PR

SONSTMNTIN

MlHW

TMINM S3SRT0RIEI SI
F3MILIM SRESTIN3
in

invataturile marilor Parinti ai Bisericii din

secolul IV

Teofania. 2002. Toate drepturile rezervale

Emile Zola, nr. 28, 2400 Sibiu
Tel/fax 069.432323; tel. 069.239473
Str.

092.17.08.63

ISBN 973-85097-5-0
:i>,H'J.

..W*tJ<^" s '!li^

Tel

&

Leorania
:

tax.0<>'' .M.11.1<

AWrf="

Cuvant

Icma

familiei creatine a fost

ncccsara.

Tratata

in

vi/iunea

inaintc

numai

este nu

$i

literaiurii

actuala, dar i

inseamnS o

patristice

iinpmspatare a temeiurilor creatine ortodoxe care stau la temelia

accslci institu{ii. Acest lueru eslc pus in luminS cu claritate
in
lucrarca dc fata.
Inialnirea cretin tsmului cu paganismul. in primele secole
creatine, mai ales ?n perioada persecutiilor, s-a facut intr-o mare
lerisiune, institutive
invatfiturii

pagane cedand cu greu ideilor innoitoare ale

Mantuitorului lisus Htistos. Aceasta reiese din scrieriie

acestor secole. Invatatura cretina a biruit mai cu

prin trairea unci vieti morale irepro$abile, prin relajiile not

I'Arin filer Bisericii

sea ma

in! re sot $i sotie,

binecuvantate de

prin atitudinea fata de copii i fa{a

I

nca

d n

Introducer?,

Dumnezeu

in

Taina Cununiei.

de semen i.

autor u

am p ioarea

prezin ta

5i

importanta soteriologica a subicctului sau spunand ca sacramentul

Cununiei

%\

Dumnezeu

familia cretina reprezinta o sinergie intre opera lui

%\ implicarea umana, o masura a iubirii in ambele

sensuri intre creator

$i

coroana

creajiei,

pe vertical^

i intre

cei

ineununati, pe orizontala: este viaja ins3i a umanitajii acoperita de

Pronia

divina

Mantuitor

$i

icoana

imbrati$arii

tain ice

Mirele
celei venice"

dintre

Biserica Mireasa in Camarilc Impart; ici

(p. II).

Parintele Lector Dr. Constantin

dupa un plan judicios.

Mihoc

a alcatuit lucrarea

in ase capitole, acestea impartite la randul

lor in subcapitole ?i subdiviziuni,

imbra|iand astfel

garni extrem

de bogata a problemelor legate de Taina Cununiei i de familia

cre$tina, a$a cum le-au consemnat, discutat $i solujionat marii
l^rinti ai Bisericii din secolul al IV-lea.

"7

('uvdftf hiatntc

cretina, aa

cum

le-au conscmnal.

ciisciii;ii

snlmioiiat

>i

rnarii

Paring ai Bisericii din secolul al iV-ka,

Pcntru

ajungc

veac.

accst

la

Capimlvl I Stanta Scriptura a Vcchiului

cuvcleaza in
Nvmliii IcstamenL

auioml
si

de
Legea Vcche, i in invatatura Manluitorului noslru lisus Hristos si a
Sfintii lor Apostoli, in lumina harului divin, cu piewpk- dare pcntru

tnftti^and familia in Vechiul Testament, cu specit it

ill

ei liiiibrit

dczvoltarea familiei creatine.

Cum a fosl perceputa $i aplicata aceasta

M

%\

HI, adica In

vremca

invalMur6

timpul persecutiilor, se arata Tn Capilolul IL

Barbatilor Apostolici

mult parenetica
barbaji cleric i

in seeolele

organizarii Bisericii post-aposlolice

invatatura despre casatorie

in

familie in

Hind prezentata

literalura

cea apologetica. Usie o

pairislica

literalura

mai

edificatoare care da statu ri luluror cretinilor:

$i laici,

femeL

tinere, fecioarc i

vaduve. Se pune

accentul pe implinirea virtutilor, pe calea vietii i a luminii $\

evitarea tuturor pacatelor i amagirilor diavole$ti care due pe calea
mortii

a intunericuiui.

de

familiei

scriitorii

O evaluare de nivel este tacuta casatoriei i

alexandrini ca: Clement, Origen, Metodiu de

01 imp care. dei apreciaza virtutea fecioriei, totui recomanda

casatoria ca o impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu, opunand
invatatura cre$tina ereziilor gnostice i maniheice, care socoteau
casatoria drept pacal.
In secolul a I IV-lea apare
vietuirii

in

feci or ie si

monahismul ca o

rugae iune.

De aceea

accst ui veac au avut prefer in la pentru aslfel

institutional izare a

unii dintre scriitorii

de viata

operc intcresante dedicate monahismului. Totu$i, aceia^i

icrarhi

preoti,

au subliniat

rolul casatoriei

au

lasat

scriitori,

rostul ei in cadru!

Urmatoarele capitole se ocupa mai de aproape de Taina

Cununiei: pregatirea pentru primirea tainei, timpul potrivit pentru
casatorie, alegerea sofieL primirea Tainei, petrecerea de nunta, cu
obicciurile de la nunft unele crilicate

care este adevarata nunta

in

B.senca

de Sf&ntul loan Gura de Aur.

cretina.

copnlor

dintre soli, unitatea lor, locul

i rolul

fiecaruia dintre soft in familie,

in societate, tinuta femeii in

biserica $i societate

a tineretului recomandand cercetarea

Scripturii dar si
i.ieratura pagana, selectand cele
de trebuinta, cu discernamant ca
albma .care nu se aeaza pe orice fioare i nu
ia totul din floarea pe

care s-a aezat- (Sfantui Vasile

eel Mare). Catre sfarjitul capitolului
vorbete despre unele pacate

impotriva casatoriei. ? i anumc

necmstirea sotului sau a so*iei, adulteruK
incestul. perversiunea si
ucderea copulor in pantecele mamei. Aceste
abateri grave de la
randuiala hn Dumnezeu privind
familia, due la ruperea acesteia in
plan spiritual 1 la despartirea prin
divort
Ultimul capitol se ocupa cu indisolubilitatea
casatoriei
divoriuL Cele doua probieme sunt

si

privite prin invatatura Sfintei

Scriptun ? a hteraturii patristice de

la tnceputuri pana in secolul al
i

IV-lea. In general,

Taina Casatoriei este unica, neadmifandu-se

iccasatona. Vilduv este numai

eel caruia i-a murit sotia (sotul)
l^.senca dm secolul al IV-lea se
ocupa de aproape de ocrotirea
vaduvelor, urmand in aceasta privinta
o veche tradifie bisericeasca
In Conctuzii, autorul scoate
in relief punctele principal

sublimate de Sfintii Parinp din secolul

al IV-lea privind familia
crcst.na. intemeiata pe Taina
Casatoriei, in prezen* nevazuta a
Mantintoruluj lisus Hristos, precum i
utilitatea acestor invataturi in

vrcmea noastra, cand familia este supusa

multor ispitiri interne si
cxlmte, incjieie cu o fraza plina
de optimism, spunand:
i

si

familia

cretina

fac

parte,

a adar,

crc^t.msmului autentic, alaturi de starea

de feciorie.
acestea trebuie privite cu toata

din

De

trairea

aceea

responsabilitatea, cinstea lor fiind

acordata de Insu 9 i Dumnezeu Creatorul

i de Mantuitorul Hristos
propovaduita de catre Sfintii Apostoli i
I

Se studiaza, apoi, casatoria i familia sub multiple aspecte;

scopul casatoriei, impedimente la casatorie, raporturile de egalitate

adevaratele podoabe ale femeii, bumirile

materiale comune sotilor'
l=n subcapital important
if constitute creterea
copiilor in familiepunerca numelui i mai ales educatia copiilor
constituia o datorie de
grama a celor doi soti. Sfintii Parinti. mai ales
Sfantul Vasile eel
Mare . Sfantul CurS de Aur, au fost
preocupati de educarea

.Casatoria

Bisericii.

Cuvcmt wtiinie

pnymd

ucrarea contine un
casatoria ? i familia

si

Parin{ii Bisericii.^ (p. 24 1

tezaur de invafaturi t sfaturi
patristice

se recomanda prin aceasta a fi de un

real folos in sprijinul celor
ce se pregatesc pentru casatorie si
a)
Jarmliilor noastre ortodoxe romaneti.
i

-* if ****

A brevier
Chrisostom, trad, din limba elina, editia dc Oxonia. 1855. de
Archim. Theodosie Athanasiu. Bucuresti, 1905.

Om.

or

Idem. Comentariu la Epistola

3 82 ;

trad ueere

romaneste,

in

Corintent, PG LXI.

catre

vo 1.

in

Comentariile

9-

sau

explicarea Epistolei / catra Corintheni a celui intru sfinti

Parinteiui nostru Joan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

de Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Bucure$ti

1908.

Om

11

Cor

Lista abrevierilor

Idem, Comentariu la Epistola a ILa catre Corinteni,

PG

XI, 381-610; traducere in romaneste, in vol.: Comentariile

salt

explicarea Epistolei II catra Corintheni

celui mint sfimi

Parinteiui nostru loan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

BOK
BS
CSEL
EfE
IBM

de Oxonia,

Bucure?ti
Revista Biserica Ortodoxa Romana".
Colecfia ..Bibliolheca Sacra"
Laiinorunr
Coleclia ^Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum
Editura $tiintifica i Enciclopedica

Editura Institutului Biblic

$i

de Misiune

<

ha. Lies

lvl

Om

Idem. Comentariu la Epistola catre Efeseni,

PG

LXII, 9-176;

Epistolei catre Efeseni

a celui intru sdnii parinteiui nostru loan

Chrisostom, trad, din limba elina, editia de Oxonia. 1852, de

Archim. Theodosie Athanasiu,

Revista Mitropolia Ardealului", Sibiu

Om

Revista Mitropo!ia 0!teniei'\ Craiova

- Sfantul loan Gura de
despre casdiorie

Aur,

tivr

iasi,

1902.

Idem, Comentariu la Epistola catre Evrei\

PG

LXIII. 9-236;

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sau explicarea

La cuvdntul

fiecare sd^i athajemeia

Apostolutui: ..Din pricina aprinderti,
PG LI. 207-218. tradus* in romaneste la N.

Epistolei catre Ebrei

celor trei cuvdntari ale

Marinesciu Smfii omiletice asupra
casaiorie si traducerea (or,
Sfdntului loan Chrisostom despre

Constantin, Presviterul Antiohiei), trad, din limba elenS, editia

sW

(I

Cor

A U-a Om. despre

prm lege Mala vreme cat

(I

Cor

trdieste

^emeia

bdrhatul

er.

de Oxonia,

lar

daca

intra

7, 39-40),

PG

cit..

LI,

- Idem, Laude

lui

Maxim,

si

4 Ill-a Om despre casdiorie

romaneste la
alegem. PG LI, 225-242, tradusa in
cit.,

dupa moariea

lui,

de

Bucuresti, 1908.

rtm

lac

(I)

Coloseni, I ft II
Comentariile sau explicarea Epistolei catra
parinteiui nostru loan
Thesaloniceni a celui intru sfrnfi

al

Romanului, Bucure$ti.

IBM.

Om

lac 01}

PG

LI II, 23-386; traducere Tn

vol.: Scrieri, partea inlaia.

Omilii la Facere,

Bucurejti, 1987.

Idem, Omilii la Facere,

PG

L1V, 385-580; traducere in

romaneste. in vol.: Scrieri, partea a doua, Omilii la Facere.

Ml

(II),

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 23,

trad., introd., indici i

Om

(1),

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 21.

trad., introd., indici i

IBM,
v

Idem, Omilii la Facere,

romaneste, in

ce sofu sa ne
N. Marinescu.

Comentarii la Episiola catre

Aur,
Gura
de
loan
Sfantul
Cotos
romanete in vol.:
ColosenL PG LX11, 299-392; traducere in

862, cu Via\a si activitatea Sfdntului Chrisostom,

1923.

este

Bucureti, 1908.

de Theodosie Athanasiu, episcop

este legato

daca rdmdne a$a

217-226, tradusa in romnete la N.

DommtL Dor mat fericita

Marinescu, op.

op.

intru sfinfi Parinteiui nostru loan

Chrisostom (Expusa din insemndri,

mdrite cu cine vre*

bdrhatul ei va muri. este libera sd se

numai

a celui

7. 2).

1908.
te/it pcntru licenia. Buciiic^tu
idem. La (cuviniele)
edsdtorie

Om

Ploe$ieami,

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sou explicarea

Romane

MA
MO
^

Theodosie A.

de Arhiereul

Bucuresti 1910.

Bisencn Ortodoxe

al

1845.

Bucure$li, 1994.

Idem. Omilii la Matei,

PG LVII-LVHI,

13-794; traducere in

run uine^le. in vol.: Scrieri. partea a treia, Omilii ia Matei. trad.,

in I iykL

indici si note

IViicureviL

198 1).

de

Pr.

D. Fecioru, Col. PSB, 22, IBM,

'

Abrevieri

10

Romant. PG LX, ^91-68..

Idem. Comentariu la Epistola autre
Comentariite sau explicarea
in romance, in vol.:

Om Rom

traducere

Epistatei catra Romani.

celui intru sfm(i parimelui nostru

limba din* dupa ed. de Oxonia.

Theodosie Athanasiu. Bucure$ti. 906.
1 849. de Archim.

loan Chrisostom,

trad, din

Om

Tes

Om

- Idem. Comentariu

la Epistola

catre Tesaloniceni,

Comentarule sau
391-468' traducere in romaneste in vol.:
II Thesalomceni a
explicarea Epistoici catra Coloseni. I si
nostra Joan Chrisostom, trad, din
celui intru sfinfi parimelui
de Archim. Theodosie
limba elinS, editia de Oxonia. 1855,
Athanasiu, Bucuresti. 1905.

catre Timotei. PG LXIL MMTim - Idem, Comentariu la Epistola I

Comemariile sau
600- traducere in romaneste in vol.;

explicarea Epistolelor Pastorale: I si

Om

PG LXIL

Tim

//

Timotei, Epistola catre

intru sjimi parintelut nostra

celui
a
Filimon
catre
cea
Tit si
ed. de Oxonra. 1861. de
dupa
elina
din
trad,
Chrisostom.
loan
1911.
Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu. Bucuresti.
cea care are mm pu\in
vaduve
intra
primita
9
JSS
nnfie
5

'

de saizeci de

am' -

si

despre educafia copiilor

st

Introducere

un adanc ocean purtat de valurile

iiiiipului trecul de la prima pereche de oameni pana astazi, o
snicriiie intre opera lui Dumnezeu i implicarea urn ana, o masura a
mhirii in ambeie sensuri, intre Creator si coroana create L pe
vertical^ $i intre cei incununaji, pe orizontala; este viata insa$i a
<

Om

Tim

aeoperitade Pronia divina si icoana a tmbrati?ari tainice

dmlre Mirele Mantuitor si Biserica Mireasa in Camarile Imparatiei

explicarea Epistolelor Pastorate:

Om

PG

lit

( asatoria si familia exista

Kiiiiric/eu

Idem, ,,Patri>logia

Jiiina

PL
PSB

Colecjia ..PSrinli

RT

..Revista Tcologic&"\ Sibiu

Colectia ,.Sources chretiennes"'

Revista Studii Teologice". Bucuresti

ch.

ST

hun ilia

Scriitori Biserjcestr

omul ca barbat

reprezinta,

deci,

si

de

la inceput,

femeie. El a creat,

una

din

de cand a creat
dc fapL familia.

coordonatcle

esenfiale

ale

!irii;iiiila)ii.

si II Timotei, Epistola catre

nostru
celui intru sfinfi parintelut
a
Filimon
catre
cea
si
Tit
ed. de Oxonia. 1861. de
loan Chrisostom. irad. din cIM dupa
Bucuresti, 1911.
Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu.
Tit. PG LXIL 6&>-700;
Idem, Comentariu la Epistola catre
Comentariile sau explicarea
traducere in romance, in vol.:
Epistola catre Tit si cea
Epistolelor Pastorale: I si II Timotei.
parintelui nostru loan
catre filimon a celui intru sfinfi
de Oxonia, 1861. de
Chrisostom, trad, din elina dupa ed.
Bucuresti. 19 11.
Arhiereul Theodosie A. Ploesjleaiiu,
Graeca"
Colectia lui J. P. Migne, J'atrologia

i'vlei vcijitice.

milosteme,

catre Timotei, PG LXIL

Idem. Comentariu la Epistola a H-a
vol.; Comentariite sau
599-662; traducere in romaneste,

tarn ilia reprezinta

iirnanila{ii

II

;is:iU)ria si

lamilia

este

reflectarea

chipului

muni festal prin comuniunea specifics

i

lui

ei,

Dumnezeu

in

om,

asemenea comuniunii

nl al rin it are.
i

Casatoria

familia sunt obiect al purtarit de grija a lui

)niniie/eu pentru omul eel cazut, dar cu menirea de a asigura - prin
misicrea si cresterea pruncilor dupa voia dumnezeiasca- cetateni ai
si

<

vriilui.

(Asatoria

familia sunt obiect al preocuparilor profetilor si

<hv|>|ilor Vechiului Testament, ca si al Parinplor Bisericii de-a
litffgiil veacurilor, dupa cum trebuie sa fie i astazi si intotdeauna,
si

oh ice 1 de serioasa preocupare din partea tuturor celor randuiti de

Diiinne/eu sa vegheze asupra bunului mers a! ei, adica a factorilor
cspousabili ai Bisericii si ai comunitatilor umane, Tn general.
Kcferindu-se la importanta pe care a primit-o casatoria in

uonomia

crestina,

Prea

Fericitul

Parinte

Teoctist,

Patriarhul

Ortodoxc Romane, zice: Prin venirea Tn lume si lucrarea

i/hAviloare si innoiloare a Mantuitorului lisus Hristos, aceasta
uraiuluiala a Ibsl ridicata pe o treapta de sfintenie care face ca, de
Misericii

Introclucere

Introducere

atunci, familia ce rodeste din ea, sa poata

fi

vaztita

ca o imagine

lui

Dumnezeu este msa urnmrita

staruitor

de mtenpa

i familia
dc lucrarea nimicitoarc a vrajm anului diavol. Casatoria
diavoletu care
cre^tina sunt pntc de prefer! nta ale atacurilor
variate $i
ameninta msaji flinta i rosturilc lor. Atacurile sunt
grave, pentru fami he,
subtile, implicand consecinte deosebi! de
n
Sfintia
pentru Biserica, dar i pentru societate, in general, inalt Prea
Bucovinei, atrage
Sa Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Mo!dovei i
sanatatea familiei in
atentia asupra gravelor pericole care ameninta
vremea noastra: Din puncl de vedere teo logic-pastoral, observam
sunt identitatea.
cat de expuse, solicitate $i adesea amenintate
eoeziunea i armonia familiei creatine azi, in fata crizei eccmomice
libertinaj,
(saracie, $omaj, nesiguranta etc.), a crizei morale (lax ism,
senzualism pornografie, dezordini erotice ridicate la rang de
copii.
normalitate, prostitutie din ratiuni comerciale, trafic de

prozelitism

cre$lina este
indifercntism nihilist etc.). Pe de alta parte, credinta
intotdeauna izvor de speranta i de putere spirituals care ne ajuta sa
de
biruim greutatile $i incercarile vietii. In acest sens, criza, ca stare
lui
pentru un lucru sau o stare incompatible cu voia

judecata

Dumnezeu. este in acela?i timp o chemare acuta

bine, o i?ansa pentru un mceput ncur~,
fata

la

schimbarea in

1 1

..uiodemi/arii^

Inmuijirii

^si

connaceptivc" , ca

mai accentuate a mijloacelor

centrelor de planning familial 11 .)

tot

a aparitiei
I. a loate accstca trebuie adaugate alte
consecinte foarte grave
n\e pcrmisivitatii caracteristice vremii noastre, cum sunt: divorturi.
LHipii a band on at i. imbolnaviri, familii care, dei o
doresc, nu mai
piPi avea copii i multe altele.
i

Situatia este, desigur.

extrem de grava i pcriculoasa, dar nu

l;iia ic^irc. Biserica ofera ca antidot a
acestor boli morlale ale
tiisiiiii|ici familiei leacul dumnezeiesc
al pocainlei. lar pocainta
uisoamiia, ca in parabola evanghelica a Fiului risipitor, venirea
in
MiJc" <l,e l.\ 17). adica ridicarea din somnul amortitor al pacatului
I

irc/irea

fhh/i'm, p.
I

Tatalui*',

revenirea

la

exigentele

I.

Roman iei nu

contine tnca rciilemcntari exacte in ce prive$le abuzu!

cxpl<mtarca sexuala etc.

i>'.isl;iiiu

-.i-\u;il.

dupa ,xasa

dorului

de

I2*>

tfnere chestionaie. 16 crau sub 15 ani.

13 intre 15

18

aiii, $i

din

de 129. 108 proveneau din mcdiul urban; de asemenea 2/3 dintre ele
>fcoala. [Romania Common..., p. 12).

iiuiitfritl tola)

ale pacatului,
In ce privete cfcctclc netastc ale sccularizarii,
care reflects,
in general, sunt grailoarc inse^i statist ieile o fie Sale
romaneasca de astazi
felul lor, cat de grav sunt afectate in socieiatea

conform
unele din valor ile fundament ale ale familiei. Astfel,
copiilor intre
acestor statistici\ la sfar?itul anului 1997, din totalul

|i;iriisf%ort

pastoral cu ocazia zilei

Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Komanc. Cuvdnt
I'd. Trinitas, Ia^L 1995, p. 7.
familiei \ 15 mat 1994. in vol. Familia crestina azi.
- Biserica de
"
Daniel Mitropolitul Moldovci :ji Bucovinet. Familia crestina
1

Statistic!,

in

Romania Common

:.<

in

WO s-au raportat 947 de violuri. in 19% au lost

H.H"i-. ilhirfem, p. 20,

1362. crc^terca fiind dc

fig. 6).

date] or

Dcpanamcntului General al Politiei y a Instilutuiui Roman

pniini Dropiurilc Omului, In Bucure^ti. numai In trci luni s-au raponat
un numSr
ili- (><> dc cji/uri dc incest
$i violuri in familie. (Ibidem, p. 19).
(

'

acasa ". in vol. Familia erefpna azL p. 5-6.

1
Date provenite de la Comisia Nationals dc
Country Assessment. December 1997.

strazii,

" I'ifi

msotirii.

numarul copiilor
;

Vi

intarirea unilatii in actul

,66

necunoscut in mod precis,

i'sk: csiiirral la 2000 - 5000
abuzurile sexualc asupra copiilor au
mu^isinu cole alarmante'; prostitutia, %\ mai ales in rand u copiilor,
mi- is iv ii eelor proven iti de la sate, a devenii, din ce in
ce mai mult
si iiiir-iiii ritm rapid, un fenomen de proportii 6
rata criminalitatii %\
T
\iokrnclc de lot felul cu precadere asupra femeilor, vioUirile i
ijuostiit jJo
au cunoscut un nivel fara precedent 8 ; numarul
i\<>Miinloi, cu toate ca nu mai are un curs ascendent
este totu?i
9
iuvii|nralor de mare (Trebuie sa precizam ca scaderea numarului
:i\oriiuilor nu se datoreaza unci imbunatatiri morale
a familiilor, ci

contemporanc

$i

nepasarea
Starca de crizrL desigur, provinc din necredinta ?i
de voia lui Dumnezeu. Cauza generatoarc a dramelor
in familie este, apdar, abdicarca de la principnle

inoralei creatine pentru inlemeierca

;iiiu

IHiipriilor copii;

$i

(sectarism fanatic.
divort, droguri etc.), a crizei spiritual -re iigioasc
agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar,

(98.872) erau institutionaiizati; dintre acedia

'rttXn au iotu$i parinti, care msa prefera sa fie scuti|i de grija

ii

miniaiurala a Bisericii"

Lucrarea

IX

13

Liiilirnn

N.imArul avorturilor

WW

si

1
1

>7.2 in

suta de nasteri se prczinia asttel: 52.5 in 1989. 315.2 In

996. Cu toale acestea numai in 1996. au fost inregtstrate 456.200
la

avoriiiri

(ihhiem, p. 46-47).
Niun;ii sprc slilr^tul anului 1996 $i at dotlea
trimestru al anului 1997 cantiiatca
ymiiatvptivclor oralc (pilufe) vandutc a crescui cu 25%. Ubidem.
p. 47)
Air lost iHilinlaic II centre dc referinta- 230 dc clinici
jji
II ONG-uri care
di'
"'

d**^l':*i>

;1

:u\"iM!*i activitalc

{Ibidem, p. 46).

Introducere

14

poruncilor

lui

Dumnezeu

ale Trupului lui Hristos

redescoperirea

calitatii

de madulare

Biserica. In ce private familia, salvarea

nu poate veni decat prin redescoperirea, in duh

a ceea ce
taina a harului

cretin,

este intr-adevar institutia familiei, intemeiata printr-o

lui

vii

Dumnezeu.

De

aceea,

se

casatoriei ca taina

cunoa$tere
istoriei

$i

impune o redescoperire in profunzime a

a vocatiei familiei in Biserica i in lume, o

a autenticei

Capitolul I

pe temeiu! Sfmtei Scripturi, a

bimilenarei Tradijii a Bisericii noastre

o reeunoatere a

ei

Ortodoxc.
Desigur ca lucrarea de fata nu poate acoperi intreg spectrul
Tn
mvataturii i trairii autentic creatine, aa cum se reflecta ele
tezaurul Sfmtei Scripturi i a! Sfmtei Traditii, ci numai o parte a
dar cu o importanta covaritoare in demersurile
acestuia,
aprofundarii temei de fata. Vom limita. deci, cercetarea noastra
numai la ceea ce a insemnat, in vcacul de aur" al cretin ismu lui
din Rasarit,
al !V-iea), aportu! esential al autorilor biserice$ti
(sec.

adica a Sfintiior Paring de limba greaca. Este vorba, deja. de

explorarea unui material de o mare extcnsiune i de o inestimabila
I

bogatie doctrinar-teologica

i spirituals.

Deoarece insa ,.veacul de aur" ii are temeiul in realizari

ialului
anterioare, nu puiem evita o scurta trecere in re vista a mater
avut ia
biblic i patristic pe care Parintii secolului al IV-lea 1-au
indemana. Este vorba de datele biblice (din Vechiul $i din Noul
Testament), iar apoi de aportu) Parintilor din secolele II i III a
iconomia
caror prezentare sumara i?i va ocupa locul cuvenit in
trata despre
lucrarii de fa{a. AstfeL capitolul 1 a! accstei lucrari va
iudaism, apoi in Noul

familie in Vechiul Testament ?i in

Testament. In capitolul IL vom expune invatatura despre casatorie
secolul al
familie a Parintilor i scriitorilor biserice?ti de pana in

casatorie

%\

IV-lea.

Tratarea propriu-zisa a temei inccpe in capitolul III, intitulat

Feciorie $i casatorie. Alte capitole se ocupa, Tn continuare, de

Primirea tainei casatoriei (cap. IV); de Casatorie $\ familie, in

sot
general. i anume: scopul casatoriei, impedimente la casatorie,
pacatele impotriva casatoriei (cap.
i sotie in cadrul familiei, copiii,
Cateva
V); de Indisolubilitatea casatoriei i de divort (cap. VI).
pagini de Concluzii incheie lucrarea.

Casatoria

1.

familia in Sfanta Scriptura

In Vechiul Testament

Vorbind despre casatorie

rand

in iudaism

tamilie, trebuie sa

ne referim in primul

relatarea biblica despre crearea omului. Potrivit

acestui
iinpiirtant text vechitestamentar, omul a fost facut
de Dumnezeu
la

clupS crearea tuturor ce lor I alte tapturi, ca o incoronare

a lucrarii Lui
celc $ase zile ale facerii lumii $i a zis Dumnezeu:
sa facem

dm

mil dupa chipul

dupa asemanarea Noastra../6 relateaza cartea

I'acerii (1, 26). Apoi cominua; $i a ftcut Dumnezeu
pe om dupa
chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut
bar bat ?i
lemcie.

$i

imHulti|i

capitolul

Dumnezeu
umpleti

i-a

binecuvantat,

pamantul

i-l

zicand:

supuneti..."

va

27-28).

In

Crete?i
(v.

Facerii este istorisita crearea Evei din coasta lui

(v. 21-22), din cauza faptului ca pentru acesta nu se
gasise

Adam

..ajutor

al

pe potriva

41

lui

(v. 20).

Cand a vazut-o pe Eva, Adam a

cxclamat: Iata aceasta-i os din oasele meie i carne din

carnea
liiea- ca se va numi femeie, pentru ca este luata
din barbatul sau. De
aceea va lasa omul pe tataf sau i pe mama sa i se va uni cu femeia
sa si vor fi amandoi un trup" (v. 23-24).

Slfintul
^i

i ;1

Vasile eel

Mare

exprima convingcrca e& omul este centrul universului

toma crciHia este chemata sa implineasca trcbuintele lui. [Omiiia a VII-a si

ifmiiin

ti

-a la Ile.xaemeron,

isi

PG XX IX,

col.

161

si 96).

se vedea: Arhid.

Voicu. Invafatura despre creatie la Sfantul Vasite eel Mare.

in vol Stimuli Vasite eel Marc, inch mare ta 1600 de ani de la
savarsjrea sa. Col.
I'lol

Dr.

'oiistaiUin

JUhhou-m

l\'oio^k-a'\

IBM,

Bucuresti. 1980.

p.

75.

l*# "l*^f

14

S **!

^B* >i

f&J il'^ltt *

Vi

J
i

*fc

"

iK=%-;--'

ft

In Vechiu} Testament

Casatoria $i familia

16

familie":

uire a

lilt

dupa chipul Sau\ adica persoana

cu vointa libera, cu capacitate de gandire i de iubire. dandu-i $i
stapanirc asuprapamantului
- Dumnezeu 1-a creat pe om bisexual, barbatul i femeia fund
1-a creat

om

pe

este destinat, prin

lui

insa$i

Dumnezeu. Ceea ce mseamna ca omul

creatia sa, yfefii dc comuniune. dupa

fi

o monada

inchisa.

Omul

Mu

n-ar

fi

chip

numai ca

Dumnezeu daca

al lui

sa-1

ajute pe

Adam

ar

crease

pe Eva, ci $i pentru ca sa-1 fereasca de singuratatc,

ei omul
caci numai pentru ca se completeaza reciproc formeaza

Dumnezeu

barbat

lilcut

i\

l.ilivc si

care exista intre Persoanele Sfmtej Treimi.

Xele doua sexe sunt com piemen tare nu numai pe plan tizie. ci $i
un reflex
prin comuniunca de viaja, care face din iubirea conjugala
5

,.N-ati citit ca

Cel ce

i-a

$i

mode lui comuniunii

a) iubirii intratrinitare"

Dumnezeu:

importanta pe care o are casatoria ?i unirea deplina in iubire a

siii lor este dovedita i de felul in care apare
ea prezemata atat in
Vccdiul Testament, fund folosita ca metafora pentru relatia d intre

deopotriva dupa chipul

lui

femeie ca pe o
tacul de la inceput
i

femeie? * (Ml 19. 4) $i mai departe: ..Aa incat nu

iiiiii Mini doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat
Dumnezeu omul sa nu
ilcspana" (v. 6). Aadar, casatoria are un caracter sacru inca
de la
i

- Dumnezeu

llristos prezinta aceasta unire intre barbat

liviiN

Din aceste putine cuvinte, care exprima eu o forta aparte, dei

desprind cateva
tntr-o forma atat dc concisa, taina crcarii omului, se
coordonate principale ale invataturii bib) ice eu privire la casatorie i

17

poporul Sau (Os

L 2

s.u.; 3.

.u.; 4,

10-15; ler 2, 3; 13,

.V; VI; lez

(.AsAUiria

16;23;]s54;62^a.),cat ? iinNoulTestamentunde
apare ca o figura profetica a unirii d intre Hristos 1

liisciica Sa.

Aceasta conceptie inalta despre casatorie i despre familie se

relict: la in general in Vechiu I Testament ?i in tudaism.
Fara a lipsi
iiisjl >i aspecte mai pu^in pozitive.
datorate ,.invartoarii inimir
israclitilor(Mt 19. 8).

deplin"

a binecuvantat prima pereche de oamem. pe

Adam ?i pe Fva, facandu-i colaboratori ai Sai in transmiterea vietii:
L 28).
,.Cre$teti ?i va mmultiti ?i umpleti pamantul." (Fac

- Dumnezeu

Intre cei doi trebuic sa slapaneasca legea

^Pentru a

iubirii.

iubire desavar^ita.

Importanta familiei

V inlei cand tanarul lacov a

i

fi

De

o unire desavar?ita, casatoria comporta o

de la
aceea ea trebuie sa fie indisolubila. Astfel, casatoria avea

avea, in mod
tneeput arributelc unitatii ?i indisolubilhatii. Barbatul
completa esential;
depiin. in unirca desavar^ila cu o Icmeie, tot ce-1
7
femeia la fel" De aceca, vorbind despre casatorie. Mantuitoru)
$i

a)

rocunosuindu-I ca

membru

al

mers

la vechii israeliti

la

unchiui sau Laban. acesta.

rudeniei sate,

ii

zice:

Tu

eti

din

carnea mea" (Fac 29, 14). Aceasta imagine, care

Hied A loarte bine caracterui concrel a I Bibliei, demonstreaza

iKiscIc inele i din

i

irnpiirtanja famiiiei lavechii israeliti,

intr-adevar, familia era pentru evreii bibliei eel u la

wh

leiAiii.

Fa era ceea ce

am

putea numi o

,.enlitate

de baza a
juridica", o

sau a seminliei. Membrii unei familii se simteau.

4
iif ailcvilr. a fi aceiai os" i aceeai
^carne- ; iar ,.a avea aceia^i
sjin^c insemna a avea acela?i sufler s Legislatia asupra famiiiei se
(uiiiv a tribului

se vedea: Pr.

de
582-584.

Scripturi. Na^ierea
nr. 9-10. p.
*

pntmL smp principal

Omul
MA. XXV

Acesi aspect

11

al casaiorieL

iumina

XXX

MA.

Sfintei

(1985).

asemanare a im Dumnezeu..
1 98 1 ). nr 7-9. p. 549 .u,

chip

Vczi: Idem,

paca/elor. in
4

familia in
lrof. Vasilc Mi hoc. Casatoria si

>/

desi

poana ramie

suhliniaz* adesca Stmiit

I'arinli.

Spre

ex.: Sfantul

Gngone dc

rom. in vol. Scnen.

Nvssa (Marele cuvdnt mtehetic. V. Hi XLV. 21; trad, in lb.
i morale, irad. si note de Pr.
partca a doua. Scricri excgcticc. dogmatico-polemice
IBM. Bucuresti. 1998, p. 294).
Prof. Dr. Tcodor Bodogac. Col. PSB. 30.
*
'

Pr. Prof" Vasilc

Pr. Prof.

Mihoc

Casatoria si familia....

Dr. Dumitru Slant loae.

p.

ilivvoltfi

sociclale.

582.

Teoh&a Dogmatica

Ortodoxa.

vol. 3.

IBM.
num.
I.'

Ibidem, p. 181.

Testament

I i

Bucure$ti. 1978. p. 180.

7

Vechiul

pe temeiul acestui principiu.

Cucc[)lcle acestei legislatii reflecta preocuparca pentru mentinerea
prinianeniei. a puritatii i a autoritatii famiiiei. In masura in care
fsiiuvltfii rmiian fide
Legii, ei recunosc famiiiei un loc determinant
in

Kiips.

/.(/

vh>

tpmkiienne en Palestine au temps de Jesus,

Paris. 1961. p.

^^

--

<'_J -Z,sZ, : -a ^J . .--

Ii.WAj.7% -

Casatoria ifamilia

In Vechiul Testament

rol social, ci $i
Dar familia are la vechii evrei nu numai un
in familie, ete reunmdu-i
unul religios. Unele sarbatori se celebrau
familiei fund un fel de
capul
iar
familii,
unei
membrii
pe toti
Pallor, care se celebra in
oficiant. Aa era, de pilda, sarbatoarea

Pentru a asigura mat bine permanenta neamului i a familiei,

vechii evrei admiteau poligamia. Chiar unit judecatort i regi bine

18

familie (Ie? 12,3; 13,8).

64
realitate mai larga
Cuvantul .familie acoperea, de altfel, o
Ebraicul ah (in aramaica
decat ceea ce intelegem astazi prin familie.
frate vitreg, var, ruda apropiata.

aha) insemna deopotriva

Avraam

Astfel

si tine'..,

caci

ii

frate,

zice nepotului sau Lot:

mamfiup** ( Fac l 8 >[

sfada intre mine

Tot frate " nume Ste ab n

Sa nu

fie

^ lui
Parahpomena, fin f

pe nepotul sau lacov (Fac 29, 15). In cartea

Eleazar, de$i erau, de fapt, veru
lui
fiicelor
nxirmjrafii
sunt
Chi
9
lor(IParal23,2U22)
.
la
tamihei
solidaritatea
Se cuvine subliniata, de asemenea,
membrii
fericita sau nefericita a unuia din
I

vechii evrei. Situatia

familiei
familii.

membnlor acelei
avea un impact puternic asupra tuturor
pazitorul
Dupa invatatura rabinilor, eel ce nu se simtea
asemenea lui Cain
sau" (c. Fac 4, 9) trebuia socotit
.

fratelui

19

Dumnezeu, ca Ghedeon, David sau Solomon, au avut

liaremuri, numarul mare de sotii i concubine fiind un semn ai
puterii lor (Jud 8, 30; II Regi 2, 2; III Regi 1 1, I). Din motive mai
ales de ordin economic, oamenii de rand se multumeau cu doua
lemei (I Regi 1, 2). Daca prima sotie era stearpa, soful i$i lua, de
obicei, o a doua sotie sau o concubina; in acest caz, insa, prima
soiie, so{ia din tinere{e" (Is 54, 6) nu era repudiate Bineinfeles
ca
plAcuJi lui

nccasta situatie crea destule dificultati. Dei barbatul israelit avea

dieptu! de a avea mai multe femei 12 , totui un curent puternic in
Judaism socotea ca numai monogamia reprezinta cu adevSrat

de cSsatorie, ca numai ea este conforma cu voia lui

Durnnezeu. In jocul de cuvinte din Fac 2, 23: Ea se va numi i$ah,
idcalul

pentru ca este luata din if al ei", unii comentatori rabinici vad o

udcvArata carta a unirii monogame. Primul poligam de care

vnrbe^tc Biblia a fost

Lameh (Fac 4,

9),

un urma

al lui

Cain, ceea

nu oferea poligamiei o buna recomandare. in scrierile

prol'dice, idealul casatoriei monogame este infafoat ca un simbol a
unirii d intre lahve i poporul Sau (ier 2, 2; lez 16, 8; Os 2, 9; Mai
2,
14). Iar in cartea Tobit, o adevarata istorie familiala, monogamia
Hpure ca ceva nu numai firesc, ci i uzual. Poate ca cea mai
iniporiiinta dovada ca monogamia constituia idealul de casatorie o
ce, desigur,

b) Obligatia casatoriei.

