No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

1. NO|IUNI DE BAZ~ PRIVIND M~SURAREA

M~RIMILOR

1.1. Generalit`\i
Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor
]i propriet`\ilor corpurilor din lumea [nconjur`toare se face cu ajutorul unor
m`rimi. Pentru cunoa]terea valorilor acestor m`rimi se apeleaz` la m`sur`tori.
Domeniul care se ocup` de m`surarea m`rimilor se nume]te metrologie.
Opera\ia de m`surare const` [n compararea cantitativ` a m`rimii de
m`surat (necunoscut`) cu o m`rime cunoscut`, de aceea]i natur`.
Cantitatea supus` opera\iei de m`surare se nume]te m`surand, iar
rezultatul m`sur`rii se nume]te valoare m`surat`.
Ansamblul opera\iilor efectuate pentru realizarea unei m`sur`tori
reprezint` metoda de m`surare.
Instrumentul care realizeaz` m`sur`toarea (conversia m`surandului [ntr-o
valoare m`surat`, perceptibil` operatorului) se nume]te aparat de m`sur`.
Ansamblul aparatelor de m`sur`, a componentelor de prelucrare, indicare,
stocare ]i transmisie a m`rimilor c`tre alte sisteme formeaz` sistemul de m`sur`.
1.2. Metode de m`surare
Clasificarea metodelor de m`surare dup` modalitatea de comparare a
m`surandului cu etalonul:
1. Metoda compara\iei simple: m`surandul se compar` direct cu etalonul, prin
intermediul unui dispozitiv de comparare
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.1).
Masa necunoscut` se compar` direct cu etalonul, prin intermediul balan\ei
Masa
necunoscut`

Etalon

Fig.1.1 Metoda compara\iei simple - exemplu

M`surarea m`rimilor neelectrice

2. Metoda compara\iei prin permutare (Gauss): compararea se face prin dou`

m`sur`tori succesive, la care m`surandul ]i etalonul se permut` [ntre ele
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.2).
Se fac dou` m`sur`tori succesive. La a doua m`sur`toare, cele dou` greut`\i []i
schimb` locurile [ntre ele
Masa
nec.

Etalon

Masa
nec.

Etalon

Fig.1.2 Metoda compara\iei prin permutare - exemplu

3. Metoda compara\iei prin substitu\ie (Borda): compararea se face [n dou` etape,

prin introducerea unei m`rimi suplimentare cunoscute (denumit` tar`). M`rimea
suplimentar` se compar` pe r@nd cu m`surandul ]i cu etalonul
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.3).
Se fac dou` m`sur`tori succesive: se compar` masa necunoscut` cu tara,
apoi etalonul cu tara.
Masa
nec.

Tar`

Etalon

Tar`

Fig.1.3 Metoda compara\iei prin substitu\ie exemplu

4. Metoda diferen\ial`: se determin` diferen\a dintre m`surand ]i un etalon fix, prin

compararea direct` a celor dou` m`rimi
Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone neechilibrat` (figura 1.4)
Punte echilibrat`:

R2

R1
V

R3

Rx

R1 R2
=
; U AB = 0
R3 R x

Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; U AB 0

Se determin`: U AB

Fig.1.4 Metoda diferen\ial` exemplu

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

5. Metoda de zero (caz particular al metodei diferen\iale): se ajusteaz` un etalon

variabil p@n` c@nd diferen\a fa\` de m`surand este nul`
Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone echilibrat` (figura 1.5).
Punte echilibrat`:

R2

R1
A

R3

R1 R2
=
; I AB = 0
R3 R x

Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; I AB 0

Se determin`: R3 astfel [nc@t I AB = 0

Rx

Fig.1.5 Metoda de zero exemplu

6. Metoda de adi\ionare: compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau

diferite), a c`ror valoare se [nsumeaz` astfel [nc@t s` rezulte m`surandul
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.6).

M`rime
nec.

