Sunteți pe pagina 1din 125

Redactor MRIA STANCIU

Concepia grafic a copertei coleciei VENIAMIN & VPNIAMIN

LAROUSSE
DICIONAR DE
PSIHIATRIE
SI DE PSIHOPATOLOGIE CLINIC
Sub direcia lui

JACQUES POSTEL
Traducere avanprefat si completri privind psihiatria romneasc de dr LEONARD GAVRILIU

J
UNIVERS ENCICLOPEDIC
ISBN 973-9243-57-6

Bucureti 1998

AVANPREFA

Dictionnaire de psychiatrie et de
psychopathologie chnique sous la
direction de Jacques Potei, Larousse,
Paris, 1993
Pentru traducerea n limba romn toate drepturile apart EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC
Articolul Psihiatrie" din dicionarul de fat, redactat chiar de Jacques Potei, coordonatorul ntregii lucrri, ni se pare a constitui cea mai bun prefa a acesteia, fund textul care reflect cu
precizie orientarea ei, care se vrea dincolo de orice ideologie etiologic", adic dincolo de orice demers reductiomst Lectura dicionarului ne dovedete c s-a optat pentru tripla
paradigm" bio psiho-social (transcnem dinadins desfurat" acest termen compus), care nu exclude nici una dm cile majore de nelegere a patologiei cerebrale si de instituire a unor
tratamente care s atace simultan maladii care de fapt niciodat nu sunt pur mentale' si nici fenomene generate de individul izolat de semenii si Efortul de a depi abordrile unilaterale fie ele psihogenetice, organogenetice sau sociogenetice - este mereu vizibil si asigur dicionarului o valoare aparte att n plan teoretic ct si n plan practic, de organizare social a
profilaxiei primare si a tratamentului curativ, acesta din urm presupunnd si profilaxia secundar, de prevenire a recidivelor
Patologia cerebral (cerebropatologia) nseamn prin excelent patologia psihicului, cu nosografia sa specific, n funcie de localizarea leziunilor sau a dereglrilor metabolic-functionale,
ca si n funcie de istona tririlor individului, inclusiv tririle sale din prezent, care, firete, nu pot avea loc n afara creierului Dei nici o vtmare a organismului (traumatisme, intoxicaii,
boli contagioase, nutriionale, paraziteze etc ) nu las neafectat psihicul, acesta este cu att mai afectat cu ct focarul afeciunii este unul cerebral Modelul biopsihosocial, aadar modelul
integrativ" al lui Reynaud, este modelul care corespunde acestei realiti, punnd la lucru toate celelalte abordri posibile anatomo-orgamcist, neurobiochimic, psihanalitic,
psihosociologic etc Este meritul deosebit al acestui Dicionar de psihiatrie si de psihopatologie clinic de a promova cu talent didactic aceast viziune hohst, axat ns pe entiti
nesografice reale bine conturate, care n definitiv dezmint mitul mdistinctiei dintre normal si patologic, care l fascineaz ntructva si pe Jacques Potei, atunci cnd, iluzionat de metafizica
nebuniei, este ispitit s-i dea o dimensiune antropologic existenial
nc si azi mai persist la unu neurologi si psihiatri ideea eronat c leziunile organice sunt una iar funcionalitatea aberant altceva cu toate c nu exist leziuni organice tare s nu afecteze
funciile si nici funcionaliti aberante care s nu fie expresia modificrii patologice a structurilor organice fie si numai la nivel molecular sau ionic Neurologi si psihiatri cantonai ntr-o
viziune parcelar si, n fond reductionist vorbesc de hard ui reprezentat de creier si de ,soft' ui repre/entat de viata psihic spre a putea astfel diferenia bolile neurologice" de cele
.psihiatrice", ca si cum boala hard' ului nu ar fi n acelai timp si boala soft" ului si ca si cum mtr un hard" bolnav ar putea func tiona un ,soft' sntos 1 Este o concepie nu numai simplista ci
si duntoare pe care numai o ccrcbrologic si o terebropatologic de solid fundamentare tiinific o pot amenda decisiv Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic coordonat de
Jacques Potei implic un pas important n aceast direcie tste ns de ateptat o ampl revoluie nosologic post DSM III R n psihiatrie bazat pe o patologie cerebral topografic
elaborat prin prisma dimensiunii psihologice si socioculturale a individului inclusiv prin prisma asa-numitelor vital events ca prolog la o terapie pluntactonal sistematic instituit
n ediia n limba romn a dicionarului am inclus si unele dintre perso nahttile reprezentative ale psihiatriei romneti nu prea multe din moment ce chiar ediia original nu se oprete la
mai mult de cteva zeci de nume proprii din psihiatria mondial, cu accent pe unele mari hgun ale psihiatriei franceze, deschiztoare de largi perspective n domeniul diticil al patologiei
cerebrale, care oblig la o paradigm a maximei complexiti
Dr LEONARD GAVRILIU

PREFA
Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic' este o iniiativ ndrznea, un pariu temerar, dac avem n vedere contractul implicit coninut n titlu Jacques Potei si echipa sa de
colaboratori ne ofer o lucrare vast, de o mare bogie de informaie si cunoatere n domeniul imens al psihiatriei si psiho patologiei clinice si, dincolo de acestea, n domenii care sunt
mai mult sau mai puin limitrofe ntr-adevr, psihiatria si psihopatologia clinic sunt specialiti n permanent mutaie, care se mbogesc fr ncetare prin contribuii noi venite din
filosofic, sociologie, etologie, tiinele cognitive, comportamentalism, psihanaliz psihopatologie, farmacologie neurobiologie si genetic
Nici unul dintre aceste aspecte nu a fost lsat n umbr, iar echipa plun disciplinar, n mod judicios alctuit de Jacques Potei, desene si delimiteaz cu claritate si precizie toi termenii pe
care i fasoneaz psihiatria, psihopatologia clinic si toate specialitile conexe, ns nu accesorii Textele redactate depesc deci n mod judicios semiologia si nosografia clasice
ntreprinderea este gigantic, iar lucrarea care a rezultat este de o amploare excepional Fiecare termen este definit ntr un limbaj pe care n mod deliberat autorii 1-au vrut concret, practic,
accesibil neimtiatilor Diferiii termeni reinui determin dezvoltri de o important foarte diferit, iar alegerea fcut este perfect legitim Maladiile mentale, elementele semiologice
majore, principalele teorii etiopatogemce si curentele de idei care influeneaz psihiatria si principalele terapeutici chimioterapii.psihoterapu, terapii cognitivo-comportamentale si
socioterapii sunt privilegiate si fac loc unor veritabile capitole de nalt inut pedagogic, aureolate de utile referiri bibliografice
Once cititor poate gsi n dicionar o precizare semiologic, explicaia unui termen, o informaie asupra unui simptom, asupra unui concept, asupra unui tratament si chiar asupra autorilor
care au lucrat si au mbogit sfera psihologiei si psihiatriei Remarcabila cultur a lui Jacques Potei n ceea ce pnveste istona ideilor care a facilitat elaborarea psihopatologiei clinice si a
psihiatriei a permis acest aport suplimentar
Echipa diversificat2 care a lucrat sub egida lui Jacques Potei, psihiatri si neurologi chnicieni, farmacologi psihanaliti specialiti n tiine umaniste si n neurostimte a tiut n aceast
lucrare, s tin seama de noutile conceptuale si practioe care au mbogit disciplinele care particip la psihologie si psihiatrie Lucrarea atest de asemenea, diversificarea abordrilor
ideologice care fac subnelese opiunile etiopatogenice si explic varietatea si complementaritatea diferitelor abordri terapeutice
Acest dicionar constituie un bilan foarte modern, exhaustiv, strlucit si pragmatic n psihopatologia clinic si n psihiatrie El poate fi considerat att ca un document de baz pentru cititorul
care dorete s se iniieze n aceste domenii pasionante, care intereseaz pe fiecare dintre noi, ct si ca o informare la zi, somptuoas si precis, pentru toi cei care se preocup de psihologie
si de sntatea mental Voina pedagogic transpare din fiecare termen definit cu claritate prin substantive si calificative precise Este un exerciiu dificil de realizare, pe care autom l au dus
la bun sfrit cu un talent rar Veritabil munc a lui Hercule Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic a izbutit s-si ating obiectivul acela de a fi, n aceste domenii, un
ansamblu de lecii bogat, complet si accesibil tuturor
HENRILOO1
Note
Acest dicionar reunete articolele de psihiatrie si cteva articole din alte discipline deja aprute n le GranJ dictioiwaire de la psychologie (Larousse 1991 reed 1992) precum si numeroase articole noi adic circa 840 nume comune sau concepte 40
de nume proprii
2
45 de colaboratori
3
Chef du service hospitalo umversitaire de Snte Mentale et de Therapeutique a l hopital Samte Anne Paris Membre corespondent de l Academie naionale de Medecme

AUTORII DICIONARULUI
Melinee Agathon, responsabil cu cercetarea la C N R S confereniar la
Universitatea Paris V, director al unitii de terapie comportamental de la
centrul spitalicesc Samte Anne DavidF. Allen, psihanalist, cadru didactic la Conservatorul naional de arte si
meseni Isabelle Amado-Boccara, intern n psihiatrie la spitale dm Paris, serviciul
spitalicesc universitar de sntate mental si terapeutic de sub conducerea
profesorului H Loo, Spitalul Samte Anne Nicole Anquetd, psihiatru psihanalist
FranoisBing, serviciul condus de doctorul Jacques Potei, C H S Samte Anne Hennette Bloch, director la Scoal practic de nalte studii, director al U R A
315 din cadrul C N R S Mircillc Bonnard, cercettor la C N E S Didier A. Chartier, psihiatru, psihanalist, membru al Centrului de studiu si de
exprimare Jean-Marie Coquery, profesor de psihobiologie la Universitatea de tiine si
tehnic dm Flandre-Artois (Lille I)
Jean-MicbclCruanes, psihiatru la Spitalul internaional al Universitii dm Pans Blandinc Didier, intern la serviciul spitalicesc universitar condus de profesorul
H Loo, Spitalul Samte-Anne
Jacqueline Fagard, responsabil cu cercetarea la C N R S Picrrc Ferrari, profesor de psihiatrie infantil la Universitatea Pans-Sud,
medic-sef la fundaia Vallee (Gentilly) Picrrc Fouquet, preedinte fondator al Societii franceze de alcoologie Andr6 Gahnowsla ef de clinic serviciul spitalicesc universitar de
sntate
mental si de terapeutic de sub conducerea profesorului Henri Loo Spitalul
Sainte Anne Jacques Gervet director de cercetare (DR 2) C N R S echipa de etologie
U P R 51 Institutul de neurofiziologie si psihotiziologie Marsilia Michel Godfryd psihiatru spitale medic ef serviciul spitalicesc liceniat m
drept Francois Hartmann ef de clinica serviciul profesorului H Loo Spitalul
Sainte Annt
Jean-Paul Hiltenbrand doctor m medicina psihanalist Cocile Imbert-Collee doctor m psihanaliza si m psihopatologie clinici titular

al unei catedre de filosofic si T unui D E A in filosofie psihoterapeut Franois Jouen responsabil cu cercetarea la C N R S terge Kannas psihiatru la spitale ef de serviciu membru al
Institutului familiei
- Toulouse
Nicolle Kress-Rosen agregat la Universitate psihinalist Chnsuane Lacte losta eleva a E N S agregat de filosofic psihanahsta
membra i Asociaiei treudiene Pierre Lecocq profesor de psihologie cognitiva la laboratorul de achiziii
cognitive si lingvistice Universitatea Lille III Pierre Leconte prolesor de psihologie la Universitatea I iile III Jean-Francois Le Ny profesor la Universitatea Paris Sud centrul tiinific de
la Orsay Claude Lvy-Leboyer profesor de psihologie Universitatea Paris V director
al laboratorului de psihologie a mediului (asociat la C N R S ) Edmond Marc Lipianski, psiholog confereniar la Universitatea Paris X
cercettor la laboratorul de psihologie sociala Paris X Jean Maisonneuve profesor emerit la Universitatea Paris X Nanterre Pierrc Marcie responsabil cu cercetarea la I N S E R M Damei
Mellier confereniar in psihologia copilului Universitatea din Haute Normandie Charles Melman exmedic spitale psihiatrice membru fondator al Asociaiei
freudiene Birgitta Qrfah doctor m psihologie confereniar la Universitatea Pans I depar
tamentul tiine sociale Jean Pailhous director de cercetare la C N R S Marsilia director al labo
ratorului Scolii practice de nalte studii Claude Parada intern in psibatne
Mane-Gcrmaine Pteheux director de cercetare la C N R S Paris doctor m
litere si tiine umaniste
Anmck Pdtrand-Penn psiholog clinician psihanalist Mane-FrancePoiner-Littre' CRI -INSERM Spitalul Sainte Anne Jacques Potei medic ef la centrul spitalicesc Sainte Anne fost
profesor asociat
de psihopatologie clinica la Universitatea Paris VII Maunce Reuchbn profesor emerit de psihologie difereniala la Universitatea
Paris V
Jean-Claude Roy profesor de psihofiziologie la Universitate! Lille I Gerard Schmaltz confereniar de psiholiziologie la Universitatea Lille I Xavier Seron profesor la Universitatea
catolica din I ouvam Facultatea de
psihologie unitatea de neuropsihologie cognitiva Marc Valleur psihiatru spitale Centrul medical Marmottan Paris
ABREVIFREA TITLURILOR DE RUBRICI
DEZV
Psihologia copilului si a dezvoltri
DIFER
Psihologie difereniala
FIZIOL
Fiziologie
GFNER
Psihologie generala
PSIHAN
Psihanaliza
PSIHIATR
Psihiatrie
PSIHOFIZIOL
Psihofiziologie
BIBL
Bibliografie ABANDON IC (engl abandonc) Se spune despre o persoana, ndeosebi despre un copil, care sufer de abando-nlsm*, sau despre un copil sau adult care
prezint tulburri de ordin depresiv legate de un abandon real
Abandonicul interpreteaz atitudinea mamei ca pe un refuz al dragostei materne iar conflictul su se situeaz dincolo de complexul lui Oedip DupGGuex senti mentul de insecuritate al persoanei n cauz
ar fi, dac i credem pe unu autori bazat pe un factor constituional
ABANDONISM (engl abandonment complex) Sentiment i stare psihoafec-tiv de insecuritate permanent, legate de teama iraional de a fi abandonat de ctre printe sau de cei apropiai, fr
raport cu vreo situaie real de abandon. Fr ndoial, n biografia pnvind copi lna pacientului gsim adesea episoade de abandon real sau de doliu, de respingere de ctre prini n contextul discordiei
conju gale, al divorului, dar tim, pe de alt parte, c muli copn orfani sau separai de prinii lor de cnd erau foarte mici nu devin din aceast cauz abandomci*
Exist deci la acetia din urm o predispo zitie sau interaciuni parentale patogene precoce care au fcut din ei subieci hipersensibili, anxiosi instabili pe plan caractenal fragili pe plan emoional si
reacionnd n general, extrem de nesatis fctor la orice frustrare
Analiza psihologic arat c exist la ei o sufennt cauzat de nsingurare o nchi dere n sine o autodevalonzare, tendine de a regresa la condiia de sugar si n poziii infantile, precum si tendina de a i
agresa mereu pe ceilali, un fel de comportament reacionai impulsiv Dup cum crede J L Faure problema psihoafectiv este la ei , de ordinul unei frustrri resimite pe plan imaginar sau temut si de
neacceptat, ca si cum s ar gsi n ateptarea unui aban don ntotdeauna virtualmente posibil (dar a crui realizare concret, dac ntmpltor survine, se dovedete a nu avea influent asupra acestui sentiment
sau chiar, n mod paradoxal, l atenueaz, fr ndoial n msura n care experiena real vine s se substituie ateptrii imaginare)"
Psihanalitii elveieni C Odier si G Guex au ncercat s izoleze o entitate noso-logic, nevroza de abandon Aceasta s ar
13 ABSENA

caracteriza prin acel abandomsm dezvoltat la copil pe fondul unei aviditi afective insaiabile (mai degrab constituional dect conflictual) si pnntr o asociere a angoasei a agresivitii reactionale, a nonv
alon/ni de sine (neiubit din cau/ c i este de neiubit) si a mentalitii catastro fice, cu riscul trecerilor la actul suieidar Guex distinge dou tipuri nce,Mivul <>grc s/v care trece cu uurina la act si po/i tnul
;ur>;for, eu un pronostic mai favorabil Izolarea acestei nevroze a fost contestai (n special de ctre D Lagache si J F i\e/ Boutonier) att pe planul structural cit si pe cel clinic Aceasta nu nse imna ca aban
donismul nu exista ca un mod de reacie destul de specific al unor personaliti fr i glie chsate de unu autori n cadrul stri lor limit iar de ctre altn n cadrul psihonev rozelor n ircisice (O Kernberg)
Abando ucu pot beneficia de psihoterapie dar psihanaliza de tip ortodox este in general inoperant i si de nerecomandat
ABSENT (engl absence) Scurta perioada (de la 5 la 12 secunde) de atenuare sau de pierdere a contiinei, manifestndu-se printr-o suspendare a activitii voluntare, cu pstrarea de obicei a
automatismelor motorii, urmata de o amnezie lacunara privind evenimentele din aceasta perioada.
Absenta se ntlnete la isterici, dar este mai ales o varietate de criz epileptica ne nsoita de convulsii generalizate caracte nstic pentru criza minor , forma cea mai frecventa a epilepsiei infantil juvenile
Electroencefalografic se exprim prin puncte unde bilaterale si sincrone, cu o frecvent de 2-3 cicluri pe secund, dis prnd la finalul paroxismului critic -* EPILEPSIE
ABSINT (engl abunthe) Lichior obinut prin distilarea unei plante aromatice (Artenmia absuithium), varietate de pelin, dup macerarea n alcool.
Aceast butur alcoolic consumat dup adugarea de apa sub form de aperitiv a cunoscut o rspndire extra ordinar ncepnd din 18^0 mai nti la clasa burghez, iar mai trziu l \ muncitori
Toxicitatea sa datorat unei esene tuiona
i determin it prohibirea total i n Frana, din
1915

ABSTINENT (enijl ibstmence teeto t.i//sm) n alcoologie, absena voluntara a oricrui consum de buturi alcoolice sau de preparate culinare alcoolizate, fie din convingere religioasa sau datorita unor
principii morale, fie din necesitate terapeutica la bolnavii alcoolici.
ABULIE (engl aboulia sau abulia) Diminuare a voinei, care determina starea de indecizie si neputina de a aciona
Este o tulburare destul de frecvent la psihasteniei si la obsesionah Se distinge (P Foulquie) o abulie prin neputina vom tei o abulie prin incapacitatea comportm raionale si parabulu datorate unei obsesii
ideative, unei idei fixe impulsive sau unei toba
ACALCULIE (engl acalculia) torma de afazic caracterizata prin pierderea capacitii de a recunoate sau forma titre si simboluri aritmetice i de a efectua calcule matematice elementare.
ACCES DELIRANT (engl briefdelu sional and schizophremform disorder) Episod psihotic tranzitoriu caracterizat printr-un delir pe teme polimorfe, adesea
ACCES DELIRANT

nsoit de tulburri halucinate multiple, care survin brusc la un subiect pn atunci scutit de tulburri psihice grave si care cedeaz n mod spontan, dup doua sau trei sptmni, fcnd loc
vindecrii, de cele mai multe ori fr a lsa sechele.
V Magnan si scoal sa de la Spitalul Samte Anne (ndeosebi M Legram) au de sens,ntre 1880 si 1890, aceste manifestri delirante subacute cu debut brutal si ne ateptat, nesistematizat adesea ilogice si
absurde, cu coninuturi multiple si variabile (cu o anumit predominant a temelor per secutoru si mistice), care adesea se nsoesc de fenomene halucinatorn plurisenzoriale si care se produc la subieci
predispusi, cu terenul psihic deosebit de fragil degene raii Subiecii atini de degenerescenta sunt pentru Magnan subieci tarai , fie arierai si debili mintali fie degenerai superiori" atini de dezechilibru
si de lacune ale simului moral, ale emotivitii sau inteligentei Potrivit concepiilor scolii de la Spitalul Samte Anne, accesul delirdiit dl degenerailor se opune psihozei delirante cronice cu delirul ei bine
construit si cu evoluia sa sistematic intervenit la o per sonalitate anterior normal
n afar de tulburrile delirante si halii cinatoni, n accesele delirante notm pre zenta unei tulburri timice, mergnd de la depresie si pn la excitaia de aliur m macal si la o obinuit alterare a stm de
contient si de vigihtate distractivitate, aprosexie, marcare subconfuzional a orientm n spaiu si timp Ceea ce explic faptul c E Regis va vedea aici un delir omnc de origine toxic, nscns n cadrul
confuziei mentale, E Dupre o psihoz ima gmativ acut, W Mayer Gross o criz oniroid, veritabil stare crepuscular a contiinei, iar H Ey o stare contuzoom nc n care contiina este n mare parte
destructurat", deoarece nu mai este nici contiina lumii interne, nici a obiectivittii lumii externe" Acest din urm autor, cu acea noiune, fundamental pentru el, a, destructurrii cmpului contiinei" a
dat adevrata identitate psihopatologic acestor accese si stri delirante subacute El le a opus afeciunilor mentale cronice, n raport cu o atingere a personalitii H Ey a artat, pe de alt parte, c contextul
apariiei accesului delirant poate fi foarte divers poate fi legat de o stare distimic asociat cu o , destructurare de contiin ' mai profund dect n simpla manie sau melancolie poate reprezenta debutul sau
exacerbarea unei schizofrenii pn atunci latente sau poate fi reacionat n raport cu o stare de stres sau uneori o maladie organic o intoxicaie, un sindrom de soc sau de epuizare (accese delirante reactio
nale ale victimelor unui cutremur de pmnt sau ale unui bombardament, de exemplu) Fr a evoca din nou vechea degenerescenta, Ey admite ca o perso nalitate imatur, fragila, labil pe plan emoional,
favorizeaz apariia unei atare afeciuni
Aceasta a fost recent precizat n diag nosticul su clinic de ctre C Puii si P Pichot, prin utilizarea sistemului LICE P (Listes Integrees de Cnteres d fiv aluations Taxmomiques), dup trei criterii prini pale
1) felul debutului, acut si fr ante cedente psihiatrice dect, eventual, un alt acces delirant anterior, 2) absenta de cro mcitate, fazele active disprnd dup cteva sptmni, iar, n caz de recidiv, mterv
aiul dintre accese nu se nsoete de nici o anomalie psihic grav, 3) semnele clinice caracteristice, reprezentate de idei delirante si/sau halucinaiile cele mai di verse, de depersonalizare si/sau dereah zare,
cu sau fr confuzie, de o stare timic normal, fie n sensul euforiei, fie n sensul
15 ACCESE DE PANICA
depresiei, de vanabihtatea simptomelor si instabilitatea lor de la o zi la alta, ba chiar de la o or la alta
Pronosticul rmne problema cea mai dificil a accesului delirant Potrivit unei statistici recente (L Barrelet, 1986), evoluia sa este departe de a fi uniform ntr-un caz din apte, accesul delirant a fost primul diagnostic al unei
schizofrenii afla te n faza de debut, ntr un caz din patru, evoluia a fost aceea a unei psihoze m niaco depresive, ntr un caz din zece, ea a reprezentat accidentul acut al unei perso nalitti borderlme* Rmn aproape 50% din
cazuri n care accesul a fost fr ur mri Iat de ce pronosticul poate fi opti mist, totui cu o anumit prudent
Pronosticul este, fr ndoial, si n func ie de tratament, pentru care spitalizarea este indispensabil, cu dac este nevoie recursul la o msur de spitalizare fr constrngere Tratamentul asociaz n ge neral un neuroleptic
incisiv cu un neuro leptic sedajiv si este prescris iniial cel mai adesea pe cale intramuscular, dat fund reticenta obinuit a pacientului fat de tratament Medicamentul este apoi luat pe cale oral, cu o continuare a
tratamentului neuroleptic n sptmnile care urmeaz externm pacientului n caz de evoluie favorabil (dispariia total a ideilor deh rante si reinsertia socioprofesional co rect), poate fi luat n considerare oprirea sa
progresiv Dar este indispensabil s se continue supravegherea pacientului pe parcursul a cel puin doi ani Uneori s-a recomandat, n caz de recidiv pe un fond mamaco-depresiv, s se nceap, n mod preventiv, o htioterapie
Entitate nosologic descris acum un secol exclusiv de ctre psihiatru francezi, accesul delirant si a gsit puin cte puin locul su n clasificrile internaionale l regsim n categoria reaciilor delirante
acute" a nou clasificri internaionale a bolilor (C I M 9) i n categoriile psihozelor delirante i reacionale scurte (298-80) si a tulburrilor schizofreruforme (295-40) ale DSM III revizuit
ACCESE DE PANIC (engl pa/uc attdck) Criza acuta de angoas.
Denumirea de pa/uc attacJt apare n anii 1960 n psihiatria englez si american n 1962 psihiatrul american D Klein individualizeaz accesul acut de angoas ca pe o patologie calitativ diferit de anxietatea cronic, artnd c
imipramina l previne (pe cnd acest produs din clasa antidepre sorilor nu amelioreaz anxietatea cronic, ci chiar o agraveaz) Entitatea freudian a nevrozei anxioase, reluat de psihiatria clasic (H Ey), se divide deci n dou
concepte nosologice Aceast distincie va fi ratificat n 1980 n manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale (DSM III), care propune o clasificare ateoretic, descriptiv a tulburrilor mentale n psihiatria francez acest
concept a fost introdus de traducerea, n 1983, a manualului
Semiologia accesului de panic se ames tec cu aceea a crizei clasice de angoas acut debut brutal, fr factor declanator, durat scurt, semne psihice care asociaz indispoziia intens, senzaia de pericol, de moarte
iminent, uneori impresii de de personalizare si dereahzare, n sfrit, semne fizice (palpitaii, jen respiratorie, transpiraie, vertije), care se pot situa pe primul plan, simulnd o patologie soma tic Repetarea crizelor cu o
anumit frecvent definete tulburarea, care ea nsi poate evolua spre o agorafobie, subiectul temndu-se ca accesul s nu aib loc undeva unde s nu i se poat da cuvenitul ajutor
Redefimrea clinic a acestor concepte de angoas corespunde de asemenea unei concepii etiopatogenice diferite Punerea n evident a unei probabile predispoziii
16

genetice, posibilitatea de declanare artificial a crizelor (de exemplu, prin injectarea de lactat de sodiu sau pur si simplu prin hiperventilatie) | - ANXIOLITIC] si eficacitatea electiv a antidepresonlor sunt, pentru Klein si
scoal sa, argumente n favoarea unei origini n parte biologice a tulburm Actualmente noiunea de acces de panic rmne strns legat de curentul comportamental i st si de concepiile noso grafice ale DSM III >
ANGOAS, NEVROZ ANXIOAS
ACEDIE (engl acedid) Depresie care se manifesta printr-un dezgust de a trai, indiferen afectiv, inhibiie i chiar tor-poare, fiind considerat de teologii evului mediu ca un pcat, deoarece ar fi fost ntreinut de
subiect n mod voluntar. Este cunoscut faptul c Dante le rezer vase acntilor" (audiosi ) un loc n Infer nul su, alturi de violeni si colerici ei erau cufundai n nmolul unui smrc si abia dac puteau vorbi ca si cum ar fi
avut clu n gur' n medicina medieval, acedia se opune, n calitate de tristee a sufletului, melancoliei sau tristeii corpului care deprinde de un tratament medical Cea dinti ar fi mai degrab un pcat, un fel de delectare
morocnoas n care s ar com place pacientul, dovedindu se totodat de osebit de slab fat de uneltirile diavolului A devenit clasic de a face din sfntul Antonie, n reprezentrile celebre privind ispita" sa, ndeosebi n aceea pe
care o datorm lui Jacques Callot, un acidioso' prad tuturor fantasmelor unui sadomaso chism moral si al unei anahtti pe care un Karl Abraham o va pune din nou n eviden t la mai multe secole dup marele dese-natorgravor din Nancy -> MELANCOLIE
ACETILCOLIN (engl acetylchoime) Neurotransmiator cu aciune central i
periferica (jonciune neuroinuscular i sistem parasimpatic), caracterizat prin sinteza, stocarea, eliberarea i aciunea sa postsinaptic i prin inactivarea sa.
Acetilcolma (ACh) este sintetizat n neuron pornind de la colin (Ch) si de la acetilcoenzima A (AcCoA), reacie catali zat de enzima colmacetiltransferaz
AcCoA + Ch - Acetilcolma + CoA
Acetilcoenzima A este produs n mito condru, pornind de la piruvatul derivat al glucozei
Stocarea acetilcolinei este un proces activ si specific Eliberarea este datorat depola n/am terminaiei nervoase (calciudepen dent) Aciunea postsinaptic corespunde interaciunii cu receptorii membranan colmergici receptori
muscannici si nico tmici sau plci motorii neuromusculdre Curarele nondepolanzante blocheaz re ceptom colmergici postsmaptici ai plcu motorii Inactivared acetilcolinei este ddtordtd hidrolizei n colin si n aceta/a prin
intervenia acetilcolmesterazei la ni velul jonciunii smaptice
Acetilcolma sufer o aciune inhibitoare a neuronilor dopammergici la nivelul cor pilor striai Aceast reglare ar explica eh cacitatea unei terapeutici anticohnergice in sindroamele de eliberare extrapiramidale ca n boala
Parkinson, sau n cazul utilizam de neuroleptice - BOALA PARKINSON
ACTH (engl AdrenocortiLOtrophic Hor mone) Hormon de origine hipofizara care controleaz secreia cortizolului de ctre cortexul suprarenal. (Sinonime corticostimulm, corticotrofm, hormon corticotrop )
ACTH este format dmtr un lan de 39 de verigi de acizi ammati, dintre care pn mele 24 sunt identice la toate specule si sunt responsabile de activitatea biologic Secreatia de ACTH este supus la trei AOICIE

faeton de reglare retroreglarea (feedback negativ), reglarea ritmat de alternanta veghe-somn, reglarea pnntr o agresiune oarecare (stare de soc, arsun, hemoragii [sindromul de alarm Selye)) Excesul de
secreie ACTH provoac un hipercorticism (boala Cushmg)
ADICTIE (engl <iddiction sau drug dddiction) Relaie de dependen alie-nant, n special farmacodependent, vicii sau toxicomanie.
Termenul englez jddiition (dedare la lsare n voia unei patimi patim viciu) este n general tradus prin dssuen/de [obisnuire aservire!, iar drugaddicuon prin ,toxicomame Relund termenul desuet adictie
unu auton francofom pun accentul pe versantul psihogen al toxicomaniilor al toxicotihei sau al cercetam dependentei Termenul adictie care provine din cuvntul latin care nseamn sclava| pentru datorii
datoriilor -- not L G | sau constrngere hzica , desemneaz metaforic toxito mama, ntr o concepie psihologic care ar face din dependenta hzic echivalentul unei pedepse autoaphcate C heia depen
dentei ar h de cutat in sursa acelui sentiment de datorie m trirea subiectului | | este vorba de a examina n urma cror carene afective subiectul dependent este determinat s plteasc cu corpul su anga
jamentele netmute si contractate pe alt undeva" (J Bergeret) ASUETUDINE
ADOPIE (engl ddoption) Act juridic care creeaz, ntre doua persoane care nu sunt n mod necesar rude de snge, o legtur de filiaie.
Adopia vizeaz s i nzestreze cu pa rinti pe copiii abandonai sau orfani si s doteze cu copii cuplurile (uneori pe celi batani) care nu reuesc s i procreeze n
fiecare an sunt pronunate 4 000-5 000 de adopii, pe cnd numrul de ceren este cu mult superior acestei cifre Codul civil distinge dou tipuri de adopie adopia deplin si adopia simpl
Adopia deplin confer copilului o filiaie care se substituie filiaiei sale de origine cel adoptat nceteaz de a mai aparine familiei sale de snge Adopia confer copilului numele adoptatorului (n cazul
adopiei de ctre doi soi, numele soului) Cel adoptat are n familia adoptatorului aceleai drepturi si aceleai obli gatn ca un copil legitim Adopia deplin necesit n primul rnd ndeplinirea a o sene de
condiii att de ctre viitorii adoptatori ct si de ctre viitorul adoptat (con ditu de vrsta copil adoptabil din punct de vedere juridic) Adopia este pronunat, dup instruirea si plasamentul provizonu al
copilului, de ctre un complet de judecat al unui tribunal de mare instan Recursul n apel este posibil dar de ndat ce deci zn judiciara este definitiva adopia deplina este irevocabila
Adopia simpl este o form de adopie mai rara care menine legaturile copilului cu familia sa de origine Copilul i pstrea za n aceast situaie toate drepturile, mai ales drepturile ereditare Adopia simpl
confer adoptatului numele adoptatorului ca un adaos la numele su Adopia simpla este revocabili dup cum este posibil transformarea ei n adopie deplin pe parcursul ntregului minorat al copilului
Copiii pupili de stat pot fi adoptai de ctre persoane care obin un consimmnt de la comisia departamentala instituit de preedintele consiliului general Viitorii adoptai fac obiectul unor investigaii care
vizeaz aprecierea condiiilor de pnmire pe plan familial educativ financiar si psiho logic Adesea se cere si un examen psihi atnc n aceast privin
18
Copilul adoptat poate pune probleme de educaie n cazul n care si a schimbat adesea doica sau colectivitatea sau dac a fost crescut la cres Posibile carene afective, o ntrziere n dezvoltare (mers,
vorbire) sau imposibilitatea de a stabili legturi durabile pot s duc la grave tulburri de personalitate n ceea ce privete revelarea adopiunii (aducerea ei la cunotina copilului not L G | majoritatea
autorilor cred n prezent c modul de a o face tre buie adaptat la vrsta Aceasta contrasteaz cu concepia anterioar de dezvluire so lemn a adopiei fcut copilului la vrsta de 4-5 am
ADORMIRE (engl steep o/net) Trecere de la starea de \eghe la somn.
n mod arbitrar adormirea este definit prin apariia primului sphndle (activitate E E G n fuse) n stadiul al doilea de somn - SOMN
AFAZIE (engl dphMd sau mult mai rar, dysphdsu) Ansamblu de tulburri ale limbajului consecutive unei leziuni cerebrale, cel mai adesea corticale mai
degrab dect subcorticale i n emisfera stng mai degrab dect n cea dreapt.
n clinica neurologic se disting de obi cei mai multe forme de afazie, dup tipul de alterare a debitului verbal (rapid pentru afaziile fluente, ncetinit pentru cele non fluente) si dup predominanta
tulburrilor n diversele activiti verbale pe care le con stituie denumirea, repetiia oral si compre hensiunea auditiv (a se vedea tabloul de mai jos)
Aceast clasificare este astzi contestata din cauza eterogenitii tulburrilor si a pacienilor regrupai n cadrul acelorai sindroame si pentru c nu are legtur cu modelele actuale ale funcionam lingvis
tice n sfrit fundamentele sale neuroana tomice nu ntrunesc unanimitatea Clasificarea afaziilor rmne totui o baza pentru co municarea ntre cercettori ofenndu le o prim descriere generala a
tulburrilor Termenul de alexie (sau dislexie ) trimite la tulburri de limbaj la nivelul cititului, acela de agrafie (sau disgrafie ) la tulburri la nivelul scrisului
Anumite forme de afazie fac obiectul unor descrieri speufice afazia infantili
Debit
Ata/i
: global
Atazie transcorticala
Atazie de conducere

Repetiie

nonfluent
]

Atazie amnezic

Afazie transcorticala
+

ehesiuii
e

j Dell
un

ir
c

'

fluent
fluent

Compr

'
'

' senzorial

fluent

grav perturbat + normala $au moderat perturbat

afazia poligloilor si afazia stngacilor Se congruent cu modalitile sale relaionale


descrie si o afazie congenital, precum si obinuite n tracking terapeutul urmeaz
o afazie de dezvoltare n cazul n care coninutul comunicaiilor membrilor fatulburnle de limbaj sunt rezultatul unei mihei si al comportamentului lor", aa cum
leziuni cerebrale pennatale sau care a pre acul unui picup urmeaz nuleele unui
cedat dezvoltarea limbajului la copil
disc Prin mimetism el ncearc s semene
Cercetrile asupra afazici sunt extrem de ct mai mult posibil cu persoanele din
numeroase si constituie, n cadrul neuro grupul familial
psihologiei, o veritabil subdisciphn, numit, dup caz, neurolmgvistic" sau , afa/iologie"
Aceste cercetri au drept obiect desen erea tulburrilor de limbaj, determinarea anilor cerebrale si a mecanismelor neuro fiziologice subiacente activitilor de exprimare verbal si nelegem proceselor
psihologice responsabile de alterarea dife ntelor niveluri lingvistice ale activitii verbale (fonologie lexical (intrare / ieire] sintactic [structur / morfologie|, semantic si pragmatic) ->
NEUROLINGVISTICA
AGEUZIE (engl ageuva, dgeustia) Scdere accentuata sau abolire completa a simului gustativ, ca urmare a leziunilor nervului facial i ale nervului gloso-faringian.
AGITAIE (engl agitdtion) Comportament care are la baza excitaia psihomoto-rie, n care se pot manifesta agresivitatea, furia, turbulena, teatralismul, erotismul, violenta, anxietatea i, pe un plan mai
general, toate fenomenele cu expresie emoionala i motorie ale unei stri
,...0. _r___ ,
.
de neadaptare grav si actuala care
pentru o persoan de a pronuna cu- depind n acelai timp de o structur vinte despre care are totui deplina con- psihopatologic particular i de condiii de mediu nefavorabile.
Putem desene tot attea tipun de agitaie cte tipuri de maladii mentale Strile anxioase, confuzionale, deficitare, psiho patice, maniacale, schizofrenice, epileptice, isterice si alcoolice vor fi cadrele cele mai
frecvente ale agitaiei Dar aceasta nu se declaneaz cel mai adesea dect ntr o situaie particular, n general n raport cu intoleranta mediului fat de pacient sau n
MrihiEnB vcugi jvuuu, ,..._______ raport cu condiiile de viat grele, devenite
acte ale terapeutului care au ca scop di- insuportabile pentru acesta, fie acas, fie la rect legarea de membrii familiei sau de spital lat de ce agitaia se asociaz adesea sistemul familial.
cu urgenta psihiatric, fund n acelai timp
Principalele trei tehnici de afiliere sunt cauza si consecina sa si aprnd ca prin acomodarea, trdcking-ul (sau clcarea pe cipala manifestare a nebuniei internm", urm) si mimetismul Acomodarea
permite n aa msur nct nebun si agitat se terapeutului s se afilieze familiei, de venind confund pe ntreg parcursul secolului
AFEMIE (engl jphemia) Imposibilitate
tiin a reprezentrii lor.
Denumire foarte general devenit ne u/ual, refenndu se att la afaziile motorii datorate leziunilor cerebrale ct si la anu mite afonii funcionale si isterice Ter menul a fost utilizat de P Broca n 1861 pentru
a denumi tulburarea de limbaj pe uare a descris o si pe care A Trousseau a preferat, din 1865, s o numea
c, afazie
AFILIERE (engl joining) Ansamblu de
AGONISIRE DE JETOANE

al XlX-lea si n pnma jumtate a secolului XX, iar agitaia apare ca simptomul cel mai important pe care l are de tratat alienistul J B M Parchappe sena n 1853 c, de cnd am nceput s ne ocupm de
condiiile speciale de locuit pentru alienai, agitaia este considerat drept starea ntructva obinuit a alienatului, iar azilul de alienai a fost n mod exclusiv sau aproape exclusiv constituit dmtr o sene de
celule n numr aproape egal cu acela al bolnavilor" Efortul terapeutic va avea deci ca scop prin cipal calmarea agitaiei si de aceea medicamentele neurosedative vor fi de departe cele mai utilizate n
psihiatri Abia la nceputul anilor '50 s a neles c agitaia putea fi provocat si ntreinut chiar de instituia azilar ca atare n teza sa pnvmd Tratamentul colectiv ntr un cartier de agi tai, P Paumelle arat
c .modificarea atmosferei generale a pavilionului" permite cel mai adesea potolirea agitaiei bolnavilor si poate conduce progresiv , la dispantia total a sectorului de agitai n acelai timp cu transformarea
ntregului spital" Tot n aceast perioad (1952) ncepe a fi utilizat primul neuroleptic, clorpromazina, medica ment care are un efect sedativ puternic La fel stau lucrurile cu derivata si att de mult folosii
n zilele noastre Iar utilizarea neurolepticelor a fcut, n consecin, uita ta problema, destul de spinoas, a generrii si ntreinem agitaiei prin nsei structurile instituiei psihiatrice tim astzi s avem gnj
att de elementele contextuale declan satoare ct si de accesul nsui, prmtr o prescripie medicamentoas apropriat Anumite molecule s au poziionat chiar ca specifice tratamentului agitaiei (fluani-zon,
halopendol, levomepromazm, sul-topnd etc ) - NEUROLEPTIC
AGNOZIE (engl agnosia) Tulburare a funciilor de integrare perceptiv caracterizate printr-o incapacitate de a identifica unele obiecte i forme.
Dup cntenul modalitii senzoriale, distingem agnozn tactile, auditive si vizu ale (mirosul si gustul, mai puin utilizate la nivelul simbolicului, nu permit reperarea de agnozn specifice) Unele agnozn sunt
totui supramodale.cum sunt agnoznle spa tiale n sfrit, n cadrul aceleiai modali tai senzoriale, se descnu diferite tipuri de agnozn potrivit cu natura stimulilor inter venii (n domeniul vizual,de
exemplu, se descnu agnozia obiectelor, agnozia fetelor [sau prowpdgnozid], agnozia literelor [sau alexia agnozic] si agnozia culorilor Se descnu, de asemenea, agnozn somatice (somatognozn) legate de
perturbnle sche mei corporale Leziunile corticale respon sabile de aceste tulburri se situeaz esentialmente n lobul parietal n ceea ce privete agnoznle tactile si somatice, n lobul temporal n ceea ce

pnveste agnoznle auditive (ana lui Heschl) si n lobul occi pital (anile asociative) n ceea ce pnveste agnoznle vizuale Din anii '70, asistm la o profund rennoire a cercetrilor n do meniul agnoziilor, sub
impulsul lucrrilor si modelelor care provin din psihologia cognitiv si inteligenta artificial Aceste cercetri vizeaz s precizeze natura deti citelor agnozice situndu le n modelele care descriu organizarea
si funcionarea normal a difentelor etape de tratament ale informaiei perceptive
AGONISIRE DE JETOANE (engl token economy, fr economie de jeton',) Tehnic bazata pe paradigmele condiionrii operante i avnd drept scop facilitarea reabilitrii i inseriei sociale a
bolnavilor n instituie prin intermediul intrrilor pozitive materializate de
21 AGORAFOBIE

jetoane (sau uneori de puncte), car e pot servi drept moned de schimb.
Practicat, din iniiativa lui T Ayllon si N H Azrm, n serviciile de primire a bolnavilor cronici (psihotici, debili, de exemplu), agonisirea de jetoane urmrete s fac s funcioneze aceste servicii ca nite
microcosmosuri guvernate de legi asem ntoare cu acelea ale economiei sociale Aceast tehnic de modificare a compor tamentului difer de sistemele , notelor bune", adesea n vigoare n mediile edu
cative, prin faptul c obinerea de ntriri face obiectul unui contract, n general aflat n responsabilitatea unui psiholog si admi nistrat dup un program bine specificat O dat ce contractul este acceptat de
ctre bolnav, jetonul este datorat aa cum este un salariu, si este sanjabil, ca banii contra obiecte sau avantaje
De la nceputul anilor 70, un numr considerabil de servicii de psihiatrie de dincolo da Atlantic, iar ulterior si din Europa, pun n practic tipuri de func tionare similare n Frana, o prim expe nent de
genul acesta a fost ncercat n 1975, la Paris, la centrul psihiatric Sainte Anne
Agonisirea de jetoane permite adesea reducerea apragmatismului bolnavilor si redobndirea de ctre ei a autonomiei n activitile cotidiene alimentaie, toalet, sarcini menajere, lucrri simple etc La
schizofrenici se urmrete si creterea posi bihttilor lor de comunicare social Scopul este, evident, generalizarea progreselor dobndite si la alte activiti dect acelea care au fost ncurajate, ct i
favorizarea de iniiative care s-i permit bolnavului o reinsertie social si profesional
Studii controlate au artat c comportamentele si verbalizarea se amelioreaz ta
bolnavii tratai prin sistemul agonisim de jetoane si c se are mai frecvent n vedere externarea Sistemul este totui greu de gestionat n mod satisfctor El necesit o perfect coeziune a echipei de ngrijire,
n care infirmierii sunt implicai n mod cu totul deosebit
Bbl Agathon M .Therapie comportamentale des schizofrenes m Em.ythp Med Chirg Pans Psychiatne ^7295 D 507-1983 Ayllon T Azrm N H Traitement (.omportamentdl t/i ntstitution psychijtique Dessart Bruxelles 1973 (trad fr)

AGORAFOBIE (engl dgorjphobu) Teama nemotivata care uneori se exprim prin imposibilitatea de a traversa singur piee, poduri, strzi, de a trece printr-un tunel sau printr-un spaiu deschis.
Agorafobia ascunde de asemenea teama de a se duce n locuri publice de a fi prins ntr o mulime ntr o adunare sau ntr un mijloc de transport n comun
Descris de C Westphal n 1871 agora fobia este nsoit de angoase si de senzaii de vertij a cror intensitate poate fi att de mare nct subiectul s evite s se duc n locuri publice, rmnnd uneori
claustrat acas si neputndu se ndeprta de domi cihu dect ntr un perimetru de securitate n care toate ungherele i sunt cunoscute n cazurile cele mai grave i este cu ne putin s rmn singur acas
n prezent, clasificrile americane ale tulburrilor mentale, care permit diagnosti carea lor (DSM 111 si DSM III R), disting, din punct de vedere clinic, dou tipun de agorafobie, dup cum ele sunt sau nu
nsoite de accese de panic, tulburrile din urm putnd s survin, n unele cazuri, independent de agorafobie Se nltur n
AGRESIVITATE

felul acesta ipoteza potrivit creia o angoas de separare aprut n copilrie ar sta la originea tuturor agorafobiilor Atenia este ndreptat ndeosebi asupra studiem comportamentelor somatice ale acceselor
de panic a cror apariie brusc si adesea inopinat constituie un enorm handicap care, n afar de teama de a nu putea scpa dmtr un loc, determin teama de a nu putea fi ajutat la timp si de asemenea, pe
aceea de a se da n spectacol Agorafobia debu teaz rareori nainte de vrsta de 20 de ani si pare s prevaleze la femei La brbai consecinele sale pe plan profesional si social i sporesc gravitatea Este
clasificat printre tulburrile anxioase si constituie o indicaie de psihoterapie sau de terapie comportamental Rmne totui de pre cizat etiologia simptomelor agorafobiei atunu cnd se asociaz cu accese
de panic sau cu manifestri ca palpitaiile, senzaiile de apsare, de jen toracic transpiraie, impresie de vertij sau de lein etc
AGRAFIE (engl agnphia) Alterare grava a scrisului, independenta de Mul-burare motorie, care se poate vedea n anumite afazii de expresie i n sin-droamele demeniale.
AGRAMATISM (engl agrammat^m) Pierdere a capacitii de a-i construi corect frazele, cu folosirea greita sau dispariia desinenelor i a semnelor sintactice.
Este, n general, o form de afazie de expresie, numit si afazie sintactic Uneori este o form de dezintegrare a limbajului n schizofrenie, o dislogie
AGRESIVITATE (engl dggressivny,
aggressiveness) Tendin de a-1 ataca pe
cellalt sau orice obiect susceptibil de a constitui un obstacol n calea unei satisfacii imediate.
Agresivitatea, care nu este sinonimul violentei, se poate manifesta prin nume roase comportamente diferite Actele agre si\e sunt acelea care rein cel mai adesea atenia din cauza caracterului lor spec acular
si potenial periculos Ele merg de a gesturile de ameninare pn la omor, itilizeaz fora agresorului sau un mediator arm) si se pot exercita n mod indirect 'contra unor obiecte neanimate)
De toleranta mai mare sau mai puin mare a societii fat de ele depinde pragul pornind de la care ele devin delicte, ba chiar crime Atitudinile agresive (priviri, mimic etc ) au un caracter extrem de pro
vocator si pot declana o agresivitate mai activ drept rspuns Cuvintele agresive pot fi fie (ameninri, insulte critici) sau pot fi insidioase (defimare ironie, caustici ae) n sfrit, fantasmele si
formaiunile incontientului cu valoare agresiv sunt extrem de frecvente si de altfel sunt utili /ae de terapeut n cura analitic
La copil si adolescent, numeroase tul burri de comportament pot avea o co notaie agresiv latent minciuni, tulburri alimentare, fug de acas, proaste rezultate colare, conduite marginale etc
EVALUARE Fie c este fcut pentru uzul psihiatrului, al psihologului sau al cnmi nologului, evaluarea agresivitii unui individ este o problem frecvent, esenial si extrem de dificil La baza ei st
ideea de a prevedea, deci de a preveni apariia conduitelor agresive Este imposibil s se fac o asemenea predictie suficient de sigur nct ea s fie acceptabil pe plan etic si utilizabil n practic
AGRESIVITATE

Pt plan psihopatologic Cteva elemente pot fi totui degajate ca fund faeton care predispun la o mar mare potenialitate agresiv violente suferite n copilrie, antecedente personale de agresivitate fat de
ceilali, dar si fat de sine nsui, precum si anumite trsturi de personalitate, ca impulsivitatea, labilitatea emoional, intabilitatea caractenal, intoleranta la frustrri (ca n abandonism)
La aceste date foarte disparate se pot aduga rezultatele testelor psihologice MMP1 [testul Minnesota Multiphasic Personahty Inventory not L G ] dac nu profileaz tipul unei personaliti agre sive
adesea arat o cretere a scrilor psiho paliei, paranoiei maniei Testele proiective permit o abordare mai global a agresi vittn n contextul structurrii personali tatu si al mecanismelor de aprare ale
acesteia n sfrit, se cuvine s semnalm existenta unor instrumente specifice de eva luare cantitativa si calitativ a agresivitii (chestionarul lui Came cu privire la ostili ae, scara ostilitii Buss Dunkee
etc ) Pe {dan biologic Nici un element nu a fost gsit ca fund legat n mod specific si indis cutabil de agresivitate Cercetrile genetice au provocat multe discuii pe aceast tem, inducnd noiunea unui
pretins cromozom al crimei", ultim avatar al curentului bio antropologic n criminologie unele studii au constatat frecventa ieit din comun a unui cromozom Y supranumerar (XYY) la criminali si la
bolnavii mintali periculoi n Danemarca, un studiu sistematic n rn dul recruilor ar fi constatat o impulsivitate mai marcat la aceti subieci Dar aceste noiuni sunt de examinat n contextul unei
personaliti marcate de alte anomalii (n special o retardare mental), orice inter pretare univoc fund abuziv
Pe plan hormonal Este cu totul simplificator s facem din testosteron hormonul
agresiunii, chiar dac el pare s joace n mod efectiv un rol n sensibilitatea la ameninare si la frustrare
ABORDRI TEORETICE Diferite curen te psihologice (comportamentalism, feno menologie) au dat interpretri teoretice agresivitii Psihanaliza ne ofer abordarea cea mai complet Importanta
agresivitii si legtura sa complex cu sexualitatea au fost subliniate din ce n ce mai precis de ctre psihanaliti n ultima sa teorie a impulsiilor, S Freud introduce noiunea de contopire dezbinare a
impulsiilor vieii si morii corespunznd n mod global dualis mului agresivitate-sexuahtate din dezbi nare triumf impulsia distructiv si ia natere comportamentul agresiv Pentru M Klein agresivitatea,
foarte important n prima copilrie apare din primele luni (fantasme de distructie si de devorare) si joac un rol fundamental n maturizarea personalitii, n special prin structurarea progresiv a subiectului
n raport cu obiectul Pentru D Lagache,mci un com portament uman nu este lipsit de raport cu agresivitatea n ceea ce privete compor tamentele agresive patologice, clinica psih analitic insist asupra
rolului carenelor afective precoce si al violentelor exercitate de foarte timpuriu de ctre tat, ceea ce duce la o tulburare a identificrii si la un deficit al elaborm simbolice agresivitatea nu si poate gsi
sensul pozitiv Copiii privai de dragoste vor deveni aduli plini de ur (R Spitz)
Abordarea biologic este dominat de cercetrile neurofiziologilor, mai ales de acelea ale lui Karli Pentru acest autor, orice comportament agresiv este un comportament instrumental care se nsene ntr-o
strategie ale crei scopun sunt fie afirmarea de sine si satisfacerea trebuinelor sau
24
AGRESIVITATE

a donntelor, fie aprarea contra a ceea ce amenin integritatea fizic sau echilibrul relaional Elaborarea acestei strategii ar cupnnde, n mod schematic, trei nivelun posibile un nivel de comportament
reflex", n mare parte preprogramat genetic, un nivel la care stimulului i este asociat o conotatie afectiv, n funcie de trirea individual, un nivel de elaborare cognitiv n care sunt luate n seam
experienele personale si contextul sociocultural Pe plan fiziologic, existenta unui centru al agresivitii este ntru totul respins, dar s-a putut demonstra rolul esenial al anumitor structuri cerebrale n
moderarea reactivitii la stimula agre sogeni" ar interveni n special hipotala musul ventromedian, septul si nucleu rafeului Tocmai n aceti nuclei se afl majoritatea neuronilor cu serotomn, ceea ce se
coroboreaz cu noiunea de deficit serotoninergic n cazul manifestrilor de agresivitate excesiv Amigdala, pe care se proiecteaz o parte dm aceti neuroni sero tomnergici, pare a fi o structur central n
elaborarea unui comportament agresiv tocmai la acest nivel stimulul, pnn referin la urmele mnezice, i dobndete sem mficatia sa afectiv n sfrit, contextul prefrontal are un rol esenial de modulare si
de control
PATOLOGII PSIHIATRICE SI AGRE SIVITATE n strile nevrotice agresivi tatea este cu att mai puin aparent cu ct mecanismele de aprare, care i permit s se expnme codificat, sunt mai eficiente
Tocmai n nevroza obsesional agresi vitatea este cea mai intens, dar si cea mai mascat de formaiuni reacionate extrem de organizate Se pot manifesta cteva izbucnin (fune, ticun, ironie), dar trecenle la
act rmn excepionale si sunt adesea
marcate de ambivalen, de remuscn si de donnta de pedeaps n istene, agresivitatea se nscrie mai deschis n eec si n culpabihzarea celuilalt
La psihopai, trecenle la acte agresive scurtcircuiteaz elaborarea psihic, au loc la cea mai mic frustrare si jaloneaz o biografie chinuit
n strile psihotice apar comportamente agresive cu mecanisme diverse agresi vitale n relaie direct cu angoasa psiho tic, destructurarea contiinei si trirea delirant n psihozele delirante acute,
agresivitate nemotivat, discordant la schi zofrenici, agresivitate ca reacie la perse cutii n delirurile paranoice
Strile depresive reprezint un model de amestec de auto si heteroagresivitate, cum ne o arat suicidul altruist al melan colicilor Dar, n afar de aceste cazuri extreme, putem adesea repera manifestri
agresive discrete n cursul depresiilor, iar ele trebuie s ne fac ntotdeauna s ne temem de un nsc suicidar La copil si la adolescent, orice comportament agresiv necesit cutarea unei patologii depresive
subiacente
Agresivitatea stnlor deficitare organice este expresia alterm controlului emoional
La epileptic ea se nscrie, n mod clasic, n tulburnle de personalitate, dar poate de asemenea surveni n paroxismele crizelor, mergnd pn la f una epileptic, deosebit de violent
Trebuie menionate dou exemple de expresii patologice cu totul speciale ale agresivitii la pacientul psihosomatic, agresivitatea pnzomer se nscrie pe corp, la perveri ea este erotizat si canalizat n
scenanul ales
n sfrit, se impune semnalat faptul c alcoolul si drogunle, pnn efectul lor AGRESIVITATE
dezmhibitor, favorizeaz trecerea la acte de agresivitate
TRATAMENT n afar de cazurile n care se nscrie ntr o maladie psihiatric diag nosticat, care are tratamentul ei, agresi vitatea ca atare poate necesita o intervenie terapeutic, adesea asociabil la
diferite niveluri de aciune
Chimioterapiile pot avea aici un loc cu totul justificat unele situaii de urgent necesit un tratament sedatw cu tranthih zante Dmtr o perspectiv mai profilactic unele tratamente sunt n prezent utili/ae n
mod specific ca agresiv olitice eficacitatea timoreglatonlor (litiu carbamazepin) n acest sens pare n prezent stabilit Aceea a antidepresonlor serotomnergici rmne ipotetic
Pot fi indicate diferite psihoterapn te rapnle comportamentale permit modifi carea destul de rapid a comportamentelor terapiile psihanalitice ofer o nelegere mai global a mecanismelor care intr n joc,
ns dimensiunea relaional a pro blemei incit la privilegierea, n msura posibilului, a terapiilor familiale*, de grup
n sfrit, interveniile sociale se vor putea dovedi adesea eseniale ameliorarea condiiilor de viat, tentativele de mediere n caz de conflicte, aciuni pedagogice care vizeaz ntrirea, prin valorizare, a atitu
dinilor de tolerant, comprehensiune etc , derivarea agresivitii spre situaii sim bolice (srbtori, jocuri, sporturi etc )
PSIHAN Ansamblu al manifestailor reale sau fantasmabce ale impulsiei de agreConceptia freudian despre agresivitate a evoluat n paralel cu teoria privind impulsiile ntr o prim perioad, S Freud refuz s recunoasc aa cum A Adler
1-a invitat ncepnd din 1908 n spatele conduitelor agresive opera unei impulsii specifice Aceast specificitate nu ar fi fost, dup prerea sa, dect aceea a oricrei impulsii o propulsie constrngtoare
care trebuie s duc la nvingerea obstacolelor Punctul acesta de vedere va fi sensibil modificat n 1920, o dat cu introducerea impulsiei mortn, Freud explic atunci sadismul prin acea parte a impulsiei
mortn pus direct n serviciul impulsiei sexuale, iar masochismul erogen l explic pnntr o alt parte a impulsiei mortn care rmne n organism, unde este legat de libido prin excitaia sexual n viziunea
lui Freud, impulsia de agresiune apare deci ca nsi expresia impulsiei mortn orientat spre exterior (acting out) Viziunea lui J Lacan este oarecum diferit (l'Agresuvite en psyc/id/w/yse, 1948, n cnfs,
1966), de oarece el emite ipoteza unei agresiviti care ar fi legat , cu relaia narcisic si cu structurile de contestare si de obiectivare sistematic, structuri care caracterizeaz formarea Eului" aceast
agresivitate nu va putea fi depit dect prin identificare oedipian
DIFER Declanarea agresiunii spontane", care pare s nu se poat explica dect prin satisfacia intrinsec procurat agresorului, depinde de anumii factori de situaie care se afl n interaciune cu anumii
factori personali, cum ar fi apetitul de stimulare", posibil de evaluat cu ajutorul chestiona ruluiluiJ Strelau Subiecii de tip A sunt mai agresivi n unele mprejurri dect subiecii de tip B Subiecii care
obin o not ridicat pe scara contiinei de sine (engl self-consciousness scale) i controleaz mai bine agresivitatea -TlP A l TIP B

ALCOOLISM

Bibi.: Castets, P , La mort de l autre Essai sur l'agressivitt de l enfant et de l adolescent, Pnvat.Toulouse 1974 Karh P , Neurologie des comportements d agression, PUF, Pans 1982 Vmcent, J D , Biologie des passiom, O Jacob
Pans 1986

AJUTOR SOCIAL PENTRU COPII


(fr aide sociale a Tenfance, ASE) Serviciu administrativ departamental cu rolul de a asigura copiilor protecia si condiiile afective i educative cele mai favorabile.
De la promulgarea legilor pnvmd des centralizarea din anul 1983 si din anii urmtori, acest serviciu public depinde de preedintele consiliului general Gernd cminele de copii precum si stabilimentele
specializate, ASE are de asemenea n atribuiile sale plasamentele n familii si adoptarea copiilor api pentru aceasta din punct de vedere juridic
;?
AKINEZIE (eng akmesid) Semn major al sindromului parkinsonian, care se exprima prin absena aproape total a gesticulaiei, dificultatea locomoie!, ncetarea balansrii braelor n timpul
mersului, ceea ce n mare parte, st la originea amimiei si a raritii clipitului.
ALCOOLEMIE (engl blood alcohol level, BAL) Prezena alcoolului n snge.
Procentul de alcoolemie se exprim n grame de alcool ntr un litru de snge n Frana, legea fixeaz la 0,80 g de etanol pur pe litrul de snge procentul dincolo de care conducerea unui automobil este un
delict, chiar i n absenta de accidente sau de nclcri ale Codului rutier Legea se aplic si autorilor si victimelor crimelor si delictelor de drept comun Msurarea alcoolemiei se face fie cu ajutorul unui
analizor al respiraiei sau etilometru (detecia etanolului n aerul expirat), fie cu ajutorul analizei chimice a sngelui pre levat prin punctie venoas

ALCOOLIC PERICULOS (engl


dangerous alcoholic) Alcoolic despre care se poate presupune c este periculos pentru semenul sau.
Adoptnd la 15 aprilie 1954 o lege refe ntoare la tratamentul alcoolicilor periculoi pentru semeni parlamentul francez i pro punea s determine s fie ngrijii n mod obligatoriu alcoolicii periculoi care
nu sunt delincveni si pe cei care nu prezint tulburri mentale care s justifice o inter nare ntr adevr, numeroi alcoolici, dei nu intr n nici una dintre aceste dou cate goni, nu prezint mai puin un
pericol pen tru anturajul lor si pentru societate Cu toate acestea, legea nu definete n ce con st aceast periculozitate Or, la alcoolic efectul dezinhibator al alcoolului si rolul su de facilitator al trecem la
act fac ca periculozitatea s fie mereu potenial Mai mult, trebuie inut seama de factorii situ ationali si sociali n aprecierea pericu lozittn Aceti faeton rmnnd cel mai adesea contingenti, este deci
deosebit de greu s se pun diagnosticul de alcoolic periculos
ALCOOLISM (engl alcoholism) 1) Dependen de alcool i ansamblul manifestrilor patologice datorate acestei dependene. 2) Pierderea libertii de a se abine de la alcool (P. Fouquet).
n 1849, un medic suedez, M Huss, observnd c numeroase afeciuni gastro-enterologice, neurologice, psihiatrice, car-diologice erau n mod manifest legate de absorbia nesbuit de rachiu cu un ridicat
ZI ALCOOLISM
procent de alcool, a creat termenul alcoolism, ca numitor comun al unei patologii foarte diverse Termenul folosit pn atunci era darul beiei Acest termen n ism" avea avantajul de a nu mai vehicula
ncrctura afectiv care i arunca pe beivi n domeniul pcatului Acest viciu", mult vreme considerat de clasele conductoare drept apanaj exclusiv al maselor truditoare, a fost la nceput raportat la
consumul excesiv doar de buturi distilate, pe cnd buturile fermentate (vinul, berea) aveau reputaia de a fi igienice" si nepnmej dioase Numai dup cel de al doilea rzboi mondial noiunea de alcoolism
ca boal a cptat prevalent, au fost ntreprinse cercetri obiective si au fost instaurate schimburi internaionale, cu participarea Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS)
ALCOOLUL Este fapt admis c nc din zorii umanitii, primii oameni au observat c un suc de fructe zaharat expus la aer liber, devenea n cteva zile, datorit levu nlor din ambiant, o butur cu
proprieti psihotrope speciale nainte de a fi utilizat de ctre profani, aceasta a fost folosit n scopuri mistice si sacre Berea si vinul au fost cunoscute de ctre sumerieni, si poate si de chinezi, cu patru mu
de ani nainte de Iisus Chnstos Mai trziu, la greci, Homer vorbete n mod expres de ele n Ilidda si Odiseed, n timp ce acele buturi erau fabri cate n Caldeea, n ludeea, n Palestina si mai ales n Egipt
Vinul este foarte des citat n Biblie n Evanghelii, lisus Chnstos consacr vinul ca materie de mprtanie Romanii cunoteau arta de a cultiva, de a curai via si de a seleciona butucii de vit de vie n
primele secole ale erei noastre, expansiunea cretinismului a mers mn n mn cu extinderea viticulturii n Galia Ct pnveste barbarii din nordul Europei, ei
tiau s fabrice o varietate de bere Dou evenimente majore au marcat istoria alcoolului
- n secolul al VII lea d Chr , Mahomet a interzis consumul oricrei substane care putea s duneze puritii sufletului, n special consumul vinului Dup moartea Profetului, cuceririle arabe au prohibit
timp de secole folosirea alcoolului la toate popoarele islamizate
- descoperirea meteugului distilrii, la sfritul primului mileniu d Chr , nu a fost cunoscut n Europa dect n secolul al XIII lea (Raymond Lullus si Arnaud de Villeneuve), dei nu s a stabilit dac in
ventia alambicului se datoreaz grecilor sau arabilor Rachiul (aqua vitae) obinut datorit acestui procedeu nu a fost cunos cut ca butur dect din secolul al 17I lea pn atunci fund rezervat n scopuri far
maceutice prepararea tinctunlor si terapeutice, ntru pstrarea tinereii si pre lungirea vieii De la Platon si pn la Huss, medicii, filosofii, oamenii Bisericii, juritii, scriitorii si poeii recunoscuser
dubla nfiare a buturilor alcoolice fer mentale sau distilate fermeni de reconfor tare, de bucurie, de convivialitate si de sntate", dar si surse de mizerie si de de cdere pentru unu De unde, n literatura
mondial, fie imnuri de glorificare excesiv, fie condamnri vehemente (de exemplu, dup prohibiia islamic, prohibiia din Statele Unite din perioada 1919-1933) Apa care arde", care a primit numele de
alcool prin 1635 (Bornehave), abia n secolul al XIX lea a fost introdus n familia chimic a alcoolunlor sub numele de etdnol, avnd formula CH2 CH2 OH
BUTURILE ALCOOLICE Acestea se compun din dou mari grupe
ALCOOLISM

Buturile fermentate Vinurile sunt obfinute prin fermentarea alcoolic a strugurilor Ele sunt extrem de diversificate n numeroase soiuri rou, albe, roz, dar si dup specificul locului, n funcie de gustul lor
si de gradele de alcool Gradele de alcool pot vana de la 8,5 la 13, iar uneori mai mult, n cazul unor vinun na turale dulci Berea este obinut prin fermentarea alcoolic a unui must fabncat cu mei si cu malt
de orz pur sau asociat cu 30% cel mult boabe de orz crude, berea are ntre 4 si 9 alcool dup cum avem de a face cu o bere blond de mas sau cu o bere brun de lux Cidrul si rachiul de bere provin din
fermentarea sucului de mere sau de pere proaspete, cu sau fr adaos de ap, ajungnd la 5-6" alcool Hidromelul pro babil cea dinti butur alcoolic, se obine prin fermentarea unei soluii de miere de
albine n ap de ploaie
Buturile distilate Printre acestea se numr rachiurile Pe cnd buturile fer mentate nu pot avea un grad de alcool mai mare de 16, rachiurile titreaz de la 40 la 45 de exemplu, rachiurile de cidru tip
calvados (40), rachiurile de fructe tip kirsch (50), rachiurile din gru tip whisky, gin, rachiu de ienupr, vodc, aquavit, rom mdustnal sau agricol (pn la 50) Spir toasele sunt apentive pe baz de vin
(porto 20, madera 17) sau pe baz de alcool de bitters Lichiorurile sunt butun foarte za harate pe baz de rachiu puternic aro matizat, care titreaz ntre 15 si 60
METABOLISMUL ALCOOLULUI Al coolul ingerat este absorbit la nivelul duodenului sau jejunumului El ajunge masiv n ficat pnn vena port Trei sisteme enzi matice (ADH, catalaza si meos)
transform etalonul n acetaldehid Aceasta, la rndu-i, pnn mecanisme complexe, este metaboh
zat n acetat, care este eliminat din organism
Cercetri recente pun n evident rolul capital al acetaldehidei n instalarea dependentei fat de alcool, fie la nivelul metabolismului esutului cerebral, fie la contactul membranelor celulare Depistarea
biologic a alcoolismului, practicat astzi n mod curent, cuprinde, n afar de unele teste hepatice (transarrunaza, de exemplu) msurarea volumului globular mijlociu si dozarea unei enzime Constatarea
unei macrocitoze este un stigmat frecvent al alcoolismului, pe cnd creterea gama G T poate, cu unele rezerve, s semnifice m toxicatia alcoolic
REALITI SI AMPLOAREA FENO MENULUI ALCOOL-ALCOLIZARE-ALCOOLISM Timp ndelungat, consecm tele individuale si colective ale consumului de alcool au fost insuficient cunoscute si
n mod deliberat subestimate sau, invers, exa ger ae n mod ocazionai Astzi, n Frana Comitetul superior de studiu si informaie asupra alcoolismului public n fiecare an informaii demne de ncredere
privind producia (pe categorii vin, bere, cidru rom etc ), distribuirea (numrul de debite), numrul de locuri de munc existente pe ansamblul activitilor legate de alcool costul alcoolismului pentru
finanele de stat si acelea ale securitii sociale, mortalitatea (a treia cauz de deces n Frana, dup bo Iile cardiovasculare si cancere), morbidi tatea (circa 2-2,5 milioane de alcoolici n Frana, dintre care
25% femei, si aproape tot atia supraconsumaton, indivizi cu un nsc ndicat, pe punctul de a deveni autentici bolnavi alcoolici) Este de asemenea cu noscut c absenteismul cu opnrea lucrului pentru boal
(de patru on mai ndicat la alcoolici dect la un grup-martor),

-r

ALCOOLISM
ALCOOLISM

schimbnle locului de munc (n 40% din cazuri) sau incidentele juridice (19% din totalitatea infraciunilor) fac parte din consecinele colective sau individuale ale consumului patologic de alcool
ET1OLOGIE Pentru a sesiza condiiile etiologice susceptibile s fac vulnerabil la alcool (devenit n acest caz agent patogen) un individ n mediul su, este necesar s examinm cele trei dimensiuni ale
smdro mului alcoolic
Faeton psihologici. Exist la unu indi vizi factori psihologici sau psihopate logici, nnscui sau dobndii, susceptibili sa provoace sau s interzic apariia unei alcoolopatu 9 Poate fi reinut noiunea de
personalitate prealcoolic1? Consumul pato logic de alcool este legat de efectele sale psihotrope pentru muli plcerea pentru unu anihilarea angoasei Or angoasa simptom major al patologiei mentale poate
fi dup J Bergeret, expresia unei structuri psihotice/a unei structuri nevrotice sau a anumitor stri limit Recursul la alcool poate liniti tensiunile, dar numai temporar de unde necesitatea de noi libaii ceea
ce poate nsemna intrarea pe calea depen dentei Psihiatria tradiional s a artat relativ puin rodnic n sectorul alcoologic, cu excepia relaiilor posibile dintre al coohsm si depresie observaii clinice si
studii genetice tind s pun n evident n anumite cazuri, alcoolismul si strile depresive (G Wmokur, 1972)
Psihanaliza a elaborat, la nceputul seco lului, ipoteze psihogenetice K Abraham (1908),S Ferenczi(1911),S Rado(1933) Mai recent, autori francezi ca J Clavreul (1959), A de Mijolla si S A Shentoub (1973),
F Pemer (1974), J Bergeret (1978), F Curtet(1978),C Bnsset (1978), M Lasselm (1979) au artat interes pentru
alcoolism, punnd n cauz cel mai adesea anomalii sau alterri ale schemelor identificatoare iniiale si deficite narcisice Alte tipuri de studii se bazeaz pe informaii culese cu ajutorul testelor de eficient
sau de personalitate, avnd drept obiectiv discernerea trsturilor presupuse specifice pentru o personalitate alcoolic Se studi az, de asemenea, condiiile de educaie si anomaliile parentale n sfrit, se fac
cer cetn longitudinale predictive W MacCord (1960), C Robms (1962) si G H Jones (1968)
Ansamblul acestor cercetri multiple divergente, uneori contradictorii, nu permit trasarea nici unui profil tipic Dar rmne viu interesul pentru ipotezele formulate pe plan psihologic, ncercndu se a se
rspun de provocm pe care o reprezint opaci tatea conduitei alcoolice
Factori fiziologici. Ei constituie ansam blul dispoziiilor somatice sau predispo zitnlor atipice susceptibile s influente/e vulnerabilitatea si toleranta la alcool Mai multe ipoteze referitoare la mecanisme
biochimice au fost emise la nivelul neuro transmittonlor (rolul produsilor de con densare, rolul catecolammelor si al serotonmei) la nivelul metabolismului ce rebral si la nivelul membranelor neuronale n
funcie de structurile acestora Cerce rile de acest tip se afl n centrul in teresului cercetrilor contemporane La fel, studii genetice, care pun problema trans miteni unei dispoziii ereditare ce provoac o
vulnerabilitate nnscut la alcool, au scos n evident, datorit observrii geme mior sau copiilor adoptai, contribuia probabil a unui factor ereditar (noiunea de profil genetic specific)
Faeton socioculturali. Prin factor socio cultural se nelege ansamblul de influente care se exercit asupra individului n
msura n care el aparine unui anumit mediu, face parte dintr-un grup etnic defirit, respectnd moravuri si datini tradiionale, sau n msura n care ader la o religie, la anumite concepii metafizice sau
morale Influenta structurii societii, capitalist sau socialist, rural sau urban, n care triete individul are un rol important n afar de aceasta, individul evolueaz la un nivel profesional stabil sau
variabil, n interiorul piramidei sociale n sfrit, modalitile educaiei sale, poziia grupului su social fat de alcoolism au ponderea lor n ccn duitele individuale sau colective
Iat cteva exemple n mod tradiional, evreu, consumaton de buturi alcoolice,au dmtotdeauna reputaia de a rmne sohn S Snyder a efectuat mai multe anchete n Statele Unite, demonstrnd c
procentajul alcoolismului n grupul acelora care prjc tic efectiv aceast religie este deosebit de mic n anii 80, ns, observarea di e ntelor grupuri de imigrai n Israel a revelat faptul c problema
alcoolismului exist realmente la aceast tnr naiune Imigranii irlandezi n Statele Unite foarte numeroi n secolul al XIX lea si la n cepului secolului XX, cel mai adesea de origine rural, au trebuit s
fac fat unor mn dificulti de adaptare Procentajul alcoolismului la indivizii care compun acest grup este foarte ridicat, ns, de la a doua generaie, el scade de la 38% la 20% Co mumttile chineze
instalate n Statele Unite exercit, din cauza unor tradiii culturale foarte vechi, un control familial si social foarte vigilent fat de alcool, control pe care contactele cu civilizaia american nu 1-au tirbit
Un antropolog francez, A Robert, a stu diat ndeaproape datele istonce, soc o logice si etnologice ale comportamentelor populare fat de buturile alcoolice Rolul
cabaretului, al debitelor de buturi, al tavernelor sau cafenelelor este acela al unui loc privilegiat n care se es legturile de sociabilitate Multe leacuri populare fac un loc important alcoolului
Atitudinile culturale fat de alcool se exprim n anchetele de opinie public Alcoolul simbolizeaz si evoc mult mai mult reuniunile agreabile si mesele bune dect eventualele decderi pe care le poate
determina Chiar dac l respinge pe alcoolic, opinia public francez admite mitul beiei voioase si virile
Faeton economici. Acetia constituie totalitatea elementelor care privesc pro ductia, distribuia si consumul de alcool precum si presiunile exercitate asupra grupului sau indivizilor care au interese angajate
n acest sector de activitate
Frana, primul productor mondial de vin, numr l ,5 milioane de viticultori La un loc cu productorii de bere, de cidru de rachiu si cu toi cei care au de a face cu comerul sau industria de buturi alcoolice
se ajunge la un numr de 3,5 milioane de persoane, adic mai bine de 10% din populaia activ Dac adugm c 20% din exporturile agroalimentare franceze sunt constituite de buturile alcoolice, m
surm importanta intereselor aflate n joc Preturile de vnzare sunt relativ sczute, iar eforturile de difuzare, de prezentare si de accesibilitate sunt manifeste, susinute de o publicitate deosebit Aceasta a
fcut obiectul ctorva limitri n 1988 Ponderea factorilor economici, mic n inuturile ne productive, este mare n cele productoare
Intncarea celor trei categorii de factori, psihofiziologici, socioculturali si economici, este constant Influenta lor este reciproc Formularea lui E M Jellmek, care dateaz din 1960, rmne mereu valabil n
grupurile sociale care nu tolereaz dect
30
31 ALCOOLISM

mici consumun cotidiene de alcool, numai acei indivizi care, din cauza unei mari vulnerabiliti, au tendina de a se opune acestor norme sociale sunt pndii de riscul intoxicrii Invers, n grupurile sociale
care autorizeaz mari consumun zilnice, este suficient s prezini o vulnerabilitate mi nor, de ordin psihologic spre a fi expus acestui risc" Etiologia alcoolismului este multifactonal A distinge a defini
aceti faeton multipli, a preciza modul lor de aciune a le atribui o valoare sunt operaii dificile cu att mai mult cu ct exist n totdeauna o intersectare si o interaciune a acestora

ALCOOLOPATIILE Diagnosticul acestor stri patologice este teoretic simplu con versaii cu pacientul pentru a culege informaii referitoare la antecedentele sale medicale, psihiatrice sau propriu zis
alcoologice, ca si referitoare la ecourile comportamentului su asupra vietn sale familiale ..profesionale si sociale Se prac tic n aceast privin teste psihologice examene fizice si biologice (n ceea ce
privete acestea din urm cercetarea pro centului de gama G T si a volumului glo bular mediu)
De fapt, primul contact cu pacientul este deosebit de complex, punnd in cauz per sonahtatea acestuia si a medicului ntr a devr, polimorfismul tablourilor clinice este deosebit de derutant, cci uneori nici
un semn nu este aparent bolnavul solicita consultarea pentru manifestri patologice care deja sunt complicaii, dar care, pentru dnsul, nu sunt n mod evident legate de intoxicaia sa (despre care el nu
vorbete) De bun-credmt, el poate ignora faptul c este deja dependent de alcool, bolnavul poate adopta fat de medic o atitudine de fensiv, refuznd cooperarea, negnd sau
disimulnd ntr-o msur sau alta, se poate, n sfrit, s existe o patologie asociat, fizic si psihic (stare depresiv, de exem piu, n spatele creia se ascunde sindromul toxic pe care trebuie s tim s l
depistm) Majoritatea clinciemlor sunt de acord c nu exist un alcoolism, ci alcoohsme Poli morfismul alcoolopatnlor a incitat la cla sificn n interiorul sindromului alcoolic
n 196() E M Jellmek( 1890-1963) a publicat o clasificare a alcoolopatnlor pen tru care s a servit de pnmele cinci litere din alfabetul grec Alcoolismul alfa comport un recurs la alcool n mod pur psihologic
Alcoolul este folosit pentru a calma dureri somatice sau emoionale n realitate, aceast form ar constitui preludiul formei gama descrise mai jos Alcoolismul beta cores punde unei alcoolizn excesive si de
lung durat n cursul creia survin complicaii de tip somatic (ciroze, polmevnte) fr a se putea pune n evident o dependent fizic Pe cnd n forma gama alegerea alcoolului pnveste ndeosebi
alcoolunle tari, aici avem de a face cu consumatori hipertoleranti care aleg mai degrab bu tun fermentate cu slab coninut alcoolic De fapt, alcoolismul beta ar fi forma care precede alcoolismul delta
descris mai jos Alcoolismul gama, cu pierderea controlului asupra consumului de alcool, corespunde ntructva alcoolozei* Alcoolismul delte, cu incapacitatea de a se abine de la alcool fie si mcar o zi,
prezint o puternic com ponent toxic si corespunde alcoolitei* Alcoolismul epsilon are caracteristici comparabile cu somalcoolozele*
n 1980, Asociaia american de psihi atne a editat un manual diagnostic si sta tistic al tulburrilor mentale, DSM 111*, care distinge n ceea ce pnveste alcoolis mul cntenile abuzului de alcool, adic att
ALCOOLISM

un mod de consum patologic definit cu acuratee ct si un handicap al funcionm sociale si profesionale legat de acest con sum, sindromul de dependent care com port creterea tolerantei si sindromul de
sevraj*
Multe alte tentative nosologice au avut loc n ultimii 40 de ani Nici una nu este pe deplin satisfctoare, dar toate au meritul de a stimula reflecia cu pnvire la ceea ce O M S a decis s numeasc sindromul
de dependent alcoolic
Complicaiile alcoolopatiilor nu pot dect s fac obiectul unor enumerri suc cmte Ele sunt fie de ordin gastroentero logic si hepatic (gastnte, cancer esofagian, pancreatite steatoz ciroz), fie de ordin
neuropsihiatric (beta simple sau patolo gice, delir alcoolic acut, subacut sau cro rac nevnt optic retrobulbar, polmevnte encefalopatii) Exist de asemenea o pato logie cardiovascular legat de
alcoolopaUi
ALCOOLISMUL FEMININ Timp nde lungat ocolit de specialiti, care mpar tsind nerecunoasterea colectiv, l acopereau cu un vl pudic, alcoolismul feminin are drept caracteristic gravitatea sa
amestecul aproape constant al unor factori psiho nevrotici, amploarea unor tulburri orga nice cu care se asociaz, dificultatea instituim terapiei, clandestinitatea la care l condamn oprobriul social
Alcoolismul feminin se deosebete de alcoolismul masculin prin
1) o mai mic important numeric 30% femei din numrul total de alcoolici din Frana, adic 800 000-900 000 Aceast proporie pare n cretere de 25 de am n ceea ce pnveste bolnavii spitalizai Dar
creterea trebuie relativizat deoarece poate vana n proporii uimitoare n Sta tele Unite, un alcoolic din trei este femeie,
pe cnd n Martinica numrul femeilor alcoolice este aproape egal cu acela al brbailor,
2) consumul patologic, care debuteaz mai devreme dect la brbat se stinge mai trziu
3) durata intoxicaiei, nainte de soli citarea de ngnjm, este mai scurt dect la brbat
4) tipul de alcool consumat variaz de la o tar la alta n Scoia, de exemplu nu exist o deosebire semnificativ ntre ba bai si femei, pe cnd n Frana femeile alcoolice au o prefennt aparte pentru
alcoolunle tan si adesea pentru buturi de felul apei de colonie
Exist unanimitate n a recunoate c organismul feminin este mai vulnerabil dect acela al brbatului Vrsta medie de apantie a cirozelor la femei este cu 10 ani infenoar aceleia a brbailor La un bar bat
o ciroz se constituie n 10-20 de am pe cnd la o femeie n numai 5 ani Ano malnle electroencefalografice sunt mai frecvente la femei dect la brbai iar pohnevritele si complicaiile neuropsihi atnce sunt
mai precoce si mai severe Supramortahtatea la femeile alcoolice tinere arat, de asemenea, c ele sunt mai marcate dect brbaii alcoolici de aceeai vrst Inegalitatea fiziologic se adaug deci unei
inegaliti sociologice
Din punct de vedere clinic, importanta problemelor psihonevrotice este major Se repereaz structun nevrotice sau puternice elemente depresive abordnle psihana litice n Frana (M Fontan, Lasselm) arat
c totul se petrece ca si cum femeia alcoolic are despre ea nsi o imagine lacunar, segmentar si se vede ca pe un teren de falii si de leziuni narcisice ne cicatnzate Acest vid central nu poate fi umplut
provizonu dect pnn ingestia unui
33 ALCOOUSM

obiect real, alcoolul Dincolo de ponderea factorilor sociologici si de vulnerabilitatea fiziologic proprie organismului feminin, recursul patologic al femeii la alcool are aceeai semnificaie ca la brbat,
aceea a unei amgeli si a unui eec
Pronosticul la o femeie alcoolic gra vid este greu de stabilit Consecinele pentru fetus pot fi foarte severe (ntrziere de cretere, anomalii morfologice specifice ale craniului si membrelor, malformaii)
Contraceptia pune probleme specifice
ALCOOLUL SI TINERII De vreo dou decenii alcoohzarea tinerilor a cptat o caracteristic nou Alcoolizm traditio nale prin imitaie, din obicei sau gust i d succedat un recurs la alcool care uneori se
substituie toxicomaniei, dar care de ase menea poate conduce la toxicomanie sau i se poate asocia Alcoohzarea capt n acest caz un caracter particular, nsotin du se de agresivitate delincvent, tendin
suicidar* imprudent deliberat n materie de conducere a automobilului sau vehi cuiului pe dou roti
Vrsta medie a primului consum tinde s scad de vreo 10 ani, iar alcoohzarea regulat sau excesiv ncepe ntre 12 si 14 ani n toate mediile, bieii consum mai mult dect fetele
Alcoohzarea juvenil include
1) colari (anchet INSERM, F DavidsonsiJ P Choquet 1980) la care o adaptare colar mediocr joac un rol determinant, adesea alcoolul este asociat cu tutunul,
2) tmen muncitori (J Zourbas) ei consum mai mult alcool dect tinerii liceeni,
3) tmen recrui (J G Bernard) la cazarm consumul de alcool este relativ slab (numai 25% dintre recrui beau cu regularitate buturi alcoolice) Dimpotriv, ieirile de smbta pot fi udate n mod copios
n cea mai mare parte a cazurilor, al coohzarea juvenil nu duce la constituirea unui sindrom alcoolic la vrsta adult, da tont maturizrii si unei stabilizri de bun augur Dimpotriv, anxietatea, depresia
mahmureala sau unele stnictun prepsiho tice subiacente alcooli/nlor precoce pot necesita o intervenie terapeutic
TERAPIE Apstorului pesimism terape utic de pn n 1950 i s au substituit con dinte terapeutice foarte diverse, care au loc n stnictun sanitare originale Responsabilii de sntatea public, opinia
medical, opi m public au evoluat mult
Obiectivele urmrite sunt de dou cate goni Trebuie ntr adevr s fie tratate alcoolismul simptomatic si complicaiile sale, adic s se ajung la o ruptur cu toxicul la operarea unui sevraj urmat de o
abstinent total si necondiionat Pci entul trebuie de asemenea ajutat s si reconstruiasc ansamblul unei traiectorii lezate de alcool, s si reorganizeze viata s si restaureze capacitile relaionale s si
regseasc autonomia si un mod de a tri fericit fr alcool Uor de enunat aceste pnncipn sunt greu de urmat De fapt, solicitarea de ngrijiri este rareori clar si explicit Ea este uneon mascat n spatele
unei simptomatologii de mprumut, diges tiv sau neurologic Adesea este formulata indirect, de o ter persoan so, patron, medicul de la iotul de munc, politie autontti de sntate public etc mpins s
solicite un ajutor terapeutic, cruia nu prea i recunoate temeiul, pacientul nsc s se arate reticent fat de terapeut, ba chiar osul
n mod clasic, medicul, fie el generahst sau specialist (n acest caz mai degrab gastroenterolog sau psihiatru), este singurul
ALCOOUSM

investit cu funcia terapeutic De fapt. ns, muli altn particip n mod activ la aceast terapie asisteni sociali, vizitatori sociali consihen n alcoologie, psihologi, mfir mien, precum si foti bolnavi adereni
la grupurile nefaliste* Capacitatea terapeutic a acestui personal este incontestabil, mai ales n demersurile pe termen lung
Primul contact dintre pacient si terapeut este un act important, care inaugureaz o relaie ndelungat Se cuvine ca medicul s si demonstreze nu numai tiina ci cu tact si rbdare, si capacitatea sa de a o
pune n practic Nu mai este vorba de a pune un diagnostic ci de al face pe pacient s se recunoasc drept alcoolic de a i expune total sau n parte situaia evi tnd travestirea prea fi a adevrului Practica
testelor (de personalitate sau de eficient) poate ti un mijloc de contact la fel ca si examenele biologice A ti s as culi plngerile familiei sau ale anturajului va putea contribui la un prim bilan global care
s orienteze programul terapeutic Programul terapeutic este ansamblul coerent si pre\ izional al mijloacelor de n grijire medicamentoase, psihologice si socio logice Ales de terapeut sau de terapeui in acord
cu pacientul si cu anturajul acestuia el trebuie >> tin seama de situaiile fie cruia, spre a atinge cele doua obiective definite mai sus Unu terapeui au crezut de cuviin s si fixeze ca scop restaurarea unei
tolerante normale la alcool Reluarea unui consum controlat ar h posibil fr reapariia manifestrilor psihice, fizice sau sociale ale maladiei alcoolice Dup numeroase experimentri, majoritatea autorilor
conchid asupra caracterului falacios al acestei noiuni
nc de la nceputul aplicm progra mului terapeutic se pune problema este
necesar sau nu o spitalizare' Opiunea va fi cluzit de aprecien privind
- starea bolnavului,care manifest sau nu imposibilitatea unui sevaj ambulator o alterare grav a stm sale generale a comportamentelor psihiatrice a reaciilor suicidare posibile, o periculozitate poten tial
- gradul de intolerant al anturajului care necesit sau nu o ruptur momentan cu mediul
Chimioterapnle suntesentialmente con stituite din tranchilizante, antidepreson neuroleptice si vitamine Tehnicile aversive utilizeaz apomorfina, pe cnd tehnicile de interdicie recurg la alte medicatn (disul
firam si metronid i/ol) Magneziul face si el parte din anumite scheme chimiotera peutice
Au fost utilizate toate psihoterapnle in dividuale sau de grup Nici una dintre ele nu se poate prevala de o superioritate pe termen lung n afar de aceea original pus n practic de asociaiile fotilor butori
sau de gmpurile de nefalisti
Evoluia terapeutic este presrai de incidente sau accidente impre\ izibile si scap oricrei descrieri Recidiva sui recidivele, adic reluarea consumului de alcool nu este dect unul din elementele
traiectoriei Ea nu trebuie nici exagerat si nici trecut sub tcere Apariia de ele mente depresive cu risc suicidar ment a fi menionat din cauza relativei sale trec vente Caracterul repetitiv al unor secvene
spitalizare recidiv respitahzare iari recidiv etc trebuie s incite la o noua estimare a programului terapeutic la punerea n cauz a terapeuilor nii, ca si la aprecierea unor lacton individuali sau
situationali n care alcoolicul se afl pri zonier Dac elementele de pronostic se arat n general neadecvate, rezultatele ca ALCOOLISM
atare, pe termen scurt, mediu sau lung, n funcie de numeroi parametri, nu pot fi evaluate n mod global Cutare alcoolic, care a fost obiectul unor ngrijiri atente timp de 10 ani, cu eecuri constante si
reiterate, poate s ajung la o perioad de excelent stabilitate n anii urmtori Invers dup ce a vdit un rezultat bun timp de 10-20 de ani, cutare altul va recidiva grav si va intra ntr o faz patologic sever
si durabil Aceste imprevmbilitti si incer titudim nu trebuie s incite echipele de terapeui la descurajare si abandon Cu excepia unor complicaii organice grave sau a unor deteriorri psihice ireversibile
este necesar s se urmeze cu tenacitate terapiile ntreprinse
ALCOOLOG1E MEDICO SOCIAL Ela
borarea unui ansamblu de texte legislative si reglementare este contemporan cu evo lutia ideilor cu privire la alcoolism, m cepnd din 1950 Cauzele economice sunt vizate n' msura n tare supraproducia
favorizeaz supraconsumul, de unde ten tativele de limitare a viticulturii, de abolire progresiv a privilegiului povarnagulor, de contingentare a debitelor pentru moderarea distribuiei si frnarea publicitii
Legea din 1954 a instituit o procedur (prea com plex) de incitare a alcoolicilor periculoi de a solicita ngrijirea medical, dar n acelai timp si n premier au fost create stabilimente de ngrijire, centre de
100 de paturi sau sectn de 25 de paturi Aplicarea rmne insuficient Comitetul superior de studiu si informaie asupra alcoolismului a fost creat n acelai an ncepnd din anii 1970, ministerul sntii a
creat centre zise de igien alimentar" (de fapt, centre alcoologice de prevenire si de tratament), din iniiativa unui medic din cadrul S N C F , dr Le Go n 1989, mai bine de
250 de centre de acest fel au fost repartizate pe teritoriul Franei Cele mai multe dintre ele sunt gerate de A N P A (Aso ciatia naional pentru prevenirea alcoolismului) succesoare a Comitetului de aprare
contra alcoolismului
Numeroase anchete, att n Frana ct si n strintate demonstreaz rolul avut de impregnarea alcoolic n accidentele ruti ere ncepnd din 1955, au fost luate msuri pentru a se ncerca stvilirea heca
tombei rutiere (circa 16 (XX) de mori si 300 (XX) de rnii n 1976) Studii mai n gu roase au fost fcute n Frana de C Got la spitalul din Garches aproape 40% dintre accidente sunt n corelaie direct cu
o alcoolemie superioar procentului legal de
0 8 g de alcool pe litrul de snge O sene de noi legi sau decrete ncearc s domine fenomenul dar ele rmn greu de aplicat n pofida progreselor recente n materie de dozare a alcoolului n snge
(alcooltestului
1 a succedat etilometrul) > ALCOOLEMIE
n ceea ce privete prevenirea multe eforturi au loc la nivel de indivizi si de opinie public Sarcin ingrat ns ne cesar prevenirea nc nu dispune de baze tiinifice (n special epidemiologice) pe cnd
efectele sale reale sunt greu de m surat Medicina muncii corespunde unui sistem de medicin preventiv situat sub dublul control al beneficiarilor (comitet de ntreprindere) si de stat (inspecia muncii)
Examenul periodic al salariailor permite depistarea supraconsumatorilor si alcooli cilor si prevenirea unor accidente (schim bnie de loc de munc) n unele ntreprinderi, medicina muncii, n acord cu
grupurile nefahste corporative, poate juca un rol activ n informare si n prevenire
36
ALEGERE PSIHICA INVIZIBILA

ALCOOLIT (engl alcoholitis) Una din formele clinice ale alcoolopatiilor, cea mai rspndita la brbat n Frana.
Alcoolita comport un factor psihic ne predominant la nceput subiectul individ , paranormal" care, de la sfritul adolescentei, consum zilnic si n tovrie importante cantiti de vin, bere sau cidru
nu prezint n aparent nici o stnictur nevrotic, psihotic sau pervers Factorii de mediu joac un rol important sexu ahtatea este normal Se observ o aservire progresiv a factorului de tolerant iar
beiile sunt relativ rare Evoluia este lent 10-20 de am nainte de apariia unor manifestri hepato digestive sau a unor tulburri de comportament Pictorul toxic creste n paralel cu factorul de tolerant
ALCOOLOGIE (engl alcohology) Disciplina consacrat la tot ceea ce are legtura,n lume, cu alcoolul etilic: producie, conservare, distribuie, consum normal si patologic, cu implicaiile acestui
fenomen, cauze si consecine, fie la nivel colectiv, naional si internaional, social, economic i juridic, fie la nivel individual, spiritual, psihologic i somatic. Aceasta disciplina autonoma i ia instrumentele
de cunoatere de la principalele tiine umaniste, economice, juridice i medicale, descoperind, n evoluia sa, propriile-i legi" (P. Fouquet, 1967).
Acest concept nou, centrat pe obiectul alcool, a permis o lrgire, o mbogire si o mai bun coeziune vizavi de psihiatrie si de toxicomanii Alcoologia face obiectul nvmntului universitar, iar n 1978 a
condus la crearea unei Societi franceze de alcoologie
ALCOOLOPATIE (engl alcoholopathy) Stare comportamentala constituita de tulburri ale toleranei la etanol i de instalarea unei dependene faa de acest produs.
Ansamblu eterogen, al crui polimor fism expresional este foarte vast, alcoolo paliile capt la nivelul individului semnificaii existeniale foarte diverse, al cror numitor comun este pierderea libertii de a
se abine de la alcool Etiologia lor este slab cunoscut
ALCOOLOZ (engl alcoholow) Una din formele clinice ale alcoolopatiilor, foarte frecventa la femeie.
Factorul psihic este dominant angoas, depresie, slab tolerant la frustrri, cutare afectiv nesatisfcut tulburri de sexuali ae, dezechilibru psihopatie, stri limit etc Factorul de tolerant este mediu la
subiecii pentru care alcoolul tare este utili za mai mult ca agent terapeutic dect pnn gust Factorul toxic rmne de intensitate mijlocie, deoarece episoadele patologice ale consumului solitar sunt
intermitente, discontinui si de scurt durat
Aceti bolnavi sunt determinai s con sulte medicul dup o evoluie relativ scurt de ordinul a civa ani din cauza unor tulburri grave si precoce de comportament (betn atipice)

ALEGERE PSIHIC INVIZIBIL


(engl invu,ible psythic choice) Model etiologic al unor crize sau decompensri isterice.
Introdus de ctre E Kretschmer, aceast sintagm desemneaz procesul psihologic care propulseaz un subiect spre o fug sau o agitaie dezordonat atunci cnd se afl n fata unui pericol material sau
psihologic, ALEXIE
o atare reacie la pericol implic o manifestare a impulsiei vieii si a impulsiei morii (basic dnves) De altfel, Kretschmer a avut o anumit influent asupra lui J Lac an, iar titlul articolului acestuia din urma
(La causahte psychique , 1947) este de fapt titlul unui subcapitol din Psihologi*! medical a lui Kretschmer n consecin, putem opune , alegerea psihica invizibil unei alegeri tortate care de/nodnd
realul simbolicul si imaginarul, ar las sa apar fenomenul psihotic > FURTUN MOTORIE ISTERIE
BiW Kretschmer E Hvsfene Reflexe Iiftinkt 1921 trad engl London Peter Owcn 1961 Lacan l Propos sur la causahte psychique 1946 mtnfs Le Seuil P ins 1966 Lacan l Le ps>t/i<ses Le Seuil Paris 19X1

ALEXIE i engl ,ilc\u/ Forma de agno-7ie \izuala caracterizata prin pierderea capacitii de a citi limba scrisa sau imprimat, n pofida conservrii inteligentei i a funciei uzuale.
Se impune s distingem o alexie optica pur, fr agrafie si fr tulburare de limbaj interior o alexie optico-agnoic,cu agnozia culorilor, a obiectelor si spaiului si o alexie care se asociaz cu agraha, caz m
care pacientul nu poate nici citi si nici scrie
ALEXITIMIE (engl jlexithymid) Incapacitate de a-si exprima emoiile.
Termenul de alexitimie, aprut n Statele L rute n jurul anului 1973 (P E Sifneos), se aplic la descrierea personalitii unor bolnavi psihosomatici care se caracterizeaz printr- o mare dificultate de
verbalizare a sentimentelor si emoiilor lor, printr- o viat fantasmatic toarte srac si o gndire si un discurs esentialmente orientate spre preocupri concrete (- PSIHOSOMATICA)
Asemenea pacieni pot lsa s apar starea emoional exclusiv pnn prisma plngerilor lor somatice Ei demontreaz, ntr-adevr, mari dificulti n distingerea dinamicii lor afective de senzaiile corporale
Acest tablou clinic este adesea asociat cu o simptomatologie somatic important l ntlnim frecvent la subiecii cu statut socioeconomic sczut, la unu toxicomani si dup evenimente traumatice grave n
maladiile psihosomatice, ca astmul, pci entn alexitimici prezint o evoluie net mai defavorabil dect cei care nu sufer de alexitimie Ei sunt prea puin sensibili la psihoterapie Unu chnicieni cred chiar c
alexitimia este consecina unei malformaii cerebrale si in special a unei deficiente a conexiunilor interhemisfence (agene/ie a corpului calos sechele de comisurotomie Tenhouten si Hope)
ALIAN (engl Miance) Uniune, acord ntre dou sau mai multe persoane pentru promovarea unor scopuri sau interese comune.
La nivel familial, orice alian trans gcnerational este ilegitim Ea duce la modificarea ierarhiei funcionale a familiei si se poate afla astfel la originea unor tulburri psihopatologice la unul dintre membru
grupului natural

ALIAN TERAPEUTIC (engl


therjpeutic <ilhdnce) Modalitate a unor psihanalize, caracterizata printr-un ajutor dat pacientului de ctre Eul adaptativ ntru continuarea analizei i ntreinuta de dorina de a-i nvinge
nevroza, voina contienta si raionala de a coopera la cur i aptitudinea de a
ALIANA TERAPEUTICA

urma sfaturile i intuiiile psihanalistului.


