di ignostic m msura in care anumite tulburri benigne accclcrc iza scdi mentarea m timp ce din contra multe boli sen ase
nu afecteaz
Viteza de sedimentare depinde de numeroi factori La este cu att mai lenta cu cat globulele rou sunt mai multe invers atunci cnd acestea au o tendina puternica si aglutineze - ceea ce este cazul daca antice rpn se prezint la
suprafaa lor - ea este cu att mai rapida Creterea nivelului de pioteme (fibrmogcn gk buline) m plasma c accelereaz uneori considerabil
Viteza de sedimentare se msoar la sfritul unei orc
simetrica Unu subieci nu au dect cteva pete de dimen sium mici alii prezint pete mari diseminate
Vitiligo nu prezint dect inconveniente estetice totui rsunetul sau psihologic nu este uneori de neglijat In plus leziunile sunt deosebit de sensibile la expunerea solara
EXOLUTIE Aceasta este capricioasa si imprevizibila leziunile apar in general m pusec succesive Acestea sunt declanate frecvent prin expunerea la soare de traumatis mele psihologice (doliu) de contactul cu anumite substane
chimice (compui aromatici derivai ai benzenului)
TRATAMENT Acesta rmne adesea decepionam dei numeroase metode se afla m studiu
Tratamentele curutne sunt reprezentate prin aplicaii locale de corticosteroizi m ca? de vitihgo recent si de mica ntindere puvaterapie locala sau generala (badijonare cu sau mgestie de psoralene urmata de expunerea la
radiaii ultraviolete A) Tratamentul prin grefa este mea m stadiu experimental
Tratamentele[>aliatt\e se aplica formelor foarte ntinse atunci cnd pielea este practic m ntregime depigmentata Ele constau m depigmentarea cu hidrochinona a zonelor pigmentate restante pentru a aduce pielea la un aspect
omogen O corecie estetica tip machiaje acoperitoare este si ca posibila
De altfel subicctik r atini de vitiligo li se recomanda sa se protejeze de radiaia solara
ora este de acum semnificativa si suficienta m majoritatea cazurilor \alonlenormalc dup una si de ua >re sunt respectiv mai mici de 20 si 4() milimetri de sedimentare a globulelor rou pe lundul tubului (eprubetei) de testare
Msurarea vitezei de alimentare este adesea completata cu dozarea altor proteine ale mflamatiei (proteina C reactiva alfa 2 globulma fibrina etc )
VITILIGO. Afeciune cutanata caracterizata prmtr . pierdere localiz ia a pigmentaiei
Vitiligo este o leucodermie (boala care se manilcsta prii

Ipigment al pielii] Este o afeciune frecventa care atinge aproximativ l % din populaie Cauza bolii este necunoscuta dar mtr un caz din trei se regsete un factor ereditar
S1MPTOME SI SEMNE Forma cea mai obinuita de vitiligo este caracterizata prin pete plane de un alb filde cu marginile nete si convexe cu suprafaa ntinsa tivite adesea cu o margine uor hiperpigmentata Aceste pete apar
sub axile pe organele genitale in regiunile descoperite (fata dosul minilor) pe conturul orificiilor sau zonei ir de frecare (genunchi glezne) disp zitia este in general destul de
VITRECTOMIE. Intervenie chirurgicala care consta m scoaterea vitroasei (Oelul transparent care umple cavitatea oculara m spatele cristalinului)
O vitrectomie este practicata m caz de hemoragie mtravitreani oricare i ar fi originea (ruptura retiniana traumatism formare de ncovase) care nu se resoarbe m rstimp de cteva sptmni m caz de dezlipire de retina cu
traciune a vitroasei sau cu aderente vitreoretmiene proliferante dup unele inflamaii (uveite) sau infecii importante ale ehiului si care deranjeaz vederea cu scopul de a curata cavitatea vitreana
EFECTE SECUNDARE Vitrectomia este o operaie delicata care pe ae antrena m lunile urmtoare o cataracta \edcrca este mbuntit dar nu ntotdeauna perfect rezultatul interveniei depinznd de starea retinei
VITROAS. Gel vscos care ocupa spaiul cuprins intre fata postenoara a cristalinului si fata interna a retinei SINONIM u>ip\tiro>,
STRUCTURA V itroasa este compusa din 99% apa ea mai conine si cteva celule precum si fibrile de colagen si de aeidhialuro ic ce servesc drept esut de susinere Fata sa anterioara este m contact cu fata postenoara a
cristalinului aceasta este baza vitroasei Fata sa postenoara se sprijin pe lata interna a retinei 681

VOMA
PATOLOGIE Dm cauza absentei vasculanzarn si a micului coninut de celule al vitroasei patologia ei este relativ limitata
9 Anomaliile congenitale de vitroasei sunt in general fr rsunet asupra vedem Totui cea mai grava persistenta vitroasei primare care rmne opaca m cursul dezvoltam fetale se manifesta pnntr un strabism si o pupila alba m
general pe o singura parte si poate fi responsabila in copilrie de o cataracta si adesea de un glaucom congenital Vederea este foarte proasta chiar nula Vitrectomia (abia tia chirurgicala a vitroasei) nu permite ntotdeauna vin
decarea
Degenerescenta vitroasei este o evoluie naturala cauzau de mbtrnirea ochiului ea este mai precoce la persoanele operate de cataracta si/sau puternic mioape Aceasta degenerescent conduce la dezlipirea vitroasei a crei
parte postenoara nu se mai afla m contact cu retina Un astfel de fenomen care trece de cele mai multe ori neobservat poate fi foarte deranjant m anumite cazuri mamfestandu se prmtr o impresie de pnza de pianjen m fata
ochiului sau prin pete care se deplaseaz la micarea ochiului Aceast degenerescenta care nu are vreun caracter evolutiv nu poate fi tratata m mod eficace
Hemoragiile \nlra\itreene pot surveni dup un traumatism sau m mod spontan ndeosebi m cursul rupturilor retiniene i al rupturilor de neovase la diabetici Ele se pot resorbi de la sine sau pot fi tratate prin vitrectomie
Infiltraiile inflamatorii sunt legate ntotdeauna de mflamatie a structurilor vecine (retina uvee) si se manifesta prmtr o scdere a acuitii vizuale mai mult sau mai puin marcata asociata uneori cu perceperea de corpi care
plutesc Tratamentul consta in utilizarea de antnnflamatoare corticosteroidiene pe cale generala Atunci cnd tulburarea vitreana nu se resoarbe si continua sa deranjeze vederea este uneori necesara Vitrectomia
VOCE. Totalitate a sunetelor produse de vibraiile cor zilor vocale
Vocea este un fenomen complex care face sa intervin mai multe organe
Corzile vocale situate de o parte si de alta a glotei sunt dou pliuri ale mucoasei lanngelui care departandu se sau apropnndu se produc respectiv un sunet ascuit sau unul grav
Creierul prin intermediul celor doi nervi larmgeem mfen ori on nervii recureni (ramuri ale nervilor pneumogastnci) comanda micrile lanngelui m particular cele ale corzilor vocale
Alte organe servesc drept cutie de rezonanta pentru sunetele emise (gura fose nazale f armge) sau permit arti cularea (palat buze limba)
f Plmnii expira epuizeaz aerul cu o presiune mai marc sau mai mica dup gradul de contractare a muchilor - m
ales cei ai peretelui anterior al abdomenului - ceea ce determina nivelul de putere sonora
Cultivarea vocii o presupune pe cea a respiraiei (dezvol tarea respiraiei abdominale m detrimentul celei toracice controlul putem sunetului amplasarea pauzelor) precum si controlul decontractani muchilor perturbatori (umeri
gat) al poziiei capului si a gatului micrile gurii si buzelor (att pentru mteligibilitatea cat si pentru calitatea sunetului)
PATOLOGIE O disfome (tulburare a calitii vocii voce rguit stinsa prea grava prea acuta) poate semnala o atingere fie a lanngelui (lanngita) fie a sistemului nervos Cnd cauza unei anomalii a vocii este gsita si tratata
tratamentul se poate completa daca este nevoie cu edine de ortofome (reeducare a vocii) -> FONAIE
VOLEMIE. MASA SANGVINA
VOLET TORACIC. Poriune a peretelui toracic desolidarizat complet sau parial de restul cutii toracice .a urmare a unei fracturi multiple a coastelor TRATAMENT Tratamentul ntreprins de urgenta adesea chiar la locul
accidentului consta m culcarea bolnavului pe partea atinsa si/sau m meninerea ferma a voleiului toracic cu o chinga In cazurile cele mai grave subiectul trebuie sa fie spitalizat imediat mtr un centru de terapie intensiva unde o
ventilaie artificiala va fi pusa in practica timp de 10 zile aproximativ pana cnd coastele ncep sa se consolideze Uneori se dovedete necesara o intervenie chirurgicala pentru a fixa coastele rupte sau pentru a repara leziunile
asociate (contuzie pulmonara efuziune pleurala) Tratamentul este uneori completat cu un bandaj si prin edine de kmeziterapie Durerile uneori foarte vii pot fi atenuate cu ajutorul analgezicelor ele scad m general treptat pentru
a disprea spre a asea sptmna
VOLKMANN (s ndrom al lui) Afeciune caracterizata prmtr o compresie excesiva a unui muchi al membrului superior m loja sa aponevrotica LOJELOR (Sindrom al)

VOLUM EXPIRATOR MAXIM PE SECUND.

\( lumul de aer expirat m prima secunda a unei expiraii forate care urmeaz dup o inspiraie profunda SINONIM

\ FMS
VOLVULUS. Torsionare (rsucire) a unei poriuni de intestin care provoac o ocluzie - OCLUZIE INTESTINALA
VOM. Expulzie pe gura a coninutului stomacului SlNONM vrstura
Voma provocata de contracia diafragmului si a mus chik r abdominali este de asemenea un act reflex orice excitaie a tractului digestiv poate determina o incitaie vomitiva transmisa centrilor nervoi bulbari prin intermediul
nervilor glosofanng an si pneumogastnc VOMA A SUGARULUI
CAUZE Acestea sunt multiple ru de mare afeciuni acute ale abdomenului (ocluzie a intestinului subire colecistita pentomt) boli digestive cronice (stenoza de pilor sau de intestin gros) afeciuni neurologice sau
otonnolanngologice (meningita tumora cerebrala boala a lui Memere) tulburri metabolice sau endocrine (acidoza diabetica hipercdlce mie) sarcin luarea a unor medicamente (antibiotice digi tdlm chimioterdpie
anticanceroasa) glaucom (cretere a presiunii mtraoculare) tulburri psihiatrice (anorexie nevroza)
TRATAMENT Un episod izolat de voma nu necesita de cele mai multe ori nici un tratament In caz de vome repetate tratamentul depinde de cauza chirurgie suprimare a medicamentelor responsabile etc Tratamentul simpto
melor merge de la administrarea de sedative de anti spasmodice si/sau de antiemetice pana la rehidratarea prin perfuzie venoasa
VOM A SUGARULUI. Expulzie alimentara sau nu de abundenta medie sau mare a coninutului stomacal al sugarului
DIFERITE TIPURI DE VOMA Vomele care constituie un simptom foarte frecvent la copilul mic pot dezvlui cauze multiple de la cele mai benigne pana la cele mai serioase Schemdtic se deosebesc doua mdn tipuri de voma
m funcie de momentul survenirii ei cele care sunt de apariie recenta survin m mod acut si sunt susceptibile sa duca la o stare de deshidratare si acelea care sunt repetitive se prelungesc si pot induce o stare de denutntie
Vomele de apariie recenta nsoite de cele mai multe on de febr trebuie sa conducd ld cautdred unei cauze infectioase fie digestive (gastroententa) fie nedigestiva (otita infecie urinara mdi rdr meningita)
Vomele repetitive de obicei nefebnle sunt uneori con secmta unei erori a regimului alimentar (supraahmentatie) sau a unei intolerante alimentare (la proteinele din laptele de vac mai rar la gluten) Dar ele pot sa aib si o cauza
mecanica (stenoza de pilor) pot fi expresia unui reflux gestroesofagian sau a unei malpozitionan cardiotuberozitare (anomalie morfologicd d cdrdiei sfincterul situat la joncti unea esofagului cu stomacul si a poriunii
superioare a stomacului)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul vomelor sugarului este exclusiv cel al bolii de origine Nici un trata ment simptomatic (administrare de antiemetice de dnti spdsmodice) nu trebuie sd fie ntreprins atta vreme cat
nu se cunoate cu precizie cauza vomelor
Prognosticul depinde de consecinele imediate ale simptomului (deshidratare sau denutntie) de identificarea cauzei vomelor si de eficacitatea tratamentului acesteia
VOMIC. Expectoratie subita si abundenta de lichid seros de puroi sau de snge
VORBIRE NAZALIZAT. - RINOLALIE DESCHIS
RlNOLALIE NCHISA

V.S. Viteza de sedimentare

VULV. Totalitate a organelor genitale externe ale femeii STRUCTURA Vulva este o proeminent ovoidala pe care se malta o pilozitate de forma triunghiulara si care se ntinde de la pubis la anus Ea prezint o fant median
(fanta vulvara) care o mparte m dou pliuri cutanate laterale labnle mari Acestea acoper mai mult sau mai puin in totalitate alte doua pliuri ale mucoasei labnle mici care se unesc m fata pentru aforma capusorul clitorisului
mic organ erectil care msoar m total (rdcin corp si gland) intre 6 si 7 centimetri m lungime Labnle mici delimiteaz un spaiu virtual Vestibulul al crui fund comporta doua onficn cel al uretrei m fata si cel al vaginului m
spate
FIZIOLOGIE Vulva intervine in trei funciuni mictiunea in cursul careta jetul de urma este canalizat prin buzele (labnle) mici naterea m timpul creia orificiul vulvar se lrgete pentru a las sa treac ftul si raporturile
sexuale in timpul crora buzele (labnle) mari si cele mici cresc m volum m timp ce secreia glandelor vestibulare lubnfiaza vulva si vaginul
PATOLOGIE Printre patolognle vulvei cele mai frecvente sunt infeciile Tumorile sunt benigne sau maligne (cancer de vulva)
VULV (cancer de) Cancer care atinge vulva femeii sub forma unui carunom epidermoid (cancer dezvoltat pornind de la epiteliu)
Cancerul de vulva puin frecvent atinge ndeosebi femeia in vrsta
Mancnmile vulvare sau prezenta unei mici ulceraii pot atrage atenia
Tratamentul consta de cele mai multe ori mtr o ablatie a vulvei (vulvectomie) pariala sau totala
PREVENIRE Tratamentul preventiv consta m respectarea igienei corporale o supraveghere ginecologica regulata (anumite forme de cancer al vulvei sunt m fapt precedate de leziuni precanceroase care pot fi depistate pnntr un
examen ginecologic) distrugerea leziunilor virale (m particular a condiloamelor) prin laser cu dioxid de carbon sau prin tratament chimic (azot lichid podofilma) si ablatia imediata a leziunilor precanceroase
VULVECTOMIE. Ablatie chirurgicala totala sau pariala
a vulvei
O vulvectomie este indicata m caz de cancer de vulv Practicat sub anestezie generala aceasta intervenie necesita o spitalizare de mai multe zile
Din cauza localizam vulvei vulvectomia poate avea un rsunet asupra diferitelor funciuni jena la mers la mictiune VULVOVAGINIT
dureri in timpul raporturilor sexuale tare se atenueaz in cteva luni
VULVIT. Inflamatie a vulvei
Se deosebesc inflamatiile fetei interne a labnlor mici care sunt asociate adesea cu o vagimta de origine mfec ioasa si afeciunile nveliului cutanat vulvar (labnle mari fata externa a labnlor mici) care sunt de origine derma
tologic (alergica atrofica caustica)
SIMPTOME SI TRATAMENT O vulvita se manifesta prin mancarimi o rocata si un edem al vulvei asociate uneori cu pierderi vagmale
Tratamentul cuprinde aplicarea locala de creme anti pruriginoase sau antiseptice Dup cauza diagnosticata se pune m aplicare pe cale locala sau generala un tratament icozic antibacterian antiviral sau antnnflamator
VULVOPERINEOPLASTIE. Refacere chirurgicala a vulvei si a penneului
VULVOVAGINIT. Inflamatie a vulvei si a vaginului de origine mfectioasa
CAUZE O vulvovagimta este cauzata m principal de un virus (herpesvirus papillomavirus) de un parazit (tncho monas) sau de o ciuperc (Candida alhican't) Dezvoltarea
acesteia din urma ndeosebi este responsabila de o can didoza vulvovagmala si favorizata de sarcina de luarea unor medicamente antibiotice sau corticosteroizi sau mea de un tratament cu imunosupresoare SIMPTOME SI
SEMNE O vulvovagimta se traduce prmtr o Inflamatie a vulvei si a vaginului nsoita adesea de o umflare locala Ea se manifesta prin mancarimi pnn arsuri la mictiune sau la mers prin dureri m timpul raporturilor sexuale pnn
pierderi de abundenta variabila care devin la rndul lor elemente de intatie si de infecie Vulvovagimta cu Candida albiiam provoac o manca rime intensa o umflare si o mrosire a vulvei care se ntinde la penneu si la anus si
face raporturile sexuale foarte dure roase Ea este nsoita de pierderi abundente care au aspect de lapte prins
DIAGNOSTIC Diagnosticul se pune pe baza examenului ginecologic al leziunilor Acesta este uneori completat cu un examen la microscop a unui prelevat vagmal care pune m evidenta prezenta virusului a parazitului sau a
ciupercii responsabile de aceste secreii

TRATAMENT Un tratament antiviral antibacterian sau antimicozic local este prescris timp de cteva zile Din cauza riscului de contaminare este indispensabil ca partenerul sa urmeze si el un tratament adecvat

WAALER-ROSE (reacie a lui) Examen de laborator destinat s pun in evidenta si sa dozeze factorul reumatoid m snge
WAARDENBURG-KLEIN (sindrom al lui) Afecti une ereditara caracterizata prin asocierea unei hipertrofn a rdcinii nasului si a sprncenelor cu malformaii ale ochiului (depigmentarea insului leziuni
ale retinei depar tare excesiva a orbitelor una de alta) ale urechii ale pielii (pete depigmenUte amplasate mai ales pe gat frunte piept burt genunchi si spatele minilor) si ale fanerelor (uvie de pr alb)
WALDENSTROM (boal a lui) Boala legata de o proh ferare a celulelor de origine limfocitara (susa a celulelor care dau natere m mod normal limfocitelor varietate de globule albe implicate m reaciile
imumtare) care secreta m exces un fel deosebit de anticorpi imunoglobulma M dgM)
FRECVENTA SI CAUZA Boala lui Waldenstrom atinge de obicei persoanele trecute de 60 am cu o uoara predomi nant a sexului masculin Cauza bolii este necunoscuta
SIMPTOME SI SEMNE Secreia excesiva de imuno globulme M provoac o cretere a viscozitatn sangvine si a volumului plasmatic Aceste tulburri au rsunet asupra sistemului nervos si se traduc prin
zbarnaitun m urechi prmtr o micorare a acuitii vizuale prin dureri de cap pnn tulburm ale contientei care pot merge m cazurile cele mai grave pana la coma In plus hipervolemia (creterea volumului
plasmatic) poate antrena o insuficienta cardiaca iar excesul de imunoglobulme din snge poate provoca hemoragii legate de perturbatnle mecanismelor de coagulare a sngelui De altfel depunerile de
imunoglobulma M m rinichi sau m nervii periferici determina uneori respectiv o insuficienta renala si o paralizie ndeosebi a membrelor inferioare O cretere a dimensiunilor splinei ficatului sau
ganglionilor limfatici se observa la aproximativ un sfert dintre cazuri
DIAGNOSTIC Secreia excesiva de imunoglobulma M este pus m evidenta si cuantificata sub forma unui pic monoclonal prin electroforeza (deplasarea particulelor sub
efectul unui cmp electric) a proteinelor plasmei sangvine acesta releva un nivel seric de imunoglobulma M mai mare de 5 grame pe litru de ser Proliferarea limfoid este detectata prin punctie a maduvei
osoase in unele cazuri excesul de celule limfoide este observabil si m snge