Etaloane

e 1 e1 e3

e4

Etaloane cu valori
diferite sau egale

e1+e1+e4

x = e1 + e1 + e4
Fig.1.6 Metoda de adi\ionare - exemplu

7. Metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei cu bra\e inegale (figura 1.7)

l1

l2

x=

M`rime
necunoscut`

Etalon

l2
e = k e
l1

unde:

k=

l2
dispozitivul de raport
l1

Fig.1.7 Metoda de raport exemplu

M`surarea m`rimilor neelectrice

Clasificarea metodelor de m`surare dup` m`rimea sesizat`:

1.Metode directe: se m`soar` direct m`rimea dorit`
Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid
2.Metode indirecte: m`rimea m`surat` se ob\ine indirect, prin m`surarea altei
m`rimi (intermediare) de care aceasta depinde.
Exemplu:m`surarea temperaturii cu o rezisten\` metalic` sau cu termometrul de
radia\ie
Clasificarea metodelor de m`surare dup` leg`tura cu m`surandul:
1. Metode cu contact: aparatul de m`sur` intr` [n contact direct cu m`surandul
Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid sau cu o
rezisten\` metalic`
2. Metode f`r` contact: aparatul nu intr` [n contact direct cu m`surandul.
Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de radia\ie
1.3. Lan\ul de m`surare
Lan\ul de m`surare cuprinde ansamblul componentelor sistemului de
m`sur`, prezentate [n ordinea [n care acestea sunt parcurse de semnalul de m`sur`.
Lan\ul de m`sur` se alege [n func\ie de complexitatea opera\iilor efectuate
]i de componentele utilizate pentru realizarea acestora (figura 1.8).
1.3.1. Senzorul
Senzorul reprezint` elementul care sesizeaz` o m`rime fizic`. Sesizarea
m`rimii se poate face:

continuu: pentru m`surarea continu` a m`rimii (figura 1.9 a)

punctual: pentru m`surarea punctual` a m`rimii; verificarea atingerii de limite
(figura 1.9 b)

discontinuu ([n trepte): prin utilizarea mai multor senzori punctuali se ob\in
valori discontinue ([n trepte) din intervalul de m`sur` (figura 1.9 c)
M`rimea de ie]ire a senzorului este un semnal analogic nestandardizat care
depinde de m`surand dup` o func\ie oarecare.

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

M`rime m`surat`
Senzor
Traductor (sau traductor inteligent)

Sistem de achizi\ie:
- multiplexor
- convertor analog/digital
- c odor
Sistem de transmisie:
- emi\`tor
- canal de transmisie
- receptor
Sistem de decodare:
- decodoor
- convertor digital/analog
- demultiplexor

Inregistrator
de date

Sistem de prelucrare a datelor

Dispozitiv de afi]are

Alte sisteme

Fig.1.8 Lan\ul de m`sur` - variante

(a) continuu

(b) punctual

(c) discontinuu

Fig.1.9 Variante de sesizare a m`surandului

M`surarea m`rimilor neelectrice

1.3.2. Traductorul
Traductorul converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un alt semnal
analogic sau [ntr-un semnal digital. Rela\ia de leg`tur` dintre valoarea semnalului
de intrare ]i de ie]ire este dat` de func\ia de transfer a traductorului. Semnalul de
ie]ire are valori standardizate.

Exemple de semnale analogice standardizate: electrice ([n curent: 4

20 mA; [n tensiune: 05 V; 010 V; -10+10 V), pneumatice (20
100 kPa), mecanice, hidraulice etc.

