Sunteți pe pagina 1din 228

LAROUSSE

DICIONAR PE

MEDICIN
Prefaa de Dr IVESMORIN
eful Serviciului de medicin intern
al Centrului naional de oftalmologie
Quinze-Vmgts, Paris
Traducere de ELENA l BURLACII

univers enciclopedic
O Larousse-Bordas 1997 Pentru traducerea n limba roman toate drepturile aparin EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC PREFA
Nu e departe timpul cnd lumea nu vorbea despre propria sntate Aceasta constituia condiia necesar a existentei Preocuparea pentru sntate aprea doar atunci cnd trupul refuza in msura mult prea
mare si mult prea evident s ndeplineasc serviciile care i erau cerute Trebuia s fu tare la durere"
Astzi sntatea a devenit pentru fiecare o preocupare major Societatea noastr contient de riscurile pe care le implic modul nostru actual de \iata a trecut de la relativa neconsimtire a bolii la grija
permanent de a o preveni Este vorba de o evoluie a mentalitilor fr de care nu s ar fi putut spera vreun beneficiu real de pe urma imenselor progrese realizate in medicin n decursul secolului al
douzecilea
Fiecare i cunoate de acum nainte dreptul si i exprim dorina de a i se satisface curiozitatea n domeniul sntii Diferitele mijloace de informare au mai rspuns acestei curioziti dar nu au venit n
ntmpinarea ei
Este deci necesar a se propune cititorului contemporan un instrument de cunoatere in care s poat gsi concomitent noiuni elementare privind funcionarea normal a diferitelor organe ale corpului sau
(anatomie, fiziologie), cauzele si declanarea bolilor (etiologic patogeme) caracteristicile lor (simptome, semne, evoluie), evoluia lor (prognoz), mijloacele puse n joc de medicina pentru a le recunoate
(diagnostic), examenul clinic, ntotdeauna de baz tehnicile actuale cele mai sofisticate de imunologie sau de imagene Cititorul trebuie, n sfrit, s fie informat n ceea ce privete tratamentele si mijloacele
de prevenire
Desigur, medicina va rmne ntotdeauna si din fericire att o art ct si o form deosebit de relaie direct ntre dou flinte, bolnavul si medicul su pe care nici o lucrare nu poate s le nlocuiasc Dar, n
acelai timp, medicina beneficiaz din ce n ce mai mult si mtr un ritm din ce in ce mai alert de experiena tiinelor exacte, de experiena cercetm Cititorul contemporan trebuie, din acest motiv, s poat
dispune de o lucrare care i ofer definiiile si explicaiile necesare pentru a nelege medicina de azi
Claritatea a constituit principiul fundamental al elaborm acestui dicionar Fiecare termen are o definiie precis si accesibil tuturor iar ordinea alfabetica permite o consultare comod
Obiectivul acestei lucrri si acesta nu este cel mai nensemnat este de a remedia lipsa de comunicare att de des reproat medicului Dicionarul trebuie s i permit bolnavului s si ndeplineasc rolul
n dialogul necesar cu medicul Dac cititorul poate m acest fel sa abordeze mai bine o consultaie medicala si s si asume mai bine responsabilitatea n ceea ce privete propria i sntate aceasta nseamn c
Micul Larouue de median i va ndeplini rolul
Dr YVES MORIN
ef de serviciu
Serviciul de medicin intern
Centrul naional de oftalmologie
Qumze Vmgts ABANDON. In psihiatrie stare d unui sub ea afectat de dispariia unei legaturi afeaive sau materiale de care se lega existenta sa

Bucureti, 1998

Abandonul poate privi o legtura naturala (pannti copii) sau liber consimita (soi prieteni) El se manifesta pnntr o dereglare profunda a crei persistenta este adesea indiciul unor tulburri grave la topii (sindromul de aneratie
afectiva spitahsm) si la subiectul vrstnic care sunt adesea foarte vulnerabili
E. Incapacitate pariala sau totala de a merge independenta de vreun deficit muscular sau de vreo tul burare a mecanismelor elementare ale mersului
ABCES. Colecie purulent constituita plecnd de la un focar local de infecie pe seama esuturilor normale
Prin extensie se mai numete abces sau empiem o colecie purulenta constituita mtr o cavitate seroasa (peri toneu pleura meninge)
Abcesele se pot dezvolta m oricare punct al orga msmului
Abcesul superficial accesibil vederii si palpam este amplasat cel mai des la degete (panantiu) sau pe marginea anusului dar si in gat pe ezut subsuoara sau pe partea ventrala
Abcesul profund poate fi localizat la nivelul ficatului rinichiului creierului plmnului Gravitatea sa depinde de localizare un abces al creierului ca si o tumora poate provoca o hipertensiune mtracramana
Dup modul lor de constituire si dup viteza de evoluie se pot distinge abcesele calde de abcesele reci
Abcesul cald Acesta traduce cel mai des o reacie mfla matone a organismului la dezvoltarea anumitor bacterii (stafilococi streptococi) sau a unei amibe (Enlamoeba hittolytica) care poate provoca formarea unui abces m ficat
Bacteria sau microorganismul sunt vehiculai de circulaia sangvina sau limfatica si ajung astfel mtr un esut unde gsmdu se ncarcerai provoac infecia Un alt mod de a ptrunde este prin piele m caz de lezare (nepare
rnire)
SIMPTOME SI SEMNE Abcesul cald se formeaz rapid si se nconjoar frecvent de o membrana cmaa sau carcasa care l delimiteaz el prezint toate semnele locale
ale unei inflamaii (roseata cldura umflare durere) crora li se adaug semnele generale (febra frisoane insomnie) si adesea o adenopatie (umflarea ganglionilor limfatici) Supurarea antreneaz o cretere m volum a esuturilor o
du rere intermitenta si daca abcesul este superficial o fluc tuenta (deplasarea puroiului la palpare) Abcesul cald se poate resorbi spontan se poate nchista sau se poate sparge m esuturile nvecinate (fistulizare)
TRATAMENT Un abces cald trebuie sa fie drenat
Atunci cnd este superficial tratamentul abcesului este chirurgical incizarea evacuarea puroiului si drenarea cavitii nainte de formarea abcesului luarea de antibiotice si aplicarea de pansamente calde si impregnate cu
alcool sunt suficiente adesea pentru a resorbi inflamatia Acest tratament poate totui sa se dovedeasc insuficient riscnd sa transforme mflamatia mtr un abces cronic
Atunci cnd este profund abcesul cald trebuie sa fie drenat fie chirurgical fie prin punctie sub control radiologie (ecografie sau scanografie)
Tratat corect abcesul cald se vindeca repede dar m anumite cazuri (germene foarte virulent stare precara a rganismului diabet) infecia se extinde local (flegmon difuz) adesea chiar migreaz la distanta prin descrcarea
microbilor m snge (septicemie sau septicopioemie)
Abcesul rece Abcesul rece este cauzat de bacilul lui Koch agentul tuberculozei sau de ciuperci microscopice
SIMPTOME SI SEMNE Abcesul rece cu constituire lenta si care nu antreneaz o reacie mflamatone evolueaz spre fistuh?are Cnd este superficial el las sa ias m afara un puroi granulos Cnd este profund se propaga spre
os si muchi El se manifesta pnntr o febra prelungita si neregu lata o alterare a starn generale si pierdere in greutate Examenul ecografic (ficat rinichi prostata) radiografie (plmn) sau scanografia (abcesul cerebral) permit
confirmarea diagnosticului
TRATAMENT Un abces rece se trateaz cu antibiotice administrate pe cale generala Datorita tendinei sale de fistulizare abcesul rece nu trebuie mcizat m partea sa nclinat ci punctionat la distanta sau ndeprtat chirurgical ->
CREIERULUI (abces al) DINTELU (abces al) FICATULUI (abces al) ABDOMEN
Cavitate situata la partea mfcn ara a trunchiului coninnd cea mai marc parte a viscerelor aparatului digestiv si a aparatului urinar
Coninutul abdominal este nvelit mtr un sac c njunctiv pentoneul Cavitatea abdominala se mparte pe doua niveluri Etajul superior cuprinde ficatul caile biliare pediculul hepatic primul duoden pancreasul stomacul si splina
Etajul inferior cuprinde intestinul s,n s intestinul subire (jejunul si ileonul) si apendicele O parte a colonu lui si rectul se gsesc m bazinul mic subdiviziune a etajului inferior limitata prin arcul osc s al centurii pclviene
(sacrumul siosul iliac) Acesta mai conine labarbal vezica urinara ansa sigmoida si ansele subiri la femeie vezica urinara uterul trompele si ovarele EXAMENE Palparea abdominala permite examinarea ficatului splinei uterului
vezicii urmare detectarea anu mitor tumori perceperea unei distensu gazoase (meteonsm) sau a unei efuziuni peritoneale (ascita) Explorarea clinica a coninutului abdominal mai poate face apel si la tuseul rectal asociat cu
tuseul vagmal la femeie
Mijloacele de explorare a abdomenului luate m ordi
Abdomenul Iar pregtire este un examen care se desfoar Iar administrarea prealabila a unui medicament opacifiant si nu necesita sa fie efectuat pe ncmancate ceea ce rmne tt tui preferabil
ABERAIE CROMOZOMIALA. Anomalie privind
In numeroase cazuri aberaiile cromozomiale sunt con genitale pn venind dmtr > prc asta repartiie cromozomiala (m timpul formarii vulului sau spermatozoidului sau m
dmtr un aranjament cromozomic anormal ai unuia dintre prini dar ele pot fi si d( bandite (cromozomul Philadelphia m leucemia mieloida cronica de exemplu)
DIAGNOSTIC Aberaiile cromozomiale sunt puse m evi denia prin studierea canotipului (reprezentarea fotografica a cromozomilor unei celule) In cazul unei sarcini cu riscuri (antecedente familiale femeie m vrsta de peste 38
ani) medicul propune prin a 15 a sptmna de sarcina o analiza cromozomica a celulelor ftului celule prelevate in cursul unei ammocenteze sau al unei biopsii a vilozitatilorconale In caz de detectare a unei anomalii grave
poate fi pusa
(abdomen fr pregtire) ecografia scanografia si imagena prin rezonanta magnetica (I R M sau imagene R M N )
PATOLOGIE Peretele abdominal poate comporta zone de mai mica rezistenta care stau la originea herniilor canalul inghinal ombilicul etc nsui abdomenul m afara orga nelor poate fi sediul unor contuzii sau unor pla ei
O contuzie poate provoca c leziune mai mult sau mai puin importanta a unui organ intern plin ficat splina pancreas cu risc de hemoragie interna m cazul primelor doua organe de pancreatita m cazul ultimului organ O
contuzie atrage adesea dup sine si o smulgere vasculara sursa de hemoragie si spargerea unui organ intern cavitar ceea ce provoac o pentomta Cele doua leziuni pot fi asociate Semnele unei hemoragii interne sau ale unei
pentomtc determina intervenia de urgenta
O plaga poate sa nu lezeze dect peretele abdominal sau sa fie penetranta adic transfixianta (sa comporte o intrare si o ieire) Orice plaga penetranta necesita condiii ope ratorn perfecte Tratamentul se bazeaz pe doua
principii
explorarea chirurgicala completa a cavitii abdominale
ABDOMEN DE LEMN. Contractura permanenta ireductibila si dureroasa a peretelui abdominal
Acest simptom este caracteristic pentru pentomta generalizata indiferent de originea acesteia (apendicita ulcer perforat perforaie colica etc ) Simptom de o valoare diagnostica primordiala el nu trebuie sa fie atenuat nici mascat
prin administrarea de analgezice sau antibiotice si impune o intervenie chirurgicala de urgenta
ABDOMEN FR PREGTIRE. Examen radiologie simplu al abdomenului vzut din fata
aceasta ocazie riscurile apariiei unei anomalii m decursul sarcinilor ulterioare
TRATAMENT Data fiind natura anomaliilor decelate care se rsfrng asupra tuturor celulelor unui individ nu este posibila vreo vindecare Majoritatea anomaliilor autosome nu permite o supravieuire de durata Tratamentele
hor monale si chirurgicale contribuie la corectarea unor ano maln de dezvoltare caracteristice sindroamelor Turner si Klincfelter SFAT GENETIC KLINEFELTER (sindromul) TRISOMIE 21 TURNER (sindromul) IPATULUI DE PISICA
(boala)
ABLATIE. Operaie constnd din ndeprtarea unui organ chirurgicala SINONIM e\ereza
ABRIKOSOV (tumora a lui) Tumora benigna rara localizata pe piele sau pe mucoase ndeosebi pe limba SINONIME mioblastom mu m mit Mustit tumora tu celule ^ranuloase
ABSENT, ntrerupere trectoare a starn de contienta Absenta care survine mai ales in decursul celei de a doua pri a copilriei se caracterizeaz pnntr o rupere a con tactului m cursul creia copilul i ntrerupe activitile
are o privire goala nu rspunde
ABSORBTIOMETRIE BIFOTONIC. Tehnica ce permite calcularea densitii esuturilor traversate de doua feluri de radiaii X de energie diferita
INDICAII Aceasta tehnica permite urmrirea evoluiei coninutului mineral osos (densitatea osoasa) m anumite afeciuni ale scheletului precum si urmrirea efectelor ACETON
tratamentelor Depistarea osteoporozei este cea care a popularizat m cea mai mare msura aceasta tehnica

Pacientul este ntins pe o masa Sursa de radiaii si detectorul acestora baleiaz rachisul soldul sau mche etura minii sau chiar corpul m totalitate Orice material dens aflat m fata esuturilor traversate poate falsifica msurtoarea
densitii osoase (calcifican de vase formari de osteofite produse de contrast piese metalice) AVANTAJE SI INCONVENIENTE Absorbtiometna este o metoda neagresiva iar riscul de iradiere este neglijabil
ABULIE. Tulburare mintala caracterizata prin slbirea voinei antrennd o inhibare a activitii fizice si intelectuale
ACALCULIE. Incapacitate de a recunoate sau de a forma cifre si simboluri aritmetice si de a efectua calcule matematice elementare (adunare scdere nmultire etc )
ACANTHOSIS NIGRICANS. Boala cutanata rara caracterizata prin formarea de placi de piele groase si nchise la culoare localizate m special pe gat subsuoara si pe partea ventrala
ACARIAN. Animal de talie mica (cel mult civa mili metri) parazit al fiinei umane
Acarienn ca si insectele sunt artropode Ei sunt ecto parazii (triesc pe piele) m general hematofagi (se hrnesc cu sngele gazdei lor) Unu nu provoac dect neplceri cutanate ca mancanmile larva cpuei sarcoptul scabiei
Altele precum cpuele transmit boli infectioase arbo viroze (diverse febre virale) nckettsioze (febrele purpunce) febra Q borrehoze (febre recurente boala Lyme) De altfel inhalarea de acaneni mori coninui m praful de casa
favorizeaz crizele de astm la subiecii predispusi -> NEPTURA
ACCIDENT ISCHEMIC TRANZITORIU. Accident neurologic localizat cu durata mai mica de 24 ore de origine ischemica adic provocat pnntr o ntrerupere sau diminuare a circulaiei sangvine mtr un vas cerebral
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomele unui accident ischemic tranzitoriu sunt brute si foarte variabile pierderea vederii cu un ochi paralizie sau amorirea unei jumti de corp afazia (tulburri de vorbire) etc
Diagnosticul este stabilit m principal prin examenul clinic al pacientului
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul are drept scop prevenirea unui accident vascular cerebral care pe ae surveni m decurs de 5 am dup un accident ischemic tranzitoriu la 25-33% dintre subieci supravegherea unei
hipertensiuni arteriale a unui diabet a unei hipercolestero lemn si suprimarea fumatului
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL. Accident neurologic localizat cu durata mai mare de 24 ore cauzat de o leziune vasculara cerebrala
DIFERITELE TIPURI DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Accidentele a culare cerebrale ischemice numite )/ injarcte cerebrale \au nc w rmi listnente cerebrale apar cel mai adesea ca o consecina a unui trombus (cheag de snge care se formeaz mtr o artera) a unui embol
(corp strin sau un trombus mobilizat care antrenat prin circulaie va produce obstrucia arterei) sau o ngustare a arterei favorizata de ateroscleroza (mgrosarea nveliului intern al peretelui arterial) Ultima este cauza
principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice
Accidentele \a culare cerebrale hem( rdice se datoreaz unei scurgeri de snge m esutul cerebral Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau mult mai rar malformaiile vasculare (angiom anevnsm)
tulburrile de coagulare sau complicaiile unui tratament anticoagulant
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomele observate (hemiplegie tulburri de sensibilitate ale cmpului vizual paralizia unuia sau mai multor nervi craniem afazie (tulbu an de vorbire] etc ) pot fi izolate sau asociate m diferite
modaliti dup sediul si ntinderea accidentului vascular cerebral
O scanof,rafie cerebrala este indispensabila pentru a confirma diagnosticul si pentru a preciza natura ischemica sau hemoragica a accidentului Alte examene analize de snge ecografic cardiaca explorare a arterelor care iriga
creierul prin metoda Doppler sau pnn artenografie permit determinarea cauzei O punctie lombara poate fi necesara pentru decelarea une hemoragii memngeene asociate
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul accidentului vascular cerebral cu o eficacitate limitata are mai ales drept scop asigurarea funciunilor vitale ale bolnavului si evitarea extindem leziunilor cerebrale In unele cazuri
este necesara o intervenie de chirurgie vasculara cu scopul de a practica ablatia unei malformaii vasculare si de a reduce astfel riscurile unui nou accident vascular cerebral Bolnavii spitalizai care si au pierdut parial sau total
starea de contienta trebuie sa aib caile respiratorii degajate si trebuie sa fie hrnii fie prin perfuzie mtravenoasa fie prin
Dup faza acuta intervine faza de recuperare Aceasta treptata si mai mult sau mai puin completa este uurata prin practicarea unei reeducri destinate sa trateze deficitele motorii sau senzitive si sa duca la regresia tulburrilor
de \orbire Muli bolnavi care au fost afectai de paralizie ajung sa mearg din nou cu ajutorul unei reeducri adecvate In schimb deficitele intelectuale sunt adesea ireversibile
Prevenirea recidivelor este bazata pe corectarea fac lorilor de risc tratarea unei hipertensiuni arteriale a une hipercolesterolemn a unui diabet dar mai ales suprimare, fumatului Atunci cnd accidentul vascular cerebral a fos
provocat de o embolie bolnavul poate primi un tratamen antiagregant plachetar (aspirina) sau anticoagulant In aces caz tratamentul este adesea prescris pe viata
ACETONA. - CORP CETONIC ACID ACETILSALICILIC

10
ACID ACETILSALICILIC. Medicament analgezic s, antipiretit (activ fat de durere si febra) de referina

SINONIM

a\pmna

Acidul acetilsalicilic singur sau m asociere cu alte principii active intr n compoziia a numeroase preparate farmaceutice Utilizarea sa terapeutic depinde de posologie n doze mici este un antiagregant plachetar el mpiedic
plachetele sanguine s se pnnd unele de altele ceea ce evit formarea cheagurilor de snge n vase n dozele medii obinuite acidul acetilsalicilic este analgezic si antipiretic n doz mare este un antimflamator indicat n unele
afeciuni reumatismale
CONTRAINDICAII Atunci cnd n antecedente exist un ulcer de stomac sau un astm prescrierea acidului acetil sahcilic devine o problem delicat El este contraindicat la sfritul sarcinii, subiecilor alergici la salicilati
(grupul de medicamente cruia i aparine) si copiilor sub 12 am pe durata unei boli virale n plus, exist numeroase interactn nedorite cu alte substane antimflamatoarele nesteroide si anticoagulantele
EFECTE SECUNDARE Principalele efecte secundare sunt leziunile digestive (gastnt), tulburrile hemoragice (sngern digestive hemoragii la sfritul sarcinii) trombopennle (scderea numrului de plachete sanguine)
sindromul lui Reye (afectarea ficatului si encefalului la copiii mai mici de 12 am infectai cu un virus) Pot interveni si intoxicaii grave mai ales la copil ele se manifest prin tulburri de auz, transpiraii vom hipotensiune
arteriala somnolent si acidoz (exces de acizi m organism)

ACID ASCORBIC. VITAMINA C


ACID DEZOXIRIBONUCLEIC (A D N ) Acid nucleic suport al controlului activitilor celulare si al transmitem caracterelor ereditare
Molecula de A D N , foarte lung comport dou fire rsucite unul n jurul celuilalt mtr o dubl elice
A D N ui este principalul constituent chimic al cromo zomilor Pe unul din cele dou fire se gsesc informaiile care permit enzimelor s sintetizeze proteinele care con troleaz activitile celulare n timpul diviziunii celulare
enzimele separ cele dou fire si sintetizeaz alte dou fire noi n fata celor vechi Astfel se formeaz dou noi molecule de A D N , identice cu cea veche, destinate fiecare cate unei celule-fnce Acest fenomen, denumit
replicarea A D N ului asigur identitatea genetic n timpul multiplicm celulare
ACID FOLIC. Vitamin hidrosolubil a grupului de vitamine B avnd un rol fundamental n formarea celulelor organismului SINONIM vitamina B9
Acidul folie intervenind n sinteza A D N ului joac un rol capital n producia de celule noi n organism In particular, el este indispensabil formm de globule rou ale sngelui de ctre mduva osoas
SURSE Acidul folie este prezent m numeroase alimente ticat lapte brnzeturi fermentate legume verzi (sparanghel spanac varz verde morcovi) Necesitile zilnice de acid folie sunt foarte mari de la 100 la 500 micrograme n
funcie de vrst si starea fiziologic a subiectului Totui o alimentaie diversificat aduce cantiti suficiente de acid folie
CARENA Carena se poate observa n caz de subahmen tare m tulburrile de absorbie (datorate unor anomalii digestive) m sarcin n cazul lurii de medicamente cu activitate antifolic Principala manifestare a carenei n
acid folie este o varietate de anemie macrocitar zis megalo-blastic Atunci este prescris ca medicament acidul folie cu administrare pe cale oral (sau adesea derivatul su acidul fohnic pe cale injectabil)
ACID GRAS. Acid organic principalul constituent al lipidelor
n natur exist mai mult de 40 de acizi grai naturali diferii
In organism acizii grai constituie, mpreun cu gluci dele o surs primordiala de energie Ei provin din degra darea glucidelor sau a lipidelor alimentare O alimentaie echilibrat trebuie s aduc cele dou tipuri de acizi grai
Produsele lactate si carnea sunt adesea bogate n acizi grai saturai solizi la temperatura ambiant Uleiurile vegetale si pestele sunt mai curnd bogate n acizi grai nesaturati lichizi la temperatura ambiant si uor oxidabili
aceste alimente rncezesc n contact cu aerul

ACID NICOTINIC. - VITAMIN PP ACID PANTOTENIC. - VITAMINA B5


ACID RIBONUCLEIC (A R N ) Aud nucleic care utilizeaz informaia ereditar purtat de ctre acidul dezoxmbonucleic (A D N ) pentru a sintetiza proteinele
Molecula de A R N are o structur analoag celei a unui fir de A D N
n nucleul celular informaia genetic purtat de ctre A D N este transcris m A R N apoi tradus mtr o protein a citoplasmei
ACID URIC. Acid rezultat din degradarea acizilor nucle ici (A D N si A R N ) ai organismului
Acidul unc coninut m snge este filtrat de ctre rinichi care l elimin prin urm La subiectul sntos rinichii acioneaz astfel meat menin uncemia (procentajul sangvin de acid une) n limite acceptabile Uneori eh minarea
renal a acidului une este insuficient sau producerea sa este excesiv (boli de snge boli enzimatice ereditare), provocnd o hiperuncemie (procente anormal de ridicate de acid unc m snge) In acest caz acidul unc tinde s
precipite sub forma de cristale ceea ce poate ACNEE
declana crize de guta o litiaza urinara sau ambele con comitent
ACIDITATE GASTRIC. Caracteristica a stomacului datorata secretam de ctre mucoasa gastrica a sucului gastric acid coninnd pepsma (enzima care degradeaz proteinele) acid clorhidnc (care omoar bacteriile din
alimente si favorizeaz aciunea pepsmei) si factor intrinsec (esenial pentru absorbia vitaminei Bl2 m intestinul subire)
Senzaiile de acru si arsurile de stomac nu sunt adesea dect o hipersecretie acida trectoare provocata de ctre unele alimente (grsimi prjite alcool)
ACIDOCETOZ. Forma particulara de acidoza (aciditate sangvina excesiva) metabolica datorata unei acumulri de corpi cetomci (acetona si substane chimice nrudite)
ACIDOZA. Deranjament al echilibrului acidobazic al organismului corespunznd unei creteri a concentraiei de acid m plasm si in lichidele mterstitiale (lichidele m care se scald celulele cu excepia sngelui)
AcidOZa metabolica Aceasta dereglare a echilibrului acidobazic al organismului poate fi provocata de o pro ductie crescut de acizi m organism sau pnntr o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu de exemplu) Acidocetoza o
forma de acidoza metabolica survine mtr un diabet zaharat prost stpnit si mtr o msura mai mica m post O acidoza metabolica poate de asemenea sa fie provocata de o pierdere de bicarbonati m caz de diaree severa sau de
intoxicaie cu aspirina Dar cauza principala a acidozei metabolice o constituie eliminarea insuficienta a acidului prin urma atunci se vorbete despre o acidoza renala
Acidoza respiratorie Acidoza respiratorie sau acidoza gazoas este o dereglare a echilibrului acidobazic al organismului care se produce atunci cnd prin respiraie nu se realizeaz eliminarea bioxidului de carbon m cantitate
suficient excesul de bioxid de carbon rmas m snge se va dizolva in el formnd acid carbonic si provocnd astfel creterea aciditii sangvine
Acidoza respiratorie poate fi acuta cauzata de o depresie a centrilor nervoi respiratori ca m cazul asfixiilor (mec strangulare) al paraliziilor respiratorii (poliomielita acti une a extractelor de curara) sau dup luarea de
medicamente hipnotice Ea mai poate fi si cronica (bronita cronica enfizem cifoscohoza)
ACIDOZA LACTIC. Forma particulara de acidoza (aciditate sangvina excesiva) metabolica datorata unei acumulri de acid lactic m snge
Acidoza lactica poate fi consecina unei diminuri a cantitilor de oxigen disponibil ca in decursul unui colaps (cdere de tensiune) sau al unei insuficiente respiratorii Ea se mai ntlnete si m alte boli diabet zaharat
insuficienta
renala leucemie intoxicaie medicamentoasa sau alcoolica unele deficite enzimatice congenitale Acidoza lactica se manifesta pnntr o stare de soc cu hipovolemie (scderea volumului sangvin total circulant) Diagnosticarea sa
este confirmata prin examene sangvine (procentajul de lactat pH) Tratamentul acidozei tactice este deosebit de intensiv (doze mari de bicarbonat m perfuzie intravenoasa) si mai ales trebuie sa atace cauzele apariiei acidozei
ACNEE. Dermatoza provocata de inflamarea folicuhlor pilosebacei
Forma sa cea mai frecventa acneea juvenila afecteaz aproximativ 80% dintre adolesceni si se vindeca spontan ctre vrsta de 19 ani in 90% din cazuri fr a las cicatrice Acneea rozacee sau rozaceea se observa mai ales la
femei cu vrsta cuprinsa intre 40 si 50 am Acneea neonatala afecteaz fata noului nscut ea nu dureaz dect cteva luni In plus exista forme de acnee foarte particulare acneea necrotica (a frunii) acneea cheloidiana (a cefei)
acneea conglobata (ntinse abcese supurative cu fistule) Acneele medicamentoase sunt pr vocale de ingerarea de medica mente (corticosteroizi vitamina B12 corticotrofina brbi tunce bromuri sruri de litiu unele medicamente
antituberculoase si imunodepresoare si la femei hormonii androgem si contraceptivele orale coninnd derivai androgemci) sau m urma contactului cu produsele cos metice industriale (uleiuri minerale hidrocarburi aromatice
halogenate clor industrial) sau din cauza unei expuneri acei dentale la dioxme ele se caracterizeaz prin leziuni mfla matorn congestive si supurate aprnd ndeosebi pe fata
Acneea juvenila Acneea juvenila este datorata unor de reglan hormonale la pubertate secreia sebacee care depinde de androgem (hormonii sexuali masculini) si de estrogem (hormonii sexuali feminini) produi de ctre glanda
supra renala si de testicul sau ovar creste m mod deosebit
SIMPTOME SI SEMNE Aceasta acumulare de sebum (substana grasa secretata de glandele sebacee ale pielii) la care se adaug o hiperkeratoza (hipersecretia de kera tina elaborata m exces de ctre peretele foliculului) si o
proliferare bactenana antreneaz o inflamare a folicuhlor pilosebacei dnd posibilitatea formam de comedoane cnd deschise (puncte negre) cnd nchise (microchistun) a unor papule unor pustule (papule avnd deasupra un
punct alburiu supurant) chiar de noduli (tumori) In formele cele mai grave de acnee se observa chisturi profunde si puru lente care adesea se golesc la suprafaa Acneea apare mai ales m zonele cu mare concentraie de glande
sebacee m special fata gatul pieptul si spatele
Acneea rozacee Cauzele acneei rozacee sunt contro versate unu o atribuie unei hipoclorhidru (diminuarea proporiei de acid clorhidnc m sucul gastric) se pare ca ceaiul cafeaua nucile ciocolata piperul alcoolul si rruro deniile
joaca un rol favonzant
SIMPTOME SI SEMNE Acneea rozacee este caracterizata prin pustule aprnd pe un fond de rocata difuz si de ACOMODARE

12
cuperoza care afecteaz pomeii si nasul in principal Este frecventa asocierea cu o ec/ema a fetei
TRATAMENTUL ACNEE! Depinde mai puin de tipul acneei si mai mult de severitatea leziunilor
In ucwele superficiale este suficient un tratament local pe cale externa Respectarea igienei este foarte importanta m special splarea cu spun blnd de doua ori pe zi Este necesara aplicarea de medicamente active m
hiperkeratoza (acid retmoic numit si vitamina A acida) in seboree (izo tretmoina local) m mflamatie (peroxid de benzoil m concentraie 5 sau 10%) Aplicarea medicamentelor trebuie sa fie realizata dup reguli precise pentru
a evita o iritare prea puternica Nu este indicata expunerea la soare pe durata tratamentului Ameliorarea apare dup 3^1 sptmni de la nceputul tratamentului Antibioterapia locala (entro micina tetraciclin) da de asemenea
rezultate bune m acneele superficiale Toate aceste produse pot declana o iritare sau o uscare a pielii adesea chiar recrudescenta leziunilor m primele sptmni O crema hidratanta apli cat zilnic remediaz aceste probleme
Rezultatele obinute sunt foarte satisfctoare m 80% din cazuri cu condiia totui sa se depun eforturi de ngrijire pe durata a cel puin 3-4 luni
In acneele ^rave prin persistenta sau prin importanta leziunilor tratamentul este general El are drept scop evi tarea cicatncelor Antibioticele administrate pe cale orala (ciclmele m special) utilizate timp de cel puin 4 luni
pentru a evita recderile sunt extrem de eficiente Femeia msar cinat va evita antibioterapia generala
Retmoidele orale constituie un progres recent deosebit in caz de eec al antibioticelor sau m formele foarte severe de acnee Ele diminueaz secreia sebacee si elimina defi mtiv acneea m 4 pana la 6 luni de tratament Folosirea
retinoidelor impune mijloace de contraceptie foart sigure deoarece pot produce malformaii congenitale Contraceptia trebuie sa nceap cu o luna nainte de nceperea trata meniului se continua pe durata tratamentului si se pre
lungete mai multe luni dup oprirea acestuia
La femei estroprogestativele suficient dozate m estro gem (mimpilulele si micropilulele sunt ineficiente m acnee) chiar si androgenn sunt uneori prescrise pentru tratamentul acneei
PREVENIREA ACNEEI Folosirea anumitor produse cos metice comedogene abuzul de detergeni ca si scoaterea comedoanelor si a courilor trebuie evitate precum si orice expunere la soare -> ROZACEE
ACOMODARE. Modificare a curburii cristalinului sub influenta muchiului ciliar care permite formarea unor imagini clare pe retina att in vederea de aprc ape cat si de la distanta
Acomodarea regreseaza ncepnd cam de la 40 am datorita rigiditii progresive a cristalinului aceasta este
prezbitia care se traduce prin pierderea claritii in vederea de aproape si poate fi corectata purtnd lentile convexe

ACONDROPLAZIE. Afeciune a dezvoltam osoase care duce la nanism


Acondroplazia este o afeciune ereditara rara care atinge un individ la 20 (KM)
ACROCIANOZA. Dereglare circulatorie trectoare responsabila de o cianoza a extremitilor corpului (urechi mini picioare)
Destul de rara acrocianoza atinge ndeosebi fetele tinere in timpul si dup pubertate
CAUZA Aceasta afeciune este cauzata de un spasm al vaselor cutanate mici (capilare si venule) provocnd o ncetinire locala a circulaiei sngelui Intr adevr acro cianoza este nsoita adesea de perturbri ale ciclului
menstrual Acrocianoza se observa cteodat in cadrul bolii lui Raynaud
SIMPTOME SI EVOLUIE Cianoza se accentueaz cu frigul si umiditatea care pot chiar provoca unele dureri uoare Ea se mai agraveaz m caz de emoie Cianoza poate depi extremitile corpului si poate atinge coapsele
si antebraele Adesea i se asociaz transpiraia si rcirea pielii Evoluia este de obicei benigna ameliorarea survemnd spontan cu timpul
TRATAMENT Tratamentul cel mai eficace consta m evitarea expunem la frig Au mai fost propuse si alte masuri pentru a lupta mpotriva atoniei acestor mici vase (vitamino-terapie fitoterapie) dar eficacitatea lor este nesigura
Nu exista vreo msura preventiva
ACRODINIE. Boala vazomotone a extremitilor obser vabila la copilul de vrsta cuprinsa intre 6 luni si 5 am
Acrodima este datorata unei intoxicata cel mai adesea medicamentoasa cu mercur Minile si picioarele sunt tumefiate rou dureroase Copilul este obosit slbete se scarpin transpira mult sufer de parestezn (senzaii de
furnicare) si de tahicardie Nu are febra Suprimarea trata mentelor in curs pe baza de mercur (substane vermifuge gamaglobulme pomezi pe baza de mercur) asigura vinde carea acrodimei
ACROKERATOZA. Dermatoza caracterizata pnntr o mgrosare a epidermei afectnd m principal palmele mini l r si tlpile picioarelor SINONIM hiperkeratoza orlokera
l 7 ta
ACROMEGALIE. Afeciune caracterizata prin modifi cari morfologice hipertrofice ale minilor picioarelor si capului asociate cu tulburri cardiace
Acromegalia este o afeciune rara care se ntlnete la aproximativ 40 de indivizi dmtr un milion m special la femeile de vrste cuprinse intre 30 si 40 am Ea se datoreaz 13

ACUPUNCTURA
unei hipersecretn de hormon de cretere (somathormon) de ctre un adenom (tumora benigna) al lobului anterior al hipofizei La un subiect tnr care mea poate creste aceasta dereglare hormonala provoac
gigantismul La adult creterea osoasa fund ncheiata aceasta dereglare hormonala antreneaz acromegalia
ACROPARESTEZIE. Senzaie de amort re de pic tura sau de furnicare la extremitile membrelor
ACROPATIE ULCEROMUTILANT. Sindrom care afecteaz extremitile membrelor (mini si mai ales picioare) caracterizat prin ulceraii nedureroase ale pielii asociate cu mutilri osoase
ACROPUSTULOZ INFANTILA. Boala benigna

prin grupuri de pustule mici ce apar pe palme si pe degetele minilor pe tlpile picioarelor si pe degetele de la picioare mai rar m alte zone ale corpului
Acropustuloza infantila afecteaz m principal si fr un motiv evident sugarii negr de sex masculin Aceasta boala este deranjanta din cauza mancanmn pe care o provoac si a recidivelor care survin fr
ncetare Boala rezista la tratamentele locale (in schimb se trateaz simptomele ei cu ajutorul antisepticelor si a dermocortico stero izilor) dar se vindeca spontan spre vrsta de 2-3 am
ACTH -> CORTICOTROFINA

ACTINOMICOZ. Boala mfectioasa provocata de actmomicete


Actinomicetele triesc m mod normal m cavitatea bucala a fiinelor umane Apariia infeciei este favorizata de o igiena dentara precara si de o stare imunodepresiva Infecia se dezvolta adesea pornind de la
un focar iniial (cane dentara) si se propaga m organism Localizrile obinuite ale actmomicozei sunt pielea oasele creierul plmnul si pleura
Evoluia este m general favorabila mulumit unei antibioterapn prelungite de mai multe luni cu penicilina O intervenie chirurgicala este necesara adesea pentru a exciza sau drena fistula
ACTINORETICULOZ. Dermatoza cronica a adul tului cauzata de o hipersensibilitate a pielii la lum na
Actinoreticuloza afecteaz ndeosebi brbaii trecui de 50 am Ea pare sa fie cauzata de asocierea unui teren alergic familial si personal cu o fotosensibilizare Leziunile foarte pruriginoase predomina pe
zonele expuse la lumina De la simple placi eczematiforme rou si descuamante ele se transforma la captul a ctorva luni sau am m papule mari care pot sa se ntind pe zonele protejate de lumina si m final
sa se ntind pe tot corpul
Singurul tratament este c irttcopuvaterapia (tratament care asociaz corticosteroizn cu radiaiile ultraviolete A) Masurile de protecie fata de lumina sunt indispensabile
ACUFENA. Percepie in general eronata a unei senzaii sonore (zumzit fluierat trit)
Acufenele constituie un fenomen frecvent Ele pot afecta o ureche sau ambele Adesea pacientul nu poate preciza partea atinsa si pare sa perceap acufena la mijlocul craniului
CAUZE Orice leziune obstructiva a urechii externe orice leziune a urechii medii sau interne este susceptibila sa antreneze acufene dopul de cerumen otita medie acuta otospongioza prezbiacuzia
(diminuarea naturala a auzului
auditiv Daca zgomotul este audibil de ctre un subiect exterior s ncron cu pulsul el poate avea c origine vasculara
TRATAMENT Tratamentul acufenelor este dificil deoarece pana m prezent nici o metoda nu a fcut dovada unei eficaciti constante
ACUMETRIE. Msurare clinica a auzului
Acumetna permite diagnosticarea cu uurina a tipului de surditate a pacientului chiar daca spre deosebire de audiometne (msurarea auzului cu ajutorul unui echipament electronic) nu este dect o apreciere
aproximativa realizata de ctre medic
ACUPUNCTURA. Ramura a medicmei tradiionale chinezeti constnd m practicarea de nepturi cu ace in puncte precise ale suprafeei corpului unui pacient cu scopul de a vindeca anumite boli sau de a
provoca un efect analgezic
ISTORIC Chinezii sunt cei care au descoperit acupunctura intre anii 4(XK) 3000 i Hr elabornd aceasta tehnica poate plecnd de la observarea remisiumlor inexplicabile la cei rnit de sgei sau ale celor
torturai cu ace ascuite Practicarea sa s a rspndit m Frana ncepnd cu deceniul al patrulea
INDICAII Aa cum m China m prezent medicina occidentala este mult practicata acupunctura s a dezvoltat si ea foarte bine m tarile occidentale cel mai adesea m completarea altor tratamente
Indicaiile ei tm de aceleai specialiti ca cele ale medicmei generale de la reumatologie la pneumologie trecnd prin ginecologie (vomele din timpul sarcinii dis mcnoreele) gastroenterc k gie
otormolaringologie (smuzite rmolanngite traheile cronice) sau unele tulburri de com portament (nervozitate trac angoase enurezis afeciuni consecutive stresului) Ea este indicata m mod particular m caz de
inflamatie de spasme si de dureri (nevralgii migrene dureri fant m ale amputailor mialgn contrac tura) m afara cazului unei leziuni rgamce importante ACUT

14
Manifestrile alergice (astm febra fnului) constituie de asemenea unui dintre domeniile de predilecie ale acu punctam In fine m taz de entorsa sau de accident muscular banal (ntindere) acupunctura
permite o uurare a durerilor pacientului
Utilizata pe scara larga m China analgezia acupunctu raia eronat denumita anestezie prin acupunctura nu este utilizata m Occident dect in obstetrica (naterea fr duren) si m stomatologie (ngrijiri
dentare) ncercrile de nlocuire a anesteziei prin acupunctura m cursul unor adevrate intervenii chirurgicale nu dau rezultate suficiente dup criteriile occidentale
PRINCIPIUL S a demonstrat ca acupunctura elibereaz m sistemul nervos central endorfme (hormoni cu efect anal gezic) Mai mult introducerea de ace stimulnd nervii periferici ar distrage atenia de la
durerea de baza
Dup medicina tradiionala chineza ki influxul vital circula m corp m lungul a 24 meridiane sau Imn de naintare m legtura unele cu altele Pe lungimea fiecrui meridian se gsesc punctele cheie Ele se
mpart in 5 categorii
punctele de tomficare al cror rol este de a stimula
0 funcie organica deficitara
punctele de dispersie al cror rol este de a calma o funcie organica ce sufer prin exces (hiperfunctie hipersecretie etc)
punctele surse care regleaz
punctele de alarma sau punctele Herault dureroase spontan atunci cnd meridianul pe care se gsesc este perturbat
punctele de trecere prin care se scurge energia vitala atunci cnd ea se afla in exces mtr un organ
Acupunctura trateaz pacientul prin inserarea acelor m aceste puncte precise (787 m total) In funcie de boala se stabilesc temperatura acului unghiul de introducere micarea de basculare sau de vibraie a
acului m momentul introducem lui rapiditatea introducem sau retragem acului precum si durata de meninere m aceasta aezare Unu specialiti m acupunctura chiar recurg la trecerea unui curent electric
pentru a stimula deblocarea meridianului
TEHNICI Bolnavul trebuie sa fie lungit pe spate sau pe burta Penetrarea acelor este puin dureroasa pe ansamblul corpului mai dezagreabila la extremiti In general nu trebuie sa se depeasc 15 pana la
20 ace pe edina de tratament Profunzimea de implantare a lor nu depete 3 sau 4 milimetri
edinele dureaz intre 15 si 30 minute Ele sunt pre scrise m general m seni de cate 5 sau 10 m ritmul de o edina pe zi sau la fiecare doua zile
Acele din wolfram sau otel inoxidabil sunt sterilizate toate sau sunt de unica ntrebuinare fund aruncate dup folosire
EFECTE NEDORITE Riscul cel mai grav al acupuncturn
1 ar constitui transmiterea infeciilor m particular SIDA si hepatita viral dac aceasta nu s ar preveni prin sterilizarea
instrumentarului dup norme stricte sau mai bine prin folosirea acelor de unica ntrebuinare Au fost descrise si cazuri de rniri acesta este unul dintre motivele de inter dictie a practicam acupuncturn de
ctre nemedici interdicie valabila m unele tari ca Frana De altfel acupunctura practicata fr discernmnt ar putea duce la pierderea beneficiilor unui tratament modern mai eficace
ACUT, -. Care survine brusc si evolueaz rapid atunci cnd se vorbete despre o boala
O evoluie subacuta este mai puin brutala o evoluie supraacuta este extrem de rapida si violenta
ADAM (mar al Iu ) Proeminenta formata de cartilagiul tiroid al lanngelui situata m partea mediana a gatului
ADAMANTINOM. Tumora recidivanta a maxilarelor m general benigna SINONIME amelobalston amelom
Localizat mai ales m regiunea molarilor si pe ramura ascendenta a maxilarului inferior adamantmomul distruge esutul osos si gingia dar nu duce la formarea de metastaze Bolnavul este cel mai bine protejat
fat de recidive prin ablatia chirurgicala a tumorii
ADAM-STOKES (sindromul lui) Accident neurologic cauzat de o diminuare brusca a ngni cerebrale
Sindromul lui Adam Stokes atinge mai ales brbaii trecui de vrsta de 50 am La originea lui se afla o ncetinire extrema a ritmului cardiac prin bradicardie sau bloc aunculoventncular rspunztoare de o
oprire cardio circulatorie
SIMPTOME S! SEMNE Caracteristica sindromului este sincopa spontana nelegata de efort Subiectul i pierde brusc contienta el este palid inert dar respira m per manenta m pofida ncetinim sau
dispariiei pulsului El redevine contient dup cteva zeci de secunde
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Confirmarea acestei dereglri de conductie este obinut prin nregistrarea Holter (nregistrare electrocardiografica timp de 24 ore) si pnn nregistrarea fasciculului lui His
(care asigur conductia influxului nervos pana in ventricule) prin sond intra cardiaca Cu scopul de a evita sincopele ale cror consecine pot fi grave bolnavii beneficiaz de implantarea unui stimulator
cardiac (pacemaker) care declaneaz contrac tnle cardiace m cazul oprim acestora
ADDISON (boala a lui) Boala rara cauzata de afec
tarea glandelor suprarenale conducnd la un deficit total
m aldosteron si m cortizon SINONIM insuficien supra renahana lent
CAUZE Cndva cauza bolii era ndeosebi tuberculoza Astzi cauza cea mai frecventa este refracia cortical (involuia corticosuprarenalelor) Aceasta care atinge ambele suprarenale poate surveni izolat m
cadrul unui 15

ADENOPATE
sindrom poliendocrm autoimun (anticorpii produi de ctre sistemul imumtar atacnd glandele suprarenale) asociind tiroidita limfoutara cronica insuficienta ovanana diabetul msulmodependent sau poate fi
legata de un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grai cu lan lung
SIMPTOMESI SEMNE Acestea se instaleaz progresiv oboseal fizic si psihica resimite mai ales seara pij,men tarea maronie a pielii la plicile de flexiume a zonelor de friciune si a mucoaselor
hipotensiune arteriala anorexie tendina la hipoghcemie si o preferina deosebita pentru sarea de buctrie
DIAGNOSTIC Se bazeaz pe absenta cretem proporiei de cortizon si de aldosteron la o ora dup injectarea de corticotrofin (ACTH) si pe creterea spontana a cantitilor de ACTH Diagnosticul implica
cercetarea anticorpilor antisuprarenahem un bilan endocrin si general si o scano grafie a regiunii suprarenahene
EVOLUIE O insuficienta suprarenala acuta poate fi declanat de o agresare mfectioasa psihica sau traumatica sau prmtr o intervenie chirurgicala si este marcata prin deshidratare tulburri digestive
(dureri abdominale voma si diaree) Ea necesita un tratament de urgenta
TRATAMENT Se prescriu un tratament de ntreinere pe cale orala pe toata durata vieii si un regim alimentar normosodat Tratamentul trebuie sa fie suplimentat temporar in caz de agresiune sau de
intervenie chirurgicala cu scopul de a preveni o insuficienta suprarenala acuta
ADENIT. Inflamatie a unui ganglion limfatic S NONIM limfademt

O ademt este cel mai adesea de origine mfectioasa ea poate fi virala (mononucleoza infectioasa) parazitara (toxo plasmoza) cauzata de un germene obinuit sau piogen (generator de puroi ademt supurat
cu apariia de adeno flegmoane) sau de bacilul lui Koch (ademt tuberculoasa) Localizrile obinuite ale ademtei sunt pe gat subsuoara plic inghinala dar unele sunt mai profunde mediastmale sau
abdominale si pot comprima organele din vecintate SIMPTOME SI EVOLUIE Cel mai adesea o ademt nu provoac nici un simptom Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febra Boala cea mai
caracteristica ademt mezentenc frecvent de ongine virala se ntlnete la copil care simuleaz o criza de apendicita TRATAMENT Tratamentul consta m administrarea de analgezice pentru a calma
durerile de antipiretice pentru a scdea febra si de antibiotice cnd infecia este de natura microbiana
ADENOFIBROM. Tumora benigna care se dezvolta pe o gland si care este constituita dmtr o proliferare a ele mentelor glandulare (adenom) si de esut conjunctiv fibros (fibrom)
Adenofibromul i are sediul de obicei la sn si uneori la ovar
ADENOFLEGMON. Supuratie a unui ganglion mfla mator
Adenoflegmonul formeaz un abces superficial sau profund circumscris sau difu? care se ntinde m vecintatea ganglionara Tratamentul consta in administrarea de anti biotice
ADENOGRAM. Examen utologic (studiul celulelor) si bacteriologic (cutarea germenilor) al ganglionilor superficiali
O adenograma este prescrisa pentru precizarea originii mfectioase hematologice sau tumorale a unei adenopatn
Adenograma se efectueaz plecnd de la prelevarea prin punctie a esutului gangh mar practicata cu ajutorul unui ac subire
ADENOIDECTOMIE. Ablatia chirurgicala a vegeta tnlor adenoide (hipertrofia amigdalelor fanngiene ale lui Luschka)
Adenoidectomia denumita m mod curent operaie de vegetaii este practicata Ia copilul care face in mod repetat otite acute sau care manifesta o importanta surditate de transmisie (din cauza unei atingeri a
urechii medii sau externe) Practicata sub anestezie generala de durata scurta adenoidectomia nu necesita spitalizare si copilul poate rencepe sa se alimenteze normal de a doua zi
ADENOM. Tumora benigna ce se dezvolta pe o glanda si care reproduce structura ei
Un adenom poate atinge majoritatea organelor (rinichi sn prostata ficat pancreas) precum si glandele endocrine si unele mucoase (colon mucoasa utenna)
DIAGNOSTIC Se bazeaz pe palpare pentru adenoamele superficiale sau pe tuseul rectal pentru adenoamele diges tive ecografia confirma prezenta lor sau dezvluie prezenta celor mai profunde Caracterul
benign al tumorii este atestat de biopsie
EVOLUIE SI TRATAMENT Uneori adenomul evolueaz spre o tumora maligna adenocarcmomul Riscul este cu att mai mare cu cat tumora este mai voluminoasa Unele adenoame multiple sunt frecvent
punctul de pornire al unui cancer mai ales pe colon
Tratamentul consta in ablatia chirurgicala (pe organe) sau endoscopica (pe mucoase)
ADENOMATOZA PLURIENDOCRINA. Formare de adenoame (tumori benigne) pe doua sau mai multe glande endocrine
Adenomatozele sunt afeciuni foarte rare a cror trans misie poate fi ereditara
ADENOPATIE. Afeciune a ganglionilor limfatici de origine inflamatone mfectioasa sau tumorala
O adenopatie se caracterizeaz prmtr o adenomegahe (cretere m volum a ganglionilor) ADERENT
16
ADERENT. Unire anormala a doua esuturi sau doua organe alturate pnntr un esut conjunctiv
Aderentele pot fi cauzate de o anomalie congenitala (aderenta preputului la gland in fimo/a) sau pot sa rezulte dmtr o rnire ori dmtr o arsura Aderentele interne afec teaz cel mai des membranele seroase care cptuesc
viscerele si cavitile toracica si abdominala Ele pot constitui dealtfel originea unor dureri (aderenta intre ovar sau trompa utenna si apendice) unei perforaii (aderenta veziculara la colon responsabila de un ileus biliar) unei
ocluzii intestinale (aderenta peritoneala din cauza unei pentonite sau a unei intervenii chirurgicale) In principal se opereaz aderentele care antreneaz o sterilitate (aderenta trompelor uterme cauzata de sechele de salpmgita)
sau o ocluzie intestinala
ADH. -> ANTIDIURETIC (hormon)
ADIE (Sindrom al lui) Afeciune neurologica ce este caracterizata pnntr o diminuare sau c dispariie a reflexelor osteotendmoase (contracia involuntara a unui muchi provocata prin lovirea tendonului sau) si prin reacii
pupilare anormale (pupila tonica)
ADIPOCIT. Celula a organismului coninnd lipide
Adipocitele sau celulele adipoase se grupeaz m lobuli si formeaz ceea ce se numete in mod obinuit grsime
ADITIV ALIMENTAR. Substana naturala sau chimica adugata alimentelor mtr un scop tiinific sau tehnic precis Reglementarea privind aditivii alimentari este foarte stricta m numeroase tari ndeosebi in Frana unde a fost
adoptata politica listei pozitive nu sunt autorizate dect produsele care figureaz pe aceasta lista explicit si pentru o utilizare precisa Aceasta concepie a fost reluata de instanele Comunitii Economice Europene ale cror
directive joaca un rol decisiv m acest d( meniu unde se confrunta concepii tiinifice argumente pasionale si interese financiare
A.D.N. -> ACID DEZOXIRIBONUCLEIC

ADOLESCENT. Perioada a evoluiei unui individ care face trecerea de la copilrie la vrsta adulta
Adolescenta ncepe la pubertate (ctre 11-13 am la fete si 13-15 am la biei) si este nsoita de importante transformri pe planurile biologic psihologic si social
TRANSFORMRILE FIZICE Adolescenta semneaz accesul la maturitatea genitala cu dezvoltarea gonadelor (glandele reproductoare ovarele si testiculele) si a carac terelor sexuale secundare (semnele exterioare ale
diferenei intre sexe) Creterea se accelereaz mai nti la fete mai trziu la biei Vocea se schimba morfologia se transforma dup sexe
La biei se nregistreaz o cretere a volumului testicular si a lungimii penisului cu apariia primelor ejaculri Masa musculara devine mai mare umerii se lesc Mai trziu ncepe sa se instaleze pilozitatea de tip masculin m
La fete uterul si ovarele cresc m volum Ciclul menstrual succede dup un interval de aproximativ 2 ani primei manifestri de formare a snului Formele se dezvolta (am solduri bazin) cu apariia pilozitii de tip feminin
TRANSFORMRILE PSIHOLOGICE Adolescenta este o perioada normala de conflicte necesara unui echilibru ulterior si a crei complexitate nu se preteaz deloc unor discursuri prea generalizatoare Totodat adolescenta
poate fi considerata ca o evoluie dinamica avnd drept finalitate autonomia identitatea si adaptarea sexuala Adolescentul simte nevoia de a evada din eul sau de a si largi interesele dincolo de cercul familial Identificam cu
prinii i se suprapune identificarea cu nsui grupul de vrsta cu eroul colectiv gaca
Aici intervine clasicul conflict al generaiilor Daca tnrul se exprima prin afirmaii sau negaii tioase fr a i pasa de contradicii nu mai puin este m cutare de dezbateri Adultul nu trebuie sa confunde aceasta dorina de a
dezbate cu provocarea In pofida aparentelor adoles centul este necrutor cu el nsui In fata corpului sau a capacitilor sale de seducie el poate trai un sentiment de nesigurana chiar de ruine
In acelai timp el este torturat de reviviscenta com plexelor infantile (oedipiene ndeosebi) Tnrul daca are nclinaii spre revolta e nelinitit de normalitate Pentru el e important sa l asiguri ca mijloacele de interpretare statis
tica att de relative sunt depite de calitatea experienei amoroase
De asemenea adultul nu trebuie sa l destabilizeze prin ironie sau jena m ce privete problemele pubertii sale (primul ciclu acneea particularitile formelor corporale) O masturbare supapa adesea culpabilizanta un ataament
homosexual trector care traduce cutarea idealizata a unui duplicat a unui confident nu trebuie blamate niciodat Datorita frnei pusa m fata eliberam sexuale de teama de SIDA de darea la o parte din structurile familiale de
incertitudinea viitorului profesional adolescentul de azi care nu mai beneficiaz de vechile sisteme de referina depinde cu att mai mult de o cooperare si de un dialog sincer cu adultul pentru a aborda astfel de probleme ca
contraceptia (50% dintre adolesceni au primul contact sexual naintea vrstei de 17 am intre 7 si 10% din intre ruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe minore) prevenirea delincventei a toxicomaniei a mbolnvim de
SIDA etc Adolescentul are nevoie de adult pentru a i vorbi de fericire de sensul vieii In acest fel elanurile inimii si spiritului att de bogate m timpul acestei vrste ingrate vor avea ansa sa nu dispar odat cu ea
TULBURRILE ADOLESCENTEI
Tulburrile fizice care trebuie depistate cu prioritate
privesc locomotia (scolioza) dintn (cam dentitia de minte) 17

AFAKIE
si pieled (acneea) De dsemened trebuie suprdveghedte funciile vizudld si duditivd Exdmenul ginecologic dtunci cnd se dovedete necesdr trebuie sd fie exphcdt cldr unei tinere fete Tulburdnle de greutdte
si de dlimentdtie pot fi legdte de un surmenaj de o hpsd de somn dar si de o infecie necunoscutd (primo mfectid tuberculoasa o parazitoza)
Tulburrile de ce mpc namenl sunt de asemenea variate dar in generdl benigne dei ele supar anturajul Cnzd de ongmdhtate juvenila trebuie sd ne ngrijoreze mai puin prin excesele ei decdt pnn
absenta ei Retragerea m sine persistenta unui comportament copilresc mai ales daca sunt nsoite de un regres la nvtura si de o dispariie a oricrei plceri ar trebui m aceeai msura sa alerteze prinii
ca si o pred zgomotodsa furie de a trai Astfel de semne preced sau nsoesc adesea o depresiune chiar o psihoz Toxicomania delincventa anorexia bulimia smuci derea constituie alte riscuri preocupante
Uscarea gurii nevoia continu de a bea o roseata conjunctivala pot trda un consum de droguri O fuga de acas nu trebuie mcioddtd nici dramatizat nici banalizata O consultare medicald specidlizdta dei
mtotdeduna de dorit nu aduce rezolvri miraculoase In toate cazurile prognoza depinde de cah tatea si soliditatea exemplelor parentale care l ajuta pe adolescent sa si restabileasc contiina propriei valon
sa se iubeasc pe sine pentru a si iubi mai bine aproapele
ADRENALIN. Hormon produs de glanda suprarenala cu rol primordial m funcionarea sistemului nervos simpatic SINONIM epmefrma
Adrenalina este fabricata de regiunea medulara (central) a glandei suprarenale Secreia sa este declansdta de ctre pdrtea zisa simpatica a sistemului nervos autonom (vegetativ) ca urmare a unui stres unei
emoii unui pericol Adrenalina este unul dintre elementele de rspuns de aprare al organismului stimularea aparatului cardiovascular (accelerarea btilor inimii hipertensiune vasoconstnctie) dilatarea
bronhiilor cu facilitarea respiraiei creterea nivelului sangvin de glucoza sursa de energie pentru celule Adrenalina acioneaz asupra celulelor inta fixandu se pe dou tipuri de receptori alfd si betd care
decldnsedZd reacia celulelor
UTILIZARE TERAPEUTICA Adrendlma fabricata pe cale sintetica ncepnd cu anul 1900 este utilizata m tera peutica mai ales m forma injectabila
AERATOR TRANSTIMPANIC. Sistem de drenaj plasat m membrana timpamca ce pune m comunicaie urechea medie si urechea externa SlNON ME diah l drm tranutmpanic y<y<
Amplasarea unui aerator transtimpamc rara la adult este frecventa la copil Ed este mdicdta in cazul unei surditi de transmisie (datorita unei afectri a urechii medii sau externe) legata m principal de o otita
seroasa sau de repetate otite medii acute Aeratorul permite ventilarea urechii medii
si eliminarea secreiilor deci recuperarea auditiva Implantared care implica o perforare a timpanului se face cu ajutorul unui microscop sub anestezie generala In mod bisnuit aeratorul este lsat pe loc o
perioada mergnd de la 6 luni la l an Prezenta sa interzice de obicei scldatul Riscul principal al aeratoarelor transtimpamce este nemchiderea perforaiei timpamce dup mdepdrtared drenului ceed ce podte
necesita o intervenie chirurgicala
AEROBILIE. Prezenta a aerului m caile biliare (canalul coledoc sau vezicula biliara)
AEROCOLIE. Distensie a colonului pnntr un coninut
gazos supraabundent
Aerocolia provoac o umflare a abdomenului resimit de ctre pacient Ea podte sd fie izolata m cazul tulburrilor funcionale intestinale sau asociata dltor fenomene pdto logice dbdommale colica hepatica
colica nefretica pentomta etc Un examen radiologie (abdomen fr pre gatire) permite sa se confirme diagnosticul Aceasta tul burare fr gravitate in sine nu reclamd un trdtament specific
AEROFAGIE. Deglutitie de der cdre podte provoca o aerogastrie
Ingestia unei anumite cantiti de aer este normala Cnd este excesiva ea este provocata de o mare nervozitate care se manifesta prin micri frecvente de deglutitie Dilatarea dnormdld a stomacului pe care
o poate provoca (aerogastria) da o senzaie de colici abdominale La sfritul mesei excedentul de aer este adesea dat afara (eructatie)
Aerofagia nu are tratament specific eficace in afara tratamentelor aplicate pentru tulburrile nervoase
AEROGASTRIE. Prezenta excesiva a aerului m stomac si care poate duce la distensia acestui organ
Aerogastria este in general consecina unei deglutitu excesive de aer dar poate de asemenea sa constituie dovada atingem unui organ apropiat In afard excepiilor aerogdstna nu reclama un tratament specific
AEROSOL. Starea m care particule foarte fine ale unui lichid unei soluii sau unui solid se gsesc dispersate mtr un gaz
Aerosolii unt utilizai m general in tratamentul bolilor respiratorii
AFAKIE. Absenta cristalinului
Afakia survine fie dup o operaie de cataracta (extra gerea chirurgicala a cristalinului) fie mult mai rar dup un traumatism ocular
Ochiul lipsit de cristalin i pierde capacitile de aco modare (care permit o vedere clara att de aproape cdt si de departe) si devine hipermetrop
Afakid este corectdta cu ochelari sau lentile si mea pnntr un cristalin artificial implantat chirurgical AFAZIE
18
AFAZIE. Tulburare sau pierdere a capacitii de expn mare si de nelegere a limbajului deprins vorbit sau scris independente de orice stare demeniala atingere senzoriala sau disfunctie a musculaturii farmgolarmgeene
Afazia este urmarea cel mai des a unui accident vas cular cerebral afectnd emisfera dominanta (stnga pentru dreptaci) dar ea poate fi consecina unei tumori unui traumatism sau unei infecii cerebrale
AFECIUNE. Modificare patolocica a organismului
Acest termen este m mod curent folosit ca un sinonim pentru termenul boala
AFONIE. Pierdere a sonoritii vocii
Afoma poate fi cauzata de o inflamatie a lann eelui
a nervilor moton ai lanngelui Exista si afonii psihice de origine isterica survemnd adesea dup un traumatism violent -> DlSFONlE
AFT. Mica ulceraie superficiala durercasa observata ce! mai des pe mucoasa bucala si uneori pe mucoasa genitala
Aftele pot fi izolate sau pot sa se integreze mtr c boala mai generala aftoza Daca originea lor este necunoscuta nu exista nici o ndoiala ca recidivele lor foarte frecvente sunt legate de faeton mfectiosi hormonali alimentari si de
surmenaj Ele se vindeca de obicei fr a necesita trata ment in vreo zece zile
SIMPTOME SI SEMNE Evolund m pusee aftele pot fi de mrime foarte mica (aftele miliare) sunt uriae (aftele necrotice ale lui Sutton) Aftele bucale sunt ulceraii rotunde sau de forma ovala pe fond glbui si nconjurate de
un halou rou inflamator Ele afecteaz gingiile marginea interna a buzelor si flcilor marginile limbii Aftele genitale rar izolate se observa in principal m boala lui Bch^et m care ele sunt asociate la numeroase afte bucale

TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul u nsta m aplicarea de antiseptice de anestezice locale si de antibiotice (tetraciclin) splaturi de gura antiseptice aport de vita mine din grupul B Masurile de prevenire clasice sunt
importante pentru aftele bucale o buna higiena bucodentara si suprimarea alimentelor care declaneaz puseele svaite rul fructele uscate sau acide (nuci alune etc ) si condi mentele -> FEBR AFTOASA
AFTOZA. Afeciune cronica ce este caracterizata prin pusee de afte bucale si/sau genitale
n aftoze puseele de afte sunt asociate cu semne extra mucoase (leziuni oculare nervoase sau vasculare febra afectare a strii generale) si recidiveaz la intervale mai mult sau mai puin apropiate
AGAMAGLOBULINEMIE. Absenta a gamaglobulme lor (imunoglobulmelor G sau IgG plasmatice care joaca rol de anticorpi) m snge
Absenta gamaglobulmelor favorizeaz apariia mfec tulor bacteriene grave si recidivante In toate cazurile tratamentul asocia/a o antibioterapie cu injectarea de gama globulme purificate
AGENEZIE. Absenta totala sau pariala a unui esut a unui organ sau a unei structuri din timpul vietn embrionare datorata unei cauze ereditare
Spre deosebire de aplazie (m care absenta organului este consecina unei opriri a dezvoltam m timpul vietn intra uterme) agenezia poate sa nsoeasc anomaliile altor organe rezultate din acelai lot de celule embrionare
DIAGNOSTIC O agcne/ie este vizibila la ecografie antenatala Dup natere alte examene confirma diagnos ticul radiografia (radiografia toracica pentru agenezia pulrmnara radiografia membrului superior pentru agenezia
cubitusului sau radiusului) scanografia sau imagena prin rezonanta magnetica (agenezia corpului etc )
Ageneznle de orice fel necesita acordarea asistentei m mediu specializat
AGEUZIE. Pierdere totala sau pariala (m acest caz se vorbete de hipogeuzie) a simului gustului
Senzaiile gustative elementare sunt srat dulce amar si acid Senzaiile gustative mai elaborate se realizeaz prin intervenia simului mirosului si a sensibilitii generale a gurii In general ageuzia este asociata unei pierderi a
AGLUTINARE. Reacie specifica de aprare a orgams mului caracterizata prin adunarea m mici grmezi a glo bulelor rou bacteriilor sau altor elemente m prezenta anticorpilor corespunztori
Acest fenomen servete m laborator la punerea in evidenta a diferitelor tipuri de antigene sau de anticorpi Hemaglutmarea testul folosit m mod curent pentru determinarea grupului sangvin cruia n aparine un individ se ba/eaza
pe acest principiu
AGLUTININ. Anticorp capabil sa produc aglutinarea elementelor (celule germeni globule rou etc ) purttoare ale antigenului mpotriva cruia el se ndreapt
Aglutminele antibactenene apar m serul subiecilor care au fost m contact cu anumite bacterii Acest contact poate sa fi fost spontan in timpul unei infecii datorata germenului
(vaccinul TAB contra febrei tifoide)
Punerea m evidenta a aglutinmelor la un nivel ridicat permite sa se aduc dovada indirecta a responsabilitii unui germene mtr o infecie Variaia acestor niveluri de agluti nine este un martor al evoluiei bolii 19

ALPTARE
AGNOZIE. Incapacitate de a recunoate obiectele independenta de vreun deficit senzorial
DIFERITELE TIPURI DE AGNOZIE Agnozia nu privete m general dect o singura funcie auzul pipitul sau vzul Astfel un obiect va putea fi recunoscut cu vzul si auzul dar nu prin pipaire
Agnozia auditiva este incapacitatea de a identifica zgomotele cunoscute sunetele muzicale si limbajul vorbit in pofida unui auz normal
Agnozia taaila este incapacitatea de a recunoate obiectele doar prin contactul acestora cu degetele
Agnozia vizuala este incapacitatea de a recunoate cu ajutorul vzului atunci cnd pacientul nu este orb formele sau semnele cunoscute obiecte imagini culori litere cifre etc Cnd pacientul este incapabil
sa identifice o fata cunoscuta sau propria sa imagine mtr o oglinda se vorbete de prosopagnozie
AGRAF. Mica lama metalica utilizata pentru suturarea plgilor
Agrafele se scot dup 6-8 zile dar cu scopul de a obine o cicatrice cat mai delicata este posibil sa fie desfcute sau ndeprtate din doua m doua din a patra zi Ele sunt adesea nlocuite prin benzi
hiperadezive sau prin fire
AGRAFIE. Incapacitate de a scrie independenta de orice tulburare motorie
AGRANULOCITOZ. Absenta m snge a granuloc, telor neutrofile (globule albe care intervin m lupta mpotriva agenilor infectiosi)
AGREGARE PLACHETARA. Fenomen consecutiv aderam plachetelor una de alta si la colagen (proteina a esutului conjunctiv) sub efectul adenozmdifosfatului pe care acestea l elibereaz
Agregarea plachetara constituie etapa prealabila coagulam sangvine atunci cnd este lezat un vas Ea poate avea si efecte nedorite atunci cnd se produce pe o placa de aterom m acest caz favorizeaz
constituirea trombusului (cheagului) care se desprinde si astupa un vas mic ce iriga creierul ceea ce constituie un accident ischemic tranzitoriu
AGRESIVITATE. Tendina de a se opune aproapelui sau de a l ataca m mod real sau nchipuit
Agresivitatea se gsete m strnsa legtura cu satis facerea necesitailor vitale stpnirea mediului si afirmarea de sine Actele agresive sunt cele care rein cel mai bine atenia datorita caracterului lor
spectacular si potenial periculos (crizele de furie) dar agresivitatea poate lua si alte forme atitudini (mimici priviri) cuvinte (ironie brfa ameninri insulte) sau halucinaii
La originea numeroaselor tulburri mintale se afla o agresivitate latenta care da natere angoasei si senUmentului de vinovie Simptom al psihopatiei agresivitatea se
ntlnete m diferite boli psihiatrice nevroze psihoze si in toxicomanii epilepsie etc
Terapeutica agresivitii se bazeaz mai nti de toate pe tratamentul cauzei sale atunci cnd aceasta este cunoscuta (alcoolism boala psihiatrica etc ) Ea trebuie de asemenea sa ncerce amenajarea condiiilor
de viata si de igiena mintala a pacientului (aciuni pedagogice viznd consolidarea prin punerea lor m valoare a atitudinilor de toleranta de nelegere) In toate cazurile chirmoterapia se dovedete eficace
tratamentul sedativ cu tranchilizante si cu neuroleptice Uneori poate fi propusa o psihoterapie
AHILE (tendonul lui) Tendon care asigura inseria muchiului tnceps sural (muchiul puternic al gambei) pe calcaneu (osul clciului)
Tendonul lui Ahile cel mai voluminos tendon din organism permite flexia plantara a gleznei Foarte rezistent acest tendon poate suporta o ncrctura de 400 kilograme
PATOLOGIE
Ruptura ubtutanat a tendonului lui Ahile urmeaz unui efort violent si provoac o rupere a esuturilor Ea survine la sportivul adult al crui tendon este fragilizat pnntr o degenerescenta a fibrelor
tendinoase Subiectul resimte o durere brutala si se prbuete absolut incapabil sa mearg sau sa alerge El nu poate sa stea m vrful picioarelor si deasupra clciului se formeaz o depresiune marcata
Imobilizarea gleznei mtr o gheata gipsata este necesara pe durata a aproximativ 2 luni Pacientul poate sa fac din nou sport dup 4-6 luni La sportivii de mare nivel sau in ca? de recidiva se poate avea m
vedere o operaie chirur gicala -> BURSITA TENDINITA TENOSINOVITA
AINS -> ANTIINFLAMATOR

AKINEZIE. Tulburare caracterizata pnntr o rrire a micrilor spontane ale corpului si o ncetinire a micrilor voluntare in pregtirea lor sau in timpul executam lor manifestri independente de vreo
leziune a caii motorii principale SINONIM acmezie
CAUZE Akmezia este unul din principalele stmptome ale bolii lui Parkmson Ea este consecina leziunilor sistemului extrapirarmdal ndeosebi a nucleilor cenuii centrali (mase de substana cenuie situate
m emisferele cerebrale)
ALPTARE. Mod de alimentare a nou nscutului si a sugarului m care laptele joaca rolul exclusiv sau principal Perioada de alptare exclusiva se ntinde m mod obinuit de la natere pana la vrsta de 2-4
luni In timpul acestei perioade necesitile copilului sunt deosebit de ridicate m apa energie (proteine glucide si lipide) in calciu si in fosfor toate aceste elemente fund prezente in lapte
Alptarea materna Aceasta este alptarea la sn

Laptele de mama este alimentul cel mai bine echilibrat pentru sugar (coninutul in grsimi elemente minerale ALPTARE
20
ohgoelemente si vitamine) Laptele n aduce sugarului anti corpii indispensabili pentru a lupta mpotriva infeciilor m special a gastroententelor De altfel alimentarea sugarului la sn creeaz un raport fizic si
afectiv privilegiat intre mama si copil
De la primele ore dup natere glanda mamara secreta un lichid glbui si vscos colostrul foarte bogat m elemente antnnfectioase Adevrata secreie lactata apare adesea mai trziu Snii devin adesea tari si
durerosi Primul supt este de o mare importanta deoarece de buna desfurare a sa va depinde buna continuare a alptatului Ideal este sa se pun nou nscutul la sn la 2 ore dup natere Bebeluul trebuie sa
prind intre buzele sale ntreaga areola a snului Dup 5 minute de supt mama l va pune la celalalt sn Supturile urmtoare sunt in general frecvente (in jur de 7 sau 8 m 24 ore) si dureaz intre 3 si 5 minute
pentru fiecare sn Este recomandat ca supturile sa fie distanate puin cate puin mai ales noaptea astfel meat sa nu i se mai dea sugarului dect 6 supturi zilnice
IGIENA MAMEI Este indicat ca mama sa se hranesca cu alimente bogate m proteine si m calciu (cel puin un litru de lapte pe zi sau echivalentul sub forma de produse lactate diverse) si sa se odihneasc
regulat Este sftuita sa bea mult cel puin 2 litri pe zi dar sa evite consumul de buturi alcoolice cafea sau ceai Tutunul poate provoca apnee (ntreruperi respiratorii trectoare) nou nscutului
naintea fiecrui supt mama trebuie sa si spele minile cu spun si sa usuce vrfurile snilor pentru a evita nscul apariiei de crpaturi sau a unei infecii O splare zilnica cu apa si spun este suficienta Un
sutien cu deschidere frontala uureaz suptul si permite sa se evite d stensia esutului conjunctiv de susinere a snului SUPRAVEGHERE La sugar ragaitul (eructatia) de la sfritul suptului este fiziologic
si poate fi nsoit de regurgi Urea unei mici cantiti de lapte Se schimba copilul care adoarme apoi m mod natural si care se manifesta adesea 3 sau 4 ore mai trziu pentru suptul urmtor
In mod obinuit sugarul are scaune de 4 sau de 5 ori pe zi cu un aspect galben auriu si grunjos Luarea m greu ae trebuie urmrita regulat In prima sptmna cntrirea se face zilnic n continuare este
suficient sa fie cntrit o data sau de doua ori pe sptmna Greutatea sugarului creste cu 2530 grame pe ?i pana la 2 luni apoi cu 20 grame pe zi pana la 6 luni
INCIDENTE SI CONTRAINDICAII La nceputul lacta tiei obturarea snilor dureroasa pentru mama poate impie dica sugarul sa sug m mod convenabil Atunci este recomandabil sa se utilizeze o pompa
trage lapte sau sa se preseze snul manual pentru a preleva excedentul de lapte Crpaturile mamelonare foarte dureroase sunt destul de frecvente Tratamentul l r nu poate fi propus dect de catie medic Ele
pot li piotejate prin utili/area unui mamei n artifi ia Deascnunei este p ihil se tra ea l ptcl pompa tiage lapte i sa i dat s i a uit n t i h h i r
Prevenirea crpaturilor consta mtr o igiena locala riguroasa si in aplicarea de creme protectoare neparfumate
Incidente mfectioase ca o limfangita (inflamatia vaselor limfatice) sau un abces al snului care provoac febra si durere mamara necesita un tratament cu antibiotice al mamei si o oprire temporara a alptam
De altfel unele boli (SIDA limfangita) pot fi transmise prin laptele matern Alptarea propriului copil sau trimiterea laptelui la un lactanum nu este permisa m aceste cazuri
In cursul alptam se ajunge cteodat sa se aib m vede re trecerea rapida la alptarea artificiala (din cauza unei insuficiente de lapte de exemplu) Atunci i se administreaz mamei bromoenptina (inhibitor al
prolactinei) Pentru a evita reactivarea secreiei lactate nu trebuie tras laptele din sn
Alptarea mixta Acest mod de alimentare alterneaz alptarea la sn cu cea cu biberonul
Cel mai adesea secreia lactata scade treptat Pentru a evita nrcare prea brutala mama poate nlocui atunci un supt cu un biberon de lapte la mijlocul zilei apoi dup 3 4 zile de adaptare se suprima un nou
supt Se va evita suprimarea a doua supturi unul dup altul si se va menine de preferina suptul de dimineaa si daca este posibil pe cel de seara
Alptarea artificiala Aceasta este alptarea cu biberonul La natere oprirea lactatiei poate fi obinut prin admi nistrarea de bromocnptina Mama trebuie sa evite consumul de prea multe lichide Ea poate
recurge m mod excepional la infasarea pieptului cu o banda Velpeau Atunci cnd mama nu alpteaz ea folosete lapte dietetic special adaptat vrstei nou nscut sau sugar confirmandu se prescripiilor
pediatrului Numrul de biberoane este fixat m funcie de greutatea iniiala a copilului Compoziia diferitelor tipuri de lapte artificial se apropie de cea a laptelui de mama Laptele pentru prima vrsta este
nlocuit la captul a 6 luni prin laptele pentru vrsta a doua mai bogat m calciu si fier Tipurile de lapte pasteurizat sau sterilizat nu trebuie sa fie avute in vedere naintea vrstei de l an
IGIENA A MATERIALULUI Un set de biberoane si tetme permite sa se aib ntotdeauna la ndemna un biberon gata sa fie nclzit Pregtirea trebuie sa respecte reguli stricte de igiena Exista doua metode
sterilizarea la cald si sterili zarea la rece Pentru sterilizarea la cald se las biberoanele si tetmele in apa adusa la fierbere 15 pana la 20 minute sau ntr o oala sub presiune (sau un sterilizator) timp de 5 pana la
10 minute Biberoanele pentru ziua respectiva pot fi preparate simultan apoi puse m frigider Pentru sterilizarea la rece biberoanele si tetmele sunt cufundate mtr o soluie antiseptica timp de aproximativ 30
minute Foarte simpla aceasta metoda necesita o clatire prelungita a biberoanelor si tetmelor nainte de utilizare Oricare ar fi metoda aleasa fiecare biberon este renclzit nainte de folosire fie la baie mane e
mtr un nclzitor de biberoane S! PRAV ECHERE Este uoara deoarece cantitatea de lapte or m ta de cop l este cun scuta de prini Totui greutatea ALCOOL ETILIC
copilului trebuie supravegheata ca si scaunele deoarece riscurile de diaree sunt mult mai mari mai ales vara
INCIDENTE Incidentele sunt consecina m principal unei pregtiri defectuoase a biberoanelor sau unui lapte prost adaptat diaree entem stagnare a greutii rrire a numa rului de urmri proasta digestie etc Pe termen lung
unele proteine coninute m laptele de vata (m particular (3-lattoglobuhna si cazema care nu exista m laptele de mama) pot produce la copil reacii alergice
ALBEA. Opacitate mai mult sau mai puin ntinsa a corneei adesea de origine cicatnceala
CAUZE Albeaa poate fi consecina unui traumatism al corneei (plaga sau arsura) sau a unei keratite mfectioase (herpes abces al corneei)
SIMPTOME Albeaa se manifesta sub forma une pete m general albe Aceasta pata antreneaz o scdere a acuitii vizuale daca ea este situata m centrul corneei pe axul vi/ual Albeaa care in principiu este stabila se ntinde m
cazuri rare prin pusee inflamatorii
TRATAMENT Tratamentul chirurgical consta m kerato plastie (grefa de cornee)
ALBINISM. Afeciune ereditara rara caracterizata pnntr o depigmentare totala sau pariala a pielii parului si perilor
Frecventa albmismului este mai importanta la subiecii cu pielea nchisa la culoare Aceasta afeciune este cauzata de un defect al metabolismului melamnei si este carac tenzat pnntr o absenta a acestui pigment care protejeaz
pielea de radiaiile solare Parul si peru albmosilor sunt albi pielea decolorata ochii lor sunt roz cu irisul translucid de culoare gri albstrui Acuitatea lor vizuala este mai puin bun dect cea medie Ei constituie subiecii
entemelor solare (insolatu) si ai atingem mai frecvente de cancere cutanate m raport cu cifra normala Ei trebuie deci sa evite radiaia solara sa poarte ochelari cu lentile colorate si sa aplice pe piele o crema solara cu mare grad
de protecie
ALBUMIN. Proteina hidrosolubila sintetizata m ficat constituind mpreuna cu globulmele principalele proteine sangvine
Albumina reprezint 55"/< din toate proteinele plasmei sangvine m care cantitile de albumina (albummemia) sunt in jur de 40 grame la litru
O hipoalbummemie (scderea cantitii de albumina din snge) poate fi cauzata de mai muli factori un deficit m aportul alimentar m proteine o dereglare a absorbiei intestinale m cursul anumitor boli digestive o anomalie a
sintezei hepatice ca m cazul cirozelor o pierdere excesiva prin scaune si mai ales prin urma (albummune) Acest ultim caz este consecina trecem m mod normal m cantitate mica a albummei dar si a altor proteine plasmatice
prin filtrul renal atunci cnd rinichiul este afectat de exemplu in cursul
unei hipertensiuni arteriale sau al unui diabet zaharat Atunci se vorbete de protemurie
Hiperalbummerruile (creterea nivelului de albumina m snge) foarte rare sunt aproape ntotdeauna urmarea unei deshidratri
ALBUMINURIE. Prezenta a unei proteine albumina m urma

Acest termen trebuie sa fie nlocuit prin cel de protemu ne (prezenta proteinelor m urma) deoarece in cursul bolilor de rinichi toate proteinele (si nu doar albumina) sunt detectate m urina

ALCALINELOR (sindrom al) -> BURNETT (sindrom al lui)


ALCALINIZANT URINAR PH ULUI URINAR (modificator al)
ALCALOID. Substana azotata de origine vegetala cu proprieti terapeutice sau toxice
Alcaloizn sunt adesea baze puternice combinate cu acizi extrase din diverse plante (belladona mac brebenoc etc ) sau obinute prin sinteza
Unu alcaloizi sunt utilizai ca antispastice digestive colmergice anticanceroase analgezice antipaludice sau antigutoase
ALCALOZ. Tulburare a echilibrului acidobazic al organismului corespunznd unei diminuri a concentraiei de acid in plasma si in lichidele mterstitiale (lichide ale sectorului extracelular cu excepia sectorului vascular m
care se scalda celulele)
ALCOOL ETILIC. Substana lichida ce cuprinde o structura chimica numita hidroxil (formata dmtr un atom de oxigen si un atom de hidrogen) intra m compoziia bautunlor alcoolizate utilizat ca antiseptic SINONIM etanul
Alcoolul aduce multa energie 30 kilojouh (7 kilocalom) pe gramul de alcool El este rapid transformabil m grsimi
EFECTE NEDORITE Aciunea alcoolului asupra siste mului nervos modifica funcionarea acestuia fr ca subiectul sa fie m mod necesar contient nlturarea mhi bitnlor psihologice conducnd adesea la comportamente
periculoase relaxarea continuata de o stare de somnolenta euforia ncrederea m sine putnd sa fie urmata de o oboseala si de o dispoziie depresiva diminuarea capacitilor de con centrare si de judecata Performantele psihice si
reflexele sunt alterate ncepnd de la o alcoolemie (concentraia de alcool m snge) de O 5 grame pe litru Un consum excesiv de alcool antreneaz starea de beie care se traduce prin voma si tulburri respiratorii complicate cu
o coma zisa etilica (alcoolism acut) si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic) In cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort) poate surveni moartea prin colaps sau asfixie

ALCOOLEMIE
22
Alcoolul mteractioneaza cu numeroase medicamente el poate diminua efectele lor (m cazul unora dintre antibiotice) sau poate s le amplifice (risc crescut de somnolenta m asocierea cu tranchilizantele
analgezicele antitusivele) UTILIZARE TERAPEUTICA Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat adic cu adugarea unei substane colorante) alcoolul etilic se utili zeaz ca
antiseptic contra bacteriilor doar pentru piele si m absenta oricrei plgi El este comercializat in grade diferite de diluare 90 70 sau 60% m volum Forma 70% m volum (70 mililitn de alcool diluai m 30
mililitn de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentraii)
ALCOOLEMIE. Coninutul m alcool etilic al sngelui Alcoolemia este indicatorul cel mai precis pentru a aprecia importanta unei mgestn de alcool Se considera ca dincolo de O 50 grame pe litru pot
aprea anomah de comportament Beia corespunde unor valon de la l la 2 grame dincolo de 3 grame poate surveni o coma Totui valorile alcoolemiei variaz m funcie de mai muli factori gradul alcoolic
cantitatea mgerata m raport cu vrsta si cu greutatea corporala a subiectului momentul mgestiei (pe nemancate sau m cursul unei mese) si natura alimentelor mgerate m acelai timp cu alcoolul sexul si
starea de sntate a subiectului
Legislaia definete o valoare a alcoolemiei de la care plecnd conducerea vehiculelor este interzisa Aceasta valoare variaz dup tara de la O 20 la O 80 grame la litru n medie 3 pahare de vin rou sau 2
pahare de butura mai alcoolizat sunt suficiente pentru a creste nivelul alcoolemiei dincolo de O 50 grame la litru
ALCOOLISM. Dependenta fata de alcool si ansamblul manifestrilor patologice care rezulta de aici S NONIM etiltim
Termenul de alcoolism desemneaz deci att conse antele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie) cat si dependenta de alcool (alcoolo dependenta)
Incidena alcoolismului creste m lume de am de zile n societile industrializate alcoolismul constituie a treia cauz de deces dup afeciunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere
Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigaii (psihanalitice genetice sociologice) se retine adesea o identificare a efectelor duntoare ale unui tata ale unei mame concomitent tiranici si
supraprotecton ceea ce ar antrena la subiect un sentiment de nesigurana o dificultate m afirmarea sa precum si o agresivitate prost stpnit
La femei alcoolismul apare adesea mtr un context de frustrare narcisista de insatisfacie familiala de divor m situaii de regres Prost tolerat din punct de vedere social alcoolismul feminin pstreaz un
caracter mai secret si
solitar Anumite nevroze m particular cele fobice constituie o cauza insuficient cunoscuta a alcoolismului feminin
SIMPTOME SI SEMNE Clasic intoxicaia alcoolica evo-luea/a m trei faze
asimptomatica cu camuflare (ascunderea sticlelor) si vinovie
cruciala cu polarizarea pe alcool scderea voinei nceputul unei atingeri organice
crt mea (dup 4 pana la 6 am) cu alterarea grava a strii generale si tulburri psihice asociate (cu asonognozie sau necunoaterea bolii sale de ctre subiect) In acest stadiu alcoolicul nu se mai poate
stpni sa bea chiar daca dorete aceasta
Simptomele alcoolismului sunt foarte variate modificri ale personalitii (gelozie stan de furie necontrolate irita bihtate) promisiuni repetate de a nceta butura schimbri in maniera de a bea (trecerea de la
bere la alcoolun tari de exemplu) dezinteresul fata de mncare neglijenta fizica tulburri de memorie etc Subiectul poate avea greuri poate voma poate tremura dimineaa poate suferi de dureri abdominale
de crampe musculare de amoriri si furnicturi Pulsul sau poate fi neregulat fata roie cu o dilatare a cap larelor mersul i devine instabil
O privare brusca de alcool a subiectului dependent poate declana un delinum tremens (tremuratun halucinaii convulsii)
PATOLOGIE Persoanele care consuma de obicei mari cantiti de alcool sunt expuse diferitelor patologii sensi bilitate crescut fata de infeciile bacteriene cancere ale orofanngelui esofagului bronhiilor boli
hepatice (ciroza hepatita alcoolica) leziuni nervoase grave (encefalopatii)
Alcoolismul antreneaz de asemenea tulburri psihice Alcoolismul cronic conduce la delinum tremens sau la forma sa atenuata delirul subacut Unele deliruri se asea mana cu paranoia pe anume teme
(gelozie persecuie) Dementa consecina finala a unor alcoolisme necesita internarea mtr o instituie
La femei alcoolismul evolueaz mai rapid dect la brbai din cauza unei fragiliti fiziologice crescute
TRATAMENT Nu poate fi ntreprins dect la cererea subiectului alcoolic dup recunoaterea excesului Dezobis nuirea este adesea uoara Ea implica un sprijin energic (eventuala spitalizare) o alimentaie
echilibrata si o chinuo terapie (tranchilizante antidepresive neuroleptice vitamine) Tehnicile care se bazeaz pe schimbarea hotrm subiec tului au recurs la disulfiram si la metromdazol
Mai delicata este ngrijirea de lunga durata mdispen sabila m caz de recidive severe sau prea frecvente Aceasta ngrijire necesita o urmrire psihologica a subiectului centrata pe conflictele sale si viitorul sau
trebuie sa fie ajutat sa si restaureze capacitile relaionale sa si regseasc autonomia etc Asociaiile fotilor butori aduc adesea un sprijin serios ALEXIE
ALCOOLIZARE. l Impregnare alcoolica cronica 2 Tehnica constnd m infiltrarea unui nerv sau a unui ganglion nervos cu alcool etilic absolut sau cu fenol pentru a suprima durerea din zona
corespunztoare sau pentru a distruge esuturile patologice
Alcoolizarea constituie de asemenea un tratament palia tiv de utilizare recenta al tumorilor maligne ale ficatului cnd sunt de mrime mica (cel mult 5 cm m diametru) alcoolul antreneaz atunci o topire a
esutului tumora! Injecia (cu 8 pana la 10 milihtn de alcool) se practica pe cale percutana sau pe ventru deschis sub control radiok gic Dac tumorile sunt numeroase sunt necesare mai multe edine de
infiltraie
ALCOTEST. Aparat destinat msurm contmutulu m alcool al aerului expirat de un subiect (Brevet)
Eulotestele rspndite m marele public permit fiecruia s si msoare propria impregnare alcoolica
ALDOSTERON. Hormon steroid secretat de glanda suprarenala jucnd un rol capital m meninerea echilibrului sodiu potasiu m organism si m reglarea tensiuni arteriale Aldosteronul este cel mai puternic
si cel mai important dintre mineralocorticosteroizi hormonii sintetizai m cortexul (partea periferica) glandei suprarenale si activi asupra substanelor minerale (sodiu potasiu de exemplu) El permite
rinichiului sa absoarb sodiul si in schimb favorizeaz eliminarea potasiului
PATOLOGIE
Hiperaldosterom\mul (hipersecretia de aldosteron) se caracterizeaz pnntr o hiperkahemie (scderea nivelului sangvin al potasiului) El se numete secundar atunci cnd secreia de aldosteron este
stimulata in mod excesiv ca rspuns al unei scderi a volumului sangvin Se numete primar m alte cazuri atunci este consecina adesea a unui adenom al lui Conn (tumora benigna a glandei suprarenale)
HipoaUloMeronnmul (hiposecretia de aldosteron) este caracterizat pnntr o pierdere de sodiu si de apa prin urma provocnd o deshidratare cronica si necesitnd un tratament hormonal substitutiv
permanent Hipoaldosteromsmul se observ mai ales in caz de distrugere a glandelor suprarenale caracteristica bolii lui Addison - ADDISON (boal a lui) CONN (sindrom al lui)
ALERGEN. Substana care antreneaz o reacie alergica la unu subieci
Pneumalergenele care ptrund pe cale respiratorie m organism sunt coninute m acarienu din praful de casa m polenuri peri scuame M pene de animale in mucegaiuri si in poluanii industriali
Trofalergenele care ptrund pe cale digestiva sunt prezente m lapte oua carne peste unele fructe si legume Unele alimente sunt de fapt pseudoalergene adic ele produc simptome care simuleaz alergia
deoarece sunt bogate in histamina substana care declaneaz efectele
aleryei (brnzeturi buturi Iermentate varza murata car nat u nserve) sau pentru ca provoac eliberarea acesteia de ctre celulele organismului (oua crustacee nuci arahide cpuni rou ciocolata peste alcool)
Alte aler^ene afecteaz omul pe alte cai foarte variate calea sangvina de exemplu ele se gsesc in medicamente
ALERGIE. Reacie anormala si specifica organismului \cnit m contact cu o substana strina (alergen) care nu antreneaz tulburri la majoritatea subiecilor
Pentru a surveni alergia este necesar ca un prim contact sa fi avut loc intre alergen si organismul subiectului (sensi bilizare)
MECANISM Rolul sistemului imumtar este de a recu noaste antigenele care se gsesc la suprafaa microorga nismclor si de a produce anticorpi (imunoglobulme) si globule albe (limlocite) sensibilizate
Acestea vor intra m contact cu aceste antigene cu scopul de a distruge micro organismele Un proces asemntor se produce m mecanismul alergici dar sistemul imumtar produce atunci anticorpi si hmfocite
sensibilizate fata de substane inofen sive alcrgenele care sunt identificate pe nedrept ca antigene periculoase
CAUZE Alergnle survin la subiecii genetic expui este un lucru frecvent ca manifestri alergice att de diferite ca astma eczema atopica rmita alergica sau urticana sa afecteze mai muli membri ai unei
familii Ali factori favorizeaz apariia reaciilor alergice mediul (prezenta unui animal) infeciile virale si factorii emoionali
DIAGNOSTIC Evocat plecnd de la antecedentele per sonale si familiale ale subiectului de la obiceiurile de viata de la semnele clinice (eczema urticane rmita astm diaree etc ) diagnosticul este susinut de
testele cutanate TRATAMENT Cel mai bun tratament consta m evitarea m msura posibilitilor a oricrui contact cu alergenul in cauza Desensibilizarea este utila pentru alergnle cu veni nun de insecte la
acanem sau la unele polenuri admi nistrand sub o supraveghere medicala stricta unele doze mici si progresiv cresctoare de alergen se favorizeaz formarea anticorpilor care vor bloca m consecina reaciile
alergice Acest tratament reuete m aproximativ 2 cazuri din 3 dar trebuie sa fie urmat timp de 3 am cel puin Tratamentul poate provoca efecte nedorite (mancarimi edeme erupii) rar unele serioase (astm
soc anafilactic) Antihistammicele uureaz simptomele (mancanmile dato rate unei nepturi de insecte de exemplu) -TOXIOERMIE
ALERGOLOGIE. tiina care studiaz manifestrile patologice (alergii) care survin atunci cnd organismul este expus la anumite substane sensibilizante (alergene)
ALEXIE. Incapacitatea de a nelege semnele scrise sau tiprite S NONIM cecitate verbala ALFABLOCANT