TRATAMENT Tratamentul vizeaz frnarea proliferam limfoide responsabila de secreia excesiva de imunoglobu lina M El consta m general mtr o chimioterapie admmi strata pe cale orala asociind uneori
mai multe substane (polichirmoterapie) In cazurile cele mai severe o plasma fereza (prelevare a plasmei bolnavului care u este remtro dusa m circulaia sangvina dup separarea anticorpilor m exces)
permite sa se reduc mai repede nivelul de anticorpi
In formele in care creterea nivelului de imunoglobulma M constituie singurul semn al bolii este necesara o supra veghere regulata a pacientului pentru a putea detecta cat mai devreme posibil o eventuala
evoluie ctre boala lui Waldenstrom declarata
Cauza bolii rmnnd la ora actuala necunoscuta nu poate fi adoptata nici o msura preventiva
WATERHOUSE-FRIDERICHSEN (sindrom al lui) Hemoragie a glandelor suprarenale care se declar m cadrul unei purpure fulmmans (forma foarte grava [septi cemica] de infecie cu meningococ)
Aceasta hemoragie atinge ambele glande suprarenale ea este legata de mflamatia difuza a vaselor sangvine care caracterizeaz purpura fulmmans si este nsoita de o stare de soc
Tratamentul sindromului lui Waterhouse Fndenchsen care consta m administrarea de antibiotice pe cale intra venoasa trebuie sa fie instituit de extrema urgent Prognosticul este rezervat
WEBER-CHRISTIAN (boala a lui) Afeciune carac tenzata prmtr o mflamatie a esutului grasos mai ales subcutanat SINONIM pamcuht nodulur idiopatita
Boala lui Weber Chnstian apare la femei cu vrsta cuprinsa intre 30 si 60 am WIDAL l FELIX
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Aceasta afeciune care nu are o cauz precis cunoscuta se traduce prmtr o alterare a stm generale (febr oboseal) dureri articulare abdo minate si efuziuni pencardice si
pleurale
n paralel se formeaz noduli cu diametrul de l 2 ceni metri care afecteaz m mod simetric gambele si gleznele si pot urca pan la nivelul coapselor chiar al membrelor superioare Aceste leziuni au trei
forme posibile de evoluie dup cteva sptmni fie ele dispar spontan fie se deschid lsnd s ias un lichid glbui uleios fie las o cicatrice afundata de mrimea unei farfurioare
TRATAMENT SI EVOLUIE Tratamentul cuprinde repausul la pat si luarea de anti inflamatoare (antunfla matoare nesteroidiene sau daca este vorba de o forma sever corticosteroizi pe cale general) timp
de 4 pana la 6 sptmni n caz de ulceraie sunt indispensabile mgn jmle locale Boala evolueaz in mai multe pusee si poate chiar recidiva dup mai muli am
l (granulomatoza a lui) Afeciune caracten zat prmtr o atingere mflamatone si necrozant a pereilor vaselor (angeit) care irig aparatul respirator (fose nazale fannge larmge bronhii) si rinichii SINONIME
angeit granulonuUoas necrozunt sindromul lui Wegener
Rara si de cauza necunoscuta granulomatoza lui Wegener face parte dintre bolile autoimune m cursul crora orga msmul produce anticorpi ndreptai mpotriva propriilor esuturi Ea atinge ndeosebi adulii
intre 40 si 50 ani mai des brbaii dect femeile
SIMPTOME SI SEMNE Afeciunea se manifesta prmtr o scurgere purulent din nas o smuzita o otita ulceraii ale gurii si leziuni multiple si bilaterale ale plmnului si bronhiilor aflate la originea unei tuse
m chinta si a unei jene respiratorii Atingerea renala se traduce prin prezenta in urin a proteinelor si sngelui (protemune si hematune) ea evolueaz spre o insuficienta renal care se agraveaz rapid
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul consta m administrarea de imunosupresoare si de doze mari de corticosteroizi sau in efectuarea de schimburi plasmatice Tratamentul trebuie s fie urmat timp
de mai multe sapta mani chiar timp de mai multe luni dar nu face ntotdeauna ca boala s nu mai evolueze spre o insuficienta renala ceea ce duce la necesitatea diahzei pe toata durata vieii
WEIR-MITCHELL (sindrom al lui) - ERITROMELALGIE

WERDINC-HOFFMAN (boal a lui) Afeciune ereditar caracterizata pnntr o atrofie a anumitor neuroni moton ai mduvei spinrii SINONIM amiotrofie spinal anterioara
Afeciunea se manifest in primele 3 luni ale vieii uneori de la natere La nceput copilul nu poate s si mite coapsele si antebraele apoi paralizia progreseaz m cteva
sptmni copilul nu si mai mic gambele si se tine atunci cnd este ridicat mtr un mod caracteristic cu gambele flectate m genunchi El poate totui sa si mite picioarele (labele) si minile deoarece
atingerea este mai moderat la extremitatea membrelor
Diagnosticul acestei boli poate fi pus nainte de natere prin ammocenteza (prelevare de lichid amniotic si analiz a celulelor fetale care se gsesc m acesta)
WEST (sindrom al lui) - SPASM IN

FLEXIE

WESTERN-BLOT (reacie a lui) Tehnica ce permite cutarea m serul sangvin a proteinelor antigemce - mdeo sebi proteinele virale - sau anticorpii ndreptai mpotriva acestor proteine
Reacia lui Western Blot este utilizat foarte mult m prezent pentru a confirma sau a infirma rezultatul uneori fals pozitiv al testului ELISA (test de depistare a anticor pilor specifici) m ce privete HIV
virusul cauzator al SIDA
WHEEZING. uiertura respiratorie acuta ntotdeauna pe aceeai tonalitate perceptibila la inspiraie si la expiraie sau doar la inspiraie Termen in limba englez adoptat ca atare SlNON M respiraie
uflanta
Wheezmg ui este cauzat de o ngustare sau de o obstru are pariala si localizata a cailor respiratorii (lannge trahee bronhii) de ctre o tumora un corp strin o mflamatie etc
WHIPPLE (boala a lui) Boala caracterizata prin infiltra tia a numeroase esuturi de ctre globulele albe pline cu resturi bacteriene
Germenele m cauza este in curs de identificare dar nu se tie actualmente daca boala este doar o consecina a invaziei bacteriene sau daca ea se perpetueaz din cauza unui deficit imumtar al pacientului
WHIPPLE (operaie a lui) Ablatie chirurgicala a duo denului si a capului de pancreas SINONIM duodenopancre atectomie cefalicd
Este vorba de o intervenie major care necesit o spitalizare lung practicata m caz de cancer al pancreasului sau pentru a trata unele pancreatite cronice n afara ablatiei capului de pancreas si a duodenului
care nu sunt separabile si trebuie s fie ndeprtate mpreun operaia comport racordarea stomacului la intestinul subire precum si o anastomoza a canalului coledoc Ia intestinul subire partea rmas a
pancreasului fund deschisa fie spre stomac fie spre intestinul subire astfel meat scurgerea bilei si sucului pancreatic s se fac m tubul digestiv Prognosticul este funcie de extinderea tumorii sau de
gravitatea pancreatitei
WIDAL SI FELIX (serodiagnostic al lui) Metod care permite diagnosticarea unei infecii cu Salmonella typhi Salmonella paratyphl A si Salmonella paratyphl B bacterii responsabile respectiv de febrele
tifoida si paratifoide A si B WIEDEMANN-BECKWITH
WIEDEMANN-BECKWITH (sindrom al lui) Boala congenitala caracterizata prmtr o cretere m volum a limbii o hernie ombilicala o hipertrofie a viscerelor un gigantism si o hipoglicemie prin exces de secreie de insulina
Boala lui Wicdcmann Beckwith este cauzata de o tulbu rare a dezvoltam fetale l se asociaz frecvent un angiom plan frontal uneori o microcelalie (craniu de volum foarte mic fata de dimensiunile normale) si apariia unei
tumori maligne (a rinichiului a glandelor suprarenale a gonadclor sau a ficatului)
DIAGNOSTIC Acest sindrom poate fi depistat mea dinainte de natere prin ecografic Dup natere dia 0nos ticul este confirmat prin examen clinic si prin dozarea glicemiei
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Singurul tratament posi bil consta m corectarea hipoglicemiei si in supravegherea cu regularitate prin ecografn abdominale ndeosebi a unei eventuale de/voltan tumorale Unele tumori pot face
obiec tul unei ablatn chirurgicale
Tratamentul precoce al hipoglicemici a permis reducerea considerabila a sechelelor neurologice (convulsii paralizii) ale acestui sindrom Doar microcefalia asociata poate perturba dezvoltarea neurologica a copilului
WILLEBRAND (boala a lui) Boala hemoragica ercdi
atinge una dintre proteinele plasmei sangvine factorul Willebrand care intervine m procesul hemc stazei
Factorul Willebrand (FvW) servete la transportul factorului VIII proteina plasmatica indispensabila coagu larii si aderam plachetelor la peietn vaselor atunci cnd acetia sunt lezai
SIMPTOME SI SEMNE Sangeranle frecvente ating mai ales mucoasele sangcran ale nasului evacuare de snge prin anus fluxuri menstruale anormal de lungi si abundente la femei Pot surveni sangeran dup o intervenie
chirur
In schimb hemartrozelc (cfu/iune sangvina mtr o cavitate articulara) frecvente m caz de hemofihe sunt rare
DIAGNOSTIC Acesta se pune pe baza examenului clinic si a cunoatem antecedentelor ereditare precum si pe baza examenelor sangvine timpul de sangcrare al unei scanfican practicate pe antebra) si timpul de cefahna
(studiul pro cesului de tromboplastinoformare) care sunt anormal de lungi Diagnosticul se sprijin si pe dozarea m laborator a factorului Willebrand si factorului VIII TRATAMENT Acesta consta m prevenirea si/sau stvilirea
hemoragiilor m caz de sangerare puin importanta sau de intervenie chirurgicala minora se administreaz desmo presina sau acid ammocaproic Sangeranle sau actele chirurgicale mai importante necesita o corecie a factorului
VIII prin administrarea de cnoprecipitate sau de factor VIII concentrat
WILMS (tumora a lui) Tumora maligna a rinichiului dezvoltata pe seama esutului renal embrionar SINONIM nefroblavom
Tumora lui Wilms afecteaz ndeosebi copilul Foarte voluminoasa ea se revela de cele mai multe ori prmtr o cretere m volum a abdomenului Tumora poate de altfel sa comprime vena cava inferioara si sa provoace edeme ale
membrelor inferioare si o ascita (acumulare de lichid in cavitatea peritoneala) Nu rar se ntmpla ca tumora sa afecteze ambii rinichi Metastazele pulmonare si hepatice sunt frecvente
DIAGNOSTIC Diagnosticul se pune pe baza ecografici renale a urografiei mtravenoase si a scanerului abdominal completate uneori cu o artenografie renala TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul cuprinde
afla tumora si adesea o chimioterapie si o radioterapie m caz de metastaze sau cnd tumora este prea voluminoasa pentru a putea li operata
WILSON (boala a lui) Afeciune ereditara legata de o acumulare de cupru m esuturi si organe m special m ficat si m encefal SINONIM degenerescenta hepatolenticu/ara
Boala lui Wilson este o afeciune rara cauzata de o atingere a unei gene localizate pe cromozomul 13 care se transmite m mod autosomic (prin cromozomii nesexuali) recesiv (gena purttoare trebuie sa fie primita de la tata si de
la mama pentru ca boala sa se dezvolte la copil) SIMPTOME SI SEMNE Bc ala se manifesta de cele mai multe ori intre 5 si 40 am si se traduce prin manifestri neurologice
m La copil se observa forma coreo atetozica care asociaz micrile anormale involuntare ale membrelor si o tremuratura care se agraveaz m timp La adult forma numita distomca este cea mai frecventa Simptomelc seamn
cu cele ale bolii lui Parkmson ngidi ae fata nepenit (rictus) ncetinire a micrilor mers cu pai mici elocuiune dificila si uneori tremuratura moderata
Att la copil cat si la adult boala lui Wilson poate fi nsoita de cn/e de epilepsie si de tulburri psihice tulburri de caracter si de stare de spirit episoade psihotice chiar mai trziu deteriorare intelectuala care conduce la dementa
Atingerea hepatica se traduce in general prmtr o cretere m volum a ficatului si splinei dar se mai ntmpla ca ea sa rmn fr simptome Alte anomalii mai rare afecteaz rinichii (proteinune insuficienta renala) glandele
endocrine (diabet oprirea fluxurilor menstruale) sngele (anemie) oasele (fragilitate excesiva caluficari m jurul articulaiilor) pielea (aceasta ia o culoare cenuie albstruie sau armie)
DIAGNOSTIC Acesta se bazeaz pe punerea m evidenta a inelului lui Kayser Fleischer legat de o depunere de cupru 697

WOLFF-PARKINSON-WHITE
uneori vizibil tu ochiul liber la periferia corneei dar de cele mai multe ori nu este pus in evidenta dect prin examenul la biomicroscop Concentraia de ceruloplasmina din snge este anormal de sca/uta iar cea a cuprului in urina
anormal de crescut Nivelul de cupru din san^c este variabil deasupra sau dedesubtul nivelului normal Alte rrea testelor biologice hepatice (creterea nivelului sangvin al transaminazelor si a bihrubmei m special) chiar punttia
biopsie a ficatului releva o ciro/a si un exces de cupru Scanerul cerebral arata frecvent semne de am l ic cerebrala si in aproximativ jumtate dintre ca/un /oncde densitate sczuta din cauza prezentei depunerilor de cupru in
regiunile nucleilor cenuii centrali TRATAMENT SI PROGNOSTIC Tratamentul se bazca/a pe un regim alimentar srac in cupru (limitarea consumului de ficat ciocolata peste carne legume uscatejiuci ciuperci) si pe
administrarea unui medicament (ale crui doze sunt crescute treptat) D-pemcilamina care se cupleaz cu cuprul si permite eliminarea acestuia in urina Manifestrile neurologice si tulburrile psihice rc^resca/a de cele mai multe
on sub tratament rezultatele fund cu att mai hune cu cat tratamentul a fost ntreprins mai devreme T< tui cnd tratamentul este nceput prea trziu simpu melc se agraveaz iar prognosticul bolii este uneori sever
DEPISTARE De ndat ce aceasta boala creditar este descoperita la un subiect este ntreprinsa o ancheta genetica in familia sa La subiecii cu risc mare dar care nu prezint nici un simptom se fac cu regularitate dozri
sangvine de ceruloplasmina si de cupru in \cderea depistam cat mai precoce a unei eventuale boli a lui Wilson
WIRSUNG (canal al lui) Canal cxcretor principal al pancreasului
Canalul lui Wirsunj, traverseaz longitudinal pancreasul si devarsa sucul pancreatic m al doilea se cmcnt al duodenului (poriunea iniiala a intestinului subire) prin intermediul ampulei lui Vater m care se deschide m calitate de
cale biliara principala (canalul coledoc)
EXAMENE Canalul lui Wirsunj, poate fi explorat prin ecografic eco endoscopie scaner si pancreatografic (rdic grafie a canalului lui Wirsung dup opacifiere constituind un timp al colangiografiei (radiografie a cailor biliare])
PATOLOGIE Acest canal poate fi sediul calculilor (ht az) in cursul pancreatitelor cronice El mai poate fi com primat prin tumori ale duodenului sau ale pancreasului
WISKOTT-ALDRICH (sindrom al lui) Afeciune ere ditara caracterizata pnntr un nivel anormal de sczut al plachetelor sangvine
Sindromul lui Wiskott Aldnch afecteaz mai ales haietn si pare sa fie legat de tulburri imumtare complexe
SIMPTOME SI SEMNE Sindromul lui Wiskott Aldnch se traduce pnntr o purpura cutanata (apariia de pete roi
pe piele) prin sanceran ilc nasului si prin hemoragii diges tive si urinare apoi pnntr o eczema atopica (erupie de placi veziculocrustoasc care sunt intens pruriginoase) amplasate mai ales pe fata si pe pliurile de flexie si prin
infecii cu repetiie otite smuzite furuncule infecii oculare memn yta septicemie
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul vizeaz nainte de t( atc merijirea simptomclor bolii (transfuzie de plachete tratament al eczemei administrarea de antibiotice in caz de mlectic) O depistare anten itala a sindromului
lui Wisk )tt Aldnch este p< sibila nc din primul trimestru de sarcina In plus naintea oricrei sarcini ulterioare prinii pit solicita un sfat ^enetic m cadrul unei consultaii de specialitate
WOLFF-PARKINSON-WHITE (sindrom al lui) Anomalie u ncemtala a activam electrice cardiace
Sindromul lui Wollf Parkmsc n White este o tulburare a conductiei Ie0ata de prezenta unei cai anormale (sau a unei cai accesorii) de ce nductie fasciculul lui Kent banda subire de esut miocardic care lace sa comunice direct
auriculele cu ventriculele scurtcircuitnd astlel calea nor mala ce nstituita de n< dul auricul ventricular urmat de trunchiul fasciculului lui His si de ramurile sale Astfel fasciculul lui His poate li responsabil de o transmisie
anormal de rapida a influxurilor auriculare spre ventricule
SIMPTOME SI SEMNE Sindromul lui Wolf Parkmson Whitc este cel mai frecvent dintre smdroamele de precxcitare (afeciuni caracterizate pnntr ( activare anormal de precoce a anumitor structuri cardiace) El poate sa nu fie
nsoit de nici un simptf m si poate fi descoperit m mod ntmpltor cu f cazia unei electrocardiograf!! de rutina Totui el mai poate sa se afle la onynea unor simptome (palpitaii j,afaiala stri de ru pierderi ale contientei) m
special m caz de apariie a unei tahicardii auriculare care atunci cnd fiecare influx auricular este transmis ventri culelor prin fasciculul lui Kent este nsoit de un rspuns ventricular excesiv de rapid In anumite cazuri rare
aceasta transmisie anormal de rapida poate degenera chiar in fibri latie ventriculara mortala m absenta tratamentului Sindromul lui Wolff Parkmson White mai poate sa se afle Ia originea acceselor de tahicardie paroxistica
benigne asemntoare celor observate m cursul bolii lui Bouveret DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza electrocardio erafiei Un sindrom al lui Wolf Parkmson White fr simptome nu justifica nici un
tratament Crize le de tahicardie puin frecvente si puin erave sunt tratate cu medicamente antiaritmice In caz de crize frecvente sau grave (sincope) poate fi realizat m centre specializate un tratament al cauzei anomaliei
reperarea si distrugerea fasciculului lui Kant cu ajutorul unui curent electric (curent de radiofrccventa) WOOD
698
WOOD (examen m lumina lui) Examen utilizat pentru
observa astfel o eventuala apariie de fluorescenta poate
diagnosticarea bolilor cutanate utiliznd o radiat.e ultra
S4 ld notd de culodred el g, podte dedute dldgnostic ,ui mal
violet care da efecte fluorescente
_
mult el 0ate evdlud ddtontd flu
Lumina Iu, Wood este furmzata de un mic aparat uor
P
nte' 'nt'ndere "
utilizabil m cadrul consultaiei la medicul dermatolog care
dermatozei si poate repera cu precizie zonele cutanate