Monogamia i poligamia.

Leviratul
a fost Creteti i
Prima porunca data de Dumnezeu protoparintilor
casatoria era in mare cinste la
aceea,
De
28).
(fac
1,
inmupi"
va
celibatar nu este cu adevarat
evrei. Dup* o zicere rabinica, un
rume.
omuM Celibatul era considerat o anomalic, ba chiar o alegeau
oameni care
Existau totujL in epoca Mantuiiorului,
vorba, nun ales, de esemeni
celibatul din motive religioase. Este
stabilita pe tarmui apusean al
aceasta comunitate cvasimonastica
manusense descopente
Moarte, care ne-a lasat importantele
Marii

nazireii practicau abstinent,

incepand cu anul 1947. De asemenea,
de timp.
eel putin pentru o anumita perioada

ilovcilc^tc laptul

cS marelui preot (arhiereului) israelit ii era cu totul

nici/ is dc a avea mai mult decat o femeie'\ Se pare ca in vremea
lui lisus prcdomina monogamia. i de$i Sfintele Evanghelii nu ne
tcdmi vrcun cuvant direct al Mantuitorului impotriva poligamiei,
t \tv Hlisolut clar ca ea nu^i putea avea locul in
inalta Sa conceptie
ilc.pic cftsiiiorie (ase vedea, mai ales, Mt 5, 31-32 i 19, 2-12).
I vrcii se casatoreau foarte tineri.
Rabinii, in general, socotesc
vmstn dc 18 ani a barbatului ca cea mai potrivita pentru incheierea
i

Unii chiar afirma ca Dumnezeu il blestema pe

limbaiul care inca nu e casatorit la varsta de 20 de ani. Cat despre
lck\ clc crau casatorite chiar la 12-13 ani 14
ntifi

c^.sAti>rii.

cunoscutei prob erne a Jratilor lui

na^terc
dai
a
termen
acestui
Arnbiguitatea
Luprmre
Sal.
se vedea Pr. Prof. Vas, e Mihoc,
lisus. care au fost de fapl vcri ai
$apie talcuiri hiblice despre Maica Domnutut..
la JratiV DomnuluL in Idem,
l
Jeofania \ Sibiu, 200 K p. 18-30.
:

10
11

Cf. Paniel-Rops, op. cit... p. 143.

Genesis Kabbah. IV. 3, apud Daniel-Rops,

Ed

..Un IvaibjH

avea oricate femei vrea", zicca un rabin (Talmud, tratatul

Yi'baniolh 1 XV ;i; apud Oaniel-Rops, op. ciL. p 145). Altii limitau insa numaml
-<>|iiloi l;i viii ii iihuhm, XI. IV. a, apud ibidem).
|

11
I

op

cit.,

p. 144.

|>o;iic

;ilmikl.

<T.

nihil

liiiiiicl

lit

Kops

Yoma

XIII. a;

aft <7/., p.

apud Danicl-Rops, op.

145-146.

cit.. p.

145.

.::

"MT

-svw^-;w*v-:

ii

In Vechiul Testament

Casatoria yifamilia

20

Aceasta luare4 \ in sensul de Juare in poses iune'\ in ebraica

IniklmavhaK insemna casatoria propriu-zisa. Astfel in Evartghelia
/U,

lua femei din neamurile

Legea le interzicea israelijilor de a-$i

15-16).
pagane. ca nu cumva sa fie atrai de ele la idolatrie (Ie 34,
trimisesc sa
Inca inainte de promulgarea Legii lui Moise, Avraam
(Fac 24). iar lacov a
se aduca fiului sau Isaac o sotfe din neamul sau

tir

fost trimis

de

Mesopotamia (Fac 28, 1-7). Legea mozaica interzicea unirile intre

apropie de
rudele de sange, conform principiului: Nimeni sa nu se
trupui de trupul sau).
nici o ruda dupa trup {literal: sa nu-i apropie
Legea chiar
cu gandul ca sa-i descopere goliciunea" (Lev 18, 6).
unirea
contine difcrite reglementari in aceasta privintfi, imerzicand
femei le tatal ui sau,
fiului cu mama safunirea unui barbat cu una din
matua sa, cu
cu sora sa sau cu sora sa vitrega, a unui nepot cu

levirat, cum
nepoata, cu nora sau cu cumnata sa (in afara cazului de
doua
vedea). Era oprita, de asemenea, casatoria unui barbat cu
Lev 18, 7-18;
surori (a se vedea. in ce privete aceste interdict! i.
pentru
Deut 27, 20-23 . a.). Legea prevede pedeapsa cu moartea
1 1-12 i 14).
ce! ce incalca vreuna din aceste interdictii (Lev 20.
Daca un barbat casatorit murea fara sa aiba copii, fratele sau

mm

era obligat s-o

casatorie pe vaduva, iar primul lor nascut urma

celui mort pentru ca numele acestuia sa nu se

/).

de

ltawilS

pcrioitda logodnei era socotit legit im.

Inainte
iloici.

codificarea ei

tratat (tratatul

Yebamoth)

yi

cum

I'L 12;

De

problema

nu dadea, ci primea zestre; era

cumparat sofia de la viitorul sau socru (Fac

fapt, tatal miresei

mirele i-ar

Regi

casatorie! trebuia rezolvata

fi

18, 25; cf.

Ie?22,

Barbatul trebuia sa fie in stare

vn >i intrctina sotfa, caci zice Isus Sirah: Sminteala,
uraciune ?i
Minnie este cand femeia hranete pe barbatul sau" (25,
24).
(and totul era bine randuit i cand se incheia perioada
t

mmiie\
Suit-

de incheierea

a zestrei.

irKiKlnci care,

nu
ocupa aproape un Tntreg

teme a lua pe
ceea ce insemna ca cea
te

unei femei care a avut

al necredintei lor in invierea mort lor cazul
Aplicarea practica a
ca soti, rand pe rand, apte frati (Mt 22, 24-27).
era insa dc loc simp la; de aceea, in Talmud.,
legii leviratului

Nu

ca i soti a, probei apei amare"

(Num 5, U-31). Cei pujin a?a rezuita din apocrifa numita
rrotoevanghella lui lacov, dupa care insa?i Sfanta Fecioara Maria
16
jij
Ii
fost supusa acestei probe
Daca era socotita vinovata,
logodnica era ucisa cu pietre, ca i sojia adultera. Tot ca $i
sofia,
logodnica nu putea fi repudiatS decat dandu-i-se o carte de
drspart,ire" (cf. Deut 24, 1; Ier 3, 1; Mt 5, 31; 19,
7). Daca murea
login! nicul, ea era socotita ca o vaduva.
Iar copilul conceput in

zice dreptului losif:

ii

infidel itate era supusa,

nume?te o
tearga in Israel" (Deut 25, 5-1 0). Aceasta era ceea ce se
care reprezinta
casatorie de levirat, de la termenul latin levir,
sigur ca
traducerea ebraiculuijtffc, care inseamna cumnat". Este
Mantuitorului. Se
legea leviratului era Tn uz la evrei i in vremea
temei
intr-o discutie a Sa cu saducheii, ace?tia invoca drept
tie ca,

ingerul

De?i exista aceasta distinc{ie intre logodna %\ casatorie, totu$i

Legea prevedea pentru cei logoditi drepturi ;i obligatii aproape
idem ice cu cele ale celor casatoriti. Astfel, de pi Ida, logodnica

ia in

sa poarte numele

MateU

la

Maria femeia (logodnica) ta" (Mt 1, 20);

i'iiie-i
fusese pana atunci logodnica, de acum inainte avea
sa
curile/e in ochii tuturor ca so|ia (femeia) sa.

sau sa-?i gaseasca sotie dintre rudele sale din

tatal

21

de

obicei, dura

16).

un an

17
,

avea loc casatoria, ziua de

care face Mantuitorul aluzie in unele dintre parabolele

It o zi de mare sarbatoare, careia Cretinismul ii va da
un
la

vorbind de nunta Mtrelui" Hristos cu Biserica Sa. La

invitate toate rudele , dar ?i tot satul i toti prretenii
celor

*.cn% misiic,
luiiiirt

ciiui

a mirelui i a miresei. Evanghelia de la loan ne spune

isus, Maica Sa i ucenicii Sai au fost invitafi la o nunta in

ifeiwfl liiriiilii,

c)

Logodna

nunta

v'A hisiisi
i

De obicei, parintii erau cei care cautau femeie fiului lor. Odata
Se facea o
hotarita casatoria, tinerii erau considerati logoditi.
considerati
distinctie clara intre logodna i casatorie. Doi tineri erau
;i
pe femeia sa (Deut
sine
lua
la
barbatul
o
a fi soti numai dupa ce

mill (iali lei i (In 2, 1-12).

3,

ihuUm. (I. ISO.

" thuUm,
p. \V>
Cf. ibidem, p. 149.

In ajunul nunfii, mirele, imbracatin haine

de sArbflloare. cu o cununa pe cap (cf. Is 61 ,

10), i inconjurat de un
i oriogiu dc lineri - de cei care
se numeau prietenii mirelui" ?i care
..so hi k* n ran cu bucurie^ de
prezenta i de atenfia mirelui (cf. In
"'

15

>J>

29)

In Vechiul Testament

Casatoria ifamilia

22

- mergea

i Ti

lua mireasa, aducand-o

casa parintilor

era datoare cu o fidelitate absoluta, fara Tnsa a putea

li i-i hkIc acelai lucru din partea sotului. Astfcl, situatia
sotiei era

sai,

impreuna cu
prietenele ei. A doua zi. sarbatoarea continua. Mireasa aparea
frumos impodobita, ca o regina - caci, de fapt, intregul ceremonial
era regal" - i insojita de fecioare, prietenele ei care, cum ar parea
ramanand, insa,

intr-o incapere aparte,

sa rezulte din Parabola celor zece fecioare

(Mt 25,

mi

; 1

Acetia rosteau o formula de binecuvantare, pentru fericirea i

fecund itatea noii familii (cf. Fac 24, 60). Seara o petreceau in
veselie, mireasa

Sii| i a

iiuji

dc

urn

*i

cu sotul ei
Legea lui Moise cuprinde
prescripts care au rolul de a o proteja pe so|ie de abuzuri din

1-13), purtau

noicsiiStilor materiale ale familiei (Pilde 31, 10-31).

membru

al ei ii

copii

avea locul

rolul bine

de familie fund
redata in mod obinuit prin expresia casa tatalui". Femeia se
adresa chiar uneori barbatului ei numindu-1 haal, adica domn", sau
adon, stapan" (Fac 18, 12; cf. 1 Petru 3, 6). Copiii erau considerati
oarecum ca fiind proprietatea tatalui lor, care, in cazul unor abater
grave, putea chiar sa-i pedepseasca cu moartea ; dar dreptul de
viata i de moarte al tatalui asupra fiilor sai putea fi exercitat numai

sub controlul batranilor cetatii (Deut 21, 19-23). In orice caz, tatal
era cu adevarat un stapan al casei" sale (olko6^oit6tti(;, Mt 20, l).
Nu numai ca porunca a V-a din Decalog condiponeaza binele"
copiilor de cinstirea parintilor lor: Cinstete pe tatal tSu

Domnul Dumnezeul

18, 22; 19, 14; Sir 26, 1-4

lemeia rea insa este vazuta drept cauza principals a

iirtcficirii sotului i a decaderii familiei (Ecles 7, 26; Sir 25, 15).
Mu he pot fi pScatele femeii, dar eel mai rau este infidel itatea
riHijupjila. Pedeapsa pentru sotia adultera era extrem de severa. In
pnncipiu, Legea interzice in mod hotarat, prin porunca a Vll-a din
IliTJiiog (le? 20, 14), adulterul i, in general, desfraul,

nu numai

al

a I b5rbatului. Dar definitia adulterului nu era aceeai

k- 111 11 j
femeic i pentru barbat, caci femeia adultera face
Wifytemim din straini" (Sir 23, 30). Uciderea cu pietre ca pedeapsa
Imrcii, ci

iji

(riiicii

H, %

adultere era in vigoare i in

vremea Mantuitorului

(cf. In.

e) Copiii i educatia lor

sa traie$ti multf ani pe p&mantul pe care

ti-1

In

liiriialia

israelita, copiii

Hiiiinc/cu (Ps 127, 3-4).

erau considerati ca o binecuvantare a

Mai

ales

lui

un numar mare de copii de parte

un semn deosebit al binecuvantarii divine (Fac 29,

UK 24). Copilului i se dadea numele imediat dupa natere 22 , iar

bnihrtleusca era
II;

"

m- viikii, m;ii

pe

larg. la

Daniel-Rops, op.

cit.,

p.

156-157.

18

Pentru o descriere mai pe larg a ceremonial ului mwfii

Daniel-Rops, op, cit.* p- 151-153.
10

textele biblice (mai ales cele din scrierile sapienfiale) pe

pe

va da Jig** (Ie$ 20, 12); ci necinstirea

parinplor este, dupa Legea lui Moise, sanctfonata cu moartea (Lev
20, 9). Cartea has Sirah (3, 1-16) explica pe larg in ce consta
cinstirea parintilor, cu fapta i cu cuvantul" (v. 8).
Drepturile capului familiei se extindeau in buna masura ?i
asupra sotiei sale, care era oarecum un bun" al sotului, o posesiune
tau

i,

hmbaiul care a aflat o femeie buna (Pilde

>>.

precizate. Tatal era capul" familiei, notiunea insai

21

uneori in Vechiul Testament

Tnca mult mai mult, in

wt write rabinilor gasim exprimari care ar putea fi socotite drept
1 be de misoginism", nu trebuie sa uitam
I
cu ce cuvinte il fericesc
Itesi

d) Sof i sojie, parinti

bine

rcvenea sotului, care avea obliga{ia sa-i asigure locuinfa,

Imuia $i imbracaminte (Ie 21, 10), dupa posibilitatile sale. Sotia,
h me nicies. ?i aducea i ea din plin contribu{ia la acoperirea

wmni

fie

sn|fej

nunjii in grupuri, rand pe rand.

mama ta, ca sa-ji

20

inferioritate in raport

imiiva sojului (Deut 21, 11-17; 22, 13-19). Intretinerea materials

lampi aprinse. Ele cantau, desigur, imne ca cele pe care le gasim in

Cantarea Cantarilor. Sarbatoarea dura apte zile i chiar mai mult,
oaspetii venind i participand la masa i, in general, la bucuria

In familia israelita, fiecare

23

la evrei,

fn ce priveste dreplurile tatalui asupra copiilor sal, a se vedea,

28; Ies21, 7-10; Jud

30-40;

Regi

1,

24-28

s.

a.

a se vedea
ilr

de

pi Ida,

:( Hiivori cuvinte grclc impotriva femeilor, pe care le acuza de lot felul

j.nuiir ute i*\cniplu: Is 3, 16; 47, 1-8; ler
ljlez 16, I; Amos 4, 1).

fVrivlitii

Fac 22;
I

vvilt-ii

Vr,

(Vml. Dr, Pctre Semen, Familia

hmhii ii'sumu'Hts

in vol.

Familia cre$lind azi,

p. 16.

importanfa ei in perioada

Cmotoria $i fam ilia

24

In

Testament cuprinde multe

Prima indatorire in ce privele

in ziua a opta era circumcis. Vechiul

marturii privind educatia

cop ii lor.

educatia copiilor revenea

mamei

(Pilde

I,

8; 6, 20).

Mai

*li".lijiurata in

mm

ambii parinti avand indatorirea de a da copiilor

lor mai ales o profunda educate religios-morala (le$ 10, 2; 12, 26:
intervcnea

Deut 4, 9; 6, 7: 32, 7). Scopul major al eduealiei la vechii

evrei era, pe de o parte, invatarea Legii divine, iar pe de alta parte,
supuncrea fata de aceasta Lege in sensul aplicarii ei la viata de zi cu
zi"~\ Educarea copiilor intr-un spirit profund religios constituia o
indatorire permanenta i de capetenie a parinti lor, i mai ales a
tatalui. In Dcut 6, 6-7 citim: ,.Cuvinteie acestea (adica poruncile
divine, n. n.) sa !e sadeti in fiii tai i sa vorbeti de ele cand $ezi in
casa ta, cand mergi pe ca!e, cand te culci i cand te scolu sa ie legi
ca semn la man a $i sa Ie ai ca pe o tabiita pe fruntea ta". Educatia i
n struct a religioasa trebuiau savar^ile din buna vreme: Deprinde
pe tanar cu puaarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand va
imbatrani. nu se va abate de la ea" (Pilde 22. 6).
In afara de parinti, un rol important in educatia religiosi

morala a poporului revenea preofilor %\ lev it lor. Preotii aveau

indatorirea ,.de a deosebi cele sfinte de cele nesfinte $i cele curate
de cele nee urate i dc a-i invata pc fiii lui Israel ioate legile pe care
le-a poruncit lor Domnul prin Moise (Lev 10, 10-11).

..nici

dei a pierdut prin aceasta haru) legal de

tolusi

natura

umana

ea n-a
n-a fost

fost

desfimiata

in

esenta".

2
distrusa" '.

venirea Sa, Hristos intareste din nou ieaatura

casatoriei
dnme barbat si femeie i o inaita din ordinea naturii in ordinea
liiiruliii. invaluind-o, prin participarea
Sa la nunta de la

Cana,

in

Miribmiiia harica

ce iradia din Persoana Sa. Savarsind acolo cea

minune, prin puterea Sa mai presus dc fire, si
dand perechii

diniiii

iv so casatorea sa bea din vinul iubirii entuziaste

turnate de El prin
liiuiii Sau, El vrea sa arate
ca incepe inaltarea vietii omenesti in
'idinea harului

de

la intarirea si inaltarea

ivticcut la acea nunta este subliniat

casatoriei

25
.

Ceea ce

s-a

de o rugaciune de la siujba
miiiiiiiei: Care. pentru negraitu! Tau
dar si multa bunatate, ai venit
in < ana Galileii si nunta care era acolo
ai binecuvamat-o, ca sa arati
i' ft

si

din voia Ta se face insotirea cea dupa Lege

i

dmlr-msa

si

nasterea de prune

Mantuitorul

Iisus

Hristos

si

Prm

13. 8;

si

primordiala,

di-oaivce

i tatal,

7S

multe forme dupa cadere. prin egoismul descatusat

.W\oliai prm pacat,

tarziu,

Noul Temctmeni

afirma necesitatea revenirti

la

a fam i lie i intern eiata prin casatorie, pronuntandu-se

impolriva poligamiei pe care o denunta ca fiind
o cadere de ia acea
liiiiduiala, a casatoriei monogame. .,N-ati
citit - zice El - ca Cel ce
ii lacut de la inceput
i-a facut barbat si femeie?" (Mt
19, 4). Deci,
I mrmiczeu n-a creat
decat un barbat si o femeie, lucru pe care il
ill imia, in comentariile lor,
si unii dimre Sfintii Paring asa
cum se
v ii vedea mai departe.
.ridiiiea initials

2.

In Noul Testament

a) In Sfintcle

Harbatului nu-i este ingaduit sa-si lase femeia

sa,
Iriiieii barbatul ei, chiar
daca Moise a facut concesii

Evanghdii

lor

- au

a fost

pacatul protoparintilor, ca

$i

nici

in aceasta

piivnua. Mantuitorul lisus Hristos

Pacatul omenesc

si

pacatele urmailor

ceea ce
ceea ce devenise

afectat profund legatura casatorie u discrepanta intre

institutia casatoriei in intentia Creatorulni i

ea in realitate fiind d intre cele mai evidente. Ceva a ramas totui din
ceea cc constituia datul divin creatural al unirii dimre barbat $i
femeie in casatorie. Aceasta legatura natural a, dei slabita $i

mil

ma

al creatiei:

isi

argumenteaza pozitia pe datul

din inceput nu a fost asa" (Mt 19,

8).

Numai

a Cost cauza nesocotirii unitatii si indisolubilitatii

familiei
niiv sunt randuite de Dumnezeu: Pentru
aceea va lasa omul pe
iiitiil sau si pc mama sa reamintestc El - si se
pftciiiul

>i

vm

va

amandoi un

Ii

trup.

de femeia sa
Asa incat nu mai sunt doi, ci un trup.
lipi

'i

hiil Dr. Dumitru StSniloac, op.

IbuU-m, vol .1, p. 183.
l*i

""'

I'r.

Conf. Dr. Pelre Semen, an.

ei!.. p.

17. care ci tea/a articolul lui

Cos

Davis.

I'ducaiion in Bible Times, in llolman Dictionary. Nashville. Tenesscc, 1991. p.

397.

I'nm;i
U(it lll<*\||

ji^Munc dc la
W1,p. KI-82.
]

ciU

vol 3, p. 182.

slujba cununiei;

in

Molitfelnk\ ed. a patra,

IBM

iP****K^*

Deci, ce a impreunat
i

In Noul Testament

Casatoria i familia

26

de asemenea, El

voie Moise sa

Dumnezeu omui

zice:

lasati

mh

sa nu desparta" (Mt 19, 5-6).

|Hiriir-un

(v. 8).

va lua

*i

numai pcntru motive

de desfranare. Mantuitorul Itsus Hristos, spune: Iar eu zic voua ca
oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, i se
va insura cu alta, savarete adulter; i cine s-a insurat cu cea lasata
savar$ete adulter" (Mt 19, 9). Aadar, indiferent de defectele pe
unitajii familiei este ingaduita

Ruperea

Tn celalalt se savare$te adulter. Sotii Ti apartin unui

dumnezeiasca a unirii lor neputand fi desfiinjata

act omenesc. Prin cuvintele: Oricine va lasa pe femeia
sa

mIiuui, lucrarea

Pentru invartoarea inimii voastre, v-a dat

pe femeile voastre..."

mi caz

27

savarete adulter cu ea. Iar femeia, de-$i va lasa

se va marita cu altul, savarete adulter" (Mc 10, II-

alta,

liArbjiiuJ ei i

2%

afirma nu numai indisolubilitatea casatoriei, ci $i

cgalHatea deplina a celor doi sott31
Desfacerea casatoriei pentru infldelitatea conjugala nu este
II i*A o porunca pentru
sojul nevinovat. Gestul Mantuitorului de a
1

lisus Hristos

care ie are sotul sau sotia, acestea nu sunt suficiente pentru a

desface ceea ce Dumnezeu a legat; desfranarea insa este in stare sa

jfeWifa

femeii

iertare

prinsa

in

adulter

echivaleaza

cu

desfaca aceasta legatura atat de puternica, caci ea sfaie legatura

icvomandare

nu face altceva
27
creata"
De aceea acest pacat
situatie
deja
decat sa oficializeze o
este infierat de catre Hristos mai mult decat alte pacate. Este un
pacat foarte grav pentru ca se incalca in mod voit i deliberat
28
de
prin
create
primit-o
cei
doi
au
om
pe
care
detnnitatea de
asemenea pentru dezordinea sociala pe care o provoaca" i

sa se caute Tndreptarea celui cazut prin hotSrarea

a mi mai repeta pacatui"32

i sotfe, iar

sufleteasca dintre sot

ca, intr-o astfel

de

situatie,

sa nu se treaca cu uurinta

la ilivort, ci

divorjul, uneori,

lui

de

b) In Epistolele Sfintilor Apostoli

totodata pentru

produsa de

netransfigurarea

ei

printr-o

iubirea spirituals din casatorie"

aceasta incalcare se poate petrece

%\ in

sufleteasca,

unire

29
.

Mai mult decat

atat,

dimensiunea imateriala a

pacatului, in inima", printr-o privire plina de pofta sau prin intent ia

de a pacatuL flind pusa in pericol, Tn acest fel, unitatea %\
indisolubilitatea casatoriei.

Adancind

a aptea din
celor de demult:

intelesu! poruncii

Decalog, Mantuitorul spune: Ati auzit ca s-a zis

Sa nu savare$ti adulter. Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita
la femeie, poftind-o, a i savarit adulter cu ea in inima lui" (Mt 5,
27-28).
toate ca unirea sufleteasca dintre sot

sfaiata, legatura casatoriei

sofia

sa,

prin

cuvintele

faptul

*%ie este

s-a desfiintat Tntre eel ce i-a lasat

ca a parasit-o

ii30
.

Acest lucru reiese din

cu parasirea sotiei
sau casatoria cuiva cu cea lasata de barbat;

Mantuitorului

recasatorirea cu alta

nu

in

legatura

Mihai Viziliu, famitia in invafatura Mantuitorului

AposiolL in vol. Familia crestina a~U P- 30,
28
Pr. Prof. Dr. Dumitru StSniloae, op. cit vol. 3, p. 184.
29
30

Ibidem, p. 191.

si

tUmr ihmS
ifl

posibilitati: fie sa se

so rvc<1storeasca

raporturile dintre ei

33
.

(I

Cor

impace,

fie sg

ramana

aa, dar ftra

7, 10-11).

.egStura dintre

sop opereaza pe tot parcursul vietii de dupa

rtsftioric a celor doi. Numai moartea unuia
dintre ei desface aceasta
li'tf/UurA. Apostolul spune: Femeia este legata
prin lege atata vreme
to tiAic>tc barbatul ei. Iar daca barbatul ei va muri, este
libera s3 se
mftiiic en cine vrea, numai intru Domnul" (I Cor
7, 39). Iar in alt
i

Vi

Sfinfihr

V.

'. <

V us
I

" S|ur
Hi

jiylor.
lc

tsfiii

The Gospel According to St Mark, London, 1953,

hoc.

Pi "I

p.

421. apud Pr.

(hatoria si familia. ., , p. 586.

Mih;ij Viziliu. art. cit p. 31.

c\iiii|ilu:
.

IK ??;

Rom
I

7. 2-3;

jes 4. 4;

Cor

7:

Tim 2,

1,

3-17; 14, 34-35;

II

Cor

11, 2; Fvfes 5, 22-

8-15; 3. 2-4; 4, 3; 5, 9-16; Tit

Pi

Ibidem, p. 184.

$i la

Indisolubilitatea casatoriei este $i la Apostolul Pavel un lucru

iiitliscuiabil, cei care s-au despartit avand, dupa porunca
Domnului,

I 'ti

Pr. Lector

randul sau, face dese referiri la institutia

Apostolul neamurilor i?i fundamenteaza invajatura pe cea a

Sfmiei Scripturi a Vechiului Testament i cea a Evangheliei,
(Miin)scand interne ierea divina a casatoriei i a familiei. Ea
este un
1
4
..dm* (xapiapa) al lui Dumnezeu, ca i fecioria (1 Cor
7, 7)' .

M
27

la

membrii familiei

AsAtoriei, la

Dar cu

Apostol Pavel,

Miiittul

V:imIc Mihoc, Casatoria si familia. .., p. 586.

1. 6; 2,

1-5;

Evr

Casatoria

28
loc el zice:
atata

$i

Xaci femeia maritata e

imp cat

el traie$ie: iar

daca

In Noul Testament

famiiia t

de barbatul sau

legata, prin lege,

i-a

pralru Biserica (Efes 5, 25-28), responsabilitatea sotiei de a se

supune sotului ei a$a cum Biserica se suptine lui Hristos (Efes 5, 24:

murit barbatul, esie dezlegata

de legea barbatului. Deci, traindu-i barbatul se va numi adultera

daca va fi cu alt barbat; iar daca i-a murit barbatul este libera fata de
lege, ca sa nu fie adulters luand un alt barbat'' (Rom 7, 2-3).
Scopurile casatoriei sunt, dupa Sfantul Apostol Pavel, atiu
na$terea de prune i iubirea i intr-ajutorarea reciproca a so{Mor, cat
impotriva
i potolirea poftelor vinovate, ea fiind i un remediu

flecare sa-i aiba femeia sa

Barbatul sa-i dea femeii

zice Apostolul

datoratS,

asemenea

iicilincios"

i'

ci la sfin{ire.

aceea,

ce dispretuiete (acestea), nu dispretuie$te un om, ci pe

Dumnezeu, Care v-a dat pe Duhul Sau eel Sfant" (v. 7-8). Legatura

eel

numai legitima, ci i yoita de

Dumnezeu, prin ea realizandu-se o comuniune totala de iubire, care
reciproca a
face posibile $i naterea de prunci, i intr-ajutorarea

trupeasca intre sot

$i

sofia sa

nu

este

sotilor.

femeie, in familie, se intemeiaza

pe iubire. Numai iubirea reciproca face posibila in|elegerea deplina
familiei.
a locului i rolului fiecaruia dintre cei doi in unitatea

proprii

care

se

inter secteaza

cu drepturi le

celuilalt: dreptul la iubire din partea celuilalt (I

28, 33), dreptul

lui,

7, 3;

stapan irea asupra trupului celuilalt

sale

(I

de a purta de grija sotie

jertfindu-se pentru ea dupa masura jertfei

responsabilitatea sotului
trupui

Cor
i

Efes

Cor

5,

Intaietatea barbatului in familie

o suprematie despotica;

,.BarbatiIor,

este

intaietate a

nu

iubirii

iubiti

'.

in

$i

conceptia Sfantul ui Aposto!

iVim. care sfatuie^te pe femei sa se supuna bar bat lor

i

ioui|iorlaie ireproabila in fami'ie

societate

(i

spune: ,.Voi, barbatilor. de asemenea.

tiAiliiivilivr 1c

lor.

avand o

Petru 3, 1-6), iar

traiti

intelepte?te

mi rrmcile voastre, ca fiind fapturi mai slabe, i faceti-le parte de

v iii\li\
unora care, impreuna cu vol sunt motenitoare ale harului

"(I Petru 3.

vivlii

aracierul

i-

in

Insios

vrMln'Yfv
i

7).

de taina al casatoriei este exprimat cum nu se

MKii
iiLii bine de SJantuI Apostol Pavel in
cap. 5 din Efeseni (v.
H). undo printre altele spune: ,Taina aceasta mare este; iar eu
<

do

$\

in Biserica" (v. 32). in pericopa amintita Apostolul

rclajia dintre barbat ?i

femeie in casatorie mca de

la

sau figura a legaturii mistice dintre Hristos ji Biserica.

Pavel ,xompara casatoria cretina cu reia|ia Hristos-

rviiiiv c:i rip

Sliiuiiil

25,

7, 4),
\i-.t

I'l

ca de insui
lui

Accea$i invatatura se afia

responsabilitatite

capacitatea acestuia de a se jertfi primui pentru binele

iji

(tuiiilici"

cadrul
Hristos a restaurat egalitatea dintre sot i sotie (Gal 3, 28). In
acestei egalitaji, insa, fiecare dintre ei are drepturi i responsabilitati

a$adar,

liivvijiii

Raporturile dintre barbat

altarul familiei^

o grava

De

femeia necredincioasa se sfinre?te prin barbatul

Cor 7, 14). Darurile i calitatile unuia se comunica

pe femeile voastre. dupa asm $i

lusios a iubit Biserica $i S-a dat pe Sine pentru ea" (Efes 5,
25) si
rsiv o supunere plina de aceeai iubire, prin care femeia recunoajte
liArlviiului rolul conducator i ocrotitor al ei
?i al intregii familii,

chemarea omului de a fi madular a! trupului tainic al

Fiului lui Dumnezeu, Biserica, $i nu madular al unei desfranate (1
Cor 6, 15), de a fi sala ai Duhulut Sfant (I Cor 6, 19), pastrandu-$i
vasul sau in sfintenie i in cinste" (I Tes 4, 4). Caci Dumnezeu nu
zice Apostolul

sic,

ivrtlcliiice;

la

(I

pe

i-cluilalt

;i
satana, din pricina neinfranarii voastre (1 Cor 7, 2-5). Satisfacerea
poftelor trupe$ti nu este acceptata insa in afara casatoriei, fiind

ne-a chemat la necura|ie

iubirii jertfelnice i responsabile,

in casatorie, sotii se

uedmeioasa

Femeia nu este stSpana pe trupul sau, ci barbatul;

asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia. Sa
nu va lipsiti unul de altul, decat cu buna invoiala. pentru un timp, ca
sa va indeletniciti cu postul $i cu rugae iunea. ca sa nu va ispiteasca

abatere de

stapanirea barbatului cat

prisma

imparta$esc unul de puterile celuilalt.

Au darurile i virt utile celuilalt in a?a masura incat acelasi apostol
iilirnul
ca barbatul necredincios se sfintete prin femeia

barbatului.

calificata drept desfranare. Pacatul desfranarii reprezinta

jitat

18). Intelese prin

liiiiitara.

femeia

fiecare femeie sa-i aiba barbatul sau.

iubirea

IVI

supunerea femeii devin pentru

jimiindoi indatoriri, care, rasfrante asupra celuilalt, se convertesc
in
ihmtri (acute aceluia. ^Fiecare persoana este un centru radiant
de
ncrgie i de putere, dar i un mediu care primete putere ji energie

concupiscentei. ..Dar din cauza desfranarii

29

Hristos

IH't

*.wm,

I'f

in

l)i

Viisik: KftdticiU

X\W{

.) lor \1i!i;ii

Casatoria

1992). nr. 3-4.

Vi/iliiL art.

cit.,

p.

p. 36.

136.

taina

daruirii $i

desavarsirii

^^

:'V*-1"

In Noul Testament

Casatoria ifamilia

30

Bi series, lntre aceste doua realitati exista, desigur, un raport de

asemanare, ca de

la

imagine

realitatea semnificata"

asemanare

de

raport

37
.

Dar

cu

la

modelul sau, ca de
cretini

sotii

incorporati acestei realitati tainice

semn

nu sunt doar

Hristos-Biserica,

relatia

la

fund madulare

ci

Unul din scopurile casatoriei, dupa

ui>icrca

la

cum

cresterea copiilor. Legatura trupeasca

si

s-a

nu

spus,

este

este justificata

daca este privita numai ca un remediu impotriva

concupiscentei;
legatura are in vedere si procrearea. Caci
actele de unire
inipcasca se imbiba prin asumarea acestei
responsabilitati de un
clcmcnl spiritual si mai accentual. In felul acesta,
in faza intai a
cnsaloriei un mare roi In transfigurarea legaturii
trupesti, care

intr-un
ei

31

mmm

sunt

ale Bisericii al

cap este Hristos. Asemanarea relafiei sot-sotie cu cea dintre

Hristos i Biserica Sa ,,este folosita de Apostol pentru a lustra harul
unirii in casatorie i nu in vers: Barbatilor, iubiti pe femeile
voastre, dupa cum ?i Hristos a iubit Biserica ?i s-a dat pe Sine

carei

detine

mai mare in unirea dintre soti, il are asumarea raspunderii

Mitstcrn de prunci, ca in partea a doua
aceasta legatura sa fie in mare
masura depasita in fiinta ei de unirea spirituals
in care sotii au
lot

ui

pentru ea, ca s-o sfinteasca, curatind-o cu baia apei prin cuvant...

Astfel dar, barbatii sunt datori sa-$i iubeasca femeile, ca pe insei

pi

ogresat"'

".

pentru ca suntem

Nasterea de prunci se realizeaza prin impreuna

lucrarea

madulare ale trupului Lui..." (Efes 5, 25-26. 28-30). Este clar ca

Sfantul Pave! nu se refera aici la taina Bisericii, ci la taina casatoriei

cu Dumnezeu; omul participa la lucrarea creatoare

a lui
>umnczeu. Respingand aceasta responsabilitate a
procrearii, omul
a-spmge asemanarea sa cu Dumnezeu, respinge pe Creatorul
sau si
43
pun aceasta altereaza propria sa umanitate"

trupurile

precum

lor...

creatine"*

Hristos

Biserica,

"inului
I

ca madulare ale trupului tainic al lui Hristos,

particip5 la taina unitatii i a iubirii fecunde dintre Hristos-Mirele
numai semn, ci
i Biserica-Mireasa. Casatoria cretina este astfel nu
Sopi

cre^tini,

mijloc sau instrument al

sfintirii,

adica este o Sfanta Taina"'

Dc

iu-scu|i

aceea casatoria cretina, dei ramane asemanatoare oricarei alte

casatorii, este implinirea acestei taine mari. Taina (sacramentul)

masura

in care evenimentul evocat in

dintre Hristos

?i

Fac

2, 24,

anume

taina nuntfi

la

,.in

credinta, in iubire

si

Tim

in sfintenie" (I

accstea nu exista mantuire. Din cele afirmate

de Sfantul
A p.. slid Pavel se poate lesne intelege ca, chiar si cei care
au copii

("hi in

Mil il in siluatia

a-si

aceea, nasterea prunci lor presupune

)c

ir>lciii lor intru

pierde mantuirea, daca nu-si cresc copiii

Tntelepciunea

si

invatatura

<

18

Pr. Prof.

Vasik Mihoc, Casatoria

sifamitia..., p. 588.

ibidem, p. 588.
ibidem, p. 588-589.

responsabilitatea

si

Domnului" (Efes

ic iiase curati suffeteste, puritatea lor fiind

Miiniiihorul lisus Hristos tuturor cetor
I

,.in

in iubire i in sfintenie".

'l-ilill|ft,
I

de

care

'

2, 15).

Nasterea de prunci nu este insa singurul mijlocde a

dobandi
muriiuirca. Daca unele familii nu pot avea
copii, nu inseamna ca

Biserica, se Tmptine$te dc fiecare data in casatoria

pamanteasca a barbatului cu femeia, aceasta (casatoria) participa

taina aceea i, in acest sens, este ea Tnsai o taina"

nasterea

de prunci era socotita in Vechiul

csiament ca o mare binecuvantare, iar in Noul
Testament ca un
mijloc dc dobandire a mantuirii, cu
conditia ca acestia sa fie

De

nu este ceva ce s-ar afla deasupra sau alaturi de casatorie, ci este

casatoria ca atare, care este taina pentru cei ce traiesc incadrati in
realitatea Trupului mistic. Taina desavarete institutia de la
40
creatie"
De asemenea, dupa cum se exprima un teolog catolic, in

aceea,

fiunlor (Mt 18, 3; 19, 14)

6,

recomandata de

doresc

Imparatia

aceasta curatenie se cuvine sa fie

pAstiiitA prinlr-0 educatie sus{inuta. In
procesul educatiei, parinjii,
i Hiv
suiil primii indrumatori ai
copiilor, trebuie sa dea dovada de
si

Tomko. Quelques aspects de la theoiogie du manage a pariir de ia

vision paulinierme. in vol Jmics aujourd'hu?\ Bulletin du ^Consilium de Lafcs"

40

Mgr.