Pentru psihanalitii care o preconizeaz, aceast alian terapeutic ar fi contrapartida necesar a nevrozei de transfer, care l leag pe pacient de terapeut Ea ar mpiedica instaurarea definitiv a acesteia si
transformarea analizei ntr-o unedhche Analyse Cci ar fi necesar ca nevrozatul s stabileasc si s menin un alt tip de raport cu psihanalistul, n marginea reac tulor sale de transfer, dac el dorete s
intre si s lucreze pe picior de egalitate n situaia analitic" (R R Greenson)
Termenul pare a fi fost introdus de ctre F Zetzel, n 1956, care i a dezvluit impor tanta, subliniind c este lesne s i deose besti pe psihanalitii clasici de cei ai scolii Annei Freud dup cum ei ignora sau uti
lizeaz acest aspect particular al trans ferului ntr adevr n lucrarea sa Eul si mecanismele de aprare (1936), Anna Freud promoveaz noiunea de Eu adaptativ, asimilnd n acelai timp rezistentele si
mecanismele de aprare ale acestui Eu Paralel, scoal american a egopsihologiei, cu H Hartmann, E Kns si R Loewenstem, a dezvoltat aceleai concepii Din 1939, Hartmann descria funciile autonome ale
Eului, ale crui rudimente si-ar face apa ntia din primele luni de viat si care vor aparine Euiui atunci cnd acesta se va individualiza Noiuni cum sunt autonomia anumitor funcii ale Eului si dezvoltarea
autonom au oferit deci baza si justificarea sa alianei terapeutice
Greenson, L Stone, H W Loewald o vor preconiza deci, la finele anilor '50, n epoca n care analizele tocmai deveniser interminabile n Statele Unite, pentru a permite pacientului s ajung mai repede la
sfritul curei sale Ei regsesc de altfel
aceast modalitate de cur deja descris n transferul raional al lui O Femchel (1941) si n ceea ce R Sterba repera n 1929 cu privire la identificarea pacientului cu psihanalistul, care l fcea s se intereseze
de activitatea pe care ei trebuia s o reali zeze n comun
Sterba notase de asemenea, n 1934, c aceast voin de colaborare mutual se valorific ntre Eul raional al pacientului si Eul anahzant al psihanalistului" ntr a devr, n aceast relaie de alian, pci
entul realizeaz o identificare parial cu psihanalistul, acionnd asupra sa si inter pretndu si rezistentele, aa cum o face terapeutul su Dar trebuie ca el s fie capabil s menin si s controleze aceast
form de transfer relativ raional desexuahzat si neagresiv" Este evident c subiecii narcisici,borderline,psihopai si cu att mai mult psihoticn nu sunt capabili de aceasta Trebuie ca pacientul s aib, pe de
o parte, nevoie de reaciile de transfer si de capacitatea de a regresa, iar, pe de alt parte, , un Eu puternic sau acea form particular de plasticitate a Eului care s i permit s si ntrerup regresiunea pentru
a stabili o alian de lucru rezonabil si motivat" (H W Loewald)
Aceast variant a curei tip a ntmpinat numeroase cntici din partea psihanalitilor, ndeosebi din partea acelora care se opu neau egopsihologiei din care ea se inspira Dac unu s au mulumit s spun c
aceasta mergea cu att mai bine cu ct pacientul nu era cu adevrat bolnav", alii cei mai muli, J Lacan n special, au vzut n aceasta o veritabil pervertire a psih analizei Pentru Lacan o astfel de analiz
nu fcea de fapt dect s deseneze relaia unui Eu cu un Eu" Diviznd Eul pacientului n partea sntoas si partea bolnav, se creeaz o sene de bipartiii ale ALOCAIA DE EDUCAIE SPECIALA

w
ALOCAIE PENTRU ADULI HANDICAPAI

Eului subiectului", care, duse ad infimtum, s-ar reduce la limit la Eul psihanalistului Iar pe aceast cale puin intereseaz c se procedeaz dup o formul n care se reflect rentoarcerea la dispreul
tradiional al savantului pentru gndirea morbid, iar vorbind cu pacientul pe limba sa, nu i se d n fond cuvntul" Socotmdu se c terminarea psihanalizei implic identifi carea subiectului cu Eul
psihanalistului (W Hoffer), se exclude subiectul de la orice fondare n limbajul su Iar psihana listul nu ar putea s i comunice nimic pacientului care s nu fie luat drept o tiin preconceput sau o intuiie
imediat, adic s nu fi fost supus organizm propriului su Eu" (Lacan, Variante^ de la cure-type)
n pofida acestor critici si a faptului c ea ar fi czut n desuetudine o dat cu declinul egopsihologiei la psihanaliti aliana terapeutic rmne larg preconizat si utilizat n diverse psihoterapn de m spiratie
psihanalitic sau cognitiv Aa se explic faptul c exist, pentru a msura calitatea relaiei dintre pacient si terapeutul su, un Helping Allidnce Questionnaire care prezint dou versiuni paralele, una
destinat bolnavului iar cealalt ngriji torului Pentru muli psihoterapeuti, efici enta psihoterapie! lor ar depinde n mare parte de calitatea acestei aliane de lucru, pe care ei caut s o instituie si s o re
pereze nc de la nceputul curei Iar n studiile cele mai recente asupra factorilor de succes ai psihoterapnlor, rareori aliana terapeutic nu este citat ca fund una dintre cele mai determinante Bibi Freud A
Le moi et Ies mecanisme* de detense (1936) trad tr PUF Paris 1950 Greenson, R R Technique et pratique de U psychanalyx(l9(,7) trad tr PUF Pans,1977
Lacan, F , Vanantes de la t Paris, 1955
-fype.EMC,

ALOCAIA DE EDUCAIE SPECIAL (fr allocation d'education spe ciale) Prestaie social pe care o poate percepe familia unui copil handicapat sau handicapatul nsui, daca este major, cu
condiia de a ndeplini modalitile de atribuire.
Legea de orientare din 30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate este aceea care a instaurat aceast alocaie de educaie special (A E S ) Comisia departamental de educaie special (C D E S )
este singura competent s atribuie aceast alocaie Trebuie reunite anumite condiii, att din partea prinilor ct si din partea copilului nsui
Copilul sau adolescentul trebuie s aib mai puin de 20 de am si s aib rezi dent n metropol sau ntr un departament d'outre mer Trebuie, n afar de aceasta, s justifice un procentaj de incapacitate
permanent de cel puin 80% Acest pro centaj este apreciat dup ghidul barem al invaliditilor, aplicabil cu titlul de Cod al pensiilor militare de invaliditate si al victimelor de rzboi Dac copilul este atins
de un handicap fizic, senzorial sau mental al crui procentaj de incapacitate este cuprins ntre 50 si 80%, el poate s fac obiectul si pentru atribuirea unei ase menea alocaii Trebuie ns s frecventeze un
stabiliment de educaie special pentru handicapai sau ca starea sa s cear recursul la un serviciu de educaie special sau de ngrijire la domiciliu n cadrul msurilor preconizate de comisia departamental
de educaie special Alocaia nu se acord atunci cnd copilul este plasat n internat, cu plata integral a cheltuielilor
pnn asigurrile pentru boal, stat sau ajutorul social
Prinii copilului trebuie s aib rezidenta n metropol sau ntr-un departament d'outre mersi s exercite o activitate profesional normal, n caz contrar, trebuie s justifice imposibilitatea de a munci Nu
exist, de altfel, nici o condiie privind resursele Cei interesai trebuie de asemenea s-si asume obligaia efectiv si permanent privind copilul care ndepli neste condiiile de succesiune
C D E S este aceea care fixeaz durata atribuirii alocaiei, durata este ntotdeauna temporar, ntre l si 5 ani alocaia este rennoibil n aceleai condiii cu ale pn mei atribuiri Vrsmntul alocaiei spe ciale
este asigurat de casa de alocaii familiale (C A F ) Atribuirea acestei alocaii determin afilierea automat la asigurarea pentru btrnee a mamelor sau femeilor care au n sarcin persoana handi capt de
cel puin 20 de am Un supliment de educaie poate fi acordat pentru copilul atins de un handicap a crui natur si gra vitale cer cheltuieli deosebit de ridicate sau necesit recursul frecvent la ajutorul unei
tere persoane
n caz de litigiu de ordin tehnic, un recurs de gratie poate avea loc n fata comisiei respective la fel, un recurs con tencios poate avea loc n fata comisiei regionale a contenciosului tehnic al Secu nttu
sociale ncepnd cu vrsta de 29 de ani, persoana handicapat poate beneficia de o alocaie pentru adulii handicapai, acordat de comisia tehnic de orientare si de reclasare profesional (COTOREP), dac
ndeplinete condiiile legale
ALOCAIE PENTRU ADULI HANDICAPAI (fr allocation aux
adulte* handicapts) Prestaie sociala care poate fi perceputa de adulii handicapai care ndeplinesc condiiile de atribuire.
Aceast alocaie pentru aduli handi capati (A A H ) a fost instaurat de legea de orientare din 30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate
Condiiile medicale sunt apreciate de comisia tehnic de orientare si de reclasare profesional (COTOREP), care exist n fiecare departament Persoana handicapat trebuie s justifice un procentaj de
ncap citate permanent de cel puin 80% Acest procentaj este apreciat dup ghidul barem al invaliditilor, aplicabil cu titlul de pensii militare de invaliditate si al victimelor de rzboi n lipsa atingem
procentului pre vzut, persoana trebuie s justifice un han dicap permanent, fizic, senzorial sau mental care l face incapabil s si procure un loc de munc
Condiiile administrative sunt verificate de casa de alocaii familiale (C A F ) Cel interesat trebuie s fie n vrst de peste 20 de am, s aib rezident n Frana, s fie de naionalitate francez sau resortizant
dmtr o tar cu care Frana s fi ncheiat o convenie privind alocarea acestei alocaii
Condiiile legate de resurse sunt venfi cate tot de C A F Totalitatea resurselor celui interesat nu trebuie s depeasc un anumit plafon

Durata atribuim alocaiei este fixat de ctre COTOREP, fund ntotdeauna tem porar, cuprins ntre l si 5 ani, alocaia este rennoibil n aceleai condiii iniiale Plata ct si lichidarea alocaiei sunt
asigurate de C A F Perceperea A A H determin afilierea cu titlu personal si obli gatonu la regimul general de securitate social n caz de spitalizare a persoanei handicapate pe o penoad de peste 60 de zile,
cuantumul alocaiei se reduce cu 20%
40

fT

41
AMENDA
AMFETAMINOMANIE
dac alocatarul este cstont, cu 50% dac este celibatar, vduv sau divorat Nici o reducere nu este operat n cazul n care alocatarul are un topii sau un ascendent pe care l ntreine A A H poate fi sporit cu alocaia
compensatoare dac subiectul necesit ajutorul unei tere persoane, sau daca activitatea sa profesional u impune cheltuieli suplimentare ncepnd cu vrsta de 60 de ani, C A F i onentea/a pe cei interesai ctre organismul de
asigurare pentru btrnee competent si i invit s cear, dac este cazul, alocaia suphmen tar de la Fondul naional de solidaritate n caz de litigiu tehnic, un recurs poate ii naintat la comisia regional a contenci osului tehnic
dl Securitii sociale
AMENTIA (engi dmentid) Vechea denumire a nebuniei sau a debilitaii, de care se folosete S. Freud.
Acest termen, aci desuet, are dou sem nificatn fundamentale Primul sens, sino mm cu .confuzia a fost dezvoltat de
ITi Meynert la Viena ceea ce explic utili zarea acestui cuvnt de ctre Freud Sunt de menionat si alte-sinonime , delir acut",
,dehr general", , manie", stare de fre nezie ',, melancolie agitat",, melancolie stuporoas" dup preferina autorilor (C Levy-Fnesacher) Meynert expune urmtoarea concepie despre amentia , aceti bolnavi se risipesc n
asimilri lip site de judecat, n acte de violent lipsite de motivaie Manifest cnd o fric tre ctoare, cnd o suficient trectoare ( ] Spusele lor sunt vide, constnd din asonante fr sens si n pure nsuiri de cuvinte Apoi cad
ntr o absent total de mani festri, ntr o stare de total stupoare si de mutism imaginar Sau ofer, n chip de discurs, o mimic baroc, adesea foarte monoton Boala se asociaz cu atitudini
corporale si cu micri pe loc, fr cauz, cu tremurtun ale membrelor, vertije si convulsii Pot s apar toate simptomele de excitaie funcional posibile, care se pot cumula sau succeda, ba chiar pot lipsi [ | Ceea ce reiese din
toate aceste tablouri | ] este absenta de legtur a simptomelor ntre ele | ] Nu avem dreptul s traducem confuzia prin dement, dup exemplul celor care definesc astfel idiotia' Aadar, pentru Meynert amentia ar ngloba anxie
ae, agitaie confuzie si percepii lipsite de comprehensiune
Numeroi autori de limba englez acor d aceluiai termen alte semnificaii uneori amentia desemneaz tulburri, atribuite unei cau/e biologice (delir stupoare, coma), alteori desemneaz o tulburare a intelec tului (idiotie),
nnscuta sau dobndita Daca se considera ca tulburarea este nns cut, datorit unei maladii a mamei sau unui viciu constituional, se pune diagnosticul de dmentid primdfd (primdry dmentid) dimpotriv, dac tulburarea se
manifest mai trziu, ca urmare a unui accident sau a unei infecii, se vorbete de dmentid secun ddtd (secunddry dmentid) CONFUZIE MENTALA DEBILITATE
Bibi Levy-Fnesacher C Meynert-Freud l Amentia PUF Paris 198^
AMFETAMINA (engl dmphetamme) Drog sintetic derivat din feniletilamin, psihostimulent (nooanaleptic), ale crui proprieti i structura se nrudesc cu acelea ale efedrinei i adrenalinei.
Amfetaminele constituie actualmente o mare parte din clasa psihostimulentilor, alturi de stimulent! minori cum este ca fema, sau de un drog major, cocaina
Dup izolarea ia nceputul secolului a efedrinei, alcaloidul Ephedra vulgarii
utilizat n Orient dintotdeauna, primele ncercri de sintetizare a amfetammei au avut loc, n anii 1930, n Statele Unite Derivai nc si mai activi au fost curnd experimentai dexamfetamina n Frana, metilamfetamina n
Germania, ncepnd cu anul 1938etc
Acest grup de substane este caracterizat prin efecte periferice simpaticomimetice (vasoconstnctie, accelerarea ritmului car diac, bronhodilatatie, midriaz etc ) si pnn dou tipun de efecte centrale efect anorexi gen (coupe fjim)
si mai ales efect psiho stimulent, asociat cu o anumit euforie creterea vigilittn, scderea senzaiei de oboseal si a nevoii de somn
Prima utilizare important a fost deci legat de aceste ultime proprieti, amfeta minele fund folosite de armatele amen can, britanica germana si japonez n timpul celui de al doilea rzboi mondial Foarte curnd au aprut
limitele acestor dopante (tulburri de concentrare a ateu tiei, stri psihotice), precum si posibilitile de abuz primul val important de toxico manie cu amfetamine a survenit n Japonia n anii de dup rzboi

AMFETAMINOMANIE (engl dmphe


tdmiiK dbuse, dddictmn) Toxicomanie cu amfetamine.
n perioada anilor 1960, o dat cu de clansarea toxicomaniilor actuale, amfeta-minele speed ui au nceput a se rspndi n Occident si n special n Statele Unite Amtetdminomdnii (engl speed tredki>) utilizau substane
de contraband fabricate clandestin sau recurgeau la fabricarea de reete Se ntlnesc toate modurile de utilizare, dar mani toxicomani au adoptat destul de repede calea intravenoas, care procur efecte cu totul deosebite
Amfetaminele, Apeed"-ul, corespund unor valon de eficacitate, energie, aciune, chiar de violent Ele se opun altor droguri care, dimpotriv, favorizeaz nchiderea n sine sau experiena interioar
Efectele cutate sunt de mai multe feluri n primul rnd si ca un corolar al efec telor eufonzante si psihostimulatoare amfetammele le dau multor subieci impre sia de a se putea exprima, de a intra n contact cu ceilali, de , a
exista cu ade vrat" Aceast aciune dezinhibant poate explica n numeroase cazun alegerea aces tui toxic Fiorul amfetaminic este adesea descris cu pregnant ventabil soc pe cnd acul seringii se mai afl n bra, comparat cu
o senzaie de orgasm generalizat uneon locali/aa la fat, la rinichi, la organele genitale Acest fior este imediat urmat de senzaii de hipervigilitate de euforie To leranta (obisnmrea) determin foarte repe de n caz de consum
regulat, o cretere spectacular a dozelor utilizate
Utilizatorii de speed(cum ar fi cocaina) recurg uneori la drog n mod permanent dorind s se afle sub efectul su un maxi mum de timp n Statele Unite se numete nwj o atare perioad de utilizare perma nenta, n timpul creia
subiectul i poate face pn la K) injecta pe zi Dup cteva zile sau sptmni, hiperactivitatea poate cpta o tent din ce n ce mai patologic Unu se nchid n activiti stereotipe, alta prezint reacii agresive, chiar treceri la
acte periculoase
Efectul paranoid este n acest caz regula, iar toxicomanii cunosc bine acel parano , impresia de a fi observat, urmrit de politie etc , care este un debut de delir interpretativ La un stadiu superior apar halucinaii auditive si un
tablou de a dreptul psihotic AMGDALA

nainte de a ajunge aici,n general toxi comanul se decide s opreasc, cel puin temporar, luarea drogului (detcente de speec/) nrcarea de amfetamine nu de termin, dup majoritatea autorilor, tul burn
fizice (cu toate c pot fi notate modificri electroencefalografice) Dar aceast descindere este adesea dramatic, din cauza angoasei si depresiei, care pot s conduc la sinucidere Depresia n cursul
sevrajului constituie o manifestare senoas a dependentei psihice de amfetamine Pentru a scpa de ea, subiectul se refugiaz adesea n somn, recurgnd la tranchilizante hip notice, barbiturice
Utilizarea alternant de amfetamine si de barbiturice a fost frecvent ritmul ve ghe-somn este n acest caz meninut n mod artificial
Complicaia major a toxicomaniei cu amfetamine este deci psihoza amfcta munc Forma minor a efectului pardiw se poate completa, ntr adevr, cu halucinaii auditive ba'chiar cu un sindrom de auto
matism mental Caracterul vag al delirului ca si tulburrile turnee l fac adesea con fundabil mai degrab cu un debut sau cu un episod fecund de schizofrenie dect cu o paranoia Cel mai adesea aceste stri
nceteaz dup suspendarea drogului une ori n cteva zile Unu autori au susinut posibilitatea crem de stri psihotice cro nice cu ajutorul amfetaminelor Este totui de notat c aceste substane sunt adesea
utilizate de subieci cu personalitatea extrem de perturbat Provocnd o stare delirant, ei caut uneori s domine o trire psihotic
Controalele stncte au redus foarte mult folosirea acestor substane ca dopanti' Cvasidispantia amfetaminelor ca medica mente, precum si evoluia toxicomaniilor au fcut ca, n anii din urm, abuzul de ase
menea substane s fie mai rar Creterea
numrului celor care folosesc cocaina a determinat n aceast privin un fel de stopare Cu toate acestea, derivaii amfeta-mmici rmn nc prizai de toxicomani anorexigenele, derivai amfetaminici detur
nati de la utilizarea lor, substane sintetice, n l englez designer drugs cu efect apropiat de al halucinogenelor (cum ar fi STP) |serenitate, tranchilizante, pace] DOM [dimetoximetilamfetamin] sau MDMA
[metilendioximetamfetamm] redescoperire a unor consumatori si a mass media sub numele de ecsrasy")
AMIGDAL (engl dmygdala) Complex nuclear situat pe faa interna a fiecrui lob temporal, ntr-o structur n form de crlig, numita de aceea uncus".
Acest nucleu subcortical face parte din sistemul hmbic, are conexiuni reciproce cu hipocampul, talamusul si hipotalamusul Complexul amigdalian intervine n ela borarea si n expresia emoiilor
AMIMIE (engl amimia) Pierdere mai mult sau mai puin complet a mimicii, observat n anumite afeciuni neurologice, cum este boala Parkinson.
(engl dmnesia) Pierdere a memoriei, marcat ndeosebi de imposibilitatea de a-i aminti experiene din trecut atunci cnd se ncearc evocarea lor.
Amnezia reprezint o deteriorare sen oas a funciilor cognitive, ca rezultat fie al unor leziuni cerebrale organice, fie al unei tulburri pur afective care exprim existenta unor conflicte psihice
Se disting amnezii pariale si amnezii totale sau extensive Dintre amneziile pri dle, amnezia electiv" este n general psihogen, legat de refularea unor conflicte
sexuale si frecvent la isteric, amnezia lacunar este caracteristic crizelor co-mitiale, acceselor delirante si confuzionale si crizelor emoionale paroxistice lsnd dup criz o lacun n istoria subiectului
amnezia posttraumatic, amnezie care sur vine dup un traumatism cranian, blocheaz evocarea perioadei imediat precedente accidentului (de la cteva secunde la cte va minute nainte de survenirea
acestuia)
Amneziile totale sunt mult mai frec vente Ele sunt n general evolutive si extensive, fund repartizate n dou mari tipun Amnezia retrograd se caracterizeaz prin imposibilitatea din ce n ce mai pro nuntat
de a evoca total sau parial un trecut corect organizat Ea se refer deci la memoria de evocare avnd un mers n general regresiv prezentndu se timp n delungat potrivit legii lui Th Ribot, amin tinle cele
mai vechi si cele mai ncrcate afectiv Amnezia dnterogrdd sau memo-rared se manifest prin imposibilitatea de a fixa noi amintiri Este o tulburare a fixa tiei mnezice, legat n mod cvasiconstant de o
tulburare general a contiinei si chiar a vigilittu perturbnd prezentul si mpie dicnd organizarea n trecut Este, la limit, uitarea imediat, aa cum poate fi obser vat n psihoza Korsakov, unde deosebit
de deteriorat este fixarea mnezic
Adesea aceste dou Upun de amnezie se asociaz, mai ales atunci cnd starea de mential se agraveaz, iar funciile cogni tive sunt global si grav perturbate este amnezia retroanterograd din dementa
avansat, oricare i ar fi natura si originea

AMNEZIE ANTEROGRAD

AMNEZIE

AMNEZIE DE FIXAIE (engl ante-rograde amnesia) Forma de amnezie caracterizata prin imposibilitatea de a memoriza noi amintiri.
Numit si amnezie anterograd, ea apare n stnle confuzionale si n special n psihoza Korsakov -> AMNEZIE

AMNEZIE RETROGRAD (engl


retrograde amnezia) Tulburare caracterizat prin imposibilitatea de reproducere a amintirilor vechi.
Aceast amnezie, zis de evocare ', se opune celei anterograde, care este o tulburare a memoriei de fixaie * AM NEZIE DEMENJA
AMOK (engl amuck t>au amok) Stare de exaltare emoional nsoit de tendine impulsive la omucidere i la goan slbatic.
Trecerea la act este frecvent n cursul unei cnze de furie sanguinar" n general urmat de o amnezie lacunar care poate evoca un acces epileptic crepuscular sau un acces delirant De fapt, aceast stare
acut care nu i apuc dect pe brbai, pare spe cific condiiilor culturale particulare ale Malaysiei (unde a fost descris pentru prima oar) si Asiei de Sud Est
AMUZIE (engl amu<ua) Form de agno-zie auditiv caracterizat prin incapacitatea de a identifica melodii i timbre muzicale.
Amuzia se datoreaz, n general, unei leziuni a anilor asociative ale lobului temporal din emisfera nondominant Prin extensiune, amuzia este i imposibilitatea de a cnta sau fredona o ane Ea este ns rar
la afazici -* AFAZIE ANALIZA TRANZACIONALA
ANALIZ TRANZACIONAL

(engl tranzacional jnjlyw) Tehnica psihoterapeutic bazata pe o concepie destul de schematica, luat n parte din psihanaliza freudian, despre comunicare i relaie.
n aceast tehnic, interaciunile dintre cei doi parteneri se pot reduce la uniti tranzacionale uor de analizat si de re perat, n care fiecare se pre/int cu Eul adult" atunci cnd tranzacia este normal cu
Eul infantil" (corespunztor n parte Sinelui din topica freudian) sau cu Eul parental' (corespunznd n parte Supra eului) atunci cnd ea este perturbat Travaliul terapeutic va avea drept scop esenial
restabilirea la pacient a posibilitii Je a menine o relaie de Eu adult in comunicarea si schimbrile sale cu semenul
Fondatorul acestei analize, E Berne (1910-1970) dup studii medicale si psiho logice n oraul sau natal a de\emt psih analist si s a instalat n Statele Unite, unde a fost naturalizat la sfritul celui de al
doilea rzboi mondial La Sn Francisco apoi la Crme 1, el a abandonat psihanaliza ortodox pentru a crea analiza tranzactio nal creia i va dezvolta principiile ntr o carte care l a fcut celebru, Gdmes
People Pldy The P-,ychology ofHurrun RclMion s/i/ps, publicat n 1964 (tradus n fran ce/ n 1966 cu titlul Des jeux el Jes ftommes Psychologie c/es re/dfjom humaine-,}
E Berne desene deci trei stri ale Eului starea copil starea adult starea printe" pe care fiecare subiect o poate adapta dup circumstane si dup dispoziiile sale nevrotice Tranzaciile cu semenul se vor face
n mod normal ntr un fel comple mentar, , n special adult-adult" caz n care ntrein o comunicare armonioas Dar aceasta poate fi ncruciat" dac starea
emitor de stimul nu este starea receptor de reacie sau dac starea receptor de stimul nu este emitorul de reacie, caz n care comunicarea este confhctual si discordant, cu dublu fond" sau voalat'
atunci cnd exist aciune simultan a mai mult de dou stri ale Eului, tip de tranzacii pe care se ntemeiaz jocurile" ansamblul de tranzacii czute n capcan Dincolo de jocuri individul are si un proiect
de viat de o mai mare nsemntate nu n mod necesar net contient scenariul (N Sinelmkoff) Terapia i va ajuta pe pacieni s se debaraseze de trebuina aces tor jocuri, spre a le nlocui cu adevratele
satisfacii pe care le ofer intimitatea O analiza tranzacional bine condusa ar trebui sa conduc la abandonaiea scena riului si la rentoarcerea la o viata afectiv cu adevrat adulta
Dac analiza tranzacional a permis
ticilor cu probleme de cuplu, ea nu a avut aceleai reuite n ceea ce privete psiho /ele Inspirat de psihanaliz ea este de tapt o simpl psihoterapie a Eului destul de directiv (si chiar educaionala) Ea
poate obine anumite remanieri ale personalitii pacienilor dar nu se substituie unei cure cu adevrat psihanalitice Ea centreaz de fapt travaliul terapeutului pe plngerea clientului si l ajuta doar s si
atenueze unele simptome Nu poate ns sa l fac s abandoneze unele , scenarii existeniale infantile pe care el se complace a le repeta la nesfrit n diipretul unei reuite a vieii sale de adult Dar muli
pacieni refuz aceast schimbare si prefer s rmn cum sunt, fr a schimba nimic din modul lor de viat
Analiza franzactional a cunoscut o mare rspndire mai ales n domeniul muncii sociale Ea permite ntr adevr, s
se analizeze rapid relaiile de cuplu si de familie, comunicarea n grupurile si n mediile profesionale si aduce mn servicii responsabililor cu resursele umane n n treprmden Aspectul ei schematic si cam
simplist (Berne spunea c este suficient s se retin cele cinci noiuni de , printe, adult copil, joc si scenariu" pentru a se cunoate si practica analiza propus de el) explic att marea popularitate ct si
limitele sale

Bibi Berne E Cdmes People Pldy The P^ihology ol Huma Reldtion-.hip', (1964) trad tr De jeu\ et c/es ftommes Stock Paris 19MS Jdoni G Le triple Moi Lattont Paris 1979 Krack M et coli L tndlyse tran-,<u.tn> nelle metfioJes d jppln.ation en
travjil sotial et enpfyt-hologiethmque 1981 Sinelmkoff N Lesps>c/io(/ierap/cs foiition M A Paris 1987

ANAMNEZ (engl diumiiew) Ansamblu de informaii pe care medicul le poate culege de la pacient i de la anturajul acestuia spre a i cunoate istoria maladiei.
Vorbim de anchet anamnestic atunci cnd trebuie s adunm toate datele refe ntoare la antecedentele si la debutul afec tiunu Este, aadar, dac avem n vedere etimologia greac, de fapt o ntoarcere o ,
rememorare si o , recapitulare ' a amin tinlor privind trecutul bolnavului si al bolii sale Este o veritabil reminiscen" (evo cat de Plafon att n Republica ct si n Menon, unde Socrate l ajut pe sclavul
incult s regseasc o demonstraie de geometrie cunoscut mai demult) Anam neza poate pune n evident originea, cauza tulburrilor morbide De aceea investigaia anamneitic nsoete orice cercetare
etiologic A concepe o anamnez n domeniul psihopatologiei presupune sprijinirea
pe trei teoni o teorie a reminiscenei, o teorie a etiologici tulburrilor mentale o teorie a tehnicii conducem convorbim" (D Anzieu)
ANANCASTIC (engl ;nunc;ist,c) Se spune despre o stare n care cineva se simte forat s gndeasc, s acioneze sau s simt mpotriva voiei sale.
Acest sentiment nsoete ndeosebi compulsule*, obsesiile si fobiile Psihiatrul german K Schneider a descris o pe;so ndliUte dndncd^tic ale crei trsturi sunt n acelai timp acelea ale personalitii
obsesionale si acelea ale caracterului anal (obstinaie, ordine economie) cu tendina la introversnme ,Anancastu" se prezint ca subieci deosebit de meticulosi ui o anumit pedantene o atitudine exagerat de
corect cu grija de ammunte pe un fond de nelinite si chiar de anxietate asociat cu ritualuri si fenomene foboobsesionale foarte frecvente Ei sunt foarte predispusi la decompensn depresive
ANARTRIE (engl andrthria) Afazie motrice subcortical, caracterizat printr-o tulburare a articulaiei cuvntului, fr a exista leziuni ale organelor fonatoare.
Anartna se exprim pnntr o imposibili ae de a articula cuvintele, m timp ce nelegerea, cititul si scrisul rmn nor male Aceast afazie pur motorie, descris de P Mane, se datoreaz unor leziuni cerebrale
ale zonei lenticulare Bolnavul se exprim foarte greu sau chiar deloc atunc* cnd afeciunea este total El nu poate pronuna dect cteva interjecii, cteva njurturi n formele mai puin intense, vorbirea
este posibil, dar este extrem de deformat Avem n acest caz de-a face cu disartna* Tulburarea nu se refer la
47 ANCHETA DE PERSONALITATE

locuiunile conservate, ci numai la celelalte cuvinte care i se cere pacientului s le pronune, n special cuvintele de testare clasice
O hemiplegie cu o paralizie facial se asociaz n general cu anartna (latura do mmant) Un examen minuios permite adesea descoperirea unei tulburri a hm bajului interior, ceea ce l a determinat pe H
Head s recuze existenta unei anartrn pure, considernd c avem de a face mai degrab cu o afazie verbal" J Froment a reluat aceast idee, afirmnd c tulbu rrea articulm cuvntului nu este dect o
simihanartrie, afazia motorie pur nefnnd dect o amnezie verbal disociat bolnavul i reprezint vizual cuvntul si l poate deci scrie, dar nu l mai nelege si deci nu l poate pronuna > AFAZIE AFEMIE

ANCHET DE PERSONALITATE
(engl penondhty inquiry) Msura de instrucie ordonat de un magistrat, care are d^ept obiect punerea la dispoziia autoritii judiciare, sub o form obiectiva si far a trage vreo concluzie cu
privire la cauza n curs, elemente de apreciere asupra modului de viaa trecut i prezent al inculpatului.
Articolul 81 din Codul de procedur penal dispune ca judectorul de instrucie s procedeze sau s dispun s se pro cedeze, fie de ctre ofieri ai politiei judi cure, fie de ctre once persoan abilitat la o
anchet asupra personalitii incul palilor, ca si asupra situaiei lor materiale, familiale sau sociale Aceast anchet, obligatorie n caz de cnm, nu este dect facultativ n caz de delict Ancheta de
personalitate, examenul medical si exa menul medicopsihologic (expertiz penal care vizeaz clarificarea personalitii si a mobilunlor delincventului) constituie dosarul personalitii inculpatului
n nici un caz acesta nu are drept scop cutarea de probe privind culpabilitatea
ANGOAS (engl anxiety) Ansamblu de sentimente i de fenomene afective caracterizate printr-o senzaie interna de opresiune i de strmtorare i prin teama real sau imaginar privind o mare
nenorocire sau o mare suferina, in faa crora insul se simte att lipsit de mijloace de reacie, ct i n total neputin de a se apra.
S Freud a descns-o pe larg ca pe o team n fata unui pericol necunoscut, ne determinat, venind cel mai adesea din interior Este o reacie de alarm primitiv, nscris n corp, ca un reflex arhaic
Distincia dintre angoas si anxietate este greu de fcut Limba englez nu cu noaste dect termenul dnxiety, iar limba german termenul Angst n francez a de venit clasic s se rezerve angoasei formele cele
mai grave de anxietate De aceea se descrie o angoas psihotic, o angoas de mbucttire (angome de morcellement), o angoas de castrare, o angoas de moarte o angoas a distrugem etc Pe cnd anxie
tatea rmne trit cel mai adesea la un nivel esentialmente psihic, angoasa, prin definiie, se asociaz cu manifestri so matice si neurovegetative multiple con stricii esofagiene, precordialgn, dispree,
tahicardie, tremurtun, hipersudatie (n felul sudorilor reci, nelegate de efort si nici de temperatura exterioar), spasme nes tinale nsoite uneori de diaree profuz (P Moebius)
Aceste tulburri acompaniaz unele cnze de angoas paroxistic, precum si acce sele de panic" -> ACCESE DE PANIC Bibi Favez-Boutomer, S , L angoisse, PUF Pans, 1963, Klein, D F , Rabkm,
JG , ed ,
ANOREXIE (MENTALA
Anxiety, New Research and Changmg Concept, Raven Press, New York, 1981

ANGOAS A LUNII A 8-a (engl


eight month anxiety) Reacie negativ fa de persoane strine, reacie care marcheaz o etap crucial n dezvoltarea psihic a copilului foarte mic (R. Spitz).
n jurul vrstei de 8 luni, sugarul devine capabil s fac distincie ntre fetele cu noscute si fetele necunoscute, iar prezenta unei persoane strine reactiveaz dorina de mama absent Mai nainte, ncepnd
din luna a 3-a, sugarul surdea oricrei fete umane manifestnd neplcere la dispariia acesteia Fata constituie un , Gestdlt Signal" (o configuraie semnjficant) ale crei atribute superficiale (prezenta de
elemente determinate, ca ochii si nasul relaiile spa tiale ntre elemente) sunt singurele care prezint important fata vzut din profil nu provoac sursul
Sursul este primul organizator prin faptul c marcheaz trecerea ntre recepia de experiene interne, singurele luate n seam n primele sptmni de viat, si perceperea de stimuh externi Dar dac la acest
stadiu sugarul poate manifesta team n prezenta unor stimuh asociai la expe nente neplcute, angoasa propriu zis nu survine dect n jurul vrstei de 8 luni, atunci cnd a fost construit o relaie cu un
obiect hbidinal, obiect care poate fi evocat dincolo de atributele superficiale perce pute, obiect dorit Spitz subliniaz dou aspecte importante ale acestui al doiled organizator constituit de angoasa lunii a 8-a
Manifestrile sale sunt, pe de o parte, extrem de variabile de la un copil la altul, mergnd de la nonrspuns la avansun si de la mefient la urlete de nepotolit Pe de alt parte, aceast etap este absolut
necesar
construciei relaiilor obiectale frustrarea joac un rol decisiv n constituirea Eului Diferite observaii au pus sub semnul ntrebm teoria lui Spitz n primul rnd, non-nscuti discrimineaz mirosul matern de
un miros strin si vocea mamei de vo cile strine, putem totui argumenta aici c o reactivitate diferenial a organismului trebuie deosebit de o relaie obiectal De altfel, aceast perioad de reacii
negative la ceea ce este strin apare ntr o marj de vrst foarte larg (ntre 6 si 15 luni), n legtur cu tipul de ataament al copilului la mam n sfrit, aceast reacie poate surveni n prezenta mamei, iar
n absenta acesteia poate alterna cu tentativele de apro piere de adult, ea ar putea fi interpretat si ca o reacie ambivalen fat de noutate fr specificitatea imaginii materne

ANOREXIE MENTAL (engl ano


rexia /iervosd) Tulburare a conduitei alimentare caracterizata printr-un refuz mai mult sau mai puin sistematizat de a se alimenta, intervenind ca mod de rspuns la conflicte psihice.
Aceast conduit de restricie alimentar metodic, nsoit de slbire, survine cel mai adesea la o adolescent care prezint, pe de alt parte, o amenoree si o hiperactivitate asociate cu modificri de
caracter, ca si cu tulburri de percepie a corpului propriu
Conduitele onorexice au fost descrise din secolul al Xl-lea (Avicenna), dar termenul de anorexie mental a fost creat de H Huchard n 1883 Ataat din acea penoad la tulburri mentale ca isteria sau
nevroza obsesional, anorexia a fost mai trziu atribuit unei insuficiente hipofizare (casexie hipofizar) de ctre endocnnologi Cu toate acestea, dup cel de-al doilea raz boi mondial, progresele
neuroendocnno logici au demonstrat originea funcional ANOREXIE MENTALA
a tulburrilor endocrine ale anorexiei, confirmnd originea sa psihic Cercetrile psihopatologice sunt foarte numeroase si uneon divergente, dar definiia sindromului anorexie este bine stabilit (G P
Feighner, DSM-III) Vrsta de debut se situeaz nainte de 25 de ani la o adolescent care justific un regim alimentar pnntr o dis cret ngrsare Fste vorba de o conduit activ de restricie alimentar
nsoit de lupta contra foamei" (P Jeammet) Se pot asocia aici accese de bulimie un interes special pentru hran rituri alimentare vomismente si luarea de laxative si de diuretice Slbirea, adesea spectitul ir
atinge sau depete 25% din greutatea iniial Aspectul fizic este caracteristic, cu tergerea formelor feminine si topirea muscular predominant la membre tare sunt descrnate Amenoreea este legat de
tulburri funcionale ale axei hipotala mo hipofizare si ea coincide adesea cu apariia anorexiei Dar mai ales nu exist tulburri mentale aparente ceea te explic dificultile prinilor de a accepta originea
psihologic a anorexiei si gravitatea tul burnlor, adesea banalizate sau atribuite unui traumatism Or, ceea ce marcheaz diagnosticul este nerecunoasterea de ctre bolnav a slbim sale, absenta nelinitii cu
privire la starea sa de sntate
Dimpotriv, ea este fericit c este slab si c poate exercita o total nrurire asupra formei corpului ei Persist n a se gsi prea gras si recurge la frecvente verificri, msurndu-si n special perimetrul
coap selor ncearc s-si domine ponderahtatea prin exerciii violente, necunoscnd obo seala si cutnd asceza Somnul este per turbat, redus, ca si cum anorexica nu si ar ngdui destinderea si uitarea de
sine Sexualitatea este refulat masiv prin defi
citul de investire erogen a corpului Investirea intelectual pare strlucit, dar teama anorexicei cu privire la realitatea sa psihic intern determin un refugiu n conformism si n lipsa de imaginaie ne
cesar creativitii Sectoarele profesionale cele mai investite sunt profesiile medicale si paramedicale sau care fac apel la este tic (desen dans, gimnastic) Ecourile somatice ale anorexiei, n special tulbu
rnle hidroelectrohtice si gestice si dete nornle dentare fac ca aceast afeciune s fie ntotdeauna grav Moartea poate surveni prin denutritie tulburri cardiace sau n cazul unei reanimri orale prea brutale
Suicidul este rar dar se poate produce dup o perioad de acces bulimic Recidivele sunt frecvente Normalizarea greutii corporale nu este o dovada de vindecare
Simptome psihiatrice abund n evoluia anorexiei fobii obsesii, accese de deper sonahzare stri depresive, tulburri de conduit (toxicomanie, alcoolism, ndeo sebi compulsiv) Uneori asistm la o ven
tabil psihotizare Problema etiologici acestei afeciuni este vast Studiile psiho patologice au cutat prin prisma psihotera pulor aplicate la anorexiei, s descopere structura personalitii acestora H Bmch
consider c tulburarea fundamental si specific este o tulburare de imagine a cor pului, secundar fat de perturbrile per ceptiei interoceptive (senzaii, trebuine corporale) Pe parcursul nvrilor pre
coce, mama i ar fi impus copilului propn ile ei senzaii si trebuine n loc s l ajute s perceap si s si recunoasc propriile lui trebuine M Palazzoli-Selvim face din anorexie o form de psihoz monosimp
tematic F Kestemberg subliniaz c organizarea impulsiilor se caracterizeaz pnntr un recurs specific la masochismul
erogen primar, n care plcerea este legat direct de refuzul de satisfacere a trebuinelor Modelul de dezvoltare al scolii psihanalitice americane pune n evident insistenta prinilor asupra controlului
plcem si importantei activitilor de dominare anal Toate studiile plaseaz pro blematica identitii n centrul anorexiei Jeammet atrage atenia asupra importantei conflictului autonomie-dependent
Msuri le terapeutice in seama de poziiile teo retice ale autorilor Spitalizarea, n care se face o realimentare prudent, pe cale oral, dac e cu putin, de ctre o echip de ngrijitori stabilit, permite s se
nchege o relaie mai confiant si s se realizeze izolarea, care este considerat de la J M Charcot si Ch Lasegue ncoace, drept cel mai bun tratament simptomatic El merge n paralel cu contractul referitor la
sporul ponderal, pornind de la care va putea fi avut n vedere externarea Acest contract trebuie respectat de ngrijitori si de familie El permite pacientei s si integreze agresivitatea si s testeze fiabilitatea
tera peutilor (Jeammes)
O aciune pe lng prini este ntot deauna de dorit si constituie chiar esen tialul tratamentului n concepia terapeuilor familiali sistemici Ali autori utilizeaz terapiile comportamentale
PsiHAN nc de la natere copilul se afl prins ntr o relaie cu mama care se nsene ntre trebuin si solicitare Obiectul ah mentar care satisface trebuina este si obiectul unei solicitri de iubire din partea
mamei-doic Copilul pretinde s fie hrnit si iubit, n acelai timp n care mama care l iubete i cere, de asemenea, s absoarb hrana pe care i o pregtete
Din moment ce donnta copilului se insereaz ntre trebuin si cerin, nteme indu se pe o lips, copilul poate fi determinat s resping hrana, refuznd s rspund cerem excesive a unei mame care confund hrana si iubirea, a unei mame creia i place prea mult s hrneasc din neputina de a iubi Tocmai copilul pe care
l hrnim cu cea mai mare dragoste refuz hrana si se joac cu refuzul su cum s ar juca cu o donnta" scrie J Lacan (cnti>, 1966) De unde indicaia unei con duite psihoterapeutice de respectat n tandem cu
tratamentul si cu supravegherea organic n cazul anorexiei mentale a su garului, tocmai relaia obiectal a mamei cu copilul trebuie s fie modificat Tre buie deci tratat mama (psihoterapie sau
psihanaliz) pentru a l vindeca pe copil La adolescent sau adolescent dim potriv, tocmai n izolarea strict de mediul familial se va rezolva intervenia major care s i permit subiectului sustras astfel de
sub influenta confiictual a anturajului, s si modifice cu ajutorul msurilor psiho terapeutice relaia patologic pe care o ntreine cu acesta Iar aceasta, n mod cu totul special n ceea ce privete ambi
valena (ur/iubire) subiectului fat de acest mediu, care pare s subtensioneze ntreaga conduit anorexica
Bibi Brudi H L enigme de l dnoKXie LA <.age doree PUF Pans 1979 Kestemberg E M J Deabert S Ld laim et le toip>> Une etude p^yihttndlytique de l dimrexie mentale PUF Paris 1972

ANOREXIGEN (engl <morectic agents) Se spune despre o substan psihotropa al crei efect principal este suprimarea senzaiei de foame.
Tietoare de foame" eficiente sunt n principiu medicamentele a cror singur indicaie ar fi anumite forme de obezitate prin bulimie Aceste substane pun o problem special, deoarece toi specialitii n
51 obezitate sunt de acord asupra faptului c n pofida unui efect spectacular pe termen scurt anorexigenele nu sunt de nici un ajutor n tratamentul obezitii (un efect-ncoseu la oprirea tratamentului
le face mai degrab duntoare, iar obisnuirea mpiedic orice tratament pe termen lung)
Cu excepia penfluraminei, toate anorexigenele unt nrudite cu amfetaminele si trebuie rnduite n aceast categorie Dac orice utilizare a unui anorexigen este ntructva abuziv, se pune problema unei
toxicomanii cu anorexigene s ar cuta n acest caz att efectul coupe faim" ct si efectul psihostimulator A si domina corpul si impulsiile, a atinge starea de extaz la limita decderii fizice sunt elemente co
mune tririlor anorexicului si toxicoma nului Exist cazuri clinice de anorexie asociate cu un abuz de anorexigene, de amfetamine si chiar de cocain (al crei efect anorexigen este foarte important)
Dat fiind, faptul c celelalte indicaii tera peutice ale amfetaminelor au disprut (efec tul stimulator sau antidepresor), singurele amfetamine legale existente sunt anorexi gene Deviate de la folosirea lor, ele
con stituie actualmente majoritatea , speec/' ului sau a amfe" consumate de ctre toxico mani
ANOSMIE (engl ano^mid) Pierdere a simului mirosului.
Uneori avem de a face cu forme hmi ae anosmie preferenial, care este o incapacitate de a simi doar unele mirosuri, sau anosmie specific, adic incapacitatea de a simi i deci recunoate unul sau mai
multe corpuri chimice particulare
ANOSOGNOZIE (engl dimsognosia) Nerecunoastere de ctre un pacient, pn
la negare, a bolii sale sau a pierderii capacitilor sale senzoriale sau motorii.

Poate fi vorba de incontient n ceea ce pnveste o hemiplegie de partea nondomi-nant (sindromul Babmski) sau de o ceci ae cortical ca urmare a unei leziuni a cortextului occipital
ANTIDEPRESOR (engl antidepiessant) Substan care are capacitatea de a inversa dispoziia celui deprimat. (Smo mm timoanaleptic)
Antidepresorn constituie un ansamblu de substane eterogene pe planul structurii moleculare si al efectului biochimic Timp ndelungat nu s a dispus pentru tratarea strilor depresive dect de laudanumul lui
T Sydenham (morfin), care aducea o sedare a suferinei pacientului, n ateptarea ncheiem spontane a episodului ntr ade vr, contrar celorlalte sindroame psihi atnce, depresia se caracterizeaz pnntr o
evoluie natural spre remisiune Cu toate acestea, evoluia respectiv poate dura ani si ani iar riscul suicidar rmne foarte ridicat Recursul, nainte de cel de al doilea rzboi mondial, la metodele de soc, n
special la socul electric (electrosoc sau sis-moterapie), a transformat pronosticul depresiilor Se dispunea de un tratament activ al tulburm dispoziiei ca atare Datorit anesteziei generale si curanzantelor cu
aciune rapid, electrosocul, numit de acum si electronarcoz, a devenit tratamentul cel mai eficient si, probabil, cel mai putm periculos al strilor depresive Din nefen cire, efectul su nu este durabil, iar
con tinuarea n mod preventiv a edinelor de electronarcoz zise de ntreinere", n general o dat pe lun, reprezint o metod prea constrictiv pentru majoritatea celor deprimau
ANT1DEPRESOR

DESCOPERIREA PRIMILOR ANT1-DEPRESORI n 1957 au fost descoperii aproape simultan capii de sene ai principalelor dou familii de antidepreson ipromazida si imipramina Aceste familii s-au
mbogit cu numeroi compui Mai trziu au aprut noi antidepreson", molecule din a doua generaie, mult mai etero gene n ceea ce pnveste structura lor
Psihiatru francezi (G Buisson.J Delay, P Demker si T Lame) au fost cei dinti care au remarcat, din 1952, aciunea anti-depresiv a isomazidei, medicament anti tuberculos utilizat n pneumologie Cinci am
mai trziu, N S Khne, notnd efectul activator al unui antituberculos cu structur nrudit, iproraazida, asupra oarecilor adui n stare de inerie cu ajutorul rezerpinei, a putut confirma eficacitatea sa
timoana leptic la depnmat Aceast eficacitate este cu att mai mare cu ct depresia este de tip endogen", survenind fr faeton declan saton existeniali si fund nsoit de semne neurovegetative marcate
Cercettom ame neam au emis ipoteza, valabil si azi, a unei inhibiii enzimatice responsabile de efectul antidepresor Ipromazida, ca toate medicamentele din grupul de inhibitori ai monoammoxidazei
(IMAO), mpiedic distrugerea pnn oxidare a aminelor cere brale (noradrenalin, dopamin, serotoran), al cror procent creste n fanta smaptic Compuii din acest grup sunt deci definii pnn mecanismul
presupus al efectului lor antidepresor
Puin dup aceea a fost introdus n terapeutic primul antidepresor tnciclic, imipramma, prototip al celeilalte mn fa-milii de antidepreson Se dorea sintetizarea unui analog al neurolepticelor Elveianul
Kuhn, nsrcinat cu ncercri clinice, a recunoscut ineficacitatea irrupraminei la schizofrenici El a avut ideea s ncerce din
nou produsul,cu o indicaie onginal depresia, pentru care nu se dispunea de alt tratament dect electrosocul Imipramina s-a dovedit eficace, fr efectele secundare penculoase ale IMAO Contrar monoaminoxidazelor, care sunt definite pnntr un mecanism de aciune biochimic, antidepre-soru tncichci sunt caractenzati pnn struc tura lor chimic cu trei ciclun aromatice Ar fi mai riguros s vorbim de tncichce
imipraminice, ali compui nonantidepre son, ca neurolepticele fenotiazmice, pose dnd si ele aceeai structur tnciclic
CLASIFICARE Putem clasifica antidepre soni, dup formula lor chimic, n trei grupe antidepresom tncichci, inhibitorii monoammoxidazei (IMAO) si antidepre soni nontnciclici non IMAO
Antidepresoni tncickci
Derivai ai imipramwei Tncichcele difer ntre ele prin structura lanului lor lateral Unele sunt foarte apropiate de mi pramin, ca desipramina si clomipramma Acest din urm antidepresor a devenit com
pusul de referin n Europa, ndeosebi n Frana Tnmipnmina, n mod curent folo sit de nord-amencam, are originalitatea de a asocia la nucleul de imipramin un lan lateral corespunztor unui neuroleptic
sedativ, levomepromazina, ceea ce ar explica propnettile sale sedative adugate la pu terea sa antidepresiv
Dibenzocicloheptadiene Gsim n aceast grup amitnptihna, care asociaz propnetti sedative la o activitate anti depresiv egal cu aceea a imiprammei Unii compui din aceast familie (nortn-ptilm,
protnptilm) au o aciune antidepresiv mai puin marcat
Dibenzoxepme n aceast grup, doxe-pma posed propnetti anxiolitice n doz slab i proprieti antidepresive n doz mai ridicat
Dibenzepine Dibenzepina este de ase menea tranchilizant n doz slab si antidepresiv ntr o doz ridicat
Dibenzooxazepme Amoxapma aparine acelei familii care cuprinde si un neuro leptic, loxapina Folosit n aceleai indi catn ca si tncichcele cu aceleai efecte secundare, amoxapma a putut determina unele
efecte extrapiramidale de tip neuro leptic
Amineptw Compus tnciclic original prin efectul su selectiv asupra dopammei, amineptina exercit un efect stimulant care amintete de acela al 1MAO Pe de alt parte, ea nu determin, ca imipramina,
efecte secundare suprtoare de felul hipo
coaselor
Compui tetrdcichu Modelul acestor substane nrudite cu tncichcele rmne maprotilma, derivat al unui tranchilizant, dar dotat ou proprieti antidepresive autentice Acest grup cuprinde si mian senna,
dotat cu un efect asupra recep tonlor neuronali presmaptici care regleaz fluxul noradrenalmei
Inhibitorii de monoaminoxidaz (IMAO). Monoaminoxidazele sunt utili zate mai puin frecvent dect tncichcele Supravegherea clinic necesar, numrul ridicat de asocieri medicamentoase contra indicate
si eliminarea lor lent explic prudenta chnicienilor IMAO, zise rever sibile si competitive", mai specifice dect una dintre enzimele de degradare ale monoammelor, MAOA, suscit totui un interes nou
(toloxaton, moclobemid ) Ele nu determin efectele secundare ale monoaminoxidazelor clasice n caz de interaciune cu medicamentele sau alimentele potenial periculoase Eficacitatea
lor nu ar fi totui comparabil cu aceea a IMAO tradiionale
Monoaminoxidazele clasice aparin la dou subgrupe
- hidrazmele sau hidrazidele n special ipromazid, malamid (cele dou IMAO clasice comercializate n Frana n 1989),
- compui nonhidrazmici tranilcipro min -> IMAO
Antidepresorii nontriciclici non-IMAO. Acest grup cuprinde un ansamblu eterogen de antidepreson care au fcut dovada eficacitii lor Fr a fi mai eficaci dect imipramimcele sau dect electronarcoza,
sunt n general mai bine tolerai Mecams mul lor de aciune monoammergic este de regul mai specific dect acela al primilor antidepreson Acest mecanism permite, deci, clasificarea noilor substane
Viloxazma, cu mecanism noradrenergic, nrudit cu betablocantele, fr a le poseda proprietile, are un efect antidepresiv si stimulator Este lipsit de efecte secundare de tip atropimc, ceea ce permite
utilizarea ei n unele contraindicaii ale tncichcelor Doi compui mai degrab stimulani, unul (nomifensm) cu un mecanism mai ales dopammergic, altul (mdalpin) serotoni nergic, au fost retrase de pe
pia, n pofida eficacitii clinice, din cauza efectelor se cundare reperate n farmacovigilent
n grupa foarte studiat a inhibitorilor specifici ai recuperm serotomnei, putem cita fluvoxamina, trazodona si fluxoetina Unu antidepreson noi, comercializai ca medifoxarmn sau tianeptin, sau n faz de
dezvoltare, posed mecanisme de acu une originale
naintea eterogenitii structunlor si mecanismelor biochimice, Demker, dup P Kielholz, propune o clasificare clinic a antidepresonlor potrivit efectelor lor
AOTIDEPRESOR

laterale predominante psihotonic (stimulent) sau sedativ


CARACTERISTICI GENERALE ALE ANTIDEPRESORILOR Oncare ar fi tipul lor, antidepresorn au n comun, n grade diferite, anumite efecte caracteristice
Aciune timoanaleptic Antidepresorn redreseaz dispoziia depresiv Depsin du si scopul, ei pot determina o inversare a dispoziiei, care devine euforic Aceast capacitate de a induce , viraje" fmice i
distinge de alte psihotrope care pot s l aline pe depnmat fr a fi adevrai antidepreson (tranchilizantele, de exemplu) Inversarea dispoziiei se produce dup un interval de zece pn la cincisprezece zile
uneori mai multe, indiferent de tipul de compus sau de tratament (electronarcoza, de exemplu) Aciune neurologic Inversarea efec tului unui neuroleptic, rezerpina constituie modelul cel mai clasic al
efectului anti depresiv la animal La om, antidepresom reduc akmezia indus de neuroleptice sau cauzat de bodla Parkinson Antidepresom pot determina tremurtur i disartne (dificultatea Je a vorbi), n
general discrete Antidepiesoni acioneaz asupra sistemului neurovegetativ, detenrnnnd o hipotensi-une ortostanc (cdere de presiune artenal cnd subiectul se ridic de pe scaun), mai rar accese de
temperatur si transpiraie Foarte caracteristice imipramimcelor sunt efectele atropimre sau anticolmergice uscare a gurii, constipatie, vedere nceto sat si mai ales risc de glaucom si de re-tenie urinara la
subiecii predupui, tare nu trebuie tratai cu iniipramimce
n dozJ maMvS (tentativ de sinucidere, de exemplu), antidepresom pot s induc cnze epileptice
Aciune biochimic Antidepresorn au n comun propnetatea de a creste procentul
anumitor monoamme cerebrale IMAO inhib procesul oxidativ de degradare, majontatea celorlali antidepreson inhib recaptarea de ctre neuron a diferitelor monoamme J Glowmski si J Axelrod (1964) au
artat c imipramina inhib recaptarea sinoptic a noradrenalmei, sporind concentrarea sa n fanta smaptic Creierul celui care sufer de depresie ar dispune astfel de un stoc mai important, pn atunci
insuficient, de neuromediaton monoami nergici S a demonstrat, de altfel, c anti depresorn ar diminua numrul de recepton neuronali postsmaptici ale celor dou mn sisteme de neurotransmisie receptom
betanoradrenergici si unu receptori seroto mnergici Timpul necesar acestei diminuri a numrului de recepton ar corespunde intervalului de aciune al antidepresonlor n aceste procese, totui, multe sisteme
sunt n interaciune Rezultatele sunt uneori contradictom, de la o metod de observaie la alta (biochimie, electrohziologie) Azi are loc orientarea ctre un model interactiv cu mai multe pori de intrare,n
care anti depresom ar veni s restabileasc echilibrul
UTILIZAREA ANTIDEPRESORILOR N ALTE AFECIUNI Dac antidepre soni sunt prin definiie medicamente ale depresiei, ei sunt utilizai si n alte pre scnptn A fost criticat de altfel nsui ter menul
de dntidepresor, termen care calific substane foarte diferite Aceste substane au, poate, n afara cmpului depresiei, proprieti care risc a fi nerecunoscute dac le desemnm doar prin unul dintre efectele
lor Antidepresom au fost utilizai n schizofrenie Cnd tabloul schizofreniei este dominat de atimormie (indispoziie si pierderea elanului vital), neurolepticele se dovedesc mai putm eficace S-a ncercat
ANTIEPILEPTIC

n aceste cazun s fie asociate cu un antidepresor nesedativ


n sindroamele paranoice Asociai sau nu cu neurolepticele, antidepresoni n doz slab s au artat eficaci n cazul n care pacienii par deprimai, cantonai n comportamente masochiste si pesimiste Se
poate trata delirul de relaie descris de E Kretschmer (subiectul raporteaz la sine, ntr un sens persecutor, comporta mentul anturajului su) tnciclicele sunt utilizate n doze medii, asociate cu un neuroleptic
n caz de reacie hiperstenic
//) unele nevroze Structurile nevrotice dominate de psihastenie (caracterizate de oboseal indecizie si dificulti de con centrare) sunt sensibile la IMAO si la unu antidepreson stimulent! (ammeptin) La fel
vechile nevroze obsesionale numite azi tulburri obsesional compulsive se amelioreaz cu doze ridicate de clomipra min Aceasta inhib n mod preferenial receptarea serotonmei neuromediator care intr
n joc ?n patologia obsesional Nou antidepreson serotomnergici pun reven dic aceeai eficacitate
n strile ipohondridce Aceste tablouri vdesc adesea stri depresive mascate prin plngeri somatice nencetate ale pacieni lor stri care sunt sensibile la antidepreson
n strile anxioase Mai ales n accesele de panic' (tulburri caracterizate prin re petarea de episoade acute de angoas) anti depresoru s au dovedit mai eficace dect tranchilizantele benzodiazepinice clasice
(Klein) Compuii utilizai (IMAO imipramin) sunt n mod paradoxal anti depreson stimulenti ceea ce a contnbuit s diferenieze accesele de panic de alte tulburri anxioase, sensibile la substane
tradiional sedative si anxiolitice
n unele tulburri alimentare Buhmnle rspund uneori la antidepreson, chiar n
afara oricrui sindrom depresiv Tipul de aliment consumat pare important de de terminat dac pacienii consum alimente zaharate, s a recurs mai degrab la anti depreson serotomnergici (flurovamin
trazodon, fluoxetm) ntr adevr tnpto fnul precursor al serotonmei ar regla consumul de glucide n bulimnle srate se utilizeaz mai degrab antidepresorn noradrenergici (maprotilm)
f/i numeroase alte patologii Unele pato logn, legate sau nu de depresie au putut beneficia de chimioterapie antidepresiv Ne refenm la durerea cronic la sindromul subiectiv legat de traumatismele craniene
la sevrajul de alcool sau de opiacee enu rezia la copil narcolepsie
Mulimea prescripiilor de timoanalep tice si permanenta dezvoltare a unor mole cule noi stau mrturie n ceea ce privete eficacitatea lor Pe plan teoretic n calitate de instrumente farmacologice antidepre
soni au generat ipoteze monoaminergice pe care se ntemeiaz n prezent modelele biologice ale depresiei Bibi Deniker P Psychopbdrmacologie Le medicaments et Ies drogues pi,ychotmpes fiditions
Marketing Paris 1987 Burrows G D Normau T Davies B (eds ) Drugs in Pt,ychi atry AnUi/epressanfs Elsevier Amsterdam New York Oxford 1983 Zarihan E Loc H Le antidepresseurs Roche Neuilly sur
Seine 1982
ANTIEPILEPTIC (engl antiepileptic) Se spune despre ceea ce previne sau stopeaz crizele epileptice sau este folosit pentru tratarea epilepsiei.
Tratamentul antiepileptic se bazeaz pe un anumit numr de medicamente care au o aciune esentialmente simptomatic mpiedicarea crizei Ele trebuie luate
ANT1PARWNSONIAN

continuu si, din nefericire, nu sunt lipsite de efecte secundare suprtoare Folosirea lor trebuie deci adaptat de medic la fiecare bolnav si supravegheat cu regulantate (control electroencefalografic
penodic) Fenobarbitalul este singurul barbitunc nc utilizat din plin sub forma unei sin gure pnze cotidiene seara Hidantomele sunt si ele foarte eficace, dar dificil de manipulat, deoarece necesit o suprave
ghere susinut a procentelor n snge Carbamazepina, activ n diverse crize este extrem de utilizat ndeosebi pentru prevenirea crizelor pariale Valproatul de sodiu este utilizat n special la copii contra
crizei minore (petit mal) si a tulburnlor caractenale Benzodiazepmele care n afara efectelor tranchilizante, au o aciune anticonvulsivant, sunt de civa ani din plin prescrise n special clobaza mul
clonazepamul si diazepamul, rezervat perioadelor de cnze subintrante si n sta rea de ru Aceast list, care nu este limitativ, ar putea fi completat si cu alte produse Spectrul de alegere este ntins si n caz
de eec permite cu uurin schim barea medicamentului Pare n schimb n telept ca, n msura posibilului, s se respecte monoterapia, supraveghindu se ndeaproape, n pnmele luni de tratament, apariia
semnelor de intolerant sau de supradozaj n cazul n care, n anumite forme severe de comitialitate, se va dovedi necesar asocierea de medicamente antiepi leptice, aceast supraveghere va trebui s fie si
mai nguroas, din cauza interaciunii medicamentoase care necesit ndeosebi dozaje plasmatice repetate
ANTIHISTAMINIC (engl antihista minic) Se spune despre un medicament care se opune aciunii nocive a histaminei,n special n cazurile de urtkarie i de afeciuni alergice diverse.

Medicamentele antihistammice se gru peaz n cinci clase principale etalona minele, etilendnammele alkiammele piperozmele sau cichzmele si fenotiazmele Tocmai n aceast ultim clas au expe nmentat
D Bovet, P Charpentier si P Decourt o nou molecul antihista minic, clorpromazma, ale crei efecte sedative sunt foarte importante n ceea ce privete sistemul nervos central Acest produs a devenit
pnmul neuroleptic utilizat n psihiatrie (J M Harl, J Delay si P Deniker) n anii 1951-1952
ANTIPARKINSONIAN (engl anti
parkinsoman drug) Substana care tra-teaz boala Parkinson
Boala Parkinson este boala degenerativ a sistemului nervos central caracterizata pnntr o dispariie de neuroni dopammer gici Ea beneficiaz de administrarea unui precursor al dopammei levodopa Instau
rrea tratamentului dopammergic este n general precedat de o pnm faz de tra tament cu substane anticohnergice sau cu amantadin agonisi dopammergic
Psihiatni au recurs la antiparkinsomene pentru a corecta efectele secundare ale neurolepticelor Neurolepticele pot fi de fapt responsabile de trei tipun de simptome motorii esentialmente la nivelul sistemului
extrapiramidal hiperkmetice precoce sau tardive (akatizie, tasikinezie), akinetohiper tonice de tip parkinsoman si akinetice Antiparkinsoruenele sunt utilizate n cele trei tipuri de efecte secundare, chiar dac
efectele hiperkmetice tardive si mai ales akinezia pot s necesite ali compui ANTIPSIHIATRIE
CLASIFICAREA ANTIPARKINSON1-ENELOR Antiparkinsonienele aparin la trei familii principale
Derivai de benzhidrol Utilizai foarte frecvent, aceti compui (tnhexifrenidil, bipenden) au n general o aciune psiho stimulent, n afar de efectul lor la nivel extrapiramidal Unu sunt mai sedativi, ca
etibenzatropina, utilizat pe cale paren teral n caz de episoade distomce acute, si benzatropma, preferat de psihiatru anglo saxoni
Derivai de dibenzotiazepine Tropa tepina determin o sedatie Ea posed ca si derivaii benzhidrolului proprieti anticolmergice
Derivai de fenntiazin Mai puin folosii la ora actual, aceti compui de structur apropiat cu a neurolepticelor fenotiazmice (dietazm,profenamin) sunt prea puin stimulente
ALI COMPUI Au fost propuse ca antiparkinsoniene si alte substane dar ele rmn rareori folosite n psihiatrie aman tadina, agomst dopammergic care a fost utilizat si ca medicament antiviral si
bromocnptma, care stimuleaz P1F (Pro lacune Inhibiting Factor), care reduce secreia de prolactin responsabil de amenoreele glactoreice, observate si n cazul neurolepticelor Aceti doi compui sunt n
mod curent utilizai n tratamentul bolii Parkmson
Numeroi compui stimulenti, n afar de antiparkinsomenele propriu zise, au fost utilizate n lupta contra akineziei, care rmne cel mai frecvent dintre efectele secundare provocate de neuroleptice Am
fetaminicele nu mai sunt indicate, din cauza riscurilor de resurgent delirant Adesea s a recurs la antidepreson psiho-toruci irrupraminici n doz redus
PROBLEMA TRATAMENTELOR NEUROLEPTICE Antiparlunsomenele *unt uneori prescrise sistematic, cu titlu preventiv, n cazul unui tratament cu 'teum-leptice. Aceast prese ^pie este controversat, deoarece efectele extrapiramidale, dei frecvente n cazrl administrrii unor neuroleptice incisive, nu se manifest n medie dect n 2(Wf Um caain pe plan clinic, pe cnd antiparkinsomenele pot
sta la originea unei patologii latrogene, ndeosebi la subiecii n etate
ANTIPSIHIATRIE fengl Anti Psychi-atry) Micare apruta Ia nceputul anilor 1960, de interogaie critic, punnd sub semnul ntrebrii psihiatria tradiional i noiunea de boala mental pe
care aceasta se bazeaz de la mijlocul secolului al XlX-Iea.
ANTIPSIHIATRIA ENGLEZ Dac aceast contestare aprea din 1957, cu psihiatrul american T Szasz care pune la ndoial realitatea bolii mentale din care el face un simplu , mit" (n lucrrile sale
Durere sj plcere si Mitul mdladiei men tale), iar dmtr un unghi accentuat filosofic ca faimoasa Istoria nebuniei n epoca clasic d lui M Foucault, aprut n 1961, termenul Anti Psychiatry si marea
micare care a rscolit psihiatria se datoreaz englezi lor D Cooper, A Esterson si R Laing Ei cei dinti au dus pn la capt consecinele unei critici mereu refulate de psihiatru nii nebunia este un
fenomen social a crui definiie este impus de societate si utilizat n vederea surghiunim unora etichetai drept nebuni", datorit psihiatrului si instituiei psihiatrice, emanaii si instrumente ale acestei
societi zise ahe-nante" Ar exista deci, n relaia psihiatrului cu bolnavul mental i chiar n aceea a
ANTIPSIHIATRIE

psihanalistului cu cel psihanaliza!, o ipocrizie confortabil si autoprotectoare", o veritabil complicitate cu societatea ntru aprarea unei normahtti" exorbitante, o supunere servil la ordinea stabilit si o
necunoatere profund, adesea nuanat de sadism, a celui considerat bolnav Psihi atni ar trebui deci s adopte o atitudine cu totul diferit dac vor s i dea cuvntul acestuia din urm, atitudine fcut din
umilin si modestie, care i ar lsantr-un fel primul rol
Pentru Cooper si prietenii si, deci, ar trebui s fie dat uitm tot ce s a nvat n psihiatrie, s fie prsite instituiile si spitalele, s nu se mai cread n progresele terapeuticii Singura cale ar fi aceea de a tri
laolalt cu nebunii s locuim cu ei, n mici comuniti s lsm balt psihiatria si diagnosticele sale s devenim ntr un fel elevii schizofrenicilor pltindu ne cota parte si de ce nu leciile pe care ei ni le pot
da Cci nebunii au a ne nva multe lucruri, nu numai n ceea ce i privete, ci si n ceea ce ne privete' La limit numai expe nentele lor pot fi cu adevrat formatoare si didactice pentru viitorul
antipsihiatru
Antispitahil. Spitalului clasic trebuie s i succead antispitalul" Cooper relateaz experiena organizat n pavilionul 21, o unitate de schizofrenici dmtr un mare spital psihiatric de la periferia Londrei n
acel pavilion, metodele si atitudinile clasice au fost sistematic eliminate sau total inversate n pofida dificultilor ntmpinate de personalul ngrijitor, cci nu se poate accede la realitatea grupului instituional dect cu condiia sacrificrii mijloacelor de existent sau de a le pune, cel puhn, ntructva n pericol", bolnavii au devenit, ntr-un fel, ngrijitori Trebuie, bineneles, ca s se ajung aici, s fie depit acea frontier deosebit de amenintoare care separ personal i pacient, sntate si nebunie" Dar, dup cum spune cu regret Cooper, rspunsul oficial a fost departe de a fi favorabil" El consiliaz ca aceste antispitale s fie fondate n
afara serviciilor publice, aa cum el nsui a fcut n cadrul asociativ al Philadelphia Association, creat mpreun cu prietenii si Esterson si Laing, n 1965 Cel mai celebru dintre aceste /lomes a fost
faimosul Kmgsley Hali, centru comunitar din peri fena din estul londonez, unde s-au stabilit 119 persoane (din 1965 n 1970),pnntre care Mary Barnes, veritabil vedet a micrii antipsihiatnce engleze Ea
a parcurs aici, ajutat de psihiatrul J Berke, care i a poves tit istoria, o lung regresiune-renastere devenind, ncepnd cu frescele pe care la nceput le realiza din materiile sale fecale un pictor de talent
Schizofrenia sa nu era dect o etichet pe care societatea i a impus o spre a i nchide gura, spre a i nbui revolta, cu ajutorul psihiatriei ofi ciale, mereu gata s violenteze nebunia' (Cooper)
Metanoia Dac micarea antipsihiatnc englez determina dispariia diverselor diagnostice de psihoze cronice, n contes tarea sa antinosografic, ea admitea totui existenta unor psihoze acute' Dar n cazul
acesta era suficient s se respecte evoluia normal, care trebuia s duc n mod spon tan la vindecare, deoarece tocmai trata mentele si internarea provocau crorucizarea Era suficient s fie urmrit bolnavul
n cltoria sa Laing admite c unu subieci pot prezenta crize psihotice acute, veritabile cltorii metanoice n care spiritul se schimb si care pot fi provocate cu substane psihomimetice de felul L S D
Aceste voiajuri sunt bune sau rele, dup cum mediul le favorizeaz sau le contrari az Serviciile si chmcile psihiatrice clasice, considerndu-le ca maladii, le trateaz ca atare si fac deci din ele psihoze
cronice, schizofrenii n schimb, dac mediul este favorabil, acel voiaj este o descoperire mai profund de sine, cu un dinamism revoluionar benefic Catastrofa nu ar surveni de fapt dect n cazul n care la
aceasta se opune aparatul social, poliist si medical Laing avea s numeasc aceast criz, aceast odisee, o metanoia cuvnt grec gsit n Evanghelii si care are sensul de pocin, de regret, dar si de
conversiune de transformare spiritual Atunci cnd subiectul este n metanoia, este de ajuns ca el s stea ctva timp n unul din aceste antispitale, pentru ca derularea crizei, care nu ar fi tolerat n nici un
mediu, psihiatric sau nu s aib loc pn la capt n general sub o form regresiv Laing relateaz cazul unui tnr medic militar, atins de un acces paranoid acut, de care s a ocupat chiar la nceputul carierei
sale n loc sa i aplice pacientului tratamentele clasice (insulina etectrosocun sau sedative) el a petrecut ore n ir cu dnsul Delirase cu el devenindu i asociat la proiecte atacarea Bncii Angliei, faptul de a fi
luhu Cezar, Hamlet sau Robin Wood n afara exis tentei sale linititoare si al companiei pe care i o inea, Laing nu i a aplicat deci nici o terapeutic La captul a sase sptmni de nontratament, militarul si a
abandonat fantasmele delirante si a fost capabil s si reia viata normal Aadar, psihoza ar purta n ea nsi soluia si mijloacele de vinde care Ba chiar este, adaug el, o expenent foarte profitabil,, o
cotitur favorabil n evoluia personalitii Ne am putea n treba dac nu ar trebui uneori s o pro vocm pentru a face s apar, n spatele sinelui artificial (engl false seif) inele profund si autentic (engl
mnerself) Dup Laing (Eul divizat), n aceasta ar consta
interesul pentru anumite stan psihedehce, acele voiajuri, cum le numesc amatoni de L S D Iar Laing reitereaz invitaia la voiaj" n cartea sa urmtoare, Politica experienei, pe care unu au putut o socoti o
adevrat provocare la toxicomanie
Patogema familial i social n aceast perspectiv, Esterson i Laing au pus accentul, pornind de la studiile lor refe ntoare la familiile de schizofrenici, pe o cauzalitate esentialmente social si fami hal a
tulburm mentale Pentru ei se punea problema denunrii unei anumite concep tu eronate despre individualitatea psiho fizic a bolnavului si orientarea cercetm spre procesul dialectic si istoric care se
dezvolt n contextul jocului complex al relaiilor interpersonale Dup cum arat ei interesul nostru are n vedere persoanele ntotdeauna n relaie cu noi sau ntre ele si ntotdeauna n lumina contextului gru
pului lor care, n acest travaliu este n primul rnd familia, dar care poate include si reelele personale extrafamihale ale membrilor familiei, dac acestea au o im portant specific cu privire la elementele pe
care ncercm s le clarificm Familia este deci considerat de ei ca o , textur relaional, ca un cmp de interaciuni con crete, n care nfruntrile si influentele reci proce sunt amplificate n funcie de
proximitatea fiinelor aflate ntr o confrun tare permanent Nexus familial este ter menul prin care ei desemneaz acea structur nodal privilegiat care permite unui individ s se neleag n interaciunile
sale familiale
n cercetarea lor asupra a unsprezece familii n cadrul crora se gsea cte un schizofren, Esterson si Laing arat c corn portamentul considerat pe plan clinic ca simptomatic pentru schizofrenie nu este
dect rezultatul interaciunilor familiale
60

ANTIPSIMATRIE

Aceast boal nu ar fi deci dect o creaie a mediului sociofamihal Ei s-au interesat ndeosebi de simptomele zise procesuale", adic acelea care ar fi, dmtr o perspectiv psihobiologic, manifestrile
directe ale unui proces biologic ca acela descris de E Bleuler Or, astfel de simptome, atunci cnd sunt reexaminate dmtr o perspectiv sociofamilial, ies din reduta biologic" pentru a aprea ca o strategie
inventat de subiect pentru a reui s triasc n ceea ce a devenit pentru el de netrit Regsim deci, n simptomatologia bleulenan, mani festrile unei adaptn dramatice ale unui individ pe care condiiile
familiale l n fund ntr un fel ntr o veritabil situaie de supravieuire n aceast pnvint filmul Family Life (1972) al lui K Loach,afost o ilustrare cinematografic exemplar a acestor teze
Fr ndoial antipsihiatru englezi nu sunt primii care au studiat patologia men tal mtrafamilial n Statele Unite a existat un mare interes pentru patologia familial T Lidz si grupul su au aplicat o lectur
psihanalitic, pnvilegnnd triada familial si reliefnd decalajul care ar aprea ntre organizarea contient a rolurilor parentale si cutarea de ctre copilul viitor schizo fremc a propriei sale identiti n
dezvol tarea personalitii sale L C Wynne a reperat si el,n psihopatogeneza familial a schizofreniei, relaiile particulare ale pseudomutualittn si pseudoostilittn Dar mai ales scoal zis de la Palo Alto"
a dobndit un anumit renume n studierea tulburrilor de comunicare J Weaakland si D Jackson au utilizat n special noiunea de dubl legtur (engl double bind) introdus de etnosociologul G Bateson,
care a artat c aceast distorsiune a comu mcni intrafamihale poate juca un rol
esenial n apantia si manifestrile clinice ale schizofreniei
Dar toate aceste cercetri nu caut s fac inteligibile relaiile familiale ale schizofrenului dect conform ipotezei psihosociologice introduse iniial, prinii nefiind finalmente implicai n maladia copilului
dect la nivelul acestui model Iar astzi se tie c aceste modele nu le dau cercettorilor dect iluzia de a fi gsit o cheie Toate aceste sisteme de organizare familial si ideologiile respective, con tinundu si
opera, ar nsca cel mult s l amgeasc pe terapeutul prea grbit s gseasc factori patogeni' Iar n prezent pare bine stabilit c dubla legtur, ca si conceptul de deviere a comunicm intro dus si dezvoltat
de echipa Wynne, nu au nimic specific si nu constituie factori pre dictivi si diagnostici suficieni n materie de schizofrenie
Anbpsihiatne i politic. A existat n aceast micare englez un fel de angaja ment eroic de a se situa n paradoxul unei opoziii fat de o societate alienant cu toate normele si ortodoxia pe care ea le cere,
opoziie asociat unei identificri cu bolnavul mintal care finalmente ar fi personajul sntos n fata numitei societi bolnave Dar, la urma urmei, este mai uor s participi la revolta aceluia dect la reforma
acesteia
A critica n mod exagerat psihiatria tra ditional nseamn, fr ndoial, a nsca s uin s pui n cauz si s analizezi propria ti agresivitate Onentnd-o pe aceasta n acelai sens cu aceea a bolnavului,nseam
na a supnma problema propriei angoase n fata aceleia a bolnavului Te situezi, la un loc cu bolnava", contra instituiei, admi mstratiei, societii Dar pnn aceasta nu ai supnmat problema nebuniei Pur si
simplu ti ai cumprat ieftin o contiin bun Or,
61 ANTI PSIHIATRIE
se tie c aceast contiin bun nu este nimic altceva dect un fa/se seif, sediu prin excelent al celei mai profunde necunoas ten de sine Este astfel ntreinut necunoaterea motivaiilor psihiatrului n
materie, a culpabilitii sale de a rmne de partea bun" si de a se retrage cu abilitate dmtr o afacere delicat, chiar din agresi vitatea sa incontient pe care se pune problema s o anulezi, identihcndu te
cu agresatul (acolo unde poate c psihiatrul tradiionalist s-ar identifica cu agresorul) n orice caz al bolnavului su n orice relaie de putere, aici negativat de angaja mentul antipsihiatnc' (J L Faure si E
Ortigues)
Exist de fapt, n orice instituie tera peutica, o relaie de putere din ce n ce mai greu de precizat, dar care n nici un caz nu poate fi escamotat Iar aceasta nseamn a porni de la filosofia lui Sartre, pe care
Lamg si Cooper s au strduit s o analizeze din punct de vedere politic Ei cunosc la perfecie opera lui Sartre, mult mai bine dect majoritatea psihiatrilor francezi De altfel i au consacrat o lucrare intitulat
Rdtiune M violent un deceniu dl tilosofiei Iui Sartre, pentru care filosoful a scris un cuvnt nainte Ei studiaz aici CntiLjue de la raison dialectique Questions de methode si Saint Cenet, comedien et
martyr Deja n 1960, n Eul divizat, Lamg inuse s de scrie n termeni existenialiti si relaionali boala mental si mai ales schizofrenia Fr a neglija opera lui Freud, el cuta s demonstreze c societatea
occidental nu reprim numai instinctele si sexualitatea, ci si toate formele de transcendent Un om scrie el care prefer s fie mort mai degrab dect comunist este normal Un om care declar s si a
pierdut sufletul este nebun Un om care spune c oamenii sunt maini poate fi considerat un mare om de
tiin Un om care spune c el este o main este depersonalizat n jargon psihiatric Un om care proclam c negni sunt o ras inferioar poate fi respectat de muli Un om care pretinde c albeaa sa este o
form de cancer nsc s fie m ternat" Si Cooper, rstumnd conceptul de sntate mental, abund n aceeai reto nc Sntatea mental, aa cum o concep eu, este posibilitatea pentru fiecare fiin uman
de a se angaja nu numai pn n miezul nebuniei, ci si n miezul oricrei revoluii, gsind pe aceast cale o soluie pentru prezervarea Eului "
Nimic de mirare, aadar, n faptul c antipsihiatni englezi se angajeaz astfel pe o cale autentic revoluionar Iar docu mentele acelui Congres on the Dialectic-, of Liberation, inut la Londra n 1967, sunt n
aceast privin extrem de elocvente S au regsit aici, alturi de Lamg si de Cooper, H Marcuse si S Carmichael Scopul congresului era sa creeze o veri tabil contiin revoluionar, fcnd jonciunea
dintre ideologie si aciune, de la indivizi la mase, fr a refuza violenta, dac ea este necesar Se pare ns c acordul n aceast privin nu a fost ntot deauna complet, iar perspectivele lui Carmichael sunt

net mai angajate' dect acelea ale lui Cooper Antipsihiatru par s practice un anarhism n definitiv destul de utopic Este greu s vezi un act de rezis tent cu adevrat serios si periculos n faptul, cum
povtuiau ei, de a sfia n mod public cotidianul putred' cumprat de la chiocul de ziare Iar micarea antipsihi atric englez s a cufundat n aceast utopie
Nu a fost si cazul Italiei, unde aceeai micare a condus la dispariia azilului, fund de altfel si mai politizat
ANTIPSIHIATFHE

ANTIPSIHIATRIA ITALIAN n Italia, chiar dac lui F Basaglia nu-i prea plcea s fie numit antipsihiatru, micarea a condus la o reform radical suprimarea vechii legi din 1904 care impunea internarea
ntr-un mod destul de similar cu legea francez din 1838
n 1962 a nceput, la Gonzia, transformarea vechiului azil, sub impulsul medi culm director al acestuia, F Basaglia Acesta, care a lucrat ndeosebi cu E Jones, la Londra, unde a nvat cum funcioneaz o
comunitate terapeutic, a instituit bazele unei viei comunitare n stabilimentul su psihiatric Cu o echip n acelai timp dina mic si extrem de politizat, el si a dat seama c lucrul acesta nu era de ajuns
pentru schimbarea azilului, constatnd persistenta efectelor latrogene ale acestuia asupra pacienilor A tras de aici concluzia c m ternarea nu poate dect agrava boala mental Trebuia, deci, s i elibereze pe
bolnavi" Acetia erau mai ales , dezmoste mti' , victime ale unei societi intolerante care respingea orice deviere La urma urmei, munca n comunitate nu este dect un alibi pentru ngrijitori Azilul nu este
dect un instrument de respingere si de ncarcerare si trebuie distrus La aceast concluzie ajunge Basaglia la sfritul crii sale Instituia n negaie (1968) Basaglia refuz deci perfectiomsmul tehnic al
comunitii terapeutice, al munca de sector si chiar diferitele abordri ale psiho terapiei instituionale Pentru el ameliorarea tehnicilor psihiatrice nu fac dect s ntrzie momentul n care azilul trebuie s
dispar Cci tiina este mereu n ser viciul clasei dominante", iar spitalul psihiatric nu este dect una dintre insti tutule violentei" pnn care aceasta conduce si oprim masele Psihiatrul italian, urmat de
micarea Psychiatna Democratica",
fondat de elevii si, preconizeaz o rsturnare a tuturor instituiilor psihiatrice negarea (instituiilor) ca singura modalitate actualmente viabil n interiorul unui sistem pohtico-economic care absoarbe n
el orice nou afirmaie si o utilizeaz spre a se consolida" Aceast micare att de radicalizat nu avea s fie urmat n Italia de toi profesionitii psihiatriei A fost dimpotriv, ntotdeauna reprezentat de o
minoritate dintre ei, dar puternic politizat si foarte activ n aa fel nct, n 1978, o comisie parlamentar, n care erau repre zentate toate partidele, a propus suprimarea legii din 1904 si o nou lege care s
inte greze psihiatria ntr o reform sanitar glo bal care s duc la dispariia spitalului psihiatric Legea 180" Aceasta conduce ns la o anumit medicahzare a psihiatriei care nu mai este dect o specialitate
me dical ntre toate celelalte Aceast re ntoarcere a nebuniei n cadml strict al medicinei displace multor militani ai , Psychiatna Democratica" Cu toate acestea, Basaglia care a obinut satisfacie o dat cu
dispariia azilurilor, nu s-a opus A n ceput atunci o dezbatere destul de fur tunoas ntre opozanii acestor reforme .si partizanii acestora, n detrimentul bolna vilor, care nu mai gsesc ntotdeauna struc tura
sanitar de care ar avea nevoie
ANTIPSIHIATRIA N FRANA A cu noscut un mare succes n rndurile in telectualilor stngisti n 1968, dar a avut puine aplicaii practice, majoritatea psihiatrilor francezi creznd c pot depi pro
blematica antipsihiatnc pnntr o politic sanitar de sectonzare psihiatric si psiho terapie instituional
S-au inaugurat totui, mai ales n psihi atna infanto-juveml, cteva centre de primire si de libertate pentru devianta de
63 ANTIPSIrtiATRIE

diverse forme, cu o anumit proporie de eecuri care ar putea fi un pnlej preios de reflecii teoretice si critice Critica esenial este poate aceea c aceste spatii s-au prezentat, n mod tacit, drept spatii de
viat ideale Cum este imposibil ca aici s nu se dezvolte tensiuni si conflicte ca n snul oricrui grup lipsit de mediere , vedem reproducndu-se aceeai situaie ca ntr o familie Conflictele si
tensiunile familiale sunt zdrobite de idealizarea familiei, cel puin pentru copilul mic Cei care opun aceste spatii comunitare familiei nu bag de seam c o reproduc, aa nct aceste comuniti se prezint
ca ideale si viseaz s se instaureze pe veci (O Mannoni)
ntr-un spaiu zis antipsihiatrie' (Scoal experimental de la Bonneuil sur Marne) M Mannoni a cutat s tin seama de aceste dificulti Putem spune c ea s-a inspirat de la Kmgsley Hali, dar si din critica
fcut de teoria psihanalitic expe nentei britanice
Ea a organizat Ia Paris, n zilele de 21 si 22 octombrie 1967, un colocviu asupra psihozelor, la care, pentru prima dat n Frana, au luat cuvntul Cooper si Lamg, expunndu-si concepiile, cel dinti asupra
metanoiei, cellalt asupra marilor principii ale unei antipsihiatni tare renun la orice scop de readaptare", viznd, dimpotriv, eliberarea celui care ne caut (Enhnce aliente, II)
Dar entuziasmul nu a fost general, iar H Ey a adunat n jurul su pe psihiatru cei mai critici la adresa antipsihiatriei Medi cui de la Bonneval crede de fapt c aceasta reprezint o tendin psihiatncid"
deose bit de primejdioas pentru specialitatea sa Cci, confundnd noiunea de maladie mental i tulburrile vietu de relaie, ea risc s se izbeasc de imposibilitatea de a defini si sesiza maladia mental",
ajungnd s o nege Pentru Ey, aadar, nu este vorba dect de o negare pur si simplu a psihiatriei, negare pe care, bineneles, nu o poate admite
CE RMNE, DUP DOUZECI DE ANI, DIN ANTIPSIHIATRIE'? nc nainte de moartea lui Basaglia (1980) si a lui Cooper (1986), micarea lor deja prea uitat Fr ndoial, rmne n inconsti
entul colectiv, si mai ales n acela al tine nlor schizofrenici", un ecou al marilor opiuni ale antipsihiatriei Rmne din aceast aventur generoas un fel de nos talgie generoas a unui loc de primire a
nebuniei, antitez a lugubrei servituti a neurolepticelor "(C Koupermk) Critica radical a instituiei spitaliceti psihiatrice clasice a jucat de asemenea un rol nenegli jabil n reformele ntreprinse si n
micarea care continu, a dispariiei azilului" Ct despre Lamg, care avea s moar n 1989, si Esterson, datorit studiilor lor asupra familiilor de schizofrenici, ei apar n pre zent, mpreun cu cercettorii
din scoal de la Palo Alto, drept pionierii terapiilor familiale Antipsihiatna ne a pus mai ales n gard n mod salutar contra unei anu mite reificri a psihiatriei", reprezentat n special prin utilizarea unui
DSM-III re vizuit", cu caracterul su pretins ateoretic" si pnn ambiia de asepsie a comportamen tahstilor", care, la urma urmei, nu vizeaz dect s tearg cu guma un simptom, recuznd astfel o
concepie hohstic despre om si nebunia sa" (C Koupermk) Si cine ne va convinge c ceea ce nte legem de obicei pnn psihoz cronic nu este uneon o simpl complicaie a unei stan psihotice acute, a unui
moment fecund n care ar fi trebuit s-i permitem persoanei s accead la statutul de subiect, respec-tndu-i traiectul metanoic 9 Cci evoluia bolii mentale depinde fr ndoial de
64
ANXIETATE

intervenia psihiatric, dar uneon n sensul cromcizni Vedem lucrul acesta foarte bine n unele accese delirante care, tratate l'occidentale, se transform n schizofrenii Si dac psihiatrul nu este inocent''"
(L Israel) Aceasta este ntrebarea pe care acesta din urm, ca si antipsihiatrn, nu trebuie s nceteze de a si o pune n exer citiul diverselor modaliti ale practicii sale Bibi Cooper D Psychiatne et
antipsyihiatne fiditions du Seuil Pans 1970 Delacampagne C Antipsychiatne Grasset, Paris 1974 Koupermk C L antipsychiatne sens ou non sens Grasset Pans, 1974
ANTIPSIHOTIC (engl jntipsychotic) Se spune despre orice medicament care are un efect n tratarea psihozelor.
Antipsihoticele cupnnd esentialmente neurolepticele, antidepresorn si tranchili zantele majore care intr n aceast defi nitie Dar uzajul rezerv totui termenul pentru medicamentele utile n schizofrenie (H
L6o) -> NEUROLEPTIC SCHIZOFRENIE
ANXIETATE (engl anxiety) GENER 1) Stare emoional de tensiune nervoasa, de frica, puternic, slab difereniat i adesea cronic. GENER 2) Predispoziie a unei persoane pentru stri anxioase.
STARE EMOIONAL Diferena dintre fnc si anxietate este o chestiune de grad si mai ales de cogmtie Numim de pre fennt fnc o stare al crei obiect este bine cunoscut de subiect, adic o stare care
are un coninut emoional si reprezentativ al obiectului su
n loc de a vorbi despre obiect, concepiile behavionste vorbesc despre declanatorul sau despre stimulul fncii
Putem de asemenea vorbi de intenie, n sensul fenomenologic al termenului, ceea
ce corespunde n limbaj complementului de nume al cuvntului fnc sau complementului direct al verbului a se teme (de) lui i este team de X" sau se teme de X" (de exemplu lui i este fnc de cine"),
sau i este team c p" sau se teme c p", dac este vorba de un eveniment descns pnntr-o propoziie mai degrab dect de un simplu obiect n sensul propnu al terme nulm (de exemplu se teme ca dulul
s nu l mute")
n contrast cu aceste situaii, rezervm adesea cuvntul anxietate cazurilor n care obiectul este slab difereniat din punct de vedere cognitiv Dar l putem de asemenea aplica focilor intense sau acelora
repetitive, cronice si, n definitiv, patologice
PREDISPOZIIE LA STRI ANXI OASE Trebuie s facem n mod cu totul riguros distincie ntre ceea ce uneori numim , anxietate stare" si ,anxietate tr satur" Noiunea de stare emoional, aa cum ne
o arat numele ei, corespunde unei stri trectoare, care poate surveni la orice individ
Anxietatea trstur este o caracteristic individual, aparent nnscut, care la rndu i se manifest n dou feluri pre dispoziia de a tri stan de fnc n prezenta stimulilor care, pentru ali indivizi, sunt mai
puin anxiogem, chiar cu totul ne anxiogeru (n unele cazun se pare c absen teaz orice stimul sau obiect anxiogen), predispoziia de a dezvolta stri de team condiionat fat de stimuh care n ei nii nu
sunt nemijlocit anxiogem Un nivel ndi cat de anxietate-trstur este considerat a avea un caracter patologic
Stare de nelinite n care predomin perceperea unei situaii care v dei ANXIETATE
dovedi dezagreabil, ba chiar periculoas.
PSIHIATR

Pentru P Pichot (1987), anxietatea (sau angoasa) este o stare emoional care const pe plan fenomenologic din trei elemente fundamentale perceperea unui pericol iminent, o atitudine de ateptare n fata
acestui pericol si un sentiment de dezorga mzare legat de constanta unei neputine totale n fata acestui pericol"
n afar de aceast ateptare nelinitit care anticipeaz posibilitatea survenirii unor evenimente nefericite, anxietatea se poate nsoi de tensiune muscular de inhibiie motorie si mai ales de manifestri
neurovegetative Dintre acestea cele mai curente sunt palpitaii sau tahicardie, n care pulsul si respiraia se accelereaz, cu toate c subiectul se afl n repaos, senzaii de vertij sau de lein, bufeun de febr
sau de rceal sau o transpiraie excesiv, accese de rocat sau de paloare o usca ciune a gurii, greuri, senzaie de bul de aer n gt sau de jen n golul stomacului diaree sau o trebuin frecvent de a
urma
Numeroase reacii anxioase ocazionate de factori de stres (de exemplu prezenta unui pericol iminent si real, o situaie de examen, un doliu sau boala unei rude apropiate) sunt normale Ele ar putea chiar s
aib un rol protector, inhibnd o aciune intempestiv a subiectului Ca si reaciile de fric, ele se risipesc n mod previzibil de ndat ce factorul de stres sau pericolul perceput au disprut Anxietatea, ns,
este n general definita ca manifestndu se fr cauz valabil si constituie un greu han dicap cruia clinicienn caut s i evalueze natura si intensitatea
n anxietdtej patologic, componentele autonome descrise mai sus apar exacerbate si pot lua, de exemplu n anxietatea generalizat, un caracter mai durabil
Anxietatea patologic are si componente comportamentale care inhib aciunea subiectului sau l fac s evite numeroase situaii precum si componente cognitive care l fac s si subestimeze capacitile
reale, aa nct aceast anxietate este adesea n raport cu efecte depresive
Tulburrile anxioase rmn n prim pla nul nevrozelor, a cror clasificare a fost inspirat de conceptele lui S Freud Cer cetnle biochimice pe de o parte, demon trand posibila utilizare a anxiohticelor si a
betablocantelor n calmarea anxietii tratamentele comportamentale, pe de alt parte, care recurg la tehnici de relaxare permit abordarea acestor tulburri ntr o optic mai biologic Anxietatea este astfel
supus nu numai influentei unor fac ton exteriori ti si aceleia a predispoziiilor interne, psihofiziologice, care se manifest cu mai mult sau mai putin intensitate dup subieci
Cu toate acestea, pus n evident n psihologie cu ajutorul a numeroase chestio
de personalitate care ea nsi, se definete prin mai multe componente Unele dintre aceste chestionare permit s se fac o distincie, ct se poate de util n thnic, ntre o anxietate care ar fi permanent la
acelai subiect si o anxietate a crei mten sitate ar vana cu starea subiectului n tim pul reaciilor sale emoionale
DIFER Diferentele individuale ntr o dispoziie personal relativ general (care tinde s se manifeste indiferent de situaie) si relativ stabil de a tri anxietatea au fcut obiectul a numeroase cercetri, pn
lejuind construirea mai multor instrumente Evaluarea acestei dispoziii (anxietate trstur") trebuie deosebit de evaluarea
anxietii trite actualmente de ctre un individ (anxietate-stare")
Cercetrile difereniale privind anxietatea s-au inspirat, n diversitatea lor, dm diversitatea teoriilor generale ale anxietii Cu toate c evaluarea anxietii ar putea utiliza msurri fiziologice, de observri ale
comportamentului ntr-o situaie determinat sau de teste de personalitate (ca testul Rorschach), cel mai adesea sunt folosite chestionare specifice J A Taylor a propus o scar de anxietate manifesta (engl
Manifest Anxiety Scale sau M A S ), alctuit din itemun mprumutate de la Minnesota Multiphasic Personahty Inven tory (-+ CHESTIONAR DE ANXIETATE ) Subiectul se descrie n ceea ce privete
sentimentele de insecuritate, lipsa de n credere sau n ceea ce privete anumite simptome fiziologice Cercetrile realizate cu ajutorul acestui instrument pot conduce la a considera diferentele individuale de
anxietate ca explicabile pnntr o tendin dobndit n aceeai orientare, au fost propuse chestionare de anxietate pentru situaii specifice examinarea cu ajutorul testelor, luarea n considerare a situaiilor
sociale, a situaiilor colare etc R B Cattell a pus la punct un chestionar de anxietate cu 40 de itemun, care are ca rezultat o not general de anxietate si dou note privind anxietatea manifest si, respectiv,
anxietatea voalat Studierea acestui chestionar a utilizat analiza factonal si conduce la considerarea anxietii ca un factor de ordinul al doilea, la care contribuie cinci factori pnman de personalitate, a cror
important relativ poate vana de la un individ la altul structuri caractenale socialmente aprobate, slbiciunea Eului, sentiment de msecuntate social, presiunea Supraeului, forte impulsionale ale Sinelui H J
Eysenck
consider c factorul de anxietate se reduce la o combinare a celor doi faeton fundamentali prin care descrie el personalitatea nevrozismul si mtroversi-unea Pentru J A Gray anxietatea constituie ea nsi
unul dintre factorii fundamentali ai personalitii (cellalt fiind impulsivitatea), chiar dac ea se poate desene pnntr o asemenea combinare - ANGOASA CHESTIONAR DE ANXIETATE STRES
Bibi Eysenck H J A Model tor Personality Spnnger Verlag Berlin, 1981 Pichot P Lanxiete Masson Paris 1987 Selye H The Stress of Lite McGraw Hill NewYork 197(1 Spielberger C D Emotions their Parameters and Meaiurement Raven Press New
York 1975

ANXIOLITIC (engl anxiolytic) Medicament al anxietii.