24
ALFABLOCANT. Substana capabila sa se opun unor efecte ale adrenalmei SINONIM alfaadrenolitic
Medicamentele alfablocante sunt utilizate contra hipertensiunii arteriale fund administrate pe cale orala (sau injectabile m caz de urgenta) Ele sunt contraindicate la copilul sub 12 ani si pot fi responsabile de o scdere exagerata
a tensiunii arteriale de tulburri neurosenzonale (ameeli zumzete in urechi) de tulburan digestive de o reacie alergica sau de o slbiciune cardiaca
ALFASTIMULANT. Substana capabila sa reproduc unele efecte ale adrenalmei SINONIME alfaadrener^ic alfasimpatomimetic
ALGIE. Durere localizata regionala sau viscerala indiferent de cauza ei
ALGIE FACIAL. Durere a fetei
Se disting doua tipuri principale ale algiei faciale
Algia vasculara a feei cauzata de o anomalie m funcionarea vaselor se manifesta pnntr o durere intensa care afecteaz jumtatea fetei cel mai adesea in spatele ochiului nsoit de o roseata cutanata de o lacnmare si de o
scurgere nazala pe aceeai parte Evoluia se face in crize de 30 minute pana la cteva ore pe durata unei perioade care poate ajunge de la 15 zile la mai multe luni
Nevralgia de trigemen cauzata uneori de o boala neuro logic (scleroza m placi) dar cel mai adesea fr cauza cunoscut se manifest pnntr o durere deosebit de intensa cu durata de l sau 2 minute localizata de o singura parte
a fetei Ea este declanata prin excitarea unei zone cutanate numita zona trgaci Crizele dureaz cteva zile chiar cteva sptmni
TRATAMENT Tratamentul algnlor faciale cuprinde ndeosebi utilizarea analgezicelor obinuite (paracetamol) sau a antidepresivelor (amitnptilina) In cazul nevralgiei de trigemen daca aceste analgezice se dovedesc
insuficiente se prescriu betablocante (propranolol) sau antiepileptice (carmabazepina) In caz de eec poate fi efectuata o inter ventie chirurgicala asupra nervului trigemen
STROFIE. Sindrom dureros al unei mami unui picior chiar al unui membru ntreg cu tulburri vasomotoni si trofice si demmeralizare osoasa pronunata
Algodistrofia rezulta probabil dmtr o perturbare de funcionare a nervilor simpatici ai unui membru Instalan du se m urma unui traumatism (fractura entorsa) a unei intervenii chirurgicale sau fr cauza aparenta algodistrofia
atinge cel mai des membrele inferioare dar poate atinge membrul superior (sindromul umr mana dup un infarct miocardic de exemplu)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Apare progresiv o nepu int dureroasa a minii piciorului chiar a ntregului membru Se observa atunci o demmeralizare osoasa pro nuntat si ntinsa asociata m primul moment cu o umflare
a esuturilor moi nsoita de nclzire locala apoi in a doua faza cu o rcire si o retractie a acestora la originea unei rigiditi a articulaiei
Diagnosticul clinic se bazeaz pe caracterul extrem de deosebit al durerilor si pe tulburrile trofice Atingerile osoase pot fi puse precoce m evidenta mulumit scmti grafiei apoi diferitelor procedee de imagene (absorbtio metne
bifotomca scanografie)
TRATAMENT SI PROGNOZA Tratamentul comporta nainte de toate punerea in repaus a segmentului de membru atins utilizarea unui baston sau a unei crje este cel mai sigur mijloc de a suprima durerile provocate de o algo
distrofic a genunchiului sau piciorului Simptomele nceteaz foarte des m mod spontan la captul a 6 pana la 18 luni Dar calcitonma vasodilatatoarele si anesteziile locoregionale prin blocaj nervos simpatic sunt utilizate
frecvent pentru a grbi vindecarea O reeducare poate ajuta sa se lupte mpotriva anchilozei
Un oarecare grad de rigiditate poate persista ca sechela definitiva chiar atunci cnd algodistrofia atinge mana retractule fixeaz degetele m forma unei gheare ireductibile

ALIMENT. Substana consumata m stare naturala sau dup gatire susceptibila sa furnizeze materiale de cretere sa repare uzura esuturilor sa susin necesitile energetice si sa formeze substanele de rezerva ale organismului
Toate alimentele sunt formate dmtr un mic numr de elemente simple printre care se disting proteinele glucidele lipidele apa srurile minerale si fibrele CONSTITUENII ALIMENTELOR
Proteinele sunt elementele celulei vii Alimentaia este cea care furnizeaz organismelor proteine Proteinele de origine animala rezulta din carne peste oua lapte si derivatele lui (iaurt brnzeturi) Valoarea lor nutritiva este
mare deoarece coeficientul lor de absorbie digestiv este ridicat si pentru ca sunt bogate m ammoacizi eseniali Proteinele de origine vegetala (cereale legume uscate) au un coeficient de absorbie mai mic si sunt lipsite de unu
ammoacizi eseniali
Glucidele sau hidratn de carbon sunt substane energetice rapid utilizabile de ctre organism Dup trecerea prin traiectul digestiv ele pot fi utilizate direct pot fi depozitate m ficat sub forma de glicogen sau transformate m
lipide m esutul adipos
Lipidele sau grsimile utilizabile imediat sau depozitate m esutul adipos sunt cea mai buna sursa de energie Ele reprezint aproximativ 13% din greutatea corporal la brbai 20% la femei
Apa permite transportul elementelor nutritive spre celul Ea reprezint intre 60 si 70% din greutatea corpului uman
Srurile minerale (potasiu calciu magneziu etc ) se gsesc suspendate m apa Calciul este necesar unei stan bune a oaselor si dinilor Pentru metabolismul celular sunt necesare doze infime de zinc si magneziu Clorura de
sodiu (sarea de masa) menine echilibrul fluidelor corporale ALIMENTAIE PARENTERAL

Excesul de tlorura de sodiu poate favoriza o hipertensiune arteriala


Fibrele sunt formate m mare parte din glucide nedige rabile
Alimentaia trebuie sa acopere necesitile nutriionale Pentru a fi echilibrata ea trebuie sa fac apel la mai multe tipuri de alimente care se completeaz
CLASIFICAREA ALIMENTELOR In mod obinuit ah mentele se claseaz m sase grupe innd cont de carac tensticile lor nutriionale grupa I (lapte si produse lactate) grupa II (carne peste oua) grupa III
(alimente grase unt margarina smntn uleiuri) grupa IV (cereale si derivatele lor cartofi legume uscate) grupa V (fructe si legume) grupa VI (zahr si produse zaharoase)
Alimentele din grupat l aduc proteine animale Aportul lor m lipide si in glucide este variabil Ele sunt foarte bogate m calciu m vitamine (A B2 B12) dar conin puin fier si practic deloc vitamina C
Alimentele grupei H au un coninut ridicat m proteine Ele aduc fier si vitamine B chiar vitamina A m unele cazuri
Alimentele grupei III nu reprezint dect fraciunea vizibil a aportului de lipide n fapt exista grsimi mvizi bile coninute m alimentele animale Ele sunt bogate in lipide vitamina A (unt smntn) si E
(margarina anu mite uleiuri)
Alimentele grupei IV sunt alimente energetice bogate in glucide coninnd de la 10% (cereale) la mai mult de 20% (legume uscate) proteine Doar cartoful conine numai 2% proteine Aceste alimente
conin fibre si vitamine ale grupelor B si D
Alimentele grupei V sunt bogate m ap m sruri minerale in vitamine cu un coninut m glucide variind de la 5 la 20% Prin celuloza pe care o conin ele formeaz un element de balast facilitnd
funcionarea intestinului Ele sunt aproape ntotdeauna lipsite de lipide Gatirea lor permite creterea digestibilitatn fructelor si legumelor dar prelungita gti rea alimentelor poate avea efecte nefaste
provocnd distrugerea vitaminelor C si B9 si dispariia unei pri a srurilor minerale
Alimentele grupei VI (zahr miere dulceaa ciocolata produse de cofetrie siropuri sucun de fructe zaharate etc ) furnizeaz glucidele rapid utilizabile de ctre organism -* NUTRIMENT NUTRIIE
DEGRESAT. Aliment cu valoare calorica
redus
Alimentele degresate sunt produse al cror coninut m glucide si/sau m lipide a fost redus m modalitatea de a propune consumatorului alimente de mai mica valoare energetic si de a evita astfel o eventuala
luare m greutate Dac pe termen scurt consumul anumitor alimente pare s limiteze sau s evite creterea m greutate efectul lor pe termen lung este prost cunoscut si face actualmente obiectul al numeroase
studii
ALIMENTAIE. Aciune de a se alimenta
Prin extensie acest termen acoper toate procesele care duc Ia ingerarea de alimente precum si ansamblul relaiilor intre subiect si alimente Alimentaia difer de nutriie care privete ansamblul fenomenelor
biologice de asimilare si de degradare a alimentelor care se ndeplinesc mtr un orga msm permitandu i astfel creterea meninerea si functio narea sa
TULBURRI DE ALIMENTAIE Comportamentul alimentar mobilizeaz ncrcaturi afective complexe si depinde m parte de primele raporturi cu mama El constituie un adevrat limbaj si participa la
schimburile si legaturile din interiorul unui acelai sistem cultural
Tulburrile de alimentaie pot avea o cauza organica (tulburri de metabolism anomalie digestiva congenital etc ) sau sa rezulte dmtr un stres sau dmtr un conflict de asemenea poate acopen un tablou mai
grav Anorexia poate astfel sa fie indiciul unei depresiuni al unei stan nevrotice chiar al unei psihoze El se potrivete chiar pentru buhmie si unele toane gusturi si aversiuni excesiv de selective pica (nevoia
imperioasa de a manca substane necomestibile ca deeuri crbune pmnt) sau chiar coprofagia (consumul propriilor matern fecale)
Ca regula generala medicamentele nu trebuie vreodat sa fac concurenta unei alimentaii echilibrate Regimurile excesive anorexigenele (substane care provoac o dinu nuare a poftei de mncare) de
asemenea laxativele si automedicatia constituie riscuri pentru sntate -> NUTRI
MENT NUTRTIE

ALIMENTAIE ENTERALA. Alimentaie pe cale digestiva SlNON M ,avaj


Alimentaia sau nutriia enterala este utila bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile insuficiente
funcional
TEHNICA Alimentaia enterala este realizata cu ajutorul unei sonde m general nazogastnca (introdusa prin nas pana m stomac) dar care poate fi introdusa si prin gastrostomie sau jejunostorme (prmtr o
deschidere practicata in fannge stomac sau jejun) Administrarea de nutrimente continua sau discontinua este controlata prmtr o pompa cu debit reglabil fixa sau portativa eventual dotata cu un dispozitiv de
agitare si de rcire (nutnpompa) -> NUTRIMENT
ALIMENTAIE PARENTERAL. Alimentaie pe
cale intravenoasa
AlimentaUa sau nutnUa parenterala este utila bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile insuficiente sau ineficace pe cale orala sau enterala (pe cale digestiva) Eficacitatea sa este dovedita sau
sugerata m gastroentero logie m reanimare si m chirurgia grea ALOPECIE
26
TEHNICA Se introduce un tateter fie mtr o vena periferica (antebra) pentru aporturile moderate si/sau de scurta durata fie mtr o vena profund (subclavia sau jugulara interna) pentru aporturile prelungite si sau importante
Soluiile nutritive condiionate m flacoane sau m pungi (acestea din urma limitnd riscul mfectios si permind alimentarea parenterala la domiciliu) sunt administrate cu ajutorul pompelor de perfuzie continua cu debit precis si
reglabil dotate cu dispozitive de sigurana -* NuTR MENT
ALOPECIE. Cdere totala sau pariala a parului sau
perilor datorata vrstei unor faeton genetici sau constituind
urmarea unei afeciuni locale sau generale S NONIM pul a
Alopecia se poate ntlni att la brbai cat si la femei

Alopecille necicatriceale In alopetulc neucatnceale


creterea parului este inhibat fr a exista vreo leziune a
pielii capului In funcie de cauza lor aceste alopecu pot
fi reversibile Dup cat este de extinsa cderea parului se
disting alopecnle localizate de alopecnle difuze
f Alopecille neLicalnceale localizate sunt reprezentate m
principal prin pelada si chelbe
m Alopecille necitalriteale difu e au cauze foarte diferite
Alopecia seboreica numita si alopecie androgeno genetica sau calvina comuna este consecina unui exces de androgem (hormoni masculini) Este cea mai frecventa dintre alopecu Ea ncepe la nivelul tmplelor si cununei unde
prul este mai subire si este nlocuit m mod progres v de ctre puf Acest tip de alopecie privete in mod obinuit brbaii dar poate atinge si femeile m momentul menopauzei sau ca urmare a tratamentului unui fibrom cu
androgem
Alopecnle necicatriceale difu/e pot de asemenea sa fie urmarea unui soc nervos sau a unui stres (avort soc psiho logic afectiv sau profesional surmenaj intervenie chirurgicala natere) Numeroase medicamente (anticoagu
lante anticonvulsivante antitiroidiene betablocante hipo colesterolemiante retinoide anticanceroase) sunt adesea responsabile de o cdere difuza a parului Maladiile mfec tioase cu febr mare (gripa hipertermica infecia bronsica
scarlatma) tulburrile endocrine (diabet hipotiroidie hipertiroidie) si bolile metabolice (anemie carena de fier regimul de slbire) pot antrena o alopecie trectoare
n sfrit agresiunile mecanice sunt responsabile de alopecie perierea violenta vopsirea parului permanentele splrile prea frecvente sau tricotilomama (ticul care consta in smulgerea unor smocuri de par care se observa mai
ales la copii) Totui se ntmpla ca uneori sa nu fie depistata nici o cauza
TRATAMENT Tratamentul alopeciei necicatriceale este cel al afeciunii de origine (diabet anemie stres etc ) A fost propus prevenirea cderii parului m urma unei chimio terapii anticanceroase cu casca sau refrigerare locala
din nefericire aceste rezultate rmn adesea deceptionante Femeile afectate de alopecie seboreica pot urma o cura
hormonala pe baza de estroprogestative sau antiandrogem In toate cazurile trebuie respectata igiena pielii capului splarea blnda cu ampon o data sau de doua ori pe sptmna suprimarea sau distanarea manipulrilor chi
mice sau mecanice agresive (permanente vopsiri) Tratamentele generale bazate pe vitaminele din grupul B pot ajuta Eficacitatea mmoxidilului ntrebuinat local sub forma de soluii (doua aplicaii pe zi timp de 6 luni) este
temporar satisfctoare La ncetarea tratamentului prul cade din ne u dar tratamentul poate fi reluat Grefele de par constituie singurul tratament eficace al alopeciei seboreice
Alopecnle cicatriceale Alopecnle ucatnceale sunt caracterizate pnntr o distrugere definitiva a foliculilor pilosi adesea de origine inflamatone Pielea capului este atunci neteda si lucioasa Aceste alopecu pot fi fie congenitale
(aplazia pielii capului keratoza pilara decalvanta si atrofi anta etc ) fie dobndite si atunci m urma anumitor boli mfectioase (favus sifilis) autoimune (lupus entematos scleroderm e sarcoidoza) sau metabolice (amiloza) unor
dermatoze bicate sau unor cancere (epiteliom bazo celular) Unele rniri (arsura radiodermie) pot de aseme nea sa provoace o alopecie utatnceala * CALVIJIE CHELBE PELADA
ALPERS (boala a lui) Boala care se manifesta la copil dup o perioada de dezvoltare normala pnntr o degeneres centa a substanei cenuii a creierului si creierului mic (cortexul si nucleu cenuii)
ALPORT (sindrom al lui) Sindrom care asociaz o boala renala (nefropatie ereditara) o atingere auditiva si uneori leziuni oculare
Nu exista nici un tratament specific al sindromului lui Alport daca e vorba de surditate sau de nefropatia m sine Aceasta nefropatie evolueaz in general spre o insuficienta renala cronica tratata prin hemodializa (purificarea
sngelui prin filtrare pnntr o membrana semipermeabila)
ALUMINIU. Substana care intra m compoziia pansamentelor si antiacidelor digestive
Aluminiul medicamentos se prezint sub forma de fosfat sau hidroxid eventual asociat cu alte produse ca magneziul Proprietile sale antiacide l fac sa fie prescris pentru tratamentul de completare al durerilor de stomac si de
esofag Efectele sale nedorite sunt o constipatie si o dinu nuare a absorbiei digestive a fosforului alimentar sau a anumitor medicamente
ALUMINOZ. Boala respiratorie provocata de inhalarea si fixarea m plmn a pulberilor de aluminiu metalic (bauxita)

ALUNI - LENTIGO ALZHEIMER


ALVEOL DENTAR. Cavitate a oaselor maxilare m care este fixat un dinte
ALVEOL PULMONAR. Cavitate naturala prezenta
in esutul lobulului pulmonar
Elemente terminale ale ramificaiilor bronsice alveolele pulmonare constituie sediul schimburilor gazoase ale plmnului Astfel in alveola aerul da o parte din oxigenul su pentru a transforma sngele venos rou nchis m snge arterial rou aprins
Aerul coninut m alveola se mbogete atunci m gaz carbonic (C0 2) evacuat prin expiraie
ALVEOLIT DENTAR. Infecie a alveolei dentare SINONIM perwMta alveolodenlara
ALVEOLIT PULMONAR. Inflamatie a alveolelor
pulmonare
CAUZE Dup cauza lor se disting mai multe tipuri de alveolita pulmonara O alveohta de oriyne mfectioasa cazul cel mai frecvent este numita pneumopatie bactenan Unele alergene respiratorii (dejecii de pasri mucegaiuri de fn etc ) sunt
responsabile de o alveohta numit pneumopatie de hipersensibilitate numita de ase menea si boala cresctorilor de pasri Alveolita fibrozanta este o boala de cauza necunoscuta probabil autoimuna cu intervenia posibila a factorilor genetici Alveolita
rdica inflamatie cauzata de expunerea la radiaii este o compli caie rara a radioterapiei cancerelor de plmn sau de sn
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Alveolita antreneaz cel mai des tulburan respiratorii (gafaiala la efort si tuse uscata) Clime alveolita se traduce prin raluri localizate la auscultare i pnntr o reducere a capacitii respiratorii In caz de alveohta alergica
suprimarea alergenului rspunztor de boal este indispensabila si poate antrena ea singura vindecarea
ALZHEIMER (boal a lui) Afeciune neurologica cro nic cu evoluie progresiva caracterizata pnntr o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare demeniala Boala lui Alzheimer se traduce pnntr o degenerescenta nervoas cu evoluie
inevitabila cauzata de o diminuare a numrului de neuroni cu atrofie cerebrala si prezenta plcilor senile
ISTORIC n 1906 neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterrile anatomice observate m creierul unei paciente de 51 am atinsa de dementa halucinaii si tulburri de orientare De atunci s a definit boala lui Alzheimer ca o dement presemla
(putnd aprea nainte de 65 am) Comunitatea tiinifica reunete astzi sub denumirea de .dement de tip Alzheimer boala lui Alzheimer strici sensu si dementele senile
FRECVENTA Boala lui Alzheimer este cea mai obinuita dintre demente Frecventa sa globala dup 65 am variaz ntre l si 5 8% Ea creste cu vrsta atingnd 1(1% dup
85 de am Aceasta boala risca sa devin odat cu creterea continua a speranei de viata o adevrata problema sociala In pofida eforturilor ntreprinse pentru a mari numrul centrelor de primire acestea sunt insuficiente ca numr pentru a gzdui
persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ngrijite de ctre cei apropiai
CAUZE Acestea rmn necunoscute Au fost formulate numeroase teorii dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfctoare sau complet verificata
Ip( teza neurochimic se bazeaz pe o diminuare a nivelurilor unei enzime colin acetil transferaza m diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp) Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitii de acetilcolma un neurotransmitator (substana
chimica asigurnd transmiterea influxului nervos) dar nu explica degenerescenta nervoasa
Ipr tem genetica se bazeaz pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii Ia 15% dintre subiecii atini In aceste familii se constat de asemenea o cretere a probabilitii de natere a unui copil cu tnsomie 21
(mongohsm) fr ca sa se poat deter mina raiunile unei astfel de asocieri

Ipoteza virala este strnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt Jakob o boala cerebrala rara care atinge persoanele vrstnice Totui daca exista un agent infectios rspunztor de boala lui Alzheimer el ar avea nevoie de un anume context genetic
imumtar sau toxic pentru a se manifesta
Ipoteza imunt l< gicd se bazeaz pe diminuarea globala a numrului de hmfocite circulante si pe prezenta crescut a autoanticorpilor Totui aceste perturbri sunt frecvente cu naintarea in vrsta in afara oricrei demente
Ipdeza \ciMulara s; metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral a oxigenam sngelui si de capacitatea sa de a capta glucoza Totui aceste deficite pot fi consecine si nu cauza deterioram cerebrale
Ipt teza toxic se bazeaz pe creterea nivelurilor de
ntlnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa
Ipiteza radicalilor hben se sprijin pe faptul ca mbtrnirea este consecina m parte efectelor distructive ale acestora Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetri
SIMPTOME SI SEMNE nceputul bolii este m general discret marcat prin simptome banale Expresia lor variaz mult de la o persoana la alta Importanta lor se agraveaz m general cu timpul
Tulburrile de memorie constituie primul simptom al bolii Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai muli am Bolnavul nu mai reuete sa si aminteasc numele unei persoane sau al unui loc dei n sunt bine cunoscute Se pot constata de
asemenea tulburri de orientare m timp si m spaiu Abia mai trziu tulburrile de memorie afecteaz faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vieii sale) cunotinele dobndite m anii de scoal sau ai vietn profesionale si
bagajul cultural AMALGAM DENTAR

Tulburrile de comportament sunt si ele relativ precoce dar pot s nu fie remarcate dect trziu O indiferenta o reducere a activitii sunt constatate adesea ele reprezint o reacie a bolnavului Ia tulburrile sale de memorie dar
atest adesea si un sindrom depresiv Tulburri de caracter (mtabihtate idei de persecuie) pot de asemenea sa apar
Tulburrile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la nceput bolnavul i caut cuvintele utilizeaz frecvent penfraze si cuvintele valabile m orice mprejurare Mai trziu afazia este nendoielnica discursul este puin
informativ sau incoerent apar inversiuni de silabe sau de cuvinte Se instaleaz tulburri severe de nelegere a limbajului
Tulburrile de comportament motor se manifesta prmtr o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (s se mbrace sa tina o furculia) atunci cnd nu este afectat de vreo paralizie
Tulburrile de recunoatere a fetelor nu mai permit pacientului sa i recunoasc pe cei apropiai chiar sa se recunoasc pe sine mtr o og/mda
Uneori boala debuteaz prmtr o stare confuzionala spontana sau declanata de luarea unor medicamente (anticolmergice m particular) o boala sau un soc afectiv (dispariia cuiva apropiat schimbarea domiciliului etc )
EVOLUIE Evoluia bolii lui Alzheimer este treptata In faza cea mai avansata bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat m toate actele vieii sale cotidiene ca mersul sculatul mncatul sau efectuarea toaletei
Adesea este inevitabila o incontinenta totala TRATAMENT Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer dar pot fi avute m vedere ntotdeauna ngrijiri paleative care sa diminueze simpto mele Unele
antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispoziia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor tnciclice din cauza proprietilor lor anticolinergice De o maniera
generala trebuie sa fie exclus orice medicament anticolmergic De fapt esena tratamentului se bazeaz prin luarea in responsabilitate a bolnavului de ctre cei apropiat mtr o prima etapa daca este posibil sau de ctre un ajutor la
domiciliu In toate cazurile autonomia pacientului si meninerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil Spitalizarea trebuie avuta m vedere doar m ultima faza a bolii Numeroase studii se afla m curs
pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice viznd m particular sa remedieze dei doar superficial carena m acetilcolma intre care tacnna (admisa recent in SUA si m Frana) care m doze moderate a permis m unele
cazuri s se atenueze simptomele bolii
AMALGAM DENTAR. Material utilizat pentru obtu rrea cavitilor aflate pe premolan si pe molani cariai Adaptarea sa festa la pereii dentari si bunele sale pro pnetati mecanice l fac cu totul indicat pentru restaurarea
dinilor posteriori supui la presiuni mn Apariia amal
gamelor cu mare coninut de cupru a permis sa se ntrzie coroziunea materialului si sa se amelioreze comportarea sa
AMBLIOPIE. Pierdere pariala sau relativa a acuitii vizuale (cea care permite formarea pe retina a unei imagini clare desluite bine focalizate)
Se disting ambliopnle organice urmare a unei leziuni a globului ocular (traumatism intoxicaie sau infecie) sau a cailor optice cerebrale si ambliopnle funcionale con secmta a unei dereglri a vedem bmoculare fr leziune
organica In folosirea obinuita termenul de ambliopie acoper ambliopnle funcionale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ambliopia funcionala poate fi reversibila daca este diagnosticata si tratata naintea vrstei de 6 sau 7 am nainte ca reflexul bmocular (echi librul vizual intre cei doi ochi) sa se fi stabilit
Depistrile precoce permit detectarea ambliopulor funcionale nc din frageda copilrie
In afara tratamentului adecvat al unei cataracte sau al unui ptozis tratamentul ambliopiei consta mtr o prima etapa in corectarea ametropulor existente apoi m corec tarea ochiului ambliop Tehnica cea mai utilizata consta m
obturarea ochiului neatins timp de cteva ore pe zi cu scopul de a stimula acuitatea vizuala a ochiului ambliop Aceasta ocluzare trebuie totui supravegheata deoarece la rndul lui ochiul normal poate deveni ambliop pe msura
ce acuitatea vizuala a celuilalt ochi se restabilete In caz de strabism se practica adesea o intervenie chirurgicala asupra muchilor pentru a repune ochiul deviat pe axa buna
AMBULATOR. Se spune despre un act chirurgical despre un tratament etc care permite mersul si ansamblul activitilor care sunt legate de acesta
AMENOREE. Absenta a fluxului menstrual
Amenoreea primara nseamn absenta apariiei fluxului menstrual la vrsta obinuita a pubertii (m general spre vrsta de 13 ani) Amenoreea secundara nseamn dispariia fluxului menstrual timp de cel puin trei luni la o
femeie care anterior a avut ciclu (a se face deosebirea de spamo menoree adic de raritatea si spaierea excesiva a men struatulor)
Amenoreea primara Foarte adesea este vorba de o simpla ntrziere pubertara Mai rar cauzele pot sa fie o malformaie congenitala o insuficienta ovanana primitiva (sindromul lui Turner) sau o boala hipotalamohipofizara
(adenom hipofizar) Diagnosticul ginecologic se bazeaz pe existenta sau absenta caracterelor sexuale secundare examinarea organelor genitale si msurarea gonadotrofi nelor hipofizare (FSH LH)
Amenoreea secundara In fata unei amenoree secun dare se evoca mai nti o sarcina (amenoree gravidica) dar si absenta ciclului dup ncetarea unei contraceptn AMIBIAZ
hormonale care se poate prelungi cteva luni Data nu e nevoie de mai mult diagnosticul este orientat prin elemente clinice variaii ponderale bufeun de cldura galattoree semne de hiperandrogeme (pilozitate acnee) cefalee
tulburri de vedere si alte semne evocnd o boala endocrina Un test cu progestative (hormoni care provoac venirea ciclului dup 10 zile de tratament) permite sa se aprecieze secreia de estrogem Dozarea prolactmei servete
la diagnosticarea cauzelor hiperprolactermei Cnd acest prim bilan este negativ msurarea nivelului de gonadotrofine permite s se disting doua cauze insuficientele ovanene si disfunctule hipotalamohipofizare In sfrit
amenoreea este permanenta dup menopauza sau dup histerectomie
TRATAMENTUL AMENOREEI In majoritatea cazurilor de amenoree descoperirea cauzelor permite instituirea unui tratament de tip chirurgical sau hormonal -> ESTROGEN GONADOTROFIN TURNER (sindrom al lui)
AMETROPIE. Anomalie a refraciei oculare perturbnd claritatea imaginii de pe retina (miopatie hipermetropie astigmatism)
AMEEAL. Tulburare caractenzata pnntr o alterare a simurilor putnd evolua spre o pierdere a stm de con stient
O ameeala este tel mai adesea benigna Ea poate fi consecina unei hipotensium ortostatice (scdere momentana a presiunii arteriale atunci cnd se trece rapid din poziie culcat sau aezata la poziia in picioare) unei
indispoziii vagale (ncetinirea frecventei cardiace si cderea presiunii arteriale) unei hipoglicermi (scderea concentraiei de zahr n snge) unui vertij paroxistic benign fcnd sa fie cutata o origine otorinolanngologita unei
emoii puternite unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale antrennd o ameeala atunci tand capul se apleac pe spate prin comprimarea unei artere aceasta la rndul ei adesea fund ateromatoasa)
Ameeala poate avea si alte cauze mai rare dar mai serioase o tulburare a ritmului sau a conduttiei cardiace un accident ischemic trector (obstrucia pariala sau inter mitent a circulaiei cerebrale) un hematom mtracerebral
mai ales dup un traumatism sau o tumora cerebrala
Ameelile cele mai benigne dispar m stare de repaus Persistenta lor evoluia tulburrilor spre vertije indica o agravare si constituie o invitaie la un consult meditai

AMFETAMINIC. ANOREXIGEN
AMIANT. Mineral compus din silicat de calciu si silitat de magneziu
Proprietile izolante ale amiantului termice si fonice explic utilizarea sa frecventa m industrie Inhalarea intensa i prelungit a pulberilor de amiant sau de ashest (numele dat fibrelor uor colorate verzui sau cenuii datorita
prezentei impuritilor spre deosebire de termenul amiant care desemneaz fibrele albe si strlucitoare) este rspunztoare de asbestoza una dintre cele mai importante boli profesionale pulmonare Ea mai poate duce la apariia
plailor de mgrosare a pleurei (membrana tare cptuete toracele si nvelete plmnii) la calcifican ale diafragmei la efuziune pleurala la un mezoepiteliom (tumora a pleurei) chiar la un cancer bronsic
AMIBIAZ. Boala parazitara cauzata de infestarea tu amiba Entamoeba hittolytii.a
Amibele sunt protozoare din tlasa nzopode constituite dmtr o singura celula mobila care se poate nconjura de un nveli subire si sa formeze astfel o sfera de civa microni sau zeti de mitrom m diametru trustul arrubian
Ateasta boala privete mai ales regiunile tropicale cele mai srace lipsite de canalizare de latrine de apa pota bila si unde folosirea dejeciilor umane ca ngrmnt este o practica obinuita Ea survine mai ales la cltori m
timpul ederii m / sau al ntoarcem din tarile tropicale care nu pot urmri regulile de igiena alimentara CONTAMINAREA Boala se contracteaz prin mgestia de chisturi amibiene care contamineaz apa fructele sau legumele
Amiba atinge intestinul gros si se instaleaz aici (cel mai adesea m colon) mai nti la suprafaa mucoasei purttor sntos subiectul nu prezint atunci nici un simptom totui materiile lui fecale conin chisturi mfet tioase
susceptibile sa contamineze alte persoane Intr o a doua etapa amiba se implanteaz m grosimea peretelui intestinului gros atunci se declar amibiaza propriu zis
SIMPTOME SI EVOLUIE Amibiaza se manifest pnntr o dizenterie (diaree dureroasa cu pierdere de snge) se vorbete atunci de dizenteria amibiana Complicaiile grave si destul de frecvente amibiaza hepatica si abcesul
amibian al ficatului se manifesta pnntr o febra o durere a ficatului (organ tare adesea creste m volum) si o jen respiratorie Abcesul ficatului poate sa se rup sau s tornpnme vasele sangvine si canalul coledoc Amibiaza poate
de asemenea sa genereze un abces amibian al plmnului bolnavul sufer atunci de dureri m torace si de febra tuse si respira cu greu m anumite cazun el expectoreaz un puroi maroniu mai mult sau mai puin sangvinolent
Amibiaza mai poate dei mai rar sa antre neze formarea unui abces al creierului al rinichiului sau al altor organe
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Parazitul este cutat m scaune prin examen microscopic nlesnit m caz de dizen tene amibiazele hepatice si pulmonare sunt diagnosticate prin cercetarea anticorpilor specifici m snge Abcesele
sunt localizate prin ecografic sau scanografie abcesul amibian al ficatului necesitnd adesea o punctie sub control ecografic
Tratamentul amibiazei consta m administrarea de amibocide difuzibile (dehidroemetma metromdazol etc ) AMIGDAL

30
si de armbocide de contact (hidroxichinoleme) pentru purttorii sntoi Acest tratament deosebit de eficace asigur vindecarea
PREVENIRE Const n urmrirea regulilor de igien alimentar consumarea de ap mineral din butelii capsu late sau de ap potabil cltirea fructelor si legumelor cu ap fiart sau clorat
AMIGDAL. Ansamblu de formaiuni limfoide situate n perimetrul fanngelui SINONIM tonula
Amigdalele prezint o suprafa neregulat marcat de depresiuni profunde denumite cnpte amigdaliene Amigda lele cele mai importante si cele mai voluminoase sunt cele palatine, situate de o parte si de alta a omusorului Alte
amigdale au o funcie mai accesorie amigdalele hnguale situate la baza limbii amigdalele fanngiene (vegetaiile adenoide) n profunzimea foselor nazale amigdalele velo palatine pe fata postenoar a vlului palatin amigdalele
tubare n jurul orificiilor trompei lui Eustachio
Amigdalele contribuie la aprarea organismului fat de microbi formnd globule albe producnd anticorpi si jucnd rol de barier la intrarea cilor respiratorii superioare
PATOLOGIE Infeciile acute repetate (angme sau amigdalite, otite) duc la slbirea amigdalelor care devin ele nsile un focar de infecie O ablatie chirurgical amigdalectomia pentru amigdalele palatine sau adenoidec tomia
pentru vegetaiile adenoide este avut atunci m vedere
AMIGDALECTOMIE. Ablatie chirurgical a amigda lelor
INDICAII Amigdalectomia este indicat n caz de infecie amigdahan cronic sau repetat sau cnd amigdalele hipertrofice mpiedic respiraia
DESFURARE SI CONVALESCENTA Operaia se practic sub anestezie general de scurta durata Uneori la 24 ore dup intervenie survin sngern ale gtlejului pacientul trebuie s rmn atunci m poziie ntins culcat
pe o parte, pentru a putea nghii mai uor Durerile din gtlej si din urechi obinuite necesit adesea administrarea unui analgezic O alimentaie lichid si dulce (ngheat de exemplu) este dat pacientului Durerile de deglutitie
din timpul meselor pot persista pe durata a 2-3 sptmni aproximativ Vindecarea complet este reali7at n mod normal n dou sptmni Dac mai trziu se produce o sngerare, este necesar s fie consultat fr ntrziere un
medic
AMIGDALIT. Inflamatie acut sau cronica de origine mfectioas a amigdalelor palatine sau linguale
Amigdalitele sunt frecvente la copilul sub 9 am mai rare la adolescent sau la adult O amigdaht provoac dureri ale fanngelui si dificulti la deglutitie Alte semne sunt o febra ganglioni palpabili la nivelul gtului si o respiraie
ru
mirositoare La examenul clinic gtlejul este rou La adult infecia se poate complica cu un flegmon penamigdahan (abces intre peretele fanngelui si amigdal) Dac simp-tomele persist mai mult de 24 ore sau dac pe
amigdale apare un depozit alburiu trebuie consultat fr ntrziere un medic Orice butura si mncare de la gheat aduc o uurare Alimentaia va fi bogat m lichide O amigdaht acuta reclam un tratament cu antibiotice Dac
este necesar se recurge la armgdalectomie
AMILAZ. Enzim de origine salivar sau pancreatic intervenind in degradarea amidonului n maltoz SINONIM
alfaamilaza
Creterea nivelului de amilaza in snge poate fi dova da unei pancreatite acute si se ntlnete de asemenea n unele cancere digestive si n oreioh
AMILOZ. Afeciune caracterizat prin infiltrarea n esuturi a unei substane numit amiloid SINONIME ami-loidoz boal amiloid
O amiloz poate surveni fr motiv cunoscut (amiloz primitiv) sau poate fi complicaia unei alte boli cronice (amiloz secundar) tuberculoz dilatarea bronhiilor osteomieht lepr poliartnt reumatoid cancer etc Cauza
producem substanei amiloide si a depunem sale n esuturi nu este cunoscut
AMIOTROFIE. Diminuare n volum a unui muchi striat prin reducerea numrului de fibre contractile care l constituie
O amiotrofie este consecina, m general, a unei lezri a fibrelor musculare (amiotrofie rmogen) a unei lezri a sistemului nervos (amiotrofie neurogen) sau a unei imobilizri prelungite
AMNEZIE. Pierdere totala sau parial a capacitii de memorizare a mfoimatiei si/sau de reamintire a informaiei nmagazinate
CAUZE O amnezie poate fi cauzat de o leziune a ariilor cerebrale legate de funciile memoriei de origine vascular tumoral traumatic (comotie cerebral), mfectioas (encefalita) degenerativ (boala lui Alzheimer),
hemoragic (hemoragie subarahnoidian) sau consecina lipsei de vitamin Bl observat mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov)
Ea mai poate surveni si m cursul bolilor psihiatrice, ca urmare a unei crize de epilepsie sau a unui soc n sfrit numrul tulburrilor de memorie este legat de consumul de medicamente m particular de tranchilizante (benzodiazepme) Utilizate pe lung durat, ele induc adesea o amnezie anterograd care se manifest prin imposibilitatea de a fixa amintirile noi sau prin tulburri acute de memorie apropiate de ictusul amnezic
TRATAMENT Natura sa depinde de cauza subiacent pierderii memoriei Tratamentul amneziilor de origine 31

AMNIOTIC
emoionala (psihoze stan nevropatice etc) este m principal psihologic El vizeaz ndeprtarea inhibiiilor si readucerea m contiina subiectului a amintirilor uitate prin jocul liberei asocieri a ideilor Unele medicamente pot
stimula memoria m caz de dismnezie (tulburare de memorie fr o amnezie importanta) de surmenaj colar sau profesional
AMNIOCENTEZ. Prelevare de lichid amniotic din abdomenul mamei m scopul analizam lui INDICAII Ammocenteza este practicata cel mai des intre a aisprezecea si a optsprezecea sptmna de amenoree (oprirea
ciclului) dar ea este fcuta si mai tamu pentru a evalua gravitatea unei incompatibiliti sangvine feto materne Ammocenteza poate dealtfel sa aib loc m orice moment al sarcinii mai ales m caz de anomalie decelat la ecografic
Ammocenteza permite analizarea celulelor fetale descuamate in lichidul amniotic si nsui acest lichid ceea ce poate pune m evidenta eventuale anomalii fetale
Studiul celulelor fetale permite pe de o parte cercetarea anomaliilor cromozomiale (sindromul Turner tnsomia 21) prin stabilirea hartn cromozomiale a ftului (canotip) si pe de alta parte cercetarea unor afeciuni ereditare pnn
studiul A D N ului Ammocenteza este indicata femeilor peste 38 ani pentru depistarea unei trisomn 21 in msura m care riscul pentru nou nscut creste odat cu vrsta mamei
Studiul lichidului umniotii. permite dozarea mai multor elemente a cror existenta in cantitate anormala poate traduce unele patologii fetale (spma bifida | malformaie care las deschis tubul neural| mucoviscidioza etc )
Studiul acestuia permite de asemenea sa se pun diagnosticul unor boli mfectioase transmisibile de la mama la ft Se pot m sfrit prevedea riscurile bolii membranelor hialme (sindrom de deficienta respiratorie observat la
copiii deosebit de prematuri) studiind unele din componentele acestui lichid

TEHNICA SI DESFURARE Prelevarea este efectuata sub anestezie locala si sub control ecografic cu ajutorul unui ac introdus prin peretele abdominal pana m uter Cantitatea de lichid prelevat variaz intre 10 si 4() mililitn
Aceasta operaie permite de asemenea injectarea de medicamente in cavitatea ammotica astfel fund posibil tratamentul precoce al copilului m ulero Ammocenteza se practica m mediu spitalicesc sau la ginecolog ea nu dureaz
dect cteva minute Dup prelevare este indicata putina odihna precum si absenta unei activiti fizice intense timp de l 2 zile
EFECTE SECUNDARE Ammocenteza nu prezint nici un pericol pentru mama foarte rar ea provoac (in mai puin de O 5% din cazuri) o natere falsa datorau unei fisurri a membranelor sau unei infecii determinate de
prelevarea lichidului Cele mai nensemnate simptome de febr de sangerare de pierderi vagmale sau de dureri m cursul zilelor care urmeaz examenului necesita o consultare
medicala Riscul traumatic fetal este nul mai mult nu exista risc mfectios daca sunt respectate precauiile de asepsie
AMNIOS. Membrana fina care cptuete interiorul cavi tatu m care se gsete ftul
Ammosul care acoper de asemenea cordonul ombih cal si placenta este dublat de o alta membrana cononul lipit de mucoasa uterma Ammosul se umple m cursul sarcinii cu lichid amniotic Ammosul si cononul care prote jeaza
ftul sunt evacuate cu placenta dup natere
AMNIOSCOPIE. Examen direct al lichidului amniotic si al membranelor realizat la sfritul sarcinii
INDICAII Ammoscopia este practicata dup 36 sapta mani de amenoree (ncetarea fluxului menstrual) Ia o femeie care prezint contracii utenne si la care naterea pare sa se declaneze Ammoscopia permite examinarea
claritii s culorii lichidului amniotic si m particular cutarea pre zentei mccomului (primul scaun verzui al ftului) dovada a unei suferine fetale Acest examen poate servi la verif carea existentei unei fisurri a pungii apelor si
permite declanarea prematura a naterii daca aceasta este necesar TEHNICA SI DESFURARE Medicul introduce amnio scopul tubul nzestrat cu un sistem optic m vagin apoi l face sa nainteze de la col spre uter pentru a
atinge membranele cavitii amniotice
Examenul se practica la spital si dureaz cteva minute El aduce informaii ut le nainte de a ncepe naterea
EFECTE SECUNDARE Ammoscopia nedureroasa declaneaz cteodat contracii uterme normale in acest stadiu al sarcinii Ea nu poate da ocazia dect la ceva pierderi de snge care nu prezint vreo gravitate
AMNIOTIC, -. Referitor la ammos
Lichid amniotic Lichidul amniotic este un lichid hm pede m care se scalda ftul m interiorul uterului matern El protejeaz copilul fata de ocurile exterioare si n permite sa fie meninut la o temperatura stabila mtr un mediu
aseptic Volumul de lichid creste m decursul sarcinii Transparent el este constituit din apa m care se gsesc celule fetale (ammocite) El provine m principal din secreiile membranelor care nconjoar ftul din urma fetala si din
lichidul de origine pulmonara Lichidul amniotic se rennoiete m permanenta el este nghiit de ctre ft si apoi eliminat m cursul mictiunn In sfrit m timpul naterii el se scurge dup ruperea (spontana sau provocata) a
membranelor si realizeaz o lubnfiere a cailor genitale ale mamei cu scopul de a uura trecerea copilului
Exista doua examene care permit studierea lichidului amniotic ammocenteza si ammoscopia
La sfritul sarcinii volumul lichidului atinge l 5 litri cu aproximaie Insuficienta sa (oligoammos) sau excesul sau (hidrammos) sunt patologice rezultnd din malformaii fetale sau provocnd unele dintre ele Examenul clinic
care AMORIRE
permite decelarea unui exces sau a unei insuficiente de lichid trebuie sa fie completat pnntr o ecografie pentru cutarea eventualelor malformaii In caz de sufenna fetala lichidul amniotic se nverzete datorita emisiei premature
de meconiu (primul scaun verzui) de ctre ft Atunci este necesar adesea sa fie provocata naterea
AMORIRE. Greutate insensibilitate furnictura nepu int afectnd cel mai adesea un membru
O amorire poate fi cauzata de o circulaie insuficienta sau pnntr o lezare a sistemului nervos ta m scleroza m plci n caz de atingere nervoasa ntinderea zonei afectate d informaii asupra locuim si mecdmsmului de lezdre
AMPRENT GENETIC. Configuraie particulara a secvenelor de A D N al unui individ dat care u este specifica SINONIM carte de identitate genetic
Ca si imaginea amprentelor digitale amprenta genetica este specifica fiecrui individ cu excepia gemenilor ade vrati (homozigoti) probabilitatea ca amprentele genetice a doi indivizi sa fie identice este mai mica de l la 10 mili
arde Necesitnd foarte puin material biologic (snge sperm fragmente de piele par etc ) studiul amprentei genetice este folosit ndeosebi m cercetarea paternitii sau in criminalistica pentru a disculpa sau ca proba hotrtoare
m acuzarea unui suspect
AMPUTATIE. Ablatie a unui membru sau unui segment de membru
INDICAII Amputatia chirurgicala se practica cel mai adesea m cazul membrelor inferioare Totui astzi ea se practic rar pentru completarea unei amputaii accidentale in general fund ncercata reimplantarea membrului
Amputatia chirurgicala este cel mai adesea indicata pentru tratarea tumorilor maligne ale oaselor sau prtilor moi ale membrelor sau la subiecii in vrsta pentru a preveni cangrena unui membru total lipsit de circulaie sangvina
(artenopatie tromboza) atunci cnd o operaie de revascu lanzare este imposibila sau a euat In sfrit se poate recurge la amputarea unor membre care si au pierdut motricitatea si adesea orice sensibilitate atunci cnd pre zenta
lor deranjeaz sau mpiedica punerea unei proteze
REEDUCARE SI APARATURA Dup o amputatie subiectul poate simi senzaii anormale care iau uneori forma de dureri intense aceasta este algohalucinoza sau durerea membrului fantoma care corespunde unei interpretri
eronate de ctre creier a senzaiilor nervoase ale ciotului ca si cum ar proveni de Ia membrul de fapt amputat Amputatnle care pstreaz clciul genunchiul sunt mai bine tolerate dect amputatule de coapsa Amputatia
membrelor inferioare la un subiect m vrsta poate sa l condamne la a zace m pat m alte cazuri si m funcie de starea generala a amputatului o proteza bine adaptata n va permite sa regseasc o viata sociala normala De
asemenea reeducarea ciotului este ntreprinsa imediat dup amputare
cu scopul de a obine o cicatrizare satisfctoare a esuturilor si de a pregti membrul pentru aparatur
ANABOLIZANT. Medicament care favorizeaz anabo lismul (formarea esuturilor pornind de la substane nutnUve) Anabohzantele steroidiene sau androgemi anabohzanti sunt substanele cele mai prescrise Ele favorizeaz
sinteza proteinelor mai ales m muchi si m oase Sunt indicate m lupta mpotriva carenelor m proteine m osteoporoze (boli care fragilizeaza oasele) Sportivii care utilizeaz aceste substane m mod ilegal ca dopante nu cunosc
bine toxici tdteaJor Anabolizantele sunt administrate ingeneraJ prin injecii intramusculare distanate una de alta Ia mai multe sptmni Ele sunt contraindicate in cursul bolilor de prostata si de ficat Efectele lor cele mai
cunoscute sunt cele vinlizante la femei (creterea pilozitii asprirea vocii dereglri ale ciclului) si la copil (acnee seboree)
ANAFILAXIE. Stare a unei fiine vii care sensibilizata fund prin introducerea unui alergen m organism este susceptibila sa reacioneze violent la introducerea ulterioar a unei noi doze chiar minime din acest alergen
Toate simptomele alergiei pot fi observate in timpul reaciei anafilactice (eczema astm edem Qumcke) socul anafilattic reacia alergica acuta si adesea mortal constituie manifestarea cea mai grava
Subiectul care manifesta o asemenea sensibilitate la un alergen trebuie sa evite orice contact cu alergenul m cauz sau sa aib m vedere un tratament de desensibilizare m cursul cruia va fi obinuit m mod treptat s suporte
contactul cu alergenul
ANALGEZIC. Medicament destinat suprimam sau
atenuam durem SINONIM antalele
Analgezicele sunt fie periferice acionnd la locul durem fie centrale acionnd asupra sistemului nervos central (mduva spinrii creier) Analgezicele periferice intre care unele sunt eficace si mpotriva febrei sunt reprezentate
m principal de paracetamol si de aspirina Analgezicele centrale sunt m general derivai de morfina
Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea tratamentului privind cauza durem Ele sunt asociate uneori unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice antimflamatoare antimigrenoase etc ) care pot chiar sa le
nlocuiasc m mod avantajos In caz de durere intensa si rebela prescripiile se fac m ordinea crescnda a toxicitii paracetamol apoi alte analgezice periferice apoi morfinice minore si la sfrit morfinitele majore
Administrarea poate fi orala rectala mtramusculara mtravenoasa sau locala (prin cateter) EFECTE NEDORITE Foarte numeroase si uneori grave ele sunt specifice fiecrui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie
Analgezicele centrale trebuie sa constituie obiectul unei prescripii medicale 33

ANDROGEN
ANALGEZIE. Abolire a sensibilitii la durere spontan sau terapeutic
UAnalgezia spontana poate surveni ca urmare a unei lezri a sistemului nervos periferic (ansamblul de nervi care leag sistemul nervos central de restul corpului) m Analgezici terapeutic const m
suprimarea sensibilitii la durerea acut fie c durerea este tranzitorie (ca urmare a unui act chirurgical, de exemplu), fie cronic (de origine canceroas, de exemplu) Dup tipul de durere si dup
intensitatea sa, analgezicele folosite sunt periferice (aspirina si paracetamolul n principal) sau centrale (morfina)
Administrarea analgezicelor periferice ca derivaii de paracetamol este modalitatea de analgezic cea mai obinuit Analgezia se face mai nti pe cale mtravenoas cu scopul de a obine un efect imediat Ea
este apoi nlocuit cu cea pe cale oral pe o durat de 24 pn la 48 ore
Recurgerea la morfin sau la alte produse morfmo mimetice (produse de sintez reproducnd aciunea analgezic a morfinei) este necesar n caz de durere intens Morfina este prescris in general pe cale
subcutanat intramusiular sau mtravenoas Ea mai poate fi admi nistrat pe cale rahidian sau pendural cu scopul de a aciona direct asupra receptorilor cornului posterior al mduvei spinrii Metoda
numit a analgezici autocontro late", care const n acordarea posibilitii ca pacientul s si administreze el nsui morfina mulumit unui cateter intravenos fixat definitiv este din ce n ce mai mult utilizat
Medicul determin doza si intervalul de timp minim intre dou administrri Toate metodele care utilizeaz morfina sau produsele morfinomimetice necesit o supraveghere ndeaproape a pacientului
deoarece ele expun la complicaii ca o depresie respiratorie (inhibiie de origine centrala a comenzii de respiraie) o retentie acut de urin un prurit vom
Alturi de aceste mijloace farmacologice clasice exista alte metode de analgezie cnoterapia (tratamentul prin frig) termoterapia (tratamentul prin cldur), electroterapia si acupunctura
ANARTRIE. Incapacitate sau dificultate de a articula sunete, independent de vreo leziune a organelor de fonatie i atunci cnd nelegerea limbajului oral si scris este normal
ANASARC. Edem generalizat al esutului celular subcutan cu efuziune n cavitile seroase (pleura pencard pentoneu)
ANASTOMOZ. mbinarea cap la cap chirurgical sau spontan, a dou vase sangvine a dou viscere cavitare sau a dou filete nervoase
ANATOMIE. tiin care are ca obiect studiul formei structurii, raporturilor si funciei diferitelor elemente con stitutive ale corpului uman
ANATOMOPATOLOGA. Studiu al modificrilor organice ale esuturilor si celulelor provocate de boal SINONIM anatomie patologica
ANATOXIN. Substan dec
crobidrid utilizata
ANCHILOSTOMIAZ sau ANCHILOSTOMOZ.

Boal parazitar cauzat de infestarea cu anchilostomi


Anchilostomul (Ancylotfoma duodenale si Necator americanii',) este un vierme parazit din clasa nematodelor de civa milimetri lungime El ptrunde n intestinul subire si se hrnete cu sngele pe care l
obine mucnd mucoasa intestinal
CONTAMINARE SI SIMPTOME Larvele eclozeaz pe sol plecnd de la oule care se gsesc m materiile fecale umane Cnd se merge cu picioarele goale pe solul contaminat larvele ptrund m organism
prin piele, provocnd o mancnme deosebit numit anemia de tunel sau bubele dulci ale minerilor (de fapt anchilostomul face ravagii n mine si tunele) Ca urmare larvele lor migreaz n plmn pe cale
sangvin si limfatic prezenta lor se manifest pnn tuse o jen la deglutitie si la vorbit Larvele ajung n cele din urm n intestin Infecia se traduce atunci prin dureri si arsuri epigastnce pnntr o diaree,
greuri si slbire Cnd viermii sunt foarte numeroi ei provoac o anemie carac tenzat prin paloarea bolnavului, gfial tumefierea fetei si membrelor
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul se bazeaz pe administrarea medicamentelor antihelmmtice ca pyran telul flubendazolul sau albendazolul n zona tropical se previne infestarea evitnd
aezarea direct pe sol si mersul cu picioarele goale ca si interzicerea utilizm dejeciilor umane ca ngrmnt
ANCHILOZ. Limitarea parial sau total a mobilitii unei articulaii
Consecin a leziunilor articulaiei anchiloza este aproape ntotdeauna ireversibil si nu trebuie deci s fie confundat cu redoarea (rigiditatea) articular care este tranzitorie Anchiloza poate fi consecina
unui traumatism (fractur articular) unei inflamaii (artrit acut sau cronic reumatism poliarticular) sau unei artrodeze (fuzionarea chirurgical a oaselor unei articulaii) O anchiloz parial poate s fie
ameliorat pnntr o kmeziterapie eficace dac ea este ntreprins devreme Pentru anchilozele complete singurul tratament este cel chirurgical
ANDROGEN. Fiecare dintre hormonii steroizi masculini secretai de testicule ovare si glandele suprarenale
Testosteronul este androgenul cel mai activ prezent la un nivel de 20 de ori mai mare la brbat dect la femeie Secreia lui m exces de ctre glandele suprarenale sau de ctre ovare conduce la femeie la un
hirsutism (dezvoltarea excesiv a sistemului pilos) sau la alte manifestri de ANDROLOGIE

34
vmbsm La biei producerea excesiva a acestor hormoni poate antrena o pubertate precoce
UTILIZARE TERAPEUTICA Androgenu de smte/a sunt utilizai m tratamentul insuficientelor funciei testi culare a strilor severe de denutntie a aplaznlor medulare (dispariia celulelor formatoare ale
sngelui n mduva spinrii) a unor cancere neoperabile de sn etc Se pt t deosebi androgenn de sinteza vinlizanti de cei nevinlizanti Primii sunt contraindicai la brbaii atini de un cancer al prostatei si Ia
femei aflate Ia vrsta fertila In fapt ei pot antrena efecte indezirabile ca vinlismul si dereglrile de ciclu la femei pubertatea precoce la copii edem acnee la ft masculinizarea unui ft de sex feminin
Androgenn de sinteza pot fi administrai pe cale orala percutan sau parenterala
ANDROLOGIE. Studiu al elementelor anatomice bio logice si psihice care concura la buna funcionare a apa rtului urogenital masculin
ANDROPAUZ. Diminu.

re a activitii genitale
Termenul creat prin analogie cu cel de menopauza este criticabil deoarece el nu corespunde unei realiti clinice si hormonale echivalente
ANEMIE. Diminuare a nivelului de hemoglobina (pig mentul globulelor rou care asigura transportul oxigenului de la plmni la esuturi) din snge
Valorile normale ale nivelului de hemoglobina variaz cu vrsta si cu sexul (se vorbete de anemie daca nivelul este mai mic de 13 grame/decilitru la brbai si 12 grame deulitru la femei) Anemia este cauza
cea mai frecventa de consult in hematologie
Anemia este un simptom care poate fi explicat prin mai mult de 200 de cauze diferite Totui anemiile pot fi clasi ficate m doua mari tipuri dup mecanismul fiziologic m cauza excesul de pierderi de snge
sau defectul produceri de snge
SIMPTOMELE SI SEMNELE ANEMIEI Simptomul cel mai vizibil al anemiei este paloarea pielii (palmele) si a mucoaselor (mucoasa bucala) Alt simptom major este oboseala care survine la efort atunci
cnd anemia este moderat dar si in repaus atunci cnd este mai severa La subiecii m vrsta pot aprea semnele unei insuficiente cardiace nsoite de edeme ale gleznelor si ale fetei
Acestor semne nespecifice comune diferitelor anemii h se pot asocia simptome proprii anumitor anemii Anemiile hemoragice se manifesta pnntr o emisie de snge rou (negru atunci cnd este digerat) si
pnntr o mare sete Cnd anemia este foarte severa se asociaz semnele socului (cderea tensiunii arteriale) Anemiile hemohtice sunt nsoite adesea de o cretere m volum a splinei (din cauza distrugem
importante de globule rou in acest organ) si de un icter (din cauza creterii nivelului de bihrubma

pigmentul bilei) Anemia feripnva prin carena in vitamina B12 si in ac d f I c se caracterizeaz pnntr o atrofie a mucoasei linguale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT AL ANEMIEI Este un lucru frecvent ca ( anemie sa fie diagnosticata pe baza unei simple analize cea a numram formulei sangvine m absenta oricrui semn clinic evident
Totui diagnosticul se bazeaz pe hemograma (examenul utologic al sngelui) El este c nentat prin doua valon volumul globular mediu si nivelul reticulocitelor (globulele rou la nceputul formam lor) ceea
ce permite sa se fac distincia intre defectele de producie medulara si excesul de pierderi
Tratamentul anemiei depinde de cauza sa Astfel anemia prin carena m acid folie se trateaz prin aport al acestei vitamine pe cale orala anemia prin carena m vitamina B12 se trateaz prin injectarea
mtramusculara de vitamina B12 iar anemia fenpnva este tratata pnntr un aport de fier Transfuziile sunt rezervate anemiilor a cror cauza nu are tratament
ANEMIE FERIPRIVA. Diminuare a nivelului de hemo gl )bma m snge consecutiva lipsei de fier din organism S NON ME anemie prin carena irartiala anemie Mdero penia
Anemia feripnva este cea mai frecventa dintre anemii Lipsa de fier are rsunet mai ales asupra sintezei globulelor r su
CAUZE Ele sunt foarte numeroase si variaz cu vrsta si cu sexul La sugar cauza cea mai frecventa este insuficienta aportului alimentar bogat m fier La femeia nsrcinata carena de fier este frecventa mai
ales cnd sarcinile sunt apropiate una de alta deoarece ftul utilizeaz fierul mamei sale pentru a si fabrica propriile globule rt su Totui cea mai frecventa carena m fier se gsete la femeile care au ciclu
menstrual De fapt necesitile m fier ale femeilor (de 2 pana la 3 miligrame pe zi) sunt perfect acoperite pnntr o alimentaie normala nce cretere a pierderilor orict de mica ar fi duce la o insuficienta a
fierului Abundenta fluxului menstrual (cu sau fr cauza organica) poate fi deci rspunztoare de o carena m fier In toate celelalte impreju rari cauza cea mai frecventa este o sangerare digestiva foarte
adesea latenta care justifica explorarea completa a tubului digestiv Malabsorbtia fierului foarte rara intram general m cadrul unei malabsorbtu generale (boala
ANESTEZIC. Medicament care antreneaz diminuarea sau chiar suprimarea sensibilitii generale sau locale ntrerupnd conductia nervoasa
Anestezicele generale Cu aciune rapida ele provoac o narcoza (somn profund) Sunt utilizate in anesteziile generale m cursul interveniilor chirurgicale Ele se admi nistreaza fie pe cale mtravenoasa fie pe
cale respiratorie ANESTEZIE GENERALA
Anestezice pe cale intravenoasa Cele mai ntrebuinate sunt harhituncele Administrarea lor este indicata m timpul induciei (nceputul anesteziei) apoi repetata din 30 m 30 de minute Dar aceste anestezice pot antrena tulburri
respiratorii (oprirea respiraiei spasmul bronhiilor sau al lanngelui) sau cardiace Anestezice pe cale respiratorie Produsele volatile anestezice sunt amestecate cu aer sau cu oxigen Ele sunt administrate cu ajutorul unei mti sau
prin mtubare Principalele riscuri sunt o hipoxie (insuficienta oxigenului m organism) m cazul protoxidului de azot si o hepatita m cazul altor produse
Anestezicele locale Se disting anestezice de suprafaa si anestezice injectabile
Anestezice de suprafaa Lidocama se aplica local (sub form de gel prin pulverizare etc ) pe piele si pe mucoase atunci cnd sunt necesare examene sau mnjiri dureroase ca cele dentare de exemplu
Anestezice injectabile Lidocama de asemenea procama si bupivacama sunt injectate local adesea pe cale subcutana Aceste medicamente servesc la efectuarea anesteziilor regionale (de exemplu pentru msensibilizarea
membrelor inferioare) Infiltraia produsului se poate face m jurul unui trunchi nervos sau a unui plex (filete nervoase) cu ocazia unei pendurale infiltraia se face m jurul menmgelor madu vei spinrii iar m cazul unei
rahianestez.ii m interiorul acestor meninge
ANESTEZIE. Suspendare mai mult sau mai puin completa a sensibilitii generale ori a sensibilitii unui organ sau a unei pri a corpului
Anestezia poate fi spontana survemnd m cursul unei boli (in special m timpul afeciunilor neurologice) sau provocata de un agent anestezic
ANESTEZIE GENERAL. Suspendare a ansamblului
de sensibiliti ale organismului
Anestezia generala este utilizata pe scara larga in timpul interveniilor chirurgicale Se mai recurge la ea m \edcrca anumitor examene de durata sau dureroase cu scopul de a mbunti confortul pacientului si a asigura o calitate
tehnica suficienta Ea se obine mulumit utilizam dife ntelor anestezice administrate pe calc respiratorie digestiva sau parenterala (venoasa) caic antreneaz o pierdere completa a strii de contienta
PRINCIPIU Anestezia generala asociaz trei tipuri de aciune narcoza (sau pierderea contientei ori somn pro fund) care este datorata administram unui a Dent anestezic fie prin inhalare (cndva de eter azi de protoxid de azot
sau de ageni halogenati) fie pe cale mtravenoasa (bar bitunce ketamma etomidat si mai recent dipnvan) analgezia (dispariia durem) care este obinut mulumit substanelor morfinomimetice ca fenopendma sau fenta nilul
curanzarea (folosirea unei substane paralizante) care
permite relaxarea musculara necesara unei bune desfurri a interveniei
DESFURARE
naintea (peiatiei este eseniala o ce nsultare a medicului anestezist cu pacientul Ea da posibilitatea medicului sa stabileasc un contact psihologic cu pacientul (sa nlture eventual temerile acestuia exphcandu i
desfurarea interveniei) sa cunoasc antecedentele sale medico-chirur ucale si familiale (reacii la anesteziile suferite anterior de ctre pacient sau de membru familiei sale tratamente m curs aler 0n intoxicaie alu ohca etc )
precum si sa efec tuezc un examen clinic complet Acestei consultri i se adaug uneori examene complementare ca msurarea urcei si glicemiei m sngele recoltat de la pacient cutarea zahrului si albummei m urina
electrocardiograma si radiografia pulmonara Cu o seara nainte pacientul este lsat pe nemancate pentru a evita vomatul m timpul interveniei Cu o ora sau doua naintea anesteziei pacientului i se administreaz adesea un
sedativ si un derivat de beladona care da posibilitatea sa se evite reaciile stnjenitoare
In timpul operaiei adormirea (sau inducia anesteziei) este realizata prin administrarea unui agent anestezic cel mai des m prezent prin injectare mtravenoasa dect prin inhalarea unui anestezic gazos Anestezia prin inhalare
consta m aplicarea pe fata pacientului a unei mti legate la un balon ce conine un amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de azot (70% maximum) asociate cu un anestezic volatil (halotan) Anestezia prin
injecie mtravenoasa consta in introducerea in circulaia sangvina a unui agent hipn( tic anestezic cruia i se adaug in principal un preparat curanzant (care suprima aciunea nervilor moton asupra muchilor) si un preparat
analgezic de tip morfmic atunci cnd este necesar sa fie diminuata durerea Meninerea anesteziei mtravenoasc se efectueaz fie prin reinjectarea periodica a agenilor anestezici intra \cnosi fie prin inhalarea unui anestezic
volatil Anestezia &cncrala necesita o supraveghere permanenta a funciilor \itale respiratorii si circulatorii ale pacientului pe toata durata interveniei Anestezistul controleaz presiunea arte riala si ntreprinde daca este necesar o
perfuzie adaptata El supraveehcaza profunzimea somnului care trebuie sa rmn la stadiul chirurgical adic cu respiraie regulata
Dup operaie pacientul este condus mtr o sala spe cializata numita sala de trezire Supravegherea trezim este foarte importanta deoarece se ntmpla adesea ca m acest moment sa se produc accidente anestezice (nghiirea
limbii) sau Ie0ate de actul operator Bolnavul nu este readus m camera sa dect atunci cnd si a regsit o stare normala a contientei si reflexe suficiente Totui utilizarea anumitor calmante ca benzodiazepmele provoac adesea o
amnezie postoperatorie iar pacientul nereammtindu si de aceasta prima trezire are impresia ca nu s a trezit dect m camera ANESTEZIE LOCOREGIONALA

sa Este necesar un rgaz de cteva ore nainte ca pacientul s poat ncepe s bea apoi s mnnce
ANESTEZIE LOCOREGIONALA. Abolirea tranzi tone a sensibilitii unei pri a corpului pentru o intervenie chirurgical, un examen sau un tratament
Anestezia locoregional const m injectarea de anestezice locale n vecintatea unui nerv sau a maduvei spinrii, cu scopul de a insensibiliza o regiune dat a orga nismului Starea de contient a pacientului
nu este afectat
PREGTIRE SI DESFURARE
naintea interveniei medicul anestezist evalueaz sta rea cardiac, vascular si respiratorie a pacientului l interogheaz cu privire la eventualele alergii si la trata mentele pe care le urmeaz si se
informeaz m ce privete posibilitatea de a corecta o anestezie locoregional msufi cient trecnd-o ntr-o anestezie general uoar La pacienii mai anxiosi anestezia locoregional trebuie s fie precedat
de administrarea unui tranchilizant pe cale oral sau prin injectare
In timpul interveniei este ntreprins o perfuzie intra venoas pentru administrarea medicamentelor anxiolitice sau destinate s previn sau s trateze eventualele efecte secundare Supravegherea tensiunii
arteriale si a ritmului cardiac este indispensabila
INDICAII SI CONTRAINDICAII Anestezia locoregio nal permite practicarea interveniilor chirurgicale urgente asupra bolnavilor a cror stare cardiac sau respiratorie contraindic anestezia general
sau asupra accidentailor care nu se afl , pe nemncate' deci nu sunt operabili sub anestezie general (risc de inhalare bronsic a coninutului gastric) Ea permite si evitarea la subiecii m vrst a
inconvenientelor anesteziei generale somnolenta greuri si vom complicaii cardiace si respiratorii Contramdi catnle sunt n principal tulburrile de coagulare urmarea de tratamente anticoagulante alergnle
la produsele anestezice locale si o infecie la punctul de punctionare sau cnd accesul la acest punct este imposibil prezenta unei plci metalice pe coloana lombar poate, de asemenea, s mpiedice
realizarea unei anestezii pendurale
EFECTE SECUNDARE Un anestezic administrat m doz prea mare sau absorbit prea rapid poate provoca reacii mai mult sau mai puin grave ca vertije, pierderea contientei convulsii, chiar oprire
cardiac tranzitorie Reaciile aler gice la produsul in sine sunt rare In cazul anesteziei pendurale si al rahianesteziei, reducerea activitii siste mului nervos simpatic antreneaz uneori o scdere a tensiunii
arteriale creia i se poate aduga m caz de anestezie pendural, o retentie tranzitorie de urm cefalee si, n mod excepional, un hematom pendural Accidentele sunt extrem de rare leziunile nervoase cel mai
adesea sunt minore si fr sechele - PERIDURAL RAHIANESTEZIE
ANEVRISM. Dilatare a unei artere sau a peretelui inimii
ANEVRISM ARTERIAL. Dilatare a unui segment de
vas arterial
Un anevnsm arterial este consecina, n general, a unei atingeri a peretului vascular de un aterom (depozit hpidic rspunztor de ateroscleroz) EI survine mai rar n cadrul unei boli inflamatorii (boala lui
Horton), unei boli de origine mfectioas sau din cauza unei anomalii congenitale a peretelui arterial (boala lui Marfan) Se disting anevnsmele sacciforme (constituind o pung) de anevnsmele fuziforme (o
simpl dilatare)
Un anevnsm arterial nu provoac simptome deosebite in afara cazurilor de complicaii Acestea pot fi multiple fisurarea rspunztoare de o durere local, compresia organelor situate m apropiere embolii
cauzate de un cheag care tapiseaz peretele anevnsmului sau ruptura unui anevnsm antrennd o hemoragie adesea mortal Riscul de ruptur a anevnsmului depinde de mrimea acestuia, care creste cu o
viteza variabila
DIAGNOSTIC Un anevnsm arterial atunci cnd este superficial se caracterizeaz pnntr o tumefiere puternic expansiv si nedureroas Dac nu este superficial, diag nosticul se bazeaz pe ecografic
artenografie cerebral (anevnsm sacciform mtercraman), scanografie sau imagene prin rezonant magnetic (I R M sau I R M N )
TRATAMENT SI PREVENIRE n cazul formelor complicate de anevnsm arterial si pornind de la un anumit diametru innd cont de riscul inevitabil al rupturii sau al trombozei (formarea unui cheag) este
de dont intervenia chirurgical de fiecare dat cnd este posibil Prevenirea presupune o supraveghere crescut a factorilor de risc ai aterosclerozei (hipertensiune arterial, diabet, hipercoles-terolemie) si
cea, realizat prin ecografie la intervale regulate, a evoluiei diametrului unui anevnsm aortic
ANEVRISM ARTERIOVENOS. Fistul care face s comunice o ven si o arter fie direct fie prin intermediul unei pungi chistice intercalate
Un anevnsm artenovenos este cel mai des de origine traumatic produs prin ruptur sau prin perforare, dar se ntmpl s fie congenital E de dorit s se disting cazul foarte particular al unei fistule
artenovenoase create Ia nivelul membrului superior pentru a permite edinele de hemodiahz m insuficienta renal cronic
ANEX. Ansamblu format de ctre trompa utenn si ovar si care se leag la dreapta si la stnga, de uter
Infecia anexelor este numit anexit sau salpingit
ANEXECTOMIE. Ablatie unilateral sau bilateral a anexelor uterului (trompe si ovare)
Anexectomia este o operaie chirurgical efectuat n caz de cancer al ovarului sau al uterului 37
ANGIN
Anexectomia unilaterala nu provoac sterilitate In schimb dup o anexectomie bilaterala trebuie avuta m vedere o hormonoterapie substitutiva
ANGAJARE CEREBRALA. Deplasare a une, pri a encefalului pnntr un orificiu membranos sau osos ducnd la o compresiune grava a sistemului nervos
CAUZE Cauzele unei angajri sunt leziunile unui anumit volum (tumora hematom de origine traumatica sau nu abces) care stnjenesc curgerea lichidului cefalorahidian care se acumuleaz dnd natere unei hipertensiuni intra
craniene si care mpinge regiunea corespunztoare de encefal SIMPTOME SI SEMNE Simptomele depind de tipul de angajare Angajarea temporala de exemplu se caracterizeaz pnntr o midnaza (dilatarea pupilei) consecutiva
lezam structurilor care comanda ochiul Angajarea amigdalelor cerebeloase provoac accese de hipertome (redoare) a membrelor asociate eventual unei ncetiniri a ritmului cardiac sau unei opriri respiratorii Formele minore nu
se semnaleaz dect pnntr o inuta afectata sau pnntr o nclinare a capului spre partea respectiva
TRATAMENT Tratamentul face apel la intervenia neuro chirurgical care trebure practicata fr ntrziere pentru a decomprima creierul
ANGEIOLOGIE. Studiu al vaselor aparatului circulator (artere vene si vase limfatice) S NONIM an^uh^ie
ANGEIT. Inflamatie a peretelui vaselor sangvine SINONIM va\culanta
Angeitele fac sa intervin diferite tipuri de procese inflamatorii (imunologice autoimune alergice) putnd antrena o stenoza (ngustare) sau o ocluzie a vasului atins esuturile irigate de acest vas sunt atunci lezate sau chiar
distruse prin ischemie (ntreruperea sau diminuarea circu latiei sangvine)
Se deosebesc angeitele arteriale si angeitele cutanate
Angeitele arteriale Angeitele arteriale mflamatie a pereilor arterelor pot mbrac aspecte foarte diferite
Tromboangeita obhlerant de ongme controversata este o angeita a membrelor ea provoac dureri amoreli si in cazurile grave gangrena
Arterita temporal sau biala Im Hon n de origine necunoscuta survine m special spre vrsta de 60 ani
Boala lui Takayashu \au boala femeilor jar puls este o afeciune rara de origine necunoscuta poate autoimuna Atinge mai ales femeile tinere si afecteaz vasele mari ieite din crja aortica (carotidele si subclavnle) Ea poate
antrena o claudicatie intermitenta (prin atingere a arterei femurale sau iliace) sincope sau mea si cecitate
Penarterita nodoas este o boala autoimuna care poate afecta arterele din diferite regiuni ale corpului cauznd dureri abdominale testiculare sau toracice o jena respi ratone si uneori apariia de tumefactn moi sub piele
Angeitele cutanate Angeitele cutanate mflamatie a pereilor vaselor cutanate se traduc m mod obinuit prin apariia unei purpure (pete rou care nu plesc la presiune) localizate frecvent pe membrele inferioare si asocnndu se
uneori cu zone de ulceraii cutanate Unele sunt angeite pur cutanate altele se asociaz unor atingeri ale organelor interne (muchi nervi viscere)
TRATAMENTUL ANGEITELOR Tratamentul angeitelor depinde de cauza lor Se poate face apel la antnnflamatoare (corticosteroizi) la imunodepresoare dar si la metodele de chirurgie vasculara ' HORTON (boal a lui) PERI
ARTERITA NODOASA WEGENER (granulomatoza a lui)
ANGIN. Boala inflamatone acuta a fanngelui
Atingerea este rar generalizata la ntregul fannge (farm gita) si se limiteaz cel mai adesea la amigdale (amigdahta) Angmele sunt de origine virala si uneori bactenana (infecii datorate germenilor ca streptococii stafilococn sau
cei din genul HaempMm) Ceva obinuit m decursul unui guturai sau al unei gripe angma poate m mod excepional sa constituie semnul precursor al altei boli mai grave (mononucleoza mfectioasa sau diftene)

Angma roie Angma roie este o mflamatie acuta a fanngelui care dezvluie la examenul clinic o mucoasa mai roie dect este normal
DIFERITE TIPURI DE ANGIN ROIE
Andina entematoas sau angma roie catarala cea mai rspndita survine mai ales la copilul sub K) am Febra dureri vn la deglutitie migrene acestea sunt Simptomele Examenul fanngelui dezvluie o roseata difuza si o
cretere de volum mai mult sau mai puin importanta a amigdalelor Angma entematoasa poate sa se complice cu un flegmon penamigdalian (abces intre peretele fanngelui si amigdal) care provoac un tnsmus (contractura
muchilor mti caton) si o disfagie (dificultate de deglutitie)
Angma bdiUr eruptive este un simptom major al scar latinei al rujeolei si in mai mica msura al rubeolei
precede cu cteva zile sau sptmni manifestrile acestui reumatism Ea se manifesta pnntr o amigdahta (mflamatia amigdalelor) cu voma si dureri de cap Studiul bactenologic arata prezenta streptococilorhemolitici ai grupului
Acare pot antrena in afara atingerilor articulare si cardiace complicaii renale Acest risc cndva grav este prevenit astzi m tarile dezvoltate prin antibioterapia sistematic a acestor angme
TRATAMENT Bolnavul trebuie sa se odihneasc si sa evite rcelile Alimentaia trebuie sa fie uoara si buturile m cantitate mare Tratamentul este pe de o parte local viznd uurarea durem si dezinfectarea guni si fanngelui
cugargansme pulverizri si pe de alta parte general pnn administrarea de antibiotice Tratamentul de referina este penicilmoterapia timp de 10 zile asociata cu analgezice ANGINA PECTORALA
antiinflamatoare antipiretice si colutorn In ca/de recidiva frecventa este indicata amigdalectomia
Angina alba Angma alba este o mflamatic acuta a farmgelui care prezint la examenul clinic t mucoasa
DIFERITE TIPURI DE ANGINA ALBA
Angma entemawpultai.ee provoac aceleai simptome ca angma roie dar amigdalele sunt acoperite de un strat albicios si uneori cenuiu gdlbui m general uor de mdc partal cu un tampon de vata
Andina p\eudomembranou\a provoac f( rmarca unui strat mai aderent (falsa membrana cenuie) care p )atc s i strneasc temeri ca ar fi vorba de o diftene Asta/i aceasU boala mulumit vaccinam antidiftence practic a
disprut in Urile occidentale Totui orice angma pseudomem braniasa trebuie sa constituie obiectul unei prelevri bacte nologice si la cea mai mica ndoiala bolnavul trebuie sa primeasc ser antidiftenc pentru a opri evoluia
unei eventuale diftern Aceasta anyna alba este adesea semnul precursor al unei mononuclcrzc mfectioasc
Angina \e iculoa^a si andina herpetica au ca origine respectiv virusul zonei zoster si al herpesului Orofarmgelc ia un aspect rou punctat de vezicule albe sparte sau nu asemntoare unor mici ulceraii
TRATAMENT Bolnavul trebuie sa se odihne isca si sa evite rcelile In afara unei aciuni locale (gargansme pulverizaii) tratamentul poate comporta antibiotice p** cale generala In angmele veziculoase antibioticele sunt totui
fr efect m afdra cazurilor de suprdinfectie bactenana Cel mai adesea este suficienta administrarea de analgezice
Angma Ulceroasa Angma ulceroasa este o mflamatie acuta a farmgelui care prezint la examenul clinic o mucoasa farmgeana afectata de una sau mai multe ulceraii
DIFERITE TIPURI DE ANGINA ULCEROASA
Andina lui Vtntenl survine mai ales la adolescent sau la adultul tnr Multiplicarea pe mucoasa farmgeana a doua bacterii comensale (trind pe seama gazdei fr a i face ru) bacilul fuziform si spinlul determina an 0ma lui
Vmcent uor diagnosticata prin examenul microscopic al unui frotiu al gtlejului dup colorarea bacteriilor (coloraia lui Gram) Durerea puin intensa se accentueaz la deglutitie Ea dfectedZd o singura parte a farmgelui cel
mai adesea angma lui Vmcent nu dfectcaza dect o singura amigdala care este acoperita atunci de ulceraii suple la palpare si o falsa membrana Ea poate fi cau/ata de o proasta stare a dentmei
An^mu lui Du^uet se observa in decursul febrei titoide Ea se caracterizeaz prmtr o ulceraie nedureroasa a unuia sau chiar a celor doi stlpi ai valului palatin
Angina bolilor hematologice se observa frecvent m cazul mononucleozei mfectioase sau al leucemiei Diagnosticarea sa se bazeaz pe examenele sangvine
deformare a gatului (exterioara) o febra ridicata si dureri
TRATAMENT Se ba/ea/a pe penicilina ANGINA PECTORAL. ANGOR
ANGIOBLASTOM. Tumora cerebrala vasculara cel mai des benigna SINONIM heman^ioblaMom
Angioblastomul este localizat m general la creierul mic uneori m mduva spinrii trunchiul cerebral si mai rar m emisferele cerebrale Dureri de cap voma ataxie (mcoor de narea micrilor) si nistagmus (micri rapide si
involun tare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afeciunii
ANGIOCARDIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea cavitilor cardiace
INDICAII Practicat m mod curent acest examen permite punerea m evidenta a anomaliilor valvelor cardiace (scpri ingrosan) ale vaselor (poziionare anormala mgrosarc) ale muchiului cardiac (dilatatie ventriculara
diminuare localizata sau difuza a contractihtatii ventriculului stng mai ales m cazul unui infarct al miocardului) si a ce mumcarilor anormale intre diferitele caviUti (comunicaie interaunculara comunicaie mterventnculara)
TEHNICA Un produs de contrast lodat opac la radiaiile X este injectat cu ajutorul unui cateter subire introdus mtr o vena sau mtr o artera periferica pana in inima Acest produs va ajunge m interiorul cavitilor cardiace
continuandu si apoi drumul dup curentul sangvin
Angiocardiografia izotopica realizeaz examenul ventriculelor o doza mica de produs radioactiv (tehnetiu 99) este mjecuta mtr o vena a braului in timp ce o camera video nregistreaz contractihtatea cavitilor cardiace Acest
examen auuce informam complementare m msura m care piate fi practicat m timpul efortului fizic
DERULARE Angiocardiografia necesita o spitalizare de 24 pana la 36 ore Ea se practica sub anestezie locala si dureaz intre 30 minute si o ora si 30 minute Starea pacientului este supravegheata prin electrocardiograma pe
toata durata examenului
EFECTE SECUNDARE Sunt rare si m general benigne greuri indispoziii hemoragii de mica intensiUte Injectarea produsului de contrast lodat putnd provoca o reacie alergica medicul trebuie sa se informeze cu privire la
antecedentele alergice ale bolnavului si la nevoie sa i prescrie un tratament antialergic
ANGIOCOLIT. Infecie bactenana a caii biliare prin cipale si a cailor biliare intrahepatice (situate m interiorul ficatului)
CAUZE Angiocolita este cauzata m general de prezenta unui corp strin m caile biliare Cel mai des este vorba de 39

ANGIOGRAFIE OCULAR
migrarea unui calcul ve/icular m canalul coledoc (calea biliara principala) rar de o tumora si uneori de < infectare cu un vierme sau cu galbeaza
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC An ciocohta se manifesta pnntr o febra de 40C cu frisoane asociata uneori cu dureri abdominale si cu un icter
TRATAMENT Angiocohta trebuie sa fie tratata rapid cu antibiotice datonu riscurilor de septicemie de insuficienta renala si de colaps cardiovascular O intervenie chirurgicala wu endoscopica avnd drept
scop eliminarea obstacolului m tauza trebuie sa fie realizata urgent dup regrcsia semnelor infeciei
ANGIOEDEM. Qu NCKE (edem al lui)

ANGIODERMIT PURPURICA SI PIGMENTAR. Afeciune cutanata frecventa caracterizata prmtr o inflamatie bilaterala si simetrica a prtii inferioare a gambelor SINONIM dermit ocre a
gambelor
AngiodermiU purpura si pigmentar este o complicaie a insuficientei venoase cronice consecina a vancelor sau unei flebite Ea se caracterizeaz prin apariia treptata a plcilor pigmentate de culoare ocru
sau maronie mai mult sau mai puin ntinse Ea se poate complica prin atrofie prin supramfectare bactenana si prin ulcere ale gambei
Tratamentul consta m antisepsia cutanata legata de o cur medicala sau chirurgicala a insuficientei venoase
ANGIOGRAFIE. Examen radiologie care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (artera sau vena) si ale ramurilor in care se mparte acest vas
INDICAII O angiografie este utilizata m principal pentru studierea vaselor immn si ale plmnilor celor ale creie ruliu si maduvei spinrii (angiografn cerebrale s medulare) i a celor ale membrelor si
viscerelor (rinichi mezenter) Acest examen servete la depistarea leziunilor arteriale ndeosebi ale stenozelor (mgrosanle) consecutive ateromului (depozit hpidic pe peretele arterial) anevnsmelor (dilataii
localizate ale arterelor) ocluziilor unui vas de ctre un aterom sau de ctre un cheag Angiografia mai permite sa fie distinsa o disecie arteriala (clivaj al pereilor) sau prezenta unei malformaii
artenovenoase
naintea unei intervenii chirurgicale o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vase i leziunea de operat In sfrit angiografia permite sa se practice angioplastn (tehnici de
dilatare a unui vas) embo lizatii (ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale mtravasculara a medicamentelor anucanceroase) Aceasta tehnica este denumita radiologie
mterventionala
CONTRAINDICAII Cantitatea de radiaii X primita m cursul acestui examen este mica Totui acest examen nu se practic la femeia gravida Injectarea unui produs de t lodat poate provoca o reacie
alergica ce se carac
tenzeaza prin greuri voma erupii cutanate si m plus o scdere a tensiunii arteriale Medicul se asigura deci ca pacientul nu a prezentat vreodat alergie (astm eczema alergie la iod) In cazul ca a prezentat
vreo forma de alergie medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic care trebuie sa fie urmat m zilele dinaintea examenului
Pentru a preveni orice risc de hemoragie luarea de anticoagulante trebuie sa fie diminuata sau suspendata provizoriu
Persoanele care sufer de insuficienta renala trebuie sa ia anumite precauii in special sa consume din abundenta lichide m zilele care preced si urmeaz examenului Medicul prescrie efectuarea analizelor
privind nivelul de uree si de creatimna
TEHNICA Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) mtr un vas prin piele (artera carotida a gatului artera humerala a plicii cotului artera femurala a plicii inghinale o vena a membrelor)
Atunci cnd punctionarea nu este directa practicianul ghideaz acest cateter pana la vasul de examinat supraveghind naintarea sa pe un ecran de control Apoi injecteaz un produs de contrast lodat opac la
radiaiile X si ia imagini ale drumului sau Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apsat
An^i /Y//UV clei ic \au convenlif nal este un examen radiologie al vaselor sangvine care consta m nregistrarea drumului produsului pe un film radiologie prin cliee la intervale diferite sau in sene
An^n grafia di^itahzata suw numemata este un examen radiologie al vaselor sangvine care consta in tratarea infor matica a imaginilor Aceasta permite sa se prind imaginile video pe un amplificator de
strlucire cu o camera adec vata apoi ameli( rrea acestor imagini prin ndeprtarea anumitor informaii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind de exemplu de la structurile osoase)
Angiografia prin imagene prin rezonanta magnetica sau angio I R M sau I R M N este o aplicaie recenta a ima genei prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor
PREGTIRE SI DESFURARE Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48 ore El se practica sub anestezie locala (uneori generala) si dureaz de la cteva minute pana la doua ore
Punctul de punctionare arteriala trebuie sa fie urmrit pe durata urmtoarelor 24 ore
EFECTE SECUNDARE Injectarea produsului de contrast provoac o senzaie trectoare de cldura Poate surveni un mic hematom la locul punctionaru si se pot produce reacii alergice trectoare Dar
complicaiile cardiace hemoragice sau neurologice sunt foarte rare - ANGIOCARD OGRAFIE AORTOGRAFIE ARTERIOGRAFIE CORONAROGRAFIE FLEBO-GRAFIE SPLENOPORTOGRAFIE
ANGIOGRAFIE OCULARA. Examen radiologie care permite observarea vaselor fundului de ochi (care irig coroida si retina) ANGIOKERATOM
INDICAII Angiografia oculara este eseniala m supra vegherea diabetului precum si m studierea insului Ea poate completa un examen al fundului de ochi aducnd informaii mai precise asupra localizam si ntindem leziunilor
observate
TEHNICA Se bazeaz pe injectarea unei mici cantiti de produs de contrast fluorescematul de sodiu mtr o vena periferic in general a plicii cotului Colorantul circula m snge pana la vasele oculare Atunci prin intermediul
unor filtre speciale se realizeaz cliee ale fundului de ochi Examenul dureaz aproximativ 15 minute Azi noile tehnici permit obinerea de imagini numenzate pe un ecran EFECTE SECUNDARE Incidentele sunt cel mai
adesea benigne (voma indispoziie) Accidentele alergice datorate fluorescemei foarte rare pot fi prevenite pnntr un tratament antialergic Vederea nceoata si orbirea provocata de lumina de la luarea clieelor consecine ale
dilatam pupilei pnntr un cohr cicloplegic pot fi deranjante timp de cteva ore dup efectuarea examenului
ANGIOKERATOM. Leziune cutanata care se prezint sub forma unei mici papule de culoare rou nchis acoperita cu un strat keratozic tare
ANGIOLEIOMIOM. Mica tumora benigna care se dezvolt pe piele m interiorul hipodermului ia natere m peretele muscular al unei vene subcutanate
ANGIOM. Malformaie care afecteaz sistemul vascular artere capilare vene si vase limfatice
Angiomul este o leziune congenitala benigna a vase lor sangvine (hemangiom) sau limfatice (limfangiom) care se traduce prmtr o deformare a structurilor vasculare El poate exista mea de la natere sau poate aprea in cursul
copilnei sau vieii adulte n anumite cazuri el poate si s regreseze sau sa dispar
Localizarea este fie superficiala (piele mucoase) fie profunda (viscere de exemplu creierul ficatul plmnul) angioamele profunde risca sa provoace hemoragii
Angioamele cutanate Printre angioamele cutanate se disting angioamele imature angioamele mature sau plane angioamele stelare si angioamele capilarovenoase Angioamele imature sunt malformaii ale sistemului vas cular
foarte frecvente la sugari care se dezvolta plecnd de la dermul superficial
Ele se prezint sub doua aspecte diferite angioamele tuberoase sau angioamele cpuna formeaz proeminente mai mult sau mai puin voluminoase bine delimitate si de culoare roie angioamele subcutanate par mai puin
superficiale iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albstruie
n majontatea cazurilor angioamele imature regreseaza in mod spontan iar abinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai raionala O simpla supraveghere
dermatologica regulata este suficienta m afara cazului c angiomul este localizat mtr o zona importanta din punct de vedere funcional (pleoape pentru vedere larmge pentru respiraie buze pentru dentitie) Intr o asemenea
situaie pot fi avute m vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala
Angu amele mature sau plane sunt malformaii foarte frecvente ale sistemului vascular care se dezvolta plecnd de la capilarele dermului superficial Acestea sunt clasicele
pete de vin care m pofida aspectului lor uneori impre sionant nu antreneaz vreo tulburare funcionala Angiomul plan se va extinde m decursul vieii pacientului el va lua o culoare mai nchisa si se va acopen de noduli
proemineni Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon Totui rezultatele nu sunt ntotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operaiei
Angioamele Melare *,au telangiectazice sunt malformaii ale sistemului vascular care se prezint ca mici pete rou m forma de stea uor supramaltate Ele se afla mai ales pe fata si pe extremiti si sunt favorizate de sarcin
Mai sunt ntlnite si m cadrul cirozelor alcoolice Cnd nu dispar spontan aceste angioame se trateaz prin electrocoagulare sub anestezie locala
Angioamele capdarovenoaw sunt malformaii rare ale sistemului vascular care se prezint ca proeminente albastrul situate pe traiectele venoase crescnd m volum m timpul unui efort Ele pot fi tratate prin injectarea de
produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala dar impun practicarea unor examene complementare naintea
ANGIOMATOZ. Boala caracterizata prin apantia de angioame (malformaii congenitale ale vaselor sangvine sau limfatice) multiple la suprafaa pielii sau m profunzimea organelor asociata uneori cu alte malformaii ->
RENDU OSLER STURGE WEBER KRABBLE
ANGIOM PLAN. Pata violacee numita m mod curent pata de vin
ANGIOPATIE. Orice boala a vaselor sangvine sau limfatice
ANGIOPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd m repararea dilatarea sau remodelarea unui vas deformat ngustat sau dilatat
DESFURARE Angioplastia poate fi practicata prin incizie chirurgicala sau pe cale transcutanata
Angioplastia prin incizie utilizeaz un fragment de vena sntoasa (prelevat m general de la gamba bolnavului) sau de esut sintetic (patch) cu care se restaureaz partea bolnav dup incizia longitudinala a peretelui vasului
Angiopla~.ua pe cale transcutanata utilizeaz o sond cu un balonas gonflabil Ea nu se aplica dect ngustrilor localizate In plus ea este inoperanta pe un fragment arterial 41

ANHIDROZ
total obturat Injectarea unui produs de contrast lodat repetabil prin radiografie permite localizarea zonei ngustate si controlul m ce privete poziionarea sondei Aceasta este introdusa m vasul bolnav pe
ocolite prmtr un vas periferic (de exemplu artera femurala) balonasul plasat la nivelul ngustam arteriale este apoi umflat pentru a dilata segmentul atins Dup obinerea unui rezultat satisfctor (dispariia
completa a stenozei sau persistenta unei stenoze minime nu deranjeaz curgerea sngelui) sonda si balonasul sunt retrase
COMPLICAII SI PROGNOZA Complicaiile grave ale angioplastiei pe cale transcutanata (obturarea arterei prin clivajul peretelui sau hematom hemoragie) sunt rare Dup o vreme poate uneori sa reapar
o noua ngustare (reste noz) ea este atunci tratata in mod obinuit cu succes pnntr o noua angioplastie n cazurile de restenoze coro nare relativ frecvente tehnicile de reparare s au diversificat azi utilizarea
laserului a unui rotoblator (freza pivotanta de mare viteza) sau amplasarea unui stent (armatura mtraartenala)
ANGOAS. -* ANXIETATE