J.

no. 17-18 (1974). p. 12 v apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria si famiiia.... p.

'Vl't
I

589.

H. Schlier Dt>r Briej an die Epheser, DQsseldorf. ed. a H-a, 1958, p. 262-263,
apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria ftfamilia..., p. 589, n 21.

A]

.in

I'*\v,
tii

'hi I

)i.

Dumilru StSniloae, op.

IVU-yrmlorH,
'I

|,
I

|<

l*.

M<)

iiputl

Manage
I'r.

Conl".

cit.,

vol. 3, p. 192.

ct Kucharislie, In
I lie

.Messager Orthodox?',

Moldovan, Taina Nuntii.

in Ort..

nr.

49.

XXXI (1979)

Casatoria

32
mult

tact.

$j

familia

Sfantul Apostol Pavel, adresandu-se acestora. spune:

Voi parintilor nu intaratati la manie pe copiii votri" (Efes 6. 4):

Parintilor. nu atatati la manie pe copiii voijtru ca sa nu se
deznadajduiasca" (Col 3, 21 ).
Copiiu la randui lor, au datorii fata de parinfii lor; in primu!
rand, aceea de a-i cinsti, indeplinind porunca a cincea din Decalog.
porunca invocata i de Mantuitorul Hristos (Mt 19, 19) i de

do ilea rand, ascultarea de ei care

bine placut Domnului" (Col 3, 20: Efes 6. ) Copiii

Apostol ul Pavel (Efes

6, 2-3); in al

un lucru
au ca mode! de ascultare pe
este

supus Maicii Sale

Mama

Insui

Domnul

dreptului losif (I e 2, 5

Sa chiar cand se

Capitolul II

afla in cele

Hristos,

) i

Care a

Care a avut

fost

grija

mai groaznice chinuri (In

de

Invatatura despre casatorie

19.

27).

literatura patristica a secolelor II

Dumnezeu

A$adar. pentru ca o familie sa fie bine placuta lui

atat parintii cat ?i copiiu trebuie sa intretina o atmosfera de pace i
buna intelegere. multumind pentru toate lui Dumnezeu in psalmi.
in

laude

in cantari

familie in

Dupa cum

se

i III

Biserica primara s-a confruntat. in activitatea ei

inceput, cu imprejurari i conditii deosebit
de grele. fiind

duhovnicetr* (Col 3. 16),

ilc

$tie,

tiamantata de

lupte

$i

neajunsuri

atat

din

interior din

cauza

care n-au ituarziat sa apara, cat i din exterior din

partea
i a paganilor. De aceea, preocuparile
literar-cre?tine ale

I'u-iieilor
(iiileilor

i'dor dintai Parinti

liiiniele

jiMipni

i scriitori bisericeti.

mdeob$te cunoscutf sub

de Parhni sau Barhati apostolict s-au concentrat in special

invataturilor de ordin practic, punandu-se accentul pe tinuta

a vietii cretinilor, asupra mesajelor de Tmbarbatare

in fata
lu'rscculiilor %\ asupra principafelor teme de doctrina
cum ar fi:
iiKiiiila

laiiicle

de

initiere, Biserica, ierarhia bisericeasca

Parintii

Apostol ici

iKMitcsiamentara
lor
riv

fac

legatura

intre

viata

primara

cre$tinismul general iior urmatoare. [...] Operele

pgltndcse viata cretina a vremii Jor, astfel ca cercetarea
acestora

aduce

parfumul proaspat, racoritor ?i intaritor a!

mvmi vievi sfinte" 2 Din complexitatea acesteia, ne vom opri
asupra iiiiui singur aspect care la randui lui confine o
multitudine
dr mianic, ace la a! casatoriei i familiei creatine.
vii

in fata

\
I

'Hi.

Viilcii:

Pr J'roC Dr. loan G. Coman. Patroiogfe, vol.

1.

IBM.

Bucuresti.

7J-7'J.

M-D'iMr

iV^V m

Sfi-l-in

;-l,|>.

<\ Aleve. Yia\a cre$tina

2M

dupa Sdrbafii Aptmoticl

tn SI'

VII

S^M"

*^i*A &V^kfr^

iW*M">:^!V^MU 'An

'.

ftV-lKrTrfl*^

in literatura patrisika a secolelor II si

Casatoria $ifarnilia

34

Dumnezeu

de ea, buna
hi vermis ire a intregii vieti i chiar mantuirea proprie i a celorialti
nembri ai familiei, avea la cre$tinii din acea vreme o mare
importanta. De aceea, Sfantul Ignatie Teoforul, in drumul sau spre
rnartiriu, arzand de dorinta de a lasa Biserica in buna randuiala,
insoara

dupa Domnul
Dumnezeu"'

date sa se faca spre cinstea

lui

duceau viata dc

/ire

"ibiiia
>

ry aire

ingiijcasca dc so(ul

ijM.h.iiuiirsii
mi

.iii'lici 1*1*1

ii

ii

cei

tie

slujbe.

la

sail si sa-i

,xie0tt"

pofta.

mai grele clipe

de fiecare din membrii familiilor creatine scriindu-le:

..linbra^ez casele frajilor mei, impreuna
cu sojiile ? copiii si pe
iL?
lecioarele cele numite vaduve

in care cre$tinii

majoritate de

I'.imii'iIui

$i fiindca tinerii ?i tinerele fecioare sunt mai

supui tentatiilor
accsteia, nu sunt neglijaji nici ei, fiind indemnati

vi arc ilinlrc crc$lini

dm

)iirul sfivi"

Pc dc

fiiiHii

luma

in

ca nici desfranatii, nici muieraticii, nici sodomitii

nu
9
itio>teni imparatia lui Dumnezeu
nici cei ce fac
,

\m

barbai sau ferncie - era

lucruri

iiesoctxiie.

la|;i

lliisius

pe

tineri

invatatura fricii

Sa arate purtarea cea

sa vadeasca vointa cea curata a

noastre sa le indreptam spre ce este bun.

vrednica de iubire a

castitatii,

sa faca, prin tacere, cunoscuta bunatatea limbii lor i

sa-i arate dragostea lor, nu dupa simpatii, ci sa o ofere tuturora cu
cuvio?ie, in chip egal, tuturor celor ce se tern de Dumnezeu. Copiii
blandetei

lor,

de creterea cea intru Hristos; sa tnvete ce

imtere are smerenia inaintea lui Dumnezeu i ce poate dragostea
u rata In fa{a lui Dumnezeu; sa tnvete ca buna i mare este frica de

l-'ecioarele sa viefuiasca fara

H**i

*HHH

Jin piirtat

i"(i' >i

'^"iixl

ni

p.

226.

Dumnezeu

nu-I este ascuns nimic nici din gandurile

Vi.h-.m ItonuiHJl, Epistola catre

mmtp

Mmm.l

I'l
I

01

''

(.

Ml

tfn.Kfoln'i.

ipmite

l.hiiiiilin

lui

r.iitttftttir .\{>i>xtolu-t,
iract. oil., p.

'I>">ri.l

Maaistr ^tcfan C, Alexe. Viata cre$tina...

sarcinile

'

t\h nifihv

cu constiinta

vaduvele, care se cuvine a fi pilda atat tinerilor,

cat i
asaioriti, ca unele ce la randul lor au avut
experien{a tineretii.

.:

188

impuse de viata de familie, trebuie sa se

IHniiie cu curnintenie in credin^a
Domnuiui, sa sc roage necontenit
l^"ii >' ityu sfi se departeze de orice defaimare, de
vorbire de rau, de
iiimfiirie tinncinoasa, de iubire
de argint i de orice lucru rau; sa ?tie
" 'Mm alliirc ale lui Dumnezeu, ca sunt cercetate cu
de-am^numul

notri sa aiba parte

SfSntuI Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp, V, 2. in vol. Scrierile Pdrinfilor

Ipostolici, trad . note $i indici de Pi\ D. Tccioru, PSB, I. IBM, Bucure$ti, 1979. p.

de prihana

lai
*

invi'narn

tinerii

iliMiirt

niisionara, ii-au uitat pe cele refer itoare la so{, sofie, copii. tineri i

Romanul mdeamna: Sa
de Dumnezeu, iar pe sopite

De aceea

trebuie sa se indeparteze de toate

rvitu supunandu-se preotilor ?i diaconilor ca lui
Dumnezeu i lui

A$a, de pilda, Sfantul Clement

La

l.ilu.lii. $i

puteri

lasa in scris in conditiile grele in care-i desfa^urau activitatea

vatiiivc.

grija:

imcrii sa fie fara prihana in toate, inainte

de orice ingrijindu-se
dr euratia lor ? i infranandu-se de la orice lucru
rau. Este bine sa se
rfHiJia dc la poftele cele din lume, ca orice
pofta lupta impotriva

alta parte,

suflet

cu

lei si

suportc toate obiceiurile

ii

creasca copiii, mvafandu-i frica de Dumnezeu"6

.
Nici Sfantul Ignatie nu uita, nici chiar in
cele

sa-^i

dc lamilia crcslina a tost o preocupare constanta a

Hisaicii pi mare. Intrc putinele sfaturi pe care ei le-au

<n i^i

.iiiiiii

do

lirLiisi,

$i

pe femeile noastre sa umble

ale vic(ii sale,

zi intr-o societate alcatuita in

adunarile crcstinilor

la

toata infranarea

acestora nu era uneori deloc uijoara. Sa ne imaginam

ferncie cre$tina casatorita cu un pagan. Ea trebuia
1 co log

mcurp

;"i

cu

spune; ,.Sa invatam

credmla data lor, in dragoste i in curatie, sa-i

iubeasca barbatii
lor cu credm& sa iubeasca
pe tofi deopotriva cu

cre^tini erau casatoriti la lmhratiarea noii religii.

pagan i. Dcstui
Xitiuijia

zi

in

Preocuparea aceasla era dictata de conditiile

i*i

nu dupa

$i

Hip., carora ie

faca unirea lor cu aprobarea

episcopului, ca sa fie casatoria lor

35

III

cretinilordin

Policarp al Smirnei: Trebuie ca cei care se

cele care se marita sa

>f*>-:-

ca manluie pe toli cei care traiesc cu cuvio$ie

I )uinnczcu, cu cuget
curaf*\
Aeelea$i mdemnuri adreseaza Sfantul Policarp.

Casatoria, de care depinde, pentru cei legaji

scrie episcopului

Corimeni

XXI.

(lj.

IV ?

2-3, in vol. Scrierile

Epistola catre SmirnenL XIII.

\pa\ttthfl. TriKl. cii.. p. (86.

I
l

>

If)

I'v'liv.iiiul S.i, unci,

ttft

Scnente

49.

Smirnei. Epistola catre FilipenL

uad. Git., p. 209-210.

imlonil

6-8. in vol.

cu

V. 3. in vol.

cit.. p.

210.

1.

in

vol. Scrierile

tz^?:'^'^

'JU.-.. ** J_ -

'

KWm^'mwmm^^

rm Tffroi

r-r^r

Casatoria $ifamilia

36

/ literature patrimm

noastre, nici din sim$amintele noastre i nici ceva din cele ascunse
ale immit (1 Cor 14, 25)". Acestea insa nu trebuie neglijate, ci sa

wmmii

se afle in purtarea de grija a Bisericii, ca de

Pastrarea puritalii familiei i a dragostei care se cuvine sa stea

sunt principiile capitale ale vietuirii dupa voia lui

De aceea, atentia Parintilor apostolici se indreapta i in

temelia

la

membrilor familiilor creatine de pacatele cele mai

grele care stau la baza distrugerii unitatii ?i indisolubilitatii
casatoriei; printre acestea pot

adulterul,

prune nor

fi

copiilor'\

stricarea

amintite: invidia

pacatul

Gomorei

',

15

ilc

uciderea

sotiile,

aceea, Sfantul Ignatie

cum inhere Dorrwut Biserica" (Lies

DomnuL

il

ar vrca

5,

25)

La aceasta buna cuviinta

clc

'

ma

cuminfenie specified familiilor

Km

vol. en., p. 188:

Idem. Epistola catre Smirneni, VI. 2. in vol. cit., p. 184.

!j
de soli $i a
Sfantul Clement Roman ut sptme: Jnvidia a instrainat pe sotii
din oasele
schimbat cuvamul spus de parimde nostru Adam: Acesni este acum os

le

porunceati sa

VI. 2-3.
trup din trupul men. Fac 2. 3 {Epistola I catre Corintem.

in

Ibidem. V. 2. in vol.

cil.. p.

188.

lui

caci El a plasmuit cu
fiinja

cea mai aieasa

si

De

el

ca de un

lucrarea sa PastoruL atinge cateva

probleme in
cu casatoria; mai precis, Tn legatura cu pastrarea
curatiei in

casatoria a doua. El spune:

liiiiiilic >i

..hi

poruncesc

[...]

sapastrezi

mi se suie in inima ta pofta de femeie straina

sau pofta
<lr.lr;marc sau de alte pacate asemanatoare
acestora. Facand

mriliii >i sa

If

Vwr. V. 6-7.

in vol. Scrierile Pariniilor Apostolici. trad

cit

lilt
l>
'.'

126).
'

in vol. cit.. p. 137.

1.

vol.

calea mortn
Accsica fac parte dintre pacatele enumerate intre cele care constitute
Parintilor
[invatatura eel or doisprezece Apostoli. 111. 3: V. J, in vol. Scrierile
Bamaba.
Apostolici trad, cit, p. 26; 28) sau a intunehcului (Epistola =isa a ltd

Stan ml Ignatie Teoforul, Epistola catre Policarp. V,

si

sum

in

//'/,,/,, ,;,!,; lH<

XX. 1: XIX. 4: X. 7. in acelasi vol.. trad. cit.. p. 136: 135:

" Epistola zisa a ltd Barnaha. X. 8. in vol. cit.. p. 127.

creatie

vietuiasefi la intamplare. stiind ca

Dumnezeu,
neprihanitele Sale maini pe om.

Ik-rma

i4

iS

zice el

liftiliill"

ut..p.49>.

sfanta, iubindu-si

si

de

$i

Ibidem, \\\ 3. in vol. cit..

Sianiul Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp. IV.

* Ibidem. XX. 2.

trup"

".areata, chip al icoanei I,ui'-\

li'Mftltiia

si

37

aceea, ei trebuie sa fuga dc

Lynn ink spurcate si necurate, de pofte urate si
de adulter24 .
In concept! a autorul ui Omiliei, numita
Epistola a doua catre
i
> utfffrt a Sfdntului Clement Romanul,
imparatia lui Dumnezeu va
vi'iii. i.mci barbatul cu
jemeia nu vor ft nici barbat nici femeie.
.iilua ..Iniiele cand vede o sora
sa nu gandeasca de ea ca e femeie!
win Mini cand vede un frate sa nu gandeasca

sa-$i pSstrezc casiitatea,

p. 210.

melc

cu con tiinta nepatata, curata

nu trebuie sa

..pane sfanta""

autorul Epistolei catre Diognet. cand, printre

casatoresc ca toti
alte calitati aie acestora. aminte?te: Crctinii se
creatine se refers

la trup"'

.'ji

("restinii

randuiala.

!:

a secolelor II i III

cuviinta barbafii lor; le mvatati sa-si

gospodareasca asa cum
cuvine casa, in buna randuiala a ascultarii,
pastrandu-se curate la

Millet

neimbrati^and casatoria, sa ramana aa. insa fara a se lauda ca sa

nu-i piarda plata; numai episcopul sa cunoasca aceasta, pentru ca
18
adica in buna
Dumnezeu"
lui
in
stea
,
sprc
c
..toatc sa se faca

'

y'^Kiv -:,-.. ,.>;.

diiprt

Cei care, penlru

Clement Romanul lauda purtarea crestinilor fatade

aratand ca aceasta cale evanghelica nu
este greu de

Haisciisca totul

roaga pe Policarp sa transmits

sotilor ? sotii lor creatine indemnu! lui $i al Stantului Aposto) Pavel,
zicand: Graicte surorilor melc sa iubeasca pe Domnul i sa se
multumeasca. trupete i duhovnice$Le. cu sotii lor. La fel i frajilor
mei porunce$te-le. in nuniele lui lisus Uristos, .va-.?/ iubeasca

De

^ vift-^

iii-multumirea sa fata de starea prezenta:

Ceior tineri
daU-.i|i sfatul sa traiasca cumpatat
si curat; femeilor le

desfranarea.

sau

.-.,.,

a*a incat, chiar multe femei intarite de harul

lui Dutnnezeu
savar? u multe fapte de barbatie" 20 . De
asemeni, el lauda purtarea
mai mainte a corintentlor, lasand sa se
inteleaga in aceiasi timp

..il

directia feririi

* ^<.

'iMiiat;

ei

Dumnezeu.

pagan ilor,

..

dupa

Si Sfantul

ni

*.

nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti.

Intind masa
dar nu si patul. Sunt in trup. dar nu traiesc
vi
*.

*'Ol
trimiia,

si

12

altfel i orfanii

:--^

in vol. cil. p. 188.

'''' ,

'' (

It'tilrm,

Ihi,!,,,,

%%%.

tl'uirm

Ifa.lfiH

\\\.

'

'

in

m4

Romanul, Epistola catre Corintem

,|t,,u- "'
.'.

inn!, cit.. p.

SMI
l

I, (rjid.
|.

i,

\,,-nIr

LV.

3. in vol. cit.. p.

74

46.

cil..

p. 61.

trad, cit., p. 63.

I. ijjid

'"" u "" 1

<1>.

cil. p. 61.

l*milimi. Until
/.iriiilllor

numita Epistola a doua catre Corintem. XII.

t/>sto/ici. trad. cil.. p.

99.

In literature* patristica

Casatoria ifamilia

38

rniww

accasta savareti mare pacat. Daca-ti vei aminti neincetat de sotia

26

Pedeapsa pentru acest pacat este

mare, pregatindu-i celui pacatos moartea. Hernia pune in disculie o

in

problema sen si bi la, rezultata din preceptele Mantuitorului lisus

liristos din Evanghelie (Mt 19, 9). aceea a adulterului. Acesta Tl
intreba pe pastor daca un barbat, traind cu femeia sa care a cazut in
desfranare, savarete adulter sau nu? Pastorul li spune ca
savarete adulter numai in cazul ca acela tie de pacatui sotiei sale
i daca ea nu se pocaiete. In aceasta situatie, sotul trebuie sa se
desparta, dar nu are voie sa se recasatoreasca; altfel, savarete el
adulter. Daca sotia se pocaiete, trebuie primita de catre sotul ei;
ca trebuie prim it - zice pastoru! - eel ce pacatuiejte ?i se
pocaiete; dar nu de multe ori; ca pentru robii lui Dumnezeu este o

nu

ta.

niciodata nu vei pacatui"

singura pocainja"
$i

'.

femeie se poate recasatori

in

doua

)intre

riMirtiT*
i

daca

dar

Domnului mai multa

ramane

aa.

cinste

mare slava""

Chiar daca Parintii

casatorie

agonisctc

ii

Apostolici

familie. aceasta

apologeji,

cum

considerati

a ftcut regele Oedip

adevSra|i

se adresau.

Ca

cxista

la

tJ

";

iar

vedem indrumati

inaintea

aa

catre prostttufie

- nu numai pe

fete, ci ?i

cum

se spune despre cei vechi cS hraneau cirezile

ill
hoi sau turmele de capre ?i de oi, sau hergheliile
de cai de
\y^,\\m M lot aa i acum sunt crescuti copiii, spre a fi folosi|i numai
3
la ikslranare^
Ceva mai jos el zice: i iarai, al doilea

practica

o viaja cre$tina autentica

candidati

i,

motiv

li

cu

cu privire la abandonarea copiilor, zice; Jntrucat

in* private pe noi pentru a nu
savar?i nici o nedreptate i nici o
mipjciatc, noi am fost invajati ca a expune, adica a
parasi pe copii,
mtp un obicei al celor rai; mai intai, pentru ca aproape pe toti

cretina cu privire la aceste aspecte le erau necunoscute lor sau

celor carora ei

10

riv

tlrsiKar$ire

mai putin k

nu tnseamna ca doctrina

nascut dupa

chiar

cei care s-au

|H* Ivrtieli

referit

impreunari incestuoase,

c^sSlorim decat cu scopul de a create copii, in cazul cand noi

jciiiin(Am la casatorie, facem aceasta cu scopul
de a ne infrana cu
(ill

s-au

la

ocupat de problema casatoriei ?i a familiei

rosiinc, $i aceasta intr-un mod cu totul
tangential, au fost:
Sfaniul lustin Marti rul r Filozoful, care, vorbind
despre

iivc>(iji ii

vaduva,

ucid copiii aducanJii-i ca

fi

ca se dedau

.Hide.

piiMi.v-

mlmmm $i renunjarea la casatorie, spune: Dar, daca principiai noi

casatorie;

luii

///

>,

iiuinai intre frati ?i surori care s-ar casatori Intre

ei, ci

urn mole for care i-au

un barbat sau o
cazul in care a ramas vaduv, respectiv

privire la a

adunarile cultice

li

tocmai iuslitupa farmlivi.

rslca crau: ca adeptii cretinismuiui

ftirlA in

Lucrul acesta este vaiabil atat pentru femei cat

Cu

pentru barbati.

cre$tinilor care vizau

a svtuldor

care noi nu

IH'tiiiii

in

expunem, adica nu abandonam

copiii, este acela

comunitatile Bisericii ace lei epoei, dovezile sunt incontestable.

incepand chiar cu insei operele acestor Parinli"

Acelaji lucru se poate afirma

MJinlul

pentru perioada patristica

V.i I

de a combate acuzajiile ce se
aduceau cretinilor din partea iudeilor $i a paganilor i de a apara
cretinismul fata de atacurile acestora.
Totui, apologefji au tratat in operele lor o serie de probleme
cu privire la casatorie, cautand sa raspunda unor false acuzafii la
Parinfilor

scriitorilor bisericeti era

tt.mp

Martirul

ist in

Caciula

$i

Filozoful. Apologia intdia.

XXVI.

trad. $i

note de Pr

Alenagora Atcnianul. Soiie infavoarea cresrinihr. HI:

\ \ \ \% X XII, irad M introd., note i indice dc Pr. Prof T. Bodogae. in Apoiogefi
de
hmbo ynumi 1'SB, X IBM, Bucure^tL 1980, p. 42-43 i 375; 378-380;
Tcnulian,
I

urmatoare, cea a apologetilor, cand preocuparea de capatai a

1 1

iMWfHiih
t

VII.

iimil IVifH'^ij

\\\!

Pli|mm

fNh..U

de Eliodor Constantincscu (1930), revazuta de Prof

Minucius Feiix, Octavius, IX. 2, 5-6; XXVI1K 2; XXX.

trad,

1978)

dc Petru L Papadopol (R. Valcea, 1936). rcvazuta de David

Mi/X|, in voL Apologetide limba laiina, introd..
note ?i indici de Prof
I

li

51

nail

CSR 3,

liiLv'svii,

IBM. Bucurelu 1981.

360-361; 382: 384-385: A

vwUvi si l.usL-hiu dc Clezareea, fstoria bisericeasca. In Kusebiu
de Cezareea,
'"'"'" PMteii iiUiiia, V. L 14, trad., studiu. note $i
comentarti de Pr. Prof. T.
(

p. 48:

-i

26

Herma. Pastorul, Porunca IV. 29(1),

!.

in vol. Scrierile Parin\\lor apostolici.

^' K

trad, cil., p. 249.

ri

27

mt*Wr

Ibidem. Porunca IV 29(1). 8. trad, eit,

r

28
29

Ibidem, Porunca IV. 32(4), 1-2, trad,

Pentru aspeclele de doctrina

tefan

Alexc, Viata crestina

p.

ciu

249-250.

II

p.

viat&morala
....

la Parintii Apostolici, vezi:

Magistr

223 .u.; Idem, Eclesiologia Parintilor

368 .u.

p.

Apostolici, in ST, VII(1955), nr. 5-6, p.

J'mf

251-252.
l

IBM.
,| -

''

SM *& ,BM
-

k-d

hijescu. Introducer? generate. \zApologeti

limuicsli.
I

Buctire^ti, 1987, p. 183: Paul Allard.

Dix tegons sur

le

IJLPiiris. I907.p. 118-120.

Nu >Iiil-

\
" tt'hhm.

M>KLp.

Iti-.im M;ii

X.WI1

in ul

JijkI

si

oil

5.
I

de limba

ilo/olu!.
p. 43.

Apologia

inidia.

XXIX.

p.

44.

latino.

PSB

Casatoria

40

in literatura patrisiica

$i Jamil ia

ca nu cumva vreunul dintre ace^tia, neflind iuat sa1

vt!
cineva, sa moara i. In felul acesta. sa fim i ucigai

fie

fww

crescut de

spune ca acetia savar$esc aceasta nelegiuire

,.sub prctextul ca in acest chip se nasc mai multi copii i pentru ca
aa~ziii mtristati sa aiba o mangaiere prin nite legaturi ca
acelea"'

tuturor"'

7
.

Totodata

el

apreciaza legile

lui

Copiii sa se nasca legitimi din casatorie

cumva sa cinsteasca cineva ca

Solon
$i

-'

8
,

<

mmurm, pe cat ne

(mi

adultere. ca nu

if

pe unul care nu-i este tata, sau ca

cineva sa nu respccte pe adevaratul tata, pentru ca nu tie ca-i este
9
tatfi
Se poate observa de aici ca mvatatura cretina, cu noua ei
atitudine fa{a de casatorie i familie. era bine cunoscuta celor care
trebuiau sa faca fata atacurilor i acuzatiilor din pariea pagan or.
10
Tertulian (c. 60 - c. 240) are pozitii difcrite fata de casatorie i familie; in prima parte a victii, cand era ortodox, scrie pagini
de o rara frumuscte in legatura cu acestea. pe cand in a doua parte,
sub influenza montanista. devine extrem dc rigorist. iar principiiie
lata

crescuti de alte familii.

de stricaciune si de alte pacate. pe atat ne

acelasi timp la adapost si de orice re! de
incest. Unii. ca sa
siguri ca nu vor cadea in primejdia
acestei greseli. kman

in

iiiiii

f'ereste

iinpreunare t'emeiasca toata viata. copii pana

i:
la bairancte"
IViitiii acesle nelegiuiri. pagan ii
isi pregatesc ceea cc ei numesc
.iiidiisoarea chinurilor groaznice". Tertulian
zice: ..Acolo de obicei
.mil aruncaii toti nelegiuitii faja
de parinti, cei incestuosi fata de
,1
'- cci ce poftesc
la femeia altuia, cei ce rapesc fecioarele

iI

si

nu mai corespund

si

abandonau
nu-si mai

ca-si

l-irii

lui

luati

condamna

pastrata:

care prevedeau:

nu din

fiind

ti

41

11/

MMiovlmi, proprii lor parinti si frati. De aeeea

ei puteau deveni
ith'iwmty tara ca macar sa stie, casatorindu-se cu frati
sau surori
l- in lor. ,,Pe noi, insa.
ne ferejte sa cadem in astfel de pacate - zic.
I.'itiiliiiri
- o viaia de aproape pazita si cu credinta

16

comime

ucestia.

'''(ill.

Platon/', legiuiau ,.ca femeile trebuie sa fie

lui

pe seama acestora". El

tie ci

Teofi! al Antiohieu criticand imoralitatea pagan i lor, care,

dupa preceptele

a secolelor IJ

'.iritii
i

in

i
i

iineretul, cei cruzi si cei

cuvant

viiytii''

ce ucid. cei ce

ftira si cei

ce insafa.

aceia care se aseamana cu oricare dintre

zeii

toji

Uima

cuviinta crestinilor este pusa in contrast cu

faptele ce
l..il|ocnrcsc casatoria. ale celor mai
aprcciati reprezentatiti ai lumi:

invataturii Parin{ilorortodoc!j;i.

A$adat\ in perioada ortodoxa, in Apologetic ul sau, el respinge

acuzatiile aduse cre$tinilor, invinuind pe pagan i de chiar crimele

Spre deosebire de acestia, ,.crestinul nu depaseste

ce e
fiiei cand este vorba de sexul
femeiesc. [ ...] Crestintil

[HiKinuv
iii(j.niliiii

este

!
*

Ibidem,

XXIX.

Platon (427-347

i.ll),

filozof grec.

antichiiaiii. discipol al lui Socraie.

unul

dintre

cci

mai mari gandilori

'*'Jm,

KM l*ucure$tL

se vedea: Dictionar de JUozofie, Ed. Polilici

V.

449a-45ib

2B. 457b-471c. in Platon.

Opere. V. trad., inlerpreiare, lamuriri preliminary note i anex de Andrei Cornea.
[p. Bucure$li. 1986, p. 234-236 i 245-263.
i7
leofil al Amiohici. Trei carff catre Autolic, lil. VI, ?n Apohgeti de limbo
greaca*

trad. cit.. p,

Solon, legislator,

{640-558

H Teofil
J0

c.

111.

I,

dc

jCrestinul, insa, fara a-si scoate

uita

care, desi dintr-un

motiv oarecare s-au despartit.

v^l-sc inijlocul de a-i reface casatoria. El spune:

Xand o casatorie
i"-.iv <li-sl acuta, rabdarea
este folositoare la amandoi sotii. -

III.

prin

iii|Hiil

sustine pe barbat

i-.i

mill nil

liice adulter, iar

pe femeie cat staruie in despkrjire - pe

si

pe

celalalt

fl

indreapta"

45

om dc stat.

poet

%\

tllozof.

unul din cei $apie intelepti ai Greciei

i.H).

al

Antiohieu op. cit,

III.

VL trad,

cit.,

p.

331.

/!

lucrari praclico-disciplinare; intre acestea, uncle se refera direct la feciorie.

"In-

$i

polemieo-dogmatice. Tertulian a scris

$i

Ad

uxorem (PL U. 1385-1418: CSKI. LXX. p. 96124). De exhortatione castltatis (PL I, 963-978: CSKI. l.XX. p. 125-152), De
monogamia (PL II. 979-1004). De virgimbus velandis {PL 11. 935-962: CSKI,
XXVI). De cultu feminarum (PL 1. 1417-1448; CSKI. l.XX. p. 59-95). De
casatorie

[...

331.

Pe langa operele sale apologetiee

scrie

%\

iiii.se

la iidrc-sa sojilor

1982. p. 145-200.

Republics

Platon.

al sotiei sale.

dupa femei; sulletul sau ramane orb Tn fata

"
|H,lic|m '. Vorbind despre rabdare.
Tertulian are aprecieri pozitive

d\

Bucure$ti. 1978. p. 539-540; Diac. Prof. Dr. Nicolae Balca. htoria ftlozofiei antic?.
I

numai

I'lVibiil

trad. Gil,, p. 44.

si

tamilie:

si

anume:

pudicitia (PI.

II,

1029-1084;

CSEL XX,

p.

219-273).

''

I'
'

HI ill liit)
..-.-ii

in

;nlros;iiuln-se pSganilor.

.-r iiiiesisifl.

IX. 14.

IM.m

X I.

lhl,-,.

\| V!

M I'M

iinHogetkul. IX. 20. PI. [. 380: irad.

'I. I.
79; irad. cil.. p. 53-54.

1-12.

?i

ti

se pare

Aceasta o voi arata fata de toate invinuirile pe care

irtiiluHi.

II;,/.,,,.

hkm

spune: ..Nu vezi ccea ce exists

'1. 1,

389: irad.

1(1-1 1, i-i. |.

>,,. XII.

oil.,

575-576:

'I. I.

cit.. p.

c.1

ni le

54

p. 57.

trad. cit.. p.

101-102.

1379; trad. ?n Apologe/i de

Hmba latina.

trad. cit..

Casatoria $ifamilia

42
Tertulian sustine

In literalura patristica

elogiaza casatoria intre cre$tini ; savarita

a secolelor II

<r;

43

III

ttmh- implica multe complicatii mai ales in materie

de credinta. in
I'.iiini a doua a vietii, Tertulian reia
problema casatorie i a doua; se
I"
"W ,ota' tmpotriva ei si o considera un desfrau legitim si
49
,;,r
voi|
e
lu<
Dumnezeu
'
F.l spune: Admitem o singura
U
;'

de Biserica, intarita de jertfa, asistata de ingeri ca martori,

consimfita de Tata!. Casatoria intre cretini e frumoasa; ei sunt una
in nadejde, una in dorinta, una pe drumul vietii pe care merg, una in

credinta pe care o urmeaza. slujitori ai aceluiai Stapan. Nimic nu-i

desparte nici in trup, nici in

duh. Ei se roaga impreuna, se inchina

masa

lui

ii.liilj.',cn|a,

hmden

gnostici

51

gnostic! lor

iiiii

Tnlre repudierea tainei

lui,

%\

.'MiK-iiccle folosite

..ivri.iii;!

ceea ce

privete

doua

casatorie,

Tertulian

accepta totui, admifand ca In cazul In care sofu! moare, sotia sa se

poata recasatori, Insa numai cu un cretin, deoarece casatoriile

ifl.fiv.i

Idem, Aduxorem.

i II.

5-8. PI.

I.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

G. Coman. op.

cit.,

456-457.
4

p.

I.

PL

II.

980. Vezi

Prof Dr. loan G. Coman.

458-459.

Ibidem. 9-10. apud Pr Prof Dr. loan G.

Coman.

op.

cit..

vol.

I,

p.

parfumul

mi iom caslitatin,

,;.l,<
,>/>

Wm M

M.I

|l

si bij uteri ile

plecata la cuvantul
53
Hristos .

,11

vol.

"Mmt.ik ixmoymm.

profetilor

p.
1,

10;

lui

...

incercandu-se

si

ale Apostolilor]

Dumnezeu, grumazul supus

De monogamia.

15.

apud

457-458 i 459.
apud Pr. Prof. Dr. loan G. Coman.

ixhorttmrne casthatis,

7,

apud

Pr. Prof. Dr. loan

Pr. Prof". Dr. loan

op.

G.

cit..

vol.

Coman op

I.

p.

cit

|SK
h<-

vuynnhus

velmuiis, 17,

apud

Pr. Prof.

Dr. loan G.

op. cit

Mi
459.

n.
'i.

I'lmi

Idem. De monogamia,

vol.
A*

hi

\<

40

l<li

schimonosiri

lui

mvchea

Itiyiilui lui

"

aceste

rosul pudoarei, ochii impodobiti cu modestia,

buzele cu

Jiihn

'ii

toate

Dumnezeu. Femeile crestine, care se cuvine sa

castitatii nu trebuie sa aiba un aspect de
curtezane,

operei

Miiprniiiute

-.n

prin

pn-mc-sc ale

lie-

nu o
recomanda, motivand ca nici trupul, nici lumea i nici dorin|a de a
avea copii nu trebuie sa-l determine pe cretin la a o imbrafisa.
Casatoria a doua, dupa el, este un obstacol pentru sfin{enie. El o
In

lor ele

im-imwitf*,

ateapta unirea cu sotul ei la Inviere

de femei sunt de origine diabolica. Daca prin

luxoasa femeile dau dovada de ambitie, prin

Dumnezeu, autorul arata datoriile

monogama fata de sotul decedat; ea se roagS

face daruri in fiecare an 1a ziua adormirii lui

la

>

repudiul In fata lui

pentru sufletul

afara de biserica. Femeile casatorite sa

coafurile care nu mai lasa loc pentru val 3 '. Podoabele
si

manifesta prostitutia. Tertulian foloseste cuvinte

it
c- la adresa femeilor
creatine, criticand folosirea podoabelor.
iml.in.Amintea luxoasa, parfumurile, machiajul,
vopsirea sau
ttiii.l.'u-ii
parului, purtarea dc cocuri enorme de la un
cap

sotiei Intr-o casatorie

in biserica, ci si in

niMlii!ijiil

de a se casatori e vrednica de respect, fiindca

amandoua se supun vointei lui Dumnezeu. Prima e supusa unor
randuieli, a doua e perfect libera. Prima e liber aleasa, a doua e
47
Dupa ce definete casatoria,
restransa Intre anumite limite
i

mi

W'Ariiiniea lor

libertatea

adulterul

pentru necesitate. Nici o necesitate nu e scuzata.

vestimentara a femeilor casatorite, ca si a fecioarelor.

fie modesta; acestea se cuvine sa aiba capul
acoperit nu

inmii|o

desfranare. El sustine ca infranarea este vrednica de veneratie. a$a

cum

zici,

poate sa nu fie necesitate" 51

ifi'litfiv

de catre
pozijia prea ingaduitoare a ortodoc?ilor. Conceptia
o considera o blasfemie, iar cea a ortodocilor ca o

o atitudine de mijloc

El critica

I'inuta

casatorie,

Dumnezeu"50

Moiiviilui? Recasatorit savarsesti taina Sfintet Euharistii?

Cu atat
mnt important este pentru un laic recasatorit s-o
faca pe preotul,
. in id prvotului recasatorit i se ia dreptul
de a face preotie. Se acorda

Dumnezeu, infrunta dificultattle i persecutia,

n-au secrete unul fa(a de altul, nu se ru?ineaza unul de prezenfa
celuilalt, nu-i mahnesc inimile reciproc. !$i cata psalm 51 lmne
unul altuia, straduindu-se s5 vada care canta mai frumos. Hristos se
bucura auzind $i vazand acestea. Unor asemenea soti, El le da pacea
46
lui
In perioada sa montanista, Tertulian sustine, In mater ie de
participa la

singur

pe preotii recasatoriti, spunand: Recasatorit savarsesti taina

'.rvt-i

impreuna, postesc impreuna, se invafa unul pe altul, se incurajeaza

unui pe altul, se intaresc unul pe altul, merg impreuna la biserica i

cum recunoastem un

asa

.A'.niuiic,

t'r

uliu

nmmuum.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

Coman.

G. Coman,

w.

op. cit

ci:

vol

vol

lU.im^i'ti viata viitorului

Pacatul desfranarii, dupa Tertulian, in ierarhia pacate ior se

afla in abisui eel

al ticalo$iei,

de Dumnezeu,
de

iar cei

primi

sum

incestuoii,

care

comun cu

facand corp

omuciderea. Aceste pacate grele nu pot

idolatria $i

vrednici

mai adanc

fi

Euharistia.

Desfranatii,

impurificabili ca lepra^

nefiind

ei

ojiiii

care

printre

omagia2a

un singur duh: sotii se roaga impreuna, se inchina

impreuna. postesc impreuna. !i se invaia reciproc, se indeamna
reciproc, se sprijina reciproc... Ei nu-$i ascund nimic unul altuia, nu
u
se evita unul pe altul
Minucius Felix In cunoscuta sa opera Oetavim, respingand pe
rand toate acuzatiile la adresa morale cretinilor, arata ca ceie
i

invocate de catre pagan i sunt de fapt pacate proprii

iH'A

lor.

