UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA
3.1. Aspecte generale
3.2. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
3.3. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca
3.4. Echipamentele de protecie pentru asigurarea securitii i sntii n
munc

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

3.1. ASPECTE GENERALE

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA
3.1. ASPECTE GENERALE
Securitatea si sntatea in munca constituie un ansamblu de activiti institutionaEzate avnd
ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea procesului de munca, aprarea vieii,
integritii fizice si psihice, sntii lucratorilor si a altor persoane participante n procesul de
munca.
Securitatea si sntatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006.
Legea securitii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind
introducerea de masuri pentru securitatea si sntatea in munca.
Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitii si sanatatii in munca
a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentanilor lucratorilor din toate sectoarele
de activitate publica si privata, deci si in sectorul de construcii (cu excepia forelor armate, politiei,
cazurile de dezastre, inundaii si proteciei civile).
Legea stabilete principiile generale referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale

protecia sanatatii si securitii lucratorilor
eliminarea factorilor de risc si accidentare
informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
instruirea lucratorilor si a reprezentailor lor precum direciile generale pentru
ndeplinirea acestor principii.

In vederea asigurrii condiiilor de securitate si sntate in munca si pentru prevenirea

accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabilete obligaii specifice att pentru
angajatori cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sntate in munca
Normele, reglementrile si rspunderile stabilite prin lege privind securitatea si sntatea in
munca reprezint un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participanilor la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecie a sanatatii si securitii lucratorilor
se axeaz att pe aspectele referitoare la asigurarea securitii in munca cat si k cele de sntate in
munca.
Normele de securitate si sntate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de
risc de accidente si/sau de mbolnvire profesionak, existeni in sistemul de munca pentru fiecare din
componentele acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de producie - mediul de munca).

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

In domeniul securitii si sntii in munca se delimiteaz si se definesc urmtoarele

categorii de norme:

norme generale de securitate si sntate in munca

norme specifice de securitate in munca
instruciuni proprii de securitate in munca
norme privind sntatea si igiena muncii

A. Norme generale de securitate si sntate in munca

Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor

profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei naionale. Normele generale de
securitate si sntate in munca se detaliaz pe activiti sau grupe de activiti distincte in cadrul
normelor specifice de securitate si sntate a muncii si al instruciunilor proprii de securitate a
muncii.
B. Norme specifice de securitate si sntate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia naionala (inclusiv
pentru sectorul de construcii).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de ctre Ministerul Muncii si Solidaritii
Sociale in baza unei metodologii distincte.
C. Instruciuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice,
a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcie de caracteristicile proceselor de
munca. Instruciunile proprii de securitate in munca se elaboreaz, in mod obligatoriu, de ctre
angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau strine, ce isi desfoar activitatea pe teritoriul
Romniei).
D. Norme privind sntatea lucratorilor in munca
Se elaboreaz de ctre Ministerul Sanatatii si Familiei, avnd caracter obligatoriu si
urmresc asigurarea sanatatii salariailor in procesul de munca.
Normele generale, normele specifice, standardele si instruciunile proprii de
securitate precum si normele de sntate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu
modificrile de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic.
Clauze privind securitatea si sntatea in munca, conform legii, trebuie prevzute
obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca:
in contractele colective de munca ncheiate la nivelul agenilor economici;
in contractele individuale de munca;
in conveniile civile;
in conveniile internaionale
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri strini

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

3.2. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII

SI SANATATII IN MUNCA

INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

Instruirea in domeniul securitii i sntii in munc are ca scop insuirea cunostinelor i