ANGOR. Durere toracica ce poate iradia spre gat maxi larul inferior sau brae consecina a unei proaste ngn a inimii SINONIM angma pectorala
Angorul este o afeciune frecventa m tarile dezvoltate unde reprezint una dintre principalele probleme ale sntii publice
CAUZE Angorul se explica prin ngustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii coronarele In majoritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil aceste diminuri de calibru se
manifesta m cursul efortului cnd necesitile cardiace de oxigen sunt crescute Atingerea arterelor coronare este ca regula generala consecutiva unui aterom (depozit lipidic pe pereii arteriali) ai crui
principali factori de apariie sunt vrsta sexul (angorul e mai tardiv la femei) hipertensiunea arteriala diabetul obezitatea hipercolesterolemia tabagismul si ereditatea
Angorul spastic este legat de contracia spasmodica a unei artere coronare fr ca sa existe in mod necesar o ngustare a arterei in stare normala SIMPTOME SI EVOLUIE Angorul se manifesta m timpul
unui efort prmtr o senzaie de strngere in spatele sternului putnd iradia spre gat maxilarul inferior spate brae (mai ales stngul) Complicaia angorului consta m infarctul de miocard artera ngustat se
astupa Infarctul se traduce prmtr o criza dureroasa intensa si prelungita cu transpiraii greuri sau voma si stare de ru (hipotensiune arterial) aceasta situaie impune transportarea fr ntrziere cu o
ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica
DIAGNOSTIC In esena clinic diagnosticul se bazeaz pe caracteristicile si durata durem survenite la un pacient care prezint unul sau mai muli factori de risc al ateromului Modificri ale
electrocardiogramei apar m timpul durerii Alte examene sunt utilizate pentru a cerceta leziunile arterelor coronare si pentru a ghida tratamentul proba la efort pe bicicleta sau pe covorul rulant (care poate
declana simptomul dureros) scintigrafia miocardica si coronarografia
TRATAMENT SI PREVENIRE Angorul stabil se trateaz prin medicamente (betablocante trinitrma inhibitori calciu aspirina) m timp ce forma instabila impune o spitalizare pentru a diminua riscul de
apariie a unui infarct Alte doua soluii terapeutice pot fi avute in vedere angioplastia coronarian sau chirurgia (pontaj aortocoronar) indicaiile lor fund funcie de rezultatele coronarografiei si de eficienta
medicamentelor Tratamentul angorului spastic face apel la vasodilatatoare din familia inhibitorilor calciu Cea mai buna prevenire consta m lupta mpotriva factorilor de risc ai ateromului regim alimentar
srac m grsimi practicarea unui sport adecvat ncetarea fumatului o viata ordonata
ANGRENARE. Interpenetrare a fragmentelor unui os m timpul unei fracturi
ANGUILULOZ. Boala parazitara cau?ata de infestarea cu anguilule S NONIM str<n^iladi za
Anguilula Sin n^yloide\ \terc rah este un mic vierme din clasa nematodelor de 2 3 milimetri lungime Viermele se implanteaz m intestinul subire m particular m duoden El se ntlnete m principal pe
solurile calde si umede unde sunt deversate materiile fecale umane in tarile tropicale si m perimetrul Mediteranei
CONTAMINARE Larvele de anguilula se depun pe sol odat cu scaunele si se dezvolta aici Cnd se merge cu picioarele goale pe solul contaminat ele ptrund m orga msm trecnd prin piele si prin
circulaia sangvina si limfatica ajung in plmni si apoi m intestinul subire
SIMPTOME SI SEMNE Infecia se traduce mai nti prin tuse prin dificultate de a respira apoi prin dureri si arsuri epigastrice o diaree cu repetiie pusee de urticane mn canmi si o mflamatie a dermului
TRATAMENT SI PREVENIRE Anguiluloza este com btuta pnn administrarea de antihelmintice ca tiabendazolul sau din ce in ce mai frecvent ivermectina medicament deosebit de eficace si de bine tolerat
Se previne infestarea m regiunile tropicale evitnd mersul cu picioarele goale si interzicnd folosirea dejeciilor umane ca ngrmnt
ANHIDROZ sau ANIDROZ. Absenta a secreiei sudorale
In caz de diminuare a secreiei sudorale se vorbete de hipohidroza ANIRIDIE
Anhidroza congenitala sau boala lui Chnst Siemens este rara
Anhidridele dobndite pot fi ce nsecinta utih/aru de medicamente care diminueaz secreia sudorala (anticoli nergice simpatolitice) sau unor tulburri endocrine (hipo tiroidie) sau nervoase (leziuni ale hipotalamusului) Unele
dermatoze (lichenul scleros scleroderrme radiodermitc) pot de asemenea distrugnd aparatul sudoral sa cauzeze c anhidroza
Anhidroza antreneaz o uscciune a pielii care este tratata cu lapte emohent si uneori tulburri ale reglam termice (risc de msolatie vara) -> TRANSPIRAT E
ANIRIDIE. Absenta insului de origine congenitala sau traumatica
Absenta insului are drept consecina o puternica dimi
nefund prezent pentru a filtra razele luminoase
ANISAKIAZ. Boala parazitara rara cauzata de mfes tarea cu larve de amsakis
Amsaknle (mai ales Am\aki implex) sunt viermi din clasa nematodclor care triesc in stare larvara m cavitatea abdominala si m muchii petilor de apa de mare ca heringul morunul si macroul
CONTAMINARE SI S1MPTOME Ingerata prin inter mediul petilor infestai larva ajunge m stomac sau m intestin apoi se cuibrete m peretele lor Prezenta sa se manifesta pnntr o durere abdominala uneori vie lenta si prin
semne alergice (urticane prunt edem etc )
Cnd boala nu este tratata la cteva sptmni dup infestare se declaneaz o ocluzie intestinala provocata de formarea unei tumori care nglobeaz larva (granulom eozmofil al intestinului)
TRATAMENT Tratamentul amsakiazei consta m extra gerea chirurgicala a larvei Amsakiaza se previne asigurnd congelarea petelui oceanic m momentul pescuirii lui (el trebuie sa fie eviscerat si apoi congelat la 20 C) si
gatmdu l pe foc nainte de a l consuma
ANIT. Inflamatie a regiunii anale
O anita este cauzata de prezenta hemoroizilor sau a unei infecii cutanate Ea se traduce prin senzaii de arsura prin mancanmi Diagnosticul este stabilit prin anuscopie Tratamentul face apel la pomezile antimflamatorii
ANODONTIE. Absenta totala sau pariala a dezvoltam dinilor
Anodontia este cauzata fie de un factor ereditar fie de o boala a mamei (in timpul sarcinii) sau a copilului (m prima parte a copilriei) mpiedicnd formarea germenilor dentari Ea mai poate sa fie legata de un proces natural de
evoluie a danturii (pierderea incisivului lateral maxilar si a dinilor de minte) Descoperirea precoce a anodontiei la
copil adesea prin cliee radiografice permite instituirea unu tratament ortod >ntic viznd umplerea zonei edentate au pregtirea puner i ulteric are a unei puni
ANOFTALMIE. Malformaie congenitala caracterizau prin absenta unuia dintre globii oculari sau a ambilor
ANORECTITA. Inflamatie a anusului si rectului
O anorectita se manifesta pnntr o iritatie anala printr o senzaie de tensiune rectala prin nevoia falsa de a defeca printr o emisie frecventa de mucozitati si de snge Identi ficarea cauzei se face plecnd de la un examen
bacteriologic sau parazitologic al prelevatelor de la biopsii Diagnosticul se face prin anuscopie iar tratamentul recurge la medi camente administrate pe cale generala sau locala (splaturi supozitoare)
ANOREXIE. Diminuare sau ncetare a alimentam prin pierdere a poftei de mncare sau prin refuzul de a se alimenta
Anorexia p ae avea ) c ngme organica psihica sau poate fi legata de un abu/ de medicamente m special de amfetamine
ANOREXIE MINTAL. Refuzul mai mult sau mai puin sistematic de a se alimenta
Anorexia mintala care apare cel mai des m timpul adc lescentci atinge in majoritate sexul feminin (80% dintre cazuri) Anorexica numita si anorectica este adesea sclipi toare si foarte activa putnd fi perfect integrata in viata
profesu nala Daca uneori n este foame ea neaga ca i ar li Obsedata de greutatea sa corporala ea poate abuza de laxative sau de diuretice cu intenia de a slabi si poate avea perioade de bulimie mai mult sau mai puin asociate cu
voma provocata
CAUZE Acestea sunt controversate Anorexia mintala traduce aproape ntotdeauna conflicte afective familiale (cel mai adesea cu mama) sau profesionale Se pare de ase menea ca postind cu obstinaie pacienta se straduie sa si
controleze modificrile fizice si fiziologice legate de feminitate si de viata sexuala (pubertate ciclu legtura amoroasa sarcina) Ali cercettori explica anorexia mm tala pnntr o fobie fata de mplinire a trupului sau printr o
dereglare a hipotalamusului
S1MPTOME SI SEMNE In afara pierdem de greutate care pe ae ajunge pana la o slbire extrema adesea negata de ctre bolnava amenoreea (oprirea ciclului) este un simptom caracteristic al anorexiei Ea se asociaz foarte des
cu o constipatie rebela si cu tulburri biochimice consecutive privaiunilor
TRATAMENT Trebuie sa fie flexibil si bine adaptat El impune o separare de familie cu scopul de a nu dramatiza situaia cu spitalizare mtr un serviciu specializat care asociaz psihiatri psihologi si nutntionisti Reluarea m
greutate care nu este un scop m sine depinde de reuita ANTIAGREGANT PLACHETAR
tratamentului psihoterapie si a masurilor dietetice ntreprinse In caz de angoasa si de depresie anxioliticele si antidepresivele pot fi prescrise O data greutatea stabilizata subiectul anorexie pentru a evita o recdere trebuie sa
continue terapia psihica timp de mai multe luni chiar de mai muli am
Anorexia sugarului Frecventa anorexia sugarului este dereglarea alimentara cel mai des constatata la copilul m vrsta de la 3 luni la 24 luni De o intensitate si o durata limitate ea trece cel mai des neobservata Anorexie
Ob.nuita Este o forma accentuata a refuzului alimentar Ea este cel mai des urmarea unui rspuns neadetvat al anturajului fata de acest refuz neateptat Anorexia obinuita este adesea legat de un eveniment al vieii copilului
apariia dinilor nrcarea o boala infeci oas (rmofaringita de exemplu) naterea unui frate sau a unei surori reluarea lucrului de ctre unul din prini con flitte familiale Sugarul anorexie daca refuza sa mnnce la mese
ronie totui ceva in timpul zilei si accepta intot deauna sa bea Prinii tind adesea sa l foreze sa mnnce utiliznd tot felul de metode jocuri povestiri promisiuni intimidare Conflictul se nteete cu att mai mult ca nu este
rar faptul ca sugarul sa se alimenteze normal atunci cnd intervin alte persoane (doica bunicii sau personalul cresei) Dup un examen clinic care sa elimine eventualitatea unei boli organice curabile medicul n ajuta pe prini sa
detensioneze situaia si Ic ofer sfaturi adaptate mediului familial sau stadiului de dezvoltare a copilului sa i prezinte alimentele si sa i le ia napoi m caz de refuz sa l lase pe sugar sa mnnce cu degetele sa admit un orar mai
liber al meselor sa se joace mai mult cu el etc Majontalea ano rexnlor obinuite nu dureaz si sunt tratate rapid Luarea in greutate rmne mica dar vj creste Totui diagnosticul trebuie repus m discuie m cazul unei slbiri
persistente Anorexie severa Mai rara ea poate aprea la cteva zile dup natere Sugarul prezint o importanta ntrziere ponderala iar curba greutii sale este tiata Dezvoltarea sa psihomotorte si cognitiva (dobndirea de
cunotine) este ncetinit Pot fi evocate trei diagnostice
o anorexie obinuita prost tratata se poate deplasa spre o anorexie sever daca relaia printe copil devine puternic perturbata
anorexia severa poate li consecina unei boli orga nice Refuzul alimentar nu se ncadreaz atunci in tul buranle de comportament ci mai curnd m situaia dispariiei senzaiei de foame legata de o patologie
anorexia severa poate in fine sa dezvluie dereglri psihopatologice Ea este atunci asociata altor simptome ca tulburrile de somn neregulantatea progreselor psiho motorii si cognitive ale copilului comportamente anormale
(apatie si agresivitate) comunicare si socializare perturbate
Anorexia severa a sugarului poate necesita o supra veghere somatica sau psihopatologica
ANOREXIGEN. Medicament destinat sa diminueze pofta de mncare
ANOSMIE. Pierdere totala sau pariala (alunei se vorbete de hiposmie) a mirosului
Anosmia care uneori nu se manifesta dect fata de anumite mirosuri trece neobservata de pacient sau este luata drept o tulburare a simului gustativ Cnd nu este afectata dect o singura parte a nasului se vorbete de
hemianosmie
ANTALGIC. - ANALGEZIC
ANTEBRA. Parte a membrului superior situata intre cot si ncheietura pumnului
Radiusul m afara cubitusul nuntru reunite prin liga mentul mterosos delimiteaz doua regiuni ale antebraului regiunea antebrahiala anterioara st regiunea antebrahiala postcnoara
ANTIACNEIC. Medicament utilizat m tratamentul
Antiacneicele se prezint sub doua forme produse de uz extern si medicamente admmistrabile pe cale orala Retmoidele peroxidul de benzoil acidul salicihc rezorcma si unele antibiotice sunt comercializate sub forma de creme
gelun lotium (aplicaii locale) Retmoidele si antibioticele sunt prezente de asemenea sub forma orala precum si antiandro 0enn pentru femei (acetatul de uproterona care se opune aciunii la nivelul pielii a hormonilor androgem)
In toate cazurile de acnee sunt recomandate ngrijirile care tm de igiena locala curarea cu spun nealcalm si cu lapte de toaleta clatirea cu atenie Daca aceste masuri sunt insuficiente aplicaiile locale de antiacneice urmate
adesea timp de 23 luni constituie cea mai buna opiune iniiala Formele de acnee care rezista la tratament sau care devin severe dmtr o data justifica un tratament suplimentar pe cale orala
EFECTE NEDORITE Efectele nedorite ale tratamentelor locale sunt rare si sunt constituite dmtr o intatie o foto sensibilizare (reacie cutanata la soare) Riscul este mult mai mare m cazul retmoidelor administrate pe cale orala
care pot antrena malformaii fetale si trebuie in consecina asociate cu o contraceptie eficace la femeile de vrsta fertila
ANTIAGREGANT PUVCHETAR. Medicament care reduce capacitatea de agregare a plachetelor sangvine
Antiagrej,antele plachetare (aspirina m doze mici ticlopidma sulfmpirazonul dipindamolul) inhiba funciile plachetare care participa la hemostaza (oprirea hemo rayilor) Ele sunt administrate pe cale orala
Antiagregantele plachetare sunt indicate pentru a preveni formarea de cheaguri si apariia emboliilor (migra nle de cheaguri) dup un infarct de miocard un accident vascular cerebral (hemiplegie de exemplu) sau m cursul
hemodiahzelor (curirile artificiale ale sngelui) Ele sunt ANTIANGINOS
contraindicate mai puin totui dect anticoagulantele m caz de risc hemoragie Interactnle cu alte substane (anti inflamatoare anticoagulante) creste riscul de sangeran
Efectele nedonte sunt tulburrile digestive reaciile alergice hemoragiile distrugerile de celule sangvine (cade rea dramatica a nivelului plachetelor sau al gobulelor albe)
ANTIANGINOS. Medicament utilizat m tratamentul insuficientei coronariene (defect de irigare a muchiului cardiac de ctre arterele coronare) SINONIM antian^onc
ANTIARITMIC. Medicament destinat corectam unor tulburri ale ritmului cardiac mai ales ale contraciilor prea rapide sau ineficace
ANTIBIOGRAM. Examen bacteriologic care permite sa se aprecieze sensibilitatea sau rezistenta unei bacterii la mai multe antibiotice
O antibiograma permite determinarea concentraiilor minime inhibitorii (C M I) adic a cantitilor de antibiotice necesare pentru a mpiedica creterea bactenana Procedeul consta m cultivarea bacteriilor prezente mtr un
prelevat (snge urin etc ) cu scopul de a le identifica si de a testa pe coloniile obinute eficacitatea diferitelor antibiotice
ANTIBIOTERAPIE. Terapeutica utiliznd unul sau mai multe medicamente antnnfectioase din clasa antibioticelor a cror activitate se exercita asupra bacteriilor
Antibioterapia poate fi preventiva sau profilactica (se vorbete atunci de antibioprofilaxie) ea mai poate fi curativa destinata sa combat o infecie deja instalata evidenta sau nu (in acest ultim caz este vorba de o anti bioterapie
curativa precoce)
n funcie de antibioticul ales de modul sau de admi mstrare si de gravitatea cazului se poate impune o spitalizare
Problema cea mai mare a antibioterapiei este apariia m cretere fr ncetare suselor bacteriene rezistente la antibioticele utilizate O antibioterapie trebuie deci justi ficata pentru a fi prescrisa si trebuie dusa pana la capt

ANTIBIOTIC. Substana de origine naturala sau sintetica utilizata contra infeciilor cauzate de bacterii
Se dispune de mai multe zeci de antibiotice grupate m mai mult de zece familii
CARACTERISTICI SI ADMINISTRARE Fiecare anti biotic poseda mai multe caracteristici Spectrul de aciune este lista bacteriilor asupra crora antibioticul este activ Spectrul poate sa fie larg sau ngust dup numrul de
tipuri de germeni sensibili la acest antibiotic Alte bacterii se numesc rezistente (rezistenta naturala) Dup necesitai un prelevat local coninnd bacterii este trimis la un laborator care realizeaz o antibiograma (studiul
eficacitii alegem unor antibiotice pentru bacteria in cauza) m scopul adaptam tratamentului
Caracterul bacterio\tatic \au cel bactericid al anti bioticului corespunde oprim proliferam sau respectiv distrugem bacteriilor
Devenirea lui in < r^ani\m determina caile de administrare posibile (locala orala injectabila) in funcie de repartiia preparatului in esuturi de puterea sa de penetrare m celule de organul prin care se elimina (rinichi sau ficat)
Ti leranta depinde de toxicitatea preparatului si de pro babihtatea de alergie a bolnavului fata de medicament
Alegerea unui antibiotic depinde de asemenea de natura infeciei (localizare gravitate) si de starea bolnavului (antecedente de alergie boala renala sau hepatica) Uneori este necesar sa se asocieze mai multe preparate in timpul
unui tratament de exemplu m cazul infeciilor grave
EFECTE NEDORITE Majoritatea antibioticelor poate provoca greuri o diaree (prin modificarea florei intestinale) sau chiar reacii alergice (cutanate sau mai severe) care interzic folosirea ulterioara a oricrui antibiotic din
aceeai familie Ele pot de asemenea sa favorizeze apariia unei micoze (in principal candidoza)
Pe de alta parte exista un risc mai general apariia la o bacterie a unei rezistente la un antibiotic fata de care ea era anterior sensibila (rezistenta dobndita) prin secretarea unei enzime care se opune aciunii medicamentului (de
exemplu betalactamaza se opune aciunii betalactammelor) O rezistenta apruta la unele suse si la un bolnav dat poate m anumite cazuri sa se extind de o maniera epidemica in snul florelor bacteriene ale bolnavului si ale
anturajului sau Acest efect este favorizat de o utilizare prea frecvent si inadecvata a antibioticelor
ANTICANCEROS. Medicament utilizat m tratamentul chimioterapie al unor cancere S NON ME antimitotic anii neiplaiic at< static
Anticanceroasele vizeaz distrugerea celui mai mare numr posibil de celule canceroase sau mpiedicarea muli plicani lor crund in acelai timp majoritatea celulelor sntoase ale organismului Fiecare varietate de cancer este
sensibila la anumite produse si rezistenta la altele Medi camentele sunt adesea asociate ceea ce permite micorarea dozelor lor + CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROASA
ANTICOAGULANT. Substana medicamentoasa sau naturala care se opune coagulam sngelui
FORME PRINCIPALE
Heparinele acioneaz direct asupra coagulam mtr o maniera rapida si sunt injectate pe cale subcutana sau intravenoasa
Antivitaminele K derivai de cumarma sau de mda nediona mpiedica sintetizarea de ctre ficat a factorilor activi ai coagulam ele sunt administrate pe cale orala si au o ntrziere mai mare m exercitarea aciunii 46

ANTIEPILEPTIC
INDICAII Anticoagulantele sunt indicate pentru pre venirea si tratarea trombozelor (formarea de cheaguri) vaselor sangvine si a complicaiei lor principale embolia (migrarea unui fragment de cheag care
astup un vas) Ele sunt prescrise n bolile si n situaiile urmtoare flebit (tromboz venoas) si embolie pulmonar tromboz si embolie arteriale, intervenie chirurgical imobilizarea membrului inferior
(n gips sau imobilizare prelungit la pat), unele boli cardiace (infarct valve artificiale) Heparma, prescris n primul rnd m cazurile acute este nlocuit cu antivitammele K dac tratamentul trebuie sa se
prelungeasc
SUPRAVEGHERE Examenele sangvine sunt mdispen sabile, cu excepia cazurilor de tratamente preventive cu hepann ale crei doze sunt adesea foarte mici Coagularea trebuie s fie suficient modificata
dar nu excesiv (riscul hemoragiilor)
EFECTE NEDORITE Supradozarea provoac hemoragii (ale gingiilor, ale cilor digestive sau urinare etc ) si formarea de hematoame Acest risc este crescut dac exist deja o leziune (ulcer al stomacului)
daca pacientul ia aspirin sau antnnflamatoare Trebuie s fie evitate mjec tule mtramusculare Sngernle puin abundente nu justific n general dect o diminuare a dozei Pe de alt parte, antivitammele K
pot provoca malformaii fetale si sunt deci contraindicate la femeia nsrcinat
ANTICOLINERGIC. Substan care inhiba aciunea acetilcolmei (neurotransmittorul sistemului parasimpatic) n sistemul nervos vegetativ SINONIM paraumpatolnic
ANTICORP. Protein a serului sangvin secretat de ctre limfocitele B (globulele albe care intervin n imunitate) ca reacie la introducerea unei substane strine (antigen) n organism SINONIM
imunoglobulma
n principal, antigenul poate fi un virus, o bacterie un parazit, un venin, un vaccin o celul canceroas
Ca urmare a unei dereglri a sistemului imumtar anticorpii pot s se ntoarc mpotriva celulelor organismului care i produce Astfel de anticorpi sunt denumii auto anticorpi, ei sunt rspunztori de bolile
autoimune ca lupusul entematos diseminat sau ca boala lui Biermer -> IMUNOGLOBULIN
ANTICORP ANTINUCLEAR. Autoanticorp fat de unul sau mai multe elemente ale nucleului celulelor organismului care i produce
ANTICORP ANTITIROIDIAN. Anticorp capabil s se fixeze pe anumii constitueni ai celulelor glandei tiroide
ANTICORP MONOCLONAL. Anticorp produs de ctre o clon de celule (un grup de celule identice cu eelula-mam din care s-au dezvoltat) si utilizat in scopuri de diagnostic si terapeutice
ANTIDEPRESIV. Medicament utilizat n tratamentul
depresiei
Antidepresivele clasice sunt fie tnciclice (amitnptilin amoxapm etc ) fie inhibitori ai monoammoxidazei sau I M A O (nialamida iproniazida etc ) dar numeroase alte produse nu aparin acestor grupe
(trazodona maprotilma etc ) Administrarea se face pe cale oral n afara cazurilor severe (cale mtramuscular sau perfuzie mtravenoas) Tratamentul nu si face simit efectul dect dup cteva zile sau dup
cteva sptmni si trebuie uneori s fie urmat timp de mai multe luni Exista totui ntotdeauna un risc de trezire a anxietii risc care justific o supraveghere ndeaproape si un tratament individualizat
EFECTE NEDORITE Inhibitorii de monoammoxidaz trebuie s fie nsoii de un regim alimentar strict trebuie evitate alimentele si buturile care conin tiramm (brnz vin rou) cci acestea risc s
provoace o cretere im portant a tensiunii arteriale Anumite medicamente pot produce acelai efect Pe de alt parte majoritatea anti depresivelor antreneaz uneori o uscciune bucal o vedere nceoat
vertije o somnolent o constipatie si o durere
ANTIDIABETIC. - HIPOGLICEMIANT

ANTIDIURETIC (hormon) Hormon care favorizeaz absorbia apei SINONIM vawpreuna


Deficitul n hormon antidiuretic este responsabil de un diabet insipid afeciune caracterizat prmtr o poliune (emisie de mari cantiti de urin) si o polidipsie (sete intens si imperioas) Hipersecretia
inadecvat de hormon antidiuretic sau sindromul lui Schwartz Bartter se carac tenzeaz pnntr o scdere a nivelului sodiului n snge si prin reducerea cantitii de urm
ANTIDOT. Contraotrav specific a unui produs toxic utilizat m caz de intoxicaie m completarea unui tratament simptomatic -> INTOXICAIE
ANTIEPILEPTIC. Medicament utilizat m tratamentul epilepsiei
Antiepilepticele prescrise pe cale oral sau injectabil previn m mare parte apariia de noi crize la epileptici Prizele de medicamente antiepileptice trebuie s fie zilnice ntotdeauna la aceleai ore fr
ntrerupere Oprirea trata meniului atunci cnd este hotrt, trebuie s se fac ntotdeauna sub supraveghere medical strict cci poate provoca o stare de ru (crize succesive) Antiepilepticele au numeroase
interaciuni nedorite att ntre ele ct si cu alte medicamente Asocierea mai multor antiepileptice este evitat, n general cu scopul de a mpiedica acumularea efectelor nedorite si de a limita interaciunile
medicamentoase dar exista cazuri in care ea este absolut necesar ANTIESTROGEN
ANTIESTROGEN. Medicament care se opune aciunii estrogenilor (hormoni feminini secretai de ovare)
Citratul de clomifena favorizeaz declanarea ovulatici si este utilizat in tratamentul unor steriliti feminine Un inconvenient important dei puin probabil este apariia unei sarcini multiple Tamoxifenul este utilizat m trata
mentul unor cancere ale snului zise hormonodependcntc (favorizate de estrogeni)
Aceste doua medicamente sunt contraindicate m caz de sarcina iar citratul de clomifena de asemenea si m caz de cancer genital Aceste medicamente pot provoca tulburri ginecologice (bufeun de cldura hemoragii uterine
umflarea snilor)
ANTIFUNGIC. Medicament utilizat m tratarea mice /el r (infecii cu ciuperci microscopice) SINONIM fun^mil
ANTIGEN. Substana strania or0amsmului susceptibila sa declaneze o reacie imumtara provocnd formarea de anticorpi
ORIGINE SI STRUCTURA Virusurile bacteriile paraziii si celulele alterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) sunt antigene Poate sa fie vorba fie despre molecule izolate de o mrime suficienta pentru a
comporta unul sau mai multe situsun antigemcc fie despre structuri complexe sau de elemente fixate la suprafaa miere organismelor patogene Unele antigene provoac o reacie alergica stimulnd producerea de
imunoglobulme sau anticorpi de tip E (IgE) acestea sunt alcrgene care au origini foarte diferite (venin de viespe polen produse chimice etc )
Dei un antigcn este in Ocneral o substana strina organismului m cazul bolilor autoimune chiar un clement al organismului nu este recunoscut de acesta ca fund al sau
Antigenele sunt m majoritatea cazurilor glicoprotcme (proteine combinate cu glucide) Lipidele sunt mult mai rar antigemce m afara cazului ca sunt asociate altor structuri moleculare mai mn
ANTIGRIPAL. Medicament utilizat m tratamentul sindroamelor gripale
Antignpalele (m limbaj curent) fac parte din tratamentul simptomelor si nu al cauzei numeroaselor infecii vuale curente care seamn cu gripa Se prescriu deci medicamente ca paracetamolul sau aspirina pentru a lupta
concomitent mpotriva febrei si a diverselor dureri (curbatun dureri de cap) Lor le sunt asociate uneori antihistammice Utilizarea vitaminei C dei curenta nu este de o eficacitate dovedita tiinific
ANTIHELMINTIC. -> ANTIPARAZITAR
ANTIHIPERTENSOR. Medicament utilizat m trata mentul hipertensiunii arteriale
Alegerea intre diferite antihipcrtensoare comportnd eventual o asociere a mai multora dintre ele este hotrta m funcie de vrsta de patolouile asociate de toleranta fata de produs
Antihipertensoarele diminueaz valorile presiunii arteriale sistolice (maxima) si diastolice (minima) cu scopul de a preveni complicaiile hipertensiunii Tratamentul este m general de lunga durata O supraveghere la intervale
regulate se impune pentru a verifica eficienta tratamentului absenta unei cderi excesive a tensiunii absenta apariiei efectelor nedonte
ANTIHISTAMINIC. Medicament care se opune aciunii unei substane naturale a organismului histamma (care declaneaz efectele alergici si creste secreia
Antihistammicele acioneaz prin blocarea receptorilor de histamma situai pe diferite tipuri de celule
ANTIINFECTIOS. Medicament activ fata de infeciile

microbiene - ANTIBIOTIC ANTIFUNGIC ANTIPARAZITAR ANTITUBERCULOS ANTIVIRAL


ANTIINFLAMATOR. Medicament utilizat m trata mentul local sau general al mflamatiei
Antnnflamatoarele se repartizeaz in doua clase stero idiene si nesteroidiene Acestea sunt medicamente simpto matice care nu acioneaz asupra cauzei mflamatiei Ele sunt indicate atunci cnd mflamatia proces normal de
aprare fata de agresiuni devine suprtoare m special din cauza durem pe care o provoac Ele sunt asociate m caz de nevoie cu alte m 0njin antiinflamatorn de exemplu simpla imobilizare a regiunii inflamate Antnnflamatoarele
se administreaz pe calc orala injectabila sau locala Steroidienele si nesteroidienele au unele efecte nedorite comune agresivitatea fata de mucoasa stomacului (mai ales cele nesteroidiene) riscul de gastnta chiar de ulcer dimi
nuarea rezistentei la infecta (mai ales m cazul steroidi enelor)
Antnnflamatoare steroidiene Denumite si cortico stcroizi aceste produse (prednison prednisolon beta metason) sunt derivai ai corticosteroizilor naturali hormoni secretai de ctre glandele suprarenale Corticosteroizn sunt f arte
puternici si permit stap inirca mflamatiei atunci cnd ca devine severa sau cnd se declaneaz fr motiv evident ca m cazul bolilor zise inflamatorii (poliartrita reumatoida alergii severe etc ) Denaturarea pielii fragilitatea
osoasa apariia unei stan diabetice fac parte din numeroasele lor efecte nedorite Corticosteroizn au mbuntit prognoza de \iata si funcionala m numeroase boli chiar daca nu li se cunoate cauza
Antnnflamatoare nesteroidiene Aceste produse denumite si AINS (femlbutazona indometacmetc ) apar tm diverselor categorii dar sunt toate capabile sa blocheze f rmarea unor substane ca prostaglandmele mediatorii 47

ANTIREUMATISMAL
chimici necesari dezvoltam infiamatiei Ele sunt eficace ndeosebi in fazele acute ale mflamatiei si sunt utilizate m reumatologie (artrita puseu inflamatonu al unei artroze tendmit) m traumatologie m urologie (colici nefretice)
m ginecologie (ciclu menstrual dureros) Antimflamatoarele nesteroidiene nu trebuie sa fie asociate intre ele nici cu anticoagulante (risc de sangeran) nici cu sterilei (risc de ineficacitate contraceptiva) n general ele sunt contra
indicate in caz de antecedente alergice la unul dintre cele dou ori la aspirina Exista de asemenea antimflamatoare cu aciune lenta (sruri de aur metotrexat) al cror efect nu este constatat dect dup cteva sptmni
ANTIMETABOLIT. -> CHIMIOTERAPIC ANTICANCEROS
ANTIMIGRENOS. Medicament utili/at m tratamentul migrenei fie in decursul crizelor fie pentru a evita recidi varea lor
Antirrugrenoasele cele mai importante sunt derivaii extrasi din cornul secarei (ciuperca parazita a cerealck r) si betablotantele Primele (dihidroergotamma ergotamma) sunt administrate pe cale orala sau injectabila (unele
preparate conin si cofeina) Ele sunt eficace m cursul crizei migrenoase mai ales daca sunt administrate la nceputul ei dar folosirea lor pe termen lung este limitata de un efect nedorit si grav ergotismul diminuarea calibrului
arterelor braelor si gambelor sfrete prin a provoca furnicturi si duren care evolueaz uneon m absenta unui tratament spre gangrena (moartea celulelor esuturilor) Unele betablocante sunt de asemenea indicate mpotriva
migrenei dar numai ca tratament de baza pe termen lung pentru a evita recidivele prea frecvente Ele sunt administrate pe cale orala si eventualele lor efecte nedonte sunt in principal cardi ace (ele pot antrena o bradicardie)
Printre alte antimigrenoase utilizate sumatnptanu! este un produs recent care stimuleaz receptorii situai pe celulele vaselor sangvine cerebrale Prescrierea sa este limitata la migrenele care s au dovedit rezistente la trata
mentele clasice El este administrat pe cale orala sau injectabila
n sfrit numeroase migrene benigne sunt sensibile la analgezicele obinuite (paracetamol etc ) > MIGRENA
ANTIONCOGEN. Gena a crei absenta de exprimare sau a crei deletie poate antrena apariia unei tumori canceroase SINONIM j^ena wpieware atunuru
Antloncogenele sunt prezente in mod normal m fiecare celul a individului si sunt necesare pentru ca aceste celule s rmn sntoase In schimb distrugerea sau absenta lor asociate cu ali factori pot provoca o proliferare
canceroasa
ANTIPALUDIC. Medicament utilizat m prevenirea pe termen scurt si m tratamentul paludismului SINONIM unu malarie
Alegerea unui medicament sau a unei asocieri de medicamente depinde de scopul urmrit tratarea unui acces sau prevenirea bolii la un calator mtr o zona cu paludism Aceasta alegere depinde de asemenea de tara unde per
soana a fost infectata sau de tara m care acesta urmeaz sa mearg De fapt parazitul devine adesea rezistent m mod treptat la medicamentele intre bumtate dar de o maniera variabila dup tara Rezistenta parazitului la diferite
antipaludice fac obiectul unei supravegheri permanente la scara internaionala si unei aduceri la L\ anuale Admi nistrarca amipaludicelor se face pe cale orala uneori intra \cnoasa pentru chinina Efectele nedorite si
contramdicatiile variaz dup produs Se observa adesea tulburri digestive (uetun) vertije cefalee erupii cutanate sau alergii mai grave Meflochma si halofantrma sunt contraindicate m timpul sarcinii
ANTIPARAZITAR. Medicament utilizat m tratamentul bolilor cauzate de parazii
In funcie de tipul de parazit ce trebuie distrus anti parazitarele sunt fie antihelmmtice fie antiprotozoare Ele sunt administrate pe cale orala
Anliheimmticele denumite in mod curent vermifuge sunt active asupra cestodelor (viermi plai segmentai tema echinococul) asupra tramatodelor (viermi plai nesegmen tai galbeaza bilharzie sau schistosom) asupra
nematodelor (viermi cilindrici nesegmentati ascans anchilostom anguilula filane oxiur nchina tncocefal)

Anliprolozoarele sunt utilizate in tratamentul amibiazei (cauzata de amibe) al paludismului (cauzat de plasmodiu) al giardiazei (cauzata de giardia) al leishmamozei (cauzata de leishmama) al tncomonazei (cauzata de
tncomonas) al toxoplasmozei (cauzata de toxoplasme) al bolii somnului (cauzata de tripanosome)
ANTIPIRETIC. Medicament utilizat in tratamentul simptomatic al febrei SlNONIM febnfuj^
ANTIPRURIGINOS. Medicament utilizat m trata mcntul pruntului (mancarimi)
ANTIREUMATISMAL. Medicament udl.zat m tratamentul unor afeciuni reumatologice
Antireumatismalele sunt destinate calmam reumatis mului si durerilor de articulaii In afara antunflamatoarelor propriu zise (steroidiene sau nesteroidiene) care acioneaz asupra mflamatiei dar nu asupra cauzei ei se prescriu
substane mai specifice adesea care acioneaz dup o perioada de timp sruri de aur peniulamma imunodepre soare antipaludice
Aceste medicamente sunt rezervate ndeosebi trata mentului de fond al reumatismelor cronice poliarticulare si inflamatorii (de exemplu pohartrita reumatoida) Ele sunt eventual asociate intre ele si/sau cu analgezicele obinuite
Antireumatismalele sunt administrate pe cale orala sau injectabila Fiecare dintre ele este susceptibil sa antreneze efecte nedorite uneori grave ANTISEPSIE
ANTISEPSIE. Ansamblul procedeelor utilizate pentru a lupta contra unei infecii microbiene de suprafa
Antisepsia este unul dintre fundamentele igienei medi cale Sunt ntrebuinate diferite mijloace care variaz dup scopul urmrit utilizarea produselor chimice sau a cldurii Produsele chimice, utilizabile doar n aplicaii externe
(hipoclont de sodiu derivai de amoniu cuaternar tmctura de iod, alcool mercunscein etc ) permit o asepsie a pielii si a plgilor superficiale Alte produse chimice utilizate pentru dezmfectia materialului medical sau chirurgical
care nu se arunc dup utilizare sunt adaptate n mod particular la distrugerea bacteriilor, ciupercilor microscopice si a majoritii virusurilor (n special cel al SIDA)
ANTISEPTIC. Produs utilizat pentru a lupta mpotriva germenilor de pe piele si de pe mucoase
Antisepticele de uz extern, n funcie de structura lor chimic si de proprietile lor, se deosebesc numeroase substane alcoolul, apa oxigenat derivaii de amoniu cuaternar (benzalkomu) clorhexidma derivaii fenolului
oxidani, acizi, derivai metalici (mercur argint cupru zinc) colorani (eozin albastru de metilen) hexetidm hexo medm, iod Criteriile de alegere sunt numeroase si com plexe toxicitatea, probabilitatea de a declana o alergie
puterea iritant interzicnd aplicarea pe mucoase sau pe plgi, rapiditatea de aciune, necesitatea de a elimina n mod radical germenii sau doar a mpiedica proliferarea lor
Antisepticele de uz intern. Unele medicamente neant i biotice sunt prescrise pe cale oral n tratarea infeciilor intestinale sau urinare (sulfamide)
ANTISEROTONIN. Medicament destinat s mhibe aciunea unei substane naturale a organismului serotonma neurotransmittor al sistemului nervos central
Antiserotomnele mpiedic serotomna s se fixeze de receptorii si celulari sau sunt medicamente care au meca msme de aciune mai complexe Este vorba de un ansam blu de produse eterogene care pot fi prescrise in
urmtoarele cazuri vom (odansetron gramsetron) depre sie (clomiprarmn), migren (metisergid, sumatnptan) alergii etc
ANTISPASMODIC. Medicament utilizat m tratamentul spasmelor musculare
ANTISUDORAL. Substan utilizat pentru a diminua o transpiraie excesiv SINONIM antipenpirant
Antisudoralele sunt adesea preparate pe baz de sruri de aluminiu (de exemplu clorun) Ele se prezint eventual incluse ntr-un deodorant, sub form de lotiune de crema sau de spray Antisudoralele pot irita pielea pot provoca
o senzaie de arsur si de neptur sau o alergie
Hipersudatnle cu adevrat mari sunt uneori tratate cu medicamente pentru sistemul nervos vegetativ rezervate doar prescripiei medicale
ANTITIROIDIAN. Medicament utilizat m tratamentul hipertiroidulor (excesul secreiei de hormoni de ctre glanda tiroid)
Antitiroidienele obinute prin sintez, inhib producerea de hormoni tiroidiem Ele sunt adesea eficace n prescripia de lung durat (un an sau mai mult) n cazul contrar, ele se asociaz administrm de iod radioactiv sau unui
trata ment chirurgical Efectele nedorite, rare, sunt uneori grave si necesit o supraveghere regulat agranulocitoz (scderea numrului de globule albe, cu risc de infecie major) hepatit febr cu erupie cutanat
ANTITOXIN. Anticorp secretat de ctre organism n contact cu o toxin bactenan si nzestrat cu putere neutralizant
ANTITUBERCULOS. Medicament antibiotic utilizat n tratamentul tuberculozei
Antituberculoasele sunt ntotdeauna asociate ntre ele (de la dou la patru produse) si administrate pe durata a cel puin 6 luni, pe cale oral Un bilan prealabil si un control regulat sunt indispensabile pentru a limita efectele
nedorite izomazida nfampicina si pirazmamida au o anume toxicitate pentru ficat utilizarea etambutolului necesit un examen oftalmologie regulat pentru a depista eventuala apariie a dereglrilor de vedere n culori ->
ANTIBIOTIC
ANTITUSIV. Medicament tilizatn tratamentul simptomatic al tusei
AntituMvele opiacee (codem,codetilm folcodm etc ) acioneaz prin inhibarea centrilor nervoi cerebrali si trateaz tuea uscat, fr expectoratie Ele sunt prezentate sub forma de siropuri si de comprimate Au un efect
sedativ si pot provoca somnolent
Alte antilUMve neopiacee (acetilcistema, carbocistema) sunt expectorante fluidifiante sau mucohtice Ele sunt folosite n tratamentul tusei umede Asociate uneori cu antispasmodice ele se gsesc sub form de sirop sau de
pliculee
Dintre diferitele antitusive disponibile trebuie s se selecioneze produsul si doza care nu vor mpiedica eliminarea eventualelor expectoraii ceea ce ar risca atunci ntrzierea vindecm prin supramfectare Pe de alt parte
folosirea de antitusive nu scutete cutarea cauzei tusei
ANTIULCEROS. Medicament utilizat n tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale sau n prevenirea recidivm lor
Antmlceroasele acioneaz fie prin diminuarea secreiei de acid clorhidnc de ctre mucoasa stomacului (antiacide), fie protejnd aceast mucoas fat de aciditate (efectul pansament" al protectorilor gastrici)
ANTIVIRAL. Medicament utilizat n tratamentul bolilor virale
Antiviralele sunt destinate distrugem virusurilor sau cel puin mpiedicm multiplicm lor Majoritatea antiviralelor 49

ANUS ARTIFICIAL
acioneaz inhibnd sinteza materialului genetic al virusului adicaADN ului aua A R N ului Ele sunt administrate pe cale orala sau injectabila unele fund mai mult dispo nibile pentru uz local (boli cutanate sau oculare) Se
ntmpla adesea ca un antiviral sa nu prezinte interes m tratamentul infeciilor curente dei prescrierea sa devine justificat si eficace pentru bolile grave Apariia unor noi medicamente antiproteazele si utilizarea simultana a trei
antivirale m tratarea SIDA permite rezultate care dau sperane
EFECTE NEDORITE Efectele nedonte ale antiviralelor sunt provocate m parte de faptul ca ele altereaz o data cu virusul si celulele gazda ale acestuia In particular acesta este cazul zidovudmei ale crei efecte indezirabile sunt
de natura hematologica (atingerea globulelor rou si a globu lelor albe) Astfel multe substane sunt active m laborator dar sunt inutilizabile din cauza toxicitii lor
ANTRACOZ. Boala pulmonara consecutiva inhalam de particule de crbune sau de grafit
Antracoza boala profesionala din familia pneumo comozelor afecteaz m mod deosebit lucratorii din minele de crbune In general ea nu antreneaz fibroza (ntrirea si ingrosarea esutului pulmonar) dar poate provoca cu
timpul o insuficienta respiratorie
Diagnosticul este stabilit m general chiar nainte de apariia semnelor clinice cu ocazia unui examen radiologie al plmnului In acest stadiu mea nu e trziu sa se nceteze expunerea pacientului la pulberile incriminate Nu
exista un tratament al antracozei ci doar cel al simptomelor (insuficienta respiratorie) - PNEUMOCONIOZA
ANTRAX, l Aglomerat al mai multor furuncule formnd mari noduli inflamatorii plini de puroi 2 Crbune
ANTROPOZOONOZ. Boala a animalului transmii bil fiinei umane SINONIM loonoz
ANURIE. Oprire a producem de urma de ctre rinichi Se disting doua tipuri de anune
Anuna excretorie este provocata de un obstacol m scurgerea urinei la nivelul bazmetului sau al ureterei Cauza poate fi constituita de numeroase boli urologice Cele mai frecvente cauze le constituie calcula urinari precum si
tumorile de prosuta sau de vezica acionnd prin astuparea celor doua cai excretorn
Anuna secretorie este consecina unei opnri a producem urinei la nivelul nefromlor (unitile funcionale elementare ale rinichiului) m straturile superficiale (cortex) sau profunde (medulara) rinichiului Cauzele sunt foarte
nume roase boala a glomerulilor (unitile filtrante ale rinichmlu ) vasculanzarea rinichiului absorbia de toxice etc
TRATAMENT Tratamentul unei anuni constituie o urgenta datorita insuficientei renale acute care apare foarte rapid
Tratamentul anunei excretoru consta m suprimarea obstacolului din calea de scurgere a urinei sau daca aceasta nu este posibil derivarea urinei in amonte de obstrucie Derivaia urinara poate fi realizata fie prin amplasarea m
ureterul obstruat a unei sonde fine introdusa pe caile naturale sub control endoscopic fie prin introducerea unei sonde direct in caile urinare dilatate prin punctionarea prin piele
Tratamentul anunei wtretont este hemodiahza (tehnica de curire a sngelui prin filtrarea prmtr o membrana semipermeabila) care da posibilitatea sa se evite conse cintele insuficientei renale acute si sa se atepte dup
elucidarea cauzei anunei recuperarea funciei renale m cteva zile
ANUS. Orificiu terminal al tubului digestiv permind defecarea
PATOLOGIE Principalele afeciuni ale anusului sunt malformaiile congenitale puin frecvente care trebuie sa fie tratate chiar de la natere deficienta sfincterelor sau a sistemului nervos care le comanda rspunztoare de
incontinenta anala hemoroizii leziunile inflamatorii si supurate ca abcesul sau fistula anala (necesitnd mcizarea si drenarea) cancerul anusului
ANUS (cancer de) Cancer care atinge canalul anal sau bordura anala in principal sub forma unui carcinom epidermoid (tumora maligna a esutului epitehal) mai rar sub forma unui adenocarcmom (tumora maligna a esutului
glandular)
Cancerul de anus este destul de rar dar frecventa sa creste lent si el atinge att brbaii cat si femeile Apariia sa ar fi legata de un agent viral Cancerul de anus se prezint ca o leziune indurata care sngereaz mai mult sau mai
puin si care nu se vindeca Atunci cnd se dezvolta el da loc unor adenopatu inghinale Tratamentul face apel in esena la radioterapie asociata uneori cu ablatia tumorii daca aceasta este voluminoasa Rezultatele terapeutice sunt
bune in formele mai puin extinse
ANUS ARTIFICIAL, mbinare chirurgicala a tubului digestiv la peretele anterior al abdomenului practicata dup chirurgie colica sau rectala cu ablatia unui segment de intestin
Segmentul mbinat poate fi colonul (colostomie) sau ileonul (ileostomie) Peretele colonului sau al ileonului este astfel deschis spre exterior prmtr o incizie a peretelui abdominal nlesnind evacuarea scaunelor mtr o punga
etana care nu permite exalarea mirosului Dup evacuarea intestinala punga este schimbata (o data sau de doua ori pe zi) Anusul artificial este fie temporar precednd resta bilirea continuitii intestinale fie definitiv Aparatura
moderna pentru anusuri artificiale permite o foarte buna toleranta si o viata normala ANUSCOPIE

50
ANUSCOPIE. Examen care permite explorarea anusului si d rectului inferior
Anuscopia servete la stabilirea diagnosticului de hemoroizi al fisurilor si fistulelor anale dl sancrului si cancerului de anus
Acest examen care nu necesita vreo pregtire speciala se practica cu ajutorul unui anuscop un tub metalic cilindric cu lungimea de aproximativ 10 cm dotat cu un sistem optic
Acest instrument este introdus m anus atunci cnd pacientul se afla m poziie genupectorala (m genunchi coatele pe masa de examinare obrazul culcat pe masa spatele bine arcuit) Examenul precedat de un tuseu anorectal
dureaz cteva minute
ANXIETATE. Tulburare emoionala care se traduce pnntr un sentiment nedefinit de nesigurana
Daca exista o anxietate normala care amelioreaz nvtura si performantele anxietatea poate deveni si patologica subiectul este att de profund marcat nct nu mai poate sa se controleze
SIMPTOME SI SEMNE Anxietatea comporta trei carac tenstici principale presentimentul unui pericol vag si iminent reacii psihice variate (senzaie de sufocare pal pitatu transpiraie uscarea gurii vertije tremuratun tulburri
de tranzit) impresia penibila a neputinei sau slbiciunii m fata pericolului fiecare simptom ntrind sentimentul de punere in garda Clasic termenul de anxie ae este dat laturii psihice a tulburam in timp ce laturii somatice i se
rezerva termenul de angoasa
Bolnavul poate fi agitat poate merge fr inta sau poate rmne pironit pe loc de panica ce creste m el Durata unei crize de anxietate este in general de una doua ore Cnd crizele se repeta la un subiect care prezint un fond
anxios permanent se vorbete de nevroza de angoasa
TRATAMENT Se bazeaz mai nti pe atitudinea anturajului pacientului care trebuie sa rmn calm si linitit fr a se nduioa excesiv dar si fr agresivitate nici cu dispre Exista o ntreaga gama de medicamente mpotriva
anxietii (tranchilizante (benzodiazepinel betablocante neuroleptice uoare si unele antidepresive) dar anxietatea nu poate fi tratata fr aviz medical sub ame nmtarea unei agravri uneori legata de luarea abuziva de
medicamente (farmacomame) Tratamentul de fond se orienteaz adesea spre o psihoterapie Tehnicile de relaxare exerciiul fizic o mai buna igiena a vieii constituie m toate cazurile un adjuvant remarcabil
ANXIOLITIC. Medicament utilizat m tratamentul anxietii si al diferitelor ei manifestri
EFECTE NEDORITE Un risc mprtit prin numrul acestor produse este creterea efectelor lor atunci cnd sunt asociate cu alcoolul Interaciunile cu alte medicamente sunt numeroase De altfel somnolenta pe care o
provoac un anxiolitic face periculoasa conducerea unui vehicul
Ben/odiazepinele dei puin toxice daca sunt respectate regulile de prescripie pot provoca o dependenta chiar o adevrata toxicomanie Utilizarea lor trebuie sa fie urmrita in mod special la fotii toxicomani
AORT. Principala artera a organismului formandu se de la baza ventriculului stng si distribuind sngele oxigenat de ctre plmni m ntreg corpul PATOLOGIE Se pot observa diferite anomalii o ngustare congenitala la
nivelul istmului (coarctatie) o atingere a peretelui in general de ctre o placa de aterom ducnd la o dilatare (anevnsm) sau la o ngustare a vasului In ambele cazuri formarea de cheaguri este frecventa si rspunztoare de
emboliile creierului si ale membrelor O alta leziune atcromatoasa este disecia clivajul producandu se m groi mea peretelui Toate aceste atingeri justifica un tratament chirurgical
AORTIT. Inflamatic a peretelui aortei
AORTOGRAFIE. Examen radiologie vi/ualizarea aortei si a ramurilor sale
care permite
INDICAII Aortografia permite o explorare a diferitelor patologii ale aortei anevnsm al aortei disecie aortica sindromul lui Lenche (tromboza aortei terminale si bifurcarea ca m arterele iliace primitive) coarctatia aortei
explorare fcuta nainte de intervenia chirurgicala
DESFURARE Cnd aortografia este realizata prin punctie arteriala necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore Ea se practica sub anestezie locala (pentru un copil sub anestezie generala uoara) si sub control
electrocardiografie Examenul dureaz intre c jumtate de ora si trei sferturi de ora
EFECTE NEDORITF Sunt de doua tipuri alergice si
C/ mplitatnle alerge sunt provocate de iodul coninut de produsul de contrast Alergia la iod se traduce prin erctun voma erupii cutanate si o scdere a tensiunii arteriale Cu ocazia unei consultaii precednd examenul
aortocrafic medicul trebuie sa se asigure ca pacientul n a prezentat vreodat simptomele unei alergii iar daca e cazul sa i prescrie un tratament antialergic
Comphiamle irtiuinante sunt legale do riscul unei plgi vasculare mai ales m caz de punctie arteriala si pot antrena o hemoragie locala Este absolut necesar ca nainte de orice aortografic sa se verifice la pacient orice
tulburare de coagulare
APARAT. Ansamblu de organe care concura la mdepli mrea unei funcii fiziolo cice
Aparatul se distinge de sistem (ansamblu! complex de elemente fr limitare la organe a cror suma de efecte produce o funcie m totalitatea sa) ca si de cai (ansamblul drumurilor organice pline sau cavitare care

APENDICE
vehiculeaz o funcie de la punctul ei de origine pana la punctul ei de utilizare)
APARAT CARDIOVASCULAR. CIRCULATOR

(aparat)

APARAT CIRCULATOR. - CIRCULATOR (aparat)


APARAT DENTAR. Dispozitiv fix sau mobil utilizat ca protez dentar pentru a nlocui dmtn lips pentru a corecta poziia unordinti pe arcad sau pentru a compensa pierderile de substan generate de malformaiile con
genitale (fant labiopalatm de exemplu) sau de boli (cancer bucal)
APARAT DIGESTIV. - DIGESTIV (aparat)
APARAT GENITAL FEMININ. + GENITAL FEMININ

(aparat)
APARAT GENITAL MASCULIN. > GENITAL MAS CULIN (aparat)
APARAT LACRIMAL. - LACRIMAL (aparat) APARAT LOCOMOTOR. -> LOCOMOTOR (aparat) APARAT RESPIRATOR. - RESPIRATOR (-aparat) APARAT URINAR. - URINAR (aparat)
AP. Lichid incolor inodor si fr gust care intr n compoziia majoritii organismelor vii
Molecula de ap (H,O) se compune din doi atomi de hidrogen legai la un atom de oxigen Apa fierbe la tem peratura de +KX)C se solidifica la 0C Ea se numete potabil atunci cnd rspunde unor norme fixate prin texte
legiferate ea trebuie s fie plcut la but att m ce privete gustul, ct si culoarea si mirosul ei si ca regul absolut nesusceptibil s aduc vreo atingere sntii Apa potabil trebuie s nu conin nici microorganisme
patogene nici substane toxice (cupru plumb fluorun cianuri arsenic compui fenohu etc ) Concentraia sa n anumite substane chimice (sruri minerale amoniac mtnti nitrati, cloruri matern organice) trebuie s fie limitata
Apa este principalul solvent organic Corpul omenesc este constituit n medie din 60% ap
Apa permite transportul diferitelor substane pe care le cuprinde n soluie si reaciile chimice dintre ele Organismul uman pierde n medie 2 5 litri de ap pe zi n principal prin urm aceste pierderi fund reglate de ctre rinichi
(sub efectul hormonului antidiuretic) prin tubul digestiv, prin plmni (respiraia) si prin piele (transpiraia) Pierderile organice m ap trebuie sa fie compensate prmtr-un aport corespunztor ap de but apa coninuta n
alimente si apa metabolic provenind din combustia
nutrimentelor Metabolismul apei este reglat de ctre organism Setea este primul semnal care indic subiectului un deficit m apa In unele situaii patologice, coninutul n ap al organismului poate vana n timpul unei
deshidratri, ea este insuficient m organism Si invers n timpul unei secreii prea mari de hormon antidiuretic organismul are tendina s retina prea mult ap ceea ce poate provoca formarea de edeme m particular a unui edem
cerebral susceptibil s antreneze tulburri de contient chiar o
AP MINERAL. Ap de izvor a crei compoziie n elemente minerale permite utilizarea ei terapeutic
Apele minerale sunt clasificate dup coninutul lor n minerale ape foarte puin mineralizate (mai puin de 50 miligrame pe litru) ape puin mineralizate (de la 50 Ia 500 miligrame pe litru) si ape foarte bogate m sruri minerale
(mai mult de l 500 miligrame pe litru) Apele minerale pot fi plate sau gazoase (cu o ncrctura de gaz carbonic [CO 2| care reprezint de cteva ori volumul lichid) Apele gazoase sunt adesea mai bogate n sodiu si neindicate in
regimurile hiposodate prescrise n caz de insuficient cardiac sau de hipertensiune Doar apele minerale care pot fi consumate fr contramdicatie de ctre persoanele sntoase sunt cele care primesc autorizaia de imbutehere
si liber comercializare Apele puin minerali zate pot servi la prepararea biberoanelor dac nu sunt gazoase Apele bogate n calciu pot contribui la corn pensarea unei alimentaii srace in minerale Unele ape mbogite m
fluorun pot avea un efect benefic n prevenirea cariei dentare La fel coninutul foarte mic n sodiu al unor ape minerale permite consumarea lor cotidian de ctre persoanele constrnse la un regim hiposodat Proprietile apelor
minerale sunt utilizate m terapeutic n cadrul curelor termale fie pe cale intern (butur) fie pe cale extern (bl) -> CURA TERMALA
AP OXIGENAT. Soluie antiseptic dezmfectant
si hemostatic SINONIM peroxid de hidrogen
Apa oxigenat este utilizat ca antiseptic sub forma unei soluii diluate capabil s elibereze oxigen gazos echivalent a 10 volume ale lichidului respectiv Ea este indicat datorit capacitilor sale de curire a plgilor cutanate
benigne si de asigurare a asepsiei acestora precum si pentru proprietile ei hemostatice (oprirea sangernlor) m cursul epistaxisului
APENDICE. Prelungire a unui organ
Apendicele vermicular sau apendicele ileocecal numit apendice n vorbirea curent, se formeaz n dedesubtul onficiului ileocecal la punctul de jonciune ntre intestinul subire si intestinul gros De form destul de cilindric el
msoar de la 7 la 8 centimetri m lungime si de la 4 la 8 milimetri n diametru
PATOLOGIE Datorit apropiem lui de materiile de la sfritul digestiei apendicele vermicular constituie frecvent APENDICECTOMIE

52
sediul unei infecii sau al unui abces apendicita Apendicele poate fi de asemenea sediul unor tumori benigne sau maligne In sfrit apendicele poate m mod excepional sa sufere o torsiune (sau volvulus) simulnd o apendicita
acuta
APENDICECTOMIE. Ablatia chirurgicala a apen dicelui
INDICAII Apendicectorma este practicata m caz de apendicita pentru a preveni ruptura apendicelui inflamat care ar provoca o pentomta sau un abces abdominal
DESFURARE Apendicectomia se efectueaz prin incizarea chirurgicala a abdomenului sau mai recent prin celoscopie ncuia oblica sau transversala este practicata in dreapta abdomenului m fosa iliaca In general i se
permite pacientului sa bea si sa mnnce la 24 ore de la intervenie
Abcesele apendiculare sunt drenate si apendicele este ndeprtat fie imediat fie mai trziu In caz de pentomta apendicectomiei i se asociaz o curire si un drenaj al cavitii peritoneale
COMPLICAII Apendicectomia expune la mai multe complicaii excepionale ca desfacerea bontului sau peri tonita postoperatorie a copilului (sau pentomta de a cmcea zi) sau mai frecvente ca abcesul peretelui Dar m majori
tatea cazurilor este o operaie benigna care necesita de la doua la sase zile de spitalizare si o scurta convalescenta
APENDICIT. Inflamatie a apendicelui
Apendicita poate surveni la orice vrsta dar este m mod particular mai frecventa la adolescent si la adultul tnr Originea mflamatiei nu este ntotdeauna determinau ea poate fi cauzata de obstruarea apendicelui de ctre c
acumulare de matern fecale Apendicita cea mai curenta caracterizata pnntr o simpla inflamatie a mucoasei este denumita catarala sau supurat Cnd mucoasa este obstinata de puroi acesta rmne uneori localizat pro vocand o
aglutinare a anselor intestinale sudate prin ade rentele din jurul abcesului aceasta este pentomta plastica sau plastronul apendicular
n caz de necroza a peretelui apendicelui puroiul poate invada ntregul pentoneu se declaneaz atunci pentomta generalizata
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Atunci cnd apendicele este normal situat apendicita se traduce pnntr o durere care survine brusc m fosa iliaca (partea laterala si inferioara a abdomenului) dreapta nsoita de greuri chiar de
voma si de o febra moderata (38-38 5C) palparea zonei este dureroasa si provoac o reacie de aprare (ntrirea peretelui abdominal) tranzitul intestinal este ncetinit
Diagnosticul este mai greu de pus atunci cnd apendicele este situat anormal m spatele cecumului mflamatia se traduce prin dureri lombare la femeie foarte jos m bazinul inferior el provoac simptome analoage celor ale
mflamatiei trompelor uterme sub ficat el simuleaz o infecie
veziculara acuta Diagnosticarea este de asemenea delicata m formele atenuate de apendicita nici un examen radiologie nefnnd destul de demn de ncredere pentru a putea detecta cu certitudine mflamatia TRATAMENT
Tratamentul apendicitei este apendicec tomia Aceasta nu trebuie sa fie hotrta dect pe baza unor semne probatorii febra m jur de 38 C reacie de aprare abdominala creterea numrului de globule albe rezultata din
numrarea globulelor
Dup stabilirea diagnosticului intervenia este practicata fr ntrziere pentru a evita dezvoltarea unei pentonite plastice chiar generalizate O criza acuta de apendicita se poate calma spontan dar prezint mereu un risc de
recidiva doar m unele cazuri la persoanele foarte m vrsta ia uneori
In absenta mijloacelor chirurgicale se ncearc stvilirea mflamatiei prin administrarea de antibiotice In caz de pentomta plastica abcesul poate fi evacuat imediat sau la rece ablatia apendicelui nu va fi efectuata dect dup
vindecarea abcesului Pentomta generalizata necesit in schimb o intervenie de urgenta cuprinznd ablatia apen dicelui si curirea completa a cavitii peritoneale
COMPLICAII Apendicitele nu necesita m mod normal dect cteva zile de spitalizare si permit reluarea activitilor normale dup doua sau trei sptmni O pentomta apen diculara poate totui sa se complice la btrni la
subiecii subnutrii la diabetici sau la obezi si obliga sa se recurg la o edere m reanimare chirurgicala mai ales cnd abcesele intrapentoneale s au dezvoltat
APGAR (cotare a lui) Sistem pus la punct pentru evaluarea marilor funciuni vitale ale unui nou nscut din primul minut de viata si aprecierea evoluiei la 3 5 si 10 minute mai trziu
La natere sunt notate cinci elemente frecventa cardiaca micrile respiratorii coloraia pielii (albastra in caz de coninut mic m oxigen al sngelui sau prea palida) tonusul muscular reaciile la stimuli
APIREXIE. Absenta a creterii temperaturii normale a corpului (m jur de 37 C)
APLAZIE. Insuficienta sau oprire congenitala a dez voltarn unui esut sau a unui organ
Astfel aplazia urechii se caracterizeaz pnntr o cretere incompleta a urechii externe sau medii Ea poate fi majora (nu exista nici o structura a urechii externe sau medii) sau minora (afectnd o parte a urechii externe sau medii)
Aplazia se corecteaz m general prin amplasarea unei proteze concomitent estetica si funcionala
APLAZIE MEDULARA. Boala caracterizata pnntr o rarefiere a maduvei osoase care se traduce prmtr o dimi nuare a numrului de globule rou de globule albe si de plachete ARAHNOIDIT
CAUZE Aplazia este cauzata de incapacitatea maduvei osoase de a produce celulele suse forma de origine a celulelor sangvine Cauzele toxice sau infectioase sunt cel mai bine identificate radiaiile ionizante (radiaii X)
absorbia unor medicamente sau produse chimice (derivai ai benzenului anticanceroase unele antibiotice ndeosebi cloramfemcolul arsenicale antitiroidiene sruri de aur antiepileptice unele neuroleptice) sau anumite
infecii (hepatita recenta tuberculoza) Atunci cnd numrarea formulei sangvine mielograma si sau biopsia maduvei osoase nu permit gsirea vreunei cauze aplazia este denumita idiopatica Se pare ta m jumtate din cazuri este
atunci implicat un mecanism imunoloyc
SIMPTOME SI SEMNE Lipsa de globule rou antreneaz o anemie (paloare si oboseala) lipsa de globule albe expune subiectul la infecii iar lipsa plachetelor prov( aca hemoragii (purpura de exemplu)
EVOLUIE SI TRATAMENT Cnd cauza este medica mentoasa si celulele suse sunt cruate aplazia medulara regreseaza spontan In formele idiopatice aceasta eventualitate este mai rara O aplazie medulara poate m mod
excepional sa precead o leucemie
Tratamentul simptomatic consta mtr o bioterapie masiva m cazul unei infecii mtr o transfuzie de plachete m caz de hemoragie sau de globule rou daca exista ) anemie grava Tratamentul de fond se bazeaz pe admi nistrarea de
imunosupresoare (ciclosponna si ser antil m focitar) pe grefa de mduva osoasa efectuata plecnd de Ia un donator compatibil la subiecii tineri si pe adm nistrarea de androgem (care stimuleaz celulele suse ale maduvei) daca
tratamentul cu imunosupresoare nu este eficace
APNEE. Oprire a respiraiei cu durata variabila fr oprire cardiaca
O apnee piate fi temporara (de la cteva secunde pana la unul sau doua minute) sau poate dura mai mult timp punnd m pericol viata subiectului prin provocarea de leziuni cerebrale ireversibile Apneca poate fi voluntara (pion
jare submarina explorare a funciei respiratorii) sau nu
Apneea de somn Poate surveni la ambele sexe si la orice vrsta Ea este socotita m unele cazuri cauza morii subite a nou nscutului frecventa apneei somnului creste cu vrsta Atunci cnd puseele de apnee sunt foarte
numeroase (mai mult de 30 m 6 ore) ele sunt rspunztoare de o dezorga ruzare a somnului si de o oxigenare insuficienta a sngelui Se estimeaz ca forma cea mai curenta si cea mai grava de apnee a somnului apneea
obstructiva a somnului afecteaz un individ din o suta intre vrstele de 30 si 50 ani cel mai adesea obez si care sforie mult
TRATAMENT Majoritatea bolnavilor fund constituita din obezi tratamentul consta m primul rnd mtr o reducere a greutii In plus trebuie evitat consumul de alcool cu doua ore nainte de culcare si sa nu se ia somnifere
Un tratament eficace al apneei de somn exista deja de mai muli ani prin aplicarea unei mti pe nas si gura in timpul somnului se obine meninerea unei presiuni pozitive constante m caile respiratorii aerul provenind de la un
compresor este trimis prin masca m caile nazale si in interiorul cailor respiratorii pentru a le menine deschise Uneori este utila o intervenie chirurgicala ea consta din ndeprtarea totala sau pariala a valului palatin
(palatoplastie) si chiar m unele cazuri rebele practicarea unei traheotomn (deschiderea traheii) pentru a scurt circuita caile aeriene superioare
APOFIZA. Proeminenta osoasa
Ex sta apofize articulare a cror forma variaz cu tipul
constituie locul de inserie a unui muchi sau a unui tendon Acestea din urma sunt denumite dup localizarea lor tuberozitate tubercul spma creasta sau linie
APOFIZIT. Inflamatie a unei apofize
Originea apofizitelor varieti de osteocondroze de cretere este mea prost cunoscuta Aceste afeciuni ar putea surveni ca urmare a unui traumatism a unei infecii microbiene a unor tulburri vasculare sau endocrine In Oeneral
benigne ele se ntlnesc cel mai des la subiecii tineri Evoluia lor poate dura mai multe luni si m anumite cazuri poate impune o imc bilizare cu gips
APONEVROZ. Membrana albicioasa rezistenta constituita din fibre conjunctive
APRAGMATISM. Tulburare a activitii nvate caracterizata prin incapacitatea subiectului de a realiza aciunile cele mai curente
APRAXIE. Tulburare a realizam gesturilor concrete (mn pularea obiectelor) sau simbolice (semnul crucii) independent de once atingere a funciilor motorii si senzitive si de c nce tulburare de nelegere
ARAHNODACTILIE. Alungire patologica a degetelor de la mini si de la picioare
Acestea alungite si subiate amintesc prin forma lor ghearele pianjenului Arahnodactiha este una dintre anomaliile morfologice care intra m sindromul lui Marian dar uneori se ntlnete si izolat
ARAHNOIDIT. Inflamatie subacuta sau cronica a arahnoidei (una dintre cele trei membrane care constituie meningele)
CAUZE O arahnoidita poate aprea la mai muli am dup o meningita purulenta sau o hemoragie memngeana Ea mai pe ae sa se dezvolte si m contact cu un focar mfectios rahidian ca o spondilita Destul de frecvent nu se
gsete ARC CORNEAN

54
nici una dintre aceste afeciuni si in acest caz se vorbete de arahnoidita primitiva
S1MPTOME SI SEMNE Acestea variaz dup localizarea si ntinderea bolii Poate fi vorba de dureri de cap de crize de epilepsie de atingeri ale rdcinilor maduvei spinrii cu apariia unor tulburri
senzitive de intatie a maduvei spinrii cu apariia de tulburri motorii (paraplegie sau tetraplegie) si genitosfmctenene (incontinenta urinara de exemplu)
TRATAMENT Tratamentul este m esena cel al cauzei mfectioase (antibioterapie)
ARC CORNEAN. Inel albicios constituit din colesterol si situat m jurul corneei
Arcul cornean se observa de obicei la persoanele in vrst atestnd o infiltrare lipidica a stromei (m acest caz mai este denumit si arc senil sau gerontoxon) Daca arcul apare la un subiect tnr trebuie
cutata o hiperlipidemic (creterea anormala a nivelului de lipide m snge) Aceasta anomalie nu altereaz niciodat vederea
ARC REFLEX. Tra

provocnd un reflex
ARDEZIERILOR
-> SCHISTOZA

ARENOBLASTOM. Tumora masculmizanta a ovarului cel mai des benigna


Arenoblastomul survine m principal la femeia tnra El antreneaz manifestri de vinlism (hirsutism seboree nsprirea vocii) prin secretarea de androgeni hormonii sexuali secretai m principal in testicule
si cortico supra renale Tratamentul consta m ablatia ovarului afectat
ARGIRIE sau ARGIROZ. Afeciune caracterizata pnntr o pigmentare difuza cenuie a pielii cauzata de depu nerea intradermic de particule de argint SINONIM argmaza

Argina este consecutiva absorbiei prelungite prin piele sau prin mucoase a srurilor de argint (picaturi nazale cohre pansamente gastrice mtrat de argint etc )
Particulele de argint se depun m glandele sudonpare ale dermului m mod definitiv Prevenirea arginei este deci indispensabila
ARIERATIE MINTAL. - DEFICIENA MINTALA
ARITMIE CARDIAC. Tulburare a ritmului cardiac de natur fiziologica sau patologica
DIFERITE TIPURI DE ARITMIE Se pot distinge extra sistolele (contraciile premature) tahicardiile (accelerrile brute si trectoare ale ritmului cardiac) bradicardnle (diminurile brute si trectoare ale
ritmului cardiac) fibnlatnle ventriculare (contraciile anarhice si ineficace)
CAUZE Toate cardiopatiile ndeosebi cardiopatiile ischemice (artenoscleroza ateroscleroza) si chiar simpla mbtrnire a inimii sunt cauze ale antmiei Printre alte origini trebuie sa citam embolia pulmonara
brohopneumo patnle tulburrile hidroelectrohtice anumite medicamente (diuretice unele antiantmice etc ) abuzul de tutun exci tantele precum cafeaua alcoolul
SIMPTOME SI SEMNE Acestea sunt variate Cel mai frecvent este vorba de sincope de o gafaiala de palpitaii stan de ru de o cdere a tensiunii arteriale de angor (angm pectorala) sau de semnele unei
insuficiente cardiace
In caz de palpitaii este important sa se repereze daca btile sunt regulate sau neregulate daca apariia tulburam este progresiva sau brutala si care a fost durata sa si s se note/e frecventa cardiaca atunci
cnd este posibil
DIAGNOSTIC Este asigurat prin electrocardiograma m perioada de criza de unde interesul monitorizam prin nregistrarea de lunga durata (holter) In acest caz un receptor si un nregistrator sunt purtate
timp de una sau mai multe zile de ctre pacient Uneori o electrocardiograma endocavitara (nregistrare cu un electrod urcat prin calea venoasa pana m cavitile cardiace drepte) este indicat Este vorba de
un examen specializat practicat in mediu spitalicesc
TRATAMENT Acesta face apel la medicamente anti antmice care diminueaz excitabilitatea inimii accelernd sau ncetinind frecventa ritmului sau influennd sistemul nervos simpatic Stimularea cardiaca
temporara sau permanenta (pacemaker) este posibila de asemenea In unele cazuri este practicata o electroterapie (soc electric) De asemenea poate fi avuta m vedere o distrugere foarte localizata prin energie
electrica sau radiofrecventa a zonei de origine a tulburam Unele tulburri de ritm m particular m absenta cardiopatiei nu necesita nici un tratament
ARMSTRONG (boala a lui) Boala mfectioasa cauzata de un arenavirus (virus al crui patrimoniu genetic este constituit dmtr o molecula de A R N ) virusul lui Armstrong SNONIM conomenm^ita
limfocitara
Boala lui Armstrong este o meningita acuta care se manifesta pnntr o febra dureri de cap greuri si vome Punctia lombara arata un lichid cefalorahidian limpede coninnd limfocite Evoluia acestei boli este
benign si nu necesita nici un tratament curativ particular
A.R.N. -> ACID

RIBONUCLEIC

ARNOLD (nerv al lui) Nerv format de ramura posten oara a celei de a doua rdcini cervicale
ARNOLD (nevralgie a lui) Leziune dureroasa a nervului mare al lui Arnold
CAUZE O nevralgie a lui Arnold survine m general spontan dar uneori ea este provocata de o presiune locala ARSUR
sau de anumite micri ale capului Atunci cnd durerea este continua trebuie cutata o cauza locala (leziune cervicala superioara sau leziune cervico occipitala de exemplu)
SIMPTOMESI SEMNE Nevralgia lui Arnold se manifesta pnntr o durere care plecnd din partea de sus a cefei iradiaz pana m vrful capului Cu intensitate mare asemntoare junghmnlor sau arsurilor aceasta durere poate fi
intermitenta sau continua
TRATAMENT Analgezicele si antnnflamatoarele sunt rareori eficace O infiltraie locala de corticosteroizi sau de novocama uureaz durerile pacientului in general dar uneori doar temporar
AROMATERAPIE. Terapeutica prin mgestie masaj al corpului sau inhalare de uleiuri eseniale vegetale sau de esene aromatice
Aromaterapia este o ramura a fitoterapiei tratarea bolilor prin produse derivate din plante
Uleiurile eseniale se utilizeaz fie m stare naturala cu sau excipient fie condiionate sub forma de capsule cu scopul de a fi protejate fata de oxidare
Capsulele cu esena de salvie pot fi prescrise m unele stri spasmofilice chiparosul busuiocul icnuparul eucahptul sunt active m caz de bronita In ansamblu aromaterapia are reputaia de a fi activa mai ales m fenomenele
mfectioase Mulumit ei se pot evita la unele persoane efectele nedorite ale medicamentelor dup ce s a constatat absenta unei cauze seric ase a tulburrilor lor si inutilitatea unui tratament mai eficace
ARSUR. Leziune a pielii sau a mucoaselor provocata de expunerea lor la o cldura intensa sau prin contactul lor cu un agent fizic sau chimic
Arsurile pot fi cauzate de ctre lichide m fierbere de ctre solide calde sau m combustie de ctre ageni chimic (acizi baze fosfor) de ctre electricitate sau de ctre agenii radioactivi (radiaii X)
Dup ntinderea lor se disting arsuri zise benigne (atingnd mai puin de 15% din suprafaa corpului) si arsuri grave (afectnd intre 15 si 60% din suprafaa corpului) Ele se mai clasifica si m funcie de profunzimea lor
Arsurile de gradul nti Arsurile de gradul mta afecteaz epidermul si se manifesta pnntr o rocata une ori urmai de o descuamare Ele pot antrena o febra uoara Insolatia este o arsura de acest tip
TRATAMENT Durerea poate fi calmat prin aplicarea de comprese reci sau cu apa curenta proaspta Arsurile de gradul nti sunt tratate eventual prin aplicarea de creme grase si calmante si pansate pentru a evita infectarea lor
Fhctenele (bici coninnd plasma) pot fi excizate chirurgical Aceste arsuri se vindeca repede m general m mai puin de trei sptmni
Arsurile de gradul al doilea Arsurile de gradul al doilea pot fi superficiale (afectarea cpidermului si o parte a
Primele ngrijiri care se acorda unui ars
\rsunle superficiale de mica ntindere (mai puin de 15% din suprafaa corporala) si care nu implica regiuni de risc (fata phcile de flexiune orificiile naturale) nu necesita spitalizare Partea arsa a corpului trebuie inuta sub apa
curenta rece dar nu de la gheata timp de cel puin 5 mi nute trebuie dezinfectat cu un antiseptic diluat trebuie ndepartat epidermul desprins si neaderent Fhctenele cele mai mari (bicile coninnd plasma) trebuie sa fie
excizate de ctre un medic iar leziunile sa fie acoperite cu un pansament gras (tul gras de exemplu) O injecie cu ser antitetanic este practicata la nevoie uneori asociata cu administrarea unui analgezic sau a unui anxiolitic
Daca arsura este ntinsa sau profunda se evita dez bracarea persoanei m afara cazului ca hainele nu sunt mbibate cu lichid fierbinte sau daca fiind fabricate din fibre sintetice ele risca sa se topeasc in contact cu pielea ndeosebi
trebuie evitat sa obligi arsul sa bea si daca a mgerat produse caustice sa l faci sa vomite nfurat m cearceafuri curate el trebuie sa fie ndreptat imediat spre un centru specializat
dermului crund insule de membrana bazala) sau profunde (distrugerea epidermului si a totalitii dermului) Ele se traduc prin apariia fhctenelor si pot provoca un soc cardiovascular cu cdere de tensiune si tahicardie Arsura
alternd bariera cutanata favorizeaz supramfectia
TRATAMENT Arsurile de gradul al doilea necesita o dezinfectare si punerea unui pansament steril Daca dermul este carne vie poate fi aplicata o pomda deasupra arsurii pentru a ajuta cicatrizarea In unele cazuri arsura
conduce la o pierdere treptata a pielii care se elimina m vreo doua sptmni Aceasta este urmata de o regenerare cutanata provenind din zona periferica a arsurii care permite acoperirea zonei arse
In caz de arsura profunda si ntinsa cicatrizarea nu poate avea loc rapid recurgerea la tehnicile de chirurgie repa rak ne (grefa lambou) este indicata atunci o excizie chirurgicala precoce a esuturilor moarte si grefele de piele
oferind un mai bun rezultat funcional si estetic dect cicatrizarea de la sine
Arsurile de gradul al treilea Arsurile de gradul al trei lea sau carbonizarea distrug epidermul dermul si hipo dermul Foarte profunde ele pot ocaziona distrugerea muchilor a tendoanelor sau a osului subiacent si pot sa provoace
moartea pacientului m special cnd este vorba de subieci m vrsta Totui tehnicile chirurgicale actuale permit supravieuirea subiecilor afectai pe 80% din supra lata corpului chiar m cazul de 95% arsura la subiecii tineri
TRATAMENT Aceste arsuri impun o spitalizare mtr un centru specializat si o reparare m mai muli timpi excizia chirurgicala a esuturilor moarte repararea chirurgicala (autogrefa de epiderm ndeosebi) apoi cicatrizarea
asociata ARSURA DE STOUKC

56
uneori tu intervenii de chirurgie plastica In caz de arsuri ntinse este practicata imersarea arsului m bai de ser fiziologic pentru a reduce pierderile de plasma prin supra fetele arse pentru a menine
temperatura corporala si a atenua durerea
Reeducarea kmeziterapeutica este eseniala m tratarea marilor ari pentru evitarea formam bndelor ucatnceale si redarea unei amplitudini normale a micm m regiunile kZdte mdl dles \d nivelul degetelor
Masajele sunt intre pnnre mu din penoddd de uutnzae .Reeducarea prin jocuri si ergoterapie poate duce la remvatarea manipulam diferitelor obiecte mai ales cnd e vorba de copil Ulten or ucatncile urate si
deranjante sunt corectate prin chirurgie plastic Curele termale cu dusuri puternice reuesc sa aplatizeze unele cicatrici mari
ARSUR DE STOMAC. - GASTRIT
ARTER. Vas care vehiculeaz sngele inimii spre esuturi
Arterele sunt tuburi flexibile cu perei groi Diametrul lor se micoreaz pe msura ce ele se deprteaz de mima si se subdivid ansamblul constituie arborele arterial Ultimele lor ramificaii sunt artenolele
care alimenteaz vasele capilare Printre arterele principale aorta (pornita dm ventriculul stng) si ramurile sale de divizare distribuie sngele oxigenat rou spre ansamblul esuturilor cu excep tia plmnilor
arterele pulmonare vehiculeaz sngele albastru bogat m gaz carbonic de Ia ventriculul drept spre plmni unde el este oxigenat
O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga arteriala necesita o comprimare imediata in amonte apoi o reparaie m mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta)
degenerative si/sau inflamatorii (aterom artenoscleroza arterita etc )
ARTERIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea directa a unei artere si a ramurilor sale precum si studiul eventualelor anomalii ale teritoriului pe care l irig
O artenografie este realizata prin injectarea mtr o artera a unui produs de contrast icdat Ea se numete globala daca produsul este injectat mtr un trunchi arterial (aortografie) si selectiva atunci cnd produsul
este injectat mtr o ramura (artera renala de exemplu)
INDICAII Artenografia este utilizata m principal pentru stabilirea diagnosticelor preoperatorn ea da posibilitatea s se prevad caracterul mai mult sau mai putm hemoragie al unor intervenii sa se
precizeze amplasarea vaselor si a leziunilor lor si sa se obin informaii importante cu pnv ire la circulaia venelor si arterelor
Artenografia permite sa se localizeze o ngustare arte nala un anevnsm sau originea unei sangeran digestive Ea detecteaz de asemenea unele malformaii ale vaselor (angioame fistule) leziunile traumatice
si patologule
ischemice adic provocate de o ntrerupere sau o diminuare a circulaiei sangvine (tromboza arteriala sau venoasa) Astfel m cazul unui infarct intestinal ea permite s se constate o obliterare acuta prin
tromboza sau embolie si diminuarea circulaiei sangvine Artenografia selectiva a arterei hepatice permite sa se precizeze extinderea unui cancer al ficatului
DESFURARE Artenografia necesita o spitalizare de 24 pdnd ld 48 ore Ed se practica sub anestezie locala si poate durd de ld 30 minute pdnd ld do\u ore EFECTE SECUNDARE Acestea sunt de dou
tipuri alergice si traumatice Efectul alergic este cauzat de iodul u ntmut de produsul de contrast Alergia la iod se traduce prin gretun vome erupta cutanate sau o scdere a tensiunii arteriale Medicul trebuie
sa se asigure de faptul d pacientul n a prezentat vreodat simptomele alergici si m caz c da sa i prescrie m prealabil un tratament antialergic Efectul traumatic consta mtr un risc mic de hemoragie locala
Este util nainte de orice artenografie sa se verifice absenta la pacient a vreunei deficiente de coagulare La fel o data retras cateterul dup examen punctul de punctionare va fi puternic comprimat si
supravegheat timp de 24 ore
ARTERIOLA. Vas sangvin de diametru mic care asigura legtura intre o artera si un capilar
ARTERIOPATIE. Orice boala a arterelor oricare ar fi cauza ei
ARTERIORAFIE. Suturarea chirurgicala a unei artere
ARTERIOSCLEROZA. Boala degenerativa a arterei consecutiva distrugem fibrelor musculare netede si a fibrelor
DIFERITE TIPURI DE ARTERIOSCLEROZA Sub termenul de artenoscleroza sunt reunite m general doua boli distincte
Arteriosclen ia propriu zisa este caracterizata prmtr o mgrosare difuza a peretelui arterelor de calibru mic con secutiva depunerilor de aspect vitros constituite m prin cipal din proteine plasmatice fr
depozit lipidic Artenoscleroza afecteaz artenolele
Aleroscleroza care este adesea asociata artenosclerozei este caracterizata prin depuneri lipidice pe peretele arterial si este nsoita uneori de mediacalcoza (calcificarea peretelui)
CAUZE Artenoscleroza care este nsoita de o mbtrnire precoce a elementelor vasculare este favorizata de un anumit numr de factori de risc cardiovascular intre care principalele sunt tabagismul
hipertensiunea arteriala diabetul obezitatea existenta unui nivel ridicat de coles terol m snge antecedente familiale de artenoscleroza si sedentarismul Incidena bolii creste cu vrsta procesul patologic fund
de obicei lent dar progresiv Proporia de 57
ARTRIT
brbai afectai de drtenosclerozd este mdi mdre dect ced de femei
SIMPTOME SI EVOLUIE Artenosclerozd nu se manifesta dect atunci cnd ngustarea arterei deranjeaz circulaia sangvina Simptomele sunt atunci aproape aceleai cu cele ale aterosclerozei crize de angor vertije dureri
Leziunile pot evolua spre infarct al miocardului arterit a membrelor inferioare accident vascular cerebral sau insuficienta renala
EXAMENE Anumite examene permit sa se estimeze localizarea si extinderea bolii radiografia simpla ecografid vasculdr sau drtenogrdfid atunci cnd este avut in vedere un tratament chirurgical sau o angioplastie (dilatarea
unei ngustri arteriale cu ajutorul unei sonde cu balonas montata pe un cateter de ghidare)
TRATAMENT nainte de toate tratamentul este preventiv si se bazeaz pe o ameliorare a igienei vietn (detensionare psihica activitate fizica moderata suprimarea tutunului regim alimentar srac m grsimi) Tratamentul medica
mentos deine un rol restrns vasodilatatoare si antiagre gante plachetare
ARTERIOTOMIE. Incizie a peretelui unei drtere
ARTERIT. Leziune mflamatone a unei artere
Prin extensie acest termen grupeaz te ae leziunile arteriale oricare ar fi mecanismul lor de apariie
O arterit se poate ntinde de o maniera difuza sau se poate limita la un teritoriu vascular localizat (arterele membrelor inferioare arterele coronare sau arterele carotide) Ea este uneori limitata la un singur vas (artera temporala
m boala lui Horton artera retiniana m arterita cu acelai nume) sau la poriuni ale unui vas (penartenta nodoasa) - ANGEITA ARTERIOPAT E
ARTERIT TEMPORAL. - HORTON (boala a lui)
ARTICULAIE. Ansamblul elementelor prin care oasele se unesc unele cu altele
Articulaiile pot fi afectate de doua procese unul degenerativ artroza celalalt inflamator artrita precum si de traumatisme si de tumori
Artroza este consecina uzurii cartilagiului care se subiaz si este nsoita de o osteofitoza ( ciocuri de papagal ) m vecintate Urmeaz o diminuare a mobilitii o deformare a extremitilor osoase aflate m contact si dureri
la cea mai mica micare articulara Articulaiile cel mai des afectate de artroza sunt umrul si genunchiul

Artrita mflamatia articulaiei sau a smovialei poate fi de origine mflamatone sau mfectiodsa microcnstalina sau nervoasa Puseele de artrita pot preceda sau nsoi artK /a
Un traumatism al articulaiei poate provoca o contuzie sau o plaga Pnma se traduce prmtr o durere uneori pnntr o echimoza sau o hidrartroza (efuziune de lichid seros
ntradrticular) Daca unul sau mai multe ligamente s au rupt este vorba de o entorsa Daca articulaia este separata m doua piese este vorba de o luxatie Mai mult o plaga aflata pe o articulaie expune cartilagiul care este fragil si
poate antrena o infecie
Tumorile pot de asemenea sa se dezvolte pe articulaii fie pe seama cartilagiului fie a osului unele tumori sunt benigne (condrom osteom fibrom) altele maligne
ARTRALGIE. Durere cu sediul la nivelul articulaiilor sau m chiar articulaii putnd sa nu fie nsoita de o modificdre d dspectului exterior al mbinam
ARTRIT. Orice afeciune mflamatone cronica sau acuta care afecteaz articulaiile SINONIM ostet artrita
Daca este atinsa o singura articulaie se vorbete de monoartnta cnd sunt atinse doua trei sau patru articulaii e vorba de ohgc artrita mai mult de patru articulaii e vorba de poliai irita Se numesc acropoliartnte artritele care
afecteaz articulaiile distale (mini picioare) poliartntele nzomehce sunt artritele care afecteaz m principal articulaiile din care se formeaz membrele (umr sold) spondilartropatnle sunt artritele membrelor cdre se asociaz
atingerilor inflamatorii ale coloanei vertebrale sau ale articulaiilor sacro ihace O artrita care dureaz mai mult de 3 luni se numete cronica
Artrita se taractenzea/a prin dureri adesea nocturne care pot trezi bolnavul Dimineaa articulaiile i regsesc mobilitatea doar dup o perioada de nclzire a crei durata constituie un bun martor al gradului de inflamatie Local
epidermul este trandafiriu sau rou chiar violaceu Articulaia este adesea umflata in parte datorita unei efuziuni de lichid smovial analiza acestuia dup prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulaiei) permite confirmarea
caracterului inflamator al bolii si cutarea germenelui patogen sau d microcnstdlelor Ld nevoie poate f realizata sub anestezie locoregionala o biopsie a membranei smoviale combinata cu o artroscopie care permite controlul
vizual
Artritele inflamatorii aseptice Artritele inflamatorii aseptice formedza un grup de afeciuni cu cauze foarte diverse
Reumatismul articular acut sau bf ala lui B< uillaud este una dintre principalele artrite inflamatorii aseptice El afecteazd puin articulaiile m principal genunchii coatele si gleznele iar mflamatia este foarte dureroasa dar de
scurta durata atingerea trecnd in cteva zile de la o articulaie la alta Complicaiile cardiace sunt foarte frecvente (cardita reumatismala)
Poliartrita reumatoida cea mai frecventa dintre marile reumatisme inflamatorii aparine grupului de boli de sistem sau conectivitelor Ea se instaleaz fr cauza decelabila fund favorizata de unele circumstane (surmenaj
infecie slbiciune generala) Ea atinge mdi multe drticuldtu ARTRIT CRONIC JUVENIL

58
simultan mai ales degetele si ncheietura pumnului si evolueaz pe mai muli ani
Artritele reacionate apar ca reacie la o infecie cu sediul in afara articulaiei si care este provocata de numeroase enterobacteni transmise in general prin alimentaie sau m decursul infeciilor genitale Aceste artrite intra m
cadrul sindromului oculo uretro smovial (sindromul lui Fiessinger Leroy Reiter) n 1973 s a descoperit ca aceste artrite se declaneaz mai ales la subiecii purttori ai unui grup leucocitar ereditar (grupul HLA B27) prezent de
asemenea la 90% dintre subiecii atini de spondilartnta anchilozant Este unul dintre motivele care au determinat gruparea acestor afeciuni sub denumirea de spondilar tropatn
Spondihta anchilo anta este o afeciune cronica frecventa la brbai care are sediul la nivelul articulaiilor sacro iliace si mtervertebrale Evoluia sa se ntinde pe mai muli am
Pohartrila cronic juvenil sau boalu lui Still afecteaz mai ales copiii m vrsta sub 4 am Este o poliartnta simetrica asociata cu adenopatn (umflarea unuia sau m multor ganglioni limfatici) cu o splenomegalie (creterea m
volum a splinei) si cu o erupie cutanata
Artritele septice Artritele septice sau artritele mfectioase sunt provocate de un germene care a ptruns m articulaie fie pe cale sangvina de la un focar mfectios situat la distanta fie accidental cu ajutorul unei ram deschise chiar
a unei infiltraii Acestea sunt aproape ntotdeauna monoartnte Umflat calda uneori roie articulaia atinsa devine repede dureroasa astfel meat face imposibila orice micare Bolnavul are febra nsoita de frisoane
Cnd se suspecteaz o artrita septica la un subiect acesta trebuie s fie izolat iar germenele m cauza sa fie identificat cat mai repede posibil Aceasta identificare va fi fcuta pnn hemocultura daca germenele a putut fi transmis pe
cale sangvina pnn prelevare ginecologica urmar din gtlej sau din once eventual focar mfectios (dentar smuzal cutanat etc ) si/sau prin punctie a articulaiei pentru a studia lichidul smovial si a l pune m cultura
Artritele microcristalme In artritele microcnstalme mflamatia este declanata prin acumularea in articulaii a microcnstalelor de acid uric (guta) de pirofosfat de calciu (condrocalcmoza) sau de apatita (boala caluficarilor
multiple) Aceste artrite provoac crize foarte dureroase cu umflarea rapida dar tranzitorie a articulaiei Ele se vindeca fr a las sechele
Artritele nervoase Artritele nervoase sau artropatiile nervoase se observ m cursul unor boli ale sistemului nervos (tabes snngomiehe diabet lepra paraplegie si tetraplegie de ongme traumatica) provocnd o pierdere a
sensibilitii articulaiei Traumatismele si constrngerile care se exercit asupra articulaiei nu mai declaneaz atunci contra tura reflex protectoare a muchilor din vecintate ci antre neaz o mobilitate exagerata susceptibila
sa deterioreze
articulaia si sa cree/e o deformatie importanta numita articulaia lui Charcot (umflarea chiar distrugerea articulara mai mult sau mai puin marcata)
TRATAMENTUL ARTRITELOR Unele artrite necesita un tratament specific antibiotice pentru artritele septice uncozunce m cazul gutei antunflamatoare si corticosteroi/i in poliartnta reumatoida In majoritatea cazurilor anal
gezicele si antimflamatoarele atenueaz durerea Unele artrite inflamator i aseptice pot antrena deformaii sau distrugeri articulare necesitnd uneori o artroplastie (nlocuirea articulaiei cu o proteza) chiar o artrodeza
(fusionarea chirurgicala a oaselor articulaiei) Tratamentul artritelor septice trebuie sa fie precoce deoarece leziunile osului si cartilagiilor consecutive aciunii germenelui pot deveni ireversibile m cteva zile Se poate ca
ateptnd ca germenele sa fie identificat sa se nceap un tratament cu antibiotice care va fi ajustat atunci cnd germenele va fi cunoscut si sensibilitatea sa la diverse antibiotice va fi precizata Un repaus de cteva zile cu
imobilizarea articu latiei sau articulaiilor este recomandabil Tratamentul artritelor monocnstaline este cel al afeciunii m cauza (guta de exemplu) Dei sunt importante deformrile ocazionate de artritele nervoase las m general
largi posibiliti lunctionale O contentie mtr un aparat ortopedic poate fi necesara pentru a limita micrile anormale -> POLIARTRITA
REUMATODA REUMATISM ARTICULAR SPONDILARTRO P ATI E

ARTRIT CRONIC JUVENILA. - STILL (boala a lui)


ARTRITA DENTARA. Inflamatie a ligamentului alveolodentar
Artrita dentara este provocata de o compresie exercitat asupra terminaiilor nervoase ale ligamentului intre doua structuri dure si mextensibile osul alveolar si rdcina dentara Aceasta poate fi cauzata de complicaii ale bolilor
pulpare sau prmtr o reacie congestiva si dureroasa a liga meniului din cauza unui soc sau unei serii de traumatisme (strngerea unui croet supramaltarea protetica etc ) Artrita dentara se traduce prmtr o mobilitate a dintelui si o
senzaie de contact prematur cu dinii antagomsti (impresia de dinte lung )
TRATAMENT Suprimarea acestor cauze care este suficienta adesea pentru a vindeca artrita dentara poate fi completata cu luarea de analgezice si de antunflamatoare
ARTROCENTEZ. Funcionare a unei articulaii m scopuri diagnostice sau terapeutice
Artrocenteza se practica sub anestezie locala Ea per mite prelevarea lichidului smovial se introduce m acest scop un ac destul de lung m cavitatea articulara Lichidul smovial prelevat poate apoi sa fie supus unor examene
biologice cu scopul cutam germenilor patogeni sau a celulelor anormale Dup diametrul acului utilizat este de asemenea ARTROZ
posibil sa se introduc un artroscop (sau oricare alt aparat) pentru a vizualiza articulaia In sfrit artrocenteza per mite injectarea directa m articulaie a medicamentelor necesare pentru tratarea unei afeciuni articulare (cortico
steroizi antibiotice)
ARTRODEZ. Intervenie chirurgicala constnd m blocarea definitiva a unei articulaii cu scopul de a o face nedureroasa si stabila
INDICAII Inconvenientul major al unei artrodeze este limitarea mobilitii membrului sau a regiunii de corp in cauz Chirurgii nu practica aceasta intervenie dect atunci cnd este imposibil sa realizezi o artroplastie
(refacerea chirurgicala a articulaiei) sau m caz de eecuri repetate ale acesteia O artrodeza poate fi practicata de asemenea pe o articulaie foarte deteriorata sau pentru care pierderea de mobilitate este puin deranjanta sau cnd
protezele disponibile nu sunt suficient de fiabile
ARTROGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea interiorului unei articulaii
Artrografia necesita o punctie articulara si injectarea unui produs de contrast care poate fi aerul (artrografie gazoas) un produs de contrast lodat (artrografie opaca sau lodata) sau un amestec al acestor doua metode (artrografia
m dublu contrast)
INDICAII Artrografia este utilizata m principal pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru a realiza cliee pre operatorii La genunchi ea permite detectarea unei leziuni a unui menise sau a unui ligament rsucit care provoac
dureri blocaje instabilitate sau umflare La umr examenul poate confirma ruptura musculara si complicaiile prin unele tendimte care genereaz dureri si impotenta funcionala Pentru toate articulaiile artenografia realizeaz o
explorare de finee a suprafeei articulaiilor a nveliului lor crti lagmos sau cutarea unui corp strin mtraarticular adesea de natura cartilagmoasa si care ar fi invizibil la o radiografie simpla
DESFURARE O artenografie nu necesita spitalizare si dureaz m jur de 30 minute Dup examen pacientul poate sa si reia activitatea totui fr sa solicite prea curnd articulaia examinata
EFECTE SECUNDARE Acestea sunt rare si m general benigne greuri indispoziie hemoragie locala de mica intensitate Injectarea produsului de contrast lodat poate provoca o reacie alergica Medicul trebuie deci sa se asigure
c bolnavul n a prezentat vreodat simptomele unei alergii sau daca da sa n prescrie in prealabil un tratament antialergic
ARTROLIZ. Intervenie chirurgicala viznd redarea mobilitii unei articulaii limitata m ce privete micrile sale prin tierea ligamentelor si a capsulei care nconjoar articulaia
Artroliza practicata sub anestezie locala sau generala poate fi chirurgicala artroscopica sau pur si simplu manuala
ARTROPATIE. Orice boala reumatismala indiferent de
cauza sa SINONIM ( \te( artn patie
ARTROPLASTIE. Intervenie chirurgicala constnd m restabilirea mobilitii unei articulaii prin crearea unui nou spaiu articular
Artropla\tm simpl consta in suprimarea articulaiei bolnave fr a pune o proteza m locul ei Ea este relativ rara m afara ctorva cazuri particulare (degete de la picioare m forma de ciocan)
Arlr( pla\Iiti L( mplex consta in nlocuirea in parte sau in totalitate a articulaiei bolnave pnntr o proteza Ea permite utilizarea sa ulterioara cu o buna mobilitate Intervenia poate fi realizata pe numeroase articulaii (sold
genunchi cot umr degete)
PROGNOSTIC nelegerea biomecamcii articulaiilor si evoluia diferitelor materiale utilizate au permis ameliorarea duratei de viata a protezelor Din nefericire aceasta nu este totui nelimitata Un element se desprinde uneori
de suportul sau osos m timp ce pe durata lunga se poate produce o uzura care antreneaz o disfunctie a pieselor mecanice
Realizarea unei artroplastn totale de umr este mult mai puin frecventa dect cea a unei artroplastn de sold deoarece prima da rezultate mai puin satisfctoare
ARTROSCOPIE. Examen endoscopic al interiorului unei articulaii ce permite stabilirea unui diagnostic m general pnntr o biopsie dirijata si tratarea leziunilor
Artroscopia permite examinarea structurilor invizibile prin radiaii X cartilagiu membrana smoviala ligamente ncruciate si meniscun Artroscopia cea mai frecvent realizata este cea a genunchiului si umrului dar toate celelalte
articulaii pot de asemenea sa fie examinate si operate astfel
TEHNICA Dup o deschidere minima a articulaiei practicata sub anestezie locala medicul introduce artro scopul tubul rigid dotat cu aparatura optica si instrumentele care permit realizarea chirurgiei mtraartieulare Majoritatea
componentelor articulaiei sunt accesibile sub artroscopie un corp strin articulaiei poate fi ndeprtat un cartilagiu remodelat iar un menise recusut sau scos In sfrit ligamentele pot face obiectul unor acte chirurgicale
directe Avantajul major al chirurgiei sub artroscopie este acela de a reduce timpul de spitalizare si rgazul necesar reluam funcionalitii Cicatricea este de altfel foarte mica in raport cu cea lsata de chirurgia clasica
Miniaturizarea materialului transmiterea imaginilor pe ecran au permis accesul si la alte articulaii dect genunchiul si umrul
ARTROZA. Afeciune articulara de origine mecanica si nemflamatone caracterizata prin leziuni degenerative ale ASBESTOZ