El spune:

curaji i ruinoi nite vini

ceea ce privete easatoria, cretinii, spre deosebire de

pagan I ii dovedesc pudoarea din tot sufletuL nu numai la
suprafata, legandu-se in lantul unei singure casatorii"' .
Cretinii !i nasc $i cresc copii L pe care-i au cu o singura
59

nu numai ca nu-*i jertfesc prune ii, cum sunt acuzati,

dar nici nu-i abandoneaza sau ucid, uneori chiar inainte de natere,
cum fac paganii. Autorul spune: Voi sunteti cei care va iasati
ei

uneori flu, abia nascutL in fata flarelor ?i pasarilor, sau ii omorati

alteori in mod barbar $trangulandu-i. Aveti mijloace cu care

Coman.

op.

cii.,

vol.

p.

468-

La: Joseph

Mac Avoy.

in Dictionnaire

.iprniaie
I

Tertulian.

* Minucius

Felix,

9.

PL I

U ulcrea

111

1,

Ibidem,

383.

XXXL 5, trad, cit., p. 385.

^ Ibidem, XXXI,

5. trad. cit. p.

385.

de

de

a-^i pastra

vorbesc

^i

asculta vorbe

mai nevinovat.

210-

!4 sept. 258) se inscrie

la

zice el

la

ea acasa.

cinstea de

Pacate le de tot felul sunt

virtute

in

areneie

e ridicata la rangul de tiin{a

romane:

a ucide se

?i

nu act de glorie". La acestea participa membrii familici

iv so lupta, care se fac ei in^ii parta^i

laituue

privesc

fiii,

la

uciderea tlului

sai:

fratele este in loja, sora este i

ea

v;i,

ofera

Ic:iirele,

'l'

1*1 *

id mi

incesiului i ale altor pacate. Acestea devin

m \\\

iUakm

W\f

Hntfcih

\\M.

tht.i,

% lantul Ciprian -

/ice

\hhWm \\\l

tn vol. Apologefi de limba latino,

ele privirilor ..scene producatoare

|K*nitu cei care le privesc. .,Adulterul

\\\\i\\ii

//if./,

m \\\l

M.irHiil

"j-'v.i iiiiiitii

de durere

prc/entand, in tragediile care se joaca pe scena. imagini

V* tiiviiiv",

'

trad, cit., p.

,.K atat

fi

de Spirituals, lome V. lieauchesne

XXIX.

de desfranare;

nu pot

daca pregatirea spectacolului cere un pret mai mare,

111 mi tn mama sa asiste la propria ei jale, - vaL durere!, - mama
umpAra loc -ji cu astfel de pret. Si in spectacole atat de nelegiuite ^i
(* nun male ei nu-i dau seama ca i privitul
cu ochii inseamn *4
?
inn un le) paricid"
1(11*1

1402-1403.

Diaiogul Octavius,

nici

Cartaginei (c.

al

ridicate

iiLiuliii lor: .;iatii ?i

Aduxorem, 1L

pastrandu-?i trupul

$i

Miiiiio>|r

Paris. 1964, col. 67.

56

nindu I celor care critica aspru societatea pagana decadent!

in

472.

"

nu se falesc cu aceasta"

undo uuoralitatea este

II

Or. loan G.

*i

lu wale.

,1 *t

pe

In

De pudicitia, apud

fe!

01

s lantul Ciprian

Idem.

un

nici

[iiiuta cre^tinilor este cuviincioasa;

$7

Pr. Prof.

ale tragediilor lor

laudate in

?i

dintre ei nici nu se casatoresc, din dorinta

ijiii

iiviiuilcii;

care noi le-am crede aproape imposibile, daca nu le-am vedea la

S4

de catre pagan

de noi dorinta de incest, incat chiar unirea legifima ii

62
(ii'.iiioa/A pc unii dintre ai no$trr
zice Minucius Felix. Paganii
iAvj!r>csc incestui uneori fara ca sa stie, ei avand copii prin diferite
lm un din iegaturile lor desfranate6\

fericirea

trup. exista

femeie"

na$te

.tcpjiik-

voi"

viWl

a-i

IHimciiiic printre cretini,

facut parte, chiar daca,

Voi aruncap asupra unor oameni

de

inainte

45

IJ $i III

chiar in pantecele voastre, omorandu-

iMfwitk* eartilor lor de istorie

dupa cum se presupune.

55
Testamentul sau se Tncheie cu un fel de poem
ei n-au avut copii
asupra splendorii cuplului cretin: Acolo unde exista un singur
i-a

om

Incesturile, practicate free vent

In testamentul lasat soliei sale, Tertulian

de care aceasta

Senate dec at

savar^esc trebuie izoiati,

le

a secolelor

In literature* patristica

Cascitoria fi Jamil ia

44

>.
1

385.

[tiid. cit., p.

385.

irml. Lit., p.

385.

\li;ul ut..
i

\itrc
rl

raui

cand este vazut

face atragator viciui.

cilp 384.

timl. cii.. p.

ippi.in
It.il!

[rikl

exemple de

p.

3S5.

Ihmalus. VII. PI
1

9.

IV. 2 i 0- 211; trad, in vol.

Apoiogeu

d*'

Casdtoria

46

In literatura patristica

i familia

politeiste.

ticalo$ie,

prin consimtamantul

$i

imoralitatea

Irilr-o astfel

promovatorii

desfraului;

adulterul

ii

imita. Pentru

ca

67

trad, cit., p.

419-420.

Ibidem, VIII, PI. IV, 211; trad, cit, p. 420.

^Ibidem. PL IV. 211.

himnezeu ca Tata,

la fel

Sa-1 placa

%\

Tndemnand

la

noua ne place ca-L

Lui ca ne are pe noi

hi
I

'"

OTiilia cretina

folosit. aadar, Sfantului

thuhvi. \\,\>\, (V. 216; trad,

l,,l>li

^* &"'

OS

1,2;

cit.,

p.

Mt 9,

420.
15; 22; In 2,

Ii.

a
'

.">,

I" -'"'Hr

Ciprian ca model

mlA(is;nca imaginii Bisericii; procesul este in vers

decal la Sfantu

ifu'ioyrfi dt-

tUbfcm, VI. 11

wtimti
II '

'

'rJiHKiil (

l/'-'/m'j

[]

5.

22

.u.; II

Cor

1.

vers le milieu du UI-e siecie. Col. Studi di aotichila

'^^. P- 30. n. 13, apud Apohgefi de limba latino, trad. cit..

Ihxpre unitatea Bisericii ecumenice, V.

hmhit Uitina, trad. ciL, p. 438.

i i|>ii;iii,

til

Efes

MhiHmI

$.u.;

Humane

IlKn

|i

.>

>v* Kl,,n ''-

"

lapie 19. 7; 21, 2. sunt folosite atai in opera

aceasta. cat si in
I, .1; 52. 1, 3; 73, 19, 2: 74. 73 etc. I.a:
Victor Saxer, tie iiturgiguc

tt wfi,tt.>ir

72

m mi pr

IV. 2 11

par

*"l

PL

o singura casa cunoate, cu casta

irdincioii, se intelege, sunt copiii. i in alt loc,

\1A ircjjtina ireproabila el zice: Aa cum

rtiv

loc malt

Ibidem, VIII,

aduitera,

Celebra formula a
SIniitiilui Ciprian: Cine nu are mama Biserica
nu poate avea pe
u7
Uuiiimvcu ca tata \ folose^te aceeaji imagine a unci famiiii
in

66

fi

innlwire paze^te juramantul unui singur

la cei

de observatie, sa-ti furi$ezi privirea in cele secrete, sa

deschizi uile unor carnere $i sa dai in vileag ce se ascunde in ele!
Ai vedea ca se practica in ele de catre cei fara ruine ceea ce n-ar
putea privi un om cu ruine. ceea ce const ituie o crima i numai
faptul de a vedea ceea ce dement ii in urgia vie ii lor lor neaga ca au
savarit, dar se grabesc sa savareasca. Cu pofte boinave se

nu poate

iHlHilvilriita,

Marte,

de jos delictele
Dar nu
celor de sus devin ceva religios", zice Sfantul Parinte
numai ceea ce se joaca pe scena este de condamnat, ci mai ales ceea
ce se intampla in spaiele scenei. El spune: 0, de ai putea. de pe un
zeii

ai carei fii

neruinata Venus, Jupiter eel inflacarat de amoruri pamanteti sunt

cei care, infatiati aa, imprima celor ce-i cinstesc un mod de viata.

Xine-si venereaza

mama

duhovniceti se inmultesc necontenit.

>f
sun tern nJIscuti, cu laptele ei ne hranim, din sufletul
ei este
71
Ntiflciul nostru"
Ea este JWreasa a lui Hristos, este curata

fel

Ea

Bisericii.

r\ie uiiica

de vedere moral. $i necinstei atragatoare

nu-i lipsete puterea de a furia in oameni perditia prin vorbe
67
Crimele, incesturile i toata imoralitatea
placute la auz"
inchipuite pe scena sunt puse in multe piese pe seama zeilor, care
acest

Bisericii ecumenice, Sfantul

folosete deseori imaginile bibiice ale fidelitalii conjugale

70
Ivdoriei
pentru a rnfati$a curatia ?i neprihanirea

>i

suflet sanatos din punct

in

nu

ipfiari

<

seamana desfraul in sufletele eel or

care iau parte la spectacole. Sfantul Ciprian spune in continuare:
Ce indemnuri nu poate provoca un astfel de personaj? Pune in
micare simturile, atata pornirile, ataca puterea de rezisten|a a unui

Despre unitatea

lucrarea sa

In

devin

institutia casatoriei i familiei

o situatie mai buna. Acolo unde desfranarea este

junpovftduita de pe scena, unde paricidele i incesturile
sunt
..vuiu|iUr zeilor, intr-o astfel de lume imorala, casatoria
i familia
Niiiil condamnate la desfiintare.

e socotit cu atat mai destoinic, cu cat este mai josnic, fiind privit,
166
Teatrele sunt nu numai locuri de
placere'
nelegiuire!
cu
vai,
promoveaza

de societate

sa aiba

pviiiic

crima in toate formele ei; barbatii se castreaza, toata demnitatea i

vigoarea sexului sunt degradate i produce placere scena in care un
barbat e transformat in femeie. Crima ajunge sa fie laudata i cineva

desfrau, ci ele

47

///

Slant ul Ciprian demonstreaza ca toate institutiite

societal ii
inline sunt pline de toata necuratia i nedreptatea.
I

incurajarea religlei

dreptului,

.>/

Cata decadere a moravurilor, - spune el - ce atatare la

ce hrana a viciilor, ce neruinare a gesturilor histrionice

care prezinta, contrar convenience!

II

iiupcjccheaza barbati cu barbati, se petrec lucruri care nu

pot placca
69
nu color ce le fac" .

devenind de autoritate publica \ Ca i Parintii veacului de aur, i in

special Sfantul loan Gura de Aur, autorul dezvaluie toata
stricaciunea i dezmatul lumii pagane desfa$urate sub protecfia
leg i lor imperial e

a secoielor

vii

IV. 5 18-51 9; trad

-,

t-

in;.

aflii ^i

In

ciU

p.

PI. IV.

518;

trad, in

438.

Kpimla LXXIW

VII, 2 a Sfantului Ciprian. (PI

/>!

i|>rMji. /V'sy>;v

,/,

hmlut

Itififtti,

ru^uturuui domneasca. X,
inul. cit.>

p 469.

PL

IV. 542-543; trad, in vol

Casatoria

48

$i

jam ilia

In literature* patristica

Apostol Pavel. Dar din aceste imagini ale Bisericit se poate lesne
intelege, viziunea Sfantului Parinte in legatura cu familia cretina,

dragostea; iar

care trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura easa,

sa fie casta, cu pudoare respectand juramantul unui singur pat ?i sa

asemanat

riei

pagini bogate

$i

apara

afirma

$i

59 -

Stromatele

cu

tarie,

impotriva gnosticilor

alfii,

animate lor"

82
.

Decalogul

opre?te

poftirea

femeii

aproapelui (le 20, 17), pentru ca ,Xegea voia ca barbatii sa se

foloseasca cu cumpatare de sojiile lor, numai pentru facerea
de

Clement Alexandrinul 83
Cumpatarea consta i Tn aceea ca

2 1 1/2 1 5) con sacra casato-

c.

deosebit de pretioase, mai ales in doua dintre

operele sale: Pedagogul'

E!

{c.

49

II

folosindu-se de c&satorie, se cufunda Tn placer

intr-o viata desfranata; i, dupa cum spune profetul*
s-au
,

aiba copii nurneroi.

Clement Alexandrinul

a secolelor 110

copii", zice

nu se apropie de sofia
sa in timpu! sarcinii i nici in perioada alaptarii. Clement
argumenteaza acest lucru cu exemple din Vechiul Testament84
Cumpatare este i cand, potrivit inv&taturii Sfantului PaveL
cei doi se lipsesc unul de altut pentru un timp indeletnicindu-se
cu
85
postul i cu rugaciunea (I Cor 7, 5)
soful

dupa lege" ca

dochetilor, casatoria

Odat3 ce legea este

fiind

dupa voia

sfanta, este sfanta $i casatoria",

Dumnezeu.
zice el " f de

lui

asemenea: ,.Daca cineva indrazneijte sa numeasca desfrau casatoria,

:X
i tot el afirma: ,Sa nu
ajunge sa huleasca ?i legea i pe Domnul"
.

nimeni

socoteasca

Cuvantului

pacat

casaloria

acuta

potrivit

invataturii

cu atat mai put in sa nu socoteasca amara cre?terea

Cel care nu poate indura cu u$urinta viata singuratica.

ace la sa doreasca sa se casatoreasca, pentru ca placerea folosita cu
De aceea. sa nu socoteasca mmeni
cumpatare nu aduce vatamare^
copii lor...

"7(1

casatoria necurata, caci .,nu casatoria este pacat, ci desfranarea!"

zice

cum

Clement

Scopul celor ce se casatoresc

dupa Clement. naterea

de copii, iar tinta lor sa aiba copii buni" 8f\ El da exempiut
plugarului care arunca semintele in brazda cu nadejdea dobandirii
8
unei recolte bune '. Cu mult mai bun - zice el - este plugarul,
care
88
seamana un ogor insufletit"
Acesta Tnsa nu trebuie sa risipeasca
sSmanta, pentru a nu lucra contra ratiunilor firii, pentru ca in
laboratorul firii mamei, saman?a se transfonna in embrion^89 Omul
.

devine

Sunt vinovati cei care fug de casatorie dispretuind-o, dupa

^i cei care se indeparteaza de ea nu pentru infranare, ci pentru

Dar vinovaji sunt %\ cei

care se casatoresc folosindu-se de casatorie in mod abuziw caci ea
presupune cumpatare, nu satisfacere peste masura a poftelor.
a se sustrage de ia obligatiile aferentc ei.

Clement spune; ,,Vad. insa, ca unii, care, din pricina greutatilor

aduse de casatorie, abtinandu-se de la casatorie. nu potrivit cu
cunoaterea cea sfanla, au cazut in mizantropie <\ s-a dus de la ei

chipul

Dumnezeu

la

naterea omului'
491

continuS opera*
lui

Dumnezeu

un

rau,

Dumnezeu

lui

De

atunci

i90

p.

163

idem. Stromatele.

Li.

trad.,

an ant

inainie. noic

$i

indici

Clement Alexandrinul. Scneri. partea a doua. PSB.

s.

5.

de

IBM.

Pr.

D.

i-ecioru, in vol.

Bucuresti. 1982. p.

1 \

224.

Ibidem.

III.

XII. 84. 2. trad.

est., p.

'

'

""

Ibidem.

111.

XII. 89.

eit. p. 227.

Ibidem,

III.

XL

Sli

ibidem.

111.

XI L 90.

67.

1. trad.

L trad.

cit..

p.

216.

5. trad. cit.. p. 227.

caci casatoria ajuta creatia,

Ti

;i

naterii,

rau este Fecioara. care L-a nascut!

in

Ce

lemeni AlcxandrinuL Stromatele.

Ill,

IX, 67, 2, trad.

/buiem,

III.

Ibidem.

Ill,

XI. 71, 4. trad, cit, p. 218.

XI, 72, 1-4, trad, cit., p. 218.

Ibidem,

III,

XII, 19.

L trad,

c\u

p.

216.

cit, p. 221.

Idem, Pedagogul, U, X, 83, I, trad, cit, p. 278.

AcL-ca$i imagine este intalnita ^i la Atenagora Atenianul,
care zice: A?a cum
MKiiciillonjl asteapta cu rabdare rccoltarea scminjei aruncate in
pamant fara sa sc

mai semene din nou, a$a este

'". XXXIII, trad, cit, p. 381.

^rAhciisca sa
**
<

cu

"'IN 48. 12.21.

K

I"/'

U.

conlucreaza

nu trebuie dispretuita; el zice: Daca na^terea este

atunci sa spuna hulitorii ca Tn rau este Domnul, Care a

participat

41
"'

Clement Alexandrinu!. FedagoguL trad., inirod.. note *i indici de Pr. [>. Pecioru.
n vol. Clement Alexandrinul. Scrieri partca intaia. PSB. 4. IBM. Bueure$li. 1982.

cand

aceea naterea de prunci este dupa randuiala

Hl

"

este,

^
'"

lemeni Alexandrinul, PedagoguL

liinii,

Stromatele,

liUm redagogul,

" Idoiu, Stromatele,

HL XII,
II.

83, 2, trad,

X, 83,

III,

II.

viata de familic cu senile noastre1 *

%\

X. 83,
cit.,

2, trad, cit., p.

p. 224.

1-3. trad, cit, p. 278.

IX, 66, 3, trad,

cit.,

p.

216.

278.

In literature* patristica a secolelor II $i

Casatoria $ifamilia

50
ticalo$i!

92

Hulind

Dumnezeu

naterea, hulesc voinja lui

taina

creatiei"

In afara

de na^terea de prunci,

Clement Alexandrinul

i la

51

111

97

Dumnezeu este unita femeia cu barbatul? [...] Prin Fiul Sau,

Dumnezeu este cu cei care, fiind casatoriti, traiesc cu cumpitare t
fac copii; si, de asemeni, acelasi Dumnezeu este si cu cei care, in
chip rational, traiesc in infranare"
Mai mult decat atat, potnvit
prin

Oft

descoperim ca scopuri ale casatoriei intr-ajutorarea reciproca a

sotilor i potolirea concupiscenjei, aa cum se va vedea. Clement a
accentuat naterea de prunci in dorinta de a contracara concep|iile
ereticilor care

o condamnau ca pe un mare

asemenea

femeia barbatului"

(I

Cor

Apostolului Pavel, in fruntea Bisericii trebuie puji oameni care sunt

deprini s5-i chiverniseasca propria lor casa (I Tim 3, 4-5)".

Clement combate pe Tajian Asirianul

pacat.

Aratand vrednicia i folosul casatoriei, el spune: Ca are i

casatoria, ca i starea de famen, func^iile ji slujirile ei speciale, care
i
sunt de pref maintea Domnului, adica grija de copii i de sotfe"
in alt loc, potrivit cuvintelor: Birbatul sa arate femeii bunSvointa
datorata,

7, 3), el zice:

Dupa

zice:

Marturisim
dar

diavoleti;

altul

decat din

intelegerea

buna Tnfelegere pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu rugaciunea"

(I Cor 7, 5), Clement spune c5 Apostolul a adaugat din buna
intelegere, ca sa nu strice unul din ei casatoria; pentru un timp,
ca sa nu alunece candva so|ul spre pacat din pricina unei infranari
96
silite; i$i cru|a so|ia, dar cade Tn alta poftfi**
Casatoria i naterea de prunci nu sunt piedica in calea
mantuirii, caci Insui Domnul Iisus Hristos a spus: Ca unde sunt

intre

El

casnicie

te-ai infranat i te

ca facerea de copii sa fie

Lipsirea pentru o vreme, de care vorbejte
nu indeparteaza desavarit ca ruinoase

de infranare"
Apostolul (I Cor 7, 5),
w

mijlocete

sofi

rugSciune dupa ce

la

indrumeazS ca in casatorie sa

dorinjele fireti

noi cS neinfranarea i desfraul sunt patimi

102

unul de

in stricaciune
1

insofita

lipsi^i

Despre

desfiinteaza ruga", referindu-se la legatura trupeascS a sotilor

casStoriei.

nu va

comuniunea

intre so|i este potrivitS rugae iunii, dar

cumpatata; te face sa te duci

cuvintele Sfantului Pavel: Sa

care, in lucrarea

desavarire dupa tnvatatura Mantuitorului inva^a: Jnfelegerea

aceasta datorie implinita, femeia este ajutor Tn gospodarie i in

95
credinta in Hristos" . lata aici subliniat un al doilea scop al
In ce privete scopul al treilea al casatoriei, pornind de la

100

ai grija

cum socotea Tatian

103
.

i naterea de
Impotriva ereticilor care dispretuiau femeia
prunci dintr-insa, Clement argumenteaza, reluand cuvintele

Sfantului Apostol Pavel

cauza a pacatului

-a

(Rom

fost

5,

12-14): Astfel femeia

numita viata

lt,:>

- cea

dintai

pentru ca este cauza

doi sau
lor"

trei,

(Mt

altele,

aduna^i in numele

Meu, acolo sunt

Eu

in mijlocul

20). Autorui Stromatelor vede in aceste cuvinte, printre

asigurarea prezentei

Mantuitorului

in

mijlocul

familiei

creatine. El zice: ,Dar care sunt cei doi sau trei care sunt adunatf in

numele
vorbete

lui

Hristos

Domnul

$i

in mijlocul carora este

prin cei trei de barbat, femeie

Domnul? Oare nu
i

copii, pentru

ca

j?
<>ft

Fac 2, 21*23.
Clement Alexandrinul, Stromatele,
Ibidem,

10,1

Clement Alexandrinul amintete pe ereticii dochetj care dispretuiau nasterea:

luliu Casian, Marcion i Valentin i pe carc-i combate in mai multe capitole
pornind de la concept" le lor ratacite (Stromatele, III, XVII, 102, 3, trad, cit, p.

94

*5
96

casatorie,

doctrinft

de

la

cu aparente gnostice

came, de

crau numiji aquari

tb

la vin.

Clement Alexandrinul, Stromatele,

XVII, 102,

111,

ibidem.

III,

XII, 79, 5, trad, cit, p. 221.

Ibidem,

III,

XVIII, 108,

1, trad, cit, p.

236,

1, trad, cit, p.

233.

si

o morala

a adoptat

la intoarcerea tn

asceticfc:

abjinerea de la

sau hydroparastati", sau encrati}i * (cumpatati). Unii

nu-i socotesc eretici. (Pr. Prof.

Milan

Alte sisteme, SAaniheismul, cap. in Istoria Bisericeasca Universald

I,

ed. a Il-a,

Clement Alexandrinul, Stromatele,

m Ibidem,
"" Ibidem,
"H

111,

trad, cit, p.

223-

III,

XII, 82,

111,

XII, 79,

1, trad, cit, p.

221.

(Manual pentru

Bucure^ti, 1975, p. 134.

XII, 81,

222.

XII, 81, 4, trad,

1,

IBM,

cit., p.

III,

istorici

P. esan, Gnosiicismul sirian i alexandrin.

1, trad, cit, p.

Clement Alexandrinul amintete pe un anume

222.

eretic luliu Casian,

dochet

spune cu ironic:
J iiir acest nazdrSvan Casian, mai platonic decfit Platon, socoate ca sufletul este de
iiiifcinc dumnezeiasca $i ca\ datorita poftei, a ajuns femeie si a venit de sus aicea
l is

hi

na$iere

si

femeia

stricaciune" (Stromatele, lit

i,

despre care

XU1, 93,

'

el

3, trad, cit, p. 228).

Ml

Ibidem,

216.

Adeptii lui sSvar$eau euharistia cu ap; dc accca

nicrutil din sec. al Il-lea, care dispre^uia

233).

1, 4, trad, cit, p.

XII, 79, 6, trad, cit, p. 221.

Inslitutele teologice), vol.

X, 68.

Tat-ian Asirianul, discipol al Sfantului luslin Martirul,

tara sa

""

93

111,

II!,

hc 3, 20.

^m

52

Casatoria $ifamilia

In literatura patristica

urmarii neamului omenesc, a celor care se nasc i a celor care

pacatuiesc; este de asemeni mama celor drepti ca i a celor nedrepti,

aa

cum

fiecare din noi traim

nesupui

dupa dreptate

sau, dimpotriva,

cumpatari tn
conceptiile

suntem

nu

mai multe ori, ea

avand Mirele ei, pe Hristos, tot aa i femeia trebuie sa se
lt)7
casatoreasca, potrivit legii dumnezeieti, o singura data
Dumnezeu a instituit o singura casatorie pentru naterea de copit i
Biserica

se casatore?te de

Origen

gospodarirea

femeia"

ajutor
soful

sau

sofia

pentru

casei,

109
.

care

dat

s-a

barbatului

este

socotita

desfrau

pentru

ca

Scripturii; el

se

caderea dintr-o singura casatorie in mai multe

casatorii"
Impreunarea cu un trup strain, $i nu cu trupul celei
date prin casatorie pentru facerea de copii, este comuniune
este

in

barbatul unei singure femei

fie preot, fie diacon. fie laic,

folosejte fara repro de casatorie"

o lucrare specials dedicate

legatura cu aceasta chesttune se
scris

vede

in barbat spiritul, iar in

femeie sutletul familiei.

in

deprinderi mai bune in a$a masura incat sa nu se mai

porneasca
ul
poflele carnii impotriva duhului ". Poftele carnii
pun in pericol
unitatea familiei. El zice in continuare: i astfel,
unindu-se sufletul

cu duhul ca
poftele

tntr-o casnicie fericita, sa

inimii

nu

lase sa-i

mai faca de cap

ale carnii spre a strica unirea familiei

116
intinaciunea divortului"

neintinata casatoria desfacuta de moarte, dobandete luii slava

114

ori

Metodiu de Olimp (+311)

nascand sentimente bune t concepfii sanatoase i folositoare

prin
care sa umple pamantul i sa-l stapaneasca,
cu alte cuvinte sa-i
supuna lorui simturile trupeti pe care sa le transforme

daca se

Clement Alexandrinul, dupa cum s-a vazut, sustine, pe de o

parte legimitatea casatorie i naterea de prune ca principal scop al
ei, contra gnostic lor i a dochetilor care le considerau rele i de la
diavolul, iar pe de alta parte atrage atenfia ?n privinta unei atente

bunurilor

?i

Clement Alexandrinul accepts i a doua casatorie pentru

vaduvi i vaduve, pe baza invataturii Apostolului Pavel (1 Cor 7, 6.
39-40X spunand ca aceasta nu este oprita de lege, dar nu mai
indepiinete desavarirea aceea inalta a vietuirii dupa Evanghelie.
Dar daca nu se casatorete a doua oara - zice el - ci pastreaza
cereasea"

- 253/254) nu a

comunitatea

care

au pace, buna
inmultesc producand

Jj

85

fnvafand

Carpocrat,

lui

doi, spiritul i sufletul, barbatul ?i femeia, ,laolalta

s
tnjelegere i armonie, aceste virtuji cresc i se

1
spurcata" ". El considera ca Apostolul Pavel lauda foarte mult pe

112

(1

adeptilor

Acetia trebuie sa conlucreze in vederea propairit

binelui i a
realtzarii binecuvantarti primite de la Creator:
Creteti %\ va
inmultiti 5 i umpleji pamantul M stapaniti" (Fac
1, 28). Daca cei

impotrtvete multumicii cu cele ce ai", zice Clement. i tot aa

desfraul

desfraul,

cautand s contracareze

sofia,

cuvintele

Casatoria a doua, pentru cei carora le tr5iete

dintai,

ereticu

cu

53

III

casatorie! ?i familiei; elemente In

afla disparate in diferite Jocuri ale vastei opere a
lui.
In Omitiile sale la Facere, el vorbete despre
constitujia
omului creat ca barbat i femeie, interpreted alegoric,

pentru

altor

propovaduiau
femei lor.

tJ06

Dupa cum

relafiile sojului

a secolelor II i

prin

dei propovaduie?te superioruatea fecioriei aratand evolutia ideii de feciorie

de-a lungul istoriei
,

106
[07
ton
109

no
iJ

Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,

Fac

2,

III,

IX, 65.

III,

K trad, clt* p.

215.

XI. 74, 2, trad, cit, p. 219.

'

8.

Clement Alexandrinul. Stromatele,

Ibidem,

III,

Ibidem, lit

XII, 89,

XII

1, trad, cit., p.

89, 2, trad

cit., p.

XII. 82, 3, trad.

111,

eit.. p.

223.

227.
227.

"lTim2,

Mi

15.

Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,

ill.

III XII. 90, 1. trad. cit. p. 227.

XII, 82, 4-5, trad, ei!, p. 223.

viris illustribus. III,

In legatura

cu anul morjii exists mai multe pareri. A se vedea: Pr. Prof

imsljmlin Comitescu, Studiu introductiv, la operele
lui Metodiu de Olimp, in vol
St.tittid (iriiiorie Taumaturgul
$i Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv,
m\\iww9 note si indiei de Pr. Prof. Constantin Cornitescu, PSB, 10, IBM'
h^.ir>h, h>X4, p. 41-42.
(

112

15

Origen. Omilii la Facere, I, dupi ed.: Homilien

zum Hexateuch in Rufin's
uhvrsetzung, herausgegeben von W. A. Baehrens
{Genesis, Exodus und Leviticus),
In Die griechischen christlichen
Schrifsteller der ersten drei Jahrhunderte:
Onzenes Werke, vol. VI, Leipzik-Berlin, 1920, p. 19.
Ih idem.
"' Nu se eunosc
prea multe date in legatura cu viata lui Metodiu de Olimp.
Cele
mm ycchi informatii despre el ni le fiimizeaza leronim {De

54

Casatoria fifamilia

In literatura patristica

neamului omenesc considers casatoria vrednica de elogii, ca una

care aduce natere de copii i astfel prelungejte viaja, asigurand
totodata, pentru Biserica, martiri

adversari ai celui rau"

119
.

De

aceea ea nu trebuie sa ne dezguste" ,2f), dimpotriva, ea trebuie

considerate o impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune

Metodiu de Olimp: Pentru moment este necesar ca omul sa

colaboreze la (crearea) chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea
121
inca se formeaza i creafia ei continua"
i tot el spune:
.

Principiul

naterii

oamenilor este impreunarea barbatului cu

femeia; in virtutea unei puteri nevazute, osul din oase (-le noastre)
i carnea din carnea (noastra) devine un om nou creat de acela^i
?

me$ter"

122

Dumnezeu, nimeni nu este indreptafit sa

dispretuiasca tnstitutia casatoriei i najterea de prunci dintr-insa.
Cel care se casatorete se ofera lui Dumnezeu Care lucreaza prin el
ce se vor nate. Pentru aceasta - zice Metodiu
- pe buna dreptate s-a spus ca (barbatul) va paras i pe tatal i pe
mama sa (Fac 2, 24); atunci, uitand de toate, cand pi in de iubire se
unete cu femeia sa, It ofera Creatorului Dumnezeu coasta pentru a
la zamislirea celor

indrazneala prea mare sa ara|i scarba fa(a de procreare, de care Cel

Atotputernic nu se ruineaza atunci cand face (copilul) cu mainile

Sale cele nepatate?"

123

PanS i copii i zamisliti din desfranare sunt tot lucrarea lui

Dumnezeu, dandu~li-se la natere ca i tuturor celorlalji copii, cate
124
un Tnger pazitor
Nu este vinovata samanta, ci cel care, sclavul
5
placerii de o clipa, $i-a lasat samanfa in ogor strain"
Metodiu de Olimp condamna pe unii ca acetia considerand
ca trebuie pedepsiti, pentru ca ei distrug casatoriile, surpa bunul
mers al viefii arzand de dorinja impreunarii i murdaresc actul
s

procrearii, intrand in gradini straine

au fost mutt dezvottate, ca

cretina, alaturi

acum Dumnezeu continua

sa creeze pe om, nu este care o

El spune: Gandul fecioriei dai oamenilor este un dar extraordinar de mare, un

dar facut de cerurL i de aceea n-a fosl descoperit primelor general! i (de oameni)

pe cand pamantul nu era populat omul era intocmai unui

prune; el a trebuit si creasca si sa se maturizeze. Dar, cand pamantul a fost
populat de la un capat la altul si omenirea s-a raspandit destui de mult Dumnezeu
n-a mai lasat pe om Tn starea de la Inceput, pentru ca el voia. trecSndu-1 de la o
[...]La inceput, Tnca

stare la alta, sa-1 apropie cSt

mai mult de ceruri, sa-! conduct la starea superioara a

fecioriei %\ desavarsirii. Astfel, pomindu-se de la unirea dintre frati i surori, o
prima etapa in acest proees a fost luarea sofiilor din neam, apoi renunjarea la
obiceiul propriu patrupedelor de a-si lua mai multe sopi, evitarea adulterului si, in
sfarsit, imbrStisarea fecioriei, starea in care omul a fnv&fat sa struneasca pornirile
trupului i sa ancorezc fara teami in regiunea seninS a nestricficiunii" (Metodiu de
Olimp, Banchetul sau Despre castitate, 1, 11, trad, cit, p. 49-50.
ii<}
Metodiu de Olimp, op. cit, li, II, trad, cit., p. 53.
120
121
12

'

L trad,

Ibidem,

II,

Ibidem,

II, 1,

j.' i

cit.,

p. 53,

trad, cit., p. 53.

'

Ibidem.

11,

U, trad,

ibidam.

II,

VI, trad, cit, p. 56.

cit.,

p. 53.

}.">

Ibidem,
Ibidem,

11, i,

Ibidi-m. II, IV. trad, cit, p. 54.

trad, cit., p. 52.

>f.

II, I,

trad, cit., p. 53.

limUm.

11,

toate aspectele care Jineau

de dezbaterile de ordin doctrinar.

118

(20

126

doar cajiva reprezentanti de frunte ai perioadei de

dinaintea secolului de aur care intereseaza lucrarea de faf&. Prin
urmare se poate conch ide ca in prime le trei secole, dei timpurile nu
au fost favorabile cretinismului, problema casatoriei $i a familiei

se lua, pentru ca din flu ce era, sa se arate la randul sau tata. Deci,

daca

55

lata

Fiind lucrare a lui

a secolelor II gi III

VI, trad, cit, p. 56.

de moral a

Preferinta pentru feciorie

25). i,

mai departe: Dar eu vreau ca

necSsatorit

voi sa

57

fiti

farS

de

Cel

grija.

se Tngrijete de cele ale Domnuiui,

Domnuiui. Cel casatorit se

femeii. i este impar|ire:

ingrijejte

de cele ale

cum s3 placa
lumii, cum sa placa

femeia nemaritata (adica vaduva, n. n.)

i fecioara poarta grija de cele ale Domnului, ca sa fie sfanta
i cu
trupul i cu duhul. lar cea care s-a mfiritat poarta grija de cele ale
lumii, cum sa placa barbatului" (I Cor 7, 32-34). Cat despre femeia
ramasa vSduva, Apostoful ii ingSduie sa se recasatoreasca (I Cor 7,
39), insa adauga: Dar mai fericita este daca ramane aa, dupa
parerea mea. i socotesc ca i eu am duhul lui Dumnezeu" (I Cor 7,

Capitolul III

40).

Feciorie

casatorie

Atitudinea Apostolului neamurilor a avut o mare influenta

asupra evlaviei creatine dintotdeauna. In primele veacuri ale
Bisericii, preferinta pentru feciorie

1.
Inca de

Preferinta pentru feciorie

inceputul istoriei cretinismutui, feci or ia a fost foarte

la

ea deventnd treptat un nou mod de viata in Biserica pentru

cretinii care au dor it sa-i Tnchine via|a tn intregime numai lui
Hristos. Ca model aveau, in primul rand, pe Mantuitorul Iisus
Hristos, pe Sfanta FecioarS Maria i pe unii dintre Sfintii Apostoli.
prefuita,

Un
desigur,

temei important al prefer injei pentru feciorie

pozifia

Apostol

Sfantului

Pavel

in

il

constituie,

aceasta

privin^a.

Epistolele pauline cuprind texte importante asupra casatoriei.

Apostolus

el insui celibatar

Dar

i$i

expriina preferinta pentru feciorie

sau, in cazul vaduvilor, pentru

ramanerea in starea de vaduvie. Cat

despre fecioare - zice Sfantul Pavel - n-am porunca de la Domnul.
Va dau insa sfatul meu, ca unul care am fost miluit de Domnul sa
flu vrednic de crezare. Socotesc deci ca aceasta este bine pentru
nevoia ceasului de faja: Bine este pentru om sa fie a$a" (I Cor 1,25Opinia comuna a Parinjilor si a scriitorilor bisericesti este ca Sf. Apostol Pavel a
trait toata viata in feciorie. Aceasta opinic are la bazfi. msui cuvantul Apostolului,
aiunci
toti

cand indemnSnd mai degrabS

oamenii sa

la vieluirea in feciorie, zice: F-u

cum sunt eu fnsumi'* (I Cor 7,

7). Totui,

In secolul al TV-lea asistam la institutional izarea in Biserica a

viejuirii in feciorie ?i la conturarea intr-un mod tot mai pregnant a

monahismului
in

schituri i

Apar acum sute de case i colibe organizate

manastiri, mai ales in pustiul i munfii Egiptului.
cre?tin.

sau organizati in via{a de ob?te, monahii urmareau

imbunatajirea viefii $i mantuirea, prin pocainta, contemplate,
punerea in randuiala a minfii, rugaciune, ascultare, cumpatare,
Ilremitj

pilzirea castitatii, inclusiv

a celei

sufleteti, i prin alte

nevoinfe

5
.

voiesc ca

Clement Alexandrinul,
printr-o interpretarc cronati a textului din Fil 4, 2-3, tl socoteste pe Sfantul Pavel
printre Apostol ti casatoriei, alaturi de Sfintii Apostoli Pctru i Filip: Pavel - zice
ci - nu pregeta in una din epi stole sa adreseze cuvSnt tnsotitoarei sale, pe care n-a
lual-o cu el, ca sa nu aiba grcutlti in slujirea sa" (Stromatele, 111. VI [53, 1 , in:
1
Clement Alexandrinul, ScrierU partca a doua, trad, cil, p. 210).
tic

a dus chiar la atitudini extreme,

de condamnare a casatoriei. Astfel de atitudini se regasesc Tn sanul
unora dintre ereziile condamnate de autorii cre^tini ai primelor
veacuri. Amintim aici, de pilda, pe Clement Alexandrinul care, in
Stromatele, dedica un intreg capitot (cartea a 111-a, cap. VI)2
condamnarii celor care inva^a ca nu trebuie primita casatoria ?i
facerea de copii, ca sa nu se aduca pe lume alp nenorocifi i sa
3
hranim moartea"
E$te, desigur, buna infranarea - zice mai
departe Clement. Dar daca cretinul alege infranarea, nu face acest
lucru pentru ca ar fi rea i condamnabila cSsatoria: JMoi Tmbratiam
infranarea din dragostea de Domnul i din dragostea de bineie
4
insuji, sfinpnd templul Duhului"

''

Iruduccre

Stromatele.