formarea deprinderilor de securitate i sntate in munc.Instruirea lucrtorilor in domeniul
securitii i sntii in munc la nivelul intreprinderii i/sau al unitii se efectueaza in timpul
programului de lucru.
Perioada in care se desfoar instruirea este considerat timp de munc. Fiecare angajator are
obligaia s asigure baza material corespunztoare unei instruiri adecvate.
Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasca o instruire suficient i
corespunztoare domeniului securitii i sntii in munca, in special sub form de informaii i
instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postului su. La instruirea personalului in
domeniul securitii i sntii in munc vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum
ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecii, instruire
asistat de calculator. Angajatorul trebuie s dispun de un program de instruire-testare pe meserii
sau activitai.
Instruirea personalului n domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se faca in deplina
stare de sanatate a lucratorilor, fiind interzisa instruirea persoanelor in stare de oboseala, stare de
ebrietate sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.
Instruirea lucratorilor se va efectua atat in baza documenteor legislative, cat si a
reglementrilor specifice si a instructiunilor proprii.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde, conform HGR nr
1425/11.10.2006 (pentru aprobarea reglementrilor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006) trei faze:
a)Instruirea introductiv-generala;
b)Instruirea la locul de munca;
c)Instruirea periodica.
a) Instruirea introductiv-generala
Instruirea introductiv-generala se face:
- la angajarea lucratorilor;
- lucratorilor detasati de la o unitate la alta;
- lucratorilor delegati de la o unitate la alta;
.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective,riscurile pentru securitate si sanatate,precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelului intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Instruirea introductiv generala se face de catre:
- angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
- lucratorul desemnat;
- un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
- serviciul extern de prevenire si protectie.

Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 persoane.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate
si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii,in general.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu

va fi mai mica de 8 ore. Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu
tematica de instruire aprobata de catre angajator.
In cadrul instruirii introductiv-general se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
- legislatia de securitate si sanatate in munca;
- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in
munca;
- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
- masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, in caz de accidentare, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor;
- masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si aferente tematicii de insusire:
- importanta insusirii regulilor sanatatii si securitatii muncii in constructii-montaj;
- importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si
functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementri referitoare la securitatea si
sanatatea in munca;
- drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare;
- reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistand asupra locurilor
de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate;
- respectaea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare;
- interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actionare a macaralelor, podurilor rulante si
a utilajelor in functiune;
- pericolul pe care il prezinta fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri;
- reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutatii admise;
- reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice;
- necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de
protectie prevazut in HGR nr.1048/09.08.2006.
- obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sanatate si de securitate si
interzicerea improvizatiilor;
- interdictia pentru muncitori de a lucra in alt loc de munca decat in acela in care a fost
repartizat sa lucreze;
- se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura,
manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea utilajelor;
- interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de intretinere a utilajelor in timpul functionarii
lor (ungere, curatire);
- notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;
- interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru;
- notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa, pe baza de teste, a
insusirii cunostintelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificarii vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele prevazute in
imprimat si cu semnarea documentului de catre cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si cel care
a verificat insusirea cunostintelor.
In cazul in care, la verificarea cunostintelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de
instruiti, se repeta instructajul pana la asimilarea cunostintelor necesare (aproximativ de 3x8 ore).
Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea
introductiv-generala.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

b) Instruirea la locul de munca

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de
munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca
individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca,
precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de
lucru si/sau fiecarei functii exercitate;
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
- angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
- lucratorul desemnat;
- un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
- serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca si care vor fi
pastrate la persoana care efectueaza instruirea;
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a. informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b. prevederile instructiunilor proprii elaboarate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c. masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d. instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare de
prim ajutor;
e. prevederi ale reglementrilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice
ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profil, cuprinse in
tematicile specifice de instruire:
- descrierea mijloacelor tehnice si a dispozitivelor cu care sunt dotate locurile de munca, modul
de utilizare a acestora, obligativitatea folosirii corecte, a pastrarii si intretinerii lor;
- descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor
individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea
folosirii acestora in timpul muncii;
- organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei in
timpul lucrului;
- corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii
lor pentru asigurarea deplinei securitati a muncitorilor in timpul procesului de munca,
insistandu-se asupra celor dificile si periculoase si, in mod special, a celor executate la
inaltime;
- evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnaviri profesionale si indicarea
metodelor de prevenire a riscurilor existente;
- obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere, interzicandu-se
depozitarea materialelor pe aceste cai;

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decat cele cu care este dotat
locul sau de munca si pentru care este instruit;
necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie inainte de inceperea
lucrului, aratandu-se pericolul pe care il reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor,
utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de securitate si
mijloacele de transport care pot fi utilizate;
folosirea instalatiilor electrice in conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la
instalatii electrice defecte pentru muncitorii de alta profesie decat cea de electrician de
intretinere;
mijloace de prim ajutor in caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde
sunt amplasate acestea si accesul la ele;
reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie.