60
articulaiilor asociate tu o proliferdre d esutului ost s subiacent
LocdliZdnle cele mdi frecvente dle drtrozei sunt j,enun chiul imnd piciorul soldul ytul si colodnd vertebrdld Artrozd rahidiana mtervertebrdld sdu discdrtrozd podte lezd discul mtervertebrdl si podte fi
rspunztoare de degene rescentd sd de herniile discdle si deci de scidticd Artrozd cdre se rndmfestd nidi ales dupd Vdrstd de 60 dni este de trei ori mdi frecventa la femei dect ld bdrbdti Dei ea nu este m
sens strict o consecina d imbdtrdnirn frecventd sd creste dtunci cnd cartildgiul nu mdi dre calitile sale mitidle de suplee eldsticitdte dlunecare Lezarea cartilagiului articuldr este uneori de origine
trdumdtica Defectele gene tice de fabricaie sunt de asemened susceptibile sd o favorizeze Un cdrtildgiu normdl supus la tensiuni anormale din cdUZd unei articulaii prost constituite sau din cauza unei
activiti profesionale sau sportive prea intense poate sa se fisureze si sa fdvonzeze dezvoltdred unei ditroze Acedsta explicd de ce unele articulaii mai expuse ld traumatisme sdu ld malformaii sunt mai des
atinse decdt altele sau med de ce in unele fdmiln artrozele sunt deosebit de numeroase si precoce Artroza trebuie deci sa fie consi derata o etapa finala comuna a diferitelor cauze (genetice traumatice etc )
ale cror combinaii sunt unele mdi variate
SIMPTOME SI SEMNE Durerea pe care o ocazioneazd o artroz este mecdmca ea apare dup orice efort susinut si dispdre in repdus nederdnjand somnul La trezire ca este adesea neplcuta timp de cteva
minute (dczmortire sau mdi pldstic dezrugimre) De dltfel seventdtea si evoluia unei artroze se apreciaz prin latenta de apariie a durem Artroza poate evolua m pusee zise congestive in cursul crora
durerea devine mai persistenta Articulaia este nepenit umflatd pnntr o efuz une de lichid smovidl iar drtrocentezd precizeaz caracterul mecanic si nemfld mdtor Puseele congestive corespund la faze de
distrugere a cartildgiului (condrohza) m decursul crora nmuwt el este fodrte frdgil Podte surveni o subtiere d dcestuia cu o jumtate de milimetru pana la cativd milimetri
DIAGNOSTIC Rddiogrdfid nu podte revela nimic m timpul unui prim puseu de artrozd
Semnele rddiologice dle drtrozei evoluate sunt o pen sare locald d spdtiului drticuldr o condensare a osului situat sub rartjJdgiii sj prezenta osteofjtelor sau a uocur lor de papagal (proliferare anormala a
esutului osos din jurul cartilagiului bolnav) dtestand eforturile de refacere ale organismului Situate m afara articulaiei aceste osteofite nu antreneazd m sine nici o durere cel mult o uoara diminuare d
dmplitudinn drticuldre TRATAMENT In timpul puseelor congestive punered m repaus a articulaiei este indispensabila utilizarea unui baston pentru artrozele membrelor inferioare purtarea unui colier sau a
unui lombostat pentru artrozele cervicale sau lombare Andlgezicele dspinnd dntnnfldmatodrele si infiltidtule de corticosteroizi pot uura durerea dar nu
protejeaz fala de condroh/a O data criza trecuta articulaia i regsete adesea o funcionare normala Trebuie totui sa se evite trdumdtismele si surmendjul susceptibile sd decldnseze un nou puseu
trdtamentul consta uneori dmtr un recim alimentar pentru a diminua greutated suplimentara exercitata asupra articulaiilor Malformaiile drticuldre pot fi operdte chirurgicdl (osteotomie) m dcest stddiu
Intretmered unei bune musculdtun compenseaz m pdrte proasta stare articulara Termdlismul fizioterapta pot fi de asemenea utile Cnd cartildgiul este complet distrus si artroza antreneaz o impotenta
funcionala importanta se recurge uneori la o artroplastie (chirurgie de nlocuire articulara) sau la o artrode/d (sudurd chirurgicdla a unei articulaii)
ASBESTOZ. Boala pulmonara cronica cauzata de inhaldrea intensa si prelungita a fibrelor de amiant
Fibrele de amiant ptrunznd m plmn provoac o mflamatie care se transforma treptat m fibrozd pulmonara (mgrosared esutului pulmondr)
Asbestozd este o boala profesionala din familia pneumoconiozelor Intre debutul expunerii la pulberile de amidnt si apariia bolii trec mai muli ani (m general 10 am) Gafaiala principalul simptom al
asbestozei se agraveaz pe msura ce boala nainteaz Ea este msotitd de o tuse uscata si de o senzaie de strngere a pieptului Ca urmare se mstaled/d insuficienta respiratorie
Asbestozd s inhalarea amuntului cresc riscul de contractare a tuberculozei sau a unui cancer al pldmamlor m special la fumtori
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe radiografie scanografie explorrile funcionale respi ratorn (care pun m evidenta o diminuare a funciei respiratorii) si detectarea corpilor
asbestozici m expectoraii n lichidul bronhoalveolar si m biopsia pulmondrd O ddta declardtd dsbestozd nu dre un trdtdment eficdce Boala antreneazd o mvdhditate crescandd
PREVENIRE Preveniredesteesentidld controlul normelor de expunere profesiondla si la mediu supravegherea rdic k gica nj,urodsa a indivizilor expui De altfel m ultim i cincizeci de am dmiantul este
nlocuit m industrie cat de des este posibil prin alte minerale si m special prin fibrele de stela

ASCARIDIAZ sau ASCARIDIOZ. Boala parazitara cauzdtd de infestarea cu ascans


/stam Iwnbna ide*, (limbricul) este un vierme parazit din clasa nematodelor de culoare roz si de 20 30 cm lungime El se implanteaz m cavitatea intestinului subire si se hrnete cu chimul intestinal
lichidul care rezulta din digestia gastrica a alimentelor
CONTAMINARE Ascandiaza se contracteaz prin mgestia oudlc r de dscdns cdre murddresc apa fructele si legumele Dup ce au eclozat m tubul digestiv viermii ajung m ficat ASIALIE
plmn si apoi m intestinul subire unde devin aduli femelele depun oua eliminate prin scaune SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Prezenta viermelui se manifesta iniial sub forma de tuse si de dureri toracice Simptomele acestei
bronite dispar repede bolnavul prezint atunci semne de oboseala devine iritabil si nervos el sufer de prunt (mancanmi) de diaree de dureri abdominale de greuri si scade m greutate Diagnosticul este stabilit prin cutarea
oualor de ascans in scaune
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul consta m administrarea de medicamente antihelmmtice Infestarea se previne prin respectarea regulilor elementare de igiena splarea minilor splarea legumelor si fructelor cu apa
potabila
ASCIT. Exces de lichid intre cele doua membrane ale pentoneului una care cptuete interiorul peretelui abdominal alta care nvelete viscerele abdominale
CAUZE Cauzele posibile ale unei ascite sunt numeroase Poate fi vorba de
o boala care atinge pentoneul (tuberculoza cancer primitiv sau secundar)
o boala a ficatului comportnd o h pertensmne portala (ciroza)
o insuficienta cardiaca dreapta sau un sindrom nevrotic
o subnutriie scderea nivelului sangvin de pn teme antrennd o retentie de apa
SIMPTOME SI SEMNE O ascita de mica abundenta nu provoac nici un simptom deosebit si nu este decelabila dect prin ecografic sau punctie In schimb o ascita de volum mare provoac o distensie crescnda a abdomenului
care poate antrena o jena respiratorie Ecografia este cea care orienteaz atunci diagnosticul care este confirmat prin punctie
TRATAMENT Tratamentul unei ascite este cel al cauzei sale n caz de efuziune voluminoasa este indispensabila o punctie de evacuare a lichidului Ea antreneaz pentru organism o lipsa de apa de electrohti si de proteine ceea
ce trebuie compensat prin perfuzii mtravenoase
ASEPSIE. Absenta germenilor microbiem susceptibili sa cauzeze o infecie
Asepsia este riguros respectata in timpul interveniilor medicale si chirurgicale inclusiv m mica chirurgie (injecii perfuzii punctn) De asemenea se utilizeaz camere sterile (m ntregime aseptice) m timpul tratamentului
anumitor boli foarte delicate leucemii tratate prin iradiere totala subiecii care ajung sa primeasc o grefa sau ale cror mijloace de aprare imumtara sunt total sau parial distruse
In chirurgie asepsia este neleasa ca ansamblul de metode care apar de microbi tot ceea ce vine m contact cu plaga operatorie Ea este obinut prin dezinfectarea pielii m jurul cmpului operator prin sterilizarea instrumentelor
a pansamentelor a mnuilor si imbracamintn chirurgului si ajutoarelor sale si prin dispunerea in jurul zonei operatorii a unor cmpuri sterile esturi impermeabile de unica folosina Sala de operaie pereii si pardoseala sunt
splate zilnic aerisite prmtr o ventilaie adecvata aerul fund decontaminat cu aparate care emit vapori de antiseptic
ASFIXIE. Dificultate sau imposibilitate de a respira
Asfixia poate antrena o anoxie (ntreruperea aportului de oxigen pentru organele si esuturile vii) cu risc de coma chiar de stop cardiac
Asfixia poate rezulta dmtr o strangulare dmtr o imer sare (mec) sau dmtr o bstructie a cailor aeriene superioare (corpi strini edem infecie sufocanta) asfixia prin obstrucie poate rezulta din inhalarea unui corp strin la adult m
timpul mesei ( ptrunderea accidentala a ah mentelor m trahee ) sau la copil m orice moment ( sindromul peanuts prin inhalarea de alune) Infeciile pot si ele sa astupe caile respiratorii accidente alergice acute (edemul lui
Qumcke) unele afeciuni virale sau bacteriene tumori ale bronhiilor etc
De asemenea asfixia poate fi consecina ultima a unei insuficiente respiratorii acute sau cronice oricare ar fi cauza ei paralizia muchilor respiratori prin afectarea centrului respirator (hemoragie cerebrala) sau prin atingerea
nervilor care ce manda muchii de exemplu
In sfrit asfixia poate fi consecina unei ederi mtr un mediu insuficient oxigenat sau unei intoxicaii prin inhalare de gaze toxice de vapori sau de fum (oxid de carbon fum rezultat din incendii gaze de lupta etc )
SIMPTOME SI SEMNE Simptomele apar rapid m cazul unei asfixii prin obstrucia cailor respiratorii roseata si congestionare a fetei micri excesive ncercarea de a lupta mpotnva obstacolului transpirata convulsii Obstrucia
larmgeana provoac o respiraie dificila cu un timp inspiratorii! prelungit si zgomotos m cursul cruia regiunile prtii inferioare a gatului se scobesc m mod pronunat (tiraj) In caz de inhalare de gaze toxice manifestrile
variaz dup natura gazului adormire progresiva la oxidul de carbon tuse de intatie la clor
TRATAMENT Acesta depinde de cauza asfixiei Cel mai des acesta vizeaz nainte de toate restaurarea libertii cailor aeriene si asigurarea oxigenam de urgenta De zobstructia bucala este m general primul gest care se face in
caz de ptrundere accidentala a alimentelor in trahee Respiraia gura la gura permite restabilirea micrilor respiratorii m ateptarea primului ajutor care va practica daca este necesar o respiraie asistata si o oxigenare cu masca
sau prin mtubare Un copil care este suspectat de o larmgita sau de o epiglotita nu trebuie totui niciodat sa fie ntins in poziie cukata
ASIALIE. Absenta secretam de saliva de ctre glandele salivare SlNON M acrim? salivara aptmhe aptiahsm ASISTENT CARDIORESPIRATORIE

In cazul simplei diminuri a secreiei salivare se vorbete de hiposialie Asiaha este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapn a fetei sau a gatului sau cnd face parte din
sindromul lui Gourgerot Sjogren In schimb atunci cnd ea este legata de luarea unor medicamente care frneaz secreia salivara (beladona atropin benzodiazepme si betablocante) oprirea luam de
medicamente permite ca regula generala revenirea la o salivatie normala Asialia poate provoca att cam dentare multiple cat si infecii gmgivale Splaturi ale gurii si aplicaiile zilnice pe mucoase ale unui
gel cu fluor permit prevenirea complicaiilor De asemenea sunt recomandate vizitele regulate la dentist -> XEROSTOMIE
ASISTENT CARDIORESPIRATORIE. Ansam blu de tehnici care remediaz superficial consecinele unei insuficiente cardiace acute
metodele de asistenta respiratorie (ventilaie asistata intubatie traheala) si cele de asistenta cardiaca (care merj, de la masajul cardiac extern la contrapulsie aortica constnd m amplasarea m aorta toracica a
unor baloane care sunt umflate m diastola si dezumflate m timpul sistolei)
ASOCIERE MEDICAMENTOAS. Grupare a mai multor principii active mtr un acelai medicament sau asocierea mai multor medicamente permind creterea eficientei lor si diminuarea dozelor deci
a riscurilor generate de efectele nedorite ale fiecruia dintre ele
ASOMATOGNOZIE. Incapacitate a unui pacient de a recunoate o parte sau totalitatea corpului sau ca urmare a unei leziuni cerebrale localizate
ASPERGILOZA. Boala mfectioasa cauzata de dez voltarea unei ciuperci microscopice A\per^illu furnizaii1,
DIFERITE TIPURI DE ASPERGILOZA
Asper^ilozele imunoalergice traduc c alergie la asper gillus Ele grupeaz astmul bronsic aspergilar aspergiloza bronhopulmonara si alveolita alergica intrinseca (pncumo patia care apare la numai doua ore
dup contactul cu ciuperca alergen)
A\perf,ilozele pulmonare localizate sunt aspergilomul aspergiloza pleurala bronita aspergilara (ciuperca acoper suprafaa bronhiilor)
Asper^dozele difu e sunt aspergiloza mvaziva (importanta la subiectul imunodepnmat) semnnvaziva (importanta la subiecii diabetici sau sub tratament de lunga durata cu cortizon) si diseminata atingnd
cel puin doua organe CONTAMINARE Contaminarea se face pe cale respi ratone sau mult mai rar prin inoculare (neptura de insecta) Sporii de aspergillus sunt prezeni in suspensie m aer inhalarea lor
este deci inevitabila
Agent patogen accidental aspergillus nu se dezvolta dect atunci cnd ntlnete condiii favorabile pentru implantarea sa (alergie imunodepresie etc )
SIMPTOME SI SEMNE Se observa o tuse nsoit uneori de manifestri astmatice (respiraie uiertoare si dificulti respiratorii)
TRATAMENT Consta m administrarea de antifungice m principal amfotencina B pe cale mtravenoasa
ASPERMIE. Defect de emisie a spermei
Aspermia consta fie dmtr o absenta a ejaculam fie dmtr o ejaculare retrograda
Absenta ejaculam este consecina unei dereglri endo cnne unor probleme psihologice (crend nervozitate si anxietate) sau lurii de anumite medicamente (antihiper tensoare)
Ejacularea relr< i^rada este o ejaculare a spermei m vez ca Aceasta dereglare se constata adesea m timpul unei boli neurologice sau dup o intervenie chirurgicala (in special o ablatie a prostatei)
Raporturile sexuale efectuate cu vezica plina permit uneori o ejaculare normala
ASPIRAIE. Tehnica constnd din evacuarea gazelor l crudelor sau secreiilor nedorite din diferite caviti ale organismului cu ajutorul unui dren a unui fibroscop sau a unei sonde branate fiecare dintre
ele la un aspirator
ASPIRIN. Medicament analge/ic antipiretic anti inflamator si antiagregant plachetar in funcie de doza utilizata de folosina foarte obinuita
Denumire brevetata m unele tari cuvntul aspirin aparine domeniului public m Frana si nu numai aici unde este utilizat m mod curent pentru a desemna acidul acetllsalicihc - ACID ACETILSALICILIC
ASPLENIE. Absenta splinei de origine congenitala sau consecutiva unei ablatn chirurgicale
Prin extensie nefunctionarea splinei este denumita aspleme funcionala Aceasta se observa m special in drepanocitoza homozigota (boala sangvina ereditara responsabila de o anemie foarte grava)
Splina distruge plachetele sangvine si globulele rou prea btrne sau anormale si produce anticorpi Asplema antreneaz un risc de tromboza vasculara atunci cnd plachetele se gsesc m numr prea mare si
o fragilitate la infecii mai ales la copilul de vrsta mai mica de 5-6 am La adult riscul de infecie cu pneumococ poate fi redus prin vaccinare iar riscul de tromboza prin antiagregante plachetare La copil
sunt necesare vaccinrile complexe iar o antibioterapie preventiva este justificata
ASTAZIE. Incapacitate pariala sau totala de a pstra poziia de stat in picioare independenta de orice deficit muscular si de orice dereglare a mecanismelor elementare ale mersului ASTM
ASTENIE. Stare de slbiciune generala caracterizata pnntr o diminuare a puterii funcionale a organismului neconsecutiva muncii sau efortului si care nu dispare prin odihna
Astenia difer de oboseala fenomen natural si de admamie fenomen neuromuscular Mai curnd dect de a vorbi de astenie m general e mai potrivit sa vorbim de stan astenice fiecare avnd cauza sa (somatica psihica sau
reactionala)
ASTENOPIE. Incapacitate sau dificultate de a susine un efort vizual de aproape antrennd o vedere nceoau si dureri de cap
Astenopia acomodativa poate fi corectata prin purtarea de lentile convergente astenopia musculara prin reeducare ortoptica (gimnastica ochilor)
ASTERIXIS. Dereglare neurologica caracterizata prin secuse (contract) musculare brute si scurte d n cauza unei ntreruperi intermitente a tonusului muscular
ASTIGMATISM. Defect optic rezultnd dmtr c curbura inegal a corneei cel mai frecvent si mai rar a cristalinului sau a ansamblului globului ocular
Astigmatismul poate fi congenital sau dobndit (con secutiv cicatncn unei leziuni) El se traduce pnntr o defor mare a imaginilor de exemplu imaginea unui punct apare sub forma a doua drepte perpendiculare O persoana
afectata de un uor astigmatism poate avea o vedere buna dar poate resimi o anume oboseala vizuala Ea este uneori m acelai timp mioap sau hipermetropa
TRATAMENT Astigmatismul se corecteaz purtnd lentile cilindrice cu ax variabil Lentilele nu sunt eficace dect m cazul unui astigmatism moderat (lentile tonce)
ASTM. Afeciune caracterizata prin crize de diipnee (jena respiratorie) paroxistica siflanta atestnd o contracie brutal a muchilor care comanda deschiderea si nchiderea bronhiilor crora li se asociaz un edem si o
hipersecretie a mucoaselor cailor aeriene (fannj,e largine trahee f se nazale)
FRECVENTA Astmul este o afeciune destul de frecventa care atinge de la 2 la 5% din populaia totala si debuteaz m mod obinuit la vrste cuprinse intre 5 si 15 am
CAUZE Ereditatea este unul dintre principalele elemente de dezvoltare a astmului Acesta este consecina unei reactiviti anormale a cailor aeriene la unele alergene (polenuri acariem coninui m scuamele de animale s m
praful de casa mucegaiuri) Aceste alergene atunci cnd ptrund m cile aeriene agreseaz celulele nveliului interior al bronhiilor care rspund prin eliberarea de sub stane chimice care acioneaz direct asupra contraciilor
musculaturii bronhice alte substane cu aciune mai tardiva sunt rspunztoare de edem si de hipersecretie Unu fcu n
pot declana crize infeciile respiratorii exerciiul fizic (m particular la aer rece) inhalarea de poluani (fum de igara) uparanle luarea unc r medicamente (aspirina de exemplu)
Astmul adultului Crizele de astm sunt de o gravitate variabila mergnd de la o simpla gafaiala la o insuficienU respiratorie importanta (stare de ru astmatic) Ele survin cel mai adesea seara sau noaptea Se pot manifesta unele
semne premergtoare dureri de cap greutate digestiva strnuturi mancanmi pe tot corpul Dup cteva accese de tuse uscata expiraia devine siflanta (uiertoare) si difi cila provocnd transpiraii si o tahicardie Poate aprea o
cianozare (coloraie albastra violacee a degetelor si buzelor) Bolnavul tuete puin eliminnd o expectoratie vscoasa Aceasu criza se linitete treptat dup vreo cteva /cei de minute Revenirea la calm poate fi totala dar dup
o criza puternica persista frecvent o respiraie siflanta accentuata de expiraia forat
TRATAMENT Se bazeaz pe administrarea de bronho dilatatoare (simpatomimetice in aerosoldozator sau m njectie teoflma in comprimate sau m injecie) chiar corticosteroizi injectabili In cazurile cele mai grave este
indispensabila o spitalizare de urgenta cu scopul de a administra medicamente prin perfuzie oxigenarea bolnavului si uneori practicarea unei respirata asistate
Astmul copilului Astmul copilului poate diferi de cel al adultului prin manifestrile sale clinice si prin traUmentul sau El survine rar naintea vrstei de 2-3 ani adesea in familiile predispuse si la copiii care prezint alte
mamfesun de tip alergic (eczema a sugarului rimta alergica etc ) Evoluia sa este variabila cnd rmne limitau la doua sau trei crize izolate cnd persista pe toata durata celei de a doua copilrii disprnd la 7 ani sau la
pubertate dar puUnd reaprea la vrsta adulta Acest risc este cu att mai crescut cu cat prima criza a survenit mai Urziu
Graviutea astmului infantil tine de faptul ca el deran jeaza adesea dezvoltarea toracelui copilului precum si viaU sa familiala si colara
TRATAMENT Tratamentul astmului infantil difer puin de cel al adultului bronhodilatatoarele nu trebuie sa fie administrate naintea vrstei de 5 am dect prin nebulizare cort costeroizu trebuie sa fie evitai m prescripie
continua din cauza riscului de a influenta creterea Igiena vietn (eliminarea alergenelor exerciiu fizic adaputcu eventuala prevenire a unu astm la efort absenta tabagismului activ sau pasiv) este de asemenea importanu m
aceeai msura ca traUmentul medicamentos
COMPLICAIILE ASTMULUI Daca o criza de astm este cea mai impresionanU dar cea mai benigna dintre dispneele acute formele de astm evoluate si rebele sunt adesea grave Acesta este cazul astmului cu dispnee continua
si al starn de ru astmatic deficienta respiratorie acuta putnd surveni la orice astmatic dar a crei apariie este favorizata de abuzul de medicamente simpatomimetice Bolnavul este prada unei succesiuni de crize astmatice
intense care poate ASTRAGAL

64
Astmul i sportul
Exerciiul fizic mai ales in aer rete poate antrena o cn?a de astm n timpul unui exerciiu de intensitate moderata si de scurta durata cnza de astm se declaneaz m general dup oprirea efortului pentru a se calma spontan m 30
minute Uneori ea poate surveni m timpul unui efort prelungit oblignd sportivul sa si ncetineasc ritmul chiar sa si ntrerup temporar activitatea In acest din urma caz criza se linitete m cteva minute
Practicarea regulata a unui sport sub supraveghere medicala poate permite depirea crizei chiar poate sa o evite Natatia m atmosfera calda si umeda este sportul privilegiat al astmaticilor Unele sporturi de rezistenta (alergarea
ski fond) sunt prost tolerate daca nu se respecta perioada de nclzire In schimb sporturile cu mingea sunt adesea cel mai bine tolerate naintea efor tului un tratament medicamentos poate preveni criza de astm deosebit de
eficace este cromoglicatul de sodiu

conduce la asfixie Starea de ru astmatic se instaleaz m general m cteva ore sau m cteva zile dar poate surveni uneori fr semne precursoare Msurarea gazelor din snge indicnd o hipoxie (diminuarea nivelului de oxigen
sangvin) legata de o hipercapme (creterea nivelului de dioxid de carbon sangvin) confirma diagnosticul
Este indispensabila spitalizarea de urgenta Tratamentul se bazeaz pe inhalarea de oxigen pe luarea unei doze mari de bronhodilatatoare si pe injectarea de corticosteroizi In cazurile cele mai grave poate fi practicata o respiraie
asistata dar ea este dificil de realizat din cauza spasmului bronsic care se opune insuflam de aer ceea ce necesita presiuni ridicate
PREVENIREA SI SUPRAVEGHEREA ASTMULUI De cate ori este posibil trebuie sa se caute evitarea oricrui contact cu alergenul utilizarea lenjeriei de pat sintet ce produsele acancide m caz de alergie la acaneni
ndeprtarea minuioasa a prafului din locuina Cnd debarasarea de alergen este imposibila si daca alergenul este unic o desensibilizare specifica poate fi propusa (prin injectri cu doze crescute de alergen)
Supravegherea pacienilor astmatici este realizata prin msurarea volumului expiratonu maxim pe secunda (V E M S ) ceea ce permite aprecierea gradului de obstruc ie bronsica evaluarea severitii unei crize adaptarea
tratamentului de fond la pacient prevenirea recderilor PROGNOSTICUL ASTMULUI Frecventa si gravitatea crizelor de astm sunt variabile dup vrsta pacientului Tratamentele actuale permit ca m majoritatea timpului
astmaticii sa duca o viata normala cu condiia de a continua tratamentul de baza chiar si m absenta crizelor - ALERG E INSUFICIENT CARDIAC
ASTRAGAL. Os scurt al piciorului m forma de scnpete situat intre extremitatea inferioara a gambei si calcaneu
Fracturile de astragal destul de rare survin ntotdeauna dup un traumatism violent cel mai des un accident pe drumurile publice Tratamentul lor este fie ortopedic (cu reducerea externa si imobilizarea gipsata) fie chirurgical
Principalele complicaii constau m neconsohdarea fracturii artroza gleznei si necroza osoasa
ASTROCITOM. Tumora maligna a sistemului nervos central care se dezvolta pe seama astrocitelor (celulele constitutive ale esutului de susinere a sistemului nervos
ACHIE. Mic fragment de lemn sau din alt material care a ptruns m mod accidental sub piele
nfipta la extremitatea unui deget o achie poate provoca un panantiu Extragerea sa cteodat dificila trebuie sa respecte regulile de asepsie (utilizarea de material steril dezinfectarea plgii) In plus prezenta unei achii chiar de
mrime mica trebuie sa l incite pe subiect sa verifice daca e la zi cu vaccinarea sa antitetanica
ATAXIE. Dereglare a coordonam micrilor legata nu de o afectare a forei musculare ci de un defect de coor donare a modului de funcionare a musculaturii
Pentru ca realizarea unei micri ca mersul de exemplu sa fie normala este necesar nu numai ca fora muchilor implicai sa fie normala ci m plus contracia lor sa intervin la momentul potrivit si sa fie perfect adaptata si
coordonata aceasta presupune o informaie permanenta asupra poziiei lor Acesta este rolul sensibilitii profunde (proprietate pe care o poseda sistemul nervos de a primi a analiza si a integra stimuln) cu ajutorul vedem si a
aparatului vestibular (cuprinznd labirintul organul urechii interne responsabil de echilibru si caile nervoase vesti bulare ale trunchiului cerebral) sub comanda creierului mic
Atingerea oricreia dintre aceste structuri poate s se afle la originea unei ataxii
Ataxia prin afectarea wnubilitan profunde se carac tenzeaza prmtr un mers dezarticulat gamba este aruncata nainte m mod brusc si prost orientata piciorul ia contact cu solul prin clci Atunci cnd ochii sunt nchii deregla
Ataxia cerebeloasa se caracterizeaz prmtr un mers cu picioarele deprtate ca si cum bolnavul ar fi beat Micrile sunt executate cu o amplitudine exagerata Micrile alter native rapide sunt imposibile Ataxia cerebeloasa
este nsoita m general de o dizartrie (dificultatea de a articula cuvinte) Uneori cnd leziunea nu afecteaz dect o juma ae a cerebelului mcoordonarea este limitata la membrele de pe aceeai parte si este nsoita de o
tremuratura a acestor membre m cursul micrilor voluntare
Ataxia labirintic se caracterizeaz pnntr o tendin de a cdea mtr o parte si prmtr o deviere laterala m timpul mersului 65

ATETOZ
ATAXIE-TELANGIECTAZIE. Boala ereditara caracterizata prin asocierea unui sindrom cutanat constituit din telangiectazn (dilatarea micilor vase periferice) a unui sindrom neurologic (ataxie cerebeloasa) si a unui deficit
ATEL. Aparat destinat imobilizam unei articulaii sau a unui membru fracturat fie temporar ca prim ajutor fie pe durata lunga pentru un tratament complet
ATELECTAZIE. Prbuire a alveolelor unei pri a plmnului sau chiar ale unui plmn ntreg din cauza absentei ventilam o consecina a obstruciei totale sau pariale a unei bronhii
CAUZE Obstrucia unei bronhii poate rezulta din mai multe fenomene inhalarea accidentala a unui corp strin (aluna) astmul formarea unui dop de mucus sau mai rar o complicaie a anesteziei geneiale Au mai fost identificate
si cauze cronice de atelectazie obstrucia unei bronhi pnntr o boala a peretelui bronhie (tumora maligna sau benigna cel mai des) sau compresia cailor aeriene normale pnntr o anomalie nvecinat de exemplu de ctre ganglioni
limfatici a cror origine este cel mai adesea canceroasa sau tuberculoasa
S1MPTOME SI DIAGNOSTIC Simptomul principal al unei atelectazn este jena respiratorie De asemenea se pot constata o tuse si o durere toracica legate in general de cauza subiacenta Diagnosticul este stabilit pnntr un
examen clinic si pnntr o radiografie toracica care arata o opacitate bine delimitat aflata pe un lob sau pe un segment pulmonar
TRATAMENT Este acela al cauzei afeciunii extragerea corpului strin prin fibroscopie bronsica kme/iterapie respiratorie sau fibroaspiratie m cazul formam unui dop de secreii O data obstrucia dispruta partea prbuita de
plmn se reumfla m general treptat dar unele regiun pot rmne lezate m mod ireversibil
ATEROM. Depunere lipidica pe suprafaa interna a peretelui arterelor
Placa de aterom este vizibila pe peretele arterei sub forma unei simple pete glbui sau album care prinde forma contrastnd cu restul suprafeei rmasa sntoasa Aceste plci sunt de mrime variabila de la civa milimetri pana
la civa centimetri m diametru -* ATEROSCLEROZA
ATEROSCLEROZ. Boala degenerativa a arterei avnd ca origine formarea unei placi de aterom (depunere lipidica) pe peretele sau
n Europa ateroscleroza se afla pe locul nti al cauzelor de mortalitate responsabila fund de mai mult de i treime din decese
CAUZE Ateroscleroza este legata de multipli factori genetici si de mediu Acetia intervin mai mult ca factori
de risc crescnd posibilitatea declanam bolii si nu ca factori direci Vrsta sexul (preponderenta masculina nainte de 60 ani) unu factori genetici (hipercolesterolemia familiala) creterea anormala a nivelului de colesterol
hipertensiunea arteriala tabagismul diabetul si obezitatea sunt principalii factori de risc Asocierea a doi sau mai muli factori creste m aceeai msura probabilitatea de apariie a bolii
SIMPTOME SI SEMNE Ateroscleroza nu se manifesta dect atunci cnd placa de aterom a devenit suficient de mare pentru a perturba circulaia sngelui in artera
Ateroscleroza poate provoca atunci crize de angor accidente neurologice tranzitorii (vertije) sau dureri m membre Slmptomele depind de localizarea plcu de aterom Ateroscleroza privete mai ales zonele apropiate de mima
rscrucile bifurcatnle arterelor Ca ordine de frecventa ateroscleroza atinge aorta abdominala coronarele (arterele care hrnesc mima) carotidele interne care vasculanzeaza creierul arterele iliace si femurale ale membrelor
inferioare
E\ OLUTIE Ateroscleroza se afla la originea a numeroase boli vasculare insuficienta coronarian (criza de angor) infarctul de miocard insuficienta cardiaca tulburrile de ritm cardiac insuficienta circulatorie cerebrala si
accidentele ei neurologice (hemiplegia afazia cecitatea) insuficienta circulatorie a membrelor inferioare (arterita) hipertensiunea arteriala insuficienta renala
TRATAMENT Leziunile fund deja constituite m momentul diagnosticam tratamentul va avea drept scop limitarea consecinelor nefaste Pot fi prescrise antiagregante pla chetare chiar anticoagulante pentru a mpiedica formarea
de cheaguri sangvine Adesea sunt utile vasodilatatoarele pentru a limita simptc mele si a restaura circulaia Dar aceste medicamente nu trateaz cauzele afeciunii
In unele situaii mai grave pot fi practicate o ablatie a segmentului arterial afectat si nlocuirea sa pnntr o grefa sntoasa sau pnntr o proteza
PREVENIRE Prevenirea primara (m absenta vreunui semn pate logic) sau secundara (ca urmare a unei complicaii) este eseniala Ea se face prin depistarea factorilor de risc urmata de suprimarea lor sau de meninerea
controlului asupra lor (oprirea fumatului regim srac m grsimi de exemplu)
In cteva studii privind prevenirea secundara a putut fi dem( nstrata ncetinirea progresam aterosclerozei chiar regresia ei
ATETOZ. Dereglare caracterizata prin existenta unor micri involuntare lente neregulate de amplitudine mica nentrerupte care afecteaz ndeosebi capul gatul si membrele
CAUZE Atetoza apare cu ocazia unei leziuni a nucleilor cenuii centrali (masele de substana cenuie situate m emisferele cerebrale si ajutnd controlul micrilor) care poate fi consecina unei atingeri cerebrale a copilului m
perioada prenatala sau postnatala unei encefalite (infecia ATIREOZ
encefdlulm) unor boli degenerative precum corcea lui Huntmgton sau efectelor nedonte ale unor medicamente ca fenotiazmele sau derivaii de levodopa In acest ultim caz atetoza poate disprea o data cu ntreruperea
tratamentului cu aceste medicamente
La copil atetoza este legata in principal de o anoxie (ntreruperea aportului de oxigen m esuturi) neonatala si de un icter nuclear (smdrc m observat la noul nscut caracterizat prin alterarea nucleilor cenuii ai creierului) Ea mai
poate fi si simptomatica pentru afeciunile dis metabolice (caracterizate prmtr o perturbare a metabolis mului) sau degenerative Atetoza care afecteaz o jumtate de corp (herruatetoza) este cel mai des de origine vasculara
(hemoragica sau ischemica)
SIMPTOME SI SEMNE Ateto/a poate sa se manifeste prin micri de torsiune axiala si de nclinare sau flexic extensie a gatului si trunchiului Foarte des ea se combina cu o coree (micri dezordonate involuntare) nummdu se
atunc coreoatetoza Adesea pacientul are de asemenea dificulti sa si pstreze echilibrul si sa mearg Atetoza se atenueaz in timpul somnului dar micrile atetozice sunt intensificate de oboseala de munca intelectuala de
emoii si destimulii cutanai Micrile apar spontan sau paraziteaz un act voluntar (smcmezie) provocnd contracii care fac dificile gesturile zilnice Acestei agitaii permanente i se adaug spasme care ncremenesc micarea
timp de cteva momente Ele nu sunt dureroase dar provoac atitudini anormale foarte caracteristice bolii
La copil atetoza legata de icterul nuclear sau de anoxia neonatala este nsoita de dereglri de motricitate oculara precum si de o surditate care m caz de ischemie neonatala nu apar dect la cteva luni dup natere
TRATAMENT Tratamentul medical al atetozci se bazeaz m principal pe diazepam si pe dantrolen (relaxant mus cular) Una dintre metodele de reeducare (prin kmcziterapie ndeosebi) consta m a mvata pacientul sa si
controleze gesturile atunci cnd este supus unor stimuli senzitivi
ATIREOZ. Absenta concenitala a corpulu tiroid
Aceasta afeciune extrem de rara antreneaz o hipotiroidie (insuficienta secreiei hormonale tiroidiene) precoce nc din primele zile ale vieii Cauza acestei anomalii este necunoscuta dar este evocata o transmisie ereditara
familiala
ATOPIE. Predispoziie ereditara de a prezenta manifestri de hipersensibilitate imediata ca astmul febra de fn urticana eczema zisa atopica polmoza (sensibilitatea la gruntele de polen) unele rmite si conjunctivite precum si
diverse manifestri alergice digestive
ATREZIE. Absenta sau ocluzie m general congenitala a unui orificiu sau a unui conduct natural
Diferitele forme de atrezie sunt decelate cel mai des la natere
ATRICHIE. Mal formaie congenitala rara caracterizata prin absenta completa a parului si perilor
ATROFIE. Diminuare a greutii si volumului unui organ unui esut sau unui membru ca urmare a unei hranin insuficiente a celulelor sau a unei imobilizri
O atrc fie provine dmtr o deficienta sau dmtr o distrugere a vaselor sangvine nervilor sau a substanelor nutritive Atrofia poate fi patologica (atrofia ficatului consecutiva unei ciroze) dar si fiziologica (atrofia timusului la
adolescenta si a uterului dup instalarea menopauzei) Tratamentul unei atrofii nu este posibil dect m msura in care mai persista ( parte din organ sau din esutul m rmal susceptibil sa se multiplice
ATROPIN. Substana extrasa din beladona care poseda c aciune anticolmergica (inhibnd aciunea sistemului nervos vegetativ parasimpatic)
AUDIOGRAM. Grafic reprezentnd capacitile auditive ale fiecrei urechi
O audiograma se stabilete cu ajutorul unui audiometru aparat elcctrc mc care emite sunete de diferite frecvente (grave medii sau acute) Pe abscisa sunt exprimate frec \entele m hertz (audiograma tonala) sau procentajele de
mtehgibilitate (audiograma vocala) pe ordonata apar pierderile auditive m decibeli
Audii ^rama K nula consta m cercetarea pragurilor audi tive ale unui subiect pentru diverse frecvente
Audiograma vocala permite precizarea nelegem sila belor deci evaluarea jenei sociale antrenate de pierderea
AUDIOMETRIE. Msurare instrumentala a auzului
complement al acumetriei care este msurtoarea clinica
Se poate distinge audiometna subiectiva care necesita
colaborare intre subiectul testat si medicul sau de
audiometna obiectiva care nu necesita un rspuns al
subiectului supus testului
Audiometrie subiectiva Aceasta se practica cu un aparat electronic numit audi imetru
Audi metna aul( mant consta m a l face pe pacient sa asculte sunete variate mai nti grave apoi din ce m ce mai acute pentru a preci/a el nsui prin propria percepie pragurile auditive
Au Iumetna frecventei r nalte consta m testarea auzu lui pentru frecventele mai acute dect cele ale spectrului
Audi( metna t na/a determina pragul de audiie al fiecrei frecvente pentru fiecare ureche fie prin conductie aeriana a sunetului fie prin conductie osoasa
Audi metna vfccil determina pragurile de audiie nu numa ale sunetelor pure ci chiar ale cuvintelor din doua trei silabe ceea ce permite medicului sa evalueze dificultile de comunicare ale pacientului 67

AUTOANTICORP
Audiometrie Obiectiva Aceasta se bazeaz pe mregis trarea si analizarea rspunsurilor fi/iologicc ale sistemului auditiv
Timpanometria anah/ea/a mulumit unei sonde care obtureaz conductul auditiv extern ecoul unei vibraii sonore reflectate pe membrana timpamca m funcie dc presiuni \anabilc Acest test da informaii privind lunctio
narea urechii medii si privind permeabilitatea trompei lui Eustachm
Studiul reflfMilui <<1apedmn consta m testarea capacitilor muchiului scntei (oscior al urechii medii)
nregistrarea potenialelor e\ocale ale cailor audilne permite cu ajutorul electro/ilor plasai m diferite pri ale craniului sa se analizeze rspunsurile electrice ale cieic
-> AUDIOGRAMA

AUDIOPROTEZIST. Tehnician speciali/at care are misiunea de a alege a furm/a t adapti si i urmiri funcionarea protezelor auditive
AUR. Manifestare clinica trectoare anunnd o cri/a de epilepsie
Aura este foarte variabila dup subiect Fa poite sa mbrace forma de senzaii subiective ca halucinaii vi/uale (senzaie luminoasa percepui dc ochi fr ca ea sa fie provocata de lumina) auditive (zgomote mai mult sau mai
puin elaborate) olfactive (mirosuri cel mai adesea neplcute) etc sau o senzaie de micare mtr o parte a corpului (manifestare adversa devierea conjugata a capului si ochilor de exemplu)
AURICUL. Cavitate cardiaca ce primete san celc nainte de a l face sa treac m ventriculul corespunztor
Exista un auricul drept si unul stng fiecare fund Ie0at de un ventricul pnntr o valvult aunculoventriculari
AURICULAR (boala) Tulburare a ritmului cardiac
funcionam anormale a nodului smusal (care asigura ti mulareaelectrica a inimii) SINONIM bualaiitmiLuauriciilaia
Cauza poate fi o boala coron inana o miocardopatic sau o valvulopatie evoluata
Boala auriculara sc manifesta pnntr o alternanta a episoadelor de bradicardic (ritm cardiac lent) si dc tahicardie (ritm cardiac rapid) sau prin foarte scurte perioade de oprire cardiaca
Diagnosticul este stabilit dup analizarea datelor furnizate de un Holter (nregistrare a ritmului cardiac pe durata a 24 ore)
TRATAMENT Acesta depinde de cauza bolii si lace ade ea apel la implantarea unui stimulator cardiac (pacemakei)
AURICULOTERAPIE. Terapeutica derivata din acu punctura tradiionala care consta din tratarea diferitelor
afeciuni ale u rpului prin nepturi m puncte determinate ale pivihonului urechii

AUSCULTARE. Aciune de ascultare a zgomotelor interne ale organismului pentru a controla funcionarea unui (r can sau pentru a decela o anomalie
AUTISM. Ruptura a activitii mintale de realitatea exterioara si retragerea mai mult sau mai puin totala m lumea imaginara si a fantasmelor
<\cest termen creat m I9l l dc ctre psihiatrul elveian Eu0en Bleulcr sc aplica deopotriv adultului si copilului
Autismul copilului La copil autismul este comun pentru diverse sindroame psihoticc Cauzele sale rmn disputate l nu ca psihanalistul amtncan Bruno Betclhcim considera autismul ca o reacie de aprare a copilului care vede
orice relaie cu viul ca lund distructiva Altn l explica pnntr o
Au'ismul infantil se manifesta ntotdeauna naintea \arstci dc 30 luni cel mai adesea m primul an al vieii Autismul lui Kanncr este forma tipica El se manifesta pnntr un dezinteres al ce pilului fata de lumea nsufleit ca si
pentru propria sa imagine din oglinda prin gesturi si
ntrzierea dc limbaj este frecvent t Sensul termenului de mtism s a lar eit si acoper o parte a domeniului psihozelor infantile precoce (nainte dc 5 ani) In precizarea diagnos ticului distincia intre autism si aneralia mintala este
adesea delicata
Nu exista tratament al cauzelor autismului infantil Scoli speciale sprijinirea si sfatuirea prinilor si familiilor uneori ( terapie comportamentala (ndeosebi pentru a reduce numrul de automutilan) pot contribui la o ameliorare a
bolii
Autismul la adult La adult autismul este cel mai des un simptom clinic al schizofreniei El apare ca o aprare a subiectului fata dc angoasa provocata de lumea exterioara perceputa ca ostila si amenintoare
Autismul este o stare indescriptibila de bizarerie m care se amesteca angoasa si extazul cu un sentiment de dizolvare m infinit care poate face loc unei impresii de gol si de plictiseala insuportabila uneori cauza a sinucidem Bol
navul se rupe treptat de lumea reala care curnd nu mai arc semnific itie restrangandu se Ia ceea ce propria sa lume
AUTOANTICORP. Anticorp ndreptat mpotriva unui constituent al organismului care l produce
Autoanticorpn sunt produi in cursul bolilor autoimune si depistarea lor permite adesea sa se confirme diagnosticul bolii
Totui autoanticorpi pot aprea m mod natural la subiecii m vrsta fr sa antreneze manifestri clinice Ei nu par deci sa lie in mod sistematic patogeni AUTODIALIZ
AUTODIALIZ. -+ HEMODIALIZA
AUTOGREF. Grefa m tare grefonul este prelevat chiar de la subiectul m cauza
Autogrefa este opusul alogrefei practicata intre doi indivizi ai aceleiai specii dar diferii genetic si se deosebete si de heterogrefa efectuata intre doi indivizi de specii diferite (de exemplu grefa de mima de babuin la un om)
Spre deosebire de alogrefa si heterogrefa autogrefa prezint avantajul de a nu antrena fenomenul de rejectie (respingere)
AUTOIMUNITATE. Stare patologica a organismului devenit victima a propriilor sale mijloace de aprare imumtara
Rolul sistemului imumtar este de a apar organismul fata de agresiunea germenilor exteriori Dereglarea acestui sistem provoac apariia anticorpilor duntori organismului (autoanticorpi) Bolile autoimune se caracterizeaz
prin distrugerea unui organ (glanda tiroida in tiroidita lui Hashimoto) sau neutralizarea unei funcii (transmiterea influxului nervos ctre muchi in cursul miastenici)
AUTOMEDICATIE. Luare de medicamente fr avizul medicului
Unele medicamente vndute fr reeta sunt disponibile pentru o automedicatie Este absolut obligatoriu sa se respecte instruciunile de folosire in timpul tratamentului sau sa fie cerute sfaturi farmacistului In fapt aceste
medicamente aflate in vnzare libera pot fi nocive daca sunt necorespunzator folosite De altfel este ntotdeauna impor Unt sa se respecte o prescripie medicala si sa fie utilizate medicamentele doar m perioada pentru care au
fost prescrise nu si ulterior pentru o tulburare similara
AUTOMUTILARE. Comportament m cursul cruia subiectul i provoac rniri sau leziuni
Automutilarea se ntlnete la copiii arierai sau psihotiu mstitutionahzati lovituri de cap repeUte de perete sau muscarea pumnilor etc La adult aceasta constituie o complicaie grava a psihozelor (melancolie schizofrenie
ipohondrie deliranU) care necesita o spiuhzare de urgenta In sfrit ea poate fi utilizau ca mijloc de antaj de ctre psihopai sau de ctre isterici ceea ce nu exclude trecerea la fapte
AUTOPSIE. Act medical realizat dup moarte si des tinat determinam cauzelor ei SINONIM necropsie
Autopsia trebuie sa fie fcuta cat mai devreme posibil pentru a eviU alterrile cadavrului Ea cuprinde examinarea encefalului a organelor interne abdominale a toracelui si a gatului Se cauU punerea m evidenU a leziunilor m
special a acelora care ar fi putut determina moartea iar prelevrile sistematice sunt realizate din toate organele m vederea examinrilor biologice si microscopice Unele esuturi pot
chiar face obiectul ca m cursul anchetelor criminalistice al unui studiu toxicologic
AUTOTRANSFUZIE. Injectare intravenoasa a unui subiect cu propriul lui snge prelevat naintea unei intervenii chirurgicale sau m cursul acesteia SINONIM transfuzie autolo^a
Primele autotransfuzu dateaz din deceniul al aptelea al secolului nostru iar riscul de a contracta SIDA prin transfuzie a dus dup 1987 la creterea cererilor si a utilizam acestei metode Autotransfuzia micoreaz probabilitatea
de a se transmite primitorului un snge contaminat (cu virusul SIDA dar si virusul hepatitei cu agenii palu dismului si ai sifilisului) ca si riscul de accidente trans fuzionale prin incompatibilitatea de grup sangvin Totui ea nu
poate fi utilizata in caz de anemie severa sau cnd starea generala a pacientului este precara Dup modul de obinere a sngelui se disting diferite tehnici de auto transfuzie
Au otransfuzia amnata se practica m luna care precede intervenia Se efectueaz doua sau patru prelevri de aproximativ 400 mihlitn fiecare la interval de o sapUmana Sngele pregtit si conservat este retransfuzat m
momentul interveniei sau m orele ori zilele care urmea/a
Recuperarea preoperatorie se practica m cursul anumitor intervenii Sngele pierdut este recuperat cu ajutorul unor aparate speciale apoi este filtrat si retransfuzat bolnavului Aceasta tehnica poate fi izolata sau asociata
precedentei tehnici
Hemoddutia preoperalorle asociau tehnicilor precedente sau izolata consta m prelevarea a doua sau trei uniti de snge (de 400 milihtri) cu 24 pana la 48 ore naintea interveniei si m nlocuirea lor pnntr un lichid mai puin
dens cu scopul ca bolnavul sa si pstreze volumul sau de snge total
AUTOZOM. Cromozom ale crui informaii genetice nu intervin m determinarea sexului > CROMOZOM
AUZ. Funcie senzoriala care permite captarea sunetelor de ctre ureche si transmiterea lor prin intermediul nervului cohlear la creier unde ele sunt primite si analizate
Auzul este o funcie posibila mulumit sistemelor auditive periferice si a celui central
Sistemul auditiv periferic este format din urechea externa medie si interna
Urechea externa (pavilionul si conductul auditiv extern) protejeaz urechea medie si acioneaz ca un receptor amplificnd unele frecvente
Urechea medie situau m casuU timpanului (caviutea osului temporal) amplifica sunetele si asigura transmiterea lor urechii medii O membrana elastica foarte subire timpanul izoleaz urechea medie de exterior Oscioarele
(ciocnelul nicovala si seana) transmit vibraiile urechii interne Trompa lui bustachio comunica cu fanngele si menine constanta presiunea interioara AVORT
Urechea interna cuprinde cohleea m fata si sistemul vestibulosemiurcular m spate Celulele uliate externe ale cohleei amplifica mesajul sonor si l transmit celulelor ciliate interne care atunci traduc informaia mtr un mesaj
nervos
Sntemul audiln cennal este constituit din fibre nervoase care plecnd de la celulele ciliate interne se unesc la baza conductului auditiv pentru a forma nervul auditiv (nervii auditivi constituie a opta pereche de nervi craniem)
ca si din cortexul temporal unde influxul nervos se transforma m senzaie contienta a mesajului auditiv si permite interpretarea de ctre subiect
AVITAMINOZ. Ansamblu al fenomenelor patok gice cauzate de carene m una sau mai multe vitamine
Devenite rare m tarile occidentale avitaminozele se ntlnesc m principal in tarile m curs de dezvoltare Ele pot fi consecine ale unei carene a aportului alimentar ale unei absorbii digestive insuficiente sau ale unei utilizri
deficiente de ctre organism a acestor vitamine
Avitaminoza A se manifesta in principal prin tulburri oculare hemeralopie (slbirea sau pierderea vedem m lumina puin intensa) si xeroftalmie (diminuarea trans parentei conjunctivei si corneei)
Avitaminoza Bl are ca expresie majora boala numita beri beri
Avitaminoza B2 sau anboflavmoza antreneaz tulburri oculare (scderea acuitii vi/uale fotofobic prin scnsi bihtate anormala la lumina) si leziuni cutanomucoasc (crparea buzelor)
Avitammo a B6 are manifestri multiple si bine cum scute la animal dar m patologia umana nu exista caracterizata o avitaminoza B6
Avitaminoza B12 vorbind la propriu nu exista dar exista o afeciune boala lui Biermer care se caracterizeaz prin absenta absorbiei de vitamina B12 ca urmare a unei alterri a mucoasei gastrice
Avitaminoza C confirmata antrenea/a scorbutul si la sugar boala lui Barlow
Avitaminoza D are drept consecina un rahitism la copil o osteomalacie (afeciune caracterizata pnntr o nmuiere a oaselor) la adult si la orice vrsta si m anumite mprejurri o tetame
Avitaminoza K antreneaz fenomene hemorayce
Avitaminoza PP antreneaz pelagra
AVORT, ntrerupere prematura a sarcinii
n folosirea curenta cuvntul avort este utilizat ca sinonim al ntreruperii voluntare a sarcinii (I V S ) m timp ce expresia natere falsa desemneaz un avort spontan In plus se numete avort terapeutic o ntrerupere a sarcinii
provocata din motive medicale
Avortul spontan Acesta nseamn pierderea neprovocata a ftului nainte de a 180 a zi de sarcina El este numit m mod curent natere falsa
CAUZE Cauzele de avort spontan multiple trebuie sa fie stabilite pentru a pune in aplicare tratamentul adecvat
Cau ele materne grupeaz cauzele genitale (hipoplazia sau malformaiile utermc smechnle salpmgita fibromul si tumora uterului beanta colului utenn) cauzele hormonale (insuficienta m estrogem sau progesteron
insuficienta hormonala globala hipotiroidia excesul de androgem) cauzele generale (carena alimentara intoxicaia o boala mfectioasa diabetul sifilisul traumatismele diverse) Doar avorturile repetate justifica investigaiile
de durata dar cercetarea cauzei de avort trebuie totui ntreprinsa concomitent cu tratamenul
Cau ele (n ulare corespund unor anomalii fetale si repre 7inta m jur de 70% din naterile false Aceti factori acioneaz ndeosebi m timpul primului trimestru de sarcina si provoac moartea ftului naintea expluziei sale
Sarcinile multiple si hidrammosul (excesul de lichid amniotic) fac parte din cauzele ovulare
SIMPTOME SI SEMNE La nceputul sarcinii semnele unei iminente de avort constju din metroragti (pierderi mici de san 0e rou) nedureroase uneori li se asociaz si colici Odihna absoluta la pat nsoita de un tratament
medical (hormoni antispastice) se dovedete cel mai bun mijloc de lupta mpotriva acestor ameninri de avort Ecografia permite sa se verifice locul de implantare a embrionului (ipoteza unei sarcini extrautenne) m caz de
beanta a colului utenn prevenirea avortului necesita un serclaj al uterului si repausul total
In schimb creterea progresiva a pierderilor sangvine si a durerilor nsoite de deschiderea colului anuna avortul propriu zis Avortul se numete complet daca ftul si placenta au fost expulzate el nu necesita nici un tratament
deosebit In schimb daca exista o retentie placentara in cavitatea uterma ne putem teme de o hemoragie sau de o infecie locala Este necesara efectuarea unui examen revizia uterma in mediu spitalicesc
TRATAMENT Pentru a asigura vacuitatea uterma se practica un chiuretaj sub anestezie generala sunt prescrise imediat antibiotice pentru a preveni o eventuala infecie Cauza avortului este cutata imediat cu scopul de a putea
institui daca este cazul un tratament care sa permit evitarea unui nou avort
Avortul provocat Aici se face deosebirea intre avortul provocat din motive terapeutice si avortul provocat m caz de pericol
Avort provocat din motive terapeutice Acesta se practica m orice moment al sarcinii la cererea ambilor prini sau a unuia dintre ei daca viata mamei se afla in pericol (insuficienta fie cardiaca fie renala fie respiratorie S l DA
cancer etc ) sau daca exista un risc mare de atingere a copilului de o afeciune deosebit de grava si incurabila Examene adecvate permit verificarea presupunerilor de atingere fetala (ecografie biopsie a vilozitatilor conale
ammocenteza serodiagnostice sangvine) AVULSIE DENTAR

70
Avortul terapeutic ale crui complicaii apai doar m mod excepional este efectuat m mediu spitalicesc prin administrarea de prostaglandmc
Avort m Situaii de pericol Acesta se realizeaz la nceputul sarcinii pe baza justificam situaiei si dup informarea privind riscurile medicale la care este expusa femeia
Acest avort este practicat sub anestezie locala sau generala prin aspiraie endouterma cu o canula sau cu o seringa (metoda lui Karman) sau mult mai rar din cauza riscurilor de lezare a mucoasei utcnne prin chiuretaj Aspiraia
poate fi nlocuita pana m a 49 a zi de amenoree pnntr un tratament care asociaz mifepnstonul (RU 486) si un derivat de prostaglandine administrat la 36-48 ore dup luarea mifepnstonului Aceste produse sunt contraindicate m
caz de tabaysm regulat sau de ali l act n de risc cardiovascular (hipcrlipidemie diabet) Ap< i este recomandat un contraceptiv * NTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII STERILITATE
AVULSIE DENTAR. Extragere sau luxare a unui dinte
Avulsia dentara poate fi provocata (avulsie terapeutica) sau spontana ca urmare a unui soc (avulsie traumatica)
Avulsia dentara terapeutica Este intervenia chirur
gical denumita m mod curent extracie dentara m cursul
creia dintele este eliminat m ntregimea sa (coroana si
rdcini)
INDICAII Aceasta intervenie radicala devenita r tra m
zilele noastre poate fi realizata
atunci cnd terapcuticile obinuite sunt inoperante (cana este foarte ntinsa fractura coronoradiculara paro dontopatie avansata etc )
atunci cnd dinii sunt deranjani sau rspunztori de o malocluzie (proasta suprapunere a dinilor maxilarului superior peste cei ai maxilarului inferior deranjnd masticaia sau genernd complicaii infectioase sau
probleme estetice) Astfel la copil dintele definitiv poate erupe atunci cnd dintele de lapte se afla mea pe arcada Extragerea acestuia din urma va permite adesea repozitionarea corecta a dintelui m evoluie
in caz de tratament ortodontic
pentru a preveni un risc mfectios naintea unei operaii chirurgicale pe mima sau a unei radioterapn a cancerelor fetei asupra dinilor care constituie focare mfettioase
DESFURARE In general este practicata o anestezie local Anestezia poate fi generala atunci cnd este vorba de extracia dinilor de minte inclui m mod complicat a mai multor dini in acelai timp ori m cazul pacienilor
deosebit de anxiosi sau a copiilor Gingia din jurul dintelui este dezlipita de dinte si dintele este tras Astuparea alveolei se face ncepnd cu cheagul Dup complexitatea interveniei starea dintelui si a bolnavului antibioticelor si
antimflamatoarelor li se pot asocia analgezice si splarea gurii cu preparatele obinuite
COMPLICA FII Puin frecvente m general complicaiile pot lua forma unei alveohte (mflamatia alveolei) sau a unei hemorign Dinii care au fost extrasi pot fi nlocuii prin prote/e fixe (puni) sau mobile sau chiar prin
implanturi
Avulsia dentara traumatica Aceasta este luxatia unui dinte in urma unui soc
In acest caz avulsia este nsoita uneori si de alte leziuni fractura marynn alveolare rnirea buzelor Incisivii superiori ai copiilor de 7 K) ani sunt expui m mod deosebit mai ales daca ei ocupa o poziie prea anterioara Cu ocazia
unui accident trebuie ntotdeauna pe cat e posibil sa se recupereze dintele sau dinii avulsati m fapt se ncearc adesea reimplantarea lor dei rezultatele sunt incerte Aceasta reuita depinde de supravieuirea ligamentului
parodontal condiionata de 3 elemente rdcina dintelui avulsat nu trebuie sa fie nici rzuita nici curata dintele trebuie sa fie reimplantat foarte repede (m mai puin de o ora) si conservat in ateptarea reimplantarn m ser
fiziologic sau m lapte tratamentul efectuat de ctre dentist trebuie sa cuprind o contentie si ngrijirea preventiva a rdcinii Respectarea acestor condiii precum si o serioasa supraveghere radiologica timp de un an favorizeaz
men tinerea durabila a dintelui reimplantat
AZOOSPERMIE. Absenta totala a spermatozoizilor m sperma emisa

Azoospermia este o cauza importanta de sterilitate mas culma Ea difer de oligospermie (cantitate mica de spermatozoizi) si de astenospermie (insuficienta mobilitate a spermatozoizilor) Azoospermia afecteaz aproximativ l %
dintre brbai
Cercetrile efectuate prin examene clinice si dozri hormonale permit sa se stabileasc doua forme de a/oospermie azoospermia excretone si azoospermia secretone
Azoospermia excretone Spermatozoizii se formeaz normal m testicul dar obstrucia canalelor deferente sau cpididimelor mpiedica transportul lor spre veziculele seminale si prostata Aceasta obstrucie poate rezulta dmtr o
boala cu transmisie sexuala dmtr o tuberculoza dmtr o intervenie chirurgicala practicata m regiunea inghinala sau dmtr o infecie cronica a aparatului genital
Azoospermia secretone Spermatozoizii nu se mai formeaz in testicul Biopsia tcsticulara confirma aceasta anomalie Cnd aceasta azoospermie este congenitala ea poate proveni dmtr o cnptorhidie (testiculele ramase m
abdomen) dmtr un sindrom al lui Klmefelter (prezenta unui cromozom X suplimentar) sau dmtr o mucoviscidioza Azoospermia secretone este uneori consecutiva unei orhite (mflamatie testiculara) sau unor tratamente
antitanceroase Majoritatea acestor forme de azoospermie nu au m prezent vreun tratament
AZT.
ZlDOVUDINA BABESIOZ sau BABESIELOZ. Boala parazitara datorata infestam globulelor rou de ctre babesoide
Babesoidele sunt protozoarc care parazitea/a (mul si numeroase animale (piroplasmoza canina) Denumirea bohi si a protozoarelor deriva din numele savantului roman Victor Babes
Infecia se transmite prin neptura de cpue apar tmand unor specii variate Sub forma sa benigna care se ntlnete frecvent in SUA babesioza se traduce prin febra astenie transpiraii si dureri musculare In Europa ea survine
mai ales la subiecii care au suferit ablatia splinei n acest caz este vorba de o forma grava care se manifesta pnntr o anemie acuta care apare brutal si pnntr o msufi cienta renal severa
Tratamentul asociaz m afara de ndeprtarea cpuei care rmne prinsa m piele mai multe zile transfuzii sangvine metode de epurare a sngelui prin rinichi artificial si antibiotice
BACIL. Bacterie m forma de bastonas spre deosebire de coci (bacterii rotunde) si de spirochete (bacterii spiralate) Baciln sunt rspunztori de numeroase boli diftene dizenterie tetanos tuberculoza etc
BACIL ACIDO-ALCOOLOREZISTENT. - MYCO
BACTERIUM

BACTERICID, -. Care omoar bacteriile care le distruge


BACTERIE. Flinta aparinnd unui grup caracterizat printr o structura umcelulara foarte simpla cu nucleu difu/ si care se reproduce prin suzipantate (divizarea m doua) Unele bacterii au un efect benefic asupra organismului ca
cele care triesc m intestin si contribuie la digestie si cele care prezente m permanenta pe piele mpiedica bacteriile patogene sa o colonizeze (flora saprofita) Alte bacterii sunt patogene si se afla la originea a numeroase
afeciuni Ele ptrund m organism m diferite moduri inhalare (tuberculoza diftene tuse convulsiva) mgestie (febr tifoida) prin aparatul urogenital (bolile cu transmisie sexuala ca sifilisul si blenoragia) prin play (tetanosul) sau
pr n f liculn pilosi (furuncule) Infeciile bacteriene cutanate sunt favorizate de cldura transpiraie si astuparea pieli cu scutece sau cu pansamente
BACTERIOLOGIE. Dis
bacteriilor
.tudiului
BACTERIOSTATIC, -A. Se numete orice fenomen sau orice substana ndeosebi antibiotica (tetracicline ci )ramfemcol macrohde) capabile sa mhibe multiplicarea bacteriilor fr sa le ucid
BACTERIURIE. Prezenta a bacteriilor m urma

Dei urina este in mod normal sterila o bactenune nu este sinonima ntotdeauna cu o infecie a cailor urmare n fapt urina poate fi contaminata tn momentul emisiei sale sau al prelevam atunci se vorbete de bactenune nepato
loyca Pentru ca o bacteriune sa fie semnificativa (adic ea sa ateste o infecie a vezicii a uretrei sau a rinichilor) sunt cerute criterii foarte stricte mai ales un numr de bacterii mai mare de 10 000 pe mililitrul de urma
Germenii prezeni m urma se caut cu ajutorul unui examen citobactenologic al urmii (E C B U ) asociat cu o numrat are de germeni
BAGASOZ. Boala respiratorie cauzata de inhalarea pulberilor rezultate din partea lemnoasa a trestiei de zahr ramase dup extragerea zahrului
BALANIT. Inflamatie cel mai des acuta a glandului si a poriunii dintre gland si preput
O balanita poate constitui o localizare particulara a unei dermatoze (psoriazis eczema lichen aftoza) sau poate avea o origine (umorala chiar canceroasa Balanitele mfectioase cauzate de bacterii de ciupercile microscopice
(candida) de parazii (tnch monas) sau de virusuri (herpes) sunt boli transmisibile sexual
Tratamentul balamtei este cel al cauzei sale ndat ce aceasta a fost determinata
BALANTIDIOZA sau BALANTIDIAZA. Boala para zitara a colonului cauzata de infestarea cu Balanlidium coli

BALNEOTERAPIE

72
Balantidioza prezenta pe toata suprafaa globului dar mai ales m zona tropicala afecteaz porcul si mai rar omul Contaminarea se face prin paraziii nchistai (chistul fund forma de rezistenta a protozoarelor m mediul exterior)
prin ingerarea apei infestate sau a crnii de porc insuficient gtita
Aceasta zoonoza (boala a animalului transm sibila la om) se traduce prmtr o dizenterie cu scaune mucoase si sngernde prin dureri abdominale si uneori prin hemoragii intestinale o pentonita si o colita cronica
degetelor sau m f( rma de chilot pentru pansamentele
penneului
Banda/nle mecanice se fac cu bandaje hermare corn
puse din una sau de ua pernie (bule alungite in general din
cauciuc destinate comprimam onfiuului hermar) si o
centura de susinere
BARBITURIC. Medicament utilizat m tratarea epilepsiei
BALNEOTERAPIE. ngrijire prin bai a corpulu ntreg sau a uneia din prile sale
Balneoterapia este utilizata in cura afeciunilor reumatismale dermatologice si otonnolaringologice Se utilizeaz diferite tipuri de ape crora h se adaug sau nu soluii medicamentoase
f Bile medicamentoase se fac m cada aici pot fi introduse numeroase substane medicamentoase Bile antiseptice (triclocarban clorhexidma permanganat de potasiu) se impun m dermatozele infectate Bile emohente (amidon
ovz ulei de soia ulei de arahide etc ) permit o nmuiere a excesului de keratma epidermica (psoriazis keratodermu uscare cutanat jxeroza) Bile antiprungmoase (produse vegetale ulei mineral hpoproteme) sunt prescrise mai
ales pentru pruntele alergice
Bile termale utilizeaz apele de izvor termal la tem peratura de ieire la suprafaa rcite sau nclzite Izvoarele sunt indicate pentru diferite afeciuni dup compozit a apei (bogata m calciu m sulf m fier m cupru m sulfat in
bicarbonat! m bioxid de carbon etc )
Bile de nmol sunt obinute prin amestecarea apei termale cu un noroi Ele sunt indicate in special m trata mentul reumatismului - TERMALISM
BALONARE. -> DISTENSIE ABDOMINALA
BANDAJARE. Tehnica utilizata pentru a menine la locul lui un pansament pentru a exercita o compresie sau pentru a imobiliza o parte a corpului sau a unui membru
DIFERITE TIPURI DE BANDAJARI
Bandajanle umple sunt constituite din rnduri de fasu (de pnza de latex de tricot elastic) care acoper in ntregime sau nconjoar o parte a corpului Aplicate in mod circular spiralat oblic inversat sau ncruciat dup partea
corpului avuta m vedere bandajanle simple sunt utilizate frecvent pentru a menine un pansament pentru a imobiliza membrul care a suferit o entorsa m particular de glezna si pentru contentia abdominala
Bandajanle zise pline sunt realizate cu buci mari de pnz pliate astfel meat s imobilizeze un membru rnit (in caz de luxatie a umrului de traumatism al antebraului etc ) prin legarea sa de torace
Bandajanle tabulare se realizeaz cu cilindri din jeise sau mpletitura mare utilizate frecvent pentru pansarea
Barbituncele diminueaz activitatea sistemului nervos central dar nu mai sunt utilizate ca hipnotice (inductori de somn) din cauza efectelor lor nedorite
Ele sunt contraindicate in caz de alergie la produs de porfine (tulburare de metabolism) de o insuficienta renala si respiratorie severa de sarcina (m afara faptului ca este necesar) si de alptare Administrarea lor se face pe cale
orala sau injectabila
EFECTE NEDORITE Unul dintre principalele lor efecte nedonte este declanarea unei tolerante (necesitnd o eres tere progresiva a dozelor putnd merge pana la toxico mame) Aciunea sedativa somnolenta pe care ele le
antreneaz pot fi stnjenitoare asocierea cu alcoolul ampli fica acest efect Barbituncele provoac de asemenea reacii cutanate dureri articulare scderi de tensiune arteriala anemii si crize de porfine Barbituncele sunt m plus
induc ton enzimatici ele stimuleaz enzimele hepatice raspun zatoare de degradarea a numeroase medicamente care nsca atunci sa devin mai puin eficace (anticoagulante orale betablocante depresoare ale sistemului nervos
central contraceptive orale)
BARLOW (Sindrom al lui) Tulburare cardiaca asociind un zgomot anormal si un suflu m timpul sistolei SINONIM balonizare valvulara
Sindromul lui Barlow este legat de o scpare de snge prmtr o valva sau chiar prin doua valve mitrale Aceasta scpare este consecina unei leziuni speciale numita pro lapsus caracterizata pnntr o micare anormala a valvei care
face o proeminenta m cavitatea auriculului stng Acest prolapsus cauzat de o anomalie a texturii valvei este detectat la aproximativ 5% din populaie dar numai la o f arte mica proporie da natere unor complicaii cel mai
adesea benigne (amplificarea scpm mitrale tulburan ale ritmului cardiac) sau in mod excepional mai grave (embolie infecie a valvei)
BAROTRAUMATISM. Orice manifestare patologica legata de variaiile de presiune din interiorul organismului Un barotraumatism survine la plonjarea submanna sau m avion fie la coborre fie la urcare (accident de decom
presie) De asemenea mai pot surveni accidente zise baro metrice la subiecii aflai sub ventilaie asistata (subieci mtubati sau traheotomizati expui la suprapresiunea unui respirator artificial) 73

BTRNEE
BARTHOLIN (glanda a lui) Fiecare dintre glandele situate de o parte si de alta a jumtii posterioare a onficiului vaginal SINONIM glanda vulvovagmala
Rolul lor consta m d secreta m permanenta dar mai ales cu precdere m timpul raporturilor sexuale un lichid diluat si incolor care contribuie la lubnficarea vaginului
BARTHOLINIT. Inflamatie a uneia sau chiar a celor dou glande ale lui Bartholm
O bdrtholimtd survine cel mai des plecnd de la o infecie vagmala Ea poate de asemenea sa succeada infectm unui pseudochist (chist fr epiteliu) format dup obturarea canalului excretor al glandei
Simptomele sunt o umfltura roie si dureroasa a prtii posterioare a vulvei nsoita de febra Ca urmare se poate forma un abces semnalat pnntr o tumefiere cu prezenta puroiului subiacent La nceputul
inflamatiei tratamentul face apel la antibiotice Daca exista un abces tratamentul este atunci chirurgical
BARTONELOZ. Boala infectioasa provocata de o bacterie Gram negativa Barlonella bacilliformi\ transmisa omului prin neptura unei insecte flebotomul din genul Lulzomya SINONIME anemie de
Peru boala a Im Carnon febr de Oroya
Bartoneloza face ravagii m stare endemica m vile nalte ale Anzilor omul este singura gazda cunoscuta a acestui germene
Tratamentul eficace daca este aplicat mea din faza iniial consta m administrarea de antibiotice
BASEDOW (boala a lui) Boala autoimuna a glandei tiroide SINONIM boala a Im Grave-,
Aceasta boala afecteaz mai ales femeile tinere Ea este uneori o boala de familie sau este asociata unui diabet zaharat Un eveniment marcant al vieii pacientului (sur menaj schimbare familiala sau
profesionala) poate fi un factor declanam
Boala lui Basedow este cea mai frecventa dintre cau/ele de hipertiroidie (creterea produciei de hormoni tiroidiem) SIMPTOME SI SEMNE Sunt observate trei feluri de semne
Semnele de hipertiroidie foarte frecvente motiveaz adesea consultaia medicala pierdere in greutate dei pofta de mncare se pstreaz tremuratun oboseala si agitaie
Gui,a mrirea difuza st benigna a tiroidei ceea ce pro voaca o umflare a gatului este un semn constant Palparea tiroidei permite estimarea mrimii si ntindem
Semnele oculare se manifesta cu o importanta foarte variabila retractia pleoapei superioare ceea ce face privirea mai strlucitoare semne inflamatorii (roseata edem) exoftal mie (ochii ieii din orbite)
eventual bilaterala paralizia muchilor oculomoton Atingerea oculara poate preceda sau urma dup mai muli am de la apariia unei hipertiroidn
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul bolii lui Basedow este clinic fondat pe asocierea simptomelor El
este confirmat prin examene sangvine care pun m evidenta un nivel mic de tireostimulma si o cretere a nivelului de hormoni tiroidiem si prin suntigrafia cu tehnetiu care de/valuie o hiperfixare difuza a
acestei substane in totali tatea glandei tiroide
Tratamentul poate fi medicamentos (antitiroidiene de sinteza) chirurgical (tiroidectomie pariala) sau poate face apel la medicina nucleara (injectarea unei doze mdivi dualizate de iod 131 radioactiv care se
va fixa m glanda tiroida si o va distruge m funcie de gradul hiperfunctiei sale)
Vindecarea fr sechele este obinuita dar sunt posibile recderile (resutele)
BAZIN. Centura osoasa situata m josul abdomenului ce susine coloana vertebrala creia u sunt ataate membrele inferioare
Bazinul este format din cele doua oase ihace care se articuleaz m spate de o maniera rigida cu sacrumul prelunyt m jos cu coccisul
EXAMENE Bazinul se exploreaz m principal pnnexa mene radiologice convenionale Adesea se realizeaz o scanografie pentru a face un bilan mai precis al fracturilor cotilului
PATOLOGIE In principal patologia consta m fracturi
Fracturile centurii owa\e pehiene sunt frecvente Ele

asociate cu leziuni ale organelor interne ale bazinului In caz de dubla fractura a inelului pelvian sau de disjunctie a simfizei pubiene trebuie mpiedicat prin statul la pat sau prin traciune ta bazinul sa
suporte greutatea corpului pan la consolidare adesea dup reducerea fracturii prin trac tiune sau chirurgie In schimb fracturile care nu antreneaz instabilitatea bazinului (fractura aripii ihace fractura prin
scoatere musculara sau hgamentara) sunt tratate m general prin metode ortopedice nechirurgicale (traciune corset gips) bazinul suportnd atunci greutatea corpului
Fracturile cutaii cotiloide frecvente antreneaz o atingere a articulaiei coxofemurale De asemenea trata mentul lor este dificil si apariia unei artroze post traumatice nu este rara
O^teila pubtand (inflamatia simfizei pubiene) este cauzata de obicei de microtraumatisme repetate care s au exercitat asupra bazinului Ea poate surveni la fotbaliti mamfes tandu se pnntr o durere m
partea interna a zonei inghinale cu umflare In majoritatea cazurilor vindecarea este reali zata prin repaus
BTTUR. Calozitate dureroasa pe un deget de la

picior -> CALOZITATE


BTRNEE. Cea de a treia perioada a vieii urmnd copilriei si vietn adulte BUTORILOR DE LAPTE
74
Grania dintre vrsta adulta si btrnee este trecuta m cursul telui de al aselea deceniu de viata cu numeroase variante de la individ la individ
Din punct de vedere medical btrneea este marcata prin cea mai mare frecventa a afeciunilor majore artenoscleroza cancere boli degenerative

Din punct de vedere social se pot distinge doua perioade de btrnee In timpul pnmeia uneori denumita si vrsta a treia subiecii fie ca sunt sau nu bolnavi rmn autonomi Aceasta parte de viata care merge de la 61) la 80 am
aproximativ este astzi mult mai bine trita dect m secolul trecut mulumit m particular progreselor igienei prevenirii si terapeuticii Cea de a doua corespunznd la ceea ce se numete vrsta a patra privete subiecii foarte in
vrsta afectai adesea m grade diferite de tulburri motorii si de deficite senzoriale si/sau intelectuale care n priveaz m msura mai mare sau mai mica de autonomia lor
BUTORILOR DE LAPTE (sindrom) BURNETT (smdromul lui)
BUTUR. Lichid absorbit pe gura destinat sa corn penseze pierderile de apa ale organismului
Fata de cei 2 5 litri pe care organismul n pierde m fiecare zi m medie butura trebuie sa aduc minimum l litru (restul fund furnizat de ctre alimente sau fund produs m timpul reaciilor chimice de transformare a alimentelor m
orga nism) Dintre buturi doar apa este realmente mdis pensabila
DIFERITE TIPURI DE BUTURI Apa potabila (de la robinet sau vnduta la sticla) spre deosebire de apa pura (apa distilata) conine m soluie bioxid de carbon si elemente minerale (sruri de calciu
magneziu fosfai carbonai etc ) Apele minerale au un coninut m minerale variabil dup sursa
Sucurile de fructe w de legume proaspete sunt bogate m special in vitamina C si m sruri minerale Sucurile de fructe aduc calorii (de la 100 la 200 kilocalorn pe litru) prin intermediul zaharurilor simple (glucoza fructoza
zaharoza) pe care le conin iar preparatele industriale conin o cantitate suplimentara de zahr m principiu menionata pe eticheta Nectarurile sunt preparate de asemenea adugnd apa si /ahar sucului de anumite fructe prea
acide sau prea bogate m pulpa (caise piersici banane)
Infuziile aromatice (ceai cafea tizane) au o valoare nutritiva nula cu condiia sa nu li se adauge zahr Cafeina pe care o conin ceaiul si cafeaua le confer proprieti stimulante diuretice si cardiotonice Abuzul de aceste bau
tun risca la persoanele predispuse sa antreneze nervozitate palpitaii si insomnie Cafeaua este de altfel o excelenta sursa de vitamina PP iar ceaiul furnizeaz de asemenea v (aminele grupului B si fluor Tizanele conin principii
aai\c care variaz dup plantele din cate au fost fcute
Bulunle an matizate nealcoolizate sunt m general srace in vitamine (cu condiia ca pe eticheta sa nu fie menionat contrariul) si mai bogate in zahr dect sucurile proaspete de fructe (exista intre 55 si 100 grame de zahr
mtr un litru de limonada 98 grame mtr un litru de Coca Cola 103 grame mtr un litru de Pepsi Cola mai mult de 100 grame mtr un litru de Tonic) Aceste buturi sunt adesea fcute gazoase prin adugarea de gaz carbonic
(gazeificare) si colorate cu ajutorul unui aditiv autorizat Buturile pe baza de cola (Coca Cola Pepsi Cola) conin cafeina (o cutie de Coca Cola conine aproximativ aceeai cantiUte de cafeina ca o ceaca de ceai)
Buturile ala < luate (cidru bere vin etc ) trebuie sa fie consumate cu moderaie si interzise copiilor
CANTITATEA DE ALCOOL CONINUTA INTR UN LITRU DE BUTURA ALCOOLIZATA
Butura
Gradul de alcool
Grame de alcool pur
mtr un litru de butur
Vin alb sau rou de 10 Voi
Vinde 12Vol
Bere de masa
Bere export
Bere de lux
Cidru
Vin dulce aperitiv

Rom
Lichior (tip Benedictma)
Pastis 45
Coniac
Gin vodca whisky
Dup Alimentau n el nutrii nhumau,

10
12

80
96

3 sau 4
5 pana la 8
2 pana la 6
16 aproximativ
33 aproximativ
43 aproximativ

24 sau 32
40 pana la 64
40 pana la 64
16 pana la 48
128 aproximativ
264 aproximativ
340 aproximativ

45

360

45 pana la 60
45 pana la 60

360 pana la 480


360 pana la 480

(de Hcnn Dupm Jcan L u Cuq Mane


Ircnc Malcv

vak Cathcniu. Luynaud R uaud


Annc Mane

5 pana la 8

Bcrthicr cd 1 r ESF)

75
BEHQET
VL. Perturbare a elocuiunii caracterizau prin ezitare repetare sacadata pau/e penibile si chiar impiedi tare completa a facultii de a articula
Blbial este o tulburare frecventa la copil mai ales m rndurile bieilor
CAUZA Cauza blbielii nu a fost stabilita cu certitudine Blbial poate depinde de cauze afective (soc emotiv intens hiperemotivitate nevrotica) sau poate fi consecina unei dezvoltri sen/orimotorn defectuoase Incidena sa
familiala (intre 30 si 35% din cazuri) a dus la incriminarea unui factor ereditar
SIMPTOME SI E\ OLUTIE Blbial survine la copil m timpul perioadei de achiziionare a vorbirii si limbajului m general intre 18 luni si 9 am Apariia sa se face m mod insidios intmzandu se pe mai multe sptmni sau mai
multe luni ea este marcata prin tulburri episodice copilul se blbie atunci cnd se afla m faze de excitaie sau de stres ori atunci cnd se grbete sa comunice Ulterior tulburarea poate deveni cronica Se observa semne
asociate tulburri motorii afectnd fata muchii respiratori si fenomene vasomotorn (nrosirea fetei hipersalivatie) In plus un sfert din copiii blbii prezint m paralel o ntrziere m dezvoltarea vorbim si a limbajului
Blbial este puternic influenat de contextul emo tional Unele situaii (ca telefonul) tind sa amplifice tulbu rrea Ea se atenueaz atunci cnd copilul striga sau cnd optete si nu afecteaz cantatul Lectura recitarea o atenu
eaza de cele mai multe ori Blbial m sine atunci cnd este de durata genereaz un mare numr de reacii emotio nale consecutive sentimentului de a fi incapabil sa vorbeasc m mod corect Ea poate fi automtrctinuta prin
teama de a se balbai
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul se bazeaz n esen pe reeducarea ortofomca Aceasta pare m mod particular indicata si eficace in blbial copilului de vrsta mica Ea se impune cu att mai mult m mod imperios
cnd blbielii i se adaug o ntrziere m vorbire si limbaj Exista diferite tehnici de reeducare ortofomca adaptate la vrsta si la comportamentul fiecrui copil In caz de blbial fiziologica se recomanda prinilor sa nu repete
cuvintele copilului care ncepe sa vorbeasc cu scopul de a nu favoriza repetrile si de a nu fixa fenomenul De civa am s au dezvoltat tehnici terapeutice ca psihoterapia corn portamentala care se adreseaz mai degrab
copilului mare copilului care a cunoscut descurajarea ruinea dificultile de afirmare din cauza blbielii sale Psihoterapnle de tip psihanalitic dau rezultate m cazurile m care predomina o suferina psihologica Unele
medicamente pot fi uneori prescrise in formele severe Aproximativ 80% dintre copiii atini de blbial se vindeca si aceasta naintea vrstei de 16 am
Este util sa se repereze dificultile de instalare a vorbim si limbajului la copilul foarte mic cu scopul de a le trata
cat mai devreme posibil ceea ce permite adesea sa se evite apariia blbielii
B.C.G. (vaccin) Vaccin antituberculos
B C G ui (sigla bacilului lui Calmette si Guenn mven tatorn vaccinului) a fost fabricat plecnd de la o cultura de bacili WKC batlerium tuberculosi\ bovi\
Vaccinul B C G un vaccin viu atenuat permite sa se (btma o imunitate durabila fata de tuberculo/a El mai este utih/at si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie) Vaccinare obligatorie m 64 de
tari este recomandata m multe alte tari Vaccinarea se practica uneori chiar de la natere m mediile de risc (membru al familiei unui tuberculos copiii personalului spitalicesc etc ) dar cel mai des naintea intram m colectivitate
(cres grdinia) prin injectare mtradermica sau prin multimjectare (inel) aplicata pe bra sau pe coapsa Un test de control m ce privete dobndirea imunitii este realizat 3 luni mai trziu prin intradermoreactia la tuberculma
cu inel sau timbru Vaccinarea trebuie sa fie recomandata daca rezultatul testului este negativ tentativa poate fi rennoita de trei ori maximum
Vaccinul nu provoac dect uoare reacii locale (mica pustula ucatnceala) Acestea evolueaz in mod excepional mtr o ulceraie sau cu diseminarea leziunii Bolile de piele si strile de imunodepresie constituie contraindicaii
ale acestei vaccinri
BEANTA A COLULUI UTERIN. Malformaie carac tenzata pnntr o deschidere anormala a onficiului colului utenn
CAUZE Beanta colului uterm este cel mai des de origine traumatica ea apare dup o natere dificila sau dup un avort provocat traumatic Cnd este congenitala beanta este asociata adesea cu alte malformaii utcnne
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Beanta colului utenn se manifesta numai m timpul sarcinii si poate antrena fie un avort tardiv (m cursul celui de al doilea trimestru de sarcina) fie o natere prematura Diagnosticul este stabilit
prin cahbrarea colului cu o bujie (instrument cilindric pentru msurarea unui canal sau unui orificiu) Diagnosticul este confirmat prin histerografie si/sau histeroscopie
TRATAMENT Se bazeaz pe serclajul colului uterm m primele trei luni de sarcina
BEHCET (boala a lui) Afeciune cronica evolund m pusee inflamatorii recidivante
Aceasta boala rara este o afeciune a vrstei adulte Ea survine m principal m Orientul Mijlociu m Japonia si m bazinul mediteranean Boala lui Beh^et pare sa fie o boala autoimuna m declanarea creia ar juca un rol o infecie
cauzata de un virus mea neidentificat
SIMPTOME SI SEMNE Afeciunea este adesea cronica si recidivanta ea se traduce prin afte ale mucoaselor bucala BEJEL

76
si genitala uneori ale pielii prin artrite si pnntr o uveita (mflamatie a ochiului) Ea mai poate sa stea la originea unei meningite si comporta adesea o atingere vasculara (arterita anevnsm arterial debita)
Apariia ulcerelor intestinale epididimitei si a simpto melor neuropsihiatnce este de asemenea posibila
TRATAMENT Administrarea de corticosteroizi m doze ridicate si de imunodepresoare permite cel mai adesea sa se opreasc rapid fenomenele inflamatorii ndeosebi infla manile oculare Totui o diminuare importanta a
acuitii vizuale survine m unele cazuri m general dup 6 10 am de la debutul atingem oculare
Contramdicatule sunt insuficienta respiratorie si miaste m ca si oricare asociere cu alte substane deprimante ale sistemului nervos central (alcool psihotrope de exemplu)
Administrarea se face oral sau pentru urgentele ca angoasa acuta pe cale injectabila
EFECTE NEDORITE Toxicitatea benzodiazepmelor este m ansamblu slaba Dar unul dintre efectele nedorite cele mai grave dei rar este apariia unei toxicomanii subiectul este constrns sa urmeze consumarea medicamentului
din cauza apariiei unor tulburri grave atunci cnd este oprita folosirea lui Un alt efect periculos pentru conductorii de veh cule somnolenta Se mai poate observa si o oboseala ca si erupii cutanate
BEJEL. Boala mfectioasa contagioasa consecutiva unei infestri nevenenene cu Trep< nema palhdum S NON M w//n endemic
desert ale Orientului Mijlociu si Sahelului Transmiterea sa a crei modalitate este prost cunoscuta se face m timpul copilriei pe cale bucala
Bejelul provoac ulceraii cantonate la nivelul mucoa selor si zonelor umede ale pielii (gura zona anogenitala) nedand loc unei alte complicaii si lsnd subiectul mtr o stare generala buna Mai trziu pot aprea leziuni cutanate
de mica gravitate (keratodermie palmoplantara [mgrosarea stratului cornos al boitei plantarei)
Treponema palhdum sta de asemenea la originea sifi hsului interpretarea serologiei poate fi dificila la adult Tratamentul bejelului consta m administrarea de penicilina
BELADON (atropa belladona) Planta din familia solanaceelor SINONIM iarba diavolului mtrguna
Beladona planta erbacee malta este deosebit de otra vitoare Bacele ei violacee sunt rspunztoare de intoxicaii grave (agitaie cu delir) Frunzele sale si rdcinile sunt folosite pentru extragerea unor alcaloizi (atropin hioscia
mina) cu utilizri terapeutice
BENIGN,-. l Calific o boala care evolueaz m mod simplu si fr consecine grave spre vindecare 2 Carac tenzeaza o leziune necanceroasa localizata si care nu antreneaz nici o diseminare de metastaze m esuturile
nvecinate (spre deosebire de cea maligna)
BENZODIAZEPIN. Medicament utilizat m principal m tratarea anxietii si insomniei
INDICAII SI CONTRAINDICAII Benzodiazepmele care au un efect anxiohtic sunt utilizate ca sedative psihice ele diminueaz anxietatea sub diferitele ei aspecte (tensiune psihic emotivitate inhibiii psihologice)
tulburrile psiho somatice agitaiile psihiatrice Unele dintre ele sunt pre scrise special mpotriva insomniei In plus benzodiazepmele sunt utile si m anestezie pentru a atenua contracturile musculare si in cursul tetanosului
BERGER (boala a lui) Boala cronica a glomerunlor renali caracterizata prin prezenta imunoglobulmei A m aceste uniti filtrante SINONIM nefropatie tu l^A
Boala lui Berger afecteaz mai ales subiecii tineri cu ) neta preponderenta a celor masculini
SIMPTOME SI SEMNE Boala lui Berger poate sa se manifeste pnntr o hematune (prezenta de globule rou m urma) vizibila cu ochiul liber survemnd adesea m paralel cu infeciile cailor aeriene superioare (lannge farmge fose
na/alc) In alte cazuri afeciunea evolueaz fr simptome evidente descoperirea sa adesea ntmpltoare este urma rea unui examen care pune m evidenta o hematune micro scopica uneori asociata cu o slaba protemune
(prezenta proteinelor in urina)
TRATAMENT SI EVOLUIE Nu exista nici un tratament specific al acestei afeciuni ale crei cauze si evoluie sunt mea prost elucidate Insuficienta renala care constituie riscul major face indispensabil un control medical
regulat Boala lui Berger evolueaz m general foarte lent m mai muli am Aproximativ o cincime din bolnavi ajung la un stadiu care necesita tratamentul prin hemodializa (tehnica de curire a sngelui pnntr o filtrare prin
membrana semi permeabila) sau o grefa renala
BERI-BERI. Boala cauzata de o carena m vitamina B l (tiamma)
Beri beri se ntlnete la unele populaii subahmentate din tarile m curs de dezvoltare Boala rara m tarile m dustnalizate ea nu se ntlnete dect la persoanele care au o alimentaie foarte dezechilibrata ca alcoolicii sau unele
persoane m vrsta
CAUZE Vitamina Bl care se gsete mai ales m cerealele complete m ficat in carnea de porc si m drojdia de bere joaca un rol important in metabolismul glucidelor Fr ea creierul nervii si muchii nu pot funciona corect
SIMPTOME SI SEMNE Beri beri se manifesta mai nti pnntr o oboseala si o pierdere m greutate Boala poate evolua in continuare sub doua forme Beri beri uscat care afecteaz in principal nervii si muchii are ca
simptome principale o amorire o senzaie 77

BICARBONAT DE SODIU
de arsura a gambelor si o atrofie musculara In cazurile mai grave bolnavul nu mai poate merge nici chiar sa se mai ridice m picioare
Ben beri umed se traduce in principal pnntr o insufi cienta cardiaca mima nemaiajungand sa si joace corect rolul de pompa venele se congestioneaz si apar edeme pe gambe si uneori pe trunchi si pe fata In absenta trata
meniului tulburrile de ritm cardiac si o evoluie rapida a insuficientei cardiace pot avea un deznodmnt fatal
TRATAMENT Acesta consta m administrarea de vitamina Bl bolnavului Vindecarea rapida este in majoritatea czu nlor totala
BERILIOZ. Boala pulmonara rara datorata inhalam de pulberi sau de fum coninnd benliu un metal dur care intr m compoziia a numeroase aliaje

IER-BOECK-SCHAUMANN (boala a lui)