Exemple de semnale digitale standardizate: sub form` de impulsuri

electrice ([n curent: 4 sau 20 mA; [n tensiune: 0 sau 10 V), numerice (binare).
In traductor se pot realiza c@teva opera\ii de condi\ionare ale semnalului
provenit de la senzor. In cazul semnalelor electrice, condi\ionarea poate consta [n:
- filtrare: eliminarea zgomotelor din cadrul unui semnal, astfel [nc@t s` se
p`streze numai semnalul util
- liniarizare: transformarea func\iei de transfer (rela\ia de leg`tur` [ntre semnalul
de intrare ]i de ie]ire) [ntr-o func\ie de tip liniar
- amplificare: m`re]te puterea semnalului, astfel [nc@t s` fie mai u]or de transmis
la distan\` ]i mai pu\in sensibil la parazi\i
- adaptarea impedan\ei: la o valoare care s` permit` transmisia semnalului la
distan\` cu pierderi minime de putere.
OBSERVA|IE:
Utilizarea termenilor de senzor ]i traductor nu este foarte strict`. Uneori,
prin traductor se poate [n\elege ansamblul format din senzor ]i traductor (adic`
sesizarea m`surandului ]i conversia acestuia [ntr-o alt` m`rime).
De obicei, atunci c@nd se face referire la:
modalitatea de func\ionare a aparatului: se utilizeaz` separat termenul de senzor
]i de traductor (pentru a eviden\ia componenta de sesizare a m`rimii)
modalitatea de conversie a semnalului: se utilizeaz` termenul de traductor pentru
ansamblul senzor + traductor (\in@nd seama c` func\ia de baz` a senzorului este tot
aceea de a transforma un semnal).
1.3.3. Traductorul inteligent
Traductorul inteligent converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un
semnal digital ]i eventual [ntr-un semnal analogic.
Inteligen\a acestui tip de traductor const` [n posibilitatea de a face pe l@ng`
condi\ionarea semnalului ]i c@teva opera\ii suplimentare (care sunt [ndeplinite la
traductorul clasic de c`tre sistemul de prelucrare a datelor), ca de exemplu:
- autocalibrare: verificarea ]i ajustarea etalonului aparatului prin compararea cu
un etalon de precizie mai mare

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

autocorec\ie: corectarea semnalului util, dac` acesta este deteriorat datorit`

modific`rii condi\iilor de lucru ale aparatului
diagnoza senzorului: verificarea func\ion`rii senzorului ]i a traductorului
comunicarea la distan\`: introducerea unui dispozitiv care s` permit`
transmiterea semnalului la distan\` (prin cablu, radio etc.).
1.3.4. Sistemul de achizi\ie

Sistemul de achizi\ie preia semnalele provenite de la mai multe traductoare

]i le preg`te]te pentru a putea fi transmise la distan\`. Principalele componente ale
sistemului de achizi\ie sunt:

Multiplexorul: permite utilizarea unei singure linii fizice pentru transmiterea
mai multor mesaje
- prin e]antionare [n timp (semnalele sunt [ntrerupte ]i trimise succesiv pe
acela]i canal) figura 1.10 - a
- prin e]antionare [n spa\iu (semnalele sunt continui [n timp, dar sunt
modulate ]i frecven\ele sunt distribuite [n mai multe canale) figura 1.10-b
f
Semnal 2

Semnal 2
Semnal 1

Semnal 1

t
(a) [n timp

(b) [n spa\iu

Fig.1.10 Variante de e]antionare

Convertorul analog / digital: converte]te semnalele analogice [n semnale

digitale, dac` este cazul (figura 1.11)
semnal
analogic

A/D

semnal
digital

Fig.1.11 Convertor analog / digital

Codorul: modific` (codific`) semnalul pentru a-l proteja la erori datorate

transmisiei. Fiec`rui mesaj codificat i se asociaz` un identificator (o cheie de
codare), care este transmis odat` cu acesta (figura 1.12).
mesaj
cheie de
codare

CODOR

mesaj codificat + cheie de codare

Fig.1.12 Codor

M`surarea m`rimilor neelectrice

1.3.5. Sistemul de transmisie

Transmi\`torul asigur` transmisia informa\iilor (multiplexate ]i codate) la
distan\`. Acesta cuprinde:

Emi\`torul - preia semnalul ]i asigur` propagarea la distan\`

Canalul de transmisie - prin cablu, fibre optice, unde radio etc.