Anxietatea este un sindrom regsit n difente patologii si sensibil la numeroi compui n practic, se dovedete dificil de separat anxioliza de calmare sau reducia de activitatea anumitor funcii fiziologice
ntre care vigilitatea Majontatea anxiohti celor aparin de vasta categone a psiholep ticelor sau sedativelor (J Delay si P Demker 1957) Le situm n subgrupa tranchih zantelor minore si a sedativelor clasice
Tranchilizantele se definesc n compa raie cu ali compui din familia psiho lepticelor pe plan farmacologic nu sunt nici hipnotice, nici neuroleptice, nici reglatori de dispoziie
Din punct de vedere istonc, descope nrea substanelor neuroleptice dotate cu proprieti sedative fr efect hipnotic predominant, ca clorpromazma (1952), a fondat clasa tranchilizantelor Acestea din urm
pot avea efecte antipsihotice sau neuroleptice Anglo saxonii le numesc tran chilizante majore (engl major tranquilli zers) sau antipsihotice, pe cnd francezii
67 ANXKXmC

prefer termenul neuroleptice" Pe de alt parte, exist tranchilizante minore (engl minor tranchillizers), care au un efect simptomatic, fr a modifica profund cursul maladiei si fr s induc efecte
secundare neurologice de tip extrapiramidal, ca tranchilizantele majore De altfel, ele corespund unui ansamblu mult mai eterogen pe plan farmacologic Aici vom analiza tran chilizantele n sens de
tranchilizante minore
CLASIFICAREA TRANCHILIZAN TELOR
Derivai ai hipnoticelor Aceti compui, nrudii cu metilpentmolcarbamatul, au un efect sedativ Ei altereaz vigihtatea si nu sunt lipsii de aciune hipnotic
Tranr.hi1i7.ante cu efecte neurovegetatrve predominante Aceast clas regrupeaz antagonism sistemelor simpatic si para simpatic Astfel, hidergina, substan antiadrenergic constituit din acaloizi ai
cornului de-secar, este indicat n unele tulburri anxioase cu expresie neuro vegetativ Medicamente tradiionale (bela dona, atropimce, derivai ai ergotammei) au acelai tip de aciune
Anthistaminice Ele cuprind 1) den vatn de benzhidrol, aceti derivai, mai degrab stimulenti, regrupeaz substane vnate ca azaciclonolul, captodiamina si hidroxizma (sedativ), 2) fenotiazmele, aceast
grup cuprinde substane de larg utilizare ca prometazma, precursor al clor promazmei, si ahmemazma, tot mai mult cunoscut pentru proprietile sale hipnotice
Tranchilizante miorelaxante. Aceast categone regrupeaz substanele cel mai larg utilizate si cele mai onginale, n spe cial benzodiazepinele
Benzodiazepinele Proprietile miorelaxante caracteristice grupei se explic prin legtura iniial cu curanzantele (blocanti ai transmisiei neuromusculare utilizai n anestezie), ca mefenezma, care fac
dovada unui efect central n afara efectelor lor la animal, aceste tranchilizante au particulantatea de a inhiba reflexele pohsmaptice (care implic nu numai mduva spinrii, ci si centrii supramedu lan) Ele au
inconvenientul de a determina o dependent care se exprim pnn reacii de sevraj n cazul n care tratamentul este ntrerupt n mod brutal, dup o utilizare prelungit
Meprobdmatul Este utilizat mai ales n tratamentul sevrajelor alcoolice
Clordiazepoxma. A fost cel dinti tran chihzant (1959) din lunga serie a benzo diazepinelor Toate benzodiazepinele posed, n grade diferite, propnetti anxio litice, sedative si hipnotice, miorelaxante si
anticonvulsivante Intervalul de timp necesar spre a obine punctul culminant plasmatic si njumttirea de eliminare sunt parametni farmacocmetici care l ghideaz pe medicul care face prescripia
Opiprdmolul Face tranziia la antidepre soni diazepimci
Compui de tranziie Aceste substane se situeaz ntre antidepreson si neuro leptice ntr-adevr, unele tranchilizante posed proprieti antidepresive, msufi ciente totui pentru a le clasifica fr re zerve n
rndul antidepresonlor este cazul dibenzepinei, al doxepmei s.i al benzocta minei
S-au putut claMfica n aceast categone si neurolepticele unele tioxantene care determin o catalepsie la animal, ca toate neurolepticele, dar care induc puine efecte extrapiramidale la om
ANXKXJT1C

n afara acestor diferite tranchilizante, o sene de substane care aparin diverselor clase terapeutice posed propnetti anxio-htice, uneon n funcie de dozele utilizate este cazul unor neuroleptice n doz
slab si al unor antidepreson cu efecte laterale anxiohtice Vom cita si betablocantele, deosebit de eficace asupra semnelor fiziologice ale anxietii (tahicardie, tremur tur) Aceste efecte clinice nu apar
ntotdeauna n modelele animale de anxie ae, construite esentialmente pornind de la proprieti ale benzodiazepinelor
INDICAII ALE TRANCHILIZAN TELOR
Anxietate i nevroza anxioas Tran chilizantele sunt utilizate n primul rnd pentru a reduce anxietatea Se tinde azi, pe urmele scolii americane a DSM III, s se disting mai multe tipuri de anxietate
Anxietatea generalizat nu este structurat n fobii sau n tulburri obsesional com pulsive Ea nu evolueaz sub forma unei succesiuni de accese de panic Se carac tenzeaz pnntr o tensiune motone, pnntr o
hiperactivitate a sistemului nervos auto nom, o ateptare anxioas si o hipervigi htate care evolueaz n mod durabil Totalitatea tranchilizantelor si n special benzodiazepinele clasice se arat eficace n acest
tip de anxietate
Dimpotriv, tulburrile panice constau dm veritabile atacuri" de anxietate acut, de durat limitat, care nu sunt doar reac tu la stimulu temui de pacient Benzo diazepinele clasice sunt puin eficace n
aceste manifestri, care sunt sensibile la un compus din noua clas a tnazolobenzo diazepinelor alprazolamul Dar aceste tulburn panice rspund si la ageni antidepreson, considerai nonsedativi IMAO
(inhibiton ai monoarrunooxidazei) si tnciclicele (imipramin), ceea ce pune din nou sub semnul ntrebm'concepia tradiional despre anxiohtice Farmacologia si-a adus contribuia la punerea n lumin a eterogenitii conceptului de anxietate
Alte indicaii psihiatrice ale tranchilizantelor Ne refenm la accesele confu-zoonmce ale alcoolicilor n faza sevrajului (delinum tremens), nevrozele structurate (fobice, hipocondnace ), insomnie, spai me
nocturne, instabilitate motone, tulburn de comportament la copil, psihoze, n asociaie si cu alte tratamente, chimice sau nu
Indicaii nonpsihiatnce Tranchilizantele sunt utilizate de numeroase specializri medicale n premedicatie nainte de o anestezie, n cardiologie, afeciuni psiho somatice etc Ca si n psihiatrie, tranchi
lizantele nu exercit dect o aciune simptomatic si spre deosebire de alte psihotrope, ca neurolepticele si antidepre soni, nu trebuie s constituie tratamentul de fond al afeciunii
PRECAUII Fr a enumera toate contra-indicatule tranchilizantelor, ansamblu de medicamente eterogene din punct de vedere farmacologic, este posibil s rele vm cteva puncte comune
Riscul major al folosirii tranchilizantelor n scop anxiolitic, considerate uneon ca medicamente de confort, aspirin psihologic" de care se abuzeaz, este repre zentat de dezvoltarea unei dependente
psihologice si fiziologice responsabile de reacii de sevraj la opnrea tratamentului
Tranchilizantele determin o scdere a vigihttu care poate jena activitile psiho-motoni complexe si penculoase, cum este conducerea automobilului Scderea vigili-ttn este potenat de alcool si este mai
frecvent la subiectul n vrst Tranchilizantele sunt n general contraindicate ANXIOLmC
n cazun de miasteme si n primele luni de graviditate
Descoperirea de molecule noi, care de termin un rspuns terapeutic mai bun, dar care constituie si instrumente farmacologice originale, reprezint una din mizele cercetm privind anxietatea Benzodiazepinele, anxioliticele de departe cele mai utilizate, au suscitat numeroase ipoteze asupra mecanismelor biologice ale anxie ttn Cu toate acestea, pe planul terapeutic, li s a reproat efectul sedai v ru disociat
de aciunea anxiohtic, efectul dismnezic, posibila dezvoltare a unei tolerante si a unei stri de dependent care poate antrena un sindrom de sevraj Nou com pui, care se fixeaz sau nu pe receptorii
gababenzodiazepinici, nu ar avea aceste inconveniente
RECEPTORII CENTRALI AI BENZO DIAZEPINELOR ncepnd din 1977 dou laboratoare concurente (Squires si Braestrup, Mohler si Okada) constat c diazepamul tntiat se fixeaz pe situnle de
legtur care predomin n cortexul frontal Utilizarea de antagonisti ai acestor recep ton benzodiazepinici a artat c aciunea benzodiazepinelor trece pnntr o subclas de receptori ai acidului
gamaaminobutinc, pnncipal neurotransmittor inhibitor al sis ternului nervos central complexul gaba A/ benzodiazepimc Benzodiazepmele, legn du-se cu o subunitate a acestui complex, sporind
capacitatea GABA de a activa fluxul de ioni clor spre interiorul neuronului, diminueaz astfel excitabilitatea neuronal Ali compui sedativi (barbitunce.etanol) sporesc de asemenea acest flux Dimpotri v,
substanele zise agoniste inverse", cum sunt unele betacarbohne, contreaz acest efect al GABA si sunt anxiogene la om, ca n modelele animale Aceste mecanisme biochimice care survin n zonele cerebrale ale vieii emoionale,cum este sistemul limbic, ar fi declanate de semnale interne si externe, responsabile de anxietatea endogen si, respectiv, exogen
Afinitatea pentru receptorul gaba A/benzodiazeptmc, activi tatea intrinsec si parametrii farmacocme tici (cum este njumttirea de eliminare) variaz dup tipul de anxiolitic Potrivit acestui model, o
benzodiazepin cu nalt afinitate pentru receptorul gaba A/benzo diazepinic, cu activitate intrinsec ridicat si cu njumttire scurt este responsabil de fenomenele de sevraj mai intense Modi fkn
structurale ale receptorului nsui, devenind n mod progresiv mai sensibil la agonistu inversi, ar putea duce la dez voltarea tolerantei
n administrarea cronic, totui legarea j/7 v/vo a benzodiazepinelor radiomarcate diminueaz evocnd o desensibilizare a receptorilor o modificare cantitativ (sc derea numrului de situn) si nu calitativ
ar sta la originea tolerantei
Receptorul gaba A/benzodiazepinic a fost izolat n 1987 iar genele codante au fost clonate, permind analiza la nivel molecular a sintezei si a metabolismului acestui receptor Ca si pentru dopamm si
serotomn, punerea la punct a tehnicilor de imagene cerebral prin utilizarea camerei de pozitrom (PET scan), asociat cu studiul debitelor sanguine cerebrale regionale sub benzodiazepine, va determina o
mai bun nelegere a fenomenului tolerantei, dei gur, care se crede azi c este strns legat de apariia dependentei
Se tie, de altfel, c exist mai multe tipuri de receptori de benzodiazepine omega l si omega 2, care corespund receptorilor centrali, si omega 3, care desemneaz un receptor gsit la periferie
Imidazopmdinele, compui care posed
70
ANXKXITIC

propnetti anxiolitice si hipnotice, sunt, de exemplu, liganti selectivi ai omega l


La fel dup cum receptorii opiacei au condus ulterior la identificarea de opiacee endogene, receptorii de benzodiazepine pot, oare, s indice existenta unor liganti endogeni care intervin n anxietate 9 Numeroi compui au fost evocai pentru acest rol de anxiolitic natural, ca N des metil diazepamul, identificat cu ajutorul unor anticorpi monoclonali antibenzo diazepinici Aceast substan a fost chiar gsit
n creierele conservate ale unor subieci decedai, nainte de descoperirea benzodiazepinelor ceea ce pare s elimine ipoteza unui artefact Cu toate acestea, moleculele similibenzodiazepme ar putea proveni
de la bacteni saprofite sau din anumite alimente Invers, substane ca tnbulina (Sandler si colab 1984) sau DBI (Diazepam Binding Inhibitor) izolat n creierul uman (Guidotti si colab , 1983), sunt antagonist!
ai benzodiazepinelor S a artat, de exemplu c procentul de DBI fluctueaz la juctorii patologici n funcie de ctiguri si pierderi
Aceste cercetri pun problema fronti erelor dintre definiiile farmacologice ale anxietii, stresului si depresiei si mani festnle lor astfel, unele echipe au artat c derivaii de betacarbohne, antagonisti ai
benzodiazepinelor, pot s induc stri de disperare nvat (engl learned help lessness), caracteristice n situaii de depresie" la animal
NOILE ANXIOLITICE ROLUL SERO-TONINEI n anxietate intervin si ali neuromediaton dect GABA Sistemul noradrenergic (NA), larg distribuit n organism, exercit un control asupra unor
comportamente ca vigihtatea si adaptarea la stres Stimularea locui> coeruleus la maimu induce fenomene anxioase, la fel ca si stimularea sistemului NA la om Cu toate acestea, distrugerea chirurgical sau farmacologic a sistemului NA nu pare s aib efect anxiolitic n testele animale de
conflict, spre deosebire de benzodiazepine
n anxietate apare ns din ce n ce mai important mai ales rolul sistemului sero tomnergic (5HT) O hiperactivitate a 5HT nsoete unele tipuri de anxietate S au descris mai multe tipuri de receptori sero
tomnergici implicai n anxietate Agonisii pariali ai situnlor receptoare 5HT IA (buspiron, gepiron, isapiron) diminu eaz fluctuaia serotomnei Se tie, pe de alt parte, c leziunile sistemului 5HT fac ca
buspiron s si piard proprietile anxiolitice n testele de conflict n sfrit clinica a confirmat proprietile anxiolitice ale ligantilor 5HT IA
Receptorii 5HT 2 sunt actualmente cel mai bine caracterizai, autonomia celorlalte situn receptoare nefimd suficient stabilit, dup prerea unor autori Un antagonist 5HT2, ntansenna, si a dovedit
eficacitatea anxiohtic n studn asupra animalelor si n clinic Efectul anxiolitic la om ar fi caii tativ diferit de acela al benzodiazepinelor, ceea ce evoc existenta unor mecanisme originale, trecnd probabil
pnntr o modi ficare a ciclului somnului Agonistu 5HT l B si antagonism 5HT 3 ar poseda si ei propnetti anxiolitice
Modelele animale au fost pn n pre zent construite pormndu-se de la propnetti ale benzodiazepinelor, aa cum tncichcele au fixat modelele de predicii vitale ale unui efect antidepresor Se risc astfel s se
resping molecule eficace, dar prea difente de compuii cunoscui Dac trebuie s se recurg la noi modele animale ale anxietii, trebuie de asemenea s se tin seama de remanierea actual a conceptului
de
71 APARTAMENT TERAPEUTIC

anxietate DSM-II1 R subliniaz autonomia tulburrilor panice,n mod paradoxal sen sibile la antidepreson stimulenti, a priori anxiogem Noile anxiohtice, n special antagonism 5HT2, ar putea n anii ce vin
s ne oblige s punem sub semnul ntre bni concepiile clasice despre anxietate
EFECTE COGNITIVE ALE ANXIO LIT1CELOR Dintre efectele indezirabile ale anxioliticelor tradiionale, tulburrile cognitive sunt n general mfrachnice, dar pot fi observate la doze terapeutice Pentru
a le aprecia, s a recurs la studierea la om a situaiilor din viata curent, cum ar fi conducerea automobilului Se poate de asemenea, studia efectul anxioliticelor asupra rezultatelor la Criticai Flitker Fusion
Test (CFF), care exprim nivelul global de vigihtate si de reactivitate sen/o nomotone Subiectul trebuie s determine ntr o situaie de test standardizat pragul de frecvent la care puncte luminoase care
clipesc cu'o frecvent variabil sunt percepute ca clipind (frecvent joas) sau fund fixe (frecvent ridicat) Benzo diazepinele, de exemplu fac s coboare pragul Criticai Flicker Fusion
INDUCIE EXPERIMENTAL A UNOR ACCESE DE PANIC Accesele de panic (pawc dttacksf pot fi provocate prin diverse metode experimentale Pci entn care sufer de accese de panic nu fac n
general crize n situaie de hiperventi latie cu alcaloz respiratorie, contrar opiniei curente Inhalarea de aer care con tine CO 2, n schimb, induce accese de panic, la fel ca si perfuziile de lactat de sodiu
Lactatul de sodiu rmne fr efect la subiectul sntos Compuii eficaci n tratamentul acceselor de panic s au dovedit de asemenea eficaci n acel model
experimental propus de numeroase echipe de cercettori nord-amencam La Montreal, J Bradwejn a provocat accese de panic injectnd unor voluntari colecistochimn Subiecii au acceptat n general s fie
fii mai si s-au artat cooperani ntr o cercetare consacrat unei patologii relativ frecvente (0,4% din populaie, Weissman, 1978) si deosebit de mvalidante
Bibi Bntton KT The Neurobiology of Anxiety m Psychiatry R Michels et alu (eds) Lippmcott Philadelphia 1988 Gardner C R Potenial C/se of Dwgs Moduldtmg 5HT Acti vity in the Treatment ofAnKiety Gen Pharmac K) 347-356

APARTAMENT TERAPEUTIC (engl


therapeutic apartament) Mica unitate de ngrijire, n scop de reinserie sociala, pus la dispoziia ctorva pacieni pe durate de timp limitate i necesitnd o prezen important, dac nu
continu, a personalului sanitar".
Deuzia ministerial din 14 martie 1986, Deferitoare la echipamente si servicii de lupta contra maladiilor mentale', preci zeaz n felul acesta definiia unui apar tament terapeutic, care este deci o structur
intermediar" pus la dispoziia bolnavului mintal ntre ieirea sa din spital si remsertia total n societate
Este o alternativ la spitalizarea prelun git, fcnd n general parte dmtr un sec tor psihiatric si asigurnd att gzduirea ct si continuarea terapiei
APARTOGRAM (fr appartogramme) Plan de locuin familial, aa cum l deseneaz un membru, bolnav sau nu, al famiUei.
Atribuirea si utilizarea spaiului la nivel de teritoriu familial sunt ntotdeauna pline
72
APRAXIE

de nvminte n ceea ce privete funcionarea grupului

APRARE (engl defence) Act prin care un subiect confruntat cu o reprezentare insuportabil o refuleaz, din cauz c fi lipsesc mijloacele de a o lega, printr-un travaliu al gndirii, de celelalte
idei.
S Freud a degajat mecanisme de aprare tipice pentru fiecare afeciune psihogen conversiunea somatic n isterie, izolarea, anularea retroactiv, formaiunile reactio-nale n cazul nevrozerobsesionale,
transpoziia afectului n cazul fobiei, proiecia n cazul paranoiei Refularea are un statut special n opera lui Freud deoarece, pe de o parte, ea instituie incontientul, iar, pe de alt parte, este mecanismul de
aprare prin excelen, potrivit cruia se modeleaz celelalte La aceste destine impulsionale considerate defensive se adaug ntoarce rea contra propriei persoane, ranversarea n contrariu si sublimarea n
ansamblul lor, mecanismele de aprare intr n joc spre a evita agresiunile interne ale impulsiilor sexuale a cror satisfacere se dovedete conflictual pentru subiect si spre a neutra liza angoasa care deriv
de aici Agentul acestor operaii defensive este Eul
APRAGMATISM (engl apragmatism) Incapacitate de origine pur psihic de a menine o activitate i un comportament bine adaptate la trebuinele i condiiile de via.
Aceast tulburare grav a activitii vo luntare conduce adesea un schizofrenic apragmatic la o dezinsertie social si profesional progresiv care poate merge pn la internarea definitiv n mediul spitalicesc sau pn la vagabondaj Avem n acest caz de-a face cu o abulie de execuie" (P Guiraud) provocat de ndoiala perpetu a obsesionalului incapabil de a alege ntre dou tipuri de aciune, ntre dou atitudini contradictorii, ntre dou obiecte diferite
n ambele cazuri este vorba de o tulburare grav a contactului cu realitatea, asociat frecvent cu sentimente de depersonalizare si stan de derealizare - DEREAL (A)
APRAXIE (engl apraxia) Tulburare a activitii gestuale care apare la un subiect ale crui organe de execuie sunt intacte (neexistnd paralizie motorie i nici de coordonare) i care posed deplina cunotin a actului de ndeplinit (fr deficit intelectual).
Este deci o incapacitate de a executa acte voluntare adaptate, devenite mai mult sau mai puin automate n urma executm lor repetate Datont unor lexiura cerebrale multiple, apraxia poate avea mai multe
aspecte clinice
Distingem o form melocmetic, o dez organizare a micrilor destul de nrudit cu tulburrile motorii elementare, o form dinamic, care se manifest prin perse vern si imposibilitatea de a-si supune
aciunea unui plan, o form ideomotone, n general bilateral (apraxie ideomotone), care se manifest n gesturi fr utilizare de obiect (salutul militar, de exemplu), care interzice gesturile complexe ce
necesit o nlnuire armonioas (pe cnd gesturile elementare rmn posibile) si o form constructiv (apraxia motorie sau apraxia optic Kleist), n care tulburarea se refer la realizarea de forme
concretizate n spaiu (imposibilitatea de a desena o figur, un plan, de a reui o mrunt construcie)
Se descriu, de asemenea, o apraxie a mbrcatului, n care sunt alterate gestunle
73 APROSEXIE

de mbrcare si dezbrcare, si o apraxie buco-lmguo-facial, care se refer la gestu-aiitatea oral si facial Dup caz (natura leziunii cerebrale), apraxnle sunt uni sau bilaterale
n raport cu alte domenii ale neuro psihologiei, domeniul apraxnlor a evoluat relativ puin n ultimii ani Interpretrile actuale oscileaz ntre dou curente prin cipale unul care pune accentul pe deficite cu
privire la aspectele de repre/entare a gesturilor de ndeplinit (de exemplu, cu nostinte referitoare la utilizarea obiectelor si implicate n sarcinile nonmotoru), si altul care pune accentul pe tulburrile care
intervin n controlul motor propriu zis (pla mficarea si programarea aciunilor)
APROSEXIE (engl jprosexw) Imposibilitate de susinere a ateniei, care survine ie atunci cnd vigilitatea sufer din cauza oboselii sau a unei afeciuni organice, fie n cazurile de confuzie
mentala, strile crepusculare i anumite faze procesuale ale unei psihoze, fie n isterie, psihastenie i n cursul acceselor de anxietate paroxistice.
APSIHOGNOZIE (engl apsychogimsy) Stare psihopatologic instalat lent la unii pacieni care prezint forma clinic alcoolic, din cauza unei etilemii permanente patologice care evolueaz de
mai muli ani.
Apsihognozia este caracterizat prin incontienta strii morbide, pnntr o scdere a vigihttn, cu pierderea capacitii de a se vedea, de a se judeca, de a se aprecia n raport cu ceilali si cu sine, prin absenta
rolului de ghid jucat de instanele mstmc-tivo-afective cele mai arhaice, de unde perturbri caractenale si relaionale, prin meninerea aparenelor n rutina profesional cotidian, n sfrit, prin posibila reversibilitate, chiar si dup mai muli ani, dac are loc sevrajul
Aceast stare infrachnic poate rmne necunoscut ani n ir sau poate face obiectul unei descoperiri ntmpltoare, de exemplu cu prilejul unui control inopinat pe strad sau n urma unui accident de
munc Apsihognozia se situeaz ntre sta rea de beie si anumite encefalopatii ireductibile
ARIERAT PROFUND (fr amerepro fond) Subiect care prezint o deficien mental sever. -> ARIERAIE MENTALA DEFICIEN MENTALA
ARIERAIE MENTAL (engl mental retdrdatton, bMkwanJnesf mental defici ency) Carena de inteligen congenital sau dobndit precoce, care se caracterizeaz printr-o funcionare
intelectual global n mod semnificativ inferioar mediei generale a populaiei, asociat cu deficiene ale conduitelor adaptative care determin o incompeten social sau incapacitate de a se
adapta corect la exigenele mediului.
Exist n aceast definiie dou dimen sium ale aneratiei aceea a ntrziem dez voltrn intelectuale si aceea a insuficientei comportamentului adaptativ
Prima corespunde clasificrii tradiie nale, care se ntemeiaz pe msurarea coeficientului de inteligent (Q l al lui W Stern), datorit scrii metrice a inteli genei creat n 1905 de A Bmet si T Simon,
perfecionat de L Terman n 1937 i modificat n scrile utilizate n prezent, cum sunt aceea a lui Brunet-Lezine sau aceea alui Wechsler, adaptat la copii (W1SC) n acest caz distingem
74
ARIERATE MENTAL*

- arierai profunzi, al cror Q l rmne inferior punctajului 0,30, sunt idioii" descrii de J Esquirol, care nu au nici limbaj, nici control sfinctenan suficient, nici autonomie psihomotone, redui la o viat
vegetativ, ei sunt total dependeni de mediu, iar uneori zac la pat,
- debilii profunzi, al cror Q I se situeaz ntre 0,30 si 0,50, sunt clasicii imbecili" sau cretini", care nu dispun dect de un limbaj rudimentar si nu sunt dect parial educabili,
- debilii mijlocii, al cror Q I se situeaz ntre 0,50 si 0,70, susceptibili de o anumit autonomie si semieducabili, ei prezint adesea mari tulburri ale competentei sociale si o mare instabilitate caractenal
- debilii educabili, al cror Q I se situ eaz ntre 0,75 si 0,85, ei sunt mstruibih n cadrul unei societi specializate si pot dobndi o autonomie social (sunt capabili s nvee o meserie simpl si s o exercite
corect, dac exigentele mediului nu sunt prea ridicate)
Se nelege c aceast din urm cate gone a prilejuit criticarea noiunii de ane raie, a crei limit superioar pare legat mai ales de criterii sociale, o societate cu norme colare mai ridicate riscnd s secrete
mai muli debili" dect alta Este cert c legea lui J Ferry, care face scoal obligatorie pentru toi, a determinat apariia unei populaii de colari madaptati" care pn atunci se adapta foarte bine la un mediu
profesional analfabet
Iat de ce o clasificare a aneratiilor mentale cu ajutorul coeficientului de inteligent este n acelai timp arbitrar, inexact si insuficient Numai un studiu clinic atent, bazat pe largi refennte teoretice,
poate, n fiecare caz n parte, s defineasc jocul complex al condiiilor si factorilor n cauz" (R Mises,R PerronsiR Salbreux) Cauzele
sunt realmente multiple Unele sunt organice (enzimopatii ereditare, ca femlcetonuna detectat prin testul lui Guthne, encefalopatii endocrine, facomatoze, tnsomia 21, embnofetopatn multiple si accidente
peri-natale), altele sunt mai ales psihogenetice, destul de apropiate n dezvoltarea lor de evoluiile psihotice sau dizarmonice ale copilriei Cel mai adesea factorii etiologici sunt amestecai si nu rareori
asistm la debili zarea secundar" de ctre mediu a anu mitor deficiente iniial limitate n prezent, o mai bun cunoatere genetic si neuro biologic permite s fie mai bine nelese unele forme organice si,
deci, prevenirea lor si tratarea mai eficient Teona psihana litic a putut, pe un alt plan, s dea o mai bun clarificare n ceea ce privete psiho geneza si s orienteze astfel abordrile psihoterapeutice si
educative ale aneratiei n sfrit, o analiz critic a mediului fami hal si instituional n care triete copilul arierat (M Mannoni) a putut adesea e\ ia aceast debihzare secundar care se do vedeste nefast
pentru viitorul su
DIFER A Bmet a propus ntre 1905 si 1911 o metod care permite stabilirea unui diag nostic al nivelului intelectual n termeni de vrst mental fiecare vrst mental este definit n principiu prin
performanta me die a copiilor normali care au aceeai vrst cronologic Putem deci evalua pnntr un numr de ani" ntrzierea pre zentat de un copil arierat Ulterior aceast ntrziere a fost exprimat n
termeni de coeficient de inteligent (Q I), variabil mai nti definit de coeficientul, expnmat n centime, al divizm vrstei mentale pnn vrsta cronologic, deci n mod constant egal cu 100, n principiu,
la un subiect normal
Pentru a se desene gradele de aneratie au fost definite n mod convenional
75 ARTTMOMAME

categoni Aceste convenii variaz de la o ar la alta i adesea de la un autor la altul Este de subliniat c termenul aneratie", care se aplic n sens larg tuturor ntr zienlor n dezvoltare, se poate substitui,
ntr un sens larg, aceluia de debilitate , pentru d desemna ntrzierile cele mai importante Terman, autorul unei scri a nivelului mental inspirat de aceea a lui Bmet si care a fost larg utilizat, a propus
clasificarea urmtoare, care este un exem piu de terminologie american dullness (Q I ntre 80 si 90) feeblemwdle^ness (70-80) moron (50-70) imbecile (20-50), idiot (sub 20) Organizaia Mondial a
Sntii a recomandat n 1968 o alt cla sifcare arieratie uoar (52-67), moderat (36-51), sever (20-35) profund (mai puin de 20) Apariia unui alt mod de de finire a Q I, propus de D Wechsler, accen
tueaz aceast confuzie care ilustreaz din plin caracterul pur convenional al segmen rilor stabilite pe o variabil, adugnd nivelul intelectual, care este de fapt continuu
Bibi Mannoni M L enfaiit amere et i>a mere fiditions du Seuil Paris 1964 Mises R L enfant deficient mental Approche dyna mique PUF Paris 1975 Mises R Perron R Salbreux R , Arneration et debilul mentale in Encyclopedie
medico-ihirurgicale Psychiatrie 32270A 10 1980

ARITMOMANIE (engl ant/imomd/iw) Tendina compulsiva de a numra obiectele, care apare cel mai adesea ntr-un context fobo-obsesional, ca un mijloc de lupta contra anxietii.
Subiectul nu se poate mpiedica s fac mereu calcule, asupra a tot ceea ce l nconjoar
ARTTERAPIE (engl drt thenpy) Orice ntreprindere cu scop terapeutic care utilizeaz mediaia unei conduite, precum i obiectul sau, i se refer n mod explicit la categorii ale artei.
Artterapia este uneori considerat ca o metod terapeutic original si suficient prin ea nsi pentru rezolvarea anumitor dificulti psihologice Cel mai adesea este situat n cadrul metodelor de ajutor
psiho terapeutice n general ea pnveste utilizarea n scopuri terapeutice a tehnicilor din artele plastice pictur, desen modelaj, sculptur, dar nglobeaz uneori terapiile muzicale, acelea care utilizeaz dansul
mimica sau teatrul
ISTORIC SI SITUAREA PROBLEMEI Conceptul de artterapie s a nscut, n forma sa actual din observaia clinic bazndu se pe constatarea expresiei spontane a bolnavilor azilan care evoc conduite
zise normale de obicei consi derate ca prezentnd o viziune de ordin artistic
Dac terapeuticile vechi ale bolilor mentale nu se fereau s includ utilizarea artei era vorba de un recurs ,pasiv" la stimulri artistice, despre care se considera c reintroduc n spiritul bolnavului armonia
care i lipsea, ba chiar c i tempereaz pasiunile Aceast practic se prelungete azi n terapiile (mai ales muzicale) zise .receptive', n care subiectul este supus frecventm unui produs artistic, n opoziie cu
terapiile active ' sau creative',n care este invitat s l realizeze
Exemplul curei melancoliei regelui Saul cu lira lui David pare n acest caz s confirme prescnptule antice si s serveasc n aceast privin de model n secolul al XIX lea, dezvoltarea clinicii psihiatrice si
avntul terapeuticilor au determinat o mare relativizare a recursului la art, fr ca totui aceasta s fie cu adevrat aban donat Au fost efectuate experiene de
76

inspiraie tiinific n scopul explorm validitii terapeutice a tehnicilor care decurg de aici Ele au redus utilizarea lor la rangul de terapie auxiliar, al crui scop din ce n ce mai explicit era plasarea
pacientului n condiii externe n care s intervin arta, spre a i deturna atenia de la preocuprile morbide si a l face s explo reze alte cmpuri de percepie si de ideatic
n paralel, atenia cliniciemlor s a onen tat asupra expresiei spontane a alienailor Realizrile plastice ale acestora au fost integrate n descrierile simptomelor lor S a asistat, n acelai timp la o rennoire a
tentativelor psihopatologiei de a anexa psihologia creaiei artistice
Constatarea creaiei spontane a bolna vilor si efectul comportamental al acesteia a fost sursa unei prime organizri con ceptuale, ca ongine a terapiei ocupationale Observaia este simpl n mod cert, bol
navn o duc mai bine de ndat ce li se d o ocupaie dar o duc mai bine si n cazul n care sunt lsai s se ocupe de la sine de ceva care, totui, este n strns corelaie cu boala lor, ba chiar i dezvluie noi as
pecte Pare deci logic ncurajarea acestui gen de activiti, ba chiar utilizarea lor ca moned de schimb n tentativele de sociali zare Se trece n acest caz de la ideea de distracie la aceea de expresie Expresia
plastic din spontan devine autorizat, apoi favorizat, iar lucrrile sunt deturnate de la funcia lor minal demonstrativ ctre domeniul estetic, de care astfel se demon streaz c alienatul nu este strin
n mod paralel, psihanaliza se ocup de diferitele modaliti de expresie ale pci entului si nu n mod exclusiv de mamfes rile sale verbale Ea intervine nu numai n ceea ce pnveste coninutul mamfes
tarilor artistice, ci i n ceea ce pnveste procesul creator ca atare Era necesar ca
nsui conceptul de art s-i depeasc limitele tradiionale i ca artitii s-i ga seasc o nrudire cu pnrrutivii, copiii, nebunii si pnzoniem pentru a se observa c ceea ce este o expresie spontan a
bolnavilor putea fi tot att de bine un fel al lor de a se ngriji, ba chiar de a se vin deca" Devenea clar c reahznle plastice le permiteau s expnme ceea ce i pre ocupa, ocolind limitele impuse mamfes
rilor lor verbale att de propria lor reticent ct si de inefabilul expenentei lor morbide n felul acesta, observaia clinic s a prelungit ntr un travaliu dinamic asupra dimensiunilor gestuale si comuni cative
ale creaiei si asupra reaciilor bilaterale pe care ea le genereaz S a putut deci integra expresia spontan ntr un joc relaional n care este suficient ca cellalt s se situeze pe poziia terapeutului mar cat de
o anumit dorin de a se ngriji pentru ca s se degaje de la sine noiunea de terapie
ARTTERAPIE SCOPURI SI MIJLOACE
Artterapia presupune ca prim exigent tehnic realizarea sau aducerea n edin a unui obiect de natur artistic elaborat creat de pacient si artat' terapeutului sau animatorului Ea integreaz deci un gest
si un obiect concret, produs al acelui act care capt sens att prin el nsui ct si pnn procesul care l a generat Modunle de a lua n considerare locul si polantatea gestului si obiectului sunt de aceea
extraordinar de variabile
Starea actual a artterapiei mascheaz diversitatea ongimlor sale conceptuale si a apartenenelor ideologice i profesionale ale celor care. o gereaz.n pofida refenm generale la creativitatea liber Ar fi
destul de greu s se gseasc o teone general a artterapiei, iar teoriile propuse se situeaz cel mai adesea, tocmai pentru c au n
77 AHTTERAPIE

vedere o expresie nonverbal, fie n prelungirea teoriilor psihanalitice, fie n opoziie cu acestea, care capt valoare de garanie (lucrrile lui D W Wmnicott sunt n aceast privin o referin cvasi
constant) Faptul tine si de diversitatea practicilor dac artterapia are reputaia de a privi mai ales referirea la artele plastice, muzic, dans, teatru, masca si marionetele prilejuiesc si ele meditaii care se vor,
toate, mai mult sau mai puin specifice Examinndu le, ns, nu putem izola n artterapnle propuse ceva care s aduc cu o conceptualizare discnminativ a pre scnptnlor De fapt acestea par s reias mai
degrab din tonalitile emoionale pre supuse a fi favorizate de cutare sau cutare mijloc de expresie si nu de vreo referire la o clinic sau la o psihopatologie
Se degaj totui unu poli de interes, iar artterapia poate fi investit pe mai multe axe uneori destul de ndeprtate de ceea ce s ar nelege n mod clasic prin terapie Astfel se propune, n sperana unor bene
ficu, o activitate, o expresie diferit, o posibil mutaie, chiar o plcere, ntele gndu se c, dac expresia nonverbal este d priori locul de punere n form a deneconceputului, ba chiar a inefabilului, nu
exist n mod obligatoriu un efect terapeutic n sensul unei schimbri De fapt, beneficiile scontate ale unei artterapn se situeaz la diferitele niveluri ale unei evoluii care pornete de la activiti ocu
pationale si ergoterapeutice, trece prin contactul cu o materie docil sau, dim potriv, rezistent n mod semnificativ, prin nvarea de tehnici susceptibile s genereze o producie n acelai timp per sonal si
admisibil pentru ceilali, aprut dmtr un ventabil dialog cu sine nsui, sfrind n verbalizarea de impresii noi Expresia este n acest caz legat de un
coninut a crui valoare capt un sens mai mult sau mai puin simbolic si care se reveleaz n contientizarea de legi noi, neiesite din contextul sociocultural sau din vechi ucenicii, ci din rezistentele proprii
suportului utilizat Punctul ultim este n acest caz punerea n form a unui coninut expresiv, ntr un proiect de comunicare de sine, prin prisma unui codaj care l implic pe cellalt, dar care nu decurge direct
din autoritatea proprie aceluia
Lrgirea posibilitilor de expresie dincolo de limbajul verbal nu poate exclu de o ultim ntoarcere la acesta, considerat n acest caz ca telul final (le fin du fin) al oricrui proiect terapeutic autentic n
aceast privin, artteropia se apropie de conceptul de diuliz trdnzitiondl elaborat de D Anzieu, adic al unei pracUci necesare si tranzitorii, destinat s plaseze pacientul ntr o situaie psihanalitic, dar
respectnd ba chiar satisfcnd trebuinele interne care nc i mai interzic accesul la ele
La origine si paralel cu geneza nsi a psihanalizei, expresia putea fi prezentat ca avnd o funcie cathartic, prin degajarea n act a unui preaplin emoional Prezen tificarea realitii interioare, favorizat
de expresia spontan, va deveni n mod se cundar scopul su terapeutic Se impune n acest caz s considerm c expresia nu este o traducere a acestei realiti interioare, o transmisie direct a latentului n
manifestul operei, ci o reprezentare a acestuia Artterapia i propune n acest caz s pun subiectul n contact cu senzaii primitive, scurtcircuitnd raiunea rationahzant con sideral a se pune n serviciul
rezistentelor interne Teoriile artterapiei se sprijin, aa dar, pe acelea ale diverselor terapii cu mediere corporal
Dincolo de aceste finaliti primare, expre sia pivot al conceptului de artterapie"
78

nu mai este totui reperat ca un simplu fenomen de exteriorizare a lucrurilor ascunse, disimulate sau reinute, n mod voluntar sau nu A expnma este si a arta, a arta cuiva, ceea ce introduce problema
transferului si duce la diverse luri de poziie asupra conduitei obligatorii a terapeutului n funcie de starea sa, de formaia si de telurile sale Aceste consi deratn reprezint retroactiv justificri cu privire la
pertinenta cutrei sau cutrei formaii (artterapeutul trebuie sau nu s fie un artist 7)
Se cuvine notat c recursul la ideea de frumos, introducerea n estetic, este n acest caz sistematic ndeprtat beneficiul ateptat nu este realizarea unui obiect care s plac, ci a unui obiect semnificam
pentru subiect n raport cu el nsui si cu dinamica sa intern Accentul este astfel deplasat de la categoriile plcem la acelea ale cunoatem de sine, estetica fund con sideral ca dezvoltndu se n cmpul
transferential si nemamfestndu se aici dect la un stadiu preliminar
Cnd artterapia se apropie de psiho terapiile clasice, se pune problema analizei obiectului creat Tehnicile diverg ntre acelea care propun o analiz a coninutului expresiei, acelea care nu au n vedere dect o
analiz a formei si acelea care se bazeaz pe asociaiile verbale facilitate de obiectul creat Opera este n acest caz considerat produs, dac ea determin la creator, ca si la spectator, un efect de surpriz
susceptibil s duc la o dezvoltare a gndim reflexive
Capacitatea operei de a crea surpriz poate fi privit ca un fel de consecin terapeutic, n msura n care implic un codaj a ceea ce mai nainte nu era ascuns dect de propna evident, codajul avnd n
acest caz funcia de punere n perspectiv, de degajare a efectului traumatic, n sensul
sideratiei gndirii, al expresiei brute Aceasta nseamn a situa artterapia ntr-un proiect care ar merge de la afirmarea de sine, de U o stabilire a identitii proprii subiectului la crearea unei legturi de
semnificaie fondatoare a unei comunicri interactive legtur mtersistemic repre zentat de lrgirea spaiului intern de dialog cu sine nsui
CREAIE Extrema diversitate a teoriilor sau, mai exact, a referinelor teoretice ale artterapiei ilustreaz destul de bine unul din caracterele sale fundamentale creativitatea bilateral Dac pacientul este pus
ntr o situaie n care se socoate c el se dezvluie ntr o dinamic creatoare personal, gsind n aceasta o restaurare narcisic, lucrul acesta se face n prezenta unui artterapeut a unui animator" susceptibil
s se plase/e n condiiile personale obinuite ale unei terapii dar fund n acelai timp purttor al unei experiene tehnice a artei si al unei experiene personale de creaie Aceast din urm caracteristic i
permite s cree/e o relaie identificatoare cu pacientul, aa nct acesta s poat tri n mod creator si dinamic travaliul psihic intens dezvoltat cu prilejul realizrii artistice si cruia opera i devine oglind
Opera este astfel chemata n acelai timp s fie martorul unei dina mici psihice si s liniteasc subiectul asupra stabilitii unei identiti totui zdruncinate de acest travaliu, dar pe care o semneaz si
desemneaz n mod per manent n aceast calitate, este clar c artterapia nu si poate pune drept scop o cutare oarecare a mntuirii prin art Opera realizat n terapie nu trebuie s fie, la urma urmei, dect o
realizare de sine Opera realizat este ceva prin care pci entul se realizeaz el nsui Riscul unei asemenea ntreprinderi (nsc la care de alt fel chiar i artitii se expun n permanen)
79 este ca opera s nu menin subiectul ntr-o stare de infirmitate creatoare, realizarea operei de art ntrecnd prin ea nsi interesul terapeutic al demersului Tocmai de aceea artterapia poart un nume
care risc s induc n eroare, cci obiectul su este procesul creator si nu obiectul creat
SPATII TEHNICE n pofida actualei dezvoltri de ateliere ,n ora' artterapia rmne profund marcat de originile sale azilare si, n Frana, cel puin comunicrile care se fac pe aceast tem eman de la
serviciile de spitalizare a adulilor, dar si de la cele mfanto juvenile Tehnicile propuse depind cel mai adesea de categoriile profesionale crora le aparin artterapeutii acestea includ tot atta formaie artistic
pe ct formaie psihologic sau psihiatric Accentul poate fi pus n acest caz fie pe tehnica propne fie pe obiectul realizat, fie pe relaie si devenirea acesteia Aspectul pedagogic^ poate fi luat fie cu titlu de
iniiere ntr o tehnic despre care se crede c elibereaz subiectul de piedicile formei prin ucenicie, fie cu titlul unei identificri fondatoare cu dorina terapeutului
Pe plan tehnic, artterapia se definete pnntr un containmg si un coninut con tamingul este atelierul iar coninutul cei care se gsesc n el Atelierul se definete el nsui pnn ceea ce l include (sau, pentru
unu,l exclude) spitalul sau societatea, n acest sens, atelierul se poate defini ca un loc nonmedical n spital, un loc de tain n afara referinelor la nebunie sau, d contrano, ca un loc de tgad a bolii
Caracteristicile sale,nchidere sau deschi dere, libertate sau organizare a accesului sunt considerate ca avnd deja pnn ele nsele funcii de ngrijire Ritmul edm elor, organizarea lor au, n aceeai msur
ca si spaiul amenajat, delimitat, o funcie restructurant pnn reprezentarea pe care o ofer despre opoziia nuntru-n afar edinele de artterapie se fac n cadrul fie al unei atmosfere de grup, fie al unei
relaii individuale Gestiunea edinelor este deci esentialmente difent ntr un caz si n cellalt n pnmul caz, interveniile vizeaz interaciunile n intenorul grupului influentele reciproce si comunicarea de
emotn pentru care operele se constituie ca suportun n cazul edinelor individuale de artterapie totul depinde de trebuinele pci entului, iar interveniile artterapeutului pot s mearg de la un anumit grad de
pedagogie, n sensul unei ucenicii a con ditulor minimale de exerciiu tehnic, la o inducie n realizarea de opere, n aa fel nct acestea s poat purta stilul personal al autorului lor si s i transmit o
imagine a unor aspecte ale funcionm sale n jocul dialectic a ceea ce se arat si ceea de se ascunde
Dimensiunea mai pur psihoterapeutic a artterapiei este mai dificil de izolat Tra valiul rmne fixat pe verbalizare, ceea ce nseamn c nu presupune intervenii di recte asupra coninutului pictural Travaliul
are n vedere asociaiile suscitate de oper la creatorul su si presupune c nu l reduc Prezenta operei n fata pnvinlor cuplului terapeut-pacient completeaz limbajul verbal si constituie o reasigurare contra
unei pierden a inefabilului ca parte con stitutiv a limbajului
La urma urmei, artterapia, care cuprinde un ansamblu destul de eterogen de practici, este un cadru destul de suplu pentru a permite folosin adaptate la fiecare caz Ea pare s ofere n prezent un complement
la alte practici terapeutice considerate reduc toare n relaiile lor cu pnmatul acordat expresiei verbale
80

ASISTENTA EDUCATIVA
BiM- Broustra J , Expression et psychose E S J3 , Pans, 1987, Chemama B , Roussel, M -H , Dynamique du travail en art thrapie n Expression et signes psychologie medicale 14,8,1982, pp 1249-1254 Wiart CI ,L art the rapie
sur la sellette', in Expression et signes 4 1974 pp 193-212

ASERTIVITATE (engl assertivenesf) Caracteristic a unei persoane care i exprim cu uurin punctul de vedere i interesele, fr anxietate, fr a le nega pe ale celorlali.
Tehnicile de antrenament n sensul aser tivittn, uneon numit destul de impropriu afirmare de sine, i propune s ajute un subiect, care se plnge de inhibiie pe planul social sau de dificulti de
comunicare, s si exprime si s si susin mai bine punctul su de vedere Se pune problema dimi nuni anxietii sale sociale, fie nvtndu l s si nving dificultile pe care el le imput uneon timiditii
sale fie, dim potnv incitndu l s si modereze agresi vitatea si s modifice componentele (gestuale, mimice, vocale) comportamen tului su, n aa fel nct s le integreze mai bine n normele anturajului
su si s obin o mai bun cooperare cu acesta
Aceste tehnici se practic fie n edine individuale, cu un terapeut comportamen tal, fie n grupun de trei sau cinci persoane Terapeutul, dup o analiz adesea colectiv a comportamentelor pe care fiecare
subiect dorete s le vad modificate, propune jocun de rol comportamentale viznd situaiile ntlnite de participanii la grup Uneon joac el nsui rolul modelului sau sufl un rspuns adaptat la situaie
n felul acesta se poate dobndi o anu mit competen social" sau mai mult ndemnare n modul de a si apra drep tunle, de a si expune opinia si, de ase menea, de a nu le leza pe ale altora
Aceste tehnici asertive, care fac n permanent apel la faeton cognitivi, sunt foarte frecvent utilizate n terapia comporta mental atunci cnd anxietatea generat de situaii sociale rmne n registrul nevro
zelor Ele au fost totui de asemenea propuse, atnbumdu li se scopun compor tamentale limitate de exemplu, inseria ntr un mediu profesional unor bolnavi mintali mai grav handicapai, problema
fund de a se obine ca progresele realizate n edinele de antrenament pentru aser tivitate s se generalizeze la circumstanele vieii curente
ASFA (acidul 4 sulfonamido-fenoxiacetic) Substan nootrop sintetizata n 1958 de Botez i testat de psihiatrul P. Brnzei*, care a reinut n primul rnd aciunea supresiv a strii de adie t ie*.
ASFA are un efect salutar n alcoolism si drogodependent n epilepsie asociat cu tulburri psihice importante si n unele crize algice

ASISTENT EDUCATIV (engl


educative help) Msuri impuse de judectorul de copii atunci cnd sntatea, securitatea sau condiiile de educaie ale unui minor neemancipat nu sunt asigurate, aa nct el este n pericol.
Sunt considerai n pencol copilul bol nav fizic si/sau mintal cruia pnntn refuz s i asigure ngnjirea copilul victim a unor maltratri, copilul fugar, copilul victim a unui conflict grav cu pnntn etc
Pentru fiecare caz de care este sesizat judectorul de copii (lejuge des enfants) audiaz tatl si mama, pe tutore si pe ocrotitorul copilului l audiaz de asemenea pe copil, n afar de cazul n care starea
fizic si mental sau vrsta prea mic nu o per mit El poate ordona once msur de m formare si mai ales s procedeze la studierea
81 ASOMATOQNOZIE
personalitii celui n cauz, n special pnntr-o anchet social, prin examene medicale, psihiatrice sau psihologice, prin observarea comportamentului si un exa men de orientare profesional Dup o audiere
nepublic, judectorul ia deciziile care se impun
Ori de cte on este posibil, minorul trebuie meninut n mediul su actual n acest caz, magistratul desemneaz fie o persoan calificat, fie un serviciu de observaie, de educaie sau de reeducare n mediu
deschis cu misiunea de a da ajutor si sfaturi familiei n scopul surmontrn dificultilor materiale sau morale cu care se confrunt Acea persoan sau acel ser viciu are nsrcinarea s urmreasc dez voltarea
copilului si s raporteze periodic Judectorul poate de asemenea subordona meninerea copilului n mediul su unor obligaii bine precizate, cum ar fi frec ventarea regulat a unui stabiliment sanitar sau de
educaie sau exercitarea unei activiti profesionale Dac este necesara retragerea copilului din mediul su actual judectorul poate decide s l ncredineze unuia dintre prini, unui membru al familiei,unui
serviciu sau unui stabiliment (sanitar sau de educaie, obinuit sau specializat), serviciului departamental de ajutorare a copiilor
Deciziile judectorului pot n orice moment s fie abrogate sau modificate ele sunt de asemenea susceptibile de a face obiectul unui apel
ASOMATOGNOZIE (engl dsomdto gnosia) Form de agnozie caracterizata printr-o afeciune a schemei corporale care consta dintr-o nerecunoatere mai mult sau mai puin completa a
corpului. Poate fi vorba de o hemiasomatognozie, legat de leziuni ale emisferei cerebrale minore si care se nsoete de refuzul de a
admite hemiplegia masiv (sindrom Babmski)
ASTAZIE-ABAZIE (engl astasia-abasia) Dificultate de a se ine pe picioare (astazie) i de a merge (abazie), fr a exista tulburri motorii sau senzitive care s o justifice.
Astazia-abazia poate fi legat de leziuni ale labirintului, cerebelului sau ale nucle-ilor cenuii centrali care asigur controlul echilibrului Apare, de asemenea, fr substrat anatomic, n isterie, ca un simptom
de conversiune destul de frecvent
ASTEREOGNOZIE (engl astereo gnosis) Form de agnozie caracterizat prin incapacitatea de a recunoate obiectele cu ajutorul pipitului si manipulrii, n general consecutiv unor leziuni ale
lobului parietal.
Alturi de o astereognozie primar n care nu pot fi discriminate formele (amor fognozie) si materia (ahilognozie), J Delay a descris o astereognozie secundar n care aceste caracteristici sunt recunoscute,
fr ca obiectul s poat fi identificat (asimbohe tactil sau agnozie semantic)
ASTENIE (engl a->thema) Stare de oboseal general, fizic i psihic, care se asociaz cu o diminuare a dinamismului psihomotor, cu o relaxare a ateniei i un deficit al voinei.
ASUETUDINE (engl add,ction) Aservire fa de un drog, dependena fiind psihic i adesea fizic.
Asuetudinea este, pentru experii OMS, sinonim al toxicomaniei, cu alte cuvinte desemneaz o relaie de dependent extrem de alienant, spre deosebire de simpla obis nuire Termenul este utilizat azi mai
puin dect acela de farmacodependenta Este,
ATELIER PROTEJAT

totui, frecvent utilizat n locul termenului englez adictie", atunci cnd acest cuvnt desemneaz o relaie alienant, nu neaprat cu o substan chimic Pentru muli autori (de exemplu S Peele) toxicomania
nu este dect una din numeroasele forme posibile ale patologiei asuetudmii (n limba latin, assuetudo = obinuin, deprindere, not L G ) n relaia dintre un subiect si un drog exist o varietate infinit
de situaii ntre independenta absolut si alienarea total Nu numai c fiecare individ s ar situa n mod diferit n acest continuu, ci unul si acelai subiect s ar deplasa ntr un sens sau altul de a lungul
existentei lui (contrar dogmei societii Alcoolicii ano mmi O dat ce eti alcoolic, eti pentru totdeauna ) Pe de alt parte, acest concept suplu si care nu implic relaia cu un toxic" permite s se aplice o
reflecie bazat pe cercetri de toxicomanie in alte domenii ale experienei umane relaii exclusiv erotice, ahenante si distructive, asuetudine fat de televiziune munt (workdhohcs din lumea american),

joc, sport, tulburri de comportament alimentar etc Depind domeniul strict al clinicii toxicomaniilor, unele abordri psihosociale se ntlnesc cu concepiile psihanalitice bazate pe noti unile de dependent
sau de adictie
ATAXIE (engl dtdxia) Pierdere a bunei coordonri a micrilor voluntare, n timp ce fora muscular rmne intacta. Se datoreaz unui deficit al controlului normal exercitat de cerebel (ataxie cere-beloas)
i al formaiilor senzitive kines-tezice (ataxie senzitiv).
Astfel, leziuni ale cordoanelor posterioare ale mduvei (n tabes), ale talmusului, ale cortexului parietal produc o ataxie, eventual unilateral (hermataxie)
ATAXIE MENTAL (sau psihic) Pierdere a coerenei ideilor, sentimentelor i a expresiei lor emoionale.
Este cazul, de exemplu, al unui hohot de rs nemotivat, care survine atunci cnd se desene un accident tragic Aceast ataxie" este nrudit cu discordanta afectiv descris de P Chaslm n 1912
ATELIER PROTEJAT (engl schel
tered workshop) Unitate economic de producie care d posibilitate muncitorilor handicapai s exercite o activitate profesional salariat, n condiii adaptate capacitilor lor.
Atelierele protejate trebuie s favonzeze promovarea muncitorilor handicapai si accesul lor la posturi n mediul de munc obinuit Ele nu pot angaja dect muncitori handicapai a cror capacitate de munc
este egal cel puin cu o treime din cea normal Numai comisia tehnic de onen tare si reclasare profesional (COTOREP) poate declara c o persoan handicapat aparine formulei atelierului protejat Pot
crea ateliere protejate colectivitile sau organismele publice si private si mai ales ntreprinderile, dar ele trebuie s fi primit aprobarea ministrului Muncii Muncitorul handicapat este aici considerat ca
salariat n ceea ce privete aplicarea dispoziiilor legislative, regulamentare si convenionale n vigoare (condiii de munc, reprezentare a muncitorilor) El primete un salariu care tine seama de locul de
munc ocupat, de calificarea sa si de randamentul su n raport cu producia normal Acest salariu nu poate fi n nici un caz inferior jumtii unui salariu normal acordat unui muncitor salariat care
efectueaz aceeai sarcin Acest salariu este eventual afectat de un complement de resurse, vrsat de stat, pentru a se atinge minimum garantat de 90% dm salariul mediu (S M I C ) ATETOZA
Ateliere numite centre de distribuire a munca la domiciliu" pot procura muncitorilor handicapai munci efectuate la domiciliu Aceste centre sunt de cele mai multe on ataate la un atelier protejat si, n orice
caz, asimilate acestuia
Cu acordul lor i n vederea unei angajri, muncitoni handicapai pot fi pui la dispoziia unui alt patron
ATETOZA (engl athetosis) Tulburare a motricitatii caracterizat prin micri parazite anormale, lente, de tip rsucire, interesnd mna, gtul, limba, faa i alte regiuni ale corpului, n mod c v
ai-permanent.
Aceste micri au aspect de trre, cu suc cesiuni de hiperextensie si de flexie, apoi de rotaie Ele se asociaz cu o hipertome muscular si sunt agravate de emoie si de stimulri senzoriale intense, alternd
n mod serios motricitatea voluntar n ten tonul afectat si riscnd s creeze un veri tabil handicap motor
Tulburarea este consecutiv unei ntre rupen a circuitelor de retroactie ntre nucleu cenuii, talamus si cortexul cerebral Adesea este asociat cu un sindrom coreic (coreo atetoz)
ATIMHORMIE (fr athymhormie) Deficit al dinamismului vital instinctiv i timic.
Termen creat de M Dide si P Guiraud, n 1922, pentru a descrie acea tulburare fundamental pe care ei o considerau ca fiind patognomonic pentru forma hebe-fremc a schizofreniei Din atimhormie ar
denva toate simptomele eseniale dezinteres, inerie, mafectivitate" (P Guiraud; Psychiatne gtnerale, p 493) - HEBE-FRENIE SCHIZOFRENIE
schizofrenic n care lumea este redus la un raionament stereotip i dual.
Este o noiune introdus de E Minkowski spre a expnma forma si logica anumitor aspecte ale gndim schizofrenice Nu avem de-a face cu un echivalent stnct al disociem descrise de E Bleuler, prin care
trebuie s nelegem dezagregarea tuturor funciilor psihice, nici un sinonim strict al noiunii de discordant introdus de Ph Chaslin Gndirea antitetic implic o ruptur cu ambianta, un raionament n alb
si negru, o predominant a gndim identi ficatoare, precum si o decdere a sesizm dialectice a realului sau pierderea de contact vital Acest postulat al lui Mmkowski va strbate aproape ntreaga sa oper si
va fi confirmat de A Korzybski n 1933, apoi de S Aneti (1952) Noiunile de logic reificat, de hipertrofie a funciilor identi ficatoare ale Eului si de supraidentificare sunt adesea folosite ca sinonime
Aceast noiune, care implic o aplatizare a afec tului sau abandonul sentimentelor, se i apropie de raionalismul morbid si de noua ierarhie de semnificaii introduse de R D Laing Ea permite
reformularea pro blemei schizofreniei ntr o perspectiv axiologic, n msura n care perceperea unei ierarhii de semnificaii sau de valon implic o percepie dialectic (ipotez axiodialectic) Cel de al
doilea avantaj este c ea nu pretinde nici un model dprion, ci, dimpotriv, o subiectivitate care tinde din toate forele sale ctre obiec tivitate" - FALS CONTIIN RAIONALISM MORBID
AUTISM (engl autism) Repliere asupra lumii sate interioare a subiectului care refuz contactul cu lumea exterioar.
ATITUDINE ANTITETIC (engl DEFINIIILE SI DESCRIERILE AUT1S-antithetic attitude) Form de logic
'
" -
MULUI Termenul de autism" este
denvat din cuvntul grec auto, care nseamn sine nsui" El a fost introdus pentru prima oar n psihiatrie n 1911 de ctre E Bleuler, n lucrarea sa Grupa schizofreniilor, pentru a desemna, la bolnavii
schizofrenici aduli, pierderea contactului cu realitatea, avnd drept consecin o mare dificultate de a comunica cu semenul, viata interioar cptnd o predominant morbid, n dauna raportului cu
realitatea Ali autori vor descrie mai trziu, n mod analog, autismul ca pe un simptom im portant, dei nu specific, al schizofreniei infantile
n 1943, ns, n originalul su articol Autistic Disturbance ofAffective Contact, psihiatrul american L Kanner va descrie, sub termenul autism infantil precoce, un tablou diferit al schizofreniei infantile,
caracterizat dup el pnntr o incapacitate a copilului mic, nc de la natere, de a stabili contacte afective cu mediul
Descrierea lui Kanner. n descrierea sa, Kanner a izolat un numr de semne clinice caracteristice psihozei autistice constituite
- debutul precoce dl tulburrilor, n general n primii doi ani de viat,
- izolarea extrem, atitudinea de copil care sufer de indiferent si de total dez interes fat de persoanele si obiectele care l nconjoar,
- trebuina de imuabilitate, este vorba de trebuina imperioas a copilului de a si menine stabil mediul material obinuit, permanenta si stabilitatea reperelor fcnd obiectul, din partea copilului, a unor frec
vente venficn, mai mult sau mai puin ntuahzate,
- stereotipnle gestuale, este vorba de gesturi repetate fr ncetare, dintre care unele frapeaz pnn strametatea lor micarea degetelor n fata ochilor, mersul mecanic n vrful degetelor, excesive ntoarceri Ia stnga-mprejur, balansarea ntmic nainte si napoi,
- tulburrile de limbaj, acestea sunt permanente fie copilul nu posed nici un limbaj, fie emite un jargon care are melodia limbajului, dar fr semnificaie,fie,n sfrit, posed un limbaj cu o oarecare
valoare comunicativ, marcat de ecolahe (repetarea n ecou a cuvintelor sau frazelor pronunate de semeni), incapacitatea de a utiliza pronumele personale (tu" n loc de eu"), cuvinte deformate, invenie
de neologisme
n descrierea pe care o face autismului, Kanner insist asupra memoriei remar cabile a unora dintre aceti copii si asupra aspectului lor inteligent, caracter diferenial fat de stnle de aneratie descrise
anterior de psihiatru clasici, ca Esquirol
Cu timpul, si alte afeciuni apropiate de autismul descris de Kanner sunt regrupate sub termenul generic de psihoze infantile precoce Ele au n comun cu autismul faptul c debuteaz precoce, n pnmu doi
ani de viat, si c sunt marcate de o tul burare profund a contactului cu lumea exterioar, diferentundu se totodat pnn unele particulariti clinice
Astfel, n 1957, M Mahler a descris psihoza simbiotic, creia ea se strduiete s-i precizeze particulanttile
- debutul n cursul celui de al doilea an de viat, precedat de o faz normal de dezvoltare, cel mult marcat de o hiper sensibilitate la stimulu senzonah si pnn unele tulburri de somn,
- apantia sa n unele momente-cheie ale dezvoltm, care implic abandonul fuziunii simbiotice cu mama si nflonrea sentimentului de individuatie
Psihoza simbiotic este astfel clinic marcat de o angoas puternic de anihilare, ca rspuns la aceste expenente de separare, cum sunt intrarea la cres sau o spitalizare AUTISM
Ea se inaugureaz pnn apariia unei brute dezorganizri a personalitii, cu pierderea accentuat a anumitor funcii, o deteriorare a limbajului si apariia de srmptome psiho tice Mai trziu, Mahler
recunoate exis tenta unor combinaii si forme de tranziie posibile ntre cele dou tipun de organizare, autistic si simbiotic
Descrierea lui Tusdn Ulterior, n 1977, psihanahsta englez F Tustm, n lucrarea sa Autismul si psihoza copilului, a propus clasificarea autismului n trei grupe
Autismul primar anormal Ar fi un fel de prelungire anormal a unui autism pri mar normal Aceast form, calificat drept amibian" de ctre autoare s ar caracteriza prin faptul c nu ar exista la sugar o
adevrat difereniere ntre corpul su si acela al mamei si nici o veritabil delimitare a suprafeei corporale Functio narea mental s ar organiza n jurul unor senzaii foarte primitive Aceast form ar fi
rezultatul unei carene si al unei slbi ciuru n domeniul unor penoade de cretere eseniale
Autismul secundar cu carapace Aceast form pare a corespunde autismului aa cum l a descris Kanner nu ar mai exista aici, ca n forma precedent, mdistinctie ntre Eu si non Eu, ci, dimpotriv, supra
evaluarea deosebim
S-ar crea o adevrat barier autistic, o carapace, destinat s interzic accesul la non-Eul" terifiant Corpul copilului ar aprea n acest caz rigid, insensibil, fugind de contactul fizic Activitatea
fantasmatic ar fi srac, centrat n jurul anumitor procese corporale, iar actul de gndire inhibat Tustm calific aceast form drept crustaceu" si relev rolul important al hipersensibilitii copilului la
stimuh senzoriali si la depresia mamei
Autismul secundar regresiv n sfrit, Tustin desene autismul secundar regresiv,
care corespunde de fapt schizofreniei infantile n aceast form, dup o evoluie n aparent normal, ar aprea manifestri regresive, cu retragerea copilului ntr-o viat fantasmatic destul de bogat
centrat pe senzaiile corporale Ar exista n acest caz pentru copil amestec si confuzie ntre el si mama sa, proces susinut de meca nismul identificm proiective descris de autorii kleimem
Autorii francezi (R Mises,S Lebovici, J L Lang) au adus, din partea lor, o con tnbutie original la clinica afeciunilor psihotice precoce Ei au integrat, astfel, n cadrul psihozelor infantile precoce , psiho /ele
cu expresie deficitar' marcate de coexistenta unei simptomatologii de tipul deficient intelectual si a unei relaii psiho tice cu mediul Au subliniat de asemenea faptul c once psihoz precoce poart n ea
germenii unei posibile evoluii deficitare De asemenea, au integrat n atest cadru distorsiunile psihotice precoce ale perso nahttn', forme care se deosebesc de autism prin caracterul mai puin masiv al retra
gern, care coexist cu o anumit meninere a contactului care pare a avea loc totui ntr un mod extrem de patologic, care corespunde unor modaliti foarte primitive de investire obiectal
Ali auton francezi (Lebovici, M Soule, D Houzel) s-au strduit s repereze semnele extrem de precoce ale evoluiei psihotice n snul diadei mteractionale mam-copil, pnme semne care exprim pnn jocul
somatic o dificultate de stabilire a relaiei obiective, pnm amorsare a instaurm procesului psihotic nelegem importana acestor semne, care permit un diagnostic precoce al afeciunii refuzul biberonului,
insomnii agitate cu miscn autoagreswe sau, dimpotriv,calm, absent de atitudini anticipatoare ale copilului si ajustare postural a acestuia, neapania
AUTISM

sursului n luna a treia si a angoasei din luna a opta, dezinteres pentru jucm sau interes prea exclusiv pentru jocurile minilor n fata ochilor, existena unor puternice angoase fobice
GENEZA AUTISMULUI Etiologia psihozelor autistice a dat loc la multiple controverse ntre partizanii organogenezei si ai psihogenezei De fapt, geneza acestor afec tiuni este foarte verosimil
multifactonal si nu este posibil s se separe n mod simplist factoni organici si factom psihologici, att unu ct si ceilali intrnd n interaciune permanent n procesul de structurare psihologic a copilului
Domeniu genetic Cercetnle n acest domeniu arat c riscul de autism este crescut n familia unui subiect autist, n raport cu populaia general Metoda ge menilor arat c concordanta diagnosticu lui este
mai ndicat la gemenii monozigoti dect la gemenii dizigoti, ceea ce este n favoarea interveniei posibile a unor faeton genetici n anumite cazuri de autism To tui, aceast influent a unor factori gene tici
nu este niciodat exclus si las un loc larg influentelor mediului, oricare ar fi natura acestora Se cuvine, pe de alt parte, s subliniem c autismul este de trei sau patru on mai frecvent la biat dect la fat
Au fost efectuate numeroase cercetri n domeniul neurochimiei Aceste studii au permis punerea n evident a unor modifi cn biochimice, dar nici una nu se arat a fi specific autismului Anomalia cea mai
frecvent gsit este fr ndoial creste rea serotonmei sanguine i plachetare (E R Ritvo, J M Launay,P Ferran),dar unu auton cred c aceast cretere este mai legat de ntrzierea dezvoltm intelectuale
dect de procesul psihotic ca atare Recent, unii auton au pus n evident o cretere a sintezei serotorunei, pornind de la tnptofan,
n plachetele copiilor autiti (Launay, Ferran)
n ceea ce pnveste sistemele doparmner-gice si noradrenergice, unu auton au pus n evident o diminuare a procentajului de noradrenalm, de adrenalin si de dopa min n plachete, asociat cu o cretere a
adrenalmei si noradrenalmei n plasma copiilor autiti (Launay, Ferran) Acidul homovamlic (HVA) unnar, pnncipal meta bolit al dopammei, a fost gsit n procentaj ridicat la copiii autiti, n timp ce metoxi
hidroxi femlghcolul (M H F G ), pnncipal metabolit al noradrenalmei, apare n procent sczut (G Lelord)
Din acest ansamblu de cercetri care, pentru unu, cer s fie confirmate, nu este posibil n prezent s se degaje o explicaie biochimic univoc aplicabil la autism si la psihozele precoce
Studiile n domeniul neurofiziologic au artat, pe de alt parte, c amplitudinile componentelor tardive ale potenialelor evocate auditive si vizuale sunt mai slabe, iar timpii de latent mai scuri Aceste
rezultate pot fi interpretate ca martori ai unei slbiri a funciei de filtru senzorial si ar putea explica tendina organismului de a respinge mfluxunle senzoriale (Garreau, Ornitz)
Studiile pnvmd somnul copilului autist, n sfrit, au artat c exist modificn calitative ale acestuia, cu o important diminuare a micrilor oculare rapide care nsoesc activitile visului
Unu autori insist asupra frecventei asociem la sindromul autistic a unei afec tiuni organice clinic reperabile (encefalo patie, anomalie genetic, deficit senzonal, suferin neonatal) Nu este actualmente
posibil precizarea naturii legtum care unete cele dou afeciuni, dar pare ndoielnic c ar putea fi vorba de o legtur cauzal simpl i univoc n sfrit, unii
87 AUTISM

autori ar fi pus n evident recent o anomalie de dezvoltare a lobulilor VI si VII ai vermisului cerebelos la unu copii autiti (E Courchesne)
Domolii psihanalitice Numeroase cercetri psihanalitice au ncercat s elucideze mecanismele psihopatologice care intervin n psihozele precoce Cele mai multe m troduc noiunile de narcisism primar, de
autoerotism, de sistem paraexcitatie
Mahler insist asupra rolului, n strile autiste, a conduselor halucinatoru negative si a ntririi sistemului paraexcitatie, ca si asupra rolului, n strile simbiotice, a men tinerii unei relaii simbiotice cu mama
B Bettelheim, n lucrarea sa Fortredta goala, consider c copilul autist ar fi prada unei adevrate frici de moarte, din cauz c ar fi confruntat prea de timpuriu cu o situ atie trit de el ca fund extrem de
ame ninttoare n paralel cu aceast percepie a unei ameninri mortale s ar efectua o retragere din lumea exterioar si o dez investire a lumii interioare care vizeaz dispariia tihuror afectelor
Inspirndu se dm concepia Melamei Klein, unu autori au dezvoltat noi concepte privind psihopatologia autismului Astfel, Tustin a introdus noiunea de .depresie psihotic", reluat si de D W Wmmcott
Este vorba de o trire a rupturii n coni nuitatea corporal, un fel de gaur neagr persecutone care risipete n mod brutal iluzia continuitii corporale

D Meltzer introduce noiunea unui autoerotism disociat legat de o nimicire" a seif ului* Nimicirea seif ului, rezultat al slbim forei liante a ateniei, ar lsa dife ntele simuri externe si interne s se aa seze
n mod izolat de obiectul cel mai stimulator al momentului Rezultatul aces tui proces ar fi crearea de evenimente unisenzonale nedispombile pentru memorie sau gndire Acelai autor a insistat asupra
absentei de spaiu interior al se/f-ului si al obiectului, trite ca pur
suprafa Absena de spaiu intern pentru seif si nonelaborarea funciei de piele psihic" (E Bick) ar sta la originea unui deficit de tensiune al se/f-ului, incapabil s retin coninuturile mentale si fizice
NGRIJIREA COPILULUI AUTIST n rile europene, copiii autiti sunt n general ngrijii n cadrul spitalelor de zi n acest tip de instituie, care permite meninerea legturii cu familia, terapia se
efectueaz ntr un spirit pluridisciplinar activitate educativ care vizeaz determinarea copilului de a se recunoate ca individ si de a i recunoate ca indivizi pe ceilali membri ai grupului, activitate
pedagogic si colar adaptat la starea copilului, munc reeducativ de tip psiho motor sau munc de reeducare a hmbaju lui, tmndu se seama de caracteristicile tulburm instrumentale, psihoterapie in
dividual a copilului, supraveghere si ngrijiri pediatrice O integrare parial n mediul colar normal este n general n cercat atunci cnd starea copilului o permite n sfrit, spitalul de zi d posi bilitatea,
dac este necesar, s se ofere prinilor ndurerai un ajutor psihologic Educarea copilului autist, centrat pe simpla obinere de modificri de compor tament ntr o perspectiv behavionst si prin metode de
condiionare, este uneon practicat, dar pare puin dezirabil
Pronosticul pe termen lung a fost ame horat de terapeuii actuali, dar nc mai rmne uneon rezervat Evoluia deficitar, fie global, fie sectorial, este fr ndoial riscul evolutiv major Uneon evoluia se
face spre o persistent a procesului psiho-tic, cu posibilitatea de evoluie schizo fremc la adolescent Nevrotizarea, n sfrit, apare ca o form mai favorabil a evoluiei n cazul n care aceasta permite
stabilirea unei legturi relaionale satis fctoare cu semenul
Bibi: Bettelheim, B , La forteresse vide, Galhmard, Pans, 1974, Fnth, U , L enigme de
AUTOMATISM MENTAL

/autejne(1989),ed Odile Jacob, Pans, trad fr 1992, Ulord G et aln, Autisme et troublcs du dcvcloppemcnt global de l'enfanl, Expansion scientifique franaise, Paris, 1989, Mahler, M , Psychose infantile,
Payot, Pans, 1977, Meltzer, D et alu, Autisme infantile, Payot, Pans, 1980, Rutter, M , Schopler, E , L autisme, une reevaluation des concepts et du traitement (1978), trad fr , P U F ,Pans, 1991, Sauvage, D ,
Autisme du noumsson et duj^une enfant (0-3 ans) Signes precoces et diagnostics Rapport de psychiatne Congres de psychiatne et de neurologie de langue franaise (Luxembourg 1984) Masson, Pans, 1984,
Schopler E , Reichler, R , Lansing, M , Strategies educatives de l autisme, Masson, Pans, 1988, Tustin F Autisme etpsy chose de I enfant Editions du Seuil Pans, 1977
AUTOACUZATIE (engl seif accu sation) Aciune de acuzare de sine pentru fapte imaginare sau foarte exagerate n raport cu realitatea lor.
Legat de sentimentul de culpabilitate si de pierderea de sine, autoacuzatia este un simptom obinuit al depresiei melancolice
AUTODEPRECIERE (engl self-deprecidtion) Profund afectare a stimei de sine, care conduce subiectul la a emite despre sine judeci defavorabile i peiorative.
Este un simptom frecvent al depresiei melancolice
AUTOLIZ (engl autolysis) Comportament autodistrugtor care duce la moarte.
Sinonim cu sinuciderea (suicidul), n limbajul psihologic si psihiatric
AUTOMATISM MENTAL (engl De
Clvmbault's Syndrome) Sindrom descris de G.G. de Clerambault, caracterizat de asocierea de fenomene psihopatologice care determin la pacient sentimentul i convingerea delirant c el nu
mai este stpn pe voina sa i ca o for strin
i exterioara lui acioneaz asupra-i i i controleaz ntreaga activitate psihic, dirijndu-i actele, gndurile i percepiile.
Se disting un mare i un mic automatism mental
Primul const att dmtr-un automatism ideoverbal (halucinaii verbale cu comen tani ale actelor si ecoul gndim, sentiment al ghicim si furtului ideilor, repetn de fraze cu aspect impersonal, care i-ar fi
impuse subiectului), dmtr un automatism motor care se traduce pnn impulsii ce determin ticun si stereotipii gestuale care paraziteaz motricitatea voluntar a pci entului, ct si dmtr un automatism senzorial si senzitiv cu multiple halucinaii vizuale, gustative (gusturi bizare n gur), olfactive (mirosun dezagreabile), tactile, genitale (senzaii voluptuoase) si cenes tezice (duren viscerale inexplicabile, spas
me, descrcri electrice) , toate aceste tulburn psihosenzonale rmnnd amdei ce, adic fr a fi nsoite, la nceput, de delir
n micul automatism, tulburnle sunt mai discrete, mai subtile simple senti mente de strametate a gndim, de devidare a unor amintm nesolicitate, de emancipare de idei abstracte, de reflecii si seni de
cuvinte impuse, de oprire subit a curentului gndim, toate acestea dndu-i subiec tului impresia unei functionn pasive a gndim, ca pnn constrngere, prin aciune din extenor (xenopatie)
Automatismul mental i apare lui Clerambault ca punct de plecare al psihozei halucinatoni cronice Fenomenul iniial este pentru el o tulburare cerebral de natur probabil organic, pornind de la care se
dezvolt, ntr-o faz secundar, delirul Este o explicaie mecanicist a construciei delirante, legat de o psihopatologie locahzatoare si atorrustic actualmente fr adepi Rmne o descriere clinic, foarte
fin pe plan fenomenologic. AUTOMATISM PSIHIC
a unui sindrom care si-a pstrat tot interesul chiar si n practica cea mai recent a diagnosticului psihiatric

AUTOMATISM PSIHIC (engl pychic


automatism) Activitate mentala i psiho-motorie care scpa controlului voinei contiente a subiectului.
Unele dintre aceste automatisme fac parte din viata cotidian, reprezentnd n particular o ntreag sene de comportamente reflexe si de acte obinuite n adaptarea normal a subiectului Altele, ns, sunt conduite care pot
exprima alte rrea cmpului contiinei (P Janet) sau eliberarea de infrastructuri incontiente care las s scape exigente instinctive afec tive profunde Scrisul automat, att de cultivat de poeii suprarealiti, a putut fi astfel
considerat ca un mijloc de ridicare a cenzurii care interzice acestor exigente s se manifeste
Aiitomdti<>mele pvhomotorn pot s apar n cursul unor stri ,secunde" la
simultan a plcem i neplcerii Specific relaional, acest comportament l solicit pe semen la nivelul propriei sale angoase Un aspect heteroagresiv este finalmente inclus n orice conduit autoagresiv copilul 1-ar acuza pe
cellalt c l las singur n universul su vid si segmentat Automutilarea este astfel o conduit ultim n fata retra gem autiste profunde, o ultim tentativ de a menine un contact cu mediul, de a i solicita celuilalt de a avea cel
puin cunos int de existenta cuiva care nu este el si pentru a si afirma propria existent
AUTOPUNITIE (engl self-pumshment) Conduita de pedepsire de sine nsui,n general legata de puternice sentimente de culpabilitate imaginara.
n teona psihanalitic, conduitele auto punitive sunt legate de tensiunea dintre un Supraeu autoritar si exigent si Eu Ele se constat la nevrotici, sub forma conduitei de eec, de refuz al plcem sexuale (dis pareume, frigiditate)
sau de tulburri func
leptici Unele victime ale comotnlor cere brale se pot deplasa, pot lua trenul n minutele care urmeaz accidentului lor, ntr un fel de automatism ambulator, fr a pstra ulterior nici cea mai mic amintire despre aceste fapte
AUTOMUTILARE(engl xif-muOldtton) Comportament autodistructiv care poate conduce la sinucidere, comportament care apare la adult n cadrul unei depresii melancolice sau al unei schizofrenii (n ultimul caz sub forma
frecventa a impulsiilor autocastratoare), iar la copil n cadrul unei arieraii mentale sau al unei evoluii psihotice.
Automutilarea ar fi la copil rezultatul unui eec n stabilirea de relaii obiectele precoce, eec care l face s nu dispun dect de corpul su pentru o relaie cu cellalt, pnntr-un comportament de cutare
caractenstice depresiei melancolice, caz n care se asociaz cu autoacuzarea si pot conduce la automutilare si chiar la suicid

AUTORITATE PARENTAL (engl


parental duthonty) Putere pe care legea o recunoate tatlui sau mamei asupra persoanei i bunurilor copilului lor minor i neemancipat.
Din 1971, autontatea parental nlocuiete noiunea de putere patern n familia legitim aceast autoritate este exercitat mpreun de ctre tat si mam Dac este vorba de prini naturali, legea din 22 iulie 1987 le permite s
cear s exercite mpreun autontatea parental (care, n lips, este exercitat cu prioritate de ctre mam) prin simpla declaraie n faa judectorului de tutele n caz de divor, autontatea parental este exercitat fie n comun de
ctre cei doi pnnti, fie de ctre unul din
90
ei n caz de exercitare n comun a acestei puten, judectorul indic pnntele la care copiii au domiciliul lor stabil
AUTOSCOPIE (fr heautoscopie, engl dutoscopy) Reprezentare pariala sau totala a imaginii de sine, ca proiectata n afara sa.
Acest fenomen, care se situeaz cel mai adesea ntre o simpl iluzie si o veritabil halucinaie, n mod normal se ntlnete n vis Poate ns s apar si n stri fie con fuzo onirice (n special dup administrarea unui
halucinogen*), fie demeniale (cazul din Horld de Guy de Maupassant) Se semnaleaz si n unele faze delirante ale isteriei (psihoz isteric) -> HALUCINAIE SPECULAR ILUZIA DUBLILOR Bibi Lhennitte J L image de
notre corps Nouvelle revue cntique Paris 1939
AUTOSUGESTIE (engl autmuggeo tion) Sugestie data de sine nsui, n mod contient sau nu, n aa fel nct conduita sugerata (si imaginata) la un moment dat se realizeaz, n afara voinei contiente, ntr-un mod aproape
automat. Aceast influent asupra vietn psihice si a comportamentului, a unei idei care, la nceput, a fost privilegiat n mod voluntar, servete drept temei metodei lui E Coue, elev al lui A A Liebeault si al lui H Bernheim El a
neles cel dinti c nu trebuie confundat sugestia cu o simpl educaie a voinei Autosugestia ar fi mai degrab o educaie a imaginaiei" Nu ar exista sugestie dect atunci cnd voina si efortul sunt suspendate Ceea ce l
fcea s socoat c orice sugestie trece n mod necesar pnn autosugestie Subiectul este opus sugestionatorului mai mult n aparent dect n realitate el este supus n msura n care si o imagineaz si se autosugestioneaz c
trebuie s fie astfel Practicianul s se slujeasc deci de sugestie (heterosugestie), dar numai ca de un mijloc de a educa autosugestia" (C Baudom) Regsim aceleai principii la baza metodelor actuale de sugestopedie

AUTOTOPOAGNOZIE (engl dino


topoagnosi*)) Agnozie spaio-corporala descrisa de F. Pick, caracterizata prin incapacitatea de a recunoate localizarea diferitelor pri ale corpului.
Se datoreaz, n general, unor leziuni parietale din emisfera dominant si care se ntind si n regiuni frontale si occipitale Faptul acesta explic de ce autotopoagno zia se asociaz cel mai adesea cu tulburri afazice si agnostice
complexe, care fac dificil punerea n evident a simptomelor sale somatognozice specifice

AZIL sau AZIL DE ALIENAI (engl


asy/um) Stabiliment spitalicesc public n care erau tratai bolnavii mintali; termen nlocuit n Frana, ncepnd din 1938, cu acela de spital psihiatric, iar mai recent cu termenul de centru psiho-terapeutic sau de centru spitalicesc
specializat (1968).
Legea din 30 iunie 1838 obliga fiecare departament francez s deschid un sta bihment public de internare si tratare a alienailor Deja P Pinel consihase crearea unor astfel de instituii, ntre care Bicetre pentru brbai si
Salpetnere pentru femei, care, mpreun cu Charenton, reprezint primele expenente pariziene n pofida reformelor propuse de Pinel si aplicate parial, aceste instituii nu erau exemple de imitat, fie si numai din cauza
accentuatului lor autontansm si a funcionm medi co administrative greoaie Ceea ce a pre comzat n mod deosebit Pinel, urmat n acest sens de E Georget, elev al elevului su E Esquirol, era izolarea alienatului spre a-1 scuti,
cel puin pe parcursul pnmei pru a curei, de contactele cu mediul su familial si social, cruia i vzuse bine efectele patogene n ceea ce pnveste att
91 A23USM

declanarea ct si perpetuarea tulburrilor mentale Izolarea este de altfel pentru el condiia esenial a tratamentului moral, atunci cnd i expune pentru prima dat principiile, n 1798 Dar aceast condiie
va deveni treptat nsi axa tratamentului o glisare este de perceput ntre cele dou ediii ale Trait medico philosophique \ \ care va deveni un veritabil derapaj sub penia lui Esquirol, n memoriul su din
1832, n care izolarea a devenit pentru el ,un mare mijloc de vindecare a alienailor' Ea este att util ct si necesar, ndeosebi ,pentru securitatea lor a familiilor lor si pentru ordinea public' n aceast con
ceptie se nscrie legea din 1838 pe care Esquirol a inspirat o ministrului de Interne din acel timp, contele de Gaspann Nu este de mirare c n Camera pairilor unde a fost discutat legea, unul dintre
reprezentani socotind perfect analogia dintre izolarea terapeutic' si ,plasarea n mediu nchis se felicita de aceast fericit coincident care, aplicnd msuri riguroase, face s coincid avantajul
bolnavului cu binele general Se nelege c aceast recuperare politic a unei metode medicale deja per vertite a adus mari servicii societii bur gheze a monarhiei constituionale, apoi celui de al doilea
Impenu si celei de a III a Republici Dup cum a artat R Castel azilurile de alienai au devenit astfel exclu siv locuri de paz, terenuri sumbre pentru o gestiune pur administrativ a deviantei Psihiatru au
repetat ntuahsmul monoton al segregrii sociale Nu h se cerea altceva" Iar azilurile au provocat astfel au ntreinut si agravat cronicizarea bolnavilor mintali tot mai numeroi, a cror internare risca cel mai
adesea s fie definitiv
AZILISM (engl asylum demente) Afeciune psihk pseudodemential cronica, de origine iatrogen, legata de o spitalizare prelungita ntr-un mediu azilar.
Azilismul a putut fi comparat cu unele psihoze carcerale si a fost denunat de la sfritul secolului al XIX lea nc de ctre psihiatru englezi, care l au denumit Asylum Dementia n Frana, Marandon de
Montyel, medic la azilul din Viile Evrard, a fost acela care a scris n 1896 Azilurile noastre actuale sunt fabrici de incurabili prin izolarea pe care le o impunem bol navilor notri [ ] Igienei izolrii trebuie
s i substituim igiena libertii
O form minor, dar nc foarte frec vent, a azilismului o reprezint nevroza int>titutiondl descris de R Barton n 1959, la schizofrenicii spitalizai de mai bine de doi ani , Maladia scrie el se
caracterizeaz prin apatie, lipsa de iniia tiv, pierderea interesului, in special pentru lucrurile care nu l privesc direct pe bolnav supunerea pasiv inaptitudinea vdit de a elabora planuri pentru viitor
absenta individualitii si, uneori, atitudine postu raia si un umblet caracteristic Chiar dac distinge ceea ce poate s tin de schizo frenia bolnavului el consider c izolarea pierderea contactului cu lumea
exterioar si cu fostn prieteni suprimarea prezentei si a folosinei unor bunuri si obiecte perso nale, paternalismul ngrijortor, medicamen tele neuroleptice atmosfera de pavilion etc , toi aceti factori
produc acea stare de regresie si de indiferent afectiv n defi mtiv mai grave dect boala nsi Ase menea constatri, mprtite de muli observatori, stau la originea psihoterapie! instituionale si a
micrilor antipsihiatrice care au condus la rrirea si chiar la supri marea azilurilor n unele ri
BARAJ (engl obstruction, thought blocking) Brusc ntrerupere a discursului sau a activitii psihomotorii, legata de o tulburare profund a cursului gndirii.
Este un simptom descris de E Kraepehn n cadrul negativismului* dementei precoce si reluat de E Bleuler, care a fcut din el unul din semnele fundamentale ale disoci eni schizofrenice
BARBITURIC (engl barbiturate) Se spune despre un derivat al acidului bar-bituric, sau maloniluree, folosit ca anestezic, antiepileptic, sedativ i mai ales hipnotic.
Descoperirea n 1863 a malomlureei s a datorat lui A von Baeyer n 1903 a fost obinut de E Fischer si J von Menng pruna sintez a unui derivat hipnotic, bar bitalul sau veronalul Pe parcursul a mai bine
de o jumtate de secol barbituncele devin hipnoticele (somniferele) cele mai rspndite si mai eficace Pentru medici se impunea deosebirea barbituncelor dup aciunea lor rapid sau prelungit i dup
diversele lor prescripii insomnii de ador mire sau de trezire, dar si epilepsie (feno
barbitalul rmne unul dintre cele mai bune antiepileptice) sau anestezie (teo barbituncele cu aciune rapid i au locul lor n acest domeniu)

Medicamente ale somnului, barbitu ricele devin repede n spiritul publicului drogurile sinuciderii ele nc mai rmn unul dintre mijloacele cele mai eficace de luare a vieii Sunt, de asemenea, obiect de
utilizri abuzive, dac nu toxicomamace Toleranta (obisnuirea) la barbitunce este clar si apare foarte repede n caz de folosite regulat Pentru a obine un acelai efect sedativ sau hipnotic se poate ajunge la
utilizarea de doze de zece on superioare dozelor iniiale Exist ntre barbitunce si alcool o potentializare si o tolerant n crucisate Pericolele unei astfel de depen dente progresive sunt evidente, deoarece
toleranta organismului este cu mult mai mic n ceea ce privete doza letal pur si simplu spre a adormi, unu subieci flirteaz n mod regulat cu doza mortal
Barbituncele fac parte si din panoplia tinenlor toxicomani de azi, care caut n aceste substane dou feluri de efecte efectul terapeutic al sedni si somnului i efectul paradoxal al beiei barbitunce n
BARBITURISM

primul caz, baibituncele servesc la evitarea suferinelor unei descinderi la speed" (amfetamine) sau al unei lipse de opiacee Ele pot fi luate si direct, n asociere cu alte droguri n al doilea caz provoac o
beie care survine atunci cnd subiectul nu se cufund rapid n incontient Comparabil ntru totul cu beia alcoolic, inclusiv n ceea ce privete tulburrile motorii de tip cerebelos, ea depete mai uor
stadiul de locvacitate sau de euforie spre a produce episoade de excitaie agresiv sau sin droame confuzionale Spre deosebire de majoritatea celorlalte planete' beia bar bitunc este n general urmat de
amnezie O intoxicare cronic determin tulburri de memorie si de atenie, modificri de dis poziie, subiectul devenind exploziv, imprevizibil, n contrast cu personalitatea sa anterioar
n decursul unei obisnuin adevrate, sevrajul poate prezenta riscuri serioase Acest sindrom comport greuri si vr saturi un sentiment de indispoziie o an goas puternic si intabihtate, tremurtun Pericolul
major const n posibilitatea unor crize, ba chiar a unei stan de ru epileptic Mai rar a fost descris un delinum de sevraj barbitunc, comparabil cu delinum tremens de origine alcoolic Majoritatea autorilor
proslvesc un sevraj n mediu spitalicesc, utihzndu se o metod de diminuare pro gresiv
Complicaia major a acestei toxico mnu este coma barbitunc, cu risc de moarte Unu barbituromam cronici, n cu tarea beiei, a sedni sau uitrii, se apropie fr a o ti de doza mortal aceste cazuri
istorice sunt mai rare azi O utilizare exploziv de barbitunce de ctre toxicomani este mereu posibil, uneon pnn utilizare pe cale mtravenoas Fr a fi apanajul acestui produs, dimensiunea.ordahc, vnarea riscului sunt aici la apogeul lor Acea funcie de rulet ruseasc", de vertij n fata mortn, de apel la o putere Alta si speran ntr o supravieuire miraculoas exist n
multe come O recrudescent a acestor practici a dus la clasarea, n 1988, a secobarbitalului (barbitunc cu aciune rapid) n tabloul B de substane otrvitoare Alte psihotrope sedative si hipnotice sunt
utilizate de ctre toxicomani n aceleai scopuri si cam cu aceleai pericole A fost cazul metaqualonei iar azi este cazul unor sedative si hipnotice din sena benzodiazepinelor
BARBITURISM (engl bdibitimte depen dence) Intoxicaie cronica cu barbiturice.
(Sinonim barbituromame ) -> BARBITURIC
BATESON (Gregory) Antropolog i etnolog american de origine britanic (Cambridge, Marea Britanic, 1904 -Sn Francisco, 1980).
n 1936 ca urmare a unei gzduiri ntr un trib din Noua Guinee public Naven, unde descrie n special diferen tierea grupurilor care, cu timpul, dac are loc n mod progresiv, duce la ceea ce el numete
schismogenez n felul acesta, n general, se pot descrie interaciunile mdi vizilor, n termeni fie de simetrie, fie de complementaritate n primul caz, parte nern adopt un comportament n oglind, pe cnd
n al doilea caz comportamentul unuia l completeaz pe al altuia n 1956 dup o munc de cercetare la spitalul psihiatric pentru foti combatani de la Palo Alto (California), a publicat cartea Spre o teorie d
schizofreniei
mpreun cu D D Jackson.J Haley si J H Weakland, descrie ndeosebi ipoteza dublei legturi (double bind)*

BTRNEE
Mai trziu, efectueaz cercetri asupra comunicm si metacomumcni la animale Se intereseaz si de procesele nvm Numete nvare zero" receptarea unui mesaj,nvare I" schimbrile intervenite n
nvarea zero si nvare II" faptul de a nva s nvei s receptezi un semnal" n 1971, toate aceste teme sunt regrupate n Spre o ecologie a spiritului
n Natura si gndirea (1979), trece n revist rezultatele cercetrilor n antropo logie, etnologie, etologie, cibernetic si psihiatne i pune mai ales problema structurii care leag toate fiinele vii" insist din
nou asupra contextului, fr de care cuvintele si actele nu au nici un sens
Ansamblul lucrrilor sale constituie bazele genezei si dezvoltm unor terapii familiale -> COALA DE LA PALO ALTO
BTRNEE (engl old age) Ultima perioad a vieii, corespunznd rezultatului normal al senescenei.
Termenul se opune uneori aceluia de senilitate*, care ar fi aspectul patologic Trebuie ns s recunoatem c btrneea extrem nu se distinge prin nimic de seni litate n schimb este cert c btrneea apare
si se agraveaz mai mult sau mai puin repede, de la individ la individ Gerontologia diferenial (F Bourhere) a cercetat ndelung cauzele si factom acestor deosebiri (-> SENESCENTA)
Clasic, pentru Organizaia Mondial a Sntii (OMS), vrsta mijlocie se ntinde ntinde 45 si 59 de am, aceea a persoanelor n vrst de la 60 la 74 de am, aceea a btrneii de la 75 la 90 de ani, iar aceea a
marilor btrni dincolo de vrsta de 90 de am n concepiile medico-sociale franceze actuale se vorbete mai degrab de vrsta a treia" dup 65 de ani, vrsta pensionm, si de vrsta a patra" dup 80
de ni Dar aceste cifre nu au dect o valoare extrem de relativ, deoarece totul depinde de procesul de senescent bio logic si psihologic
Nu trebuie uitat c comportamentul btrnului va fi ntotdeauna n funcie de personalitatea sa antenoar Dac aceasta este echilibrat, persoana n vrst va su porta mai uor mbtrnirea si va putea chiar
s aib de ctigat dac, respingnd numeroasele solicitri si invitaii din partea persoanelor mai tinere, tie s rmn n telept Personalitile psihopatice, n schimb vd accentundu se cusururile lor carac
tenale
Numeroase dificulti n privina btr mior iau natere dmtr un comportament care este mai puin consecina vrstei lor ct a unor trsturi de caracter care si altdat fcea dificil viata n tovria lor Cei
care au suferit de o nevroz mai mult sau mai puin grav vor avea o cu totul alt atitudine la apropierea btrneii dect personalitile mature Ei nu vor putea, de exemplu, suporta ideea c este necesar o
anumit resemnare Nu rareori se ntlnesc nevrotici care, n raporturile lor cu copiii, au aceleai dificulti pe care le au avut cu prinii lor, pe cnd erau copii La muli nevrotici simptomele se accentueaz
la apropierea btrneii, cu tendina de a r mne pasivi si a se lsa ngrijii, adoptnd o poziie din ce n ce mai regresiv Uneon, subiecii mici paranoici' devin la btrnee adevrai tirani ai casei, reacionnd pnn funi violente la cea mai mic frustrare, la cel mai mic semn de neascul tare din partea copulor sau ngrijitorilor lor Ei se pot arta deosebit de agresivi si de intolerani fat de anturajul lor, refuznd
orice schimbare, once inovare, din cauza repulsiei fa de noutate n cazurile mai grave vor prezenta veritabile tulburri BLBIAL
psihotice (- SENILITATE ) de tip paranoia senil sau parafrenie tardiv Dup aizeci de ani apar dementele*, care o dat cu prelungirea considerabil a duratei de viat n lumea occidental, au devenit
adevrate ,cium neagr" a acestui sfrit de secol - GERONTOPSIHIATRIE
Bibi Ferrey C Le Goves G Psychopalho logie <Ju sujet age Masson Pans 1989 Herfray Ch La vieillesse une interpretatton psychanaly titjue Desclee de Brouwer Epi 1988 Thevenet A Le quatneme ge PUF Que sais je1 Pans 1989

BLBIAL (engl stuttering) Dificultate a limbajului vorbit caracterizata de pierderea nuiditii discursului, cu ezitri, cu tulburri de ritm,ntreruperi repetate de flux verbal i uneori spasme
ale muchilor respiratorii sau fonaton.
Blbial se integreaz n tulburrile de nvare a limbajului, legate att de faeton somatici ct si de faeton psihologici si socioculturali Pentru E Pichon si S Borel Maisonny (1937) este vorba esen
tialmente de o insuficient hnguospecu lativ Actualmente se consider c depinde de ereditate, de alternle domi nantei cerebrale si de procesele senzono-mo-toru (R Diatkme si J de Ajunaguerra) si adesea
de tulburn psihoafective nevrotice Iat de ce o reeducare ortofomc a bal bielu nu este de conceput dect dup un examen complet al personalitii pacien tului, care poate trage concluzia necesitii unui
acompaniament psihoterapeutic
Clasic se distinge o blbial tonic' si o blbial clomc" Prima se caracten zeaz pnntr un aspect spasmodic al vor bini, cu blocaje la nceputul sau pe parcursul frazei A doua se traduce pnn repetarea
unei silabe sau a unui grup de
silabe Propuse iniial de G Van Riper, n tratamentul blbielii sunt practicate din ce n ce mai mult diverse tehnici compor tamentale relaxare,jocuri de rol,desensi bilizare sistematic, metode cognitiviste si
asertive Va trebui s distingem, n evo lutie, rezultate pe termen scurt si stabilizri prelungite Recidivele sunt ns ntot deauna posibile, n special ca urmare a unei emoii violente sau care se asociaz cu o
stare de stres
BEHAVIOR THERAPY sau BEHAVIOUR THERAPY - TERAPIE COM
PORTAMENTAL

BENZODIAZEPIN (engl benzo diazepine) Familie de substane chimice care posed, n grade diferite, proprieti anxiolitice, sedative, miorelaxante, anticonvulsivante i hipnotice
Termenul diazepw desemneaz un ciclu de 7 atomi la care se adaug un ciclu benzenic (benzo ) Prima benzodiazepm clordiazepoxida a fost sintetizat n 1959 urmat de diazepam De atunci ncoace au
aprut pe pia mai mult de o duzin de produse Variaii minime ale structurii chimice a benzodiazepmelor pot modifica profilul de aciune farmacologic a acestor substane n consecin, unele benzodiaze
pine sunt utilizate n special n tratamentul epilepsiei (propnetti anticonvulsivante) sau n reumatologie (efect miorelaxant)
Muli compui sunt propui n trata mentul tulburrilor de somn, cum sunt rutrazepamul sau flunitrazepamul (propne ae hipnotic) Indicaia principal a benzodiazepmelor rmne totui anxietatea, fie ea
primar, ca n nevroza anxioas (sau tulburare de anxietate generalizat, dup terminologia amencan), sau secundar unei patologii psihiatrice sau medicale
Regulile de prescnptie a acestor substane sunt cluzite de anumite date farmaco logice
Viteza de absorbie reflectat de inter valul de timp necesar pentru atingerea concentrm plasmatice maxime, este de interes practic pentru tratarea rapid a unei cnze de angoas acut Durata aciunii
benzodiazepinei este un alt parametru care permite onentarea prescnptiei n funcie de patologia de tratat
Dac benzodiazepinele au fcut dovada formal a eficacitii si caracterului lor nevtmtor recursul la ele trebuie s fie prudent n caz de tratament prelungit din cauza apantiei fenomenelor de tolerant si
de dependent Un veritabil sindrom de sevraj la benzodiazepine a fost recent descris dup stoparea brutal a medica meniului Iat de ce prescnptia lor pre lungit trebuie rezervat bolnavilor la care alte
medicamente nu au dat rezultate
Cercetarea biologic asupra propne tailor acestor substane a fost stimulat de descoperirea unor receptori specifici la benzodiazepine Aceti recepton sunt loca lizati ndeosebi n cortex si n sistemul
limbic, structun anatomice crora li se cunoate implicarea n viata emoional
(engl dnwkeniess) 1) In akoologJe, stare de excitaie psihomotorie datorata ingestiei masive de buturi alcoolice.
De la beia uoar, repede risipit, pn la beia grav, care poate merge pn la com si care este susceptibil de antrenarea unor accidente redutabile, gsim toate gradele posibile
GRADE Se face pe nedrept distincie ntre beia zis normal" si beia patologic Orice beie este anormal atunci cnd survine la un subiect a crui alcoolemie nu
depete 1-1,50 g Se observ o excitaie intelectual si motorie pasager (l sau 2 ore), cu facilitarea vorbim, dispoziie jovial, hiperexpansivitate
n cursul acestei stri resimit ca eufonc, trainic psihomotorn care necesit un control de sine sunt deja alterate, pe cnd subiectul nu este contient de aceasta si i supraestimeaz capacitile
La un stadiu mai avansat (peste 2 g) se constat numeroase tulburn necoordo nare ca expresie a unor tulburri cere beloase umblet ebnos, cu cderi vorbire nclcit dezordini vegetative (grea
vomismente midnaz), tulburn de atenie si somnolent
Daca intoxicaia este mai grav exist o intensificare masiv a tuturor simpto melor citate mai sus se spune despre subiect ca este beat mort
Elemente patologice particulare se pot aduga la tabloul precedent raptus im pulsiv (subiectul devine furios agresiv si sparge totul) Dup un paroxism mai mult sau mai puin lung torpoare si prestratie
halucinata si onirism, cu reacii violente si imprevizibile delir pe teme megalomanice de gelozie sau de persecuie elemente de presive cu risc de trecere la actul suicidar
NGRIJIRI Gravitatea acestor manifestri impune msun de supraveghere si ingnjm de urgent Dac beiile au tendina de a recidiva la unul si acelai subiect ele mbrac adesea aceleai forme Nu exist
proportionalitate ntre gradul de alcoolemie si intensitatea evenimentelor patologice n sfrit, beia la volan' este o expresie de neretmut, deoarece desemneaz impreg naia alcoolic msurat cu
etilometrul, fie c exist sau nu semne de beie
2) Alterarea strii de contiina ca efect al diferitelor droguri (exemplu:
97 BINSWANGER
beie canabica).-* CANABISM, DROG TOXICOMANIE TRIP
Bibi Ades J Le conduite* jlioohque* Dt)in Pans 1985

BINSWANGER (Ludwig) Psihiatru elveian (Kreuzlingen, 1881 - id.,1966).