UK

thutem.

III,

VII, 59, 4, p. 213.

l/voiirc

asupra origmii

"lor
*

ed. citata, p. 206-212.

I'arinti ai

VI, 45,

i, trad, cit., p.

206.

monahismului sunt, mai ales, biografiile

de ucenici ai acestora (ca de exemplu; Viata

raspandirii

monahismului

scrise

uvioxului Parinielui nostru Antonie, scrisfc de Sfantul Atanasie cel

Mare

si

doufl

58

Preferinta pentru feciorie

Feciorie $i casatorie

monahala

in iupta

cu pScatul

Pentru a arata virtutile

Filosoful zice:

au facut

originea ei s mul^i

intru sine cuvantul arpelui

astfel i

ca:

referire la starea paradisiacS

Dupa cum Eva,

Fecioara Maria, atunci cand ingerul Gavriil

Duhul Domnului va veni asupra

va umbri, din care cauza

Fiul lui

Dumnezeu6, primind

mie dupa cuvantul tau

despre Care

am

credinta

nimicete pe arpe, ca

Eva era inca

de femeie, care era inca fecioara, pentru ca era mai

slaba; cSci dupa alungarea din paradis a cunoscut Adam pe Eva,
16
femeialui"

Care

pe ingerii $i pe oamenii cei

asemanatori cu El i prin Care libereaza de moarte pe cei rai care se
pocaiesc i care cred in El"
Acelai paralelism se afla i la Tertulian dupa care, aa cum

Dumnezeu

Maria

fecioara cand a primit cuvantul morjii, tot astfel

trebuia sa fie fecioara spre a primi Cuvantul vie{ii

s-a apropiat

fi

Acesta,

aratat ca s-au spus atatea in Scripturi i prin

11

Sfantul Chiril al lerusalimului zice, de asemenea: Diavolul,

pentru cS n-a indraznit sa se apropie de barbat, din pricina tariei lui,

i-a binevestit

pnn ea

deoarece

era imbracat in slava dumnezeiasca. Goliciunea pScatului este

goliciunea unui trup lipsit de slava 15 .

bucuria a raspuns: Fie

In acest fel S-a nascut

propr ie,

moartea, tot

Care se va na$te din ea, va

Sfantul,

natura

puterea Celui Prea Inalt o

ei i

pastrand u- i

fiind fecioarS i fara pata, primind

a nascut neascultarea

o suflare de viata
Ori, aceasta suflare (sufletul), rSmanand in cinstea ei i cu puterea
ei, nu cugeta i nu-i imagineazg lucruri de necinste; de aceea, ei nu
se rujinau sa se sarute i sa se imbrati?eze cast ca $i copiii" 12 Eva a
fost neascultatoare, in timp ce era incS fecioara, de?i sotie a lui
Adam 13 Dac5, dupa cadere, a fost descoperita goliciunea trupului ,4
aceasta inseamna ca ceea ce a devenit acum descoperit" era,
inainte de cadere, acoperit". Omul nu era, de fapt, gol, deoarece

a primes
perechi de oameni, Adam i Eva, prin care a venit i moartea m
lume i la Sfanta Fecioara Maria 91 Hristos prin care moartea a fost
biruita. Ei au pus in relate fecioria Maicii Domnului, cu starea
primei femei, Eva. Astfel, de pilda, Sfantul Justin Martirul i

dintre Sfintii Parinti

integritate

(suflarea) care fusese suflata asupra carnii era

dobandirea trairii in Hristos.

vie{ii feciorelnice $i

de

stare

Unii dintre acejti Parinti au scris importante opere ascetice,

avand rolul de a forma pe cei care doreau sa tmbratijeze viaja

59

10

Integritatea

avea izvorul ?n taria sufiarii de viatr

dumnezeie^ti, care alunga. din duhul omului orice fel de imaginatie ru^inoasa. La
primii oameni, inainte de cSdere, curStia trupuiui i cur5tia duhului exista
impreunS; de aceea, duhul nu se ru$ineaza in fa;a goliciunii trupuiui (Fac 2, 25).
Cf. A. Orbe, La aionia del espiritu en los Padres y teohgos del Siglo //, In La
protopSrintilor

Ciudad de Dios", 181 (1968),

p.

\%\

484-528.

.
1
'

La Sfantul Irineu, nevinovStia originara a primi lor oameni

este pusS in relatie cu starea de integritate": Ei erau atunci intr-o

Fac

2, 7.

Sf. Irineu,

Andia,

Homo

Demonstration de la predication aposiolique,

vivens. incorruptibilite et divinisation

14.

apud Ysabel de

de I'komme selon Irenee de

yon. tudes augustiniennes *, Paris, 1986,

I.

de biografu: 1. Istoria Lausiaca a lui Palladius, episcop de Helenopolis $i

2. Istoria monahilor din EgipU opera anonima pastrata in greceste $i tntr-o
traducere latina a lui Rufin. La acestea se pot ad&uga Istoriite bisericesti ale lui

Sfantul Irineu, Adversus haereses.

colecjii

Socrate

Sozomen

sj

izvoare literare exista

Cuvintele
$i

serie

sau Apoftegmele Parinfilor. Pe langa aceste

de m&rturii arheologice,

inscriptii pastrate in

pe monumente funerare, care atesta aceea$i prefuire deosebitfi acordata de

cre$tinii din ceie mai vechi timpuri virtutii fecioriei. A se vedea la Prof.

special
catre

Emilian Popescu, Credinfa vie

lumina inscription
6
7
8

crestinilor din imperiul bizantin timpuriu, in

CM (1985), nr.

De came

Adhemar D'Ales, La

PG VII,

col.

959; aeeeasi idee:

1175.

Ve$mintele de piele date celor dintai oameni dup5 caderea in pacat simbolizeaza,
in concepjia Sfantului Grigorie de Nyssa, moartea, careia trupurile
lor trebuiau sa
se supund. A se vedea: Diacon Constantin Voicu, Probiematica teologiei Sfantului
i

(jrixorie

de Nisa,

In

MA,

IX (J964), nr. 3-5, p. 238.

idee a ^vesmdntului de slava" al lui Adam in rai este prezentS nu numai
SITmtuI Irineu, ci la multf al(i SfmU Paring Astfel, Sfantul Ambrozie (De Isaac
tmima, 5, 43, PL XJV, 542) zice ca nici Adam nu era gol la inceput, deoarece

n Aceasta

fr

Dialogul cu iudeul Trifon, cap. 100,

Bucure$ti, 1980, p. 230-21 1.

Tertulian,

4. in

nu

Sf. Justin,

2,

XXII,

14

rt

152-154.

1-2, p.

1x1,26, 35.
Lc 1, 38.

PSB,
9

BOR,

V XIX,4,inPGVH,eoL

III,

p. 95.

Christi, 17,

PL

II.

827;

trad,

de

CSEL LXX,

Pr.

Olimp N.

Caciulfi,

imbracat in nevinovSlie (inocentia)'\ La fel, Sfantul Efrem Sirul (Hymnes sur

htmdis^ VI, 9, S.ch.. 137, Paris, 1968, p. 84-85): Niciunul dintre ei nueste gol,

fti

sliiva

ii

imbraca".

Chiril al lerusalimului, Caiehezele, XII, 5, p. 276. Pentru concep(ia

Mrtninhji Irineu in aceasta privinta, a se vedea mai pe larg la Ysabel de Andia,
op.
Strtiyiiil

232-233;

A se vedea $i

theologie de Tertullien, IH-e. ed., Paris, 1905, p. 193.

it

itijti

ulcs p. 53 %\ urm.

r\/*/.'iSUtf.-.

Feciorie i casatorie

60
Sfantul loan

Gura de Aur

susjine

Eva au

trait in

paradis in chip feciorelnic

Adam

nu cunoteau dorinja

Ei

de prunci.
Fecioria este, deci, in conceptia a multi Sfinti Paring, starea
primilor oameni in rai, inainte de caderea in pacat. De aceea ei au
fost preocupati de acest mod de via$ $i de statutul i rolul feciorie

actului conjugal, zamislirea i na?terea

in invatatura Bisericii.

veacuri

primele

Novatian

20
,

creatine,

din

Parinti i scriitori bisericeti

Sfinti

Metodiu de Olimp

18

Tertulian

ca:
21
,

Ciprian

Sfantul

Sfantul Atanasie eel

Mare

22
i

au scris lucrari speciale dedicate acestui fel de vietuire.

Se cuvine sa notam aici ca majoritatea Sfinjilor Parinti sunt
de parere ca fecioria este superioara casStoriei.
altih

Sfantul Ciprian a! Cartaginei, fecioarele sunt floarea

pajijtei bisericejti, podoaba i frumusetea harului duhovnicesc,
neam aducator de bucurii, lucrare curata i neintinata a laudci ?i a

Dupa

cea mai stralucitoare

mai bun

mai

61

mai de pre|" primita de

stralucit

la Hristos, ;i cel

ajutor" trimis din ceruri

24

(alimente),

pe cele amestecate cu dulceata

fructelor, dacS mierea este mai dulce ?i mai piacuta decat ele"25
Sfantul Chiril al lerusalimului, nu este de acord ca cei ce-i
pastreaza castitatea sa condamne casatoria: Sa nu disprefuieii
26
argintul pentru faptul ca ai aur. " Dar i el arata superioritatea vietii
in curatie: Cei care traiesc Tn curatie sunt ingeri care merg pe
pamant. Fecioarele au partea lor cu Fecioara Maria."27 Dupa acest
celelalte

chiar

Sfant Parinte, cununile fecioriei sunt mai mari decat cele ale
casatorie! curate:

Nimic nu se

pierde... Scrisa-fi este casatoria ta

Dumnezeu. Cele

dintai

cununi, insS, le are scrise fecioria

dupa Matei, cap. 19, in legatura cu cartea de despartire i

Daca aa este pricina omului cu femeia, e de folos

Gura de Aur, Dm. Fac (1), XV, 4, PG till, 123; Idem, Despre
feciorie, 15, PG XLVII1, 544, apud Magistrand Pr. Marin Braniste, Concepfia
Sfantuiui loan Gura de Aur despre familie, in ST, IX (1957), 1-2, p. 127, n. 26.
17

,8

Sfantul loan

Tertulian,

De

virginibus velandis, ed. V. Bulhatt, in CSL-L,

LXXVI, LXXX1X,

Vindobonae, 1957.
19

Sf. Ciprian,

De hahitu

virginum,

PL

IV, 439-464

si

ed. G. Hartel, in

CSEL

III,

Vindobonae, 1868; in lb. rom.: A. I. Moroianu, Cyprianus Thascius Caecilianus,

Despre purtarea fecioarelor si Despre gelozie si pisma, Teza de licenta.,
Bucuresu. 1906.
20
Nova(ian, De bonopudiciiiae, PI- HI, 861-970.
21
Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, trad, de Pr. Prof. Constantin
CornUescu, in PSB, 10, Bucuresti. 1984, p. 46-120.
22

Sf.

asceticc: Catre

XXV,

n Sf

Amun-monahul PG

Vei straluci ca un inger." Cununa este ingereasca, iar

29
fapta este supraomeneasca.
Explicand cuvintele ucenicilor Domnului din Evanghelia

Tnsoare"

PL

leciorie decat sa

>4

si

CSEL

III, I, 3,

Gura de Aur zice:

un mare lucru. Cu aceste

est iile ecclesiastici germinis,

fii

casatorit.

Mclodiu de Olimp. Banchetul sau Despre

tfwk'm,

''

decus adque ornamentum gratiae spiritalis, laeta

indoles, laudis et honoris opus integrum atque incorruptum, Dei imago respondent
ad sanctimoniam Domini, inlustrior portio gregis Christie

IV, 443, HI

inteleg cuvantut

demonstreaza ca iniji ucenici i Mantuitorului prin firea lor

cunoteau importan|a fecioriei, cu toate ca s-au aratat nedumeriti
lata de ceea ce le spusese Domnul:
- Este, oare, vreo contrazicere - intreaba el - intre ceea ce a
spus Hristos i ceea ce au spus ucenicii? Hristos a spus ca fecioria
este un lucru mare; ucenicii spun ca este mai uor sa tr4ieti In

'"'

hahitu virginum,

nu se

Kl

De

to(i

sa

Hristos fauda fecioria i arata ca este

cuvinte ii atrage i-i indeamna pe ucenici sa traiasca in feciorie" 31 .

p. 189: flos

Ciprian,

Nu

adulterul:

acesta, ci cei carora s-a dat ", Sfantul loan

1,

castitate, IV,

HI, trad

cit.,

p. 68-69.

Vli; trad, cit, p. 57,

MAniul Chiril

" tfrdtm. Xll.

523-534.

raspunsul Mantuitorului:

30

PG

XXVIII, 251-282 si doui scrisori

XXVI, 1169-1176 $i Catre Draconfiu, PG

Atanasie eel Mare, Despre feciorie,

28

pe buzele uneia dintre cele zece fecioare angajate in dialog,

Theopatra, parerea ca nici o alt5 stare nu poate mai mult decat
fecioria sa asigure reaezarea noastra in paradis", readucerea in
starea de nemurire i de impaeare cu Dumnezeu", ea fiind steaua

al lui

pe

care ai pazit-o bine! Scrisa-ti este infranarea ta savarita pentru

castitatea.

chip

prin

lar

intermediul Teofilei, referindu-se tot la casatorie i feciorie, el

spune: Pentru c3 nu inseamna ca trebuie s3 socotim amare pe

Dumnezeu, corespunzator sfinteniei Domnului,

partea mai stralucita a turmei lui Hristos"
Metodiu de Olimp, in Banchetul sau Despre castitate> pune
cinstei,

Mi^MJIftalK^da3i!Mitft"M^h4''A>CTB^aTf

Preferinia pentru feciorie

el ca, la Tnceput,

17

.i-r-^- a: * *-*r.tv

al lerusalimului.

.14, trad, cit.,

Itndm. XV. 23,

Catehezele, IV. 25. trad, cit, p. 124.

p. 307.

trad, cit, p.

421.

Ihutrm. Xll, 34, trad, cit, p. 307.

'"Ml

l*>.

10-11.

11

%iii mi nl Uviii

(iura de Aur,

Om. LXU,

Ml III, trad, cit, p.

720;

PG LVI1L

599.

>

Feciorie $i casatorie

Cinsiea casatoriei

mai uoar3 decat casatoria.

Hristos a marturisit c& este un lucru mare, ca sa-i fac3 pe ucenicii
Sat mai ravnitori; ucenicii arata, prin cuvintele lor. c& c mai u$oara
decat casatoria, ca prin aceasta sa imbra|ieze i mai mult fecioria i

Lui nespuse, Hristos nu face din feciorie lege de vietuire; dar ii face
pe ucenic sa imbrajijeze fecioria cu mai multa ravna, aratandu-le

62

-Nu!

infranarea."

Fecioria este

grea, dar

3Z

63

ce fapta mare de virtute este fecioria. i aceste u Iti me cuvinte le-a

spus dup& ce a aratat ca este cu put in (a fecioria. ca sa le aprinda i
mai mult dorinta de a voi acest fel de vietuire"'
.

Potrivit afirmatiilor Sfantului loan, Hristos voie$te ca

oamenii
sa imbra{ieze fecioria mai mult decat casatoria: Pentru c5 pSrea
greu sa ie vorbeascS despre feciorie, Hristos ii face pe ucenicii S5i
s o doreasca din pricina ca Legea Ii constrangea s& nu se desparta
de femei. Apoi le arata ca este uoara fecioria, zicand: Sunt fameni
care s-au nSscut aa din pantecele mamei lor; sunt fameni pe care
oamenii i-au facut fameni, i sunt fameni care s-au facut fameni pe
ei

pentru imp5r5(ia cerurilor

inii,

Hristos

ii

"\

Prin

face sa aleagS fecioria fara sa-i dea

Fecioria este

2. Nil nta este cinstita

Cu

toate ca este preferata fecioria, In tnvatatura Sfintilor Paring

casatoria

34

."

cununi sunt

virtute a carei rasplata $i ale carei

bine definite

i rolul ei

nu trebuie sa

fie

disprejuita.

Inca de la inceputurile existentei sale, Biserica s-a confruntat

cuvintele acestea,

seama

are locul

Ti

cu invataturi eretice care condarnnau casatoria. Astfel, inca Sfantul

Apostol Pavel ii atrage atentia lui Timotei impotriva unora care
profeseaza Jnvataturi ale

demon

mult mai mari decat pentru cei casatoriti. Dei pare o suferi nfa,
aceasta virtute este uor de dobandit i este la indemana oric&rui

de

ucenic al

laud a pe credincio^ii din Efes cu cuvintele; ..Ai insa partea buna ca

lui

Hristos.

loan spune: ( Hristos)

Sfantul

(ucenicilor) ci este cu putin^ virtutea aceasta, ca

Gandete-te ce-ai
aljii

te-ar

facut eunuc? Ai

fi

nici piata!

fScut daca ai

fi

fi

Dar a$a mutfume^te

fi

fost

fost lips it i
lui

$i

cum

eunuc din
de placere

Dumnezeu cS

suferi

le

arata

le-ar

fi zis:

fire
i

sau daca

n-ai

fi

cu plats

avut
?i

cu

cununi ceea ce sufera aceia f3ra cununi! Dar, mai bine spus, nu
suferi nici asta; iti este cu mult mai uor, pentru ca viafa ta este
calauzita de nadejde i de con$tiin(a faptet bune ce o s5vare$ti ?i

la

nu poate face lini$te,

cat o poate fraul gandului, dar, mai bine spus, chiar nu numai
gandul. Hristos a vorbit de eunuc ca s5-i Tndemne pe ucenic sS
i nici

trSiascS in feciorie"

35
.

Domnul adauga,

s5 injeleaga, sa mteleag3

apoi, spunand:

w36

nu este obligatorie pentru

Sfantul loan GurS de Aur explica:

fecioriei, ci

**

Mt

cei care-I

w
if>

Ibidem;

Ml

PG

19, 12.

urasc

le

gnostice

care,

Refuzul casatoriei se regasejte

$i

dualismul

profesand

ta
i

la ereticii encratiti

38
,

dupa care

de cSsStorie nu se potrivete cu evlavia cre^tina.

Firete cS Sfintii Parinti reactfoneaza impotriva acestor grave
abateri de la invatatura cretina. i mulie pagini valoroase asupra
casatoriei provin din lucrarile lor indreptate impotriva unor eretici
via(a

SluTiuil loan Gurfi

Ml ML trad, cit., p.

720;

PG

LVIII, 599.

de Aur.

Ml. LXI1.

III.

trad. cil.. p.

lutlala.

Roma, unde a

U cenic
:

PG

al

LVIII. 600.

Siantului lustin

$i

sale asupra Diatessaron-u\\xi lui Ta|ian. a se

In vie mystique* in Mystique et

tuntfitt's

IT r micros international

17 110

721:

sens al s3u Cuvdnt catre eiini. Ta(ian va reveni in tara

Asiria. unde va intemeia secta cncraiila Asupra acestei erezii i a

la

Om

ondiilorul acestei secte a fost lajian Asirianul.

MifliicrifCi

LVIII, 599.

Eu" (Apoc 2. 6). Dupa

refuzau casatoria, dar nu in favoarea

pe care

umane.

.ii

LXIf.

gruparile

ii

sus{inand ca trupul material este rau tn sine, afirmau ca pacatele

s^varjite in trup nu afecteaza cur^tia par{ii duhovniceti a fiin^ei

,,Datorita bunStifii

PG LVIII. 599.

Gur5 de Aur, Om.

Dumnezeu

urmeaza

19, 12

Slantul loan

care, printre aitele, ..opresc

a Hbertinajului sexual. Aceeai situatie se va regasi

multe dintre

Munirol.
Ibidem, p. 720:

4, 1-3). In cartea Apocalipsei,

mSrturiile vechi, nicolaitii

'-

Tim

lor"

ca cei amintifi.

Fecioria, insa,
tui Hristos.

Cine poate

(I

ura$ti faptele nicolaitilor.

pentru ca nici pofta nu e atat de puternica. Taierea mSdularuiui nu

poate potoli aa de u?or astfel de valuri

casatorie"

i>t

vedca G. Blond, Les

continence. Travaux scientifiques du

d'Avon, in Les etudes tarmefitaines* Paris, 1952,

p.

Feciorie

64
Dintre Parintii

ft

bisericeti

i scriitorii

casatorie

de dinatnte de veacul

al

Clement Alexandrinul, care apara ?i afirma cu

tarie, impotriva gnosticilor, casatoria dupa lege" ca fiind porunca
lui Dumnezeu. Odata ce legea este sfanta, este sfanta $i casatoria",
39
zice el
i de asemenea: Daca cineva mdraznete sa numeasca
IV-lea, amintim pe

acum

imiea

65

ccisuioriei

condamnate.
(Sfantu! Pave!) nu ar fi vorbit de mire $i de mireasa. nu ar fi pus la
mijloc accie cuvinte: Va lasa omul pe tatal sau $i pe mama
eretici i?

Caci daca nunta ar

fi

fost dinlre faptcle

spune: ..Fecioara care se rastignete cu

ioata baiuirea de searna, daca s-a departat de nunta ca fiind spurcata
iar feci oare lor le

saw"'."'

pe Domnul"
Tertulian, dupa cum s-a vazut, omagiaza casatoria tntre
crestini, aratand binecuvantarea de care se bucura un astfel de
41
cuplu
Sfantul Chirit al lerusalimului atrage atenfia celor care due o
viata feciorelnica spunand: Nu cumva prin faptul ca traieti in
castitate sa te crezi mai presus decat cei care sunt casatoriti. C8ci
desfrau cSsatoria, ajunge sa huleasca

legea

1 ft

nee u rata, n-are nici un folos din fecioria sa"

Casatoria $i familia. dupa acela^i Sfant Parinte. nu sunt ..o
piediea in calea virtutii" , acestea fiind randuite de Insui Crcatorul
si

numai ca nu ne impiedica eu
dupa Dumnezeu. daca voim sa flm

aniversuiui. Li spune: ,.Casatoria nu

nunta este cmstita

dupa cum spune Apostolul

nu eti nascut de cei casatoriti? Sa

patul ne?ntinat,

44

45

este randuita

de Insui Dumnezeu

de aceea nimanui

o dispretuiasca. Sfantul loan este foarte

categoric in aceasta privinta, fata de eretici sau fa(a de cei care,
ii

este ingaduit s&

traind in feciorie, disprefuiesc

condamna

Clement Alexandrinul, Stromate. III. XII,

Ibidem, Ml. XII, 89.

nu cu mii

insolile

de buna

cumintenie a$a incat singura difercnia

$i

it lire

easatorit sa tie casatoria,

eel

$i

insa

lui

Cu

c urn i rile.

Nu

mii de pacate.

avem

totii

poruncesc sa

in mijlocul

pustie. ci sa locuie^ti

privinta Pavel ne

st

$i

si

cum nu

ar avea

monahii. in

$i

in aceasta

a^a incat

si cei

ce au femei sa tie ca

x . "^

Gura de Aur aduce ca exemple de

Deseori. Sfantul loan

\ictuirc

casatoria:

Unde

1, trad, cit.,

84,

dupa voia

Dumnezeu persoane

lui

alese din Vechiul sau

\oul Testament. Intre acestea siralucesc solii Aquila $i Prise la '.

carc-i fac pe Sfantul Parinte sa constate: Estc dar cu putinta ca $i
l'isurat fiind cineva, sa fie ad mi rat $i minunat in cele duhovniec^i.
caci iata pe ace^tia, ca fiind in casatorie au stralucil foane mult, dei

sunt

% trad, eit, p. 224.

TertuJiaru Aduxorem.
4
-Evrl3,4.

II,

9. PL,

ae2. 24 Elites

SI.
'*

p. 227.
I,

Sfantul loan

1402-1403.

Om. Efes, XX. irad. cit- p. 201. PG LXIL 141-142.

XIV. trad. cii.. p. 124: PG LXIL 573.

loan (iura dc Aur,

Llcm.
Llcin.

Om. I Tim.
Om. Fac : Ik

Wiii. XXI.
cit., trad,

Gur3 de Aur, Om. Calos,

cit, p.

123-124.

XII, trad, cit, p. 153-154,

PG LXIl,

388-

<

i>!

7.

31.

oi ".

2 4>.

si.

3S9.

Idem, Om. Rom, XXII I

5. 31.

XXI

IV. irad,

[V. trad. cit. p. 251:

cit..

PG

p.

250:

?G

LIU. 180.

LIIL 180.

Sfantul Chiril al lerusalimului, op.

liiiLii tiiirii

PG

IX 615

\hm\
.

$i

flm in toate ca monahii spunand:

<\Chipul lumii acesteia trece

^i in

oraufui, dar cinstit. bland

acelea^i legi dc imp! in it ca

poruncesc

munti

te duci in

afara de legea casatoriei: dar mai bine spus, chiar

'

41

45

fie

in?urare""'.

Dumnezeu. ..Nu te impiedic sa re casatore^ti,

spune Sfantul ioan Gura de Aur - nici nu te opresc sa te disirezi.
dar vreau sa faci aceasta cu cumintenie. nu cu ru$ine. nu cu osanda.
tmplinind voi a

44

de famiiie trebuie sa

ce traie^te in feciorie

eel

**

de decenta

cuviinta.

,f,

40

viata

multa

Nunta
nu

Nunta

$i

Oare tu, care traieti in castitate.

nu dispre{uieti argintul pentru faptul ca ai aur! Mai mult, sa aiba
bune nadejdi i cei casStoriji, care se folosesc de casatorie m chip
4
legiuit, cei care traiesc dupa legiuirile Bisericii..."
Sfantul loan Gura de Aur, refer indu-se la acela$i verset citat
de Sfantul Chiril, se exprima astfel: De ce atunci te ruinezi de
ceea ce este cinstit? De ce roe$ti de un lucru nespurcat? Acestea
sunt credin{ele ereticilor i ale celor care introduc pe la nunfi
desfranate...Voiesc a va arata ca nu trebuie sa vS. ruinati de cele ce
am spus, ci de cele ce voi le facetf; tu insa lasand la o parte cele ce
faci, te ru?inezi de cele ce eu spun i deci. prin aceasta, dispretuieti
pe Dumnezeu Care a hotarat aa... Sa nu ne ruinSm de aceasta
taina. Nunta este tip al prezentei lui Hristos, al unirii lui Hristos cu
Biserica"

nimic in trairea filosofiei celei

cu mintea trcaza. dar aduce in viata noastra

if*.

3:

dc Aur. Om.

(or

19, 19.

Ml

V11.VU.

trad, cii- p.

99-100: PCi

IV 1!

81-82

66

Feciorie $i casatorie

breasla lor nu era atat de stralucita de vreme ce erau fac&tori de

corturi.

Cu

a acoperit

toate acestea, vrednicia lor

totul i i-a aratat

mai presus de soare. Nici meteugul lor i nici casatoria nu i-au

imp ied feat sau i-au vatamat cu ceva, ci au aratat dragostea aceea pe
55
care a cerut-o Hristos..."
Sfantul loan Gura de Aur indeamnS pe cei care nu pot pastra
5
fecioria, sa se casatoreasca i sa aiba copii \ caci aceasta taina, pe
langa faptul ca este cinstitS, aa cum este considerate i de catre
5
cretini, dar i de catre cei din afara"'
este in acela$i timp un act
solemn, care leaga neamul nostru la un loc i este pricina a multor
.

CapitolulIV

bunuri

il5R
.

Explicand cuvintele: Cautati pacea cu toti i sfintenia, fara

59
de care nimeni nu va vedea pe Domnul" , Sfantul loan Gura de

Aur

Primirea Tainei casatoriei

Ce inseamna sfmtenia? Adica inlelepciunea i

demna in casatorie. Daca cineva este necasatorit, zice, sa

zice:

purtarea

ramana

curat, iar

daca este

casatorit, sa

nu desfraneze,

aiba

ci sa-i

1.

6l)

pe sofia sa , caci i aceasta este sflntenie. [.,.] Aceasta, nu pentru

ca nunta este sfinjenie, ci pentru ca nunta pastreaza sfintenia din
credinta, nelasand pe cineva sa se uite la desfranata. Caci nunta este
cinstita, i

nu

sfanta.

Nunta

este curata,

nu doar pentru ca procura

sfintenie ci, pentru ca impiedicS sfintenia cea data prin credinta sa

se intineze"

6
.

Sfantul loan
ci

Pregatirea pentru casatorie

Gura de Aur pune accentul nu pe

pe cea sufleteasca pentru primirea de catre

pregatirea materials

tineri

a casatoriei.

Rolul parintilor este covar$itor In aceasta pregatire. Ei trebuie

sa urmareasca, pe de o parte pastrarea castitatii copiilor lor, pe de
alta

parte

formarea

disprejuirea averilor

deprinderea

lor

cu evlavia, modest ia,

imbrati?area oricarei virtuti.

Pentru aceea este nevoie de a pune in oranduiala mai intai

sufletele copiilor" i nu zestrea. Caci multi se ingrijesc de zestre ji
de mo?tenire i in general de situatia materials a fiilor i fi ice lor lor,
insa

nu poarta de

grija

de averea lor sufleteasca. At vazut cata ipsa

I

de judecata?" spune Sfantul loan. El recomanda parintilor sa-i

tmbogateasca copiii, nu cu cele mater iale, ci cu virtuti, care le
procura un viitor mai sigur i pentru trup i pentru suflet. Exercita
su 11 etui copilului - zice el tn continuare - %\ la urma vor veni i

daca acest bun lipsete, nici un foios nu va avea el de

iiveri, - pe cand daca va catiga acest bun, nici o vatamare nu va
uvea de la saracie" Astfel de tineri sunt de invidiat, nu cei care au
mo-jtcnit bogatii materiale. Cand vezi pe un tanar - spune cl cure, (ara osteneala, a mo?tenit averi de la parintii sai i totui se
iMViVlevle in pacate, sa ?tii bine ca pedeapsa lui se va mari i mai
ucclca; iar

55

Sf. loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI, trad

tit, p.

472;

PG LX,

(0m.

XX\%

664
56

"
5S

Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit., p. 134; PG LXIL 98.

Idem, Om. J Cor, XII, trad, cit, p. 159; PG LXI, 103.
Ibidem, XM, p. 161; PG LXI, 104.

"Evi-12.

14.

60

8-9 (versete parafrazate).

*J

Cor

7,

Sfantul loan

Gura de Aur, Om. Evr,

XXX, trad,

cit, p.

352-353:

PG LXIU,

210.

Mr rn. Mm.

I Tim, IX. trad

cit., p.

80;

PG LXU,

547.

Pregatirea pentru casatorie

Tama casatorie i

68

mult. A$adar. sa nu invidiem pe unii ca acedia, ci pe cci cc au

molten it dc

pari mi virtutea, adica cei cc au mostenit bogatie

la

Cine vrea, totu$i. sa lase copilului averi. sa-l imete mai intai
sa fie bun >i cinstit; in acest tel el. daca nu \a inmulti avcrile. .xel
putin nu va 11 mai prejos de cele deja castigate". Dar daca copilul e
lipsit de \irtute. cu toata bogatia. el este mai de plan* ..decat cei ce
ajung !a cea mai de pe urma saracie". Caci ..copiilor color care nu
sunt bine crescuji, le cste mai buna saracia decat bogavia, Saracia
tine pe cineva in \irtutc chiar tara voia luu pe cand bogatia nici pe
cei ce voiesc nu-i la^a a fi mtelepti."
Sfantul loan sc adreseaza in special mame lor. care sunt mai
aproape de suflelclc copiilor, ele ingrijindu-se mai mull de cele ale
casei. Pe acestea el le slatuie^ie. zicand: ,.Mamelor! Ingrijiti-va mai
caci este u^oara perttru voi o asilel de
ales de fete e voasirc.
ingrijire; ktati sea ma bine, ca sa se deprinda sa stea in casa, iar mai
cu seama invatati-le sa tie evlavioase. demnc. sa dispretuia>ea
I

averile, sa fie simple

ijii

tara pretentii in imbracaminte.

acesta dati-le in casatorie. In acest

fl

vor avea

nu numai pe barbat.
nepoti."

A st fel

lux, a
astfel

duhovniceasca."

barbatul ce

Dumnezeu". Ace$tia sa

mantuit

1-ati

ci $i

fel.

nu numai pe

$i 1-ati

pe copii.

$i

ca unii care vor

familiilor lor. dar i

raspl3ti?i

fi

in felul

elc ci

$i

scapat din neajimsuri;

nu numai pe

mama, se fac
de Dumnezeu. $i

parintii. $i in special

lor.

>i

copii. ci

binetacatori

?i

pe
$'\

pe

$i ai

ai copiilor. $i ai

daca rad&cina este

ramurile se vor iniinde tot mai
buna. - continua Sfantul Parinte
bine, iar pentru toate acestea vevi lua plata. Noi facem loate astfel.
incat sa fim de folos nu numai unui suflet. ci printr-un suflcl s5
ai societatii intregi. .,Ca
-

folosim multora. Fata la astfel trebuic sa iasa din casa pari nt ease a la
casatorie, dupa cum iese un luptator din locul de exercitiu avand
toata tiinta cu cea

mai mare

exaetitate, ca i

un aluat care trebuie sa

o prefaca in paine buna"'

Parintii trebuie sa se ocupe $i de educatia baietilor. care se
cu\ine ..sa fie atat de cuviincio^i prin demnitatea $i intreaga
itnelepciune. incat sa aiba lauda i de la oameni $i de la
dospeasca toata framantatura

$i

sa

mantuire"

Idem,
1

Om

Fat.
I

XX.

irad

Tim, IX. irad.

cit.. p. 25ft.
cil., p.

Ihuhm. IX. trad. cit. p. 80:

Ihittem, IX. trad.

cit.. p.

Ki

80: P(i

H>

ucrul eel

XII. 547.

LXII. 547. 54*

I

XII.

548

spre

slava

le

lui

stapaniti.

pricinui multa plata. $i in acest

Dumnezeu

spre a

noastra

mai important

a^a de greu

$i

mai grcu de

realizat. ,.Ca

nimic nu poate

de obositor /ice el ca a impiedica placerilc cele

ab^urde la o asemenca varsta. Nici dragostea de bani, nici pofta de
slava *fi nici altccva de accst fcl nu poate tulbura pe un tanar la
asemenea varsta, ca dragoslea trupurilor."
Nepazirea castitatii pana ta casatorie atrage dupa sine
consecin?e grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor. Sfantul loan
atenjioneaza: Ca de aici, din aceasta ipsa de grija, ca sa spun ai^a.
8
se nasc loate reiele"
Este vorba in primul rand de ..obi^nuinta cu
pacatul", care ,.pncinuie?te. cu trecerea timpului, atata pagiiba.
incat nici un sfat nu mai are vreo putere asupra celui deprins cu
1

$i

Aceasta obinuinta predispune pe soti la infidel itatc

conjugala. la alunecarea cu uurinja in preadesfranare care aduce
atata tulburare. neoranduiala ^i necazuri in familie. Cel ce n-a aflat
ce este desfranarea spune Sfantul Parinte - nu tie nici ce este
preadesfranarea; iar eel ce s-a tavalit in ace lea, iute va ajunge i la
acestea" s caci eel ce a fost intelept \ cumpatat i mai inainte de
iiunia. cu atat mai mult va fi i dup^ nunta, pe cand eel ce s-a
deprins a desfrana mai Tnainte de nunta, va face aceasta $i dupa
minlS" '. Tanarul care se obi$nuiete a desfrana tnainte de casatorie.
va II lldel sotiei sale i o va aprecia o zi sau cet mult douS, - zice
Sfantul loan - iar dupa aceasta iute va aluneca pe povami^ul
dcsfraului, cautand acel ras absurd ^i spasmotic. acele cuvinte pline
de trivial itati. acele gesturi dean{ate $i in fine, toata necuviinta de
;i
care ne rusfinani i a vorbi ". Toate acestea tanarul nu le va gasi la
pacatul"

'.

'

tfotirm. IX. irad. cit.. p.

80-81;

Mini. Om.

cit..

"

Mt hi

" lilnn.
1

Til,

km. Om. fac

tMrnt,

I.X HI. 148.

80; \H\

fi

fi

Pastrarea castitatii tinerilor este. in conceptia Sfanmlui loan.

1 1

Mm. Om

$i pari nti lor lor

chip toate vor

"

vor putea

de
Caci numai

fie inva(ati a-i stapani pantecele. a fugi

iconomi. iubitori, sa se in\ete a

fi

69

'

lilt-m.

IV. trad.
ill).

LIX. V.

p.

PG

LXII. 548.

3t4;M Ki LXII. 684.

trad. cit.. p.

262; Pti IIV. 5 J*).

PG UV. 519.
Om f fes. V. trad. cit.. p. 215; PG LXII. 425.
Om I Tim, IX, trad. cit.. p. 79; PG LXII. 546.
Om I Tc.s. V. trad, cit., p. 216-217: PG LXII. 426.
MX.

V.

irad. cit., p.

262-263;

^^^T^^vn+i

VC*7*

70

Taina casatoriei

sotie dcprinsa cu virtutea, pentru ca ea

murdari, a se face de ras

Pregatirea pentru casatorie

nu s-a casatorit pentru a se

procura sotului ei afatari spre

desfranare, ci pentru na^tere de prunci. pentru a se ingriji de casa i
i

a-$i invata propriui ei barbat tot

Parintii trebuie

simfurilor este foarte

tot

ce

a-i

ceea ce este

demn

la tineri.