permite iluminarea pielii la locul dorit Practicianul poate

bolnave de unde trebuie sa efectueze prelevri XANTELASM. Ansamblu de mici pete glbui uor proeminente situate pe partea pleoapelor apropiata de nas si
constituite dmtr o depunere de colesterol
O xantelasma poate fi consecutiva unei hipercoleste rolemn (exces de colesterol sangvin) sau poate sa nu aib o cauz precis Evoluia sa este benigna si foarte lenta Ablatia chirurgicala nu este justificata dect m caz de jena
mai ales estetica
XANTOGRANULOM. Boala caracterizata pnntr o erupie de leziuni cutanate cu aspect tumoral care mfil treaza esutul adipos
De origine necunoscuta aceste leziuni conin celule inflamatorii si globule albe macrofagele bogate m corpi grai
DIFERITE TIPURI DE XANTOGRANULOM Se disting dou tipuri
Xantogranulomul juvenil sau ne\ o endoteho \antomul afecteaz sugarul si copilul El ia forma de noduli sau de papule de consistenta moale de diametrul l pana la 10 milimetri de culoare rosietica iar dup cteva luni devine
brun glbui Aceste leziuni ating mai ales fata si pielea capului mai rar trunchiul si rdcina membrelor Diagnos ticul xantogranulomului juvenil se pune pe baza biopsiei cutanate Aceast afeciune de obicei benign poate sa fie
asociat si cu legiuni oculare ca un glaucom o uveita sau o inta (atunci cnd proliferarea granulomatoasa atinge diferite structuri ale ochiului) sau cu boala lui Recklmg hausen (afeciune ereditara caracterizata prin numeroase
tumori benigne diseminate m organism prin pete cutanate pigmentate si prin malformaii nervoase) ea necesita m consecina o supraveghere riguroasa dar nu face apel la nici un tratament leziunile cutanate regresnd spontan
mtr un an sau doi cu excepia cazurilor de anomalii oculare (tratate pnn chirurgie sau radioterapie)
Xantogranulomul necrobiolic este o boala cronica a adultului care este caracterizata prin formarea de noduli brun portocalii acoperii de telangiectazu sau de vancozitati (nuci vase dilatate) Acestea sunt amplasate mai ales m
jurul orbitelor Ia rdcina membrelor si pe torace Xanto granulomul necrobiotic este o afeciune benigna dar care
poate revela un mielom multiplu (proliferare maligna a plasmocitelor celule specializate m producerea de anticorpi m mduva osoasa) Diagnosticul xantogranulomului necrobiotic care se pune pe baza biopsiei cutanate trebuie
deci completat cu o analiza a proteinelor sngelui prin electro foreza care permite decelarea existentei unui eventual mielom multiplu Un astfel de xantogranulom poate fi ndeprtat chirurgical sub anestezie locala dar se
ntmpla ca leziunile sa recidiveze Atunci cnd este asociat cu un mielom multiplu acesta trebuie sa fie tratat prin chimioterapie
XANTOM. Mica tumora benigna formata din macrofage (celule mari avnd proprietatea de a mgera si a distruge particule mari) bogate in depuneri lipidice
Xantoamele formeaz pete sau noduli subcutanai adesea de culoare galbena uneori roie sau bruna
DIFERITE TIPURI DE XANTOM
Xantomul eruptiv este o pata proeminenta de unul pana la patru milimetri m diametru nconjurata de un halou rou EI apare brusc pe fese abdomen sau pe spate Este nsoit de o hipertnglicendemie (nivel sangvin de
tngliceride anor mal de ridicat) importanta dureri abdominale si leziuni pancreatice
Xunlomulpapul< nodular diseminat este o leziune foarte proeminenta glbuie sau rosieuca apoi brun nchisa El este amplasat pe zonele de flexie pe mucoasele gurii si lann gelui nervi si oase El afecteaz ndeosebi adultul
tnr si se asociaz adesea cu o atingere a mucoasei cilor aero digestive superioare (esofag trahee) cu leziuni oculare (depuneri glbui pe pleoape cornee conjunctive) si cu un diabet insipid
Xantomul plan este o pata plana galbena sau galben portocalie de dimensiuni variabile el exista m mai multe varieti
- xantomul plan al pleoapelor sau xantelasma debuteaz la unghiul intern al pleoapei superioare si poate sa se aso cieze cu o hipercolesterolemie (nivel sangvin de colesterol anormal de ridicat) la subiecii tineri sau tulburri ale
metabolismului lipidelor dup vrsta de 50 ani XANTOMATOZ

700
- arcul corneean sau gerontoxonul ia forma unei pete cenuii sau glbui care nconjoar insul el atinge mai ales subiecii de vrste cuprinse intre 60 si 80 de am si este nsoit adesea de o hipercolesterolemie
- xantomul striat palmar este o pata glbuie lineara care se localizeaz m adnciturile pliunlor de flexie a minii el este ntotdeauna asociat cu tulburri ale mecanismului lipidelor
- xantomul plan difuz mult mai rar ia forma unei pete glbui care este amplasata de cele mai multe ori pe fata gat si torace
Xantomul tendinot este o tumefactie subcutanata tare aderenta la tendoane mobila sub piele El afecteaz mai ales tendoanele extensoare ale degetelor cele ale ncheieturii minii si tendonul lui Ahile El este
asociat ntotdeauna cu tulburri ale metabolismului lipidelor t Xantomul tuberos este un nodul glbui sau rosietic care atinge mai ales coatele genunchii fesele si palma minilor El este ntotdeauna legat de o
hipercolesterolemie sau de o hipertrighcendemie
DIAGNOSTIC Prezenta xantoamelor poate necesita o dozare sangvin a lipidelor si cutarea unei eventuale dise minri a xantoamelor in organism (xantomatoza)
TRATAMENT Tratamentul xantoamelor este facultativ doar xantoamele deranjante ca deosebit de inestetice atunci cnd sunt localizate (xantomul plan al ochiului de exemplu) pot fi ndeprtate prin
electrocoagulare sau chirurgical In schimb dac exista tulburri asociate ale metabolismului lipidelor acestea trebuie sa fie tratate (regim alimentar srac in lipide administrare de medicamente
hipohpemiante)
XANTOMATOZ. Orice boala caracterizata prin dise minarea xantoamelor (mici tumori benigne plane sau nodulare formate din celule bogate m depuneri lipidice) Dup cum ea este asociata sau nu cu o
hiperhpidemie (cretere anormal a nivelului unor lipide precum colesterolul m snge) o xantomatoza se plaseaz m unul dintre cele dou mari grupe de xantomatoze xantomatozele hiperlipidemice sau
xantomatozele normohpidemice
Xantomatozele hiperlipidemice Caracterizate prin diseminarea xantoamelor si prmtr o hiperhpidemie ele grupeaz 3 tipuri de afeciuni
Hipertri^liceridemnle endogene pure sunt caracterizate prin formarea de xantoame eruptive (pete proeminente nconjurate de un halou rou) sau de xantoame striate palmare (leziuni glbui) prmtr o
ateroscleroza precoce si uneori prin calculi ai veziculei biliare
Sindroamele de hipertri^liceridemie majora se manifesta de cele mai multe ori prin formarea brusca (ca urmare a unui aport alimentar bogat m grsimi) de numeroase xantoame prmtr un ficat mare prmtr
o splina mare si prin diverse tulburri neurologice nivelul sangvin al tnghce ridelor este foarte ridicat
Xantomatozele hiperlipidemice ereditare apar din copil rie (xantoame plane xantoame tendmoase xantoame plane ale unghiului intern al ochiului) sau spre vrsta de cinci zeci de am (xanU ame plane si
tendmoase) Xantomatoza se traduce prmtr o ateroscleroza (boala degenerativa a arterelor care are ca origine formarea unei placi de aterom
depunere hpidica pe peretele lor)
Xantomatozele normohpidemice Caracterizate prin diseminarea de xantoame xantomatozele normolipidemice nu sunt nsoite de creterea nivelului lipidelor circulante din snge Sub acest termen sunt
ntrunite mai multe afeciuni caracterizate prin diferite leziuni
Xantomul papulonodular diseminat se traduce prin dise minarea de mici papule rou brune
Xantomul plan se caracterizeaz prin formarea de pete plane galbene sau galbene portocalii Una dintre formele sale particulare denumita xantom plan al pleoapelor sau xantelasma se traduce prin prezenta
de depozite glbui m unghiul intern al ochiului si sub pleoape
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul constd pe de o parte m ngrijirea xantoamelor pe de alta parte in tratarea hiperlipidemiei eventual asociata cu xantomatoza (regim alimentar luare de
medicamente hipohpemiante) In fami Inie afectate sfatul genetic are un rol major m prevenirea transmisiei acestor boli
XANTOPSIE. Anomalie a vedem m culori m cursul creia totul pare colorat m galben
O xantopsie constituie un semn foarte rar observat m cursul unor ictere al anumitor conoretimte (inflamatie a retinei si a coroidei pe care este aezata retina) si al anumitor cataracte debutante
Xantopsia dispare o data cu tratarea cauzei sale
XENOGREF. -* HETEROGREF

XERODERMA PIGMENTOSUM. Afeciune ere ditara caracterizata prin cancere cutanate multiple care se dezvolta m timpul copilriei
Xeroderma pigmentosum boala foarte rara se transmite in general m mod recesiv gena purttoare a defectului trebuind sa fie pnmiU att de la tata cat si de la mam pentru ca boala sa se dezvolte la copilul
acestora Aceasta este cauzata de cele mai multe ori de o insuficienta a capacitii de reparare a ADN ului ceea ce face celulele ndeosebi celulele cutanate foarte sensibile la expunerea la radiaia solara
SIMPTOME SI SEMNE Aproape de la natere apar nrosin umflaturi cutanate basicute apoi treptat o poikilo derrme (piele prea sau insuficient pigmentata cu aspect pestri o dilatare a vaselor superficiale
ale dermului) Apoi ctre 3 sau 4 am se formeaz tumori cutanate mai nti benigne transformandu se rapid m diferite cancere 701
X FRAGIL
(epiteliom melanom) Alte anomalii observate cuprind o atingere oculara (fotofobie eversiune a marginii pleoapelor conjunctivit chiar cancer al pleoapelor al conjunctivei sau al corneei) o ntrziere a cretem si tulburri
neurologice (ntrziere mintal epilepsie)
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul vizeaz mgn jirea simptomelor prevenirea apariiei unor tumori cutanate (protecie solar prescrierea de retmoide) sau ndeprtarea lor pe cale chirurgicala Totui prognosticul
afeciunii xeroderma pigmentosum rmne foarte sumbru In familiile afectate sfatul genetic joaca un rol major m prevenirea transmisiei bolii
XEROFTALMIE. Afeciune oculara constnd mtr o uscare a conjunctivei si a corneei
n lumea ntreaga in fiecare an mai multe sute de mu de persoane sunt afectate de xeroftalmie
CAUZE Afeciunea are drept cauza principala o carena m vitamina A frecventa la copiii din tarile m curs de dezvoltare
SIMPTOME SI EVOLUIE O xeroftalmie se manifesta pnntr un aspect boit al conjunctivei si prin prezenta pe aceast membrana a unor pete albe cu aspect grunjos cauzate de absenta secreiei lacrimale Corneea poate fi
sediul unei inflamaii dureroase (keratita) apoi a unei infecii a ochiului cu riscul de perforaie corneeana Uscciunea ocular duce la o keratmizare a esuturilor corneene (modi ficare a structurii esuturilor mai bogate m
proteine) apoi eventual la distrugerea lor Evoluia spre cecitate este lenta dar frecvent m absenta tratamentului
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul la biomicro scop confirm diagnosticul de xeroftalmie Pot fi utilizate colire sau pomezi care protejeaz corneea dar tratamentul cel mai rapid posibil este cel al cauzei (administrarea
orala de vitamin A) care este cea mai eficace
XEROSTOMIE. Uscciune excesiva a gurii CAUZE O xerostomie este cauzata de o secreie msufi cient de saliv (hiposiahe) chiar nula (asialie) Cauzele sale sunt numeroase O xerostomie tranzitorie poate sur veni m caz de
anxietate (trac teama) sau de deshidratare O xerostomie ndelungata este de cele mai multe ori legata de sindromul Gougerot Sjogren de luarea de anumite medicamente (atropimce psihotrope ca antidepresoarele) sau mea de o
radioterapie anticanceroasa a gatului sau a fetei
SIMPTOME SI SEMNE O xerostomie este extrem de deranjant subiectului n vine greu sa se hrneasc si sa vorbeasc u este sete m permanenta In plus aceasta tulburare antreneaz m timp cam si afeciuni ale gurii
TRATAMENT Se asociaz tratamentul cauzei atunci cnd este posibil cu cel al simptomelor xerostormei administrare pe cale orala de medicamente cu aciune sialogoga
(anetoltritiona) pulverizaii bucale repetate de saliv artificiala etc
XEROZ. Tulburare cutanata ce se traduce pnntr o subtiere o fragilitate o uscciune si o lipsa de suplee a pielii si care este nsoita adesea de o descuamare mai mult sau mai puin marcata SINONIM xerodermie
O xeroza este consecina unei micorri a coninutului m apa a stratului cornos (partea superficiala a epidermului)
DIFERITE TIPURI DE XEROZA O xeroza poate constitui
0 tulburare izolata pielea este atunci subire fragil deschisa plcuta la pipit cu o reea sangvina vizibila prin transparenta pielii Dar ea mai poate fi uneori si semnul unor boli dermatologice (dermatita atopica ihtioza) pielea
este atunci aspra la pipit cu aspect famos gambele sunt ca solzoase palmele si suprafeele plantare fisurate unu
diametru m special pe brae sau pe coapse (keratoza pilara) In alte cazuri deshidratarea este pur si simplu efectul unei agresiuni asupra pielii exercitate de produse cosmetice de uscare a pielii utilizate prea mult timp
TRATAMENT Este indispensabil nainte de toate sa evitm factorii care agraveaz uscciunea cutanata soare vnt frig spun alcalin lotiune alcoolizata ngrijirile constau m aplicarea pe piele a unor preparaii care n pstreaz
starea de hidratare (ageni care frneaz transpiraia care umec teaza pielea sau care cresc coeziunea celulelor)
XEROZIS. Keratmizare (modificare a structurii tesutu
oculare
Un xerozis este favorizat de o uscciune oculara oricare
1 ar fi cauza alergie unele boli ndeosebi reumatologice administrarea anumitor medicamente (antidepresoare atropimce) El mai poate intra si in cadrul unui simptom Gougerot Sjogren (boala autoimuna care comporta o
uscare a mucoaselor ochilor gurii si cailor genitale) sau poate marca debutul unei xeroftalmn (uscare a conjunctivei si a corneei cauzata de o carena m vitamina A) Absenta secreiei lacrimale da o senzaie de mconfort de corp
strin m ochi conjunctiva ia un aspect palid si mat
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul la biomicro scop care poate pune m evidenta o mica mflamatie a corneei permite sa fie precizat diagnosticul de xerozis In caz de sindrom al lui Gougerot Sjogren testul lui Schirmer
permite evaluarea cantitii de secreie lacrimala
Tratamentul consta m aplicarea locala de colire sau de pomezi destinate protejam corneei si in tratarea cauzei atunci cnd aceasta este posibil (oprirea luam de medica mente tratamentul alergici etc )
X FRAGIL (sindrom al cromozomului) Afeciune ereditara caracterizata pnntr o ntrziere mintala moderata pnntr un prognatism prin urechi foarte mari si deprtate XXXY

702
de cap un craniu ngust si alungit si o cretere m volum a testiculelor SINONIM undrom de fragilitate a cromo lomului X
Sindromul cromozomului X fragil denumit in limbajul medical curent sindrom al X ului fragil sau mai simplu X fragil este o boala legata de sex
Totui transmisia sa prezint cteva caracteristici particulare pe cnd in mod normal m bolile legate de sex femeile pot transmite boala dar nu sunt niciodat atinse m cazul sindromului cromozomului X fragil femeile pot
prezenta semne atenuate ale bolii m paralel unu brbai purttori ai anomaliei cromozomice si care ar trebui deci s fie atini nu sunt afectai Mecanismul acestui sindrom
foarte complex este elucidat actualmente doar parial Numele sau tine de faptul ca la subiecii bolnavi braul lung al cromozomului X prezint o zona de constricie
Sindromul X ului fragil este una dintre cauzele cele mai frecvente de ntrziere mintal la biei El poate fi depistat din a 9 a sau a 10 a sptmn de sarcin pnntr o biopsie a trofoblastului
PREVENIRE Actualmente nu exista un tratament al acestui sindrom In familiile afectate este recomandat un sfat genetic pentru cuplurile doritoare sa aib un copil
XXXY (sindrom) -> KLINEFELTER (sindrom al lui) YERSINIOZ. Infecie provocat de o bacterie Yersmia Yersmia este un gen bactenan din familia enterobacte mtor constituit din bacili (bacteni m forma de bastonas)
Gram negativi Acest gen bactenan comporta trei specii care infec teaz un mare numr de animale si mai puUn frecvent omul
Yersmia enterocohtica foarte rspndit in sol apa si plante si prezent m cantitate mica m fecalele a numeroi indivizi (purttori sntoi) este in unele cazuri respon sabil de enterocohte (mflamatie a mucoasei intestinului)
complicandu se uneori cu septicemie cu atingerea gangli omlor mezentenci cu eritem nodos sau cu pohartnta
Yersmia pseudotubertulons sau bacilul lui Malaxez V Vignal este responsabil de septicemie la om (stare mfectioas generalizata) si de atingere a ganglionilor cei mezentenci ndeosebi Aceasta bacterie provoac uneori
simptome comparabile cu cele ale apendicitei
Yenima pestis sau bacilul lui Yerun este agentul pestei (ciumei)

DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Baciln sunt iz ilati prin coprocultur (examen bacteriologic al fecalelor) sau prin cultura realizata pornind de la un prelevat ganglionar m caz de infecie digestiva Toate yersimozele sunt
sensibile la antibiotice
YOGA. Disciplin care nglobeaz att o filosofic care si propune s indice finalitatea existentei umane cat si exerciii spirituale si corporale care permit fiecruia sa pun m prac tic aceasta filosofie
ISTORIC Corpusul ritualurilor yoga a fost elaborat m timpul primului mileniu i Hr (epocile vedica si upam sadic) ncepnd cu secolul al V lea dup Hr o data cu dezvoltarea hinduismului apar doctorii compilatorii si
comentatorii care aduna toate aceste experiene mtr o sin tez denumit raja yoga (yoga regal) La graniele acestui model sau derivnd din el anumite curente se concentreaz pe realizri particulare printre principalele m
vigoare azi se disting bhati yoga (forma devotionala de abandonare de sine m fata divinitii) jnana yoga (orientat spre cu noasterea metafizica) si karma yoga (exerciiul aciunii dezinteresate)
PRINCIPII Yoga cuprinde o cutare spirituala precum si reguli de viata si exercita fizice si psihologice a cror punere
in practica se realizeaz m mai multe etape repartizate pe numeroi am Epoca actuala cunoate o mprire intre doua atitudini fundamentale Prima consta m utilizarea exerciuilor fuice si psihologice de yoga pentru a lupta
mpotriva relelor vietn contemporane astfel destinderea yogica acionnd asupra totalitii muchilor constituie un rspuns activ la afeciunile legate de stres in acelai mod exerciiile de tomfiere a musculaturii abdominale
permit stimularea tranzitului intestinal In ce privete cea de a doua abordare marcata de gustul pentru ezoterism si cutarea unui alt ceva filosofic si spiritual ea da loc uneori unor derive
INDICAII SI DESFURARE Dei m India este utili zata ca un complement al medicmei tradiionale yoga nu este o terapie Daca poate ajuta la vindecarea unor afeciuni ca durerile de spate spasmofiha anxietatea insomnia
unele boli cardiovasculare etc aplicaiile ei terapeutice rmn aspecte anexe iar relaia lor cu medicina este mai curnd de nsoitor se pul urmrit de yoga rmnnd chiar si m contextul actual ceea ce a fost ntotdeauna sa
permit o mai buna cunoastdere de sine
edinele constau in seni de micri coordonate la ntmul respirator alternate cu posturi imobile Acestea se reparti zeaza m apte grupe mari dup poziia coloanei vertebrale ntinderi flexn extensii nclinaii laterale torsiuni echi
libre mversn Ele prezint numeroase variante dup prile implicate ale corpului nivelul de dificultate si scopul urmrit (tomfierea sau din contra mldierea diferitelor grupe de muchi de exemplu) Ele permit corectarea
deformatnlor coloanei vertebrale (cifoza hiperlordoza) si mldierea cen tunlor pelviana si scapulara redarea mobilitii bazinului si cefei Se adaug exerciii de tomfiere si de stimulare a organelor abdominale (ficat rinichi
intestin) In sfrit respiraia se practica de una singura sau asociata cu postun Ea permite mai ales mobilizarea diafragmului (muchi care separa toracele de abdomen) de mldiere a cutii toracice si de activare a schimburilor
gazoase cu ajutorul exercitulor de exspiratie/mspiratie In sfrit yoga permite femeilor gravide sa si cunoasc mai bine corpul si sa i ofere mijloa cele de destindere si de mldiere (tomficare a penneului ntindere a ligamentelor
regiunii bazinului deprinderea respiraiei profunde etc)
YOYO. -> AERATOR TRANSTIMPANIC ZAHARIN. Substana sintetica fr valoare nutritiva utilizat m lotul zaharozei pentru a ndulci medicamentele si alimentele - EDULCORANT
ZENKER (diverticul al lui) Deformatie m deget de mnua a prtii joase a farmgelui care formeaz un buzunar in vecintatea sfmcterului superior al esofagului
SIMPTOME SI SEMNE Aceasta deformatie poate rmne multa vreme fr vreun simptom Ea nu devine deranjanta dect atunci cnd creste diverticulul se umple dup ce subiectul a mncat si se manifesta sub forma unei
tume factii care umfla gatul ce dispare golmdu se m fannge
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se pune pe baza radiografiei Tratamentul consta in ablatia chirurgicala a diverticulului dar nu se justifica dect daca acesta este cu adevrat deranjant
ZGOMOT. Sunet sau combinaie de sunete produsa de vibraiile neregulate de amplitudini diferite
n mod obinuit muchii urechii medii reacioneaz la un zgomot intens prmtr o contracie a lanului de oscioare care transmit vibraiile urechii interne reducnd astfel mpac tul direct asupra acesteia Dar m caz de zgomot
neateptat aceste reflexe de protecie nu au timp sa se pun m aciune fora totala a vibraiilor este transmisa urechii interne antre nand leziuni de importanta m celulele ciliate ale cohleei Un zgomot foarte intens poate provoca o
rupere a timpanului
Un sunet devine neplcut si nociv ncepnd de la 90 100 decibeli Expunerea la un zgomot foarte intens si neateptat m general mai mare de 130 decibeli poate produce o leziune brutala si definitiva O expunere continua la
zgomote mari conduce mai nti la o pierdere a capacitii auditive m ce privete sunetele ascuite apoi surditatea se ntinde la toate frecventele nalte iar perceperea vorbim se diminueaz ntr un stadiu mai avansat perceperea
sunetelor celor mai grave poate de asemenea sa fie afectata Zgomotele au m plus un important rsunet asupra psihismului Ele pot deranja munca intelectuala pot diminua capacitile de concentrare si de raionament si pot
dauna calitii somnului
SCARA NIVELURILOR SONORE
Decibeli

Pragul normal de audiie

Voce optit la 1 metru Strada 20 50 70 100 110

linitita Conversaie la 1
metru Otel ciocnit la 1 metru
Discoteca
Pragul dureros al audiiei

120 1

Picamer Avion cu reacie

130 140

Dup P\yck( ULouMique de Mane Claire Boete Edition Inserm

ZIDOVUDINA. Medicament antwiral activ asupra retrovirusunlor in particular asupra HIV responsabil de SIDA SlNON M undi timidma (AZT) MECANISM DE ACIUNE Zidovudma are efecte ana lod,e celor ale timidmei
(substana rezultata din timma prezenta m ADN ui celular) Aceasta substana acioneaz asupra retrovirusunlor inhibnd anumite enzime virale (transcnptaza inversa si ADN pohmeraza) Riscul mfectios este astfel diminuat dar
riscul de apariie a infeciilor portuniste (care nu se declara dect la persoanele imuno deprimate) sau de tumori persista m pofida tratamentului cu zidovudma
INDICAII
La adult zidovudma este indicata m stadiile avansate de SIDA dar si in cursul manifestrilor precoce ale infeciei (de cnd nivelul de limfoute T4 este mai mic de 500 pe milimetru cub) si la pacienii care nu prezint mea nici
un simptom dar al cror nivel de limfocite T4 scade rapid
La topiu mai mm de 3 luni ea este utilizata m caz de semne clare de imunodepresie
CONTRAINDICAII SI CALE DE ADMINISTRARE Zidovudma este contraindicata m caz de alergie la aceasta substana si de tulburri hematologice severe Ea este 705

ZOLLINGER-ELLISON
administrata pe tale orala Tratamentul trebuie sa fie urmat indefinit m absenta efectelor nedorite
EFECTE NEDORITE Acestea pot aprea m snge ane mie care poate necesita transfuzii neutropeme (micorare a numrului de globule albe zise polmucleare neutrofile) sau leucopeme (diminuarea numrului tuturor tipurilor
de globule albe) Alte efecte posibile mult mai rare sunt gretunle vrsaturile erupiile cutanate durerile abdominale o febra dureri de cap insomnii o lipsa a apetitului dureri musculare o slbiciune generala tulburri ale digestiei
INTERACIUNI MEDICAMENTOASE Trebuie sa se evite asocierea zidovudmei cu medicamentele toxice pentru anumii constitueni ai sngelui (sulfamide pnmetamina de exemplu) precum si cu medicamentele capabile sa
impie dice degradarea sa m organism (sahcilati antnnflamatoare nesteroidiene clofibrat cimetidma)
ZIGOT. Celula care rezulta din unirea spermatozoidului cu ovulul SINONIM ou fecundat
Zigotul este format m momentul fecundatiei prin ptrunderea capului unui spermatozoid (grneul mascul) m ovul (grneul femela) Rezultai dmtr o diviziune celulara particulara (meioza) aceti gameti sunt fiecare purttori ai
unui patrimoniu genetic redus la jumtate adic 23 cromo zomi la specia umana Fuzionarea nucleilor lor restabilete numrul normal de cromozomi - 46 pentru specia umana zigotul fiind deci prima celula a unei noi fiine
umane - DlZIGOT MONOZIGOT
ZINC. Oligoelement indispensabil organismului care permite mai ales activarea unui mare numr de enzime m principal cele care sunt implicate m sinteza proteinelor (ARN pohmeraze m special)
NECESITAI SI SURSE Aporturile zilnice recomandate de zinc (Zn) sunt de ordinul a 5 pana la 10 miligrame pentru femei de 15 miligrame pentru brbat si pentru femeia gravida si de 19 miligrame pentru femeia care
alpteaz Principalele surse alimentare de zinc sunt alimentele bogate m proteine de origine animala (carne peste produse lactate oua) dar si legumele uscate Absorbia intestinala a zincului variaz dup compoziia mesei de la
35% m cantitatea de zinc mgerat (pentru o masa normala) pana la \5V (pentru
0 masa bogata in vegetale si sraca m carne) in plus cerealele si legumele uscate mpiedica aceasta absorbie
DOZARE SI CARENA Zmtemia (nivelul de zinc din serul sangvin) cu dozare delicata este funcie de aportul alimentar in zinc valorile normale se situeaz m jur de
1 25 miligrame pe litru O carena m zinc poate fi conse cmta unui aport alimentar insuficient a unei creteri a necesitailor (cretere sarcina) a unor diferite stan pato logice (alcoolism diabet infecie) sau a unei tulburri
ereditare a metabolismului zincului (acrodermatita entero patic) Simptomele carenei vana/a dup gravitatea ei mtar ziere a cretem alterri ale pielii si mucoaselor (dermita
seboreica inflamatia comisurilor buzelor erupie ase mntoare unei eczeme sau psoriazisului) cderea parului pierderea simtiului gustativ micorarea apetitului probleme de cicatrizare tulburri ale imunitii si ale maturam
sexuale (atrofie a gonadelor [testicule ovare| micorarea spermato-genezei) si la femeia gravida riscul de malformaii si de hipotrofie fetala
APORT EXCESIV O suprancrcare in zinc poate surveni m caz de intoxicaie acuta sau cronica de origine industriala (inhalarea de vapori bogai m oxid de zinc) m caz de suplimentare excesiva a aportului sau in cursul bolilor
ere ditare excepionale (boala lui Pick hiperzmcemia familiala) ea risca sa provoace o carena m cupru la rndul ei responsabila de o anemie severa
UTILIZARE TERAPEUTICA Zincul este utilizat pe cale orala si injectabila m prevenirea si tratamentul carenelor corespunztoare pe cale orala sau m cursul tratamentului acneei si local ca antiseptic El mai intra si m
compoziia unor medi amente (insulina de exemplu)
ZOLLINGER-ELLISON (sindrom al lui) Afeciune caracterizata prin prezenta unor ulcere multiple si recidi vante m stomac si mai ales in duoden asociata cu o mflamatie locala (bulbita duodemta) cu o diaree si tu o steatoree
(prezenta a grsimilor m fecale)
CAUZE Aceste tulburri rare sunt provocate de o aciditate gastrica excesiva cauzata de o hipersecretie a unui hormon digestiv gastnna de ctre una sau mai multe tumori benigne sau maligne cu evoluie foarte lenta denumite
gastrmoame Acestea sunt amplasate de cele mai multe ori in pancreas sau mprejur mi mai rar m peretele stomacului sau al duodenului Sindromul lui Zollm 0er Ellison este fie doban dit si izolat fie ereditar si asociat cu
atingerea altor glande endocrine paratiroidele sau hipofiza de exemplu atunci el face parte dmtr o neoplazie endocrina multipla (boala ereditara caracterizata pnntr o hiperfunetie a mai multor glande endocrine)
EVOLUIE Sindromul lui Zollm^er Ellison antreneaz uneori dup mai muli ani apariia de metastaze m ficat
DIAGNOSTIC Boala suspectata prin examenul endosco pic (fibroscopie eso gastro duodenala) este confirmata prin dozrile care evideniaz un exces de gastnna Tumora poate fi localizata prmtr un scaner abdc minai o
ecografie sau o angiografie (radiografie a vaselor)
TRATAMENT SI PROGNOSTIC Doze mari de medica mente care frneaz secreia acida a celulelor gastrice (omeprazol lauzoprazol) permit vindecarea ulcerelor mpotriva tumorii poate fi avuta in vedere ablatia thirur gicala
asotiata cu o thimioterapie m caz de metastaze Dup tratament dozrile hormonale regulate de gastnna permit depistarea precoce a eventualelor recidive Din cauza evoluiei lente a tumorii si datorita tratamentului pus m
aplicare prognosticul sindromului lui Zollmger Ellison este de cele mai multe ori favorabil ZONA ZOSTER

706
ZONA ZOSTER. Boala mfectioasa provocata de reacti varea virusului vancela zona S NONIM herpe 21 ier
CAUZE Zona zoster atinge copilul m mod excepional mult mai frecvent adultul si persoanele m vrsta In fapt virusul responsabil de aceasta boala persista m stare latent dup infecie pe toata durata vieii in ganglionii nervoi
ai rachisului sau ai nervilor cranieni In unele cazuri mdeo sebi atunci cnd se produce o scdere a capacitilor de aprare imumtar on sub efectul unui stres (traumatism de exemplu) virusul poate sa se reactiveze si poate
infecta nervul corespunztor ganglionilor pe care n ocupa Zona zoster este o boala contagioasa prin contact cutanat cu leziunile ea poate provoca vancela la un subiect care n a contractat vreodat virusul vancela zona
SIMPTOME SI SEMNE Zona atinsa este de cele mai multe on un nerv mtercostal simptomele declarandu se atunci pe torace dar toi ceilali nervi pot fi atini nervii cervicali (erupia declarandu se pe ceafa pe gat pe pielea
capului) ganglionul gemculat (atingere a conductului auditiv extern si a mtenorului pavilionului urechii) nervul bucofanngean (aUngere a fetei interne a obrazului a valului palatin al peretelui posterior al fanngelui) nervii
cefahci si m special ramura oftalmica a nervului tngemen (atingere a ochiului sau zona oftalmica)
Boala debuteaz pnntr o febra moderata si senzaie de arsur m zona de emergent a nervului atins Dup cteva zile apare o erupie de mici pete rou pe care se ndica vezicule n unele cazuri erupia poate fi foarte discreta
(foarte puine vezicule) si poate trece neobservata atunci cnd survine la subsuoara - de exemplu boala revelandu se atunci exclusiv prin dureri Semn caracteristic pentru zona zoster erupia este unilaterala si acoper strict
teritoriul unui nerv senzitiv - cu toate ca se mai pot ntlni cteva vezicule sau cteva pete de roseata si in afara acestui teritoriu Pe torace mai ales leziunile urmeaz un traseu in mare onzontal care taie oblic coastele
Veziculele mai nti translucide se tulbura repede Ctre a asea zi ele se usuc formnd cruste sau se sparg apoi se cicatrizeaz m 15 pana la 20 zile pot persista mici cicatnce scobite Erupia este nsoita de o exacerbare a durem
care devine adesea greu suportabil iar m unele
cazuri transpiraii si dureri de cap Ea evolueaz m doua sau trei pusee la dou pana la trei sptmni
COMPLICAII Ele sunt de temut m caz de zona zoster oftalmica m fapt aceasta poate antrena m afara unor duren foarte intense o atingere a corneei (keratit) a uveei (uveita) a retinei (retimta) sau a nervilor moton ai ochiului
(paralizie ocular)
La bolnavii ale cror mijloace de aprare imumtar sunt slbite (subieci atini de SIDA de leucemie sub tratament imunosupresor sub corticoterapie etc ) exista riscul unei generalizri a infeciei cu atingerea viscerelor necroza
hemoragica sau meningoencefalita
TRATAMENT SI EVOLUIE La subiecii sub 60 am care nu au nici un deficit imumtar tratamentul este doar cel al simptomelor dezmfectia si pudrarea cu talc a leziunilor -pomezile sunt categoric nerecomandate - repaus si
mai ales luarea de analgezice cat mai precoce posibil La bolnavii m vrsta la subiecii imunodeprimati si la cei la care boala este foarte ntinsa sau antreneaz dureri mari se prescriu in plus antiviralele (aciclovir) administrate pe
cale mtravenoasa m tratament de atac apoi pe cale oral In cazul zonei oftalmice poate fi necesar s se proce deze pe toata durata zonei zoster la o tarsorafie (sutur a pleoapelor) pentru a mpiedica o ulceraie sau o supra
infecie a corneei
SECHELE Acestea sunt duren numite algu postzostenene adesea foarte neplcute care pot persista timp de am de zile mai ales la persoanele m vrsta sau dup o zona zoster oftalmica Adesea este greu sa fie eliminate iar
analgezicele obinuite se dovedesc puin eficace Eficacitatea trata mentelor propuse este cu att mai mare cu cat ele sunt prescrise mai precoce administrarea de corticosteroizi pe cale orala timp de 3 sau 4 sptmni
radioterapie dar si acupunctura si mezoterapie
ZOONOZA. Boala a animalului transmisibila la om
Un numr de zoonoze se transmit omului pnn contact direct cu un animal infectat fie ca este vorba de un animal de casa (came pisica pasare) domestic (vite) sau slbatice (vulpe) Altele se contracteaz pnn intermediul unui
animal vector ca de exemplu m cazul pestei (de Ia obolan la om
PRINCIPALELE ZOONOZE

Animale

Boli

Mod de contaminare

Bovine

Bruceloz Crbune

Contact cutanat mgestie (lactate) Contact cutanat

inhalare
Inhalare neptura de cpua) Ingestie (carne
insuficient prelucrata termic) Muctura

Febra Q Listenoza Rabie

Tenia bovinelor Tuberculoza

bovina Vaccina

Ingestie (carne insuficient prelucrata termic) Ingestie

(lapte) Mulsul vacilor

707
ZOONOZA
Broasc estoas

Micobactenoz Salmonelloz

Ingestie (ap contaminat) Ingestie (ap sau alimente

contaminate)

Cabaline

Encefalit echm Morv Rabie

Trithmoz

neptur de nar (Aedes) Contact cutanat inhalare

Muctur Ingestie (carne insuficient prelucrata
termic)

Caprine

Bruceloz

Contact cutanat Ingestie (lactate)

Cine

Hidatidoz Leishmamoz
Micoz Pasteurelloz Rabie
Toxocaroza

Ingestie (oua de parazit) neptur de flebotom

Contact cutanat Muctur Muctur Ingestie (oua
de parazit)

Iepure

Tularemie

Contact cutaneomucos mgestie (carne insuficient

preparata termic) inhalare

Maimu

Encefalit cu virus herpetic B

Febr galben Rabie

Muctur neptura de nar (Aeclf, sau

Haemagof>u<) Muctur

Ovine

Bruceloz Crbune Glbeaz Orf Contact cutanat mgestie (brnzeturi) Contact cutanat
Rabie Toxoplasmoza
inhalare Ingestie (parazii aflai pe cresonul
insuficient splat) Tuns muls Muctur Ingestie
(carne insuficient prelucrat termic)

Psri

Micobactenoz Ormtoz
Pasteurelloz Psitacoz
Salmonelloz

Inhalare Inhalare Muctura Inhalare Ingestie (ap

alimente contaminate)

Pisic

Boala ghearelor de pisica

Micoz Pasteurelloz Rabie
Toxoplasmoza

Zgrietur muctura Contact cutanat Muctur

Muctur Ingestie (alimente coninnd pulben
provenite din dejecii)

Porcine

Bruceloz Rujetul porcului Tema Contact cutanat Rnire cu un os de animal contaminat

porcului Tnchmoz
Ingestie (carne insuficient prelucrata termic) Ingestie
(carne insuficient prelucrata termic)

obolan

Leptospiroz
Rabie Rickettsioz Sodoku

Contact cutaneomucos cu urina (prin intermediul

apei) neptur de purice Muctur neptur de
artropode Muctur

Vulpe

Echmococoz Rabie

Ingestie (ape contaminate cu dejecii de vulpe)

Muctur

ZOOPROFILAXIE

708

prin puni) tifosul murm (de la obolan la om prin purici)