A ncercat o sintez ntre psihanaliz si fenomenologie, n care aceasta din urm o covrete pe cea dinti
Provenit dmtr o familie de psihiatri care posedau clinica de la Kreuzlingen din vecintatea lacului Constanta, a fcut stu du medicale si filosofice la Lausanne si Heidelberg I a Zunch a fost elevul si apoi
asistentul lui E Bleuler, la spitalul psihi atnc Burgholzh Acolo l a cunoscut pe C G Jung, pe care n 1907 l a nsoit la Viena spre a l ntlni pe Freud si a ncepe
0 formaie psihanalitic Aceast formaie
1 a adus n comitetul director al Societii elveiene de psihanaliz, n 1919
n timp ie conducea clinica familial se interesa tot mai mult de fenomenologia lui EHusserl, apoi de existenialismul lui M Heidegger,n scopul aplicm acestora la observarea clinic si la studiul psiho
patologic al bolnavilor si, despre care a publicat cteva cazuri devenite celebre, n special acelea ale Suzanei Urban si Ellenei West (- CAZUL ELLEN WEST) n cartea Existence (trad engl Basic Books,
1958) este pe larg prezentat aceast din urm observaie, ca model al analizei existeniale preconizate de Bmswanger Pentru el, psihiatrul trebuie s reconstituie si s nte leag fenomenologic lumea
experienei interioare a bolnavului su, dac vrea s l vindece Tocmai fnntarea-n-lume",acel Dasem" (Heidegger) trebuie s rmn n centrul analizei pe care Bmswanger a dezvoltat-o pe ndelete n cele
sase articole
ale sale din Archives suisses de neurologie et de psychiatrie, cu pnvire la contiina sau, mai exact, la lumea maniac", cu privire la fuga de idei (Uber Ideenflucht sene de articole din 1930 si pn n 1932
publicate sub acest titlu n 1933)
Dei se ndeprteaz tot mai mult de ortodoxia psihanalitic, Bmswanger r mne pn la capt fidel lui Freud si i consacr ultima sa carte de amintiri (Erinnerungen dn Sigmund Freud) Arti cole
importante au fost regrupate traduse si publicate n limba francez sub titlul Introductivii a l'analyse existentielle (1971, reed 1989) Lucrrile sale cele mai mar cnte sunt Ewfuhmng in die Probleme der

dllgemeinen Ptychologie (1922) Grund foimen und Erkenntms menschhchen Ddsej;is (1942), SLhizophrenie (1957) n aceast din urm lut rare se gsete Cazul Suzdn Urban f trad fr n 1957, prefaa de
Bmswanger)
BIOFEEDBACK (termen englez) Tehnica comportamentala care,ntr-un scop terapeutic, vizeaz sa stabileasc un autocontrol asupra anumitor funcii fiziologice. (Sinonim retroactiune biologic )
n acest scop sunt culese si amplificate anumite ritmuri si reacii fiziologice care cu ajutorul unui aparataj electronic, sunt traduse ntr un semnal senzorial, cel mai adesea luminos sau sonor, imediat retrans
mis subiectului Datorit informaiei pe care i o aduce feedbdck ui, subiectul este fcut contient de funcionarea sa biologic si poate nva s exercite treptat un anu mit control asupra lui nsui
Modul de aciune al feedback-ulm se explic pnntr-o schem de condiionare operant Perceperea unui singur parametru biologic, de exemplu retransmisia prin electrocardiograf a ritmului cardiac sau
BLEULER

prin electromiograf a unei activiti musculare, nu ar reui s I fac pe subiect s dobndeasc acest control Este necesar dac el este decis s vad diminund sau crescnd ritmul su cardiac sau tensiunea
unora dintre muchii si, ca orice modi ficare obinut, chiar infim, dar totui decelabil prin dispozitivul de integrare a aparatajului electronic miniaturizat s i fie retransmis imediat Aceast transmisie se
face prin intermediul unui semnal senzorial care acioneaz n termeni de condiionare operant ca un ntritor poziti\ si incitau du l pe subiect s dispun de organismul su n aa fel nct s fac s apar
cel mai adesea si ct mai mult timp posibil acel ntritor Cu toate acestea procesele puse n joc n biofeedbdck apar ca fund prea complexe pentru a fi analizate chiar prin teoriile nvm Ele implic si alte
pro cese, acestea sunt mediationale si rmn nc slab explorare ceea ce poate explica diversitatea rezultatelor obinute
Aplicaiile clinice ale biofeedbdck ului sunt foarte diverse tulburri cardiovasui lare hipertensiune esenial, reeducare neuromuscular, cefalee de tensiune Ele se extind la probleme gastromtestinale, de
exemplu la diaree sau la constipatie, dup cum au abordat si insomniile, fcndu l pe pacient sa ia cunotin de ritmurile alfa sau de ritmurile de repaos ale undelor sale cerebrale Biofeedbdck ui, care i
propune s l nvee pe subiect sa stpneasca rit murile corpului sau (B Brown), pare s exercite asupra anxietii o aciune sedativa neneglijabil
BIPOLAR (engl bipolar) Se spune despre evoluia alternanta a unei psihoze maniaco-depresive, trecnd de la o stare de excitaie (maniaca) la o stare depresiva
(melancolica), cele doua stri fiind separate printr-un interval de remisiune care poate merge de la cteva sptmni la civa ani.
Este clasic s fie opuse formele bipolare ale acestei psihoze, cu alternanta lor mai mult sau mai puin regulat de accese maniace si accese depresive formelor monopolare (sau unipolare) n cursul crora
bolnavii prezint ntotdeauna acelai tip de acces (fie depresiv cel mai adesea fie maniac, mai rar) Muli psihiatri cred actualmente c termenul de psihoz mani aco depresiv (creat de E Kraepelm n 1899)
ar trebui rezer\ at formelor bipolare ntr adevr, episoadele melancolice ale psihozelor periodice bipolare sunt de ase menea caracterizate clinic prin predomi nanta simptomatica a inhibiiei psihomotoni prin
predominanta ncetinim si somno lentei, pe cnd acelea ale depresiilor recurente unipolare sunt marc ie simpto matic ,de importanta agitaiei anxioase (J Guelfi)
Ar exista deci dou psihoze periodic diferite cea bipolar, care singura ar merita numele de psihoz maniaco depie sn<5, si cea monopolar, psihoza recurenta mai ales depresn Se pare, pe de alta parte, ca
distincia se tace si la nivelul efectelor preventive ale litrului n ceea ce privete recidivele Litioterapia pare mult mai eficace n cazul veritabilei psihoze periodice bipolare dect n cazul psihozei recurente
BLEULER (Eugen) Psihiatru elveian (ZoUikon,n apropiere de Ziirich, 1857 - id., 1939).
Si-a fcut studiile medicale la Zunch, nainte de a si ncepe ucenicia n psihiatrie la Spitalul Waldau din Berna (cu Schaerer) i completeaz apoi formaia la Paris, cu J M CharcotiV Magnan, la Munchen
cu von Gudden si la Zunch, unde revine s-si termine asistentia n serviciul universitar al lui A Florei, la Burgholzli n acest stabiliment psihiatric i succede lui Forel n 1898,'rmnnd aici pn la
pensionarea sa, n 1927
A fost n primul rnd unul din primii psihiatri universitari care s a interesat de psihanaliz Concomitent cu asistentul su C G Jung, a stabilit relaii cu S Freud si a editat cu el Jahrbuch fur psychopato
logische unii psychoanalitische Fonchungen n 1910 public o aprare entuziast a lui Freud n 1912, ns, ca urmare a dez acordurilor dintre Freud si Jung, prsete Asociaia Psihanalitic Internaional si
fondeaz cu Jung scoal de la Zunch, numit dup aceea scoal de psihologie analitica
Bleuler a introdus n psihanaliz mai ales noiunea de ambivalen, adoptat imediat de Freud si discipolii si Ambi valena era pentru el unul dintre simp tomele fundamentale ale schizofreniei, termen pe
care l utilizeaz pentru a l nlocui pe acela de dement precoce" impus de E Kraepelm pentru a descrie acea psihoz cronic a crei evoluie prea ineluctabil deficitar, demenial Tocmai mpotriva
acestui pronostic att de pesimist se ndic Bleuler Pentru el, de fapt, nu numai funciile intelectuale rmn practic intacte la dementul precoce", ci el conserv si o viat interioar foarte bogat Maladia
schizofrenicului" (acesta este termenul pe care l prefer Bleuler) nu este deci caractenzat prin dispariia si pierderea de activiti psihice, ci pnn lipsa lor de armonizare, pnn disocierea mental Aa cum a
sens fiul su, M Bleuler, aceast disociere se combin cu un amalgam de reprezentri, sentimente si tendine contradictoni care se manifest n gndirea, senzaiile si aciunile schizofrenicului Tocmai de aceea, Bleuler nu voia s includ cuvntul dement n denumirea
maladiei si tot de aceea el dezaproba comparaia dementei precoce cu dementa senil" (trad de S von de Fenn) Si de oarece aceast dislocare a proceselor interioare (germ Spaltung, engl splitting) nu este
proprie unei singure maladii mentale, cum o voia Kraepelm n cazul dementei precoce, putem considera c multe afeciuni psihice cu origini difente sunt marcate de aceast disociaie lat de ce Bleuler
prefera s vorbeasc de grupul schizofreniilor" Aa se explic titlul mono grafiei sale din 1911 pentni Tratatul de psihiatrie al lui Aschaffenburg Dementia praecox oder die Gruppe der Schizophre nien El
expune aici pentm prima dat concepiile sale cu privire la aceast mala die, pe care ar fi putut la fel de bine s o numeasc nebunie discordant", cum o fcuse P Chaslin, dac ar fi avut cunotin de
lucrnle sale, cum va spune o adesea mai trziu
Bleuler utilizeaz psihanaliza artnd c ea permite gsirea sensului unei ntregi seni de simptome ale schizofreniei Cci pentru dnsul, aceast simptomatologie este expresia unei miscn psihopatologice
provocat de maladie Dar numai simp tomele secundare" sunt analizabile Simp tomele pnmare" tnmit la procese organice si sunt deci inaccesibile oncrei cercetn a sensului Cci, n pofida interesului su
pentru interpretarea psihanalitic, Bleuler rmne convins de ongmea organic a schizofreniei
El confirm aceasta n 1926, la congresul de la Lausanne, n singurul text pe care 1-a sens n limba francez despre
100
BOALA ALZHEIMER

aceast maladie n toate cazunle pronunate de schizofrenie se constat modificri anatomopatologice n creier, modificn cu un caracter suficient de determinat si care nu se gsesc nicidecum n celelalte
psihoze Intensitatea acestor modificri corespunde aproape cu gravitatea simptomelor pnmare [ ] Schizofrenia este astfel nu numai o entitate clinic, ci n acelai timp o entitate anatomopatologic " Vedem
c el nu mai vorbete de schizofrenii" la plural si c adopt finalmente poziia umcist si orgamcist a lui Kraepelm, pe care o cnti-case vehement n 1911
Aadar, Bleuler a dat schizofreniei iden utatea sa clinic si psihopatologic Pnvile gund ns organogeneza sa, el a justificat dmtr o dat toate tratamentele biologice care i vor fi n mod sistematic aplicate
ncepnd din 1930
BOALA ALZHEIMER (engl Alzhei
mer's disease) Demena presenil descris pentru prima dat n 1906 de A. Alzheimer, care debuteaz ctre vrsta de 55 de ani, caracterizndu-se printr-o deteriorare intelectual progresiv i global,
produs de o atrofie cerebral difuz cu dou caracteristici pe planul histopatologic: cromatoliza totala a celulelor nervoase, n care impregnrile argentice arat o reea puternic colorat (degenerescenta
neuro-fibrilar); frecvena plcilor speciale argiroflle, zise senile".
Clinic, debutul este lent, insidios, pro grei v, adesea greu de precizat din punct de vedere cronologic Este marcat de un deft cit mnezic global, care se agraveaz lent, fr fabulaie si fr fals recunoatere
(le acest stadiu) si de o dezonentare spaial dmtr-o dat destul de intens nc de la acest stadiu este de notat un deficit mental
global Activitatea psihomotone este ncetinit, cu apatie progresiv si indiferent, presrat uneon de accese de fune sau de anxietate De notat mai este uneon un debut cu tulburri psihotice de tip confu-zooninc, halucinaii diverse sau idei delirante puin structurate, pe teme de prejudiciu sau de gelozie n unele cazun tabloul simptomatologie este deschis de o depresie cronic nc de pe acum poate fi afectat
gndirea simbolic Aceast detenorare este responsabil de apraxn, disgrafu, dislexn si chiar, uneon, de tulburn de limbaj Nu este vorba de veritabile apraxn sau afazii, ci de dificulti n nelegerea
simbolic a consemnelor si n activitatea operatorie Deficit de gndire cu reprezentri, opera tone si instrumental
n perioada de stare, care nu survine dect dup civa ani, dementa este pro fund, masiv, refenndu se att la funciile intelectuale supenoare, judecat, abstracie, sintez, ct si la funciile elementare Me
moria este considerabil alterat, cu un de ficit global privind funciile de fixare si rememorare Atenia spontan si provocat este senos afectat Tulburnle de orientare temporo spaial sunt foarte intense si
reali zeaz un simptom dominant, orientarea n spaiul imediat este cea mai perturbat bolnavii se pierd mereu n apartamentul lor sau n spitalul unde au fost internai
Dispariia complet a activitilor operatorii si simbolice se asociaz n acest caz cu o deteriorare a gndim reprezentative for male, ceea ce determin un ventabil sindrom afazo-aproxo agnozic (J de
Ajunaguerra)
Afazia, de tip senzonal, este caractenzat de o pierdere complet a comprehensiunii simbolice Este de notat ecolalia, care nu este dect rspunsul formal n ecou" al ntrebm puse, si palilalia, repetiie de
silabe, de cuvinte sau de scurte fraze,
101 BOALA ALZHEIMER

prin asociaie pur formal, emisiunea unui cuvnt determinnd imediat ecoul" su Aceste tulburri se nsoesc de o jargona fazie nemteligibil Aceasta din urm poate fi considerat ca o, incontient a
afaziei", dac admitem c afazia senzorial este mi tial (ceea ce este cazul n unele afeciuni cerebrale vasculare) Aici afazia este mai mult consecina deteriorm globale si pare mai exact s vorbim de
pseudoafazie" Cititul si scrisul rmn uneori posibile dar pe un plan pur formal si automat citire silabic sens copie fr nelegerea sensu lui nu putem vorbi dect de pseudo afazie" si de pseudoagrafie"
Dispariia funciilor operatorii determin tulburri praxice foarte importante Apraxia ideatone este manifest cu conservarea unor gesturi automate (chibritul este frecat de cutie dar doar din ntmplare icolo
unde trebuie) Exist o apraxie a mbrcm aproape complet n copierea unui desen rezultatele Sunt extrem de mediocre Se noteaz adesea fenomenul tlovng ;n Tulburrile gnostice sunt, bineneles, foarte
marcate recunoatere imperfect a culori lor, agnozie pentru forme si uneori pentru fizionomii, agnozia spaial coexistnd cu o apraxie geometric si cu tulburri ale schemei corporale
Pe planul comportamentului, ncetinirea psihomotorie duce la un apragmatism din ce n ce mai total, cu apariia, mai ales noc turn, a unor crize de agitaie intens
Sunt adesea semnalate tulburri psiho-tice idei delirante slab structurate, pe teme de prejudiciu, de gelozie, de persecuie, nsoite sau nu de fenomene halucmatoru Agresivitatea fat de anturaj sau fat de
propria sa imagine specular este adesea datorat falselor recunoatem sau nerecu-noasteni unor fizionomii familiare, subiectul avnd impresia c se gsete ntr-un mediu strin si ostil
J Delay si S Brion noteaz c consti mta tulburm morbide este n mod para doxal destul de mult vreme conservat, n pofida dementei, si a putut determina acce se depresive reactionale Aceste reacii
catastrofice" sunt foarte semnificative si se opun indiferentei funciare a subiecilor care sufer de maladia Pick
,n sfrit, un alt element propriu bolii Alzheimer este o anumita variabihtate a tulburrilor, cu exagerarea sau atenuarea lor timp de cteva zile sau sptmni, vana bilitate tranzitorie, care nu modific cu
nimic progresia inexorabil a afeciunii' (Delay si Brion)
Manifestrile neurologice sunt esenial mente reprezentate de o hipertome (exces de tensiune musculara) cu akinezie reali /and un aspect pseudoparkinsonian care se accentueaz progresiv Un grasping
reflex apare tardiv, in unele cazuri Crizele corni tiale sunt clasic, destul de frecvente
In sfrit, n penoddd termindld, maladia evolueaz spre o stare demenial pro fund, cu apragmatism si ramolisment complet, cu apariia de comportamente arhaice (reflex oral, bulimie) si diminuarea
progresiv a jargonafaziei spre un mutism total Hipertoma poate deveni n unele cazuri o veritabil rigiditate de decerebrare Casexia (slbire extrem) nsoete atunci starea de zcere la pat, iar moartea
survine n cursul unei afeciuni intercurente si a unor complicaii de decubitus (escare, afeciuni pulmonare)
Evoluia total dureaz de la doi la cinci ani, rareori mai mult de zece ani
Boala Alzheimer, prin leziunile sale ce rebrale difuze, reprezint astfel cazul tipic al deteriorm progresive si globale a funciilor activitii nervoase superioare Ea se
102
BOALA QAYET-WERNICKE

adapteaz perfect la o schem de dezorganizare progresiv a funciilor, n aa msur nct Ajunaguerra a putut vorbi de alzheimenzarea" progresiv a dementelor att presenile ct si senile Tocmai n
aceast perspectiv exist, de civa ani, tendina de a confunda, n acelai cadru nosologic al unei demente degenerative primare", dementa presenil Alzheimer stricto sensu si dementele senile degenerative mai tardive Se vorbete n acest caz de ,dementa senil tip Alzheimer" (SDAT), diferena dintre cele dou afeciuni nemai fund reprezentat dect de vrsta la care ele apar
Etiologia acestor demente degenerative primare rmne nc insuficient cunoscut predispoziie ereditar, factori congenitali (o apropiere cu tnsomia 21 s a artat la un moment dat promitoare, dar nu d
putut fi confirmata), tulburri metabolice diverse, infecie cu v irusun lente etc Toate aceste cauze rmn nc ipoteze de cercetare m btrnirea progresiv a populaiei occiden tale a fcut ca aceast
afeciune redutabil s fie din ce n ce mai frecvent ncexis tnd nc pentru ea, deci, o posibil pro filaxie Doar o ngrijire medicopsihologic intensiv a pacientului, viznd meninerea sa timp ct mai
ndelungat n cadrul su de viat (spre a se evita o decdere psihic), un ajutor al familiei, o organizare de asis tent medicosocial foarte diversificat permit s se ntrzie o evoluie din neferi cire
ineluctabil
Bibi Signoret J L Hauw J J Maladie d'AUheimer et du/nes dmentei> Flanunanon Paris 1991

BOALA CREUTZFELDT-JAKOB
(engl Cjvutzfeldt-Jakobdisedse) Demena presenil caracterizat printr-o
deteriorare psihica asociat cu mio-ckmii, o hipertonie generalizat i tulburri ataxice, de origine infecioas i transmisibil la unele primate apropiate de om.
Simptomatologia particular a acestei demente a fost bine precizat de la primele cercetri observaia original a lui H G Creutzfeldt, n 1920, memoriul lui A Jakob, n 1921, privind trei cazuri ana
tomoclmice Asocierea de tulburri pira midale, de semne extrapiramidale, cu micri anormale, tulburri psihice de tip dement cu evoluie rapid constituie esen tialul tabloului clinic al acestei afeciuni
calificat drept pseudoscleroz spastic de ctre Jakob, degenerescent cortico stno spinal de ctre D C Wilson, n timp ce Spielmeyer propune denumirea de boala Creutzfeldt-Jakob

Considerat mult vreme o boal de generativ, aceast maladie, care nu afecta dect omul, a putut fi transmis la cim panzeu n 1960 si n 1969 (C J Hibbs si D C Oaidusek) Ea s-ar ncadra n ence
falopatnle spongiforme de natur infeci oas Agentul mfectios nu a fost totui nc izolat ar putea fi vorba de un virus lent S a evocat si o transmitere ereditar auto somal Ar exista la nivelul A D N codant
pentru proteina pnon o modificare unic de nucleotid n prim poziie a codonului 200, ducnd la o substituire a lizinei cu glutamma (Hsiao, Gabizon)
BOALA GAYET-WERNICKE (engl
Wermcke's Encephdlopathy) Afeciune carenial (avitaminoza Bl) care poate surveni la un alcoolic puternic intoxicat i caracterizat din punct de vedere ana-tomopatologic prin lexiuni ale
substanei cenuii din jurul ventrkuulor UI i IV i tuberculilor mamilari.
103 BOALA QILLES DE LA TOURETTE
Clinic, debutul bolii este marcat de tulburri ale contiinei (obnubilare, len-toare ideatic, dezorientare, somnolent), urmate de tulburri de echilibru si paralizii oculomotom
Dac nu este instituit un tratament de aport vitaminic si protidic, evoluia spre casexie si moarte este rapid O psihoz Korsakov i poate succede acestei encefa lopata, cronicizndu se
BOALA GILLES DE LA TOURETTE (engl Gilles de la Tourette s syndrome) Maladie caracterizat n primul rnd prin ticuri i necoordonri motorii, iar secundar prin ecolahe i coprolalie.
n 1885 Gilles de la Tourette publica 6tude sur une affection nerveuse carac tensee par de l wcoordonation motrice accompagnee d echolalie et de coprolalie Cauzele declanatoare ocazionale pot fi
emoiile, n special fnca dar cauza veri tabil este susine autorul ereditatea Boala aceasta exist pretutindeni pe glob Ea debuteaz ntotdeauna pnntr o necoor donare motorie Micrile necoordonate, numite
, ticuri de ctre J M Charcot, sunt secuse musculare care ncep cel mai ade ea la fat sau la unul din membrele superi oare, ale crui degete se ntind si se flecteaz, umerii se ridic, gtul se nclin La
nivelul fetei, ochii clipesc anormal, gura se deformeaz Uneori dinii scrnesc, ca urmare a contraciei masetenlor n sfrit, bolnavul bate din picior, se apleac, se redreseaz, dar mai ales opie Toate
aceste micri sunt executate n mod simultan sau alternativ, cu o foarte mare rapiditate Somnul face s dispar secusele
Secundar apar ecolalia si coprolaha n timpul secuselor musculare, bolnavul scoate un strigt nearticulat sau articulat,
uneori cu caracter ecolahe El este perfect contient de ceea ce face si caut s mpie dice imitaia, ns fr a reui Aceast irezistibil capacitate de imitaie i poate pune uneori pe bolnavi ntr o situaie pen
culoas, pentru ei nii sau pentru ceilali Ecolalia se asociaz aproape la toi bol navu cu coprolaha care, pentru Gilles de la Tourette, este semnul caracteristic al mala diei Pacientul profereaz cu voce tare
cuvinte uneori obscene, pe care ar don s le evite, ntotdeauna cu ocazia unui acces de ticuri Aceste cuvinte, rostite involuntar, uneori n fata unor persoane pe care bol navul le iubete mult, nu sunt
niciodat nsoite de gesturi pe msura semnificaiei lor n concluzie, evoluia maladiei este fcut din alternanta de exacerbri si acal mu fr ca vindecarea complet s poat surveni n cazul n care cele
trei simptome (necoordonare motorie, ecolahe, copro lahe) sunt prezente Trebuie totui de notat c sntatea fizic a pacienilor este pstrat
La mai bine de o sut de ani de la aceast descriere, exist o ascuit pole mic n ceea ce privete etiologia bolii Pentru unu autori psihanaliti exist o ntrudire ntre aceast boal si nevrozele copilului S
Freud apropia ticurile de iste na de conversiune (el vorbete de convul siunea vorbirii) Pe urmele sale, S Ferenczi caut n tic amintirea traumatismului orga mc Autorul ticurilor (le tiqueuf), copleit de
excitaii impulsionale intense, ar cuta s se debaraseze de excitaie prin contracii musculare S Lebovici consider c ticurile se pot nsene n cadrul istenei pre nevrotice care comport puine simptome
mentale la copil Aceast organizare poate evolua, n cursul fazei de latent, ctre nevroza fobic sau obsesional Cealalt tentativ de nelegere a bolii se bazeaz pe
104
BOALA PtCK

neurofiziologie Existenta de semne neurologice minore, de tulburri nonspecifice ale electroencefalogramei si dominanta lateral ru definit i ncurajeaz pe urni auton, mai ales nord amencani, n cerce
rile lor de etiologic organic cerebral Cu toate acestea, nici o leziune nu a putut fi pus n evident, n pofida mijloacelor moderne de investigaie, care nu au permis dect presupunerea unei activiti
particulare a nucleilor cenuii centrali Utilizarea de neuroleptice a fost propus cu succes n cteva cazun Lucrul acesta este de ajuns, pentru unu, ca s lege etiologia bolii de o hiperactivitate a
neuromediatonlor
BOALA MARCHIAFAVA-BIGNAMI
(engl Marchiafava-Bignami disease) Varietate de encefalopatie alcoolica, pe plan anatomic caracterizat de o necroz axial a corpului calos, band de substan alb care leag cele dou emisfere cerebrale
Aceast varietate rar de encefalopatie a fost mai nti descris la alcoolicii cro nici butori de vin rou italian Tabloul cuprinde iniial o stare psihotic acut, cu agitaie, confuzie mental, ataxie si apraxie
Pe msur ce progreseaz leziunile ana tomice, pacientul devine, dimpotriv, apa tic si abulic, suferind de tulburri de atenue O dement ar fi observat n aproximativ 30% din cazuri Pacientul poate
prezenta tulburn de tonus muscular, o paralizie ocular, chiar hemiplegie Evoluia con duce, n general, la deces, precedat de o faz de convulsii sau de com, afeciunea, ns, se poate uneon vindeca n
cteva luni Etiologia precis a bolii rmne necunos cut La nceput au fost incriminate unele impuriti metalice coninute n vin, dar acelai tablou a fost observat si n cazul
consumm altor tipun de alcool Avitaminoza ar putea juca acelai rol neurotoxic ca si n alte encefalopatii
BOALA PARKINSON (engl Parkm son's disease) Afeciune neurologic datorat unei degenerescente a substanei negre (locus niger), care determin ndeosebi un deficit dopaminergfc marcat. Trei
semne clinice majore caracten zeaz aceast maladie tremurat de rapaus, care afecteaz n special minile, ngiditate, akmezie (dificultatea de a declana o mis care voluntar) Se observ adesea anoma hi ale
postum si mersului, precum si tulburn psihice Aceast boal, a crei cauz este necunoscut, afecteaz ndeo sebi persoanele n vrst
BOALA PICK (engl Pick s disease) Demen presenil, caracterizat clinic printr-o deteriorare mental progresiv, cu tulburri de dispoziie, fr afectarea orientrii spaiale (la debut), iar anatomic prmtro atrofie cerebral localizata n regiuni frontale i temporale (cu excluderea primei circumvoluii temporale).
Boala Pick a fost individualizat n 1892 de ctre medicul ceh A Pick(1867-1926) Este o dement de tip frontal care afec teaz, la debut, ndeosebi stocul de idei , care este redus, si funciile intelectuale
superioare (abstractizare, judecat, auto critic) Dar facultile elementare si funciile mnezice sunt conservate si nu exist tulburare de onentare spaial Acti vitatea este cel mai adesea redus, cu apatie,
aspontaneitate, pierderea iniiativei, ceea ce adesea conduce la forma akinetic" de scns de Schneider Stereotipule sunt obinuite, afectnd limbajul (repetarea de
106 BOALA MENTALA

fraze identice, de refrene) si comportamentul


Este clasic sa se considere c tulburrile de dispoziie merg n sensul euforiei ne ghioabe si puerile, de tipul monei nti nite n smdroamele frontale ntr adevr, exist destul de des debuturi de tipul depre
siei cronice, cu apragmatism, pierdere a oricrei iniiative, considerat n acest caz o melancolie de involuie" Este de notat n sfrit nc din faza de debut, o buhmie destul de frecvent, cu lcomia extrem
de caracteristic Aceast faz se prelungete timp de doi pn la cinci am, spre a se ncheia cu tabloul perioadei de stare, ca ractenzat pnntr o dement asociat cu un sindrom frontal si tulburri de limbaj
Inexpresivitatea este frecvent, cu tizio norme ncremenit si ,amimie foarte caracteristic n cursul acestei deteriorri progresive se poate asista, mai puin net dect n boala Alzheimer* la distructia gndim
simbolice, cu apariia de asociaii pur formale care produc ecolahe si pali lalie ca si la pierderea progresiv a func tulor operatorii care conduc la tulburri apraxice si agnostice
Acestea din urm ns nu apar dect la un stadiu relativ tardiv, fr a se putea considera c ecolalia, pahlalia sau un sindrom afazo apraxo agnozic ar fi cum s a crezut, semne specifice bolii Pick Ele nu fac
dect s nsoeasc procesul de mential, nesurvenmd dect tardiv, atunci cnd de fapt nu avem de a face dect cu o boal Alzheimer luat pe nedrept ca boal Pick n consecin, semnele cele mai caracteristice ale acesteia sunt reducerea progresiv a vocabularului, stereotipiile, aspontaneitatea si mexpresivitatea Persistena unei onentn n spaiul imediat si absenta de tulburri psihotice ar avea, dup J
Delay, o anumit valoare de semne negative
La un stadiu avansat, dementa devine din ce n ce mai complet indiferent total, inerie, amimie si mutism Stereo-tipnle devin foarte srace si rare Apar tulburri de tonus, contracturi n flexia membrelor
inferioare si comportamente automate foarte arhaice, de sugere de mas ticatie, de deschidere a giim (engl oral reflex) Faza terminal este identic cu aceea a bolii Alzheimer, moartea survenmd ntr un
marasm de zcere la pat n urma unei afeciuni intercurente sau a unor complicaii de decubitus la trei pn la zece am de la debutul afeciunii
Ca si n boala Alzheimer etiologia rmne nedeterminat iar diferitele cauze incriminate rmn pentru moment ipoteze de cercetare Ct despre tratament acesta este identic cu acela al bolii Alzheimer Doar
tulburrile de dispoziie justific, n plus prescrierea de medicamente neuro leptice sedative si antidepresive
BOAL MENTAL (engl mental illness) - NEBUNIE PSIHIATRIE
BORDERLINE (engl borderlme case) Caz limit care se definete pe planul nosologic si structural ca intermediar sau la frontiera" ntre o structura nevrotica si o structur psihotica.
Este deci vorba de tulburri mentale a cror poziie nosografic rmne destul de ambigu termenii de psihonevroze grave, pe de o parte, de schizofrenii pseudonevro-tice, pe de alta, au putut, ntr-o vreme,
s le situeze pe plan diagnostic Dar noiunea s-a mai precizat ndeosebi la nivelul structurii personalitii o dat cu lucrrile lui O Kernberg si H Kohut n Statele Unite, ale lui J Bergeret n Frana Se vorbete n prezent de pen>onnalit6s hmites si
106
BRNZEI

6tats limitei, iar anglicismul tinde s fie treptat suprimat


BOVARISM (fr bovarysme, engl bovarism) Comportament al unui subiect la care insatisfacia, mai ales psiho-afectiv, determin dedarea la reverii diurne n care acesta i creeaz o imagine
deosebit de strlucit, irealist i avantajoas ntr-un plan compensatoriu. Termenul, introdus de J de Gaultier, pornind de la numele eroinei romanului lui G Flaubert descrie o conduit nevrotic
narcisic, asociat cu o perturbare a func tiei realului si cu o exagerare a activitilor imaginative, frecvent la isterici (J Delay) si n unele stri limit cu sistem de ideali zare defensiv (inele grandios a lui
H Kohut)
BRADIKINEZIE (engl bradykinesia) ncetinire global a micrilor si activitilor psihomotorii, fr patologie neurologica.
Bradikmezia se ntlnete n boala Parkinson si n sechelele encefalitei epide mice si poate merge uneori pn la akme zie (cu kinezn paradoxale sub efectul unor emotn)
BRADIPSIHIE (engl bradypsychixm) ncetinire a gndirii, cu diminuarea ateniei voluntare, a interesului spontan i a iniiativei.
Este o lentoare a proceselor psihice pe care o observm n strile confuzo de mentiale, n sechelele de encefalit epi demic, n epilepsie si n unele maladii neurologice ca boala Parkinson Trebuie deosebit
de deteriorarea intelectual, care nu o nsoete n mod necesar
BRESCU (Alexandru) Psihiatru romn (Zetetin, judeul Bacu, 1860 - Iai, 1917).
Dup absolvirea Facultii de medicin la Iai si obinerea doctoratului cu o tez pe tema nefritelor (1892), s-a format ca neurolog si psihiatru la Pans, sub ndrumarea lui J Dejerme, P Mane si a altora A
studiat modul de organizare si funcionare a stabilimentelor psihiatrice n mai multe ri europene n 1899 a devenit eful catedrei de psihiatrie din capitala Moldovei din 1903 si a desfurat activitatea la
ospiciul Golia, iar n 1905 a fost numit director al primului mare spital modern de psihiatrie dm Romnra, Socola ', pe care l a condus pn la enigmatica sa moarte (27 februarie 1917), in legtur cu care s
au formulat multiple ipoteze (tifos exantematic, asasi nat, suicid ) Dintre scrierile sale citm ntrebuinarea electricitii n medicin (1895) Contribuie ld studiul clinic dl polinevntelor (1896) Tratamentul
psiho zelor dcute prin repaus la pat (1899) Asis tenta alienailor n Scoia (1902), Cum sunt considerai si asistai alienaii n Romnia (1903)
BRNZEI (Petre) Psihiatru romn (ibneti, judeul Iai, 1916 - Iai, 1985)."
nc din anii studiilor medicale la Iai l a interesat n mod deosebit domeniul bolilor mintale, aa nct s a instalat de timpunu ca intern la Spitalul Socola", unde n 1964 avea s devin director, funcie pe
care a ndeplmit-o pn la moarte A fost, totodat, eful catedrei de psihiatrie din capitala Moldovei si mentorul ntregii reele psihiatrice din aceast parte a trii Sub patronajul su a luat fiin si a funcionat
cu rezultate remarcabile baza de studii pilot EURO-OMS Socola" Iai L a interesat,
107 BREAK-DOWN

ntre altele, problema paludoterapiei n psihoza hipotimic discordant, incidena suicidului n Spitalul clinic de psihiatrie Socola" n perioada 1959-1979 a iniiat vaste studii epidemiologice si a testat
mijloace farmacologice de suprimare a strii de ddictie la droguri, ca si de tratare a alcoolismului si alcoolofihei Scrieri principale Contribuie Id studiul lichidului cefalorahidian n clinica psihiatric
(1967) Itinerar psihiatric (1975) Sequences de la vie de l Hopital Socola' (1980) Psihi atne, n colaborare cu Aurelia Srbu (1981)
BREAK-DOWN (termen englez) Prbuire a activitii mentale, n raport cu o stare depresiv
Termenul break down este de fapt sino mm al termenului .depresie nervoas n limbajul popular anglo american si a intrat n vocabularul psihiatric spre a califica anumite forme de depresii subacute da
torate epihzni sau surmenajului La adolescent si n cadrul unor stri limit, M R Laufer vorbete de break down la adolescent pentru a caracteriza o anumit fragilitate a personalitii ameninare
permanent de ruptur n continuitatea reprezentrii de sine si a imaginii de sine (n particular imaginea corpului) si n con Unuitatea investirilor de sine si de obiect , predispunnd la decompensn psihotice
BROWN SUGAR (termen englez) Varietate impur de heroin, numit astfel din cauza aspectului ei cafeniu-nchis.
n anii 1970, heroina brown trecea drept un succedaneu net inferior al heroinei white Difuzarea actual a heroinei face ca diversele varieti n circulaie s difere nu prin puntate, ci prin substanele alese
pentru a o suprima De la o perioad la
alta, bruna" va fi mai bun sau mat rea dect alba", roza", iraniana" etc

BULB sau BULB R AH l Dl AN (engl


bulb) Partea trunchiului cerebral care continu extremitatea superioar a mduvei spinrii, travereseaz gaura occipital i se termin unindu-se cu protuberanta inelar.
BULIMIE (engl bulimia) Tulburare de comportament caracterizat prin accese incoercibile de foame excesiv, cu absorbie masiv i nentrerupt de mari cantiti de hran, urmate de vomismente provocate sau de adormire.
Greutatea subiectului este normal sau fluctuant din cauza tentativelor de a slbi prin regim alimentar sau medicamente Accesele se nsoesc adesea de o dispoziie depresiv si de culpabilitate Este vorba
de o entitate psihiatric individualizat recent de origine nord american Clasic, bulimia corespunde consumului exagerat de ah mente legat de o foame de nepotolit Este de recunoscut n anumite forme de
pato logn mentale, cum este schizofrenia sau unele demente Interesul suscitat de ano rexia mental si de tratamentul ei, n anii 1960-1970, a permis recunoaterea condu ielor bulimice pe parcursul
anorexiei Alternanta de episoade de buhmie si de anorexie a fost de altfel sublimat de unu auton sub numele de bulimiarexie" Con dunele bulimice se ntlnesc mai ales la tinerele studente sau la tinerele

care exer cit profesu care valorizeaz estetica (mane chine, dansatoare) Se pare c exist o net proliferare a acestor conduite n rile occidentale (unu auton vorbesc de 7-20% dintre adolescente si tinerele
adulte)
Forma tipic este bulimia normoponde raia cu vomismente Declanarea accesului
108
BUTON SINAPTIC

este adesea brutal acesta se desfoar independent de mese, la sfritul zilei sau dup o disput Pacientul se izoleaz m gereaz mn cantiti de alimente bogate n calorii (uneon peste 10 000 de calom
sunt absorbite sub form de pine, unt paste si ciocolat) Adesea pacientul resimte n asemenea cazun duren abdo minale o senzaie de indispoziie un sentiment de ruine si o fnc patologic de a se ngra,
ceea ce favorizeaz abuzul de laxative de produse care taie pofta de mncare lansndu se n hiperactivitate El este contient de caracterul anormal al comportamentului su si i provoac vomismente, care
pot deveni automate Accesele se pot produce de mai multe ori pe sptmn sau chiar se pot succeda n cursul unei singure zile
Tulburrile psihologice asociate cel mai frecvent sunt o stare depresiv uneori tentative de sinucidere, anxietate si mtole rant la frustrn si la singurtate Perso nahtatea bulimicilor o evoc pe aceea a unor
stan limit, cu trsturi nevrotice vnate Impulsivitatea si usunnta trecem la act sunt cele care jeneaz demersurile terapeutice Pacientul recurge la alcool, la droguri si la medicamente pentru a lupta contra
angoasei si a dificultilor sale Aceast conduit apare cel mai adesea la sfritul pubertii si se poate prelungi am n ir Ecoul familial, social si profesional este considerabil Pe plan fizic este mai puin
aparent dect acela al anorexiei, dar identificm prejudicii biologice legate de abuzul de laxative si diuretice Leziunile digestive (mai ales gastrice) sunt frecvente
Psihopatologia bulimiei rmne toc greu de stabilit Unu auton (P Jeammet) insist asupra importantei relaiei de dependent a pacientului fat de anturaj El este n acelai timp foarte sensibil la atitudinile
semenului i capabil s se opun si s duc la eec once tentativ de a l face s se schimbe Aceast dependent ar fi de pus n raport cu un eec relativ al proceselor de mtenonzare a pnmelor relaii ale
copilului cu anturajul, n special cu mama Pentru alii pe pnm plan se situeaz factoni bio logici si numeroase studii au cutat s raporteze aceste conduite la tulburrile de dispoziie, trgnd concluzii din
factoni familiali din marcatoni biologici ai depre siei din rspunsul unor pacieni la chimic terapiile antidepresive Tratamentul este deci dificil si necesit obinerea colaborm pacientului Uneori este
necesar spitah zarea, dar aceasta are o eficacitate limitat n timp Tratamentul antidepresiv este une on eficace Abordarea dietetic este indis pensabil la fel ca si terapiile de grup mai ales acelea generate
de pacienii nii Psihoterapnle de inspiraie psihanalitica psihoterapn care vizeaz o modificare a personalitii subiacente necesit pregtire si terapeui expenmentati Scopul este s se evite sau s se
restrng dezinsertia social a pacienilor si limitarea investirilor acestora
Bibi Igom L La bouhmie et son infortune PUF Paris 1979 Laxenaire M La noumture la soci&e et le medectn Masson Pans 1983 Samuel Lajeunesse B Fass D La bouhmie, symptome ou syndrome 7" m
Annales medico psychologiques 142 noi 1984 pp 1-23
BUTON SINAPTIC (engl synaptic
knob, button) Extremitate a fiecreia dintre ramificaiile axonului celulei nervoase, avnd forma unei mici sfere, bogat n mitoocondrii i n vezicule sinaptke.
Butonn smaptici mai sunt denumii si butom terminali (engl end buttons)
109 CACOFAGIE (engl cjcophagia) Comportament patologic caracterizat prin ingestia oral de substane improprii consumului alimentar.
Acest cuvnt a nlocuit termenul aproa pe abandonat pica*
CAFEISM (engl coftee dependence sau coffee dddiction) Obisnuire la cafea sau efecte ale unui consum abuziv de cafea.
CAFEAUA Cultivat n nord estul Afnui nc din evul mediu cafeaua este fr ndoial substana psihotrop cea mai rspndit din lume Din Arabia si Turcia (originea cuvntului este araba), ea a nceput a
se rspndi n Europa de pe la sfritul secolului al XVI lea cunoscuta ca medica ment din 1570, ea a devenit popular ca drog de confort si de conviviaJitate Primul debit specializat prima cafenea ar
fi fost deschis la Veneia n 1683
n pofida polemicilor privind pericolul consumrii ei sau caracterul pasager al acestei mode, cafeaua a devenit unul din produsele de baz n schimburile inter naionale Actualmente este cultivat mai
ales in Bra/iha, Columbia Coasta de Filde si n Etiopia
CAFEINA Principiul activ al celei cafeina, a fost izolat in 1820 Ea se gsete si n ceai cacao (ciocolata) nuca de cola Numeroase buturi nealcoolice conin cafeina
Cafeina este un stimulent psihic (nooana lepticul lui J Delay si P Demker sau exci tantia a lui K Lewin) Principala sa aciune este creterea vigilittn, diminuarea duratei si profunzimii somnului Pe plan
fizic produce tahicardie si tremurtun n doze mari survin cefalei si chiar convulsii n do?e obinuite, aciunea se exercit la cteva minute dup mgestie si dureaz cteva ore
CAFEINOMANIE' Dac efectele pe ter men scurt ale cafeniei sunt bine cunoscute ecoul cafeismului cronic asupra psihismu lui este discutat Unu autori, n pnma jumtate a secolului XX, au inclus cafeis
mul n geneza paranoiei (fr ndoial, din cauza exacerbm vigilittn si a usunntei n interpretarea evenimentelor, comune celor dou patologii") Acestei vechi teorii i se
110
CANABISM

substituie azi altele, pe marginea existentei unor stan psihotice interpretative induse de nooanaleptice puternice, ca amfetammele sau cocaina
De fapt, cafeismul cronic este azi adesea redus la o obisnuire la cafeina, cu apariia, pentru unu autori, chiar a unei dependente fizice sevrajul duce n acest caz la cefalei importante, cu oboseal si iritare
Efectele intoxicaiei cronice sunt ndeo sebi insomnia durabil si creterea anxie tatu Dac recursul la cafea nu constituie un flagel social' si nu este realmente surs de toxicomanie, obisnuirea poate n
schimb sa duc la sporirea dificultilor psiholo gice ale unor subieci
CANABISM (engl t<mndbi~, dddiction) Intoxicare acuta sau prelungit cu cnep indian (Cannabis saliva) sau cu derivai ai acesteia.
CANABIS Cnepa indian sau Canuabi-, Jdf/vd este o plant din familia erbaceelor care poate atinge pn la 4 m nlime si care poate fi cultivat pe toat suprafaa globului Rabelais celebreaz n al su
Pantagruelicii utilitatea cnepei ca plant bun la toate Trebuie s distingem cnepa textil din rile temperate, bogat n fibre (utilizate pentru fabricarea de funii) de cnepa tropical, mai bogat n rin
si deci cu o aciune psihotrop mai ridicat Principiul ei activ este tetrahidrocana binolul si tocmai n vnatele concentraii ale THC stau diferentele de efect ale preparatelor din canabis frunzele uscate si
tocate constituie iarba sau marijuana, kifn Afnca de Nord Ea este cel mai adesea fumat sub form de joint" sau de sOdt"; haiul, s/i/t, este rina de canabis (n India, charas) Poate fi fumat n pipe
speciale (chilom) sau n joint", amestecat cu tutun Poate, de asemenea, s fie ingerat sub form de butun, de dulciuri, de dulceuri
ISTORIC Efectele cnepei erau cunoscute din cele mai vechi timpuri n China, n India, n Asina Multiplicitatea utilizrilor se asociaz cu polemici pe marginea aces tora Medicament n China antic (ca
anes tezic si sedativ), substan sacr la hindui, ajutnd ia interiorizare, la meditaie scitn au utilizat o n ceremonii religioase Egip tenii, grecii, romanii cunoteau folosina si proprietile cnepei
Diosconde ar fi pre scris o ca eufonzant si afrodiziac Galen subliniind pericolul unui consum abuziv
n India, canabis a fost mai ales acuzat c ncurajeaz pasivitatea si supunerea Dar la fel de bine poate fi fcut responsabil de violent, de exaltarea virtuilor rzboi nice ca n istoria secolului al XI lea
reia tat de Marco Polo, a btrnului din muni
Consumul de canabis s a rspndit n toat lumea arab n Europa interesul pentru aceast plant exotica a crescut dup expediia lui Bonaparte n Egipt Ctre 1840 n Frana, ,clubul hasisiemlor consacr
canabisul ca drog al literailor Iniiaii se reuneau pentru a consuma acolo Dawamesk", dulcea cu hai Balzac a refuzat s guste, n timp ce Theophile Gautier a putut scrie despre experienele sale
povestiri extrem de ,psihedelice' Baudelaire a denunat haiul, , demon dezordonat", contrar opiului, calmant Psihiatrul J Moreau de Tours a devenit unul dintre pionierii experimentrii psiho farmacologice,
cercetnd legturile dintre efectele canabisului si visele si delirurile bolnavilor mintali
EFECTELE CANABISULUI Beia cannabic, ntr-o pnm faz, const dintr-o senzaie de plutire, cel mai adesea agreabil CANCEROFOBIE
Subiectul i pstreaz luciditatea, ba chiar are impresia c toate senzaiile sale si inteligenta i sunt exacerbate Dup aceea, mai ales n cazul unor doze ridicate, survin distorsiuni, modificri de percepie,
smes tezn, chiar fenomene halucinatoni Dup acel ,high" sau acea planare", subiectul intr n repaus si poate dormi fr a cdea n mahmureal ca n cazul alcoolului
Pe plan fizic aceast experien deter min o anumit midnaz si o rosire a conjunctivelor o uoar tahicardie si o hipo glicemic care ar sta la originea foamei mereu prezente
Dou aspecte importante ale acestui voiaj sunt modificarea percepiei timpului (care pare a se derula foarte ncet) si a su gestibihttn Acest din urm aspect explica acea contagiune de euforie care survine n
grupurile n care circul un ,jomt" Aceste efecte sunt resimite diferit, potrivit cu ambianta si experiena utilizatorului n condiii proaste sau pentru un novice anxios experiena va putea fi extrem de
angoasant, dezagreabil pot surveni n acest caz vertije, greuri n mod curios, se pare chiar c exist un fenomen invers tolerantei sau obinuim efectele sunt mai rapide si mai controlabile atunci cnd
subiectul este un obinuit, un Pot Head
Riscurile de utilizare prelungit a cana bisului sunt foarte controversate Desigur, riscul cancerigen la fumtori pare bine stabilit, dar polemica are n vedere posibilitatea unei diminuri durabile a capaci
tailor intelectuale, mai ales a memoriei i ateniei Sindromul amotivaponal" adesea descris const dintr-o retragere din lumea exterioar, o mare pasivitate, un deficit al ateniei pentru unii este vorba de
tulburri neurologice, pe cnd pentru alii este vorba de efecte cutate mai mult sau mai puin
deliberat, n relaie cu o intoxicare voluntar
Nu exist deci obisnuire sau dependent fizic fat de canabis si este greu s se poat vorbi de toxicomanie Foarte nume roi tineri au experimentat n Occident, din anii '70, n mod punctual sau regulat un
consum de marijuana Foarte putini devin robi ai drogului care s poat fi considerai psihic dependeni Aceast situaie a fcut din canabis drogul blnd", deoarece este mai puin periculos dect alcoolul iar
socialmente mai puin nefast dect tutunul Punerea sub semnul ntrebm a legislaiei care reprim utilizarea sa, de la nceputul secolului, este unul dintre elementele cel mai adesea reluat de susintorii
unei , delegislatn" n materie de droguri
Bibi Snyder, S H , La marijuana, fiditions du Seuil Pans, 1973

CANCEROFOBIE (engl

cicero

phobia) Frica obsedant i fr temei de a se mbolnvi de cancer sau de a se gsi n contact cu o persoan care sufer de aceast maladie.
Nu numai c subiectul se teme s nu fie el nsui contaminat, dar se poate socoti responsabil de a le transmite celor apropiai o contaminare care a putut avea loc prin contactul cu o persoan suspect sau
chiar cu un loc frecventat de acea persoan
La fel ca n nosofobule caracterizate de fnca nejustifcat de a fi atins de difente maladii, faptul c examenele medicale practicate se arat negative nu-1 linitesc dect temporar pe subiect
Aceast fobie capt n acest caz un caracter obsesional, subiectul neputndu-se debarasa de ideea obsedant a cancerului i vzndu-se obligat la ritualuri de splat, curat vesmintele i mobila, tapetele, pe
112
CATALEPSIE

care de asemenea le consider contaminate


CARACTERIAL () (engl [childlwith
behavioral disorders) Se spune cel mai adesea despre un copil al crui comportament este perturbat si a crui adaptare la mediu este dificil i instabil, fr ca el s prezinte o veritabil maladie
mental.
Originea tulburrilor caractenale este uneori constituional Ea este cel mai adesea legat de probleme afective si reia tionale, n raport cu o organizare nevrotic a personalitii subiectului Aceste proble me
se expnm prin tulburri ale activitii si conduite agresive Primele se caracten zeaz pnntr-o instabilitate psihomotone, cu turbulent, agitaie, gnmase, spaime noc turne si mai ales dispersia continu a
ateniei, ceea ce condiioneaz insuficienta randamentului colar Coexistenta unor stereotipii gestuale (ticuri, omcofagie) nu este rar Ct pnveste celelalte, ele se expnm adesea prin reacii fi opozante,
explozii de furie care pot merge pn la violenta elastic, crize de impulsivitate, sau pnntr o opoziie mai camuflat fora de inerie sau lentoarea executm ordinelor, mbufnare anormal prin repetarea si
durata sa, ostilitate mai mult sau mai puin latent Uneori va fi vorba de conduite la limita delincventei, caractenalul devenind un adevrat psihopat
CAS DE PRIMIRE SPECIALIZAT sau M.A.S. (fr maison d'accueil specialist) Instituie specializata de gzduire prelungit a unor subieci grav handicapai i lipsii de autonomie.
Prevzute pnn legea din 30 iunie 1975, unele dintre aceste case de pnmire pot fi rezervate unor bolnavi mintali sever si
durabil handicapai, incapabili de o viat autonom Dac ei necesit oncum o asistent, o supraveghere si ngrijiri permanente, acestea nu mai in de un tratament n centrul spitalicesc psihiatric Lipsa de
locuri n M A S oblig totui actualmente la meninerea unui numr dintre aceti pacieni n instituia spitaliceasc Muli psihiatri se ntreab de altfel dac MAS sunt bine adaptate pentru asemenea bol navi
ntr-adevr, ei se tem c ele risc s le fixeze handicapul, mstalndu-1 ntr un statut de cronic definitiv, din cauza insufi cientei mijloacelor acordate de legislator si care fac din ele de fapt prea adesea noi
aziluri de rebuturi" (Ch Bnsset)
CASE-WORK (termen englez; Tehnic de ajutor, adesea utilizata de asistenii sociali, care vizeaz contientizarea subiectului, prin intermediul unor convorbiri, cu privire la dificultile psihologice care subtensioneaz pretenia pe care el o formuleaz pornind de la probleme sociale concrete, n scopul de a-l ajuta s ia o decizie privind mai buna beneficiere de msurile care i-ar putea
fi propuse.
Firete, ancheta de informare asupra mediului social al subiectului nu este exclus de aceast metod Deosebirea fat de tratamentul psihoterapeutic tradiional este c aceast metod se limiteaz la
problema precis pus de consultant si nu vizeaz s reechilibreze ansamblul perso nahttii
CAT -> CHILDREN s APPERCEPTION TEST
CATALEPSIE (engl catalepsy) Stare caracterizat printr-o rigiditate muscular special, zis plastic".
Autorii vechi desenau aceast stare ca pe o flexibilitate ceroas (lat flexibilitas
113 CATAPLEX1E

cerea) Subiectul cataleptic, n mod spontan imobil, rezist la mobilizarea pasiv aa cum rezist ceara moale" El poate pstra timp foarte ndelungat poziiile care i s-au dat Exist si forme de catatome
rigid n care nu se observ aceeai flexibilitate a membrelor n poziie cataleptic

Cu toate c este ataat de anumite sindroame organice,ndeosebi mfectioase (cataleptocatatome n febra tifoid) si neurologice (patologie cerebeloas), cat lepsia este mai nainte de toate observat n
psihiatrie schizofrenie, isterie de con versiune, catalepsie indus pnn hipnoz n farmacologia animal, capacitatea de a provoca o catalepsie caracterizeaz neuro lepticele si le distinge de alte psiholeptice,
ndeosebi de tranchilizante
CATAPLCXIE (engl cataplexy) Pierdere subit a tonusului muscular, n general nsoita de o diminuare a forei musculare i de o incoercibil trebuina de a dormi.
Ea afecteaz muchii membrelor sau ai trunchiului Cataplexia face parte din tabloul clinic al unei tulburri de somn narcolepsia esenial sau boala Gehneau Este declanat de emoii intense (surpriz, rs,
plns) n narcolepsie, chimioterapia poate aciona asupra acceselor de somno lent, dar rmne n general fr efect asupra acceselor cataleptice
CATATONIE (engl cautoma) Stare patologica a psihomotricitii caracterizata printr-o pierdere a spontaneitii i iniiativei motorii, prin inerie i negativism.
Este un comportament motor mai mult sau mai puin permanent, care nu rspunde n mod adaptat la stimulu din mediu, asocnndu-se adesea cu impulsii si stereotipii gestuale (manierism, ticuri de balansare), precum si cu catalepsie (meninerea de atitudini ngide, cu impresia pentru observator a flexibilitii ceroase) Se disting
forme melancolice sau periodice si forme schizofrenice n cazul acesteia din urm, cat tonia se poate transforma brusc n agitaie si violent impulsiv
Descris mai nti de K Kahlbaum n 1874 ca nebunie de tensiune (germ Spannungirresein), cu o evoluie n patru faze succesive (melancolic, maniac, confuze stuporoas si demenial), cat tonia este
integrat de E Kraepelm, n 1899, n cadrul dementei precoce, creia ea si devine forma catatonic Deoarece aceasta apare adesea la bolnavii tineri, cu o faz depresiv si negativist deosebit de lung, se va
vorbi de forma hebefre no catatonic, form clinic reluat mai trziu cu civa ani de ctre E Bleuler n schizofrenie P Chaslin va face din cat tome o nebunie discordant motorie tip" iar H Baruk si De
Jong vor desene n 1928 catatonn experimentale, toxice (bulbo capmn) si infectioase (colibacile) De ase menea, unele droguri halucinogene vor permite experimentatorilor s produc o farmacocatatome
(L S D , canabis) Cat tonia este ns, nainte de toate, o form clinic a schizofreniei Ea a devenit mai rar o dat cu progresele asistentei psihi atnce Pentru muli psihiatri, n special pentru cei din scoal de
psihiatrie dinamic din Chicago (F Alexander.J Masserman), ea nu va fi dect expresia unei regresiuni la un stadiu psihoafectiv si psihomotor foarte arhaic, cu atitudini fetale efectiv frecvente la bolnava
catatonici
BiH.. Baruk, H , Prfcis de psychiatne, Masson, Pans, 1959, Kahlbaum, K , La catatome ou
114
CAZUL ELLEN WEST
folie tomque", 1874), trad tr m volution psychiatnque t 52, no 2, 1987 pp 367^t39

CATECOLAMINE (engl catechoU-nune) Grup de neuromediatori prezeni n diferite organe i caracterizai prin existena unui nucleu catecol, pe care vine sa se grefeze un lan amino lateral.
Dou molecule, noradrenahna si dopa-mina, se difereniaz net ca protagoniti n acest grup
Sistemele catecolammergice (neuroni, receptori, neuromediatori) sunt localizate la nivel periferic n multe organe cum sunt pielea, ochiul, inima, plmnii, sistemul digestiv sau aparatul genital
La nivel central corpii celulari ai neu ronilor sunt regrupai n nuclei, localizai n pnncipal la nivelul trunchiului cerebral De aici pornesc axoni care urc spre en cefal (sic 1 not L G ] sau descind spre
mduv, formnd adevrate sisteme Gru punic celulare constituie, dup J Glowmski, o veritabil anatomie biochimic a creie rului Se disting astfel patru mari grupuri de nuclei grupurile bulbare, pontice,
mezencefahce si diencefahce
Manipulrile farmacologice ale recepto nlor acestor sisteme au artat c ana lor de aciune este foarte vast modularea car diac si vasomotone, influenta asupra tradusului digestiv, termoreglarea, funciile
sexuale si ovulatia, funciile endocrine, comportamentul alimentar, comportamen tul de autostimulare, agresivitate, ciclul veghe-somn, motivaie, kinezie
Aceste date demonstreaz importanta acestor sisteme att n fenomenele regla toare simple sau elementare, ca ajustare vasomotone sau termic, precum si n comportamentele n care vor fi integrate
rspunsun vegetative Interpretarea creat de aceste structuri reveleaz naltul grad de
articulare a sistemului nervos central si autonom
Nu apare deci surprinztor faptul c o leziune localizat la nivelul unei pri a acestui sistem se poate repercuta asupra altor versanti (exemplu de stres asociat cu ulcerul gastric sau cu hipertiroidia)
Aceast diversitate de sisteme explic dificultatea de a trata tulburri legate de o leziune specific Astfel, un neuroleptic, chiar dac trateaz disfunctia dopammer gic presupus a fi n centrul schizofreniei,
poate face s apar diskmezn si chiar o dezvoltare exagerat a snilor la brbat (ginecomastie), care reveleaz impactul acestor substane asupra motricitatii sau funciilor endocnne
CAZUL ELLEN WEST (engl the case
ofEllen West) Caz de schizofrenie fcut celebru de L. Binswanger.
Istoricete,cazul Ellen West face parte la un loc cu cazurile lise, Jurg, Sund, Lola Woss si Suzanne Urban, dm cartea lui Binswanger Schizofrenie Acest caz este suficient de reprezentativ pentru a fi con
sideral drept model sau referin
Caracterul ei se afirm nc din copil ne Este ncpnat, zburdalnic, ne asculttoare, dar bun scolnt, ambiioas, iar tot ce ntreprinde este obiect de m vestire intens ncearc s si treac Matura
(bacalaureatul), la care renun n favoarea unui examen de profesor, care i deschide porile Universitii E inteligent si sensibil, scrie poeme, citete mult si i apreciaz ndeosebi pe Rilke si Goethe Ca
urmare a lecturilor devine atee si adopt poziii de revolt contra vieii burgheze
Ctre vrsta de douzeci de ani a n ceput s se strecoare n ea teama de a se ngra Dorete cu ardoare s mnnce, mai ales dulciuri, dar, n acelai timp,
115 CLUZIREA COPILULUI

lT
CENTRU DE AJUTORARE

triete angoasa n grsani, care aduce cu o idee fix Adesea este deprimat Spre a-i pstra silueta, recurge la laxative puternice, dm care nghite pn la aptezeci de casete pe zi n urma unui avort,
suspend laxati-vele, deoarece dorete s aib un copil, dar dorina de a si pstra silueta o face din nou s renune la alimentarea normal si reia laxativele Menstruatia dispare, dar faptul de a nu se ngra i
evit o nou depresie
Ellen decide, la treizeci si unu de am, s i mrturiseasc soului problemele ei Frecventeaz sanatorii ntlnete elita psihiatric a epocii ntre care E Bleuler, Kraepehn si Bmswanger Ei nu sunt de acord
asupra diagnosticului Kraepehn se gndete la o melancolie Bleuler la o , schizofrenie simpl un al treilea psihi atru strin, nenominalizat, crede c pci enta are o constituie psihopatic
Cu toate acestea, toi trei cad de acord asupra urmtoarelor aspecte l) tulburarea nu este de tip maniaco depresiv 2) nu este vorba de d nevroz obsesional 3) nu exist nici o terapie fiabil care s poat fi
luat n considerare
Ellen nu se nsntoete si, de mai multe on, ncearc s se sinucid n pofida acestui fapt, psihiatrii decid s o externeze din sanatonu
Dup plecare, simptomele i se accentu eaz A treia zi, ns, ea e schimbat Nu ezit s mnnce, chiar si biscuii si cioco lat, se plimb cu soul ei, citete poeme si redacteaz corespondent Seara la
culcare ia o doz mortal de otrav, iar a doua zi, dimineaa, este gsit moart
Avem aici un caz paradigmatic de schizofrenie simpl" .bleulerian Bleuler o definete n felul urmtor Pacienii sunt slbii la nivelul afectului si intelectului, i pierd voina, iar capacitatea lor de a
munci si de a se ocupa de ei este diminuat Par
stupizi si, finalmente, manifest toate semnele unei demente severe"
Dup Lasegue, posibil pare diagnosticul de anorexie isteric, pentru Maleval este un caz de nebunie isteric Diagnosticul de schi zofreme (Bleuler, Bmswanger, DSM III [sic 1 not LG] subliniaz
geometria variabil a istoriei acestui concept Stu dierea cazului Ellen West a contribuit la ndeprtarea lui R D Lamg de psihiatria tradiional de preocuparea pentru diag nostic si apoi de conceptul de
schizofrenie simpl aceast poveste tragic ilustreaz nu numai certurile diagnostice ci si im plicatia uman a diagnosticului distructiv
BM Bmswanger L The Case of Ellen West m Existence May R (ed ) Basic Books 1958 reed Simon & Schuster New York 1967 Bleuler E Demenlia praetox or the Cmup oi the Schizophrema!, IUP Madison Conn 1950 reed 1987 Textbook of Psychiatry
MacMillan New York 1924 Repnnt Arno New York 1976 Lasegue Ch cnfs psychatnques Pnvat Toulouse 1971 Needelman J Bemg m the World Basic Books New York 1963 reed Souvemr Press London 1975

CLUZIREA COPILULUI (engl


child guidance) Structura de ngrijiri medicale care funcioneaz dup modelul consultaiei medicale i are ca obiectiv ajutorarea copiilor care au probleme afective, ct i a anturajului lor.
Acest concept de ongine american a fost utilizat n Frana, dup cel de al doilea rzboi mondial, spre a defini o nou onen tare medico psiho social a dispensarelor publice de psihiatrie infantil Centrul de
cluzire infantil este destinat mai presus de toate s amelioreze adaptarea copiilor la anturajul lor imediat, preocupndu se n special de relaiile lor afective si sociale,
spre a le permite s profite din plin de aptitudinile lor individuale" (Buckle i S Lebovici, 1958) A fost necesar for marea de echipe pluridisciplinare, care au stabilit contacte cu celelalte servicii sociale si
medicale, clientela putnd proveni din scoli, spitale si servicii sociale Aporturile teoretice ale pedopsihanalistilor ca A Freud si S Lebovici, n special, puteau fi n acest caz utilizate pentru a ameliora
sntatea mental a copiilor n rile europene ngn jmdu se de copil si de mediul su pe care era vorba s se ncerce a i schimba la nevoie Centrele de cluzire a copilului s au dezvoltat n paralel cu C M P
P * si au devenit o dat cu crearea n 1972 a inter sectoarelor de psihiatrie mfanto juvenil centre de sntate mental sau mai recent centre medico psihologice
CMA DE FOR (engl strait jackei) Bluza din pnza foarte rezistenta care mpiedica micrile membrelor superioare.
Este un mijloc de imobilizare utilizat pentru a i stpni pe unu bolnavi mintali deosebit de agitai W Battie n Anglia, W Cullen n Scoia, P Pinel si J B Pussm n Frana au fost printre primii care au nlocuit
lanurile, care pn atunci i ineau n loja lor pe mani nebuni, prin .jiletci de for" care, o dat. cu E Esquirol si W Tuke.au devenit cmi' La mijlocul secolului al XIX lea, R Gardmer si J Conolly au
deconsihat folosirea lor si au preconizat nonconstrngerea corporal* sistematic Azi ele nu mai sunt practic utilizate
CENESTOPATIE (engl coenestho-pathy) Perturbare a cenesteziei, resimita ntr-un mod anormal i totodat
Acest termen, creat de Dupr si Camus, regrupeaz diversele anomalii (nonorganice) din acest domeniu perceptiv intern si n special iluziile si halucinaiile cenestezice pe care le putem regsi n unele
deliruri ipohondnce
CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNC sau C.A.T. (fr centre d'aide par le travail) Stabiliment care le ofer adolescenilor i adulilor handicapai, care, pentru moment sau n mod durabil,
nu pot munci nici ntr-o ntreprindere obinuit, nici ntr-un atelier protejat i nici nu pot exercita o activitate profesionala independent, un sprijin medico-social i educativ, precum i un
mediu de via care favorizeaz dezvoltarea lor personala i integrarea social.
Centrele de ajutorare prin munc (C A T ) nu pot angaja, cu excepia unor necesiti speciale, dect munciton han dicapati a cror capacitate de munc este inferioar unei treimi Numai comisia tehnic de
orientare si de reclasare pro fesional (COTOREP), comisie deprta mental instaurat pnn legea din 30 iunie 1975, poate declara c o persoan handi capt tine de formula CAT Pentru per soanele
handicapate n vrst de 16 pn la 20 de ani, decizia nu poate fi luat dect cu avizul comisiei departamentale de edu caie special n toate cazurile COTOREP ia o decizie provizorie valabil pentru o
durat de ncercare de maximum ase luni, aceast penoad poate fi rennoit o sin gur dat, dac este cazul Decizia defini tiv nu poate fi luat dect ultenor
116
117 CENTRU DE CAZARE

Unele CAT dispun de un cmin de cazare, handicapaii gzduii aici trebuie s contribuie la aceasta, fr a putea fi pnvati de un minimum de resurse Persoanele handicapate primite n C A T nu depind de
Codul muncii n acelai fel ca orice alt salariat din sectorul privat n C A T nu exist nici contract de munc si nici angajare n sensul Codului muncii, cu toate acestea, condiiile de igien si de securitate, ca
si regulile de medicin a muncii, rmn aplicabile n ceea ce privete salariul, statul este obligat s verse un supliment egal cu 55% din S M IC maximum, pentru muncitorii crora CAT nu le poate vrsa
dect 15% sau mai puin Pentru ceilali acest supliment este calculat n aa fel nct s asigure resurse provenind din munc egale cu 70% din S M I C , la care se adaug eventualele bonificaii care in
seama de eforturile depuse n anumite cazuri, persoane handicapate admise n CAT pot exercita o activitate n exte norul stabilimentului

CENTRU DE CAZARE l DE READAPTARE SOCIAL sau


C.H.R.S. (fr centre d hebergement et de reddaptation sociale) Structur de ada-postire social care poate primi indivizi sau familii aflate n dificultate, dar i alcoolici care ies dintr-o cur spitaliceasc, izolai, fr familie, fr domiciliu, fr loc de munc; aceast cazare temporar vizeaz reinseria i readaptarea.
Acest tip de stabiliment este nrudit cu centrele de ajutorare si centrele de adaptare la viata activ (CAVA) Nu trebuie confundat cu centrele de igien alimentar si de aJcoologie (C H A A ), locuri de
prevenie si de ngrijire Acestea din urm (aproximativ 250 n Frana, din care mare
parte gerate de Asociaia naional pentru prevenia alcoolismului (A N P A ), funcioneaz fie pnn simpl consultare, fie aplicnd programe mai complete, mergnd de la informaie la spitalizare
CENTRU DE IGIEN ALIMENTAR SI DE ALCOOLOGIE sau C.H.A.A. Structur de ajutorare, de ngrijiri i de prevenie care asigur frecventarea ambulatorie a oricrei persoane
confruntate n vreun fel sau altul cu o problem de alcoolizare.
ncepnd din 1970, au fost create con sultatii de igien alimentar aceste con sultatn sunt asigurate sptmnal de ctre un medic si o infirmier Au drept scop de a rspunde la nevoile butorilor excesivi
care nu au probleme psihiatrice Ideea este c alcoolismul trebuie abordat ca o boala de nutriie n general, de unde denumirea acestor consultaii Dar aceast formul necorespunznd dect n mod imperfect
obiectivelor fixate ncepnd din 1975 au fost create centre de igien alimentar cuprinznd un medic, una sau mai multe infirmiere o secretar o asistent social si un vizitator social benevol Centrul de
igien alimentar este descris ca un post de ajutorare de ascultare si de urgent, deschis n permanent, accentul este pus pe ajutorarea si tratamentul reeducativ al butorului excesiv
O circular ministerial din 1983 re-defineste organizarea si misiunea acestor centre, pe care le numete de acum nainte centre de igien alimentar si de alco-ologie" Se atribuie acestor centre o misiune
de asistent a bolnavului alcoolic, aceast asistent trebuie s fie medical, relaional si social Centrele trebuie de asemenea s efectueze aciuni de prevenie, cum ar fi
116
CENTRU MEDtCO-EDUCATIV

informarea i educaia sanitar Aceste ac-tium sunt de efectuat pe lng consultani, n mediu profesional, n mediu colar, universitar si spitalicesc Centrele trebuie de preferin s fie situate fie ntr o
cldire amenajat conform trebuinelor, fie n perimetrul unui centru de sntate, al unui dispensar sau altui stabiliment de prevenie si ngrijire Centrele trebuie s fie uor accesibile si s fie n strns relaie
cu diferitele organisme sau stabilimente care concur la remsertia bolnavului alcoolic stabilimente spitaliceti, specializate sau nu, sectoare de psihiatrie, servicii sociale justiie A N P A , micri de ajutorare
a butorilor Centrele de igien alimentar si de alcoologie pot fi gerate de o asociaie, dar pot fi de asemenea comunale sau de partamentale Unu consultani care prezint tulburri psihiatrice importante nu
pot fi supravegheai de aceste centre si trebuie spitalizai n mediu psihiatric n general atunci cnd este necesar spitalizarea, aceasta trebuie s fie o perioad de timp privilegiat de sensibilizare si de
amorsare a asistentei terapeutice, care va continua dup externare n aceast privin, circu Iar din 1983 preconizeaz ca, n fiecare centru spitalicesc, cteva paturi s fie rezervate ajutorrii bolnavilor
alcoolici, si ca, n cazul c este necesar, s fie creat o veritabil unitate de alcoologie

CENTRU DE TRATAMENT SI DE READAPTARE SOCIAL sau


C.T.R.S. (fr centre de traitement et de rtadaptation sociale) Serviciu-pilot creat n cteva spitale psihiatrice publice franceze, dup Eliberare, pentru a trata bolnavii mintali n vederea reinseriei
lor sociale rapide i a evitrii cronicizrii tulburrilor lor.
Cu subvenii importante de la Securitatea social, pnmele centre sunt implantate n provincie, la Bonneval (Eure-et-Loir), cu H Ey, iar n regiunea parizian la Villejuif, cu L Le Guillant, si la Ville-Evrard,
cu P Sivadon Acesta din urm i-a definit principiile Terapia si reeducarea bolnavilor constituie cele dou aspecte complementare ale unei psihiatru eficace [ l Metodele de reeducare vor fi metode active,
punnd la lucru expresivitatea si creativitatea ntr-un mod concret (activiti fizice, expresie plastic, munc, activiti sociale), ele utilizeaz funciile adaptative reziduale ale handicapatului mental, cutnd
n mod sistematic s i dezvolte nivelurile funcionale intacte, ele caut s dezvolte eficacitatea funciilor astfel restabilite, favoriznd mecanismele de compensaie, de obicei datorit speciali zrii si utilizrii
de medii protejate" Dup cum vedem, aceste centre sunt orientate spre o readaptare* socioprofesional pre coce si rezerv un rol esenial ergo terapiei* Ele deschid calea politicii de sector care avea s fie
pus n aplicare un deceniu mai trziu Dar poate c dau prea mare important aspectului educativ n ngrijirea bolnavului mintal, privind han dicapul su mai ales n perspectiva functionahst a
neojacksomsmului organo-dinamic al lui Ey
CENTRU MEDICO-EDUCATIV sau C.M.E. (fr centre medico-ducatif), engl child gwdance clinic) Stabiliment care primete persoane n vrst de la 3 la 20 de ani suferind de un deficit intelectual care necesit recursul, sub control medical, la tehnici nu n exclusivitate pedagogice.
Aceste centre sau institute medico-educa-tive cuprind institutele medico-pedagogice,
119 CENTRU MEDtCO-PSIHOLOGIC
care pnmesc copu n vrst de 3 la 16 ani, asigurndu-le un nvmnt general, pre cum si o formaie gestual, institutele medico-profesionale, care continu opera stabilimentelor precedente si asigur o for
maie profesional adaptat fiecrui han dicap Toate aceste institute funcioneaz ca externate sau internate
CENTRU MEDICO-PSIHOLOGIC sau C.M.P. (fr centre mtdico psycho logtque, engl medico-psychological center) Unitate de prevenie, de diagnostic i de ngrijire organizat pentru a lupta
contra maladiilor mentale.
Strmoii acestor centre au fost mai nti dispensarele de igien mental, care funcionau dup acelai model ca dispen sarele antituberculoase Din 1937 o cir cular ministerial permite luarea n considerare
d unei organizri a igienei mentale n afara spitalului psihiatric n 1955, un decret precizeaz c depistarea si profilaxia maladiilor mentale si a alcoolis mului sunt asigurate prin dispensare de igien mental
la fel stau lucrurile cu post curele bolnavilor care au fcut obiectul unor spitalizri psihiatrice sau al curelor de dezintoxicare alcoolic Circulara din 1960, care instaureaz sectorul de psihi atne, d cteva
informaii suplimentare Acest dispensar trebuie prevzut n reedina departamentului, precum si n oraele cu mai mult de 20 000 locuitori El poate fi instalat fie n localuri mdepen dente, fie ntr un
dispensar polivalent n 1974, o alt circular precizeaz c acest local, dotat cu telefon si cu secretariat, constituie un loc de referin pentru echi pa, el permite nu numai acordarea de con sultatn, ci si
ajutorarea de mici grupuri permanente de bolnavi si ngrijirea lor n perioade terapeutice pariale
Acelai text precizeaz c, n funcie de circumstane, se va da prioritate fie concentrm tuturor instituiilor extraspitahceu ntr un centru de sntate mental de sector, fie unei formule dispersate
n 1986, o decizie ministerial definete centrele medico psihologice, acestea sunt uniti de coordonare si de ajutorare n mediu deschis, care organizeaz aciuni de prevenie, de diagnostic, de ngrijire
ambulatorie si de intervenie la domiciliu, puse la dispoziia populaiei Aceste centre pot cuprinde antene pe lng orice stabili ment sau instituie care necesit prestaii psihiatrice sau de susinere
psihologic Centrele de ajutorare permanent sunt de asemenea considerate centre medico psiho logice abilitate s rspund la urgenta psihiatric, fund deschise zi si noapte ele pot cuprinde cteva paturi
pentru ngrijirile care nu pot depi 48 de ore Actualmente fiecare serviciu de psihiatrie sectorizat dis pune de unul sau mai multe centre medi co psihologice, n care lucreaz aceeai echip pluridisciplinar
care intervine la spital si n structurile extraspitalicesti ale sectorului (ane geografic de 70 000 locuitori)
CENTRU MEDICO-PSIHO-PEDA-GOGIC (fr centre m6dico psycho-peda gogique) Centru de ngrijire ambulatorie n care copiii cu dificulti psihologice sunt ngrijii de o echip pluridisciplinara compus din psihiatri, psihologi, asisteni sociali i psiho terapeui.
Create dup al doilea rzboi mondial, n acelai timp cu pnma catedr de psihiatrie infantil la universitate, C M P P nu au fost recunoscute si finanate de Ministerul Sntii dect n 1956 Acestea sunt organisme pnvate sau sermpublice cu scop
nelucrativ, gerate de asociam reglementate de legea din 1901 Unele sunt subvenionate de Educaia Naional sub forma de detaament de personal sau de chine pentru localuri Altele aparin de Casa de
alocaii familiale, de municipaliti Spre deosebire de dispensarele de igien men tal gratuite, remunerarea se face pnn plata actului profesional, asumat de Securitatea social La vocaia lor prim de
structuri de ngrijire care completeaz mijloacele puse n funciune de nvmntul specializat public, centrele medico psiho pedagogice adaug depistarea si diagnosticul tulbu rnlor mentale ale copiilor,
coopernd astfel cu dispensarele medico psihologice ale intersectoarelor de pedopsihiatne* Cu toate acestea, clientela lor continua s fie constituit n mare parte din copii cu pro bleme de adaptare colar
C M P P sunt n prezent foarte numeroase, regrupate ntr o asociaie naional
CENTRU SPITALICESC SPECIALIZAT sau C.H.S. (fr centre ho*

pitalier specialist) Stabiliment spitalicesc public specializat cel mai adesea n psihiatrie.
Legea din 31 decembrie 1970 a re botezat spitalele psihiatrice, pentru a le clasa n categona centrelor spitaliceti spe cializate Acestea sunt stabilimente publice administrative, a cror organizare, functio
nare si contencios respect regulile de drept administrativ Aceste spitale sunt dotate cu personalitate moral si autonomie financiar din 1968 Aceast autonomie este totui relativ n msura n care aceste
spitale sunt supuse unor controale administrative si financiare din partea autoritilor tutelare la' care sunt ataate (D D A S S , prefect, D R A S S , Ministerul Sntii) Legea din 30 iunie 1938 a
determinat crearea unui stabiliment departamental (cel mai adesea), n mod special destinat s primeasc i s ngrijeasc alienaii" Fiecare dintre aceste stabili mente este administrat de un consiliu de
administraie, al crui preedinte este preedintele consiliului general Directorul spitalului, numit de ministrul Sntii, este reprezentantul legal al stabilimentului Fiecare spital cuprinde servicii adrmnis
trative, tehnice si medicale n fruntea fiecrui serviciu se afl un medic ef de serviciu si de sector psihiatric O sene de comisii concur de asemenea la buna funcionare a ansamblului, ntr un spmt de
concertare comisie medical de stabili ment, comitet tehnic pantar, comitet de igien si de secuntate comisii administra tive pantare
Legea din 31 decembne 1985 dispune c fiecare departament nu mai este obligat s aib un stabiliment destinat alienailor ci numai s asigure ngrijirea bolnavilor mintali n unul sau mai multe stabilimente
spitaliceti cu caracter public Aceeai lege face ns din atan stabilimente centrul dispozitivului de prevenie, de ngrijire si de postcur pentru bolnavii" mintali, n sectoarele psihiatrice deservite Bunurile,
mobiliare si imobiliare afectate serviciilor publice de lupt contra acestor afeciuni sunt puse la dispoziia centrelor spitaliceti specializate Cheltuielile acestor stabili mente sunt actualmente asumate n ntre
gime de regimunle de asigurare pentru boal, n cadrul unei dotn globale anuale
CEREBEL (engl cerebellum) Structur nervoas impar situat n spatele trunchiului cerebral i dedesubtul emisferelor cerebrale.
Cerebelul cupnnde un lob impar, ver misul, i dou emisfere cerebrale laterale Acest creier mic posed un cortex cenuiu
121 C.H.AA
si phsat, substan alb i nuclei profunzi Cortexul este format din trei straturi, dintre care cel mai caracteristic este stratul celulelor Purkmje Mesajele nervoase ajung la cerebel prin fibrele crtoare si
fibrele mansonate Cile aferente pornesc de la celulele Purkmje nainte de a prsi cerebelul, ele fac releu fie n nucleu aco pensului, fie n nucleu dinai sau olivele cerebeloase Se disting trei sectoare func
tionale care au o origine filogenettc diferit arhicerebelul, implicat n menti nerea echilibrului paleocerebelul, avnd ca funcii principale reglarea tonusului mus cular si controlul executm micrilor
neocerebelul, aflat n relaie cu ariile mo torn ale cortexului cerebral, particip la pregtirea micrilor Situat n derivaie pe marile ci senzoriale si motorii si primind o bogat mervatie senzitiv, mai ales
pro pnoceptiv cerebelul joac un rol impor tant n reglarea activitii motorii
C.H.A.Al -> CENTRU DE IGIENA ALI
MENTARA l DE ALCOOLOGIE

CHARCOT (Jean Martin) Neurolog francez (Paris, 1825 Montsauche, Nievre, 1893).
Devine medic de spital n 1856 si este agregat de medicin n 1860 n 1862 este numit ef de serviciu la Salpetnere, unde va colabora cu A Vulpian n cercetarea patologiei btrnilor, apoi n aceea a boli lor
neurologice A fost cel dinti care, datorit metodei anatomochnice, a indivi duahzat scleroza lateral amiotrofic (i poart numele), unele forme de scleroz n plci i diverse afeciuni medulare locali zate
Desene, de asemenea, o afeciune reumatismal cronic deformant si artro-patnle tabesului Aceste lucrri fac s fie ales profesor la clinica de boli nervoase, n
1882, la o catedr creat special pentru el, la propunerea lui Gambetta
Cu prilejul unei reorganizri a localurilor, la serviciul su de la Salpetnere a fost ataat cartierul epilepticilor simpli", n care se gseau numeroase isterice Se pasioneaz numaidect de istene, pe care o
cerceteaz printr-un demers pe care l voia pur anatomoclinic, spernd s ajung la aceleai reuite ca n precedentele cercetn Trebuie totui s admit c isteria nu se datoreaz unor leziuni cerebrale
anatomice, ci cel mult unor leziuni funcionale" Se strduiete s descrie un tablou clinic" al nevrozei, cu manifestrile sale critice si intercntice,cu stigmatele" si evoluia sa, fr a se ndoi c nu este
vorba dect de efectul sugestiei exercitate de medic, cum o demonstrau pe atunci H P Bernheim, si A A Liebeault, la Nancy Si chiar dac admite c bolnavele sale erau de multe on n stare de hipnoz, este
pentru a aduga c nu era vorba dect de o alt manifestare a isteriei Acest edificiu clinic va fi distrus, n latura sa neurologic, de J Babmski, unul dintre elevii magistrului Se tie, de asemenea, c scoal
de la Nancy avea n mare parte dreptate Dar mai ales tnrul S Freud, stagiar de Salpetnere n iarna 1885-1886, va profita att de nvmntul clinic al magistrului ct i de cnticile celor din Nancy, spre a
descopen incontientul si, mai trziu, psihanaliza P Janet, pro motor al unei psihopatologii dinamice, va fi si el un elev fidel al lui Charcot, care apare astfel, n pofida eecului su n faa isteriei,un mare
maestru nu numai al neurologiei, ci i al neuropsihiatnei franceze de la sfritul secolului al XlX-lea

CHESTIONAR DE ANXIETATE
(engl anxiety questionnaire) Ansamblu de ntrebri elaborate sistematic i puse
122
CIBERNETICA
subiecilor ntr-o ordine mereu identica, n vederea aprecierii i evalurii anxietii lor.