Pentru aceea,

puternic tinere{ii cu frica

cu

sfatul.

trebuie sa faca

pune frau
aa meat acedia sa fuga de

poftele ru$inoase", pastrandu-i castitatea

Educatia, aa

cum

14
,

s-a spus, trebuie inceputa din vreme,

formandu-se copilului deprinderea cu cele bune. Tineretea- zice

SfantuI Parinte -este salbatica, avand nevoie de multi privighetorL
dascali, pedagogi, tngrijitori,

de multi

hranitori. [...] Tinerejeaeste

ca un cal salbatic, ca o fiara salbatica, i daca de la inceput i din

cea mai frageda varsta a copilariei ti vom pune nite hotare bune,
dupa aceea nu vom mai avea nevoie de multe osteneli, ci obinuin|a
va fi apoi ca o lege. Sa nu-i lasam sa faca ceva din cele placute i
vatamatoare,

mai ales

nici sa le

finem

facem ca unor copii intotdeauna pe plac,

intreaga intelepciune

ci

cumpatare, fiindca
15
abuzul in aceasta privinta pierde tinerimea mai mult decat orice"
sa-i

in

Cunoscand toate
vorbi cu copii

lor

acestea, parintii

despre castitate

defranare. ,,De$i cuvintele s-ar parea

trebuie sa se ru$ineze a

necesitatea de a fugi de

nedemne - zice

demn, sunt foarte

totui scopul fiind

nu

SfantuI

loan -

cu eel ce voiete a
scoate necuratia din suflet; pentru ca daca nu va auzi astfel de
cuvinte, nu se va ruina niciodata un suflet neruinaf\ Gura celui
care statu iete nu se murdarete, a$a dupa cum nici medicul care
stoarce puroiul nu-i murdaretc mainile cu adevaral, necuratia
nefiindu-i proprie

potrivite

16

sa nu

ji

se

de catre Stapanul
nostru ob^tesc, din cauza slabiciunii firii omeneti, ca sa ne
indeparteze de desfranare"'. Slantul loan Tndeamna; Sa nu lasam
tineri de capul lor, ci, cunoscand vapaia cuptorului (poftei), sa ne
straduim sa-i casatorim potrivit legii lui Dumnezeu* inainte de a se
fost lasata casatoria

cum

s-a amintit, sunt

care trebuie sa aiba mare grija de virtutea, curatenia i

castitatea lor trupeasca i sufleteasca. Parintii, cu experienja lor, pot
parintii,

mai uor

sesiza

cand

atacurile diavolufuu pe

tineri i, care privesc

doar ,Ja placerea ce le sta in fata, fSra sa se mai gandeasca

durerea de mai tarziu 4\ aluneca u$or in pacate, ajungand robi

De aceea, - tndeamna SfantuI loan pe paring - va rog

mana de ajutor copii lor votri, ca sa nu flm pedepsiji

placerii.

intindeti

pentru pacatele savarite de

cum

ca n~a indreptat

ei.

Nu

jtiti,

SfantuI Parinte adauga: Sa ne

temem, va

de aceasta

rog,

daca avem copii sa ne ingrijim de creterea lor"

Dar nu numai
fi

chiar

$i

neprihaniti, poate

ai

sa
i

18

i tot

pi Ida! lar

19
.

parintii, ci tinerii tni$i, ji ei

pentru curatia lor trupeasca. Poate daca nu ar

sau nu ar

la

oare, ce a patit preotul Eli,

se cuvine pacatele copiiior lut?"

sunt raspunzatori

fost

fi

mai de demult,

astazi multi tineri, care traiesc cu intelepciune i

ca atunci,

- remarca

zic,

SfantuI loan

ati

avea

cuvant de indreptatire; insa cand sunt, ce veti zice? Ca n-a|i putut

stapani vapaia poftelor? Insa va acuza cei ce au putut, si care aveau
aceeai tire ca i voi
Nestapanirea poftelor eel or tineri este pusa de SfantuI Parinte,
nu pe seama firii acelora ci, pe vointa libera a lor. El zice; Nu
.

tineretea este cauza, caci daca ar

foe""

in

leairelor"

fi

aa, apoi toti tinerii ar trebui sa

noi inline suntem cauza, noi ?nine ne impingem

i in cazul tineri lor, ca i a celor casatoriei, frecventarea

(le desfranati;,

ci

23

participarea la petreceri desfranate

imbolnavire sufleteasca

Toe mai de aceea a

castitatea

Raspunzatori pentru copii, aa dupa

putinta spre a le potoli pornirile, spre a

le sta in

pastreze

sa-i

pangareasca de desfranare. Casatoria sa le dea indestulator ajutor ca

17
sa-i poata potoli i saltarile trupului i sa scape i de osanda"

ei

ca

desfranari,

,:

sa conlientizeze faptul ca violen^a poftei

mare

Tn

tavali

71

SfantuI

spirituale.

sunt mijloace de

pierdere a castitatii, chiar

loan,

analist

fin

al

numai a ceiei

psihologiei

tanarului.

dezvaluie capcana in care acesta este prins prin intermediul unor

Idem,
'"
I

"
"*
14

Ibidem. V, irad.

16

7; PC.

LXH, 426.

Om. Fac (11),

III, trad, cit., p. 260; PG L1V, 517-518.
idem. Om. / Tim, IX, trad, cit., p. 79; PG LX1L 546.
Idem, Om. i Jes, V. trad, cit, p. 217; PG LXll. 427.
Idem.

'

2
LIX.

cit.. p.

(Ii),

L IX.

Ill, trad,

cit, p. 260:

PG UV.

519.

Kc^i4. 18-19.

SfiVriUil

" l.kiii,
1

Om. Fac
loan

Om.

Gurade Aur, Om. Fac

V, trad.
ihi, t,m: P(il.XH,428.
^.Av;i:P(iLX11.428.
Iilnii.

I Tex,

cit.. p.

(II),

218;

UX.

V.

PG LXIL

(>m. 1 Cor. XII, trad, cit, p. 162-163:

trad. cit.. p.

427.

PG LXL

105.

263;

PU

LIV, 520.

Timpul casatoriei

Taina casatoriei

72
astfe!

de

,.Cand te duci

distracjii, zicand:

la teatru i

stai

sorbind cu ochii pc acele femei cu pieptul gol, simti

peniru moment placere, dar mai pe urma tu singur e$ti eel cc ai
4
provocat frigurile ce te-au cuprins'" La aceste prive!i$ti se adauga
privind

%\

cantecele de^antate, ale caror versuri con tin ,.amoruri nebune" care
cuceresc i auzui, nu numai vazuL spre pacat. El continua: Cand
vezi toate acestea, zic,

cum

vei putea sa

fii

spiritul tau i i-au introdus alatea i atatea visuri care se

succed unul

ahuia? Muite din acestea, spiritul i !e reprezinta in imaginatia sa, le

voietc $i le dorete, crezandu-le ca fericire a sa"~\ Din cauza
teatrului, tinerii ii irosesc viata. nu muncesc %\ sunt hraniti cu
pacate ajungand mai salbatici decat fiareie salbatice""

impotriva aceste i boli suflete$li, Sfantul loan

reco mandii tot volnta, dar in vederea binelui. a virtutii. Spre
deosebire de bolile trupului unde este ncvoie de doctori, de

Ca remediu

de timp, aceasta estc mult mai u$or de indreptat

fiind necesara doar o vointa puternica; ea singura face pe cineva
bun, i tot ea il face i rau. [...] A 5a ca in a vol i a nu vol se
cuprinde toiul. De aceea suntcm i pedepsitL de aceea suntem $i
laudati"

27

si

pregatirea copiilor lor pan a in

in care ei in$ii ii intern eiaza

o famitie devenind

prin casatorie legiuita. Acestora ei le spune;

mare, mai inainte de a se duce

ingrije$te-te

de insuratoarea

Amanarea

lui""

la oaste.

dezmierdarea

care nu-?i

stapanirea de

pastreaza

in locul virtutii este

cuger. Cel infranat

insa,

da

sine alegand

n urn it de Sfantul loan orfan de

dovada de intelepciune ?i de

28

2*

Timpul

casatoriei

ceea ce privete timpul casatoriei, se pronunta tot Sfantul loan

Gura de Aur. Vrand sa scuteasca pe tineri de caderea in pacat ul
desfranarii cu toate con sec in tele lui a supra viitoarei lor casnicii, el ii
In

21
'b

27
28

Om.
Idem. Om.
Idem. Om.
Idem. Om.
Idem. Om.

parinti

copilul tau este

mai inainte de or ice.

tu

9
,

casatoriei din diferite motive

duce

la

posibila

cadere in desfranare, pe cand pregatirea tanarului pentru primirea

aceste ia

il

vedea ca

face mai puternic in fata ispitelor. ,,Cand ei (tanarul) va

in

curand

se va

da mireasa - zice Sfantul loan -

timpul ce-1 desparte este scurt, desigur ca

ca

se va potoli vapaia, dar

daca va in|elege ca tu (parinte) te leneve$ti oarecum $i intarzii, sau

ca a$tepti averi mari de la mireasa, negreit ca el, neputand atepta

un timp lung, va aluneca in desfranari" ".

Timpul casatoriei este, aadar, inainte ca (iu! sau fiica sa-$i
piarda castitatea. De aceea, cand a sosit timpul casatoriei, nimeni
sa nu o amane"'"
.

limpul

nu trebuie conditional nici de situatia

profesionala a tanaruiui, nici de zestrea tinerei, caci este mai
imponanta curatia trupeasca i sufleteasca a celor doi la pairea in
casatoriei

de a cunoa?te
tanarul desfraul (parin{ii) sa-l casatoreasca cu o fata cuminte i
inteleapta"'". Sfantul loan continua, mustrand pe parinti: Voi insa
faceji cu totul d impotriva; cand copiii s-au umplut de toate
murdariile, atunci ii casatoriti, in zadar i fara de folos.
- Copilul, spun parinti, trebuie sa a^tepte pana ce-i face o
situatie, pana ce ajunge stralucit in treburile publice.
- Da, de lucrul acesta vorbe$te toata lumea! De sufletul lui
3
insa nu spuneti nici un cuvant, ci il dispretuiti i-l aruncaii" ^.
De aceea. Sfantul loan sfatuiete pe parinti, zicand: Cati
aveti baieti tineri

$i

voiji a-i introduce in societate, grabiti-va a-i

un ceas mai inainte

hAga cu

in

jugul casnicier'.. pentru ca

Om. t Tes, V. trad. cit.. p. 216; PG LXII, 426.

thnitm. PG1.X1K426.
thukm* PG1.X1L426.
don dm. Kit, LIX. VII, trad. cit.. p. 694: PG LV11I, 583.
Idem.

Idem.

potential

Xand

statu iete sa se casatoreasca din timp.

-A

momentul

casatorie decat ace lea. Deci, ,,ar trebui ca inainte

Tanarul

barbaric

responsabili de creterea

prudent, cand aceie

povestiri. acele priveliti, acele ca niece i acele mi$eari an cucerit

medicamente

Sfantul Parinte se adreseaza mai ales parintilor. care sunt

acolo

I Tes,

V,

trad, cit., p.

218;

f Tes,

V.

trad. cit.. p.

219;

Ml,

XXXVI].

PG
PG

VI. irad. cit. p.

LXI1. 428.

LX1I. 428.
462: PG LVI1. 427.

I
1

/ Tes,

I Cor,

V,

trad, cit., p.

XIV,

PG
PG

219-220;

trad, cit., p. 184:

XII. 428.

XI.

18.

1.

ihuhm,

IX. VII,

I.

trad, cit., p.

Idiui ()m. I Tes, V, trad.

PG 1..VI1I. 583.
216; PG l.XII. 426.

695;

cit.. p.

trupurile lor sa fie curate

In

Alegerea miresei

Taina casatoriei

74

felul

acesta

s3>

multe

de felul acesta, i it intrebi ?i cercetezi, cautand in toate

chipurile sa nu cada vreo parte din bunurile sotiei la vreo ruda de-a
ei; dei, dupa cum am spus mai sus, chiar daca s-ar grei ceva toata
paguba va consta Tn pierderea de bani, cu toate acestea nu lai nimic

neatinse cand vor primi pe mireasa'

dragostea celor doi va

mai aprinsa

ft

mai

75

36

fierbinte

allele

din elc necercetate". Apeland la logica bunului simt el intreaba:

3.

Alegerea miresei"

,,Oare nu este
iar
38

ceea ce privete alegerea miresei de catre mire , SfantuI loan

Gura de Aur indeamna la o atenta chibzuinfa. Daca eel care
cumpara o casa sau sclavi se intereseaza in amanunt de situatia
acelora, cu atat mai mult eel care se casatorete. Casa poate fi

filra

rost sa

aratam atata zel pentru o afacere de banu

cand e vorba de pericolul

avem

dam

de raspunsui pe

sufletuiui nostru i

In

care

revanduta i sclavii tnapoiafi fostului proprietar, mireasa insa nu

poate fi inapoiata parinplor ei, .,ci - zice SfantuI Partnte - eti si I it
sa o tii in casa toata viata, sau daca te scapi de ea indepartandu-o, te

mai mult decat oricare altui, graba i grija?"40 De

aceea el indeamna: Deci, cand ai de gand sa iti iei femeie, sa citeti
nu numai legile 1umetL ci $i pe cele bisericeti, caci dupa acestea i
nu dupa acelea vei fi judecat de Dumnezeu Tn ziua aceea (ziua
judecatii viitoare). Disprefuind pe cele lumeti, de obicei, ai de
pierdut o suma de bani, dar daca le Tncalci pe cele biserice$tL aduci

41

adulter,

sufletuiui chinuri venice i focul nestins al gheenei"

Denuntand obiceiul

it<

j7

Tim. IX, trad, cit, p. 79;

Ibidem, IX. trad, cit, p. 79;

Dintre Parintji veacului

PG LXII,

PG

I- XII.

ca

,8

SfantuI loan

ignorandu-se

cu

totul

zestrea

spirituals.

Aceasta

se

situatie

general izase atat de mult, meat, chiar adresandu-se crejtinilor,

el

se

vede silit sa exciame: Care om ce vrea sa se tnsoare mai Intreaba

ce purtari i ce cretere are fata pe care dorete sa o ia de sojie?
Nimeni! Ci intreaba indata de bani, de moie, de cata avere are fata,
i

546.

spunand: S-a incheiat un contract intre cutare i cutare,

adica s-au casatorit. Batjocoresc darurile iut Dumnezeu; i aa se
inul^i

casatorie. eunoscuta i sub

Aur a

scris

o omilie

titlul

Cum

de

insoara

irebuie sa fie Sofia.

dc

Gura dc Aur, care

nu a zestrei sau dotei. Caci selea de imhogatire

de mare, meat chiar i casatoria devenea un targ murdar,

ale mirelui,

era atat

546.

specials cu privire !a alegerea miresei, treeula in lucrarca de fata sub denumirea

A treia omilie despre

(PG LI 225-242).

de pe vremea aceea,

incetatenit tnca

cum ar avea de cumparal ceva sau de facut un contract

42
obi$nuit. De aceea i numesc casatoria contract (subl. n.)
Aud pe

lV-lea doar SfantuI loan Gura de

al

SfantuI Parinte subliniaza valoarea calitajilor sufleteti ale miresei,

ca
n Idem, Om.

acolo sus, sa nu acordSm nici o importanta unui

lucru care cere,

dupa legea Domnului'

SfantuI loan indeamna pe cretini sa nu tina seama numai de
legile civile care operau In materie de casatorie, ci mai ales de cele
dumnezeieti. El spune: Tu cand ai de gand sa-ti fei femeie, - zice
el - alergi cu mare graba la legiuitori lumeti i invartindu-te pe
langa ei, cercetezi cu toata ingrijirea ce se va in tamp la daca femeia
moare fara copii, daca are un copiL doi sau trei, cum sa se
foloseasca averea cat timp tiiete tatal ei ?i cum dupa moartea lui,
ce va reveni fraplor ei din motenire i ce sotiei lui, cand aceasta va
fl stapana pe toata averea, cand va trebui sa dea din ea tuturor? i
de

faci pricina

sa-l

se refera la accst aspect,

nu vorbeste

si

se marita ca

cum ar cumpara $i

ar vinde; iar contracteie

incheiere

a casatoriilor se fac cu mai multa grija decat

com rac tele de vanzare-cumparare"43

despre

alegerea mirelut dc catre mireasa; aceasta nu inseamna ca el ncsocote$ie dreptul

miresei dc a se pronunia asupra viitorului ei mire, lucru care reiese limpede din
cuprinsul intregii sale opcrc.

impodobile de

virtute. i$i

casatorie, 3, trad,

cit., p.

Nu

trebuie a sc uita ca in acea

vremc

petreceau timpul mai mult acasa {A Ul-a

70;

PG

LI, 230);

tinerele fete.

Om

3y

trad. cit.. p. 155:

SfantuI loan

PG

Om

vi'ilrii si:

casatorie,

trad. cit.. p. 65;

2. trad. ch\. p.
I.

trad. cit.. p.

liTiiR'iiul folosit

LXII, 390).

Gura de Aur. A Hl-a Om. despre

tbhlm,

" Ihuitm.

de aceea SfantuI Parinie cere parintflor

miresei sa se ingrijeasca de cautarca unui sot potrivit pentru fiica lor (Idem.

Cohs. XII,

"'

despre

Aime

11

PG

Slaiinrl loan
f.-'N

LI. 226.

66;

PG

65-66;

LI,

226-227.

PG LL 226.

pentru casatorie era eel de contract

Puech. op.

cit,,

(gr.

ouvaUayua).

se

p. 102.

Gura de Aur. Om. Mt. LXXHI IV,

trad, cit., p.

835;

PG LVIU,

677-

Alegerea miresei

Taina casatorie i

76

A$adar. nu bogatia trebuie sa fie criteriui pentru alegerea

miresei. Nu socoti casatoria ca un negor, zice Sfantul loan. Este
ridicol, ruinos $i fara delimitate sa se procedcze aa. lil rcmarca:

Am auzit pe muiti

zicand: cutare era sarae, casatoria i-a imbogatit,

o femeie bogata; traiete acum in lux i imbel^ugare. Ce

omule? Tu vrei ca femeia sa-ti aduca bani? Poli sa spui asta
a luat

ru$ine

?i

fara sa ro$e$ti?

!>i

nu

asemenea mijloace de ca$tig?

loc,

dispretuind

fara

fund u I pamantului cand

1
vorbete un sot?"' i in alt

le ascunzi in

cauti

banii

spui

Ap

bogapa, pc care

le

socote$te

iueruri

secundare dar care au devenit obiectul preoeuparilor tuturon. el

depiange aceasta stare la care s-a ajuns, spunand: Sa nu cautam
bani, sa nu cerem nobiete exterioara. ci pe cea a sufletului. Nimeni
sa nu atepte sa se imbogateasca de pe urma femeii, caci o astfel de
bogaiie este necurata

barbat; in starlit, sa nu caute

nedemna de

cineva sa se imbogateasca din casatorie.

[...]

Nu

cauta deci

la

femeie avere i bani i atunci toate celelaite le vei afla cu uurinta.

Cine, spune-mi, iasand la o parte cele principal, se ocupS de cele
secundare? Dar vai! peste tot locul noi suferim de acest rau. De
ca$tigam copii, noi nu ne ingrijim cum sa-i facem buni, ci cum sa le
dam de sotii feme! bogate. Nu ne batem capuJ ca sa-l facem pe
copil sa fie cu purtari bune in lume, ci cum ar putea sa devina
bogat. Chiar daca-I formam pentru vreo profesie oarecare, nu ne
ingrijim ca el sa fie scutit de greeli, ci

mare

cum

sa ne aduca un mai

eatig, ?i Tn felul acesta toate s-au transformat Tn bani.

De

aceea s-a i corupt totul, pentru ca ne stapanete iubirea de bani

Pe langa situatia nedemna in care este pus eel care-i ia de
sojie o femeie bogata, acela are de infruntat tot restul vietii multe
alte umilinte i neajunsuri. De aceea, este de preferat ca barbatul
sa-?i aleaga o sope mai saraca decat el, pentru ca daca e cu avere,
- zice Sfantul loan - nu va intra in acea casa atata multumire
.

pe cat dezgust provocat de batjocorile ei, pe

cata pretentie din partea ei de a cere mai mult decat a dus ca zestre;
in sfarit, dezgust din cauza insultelor, a luxului celui mare $i a
46
Masa lor devine o arena i un
vorbelor grele pe care le pronunta"
teatru de lupte zilnice; i?i doresc sfaritul care, simt ei, intarzie sa
provocate de banii

ei,

11

daca se Tntampla sa le moara sotia inainte de vreme $i toata

averea, pentru care au investit atatea eforturk procese i ani din
viata. $i cade in mana vreunei rude, atunci unii ca acedia sum
vina,

asemenea naufragiatilor care abia 15 scapa trupul i libertatea lor4

$i daca sotia traie^te, ea va invoca permanent stapanirea ei asupra
averii. ceea ce demon streaza ca intre cei doi nu domne$te dragostea
4
unuia pentru celalalt. ci dragostea de avupi *. ,,Daca te casatore$ti
cu o femeie bogata, - zice S fan ml Parinte in alt loc - iei mai
degraba un stapan pe cap, decat o femeie. in afara de aceasta, prin
firea lor, femeile sunt pline de deertaciune. mandrie i de dorinja
de a-ti lua ochii: daca le mai vine in ajutor ?i averea, in ce chip
barbat ii lor fe vor mai putea suferi? Dimpotriva, ce! care ia o femeie
de seama lui sau una mai saraca decat el, aduce un ajutor, un
i

to vara?

intr-adevar introduce fericirea in casa

indeamna sa
asculte

in

supusa intru

fie

toate,

a mtelegerii. Pace deci

A$a trebuie

?i

si

Lipsa averii

barbatului. sa cedeze

ca di spare

astfel

ingamfare. nemtelegeri.

totul

lor.

motivul

de cearta,

bun

trai. iar

nu bani"

9
.

sa se petreaca Iueruri e tntrc cretini: cei care

I

,.n-aveau nevoie de contracte, nici de garantia hartiei

cemelei. In

de ajuns purtarea miresei "^ Cre^tinii

trebuie sa se sfatuiasca cu fericitul Pavel i sa citeasca legile
pentru casatorie a?ezate de acela", pentru a ti ce pericole ii pandesc
i?i cum trebuie sa procedeze in cazul in care femeia este desfranata.
dedata la vin. insu Itatoare, fara judecata sau cu vreun alt defect.
Caci Apostolul nu ingaduie divortul decat pentru adulter, sotul flind
locul tuturor acestora le era

si lit

sa suporte

,toata rautatea" soriei lui. ,,Daca

nesuferita aceasta porunca,

silinta
alt

ca

sa-{i iei

loc e! spune:

litem
45

lU-a Om. despre casatorie. 3-4.

trad, cit., p. 71

Om. Efes, XX. trad. cit., p. 1%: PG LX1I,

ibidem, XX. trad, cil., p. 210; PG LXIL 147.

Idem.

138.

PG

*'

LI, 230.

51

to

lilciii

fupta.

doresc sa se casatoreasca sunt indemnati sa priveasca la exemplele

celor vechi, din Biserica primara i sa-i urmeze. Aceia se interesau
ce purtari are fata, ce apucaturL ce insuiri suflete^ti". De aceea, ei

Idem.

sa-l

se apropie legatura pacii, unirii, iubirii

zice Sfantul Parinte

o femeie buna,

Va

iti

pare grea

Ivliiii,

Idem.
IvU'iH.

$\

toata

da-ii
1

inteleapta, ascultatoare...""

rog, dar, i

$i in

pe vou nu umblati dupa bani

44

$i

A IIf -a 0m. despre casatorie. 4. irad. Gil., p. 73; PG 1,1, 232.

Om. fifes. XX. trad, cil., p- 2 10; PG I XII. 147-148.
A III -a Om. despre casatorie. 4. trad. cil.. p. 72-73: PG I I. 231
Om. Mi, LXX111, IV. irad. cit.. p. 83?; PG I.VIM. 678.
A 11l-a Om. despre casatorie. 2. irad. cil.. p. 66: PG 1,1, 22?

^i

Alegerea miresei

Taina casatoriei

78

dupa avere,

ci

dupa

purtari,

evlavioasa, fata cuminte!

dupa bunatatea

Aceste insu^iri

79

necurafie", dar pentru care, din iubire, Miftle Hristos S-a dat pe

Cauta fata
sunt mai bune decat
Dumnezeu, le vei avea
inimii.

Sine ca

formele

vindece ranile,

schimbe chipul, sa-i tndrepte

neajunsurile, aducand-o la o frumusete de necrezut" 55

sa-i

sa-i

nenumarate comori. De cauti pe cele ale lui

$i pe cele din Iumea aceasta; dar daca le nesocoteti pe acelea i
umbli dupa acestea, nici de acestea n-ai parte'"
Parinjii miresei, de asemeni. sunt sfaluiti de Sfantul Parinte sa
se implice in cautarea unui sot pentru flica lor. Acestora el le spune:

Spre aceasta frumusete spirituals se cuvine sa tinda $i mirii, iar daca

unui dintre ei are nite defecte ascunse, celalalt sa fac ceea ce a
faeut Hristos cu Biserica, sa-l indrepte i sa-1 infrumuseteze din
punct de vedere spiritual. i noi, ajadar, - zice Sfantul loan - sa

Mai

cautam o

intai

caruia tu-i predai nu sluga, ci-i incredintezi pe insai fiica

cauta bani, nu cauta stralucirea nearnului, nu maretia patriei

ta.

lui.

Nu
caci

de Dumnezeu, daca voieti

ca fata ta sa vie|uiasca cu placere. De vei cauta bogatie, nu numai
ca nu o vei folosi cu nimic, ba inca o vei vatama, cSci o vei face
sclava lui. In loc sa fie libera. Nu se va folosi ea atat de mult de
placerea aurartilor, pe cata scarba va avea din rolui ce-l are ca
sclava. Deci nu cauta acestea, ci cauta mai ales egalitatea in cinste,
i daca nu este cu putinta aceasta, atunci cauta un barbat mai sarac
decat fiica ta, nicidecum mai bogat, daca nu voie^ti sa-ti dai fata
5
unui despot ci unui adevarat barbat"
Avand in vedere toate necazurile provocate de o casatorie
interne iata pe interese mater iale, Sfantul loan indeamna $i in alt loc,
spunand: Sa nu mai cautam bani, sa cautam virtutea, cinstea,
blandetea, adevarata Tnjelepciune, frica

Frumusetea exterioara este trecatoare; voluptatea ei tine o

luna sau doua sau eel mult un an, si s ,ceea ce era o minune de
frumusete" se vetejete in mod firesc odata cu trecerea timpului.
$i, daca mai survine i vreo boala, aceasta se pierde i mai repede.
Insa defecte le suf1eteti, acoperite pana atunci de acea frumusete, ca

de pi Ida: mandria ^urinta

raman la loc u lor"5 ',
s

avere,

va

ti

femeie modesta, virtuoasa, inteleapta,

fie chiar fara

frumusetii sufleteti,

sa se foloseasca de sarac ie mai bine decat alta

nenumarate nenorociri. Sa nu cautam, deci, bogati e,

ci

aroganfa", acestea nu se pierd, ci

Frumusetea exterioara are insa $i alte dezavantaje mai grave;

ea este plina de mandrie i de u^uratate, te duce de multe ori la
gelozie, banuieti, i de multe ori comiti absurditati"' din cauza ei 5S
Aratand ca lucrurile stau cu totul dimpotriva in cazui

unde dragostea odata inceputa ramane pentru

lotdeauna", Sfantul loan indeamna pe cei ce vor sa se casatoreasca,
spunand: Noi sa cautam la femeie dragostea, modestia, blandetea
caracterului, ca acestea sunt semnele distinctive ale frumusetii
adevarate. Sa nu cautam frumusetea trupului, nici sa nu o acuzam
(pe mireasa) pentru lipsa unor astfel de calitati pe care ea nu este

proven ita dintre cei bogati; dimpotriva, o femeie rea, neinfranta,

ciCalitoare, chiar daca ar gasi in casa mii de comori, le va risipi mai
repede decat or ice furtuna %\ va aduce pe capul barbaiului odata cu
sarcina,

aslfel

i i

toate acestea sunt riefolositoare, ci tu cauta evlavia sufletului,

modestia.

de frumusete i vom putea, negre^it, sa ne facem

creator ei. Nu cere de la femeie ceea ce nu este al ei. Nu respinge
pe femeie pe motivul ca nu este frumoasa. A lui Dumnezeu creatura
este i ea ?i nu o batjocoreti pe ea, ci pe Cel ce a tacut-o. Cu ce e
vinovata ea daca este urata? Nu lauda pe femeie pentru frumusetea
ei.
Acest fapt este propriu suflctelor desfranate. Tu cauta
frumusetea sufletului i imita pe Mirele Bisericii" 56

cauta barbat pentru fecioara, insa barbat in toala puterea

cuvantului, protector al femeii, barbat care sa fie capul trupului

femeie care sa chiverniseasca bine averea noastra"

Insa, nu numai bogatia, ci chiar frumusejea trupeasca, nici ea
nu trebuie s reprezinte un criteriu in alegerea sofului sau a sotiei.
.

stapana..."

59

De

aceea, barbatii ar trebui sa caute sotii care sa le

insufle evlavia, Tnfranarea i multa intelepciune. Virtutea sotiei o

da exemplul, bine cunoscut, al casatoriei tain ice dintre

Biserica Sa murdara i patata de cea mai grozava

Sfantul loan
Hristos

""

Ihukm,

2. trad, cit, p.

67-68;

PG U,

227-228.

Om. Efes, XX, trad, cit, p. 194-195: PG LXIL 137-138.

Ihuicm, XX. trad, cit, p. 195; PG LXIL 138.
*llmlt>nu\Ki LXIL 138.
"

52

Idem, Om. Mi, I, XX I (I, IV, trad. cit.. p. 835; PG -VIII, 678.
Idem, Om. Colas, XII, trad cit., p. 155; PG LXIK 390.
Idem, A lll-a Om. despre casatorie, 5, irad. ril.. p. 74; PG I.I. 232.
I

53

54

'

Idem.

tbtJrm.

V(.\

LXIL

138.

-\

Tama

80
face pe aceasta sa

3iu

-+*

4
W~* ^Uf^^ltf"

cdsatoriei

da
teama de

aiba frica de trecerea vremii, caci timpul

aa sotul

va fi credincios pana la starlit $i astfeL prin curatialui,

coboara asupra casei sale bunavointa i sprijinul dumnezciese^'.
Nu frumusetea asigura trainicia unci casnicii, ci uneori chiar,
- cati
dimpotriva. iipsa ei. Mu ati vazut - zice Sfantul Parinte
de
barbati $i-au pierdut viata intr-un mod de plans dupa ce $i-au luat
sopi feme! nu
sotii femei frumoase? Cati. apoi. dupa ce i-au luat de
tocmai frumoase, nu au ajuns la adanci batranete, pctrecandu-^i
viata in cea mai mare multumire?"
Frumusetea care dore^te Hristos sa fie cautata este de a terge
de a
pata din iauntru, de a smulge zbarcitura din interior,
din

suflet.

.,A$tfel

formam pe femei

Dumnezeu %u

deci, noi sa

tiou ci pentru

Dumnezeu",

in

de frumusete eauta
asa fci. nu atat pentru

i$i

Pentru dobandirea unui mire virtuos. se cuvine insa ca atat

parintii cat i viitoarea mireasa sa ceara ajutorul lui Hristos. El zice:
Xand vrei sa analizezi cu exact itate valoarea barbatului aceluia,
roaga-L pe Hristos ca sa stea de fata ?i sa-ti arate. i El nu se va

mina de aceasta. caci nunta este taina venirii Lui. Mai ales roaga-L
atunet ca sa dca fetei tale un astfel de mire"ft5 Aa a procedat $i
sluga lui Avraam cand a cautat mireasa lui Isaac $i Dumnezeu i-a
.

ascultat rugaciunea (Fac. 24. 12-14)'*

cauti pe

Doamnc, iconomiscte-l
rasplati.

fizica

Dimpotriva, ele le supuneau la cele mai grele Tncercari. De

aveau
aveau o frumusete innascuta a trupului i de bun soi. caci
neatinsa
totui de la natura, nimic strain. i se bucurau de o sanatate
lor nu
de nimic, $i farmecul lor era de neinchipuit pentru ca trupul
necunoscuta. In
era niciodata chinuit de boala. $i trandavia le era

Xand tu analizezi

ace bar bat, - continua Sfantul Parinte sugerand i un scurt exemplu

dc rugae iune - roaga-te ?i z\ catre Dumnezeu: Pe care H voie^ti Tu
Lui acest lucru,

Intr-adevar,
pe langa virtutiie lor, aveau i sanatate trupeasca.
mamele lor nu le cre$teau cum este obiceiul astazi i nu stingeau
sfar^it prin
sanatatea lor cu bai. parfurnuri. fardud haine mou in
multe alte chipuri de zadarnicii care mai repede le molecsc.

81

zicc Sfantul loart^

nu are vreun rol hoxarator in alegerea

Stantul
unei mirese. sanatatea ei insa este mult apreciata de catre
..Atunci iiiceie.
loan. Facand referire ia Rebeca (Fac. 24) el spune:

Daea frumusetea

.ttLL:

va iubi sotia toata viata, dupa indemnul Apostolului

64
Pavel(l-fes5. 25)

ii

defectele

Toate aceste aspeete trebuie sa fie bine cunoscute de catre

candidatii la casatorie. Insa, pe langa cele enuntate, inca un lucru
este important, i anume, ca femeia sa fie, nu numai virtuoasa, ci i
potrivita cu firea" celui care voieste sa o ia m casatorie. Proeedand

ii

descopere frumoasele ei calitati, sa nu-i fie

imputinarea dragostei dintre ea ji sotul ei. caci dragostea lor devine
mai vie 51 legatura dintre ei se strange mereu, sa nu se indoiasca de
pentru
fidclitatea barbatului ei, caci acesta fiind legat de dragostea

dezradacina

/ta'h iwtfc>

Primirea Tatnet

prilejul sa-i

sotia sa

--^'-ii^'ior,-'-,-^--* - ,

ri

Doua

51

(randuiete-l).

El, fiind cinstit

Incredinteaza-i in

de tine prin aceasta cinste,

lucruri trebuie a face: a incredinta in

alegerea barbatului,

mana

va
mana Lui
iti

a cere ca acel bar bat sa fie aa precum il

voie$te El' ". Aadar. ca orice lucru important, casatoria trebuie
prccedata de rugae iune staruitoare catre Dumnezeu, caci El este
i

bun al vietii eelor care se daruiesc Lui

vointa dupa voia Lui.

chivcmisitorul
jioliivesc

i$i

aceea.

oboseala. obi^nuinta de a face totui singurc

aceea
gonind trandavia, le da putere $i sanatate nezdruncinata. De
gaseau in
erau i mai placute barbati lor y mult mai iubite, pentru ca
sfarsit.

greutatile,

4.

Primirea Tainei

In litcralura patristica

a primelor secole creatine problema Tainei

i Asaurici nu era pusa la nivelul tainelor de initiere,
atainelor unirii
dcplirie cu Hristos ?i a intrarii depline in Biserica (BotezuL
viiriiugerea. Euharistia)

68

sau a Preotiei ca mijiocitoare a celorlalte

ele multa intelepciune"

'

'

lifhfam, 2. trad. cit.. p. 67:

I.

,,,;

:
-

::

63

232-233.
A Ut-a 0m. despre casatorie. 5. trad. cit.. p. 74-75: IH'i LI.
Idem. Om Efes. XX. tmd. oil., p. 195-196: PG LXIL 13X.
thktem, XX. trad. oil., p. 196; PG LXIL 13H
84-85; VG LL 239-240.
Idem. A ItI-a Om despre casatorie. 9. trad. oil., p.
Idem,

"'

kin.

lil.ni.

Ui

227.

Om. Coius. XIL trad, cit., p. 155: \Kl IX II, 390.

t Ufa Om. despre casatorie. 5-6. trad, ciu p. 75-78; PG LL 233-235.

Om

in

PG LL

Colos,

XIL

trad. cit.. p. I5ft:

PG LXIL

390.

Dr. Liviu Streza. Sfinfeie Taine si iernrgiile in viata fiisericii y/

<*iiw> nation RT. HI. (75). nr. 3. 1993, p. 5.
I'l

Vol".

"vfV^r"-

***WTtf^^

it&&95sa

pe temeiul Sfintei Scripturi, unii Paring au dezvoltat

vedere
anumite aspecte ale acestci taine; mai putin din punct de
dogmatic, ci mai mult de ordin moral %\ social, legand-o de
problema vietuirii creatine in familie, de cea a copiilor i a

Dintre Parintii de limba greaca

taine. Totujju

loan

definit

Taina Nuntii ca

fiind

am

Taina consta in lucrarea nevazuta a lui

Dumnezeu. dar cu efectc atat de evidente incat pot fi sesizate de

act

69

unirii

dintre

duhovniceti

Hristos

Efectele tainei. de care Sfantul loan se minuneaza. se rasfrang

in prim u I rand asupra mirilor. El zice: ,.In ce fel este mare? intrebati

vol

aceea ca, fecioara, Inchisa pana atunci (pana la momeiittil

casatoriei) In camera sa, poate sa iubeasca i sa pretuiasca din ziua
intaia. ca $i trupul ei, pe sotul pe care nu-l vazuse niciodata mainte;
$i iarai, petru ca barbatul pe care ea nu -a vazut niciodata, din
ziua ititai, pune maintea tuturor lucrurilor o femeie cu care el
mainte nu schimbase un cuvant, i o jDune inaintca prietenilor, a
e u nose uti lor, a tatatui $i a mamei safe."'

$i

pe temeiul invataturii scripturi slice $i

in special pe cea a Sfantului Apostol Pavel.
Potrivit Sfintei Scripturi, incepand cu Cartea Facerii, aa cum
Dumnezeu barbat $i
s-a vazut i pana aici, omul a fost facut de
femeie (Fac I, 27), primind i binecuvantarea Lui: Xre?teti i va
Biserica"

definitie alcatuita

umpleti pamantul

Dar

i-l

cum

In

Noul Testament

prin

Mantuitorului

invatatura

ea este

lisus

(Mt 19, 8), casatoria fiind

lucrare a lui Dumnezeu: ,.Deci, ce a impreunat
nu desparta" (Ml 19, 46), ea este taina mare,

Dumnezeu, omul sa
cum o nume$te Sfantul Apostol Pavel (Ffes 5.
al unirii dinire Hristos i Biserica Sa (Efes
stand iubirea, cea mai

Aa cum

Sfantul

s-a vazut in capitolele precedente, casatoria

anteniceeni,

special

in

de catre Partnti
Alexandrinul i Tertulian, fata de atacurile unor
care o desconsiderau socotind-o a fi de la diavolul.

Chiril

aI

lerusalimului

sesizeaza

acelai

aspect,

putiand la fundamentul unirii dintre miri credin{a. Et spune: Prin

a fost

uedinla legile casatoriei unesc fntr-o singura vietuire pe oameni

slr^ini; un om strain, din pricina credintei ce sta la baza invoielilor
75
casjltoriei, ajunge parta unui trup i unei averi straine"
Sfantul loan considera ca aceeai observa(ie l-a facut $i pe
Apostolul Pavel sa considere casatoria ca o taina dumnezetasca.