ZOOPSIE. Halucinaie m decursul creia subiectul are
sau febrei galbene (de la maimua la om prin nari)
viziuni cu animale (pianjen erpi etc ) de cele mai multe
ZOOPROFILAXIE. Totalitate a masurilor luate pentru a mpiedica transmiterea de zoonoze (boli transmisibile de
la animal la om)
ZUMZIT sau ZBRNIT N URECHI. ' ACUFENA

Tip irul executat la Regia Autonoma Monitorul Oficial

HVNOiJ,oia

Djpadoppua SJOAJUH
MAI MULT DE 3 500 DEFINII CLASIFICATE DE LA A LA Z
termeni medicali
prevenirea, evoluia i tratamer tul bolilor
diferite acte chirurgicale
noiuni de anatomie i de fizic logie
descrierea desfurrii unor exa nene medicale
rolul i aciunea nedicamentula
tehnici de prim-ajutor n czui de boal sau de accident

Barbara Barron-Tiegcf

Paul D. Tieger

DESCOPERIREA
PROPRIEI
PERSONALITI
Traducere de Mihai-Dan Pavele seu

Teora Titlul original: DO WHAT YOU ARE

Copyright 01998 Editura Teora
Toate drepturile asupra versiunii n limba romn aparin editurii Teora. Reproducerea integral sau parial a textului din aceast carte este posibil numai cu acordul
prealabil scris al editurii Teora.
Copyright 01992,1995 by Paul D. Tieger and Barbara Barron-Tieger

Distribuie
Bucureti: B-dul Al. l. Cuza nr. 39; tel ./fax: 222.45.33
Sibiu: Sos. Alba Mia nr. 40; tel.: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27

Teora - Cartea prin pot

CP 79-30, cod 72450 Bucureti, Romnia Te)7fax: 252.14.31

Teora
CP 79-30, cod 72450 Bucureti, Romnia Fax: 210.38.28
af de redacie: Mihaela tefan Raiponsabil 'de colecie: Marius Dinescu Redactare: Constantina Paligora, Dorina Armie Tehnoredactare: Techno Media Coperta: Valentin
Tnase Director general: Teodor Rducanu
NOT2403 PSI DESCOPERIREA PROPRIEI PERS ISBN 973-601-872-5 Printod In Romnia

Cuprins

Mulumiri 8
Prunul lucru care trebuie citit 9
PARTEA I
DEZVLUIREA SECRETELOR TIPULUI DE PERSONALITATE Capitolul l
CE ANUME VI SE POTRIVETE
Secretul satisfaciei in profesiune 14 Capitolul 2
CINE CREDEI C SUNTEI?
Descopeni-v tipul de personalitate 21 Capitolul 3
OGLINDA, OGLINJOAR
Venficai-v tipul de personalitate 41
PARTEA A H-A
FORMULA" PENTRU SATISFACIA N PROFESIUNE Capitolul 4
CECARACTERi
Cele patru temperamente diferite 60 Capitolul 5
CINE-I PRIMUL'
Identificai-v puterile interioare 68 Capitolul 6
FELUL N CARE FACEI LUCRURILE PE CARE LE
FACEI
Ce caliti mprii i ce caliti utilizai exclusiv
dumneavoastr 76 Capitolul 7
NAINTND N VRST I N PERFECIUNE
Dezvoltarea capacitilor dumneavoastr
de-a lungul timpului 86 PARTEA A III-A
TRECEI LA TREABA! PROFILURILE UNOR PERSOANE
MULUMITE N PROFESIUNE Capitolul 8
ENFJ
EXTRAVERTIT, INTUITIV AFECTIV, JUDECTOR
Specialitii n relaii cu publicul" 101 Capitolul 9
INFJ
INTROVERTIT, INTUITIV AFECTIV JUDECTOR
Catalizatorul schimbrilor pozitive" 118 Capitolul 10
ENFP
EXTRAVERTIT, INTUITIV AFECTIV PERCEPTIV
Orice este posibil" 132 Capitolul 11
INFP
INTROVERTIT, INTUITIV AFECTIV PERCEPTIV
,^pele linitite sunt adnci" 149 Capitolul 12
ENTJ
EXTRAVERTIT, INTUITIV GNDITOR, JUDECTOR
Totul este perfect - dein totul sub control" 165 Capitolul 13
INTJ
INTROVERTIT, INTUITIV GNDITOR, JUDECTOR
Competen + Independen = Perfeciune" 178 Capitolul 14
ENTP
EXTRAVERTIT, INTUITIV GNDITOR, PERCEPTIV
Antreprenorul vieii" 193 Capitolul 15
INTP
INTROVERTIT, INTUITIV GNDITOR, PERCEPTIV
Rezolvatorul problemelor ingenioase" 207 Capitolul 16
ESTJ
EXTRAVERTIT, SENZORIAL, GNDITOR, JUDECTOR
Preocupat de afacere" 220 Capitolul 17
ISTJ
INTROVERTIT, SENZORIAL, GNDITOR, JUDECTOR
Nu te grbi i f totul corect" 235 Capitolul 18
ESFJ
EXTRAVERTIT, SENZORIAL, AFECTIV JUDECTOR
Cu ce te pot ajuta?" 248 Capitolul 19
ISFJ
INTROVERTIT, SENZORIAL, AFECTIV JUDECTOR
mi asum responsabilitatea ndeplinirii datoriei" 265 Capitolul 20
ESTP
EXTRAVERTIT, SENZORIAL, GNDITOR, PERCEPTIV
Sa trecem la treab!" 282 Capitolul 21
ISTP
INTROVERTIT, SENZORIAL, GNDITOR, PERCEPTIV
Fac tot ce pot mat bine cu ceea ce am" 294 Capitolul 22
ESFP
EXTRAVERTIT, SENZORIAL, AFECTIV PERCEPTIV
Nu te-ngrijora, fii vesel!" 307 Capitolul 23
ISFP
INTROVERTIT, SENZORIAL, AFECTIV PERCEPTIV
,,/ntenfta conteaz" 320
Capitolul 24
SINTETIZAREA INFORMAIILOR 333 Capitolul 25
EXCLUSIV PENTRU LUCRTORII N DOMENIUL
NDRUMRII PROFESIONALE 343

Mulumiri

Exist, realmente, mu de persoane crora le am putea mulumi pentru c ne au ajutat s nelegem tipul de personalitate ncepem cu sutele de clieni cu care am
lucrat de a lungul anilor, cu muie de experi i cu ali participani la cursun, care, mprtmdu ne istoriile i expenenele lor, ne-au nvat att de multe
Dorim, de asemenea, s le mulumim prietenilor i asociailor notri, care ne au fcut legtura cu atia oameni fascinani i talentai Fiecruia dintre cei descrii
n carte, i multor altora, ale cror contribuii s au adugat produsului final, le suntem ndatorai pentru generozitatea cu care i au ofent timpul, experiena i
ideile Ne am adresat surselor i am fost instruii de maetri - adevraii experi - despre propriile lor trebuine n materie de profesiune, ca i despre criteriile
adevratei satisfacii A fost o plcere i un privilegiu s-i cunoatem i s le reproducem cazunle
Dei am studiat cu muli profesori respectai i am nvat multe de la ei, le suntem recunosctori ndeosebi lui Mary McCaulley i lui Cordon Lawrence - ei au
fost primii care ne-au vorbit despre tipul de personalitate - ca i lui Terry Dumho, care ne a extins mult

ti mulumim lui Nelhe Sabin pentru incomensurabila sa contribuie la calitatea general a acestei cri Infuzia de energie creativ i numeroasele ei idei excelente,
opiniile provocatoare de ntrebri i atentul ajutor n organizare au fcut cartea mai bun i mai util
i mulumim redactoarei noastre, Kit Ward, pentru ajutorul permanent, pentru ncurajri i pentru entuziasmul manifestat nc de la nceputul proiectului i suntem
extrem de recunosctori pentru grija, atenia, intuiia, perspicacitatea i umorul tonic
Datorm o recunotin special familiei i prietenilor notri, care ne au permis s nvm ce nseamn, de fapt, tipul de personalitate, suportnd o sene de
expenene pe durata ultimului deceniu Apreciem n mod deosebit sprijinul, rbdarea i ncurajrile lor din ultimii trei am

Primul lucru care

trebuie citit
Ori de cte on ntlnii un individ necunoscut, exist anse ca una dintre primele ntrebri pe care le vei pune amndoi s fie Cu ce v ocupai?" Rspunsurile
pot fi Sunt contabil", Sunt mecanic", Fac televizoare" - sau once alt profesiune avei Petrecem att de multe ore la munc, nct profesiunile noastre devin
identitatea noastr Devenim ceea ce facem
Dup am bum de consultan n domeniul profesional i dup instruirea a mii de persoane, am descoperit c exist o cale mai bun de a aborda aceast modalitate
de ctig a existenei n loc s v definii prin profesiunea dumneavoastr, noi v ndemnm s facei opusul* s v gsii o profesiune care vi se potrivete, s
facei ceea ce suntei Putei -si trebuie - s avei o mesene pe care s-o iubii, iar secretul iubim pentru munca dumneavoastr const, pur i simplu, n a face ceea
ce v place cel mai mult, n mod firesc Dar, fiindc descoperirea respectiv poate R mai dificil dect pare, am sens aceast carte pentru a v ajuta
Despre alegerea unei profesiuni s-au sens sute de cri, dar sperm c aceasta le va trece in uitare pe celelalte Noi am descoperit o modalitate tiinific, dovedit,
de a v ajuta s v gsii cea mai potnvit profesiune i s rmnei cu atenia treaz pe msur ce cumulai expenen i v schimbai profesiunea V vom
prezenta opul de personalitate (pe scurt, Tipul) i v vom arta n ce fel o nelegere a tipului dumneavoastr particular de personalitate v poate schimba viaa,
ajutndu-v s alegei i s reuii n ndeplinirea activitilor profesionale
DA, NE ADRESAM DUMNEAVOASTR!

Presupunem c ai ales aceast carte deoarece v aflai la un moment de rscruce n via Poate c suntei un student, pe cale s-i aleag acea prim slujb att de
important, sau poate c revenii la munc dup o pauz i analizai toate opiunile Poate c suntei nemulumit de profesiunea dumneavoastr i considerai c
trebuie s existe o alternativ mai bun Sau poate c ncheiai o caner i v gndii s ncepei alta Felicitri - ai ales cartea care trebuia!
Cteva ncurajn speciale pentru cei care doresc s-i schimbe profesiunea Dac nu vi se pare nelept s ncercai s trecei dintr-un tren n altul n timpul
mersului, ar trebui s tii c, anual, milioane de indivizi i schimb profesiunea Ba chiar, majontatea oamenilor au trei pn la cinci slujbe difente n timpul
vieii Aceste statistici nu ofer, Ins, mult consolare, dac avei o profesiune lipsit de mphmn, pe care simii c n-o putei prsi
Exist cteva motive foarte practice pentru care oamenii nu-i pot prsi slujbele brusc, ta urma unui impuls, ca s porneasc mtr-o nou direcie Avei o sene de
datorii, poate chiar o familie de ntreinut Trebuie mult curaj pentru a renuna la un salariu permanent, Chiar dac provine dintr-o profesiune nesatisfctoare Este
duli s cutai o slujb nou, 10 Primul lucru care trebuie citit
n vreme ce continuai s o practicai pe cea veche - oncme a ncercat aa ceva v poate tune c este ca si cum ai avea dou slujbe simultan -, i totui ideea de a fi
omer n vreme ce cutai o slujb poate fi nspimnttoare Cei mai muli dintre noi nu dein resurse financiare pentru a rezista unei perioade de omaj, mai ales
c nu exist nici o garanie c vom avea succes n gsirea rapid a unei slujbe
De asemenea, poate fi extrem de dificil s acponai n contradicie cu ceea ce ateapt alii din partea dumneavoastr Chiar dac nu suntei fericit la locul de
munc, putei fi supus unor presiuni exterioare, ca s rmnei acolo unde v aflai Pe durata unei schimbri de profesiune, sprijinul i ncurajrile familiei i ale
prietenilor reprezint resurse importante Dac cei apropiai dumneavoastr nu sunt de acord cu schimbarea pe care dorii s-o facei, probabil c n-o vei duce la
bun sfrit
In acelai timp este adevrat c, o dat ce v ai stabilit un anumit mod de via, este dificil s v imaginai altul Cu ct ai trit mai mult ntr un anume fel, cu att
suntei mai dispus s continuai Dac ai atins un nivel de succes profesional i v ai obinuit s fii un individ realizat, vi se pare inimaginabil s luai totul de la
nceput
Din pcate, cei mai muli dintre noi nu tim, de fapt, ce ne trebuie pentru a fi mulumii tim ce nu ne place - asta am nvat din propne expenen -, dar nu tim
cum s gndim, si cu att mai puin cum s gsim alternativa mulumitoare
Schimbarea profesiunii poate fi extrem de stresant, i nu este deloc neobinuit ca procesul s dureze cteva luni Muli compar experiena respectiv cu o
nfricotoare coborre pe montaigne russe Exist o sumedenie de pante n sus i n jos i, cu toate c tii c v ateapt o prbuire abrupt, mima continu s v
bubuie atunci cnd ncepei coborrea Am parcurs acest proces alturi de sute de clieni i tim ct de greu poate fi tim, Ins, i ct de minunate pot fi
recompensele
Iat acum vetile bune" Aflnd secretele tipului propriu de personalitate putei gsi o profesiune cu adevrat mulumitoare, care s v amplifice calitatea vieii
Chiar dac schimbarea profesiunii pare nspimnttoare i chiar dac este mai uor s continuai cu ceea ce ai fcut pn acum, noi sperm c vei utiliza
aceast carte pentru a descopen chiar ceea ce v trebuie ca s fii satisfcut n munca dumneavoastr i ca s gsii profesiunea care vi se potrivete Acest lucru e
posibil, i merit efortul - v o promitem'
CUM V VA AJUTA ACEAST CARTE

Descoperirea propriei personaliti are menirea de a v ajuta s facei alegeri mai bune n profesiune i s ntreprindei o campanie reuit de cutare a unei
slujbe Suntem ncntai de cele aflate despre relaia dintre tipul de personalitate i satisfacia n profesiune, i donm s mprtim cu dumneavoastr
descoperirile noastre cele mai importante Este, totui, bine de tiut c nu vom meniona multe aspecte, pe care le putei obine din alte pri - de pild, alctuirea
unui Cumculum Vitae sau ce haine trebuie purtate n difente ocazii oficiale Principalul nostru interes este s v ajutm s nelegei ce nseamn pentru
dumneavoastr satisfacia profesiunii i s v ajutm s gsii o slujb pe care s-o iubii
Fiindc o carier profesional acoper mulp ani, poate c vei don s utilizai aceast carte ca s v asigurai de faptul c dumneavoastr i profesiunea pe care o
practicai continuai s v dezvoltai mpreun, c nu v vei separa Noi sperm c vei reveni, Primul lucru care trebuie citit 11
periodic, la cartea noastr, ca s reevaluai punctul n care v aflai, modul cum v ai transformat i locul unde doni s ajungei Credem c o vei considera ca
fiind o resurs valoroas i mereu actual, la care vei apela frecvent i pe care vei don s-o mprtii feaukei i prietenilor
Pe msur ce vei citi Descoperirea propriei personaliti, bnuim c vei ncepe s apreciai multe dintre avantajele secundare" ce nsoesc nelegerea Tipului
Recunoaterea tipului dumneavoastr de personalitate poate modifica felul n care v vedei - afectnd tot ceea ce facei i toate aspectele vieii personale n
ultima vreme, experii din diverse discipline au descoperit puterea Tipului Astzi, Tipul este utilizat n pedagogie, instruire n management, n construcii, n
consultan practic, n toate domeniile de activitate n practica noastr de consultan, folosim Tipul pentru a i ajuta pe oameni s conduc mai bine, s
alctuiasc echipe de lucru mai productive, s munceasc mai eficient Am instruit profesori ofenndu le posibilitatea s recunoasc relaiile dintre tipul de
personalitate i stilurile de nvat, i s ntrebuineze Tipul pentru a-i ajuta pe top elevii lor Credem c vei descoperi c nelegerea Tipului v ajut nu doar in
relaiile cu colegii de serviciu, ci i n relaiile personale i de familie Iar dac avei copii, v va schimba comportamentul de printe Suntem pe deplin ncreztori
c toate cunotinele dobndite din aceast carte vor modifica pentru totdeauna felul n oue v privii pe dumneavoastr niv i pe cei din jur
CUM S FOLOSII CARTEA

Lectura crii necesit o participare activ din partea dumneavoastr Nimic dificil! Sperm, ns, c o vei parcurge n momente linitite care s v permit s v
oprii i s reflectai la cele aflate De fapt, nu ne intereseaz s v spunem ce anume s facei, dimpotriv, donm s v prezentm un procedeu care are succes i
care v va fi util toat viaa De aceea, dei v oferim toate informaiile i exemplele de care dispunem, finalmente dumneavoastr va trebui s dai rspunsurile la
ntrebrile noastre, fiindc le tii cel mai bine Considerm c acest lucru reprezint o colaborare noi oferim experiena i cunotinele necesare, iar
dumneavoastr contribuii cu informaiile eseniale despre propna persoan mpreun, vom reui s gsim cea mai bun profesiune pentru dumneavoastr
Am mprit cartea n trei seciuni Partea I, Dezvluirea secretelor tipului de personalitate, v va purta, pas cu pas, ajutndu v s descoperii i s nelegei tipul
dumneavoastr de personalitate Partea a II a, Formula pentru satisfacia n profesiune, v va prezenta cele patru ingrediente pe care trebuie s le dein mesena
dumneavoastr, ca s fie cu adevrat satisfctoare n Partea a IU a, Trecei la treab', v vom nva cum s utilizai cele nvate despre dumneavoastr Aceast
parte este mprit conform tipurilor de personalitate n capitolul dumneavoastr, vei ntlni alp indivizi cu acelai tip de personalitate i vei afla ce fel de
profesiuni consider ei ca fund mulumitoare Citind despre experienele, preferinele, antipatiile, satisfaciile i frustrrile lor v va fi mai uor s clarificai ce
anume v trebuie ntr o profesiune, pentru ca ea s fie cu adevrat mulumitoare n plus, v punem la dispoziie o list, specific fiecrui Tip, de ingrediente cheie
pentru satisfacia n carier, sugestii pentru mediul dumneavoastr de munc ideal, un rezumat al punctelor tari asociate profesiunii, cteva exerciii pentru
sublinierea valorilor proprii eseniale i o list de opiuni profesionale potenial satisfctoare Finalmente, v oferim strategii de 12 Prunul lucru care trebuie
citit
cutare a profesiunii, concepute n mod special pentru a fi eficiente pentru dumneavoastr i pentru cei aidoma dumneavoastr V vom arta cum s v exploatai
la maximum atuurile proprii i cum s v minimalizai slbiciunile inerente, atunci cnd vei ncepe s acumulai informaii, s v facei reclam personal, s v
prezentai la posibilele interviuri i s luai decizii

DESPRE AUTORI
Tmp de aisprezece am, am studiat cu experi din domeniul tipologiei umane i ne-am instruit amnunit n aplicarea tipului de personalitate Iniial, am ofent
consultani n ndrumare profesional, iar n 1982 am conceput i am nceput s predm pnmele cursuri specializate pentru experii care utilizau Tipul De atunci,
am instruit mu de consilieri n ndrumare profesional, manageri de resurse umane i specialiti de personal s ntrebuineze Tipul pentru a i ajuta pe clienii lor s
fac opiuni profesionale ct mai mulumitoare n 1986, am publicat Profiluri de planificare a carierei i a vieii, un manual pe care muli consilieri l apreciaz ca
fiind de cpti n utilizarea Tipului
Scriind Descoperirea propriei personaliti, am apelat nu numai la expenena noastr cu clienii i cu consilierii pe care i am instruit, ci i la expenenele Zor, cu
clienii lor Considerm c expenenele lor sunt valoroase pentru dumneavoastr, iar succesele lor v vor inspira s gsii o profesiune pe care s o iubii