Receptorul - asigur` captarea semnalului ]i extragerea informa\iilor utile.
1.3.6. Inregistratorul de date
{nregistratorul de date are rolul de a memora informa\ii pe un suport (de
obicei electronic sau magnetic) ]i de a asigura, la cerere, transferul acestora c`tre
sistemul de decodare.
1.3.7. Sistemul de decodare
Realizeaz` opera\ia invers` fa\` de sistemul de achizi\ie:

Decodorul: decodific` semnalul ]i recalculeaz` cheia de codare (figuura 1.13).
{n cazul [n care cheia recalculat` nu corespunde cu cheia transmis`, [nseamn` c`
a ap`rut o eroare la transmiterea semnalului. In func\ie de tipul decodorului,
eroarea de transmisie poate fi atenuat` sau corectat`

mesaj codificat
+
cheie de codare

corectare
mesaj

DECODOR

mesaj
cheie de codare
(recalculat`)

dac` nu
sunt egale

Fig.1.13 Decodor

Convertorul digital/analog: converte]te semnalele digitale [n semnale

analogice (figura 1.14), dac` este cazul.

semnal
digital

D/A

semnal
analogic

Fig.1.14 Convetor digital / analogic

Demultiplexorul: permite separarea mesajele transmise.

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

1.3.8. Sistemul de prelucrare a datelor

Sistemul de prelucrare a datelor realizeaz` o serie de opera\ii suplimentare
(care sunt [ndeplinite de traductorul inteligent, dac` este utilizat): autocalibrare,
autocorec\ie (la modificarea condi\iilor de lucru), diagnoza continu` a senzorului,
comunicarea la distan\` etc. vezi capitolul 1.3.3.
1.3.9. Dispozitivul de afi]are

Indicarea (afi]area) m`rimii m`surate se poate face:

analogic sau digital
local sau la distan\`
pe suporturi ]i sub forme diferite:
- pe h@rtie (grafic sau tabelar)
- pe dispozitiv indicator analogic (cadran)
- pe dispozitiv indicator numeric (numeric)
- pe ecran (similar afi]ajului din camera de comand`, sub form` grafic`,
diagrame cu bare, tabele etc).
1.3.10. Alte sisteme

Sistemul de m`sur` poate transmite m`rimea m`surat` ]i c`tre alte sisteme,

ca de exemplu:
- sistemul de automatizare: care cuprinde echipamentele de automatizare
(protec\ii, interbloc`ri, bucle de reglaj etc.)
- sistemul de urm`rire: care asigur` afi]area informa\iilor la diferite nivele
ierarhice
- sistemul de planificare ]i management: care include componente legate de
optimizarea exploat`rii, managementul opera\iilor de [ntre\inere ]i planificare a
repara\iilor etc.
Toate aceste sisteme sunt [nglobate [n sistemul de conducere (figura 1.15).
Fig.1.15 Sistem de conducere
SISTEM
DE
CONDUCERE
SISTEM DE
PLANIFICARE }I
MANAGEMENT
SISTEM DE URM~RIRE
SISTEM DE AUTOMATIZARE
SISTEM DE M~SUR~
PROCES

M`surarea m`rimilor neelectrice

10

1.4. Rezultatul m`sur`rii

1.4.1. Erori (abateri) de m`sur`
Experimental se constat` c` repetarea m`sur`rii unei m`rimi [n condi\ii
identice nu conduce [ntotdeauna la acela]i rezultat. Rezultatul m`sur`rii (valoarea
m`surat`) este influen\at de o serie de factori (imperfec\iunea mijlocului de
m`surare, procesul de m`surare, mediul nconjur`tor, metoda de citire a
rezultatelor, prelucrarea datelor etc). Toate aceste influen\e se concretizeaz` n
erori (abateri) care afecteaz` direct rezultatul m`sur`rii.
Eroarea de m`sur` se define]te ca diferen\` algebric` dintre valoarea
m`surat` (Vm) ]i valoarea (conven\ional) adev`rat` a m`rimii (Vca). Dat fiind c`
valoarea adev`rat` a m`rimii nu poate fi cunoscut`, nici erorile nu pot fi
determinate cu exactitate.
Eroarea se poate exprima [n dou` feluri:

eroare absolut`: egal` cu valoarea erorii de m`sur`, exprimat` [n unitatea de
m`sur` a m`surandului (figura 1.16-a)

a = Vm Vca

[U.M. m`surand]

(1.1)

eroare relativ`: raportul dintre valoarea erorii absolute ]i valoarea

conven\ional adev`rat` a m`surandului, exprimat` [n procente (figura 1.16-b).

r =

a
Vca

Vm Vca
100 [%]
Vca
Vm

Vm
Vca\

Vca

(1.2)

[%]

[UM]
45

eroare
absolut`
Vca [UM]

(a) eroarea absolut`

eroare
absolut`
Vca [UM]

eroare
relativ`
Vca [UM]

(b) eroarea relativ`

Fig.1.16 Reprezentarea grafic` a erorilor de m`sur`

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de modalitatea de manifestare:

Erori (abateri) de decalaj (fig.1.17-a): constante n intervalul de m`sur`
(independente de valoarea m`surat`).