- SARCOIDOZ

BETABLOCANT. Medicament capabil sa se opun anu mitor efecte ale catecolaminelor (adrenalina noradrenalma dopamina) organismului
INDICAII SI CONTRAINDICAII Betablocantul pe durata ndelungata sau ca urgenta este indicat m hiper tensiunea arteriala angorul tulburrile de ritm cardiac infarctul miocardic si prevenirea morii subite dup un infarct
precum si migrenele si algiile fetei (sindrom durere s specific fetei) Glaucomul (hipertensiunea mtraoculara) poate de asemenea sa fie tratat cu betablocante
Contramdicatiile variabile de la un produs la altul trebuie sa fie respectate m mod absolut de ctre subiectul m vrsta bloc aunculoventncular (ncetinirea conductiei influxurilor electrice intre auricule si ventricule) insuficienta
cardiaca nestpnita pnntr un tratament bradicardia (ncetinirea ritmului cardiac) importanta arterita sindromul lui Raynaud (tulburare circulatorie a minilor evolund prin crize)
Aceste medicamente sunt administrate mai ales pe cale oral uneori pe cale injectabila in caz de urgenta Impc tnva glaucomului sunt disponibile anumite produse sub forma de colir
EFECTE NEDORITE Unele din ele sunt benigne tulbu rari digestive (dureri de stomac greuri vome diaree) astenie insomnie si comaruri sindromul lui Raynaud si parestezn (furnicturi) ale minilor si picioarelor erupie
cutanata Alte efecte sunt mai grave bloc auncuk ventri cular bradicardie cdere a tensiunii insuficienta cardiaca criza de astm hipoglicemie (mai ales la diabeticii tratai cu hipoglicemiante) impotenta
n plus trebuie supravegheata asocierea cu alte medi camente antiantmice si sa nu se ntrerup vreodat m mod brusc un tratament cu betablocante deoarece aceasta poate provoca un infarct la persoanele atinse de angor
BETALACTAMINA. Medicament antibiotic activ mpotriva unor bacterii
Familia betalactammelor se mparte in doua grupuri mari de produse penicilinele si cefalosponnele
BETASTIMULANT. Medicament capabil sa reproduc unele efecte ale catecolaminelor (adrenalina noradrenalma dopamina) organismului S NONIME betaadrener^ic beta \impatornirnetic
INDICAII SI CONTRAINDICAII
In pneumdt^ie betastimulantele sunt indicate pentru dilatarea bronhiilor m cursul crizelor de astm sau m trata mentul lor de baza (uneori naintea unei activiti sportive) si in alte bronhopneumopatn obstructive (afectarea
difuz a bronhiilor cu jena respiratorie) ca bronita cronica
In (b\letrica betastimulantele contribuie la diminuarea contraciilor utenne in cadrul pericolului de natere pre matura si m decursul unor nateri dificile
Contramdicatiile sunt angorul necontrolat pnntr un tratament si infarctul miocardic Atunci cnd medicamentele acestea sunt utilizate pe cale injectabila asocierea cu unele anestezice cu antidepresoarele de tip I M A O cu digi
(alicele (medicamente cardiologice) si cu antidiabetice este nerecomandabila si trebuie sa se fac cu prudenta
Administrarea betastimulantelor se face pe cale orala pe cale injectabila sub forma de aerosol prin nebuhzare (pneumologie) sau ca supozitoare (obstetrica)
EFECTE NEDORITE Se pot produce tulburri neurosen /onale (agitaie tremuratun vertije dureri de cap) diges tive (greuri vome) si cardiace (palpitaii accelerarea ritmului cardiac) reacii alergice o hiperglicemie (creterea
nivelului glucozei sangvine) sau o hipokahemie (scderea nivelului potasiului sangvin)
BEZOAR. Agregat de substane nedigestibile care stag neaza m tubul digestiv
Bezoarele se formeaz cel mai des in stomac mai rar in intestinul subire
Unele bezoare nu dau natere nici unui simptom altele antreneaz tulburri digestive si alimentare cronice (dureri abdominale anorexie greuri constipatie) Diagnosticul se stabilete pnntr o radiografie a tubului digestiv sau
pnntr o fibroscopie (examenul interiorului stomacului efectuat cu ajutorul unui gastroscop aparat de observare dotat cu un sistem optic mritor care se introduce prin esofag pana in stomac)
Tratamentul consta pe de o parte in eliminarea bezoaru lui (fie prin aciunea enzimelor capabile sa l digere fie extragandu l prin endoscopie sau prin intervenie chirur gicala) iar pe de alta parte prin acionarea asupra cauzei
BICARBONAT DE SODIU. Antiacid utilizat pentru calmarea unei indigestii sau a unui pirozis (acreala a st macului) 78
Bicarbonatul de sodiu se administreaz pe cale orala sub forma de pulbere El provoac adesea eructatn si o jena abdominala Din cauza aportului excesiv de sodiu utilizarea prelungita poate antrena un edem al gleznelor si
greuri Din acelai motiv bicarbonatul de sodiu este contraindicat in caz de insuficienta cardiaca sau renala (risc de edem)
BICEPS. Muchi al membrelor superioare si inferioare avnd una dintre extremiti legata de os prin doua tendoane separate
BICUSPIDIE. Malformaie congenitala a inimii carac tenzata prin prezenta a doua valve sigmoide m loc de trei in general la nivelul valvulei aortice
BIERMER (boala a lui) Anemie re/ultand dmtr o proasta absorbie a vitaminei B12 in stomac SINONIME anemie a luiBiermer anemie pemicioata hoaa a lui Aikhwn Biermer Boala lui Biermer se ntlnete mai ales m a doua
jumtate a existentei
CAUZE Aceasta este o boala autoimuna cauzata de distru gerea celulelor gastrice care secreta acidul clorhidric si fac torul intrinsec absenta celui din urma provocnd o proasta absorbie a vitaminei B12 In afara rolului sau m
sistemul nervos vitamina B12 este indispensabila sintezei A D N ului absenta sa are consecine importante ndeosebi asupra vietn esuturilor m diviziune celulara rapida ca mduva osoasa si antreneaz o diminuare a numrului
polmuclearelor neutrofile (globule albe care intervin m lupta mpotriva infeciilor) si a plachetelor precum si apariia de megalo blaste (globule rou de mrime mai mare dect cea normala) SIMPTOME SI DIAGNOSTIC
Simptomele sunt acelea ale oricrei anemii paloare astenie dispnee Diagnosticul se stabilete prin mielograma (examenul celulelor maduvei osoase) care pune m evidenta o anemie megaloblastica cu un nivel sczut de vitamina
B12 m snge m timp ce nivelul acidului folie (alta vitamina susceptibila sa explice o anemic megaloblastica) este normal Absenta acidului clorhidric si a factorului intrinsec m stomac este pusa m evidenta fie prin dozare directa
m lichidul gastric prelevat prin tubaj fie prin testul lui Schillmg
TRATAMENT Se bazeaz pe injectarea de vitamina B12 pe cale intramusculara pana la corectarea anemiei apoi o data pe luna pentru tot restul vieii Este prudent ca mucoasa gastrica sa fie supravegheata prin fibroscopie
efectuata din doi m doi ani boala putnd favoriza apariia unor polipi susceptibili sa degenereze
BIGUANID. Medicament diabetului nemsulmo dependent
amentul
BIL. Lichid secretat de ctre celulele ficatului contribuie la digestia grsimilor
Bila de culoare galben verzuie si cu gust amar con tine apa electroliti (substane aflate in soluie m apa sub forma de ioni) un pi cment bilirubina care rezulta din descompunerea hemoglobinei si din sruri biliare care
emulsionand grsimile (fragmcntandu le m picaturi microscopice) joaca un rol indispensabil m digerarea lor de ctre intestin
Secreia biliara variaz la adult de la O 5 la l litru pe 71 Ea este permanenta dar se amplifica m momentul mesei
BILHARZIOZ. Boala parazitara datorata infestam cu bilharzu (sau schistosomi) SINONIM \chi<*towmia?d
Bilhar/ule sunt viermi din clasa trematodelor care triesc m aparatul circulator al omului
DIFERITE TIPURI DE BILHARZIOZE Omul este afectat de patru tipuri principale de bilharzu Sihi\tosoma manwni si Schi^tctoma /up/iniLiim (care provoac bilharziozele intestinale prezente pentru cea cauzata de 5 manwni
m Antile m Brazilia m Africa neagra m Egipt si m Peninsula Arabica si pentru cea cau/ata de 5 /apomcum m China in Filipme m Indonezia si in Peninsula Indochtneza) fn.histowmu intercalalum (la originea unei bilharzioze
rectale prezenta m Africa Centrala) Schitfowma hae.mato hntm (cauznd o bilharzioza urinara prezenta m Africa si m Orientul Apropiat)
Aceti viermi diferii au acelai ciclu de dezvoltare si de reproducere fiecare specie de vierme paraziteaz o specie bine precizata de molusc de apa dulce Transmiterea bolii se face la contactul cu apa care conine larvele
Acestea ajung in vasele sangvine unde se dezvolta Viermii aduli care msoar civa milimetri lungime triesc m cupluri in venele abd< menului vezicii urinare intestinului rectului ficatului si splinei durata lor de viata poate
depi 15 ani Femeia depune zilnic sute de oua care se propaga in urma si scaune
SIMPTOME SI SEMNE Trecerea embrionilor prin piele provoac un prunt (mancanme) la locul de ptrundere Cteva sptmni mai trziu apar o febra o diaree si placi de urticane O analiza a sngelui efectuata m acest stadiu
pune m evidenta o cretere marcanta a numrului de globule albe eozmofile si a anticorpilor antibilharziem Aceasta faza numita invazie se observa rar m cazurile de bilharzioza urinara ea este mai frecventa m bilhar/iozele
intestinale
Bilharziozele intestinala si rectala se traduc prin diaree si dureri abdominale Explorarea colonului pune m evidenta prezenta de polipi si ulceraii ale intestinului gros Infestarea poate de asemenea sa provoace o cretere de
volum a ficatului si splinei nsoita adesea de o ascita (efuziune de lichid m cavitatea peritoneala) si de dezvoltarea de vance esofagiene si abdominale
Bilharzioza urinara se manifesta prmtr o hematune adic prin prezenta sngelui m urma care este adesea nsoita de dureri la eliminare Examenul radiologie al vezicii o poate arata ca fund calcificata Ecografia si urografia
mtravenoasa evideniaz adesea polipi ai vezicii 79

B.K. VIRUS
si o dilatare a cavitilor renale Infestarea mai poate sa se traduc si pnntr o splenomcgalie (creterea in volum a splinei) prin atingeri ale aparatului genital ale plmnilor si ale inimii
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Examenul microscopic al scaunelor urmii si al unui fragment de mucoasa rectala evideniaz prezenta oualor caracteristice parazitului
Tratamentul consta m administrarea pe cale orala si timp de una sau doua zile a unor medicamente antihelmin tice oxamnichma (activa fata de Schutowma manwm) sau praziquantel (activ fata de cele patru
bilharzn) Eficace si bine tolerate aceste medicamente permit tratarea unui mare numr de bolnavi fr spitali/are
PREVENIRE Aceasta consta m asigurarea unui mod orga mzat de eliminare a fecalelor (construcia de latrine) absenta contactului cu apele de suprafaa infestate (instalarea de puuri) sau distrugerea
molustelor prin produse chimice Recurgerea la vaccinare ar constitui o soluie dar ea mea nu este practicabila la scara mare
BILIRUBIN. Pigment galben brun care proune din degradarea hemoglobinei (si a ctorva ali pigmeni respi ratorn) si constituie principalul colorant al bilei
BILIVERDIN. Pigment biliar de culoare verde re/ul tand din degradarea hemoglobinei
Biliverdma este formata in mduva osoasa si in splina prin degradarea hemoglobinei din globulele rou imbatra mte Ea este m continuare transformata m bihrubma si eliminata mpreuna cu bila in intestin
BIOCHIMIE. tiina consacrata studiului compoziiei si reaciilor chimice ale materiei vn si ale substanelor care rezulta m urma acestora SlNONIM chimie biol< gica
BIOETIC. - ETICA

MEDICALA

BIOLOGIE MOLECULAR. tiina consacrata studiului moleculelor susintoare ale mesajului ereditar (acizii nucleici A D N si A R N )
BIOPSIE. Prelevare a unui fragment de esut sau de organ in scopul de a fi examinat microscopic
INDICAII O biopsie este indicata atunci cnd se dorete un studiu anatomopatologe (structura globala a frag mentului vzut la microscop) si uneori biochimic (cercetarea diverselor substane) imunologic
(punerea m evidenta a antigenelor) genetic sau bacteriologic Biopsia permite de asemenea diagnosticarea unei anomalii locale de exemplu o tumora sau ale unor simptome generalizate ca m timpul unei boli
de sistem Uneori se caut sa se asigure ca o leziune cunoscuta (ulcer de stomac sau alta) nu conine celule canceroase Mai multe biopsii succesive pot fi practicate pentru a verifica daca evoluia unei boli
este
favorabila sub tratament Biopsia intervine adesea dup examene mai uor de reali/at (dozri sangvine radiografii) Ea aduce o certitudine a diagnosticului si nu o probabilitate si indica intre mai multele
varieti cunoscute ale unei aceleiai boli pe cea care este in cauza biopsia precizeaz ntinderea leziunilor gradul lor de penetrare m esuturi Aceste probleme au importante repercusiuni prognostice si
terapeutice de exemplu un cancer ar fi tratat mai radical daca s ar ti ca el aparine unei anumite varieti sau faptul ca el a depit anumite limite tisulare DESFURARE SI EFECTE SECUNDARE
Desfasu rrea examenului bic psic este foarte variabila m funcie de localizarea biopsiei si dup tehnica utilizata Anestezia poate fi locala (biopsia transcutanata a snului a pielii) sau generala (biopsia
chirurgicala a unui organ profund)
Ca pentru oricare examen medical indicarea unei biopsii trebuie sa fie foarte bine cntrit astfel ca avantajele sa prevaleze asupra inconvenientelor care sunt excepionale o biopsie mai ales transcutanata
poate leza un organ poate provoca o hemoragie prin traumatismul unui vas sangvin poate introduce microbi in organism Totui riscurile sunt diminuate considerabil de experiena operatorului de ghi darea
radio0rafica a instrumentelor de respectarea unei asepsn riguroase
BIORITM. \ ariatie periodica a unui fenomen fiziologic SINONIM ritm biolog
Toate fiinele vn sunt controlate de biontmurile lor care se supun mecanismelor endogene (interne organismului) ca secreia anumitor hormoni sau endogeni (exteriori organismului) ca ciclul zi/noapte de
care depinde ritmul somnului
Cronobiologia este studiul bioritmunlor * CRONO BIOLOGIE
BIOTIN. - VITAMINA B8

BISTURIU. Instrument chirurgical cu lama scurta ascuit si foarte tios servind la mcizarea pielii si esuturilor SINONIM \Lalpel chirurgical
BISTURIU ELECTRIC. Aparat terminat pnntr un vrf unde circula cureni de malta frecventa
Utilizat in chirurgie bisturiul electric poate servi dup intensitatea curentului utilizat fie pentru coagularea sngelui unui vas care sngereaz fie pentru secionarea esuturilor
B.K. -> KOCH (bacii al lui)

B.K. VIRUS. Adenovirus din familia papovavirusunlor B K virusul este caracterizat pnntr o lunga perioada de latenta el este responsabil de o encefalita demielimzanta cu evoluie lenta Aceasta encefalita
rara dar observandu se m cazurile de imunodepresie (SIDA grefa renala) este BLASTOMER
prima boal de atest tip tare a fost raportat categoric la un virus
B K virusul nu trebuie s fie tonfundat tu batilul lui Koch rspunztor de tubertuloz
BLASTOMER. Celul tare rezulta din divizarea oului fecundat
Cercetrile genetice au evideniat c prelevarea unui blastomer purttor al patrimoniului genetit al individului nu compromite dezvoltarea oului Astfel n viitor diagnostitul anumitor boli genetite va putea fi efettuat nainte de
implantarea oului m uter
BLASTOMICOZ. Boal mfettioas provocau de cmperta BlastomyLes
Blastomytes este o tiupert mitrostopita din familia blastorrutetelor tare se gsete in tele dou pri ale continentului american si mai rar n Afnta
Diagnosticul se bazeaz pe punerea m evidenta a ciupercii, tare are aspectul unei drojdii m esuturile afectate
Tratamentul tonst m administrarea de antifungite (azole) pe tale general
BLEFARIT. Inflamatie a pleoapelor limitata de obitei la marginea libera evolund de maniera tronit si recidivant
O blefant este responsabila de mantnmi uneori deran jante si se tradute prmtr o roseat a marginii libere a pleoapelor adesea nsoit de stuame albe mai mult sau mai puin groase
Tratamentul lotal (pomezi antiseptite si antibiotite) este adesea foarte deteptionant nepermitand dett remismni temporare Recidivele constituie deci o regul m afara situaiei c a fost clar identificat tauza si c a fost eliminat
BLEFAROFIMOZ. Malformaie congenital tare se caracterizeaz prmtr o ngustare a fantei pleoapelor din cauza unui epicanthus (pliu cutanat vertical la ungiul intern al pleoapelor) si unui ptozis (tderea pleoapei
superioare)
BLEFAROPLASTIE. Operaie thirurgitala estetit sau
reparatorie a pleoapelor
mBlefaroplaMa eretica este tea tare corijeaz deformatule

pleoapelor sau mai rar ptozisul (lsarea sau tderea


pleoapei superioare)
Blefaroplastia reparatorie toretteaz stnttiumle (pier
denie de esut) ocazionate de traumatisme sau prin ablatia
anumitor tumori ale pleoapelor
REZULTATE Dup operaie apar uneori tateva ethimoze
ele dispar n 2-3 sptmni O torettie extesiv poate
conduce la un ectropion (rsturnarea pleoapei inferioare
care si pierde astfel contactul tu globul ocular si las s se
vad o parte a fetei sale interne) Dar in majoritatea
cazurilor rezultatul este deosebit de satisfttor si persista
timp de muli ani titatntile sunt aproape invizibile sau abia detelabile dup tateva luni de ticatrizare
BLEFAROSPASM. Afeciune dobndit constnd n contradicii involuntare ale muchilor pleoapelor
Un blefarospasm nu are o cauz cunoscut El poate aprea m decursul anumitor afeciuni ale ochiului sau ale pleoapei ori dup paralizie facial periferic (prin atingerea nervului facial) El este nsoit adesea de o lcnmare n
cursul masticaiei (sindromul lacrimilor de crocodil) Aceast forma de tic poate sa mai fie asociat tu tontractn tonice ale muchilor superficiali ai fetei de pe aceeai parte (hemispasm facial)
Tratamentul unui blefarospasm mult ameliorat prin injecii locale cu toxin botulmic care blocheaz stimu larea nervoas rmne totui dificil
BLENORAGIE. Boal transmisibil sexual provocat de Nei\\eria gonorrheae SINONIME gonocotie gonoree Mulamenl (popular)
Nei\\eria gonorrheae este un gonococ Gram negativ Blenoragia este cea mai veche dintre bolile venenene cunoscute si se transmite prin raporturi sexuale genitale si bucale ca si de la mama la copil n timpul naterii Ea este
foarte rspndit insa frecventa ei rmne un lucru dificil de stabilit
SIMPTOME SI EVOLUIE
La brbat o uretnt (inflamatia uretrei) este cea mai frecvent dintre manifestri Ea apare ntr un interval de la 4 la 20 zile dup contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale glbui abundente care pteaz lenjeria si
este nsoita de arsuri la rmctiune In absenta tratamentului, pot aprea inflamaii locale (prostatit, cistit sau orhiepididimita) si uretnt poate evolua spre o form subacut sau cronic al crui risc major este o ngustare a
uretrei surs a unor dificulti suplimentare la nuctiune
La femeie simptomele sunt adesea mascate blenoragia declarndu se sub forma de leucoree (pierderi albe) si de inflamaii locale (tervicit bartholimt cistit) Infecia poate ajunge la ovare si trompe chiar poate provoca o
pelvipentomt (pentomt limitat la bazin) si poate fi cauza unei ulterioare steriliti
La fetita care poate contracta boala prin folosirea, de exemplu a unui prosop contaminat de un alt utilizator, blenoragia se manifest adesea prmtr o inflamatie a vulvei si a vaginului
La noul nucul transmisia se face n momentul naterii si se traduce prmtr o oftalmie gonococic DIAGNOSTIC Diagnosticarea este uneori dificil din tauza lotaliznlor atipice stomatit si fanngit (dup raport orogenital)
anorectit endocardita sau meningit conse cutiv unei atingeri a farmgelui Diagnosticul trebuie s fie confirmat prmtr un examen de laborator direct (frotiu) sau dup cultur realizate pornind de la prelevatul local 81

BLOC DE RAMURA
TRATAMENT Blenoragia este tratata eficace pnntr un antibiotic (penicilina sau alt antibiotic daca gonotocul responsabil de infecie este rezistent la penicilina) Tra tamentul trebuie s fie precoce iar subiectul trebuie sa se
dbtma de la orice raporturi sexuale in perioada tratamentului partenerii sexuali fund tratai preventiv chiar daca nu prezint vreun semn al bolii
BLOC AURICULOVENTRICULAR. Alterare a con ductiei electrice m esutul nodal (esut propriu muchiului cardiac) dintre auricule si ventricule SINONIM bloc atrio ventricular
DIFERITE TIPURI DE BLOC AURICULOVENTRI CULAR Blocurile aunculoventriculare (B A V ) sunt clasate dup trei grade de gravitate fiecare tip putnd fi acut sau cronic
- simpla alungire a intervalului de contracie intre auricule si ventricule contracia ventriculelor continund sa urmeze m mod normal pe cea a auriculelor
disocierea completa a contraciei ventriculului de cea a auriculului cu absenta contraciei ventriculului dup unele contracii ale auriculului
disocierea completa intre contraciile auriculare si contraciile ventriculare care sunt ncetinite
CAUZE
Blocurile aunculoventriculare acute se observa in prin cipal m perioada iniiala a infarctului de miocard Ele mai pot interveni si dup o intervenie de chirurgie cardiaca m decursul unei boli infectioase (endocardita bactenana)
sau virale sau pot fi favorizate de anumite medicamente (anestezice locale betablocante amiodaron)
Blocurile aunculoventriculare cronice sunt legate cel mai des de o boala degenerativa a cailor de conductie electrica la subiecii trecui de 60 am Alte cauze sunt miocardic patnle cardiopatiile valvulare malformaiile
congenitale sau simplul soc vagal al sportivilor (hiperactivitatea siste mului nervos autonom parasimpatic)
SIMPTOME SI SEMNE Un bloc aunculoventncular poate fi asimptomatic sau se poate manifesta pnntr o sincopa sau pnntr un sindrom Adam Stokes (accident neurologic cauzat de o brusc diminuare a irigaiei cerebrale) cu
riscul de recidiv si de moarte brutala Insuficienta cardiaca este posibila m cazul unei disocieri complete a unei cardiopatii subiacente si a unei ncetiniri importante a ritmului cardiac
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se funda menteaz pe o electrocardiograma localizarea precisa a blocului putnd apela la o nregistrare a fasciculului lui His (nregistrarea endocaviUra a activitii electrice
cardiace cu ajutorul unei sonde introduse in mima)
Unele blocuri care nu prezint simptome si sau nu antreneaz o ncetinire cardiaca importanta nu necesita tratament Tratamentul de baza al blocurilor acute este antrenarea electrosistolica temporara (sonda intracardiaca
stimulnd cordul) cel al blocurilor cronice implantarea unui stimulator extracorporal (pacemaker)
BLOC ENZIMATIC SUPRARENALIAN. Anoma lia sau absenta funcionam de origine ereditara a unei enzime a glandei corticosuprarenale
In formele sub care se manifesta chiar imediat dup natere boala se traduce pnntr o deshidratare acuta daca exista pierdere de sruri Creterea este ncetinit n alte cazuri se observa o hipertensiune arteriala In sfrit la fetite
excesul de androgem poate antrena un pseudo hermafrodism (virilizare cu masculinizarea organelor genitale externe)
In formele cu manifestare tardiva (la pubertate de exemplu) pot fi constatate un avans statural o pubertate precoce sau o sterilitate la adult
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe creterea nivelului sangvin al precursorilor hormonali ai cortizolului
Tratamentul consta m nlocuirea secreiilor absente prin medicamente a cror prescriere se face pentru toat viata Un tratament adaptat si precoce permite prevenirea unui defect de cretere (talie mica) la copil sau semnele de
vinlism la fetita
BLOC ENZIMATIC TIROIDIAN. Tulburare a sin tezei hormonilor tiroidiem de origine ereditara
SIMPTOME SI SEMNE Acestea constau m asocierea unei guse si unei hipotiroidn uneori chiar din primele luni de viata cu rsunet variabil asupra taliei dezvoltam scheletului si mai ales asupra facultilor intelectuale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Depistarea sistematica a hipotiroidiei la natere permite stabilirea unui prim diagnostic Do/area hormonilor tiroidiem permite sa se aprecieze gravitatea atingerii Diagnosticul este facilitat
atunci cnd exista o tulburare cunoscuta m familie m ce privete sinteza hormonilor tiroidiem
Tratamentul consta in toate cazurile in administrarea de hormoni tiroidiem de substituie pe toata durata vieii Tre buie sa se realizeze regresia gusei si a compresiei care poate rezulta de la gua si sa se asigure copilului o
dezvoltare psihomotone si statura ponderala normala In zilele noastre apariia unei guse evoluia sa si eventualul tratament pot fi supravegheate m uter prin ecografic obstetncala
BLOC OPERATOR. Ansamblu de ncperi si de echipamente necesare operaiilor chirurgicale
Un bloc operator cuprinde cel puin o sala de operaie o suprafaa de circulaie pentru transferul bolnavilor si ncperi destinate pstram si ntreinem materialului
BLOC DE RAMURA. Tulburare cardiaca a conductiei influxurilor electrice m ramurile fasciculului lui His care BOALA
merg de o parte si de alta d septului mterventncular (mem brana musculara care separa ventriculele)
Un bloc de ramura se traduce pnntr n ncetinire sau chiar o ntrerupere a conductiei influxului nervos spre unul dintre cele doua ventricule Cum acest influx electric are drept rol declanarea contraciei musculare cardiace se
observa o ntrziere a contraciei unui ventricul m raport cu celalalt
Un bloc de ramura este adesea asociat unei cardiopatii (hipertrofie ventriculara cardiopatie ischemica etc ) El poate fi observat si la pacienii normali El nu are nici o manifestare clinica aspectul normal al electrocardiogramei
evideniaz ntrzierea activam electrice a ventriculului a crui ramura este blocau Tratamentul blocului de ramura este cel al cauzei care l a determinat
BOAL. Alterare a sntii unei fiine vii
Orice boala se definete pnntr o cauza prin simptome pnn semne clinice si paraclmice pnntr o evoluie pnntr o prognoza si pnntr un tratament
BOAL ALBASTR. Cardiopatie congenitala ciano gen -> CARDIOPATIE EISENMENGER (sindrom al lui)
BOAL AUTOIMUN. Boala caracterizata pnntr o agresare a organismului de ctre propriul sau sistem imumtar
Bolile specifice de orcane sunt diverse tiroidita lui Hashimoto miastema diabetul juvenil msulmodependent
Bolile ne*<pecifice de orcane aparin grupului conecti vitelor sau bolilor sistemice (de sistem) si cuprind lupusul entematos diseminat pohartnta reumatoida si dermato polimiozita
TRATAMENT Tratamentul majoritii bolilor autoimune nu poate aciona dect asupra simptomelor si actualmente face apel m principal la corticosteroizi si la imunosupre soare precum si uneori la plasmafereze (schimburi
plasma tice constnd m extragerea substanelor nedorite din snge)
BOAL CELIAC. Boala ereditara caracterizata prmtr o atrofiere a vilozitatilor mucoasei intestinului subire si favorizata de absorbia glutenului (proteina prezenta m gru secara si orz) SINONIME atrofie \ilozilarapnmin\a
intoleran la gluten \prue no\tia<,
Boala celiaca afecteaz mai ales copiii SIMPTOME SI SEMNE La sugar simptomele apar la aproximativ 6 luni dup introducerea glutenului m ah mentatie pierdere m greutate scaune grasoase deschise la culoare si
dezgusttoare paloarea si oboseala semnalnd o anemie La adult boala se evidenUaza proyesiv sub forma de diaree cronica si carene diverse provocnd o anemie dureri osoase (din cauza carenei m vitamina D si m calciu)
pierdere in greutate oboseala anorexie
TRATAMENT Tratamentul este dietetic regim fr gluten excluzandu se famile de gru de secara si de orz si toate alimentele care le conin (pine biscuii paste finoase etc )
Acest regim constrngtor trebuie sa fie urmat toata viata dar aduce o ameliorare rapida reducerea diareei m decurs de cteva zile luarea ngreuiate m cteva sptmni Cres
BOAL CORONARIAN. > INSUFICIENTA CORO
NARIANA

BOAL EREDITAR. Alterare a stm de sntate transmisibila descendenilor prin gameti (celulele repro ductoare) si rezultnd din mutaia (modificarea patologica) a uneia sau mai multor gene -> EREDITATE
BOAL FAMILIAL. Orice boala gsita cu o frecventa neobinuita la membrii diferitelor generaii ale aceleiai

BOAL HEMOLITICA A NOU-NSCUTULUI.


Distrugerea globulelor rou ale unui nou nscut cauzata de
BOAL HIPEROSTOZANTA. Tendina de a fabrica c s m exces la nivelul entezei (zona unui os unde se insera muchii tendoanele si ligamentele) care se observa cel mai des la coloana vertebrala dar si la solduri la umeri la
genunchi etc
Boala hiperostozanta afecteaz cel mai des persoanele m vrsta dar poate de asemenea sa ating subiecii mea relativ tineri Cauzele acestei boli sunt prost cunoscute Se tie totui ca o luare prelungita de vitamina A poate
favoriza apariia sa la subiecii tineri
BOAL IMUNITAR. Boala avnd drept origine o disfunctie a sistemului imumtar
Daca rspunsul sistemului imumtar este excesiv ea provoac o reacie de hipersensibilitate Cnd rspunsul sistemului imumtar este insuficient se vorbete de o imunodeficienta In sfrit rspunsul sistemului imumtar p( ae sa
se desfoare mtr un mod anormal mtorcandu se mpotriva individului nsui

BOAL LIZOZOMIAL sau LIZOZOMAL.


Boala ereditara rezultnd din depunerea m lizozomi (mici rc/ervoare de enzime coninute in celule) de molecule specifice nedistruse sau de germeni
Boala lui Gaucher este cea mai frecventa dintre bolile hzozomiale printre care mai pot fi citate si boala lui Tay Sachs mannosidoza si mucohpidoza

BOAL PERIODIC.
FEBRA MEDITERANEAN

BOAL POLICHISTIC A FICATULUI. Boala ereditara a ficatului caracterizata prin prezenta pe acest organ a mai multor chisturi SINONIM polu.hMo?a a ficatului BOLI TRANSMISE PRIN ANIMALE
In general nu exista simplome In unele cazuri rare boala este remarcata pnntr o cretere m volum a ficatului Uneori volumul mare al chisturilor antreneaz dureri sau un icter
TRATAMENT In majoritatea timpului boala nu necesita un tratament
BOAL POLICHISTIC A RINICHILOR. Boala ereditar caracterizata prin prezenta a numeroase chisturi in cortexul (partea periferica) celor doi rinichi compromind pe termen mai lung sau mai scurt buna lor
funcionare SINONIM pohchisnza renala
Boala polichistica a rinichilor poate atinge adultul sau mult mat rar copilul
Boala polichistica a rinichilor adultului Multa vreme boala nu se manifesta prin nici un semn Acestea debuteaz in general intre 25 si 30 am dureri lombare prezenta de calcuh m caile urmare infecii urinare prezenta sngelui
m urin si mai ales hipertensiune arteriala Chisturile rinichilor numeroase si multiple sunt asociate adesea tu chisturi ale ficatului chiar ale pancreasului TRATAMENT SI PROGNOSTIC Nu exista tratament specific al acestei
boli Chisturile microscopice la naterea individului cresc progresiv in volum concomitent cu inain tarea m vrsta si termina prin distrugerea ansamblului esutului renal funcional antrennd o insuficienta renala care necesit
recurgerea la hemodializa Grefa renala constituie m final singura sperana
Boala polichistica a rinichilor copilului Boala poli chistic se poate declara mea de la natere sau mai des ctre vrsta de sase luni chiar si mai trziu Boala poli chistic a rinichilor este mult mai grava la copil dect la adult
deoarece m cazul copilului ea este asociata cu o fibroza hepatica (ingrosarea patologica a esutului hepatic) aflata la originea a numeroase complicaii (hipertensiune portal hemoragii digestive) Grefa rinichi ficat constituie
singurul tratament eficace
BOAL PROFESIONALA. Alterare a sntii une persoane consecutiva exercitam sau condiiilor de exercitare a unor meseni
n rile dezvoltate bolile profesionale odatarecunos cute fac obiectul unei protecii legale
BOAL PSIHOSOMATIC. Boala caracterizata prin transformarea (numita conversie) unei dereglri psihologice mtr o dereglare somatica (organica)
Bolile psihosomatice pot afecta toate aparatele orga msmului sistemul digestiv (ulcer colita) endocrin (hiper tiroidie diabet) gemto urinar (impotenta enure/ie) cardiovascular (infarct al miocardului) respirator (astm tuberculoz
pulmonara) pielea (eczema) etc
Tratamentul unei boli psihosomatice trece mai nti prin cel al tulburam fizice In continuare este necesara uneori o psihoterapie
BOAL SERICA. Ansamblu de manifestri alergice consecutive ptrundem m organism a serului sau alergenelor medicamentoase SINONIM btala aerului

Boala serica este consecutiva unei injectri de ser sau mai rar unei luri de antibiotice antiinflamatoare brbi tunce sau hormoni
Dup 7 pana la 10 /ile apar manifestri cutanate (urti cane mici pete trandafirii cu o ndicatura inelara periferica) o febra dureri articulare crora pot sa li se asocieze dureri abdominale cu greuri si vome de asemenea este
posibila o atingere inflamatone a glomerulilor renali TRATAMENT Formele cele mai grave sunt tratate cu antihistamimce si corticosteroizi altele se vindeca spontan m cteva zile
BOALA SISTEMICA. - CONECTVITA
BOAL TRANSMISIBIL SEXUAL. Boala mfec tioasa care poate fi contractata sau transmisa m cursul raporturilor sexuale SINONIM biala ^enenan boala enenc
Bolile cu transmisie sexuala (B T S ) afecteaz ndeosebi subiecii care au numeroi parteneri sexuali
Cele mai frecvente B T S sunt infeciile cu chlamidia tnchomonaza herpesul genital ftinaza pubiana condi loamele genitale SIDA
Tratamentul face apel mai ales m funcie de agentul cauzal la antibiotice antiseptice si antimicotice (fungicide) O data disprute simptomele sunt efectuate teste pentru a verifica daca pacientul mai este contagios
PREVENIRE Pentru a mpiedica propagarea infeciei tratamentul este propus tuturor partenerilor sexuali receni ai bolnavului
Daca se reuete convingerea subiecilor care au avut contact cu un bolnav sa fie examinai si sa fie ngrijii extinderea bolii poate fi ncetinita
Prevenirea individuala se bazeaz de altfel pe dimi nuarea numrului de parteneri sexuali si ndeosebi pe
BOL ALIMENTAR. Masa de alimente mestecate mmu late si aglutinate prin aciunea sahvei a dinilor si a limbii gata de a fi nghiita
BOLI TRANSMISE PRIN ANIMALE. Bolile virale bacteriene sau parazitare transmise de ctre animale omului fie direct (muctura zgrietura neptura) fie indirect (neptura cu carcasa sau cu un os al unui animal mort)
SINONIME antropoyx noza zoimza
Animalele intervin m doua moduri diferite in trans miterea bolilor la om
Animalele rezervoare (micile roztoare pasrile pn matele bovinele caprele porcii fructele de mare etc) asigura supravieuirea unui agent mfectios (bacterie parazit sau virus) Omul se contamineaz indirect de BOLI

TRANSMISE DE CTRE INSECTE


84
exemplu bnd lapte crud sau pnn contact cu urma dejeciile sau sngele ce conine agentul mfectios m Animalele vectoare (cini pisici nari mute cpue acanem etc ) sunt rspunztoare de inocularea
directa a agentului mfectios -> ZOONOZA
BOLI TRANSMISE DE CTRE INSECTE. Boli mfectioase transmise omului prin intermediul insectelor
MODALITI DE CONTAMINARE Unele insecte paraziteaz omul ca pduchele altele l neap provocnd
mancanmi temporare sau inducnd mai rar reacii alergice (insecte himenoptere ca albina si viespea)
In transmiterea bolilor mfectioase insectele joaca cel mai adesea rolul de vector transportnd agenta infectiosi m sau pe corpul lor de la un individ la altul Unele constituie rezervoare organismul lor m
special m cazul febrei galbene asigurnd o lunga durata de supravieuire a unui agent patogen
BOLI TRANSMISE DE CTRE MOLUTE. Alte

rari ale sta molute


i de sntate cauzate direct sau indirect de ctre
PRINCIPALELE BOLI TRANSMISE DE CTRE INSECTE
Insecta
Boal transmis
Semne clinice

Repartiie geografic

Musca tete (genul


Glossma)

Tripanosomiaza africana
(boala somnului)

Adenopatie atingeri
grave ale sistemului
nervos

Africa mtertropicala

narul Culex Aedes

Filanoza limfatica Denga

Elefantiazis Febra
hemoragica

Anofel

Febra galbena Paludism

Icter febra anemie

Zonele mtertropicale
Extremul Orient
tropical Africa neagra
Caraibe insulele din
Pacific
Africa si America
tropicale Zonele
mtertropicale (m afara
insulelor din Pacific)
Bazinul mediteranean

Flebotomul

Leishmamoza cutanata
Leishmamoza
cuteomucoasa
Leishmamoza viscerala
Febra de trei zile

Ulceraii ale pielii


Ulceraii ale pielii
mucoaselor nasului
gurii Anemie splina
manta febra grava
Febra erupie

Bazinul mediteranean
Africa neagra America
tropicala
Bazinul mediteranean
America tropicala
Bazinul mediteranean

Pduchele

Tifos
Febra recurenta
cosmopolita (borrehoza)

Febra erupie atingere


cardiaca Febra splina
manta

Cosmopolit

Puncele

Tifos murm Pesta

Febra erupie Febra


buboane pneumonie

Cosmopolit

Simulu

Oncocercoza

Noduli prun t cecitate

Africa neagr Yemen


Amenca Centrala

Tnatome

Tripanosomiaza americana
(boala lui Chagas)

Febra atmgen ale


Amenca de Sud
cordului intestinului si tropicala
ale esofagului

BOTULISM
Molustele pot transmite diferite tipuri de boala Ingerarea molustelor care conin un germene patogen
(bactene virus parazit) este susceptibila m anumite cazuri
s provoace o boala mfectioas
Molustele sunt totui si indirect responsabile de alte boli
parazitare de fapt ele contribuie la dezvoltarea paraziilor
servmdu le drept gazda intermediara
BOLT CRANIAN. Parte superioara a craniului format din asamblarea mai multor oase plate (frontal occipital parietale temporale) legate intre ele prin arti culatn imobile numite suturi
BOLT PLANTAR. Concavitate fiziologica a tlpii piciorului
Bolta plantara poate prezenta anomalii de curbura
Piciorul scobit se traduce pnntr o bolta plantara prea adncit
Piaorul plat este din contra caracterizat prmtr o pra buire a boitei plantare care poate fi inexistenta m cazurile cele mai marcate talpa asezandu se m ntregime pe sol
BORBORIGM. Zgomot produs de ctre alimentele lichide si de ctre gazele pe care le degaja acestea m stomac sau m intestin m cursul digestiei SINONIME herb nsm ghwrait (popular)
Borbongmele fac parte din procesul normal de digestie si constituie un fenomen pe deplin benign nu necesita nici investigaii nici tratamente deosebite
BORDETELLA. Bacterie dmtr un gen care cuprinde diferii cocobacili aerobi Gram negativi
Bacteriile din genul Bordetella sunt bacili mici Ele colonizeaz uor celulele ciliate ale arborelui respirator Bordetella periimi (sau bacilul lui Bordet Gengou) si Bordetella parapertuw; sunt responsabile de tuea convulsiva la
om Bordetella bronchiseptica afecteaz mai ales animalele (porcul camele etc ) si m mod excepional omul m cazurile de imunodepresie provocnd o infecie bronsica
BORNHOLM (boala lui) Boala mfectioas contagioasa cauzat de virusul Coxackie B SINONIM mialele epidemica Aceasta boal se propaga prin mici epidemii Simpto mele ei sunt cele ale unei stan gripale (febra frisoane
cefalee) cu violente duren musculare toracice Ea se vindeca spontan in cteva zile fr sechele Tratamentul se limi teaz la calmarea durerilor
BORRELIOZ. - LYME (boala a lui)
BOS SEROSANGVIN. Tumefactic formata de o efuziune de ser si snge la nivelul subcutan al pielii capului la nou nscut
Bosa serosangvma este consecina unei presiuni exercitate pe bolta craniana a copilului m timpul naterii adesea de ctre un forceps sau de ctre o ventuza Aceasta
leziune total benigna dispare m cteva zile fr sechele Ea poate contribui la agravarea icterului noului nscut sau la prelungirea duratei lui din cauza degradam progresive a hemoglobinei coninute m bosa serosangvma
BOTRIOCEFALOZ. Boala parazitara a intestinului
subire datorata infestam cu botnocefalul Diphyllobothrium latum
Botnocefalul este o teme (vierme plat) din clasa cesto delor care poate atinge mai muli metri m lungime si se dezvolta m intestinul subire al omului si al altor mamifere (cini pisici etc )
Botnocefaloza boala destul de rara se ntlnete m tarile reci si temperate Infestarea se face prin ingerarea de peti de lac sau de ru (stiuca biban pstrv) mai puin frecvent prin ingerarea petilor de mare
Aceasta zoonoza (boala a animalului transmisibil la om) se manifest prin dureri abdominale si diaree mai rar prmtr o forma particulara de anemie apropiata de boala lui Biermer
Examenul microscopic al scaunelor pune m evidenta prezenta oualor de botnocefal
Tratamentul consta din administrarea unui medicament antihelmmtic (mclosamid) Infestarea se previne prin consumul petelui suficient prelucrat termic
BOTRIOMICOM. Tumora cutanata benigna SINONIME ^ranulompi(geme granulf m telan^ieclazic
Botriomicomul are aspectul unei leziuni supramaltate roie zmeune sngernda la cel mai mic conUct m general pediculata si separata net de pielea normala prmtr un snt El apare de preferina pe mana picior pielea capului
Tumora este analizata prin examen histologic cu scopul de a elimina posibilitatea unei confuzii cu vreo forma de melanom Tratamentul face apel la ablatia chirurgicala a botnomicomului
BOTULISM. Intoxicaie alimentara provocau de bacilul anaerob Gram pozitiv Clostridium botulmum
Clostridium botulmum este prezent in sol m ape si in organismele multor animale si produce spori care rezista la fierbere si la modalitile de conservare (cu vin cu oet sau prin afumare) utilizate m fabricarea conservelor m
casa Aceti spori secreta o toxina care inhiba secreia de acetil colina care intervine m transmisia influxului nervos pro vocand astfel paralizii m caz de ingerare a alimentelor care conin toxina Uneori au fost semnalate cazuri
de botulism si la consumatorii de conserve industriale (legume peste) SIMPTOME SI SEMNE Boala debuteaz dup cteva ore pana la 5 zile dup consumarea alimentului infectat Primele semne sunt adesea tulburrile de
vedere (paralizie diplopie pseudoprezbitie) si o midnaza (dilatatia anormala si per sistenta a pupilei) Ele sunt nsoite de o uscciune intensa a gurii cu o dificultate la nghiire care poate presupune o BOUILLAUD
angina Pot aprea forme grave encefalita paralizie mus cular tulburri cardiace chiar moartea subita
TRATAMENT Tratamentul este pur simptomatic si im pune adesea spitalizarea cu supravegherea deglutitiei respiraiei si strii cardiace In general este recomandata injectarea de ser antibotulimc Boala regreseaza in general
lent m cteva sptmni
PREVENIRE Aceasta se bazeaz pe respectarea scrupu loasa a regulilor de pregtire alimentara si de taiere a am malelor Conservele dubioase (capacul bombat miros suspect) trebuie sa fie aruncate si neconsumate Sterilizarea
conservelor timp de o or si jumtate la 120 C este o msura de igien eficace deoarece distruge toxina
BOUILLAUD (boal a lui) -> REUMATISM ARTCULAR ACUT
BOURNEVILLE (scleroza tuberoasa a lui) Boala de ongme ereditara ce afecteaz pielea si sistemul nervos SINONIM epiloia

Boala se caracterizeaz prin malformaii si tumori mai ales cerebrale si cutanate dar si oculare renale cardiace pulmonare si digestive Principalele consecine sunt urma (oarele epilepsie si ntrziere mintala mici excrescene sau
pete decolorate pe piele insuficienta d funciei rendle In stabilirea diagnosticului cutarea acestor semne este corn pictata pnn radiologia creierului (scanografie imagene prin rezonanta magnetica) cu scopul de a detecta alte
eventuale tumori
Tratamentul nu se adreseaz dect simptomelor (epilep sie insuficienta rendld etc ) Durdtd de vidta este adesea redus din cduzd dtingern cerebrdle si renale dar de o maniera foarte variabila in funcie de severitatea bolii
BOUVERET (boal a lui) Tahicardie paroxistica cu debut si final brusc SINONIM tahicardie paroxistica supra ventriculara
Boala lui Bouveret se poate declana la un subiect cu inima normal sau poate fi asociata unei cardiopatii Ea face parte dintre tulburrile de ritm ntlnite m hipertiroidie Unele cazuri sunt legate de existenta anormala a unei cai
suplimentare a esutului nodal (esut care asigura conductia nervoasa a inimii) provocnd o deviere a influxului nervos
SIMPTOME SI SEMNE Boala lui Bouveret se traduce pnntr o accelerare cardiaca brusca foarte rapida (intre 180 si 200 pulsatii/mmut) electrocardiogramd drata un ritm foarte regulat Penoada de accelerare poate dura de la
cteva minute la mai multe ore iar criza poate recidiva dupd intervale foarte variate Ea se ncheie brusc cu o revenire imediata la frecventa cardiaca normala si este urmdta adesea de o cnz pohunc (nevoia frecventa de d urmd)
Tolerarea crizei este m general bun dar i se poate asocia o senzaie de indispoziie o gafaiala o durere tora cic chiar o scdere a tensiunii arteriale
Cnza se ntrerupe frecvent pnn declanarea unui reflex care stimuleaz nervul vag ncetinitor al ritmului cardiac
inspiraie profunda ingerarea unui aliment sau a unei buturi schimbarea poziiei compresia globilor oculari
TRATAMENT Tratamentul acut al crizei face apel la manevrele care declaneaz reflexul vagal si la injectarea mtravenoasa de acid adenozintnfosfonc In continuare poate fi prescris un tratament preventiv antiantmic
BOWEN (boala a lui) Tumora de natura precanceroasa
Boala lui Bowen este o varietate de carcmom epidermic ce se dezvolta la nceput doar in epiderm (forma intra epitehala sau m \itu)
Tumora formeaz pe piele una sau mai multe plci roz cenuii rotunjite cu suprafaa neregulata pe mucoasele genitale sau anale ea formeaz pete rou rotunjite si uor supramaltate (la brbat) cenuii si albicioase (la femeie)
Aceste leziuni se ntind lent putnd sa se transforme mtr un veritabil epitehom spmocelular (forma de cancer cutanat) Boala a putut fi asociata cu existenta unor cancere visce rie profunde
Diagnosticarea bolii lui Bowen se face pe baza exame nului microscopic al unui prelevat iar tratamentul pe distru kerea definitiva d leziunilor prin cnochirurgie prin laser sau prin ablatie chirurgicala
BRADICARDIE. ncetinire a btilor inimii sub 60 pulsaii/minut
Ritmul cardiac normal variaz la majoritatea subiecilor de la 60 la 100 pulsaii minut media este de 70 80 pulsatil pe minut mai puin la unu sportivi
CAUZE O bradicardie poate fi smusala adic datorata unei ncetiniri a activitii electrice a nodului smusal (stimulatorul fiziologic al inimii) Ed nu este sistemdtic pdtologica si se observa la atleii si la sportivii bine antrenai la
persoanele in vrsta si la subiecii vagotomci la care se constata o hiperactivitate a sistemului nervos pardsimpatic
Bradicardia mai poate fi datorata si aciunii unor medi camente cronotrope negative (care ncetinesc frecventa cardiaca) betdblocante digitdhce numeroase antiantmice unu inhibitori calciu
O brddicardie patologica se asociaz adesea unor tulburri ale conductiei influxului electric prin mima (dis funcie stnusala bloc aunculoventncular) sau unor boli ca hipotiroidia sau mfdrctul de miocard EVOLUIE
Bradicardia rmne fr consecine atunci cnd este moderata sau daca se instaleaz progresiv Daca ea este excesiva si survine brusc poate fi responsabila de astenie indispoziii sau de sincope TRATAMENT Depinde de
mecanismul responsabil de bradicardie ca si de caracterul ei patologic sau nu precum si de toleranta clinica O bradicardie smusala de exemplu poate fi ngrijit prin administrarea de derivai atropimci O bradicardie datorata
unui bloc aunculoventnculdr nece sita de obicei implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker) 87

BRONHIILOR
BRAILLE (alfabet) Scriere m relief pentru uzul nevaza tonlor
Acest sistem de scriere si de citire a fost pus la punct de ctre Louis Braille (1809-1852) Citirea se face prin atingerea semnelor constituite de puncte m relief
BRA. Parte a membrului superior cuprinsa intre umr si cot
Scheletul braului este constituit din humerus de unde se despart doua membrane mtermusculare externa si interna pornite din aponevroza brahiala Ele mpart astfel doua regiuni numite loji una anterioara
alta postenoara
PATOLOGIE Patologia braului este esentialmente trau matica fractura de humerus ruptura tendonului bicepsului leziunea nervului radial Atingerile vasculare (arterita flebita) se observa mult mai rar la
membrul superi r dect la membrul inferior
BRNZ. Produs lactat obinut prin coa0ularea laptelui sub aciunea cheagului si sau a fermenilor lactici si care a fost scurs de zer
Branzetunle sunt alimente de o mare diversitate dar toate au comuna bogia lor in proteine si m calciu Ele au un coninut variabil de lipide si de sodiu
Coninutul lor m apa vanaza intre 35 si 80% Procentajul de matern grase indicat pe ambalaj este calculat pe reziduul uscat al produsului Branzetunle cu pasta fiarta sunt cele mai grase dar si cele mai bogate
m calciu O parte din vitaminele hldrosolublle dispare m timpul scurgem brnzei dar se produce o mbogire m vitaminele B2 B3 86 si B9 sub aciunea mucegaiunlor Vitamina A se gsete din abundent in
branzetunle grase
n regimurile de slbire este recomandat sa se limiteze consumul de brnzeturi (din cauza coninutului bogat m lipide si deci m calorii) Branzetunle cu pasta moale sunt contraindicate la subiecii care fac
tratament cu inhibitori de monoammoxidaza (l M A O )
BRID. Banda de esut conjunctiv fibros care unete m mod anormal doua organe sau dezvoltata la nivelul unei caviti seroase
Bndele peritoneale sunt formaiuni consecutive unei inflamaii sau prezentei m cavitatea peritoneala a serozi tailor sau a sngelui Ele nu constituie in mod necesar un factor de tulburri dar o rsucire a unei
anse intestinale m jurul bridelor (volvulus) poate provoca o ocluzie intestinala acut O intervenie chirurgicala restabilete un circuit intestinal normal
BROMIDROZA sau BROMHIDROZA. Emisia unei transpiraii cu miros fetid
Bromidroza este datorata unei disfunctn a glandelor sudonpare Sudoarea este de abundenta normala dar miro sul ei a rnced sau a mucegai este uneori sursa a unui handicap social Anomalia poate fi
localizata (picioare) sau generalizata (phcile corpului)
Tratamentul consta dmtr o igiena riguroasa si aplicarea de deodorante pe ba/a de aluminiu zinc sau zirconiu
BRONHIE. Conduct cilindric ce asigura transportul aeru lui intre trahee si alveolele pulmonare
Pornite din trahee cele doua bronhii principale (dreapta si stnga) se subimpart m fiecare plmn m bronhii lobare apoi in ramificaii din ce m ce mai mici nainte de a se termina m bronhiole sau bronsiole
Ansamblul formeaz arborele bronhie sau bronsic Bronhiile au o armtura fibrocartilagmoasa si musculoasa care le fac semingide Ele sunt cptuite cu o mucoasa acoperita cu cili (servind la evacuarea
pulberilor m exterior) si de glande
PATOLOGIE Bolile bronhiilor constituie afeciuni de o gravitate variabila dup locul si ntinderea leziunilor si dup efectul lor asupra ventilaiei pulmonare Se pot distinge mflamatia acuta sau cronica a
mucoasei bronhice (bronita) bhterarea localizata (tumora prezenta a unui corp strin stenoza) sau difuza (bronhospasmul) conductului bronhie d latarea bronhiilor (brosiectazia) si bolile cartilagiului
bronhie (diskmezia traheobronsica) Bronhiile pot sa con stituie de asemenea sediul unui cancer cel mai des localizat pe bronhiile prmc pale sau pe bronhiile lobare
BRONHIILOR (chist al) Chist caracterizat prmtr o cavitate rotunda sau ovala bine limitata amplasat cel mai des m bronhiile lobului superior al plmnului SINONIME ihi\t bronho^enic chi\
bronhopulrnonur
Chisturile bronhiilor sunt congenitale Ele au un perete subire si neregulat Adesea medicul nu descoper exis tenta lor dect cu ocazia unor radiografii sistematice a unor boli infectioase ale copilului si
adultului tnr cu expec toratie purulenta sau chiar cu hemoptizie (expectorarea de snge provenind din caile aeriene)
In aceste ultime doua cazuri ablatia chirurgicala poate sa se dovedeasc necesara
BRONHIILOR (tumora a) Tumora benigna sau maligna situata m caile aeriene din dedesubtul glotei (adic m bronhii dar de asemenea prin extensie m trahee si plmni)
Majoritatea tumorilor bronhiilor este constituita din
cancerele bronhice Principalele simptome clinice sunt foarte
variabile uneori inexistente Tumorile bronhiilor pot antrena
tuse o dispnee (dificultate respiratorie) chiar o hemo
ptizie (expectoratie a sngelui care provine din caile aeriene)
Daca radiologia servete vizualizam tumorii si posi bilelor ei consecine pulmonare diagnosticul se bazeaz m principal pe bronhoscopie care permite sa se fac o prelevare iar studierea la microscop a
prelevatului va da informaii privind natura esuturilor m cauza si caracterul benign sau malign (susceptibil sa invadeze esuturile mcon juratoare si de a se rspndi m alta parte m corp prin metastaze) al
tumorii
Tratamentul adesea chirurgical si prognosticul depind direct de natura tumorii -> BRONHIOLO-ALVEOLAR (cancer) BRONHOPULMONAR (cancer) BRONHOCEL
BRONHOCEL l Dilatatie bronhic (bronsic) situat dedesubtul unei ngustri consecutive unei tumori sau unei inflamaii (infecie banal, tuberculoz, cancer) si umplut de puroi, cazeum sau mucus 2.
Tumor a gtului cel mai adesea congenital, n comunicare cu o bronhie
BRONHOCONSTRICTOR. Substan care provoac o bronhoconstnctie (diminuare a diametrului bronhiilor) deranjnd respiraia si putnd s sfreasc pnntr o criz de astm
BRONHODILATATOR. Substan care provoac o bronhodilatatie (cretere a diametrului bronhiilor) si dimi nueaz jena respiratorie din cursul astmului si a bronitei cronice
Unele substane naturale ale organismului sunt bronho dilatatoare ca adrenalina
BRONHOGRAFIE. Examen radiografie al bronhiilor SINONIM bronhogrqfie cu lipiodol
BRONHOPATIE. Orice afeciune a bronhiilor mdife rent de cauza sa
BRONHOPNEUMONIE. Pneumonie caractenzat pnntr-o infecie mai mult sau mai puin ntins a bronsi olelor, alveolelor pulmonare si/sau a mterstitmlui pulmonar Bronhopneumoma, cel mai curent
numit congestie pulmonar, este una dintre afeciunile extrem de frecvente Ea survine cel mai des la copiii mici si la subiecii n vrst sau debilitai fiziologic
CAUZE Originea unei bronhopneumonn este mfectioasa bactenan (pneumococ, streptococ), viral (rujeol) si une ori micologic (aspergillus)
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Diagnosticul este funda mental pe asocierea unei febre adesea ridicate (39 sau 40C) cu simptome ca tuea si expectoratia Pentru a l confirma medicul poate cere o
radiografie pulmonar n unele cazun pentru a determina care este germenele n cauz se poate practica si un examen al scuipatului chiar o fibroscopie bronsic
TRATAMENT SI DIAGNOSTIC Un tratament cu anti biotice este, n general eficace n 48 ore si majoritatea bolnavilor se vindec total n dou sptmni Dar radio grafia lor nu redevine normal dect
dup patru sptmni
BRONHOPULMONAR (cancer) Cancer dezvoltat pe seama esuturilor bronhiilor si plmnilor
Cancerele bronhopulmonare sunt cancere bronsice singurele cancere dezvoltate cu adevrat plecnd de la esutul pulmonar fund cancerul bronhiolo alveolar si can cerele secundare
Cancerul bronhopulmonar primitiv. Este cancerul cel mai frecvent din lume Tabagismul este cauza principal a cancerelor bronhopulmonare primitive Chiar o expunere
pasiv la fumul de tutun are efecte cancerigene pentru un nefumtor care triete printre mari fumtori, riscul de apariie a unui cancer bronhopulmonar primitiv este mai mare cu 35% dect riscul prezentat
pentru un nefumtor neexpus fumului de tutun Mediul (nu poluarea atmosferic ci o expunere, profesional sau nu, la radiaii ionizante sau la anumite materiale ca amiantul cromul nichelul, hidrocarburile)
constituie un alt factor de risc
Se deosebesc dou categorii de cancere bronhopulmonare primitive, n funcie de mrimea celulelor lor
Cancerele zise nu cu celule mici grupeaz tumorile epidermoide (45%), adenocarunoamele (20%) si cancerele nediferentiate cu celule mari (15%) Aceste cancere se manifest prin semne respiratorii
(tuse persistent, gfial dureri toracice, expectoratie sangvmolent uierturi respiratorii, abces al plmnului pleurezie purulent), crora li se asociaz mai trziu o alterare a stm generale a subiectului
Cancerele cu celule mici cu mare potenial metastazant si cu invadare mediastmal precoce sunt deosebit de grave Manifestrile lor sunt asemntoare cu cele ale cancerelor
nu cu celule mici Din cauza volumului tumorilor si a proliferam lor apar uneori dilaUtu ale venelor superficiale ale toracelui si un edem al bazei gatului n caz de compresie a venei cave superioare, precum
si un sindrom paraneoplazic (ndeosebi sindromul lui Schwartz Barter, cauzat de secreia anormal de hormon antidiuretic de ctre tumora malign) DIAGNOSTIC Descoperirea unui cancer
bronhopulmonar primitiv are loc n general cu ocazia unui examen radiologie prescris din cauza simptomelor descrise anterior Obinerea de esuturi (prin biopsie realizat n general, pnn fibroscopie
bronsic) sau de celule canceroase (prin ana liza scuipatului) permit confirmarea diagnosticului EVOLUIE Dup o evoluie locoregional, cancerele bronhopulmonare primitive pot antrena metastaze
extratoracice dintre care cele mai frecvente sunt cele osoase, hepatice si cerebrale TRATAMENT
Tratamentul cancerelor nu cu celule mici depinde de ntinderea lor n torace chiar n afara lui (metastaze), si de starea funciei respiratorii a subiectului La captul acestui bilan doar 30% dintre bolnavi
sunt operabili Printre acetia 25% pot beneficia de o eradicare complet a cancerului ablatia putnd fi fcut pentru un segment de lob un lob ntreg (lobectorrue) sau un plmn ntreg (pneumonectomie)
Radioterapia nu oprete extinderea tumorii dect ntr un foarte mic numr de cazuri n ce privete chimioterapnle acestea dau rezultate mediocre
Tratamentul cancerelor cu celule mici se bazeaz pe chirmoterapia de asociere (fcnd apel la mai multe medi camente) Este de dorit ca ea s fie asociat cu o radioterapie a toracelui n cazul formelor
localizate
PREVENIRE Ea cuprinde, n principal, lupta mpotriva tabagismului si msurile de protecie profesional BRONIOLIT
Cancerele bronhopulmonare secundare. Dm cauza bogatei vasculanzri a plmnului aceste cancere sunt foarte frecvente Ele se datoresc metastazelor, mult mai des celor pulmonare si bronsice
provenind fie pe calea sangvin, fie pe cea limfatic de la un cancer primitiv al crui sediu este variabil, situat cel mai des la sn la tubul digestiv, la rinichi sau la bronhii Simptomele lor sunt aceleai cu cele
ale cancerelor bronhopulmonare primitive La radiografie, cancerele bronhopulmonare secundare pot mbrca aspecte foarte diverse Tratamentul lor depinde mai ales de natura cancerului primitiv, n mod
excepional tratamentul poate fi chirurgical Prognosticul lor este n general, sever
BRONHOREE. Cretere patologic a secreiei de mucus a bronhiilor, care se traduce prmtr o expectoratle m mod normal abundent
BRONHOSCOPIE. Explorare a traheei si bronhiilor cu ajutorul unui bronhoscop SINONIM endoscopie bronsic

Bronhoscopul fie rigid (tub optic nzestrat cu un sistem de iluminare), fie, cel mai des suplu (fibroscop format din fibre optice care transport lumina) permite observarea direct a stm mucoasei bronsice
Instrumentele adaptabile acestui aparat permit practicarea unor tipuri diferite de intervenie, n principal prelevri locale (biopsie periere aspiraie etc)
Bronhoscopia este un examen nedureros, ntructva deranjant, dar nepenculos Ea se practic de preferin pe nemncate, n mod obinuit sub anestezie general Bronho scopul este introdus, n general pnntr
o nar uneori prin gur Examenul dureaz n medie ntre 10 si 20 minute
De asemenea, bronhoscopia poate s aib un rol tera peutic extragerea corpilor strini inhalai (adesea la copil) dezobstruarea, cu ajutorul laserului sau prin cnoterapie a unei bronhii astupate de o tumor,
aspirarea secreiilor care deranjeaz respiraia punerea unei sonde de intubatie etc
BRONHOSPASM. Contracie spasmodic a muchilor netezi ai peretelui bronhiilor
Bronhospasmul antreneaz o ngustare temporar a bronhiilor si deci o reducere a debitului de aer care le traver seaz, provocnd fie o uiertur la expiraie fie o tuse Cauza sa cea mai frecvent este
astmul
BRONSIECTAZIE. Cretere permanent si ireversibila a cahbrului bronhiilor SINONIM dilatare a bronhiilor
Bronsiectazia exist sub dou forme diferite boala bronsiectazic, difuz, si sindromul bronsiectazic localizat
Boala bronsiectazic. Aceasta se instaleaz n decursul unei agresiuni mfectioase acute (tuse convulsiva ruje ol etc ) sau cronice, uneori favorizat de o boal general (mucoviscidioz, deficit imumtar etc
)
Simptomul principal al bolii bronsiectazice este tuea cu precdere dimineaa si n poziie culcata eliminnd o
expectoratle cronic purulent Puseele de infecie sunt frecvente si se manifest prin febr o recrudescent a expectoratiei si, adesea, prin hemoptizii (scuipat cu snge)
Diagnosticul este confirmat de aspectul bronhiilor pe radiografii si mai ales la scanografie Explorrile funcionale respiratorii (msurarea volumelor si debitelor inspirate si expirate) ajut diagnosticarea si
permit s se aprecieze gravitatea bolii Evoluia bolii bronsiectazice este cronic ncepnd cel mai des n copilrie
Tratamentul se limiteaz la kmeziterapie respiratorie drenaj postural (subiectul este aezat ntr-o poziie care uureaz expectoratia), expectoratia dirijat (ajutarea unei expectoraii eficace cu minimum de
eforturi), educarea tusei
Antibioticele nu servesc dect la jugularea puseelor mfectioase
Sindromul bronsiectazic localizat. Este vorba de o sechel a unei agresiuni bronhopulmonare severe, dar localizate tuberculoza abcesul pulmonar corp strin n arborele bronsic etc
Sindromul bronsiectazic localizat se manifest prmtr o dispnee (jen respiratorie) mai mult sau mai puin impor tant o tuse uscat n caz de prezent a unui corp strin, o expectoratle purulent n caz de
abces si hemoptizii uneori abundente
Spre deosebire de boala bronsiectazic, sindromul bronsi ectazic poate fi tratat chirurgical dac bronsiectazia este handicapant si dac kmeziterapia se dovedete ineficace
BRONSIOL. Ramura de divizare a unei bronhii m interiorul plmnului
Bronsiolele (mai nti bronsiolele terminale apoi bronsiolele respiratorii) se termin n mici saci n form de ciorchine de strugure numii alveole, de a curmeziul pereilor prin care se efectueaz
schimburile gazoase cu sngele
BRONIOLIT. Inflamatie acut a bronsiolelor evolund spre o decompensare respiratorie
O bronsiolit survine mai ales la copiii sub vrsta de 2 am
De origine virala (m principal provocat de virusul respiratoriu smcitial) ea se propag pe cale aerian contaminarea se face prin scurgerea nazal si prin picturile emise m momentul tusei uneori si prin
minile personalului dm colectiviti (infecii nozocomiale)
De asemenea bronsiolitele sunt frecvente n mediu spitalicesc si n crese prin epidemii mai ales de iarn
SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Bronsiolit care survine adesea dup o nnofanngit se traduce prmtr o dificultate respiratorie creterea frecventei respiratorii (pohpnee) scobirea toracelui la inspiraie
expiraie prelungit si uiertoare O tuse intativ raluri n rafale (atestnd o bronhoalveoht asociat) si uneori o accelerare a ritmului cardiac sunt simptome suplimentare Hipersecretia BRONIOLOALVEOLAR
mucusului bronsic favorizeaz stanjenirea cailor respiratorii In general febra este moderata
Boala este mai grava la topin sub 3 luni si in caz de antecedente de prematuntate sau de hipotrofie Ea poate sa se manifeste atunci pnntr o cianoza care indica o diminuare a concentraiei in oxigen a sngelui o btaie a narilor
dezvluind o insuficienta respiratorie un refuz de a se alimenta o agitaie tulburri de cunotina
Diagnosticul evocat de simptome si prin auscultare trebuie sa fie confirmat prin radiografie pulmonara TRATAMENT SI PROGNOZA Tratamentul poate fi efectuat la domiciliu cu excepia formelor grave m care copilul
trebuie sa fie spitalizat Tratamentul se bazeaz pe kmeziterapie respiratorie destinata sa dezobstrueze caile aeriene superioare Uneori bronhodilatatoarele sunt prc scrise Pentru a evita o supramfectie bactenana poate fi util un
tratament cu antibiotic Tratamentul antiviral este rezervat formelor severe cnd exista un teren cu risc (boala cardiopulmonara) Copilul poate fi spitalizat pentru a beneficia de un aport de oxigen sau de o asistenta respi ratone
precum si de o alimentaie prin sonda gastrica sau pe cale mtravenoasa
Bronsiohta evolueaz de obicei in cteva zile si se vindeca fr sechele Uneori episoadele pot sa se repete din cauza unei imuniti de scurta durata fata de virus Un sugar poate deci sa fac 2 3 bronsiolite pe an Dup un timp
apariia unui astm la copiii care au avut o bronsiolita ar fi posibila mai ales in familiile care prezint un teren alergic
BRONSIOLO-ALVEOLAR (cancer) Cancer pulmo nar deosebit care cptuete fata interna a alveolelor fr s le distrug arhitectura S NON M cancer alieilar
Singurul cancer de plmn veritabil deoarece se dez volt plecnd de Ia celulele terminaiilor arborelui respirator (bronsiole si alveole) cancerul bronsiolo alveolar nu repre zmta dect 3% dintre cancerele bronhopulmonare
primitive Cauza sa rmne necunoscuta
Cel mai des se prezint sub aspectul unei tumori rotunde unice localizata la periferia plmnilor Tratamentul ideal este atunci cel chirurgical Dup ablatie prognoza este destul de buna
Mai caracteristica dar mai rara este forma pneumonica (atingerea acuta a unui ntreg lob pulmonar) nsoita uneori de o expectoratie abundenta care este uor de recunoscut radiologie prin opacitatea sistematizata (bine limitata
la un lob sau la un segment pulmonar) In acest caz tratamentele clasice (chirurgie radioterapie chimioterapie) sunt inutile dar evoluia este atunci destul de lenta si metastazele extratoracice sunt rare
BRONIT. Inflamatie a bronhiilor acuta sau cronica traducandu se pnntr o tuse umeda si prin expectoraii
Bronita acuta Bronita acuta una dintre afeciunile respiratorii cele mai frecvente este consecina unei infecii virale a bronhiilor (bronita) sau a bronsiolelor (bronsiolita)

90
Cu apariie brusca si de durata scurta bronita este favo nzata de tabaysm si de poluarea atmosfenca si survine mai ales iarna
Semnele clinice sunt o tuse in accese raguseala expec toratn (scuipat) si o febra a crei manifestare variaz dup virusul m cauza dar care nu depete 39C Diagnosticarea nu necesita examene suplimentare
E\ OLUTIE SI TRATAMENT Slmptomele pot disprea spontan m mai puin de doua sptmni Totui evoluia poate sa se ndrepte si spre o supramfectie bactenana expec toratia devenind atunci purulenta (groasa glbuie sau
verzuie) Complicaiile ca c pneumonie sau o pleurezie sunt excepionale In plus exista un risc de insuficienta respiratorie la subiecii fragili (sugar btrn)
Tratamentul unei bronite acute se efectueaz doar pentru ndeprtarea simptomelor medicamente mpotriva infeciei si excesului de secreii bronsice administrate pe
indicate m caz de supramfectie si la subiecii fragili
Bronita cronica Bronita cronica se caracterizeaz pnntr o hipersecretie bronsica permanenta sau recidivanta Se vorbete de bronita cronica atunci cnd perioadele de tuse si de expectoratie dureaz mai mult de 3 luni
consecutiv si se ntind pe cel puin doi am
Fumatul joaca un rol important m aceasta boala frecventa bronitei cronice la nefumaton este de ordinul a 8% m timp ce ea atinge 50% la subiecii care fumeaz mai mult de 20 igan pe zi Mai intervin si ali factori poluarea
atmosferica (uneori legata de locul de munca) si infeciile repetate
Diagnosticul se stabilete doar prin auscultatie Totui pot fi prescrise unele examene radiografia toracica anali zele sngelui si explorarea funcionala respiratorie EVOLUIE SI TRATAMENT Bronita cronica evolueaz spre
insuficienta respiratorie cronica si spre enfizem (dis tensia si distrugerea alveolelor pulmonare) care antreneaz o hipertensiune arteriala pulmonara marcata pnntr o gafaiala o cianoza un edem al membrelor inferioare
Dup mai muli am jena respiratorie la efort persista si m repaus si devine mvalidanta In plus exista un risc de apariie a cancerului bronhopulmonar
Tratamentul care variaz dup gravitatea bolii se bazeaz pe ncetarea fumatului pe supravegherea si tratamentul antibiotic precoce si sistematic la fiecare noua infecie bronsica pe kmeziterapia respiratorie pe administrarea de
medicamente (bronhodilatatoare fluidifiante ale secreiilor analeptice) In formele cele mai senoase poate fi administrat oxigen la domiciliu Prevenirea consta in lupta individuala si colectiva mpotriva tabagismului si a poluam
BROA J. Procedeu de osteosmteza care utilizeaz brose (tije metalice) pentru a menine fragmentele osoase ale unei fracturi m mod temporar sau definitiv 91

BULA DERMATOLOGICA
INDICAII Brosajul este utilizat adesea m repararea oaselor de mrime mica (mana picior si deget) si pentru meninerea reducem fracturilor extremitii inferioare a radiusului (ncheietura mainn) In unele cazun brosajul poate
fi utilizat ca mijloc de contentie temporara a unei fracturi naintea instalam unei placi brosele au atunci funcia de a menine fragmentele osoase pe loc si a facilita astfel osteosmteza
BRUCELOZA. Boala mfectioasa cauzata de o bacterie aeroba Gram negativa din genul Brucella transmisa omu lui de ctre animale SINONIME febra de Malta febra ondulant mehtococie
Bruceloza este o antropozoonoza larg rspndita mai ales m regiunile mediteraneene Ea este transmisa prin bovine (Brucella aborus bovit) prin capnne (Brucella mehtensi'i) sau prin porcine (Brucella abortus sun,) pe cale
cutanata (la cresctorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de brnzeturi proaspete contaminate)
SIMTPOME SI SEMNE Incubaia poate dura mai multe sptmni Boala se declara pnntr o febra prelungita ondu lanta (de intensitate variabila) nsoita de transpiraii si de dureri difuze Aceasta febra se asociaz diverselor
mani festn neuromeningeene osteoarticulare hepatice sau genitale uneon si manifestrilor septicemice mai ales endocarditei
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz la nceputul bolii pe punerea m evidenta a germenelui prin hemocultura (cultura biologica a sngelui prelevat de la bolnav) apoi pe serodiagnosticul lui Wnght sau pe
intra dermoreactia lui Burnet
Bruceloza este tratata pnn administrarea de antibiotice eficace atunci cnd doua sau trei produse (cicline chino lone ammozide) sunt utilizate m asociere Tratamentul trebuie s fie urmat timp de doua luni ncepnd cu faza acuta
Formele cronice ale bolii m particular cele care comport focare osteoarticulare sunt dificil de ngrijit Se poate recurge la o desensibilizare prin injectare de antigene la corticoterapie chiar la psihoterapie atunci cnd simptomele
invocate sunt amplificate de o nota subiectiva ( ramolisment brucelos )
BRUXISM. Micri repetate si incontiente de scrasnire a dinilor SINONIM bruxomame
Bruxismul este de obicei un tic nervos datorat unei stan de tensiune emoionala sau de stres Se ntmpla de ase menea s aib o cauza locala prin existenta unor contacte nearmomoase ale dinilor unu cu alii
Bruxismul poate determina o uzura importanta a dinilor provocnd o sensibilitate la schimbrile de temperatura si la alimentele acide de asemenea poate ocaziona o obo seal musculara la nivelul maxilarului si al cefei
Tratamentul consta m administrarea de sedative atunci cnd tensiunea nervoasa este prea puternica m restaurarea
si echilibrarea suprafeelor dentare si uneori purtarea de ctre subiect a unei proteze protectoare m timpul nopii
B.T.S. * BOALA TRANSMISIBILA SEXUAL
BUBON. Inflamatie a ganglionilor limfatici evolund spre supuratie
Un bubon se dezvolta ndeosebi m regiunea inghinal
BUFEU DE CLDUR. Senzaie de cldura subit s. trectoare (care nu dureaz dect l 2 minute) resimita pe fata gat si torace nsoita de transpiraii si de frisoane
Bufeunle de cldura constituie ntotdeauna semnele unei modificri a activitii hormonale Cel mai des ele sunt consecutive unei diminuri a produciei de estrogem m timpul menopauzei Uneon ele survin dup o histerectorme
totala cu castrare (ablatia ambelor ovare) Bufeunle sunt favorizate de emotn si de schimbrile temperaturii exten oare Apariia lor este imprevizibila si mcontrolabila iar intensitatea lor variabila
Tratamentul bufeunlor de cldura consecutive meno pauzei sau castram chirurgicale se bazeaz pe hormono terapia substitutiva Unele medicamente neuroleptice pot fi utilizate daca sunt contraindicai hormonii
BUL DERMATOLOGIC. Ridicatura cutanata rotunda de mrime mare umpluta cu o serozitate care conine sau nu snge SINONIM flictena CAUZE Unele bule sunt provocate de ageni fizici precum frecarea (bica)
cldura (arsura) frigul (degeratura) sau prin contactul cu substane chimice caustice Alte bule constituie expresia unor anomalii numite dermatoze buloase Ele au origini variabile fotodermatoza (sensibilitatea exa gerata la
lumina) toxidermia (reacia alergica ce poate fi datorata unor numeroase medicamente precum sulfamidele barbituncele aspirina etc una dintre formele ei fund sin dromul lui Lyell) Impetigo de ongme bactenana poate lua la
debutul sau aspectul unei bule ca si alte boli der matologice pemfigus vulgar pemfigoida buloasa unele enteme polimorfe dermatita herpetiform Bolile buloase ereditare rare pot sa se manifeste din copilrie inconti nentia
pigmeni epidermoliza buloasa porfinile congenitale SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Bula se deosebete de vezicula care e foarte mica si de pustula care conine puroi Ea este fragila si ruperea ei nu las dect o eroziune a pielii
acopermdu se eventual de o crusu ceea ce face diagnosti carea mai dificila
EVOLUIE SI TRATAMENT O bul poate fi simptomul unei boli grave Bolile buloase ntinse au uneori o progno za severa ca de exemplu sindromul lui Lyell care impune un tratament m reanimare Tratamentul bulelor foarte
variabil depinde de cauza lor BULB RAHIDIAN

92
BULB RAHIDIAN. Parte inferioara a entefalului care constituie un centru nervos important
Bulbul rahidian este situat intre protuberanta inelara deasupra si mduva spinrii dedesubt El constituie sediul centrilor neurovegetativi extrem de importani Bulbul rahidian conine fasciculele piramidale formate dm
nervii moton care coboar ordinele primite de la creier spre mduv precum si alte fascicule care urca informaiile senzitive ctre diferite zone ale encefalului In plus bulbul are si un rol activ mulumit prezentei nucleilor (mici
centri de comanda) mai multor nervi cramem El intervine de asemenea parial m sensibilitatea fetei m sensibilitatea si motricitatea limbii a fanngelui a lanngelui si prin inter mediul nervului pneumogastric m cea a viscerelor
toraco abdominale
Afectarea regiunii bulbare cu ocazia traumatismelor (fractura pnmei vertebre cervicale) este unul dintre cele mai grave traumatisme medulare provocnd o tetraplegie (para lizia tuturor celor patru membre) -> SINDROM
BULBAR
BULIMIE. Tulburare a comportamentului alimentar caracterizata prmtr o necesitate necontrolabila de a manca m mare cantitate manifestata de un subiect care m mod obinuit nu este un mare mncau SINONIM hiperfagie
hiperorexie pohorexie
Comportamentul buhmic are semnificata foarte diferite El poate fi legat de numeroase probleme psihologice sau medicale poate constitui de exemplu o varianta a unei alte tulburri ale conduitelor alimentare anorexia mintala
FRECVENTA Comportamentul buhmic se instaleaz ade ea in timpul adolescentei poate ceva mai frecvent la fete Frecventa sa rmne nc imprecisa CAUZE n afara cazurilor de dereglri metabolice (diabet dereglare
hormonala) si a unor leziuni nervoase principalele cauze ale bulirmei sunt de ordin psihologic Foarte des comportamentul buhmic apare ca o aprare fata de depre sie si stres faptul de a manca nu vizeaz att nutnrea subiectului
cat linitirea angoasei compensarea frustram sau repunerea m valoare a imaginii sale Ea poate constitui de asemenea un ritual nevrotic sau o compensare a msatis factiei sexuale (la isteric ndeosebi) In anorexia mintala crizele
de buhmie cu luarea m greutate ntrerup uneori postul fr ca celelalte simptome sa dispar Psihic pacienta devine o anorexica Unele devin direct bulimice fr post si fr slbire prealabile

SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Comportamentul buhmic nu este preocupant atta vreme cat rmne ocazional cum este cazul la subiecii care au pofta de alimente cu puternica ncrctura afectiva si simbolica poftele femeilor
nsrcinate constituie astfel o forma de buhmie fiziologica Bulimia depresiva si nevrotica se manifesta m mod periodic sub forma unor porniri tiranice Ea ofer o potolire momen tan spre deosebire de bulimia anorexicilor
Bulimia anorexicului se caracterizeaz prin ingerarea la foarte mici
intervale de timp (m general mai puin de doua ore) a unor mari cantiti de hrana cu sentimentul ca nu si mai poate controla alimentaia Pacientul are m plus tendina de a si provoca vomatul de a lua laxative M de a practica m
restul timpului un regim sever cu scopul de a evita luarea m greutate
In cazurile cele mai grave accesele bulimice nsoite de vormtare provocata pot antrena o deshidratare si o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slbiciune si pnn crampe) leziuni esofagiene si dentare provocate de
acidi tatea lichidului gastric regurgitat TRATAMENT Este orientat de diagnostic si de un bilan organic prealabil Pentru a fi eficace si durabil tratamentul trebuie sa fie instituit pe baza de ncredere reciproca pacient-medic cu
scopul de a aciona asupra cauzelor psihologice ale bulimiei Psihoterapia asociata eventual cu o prescripie de antidepresoare urmrete o maturare emoionala si o rezolvare a conflictelor afective Astfel pacientul si medicul
coopereaz cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare Un regim n ar trebui ntreprins fr aviz medical iar anorexicilor le este strict interzis un regim

BURIC.-OMBILC
BURKITT (limfom al lui) Tumora ganglionara maligna a copilului
Limfomul lui Burkitt de tip nehodgkiman se ntlnete aproape exclusiv m Africa tropicala unde reprezint cea mai frecventa dintre tumorile copilului n Europa si m America de Nord limfomul lui Burkitt este foarte rar dar
constituie totui jumtate dintre limfoamele copilului
CAUZE In Africa apariia tumorii este consecina mai multor infecii succesive ale subiectului antrennd o stimu lare a sistemului sau imumtar si ndeosebi a limfoutelor B Se constata de exemplu o infecie cu virusul lui
Epstem Barr contractat m general plecnd de la mama apoi un paludism cu Pla\modiurnf(ilciparum in continuare va surveni tumora atunci accidente genetice antreneaz translocatia (schimbul) cromozomilor 8 si 14
SIMPTOME SI SEMNE Forma africana ete caracterizata pnntr o tumefactie situata m general la maxilar forma din Europa si America de Nord este mai degrab localizata m abdomen sau m amigdale Evoluia este rapida
creterea m volum a tumorii apoi diseminarea m ganglioni si mai ales m sistemul nervos central in mduva osoasa si m snge (leucemie acuta)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Doar biopsia tumorii permite identificarea unui limfom al lui Burkitt In ultimii cincisprezece am tratamentele chirmoterapice utiliznd un numr crescnd de medicamente anticanceroase
permit s fie vindecate majoritatea formelor localizate si mai mult de jumtate dintre formele ntinse Timp de 5 sau 6 luni chimioterapia este administrata pe cale venoasa dar si prin punctie lombara pentru a preveni sau vindeca
atingerile 93

BYWATERS
sistemului nervos ea este completata cu o radioterapie Acest tratament necesita spitalizri repetate si destul de ndelungate Pacientul este considerat ca vindecat daca nu intervine o resuta m anul care
urmeaz celui scurs de la nceperea tratamentului m caz ca intervine o resuta este practicata o noua chimioterapie urmata de o autogrefa de mduva
BURNETT (sindrom al lui) Sindrom care asociaz o hipercalcerrue o alcaloza (alcalimtate excesiva a sngelui) si o insuficienta renala SINONIME sindrom al buu riU r de lapte sindrom al laptelui $i
alcalinelor
Sindromul lui Burnett este provocat de un consum excesiv si prelungit de lapte si/sau de medicamente antiacide (mpotriva aciditii gastrice) Acest sindrom se observa adesea la pacienta suferind de un
ulcer gastroduodenal si de tulburri renale asociate Boala se manifesta pnntr o stare de slbiciune prin dureri musculare pnntr o apatie Trata mentul const m reducerea consumului de lapte si/sau de
medicamente antiacide
BURS SEROAS. Punga limitata pnntr o membrana de aceeai natura cu o membrana smoviala articulara si destinata facilitam alunecam pielii unui muchi sau unui tendon pe un os
BURSIT. Inflamatie acuta sau cronica a unei burse seroase SINONIM hi^roma
Dat fund analogia de structura intre bursa seroasa si bursa smoviala bursitele au aceeai origine cu artritele infectioase microcnstaline sau inflamatorii n plus ele pot fi provocate de ctre o intatie locala
(frecare) Ele ating cel mai des cotul rotula (in profesiunile care impun lucrul m genunchi) si tendonul lui Ahile (purtarea de pantofi nepotrivii)
O bursit se manifesta pnntr o durere locala cu umfla re si prezenta de lichid m bursa Ea este nsoita uneon de o inflamare a capsulei articulare alturate Tratamentul consta m punctionarea lichidului in
administrarea de anti inflamatoare la nevoie m injectarea locala de corticosteroizi chiar mtr o intervenie chirurgicala m caz de recidiva
BUTEE" OSOS. Grefon osos aplicat chirurgical m apropierea unei articulaii cu scopul de a i creste suprafaa Termen francez adoptat in limbajul medical
Grefonul cel mai des prelevat de la pacientul in cauza poate fi aplicat la sold pentru a trata o displazie (malformaie sau anomalie a dezvoltam) cu scopul de a creste suprafaa portanta a articulaiei si de a
ncetini apariia unei artroze Grefonul este adesea asociat cu o osteotomie (corectare chirurgicala) a femurului destinata recentrani capului femural m articulaia manta prin butee In caz de artroplastie totala
a soldului (nlocuirea articulaiei pnntr o proteza) un butee osos poate fi realizat m cavitatea articular pentru a asigura meninerea de durata a protezei El mai poate fi realizat si la umr atunci cnd cavitatea
articular a omoplatului a fost deteriorata prin luxatn
repetate asociat unei repuneri sub tensiune a capsulei articulare grefonul permite prevenirea altor luxatn
BUTON. Leziune benigna a pielii lund m general forma unei mici tumefactu uneori inflamata
Termenul se aplica m folosirea curenta tuturor felu nlor de leziuni cutanate printre care terminologia medicala distinge mai precis macula (pata plana) papula (mica pata uor supramaltata) vezicula (mica
ndicatura umpluta cu un lichid limpede) bula (ndicatura mai mare umpluta cu lichid) pustula (ndicatura coninnd puroi) nodului (sfera mica sau medie mai mult sau mai puin profunda)
BUTON DE FEBR. - HERPES
BUTON DE ORIENT. - LEISHMANIOZA

CUTANAT

BUZ. Fiecare dintre cele doua pri crnoase limitnd sus si jos orificiul extern al cavitii bucale
Buza superioara poate fi sediul unei malformaii fanta labiala (fanta mediana denumita m mod obinuit buza de iepure) Alte afeciuni ale buzelor sunt cheihtele (inflamaii) tumorile benigne si tumorile
maligne care se observa m principal la marii fumtori
BUZ-DE-IEPURE. - FANTA LABIOPALATIN

BUZE. Cele doua buze mari si cele doua buze mici ale aparatului sexual extern feminin S NONIM labnle mn 1,1
Buzele mari Este vorba de cele doua pliuri cutanate ale vulvei (ansamblul organelor genitale externe ale femeii)
Buzele mici Este vorba de cele doua mici pliuri cutanate din interiorul buzelor mn de o parte si de alta a vestibulului vulvei Buzele mici dreapta si stnga se unesc si formeaz m fata capionul care acoper
clitorisul si m spate furseta Buzele mici sau nimfele mrginesc meatul uretral si orificiul vaginului
In timpul unei excitri sexuale buzele mici din cauza sensibilitii lor proprii exercita atunci o stimulare a clitorisului si participa astfel la orgasm
BYWATERS (sindrom al lui) Insuficienta renala acuta ce survine m caz de afectare grava a musculaturii SlNO NIM sindrom de zdrobire
Sindromul lui Bywaters survine ca urmare a leziunilor ntinse ale muchilor scheletici provocate prin fenomene de compresie sau zdrobire El este consecina eliberam m circulaia sangvina a unui pigment
coninut m mod normal in celulele musculare mioglobina Prezenta m cantitate mare m snge aceasta devine rapid toxica si blocheaz tubuln renali ceea ce provoac o insuficienta renala acuta
Tratamentul face cel mai des apel la hemodializa vm decarea efectuandu se m general fr sechele In paralel un tratament chirurgical al leziunilor musculare se dovedete uneori a fi necesar CACOSMIE.
Percepere d unui miros fetid real sau imaginar
CALABAR (edem de) - LOAZA

CALCANEU. Os al tarsului cel mai voluminos situai Ia partea inferioar si postenoar a piciorului
PATOLOGIE Fracturile de calcaneu frecvente sunt urma rea, n general a unei cderi violente Tratamentul lor poate fi funcional (reeducare imediat cu crje) ortopedic chiar chirurgical m cazul unei
deplasri osoase importante
O inflamatie (calcaneita) afecteaz uneori zona n care se fixeaz sub calcaneu tendoanele situate la talpa piciorului Ea antreneaz o durere chiar o umflare aprnd la mers Mai mult radiografia poate
pune in evident prezenta unei spme calcaneene (mica excrescena osoas situat la partea inferioar a osului) Tratamentul se bazeaz pe purtarea de nclminte ortopedic asociata cu infiltraii cortizonice
locale
CALCEMIE. Nivelul calciului coninut m snge
Calcemia este foarte stabil n jur de 2 5 milimoh pe litru Aceasta rezult dmtr un echilibru permanent ntre absorbia intestinal a calciului fixarea sa n oase sau din contra, eliberarea sa si eliminarea
sa prin urin - HlPERCALCEMIE HlPOCALCEMIE
CALCIFICARE. Depunere a calciului n esuturi
Caluficarea este cel mai des un proces normal de fixare a calciului n esutul osos contribuind n mod major la soliditatea acestuia
Uneori, calcificarea anormala se produce in esuturile moi Ea este cel mai des consecina unor alterri locale ale esuturilor leziunea ateromatoas ntr o arter hematomul ntr-un tendon sau o articulaie
alterarea cartilagmoas legat de o condrocalunoz articular necroza tuberculoasa ntr un plmn, necroza tumoral la un cancer de sn
CALCIFICRILOR TENDINOASE (boal a) Boal caracterizat prin formarea de depuneri de cristale dmtr o sare de calciu apatita n tendoane
Boala atinge toate articulaiile dar locul su de pre dilectie este tendonul muchiului supraspinal care acoper umrul Calcificanle pot s devin deranjante dac prin mrimea lor limiteaz mobilitatea
tendoanelor sau dac ele se rup Cristalele de calciu formate provoac o penatnt acut care se vindec fr sechele
Tratamentul const m infiltraii locale de corticosteroizi si in caz de jena major poate necesita o ablatie chirurgical
CALCINOZ. Sindrom caracten/at prin formarea de depuneri anormale de calciu m esuturi
Calcmoza poate atinge diferite esuturi ale corpului, in special pielea si cartilagnle
Ea poate fi generalizat sau localizat (n special la nivelul urechii sau burselor)
Tratamentul calcinozei este cel al cauzei sale directe Chirurgia nu se impune dect pentru cazurile dureroase CONDROCALCINOZA ARTICULARA
CALCITONIN. Hormon care faciliteaz fixarea calciului pe oase si diminueaz nivelul calciului sangvin SINONIM ttrotalatomn
Calcitomna antreneaz astfel o diminuare a nivelului sangvin al calciului cnd acesta este anormal de ridicat, ea limiteaz absorbia calciului de ctre intestin si favorizeaz eliminarea lui pe cale renal
UTILIZARE TERAPEUTIC Calcitomna este de origine animal (porc somon) sau sintetic (reproducnd exact calcitonma uman) Ea este indicat n bolile osoase ca osteoporoza boala lui Paget
algodistrofia si n hiper calcemie Administrarea de calcitomna se face prin injecii cel mai des mtramusculare Efectele nedorite sunt alergnle bufeunle vasomotorn (nrosin brute) si tulburrile diges tive
(greuri vom diaree dureri abdominale)
CALCIU. Element chimic prezent n natur si n corpul uman unde este indispensabil pentru asigurarea soliditii osoase si funcionm celulelor musculare si nervoase
NECESITILE ORGANISMULUI Calciul (Ca) este depozitat n oase (acestea conin n jur de l kilogram de calciu adic 99% din calciul organismului) crora le CALVIJIE
asigur soliditatea, sub form de fosfat de calciu si citrat de calciu El intervine n funcionarea muchilor m pri cular a miocardului, si n comandarea muchilor de ctre nervi Calciul joac de asemenea un rol m
permeabilitatea membranelor celulare fat de ioni n receptionarea mesa jelor hormonale de ctre celule si n activarea enzimelor n sfrit, el intervine n mai multe etape ale coagulam sngelui
SURSE Calciul este coninut n principal de produsele lactate Ele aduc ntre 60 si 80% din calciul total consumat Laptele furnizeaz 120 miligrame pe lOOg brnzetunle proaspete ntre 70 si 170 miligrame pe suta de grame iar
cele uscate ntre 150 si 1200m/ lOOg Aportul zilnic de calciu recomandat este de 600-1200 miligrame pn la adoles cent, apoi de 900 miligrame la adult (cel puin 12(10 miligrame pentru femeia aflat la menopauz 120015(X) miligrame n timpul sarcinii si alptrii) Se recomand sa se consume cel puin un produs lactat la fiecare mas
UTILIZARE TERAPEUTIC Calciul utilizat n scopuri terapeutice se ia pe cale oral M pe cale injectabil
Pe cale orala calciul este indicat dac alimentaia este carenat n calciu, n demineraliznle osoase (rahitism osteoporoz), n completarea altor tratamente si uneori m spasmofilie (totui fr a exista dovada tiinifica a efica
citaii sale)
Pe cale injectabil, este indicat m hipocalcerme si tetame hipocalcemic
Calciul este contraindicat dac exist deja o supra ncrcare cu acest mineral (hipercalcemie, calcul urinar) si la pacienii tratai cu digitahce (medicamente utilizate m cardiologie) Efectele nedorite ale calciului sunt n mod
excepional tulburrile digestive Supradozarea provoac o hipercalcemie care necesit uneori un tratament de urgent
CALCIURIE. Cantitate de calciu eliminat m urm
La subiectul normal, calciuna pe 24 ore nu trebuie s fie mai mare de 300 miligrame la brbat si de 250 miligrame la femeie -> HlPERCALClURlE HIPOCALCIURIE
CALCUL. Concretiune pietroas care se formeaz prm precipitarea anumitor componente (calciu colesterol) ale bilei si urinei
Calculn se dezvolt cel mai des m cile biliare n rinichi i n cile urinare Cei mai benigni dintre ei se dezagreg spontan sau sunt evacuai pe ci naturale Alii la originea colicilor hepatice sau nefretice trebuie s fie eliminai
prm extragere chirurgical sau prin htotnpsie (frmiare prin ultrasunete) -> LITIAZ
CALE. Ansamblu al conductunlor organice goale sau pline situate unul n prelungirea celuilalt si vehiculnd fluidele sau influxurile
Cile biliare, de exemplu, transporta bila elaborat de ctre ficat pn n intestinul subire (duoden) cile optice
transmit senzaia vizual primita pe retin pn la cortexul cerebral al lobului occipital
Caile trebuie s fie deosebite de aparate si de sisteme ele constituind elemente componente ale acestora din urm cile biliare fac parte din aparatul digestiv cile optice, din sistemul nervos de exemplu
CALORIE. Unitate de msur a energiei eliberate de cldur utilizat pentru a exprima consumurile si necesitile energetice ale organismului precum si valoarea energetica a alimentelor
Unitatea de msura oficial internaional pentru energie este joule dar caloria este foarte mult utilizat, n particular m dietetic Forma cea mai utilizat este cea de , calone mare sau kilocalone (simbol kcal), care face 1000
calorii iar o calorie echivaleaz cu 4,185 joule
CALOZITATE. ngrosare cutanat localizat, legat de frecri repetate

Calozittile ortopedice btturile sau dunlloanele sunt cele mai frecvente Bttura formeaz un con glbui dureros si poate lua un aspect macerat (ochi de potrniche), ea apare m spatele articulaiilor degetelor de la picioare
ntre degete sau pe tlpile picioarelor Dunllonul rotund pstreaz la suprafaa sa desenul normal al liniilor cutanate spre deose bire de veruc el afecteaz fata plantar si marginile laterale ale picioarelor Bttura si dunllonul
sunt provocate adesea de o malformaie a picioarelor chiar minor
Tratamentul asociaz o decapare mecanic (cu bisturiul) sau chimic (pomda cu acid sahcihc) si la nevoie, purtarea de nclminte adaptat chiar corectarea chirurgical a unei malformaii
CALUS OSOS. Substan osoas ce se formeaz plecnd de la esutul conjunctiv permind consolidarea unui os fracturat
CALVITIE. Absent sau pierdere a prului
Calvina afecteaz intre 15 si 30% din populaia masculin Originea sa este adesea ereditar, dar ea poate fi si dobndit consecutiv absorbiei anumitor medicamente (chimioterapie anticanceroas de exemplu), unei iradieri cu
radiaii X etc
La brbatul n jur de 30 de am calvitia ncepe pnntr-o pierdere de par m regiunea tmplelor apoi prinde progresiv poriunea frontal mediana n continuare, apare o calvitie m regiunea vrfului craniului Calvitia hipocratic.cea
care apare m jurul vrstei de 50 de ani, atinge totalitatea craniului si nu las dect o coroan de pr dedesubtul urechilor si pe conturul regiunii occipitale de Ia baza craniului Evoluia sa este m general, rapid atunci cnd apare
la vrste de 25-30 de am mult mai lent cnd survine ctre 50 de am
TRATAMENT Acesta face apel la mai multe procedee Tratamentul medical comport prescrierea pe mai multe luni a stimulantelor pentru creterea germenilor pilosi CANALULUI ARTERIAL