Utilizate de trei decenii n psihopatologia cantitativ, chestionarele sunt instrumente de autoevaluare (engl selfrating) pe care P Pichot le deosebete net de scnle de evaluare, care sunt instrumente de
heteroevaluare
Dintre chestionarele de anxietate, unele rmn destul de generale, incluznd multe elemente psihopatologice reperabile pnntr-o analiz factonal Astfel, Hopkms Symp tom Checkhst (HSCL) prezint un
factor anxietate" izolabil de factori ca somatizarea, depresia, tulburrile obsesio nale compulsive (TOC) senzitivitatea HSCL este autihzat de psihiatru nord americani si a cunoscut o adaptare francez (J
Guelfi, 1983) Altele sunt mai centrate pe anxietate si diversele sale manifestri Este cazul chestionarului lui W W K Zung (1974) Acesta din urm, denumit Anxiety Status Inventory (AI), cuprinde 20 de
itemun, dintre care 5 se adreseaz anxietii resimite direct iar 15 manifes rilor sale somatice n sfrit, unele chestionare sunt centrate pe un simptom precis De exemplu, scara fncilor a lui J WolpesiP J
Lang( 1967) se adreseaz bolnavilor fobiei, cele 72 de itemun ale sale grupndu se n 6 categorii deter minate frica de animale, frica de situaii interpersonale, fnca de sufennte corporale, fnca de zgomote,
alte fobii clasice si frici diverse La fel, chestionarul fricilor al lui I MarkssiM Mathews (tradus n francez de J Cottraux n 1985) permite autoevaluarea intensitii angoasei si a evitm la pacienta fobiei, ca
i a eventualelor elemente depresive si anxioase"
Toate aceste chestionare nu prezint dect un interes relativ pentru clinician, care prefer n general scnle de heteroevaluare de felul scrii lui M Hamilton (Hamilton Anxiety Ratmg Scale, HARS), utilizat
din 1960 ntr-adevr, chestionarele de autoevaluare sunt n acelai timp prea sensibile si prea puin discriminante, iar rezultatele lor sunt insuficient corelate cu acelea ale scrilor de heteroevaluare, mult mai
sigure si mai obiective
CHILD GUIDANCE -> CLUZIREA
COPILULUI

CHILDREN'S APPERCEPTION TEST sau C.A.T. Test proiectiv derivat din TAT (Thematic Apperception Test), care pune n scen animale i este destinat copiilor de mai puin de 8 ani.
C.H.R.S. - CENTRU DE CAZARE i DE
READAPTARE SOCIAL

C.H.S. -> CENTRU SPITALICESC SPE


CIALIZAT

CIBERNETIC (engl Cybemetics) tiin care studiaz mecanismele de comunicare i de control la maini i la fiinele vii.
Introdus de N Wiener n 1848, cibernetica a fost aplicat de G Bateson n nelegerea sistemelor umane, cum ar fi grupul familial Unul din manie mente ale acestei discipline este acela de a fi explicat
fenomenele de autoreglare ale sistemelor prin mecanismul de retroactiune (sau feedback) negativ si circulaia |sic' not L G ] De unde marele ei interes n terapiile familiale CICLOTIMIE

l*
CLEPTOMANIE

CICLOTIMIE (engl cyclothyma) Alternana de dispoziie care trece de la tristee la euforie, sau viceversa, ntr-un mod repetat i cu o frecven variabil, dup o evoluie mai mult sau mai puin
regulat, zis ciclic.
Cnd aceast alternant capt o alur morbid, tristeea devenind o depresie, iar euforia nsotindu se de excitaie, avem de a face cu o veritabil nebunie ciclic Psihi atrul german K Kahlbaum a utilizat cel
dinti termenul spre a o desemna pe aceasta din urm E Kraepelm l va relua dar numai spre a desene formele minore sau larvare ale psihozei maniaco depresive E Kretschmer a fcut din ciclotimie un
simplu temperament fr ndoial predis pozant la maladia respectiv dar rmnnd totui n normahtate El opunea tipul ciclotimie tipului schizotimic predis pozant de schizofrenie
CICLU DE VIAT (engl life cycle) Succesiune de faze pe care te traverseaz un individ sau un grup natural de la constituire i pn la dispariie.
n ceea ce privete familia, se pot de scrie urmtoarele faze principale consti tuirea cuplului (logodn, cstorie) naterea copilului sau copiilor, colarizarea copiilor, plecarea copiilor din vatra farm liar,
viata copilului fr copii (vrsta matur, btrneea), sfritul cuplului prin separare, divor sau deces
Din punct de vedere terapeutic, n caz de tulburri psihiatrice la unul dintre membri, este important s se repereze sta diul care nu a fost integrat i surmontat pnntr o reamenajare a relaiilor inter individuale
CINOULUM (engl cmgulum) Fascicul de asociaie intraemisferic, ncolcit ca o centur (de unde numele su) in jurul pragului emisferei cerebrale, reunind lobul frontal cu lobul temporal.
Ablatia prii anterioare (cmgulectomie) a fost preconizat n psihochirurgie de ctre J Le Beau pentru a trata pe unu psihotici agitai furioi si violeni, ca si pe unu epileptici caractenah si impulsivi Acest
tip de intervenie nu mai este actual mente practicat

CIRCUITUL LUI PAPEZ (engl


Papez's arde) Circuit neuronal care joac un rol important n viaa emoional.
n 1937 J Papez un neuroanatomist american descoper circuitul care avea s i poarte numele Pornind de la gyrus cinguli informaiile ajung la circumvolutia hipo cmpului iar de aici apuc calea care duce
la cmgulum Fibrele hipocampice, prin intermediul fornixului, proiecteaz la rn dul lor asupra unui nucleu din hipotalamus corpul mamilar De la corpul mamilar por neste un fascicul (zis al lui Vicq
d'Azyr') de fibre care ajunge n nucleul anterior al talamusului Finalmente, informaiile revin la gyrus cmguh Ariile de asociaie paneto temporo occipital si prefrontal exercit o aciune modulatoare
asupra circuitului lui Papez' la nivelul gyrusului cmgular La om, ntreruperile bilaterale ale acestui circuit la nivelul hipocampului si corpilor mamilan provoac tulburri de memorie
CIRCULARITATE (engl circulanty) Proprietate a unui sistem potrivit creia
o cauzalitate linear de tip A-B retro-acioneaz tot linear asupra originii A a procesului n curs.
Bucla astfel format se repet periodic n timp, fcnd imposibil izolarea cauzei de efect
n psihoterapnle familiale, circulantatea a devenit un instrument conceptual care permite explicarea cauzalitii circulare a simptomelor a retroactiunilor familiei la informaiile care i sunt cerute n legtur
cu relaiile mterfamiliale ca si explicarea individualizm fiecruia dintre membru si Circulantatea se afl astfel la baza unei tehnici a convorbim n psihoterapnle familiale
CLASTIC (engl elastic) Se spune despre o criz sau furie violent, marcat de spargere de obiecte.
Aceste stri acute se ntlnesc n peri oade de agitaie si de agresivitate din cursul unor evoluii epileptice (stan crepusculare) maniace si catatonice Ele sunt, de ase menea, foarte frecvente n
comportamentul reacionai al psihopailor si istericilor
CLAUSTROFOBIE (engl claustro phobia) Team de a se gsi nchis ntr-un spaiu mprejmuit.
Claustrofobului i este fnc de posibili tatea nchidem icsinlor din locul n care se afl, el se teme c nu le ar putea deschide n caz de nevoie Aceast team se refer nu numai la evenimente exterioare (mcen
diu, de exemplu) care ar motiva necesitatea de a iei ct mai grabnic din acel loc, ci si la senzaii interne (impresia de sufocare, de exemplu) care 1-ar putea determina s caute rapid ajutor Aa se explic
faptul c unu claustrofobi, dac nu evit slile de spec tacol, trebuie neaprat s se aeze n apropierea unei ieiri, pe cnd alii nu suport transportul n comun (fie el terestru, maritim sau aenan), nu pot nchide ua de la baie, se feresc s ia ascensorul Claustro fobia este o tulburare anxioas care n
forma sa benign, se ntlnete frecvent la subieci de toate vrstele n formele sale cele mai grave bolnavul nu poate rmne singur acas
CLAUSTROMANIE (engl claustroma m) Comportament al oricrui subiect care i impune o claustrare ndelungat sau repetitiv.
Este cel mai adesea o reacie antisocial si asociat, mergnd de la tendina de izo lare la replierea autistic a unor schizofrem si psihotici cronici (care se cred perse cutai, int a unor amenintn exterioare)
Se poate asocia cu chnofilia*

CLEPTOMANIE sau KLEPTOMANIE (engl kleptomama) Impulsie obsedant de a fura, n absena oricrei necesiti economice i chiar a oricrei dorine contiente de a poseda obiectul.
Este o trebuin irezistibil si iraional de care ascult subiectul, n pofida unei lupte anxioase ntre contiina sa moral si acea veritabil impulsie obsesie Compor tamentul cleptomanului este adesea repe
titiv si determin n mod inevitabil, dup un anumit timp, consecine juridice si medico legale Psihanalitii explic lesne acest comportament, artnd c obiectul furat este investit n mod simbolic cu o mare
valoare erotic, furtul semnificnd n acest caz repararea unui doliu sau a unei despriri de care subiectul ar sufen n mod
124 CL&UMBAULT

CLERAMBAULT (Gaetan Gatian pavilionul su de la Malakoff, s-a aflat c de) Psihiatru i medk legist francez lsase motenire mai bine de o mie de (Bourges, 1872 - Malakoff, 1934).
documente
fotografice pe aceast tem
Este cunoscut mai ales prin cercetrile Muzeului Omului de la palatul Trocadero sale clinice si psihopatologice la infirmeria
special a arestului prefecturii de politie CLINOFILIE (engl clinophilid) Com-dm Paris, unde i a succedat magistrului su portament al unui subiect care sta E Dupre, dup ce i a fost adjunct mai bine c"lcat n
afara
perioadelor obinuite de je j 5 anl
somn, uneori n permanena.
Este o reacie de retragere din mediul social si de dezinteres pentru viata fami hal cotidian si profesional Se asociaz adesea cu apragmatismul si replierea autis tic la schizofrenic, cu teama de a nfrunta
dificulti si de a trebui s ia decizii la psihasteniei, cu teama de a nu se molipsi
Primele sale studii psihiatrice se refer la psihozele toxice si la intoxicrile cu alcool, cu cloral si cu eter Curnd,ns, se va ilustra n descnerea psihozelor pasionale delirante, n special a erotomaniei* pe
care o distinge radical de paranoia
Cea mai vestit lucrare a sa de psiho patologie se refer la ceea ce el numete automatism mental" ca generator al delirului cronic Taxate de unu (H Ey) drept atomiste si mecaniciste explicaiile date de el
apariiei delirurilor ca urmare a unei disfunctn cerebrale localizate, care ar exprima fenomenele autonome si primitive ale automatismului mental, l au condus la o descriere clinic si fenomenologic extrem
de fin a stadiului precoce al delirurilor Aceast descriere, debarasat de teoria sa
de noi boli sau de a si le agrava pe cele existente la ipohondru sau la nevroticul anxios si nosofobic

C.M.E. C.M.P.
CENTRU MEDICO EDUCATIV - CENTRU MEDICO PSIHOLOGIC CENTRU MEDICO PSIHO

C.M.P.P.
PEDAGOGIC

COALIIE (engl codhtion) Aliana a


organogenetic, nvechit azi, rmne m doua (sau maj multe)
ane ^
gistral si a influenat mai multe generat,, tat CQntra unej a treja
dintre internii si Unul dintre acest.a,
Coaliiile sunt frecvente n familn si n
J Lacan, dup ce s a certat cu el timp de lnstltutllle pslhlatnce sau medico soc.ale,
civa am (s, a reunit psihozele pasionale ce| mdl adesea ns> e,e sum dscunse sau
cu paranoia), l a recunoscut mai trziu drept negate
singurul su magistru n clinica psihiatric
n spatele psihiatrului oficial se ascun COCAIN (engl coca/ne) Alcaloid dea un al doilea personaj, un nibitor de psihotrop cu efecte euforizante i exci-stofe, care se pasiona de studiul faldului, tante extras dfa
ISTORIC Mestecarea frunzelor de coca aprofundate Dup moartea sa dramatic (ale arbustului
frunze,e de coca cruia i a consacrat un curs la Scoal naional de bele-arte si cercetri etnografice
Erythroxylum coca) este o (sinucidere cu o arm de foc, n fata oglin tradiie milenar la indienii din America de zii si a numeroaselor sale manechine), n Sud Acest obicei foarte rspndit are mai
126
COCAINA

multe funcii o funcie analgezic i social datorit efectului stimulant, antiobo-seal i anorexigen, precum si o funcie religioas Obiect de cult, de ofrand adus puterilor superioare sau morilor, coca a
fost considerat o plant diabolic de ctre cuceritorii cretini
Dar istona cocainei ca drog modem dateaz de la izolarea ei de ctre C Niemann n 1859 si mai ales de la primele ncercri clinice, n 1884, S Freud publica primul din textele sale pe aceast tem Ober
Coca n aceast monografie botanic" el stu diaz substana, originea ei, proprietile sale stimulante si antidepresive A cutat s le comunice celor apropiai entuziasmul pentru acest produs L-a
recomandat chiar ca tratament al morfinomamei colegului si prietenului su E von Fleischl Marxov Moartea acestuia ct si punerea la index a cocainei ca drog periculos (L Lewm-R Erlenmayer) trebuie s
fi fost o faz penibil din viata sa Dac el nsui nu a ascuns importanta acestei deziluzii n cariera sa, numeroi autori se strduiesc s defineasc locul cocainei n viata si opera lui Freud Tot n 1884, C
Koller, un alt prieten al lui Freud, a demonstrat efectele de anestezic local ale cocainei, descope nndu i proprieti medicale apreciabile, a contribuit si el la rspndirea acestei substane
La sfritul secolului al XlX-lea si nceputul secolului XX, cocamomama a cunoscut o mare vog, mai nti n Statele Unite, apoi n Europa Chiar dac cifra citat, de 80 000 de cocamomaru parizieni n
1924, este discutabil, importana feno menului este n afar de once ndoial Voga vinului Mnam, pe baz de coca, st mrturie cu privire la interesul mai-manlor acestei lumi pentru acel stimulent, pe
cnd
succesul Coca-Cola a fost un semn al atraciei marelui public pentru coca
VOGA COCAINOMANIEI Actuala vog a toxicomaniilor a readus coca la mod Arbustul este cultivat intensiv n anumite zone dm America de Sud (ndeosebi n Bolivia,Peru,Columbia) Traficul se onen
teaz spre rile occidentale, mai ales Statele Unite, unde, n anii 1980, cocaina a devenit principala substan utilizat de toxicomani Dup macerarea n kerosen si tratarea cu acid sulfuric, din frunzele de
coca se obine pasta, destul de bogat n cocain, aceast substan poate fi fumat, dup o practic rspndit n America de Sud Prin tratarea cu bicarbonat de obine crac-ul, substan cristalin utilizat
n Statele Unite Alte tratamente produc clorhidratul de cocain, pudr alb este ceea ce se numete zpad", coke" Manipulri suplimentare permit obinerea cocainei de baz Exist, deci, mai multe forme
si moduri de utilizare a cocainei pudra se trage pe nas, cel mai adesea cu un pai Ea se poate si injecta, mpuca', procurnd n acest caz un flash* Asocierea cu heroin sau cu sedative constituie un speed
bdlf Voga crack ului a impus fu meta", care procur si ea un efect imediat Free Basing const ntr o inhalare
EFECTELE COCAINEI Ca si heroina, cocaina este un eufonzant, de foarte de timpuriu considerat ca stupefiant si interzis Ca si amfetammele, este un psihotrop excitant, un drog al treziei Aceasta explic
imaginea sa mitic si rspndirea n anumite medii coke, produs de lux si eufonzant, le poate folosi artitilor, ziaritilor, scnitonlor, tmndu-i treji mai multe zile n ir, fr somn, dndu-le o extraordinar
senzaie de luciditate si de eficient La
127 COCAIMSM

aceast stare de excitaie se adaug un efect anorexigen, iar pe plan fizic o midnaz, o tahicardie i hipertensiune Supradoza determin tulburri respiratorii i cardiace Principalele nscun ale cocainei provin
de la dependenta deosebit pe care o de termin i care o apropie de amfetamine Efectul cocainei este foarte scurt, ceea ce explic raritatea sa ca monotoxicomame este, ntr adevr, posibil apropierea de un
consum de 10 g pe zi (prescripiile ca medicament se fac n miligrame), chiar si n cazul n care nu exist tolerant fizic Utilizat n mod recreativ sau episodic, cocaina poate trece drept un stimulent
anodin O utilizare intensiv, ns, poate conduce la o stare psihotic halucmatone nrudit cu psihozele amfetammice Senti mentele parano , de persecuie, sunt prezente La acestea se adaug adesea
halucinaii tactice cu senzaie de parazii care misur^ sub piele n cadrul unei stri vecine cu bufeul oniroid
Dependenta psihologic este sublimat de dificulti n cazul stopm intoxicaiei indispoziia, senzaia de flip se conjug cu angoasa, depresia si elemente confuzio nale Ulterior pot surveni smdroame depre
sive autentice Spre a l ajuta pe subiect s treac sevrajul, medicii recurg la pre scrierea de tranchilizante sau de hipnotice (muli toxicomani i autoprescrm aceste substane spre a ntrerupe, pnntr o cur de
somn, o faz de intoxicaie)
COCAINISM (engl cocain addiction) Sindrom al cocainomanfei.
COCAINOMANIE (engl cocaino-manta) Toxicomanie eu cocaina. (Sinonim cocairusm)
COM (engl coma) Pierdere prelungita a cunotinei, care se asociaz cu o pierdere mai mult sau mai puin corn-pleta a reactivitii.
n funcie de reactivitate, comele prezint trei stadii
- stadiul I bolnavul poate emite cteva cuvinte mai mult sau mai puin inteligibile, ca urmare a unor stimulri auditive puter mce sau nociceptwe uoare,
- stadiul II reacioneaz exclusiv la stimulrile nociceptive susinute,

- stadiul III nu mai reacioneaz


n acest al III lea stadiu, dac starea de
com se agraveaz, pacientul intr ntr o
existen vegetativ, n care se mai con
serv doar manie funcii neurovegetatwe
activitile trunchiului cerebral Aceast
are se deosebete de moartea cerebral,
are se caracterizeaz prin leziuni irever
bile ale ansamblului structurilor cerebra
cu un traseu plat al electroencefalogramei
cu posibilitatea de meninere, timp de
cteva sptmni, pnn msuri de reanimare
continue, a activitilor vegetative
ntreinerea unor atan stri, pnn pro cedee artificiale pune probleme etice uneori greu de rezolvat, dar starea vege tativ persistent nu trebuie confundat cu moartea cerebral, care este definitiv
COMISIE DEPARTAMENTAL DE EDUCAIE SPECIAL sau C.D.E.S. (fr commission departamentale d'education speciale) Comisie departamentala instaurat prin legea de orientare din
30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate (copii i adolesceni). Comisia departamental de educaie special (C D E S ) se compune din 12 membn, numii pe 3 am de ctre prefect C D
E S cuprinde cel puin un medic si reprezentani ai inspeciei de la academie,
128
COMPLEMENTARITATE

de la D D A S S , organisme de asigurare n caz de boal, organisme de prestaii familiale Comisia dispune de o echip tehnic de instruire a fiecrui dosar i care i prezint sinteza activitii sale C D E S
poate delega unele dintre atnbutnle sale unor comisii de circumscnpie, cu excepia acelora care presupun o inciden finan ciar (asumat de Secuntatea social, atnbuirea de alocaii) C D E S are
competenta
- s desemneze stabilimentele sau ser viciile care distnbuie sau nu educaia special, corespunztor cu trebuinele copilului sau adolescentului n msur s o primeasc clas obinuit, eventual cu cursun
de susinere, aciuni de reeducare sau tratamente ambulatorii, clas sau seciune de adaptare sau de educaie spe cial, ntr un stabiliment colar obinuit stabiliment sau serviciu specializat,
- s atribuie alocaia pentru educaie special, dac sunt ndeplinite anumite condiii,
- s atribuie suplimentul alocaiei pentru educaie special, n cazul n care sunt ndeplinite condiiile cerute
- s se pronune asupra admitem n centrul de ajutorare pnn munc sau n casa de ajutoare specializat a unui adolescent n vrst de 16-20 am,
- s atnbuie o cart de invaliditate Luarea n posesiune a deciziilor C D E S
poate fi efectuat de pnntu copilului, de eful stabilimentului colar frecventat de copil, de autoritatea responsabil a oncrui centru, stabiliment sau serviciu medical, social sau administrativ interesat
Instruirea dosarului este pus n practic Ia cererea secretanatului comisiei, care sesizeaz echipa tehnic Decizia luat de C D E S se impune difentelor organisme sociale implicate, ca i difentelor
stabilimente, fie c este vorba de stabilimente colare obinuite sau stabilimente de educaie special nu se impune ns prinilor sau per soanelor care rspund de copil
Rmn deschise ci de recurs un recurs gratuit poate fi naintat la C D E S de ctre once persoan care este n drept s o fac, un recurs contencios poate fi exercitat n fata comisiei regionale a
contenciosului tehnic al Secunttii sociale

COMISURI INTEREMISFERICE
(engl mterhemisphenc cotnmissures) Formaii telencefalice, n numr de trei, formate din fascicule de fibre nervoase care constituie lame de substan alb ce unesc cele dou emisfere cerebrale.
Dou dintre ele sunt de origine arhe pahan comisura alb anterioar (care unete cei doi lobi temporali) si trigonul sau psaltenul, sau formxul* (triunghiular n form de bolt, care reunete ariile
arhicortexului) Cealalt este o ongine neo pahal si, de departe, este cea mai im portant (aproape 250 milioane de fibre dup N Cook) corpul calos*

COMITIALITATE - EPILEPSIE
COMPLEMENTARITATE (engl corn
plementanty) Modalitate de interaciune n care, ntr-o diad, comportamentul unui partener completeaz comportamentul celuilalt.
Acest fenomen a fost descris de G Bateson, n 1935, n urma unei des cinden ntr un trib din Noua Guinee Complementantatea se deosebete de si metne, aceasta din urm realiznd corn portamente n
oglind (de exemplu, cursa narmnlor) Complementantatea presu pune o diferen, pe cnd simetria este o egalitate
129 COMPLEX

ntr-o relaie complementar sunt de luat n considerare dou poziii diferite n consecin, unul din parteneri ocup poziia care a fost descns ca nalt", pe cnd cellalt partener se gsete n poziia
joas" Exemplele clasice sunt cuplurile pnnte-copil, profesor-elev, medic-bol nav Dac unul dintre protagoniti i mpinge rolul la extrem, avem ceea ce se numete o complementaritate rigid
COMPLEX (engl complex) Ansamblu de sentimente i de reprezentri parial sau total incontiente, prevzute cu o putere afectiv care organizeaz personalitatea fiecruia, i marcheaz
afectele i i orienteaz aciunile.
Termenul, introdus de E Bleuler si C G Jung, a fost foarte puin folosit de S Freud, n afar de un numr restrns de cazuri complexul castrm, complexul lui Oedip, complexul patern
COMPULSIE (engl compulston) Tendina interioar imperativ care u determina pe un subiect sa ndeplineasc o anumita aciune sau s se gndeasc la o anumit idee, n timp ce o reproba i
M> interzice pe plan contient.
n pofida caracterului ei irezistibil, subiectul poate lupta contra acestei tendine, a crei neexecutare este pentru dnsul generatoare de angoas Uneori i se ntmpl s nu treac la act sau s-1 transforme n
ritualuri repetitive inofensive Ceea ce nu este cazul impulsiei, unde a aciona biruie aproape imediat n aceast lupt anxioas

COMUNITATE TERAPEUTIC
(engl terapeutic commuiuty) Metod de tratament a bolilor mentale in care se
foc eforturi de utilizare a mediului social al instituiei sanitare ca element integrat in demersul terapeutk.
Aceast veritabil terapie prin mediu", preconizat mai nti n Marea Britanic, de M Jones, la sfritul anilor '40, a permis introducerea psihiatriei sociale n spitalele din Statele Unite si din principalele
ri europene
Principiile acestei terapii, definite de Jones si R Rapaport, prevd transformarea organizm spitalului n aa fel nct fiecare individ (ngrijitor sau ngrijit) s se poat angaja n ntreprinderea terapeutic
comun, s permit diverselor comunicri s circule ct mai liber cu putin, supn mnd pereii despritori ierarhici, s favorizeze luarea n comun a deciziilor, ncurajnd n special reuniuni foarte deschise
n care ele se vor putea realiza si grupuri de aciune" axate pe activiti sociale specifice
n felul acesta se efectueaz schimbri veritabile att n grupuri ct si la pacieni, care, pnntr o adevrat ucenicie social, vor reui o evoluie psihosocial, adesea n sensul unei ameliorri considerabile a
strii lor
Foarte criticat, att din partea nostal gicilor sistemului de tratament moral auto ntar ct si din partea unor psihanaliti care i reproeaz sociologismul, micarea comunitii terapeutice a contribuit din plin
la progresul tratamentului instituional al bolnavilor mintali, permind dezvoltarea n bun msur a psihiatriei sociale
CONFABULATIE (engl confabula-tion) Relatare imaginar care se manifesta ca o compensaie a unui deficit de memorie privind trecutul sau prezentul.
130
CONFUZIE MENTALA

Mai ales dup episoade confuzionale si n tulburri grave ale memoriei de fixaie, aa cum se constat acestea n psihoza Korsakov si presbiofreme, confabulau repetate orneaz discursul pacientului,
umplndu i lacunele mnezice
CONFLICT PSIHIC (engl psyducal confJict) Expresie a unor exigene interne inconciliabile, ca, de exemplu, dorine i reprezentri opuse, iar, pe un plan mai specific, fore impulsionate antagoniste. (Conflictul psihic poate fi manifest sau latent.)
S Freud a propus, n mod succesiv, dou descrieri ale conflictului psihic n cadrul primei teorii a aparatului psihic, conflictul este conceput ca expresia opo zitiei sistemelor incontient, pe de o parte, si
preconstient-constient, pe de alt parte impulsiile sexuale meninute la distant de contiin, de ctre o instan refulatoare, sunt reprezentate n diverse formaii ale incontientului (vise, lapsusuri), suferind
o deformare din partea cenzurii
ncepnd din 1920, o dat cu ultima teorie a aparatului psihic, conflictul psihic este descris ntr un mod mai complex si nuanat diverse forte impulsionale anim instanele psihice, iar opoziiile conflictuale
ale impulsiilor (impulsia de autoconservare si impulsia de conservare a speciei sau iubirea Eului si iubirea de obiect) se situeaz ele nsele n cadrul Brasului" (Compendiu de psihanaliz, 1938) Ct pnveste
impulsia morii, ea nu devine pol conflictual dect n msura n care tinde a se despri de impulsia vietn, ca n melancolie
n fiecare tip de opoziie examinat de Freud pentru a da o explicaie conflictului psihic, rolul acordat sexualitii este primordial Or, evoluia acesteia din urm
la subiect trece pnn rezolvarea conflictului decisiv care este complexul lui Oedip
CONFUZIE MENTAL (engl con tu-sion) Stare psihic morbid caracterizat printr-o obnubilare a contiinei, o dezorientare spaial i temporal, un delir oniric halucinator i o tulburare a
memorrii care determin o amnezie lacunar postconfuzional.
Obnubilarea se raporteaz la o tulburare a ateniei si vigihttn, determinnd o dez organizare important a activitilor psihice volitionale si de sintez Obnubilarea este mai mult sau mai putm profund,
mergnd de la o relativ eficient intelectual pn la un tablou pseudodemential din care nu lipsesc stupoarea,mutismul, akmezia Ade ea se asociaz cu o stare de perplexitate anxioas
Dezorientarea spatio temporal este mai mult sau mai puin accentuat Este elementar pierderea recunoatem topo grafice, imposibilitatea de orientare n locun totui familiare, rtcirea Este aa numita
fug a bolnavului suferind de confuzie amnezic, incapabil de a gsi drumul spre cas
Tulburarea de memorie este de fapt o amnezie de fixare, o uitare a faptelor recente, ceea ce explic dezonentarea si determin amnezia care se manifest n general n perioada confuzional
Ct pnveste delirul oniric, acesta se infiltreaz n confuzie ca visul n somn Este o stare confuzo-oninc n care, pe de o parte, percepiile senzoriale sunt atenuate si deformate, fcnd loc unor iluzii grefate
pe aceste false senzaii, iar pe de alt parte apar halucinaii, mai ales vizuale, uneori auditive, olfacto-gustative si cenestezice Delirul, ntreinut de aceste diverse proiecii onirice, are coninuturi n acelai
131 CONFUZE MENTALA

timp fantastice st profesionale catastrofe, bestiare terifiante trite de bolnav n mijlocul reprezentrilor activitii sale cotidiene, cu o anumit distant, ca un fel de scenariu care i-ar scpa complet n unele
momente si pe care alteori le ar st pani parial Aa se explic de ce uneori, pnntr o stimulare puternic, este posibil ca bolnavul s poat fi scos din delirul su Dar foarte repede pacientul recade n starea sa
confuzo oniric, aceasta evolund pe un fond de anxietate permanent, cu paroxis me de groaz si pantofobie (team vag, generalizat, difuz not L G), trm deosebit de dramatice si sentimentul morii
CAUZE ALE CONFUZIEI MENTALE Aceast evoluie va depinde, de altfel, n mare parte, de cauz Poate fi vorba de o origine infectioas febra tifoid, palu dismul, gripa, brucelozele, encefalitele pot
provoca o confuzie de felul acesta, n general mal mult stuporoas dect delirant Foarte adesea cauza este toxic alcoolis mul n primul rnd, cu clasicul tablou al dehrium tremens, dar si stupefiantele, cum
ar fi haiul, cocaina, si mai ales numeroase medicamente (amfetamine, barbitunce, benzodiazepine, antidepreson si neurolep tice) Toate medicamentele psihotrope, administrate n doze excesive, nsc s se
transforme n ageni confuzionanti Trebuie de asemenea s citm tulburrile meta bohce (hipoglicemie, hiponatremie, hiper sau hipocalcemie.dezhidratare sau hiper hidratare, hiperazotemie) si unele boli
endo cnne (hipocorticism, rruxedem, Basedow) Cauzele cerebrale directe sunt si ele nu meroase epilepsia n pnmul rnd, cu con fuzule sale postcntice sau din timpul strii de ru, debuturile confuzionale ale
unor stan demeniale, tumorile i infarctele
cerebrale, diversele hemoragii cerebro-memngeale, precum si hematoamele extradurale si mai ales subdurale post traumatice Un loc aparte revine psihozei Korsakov, care poate lua aspectul unei veritabile
confuzii mentale cronice n sfrit, cauza este adesea pur psihogen Este cazul unor confuzii care, survenind n condiiile unui traumatism psihic deosebit de puternic, declaneaz o stare emoional intens,
la o personalitate fragil si pre dispus
DIFICULTILE CLASIFICRII Iat de ce confuzia mental nu poate fi con sideral o psihoz acut de origine exclusiv neurobiologic Uneori este foarte aproape de bufeul delirant sau de unele accese
catatonice acute care apar n cursul unei evoluii schizofrenice Putem regreta tendina nosologic actual, care urmrete s o reduc la un sindrom mental organic (DSM III R) L Delasiauve, care a mtro dus
n 1851 termenul de confuzie mental Ph Chashncare,n 1895 aenjat ontr un veritabil sindrom psihiatric n cartea sa despre confuzia mental pnmar , ct si scoal francez i dau, dimpotriv, un statut
nosografic cu totul special E Mmkowski i face o analiz fenomenologic n al su Tratat de psihopatologie, fcnd distincie ntre categoria de confuz" si aceea de vag' (separnd o astfel de schizofrenie),
iar H Ey i atribuie un nivel specific n ierarhia sa privind destructurarea contiinei G Daumezon vede uneon aici o conduit regresiv n cursul unei faze conflictuale greu de surmontat la unu istenci Toate
acestea, ns, dispar n fata unor preocupri pragmatice legate de urgenta unui trata ment bazat esentialmente pe cercetarea unor faeton etiologici organici
132
CONTAGIUNE MENTALA

CONFUZO-ONIRIC (engl delmous) Se spune despre o stare psihica morbida care asociaz o confuzie mentala cu scderea nivelului de vigilitate, cu tulburarea grava a contiinei
i cu un delir care amintete visul.
Delirul este caractenzat ndeosebi pnn halucinaii vizuale adesea terifiante si o trire la care bolnavul ader total, ca si cum s ar gsi ntr un fel de comar trit cu ochii deschii Delmum tremens al
alcoolicilor reprezint forma cea mai tipic a strilor confuzo onirice

CONOTATIE POZITIV (engl


positive connotatiori) Principiu terapeutic utilizat iniial de terapeuii familiali din coala de la Milano (M. Selvini-Palazzoli i colab.), prin care terapeutul laa n mod voluntar
impresia ca accepta familia n totalitatea ei, regulile ei de funcionare etc., i ca are o atitudine n ntregime favorabila.
Conotatia pozitiv presupune ca regulile de funcionare ale grupului familial n terapie s fie ghicite Pentru a accede la familie n calitatea ei de unitate sistematic, terapeuii nu explic jocul' nu l
interpreteaz, nu critic nimic si par a nu voi s schimbe aici nimic Situndu se n mod contient de partea familiei, ei o accept si mai ales recomand s nu se modifice nimic Fcndu se giranii continum
funcionm familiale obinuite, ei anuleaz n secret o regul a sistemului metacomurac asupra jocului, l descoper, l exagereaz, pentru ca n final s l fac inacceptabil
n consecin, n paradigma sistemic, dac regulile jocului se modific, simp-tomele prezentate de un membru al familiei pot s dispar

CONSIMMNT (engl consent) Manifestare a voinei exprese sau tacite prin care o persoana aproba un act pe care trebuie sa-1 duca la ndeplinire altcineva.
ntre medic si pacient se instituie un ventabil contract, mai ales cu condiia ca bolnavul (sau reprezentantul su) s-si dea consimmntul liber si lmunt"

CONSTRNGERE (engl constramt, restraint) Totalitatea atitudinilor, a metodelor tehnice prin care i se impune unui bolnav, contra libertii i voinei sale, o spitalizare, un
tratament, o alimentaie, o limitare a activitii.
Este cazul internm si al tuturor for melor de terapeutic prescnse fr consim tmntul bolnavului Este, de asemenea, imobilizarea cu ajutorul lantunlor, n locuit n secolul al XIX lea pnn jiletci si cmi
de for, legare de pat, izolare n celule zise de secuntate' I se atnbuie alienistului bntamc J Conolly meritul de a fi suprimat cel dinti constrngerea din tratamentul bolnavilor mintali, aprnd principiul
nonconstrngeni* Dar, dup cte spune A Scull, el nsui nu respecta n practica sa cotidian n ntregime acest principiu Ca si n ceea ce pnveste legenda nlturm lanurilor alienailor la Bicetre, de ctre P
Pmel, mitul psihiatrului eh berator oculteaz n permanen contra dictia fundamental i dramatic a oncrui tratament psihiatnc a trata o patologie a libertii (boala mental) cere aproape ntotdeauna la
nceput o violent i o lezare a libertii bolnavului

CONTAGIUNE MENTAL (engl


mental contagion) Transmitere, prin relaie directa, a unor tulburri mentale
133 CONTRATRAN3FER

ale unui individ zis inductor" la unul sau mai muli alii.
Poate fi vorba de fenomene isterice, corpul medical nsui putnd favoriza contagiunea care se produce pnn sugestie si imitaie n cazul acesta putem vorbi de isterie de cultur, ca n serviciul de la
Salpgtnere unde J M Charcot si elevii si sugerau fr a si da seama de lucrul acesta tulburri bolnavilor lor zii isterici" Este si cazul unor epidemii de convulsii n locurile religioase (posedaii din
Loudun ,convulsionarn" de la Samt Mdard)
Uneori este un adevrat delir care se transmite de la un bolnav delirant activ la un subiect mai pasiv care triete n preajma sa Este nebunia n doi descris de Ch LaseguesiJ Falret(1877) caz n care cuplul
ncepe s delireze n comun Adesea subiectul inductor este uor de recunoscut fat de cel indus subiect plastic su gestionat, smplu debil mintal sau imatur Adesea ns, este greu s i deosebeti atunci cnd,
de exemplu, doi paranoici delireaz mpreun, mbogtmdu si mutual delirul
n sfrit, uneori putem observa ade vrate conduite delirante colective care tm de psihopatologia unei mulimi antrenate de unul sau mai muln conductori, ei nii delirani Un exemplu s a nregistrat n
Guyana, unde mai multe sute de persoane, ce aparineau unei secte religioase, s au sinucis mpreun, la instigarea liderului lor, ntr un delir mistic colectiv
CONTRATRANSFERungl countertransference) Ansamblu de efecte incontiente receptate de ctre psihanalist, pornind de la transferul analizantului, ndeosebi asupra analistului nsui.
Dac definim transferul ca pe o mani festare afectiv a pacientului, este tentant s gndim simetric manifestrile afective de rspuns ale psihanalistului si s definim contratransferul ca fiind pasiunile pro
vocate la acesta de persoana analizantului mult timp a pmt c aceste efecte sunt ceea ce i impunea o analiz didactic n aa fel nct s i permit s suporte efectele in contiente provocate de pacient
Psihana listul fr ndoial recepteaz destule efecte ale transferului analizantului, dar acestea nu sunt dect n mod superficial afective Ele ridic la psihanalist problema cauzei interesului su fat de
psihanaliz a ceea ce J Lacan ne propune s numim dorina analistului
CONTRAVOINT (engl counter will) Tulburare isteric a voinei, n care subiectul face contrarul a ceea ce dorete n mod contient
Contravointa este o noiune curent n limba german, introdusa de J Breuer si S Freud (1893-1895) pentru a califica un gest care ar fi tocmai acela care nu se dorete s fie fcut n mod contient de
exemplu, a tui atunci cnd o situaie im pune linitea n unele cazuri extrem de marcate de contravoint putem avea de a face cu o incapacitate de a rspunde corect la o ntrebare sau de a face gesturi obis
nuite, n consecin, se manifest o moi vatie incontient -> ISTERIE SINDROMUL GANSER

CONVINGERE DELIRANT (engl


delusional conviction) Sentiment de certitudine absoluta cu privire la o idee delirant sau fenomen interpretativ, intuitiv sau Jialucinator, inaccesibil

134
CONVULStOTERAPtE

judecaii critice sau demonstrrii evidenei falsitii lor.


Convingerea delirant tine de o credin patologic situat chiar la baza psiho afectiv a delirului Este o evident intern n raport cu o perturbare profund a inte grni Eului pacientului n mediul su,
perturbare care determin pierderea contac tului normal cu realul Este caractenstica esenial a oricrei psihoze
CONVULSIE (engl convuhton) Contracie muscular patologic, involuntara, mai mult sau mai puin localizat sau generalizata la ntregul corp.
Aceste contracii se numesc tonice n cazul n care au un caracter continuu, fr interval de rezoluie muscular (dei ele constituie un fenomen pasager, contrar contractuni) Se numesc clonice n cazul n
care sunt sacadate n acest caz secusele au o intensitate si o regularitate variabile n general, vorbim de convulsii mai ales n cazul celor clonice fie c o contracie scurt se repet la scurte intervale mai mult
sau mai puin regulate, fie c o con tractie prelungit este ntrerupt de scurte relaxri musculare
Convulsiile sunt uneori de origine medular, dar cel mai adesea cerebral, depinznd de o hipertermie (n special la sugarul febril), de o anoxie (n cazul unei .sincope prelungite), de o intoxicaie (otr virea
cu stricnina), o encefalit, o hiper tensiune mtracraman (de origine tumoral, de exemplu) sau de o simpl nevroz istenc Dar cauza cea mai frecvent a convulsiilor, ndeosebi la adult, rmne epilepsia'
CONVULSIOTERAPIE (engl convulsive therapy) Ansamblu de tehnici de
soc utilizate In tratamentul psihozelor.
(Sinonim sismoterapie)
Termenul se refer la convulsii epilep tice induse pnn anumite tehnici, dar a cptat o accepiune mai larg Azi aceste metode de soc au czut n desuetudine n fata succesului chimioterapiei, n afara
electrosocului, totui, care, practicat n condiii tehnice speciale nc mai rmne cel mai bun tratament al melancoliei
Dintre numeroasele tipuri de soc cu efect fericit asupra unor pacieni (soc coloidoclasic pneumosoc), unele au de venit n trecut metode terapeutice re cunoscute Astfel, Wagner von Jauregg a primit Premiul
Nobel pentru faptul c, n 1918, a introdus malanoterapia Inoculnd paludismul la pacienii care sufereau de paralizie general sifilitic, Wagner von Jauregg le reducea tulburrile psihiatrice
M Sakel (1933) inducea o sene de stri comatoase hipoglicemice prin adminis trarea la pacienii si a insulinei Cura lui Sakel, metod practic abandonat n zilele noastre, a fost modificat ocurile umede
corespund unor stri hipoglicemice mai puin profunde si mai puin penculoase n aceast tehnic, rezahararea, care aduce glicemia la normal si scoate subiectul din com, pare s aib un rol determinant,
crend cu echipa de ngnjire condiiile unui schimb psihoterapeutic
L von Meduna a observat c subiecii epileptici sufer rareon de tulburn schizo frerace Aceast idee, care s a dovedit fals, l a fcut totui s provoace cnze comitiale artificiale la pacienii si schizofrenici
Cnzele erau induse cu ajutorul convulsi vantelor
Unele forme de schizofrenie pot bene ficia de convulsioterapie, dar sensibil la aceasta este mai ales melancolia
135 CONVULSVAHT

Convulsioterapia pnn ehctrooc, introdus de U Cerletti i L Bim (1938), const n a face s treac un curent electric prin creier, timp de cteva zecimi de secund (- ELECTROOC) Se declaneaz astfel
o criz epileptic major Recurgerea la substane narcotice nainte de socul electric (electronarcoz) i la o curarizare care reduce contraciile musculare a ame horat mult confortul bolnavului Sismo terapia
prin electrooc nu ment proasta reputaie care continu uneon a i fi fcut
CONVULSIVANT (engl convulsi vnt) Substana capabil sa provoace la adult convulsii, n doze de ordin terapeutic, cel mai adesea la subieci pre-dispui).
Convulsiile apar n cursul supradoza jului masiv al diferitelor medicamente Factorii implicai sunt multipli (aciune neuroexcitatoare, dezechilibru ionic al activitii GABA [acid y aminobutinc) sau
asfixie) Pentetrazolul, precum si srurile de stricnina sunt stimulenti centrali ai respiraiei pnn aciunea lor excitatoare reflex asupra bulbului si mduvei, facili tnd astfel convulsii generalizate Stricnina
este antidotul de preferin n intoxicaia cu barbitunce si viceversa Pentetrazolul a fost utilizat ca adjuvant diagnostic al epilepsiei Ali convulsivanti bemegnda, camforul si doxapramul
COOPER (David) Psihiatru britanic (Le Cap, 1931 - Paris, 1986).
Protagonist, cu R D Laing, al curentului antipsihiatnc, el a sens cu acesta, n 1964, Raiune si violent, carte n care sunt abor date ntr o perspectiv sartnan problema nebuniei si alte teme tratate de J P
Sartre Att n lucrrile sale ct i n practic (ntre 1961-1966 a dirijat o experien anupsihiatnc, n cadrul unui spital psihiatric londonez), el denun psihiatria oficial ca fiind nstrinat de trebuinele societii i pus s trdeze astfel minoritatea acestei societi creia i se atnbuie o situaie
psihiatric (Psihiatrie i antipsihiatne, 1967) n Moartea familiei (1971) prezint nebunia ca pe o cltorie n sine nsui, n scopul de a scpa de determinismul familial i social, determinism nc i mai
ntrit de psihana liz, pe care el o critic n mod vehement n Limbajul nebuniei (1978) O gramatic pentru folosina celor vii (1976) se prezint ca un meteug de distrugere a limbajului alienat prin
ntoarcerea mpotriva lui nsui

COPILRIE INADAPTAT (engl


maladjusted childhood) Totalitate a copiilor care justific msuri educative diferite de acelea folosite pentru majoritatea copiilor.
Inadaptarea poate tine de copil (handi cap motor sau senzorial, deficient intelec tual, tulburri afective) sau de mediul su social (cazuri zise sociale", minori n pericol etc
COPIL N PERICOL (engl child w danger) 1) Copil despre care se presupune c sntatea, securitatea sau moralitatea nu mai sunt n msur de a-i fi asigurate, pentru o ct mai bun dezvoltare a sa. 2)
Copil ale crui condiii de educaie sunt grav c6mpromise.
n aceste situaii, msuri de asistent educativ pot fi pronunate de ctre jude ctorul de copii competent Legea din 10 iulie 1989 a instaurat n Frana, ca principal inovaie, un serviciu naional de ajutorare
telefonic, gratuit, funcionnd 24 de ore din 24 (numr verde 05-05-41-41) Acest serviciu are sarcina de a ofen o audien
136
COPIL SLBATIC

permanent, de a informa i consilia pe profesioniti, de a-i asculta i ajuta pe prini Codul muncii prevede un statut specific pentru copm care apar n spectacole si copin-manechini, limitnd numrul i durata zilelor de munc -COPIL MALTRATAT
COPIL MALTRATAT (engl battered chil J) Copil care face obiectul unor acte de violen fizic (sau de neglijare de ordin psihoafectiv) din partea prinilor sau a unui adult din anturajul su.
Mai multe zeci de mu de copii sunt n fiecare an, n Frana, n aceast situaie Majoritatea conserv ulterior sechele, iar cteva sute mor Simplul fapt de a semnala aceste cazuri autoritilor judiciare (procu
rorul Republicii de pe lng tribunalul de mare instan) sau administrative (D D A S S ) permite evitarea unor atan evoluii - COPIL IN PERICOL
COPIL SLBATIC (engl wildchild
sau wolfchild) Copil care a fost privat de orice mediu uman i care prezint reacii similare cu acelea ale unor animale slbatice, ceea ce a determinat denumirile de copil-lup, copil-urs, copil-leopard.
Denumirea de copil slbatic a fost, pentru pnma dat, adoptat de Guiraud si Constant de Saint Esteve, n raporturile lor de politie care relateaz pnma si a doua capturare a slbaticului din Aveyron", fr
ndoial cazul cel mai celebru al unui om considerat a nu fi n nici un fel civi hzat" n psihologie, copm slbatici au ah mental dou dezbateri aceea a raporturilor dintre natur si cultur (engl nature-nur
ture) i aceea, n parte independent de pnma, a determinismului precoce al onto genezei
Din secolul al XIV lea i pn n zilele noastre s-au recenzat vreo cincizeci de
fiine umane care au trit ntreaga copilrie sau o parte din ea cu totul izolai de con-geneni lor, fiind gsii n medii populate de animale slbatice i uneon n compania unora dintre ele Acest numr este
iluzonu relatnle care menioneaz asemenea copii sunt cel mai adesea de la a doua sau a treia mn, au caracter anecdotic si sunt pline de detalii invenficabile, rocamboleti sau fn tastice Cunotinele
noastre se limiteaz, de fapt, la cteva cazun (5 sau 6) relatate de cei care au urmrit evoluia copiilor dup capturarea lor Dintre aceste rapoarte, l putem cita pe acela al lui J Itard despre Victor, slbaticul
din Aveyron, pe care filmul lui F Truffaut, L'Enfant sauvage (1970), deosebit de fidel, l a populanzat, ca si cazul descns n documentele lsate de reverendul Smgh si dr Sarbadhican, care s au ocupat de cele
dou fete lupoaice, Amala si Kamala

Caracterul slbatic al acestor copii, de vrste difente, este n pnmul rnd atestat, n momentul capturm lor, de locomotia patruped, de nutntia lor vegetanan la copilul urs din Hesse si la Victor, carnivor la
Amala si Kamala, gsite ntr o peter de lupi, de activitile lor spontane, de culegton sau de vntoare, de mctalopia lor, de ciclul veghe-somn, de alternanta dintre apatie si excitaie, de absenta hm bajului
si totala nenelegere a unui limbaj uman, de fnca lor de oameni, nici unul nu s a apropiat de bunvoie de specia sa
La aceast populaie a fost adesea ai rmlat categona copiilor sechestrai, care este una aparte, izolarea lor a putut fi mai profund dect aceea a copiilor slbatici, ei au putut tri fr nici o legtur cu vreo
fiin vie, animal sau om Dar aceast categone este de asemenea heteroclit toi au beneficiat de un aport cultural sau altul, unii au fost mbrcai, altn au fost hrnii
137

COP1NQ

cu alimente fierte i prezentate n recipiente, alii, n sfrit, puteau folosi o lingur sau un cuit, un pieptene Kaspar Hauser, fr ndoial cazul cel mai ilustru, dei ambiguu, si a sens el nsui numele, pre
supus al su, n registrul de politie, la sosirea sa n Numberg Mersul i era biped, dei cltmtor
Evoluia acestor copii dup remsertia n societatea uman cat si ansele lor de dezvoltare normal' nc mai suscit mte resul psihologilor Tentativele educative aplicate acestor subieci au fost ncercri de
normalizare Fie c ele sunt raionale, coerente si planificate ca la Itard fie c sunt intuitive si tatonante, ca la Singh, bilanul lor global nu se arat deloc pozi tiv copilul slbatic nu reuete s obin dect o
parte din achiziiile reuite de copii nonslbatici la vrste anterioare aceleia care n este atribuit Comparai cu indivizi nonslbatici de aceeai vrst cronologic deosebirile lor n materie de discriminare
perceptiv' de abilitate motorie si de coor donare rmn evidente la fel de nete apar deficientele lor n materie de vorbire de raionament operator, de nelegere a con ceptelor, ca si de reglare
socioemotional socializarea lor rmne rudimentar, in clusiv n schimburile cu educatorii Distan tele rmn att de mn nct aceti copii sunt suspectai de ohgofreme
Cu toate acestea, o evaluare stnct individual a evoluiei lor absolut si nu doar n raport cu performanele unui grup martor, aa cum a fcut o Itard si pe care au pro slvit o mai trziu Gesell i Kellog,
dovedete schimbn adaptative importante si progrese cognitive Dar aceste schimbn si aceste progrese sunt obinute pnn pro cedee coercitive, pnn dresaj i nu determin o dinamic a schimbm Vedem,
aadar, c dezvoltarea acestor indivizi, ale
cror capaciti iniiale nu le cunoatem, a fost grav si definitiv nglodat n datoni de ansamblul pnvatiunilor sufente de tim punu Cu toate acestea, ignoranta n care ne aflm cu pnvire la vrsta la care a
intervenit privaiunea ct si durata sa, fac dificil luarea copiilor slbatici drept un model pertinent de explicare a ontogenezei Cel mult putem trage concluzii din con vergenta dintre anumite trstun
prezente la aceti subieci si trsturile observate n experienele de privaiune realizate la animal spre a presupune efecte diferite ale privaiunilor, n funcie de vrst
Bibi Ginete Th Poslel J J M G Itard si copilul cunoscut sub numele de slbaticul de la Aveyron m La psychiatne de l enfant XXJll 1980 Ginete Th Victor d Aveyron Le Syco-more Pans 1982 Lane H L enfant sauvage d Aveyron Payot Pans 1979
Malson L Le entant!, sauvdges Chnstian Bourgois Pans 1964

COPING (termen englez) Proces activ prin care individul, prin autoaprecierea propriilor capaciti, a motivaiilor sale, face fa vieii i mai ales unei situaii stresante i reuete
sa o domine.
COPROLALIE (engl coprolaha) Tendina mai mult sau mai puin irezistibila de a utiliza un limbaj deosebit de grosolan.
Acest discurs obscen apare uneon la copii n faza preocuprilor anale",'la ado lescenu care doresc s se afirme n faa anturajului lor si la unu demeni El capt un caracter impulsiv n boala Gilles de La
Tourette*

COPROFAGIE (engl coprophagy) Ingestie de excremente, de materii fecale.


138

CORTEX
Coprofagia este o form deosebit de grav a cacofagiei* ntlnite n stri profund regresive, n cursul schizofreniei si dementelor si n arieratule fixate la stadiul idiotiei

COPROFILIE (engl coprophilia) Interes anormal pentru materiile fecale, legat de o erotizare exagerat a zonei cloacale si de conduite excremeniale
COREE (engl chorca) Tulburare neurologic a motricitatii, caracterizat prin micri brute i sacadate, n acelai timp variabile i imprevizibile, privind unul sau mai multe
segmente corporale Exist dou feluri de coree
- coreed Sydenham sau dansul Sfntului Guy boala a copilriei sindrom coreic sever si generalizat care se poate asoci i cu agitaie intabihtate si uneori cu tulburri confuzionale si subdehrante vindecabile
in mod spontan n cteva sptmni sau luni
- coreed Huntwgton cu o evoluie cro mc si progresiv datorat unei afeciuni ereditare degenerative care afecteaz nucleu cenuii centrali si cortexul cerebral si care provoac o deteriorare a funciilor
cognitive care conduc inexorabil la o stare demenial, apoi la moarte, ntr o stare de casexie si emaciere, la cincisprezece ani dup debutul tulburnlor

CORP CALOS (engl corpus callosum) Lam dens de substan alb care reunete cele dou emisfere cerebrale.
Este cea mai important dintre comisu nle mteremisfence, formnd un ventabil pod telencefalic de la o emisfer la cea lalt, pe dedesubtul diencefalului El cupnnde aproximativ 200 milioane de fibre, din
care majoritatea sunt mielmizate
mpreun cu comisura antenoar, corpul calos are drept rol transmiterea de mfor matie localizat ntr-o ane cortical la ana controlateral omoloag Drept urmare seciunea acestor comisun (split brain)
mpiedic transferul de informaie ntre ana interpretativ general a emisferei domi nante si cortexul motor control ateral ceea ce determin o perturbare a activitilor motorii la nivelul minii si braului din
stnga si absenta oncrei tulburn motorii elementare De asemenea, asistm la o perturbare a transferului de informaii so mestezice auditive si vizuale ntre emi sfera dreapt si ana interpretativ general a
emisferei stngii, ceea ce poate provoca tulburn ale recunoatem obiectelor ale audiiei dihotice si ale schemei corporale
Corpul calos este deci o structur intra cerebral indispensabil cooperm functio nale a celor dou emisfere

CORTEX (engl cortex) Parte periferica a emisferelor cerebrale, numit i manta sau pallium
EMBRIOLOG1E Cortexul se dezvolt pornind de la structuri nervoase embno nare, ctre luna a 5 a a vieii intrauterine Activitatea sa funcional ncepe la natere si se intensific o dat cu dezvoltarea
psihic n plan morfologic, intensificarea activitii se caractenzeaz pnntr o ngro sare a pturii corticale si pnntr o densifi care a conexiunilor sale
STRUCTUR SI ASPECT
Aspect macrocopic Cortexul formeaz o ptur de substan cenuie care acoper ntreaga suprafa a emisferelor, pn n mtenorul santunlor corticale
Structur tautologic Se disting mai multe stratun celulare, de la suprafa n
130

CORTEX

profunzime, denumirea acestora corespun znd formei celulelor plexiforme (stratul I), granulare externe (stratul II), piramidale externe (stratul III), granulare interne (stratul IV), piramidale interne
(stratulV), fusiforme (stratul VI) Descrierea substan tei albe permite apoi distingerea a trei striaii n interiorul straturilor corticale stnaia Kass-Behterev, n partea superioar a stratului piramidal extern,
stnatia Baillarger extern, n stratul granular intern, si stnatia Baillarger intern n stratul piramidal mtem Exist, de asemenea fibre albe radiale perpendiculare pe striaii avndu si onginea n profunzime si
ter mmatia la nivelul stnatnlor Baillarger
DESCRIERE GENERAL Se disting diverse tipun de cortex Pe de o parte alocortexul sau arhipalhum, care cuprinde un strat de celule granulare si un strat de celule piramidale n plan funcional, acest
cortex tapiseaz lobul hmbic si circum voluia hipocampului Pe de alt parte, izocortexul sau neopalhum care cuprinde sase straturi celulare si corespunde, n plan funcional, zonelor de asociaie (izocortex
homotipic) Izocortexul constituie de ase menea cortexul motor al frontalei ascen dente, cu un strat de celule piramidale predominante n cortexul senzonal, pre ponderente sunt celulele granulate
LOCALIZAREA CORTEXULUI LA NIVELUL CREIERULUI
Cortexul motor se situeaz la nivelul frontalei ascendente Fiecare teritoriu cor poral are o reprezentare cortical potrivit cu o anumit somatotopie Membrele m fenoare sunt reprezentate la nivelul lobului
paracentral, iar capul n partea inferioar a circumvolutiei frontale (ascendente not L G ) Ana de reprezentare vanaz
conform importanei i fineei micrilor maselor musculare
Cortexul senzonal, care se gsete la nivelul circumvolutiei panetale ascendente, prezint aceeai dispoziie somatotopic existent la cortextul motor
Cortexul vizual este situat de o parte i de alta, precum si n fundul scizuni cal canne Cmpul superior al retinei se pro iccteaz la nivelul buzei superioare a sciziuni, iar cmpul infenor la nivelul buzei
inferioare
Cortexul auditiv se gsete la nivelul pnmei circumvolutn temporale si al sci zum Sylvius
Cortexul olfactiv i gustativ se gsete la nivelul circumvolutiei hipocampului si mai specific, n uncus, pentru senzaiile gustative
Localizrile psihice sunt situate la ni velul lobului prefrontal Memona este localizat mai specific, la nivelul lobului temporal Sediul limbajului se afl n emi sfera stng, mai precis n cadnlaterul lui
Wernicke n aceast zon, piciorul celei de a treia circumvolutn frontale (zona Broca) este sediul limbajului articulat Sediul per cepeni limbajului se gsete la nivelul cir cumvolutiei TI (zona Wernicke)
EXPLORAREA CORTEXULUI CERE BRAL Tehnica de explorare se bazeaz esentialmente pe electrocorticografie Aceasta const n nregistrarea activitii electrice cerebrale cu ajutorul unor elec trozi
aplicai direct pe cortex, n cursul unei cramotomii Aceast tehnic prezint un cert interes n chirurgia epilepsiei, n ceea ce pnveste localizarea precis a ntindem cortexului epileptogen Este astfel posibil
nregistrarea unei activiti electnce anor male n repaus sau stimularea electric n scopul reproducem simptomului iniial al
140

cnzelor spontane ale pacientului Dup cortectomie, electrocorticografia poate fi executat postoperator pe marginile exe-rezei, pentru a se supraveghea buna derulare a perioadei postcntice
BlM Ajunaguerra J Hicaen H Le cortex cerebral Stude neuro psycho pathologique Masson Pans 1960 Chauchard I Lecerveau humain PUF Pans 1974 Lanten-Laura G Lecerveau Seghers Pans 1987 Sourry J Lesysteme nerveux
central Cane et Naud Pans 1989

CORTIZOL (engl cort i sol) Hormon secretat de glanda corticosuprarenala, hormon ce aparine grupului glucocorti-coizilor i stimuleaz catabolismul proteic i formarea glicogenului la nivelul
ficatului.
Propnettile sale antunflamatom explic folosirea cortizonului n terapeutic Aten Ua psihiatnlor ns, a fost reinut de rolul su n stres si n depresie cortizolul a devenit un indice biologic al anumitor stan
psihopatologice Este studiat n starea de baz si n cursul unor probe dinamice ca DST (Dexamethasone Suppression Test, adic testul de repnmare prin deximeta zon), care pune n joc ntregul su sistem
de reglare
COTERAPIE (engl cotherapy) Terapie efectuat n comun de doi sau mai muli terapeui.
Este frecvent practicat n tratamentele unor grupun familiale Ofer numeroase avantaje, cum ar fi repartizarea sarcinilor ntre terapeui, facilitarea distanm n raport cu familia si posibilitatea de a stpni
mai bine situaiile complexe
COTOREP. Comisie tehnica de orientare i de reclasare profesional, instaurata ih fiecare departament potrivit legii
de orientare din 30 iunie 1975, n favoarea persoanelor handicapate (adulte).
COTOREP se compune din 20 de membn numii pe 3 am de prefect (cu excepia consilierului general, care este ales de egalii si) Comisia cupnnde cel puin 3 medici,reprezentani ai D D A S S , ai
organismelor de asigurare pentru boal, ai organismelor debitoare de prestaii so ciale, n direcii departamentale de munc si folosire a forei de munc Comisia se scindeaz n dou seciuni specializate
Pnma seciune apreciaz capacitatea de munc si propune o onentare profesional A doua seciune apreciaz gradul de in validitate si poate atnbui o alocaie sau alocaii n raport cu gradul de invaliditate
COTOREP dispune de o echip tehnic nsrcinat s instruiasc fiecare dosar un membru al acesteia este raportor n fata seciunii specializate competente
COTOREP are urmtoarele competente de a recunoate, dac este cazul, calitatea muncitorului handicapat, reclasndu l n una din categomle corespunztoare capa citailor sale profesionale, de a se
pronuna asupra onentru persoanei handicapate si asupra msurilor de asigurare a reclasrii sale (formaie profesional, stagiu de readaptare sau de reeducare), de a desemna stabilimente sau servicii care s
coopereze la reeducarea, la reclasarea si la ajutorarea adulilor handicapai (ateliere protejate, centru de ajutorare pnn munc, case de ajutorare specializate), de a decide atnbu irea unui loc de munc
rezervat, de a atnbui o pnm de reclasare, de a atnbui alocaia pentru adulii handicapai si/sau o alt alocaie, dac anumite condiii sunt ndeplinite, de a atnbui cartea de invali dilate
Decizia comisiei poate fi pus n prac tic de handicapatul nsui, de pnntu si, de autontatea responsabil a oncrui
141

centru, stabiliment sau serviciu medical, social sau administrativ interesat Instruirea dosarului este fcut la cererea secreta natului COTOREP, care sesizeaz echipa tehnic Decizia luat de comisie se im
pune organismelor sociale abilitate (Secu ntate social, ajutor social), dar nu persoanei handicapate
Sunt deschise ci de recurs Dac re cursul are n vedere recunoaterea calitii muncitorului handicapat sau categoria cores punztoare a capacitilor sale opionale competent este comisia departamental a
muncitorilor handicapai Dac recursul are n vedere atribuirea unei alocaii sau desem narea stabilimentului specializat, compe tent este comisia regional a contenciosului tehnic al Securitii sociale
C R AC K (termen englez) Preparat chimic pe baza de cocaina, destinat fuma-tului
Acest alcaloid de cocain este numit astfel de tre utilizatorii si din cauza zgomotului produs de spargerea cristalelor sale sub efectul cldurii igni Un efect eufonzant puternic apare la cteva secunde de
la inhalarea fumului Acest efect de foarte scurt durat, impune prize succe sive apropiate, avnd drept consecin o dependent rapid

CRAMPA SCRIITORULUI (engl


wnter's cramp) Dtstome de atitudine a membrului superior, caracterizata printr-o jen resimita mai mult sau mai puin dureros, care ncepe n mna i se difuzeaz n ntregul antebra, fiind declanat de
gesturile scrisului.
Nu este o cramp veritabil (contracie dureroas si involuntar a unui muchi) dar termenul este totui utilizat, deoarece degetele, arttorul si degetul mare mai

ales, se cnspeaz, fcnd sensul din ce n ce mai dificil Este, n general, o tulburare psihomotone de origine pur nevrotic (E Tnllat si J de Ajunaguerra), neasocnn du se cu vreo anomalie neurologic Uneon
este totui simptomul unei boli Wilson sau Parkinson al unei intoxicaii cu mangan sau cu unele neuroleptice Tra tamentele propuse sunt relaxarea, desensi bilizarea sistematic, biofeedback ui J Cottraux a
creat o scar de msurare care permite evaluarea evoluiei maladiei si a rezultatelor diverselor terapeutici
CREDIBILITATE (engl rehabihty) Caracter a ceea ce este credibil, demn de crezare
Problema se pune m cazul unei lipse de credibilitate privind o relatare o mrturie care pare s tin de mitomanie sau de delir bine sistematizat si organizat De aceea autoritile judiciare pot apela la un
psiholog sau la un psihiatru pentru o expertiz de credibilitate nainte de a preciza valoarea unor acuzaii sau a unor mrturii
CREIER (engl braui) Mas nervoas coninut n cutia cranian i n\ elita, ca i cerebelul si trunchiul cerebral, de meninge
Termenul encefal i este adesea preferat n limbajul tiinific
ISTORIC Pn.m secolul al XVIII lea studiul creienilui rmne strict anatomic (descrierile lui Galen, Vesal si Vicq d Azyr) Teoriile funcionale si localizationiste apar o dat cu descoperirile lui P Broca
Secolul al XIX lea vede dezvoltndu se abordarea morfologic ventabil Pe parcursul acestei penoade, aportul histologiei este, de ase menea, decisiv pentru descnerea creierului (C Golgi) n sfrit,
nceputul secolu
Im XX marcheaz vrsta de aur a localizrilor cerebrale, chiar dac alte teoni, mai glo-bahzante, s-au succedat mai nainte (J M Charcot) Actualmente, aportul teh meilor neurobiologice si electrofiziologice
ca si al tehnicilor de imagene cerebral, permite o descnere extrem de precis
DESCRIERE GENERAL Greutatea creierului adult este de aproximativ 1450 g El este compus din celule nervoase sau neuroni (ntre 10 si 100 miliarde) n stare nealterat, se disting dou substane carac
tenstice de culoare difent o matene alb (compus din axoni acopenti cu o ptur izolant sau teac de mielin) si o materie cenuie (corpi celulari si axoni nemieni hzati), care se gsesc la suprafa
formnd astfel cortexul cerebral
SISTEM PROTECTOR Creierul este protejat de diverse structuri Pereii ososi ai craniului si meningele (alctuite din nveliul extern sau duramater, ptura intermediar sau arahnoida si ptura in tern sau
piamater) constituie structurile externe Lichidul cefalorahidian circul n spatiile subarahnoidiene si n cavitile cerebrale interne Cavitile cerebrale m terne sau ventriculele sunt n numr de patru dou
ventricule laterale, legate prin onficnle Monro cu ventriculul III, care el nsui comunic cu cel de al patrulea ven tricul prin apeductul Sylvius Banera hematoencefahc este un proces biologic care permite
trecerea substanelor nutritive din mediul sanguin n lichidul cefalorahi dian si mpiedic difuzarea unor produse nocive
DIFERITELE PRI ALE CREIERULUI Creierul este divizat n trei pri Creierul anterior cupnnde telencefalul
(compus din neocortex, nucleu cenua bazali si sistemul hmbic) i diencefalul (constituit din talamus, epitalamus si hipo-talamus) Creierul mijlociu este compus din mezencefal Creierul posterior este
format din metencefal si din mielencefal
EMBRIOLOGIE Pornind de la ectoblast, placa neural se formeaz nainte de a constitui tubul neural Acesta se ngroa pentru a forma, n partea sa anterioar encefalul Creierul se constituie, aadar
pornind de la trei umflturi vezicula cerebral antenoar, care va deveni tel encefalul (acesta constituind la rndu i emisferele cerebrale), vezicula cerebral mijlocie care va deveni creierul mijlociu si
vezicula cerebral postenoar, care va constitui mielencefalul si metencefalul
STRUCTURI SPECIFICE
Metencefalul este o suprafa proemi nent care prezint, n partea sa extern protuberanta inelar, inel de fibre care nconjoar trunchiul cerebral
Mezencefalul sau creierul mijlociu este constituit din pedunculu cerebrali, iar in partea sa dorsal cuprinde relee vizuale importante, adic tuberculii cvadngemeni doi supenon si doi mfenori Partea interna a
mezencefalului conine, pnntre ali nuclei formaia reticulat implicat n vigihtate veghe si somn
Creierul anterior este compus din dien cefal si telencefal n diencefal se disting talamusul, epitalamusul si hipotalamusul Talamusul cupnnde mai muli nuclei care pot fi regrupai dup proiecta sau dup
funciile lor Primul tip de nuclei constituie relee ale tuturor cilor care conduc spre ariile corticale corespunztoare Al doilea tip de nuclei este constituit din structun de asociaie care se proiecteaz n anile
142
143 corncale specifice, asociative, fr a recepta proiecii senzoriale Al treilea grup de nuclei este format din nuclei talamici intrinseci Acetia recepteaz proiecii de la ali nuclei talamici, n care la rndul
lor se proiecteaz Ei sunt, de asemenea, n legtur cu formaia reticulat Epitala musul este compus esentialmente din epi fiz si pare s aib un rol important n procesul de regularizare a ritmurilor cir
cadiene n sfrit, hipotalamusul este constituit dmtr o sene de nuclei, situai sub talamus Aceti nuclei au o aciune pre ponderent n activitatea vegetativ si endocrin a organismului si sunt implicai n
foame, sete, reglarea termic si corn portamentele emoionale
Telencefalul se divide n trei pri nucleu cenuii bazah, sistemul limbic si neocortexul Nucleu cenuii bazali formea za, mpreun cu talamusul, nucleu cenuii centrali ai creierului, ocupnd aproape
ntreaga parte intern a emisferelor Distin gem printre acetia nucleul caudat nucleul lenticular, nucleul amigdahan, precum si corpul lui Luys, locus niger si nucleul rou Aceti nuclei sunt legai cu
majontatea structurilor creierului Ei par implicai n activitatea motorie extrapiramidal si, n mod potenial n procesele mnezice Sis temui limbic este compus din mai multe structuri legate ntre ele (corpii
mamilan, cortexul cingular, hipocampul etc) Aceste structuri ar fi implicate n memorie si n relaiile emoionale Neocortexul este o parte a creierului care cuprinde un numr foarte mare de scizun Nu exist
la animal (sic1 not L G ) si constituie la om cortexul cerebral Emisferele cerebrale sunt separate una de alta prin scizura mteremisfenc Aceasta se termin pe o structur de fibre albe care leag cele dou
emisfere corpul calos Celelalte scizun, de
dimensiune mai restrns i variabil, delimiteaz lobii i circumvolutnle
LOBII CREIERULUI
Lobul frontal cupnnde partea anterioar a emisferelor, situat n faa scizuni lui Rolando i lateral de scizura lui Sylvius n partea caudal a acestui lob se gsete circumvolutia frontal ascendent, care
conine celulele sistemului motor pirami dai Fata ventral este uneon numit lob orbitar Lobul frontal cupnnde ani motoni primare responsabile de pnncipalele mis cari, ani motoni secundare, care organi
zeaz si controleaz micrile fine si, n sfrit cortexul prefrontal (sau zona teriar) ane de integrare conectat la celelalte structuri corticale si la talamus vasculanzat ndeosebi de artera cerebral
anterioar
Lobul parietal este delimitat n fat de scizura lui Rolando, n partea sa infenoar de scizura lui Sylvius, iar n partea caudal de o linie imaginar care merge de la scizura lui Sylvius la scizura paneto occi
pital Acest lob cupnnde trei circumvolu tu parietala ascendent, loc de proiecie a informaiilor somestezice care provin de la cile spmo talarmce, circumvolutia pa netal superioar si circumvolutia
parietal inferioar Aceasta din urm pare a fi im plicat n limbaj Anile panetale posten oare recepteaz proiecii de la ana somatosenzitiv a cortexului asociativ frontal si temporal, precum si de la unele
structuri subcorticale Lobul parietal este vasculanzat de artera cerebral mijlocie pe fata sa extern
Lobul temporal include structunle cerebrale subiacente scizuni lui Sylvius El este delimitat n partea sa inferioar de scizura preoccipital, iar n partea median de gyrus hippocampi Neocortexul temporal
cupnnde girusul fusiform i girusul
144

transvers al lui Heschl Aceste formaiuni constituie anile pnmare ale proieciilor auditive Poriunea hmbic a lobului tem poral include circumvolutia a cincea temporal si hipocampul (numit uneon lobul
limbic), amigdala, formaiile olfac tive, uncusul si septumul Conexiunile mtracorticale ale neocortexulm temporal cu lobii nvecinai sunt multiple Structunle neocorticale ale celor doi lobi temporali sunt
interconectate de corpul calos Cele dou structun hmbice sunt conectate de comisura alb antenoar Complexul amig dahan are aferente se^zonale si some tezice multiple si asigur reprezentarea si
integrarea funciilor auditive Hipocampul este implicat n controlul vietn emoionale si n memorizare Lobul temporal este vasculanzat ndeosebi de artera cerebral postenoar
Lobul insulei, lob profund, este pus n evident prin ndeprtarea buzelor scizuni lui Sylvius Are o form triunghiular si cuprinde cinci circumvolutn
Lobul occipital este situat n partea postenoar a creierului Fata sa intern cupnnde mai multe scizun si circumvolu tu Scizura corpului calos si scizura calo somargmal delimiteaz circumvolutia corpului
calos Scizura paneto occipital este situat pe fata extern a emisferei, n timp ce cuneus, o alt circumvolutie a Io bului occipital, este delimitat de scizura calcann n jurul acesteia ajung infor mule de la
structunle senzonale vizuale ale retinei Pe partea intern a lobului se gsete girusul Imgual Lobul occipital este vasculanzat de artera cerebral postenoar
DIVIZIUNEA CITOARHITECTONIC A CORTEXULUI CEREBRAL n ceea ce pnvete morfologia celular, cortexul cerebral poate fi divizat n ase straturi
Distingem succesiv, de la exterior spre mtenor celulele plexiforme (stratul I), stratul granular extern (stratul II), stratul piramidal extern (stratul III), stratul gra nular intern (stratul IV), stratul piramidal intern
(stratul V), celulele fusiforme (stratul VI) Cercetrile actuale au permis ilustrarea legturilor funcionale pe care fiecare dintre aceste stratun le poate stabili cu celelalte si cu restul creierului Tehnicile de
stimulare electnc si de nregistrare electrofiziologic au demonstrat o mare specificitate n organizarea informaiei n aceste ani A fost de asemenea stabilit un izomorfism ntre sistemul senzorial peri feric
si reprezentarea sa central
NEUROCHIMIA SISTEMULUI CERE BRAL Creierul se compune din neuroni si din celule gliale Neuronii sunt legai unu de ceilali pnn sinapse, iar informaia se transmite de la un neuron la altul
trecnd pnn spaiul smaptic Celula nervoas este n stare de repaus, ncrcat electric Depolanzarea induce eliberarea unei can titti precise de neurotransmittori in spaiul smaptic (respectiva celul este
elementul presmaptic) Neurotransmit torul se leag de receptori specifici pe care i recunoate la nivelul membranei postsmaptice (aparinnd celulei recep toare) Urmeaz producerea unui semnal la
nivelul acestei celule, care se traduce prin modificn ale conformm membranei si intrarea de sodiu sau de potasiu n mtenorul celulei Aceast modificare poate avea rolul de excitaie sau de inhibiie la
nivelul cii respective Dup activarea smaptic, neurotransmitorul poate fi degradat n spaiul smaptic sau recaptat de elementul presmaptic pentru a fi reutihzat Exist mai multe tipuri de neurotransmi
ton cerebrali Moleculele clasice de tip acetilcohn, noradrenalm, serotomn sau
145 dopamin sunt amine cu greutate molecular redus Ultimele trei fac parte din sistemul catecoldminergic Exist si neuro-transmitton constituii din acizi aminati (glicin, acid gama aminobutinc, acid
glutamic) n sfrit, anii din urm au fost marcai de descoperirea unui mare numr de neurotransmitton care aparin sistemului peptidergic (substana P, enkefahne, endorfine etc ) Unu neurotransmitton
au o localizare cerebral preferenial si a de venit posibil stabilirea, cu ajutorul traso nlor radioactivi sau imunologici, a unei cartografii selective a sistemelor cerebrale, utilizandu se un tip particular de
neuro transmitton Mai muli neurotransmitton pot s coexiste n cadrul unui neuron si pot fi eliberai n cazul stimulrilor electrice
EXPLORAREA CREIERULUI UMAN Aceasta este n prezent constituit esenial mente din tehnici electrofiziologice, din tehnici de imagene si din investigaii nucleare >
Tehnici electrofiziologice
Electroencefdlogrdwd permite nregistrarea activitii electrice cerebrale, cu aju torul unor electro/i aplicai pe scalp Ea localizeaz, prin activitatea lor electric anormal, zonele patologice si diagnosti
cheaz epilepsia
Electrocorticogrdfid este o nregistrare a activitii electrice cerebrale efectuat cu ajutorul unor electrozi aplicai direct pe cortex, n cursul unei craniotomu Ea per mite o explorare privilegiat a cortexului
cerebral si se dovedete extrem de util n unele cazun de epilepsie cu o localizare complex
Stereoencefalografia permite nregistrarea activitii electnce cerebrale cu ajutorul unor electrozi implantai n profunzime pnn tehnici stereotaxice Aceast metod
este folosit n studierea epilepsiei si a micrilor anormale
Potenialele evocate msoar rspun-sunle electrice date de sistemul nervos unor stimuh externi specifici, care pot fi vizuali, auditivi sau somatosenzitivi Aceast tehnic permite diagnosticarea unui obsta
col pe o cale senzorial sau o scleroz n plci n faza de debut
Tehnici de imagene cerebral
Rddiogrdfid permite aprecierea diferi telor structuri osoase ale craniului si diag nosticarea unor eventuale leziuni osoase
Tomogrdfid este un procedeu radiologie care studiaz craniul n seciuni succesive Actualmente cele mai utilizate pentru explorarea esuturilor cerebrale sunt tomo densitometna sau scanografia (scanner) si
tomografia magnetic sau rezonanta mag netic nuclear (R M N ) Aceste tehnici permit depistarea cu o nalt precizie a majonttn leziunilor cerebrale organice n anii ce vm, rezonanta magnetic va
nlocui scannerul datorit preciziei sale mai mari Aceast tehnic este, ntr adevr, deosebit de util n stabilirea unui diagnostic de scleroz n plci sau a unor tumori care scap scannerului
Angiogrdfid exploreaz arterele cere brale Ea a fost treptat nlocuit prin sca nare, dar prezint nc interes n depistarea leziunilor vasculare
Tehnici nucleare
Raiiioizotopia cerebral permite, cu aju torul unui trasor radioactiv, s se stabi leasc o cartografie cerebral Ea studiaz fluxul sanguin si detecteaz leziunile intra-cerebrale Recent au aprut dou
dezvoltn importante Este vorba de aparate cu pozi trom, Positon Emission Tomography (PET), si de Single Photon Emission Compu-tenzed Tomography (SPECT) Pnmul utilizeaz substane marcate care
elibereaz pozitrom (deoxiglucoz, oxigen), pentru
146
CURA LUI SAKEL

a studia debitul cerebral si metabolismul celular Al doilea, prin procedee tomo-grafice, permite studierea debitului n regim cerebral
Bibi Ajunaguerra J de Hecaen.H Le wrtex teYebra/ tuile neuro pfytho-pjthologique Masson P ins 1960 Delmas J Vo;eef te/itres nerveux Masson Pans 1945 (reed 1975) Hubel D et alu Le cerveau Pour la Science Belm 197S Lanten Laura G Le
cerve<>u Seghers Paris 1987 Lazorthe< G Gouaze A Salomnn G Vascu/dnsaf;o;i et circulation Je l enccphale 2 voi Masson Pans 1976 197X

CRETIN (engl cretin) Se spunea, la sfritul secolului al XlX-lea, despre un copil care prezenta o arieraie mentala legata de o hipotiroidie, cu gua endemica
Gua este foarte frecvent n regiunile n care lipsete iodul ca n unele vi din muni Carena de hormon tiroidian se manifesta pnntr o oprire a cretem, aso ciat cu ntrziere psihomotone Copilul prezint
o morfologie caractenstic mem bre scurte un abdomen proeminent, hernie ombilical, o infiltrare a tegumentelor (miexedem), facies rotund si limb n grosat iptul este rguit si rar, pielea uscata si
granuloas Mecanismul ntr ziem dezvoltm este cunoscut Hormonii tiroidiem sunt indispensabili pentru eres terea cerebral, pentru sinteza constitu entilor hpidici si elaborarea miehnei Cauzele
hipotiroidiei sunt fie absenta glandei tiroide, fie o poziie anormal a acesteia sau tulburri congenitale ale hormonogenezei, cu transmisie genetic autosomic recesiv
Importanta depistm precoce pentru prevenirea aneratiei intelectuale a fcut ca practica testelor neonatale s fie siste-

matic, acestea indicnd instaurarea imediat a tratamentului hormonal substitutiv si reluarea maturaiei cerebrale
CRETINISM (engl cretinism) Mixedem endemic, caracteristic copilului cretin.
CRIZ UNCINEE (engl uncitdte fit) Varietate de criz de epilepsie temporala, al crei focar se situeaz n uncusul girusului hipocampului (partea antero-intern a lobului temporal).
Se manifest clinic pnntr o stare de obnubilare a contiinei, mai mult sau mai puin oniric, cu frecvente iluzii sau halu cinat olfactive si, uneori, cu sentimente de dejd vu
CRON (CITATE (engl chromcity) n patologia mental, permanena a unei maladii a crei evoluie are loc n mod continuu sau progresiv, pe parcursul unei lungi perioade de timp, activitatea
psihic alterndu-se durabil.
Este cazul unor nevroze grave si al psihozelor zise cronice", ca delirurile calificate astfel si schizofrenia
Ca responsabil de aceast cromcizare a putut fi mcnminat azilul de tip vechi si, n general, orice stabiliment spitalicesc psihi atnc Dm nefericire azi se constat c o abordare terapeutic mai diversificat si
extraspitaliceasc nu a dus, cum se putea spera, la dispariia total a cronicittn Aceasta doar s a deplasat n alte locun, fie ele structurile intermediare cele mai variate, fie unele medii familiale (unde, de
altfel, ntotdeauna a fost ntreinut)
CURA LUI SAKEL. Tehnic de oc utilizat odinioar n tratamentul psihozelor. - CONVULSIOTERAPIE CURARA
CURARA (engl curare) Otrava de origine vegetala care are o aciune paralizant, prin suprimarea contraciilor musculare
Utilizat uneon de indienii din America de Sud care ungeau cu ea vrfurile s geilor, spre a si paraliza prada sau dus mnu, este folosit n anestezie, sub forma a numeroi curanzanti sintetici spre a se evita
contraciile musculaturii bolnavului Este cazul, n special, n medicatia pre gtitoare pentru electrosoc
CURARIZARE (engl cuansation) Utilizarea curarei sau a unui curarizant sintetic, n scopul suprimrii contraciilor musculare n anumite intervenii chirurgicale sau n cazul aplicrii
electrosocului.
n cursul acestuia din urm, contraciile musculare puternice provocate de criza electric sunt uneon cauza unor fracturi si tasn de \ertebre De aceea curanzarea este n prezent n mod sistematic asociat
electrosocului, evitndu se astfel de com phcatii Se folosesc n acest scop sub anestezie general, curanzanti sintetici cu aciune de scurt durat n general denvati ai succinilcolmei
CURATEL (engl curatelage) Msur de protecie pronunata de un judector cu privire la persoane majore care, din cauza unei alterri a facultilor lor mentale, au nevoie de consiliere i de
control continuu n actele vieii lor civile.
Curatela a fost instaurat prin legea dm 3 ianuarie 1968, care a reformat n Frana dreptul persoanelor majore incapabile Une le persoane nu mai sunt n stare s si apere interesele, s practice actele
elementare ale vieii civile Este cazul unui numr de
bolnavi mintali sau i al unor persoane care prezint infirmiti corporale, tulburri care mpiedic exprimarea voinei sau discernmntul nainte de legea din 1968, numai bolnavii care fceau obiectul unei
internri erau deposedai de gestiunea patrimoniului lor, pe toat durata spitali zrii La ieire ei i recptau de ndat toate drepturile civile n urma legii din ianuarie 1968 medicalul si juridicul sunt
separate astfel, de exemplu, cutare pacient tratat n ambulatoriu poate s fac obiectul unei curatele pe cnd un altul spitalizat psihiatric i va pstra capacitatea juridic (putndu si practica personal
drepturile si obligaiile) Legea din 1968 enun prin cipiul general de nulitate a actelor juridice n caz de insanitate mental si instituie trei mari regimuri de protecie salvgardarea judiciar tutela si curatela
Salvgardarea judiciar este o msur de urgent, pe cnd tutela este o msur n caz de incapacitate total
Curatela este pronunat de judectorul de tutele la nivelul tribunalului de instan Sesizat la cererea unuia dintre apropiaii celui interesat, judectorul se poate sesiza si din oficiu, pe baza avizului unui ter
Procedeaz n acest caz la instruirea afa ceru audierea celui interesat si a familiei avizul medicului curant, certificat din partea unui medic specialist nscris pe lista procurorului Republicii n deschiderea
curatelei sau ntr o judecat postenoar judectorul poate enumera unele acte pe care persoana n cauz va avea capacitatea de a le face singur sau, invers, va aduga alte acte la acelea cerute de asistenta
cura torului Curatorul este soul, un membru de familie sau o asociaie tutelar agreat Majorul aflat n curatela nu poate, fr asistena curatorului su, s efectueze acte ca folosirea de capitaluri, cstorie,
donaie,
148
CUR DE DEZINTOXICARE

act de dispunere El i poate totui percepe veniturile, cu excepia cazului n care judectorul dispune c numai curatorul este abilitat s le perceap i s regleze chel tuiehle fat de teri El poate vota, dar nu
mai este eligibil Dac persoana aflat n curatela a svrit singur un act pe care nu l putea svri dect cu asistenta unui curator, actul este anulabil n anumite con ditu sau poate fi confirmat de ctre cura
tor n situaiile n care curatorul refuz asistenta pentru un act, persoana aflat n curatela poate cere judectorului tutelar o autorizaie supletiv Un recurs contra hot rm care deschide (sau refuz s
deschid) curatela este posibil n fata unui tribunal de mare instan Curatela nceteaz o dat cu cauzele care au determinat o.pnntr o jude cat de ridicare, dup aceleai formaliti ca la deschidere n unele
cazuri judec torul poate pronuna o hotrre prin care instituie o tutel
CUR DE DEZINTOXICARE (engl devntoxicdtion treatment sau withdrawal treatment) Tratament care are drept scop vindecarea unei intoxicaii cronice; n sens restrns, tratamentul sindromului de sevraj (cur de sevraj); prin extensie, tratament al toxicomanilor
Pentru a desemna tratamentele care vizeaz diminuarea simptomelor de lips n cazul n care un toxicoman nceteaz s si mai administreze drogul, specialitii vorbesc azi de tur de sevraj Dezintoxi carea
rmne totui un concept mitic, att la marele public ct si la toxicomani Trebuie deci s regrupm sub acest termen toate abordrile terapeutice ale toxico maniilor
PRIMELE METODE DE DEZINTOXI CARE Primele descrieri ale toxico
maniilor modeme, n a doua jumtate a secolului al XIX lea, s-au referit la dependenta fat de opiacee si ndeosebi la morfimsm (S Levmstem, B Ball, E Chambard, E Pichon) Importanta de pendentei fizice
n aceast toxicomanie si caracterul spectacular al sindromului de sevraj au fcut ca accentul s fie pus n primul rnd pe mijloacele de a depi momentul lipsei fizice Prima metod utilizat a fost aceea a
suprimrii brute (Levinstem), constnd pur si simplu n a izola pacientul, fr tratament, atta timp ct era necesar Opusul acestei metode, diminuarea progre siv a raiei de drog (Pichon), prezenta si ea
cteva inconveniente, muli subieci ieind din tratament mai intoxicai dect erau la nceput Cu timpul s a impus o metod de diminuare rapid sub control (Ball, R Erlenmeyer etc ) Dar era necesar ca n
paralel s se dezvolte tentative de tratamente paliative sau de substituie (cu cocain, cu heroin etc ) Adesea aceste tratamente s au aflat la onginea a noi for me de toxicomanie
Frecventa recidivelor a artat n scurt timp limitele curei de dezintoxicare si a subliniat importanta continum acesteia nainte de psihanaliz, s a ncercat preve nirea recidivelor cu ajutorul tratamentului
moral, al hipnozei si sugestiei
METODELE ACTUALE DE DEZ INTOXICARE Majoritatea specialitilor sunt de acord c o cur nu este dect un element al tratm toxicomanilor un sevraj se poate efectua n cteva zile sau sptmni,
pe cnd tratamentul se ntinde adesea pe parcursul a mai muli am ntre sevrajul bloc (metod brutal, acel Cold Turkey" al anglo-saxomlor), practicat n unele comuniti gerate de foti toxicomani, si
sevrajul cu totul progresiv exist si azi
148 CURA DE DEZINTOXICARE

o mulime de tehnici intermediare Utilizarea de antalgice, de tranchilizante si de derivai ai clonidinei (care, fr efecte pnhotrope importante, blocheaz efectele sevrajului de opiacee) face totui din sevraj
o entitate bine cunoscut pe plan medical si destul de uor de tratat Multe sevraje se pot astfel opera ambulatoriu, fr recurgerea la spitalizare
Tratamentul toxicomaniilor, ca si tehnicile de sevraj, este miza unor polemici care depesc cu mult simplul cadru al tehnicilor medicale Dincolo de lurile de poziie teoretice sau de certurile dintre
specialiti (care pledeaz pentru concepii biologice, psihanalitice sau comporta mentiste), diferitele strategii terapeutice sunt efectul modelelor implicite de n telegere a toxicomaniei O teorie a acestor
practici ar clarifica concepiile morale publice, ct si biologice sau psihologice
TRATAMENTUL TOXICOMANIILOR SupravegheVea toxicomanilor se face cel mai adesea pnntr o reea de instituii specializate fiecare tar tinznd, din anii 1970, s creeze un sistem de ngrijiri spe
cific Schematic, este posibil ca, avnd n vedere modelele propuse, s le diferentiem n dou sisteme
Luarea b sarcin global a toxicomanului Aceasta vizeaz dispariia toxicomani ei si se exprim prin dou mari modun de abordare
Tratamentele de ntreinere (engl mamtenance) Propus n anii '6X1 de ctre americanii V Dole si M Nyswander, aceast maintenance cu metadon const n administrarea cotidian a unei doze din acest
opiaceu cu aciune de lung durat Este deci vorba de a admite imposibilitatea sevrajului si de a-i furniza subiectului un drog legal, n sperana de a-1 vedea remserndu-se si stabilizndu-se pe plan social si afectiv aceast abordare este extrem de constrngtoare pentru pacient (obligaia de priz cotidian a drogului legal, ntr-un centru, dup analiza urinei etc )
Tratamente bazate pe izolarea sub/ec tu/u/ de restul societii Primul model al acestor tratamente a fost, n cadrul cnmi nalizrn toxicomaniilor, crearea de mari spitale nchisoare ' n Statele Unite (Fort
Worth n Texas, Lexington n Kentucky) Ideea de neimagmabile chmun ca de nchi soare pentru a-i ngriji pe toxicomani este cu regularitate redescoperit de unu oameni politici
Comunitile terapeutice gerate de foti toxicomani particip adesea la acelai mo del se pune problema spargem perso nahttu celor noi, a integrm lor, pentru un timp nedeterminat, ntr un grup, mtr o
instituie izolat de restul societii Difi cultatea controalelor exterioare si de/vol tarea unora dintre aceste structuri strnesc numeroase polemici O problem central este asimilarea acestor structuri cu unele
secte Unele comuniti includ n aciunea lor colaborarea cu alte instituii, cu fami lule etc
Modele complexe La cealalt extrema se afl aa zisele modele complexe, care tind s tin seama de diversitatea infinit a psihologiei toxicomanilor Modelul francez, orict de anarhic ar putea s par, este
un exemplu n aceast privin El const dmtr o reea evoluftv de structuri de ajutoare, de cazare, de nsoire, de audiere, de cur, de postcur, de reinsertie social Pstrndu-si posibilitatea unui terapeut
referent, ntr-o relaie n care poate avea loc audierea psihanalitic, subiectul trebuie s gseasc rspuns la problemele sale imediate loc pentru un sevraj, ndeprtare de mediul obinuit, pnntr-o
150
CVERULEN

edere de cel puin cteva sptmni ntr-un centru de postcur sau ntr-o familie de ajutorare etc Considerndu-l pe toxicoman persoan responsabil, susin toni acestui model struie asupra impor tantei
unei opiuni voluntare a subiectului, n orice etap a tratamentului, si asupra eecului oricrui tratament impus Aceast concepie implic o anumit funcie pozi tiv" a drogului tratamentul nu trece prin
abstinenta cu orice pre, ci prin accederea de ctre subiect la capacitatea de a opta (C Olievenstem vorbete de accederea la democraia psihic')
Bibi Leit, F , Fonbonne E La toxicomanie Vers une evalution de refraiteme/jfs I N S E R M , La DocumenlaUoii tranaise 1989

CUR INSULINIC > CONVULSIO


TERAPIE

CUVAD (eng couvdde) Comportament al tatlui care ia locul i rolul mamei n zilele care preced i care urmeaz naterii copilului su.
Cunoscut din antichitate si practicat n diverse forme n multe societi tradiionale (E B Tylor) si chiar si recent n Frana, ntr o anumit regiune (P Abely), cuvada semnific n psihiatrie manifestri
psihopatologice la brbai n perioada de gra viditate a soiei sau puin dup natere" (A Haynal) Este deci vorba de toate tulburrile mentale legate de puerperahtatea masculin
Dup W H Trehovan, cel mai adesea este vorba de simple manifestri anxiode-presive, asociate n special cu tulburri psihosomatice, dintre care unele par strns legate de o simbolistic puerperal alternant de anorexie si bulirme, dureri si
balonn abdominale, colici intestinali, mictium frecvente si mai ales dureri de dini Acestea din urm ar fi provocate de un fel de simpatie magic fat de mam, bazat pe vechea credin popular c
sarcina stric dintn"
Identificarea tatlui cu mama poate adesea s duc pn la o pierdere a identitii si la adevrate crize de delir reacionai atunci cnd soia sa nate Aceste psihoze puerperale masculine survin la brbai a
cror identitate sexual este fragil (E Jacobson), ei fund incapabili s-si su porte rolul patern Aceti brbai pstreaz o puternic pizmuire a capacitii ferm nine" de a avea copii Ei se identific deci
profund cu cea care nate si exprim nu meroase fantasme de reproducie n delirul lor, a crui evoluie rmne cel mai adesea benign
n afar de episoadele delirante, care necesit un tratament neuroleptic, anxio liticele si antidepresoni uori sunt n general de ajuns ca s calmeze tulburrile minore ale sindromului cuvadei" O psiho
terapie de inspiraie psihanalitic poate apoi ajuta la restabilirea unei mai bune identiti sexuale
Bibi. Enoch D , Trehowan, W Uacammon Psychiatnc Syndroms, G B Butterworth Hememann, Oxford 1991
CVERULEN (engl querulousness) Tendin patologic de a reclama repararea de pagube i de injustiii care par imaginare.
Fie ntr-un mod exclusiv expresiv, fie n unul procesiv, cu angajarea de proceduri administrative sau judiciare abuzive, aceast tendin poate deveni de-a dreptul delirant Ea se confund n acest caz cu
delirul de revendicare

151

DEBIL (engl mental deficient) Persoana atinsa de debilitate mental.