Erori (abateri) de sensibilitate (fig.1.17-b): propor\ionale cu valoarea m`surat`

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

11

Erori (abateri) de liniaritate (fig.1.17 - c): depind neliniar de valoarea m`surat`

(reprezint` o caracteristic` a functiei de transfer a aparatului)

Erori (abateri) de reversibilitate (histerezis) (fig.1.17 - d): depind de sensul n
care variaz` m`surandul (cresc`tor sau descresc`tor) ]i sunt date de diferen\a
dintre valoarea m`surandului ob\inut` n sens cresc`tor ]i descresc`tor
y

x
(a)

x
(b)

x
(c)

x
(d)

Fig.1.17 Tipuri de erori:

a - eroare de decalaj ; b - eroare de sensibilitate;
c - eroare de liniaritate; d - eroare de histerezis;

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de cauza apari\iei:

Erori (abateri) [nt@mpl`toare:
- se datoreaz` varia\iilor [nt@mpl`toare ale m`surandului
- influen\a lor se manifest` n ambele sensuri (pot fi negative sau pozitive)
- se eviden\iaz` prin m`sur`ri repetate
- nu pot fi corectate, dar pot fi reduse prin m`sur`ri repetate
- corespund conceptului de eroare de sensibilitate (figura 1.17 - b)

Erori (abateri) sistematice cunoscute:
- pot fi constante sau variabile n timpul procesului de m`surare
- apar n fiecare m`sur`toare ]i nu pot fi descoperite prin repetarea acesteia
- se eviden\iaz` cu alte aparate mai performante
- pot fi corectate (eliminate din rezultatul m`sur`torii)
- corespund erorilor de decalaj (fig. 1.17-a) ]i de histerezis (fig. 1.17-d)

Erori (abateri) sistematice necunoscute:
- se datoreaz` unor deranjamente de func\ionare care nu pot fi localizate
- m`rimea ]i sensul lor nu pot fi stabilite
- se pun n evident` cu alte aparate mai performante
- nu pot fi corectate
- corespund erorilor de liniaritate (figura 1.17 - c)
1.4.2. Incertitudinea de m`sur`
Incertitudinea de m`surare reprezint` un estimator ce caracterizeaz`
intervalul de valori n care se situeaz` valoarea unui m`surand. Aceasta reflect`
lipsa posibilit`\ii de a determina valoarea exact` a m`surandului.

M`surarea m`rimilor neelectrice

12

Incertitudinea de m`surare (notat` U) are dou` componente,

corespunz`toare tipurilor de erori ce nu pot fi cunoscute (]i care [n consecin\` nu
pot fi corectate): componenta Ui - corespunz`toare erorilor ntmpl`toare - ]i
componenta Uj - corespunz`toare erorilor sistematice necunoscute.
Componenta Ui se estimeaz` prin metode statistice, n baza unui ]ir de mai
multe m`sur`tori. Dac` se utilizeaz` o distribu\ie normal` (Gauss Laplace) a
rezultatelor, valoarea Ui este dat` de abaterea medie p`tratic`:

1 n
xi x
n 1 1

s=

(1.3)