96
Grefa de piele a capului tehnica utilizata nc din deceniul al aselea al secolului nostru const m prelevarea dmtr o zon putm vizibil (deasupra si m spatele urechilor din regiunea occipitala) a unor benzi mici de piele a
capului care cuprind fiecare intre 10 si 50 de fire de par care sunt grefate m zona lipsita de par
Microgrefa de piele a capului tehnica utiliznd acelai principiu ca precedenta dar care este mult mai recenta dect aceasta (nu este practicat dect dup 1970) consta m grefarea de insulie cu cate 1-3 fire de par Tratamentul
este deci destul de ndelungat (6 pana la 12 edine) deoarece sunt necesare sute de mici grefe pentru a obine un rezultat satisfctor
Tehnica lambounlor de piele a capului consta m plasarea m zonele dezgolite a unei fasu mari de piele a capului vasculanzat de o arter sau o vena
Expandoarele sunt balonase sihconate care se umfla treptat sub pielea capului cu scopul de a o dilata pentru a creste suprafaa care poarta par si pentru a masca astfel o calvine de nu prea mare importanta Inconvenientul prin
cipal al acestei tehnici este faptul ca pacientul trebuie sa sufere o deformare a craniului timp de sase sptmni pana la doua luni durata necesara dilatam
Implanturile de piele a capului permit sa se amplaseze pr artificial fir cu fir Dm nefericire aceasta tehnica pro voac frecvent mici infecii la rdcina acestor fire In plus se observ o pierdere anuala a 15-20% din implanturi
Dac tehnica este bine tolerata poate fi repetata m mod regulat
Perucile permit camulfarea calvinei Ele sunt astzi deosebit de bine adaptate meninute prin lipire mpletire implanturi subcutanate cu retentie prin ploturi magnetice sau de titan -* ALOPECIE
CANALULUI ARTERIAL (persistenta a) Anomalie caracterizata prin absenta nchidem dup natere a cana lului care leag la ft aorta de ramura stnga a arterei pulmonare
Canalul arterial este sistematic obliterat pe tale chirur gical Foarte recent a fost propusa o metoda de nchidere a canalului arterial ea consta din amplasarea m cursul unui catetensm (introducerea unei sonde pe cale vasculara)
unui fel de dubl umbrela Rezultatele tratamentului si prognosti cui sunt excelente
CANALULUI CARPIAN (sindrom al) Sindrom caracterizat pnntr o senzaie de amorire de furnictura sau chiar de durere a degetelor
Sindromul canalului carpian survine mai ales noaptea sau dimineaa la trezire El este provocat de compresia nervului median m canalul carpian pe fata anterioara a ncheieturii minii si se complica uneori prin paralizia
degetelor Sindromul afecteaz cel mai des femeile m timpul sarcinii si la vrsta menopauzei
Daca simptomele rezista la injeciile cu corticosteroizi m canalul carpian poate fi avuta in vedere o intervenie chirurgicala sub anestezie locoregional cu scopul de a elibera nervul
CANALULUI RAHIDIAN (sindrom de ngustare a) Sindrom provocat de o compresie a rdcinilor mduvei spinrii (care inerveaz membrele inferioare) la nivelul canalului rahidian lombar
Sindromul de ngustare a canalului rahidian poate avea o origine congenitala (acrondroplazie) poate fi urmarea alunecam unei vertebre (spondilolistezis) sau deformm unui disc intervertebral (protruzie discal) In sfrit el este
uneon provocat de o hipertrofiere a ligamentelor sau a esutului gras care nconjoar dura materul sau de o tumor mtrarahidiana
Subiectul sufer puin in stare de repaus dar durerea apare la mers dup 100 sau 1000 metri el trebuie s se opreasc tinandu se aplecat m fata sau cu spatele lipit de perete sau chiar aezat dup cteva minute poate s si reia
mersul pentru o distanta echivalenta (claudicatie inter mitenta)
Tratamentul va fi fie medical (reeducare purtare a unui lombostat injectare de corticosteroizi) fie chirurgical fie mixt
CANCER. Boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica necontrolata si nentrerupta
Se menioneaz in Europa si in America de Nord predominanta cancerelor de plmn atnbuibile m proporie de 90% tabagismului a cancerelor colorectale legate probabil in parte de alimentaie si a cancerelor de sn cu cauze
nc puin clare In Africa se evideniaz frecventa cancerelor de ficat m zonele endemice pentru hepatit B si cea a cancerelor de col utenn in tarile m care natalitatea este ridicata si unde mea igiena este defectuoas ceea ce are
drept consecina un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes) care pot sta la originea acestor cancere
CAUZELE Cancerele sunt cauzate de expunerea la viru sun la substane naturale sau chimice la radiaii Aceasta are ca efect inducerea de mutaii sau de exprimri neadec vate ale diferitelor gene numite oncogene implicate m
proliferarea celulelor m diferenierea lor si m reglarea acestor fenomene Oncogenele se afla m mod normal sub controlul genelor inhibitoare antioncogenele care pot fi pierdute sau pot suferi ele insele o mutaie sub aciunea
agenilor mai sus enumerai funcia lor fund m acest caz redusa Dar aceste antioncogene pot lipsi m mod ereditar ceea ce explica in parte existenta predispoziiilor familiale la cancere
ALCOOLUL La brbat alcoolul este un factor de risc pentru cancerele cavitii bucale ale fanngelui ale esofagului si ale ficatului (creterea riscului variaz intre 2 si 15% dup cantitile bute si dup organele atinse) In sfrit
efectul 97

CANCER
conjugat dl dlcoolului si tutunului corespunde unor riscuri mai mari decdt suma riscurilor luate sepdrdt (efect muli plicdtiv) Un nuirur de studii drdta ca existd un risc crescut de cancer de sn la femeile care bedu bdutun
alcoolizate comparativ cu cele care nu bedu dstfel de buturi
ALIMENTAIA Studii au atras atenia asupra rolului alimentaiei m geneza dnumitor cdncere dhmentele fund mcnmmate ca dtare (grsimile) prin deficienta (fibre vitamine) SdU prin contammdre intermediara (aflatoxind
mtnti) Rolul grdsimilor in carcmogeneza este suspectat mai ales m cazul cancerelor colorectale ddr si m cdncerele de sn ale endometrului si ale prostatei Studii au pus in evident o cretere d riscului in paralel cu consumul de
grsimi dar du revelat un efect protector al fructelor si legumelor in ce privete rolul cdfelei in cancerele de pancreas dcesta n d putut fi dovedit Nitntn provenind din sarea utilizatd pentru conservdred dlimentelor sunt acuzai c
ar creste riscurile cancerului de stomac Aflatoxina contaminnd hrana depozitata m locuri calde si umede este incriminata m cancerele primitive de ficat m asociere cu virusul hepatitei B
IRADIEREA In 1944 o publicaie dezvluia faptul ca radiologii mureau de zece ori mai muli de leucemii dect ceilali medici Ld suprdvietuitoru bombdrddmentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki m 1945 primele cazuri
de leucemie du fost observdte m 1948 cu un vrf m 1951-1952 Au fost observate alte tipuri de cancere m numr anormal de mare Ia 15 am dup expunere si unele se mai ntlnesc si azi la supravieuitorii care pnmiserd mai
mult de l gray (unitatea de doza de irddiere) In acest ultim caz exist o cretere semnificativa a numrului de cancere care variaz dup esuturile iradiate m principal sunt afectate mduva osoasa glanda tiroida snul osul Leuce
miile apar m medie la 8 am dup iradierea cauzdla sarcoamele la 20 de am dup ca dlte tumori ld 30-40 dm dup iradiere
Reglementared rddioprotectiei a permis sa dispard riscurile profesiondle m pdrticuldr la radiologi la manipulatorii si lucrdtoru de la instalaiile atomice In plus progresele radiologiei si noile metode de imagene medicala au
diminuat pentru pacieni riscurile legate de radiografii
BOLILE Cteva boli rare sunt nsoite de un risc crescut al cancerelor care afecteaz in mod specific anumite orcane (de exemplu retmoblastomul in tnsomid 21) Ele pot da natere dmtr o data unor tumori maligne cdre fie sunt
singura lor manifestare (retmoblastomul nefroblastomul) fie constituie o manifestare a sindromului ori dau natere unei patologii netumorale dar cu mare probabilitate de transformare maligna (de exemplu pohpoza colica)
MEDICAMENTELE CANCERIGENE Atenia asupra rolului cancerigen al hormonilor a fost atrasa prin apariia cancerului de vagin la fetitele nscute din mame care au pnrrut dletllstllbestrol (estrogen) m pnmele 3 luni de
sarcina Atunci cnd estrogenn sunt utilizai drept contraceptive
adic asociai cu protestaive riscul de a aprea un cancer de sn este sensibil acelai la utilizatoare si la neutilizatoare Utilizarea de contraceptive orale strnete unele rezerve privind durata de utilizare utilizarea naintea unei
prime sarcini si utilizarea de ctre femeile atinse de o afeciune benigna a snului Totui anchetele americane realizate pe o populaie de femei aflate la menopauza si care au primit un tratament estrogemc au artat o cretere de
ordinul 4-8 ori a riscului unui cancer al corpului utenn aceasta cretere fund direct legau de doza si de durata tratamentului cu estrogem Totui utilizarea actuala a estroprogestativelor pare sa fi fcut sa dispar acest risc chiar
sa se dovedeasc faptul ca ele sunt protectoare
In afara hormomk r medicamentele pentru care s a pus m evidenta o cretere a riscului de cancer sunt m principal imunosupresoarele anticanceroasele si derivaii arsemcali PREDISPOZIIILE FAMILIALE La unele cancere se
observa predispoziii familiale Astfel membrii unei familii care cuprinde o persoana afectata de un cancer de colon de ovar sau de sn prezint un risc de 2-4 ori mai mare dect altele de a fi atinse de acelai cancer Aceasta
cretere a riscului este totui mica si probabil poate fi explicata prmtr un mecanism care depinde de mai multe gene antrennd o predispoziie creia i se adaug riscurile legate de factorii de mediu
RADIAIILE SOLARE Modul de a se bronza din aceste ultime decenii este nsoit in toate tarile de o puternica cretere a incidenei tumorilor cutanate carcmoamelor si melanoamelor Rolul radiaiilor U V (ultraviolete) m pri
cular ale U V B cele mai scurte ca lungime de unda si cele mai nocive m apariia tumorilor cutanate a fost pus m evidenta att prin observaii epidemiologice cat si prin modele experimentale Cancerele cutanate sunt mult mai
frecvente la subiecii cu pielea deschisa la culoare
SUBSTANELE CANCERIGENE In 1975 a fost stabilita relaia intre expunerea la funingine a cosanlor si apariia unui cancer al scrotului In 1985 un mare numr de cancere de vezica a fost semnalat la muncitorii din
industria coloranilor Cele mai recente evaluri ale Centrului inter naional de cercetare privind cancerul arata ca din 707 substane si procedee industriale testate 7 procedee si 23 substane s au dovedit a fi cancerigene pentru
om TUTUNUL Explozia spectaculara a cancerelor bronho pulmonare atrgea atenia m urma cu 40 de am asupra rolului tutunului In conformitate cu numeroase anchete epidemiologice tutunul este rspunztor de aproximativ
90% din cancerele pulmonare Riscul este cu att mai important cu cat se fumeaz mai mult de mai multa vreme cu cat se inhaleaz mai mult fumul si cu cat se ncepe fumatul mai de tnr Filtrul micoreaz nscul tutunul negru
l creste In sfrit trebuie menionata o cretere a riscului cancerelor bronhopulmonare la persoanele care triesc mtr un mediu cu fum (fumtorii pasivi) CANCER
A trai cu un cancer
Din ce in ce sunt mai numer si pdcientn cdre trdiesc ani de zile cu un Cdncer cdre nu podte fi eradicdt ddr d crui evoluie este opntd sdu cel puin frdndtd suficient de mult pentru a fi mdepdrtat orice pericol pe termen mediu
Aceast stabilizare d bolilor med incurabile este ddesed pnmul pas spre viitoarele vmdecdn EA creeaz noi raporturi pe care pacienii si medicii mvdta sa le realizeze astfel nct ea le modifica in mare msura comportdmentele
fcandu i pe primii sa aib mdi multd ncredere iar pe ceilali sa dovededscd mdi multd trdnspdrenta Acedstd situdtie noud generedZd noi probleme medicale integrate m viata zilnica a bolnavilor
Astfel m cazul apariiei infeciilor care sunt ddesed mai frecvente la pacienii cu imunitated alterata prin tratamente sau prin boala pacienii trebuie sa fie vaccinai profilactic cu vdccmunle ddecvdte si sd fie trdtati cdnd
infeciile se instaleaz Ahmentatid pacienilor nu trebuie sa fie neglijata ei trebuie sa si ia vitaminele necesare sub
forma de cruditi sa mandncc ndeosebi peste ocednic ale cdrui lipide du un efect preventiv asupra cancerelor si podte chiar dsuprd extindem lor Poftd de mncare ddesed mica poate fi restabilita eventual prin administrarea de
corticosteroizi sau de anabolizante Eforturile fizice nu le sunt m general contraindicate din contra pdcientul trebuie sd ducd o vidta pe cdt de normald posibil
In ceea ce privete starea psihica aceasta menta cea mdi mdre atenie din partea medicilor care pot prescrie medicamente mpotriva anxietii cu condiia de respectare d contrdindicdtulor Durerile ddcd exista pot fi cdlmdte
mtotdedund Medicii uneori le subestimeaz pacientul trebuie sd tind cont de ele si sd le trdteze In sfdrsit subiectul cdre este purtdtor dl unui Cdncer trebuie sd podtd recurge de fiecdre ddtd cdnd dorete si la un al doilea sfat
privind tratamentele propuse sau tn curs Medicii trebuie sa dea curs acestei cereri dovedind un spirit de cooperare legitima
VIRUSURILE Rolul retrovirusunloreste acum bine stabilit la animal la om dup cunotinele dctudle dodr retrovirusunle H I V (SIDA) si HTLV l (leucemie) pdr sa aib o potenialitate oncogemca In schimb se precizeaz rolul
anumitor virusuri A D N (acid dezoxinbonucleic) m apariia unor cancere umane
Prima legtura pusa in evidentd intre virus si Cdncer d fost cea a unui virus din fdmilid Herpe\\ mdae (\ irusul lui Epstem Bdrr) cu limfomul african dl lui Burkitt (1964) Acelai virus a fost doi am mai tdrziu incnmindt m
cancerul ndzofarmgelui n 1978 a fost evocata legtura intre virusul hepatitei B (HBV) si cancerul primitiv al ficdtului dtunci cnd s a obsen at concorddntd de distribuie geogrdficd intre zonele cu risc mdlt de hepdtocdrunom
si cele cu hepatita B Raportul intre papilomavirusun (HPV) si cdncerele colului uterm reprezint al treilea sistem virus cancer De muli am s a artat rolul bolilor virale transmisibile sexudl m dezvoltdred cdncerelor de col
uterm Se dcumuledZd elementele Cdre evideniaz rolul predommdnt dl unor HPV (in pdrticular susele 16 18 33)
SIMPTOMELE SI DIAGNOSTICUL Multiplicitatea can cerelor si specificitatea lor proprie fac dificila enumerarea tuturor simptomelor bolii Totui o pierdere importanta m greutate si mai mult sau mai puin rapida o lipsa de
pofta de mncare o stare de oboseala intensa o pierdere de snge pnn scaune sau pe gurd m sfdrsit duren diverse sunt semne funcionale cdre pot fi dsocwte cu prezenta unui cancer Dezvoltarea adesea silenioasa a cdncerelor
tinde sd mtar zie diagnosticarea si ndica probleme medicilor care nu vad pacientul dect mtr un stadiu deja avansdt dl bolii Uneori boala este descoperita dmtr o mtdmpldre m cursul unei vizite medicale sdu al unui examen al
sngelui Didgnosticul se pune prin examenul clinic prin exdmene de Idborator pnn examene radiologice si endoscopice prin biopsii
EVOLUIA CANCERULUI O data declansdte prin acti varea oncogenelor care au suferit sau nu mutaie si din cauza pierdem sau alteram prin mutaie d uneia sau mai multor dntioncogene cdncerele suferd o cretere d maligni
tatii care le face din ce m ce mai cdpdbile sa ocoleascd obsta colele pe cdre orgdmsmul sau tratamentele le pun in calea lor Ele avanseaz de asemenea m organism ddicd se ntind pe loc m mod cdrdctenstic m esutul de origine
si m esuturile mvecmdte putdnd fi responsdbile de compresia c rganelor In acelai timp ele disemineaz la distantd prin mici focdre distincte metdstazele
Avansdrea dnatomicd a cdncerului trebuie sd fie eva luata prin diferite examene complementare (scanografie imagene prin rezonanta magnetica scintigrafie) Aceasta evaludre permite o cldsificdre d fiecdrui Cdncer care
asociata cu caracteristicile sale histologice permite alegerea tratamentului cel mdi bine dddptdt TRATAMENTUL SI PREVENIREA Tratamentul se fdce prin chirurgie rddioterdpie (rddidtn X sdu de indlta ener gie
cobdltoterdpie) chimioterdpie (ddministrarea de medi camente dVdnd un efect distructor si imunologic) si/sdu hormonoterdpie (ddministrarea de hormoni) Cercetrile actuale se onenteazd spre metode terdpeutice cdpdbile sd
redea celulelor canceroase caracterele normale (tratament de redlferentlere) In acest domeniu au fost obinute succese redle recent m unele tipuri de leucemie Din pricind difi cultdtilor de depistare si de tratare d bolii prevenired
cdnce rului dre o deosebitd importdntd Sensibilizdred populdtiei pare un fdctor decisiv Anumite gesturi cd dutopalparea snilor ar trebui sa fie curente De asemenea trebuie insistat asupra respectam unei anumite igiene a vietn
si abolim m msura posibilitilor d comportamentelor de risc -> ANTIONCOGEN CHIM OTERAP E ANTICANCEROAS Co
BALTOTERAPIE CUR ETERAPIE HORMONOTERAPIE ANTI

99

CANITIE
CANCEROAS IMUNOTERAPIE ANTICANCEROASA ONCOGENA RADIOTERAPIE

CANCEROLOGIE. Specialitate medicala care se ce n sacra studiului si tratam cancerelor SINONIME carunoli ,ie oncologie
CANCERULUI (prevenire a) Ansamblu de masuri care vizeaz lupta mpotriva expunerii la factorii de risc ai carcmogenezei (prevenia primara) si tratarea strilor pre canceroase (prevenia secundara)
Factorii de risc sunt definii plecnd de la anchetele epidemiologice retrospective si prospective Bolile ereditare predispunand la un cancer si tumorile al cror risc este transmis ereditar nu stau la originea
dect a puine forme de cancer n schimb 90% dintre cancere sunt legate de factori exteriori sau de mediu Cancerele consecutive poluam sau unei expuneri profesionale sunt estimate la 10% Modul de viata
comportamentul individual constituie cauza n mai mult de 80% dintre cancere
PREVENIE PRIMARA Aceasta se bazeaz pe modifi carea modurilor de viata si de comportament factorii de risc cei mai frecveni
Tutunul este rspunztor de 30% din totalitatea deceselor prin cancer Mai mult de 90% dintre cancerele bronho pulmonare prima cauza de mortalitate prin cancer din lume si cancerele cailor aerodigestive
(cancere orofanngolann geene si esofagiene) u sunt direct imputabile

m Alcoolismul nu direct carcmogen dar foarte des ase uat tabagismului are un rol de cofactor multiplicativ de risc pentru cancerele cailor aerodigestive superioare 9/10 dintre acestea se observa la indivizii
consumatori de alcool si de tutun
n Alimentaia atunci cnd este bogata m grsimi saturate si m proteine si sraca m fibre multiplica riscul cancerelor digestive (stomac colon si rect) dar si pe cel al cancerelor hormonodependente (sn
endometru prostata) Un consum excesiv de alimente afumate majoreaz riscul cancerului de stomac
Ali factori de nsc ca expunerile prelungite la soare sau infeciile cu papilomavirus (boli virale transmisibile sexual) favorizeaz respectiv apariia cancerelor cutanate m special a melanoamelor maligne si
a cancerelor ano genitale
CANDIDOZ. Orice boala cauzata de proliferarea cm percilor levunforme din genul Candida SINONIM mmilw a
Candidozele cutanate i ale mucoaselor Acestea se pot prezenta sub trei aspecte cractenstice
Candidozele bucale se traduc cel mai des prmtr un muguet dup o faza acuta m care limba si fata interna a obrajilor sunt de un rou aprins uscate si lucioase apar depuneri albicioase cremoase care se
desprind daca sunt raclate cu apstorul de limba si care pot nnegri limba
Candidozele cutanate sunt localizate la nivelul plicilor corpului si sunt favorizate de macerare Ele se traduc prmtr un mtertngo leziune care ncepe din profunzimea plicii care devine roie zemumda si
pruriginoasa se ntinde simetric de o parte si de alta a unui guleras albicios Candidozele cutanate pot sa se dezvolte de asemenea la baza unghiilor unde provoac o turmola (panantiu super iicial) sau
complica un eritem fesier al sugarului
Candido ele genitale se traduc la femeie prmtr o vulvovagimta cu pierderi albicioase iar la brbat prmtr o balamta cu apariia unei secreii albe cremoase m sntul situat intre gland si preput mancanmi
si scurgere uretrala frecventa
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea candi dozelor pielii si mucoaselor se ba/caza pe analizarea pre levatelor cu examinare directa sau dup cultivare Infecia este tratata prin aplicarea de
antifunyce locale prescrise sub forma de creme de pomezi de soluii sau de ovule in funcie de localizare Un tratament sistematic al partenerului se impune m caz de candidoza genitala Tratamentul cu
antifungice generale este necesar m formele severe sau recidivante
Candidozele profunde Acestea sunt consecutive pro pgni unei candidoze a pielii sau a mucoaselor care disemineaz pe cale sangvina sau plecnd de la o perfuzie si se manifesta la subiecii
imunodepnmati la pacienii d( tai cu corpuri strine definitive (proteza valvulara cardiaca cateter intravenos) si la heroinomam Ele pot sa ating creierul (meningita abces al creierului) ochiul (reunita
septica endoftalmie) mima (endocardita) pla manii ficatul splina rinichii si caile urinare superioare Candidoza orofarmgeana are drept complicaie frecventa o atingere a esofagului cu disfagie (jena la
deglutitie)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticarea se face prin punerea m evidenta a levunlor prin examen direct si prin cultivarea pe mediul specific a prelevatelor ceea ce permite identificarea speciilor
Examenul serologic (cutarea anticorpilor anti Candida) se dovedete adesea puin operant ca mijloc de diaenosticare Tratamentul face apel la antifungice pe cale locala sau generala
CANITIE. Albire fiziologica sau patologica a parului
Camtia este m general legata de vrsta ncepnd intre 30 si 50 am la etniile europene In caz de apariie mult mai precoce ea este de origine ereditara
O camtie prematura poate de asemenea sa fie urmarea unei mbtrniri precoce consecina unei anomalii genetice sau unor boli autoimune Acesta din urma este cazul cu \itiligo (tulburri de pigmentaie) cu
pelada (alopecie localizata si brutala) m faza de recrestere a parului a unei tiroidite (mflamatie a glandei tiroide) etc Nu exista un tratament medical CANNABIS

100
CANNABIS. l Denumirea tiinifica a cnepii (Cannabu indica) 2 Substana extrasa din cnepa indiana utilizata ca stupefiant sub diferite forme ca haiul si marijuana fn afara dependentei psihice
cannabisul provoac nume roase efecte secundare gretur vome accelerare cardiaca anomalii de coordonare a micrilor intabihtate tulburri de memorie si de raionament pierderea noiunii timpului si
spaiului si luat m doze mari crize schizofrenice si paranoice
CANUL. Mic tub de metal material plastic sau cauciuc care permite trecerea aerului sau a unui lichid prmtr un orificiu natural sau practicat chirurgical
CAPACITATE PULMONAR. Cantitate de aerpre zenta in plmni msurata m scopuri diagnostice m timpul unei explorri funcionale respiratorii
CAPILAR. Vas de diametru foarte mic care c induce sngele de la artenole la venule SINONIM capilar an^vin
CAPILARIT. Inflamatie acuta sau cronica a capilarelor sangvine uneori a artenolelor si venulelor alturate antre nand manifestri cutanate predominant la nivelul gambelor
CAUZE Capilantele au cauze si mecanisme m general prost cunoscute Uneori poate fi invocat un mecanism imunologic o diminuare a circulaiei venoase (vance si flebite ale membrelor inferioare) sau un
factor aleryc
SIMPTOME SI SEMNE Capilantele sunt rspunztoare de mai multe simptome cutanate mai mult sau mai puin difuze asociate m mod divers purpura semnul cel mai caracteristic o coloraie bruna sau
glbuie a pielii datorata depunerilor de fier provenind din globulele risn distruse pe loc o forma frecventa este dermita ocre A gambelor consecina unei insuficiente cronice a circulaiei venoase
CARACTERIAL, -. Se refera la un subiect cel mai des un copil al crui caracter este perturbat fr ca el s prezinte totui o adevrata boala psihiatrica
La copil tulburrile caractenale (sau de caracter) se manifesta prmtr un comportament de opoziie agresivitate turbulenta intoleranta la disciplina lenevie dispersare cintmua a ateniei Acestea pot fi cauzate
de probleme afective sau relaionale dar si de o afeciune organic astm infecie necunoscuta parazitoza sechele ale unui trauma tism cranidn etc Trdtamentul acestor tulburri trebuie deci precizat de la caz
la caz Termenul caracterul concomitent restrns si deosebit de extensibil nu caracterizeaz nici o boala precisa si tinde astzi sa cada m desuetudine
CARATE. Boala mfectioasa contagioasa nevenenana provocata de o bacterie Treponema carateum SINONIM pnia
Carate este o treponematoza endemica m anumite Uri d n America Latina Transmiterea se face prin contacte cutanate directe si prin ustensile de buctrie Ea afecteaz copilul si adultul
Aceasta boala se manifesta prin papule scuamoase apoi
prin pete roz rou sau violacee care cnd mbtrnesc iau
cui )are bruna negricioasa sau se albesc Boala nu are
complicaii
Cardte este tr,
eficace prin administrarea de
CARBAMAT. Medicament manifestrilor de a ixietate
CARCINOGENEZA. Apariie a unui cancer pornind de la o celula transformata prin mai multe mutaii SINONIME
TRATAMENT Nu exista un tratament curativ realmente eficace in afara celui al unei eventuale cauze Cortico steroizn si pomezile atenueaz mancanmile si leziunile eczematiforme pe care le prilejuiete
aceasta mflamatie
CAPILAROSCOPIE. Tehnica de examinare a vaselor capilare cutanate permind diagnosticarea unor tulburri circulatorii vasculantele si conectivitele
Simpla rapida si inofensiva exdmmarea consta m observarea capilarelor prin piele Pacientul i pune mana pe o placa luminoasa Medicul observa cu ajutorul unui microscop pielea de la marginea unghiei cu
scopul de a nota numrul si aspectul capilarelor
Fotografiile vor permite comparaiile ulterioare
CARACTER, n genetica desemneaz orice caracteristica individuala transmisibila m mod ereditar generaiilor urmtoare
CARCINOID. Tumora benigna sau maligna puin voluminoasa care se dezvolta mai ales in mucoasele digestive uneori m mucoasa bronsica pe seama celulelor endocrine zise argentafme (colorabile cu
unele sruri de argint) SlNON M tumr ra argentafina
Carcmoidele benigne nu se manifesta prin nici un simptom si sunt descoperite cu ocazia unei intervenii sau al unui examen efectuat pentru alta bodla (apendicectomie sau endoscopie) Carcmoidele maligne
potobstrua intestinul i pot da metastaze in ficat si in ganglionii abdominali
Tratamentul carcinoidelor benigne consta m dblatia chirurgicala completa a tumorii sau a tumorilor (carcmoidele apendicelui de exemplu) In caz de carcmoid malign evoluia foarte lenta a tumorii justifica
terapiile multiple radioterapia abldtia chirurgicala extinsa a metastazelor m mod excepional transplantul hepatic
CARCINOM. Tumora maligna dezvoltata pe seama esuturilor epitehale SINONIM epitelioma
Carcmoamele reprezint in jur de 80% din cancere Ele pot sa se dezvolte pe piele mucoasele digestive respiratorii 101
CARIE
genitale si urinare pe toate glandele anexate acestor esuturi (sn ficat pancreas rinichi prostata) si pe glandele endocrine (tiroida suprarenala) Gravitatea lor depinde de sediul tumorii (earcmomul pielii are in general o evoluie
favorabila) si de aspectul sau microscopic adic de capacitatea acesteia de a reproduce mai mult sau mai puin fidel esutul m care ea se dezvolta
CARDIOLOGIE. Studiu al funcionam cordului si m particular dl bolilor care ating cordul si vasele sangvine
CARDIOMEGALIE. Creterea m volum a inimii CAUZE Ele sunt de trei tipuri
Dilatarea uneia \au mai muhor caviti cardiace poate rezulu dmtr o proasta funcionare valvulara dmtr un defect de irigare a muchiului cardiac (cardiopatie ischemica) sau dmtr o boala chiar a muchiului cardiac
Hipertrofia miocardica (mgrosarea muchiului cardiac la nivelul unuia sau ambelor ventricule) poate fi consecutiva prezentei unui obstacol al ejectiei sangvine a mim (hiper tensiune arteriala ngustarea severa a valvulei
aortice) sau existenu unei boli a muchiului cardiac nsui atunci se vorbete de o cardiopatie hipertrofica
Efuziunile pencardice sunt responsabile de o lrgire a profilului cardiac vizibila la radiografie si ecografie urmare a acumulrii de lichid in interiorul pencardului (nveliul inimii) Acest lichid este de tip serofibnnos
serohematic sau doar din snge m funcie de cauza sa
Tratamentul unei cardiomegalii este cel al cau/ei sale atunci cnd ea este curabila
CARDIOMIOPATIE. MIOCARDIOPATIE
CARDIOPATIE. Orice boala de mima indiferent de originea ei
CARDIOSTIMULARE. Metoda de tratament a unor tulburri de ritm cardiac prin soc electric extern SINONIM deflhrilare
CARDIOTONIC. Medicament care creste fora de c n tractie a inimii SINONIM tonicardiuc
Medicamentele cardiotomce sunt indicate in caz de insuficienta cardiaca si pentru a trata unele tulburri ale ritmului (accelerare ncetinire) Ele sunt prescrise fie pe cale injectabila m caz de urgenta intre care socul cardio geme
si stopul cardiocirculator fie pe cale orala pe termen lung (modul obinuit de administrare a medicamentelor digitahce)
Fiecare produs are propriile lui efecte nedonte dar toate au un risc comun apariia tulburrilor de ritm cardiac uneori grave (accelerarea sau ncetinirea prea intense)
CAREN AFECTIV. Absenta sau insuficienta a schimburilor afective eseniale dezvoltam si echilibrului afectiv al unui subiect
Privarea prelungita de contactul cu mama sau un sub stitut matern antreneaz la sugar o inhibiie anxioasa un dezinteres pentru lumea exterioara (depresiune anaclitica) care sunt nsoite de anorexie insomnie agitaie ntrziere
psihomotone si tulburri psih isomatiee Este ceea ce se numete sindromul de spitahsm Daca aceasta carena se prelungete dincolo de 3-4 luni copilul risca sa sufere afectri psihice si fizice ireversibile
La adult situaiile ca doliul infirmitatea emigrarea etc pot amplifica unele tendine la paranoia la introvertire sau la tulburri de caracter care nchid individul m singurtate si risca m semn de reacie sa declaneze tulburri psihi
atrice acute La subiectul m vrsta lipsa de schimburi afective precipita adesea procesul de senilizare si chiar poate declana reacii de prbuire mergnd pana la sinucidere
CAREN ALIMENTAR. Absenta sau insuficienta a unor alimente indispensabile echilibrului si dezvoltam fizice a subiectului
O carena alimentara poate fi globala sau selectiva si p( atc sa se refere la nutrimente acionnd in foarte mici doze ca srurile minerale oligoelementele acizii aminati sau vitaminele Ea poate fi legata de un defect de aport de un
regim dezechilibrat sau de o incapacitate a organismului de a utiliza nutrimentele sus menionate Afeciunile orga nice care nsoesc anorexia (cancerul hepatita tuberculoza) au de asemenea drept consecina carenele de diferite
grade de yavuate
Efectele unei carene alimentare sunt cu att mai dezastruoase cu cat survin mai precoce La embrion ft sau sugar carena alimentara mpiedica diviziunea celulara Un copil care a suferit o carena alimentara nainte de naterea
sa si m cursul primului sau an de viata risca sa prezinte debilitai ale sistemului nervos central si atunci rul este ireversibil In schimb o carena alimentara care afecteaz un copil mai mare de un an nu are dect efecte temporare
deoarece acesta poate fi restabilit in urma unei alimentaii
CARIE. Boala ce distruge structurile dintelui evolund de la periferie (smal) spre centrul dintelui (pulpa dentara)
l RFCVENTA In prezent m regiunea pariziana de exemplu un adolescent de 12 ani prezint m medie 4 carii Aceasta incidena este probabil consecina abundentei eres cande a alimentaiei cu glucide
CAUZE O cane este cauzata de aciunea combinata a trei factori placa dentara (substana care se formeaz pe dini compusa din resturile alimentare din mucusul salivar si din bacterii) terenul (constituia dintelui ereditatea) si
aii mentatia Bacteriile plcu dentare asimileaz zaharunle rapide prolifereaz si secreta un acid care ataca dmtn si antreneaz formarea unei caviti
SIMPTOME SI SEMNE Cana se instaleaz de preferin in zonele neregulate dificil de curat Ea nepe pnn a ataca smalul crend ( cavitate La nceput nedureroasa ea CARIOTIP

102
progreseaz in esutul calcificat care acoper pulpa (den tina) mrind cavitatea si permind bacteriilor sa invadeze pulpa dezgolit din centrul dintelui Dintele devine atunci sensibil la contactul cu frigul si cu cldura apoi la cel
cu zaharunle Netratata cana antreneaz distrugerea dintelui si infectarea osului subiacent prin ptrunderea microbilor
PREVENIRE Prevenirea trebuie sa acioneze asupra celor trei cauze ale canei placa bactenana trebuie sa fie eliminata zilnic pnntr un penaj minuios completat cu trecerea printre dini a atei dentare O alimentaie echilibrata
sraca m zaharun rapide (pe care le putem nlocui prin zaharun de substituie) este de asemenea eficace In particular nu trebuie ncurajai copiii sa mnnce dulciuri nici sa li se ofere acestea nainte de culcare In sfrit este
posibil sa se intervin de o maniera precoce asupra constituiei dintelui mtanndu i smalul prin administrarea de fluor (in apa m sare sau in comprimate) in cursul primilor doisprezece ani de viata In plus se impune o
supraveghere regulata (aproxi mativ anual) prin consultarea unui dentist
CARIOTIP. Totalitatea cromozomilor unei celule sau ai unui individ specifica unei anumite specii S NON M c m plement cromozomic
Prin extensie termenul cari }tip desemneaz reprezen tarea fotografica a cromozomilor unei celule

In medicina examenul canotipului permite punerea m evident a aberaiilor cromozomiale (anomalii privind numrul sau structura cromozc milor) Astfel in tnsomia 21 (mongohsm) canotipul evideniaz 3 cromozomi 21 (de
unde si numele bolii) m loc de 2 cromozomi
CARL SMITH (boala a lui) Boala acuta a copilului probabil de origine virala care se traduce prmtr o hiper hmfocitoz (creterea marcata a numrului de limfocite un tip de globule albe din snge)
Boala se caracterizeaz prmtr o rinofarmgita febrila cu diaree asociata uneori cu o erupie cutanata sau cu o meningita hmfocitara foarte rar cu adenopatn (creterea in volum a ganglionilor) si cu o splenomegalie (creterea m
mnme a splinei) Evoluia este scurta benigna si nu necesita nici un tratament
CARNE. Aliment furnizat de carnea si viscerele de mamifere si pasri
Carnea este un aliment de mare interes dietetic in special datorit coninutului sau bogat m proteine de buna valoare nutriional (de la 18 la 20 grame m medie pe 100 grame carne) m fier (prezent sub forme deosebit de bine
asimi labile de ctre organism) m zinc si alte minerale ca vita minele m principal cele ale grupului B Valoarea sa energetica variind dup specule animale si dup bucata depinde m mare parte de coninutul sau m lipide de la l
K) (cal vac slaba pui bibilica) pana la 500 kilocalorn (mezelun) pentru 100 grame produs cu un coninut m lipide care poate vana de la 2 la 47%
Contrar unei opinii rspndite carnea alba (pui bibi hca vitei iepure de casa etc ) este tot att de bogata m proteine ca si carnea roie (cal vaca etc ) Astfel valoarea nutriionala a carnn de pasare este apropiata de cea a altor
crnuri ea aduce mtre 110 (pui bibilica porumbel) si 230 (rata gaca) kilocalorn pentru 100 grame carne si furni zeaza intre 17 5 si 23 grame de proteine si intre 2 5 si 18 grame de lipide aceste lipide sunt in principal localizate
m pielea animalului si sunt compuse m cea mai mare parte din acizi yasi mononesaturati care au un efect favorabil asupra HDL colesterolului supranumit si colesterol bun
CARNITIN. Acid aminat al crui deficit poate provoca o miopatie (boala grava a muchilor)
CAROTEN. Pigment portocaliu liposolubil precursor al vitaminei A prezent in morcovi rou unele legume verzi m fructe m laptele integral si m unt
Un consum excesiv de alimente bogate m beta caroten provoac o mgalbenire a pielii Aceasta coloraie dispare rapid de ndat ce se suprima excesul de aport alimentar m beta caroten Beta carotenul protejeaz pielea fata de
soare prin stimularea sintezei melamnei
CAROTIDA (artera) Artera a gatului si a capului
Exista doua carotide primitive una dreapta alta stnga Cele doua vase merg de o parte si de alta a traheei de la baza gatului pana la nlimea largmelui unde se divid fiecare m doua ramuri principale carotida interna M carotida
externa
FIZIOLOGIE Carotidele au de ua zone sensibile de fiecare parte a gatului sinusul carotidian care intervine m reglarea tensiunii arteriale si corpusculul carotidian sau glomusul carotidian care joaca un rol important m reglarea
saturm in oxigen a sngelui si in funcionarea respiraiei
PATOLOGIE ntreruperea tranzitorie a circulaiei mtr o artera carotida poate provoca un accident ischemic tranzitoriu (A I T ) Ocluzia uneia dintre aceste artere poate antrena un accident vascular cerebral (A V C )
CARP. Totalitate a oaselor si articulaiilor situate intre mana si antebra formnd osatura ncheieturii mainn
CARTILAGIU. esut conjunctiv care consUtme scheletul la embnon la adult se ntlnete in cantitate mica ndeosebi la nivelul suprafeelor osoase ale unor articulaii
Cartilagiul (cartilajul) o lamela alba neteda si lucioasa supla rezistenta si elastica este format din celule condno citele care asigura rennoirea lui fibre de colagen si substana de baza constituita mai ales din proteoghcam
(molecule mari spongioase)
PATOLOGIE Unele boli mfectioase tumorale inflamatorii (artrita) sau degenerative (artroza) sau bolile osoase ca osteocondnta sau condrocalcmoza provoac o alterare a cartilagiului 103

CATETERISMUL CADRIAC
CASTRARE. Ablatie chirurgicala a testiculelor (orhi dectorrue bilaterala) sau a ovarelor (ovanectomie bilaterala) Castrarea face parte din tratamentul unor cancere gem tale (de ovare) Ea mai este practicata si pentru reducerea
nivelurilor sangvine de hormoni estrogem sau testosteronul care stimuleaz dezvoltarea cancerelor hormonodependente de sn si de prostata Aceasta intervenie trebuie sa fie deosebita de ablatia unilaterala a testiculului sau a
ovarului practicata pentru tratarea tumorilor acestor organe si nu antreneaz nici una dintre consecinele castram
CASEXIE. Stare de slbiciune profunda a organismului legat de o denutritie foarte importanta
Casexia m sine nu este o afeciune ci un simptom ale crui cauze sunt diverse Ea poate constitui consecina unei anorexn (diminuarea sau pierderea totala a poftei de mncare)
CATALEPSIE. Stare fizica tranzitorie caracterizata pnntr o rigiditate a muchilor fetei trunchiului si mem brelor care rmn ncremenii in atitudinea de origine
CATAPLEXIE. Dispariie brusca a tonusului muscular antrennd cel mai des cderea subiectului
Cataplexia survine cu ocazia unor emotn puternice agreabile sau neplcute si dureaz m general de la cteva secunde pan la cteva minute Ea rezulta din declanarea intempestiv a mecanismelor somnului
Un tratament psihostimulant permite prevenirea acestui risc la cei care prezint aceasta manifestare
CATAR. Inflamatie acuta sau cronica a unei mucoase mai ales din caile aeriene superioare (nas farmge) cu hiper secreia nepurulenta a acestor glande
CATARACT. Opaufiere pariala sau totala a cnsta linului consecutiva alteram metabolismului fibrelor cns talmiene si responsabila de o scdere progresiva a vedem DIFERITE TIPURI DE CATARACTA
Cataracta subiectului in vrst este cea mai frecventa ncepnd de la 65 de am orice individ poate prezenta un nceput de cataracta care se accentueaz cu vrsta Cauzele nu sunt nc exact cunoscute
Cataracta adultului poate fi de origine traumatica Ea mai poate rezulta si dmtr o boala generala (diabet cel mai des) din tulburri de metabolism fosfocalcic (hipoparatiroidie tetame) din unele afeciuni neurologice sau
dermatologice precum si din unele tratamente prelungite cu corticosteroizi
Cataracta copilului are o origine uneori dificil de stabilit Ea poate fi congenital cauzata de o boala mfectioasa contractat de mama m timpul sarcinii si transmisa embn onului (rubeola) sau mai rar poate fi consecina unei
boli metabolice precum galactozemia congenitala sau poate nsoi o tnsomie 21 (mongohsm)
S1MPTOME SI SEMNE O cataracta se traduce prmtr o scdere progresiva a acuitii vizuale mtmzandu se uneori pe mai muli am O senzaie de ceata este frecventa precum si de orbiri de scurta durata rezultat al difraciei
razelor luminoase mtr un mediu care se opacifiaza
TRATAMENT Pot fi mstilate cohrele destinate ncetinim evoluiei unei cataracte Totui tratamentul propriu zis al cataractei este cel chirurgical extragerea cristalinului cu implantarea sau nu a unui cristalin artificial
La adult nlocuirea cristalinului bolnav prmtr un cnsta lin artificial (implant) a devenit practic sistematica (cu excepia subiecilor foarte miopi) toleranta pe lung termen fund foarte buna
La copil utilizarea de cristaline artificiale rmne o problema controversata deoarece se cunoate prea puin despre toleranta pe termen lung De aceea punerea unui implant este adesea evitata corecia este fcuta atunci prin
lentile de contact sau prin ochelari corectori daca afecti unea este bilaterala
CATETER. Tub din material plastic de calibru milimetric si de lungime variabila
CATETERISM. Introducere a unui catater (tub din material plastic de calibru milimetric) mtr un vas sangvin sau mtr un canal natural m scopuri diagnostice sau terapeutice
Catetensmul este utilizat m special cu intenia de a realiza o radiografie dup injectarea unui produs de con trast pentru a vizualiza cavitile organismului pentru a explora si a dilata cu ajutorul unui cateter cu balonas
ngustrile vasculare si cardiace pentru a msura debitele si presiunile sngelui m diferitele vase pentru a introduce local substane medicamentoase sau pentru a evacua un lichid
CATETERISMUL CARDIAC. Consta m introducerea m cavitatea unui vas sangvin a unui cateter care este fcut sa alunece pana m cavitile inimii pentru a i explora funcionarea
Catetensmul cardiac permite diagnosticarea unei boli cardiace evaluarea gravitaii sale si aprecierea rsunetului ei daca este vorba de o boala congenitala sau dobndita TEHNICA Catetensmul cardiac este realizat sub control
radioscopic si necesita o spitalizare de 48 pana la 72 de ore Se practica o anestezie locala si o mica incizie la punctul de introducere a cateterului m general la plic inghinal Cateterul este introdus mtr o vena pentru explorarea
cavitilor drepte ale inimii si mtr o artera pentru cea a cavitilor stngi apoi cateterul este mpins pana in mima prin vas
Examenul dureaz intre 30 de minute si o ora si 30 de minute CATGUT

104
COMPLICAII Rare complicaiile pot fi mecanice hemo ragia la punctul de punctionare sau excepional tromrx za vascular ele pot fi si mfectioase sau chiar sa antreneze tulburri ale ritmului declanarea de extrasistole
izolate sau m salve adesea tranzitorii si fr consecine grave in timpul trecem sondei m cavitile cardiace Riscul de accident fatal extrem de mic nu este legat m general de examenul m sine ci de gravitatea bolii care a motivat
practicarea catete nsmului cardiac
CATGUT. Fir rezorbabil obinut prin folosirea ca materie prima a esutului conjunctiv al intestinului subire de oaie
CAUTERIZARE. Distrugere a unui esut cu scopul de a suprima o leziune de a opri o sangerare sau de a face sa regreseze nmugurirea exuberanta a unei cicatnci
Cautenzarea este cel mai des localizata si superficiala practicata pe piele sau pe o mucoasa Principalele metode de cautenzare sunt electrocoagularea prin trecerea unui curent electric pnn bisturiul electric distrugerea cu laser
cnoterapia (tratamentul prin frig) Uneori se recurge la aplicarea unei substane caustice
CAUZALGIE. Durere intensa si prelungita cauzata de lezarea unui nerv
CAV (vena) Vas care aduce sngele albastru (srac m oxigen si ncrcat cu gaz carbonic) spre partea dreapta a inimii
Venele cave sunt m numr de doua
Vena cava superioara dreneaz sngele din jumtatea superioara a corpului (cap gat membre superioare si torace)
Vena cava inferioara cea mai voluminoasa dreneaz sngele prii inferioare a corpului (abdomen bazin si membre inferioare)
CAVERN. Cavitate care apare m plmn m, rar m rinichi sau m ficat dup eliminarea cazeumului (focar de necroz tuberculoasa pstos si alb)
CI BILIARE. Ansamblu al canalelor care asigura colectarea si transportul bilei care provine din ficat si este excretata in intestinul subire
CI DIGESTIVE. Ansamblu al organelor cavitare ale aparatului digestiv
ncepnd de sus m jos se disting cavitatea bucala farm gele esofagul stomacul intestinul subire (duodenul jeju nul ileonul) colonul care se termina prin sigmoid rectul si anusul - DIGESTIV (aparat)
CI LACRIMALE. Ansamblu al conductunlor care vehiculeaz lacrimile provenind de la glandele lacrimale spre canalul lacnmonazal care se deschide m fosele nazale -< LACRIMAL (aparat)
CAI LIMFATICE. Ansamblu al vaselor limfatice care dreneaz limfa pana in circulaia sangvina prin canalul te racic -> SISTEM L MFAT c
CI OPTICE. Structuri nervoase care transmit senzaia vizuala a retinei la cortexul occipital al creierului
PATOLOGIE Leziunile cailor optice pot fi urmarea unor boli vasculare inflamatorii degenerative si ndeosebi tumorale Tratamentul lor depinde de cauza lor Atingerea unui nen ptic pe traiectul sau intre globul ocular si
chiasma se manifesta pnntr o scdere a vederii la ochiul al crui nerv este lezat
t Atingerea chiawei oculare se traduce pnntr un defi cit al cmpului vizual variabil dup localizarea leziunii Atingerea chiasmei m poriunea ei laterala provoac un deficit m cmpul vizual nazal de pe aceeai parte atingerea
chiasmei m partea sa mediana antreneaz un deficit m cmpul vizual al ambilor ochi (hemianopsie bitemporal)
CAILE RESPIRATORII. Ansamblu al organelor cavitare ale aparatului respirator care conduc aerul pana la alveolele pulmonare unde se efectueaz schimburile gazoase intre snge si aer (oxigenarea sngelui m principal)
-> RESPIRATOR (aparat)
CILOR BILIARE (cancer al) Tumora maligna care atinge vezicula biliara sau calea biliara principala sub forma unui adenocarcmom (cancer al esutului glandular)
Cancerul veziculei biliare Acesta afecteaz subiecii m vrsta si se dezvolta la unu pacieni plecnd de la un adenom (tumora benigna) care se transforma m adeno carcmom
SIMPTOME SI SEMNE Acestea apar tardiv la cteva luni dup instalarea cancerului ele constau m greuri si vome un icter o pierdere m greutate prezenta unei mase palpabile m regiunea superioara dreapta a abdomenului si
dureri m aceasta regiune iradiind uneori spre umrul drept
Odat aprut cancerul veziculei biliare se ntinde rapid la ficat Ia duoden la ganglionii din vecintate si uneori la colon
TRATAMENT Tratamentul consta m ablatia veziculei biliare
PREVENIRE Pacienii care au o litiaza biliara trebuie supravegheai dar riscul de cancenzare este prea mic pentru a justifica o colecistectomie (ablatia veziculei biliare) pre ventiva in mod sistematic
Cancerul caii biliare principale Acesta este o tumora maligna care blocheaz scurgerea bilei la nlimea canalului coledoc
SIMPTOME SI SEMNE Aceasta tumora antreneaz un icter o febra mncri mi si dureri 105

CLTORII
TRATAMENT Tratamentul este m principal chirurgical si poate fi curativ (abiatia zonei tumorale cu restabilirea continuitii biliare) sau paliativ el vizeaz atunci meninerea scurgem bilei cu scopul de a regresa icterul si
mancnmile intervenia constnd in amplasarea unei proteze din material plastic care ocolete tumora
CILOR LIMFATICE (cancer al) - LIMFOM
CLTORII (Sfaturi pentru) Ansamblu de masuri de luat nainte m timpul si dup deplasarea mtr o tara tropicala sau mtr o tara m care igiena este defectuoasa si care permit evitarea majoritii bolilor parazitare bacteriene sau
virale
VACCINRI naintea oricrei calatorii de acest fel este indispensabil sa se ia cunotina de bolile endemice din tara sau din tarile respective cu scopul de a proceda la vaccinrile necesare organizate pe lng un consulat o
companie aerian un centru de vaccinare etc
Actualmente doar vaccinul mpotriva febrei galbene este cerut pentru intrarea in anumite tari pe baza regie mentarn Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) de fapt el este indispensabil naintea oricrei calatorii m Africa si m
America mtertropicala chiar si m tarile in care nu este cerut un certificat de vaccinare
Vaccinul mpotriva holerei nu este indicat de ctre O M S n prezent un nou vaccin este m curs de evaluare Alte vaccinri sunt facultative dar recomandate din plin ca rapelul sau vaccinarea antitifoidica antitetamca
antipohomielitica si vaccinul contra hepatitelor A (mai ales subiecii sub 40 de am) si B
CHIMIOPROFILAXIE Aceasta privete m principal prevenirea paludismului cu Plasmodium fukiparum (sin gurul paludism care poate fi mortal) indispensabila m toate regiunile mtertropicale din Africa si America de Sud si m
zonele de hiuri ale acelorai regiuni din Asia Ea consta m luarea de antipaludice (priza zilnica sau sptmnala dup produsul utilizat) ncepnd din ziua sosim pana la 6 sap tamam sau doua luni dup ntoarcere Totui m
funcie de locul si durata cltoriei sau de eventualele contraindicaii aceste formule de prevenire pot vana si oricum trebuie sa ne asiguram naintea plecam consultnd un specialist m profilaxie pe care din formule s o adoptam
Mai rar pot fi indicate si alte chimioprofilaxn m particular mpotriva filanozelor tnpanosomiazei africane si holerei
MASURI DE IGIENA In avion mai ales m timpul zborurilor de lunga durata este indicat sa te miti cat mai mult posibil si mai ales sa te ridici des m picioare sa evii nclmintea curelele si cravatele prea strnse care
mpiedic circulaia sngelui si m cazul unei boli venoase s urmezi un tratament anticoagulant preventiv Durerile de cap frecvente rezulta din presurizarea si deshidratarea datorat uscciunii aerului condiionat ele pot fi
prevenite bnd din abundenta (aproximativ l litru de apa la cate 4 ore)
Pentru limitarea efectelor decalajului orar sunt posibile doua atitudini fie pentru o cltorie vest est ncercarea de a dormi in avion cu scopul de a sosi m cea mai buna forma posibila (este recomandabil sa se ia hipnotice cu
durata scurta de aciune astfel ca efectele lor sa fi disprut la sosire) fie pentru o cltorie est vest sa se reziste somnului cat mai mult posibil cu scopul de a te adapta orarului tarii de primire
La sosire pentru a evita accidentele cauzate de cldura calatorilor din tarile temperate le este recomandat sa evite eforturile fizice intense la mijlocul zilei si sa si sreze bine alimentele (pentru a preveni deshidratarea) la
nceputul ederii lor m tara respectiva In caz de deplasare brusca la altitudine calatorul este sftuit sa respecte un repaus de 48 de ore pentru a facilita adaptarea organismului sau la un aer mai srac in oxigen Calatorii sunt
sftuii sa se doteze in cantiti suficiente cu produsele farmaceutice pe care le folosesc de obicei (antidiabetice pilule contraceptive etc )
Igiena alimentara consta in consumul exclusiv de apa minerala sau buturi capsulate (daca aceasta nu e posibil apa trebuie sa fie filtrata fiarta sau dezinfectat m prealabil) in abinerea de a consuma ngheate sau buci de
gheata unt crud sau nepasteunzat legume crude fructe care nu se pot decoji fructe de mare precum si carne sau peste insuficient prelucrate termic In plus pentru splarea dinilor trebuie folosita apa minerala

Igiena pielii este capitala mtr un climat tropical de fapt aceasta este cel mai frecvent supusa infeciilor bacteriene sau micotice a cror apariie este favorizata de cldura conjugata cu umiditatea
protecia mpotriva soarelui utilizarea de creme filtrante expunerea progresiva la radiaiile solare admi nistrarea de vitamina PP de clorochin sau de beta caroten mcazdefotoalergie este recomandabil m regiunile calde si
uscate sa se poarte o palane uoara de culoare deschisa care sa protejeze de msolatu m schimb daca e vorba de un climat cald si umed plria nu este necesara si jeneaz evaporarea transpiraiei de pe gat si de pe pielea capului
protecia contra umiditii si cldurii o buna igiena corporala (dusuri utilizarea unei pudre care menine pielea uscata) folosirea mbrcmintei comode de culoare des chisa (care reflecta razele soarelui) de preferina din
bumbac (esturile sintetice nu absorb transpiraia)
protecia mpotriva bolilor parazitare in care conta minarea se face prin calea cutanata (bilharzio?a anguihloza etc ) evitnd mersul cu picioarele goale m noroi sau pe teren umed sau scldatul in apa dulce stttoare sau cu
curgere slaba (bra de apa fluvii lacuri)
protecia fata de dermitele datorate contactului cu unele vegetale (pduri exotice sucuri de arbori de plante sau de fructe) evitnd manipularea acestora fr precauii
protecia mpotriva acanenilor (cpue sarcoptul sca biei) sau a insectelor (pureci plonie tuni nari) cu aju torul plaselor mpotriva narilor (musticani) emitoarelor de ultrasunete sau mprastietoarelor de insecticide etc

CALATORII

106
VACCINURI RECOMANDATE CALATORILOR
Indicaii
Eficacitate
Rapel
Diftene
Obligatoriu n numeroase ri
3un
Rapel spre 18 luni, apoi spre 6 an
Febr galben
Obligatoriu m caz de cltorie
n rile endemice (America de Sud Afnta mtertropical) Recomandat n unele tn apropiate de aceste zone
Rapel la fiecare 10 am
Febr tifoid
Recomandabil n caz de cltorie n
Bun
Rapel la fiecare am
rile n care igiena alimentar este
3
defectuoas
Gnp

Recomandabil n rile endemice si


pentru persoanele care prezint risc

Bun

Rapel dup 1 an

HaemopMlus

ntotdeauna recomandabil copilului

Bun

Rapel dup 1 an

Hepatita A

Recomandabil n caz de cltone n


rile n care igiena alimentar este
defectuoasa (cu att mai mult
recomandat cu cat subiectul este mai
tnr)

Bun

Rapel la 6- 12
luni

Hepatita B

Recomandabil m rile endemice


(Africa, Asia America de Sud)

Bun

Rapel dup 1 an apoi la fiecare 5 am

Holer

Nerecomandat de O M S
(actualmente este n curs de evaluare
un nou vaccin)

Meningit
cerebrospmal
(cu
memngococ)

Recomandabil n rile endemice si


n caz de epidemie

Protecie
limitat, de
scurt durata

Nu se face rapel

Poliomielit

Recomandat n rile cu epidemii


Obligatoriu n numeroase ri

Bun

Ctre vrsta de 18 luni 6 am 16-21 am


apoi la fiecare 5-10 ara

Rabie

Recomandabil n rile endemice


(tn tropicale) si dac exist un risc
deosebit

Eficace cnd
este preventiv
Cu att mai
eficace cu ct e
fcut mai
devreme n caz
curativ (dup o
muctur)

Rapel dup 1 an
a

Rujeol, oreion
si rubeol

Recomandabil ntotdeauna copilului

Bun

Ctre 12 am

Tetanos

Obhgatonu n numeroase tn
recomandabil ntotdeauna

Bun

dup pnma
vaccinare

poidm 10 n 10 am

Ctre 1 8 luni 6
ctre 16-21 am apoi
am la fiecare 10
ani
Recomandat n anumite ri la sugar
Atenueaz Recomandabil n rile endemice
gravitatea
dac este vorba de o edere mai lung primo infeciei
Tuse convulsiv Obligatoriu n numeroase tn
La intrarea n colectivitate apoi ctre 11-13 am dac testarea este negativ
La 18 luni 6 am apoi la fiecare 5-10 <
Vanol
Nici una, aceast boal a fost eradicat n 1979 107

CEFALEE
Igiena sexuala consta m utilizarea prezervativelor m cursul oricrui contact sexual
CLCI. Parte postenoar a piciorului
Scheletul clciului este constituit din calcaneu El formeaz punctul de sprijin posterior al piciorului
PATOLOGIE Afeciunile clciului pot rezulta fie dmtr o atingere a clciului (calcaneit osteocondrit a calcaneului la adolescent, fractur etc ), fie a tendonului lui Ahile care se insera pe calcaneu sau nc mai poate fi o
consecin a prbuim podului plantar de exemplu n cazul unei imobili zri prelungite n toate cazurile un exces de greutate sau o tulburare static a piciorului (orientare defectuoas a axei calcaneului, ndeosebi) pot agrava
simptomele
CRBUNE. Boal infectioas contagioas consecutiv unei bactendu crbunoase cu Bacillifi anhraus Gram negativ
Boala poate fi transmis omului de ctre animale n principal ovine, cabaline si caprine, vn sau moarte Conta minarea se face cel mai des n timpul manipulm produselor de ecarisaj, pe cale cutanat sau mucoas si uneori prin
inhalarea sau ingerarea de spori ai bacteriei
Incubaia dureaz dou sau trei zile Aspectul cel mai caracteristic al bolii crbunelui este o pustul localizat adesea pe fat si care devine repede o tumefactie negri cioas
Tratamentul cu antibiotice (penicilin n doz mare) instaurat de urgent, a trecut aceast boal n rndul celor rare, cu excepia rilor n curs de dezvoltare
CRBUNE ACTIVAT. Medicament utilizat pentru proprietile lui adsorbante (fixare prin simplul contact) fat de gaze, lichide si toxice
Crbunele este obinut prin calcmarea materiilor de ongine vegetal sau animal El se numete activat sau activ cnd a suferit o pregtire special destinat s creasc puterea sa adsorbant Este administrat pe cale oral
CMP. 1. Regiune delimitat a corpului pe care se practic o intervenie chirurgical 2. Bucat steril de estur sau hrtie aplicat pe piele si care delimiteaz zona ce face obiectul unei intervenii chirurgicale
CMP VIZUAL. Ansamblul punctelor din spaiu pe care ochiul l poate percepe atunci cnd este imobil
EXPLORAREA CMPULUI VIZUAL Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizat n orice loc, fr instrumente Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibil ea nu poate servi deci dect ca
examen de depistare n testul de confruntare subiectul, care privete drept n fata lui trebuie sa semnaleze momentul n care percepe un obiect (, testul ) pe care examinatorul l deplaseaz in fata ochilor si de la
periferie spre centru In proba lui Amsler subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desennd anomaliile pe care Ie percepe
Explorarea instrumental prezint avantajul de a fi reproductibil ea permite deci dac e cazul, s se urm reasca evoluia diferiilor parametri Ea utilizeaz un test luminos mobil si nregistreaz diferitele locun m care acesta
devine vizibil pentru pacient Explorarea instrumental se face m general cu ajutorul unui aparat numit perimetrul lui Goldmann Analizorul lui Fnedmann folosete aceleai principii
ANOMALII ALE CMPULUI VIZUAL
Amputarea este o ngustare a limitei periferice a cmpului vizual n anumite cazuri ea este consecina unui glaucom foarte evoluat sau unei retmopatu pigmentare (degenerescent ereditar) n alte cazuri, amputarea cmpu lui
vizual este urmarea unei atingeri a cilor vizuale Ea este localizat atunci ntr o parte precis antrennd o cuadrano psie (amputarea unui sfert de cmp vizual al fiecrui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumti a
cmpului vizual al unui ochi) mai des vertical dect orizontal
Scotomul este o zon de orbire sau de vedere slab din interiorul cmpului vizual cauzat de o atingere a retinei sau a cilor vizuale Subiectul poate s nu perceap aceast zon n mod spontan sau poate s o perceap ca pe o
pat
CEAF. Regiune postenoar a gatului, curbat si supl cuprinznd toate prile moi situate n spatele rachisului cervical si limitat lateral de marginile anterioare ale muchilor frapezi
CEC. Poriune iniial a colonului situat dedesubtul ileonului si prelungit cu apendicele
CECITATE. Stare de a fi orb sau nevztor
Cecitatea poate fi total sau parial, congenital sau dobndit
Cecitatea poate fi parial (acuitatea celui mai bun ochi este cuprins intre 1/20 si 1/50), aproape toUl (acuitatea celui mai bun ochi este cuprins ntre 1/50 si pragul de percepere a luminii) sau total (nu se percepe deloc
lumina)
CECOSTOMIE. Operaie chirurgical care const n deschiderea cecului partea iniial a intestinului gros, pentru a l goli de coninutul su -> STOMIE
CEFALEE. Orice durere de cap indiferent de cauza ei SINONIM cefalpe
Cefaleele, numite de obicei dureri de cap, sunt locali zate pe bolta cranian Evoluia lor este foarte variabil, de la cteva ore la cteva zile accesele putnd s se repete timp de mai muli am
DIFERITE TIPURI DE CEFALEE Clasic se disting trei tipuri de cefdlee CEFALHEMATOM

108
UCefaleele psihogene foarte frecvente sunt consecina unei oboseli a unor tulburri psihologice benigne (anxietate stres) chiar si a unei veritabile depresiuni Tensiunea psihica poate provoca o contracie exagerata a muchilor
tefei cu iradierea durem spre cap Cefaleele psihogene sunt perma nente si pot obliga o ncetinire moderata a activitilor Evoluia lor este cronica
Migrenele afecteaz aproximativ 5-10% din populaia globului Cauza lor primitiva este necunoscuta dar se tie c are loc o constncue urmata de o dilatare a anumitor artere ale capului si ca exista adesea un teren familial In
general durerea este intensa pulsatila localizata la jumtate din craniu asociata cu tulburri digestive (greuri voma) exa cerbata de ctre lumina zgomot activitate fizica Evc lutia este cronica si paroxistica se observa crize de
frecvente foarte variabile (de la una pe an Ia cteva pe luna) durnd intre doua ore si cteva zile
Cefaleele simptomatice nu constituie ele m sine o boala dar sunt simptomul unei afeciuni organice m special a bolii lui Horton a unor afeciuni oculare (glautom tulburri de vedere) otonnolaringologice (smuzita otita) dentare
sau reumatologice (artroza cervicala) Ele sunt uneori ocazionate de o hipertensiune arteriala de o intoxicaie cu oxid de carbon unele medicamente (vasodilatatoarele de exemplu) de o febra O cefalee simptomatica poate de
asemenea sa fie consecina unei hemoragii menmgeene a unei meningite a unei tumon cerebrale care stnjenind circulaia lichidului cefalorahidian declaneaz m amonte o hipertensiune mtercramana a unui hematom cerebral
posttraumatic sau a unui anevnsm cerebral In caz de hipertensiune intra craniana cefaleea predomina la sfritul nopt i sau la trezire
TRATAMENT n afara eradicam eventualei cauze si a folosim unor mijloace specifice (medicamente antimigre noase daca este vorba de o migrena) tratamentul este cel al durerii m general el face apel la analgezicele uzuale ca
paracetamolul Unele masuri calmeaz uneori durerea pci entul poate sa se ntind m poziia culcat sa evite factorii agravani (camera zgomotoasa prost aerisit) sa si ntind sau sa si maseze muchii umerilor gatului fetei si
pielii capu lui si daca este posibil sa doarm cteva ore -* MIGRENA

CEFALHEMATOM. Efuziune sangvina benigna a boitei craniene la noul nscut


Un cefalhematom este observat uneori dup o natere dificila cnd a avut loc aplicarea unui forceps pe cap In zilele urmtoare naterii apare pe cap o tumefactie re tund si asimetrica cu marginile nete ceea ce o deosebete de
bosa serosangvma cu aspect mai difuz
Cefalhematomul se resoarbe spontan si complet m cteva sptmni nu este necesar nici un tratament
CEFALORAHIDIAN (lichid) Lichid care nconjoar ntreg sistemul nervos central si umple de asemenea cavi tatile ventriculare encefahce
Lichidul cefalorahidian poate fi prelevat prin punctie lombara m scopuri diagnostice
PATOLOGIE O stanjcmre a curgem sau a rezorbtiei lichi dului cefalorahidian cauzata de existenta unei tumori unei infecii sau unei malformaii poate provoca in amonte de obstacol o hidrocefalie (d latare a cavitilor)
asociata sau nu cu o hipertensiune mtracramana (creterea presiunii lichidului) In plus o fractura de baza a craniului poate genera o ruptura memngeana lsnd sa scape lichid cefalo rahidian care curge atunci prin ureche sau pe
nas
CEFALOSPORIN. Medicament antibiotic nrudit cu penicilina si activ fata de numeroase bacterii
Cefalosponnele sunt bactencide adic ele distrug bac terule fr a se mulumi doar sa opreasc dezvoltarea lor
Indicaiile foarte ntinse ale cefalospormelor includ ndeosebi septicemiile infeciile respiratorii genitale un nare si cele ale urechilor Bine tolerate m ansamblu aceste medicamente au totui ca efect nedorit comun reaciile aler
gice In particular 10% dintre subiecii alergici la penicilina sunt de asemenea alergici si la cefalosponne (alergie ncruciat)
CELIAC, -. Califica ceea ce se raporteaz la cavitatea abdominala
CELIOCHIRURGIE. Tehnica chirurgicala ce permite sa se intervin sub controlul unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic) care se introduce m cavitatea abdominala SINONIM chirurgie prin lapar \upie chirurgie \ub
videt s pic \ide( chirurgie
Aceasta metoda operator e c >nstituie extinderea la chi rurgie a unei tehnici de diagnostic cehoscopia Aplicata iniial la interveniile efectuate pe aparatul genital feminin cehochirurgia s a extins la numeroase regiuni si organe
Celiochirurgia se practica in mediu spitalicesc sub anestezie generala Pentru interveniile practicate in abdo men cele mai frecvente se introduce mtr o prima etapa prmtr un ac nfundat in ombilic sau m regiunea subcostala
stnga dioxid de carbon cu scopul de a realiza un pneumo pentoneu (spaiu mare gazos care ndeprteaz peretele viscerelor si permite manipularea instrumentelor) Un trocar (instrument m forma de poanson montat pe un
mner si coninut de o canula) este apoi introdus prin regiunea ombilicala cu scopul de a permite trecerea endoscopului Acesta este legat la o camera TV imaginea poate fi urmrita pe un ecran si eventual nregistrata pe caseta
video Alte trocare cu calibrul de la 5 la 12mm sunt introduse m diferite puncte ale peretelui pentru a permite trecerea instrumentelor necesare interveniei
CELIOSCOPIE. Tehnica de explorare constnd m introducerea prin peretele abdominal a unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic) cu intenia de a observa organele abdominale si de a practica prelevri SINONIM
lapartHLOpie 109

CENTUR ORTOPEDIC
Termenul laparoscopie este ntrebuinat mai ales pentru a califica explorarea partn superioare a abdomenului (ficat m particular) m timp ce termenul celioscopie se aplica mai curnd exploram bazinului mic
INDICAII Cehoscopia este utilizata pentru a descoperi unele cauze ale sterilitii pentru a preleva ovule sau pentru a le reimplanta odat fecundate cu ocazia fecun daliilor artificiale pentru a diagnostica o sarcina extra
utenn o salpmgita (infecia trompelor) natura unui chist ovanan
TEHNICA SI DERULARE Cehoscopia se practica sub anestezie generala dup injectarea de dioxid de carbon m cavitatea peritoneala Endoscopul este apoi introdus pnntr o mica incizie ombilicala de aproximativ l centimetru
Aparatul este legat la o camera TV care transmite aceste imagini pe un ecran si poate sa le nregistreze pe o caseta video O celioscopie care dureaz intre 15 si 30 de minute necesita o spitalizare de o zi
EFECTE SECUNDARE Acest examen este remarcabil de bine suportat mulumit inciziei sau inciziilor sale foarte nuci La trezire nu se simte nici o durere ci doar o uoara balonare din cauza injectam de dioxid de carbon in
abdomen
CELUL. Element constitutiv fundamental al oricrei fiine vii
STRUCTURA Majoritatea celulelor umane se dovedete a avea o structura asemntoare compusa din trei elemente principale
Nucleul celulei conine A D N suportul informaiei genetice
Citoplasm este o materie fluida coninnd numeroase organite (mitocondrn nbozomi etc ) implicate m toate activitile funcionale (metabolism) ale celulei
Membrana celulara este un nveli extern care separa celula de mediul exterior si joaca un rol major m schim bunle de materie (reglarea trecem substanelor nutritive a oxigenului a bioxidului de carbon a hormonilor etc )
DIVIZIUNEA CELULARA Celulele se reproduc m doua moduri diferite prin mitoza sau prin meioza Mitoza este cea mai ntlnit forma cromozomii care se gsesc m nucleul celulei iniiale sunt exact duplicai si transmii mtr
un numr egal celor doua celule fiice Meioza este un tip particular de diviziune celulara specific ovulelor si spermatozoizilor celulele fiice nu dobndesc dect jumtate din materialul cromozomial al celulei mame
n plus cancerele sunt caracterizate pnntr o proliferare celular anarhica
CELULITA. Modificare sau alterare vizibila a esutului cutanat sau subcutanat uneori de origine mflamatone
Termenul de celulita desemneaz doua afeciuni care nu au nici o legtura intre ele celulita in sensul obinuit
zisa celulita estetica si celulitele medicale care acoper la rndul lor mai multe boli
Celulita estetica Este vorba de o modificare a pielii provocata de depuneri de grsime subcutanata
Mai frecventa la femei celulita este rezultatul mai multor cauze care pot fi asociate ereditatea aportul caloric prea mare retentia de apa Acest din urma factor provine la rndul lui dmtr o dereglare hormonala excesul de estrogem
mamfestandu se m particular naintea fluxului menstrual si in timpul sarcinii dmtr o insuficienta a circulaiei venoase sau limfatice sau dmtr un factor mecanic constituit din purtatul mbrcmintei prea strmte Totui apariia
unei celulite m forma sa moderata este un proces fiziologic normal care privete 90% dintre femei DESCRIERE Celulita apare la pubertate ea este atunci tare si sensibila pielea devenind roie si granuloasa pe pulpe si pe fese
Intre 25 si 50 de ani ea devine moale apoi flasca apar bule subcutanate care apoi se accentueaz pielea ia din ce m ce mai mult un aspect capitonat numit coaja de portocala
TRATAMENT Se ncearc o corectare a tuturor factorilor in cauza Un regim moderat poate da rezultate dar nu trebuie sa i supraestimam eficacitatea deoarece el actio neaza in primul rnd asupra adipocitelor (celulele grasoase)
situate m afara regiunilor celulitei Poate fi de asemenea corectat un dezechilibru hormonal sau vascular si se reco manda purtatul hainelor largi Eecurile sunt frecvente si sunt preconizate unec n metode manuale (masaje) o
distru j,ere a adipocitelor prin injecii sau ultrasunete o intervenie chirurgicala Aceste tehnici care n au fcut obiectul unei verificri tiinifice provoac propriile lor efecte nedorite ca de exemplu riscul unor sechele
dizgraioase Se impune o anumita prudenta atta vreme cat celulita este doar o problema estetica si fr vreo incidena patologica
Celulita mfecioasa Este vorba de o infecie acuta sau cronica a esutului subcutanat
Este o infecie de origine bactenana cel mai des cu streptococ uneori cu stafilococ auriu sau cu difenti germeni Gram negativi consecutiva unei plgi cutanate Ea se mani festa de obicei sub forma unei mari zone rou calde si
dureroase afectnd m ales membrele inferioare asociata cu o febra cu frisoane si cu o stare de indispoziie generala
O celulita mfecioasa necesita o spitalizare de urgenta ea este tratata prin administrarea de antibiotice
CEMENT. esut calcificat foarte fin care acoper rdcina dintelui si asigura coeziunea acestuia cu osul maxilarului
CENTURA ORTOPEDICA. Centura destinata susti nern abdomenului si coninem unei hernii sau corectam deviaiilor coloanei vertebrale CERCETARE A PATERNITII

110
CERCETARE A PATERNITII. Cercetare intre prins pentru a determina daca un individ cel mai des un copil provine sau nu din printele presupus
O astfel de cercetare se sprijin astzi pe analize biologice (in pnncipal sangvine si de biologie moleculara) care permit stabilirea faptului ca o persoana poate fi tatl alteia daca ambele persoane prezint
caractere care n au putut fi transmise dect prin ereditare grup sangvin grup H L A sau de compatibilitate tisulara (determinnd posibilitatea de a primi sau de a dona un organ cu ocazia unei grefe)
asemnare genotipica (in succesiunea consti tuentilor A D N ului cromozomilor) etc Cel mai des mama este si ea solicitata si suporta de asemenea analizele
CEREAL. Planta din familia grarmneelor ale crei grunte ntregi sau transformate m faina sunt utilizate m alimentaia umana
Cerealele cel mai des consumate sunt grul secara orezul porumbul orzul ovzul meiul Cerealele conin concomitent proteine grsimi zaharun sruri minerale si vitamine Ele sunt deosebit de bogate m
vitaminele B (Bl B2 B3 B6)siE m magneziu si m fibre dar conin puin calciu Gruntele lor conin intre K) si 15% apa intre 70 si 76% glucide (m special sub forma particulara numita amidon) intre 8 si 12%
proteine si intre 2 si 4% lipide Ele pierd o parte din valoarea nutritiva daca gruntele sunt decorticate sau daca faina e cernuta
CERUMEN. Substana de consistenta moale cu aspect ceros situata m fundul conductului auditiv extern
DOP DE CERUMEN In mod normal cerumenul este evacuat spontan Totui el poate sa se acumuleze m fundul conductului auditiv extern mai ales din cauza utilizam betisoarelorcu vata (Coton Tige) si
poate provoca un dop care poate sta la originea unei iritaii chiar a unei diminuri a acuitii auditive Evacuarea dopului de cerumen uneori dificila trebuie sa fie realizata de ctre un medic fie prin aspiraie
fie prin irigare (spalatura) sau chiar prin extracie
CERVICAL, -. Relativ la gat - VERTEBR CERVICALGIE. Durere a gatului indiferent de cauza sa
CERVICARTROZ. Artroza care afecteaz rachisul cervical
O cervicartroza se ntlnete la majoritatea subiecilor trecui de 50 de ani dar leziunile (pensare discala si osteo fite) puse m evidenta prin examen radiologie nu sunt nsoite uneori de nici un simptom m
general nu exista o corelaie intre importanta leziunii si durerile resimite
Cel mai des cervicartroza nu antreneaz dect o uoara infirmitate Durerea semnul puseelor congestive stanje neste micrile gatului adesea mai mult mtr o parte dect m cealalt si ea este agravata de
oscilaiile pasive ale capului aa cum se ntmpla m maina La majoritatea
indivizilor dup cteva pusee dureroase care dureaz fiecare mai multe sptmni chiar mai multe luni jena diminueaz cu preul unei pierderi a mobilitii gatului O cervicartroza poate contribui la
ngustarea canalului cervical si poate antrena pe termen lung leziuni ale maduvei spinrii cu tulburri ale mersului
TRATAMENT Se bazeaz pe prescrierea de analgezice si pe punerea m repaus a gatului pnntr un colier cervical m timpul puseelor dureroase Masajele reeducarea sau curele termale pot fi utile m afara
episoadelor de criza
CERVICIT. Inflamatie a colului utenn SINONIM metril a a lulm
O cervicita poate fi de origine bactenana virala sau parazitara si survine ntotdeauna pe o mucoasa lezata sau anormala Ea exista sub doua forme externa si interna
Ex( cervicita sau mflamatia peretelui extern al colului se traduce prin pierderi anormale chiar purulente Ea este vizibila cu speculul
Endocervicita sau mflamatia peretului intern al colului se traduce pnntr o scurgere purulente
Cele doua forme merg adesea mpreuna Tratamentul poate fi local (ovule ginecologice) sau general (pe cale orala)
CETOZ. Stare patologica consecutiva acumulam m organism a corpilor cetomci substane produse m cursul procesului de degradare a grsimilor
Se observa m caz de diabet de vomismente acetone mice in anumite tulburri digestive sau hepatice sau in cursul postului
Cetoza se traduce pnntr o prezenta anormal de ridicat de corpi cetomci in snge si m urma Ea poate rmne simptomatica sau poate provoca o audocetoza complicaie acuta survemnd atunci cnd cantitatea
de corpi cetomci depete capacitile de eliminare ale organismului
O cetoza simpla se trateaz in principal rednd orga msmului prin alimentaie prin reechilibrare a diabetului posibilitatea de a utiliza sursele de energie ceea ce l scutete sa recurg m prea mare msura la
degradarea grsimilor
CEZARIAN. Incizie chirurgicala care permite extragerea unui nou nscut din uterul mamei
In zilele noastre cezariana se practica la 8 pana la 15% dintre nateri
INDICAII Cezariana este obligatorie m anumite cazuri disproporia fetopelviana (ft prea mare pentru bazinul mamei) suferina fetala acuta (ncetinirea ritmului cardiac al ftului impunnd o extracie
rapid) placenta praevia (inseria joasa a placentei) prezentarea proasta a ftului (cu umrul m poziie transversala) patologia grava a mamei la sfritul sarcinii (hipertensiune arteriala toxemie coagulopatn)
Operaia cezariana este programata atunci cnd nu este de dont ca femeia sa nasc pe cale natural ea poate de asemenea sa fie decisa si practicata m cursul travaliului daca survin semnele unei suferine

111

fetale
CHEAG
TEHNICA Intervenia poate avea loc sub anestezie gene raia sau pendurala Incizia se face pe abdomen la nali mea culmii pubisului si cel mai des m sensul orizontal ceea ce permite o cicatrizare solida si
estetica Uneori incizia uterului sau histerotomia permite extragerea ftului si a placentei Diferitele planuri mcizate sunt apoi suturate cu fire rezorbabile Cicatricea este nchis cu fire sau cu agrafe care sunt
scoase intre a asea si a noua zi
SUPRAVEGHERE SI EFECTE SECUNDARE Supra vegherea si convalescenta unei femei care a nscut prin cezarian sunt mai ndelungate dect dup o natere pe cale natural deoarece este vorba de o
intervenie chirurgicala Complicaiile sunt totui rare si diminuate de folosirea preventiva a antibioticelor si anticoagulantelor Dup o pnm natere prin cezariana o natere pe cale naturala poate fi avuta in
vedere daca dimensiunile bazinului o permit Dar o femeie poate face obiectul a trei sau patru cezariene consecutive daca cicatrizarea este buna
CHAGAS (boala a lui) Boala parazitara acuta sau cro nic cauzat de protozoarul Trypanowma cruzi S NONIM ripanowmiaz american
Boala lui Chagas este transmisa prin dejeciile cu tria tome (gen de plonia) hematofage si se contracteaz pe cale cutanata sau prin mucoasa Aceasta parazitoza grava se ntlnete m stare endemica m
America Centrala si in nord estul Braziliei mai multe milioane de persoane sunt afectate de aceasta boala
SIMPTOME Forma acuta care dureaz mai multe zile si poate fi mortala corespunde prezentei paraziilor m snge Ea este caractenzata pnntr o febra neregulata
n forma cronica o reacie autoimuna a organismului distruge pe de o parte celulele ganglionare ale plexunlor mientence (plexul Auerbach) al esofagului si colonului pe de alt parte esutul miocardic Aceste
leziuni se traduc pnntr o disfunctie a sfmcterelor esofagiene si prin hiper trofia unor organe (tiroida ficat splina intestin) Atingerea miocardului poate sfri pnntr o insuficienta cardiaca grava
TRATAMENT Se limiteaz la tratarea simptomatica a diferitelor manifestri
CHARCOT (boal a lui) Afeciune a sistemului nervos central m cursul creia leziunile celulelor nervoase provoac progresiv paralizii SINONIM scleroza laterala amwtrofica Boala lui Charcot predomina
la brbat Cauza sa este necunoscut insa 5% dintre cazun sunt ereditare

SIMPTOME SI DIAGNOSTIC In general se observa simultan doua niveluri de leziuni ale neuronilor Nivelul central se raporteaz la unu neuroni cu funcie motorie ai cortexului cerebral Nivelul penferic
privete neuronii cu funcie motone ai cortexului cerebral Nivelul penferic pnveste neuronii servind drept relee precedenilor Sindromul central sau sindromul piramidal asociaz exagerarea reflexelor si
hipertoma (redoarea) membrelor
Sindromul periferic legat de leziunile maduvei consta mtr o amiotrofie (atrofie musculara) si mtr o paralizie atingnd adesea mai nti membrele superioare Atingerea neuronilor encefalului provoac o
disartne (anomalie a vocii care devine prost articulata apoi nazala) tulburri de deglutitie o atrofie a limbii
TRATAMENT Pentru moment nu exista un tratament specific al bolii lui Charcot Totui sunt in curs cercetri m domeniul genetic infectios si imunologic
CHARCOT-MARIE (boala a lui) Afeciune rara a nervi lor antrennd paralizii SINONIM boala lui Charcot Mrie Tooth
Boala lui Charcot Mane este o afeciune ereditara cu transmitere autosomica dominanta sau recesiva cu evoluie foarte lenta Muchii piciorului si gambei sunt primii afec tai Se observa o amiotrofie (atrofie
musculara) progresnd de jos m sus Piciorul are tendina de a cdea cu vrful m jos bolnavul trebuie sa ridice sus gamba la fiecare pas pentru a nu se mpiedica de sol cu vrful piciorului Bolta plantara se
scobete degetele de la picioare se transforma m gheare Mult mai trziu amiotrofia cuprinde minile si apoi antebraele Acestor semne principale li se pot adaug tulburri senzitive (pierderea sensibilitii
cutanate) si vizuale
TRATAMENT Evoluia este foarte lenta neantrenand dect foarte rar un handicap real Este posibila limitarea consecinelor neputinei (reeducare mersul cu crje) dar mea nu exista un tratament curativ
specific al acestei boli
CHASSE (sindrom al lui) Totalitate a manifestrilor clinice observate dup luarea mesei de ctre unu subieci care au suferit o ablatie de stomac S NONIM dumping ^yndrome
Semnul cel mai caracteristic este o astenie (slbiciune generalizata) intensa survemnd la 5-20 minute dup sfritul mesei si oblignd pacientul sa se culce
Tratamentul este esentialmente dietetic fracionarea meselor (4 sau 5 mese pe zi) ingerarea de buturi m afara meselor excluderea zaharurilor rapide care favorizeaz sindromul Pot fi de asemenea utilizate
produsele care ncetinesc viteza de absorbie a zaharurilor
CHEAG. Masa semisolida care se formeaz atunci cnd sngele coaguleaz
Un cheag este constituit din celule sangvine (globule rou si plachete) si din fibnna Atunci cnd sngele proaspt este lsat m contact cu aerul el se transform rapid mtr o masa amorfa Dup cteva ore
aceasta se retracta si exsud un lichid serul Masa compacta supernatant constituie cheagul
Cheagurile au funcia de a opri hemoragia atunci cnd vasele sangvine sunt rupte Ele pot totui sa se constituie si spontan (tromboza) si s aib grave consecine provo cnd o ocluzie sau o embolie
CHEILIT
112
Cheagurile patologice numite si trombusun survin tot aa de bine m artere ca si in vene Atunci cnd se formeaz in reeaua venoasa ele declaneaz tromboflebite complicate uneori cu o embolie pulmonara
daca cheagul migreaz spre plmn Atunci cnd se formeaz m reeaua arteriala ele pot provoca tromboze ale arterelor cerebrale coronariene sau periferice dup localizarea lor
O proasta circulaie (varice imobilitatea minilor) o proasta stare a vaselor (infecie ateroscleroza) si o vasco zitate prea mare a sngelui sunt tot atia factori de risc pentru formarea cheagurilor patologice
-> HEMOSTAZA PRIMARA
CHEILIT. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei buzelor
Cheilitele au cauze foarte numeroase Cauzele externe cuprind factorii fizici (ticul de muscare a buzelor aparat dentar prost adaptat expunerea la frig sau la soare) utilizarea de cosmetice (rou de buze pasta
de dini) si de pomezi antiseptice sau antibiotice contactul cu unele alimente (citrice condimente cafea solubila) Cauzele interne pot fi mfectioase (nucoza infecie bactenana sifilis) medicamentoase
(retmoide prescrise mpotriva acneei antibiotice) carentiale (lipsa de zinc de vitamina B2)
n plus unele cheilite sunt forme atenuate ale bolilor dermatologice ca eczema sau psoriazisul SIMPTOME SI SEMNE O cheilita acuta se traduce pnntr o roseata o umfltura o senzaie de arsura In cheilita
cronica predomina fisurile si crustele Leziunile se ntind uneori si la pielea din jur
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul este difi cil mai nti se caut cauzele externe apoi cauzele interne m sfrit cauzele dermatologice Daca nu este gsita nici o cauza tratamentul este cel al
simptomelor si face apel m principal la matern grase si la vitamina A sub forma de aplicaii locale
CHELBE. Infecie a pielii capului provocata de o ciuperca microscopica din grupa dermatofitilor
Chelbea este contagioasa si transmisibila fie de la animal la om fie de la un bolnav la o persoana sntoasa (pnntr un pieptene contaminat de exemplu)
DIFERITE TIPURI DE CHELBE
Kenonul este cauzat de un dermatofit din genul Tnchophyton El se manifesta pnntr o vigmeta supramaltata mpestriata de mici puuri de unde nete puroi si prin care iese parul czut
Chelbea favica sau favuiul are de asemenea la origine un dermatofit din genul Trichophyu n Se observa mici placi de puroi acoperite cu o crusta m centrul crora se gsete un fir de par
Chelbele tondante sunt fie de tip microsponc fie de tip tricofitic Formele microsponce provocate de un dermatofit din genul Microspon n se manifesta prin placi mari fr
par puin numeroase Formele tncofitice cauzate de Tnchophyton comporta placi foarte mici (mai puin de 2 centimetri diametru) mai numeroase si acoperite cu par foarte scurt rupt
TRATAMENT Tratamentul cuprinde raderea zonelor atinse si prescrierea timp de una sau doua luni de anti fungice (gnzeofulvma irmdazol) pe cale orala
CHELOID. Sul fibros dezvoltat pe o cicatrice
Un cheloid apare m general pe o cicatrice de intervenie chirurgicala de vaccinare sau de rnire El este consecutiv proliferam celulelor si fibrelor esutului conjunctiv Cel mai frecvent apare la subiecii negri
si asiatici
TRATAMENT SI PREVENIRE Tratamentul cuprinde masaje regulate infiltraii cu corticosteroizi cnoterapie sau cure termale (dusuri fihforme la malta presiune) Rezultatul este o aplatizare a leziunii sau o
ncetinire a evoluiei ei Tratamentul chirurgical consta m implantarea unui fir de substana radioactiva sau m ndeprtarea cheloidului cu laser cu dioxid de carbon Totui tratamentele chirurgicale trebuie sa
fie conduse cu prudenta din cauza eficacitii lor pariale si a frecventei recidivelor Tratamentul preventiv trebuie sa fie ntreprins cat mai sistematic posibil El se bazeaz m principal pe compresia
postchirurgicala a inciziilor
CHELTUIAL ENERGETIC. Cantitatea de energie cheltuita de ctre un individ pentru a si asigura meta holismul de baza meninerea temperaturii corporale inter ne a cretem si a activitii sale
musculare
CHEMOSIS. Umfltura edematoasa a conjunctivei
Un chemosis se prezint sub forma unui sul infiltrat cu lichid El apare m cursul inflamatnlor acute ale conjunctivei (conjunctivitele alergice acute) sau al arsurilor acestei membrane Uneori o hemoragie
subconjunctivala este cea care provoac o distensie a conjunctivei atunci e vorba de un chemosis hemoragie
Tratamentul face apel la antnnflamatoarele locale
CHESOANELOR (boala a) Ansamblu de manifestri
patologice care afecteaz subiecii supui unor compresii sau decompresu foarte rapide
Persoanele expuse bolii chesoanelor sunt lucratorii care muncesc m incinte metalice presurizate (constructorii de piloni de poduri de exemplu) scafandru si scufundtorii
SIMPTOME SI SEMNE Manifestrile acute ale bolii chesoanelor pot fi tranzitorii (dureri articulare mancanmi cutanate vertije tulburri de vedere sau auditive) sau mai grave neurologice (paraplegie) sau
respiratorii (edem pulmonar) Pe termen lung se instaleaz tulburri cronice (vertije otite scderea auzului si necroze articulare m special ale soldului) 113
CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROAS
TRATAMENT SI PREVENIRE Bolnavul trebuie sa fie transportat de urgenta mtr o camera de decompresie (cheson hiperbaric) Data tratamentul este instituit la timp boala chesoanelor este totalmente
reversibil Daca nu subzista riscurile de complicaii dup o perioada ndelungata (paralizia pariala)
Prevenirea bolii chesoanelor se bazeaz pe ridicarea lenta la suprafa prin paliere de decompresie permind gazelor eliberate sa treac treptat din esuturi m plmni
CHEYNE-STOKES (dispnee a lui) Tulburare a frec ventei si a amplitudinii respiratorii
Dispneea lui Cheyne Stokes este caracterizata prmtr o suit de cicluri respiratorii de amplitudine crescnda apoi descrescanda separate unele de altele prmtr o perioada de apnee (oprire respiratorie) Ea poate
fi consecina unei insuficiente renale severe unei funcionari anormale a cen trului respirator bulbar (accident vascular cerebral trauma tism cranian) sau a unei intoxicaii medicamentoase
CHIASM OPTIC, ncruciare m X a cailor optice (ansamblu de neuroni care conduc influxul nervos de la retin la lobul occipital) din encefal
Chiasma optica este situata la baza creierului chiar deasupra hipofizei Compresia sa cauzau de exemplu de o tumora a hipofizei poate provoca o pierdere pariala a vedem numita herruanopsie bitemporala
subiectul atunci nu mai vede prile laterale ale cmpului sau vizual ca si cum ar avea ochelari de cal
CHIL. Lichid lptos constituit din limfa si din grsimile provenind din alimentaie
CHIMIONUCLEOLIZ. NUCLEOLIZA
CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROAS. Trata ment medicamentos care are drept scop eliminarea celu lelor canceroase din totalitatea esuturilor
Medicamentele anticanceroase ating celulele care au nceput un ciclu celular perioada m care o celula se pregtete sa sufere o mitoza (diviziune celulara) Unele dintre ele acionnd asupra unei faze precise
a ciclului se numesc fazodependente
DIFERITELE TIPURI DE TRATAMENT Printre criteriile de alegere a unui medicament trebuie sa se tina seama de sensibilitatea sau de rezistenta spontana a cancerului la tratament Gradul de sensibilitate
depinde mai ales de tipul de esut (pulmonar mamar) Mai pot interveni si ali faeton ca o slaba irigare vasculara a tumorii diminund ajungerea medicamentelor coninute m snge sau o reparare a A D N
ului lezat al celulelor canceroase leziunile fund provocate de medicamente
Trebuie de asemenea sa se tina seama de slaba eficaci tdte a monochimioterapiei (tratamentul cu un singur medi
cament) Cel mai des se practica o polichimioterapie care asociaz mai multe medicamente
Mai exista si alte criterii de alegere a medicamentelor ca vrsta pacientului si bolile sale anterioare sau actual mente asociate cancerului care pot constitui o contra indicaie pentru anumite produse
TRATAMENTUL PE CALE GENERALA Acesta poate sa fie oral sau injectabil Administrarea se face prin cure de una sau mai multe zile la intervale regulate (m fiecare luna de exemplu) fie continuu pe
perioade lungi In prin cipal tratamentul are loc m mediu spitalicesc
Chimioterapia anticanceroasa poate fi asociata cu hormonoterapia m cancerele hormonodependente (sn corp utenn prostata) pentru a aciona concomitent asupra celu lelor nehormonosensibile si asupra
celor hormonosensibile
Tratamentul pe cale generala poate de asemenea sa fie asociat cu un tratament locoregional nemedicamentos prin radioterapie sau chirurgie In plus tratamentul pe cale generala este singurul care poate
distruge eventualele metastaze celulele canceroase diseminate uneori la foarte mare distanta m organism
TRATAMENTUL PE CALE LOCOREGIONALA Unele medicamente anticanceroase pot fi administrate m seroase (pleura pencard pcntoneu) sau m vezica De altfel m unele cancere otonnolaringeene si m
unele cancere ale membrelor bazinului sau ficatului medicamentul poate fi injectat m artera care iriga regiunea unde se gsete tumora Aceasta permite sa se ating concentraii locale mari fr ca pro dusul
sa se mprtie in organism In majoritatea cazurilor tratamentul prin cure repetate este nceput la spital si poate fi continuat sub supraveghere medicala la domiciliu
EFECTE NEDORITE Din nefericire medicamentele anticanceroase nu acioneaz doar asupra celulelor tumorale Ele sunt toxice si pentru celulele normale cu rennoire rapida (celulele sangvine sau
digestive) si pentru unele organe Aceasta toxicitate poate fi imediata aprnd chiar in momentul administram ea poate fi decalata cu cteva zile m raport cu tratamentul prin afectarea esuturilor cu rennoire
rapida sau poate chiar sa fie ntrziata in funcie de doze pentru unele medicamente avnd o toxicitate de organ deosebita
TOXICITATE SANGVINA Toate medicamentele anti canceroase cu excepia bleomicmei sunt toxice pentru celulele sangvine Atingerea celulelor sangvine m curs de formare in mduva osoasa se traduce
in circulaia sangvina prmtr o diminuare a numrului de globule albe si de plachete prima fund responsabila de infecii cea de a doua de hemoragii care survin la 10-14 zile dup nceperea tratamentului
Aceste inconveniente pot actualmente sa fie diminuate prin luarea de alte medicamente factorii de cretere celulara destinate acceleram formam celulelor sangvine m mduva CHININA

114
osoasa Prdcticd grefelor de mdduva asociate sau nu cu aceste medicamente permite dstazi realizarea unor chimioterdpii ld doze mult mai mn
TOXICITATE DIGESTIVA Srurile de platina sunt medi Cdmentele cele mdi toxice pentru aparatul digestiv T tui greturile si vomele pe care le provodca nu mdi constituie un obstacol pentru chimioterdpie dsocidte sistematic
medi camentele cele mai vomitive cu antiemeticele din familia dntiserotomnelor se podte djunge la suprimarea in parte a acestor reacii la majoritatea pacienilor ALTE TOXICITI Este vorba despre efectele ncdontc
imediate sau tardive Ele necesita o supraveghere regulata si trebuie s fie luate m calcul la alegerea medicamentelor
Atingeri neuroh j^ice se pot produce In cazurile de neuropatn afectarea mai mult a membrelor inferioare dect a celor superioare precum si pierderea gustului si a sensi bihtatn au fost observate m cursul tratamentelor
prelungite cu sruri de pltind Astfel de afectri sunt reversibile
Cderea parului este frecventa in cursul tratamentelor anticanceroase Antraciclinele alcaloizn din brebenoc derivaii de podofilotoxina sunt cei care provoac astfel de reacii Cderea pdrului este reversibila dup oprirea
trata meniului Totui ea podte fi frdnatd prin punered unei cti refrigerente m tot timpul perfuziei Frigul provt aca o vaso constricie a pielii capului care mpiedica ptrunderea pro duselor la rdcina parului
Efectele asupra mimn constau m tulburri ale ritmului cardiac m orele care urmeaz tratamentului cu antraciclme
Efectele a\upra gonadelor (celulele sexuale) se manifesta pnntr o sterilitate care justifica faptul ca un pacient aflat la vrsta procreatiei sa aib in vedere conservarea spermei sale nainte de nceperea tratamentului
Pielea v mucoasele pot fi atinse fluorouracilul prc voaca reacii entematoase (roseatd) pe pieled sdnatoasa meto trexatul antreneaz un entem si ulceraii ale gurii sau ale pielii larbleomicina leziuni ale mucoaselor sau ale
pielii Toate aceste reacii regreseaza de la sine la oprirea tratamentului