Se face distincie ntre debilul uor subiect caracterizat de un coeficient de inteligent situat ntre 50 si 75 la probele psihometnce, si debilul profund, subiect caracterizat de un coeficient de inteligent care
nu depete 50 la probele psiho metrice
DEBILITATE (engl mental defici ency) Stare permanent de insuficiena intelectual, care nu permite s se rspund cerinelor mediului.
CARACTERISTICI Dac lum drept referin teoria lui J Piaget despre in teligent, debilii ajung la stadiul operaiilor concrete, dar niciodat la stadiul formal, care implic raionamentul asupra propo
zitulor Dmtr o perspectiv developmen tal, debilitatea se caracterizeaz prin ncetineal si limitarea dezvoltm intelectuale
Comparaia cu copiii mai mici, a cror vrst mental" este aceeai cu vrsta cronologic, trebuie fcut cu precauie ntrzierea nu este aceeai n toate sectoarele
de dezvoltare mai mic n ceea ce privete sarcinile psihomotorn.ea este mai impor tant n ceea ce privete sarcinile spatio temporale (heterocrome) Deficitul intelec tual tine pasul cu un anumit deficit
social care se manifest ndeosebi- prin ego centrism sugestibihtate, rigiditate si dificultatea de a se adapta la situaii noi Noiunea de debilitate se refer n mare parte la exigentele mediului

DIAGNOSTICUL Diagnosticul de debili ae se face pornind de la testele de mteh gent general, construite n aa fel nct un individ mijlociu s aib un coeficient de inteligent (Q l) egal cu 100 si ca
aproxi mativ 2% din populaie s aib un Q I inferior lui 70 Validarea externa a rezul aelor la aceste teste se face n principal prin reuita colar Un proces verbal de debilitate, pornind de la asemenea
criterii psihometnce, pune problema etiologiei si pronosticului Pentru un anumit numr de cazun n care debilitatea este adesea profund (Q I cupnns ntre 30 si 50), poate fi pus n eviden originea
organic
n cazunle de debilitate uoar, n schimb, al cror diagnostic se face cel mai
AE
adesea dup intrarea n colaritatea obligatorie, pot fi formulate diferite ipoteze Pe de o parte, ar exista o debilitate endogen, legat de transmiterea genetic a aptitudinilor (si maptitudinilor) intelectuale Pe
de alt parte, debilitatea ar fi consecina circumstanelor de mediu nefaste ntr ade vr, ea este mai frecvent n mediile defavorizate economic, social si cultural Mecanismele de construcie ale unei
asemenea debiliti sunt multiple si ames tecate malnutntie, lipsa de stimulare, absenta predictibihttn evenimentelor, lipsa de soluii pozitive la iniiative si la tentativele de autonomie Chiar dac la aceti
copii poate fi pus n cauz echipa mentul genetic (cu toate c cercetrile privind copiii adoptai au demonstrat importanta lor redus), factorii de mediu pot mpovra mult factorii genetici Noti unea de
debilitate include ideea de per manent si de ireversibilitate Cu toate acestea, constanta Q I depinde de susti nerea, cognitiv si afectiv, acordat debililor pentru a se insera n societate unu debili colari nu
mai sunt debili mai trziu, n msura n care au fost gsite condiiile propice dezvoltrii lor Aceasta nseamn a releva importanta unei educaii speciale, care i face pe debili s stpneasc anu mite
depnnden fundamentale (citit, rudi mente de calcul) si s nvee o meserie care s le permit s fie independeni la vrsta adult
DEFICIENTELE ORGANICE Debilitatea mental nu apare ca o entitate izolabil, dar autoni subliniaz diversitatea structurilor morbide care includ deficiena intelectual Aneratnle si debilitile profunde
se re gsesc la subieci atini de handicapuri" multiple
Cauze fi deputare Cauzele identificate se pot situa nainte sau dup natere
Cauze antenatale Acestea sunt ence falopatnle progresive care afecteaz eredi tar un sistem enzimatic, cea mai cunoscut fiind fenilcetonuna, depistat de testul Guthne* si evitabil pnntr un regim srac n
fenilalamn encefalopatiile endocrine (-* CRETIN), malformaiile cerebrale (spina bifida, microcefahe) sunt cauze de debili ae de diverse grade Aberaiile cromo zomice, ntre care trizomnle 21, reprezint
un deficient mental din cinci Unele em bnofetopatn, ca rubeola asociaz la dete norarea intelectual anomalii vizuale, auditive si cardiace Intoxicaiile cu tutun si alcool, n special, favorizeaz suferina
fetal, asociat cu ntrziere de cretere si prematuntate
Cauzepostnatale Meningitele, surs de convulsii stau uneori la originea unor Iezi ura cerebrale definitive la fel stau lucrurile n cazul encefalopatiilor acute Cu toate acestea, mecanismele care leag aceti
faeton organici de insuficienta intelectual nu sunt cunoscute si nu exist proporie nalitate nguroas ntre difuzarea leziunilor si gradul de deficient Aceast detenorare neurologic nu este dect rareori
regsit la copiii cu debilitate mijlocie si uoar
Studiile epidemiologice Dimpotriv, studiile epidemiologice pun n evident, la aceti copii, factoni afectivi, carenele socioculturale, absenta stimulm dm partea anturajului si rolul adesea nefast al msu
nlor segregative luate prea de timpunu Unu dintre ei prezint tulburn psihiatnce, psihoze infantile deficitare, dizarmonu evolutive* sau tulburn nevrotice Depis tarea precoce a acestor tulburn i luarea de
msun, n special psihoterapeutice, permit evitarea sau ntrzierea debihzni, care duce la o deficien armonic, adic DECEREBRARE
la un mod de funcionare mental stereotip, ablonard Terapiile psihanalitice au permis mai buna nelegere a dinamicii psihice a copiilor deficieni si evaluarea importantei mecanismelor de identificare a
copilului cu prinii - ARIERAIE
MENTAL

Bibi Im/an A Tastovre Le entanh dit>, debile* Appnx.he^, p^ythopcddgogique ESF Pans 1978 Mirail M (eds ) La debilite mentdle de l enfant Privat Toulouse 1979 Zaz/o R Le debilitez mentale A Colin Paris 1971 (trad n romnete de Scrgiu
Stetanescu Proda novici M Flonca Nicolescu Editura Didactic M Pedagogic Bucureti, 1979 - not L G )

DECEREBRARE (engl decerebution) Transecionare a trunchiului cerebral n partea sa superioara, ntre tuberculii cvadrigemeni anteriori i tuberculii cvadrigemeni posteriori (seciune intercolicular).
Decerebftjrea a fost reali7dta pentru pn m dat la animal de ctre Ch Shernngton Animalul decerebrat rmne ntr o atitu dine pietrificat datorit unei exagerri a activitii tonice a muchilor extenson anti
gravitan Aceast rigiditate cu pronatia membrelor superioare si extensia mem brelor inferioare se regsete n patologia uman n cazurile de suferin cortical extins, n special n unele come, pentru care
constituie un semn de gravitate

DECOMPENSARE NEVROTIC
(engl neurotic decompensdtion) Dintr-o perspectiv psihodinamic, criza asociat cu prbuirea defenselor nevrotice obinuite la un subiect a crui nevroz era pn atunci relativ compensat i
care este brusc confruntat cu o situaie dificila din punct de vedere afectiv sau
periculoas, creia nu-i poate face faa pe plan emoional.
Y Pelicier a defimt-o, n 1971, ca pe o tulburare de comportament, mai mult sau mai puin acut, care survine n istoria unui nevrotic si care se manifest prin mai multe simptome nespecifice" Poate fi
vorba de fapt de un paroxism pantofobic (adic de o fobie extrem, difuz, n care angoasa se deplaseaz de la un obiect la altul), de un episod confuzional sau chiar de o stare psihotic n general tranzitorie
si de tip reacionai Mai rar, decompen sarea poate fi calea de intrare ntr o psihoz cronic, la un pacient deosebit de vulnerabil Uneori se afl si la originea unor maladii psihosomatice care, ntr un fel, iau
locul nevrozei de pn atunci
DECONDITIONARE (engl decondi tioning) Proces la captul cruia o reacie dobndit nceteaz de a se mai manifesta.
Termenul este uneori folosit n terapia comportamental atunci cnd se consider c onginea unei reacii (de exemplu, o re actie anxioas) se datoreaz unei condi tionn si c terapia are drept scop dispariia
acelei reacii Se crede n acest caz c pro cesul de formare al unui simptom poate fi asimilat cu acela al unui reflex condiionat Deconditionarea prezint, ntr-adevr, analogii cu procesul n care un rspuns
condiionat stabilit n mod experimental nceteaz de a se manifesta fie din cauza dispariiei stimulului, fie din cauz c reacia nsei nceteaz de a fi ntrit
DEDUBLAREA PERSONALITII (engl dual personality) Stare secund, de origine isteric, a crei caracteristica este apariia alternant a unor personaliti distincte, la acelai subiect.
154
DEGENERESCENTA

n aceast atingere a unitii personalitii sale, pacientul este convins c exist n el mai multe personaje diferite, care triesc pe rnd sau simultan, fiecare pentru sine, o viat total diferit Marton Pnnce
(1854-1920), Th Flournoy (1857-1919) si P Janet (1859-1947) au efectuat observaii ndelungate ale bolnavilor de tipul acesta La subiecii predispusi, hipnoza si sugestia pot produce n mod artificial
asemenea dedublri n ale lor Studii asupra isteriei (l895), J BreuersiS Freud au demonstrat c astfel de manifestri se observ prin excelent la isterici
DEFICIENT MENTAL (engl mental deficiency sau impdirment) Orice insuficien psihic, fie ea dobndita sau congenital.
Termenul vizeaz mai ales insuficien tele sau aneratnle intelectuale Ca urmare a studiilor lui M Bury si P Minaire, dis lingem n prezent trei planuri deficiente (engl impdiiment) care desemneaz mala dia
mental s tulburrile sale, incdpau tatea (engl de^ibility), care rezult din deficient-si definete consecinele mor bide funcionale, deficitul care poate fi msurat si care d dreptul la compensare financiar,
handicapul, care corespunde consecinelor socioprofesionale ale defici entei si deficitului Acesta din urm, dup cum vedem, nu este cuantificabil si trebuie analizat n termeni situationali -> ARIE RAIE
MENTAL HANDICAP MENTAL
DEFICITAR () (engl defective) Se spune despre o persoan care prezint un deficit intelectual fie prin deficiena sau arieraie mental, fie prin deteriorare demeniala.
DEFICIT INTELECTUAL (engl mental defect) Insuficiena de eficiena
nteto
ala,
tele dinke importante ale unei deficiente mentale, fcnd un subiect incapabil de a rspunde n mod adaptat cerinelor mediului. - ARIERAIE MENTAL
DEGENERESCENT (engl degene ration) Degradare a unei fiine vii.
Termenul a degenera apare n secolul al XIV lea, cu sensul literal de a-si pierde calitile naturale ale rasei" La sfritul secolului al XVIII-lea, degenerare si de generescent capt foarte repede un sens
medical precis, specific anatomopatologiei nscnde, sensul de transformare pato logic a unui esut" (tocmai cu acest sens conceptul continu s fie larg utilizat de ctre neurologi) Naturalisti ca J
Lamarck sau Buffon definesc degenerescenta ca pe o ,deviatie natural a speciei" B A Morel face din ea o deviaie maladiv a speciei' Conceptul nu nceteaz s evolueze n cursul elaborm unor teorii
succesive pe care le susine teoriile degenerescentei
TEORIA LUI MOREL Formalizat n Frana la mijlocul secolului al XIX lea, aceast teorie cunoate o foarte larg rspndire n ntreaga Europ si funcioneaz practic ca o dogm pn la primul rzboi
mondial Prim teorie etiologic global a nebuniei, care permite inserarea psihiatriei n cadrul medicmei, ea rspunde proiec tului cu totul pozitivist al lui B A Morel de a nvedera principiul de baz al
bolilor mintale si de a le regsi ntr-o clasificare natural
Ca majoritatea aliemstilor epocii sale, Morel d ereditii un Ioc absolut central n teoria sa n ceea ce privete problema evoluiei, catolicul convins care era Morel nu este darwimst, dar ader la transformismul lui Buffon si Lamarck, degenerescenta
155 DEGENERESCENTA

fiind o transformare patologic survenit la omul pe care Dumnezeu 1-a creat perfect Credina sa l conduce n acelai fel Ia descrierea unei relaii consubstaniale a sufletului cu corpul, plasnd pe acelai
plan cauzele fizice si cauzele morale ceea ce i permite s nu atribuie dect un singur loc de aciune degenerescentei sistemul nervos El descrie cauze predispozante fizice sau morale individuale sau generale
care, prin sumatie ereditar, duc la con stituirea .predispoziiei teren deosebit de fragil pe care survine nebunia, de ndat ce apar cauzele determinante care l mping pe cel predispus ctre cutare sau cutare
tip morbid
n clasificarea sa din 1860 Morel opu ne afeciunile accidentale afeciunilor constituionale n prima grup el rndu ieste nebuniile prin intoxicare nebuniile isterice epileptic si ipohondnac nebu nule
simpatice nebuniile idiopatice si dementa n a doua grup cea mai im portant, clasific nebuniile ereditare pe care le mparte n patru clase de gravitate crescnd, de la simpla exagerare a tem peramentului
nervos' pn la clasa imbeci Iilor, idioilor si cretinilor
TEORIA LUI MAGNAN Opera lui Morel este, din 1860 obiect a numeroase dez baten si lucrrile asupra degenerescentei ncep s se multiplice V Magnan este ns cel cruia i datorm sistematizarea defi
mtiv, care duce la definiia din 1895 Degenerescenta este starea patologic a fiinei care, n comparaie cu generatorii si imediai, este din punct de vedere consti tutional mpuinat n ceea ce pnveste rezis
tenta sa psihologic si realizeaz doar incomplet condiiile luptei pentru viat aceast mpuinare, care se exprim prin stigmate permanente, este esentialmente
progresiv, cu excepia regenerm intercurente, dac aceasta lipsete degeneres centa duce mai mult sau mai putm repede la dispariia speciei"
Aadar, referirea la generatorii imediai (si nu la tipul primordial perfect) si intro ducerea conceptului de lupt pentru viat deplaseaz degenerescenta din contextul religios n care o situase Morel, ntr un
context evoluionist darwimst
Magnan propune pe de alt parte un model anatomic al sistemului nervos caracterizat de o ierarhizare a nevraxului de la mduva inferioar pn la creierul anterior, creia i corespunde o ierarhizare a
funciilor de la cele mai instinctive la cele mai elaborate Fiecrei leziuni i cores punde deci o patologie precis si constant Magnan i elaboreaz teoria axnd o pe patru concepte fundamentale
Predispoziia Este starea iniial a de generatului n absenta complicaiei Pre dispoziia poate fi organic psihologic sau social Ea poate fi dobndit sau ereditar Poate fi, n sfrit simpl (sau latent),
caracterizat anatomic prin cea mai slab rezistent a creierului, sau poate fi maximal cu o lezare cerebral impor tant si difuz
Dezechilibrul Noiune destul de vag, dezechilibrul calific pierderea de sinergie ntre centm nervoi si se exprim pnntr o dispariie a armoniei ntre diferitele funcii Pe scurt, mecanismul dezechilibrm se
poate descompune n trei termeni distru gere sau oprire n dezvoltarea unor centri, supraactivitate episodic sau durabil a unor centri, diminuare de moment sau durabil a altor centri Consecinele imediate
ale acestei dezordini sunt 1) suprimarea unor funcii, 2) automatismul centrilor supra excitai, 3) inhibiia exagerat exercitat asupra centrilor mai puin valizi
156

Vechea idee c soma (corpul) expnm calitile sufletului a fost deja reluat de Morel, cititor al lui F J Gali Stigmatele sunt atributele nou fnnte care este degeneratul' Ele pot fi morale (ane raie intelectual
sau afectiv, madaptare social) sau fizice (atrofii, hipertrofu sau distrofii) Stigmatele i pun pecetea pe degenerescent si sunt cel mai adesea mar torn funciei asupra creia aceasta s a exercitat n mod
deosebit
Smdroamele episodice Sunt situaii mentale contingente episodice si secun dare care survin la cei predispusi manie si melancolie, delir cronic si nebunii inter mitente la predispusa simpli nebunie lucid
(obsesie, impulsie) manie raional delir polimorf sau delir subit la predispusn maximali Pe lng aceast categorie de alienare care survine la degenerai Magnan descrie o categorie de alienri acciden tale'
legate de faeton etiologici puternici unici si dobndii care regrupeaz unele deliruri (epileptic si istenc) nebuniile toxice (alcoolic, febril etc ) si dementele organice (tumori, sifilis etc )
PROBLEMA TRATAMENTULUI Depla snd problematica bolii mentale pe terenul ereditii, teona degenerescentei deplasa n acelai timp problematica tratamentului individual asupra aceleia a
profilaxiei so ciale De fapt, degenerescenta poart deja n ea nsi un remediu eficace, deoarece ajunge n mod natural" la sterilitate dup cteva generaii Rolul medicului se limi teaz la a ajuta natura,
reducnd efectele cauzelor predispozante prin reguli de igi en (hidroterapie, de exemplu), sfatun pedagogice (metod senzorial) si sfatun eugemce pentru a jugula progresia dege nerativ" Foarte repede,
ns, n contact cu teoriile de defens social, tratamentul moral al individului devine moralizarea
maselor, profilaxia individual devine depistarea degenerailor care trebuie izolai, sfatunle eugemce se fixeaz n legislaii uneon draconice, care duc pn la interdicia cstonei, ba chiar la stenhzare
GENIUL SI CRIMA O asemenea teorie nu putea lipsi din polemicile asupra rapor tunlor nebuniei cu geniul si cnma F Voisin individualizeaz conceptul de gemu parial iar J Moreau de Tours arat c geniul
este o nevroz care i afl sursa pe acelai teren ca nebunia Pentru Magnan si dis cipoln si, acest teren este n mod firesc degenerescenta, iar geniul nu este, cel mai adesea dect un degenerat supenor"
Ideea este reluat de C Lombroso

Ct despre cnminologi ei sunt foarte repede atrai de aceast teorie care permite o explicaie coerent a crimei, deosebit de util n expertiza psihiatric n care deja excelase Morel Experii au de acum posi
bilitatea de a face distincie ntre criminalul accidental dispensat de maladia mental si deci responsabil, si criminalul degenerat si iresponsabil Dac crima nu este pentru Morel si Magnan dect un stigmat
printre altele Lombroso propune individualizarea unei veritabile clase de cnmmali nns cuti" degenerai a cror decompensare se face ineluctabil ntr un mod antisocial
DESTINUL TEORIEI DEGENERES CENTEI Psihiatria german accept aproape imediat ideile noi ale lui Morel, datont lui W Gnesmger, H Schule si R von Krafft Ebmg Dar, din 1890, T Ziehen si E
Kraepehn reacioneaz contra schematismului lor n Marea Bn tame si n Belgia, teoria degenerescentei este introdus pnn scnenle lui Maudsley si Dallemagne n Italia, teona cnmmalului nnscut a lui
Lombroso strnete cele mai
157

.DEJA vir

ascuite cntici Ct pnveste Frana, a trebuit s fie ateptat G Geml-Pemn pentru a se ndrzni atacarea monumentului lui Morel, dup o jumtate de secol de imperialism Segmente ntregi subzist, cu toate
acestea, n unele concepte adaptate de E Dupre, JIH Jackson si chiar S Freud
Bibi. Genii Pemn, G Hetaire tfes origine* et de l evolution de l idee de degenerescente en medeune mentale, Leclerc Paris 19 H Lom broso C , L homme triminel 2 voi Bailliere, Pans 1887,Magnan V Legrain M Le^dege neres
etat mental et syndromes epivxliques Ruef Paris 1895 Morel BA Thi/ft ctes maU dies mentalei,, Masson Paris 1&60

DEJA VU" - ILUZIA DEJA vu


DELAY (Jean) Psihiatru si scriitor francez (Bayonne, 1907 - Paris, 1987).
Fiul unui chirurg din Bayonne, Delay a fcut studii'de medicin, apoi de neuro logie la Paris, la Salpetriere, pe care le a terminat cu teza sa despre astereognozii*, n 1935 A fcut apoi studii de filosofic la
Sorbona, ncheiate cu o tez asupra mala dnlor memoriei, n 1942, si o formaie psihiatric clinic, cu H Ey, la Spitalul Samte Arme n acest stabiliment devine el titular al catedrei clinicii de boli mentale, n
1946 Efectueaz numeroase cercetri clinice si psihofarmaceutice, n special asupra clorpromazmei, protagonista vntoa relor neuroleptice", creia i studiaz efec tele sedaive n strile de agitaie, ncepnd
din 1952, n colaborare cu J M Harl si P Deruker Considernd acest medicament mai nti ca pe un ganghoplegic", la Journees therapeutiques de Pans' (Thera pie, 8,3,1953, pp 347-364),el l definete
apoi ca pe un psihotrop cu aciune central,
nummdu-1 mai nti neuroplegic", iar n cele din urm neuroleptic"
Scriitor strlucit, a fost ales membru al Academiei Franceze n 1959 A lsat studii biografice remarcabile asupra Tinereii lui Andre Gide (1956-1957) si asupra strmoilor si pe linie matern, n patru
volume (Avant-Memoire 1979-1986)
DELINCVENT Cengl dehnquency) Totalitate a infraciunilor comise ntr-un loc si ntr-o perioada data.
Sociologia folosete fr distincie termenul de delincvent sau pe acela de criminalitate limbajul curent rezervndu l pe acesta din urm infraciunilor mai grave Se disting, n scopul clasificm, infraciuni
contra statului, contra persoa nelor, contra bunurilor, contra moravurilor Delincventa este un fenomen universal legat de viata social nu exist societate fr delincvent Colectivitatea reactio neaz la aceste
acte antisociale pnntr un ansamblu de msuri care constituie politica sa n domeniul criminalitii Acestea sunt destinate s previn sau s reprime crimi nalitatea Problema este mai puin de a o suprima ct
de a o ndigui si a o face mai puin nociv n acest scop, din secolul al XIX lea, s au fcut eforturi n cercetarea cauzelor delincventei Au fost pui n evi dent factori de mai multe categorii
- factori sociali carene ale mediului familial si colar, proasta folosire a tim pului liber, agresivitatea cultivat de mass media, prea adesea apologet a luxului, sexului si violentei, densitatea populaiei
din marile centre urbane, nsuti cienta echipamentelor socioculturale,
- factori politici crize, absent de simt civic,
- faeton individuali greu de categonsit
158

Delincventa caracterizeaz o conduit antisocial care expnm madaptarea unui individ la societate Schematic, putem lua n considerare un sistem relaional n dublu sens, n care individul expnm o
pretenie pnn intermediul unei trecen la actul delictuos, societatea fund pus n situaia de a-i rspunde ntr-un mod represiv la fel de dezadaptat Iar dac acea pretenie se expnm pnntr o trecere la act, este
pentru c actul nlocuiete cuvntul ntr un conflict n care individul poate mai uor aciona dect verbaliza pretenia sa pro fund fat de ceilali
ntr o abordare nosografic, delincventa poate fi observat ntr-o multitudine de structun mentale posibile, de la normal la patologic Ea se poate deci situa ntr un context reacionai mai puin patologic Poate
aprea n cadnil unor tulburn caractenale, care odinioar erau consi derate a tine de registrul perversiunii Delincventa se poate ns situa ntr un context net patologic, exprimnd o struc tur nevrotic sau
psihotic Delincventa nu este n acest caz dect un simptom dintre altele al unei tulburn profunde a personalitii Tocmai aceast tulburare profund va trebui s pnvilegieze reedu carea social
psihoterapia, terapeuticile medicamentoase, msuri instituionale individualizate
DELIR (engl Musion) Psihoza legata de o organizare psihopatologica a personalitii i de raportul ei cu realitatea, n general durabila, care se manifesta prin tulburri de percepie si producerea de idei delirante.
Delirul cronic studiat aici trebuie cu gnj distins de delirul acut sau delmum tremens", ca i de accesul delirant*
ISTORIC DescnsdeE Esquirol n cadrul monomaniilor*, o dat cu Ch Lasegue, J Falret si V Magnan modelul su devine delirul sistematizat cronic de persecuie, cu ale sale patru faze evolutive (nelinite
anxioas, persecuie, megalomanie si dement vesanic terminal) La nceputul secolului XX, se va ncerca reperarea unor forme clinice n raport cu mecanismul preponderent delirul de interpretare al lui P
Seneux si J Capgras (- DELIR DE INTERPRETARE), psihoza halucmatone a lui G Ballet, delirurile pasionale ale lui G G Clerambault (ca erotomania), deliru nle de imaginaie ale lui E Dupre, delirul
senzitiv de relaie al lui E Kretschmer etc , deosebite clar de delirurile paranoide schizofrenice Ceea ce nu va face scoal anglo-amencan, care va avea mai degrab tendina de a le ngloba n formele
delirante ale schizofreniei, fr a da important coerentei lor, sistematizm si meninem unui anumit contact cu realitatea, ceea ce le deosebete totui de aceast psihoz disociativ Trebuie ns notat c, o
dat cu revizuirea DSM-III, psihiatru nord amen cam recunosc o anumit specificitate acestor deliruri cronice, considerate aici Delusional Disorders' (categona 297 10)
SEMIOLOGIE Pe plan semiologic, deli runle cronice sunt descrise dup meca msmele lor (halucmator, interpretativ, imaginativ, intuitiv), dup teme sau coninut (persecuie, gelozie, erotomanie,
culpabilitate, influent, megalomanie) si dup orgamznle lor (construcie delirant mai mult sau mai puin bine sistematizat si coerent,n sector sau difuz), numite si structun" distingem n acest caz, pe
urmele lui Ch Nodet, structura paranoic (delir bine construit si sistematizat), structura parafreruc (delir fantastic a crui
159 DELIR
construcie merge n toate sensurile, dei rmne organizat) si structura paranoid, total incoerent si disociat, ca n boala Bleuler
Caracterul halucmator depinde de dwer sele modaliti de halucmare si n special de acelea auditive verbale si psihice, cu nucleul lor de automatism mental* descris de Clerambault Invers, n delirurile inter
pretaive, realitatea exterioara este per ceput corect n ansamblu, dar pacientul desluete aici semne care i sunt n mod special destinate si care l conving de autenticitatea persecuiei sau a pasiunii sale
dureroase Acestea sunt, n general, deliruri paranoice
Delirurile de imaginaie se apropie mai mult de o relatare romanesc sau fantas tic si ncep n general cu o construcie de tip parafremc Ct privete delirurile intuitive, care depind de intuiii delirante (E
Targowla), ele par pentru pacient ge nerate chiar n cadrul gndim sale, cu o convingere subit si de nezdruncinat, care i se impune, a adevrului absolut al ideii delirante Trebuie ns tiut c rareon deh
rurile depind de un mecanism unic si c, n general, intuiiile se asociaz cu interpretri si cu unele tulburri halucmatoni Tipul de organizare si de construcie del rant permite distingerea delirurilor
paranoide nesis tematizate, vagi, ale cror coninuturi se nlnuie fr logic, greu penetrabile, deh run ntlnite ndeosebi n schizofrenie* de delirurile sistematizate, cu teme precise si cu o anumit
logic si coerent, care le fac susceptibile de a fi luate n senos si de a determina uneori convingerea semenului, ca n nebunia n doi" (Lasegue si Falret) Numai acestea din urm fac cu adevrat parte din
grupa delirurilor cronice (de oarece pnmele sunt nglobate n schizo freme) Ele se pot dezvolta fie ntr-un mod
insidios, fie n urma unui acces delirant subacut Nu apar niciodat nainte de vrsta de treizeci de ani Avnd o evoluie foarte ndelungat, nu sunt deficitare, adic nu determin o veritabil deteriorare
intelectual Starea de, dement venic", descris odinioar n faza sa terminal, nu este de fapt dect consecina unui azilism* prelungit
CLASIFICAREA DELIRURILOR Clasic dup cum am vzut, sunt mprite n funcie de mecanismul lor principal, n trei mari gnipe
- psihoza halucinatone cronic, n care tabloul clinic este dominat de halucinaii
- parafrema*, n care imaginaia este aceea care ntreine construcia delirant ea rmne distinct de schizofrenie, de oarece nu se asociaz nici cu disociere mental, nici cu discordant afectiv si nu l
mpiedic pe pacient s pstreze un contact destul de bun cu mediul su
- paranoia*, care se caracterizeaz prmtr o construcie delirant extrem de coerent, deosebit de bine sistematizat si care adesea se dezvolt la o personalitate caracterizat pnn hipertrofia Eului psiho
rigiditate, ncpnare si fals judecat
n aceast din urm grup se disting trei mari tipuri de delir paranoic
1) delirul de interpretare pe tema obis nuit a persecuiei, adesea megalomanie, bine sistematizat si organizat n reea n aa fel nct fiecare nou eveniment capt o semnificaie persecutone, ntrind convin
gerea delirant,
2) delirurile pasionale, care se dezvolt hmitndu-se la un sector, cu o exaltare pasional fixat pe tema delirului reven dicare*, invenie*, ipohondrie*, gelozie* sau erotomanie*, ca teme principale,
160
DELIR

3) delirul de relaie, descris de Kretschmer, se dezvolt la o personalitate zis senzitiv" (subieci repliai asupra lor nii, introvertii, prea puin nclinai s si exteriorizeze sentimentele, nesatis fcui de ei
si de ceilali, care nu le ar recunoate meritele), ca urmare a unui soi de decompensare psihic n acelai timp depresiv si delirant, interpretativ care survine dup un eec profesional sau un eveniment
nefericit din viata familial sau social Persecuia, care izbucnete ntr un mod destul de stenic, n contrast cu nfti sarea modest si timid anterioar se limiteaz la mediul apropiat al subiectului,
persecutorii fund adesea membri din propria familie
Apariia delirurilor cronice n general dup treizeci de ani si la subieci adesea predispusi i a fcut pe unu psihiatri (E Kraepelm R Gaupp) s le considere maladii endogene Alii ca K Jaspers au vzut n ele
o dezvoltare morbid a per sonahttu anterioare fr o veritabil ruptur ntre viata normal si intrarea n delir Unu n schimb, dmtr o perspectiv orgamcist, au vzut n ele mai degrab manifestarea unui
proces cerebral patologic care determin o mare bulversare a acti vittu psihice (Clerambault, K Schneider) Experiene delirante primare, crize proce suale, momente fecunde par, e adevrat, s fie adesea
punctul de plecare al evoluiei delirante, considerat fie manifestare a unei afeciuni encefalice, fie, dimpotriv, dmtr o perspectiv psihogenetic, o consecin a unei prea mn sufennte psihice n acest caz,
subiectul ar surmonta suferina pnntr-o veritabil spargere a relaiei cu realitatea si pnntr o producie delirant n care ar putea fi exprimate numeroase reprezentri fantasmatice, pn atunci refulate Pentru
psihanaliti, care susin acest punct de
vedere, tocmai proiecia ar fi mecanismul esenial al acestei producii Se tie c S Freud, studiind memoriile unui delirant celebru, preedintele Schreber, a demon strat importanta acestor proiectil n declan
sarea si ntreinerea delirului O percepie intern este reprimat, iar coninutul su dup ce a suferit o anumit transformare, ajunge la contiin sub forma unei per ceptu care vine din exterior n delirul de
persecuie deformarea const ntr o rstl mcire a afectului ceea ce ar trebui s fie resimit pe plan interior ca dragoste este perceput pe plan exterior ca ur" n felul acesta ia natere persecuia", pnntr o
proiecie defensiv contra unui sentiment intolerabri pe care Freud l reduce final mente la o propoziie unic Eu (un om) l iubesc (pe el, un om) , propoziie pe care delirantul o contrazice proclamnd Nu l
iubesc l ursc" Dar aceast contradicie rmne incontient si este exprimat percepia interioar fund nlocuit n me canismul proiectiv pnntr o percepie care vine din exterior l ursc , care datorit
proieciei, devine el m persecut' ceea ce justific ura contra celor care au devenit persecutorii si
TRATAMENTELE Divergentele cu pn vire la patogema delirului explic faptul c tratamentele vor fi att medicamentoase ct si psihoterapeutice Primele sunt reprezen ae mai ales pnn neuroleptice
Aceste produse sunt active ndeosebi asupra proceselor (n sensul dat de Jaspers termenului) si nu ating cu adevrat ceea ce tine de caracter, ceea ce nseamn, tot dup Jaspers, evoluia personalitii Iat de
ce adevraii paranoici (cu excepia senziti vilor) sunt att de greu de ameliorat
Modalitile de reducie la care asistam sunt diverse De exemplu, o convingere
161 DELIR
delirant poate supravieui extinciei unui proces halucinator subiectul continu s susin c tot ceea ce a trit el a existat sau explic dispariia acelei exponente n mod delirant (un aparat de persecuie care
a fost deplasat, o pauz a ostilitilor etc ) Dim potriv, putem vedea halucinaii care persist, dar fr a determina acte n consecin subiectul se dezintereseaz de ele, nu le bag n seam sau le supune
criticii (halucinoz terapeutic) Aceste fenomene au fost studiate de C Conte ntr o lucrare n care a ncercat s de monstreze paralelismul dintre efectele neurologice si psihologice si rolul psiho dinamic
al modificrilor cenestezice n domeniul halucinaiilor cele olfacto-gusta tive ar fi primele care dispar, urmate de cele ideo verbale, pe cnd cele motorii ver bale, kmestezice si cenestezice se dovedesc mai
rebele Trebuie tiut c extincia com plet a unui delir cronic, pnntr un tra tament cu k neuroleptice (n special cu aciune prelungit) poate provoca o veri tabil stare depresiv Bolnavii .vindecai se plng de
decepie, de dezamgire, de vid, de , desert interior' Suprimarea unei funcii compensatoare, ca si efecte bio logice intrinseci par s contribuie la aceasta Numeroase plngeri somatice, asociate cu o
nelinite de tip ipohondrie sfresc de asemenea destul de frecvent prin a se manifesta la bolnavi care nu mai delireaz, dar care se examineaz ei nii ntr un mod din ce n ce mai medical
Ct despre terapia de inspiraie psih analitic, ea este departe de a fi lesnicioas, bolnavii fund n general destul de puin cooperani Dac sunt, este de vzut ca transferul narcisic sau homosexual masiv, care
permite relaia terapeutic, s nu devin ngrijortoare pentru protecto rul-terapeut", care brusc poate bascula din
statutul su de obiect iubit n acela de persecutor demn de ur lat de ce psihanalitii de cabinet, care gloseaz mult, pe urmele lui Freud, pe marginea scrierilor si biografiilor ctorva mn paranoici, ca
preedintele Schreber, nu prea risc s ia n cur psihanalitic asemenea pacieni
TIPURILE DE EVOLUIE Putem repera trei genuri de evoluie ale acestor deliruri cronice astfel tratate ntr un prim caz, n care culpabilitatea st la onginea delirului, ca la bolnava Aimee descris n teza
de doctorat a lui J Lacan, tulburrile delirante rmn cel mai adesea minore, trecerile la act sunt rare si mai ales personalitatea este aceea care se precizeaz cu trstun din ce n ce mai paranoice
Autopunitiunea si aa cui masochist de sine depesc la pacient proieciile persecutoni heteroagresive care rmn limitate Hipersensibilitatea, mefienta nchiderea n sine sunt constante n aceste forme care

rareon capt un aspect medi co legal, o simpl psihoterapie de susinere este adesea suficient pentru a i menine pe bolnavi ntr o adaptare socioprofesional relativ care nu se prbuete dect dac
mediul devine el nsui intolerant sau agresiv
n al doilea caz, acela al delirunlor prin pierderea stimei de sine si prin ofens narcisic profund, angoasa este mult mai intens Evoluia oscileaz adesea ntre o depresie cvasimelancolic si un delir de
persecuie destul de srac si limitat (n sector, n modul revendicativ) O pseudo vindecare are adesea loc, cum a remarcat deja J Seglas n ale sale Lectn clinice, cu apantia unei ipohondni agresive si revendi
cative
n al treilea caz, n care delirul este dintru nceput persecutonu, asocnndu se adesea cu fenomene halucinatorn i
162
DEUR DE INFLUENTA

xenopatice, evoluia rmne grav, n pofida psihoterapiei Adesea asemenea forme evolueaz spre o stare schizofrenic Preedintele Schreber este diagnosticat, de Freud nsui, ca dement paranoid" (n
sensul dat termenului de Kraepelm) Se pare c exist o asemenea dezintegrare a personalitii, o asemenea pierdere nu numai a sentimentului de identitate, ci si al celui de unitate corporal si de autonomie,
nct psihoterapia nu mai gsete n Eul subiectului nici cea mai mic posibilitate pentru o alian terapeutic Aceti pacieni trebuie de fapt tratai ca veritabili schizo frenici cu aceeai abordare terapeutic,
eventual foarte regresiv Pronosticul este adesea destul de sumbru Cu toate acestea punerea n practic a sectonzrn psihiatri ce ca si o practic pnvat mai disponibil, permit n prezent ngrijiri permanente
medicale si sociale n care se sintetizeaz metodele existente Aceasta a permis jugu larea evoluiei defavorabile a majoritii delirurilor paranoice n numeroase cazun obinem pe de o parte o rarefiere a pro
ductiei delirante, iar pe de alt parte o mai bun adaptare la viata cotidian S amintim faptul c externare sau adaptare nu nseamn n mod necesar vindecare O adaptare rmne cteodat foarte relativ,
tributar unor condiii azilare sau unei dependente extreme fat de anturaj unei fixiti de ambiant, unei izolri etc Se observ o distanare, un fel de izolare de vechile idei delirante, a cror situaie n
persoan devine foarte greu de precizat Acestea par nlturate, devalorizate ele sunt ntructva uitate si i pierd impactul asupra activitii, suscit puine reacii, fr a fi totui criticate Aceti pacieni nu
spun, cum fac cei care i amintesc de accesul lor delirant, c au avut n cap lucruri absurde, ci mai degrab c este o istone veche" pe
care au exagerat-o, c acum lucrurile se aranjeaz" Iar aceast transformare a unui delir activ, care invada viata subiectului, ntr un fel de delir nchistat, parafremzat, a permis stabilirea unei relaii destul de
bune cu realitatea si valoreaz poate mai mult dect o eradicare total, care provoac o stare depresiv cu risc de raptus suicidar
Bibi Clf-rambault G G Oeuvres psychi atnques PUF Pans 1942 Freud S Cmq psyt.hanalyses (1911) trad fr PUF Pans 1954 Lacan J De la psychose parano/aque dans es rapports avec la personnalite (1932) Le Seuil Pans 1972
Sglas J Le^ons climques tur Ies maladies mentales Asselin et Houzeau Pans 1895 Sutter J Le Je/;res chmmques EMC Psychiatne A10 2 1981

DELIR DE FILIAIE (engl deluvon


of filiation) Credin delirant a unui subiect convins c descinde dintr-o familie celebr sau regal.
Este o form deosebit de megalo manie* care se poate manifesta n deli runle paranoide ale schizofrenicilor si n unele psihoze pasionale
DELIR DE GRANDOARE (engl de
lusion of grandeur) Delir n care pacientul i atribuie o putere i daruri excepionale, o imens avere i proprieti nenumrate.
Acest delir se manifest mai ales la foti delirani cronici, la parafrenici si la bol navn de paralizie general progresiv

DELIR DE IMAGINAIE

IMA

GINAIE DELIRIC

DELIR DE

INFLUENT (engl

delusion ofmfluence) Delir caracterizat prin credina c persoane din exterior


163 DEUR DE INTERPRETARE

exercita o influena oculta asupra subiectului.


Experienele delirante de influent sunt frecvente n fazele procesuale ale schizo freniei*, asocundu-se cu sentimente de stranietate si de depersonalizare Subiectul se simte supus la o sene de teleghidaje ale
gndim, la o sene de comunicri mite noase si invizibile, de efracii ale propriei persoane Are impresia c i se ghicesc gndurile sau c i se sustrag idei, spre a i fi impuse altele, din exterior
Delirul de influent se manifest si n psihozele cronice halucinatorn mpreun cu ecoul gndim, pierderea sentimentului de spontaneitate si de autonomie, vorbirea forat, tulburri xenopatice, face parte
din sindromul de automatism mental* descris de G Gatian de Clerambault Maina de influenare" este o tem obinuit n ase menea delirun, studiate pe plan psihanalitic de V Tausk

DELIR DE INTERPRETARE (engl


interpretative delusion) Forma clinic de delir cronic sistematizat, n general pe tema persecuiei, avnd o construcie deliranta caracterizata prin preponderena mecanismului interpretativ i o
extensie n reea.
Individualizat de P Seneux si J Cap gras sub denumirea de nebunie raional, n 1909, delirul de interpretare face parte din dezmembrarea clinic a delirului cronic alluiCh Lasegue si V Magnan, mpreun
cu psihoza halucinatone a lui G Ballet, delirurile pasionale ale lui G Gatian de Cldrambault si delirurile imaginative ale lui E Dupr De fapt este vorba de pnvile-gierea unui mecanism al produciei delirante, aici interpretarea, pentru a defini o form clinic Pentru S6neux si Capgras, interpretarea delirant este deci un raionament fals, care are drept punct de plecare o senzaie real, un fapt exact, care ( | capt, cu ajutorul induciilor sau al deduciilor eronate, o semnificaie personal pentru bolnav, n mod invincibil mpins s
raporteze totul la el" Pornind de la aceasta, se dezvolt un delir care, teo retic, ar fi pur interpretativ n realitate, activitatea delirant face apel si la alte mecanisme, n special la cel halucinator, fiind rare
cazurile n care un delir rmne n mod strict la interpretare Structura para noic a unor asemenea deliruri le face s intre n cadrul mai general al paranoiei - DELIR PARANOI*

DELIR DE PERSECUIE (engl de


luuon of persecution) Credin patologica a unui subiect convins c este obiectul unor atacuri i al ostilitii din partea unor persoane reale sau imaginare.
Este tema poate cea mai frecvent a stnlor delirante, fie ele acute, ca delinum tremens, fie cronice, ca paranoia De aceea primii ahemsti care caut s individuali zeze delirul cronic sunt tentai s si axeze
descrierea pe acest coninut persecutonu Este cazul lui F Leuret (Le dehre des arrangeurs",n Fragment!, psychologiques sur la folie, 1834) si mai ales al lui Ch Lasegue (Du dehre de persecutionf, 1852) si
al lui V Magnan (1890) Acesta din urm l desene cu evoluia sa n patru penoade ndoial si anxietate, persecuie expnmat, megalomanie, dement vesarac terminal (delir cronic cu evoluie siste
matic") Succesoni lor, ns, abandoneaz aceast perspectiv pentru a clasa dehru nle dup mecanismul lor, apoi dup organizarea, structura lor, iar de la E Bleuler ncoace, dup apartenena sau
neapartenen-ta lor la schizofrenie - DELIR SCHIZOFRENIE
DEURIUM TREMENS

DELIR DE POSEDARE (engl delusion of possesvon) Delir n care subiectul se crede prins", locuit" de o fiina strina de sine, care se manifesta prin acte, idei, cuvinte de nerecunoscut de acela
care i este receptaculul.
Ritualunle posedm sunt vechi si mul tipie, avnd o funcie social de descrcare, de penetrare de ctre sacru si simbolic, ele sunt stpnite de ctre gnip .Fiinarea" tine de registrul supraomenescului" sau
al extraomenescului" di vin, demonic, spin tul unui mort, larve, Djim uneon cel ce nu poate fi numit" Domeniul psihanalitic este nrudit cu domeniul psihiatnc ntruct tnmite la imaginarul unui
incontient care ar subordona subiectul Interiorizarea obiectului ru" (n sensul dat termenului de Melanie Klein) poate fi evocat, ca si eseul Doliu s/ melancolie (1915), de S Freud, care amintete istoricul
posedrii Exist discordant ntre cuvntul subiec tului si inseria sa n ordinea simbolic, delirul fund o tentativ de a l regsi, m scriptia semmficant nete dinuntru, fr recunoaterea de ctre
contiin - DEMONOPATIE

DELIR DE REVENDICARE (engl


delusiondl revendicdtion) Delir pasional de structur paranoic, manifestat prin certitudinea indiscutabil de a R victima unei injustiii sau a unei daune imaginare i prin voina ireductibil de a
obine prin toate mijloacele satisfacie sau reparaie.
Acest delir l conduce pe pacient la un comportament din ce n ce mai suprtor si agresiv fat de societate, pe care o acuz de injustiie n privina sa Evoluad cel mai adesea la un subiect paranoic si declanat uneon de o cauz nensemnat (un
mic accident, conflict de munc sau cu vecinii), poate antrena trecen la acte grave si penculoase pentru anturaj -> PARANOIA SlNISTROZ
DELIR FANTASTIC (engl fantastic delusion) Delir imaginativ total extravagant, incredibil i himeric.
Asemenea delirun apar n schizofrenie si, uneon, n psihozele istence Dar, atunci cnd sunt cronice si pstreaz o oarecare coerent, sunt caractenstice mai ales para frenulor*

DELIRIUM TREMENS (engl delinum tremens) Delir alcoolic acut caracterizat de o stare confuzo-oniric, asociat cu halucinaii terifiante, agitaie, tremurturi i tulburri neuro-vegetative foarte grave.
Este o complicaie secundar a mtoxi catiei alcoolice, adesea provocat de oprirea brutal a consumului de alcool (a potu suspenso"),n urma unei boli infectioase, a unei spitalizn, a unei intervenii chirur
gicale, a unui accident DescnsdeH Sutton (1813),P Rayer(1819),V Magnan(1874), ale crui observaii i-au servit lui E Zola pentru a l de scrie n romanul Crma, si de Ch Lasegue (1881), delinum tremens
este n acelai timp o stare confuzional asociat cu dezonentare temporo spaial, delir de tip oniric, trit cu o foarte intens anxietate, halucinaii multiple, dar mai ales vizuale si terifiante, adesea zoopsu
(mici animale care alearg pe perei, pe corpul bolnavului etc,), sindrom neurologic (tre murtur, tulburn de echilibru si de coor donare motorie, dizartne) si o tulburare serioas a stni generale, cu
hipertermie, tahicardie i dezhidratare
Tratamentul este mai ales preventiv si trebuie prescnse sedative de fiecare dat

165 DELIR MISTIC


cnd sunt ntrunite circumstanele instalm la alcoolic a delirului n caz de delirium tremens dovedit, tratamentul const n rehidratare st reechilibrare ionic (dac este necesar) n mediu specializat, o
calmare cu tranchilizante de tip meprobamat sau clorazepam, neuroleptice (clorpromazm) si o vitaminoterapie B intensiv Infeciile intercurente vor fi tratate cu antibiotice cu spectru larg
Devenit mai rar datorit mai bunei profilaxii, aceast afeciune neuropsihi atnc acut rmne redutabil si, dac nu este tratat la timp, poate uneori determina moartea
(engl mystic delusion) Delir pe teme religioase, adesea megalomanie (ales al divinitii i chiar identificarea cu divinitatea) i persecutorii! (posesie sau impresia de a fi obiectul vindictei unor
grupuri antireligioase), cu paroxisme Jialucinatorii mai ales vizuale, care se pot confunda cu adevrate viziuni mistice.
Cunoscut de mult vreme, nebunia religioas" a fost descris ca un delir sistematizat cronic, iar P Chaslin a demonstrat analogia evoluiei sale cu aceea a delirului de persecuie Fenomene mistice si
haluci-natom apar, ns, si n accesele delirante, n confuziile onirice,n unele stan epileptice crepusculare si n cursul fazelor procesuale ale schizofreniei* Unele drogun, ca L S D , pot si ele provoca triri
halucinatoru mistice care nu ntotdeauna sunt uor de deosebit de misticismul normal", recunoscut de ctre credincioi ntr-adevr, uneon este foarte greu s deosebeti, n acest domeniu, ceea ce este de
ordinul patologicului de ceea ce ar fi de natur divin Pentru W N Pahnke deosebirea nu ar fi chmc, ci exclusiv de ordinul
semnificaiei si funciei unor astfel de experiene existeniale Si, aa cum a sens P Janet, sentimentele religioase, cnd subzist, sunt foarte uor trezite n bolile mentale"

DELIRUL SENZITIVILOR, (engl


sens/five delusion ofreference) Delir de structur paranoic aprut la o personalitate lipsit de caracteristicile stenice i expansive proprii paranoicului, personalitate care, dimpotriv, este
hipostenic, mai degrab introvertit i timid, zis senzitiva" dup caracterologia lui E. Kretschmer. (Sinonim delir de relaie al senzitivilor)
Delirul senzitivilor, sistematizat n sector, rmne centrat pe relaiile subiec tului cu mediul su apropiat (familial sau profesional) si apare adesea n urma unei ofense narcisice cteodat minime, aceasta
nefund de cele mai multe on dect pictura de ap care face s se reverse paharul numeroaselor umiline suportate pn atunci fr reacie vizibil Evoluia sa, uneon cronic, este n majontatea cazunlor
curabil, mai ales cnd pacientul este izolat de mediul su patogen
Pentru Kretschmer este tipul de psihoz reactional al unei personaliti hiper sensibile Caracterul senzitiv, sene el n 1918, prezint, pe de o parte, o blndee extrem, o slbiciune, o subtilitate, o vul
nerabilitate, iar, pe de alt parte, un anumit grad de ambiie, de contiin de sine si de tenacitate" Este vorba de un tandru, de un timid, dar si de un subiect complicat, susceptibil, suspicios" Cel mai adesea
discret, complcndu-se n introspecie,n scrupule, n ruminatu obsedante, personalitatea sa este similar cu a anancasti-cului si obsesionalului Pentru Kretschmer este vorba n acest caz de conflicte
DEMENTA

ettco-sexuale" care s-ar afla n centrul unei problematici nevrotice predispozante n relaiile cu semenul, ventabil nevroz de relaie, deosebit de evident la unele femei celibatare care ocup funcii
modeste si devalonzante ntr-o familie, un atelier, un magazin
Tocmai cu ocazia unei noi vexaii, a unei ultime lezn a stimei de sine se va produce decompensarea delirant a acestei nevroze relaionale, care izbucnete brusc Nucleul maladiei este reprezentat de un
delir de relaie polanzat, cu punctul de pornire ntr-o baz afectiv nuanat, situat ntre o insecuritate umilitoare si o autoacuzatie provocatoare de desperare" Pentru Kretschmer, elementele fundamentale
ale simptomatologiei decompensm delirante sunt
1) subordonarea ansamblului sistemului ideo-afectiv fat de experiena de viat recunoscut ca patogen,
2) accentuarea, chiar exacerbarea principalelor trsturi ale personalitii senzitive,
3) frecventa unei epuizri neurastenice", care poate fi considerat o inflaie depresiv
Aadar, el recunoate la delirul senzitiv posibiliti de alternant att n dispoziie ct si n certitudinea postulatului dehnc Oscilaiile deosebit de profunde ntre convingerea morbid si contientizarea
maladiei, fluiditatea, influentabihtatea si claritatea redus a sensului realului, sentimentul permanent al bolii, fluctuaiile, cu toate gradele lor de tranziie, ntre o ventabil reprezentare delirant si o ventabil
reprezentare obsedant reflect n acelai timp fidel capacitatea crescut de autocritic a unui senzitiv, ct si indecizia sa i lipsa de voin combativ Aceste oscilaii arat de asemenea strnsa nrudire dintre
un senzitiv atins de o psihoz senzitiv i un obsedat" Ceea ce explic posibila mtncatie a unui delir al senzitivilor cu o evoluie nevrotic-obsesional i o psihoz mamaco-depresiv

Evolutivitatea este de altfel cel mai adesea benign, vindecarea aprnd n cteva luni si mentinndu-se n cazul n care reinsertia socioprofesional are loc n bune condiii Rare sunt cazurile care evolueaz
spre un delir paranoic cronic, cu nscul de trecere la un act foarte grav, ca n cazul institutorului Wagner, uciga al ntregii familii si al altor opt persoane, bolnav tratat de R Gaupp, magistrul lui Kretschmer,
timp de aproape douzeci >i cinci de ani
Bibi Escande M , Bonnet B , Le dehre de relation sensitif de Kretschmer", Semame des Hopitaux de Paris 61 14,1985 Kretschmer, E , Dersensitive Bettehungswahn, 1918, Lempe riere, Th , Feline, A Abrege de psychiatne
de l adulte Masson, Paris 1977

DEMENT (engl dementia) Debilitare mental globala care afecteaz totalitatea facultilor psihice i altereaz progresiv, o dat cu afectivitatea i activitatea voluntar a pacientului, conduitele
sale sociale.
Caractenzat pnntr-o evoluie iremediabil progresiv a acestui deficit, dementa este n general datorat unor lexium cere brale organice mai mult sau mai puin difuze, de natur abiotrofic, vascular,
mfectioas, traumatic, toxic sau tumoral
EVOLUIA CONCEPTULUI DE DEMEN Conceptul de demen s-a degajat ncetul cu ncetul dintr-un cadru nosologic foarte larg, pornind de la termenul latin dementia, care nseamn
107 DEMEN

nebunie" n general, aa cum l regsim n adjectivul actual dementul Se opune termenului amentid (lips de minte ), care are un sens mai limitat si se refer la o deficient mental congenital Numai
ncepnd din secolul al XIX lea amentia se definete mai ales ca o afeciune acut (de menta acut a lui Esquirol, stupiditatea lui Georget, confuzia mental primitiv a lui Chaslin si amentu lui Meynert) in
raport cu starea de dement, de nebunie general cronic (- AMENTIA) Dementa i pstrea za sensul foarte general n Codul civil din 1808 (articolul 489) si mai ales n Codul penal din 1810 Este
faimosul articol 64
Nu poate fi vorba nici de crim si nici de delict atunci cnd acuzatul era n stare de dement n timpul aciunii criminale Acest sens foarte general persist n cadrul procedurilor judiciare actuale chiar dac
este din ce n ce mai discutat Cu toate acestea deja la P Pinel, care lua exemplul senilitii dementa este un termen rezervat
unei debiliti generale care lovete funciile intelectuale si afective ca la btrnee" (Trite medico philosophique 2 e ed ) J Esquirol i d o semnificaie identic (, dementa l priveaz pe om de facultatea de
a percepe obiectele de a sesiza raporturile acestora, de a le compara de a pstra despre ele amintirea complet de unde rezult imposibilitatea de a raiona just art , Dement', 1818),opunnd o clar idiotiei
care este congenital cu faimoasa comparaie, ntru totul n stilul politic al epocii idiotul a fost ntotdeauna srac dementul este un bogta ruinat La acestea se adaug noiunile de cronicitate si de
mcurabihtate Cauzalitatea organic se precizeaz o dat cu descrierea de ctre AL J Bayle a leziunilor de meningit cronic n dementa paralitic, afeciune care devine paralizia general progresiv' (Ch
Requin) Dar aceast cauzalitate
organic nc nu este cert Dovad dementa vesanic sau dementa secundar (E Georget) care survine n evoluia termi nal a maniilor, melancoliilor diverselor monomanii, deliruri nebunii pe care acum le
am numi psihoze Fcut dmtr o dezmvestire progresiv si din senilitate la psihoticn cronici, ea nu i mai nelinitete att de mult pe psihiatri Numai englezii ndrznesc s vorbeasc, din 1870, de .dementa
de azil (Jtylum dementia ')
Cadrul dementei se lrgete brusc, din aceeai perspectiv, o dat cu dementa pre coce a lui E Kraepelm, pn la dementa infantila a lui Haller si chiar la dementa extrem de precoce despre care vorbete
Sanctis acoperind n cele din urm aproa pe ntregul domeniu al psihozelor cronice, la adult si la copil Numai treptat conceptul de dement se limiteaz, spre a iei din cmpul psihozelor n special datorit
lucrrilor lui A Alzheimer Klippel si L Bmswanger, primii care vor studia leziunea abiotrofic cerebral, separnd o, pe de alt parte, de leziunea artenopatic, aa cum vor constata o n strile de debili ae
intelectual global ale senilitii si presenihttii n afar de dementa para htic, care beneficiaz de nete ameliorri prin malanoterapie, aceste demente orga nice se caracterizeaz pnntr un proces de
agravare progresiv si prin mcurabihtate
Tocmai pornind de la aceste lucrri, de la critica noiunii de demen precoce fcut de E Bleuler si, fr ndoial, si din cauza dispariiei cel puin pariale a de mentei vesanice, datont ameliorm con
ditnlor de tratament ale psihoticilor, progresiv termenul de demen a fost rezervat strilor dobndite de debilitare mental global (care lovete totalitatea facultilor psihice) care, o dat cu afectivitatea
bolnavului, altereaz conduitele
168
DEMENJA

sociale, stan caracterizate pnntr-o evoluie iremediabil progresiv a acestui deficit i care au o cauz organic toxic (oxicar-bonat, alcoolic), traumatic, infecioas, tumoral, vascular si mai ales
abiotrofic cerebral
Aceasta permite excluderea pseudo-demenelor de origine afectiv pnn pier dere de investiri de activiti intelectuale, ca n anumite stri depresive si melan colice, n special ale senilitii, sau pnn
regresiune afectiv (stan regresive ale btrnilor, descrise de G Daumezon, mai mult sau mai puin prelungite, adesea provocate de anturaj si survenmd la o per sonahtate nevrotic deosebit de fragil)
Diagnosticul diferenial dintre pseudo dement si dement nu este ntotdeauna uor C Wells a pus accentul pe deose binle n evoluie (mai rapid dect n pseudodement) accentuarea nocturn a
simptomelor n dement deteriorarea memoriei, mai ales a celei anterograde n cazul dementei pe cnd ea este global n pseudodement, care se caracterizeaz si pnntr o vanabihtate a performantelor pe
cnd n cazul dementei acestea ar fi uni forme Acest diagnostic diferenial rmne ns adesea dificil cu att mai mult cu ct o stare depresiv, o regresiune afectiv se pot foarte bine asocia cu o dement
autentic
DEMENTELE PRESENILE SI SENILE Aadar, vom desene aici dementele tardive, afeciuni care se exprim pnntr o deteno rare mental progresiv, care survine dup vrsta de cincizeci de am si care se
afl n raport cu procese anatomice de abiotrofie sau de scleroz la nivelul esutului cerebral Poate fi vorba fie de o abiotrofie relato precoce (este cazul unor demente preserufe reprezentate de boala
Alzheimer* i de
boala Pick*), fie de o abiotrofie mai tardiv a esutului cerebral (cazul dementei senile, care n prezent este considerat ca o ade vrat boal Alzheimer cu apantie ntrziat)
Putem include aici ca mamfestndu se tot pnntr o detenorare mental global (cu toate c simptomatologia ar putea fi mai degrab una n focar), scleroza consecutiv unei artenopatn cerebrale
(artenoscleroz) care produce dementa pnn infarcte multiple n acest caz nu exist dement dect dac leziunile sunt destul de ntinse si difuze La fel stau lucrurile n presbiofreme al crei loc, n pofida unei
anumite individualiti clinice si anatomice este n cadrul general al dementei senile si mai ales al dementei vasculare cu infarcte multiple
Dementa senil propriu zis va regrupa de fapt majoritatea sindroamelor demen tiale care survin dup 65 sau 70 de ani ale crei forme pure nu ar fi finalmente dect bolile Alzheimer relativ tardive Rmne
totui clasic s fie descris iar aceasta cu att mai mult cu ct diagnosticul ei nc acoper majoritatea debihtnlor psihice senile S reinem doar faptul c vagul limitelor sale anatomochnice face dificil o
descnere precis a simptomelor Asocun du se cu o debilitare psihic generalizat, dementa senil i neac semnele ntr un tablou demenial global Este n special cazul simptomelor afazo apraxo agnozice
care nu se individualizeaz att de clar ca n boala Alzheimer
Din punct de vedere anatomopatologic, demena senil se caractenzeaz pnntr o reducere ponderal a creierului, prin trei Upun de leziuni Pnmul tip este un proces de atrofie neuronal, cu degenerescent
granulopigmentar i suprancrcare pig mentar pnn cromatoliza nucleului, este de
168 DEMENTA
notat o net diminuare a densitii celulare, procesul este difuz
Al doilea tip l constituie leziunea mtracelular Alzheimer, care se ntlnete cu mare frecvent
n sfrit, al treilea tip este caracterizat de plcile senile care se observ n stratul celulelor piramidale mici Este vorba de plci puternic argentafme, compuse din fibnle nclcite, n interiorul crora se ga
seste o ngrmdire de substane amorfe Este, n esen, o dezintegrare de celule ganglionare
PE PLAN CLINIC Debutul dementei este, n general, lent si insidios Este un deficit progresiv, care se refer n primul rnd la funciile mnezice si la caracter Memoria de fixaie este cea dinti lovit
Tulburrile caractenale sunt n funcie de o perso nahtate care i vede limitate posibilitile de adaptare si care, n consecin, i ngusteaz cadrul activitilor att pe plan afectiv ct si pe plan social
egoism, miso neism, mtabihtate Tulburrile de judecat se exprim prin indiferent si prin primele acte nesbuite, ale cror consecine medi co-legale pot fi grave n sfrit, tulburrile de atenie,
caracterizate prin brute scderi de vigihtate, produc o dezorganizare a conduitelor profesionale, intelectuale sau domestice
n unele cazun, debutul este mai psiho tic, cu apariie de idei delirante, mai ales pe tem de prejudiciu, onmsm cu fenomene halucinatom, ndeosebi nocturne, chiar agitaie, cu turbulente si agresivitate fat
de anturaj Trebuie insistat asupra tulburrilor de somn si de vigihtate, responsabile de onmsm Adesea exist o stare depresiv, zis de involuie", cu debilitare psihic ce se agraveaz progresiv, putnd intra
n discuie diagnosticul de pseudodement
n sfrit, evoluia poate s nceap brutal, n urma unei brute decompensn sau a unei sincope psihice, consecin a unei imposibiliti de adaptare la o situaie traumatizant sau pur si simplu prea nou
(schimbare a cadrului vieii, de exemplu o spitalizare) Aceast reacie catastrofic se exprim pnntr-o stare de confuzie anxioas grav, cu dezorientare temporo-spatial complet si tulburri neurovegetative
une-on extrem de severe Sincopa psihic, o dat vindecat, poate fi urmat de o revenire la normal, dar uneori ea pune n micare un proces demenial pn atunci rmas latent
DEMENTA N PERIOADA DE STARE Acest proces atinge, n primul rnd, toate funciile intelectuale Memoria este abolit nu numai n ceea ce privete faptele recente (amnezia de fixaie), ci progresiv
faptele vechi (amnezie de evocare) Aceast amnezie predomin, potrivit legii lui Ribot, mai nti asupra amintirilor celor mai apropiate, atingndu-le progresiv pe cele mai ndeprtate, respectnd n mod
relativ amintirile care au o puternic ncrctur afectiv Aa dup cum subliniaz struitor H Baruk, bolnavul face tot ce poate spre a-si disimula tulburrile" si i pstreaz ntr un fel faada" El caut s
fac fat" Utilizeaz penfraze spre a-si masca deficienta, i d silina s eludeze problemele dificile i umple lacunele cu elemente confabulatoni, n general destul de srace Pierderea gndim operatorii
(care apare deja n imposibilitatea de memorizare) este responsabil de tulburarea asociaiei de idei n epoca psihiatriei asociatiomste, F Ziehen a insistat ndeosebi asupra necoor-donni tot mai mn a
mersului asociaiei te idei Aceasta devine puin cte puin pur formal i incoerent Deteriorarea asociaiei productive nu-i mai permite bolnavului
170

DEMENTA

s combine n fraze cuvinte date nlnuirea de mici istoni" nu mai este neleas, cum o demonstreaz proba senei de imagini a unei istonoare de reconstituit n scala Wechsler-Bellevue S-a putut constata
dispariia foarte timpune a posibilitii de asociaii inverse sau retrograde (rucklaufige Assoziationen ale autorilor germani) Aceast pierdere este deosebit de evident n imposibilitatea de a repeta o sene fie
ea si foarte scurt de cifre pe de a ndoaselea, imposibilitatea de a num ra de la 20 la l sau de a spune n ordine invers lunile anului sau zilele sptmnii Asociaia pur formal" st la onginea perseveratiei
verbale care, atunci cnd cuvintele pronunate sunt lipsite de sens, devin verbigeratie si, la un grad mai nain tat, ecolahe si pahlalie (autoecolahe)
TULBURRILE DE LIMBAJ Sunt reprezentate de un fel de incontient verbal, de plvrgeal sau de vorbne goal n care predomin automatismele, perseverarea si repetiia
Tulburri de ideatic A Pick a artat c fluxul verbal induce la dementul senil o ideatic fortuit si dezordonat Deficitul de memone determin o veritabil afazie amnezic, vocabularul reducndu se n mod
progresiv prin pierdere de nume propni, apoi de cuvinte abstracte si, n sfrit, de nume comune Exist o pseudoafazie nominal, cuvntul care denumete obiectul fund uitat El este nlocuit de penfraze care
nu se situeaz niciodat la nivelul rspunsului categonal al genului sau speciei, ci, n mod mai general, la acela al definiiei pnn imagine si, ntr-un grad mai avansat, pnntr-o descnptie mai mult sau mai puin
dispersat, fragmentat, difluent, n care cuvintele passe-partout" revin n permaTulburtri de orientare. Dac trebuie punem la ndoial starea confuzional, att de frecvent n cazul spitalizm, pentru a face din dezonentarea spatio-temporal un semn direct de deteriorare
demenial, nu este mai puin adevrat c detenorarea memonei determin o dispantie progresiv a facultilor de orientare temporal si spaial, dac nu n spaiul de viat imediat, atunci cel puin n
cadrele sociale obinuite (pierderea memoriei sociale" despre care vorbete J Delay) Dac alterarea funciilor simbolice este mai puin net dect n de mentele presemle, ea este totui important
Funcii gnozice Funciile gnozice sunt extrem de perturbate prin regresie la nivel formal (false recunoateri, iluzii, tulburri agnozice diverse, consecutive pierderii gndim operatorii sau categoriale), ca si
prin afectarea funciilor perceptive nsele Este tiut c dementa senil se asociaz adesea cu apraxie ideatone (H Baruk) Aceast tulburare const nu numai n uitarea gestunlor necesare unui act [ ], ci si n
uitarea concepem nsi a actului De exemplu, bolnavul este rugat s aprind o lumnare El freac lumnarea de cutia de chibntun, nemaicunoscnd natura si utilizarea obiectelor " Bolnavul nu mai poate
svri o sene de acte succesive, cu prevederea necesar S-au pstrat numai automatisme elementare Astfel, chiar dac chibritul este frecat unde trebuie pe cutie, lumnarea sau igara nu vor fi niciodat
apnnse
Acest deficit intelectual va determina n mod secundar importante tulburri de atenie (fatigabihtate si labilitate extreme), de judecat si, bineneles, de comportament
Tocmai pnn acestea din urm dementul senil devine justitiabil al unei msun de protecie judiciare si al unei spitalizn, din cauza pericolului pe care l poate prezenta
171 DEMENA

pentru el nsui i pentru anturaj incurie progresiv, denudare neglijent care poate fi pe nedrept luat ca atentat la pudoare, uitare foarte grav a unor consemne de securitate elementare privind n special
utilizarea gazelor si a electricitii
Tulburri de somn i afective Tulburrile de somn sunt foarte frecvente turbulent, agitaie si uneori crize halucinatorn nocturne, incidental cu elemente delirante, fr o adevrat sistematizare si fr
extensie progresiv (idei de ruinare, de prejudiciu, impresia c anturajul, c mo tenitoru i doresc dispariia)
Afectivitatea pare a fi foarte palid Persist totui mult timp o sensibilitate afectiv care i permite bolnavului, n pofida decderii si a imposibilitii oncrei identificri precise, s triasc nc atmo sfera
social si moral Aici st originea unor desperri", ca urmare a internm dementului senil despre care se credea c a devenit cu totul indiferent
EVOLUIA Evoluia dementei se face progresiv, n 2-5 ani, ctre o stare de de ment profund, cu apariia unui grasping reflex" si a unor comportamente arhaice (reflex oral", bulimie etc ) Se instaleaz
ramolismentul si apragmatismul complet Bolnavul, care zace la pat, moare, ca si n cazul celorlalte demente, din cauza complicaiilor decubitusului (escare tot mai ntinse, pneumopatii infectioase) sau,ntr o
stare de casexie avansat, datorit unui colaps cardiovascular terminal
DEMENTE VASCULARE Dementele vasculare (cauzate de infarcte multiple) au o evoluie mai puin linear, determinat de infarcte cerebrale succesive Cum bine au artat J DelaysiS Bnon, debilitatea
psihic demenial evolueaz adesea prin pusee si
cu simptome variabile, potrivit localizrilor lezionale predominante, chiar dac uneori este greu s se diferenieze debilitatea intelectual ca atare i eventuala afectare a funciilor simbolice ale limbajului

Leziuni necrotice cortico-subcorticale de topografie postenoar n teritoriile vasculanzate de arterele cerebrale posterioare, cele mai frecvente pare-se, dau un tablou demenial care se poate asocia cu
tulburri gnozice vizuale, hemianopsie, chiar si tulburri de limbaj greu de mdivi dualizat pe fondul sindromului demenial Aspecte pseudopresbiofremce.cu tulburri ale memoriei de fixaie, sunt destul de
caracteristice n cazul acestei dispoziii lezionale
Afectarea nucleilor cenuii si n special a talamusului ar determina tablouri demen tiale.cu tulburri mnezice predominante si activitate delirant, dar cu o relativ con tiin a deficitului intelectual Aceste
forme de dement cauzate de infarcte multiple (D I M ) pot realiza un tablou similar cu acela al encefalopatiei subcorticale Bms wanger Dar ne putem ndoi de anumite tulburri ale senei , afazo apracto
agno zice" care ne pot face s ne gndim la leziuni artenopatice cu un sindrom neuro logic n focar", pe cnd ele nu sunt dect manifestarea unei deteriorri demeniale instrumentale
STADIILE n concepia scolii de la Geneva si a lui J de Ajunaguerra, putem desene, de fapt, un proces de alzheimen zare" progresiv, care se regsete n multe demente tardive si care trece prin patru
stadii evolutive succesive Primul stadiu corespunde unei debilizn psihice simple, pur nevrotice", fr deficit funcional specific Al doilea stadiu corespunde unei detenorn a memonei, cu sindrom mnezic
172
DEMENA

mai mult sau mai puin important, deficite operatorii si deficite de organizare spaial, cu debut de apraxie constructiv AI treilea stadiu, cu sindrom amnezic pronunat, tulburn neurologice (prehensiune
forat, hipertome de opoziie), afazie, debut de apraxie ideatone si ideomotone, apraxie constructiv total, este stadiul clasicului si pretinsului sindrom n focar" Al patrulea stadiu este caractenzat de o
alzheimen zare" avansat, stadiu ncepnd cu care funciile instrumentale" sunt definitiv abolite
EXAMENELE COMPLEMENTARE A existat ntotdeauna interesul de a preciza diagnosticul de dement n stadiul precoce
Testele psihologice evalueaz deteriorarea funciilor cograuve probele Wechsler-Bellevue, bateria de teste Kendnck, MTS (Mental Test-score) si testul Benton (pentru evaluarea retentiei informaiei vizuale)
Ele precizeaz, de asemenea, deteriorarea mental* dup metoda lui J Babcok Se utilizeaz mult, n rile anglo amen cane, Minimental State Examination" (M F Folstem), care reprezint cea mai bun
sene actual de probe psihologice de reperare destul de precoce a unei dete norn demeniale
Electroencefalografia poate arta la nceput o mtncatie de ritmuri rapide cu ritmul de baz alfa, apoi o ncetinire a acestui ntm, cu predominanta ritmului teta si chiar delta Se noteaz, de asemenea, o
diminuare a amplitudinii si a reactivitii, care poate deveni nul, cum putem vedea n special cu metoda potenialelor evocate Electroencefalografia cantitativ (Eteve-non) permite vizualizarea cu usunnt a
zonelor atinse cel dinti de procesul abio-trofic sau de infarctele cerebrale
Mai ales tomodensitometna, tehnic nomnvaziv care a nlocuit cu totul ence-falografia gazoas, pune n evident atrofia cerebral, fie cortical, cu larga injectare a anurilor hipertrofiate, fie subcortical,
cu dilatarea cavitilor ventriculare, n special la nivelul ventriculelor laterale Atrofia apare de o manier difuz n boala Alzheimer* si n dementele senile de tip Alzheimer Ea rmne mai localizat si
multipl n cazunle de infarcte cerebrale si clasic limitat la regiunile frontale n boala Pick* Acele imagini date de scanner sunt nc si mai precise cu tehnicile noi de rezonant magnetic nuclear si tomo
grafia cu emisie de pozitom (TEP) Aceasta din urm permite (dup L Smger) punerea n evident a atrofiilor nc discrete si distingerea precoce a dementei degenerative (de tip Alzheimer) de demen ta prin
infarcte multiple
TRATAMENT Se recomand tinerea la domiciliu a bolnavului atta timp ct o anumit autonomie o permite (- BOALA ALZHEIMER) O msur de spitalizare poate fi luat n considerare atunci cnd
dependenta devine complet si dementul nu-si mai recunoate domiciliul Ct pnveste protecia judiciar, aceasta poate fi propus de ndat ce tulburrile de judecat nu-i mai permit bolnavului controlul
actelor vieii civile Trebuie totui s se dea dovad de tact n ceea ce privete impunerea msum de tutel, care devine indispensabil dup 2-3 ani de evoluie Cci pn acum, n descrierea evoluiei dementei, au fost poate prea mult privilegiate aspectele neuropsihologice si cognitive deficitare, n detrimentul proceselor psiho-dinamice, care si ele intr n joc n demente Studiul angoasei omului btrn si
evitarea acesteia prin mecanisme de
173 DEMENT PRECOCE
aprare foarte arhaice ar permite, poate, s se neleag de ce unu btrni se cufund deodat n indiferenta dementei" Este ceea ce a ncercat s fac recent P Charazac El se inspir din lucrrile lui D W
Wmnicott, punnd accentul pe noiunile de maturatie st de dezvoltare n ceea ce privete per soanele n vrst, el arat c ,trebuie inut seama de faptul c potenialul lor de dezvoltare se reduce si c au
trebuine noi fat de mediu Trebuie, de asemenea, luate n considerare rspunsurile mediului, n special, cele dou trsturi obinuite ale instituiilor genatnce caracterul totalitar al ngrijirilor si intoleranta
fat de nevoile si dorinele de dependenta ale btrnului Nu trebuie s considerm aceste niveluri de organizare ca pe nite stadii, in perspectiva unei dematunzn lineare si progresive Fiecare din aceste
poziii poate fi pierdut, rectigat si iari pierdut, n mai multe reprize Astfel tulburrile de somn ale btrnului ne ofer exemple de dezorgam zare momentan deambulnle nocturne si refuzul de a se
culca evoca angoasa par sini mediului panica n cursul trezirilor nocturne (iluzia unei transformri a mediului sau a corpului) exprim teama de a gsi corpul modificat la trezire sau mcar momente de
dezintegrare n care psihicul pierde contactul cu corpul Experiena arat c astfel de stri pot surveni la persoane spitalizate care nc nu au nici o deteriorare intelectual' Charazac demonstreaz clar c
dementa fr angoas are o valoare defensiv pentru Eul ameninat, el caut astfel aneantizarea pe care nu o mai poate sau pe care niciodat nu a putut o resimi ngrijitorii trebuie s sesizeze apariia
angoasei nu ca pe un simptom jenant ce se impune suprimat, ci ca pe o ocazie de ntlnire cu o persoan care s a regsit prin prisma suferinei sale' Aadar, un punct
de vedere pur cognitiv si psihotehmc ar pune ntre paranteze ntreg acest aspect psihodinamic, singurul care permite o mai bun determinare a personalitii subiacente a dementului si intrarea n joc a
defenselor sale nevrotice Permite, de asemenea, definirea relaiilor sale cu me diul si cu anturajul familial Se constat pe zi ce trece c aciunea terapeutic la nivel relaional determin adesea o mai buna
toleranta a demenilor si, uneori, ameliorri uimitoare Iat de ce conceptul de dement redus la acela al unui deficit intelectual de origine organic nu este conceptibil la nivelul ngrijim cotidiene a acestor
stri demeniale ale senilitii Iar ireversibili tatea dementei poate s apar drept o noti une demobilizatoare n msura n care ar nsca s ntrein un pesimism care conduce la abinerea terapeutic si la
msuri de simpla paza
BM Aiigelergues R ,Les demences Encyclo-pedie medico chirurgicale Psychiatne Paris 2 A K) 1968 Charazac P L angoisie du vieillaixl dement L evolution psychidtnque Toulouse 50 3 1985 Delay J Bnon S Le demences taidivet, Masson Pans 1962
Fraser M Demcn tia tts Nature and Management Chichester John Wiley New York 1987 Habib M Joanette Y Puel M Demences el i,yndrome<i dementiels Masson Paris 1991 Muller Ch Wertheimer J Psychogeriatne Masson Paris 1981 Richard J
Constantinidis J Le de mences de la vieillasse Conirontations psychi afcques Pari!, 5 39-61 1970

DEMENT PRECOCE (engl demen


tid praecox) Maladie mental cronica care apare la sfritul adolescenei sau la nceputul vrstei adulte, caracterizn-du-se prin tulburri grave de inteligen i de afectivitate i parnd a evolua
ctre un deficit intelectual progresiv.
174
DEMONOPATIE

Denumit astfel de psihiatrul german E Kraepehn, care distingea trei mn forme catatonic, heberfrenic si parano id -, aceast psihoz cronic a fost numit, de E Bleuler.n 1908, schizofrenie
DEMONOMANIE (engl demono mania) Nebunie care are drept obiect un demon.-- DEMONOPATIE
DEMONOPATIE (engl demonopathy) Delir sistematizat care are drept obiect demonul (demonii) i ceea ce l (i) nconjoar: infernul, idei de damnare, atacuri externe sau interne.
Deosebirea dintre demonomame si demonopatie este mai important dect s ar prea la o prim abordare Componenta , manie este de raportat la etimologia greac mania, adic rtcire delir ieire n afara
raiunii
DEMONOLOGIE SI DEMONOMANIE
Demonologia este stana demonilor, com plementar teologiei si teodicen (doctrina justiiei lui Dumnezeu) Noiunea de demon dateaz din vremuri imemoriale la fel ca si tentativele de a i sistematiza si
neutraliza pe demoni (Sumena, Egipt) Unele teorii contemporane presupun iden titatea original a divinitilor Binelui si Rului apoi separarea lor n urma anu mitor evenimente, de exemplu cuceriri
victorioase Zeii unui popor nvins s ar vedea dotai cu un semn negativ si cu o periculozitate egal cu donnta lor de rzbunare
Cele dou nume, Satana si Diavolul, se asociaz n aceeai divinitate care simboli zeaz Rul ctre secolul I Chr Demono logia are valoarea ei, dac pcatul orgoliului a fost cel dinti pcat, el se altur
aceluia al donnei de independent Viziunea aceasta intereseaz ndeaproape nofiunea de posesie
DEMONOLOGIE I RELIGIE
Bvmghduk Cazurile relatate aici sunt frecvente si ocazii de miracole (energumenul din inutul Gharghesenilor, Luca, VIII,26-39, copilul surd si mut, Marcu, X 14-29, care este si epileptic) nc de la
ongme, posibila interaciune ntre o mala die pur fizic si tulburri datorate posesiei este recunoscut, analizat si clar spe cificat
Epidemiile de posesii diabolice Frana este n secolul al XVII lea teatrul unor crize epidemice care se propag n mns in, n direct legtur cu perioada proce selor vrjitoriei* Populaia respectiva
aparine unei clase sociale recunoscute citadine si nu rurale si srace Procesul este identic n toate cazurile un preot este acuzat de a fi trimis demoni de a fi sedus sau chinuit spiritul uneia sau mai multor
clugnte sunt convocai exorciti, zarva se amplific crizele de asemenea, apoi cu ajutorul torturii, asupra preotului se abate condamnarea si el este ars Astfel C Gaufndy n 1611, la Aix en Provence cade
sub acuzaia a dou clugrite Madeleme de Mandol si Louise Capei pruna abia a scpat de statutul de vrjitoare (ea i va sfri zilele n nchisoare) Nicole Aubry a fost condamnat la Laon Mane de Sams
la Lille (1613), Urbam Grandier nu scap nici fulgerelor maicii Jeanne des Anges nici acelora ale comisarului J M de Laubardemont trimis de Richelieu, el moare ars de viu n ziua de 18 august 1634 Acest
episod zguduie Frana, nu fr con secinte secundare Unele sunt individuale decesul unor exorciti, prinii Lactance si Tranquille, nnebunii de culpabilitate, si obsesia (atac demoniac extern) grav, n
delungat a printelui Sunn, care a vrut s ia asupra i demonii Jeannei des Anges, fr a lua aminte la uneltirile acesteia Alte
175 DEMONOPATIE
consecine sunt sociale agitaii violente la aceast rspntie unde s-au nfruntat Biserica, Statul si unele personaliti ieite din comun
Zece ani mai trziu, la Louviers, o franciscan, Madelaine Bavent, prinde tafeta si reuete s-l fac osndit pe vicarul Bouilld, ars n 1647 mpreun cu cadavrul printelui Picard, acuzat retro activ Mai pot
fi citai posedaii din Salem (Massachusetts) n 1692 Dimpotriv, iezuitul Girard va izbuti s se fac absolvit de acuzaia adus de M C Cadiere (Toulon, 1730) mentalitile se schimb
Cu, dar mai ales dincolo de isterie, este necesar s lum n seam contextul ngidi tatea vieii i morala de fier impus acestor femei prezenta n fundal a mu de ruguri aprinse pentru alte femei impactul
Diavolului si al noiunii de pcat toate acestea au generat o revolt mai mult sau mai puin contient contra primilor repre zentanti ai acestui sistem brbai si preoi Pe de alt parte exorcismele permiteau o
exprimare, fie si deturnat, a unor nscenri grandioase si derivarea unei culpabiliti generate de problematica sacrului, angoasa unei limitri a lui Dumnezeu operat att de ctre stat ct si de ctre stnnt
NOIUNEA DE POSEDARE
Semne Fenomen foarte vechi, pose darea sau ocuparea de ctre un spirit strin se recunoate pnntr o sene de caracteristici mai mult sau mai puin codificate trans formarea corpului, alternanta unui calm
profund cu perioade de violente incontro labile, marcate de posibiliti fizice anormale, schimbarea feei, schimbarea vocii, posibiliti mentale absolut extraordinare (capacitatea de a vorbi o limb necunos
cut sau de a citi gndurile, profetism, putina de a citi cu ochii nchii) De fapt,
sub presiuni interne i externe, intrarea ntr-o stare secund (pe calea transei, a extazului, a autohipnozei) permite nlturarea sistemului inhibitor normal si receptivitatea la mecanisme de obicei pariale i
cana hzate Nu fr riscuri fecioarele din Epidaur mureau, pare se, foarte tinere
Influena culturala; posedn bune i rele Influenat de sacru si de simbolic posedarea este un mijloc privilegiat de expresie pentru acestea, influenat de angoase arhaice, ea este un mijloc de a le evita
Aceast funcie social structurant opereaz conform unor ritualuri amanul (Siberia, Asia Central, Japonia) este un medium privilegiat al lumii spiritelor, care l nzestreaz n schimb cu puteri supra
naturale Structura cultului vodu (Anule Africa, Haiti) este diferit ,cnzele , identificarea cu puteri superioare, Marele Zeu sau Loa duhurile morilor, erou mte greaz si libereaz totodat sufletul grupu lui,
ritmnd echilibrul social
Posedare i boal Concepiile potrivit crora o boal poate fi cauzat de prezenta unui obiect strin care trebuie deci extras din corpul pacientului, prin zborul sufle tului acestuia sau prin nereintegrarea sa
dup un voiaj nocturn sunt tot att de vechi ct lumea Deposedarea rspunde, aadar, posedrii Din aceste teoni decurg practici care vizeaz alungarea sau extragerea intru sului bolnavul este n acest caz
biciuit, nsngerat, supus exorcismului
DEMONOLOGIE SI DEMONOPATIE ISTORIA UNEI EVOLUII CTRE MEDICAL
Jean Wier Cartea acelui medic, duce de Cleves, intitulat Histoire, disputes et discours des illusions et impostures des diables (Paris, 1579) si rspunsul virulent al juristului J Bodin n anexa la a sa
176
DEMONOPATIE

Demonomanie des sorciers (Paris, 1581) marcheaz un moment crucial, catalizator a diverse tendine, de unde va lua natere o schimbare de optic J Wier, dei respectnd multe credine ale epocii sale
ceea ce i a permis s se fac ascultat si s evite rugul , stabilete separaii el izoleaz otrvitori / otrvitoare, reper al fraudelor demoniace", opteaz dmtr o dat pentru analiza fizic, inclusiv
ginecologic, si atest melancolia acelor femei btrne condamnate ca vrjitoare
De la statutul de autoputernic femeia [vrjitoare not L G ] trece la acela de bolnav , de infirm , ba chiar de debil Degeaba va riposta J Bodin c , lucrurile supranaturale nu se judec dup cele
naturale , o ruptur are loc creia unul dintre succesori i va fi J M Charcot Teoriile lui J Wier ct si ale lui J Michelet sau M Muray (realitatea revoltei sau a melancoliei vrjitoarei) sunt actualmente
contestate (N Cohn E Delcambre) s a fcut confuzie ntre vrjitoare si posedat si nu s a luat n seam contextul general dar dou ci se precizeaz
Melancolie demoniac i isterice posedate Este bine cunoscut c Diavolul utili zeaz melancolia spre a si atinge scopurile este o tez veche si clasic, de pe vremea proceselor Wier pstreaz aceast refe
nnt n 1677, un englez, J Welster, scriind despre vrjitorie, va asocia visele melan colice cu imaginaiile isterice' Descendenta acestei concepii este dubl
Versantul melancolie Acesta a fost re stituit mai trziu n hpemanie*, mono mania trist" a lui J Esquirol, care public n 1814 De la demonomanie, un studiu asupra melancoliei religioase Macano reia
analiza sa n 1843, izolnd patru mn forme damnomania sau delirul de dam nare, damnomanule externe, interne si
erotice, exprimnd ntr-o terminologie medical ideile religioase de pcat capital, de obsesie (atacuri subite din exterior din partea demonilor), de posedare, de spirite rufctoare masculine si feminine (de
moni seductori nocturni)

Versantul isterie Charcot si scoal sa de la Pitie Salpetriere sunt mani protagoniti ai acestei ci, a crei influent se extinde pn n zilele noastre Posedarea este legat de anumite semne ale misticismului
isten celor si de exuberantele lor corporale analizndu se att grafic (Le demomaque1, dans l an P Richer, J M Charcot 1887) ct si fenomenologic simptomele n rapor tunle lor cu hipnoza si sugestia
Trebuie de asemenea, s citim notele lui G Legue si G de La Tourette,n Autobiografia unei posedate sora J des A/?ges(Pans, 1886) Noiunile de fraude si de mitomanii reapar m for fcnd din persoanele
n cauz mai degrab persoane de reeducat dect de tratat medical (Babmski)
N ZILELE NOASTRE Termenii de demonomanie si de demonopatie sunt azi puin folosii fund considerai ca aparti nnd istoriei Evoluia societii a dat alte inftisn reprezentanilor angoasei, precum si
temelor pnvind influenta si alienarea Rmne, pe de o parte,, delirul de pose dare', pe de alt parte ocultismul, descn tecul magic, deochiul
n ceea ce pnveste domeniul psihanalitic - DELIR DE POSEDARE
Ct pnveste domeniul psihiatnc, dou descendente se prelungesc, una asociaz posedarea si isteria, favonzat de aliana Charcot-Freud, cealalt vorbete de psihoz, fie melancolic, cu o eventual apariie a
sindromului Cotard (1882),'fie de delirul de influent si de automatismul mental ai lui C16rambault (1926), teren de baz pe
177 care se ancoreaz constnictuledehrante de persecuie si unde posedarea este ca un ecou al deposedm de sine primordiale (Levy-Valensi)
Bibi. Certeau M , La possessio, de Loudun, Archives', Julhard-Gallimard Paris, 1980 Gayral, L , Gayral, J Le delues <Je posfession diabohques Paris 1944, Langton E La <temo nologie Payot Pans 19M Macar0,M fitude sur
la demonomanie Annalet mdno-psycho logiques TI Paris 1843

DEMUTIZARE (engl dernutisation) Orice aciune care permite unui mut sa vorbeasc.
Cel mai adesea este vorbi de diverse pedagogii specializate utilizae pentru a i nva pe copiii surdo mui si vorbeasc Aceast nvare este n geneial practicat de ortofonisti si se poate fac* cu ajutorul a
diverse aparate electronice cmplificaton, modificatori de frecvent, majnetofoane si magnetoscoape Uneori este jrecedat de intervenii chirurgicale care permit redarea, cnd lucrul acesta e posibil, a jnei
anumite sensibiliti auditive
DEPENDENT (engl depe/ide/icy) Tendin de a caut ajutor i protecie la semen, de a se ncrede n cellalt n luarea oricrei decizii, prin pierdere de maturitate sau de autonomie.
DEPERSONALIZARE (engl Jeperso
nalisation) Stare psihoafecliva particular, n care un subiect i pierde sentimentul propriei realiti sau i simte corpul ca ireal.
Aceast stare se asociaz adesea cu anxietatea, cu impresia de strametate a lumii exterioare Pacientul cire sufer de aceast indispoziie se simte diferit de cel
care era pn atunci Obiectele care l nconjoar i se par strine, ca si cum nu le-ar mai recunoate Pn si persoanele cele mai apropiate au pierdut pentru el once caracter de familiaritate O analiz
psihopatologic permite distingerea a trei niveluri de depersonalizare nivelul prim, n care tulburarea contiinei rmne superficial si n care tulburarea nu se refera la identitate, cum vedem ndeosebi n
isterie, nivelul doi, n care perturbarea este mai profund, cu pierderea sentimen tului spontaneitii si chiar al autonomiei, aa cum se ntmpl n automatismul mental si n sindromul de aciune exten oar
(xenopatic), nivelul trei, n care este afectat nsi unitatea corporal, cu senti mentul de corp dislocat sau sfrtecat Este ceea ce apare n unele psihoze schizo frenice grave, n care trirea corporal este
resimit cu o mare angoas si ntr un mod delirant paranoid
DEPRESIE (engl depression) Maladie mental caracterizat printr-o modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii, al suferinei morale i ncetinirii psihomotorii.
Asocnndu se n general cu anxietatea, depresia ntreine la pacient o impresie dureroas de neputin global, de fatalitate disperat, iar uneori antreneaz niminatn subdehrante pe tema culpabilitii, a in
digmttn, a autodepreciem, putnd con duce la luarea n considerare a sinucidem si, uneon, la realizarea acesteia
CELE DOU FORME CLASICE ALE DEPRESIEI Aceast durere moral este deosebit de intens mai ales n forma zis melancolic" sau endogen" Pierderea stimei fat de sine si dorina de a disprea
pot antrena idei suicidare, pe care doar
178

inhibiia le mpiedic de la transpunerea n act (de unde pericolul unor tratamente antidepresoare care nltur aceast mhi bitie mai nainte de a aciona asupra strii timice) Aceast form, care reprezint
unul din versantn psihozei maniaco depre sive*, se pot asocia cu tulburri neuro vegetative si somatice anorexia, destul de frecvent, va determina o slbire cteodat considerabil, tulburrile de somn pot
merge pn la o insomnie complet (mcar c aceasta ar putea fi provocat uneori n scop terapeutic, sub form de agnpnie)
O alt form important, zis psiho gen', cuprinde de fapt toate depresiile tradiionale si nevrotice, avnd aspecte clinice foarte variate n ceea ce privete simptomele si gravitatea lor, intensitatea acestora
fund n general mai puin mare dect n forma melancolic Ideile de suicid sunt totui frecvente, lund mai degrab aspectul unei solicitri afective sau al unui sentiment al eecului, care trebuie recunoscut
si atenuat Anxietatea, oboseala general, admamia, astenia sunt uneori singura manifestare si nu trebuie tratate doar pnntr o medicatie simptomatic
Exist si depresii secundare sau simpto matice ale unor afeciuni somatice diverse Ele sunt destul de numeroase si mult vreme unu medici au subestimat aceasta frecvent Au fost avansate mai multe
ipoteze pentru a se explica aceast situaie absenta plngerilor din partea pacientului somatic cu privire la o eventual trire depresiv, interesul cvasiexclusiv al unor medici pentru problemele somatice,ncli
naia de a face din disfone o consecin legitim a bolii fizice Interesul psihiatrilor pentru aceast problem a fost contem poran cu dezvoltarea psihiatriei de relaie, depresiva reprezentnd un procentaj
important al pacienilor spitalizai pentru
boli somatice n cazul crora era cerut o consultare psihiatric Dintre acetia, trei ptrimi aveau o depresie cu adevrat secundar unei afeciuni somatice Ultima ptrime sufer realmente de o depresie
primar autentic, ns mascat de plngerea corporal creia i este simptomul principal Se descriu, n sfrit, alte forme secundare unor afeciuni mentale primare, cum sunt schizofrenia si unele deliruri
cronice n mod paradoxal, adesea atunci cnd delirul se estompeaz, n urma unui tratament neuroleptic intensiv, apare o depresie extrem de intens, care necesit prescrierea de antidepreson (cu pericolul
foarte real ca acetia s reactiveze delirul)
CRITICA DISTINCIEI ENDOGEN/ EXOGFN Dac timp ndelungat s amen inut distincia dintre depresia endogen si depresia nevrotic/reactiv, de mai bine de un deceniu se face simit orientarea spre
un fel de continuum ntre aceste dou tipuri, pe care, de fapt, nu le ar separa dect intensitatea simptomelor Astfel, n DSM III si n recenta sa revizuire, ca si n noua clasificare internaional a maladiilor (C
I M 10), depresiile sunt reunite n acelai capitol si subdivizate n funcie de intensitatea sau de durata lor n DSM III, clasificarea depresiilor se bazeaz pe pre zenta sau pe absenta unui sindrom depresiv
numit episod depresiv major" Depresiile care rspund criteriilor acestui sindrom sunt apoi ataate la tulburarea bipolar sau identificate ta depresii majore, acelea care nu rspund la aceste criterii sunt
clasificate la alte tulburri afective specifice" (tulburare ciclotirmc si tulburare disti mic) sau tulburri afective atipice
Ct privete DSM-III revizuit, el cupnn de mai multe modificri importante subdivizarea depresulor majore dup gravitatea
179 lor, dup evoluie, dup tip (melancolic sau nonmelancohc) si dup schema apariiei (sezoniere sau nonsezoniere), includerea tulburm ciclotimice printre tulburrile bipolare, subdivizarea tulburrilor
disti-mice dup antecedentele psihiatrice si dup vrsta la care apar De asemenea, C I M 10 reunete ansamblul tulburrilor de dispoziie n unul si acelai cadru Tulburrile depresive sunt aici subdivizate,
n funcie de gravitatea lor, n tulburri depresive grave (caracterizate prin prezenta de simptome zise biologice" sau endogeno-morfe") si tulburri depresive uoare si stan depresive puin intense, ns
persis tente, deosebirile dintre cele dou noi clasificri fund, la urma urmelor, minime (C B Puii)
CAUZE BIOLOGICE, CAUZE PSIHOLOGICE Trebuie spus c vechea separaie ntre cele dou mn tipun de depresie, unul endogen, cu cauzalitate biologic, altul psihogen, cu cauzalitate psihic, inea
de un conflict ideologic pnvmd etiologia Acesta separa n mod radical cele ce reineau o cauz organic, confirmnd rolul de re gulator timic al monoammelor cerebrale si n special al noradrenalmei (al
cror deficit la depresivi ar putea fi de natur ereditar), de cele care aprau, pe urmele lui S Freud si ale progreselor psihanalizei, un punct de vedere stnct psihogenetic
Repete psihanalitice i cogpibviste Pentru psihanaliti, melancolia se poate compara cu un travaliu al doliului care nu izbutete s se realizeze (-+ DOLIU) n depresie, Eul se identific cu obiectul
pierdut", lund pe seama sa sentimentele ambivalene de dragoste si mai ales de ur fat de obiect Umbra obiectului sene Freud cade astfel pe Eu, care poate fi n acest caz judecat de o instan
special
ca un obiect abandonat n felul acesta, pierderea obiectului se transform ntr-o pierdere a Eului, iar conflictul dintre Eu si persoana iubit se transform ntr-o sciziune ntre critica Eului si Eul modificat prin
identificare" (Doiw si melancolie, 1915) Aadar, n depresie bolnavul trebuie s nfrunte o pierdere imaginar, adresndu si siei reprourile si agresivitatea destinate n mod normal obiectului pierdut
Un alt curent, care tine de psihologia cognitiv, a dorit s fac din depresie o perturbare a proceselor cognitive Dup G A Kelly si A T Beck, structunle cog nitive stabile ' ar fi n acest caz inadecvate n trei
domenii, Eul, lumea exterioar si viitorul Aceast triad cognitiv depre siv" (Beck, 1970) afecteaz cu o coloraie negativ reprezentrile legate de aceste trei domenii Aceste coninuturi inadecvate sunt
generate de procesele inadecvate de tipurile logic, stilistic, semantic Ele sunt cele care fabric" cognitnle incorecte al cror coninut concret se exprim verbal n discursurile depresivilor si, de asemenea, n
imagistic, n reveni si vise Acestor trei tipuri de procese le corespund erori particulare inferene arbitrare care, n interpretarea unui eveniment, elimin explicaiile mai plauzibile, abstracii selec tive care
concentreaz atenia asupra unui detaliu luat din afara contextului, lsnd de o parte caracteristici mai evidente ale situaiei, generalizn abuzive, supra- sau subestimri si denumiri inadecvate" (M De
Boms) Terapia cognitiv const deci n a corecta, n colaborare cu pacientul, concepiile eronate, distorsiunile si ipotezele dezadaptative, spre a rectifica acea viziune incorect a evenimentelor si Eului care
l caractenzeaz pe depresiv Este vorba de a-1 aduce pe bolnav s-si evalueze comportamentul n mod realist,
180

ceea ce produce o net ameliorare a stm sale depresive si uneori o vindecare complet
Complementaritatea abotdanlor Aceste diverse abordn sunt finalmente mai mult complementare dect opuse Dup cum bine a artat D Widlocher, trebuie s ieim din acest dualism steni, care pnveste
etiologia depresiei sub un unghi pur organogenetic sau pur psihogenetic Trebuie nelese diversele logici ale depresiei" si inter aciunea constant dintre constrngerile de ordin psihosocial si cele care
depind de neurofiziologie si de biochimia cerebral Aadar, depresia poate fi examinat ca un dispozitiv comportamental nnscut care se impune unor subieci atunci cnd circum stanele l solicit sau
cnd o predispoziie neurobiologic se preteaz la aceasta" Pe scurt, depresia ar fi un rspuns", o stare cerebral legat de imposibilitatea de a schimba acea situaie"
Dac aceast stare cerebral patologic" cedeaz de cele mai multe ori la medicamentele moderne, psihoterapia va permite depresivilor s si contientizeze mecanis mele psihice care provoac sau care
ntrein sufennta mental si de a i preveni recidiva, dominnd jocul permanent al gndunlor depresiogene, al anxietii, al agresivitii, al ofenselor narcisice sau al ncercrilor pierdem" (Widlocher)
TRATAMENTELE Pe plan somatic, tra tamentele antidepresive sunt esentialmente medicamentoase Electrosocul*, mult utilizat odinioar, nu este n prezent folosit dect n cazun de depresie deosebit de
grave, rezistente la antidepreson (10-15%) Acetia din urm sunt reprezentai de dou mn grupe de medicamente inhibitorii monoammooxidazei si denvatii tnciclici
Primii, desemnai de sigla comun IMAO", sunt foarte eficieni, dar dificil de administrat, necesitnd o supraveghere deosebit si, cu excepia celor mai receni, zii reversibili", asocierea lor cu alte medicamente poate fi extrem de periculoas
Ceilali au drept prototip imipramina, utilizat pentru pnma dat de R Kuhn n 1957 Clomipramina si amitnptilma, care pot fi administrate pe cale intravenoas, la nceputul tratamentului, au inaugurat o
lung sene de medicamente antidepresive care acioneaz n general pnn inhibarea recaptm neuromediatonlor* intrasmaptici si fac s vireze dispoziia depresiv dup 12-15 zile de tratament Activitatea lor,
ns, care paralizeaz net nervul vag, antre neaz cteva fenomene secundare uneori dezagreabile uscciunea guni, midnaz, cu dificultatea acomodm vizuale, riscuri de cretere a tensiunii intraoculare
(peri culoas n cazul glaucomului) sau provo carea unei retentn vezicale (ceea ce se poate produce n caz de hipertrofie prostatic, de exemplu), tahicardie si tulburri tensionale n primele zile de
prescripie Provoac o dezinhibare adesea mai precoce dect modificarea strii timice, ceea ce poate facilita o trecere la actul suicidar Este deci necesar ca asemenea tratamente s se fac sub supravegherea
constant a anturajului si, n cazunle grave cu risc de suicid, n mediu spitalicesc
De altfel, de fiecare dat cnd bolnavul este anxios si suicidar, este necesar s se asocieze medicamente sedative si anxioh tice, cum sunt levopromazma sau unul dintre numeroasele benzodiazepine de care
dispunem actualmente, suspectnd totui nscun de dependent Trebuie, de asemenea, s se prescne corecton de hipo-tensiune, cum este, de exemplu, clorhidra-tul de heptaminol, si corecton de efecte
181 ANACUrtC

anticohnergice, cum este anetoltntiona sau ezenna Acest tratament nu va fi diminuat dect foarte progresiv dup virajul de dispoziie, prevenmdu-se o posibil recidiv a depresiei Muli practicieni l
continu multe luni n ir, cu doze slabe, asociind produse normotimice care s-au dovedit eficiente n prevenirea de noi accese litiu, cruia psihiatrul danez M Shou i-a codii cat bine folosirea, sau
valpromid, mai uor de administrat, dar mult mai puin eficace -* ANTiDEPRESOR MELANCOLIE
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIV

Bibi Beck A T Climtal Experimental <ind Theorctical Aspetf, Harper and Row New York 1967 Berner P etcoll Cnferes diagnostiquef pour /es psyc/ioses ^chizophreniques et a/Fetf/ves Expansion suntihque Paris 19X7 Falret J D Des mdladics mentdles
ct des as;7es d jliencs Bailhere Pans 1864 Freud S ,Deuil et meUn colie in Metdpychologie (1915) trad tr Gallimard Pari-, 1968 Ginestet, D Peron Magnan P^ Chnniotherapie ps>t/?d(nyue Masson Paris 1984 Tellenbach H Umehm Lolie (1961) tradfr
PUF Paris 1979 Widlix.her, D Le> logiqucs de la depre^ion Fayard Paris 1983

DEPRESIE ANACLITIC (engl


diidditic depression) Sindrom depresiv din prima copilrie.
R Spitz descrie, din 1945, sub numele de depresie dnjclitic un sindrom care survine n cursul primului an de viat al copilului, consecutiv unei ndeprtri bru tale si mai mult sau mai puin prelungite a
mamei, dup ce copilul a avut o relaie normal cu ea Tabloul clinic este urmtorul pierderea expresiei mimice, a sursului, mutism, anorexie, insomnie, pierdere n greutate, ntrziere psihomotone global
Depresia anachtic, rezultat al unei
carene afective pariale, este reversibil Ea nceteaz adesea foarte rapid de ndat ce mama (sau substitutul matern) este restituit copilului Depresia anachtic se opune hospitalismului*, descris tot de
Spitz, caz n care separarea mam-copil, total si durabil, poate genera deteriorri irever sibile Depresia anachtic rmne, totui, n procesul ei dinamic, fundamental dife nt de depresia la adult -
DEPRESIE
DEPSIHIATRIZARE (engl dcvnsti
tiitionahsation) Ansamblu al proceselor de dezmstituionahzare a bolnavilor mintali, din ce n ce mai rdnserai sau lsai n mediul lor social, precum si tendina de a evita o psihiatnzare abuziv
de cazuri sociale, de devianti, de persoane n vrsta, pe care societatea le ncredineaz prea lesne psihiatrilor, cu acordul adesea complezent al acestora.
DEREAL, DEREAL (engl demstic) Se spune despre o gndire deturnat de la real i de la necesitile logice,nchis ntr-o succesiune de abstracii formale fr suport obiectiv sau ntr-o suit
de reprezentri fantasmatice incomprehensibile, fr contact cu mediul social n care se gsete subiectul.

ndeosebi n schizofrenie gsim atest tip de gndire, care n general se asociaz cu o repliere autistic Francezul L Gayral descrie un sindrom dereistic' n care aceast gndire dereal se asociaz cu
apragmatismul, cu memoria autistic, cu raionalismul morbid si cu un delir paranoid
DESENSIBILIZARE (engl feteau
bilisdtion) Metod terapeutica avnd drept scop dispariia unei sensibiliti
182
DESTRUCTURARE

anormale i cauza de jena pentru anumii ageni care, n ei nii, sunt bine suportai de majoritatea subiecilor.
Alergnle si unele forme de astm sunt tratate prin desensibilizare Terapia comportamental, n numeroase manifestri anxioase sau fobice, a recurs la acest proces Confruntarea cu obiectele sau cu situaiile se
face n mod progresiv, fie n imaginaie, fie n real
DESENSIBILIZAREA SISTEMATIC Desensibilizarea sistematic este o metod psihoterapeutic pus la punct n 1958 de ctre un psihiatru american, J Wolpe, ca urmare a cercetrilor sale de
reflexologie condiionat, sub aspectul fiziologic al reaciilor anxioase la animal, care nsoesc manifestri neurovegetative Aceste reacii sunt inhibate de un proces zis de inhibiie reciproc" atunci cnd
pot intra n joc reacii incompatibile cu rspunsunle anxi oase si care posed o aciune inhibitoare asupra acestora Pentru a obine la om o mai bun reglare neurovegetativ, se face adesea apel la metode de
relaxare, care creeaz o stare antagonist aceleia de anxietate O dat ce subiectul este suficient de destins, comportamentalistul i evoc scene care au un raport tot mai direct cu situaia anxiogen, dup o
ierarhie" pe care n prealabil a stabilit o cu el Este deci vorba de a modifica condiiile n care pacientul percepe stimuin fobogem si de a o face n aa fel nct angoasa s nu se mai manifeste atunci cnd el
si-i reprezint n imaginaie Studii controlate au artat c atunci cnd se gsete, dup aceea, n prezena lor, el constat c a -lbit i c adesea a disprut valoarea lor anxiogen Numeroi faeton cognitivi
intr n joc n acest proces de vindecare
DESENSIBILIZAREA IN REAL (IN VIVO) Aceasta se practic n absena nvm unei metode de relaxare Situaiile de abordat sunt studiate dinainte si, de asemenea, sunt clasificate potrivit unei ierarhii
Pacientul este apoi confruntat cu una dintre ele, n prezenta unui terapeut n once moment el poate s ntrerup edina si s declare c dorete s revin la o situaie cu o mai mic valoare anxiogen
MODELAJUL DE PARTICIPARE Nu mit uneori desensibilizare de contact", acesta se bazeaz pe ipoteze, verificate experimental, privind nvarea social pnn observarea unui model, imitare sau nv
tare vicariant Terapeutul servete de model, iar pacientul l nsoete, pstrnd cu el un contact permanent Nu exist provocare de anxietate, deoarece riscurile de incidente rmn slabe Desensibilizrile pot
fi practicate n grup la bolnavii care prezint simptomatologii similare (fobii referitoare la avioane, la animale etc )
Bibi Wolpe J , Psychotherapy by Reciproca/ Inhibition Stantord University Press Stantord 1958

DESTRUCTURARE (fr destructu ration, engl destructuralii>dtion) Concept utilizat de de H. Ey, dintr-o perspectiv neojacksonian, pentru a defini diversele psihoze acute dup nivelul de
disolufe al contiinei reprezentat de ele. (Sinonim destructurarea contiinei)
Ordinea nsi a nivelurilor acestei disoluii dezvluie n acelai timp stratificarea structural a contiinei", care, pentru H Ey, este organizarea prezentului, trit n cmp temporo-spatial, a experienei sensibile a relaiilor subiectului cu lumea sa actual" Ey precizeaz diferitele niveluri
W3 DETERIORARE MENTAL

ale acestei destnicturn, descriind diversele expenente delirante primare

DETERIORARE MENTAL (engl


mental deterioration) Tulburare a funciilor cognitive, legata de vrst sau de nceputul unui proces demenial, n general ireversibil.
Subiectul mental deteriorat pstreaz, n anumite domenii ale vieii sale intelectuale (exprimare verbal, automatisme sociale si profesionale ndeosebi), un nivel de reali zare destul de bun, dar sunt afectate
sar emile care cer o adaptabilitate la situaii care ies din cadrul vieii obinuite ct si cele care cer achiziii noi Este deci vorba mai degrab de o afectare a inteligentei zise de performant" dect a
inteligentei verbale De altfel, tocmai pe aceast deosebire s a bazat H Babcok, n 1930, spre a propune o evaluare psihometnc a acestei deteriorri prin msurarea distantei dintre nivelul de inteligent
cristalizat (msurat prin teste verbale) si nivelul de inteligent fluid (msurat prin teste ne verbale) Se admite, de fapt, c deteriorarea o respect pe cea dinti, care rmne stabil n cursul mbtrnim, pe
cnd ea afecteaz inteligenta neverbal, care se degradeaz cu vrsta Cele dou tipuri de teste care le msoar au fost numite de Wechsler, primele, teste care in (engl Hold Tests), iar celelalte teste care nu
in (engl Don 't Hold Test s)
O scar a deteriorrii se poate deci baza pe un test de vocabular, ale crui rezultate sunt comparate cu acelea ale unui test de performant Diferena, dup validare, este expnmat n procentaj, care arat
direct gradul de deteriorare Trebuie tiut c eficienta intelectual diminueaz la toi subiecii, ncepnd cu vrsta de 25 de ani Este o deteriorare fiziologic, care creste n
funcie de vrst Nu vorbim de deteriorare patohgic dect atunci cnd aceasta este net superioar celei dinti Este de obicei una dintre manifestrile iniiale ale unor leziuni cerebrale difuze, ale unei
demente
DEVEREUX (Georges) Antropolog i psihiatru american originar din Romnia (Lugoj, 1908 - Paris, 1985).
Dup ce a studiat fizica, ndeosebi cu Mane Curie si Jean Pemn, n 1926 se orienteaz spre tiinele umaniste, la Institutul de etnologie, unde este elevul lui M Mauss, L Levy-Bruhl si P Rivet Se stabilete
apoi n Statele Unite (ndeosebi la Universitatea Californiei, la Berkeley, la Topeka, unde se iniiaz n psihanaliz, la Philadelphia si la New York) ncepnd din 1963, pred la Scoal de nalte studii n
tiine sociale Fondator al etnopsihiatnei, el se situeaz la rspntia a trei discipline cultura greac (Tragedia si poezia greac), 1975, Dreams w Greek Tragedy, 1976) psihanaliza si antropologia (Eseu de
etno psihiatrie general, n 1970, Etnopsihana-liz complementarist, 1972) A efectuat mai multe descinderi etnografice, mai ales la populaiile Moi (Vietnam), Hopi si Mohave (California) i datorm si De
la angoas la metod (1967)
DEVIANT (engl deviance) Orice tip de conduit care iese din normele admise de o societate dat.
Deviaia rmne difent de delincvent n sensul c anormalitatea sa nu se asociaz n mod obligatoriu cu o nclcare a regulilor (civile sau penale) ale societii Ea ocheaz totui societatea prin modurile
de a fi si a tri diferite de acelea care au curs n mediul social si cultural n care i duce existenta individul deviant
184
DEVIANT

DEVIANT INDIVIDUAL Pe plan individual , devianta nu este dect o tendin proprie unui actor de a adopta un comportament n contradicie cu unul sau mai multe sisteme normative mstitutionahzate
Pe plan social, ns, ea poate s apar ca un pericol, riscnd s perturbe grav interaciunile dintre deviant si mediul su si s primejduiasc echilibrul general al societii De unde tendina acesteia de a
preveni devianta prin educaie si, dac nu reuete, s caute s o neutralizeze sau s o recupe reze Neutralizarea se poate exprima printr o respingere din partea grupului, printr o surghiunire, printr o izolare
Recuperarea se va face mai degrab n sensul unei orientri mai mult sau mai puin impen oase a deviantului spre un statut si rol marginale (vagabond, de exemplu), de toxicoman, de delincvent (este o
form de cnrmnogenez social) sau chiar de bolnav mintal Cci societatea l poate n acest caz lua pe seama ei, tratndu i pe aceti devi anti pentru c ei au devenit cazuri pentru care dispune de soluii (de
asistent, admi mstrative, judiciare, medicale etc )
Th Schef si adepii teoriei etichetrii (engl labelling theory) au demonstrat c reprezentanii sociali joac un rol fundamental n aceast orientare a conduitei deviantului spre acea casur care l va fixa
definitiv n adoptarea unuia din aceste statute si n special a aceluia de bolnav mental Th Szasz a insistat asupra acestei fabricri a nebuniei" realizat de societate si de reprezentanii ei medicali, spre a
transforma un simplu deviant, un original ntr-un schizofren cromcizat puin cte puin, prin asistenta si terapeutica psihiatric Tratamentul unei anumite disidente n regimurile totalitare este, n aceast privin, unul dintre exemplele cele mai triste Fr ndoial, teza este abuziv, iar aceste
proceduri sociale de excludere si de etichetare nu reprezint singura cale de intrare ntr-o patologie mental care se poate dezvolta pornind de la cauze de ordin pur individual sau familial, cu totul n alte
contexte Dar eforturile societii de a combate devianta n cadrul ei rmn constante Si adesea lucrtorii sociali, psihologii si medicii sunt, fr a o ti n mod necesar, ageni naivi sau oportuniti ai acestei
lupte nencetate si inexorabile
DEVIANTA, STARE ALEAS SAU STARE IMPUS Devianta trebuie considerat ca o stare fie aleas, fie impus
n primul caz, individul (sau grupul) caut a fi recunoscut, caut a se face vizibil socialmente El vrea s se disting de restul grupului sau de restul societii si adopt n acest scop un stil de comportament,
un discurs care o mp cu regulile stabilite Devianta este trit ca o etap, chiar ca un ru necesar spre a ajunge la un scop definit dinainte Scopul justificnd ntr un fel mijloacele, pentru individ sau grup se
pune problema de a aprea ca diferit, original Minoritile turbulente sunt astfel adesea considerate ca deviante la nceputurile lor
Dar ceea ce caracterizeaz cel mai mult devianta este aceea c ea este mai ales perceput si definit de o privire exterioar individului sau grupului Societatea care stabilete norme i arog dreptul de a
decreta deviant cutare individ sau cutare grup,perso/M nou grata, ba chiar disident Atta timp ct procesele de influent sunt percepute dintr-un punct de vedere func tionahst si acord un spaiu larg ideii
de conformism, devianta este o noiune extrem de uzitat Specificitatea unui individ sau a unui grup apare ca dovada madecvni, a madaptni sociale
185 DEZAUENISM

Dm momentul n care comportamentul deviant este considerat ca eventual ales, voluntar, s a putut nelege c un aspect pozitiv poate fi finalmente atribuit noiunii de deviant Individul (sau grupul) adopt
poate un comportament care scap nor melor admise de societate, dar nu triete cu totul n afara anumitor norme pur si simplu i furete propriile norme n in tenorul sistemului macrosocial este mstau
rat o microsocietate n care se vede si este vzut de ctre egalii si ca fund cu totul normal" Definiia deviantei trece n acest caz n mod obligatoriu pnntr o redefimre a normelor nsei
Devianta poate deveni, de fapt, un pre text de inovaie social si poate permite instaurarea unui conflict, deci o eventual schimbare social Caracterului negativ asociat mult vreme noiunii de deviant i se
adaug de acum nainte un aspect po zitiv neneglijabil H S Becker, n OuLuders (1979) a studiat de altfel deviant la dro gti subliniind importanta normelor proprii grupului nsui si posibila lor influent
asupra lumii exterioare Departe de a fi un obstacol n calea influentei, deviant o poate servi, cci ea poate de exemplu, s semnaleze autonomia mdepen denta de judecat si de atitudine a cutrui individ
sau a cutrui grup
DEZALIENISM (engl diu/ienin) Micare ideologic i sociopolitic orientat att spre o ameliorare a soartei bolnavilor mintali ct i spre dispariia progresiva a sistemului azilar.
Termenul a fost creat de L Bonnafe si G Daumezon la sfritul celui de al doi lea rzboi mondial si se nsene n contextul rezistentei contra ocupantului si a distrugem tuturor instituiilor totalitare Deja n
1922, E Toulouse a cnticat internarea ca singur
form de luare n ngrijire a bolnavilor mintali si a fondat pnmul serviciu liber de tratament psihiatric Spitalul H Rousselle, chiar n incinta Spitalului Samte-Anne din Paris La Saint Alban, ns, loc al rezis
tentei deosebit de active n anii 1941-1944, psihiatru din vechiul stabiliment azilar, P Balvet, F Tosquelles si L Bonnafe, contientizeaz faptul c azilul nsui este de fapt alienat n ansamblul su (att bol
navu ct si ngnjitoni lor) Ei se strduiesc, aadar pnntr o munc de analiz critic a instituiei, fcut n colaborare cu pacienii n reuniuni comune, s i elibereze pe aces tia si s se elibereze si pe ei nii
dintre zidurile azilului (R Gentis) n felul acesta a luat fnnt psihoterapia instituional* care domina psihiatria francez ncepnd din anii 1950 si 1960 n aceeai perspec tiva a dezalienru se nscrie
micarea de aciune terapeutic n afara azilului si n comunitate care st la onginea organizrii sectorului psihiatric (- SECTOR DE PSIHI ATRIE) Aceast politic este continuat adesea n jurul unui
serviciu psihiatric de spital general, nu fr nscun de regresiune si de ntoarcere la un hospitahsm mereu gata s renasc si s biruie aceste micri de dezahenism (raportul Masse)
DEZECHILIBRU (engl mental im bdlance) Exagerare patologica a reaciilor unui subiect fa de mediul su, pe fondul unei dizarmonii a tendinelor i trsturilor sale de caracter
Copilul dezechilibrat" este n general instabil agresiv, intolerant la constrngen si frustrri El reacioneaz ntr un mod adesea violent, elastic*, antisocial i controleaz deficitar poftele, trebuinele si
comportamentul Adesea devine, din adolescent, un toxicoman, un delincvent Actele sale antisociale se repet din ce n
186
DIFERENIERE DE SINE

ce mai mult la vrsta adult i se asociaz adesea cu madaptarea socioprofesional


- PSIHOPATIE
DEZGUST (engl degust) Repugnant sau inapeten (de exemplu, n faa unor alimente), care se asociaz cu o senzaie de indispoziie apropiat de o stare de greaa.
De la nceputul celui de al doilea rzboi mondial etihsmul este uneon tratat pnntr o metod aversw de condiionare clasic numit cura de dezgust Aceasta const n administrarea la pacient a unui drog
emetic care i va provoca pe parcursul curei greuri si vomismente la orice ab sorbtie de alcool Aceast metoda de decondition ire al crei principiu si ale crei scopuri trebuie in prealabil explicate
pacientului si acceptate de el poate fi prac ticat n grup Ea ntmpin numeroase critici de ordin metodologic medical si etic Nu se recurge la ea dect atunci cnd alte metode de tratare a alcoolismului nu
sunt practicabile
DEZINHIBITOR (engl disinhibiting treatment) Psihotrop sau metod terapeutic prin care se poate promova o dez-inhibiie
Anxiohticele antidepresorn si alte psthoanaleptice precum si psihodislep ticele n general si neurolepticele sunt sus ceptibile s dezinhibe un pacient n funcie de doz si de tabloul clinic existent
Narcoanaliza sau psihoterapia pot avea o aciune dezinhibitoare
Efectul dezinhibitor real , n cazul neurolepticelor, ar privi o ameliorare a simptomatologiei fundamentale bleulenene (-* DEZINHIBITIE) Sulpmda si pimozida, n doze slabe, par mai ales s aib aceast
propnetate controversat nc si s fie de aceea considerate drept neuroleptice bipolare (dezinhibiton n doz slab si reducton n caz de posologie ndicat)
DEZINHIBITIE (engl desmhibition) Suspendare total sau parial a oricrei forme de inhibiie (instinctual, motorie, volitiva, de cenzur, de judecat etc.).
n psihiatrie n special n schizofreniile hebefrenice dezinhibitia real ar fi re prezentat de o reducere a simptomatologiei fundamentale n sensul dat termenului de E Bleuler, adic tulburri ale asociaiilor
ale afectivitii si volitiunn, autism si ambi valen spre deosebire de euforie (tulbu rare timic) de stimulare si de eliberare datorit unei atenuri a dehmlui
ntr un sens mai general gsim o dez inhibiie n strile maniace, demente si arieraii ca si n unele forme de epilepsie si n tulburrile de personalitate
FIZIOL Dispariia sau suprimarea unei inhibiii existente.

Dezinhibitia poate fi obinut prin mij loace foarte diverse astfel secionarea maduvei spinrii sporete vivacitatea unor reflexe pnntr o pierdere a inhibiiei des cendente provenit din anumii centri superiori
unsfect similar poate fi obinut prin administrarea unor droguri Dezinhi bitia este n acest caz reversibil dup eliminarea drogului

DIFERENIERE DE SINE (engl


selfdifferenciation) Diferenierea Eului unei persoane, potrivit cu gradul su de individualizare n plan afectiv i intelectual, pornind de la nediferenierea familial de fond (Murray Bowen).
Aceast noiune insist asupra legtu nlor fundamentale care menin partea
187 DIFLUENA

emotiv a oncrui individ ntr-o fuziune niciodat dizolvat cu familia sa de origine Cu toate acestea, membrii familiei se caracterizeaz prin grade variabile de difereniere de sine
DIFLUENA (engl diffluency) Tulburare n cursul gndirii i discursului, n care fluxul ideilor se risipete dezordonat n toate direciile, n mod anarhic.
Tulburarea se observ la schizofrenici, la suferinzii de confuzie mental si la de menti Apare si la maniaci, asociat cu fug de idei, dar pstrnd o anumit coerent
DIHOTIC (engl dichotic) Se spune despre o situaie, n general experimental, n care stimulii sonori simultani, ns diferii, sunt trimii la dou organe senzoriale auditive, drept i stng.
Pentru a studia atenia selectiv, se utilizeaz intensiv o tehnic zis a dublei sarcini", din care o form destul de ras pndit const n a trimite, cu ajutorul unor receptoare de telefon, sunete (note muzi
cale) sau un mesaj la o ureche, iar alte sunete (alte note muzicale) la cealalt ureche Consemnul prescrie subiectului o sarcin care s utilizeze una dintre sursele de informaie si o alta care s o utilizeze pe
cealalt A doua poate fi pur si simplu neglijarea informaiei S a putut astfel arta c urechile, de fapt activitile cerebrale care le corespund, pot dup caz s disocieze, s repartizeze sau s compun infor
mule adresate uneia sau alteia Aceast tehnic este utilizat i pentru a compara funciile respective ale celor dou emisfere cerebrale, pentru a pune n lumin asimetria cerebral si pentru a studia funciile
comisurilor interemisfence
DIPSOMANIE (engl dipsomama) Impulsie extrem de puternica, cvasiirezis-tibil, de a bea, care se manifest prin accese i se exercita mai ales n ceea ce privete buturile alcoolice.
Acest mod de alcoohzare, care deter min tulburri masive de comportament, se nrudete cu somalcoolozele lui P Fouquet si cu alcoolismul epsilon al lui E M Jellinek Dipsomanul lupt n stare de
anxietate contra acestei conduite impulsive, fr a i putea rezista El se simte n general vino vat dup ce i a cedat Tocmai n aceast privin se deosebete de alcoolicul obis nuit Dipsomanul este alienat
nainte de a bea Alcoolicul nu devine alienat dect pentru c a but" (V Magnan)
DISARTRIE (engl dysaithna) Deficien de articulare verbal datorat unei leziuni cerebrale, considerat o form minor de anartrie i manifestndu-se prin dificultatea de a emite sunete
inteligibile.
Pentru A Kussmaul, care a descris o n 1878, se deosebete de dislalie, care ar fi sau funcional sau de origine periferic Disartria se ntlnete frecvent n paralizia general, unde este unul dintre semnele
neurologice cele mai specifice - ANARTRIE
DISBAZIE (engl dyxbdsia) Tulburare minor de echilibru, care determin perturbri ale locomoiei i meninerii n poziie vertical.
Disbazia intr n cadrul mai larg al sindromului ataxic
i (engl dysbuha) Dificultate volaiionala care face un subiect incapabil de a gndi liber i de a-i concentra
188
DISESTEZ1E

atenia asupra unor obiecte exterioare preocuprilor sale.


Considerat uneon ca form minor a abuliei*, disbuha apare mai ales la psihasteniei (P Janet) si la obsesionah
DISCALCULIE (engl dyscalculia) Incapacitate particular de a efectua operaii formale i de a utiliza i integra simbolurile numerice.
Discalculia determin mari dificulti n nvarea calcului si a primelor rudimente matematice Ca si dislexia, depinde cel mai adesea, la copil, de perturbri psiho-afective
DISCALIFICARE (engl duqualifica tion) Proces interactiv care const din negarea relaiei n care persoana este implicat. (A nu se confunda cu termenul si noiunea de descalificare not L G )
Aceast disfunctie se observ cel mai adesea n familiile cu tranzacie schizo frenic
DISCONFIRMARE (engl disconfir-mation) Proces interactiv care const din negarea celuilalt, ntr-o relaie dat.
Aceast disfunctie se observ cu o frecvent crescut n familiile cu tranzacie schizofrenic, adic n familiile disfunctio nale, n care recunoaterea de sine este compromis (Tu nu exiti 1") Copilul recepteaz mesajele familiale oscilnd ntre dou formulri Tu eti un copil pervers" si Tu eti un adult nebun"
DISCORDANT (engl discordance) Lipsa de armonie ntre gndire sau sentimente i expresia lor, ceea ce determin o incoerena a simptomelor
maladiei mentale, in spea schizofrenia, unde ea este tulburarea fundamentala.
Lui P Chashn i datorm substantivul discordant" si adjectivul discordant", atunci cnd el definete nebuniile discordante", n ale sale EUmentes de ^miologie et clinique mentales (1912) Aceste
nebunii" sunt pentru el aproape" echivalente ale dementei precoce descrise de E Kraepelm Si E Bleuler, care descrisese grupul schizofreniilor" (1911), recunoate mai trziu c disocierea mental, din
care fcea baza acestei maladii, s-ar fi putut la fel de bine numi discordant"
Pe plan semiologic, distingem o discor dant a mimicn madaptate la sentimentele bolnavului (rsete nemotivate, de exemplu) sau un manierism, o discordant a activi tatu motorii care se poate asocia cu
impui sn diverse sau cu micri stereotipe parazitare, o discordant emoional si o discordant de limbaj Aceasta din urm se caracterizeaz printr o autonomie a expre siei verbale n raport cu coninuturile
ideative, stereotipii de cuvinte sau de fraze, neologisme n care semnificantul nu mai are legturi precise cu un semnificat si,la extrem, schizofrenia, n care limbajul devine el nsui incoerent, dezorganizat
Bibi.. Lanten-Laura, G , Gros, M , Essai sur U discordante dans la psychiatne contemporane, E PEL, Paris, 1992

DISESTEZIE (engl dysesthesia) Tulburare a calitii percepiilor senzoriale.


Termenul este utilizat pentru a desemna mai ales tulburarea sensibilitii, datorate n general unei leziuni neurologice periferice (simul tactil) Este folosit i spre a descrie o deteriorare cantitativ hipoestezie, care poate merge pn la anestezie, i
189 DISFAQIE
hiperstezie , care adesea se asociaz cu senzaii de durere
DISFAGIE (engl dysphagia) Dificultate de a nghii alimente solide, iar uneori chiar si lichide.
Disfagia se poate datora unor leziuni organice ale lanngelui sau esofagului (disfagia dureroas este unul din primele semne ale cancerului acestui organ) Adesea, ns, este consecina unui simplu spasm de
natur isteric
DISFAZIE (engl dysphdVd) La copil, alterare i ntrziere important a limbajului, marcate de o insuficiena de articulare i de o difereniere perceptiva a sunetelor, ca i de o proasta integrare a unor
structuri gramaticale si semantice ale limbii.
DISFUNCTIE CEREBRAL MINIMAL (engl mmimdl brdin dysfunction) Sindrom care asociaz o hiperactivitate motorie involuntar i tulburri de concentrare i ale afectivitii, care survin la un
copil intact din punct de vedere neurologic.
Tulburarea comportamentului, asociat cu dereglri cognitive, determin adesea dificulti de adaptare la scoal si chiar n familie
Expresia Mmimdl Bram Dy,function a nlocuit n 1962 (International Study Group) denumirea acestui sindrom original, dato rat lui C Bradley (1947), Minimal Bram Injury ntr-adevr, niciodat nu a fost
posibil s se localizeze o leziune cerebral n aceast pnvmt n Frana exist numeroase sinonime sindrom hiperkinetic, sindromul hiperactivittii copilului sau disfunctie cerebral minor Existenta la
unu copii a unei instabiliti psihomotoni a fost recunoscut de mult vreme si a fost raportat fie la coree, fie la hipomame (P Chashn) Actualmente, unu autori, n deosebi anglo-saxoni, atribuie aceast
problem unor faeton organici (tulburri metabolice, complicaii neonatale necunos cute), unor factori genetici (pentru care nu exist probe) Ei utilizeaz noiunea de antecedete patologice familiale ca
alcoolis mul, sociopatia si formuleaz ipoteze asupra mecanismelor neuroanatomice n cauz, incriminnd substana reticulat sau neuromediatoni Pentru alii (G Heuyer S Lebovici), condiiile familiale
defectuoase (mizerie disociaie familial, abandon de ctre tat caren educativ) sunt faeton de insecuritate care tulbur dezvoltarea aces tor copii dup cum divorurile si plasrile repetate n crese sunt
faeton de caren afectiv si de tulburri de comportament n pofida divergentelor lor asupra mdwi dualizru si cauzelor acestei hiperactivitati autorii cad de acord asupra descriem eh nice Tulburarea apare
precoce din primele luni de v iat mai ales la primii nscui Ar afecta un procent de 3 la sut din copiii prepuben, cel mai adesea biei Relaia cu mama ar fi inadecvat din cauza insecun tata acesteia, a
ambivalenei fat de copil Acesta doarme puin, plnge mult, explo reaz si manipuleaz obiecte, adesea pentru a le distruge nva repede s mearg si nu st locului nici mcar la mas Atenia i este
limitat si nu poate nregistra ceea ce i se spune, ceea ce face s se considere c memoria i este alterat Copilul pare insuficient laterahzat slab orientat n timp si spaiu Este nendemnatic Evoluia este n
general marcat de o regresie a tulburrilor la adolescent, dar se constat c adaptarea social, n pnmul rnd colar, este extrem de compromis n absenta
190
DISLEXIE

unei supravegheri medicale precoce, care trebuie s ia n seam toi factorii n cauz Unu preconizeaz administrarea de amfetamine sau de ntalin, care favorizeaz vigihtatea si pot ameliora munca colar
DISGRAFIE (engl dysgraphia) Tulburare a funciei grafice scripturale care se manifest la nivelul componentelor spaiale ale scrisului, pe cnd structurile morfosintactice nu sunt afectate.
n dezvoltarea psihic a copilului dis grafia este o tulburare pur funcional (fr leziune neurologic si fr deficient intelectual) a nvm grafice, adesea n raport cu perturbaii afective si o deficitar
organizare a reprezentm spaiale
DISKINEZIE (engl dyskwesia) Micare anormal involuntar de amplitudine variabil, mai mult sau mai puin regulat n frecvena i ritmul ei, fie localizat ntr-o regiune anume (de exemplu, bucolinguo-facial), fie difuz, afectnd n acest caz ntregul corp.
Unele diskmezn pot fi provocate de tra tamente medicamentoase Este cazul pen tru L-dopa, utilizat la parkmsonieni, putnd provoca asemenea miscn, adesea de aspect coreic, dar este mai ales cazul unor
neuroleptice utilizate n psihiatrie Poate fi vorba de diskmezn precoce care survin de la prima administrare a medicamentului si cedeaz dup injectarea de etilbenzatropin, sau spontan, la cteva ore dup
oprirea tratamentului Alteori diskine-znle apar tardiv, adesea n regiunea buco hnguo-facial, nscnd s jeneze de-glutitia, vorbirea si respiraia
Aceste tulburri s-ar datora unei hipersensibiliti a receptorilor dopammergici Cnd sunt tardive, uneon dm nefencire sunt definitive, nefimd ameliorate dect
provizoriu pnntr-o priz de neuroleptic, ceea ce produce un fel de cerc vicios terapeutic destul de redutabil
Bibi Casey, D E et aln Dyskmefia Reseanh and Trejtment, Spnng Verlag Berlin 1985, Jeste D V , Wyatt Understandmg and Treatmg Tardive Dyskinesia, Guilford Press New York 1982

DISLEXIE (engl dyslexid) 1) Dislexie dobndit, tulburri de citire consecutive unui traumatism sau unei leziuni cerebrale. 2) Dislexie developmental, ansamblu de dificulti specifice copilului n
condiiile nvrii cititului.
DEOSEBIRILE DINTRE DISLEXIA DOBNDIT SI DISLEXIA DEVELOP MENTAL Se face distincie ntre dificultile de citire ntlnite la un pacient cu leziune cerebral, care tia s citeasc
nainte de accidentul su, si dificultile pe care le poate avea un copil inteligent, fr patologie neurologic reperat, fr tul burn emoionale si fr dificulti de ordin economic sau cultural, atunci cnd
el tre buie s nvee s citeasc n primul caz, exist o legtur de la cauz la efect ntre locul leziunii si diferitele sindroame identificabile Se disting trei mari tipuri de dislexn dobndite dislexia fonologic,
dislexia profund si dislexia superficial n cel de al doilea caz, dislexia develop mental, cutarea cauzelor constituie unul din obiectivele cercetrilor tiinifice contemporane
Aceste cercetri s au efectuat n diferite domenii si cu metode extrem de diver sificate cercetri genetice care vizeaz s pun n evident anumite anomalii cro mozomice, cercetri electrofiziologice care
caut s releve modelele particulare
191 DISLEX1E

ale activitii electrice a creierului sau o cinetic specific a potenialelor evocate (-> POTENIAL) la copni care ntmpin mn dificulti n nvarea cititului sau la adulii care nu au reuit s nvee s citeas
c, studii difereniale ale debitului sanguin cerebral i, n mod general, recursul la imagena medical modern, ncercndu se sesizarea unor diferente funcionale ntre cei care citesc bine si cei care citesc
prost recursul la autopsia creierelor dtslexicilor mori accidental pentru a se compara arhi lectura si organizarea celular a creierelor dislexicilor cu acelea ale creierelor mdi vizilor normali studii difereniale
ale micrilor oculare n timpul lectuni sau ale capacitilor de identificare a literelor sau culorilor n vederea parafoveal si peri feric n cazul unei fixri studii epide miologice asupra cohortelor de mu de
copii dislexici n scopul de a evalua pre valena tulburm si caracterul ei specific Deoarece copiii dislexici spre deosebire de adulii' cerebrolezati nu sufer de leziuni identificabile ideea care prevaleaz n
toate aceste cercetri este c factorul cauzal trebuie cutat fie la nivel genetic fie pe parcursul dezvoltm embnologice, fie ntr o disfunctie sau simetnzare a creie rului fie n particulariti ale vzului Fr a
nega interesul pe care l poate avea continuarea acestui tip de cercetri, se pun dificile probleme de interpretare n nume roase cazun caracteristicile proprii subiec tilor dislexici nici mcar nu sunt evocate,
ceea ce face dificil corelarea tulburrilor de citit cu particularitile puse n evident n cutare sau cutare domeniu Pe de alt parte, atunci cnd indicatorii utilizai sunt activitatea electrofiziologic sau
activitatea si eficienta vizuale, cu greu putem ti dac aceste particulariti sunt o cauz sau o consecin a deficienelor privind cititul n
particular, punerea n evident a micrilor oculare eratice la dislexici poate foarte bine rezulta din dificultile lor de a citi si nu invers
Astfel, niciodat nu s a putut dovedi c dislexicn au dificulti generalizate de percepie vizual Se cuvine, pe deasupra, s avem mereu prezent n minte ideea c cititul este o activitate cultural i nu na
tural si c este strns legat de limb prin prisma scrisului desigur, exist deosebiri ntre scris si oral si deosebm n modul n care un tip de scriere se raporteaz la limb, dar ceea ce este vzut n scris nu
sunt numai semnele vizibile, ci simbolurile
APORTUL PSIHOLOGIEI COGNITIVE LA STUDIEREA DISLEXIEI DEVE LOPMENTALE Psihologiei cognitive i datorm faptul c s a pus accentul, n cazul studiem dislexiei, pe disocierea cauzelor
de efecte Un copil care de altfel, nu sufer de nici un deficit nu poate fi identificat ca dislexic dect la mai muli ani dup ce a nceput s nvee cititul n raport cu cititorul bun el are deci o destul de lung
experien diferenial a cititului Or, dez voltarea competentei n materie de citit poate avea la rndul ei, efecte asupra dezvoltrii concomitente a capacitilor cognitive si lingvistice Dac i comparm pe
cititorii deficieni cu cititorii normali cu acelai nivel intelectual si cu aceeai vrst cronologic, supunndu i la diferite tipuri de probe, ceea ce obinem este att manifestarea a ceea ce a putut determina

deficienta de citit (cauz), ct si expresia deosebir, n ceea ce pnveste experiena cognitiv si lingvistic, dintre cititorii deficieni si cititorii normali (consecina) Pornind de aici, nu este de mirare c gsim
corelaii semnificative ntre numeroi faeton si competena lexic Aceasta nu
192
nseamn c am identificat cauzele dislexi-ei, iar motivele sunt cel puin dou Pnmul, clasic, ns adesea neglijat, este c nu putem trece de la relevarea unei corelaii la o imputatie cauzal al doilea este
faptul c relevarea de performante este un amal gam ntre ceea ce este determinant si ceea ce este determinat Situaia aceasta pune, deci, dificile probleme metodologice
Progresele efectuate n acest domeniu au constat n a asocia diferite metode care s permit explorarea progresiv a unor factori determinani ai dislexiei sau cel puin a manifestrilor acestora pe planul
tratm informaiei lingvistice Utiliznd metoda comparativ dar veghind la a compara cititori normali si deficieni de acelai nivel intelectual dar si de acelai nivel lexic [atenie la nuan nu lexical not
L G j (aa nct sa extragem datele efectului contactului diferenial cu textul scris) putem repera faeton care eventual au vocaia de a fi identificai ca deter minanti
Acest demers ins nu este suficient mai trebuie s artm c deosebirile obser vate ntr o populaie de copii cu privire la aceti faeton nainte chiar de nvarea cititului sunt predictive n ceea ce pnveste
ravelunle de reuit ulterioar n materie de citit lucrul acesta nu poate fi pus n evi dent dect utiliznd metoda longitudinal predictiv n sfrit pentru a confirma caracterul cauzal al acestor corelaii
predic tive, trebuie s putem demonstra, prin metode adecvate, c, antrenndu i n mod sistematic pe subieci s efectueze sarcini care induc implicarea factorului sau fac tonlor n chestiune, vom obserta
efecte pozitive asupra nvm cititului, n raport cu una sau mai multe grupe de control care nu au fost supuse la alte antrenamente si nu au fcut obiectul nici unei intervenii
Aceste metode pot fi apoi asortate cu studii n care, pnn sarcini identice cu acelea prezentate copiilor care nc nu au nvat cititul, explorm capacitile unor aduli analfabei sau inculi, sau capacitile
unor copii care vorbesc o limb lipsit de scriere si care nu frecventeaz grdinia
Dac, din imensa literatur tiinific pe aceast tem selectm expenentele care au respectat cntemle metodologice evocate mai sus constatm n pnmul rnd c nu merosi factori n mod tradiional invocai
drept cauze ale dislexiei i pierd caracterul determinant La fel stau lucrurile cu difi culttile de organizare spaial cu stan gcia cu deficientele de percepie vizuala sau auditiv, cu capacitile de a stabili
relaii intermodaje ca s nu vorbim de relaiile cu tatl sau de tulburrile afective Pnn aceasta nu vrem s spunem c apariia unora dintre aceste tulburri (n special tulburrile emoionale sau afective) nu ar
putea fi considerate drept o consecin a unei nvri dificile a cititului
FACTORII POTENIALI CARE STAU LA ORIGINEA DISLEXIEI Factoni care rezist sitei unui asemenea tip de analiz rmn puin numeroi Putem releva trei factori si nc nu este sigur c nu avem
de a face cu factorii din unul si acelai sistem de tratare subiacent Aceste capa citai ar fi urmtoarele
1) Capacitatea subiecilor de a lua cu nostmt de componentele vorbim, de a le analiza pe acestea n segmente de difente dimensiuni (cuvinte, nme, silabe, foni foneme) si de a efectua mental cu acestea
operaii diverse (segmentare, eliziune, substi tutie, fuziune, categonsire etc ) Altfel spus, copm trebuie s capete capacitatea nu numai de a utiliza limba pentru a comu mea, ci de a o lua ntr-un fel ca obiect
si a
193 DISLEXIE

o analiza independent de semnificaie Este ceea ce, n jargonul specializat numim dezvoltarea contiinei fonice", care, de altfel, poate da loc la un antrenament mai mult sau mai puin sistematic Este
absolut clar c dislexicn au dificulti considerabile n realizarea acestui tip de sarcini si c ei se arat inferiori copiilor cu doi trei ani mai mici dect ei, dar de acelai nivel lexic 2) Capacitatea subiecilor de
a numi cu rapiditate si precizie imagini, culori, cifre, iar ulterior litere pe scurt stimuli crora subiectul trebuie s le gseasc numele Aceast dificultate este pus n evident foarte precoce n ceea ce
privete simbolu nle nongrafologice, dar ea capt proporii si mai mari atunci cnd este vorba de stimuli grafici cum sunt cifrele literele si cuvintele precum si cuvinte care nu exist dar care sunt
pronuntabile Notm ndeo sebi, la copiii dislexici o toarte mare dificultate dac nu cumva imposibilitate de a citi cuvinte care nu exist ceea ce orice cititor mediu poate face fr pro bleme n plus aceast
lentoare ar putea foarte bine s fie semnul unei organizri deficiente a lexicului lor mental
3) n sfrit capacitatea subiecilor de a utiliza codajul fonetic pentru a memoriza materialul prezentat vizual sau n cazul unor sarcini complexe, verificarea unor fraze a unui raionament sau lectura unui
text urmrit capacitatea de a si mobiliza resur sele atentionale spre a stoca si trata n ace lai timp informaia extrasa
Dup cum putem constata, n toate cele trei cazuri este implicat nlormatia fone tico-fonologic, ie pentru ca unu subieci nu pot s> descompun semnalul continuu al vorbim n uniti discrete de diferite
dimensiuni, fie pentru c ei nu reuesc s gseasc rapid n lexicul lor mental numele de lucruri sau de simboluri, fie pentru c,
n cazul unui tratament ceva mai complex care le este cerut, nu reuesc s gereze n mod convenabil restriciile de pstrare si tratare a informaiei
Nu este deci de mirare c dificultile pe care le ntmpin copiii dislexici nu ies la iveal dect atunci cnd sunt confruntai cu o sarcin cum este cititul ntr-adevr, trebuie stabilit la ce corespund diferitele
seg mente din care este constituit scrisul, caz n care trebuie fuzionate aceste segmente n aa fel nct s fie recunoscute cuvintele apoi aceste cuvinte s fie integrate n pro poziii cu sens sens care depinde
att de ceea ce a si fost tratat ct si de ceea ce va fi tratat innd seama de ceea ce este me mona de lucru [a se vedea A D Baddeley Working Memory, 1986 - not L G ] este clar c daca copiii au dificulti
n ceea ce privete identificarea cuvintelor unui text ei nu vor putea integra informaia coninut de acesta si i_ astfel nu vor reui sa l neleag Nu capacitile lor de nte legere sunt n cauza, ci condiiile
pre alabile ale nelegem nainte de a fi confruntai cu aceast nvare, viitorii dislexici nu au dect rareori ocazia s si demonstreze direct aceste capaciti, care nu sunt deloc direct legate de
competenta de a comunica Putem dovedi, folosind probe adecvate, ca acei copii care nc nu au nvat sa citeasc vor avea probabil dificulti de a o tace ulterior, dar daca aceast predicile poate fi foarte
util n termenii preveniei, ea n mei un caz nu poate tine loc de diagnostic ntr adevr, dintre copiii care prezint dificulti la probele de contiin fonologic numai unii vor vedea dificultile lor
persistnd, pe cnd alii, supui unui antrenament sau fund confruntai cu nvarea cititului, i vor recupera ntrzierea
194
DISLEXIE

O cercetare considerabil rmne de fcut, pe de o parte pentru a cuta s se neleag relaiile care exist ntre aceste deficiente fonologice si,n amonte, condiiile n care s-a putut efectua achiziia
limbajului, iar, pe de alt parte, pentru a se face legtura ntre aceste manifestri comportamentale si eventualele disfunctn la nivelul creierului
PSIHOPATOLOGIA DISLEXIEI Dislexia are diferite grade citirea curent si expre siv poate s nu fie obinut sau, mai grav, textul citit este incomprehensibil din cauza confuziilor de litere ale cror
grafism sau sonoritate sunt asemntoare, apoi din cauza inversiunilor etc Toate aceste erori sunt comise si de debutani dar ceea ce i caracterizeaz pe dislexici este frecventa si persistenta acestor erori
Dislexia este o dificultate foarte rspndita, care are con secmte foarte severe (repetentia) Unu specialiti sunt de acord n recunoaterea faptului ca dislexia are o origine genetic sau organica, conceptul de
disfunctie cere brala minimal (a crui realitate este foarte discutabil) permitndu le uneori s ia n considerare existenta unor leziuni cerebrale pe care nici un examen neuro logic nu le poate dovedi Alii
(S Borel Maisonny) identific n 70% dintre cazuri o elaborare incompleta si tardiv a hm bajului oral Dificulti de orientare spatio-temporal n special stngcia contrariat , precum si tulburri de
percepie vizual (cititul presupunnd o corelare a semnelor vizuale cu datele audi tive) si de ritm au fost, de asemenea, incriminate n unele cazuri dislexia are valoarea unui simptom nevrotic care dateaz
din pnma copilrie, moment n care copilul este n mod normal ncurajat de mama sa s constituie zona intermediar
dintre Eu si non-Eu (zon de fenomene tranzitionale) Copiii care nu tiu s citeasc la sfritul cursului pregtitor sunt mai numeroi n mediile socioeconomice de favorizate iar C Chiland (Copilul n
vrst de 6 ani w viitorul <i3u, 1971) a constatat c nivelul sociocultural cntrete mai greu dect Q l n determinarea nivelului nvm cititului si a ortografiei la sfritul cursului pregtitor Dislexia
reprezint o constelaie de dificulti dintre care nici una, luat singur, nu reuete s o explice Disortografia i se asociaz ntot deauna, dar, n anumite cazuri dislexia este foarte discret, iar disortografia
apare n prim plan Se admite n acest caz c dis lexicul, care a tiut s si creeze repere care s i permit suplinirea dificultilor tem poro spaiale n citit, este depit n ceea ce privete nvarea ortografiei
Dislexie si/sau disortografie pot fi reeducate sub conducerea unui specialist n ortofome Datorit unei scrieri judicioase de exerciii acesta reuete s l fac pe copil s si abandoneze conduitele de eec si de
fug din fata limbajului scris, fcndu l n pn mul rnd s simt ca a citi este o plcere Atunci cnd, ns, pe primul plan se situeaz dificultile afective psihoterapia se impune nainte de toate, ca msur de
reeducare specific
Bibi Bryant P E Bradley L Childrei, s RedJmg Difticultie* Blatkwell.Oxtord 1985 Casalis S Letocq P Le d>sle\ies m Favol M el aln Psihologie cognitive Jc la lecture PUF Pans 1992 Cntchley.MtD Lt Jys/ex/e vrdie et Ies
difticultes Je lecture chef lentant Privat Toulouse 1974 Fnth U A developmental framework for developmental dyslexia Annals of Dyslexia 1986 69-81 Galaburda AM Developmental dyslexia Ciment anatomica! research'
Annali ofdy->lexid 13 1983 41-53 Johnston R S Rugg MD

195 DISMORFOFOBIE
Scott T Phonological sinulanty effects me mory spn and developmental Readuig Disorders the nalure of the relationship Bntish Journal of Psyihology 1987 205 211 Kamhi A Catts U W Toward an understandmg of developmental language and readm^
disorders Joumai t f Speech and Hearwe Dimnlers 51 1986 337 347 Lecocq P Apprenti^age de la lectureet dyslexie Marda^a Bruxelles Liege 1991 Lecocq P A pr p s de la dy lexie devei ppmentale m J M M nte l M Fayal (eds) La psyt/i logie
scientihque et es appli cations Pre es universitaires de Grenoble Grenoble 1989 Lee xq P Lad>slexie deve loppmentale Lexique 8 1989 103 135 Morais J Bertelson P Cary L Ale^na J
Literacy training and speech segmentatio i Cogmtion 24 1986 45-64 Seymcur PHK C ^nitive Analv ys ot Dvsfcv a R utledge & Kef.anPaul 1986 Snowlng M Gculandns N Bowlby M Howell P Segmentai n and
peech perception in reiai n to readmg kill a developmental analysis lounidl of Expen mental Child Pt,y<-hology 41 1986 489 507 Wolt M cVxiglass H Dyslexia dysnomia and lexical retneval a longitudinal mvestigation Brdtn and Ldnguage 28 1986
154 168

DISMORFOFOBIE (engl dysmorpho


phobid) Preocupare exagerata i chiar teama obsedant de a fi deformat sau de a avea un aspect dizgraios al corpului in totalitatea sa sau parial
Descrisa pentru pnma dat sub aceast denumire de E Morselh in 1886 dis morfofobia nu este o simpl fobie ci mai degrab o credin cvasidelirant Subiectul care sufer de aceasta este convins c este
urat c are un corp anormal malformat Urenia chiar dac are uneori un anumit fundament real nu este apreciat obiectiv Ea este trit ca un obstacol de netrecut m calea unei existente normale i a
relaiilor socioafective satisfctoare cu anturajul
Poate s apar ca o tulburare izolat la sfritul perioadei de latent cnd copilul suport cu greu mutaiile corporale ale perioadei pubertare
Transformarea mamar la fat apariia unor caractere sexuale secundare la cele dou sexe o cretere morfologic ntrziat sau dimpotriv rapid o uoar obezitate ori invers o anumita slbire pot fi sub
stratul obiectiv al unei neliniti care risca s agraveze cnticile mediului care impune canoane estetice corporale Orict de puin timid introvertit sau hipersensibil ar fi adolescentul aceasta este de ajuns
uneori ca s declaneze preocuparea sa morbida care poate evolua mtr un mod exclusiv depresiv Uneori insa tulburarea se agra veaza si poate deveni primul simptom al unei evoluii schizofrenice care
trebuie
morfofobia poate rmne mult vreme singurul simptom al procesului disociativ J M Alby si Ferrari au regrupat tul buranle imaginii de sine sub termenul dismorfestezie care desemneaz o dimen sume
afectiv de apreciere a frumuseii (Ferrari 1990) termen mai potrivit dect dismorfofobie care de asemenea regrupea za patologia organic referitoare la morfo logia subiectului
Dismorfestezia ar fi deci o preocupare morbid centrat pe nfiarea corporal Subiectul dup gradul de aderent la diformitatea pe care o invoc i exprim urenia cu ndoial cu team idei obse dante
ca idee fix ca pe o convingere de nezdruncinat Aceast obsesie a diformi tatu pnvind cel mai adesea fata ar explica gradul de jen social evitarea relaional chiar izolarea legate de judecata defavo rabil
presupus din partea semenului Cmpul de interese se focalizeaz asupra obinem presante a unei intervenii
196
DISORTOQRAF1E

chirurgicale (J M Alby 1969) uneon realizat de un estetochirurg complezent fr a aduce cum s ar crede nici cea mai mic ameliorare pe plan mental

DISOCIATIV, DISOCIATIV (engl


disociative) Referitor la disocierea mentala
Vorbim adesea de psihoza disociativ pentru a descrie sau chiar pur si simplu pentru a denumi schizofrenia Adjectivul l gsim utilizat si in DSM (1980) pentru a se califica unele tulburri disociative a cror
caracteristica esenial este o alterare secundar si tranzitorie a funciilor normale de integrare ale contiinei ale identitii si comportamentului motor Este un proces de dezintegrare provizorie a acti vittn
psihice care se manifest ndeosebi in isterie si pe care l a descris deja P Janet in 1889 numindu l dezagregare si artnd ca st la originea dedublrii personalitii att de frecventa la isterici
DISOCIERE (engl dissociation) Rup tura a unitii psihice care provoac o relaxare a proceselor asociative pe care s ar baza funcionarea mentala
Termenul se folosete in cadrul nevrozei isterice de tip disociativ si in acela al psihozei schizofrenice disociative In primul caz este vorba ndeosebi de smdro mul personalitii multiple de fugile si
amneziile psihogene si de nevroza de depersonalizare (DSM 111 R) n cel de al doilea caz este vorba de calificarea schizo fremei ca psihoz disociativ
E Bleuler este acela care a fcut din disocierea mental (in perspectiva unei psihologii asociationiste prevalent in epoca sa) tulburarea primar fundamental a schizofreniei pe care o desene in monografia
sa din 1911 cu privire la aceast
psihoz cronic numit pan atunci de ment precoce El recunoate mai trziu c termenul discordanta introdus m 1912 de P Chaslm spre a defini aceast maladie mental este practic sinonim cu acela de
disociere
Aceasta se manifest mai ales prin tul buran ale cursului gndim rtcire capn ciozitate si baraje care intr adevr constituie semnul patognomonic celelalte elemente semiologice au fost descrise in articolul
DISCORDANT

Cat privete marile simptome ale schizofreniei replierea autistic tulburri psihosenzonale producti delirice anoma In de conduit ele nu ar fi pentru Bleuler dect fenomene accesorii ale disociem mentale - DEDUBLAREA
PERSONALITI
ISTERIE SCHIZOFREN E
DISORTOGRAFIE ICUL!

dysortho graphia) lulburare a dezvoltam expri marii privind nvarea limbii scrise care apare la nceputul colaritii la copii cu o inteligena normal integri pe plan senzorial si
motor
Disortografia nsoete dislexia* dar poate fi si independenta de orice tulburare a cititului
nvarea ortografiei necesit o anumita stpnire a limbajului si a cititului dar si alte aptitudini Copilul trebuie sa poat memoriza forma cuvintelor si s ti per ceput elementele fonetice pentru a si face o
reprezentare mentali exact El utilizeaz silabisirea cu voce joas care adesea sta la originea greelilor prin confundarea sune telor (bolt in loc de bort) eliziuni si intervertin de sunete (areoport) Transcrie
uneon fraza dictat m termeni apropiai de vorbirea sa obinuit (a metegal qui s en va seul in loc de a m est egal qu l s en aille seul) Unele greeli se datoreaz unei

197 DISPAREUNIE

proaste nvtn a cititului, altele sunt comise prin erori de interpretare, nefiind neles sensul frazei De exemplu c 'est Jedii qui emmene leur cheval n loc de ce gen s qut emmenent leur cheval
Adesea avem de a face cu o ntrziere n achiziia limbajului oral Copilul nu se poate detaa de un coninut global al mesajului, ca s i analizeze elementele si, deci, nu le poate restitui n limba scris El are
dificulti n integrarea morfologiei complexe a verbelor, chiar dac cunoate conjugarea acestora Caut s si compen seze tulburrile de nelegere si dificultile n aplicarea regulilor gramaticale pnntr un
raionament complicat si eronat (u;ie r<me de caf6, l fdut un e du bout pdrce que cest Jdfls une rme)
n sfrit, muli copii disortografici sunt disgrafici, mascnd pnntr o grafie confuz ignorarea ortografiei sau o opoziie carac tenal (S Borel Maissony)
Ca si n cazul dislexiei autorii au diver gente n ceea ce privete cauzele tulburm Unu orgamcisti atribuie dislexia-disorto grafia unei maladii cu component genetic sau constituional, n raport cu
disfunctn cerebrale Alii doresc s i di socieze pe copiii cu grave tulburri dis lexico-disortografice, greu de reeducat si care adesea prezint dereglri n dezvoltarea psihomotone si afectiv, de marea majo
ntate a copiilor care prezint un eec colar din cauza conjunciei unor factori socio familiali si pedagogici defavorabili n toate cazunle, ns, autorii cad de acord asupra necesitii preveniei pedagogice si a
depistrii, nc din grdinia de copii, a dificultilor de nvare Intervenia unui ortofomst si eventual a altor specialiti, pentru reeducarea si luarea sub supra veghere a acestor copii, nu trebuie amnat
DISPAREUNIE (engl dyspareuma) Durere provocata Ia femeie de raporturile sexuale.
Ecoul acesteia asupra vietn cuplului este deosebit de important si este un motiv foarte frecvent de consultare a gmeco togilor si consilierilor conjugali
Se disting, n general dispareunii de penetraie resimite de femeile cu vaginul strmt sau n urma unei suturi penneale prea strnse dispareunii de ,prezent" legate ideseade vagmite mfectioase,mico zice sau
trofice, si dispareunii profunde n raport cu o retroversie utenn o endo metrita o distrofie ovanan
Pe lng aceste cauze organice la urma urmelor destul de rare, dispareunia este adesea de origine afectiva, fie c este primara aprnd de la primele relaii sexuale sau secundar, de exemplu dup o natere
Ea mascheaz adesea la pacienta o frigiditate nevrotic, care servete ntr un fel ca alibi n refuzarea partenerului lata de ce n toate cazurile abordarea psiho terapeutic este indispensabil Aceasta va face s
apar cauza originar a dispareu mei doliu, teama de o nou sarcin avort cu sentimente de culpabilitate Durerea sexual se manifest ca un refuz al plcem ca o conduit de autopumtiune sau ca dezgust
fat de partener Se pot propune, de asemenea, unele tehnici de reeducare sexual (W H Masters si V E Johnson) si pot fi utilizate pe scar larg metodele de relaxare n scopul ncetm acestei tulburri
adesea greu de vindecat
DISPENSAR (engl dutopatient's depdrtment) Loc de consultare i de cur pentru bolnavii n tratament ambulatoriu, extraspitalicesc.
198
DISTIMIE

Create n Frana ca urmare a legn Bour-geos,n 1916, dispensarele, zise atunci de igien social", erau destinate mai ales luptei antituberculoase n 1922, E Toulouse inaugureaz la Paris un serviciu depdr
lamentai de profilaxie mental, n care se gsete primul dispensar rezervat bolna vilor mintali Acest serviciu va deveni, n l926,SpitatulHenn Rousselle Dar numai n 1941 G Meuyer si R H Hazemann
introduc consultaii psihiatrice n dispen sarele de igien social Decretul din 20 mai 1955 le generalizeaz n cadrul preveniei bolilor mintale si alcoolismului, iar circulara din 20 mai 1960 le integreaz n
dispozitivul sectonzru psihiatrice, denumindu le, centre medico psihologice' Dei extraspitahcesti, ele sunt, din 1986 gerate de spitalele psihiatrice, din raiuni de economie si gestiune optim Cel mai
adesea formeaz un ansamblu polivalent medico social, nsotindu se n unele cazuri cu un spital de zi si un centru de ajutorare si de criz Orientate nu numai spre pre ventie ci si spre tratament postcur si
readaptare socioprofesional a bolnavilor ieii din spitalul psihiatric, aceste ansam bluri cnd sunt complete, sunt numite , centre de sntate mental"
^ DISPERARE (engl distrez) Sentiment de delsare, de abandon, resimit ntr-o situaie critic, necesitnd un ajutor din afara i/sau determinndu-1 pe subiect sa cear ajutorul, un sprijin social sau
psihologic.
Vorbim, ndeosebi n cadrul urgentelor psihiatrice, de starea de disperare care de pmde de o asistent imediat, nu ntot deauna exclusiv de ordin medico-psihologic ntr-adevr, adesea este vorba de o dez
inserie social, de o pierdere a cadrului de viat obinuit, de o mizerie economic,
nsoite de tulburri psihoafective care pot merge de la o simpl criz depresiv reactional pn la o stare confuzional acut Subiectul disperat sufer de o dispariie a investiiilor sale afective si de o
blocare a mecanismelor de aprare, ceea ce poate conduce, mai ales la btrnee, la o grav sincop psihic* Aceast evoluie arat necesitatea unei ajutorri specifice de calitate, care s tin seama de
diversa factori n cauz si de interesul prezentat de prevenia disperm, n special pnntr o munc de sector care s permit menti nerea la domiciliu a persoanelor n vrst
DEZV La copil fie c ea desemneaz o stare fizic sau un sentiment, disperarea este evaluat proporional cu eforturile desfurate de subiect pentru a combate situaia actual Drept indiciu n evaluarea
gravitii stm subiectului avem torta rspunsului spontan sau, n situaiile cele mai severe, cantitatea si durata manevrelor de asistent la care s a recurs
Criza respiratorie neonatal reprezint partea cea mai important a patologiei adaptm noului nscut Socul afectiv manifestat ca rspuns la plecarea mamei sau n prezenta unei persoane strine servete
drept indicator al dezvoltm socioafective a copilului - ATAAMENT
DISTIMIE (engl dysthymid) Forma de depresiune cronica, caracterizata printr-o tulburare de dispoziie de tip depresiv, prezenta n cea mai mare parte a zilei i care continua timp de cel puin doi ani (un an
la copii i adolesceni).
Distimia, stare depresiv cronic cu evoluie prelungit, este aadar de dife rentiat de depresiile penodice majore ale psihozei maruaco-depresive* Ea se asoci az, n general, cu tulburri de apetit
199 (anorexie sau hiperfagie) si de somn (insomnie sau hipersomme), cu o oboseal general, cu dificultatea de a lua decizii sau chiar pur si simplu de a se concentra si cu o scdere a stimei de sine,
acompaniat de o anumit disperare
Descris deE Kraepelm,n 1921,ca un fel de temperament care predispune la melancolie, distimia a fost ndelung dis cutat n calitatea ei de categorie noso logic DSM III o face s apar ca veritabil
sindrom, care se deosebete att de psihoza maniaco depresiv ct si de depresiile pur nevrotice, cu care mult vreme a fost confundat Este o stare cronic ce poate s apar de la sfritul adolescentei si
pn la nceputul senectuii H S Akiskal a pro pus, n 1983, recunoaterea a trei forme distincte
1) aceea n care distimia apare dup un episod depresiv major, cruia ea i repre zmt o sechel cronic,
2) aceeavcare este secundar fat de o afeciune organic mvahdant sau fat de o maladie psihiatric fr tulburare timic iniial (nonafectiv),
3) aceea care s ar apropia de vechea descriere a lui Kraepelm, a unui tempera ment, a unui caracter depresiv predispozant la veritabile depresii majore
DISTONIE (engl dystonid) Tulburare a tonusului muscular care determina atitudini in voluntare,'uneori dureroase, ce apar cu prilejul unor micri sau a meninerii posturale.
Distonule sunt uneon, ca si diskmeziile, provocate de tratamente neuroleptice Dis tonia neurovegetativ este o perturbare minor a funcionrii sistemelor simpatic si parasimpatic, sisteme care regleaz
viaa vegetativ

DIZARMONIE EVOLUTIV (engl


devalopmental dysharmonia) Perturbare evolutiva complex a dezvoltrii copilului, a mecanismelor de la niveluri diversificate (psihotic, nevrotic, psihopatie), care se manifest printr-o simptomatologie n mozaic.
Noiunea de dizarmome o datorm lui P Mle,casiluiT SimonsiG Vermeylm care au introdus diferenierea debilitate armonic si dizarmonic" R Mises este ns acela care, mai recent, a rotunjit aceast
entitate nosologic, spre a da seama de complexitatea structurm unor stan deficitare si psihotice la copil Copilul dizarmome prezint cel mai adesea un deficit intelectual dizarmome si eterogen ntruct nu
afecteaz n acelai mod psihomotncitatea, limbajul si funciile cognitive Exist, de exemplu o perse verare verbal cu ecolahe (repetarea ca n ecou a cuvntului interlocutorului) inacce sul la joc, n pofida
unui bun nivel al vocabularului, cu incapacitatea de a struc tura o istorie sau de a ncepe un desen, dei exprimarea este corect
Copilul este adesea dispraxic (nende mnare), disgnozic (dificultate de a re cunoate forme sau obiecte) si disfazic (tulburare de limbaj) Lateralizarea sa este prost asigurat, copilul este ru orientat n timp
si n spaiu Pe plan afectiv, contactul este n general bun, dar uneori ntrerupt de bizarerii, de faze de repliere n sine sau de excitaie La fel, pot exista episoade de tulburri ale funciilor instinc tuale
(encopresie, enurezie, bulimie si tul burri de somn) Angoasa subiacent este masiv, prost controlat Ea se manifest pnn agitaie, treceri subite la act, dar si pnn expnmarea unor fantasme brute si pn
rmtive, cum ar fi frica de a fi nghipt de un
DOUU

automobil sau de chiuveta din baie Cu toate acestea, copilul dizarmome reuete mai bine dect psihoticul s utilizeze mecanismele de aprare contra angoasei, mecanisme care i permit parial s inves teasc n realitatea exterioar, mai ales n cazul n care a putut fi stabilit o supra veghere psihoterapeutic adaptat Alteori, evoluia personalitii este ameninat de debihzarea progresiv Accentul mai
mult sau mai puin marcat pe deficienta mtelec tual explic faptul c unu autori vorbesc de o deficient dizarmonic de versant psihotic, nevrotic sau depresiv dup pre valena mecanismelor n cauz, n
opoziie cu ali autori care insist mai mult asupra aspectului evolutiv, vorbind de dizarmome evolutiv care duce la o organizare deficitar distinct a deficientei dizarmonice
Bibi Lang.J L , Aux trontieres de la psycho;>e infantile P U F , Paris 1978 Mises R Cmq etudes de psychopathologie de l entdnt Privat Toulouse 1987

DOLIU (engl bereavement, mournwg) Stare de pierdere a unei flinte dragi, asociat cu disperare i durere moral, putnd determina o veritabil reacie depresiv i necesitnd un travaliu intrapsihic, zis
travaliu de doliu" (S. Freud), pentru a fi surmontat.
Putem recunoate, cu D Lagache si M Hanus, un doliu normal, un doliu corn plicdt si un doliu patologic Dac cel dinti dispare destul de repede, trecnd succesiv pnn cele trei faze, de disperare, de
depresie si de adaptare, datorit proceselor de dezinvestire, interiorizare si identificare a obiectului pierdut, de culpabilitate si apoi de detaare final, nu tot aa stau lucrunle n pnvinta celorlalte dou, care
intr n cadrul patologiei psihice
Doliul complicat se caracterizeaz pnntr-un blocaj al travaliului, cu prelungirea fazei depresive, pnn reacii de stres (cu posibilitatea unor manifestri psihosomatice grave) si treceri la acte suicidare deosebit
de frecvente
Doliul patologic tinde s conflueze n maladia mental Criteriile sale sunt o ntrziere n apariia mhnim profunde apoi o prelungire a evoluiei sale mai mult de doi ani si o ameninare real a sntii
psihice Poate fi vorba de o veritabil psihoz melancolic sau maniac (mania doliului cu negarea pierdem) sau de un doliu obsesional, ori de o isterie de doliu n aceast din urm form, destul de
frecvent, ndoliatul se comport ca si cum defunctul ar fi rmas viu i vorbete, i pstreaz locul la mas, patul si camera cu toate lucrurile personale, ntr un cadru imaginar de cvasirealitate, \entabil loc de
supravieuire Identificarea cu disprutul se exprim prin reproducerea mai mult sau mai puin incontient a simptomelor sale riscnd s ajung la tulburri somatice de conversie uneon foarte grave
Identificarea devine imuabil si necesit ca pacientul s fie supus psihoterapiei, pentru ca doliul su s poat fi remobilizat si reelaborat pn la finalul evoluiei normale Formele com plicate si patologice de
doliu trebuie de fapt tratate ct mai precoce posibil, mai nti prin tratamente specifice strilor depresive sau maniace, apoi pnn terapii de inspiraie psihanalitic, acestea sunt, n mod normal, nsoite de
msun de readaptare social si afectiv
PSIHAN S Freud ntreprinde, n 1915, un studiu comparat al doliului si al procesului melancolic (Doliu si melancolie, aprut n 1917) n fata recunoatem dispariiei obiectului extern, subiectul trebuie s
201 DOMINAN CEREBRALA

ndeplineasc un anumit travaliu, acela al doliului Libidoul trebuie s se detaeze de amintirile si speranele care l leag de obiectul disprut, dup care Eul redevine liber
M Klein, ajutat de lucrrile lui K Abraham, va mbogi concepia freudi an (Doliul n raporturile sale cu strile mdnuco depresive 1940) prin descope nrea de spatii psihice interne teatru al existentei
unor obiecte interne ale cror caliti de buntate si trinicie sunt puse la ncercare cu prilejul pierdem unui obiect extern
Un travaliu de doliu dureros si normal este deja ndeplinit de copilul mic de tot care ajunge s abordeze si s elaboreze poziii depresive n cursul acestora copilul contientizeaz faptul c cel care l iubete
si cea care l atac n fantasmele sale distructive reprezint una si aceeai per scana El trece atunci pnntr o faz de doliu, n sare att obiectul extern ct si obiectul intern sunt trite ca distruse pier dute,
abandonndu l pe copil depresiei sale Numai puin cte puin, cu durere supunnd unui travaliu aceast ambi valen si mpins de culpabilitatea depre siv, va reui copilul s restabileasc n el un obiect
intern bun si securizau!
O persoan n doliu caut, pnntr un proces similar, s reinstaleze n ea nsi subiecii si cei buni, prinii iubii (- TRAVALIUL DOLIULUI) Ea i recapt atunci ncrederea n fiina iubit n interiorul ei si,
datorit acestei prezente interne, poate suporta ideea c fiina extern si disprut nu era perfect Eecul acestui travaliu al doliului, legat de strile melancolice sau maniaco depresive, trans form, susine M
Klein, mortul ntr-un persecutor si nruie de asemenea credina
subiectului n obiectele sale interioare bune"

DOMINANT CEREBRAL (engl


cerebral dominance) Noiune potrivit creia, la subiecii dreptaci, emisfera stng, specializat n funcia limbajului articulat i n comanda minii prevalente, domin cealalt emisfera, considerat minor.
Aceast noiune trimite, deci, la con ceptul de distribuie asimetric a funciilor n emisferele cerebrale
ISTORIC Rolul emisferei stngi n funcia limbajului a fost descoperit n cursul secolului al XIX lea ntr adevr P Broca a demonstrat c un subiect care avea o leziune n emisfera stng mai precis la
nivelul piciorului celei de a treia circum volutn frontale prezenta o pierdere a facultii limbajului articulat Pornindu se de la acest caz clinic s a dezvoltat ideea unei inegaliti a contribuiei fiecrei emi sfere
la funciile mentale umane La fel a fost corelat cu emisfera stng faptul de a fi dreptaci sau stngaci Proporia drep Iacilor (care au o comand motorie stng) si localizarea n stnga a limbajului au contribuit la erijarea termenului de emisfer dominant sau major Dup 30 de ani, ns, se pare c s a operat o luare n seam, nou si fundamental, a participm emi sferei drepte la diferitele funcii ntr ade
vr, studierea pacienilor epileptici care au suferit o deconexiune chirurgical a celor dou emisfere, precum si tehnicile noi, cum sunt electrofiziologia si imagena cerebral, stau la originea acestei reconsiderri
MIJLOACE DE CERCETARE ACTU ALE Spatiahzarea emisfenc este analizat
DOMINATA CEREBRALA

cu ajutorul nregistrrilor activitii electrice cerebrale, prin tehnici de poteniale evocate, de electroencefalografie cuantificat si pnn tehnici de imagene de tipul rezonantei magnetice nucleare Aceasta
permite evaluarea cu precizie a activitii fiecrei regiuni n cazul derulm unei sarcini cognitive sau motorii sau msurarea anatomic a gradului de asimetrie cerebral pentru fiecare localizare
Ascultarea dihotic, adic auzirea la fiecare ureche, n mod simultan, a doi ti muh diferii, confirm supremaia emi sferei stngi n domeniul tratm limbajului si aceea a emisferei drepte n ceea ce poveste
perceperea modulm limbajului si a coninutului emoional al vocilor, ca si n analiza melodiilor Inactivarea funcional temporar a uneia dintre emisfere pnntr o injecie de pentobarbital sodic n una dintre
carotide (testul Wada), a demonstrat o asimetne n cazul experienei emoionale mactivarea emisferei drepte fund nsoit de indiferent, chiar de euforie, iar aceea a emisferei stngi de reacii de catastrof
n afar de aceasta, n domeniul neuro chirurgical, tehnica split brdin ului (sec tiunea corpului calos ntre emisferele cerebrale) ofer un aport experimental deosebit de important Aceste studii, ntreprinse de
echipe amencane pe subieci suferind de epilepsie grav si rebel, permit individualizarea precis a compe tentei si contribuiei fiecrei emisfere n fiecare comportament
CARACTERIZAREA ASIMETR1EI FUNCIONALE n domeniul clinic, distincia ntre funcii verbale si nonverbale pare a explica cel mai bine aceast noiune Un deficit verbal este, n majoritatea cazurilor, consecina unei leziuni a emisferei stngi, att n ceea ce pnveste nelegerea
ct si n ceea ce privete producerea limbajului
Dimpotriv, perturbrile vizuo spaiale sau de orientare n spaiu rezult, n mare parte, din leziuni n emisfera dreapt, chiar dac discriminarea detaliilor vizuale pare s depind de o activitate a emisferei
stngi Dar, modul verbal constituind o etap intermediar obligatorie pentru expresia oricrei funcii perceptive, este aproape imposibil de conchis cu privire la prtiei prea exclusiv a creierului drept n
cazul unui comportament precis La fel, punerea n evident a posibilitilor de nelegere verbale la subieci purttori de leziuni stngi a relativizat total implicaiile fiecrei regiuni cerebrale ntr o funcie
mental Orice corelaie ntre o funcie si o locali zare cerebral unic pare de acum nainte imposibil de stabilit
Cu toate acestea, emisfera dreapt, n afar de importanta sa n domeniul vizuo spaial joac un rol preponderent n recunoaterea figurilor umane, cel puin n ceea te privete o recunoatere globali zant
(emisfera stng trateaz trstunle faciale de manier independent) Intrarea n joc a proceselor emoionale trimite, de asemenea la o localizare dreapt
n sfrit, n planul tratm informaiei, emisfera stng ar proceda dup un mod analitic, pe cnd cea dreapt ar fi mai de grab un centru integrativ sau globalizant
SIMILITUDINI NTRE CELE DOU EMISFERE n pofida evidentei unei asimetrii cerebrale, funcionarea celor dou emisfere rmne esentialmente simetric Structura lor de baz este identic, iar
multiplele conexiuni pnn reeaua dens de fibre comisurale permit legtura permanent a zonelor de activitate similare Pe plan fiziologic, tehnicile folosite se pun de DOMINATA CEREBRALA
acord n demonstrarea unei activiti simultane a celor dou emisfere n cazul realizm oricrui comportament De altfel, analiza deficientelor consecutive unei leziuni unilaterale face s apar o mare
analogie de funcie ntre ariile homotipice ale celor dou emisfere
DIFERENTE NTRE CELE DOUA EMI SFERE
Diferene anatomice Diferentele sunt anatomice si funcionale Examinarea creie ruliu uman permite s se constate ca acesta comport o dispunere de circumvolutii nesuperpozabile, fr a fi totui posibila
discernerea unei asimetrii clare n 1968, N Geschwmd si W Levitsky au demon strat importanta unei zone nfundate n scizura lateral, zon numita planum tem pordis Aceasta este net mai vasta la stnga
dect la dreapta, iar un examen citoarhi tectonic a permis observarea unei suprafee a pldinim temporali* de apte ori mai n Uns n ermsfera stng De altfel aceast regiune joac un rol crucial n
nelegerea limbajului vorbit si se dezvolta din a 29 a sptmn de gestaie, sugernd o predis poziie nnscut pentru comprehensiunea verbal Descoperirea unei diferente de mrime n cazul celei de a 3
a circum volutu frontale (sau ana lui Broca), mai vast n dreapta si totui fundamental n stnga pentru producerea limbajului vorbit, a fcut s fie repuse n cauz corelaiile poteniale dintre ntinderea
anatomic a unei regiuni si rolul preponderent la nivel comportamental ntr adevr, aceast regi une dreapt nu aduce nici o contribuie la limbajul articulat Aceasta limiteaz considerabil concluziile care pot
fi trase din dife rentele de suprafa ntre cele dou emisfere
Prevalent nanml Acesta este semnul cel mai evident al unei asimetrii funcionale Proporia subiecilor dreptaci este de 90% Observarea unei proporii de acelai ordin pentru specializarea verbal a emisferei stngi a permis punerea n relaie a celor dou fenomene La fel asimetria
privind planum temporali* poate fi apro pia de dominanta emisferei stngi de ctre limbaj si datele privind localizarea altor funcii Cu toate acestea corelaiile trebuie s coincid cu faptul c aceast
asimetrie anatomic este pre/ent numai la 70% din populaie Putem constata pnn tehnici de rezonant magnetic nuclear un paralelism ntre gradul de dreptcie (droitene) al unui subiect si suprafaa deti
nut de planum temporali*, n afar de aceasta, relaia dintre prevalenta manual si reprezentarea emisfenc a limbajului este bine stabilit 96% dintre subiecii dreptici au o reprezentare stng a limba jului
La stngaci, numai 70% au aceeai reprezentare, 15% posed proiectil drepte iar 15% au un limbaj reprezentat n ambele emisfere
n afar de aceasta, corpul calos este mai dezvoltat la stngaci,deci are conexi uni mai numeroase ntre cele dou emi sfere n domeniul genetic se vdete c stngacii au o mare proporie de ascendeni
stngaci si o probabilitate mai ridicat de a avea descendeni cu aceeai preferina manual Proporia de stngaci este de altfel identic, oricare ar fi mediile sociale Dar transmiterea ereditar nu este la fel de
sta bilita, deoarece gemenii autentici nu au n mod absolut aceeai preferin manual n plus, un gradient matunzaional, o anoxie neonatal, precum si influenta parental sunt susceptibile s determine
preferina pentru mna stng la o slab proporie de populaie n prezent, ns, nu putem expli ca cu precizie cauzele preferinei manuale
204
DOP AMINA

IPOTEZE ACTUALE Ele evolueaz mpotriva unei cercetri de identificare a competentei proprii n mod exclusiv fiecrei emisfere Nu exist funcii localizate ntr o singur emisfer, chiar dac aporturile
lor sunt rareon echivalente Muli piele conexiuni dintre cele dou emisfere sugereaz, totui, nu un mecanism de com petiie sau de inhibiie, ci mai degrab o cooperare si o complementantate ntre cele
dou -> LATERALIZARE SPLIT BRAIN STNGCIE
Bibi Gazzaniga M S Ledoux J E, The Inte gratedMind Plenum Press New York 1978 Hecaen H de Ajunaguerra J Le gauchers Dominante cerebrale et prevalente manuelie PUF Pans 1963 nouv ed 1989 Hecaen H La dominante cerebrale une
anthologie Houston LaHaye 1978

DOPAMIN (engl dopamme) Neuro-mediator chimic, derivat al tirozinei si care aparine grupei catecolaminelor.
Pus n evident n 1957 de A J Weil, A Malherbe si H Bone dopamina nu a fost la nceput considerat dect ca un intermediar metabolic pe calea de sintez cerebral a noradrenalmei Datorit cerce rilor
echipei lui Carlson n Suedia, n preajma anilor '60, dopamina a devenit un neuromediator integral, unul dintre cei mai studiai ai sistemului nervos central Treptat, s a putut stabili metabolismul acesteia,
distribuia sa n sistemul nervos central si localizarea cilor sale n paralel, a fost luat n considerare demonstrarea implicm sale n boala Parkinson si rolul jucat n mecanismul de aciune al neuro
lepticelor Mai recent, studiile s-au referit la caracterizarea receptorilor doparmnergici si la reglarea lor, ca si la interaciunile dintre dopamina si ceilali mediaton ai creierului
Dopamina aflat la nivel cerebral trebuie s fie format la fata locului Precursorii sintezei sale.tirozma si,n mod secundar, fenilalamna, de provenien alimentar, ajung la creier pnn bariera hemato
encefalic Prima etap a sintezei dopammei conduce la formarea dixidroxi fenilalamnei (dopa), pornind de la tirozm, pnn intermediul tirozinhidroxilazei Dopa este apoi decarboxilat n dopamina datont
aciunii unei a doua enzime dopa decarboxilaza n cazul unor neuroni dopa minergici biosinteza se oprete la aceast etap dup decarboxilare n ceilali neuroni catecolammergici dopamina este hidroxila ta
n noradrenalm, sub aciunea unei enzime specifice dopamin B hidroxilaza Dopamina o dat eliberat n fanta sinap tic, va stimula receptorii situai pe versan ti i pre si postsmaptici ai membranelor
neuronale Dup ce si a atins inta, dopa mina este inactivat n mai multe moduri posibile Este degradat pe cale enzimatic fie n interiorul neuronului prin mono ammoxidaz (M A O ) fie n spaiul
extracelular prin catecol o metiltrans feraz (C O M T ), produsul de degradare al dopammei fund acidul homovamhc (HVA) Un alt proces de mactivare trece prin recaptarea dopammei la nivelul
terminaiei, datorit unui mecanism de transport activ
Pe planul localizrilor anatomice, stu dale de histofluorescent au revelat regiuni bogate n terminaii dopammergice Corpii celulari care corespund acestor terminaii sunt n pnncipal regrupai n mezencefal
Se descnu actualmente, n cadrul sistemului nervos central, patru mn centn doparmnergici Sistemul mgrostnat, cantitativ cel mai important, ai crui corpi celulan, situai n substana neagr, se DROG
proiecteaz n nucleul cauclat, putamen si globus palhdus Sistemul mezo-cortical, ale crui fibre se proiecteaz n ariile cor-ticale asociate cu sistemul limbic Sistemul mezo limbic de origine mai difuz care
inerveaz septul nucleul accumbens amigdala si tuberculul olfactiv Sistemul tubero mfundibular localizat la baza hipotalamusului care iner\eaz hipofiza
Pe plan funcional dopamma este im phcat n circuite neuronale care contro leaz declanarea si executarea micrilor voluntare si ajustrile posturale care le sunt asociate Ea intervine, de asemenea, n
geneza de comportamente mai complexe cu component emoional Astfel neuro lepticele care blocheaz receptorii doparru nergici pe lng aciunea lor antipsihotic, provoac tulburri neurologice de tip
parkinsoman
Aciunea acestor droguri sugereaz c doparruna>participa la geneza unor tulburri n sfera senzorimotone ilustrate n boala Parkinson, si a unor tulburri de ordin afectiv, care ating sfera psihic si ale cror
sindroame se ntlnesc n schizofrenie, n unele forme de depresie si manii Aceast distincie este arbitrar, deoarece gsim adesea tulburri de dispoziie la parkin sonian, iar depresivii sau schizofrenicii
sufer de o anumit akmezie Studiile recente tind s arate c dopamma joac un rol preponderent n geneza acestor sin droame
n ceea ce privete tulburrile motorii, este verosimil c sistemul mgro striat are rolul cel mai important, n timp ce n domeniul afectiv, dei au fost avansate nu meroase ipoteze, s a putut arta importanta
sistemelor mezo-hmbic si mezo cortical
DROG (engl drug sau addictive drug) Substana care, introdusa n organismul uman, poate modifica una sau mai multe dintre funciile sale. Mai precis, termenul desemneaz substane psihotrope
susceptibile de a genera o dependena, fiind deci toximanogene.
Actualmente termenul desemneaz substane interzise utilizate de toxicomani Pentru medici, orice psihotrop este de fapt un drog potenial, chiar dac produsele nu au aceeai putere de a da loc dependentei
Definiiile si clasificrile drogurilor depind deci att de istorie si de cultur, care determin legile ct si de un adevr farmacologic
CLASIFICAREA SUBSTANELOR PSIHOTROPE Prima clasificare siste matica a substanelor psihoactive este aceea a farmacologulm german L Lewm (Phamastiid 1924) Aceast clasificare distinge
cinci grupe de produse dup efectele cutate de utilizatori 1) euphoncd (care produc linitea interioar si un sen timent de bun fiinare), cuprinznd n deosebi opiaceele, Lewm aduga aici coca si cocaina
(care azi ar fi clasificate mai degrab ca excitani), 2) phantastica care corespund halucinogenelor (peyotl, datura Lewm adugnd canabisul si derivatele sale), 3) inebnaiitia, care produc beia alcool, eter,
4) hypnotica, care pro voaca somn, la vremea lui Lewm, acestea erau cloralul, bromura, kawakawa si vero naiul, astzi h se adaug nu numai toate barbituncele, ci si tranchilizantele si somniferele n
totalitatea lor (este de notat c webnantia si hypnotica sunt dou categorii care se regrupeaz alcoolul te poate adormi >i exist o beie barbitunc), 5) excitantia, care reprezint stimulentele
206
cafea, kat etc , la care se adaug azi am-fetammele si cocaina
Clasificarea n vigoare astzi n mediile psihiatrice este aceea a lui J Delay si P Demker (1957) Este compus din trei grupe
1) psiholepticele, care diminueaz acti vitatea psihic se includ aici neurolepticele cu efect antidelirant, utilizate n psihoze (tranchilizante majore), tranchilizantele sedativele si anxiohticele si hipnoticele
(somnifere, barbitunce sau nu)
2) psihoanalepticele, care stimuleaz activitatea psihic includ nooanalepticele care stimuleaz vigilitatea (cafea, amfeta mine) si timoanalepticele, care au un efect pozitiv asupra dispoziiei acestea din
urm sunt antidepresive
3) psihodislepticele care corespund halucinogenelor si canabisului (phantastica ale lui Lewm) iar pentru unu stupefi antelor precum si alcoolului (euphoncd si webnantia ale lui Lewm)
Comparaia ntre aceste dou clasificri este bogat n nvminte pentru Lewm nu exist nici o deosebire ntre drog si medicament Clasificarea lui Delay este contemporan cu marea revoluie psiho
farmacologic din anii '50 Este o cla sificare operatorie a medicamentelor psihiatrice, grupa psihodislepticelor per mitnd nscrierea unor substane socotite mai degrab nocive dect terapeutice
DROGURI LICITE SI DROGURI 1LI CITE
Dtogun ilicite. Dup reuniunea conveniilor internaionale asupra opiului, la nceputul secolului, multe ri au stabilit un control foarte strict al distribuirii anumitor psihotrope n Statele Unite s-a promulgat
Harnson Narcotic Act, n 1914, n Frana
legea din 1916 asupra stupefiantelor Pe cnd odinioar nu exista dect o lege care interzicea otrvirea semenului, acum schimbul si foldsmta n societate a acestor produse deveneau interzise Folosirea
rezervat prescripiei medicale a permis s se disting n Frana trei tipuri de substane veninoase", dup gradul lor de pericu lozitate stupefiantele extrem de controlate (grupate n tabloul B, cu reete
limitate la 7 zile, pe baz de chitane privind pro vementa), toxicele (tabloul A cu reete nerepetabile), substanele periculoase (tabloul C, pe baz de reet)
Pe plan internaional Convenia unica din 1961, semnat de numeroase tari, defi neste o list de stupefiante clasificate in patru grupe Se gsesc aici mai ales opia ceele, derivaii coca si canabisul, precum si
produi de sintez apropiai de opiacee Convenia de la Viena din 1971 definete un anumit numr de psihotrope supuse controlului halucinogene amfetaminicc barbitunce sau alte hipnotice
Drogurile ilicite extrem de controlate sunt obiectul unui trafic clandestin cea mai utilizat n Frana din anii '70 este hero m Cocaina este actualmente principalul drog n Statele Unite Voga amfetammelor
ca si aceea a halucinogenelor pare a se estompa
Droguri licite Exist mai multe cate goni de droguri licite
- droguri recreative, tolerate de lege n pofida aciunii lor psihotrope, a capacitii lor de a genera dependent si, n unele cazuri, efecte vtmtoare pentru indivizi si societate, cel mai bun exemplu n aceas
ta privin este alcoolul, dar n aceast grup trebuie s intre cafeaua, ceaiul si mai ales tutunul,
- medicamente psihotrope, susceptibile de a fi deturnate de la folosirea n scopuri DSM
toxicomane dac abuzurile de opiacee medicamentoase sunt bine cunoscute, ele pot atinge aproape toate clasele de psiho trope (tranchilizante hipViotice, anorexi gene amfetaminice mai rar antidepresom
chiar neurolepticele)
- substane a cror folosire este legal dar din raiuni independente de efectul lor psihotrop solvenii chiar benzina de automobil
DROGURI DURE SI DROGURI MODE RATE Drogurile dure ar genera rapid toxicomanii grave pe cnd drogurile mo derate ar fi mai apte pentru o utilizare recreativ ocazional sau regulat fr
consecine personale si sociale grave O asemenea distincie corespunde unei anu mite realiti heroina sau cocaina sunt mult mai nocive dect canabisul Este de notat c aceste grupe nu corespund nici
clasificrilor farmacologice nici clasi ficanlor legale si ca nu avem vreun cnte nu obiectiv de clasificare a substanelor

Coca nu poate fi ctui de puin consi derat un drog dur spre deosebire de sub stanele care sunt extrase din ea cocaina de baz, clorhidrantul de cocain , crack ui tot attea droguri dure n pofida absentei
dependentei fizice La fel opiul este mult mai puin nociv dect morfina sau heroina Substane din aceeai grup farmacologic pot deci deveni , droguri dure pur si simplu din cauza concentraiei principiului
activ si a modulul de utilizare diferit
Barbituncele si amfetammele, prescrise medical, constituie droguri dure, fr n doial mai penculoase dect canabisul care, legal, este considerat un stupefiant major
Cazul alcoolului si al tutunului arat c nici posibilitatea unei dependente fizice grave i niQi repercusiunile pentru sntate
sau societate nu sunt de ajuns spre a face dmtr o substan un drog dur" recunoscut legal mai mult dect interdicia pur, socie tatea ncearc n aceste cazuri s limiteze folosirea si mai ales consecinele
nocive pentru ceilali (interdicia alcoolului la volan a fumatului n locurile publice etc )
Dup T Szasz numeroi autori critic caracterul arbitrar al legilor care au pus la index substane exotice strine (opiul sau canabisul) tolernd ns produciile mai familiare (alcoolul tutunul medica mentele)
Controlul prin prescripie medi cal este de asemenea pus n discuie ntr o epoc n care psihotropele tind s devin medicamente de confort si nu n mod ne cesar destinate tratamentului unor maladii
Dificultatea de a defini drogurile n mod clar se conjug cu complexitatea toxico maniei entitate n care efectul produsului are un rol important ns nu determinant
Bibi Cabdllero F Droit de la <irogue Dalloz Paris 1989) Demker P Psychotarmacologie toii Ellipses Pans 1987 Lewin L Phantasticd (1924) tradfr Payot Pans 1977 OUvienstein O Ld drogue fiditions umversitaires Paris 1970
Siasi T Lesntueli>delddrogue(\914) tradtr Paot Paris 1976 Varenne G L abu-, des drogues Dessart Bruxelles 1971