Componenta Uj se estimeaz` prin calcule statistice speciale sau prin alte

mijloace dec@t analiza statistic`.
Observa\ie: Eroarea ]i incertitudinea de m`sur` reprezint` dou` concepte
diferite. Rezultatul unei m`sur`tori, dup` efectuarea corec\iilor, ar putea fi foarte
aproape de valoarea adev`rat` (necunoscut`). In acest caz, eroarea de m`sur` este
nul`, dar incertitudinea de m`sur` este cea estimat` prin calcule.
1.4.3. Exprimarea rezultatului m`sur`rii
Rezultatul unei m`sur`tori se consider` a fi complet numai dac` valoarea
m`surat` se corecteaz` [n func\ie de erorile sistematice cunoscute ]i dac` i se
asociaz` o incertitudine de m`sur`.
Dac` se consider` un ]ir de n m`sur`ri (ob\inut prin repetarea aceleia]i
m`sur`tori de n ori, [n acelea]i condi\ii), rezultatul m`sur`rii (R) se exprim` astfel:

R = x + sc U

(1.4)

unde:
x valoarea medie ]irului de n valori m`surate (prin repetarea m`sur`torii):

x=

1 n
xi
n 1

(1.5)

sc coeficient de corec\ie care include erorile sistematice cunoscute

(erori de decalaj ]i erori de histerezis):

sc = (Adecalaj + Ahisterezis )

(1.6)

U incertitudinea de m`surare corespunz`toare erorilor necorectabile:

erori [nt@mpl`toare (Ui) ]i erori sistematice necunoscute (Uj)
Se demonstreaz` c` dac` se neglijeaz` componenta Uj ]i se consider`
numai componenta Ui , aproximativ 68 % din m`sur`tori dau rezultate [n limitele:

R = x + sc U i

(1.7)

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

13

Pentru ca probabilitatea inciden\ei rezultatelor s` fie mai ridicat`, trebuie

considerat un interval mai larg al incertitudinii de m`surare. Acesta se ob\ine prin
multiplicarea Ui cu un coeficient de multiplicare k:

U = k U i

(1.8)

De obicei, k are valori [n intervalul 2 3. Pentru o distribu\ie normal`:

k = 2 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 95%
k = 3 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 99%
Prin nivel de [ncredere de 95% se [n\elege c` exist` o probabilitate de 0,95
ca rezultatul m`suratorii s` se afle [n acest interval.
1.5. Principalii parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur`
Parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur` descriu rela\ia de leg`tur`
[ntre m`rimile de intrare Xi ]i m`rimile de ie]ire Yi.
Pentru exemplificare se consider` un termometru care m`soar` temperaturi
cuprinse [n intervalul Xmin Xmax = 30400 C ]i scoate la ie]ire un curent cu
valori [ntre Ymin Ymax = 420 mA.

DOMENIUL DE M~SUR~ = ansamblul valorilor m`surandului care pot

fi m`surate cu ajutorul aparatului
Domeniul de m`sur` = Xmin Xmax = 30 400 C

(1.9)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.

Dac` limita inferioar` este zero, nu se specific` de obicei.
Se recomand` ca valorile normale de func\ionare s` se afle [ntr-un interval
mai mic cu 40 - 60% dec@t domeniul de m`sur` (pentru a putea m`sura ]i valori
din afara regimului normal de func\ionare).

INTERVALUL (SCARA) DE M~SUR~ = modulul diferen\ei dintre

cele dou` limite care definesc domeniul de m`sur` (valoarea maxim` ]i
valoarea minim`)
Intervalul de m`sur` = | X max - X min | = 400 30 = 370 C
Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.

(1.10)

M`surarea m`rimilor neelectrice

14

Un aparat de m`sur` poate avea mai multe sc`ri de m`sur` (de exemplu
multimetrul), caz [n care acesta acoper` mai multe domenii de m`sur`.

CONSTANTA APARATULUI DE M~SUR~ = coeficientul cu care se

multiplic` indica\ia de pe cadran pentru a ob\ine valoarea m`surandului.
Aparatele cu o scar` de m`sur` au o singur` constant`, de obicei unitar`.
Aparatele cu sc`ri multiple au c@te o constant` pentru fiecare scar`.

SENSIBILITATEA = raportul dintre intervalul m`rimii de ie]ire ]i

intervalul m`rimii de intrare

Sensibilitatea =

Y
X

(1.11)

PRAGUL DE SENSIBILITATE = valoarea minim` a m`rimii de

m`surat care poate fi sesizat` cu ajutorul aparatului

prag de sensibilitate = X min = 30 C

(1.12)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului

REZOLU|IA = cea mai mic` modificare a m`rimii de intrare care

produce o modificare detectabil` a m`rimii de ie]ire

X min Y 0

(1.13)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului sau [n unit`\i relative.