Partea I
DEZVLUIREA SECRETELOR TIPULUI DE PERSONALITATE

l
CE ANUME VI SE POTRIVETE

Secretai satisfaciei n profesiune

Este extrem de important s gsii profesiunea corespunztoare n aud visului universal de a ctiga la lotene, de a cumpra maini i case luxoase i de a
ntreprinde activiti fascinante, cu oameni interesani, n locuri exotice, realitatea crud este c cei mai muli dintre noi trebuie s muncim am bum, din greu
Dac petrecel patruzeci-cincizeci de am -un scenanu deloc improbabil - fcnd lucruri pe care aproape c le detestai, dap, pur i simplu, cu piciorul unei mn
pri din via Este tnst i inutil, mai ales pentru c o profesiune pe care este posibil s-o iubii se afl la ndemna dumneavoastr
DE FAPT, CE NSEAMN PROFESIUNEA IDEAL
O profesiune corespunztoare v sporete dimensiunile vieii Ea este satisfctoare din punct de vedere personal, deoarece alimenteaz aspectele cele mai
importante ale personalitii dumneavoastr Se potrivete felului n care v place s facei lucrurile i reflect ane suntei V permite s v utilizai capacitile
nnscute n modaliti fireti pentru dumneavoastr i nu v silete s facei lucruri la care nu v pricepei prea bine (cel puin, nu frecvent!)
Cum putei afla dac activai n profesiunea care v este corespunztoare? Iat ctev direcii generale Dac nu avei serviciu, inei le minte n vreme ce cutai o
slujb Dad suntei deja angajat, vedei dac se potrivesc actualei dumneavoastr ocupaii
Dac activai n profesiunea corespunztoare, ar trebui s
Fii nerbdtor s v apucai de treab
V umple de energie ceea ce facei (n majontatea timpului)
Simii c lucrurile pe care le facei sunt respectate i apreciate
V simii mndru atunci cnd descriei altora profesiunea dumneavoastr
V fac plcere i s i respectai pe cei alturi de care lucrai
V simii optimist n legtur cu viitorul personal
Din capul locului, am don s precizm c este important s recunoatei faptul c numn cilor ce duc spre satisfacia profesional este egal cu numrul
angajailor fencip n munc lor Nu exist o profesiune ideal", la care s aspire cu toii, dar exist o profesiune ideal pentru dumneavoastr
14 CE ANUME VI SE POTRIVETE 15
Orice loc de munc se caracterizeaz printr-un numr infinit de variabile. Pentru a dobndi satisfacia n profesiune, este necesar s vedei care v sunt
preferinele, iar apoi s gsii o slujb n care ele s poat exista. Unele profesiuni ofer cldur si stabilitate, altele sunt riscante i provocatoare. Unele sunt
riguros organizate, altele nu. O anumit profesiune poate necesita un numr mare de contacte i de relaii interumane, n timp ce alta implic o concentrare i o
linite aproape depline. tii cu exactitate ce fel de profesiune ffe potrivete cel mai bine? Ai reflectat vreodat la asta?
Este foarte bine c exist att de multe profesiuni diferite, deoarece i oamenii difer n privina capacitilor i prioritilor personale. Unora le place s ia decizii
de conducere la nivel nalt, n vreme ce alii, pur i simplu, nu sunt potrivii pentru aa ceva. Pentru unii, banii reprezint prioritatea absolut; ei doresc s ctige
ct mai mult! Alii, ns, doresc mai degrab s joace un rol important n societate, banii trecnd pe planul secundar. Unii fee simt n largul lor printre fapte,
detalii i statistici, dar pe altii i apuc migrena cnd ncearc s citeasc o simpl situaie financiar. Exemplele de acest fel pot continua la
* Arunci cnd am fost angajai s tinem o serie de cursuri de instruire n eficiena personal pentru experii n plasri (cunoscui i ca recrutori de angajai, sau
vntori-de-capete"), ne-am confruntat cu un exemplu impresionant al modului n care o profesiune perfect pentru un individ poate fi cu totul
necorespunztoare pentru altul.
Instruiam civa vntori-de-capete care lucrau pentru aceeai firm. Sarcina lor era s gseasc persoane pentru anumite posturi n diverse companii, apelnd la
indivizi deja angajai i convingndu-i pe acetia s-i schimbe locul de munc. Dac un astfel de individ e muta la noua companie i rmnea acolo minim trei
luni, expertul n plasri primea un comision frumuel. Este o profesiune foarte competitiv, orientat spre obinerea de rezultate, care necesit talente deosebite
de comunicare, ca i capacitatea de a completa Cit mai multe posturi n ct mai scurt timp.
* Unul dintre experii n plasri se numea Arthur i era ct se poate de fericit. El ndrgea ritmul alert al meseriei. Arthur era o persoan foarte energic i un
cozeur minunat, astfel nct i fcea plcere s cunoasc oameni noi i s discute cu ei la telefon. El i ntrebuina excelentele caliti logice pentru a-i convinge
pe alii s profite de oportuniti i s-i schimbe locul de munc, i era ncntat de fiecare reuit. Arthur cunotea i nelegea perfect formula profesiunii lui: din
cincizeci de apeluri telefonice pe care le fcea, gsea Ce indivizi care s fie interesai, iar din acei zece putea plasa doi sau trei. Obrazul gros" Jtuf Arthur fl
ajuta, deoarece pe parcursul unei zile de munc auzea o mulime de refuzuri, Aki c le considere ns eecuri personale. Arthur considera c adevrata energie i-o
ofereau reuita plasrii i abordarea urmtorului caz. El muncea din greu toat ziua i ctiga o tWtimedebani.
r fauni June, Ins, lucrurile stteau cu totul altfel. Ca i lui Arthur, ei i fcea plcere s ftKate cu fel de fel de oameni i s stabileasc relaii cu acetia. Dar, spre
deosebire de Afdra Julie dorea s-1 ajute pe fiecare individ s-i gseasc slujba cu adevrat potrivit. tlplicea s caute oportuniti care s le permit clienilor ei
s se evolueze i s cunoasc fuccesul i satisfacia personal. Superiorii Juliei i atrseser n mod repetat atenia asupra Atptuhil c petrecea prea mult vreme la
telefon cu fiecare individ apelat, n loc s afle ftpid daci respectivul era interesat sau nu de postul oferit, dup care s treac la urmtorul fctt. In loc si rezolve
problema posturilor ce trebuiau completate, Julie oferea consultan, dstigurile impresionante n-o stimulau. Nu era deloc fericit s completeze, pur i simplu, 16
flwtea/ Dezvluirea secretelor tipului de personalitate

un post hber cu o persoan care, probabil, nu era adecvat, dar pe care o convinsese s ncerce.
Cnd, dup ase sptmni, am revenit pentru o alt sene de cursuri, n-am fost deloc surprini s aflm c Juhe demisionase
Oamenii difer n privina trebuinelor, dorinelor, intereselor, aptitudinilor, valorilor i personalitilor Exceptnd cazul unor tipuri de personalitate similare, o
munc pe care dumneavoastr o considerai extrem de plcut s ar putea s aib asupra mea un efect diferit, poate chiar opus Profesiuni diferite i chiar aspecte
diferite ale aceleiai profesiuni satisfac tipuri diferite de persoane - acesta este un adevr fundamental care, n opinia noastr, nu a fost pe deplin utilizat de
consilierii de specialitate pn acum
CA S VI SE POTRIVEASC, TREBUIE S VA CUNOATEI PROPRIA PERSONALITATE
Dup cum am spus anterior, secretul satisfaciei n profesiune este s facep ceea ce v place cel mai mult Puini norocoi descoper acest secret relativ devreme n
via, totui majoritatea oamenilor sunt prini ntr-un fel de turbion psihologic, netund s aleag ntre ceea ce pot face, ceea ce sunt c ar trebui s fac i ceea ce
cred c doresc s fac Sfatul nostru? Concentrati-v mai degrab asupra a ceea ce suntei, i restul va urma de la sine
Recent, ne-a telefonat o pneten Ne sun destul de des, dar acum n-o fcuse doar de complezen Ellen era extrem de furioas Unui coleg de al ei, pe care l
considera mai plictisitor ca o molusc", i se ofense conducerea unui proiect de stabilire a unei reele complexe de calculatoare pentru un lan de magazine aflat
n plin dezvoltare Ellen, care fusese angajat cu numai ase luni n urm pentru a face exact genul acela de munc, rmsese uluit Evident, ceva nu era n
regul - dar ce anume?

nainte de a-i accepta postul, Ellen l evaluase cu cea mai mare gnj Deinea capacitatea analitic i expenena necesar Era ndrgit de toi, iar aspectele
tehnice ale funciei o stimulau Anterior, avusese o sene de slujbe nesatisfctoare, ns aceasta urma s fie cu totul altceva Atunci, de ce oare gustul dulce al
oportunitii respective se transformase n amar? Mai ru chiar de ce molusc" se descurca mai bine dect ea?
Noi am crezut c i putem ofen rspunsuri Dup cum l descrisese, colegul lui Ellen era ct se poate de ncntat s lucreze ore n ir relativ izolat, fcndu i treaba
n linite, dar cu siguran i competen Nu era cea mai amuzant persoan din biroul lor, ns era inteligent i capabil i nu protesta niciodat ntr un cuvnt,
constituia alegerea perfect pentru proiectul respectiv - i era fericit c lucra la el
Pe de alt parte, pe Ellen o stimula s i mobilizeze toat echipa pentru un termen de predare urgent i-i fcea plcere s discute cu clienii despre trebuinele lor
Avea un talent deosebit s explice complexittile reelelor de calculatoare i i putea convinge pe oameni s ntreprind lucruri remarcabile i plcea s participe la
conferinele din domeniu i n-o deranja s i petreac toat ziua n edine de lucru Din nefencire, nici una dintre acele activiti nu reprezenta o parte
semnificativ din noua ei funcie
Ne-a fost clar c, dei Ellen i putea ndeplini sarcinile n mod corespunztor i responsabil, postul respectiv solicita mai mult izolare, concentrare i focalizare
asupra obiectivului" dect i plcea ei n timp ce ne povestea toate astea (i sunt destui oameni care procedeaz aa - ador s gndeasc cu voce tare), ea a
nceput s admit c, n toat CE ANUME VI SE POTRIVETE 17
mahza meticuloas pe care o fcuse nainte de a se angaja, neglijase un singur detaliu propria ei personalitate!
n acest moment al conversaiei noastre, Ellen a intrat n panic Se temea c pierduse opt am ntr-o profesiune greit Nu era de mirare c anterioarele slujbe n o
ncntaser! Totui, nu era vorba despre un domeniu profesional necorespunztor - atta doar c ea activa ntr-un compartiment care nu i se potrivea Astzi, Ellen
s a mutat la departamentul V&nzrf al aceleiai companii i, pur i simplu, prosper n noua funcie
Poate c un mic experiment va clarifica lucrurile Isclii v pe o bucat de hrtie, eventual chiar pe marginea unui ziar Ai fcut o' Perfect! Acum facei acelai
lucru, folosind cealalt mn (Dac ai oftat, nu suntei singurul, majoritatea oamenilor au o reacie similar ) Cum v-ai simit cnd ai folosit mna preferat' Cei
mai muli dintre noi rostesc cuvinte ca firesc", uor", fr efort" Cum v ai simit cnd ai folosit cealalt mn' Iat cteva rspunsuri tipice obositor",
dificil", a durat mai mult", a necesitat mai mult energie i tai mult concentrare"
Considerm c aceast predilecie de a folosi n mod diferit minile reprezint o modalitate bun de a v face s v gndii la utilizarea n munc a capacitilor
dumneavoastr nnscute ntrebuinarea minii preferate este confortabil i sigur Dac ai fi silit s o folosii pe cealalt, v ai putea, desigur dezvolta capaciti
similare totui, Utilizarea ei nu va fi niciodat la fel de lipsit de efort, iar produsul final nu va fi executat la fel de perfect
ABORDAREA TRADIIONAL - I DE CE D EA GRE

De mult vreme, experii n probleme de resurse umane au neles c anumite tipuri de persoane se dovedesc mai pricepute n anumite tipuri de profesiuni, ca
atare este important Sl constatai o armonizare ct mai bun ntre persoana care suntei i genul de slujb pe care o alegei Problema este c abordarea tradiional
nu ia n socoteal suficiente consideraii Analiza convenional examineaz doar cei trei factori primari" capacitple, puiumle si criteriile dumneavoastr morale
Fiind noi nine consilieri n probleme de ndrumare profesional, recunoatem importana acestor faeton Evident, pentru a executa bine o anumit sarcin, avei
nevoie de capaciti specifice De asemenea, este util s fii interesat de munca dumneavoastr i feste important s v plac ceea ce facei Dar asta nu i totul'
Personalitatea dumneavoastr deine dimensiuni suplimentare, care trebuie cunoscute i ele Ca regul general, cu ct un numr mai mare din aspectele
personalitii dumneavoastr se potrivesc domeniului n care activai, cu att vei fi mai satisfcut n profesiune
Aa cum am vzut n cazul lui Ellen, de o importan vital - adesea neglijat - este stimulul primit din partea altor oameni, de care avei nevoie n munca
dumneavoastr V confer mai mult energie faptul c, n majontatea timpului, lucrai cu alte persoane, sau ti simii mai n largul dumneavoastr n grupuri
restrnse, n discuii individuale, sau poate chiar lucrnd de unul singur? Putei vedea ce impact profund ar avea aceast preferin asupra profesiunii pe care o
alegei Ali faeton importani includ genul de informaii pe care le remarcai n mod firesc, modul cum luai decizii, ca i preferina pentru o via mai riguros
organizat sau mai spontan Aceste prefenne reflect procese mentale ce sunt fundamentale pentru toate fiinele omeneti, dar care difer n mod dar de la un tip
de 18 Partea I Dezvluirea secretelor tipului de personalitate
personalitate la altul ncercarea de a gsi profesiunea optim pentru dumneavoastr, fr s inei seama de aceste preferine, aduce cu tentativa de a gsi o
insuli ntr-un ocean, fr ajutorul unei hri Cu noroc, putei ajunge la ea - dar cel mai probabil este c n o vei descoperi!
Joanne, o client de a noastr, ne a abordat ntr un moment de criz al carierei La vrsta de treizeci de ani, ea ajunsese la captul putenlor Dup ce predase timp
de apte ani la clasele elementare, era cu totul epuizat i se ntreba dac i alesese profesiunea
Iniial, profesiunea de nvtor i se pruse lucrul cel mai firesc de pe lume Avnd trei frai mai mici, Joanne crescuse ngrijind copii n coal, avusese rezultate
excelente la matematic i o atrsese pedagogia Toi cunoscuii i recomandaser aceeai profesiune n liceu, i apoi n colegiu, ea dduse testele standard de
aptitudini profesionale, pentru determinarea nclinaiilor, talentelor pasiunilor i criteriilor morale De fiecare dat, consilierii de ndrumare profesional o
ncurajaser s se angajeze n nvmnt i s predea matematica la ciclul elementar Totul prea perfect
Dup primul an de predare, Joanne devenise frustrat din cauza structurii rigide a ciclului pnmar din nvmntul de stat Nu i plceau nenumratele reguli pe
care erau obligai s le respecte, att ea, ct i elevii, i nici regulile pe care trebuia s le impun cu fora Detesta s fie nevoit s pregteasc planurile leciilor
cu ase sptmni n avans, fiind astfel incapabil s rspund intereselor de moment ale copiilor i propriilor ei inspiraii creatoare Manualele clasice i se preau
stupide iar programa obligatorie o storcea de puten i o irita Joanne se simea izolat, deoarece toi colegii ei preau s aib pasiuni i cntem morale diferite i,
treptat, ncepuse s duc dorul stimulului intelectual al lucrului la proiecte interesante, alturi de persoane cu aceeai pregtire ncercase s predea la ddul
superior, ba chiar i n alte coli, dar nimic nu pruse s o ajute
Dup ce a discutat cu noi, Joanne a fost uurat s descopere c nu nnebunise, ci c, pur i simplu, activa ntr un domeniu necorespunztor Aa cum
determinaser testele de aptitudini profesionale, ea deinea multe dintre calitile necesare n nvmnt Cu toate acestea, n profesiunea aleas lipseau aspectele
pe care le considera cele mai stimulatoare provocarea intelectual, oportunitile de cretere a nivelului personal de competen i inovarea creatoare Mai mult
chiar, sistemul nvmntului de stat o silea s lucreze ntr un mod foarte ngid, deloc potrivit cu felul n care prefera ea s acioneze
Din fericire, soluia s a ivit repede, de la sine I am sugerat Joannei s revin la facultate i s-i dea masteratul, pentru a putea preda matematica - aceasta
continua s rmn pasiunea ei - n colegiu n nvmntul superior, ea putea s se bucure de mai mult flexibilitate n privina programei i a obligaiilor, s
predea cursuri mai complicate i s fac parte dintr-un mediu intelectual
Joanne a obinut masteratul i, la puin timp dup aceea, a acceptat un post la catedra de matematic a unui colegiu micu Astzi, ea pred matematica la nivel
preuniversitar i i continu studiile pentru susinerea doctoratului
Mai exist un alt motiv pentru care abordarea tradiional a orientm profesionale este inadecvat Cei trei faeton primari" - capacitile, pasiunile i cntemie
morale - se modific o dat cu vrsta Pe msur ce ctigai experien n profesiune, dobndii i talente noi naintnd n vrst, putei cpta noi pasiuni,
abandonnd altele vechi Iar, deseori, la maturitate, obiectivele dumneavoastr difer de cele din tineree Putei continua s v schimbai profesiunea, n funcie de
punctul n care v aflai la un moment anume, sau, din CE ANUME VI SE POTRIVETE 19
capul locului v putei fundamenta alegerea pe o nelegere mai profund a propriei dumneavoastr persoane - cine suntei i cine vei fi mereu!
Alex este un medic internist n vrst de treizeci i nou de am, care profesa cu succes ntr-un cartier din Chicago n adolescen, toi cunoscuii tiuser c el va
continua tradiia familiei i va deveni medic Pe durata celor doisprezece am de liceu, facultate i rezidenial, Alex nu-i ngduise niciodat s pun sub semnul
ntrebm aceast decizie Dup cinci ani de practicare a medianei, ajunsese ns la o concluzie dureroas cu implicaii profunde pentru el i pentru familia lui - nu
mai dorea s fie medic n plus, i ddea seama c, probabil, n-o donse niciodat
Dilema lui Alex nu este singular Dac v ndoii, ntrebai oricare zece indivizi pe care-i cunoatei Dac ai putea avea once profesiune doni care ar fi
aceasta'" Din txpenena noastr, cel puin jumtate ar fi preferat s fac altceva
Majoritatea oamenilor iau deciziile cele mai importante pentru profesiunea lor atunci cnd sunt cel mai puin pregtii s o fac Deciziile pe care le lum n
tineree pun n micare un lan de evenimente ce ne vor influena ntreaga via Cu toate acestea, atunci cnd suntem tineri, avem prea puin experien, sau chiar
deloc n luarea unor hotrri privind alegerea profesiunii i tindem s manifestm un exces de entuziasm idealist, plus o nebuneasc indiferen fa de
consecinele viitoare Nu avem ndeajuni ani de via ca s fi fost testai ntr o varietate de situaii i privim cu mult susceptibilitate sfaturile unor prini,
profesori, ndrumtori sau prieteni, care au cele mai bune intenii Nu i de mirare A att de multe persoane pornesc cu stngul
Care este soluia? S dobndii un grad ct mai mare de contiin de sine nainte de a lua once decizii cu consecine pe termen lung Din fericire, .descoperirea
eului" nu necesit un dascl, bani, i nici chiar o penoad de experimentri
N-AVEI CE FACE - AA V-AI NSCUT!