Efectele asupra plmnilor sunt fibrozele pulmondre ireversibile provocate de bleomicind m particular la persoanele in vrsta sau atunci cnd medicamentele sunt asociate cu o radioterapie Bolnavii tratai cu metotrexat
risc un pneumotorax (ptrunderea aerului m cavitatea pleurala) care este vindecabil independent de tratament
REZISTENTA LA TRATAMENT Se ntmpla sa apar in cursul tratamentului cu ocazia unei chimioterapn o rezis tenta d cancerului pacientului la mai multe medicamente Mai multe produse pot inversa aceasta tendina vera
panului tamoxifenul si ciclosporma
Totui atunci cnd se produce o astfel de rezistenta este necesar adesed sd se schimbe trdtdmentul si sd se recurgd la un mod de aciune diferit
CHININA. Alcaloid extrds din codja unor specii de Chmch(na utilizat m tratamentul si prevenirea paludismului
Chinina este contramdicdta m caz de alergie la produs aceasta se manifesta prin palpitaii reacii cutanate diaree vertije si la persoanele atinse de anomalii cardiace ca tulburrile de conductie Asocierea cu meflochma (alt
antipaludic) produce o mteractie medicamentoasa nociva care agraveaz efectele nedorite
Chinina este administrata pe cale orala sau mtravenoasd Efectele nedonte sunt alergule rare dar uneori grave
CHINOLON. Substana medicamentoasa de sinteza nzestrata cu proprieti antibactenene
CHINT. Tip de tuse ce survine in particular m cursul tusei convulsive
Chmtd este constituita dmtr o sene de secuse expiratorn n ccncral m numr de cmc urmate de o apnee scurta si de o inspiraie zgomotoasa si prelungita (repriza) denumita clasic cantatul cocosului m tuea convulsivd

CHIROPRACTIE sau CHIROPRAXIE. Metoda de tratament paramedicala constnd m mampulared vertebrelor SINONIM vertebroterapie
Chiropractia este fundamentata pe o teorie empirica dup care majoritatea bolilor ar fi datorata deplasrilor vertebrale care antreneaz o deteriorare a funciei nervoase normale Aceasta metoda pretinde ca acioneaz asupra
tulburrilor funcionale ale diferitelor aparate (respirator cdrdiovascular) si asupra unor dureri (vertebrale toracice abdominale si pelviene) prin manipulri scurte si brute f e ale vertebrei in cauza fie asupra gatului trunchiului
sau membrelor Aceste manipulri care exagereaz jocul fizio logic al vertebrei sunt criticate pentru efectele pe care le pot antrena In Frana chiropractia este practicata de ctre nemedici iar diploma de chiropractor nu este
recunoscuta In unele tari exista o diploma de stat pentru aceasta meserie
CHIRURGIE. Disciplina medicala specializata m tratarea bolilor si a traumatismelor care consta in practi carea manual si cu ajutorul unor instrumente de acte c peratorn asupra unui corp viu
CHIRURGIE ESTETIC. Specialitatea chirurgicala care grupeaz totalitatea interveniilor ce constau m ame liorarea aspectului fizic al unui individ
O discuie intre medic si pacient permite chirurgului sa stabileasc motivaiile pacientului sau si sa n explice clar derularea interveniei riscurile de complicaii precum si limitele operaiei Aceasta discuie este urmata de un exa
men medical cu scopul de a stabili modul de anesteziere care sa fie folosit (anestezie locala locoregionala sau generala) Si alte examene pot fi utile radiografie sau scdnografie ndeosebi pentru a studia membrana nazala
imagena prin rezonanta magnetica (I R M ) pentru a depista 115

CHLAMYDIA
excesele de grsime ale gleznelor genunchilor etc Uneori se dovedete absolut necesara o consultaie psihiatrica
Pentru interveniile minore este suficienta spitalizarea de o zi n schimb riscurile de complicai: postoperatorii serioase impun o spitalizare mai lunga m caz de anestezie local potentiahzata (consolidata prin
neuroleptice) care se prelungete mai mult de o jumtate de ora sau in cazul unei anestezii generale
COMPLICAII O paralizie provocata prin secionarea unui nerv mic cu excepia unei ramuri importante poate sa se manifeste imediat dup operaie Un hematom survine uneon fie imediat dup operaie fie
m urmtoarele trei sau patru zile Se pot deosebi hematoamele mici (echimoze) care se resorb spontan de hematoamele importante care antreneaz formarea unei pungi de snge si care trebuie drenate prin
punctie sau prin incizie chirurgicala Infecia este o complicaie rara si cel mai des locala In sfrit exista complicaii specifice nchistarea sau alergia la silicon dup aplicarea unei proteze mamare tulburri
ale cicatrizam cutanate dup un lifting sau mea ectropionul (ntoarcerea m afara a pleoapei inferioare care si pierde astfel contactul cu globul ocular si las sa se vad partea fetei sale interne) m cazul
blefaroplastiei
EECURI Acestea sunt rare Se admite ca exista l % VILII de cicatrizare sau alte probleme minore complicaiile mai grave nereprezentand mai mult de l caz la 1000 de operaii Totui cazurile de insatisfacie
a pacientului care judeca rezultatul ca insuficient inacceptabil sau contesta necesi tatea interveniei sunt mult mai frecvente Cel mai des acestea sunt consecina lipsei unei informaii prealabile sau unei
supravegheri postoperatorii insuficiente
CHIRURGIE REPARATORIE. Specialitate chirur gicala care grupeaz totalitatea interveniilor constnd in repararea diverselor leziuni ale corpului uman
ARSURILE Chirurgia arsurilor prin grefa de piele pre levat de la subiect a fcut recent un foarte mare progres n fapt este de acum posibil sa se fabrice epiderm prin culturi de esuturi prelevnd l
centimetru ptrat de piele sntoas se poate astfel dezvolta m trei sptmni o suprafaa de piele noua de pana la ! metru ptrat
TRAUMATISMELE FETEI Aceste traumatisme sunt legate cel mai des de accidente m casa de accidente pe drum de agresiuni Chirurgia reparatorie permite sa se limi teze prejudiciul estetic Ea face apel la
diverse tehnici gref plastie osoasa sutura unui lambou de piele smulsa etc
TRAUMATISMELE MEMBRELOR Aceste traumatisme se trateaz prin grefri de lamboun musculocutanate sau cutanate si la nevoie prin tehnici de rrucrochirurgie care permit ndeosebi reimplantarea
unui membru secionat O buna vasculanzare si o continuitate osoasa solida sunt necesare la repararea corecta a unui membru Daca aceste principii sunt respectate reconstruirea membrului dureaz cel mai
des intre 2 si 6 luni Daca nu pot subzista
handicapuri importante si unele reparata se pot ntinde pe mai muli ani sfrind cu un rezultat nesatisfacator chiar cu o amputatie
MALFORMAIILE CONGENITALE Malformaiile congenitale (m principal fantele de buza de palat si de fata precum si malformaiile abdomenului organelor genitale ale vezicii si ale membrelor) revin
chirurgiei reparatorii
CHIST. Cavitate patologica situata mtr un organ sau mtr un esut coninnd o substana lichida moale sau mai rar solida si limitata prmtr un perete care n este propriu
Toate organele pot conine chisturi cauzate de malfor maii aceste chisturi iau cel mai des aspectul unei tumori
Ele pot perturba funcionarea unui organ compri mandu l sau pot antrena un prejudiciu estetic In general
chirurgicala
CHIST BRANHIAL. Malformaie congenitala localizata pe gat rezultnd dmtr un defect de umplere a arcurilor branhiale (sinuozitilor de esut aflate la originea mn dibulelor si gatului) ale embrionului
SINONIM c/i/rt al gatului
Tratamentul unui chist branhial este ablatia chirurgicala realizata de tndata ce chistul a fost identificat cel mai des de la natere
CHIST HIDATIC -> ECHINOCOCOZA

UNILOCULAR

CHIURETAJ. Operaie constnd din golirea coninutului unei caviti naturale sau patologice (uter os articulaie plaga) rzuind o cu ajutorul unei chiurete
Chiuretaj biopsie al Uterului Prelevare realizata cu ajutorul unei chiurete de fragmente utenne destinate analizam la microscop Chiuretajul biopsie este deosebit de utilizat pentru diagnosticarea afeciunilor
intrauterine polipi ai uterului hiperplazie a mucoasei cancer al uterului Aceasta intervenie este aproape sistematic precedat de o histeroscopie (examen al uterului cu ajutorul unui endoscop tub nzestrat cu
un sistem optic inserat prin vagin) care permite localizarea exacta a patologiei utenne Chiuretajul biopsie se practica sub anestezie locala sau generala dureaz aproximativ 5 minute si nu necesita spitalizare
dect de o zi
CHIVA - CURA HEMODINAMICA

A INCONTINENEI VAL

VULARE IN AMBULATORIU

CHLAMYDIA. Bacterie responsabila de numeroase


afeciuni genitale oculare si respiratorii acute si cronice Trebuie recunoscuta bacteriilor din genul Chlamydia o importanta patologica din ce m ce mai mare Ele constituie m special cauza cea mai frecventa a
cecitii m lume si prima cauza de sterilitate feminina Exista trei specii patogene pentru om Chlamydia Irachomatu responsabila CHLOASM
116
de infeciile genitale si oculare (trahom) Chlamydia psilluu responsabila de infecii pulmonare si Chlumydia pneunu mae responsabila de pneumopatii si de bronite
BOLILE CU TRANSMISIE SEXUALA PROVOCATE DE CHLAMIDII Acestea sunt cele mai frecvente boli transmisibile sexual Infecia se manifesta la brbat prmtr o uretnt (mflamatie a uretrei) cu scurgere si care se
complica adesea prmtr o epididimita (infecie a epididimului) La femeie ea provoac o cervicita (mflamatie a colului uterm) sau o salpmgit (mflamatie a trompelor) putnd sa se manifeste prin dureri abdominale si pelviene
pnntr o febra pnn pierderi albe si pnn sangeran m afara fluxului menstrual sau poate rmne asimptomatica aceasta latenta si frecventa atingerilor trompelor explica numeroasele cazuri de sterilitate cauzate de chlamidn si
subliniaz importanta unei depistri si a unui tratament ntreprinse sistematic
Tratamentul infeciilor genitale cu chlamidn se bazeaz ndeosebi pe administrarea de antibiotice (tetraciclme si macrolide) timp de zece pana la douzeci de zile dup gravitatea infeciei pe cale mtravenoasa m cazul afectam
salpmgiene severe Depistarea altor boli transmisibile sexual este ntreprinsa sistematic precum si tratarea partenerului sau partenerilor sexuali -> LlMFOGRANULOMATOZA VENE
RIAN

CHLOASM. Afeciune cutanata caracterizata prin pete brune pe fata SINONIM me/a^ma cUavna CAUZE Aceasta afeciune este mai nti de toate hor monala ceea ce explica faptul ca poate sa se dczv ilte Ia femeia
nsrcinata traducandu se prmtr o masca de sarcina care se terge cel mai des de la sine treptat dup natere dar aceasta poate recidiva in caz de ( noua sarcina ha mai poate aprea m timpul utilizam de pilule contra ceptive
puternic dozate m estrogem
TRATAMENT SI PREVENIRE Pentru chloasmele persistente tratamentul face apel la ageni depigmentanti (asocieri de acid retinoic corticosteroizi si hidrochmona acid azelaic) prescnsi ntotdeauna cu multa precauie din
cauza riscului de depigmentare exagerata Rezultatul trata meniului este obinut dup un timp ndelungat si recidivele sunt frecvente dup expunerea la soare
CHVOSTEK (semn al lui) Contracie a muchilor fetei mai precis a partn mediane si laterale a buzei superioare dup percuia nervului facial la nivelul pometelui
Semnul lui Chvostek se observa m caz de scdere a nivelurilor sangvine de calciu si sau de magneziu El mai este caracteristic spasmofiliei hipoparatiroidiei si tetamei
CIANOCOBALAMINA. VITAMINA B12
CIANOZ. Coloraie violeta sau albstruie a pieli cauzata de prezenta unor niveluri anormal de crescute (mai mult de 50 grame pe litrul de snge) de hemoglobina
neoxigenata in vasele capilare ale pielii si care predomina la unghii si buze
CAUZE O cianoza poate fi consecina unei insuficiente respiratorii acute sau unei tulburri circulatorii (stare de soc) a unei boli vasculare periferice (tromboza embolie sau spasm) precum si a unei anomalii de fixare a
oxigenului pe hemoglobina sub efectul toxicelor chimice sau medicamentoase (methemoglobma si sulftiemoglobina) Diagnosticul si tratamentul se confunda cu cele ale bolii
CICATRICE. esut fibros care nlocuiete definitiv sau pe o perioada foarte lunga un esut normal dup ce acesta a suferit o le?mne
esutul cicatnceal se formeaz att m organele interne (ca urmare a unei rupturi musculare a unei intervenii chirurgicale) cat si pe piele
O cicatrice normala este abia vizibila supla la palpare si fr modificare a culorii pielii Totui uneori ea capt un aspect anormal
Tratamentul ucatncilor patologice este ntotdeauna dificil Cicatncile hipertrofice pot fi ameliorate prin m saje cu sau fr un produs activ (corticosteroizi) prin infiltraii de corticosteroizi prin aplicaii de azot lichid sau chiar
pnntr o simpla compresie Tratamentul este parial asemntor celui pentru cicatncile cheloidiene dar el este mai puin eficace Daca prejudiciul estetic este mare cicatncile depigmentate pot fi tatuate iar cicatncile pig mentale
sunt masate cu produse depigmentante Doar chirur gia este eficace m cazul cicatncilor retractile Evoluia cicatncilor situate pe zonele mobile (plicile coaielor si genunchilor) trebuie sa fie supravegheata timp de mai muli am
deoarece m cazuri rare aceste cicatrici pot sa degenereze
Prevenirea cicatncilor patologice tine pe de o parte de tratamentul medical corect al plgilor pe de alta parte de tehnicile de sutura a inciziilor chirurgicale * CHELOID
CICATRIZARE. Reparare spontana a unui esut dup o leziune sfrind ca regula generala prin formarea unei cicatrici
Cicatrizarea depinde de mai muli factori ndeosebi genetici si etnici astfel formarea unei cicatrici cheloidiene (cicatrice patologica ce este caracterizata prmtr un sul fibros) este mai frecventa la subiecii negri si asiatici In plus
administrarea anumitor medicamente (corticosteroizi) ntrzie cicatrizarea
CICLOPLEGIE. Paralizie a muchiului u l iar al ochiului care se manifesta prin imposibilitatea de acomodare in vederea de aproape
Cauzele cicloplegiei sunt rare paralizii toxnnfectioase (diftene botuhsm) toxice (amamta faloida (ciuperca otrvitoare]) traumatice (contuzia globului ocular) sau mfectioase (sifilis) 117

CILINDROM
O ucloplegie se traduce pnntr o stanjemre a vedem de aproape, important mai ales, la subiecii tineri care au o vedere normal sau pentru hipermetropi
CICLOSPASM. Spasm de acomodare cauzat de contracia permanenta a muchiului cihar
Un uclospasm se traduce pnntr o pseudomiopizare miopul i vede miopia lui crescnd subiectul cu vedere normal devine miop si hipermetropul i vede hiper metropia lui micsorndu se Vederea de
aproape este ntotdeauna excelent uneori apare o senzaie de vedere mrit a obiectelor (macropsie) si se resimt dureri de cap mai ales frontale, n bar
Tratamentul unui uclospastn datorat unei tulburri a refraciei sau unui echilibru oculomotor deficitar doar ca paliativ, const n folosirea ochelarilor corectori
CICLOSPORIN. Medicament imunosupresor (care diminueaz activitatea sistemului imumtar) utilizat indeo sebi n cursul transplantrilor de organe SINONIM tido sporind A
Ciclosponna inhib sistemul imumtar al subiectului in particular limfocitele T4 Ea mpiedic astfel rejectia unui organ transplantat (rinichi inim plmn ficat pancreas) sau a unui esut grefat (mduv
osoas) De altfel ea este indicat sau experimentat n formele grave si rezistente ale unor boli psoriazis boli reumatismale (pohartnta reumatoid) afeciuni ale rinichiului (sindromul nefrotic) diabetul
msulmodependent
Ciclosponna este administrat cel mai des pe cale oral uneori pe cale intravenoas Contramdicatnle sunt alergia la acest medicament si sarcina Interaciunile medica mentoase sunt numeroase cu
antibioticele antnnflama toarele contraceptivele vaccinurile Prescripia delicat nu poate s se fac dect n mediu spitalicesc si necesit o supraveghere regulat a nivelului sangvin de udosporm
EFECTE NEDORITE Principalul dintre ele este toxicitatea renal, dar se mai pot observa si o dezvoltare excesiva a pilozitii,o hipertensiune arteriala o hepatita tremuratun
CICLOTIMIE. Stare de spirit caracterizat pnn alternanta fazelor de excitaie si de descurajare
Atunci cnd ciclotimia ia un caracter exagerat ea intra n domeniul patologic si poate duce la o psihoza maniaco depresiv
CICLU MENSTRUAL. Perioada cuprins intre fiecare nceput al menstruatiei n decursul creia se succed o mulime de fenomene fiziologice si hormonale care fac posibil ovulatia ciocnirea grneilor
fecundarea si mdatia embrionului n snul mucoasei uterme
Ciclul menstrual se repet la femeie de la pubertate pan la menopauz, si, n mod normal nu este ntrerupt dect prin perioadele de sarcin (el poate fi provocat artificial prin

contraceptie hormonal) Ciclul dureaz n medie 28 zile si cointereseaz hipofiza ovarele uterul si vaginul
Ciclul menstrual se subdivide m faza folicular si cea Iueal
Faza folicular dureaz aproximativ 14 zile timp n care secreia hipofizar de hormon foliculostimulant (FSH) provoac maturarea mai multor foliculi ovanem, din care doar unul va ajunge la maturitate
Acetia secret estrogenu responsabili la rndul lor de o ngrosare a endometrulul (mucoasa intern a uterului) si de o secreie abundent de gler cervical destinat facilitm ascensiunii sperma tozoizilor
Faza Iueal ncepe ctre a 14 a zi atunci cnd o cretere uoar a nivelului de estrogem declaneaz n hipofiza o important secreie de hormon luteimzant (LH), care provoac ovulatia si transformarea
foliculului rupt m corp galben Corpul galben la rndul lui secret progesteron, hormon care creste temperatura corporal face glera cer vical improprie ascensiunii spermatozoizilor si contribuie la
pregtirea endometrulul pentru o eventual nidatie a oului Daca ovulul nu este fecundat corpul galben se ofilete si degenereaz Scderea nivelului de progesteron ce urmeaz antreneaz descuamarea
endometrulul care se evacueaz formnd scurgerile menstruale sau menstrele Un alt ticlu poate rencepe care va pregti din nou corpul feminin pentru primirea unui nou ou -> CONTRACEPTIE MEN
STRUAIE REVENIREA CICLULUI

CIFOSCOLIOZ. Dubl deformare a coloanei ver tebrale asociind o deviere lateral (scolioz) si o deviere cu convexitatea postenoar (cifoz) -> ClFOZ SCOLIOZA
CIFOZ. Deformatie a coloanei vertebrale anormal de convex n urm
Curbura rachisului dorsal n mod normal convex n urm este excesiv n cifoz care afecteaz n mod obinuit coloana dorsal ntre cei doi omoplai rotunjind spatele si proiectnd gatul m fat
Tratamentul cifozelor este cel al afeciunii de origine El se bazeaz att pe kmeziterapie ct si pe reeducarea corectiv In cazurile grave este absolut indispensabil purtatul unui corset
CILINDROM. Tumor epitehal benign sau malign, constituit dmtr o ngrmdire de celule (umorale grupate m jurul unei caviti ca si cum ar forma un cilindru
Principalele localizri ale cilmdromului sunt cutanate si bronhice dar acesta mai poate afecta glandele salivare si snul
TRATAMENT Ablatia chirurgical constituie singurul tratament Recidivele sunt posibile si necesit atunci asocierea radioterapiei si a chirurgiei Laserul d rezultate bune in cazul cilmdromilor
traheobronsici CILINDRURIE

118
CILINDRURIE. Prezenta a unui numr excesiv de mare de cilindri in urma
Fiecare tip de cilindru orienteaz ctre o varietate de nefropatie cilindru hematiei (coninnd globule rou) indica o atingere a glomerulllor (unitile filtrante ale rinichiului) cilindru leucoutan (compui din
globule albe) o boala mflamatone
CIOCAN. Oscior al urechii medii
Ciocanul sau ciocnelul face parte mpreuna cu mco vala si seana din lanul de oscioare situat m csua tim panului Acestea sunt articulate intre ele si prinse de pereii conductului auditiv prin ligamente
CIOT sau BONT. Parte restanta a unui membru amputat Un ciot poate fi dureros din cauza prezentei unui nevrom tumora benigna rezultnd din cicatrizarea fibrelor nervoase secionate De altfel amputaii
pot sa se plng de dureri care par s fie localizate m segmentul amputat al membrului dincolo de ciot ( durerile membrului fantoma ) Acestea trebuie sa fie tratate cat mai devreme posibil (analgezice
psihotrope)
CIRCULATOR (aparat) Ansamblu constituit din mima si vasele corpului uman SINONIM aparat cardiovascular
Ansamblul aparatului circulator face obiectul unei reglri foarte precise si complexe care intervine m mecanismele nervoase (nervii simpatici si parasimpatici) hormonale (rinichii si glandele
medulosuprarenale) si umorale (sistemul remna angiotensma aldosteron factorul antmatrmretic prostaglandmele kimnele) Acest aparat permite astfel sa se transforme un debit pulsatil datorat contraciilor
regulate ale inimii mtr un debit continuu m nucile vase periferice propice schimburilor intre snge si esuturi Aceste schimburi asigura aportul de oxigen si nutrimentele necesare funcionam diferitelor
esuturi si organe si transportul deeurilor din metabolismul celular spre organele lor de eliminare naturala plmni rinichi
Aparatul circulator participa de asemenea si la echi librul mediului interior prin funcia sa de reglare a presi unu arteriale si a temperaturii mtracorporale PATOLOGIE Atingerile aparatului circulator sunt
nume roase anomalie a influxului electric cardiac sau o tulburare a ritmului cardiac valvulopatie (atingere a valvulelor cardiace) atingere vasculara caracterizata pnntr o stenoza (ngustare) sau pnntr un
anevrism (dilatare) al unei artere disecie aortica (clivaj al pereilor aortei) adesea asociata cu un anevrism flebit (obstrucia unei vene pnntr un cheag) insuficienta coronarian cunoscuta sub denumirea de
angor sau de angma pectorala putnd duce la un infarct miocardic m caz de astupare a unei artere coronare sau a uneia din ramurile m care aceasta se ramifica hipertensiune arterial insuficient cardiac
malformaie congenitala a mimn de gravitate variabila miocardita (atingere a mus chmlui cardiac de ongme toxica mfectioasa sau mflamatone)
cardiopatie hipertensiva valvulara sau ischemica saumio cardiopatie (atingere a muchiului cardiac de ongme necunoscuta) endocardita (atingere mflamatone sau mfec tioasa a tunicii interne a inimii) de
origine mfectioasa sau reumatismala pencardita (atingere mflamatone a nveliului extern al inimii) - CORD
CIRCULAIA SANGVIN. Micare a sngelui m diferitele vase sub impulsionarea pompei cardiace
Circulaia sangvina furnizeaz celulor organismului pnn intermediul sngelui oxigenul si substanele de care au acestea nevoie pentru a supravieui si a si juca rolul m funcionarea organelor Pentru a realiza
aceasta sngele urmeaz doua circuite primul numit circulaia pulmonara sau mica circulaie u permite sa se reoxigeneze m contact cu alveolele pulmonare al doilea numit circulaia sistemic sau marea
circulaie iriga organele cu snge reoxigenat Toate schimburile gazoase intre snge si organe se efectu eaza prin intermediul capilarelor ramificaiile terminale de foarte mica mrime ale vaselor sangvine
CIRCULAIE EXTRACORPORAL. Tehnica utilizata m chirurgia cardiaca pe cord deschis permind m mod temporar si artificial asigurarea circulaiei si oxigenam sngelui m locul inimii si
plmnilor
Circulaia extracorporala este folosita atunci cnd interveniile trebuie sa fie efectuate pe mima nemicata scutita de circulaia sangvina de exemplu m cazul pontajului aortocoronanan de nlocuire a unei
valvule cardiace sau de nchidere a comunicaiilor anormale intre diferite caviti cardiace
CIRCUMCIZIE. Ablatie a preputului SINONIM poM hectomie
Circumcizia este o practica rituala pentru anumite religii Ea mai poate fi realizata din motive de igiena ablatia preputului evitnd acumularea de secreii sub preput uneon sursa de infecii
In patologie Circumcizia este practicata de ctre un medic atunci cnd preputul este prea lung glandul dificil de decalotat sau m caz de jena la mictiune consecutiva unei ngustri preputiale de balamta
(infecie a sntului preputial) si la adult m caz de parafimoza (strangulare dureroas a bazei glandului pnntr un inel preputial prea strmt fcnd recalotarea imposibila)
CIROZ. Boala a ficatului provocata de o alterare a celulelor sale
Ciroza este una dintre pnmele cauze de mortalitate m tarile industrializate Ea se traduce prmtr o scleroza a esutului hepatic prin dezvoltarea m ficat a unei reele de cicatnci fibroase si prin noduli de
regenerare insule de celule viabile separate unele de altele prin esut cicatricea! CAUZE Cauzele cirozelor sunt multiple alcoolismul este cea mai frecventa m tarile industrializate dar ciroza mai 119
CISTIT
poate fi provocata de o boala virala (hepatitele B C si D) autoimuna (ciroza biliara primitiva hepatita cronica autoimuna) metabolica (hemocromatoza boala lui Wilson fructozemia galactozemia tirozmemia tnucovisudioza etc )
unele ciroze sunt mea cu cauze necunoscute SIMPTOME SI SEMNE Evoluia clinica a unei circ ze trece prin mai multe etape La nceput boala este total asimpto matica Dup un tip variabil apar primele tulburri aste nie
(slbiciune generalizata) pierdere m greutate ascita (efuziune lichidiana m interiorul pentoneului) hemoragii digestive consecutive unei hipertensiuni portale (creterea presiunii sangvine m vena care conduce circulaia mtest
nala si splenic spre ficat) cu risc de ruptura a vancelor esofa giene fntr un stadiu avansat insuficienta hepatocelulara se traduce prmtr un icter prin hemoragii difuze prmtr o encefalopatie (somnolenta coma) Ciroticn sunt
deosebit de sensibili la infecii tuberculoza infecii respiratorii si urinare infecie a lichidului de ascita In stadiul terminal apare o insuficienta renala grava Cnd ciroza evolueaz pe parcursul ctorva ani ficatul poate deveni
sediul unui hepatocarcinom (tumora maligna dezvoltata plecnd de la celulele hepatice)
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul de ciroza nu poate fi clar stabilit dect pe baza unei biopsii hepatice transcutanate sau chirurgicale
Tratamentul complex vizeaz m principal prevenirea sau ncetinirea constituim fibro/ci ciroza fund ireversibila o dat instalat Totui procesul cirotic poate fi ncetinit prin suprimarea imediata si completa a oricrei buturi
alcoolizate Prevenirea si tratamentul principalelor com plicatu (tratamentul infeciilor a hipertensiunii portale prin derivaia chirurgicala a vaselor bolnave a ascitei prin administrarea de diuretice si prin reducerea aportului de
sare) au permis prelungirea considerabila a vieii urotiulor dar pacienii risca atunci sa contracteze un hepatocarcinom n acest caz este uneori posibil sa se realizeze ablatia chirurgicala a tumorii Transplantul hepatic constituie
sin gurul tratament radical al cirozei El nu este aplicabil dect unui numr limitat de cazuri la pacienii destul de tineri si m absenta complicaiilor vasculare grave
CISTALGIE. Durere de vezica
CISTECTOMIE. Ablatie chirurgicala a ntregii vezici sau a unei pri din ea
Cistectomia este una din modalitile de tratament al tumorilor vezicale Exista doua tipuri de cistectomie dup numrul si situarea tumorilor de ndeprtat
Cistectomia pariala permite conservarea unei mictium normale pe cai naturale Ea este indicata pentru tumorile vezicale unice situate pe o parte mobila a peretelui vezicii Capacitatea vezicii este adesea redusa dup intervenie
dar o capacitate normala este recuperata in cteva luni
Cistectomia totala este asociata adesea la brbat cu ablatia prostatei (prostatocistectomie) si la femeie cu cea a uterului si a uretrei (pelvectomie anterioara) Aceasta ntcrventie este practicata m cazul unui cancer ntins al vezicii
Operatul nu va mai putea sa urineze pe cai naturale trebuind sa fie realizata o derivaie
CISTICERCOZ. Boala parazitara provocata prin nfestarea cu cisticerci larvele teniei porcului
Cisticercoza se ntlnete mai ales m Madagascar in America Latina m Reunion si m unele tari din Asia si Europa (Portugalia)
Boala se contracteaz prin ingerarea de alimente crude sau prost splate pe care se gsesc oua de teme Oul cclozeaza n stomac apoi embrionul de tenie ajunge m muchi derm si mai ales la ochi sau m creier si se nchis teaza
provocnd apariia unei mici tumon de mrimea unui bob de orez larva cisticercului
SIMPTOME SI SEMNE Localizarea m creier provoac crize de epilepsie duren de cap convulsii si vome repetate Localizarea in gl >bul ocular poate antrena o cecitate DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz
pe localizarea larvelor nchistate fie prin radiografie sau scanografie cerebrala fie prin biopsie Tratamentul consta m administrarea de praziquantel pe cale orala Chistul trebuie uneori sa fie scos pe cale chirurgicala
CISTINOZA. Boala cauzata de o tulburare a meta holismului cisternei acid aminat care se depune m unele esuturi (ochi rinichi ndeosebi)
CISTINURIE. Boala congenitala caracterizata prmtr o excreie urinara anormal de ridicata a cistmei si altor acizi aminat] dibazici (lizina argimna ornitma)
CISTIT. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei vezicale
O cistita este cel mai des mrturia unei infectri cu germeni patogeni bacili (Euheruhia coli |cohbaciloz| Proteu*, nurabdu) sau mai rar cu o ciuperca (Candida albitan*,) Ea este mult mai frecventa la diabetici Ia femeile tinere
m perioada de activitate sexuala si la femeile nsrcinate (cistita putnd cauza contracta utenne cu peri colul unei nateri premature) Ea este adesea legata de o boala care stnjenete eliminarea vezicala a urmii (ngustare sau
diverticul al uretrei calculn vezicali tumora vezicala) sau din cauza unor bride himenale care antreneaz m timpul actului sexual o inoculare m uretra si m vezica a unor germeni prezeni m vagin La brbat ea poate fi cauzata de
un obstacol prostatic (adenom) SIMPTOME SI SEMNE Cistita se manifesta adesea brutal prmtr o durere suprapubiana dureri la mictiune mictium frecvente si nevoia imperioasa de a elimina doar cteva picaturi de urma
Aceasta tulburare este semnul prezentei CISTOCEL

120
puroiului (piune), ru mirositor si care conine adesea snge (cistita hematunc) Temperdturd rmne normala apariia unei febre semnalnd trecerea spre o infecie mai evoluata a cilor urmare
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe ansamblul acestor semne Germenii n cauz sunt iden tificati pnntr-un examen citobactenologic al unnn (E C B U) iar prmtr o antibiogram se testeaz sensibilitatea
la anti bioticele uzuale
Cistita este tratat prin administrarea de antibiotice cu bun ehmmdre urindr La 48 ore dup ncheierea trata meniului se face un control dl sterilitii urmii Recent a fost ncercat un tratament monodoz (o singur priz de
antibiotic)
PREVENIRE Tratarea cauzei favonzante este de obicei suficient pentru a preveni noi accese de cistita n nume roase cazuri totui nu poate fi pus m evident nici o cauza Recidiva este atunci frecvent si prevenirea se
bazeaz pe respectarea regulilor igienice si dietetice consumul de lichide (mai mult de doi litri pe zi) mictiumle frecvente igiena perfect genital si penneal tratarea eventualelor constipatn
CISTOCEL. Coborrea vezicii n vagin
Un cistocel survine mai ales la femeile care du mdi muli copii, ca urmdre a ndstenlor sdu mdi des dup menopauz Cistocelul este tratat prin reeducarea permeului cu scopul de a-i ntri muchii, sau pnntr-o intervenie
chirurgical numit cistopexie, care urmrete reamplasarea vezicii m cavitatea pelvian
CISTOGRAFIE. Examen radiologie care studiaz sta red si functiondrea vezicii
INDICAII Cistografia permite s fie observate contururile vezicii, capacitatea sa de evacuare si starea uretrei Ea se adresedz n mod deosebit brbailor ld care afeciunile prostatei legate de vrst (adenomul de prostata) pot
provocd o ntrziere si o dificultate la urinat, precum si o evacuare incomplet a vezicii Ea permite, de asemenea s se locali zeze tumorile, polipii vezicali si calculu si s se deceleze prezenta unui reflux vezico uretral (refluxul
urmii ctre rinichi n cursul mictiunu)
TEHNIC SI DESFURARE Cistografia necesit opa cifierea vezicii lucru realizabil m dou modaliti
n timpul tipografiei prin urografie inlravenoa\ opacifierea se obine indirect produsul de contrast injectat pe cale venoas fund eliminat prin rinichi n urin si opacifimd astfel cile urinare Clieele vezicii sunt realizate
nainte, n timpul si dup mictiune permind evaluarea strii uretrei si punerea n evident a eventualului reziduu vezical postmictional Aceast tehnic nu permite obser varea refluxului vezico uretral
n timpul etnografiei pe tale retrograd \au \upra pubian, produsul de contrast diluat m ser fiziologic este injectat direct m vezic prmtr o sond introdus pnn peretele
suprapubian (catetensm suprapubidn sub dnestezie local) sau in uretr aceast tehnic necesit o asepsie riguroas, iar un scurt tratament cu antibiotice poate fi prescris pentru d preveni orice risc mfectios Mdi multe cliee sunt
realizate m timp ce vezicd se umple dpoi m timpul mictiunu si dup aceea
EFECTE SECUNDARE Spre deosebire de Cistografia retrograd n care produsul lodat nu trece n snge, cisto-grafia prin urografie mtravenoas poate antrena o reacie de intolerant la iod aceasta este evitat prmtr un
tratament antialergic prescris preventiv pacienilor sensibili
CISTOMANOMETRIE. Examen care permite msurarea presiunilor m vezic pe msur ce aceasta se umple
Cistomanometna este practicat cu ajutorul unei mici sonde dotat cu captoare introdus n vezic dup o uoar anestezie local la brbat (introducerea fund mai neplcut la brbat) Vezica este umplut cu ap si presiunile n
registrate sunt reprezentate grafic
Astfel se pot studia tulburrile vezicale functiondle de origine neurologic si incontinentele urmdre de efort
CISTOPLASTIE. Intervenie chirurgicdl care urmrete nlocuirea n totalitate a vezicii sau a unei pri din ea dup o ustectomie

CISTOSCOPIE. Examen endoscopic al vezica INDICAII Cistoscopid dre scopuri diagnostice si terapeutice observarea mucoasei vezicale a orificiilor ureterale, a colului vezical si d uretrei efectudred de prelevri dmtr o
leziune suspect introducerea unei sonde ureterale ghiddt pn n rinichi pentru d cutd de exemplu, ongmed unei sdngerdn sdu a celulelor tumorale, si, de asemenea realizarea unor radiografii ale cilor renale prin injectarea
pnntr o sonda ureterala, a produselor radioopace, tratarea unor tumori vezicale prin rezectia electric sau cu laser distrugerea sau extragered unor cdlculi vezicdli
DESFURARE Cistoscopid n scop diagnostic nu necesit spitalizare si se practic cel mai des fr anestezie la femei si sub anestezie local prin aplicarea unui gel la brbai Cistoscopia m scop terapeutic, se desfsodr n
blocul operator sub anestezie general sau pendural
Examenul este practicdt cu djutorul unui cistoscop, un tub rigid Sdu suplu dotat cu un sistem optic care se introduce in uretr Cistoscopia de tip suplu permite o explorare vezical atraumatic si nedureroas la brbai
CISTOSTOMIE. Tehnic chirurgicdl constnd n deschidered vezicii direct ld nivelul pielii
Cistostomid podte fi temporar sau definitiv Destinat s permit evacuarea urmei atunci cnd acest lucru nu este posibil pe cile urinare joase naturale, ea este practicat deasupra pubisului 121
CITAFEREZ. Prelevare sangvin selectiv a unui singur tip de elemente celulare celelalte elemente fund reintroduse donatorului
Elementele prelevate pot fi plachete (trombafereza) globule albe (leucaferez), limfocite (hmfaferez) globule rou (entroferez)
Citafereza, utilizat n terapeutic pentru ndeprtarea celulelor n exces la un bolnav n timpul leucemnlor sau trombocitemiilor (exces al nivelului de trombocite) este mai des practicat la un donator sntos pentru a realiza
rezerve de produse specifice care pot fi transfuzate apoi bolnavilor
CITOCROM. Protein indispensabil producem de energie de ctre celule
CITODIAGNOSTIC. Metod de diagnostic bazat pe studiul microscopic al celulelor prelevate din organism fie prin punctie (snge, mduv osoas) fie prin raclare (exsudate, produse de descuamare)
CITOKIN. Molecul secretat de ctre limfocite (glo bule albe care intervin n imunitatea celular) si de ctre macrofage (celulele de aprare a organismului cu misiunea de a absorbi particulele strine) si implicat n
dezvoltarea i reglarea rspunsurilor imumtare
Citokmele sunt peptide mici proteine constituite din arrunoacizi, care acioneaz asupra celulelor de tipuri vnate posednd receptori proprii fiecruia dintre ele Unele cito kine au primit denumirea dup funcia lor principal
(inter ferom, factor necrozant al tumorilor), altele poart un nume generic, mterleukm, urmat de un numr (de la l la 18)
UTILIZARE TERAPEUTIC Producia industrial de citokine, dup donarea genelor lor a permis deja utilizarea lor n tratamentul cancerelor si al bolilor sistemului imuniUr
CITOLOGIE. Studiu al caracterelor morfologice si funcionale ale celulelor
Citologia recurge n principal la examenul microscopic al celulelor
CITOMEGALOVIRUS. Virus ADN din familia Herpewindae (herpes virus)
Citomegalovirusul este transmis prin contactul cu saliva i urma contaminate si prin globulele albe (transfuzie) O dat ptruns m organism Citomegalovirusul se stabilete n limfocite si rmne pentru toata viata
Citomegalovirusul este responsabil de infecii congenitale (boala mcluznlor citomegalice) si la orice vrst, de infecii latente care, frecvent nu dau nici un simptom, sau se traduc prmtr o febr prelungit cu mono nucleoz
sangvin, eventual asociat cu o hepatita o pneumopatie sau o encefalit Infecia poate, de asemenea s declaneze o form deosebit de grav de retimt aproape exclusiv observat la subiecii atini de SIDA sau imuno
deprimai

CIUMA
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se face pnn imunofluorescent (cercetare m snge a anticorpilor fcui s devin fluoresceni pentru a fi vizualizai) prin cultivarea sngelui urinei sau secreiilor sau prin examen
serologic Tratamentul antiviral la nevoie pe cale local in atingerile oculare este preconizat n caz de leziuni constituite la subiectul imunodepnmat
CITOPATOLOGIE. Studiu al modificrilor morfologice ale celulelor provocate de ctre boli
CITOPLASM. Totalitate a elementelor care se afl n interiorul celulei cu excepia nucleului
CITOPUNCTIE. Tehnic constnd n prelevarea cu ajutorul unui ac fin de celule dmtr o leziune situat n profunzime n vederea unui diagnostic citologic SINONIM titologie prin puntie
INDICAII Dei toate organele sunt accesibile unei citopunctn terenurile privilegiate de aplicare a acesteia sunt chisturile ovanene lichidiene (pe care citopunctia permite de altfel sa le trateze prin vidanjarea chistului) si
tumorile (ndeosebi cele ale snului)
DESFURARE Punctia este ghidat prin palpare sau pentru organele profunde (plmn ficat pancreas), prin tehnicile de imagene medical (radiologie, ecografic, scanografie) Dac mocuitatea si simplicitatea realizm
citopunctiei au fcut din ea o tehnic de explorare de un foarte mare interes ea nu permite totui, spre deosebire de biopsie s stabileasc un diagnostic clar
CIUM. Boala mfectioas si contagioas grav cauzat de o bacterie bacilul lui Yersm sau YerMmapeMu SINONIM pew
nc sunt observate cazuri izolate si puine n Noul Mexic (sudul SUA) n Mexic n India, n Turkestan etc
Rezervorul de bacili este obolanul sau m Asia Central menonul (un roztor slbatic) Boala se transmite intre animale si de la animal la om pnn intermediul puricilor Omul poate de altfel sa contracteze boala mtr o form
deosebit de cium (pesta pulmonar), prin inhalarea de picturi de saliva provenind de la un subiect infectat
S1MPTOME SI SEMNE
Ciuma bubomc se contracteaz prin neptura puncelui Ea se traduce prmtr o febra ridicat prin frisoane si prin dureri difuze urmate de o important umflare a ganglionilor limfatici n particular a celor inghinali si prin
supurarea lor (bubon pestos)
Ciuma Sau pe\ta pulmonara genereaz o febr ridicat si o pneumopatie acut asfixiant cu expectoraii abundente si sangvmolente CIUPERCI

122
m Forma \eplicemica pura survine direct dup contaminare sau dup aparitid buboanelor pestoase Ea se traduce pnntr o febra ridicata prin frisoane pnntr un delir si o stare de prostraie evoluia este rapida
fatala m absenta tratamentului
TRATAMENT SI PREVENIRE Antibioticele (strepto micma) trateaz deosebit de eficace ciuma Riscurile de extindere epidemica sunt aproape nule daca supravegherea sanitar si masurile oficiale sunt
respectate
Ciuma este o boala cu declarare obligatorie Autoritile cer izolarea bolnavului (reglementare sanitara mternatio nala) Exista un vaccin recomandat profesiun lor de risc (tehnicienii din laboratoarele care
manipuleaz bacilul muncitorii agricoli din zonele afectate de aceasta boala)
CIUPERCI. Organisme vii ce poseda un nucleu celular tipic Lipsite de clorofila ele triesc pe seama materiilor organice (fie saprofite pe materialele inerte fie parazite la om animale si plante) Ele se
hrnesc prin absorbia reali zata de a curmeziul peretelui celular
Exista mai bine de 10(1 (KK) specii de ciuperci Unele sunt microscopice (levun mucegaiuri etc ) altele poseda carpofon acestea fund ciuperci m adevratul sens al cuvntului
Unele ciuperci sunt utile si joaca un rol m industriile de fermentaie (bere vin pine) m prepararea branzetunlor m procesarea de enzime etc In domeniul medical interesul lor rezid m prepararea de
antibiotice de estrogem de anabohzante Alte ciuperci sunt vtmtoare paraziteaz plantele altereaz alimentele dup recoltare deterioreaz materialele
O sene de ciuperci care cresc spontan m natura sau care sunt cultivate constituie excelente matern comestibile coninnd pana la 90% apa ele sunt concomitent bogate m glucide m proteine m sruri minerale
si m vitamine Altele sunt otrvitoare si provoac intoxicaii grave une ori mortale Unele specii coninnd psilocibina au proprieti halucinogene
Ciupercile sunt implicate m trei tipuri de boala micoze (infecia unui esut viu) alergii (reacia unui individ legata de inhalarea sporilor la contactul cu o ciuperca) mico toxicozele (intoxicaii rezultnd din
ingerarea metabolitilor fungici toxici)
Intoxicaiile alimentare cauzate de ciuperci In caz
de ingerare a unor ciuperci otrvitoare intoxicaia se poate manifesta imediat sau dup o perioada de incubaie variabila dup tipul de ciuperca mgerata Se deosebesc diferite tipun de intoxicaie dup toxina
responsabila si dup efectul pe care l produce
Pentru a evita orice otrvire cu ciuperci este mdis pensabil sa se nvee identificarea prin caracterele lor a speciilor periculoase si sa se interzic sistematic consumarea oricrui exemplar a crui identificare
este ndoielnica TRATAMENT In fata unei intoxicaii se impune alertarea centrului de specialitate cel mai apropiat cu scopul sa se
administreze tratamentul adecvat splaturi stomacale tratarea hepatitei sau a nefritei reechilibrarea ionica a sngelui etc
CLACAJ. Rupere a unui mic numr de fibre musculare SINONIM mu reia
Un clacaj este consecina unui efort de intensitate superioara capacitilor muchiului Durerea pe care o ocazioneaz un clacaj este vie si localizata iar apariia unui hematom frecventa O ecografic poate
completa examenul clinic confirmnd hematomul
Tratamentul face apel la odihna un bandaj compresiv asociat cu aplicarea de gheata si administrarea de antnnfla matoare El poate fi completat m cazul unor leziuni impor tante prin kmeziterapie (masaje de
drenare electroterapie)
CLAMPAJ. Obturare temporara a unui vas sau a tubului digestiv cu ajutorul unei cleme
CLAUDE BERNARD-HORNER (sindrom al lui) Sindrom care afecteaz un ochi sau ambii si asociaz o mioza (micorarea diametrului pupilei) o ngustare a fantei palpebrale pnn ptosis (cderea
pleoapei superioare) si o enoftalmie (mfundarea globului ocular in orbita)
Sindromul lui Claude Bernard Horner este consecutiv unei atingeri a sistemului nervos vegetativ simpatic
Tratamentul sindromului Claude Bernard Horner este cel al cauzei
CLAUDICATIE. Neregulantate a mersului SINONIM
CLAUDICATIE INTERMITENT. Sindrom carac tenzat pnntr o durere sau o slbiciune musculara ce survine m timpul mersului oblignd subiectul sa se opreasc
Cauzele claudicatiei intermitente pot fi vasculare sau neurologice
CLAUSTROFOBIE. Teama bolnvicioasa de spatiile nchise
Claustrofobia este adesea rezultatul unei experiene traumatizante asociata de un loc nchis Poate fi vorba de un fenomen trector care dispare de la sine Totui claustro fobia necesita o psihoterapie de fond
sau o terapie com portamentala
CLAVICUL. Os lung m forma de S foarte alungit situat la nivelul umrului
Fracturile de clavicula sunt cele mai frecvente fracturi Ele survin cel mai des prin cderea pe umr Tratamentul lor este ortopedic prin simpla imobilizare cu un bandaj sau cu un inel elastic ndoit m forma
de 8 care solidarizeaz umerii
Luxatnle de clavicul survin mai ales la sportivi Ele pot fi mai mult sau mai puin grave de la simpla entorsa pana COAGULARE
la ruperea ligamentara completa Tratamentul este fie funcional (reeducare) fie chirurgical
CLAVUS. -> BTTURA DURILLON

CLEPTOMANIE. Pornire maladiva de a comite furtun Cleptomania este adesea apropiata de nevroza obse sional Mai frecvent la femei ea se caracterizeaz pnntr o donnt obsedanta de a fura o lupta
mpotriva acestei dorine si o uurare m timpul trecem la aciune urmata de remus cari Furturile cleptomamace nu au vreodat un caracter utilitar si se nrudesc cu alte conduite compulsive (pasiunea
patologica pentru jocurile de noroc de exemplu) Trata mentul este bazat pe psihoterapie
CLIMATOLOGIE. n medicina studiul influentei climatelor asupra organismului
Unele climate marine sunt binefctoare m caz de reumatism Expunerea la soare din cauza aciunii ultra violetelor asupra sintezei vitaminei D este favorabila vindecm rahitismului Efectul sedativ al
climatelor de es este recomandat ndeosebi pacienilor surmenai si convalescenilor
CLINIC, -. Care se refera la observarea pacientului
Informaia clinica este adunata prin ntrebrile puse subiectului si m urma examinam lui directe operaii efectuate de ctre medic cu intenia de a pune un diagnostic
CLITORIS. Mic organ erectil al aparatului genital extern feminin situat in partea anterioara a vulvei
Bogat inervat si irigat clitorisul devine turgescent si mai sensibil m cursul unei stimulri sexuale
CLON. Totalitatea celulelor care deriva de la o singura celula si care au m consecina un patrimoniu genetic riguros identic cu cel al celulei iniiale
CLONIE. -> MIOCLONIE

CLONORHIAZ sau CLONORCOZ. Boala parazitar apruta m urma infestam canalelor biliare ale ficatului cu trematode (distomatoza) SINONIM opiMorhiaza
Clonorhiaza este cauzata de mgestia de trematode (viermi plai de civa milimetri lungime) Aceasta se mum pl mncnd peti cruzi infestai care l pot contamina pe subiect cu trematode Clonorhiaza se
ntlnete m Urile din Extremul Onent si m Europa Centrala
Clonorhiaza se manifesta prin crize de colica hepatica pnn pusee de icter (glbmare) o ciroza asemntoare cirozei alcoolice mai rar pnntr un cancer al cailor biliare
Tratamentul foarte eficace consta m administrarea pe cale oral de praziquantel
Prevenirea consta m prepararea termica a petelui nainte de a fi consumat -> DlSTOMATOZ
CLOROFORM. Lichid incolor volatil utilizat cndva ca anestezic
CLOSTRIDIUM. Bacterie anaeroba strict Gram pozitiva
COAD DE CAL. Fascicul de cordoane nervoase situat m partea inferioara a coloanei vertebrale
Coada de cal este constituita din rdcinile nervilor maduvei spinrii care se afla la nivelul ultimelor trei vertebre lombare vertebrele sacrale si vertebrele coccigiene
O compresie in acest loc provoac ceea ce se numete sindromul cozii de cal Acesta este consecutiv de cele mai multe ori unei hernii discale situate intre vertebrele lombare Aceasta compresie antreneaz o
paraplegie zisa periferica sau flasca ce se caracterizeaz pnntr o diminuare a tonu sului muscular al membrelor inferioare o atrofie a muchi lor si o abolire a reflexelor Bolnavul sufer de dureri care iradiaz
m regiunea lombara la nlimea penneului si a membrelor inferioare precum si insensibilitate a pielii pen neului organelor genitale si d partn de sus a coapselor Se observa de asemenea si semne genitale

(impotenta) si sfinc tenene (pierderea nevoii de a urina incontinenta sau din contra retentie de urma) Sindromul cozii de cal trebuie sa fie tratat de urgenta pnntr o intervenie neurochirurgicala de
decompresie (ablatia unei hernii discale sau a unei tumori etc )
COAGULARE. Transformare a sngelui lichid m gel semisohd
Antrennd formarea cheagului coagularea permite ca sangerarea consecutiva unei rniri sa fie opnta Acest proces este consecina unei nlnuiri de reacii chimice implicnd d fente substraturi si enzime
plasmatice Ea pune m joc 13 factori care intervin m acest lan de reacii Aceste interaciuni complexe au drept rezultat transformarea unei proteine solubile fibrmogenul mtr o proteina insolubila fibrma care
formeaz armatura cheagului TULBURRI DE COAGULARE
O coagulare deficienta este m general consecina unei trombopenn (cantitate insuficienta de plachete) a unei carene m difenti factori ai coagulam sau a unei anomalii a vaselor sangvine
Acestea se traduc pnntr o predispoziie de a suferi hemoragii interne si externe
O coagulare prea mare sau hipercoagularea poate fi legata de o cretere a nivelului factorilor de coagulare la sfritul unei sarcini de exemplu de o diminuare a cantitii de enzime anticoagulante (boala
hepatica) de o ncetinire a fluxului sangvin Aceasta supracoagulare poate antrena o tromboza (formarea unui cheag mtr o artera sau mtr o
PROBE DE COAGULARE Diferitele tulburri ale coagu larii sunt diagnosticate prin examene ale procesului COAGULARE INTRAVASCULAR DISEMINAT

124
coagulam sngelui un examen global (timpul de coagulare) sau analitic (durata fiecreia dintre cele trei faze) si prin numrtori ale globulelor (msurarea nivelului de hemo globma si a numrului de
globule albe de plachete si de globule rou pe milimetrul cub de snge)
Aceleai examene permit de asemenea sa se urmreasc rezultatele unui tratament cu anticoagulant administrat subiectului cu scopul de a reduce un risc de tromboza
COAGULARE INTRAVASCULAR DISEMINAT. Sindrom hemoragie caracterizat prin formarea de cheaguri m micile vase sangvine antrennd prbuirea factorilor de coagulare
COANE. Onficn posterioare ale foselor nazale
Atrezia coanala (absenta congenitala a dezvoltam coanelor) antreneaz dificulti respiratorii la nou nscut Tratamentul consta m deschiderea lor pe cale chirurgicala
COAPS. Segment al membrului inferior cuprins intre sold si genunchi SINONIM pulpa
Scheletul coapsei este constituit din femur articu landu se m partea de sus cu cotilul pentru a forma soldul iar m jos cu tibia si rotula pentru a forma genunchiul
PATOLOGIE Coapsa poate fi sediul leziunilor osoase (fracturi de femur) leziunilor vasculare (arterita plaga arteriala flebita vance) durerilor de origine nervoasa (cruralgie sciatica) sau al leziunilor
musculare (ntindere hematom sau ruptura a cvadncepsului)
COARCTATIE AORTIC. ngustare congenitala a aortei localizata in principal m torace la originea prtii descendente a aortei toracice dup formarea arterei subclaviare SINONIM MenozUa ulmului
aortic
Coarctatia aortica stnjenete curgerea sngelui m aorta Ea provoac o cretere a presiunii arteriale m amonte si
cor/ilor vocale (profesori oratori cntrei etc ) un simplu repaus vocal cu edine de ortofonie (reeducarea vocii) rezolva problema m ca/ contrar trebuie practicata ablatia Cancerul lanngelui adesea
consecutiv unei larmgite cro nice poate fi limitat doar la corzile vocale prognosticul lui este atunci destul de bun mai ales daca tratamentul este precoce De altfel funcionarea corzilor vocale poate fi
perturbata de o compresie a nervilor lanngelui cauzata de o tumoare a gatului capului sau toracelui
COASTA. Fiecare dintre oasele plate m forma de arc care constituie armatura toracelui
Se socotesc de sus m jos 12 perechi de coaste fiecare fund ataata unei vertebre dorsale Totalitatea lor constituie mpreuna cu sternul cuca toracica Se pot deosebi coastele adevrate (de la l la 7) unite cu
sternul prin cartilagnle costale coastele false (de la 8 la 10) a cror extremitate anterioara se unete cu cartilajul costal supraiacent si coastele libere (l l si 12) al cror cartilagiu rmne liber PATOLOGIE
Fracturile de coaste sunt frecvente la adult mult mai mare la copil din cauza supleei toracelui sau Survenite m mod obinuit dup o cdere sau dup o lovitura fracturile provoac o durere ascuita si o
umflare a tesu tunlor adiacente Diagnosticul este confirmat prin radio grafie Fracturile care nu afecteaz dect un numr limitat de coaste sunt benigne si tratamentul lor este doar analgezic Durerile
accentuate de ctre micrile respiratorii sau de tuse dispar de la sine m cteva sptmni In schimb fracturile pluncostale mai ales cele care provoac un volet toracic (poriune a peretului toracic
desolidarizat de ansamblul scheletului) pot pune in pericol viata rnitului prin decompensare respiratorie acuta Tratamentul instituit de urgenta si m mediu spitalicesc (chirurgie) necesita fixarea voleiului
toracic si o ventilaie asistata
des o supresie a btilor arterelor femurale m zona inghinala
Chirurgia consta m ablatia zonei ngustate si mtr o
suturare a celor doua segmente aortice supra si subiacenta
COARD VOCAL. Mica structura fibroasa a laryn gelui m forma de cordon permind fonatia STRUCTURA SI FUNCIONARE In numr de doua corzile vocale schieaz o mica proeminenta
orizontala pe peretele lateral al lanngelui Intre ele se gsete regiunea glotei care separa regiunea supraglotica si regiunea sub glotica totul constituind lanngele
Corzile vocale sunt examinate de ctre medicul specialist m decursul unei laringoscopn PATOLOGIE Laringita (mflamatia) cronica este una dintre patolognle cele mai frecvente ale corzilor vocale iar
tratamentul su este cel al cauzei (tabagism etc ) In plus exista mai multe felun de tumori benigne intre care nodului
COASTEI CERVICALE (sindrom al) Compresie a vaselor (artera subclaviara) si a plexurilor nervoase ale bazei gatului (originea nerv lor membrului superior) de ctre o coasta supranumerara
Unu indivizi se nasc purttori ai unei coaste supli mentare numite coasta cervicala pornita din a aptea vertebra cervicala si situata deasupra coastelor normale Compresia arterei subclaviare poate provoca o
ischemie sau o trombo/a cea a plexului brahial pareste/n (furnicturi) sau dureri ale membrului superior Radiografia permite diagnosticul Tratamentul consta m ablatia chirurgicala a acestei coaste
supranumerare
COBALTOTERAPIE sau COBALTERAPIE.
Utilizare terapeutica a radiaiilor gamma de malta energie (l 25MeV) provenind de la o sursa de cobalt 6() radioactiv cu intenia de a distruge celulele canceroase
Cobaltoterap a este tehn ca cea mai utilizata m radio terapie Ea a subminat ncepnd cu deceniul al cincilea razele X deoarece protejeaz mai bine pielea si obine un 125
COLAGEN
randament mai bun m profunzime si n mai mare omogenitate a radiaiei -> RADIOTERAP E
COC. Bacterie de forma rotunda sau ovalara
COCAIN. Alcaloid natura] sau sintetic utilizat m medicina ca anestezic local si considerat stupefiant
INDICAII n stare naturala cocaina nu mai este intre bumtata dect sub forma de soluie uleioasa (cohr 2%) si de pomda cu atropin si cocaina Clorhidratul de cocaina substana sintetica este un puternic
anestezic local si un puternic vasoconstrictor Ea este nscrisa pe lista sub stanelor stupefiante
INTOXICAIA Folosirea prelungita a cocainei (prin inhalare sau injectare) duce la toxicomanie aceasta pro voac o excitare a centrilor cerebrali psihici si senzoriali si o diminuare a senzaiei de oboseala
De altfel inhalrile regulate pot antrena leziuni ale septului nazal iar dozele puternice genereaz uneori un comportament psihotic Supradoza poate antrena convulsii o coma sau un colaps care sfrete
uneon cu moartea prin stop cardiac Crack ui este o forma purificata de cocaina ale crei efecte sunt mult mai rapide mai intense si mai putm prelungite Consecinele asupra activitii cardiace pot fi mortale
COCCIDIOIDOZ. Boala mfectioasa provocata de ctre ciuperca Coccidioidu immitu SINONIM tou.idioulomn.oza
Coccidioidoza se ntlnete m regiunile desertice din California America Centrala si America de Sud Aceasta boal se contracteaz prin inhalarea de pulberi coninnd spori
Coccidioidomicoza provoac simptome pulmonare febrile asemntoare celor ale gripei sau ale tuberculozei care pot sa se asocieze unor manifestri generale eritem nodos (erupie de placi pe membrele
inferioare) supuram osteoarticulare meningita
Coccidioidomicoza este tratata prin administrarea de antifungice
COCCIDIOZ INTESTINAL. Boala parazitara provocata de prezenta m intestin a coccidnlor
Coccidnle sunt protozoare care infesteaz de obicei animalele mai rar oamenii
Tratamentul coccidiozei este cel al simptomelor
COCCIGODINIE. Durere a regiunii coccigiene
O coccigodime are drept origine un traumatism direct sau o entorsa a ligamentelor sacrococcigiene La persoanele in vrsta ea poate dezvlui o fractura de oboseala a sacrumulm (fractura spontana legata de
mbtrnirea sau de uzura osului) In sfrit ea este asociata uneori cu o stare depresiv Redeteptat de presiunea vrfului coccisului coccigodmia face dificil statul m ezut
Tratamentul depinde de cauza dar m toate cazurile trebuie sa se evite timp de cteva sptmni poziia sezanda
pe cocis ajutandu se de peri partea de sus a coapselor
: pentru a evita sprijinul pe
COCCIS. Segment inferior al coloanei vertebrale
Fractura de coccis, este cel mai des consecutiva unei cderi pe fese Ea provoac o durere vie care deranjeaz m poziia aezat Examenul si radiografiile confirma diag nosticul Aceasta fractura se complica
dup un timp cu o coccigodime durerea coccisului persistnd mai multe sapta mani Tratamentul sau la fel ca si al coccigodmiei este simptomatic si se limiteaz la prescrierea de analgezice sau de
antimflamatoare
COCOBACIL. Bacterie a crei forma este intermediara intre cea a unui coc (sferic) si cea a unui bacii (alungit)
COD GENETIC. Sistem mulumit cruia informaia genetica coninuta sub forma chimica m A D N ui nucle elor celulelor poate comanda sinteza proteinelor consti tutive ale materiei vii
COEFICIENT INTELECTUAL. Raport intre vrsta mintala si vrsta reala a unui individ multiplicat cu 100 vrsta mintala fund evaluata prmtr o sene de teste
Prin definiie coeficientul intelectual normal este 100 Daca este sub 70 el traduce o debilitate mintala Daca este mai mare de 140 el indica la un copil faptul ca este supradotat
Coeficientul intelectual a fost criticat adesea deoarece nu tine cont de personalitatea globala a subiectului si pentru ca rezultatele determinam lui pot fi influenate de mediul sociocultural al copilului de
reacia sa afectiva fata de examinator etc Acesta trebuie deci sa fie completat cu alte teste m special cu teste de personalitate ca cel al lui Rorschach
COHLEE. Parte a urechii interne destinata audiiei SINONIM melcul
Cohleea este poriunea anterioara a labirintului cavitate inclusa m stanca (partea interna orizontala a osului tem poral) Ea se afla astfel m legtura cu vestibulul poriunea postenoara a labirintului responsabil
de echilibru
COLAGEN. Proteina responsabila de coeziunea tesu tunlor cea mai abundenta a corpului uman PATOLOGIE Unele boli sunt caracterizate prmtr o for mare anormala de fibre de colagen care invadeaz
atunci organismul mtr o maniera difuza si provoac bolile numite conectivite altdat denumite colagenoze Aa este de exemplu cazul cu sclerodermia care se manifesta prmtr o mgrosare fibroasa a pielii
UTILIZARE TERAPEUTICA In dermatologie colagenul din pomezile si din cremele cosmetice neputand ptrunde m grosimea pielii eficacitatea sa terapeutica n a fost nc dovedita Injeciile mtradermice
de colagen bovin sunt COLAGENOZ

126
utilizate adesea pentru a fate sa dispar ridurile Atunci trebuie s se tina cont de contraindicaii (eventuale alergii boli autoimune etc ) si sa se realizeze teste prealabile (dozri de anticorpi sangvini teste
cutanate) Rezultatul este adesea satisfctor dar foarte tranzitoriu rar cu o valabilitate mai mare de 12 luni
. -> CONECTIVITA

COLAGOG. Medicament destinat provocam unei goliri a veziculei biliare m intestin


COLANGIOGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea veziculei si a cailor biliare
Se deosebesc mai multe tipuri de colanyografie m funcie de modul de opaufiere utilizat
Colangtografia mtravenoa\a O colangiografie intra venoas se face m sala de radiologie Pacientul este lungit pe pat i se injecteaz produsul de contrast prin perfuzie m antebra si la sfritul perfuziei se
realizeaz o sene de cliee Examenul dureaz aproximativ o ora
Colangiografia retrograda O colangiografie retrograda necesita o spitalizare si o anestezie generala uoara ne adormind total pacientul In timpul examenului medicul introduce un fibroscop m gura
pacientului l face sa nainteze pana m duoden Apoi medicul mpinge prm conductul fibroscopului un cateter fin care ajunge pana la orificiul de mbinare duodenala a coledocului si canalului pancreatic
al lui Wirsung (la nivelul ampulei lui Vater) ceea ce n permite sa injecteze un produs de contrast in caile biliare si in canalul pancreatic si sa vad imaginea lor pe un ecran Apoi se fac mai multe cliee care
se developeaz pe loc pentru a repera vreo eventuala anomalie ca de exemplu prezenta calculilor si a o trata imediat Dup examen pacientul rmne sub control medical riguros la spital timp de una pana
la trei zile si primete un tratament antibiotic pentru a preveni riscul de infecie
Colangiografia transhepatica O colangiografie trans hepatic necesita o spitalizare si se practica in sala de radiologie naintea examenului se administreaz un medi cament calmant pacientului care se afla
lungit pe pat si cruia i se injecteaz un produs anesteziant la nlimea ficatului nainte de a realiza o punctie a cailor biliare cu ajutorul unei seringi Atunci cnd bila apare uor aceasta indic faptul ca acul
de punctie este bine plasat m canalele biliare produsul de contrast este injectat si sunt realizate mai multe cliee si developate imediat Acestea precizeaz natura si localizarea obstacolului iar medicul poate
pune un cateter pentru a permite drenarea bilei Examenul dureaz aproximativ o ora
COLANGIOM. Tumora a ficatului constituita din canale al cror aspect amintete pe cel al canalelor biliare

Un colangiom poate fi benign dar cel mai des el este malign Colangioamele maligne sau colangiocarunoamele afecteaz m jumtate din cazuri un ficat sntos spre deosebire de hepatocarcmoame care
constituie cel mai des
complicaia unei ciroze In formele localizate este posibil ablatia chirurgicala
COLANGIT SCLEROZANT. Afeciune cronic mflamatorie si fibrozanta a cailor biliare mtrahepatice si extrahepatice
Nu exista un tratament specific al bolii Daca aceasta atinge un stadiu avansat poate fi propus un transplant hepatic
COLAPS CARDIOVASCULAR. Cdere severa a presiunii arteriale sistolice (maxima) sub 80 milimetri
Asociat m mod obinuit cu existenta unui puls slab si rapid un colaps cardiovascular este consecina unei proaste funcionari a muchiului cardiac unei diminuri a volumului sangvin unei infecii grave sau
unei hipotonn vasculare responsabile de o vasodilatatie important Daca un colaps vascular se prelungete apare o stare de soc o adevrata insuficienta circulatorie acuta Acest tip de ru necesita deci o
spitalizare de urgenta si masuri de reanimare precum si un tratament al cauzei
COLECISTECTOMIE. Ablatie a veziculei biliare INDICAII O colecistectomie este indicata m principal m ca? de litiaza veziculara (prezenta unuia sau mai multor calculi m vezicula biliara) De fapt m
absenta tratamentului chirurgical si uneori chiar brusc calculn pot avea compli catn precum o colecistita (mflamatia veziculei) un pio colecist (infecie supurat) chiar o colic hepatic (durere acuta
provocata prin migrarea unui calcul in canalul coledoc care conduce bila m intestin) urmata uneori de un icter sau de o pancreatita (inflamarea pancreasului)
TEHNICI Pot fi ntrebuinate doua tehnici chirurgicale pentru ndeprtarea veziculei biliare si pentru prevenirea sau tratarea acestor complicaii
Tehnica clasica se bazeaz pe laparatomie adic pe mazrea abdomenului cel mai des chiar dedesubtul ultimelor coaste din dreapta Operaia dureaz intre 60 si 90 de minute si necesita o spitalizare de 4-5
zile Complicaiile sunt foarte rare
A doua tehnica chirurgicala prin cehoscopie const m vizualizarea cavitii abdominale cu ajutorul unei mici incizii m ombilic prin care s a introdus un tub optic legat la o camera de luat vederi cu ecran
video Alte incizii abdominale permit introducerea unor instrumente adaptate specific acestui tip de chirurgie Dup secionarea arterei sale vezicula este desprinsa de ficat si apoi extrasa prin incizia
ombilicala Aceasta tehnica nu necesita dect o spitalizare de una pana la trei zile si antreneaz mai puine dureri postoperatorii dect tehnica clasica Totui nscul de eec este mai ridicat dect la tehnica
laparoscopic
COLECISTITA. Inflamatie a veziculei biliare
O colecistita este consecina unei inflamaii si/sau unei infecii bacteriene a veziculei biliare Cea mai frecventa este 127
COLESTEROL
colecistita litiazic legat de prezenta calculilor n vezicula biliar, dar exist si forme fr litiaz
SIMPTOME O colecistita se manifest prin dureri de colica hepatic localizate n regiunea subhepatlc care blocheaz inspiraia profund si sunt exacerbate pnn palpare Creurile si vomele sunt frecvente
Un sindrom mfectios (febr eres terea numrului de globule albe) este prezent ntotdeauna
TRATAMENT Coleustectomie (ablatia veziculei) este indispensabil, pnn metoda chirurgical tradmonala sau prin cehoscopie Operaia este realizat adesea dup cteva zile de antibioterapie Gheata pus
pe ventru poate calma durerile
COLECTAZIE. Dilatatie acut parial sau total a colonului ca urmare a prezentei gazelor
COLECTOMIE. Ablatie chirurgical a colonului sau a unuia dintre segmentele sale
INDICAII O colectomie este practicat m cazul atingerilor tumorale benigne (polipi) sau maligne, sau pentru atingeri mfectioase (diverticulit)
TEHNIC Colectomia poate fi total sau parial colonul drept (cel vertical, care urmeaz dup intestinul subire) transversal (orizontal, ntre colonul drept si cel stng) stng (vertical, care se continu cu
rectul) Dup ce colectorma propnu-zis a fost efectuat, chirurgul dispune de dou teh nici pentru a termina operaia anastomoza sau colostomia
in cazul anastomozei el restabilete imediat continuitatea digestiv pun3nd cap la cap cele dou buci de intestin rmase
n cazul colortomiet chirurgul fixeaz orificiul tubului digestiv pe peretele anterior al abdomenului constituind un anus artificial Colostomia este utilizat ori de cate ori anastomoza imediat este
imposibil fie pentru c segmentul din aval al colonului este obliterat (de exemplu din cauza unei invazii canceroase), fie pentru c peretele intestinului nu este suficient cicatrizat pentru a permite o sutur
fr risc Ea poate fi definitiv sau urmat ulterior de o anastomoza
COLECIE. Acumulare de lichid fiziologic sau patologic (snge, puroi etc ) ntr-o cavitate a organismului
COLEDOC (canal) Poriunea terminal a cii biliare principale
Canalul coledoc ia natere la confluenta canalului ustic care vine de la vezicula biliar, cu canalul hepatic pornit din ficat El se termin n duoden dup ce s a unit cu canalul pancreatic al lui Wirsung n
ampula lui Vater
Canalul coledoc poate fi sediul unor calcuh sau tumori El poate fi comprimat de ctre tumori ndeosebi de cancere ale capului de pancreas
COLEDOCOTOMIE. Deschidere sau secionare a canalului coledoc practicat cel mai des pentru evacuarea calculilor
O coledocotomie se practic adesea n acelai timp cu o colecistectomie (ablatia veziculei biliare)
COLERETIC. Medicament destinat cretem secreiei de bil
COLESTAZ. Diminuarea sau oprirea secreiei de bil DIFERITE TIPURI DE COLESTAZ
Coleuaza extrahepaticd este o stagnare a bilei n canalele situate dedesubtul nilului ficatului Cauzele cele mai frecvente sunt calculn coledocului, cancerele de pancreas, de coledoc si de ficat
Colectam mtrahepaticd este o stagnare a bilei n cile biliare situate m interiorul ficatului Cauzele cele mai frecvente sunt cancerele hepatitele acute sau cronice si cirozele
SIMPTOME SI SEMNE Principalele semne sunt un icter si un prunt (mncnmi) dei exist colesuze si fr icter Absenta acizilor biliari n interiorul aparatului digestiv se traduce prmtr o diaree grsoas si
printr un deficit de vitamine neasimilate Lipsa bilirubmei n tubul digestiv provoac o decolorare a scaunelor DIAGNOSTIC Testele biologice hepatice (dozarea ele mentelor de origine hepatic din plasma
sangvin) arat o cretere a unor enzime ca bihrubma Ecografia permite verificarea permeabilitii cilor biliare si decelarea unui eventual obstacol
TRATAMENT Cel mai des este chirurgical, cnd cauza este extrahepatic vizeaz resUbihrea scurgem bilei din ficat spre duoden El este m principiu medicamentos atunci cnd cauza este mtrahepatic
COLESTEATOM AL URECHII MEDII. Tumor benign a urechii medii localizat cel mai des la csua timpanului
Colesteatomul este format din celule epidermice El tinde s se dezvolte foarte lent invadnd si distrugnd urechea medie apoi urechea intern el poate antrena o surditate complet Ablatia chirurgical este
singurul tra tament al colesteatomului Sunt posibile recidivele
COLESTEROL. Substan lipidic, sintetizat, in principal de ctre ficat plecnd de la o alt substan, acetilcoenzima A COLESTEROLEMIE

128
Pnncipalele surse alimentare de colesterol sunt gal benusul de ou mruntaiele produsele lactate carnea si pestele
n organism colesterolul intra m constituia celulelor fcnd parte de exemplu din structura membranei lor El mai intervine m mai multe metabolisme pe de o parte el este punctul de plecare al sintezei hormonilor (cortico
steroizn m particular) m glanda suprarenala si m ovar pe de alt parte el este transformat de ctre ficat m acizi biliari aruncai in intestin mpreuna cu bila si indispensabili digestiei lipidelor
PATOLOGIE Lipidele precum colesterolul si tnglicendele sunt transportate m snge asociate proteinelor adic sub forma de lipoproteme Printre acestea LDL (lipoprotemele de mica densitate) sunt deosebit de bogate m
colesterol fund susceptibile sa se depun pe pereii arterelor ateroscleroza este de fapt o atingere a acestor artere prin exagerarea acestor fenomene Invers HDL (lipoprotemele de densitate mare) ndeprteaz colesterolul de
peretele vaselor si l duc m ficat care l poate reutiliza - COLESTEROLEMIE
DlSLIPIDEMIE HlPERCOLESTEROLEMIE

COLESTEROLEMIE. Nivel al colesterolului m snge Colesterolemia este unul dintre indicatorii riscului de ateroscleroza Valorile normale (de la 5 2 la 6 5 mihmoli pe litru aproximativ sau dup unitile vechi de la 2 la 2 5
grame pe litru) cresc cu vrsta - HiPERCOLESTE
ROLEMIE

COLIBACIL. -> ESCHERICHIACOLI


COLIBACILOZ. Afeciune urinara sau digestiva cauzata de un colibacil (E<<cherichia coli) indiferent de manifestri
Colibacilul este o enterobactene (bacterie prezenta m flora naturala a tubului digestiv)
COLIC, l Care se refera la colon 2 Durere spasmodica legat de distensia tubului digestiv a canalelor glandulare sau ale cailor urinare
Colicile biliare sau hepatice sunt legate de blocarea canalelor de ctre calculi colicile intestinale sunt provocate fie de o intatie produsa de o gastroententa sau de o colita fie de o ocluzie intestinala De asemenea exista colici
pancreatice cauzate de obstrucia canalului lui Wirsung si salivare datorate unei litiaze
Colica se traduce prin repetarea paroxismelor dureroase foarte violente ntretiate de perioade de acalmie Ea poate sa fie nsoita de greuri si de jena respiratorie (colicile biliare sau hepatice) de agitaie si de vome (colicile
nefretice)
Colicile sunt tratate prin administrarea de analgezice si de antispastice Ele impun cutarea cauzei obstructive (calcul cheag) care poate fi tratata prin extracie
COLICA NEFRETICA. Durere acuta si violent m
regiunea lombara datorata unei obstrucii acute a ureterei
antrennd o dilatare brusca a cailor urinare m amonte de
obstacol
CAUZE Cel mai des o colica nefretica este consecina
migram unui calcul care obstrueaza complet sau nu fie
bazmetul fie uretera
SIMPTOME SI SEMNE Colica nefretica se traduce pnntr o durere violenta care debuteaz cel mai des treptat mtensificandu se rapid si evolund prin paroxisme foarte violente rapid devenite insuportabile fr a se gsi vreo
poziie m care durerea se calmeaz Durerea are un traiect deosebit caracteristic acestui tip de afeciune ea nconjoar flancul si se propaga m jos cobornd spre organele genitale externe Cnd obstacolul este situat jos m uretera
pacientul se plnge adesea de tulburri rmctionale care se traduc prin nevoia frecventa de a urma fr emisie de urin totui
TRATAMENT Cuprinde tratamentul durerii si m unele cazuri extragerea calculului
Tratamentul durerii este o urgenta fund vorba de o afeciune greu de suportat si care poate dura ore El consta m suprimarea oricrei buturi sau m oprirea unei eventuale perfuzii creterea cantitii de urma agravnd sau per
petuand durerea prin creterea dilatatiei m amonte de obstacol Aceasta msura se asociaz prescrierii de anal gezice si de antispastice sau de antimflamatoare
Extracia calculului nu este ntotdeauna necesara De fapt acesta este adesea expulzat de la sine si gsit m urm Extracia este necesara m caz de durere persistenta se vorbete atunci de o colica nefretica hiperalgica m
pofida administram de analgezice sau cnd colica nefretica este asociata unei infecii urinare febrile din cauza riscurilor de septicemie m absenta unui tratament m acest caz extracia este asociata administram de antibiotice -
LITIAZ L TOTRIPSIE
COLIC UTERIN. Contracie utenna ce survine dup natere care este destinata evacuam lohnlor (sangernle
Colicile sunt cu att mai dureroase cu cat femeia a avut mai muli copii Ele dureaz de la doua la sase zile sunt exacerbate de suptul mameloanelor m timpul hrnim la sn dar sunt uor de calmat cu antispastice
COLINERGIC, -A. Substana care creste sau care imita
aciunea acetilcolmei SlNON M parasimpatomimetn()
Colmergicele favorizeaz aciunea sistemului nervos parasimpatic m particular bronhoconstrictia precum si comanda nervoasa a muchilor scheletului
Medicamentele colmergice au diferite indicaii (rruaste me glaucom) si sunt prescrise pe cale orala injectabila sau locala (colire) Ele sunt contraindicate m caz de astm si de boala lui Parkmson Colmergicele provoac adesea
dureri abdominale greuri diaree o ncetinire a ritmului cardiac 129

COLONULUI
COLINESTERAZ. Enzima capabila sa inhibe aciunea unui neurotransmitator acetilcohna SINONIM aceiikoh nesteraza
COLIR. Soluie sterila mstilata sub forma de picaturi m sacul conjunctiva! inferior pentru a produce un efect asupra ochiului
Cohrele sunt constituite dmtr un principiu activ dizolvat m apa distilata acestei soluii ulterior diluate cu ser fiziologic adaugandu i se un antiseptic iar in final con ditionate m flacoane sterile Dup deschiderea flaconului
pstrarea se va face mtr un loc rece la adpost de lumina si soluia va fi utilizata m urmtoarele 15 zile Produsul este mstilat m golul pleoapei inferioare si difuzeaz m interiorul ochiului prin cornee
COLIT. Inflamatie acuta sau cronica a colonului
Termenul de colita acoper un numr foarte variat de afeciuni cu excepia tumorilor si malformaiilor colonului
CAUZE
O colita acuta poate avea o origine mfectioasa (bacte nana viral sau parazitara) medicamentoasa (laxative iritante tratament prelungit cu antibiotice) poate fi con secinta unei radioterapn sau unei ischemii (insuficienta
circulatorie a peretelui intestinal)
O colit cronic are adesea o cauza necunoscuta si apare m cursul unor afeciuni ca boala lui Crohn sau rectocolita hemoragic
SIMPTOME SI SEMNE Colita se traduce m principal pnntr o diaree asociata sau nu cu dureri abdominale
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Diagnosticul se bazeaz pe coloscopie care permite de altfel sa se efectueze o biopsie pentru a caut o cauza bacteriologica sau virala a colitei si a i preciza caracteristicile histologice
Coloscopia este insa contraindicata m caz de colita grava de sigmoidita diverticulara si de colita ischemica evoluata
Tratamentul este cel mai adesea medicamentos (anti biotice pentru colitele mfectioase corticosteroizi pentru boala lui Crohn si pentru rectocolita hemoragic) uneori chirurgical in cursul sigmoiditelor diverticulare sau
postradioterapice
COLOAN VERTEBRAL. - RAHIS SAU RACHIS

COLOBOM. Malformaie congenitala a ochiului constnd dmtr o fant care poate fi localizata la nivelul insului coroidei nervului optic si/sau pleoapei superioare
COLON. Parte a intestinului ncepnd de la valvula lui Bauhm (sfritul intestinului subire) si termmandu se la rect care elaboreaz si vehiculeaz materiile fecale
SINONIM

iemj,/w

Colonul primete alimentele el exercita o funcie meca nic (stocare si amestecare) si este sediul fenomenelor de
absorbie (el primete aproximativ l 5 litri de apa pe zi din care absoarbe aproximativ 90%) si de digestie (asigurata de ctre flora bactenana) Aceste procese metabolice sunt nsoite de o producere de gaze si sfresc prin
constituirea scaunelor
PATOLOGIE Colonul este sediul diverselor afeciuni inflamatorii (colite) tumorale (polipi adenocarcmoame) si mecanice (volvulus sau torsiunea unei anse intestinale) Colonul poate fi prea lung (dohcocolon) sau prea larg
(megacolon)
COLONIE. Grmada de bacterii identice provenind din aceeasti celula bactenana
COLONULUI (cancer al) Cancer care atinge colonul cel mai des sub forma de carcinom
CAUZE Riscul de cancer de colon este mai ridicat la persoanele predispuse genetic la polipii intestinali la cei care au antecedente personale si/sau familiale de polip sau de cancer colic si la cei care sufer de o colita
inflamatone veche Ali factori de risc intervin m particular in regi
SIMPTOME SI SEMNE Cancerul de colon se prezint sub forma unei tumori ulcerate si/sau nmugurite putnd antrena o ngustare a cavitii colonului El se traduce prin semne digestive modificri recente de tranzit dureri
abdominale persistente sangerare digestiva si prin semne extradiges tive anemie febra alterare a starn generale El mai poate li pus m evidenta pnntr o ocluzie intestinala sau cu ocazia apariiei unor metastaze m particular la
nivelul ficatului
TRATAMENT Acesta consta dmtr o colectomie pariala (ablatia poriunii atinse a colonului apoi restabilirea con tmuitatn) asociata cu o ablatie de vase si de ganglioni din apropiere si completata in unele cazuri pnntr un
tratament medicamentos chimioterapie Acest supliment permite s se diminueze m mod semnificativ numrul de recidive ale bolii canceroase In cancerele rectului inferior ablatia prtii bolnave este urmata de o colostomie
crearea unui anus artificial
PREVENIRE Se bazeaz mai ales pe un diagnostic precoce al bolii si pe depistarea si rezectia polipilor ei fund adesea cei care stau la originea cancerului Identificarea recenta a genei rspunztoare de cea mai frecventa dintre
pohpozele intestinale familiale reprezint astzi o mare sperana pentru aceasta prevenire Detectarea prin cutarea sngelui in scaune cu ajutorul unui test Hemocult este de asemenea m studiu pentru efectuarea unui screemng la
nivel de populaie
COLONULUI (tumora a) Tumora localizata pe colon Tumorile benigne de colon sunt foarte frecvente si iau cel mai des forma de adenoame (polipi) mai rar cea de leiomioame lipoame si angioame COLORAIE

130
Polipii fac obiectul unei depistri ld subiecii cu risc (antecedente personale si fdmilidle) si dl unei dbldtu siste matice deoarece unu constituie leziuni benigne precdnce roase -+ COLONULUI (cancer al)
COLOPATIE. Orice bodld d colonului
COLOPATIE FUNCIONAL. Tulburare de func tionare a colonului de origine necunoscut fr leziune orgdnic deceldbila SINONIM sindrom ai intestinului iritabil
Colopatia funcional este deosebit de rspndit Ld originea dfectiumi exist probdbil o dnomahe a funcionm neuromusculare a colonului si intestinului subire stared psihologic d pdcientului are si ea o
importdnt
S1MPTOME SI SEMNE Colopatia funcionala se traduce pnn dureri de tip spasmodic localizate pe traiectul colonului prin tulburri dle trdnzitului intestinal (constipatie diaree alternanta celor dou), n
sfrit pnn dificulti la defecare Ea este frecvent asociata cu o bdlonare dbdommdla Nu apare nici febr nici vreo atingere a stm generdlc DIAGNOSTIC Dugnosticarea este ddesed limitat ld o examinare
clinic Examene complementare ca explorarea colonului sau a intestinului subire nu sunt prescrise dect dac exarmnared clinic este echivoc sdu ddca exist un risc de tumor a colonului apariia recenta
de tulburri antecedente personale sau familiale varstd avansata
TRATAMENT Acesta se bazeaz n parte pe respectarea unei bune igiene dlimentdre regimul trebuie s fie uor diversificat si s conin multe fibre alimentare Medi camentele antispastice contra durem
antidiareice dnti constipante sunt prescrise cu parcimonie de o maniera discontinu Pacientului trebuie s i se explice c tulburrile sunt benigne si nu comportd nici un risc de complicdtu
COLOPEXIE. Fixare chirurgicdl d colonului pe peri toneul parietal
COLOPLASTIE. Operaie chirurgical avnd drept unul din rezultate modificarea formei si funciei colonului
COLORANT. Substan colorat natural sau sintetic adugat unui aliment pentru a i mbunti prezentared Utilizarea coloranilor ca aditivi alimentari este regie mental sever coloranii nocivi (unu
dintre ei sunt bnuii c ar avea aciune cancerigen) sunt interzii coloranii a cror mocuitdte este testdt sunt hmitdti la foarte mici cantiti Unele persoane totui n particular copiii absorb cantiti
masive de produse de cofetrie sau de buturi colorate industrial cazuri in cdre nu se cunosc exact consecinele unui astfel de consum -* ADITIV ALIMENTAR
COLOSCOPIE. Examen care permite explorarea ntregii mucoase d colonului sau a unei pri din ea si, n anumite cazuri a ultimei anse a intestinului subire
Coloscopia permite cercetarea cauzei de diaree de sangerdre digestiv de dureri abdominale si diagnosticarea unui polip sau a unui cancer al colonului ea mai permite si supravegherea pacienilor care au
fost operai de un cancer al colonului sdu al rectului Se podte n timpul exdmenului s se practice o polipectomie (abldtid polipului) si o prelevare biopsic n scopuri de diagnostic
Coloscopia necesit n general o scurt spitalizare si poate s fie prdcticdt fr anestezie sau sub o anestezie general uoar ndinte de exdmen colonul pacientului este total curat prin ingestia cu o sear
nainte de examen, a unei diete lipsite de fibre si pnn dbsorbtw n doi timpi (n scdrd dinainte si n ziua examenului) a 4 litri de soluie special aceasta provoac o diaree
n timpul examenului pacientul este lungit pe pat si dac examenul coloscopic se face sub anestezie i se mjec teaza un anestezic mtr o vena a antebraului Medicul efectueaz un tuseu rectal dpoi introduce m
anus un coloscop un lung tub flexibil dotat cu fibre optice unele conducnd lumina altele trimind imaginea pe un ecran video sau pnntr un ocular Coloscopul nainteaz n colon datorita unei insufln de
aer Examenul dureaz aproximativ 30 de minute Pacientul rmne sub supraveghere medical timp de 3 ore dup examen
EFECTE SECUNDARE n timpul examenului practicat sub anestezie insuflarea de aer necesar naintm colo-scopului este uneori dureroas Perforarea foarte rar, este singurul accident grav Acest risc
impune examene foarte prudente m caz de colon patologic (colit ulceroas, diver ticuli) Ablatia unui polip poate antrena, m mod excepional, o hemoragie
COLOSTOMIE. mbinarea chirurgical a colonului la nivelul pielii, constituind un anus artificial, temporar sau definitiv
Colostomia consta n crearea unui orificiu pe abdomen pnn care materiile fecale se golesc n parte sau n totalitate, m loc s fie evacuate prin anus
Exist dou feluri de colostomie, lateral si terminal
Coloitomia laterala const n crearea unui orificiu n peretele colonului si in fixarea acestuia la o incizie cutanata Aceasta derivaie m general temporara este practicat ca tratament de urgent a unei
ocluzii intestinale (ntreruperea tranzitului) m amonte de ntrerupere
Colostomia terminal este practicat ca urmare a unei ablatn chirurgicale complete a colonului Orificiul seg meniului m amonte este deschis la nivelul pielii n operaia lui Hartmann colostorma este
provizorie segmentul n aval al colonului constituit din rect si din anus, fiind pstrat, restabilirea continuitii colice va fi posibil ntr-un al doilea timp In alte cazuri colostorma este definitiv deoarece
131
COM
segmentul din aval a fost scos din cauza unui cancer de exemplu
Dup o colostomie, strngerea materiilor fecale si a gazelor se face ntr o pung Aceasta fixat de piele la nivelul flancului stng pnntr un sistem adeziv este schim bat la fiecare golire a intestinelor Aceste goliri au loc n mod
spontan, de una-dou ori pe zi Dar pacientul poate pstra un anumit control, pe de o parte datorit unui regim alimentar, iar pe de alt parte prin trezirea devreme dimineaa pentru a evita evacuarea n timpul zilei Exist o mare
varietate de materiale discrete etane la matern si la mirosuri, neiritante Dup ce a deprins n general n mediul spitalicesc sau pnntr-o asociaie a bolnavilor de acest fel, modul de a se folosi de acest sistem, pacientul poate s-si
manipuleze singur punga Multe persoane colostomi zate n pofida constrngerilor si dificultilor psihologice de la nceput duc o viat social familial si sportiva normal - ANUS ARTIFICIAL STOMIE
COLOSTRU. Lichid glbui secretat de glanda mamar n primele zile dup natere, nainte de apariia secreiei lactate
COLOCTOMIE. Deschiderea chirurgical a peretelui colonului, cu scopuri diagnostice sau terapeutice
COLPECTOMIE. Intervenie chirurgical constnd n ndeprtarea unei pri a vaginului atunci cnd acesta este relaxat (slbit)
Colpectomia este o intervenie practicat mai ales m caz de prolaps genital (cderea vaginului si a uterului)
COLPOCEL. Relaxare cu prbuire a pereilor vaginului Un colpocel este, n principal, de origine traumatic legat de o natere dificil El se asociaz aproape ntotdeauna cu un prolaps (coborrea organelor) Un colpocel al
peretelui anterior al vaginului este nsoit n general de un cistocel (coborrea vezicii) Un colpocel al peretelui posterior antre neaz cel mai des un rectocel (coborrea rectului) Colpo celui se manifest pnntr o senzaie de
greutate pelviana uneon cu o incontinent urmar
Tratamentul chirurgia! se face dac este posibil prin cile naturale
COLPOCISTOGRAFIE. Examen radiologie ce permite explorarea unui prolaps (coborrea unui organ) la femeie
DESFURARE Examenul se desfoar n sala de radiologie Pacienta este lungit pe masa de examinare n poziie ginecologic cu genunchii ndoii Vaginul uretra vezica i rectul sunt opacifiate prin injectarea de produse de
contrast n cile naturale Masa de examinare este apoi basculat astfel nct s permite luarea de cliee n poziia n picioare Sunt luate dou cliee, primul n efort de reinere (contracie muscular maxim), al doilea n efort de
pro pulsie (extensie muscular maxim)
EFECTE SECUNDARE In zilele care urmeaz examenului pacienta poate resimi uoare arsuri la mictiune, din cauza introducem sondei n canalul uretral, acestea dispar de la sine
COLPOHISTERECTOMIE. Ablatie chirurgical a uterului si a prtn superioare a vaginului
O colpohisterectomie este practicat mai ales n tratamentul cancerelor genitale (adenocarcmom endometral, adenocarcmom sau carcmom epidermoid al colului utenn), dar ea mai este indicat si n unele cazuri de prolaps
genital (coborrea vaginului si uterului)
COLPOPERINEORAFIE. Operaie chirurgical ce urmrete s redea vaginului si penneului forma poziia si dimensiunile lor normale dup o ruptur sau dup un prolaps (coborre a organelor)
COLPOSCOPIE. Examen al vaginului si al colului utenn cu ajutorul unui colposcop (lup binocular fixat pe un specul)
INDICAII Coiposcopia este un mijloc de diagnostic si de supraveghere indispensabil pentru toate patologule colului utenn ea d posibilitatea de a se detecta eventualele leziuni benigne sau suspecte de malignitate de a se
efectua prelevri biopsice de a practica tratamente (utilizarea laserului sau comzatia cervical) TEHNIC SI DESFURARE Dup ce s a realizat deprtarea pereilor vaginului cu ajutorul unui specul, medicul efectueaz un
prim examen al esuturilor Apoi el aplic o soluie de acid acetic care face s apar leziunile precanceroase Dac este necesar el practic o biopsie a tesutunlor necolorate
Cea mai bun perioad pentru efectuarea unei colpo-scopu se situeaz ntre a 8 a si a 14-a zi a ciclului menstrual, perioad n care colul este cel mai deschis Acest examen nu are nici un efect secundar, chiar si n cazul unei
sarcini
COL UTERIN. - UTER
COL UTERIN (cancer de) - UTER (cancer de)
COLUTORIU. Preparatia medicamentoas destinat a fi aplicat pe mucoasele cavitii bucale
Un colutonu, n funcie de compoziia sa, poate fi antiseptic, antibiotic anestezic sau de o alt natur
COM. Alterare total sau parial a stm de contient CAUZE O com poate fi consecina leziunilor cerebrale de origine vascular infectioas tumoral sau traumatic (edem hemoragie sau contuzie cerebral) Ea poate
rezulta si dmtr o oxigenare cerebral insuficient (insuficient circulatorie asfixie intoxicaie cu oxid de carbon), poate fi cauzat de o cnz de epilepsie, de o intoxicaie a tesutunlor cerebrale (intoxicaie medicamentoas,
alcoolic, COM DEPIT
supradoz de drog) de o boala metabolica (encefalopatie respiratorie sau hepatica acidocetoza diabetica hipo glicemic) sau endocrina (coma mixedematoasa)
DIFERITE TIPURI DE COMA Se disting mai multe tipuri de coma dup ntinderea alteram funciilor de relaie Un subiect poate intra in coma de oricare stadiu Primele stadii (l si II) sunt mai uor reversibile daca este
suprimata cauza comei Daca nu aceasta se agraveaz pana la stadiul IV care este ireversibil
Stadiul I sau coma \i^ila este caracterizat prin reacii de deteptare a subiectului atunci cnd este supus unei stimulri dureroase (deschiderea ochilor bombanitun)
Stadiul II se manifesta prin dispariia capacitii de destep tare a subiectului Reaciile motorii persista totui ca retragerea unui membru atunci cnd este ciupit reaciile sunt cu att mai puin adaptate la stimuli cu cat
tulburarea este mai grava
U Stadiul III sau ama caru.\ este caracterizat prin dispariia oricror reacii motorii si prin apariia tulburrilor oculare (micri asimetrice ale ochihr) si vegetative ndeosebi respiratorii care pot cauz \ decesul prin anoxie
(suprimarea aportului de oxigen pentru esuturi)
Stadiul IV sau coma deprta definete moartea cerebrala deci moartea bolnavului
DIAGNOSTIC Examenul neurologic permite sa se aprecieze profunzimea comei Traseul electrocncefalo gramei indica reactivitatea subiectului la stimuli TRATAMENT ij n boli av m coma trebuie sa lie spitalizat de urgenta
Independent de tratamentul cauzei cnd aceasta este posibil este necesara ( supraveghere foarte stricta a subiectului cu scopul de a veghea la meninerea funciunilor sale vitale respiraie (oxigenarea si adesea ventilaia asistata)
si circulaia sangvina (rehidratarea lupta mpotriva colapsului) Bolnavul este hrnit artificial prin perfuzie chiar prin sonda digestiva ngrijirile medicale \izeaza prevenirea complicaiilor zacutului la pat (escarele) pro tectia
ochilor etc Tratamente medicale specifice permit sa se lupte contra edemului cerebral sa se previn sau sa se trateze crizele convulsive si sa se previn complicaiile tromboembolice cu ajutorul unui tratament anticoagulant
PROGNOSTIC Un subiect poate rmne intr o coma profund timp de mai multe luni chiar mai muli am cu o activitate cerebrala slaba sau imperceptibila (starea vegetativa cronica) In schimb orice leziune a trunchiului
cerebral provoac o alterare a funciilor vitale (respiraie ndeosebi) conducnd cel mai des la o coma depita
COM DEPIT. Stare de moarte cerebrala carac tenzat prin oprirea definitiva a tuturor funciilor creierului si trunchiului cerebral cu persistenta activitii cardiace SINONIM moarte cerebrala