Clement

eretici ai vremii

Moisescu. Craiova.
H. Andrutsos. Dogmatica, Alena, 1930. trad de Prof. Justin

vol. 3.
1955, p. 420. apud Pr. Prof Dr. Dumitru Staniloac. op. cil.,
70
sc vedea: Pr. I,eel. Dr. Nicolac Chiftr. art. ciU p. 101
71
2.
Ie$ 22. 15; Deut 7. 3; Fac 24, 2-61:34. 1-24; 38. 6: Sam 14,

72

sa piarda ceva bani se

ei

pretuita virtute cretina.

aparata

baza

vreme, nici necaz, nici durere, ba mca m ti hum esc i socotesc ca li saii implinit dorm tele cand ii vad fiica paras ind casa lor i ca ia cu
74
dansa $i o parte din averea lor"

32), deoarece este tip

5, 23-30), la

zice el

due inaintea judecatii pe cei ce i-au

lips it (de acea suma), pe cata vreme, omul pe care ci nu 1-au vazut
niciodata. nici nu 1-au cunoscuL primete dc la ei odata cu fecioara
lor $i o zestrc destul de mare. i se bucura facand aceasta i nu
socotesc ca pierdcre ceea ce au dat. Cand fji vad fiica ior plecata
din casa. nu simt nici parere de rau pentru obinuin^a dc atata

Hristos, s-a revenit la sensul ei initial

indisolubila,

intristeaza. se indurereaza ?!

mai mult a familiei , respectiv a tatalui \ rareori a mi re lui in

practicarea
incheierea ei, uurinta cu care ea se putea desface,
poligamiei etc.
"

asupra parintilor mirilor opereaza aceasta taina. dupa

observa acela$i Sfant Parinte. Acedia, daca li se inlampla, in
i

afara de aceasta imprejurare.

70

In

stapanitr (v. 28).

In Vechiul Testament, dei i se acorda o oarecare sftntenic.
implicarea
casatoria nu era pretuita ca in Noul Testament; dovada:
mmuititi

la casatorie.

catre oricine.

de originc dumnezeiasca, Tn care, prin preot, se imparta$e$te

liber in
harul Sfantului Duh, tinui barbat $i unci femei ce se un esc
casatoriei la
casatorie, care sfinte$te i inalta legatura natural a a
reprezentarii

secolului de aur. Sfantul

ai

Gura de Aur

Pavel cu privire

sfant,

demnitatea

83

esie eel care vorbe?te de casatorie ca de o taina a

BiserieiL In special in talcui rile lui la cele spuse de Sfantul Apostol

vaduvelor.
Lin teolog ortodox.

> itiiafi

Primirea Tainei

7Vhwj casatoriei

82

Fac 26. 34

p.

176.

Staiiiul

$.u.:

28. 8

$.u.;

I.

loan Gura dc Aur.

A JU-a

Om

despre casatorie,

3. rrad. cit. p. 70; PCI

-Mil.

Ihuk'M. 3. trad.

cit..

p. 70;

PfilJ, 230.

SNmliil Chiril al lerusalimului. op. cit V. 3. trad,

29, 14-30; 38. 1-5.

cit., p.

137.

w yW

Pavel observand toate acestea, - spunc el - judecand ca cei doi soti

parasesc pe parintii lor pentru a se lipi unul de altul, %\ ca noua
in sot ire primete o mai mare putere decat vechea obinuinta de la

pot

,,

in paralela casatoria tainica dintre Hristos $i Biserica

i

cum

sotul parase?te

cauta femeie, tot a^a Hristos a parasit tronul

parintesc i a venit la mireasa. In loc de a ne chema sus, S-a coborat
7g
El lnsui catre noi . [...] De aceea Pavel a zis: 'l aina aceasta mare

pe

sau

tatal

este.

Mare

ii

negreit, chiar

numai pentru oameni daca

cand vad ca aceasta este adevarat

%\

De

atunci sunt cople$it, atunci admir.

aceasta mare este a adaugat:

Tu

acum ce

tii

Fu

cu privire

la

Hristos

Dar

Biserica.

aceea, dupa ce a zis: Taina

insa zic in Hristos

taina este casatoria,

s-ar face.

tii

%\

in Biserica.

ce chip de fapta mare

.J9
este...

Se poate observa, din citatul de mai sus. ca Sfantul loan

considers, alaturi de taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, ?i
casatoria ca fiind o mare taina i in ace!ai timp chip" sau lip a
I

unirii dintre Hristos i Biserica Sa.

ceea ce privete randuiala $i primirea acestei taine, Parintii

Totuji
Bisericii nu vorbesc aproape nimic. dccat mult mai tarziu
In

'.

76

Fv left

5 32,

77

Sfantul loan

Gura de Aur. A lU-a

Om

despre. casatorie. 3. trad,

ciu

p.

70-71;

merita a

fi

retinuta cea transmisa

de Clement Alexandrinul cu privire la purtarea unui inel de aur, nu

ca podoaba, ci ca pecete, ca sa le arate (femeilor) ca cle trebuie sa
purtate de altfel

de

si

bunuri materiale

mireasa. care se insotesc iegiuit in

Taina Nun{ii, Sfantul Parime exclama: ,,Dupa

la casatorie.

la randuielile liturgice ale tainei,

tie pazitoarele casei, sa

cea dintre cei doi, mire

?i

$i

Dintre informatfile de dinainte de secolul al iV-lea referitoarc

76,c77

Punand

85

descopcrite mai multe date in legatura cu primitorii tainei,

fi

anume cu impedimentele

paring gandindu-se ca aici nu-i vorba de un fapt omenesc %\ ca

Dumnezeu seamana aceasta dragoste in suflete. El inspira acea
veselie parintilor ca ?i soti lor. Ca urmare. a zis: Taina aceasta marc
esle

Primirea Tainei

Taina casatoriei

84

tt^jtt; T-iJ,-fy.^ ttVfci^Jf.t

poarte grija de gospodarie^, inele care erau

barbatii necasatorili pentru a pecetlui

Nu

mod

rezulta de aici, in

anumite

necesar, ca inelul era

primit in cadrul ceremoniei cununiei, totui, avand in vedere ca

acest inel era dat femeilor casatorite, ca sa le aminteasca de
indatoririle lor casnice i ca acest obicei stravechi, preluat

de

Biserica cretina din Vechiul Testament a primit semnificatia iubirii

nestarite, a fidelitatii reciprocc i a train iciei legaturii dintre cei doi

poate presupune ca punerea inele or facea parte din

rituaiuf Bisericii primare.
soti

se

".

alta informatie, din perioada care intereseaza iucrarea

de
fata, este cea a Sfantului loan Gura de Aur cu privire la punerea
cununiilor. El zice: De aceea se pun cununi pc capu! mirilor. ca
adica este simbof al biruintei, i ca ei fiind neinvinji se apropie, In
acest fcL de patul de nunta, i ca n-au fost biruiti de placer 4k Cei
care nu i-au pastrat castitatea pana la casatorie, fiind robiji de
placcrile trupe?tt nu ar trebui sa poarte aceste cununi care sunt
.

simbolul biruinfei".
Desigur,

chiar daca

cu privire la transmiterea i
primirea Tainei Cununiei sunt sarace, nu poate fi contestata
cxMenia in Biserica primelor veacuri creatine a unui ritual, a unui
84
.jict solemn" , mai ales ca i in Vechiul Testament i la pagan
cnsStoria era msojita de ritual uri speciale.
tirile

PGM. 230.
7

Sfantul loan explicamodul coborarii Mantuitorului Mrisios Intro oarncni. zicaiid"

despartire. ci c> coborare. caci
..!>i prin acesl cuvant a parasit sa nu Jntelegeti o
*

chiar fiind cu noi era

7,J

Sfantul loan

si

cu

atal

Gura dc Aur, A

Sau". {ibidem, 3- p. 7
Ill-a

Om

PG

despre casatorie.

1.1.

2301

3. trad, cit. p. 71:

lemon I Alexandrinul, Pedagogue

PG

W. Clement da informatii

de eaire femei. ca

>i

ifpuvinie unul dintre simbolurile

Simeon Arhicpiscopul Tesalonicului (sec. XV). Desprg elmita nunta, in

vol. Tratai asupra tuturor normeior credimei noastre ortodoxe, dupa adevarotelf
principii puse de Domnul nosiru lisus Hristos si urmasii Sat. retip. dupa trad, dm
Sfantul

1765 de
Dr.

Lnc

se vedea si la Pr. Prof

Bucuresii. 1865. p. 179-183.
Braniste. Uturgica speeiaia. IBM. Bucuresti. 1980. cap. V; Xununij

Toma Teodorcscu.

(Slujba n untii r. p. 403-4 14.

,hii
(

iiTi

pescar

ft^e. Ibidem,

si

XL

cu privire

$i

LI. 230.

$i

III.

la graviirile

la

57.

modul

de pc

Sliiiitul

m
IlKiii.

59.

1.

trad,

purtarii inelclor

inele. care,

la

de

ciu

p.

338

$i

catre barbati

cre$tinh trebuie sa

porumbel, peste. o corabie. o lira, o ancora

nicidecum nu trebuie sa reprezinte simboluri sau personaje

111.

XI, 59. 1-2

60,

Ene Braniste. op. ciL,

loan Gura de Aur, Om. I Tim, IX. trad.

Om

58,

lor:

m* vedca: IV. Prof. Dr.

H\

Cor, XII. trad,

cit.,

p. 161;

PG

p.

411.

cit. p. 79; PC?

LXI, 104.

LXII. 546.

^faM

V*

mtietfaim

Petrecerea de nunta

Taina casatoriei

86

pierdcau, eforiul de a plati contravaloarea acelor butuiri,

Din cauza influentei pe care o exercitau obiceiurile si

ritualurile pagane in special, inainte si dupa primirea Tainei
Cununiei, exista numeroase referiri. in deosebi ale Sfantului loan
(Jura de
Aur, care privesc petrecerea de nunta. ea si
com portamento) mirilor si a nunta?ilor cu acest prilej.

Petrecerea de nunta se desfasura uneori ?ntr-o atmosfera

pe seama obiceiului, asa incat cei mai multi. stapaniti

de obicei - spune SfantuI loan - nici macar nu simt

ridicola pusa
inela{i

absurd itatea lor"

Ca

Petrecerea de nunta

',

a tare, de la petrecerea de nunta

nu lipseau bautura

cvandielica.

$i depa$ind orice limits a bunului simt, tot

a) Obiceiurile

de

la

nunti

Dcscori, insa, cu prilej ul casatoriilor creatine $e petrec lucruri

specifice pagan i lor, fapt care 1-a determinat pe SfantuI loan

Gura de

pozitie critica !a adrcsa celor care-si uita demnitatea

cu care au fost

investiti prin SfantuI Botez.

De

aceea. dezavuand

boa la
sau mai bine

desfraul manifestat in astfel de ocazii, el spune: ,.Aceasta

molipsitoare a fost introdusa pe furis de legea nunti tor,

nu de legea nunti Ion sa nu

- ei

fie,

de insasi prostia noastra'

4 ".

Obiectul criticilor SfanUilui Parinte este. a$adar, desfraul

petrecerilor, care

aveau

loc, atat inainte cat i

dupa primirea

tainei

in biserica.

Inainte de casatorie. cei

pompa

mai putin

instaritL spre a spori

nunti i, perindau casele vecinilor sau ale rudelor pentru a

imprumuta

cu care ii impodobeau
de a lasa impresia unci

oglinzi, hainc ?i alte obiecte

casele. Aceasta taia avea. desigur. rolul

oarecare

bunastari

mater

petrec erii, trebuia risipita.

ale,

dar

ramanand

care,
in

odata

urma doar

cu

grija

terminarea
si

frica

de a

"

IhuJi'm. XII. trad. cil.. p.

nu se pierde ceva din cele imprumutate.

iar

daca se stricau sau se

'"

""

Idem. Om. Colas. XII, trad,

cit.,

p. 149:

PC I. XI I.

386.

156-157; IKi LX1I. 390-391.

Idem. Om. I Cor. XI I trad. cit.

",
"

s*

dezmatul petrecut

camera ospaiului de nunta era impartasit publicului imr-un alai

scandal os, care facea de ruine nu numai pe mire si mireasa, ci
chiar pe nuntasi. Dar iata cum descrie SfantuI loan acest cortegiu
desfranat: Dar apoi, - zice el - priveste i cele ce se petrec dupa
aceasta: nu numai In timpul zilei, ci chiar si in timpul noptii
pregatesc de a pune in fata miresei ca sa-i priveasca frumusefea ei
cea feciorelnica, barbati beti si ametiti de multa desfatare. i nu se
multumesc numai in casa, ci Tnca ies si pe strazi cu felinare aprinse
si o petrec, pentru fanfaronada, in cursul noptii prin targ, ca toti sa o
vada, prin care fapt nu fac aliceva. decat ca o sfatuiesc, oarecum, ca
pc viitor sa alunge de la ea orice rusine. i nici nu stau macar aici.
ci o conduc, tnsotiti de cantece si cuvinte uracioase, - iar aceasta
i'sle pentru cei mai multi ca o lege; multe slugi si de cei ce
poenesc cu bicele ii tntovaraesc, graind cuvintele cele mai
uracioase pe care le-ar voi, atat la adresa miresei, cat ?i a mirelui.
Nimic nu este cuviincios, ci toate sunt piine de necinste si de
in

zis

$i

mancarea peste masura, acestea constituind .xauzele multor rele"**.

Rle erau insotite de glume $i vorbe de rusine. cantece care incitau la
dezmat, dansuri nebunesti si alte ,.neoranduieli cu totul nedernne'\
care faceau din actul sfant al casatoriei o pompa satanica"
Mai mult decat atat, ceea ce era ?i mai condamnabil, la
petrecere erau invitate femei desfranate cu scopu! de a inveseli i
90
mai mult atmosfera

Nunta cstc un prilej de o deosebi ta bucurie, pc care omul

imotdcauna si -a manifestat-o in diferite moduri. In lumea pagana ea
era inso{ita de petreceri si ritual uri spcciflce acestei societati; la
cre$tini, casatoria primind caractcrul de taina dumnezeiasca,
ceremonia si sarbatorirea ei au in centru pe Hrisios si moral a

Aur sa aiba o

acesta

de o adanca tristete a tin ere sotii care se vedea intr-o casa

86
goala, mult diferita de cea in care a fost primita ca mireasa
insotit

si

5.

87

l.lcnu

Om.

Wm, XII.

'otos.

Xll

irad. ciL. p.

trad. cit. p. 155;

iimh'm, XII. trad.

cil..

p.

p. 149;

PG l.XI. 103.
154; PG LX1L 389.

159;

PG LXII.
PG LXJL

389.
386.

w.mnMs.i

Petrecerea de nunta

Taina casatoriei

88

slutcnie.

[...]

Ba

inca este un fel de intrecere draceasca din partea

celor ce fac astfel de neoranduieli, caci cauta sa se covareasca unit

pe

altii

prin batjocori i necuviinte, prin care necinstesc pe miri $i

89

considera ca cele spuse sunt o mare nerozie din partea mea.

atingandu-ma de nite
acestea. care,

dupa cum am

\ De

eu nu voi inceta a spune

stmt mai mult o in^elaciune a

legi vechi; insa

zis,

pe cei adunati^*- Cei care se ocupau cu organ izarea acesiui cortegiu

obiceiului"

aveau Tn vedere ca petrecerea sa aiba o cat mai larga publicitate.

dispre(uie?te credinta celor multi, in nadejdea ca va avea vreun

9
catig \ samanta cuvintelor lui incoltind, eel putin, in sufletele
unora.

caci trebuie spus ca toatc acestea devenisera

con form au

ei erau

iata

,,arta"\ i cei

de perdea a acestor

relc,

relateaza Sfantul

ca necuratul a tacut sa se introduca multe

lampioanc. care nu lasa ca siutenia sa se ascunda

Ce se

faclii i

priveli$tii lumii. In

adevar. ce vrea acea multi me de lume adunaia?

acele bctii nebune?

care se

mai mult apreeiatr". De aceea, ea nu cumva

intunericui sa fie un fel

Parinte

Ce

se vrea prin

vrea prin acele pocnituri de bice? Oare nu

este invederat, ca nici chiar cei ce sunt prin casele lor retra^i i

cuprin^i dc un

somn profund,

sa

nu

fie in

necunotinta de asemenea

necuviinte, ci ireziti dc pocnituri le bicelor. sa se urce pe garduri

aceea, el

prefera sa

batjocorit

fie

pentru ca

Toate obiceiurile straine de credinta c retina sunt aspru

condamnate de sfantul loan Gura de Aur, care face un rechizitoriu
amanuntit unor astfel de practici, ce se incerca a fi justificate cu
vechi mea obiceiului. ,.Sa nu-mi spui ca a$a este obiceiul - zice ei caci daca obiceiul este rau. niciodata sa nu se faca, iar daca este

bun, faca-se pururea"96

i iara$i;

ospete stapanejte o alta lege,

ci

Dumnezeu

la

asemenea

tu indreapta relele ce !e vezi. ()ri

de mancati, zice (Apostolul Pavel),

toate spre slava lui

Sa nu-mi spui ca
ori

de betL

ori altceva

Cor

de

faceti.

>7

)."'

ca martori ai acestor comedii? Ce ar putea spune

cineva apoi, i de acele cantari incarcaie de toata desfranarea, de
amoruri nebune ?i de impreunari nelcgiuite, care introduc mii de
tragedii. ?i care pomenesc deseori numele amantilor $i ale

imbuibarea insotite intoideauna de glume

spurcate $i vorbe nepermise. spunand: ,X nde-i betie acolo-i
diavolul; unde-s cuvinte de ru^ine, unde-i imbuibare. acolo

amantelor? $i ce este mai groaznic, ca de multe ori se introduc

dantuiesc

sa priveasca.

printre aceti cantareti

fecioare, care leapada toata ruinea in

cinstea miresei. sau mai bine zis spre batjocora

ei,

jertfindu-i astfel

un loc cu tinerii desfranali prin acele

cantari uracioase, prin acele cuvinte murdare ?i prin acea simfonie
satanica". Cei ce angajau acele fecioare se scuzau spunand ca nu
sunt dc neam bun, ci ele fac parte din ctasele de jos, crezand ca in
mantuirea

lor ?i slutindu-se la

felul acesta ei sunt scutiti

de orice responsabilitate \

LI critica betia

sa

le faceti (I

0,

demon ir

98
.

$i:

Unde

este

betia,

de majoritatea celor
carora se adrcseaza, de aceea el zice: ,,tiu bine ca, legandu-ma de
aceste lucruri, voi parea multora ridicol, i cei mai multi vor
Sfantul loan este

consent ca nu va

fi

Dansul este

Om
Idem. Om

aseultafi ?i voi

$i el

femei maritate, care

la

nuntile altora va schimonositi

zbenguindu-va, facand de ras pe femei! [...] Chiar acum,

atat de mare filosofie, din pricina dansului multi tineri ajung

ni^ie desfranati i-i pierd sufletele... iJ01

inteies

1,1

Idem.

PG LXI. 104.
Cotos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXIL 389.
Om. I Cor. XII. irad. cit. p. 162; PG LXI. 104-105.
I Cor. XII. trad.

cit..

p. 161:

diavolul.

care nu au voie nici sa se arate pe la nuntu cat i feme i I or maritate.

sa danseze. Ascultati fecioare, - zice el - dar mai bine spus,

Jem, XII.

I hi

trad. cit.. p. 159:

ibidem, XII. irad.

cit.. p.

limfcm. XII. irad.

cit.,

PG

160-161:

p. 160:

PG

LXI, 103.

PG

LXI. 104.
LXI, 103.

Om. Rom, XXV, trad. cit.. p. 403; PG LX. 626.

Idem. Om. Ml, I, XX. IV. trad. cit.. p. 809; PG L VII I. 660.
Idem, Om. Colos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXII. 389.
" INJcm, XIL trad,
eiu p. 151; PG I XII. 387.
Idem, Om. Ml, Xl.VIII, Nl. trad, cit., p. 558: PG 1.VIII, 490.
Idem.

?:

$i

aspru infierat, ca facand parte din tainele

llKJ
religjoase ale elinilor'
.
Sfantul loan interzice atat feci oare lor,

" Idem.

este

iltipa

Gura dc Aur

acolo

desfranarea, unde sunt cuvinte obscene, acolo este

w
contribuind $i el cu dc-ale lui"

a$a, sarind,

b) Critica Sfantu lui loan

31

v&-^

mrinv

Taina cdsauniei

90

Pefrecerea de nunta

91

;u_

Dansul se potrivete feme lor desfranate

i

%\

cclor de

la eirc

apropia macar ceva elcmente urai mirositoare ca sa nu se afecteze

mirodenia. i nunta este un mir, $i atunci. de ce la prepararea
acestui mir introduced putoarea cea mai nesuferita?" i0?
In ceea ce prive$te alaiul desia^urat pe straziie eelatii. Sfantul

de ar fi fccioara, chiar or ice de ar (1 ca. sa ramana

intotdeauna cuminle i inteleapta". Celor care ar intreba ncdumeriti:
.Daca nu vor dansa la nunta nici fecioarelc. nici femeile maritate.
atunci cine sa danseze?'\ Sfantul loan le raspunde term; ..Nimeni.
10
!>i cu alt prilej el spune;
caci ce nevoie mare este de a dansa?"
..Chiar sluga

deplange mentalitatea celor multi .care cu nimic nu sunt

mai buni decat dobitoacele" ?i care considera un rfiu $i o batjocora
Pari rite

"

dans,

..Undc-i

acolo-i

diavolul!

Nu

pentru

asta

dat

ne-a

daca mireasa nu a fost aratata publicului, dei ar trebui ca ei sa

socoteasca o batjocora tocmai .^asemenea fapte scandaioase" 10*.
Ceea ce este displacul i nedemn. tocmai aceea ti se pare accstora

mcrgem cu buna randuiala: nu ca sa ne

schimonosim. nu ca sa sarim ca i camilele - ca $i camilele sunt
104
ci ca sa
. cu atat mat putin femeile danseaza
neplacute cand
Pumnezeu

pic bare, ci ca sa

dantuim impreuna cu ingerii. Daca truput capata o infatiare plma

de uratenie cand se schimonose$te asa. apoi cu mult mai mult
1

sutletul! Dracii dantuiesc a$a! Stugile dracilor se

pocesc a^al"

"

$i

nunta ta? Pentru ca veselia.

zici.

sa fie mai mare. $i cu toate

asemenea fapte nu izvorasc din veselie. dupa cum zici tu. ci

insult
pe
din prostie. Frin asemenea fapte insulti pe mireasa.
atunci
oaspeti. Daca cu asemenea fapte voie^ti a-i ineanta $i desfata.
sluiite
este o adevarata insulta. Daca a vedea femei desfranate >i
este ceva care poarta cu sine vreo iubire de cinste. vreo ambitie
Cu
oarecare. atunci de ce n-o la?i pe mireasa ca sa vada i ea?
acestea,

sataniceasca.
adevarat. diavolul a introdus in casa toata acea pom pa
una
uracioasa $i desfranatr. Daca nunta este o legatura, i inca

de insu?i Dumnezeu". atunci ce cauta desfranate le acolo.

luft
Acele
tegaturr-?
ace
lei
desfacerea
este
ca .,des Iran area
crapaturile
ar trebui sa-i acopere fata ?i sa se ascunda in

..hotarata
stiind
teniei

pamantului cand este vreo nunta. nu inca sa

Xand

preparati mirodeniile

zice Stantul loan

fie

prezente acolo.

nici

nu

oare cata nebunie nu este aici?

obiceiul. spui tu.

mai mult este porn it Sfantul loan impotriva obiceiului

de a in vita la petrecerile cretin lor femei desfranate. Adresandu-se
mirelui el zice: ,.Tu iti iei femeie pentru cumpatarea ta $i pentru
faecrea de copii; ce voiese, deci. desfranatelc. i ce roi au cle la

Dar

placut. Batjocora publica a mirelui i a miresei. $i siutirea acestora

in fata intregii ceta?i constituie pentru ei tin motiv de mandrie.
. Dar

lasati

a se

"

idem. Om. Colon. XII. trad,

cit..

,,:
-

Ibidem, XII. irad

cii..

p. 15!

p. 150: P(i l.XI!.

PG

387.

LXII. 3S7.

spunand:
Si in ail loc Sfantul loan da an exemplu ascmimator.
{CM. Cohy XII. trad.
saliAiicI pe la mmti ca $i camilele *i asinii"

loc, $i este pricina a

multor bunuri. de aceea demonul acela vie lean

mlburandu-se, caci cunoa^te ca prin casatorie legiuita omul se
ingradc$le

mod.

,\>b

Idem. Om. Mi.

se apara de desfranare, introduce desfranarea in ah

In astfel de adunari. multe fecioare au fost ruinate. i daca nu

XL VI II.

Idem. Om. Colos. XII.

Ill, trad. cit.. p.

trad. cit..

j?i

multume$te deocamdata .>i cu

cuvintele. sau numai cu acele cantcce de^antate, se multume$tc. zic,
>i cu faptul ca se dau miresei niste exemple pe placul lui. $i ca
mi role este pus in privelitea intregii cetati. hiIoy
Acestca toate. im pre una cu dansurile, i chimvalele. ?i
iiitru

putin, diavolul se

totul, eel

llmcrele.

cantccele amestecate cu cuvinte murdare.

ilvs I Van ate, i

cu toate c cle la lie necuviime

in trod use

cit.. p.

55*

PCi

VII. 491.

p 149: PCrlXlJ. 386.

^i

ospetele

de diavoiu!

la

cretin ilor sunt prilej atat pentru nuntai cat $i pentru tinerii
Miiii dc a cadea in nenumaratc pacate. Mireasa. care a trait pana
il unci
in casa par int ilor ei, departe de toate aceste influence
ntin{ilc

iwptiive este cea mai expusa pritnejdiei.

vli'

hi

sine or ice

umbra de ruine

^i

Ea

se vede silita sa lepede

sa se mvete. inca din prima zi a

de ru$ine, obra/nica. nesfioasa. iubind laudele !ji

vln\;i tle^arta, dorind a trai in lux, deprinzandu-se a fi chelruitoare,
spunandu-se banuielilor, i ceea ce este mai rau, daca nu va baga
ftsjiioriei.

fi

fara

150: \H>
tl'ul, :

1.XII.M6).
::

vadjucand

este

caci cu adevarat e vrednie

i jclesc.

"

A$a

de jelit. fiindca diavolul a ingradit a?a /icand. acest fapt in obicei.

Deoarece nunta este un act solemn, care leaga neainul iK>stru la un

:! -

De aceea eu

zice Sfantul loan.

IiIiiii.

XII rrad.

Om. /Cor.

iM-rn. XII. trad

cit.,

p. 150:

XII. trad.
eii. p,

PC. LXIL 387.

cit..

p. 160:

161-162:

PG

Ml, XI.

I, XI.

104.

104

'

*^r^i^

Taina casatoriei

Petrecerea de nunia

de seama, cu uurinta va cadea in desfranare. i toate acestea au ca

motiv tocmai ziua in care ea a primit hinccuvantarea tainei

buna cuviima. Aici trebuie sa se desfa$oare toate ..cu prude nta, cu

demnitate $i cu cumpatare""\ se cuvine sa predomine tacerea.
buna podoaba, ruinea $i modestia" 116

92

-.

-in"

easatonei

de pctreceri o spune tot

Sfantul loan, apeland i la propria j udecata a celor ee le accepta $i
le sustin. El zice: .,De la asemenea ospete se ajata poflele voastre,

Care mai sunt consecintele unor

de

aici desfranarile,

sunt

mare

in

93

de

aici

femeile ies dispretuite. iar desfranatele

inaimea voastra; de

cinste

aici

toate

cele

ale

s-au rastumat pe dos, de aici miile de rele care au

gospodariilor

prabu?it totul, caci. iasand la o

pane

Mireasa sa

astfel

i/vorul eel curat, alergati la

cu ru?mea

fie garita.

nu cu podoabe de

aur. ci cu blandetea

cu hainele obi$nuite, iar in loc de orice podoaba

aurita sau impletituri, tmpodobete~o - zice Sfantul loan
cu
i>i

$i

rosirea fetei, pune-i imprejurul gatului sfiala

nu umbledupa acelea""
invitatii la nunta sa

de

lucruri urate

$i

sa

prietenii

$i

cei

toti

fie,

mai

intai Hristos,

apoi rudele. veciniL

Hristos este invitat dupa cuvintele

blanzi.

eanalul eel de scurgere a murdariilor, alergati la mocirla. Cum ca

trupul desfranalei este o mocirla puturoasa, eu nu-l voi intreba pe

t-vangheliei

decat chiar pe tine care te tavale$ti in acea mocirla,

daca nu te ru$inezi tu insuti $i daca nu crezi ca acel trup este necurat
dupa pacat. De aceea va rog, fugiti de desfranare %\ de mama

masa de nunta in locu! lui Hristos. ca lucru neplacut este sa

chemi desfranatele. A chema pe saraci inseamna dispretuirea
averilor. a chema desfranatele inseamna dispretuirea $i chiar

nimeni

altul,

acesteia, betia."

MJ

mchipui

(Mt 25.

- zice

45), prin cei mici

Stantui Parinte

Tainei

Nun|ii."

multumeasca cu cele ce

Sfantul loan

Gura de Aur nu

va - spune

Nunta trebuie

sal bat ic

dar nu cu

dei Rebecai

perm is de a se

ii

mx\ astfel

'

era de ajuns numai o haina subtire. Este

inveseli la nunta prin frumusetea hainelor. prin

prezenta barbajilor

feme

'

lor venerate"

Se poate observa ca, dei acest Sfant Parinte a fost un mare

114
i un desavarit ascet, ingaduie i masa plina, i hainele
postitor
frumoase, i prezenja nuntailor, dar sa nu lipseascS de la nunta

5,1
|:

111

XIL trad. cit. p. 159-160; PG LXL 103-104.

Idem, Om. Rom, XXV, Irad. cit. p. 403: PG <Om. XXIV) LX. 626.
Idem. Om. Kit, XIVIJL VII. trad, cit, p. 564: PG LVm. 405.
idem, Om Colos, Xlt trad, ciu p. 149-150: PG LXIL 386.
Manca o data pe zi, mancaruri simple $i ca bautura folosea doar
la:

sa

fie

indemna{i

sunt. ..Nimeni din orchestra sa

i

uracioasa"

11

sa se
fie

de

lig

sa se desfa^oare astfel; fara nici

celc dintai predau pe una dintre ele

un vuiet

Sfantul loan

Gura dc Aur,

si

$i

i:j

mclodii placute?

asemenea

zice Sfantul loan. Desigur ca nu ar trebui ia

oca2ii, eu insa

consimt

dilntuind? Privete corul ingerilor. i

daca voieti; nu

cum

cu putinfiL spui, a
vedea asemenea cor? Daca vei alunga acestea i atunci va veni i
Hristos la nunta, i cand Hristos este prezent, $i corul ingerilor este
pic/ent. De voie^ti, i astazi se vor face minuni, ca i atunci [la

"

h
"

Scrieri. partca imSia, p. 13.

la accasta

asculia melodii satanice, ci din cele duhovnicesti. Volenti a vedea

Sliinuil loan

Gura de Aur, Om. Colas, XIL

thitkm,

XIL

Ibidem. XII:
Ibidem, XII:

"Ibidem. XII:
Ibidem.

trad. cit. p.

PG
PG
PG

PG LXIt 387.
156: PG LXll. 390.

LXll. 390.

LXll, 390.
LXll. 390.

XIL trad.

cit.. p.

150:

PG

este

trad. cit.. p. 150;

Ibidem. XII. tFad. cit. p. 151:

f).

o primesc. Mireasa

doua grupe, nici fecioara ?i nici femeie

Veselia momentului nu trebuie insotita de dezmierdari. .,Vrei a auzi

11

apa. (Pr.

celelalte

sc afla intre aceste

Ibidem,

Fccioru in Introducere

Invitatii

larma zadarnica, sa fie chernat mireie ca sa-i primeasca fecioara 120

Caci exista doua grupe: cea a fecioarelor i cea a femeilor maritate.

l!0

118

este impotriva distractiilor. ,.Distrati-

de pref
Cum trebuie, deci, sa fie nunta unor cretini? Este perm is dupa el - de a Jnveseli nunta cu astfel de lucruri, de exemplu, cu
mese incarcate cu mancaruri, cu haine frumoase i cu alteie de acest
fel. Vedeti ca eu nu impiedic asemenea lucruri ca sa nu par a fi prea
el

neplacut sa chemi pe saraci

atunci este cheltuiala zadarnica

lata, caci

Adevarata nunta creating

fi

la

rasturnarea

c)

- ca ar

umili ai Sai. .,Sa nu-ti

LXll. 386.

PG LXIL

386.

p^?^^w.fljwvr^psr??^!^*!>>r?7?*y*---

-^:T^^;VVvr^7vVtV .tt^f^frfc&MVH

94

'A^r^r

7c//u casatoriei

(ana

Galileii]; va preface

acum apa

minunat, caci va alimga cheful

%\

mca cu mult mai

in vin, i

pofta cea urata de

la

masa

ta i !e

va inloeui cu pofta cea duhovniceasea. Undc sunt muzicanti nu

poate fi Hristos, dar daca El intra, mai intai li seoate pe ace?tia %\

dupa aceea face minuni. [...] Nimic nu poate fi mai placut ca

virtutea. nimic nu este mai dulee ca buna cuviinta. nimic mai de
dor it ca demnitaiea. Faea cineva nun{i ca aceiea pe care le arat eu, i
".
at unci va vedea placerea ce o va simli"
A$adar,

la

petreccrile de nurita ale cre$tinilor. bucuria fireasca

momentului. trebuie sa se exteriorizeze, nu prin

fapte

Capitolul

bejie, desfrau $i

ru$ine, ci prin itnnuri, rugae hi nL, cantarea psalmilor i a

de

de saraci, buna randuiaia

$i prudenta. i atunci ?i Hristos va fi de fata i va binecuvanta
ospatul. iar locul pelrecerii sc va transforma in biserica, caci acolo
altor cantari duhovnieeti, milostcnie fata

Casatoria

viata de famiiie

sc preaslave$te Stapanul a toate

Procedand
neatinse
fluiere

121

$i

aa. curatia

iar mirele,

jocurile,

nevinovatia miresei vor ramane

care nu a suferit la

nu va

suferi in via{a lui nici vorbele urate

Din

Asifel dc nunti se cuvine a se organ iza, unde Hristos este

lui

Dumnezeu

flirifa

unde taina nu este pangarita

binecuvantarile

primite cu acest prilej se inradacineaza adanc in

referatul biblic asupra creatiei prime) perechi de

ca scopul casatoriei este indoit: conservarea

omenesc. dupa

Dumnezeu

lui

cum
1,

%\

oameni

reiese

Tnmullirea neamului

rezutta chiar din binecuvantarea adresata dc

Adam

p&mantul!" (Fac

noii familii.

Scopul casatoriei

nu tnea

faptele de ruine""\

invitatul principal,

1.

nunta sa cantecele din

?i

Evei: ^Cre^teii

28);

eel

$i

Nu

reciproca a eel or doi soti:

va inmultiti

umpleti

de-al doilea scop, intrajuiorarea

este bine sa fie

omul

singur; sa-i

faccm ajutor asemenea lui!" (Fac 2, 18). La acestea doua s-a

adaugat i un al treilea, dupa caderea omului in pacat. ace la de a
ptine frau porniriior vi novate care au inceput a se manifesla in firea
omeneasca; ,,Din cauza desfranarii, fieeare sa-i aiba femeia sa i
ficcare femete sa-i aiba barbaiul sau" (l Cor 7, 12); Dac9 insa nu
pot sa se mfraneze. sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se

eAsatoreasea, decat sa arda"

(I

Cor

7, 9).

Aceste marturii biblice despre scopul casatoriei i rolu!

lumiliei au fost preluate, dezvoltate $j marturisite de catre Parintii
IVisericii in

122

m
124
i2

XIL trad, eit, p. 154-155; PG I.X1I, 389.

Idem. 0m. Rom, XXV. trad, cu., p. 403; PG LX. 626.
Idem. 0m. Efes, XX. trad. cit.. p. 206; PG IX It. 145.

pagini de o aleasa frumusete.

Ibidem.

ibidem,

XX. trad,

cit, p.

207:

PG I. XI

I.

145.

sc

vedea

Sinjituri.

Pr.

Prof.

Maperea de

Nulcjiluliii",

XXX

Vasile

Mi hoc. Casatoria

$i

familia in lamina S/intei

prunci, scop principal al casatoriei, in rev. Milropolia

(1985). nr. 9-10. p. 581-591.

Casatoria

06

$f viola

vi .rtV^l

jjiT7.*>*:^

Scopul cosatoriei

defamilie

existenta a primet perechi de oameni. Spune-mi. te rog - zice el Adam a fost nascut prin casatorie? Eva a fost na scuta din durcrile

Rcferitor la eel dintai aspect al scopului pentru care a tost

neamului
randuiia casatoria, anume dainuirea i innvuHirea

omen esc.

de najtcre ale

pare rile Sfintilor Parinti sunt uneori diferite.

Clement Alexandrinul. spre exeinplu, sustine ca ,.seopul celor

copii
care se casatoresc este na^terea de copiL iar lima lor sa aiba
bra7da cu
buni". El da exemplu! plugarului care arunca semintele in
nadejdea dobandirii unei recolle bune. ..Cu mult mai bun - zice el
insa nu
este plugaruL care seamana un ogor insufletir. Acesta

unul din ei

Bisericii

membrL ca

daca

$i

De aceea

Dumnezeu %\ nu trebuie
acum Dumnezeu continua sa

na^terea de prunci este dupa randuiala

dispretuita; el intreaba: ..Deci,

dupa invatatura

adversari ai celui rau"\

i ..martiri i

lui

crceze pe om. nu este oare o indrazneala prea mare sa arati scarba

ru^ineaza atunci
fata de procreare. de care Cel Atotputernic nu se
i1
%'\ ,.nu trebuie
ncp5tale?
cele
mainile
Sale
(copilul)
cu
cand face

Milioane de milioane de ingeri

urmare Dumnezeu ar fi tnmultit cu atat mai mult

pe oameni fara sa fi fost ncvoie de casatorie. a?a cum a facut pe cei
dintai oameni. din care prov in \o\\ oameni i"*.
Din cauza pacatului stramoesc omenirea a fost condamnata
la moarte
iar in flrea omeneasca a intrat concupiscenja. De aceea,

nu lucra contra ratiunilor

Dumnezeu atunci cand conlucrea/a

Metodiu de Oiimp considera casatoria vrednica de elogii, ca

asigurand
una care aduce na^tere de copii si astfel prelungete viata.

femei?[...j

zamislirii. Prin

Omul devine chipul lui

cu Dumnezeu la naterea omului'*".

altei

Dumnezeu, mii de arhangheli stau inaintea Lui: $i nici

nu exista datorita casatorie i, naterilor, durcrilor natter ii

slujesc lui

irebuie sa risipeasca samanta. pentru a

firii.