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa, pe baza de teste, a cunostintelor si a

deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul va fi consemnat in fisa individuala
de instruire cu datele cuprinse in imprimat si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a
efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunostintelor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa
verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se
consemneaza si se semneaza in fisa de instruire individuala, la rubrica Admis la lucru.
c) Instruirea periodica
Instruirea perioadica se realizeaza in urmatoarele forme:
1. Instruirea periodica programata;
2. Instruirea periodica suplimentara;
3. Instruirea zilnica-nereglementat.
1) Instruirea periodica programata
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are ca drept scop reimprospatarea si
actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in perioada considerata.
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de
conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca si vor fi pastrate la persoana care
efectueaza instruirea.
Validarea instruirii se face prin completarea rubricilor din fisa de instruire individuala a
fiecarui lucrator si prin semnarea acestora de catre cei instruiti, de cel care a realizat instruirea si de
cel care a verificat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea
si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si
protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

2) Instruirea periodica suplimentara

-

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:

cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusive
datorite evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
la reluarea activitatii dupa un accident de munca;
la executarea unor lucrari speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau a producerilor de lucru;
la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in

instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca,
sau;
lucratorul desemnat, sau;
un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire, sau;
serviciul extern de protectie si prevenire.
Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si
aprobate de catre angajator si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaza prin completarea rubricilor din
fisa de instruire individuala a lucratorilor, iar validarea instruirii se face prin semnarea fisei de cel
instruit, cel care a instruit si de cel care a verificat instruirea.
3) Instruirea zilnic nereglementat
Instruirea zilnica, nu este reglementat prin legislatia in vigoare, dar este recomandata pentru
reimprospatarea cunostintelor si masurilor de securitate si sanatate in munca referitoare la activitatea
zilei de lucru, fiind o instruire implicita activitatii productive.
Inainte de inceperea programului zilnic, conducatorul punctului de lucru va efectua odata cu
transmiterea sarcinilor de productie, un scurt instructaj privind lucrarile care urmmeaza a se executa
in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru
periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si se vor face atentionari asupra masurilor si
mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu sefii formatiilor de lucru si muncitorii
prezenti.
Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 minute, exceptie facand lucrarile cu grad ridicat de
risc si periculozitate, unde durata poate fi majorata pana la stabilirea detaliata a masurilor de
prevenire si protectie.
Instructajul zilnic-nereglementat nu se consemneaza in fisele de instruire individuale ale
lucratorilor.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

3.3. FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA PRIVIND SECURITATEA SI

SANATATEA IN MUNCA

FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN

MUNCA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza

in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala , conform modelului prezentat in anexa nr.11 din
HG 1425/2006, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii, la toate rubricile, fara corecturi sau omisiuni.
Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit
si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea. Fisele de instruire care nu contin
semnaturile in original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea indescifrabil
sunt lipsite de valabilitate.
Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe
baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul
beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii
si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general.
Instruirea prevazuta la aliniatul precedent se consemneaza in fisa de instruire colectiva,
conform modelului prezentat in anexa nr.12 din HG 1425/2006.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra
de catre angajator/lucrator/serviciul intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un
exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre
conducatorul grupului.
Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei
referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre
angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj.
Fia de instruire individual privind securitatea si sntatea in munc este structurata astfel:
date personale ale lucratorilor;
instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca,
admis in lucru;
instruirea periodica;
instruirea periodica suplimentara;
rezultatele testelor;
accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite;
sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in
munca;
controlul medical periodic;
testarea psihologica periodica;
reglementari legislative (obligatiile angajatorilor si obligatiile lucratorilor prevazute in
Legea 319/2006).
Fisele de instruire ale lucratorilor vor fi pastrate de catre conducatorul locului de munca si va
fi insotita de copii ale fiselor de aptitudini, completate de catre medical de medicina muncii in urma
examenului medical la angajare.