PRECIZIA = capacitatea unui aparat de a indica valori c@t mai apropiate

de valoarea conven\ional adev`rat` a m`surandului

EROAREA = diferen\a algebric` dintre valoarea m`surat` ]i cea

conven\ional adev`rat` (reprezint` opusul preciziei). Eroarea se poate
exprima ca eroare absolut` sau relativ` (rela\iile 1.1, 1.2).

EROARE TOLERAT~ (ADMIS~) = valoarea maxim` a erorii

acceptate pentru un instrument de m`sur` (= incertitudinea de m`sur` vezi capitolul 1.4.2.).

CLASA DE PRECIZIE = raportul dintre eroarea tolerat`, exprimat` [n

procente ]i diferen\a dintre limitele indica\iei aparatului

No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

c=

ad
Ymax Ymin

100 [%]

15

(1.14)

Clase de precizie uzuale: pentru m`sur`tori [n exploatare: 1,0 ; 1,5 ; 2,5 ; 4,

iar pentru m`sur`tori de laborator: 0.5 - 2 %

TIMPUL DE REAC|IE (TIMPUL DE R~SPUNS) = intervalul de timp
scurs [ntre momentul apari\iei unei varia\ii de tip treapt` a valorii ]i o
valoare de 90% din indica\ia maxim`.
Se noteaz` ]i se exprim` [n secunde.
1.6. Criterii pentru alegerea aparatelor de m`sur`
Pentru alegerea corect` a aparatului de m`sur` trebuie cunoscute c@teva
elemente, ]i anume:
1. Elemente generale, legate de proces:

materialul din proces care se m`soar` (lichid, lichid v@scos, solid, pudr` etc.)
]i caracteristicile acestuia (conductivitatea, v@scozitatea, densitatea etc.)

func\ionarea procesului: temperaturi ]i presiuni normale de lucru, valori
extreme, alte particularit`\i

componenta din proces: rolul [n instala\ie, materialul ]i dimensiunile
acesteia, spa\iul disponibil pentru amplasarea senzorului.
2. Elemente particulare, legate de senzor/ traductor:

dac` este necesar` o m`surare continu` sau punctual`

dac` poate intra [n contact direct cu procesul sau nu

materialul din care este f`cut

fiabilitatea

domeniul de m`sur`, precizia, sensibilitatea, timpul de reac\ie etc.
3. Costul senzorului:
Un cost ini\ial redus nu [nseamn` neaparat c` [n timp acesta nu este compensat
de o [ntre\inere costisitoare sau de sc`derea preciziei de m`sur`.
}i nu [n ultimul r@nd, atunci c@nd se g`sesc mai multe variante aplicabile
cazului respectiv, trebuie \inut seama de preferin\ele utilizatorului, de metodele cu
care acesta este familiarizat, de posibilitatea ob\inerii pieselor de schimb.

16

M`surarea m`rimilor neelectrice

1.7. Tendin\e actuale [n domeniul metrologiei

In ultimii ani, principiile de baz` ale m`sur`rii au r`mas neschimbate.
Progresul tehnologic din domeniul aparatelor de m`sur` se refer` la:
miniaturizarea elementelor, precizie de m`sur` crescut`, fiabilitate mai mare,
calitate mai bun` a materialelor utilizate, electronic` mai performant`
Direc\iile care par a reprezenta viitorul senzorilor sunt: straturile sub\iri,
fibrele optice ]i semiconductorii.
In ceea ce prive]te traductoarele, cele pneumatice se afl` [n declin.
Traductoarele cele mai utilizate sunt la ora actual` cele electrice, datorit`
electronicii performante ]i a posibilit`\ii de transmisie a datelor c`tre sisteme
computerizate.
Dezvoltarea microprocesoarelor ]i a inteligen\ei , ca urmare a penetr`rii
masive a informaticii [n acest domeniu, face ca semnalele digitale s` c@]tige din ce
[n ce mai mult teren [n defavoarea celor analogice.