Deoarece profesiunea corespunztoare reiese direct din toate elementele tipului dumneavoastr de personalitate, trebuie s petrecei o vreme nelegnd ce anume
v pune n micare ntreprmznd un efort contient de descoperire a adevratului eu", vei reui s nvai cum anume s v focalizai forele i nclinaiile
naturale spre o profesiune pe care o putei iubi atta vreme ct vep alege s muncii Aici i demonstreaz utilitatea Tipul El ofer o modalitate sistematic,
efectiv de evaluare a punctelor tari i a probabilelor slbiciuni, sau puncte nevralgice O dat ce le cunoatei pe toate, vei ti cum s v asigurai c acionai
ntotdeauna de pe o poziie puternic
Fiecare individ are o personalitate distinct, aidoma unui tipar nnscut, cu care rmne pe durata ntregii viei Ne natem cu un tip de personalitate, trim pe baza
lui i, cnd munm (s sperm c dup o via lung i plin de realizri), tipul de personalitate se gsete tot acolo

Probabil c suntei deja nedumerit Stai puin1 Poate c uneori m comport ntr adevr aa, dar n alte ocazii sunt o persoan cu totul diferit Tipul de
personalitate nu este influenat de fiecare situaie n parte'"
Rspunsul este Nu, nu i influenat Este adevrat, n anumite situaii oamenii se comport difent, majontatea indivizilor dispun de un repertoriu uria de
comportamente Dac n ar fi aa, nu ne am putea descurca n via La serviciu, ne comportm altfel dect o facem 20 Partea I Dezvluirea secretelor tipului de
personalitate

acas, de asemenea, comportamentul nostru difer dac ne aflm printre strini, alturi de prieteni, la o petrecere sau la o nmormntare Totui, oamenii nu i
schimb personalitatea de baz cu fiecare nou u prin care trec
Toate acestea nu nseamn c factorii ambientali nu au o mare importan Prinii, iubiii, profesorii, dar i circumstanele economice, sociale i politice pot juca
un rol n determinarea direciei n care pornete viaa cuiva Unu indivizi sunt silii de mprejurri s acioneze ntr un anume fel, pn ce, literalmente, nu mai
sunt ei nii" (vom reveni asupra acestui subiect) Cu toii, ns, pornim cu un tip de personalitate, care ne predispune s ne comportm n anumite feluri pe toat
durata vieii
Dac avei dubii n privina faptului c tipul de personalitate este nnscut, gndii v la nite frai Pot fi chiar copiii dumneavoastr, ai prietenilor sau ai unor rude
Au ei personaliti diferite' Bineneles c da i, adesea, diferenele sunt vizibile de la natere (sau chiar in utero)
Conceptul de tip de personalitate" nu este inedit Dintotdeauna, oamenii au fost contieni de similitudinile i de diferenele dintre indivizi i, de a lungul
secolelor, au dezvoltat multe sisteme i modele pentru nelegerea sau clasificarea acestor diferene Astzi, cunotinele noastre privind nelegerea
comportamentului uman au sporit n asemenea msur nct suntem capabili s identificm cu precizie aisprezece tipun distincte de personalitate
Poate c gsirea profesiunii cuvenite pentru fiecare dintre aceste personaliti distincte pare o sarcin copleitoare Totui, cele aisprezece Tipuri exist i
funcioneaz n toat lumea Aa cum vei vedea, este posibil s v identificai propriul tip de personalitate i Tipurile altora, s nelegei de ce anumite Tipuri
prosper n anumite profesiuni i s v lmurii de ce oamenii i gsesc satisfacia profesional n moduri diferite

CINE CREDEI C

SUNTEI?

Descoperii-v tipul de personalitate

tn acest capitol, vei nva cum funcioneaz Tipul i, mai mult chiar, v vei descoperi propriul tip de personalitate Dar, nainte de a v ajuta s l identificai
credem c ar fi util s aflai cte ceva despre felul cum a ajuns Tipul s fie utilizat de atia oameni n attea ntoduri deosebite
O SCUKIA ISTORIE A TIPULUI
Conceptul de Tip i datoreaz existena cercetrilor efectuate de psihologul elveian Cari Jung i de dou americance Kathanne Bnggs i fiica ei, Isabel Bnggs
Myers Jung, un psihanalist eclectic i discipol al lui Sigmund Freud, a neles c un comportament aparent imprevizibil putea, de fapt, s fie anticipat, dac erau
nelese funciile mentale fundamentale fi atitudinile preferate de oameni
In timp ce Jung fcea aceste descopenn, Katharine Bnggs, care se artase de mult vreme intrigat de similitudinile i de diferenele dintre personalitile umane,
a nceput Si dezvolte un sistem personal de tipizare" a oamenilor n anul 1921, teona personalitii hi! Jung a fost publicat sub titlul Tipuri psihologice Cnd
Katharine a cmt traducerea englez, publicat n 1923, ea i a dat seama c Jung descopense deja ceea ce cutase ea, aa c i-a adoptat modelul i a nceput un
studiu senos al operei elveianului Din fericire pentru noi, fiica ei cea mic, Isabel, a fost atras i ea de aceast activitate
Studiul tipului de personalitate, ca i prezentarea subiectului n cartea de fa, datoreaz enorm cercetrilor de pionierat i scrierilor lui Kathanne Bnggs i ale
fiicei ei, Isabel Bnggs Myers * Myers i Bnggs au cldit pe fundamentul teoretic al lui Cari Jung, extinzndu l i 6fenndu-i aplicaie practic Jung postulase
existena a trei dimensiuni ale personalitii i a opt apun de personalitate, bazndu se pe muli am de studiu, Katharine Bnggs i Isabel Briggs Myers au
determinat existena a patru dimensiuni ale personalitii i a aisprezece ttpun distincte de personalitate Acestea vor fi discutate n cartea de fa O mare parte a
observaiilor i concluziilor noastre rezult din lucrrile lui Isabel Bnggs Myers i ale altor
* Dac v intereseaz s aflai mai multe despre viaa acestei femei remarcabile v sugerm s dai Kathanne & Isabel, de Frances W Saunders (n a )
21 22 Partea / Dezvluirea secretelor tipului de personalitate
ncepnd din anii '40, Katharme Bnggs i Isabel Bnggs Myers au nceput s dezvolte testul MBTI** (acronimul pentru Myers Bnggs Type Indicator - Indicatorul
Tipului Myers Bnggs), un test detaliat de determinare a tipului psihologic, care, de a lungul anilor, a fost mbuntit i dezvoltat De asemenea, datele obinute au
fost acumulate i analizate, chiar din momentul pnmelor testri, oferind validare tiinific pentru testul respectiv i pentru rezultatele sale
Dup cum a determinat Isabel Myers, i dup cum experiena noastr a dovedit o n mod repetat, exist aisprezece tipuri diferite de personalitate, toi oamenii
putndu se regsi n unul dintre ele Aceast afirmaie nu nseamn c oamenii nu sunt unici O sut de persoane cu acelai tip de personalitate rmn diferite ntre
ele, pentru c au pnni difeni, gene difente, experiene i motivaii diferite, i aa mai departe n acelai timp, ns, ele vor avea extrem de multe n comun Prin
identificarea tipului dumneavoastr de personalitate, vei nva cum s profitai de acest aspect
Pe msur ce v vei familiariza cu Tipul, vei vedea c toate tipurile de personalitate sunt la fel de valoroase, avnd, n mod inerent, puncte tari dar i slbiciuni
Nu exist tipuri mai bune sau mai rele, mai inteligente sau mai obtuze, mai sntoase ori mai bolnvicioase Tipul nu determin inteligena, nu prezice succesul i
nici nu indic echilibrul unui individ Ceea ce face el este s ne ajute s descoperim ce anume ne motiveaz i ne impulsioneaz pe fiecare dintre noi, n mod
individual, ngduindu ne astfel s cutm respectivele elemente n profesiunea pe care am ales-o
CUM S V DETERMINAI TIPUL DE PERSONALITATE
Dup cum am discutat antenor, una dintre modalitile de determinare a tipului de personalitate o constituie testul MBTI*, urmnd ca rezultatele lui s fie
interpretate de un expert n domeniu Toui, fiindc o astfel de modalitate nu este practic pentru scopunle acestei cri, noi v oferim alt metod, pe care am
folosit o cu succes, ajutnd sute de clieni s-i descopere Tipurile propni
Procesul respectiv se compune din dou etape, iar prima dintre ele ncepe cu citirea urmtoarei seciuni, n cadrul creia am descris cele patru dimensiuni ale
tipului de personalitate
Pe msur ce v informai n legtur cu fiecare dimensiune, gndii v care prefenn aduce mai mult cu dumneavoastr Desigur, majoritatea lucrurilor pe care le
vei citi despre preferina dumneavoastr v vor suna perfect adevrate, dar nu uitai c preferinele sunt generaliti i reprezint extremele ncercai s nu v
concentrai asupra exemplelor izolate ale fiecrei preferine, ci mai degrab asupra unui ablon de comportament care se apropie mai mult de persoana
dumneavoastr dect opusul lui Chiar dac un exemplu seamn leit cu dumneavoastr, nu v grbii s decidei, ci parcurgei le i pe celelalte
La sfritul prezentrii fiecrei dimensiuni, vei gsi o scal (sau segment de dreapt) Pe ea, marcai pnntr un semn locul despre care credei c reprezint
intensitatea preferinei dumneavoastr Cu ct semnul respectiv este mai aproape de mijlocul scalei (indiferent de care parte), cu att preferina dumneavoastr
este mai puin clar, cu ct semnul este mai ndeprtat de mijlocul scalei, cu att preferina este mai puternic Chiar dac nu suntei
* Myers Bnggs TVpe Indicator i MBTI sunt mrci nregistrate de Consulting Psychological Press (na) CINE CREDEI C SUNTEI? 23

foarte sigur asupra unei preferine, ncercai, dac putei, s indicai de care parte a centrului segmentului v-afi situa, deoarece, n determinarea tipului personalitii, important
este ce parte a scalei preferai, iar nu ct de clar, ori de neclar, v este preferina.
Estimndu-v" preferinele pentru cele patru dimensiuni ale Tipului, vei obine un cod alctuit din patru litere. Pentru cei mai muli, codul respectiv reprezint tipul
personalitii, ori unul foarte apropiat de acesta.
A doua etap n identificarea Tipului dumneavoastr va urma dup ce ai citit descrierile preferinelor i v-ai fcut estimrile. Asta se va ntmpla, ns, mai trziu.
Deocamdat, s vedem ce nseamn tipul de personalitate.

CELE PATRU DIMENSIUNI ALE TIPULUI DE PERSONALITATE

Sistemul de apreciere a tipului de personalitate se bazeaz pe patru aspecte fundamentale ale personalitii umane: modul cum interactionm cu lumea i direcia n care ne
canalizm energiile; tipul de informaii pe care le remarcm cu predilecie; felul n care lum decizii; i dac preferm s trim n mod mai organizat (lund decizii), sau n
mod mai spontan (absorbind informaii). Aceste aspecte ale personalitii umane le denumim dimensiuni, pentru c fiecare n parte poate fi imaginat ca un segment cuprins
ntre dou extreme, astfel:
Cum interactionm cu lumea i direcia n
(E) Extraversiune
Introversiune (I)
care ne canalizm energiile
'
Tpul de informaii pe care le remarcm cu
(S) Senzaie
Intuiie (N)

predilecie

'

Felul tn care lum decizii

(T) Gndire
__^_ Sentiment (F)
'Dac preferm s trim in mod mai
(J) Judecat
___^_ Percepie (P)
organizat (lund decizii), sau n mod mai
spontan (absorbind informaii)
Pe fiecare dintre aceste patru segmente, personalitatea oricrui individ se afl de o parte sau de alta a punctului median. Capetele scalelor le denumim preferine. Astfel, dac
v situai n partea extraversiunii, se spune c avei o preferin pentru extraversiune. Dac v situai n partea introversiunii, se spune c avei o preferin pentru
introversiune.

n realitate, dumneavoastr folosii zilnic ambele pri ale fiecrei scale, dar avei o preferin nnscut pentru una dintre ele. Mai inei minte exerciiul n care v-ai isclit,
pe rnd, cu fiecare mn? n general, preferina dumneavoastr este mai confortabil, automat i demn de crezare; din aceste motive, avei mai mult succes atunci cnd o
folosii. Dac pe unul dintre segmente nu avei o preferin foarte pronunat, v putei gsi n preajma punctului median. Dac, ns, preferina este extrem, v vei afla chiar
la unul dintre capete. Indivizii cu preferine puternice, care se regsesc la capetele opuse ale anei scale, difer mult ntre ei.
Deocamdat, nu trebuie s v preocupe termenii ntrebuinai n descrierea celor patru dimensiuni (de exemplu, Senzaia" opus Intuiiei"), n unele cazuri, ei nu nseamn
ceea ce credei dumneavoastr. Dei sunt cuvinte cunoscute, n acest context ele nseamn cu totul altceva. Le vom explica imediat, n amnunt. 24 Partea I Dezvluirea
secretelor tipului de personalitate

ntruct fiecare scal are preferinele opuse n cele dou capete, exist cu totul opt preferine, fiecare fiind reprezentat printr o liter Combinaiile de litere desemneaz cele
aisprezece tipuri de personalitate Combinaia dumneavoastr specific de prefenne este mai semnificativ dect oncare dmtre prefenne n sine
Probabil c, de acum, v ntrebai de ce sunt tocmai aisprezece tipuri de personalitate De ce nu sunt dousprezece, douzeci sau o sut' Evident, rspunsul este o chestiune de
matematic Dac vei calcula toate combinaiile posibile ale celor opt litere (preferine), vei gsi aisprezece tipuri posibile Ele sunt mai uor de vizualizat atunci cnd sunt
prezentate sub form de tabel, aa cum a fcut prima dat Isabel Myers
ISTJ
ISFJ
INFJ
INTJ
ISTP

ISFP

INFP

INTP

ESTP

ESFP

ENFP

ENTP

ESTJ

ESFJ

ENFJ

ENTJ

Orice om se regsete ntr-una dintre aceste aisprezece categoni Dei sistematizat, Tipul este flexibil, se dovedete ndeajuns de restrns ca s fie util, dar n acelai timp
adaptabil, ca s-i poat adposti pe toi
(E) EXTRAVERSIUNE/INTROVERSIUNE (I)
Pnma dimensiune a Tipului se refer la modul cum preferm s interacionm cu lumea i direcia n care ne canalizm energiile Cari Jung a stabilit conceptele de
extraversiune" i introversiune" pentru a desene cum anume trim n lumea din extenorul, respectiv n cea din intenorul nostru Fiecare individ are o preferin nnscut
pentru lumea extenoar on pentru cea intenoar, dei, din necesitate, cu toii activm n amndou Activitatea din lumea pe care o preferm ne sporete energia, activitatea din
cealalt lume m se pare mai dificil i ne obosete Pe cei care prefer lumea extenoar i numim extravertii, iar pe cei care o prefer pe cea intenoar i numim introvertii
Muli cred c extravertit nseamn vorbre", iar introvertit nseamn timid" Acesta este un exemplu bun al modului n care termenii utilizai pentru descnerea preferinelor
Tipului pot fi oarecum nelton Extraversmnea i introversiunea nseamn mai mult dect predilecia pentru plvrgeal
Deoarece acetia i canalizeaz energia n direcii opuse, ntre extravertii i introvertii exist diferene clare i profunde Extravertiii i concentreaz atenia i energia
asupra lumii din exteriorul lor Ei caut alte persoane i le face plcere interaciunea, n grupuri CDVE CREDEI C SUNTEI? 25