DSM sau MANUAL DIAGNOSTIC SI STATISTIC AL TULBURRILOR MENTALE (engl Diagnosticnd Statistica! Manudl of Mental Disorders) Manual propus n Statele Unite de ctre
Asociaia american de psihiatrie pentru a se stabili un diagnostic psihiatric dup examinarea unui bolnav mintal, fcnd referire la o clasificare a sindroamelor (i maladiilor) care a evoluat
profund din 1952, cnd aprea DSM-I, pn in
208

1987, anul de apariie a formei revizuite a celui de al treilea DSM (DSM-lft R).
DSM I, din 1952, care era foarte mfiu entat de teoriile lui A Meyer lider pe atunci necontestat al psihiatriei nord amen cane, se baza pe o clasificare n care mala dule mentale erau concepute n perspectiva
meyenan ca reacii la faeton biologici psihologici sau sociali Civa ani mai trziu noiunea de reacie iese din uz n Statele Unite iar DSM II din 1968 retine o clasificare destul de apropiat de aceea
utilizat atunci de Organizaia Mondial a Sntii (C I M 8 a 8 a Clasificare inter naional a maladiilor), cuprinznd zece categorii principale de maladii aneratie mental sindroame organice cerebrale
psihoze care nu pot fi atribuite direct unei leziuni organice (ndeosebi schizofrenia si psihoza maniaco depresiv) nevroze tulburri de personalitate tulburri men tale psihofiziologice sindroame specifice
ale copilriei afeciuni tranzitorii si reac tionale comportamente psihopatice si n sfrit, stri de madaptare socioafectiv fr tulburare psihiatric manifest (unde se regsea, ndeosebi, homosexualitatea)
Cnticat foarte curnd, deoarece se baza pe noiunea de maladie mental care pos tuia existenta unor entiti morbide definite (ca n medicina organic) prmtr o etiologic si o patogenie care rmneau mereu
discu labile n psihiatrie, DSM II cedeaz locul, n 1980, unui DSM III care se dorete ateoretic'
Acesta din urm se bazeaz exclusiv pe descrierea de simptome si de tulburri de comportament care se pot doar regrupa n constelaii de simptome asociate n natur cu o frecven mai mare dect ar avea
o o distribuie fcut la ntmplare" (P Pichot i J D Guelfi) Pe cnd primele dou DSM
nu au fost utilizate dect n Statele Unite, DSM III, publicat cu un mare tapaj publicitar, a trecut Atlanticul si cunoate un mare succes n Europa El este tradus n francez n 1983 si larg utilizat aici, n
pofida criticilor numeroase care i sunt adresate Dar el sosete n Frana ntr un moment n care manie ideologii psiho patogenice si au pierdut vigoarea att n ceea ce privete psihogeneza (cu psih analiza
care nu a ndreptit toate speran tele puse n ea n special n tratamentul psihozelor), ct si n ceea ce pnveste socio geneza (unde antipsihanahza s a nruit in utopie) sau organogeneza (unde psihiatria
biologic si psihofarmacologia, dup peri oada triumfal care a succedat descoperim neurolepticelor si antidepresonlor bat pasul pe loc) Abordarea ferm ateoretica a DSM III, cu refuzul sau de a utiliza cri
tem etiologice si fiziopatologice care l conduc pn la suprimarea termenului nevroz care trimite prea mult la o cauza litate psihoafectiv, a sedus pe muli psihiatri dezgustai de toate certurile refe ntoare
la etiologia tulburrilor mentale Acest manual se apropie de asemenea de scrile de evaluare (engl rating scales) care au permis dezvoltarea unei psihopatologii cantitative teoretic debarasate de orice
subiectivism si ngduind o msurare mai obiectiv a efectelor diverselor terapeutici El adopt si o evaluare multiaxial unde, dup axa I, rezervat simptomelor clinice si tulburnlor de comportament, o
ax II regrupeaz tulburrile personalitii sibiacente si tulburrile specifice dezvol tni Apoi o ax III corespunde afeciunilor si tulburnlor fizice concomitente n sfrit, ultimele dou axe sunt utilizabile
n protocoale speciale de studii clinice si de cercetri", furniznd o informaie care
206 DUBLA LEGTUR
completeaz diagnosticele din primele trei axa IV pentru a preciza severitatea factorilor de stres psihosiciali si axa V pentru a indica nivelul de adaptare si de funcionare cel mai ridicat atins n anul
precedent apariiei tulburrilor mentale Clasificarea acestora se dezvolt n cate goni diagnostice majore fiecare avnd un cod de trei cifre care se poate completa cu alte dou cifre necesare distingem
formelor clinice Principalele sunt succesiv pentru patologia mental a adulilor
- tulburri mentale organice
- tulburri legate de utih/area de sub stane toxice
- tulburri schizofrenice
- tulburri paranoice si tulburri psiho tice neclasificate altfel
- tulburri afective (tulburri timice)
- tulburri anxioase
- tulburri somatoforme
- tulburri disociative
- tulbnrn psihosexuale
- tulburri factice (simulri)
- tulburri ale controlului impulsiilor
- tulburri ale adaptm
- tulburri ale personalitii (personali tai patologice)
Indepartndu se mult de clasificarea in temational a maladiilor mentale (C I M 9) DSM-II1 fcea dificile unele anchete epi demiologice n care era utilizat, n con curent cu C I M 9 pe plan mondial lata de
ce, foarte rapid au fost tcute eforturi spre a favoriza o convergent (P Pichot) S a prut prea lung ateptarea anului 1992, cnd trebuia s apar un DSM IV, ca rezultat al acestei apropieri De aceea, n 1987,
a fost publicat o revizuire a DSM-III, sub numele de DSM 111 R ntr adevr, n acesta este de notat o anu mit europenizare n apantia unor tulburri
de dispoziie timice" (n Ioc de adjectivul afective"),, o descriere mai clasic a schizofreniei, care este mai bine diferen tiat de delirurile cronice nondisociative, si o apreciere mai precis a sindroamelor
schizoafective Este de asemenea de remarcat apariia unor noi categorii experi mentale cum sunt tulburarea disforic a fazei luteale tardive , care corespunde sindromului nostru premenstrual, personali
tatea cu conduita de eec si personalitatea sadica Ct privete homosexualitatea, ea pare s fi disprut cu totul din manual, cum s a cerut de multa vreme
Problema care se pune azi este aceea de a ti daca se va dispune de timp pentru a cunoate bine si a utiliza n mod normal, pe msura importantei sale, revizuirea lui DSM 111 zis R nainte de a fi publicat
la data anunata DSM IV Problema se pune tocmai pentru c tim sigur c studiile pe teren, care trebuie sa testeze aceasta revizuire si care trebuie s fie luate n seama n caz de nevoie, nu vor fi terminate la
data apariiei adevratului succesor al lui DSM III
Bibi American Psychiatnc Association DSM III R Dugm^tii and Slafisf/ca/ Mnui oi Vfen/d/Diwn/ers (1987) trad tr DSM HI R Mdiiuel Jidgmntique et sfdfist/yue </es trouWes mentjux Masson Paris 1989 Pithot P el coli DSM///e(psyc/ualnefr<uicajse
Masson Paris 1984

DUBL LEGTUR (engl double bind) Situaie n care un partener emite simultan doua mesaje contradictorii.
Conceptul de dubl legtur (sau double bind, tradus uneori prin dubl constrn gere") a fost degajat n 1956 pnn studierea sistematic a familiilor de schizofrem, efectuat de grupul de cercetri de la Palo
210
DURERE MORALA

Alto*, reunit n jurul lui G Bateson, ca si n jurul lui D D Jackson, J Haley si J H Weakland Conceptul servete la definirea reelei anormale de comunicare ce caracterizeaz aceste familii si creia Bateson i
recunoate un rol eminamente patogen
Caracteristicile generale ale situaiei de dubl legtur sunt urmtoarele
- importanta vital a situaiei pentru unul dintre parteneri, fund necesar pentru el de a rspunde n mod adecvat, deci de a descifra cu precizie mesajul care i se adreseaz,
- emisiunea pentru cellalt partener a dou mesaje contradictorii de exemplu, o mam evit contactele fizice cu copilul ei, are gesturi repezite sau se crispeaz cnd se ocup de el, ceea ce, n mod obinuit,
nseamn ostilitate, extrem de culpabili zat ea d dovad, n mod ostentativ, de o mare afeciune devotament extrem, hiperactivitate educativ, care neag expli cit acea agresivitate,
- incapacitate pentru receptor de a dis cerne cruia dintre cele dou mesaje tre bine s i rspund si absenta unui al treilea care i ar permite s clarifice situaia st fel, n exemplul ales, n cazul n care
copilul descifreaz sensul afeciune , el rspunde apropnndu se fizic de mama sa ceea ce este periculos pentru ea, deci l pedepsete Dac, dimpotriv, el interpre teaz mesajul n sensul ostilitate", se n
deprteaz de ea, ceea ce o culpabilizeaz, aa nct l pedepsete
Copilul este deci pnns ntr-o situaie de dubl legtur si singurul rspuns pe care l-ar putea da este o anulare a valoni simbolice a metacomuracni, ceea ce, n general, este considerat ca psihotic, deoarece
acea anulare antreneaz dificulti n a
distinge metafora de sensul literal sau de a atribui un mod de transmisie corect mesajelor nonverbale pe care el le emite (discordantele mimice" ale psihiatriei clasice)
Grupul de cercettori de la Palo Alto propune o teorie a schizofreniei n care schizofrenicul este descris ca incapabil de a atribui nivelul de comunicare adecvat propriilor sale mesaje, ca si acelora ale
celorlali Schizofrenia este n acest caz considerat drept consecina acestui tip de interaciuni familiale disfunctionale
Considerat iniial ca etiologic a schizo freniei, dubla legtur a fost mai trziu socotit un factor etiologic printre alii, ba chiar un factor aspecific n 1963, Bateson si colaboratorii cred c dubla legtur
trebuie conceput nu n termenii unui clu' si a victimei sale, ci n termenii unor persoane prinse ntr un sistem per manent care produce definiii conflictuale ale relaiei Ei au mai emis si ipoteza c
schizofrenicul trebuie s triasc ntr un univers n care suita faptelor este n aa fel nct modurile de comunicare care i sunt proprii si care ies din comun pot fi consi derate, ntr un sens, ca adecvate"
Aceti autori trec astfel de la schizofrenia ca boal intrapsihic a individului" la schizofrenia ca ansamblu de conduite care se integreaz n interaciunile si regulile jocului familial"
DURERE MORAL (engl pvytfec pam, moral gnef) Sentiment prelungit de dificultate i de suferina mentala.
n opoziie cu durerea de origine fizic sau somatic, durerea moral rmne exclusiv psihic, nu se asociaz cu senzaii grave de indispoziie fizic si se ataeaz n general la stan de anxietate* si de
depresie*
Cu pnlejul unui doliu, al unei rupturi, al unei despriri, oncine poate simi o
211 DURERE MORALA

W
asemenea suferin Viata actual este n acest caz trit cu tnstete, viitorul este luat n considerare cu pesimism, iar trecutul, cu evocarea obiectului disprut, este retrit n mod predominant prin gnduri si
repre zentn imaginare ale celui care se consi der abandonat ntregul prezent este suportat pasiv, fr interes, fr vreo in vestire, iar activitile cotidiene si profesio nale sunt continuate cu indiferent si
adesea ncetinite
La subiectul normal aceast durere se atenueaz dup cteva sptmni, dup ce travaliul doliului s-a terminat n mod firesc Numai subiecii predispui cad ntr o ven labil depresie melancolic, fr ca la
nceput s fie ntotdeauna posibil distm gerea reaciei normale de starea patologic S Freud a artat bine n Doliu si melancolie (1915) analogia dintre aceste dou stri, pentru a explica psihopatogeneza
celei de a doua

E
ECHIP TEHNIC (engl techmcal tea/7?) Formaie compus din specialiti, nsrcinat s instruiasc dosarele persoanelor handicapate nainte ca acestea s fie prezentate comisiei departamentale de educaie special sau de orientare tehnic i de reclasare profesional
Legea din 30 iunie 1975, de orientare n favoarea persoanelor handicapate, a mstau rt n fiecare departament, pentru aduli, o comisie de orientare tehnic si de reclasare profesional (COTOREP) Aceast
comisie este competent ndeosebi s atribuie caii tatea de muncitor handicapat, s orienteze, s readapteze si s reclaseze aceste per soane, ea este de asemenea competent s atribuie anumite alocaii
nainte ca fiecare dosar s fie prezentat acestei comisii, el este instruit de o echip tehnic format din patru medici, doi psihologi, o asistent social si un prospector plasator din partea A N P E Aceast
echip apreciaz capaci table de munc, luarea n ntreinere, trebuin tele de ajutoare terapeutice si financiare, definind posibilitile de inserie profesio nal i social, mijloacele si limitele aces teia Pentru
fiecare caz, un membru al
comisiei raporteaz n fata comisiei sin gura care decide

Aceeai lege din 1975 a instaurat pentru copii si adolesceni, o comisie deprta mental de educaie special (C D E S ) Aceast comisie este competent ndeosebi s desemneze stabilimentele sau serviciile
care distribuie sau nu educaia special corespunztor trebuinelor celui n cauz si n msur s beneficieze de ele ea este, de asemenea, competent s atribuie anumite alocaii nainte ca fiecare dosar s
ajung la aceast comisie, el este instruit de o echip tehnic format din doi medici, un cadru didactic, un educator si o asistent social Echipa ia contact cu familia sau cu persoanele care l ntrein efectiv
pe copil sau pe adolescent Echipa poate, dac crede c este necesar, s consulte specialiti din afara ei si s procedeze, dac este cazul, la toate investigaiile complementare Pentru fiecare dosar, un membru
al echipei pre zint sinteza cercetrilor n fata comisiei, singura care decide
(engl ecnwesia) Tulburare de memorie caracterizat printr-o reviviscena excesiv a unor evenimente ECOLALJE
vechi, asociata frecvent cu un deficit al memoriei de fixare.
Crizele ecmnezice se pot ntlni n iste-ne (A Pitres) si n cursul stnlor hipnotice Se ntlnete, de asemenea, n psihoza Korsakov, iar uneori n faza de stare a unor demente tardive, caz n care evocarea de
amintiri vechi, cu o mare ncrctur emo tional, invadeaz tririle actuale ale subiectului, veritabil irupie a trecutului, ntr un mod cvasihalucmator Acelai fe nomen l vom regsi n unele intoxicri care
modific profund starea de contiin a subiectului, ca n intoxicarea cu acid hsergic (L S D )
ECOLALIE (engl echolalu, echophra M.I) Repetare involuntara i lipsita de sens, de ctre un bolnav, a ultimelor cuvinte pe care le aude.
Acest limbaj n ecou" este frecvent la arieraii mintali, la demeni si la unu schi zofrenici ^mai ales la hebefrenocatatonici)
ECOSISTEM (engl ecosystem) n psihiatrie, ansamblu relaional in care se consider c interaciunile ntre persoane au loc dup modaliti circulare.
Din acest punct de vedere,o cauz bine stabilit nu determin un efect identificabil, deoarece acest efect, la rndu i, reacioneaz asupra cauzei, care, ea nsi astfel modificat, reacioneaz asupra efectului
etc ntr-o familie, de exemplu, apariia de simptome psihiatrice nu poate fi analizat ca fund cauza sau consecina unei persoane sau a unui fapt particular Aceste tulburri sunt considerate ca mtegrndu se
ntr-un ansamblu de comportamente umane care le-au generat, n msura n care le si modific la rndul lor etc n felul acesta, abordarea ecosistemic nu ne permite s
nelegem simptomele dect n msura n care sunt resituate n contextul lor de apariie si de evoluie
Adoptnd o astfel de gril de lectur a realitii, terapeuii trebuie,n principiu, s abordeze patologia n contextul grupului n care ea se articuleaz n modul cel mai pregnant (familia, scoal, instituia
sanitar sau social etc ) n psihiatrie, mediul natu ral cel mai adesea implicit este familia nuclear a pacientului Tocmai cu acest grup terapeuii vor practica dialoguri re gulate, ansamblul cptnd n acest
caz numele de terapie familial*
ECOUL GNDIRII (engl echo of thought) Tulburare psihosenzoriala acustico-verbal care produce impresia auzirii propriei gndiri, nainte, pe parcursul sau dup formularea acesteia. Acest
fenomen halucinator se asociaz adesea cu sentimentul de a nu mai fi st panul propriei activiti psihice de a sufen o aciune din exterior (xenopatie) si de a i se ghici gndurile Face parte dmtr un mare
automatism mental, numit si sindromul Clerambault" - AUTOMATISM MENTAL
EDUCAIE SPECIAL (engl specia/ education) Educaie destinat persoanelor care nu reuesc sau, pe ct se pare, nu vor reui, n cadrul nvmntului obinuit, sa ating nivelurile educativ,
social etc. corespunztoare vrstei lor. Beneficiarii aciunilor de educaie special si de reeducare sunt tinerii handicapai Legea din 30 iunie 1975, n favoarea persoanelor handicapate, a fixat noi orientri
n al su articol 4, ea dispune c educaia special asociaz aciuni pedagogice, psihologice, sociale,medicale i paramedi cale, ea este asigurat fie n stabilimente obinuite, fie n stabilimente sau servicii

214
ELECTROENCEFALOGRAME

specializate Educaia special poate fi ntreprins naintea vrstei colaritii obligatorii, fiind continuat n timpul acesteia si ulterior
Aceast lege a creat n fiecare deprta ment o comisie departamental de educaie special (C D E S ), dotat cu competente n ceea ce privete orientarea copilului han dicapat n mediul obinuit, n
stabiliment sau n serviciul de educaie special, n atribuirea alocaiei de educaie special si eventualul ei complement, dac sunt reuni te criteriile necesare
Legea din 1975 nu recunoate dect handicapurile fizice, senzoriale si mentale, cu excluderea handicapului social sau pur medical Nu sunt recunoscui ca tinen han dicapati dect copiii n vrst de mai
puin de 20 de am, crora C D E S le acord un procentaj de incapacitate permanent de cel puin 50% Stabilimentele de educaie social sunt numeroase si variate
Centrele de aciune medico social pre coce au drept scop depistarea si tratamen tul, n ambulatoriu, a copiilor n vrst de cel puin 6 ani Centrele medico-psiho pedagogice efectueaz consultaii, n vede
rea stabilim diagnosticului si terapeuticii, pentru copiii madaptati mental, n aceste structuri, ca si n precedentele, echipele sunt pluridisciplinare (psihiatri, psihologi, ortofonisti, psihomotnciem, asistente
sociale) Clasele de adaptare primesc n mediul colar obinuit copiii nondebih cu tulburri de comportament care i conduc la eec colar Seciile de educaie specializat, anexate colegiilor de nvmnt
secundar, primesc debilii cu form uoar, n vrst de la 12 la 17 am Clasele de perfecionare, anexate colilor elementare, primesc copii n vrst de 6-13 ani, care prezint un deficit intelectual Institutele
medico-pedagogice primesc copii n vrst
de 6-16 ani, ofenndu-le un nvmnt general, precum si o formaie gestual Institutele medico-profesionale trebuie considerate stabilimente din lanul structurilor precedente, cei interesai primesc aici o
formaie profesional adaptat handicapului lor Ultimele dou categorii de stabilimente se numesc institute medico-educative, ele funcioneaz n regim de externat sau de internat
Bibi Cervoni A Charbit C La pedagogie dans Ies institutions therapeutiques PUF Paris 19X6 Lambert J L Enfeignement special et handicap mental Mardaga Bruxelles Liege 1981 Letevre L , Deldiet R L education des enfants et des adolescente
handicapes E S F Paris 1970, nouv ed 1977

ELECTROENCEFALOGRAFIE

(engl electroencephalography) Tehnic de explorare a activitii electrice a creierului, prin nregistrarea i amplificarea variaiilor potenialelor electrice recoltate de la suprafaa scalpului.
n 1924, H Berger a reuit s nregis treze activitatea electric a creierului omu lui Tehnica utilizat const n plasarea pe scalp a unui numr de electrozi (n general 21),n poziii precise, simetnce de ambele
prti ale capului si echidistante Electrozii sunt meninui cu ajutorul unei cti, n cazul unor nregistrri de scurt durat, sau cu un adeziv special, n cazul nregistrrilor de noapte Ei sunt conectai la un
dispozitiv de amplificare care permite vizualizarea cu penia pe un sul de hrtie care se deruleaz cu o vitez constant a variaiilor de poten tial dintre doi electrozi
Electroencefalografia a fcut n ultimii ani mn progrese n elaborarea instrumentelor de analiz a activitilor electro-encefalografice (analize spectrale, cartografie

215 ELECTHOOC
E E G cuantificat etc ) Utilizarea sa ofer informaii att asupra funcionm normale a populaiilor de neuroni, n funcie de diferitele stan de vigilitate, ct si asupra disfunctnlor sistemului nervos central da
torate unor traumatisme, leziuni, tumori Este examenul de referin n diagnosti carea epilepsiei si este indispensabil pen tru diagnosticarea morii cerebrale n sfrit, electroencefalografia este larg utilizat
n examenul poligrafic, pentru explorarea tuturor tulburrilor de somn si a patolognlor legate de acesta
ELECTROSOC (engl electroshock) Metod de tratament a tulburrilor mentale, prin aplicarea pe encefal a unui curent electric care induce o criz de epilepsie generalizat. Acest termen, care are o
conotaie extrem de negativ, tinde a fl nlocuit cu acela de sismoterapie sau electroconvulsivoterapw (E C T )
ISTORIC Apariia m psihiatrie a tehnicilor zise de soc dateaz de la nceputul seco lului impaludarea n 1917 (von Jauregg) cura insuhmc n 1932 (Sakel), socul cu cardiazol n 1936 (von Meduna) n
aceast suit a aprut electrosocul Dar literatura medical raporteaz, nc de la nceputul secolului al XIX lea, cazun izolate de mo dificri ale psihismului ca urmare a unor crize convulsive provocate,
uneon n mod accidental, pnn cureni electrici Aldim, un nepot al lui Galvani, trateaz, n 1804, o melancolie exact ca Babmski cu un secol maitrziu(1903) n 1898, Leduc constat, la cini, apoi pnn
autoexpenmentare, in ducia pnn curent electnc a unei stan de somn prelungite El are n vedere o folo sire terapeutic, dar metoda sa se dove dete penculoas
Adevraii inventatori ai electroocului sunt U Cerletti i L Bini Inspirndu-se din socunle cu cardiazol si donton s su pnme efectele indezirabile ale acestui produs, ei au ideea utilizm curentului electnc
Prezint metoda la Academia din Roma, n 1938 n Frana ea va fi introdus de J Rondapierre, care, n colaborare cu M Lapipe va pune la punct un aparat utili za si azi (sismoterul)
TEHNICA ACTUAL Ea include, n raport cu practica iniial, dou ameliorri eseniale curanzarea si anestezia Ideea de a paraliza tranzitonu muchii prmtr o cu rara, pentru a supnma traumatismele osteo
articulare legate de convulsii, a aprut din 1940 A trebuit ns s se atepte apantia curanzantelor de sintez, cu o foarte scurt durat de aciune (2-3 mm), pentru ca aceasta tehnic s poat fi utilizat fr
nsc Anestezia general, puin profund si de scurt durat (5 mm ) permite limitarea angoasei
Curentul utilizat vanaz ntre 80 si 150 voli, timp de 0,1-1 sec , imperativ fiind declanarea unei cnze de epilepsie Num rul si ritmul edinelor vanaz de la un autor la altul si dup maladia tratat de cele
mai multe on sunt ntre 8 si 12 cte trei pe sptmn
INDICAII Ele au fost, desigur, reduse o dat cu apantia chimioterapiilor, dar nu se limiteaz la eecul acestora, dup cum nici nu reprezint soluia sistematic n aceste cazun
Indicaia major a electroocului este melancolia, n care pstreaz o supenon ae fa de toate celelalte tratamente Rapiditatea sa de aciune (spre deosebire de medicamentele antidepresive, care au o
perioad de aciune de 10-15 zile) l face
216
ELECTHOOC
deosebit de util n caz de urgent, adic dac riscul suicidar este important, sau n caz de stupoare melancolic De altfel, for mele delirante de melancolie rspund n mod pnvilegiat la electrosocun, pe cnd
celelalte tratamente sunt relativ ineficiente n sfrit, electrosocunle sunt utilizate n cazul n care antidepresoni sunt meficaci sau contraindicai
n alte indicaii, electrosocul este un tratament secundar, n cazul eurii sau imposibilitii aplicrii unor terapeutici clasice este vorba ndeosebi de stri m niacale, accese delirante acute (mai ales psihozele
puerperale), episoade catatomce n cadrul unei schizofrenii, chiar anorexie mental (n caz de pericol vital)
Electrosocul rmne un tratament pn vilegiat n dou situaii deosebite n care el ar fi tratamentul cel mai puin penculos n timpul graviditii, cnd toate medicamen tele sunt potenial teratogene, si la
persoane n vrst care nu tolereaz medicamentele
n sfrit, o bun utilizare a electro ocului trebuie s respecte contraindicatnle incontestabile (de exemplu, nevrozele si dehrunle paranoice) si trebuie s integreze acest tratament ntr o abordare global a
pacientului
INCONVENIENTE Accidentele sunt rare, dac se respect contraindicatele care sunt ndeosebi cardiace si neurologice, n afar de cele legate de anestezie Efectele mdezi rabile sunt dominate de tulburn
de me mone Ele sunt foarte vanabile de la un subiect la altul, att n forma ct si n m tensitatea lor Uneon impresionante n cursul tratamentului, ele regreseaz total n cteva sptmni, nelsnd s persiste
dect o amnezie lacunar pnvind durata curei si nefund deloc corelate cu aciunea terape utic Practica electrosocului unilateral
(doi electrozi pe emisfera minor) a permis limitarea lor, dar ele rmn inconvenientul major al tratamentului
Existenta unor leziuni cerebrale irever sibile rmne un subiect de controvers si alimenteaz esenialul criticilor persistente la adresa electrosocunlor Leziunile nu sunt ns nici dovedite cu certitudine, nici
formal dezminite
MODUL DE ACIUNE Mecanismul de aciune biologic rmne slab cunoscut ca de altfel toate mecanismele tratamentelor utilizate n psihiatrie Exist peste douzeci de teorii explicative La ora actual,
cercetrile cele mai avansate privesc neuromediatom cerebrali La obolan s a demonstrat o cretere a tuni over ului nor adrenalmei si serotomnei si o sensibilizare a receptonlor postsmaptici
La om, dozajele n L C R nu gsesc n general, o cretere a catabohtilor mono aminelor dar este cunoscut dificultatea interpretm acestor rezultate globale si indirecte Pe de alt parte unu autori fac
ntotdeauna refenre la ipoteza lui J Delay cu pnvire la rolul modulator al electro socunlor asupra structunlor diencefahce responsabile de controlul dispoziiei
Remamenle psihologice induse de elec trosocun au fcut si ele obiectul unor tentative de explicaie, unele denv din teoria disolutiei a lui Jackson ar exista o , disolutie reconstrucie a psihismului (DelmasMarsalet) sau mai degrab o dezintegrare-remtegrare" (dup Delay)
Psihanalitii se refer la dou mecanis me posibile regresia si cuplul a ucide-a renvia", n care expenenta morii trite ar permite o mobilizare a impulsiei mortn ntr o form util
Imaginea peiorativ a electrosocului n opinia public este, fr ndoial, n mare
217 EMISFER CEREBELOASA
parte de ongine emoional noiunea de curent electric evoc pericolul tortura chiar moartea ideea de prbuire a psihis mului de splare a creierului" Teama a fost si mai mult accentuat prin repre zentarea
sa deosebit de angoasant n mass media si n cinematografie
n mediul psihiatric dezbaterea mult vreme marcat de certuri ideologice pi mase pare a reveni n prezent la conside ratn obiective si senine, care permit optima utilizare a acestui tratament care rmne
indispensabil
Bibi Boureau J LJ s/smof/ierapie modeme sous narcose et curansation Domn Paris 1980

EMISFER CEREBELOASA (engl


cerebellar henwphere) Fiecare dintre cele dou pri laterale i simetrice ale cerebelului, situate de fiecare parte a vermisului median.

EMISFER CEREBRAL (engl


ceKbral hemisphere) Fiecare dintre cele dou jumti ale creierului, derivate din teleencefal i reunite prin comisurile interemisferice i trunchiul cerebral.
La om, cele dou emisfere cerebrale sunt foarte dezvoltate, acoperind toate cele lalte pri ale creierului, n aa fel nct doar cerebelul si trunchiul cerebral rmn vizibile Emisferele sunt reunite prin
comisuri, cea mai important dintre acestea fiind corpul calos -* CORTEX CREIER DOMINANT CEREBRAL LATERALIZARE LOB CEREBRAL
EMOIE EXPRIMAT (engl expres
ed emotion) Ansamblu al reaciilor anturajului familial al unui schizofrenic, n
special n momentul ntoarcerii acestuia acas, dup un tratament spitalicesc.
Concept de origine anglo-amencan, aprut la sfritul anilor '70, EE (acronimul lui Expressed Emotion) are o conotatie esentialmente negativ, fiind bazat pe luarea n calcul a comentariilor critice si a
gradului de dezagrement emoional al membrilor familiei fat de pacient

Este cunoscut c un prost climat emotio nai familial este defavorabil evoluiei unei schizofrenii si c poate determina o reci div chiar si n condiiile tratamentului neuroleptic lat de ce n prezent se fac
eforturi de a analiza mai bine EE nainte de reintegrarea unui pacient n familie si de a trata n cadrul unei terapii preventive elementele cele mai negative
ENCEFALOPATIE (engl encephalo pathy) Vast cadru nosologic care grupeaz toate afeciunile organice referitoare la creier
n mod tradiional, se disting encefalo patu fetale si postnatale encefalopatii trumatice si encefalopatii infectioase, virale si toxice Encefalopatiile hepatice si portocave sunt complicaii ale cirozei n afar de
boala Marchiafava-Bignami (ne croz a corpului calos, foarte rar), ence falopatiile alcoolice sunt psihoza Korsakov* si boala Gayet-Wermcke*
ENCOPRESIE (engl encopresia) Lips de control al sfmcterului anal la copilul mic, manifestndu-se prin defecarea n pantaloni la o vrst la care dobndirea deprinderii igienice ar trebui, n
mod normal, s fie realizat.
Aadar, aceast tulburare developmen-tal poate fi semnalat ncepnd cu vrsta de doi ani Trebuie s o deosebim de
218
ENDOGEN

incontinena anal, care se poate ntlni n unele boli neurologice sau demeniale
Termenul encopresie a fost introdus, n 1926, de J Wememberg Bieii sunt mai frecvent afectai de encopresie dect fetele Frecventa este mai mic dect pentru enurezie (l ,5% dintre copiii de 8 ani)
Unu encopretici nu au dobndit nici odat deprinderi de igien (encopresie pri mar) Se pare c este vorba cel mai adesea de copii pasivi, cu carene, prost organizai ntr un mediu familial foarte puin
stimu lator Cnd encopresia survine dup o perioad de igien fie si imperfect vor bim de encopresie secundara (30% din cazuri) Ea este adesea de mic gravitate, trectoare si poate fi vorba de o reacie la
intrarea la grdini sau la naterea unui frior Uneori copilul poate reaciona n felul acesta la boala grav sau la moartea unei rude apropiate Cercetrile cele mai recente asociaz encopresia cu retentia de
matern fecale Defecatia nu ar surveni dect pentru c mijloacele de retentie ale copilului sunt depite sau pentru c par tea periferic a fecalomului se lichefiaz Encopresia este adesea asociat cu mega
colonul funcional, care este consecina anatomic a constipatiei precoce Cerce tnd familiile de copn encopretici, des copenm o mam angoasat si obsedat de evacurile intestinale ale copilului ei,
temndu se de constipatie si utiliznd supozitoare si chsme
Simptomul acesta sfrete cel mai ade ea pnn a disprea Cu toate acestea, este necesar abordarea global a conflictelor psihice ale copilului Aceasta necesit adesea o psihoterapie a copilului si o luare n
atenie a prinilor ntr adevr, evoluia acestor copii arat c frecvent survin tulburri caractenale, iar uneori o absen de
investire intelectual i colar (C Launay si K Lauzanne)
ENDOGEN (engl endogenous sau endogemc) Care este de origine intern, fr concursul unor influene ale mediului exterior.
Opunndu se exogenului, acest califi cativ desemneaz n patologia mental ntregul cmp de cauzalitate care purcede din mediul intern al organismului Pentru H Ey, o psihoz este numit , endogen'
atunci cnd pare s rezulte n aspectul ei clinic dmtr o organizare intern a persoa nei Aceasta nseamn a pune accentul pe constituia biopsihologic a individului a spune c structura genotipic pe care se
edific persoana si lumea sa este de o important major este a spune c psihoza rezid esentialmente ntr o alterare, dac nu ntr o alienare definitiv a persoanei E Kraepelm va abuza de aceast noiune
patogenic n descrierea celor dou mari psihoze, psihoza maniaco depresiv si dementa precoce Ele sunt pentru dnsul de cauz esentialmente endogen, ceea ce justific pesimismul su n ceea ce privete
pronosticul si reinerea sa terapeutic H Tellembach, n studiile sale asupra melancoliei, va menine aceast concepie psihopatogenic, pe care va ncerca s o exphciteze pnn noiuni ca , endon' si typus
melancholicus"
Endogenitatea este aprat azi mai ales de partizanii unei cauzaliti ereditare a maladiilor mentale, mascnd credina ntr o organogenez care nu si a putut aduce pro bele pe planul anatomopatologic Dar
trebuie tiut, cum amintete J Wyrsch ntr un studiu despre psihozele endogene, c orgamcistu au fost timp ndelungat cei mai exogemsti, pe cnd psihogemtu, n deosebi ahemstii spiritualiti germani din
219 ENDORFIN
secolul al XIX lea, ca J C Hemroth sau K Ideler, se declarau mai presus de orice endogemsti Ulterior, la sfritul secolului, s a conturat o evoluie n sensul apram cauzalitii morbide endogene organice de
ctre neuropsihiatni orgamcisti care desen au psihozele degenerative, privilegund n mod succesiv noiunile de degenerescent, iar mai trziu de constituie, de biotip, iar mai recent de procese dismetabolice
sau encefalozice, care ar fi de origine ereditar Psihogemstn s au regsit n aceast micare de bascul'ndeosebi sub influenta ideilor freudiene n cmpul exogenistilor iar unu dintre ei vor apra, pe urmele
lui A Meyer noiunea de psihoz reactional
ENDORFIN sau ENDOMORFIN
(engl endorphine) Substan natural, sintetizat n sistemul nervos central, dar i n unele organe periferice, producnd efecte comparabile cu ale morfinei si legndu-se n mod specific de
receptorii opiacei.
Izolarea peptidelor opiode endogene este rezultatul unei cercetri sistematice care a nceput prin descoperirea, n 1973 a receptorilor morfimci Trei echipe au descoperit atunci poziii de legtur a
morfirucelor pe membranele celulare ale sistemului nervos central Prezenta unor asemenea poziii sugereaz existenta de substane naturale, endogene, substane care, n starea fizio logic, se pot fixa pe
aceti recepton n 1975, J Hughes si H Kosterhtz pun n evident o substan endogen care actio neaz ca opiaceele pe un preparat tisular Dou peptide sunt atunci rapid identificate met enkefalma, apoi leu
enkefalma Puin timp dup aceea este identificat o mole cul dm 31 acizi armnati p" endorfina (beta endorfina)
n prezent, aproape douzeci de endor-fine sunt identificate i regrupate n trei
mn clase chimice enkefahnele, P-endor-finele i dmorfinele
Neuronii care conin endorfine sau care sunt bogai n receptori opiacei sunt dispersai de-a lungul ntregului sistem nervos central Diferitelor localizri le corespund diferite funcii n mduva spinrii, situai
vizavi de terminaiile nervilor sen zitivi, moduleaz transmiterea mesajelor dureroase
n regiunile hipotalamice si hipofizare, particip la reglarea secreiilor hormonale Sistemul limbic care joac un rol central n viata emoiilor, este si el bogat n recep ton opiacei Se poate presupune c ti
mularea acestor poziii st la originea efectelor eufonzante produse de substan tele morfinice
Endorfinele particip la extrem de numeroase funcii La percepia durerii desigur, dar si la stres n cursul cruia endorfinele sunt eliberate la nivel central si periferic Astfel P endorfina msurat n snge
creste n cazul exerciiului fizic al naterii, al interveniilor chirurgicale sau al stresului determinat de examene Aceste substane sunt de asemenea implicate n numeroase comportamente ca memoriza rea
activitatea motorie, alimentaie sau somn
La om, explorarea endorfinelor trece prin dozarea acestor peptide n snge si n lichidul cefalorahidian sau prin adminis trarea de substane care stimuleaz sau blocheaz receptorii opiacei
Primele explorri n patologia mental dateaz din 1976, la pacieni schizofrenici Tulburrile depresive, toxicomania sau anorexia mental sunt si ele luate n studiu Diferitele investigaii ntreprinse nu au
adus nc rezultate formale Oricum, pare puin probabil ca endorfinele s participe n mod univoc la o funcie sau la o tulburare
dat Ele sunt cel mai adesea integrate n sisteme de interaciune complexe, la care particip ali neuromediaton sau neuro modul aton
n cadrul psihiatriei biologice, demersul care leag maladiile mentale de opiacee difer de acela care conduce la formularea ipotezelor monoammergice ale depresiei sau schizofreniei n acest din urm caz,
cercetrile au fost inaugurate pnn studierea mecanismelor de aciune biochimic ale antidepresonlor sau neurolepticelor n cazul opiaceelor, biochimistn au descopent receptorii apoi hgantii, iar ntr o a doua
etap, au fost explorate aplicaiile clinice diagnostice si terapeutice
ENUREZIE (engl enuresis) Emisiune de urin a crei declanare este involuntar i incontient, avnd loc cel mai adesea n timpul somnului.
Mictiunea activ, complet, cu o desf surare normal survine la copil la o vrst la care controlul sfinctenan este dobndit n mod normal, cel mai adesea la biat Enurezia este unul din motivele de consul
tatie cele mai frecvente care i intereseaz pe pediatri generalisti, pedopsihiatn si urologi Se distinge enurezia primar, cea mai frecvent caz n care controlul sfinc tenan nu a fost niciodat dobndit, de
enurezia secundar, care survine dup un interval mai lung sau mai scurt de mictio nare normal Exist uneon simptome asociate ca encopresia* sau alte perturbn globale si profunde ale personalitii
Dup ce s a eliminat once patologie urologic sau endocrin, este necesar s se studieze, cu ajutorul familiei, caractens ticile enureziei, ale somnului si factoni psihici Trebuie descifrat ecoul simptomu lui n
familie, trebuie nelese consecinele eventuale ale dispariiei sale si personalitatea
copilului Aceasta este variabil unu copii sunt opozani si exercit presiuni asupra anturajului, alii sunt emotivi sau imaturi, nereuind s se rein, iar alii sunt nevrotici, prezentnd i alte simptome
(anxietate, fobii, ntualun) Enurezia poate fi surs de coflict cu mama sau, dimpotriv, prilej de ngrijiri intime, surs de complicitate si de beneficii secundare Tratamentul enureziei asociaz msun generale,
cum este n deprtarea cauzelor de excitaie, de obo seal, de anxietate, favonzarea unui somn suficient, reglarea regimului alimentar si hidnc Medicamentele sunt uneori efici ente n special imipraminicele
Exist de asemenea, metode de trezire nocturn si de educaie mictional n sfrit, psihoterapia psihanalitic permite elucidarea motiva tnlor incontiente
EONISM (engl eonism) Adoptare episodic sau constant de ctre un brbat a comportamentului vestimentar i uneori social al sexului feminin.
Tocmai evocnd cazul cavalerului Eon (1728-1810), care n tineree si n ultima parte a vietn a trit mbrcat femeieste a creat H Elhs acest termen, pentru a defini ceea ce el mai numea si diversiune este
tico sexual", acea tendin de deghizare cu caracter sexual fund pentru dnsul pn mul grad al inversiunii sexuale Psihana listn vor vedea n aceasta si o manifestare afetisismului,totusi,cuR J Stoller,trebuie
s distingem ceea ce este simpl travestire feasist(engl feOshistic cross dressmg)de travestismul ventabil -> TRAVESTI SM
EPIDEMIOLOGIE (engl epidermology)
tiina a fenomenelor de mas ate maladiilor, care studiaz frecvena i distribuia lor n funcie de multipli factori care in de pacieni cum sunt vrsta, sexul, caracteristicile fizice,
comportamentale, culturale, profesionale sau sociale - i de mediul geografic, climatic, demografic, precum i de condiiile de viaa, de habitat.
Epidemiologia nu este rezervat maladiilor contagioase, mfectioase, chiar dac manifestrile de mas ale unora dintre aceste maladii (cum sunt ciuma sau holera) au fost primele care i-au interesat pe
observatorii medicali Astfel, epidemio-logia a cptat un loc important n psihiatrie, n studierea factorilor etiologici si evolutivi ai maladiilor mentale Ea urmrete s determine prevalenta acestor maladii
(frecventa lor ntr o epoc dat) si incidena lor n morbiditatea general, adic procentajul de subieci pentru prima oar mbolnvii ntr o perioad deter minat si ntr-o populaie definit Pornm du se de la
aceast epidemiologie pur descriptiv s-a dezvoltat o epidemiologie explicativ care caut s pun n relaie aceste date cu caracteristicile individuale si de mediu, pentru a descoperi anumii faeton
favonzanti
Trebuie s calculm, s definim un esan tion, o populaie reprezentativ si o popu latie martor Trebuie s determinm acest eantion reprezentativ al populaiei de o mrime suficient, aa nct s reducem
erorile de estimare, s examinm pe fiecare din membrii care l compun si, pornind de la aceste examinri, s precizm ci su biecti sufer de maladia studiat Principiul este simplu, dar realizarea este
dificil, n special n psihiatrie Se impune s definim cu precizie semnele care ne permit s afirmm'prezenta sau absenta maladiei, exammatoni trebuind s fie determinai s foloseasc n mod identic
aceleai criterii Preul de cost al unor asemenea operaii, n timp si n personal (fr a mai vorbi de prestaia statistic),este foarte ndicat Este
motivul pentru care pnmele anchete de acest tip nu au fost realizate dect de vreo cincizeci de am, cele de bun calitate fund ntr-un numr relativ sczut Ele au nceput, n anii 1930, n Germania i Elveia
si au fost efectuate de specialiti interesai de ereditatea maladiilor mentale Au fost continuate n rile scandinave, apoi n Statele Unite si Canada, pentru a se extinde n sfrit n numeroase ri europene,
africane si asiatice, ndeosebi sub egida Orgam zatiei Mondiale a Sntii
Importana social a epidemiologiei psihiatrice este evident ntr adevr, autoritile sanitare trebuie s cunoasc tre bumtele de viitor, paturile de care s se dispun, mijloacele materiale, exemplul actual
este boala Alzheimer, 5% dintre subiecii de 70 de ani si 20% dintre cei de 80 de ani prezentnd riscul de dement Importanta sa tiinific este, de asemenea, extrem de mare n special epidemiologia
psihiatric explicativ ne poate permite s stabilim o corelaie ntre frecventa unei maladii si anumite circumstane favonzan te Constatarea unei astfel de relaii, chiar dac nu i cunoatem adevratul
mecanism, ne permite s instituim msuri preventive eficiente
Este necesar, totui, s interpretm cu prudent rezultatele anchetelor epidemio-logice n psihiatrie, deoarece factorii de eroare rmn considerabili Constatarea unei legturi ntre frecventa de apariie a unei
maladii mentale si circumstanele particulare trebuie considerat fapt staustic" si nu relape cauzal", cu att mai mult cu ct etiologia maladiilor mentale este n general complex si multifactonal
BW:Plunkett,RJ .Cordon, J E Epdemiology and Mental Wness, Basic Brooks, New York 1960, Tousignant, M , Le ongines sociales er cuJturcllesdes ttoublespsychologiques,PUF ,
Pans, 1992, W H O , ne International Pilot Study ofSchizophiema, O M S , W H O , 1973

EPILEPSIE (engl ep,lepsy) Nume dat unei grupe de maladii nervoase caracterizate ndeosebi prin manifestri convulsive.
Pentru Dicionarul epilepsiei (OMS, 1973), n termeni mai precisi este o afec tiune cronic cu etiologu diverse, caracterizat prin repetarea de cnze ca rezultat al unei descrcri excesive a neuronilor
cerebrali (crize epileptice), oricare ar fi simptomele clinice sau paraclimce eventual asociate" Ceea ce nseamn, cum subliniaz H Gastaut, c o epilepsie este con stituit din repetarea de crize epileptice n
cursul unei lungi perioade de timp si c o cnz unic sau cteva crize repetate n mod accidental (criz eclampsic la o femeie gravid sau crize convulsive hipertermice la copil, de exemplu) nu constituie o
epilepsie"
Tot dup Gastaut, dar si n acord cu clasificarea OMS, distingem dou mari forme de epilepsie epilepsiile generalizate i epilepsiile pariale
Pnmele se manifest prin cnze datorate ncingem generalizate a neuronilor corticali din ambele emisfere cerebrale n unele cazun, mai ales la copii, aceste crize nu determin dect o simpl pierdere momentan a cunotinei Este aa numita absent, care nu se asociaz cu fenomene motoni sau neurovegetative importante Cel mai adesea, ns, ele provoac, o dat cu pierderea cunotinei, tulburri motorii, care
pot fi de diferite tipuri fiecnza major" tomcoclomc, cu spasm tonic difuz, urmat de o sene de secuse clonice, apoi de o com postcnz, fie o cnz exclusiv tonic, sau clomc, fie o secus miocloruc
izolat,
difuz n tot corpul, fie o cnz atonic, determinnd o cdere a subiectului din cauza pierdem brute a tonusului postural Aceast epilepsie generalizat se poate numi esenial" (idiopatic) atunci cnd este
pnmar, adic fr etiologic organic Avem atunci de a face cu o afeciune func tional cerebral datorat unei scderi permanente a pragului de convulsivitate (poate de ongine genetic), exprimat, mai
ales n copilrie, prin absente (criz minor) sau mioclonn difuze si, ncepnd cu vrsta adult, prin crize tomcoclomce generalizate (criz mdjorS), cu o frecvent foarte sczut (cteva cnze pe an) ntre
crize nu exist nici o suferin cerebral, electroencefalograma este normal, n afar de cteva rare paroxisme difuze n ambele emisfere, mrtune a unei predispoziii epileptice Epilepsia generalizat se
cundar este mult mai rar si se datoreaz, n general, unor leziuni cerebrale difuze, cum vedem n diverse encefalopatii

Epilepsiile pariale, n schimb, sunt aproape ntotdeauna secundare, provocate de leziuni cerebrale localizate n cazul acesta descrcarea neuronic rmne hmi tat la o regiune cortical, creia i mani fest
suferina Aceasta se poate exprima, n afar de cnze, prin semne neurologice n focar" (afeciune motone, senzorial, praxic, gnozic sau verbal, mai mult sau mai puin important) Paroxismele apar pe
encefalogram exclusiv ca focare epi-leptogene" la nivelul zonei cerebrale lezate Trebuie tiut c unele dintre aceste epilepsii focale se pot secundar generaliza, de unde importanta de a repera cu exactitate
n aceste cazun pnmele mamfestn ale cnzei,nainte de generalizarea sa, spre a le distinge de o cnz epileptic generalizat Cauzele sunt multiple traumatice, mfectioase (encefalite), (umorale, vasculare,
EPILEPSIE POSTTRAUMATIC

w*
EREDOALCOOUSM

ca s nu le citm dect pe cele mai frecvente Dup localizarea lor, distingem epilepsii pariale datorate leziunii unei ani corticale specifice funciei motorii (secuse ale unui membru sau ale unei jumti de
fat, cauzate de o afectare a cortexului somatomotor de tip Bravais-Jackson, de exemplu) sau funciei senzoriale (acufene la nivel cortical auditiv, fosfene la nivel cortical vizual) epilepsii pariale produse de
o leziune a unei ani asociative corticale (mai ales temporale), a cror semiologie este mult mai elaborat si poate afecta activitile psihice Ele se manifest prin tulburat} psihosenzoriale (iluzii, halucina tu)
sau psihomotoru (automatisme psiho motoni) sau chiar pur mentale (sentimentul de deja vu, de gndire forat, impresia de a tri n vis, de tipul dreamy state"sau de stare crepuscular confuzional lund
uneon nfiarea unui adevrat dehrium)
Problema personalitii epileptice si a tulburrilor permanente de caracter n afara fazdor critice paroxistice rmne subiect de discuie Se descria altdat la epileptic o tendin de adezivitate excesiv la
anturaj (glisroidie), asociat cu o len toare a procesului de ideatic (bradipsihie) de tip afectivitate colant si vscoas', mergnd mn n mn cu o anumit agre sivitate care se descrca pnn accese, ntr un
mod colenc si elastic* F Mmkowska a reperat, astfel, o veritabil constituie epi leptoid' bipolar, polii fund adezivitatea si elasticitatea Ea vedea n pictorul Vincent Van Gogh si n expresia sa pic tural
(fcut concomitent din legtun si din explozii) prototipul caracterului epileptic
Se consider astzi c aceste tulburri de personalitate i de comportament nu sunt specifice epilepsiei si ar depinde mai degrab de o afeciune cerebral organic mai mult sau mai puin difuz (si nondemential), aa cum vedem n sechelele unor encefalite sau ale unor traumatisme cerebrale Rolul mediului si al atitudinilor mediului fat de epilepsia unui subiect este n mod cert, de asemenea, de luat n
con siderare n ceea ce pnveste responsabili tatea pentru apantia la acesta a unor tulburn caractenale si nevrotice, care sunt pur reactionale fat de aceti factori socioafectivi
Tratamentul epilepsiilor generalizate si pnmare este ndeosebi de ordin medica mentos (-> ANTIEPILEPTIC) Acela al for melor secundare si pariale depinde n primul rnd de natura leziunii cerebrale n
cauz ceea ce nu nseamn c medica mentele antiepileptice nu ocup si ele un anumit loc, cel putm n planul simpto melor n general, sunt de evitat toi exci tantn (cafea alcool etc )
Bibi Beauchesne H L epileptique Dunod Paris 1980 Gastaut H Dictionnaire de l epileptic OMS Geneve 1973 Kaplaii H I Freedman A M Sadock B J (eds) Organic Mental Disorders Associated with Epilepsy m Comprehension
Textbook of Psychiatry Williams and Willkms Baltimore 1980 Loiseau P Jallon P Le epilepsies Masson Paris 1979

EPILEPSIE POSTTRAUMATIC
(engl post traumatic epilepsy) Epilepsie care apare n cursul unui traumatism cranian de intensitate variabil, insta-lndu-se dup un anumit timp de incubaie i rspunznd a priori unei leziuni
cauzate de acest traumatism.
Cnzele de epilepsie care pot surveni n minutele, orele sau zilele care urmeaz unui traumatism cranian nu fac parte din epilepsia posttraumatic, ele sunt n relaie cu perturbrile fizico-chimice Numai
crizele tardive, n raport cu constituirea progresiv a unei cicatnci sclerogliale, la nivelul focarului lezional cerebral, sunt cnze de epilepsie posttraumatic Cnzele survin cel mai adesea ncepnd cu luna a
asea dup traumatism, si n pnmn doi am Traumatismele craniene benigne nu sunt nicidecum epileptogene n ceea ce pnveste traumatismele mai grave, un anumit numr de faeton concur la creterea
riscului de apantie a unei epilepsii posttraumatice un traumatism nchis grav, cu contuzie paren chimatoas sau hematom intracraman existenta unei plgi cramo cerebrale fracturi ale cutiei craniene, numai
dac determin o nfundare existenta de sechele motorii, senzitive de limbaj, persistenta sau agravarea unor anomalii ale electro encefalogramei
Epilepsia posttraumatic pune pro blema prevenim sale, unu autori pre coniznd un tratament medicamentos preventiv dup once traumatism cranian Diagnosticul nu este ntotdeauna uor mai ales cnd
este vorba de invocri n scopul de a percepe despgubiri sau o rent de accident de munc n afar de aceasta este necesar s ne asigurm c nici o alt cauz nu este responsabil de crizele de epilepsie
aprute Aadar, numai pnn eliminare va putea fi reinut diagnosticul de epilepsie posttraumatic Evoluia este extrem de vanabil n 50% dintre cazun, ns, se observ o vindecare de cinci ani dup
nceputul cnzelor
EPILEPTOGEN (engl epileptogemc) Se spune despre ceea ce provoac o criz de epilepsie.
n afar de leziuni, numeroase condiii patologice pot, de asemenea, favonza survenirea unor cnze de epilepsie unele perturbaii metabolice, intoxicaii de felul
alcoolismului, hipertermia, insomnia si unele medicamente, cum sunt insulina sau pentametilentetrazolul De asemenea, ti mularea luminoas intermitent (S M I ), de o anumit frecvent, poate provoca o
cnz
EREDITATEA MALADIILOR MENTALE (engl heredity of mental illnesses)
-> PSIHIATRIE

GENETICA

EREDOALCOOLISM (engl heredo alcohohsm) Patologie datorat impregnrii cu alcool a organismului prinilor.
Cu toate c dmtotdeauna se consider c abuzul de alcool determin numeroase , tare ' n descendenta butorilor, noiunea de eredoalcoolism nu se constituie dect la nceputul secolului XX, dup modelul
eredosifihsului,n cadrul doctnnei degene rescentei
Eredoalcoolismul reprezint o ilustrare exemplar a procesului degenerativ Alcoolul este, ntr adevr, o cauz predispozant la boal pnn leziunile pe care le provoac, n special la nivelul sistemului nervos
aceast predispoziie putnd s treac la generaia urmtoare, n caz c intoxicaia este im portant Dar alcoolul este si o cauz determinant care poate duce la accidente acute, cu att mai uor cu ct
subiectul este predispus Mecanismul, rezumat de M Legram, este urmtorul Degeneraii creeaz buton, iar butoni creeaz de generai" Numeroi autori vor defini astfel alcoolismul drept unul din
stigmatele degenerescentei, pe cnd alii vor conchide c apetena pentru butun alcoolice este aceea care se transmite" Dac teoria eredoalcoolismului a btut pasul pe loc n anii '40, n favoarea teonilor
medialiste, de la nceputul anilor '80 este de notat multiplicarea cercetrilor asupra consecinelor alcoolismului

EREDODEGENERESCENT (engl
heredodegeneration) Sindrom de degenerescenta. - DEGENERESCENT
EREDOSIFILIS (engl heKdosyphilis) Nume dat odinioar sifilisului.
Noiunea de eredosifilis, foarte rspndit la nceputul secolului XX, pn n anii '40, ndeosebi datorit lucrrilor lui A Fournier si ale elevilor si, rmne foarte vag la autoni care o folosesc ntr adevr,
dac polemica asupra originii mfectioase sau ereditare a sifilismului a ncetat din 1905, o dat cu descoperirea treponemei, noiunea de eredosifilis nu continu mai puin s funcioneze, n afara
problematicii etiologice Uneori, pn n zilele noastre, termenul este sinonim al sifilisului con geniul, contractat de fetus n timpul vieii intrauterine Uneori este o entitdte morbid autonom, cuprinznd
semne extrem de variate, n aa fel nct unu autori fac din el prima cauz de mortalitate infantil Alteori, n sfrit, ca si tuberculoza si alcoolismul, este factor de degenerescent, cu stigmatele sale
distrofice, cu constituia sa fragil si predispoziia la nebunie
n toate cazunle, eredosifihsul este pus n fat ca o cauz de multiple patologii stri de arieratie, paralizie general |ii ml, tulburri de personalitate, demnii i precoce, uneon ntr un cadru general ca acela al
psihozelor eredosifilitice ' ale lui Regis n ceea ce privete tratamentul, el nu difer de tratamentul general alsifihsului de la mercur la penicilin, trecnd pnn srurile de bismut si arsenicale , dar prevenirea acestui flagel social i-a mobilizat cel mai mult pe auton

EREUTOFOBIE

sau ERITRO-

FOBIE ( engl ereutophobia sau erytro-phobia) Teama obsedanta de a roi.


n majoritatea cazurilor, ereutofobia se asociaz n mod efectiv cu rosirea fetei sau cu sudatia ceea ce sporete inconfortul subiectului, mai ales atunci cnd se gsete n prezenta altor persoane Ereutofobia
survine la pubertate si la tineri, n special la tinerele fete Ea nu exprim, cel mai adesea, dect o labilitate sau o reacie emo tional exagerat, ns pasager estompau du se cu vrsta Dac persist n cursul
vieii adulte ea poate handicapa viata pro fesional si social a subiectului, fcndu l s i fie fric sau chiar s evite situaiile n care s ar putea simi judecat sau chiar pur si simplu observat de ceilali A
pretexta timiditatea sau o lips de asertivitate nu mai este n acest caz suficient pentru explicarea acestei tulburri
ERGOTERAPIE (engl work therdpy) Metoda de tratament i de readaptare a unor handicapai sau bolnavi mintali, prin nvarea i practica unor tehnici artizanale sau a unor munci adaptate la capacitile
lor funcionale, eventual diminuate, n vederea reinseriei socio-profesionale.
Aceste activiti au n psihiatrie mai nti un scop ocupational P Pinel sena, n al su Trdtdt medico-filosofic (ISW) Este rezultatul cel mai constant si mai unanim c, n toate azilurile publice, ca si n
nchisori si ospicii, cel mai sigur si poate singurul cheza al meninem sntii, bunelor moravuri si al ordinii este legea unei munci manuale, executat cu rigurozitate " n 1830, G Ferrus, punndu-i pe
bolnavii de la Bicetre s munceasc la ferma de la Samte-Anne, gndea la fel Dar
ESQUROL

numai la nceputul secolului XX cu H Simon n Germania si cu unii psihiatri englezi, promotori ai unei veritabile terapii ocupationale" aceasta se va integra n programul de tratament al bolnavilor O
dat cu nceputurile psihoterapie! instituionale, practicat la Saint Alban n anii celui de al doilea rzboi mondial, ergo-terapia se situeaz n centrul aciunii terapeutice animate de L Bonnafe si F
Tosquelles, care redescoper scrierile lui H Simon si le traduce n francez
Trebuie recunoscut c, dup o dezvol tare considerabil n anii "50 a acestei forme de tratament, ergoterapia si a pierdut n parte importanta n spitalele psihiatrice, din cauza internrilor din ce n ce mai
scurte ale bolnavilor Ea este, n schimb, extrem de utilizat n , atelierele terape utice", care reprezint un mediu mterme diar ntre umtarea de ngrijire spitaliceasc propriu zis si mediul normal de munc"
(P Bernard), precum si n unele centre de munc protejate (ateliere protejate si centre de ajutorare prin munc)
Bibi Arveiler J P , Bonnet C Au travdil Eres Toulouse 1991
EROTOMANIE (engl erotomania) Delir pasional cronic axat pe iluzia delirant de a fi iubit de o persoan cel mai adesea inaccesibil.
Acest delir, descris de G -G de Cleram-bault ca o psihoz pasional deosebit de paranoia, se caracterizeaz pnntr o evoluie n trei faze faza speranei, cea mai lung, n care pacientul sper c iubitul" i
va face deschis declaraia, urmeaz faza nciudm, care adesea se asociaz cu depresia, uneon chiar cu idei de sinucidere (autohz posibil), n sfrit, faza ranchiunei, cu agresivitate fat de obiect, care se
expnm
pnn treceri la act ce pot merge pn la uciderea acestuia Exist deci un nsc me-dico-Iegal serios, care trebuie cunoscut bine
Obiectul este, n general, de un rang social superior aceluia al erotomanului vedet de cinema sau de music-hall, autor celebru, avocat,ecleziast, medic etc Acesta din urm n special, dat fund poziia sa si
funcia profesional, este adesea obiectul unui astfel de delir pasional, care are loc de 4-5 ori mai frecvent la femeie dect la brbat
n afar de erotomania pur sau primar, exist erotomanii secundare, care survin n cursul unei psihoze paranoice cronice sau al unei schizofrenii paranoide Aici tema erotomaniac se expnm pnntr un
coninut dehnc mult mai vast, interpretativ sau halucinator Obiectul nu este n acest caz izolat, aprnd, dimpotriv, printre ceilali persecutori si trecnd de la o persoan la alta
ESQUIROL (Etenne Jean Dommique) Psihiatru francez (Toulouse, 1772 Paris, 1840).
Este inspiratorul legii din 1838 cu pn vire la internare A fost elevul si coninu atonii lui P Pinel n ceea ce privete pnmele dezvoltri ale psihiatriei franceze A fcut studii teologice destul de ntinse, nainte
de a trece la studii medicale n oraul natal
Sosete la Paris n 1799 si frecventeaz serviciul viitorului su profesor, la Sal-petnere, ncepnd din 1801 i susine, n 1805, teza asupra pasiunilor considerate drept cauze, simptome i mijloace curative
ale alienm mentale" Devine mai trziu supraveghetor n serviciul lui Pinel, n 1811, iar de ndat ce are vechimea necesar, n 1812,devme medic la Salpetnere ESQUIROL
Pe de alt parte, ntemeiaz o cas de sntate privat, situat mai nti n Paris, strada Buffon, iar ncepnd din 1827 la Ivry sur-Seme La moartea lui A Royer Collard, n 1825, ocup locul su de medic ef
la Casa regal de la Charenton, unde va rmne pn la sfritul vieii ntre timp, devine inspector general al facultilor de medicin (1823) si prese dinte al consiliului de igien public al departamentului
Sena (1833) Cursul su de patologie mental, nceput la Salpetriere, este continuat la Charenton, unde el va for m pe cei mai muli medici ahenisti fran cezi de la mijlocul secolului al XIX lea Are, de
asemenea, un rol important pe plan administrativ si legislativ, n special n pregtirea legii din 30 iunie 1838, care va reglementa tratamentul si spitalizarea bolnavilor mintali n Frana timp de un secol si
jumtate Esenialul operei sale l gsim n tratatul Despre maladiile mentale, aprut n acelai an cu legea Tratatul re prezint ncununarea carierei acestui mare clasic al psihiatriei franceze n acelai an,
1838, Esquirol vede, ntr adevr, promul gata legea asupra internm, al crei ini tiator a fost, dup cum vede si punerea pietrei de temelie la noul azil din Charen ton, ale crui planuri au fost fcute dup
directivele sale si care va sluji timp n delungat de model tuturor constructorilor de astfel de stabilimente Tratatul su este, de fapt, sub forma a dou mn volume, de 678 si, respectiv, 864 pagini, inclusiv o
sene de 27 plane cu finee gravate de Ambroise Tardieu si reprezentnd difente tipun de boli mintale, un fel de patchwork care reunete toate articolele antenoare ale lui Esqauirol si ndeosebi acelea scnse
pentru marele Dictionnaire des sciences medicales (Panckouche), ntre 1821 i 1826 Regsim aici clasificarea nosografic
a bolilor mintale fcut de magistrul su Pinel, uor modificat Separaia ntre ceea ce este de ordinul insuficientei dezvoltm mentale (idiotie, cretinism, imbecilitate) si ceea ce este de ordinul debilitm
psihice (dement) este aici mai bine tranat Mama, delirul general este aici bine descris, n toate formele Melancolia, ns, delirul parial, este nlocuit prin dou clase de afeciuni difente de o parte
lipemama sau delirul tnst, cu formele sale care conduc la sinucidere (creia Esquirol i-a consacrat un studiu important), de alt parte monomam ile, delirurile limitate la una sau la un mic numr de idei
Aceast ultim clas reprezint partea cea mai onginal a operei sale clinice El face distincie ntre mono maniile intelectuale, n care tulburarea intelectual, delirul cu iluziile sale senzon ale, cu interpretri
morbide, cu halucinaii domin simptomatologia, monomaniile afective, n care tulburarea rmne mai ales afectiv, afectnd sensibilitatea, fr veritabil delir (este vechea manie fr delir descris de Pinel
sau mania raional), monomaniile instinctive, n care doar voina este lezat, bolnavii svrind acte dehctuoase si imorale ca pe nite aciuni instinctive irezistibile", care pot merge pn la omucidere

Monomania omicid" fr delir va fi obiect de discuii vehemente la curile cu jun, ntre magistraii care vor s aplice legea si experii ahenisti care ncearc (cu aprtoni lor) s-i declare pe criminali
iresponsabili, fcndu i s beneficieze de articolul 64 al Codului penal Aceast lucrare cupnnde, de asemenea, capitole foarte interesante despre tratamentul moral, casele de tratament pentru alienau, despre
administrarea si paza poliieneasc a acestor stabilimente, precum si texte pnvind domeniul medico-legal psihiatnc, pe care Esquiro 1-a lrgit
ETNOPSIH1ATME

mult Opera lui Esquirol, n acelai timp clinic si medico-adrmnistrativ, a marcat profund destinul psihiatnei si al asistentei bolnavilor mintali - MONOMANIE
ETEROMANIE (engl ethensm) Obi-nuire la eter, cel mai adesea folosit n inhalaii, iar uneori prin ingestie, chiar prin injecie.
ISTORIC Cunoscut din secolul al XVUI lea, eterul etilic a fost folosit n 1840 n inhalaii, ca anestezic n cazul operaiilor El a fost nlocuit de cloroform, protoxidul de azot, analgezice generale (morfin)
sau locale (denvati ai cocainei) O mare vog a eteromaniei a avut loc n Irlanda n 1850 drog ieftin, eterul era consumat n locul alcoolului (uneori amestecat), n baruri n Frana, fapt destul de bizar,
utilizarea sa (mai ales prin inhalaii) a rmas limitat ndeosebi n unele medii literare Ouy de Maupassant a fost un adept, la fel ca Jean Lorram, autor al unor Contes d'un buveur d'ether
EFECTE Beia etenc este obinut foarte repede dup priz Senzaia de plutire, uneon eufonc, face loc unor fenomene halucmozice,ntr-un context confuzo oniric n cazul unor doze puternice poate
surveni o com cu convulsii Toleranta este rapid, determinnd o cretere a dozelor n caz de utilizare repetat Exist n acest caz adesea o dependent psihologic, dar si fizic (sindrom de sevraj, cu duren
abdominale, crampe etc) Etensmul cronic include tulburri neurologice, cu tabloun simptomatologice pseudodementiale Produs foarte puin discret, din cauza mirosului su caractenstic, eterul nu a fost
utilizat dect marginal de toxicomanii actuali (Este totui supus prescripiei medicale,
ncepnd cu anul 1986) Adolescenii n cutare de beie i prefer fie alcoolul, fie tncloretilena sau ali solveni organici
ETILISM (engl alcoholism) Sinonim al alcoolismului, folosit uneori spre a disimula sub o aparen mai tehnica conotaiile peiorative vehkulate de acest cuvnt.
ETNOPSHIATRIE (engl ethnopsychi-atry) Domeniu al psihiatriei consacrat studierii tulburrilor mentale n funcie de grupurile culturale i etnice crora le aparin subiecii respectivi.
Numit si psihiatrie comparat (E Orti-gues) sau transcultursl (Y Pelicier), etnopsihiatna ine att de o practic terapeutic care caut s trateze diversele maladii mentale prin prisma inseriei si
apartenenei lor la un grup sociocultural sau etnic determinat, ct si de o tiin care caut s repereze si s compare modali ttile si formele de patologie mental specifice cutrui sau cutrui mediu social
particular
Dou mari tendine par s domine etno psihiatna
n cadrul primei tendine, clinicienn consider diferena sociocultural ca fiind relativ neglijabil n raport cu patologia care rmne grosso modo identic de la un grup la altul Obiectul etnopsihiatnei ar fi n
acest caz cel mult s repereze modul singular n care bolnavul si ar apropia o realitate social exterioar a sa, cu ajutorul propnilor si determinani psihici
n cadrul celei de a doua tendine, dimpotriv, diferena sociocultural este con sideral ca fund fundamentul nsui al etenopsihiatnei, care face din aceasta o tiin autonom, chiar dac ea trebuie s
rmn pluridisciplinar Aceast tendin a fost ilustrat de etnologii nord-amencani M Mead,R BenedictiA Kardinerside psihanalistul si etnopsihiatrul G Devercux Ea este azi reprezentat n Frana mai
ales de un elev al acestuia din urm, T Nathan (1986) Pentru acesta, identificrile succesive care au format un subiect nu au loc dect prin interiorizarea de modele cultu rie impuse de societate Subiectul, n
msura n care se socializeaz,, particip n mod necesar la modelul cultural n care se exprim"
Aceste dou tendine chiar dac final mente se ntlnesc se opun n ceea ce pnveste problema inevitabil a raporturilor psihismului cu culturalul, aa cum deja M Mauss o ndica n eseul su Raporturile reale
si practice ale psihologiei si socio logici' (Sociologie et anthmpologie, 1949) De fapt, se cere evitat pe de o parte , o concepie monadic si n mod deliberat antisociologic a individului' iar, pe de alt parte
o concepie reificatoare si n mod dehtferat antipsihologic a socialului dublu dogmatism care nu poate duce dect la a lua poziie ntr un fel de joc perfect steril fie n favoarea preeminentei individului
asupra societii, fie n favoarea preeminentei societii asupra individului' (F Laplantme, 1988) Aceast dilem a fost depit mai ales n domeniul etno psihanalizei de ctre G Devereux, care a artat c
orice fapt uman trebuie fcut comprehensibil prin ambele abordri, psihologic pe de o parte, sociologic pe de alta, ntr un complementansm care n mod necesar nu este simultan si care nu are a tine seama
de o succesiune particular Aceste dou discursuri explicative sene Devereux nu pot si nu trebuie s fie simultane, ele trebuie inute consecuuv, ordinea n care sunt inute neavnd importan "
Etnopsihiatna va adopta si ea
aceast abordare explicativ complementar, ncercnd s rspund la dou ntrebri principale puse de H Ellenberger, unul dintre eminenii si cercettori Maladiile mentale sunt ele toate aceleai de la o
tar la alta, sau sunt rezultatul unei culturi particulare 9 Noiunea de maladie mental este ea universal, sau specific anumitor culturi particulare 9 Dac este universal, maladia mental se manifest prin
semne si o evoluie specifice unui mediu sociocultural sau etnic determinat 7 Si care ar fi factorii sociali responsabili n mod deosebit de apariia acestor tulburri mentale 7' Vedem c rspunsurile la aceste
ntrebri condiioneaz orice anchet epidemiologic ct de ct extensiv si c nu exista cercetri de amploare n acest domeniu care s nu se asocieze cu o cer cetare etnopsihiatnc prealabil Singurul
pericol, deja semnalat de F Fanon n 1952 (Piele neagr si mti dlbe), ar fi sa se dea dovad de un etnocentnsm care s pnvile gieze unele modele occidentale, transfer mnd etnopsihiatna n instrument al
unui imperialism cultural
BH Fpurastid R Introduction a l ethnopsychi atrie Privat Toulouse 1985 Laplantme F L ethnop'iychiatne PUF Pans 1988 Nathan T La folie des autres Dunod Pans 1986

EUFORIE (engl euphona) Stare timo-afectiv general de satisfacie i bun fiinare.


Euforia poate cpta un aspect patologic cnd apare n contrast cu o situaie real care ar trebui s fie trit ntr un mod ne plcut Este atunci semnul unei debilitri demeniale (n special n paralizia
general sau n unele tumori frontale, n care euforia face parte din mona') sau al unui acces de excitaie maniac, ort al unei discordane afective schizofrenice
VITAL (engl vital evenf) Eveniment biologic susceptibil de a provoca o maladie mental i n special o depresie, ntrerupnd cursul normal i uniform al vieii unui subiect care prea pn atunci
sntos mental i bine adaptat.
Nu avem deci de a face cu un simplu traumatism psihic susceptibil s declaneze o stare nevrotic acut ci cu un eveniment perfect reperabil n istoria subiectului care determin modificri importante n
viata cotidian si are un efect de stres, repetn du se continuu pe parcursul unei lungi perioade ntr un mod realmente cumulativ Dac receptivitatea terenului, fragilitatea personalitii, predispoziia la
morbiditate joac un anumit rol n aceast psihopate logie reactional nu este mai puin ade vrat c evenimentul vital specific va rmne factorul declanator al decompen sni psihice Tocmai n cadrul unor
mari studii epiderruologice asupra unor populaii ntinse acest element etiologic a cptat o important att de mare nct a fost in trodus n clasificarea maladiilor mentale din DSM III, din DSM III R, n
axa IV rezervat , severitii factorilor de stres psihosociali Astfel, pe aceast ax, gsim exemplificate evenimente acute (engl dcute events), dup gravitatea lor
- uoar ruptur sentimental, nceput sau sfrit de colaritate, plecare a unui copil din cas,
-mijlocie cstorie,desprire,pierdere a locului de munc, pensionare, avort,
- sever divor, naterea primului copil,
- extrem moartea soului, descoperirea unei maladii fizice grave, viol,
-catastrofic moartea unui copil, sinuciderea soului (soiei), catastrof ha rural, situaie de ostatic
EXAMEN MEDICO-PSIHOLOCUC

Trebuie raportat la biografia specific fiecruia evenimentul capabil s loveasc un subiect


Nu trebuie uitat c rsunetul afectiv, aciunea patogen a unuia dintre aceste evenimente vitale nu sunt comprehensibile dect pornind de la semnificaia pe care o capt pentru subiect n funcie de ntreaga
viat individual si n special de istoria sa din cea mai frageda copilrie
EXALTARE (engl exaltdtion) Stare de excitaie intelectual i psihomotorie relativ moderat, cu sentimentul de a svri toate aciunile cu plcere i bun-dispoziie.
Destul de apropiat de euforie*, se de osebeste de aceasta prin faptul ca se aso ciaz n general cu o mai mare activitate Cnd depete o anumita msur poate sa marcheze nceputul unui acces maniacal

EXAMEN MEDICO-PSIHOLOGIC
(engl medico psychologicdl examiution) Expertiz judiciar penal cerut cel mai adesea de ctre judectorul de instrucie, spre a clarifica personalitatea i mobilurile acuzatului.
Codul de procedur penal, care pre vede acest examen, dispune de asemenea ca judectorul de instrucie s procedeze la o anchet asupra personalitii inculpatului ca si asupra situaiei lui materiale,
familiale si sociale Examenul medico psihologic constituie, mpreun cu ancheta de perso nahtate si examenul medical, dosarul per sonahttu inculpatului El este considerat cu totul oportun n cazul n care
inculpatul este n vrst de mai puin de douzeci si cinci de ani, avnd n vedere natura delic tului (lovituri si rniri voluntare, delicte sexuale, incendiu premeditat) n cazul posibilitii pronunm
dizgratieni de ctre
J* EXCITAIE
EXPERTIZA

prini, n cazul unei decizii de amnate, cu admiterea unui regim de semilibertate


Dup textele de instrucie general, ..est examen, care utilizeaz testele i toate celelalte mijloace ale psihologiei modeme, tinde s releve aspectele personalitii delincventului considerat ca rspunznd
normalului (afectivitate, emotivitate etc ), s i determine nivelul de inteligent, de abilitate manual de atenie, oferind date utile pentru nelegerea modelelor delic tului si pentru tratamentul delincventului
ncredinat unor medici psihiatri acest examen are drept obiect s determine dac perturbatule si personalitatea pot fi situate n ansamblul afeciunilor psihopatologice cunoscute n afar de aceasta,
examenul tinde s permit un pronostic privind evoluia ulterioar a comportamentului si un aviz privind tratamentul de avut n vedere"
Acest examen, practicat de un expert nscris p lista experilor judiciari se poate aplica att minorilor ct si majorilor Mai mult, magistratul instructor poate prescrie ca examenul medico psihologic s fie
efectuat de o echip care, pe lng psihi atru, s cuprind un psiholog si o asistent social n orice caz, aceast msur se nscrie ntr un proces de aprare social
EXCITAIE (engl excitation) Stare tranzitorie sau prelungit de exaltare, cu hiperactivitate a funciilor mentale i psihomotorii, care se asociaz in general cu agitaie motorie, hiperexpresivitate
emoionala i o mare locvacitate, cu un discurs uneori injurios i obscen.
Dac este vorba de un simplu acces de excitaie, cauza acestuia poate fi o emoie intens sau o intoxicaie (alcoolism, de exemplu) Dac este vorba de o excitaie
durabil izolat, ne putem gndi la o stare maniacal
Cel mai adesea, ns, excitaia face parte din tabloul clinic a numeroase stan psihi atnce grave confuzie mental, bufeu deh rant, faz procesual a unei schizofrenii, activare a unui delir cronic de persecuie
sau pasionai etc Apare, de asemenea, n unele afeciuni neuropsihiatnce (trauma tisme cerebrale, tumon frontale, unele stadii de dement, encefalite, hemoragii meningeale etc)
Intr, n general, ntr un context de ur gent psihiatric, necesitnd nu numai o sedatie imediat, ci si un bilan etiologic nainte de toate programat terapeutic
EXHIBIIONISM (engl exhibiionism flashing) Expunere la vedere, n public, a organelor genitale, repetat n mod
impulsiv.
n mn
n marea majoritate a cazurilor acest fenomen este unul brbtesc, la adresa unei victime care, de cele mai multe ori este de sex feminin Exhibiionismul poate fi oca zional sau obinuin Dac uneori se
poate nsene ntr un registru nevrotic, l ntlnim de asemenea, la subieci perveri sau psihotici
EXOGEN (engl exogenous exogenic) Se spune, n patologia mental, despre orice maladie, despre orice proces morbid a cror cauzalitate depinde de cmpul exterior organismului subiectului
sau personalitii sale intime.
Termenul se opune deci n mod nguros termenului endogen" Va fi utilizat mai ales pentru a defini depresiile provocate de eve mmente extenoare, n opoziie cu melan colilie endogene', care nu s-ar datora
unor faeton declanatori din extenor, chiar dac, de mai muli am, nu mai sunt
separate cu atta ngoare aceste dou forme de depresie Gravitatea simptomelor este cntenul care are acum precdere fa de aceast distincie etiologic discutabil

EXPERIEN DELIRANT (engl


delusional expenence) Stare de contiin cu caracter patologic, tranzitorie, caracterizata printr-o tulburare a percepiilor externe i interne (tulburri ale claritii i luciditii cmpului perceptiv), o perturbare profund a strii timice (angoas sau, mai rar, euforie), o invadare halucinatorie i delirant a ntregii viei interioare a subiectului i impresia sa c nu mai poate controla
aceste fenomene (n fixitatea sau n rapiditatea lor excesiv), ca i cum le-ar suporta ntr-un mod automat sau strin de el nsui.
Aceast expenent, zis primar , se poate limita la un acces deliric Adesea, ns, ea este punctul de plecare al unui delir schizofrenic cronic, acesta putnd, de altfel, s se mbogeasc cu noi expenente
delince n cursul fazelor evolutive pro cesuale
De acord cu H Ey, putem distinge patru nivelun structurale ale acestei bulversri, a acestei destructurn a contiinei, mer gnd de la cel mai superficial la cel mai profund, dmtr o perspectiv neojacksom
an
- expenentele de anxietate sau de exal tare delirante, n cursul crora angoasa sau eufona sunt att de intense nct ele' bulverseaz chiar si percepia realitii" (pseudohalucinatii acustice verbale sau
vizuale, iluzii de influent, de inspiraie, de posedare demonic, pe care le putem con stata n anumite forme de depresie melancolica),
- exponentele de dedublare si de de personalizare cu automatism mental care se
ntlnesc la nceputul sau la sfritul psihozelor delirante acute, n puseele schizofrenice sau ca momente fecunde sau iniiale ale psihozelor delince cronice,
- expenentele crepusculare oniroide caractenzate de o stare crepuscular a contiinei, un fel de hipnoz cu puternic ncrctur imaginar", cum putem ntlni la epileptici si n unele psihoze distimice
(schizoafective),
- n sfrit, expenentele confuze omnce cu profund destructurare a contiinei cum o vedem n confuzia mental cu dez orientare temporo spaial, n stnle de delinum (la alcoolic, de exemplu) si n unele
intoxicaii (farmacopsihoze acute)

EXPERTIZ (engl expert appratsal) Msur de instrucie care const n a se proceda la constatri sau la estimri care cer cunotine tehnice, constatri sau estimri fcute de ctre un specialist
anume mandatat n acest scop de o jurisdicie sau instituie.
Unele expertize sunt calificate drept , amiabile atunci cnd rezult dmtr un acord ncheiat ntre pri, nainte sau dup ivirea unui litigiu Alte expertize se numesc , oficioase" atunci cnd sunt efectuate la
cererea unei persoane, fie pentru tre bumtele unei procedun n curs de desf surare sau proiectat, fie n afara oricrei procedun
Este clasic s se recunoasc c exist numeroase tipun de expertize psihiatnce, a cror natur tine de cadrul juridic n care ele se nscnu Astfel, se disting expertize n matene penal sau civil, n matene de
secuntate social, n matene de pensionri militare de invaliditate etc Expertizele penale sunt cele mai ilustrative n ceea ce pnveste specificitatea psihiatric Cu unele excepii, expertizele penale sunt
totdeauna

l y. EXPERTIZA
practicate de experi nscrii pe listele dresate anual de ctre curile de apel sau stabilite de ctre biroul Curii de casaie Once jurisdicie de instrucie (judector de instrucie camer de acuzaie) sau de jude
cat (tribunal sau curte) poate fie la cererea ministerului public (procuror substitut), fie din oficiu, fie la cererea prinilor s ordone o expertiz Misi unea experilor, care nu poate avea ca obiect dect
examinarea problemelor de ordin tehnic este precizat n decizia care ordon expertiza Acest document indic si rgazul acordat experilor, rgaz care este de cele mai multe ori de dou luni
EXPERTIZA PSIHIATRIC N APLI CAREA ARTICOLULUI 64 DIN CO DUL PENAL Cu excepia unui caz particular, once infraciune penal se com pune din trei elemente un element legal, adic un
text legal expres, un element material, adic un fapt (act sau omisiune) formal sfebiht un element moral, anume cunoaterea importantei actului si accesul la libera alegere
Existenta primelor dou elemente face s fie recunoscut culpabilitatea autorului lor Dar, pentru a fi declarat responsabil se cere s fie prezent si elementul moral Or, ntre teona liberului arbitru si aceea a
pozitivitilor care, dimpotriv, neag orice posibilitate de liber alegere se admite actualmente c asupra oricrei persoane i exercit influenta o prezumptie legal de libertate de alegere Trebuie nlturate
situ atule pe care legea le recunoate ca exoneratoare de responsabilitate (legitima aprare, de exemplu)
Codul penal dispune, din 1810, c nu exist nici cnz si nici delict cnd in culpatul era n stare de demen n timpul aciunii sau cnd a fost constrns de o for
creia nu i-a putut rezista" Expertiza psihiatric are deci drept scop s infirme prezumia legal de imputabttitate, fcnd dovada c subiectul era n stare de dement sau de constrngere n momentul
svrim actului prohibit ndoiala nu i este de folos acuzatului, ns poate fi reinut o respon sabihtate atenuat
n practic din 1986, judectorul de instrucie (cel mai adesea) desemneaz un expert unic, n afar de cazul n care circumstanele justific desemnarea mai multora Mai nainte erau n mod siste matic
numii doi experi Rostul expertizei nu s a schimbat din 1959 ncoace, repro ducnd cel mai adesea articolul C 345 din Instrucia general de aplicare a Codului de procedur penal care cere s se dea ras
puns la urmtoarele ntrebri examinarea subiectului dezvluie la el anomalii men tale sau psihice 9 (dac este cazul s se desene si s se precizeze la care afeciuni se refer ele) infraciunea reproat su
biectului este sau nu n relaie cu respec tivele anomalii 7 prezint subiectul o stare periculoas 9 este subiectul pasibil de o sanciune penal9 este subiectul curabil sau readaptabil9
Adesea se adaug o a asea ntrebare, care cere s se arate dac aceste anomalii sunt de natur s l fac pe subiect a fi considerat n stare de dement n sensul articolului 64 din Codul penal sau, dim potriv,
s i se atenueze responsabilitatea, si n ce msur
Termenul de dement, cu toate c nu este definit n mod legal, este luat n sens larg psihoze cronice, aneratie mental profund, dement senil, bufeu delirant Oricum, acuzatul este examinat cel mai adesea
n stare de arest, dup care expertul i nainteaz raportul judectorului care 1-a
EXPERTIZA

desemnat Rareori acesta nu d curs avizului expertului Pe de alt parte, prile pot s cear o contraexpertiz si o supra expertiz Dac magistratul emite o ordonan de neurmnre, cel n cauz face atunci
obiectul unei internri ntr un spital psihiatric, pnntr o decizie a prefectului
EXAMENUL MEDICOPSIHOLOGIC Fund o expertiz, acest examen este reali za pnn aplicarea articolului 31 al Codului de procedur penal El nu are drept scop cercetarea unei stan de dement', ci de
scrierea dinamic a aspectelor personali tatu delincventului si mai buna nelegere a mobilunlor crimei sau delictului
EXPERTIZELE LA MINOR Ordonana din 2 februane 1945, dei de mai multe on remaniat, definete in prezent statutul penal al minorului n Frana Minorul face obiectul unui privilegiu de jurisdicie
judector pentru copii tribunal pentru copii si curte cu jurai pentru minori n prin cipiu, condamnarea trebuie s fie excepie, iar reeducarea s fie calea normal Dac un minor este condamnat, el
beneficiaz si de scuza de rrunontate , ceea ce nseamn c pedeapsa trebuie redus n proporii variabile Cu toate acestea, ca si delmcven tul major, minorul poate face obiectul unui examen psihiatric ntru
cercetarea unei stan de dement, la fel, poate face obiectul unui examen medicopsihologic
Acesta din urm, potnvit textelor de instrucie general, utilizeaz testele si toate celelalte mijloace ale psihologiei modeme, el tinde s dezvluie aspectele personali tatu minorului considerate ca rspunznd
normalitii (afectivitate, stpnire de sine, emotivitate etc ), s determine nivelul de inteligen, de ndemnare manual, de aten ie, furniznd date utile pentru nelegerea
mobilunlor delictului i pentru tratamentul tnrului delincvent
O anchet social recolteaz informaii pnvind situaia matenal si moral a fami hei, caracterul si antecedentele minorului frecventa colar, atitudinea sa la scoal condiiile n care a fost crescut Astfel sunt
culese ct mai multe informaii care permit individualizarea la maximum a msurilor educative si/sau penale
ALTE EXPERTIZE PENALE Dac su portul acuzaiei l constituie mrturia unei victime poate fi cerut o expertiz cu pn vire la acea victim Sunt frecvente czu nle n care este vorba de prejudicii sexuale
a fortion cnd avem de a face cu copii sau adolesceni Infraciunile sexuale comise pot fi exhibiionismul, atentatul la pudoare incestul sau violul
Alte sarcini de expertiz pot cere avi zarea tehnic a credibilitii declaraiilor inculpatului avizarea pnvind mrtunsmle si / sau retractrile, avizarea evalum ecou lui psihologic al tarelor fizice avizarea
pnvind capacitatea inculpatului de a re cunoate sau de a participa la o reconsti tuire
La nceputul deteniei provizoni, se poate cere expertului s ateste dac acu zaul prezint semne clinice de utilizare a unor drogun sau semnele unui sindrom de sevraj sau ale nscului de a prezenta un
asemenea sindrom n aceste situaii, m gistratul instructor poate decide un transfer n serviciul de psihiatrie, n mediu spitah cesc sau penitenciar
Bibi Raymond SG Le expertizei en sciences humaines psychiatne et psychologie Pnvat, Toulouse 1989

EY

EY (Henry) Psihiatru francez (Banyuls-dels-Aspres, 1900 - id., 1977).


A fost aprtorul organodmamismului n psihiatrie Dup studii medicale la Toulouse, apoi la Paris, a devenit me dic ef la spitalul psihiatric din Borneval (Eureet Loir),n 1933 Rmne aici pn la
pensionare, prednd n acelai timp la Paris (Spitalul Samte-Anne) un curs de eh nicS si psihopatologie, nerecunoscut de uni versitate, dar foarte frecventat de studenii n psihiatrie din perioada 1935-1970
Organizeaz, ca secretar general, primul Congres internaional de psihiatrie, n 1950, si fondeaz Asociaia mondial de psihiatrie, n 1961 n sfrit conduce revista L 'gvolution psychiatnque din pn 1947
n 1971
Foarte cultivat si profund interesat de istona specialitii sale, a redactat mai nti cele trei volume de 6tudes psychiatnques (1948-1954), care prezint tocmai cursul su din acei ani A fost ns mai ales
promotorul unei concepii organodinarruce a maladiei mentale, explicitat n pnnci palele sale lucrri La conscience (1963), Trite des ha]]ucwations(l913) si mai ales Des id6es de Jackson a un modele
orga no dynamique en psychidtrie (1975), n care dezvolt pe larg modelul su exph cativ aa cum l a descris pentru prima dat cu J Rouart, ntr un articol din revista
rEncephale,m 1936 Acest model,elaborat n lumina concepiilor lui H Jackson si P Janet cu privire la ierarhia nivelurilor de dezintegrare funcional a activitilor neurologice si cerebrale superioare, conduce la o teone psihopatologic, teone care face ca maladiile mentale s apar ca mo dalitti de descompunere (de disolutie) a corpului psihic cruia fnnta contient i constituie forma' Acest
neojacksomsm conduce la admiterea, pentru fiecare maladie mental, a unor semne negative sau de deficit, care exprim afectarea orga rac a funciei cerebrale specifice, si a unor semne pozitive de
eliberare de funcii inferioare, mai arhaice, pn acum controlate si inhibate de acea funcie cerebro psihic superioar lor Exist deci n spatele acestei teorii un d pnon evoluionist si mai ales functionahst
care restabilete o organogenez a maladiei mentale totui recuzat iniial de H Ey din cauza reduc tiomsmului ei mecanicist' n cele din urm el va conchide c orice form psiho patologic cere pentru
formarea sa simul tan si laolalt, o tulburare organic primordial si o stmctur psihologic ne cesar care constituie fenomenologia, baza existenial"
Bibi Albernhe Th Roux J La pensee de Henri Ey fiditions Medicales Specia Paris 1990

FABULAIE (engl fabncation, fabula tiori) 1) Povestire fantastic i extraordinar istorisit de subiectul care a nscocit-o de parc ar fi vorba de fapte reale trite de el. 2) Faptul de a construi i
istorisi o asemenea poveste.
Se poate distinge o fabulare normal obinuit la copil ncepnd cu fenomenul nsoitorului imaginar la vrsta de trei ani i pn la reveriile imaginative din primii ani ai adolescentei, cnd identificrile cu
eroi de roman, de filme sau de benzi de senate sunt povestite ca un fel de cvasi irealitate, si o fabulaie patologic care tine fie de mitomanie, fie de delirul de imagi naie n acest din urm caz subiectul nu
este contient de faptul c este tabulator si i va lua produciile imaginative drept amintiri autentice
Confabulatnle sunt o form particular n care fabulaia are loc potrivit capriciului discursului si dialogului cu semenul (A Bnllat Savann vorbea de confabula nle de mas" n care se las antrenai co
mesenii dup un prnz sau o cin copioas) Ele sunt patologice atunci cnd se dato reaz unui deficit de memorie anterograd cu o uitare pe msur, ceea ce l face pe
bolnav s confabuleze spre a si umple la cunele mnezice, ca n psihoza Korsakov*
FADING (termen englez) Form discreta de baraj care const n oprirea progresiv a cursului gndirii (fading mental) sau a unei secvene motorii.
Fenomenul este caracteristic schizo freniei
FALRET (Jean Pierre) Medic alienist francez (Marcilhac,Lot, 1794 - id., 1870).
A individualizat nebunia circular Elev al lui P PmelsiE Esquirol,Falret devine medic la Salpetnere (1831) si director fondator al casei de sntate din Vanves (unde se va retrage n 1869) A fost ndeo sebi
tentat s individualizeze maladiile mentale, studiind mai nti ipohondria, n 1822, apoi ceea ce va numi nebunia cir cular",n care reunete n aceeai entitate morbid (nosologic) faza de excitaie m
maca i faza de depresie" (termen utilizat pentru pnma oar n psihiatrie, ale melan cohei (lipemania descris de Esquirol),n 1854 Aceast maladie, caracterizat de evoluia sa n perioade, va deveni la E
Kraepehn psihoza mamaco-depresiv FALSA CONTIINA
FALS CONTIIN (engl false
consciousness) Cmp de studiu al discursurilor delirante care nglobeaz att cazuri clinice individuale de psihoze, nebuniile n doi, psihoze de casa, de palier i de cartier, ct i discursul
ideologic.
Dintre discursurile ideologice care in de falsa contiin putem meniona nazismul stalmismul, maccartismul etc Potrivit for mulei lui Engels ideologia este un proces pe care aa zisul gnditor l realizeaz
desigur n mod contient dar cu o falsa contiina Aceast noiune implica faptul ca structurile ideologice care dup formula lui Cesan capteaz locul unei realiti s prezinte uneori o dimensiune derealist
mai mult sau mai puin marcata si se ntmpl ca logica care subtensioneaz unele ideologii sa fie in mod bizar nrudit cu raionalismul morbid identificat din 1923 de ctre Mmkowski Aspectele cele mai
caracteristice ale falsei contiine n numr de dou sunt structura mamheist a discur\ului ideologic pe care Mmkowski a descoperit o n discursul schizofrenicilor si abuzul de identificare (sau extrapolarea
ilegitim dup Whitehead), care este o tr satur comun a logicii ideologice si a raionalismului morbid
Pe plan strict psihopatologic, abuzul de identificare, ca tulburare semantic si schizo fremc, a fost identificat de un filosof si logician pasionat de construirea unei se mantiei tiinifice Alfred Korzybski
(1933) El pretinde c falsa cunoatere (false knowledge) genereaz nebunia (msantty) n diverse conferine ulterioare (1937), el susine c n dementa precoce (schizo frenie) exist o tulburare la nivelul
funciei aflate la baza limbajului (colloidal overdis persion) Abuzul de identificare ca ipotez clinic a fost confirmat de J Gabel, iar mai trziu de S Aneti, falsa contiin constituind un domeniu de
cercetare n care

l?
psihopatologia clinic i sociologia nasteni sunt legate pnntr un schimb reciproc de date -

DELIR RAIONALISM MORBID SCHIZOFRENIE

BihL Aneti S Interpretation cit Schizophrema Basic Books New York 1974 (2 e ed) Cesan G Cntiquc Je U ra;so;i delirante Anthropos Pans 1984 Devereux G Etudes d ethnopsychi jtne generale Gallimard Pans 1970 Gabel J Dehre pohtique chez un
paranoide in Evo lutton ptychidtnque 2 1970 Gabel J Lafausse confuence Editions de Minuit Pans 1962 Korzybski A Science anei Samty The inter naional non Aristotelian Library pubhshmg company Englewood New Jersey 1933 Kor^ybski A
General Semantic? Seminar Englewood New Jersey 1937 Mmkowski E Fursac R de Le rationalisme morbide in Encephale 1923 Mmkowski E La sdiizo-phrenie Payot Pans 1927 Mmkowski E Le temps vecu D artrey Reprmt PUF Paris 1933 Todd E
Le ton et le proletaire Laftont Pans 1979

FALS RECUNOATERE (engl


rmsidentificdtion) Tulburare de identificare perceptiv caracterizat de faptul c subiectul are impresia c recunoate persoane diferite de acelea care se afla realmente n cmpul percepiei sale,
sau persoane care i sunt familiare n locul acelora, strine, care i se prezint.
Este deci posibil, mai ales n ultimul caz, s avem de a face cu o paramnezie* Cel mai adesea, ns, este vorba de o stare confuzional care se asociaz, eventual, cu tulburri de memorie, ca n psihoza
Korsakov* n alte cazuri falsa recunoatere este delirant i se poate manifesta sub patru forme diferite sindromul