132
Oprirea definitiva a activitii cerebrale este atestata prin doua electroencefalograme plate care au fost practicate la un interval de cteva ore Spre deosebire de starea vege tativa cronica coma depita este ireversibila Oprirea
cardiaca definitiva survine m cteva ore sau cteva zile Daca este avuta in vedere o prelevare de organe este continuata reanimarea pentru a menine vitalitatea organului (sau organelor) de transplantat
COMEDON. Leziune elementara a fohculului pilo sebaceu caracteristica acneei
Un comedon rezulta din obstrucia canalului unui fohcul pilosebaceu care poarta un fir de par si care dreneaz sebumul secreia glandei sebacee Atunci se formeaz un dop de keratma (proteina a epidermului) si de sebum care
dilata glanda subiacenta Comedoanele sunt amplasate mai ales pe frunte pe nas pe obraji pe spate si pe piept Apariia lor este favorizata de cldura umeda de o configuraie strmta a canalelor care dreneaz secreiile sebacee de
ciclul menstrual de anumite matern grase Se pot deosebi come doanele nchise sau punctele albe microchistun albicioase si comedoanele deschise sau punctele negre care formeaz mici noduli ce au deasupra un orificiu negru
si dilatat cintmutul lui este o materie alba si densa

TRA TAMENT Scoaterea manuala a comedoanelor fr asepsie prealabila este nerecomandabila deoarece ea poate provoca o infecie a fohculului Este recomandabil s i se spele pielea cu grija folosind un spun nealcalm si sa
se fac un tratment local sau general activ fata de hiper kcratoza m particular cu retmoide
COMISUROTERAPIE. Operaie chirurgicala destinata lrgim unui orificiu cardiac pentru a separa valvele anormal sudate intre ele
COMOTIE CEREBRAL. Zdruncinare a ansamblului creierului m cursul unui traumatism al craniului care duce la o coma provizorie

nici un semn dinic nici electroencefalograma nici scano grafia nu releva o leziune Coma nceteaz dup un interval de timp mergnd de la cteva minute la cteva zile Totui chiar m formele de foarte scurta durata este
recomandabil un examen medical imediat cu scopul de a depista o even tuala anomalie cerebrala mai grava (hematom de exemplu)
COMPATIBILITATE SANGVIN. Posibilitate de a amesteca sngele unui individ cu cel al altuia fr a provoca reacia imumtara de hemoliza
Regula compatibilitii sangvine este aceea de a nu aduce antigene mpotriva crora primitorul are anticorpi de exemplu a sngelui A care are antigenul A transfuzat unui bolnav O care poseda anticorpi anti A
Compatibilitatea sangvina cea mai simpla este identi tatea de grup intre produsul sangvin si primitorul de snge 133

COMUNICARE INTERAURICULARA
astfel un bolnav de grup sangvin A va fi transfuzat cu snge de grup A Verificarea compatibilitii trebuie sa fie efec tuata imediat naintea oricrei transfuzii chiar la patul bolnavului In fapt unu anticorpi
exista m mod natural (anticorpii sistemului ABO) alii numii aglutimne neregulate nu apar dect in anumite mprejurri si trebuie deci sa fie cutai naintea oricrei transfuzii -> GRUP SANGVIN
COMPERE-LORIOT. > ULCIOR

COMPLEMENT. Sistem enzimatic care participa la reaciile antigene/anticorpi si in particular la distrugerea antigenelor
Complementul joaca un rol fundamental m lupta mpotriva bolilor mfectioase si a vectorilor lor Un deficit nnscut sau dobndit m ce privete una dintre compo nentele complementului antreneaz un mai
mare risc de a contracta anumite boli
COMPLEX. Totalitate a tendinelor incontiente cu mare ncrctura emoionala care condiioneaz organizarea personalitii subiectului Complexele nu sunt pat ilogice dar pot deveni cauznd tulburri
caractenale la copii tulburri psihice la adult
Complexul de inferioritate ia natere atunci cnd copilul i da seama de slbiciunea sa naturala (fata de aduli m ales) Fiecare individ caut sa si corecteze starea de inferioritate m funcie de valoarea
afectiva sau simbolica ce o reprezint pentru el acest mecanism se numete compensaie
LEX IMUN CIRCULANT. Asouere intre un antigen si unul dintre anticorpii corespunznd acestui anti gen care circula in snge si poate provoca boli autoimune
COMPLIANT PULMONAR. Elasticitate a plmn, lor a crei msurtoare este utilizata m bilanul bolilor
COMPLICAIE. Stare patologica ce survine m decursul evoluiei unei boli creia n agraveaz prognosticul
O complicaie poate fi secundara evoluiei spontane a nsi bolii m cursul unei apendicite de exemplu apen dicele inflamat se poate perfora si poate antrena o pentonita (infecie a ntregii caviti
abdominale) O complicaie poate de asemenea sa fie consecina unui tratament medical neadecvat o antibioterapie ineficace asupra unui germene sau insuficienta dozare a antibioticului pot fi responsabile
de o septicemie
COMPORTAMENT (tulburare de) Defect manifestat m adaptarea la viata sociala

Tulburrile de comportament iau forme multiple ele pot afecta prezentarea (mbrcmintea fizionomia) comporta
mentul /ilmc (igiena somn alimentaie) contactul cu aproapele (teama opoziie indiferenta) sau se poate manifesta prin trecerea la aciune (realizarea unor dorine impulsive) ca de exemplu fuga de acas
sinuciderea
Tulburrile de comportament sunt deosebit de frecvente in strile demeniale in psihopatii m fazele acute de psihoza de isterie si de alcoolism Dar ele mai pot fi provocate de unele afeciuni organice tumori
si accidente vasculare cerebrale epilepsie decompensan metabolice (de exemplu un diabet) intoxicaii etc
COMPRES. Bucata de tifon hidrofil ndoita de mai multe ori si sterilizat
Compresele sunt folosite m ngrijirile medicale (spa larea pansarea plgilor) si m chirurgie pentru a absorbi sngele si a degaja organele de operat
COMPRESIE A MDUVEI sau COMPRESIE MEDULAR. Sindrom cauzat de o compresie exercitata asupra maduvei spinrii responsabila uneori de paralizii
Cauzele ntlnite sunt multiple tumora benigna sau maligna infecie malformaie vasculara a maduvei spinrii sau artroza coloanei vertebrale Compresia se exercita fie direct pe mduva spinrii fie pe vase
diminund circulaia sangvina locala
Tratamentul unei compresii a maduvei este o urgenta Variabil m funcie de cauza el este totui cel mai des chirurgical (ablatia unei tumori de exemplu) In absenta tratamentului evoluia se face m sensul
agravam progresive a simptomelor m particular a paraplegiei (paralizia total a membrelor inferioare) si ctre ireversibilitatea leziunilor De altfel o agravare brutala poate surveni m orice moment legata de
compresia unei artere
COMPULSIE. Tulburare de comportament caracterizata pnntr o pornire irezistibila de a ndeplini unele acte la care subiectul nu poate sa reziste negasindu si linitea
COMUNICARE INTERAURICULARA. Absenta a nchidem septului cardiac care separa m mod normal auriculul drept de auriculul stng
Ce mumcarea mteraunculara este anomalia cardiaca cea mai frecventa dup comunicarea mtraventnculara De mrime adesea importanta orificiul las sa treac sngele oxigenat din auriculul stng ctre
auriculul drept din cauza presiunii mai ridicate m partea stnga a inimii (mima stnga) dect m partea ei dreapta (mima dreapta) realiznd un sunt (scurtcircuit)
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Aceasta malformaie nu se manifesta prin nici un simptom la copil dar pnntr o gafaiala la adult Ea poate fi totui bnuita datorita unui suflu depistat la auscultare
Uneori remarcabil tolerata m absenta tratamentului comunicarea mteraunculara permite o supravieuire care poate atinge 60 sau 70 de ani Dar adesea ea se complica COMUNICARE
INTERVENTRICULAR

134
spre vrsta de 40 de ani aprnd tulburri ale ritmului cardiac si oboseala cardiaca
TRATAMENT nchiderea onfitiului in timpul copilriei evita apariia complicaiilor la vrsta adulta
l INTERVENTRICULAR. Absenta nchiderii septului cardiac care separa m mod normal ventriculul drept de ventriculul stng
Comunicarea mterventnculara este cardiopatia conge nital cea mai frecventa (8 cazuri la l 000 nateri) Din cauza diferenei de presiune intre cele doua ventricule sngele rou (oxigenat) trece prin acest
orificiu care are de la l la 2 centimetri diametru din ventriculul stng in ventriculul drept apoi m artera pulmonara
SIMPTOME Comunicarea mtraventnculara este m gene ral o boala fr simptome Adultul poate resimi uneori o gafial La auscultare un suflu sistolic (m timpul contrac tiei inimii) permite sa fie detectata
boala
TRATAMENT Atunci cnd orificiul este mic el are tendina s se nchid spontan Singurul risc l constituie boala lui Osler m care un microb se prinde pe acest orificiu Atunci cnd orificiul este mare
comunicarea inter ventricular antreneaz adesea o puternica hipertensiune m artera pulmonara ceea ce impune o nchidere chirurgicala a onficiului naintea vrstei de doi am Bine stpnit aceast tehnica
are rezultate excelente
CONCEPIE. Fecundarea ovulului grneul femela de ctre spermatozoid grneul mascul
n mod normal concepia are loc m treimea externa a trompei lui Fallopio la 12 pana la 48 de ore in medie dup un contact sexual fecundant
CONDILOM GENITAL. Leziune genitala transmisibila sexual de origine virala SINONIM vegetaie venenana
Un condilom genital este o tumora cutanata sau pe mucoas de origine viral (papilomavirus) benigna nedureroasa asemntoare unei veruci care se dezvolta pe colul utenn m vagin pe vulva sau pe anus la
femeie pe gland testicul sau anus la brbat Aceste leziuni afecteaz mai ales subiecii tineri 90% dintre bolnavi avnd mai puin de 40 de am Actualmente condiloamele genitale cunosc o recrudescenta
Condilomul genital poate lua diferite forme excrescena mare numit popular creasta de cocos sau condilomul plan vizibil numai dup colorare
Inconvenientele pe care le genereaz condiloamele gem tale sunt de ordin local jena zemuire miros urat Infecia cu papilomavirusul favorizeaz in plus dezvoltarea unui cancer al uterului Tratamentul este
local aplicaii cu podofilm electrocoagulare laser Aceasta este o afeciune dificil de tratat din cauza localizam si a tendinei de recidiva Tratamentul pacientului l impune si pe cel al partenerului
CONDROCALCINOZA ARTICULARA. Boala reumatismala caracterizata prin incrustarea de cristale de pirofosfat de calciu m cartilagiul articular si m memscuri Condrocalcmoza articulara poate fi
primitiva frecventa sa crescnd cu vrsta Cauza sa reala este necunoscut se menioneaz totui forme familiale m care boala este mai precoce si mai grava De altfel ea poate surveni ca urmare a unor boli ca
hiperparatiroidia sau hemocromatoza
SIMPTOME SI SEMNE Cristalele pot declana o criza acuta de artrita microcnstahna sau pseudoguta sau chiar fragihzand cartilagiul ele pot favoriza dezvoltarea unei artroze In sfrit multiplicitatea
atingerilor articulare poate simula un reumatism inflamator Dar condrocalcmoza articulara rmne uneori latenta
TRATAMENT Accesele de pseudoguta sunt ameliorate prin antunflamatoare sau pnntr o punctie a efuziunilor articulare urmata de o infiltrare de corticosteroizi In for mele cronice artrochza (splarea
chirurgicala a articulaiei) are uneori o aciune calmanta Tratamentul este chirurgical atunci cnd leziunile sunt foarte distrugtoare si asociate cu artroza
CONDROM. Tumora cartilagmoasa benigna
Un condrom survine cel mai des la oasele minilor si picioarelor (falange metacarpiene si metatarsiene) mai rar la rdcina membrelor si m trunchi Aceasta tumora poate sa fie pusa m evidenta pnntr o
tumefactie palpabila pnntr o fractura (condromul compromind soliditatea osului care se poate rupe cu ocazia unui efort) sau poate fi descoperita m timpul unui examen radiologie Tratamentul const m
dblatia chirurgicala completa a condromului care permite prevenirea riscului de fractura si evitarea unor recidive
CONDROMALACIE. Ramolire (nmuiere) localizata a cartilagiului articular
Condromalacia care afecteaz mai ales cartilagnle de la articulaia genunchiului (rotula femur) poate fi consecina unui traumatism consecutiv practicam unui sport sau constituie semnul precursor al unei
artroze O durere vie este resimita atunci cnd genunchiul este ntins (alergare urcatul si cobortul scrilor etc )
Diagnosticul se bazeaz pe artroscopie care permite sa se vad si sa se palpeze ramolismentul Tratamentul prin cipal este punerea m repaus a articulaiei afectate (gutier gipsata chiar imobilizare) timp de
cteva luni asociata cu o reeducare Chirurgia nu este indicat dect m cazul unei importante anomalii a rotulei
CONDROMATOZ. Afeciune caracterizata prin prezenta condroamelor mici tumori cartilagmoase
CONDROSARCOM. Tumora maligna primitiv a osu lui de origine cartilagmoasa
Un condrosarcom atinge mai ales oasele voluminoase ca femurul tibia sau humerusul dar poate s fie localizat 135
CONIZAIE CERVICALA
si la bazin sau la numeroase alte oase Este una dintre formele cele mai frecvente ale cancerului osos El afecteaz mai ales adultul dup cel de al treilea deceniu de viata
Condrosarcomul se dezvolta in interiorul sau m exteriorul osului fie spontan fie ca o complicaie a unei tumori benigne preexistente (condrom osteocondrom) El se manifesta prin dureri foarte vn si atunci cnd afecteaz un os
superficial pnntr o tumefiere
Tratamentul consta m ablatia chirurgicala mare a tumorii Evoluia condrosarcomului este dominata de doua riscuri recidiva locala daca ablatia n a fost completa si apariia de metastaze ndeosebi pulmonare
CONDUCTIE. Transmitere a influxului nerxos cardiac responsabil de contraciile automate si ritmate ale inimii Influxul nervos cardiac se produce mulumit unui esut miocardic specializat denumit esut nodal
PATOLOGIE Tulburrile de conductie pot sa se produc m oricare parte a esutului nodal Aceste tulburri pot sa se prezinte ca o ntrziere a conductiei (bloc incomplet) sau ca o absenta a conductiei (bloc complet) Blocul poate
fi intermitent sau permanent
O tulburare a conductiei este adesea fr simptom la nceput si poate rmne aa In caz de blocaj complet al activam cardiace daca zonele de automaticitate ale tesu tului nodal subiacent (pacemakcre naturale) nu se schimba se
produce o sincopa sau sindromul lui Adams Stokes Diagnosticul poate fi pus prin electrocardiografie moni tonzare Holter electrocardiografie uneori pnntr o electro cardiografie endocavitara pentru a pune m evidenta nivelul
blocajului si pentru a deduce o eventuala indicaie a implanUru unui stimulator
Numeroase tulburri ale conductiei nu reclama nici un tratament si trebuie doar sa fie supravegheate In ca? de sincop sau de probleme echivalente este indicata o antre nare electrostatica temporar (montarea unei sonde de
stimulare electrica folosind calea venoasa pana m cavitile cardiace) sau permanenta (implantarea unui stimulator cardiac)
CONECTIVIT. Orice boala caracterizata pnntr o atingere inflamatone si imunologica a esutului conjunctiv si pnn difuzia leziunilor Denumirea de boala sistemica este preferata azi SINONIME cola^enozd boala de wsrtro
CAUZE Acestea sunt nc prost cunoscute Exista probabil O tulburare a sistemului imumtar uneori ereditara
SIMPTOME SI SEMNE esutul conjunctiv fiind prezent n tot organismul toate organele sunt mai mult sau mai puin susceptibile de a fi afectate mtr un mod asociat de unde si marea varietate de simptome (atingere articulara
cuta nat cardiac pulmonara hepatica renala a sistemului nervos central sau periferic vasculara digestiva) Prinu palele conectivite sunt poliartrita reumatoida lupusul entematos diseminat sclerodermia conectivita mixta sau
sindromul lui Sharp dermatopohmiozita penartenta no
doasa Evoluia m general cronica este marcata de pusee frecvent asociate unui sindrom inflamator Deznodmntul acestor boli depinde m principal de atingerile orcanelor vitale
TRATAMENT Consta cel mai des m corticoterapie sau in folosirea imunosupresoarelor pe cale orala sau injectabila in pofida numeroaselor lor efecte nedorite m particular nlectioase De asemenea se poate face apel la injeciile
mtravenoase cu imuno;,lobuline plasmatice (plasmafereza) in mediu spitalicesc
CONFUZIE MINTAL. Stare patologica ce se carac tenzeaza pnntr o dezorganizare a contiinei
CAUZE O confu/ie mintala este cel mai des datorata unei afeciuni organice cerebrale (epilepsie accident vascular cerebral encefalita) sau unei boli generale (infecie febrila accident metabolic)
SIMPTOME SI SEMNE Confuzia mintala se traduce prmtr o slbire sau o de/t rdme a tuturor proceselor psihice scderea vigilentei (naucire obnubilatie sau toropeala) incapacitatea de a si coordona ideile tulburri ale
percepiei si ale memoriei dezorientare m spaiu si timp anxietate delir oniric cu halucinaii senzoriale uneori mspaiman tatoare Bolnavul este ca rtcit perplex incapabil sa se regseasc pe sine si sa neleag situaia Ca regula
gene raia confuzia mintala se asociaz cel mai des cu semne organice (febra deshidratare dureri de cap) care pot pune m pericol viata subiectului

TRATAMENT Confuzia mintala este o urgenta care necesita o supraveghere spitaliceasca si odihna dar partea principala a tratamentului consta in ngrijirea bolii de origine Dup vindecare bc Inavul recupereaz totalitatea
facultilor sale mintale
CONGENITAL,-. Care <
i natere
CONGESTIE. Acumulare anormala de snge mtr un organ sau mtr un esut SINONIM hiperhemie
CONGESTIE CEREBRAL. - ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL

CONGESTIE PULMONAR. PNEUMOPATIE


CONIZAIE CERVICAL. Ablatie a unu, fragment de esut m forma de con de la ba/a colului utenn
TEHNICA SI DESFURARE Dup o incizie conica m col si m endocol (interiorul toiului) esuturile ramase sunt apropiate cu scopul de a reface un nou col Intervenia se practica sub anestezie locala sau generala si necesita
o
Nu exista deloc inconveniente secundare grave Trebuie totui ca o sarcina ulterioara sa fie supravegheata mai mult din cauza riscului crescut de natere prematura O conizatie mare poate de asemenea sa modifice glera cervicala
si sa ( fac puin propice ptrundem spermatozoizilor la o CONJUNCTIV

136
femeie care dorete sa aib copii se procedeaz atunci la mbuntirea calitii glerei prin administrarea de estrogeni
CONJUNCTIV. Membrana tip mucoasa transparenta care acoper fata interna a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si care cptuete o parte a globului ocular (conjunctiva bulbar) SINONIM tunica
conjunctiva
Conjunctiva protejeaz globul ocular de agresiunile externe
PATOLOGIE Conjunctiva poate f. sediul diferitelor afeciuni mflamatia (conjunctivita) leziunea degenerativa (pmguecula o mica proeminenta glbuie ptengionul mgrosare membranoasa care apare cu
vrsta sau la expu nerea prelungita a ochilor la soare sau la intemperii) tumora benign sau maligna m sfrit ea poate suferi un traumatism (hemoragie subconjunctivala arsura cu sau fr simblefaron
aderenta intre cele doua foite ale conjunctivei) sau o uscciune oculara
CONJUNCTIVIT. Inflamaue a conjunctivei de origine infectioasa virala parazitara sau alergica Conjunctivitele sunt frecvente si adesea benigne
CAUZE Conjunctivitele mfectioase sunt provocate de ageni bactenem (stafilococi streptococi pneumocou) Conjunctivitele virale sunt cauzate adesea de unele adenovirusun ele pot de asemenea sa fie
imputabile unor virusuri herpeUce sau sa rezulte din afeciuni virale ca rujeola sau vancela Conjunctivitele de origine parazitara foarte rare m regiunile noastre climatice pot fi provocate de o filanoz
cauzata de parazitul african loa loa Conjunctivitele alergice uneori asociate unei blefante sau unei eczeme a pleoapelor sunt cauzate fie de unele particule aeriene (polenuri particule de praf) fie de produse
cosmetice de colire sau de lentilele de contact SIMPTOME SI SEMNE Conjunctivitele se manifesta m mod obinuit pnntr o nrosire a ochiului cu precdere m fundul sacilor conjunctivali sub pleoape fr a
exista o senzaie de durere Jena provine din mancanme sau din impresia de a avea fire de nisip sub pleoapa O conjunctivita de origine alergica se traduce pnntr o lacnmare intensa iar o conjunctivita
mfectioasa prin secreii purulente care uneori lipesc genele dimineaa la deteptare Ele sunt dezlipite cu ajutorul unei buci de vata mbibate m ser fiziologic sau m apa fiarta
TRATAMENT n cazul conjunctivitelor mfectioase tratamentul este pe baza de colire cu antibiotice adaptate germenilor m cauza Daca o conjunctivita este virala cohrele cu antiseptice si antibiotice servesc
la prevenirea suprainfectani destul de frecventa Antiviralele sunt efici ente mpotriva virusului de tip herpes Tratamentul conjunctivitelor alergice pentru a fi eficace trebuie sa priveasc m acelai timp si
simptomele si cauzele utilizarea colirelor antimflamatoni steroidiene si desensibilizarea fata de alergenul m cauza
CONN (sindrom al lui) Sindrom legat de o hipersecretie de aldosteron de ctre un adenom (tumora benigna) al uneia dintre glandele corticosuprarenale
Sindromul lui Conn o boala rara este de doua ori mai frecvent la femei dect la brbai
Hipersecretia de aldosteron antreneaz o hipertensiune arteriala si o hipokaliemie (scderea nivelului sangvin de potasiu) de importanta variabila Hipertensiunea arteriala poate fi moderata sau foarte severa
nsoita de dureri de cap sau de o atingere a vascularizarn retiniene apreciata prin examenul fundului de ochi Se mai manifesta crampe c astenie tulburri ale ritmului cardiac sau o polidipsie (sete excesiva)
cu poliune
TRATAMENT Tratamentul medical cu antialdosterom permite normalizarea presiunii arteriale si nivelului de potasiu sangvin nainte de ablatia adenomului care pune capt acestor tulburri
CONSANGVINITATE. Existenta a unei legaturi de nrudire intre doi indivizi
Un mare grad de consangvinitate mtr un cuplu creste m mod important probabilitatea de apariie a unei afeciuni ereditare recesive la copiii cuplului In fapt aceste boli nu pot sa se manifeste la un subiect
dect atunci cnd cele doua gene purttoare ale bolii una transmisa de ctre tata alta transmisa de ctre mama sunt prezente pe o pereche de cromozomi omologi
CONSTIPATIE. Emisie anormal de rara a scaunelor
Nu exista un ritm normal de defecare frecventa medie a scaunelor fund dup individ de la doua pe zi la trei pe sptmna De asemenea nu se vorbete de constipatie dect daca este vorba de mai puin de
trei scaune pe sptmna
DIFERITE TIPURI DE CONSTIPATIE Mecanismele puse m joc sunt diferite Unele constipatn sunt consecina unei ncetineli a naintam fecalelor in lungul cadrului colic In alte cazuri aceasta naintare este
normala dar exista tulburri de evacuare din cauza unei proaste funcionari a rectului si anusului Constipatia poate fi ocazionala pro vocala de un zcut la pat de o febra de un regim restrictiv de
medicamente care ncetinesc tranzitul de o sarcina de o cltorie etc sau poate fi cronica si permanenta
CAUZE Daca sunt scoase din discuie cazurile rare legate de o boala organica (cancer boala mflamatorie) majoritatea consUpatulor sunt pur funcionale nefimd gsita nici o cauza organica In majoritatea
cazurilor este sunt favorizate de alimentaia occidentala sraca m fibre de sedentarism si de stres
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Se fac mai multe mves tigatn doar pentru constipatnle aprute recent o analiza clinica a situaiei digestive conduce cel mai frecvent la diagnosticul de constipatie
funcionala benigna Atunci trebuie convins pacientul ca nu este vorba de o boala m adevratul sens al cuvntului si ca rrirea scaunelor nu 137
CONTAGIUNE
implic nici un pericol nici intoxicaia prin fecale nici riscul de ocluzie intestinala sau de cretere m greutate (un scaun cntrete aproximativ 100 grame) Tratamentul consta m adoptarea unor reguli de igiena a vieii o
alimentaie vnata cupnnzand o proporie suficienta de fibre alimentare (tarate fasole verde faina integrala telma ) cruditi si fructe practicarea unui exerciiu fizic etc Utilizarea laxativelor ca automedicatie nu se recomanda
daca acestea sunt prescrise de medic aceasta se face m mod limitat pentru a evita efectele lor nocive diaree dependenta crampe intestinale flatulenta
CONTAGIUNE. Transmitere a unei b( li de la un subiect atins la un subiect sntos
Acest termen nu se aplica dect cazurilor in care germenele este transmis fie de ctre un animal (atunci se vorbete de o antropozoonoza sau de o zoonoza) fie pnntr o transfuzie sangvina
Perioada de contagiune este cea a excreiei si a impras tieru germenilor bolii de ctre bolnav ea este variabila dup
bacteriene atunci cnd subiectul bolnav ia un antibiotic
Independent de gradul de contagiune se deosebesc doua tipuri de transmitere
CONTAGIUNEA BOLILOR
Boala
Durata medie
Perioada de contagiune
Durata obinuit a
Evictia bolnavului
de incubare
bolii
D.ftene

2 la 7 zile

De la contaminarea cu bacilul
pana la dispariia Iui
accelerata de antibiotic

1 luna

30 de zile dup
vindecare sau dup
doua prelevri negative
fcute la interval de 8
zile

Febra tifoida

9 la 21 de z le

De la 2 zile naintea apariiei


simptomelor pana ce
prelevrile bacteriologice
sunt negative

1 luna

Pana la vindecare

Impetigo

Cteva zile

Atta vreme cat leziunile


cutanate nu sunt vindecate

4 sau 5 zile daca boala Pana la vindecare


e tratata

Meningita cu
memngococ

4 sau 5 zile

Cteva zile (durata este


scurtata de luarea de
antibiotic)

12 zile

Pana la vindecare

Oreion

8 la 21 zile

Cu 3 zile naintea umflri


parotidelor pana Ia di par tia
simptomelor

7 la K) 7 le

Pana la vindecare

Poliomielita

7 la 14 zile

Pana la dispari! a v rusului


din scaune cu un risc maxim
m prima sptmna

1 sptmna pentru
faza acuta

Pana la dispariia
virusului din scaune

Rubeola

8 la 15 zile

De la 5 zile nainte pana la 5


zile dup erupie

I la 3 zile

Pana la vindecare

Rujeola

K) la 147ile

De la 6 zile m nte pana la 5


zile dup erupt e

10 la 15 ?ile

Pana la vindecare

Scarlatma

3 la 8 zile

Pe te aa durata febrei i
erupiei

3 pana la 5 7ile daca


boala e tratata

Pana la prezentarea
unui certificat care
atest un tratament
adecvat

Tuse
convulsiva

In jur de 8 zile

De la 6 zile naintea chintelor


de tuse pana la 5 sptmni
dup apariia simptomelor

1 luna si mai bine

30 de zile socotind de
la nceputul bolii

Vancela

14 zile

De la o zi m nte pana la 7
zile dup erupie

8 pana la 10 zile

Pana la vindecare

CONTENTE
138
mContagiunedirecta se face in principal pe cale aeriana (in cursul vorbitului tusitului strnutului rujeola vancela gripa) prin snge sau prin sperma infectata (SIDA) sau prin contact cutanat (scarlatma herpes genital scabie
pediculoza)
Contagiunea indirecta se face m principal prin intermediul mbrcmintei sau lenjeriei de pat (pduchi) al apelor sau al materiilor de eliminare (fecale urma) infectate Astfel m cazul unor boli ca hepatitele A si E holera
amibiaza si enterovirozele ca poliomielita este implicat un ciclu de contagiune orofecal
Utilizarea vaccinurilor si antibioticelor a redus consi derabil problemele contagiunii iar astzi este repusa m discuie problema izolrii bolnavului practica privita m mod tradiional ca singurul mijloc eficace de a lupta mpotriva
extindem infeciilor Mai persista nc masurile de cvictie colara pentru unele boli ce ntagioase (vezi tabelul din pagina anterioara)
CONTENTIE. Procedeu terapeutic care permite imobilizarea unui membru exercitarea unei compresiuni asupra esuturilor sau protejarea unui bolnav agitat
In psihiatrie contentia servete Ia mpiedicarea unor bolnavi prea agitai sau violeni sa se automutileze sau sa rneasc pe cineva din jur
In traumatolt gie contentia servete la imobil zarea fracturilor entorselor sau luxatnlor Ea mai este practicata in timpul accidentelor tendmoase si musculare cele mai benigne sau preventiv m practicarea unui sport TEHNICA
In psihiatrie contentia prin cmaa de fora nu se mai practica n caz de agitaie extrema ateptnd ca neur) lepticele sa si fac efectul b( Inavul este protejat de acei dente cu legaturi suple aplicate la ncheieturile minilor si la
glezne

In traumatologie contentia face apel la chirurgie sau la diferite materiale gips gutiera bandaj In acest ultim caz se disting doua procedee
contentia adeziva sau strappmg este realizata cu benzi adezive elastice sau nu dup patologia m cauza ea permite o imobilizare relativa a unei articulaii o reducere a durerilor si a edemului
contentia neadeziva este mai puin utilizata Benzile elastice sunt ntrebuinare pentru comprimarea unei efuzi uni sangvine (hematom) pentru imobilizarea provizorie a unei articulaii sau m caz de alergie la contentnle
adezive Benzile neelastice sunt utilizate pentru meninerea unui membru mtr o poziie buna ( earfa m ateptarea ajungem la spital m caz de luxatie a umrului de exemplu)
Centurile de contentie abdominala sunt destinate sa mpiedice ieirea in exterior a eventratnlor si herniilor dar rolul lor real este deosebit de discutat
CONTRACEPTIE. Metoda care vizeaz de o maniera reversibila si temporara evitarea fecundatiei unui ovul de
ctre un spermatozoid sau in caz ca fecundatia a avut loc evitarea mdatiei oului fecundat
DIFERITE TIPURI DE CONTRACEPTIE Contraceptia utilizeaz m prezent patru tipuri de aciuni mijloacele mecanice (prezervative diafragme) metodele chimice (creme burei ovule spermicide) dispozitivele intrauterine
(sterilele) metodele hormonale (contraceptia estroproges tativa si pilula de a doua zi) Acestora li se adaug metodele /ise naturale bazate pe abstinenta periodica in timpul celei de a doua pri a ciclului Eficacitatea acestor
metode diferite este msurata prin indicele lui PearI un indice cu valoarea 3 semnifica faptul ca se constata 3 sarcini la 100 femei care au util za respectiva metoda timp de un an
Nu este necesar sa se ntrerup contraceptia cu cteva luni nainte cu scopul de a avea un copil concepia poate avea k c m luna urmtoare opririi contraceptiei stand ca fecunditatea este njur de 25% pe ciclu si pe cuplu Dup
natere o metoda contraceptiva trebuie aplicata ncepnd cu a 25 a zi deoarece o ovulatie poate sa se produc fie ca femeia alpteaz fie ca nu
Mijloacele mecanice Fste v rba de metode care v zeaza interpunerea unui obstacol intre ovul si sper matozoid
Prezervativele (masculine si m unele tari feminine) se gsesc m vnzare libera si asigura o buna protecie cu condiia sa fie utilizate corect ceea ce presupune ndeosebi schimbarea prezervativului masculin la fiecare nou
raport sexual Unele prezervative masculine sunt unse cu un produs spermicid Indicele lui PearI al prezervativelor masculine este estimat intre l si 5 Ele constituie m plus cea mai buna protecie mpotriva bolilor cu transmisie
sexuala m particular SIDA
Diafragmele care se folosesc de preferina asociate cu un produs spermicid pot conferi o buna protecie fata de sarcina Indicele lui PearI variaz intre l 4 si 5 Formate
n principal dmtr o membrana supla care se aplica pe colul uterm ele trebuie sa fie adaptate la particularitile anato mice ale utilizatoarei Alegerea dimensiunii si utilizarea lor presupun o consultaie prealabila la un ginecolog si
o supraveghere medicala
Metodele Chimice Aceste metode constau m aplicarea locala de produse spermicide
Ovulele cremele >( bureii \permicm acioneaz prin distrugerea spermatozoizilor In scopul de a le creste efica citatea ele nu trebuie sa fie folosite singure ci m asociere cu barierele mecanice
Dispozitivele intrauterine (D l U) Acestea implica introducerea m uter a unui corp strin care poseda o anumita putere spermicida si mpiedica m plus o eventuala mdatie a oului din cauza alteram microscopice a mucoasei
uterme pe care o provoac
Sleriletele cu cupru au o durata de aciune de 4 pana la 5 am si indicele lui PearI este cuprins intre O 3 si 2 Implantarea unui sterilei nu se poate face dect m mediu CONTRAINDICATE
medical si trebuie sa fie obiectul unei supravegheri riguroase In cazul dorinei de d purta o sarcina dispozitivul intrauterin este retras fr dificultate de ctre medicul ginecolog Dispozitivele intrauterine sunt contraindicate
pentru femeile care n au avut nici un copil pentru cele care au avut deja salpingite (infecii ale trompelor) sau sarcini extrauterme din cauza riscului de infecie genitala superioar pe care l antreneaz si a frecventei celei mai
mari a sarcinilor extrauterme la femeile care poarta sterilei In plus aceste dispozitive pot provoca dureri pelviene hemoragii sau o perforaie utenna se poate ntmpla ca aceste dispozitive sa fie expulzate spontan
Sterilelul de a doua zi pus in termen de 7 zile care urmeaz unui raport sexual are o foarte buna eficacitate
Metodele hormonale Aceste metode acioneaz concomitent pentru inhibarea ovulatiei (acionnd asupra hipofizei care nu mai elibereaz gonadotrofme) si prin modificarea mucoasei uterme si a glerei cervicale (care
mpiedica trecerea spermatozoizilor)
Pilula contraceptiva exista sub trei forme cea mai obinuit consta m administrarea zilnica de estrogen si progestativ simultan si in doze fixe (pilula combinata normodozata sau rmmdozata) mult mai puin frecventa este
administrarea estrogenului singur apoi a doi hormoni cu dozri variabile dup faza ciclului (pilula secveniala) m sfrit m caz de contramdicatie fata de unul dintre aceste dou tipuri de pilule estroprogestative este posibil sa se
ia un progestativ singur eventual m doze mici (micropilula) Practicate m mod riguros aceste metode contraceptive sunt extrem de eficace indicele lui Pearl este apropiat de O Pilulele cele mai recente sunt progestativele de
generaia a treia asociate cu doze de estroj,eni din ce m ce mai slabe
Pilulele pot fi contraindicate m urmtoarele cazuri vrst mai mare de 40 de am tabagism patologie cardio vascular canceroasa ginecologica hepatica Dei bine tolerate m general pilulele pot antrena diferite efecte nedorite boli
cardiovasculare (flebita hipertensiune ) diabet exces de colesterol Aceste efecte sunt stpnite m mare parte prmtr o supraveghere regulata
Pilula de a doua zi mpiedica mdatia oului m caz de raport sexual fr contraceptie si presupus fecundant Aceasta metod const in luarea la aproximativ 24 de ore dup raportul sexual de dou ori a cate doua pilule speciale
care antreneaz o hemoragie Aceasta priza medicamentoasa nu se poate face dect sub control medical strict
Metodele naturale
Metoda temperaturilor consta m abinerea de la orice raport sexual pana cnd valoarea temperaturii timp de trei zile m ir semnifica faptul ca nu exista vreun risc de fecundare Curba temperaturii luata m fiecare zi la aceeai
or dimineaa la trezire reflecta m absenta oncarei afeciuni febrile diferitele sUdu ale ciclului mtr o pruna faza m care temperatura se situeaz sub valoarea de 37 C urmeaz o faz m platou deasupra valoni de 37 C (efectul pro
gesteronului secretat de corpul galben) care ncepe aproxi
mativ m jurul celei de a 14 a zile a ciclului (ovulatia) si se termina cu scurgerile menstruale Chiar naintea decalajului termic curba atinge punctul sau cel mai de jos denumit nadar Aceasta metoda are inconvenientul de a fi
constrngtoare si de a prezenta un mare numr de eecuri Ea este convenabila mai ales pentru cuplurile care doresc sa spatieze naterile fr a se teme de o sarcina -> OGINO KNAUS (metoda lui) PREZERVATIV STERILEI
CONTRACTUR. Contracie a unui muchi al sche Ierului spontana durabila si dureroasa survenmd m absenta oricrei leziuni anatomice
CONTRACIE UTERIN. ncordare intermitenta a muchiului utenn in timpul naterii
Contraciile ritmice si mai mult sau mai puin dureroase ale uterului anuna m mod normal nceputul travaliului de natere Mecanismul lor de declanare probabil hormonal (ocitocina) este mea necunoscut Contraciile cresc m
intensitate si in frecventa pe toata durata travaliului antrennd mai nti tergerea apoi dilatarea colului utenn si m sfrit expulzia ftului si a placentei Trebuie sa facem o distincie intre aceste contracii adevrate care anuna
naterea si contraciile lui Braxton Hicks care sunt adesea perceptibile ncepnd cu luna a 6 a de sarcina dar care nu sunt dureroase si nu antreneaz modificarea colului utenn
CAUZE O contractura poate fi provocata de un mare numr de boli mfectioase Astfel tetanosul provoac contracturi generalizate o reacie la o mtatie inflamatone locala explica contractura coloanei vertebrale m cursul
meningitelor Contracturile survin de asemenea m cursul unor intoxicaii cu stricnina de exemplu m unele boli ale sistemului nervos central (paralizii) sau m isterie nsui muchiul este direct atins m caz de miozita (mflamatia
muchilor) sau de surmenaj muscular
SIMPTOME SI SEMNE O contractura poate fi permanenta sau tranzitorie (crampa) La palpare muchiul este tare si dureros
TRATAMENT SI PREVENIRE Odihna si aplicarea de comprese reci sunt asociate la nevoie cu masaje si cu kmeziterapie precum si cu medicamente m caz de durere intensa (analgezice decontracturante musculare sau
miorelaxante antnnflamatoare)
Contracturile consecutive unui efort sportiv prea mare m raport cu nivelul de antrenament pot fi prevenite res pectarea regulilor de nclzire progresiva adaptarea efor tului la gradul de antrenament ncetarea practicam sportului
timp de 7 pana la 14 zile dup o prima contractura -* CRAMPA
CONTRAINDICATIE. Condiie care face inaplicabil un act medical CONTROL AL NATERILOR

140
O contramdicatie decurge din starea bolnavului si inter zice un tratament medicamentos o intervenie chirurgicala sau un examen complementar
CONTROL AL NATERILOR. Sistem medical aflat sub control legislativ aplicat mtr < tara pentru d fav n/a dezvoltarea contraceptiei
n tarile occidentale contraceptia si avortul erau con siderale subiecte tabu nainte de anul 1965 Guvernele se tem de conflictele morale si politice pe care legislaia unor astfel de acte le ar putea genera m pofida atitudinii mai
curnd favorabile a opiniei publice Astzi prezervativele se gsesc m vnzare libera (gratuite m Italia si Redatul Unit) m timp ce vnzarea pilulelor si stenletelor se face sub prescripie medicala Sterilizarea este autorizata m
SUA Danemarca Marea Britanic dar nu este reglementata nici m Belgia nici in Frana nici m Italia (m aceste ultime doua tari totui ea poate fi contestata legea mter/icand mui larea trupului ) Legislaia privind avorturile
variaz dup tar interzisa m Polonia Spania si Irlanda practica ntreruperii de sarcina este autorizata m Frana Anglia Elveia si Suedia de exemplu dar ea continua sa ridice la ora actuala multe contestri m SUA Canada si
Germania
CONTUZIE. VanaUie provocata de o lovitura fr ruperea pielii si fr fracturarea oaselor
O contuzie poate fi de o gravitate variabila si poate fi nsoita de hematoame si de leziuni interne
CONVALESCENT. Perioada de tranziie dintre sfar situl unei boli si al tratamentului ei si revenirea bolnavului la o buna sntate psihica si fizica
CONVULSII. Contracii brute si involuntare ale mus chilor si care survin in crize
CAUZE Natura cauzei gsite cnd ea poate exista van aza febra sau deshidratare la sugar traumatism cranian infecie (meningita encefalita) accident vascular cerebral tumor mtracramana tulburare metabolica (scderea
nivelului sangvin al glucozei sau calciului) intoxicaie (alcool oxid de carbon medicament)
S1MPTOMESI SEMNE Termenul de convulsii se refera m general la fenomene musculare generalizate la ntregul corp zise clonice secuse micri sacadate ale membrelor fetei si ochilor Fenomenele zise tonice se traduc la
rndul lor prmtr o redoare intensa a corpului si pot fi asociate manifestrilor precedente in cursul aceleiai crize Exista si o pierdere a stm de contienta cel puin m cursul crizelor generalizate Se vorbete de epilepsie atunci
cnd crizele au o tendina de a recidiva in decurs de mai multe luni sau de mai muli am fie ca este sau nu cunoscuta cauza lor La un sugar convulsiile impun o spitalizare cu se pul de a ti daca este vorba de o cauza
ntmpltoare sau de nceputul unei epilepsii
TRATAMENT In afara suprimam unei eventuale cauze tratamentul se face uneori cu diazepam (prin injecii mtramusculare sau pe cale mtrarectala) m timpul crizei La nevoie diazepamul si alte anttepileptice (fenobarbitalul
etc ) administrate pe cale orala previn recidivele pe termen lung
Convulsiile febrile ale copilului Convulsiile pricinuite de febra se produc doar la copiii sub 5 am cel mai des nainte de 2 am Febra este ntotdeauna destul de ridicata mai mare de 38 C
Convulsiile febrile sunt de scurta durata sub 2-3 minute Examinarea copilului arata ca dezvoltarea psihomotone este normala si ca sistemul nervos nu este atins Totui de cele mai multe ori spitalizarea este indicata cu scopul de
a nltura suspiciunea unei cauze grave subiacente m particular o meningita
Unele criterii indica faptul ca exista pentru copil un risc mare de recidiva m decursul unui alt puseu febril aceste criterii sunt o ntrziere psihomotone o anomalie a exa menului neurologic o vrsta sub 9 luni convulsii prelun
gite antecedente familiale de convulsii febrile In ce privete riscul ulterior de epilepsie (persistenta convulsiilor pe durata lunj,a chiar fr febra) acesta este foarte mic sub 2%
Tratamentul convulsiilor febrile nu difer de cel al altor tipuri de convulsii diazepam cel mai bine pe cale intra rectala Uneori se da un tratament preventiv continuu pana la vrsta de 5 ani daca exista un factor de risc
COOLEY (anemie a lui) Forma grava si homozigota de talasemie boala genetica a sngelui caracterizata prin prezenta unei hemoglobme de tip fetal m snge SINONIM betatala emie htmt zi, ia
COORDONARE. Totalitate a mecanismelor nervoase care asigura in fiecare moment coordonarea contraciilor si decontractnlor diferiilor muchi ai scheletului
Coordonarea presupune intervenia mai multor orgams me Caile nervoase aduc informaiile Ia encefal de la caile sensibilitii profunde (poziia articulaiilor gradul de tensio nare a muchilor) ale sensibilitii tactile ale vedem
ale echilibrului Sisteme motoare comunica m sens invers instruciunile encefalului comandnd contraciile musculare caile piramidale care vin de la cortexul cerebral transmit micrile voluntare iar caile extrapiramidale
transmit pozi tnle si ajuta micarea voluntara Controlul acestui ansamblu este realizat de creierul mic
COPIL ALBASTRU. - CARDIOPATIE
COPILRIE. Perioada a vieii ce se situeaz intre natere si pubertate care caracterizeaz o fiina umana pe calea dezvoltam sale
Stadiile copilriei Copilria cuprinde mai multe stadii succesive perioada neonatala prima copilrie si cea de a doua copilrie 141

CORD
9 Perioada neonatal adic \ladiul de nou nucul nepe de la natere pana m a 28 a zi a vietn si debuteaz pnntr o perioada de adaptare la viata cxtrautenna (din ziua nti pana m ziua a 7 a) m timpul creia copilul ar putea fi expus m mod deosebit la
patologii ca anoxia (lipsa oxigenam a creierului m special) Aceasta perioada este de asemenea cea m care se pot descoperi eventuale anomalii unele dintre ele fiind sistematic depistate (fenilcetonuna hipotiroidia) Prima copilrie caracterizeaz copilul
a crui vrsta se gsete intre 29 zile si 2 ani Aceasta este o perioada de dezvoltare intensa a tuturor orcanelor si in particular a creierului Achiziiile psihomotoru sunt rapide In timpul acestei faze de adaptare imunitara copilul trebuie sa fac fat
multiplelor agresiuni mfectioase al cror obiect l constituie (mai ales virale uneori bacteriene) Patologia mfectioasa constituie astfel primul motiv de consultare a sugarilor In timpul acestei perioade este recomandat sa se procedeze la depistarea
eventualelor tulburri auditive sau vizuale
UCopilna a doua se situeaz intre 2 si 12 am Viteza de cretere este mai mica (m jur de 5 cm pe an) si achiziiile copilului se situeaz m esena m domeniul sociocultural Se pot distinge vrsta precolara (2 6 am) si vrsta colara (6-12 am) faza in
timpul creia se lrgesc si se perfec ioneaza cunotinele
COPROCULTUR. Examen bacteriologic al scaunelor O coprocultura se practica m caz de dizenterie de diaree febril si de diaree survenmd mtr un context epidemic pentru a caut germenii responsabili de afeciune Examenul trebuie sa fie efectuat
pe scaunul proaspt emis si naintea oricrui tratament cu antibiotic
COPROLALIE. Impuls de a profera termeni obsceni de natur scatologica sau sexuala
COPROLIT. Fragment de materie fecala ntrit si calci ficat care ia aspectul unei pietricele SINONIM calcul stercoral
Coprohtn pot sa fie localizai m apendice sau mtr un diverticul colic provocnd uneori o apendicita sau o diverticulita
COPROFAGIE. Consumare de matern fecale
Aceast tendina este dovada unei regresn la un stadiu infantil primitiv (sadic anal si sadic oral) care se observa la demeni (gatism) la schizofrenici la handicapaii mm tali uneori la maniaci si la unu perveri La copilul de vrsta mic acest gen de
manifestare cel mai des minim si trector nu prezint un caracter patologic
CORD. Organ musculos cavitar situat m partea mediana stnga a toracelui intre cei doi plmni care asigura circulaia sangvina m corp mulumit contraciilor sale regulate SINONIM mima
STRUCTURA Inima se compune din 4 caviti coninute mtr un nveli pencardul doua auricule si doua ventricule fiecare auricul fund separat de ventriculul subiacent pnntr o valvula la dreapta valvula tncuspida constituit din 3 valve la stan ca valvula
mitrala constituita din doua valve Valvele se insera pe peretele ventriculului cores punzator prin cordaje legate de protuberantele musculare numite stlpi
Inima dreapta care asociaz auriculul drept si ventriculul drept are misiunea sa propulseze sngele dezoxigenat prin artera pulmonara si ramurile sale pana m plmni (mica circulaie)
Inima \lan,a care asociaz auriculul stng si ventriculul stng culege sngele oxigenat care vine de la plmni si l propulseaz prin aorta si ramurile ei m tot organismul (marea circulaie)
M Auriculele primesc sngele dezoxigenat prin intermediul venelor cave inferioara si superioara pentru auriculul drept si sngele oxigenat de la cele 4 vene pulmonare pentru auriculul stng Auriculele sunt separate pnntr o membrana septul
mterauncular
Ventriculele trimit sngele m artere Cel drept triunghiular si mai puin gros comunica cu artera pulmonara de care este separat prin valvula pulmonara formata din 3 valvule sigmoide Ventriculul stng de forma ovoida si mai gros dect cel drept
comunica cu aorta de care este separat prin valvula aortica compusa din 3 valve sigmoide Ventriculele sunt separate pnntr o membrana musculara septul mtcrventncular
Peretele cardiac cuprinde 3 straturi endocardul care tapiseaz interiorul cavitilor miocardul care constituie muchiul cardiac m sine pencardul un fel de sac amplasat in jurul inimii
FIZIOLOGIE Aportul sangvin ctre muchiul cardiac este asigurat de ctre arterele coronare care iau natere la partea iniiala a aortei toracice ntoarcerea sngelui venos coro nar este asigurata de ctre vene care se aduna pentru a forma sinusul coronar
si se mbina cu auriculul drept Sngele venos sosete m auriculul drept prin venele cave apoi ptrunde m ventriculul drept El este ejectat atunci ctre artera pulmonara cu o frecventa de 70 pulsatil pe minut Dup mbogirea cu oxigen m plmni
sngele se ntoarce la mima prin venele pulmonare Atunci el trece din auriculul stng in ventriculul stng apoi este ejectat m circulaia arteriala prin intermediul aortei si al ramurilor sale Inima este un organ contracii micrile sale sunt Oenerate si se
propaga mulumit esutului nodal pe care l am putea compara cu un circuit electric Acesta cuprinde nodul smusal situai m auriculul drept care comanda Irccventa cardiaca si nodul aunculoventncular plasat la jonciunea auriculelor si ventriculelor
prelungit spre cele doua ventricule prin fasciculul lui His si ramificaiile sale care permit trecerea influxului spre ventricule Funcionarea esutului nodal este influenat de ctre sistemul nervos CORD ARTIFICIAL

142
vegetativ si de ctre catecolarmne (adrenalina noradrena lina dopamma)
CORD ARTIFICIAL. Dispozitiv implantat m torace m locul ventriculelor
Prin extensie acest termen poate desemna procedeele de asistenta ventriculara stnga
n prezent cordul artificial se utilizeaz m ateptarea unei grefe cardiace El este constituit din pungi de plastic animate cu energie obinut pe cale pneumatica -> GREFA DE CORD
CORD PULMONAR. Orice tulburare privind partea
dreapta a inimii m esena ventriculul cauzata de o afecti
unea pulmonara
SIMPTOME SI SEMNE Este vorba de semne clinice de
insuficienta cardiaca dreapta si anume o cretere m volum
a ficatului o hipertensiune venoasa edeme ale membrelor
inferioare
EVOLUIE Dup tratament tulburrile legate de cordul pulmonar acut pot disprea fr sechele In schimb m cordul pulmonar cronic evoluia merge ctre o agravare progresiva prin pusee paralele ctre boala pulmonara
TRATAMENT Tratamentul este cel al cauzei si consta m utilizarea de anticoagulante m embolia pulmonara si de antibiotice cu ocazia infeciilor bronsice Uneori este indicat un tratament diuretic trebuie tratata si o eventuala
anomalie a ritmului cardiac Oxigenoterapia prescrisa in embolia pulmonara trebuie supravegheata m mod deosebit la persoanele suferind de insuficienta respiratorie deoarece hipoxia (micorarea nivelului de oxigen in esuturi)
a devenit la aceti bolnavi principalul stimulent al centrului de comanda respiratorie
CORDON OMBILICAL. Structura tubulara conjunctiva ce conine vasele care leag ftul de placenta asigurandu un aport de oxigen si de elemente nutritive ce provin din sngele mamei
Cordonul ombilical se prezint ca un cordon rsucit lung intre 40 si 60 centimetri si larg de l pana la 2 ceni metri
PATOLOGIE Accidentele sau anomaliile cordonului ombilical sunt deosebit de grave deoarece ele risca sa ntrerup aportul sangvin ctre ft Nodurile cordonului de exemplu pot antrena moartea ftului in utero In timpul
travaliului compresia cordonului se traduce prin ncetinirile cardiace ale ftului care pot impune o extracie rapida cu forcepsul daca exista o dilatatie suficienta a colului sau prin cezariana
CORDON SPERMATIC. Cordon fibros care leag cavitatea abdominala de epididim si de testicul
Cordonul spermatic cuprinde toate elementele vasculare nervoase si funcionale destinate epididimului si testiculului
canalul deferent vasele spermatice si deferentiaie filetele nervoase si ligamentul lui Cloquet
CORDOTOMIE. Secionarea chirurgicala a fasciculelor de fibre nervoase senzitive ale maduvei spinrii efectuata cu o intenie analgezica
Cordotomia are indicaii foarte precise dureri intense (adesea de origine canceroasa) care sunt localizate m partea inferioara a trunchiului sau in membrele inferioare si rezist la cele mai puternice analgezice
COREE. Sindrom acut sau cronic caracterizat prin apariia unor micri involuntare de un tip special scurte rapide ne regulate si predominnd la rdcina membrelor (umr sold) Cauzele acestui sindrom sunt numeroase
inflamatorii vasculare tumorale endocrine toxice (oxid de carbon alcool) sau medicamentoase (pilule contraceptive anti epileptice) Coreea este caracteristica pentru doua boli coreea lui Huntmgton si coreea lui Sydenham cea de
a doua cunoscuta mai obinuit sub numele de dansul St Guy a disprut astzi ca urmare a folosim antibioticelor -* HUNTINGTON (coree a lui) SYDENHAM (coree a lui)
COREOATETOZ. Stare caracterizata prin micri intermediare intre micrile coreeice obinuite si micrile atetozice mai lente mai puin ample afectnd extremitile membrelor dnd adesea o impresie generala de reptatie
(tarare)
CORIOCARCINOM. Tumora maligna rara care se dezvolta m uter pornind de la placenta dup o sarcina sau la brbat m testicul SINONIM cari epitehom
CORIOEPITELIOM. - CORIOCARCINOM
CORIZA. Rimta acuta de origine mfectioasa sau nu SINONIM guturai
Conza este una dintre afeciunile cele mai rspndite ntreaga populaie este afectata m fiecare an cu frecvente variabile (m medie 6 pana la IO episoade la copil 2 pana la 4 episoade la adult) Ea este cel mai des de origine virala
si foarte contagioasa de aproape
SIMPTOME SI SEMNE
Coma mfectioa\a de origine virala debuteaz cu curbatun o stare de oboseala picaturi sau arsuri m nas urmate de o obstrucie nazala bilaterala de o nnoree apoasa si de strnuturi m salve adesea nsoite de o tuse Exami
narea foselor nazale arata o mucoasa inflamata si sensibila Complicaiile sunt frecvente mai ales la copii sub forma unei otite medii acute sau a unei bronite
Coma spasmodica caracterizata prin crize de strnuturi deosebit de numeroase este de natura alergica (febra fnului) Ea se declaneaz cel mai des primvara traducnd o reacie alergica la polenuri Crizele de strnuturi sunt

143
COROIDIT
uneon acompaniate de dureri de cap de picaturi m ochi si ale lanngelui de obstrucie nazala
TRATAMENT
Coma mfemoa^a evolueaz favorabil m general de la sine m majoritatea cazurilor Nu exista vreun tratament care s fi fcut dovada unei eficaciti reale Esena tratamentului este pur simptomatica si vizeaz ameliorarea
scurgem Inhalarea vaporilor calzi este susceptibila sa suspende muli plicarea virala La copil se practica dezobstruarea foselor nazale prin splarea cu aer fiziologic si suflarea nasului
Coriza spasmodic sau febra fnului d spare spontan atunci cnd pacientul e scos de sub aciunea agentulu alergen Simptomele pot fi tratate prin administrarea de antihistarrunice sau de corticosteroui fenomenul alergic m
sine putnd ceda la o desensibilizare
CORN CUTANAT. Excrescena tare de culoare cenuie sau bruna localizata pe fata sau pe mini cel mai des la subiecii m vrsta
Un corn cutanat se traduce pnntr o proeminenta m forma de piramida care creste lent si poate msura pana la doi centimetri El este tratat pnntr o ablatie chirurgicala urmata de un examen histologic pentru a verifica absenta
unui cancer subiacent
CORNEE. Membrana fibroasa si transparenta inserata m sclerotica (albul ochiului) care constituie partea anterioara a globului ocular
FIZIOLOGIE Corneea intervine m procesul de refracie formnd primul dioptru (lentila) pe traiectul ra/elor lumi noase Ea are de asemenea un rol protector pentru ochi PATOLOGIE Aceasta variaz dup ptura celulara imph
cat De asemenea exista malformaii congenitale ale corneei
m Atingerile epitehului sunt keratitele (inflamatnle corneei) Originea lor este traumatica (ulceraii plgi u rp strini arsuri ndeosebi prin agent chimic sau arc electric) sau infectioasa (abces herpes) Uscciunea oculara poate de
asemenea sa cauzeze o keratita Tratamentul face apel la medicamente antnnfectioase locale la cicatrizante corneene si in caz de dureri importante la colire cicloplegice care permit punerea m repaus a corpului ciliar m Atingerile
stromei sunt m principal de origine traumatica (afectarea profunda a corneei prin edem plaga arsura) si distrofic (keracon anomalie a colagenului cornean) Tratamentul lor face apel la antnnflamatoare locale sau generale in caz
de edem De asemenea se poate recurge la keratoplastie (grefa)
fAtingente endoehului sunt in principal distrofice E vorba m principal de distrofia endoepitehala a lui Fuchs sau carnea guiat (diminuarea densitii celulare a endo telmlui) descoperita m mod obinuit m cursul unui examen
itic Doar o keratoplastie poate remedia boala
Malformaiile congenitale sunt megalocorneea (mrirea diametrului cornean) cel mai des glaucomul congenital si microcorneea (ngustarea diametrului cornean) asociata de obicei cu microftalmia
CORNUL SECAREI (derivai din) Derivai sintetici ai unei ciuperci parazite a cerealelor cornul secarei sau Clauteps purpurea utilizai ca medicament
INDICAII Acestea sunt variate migrena (ergotarruna si d hidroergotamma) tratamentul bolii lui Parkmson (bromo cnptina hsurida) ca nlocuitor pentru levodopa in stadiul tardiv al bolii consecinele hiperprolactmerruei
(creterea secreiei de prolactina de ctre glanda hipofiza) tulburri ale ciclului menstrual sterilitatea sau galactoreea (scurgerea patologica de lapte) la femeie gmecomastia (hipertrofia mamelelor) sau impotenta la brbat
(bromocnptma hsu rida) hemoragiile dup o natere sau dup un avort (metilergometrma)
EFECTE SECUNDARE Administrarea de derivai din cornul secarei comporta un risc de ergotism mergnd pana la a prove ca o gangrena a extremitilor membrelor inferioare Acest risc este crescut m caz de asociere cu un
antibiotic din grupa macrohdelor aceasta asociere este deci contraindicata
COROAN DENTAR. Parte de dinte acoperita de smal dentar care iese total din maxilar
Prin extensie se vorbete de coroana protetica pentru a desemna o coroana artificiala elaborata de chirurgul dentist cu sec pul de a acoperi coroana naturala m caz de leziune importanta (cane fractura a dintelui) sau de culoare
anormala a acesteia In funcie de amplasarea dintelui sau de exigentele estetice ale pacientului coroana aleasa poate fi confecionat din ceramica sau din metal
COROIDIT. Inflamatie a coroidei (membrana ochiului situata intre retina si sclerotica) SINONIM uveitd
SIMPTOME SI SEMNE O coroidita se manifesta m principal pnntr o scdere a acuitii vizuale fr mrosire si fr durere oculara Uneon acuitatea vizuala este pstrata si pacientul semnaleaz percepia unei pete mai
ntunecate care nu se mica o data cu micrile globului ocular In sfrit cnd ea rezulta dmtr o toxoplasmoza congenital coroidita este adesea neobservabila la natere un focar (zona inflamatone limitata) corioretiman nu apare
atunci dect la pubertate
DIAGNOSTIC SI EVOLUIE Diagnosticul se bazeaz pe examenul fundului de ochi Dozarea anticorpilor antitoxo plasmatici m umoarea apoasa mult mai muli dect m ser permite de asemenea identificarea coroiditei cauzata
de toxoplasmo/a CORONAR

144
Gravitatea bolii depinde de atingerea matulei dat aceasta este afectat, scderea vederii este imediat si ireversibil
TRATAMENT Acesta este n primul rnd cel al bolii care provoac coroidita Astfel n cadrul unei toxoplasmoze tratamentul coroiditei trebuie s fie precedat de un trata rnent antiparazitar Antllnflamatoarele corticosteroidicne
pot fi folosite n continuare n doze puternice
CORONAR (arter, ven) Vase sangvine care ai gur irigarea muchiului cardiac
Arterele coronare. Arterele coronare sunt responsabile de oxigenarea cardiac Ele sunt n numr de dou artera coronar dreapt si artera coronar stng Arterele coro nare iau natere din partea iniial a aortei Ele sunt
explorate prin coronarografie
PATOLOGIE Arterele coronare pot prezenta ngustri cauzate de aterom spasme responsabile de un angor (angm pectoral) sau o ocluzie care se afl la originea infarctului miocardic
CORONAROGRAFIE. Examen radiologie care permite vizualizarea arterelor coronare care irig inima
INDICAII Coronarografia furnizeaz un bilan precis al stm arterelor coronare n caz de angor (angm pectoral) sau de infarct miocardic Ea poate fi completat printr o angiocardiografie, care permite s se aprecieze contrat
tilitatea ventriculului stng Uneori n caz de arter astupat sau foarte ngustat, o angioplastie (dilatarea ngustm) este efectuat n cursul examenului coronarografie
TEHNIC Dup anestezia local artera femural dreapta este punctionat n plic inghinal cu scopul de a permite introducerea unei mici sonde Aceasta este atunci mpins pn la originea arterelor coronare Prin sond este
injectat un produs de contrast lodat opac la razele X care deseneaz interiorul arterelor coronare furniznd o adevrat schema anatomic O camer de luat vederi filmeaz drumul produsului n arterele coronare tu stopul de a
putea analiza n cele mai miti detalii anomaliile de talibru al vaselor La sfritul examenelor, sonda este retras si la punctul de punctie femurala se aplic un pansament compresiv
DESFURARE Coronarografia necesit m general, o spitalizare de 1-2 zile si dureaz ntre 20 minute si l or si 30 de minute Este de dorit ca pacientul sa stea lungit m pat 24 de ore dup examen pentru a evita nstunle de
hemoragie lotal
EFECTE SECUNDARE Unu pacieni pot simi m mo mentul injectm produsului de contrast o stare de ru legat de o alergie la produsul lodat Acest lutru trebuie s fie semnalat n mod sistematic meditului nainte de examen
n caz c este tiut sau trebuie cercetat pe baz de teste n plus, n absenta unei compresii asupra punctului de punctionare la ncheierea examenului se poate produce un hematom
CORP CETONIC. Una dintre cele trei substane (aceton acid diatetit acid betaoxidobutint) produse n cursul procesului de degradare a grsimilor n organism
In circumstane normale corpii cetomci, n majoritate acizi sunt eliminai prin rinichi n urin Dac acumularea lor devine prea important si depete posibilitile de eliminare ale organismului ca n diabet atunci se produce o
acidocetoz pH-ul plasmei sangvine devine acid provocnd tulburri care evolueaz ctre o com - ACIDOCETOZ
CORP GALBEN. Gland endocrin care se dezvolt n ovar de o manier temporar si ciclic dup ovulatie, si care secret progesteron
CORP PLUTITOR. Pat nchis la tuloare demnme si de forma variabile zrit sub form de puntte filamente sau spirale care se mic odat tu micrile ochiului
Perceperea corpilor plutitori (flotani) exprim o dezlipire postenoar a corpului vitros (mas gelatinoas transparent care umple bulbul ochiului) care se separ de retin Ea este n tea mai mare parte a timpului benign si fr
consecine
CORP STRIN. Substan sau obiect tare se afl, dei n ar trebui s fie aa ntr un organ ntr un orificiu sau mtr un conduct al corpului omenesc
Un torp strin este fie adus n mod accidental din exterior (obiect inhalat nghiit introdus), situaie frecvent la copiii mici fie m mod spontan plecnd de la nsui corpul omenesc (taltuli talcifitn mtraartitulare)
Ochi. Un torp strin superfitial si vizibil (pietri, msett praf) poate fi ndeprtat tu un tolt de batist turat, dat el este plantat n cornee este absolut obligatoriu ca operaia de extracie s fie ncredinat unui oftalmolog
deoarece poate interveni o pierdere a umorii apoase si dac atest torp strin este metalit el nst s se oxideze si s elibereze pigmeni toxiti tare pot antrena o orbire de lung durat Corpul strin va fi ndeprtat thirurgical tu
ajutorul unui elettromagnet Prevenirea unor astfel de atcidente const m utilizarea ochelarilor de protecie n caz de risc (accidente de munc)
Ureche. Prezenta unui corp strin m ureche poate fi semnalat de ctre copil sau se manifest pnn otalgie (durere de ureche) sau chiar printr o otoragie (hemoragie prin conductul auditiv extern) Obiectul introdus trebuie de
urgent s fie ndeprtat exclusiv de ctre un medic (ncercnd s se retrag obiectul prin manevre intempestive se nst lezarea timpanului) pnn splarea urechii sau cu ajutorul unor micromstrumente adaptate
Ci digestive. Corpurile strine care au fost nghiite, cel mai des de ctre un copil mit sau de ttre un bolnav psihic necesit supravegherea clinic a subiecilor (apariia unor semne ca durerile oprirea tranzitului intestinal)
precum si 146

CORTICOSTEROID
supravegherea radiografita (naintarea corpului strin m lungul tubului digestiv) Dup mgestie majoritatea tor purilor strine nuci tare nu sunt mc, toxice mc, ascuite (nasture bila ett ) sunt eliminate prin scaun fr pericol
pentru organism In caz contrar (baterii mici ae de par oase de peste achii de oase de pui sau de iepure alte achii cioburi de sticla etc ) este necesara o extracie pnn fibroscopie
Cai respiratorii Prezenta unui corp strin inhalat este frecventa mai ales la copilul mic (jucrie fragment de jucane sau un corp vegetal ta de exemplu o aluna)
SIMPTOME SI SEMNE Ptrunderea in caile respiratorii trece prin trei stadii Sindromul de ptrundere m cursul trecem prin lannge (falsa ruta) se manifesta prmtr un attes brusc de sufocare si prmtr o tuse uscata acest episod se
petrece tel mai des m cteva minute si nu provoac dect in mod excepional moartea subita prin asfixie Cea de a doua faza mai puin spettatulara corespunde unei mplan Un m general bine tolerata a corpului stram in bronhii
acesta provoac uneori episoade de tuse si o jena respirate ne permanenta sau intermitenta Cea de a treia faza tardiva este cea a complicaiilor cu bronite sau pneumopatii repetate abces al plmnului chiar dilatarea bronhiilor
TRATAMENT In caz de asfixie acuta corpul strin poate fi expulzat pnn manevra lui Heimhth exercitnd o presi une puternica si brutala la baza custn toracice sau daca este vorba de un sugar dandu i cteva palme intre
omoplai De cele mai multe ori dup faza de ptrundere copilul nu prezint nici un simptom deosebit Este totui necesar sa se efectueze o fibrostopic brosmca pentru a gsi obiectul inhalat Acesta este ndeprtat prin
bronhoscopie sub anestezie generala -> EXTRACIE FALSA RUTA AL MEN TAR HEIMLICH (manevra a lui)
CORP VITROS.-V TROASA

CORSET. Aparat purtat pe trunchi m vederea tratam diferitelor afeciuni


Un corset are drept obiettiv sa se opun deviat ik r coloanei vertebrale (scolioza tifoza benigna) sa evite agravarea lor si sa uureze durerile de articulaii inter vertebrale (lombalgii cronice si recidivante) El mai este folosit si m
caz de fractura a rahisului
CORT CU OXIGEN. Intinta tare permite oxigeno
terapia unui bolnav
Un cort tu oxigen este fatut din mtase sau dmtr o estur sintetica supla uoara transparenta ncmflamabila si susinuta de un tadru metalic Cu o capatitate de 200 litri el acoper toracele si capul bolnavului tare poate sa se
mite liber
Dup te a urmat un mstruttaj un patient sau un membru al familiei sale poate sa utilizeze un tort cu oxigen la domiciliu
CORTEX CEREBRAL. Parte periferica a emisferelor cerebrale sediul funciunilor nervoase cele mai elaborate ca micarea voluntara si contiina SINONIM scoara erebrala
STRUCTURA Cortexul cerebral este format din substana cenuie varietate a esutului nervos coninnd corpii celulari (partea principala) ai neuronilor El se afla in legtura cu restul sistemului nervos mulumit multiplelor
prelungiri fine ale neuronilor Mergnd m grosime de la suprafaa emisferelor spre profunzime organizarea cortexului l face sa fie tomparat uneori cu circuitele electronice dei el este mult mai complex De fapt m el se disting la
microscop mai multe straturi suprapuse fiecare cuprinznd o reea de corpi telulan si de prelungiri De altfel fietare emisfera cerebrala este divizata in 4 lobi mari graniele dintre lobi corespund unor brazde adnci scizunle la
suprafaa cortexului
Cortexul joaca un rol important pe de o parte in funciunile nervoase de baza (motricitate sensibilitate enzor alitatc) pe de alta parte m funciunile superioare (limbaj memorie etc ) Aici se observa adesea ca si m restul sistemului
nervos central fenomenul de ncruciare cortexul drept asigura micrile si sensibilitatea jumtii stngi a corpului si vederea jumtii stngi a spaiului m timp ce cortexul stng tontroleaza jumtatea dreapta a torpului si
jumtatea dreapta a vedem fietarui othi
Laterahzarea este un fenomen specific cortexului pentru anumite funciuni cele doua emisfere nu sunt simetnte una dintre ele fund dominanta (stnga la un drepti stnga sau dreapta la un stangati) -> CREIER ENCEFAL
CORTI (organ al lui) Organ al urethn interne respon sbii de auz
Organul lui Corti situat m tanalul tohleei (parte a urechii interne) conine celule senzoriale care sunt dotate la suprafaa lor cu cili care se scalda mtr un lichid endolimfa Aceti cili sufer micri datorate undelor de lichid
declanate de sunete si le transforma pe atestea m fenomene elettnte tare se propaga la telulele nervoase
CORTICODEPENDENT, -. Se spune despre o boala al tarei tratament prin torticosteroizi pentru a si pstra eficacitatea trebuie sa fie urmat cu reducerea progresiva a dozelor si de cele mai multe ori incomplet
CORTICOID. -> CORTICOSTEROID
CORTICOSTEROID. Hormon secretat de ctre glandele cortitosuprarenale pornind de la tolesterol si utilizat m terapeutita ndeosebi ta antimflamator si ta imunosupresor S NONIM cortiu id FIZIOLOGIE Glandele
tortitosuprarenale situate la partea penfenta a telor doua glande suprarenale setreta 3 grupe de hormoni androgenn suprarenaliem (mai ales sulfatul de dehidrt epiandrosteron) tare partitipa la CORTICOSUPRARENALA

146
dezvoltarea caracterelor sexuale masculine si lavon/ea/a dezvoltarea musculara glucocorticosteroizn (mai ales cortizolul) care intervin m reaciile chimice ale or ea nismului mai ales m cele care privesc glucc /a mineralo
apa m organism
UTILIZARE TERAPEUTIC A Corticosteroizu de sinteza cu structura chimica identica celei a hormonilor naturali sau apropiata de a lor sunt utih/ati in terapeutica
Glutocortico\leroi?u asociai unor mmeralocorticostero izi se substituie hormonilor naturali m caz de insuficienta suprarenal lna lenta (boala lui Addison) Unu derivai chimici (predmsonul betameta/onul) au un efect anti
inflamator antialergic si imunosupresor Mulumit acestei ultime proprieti ei permit prevenirea rejectiei orcanelor transplantate si tratamentul Icucemnlor m asociere cu anticanceroasele Produsele pot fi administrate sub
forma orala sau injectabila sau pot fi aplicate local In acest ultim caz este vorba in principal dedermocorticostcroizi utili zati pentru tratarea afeciunilor cutanate
Mmeralotorlianleromi (9 alfa fludrocortizon) asociai glucocorticosteroizilor permit tratamentul insuficientelor suprarenal lene Administrarea are loc pe cale orala sau injectabila Prescripiile pe durata lunga necesita o
supraveghere a echilibrului hidroelectrolitic (privind apa si substanele minerale ca sodiul si potasiul) pentru a limita apariia edemelor si a hipertensiunii arteriale
EFECTE NEDORITE Intr o cura de scurta durata u rtico terapia prezint puine pericole cu ci nditia sa se respecte un regim srac m sare de buctrie In schimb o corticotcrapic pe durata lunga provoac numeroase efecte ned<
ntc ostec poroza si tasare vertebrala edem o lsare a musculaturii sindromul lui Cushmg (obe/itatea fetei si a trunchiului) hirsutism (pilozitate excesiva) fragilitate cutanata petesn (mici pete hemoragice subcutanate) infecii
diabet hipertensiune arteriala tulburri psihice (psiho?a) glaucom cataracta ncetarea creterii la copil tulburri hormonale la ft Puse in repaus glandele suprarenale pot sa se atrofie/e fr vreun semn \i7ibil expunnd subiectul
la accidente grave (insuficienta suprarenaliana acuta) in caz de ipnrc brusca a corticotcrapici infecii sau intenentic chirurgicala O oprire brusca a tratamentului poate de asemenea sa provoace o revigorare a afeciunii care a
motivat prescrierea corticosteroizilor
Dermocorticosteroizii provoac uneori aceleai efecte trecnd m snge prin piele atunci cnd sunt aplicai pe suprafee prea mari mai ales la copil In plus o utilizare timp de mai multe luni induce anomalii adesea ireversibile
subtierea pielii acnee cuperoza vergctun mai ales pe fata De asemenea administrarea de corticosteroizi pe durata ndelungata necesita un minuios bilan prealabil pentru a depista un eventual diabet sau o hipertensiune arteriala
ambele fiind susceptibile sa se agraveze sub corticoterapie ceea ce poate necesita o modificare a tratamentului lor In plus un focar mfectios ca o veche tuberculoza sau o
parazitoza ca anguiluloza risca sa se agraveze sub cortico terapie si trebuie sa he ngrijite nainte de nceperea trata meniului
CORTICOSUPRARENALA (glanda) Zona pcnle nea a fiecreia dintre cele doua suprarenale care elaboreaz si secreta cornet steroizu (hormc nu sintetizai plecnd de la u Icsterol)
PATOLOGIE In mod obinuit produsele intermediare intre colesterol si corticc steroizi numite precursori sunt regsite m snge la niveluri fc arte mici Atunci cnd echipamentul cnzimatic al glandei este incomplet sinteza
hormonilor ictiv i nu poate avea loc si precursorii sunt secretai m mare cantitate Aceasta dereglare poarta numele de bloc i-nzirratic suprarenahan
Alte boli care afecteaz corticosuprarenala pot antrena oprire a producem de hormoni ca m cazul bolii lui Addison (insuficienta corticosuprarenaliana lenta care se p< ae complica ajungnd la o insuficienta corticosupra
renahana acuta) ele pot de asemenea sa provoace un hipercorticism (exces de producere de hormoni) care poate genera un sindrom al lui Cushmg un sindrom al lui Conn
cauzate de o hipersecretie de cortizol de aldosteron sau de androgem
Un deficit de secreie al corticosuprarenalelor poate fi compensat prin hormoni de substituie administrai zilnic pe cale orala De altfel atunci cnd o boala sau o intervenie chirurgicala distruge una dintre cortlcosuprarenale cea
de a doua este capabila sa asigure de una singura funcionarea suprarenaliana
CORTICOTERAPIE. Terapeutica utilizatoare a cortico stcroizilor
Corticosteroizn sunt hormonii secretai m mod natural de u rtcxul glandele r suprarenale In terapeutica se utili zeaza corticosteroizi de sinteza sub forme variabile m funcie de afeciunea de tratat cale orala injecii creme lotium
pomezi
CORTICOTROFIN. Hormon secretat de ctre ante hipofiza SINONIME adrenocorticotiofina tortiunUmulina Iu rmon corlicoln p hipojizur
Corticotrofina acioneaz m principal asupra zonelor fasciculata si reticulata ale glandelor cortlcosuprarenale excitnd secreiile lor (cortizol si androgem)
PATOLOGIE O tumora a hipofizei responsabila de un exces de producere de corticotrofma va antrena o hiper secreie de corticosteroizi suprarenahem (sindromul lui Cushmg) In schimb o insuficienta a secreiei de cortico
trofma este foarte rara ea poate fi ntlnit m cadrul unei insuficiente hipofizare (hiperpituitansm)
CORTIZOL. Hormon elaborat pornind de la colesterol secretat de glanda corticosuprarenala SINONIM hidrocortizon 147

COXA PLANA
CORTIZON. Hormon din iamiha glucocc rticostcn i/il >r secretat de glanda corticosuprarenala pornind de la un alt hormon tortizolul sau tare este fabricat sintetic
COSMETIC. Substana nemedicamentoasa aplicata pe piele pe mucoase sau pe dini m vederea curirii prote]arn modificam aspectului sau al mirosului lor
Intolerantele la cosmetice au devenit mai puin Irecvente m unele tari ca Frana datorita severitii reglementarilor m vigoare Unele efecte nocive sunt legate direct de con tactul cu pielea (intatie cutanata) simpla dcrmita
alergica acneea Alte efecte sunt pro\ocate de ctre agenii 1( to sensibilizanti expunerea la soare declannd o mflamatic cutanata Nu exista vreo aciune cancerigena demonstrata pentru cosmeticele a cror vnzare este
autorizata dar acest subiect este controversat m permanenta m particular pentru cosmeticele care conin derivai benzcmci
COSTEN (Sindrom al lui) Afeciune a articulaiei tempo romandibulare care se manifesta pnntr o durere o senzat c de ureche astupata sau pnntr o scurgere de lichid m ureche si uneori prin dificulti la deschiderea gurii
Sindromul lui Costen este o artralgie care rezulta m mod obinuit dmtr o proasta articulare dentara si care poate fi asociat cu un bruxism (micri incontiente de frecare a dinilor antagonist! unu de altn s iu scrasnire) si cu
paraitun articulare in timpul masticaiei Tratamentul consta m ajustarea si armonizarea relaiilor dintre dini
COS. - MlLLIARIA

COT. Articulaie situata la jonciunea braului si ante braului


Cotul este constituit prin juxtapunerea a trei articulaii humeroradiala humerocubitala si radiocubitala dar pnntr < singura cavitate articulara o sin ura smoviala o capsula si un aparat hgamentar unic In fata cotul cuprinde
regiunea plicii cotului in spate regiunea olecramana
PATOLOGIE
Luxalia de cot este deplasarea m bloc a scheletului antebraului fata de humerus Luxatia postenoara cea mai frecventa se observa la adultul care a czut pe palma minii Imediat dup cdere fata postenoara a cotului este sediul
unei depresiuni caracteristice care este rapid copleita de o umfltura difuza Aceasta luxatie pusa m evidenta prin radiografie poate fi asociata diverselor fracturi (ape fiza coronoid capul radiusului) Dup reducerea luxatiei se
impune imobilizarea uneori este necesara o reparare chirur gical a elementelor capsuloligamentare M Sindromul pronaj ie t dureroase survine la copilul mic pe la vrsta de 3 am cnd adultul l ridica de mana Copilul se plnge
ca l doare cotul antebraul sau inert rmne m pronatie Reducerea este obinut realiznd o micare de flexie a cotului si de supmatie a antebraului
trebuie purtat timp de apr( ximativ o luna Daca a avut lot c deplasare a osului este necesara o operaie pentru reparaia s( aa prin serclaj sau cu ajutorul unui urub
COTIL. Cavitate articulara scobita a osului ihac unde se articuleaz cu femurul SINONIME acetahulitm cavitate til, ida
COWDEN (boala a lui) Afeciune cutanata ereditara as eiind diverse malfc rmatn cu multiple leziuni ale pielii si viscerel n care p( ae avea o evoluie maligna
COXACKIE (virus) bnterovirus A R N din familia
Se pot deosebi doua virusuri coxackie A si B cu transmitere orofecala (din scaun la gura prin intermediul minii) responsabile de infecii de cele mai multe ort maparente dar uneori de epidemii de meningita de ence falita virala
cu lichid cefalorahidian limpede de exantem dec njunctivita sau de pencardita V irusul coxackie A este de iltfel responsabil de boala lui Bornholm (mialgie epidemica) iar virusul eoxackie B de herpangma (farmgita vezicule
aa)
COXALGIE. Infecie tuberculoasa a articulaiei soldului Termenul este de fapt greit dar utili/arca lui este
COXARTROZ. Artroza a soldului
Coxartroza afecteaz subiecii trecui de 50 de am Ea c\ )lueaza lent in pusee marcate prin dureri in regiunea inghinala ale fetei anterioare a coapsei si ale genunchiului si care pot antrena o claudicatie
Atta vreme cat mai exista cartilagiu tratamentul
antnnflamatoare injeciile intraarticulare cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic curele termale) Cnd cartilagml a disprut jena funcionala devine de aa natura meat iccur teerea la o artroplastic (nlocuirea articulaiei prmtr o
proteza totala) a soldului este indispensabila Cnd o coxartroza debuteaz la un subiect tnr se caut o anomalie a formei soldului susceptibila sa fie corectata chirurgical in scopul de a opri evoluia bolii
COXA PLANA. Aplatizare a capului femural
Coxa plana este o sechela a unei afeciuni osoase boala lui I egg Pcrthes Calve In timpul acestei boli care survine cel mai des la copiii de vrste intre 5 si 10 ani capul femural pe cale de a creste este sediul unei necroze de
origine vasculara care l fragihzeaza
Coxa plana este nedureroasa Totui ea antreneaz in general dup mai muli am chiar dup cteva zeci de am de la apariia ei o artroza precoce care este necesar sa fie COXA VALGA

148
COXA VALGA. Deformatie a extremitii superioare a femurului caracterizata prmtr o deschidere excesiva a unghiului cervicodiafizar (unchiul format de colul femural si de diafiza)
Coxa valga poate fi congenitala (ase ciata de exemplu cu o luxatie congenitala a soldului) sau dobndita (cauzata de o fractura a colului femural) Nedureroasa deformatia poate provoca totui o claudicatie
dar mai ales ea ocazio neaza in general dup mai muli am chiar dup cteva zeci de am de la apariia ei o artrc za precoce care trebuie sa fie tratata
Singurul tratament pentru coxa valga este cel chirurgical el consta m restabilirea unui unghi normal intre colul femural si diafiza
COXA VARA. Deformatie a extremitii superioare a femurului caracterizata pnntr o nchidere a unghiului cervicodiafizar (unghiul format de colul femural cu diafi/a)
Coxa vara poate fi o deformatie congenitala sau doban dit ca urmare a unei fracturi a colului femural sau a unei afeciuni a copilriei epifiziohza capului femural Ne dureroasa ea poate totui antrena o
claudicatie Pe termen lung (dup civa am chiar dup cteva zeci de am) ea da m general prilejul apariiei unei artroze precoce care trebuie sa fie tratata
Singurul tratament pentru coxa vara este cel chirurgical el consta m restabilirea unui unghi normal intre colul femural si diafiza
COXIELLA. Gen bactenan constituit dmtr o singura specie Coxiella burnetti SINONIM (est d n uz) Rickettua hurnetti
Transmiterea la om se poate face prin neptura de cpua sau pe cale aeriana (inhalare)
Coxiella burneli este agentul patogen responsabil al febrei Q - FEBR o
COXOMETRIE. Studiu al soldului constnd m msura ton efectuate pe un clieu radiologie
CRAMP. Contracie involuntara brutala intensa si dureroasa a unui muchi al scheletului
Crampele sunt uneori consecina a unei boli neurologice care afecteaz celulele nervoase din mduva spinrii (boala lui Charcot) sau din nervi (diabet alcoolism) Ele pot de asemenea sa fie m legtura cu o
arterita a membrelor inferioare (ngustarea arterelor prin depunerea de aterom) cu tulburri metabolice legate de ioni (sodiu pierdut prin transpiraie potasiu calciu) cu un efort prelungit sau cu o deshidratare
Crampele care survin m timpul practicam unui sport au o oriyne complexa vasculara (insuficienta a circulaiei sangvine m raport cu necesitile) si metabolica (producerea excesiva de acid lactic) Cauza
unor alte crampe (crampele nocturne crampele de sarcina) este mea puin cunoscuta
TRATAMENT O crampa dispare sau se atenueaz adesea in urma unui masaj al muchilor sau la retragerea ei pasiva piciorul fund ndoit pe j,amba pentru o crampa de pulpa Daca se gsete o cauza ea
trebuie sa fie tratata Atunci cnd crampele recidiveaz se prescriu adesea miorelaxante (relaxante musculare) si sruri minerale (calciu) La spor tiv prevenirea se bazeaz pe urmtoarele puncte antre nament
de fond suficient si progresiv nclzire naintea efortului buna hidratare buna cunoatere a gestului tehnic (poziia corecta a corpului) material adaptat sportivului si specialitii pe care o practica (forma
nclmintei mari mea rachetei de tenis etc ) -> CONTRACTURA
CRAMPA INTESTINAL. Contracie dureroas repe tata cu caracter paroxistic a colonului terminal nsoita de o falsa necesitate iminenta de a defeca

CRANIOFARINGIOM. Tumora a regiunii hipofizei Cramofaringiomul este m jumtate din cazun o tumora a copilului la care reprezint 15% dintre tumorile cerebrale Simptomele sale sunt durerile mari
de cap si vomele cauzate de o hipertensiune mtracramana (creterea presiunii lichidului cefalorahidian) precum si tulburrile vizuale (amputarea cmpului vizual scderea acuitii vizuale) provocate prin
compresia nervilor optici Se obser va de altfel o insuficienta a secreiei de hormoni hipofizari responsabila mai ales de o ntrziere a cretem si a pubertii
Tratamentul craniofanngiomului este ablatia chirur g cala a tumorii ce mpletata eventual prmtr o radioterapie Mai mult trebuie sa fie instituit un tratament hormonal definitiv de nlocuire
CRANIOSTENOZA. Sudura prematura a suturilor craniene la copil ce deranjeaz dezvoltarea creierului SINONIM i.ranu>\mo\to7
Cramostenoza este nsoita adesea de semne neurologice (cecitate de exemplu) consecutive fie unei leziuni asociate creierului fie compresiei creierului mtr un volum neexpan dabil prea rapid (hipertensiune
mtracramana)
Pe termen lung evoluia fr tratament a cramostenozei las sechele neurologice de exemplu o ntrziere mintala Tratamentul chirurgical consta m deprtarea oaselor era mulm prin desprinderea oaselor
sudate Aceasta intervenie da rezultate excelente
CRANIU. Cutie osoasa care conine si protejeaz ence
falul

STRUCTURA Craniul este de forma aproximativ oval


cu un pol posterior mai voluminos si cu o capacitate de
aproximativ l 500 centimetri cubi
Partea superioara a craniului formeaz bolta craniana nchisa spre partea de jos prmtr o poriune osoasa nz ntala baza 148
CREIERULUI
PATOLOGIE Traumatismele craniului cu sau fr fractura sunt patolognle cele mai frecvente Ele reprezint aproximativ 80% dintre accidentele casnice ale copilului (cderea de pe o masa de nfat de pe
un scaun de pe o scar de pe bicicleta etc ) Semnele unei fracturi a craniului depind de regiunile atinse ale creierului si de natura leziunilor vertije tulburri de vedere pierdere a strii de contienta paralizie
pierdere a sensibilitii etc Tratamentul chirurgical al fracturii daca este necesar consta in nlocuirea unui os sau m evacuarea unui hematom De altfel craniul poate fi afectat de aceleai boli ca si oricare alt
os anomalii de caluficare consecina de exemplu a unor tulburri hormonale tumori benigne sau maligne etc - TRAUMATISM CRANIAN
CREAST-DE-COCOS. -> CONDILOM

GENITAL

CREATIN. Substana azotata a organismului care joaca un rol m contracia musculara


CREATININ. Substana azotata provenind din degra darea creatmei constituent al esutului muscular
Dup trecerea in snge unde concentraia sa normala este de aproximativ 62 pana la 115 micromoh pe litru (de la 7 la 13 mihgrame pe litru) creatmma este eliminata prin rinichi m urma
UTILIZARE N SCOPURI DE DIAGNOSTIC Creterea nivelului de creatmma in snge permite diagnosticarea unei eventuale insuficiente renale In parale] este posibil calculnd clearance ui urinei
(numrul de mililitn de plasm epurai de rinichi mtr un minut) sa se msoare gradul insuficientei renale si sa se decid daca este cazul efectuarea unei epuran extrarenale a sngelui cu un rinichi artificial de
exemplu
CREATINKINAZ. Enzima esentialmente musculara care intervine in conservarea energiei prin fosfonlarea creatmei SINONIM creatinfo^fi kmaza (C P K)
n mod normal concentraia sangvina a acestei enzime este mai mica de 200 uniti internaionale pe litru Ea creste n caz de infarct miocardic si pentru unele miopatn (boli ale muchilor scheletului)
CREIER. Parte a encefalului cea mai elevata mai voluminoasa si mai complexa constituind sediul facultilor intelectuale
STRUCTURA Creierul cuprinde doua emisfere reunite prin creierul mijlociu sau diencefalul si prin corpul calos El este situat deasupra trunchiului cerebral si a creierului mic Creierul este nconjurat de
meninge care sunt in numr de trei
Creierul este constituit ca si restul sistemului nervos central dmtr o substana cenuie (corpul de neuroni si de sinapse) si din substana alba (fibrele mielmizate) In emisfere substana cenuie se repartizeaz
mtr un strat de
suprafaa gros cortexul si in nucleu profunzi nucleu cenuii centrali (pallidum putamen si nucleul caudatus) Diencefalul este compus m principal din doi nuclei mari cenuii simetrici talamusul Acetia sunt
situai deasupra hipotalamusului structura care cuprinde mici nuclei si care se prelungete cu doua glande hipofiza jos si epifiza m spate
Fiecare emisfera controleaz jumtatea corpului care se gsete pe partea opusa
FUNCIONARE Substana cenuie compusa dmtr o ngrmdire de celule nervoase este responsabila de func tiunile nervoase substana alba formata din fibre nervoase asigura conexiunile din interiorul
fiecrei emisfere intre emisfere si cu sistemul nervos central subiacent In cortex substana cenuie este punctul de plecare al motricitatii voluntare punctul de sosire al sensibilitii si sediul prin cipal al
funciunilor supenc are (constanta memorie emoie limbaj gndire)
EXAMENE Creierul este explorat ca si restul encefalului prm imagene radiok gica scanografica si mai ales prin imagene de rezonanta magnetica (I R M )
PATOLOGIE Creierul poate fi atins de aceleai afeciuni ca si restul encefalului traumatisme craniene accidente vasculare cerebrale (obstrucia sau ruptura unei artere cerebrale) tumori benigne sau maligne
encefalite mfec tioase (adesea virale) sau nu abcese intoxicaii diverse boli degenerative (boala lui Parkmson boala lui Alzheimer scleroza m placi) bolile congenitale cromozomice (tnsomia 21) Bolile
psihiatrice propriu zise nu corespund n ci unei leziuni cunoscute totui depresia sau schizofrenia pot avea o origine metabolica
CREIER MIC. Parte a encefalului situata la baza craniului m spatele trunchiului cerebral si responsabil de coordonarea activitii musculare necesare echilibrului si micrilor SINONIM cerebel
PATOLOGIE Atunci cnd creierul mic sau fibrele nervoase m legtura cu encefalul sunt lezate survine un sindrom cerebelos comportnd o ataxie (tulburare a coordonam motrice) Uneori atingerea
vermisului (structura mediana lobul de forma unui vierme aflata intre cei doi lobi cere belosi) predomina iar subiectul prezint o hipotome musculara (relaxare musculara excesiva) el deprteaz mult
picioarele m poziia m picioare si merge ca si cum ar fi m stare de ebrietate Daca predomina atingerea unui lob cerebelos bolnavul are probleme la nceperea si opnrea micrilor care sunt prea deprtate de
corp (hipermetne) bolnavul nu mai poate realiza micri alternative rapide (mnuirea marionetelor de exemplu) gesturile sale sunt adesea deranjate de un tremurat -> ENCEFAL
CREIERULUI (abces al) Colecie de puroi localizata m creier
Un abces al creierului rezulta aproape ntotdeauna din propagarea unei infecii situate m alta parte a corpului CREIERULUI

150
aceasta vine din urechea medic sau din sinusurile nazale m 40% din cazuri
SIMPTOME SI SEMNE Simptomcle cele mai hisnuitc ale unui abces al creierului sunt durerile de cap i som nolenta vome Uneori se observa o febra tulburri vizuale crize de epilepsie chiar semne specifice pentru rc eiunea
lezata de abces ca de exemplu paralizia unui membru
TRATAMENT Acesta face apel la antibiotice m doze mari asociate cel mai des cu drenarea sau ablatia abcesului de ctre chirurg
CREIERULUI (tumora a) Tumt ra bem fena sau m lign situata in creier
Se pot distinge tumorile primitive care se dezvolta pornind de la celulele creierului si tumorile secundare care sunt metastaze
Tumora primitiva a creierului Aproximativ 60% dintre tumorile primitive sunt ghoame se formeaz plecnd de la celulele gliale care nconjoar si susin celulele nervoase ele pot fi benigne sau maligne Menmgioamelc care
sunt plasate pe meninge sunt de asemenea frecvente ele sunt ntotdeauna bemyie Cauzele tumorilor primitive nu sunt cunoscute
Simptomele sunt de trei feluri deficit neurologic (afazie paralizie localizata) epilepsie in unul din cinci cazuri si semne de hipertensiune mtracraniana (dureri de cap alterarea funciilor mintale vome) Apariia simpt mclor este
mai precoce si evoluia k r mai rapida si mai exten siva m cazul unei tumori maligne Tehnicile de ima cene medicala (scaner cerebral si ima^eric prin rez nanta magnetica |I R M |) permit determinarea locului exact de amplasare
a tumorii si obinerea de indicaii cu privire la natura ei Dar diagnoticul precis nu poate fi stabilit dect dup o biopsie cerebrala Tratamentul atunci cnd este posibil consta in ablatia chirurgicala a tumorii completata eventual
cu radioterapie
Tumora secundara a creierului Tumorile secundare sunt metastaze adesea multiple care provin m princ