ori n relaii bilaterale, n mod constant i firesc, ei sunt atrai de lumea exterioar, a oamenilor i obiectelor. Deoarece au nevoie s perceap n mod direct lumea
pentru a o nelege, extravertiii sunt, n general, atrai de o mulime de activiti. Ei i ncarc bateriile" alturi de alii i, de obicei, cunosc o mulime de
oameni. Le place s fie n centrul aciunii, sunt abordabili i tind s-i fac noi cunotine, frecvent i cu uurin. Extravertiii privesc o situaie i se ntreab:
Cum o influenez?"
Introvertiii i canalizeaz atenia i energia asupra lumii din interiorul lor. Le place s i petreac timpul singuri i au nevoie de rgazurile respective pentru a-i
ncrca bateriile". Introvertiii ncearc s neleag lumea nainte s-o perceap n mod direct, ceea ce nseamn c o mare parte a activitii lor este de natur
mental. Ei prefer interaciunea social la o scar mai redus - bilateral, sau n grupuri restrnse. Introvertiii evit s se afle n centrul ateniei i, n general,
sunt mai rezervai dect extravertiii/ Ei prefer s fac noi cunotine ceva mai lent. Introvertiii privesc o situaie i se ntreab: Cum m influeneaz?"
Peter, un extravertit, rezum astfel situaia: Atunci cnd m ntorc de la trguieli, neva-st-mea ntreab ntotdeauna: Ai avut succes?. Ai putea crede c vrea
s tie dac am cumprat lucrurile dup care plecasem, dar, de fapt, cunoscndu-mi firea, ntrebarea ei real este: Cu ci cunoscui te-ai ntlnit? Pentru mine,
a m afla n interaciune cu oamenii, i mai ales cu prietenii, reprezint un lucru plcut i nsufletitor. mi place faptul c, indiferent unde m-a duce, aproape
ntotdeauna m ntlnesc cu un cunoscut."
Brent, care este destul de introvertit, simte exact pe dos. mi plac oamenii", explic el, dar nu m ncnt relaiile scurte, superficiale. Nevast-mea ador s
mearg la petreceri, dar pe mine acestea m epuizeaz. M sectuiete i m enerveaz s fiu silit s cunosc atia indivizi ale cror nume nu mi le pot aminti i
pe care, probabil, nu-i voi mai revedea niciodat. Ce rost are?"
Preferina cuiva pentru extraversiune sau introversiune poate fi observat practic n tot eea ce face respectivul. S examinm, de exemplu, felul cum nva Jill,
student n anul tuli la facultate. Ea explic: ntotdeauna, prefer s nv cu colegii. Am un grup alturi de tare nvatul merge strun. Dac n-am cu cine nva,
m duc la bibliotec. Mi se pare mai pttin plictisitor dect s stau singur fin camer i s nv. La bibliotec, pot gsi ntotdeauna an cunoscut cu care s-mi
petrec cte o pauz."
Putem afirma fr s greim c, de fript, extravertiii nu se duc la bibliotec pentru a tudia, ci pentru a fi alturi de ali oameni.
Dac nu titi ce gndete un extravertit, nseamn c nu 1-ati ascultat, fiindc el v va tune. Dac nu titi ce gndete un introvertit, nseamn c nu 1-ati ntrebat
sau, n unele Cazuri, c n-ati ateptat destul timp pentru a primi un rspuns. Dac i se pune o ntrebare, extravertitul ncepe de obicei s vorbeasc, deoarece se
simte cel mai n largul lui atunci cftnd gndete cu glas tare (n lumea exterioar). Deseori, extravertiii trebuie s vorbeasc pentru a gndi. Pe de alt parte,
adesea, introvertitul va face o pauz nainte de a rspunde, ntruct el se simte mai confortabil atunci cnd gndete n tcere (n lumea interioar). Introvertiii i
coc" ideile nuntru, tot aa cum plcintele se coc n cuptor, i sunt prezentate hunii exterioare numai dup ce sunt gata. Extravertiii i coc" ideile doar parial
nuntru, prefernd s le termine n lumea exterioar (ceea ce, desigur, duce uneori la idei pe jumtate coapte"!). Cu toate acestea, extravertiii i termin n cele
din urm ideile.
Shawn, alt extravertit, i amintete: Jn coala primar, eram foarte agitat cnd doream ta nvtoarea s m pun pe mine s rspund. Fluturam mna att de
energic nct, adesea, trebuia s-o susin cu cellalt bra, ca s nu obosesc! Dar cnd, n cele din urm, 26 Partea I Dezvluirea secretelor tipului de personalitate
eram ntrebat, de multe on nu tiam rspunsul Evident, nvtoarea mi spunea ceva de bun sim, cum ar fi Dac nu tii, de ce ai ndicat mna' Pe atunci, nu
aveam habar de ce procedam aa, dar acum o tiu aveam nevoie s gndesc cu glas tare Pur i simplu, nu pute&m s~o fac m minte
Spre deosebire de Shawn, elevii introvertii au nevoie de timp ca s-i formuleze rspunsunle n minte, nainte de a putea rspunde la ntrebarea unui profesor
Deoarece majoritatea nvtorilor din ciclul primar sunt extravertii, ei manifest tendina de a trece repede de la un copil la altul n cadrul seminanilor noastre, iam nvat s atepte cteva secunde dup ce ntreab un copil introvertit - i am aflat c solicitrile pentru clasele lor s-au tnplat!
Muli extravertii constat c prefenna lor i ajut n profesiune, deoarece, n general, pot gndi repede i asociativ Atunci cnd h se pune o ntrebare, ei ncep s
vorbeasc n cele din urm, ajung la un rspuns i, de obicei, i pot convinge pe alii c ideea lor este cea mai bun.
Ca majoritatea introvertiilor, Leshe a avut o cu totul alt experien N-o s uit niciodat", ne-a spus ea, ct de ngrozitor a fost pnmul meu loc de munc Mi se
prea c toi cei din companie, inclusiv eful meu, erau nite extravertii teribili n pnmul rnd, eram mereu silit s particip la activiti de grup - cum ar fi
edinele de brainstorming on analiza vnznlor - iar aceste ntrumn nu se mai terminau' Mai ru chiar, eful nu-rm lsa destul timp s-i rspund la ntrebri
Probabil c m considera tmpit sau incompetent -altfel, d ce a fi ntrziat att cu rspunsul?"
Extravertiii manifest tendina de a fi persoane mai populare" dect introvertiii i de a-i discuta nestnjemi problemele intime Introvertiii prefer intimitatea,
aa cum ne demonstreaz o situaie n care a fost implicat Gerry, un introvertit O coleg nou de semeni auzise c eram un buctar pnceput", ne a istonsit Gerry,
i m tot btea la cap s-o invit la prnz n cele din urm am fcut o, i a fost un prnz reuit Dar, a doua zi, ea a nceput s povesteasc tuturor participanilor de
la edina noastr de analiz sptmnal despre prnzul extraordinar pe care-1 pregtisem Oncum, complimentele ei erau destul de stftnjenttoare i, ca i cum n
ar fi fost de ajuns, dup aceea s-a apucat s desene, n amnunt, ce aveam pnn cas' A enumerat toate coleciile pe care le adunam de peste treizeci de am M-am
enervat Dac a fi dont ca toi colegii mei s cunoasc attea despre mine, i-a fi invitat acas i le-a fi fcut un tur al locuinei'"
Colega extravertit a fost ngrozit, aflnd c violase intimitatea lui Gerry Ea avusese cele mai bune intenii i crezuse c, pur i simplu, ludase, cu sinceritate
gusturile brbatului
Este important s nelegei c dimensiunea extraversiunu este lrgimea, n vreme ce dimensiunea introversiunu este profunzimea De obicei, extravertiii sunt
interesai de multe lucrun, dar nu neaprat la un nivel foarte profund Introvertiii au mai puine interese, dar le urmresc mai n profunzime O dat ce ai
determinat un introvertit s v vorbeasc despre pasiunea lui, este n stare s nu se mai opreasc
In ciuda efortunlor desperate de a lipsi de la petrecerea anual ofent de compania unde lucrau soule lor, Larry i Mark au fost silii s participe la ea Deoarece
ambii sunt introvertii, v putei imagina ncntarea pe care o simeau, anticipnd cum aveau s-i petreac urmtoarele patru ore altun de 120 de persoane
necunoscute Din fencire pentru amndoi, ei s-au ntlnit chiar la nceput, la bar Dup cteva remarci chinuite de ambele pri, au aflat (accidental) c erau

pasionai de pescuit i au petrecut ntreaga sear vorbind despre echipamente, locuri de pescuit i evenimente asociate pasiunii comune CINE CREDEI C
SUNTEI? 27

Bill, a crui soie lucreaz pentru aceeai companie, atepta cu nerbdare s ajung la petrecere. Cu un an n urm, n aceeai mprejurare, cunoscuse ali soi i dorea s-i
revad. Imediat ce au ajuns, Bill i soia lui - de asemenea, o extravertit - au apucat-o n direcii Opuse i, pn la sfritul serii, brbatul a discutat cu vreo douzeci de
persoane, despre fcel puin patruzeci de subiecte diferite. El i soia lui erau att de ambalai" de tot stimulul respectiv, nct au continuat petrecerea n holul restaurantului,
cu un alt grup (tot extravertii), dup plecarea celorlali.
n societatea noastr, extravertiii dein un oarecare avantaj, deoarece sunt foarte multi. Aproximativ 75% din populaia Americii este extravertit, ceea ce pare a explica
predilecia naional pentru localurile de tip fast food" (de cele mai multe ori, extravertiii sunt pe fug) i reducerea informaiilor importante la titluri" de zece secunde, n
cadrul emisiunilor de tiri (in general, extravertiii nu se dau n vnt dup analize detaliate).
Extravertii
Introvertii
ii stimuleaz prezena altor oameni. Le place s fie n centrul ateniei. Acioneaz, apoi gndesc. Au tendina s gndeasc cu glas tare.
Sunt mai uor de citit" i cunoscut; mpart fr ezitare informaiile intime.
Mai mult vorbesc dect ascult. Sunt entuziati n comunicare. Rspund imediat; le place ritmul rapid. Prefer lrgimea n locul profunzimii.
i stimuleaz singurtatea. Evit s fie n centrul ateniei. Gndesc, apoi acioneaz. Mai nti, trec totul prin minte.
Sunt mai rezervri; prefer s mpart informaiile intime cu civa apropiai.
Mai mult ascult dect vorbesc, i pstreaz entuziasmul pentru ei. Rspund dup ce gndesc bine. Prefer profunzimea n locul lrgimii.
Acum, dup ce ai citit despre extravertii i introvertii, putei spune ce anume suntei? Uneori este greu de hotrt ntre aceste dou preferine, din cauza felului n care ne
Schimbm o dat cu vrsta (poate c acum lumea dumneavoastr interioar v intereseaz mai mult dect n trecut), ori din cauza solicitrilor pe care ni le impune
profesiunea (de exemplu, poate c ai nvat cum s acionai perfect n lumea exterioar, ntruct aceasta li fost una dintre cerinele profesiunii dumneavoastr). Dac, totui,
suntei indecis ntre extraversiune i introversiune, punei-v urmtoarea ntrebare: Dac, pe tot restul vietii inele, ar trebui s fiu numai unul dintre aceste tipuri, pe care 1-a
alege?" Adeseori, un rspuns bine cntrit l va determina chiar i pe individul cel mai ambivalent spre adevratele le preferine.
Acum, marcati-v preferina pe scala de mai jos.
(E) Extraversiune
Introversiune (I) 28 Partea I Dezvluirea secretelor tipului de personalitate
(S) SENZAIE/INTUIIE (N)

A doua dimensiune a tipului de personalitate se refer la tipul de informaii pe care le remarcm cu predilecie Unu oameni se concentreaz asupra lui ,ce este", n
vreme ce alii se concentreaz asupra lui ce poate fi" Cele dou abordri - ambele valide - difer
i de aceast dat, unele definiii corespund celor cunoscute Noi folosim termenul senzaie" pentru a desene procesul acumulrii de date pnn intermediul celor
cinci simuri Oamenii care prefer senzaiile - i vom denumi senzoriali - se concentreaz asupra celor ce pot fi vzute, auzite, pipite, mirosite sau gustate Ei se
ncred n ceea ce poate fi msurat sau dovedit i se focalizeaz asupra realului i concretului Senzorialii se ncred n cele anei simuri, ateptnd ca acestea s le
ofere informaii exacte despre lume i, de asemenea, se ncred n expenenele directe, personale Ei sunt orientai spre prezent i se concentreaz asupra celor ce se
ntmpl chiar n momentul respectiv Un senzorial va examina o situaie i va don s determine cu exactitate ce se petrece
Desigur, toi oamenii se folosesc de cele cinci simuri pentru a prelua informaii, ns unu sumt mai vntetesai de, melesunle,, relaule \ posibilitile bazate pe
fapte dect de faptele n sine Ai putea spune c ei se ncred n al aselea sim" (intuiia) mai mult dect n celelalte cinci Cei care prefer intuiia - i vom
denumi intuitivi - citesc de obicei printre rndun i caut semnificaii n toate evenimentele Intuitivii se concentreaz asupra implicaiilor i deduciilor Spre
deosebire de senzonah, ei apreciaz imaginaia i se ncred n intuiiile i inspiraiile lor Intuitivii sunt onentai spre viitor, ei tind s anticipeze evenimentele i, n
general, caut s fac lucrunle n alt mod, nu s le pstreze aa cum sunt Un intuitiv va examina o situaie i va dori s tie ce nseamn i care i ar putea fi
consecinele
Tbfi oamenii folosesc att senzaia, ct i intuiia n viaa cotidian Intuitivii sunt perfect contieni de datele furnizate de cele cinci simuri, iar senzorialii pot
interpreta nelesul cuvintelor cuiva, pot imagina o nou modalitate de abordare a unei probleme sau pot ghici ane este autorul" Oncum, toi manifest o
preferin - fie spre senzaie, fie spre intuiie Cu tou folosim unul dintre aceste procese, n mod natural, mai frecvent, i cu mai mult succes dect pe cellalt
Senzoriala sunt pricepui ndeosebi la observarea i reamintirea multor detalii, iar intuitivu se pncep cel mai bine la interpretarea faptelor sau la descoperirea unor
subtiliti, aa cum o ilustreaz urmtorul caz
Elizabeth, o senzorial, i Jim, un intuitiv, lucreaz mpreun la o companie ce fabnc produse cosmetice ntr o zi, preedintele companiei i a convocat de urgen
pe toi efii de departamente, ntr o edin destul de tensionat, i le a prezentat o serie de cifre care sintetizau un tablou economic sumbru Dac lucrunle nu se
mbunteau, a spus el, aveau s urmeze concedien, plus alte msun de reducere a costurilor
edina s a ncheiat brusc, iar efii de departamente au plecat oarecum derutai Imediat, Jun i Ehzabeth s au retras s compare datele Elizabeth i a dat seama c,
ntr adevr, compania avea probleme financiare, deoarece ea nelegea cifrele prezentate de preedinte Refcnd calculele acestuia, a ajuns la rezultate care au
alarmat o chiar mai mult dect o fcuse edina
Dei Jim nu are creier pentru cifrraie", i el era alarmat tiuse c ceva era n neregul din clipa cnd intrase n sala de edine, iar acum simea c situaia era
chiar mai complicat CINE CREDEI C SUNTEI? 29
dect o prezentase preedintele. Jim observase imediat c acesta - de obicei relaxat i jovial - fusese agitat i-i zrise i pe ali efi de departamente schimbnd
priviri furie. De ceea, i-a spus lui Elizabeth c relaiile preau extrem de ncordate ntre preedinte i vicepreedintele pentru cercetare i dezvoltare. Cu toate c
la edin nu se amintise nimic ta aceast privin, Jim se ntreba dac nu cumva apruser probleme la noua linie de fabricare a cremelor de piele, care se gsea
n stadiul de dezvoltare, ceea ce a fi putut avea QB efect drastic asupra bugetului.
Dup cum s-a dovedit, att Jim, ct i Elizabeth au avut dreptate. Dup alte cteva zile, preedintele a comunicat vetile rele - i, din motive complet diferite, aa
cum am vzut, ofti Jim, nici Elizabeth n-au fost luai prin surprindere. Dei fiecare se concentrase asupra UBQT tipuri diferite de date, amndoi ajunseser la
aceeai concluzie.
In timp ce senzorialilor le plac detaliile i vd clar ce anume se gsete n faa lor, intuitivii sunt prea puin interesai de amnunte, cutnd s descopere tiparele
eseniale, ^tabloul de ansamblu". Un senzorial i un intuitiv pot vedea aceeai situaie totalmente ^jferit, ceea ce nseamn c-i vor aminti lucrurile n mod
diferit.
Steve i Karen se gseau n apropierea unei intersecii, cnd au asistat la un accident de main. La scurt timp dup accident, politia le-a solicitat declaraii.
Am vzut o limuzin Chevrolet albastr, ultimul tip, apropiindu-se de intersecie, n
timp ce lumina semaforului era verde", a povestit Karen, o senzorial. De asemenea, am
Jbservat un Mustang rou, vechi, venind dintr-o strad lateral cu vitez mare - cred c
avea cel puin optzeci de kilometri la or. Am auzit scritul frnelor Mustangului, apoi o
;
'"- bubuitur puternic, cnd a lovit portiera stng a Chevroletului. Din cauza ocului, limuzina
K
M rsucit de dou ori n jurul propriei axe, dup care a fost proiectat ntr-un stlp, pe
tWuanilopus."
Steve, un intuitiv, a declarat politiei c i el vzuse i auzise ciocnirea celor dou maini.
* i credea c era posibil ca Mustangul s fi trecut pe rou, dar totul se petrecuse att de 1 lepede nct nu putea fi sigur. De altfel, Steve a putut oferi poliiei
destul de puine amnunte
* despre cele ntmplate, i amintea c se ntrebase unde se grbea aa Mustangul - tia c
* ert un Mustang, pentru c avusese i el unul - , apoi se gndise c cineva ar fi trebuit s ' anune o ambulan. Spera c toi avuseser asigurrile la zi i era
ngrijorat n legtur cu f poarta oferului, care semna cu un cunoscut al lui.
" - Intuitivii i abordeaz sarcinile altfel dect senzorialii. Astfel, un intuitiv prefer s se F Iffuie mai degrab pe simul direciei dect pe o hart, sau ncearc
s priceap cum s jj hd s funcioneze un aparat video fr s citeasc explicaiile din prospect, n mod aproape liftu; un senzorial prefer o abordare mai
practic.
Cu ocazia primei aniversri a cstoriei lor, Sharon i-a fcut cadou lui George un grtar cu butelie de gaz. Acesta trebuia asamblat i era nsoit de o brour de
zece pagini coninnd instruciuni i schie detaliate. Fiind un intuitiv, George a nceput s asambleze grtarul feazndu-se pe principiul ce piese par s se
potriveasc ntre ele". Dup dou ore, cnd a ttrminat, obinuse ceva ce semna mai mult cu o biciclet dect cu un grtar, n plus, i mai plmseser destule piese
cu care nu avea habar ce s focal Sharon, o senzorial, a avut " pevoie de o or ca s desfac totul i s asambleze grtarul n mod corect. Firesc", ea s-a Moit
de instruciuni. Nici prin cap nu i-ar fi trecut s procedeze altfel! . Senzorialii dein o uria capacitate de a se bucura de clipa prezent. Adesea, ei sunt anlumiti
s lase lucrurile neschimbate. Pe de alt parte, intuitivii anticipeaz viitorul i M s se agite pentru schimbare. 30 Partea I Dezvluirea secretelor tipului de
personalitate
Phil, un senzorial, i Jessie, o intuitiv, se plimb adesea ore ntregi n afara oraului Lui Phil, plimbrile acestea i fac plcere, deoarece astfel are ocazia de a veni din nou n
contact cu natura El iubete mireasma pdurii, atingerea brizei pe fa, albastrul cerului i frunzele multicolore ale copacilor n plus, i place s fac micare i Jessie se simte
bine n natur, ns, n timpul plimbrilor, ea se gndete sau vorbete att de mult despre ideile noi legate de proiectele curente, nct adesea nici mcar nu tie pe unde a fost

Att intuitivii, ct i senzorialii joac rolun importante n organizaii n mod natural, intuitivii se concentreaz asupra posibilitilor, n vreme ce senzonalu se focalizeaz
asupra realitilor Variaii ale aceluiai scenariu se desfoar, zilnic, de mu de on n ntreaga lume, atunci cnd cele dou tipun se ntlnesc Senzonalu i intuitivii vd lumea
n moduri fundamental diferite - adesea, nici unul dintre ei nu izbutete s aprecieze valoarea perspectivei celuilalt
James, un intuitiv, se explic Eu sunt un om al ideilor Nimic nu nu place mai mult dect s iau o situaie ncurcat i s concep o nou abordare, care o va face s funcioneze
mai bine Problema cu aceast companie este c nimeni nu are o perspectiv - m chiar eful meu, Warren. El nu poate vedea dincolo de biroul lui Vin la el cu o idee
excelent, care poate avea un impact deosebit asupra vutorului companiei, iar el nu vrea s tie dect Ct o s coste 7 Ct dureaz punerea n aplicare? Cine i va lua locul, n
timpul ct te vei ocupa de ea?"
Dup cum poate v-ai ateptat, Warren, care este un senzonal, vede lucrurile n mod difent Poate c Jim este un tip mai creativ dect mine, dar, s fiu sincer, nu tiu de unde
i vin ideile alea Nu sunt rele, dar sunt complet nerealiste Jim nu nelege ce anume face ca lucrurile s mearg aia Noi remvestim profitul Ca s recomand un plan efului
meu, trebuie s-i prezint o analiz cost beneficiu bine gndit, ceea ce nseamn c trebuie s dein date realiste n privina cheltuielilor, a timpului necesar i a impactului
anticipat asupra companiei Toate astea necesit genul de cercetare atent i metodic pe care Jim nu pare interesat s-o fac "
Aidoma extravertiilor, senzonalu dein un avantaj n societatea noastr, fiindc sunt mult mai numeroi, aproximativ 75% din populaia Statelor Unite sunt senzonah
Senzoriali
Intuitivi
Se ncred n ceea ce este sigur i concret
Se ncred n inspiraie i n deducie
Le plac ideile noi doar dac acestea au
Le plac ideile i conceptele noi, pur i
aplicaii practice
simplu de dragul noutii
Apreciaz realismul i judecata sntoas Apreciaz imaginaia i inovaia
Le place s utilizeze i s desvreasc
Le place s nvee noi tehnici, se plictisesc tehnicile deprinse
uor dup ce stpnesc o tehnic
Au tendina de a fi specifici i literali, ofer Au tendina de a fi generali i figurativi, descnen detaliate
folosesc metaforele i analogiile
Prezint informaiile ntr-o manier
Prezint informaiile n saltun, ntr-o
pas-cu-pas
manier haotic
Sunt orientai spre prezent
Sunt onentai spre vutor