97

acestui

Sfant

Parinte,

Dumnezeu

instituit

realizand prin ea acest fel de fnmultire a neamului

omenesc, ,,prin unire trupeasca" 10, i odata cu aceasta, potolirea
concupiscentei.
fost legatl deci, perpetuarea de eel de-al treilea
casatoria,

scop

al

casatorie L infranarea poftelor trupe?tL care,

pare sa aiba locul cei dintai.

Dupa

el,

Sfantul loan,

casatoria ^pastreaza trupul

daca n-ar avea aceasta parte buna

11
n-ar fi de nici un folos"

curat;

la

continua

el

casatoria

impreuna
sa nc dezguste*'\ dimpotriva, ea trebuie consider ata o
Olimp
ucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune Metodiu de

Gura de Aur, Despre feciorie. 14, PC XLV1II. 544.

DupS opinia comuna a Parinti lor. omul a fost creat pentru

"

Sfantul loan

ca omul sa coiaboreze la (crearca)

i creatia
chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea inea se formeaza
na?terii oameni lor este
ei continual Si tot el spune: ..Principal
..Pentru

moment

este necesar

Impreunarea barbatului cu femeia: in virtutea unei p uteri nevazutc.

devine un
osul din oase(-le noastre) i carnea din carnea (noastra)

om

nou. creat de

acelai mester"

Di litre Parintii veacului al IV-lea, Sfantul

neamului omenesc.
are o invatatura aparte in legatura cu inmultirea
no$tri Adam %\ Fa a
El este de parere ca viata in rai a protoparintilor
necesara pentru
era impodobita cu fecioria; casatoria nu era absolut

:
:

'

'

cum

Clement Alexandrinul. I'edago^ul.

Meiodiu do Olimp.
Ibidem.

II. It.

lh'uk>m.

li. i.

op. at.

II. 11,

n-a tost necesara pentru aducerea

II.

X. 83. 1-3

trad. cit.. p. 53.

trad. cit..

p 278.

la

Dumnezeu

este conditional de ascullarea sa do

$i

nu

vei spune:

fost facut

i>h>

spun! Dar

lire

omul n-a

ma

omul, prin

vei intreba:

Nu

XXVII.

II,

fire,

porunca

Ibidem.
Ibidem.

II. I.

trad, cit- p. 52.

II. I,

trad. cit.. p. 53.

Dumnezeu

firii lui

crad. cil.. p.

314-315)

zice: ..Dar imi

muritor? Nu! Atunci. nemuritor? Nici asta

era nimic din acestea? Nici asta n-o spun. Prin

fost tacut nici muriior, niei nemuritor,

"..,j

cL dupa cum

am

spus

de una i de alta. Daca omul inclina spre nemurire, pa/ind

|Hiurie;i lui Dumnezeu. avea sa primcasc& de la Dumnezeu ca plata nemurirea si
.ivca sa ajunga Dumnezeu: si iarasi. daca se indrepta spre faptele mortii.
m*H\t-uliand de Dumnezeu, el insusi avea sa fie pricina mor^i sale...". De
nun" inainte,

capabil

%\

De teama ca omul [...] sa nu ridiee ginduri de trulle

Impoiriva lui Dumnezeu. i-a fost data de Dumnezeu o lege, ca el sa recunoasca
jr.tlcl cil arc drept Stapan pe Stapanui a toate; si Dumnezeu i-a impus uncle limite,
liillvl Jiicflt, daca va urma porunca lui Dumnezeu. sa ramana Tntotdeauna asa cum
rtu'incneu. Sf. Irineu scrie:

v\w.
ill1 1

>il

.idka nemuritor. dar daca o va cSlea. s5 se laca muritor, risipit in pamantut din

sau" {Demonstration de la predication apostolique, 15.

Froidcvaux. S.ch.. 62, Paris. 1^59).

riisise a lc<1tu it trupul

fr;iiK\.va

de

I..

lui

Dar

Adam, ci cstc un dar al lui

de Dumnezeu. Astfel. incA Teofi! al

esie propric

prctinde, in schimb. ascultarea

Aniiohiei [Trei carfi catre. Autolic.

trad. cii-> p. 53.

trad. cit.. p. 53.

Adam

lui

(lac. 2, 16-17). Caci nemurirea

loan Gura de Aur

inmultirea oamenilor, a$a

nuuiurirea

ncimirire.

'.r.minl
J

loan (iurS de Aur.

(>m Mi.

[.IX.

VI L

Om. Fac

I,

trad. cit. ? p.

XVJ1L
695:

IV. trad.

PG

cit.. p.

LVIII. 583.

214:

PG

LUI, 153.

*WVSW8Wi"fl W J -.y1

ne pangarim,

relatii'

fagaduintei lui

Dumnezeu

ci servirea

13

muritori,

ultim
toate acestea, casatoria implinete mai mult acest
dorinta naturals a omului
scop, dei acum pamantul este populat, iar
fii, este
de a-i perpetua dainuirea, satisfacuta prin na?terea de^

Noul Testament prin siguranta

invierii.

La inceput -

ca fiecare sa lase amintire

Fiindca nu era nici o nadejde de
$i urma (ramaita) a vietii sale.
socoteau ca sunt
inviere, ci moartea era puternica i cei ce mureau
Dumnezeu aceasta
distrust' cu totul dupa aceasta viata, a dat
celor ce
mangaiere, facerea de copii, ca sa ramana chipurile vii ale
mor i ca neamul nostru sa se pastreze i ca sa pregateasca pentru

spune

el

- era de

dorit sa ai copii, pentru

pentru familiile lor o mangaiere foarte mare in lasarea

au fost dontj
de urmai. i ca sa injelegi ca mai ales pentru aceasta
suferin^ele, femeia lui
copiii, asculta de ce se plange, dupa toate

cei ce

mor i

toata
lov Iata, zicea ea, pomenirea lui se terge de pe pamant 1 in
14
$i iarai, Saul catre David: A?adar,
pierit.
lumea numele i-a
vet terge
jura-mi pe Domnul ca nu vei starpi pe urma?ii mei i nu
15
Dar funded invierea este la u$a
meu
tatalui
casa
numele meu din
indreptam spre alta viata cu
i moartea nu inseamna nimic, ci ne
Daca doreti
mult mai buna, este zadarnica munca pentru acestea.
acum, cand
copii, cu mult mai buni $i folositori, pofi si dobandeti
bune i totege de
ni s-au adus imbra|iari duhovniceti i na$teri mai
mai folositoare. Deci o singura pricina are casatoria, sa nu
.

explica

Aceasta tern* apare tnca

la Teofil

dinainte

al Antohiei, care

de caderea in

pacat.

cit..

46. Leipzig*
bei Irenaus, Texte und Untersuchungen",
urnr), a preluat-o de la Teofil al Antiohiei.
Om. Evr, XXIV, trad, cit., p. 287; PG LXIII, 168.

Quellm

1930, p. 69 sj
13
Sfantul loan Gura de Aur,
14
ls

lov 18, 17.

lRegi24,22.

UxC

Cand au ajuns

in robia diavolului

(Adam

Eva) au fost

;i

Gura de Aur, Om. Despre vorba apastoluiuL.tfad.

Idem. Om. Fac I, XXI, IV, trad, cit., p. 251; PG LIU, 180.

IM
m

Accca$i idee
len.

cum ar fi

o intalnim

Teofil al

46.

i la a!*i Parinti ai Bisericii

de dinainte de secolul al IVAntiohieL care spune: .,Dupa ce Adam a fost i/gonit din rai

cunoscut-o pe Eva, femeia

"

cit.. p.

lui..." (op. cit, II,

XX VIII, trad. cit. p.

Gura de Aur, Om Fac I, XVI i, IV. trad.

Ibidem, XVni, Uh trad, cit., p. 213; PG Lift 153.
Sirmtul loan

cit..

p.

31 5).

214;

PG LIll

153

11

explica prin faptul ca

Dumnezeu i-a dat lui Adam posibilitatea cre$terii'\ pana la desavarsire {op.
va reapaxe la Sf. lrineu, care, cum crede F.
II. XXIV, trad, cit., p. 313). Tema
und die anderen
Loofs (Theophilus von Antiochien adversus Marcionem
theologischen

el:

Sl^ntul loan

Adam

intelepciunii

dczbracati de aceasta haina imparateasca (fecioria), li

s-a luat
podoaba cea cereasca; a venit peste ei stricaciunea mortii,
blestemul, durerea i o viata grea i chinuita. Odata
cu aceasta a
21
upSrut in viaja omului i casatoria, acest vemant muritor
[...]
Ai

'

lui

potrivit

inceput a stapanit fecioria; dar cand a intrat,

prin trandavie,
neascultarea i ?i-a facut intrare pacatul, fecioria a zburat,
pentru ca
cei dintai oameni s-au focut nevrednici de maretia
unui atat de mare
bun, $i a intrat, deci, in lume legea unirii trupe$ti" 20
. De asemenea,

vorbese adescori de ,.copilaria"

randuind,

cand s-a intamplat asta! Dupa calcarea poruncii, dupa scoaterea

din
rai! Atunci a luat inceput unirea trupeasca
dintre Adam i Eva.
fnainte de calcarea poruncii duceau viata ingereasca
i n-a fost
vorba deloc de unire trupeasca. Cum putea sa fie vorba de a$a
ceva,
cand nu erau supu$i nici nevoilor trupe$ti? Deci, la inceput
i dintru

ii

Parintii

deci,

dainuirea neamului omenesc, a ingaduit ca neamul

omenesc sa se
inmulteascfi prin unire trupeascr^. Iar in alt loc afirma:
Uita-te

batranete

12

Dumnezeu

iiHeleptul

Cu

implinita in

?i

cu femeia sa". El n-a urmarit patima trupeasca,

99

de aceea s-a gasit acest leac". 16 i tot el zice, in alt

loc: Casatoria potolete furiiie flrii noastre,
nu lasa ca oceanul sa
se framante, ci ne ajutg sa ducem totdeauna corabia
m port. Pentru
aceasta a daruit Dumnezeu neamului omenesc casatoria" 17
Viata conjugala a fost ingaduita de Dumnezeu oamenilor
numai dupa caderea in pacat 18 El spune: Dup3 ce prin neascultare
a tntrat picatul i dupa ce sentinta lui Dumnezeu i-a facut

ca i la Clement
Legatura
de
Alexandrinul, sa nu fie intrebuintata decat in vederea naterii
Sfantul loan spune
prunci, dupa exemplul lui Avraam, despre care
trecut floarea
ca Mn-a cunoscut-o" pe sotia sa decat dupa ce a
12
copilul, n-a mai avut
i de asemenea, dupa ce a avut
trupeasca intre &o|i ar trebui insa,

tineretii"

'

Scopul casatoriei

Casatoria i viata defamilie

98

W :** A-^ ~ "T "J

IJupa Stantul irineu, prin cfiderea in pacat, omul, pier/.andu-si ve^mantul

de
.lintonic. a inceput sa fie chinuit de pofta trupeasca. De
aceea, ca un ajutor pentru
Hilfrttmrc, iji-a cusut frunze de smochin, din care i-a facut
acoperamant: .,E1 s-a
(ill

ui jural,

imprcuna cu femeia

sa,

de un mijloc

al

infranarii, in

team*

lui

de

c/eu 5 s ta ateptarea venirii Sale, ca $i cum ar fi vrut sa spuna: l>eoarece

misi vesmant de sfinjenie pe care-1 primisem dc la Duhui,
1-am picrdut prin
tmm&inrm mca, recunosc acum ca merit un astfel de vesmSnt, care nu aduce nici
" l.uuiiic. ci care, dimpotriva, ma Tnteapa $i ma destrama". Dar Dumnezeu,
in
un hi Sn. ii da omului, in locul frunzelor de smochin", o .JmbrScamintc
de piele"
'*

"T^ffwfflWKSWrWWaP

Casatoria

100

$i viata

Scopui casdloriei

defamilie

nu a lasat ca s3 se inlroduca vreo alta esenfa de dinafara?'20 De

asemenea, el spune, cu alt prilej: Legaturile trupeti dintre so| ?i
sojie pornesc dintr-o dorinta strans legata de firea omeneasca" 10
Talcuind textul din Facere 2, 24: De aceea va lasa omul pe

ajuns
vazut unde-$i are inceput casatoria? Ai vazut din ce pricina a
din
necesara? Din pricina calcarii poruncii. din pricina blestemului
daca nu exista
pricina mortii . Unde e moarte, acolo e i casatorie;
moarte, nu urrneaza nici casatorie'*"
Dar aceasta unire trupeasca

Dumnezeu oamenilor

Dumnezeu a

schitat

o imagine a
ih

celor mor|i sa se ridice

$i.

pentru ca

altii

Adam

invierii,

randuind ca

in Socul

Eva care-^

ispitise,

".

sa n-o urasca pe

sau

pe

mama

se va uni cu femeia sa i vor fi amandoi

un trup", Sfantul loan spune: $i n-a zis femeia. ci omul, fiindca

tatal

Na?terea de mojten itori

?i
mai mare mangaiere pentru pierderea nemuririi. De aceea
inceput, le-a
iubiiorul de oameni Dumnezeu, indata, chiar de la
a mortii,
u$urat greutatea pedepsei, a smuis masca infricoatoare
ca prin
daruindu-le celor dintai oameni urmai. S-ar putea spune
asta

naterea de prune i le-a lasat

ca mangaiere pentru pierderea nemuririi.
a tost pentru ei - spune Sfantul loan - cea

sa

$i

mai mare este pofta in acela. iar pofta lui de aceea a facut-o mai
mare decat a femeii, pentru ca pe eel mai mare sa-l piece prin
tirania dragoste i i sS-1

trebuia

a introduce

supuna celui mai mic

o
ne
dragoste oarecare este ascunsa in natura, care fara stiinta noastra
27
Acest fapt il pune Sfantul Parinte pe seama
une?te aceste trupuri"

insa din cele en ungate aici, nici unul

comune a primei perechi de oameni, Dumnezeu facand

se nasc
femeia din barbat, Jar dupa aceasta, din barbat i femeie

mi ar exista pedeapsa"'".

crearea omului. El spune:

JE

posibil ca

origin ii

ambele sexe"

28
.

El

exctama apoi: Vezi legatura nedezlegata

cum

omului ve$mSntul sfinteniei. aa

(Kac 3, 21); iar prin pocainta, Dumnezeu ft reda
Ill, 23, 5. apud
cum o arata pi Ida evanghelica a fiului risipitor (Adversus haereses.
Ysabel dc Andia. op. ciL, p. 97).
22
Stamul loan Gura dc Aur. Desprejeciorie, 14. PG XL V ill. col. 544,
23
Llll, 154.
Idem. Om. fac (I). XVM, 1% trad, cit, p. 214; PG
ZA

"
26
27

28

Idem, Cuvantul IK

Fac, PG. L1V, col. 594.

LIX, IIL trad. cit.. p. 260; PG LfV, 517.

I la

Om. Fac Ml
/6/<tem,PGUV\518.
Idem. Om. Ejes, XX. trad,
Idem,

/tefeiw,

PG

LXIJ, 135.

191;

PG LXtl

135.

Cu

sad it in Tnsai firea oamenilor atracfia

reciproca i naterea de prune i din unirea barbatului cu femeia,
loate facandu-le pentru a impune dragostea Tntre ei.
Totugi, tirania poftei",

necesitate sau

voia

sa.

si 13,

cum numete

Sfantul loan atractia

femeie, nu provine

- spune el - din

caci nimeni nu iubete cu de-a

Nu acuz - continua el - pofta Tn sine;

[...]

sila, ci

vreo

de buna

insa ea a fost data

pentru casnicie, a fost acordata pentru facerea de copii, i nu pentru

preacurvie i compere. Obi^nuiesc i legile sa ierte pacatele fortate;
sau

sila, ci

nu provine din vreo necesitate

toate din dispref catre CreatoruL

nalura noastra in aa

fel,

ca sa fim

siliti

Nu

a creat

Dumnezeu

a pacatui, caci daca ar

fi

aa

Sila in neinfranarea poftelor trupeti este generata doar

de
obi$nuinta cu pacatul. Aceasta obijnuinfa provoaca atata paguba.
incal, zice Sfantul loan, nici un sfat nu mai are vreo putere asupra
33
celui deprins cu pacatul"
.

Cu

toate acestea, afirmatiile Sfantului loan

ptivire la inceperea vietii conjugale a lui

"'fhnii'm,
'"
'*

PGLXIU

liiiiH,
liii'ia

" likrn.

Adam

Gura de Aur cu
Eva dupa caderea

135.

kliiii, I hspre Jet tone,

cit., p.

it3!

ior...

Dumnezeu a

reciproca dintre barbat

ia

slab. Fiindca

In|elegere intre danii, El le-a aezat fn insa^i natura

pastreze
desfranare" . De aceea tinerii sunt sfatuiti ca sa-i
ca sa-i poata
castitatea: ^casatoria sa le dea indestulator ajutor,
u26
osanda
.
de
scape
i
i
sa
trupului
saltarile
potoli i
ardoare
Sfantul loan Gura de Aur admite totuji ca aceasta
origine
violentr manifestata in atracfja dintre barbat i femeie are o

mai veche, inca de

mai

casatoria, apoi

alte cuvinte,

1-a legat

pe eel nascut din femeie i-a

facut barbat femeii. Caci la Dumnezeu toate sunt secundare
dragostei. [...] Ai vazut, deci, cate legaturi de dragoste a facut
Dumnezeu intre barbat i femeie? Dar aceste garantii de buna
i

de ea cu lanjurile dorin^ei reciproce , dorinta

conjugal*.
pe care sotii o pot stinge. de acum inainte, prin viata
Spune Sfantul Parinte: Stapanul nostru obtesc, vazand siabiciunea
omenesti, a legiuit casatoria, ca sa ne indeparteze de
firii

Dumnezeu

101

74,

PG XL VII

1,

588.

Om. I Cor, XXXIV, trad, cit, p. 472-473; PG LXL 289-290.

Om. Efes. 11. trad, cit, p. 19-20; PG LXI1, 20.
Om. Fac (FI), 1JX, V. trad, cit, p. 262-263; PG UV. 519.

Casatoria

102

i viafa

in pacat predomina, conceptia

majoritatii Sfintilor Parinti"

ceea ce privete

In

casatoria, In ordinea in

lui

Impedimenie la casatorie

defamilie

103

hrana, iar femeia de a confecfiona imbracamintea

distantandu-se, astfel, de cea a

41

dupa acest

model, intre tofi oameni

do ilea scop pentru care a fost instituita

care a fost enumerat la Inceputul acestui
al

2.

capital, intr-ajutorarea reciproca, sprijinul acordat barbatului in rai,

de citre femeie se manifesta in ordinea morala. Sfantul loan

interpreteaza textul biblic in legatura cu facerea femeii: Nu^este
bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el"" in
sensul ca, in sfatul Lui, Dumnezeu a hotarat sa-i ofere omului o

Impedimente

la casatorie

Trebuie sa precizam de la bun inceput ca la Parinfii din secolul al

IV-lea, preocuparea in ce privete impedimentele la casatorie nu
apare nicaieri intr-o forma dezvoltata. Important pentru ei este, mai

conform principiului Apostolului Pavel (I Cor 7, 39), ca o

casatorie sa fie incheiata in Domnul. Aceasta inseamna ca tanarul
sau tanara trebuie sa ia seama ca sotia sau so Jul sau sa fie un cretin,
iar casatoria sa se realizeze cu binecuvantarea Bisericii. De acest
din urma aspect ne vom ocupa insa ceva mai departe.
In ce privete primul aspect, este de mentionat interdictia
pentru cretint de a se uni in casatorie cu evreii. Aceasta interdicjie
devine o norma juridica in vremea lui Constanpu43 , fiind reinnoita

oarecare mangaiere" prin intermedin unei impreuna-vietuiri. Dar

impreuna-vietuirea necesita un partener, care trebuia sa fie
..asemenea lui" asemenea lui Adam. Spune Sfantul Parinte: Chiar

ales

muncile
daca multe din animalele necuvantatoare il ajuta pe om la
36
Femeia
ratiune"
inzestrata
cu
femeia,
lui, dar nici una la fel ca
trebuia sa tie de aceeai fiinta" cu Adam, vrednica de el, intru
ib
nimic inferioara lui , caci, spune Sfantul loan, oricat de mare
altul
ajutor ne-ar da animalele, ajutorul dat de femeie lui Adam este
37
In alta parte, el zice ca femeia a fost facuta
i cu mult mai mare"
38
aratandu-i prin aceasta cinstea de care
spre trebuin^a barbatului"
.

44

ulterior

Reglementari canon ice detaliate privitoare la impedimentele

casatorie incep sa fie stabilite ulterior secolului al IV-lea. Unele

la

se bucura, caci fara ea viata barbatului nu ar fi deplina.

Necesitatea intr-ajutorarii reciproce s-a extins asupra intregii

prevederi in aceasta privinta existau

familie, ci i in afara
darurilor,

in

loc

3V

sa-i

In felul acesta, diversitatea sarcinilor

separe,

avea

dreptului sau ale cutumelor pagane puteau

uneasca pe oameni,
inaugurate de
carita|ii

36

jiltceva

a invatat Papinian

yi

Gura de Aur. Om. Fac

(J),

XIV, IV,

trad. eii.. p. 162;

XV, I trad, cit, p. 168; PG LIJK 120.

Om. I Cor. XXXI V. trad, cit, p. 473; PG LX1,

59

Idem.

PG

L1H,

16.

Gura de Aur Om.

altceva Pavel al nostra)

Cor,

XXXIV.

trad. cit.. p.

474;

Biserica a

PG

LXI, 291-

*'

jaudemet op. cit, p. 131, nota 3.

Aicnagora Atenianul, Op. cit, XXXI II, trad, cit, p. 380-381.
'"
rmcilul leronim, EpisiolaXLIi, AdOceanum, 5, 7, CSEL, 54, p. 688; PL XXX,
1
. K'>-2'>0. lormuland acest principiu, Fcricitul leronim are
in vedere, in special, pe
I

290.

XXV, 4, PG

LX1, 210-21
40
Aur
Diacon Constantin Voicu, Teologia muncii la Sfantul loan Gura de
actualitatea eU Te/5 de doctoral Sibiu, 1975, p. 93.
Ibidem.

46

Hristos;

Despre acest aspect i implicatiile lui, a se vedea mai pe larg la Diacon

i mslantin Voicu, Teologia muncii...,
p. 92-100.
M
( odul Teodosian, 16, 8, 6. Cf. J. Gaudemet, op. cit., p. 131.

Ibidem.

38

lui

Gura de Aur despre

18.

Sfantul loan

acceptate de crejtini.

praecepit" (Altele sunt legile Cezarului, altele cele ale

Slantul loan

Fac2.

fi

bine cunoscuta apostrofa Fericitului leronim: Aliae sunt leges

C'aesarum, aliae Christi; aliud Papinianus, aliud Paulus noster

>s

necrejtin.

Ivste

integrandu-se in iconomia' divina a

Dumnezeu, cand a luat-o pe femeie nu din pamant, ci din trupul lui
Adam"40 Munca a fost, aadar, impartita de Dumnezeu in sanul
famitiei, intre sot i sotie, barbatu) avand sarcina de a procura

Magistr. Pr. Marin Branite, Conceptia Sfantului loan

familie, in ST, IX (1957), nr. 1-2 ? p. 129.

roman

sa-i

34

in dreptul

Apologetul Atenagora Atenianul exprima ideea ca cretinii se

insotesc cu femeia in casatorie potrivit randuielilor casatoriei" in
uz in societatea greco-romanS a epocii45 Dar nu toate tngaduintele

celuilalt,
societati, aa meat binele unuia este legat de folosul
asigurandu-se astfel buna intelegerea i unitatea, nu numai in
ei

ili'

p;irte,

indisolublitatea casatoriei creatine,

iar

pe de alta parte obligatia

104

malaria

avuu designs pcrspeetiva

i viata

Impedimente la casatorie

de /ami lie
principii care sa

promovand

ei proprie,

asigure eura(ia casatoriei.

casatorie,

impediment
ales in ce private rudenia ca
dreptului matrimonial roman.
Biserica a adus importante mnoiri
riguroase decat cele ale
Bazata pe prcccptclc Legii mozaice, mai
a
invatatura Mantmtorulin
dreptului miiian. dar. desigur, %\ pe
p
ce mai mult o
din ce
Stlntiior Apostoli. Biserica >i-a impus
la

Mai

casatoriei.
perspective proprie in ee privejte randuielile
il-lea.
lnca la autorii cre*tini din secolul al

prezema unci

principii

dare

constatam

trupeiu
in privinta evilarii raporlurilor

imm d
Jm fw ^ duP" *****suron,
pe

paganL zice;
consideram pc uriii Hi

" 01

"!

cei mai
pe alpu irati
pe mamele nuastre. 5>i linem
in varsta cinstindu-i ca pe tatii *i ca
suron cu nou sau
mult ca trupurile cdor pe care-i socotim frati )

earora

le

dam

alte

*> tlice, iar

sa

rudenie.

de

litluri

Biserica extinde

ramana curate

In ce priveste rudenia

clare

Republic! i

disparuse

secolul

al

neschimbatoare

IV-lea

primele veacuri creatine.

In general,

priiitre principalele impedimente

la

variatii in ce priveste detaliile, sinoadele

vor

incepe

biscricesti

traditiei

a da o expresie clara $i
referitoare la rudeme ca

pnn alianta.
impediment la casatorie". AstfeL in ce private rudenia
decat in Imic
daca dreplul roman clasic nu interzicea casatoria
rccinroca de iUeliiaie a
VLmusiin.

Semo.

WlftM

37, fc 51. 13: 132, 4.

ii/iiswyi ad htteram itfar impvrjmm.

''
YleTmeora AtcnianuL op. cu,. XX XII.
iy

-\>upra

raportului

dintrc

&

I'l.

vedea. in acelasi sens, l-erieitu!

XXXYlll. col. 225. 345. 1463: Idem.

lib.

XL

oc*iini.

41.

CSEL.

irad. cit.. p.

temW*

romana

$i

28. p. 376.

Biscncn

casaiorie, a se vedca R-

a-supr.:

ttwmm*

eMiohei si mai ales asupra impediment lor la

e matrimonii} roman,
Alciaw mmideraziom sui rapporii/ra matrimonio cristiano
m-H'cta post-classicaAw

..Scritii Icrriiii"

de sange. textele juridice sunt mai pu{in

interdict a

casatoriei

Roma,

intre

la sfar^itul

primari.

verii

ea va

suprimata de acela$i imp^rat cativa ani mai tarziu

Intre Farintii din secolul al IV-lea, trebuie mentionat

ft

special aici

Sfantul Vasile eel

Mare.

Avem

in

chip

in vedere

nu atat
Omiliile sale, cat reglementarile sale canonice. Opera canon ica
a
Sfantului Vasile este expusa fn Epmalele sale 188, 199 ^i 217
adresate, in anii 314-315, lui Amfilohiu. episcop de leoniunv 1
Canoni^tii de mai tirziu au impact aceste trei epistoie in canoane.
dupa cum urmeaza: prima, de la la 16; a doua, de la 7 la 50; iar a
.

"

Sinodul de

la

Elvira
cf.

300) ink-r/icc rccasatorirea unui barbat vad;i\ cu

Canonul 19 apostolic): iar Sinodul de la Neoce/arcca

(c.

intcrzicc recasatorirea femeii

vaduvc cu cumnatul

ei

(can. 2|.

in lavoarca unci influent creatine asupra legislatiei imperiale

se
lusatiowski. Quid momemi habuerit chrisiianismus ad ins

exprima N.

romanum matrimoniak

i'volwmium, in ..Actus congressus juridici inicrnanonalis\

u iri usque juris, 1935, p. 29-87.

"

i) alu/ie in accst sens apare in

Samti's

Cadul Teodosian

3,

2,

Roma,

10, (cf.

Pontif. Instil,

Jean Gaudcmet.

manage. Strasbourg, 1980. p. 134) si la Sfantul Ambrozie. Epistola 6o'

ArfPaterHum&\V\. XVI. 1236).
^ < odul Teodosian 3. 12. 3; apud J. (iaudemet. op. m, p. 134.
Codul lui Justinian 5. 4. 19; 405: apud J. (iaudemet, op. cit..
p. 134. Nici
el

:intuditiea Parinlilor in
Slaiilu!

Ambrozic o

lericilul

ce prheste casatoria intre verii primari nu este unitara.

interzice

Auguslin condamna

(Episwh
?i el

60.

Ad Fatmmm,

casatoria intre vcri

si 4.

PL XVI.

adauga ca

1235).

de uniri
Mint, de I apt. rare. Dar el declara cotodata ca aceasta interdieiie
nu este impusa nici
tic lcj;ca dumnczeiasca si nici de legea
omencasca. Ka este insa justificata dc
mouvc rationale, de honestas. de pudoarea naiurala (De civitate DeU XV, 16. PL
VI I. 45K) S-ar putea ea incenitudiniic i varia|iile lcgisla|iei imperiale
sa fi fosi
stmplu consecinta acestei lacune din legislalia insasi a Bisericii in
W*
epoca
si

astfei

i?i

380.

canoancle

Lste

53

(3M-325)

cum il
nu numai a saruta pe cineva, ci p chiar telul
nici cu vreun gand nccurai sa nu
^aluti trebuie sa tie in a>a let. incat
primejduim impart airca noastra din viata de veer."'
pozitia
Putem spune ca ac casta atitudine rezuma foarte bine

din

colaterala.

Aceasta interdict ie va ft restabilita de o constitute, astazi pierduta,

M
a imparatului Teodosie
In Rasarit, nu se va menpne in legislalia
civila. Atenuata in sanctiunile lui Arcadie, incepand
cu anul 396'

incat la noi

unor

linia

este greu de precizat aportul cretin 5j . In

eimniaTa sa (can. 61:

casatorie. In ciuda

la

evidenta influenta asupra legislatiei canonice a Legii mozaice (Lev

4
18. 8.14-15. I7-I8) ".

insemneaza

Biserica va socoti rudenia

$i

se spune ca oncme da
nepanuarite. pentru ca in invatatura noastra
singura imbrat^are.
uneia^din aceste rude mai mult decat o
pattma, a*a
ca acela face acest lucru dintr-o oarecare

I'arintilor i a Bisericii din

interdict

Astfel Atenagora Atemanul,

deei inclusiv a casatoriei. intre rude.
crc$unilor de
raspun/and acu/atiilor mineinoase de incest aduse
catrc

directa,

105

Pavia. 1943. p. 343-382.

r\pi\:liva.
Vl

Wi XXXII,

663-684, 715-732 si 793*8 i 0; in romance in Stantul Vasile ce!

Mmr. Scmri, parteaa (reia, PSB, 12, Bucurcsti. 1988, p. 373-382; 400-409 si 443lAll

"*.'T1

I'fti^IA^V^rf^iVW-

Casatoria

106

5/ viata

de la 51 la 84. Urmatoarele canoane vasiliene, pana la numarul

de 88, provin din alte Epistole ale sale.
In prima din aceste Epistole, Sfantul Vasile indica indirect
calugaria ca impediment la casatorie. Desfranarile calugarilor
pe
scrie el -nu trebuie socotite casatorii, ci unirile lortrebuie oprite
a
or ice cale, caci acest lucru e i spre intarirea Bisericii, dar i spre

Femeile

era

un desfrau, pe cand cea de a doua, o casatorie" *. i, ceva mai

departe: Casatoriile incheiate fara de invoirea
stapanilor sunt
desfranari. Deci, atata vreme cat sunt in viata tatal sau
stapanul lor,
cei ce loeuiese laolalta sunt vinovaft, iar aceasta
dureaza pana cand
60
stapanii lor vor aproba casatoria"
Aadar, un impediment

pentru fecioarele care se fagaduiesc Domnului

in
ca vor trai in curatfe". Sfantul Parinte se refers, de fapt, la situatia
putem
care aceste fecioare Ti calca legamantul. Indirect insa,
i

casatorie este lipsa invoielii tatalui, pentru fete,

61
pentru sclavi

57
,

precum

casatorie pe sora fostei sale so|ii

?i

a stapanuiui.

Din Epistola 217 sunt de

ocupam

retinut pentru

tema de care ne

canoanele 67, 68, 75, 76, 78 i 79.

In primul (canonul 67) se prevede canonisrrea fbarte
severa
pentru relatta incestuoasa dintre frate i sora: Imperecherea fratelui
cu sora va fi pedepsita cu acelai numar de ani (de
penitent i
oprire de la Tmpartasirea euharistica, n. n.) ca i uciderea"".

de a tine o
pe aceea ca un vaduv s ia m

In aceea?i Epistola, Sfantul Vasile arata interdictia

femeie luata prin rapire

la

deduce ca pentru Sfantul Vasile, daca aceste fecioare au facut un

liber,
astfel de legamant in deplinS cunotinta de cauza i in mod
adica la maturitate (adica dupa 16 sau 17 ani) i f&ra a fi suferit
este tngaduit sa-1 incalce prin casatorie

aratS Sfantul Vasile,

le

107

cea care apoi a reuit sa incheie casatoria, pe care o poate

contracta
liber, e socotita ca maritata cu adevarat. De
aceea, prima unire

sa barfeasca impotriva noastra, pe cata

vreme prin ingaduinta noastra fata de acest pacat i-am impinge spre
55
Din a doua din Epistolele mentionate (199), rezulta ca acelai
el"

vreo constrangere, nu

i sclavii,

.-^Sr.^ahJ

nu se pot cfcatori fira

Tnvoirea tailor, respectiv a stapanilor lor:
care fara
?? Femeia
Tnvoirea stapanului sSu se da unui barbat, traie?te
in desfranare, iar

prilej ereticilor

lucru este valabil

AVbfA.'ii

Impedimente la casatorie

defamilie

treia

nu se da

.*.. .**,*.* -|

aici

In paragraful

urmator (canonul 68), Sfantul Parinte prescrie:

^Cei care intr-un grad de rudenie oprit pentru casatorie sunt prinsi

de pacatuire vor suferi pedepsele adu Item lui"

De?i canonul nu privete direct tema impedimente lor
la casatorie,
din formularea sa rezulta clar ca rudenia in anumite
grade constituia
un astfel de impediment.
in flagrant delict

55

Sf Vasile

eel

Mare, Epistola 188. VII

Trad. $i editfe cilata, p.

56
fi

> canonul

7 al Sfantului Vasile eel Mare).

378.

401-402. Idecava
Idem, Epistola 199, XVill (=canonul 18), trad. i trad. cit, p.
general la Sfmtii Pannti i
reluata in Epistola 217.. LX {^canonul 60). p. 446. In
nu se pune problema validarii in vreun fel a unci

Ideea este reluata, cu aplicare precisa ia anumite relapi

de
rudenie, in unele din paragrafele care urmeaza.
Astfel, in ceea ce va
deveni canonul 75 citim urmatoarele: Cel ce s-a spurcat
cu sora
lata lui siu sau a mamei sale sa nu aiba voie
sa intre in casa de
rugaciuni (in biserica, n. n.) pana ce nu renunta la
purtarea

in hotaratile sinodale nici

A se
cu o fecioara consacrata lui Dumnezeu iyirgo Deo consacrata).
Sinodul de la Ancira (314).
vedea. de pilda, Sinodul de la Klvira (c. 300), can. 13;
Fericitul leronim, Adversus
can. 19; Sinodul de la Toledo (anul 400), can. 16;
viduitatis, cap.
Jovinianum. I, 13 T PL XXIIL 240-243; Fericitul Augustin, De bono
casatorii

8.CSKL,4Lp.3I7.
57
?g

ucdreapta

ibidem. XXII (canonul 22), p. 403.

ibidem. XXI II (-canonul 23), p. 403. Aceasta interdicts
Epistola 160, catre.

Diodor

de neiertat"

Pentru acest pacat Sfantul Vasile

dezvolta Stamul

(trad, si ed. citata, p.

348-350).

Vasile mai pe iarg in

Parinte (a se compara textul
care va fi preluata drept canonul 87 al acestui Slant
in Pidalion, cu oranduire noua si
accstei epistole cu textul canonului respectiv,
Haralambie Popescu. Bncurestu
talcuiri de Arhim. Zosima Tarala i lc. Stavr.
referire la textul din Lev 18.
1933. retip. 1992, p. 275-279). Corespondentul face
dar numai atata vreme cat so(i;i
18^ in care se intcrzice casatoria cu cumnata,

moartea sojici.
Vasile interzice insa casatoria cu cumnata si dupa
legi (adica a Legn lw
argumentand ca noi nu ne vom punc sub jugul robiei acestei
349).
Moise), daca vom descoperi ceva ce serveste placerilor" (p.

traieste. Sianlul

lui

64

Vi

XL

Epistola 199,
(- canonul 40), trad. i ed. cilata, p. 407,
""
ibidem, XLII (-canonul 42), p. 407.
In aceasta privin& prevederea bisericeascS se
dovedesle inca tributara practicii
i*imnc. Recunoscand egalitatea membrilor
ei, Biserica ar fi trebuit sa admita fara
(,
^satoria dintre oamenii Iiberi si sclavi. La inceputul sec. Ill, papa
Calist se
j'n'iiuniase in acest sens. Cf. J. Gaudemet, op. ciL,
p. 130-131.
'"
Uimiu Epistola 2 7, LXVII (-canonul 67), trad, si editie citata,
p. 447.
IhuUm, LXVIII (-canonul 68), p. 447.
^

'

IMwl LXXV {-canonul 75), p. 448.

f?(;

Casatoha $i

108

viata defamilie

prevede o canonisire severa i

euharislica. Aceeai canonisire
canonul) urmator (76), pentru
65
lar in canonul 78
cumnata sa
.

12 ani oprire de la impartairea

este prevazuta, in paragraful (i
unirea incestuoasa a cuiva cu
se prevede o penitenta aspra, cu

vreme de apte

daca nuntile

lor

au loc la timpuri diferite"

va devem
In starlit, in aceea$i Epistola 217, prevederea care
canonul 79 al Sfantului Vasile sanctioneaza legatura incestuoasa a
unui barbat cu mama sa vitrega: Cei care s-au innebunit cu patima
la fel cu cei
dupa mamele tor matere sunt supui aceluia?i canon,
67
Acest text nu
surorile
lor'
dupa
nebuneasca
stapaniji de patima
prevede el
este destul de clar in traducerea pe care o folosim:
.

eel
aceea$i pedeapsa penlru incestul cu mama vitrega ca i pentru
incest se
dintre frate i sora, sau pentru amandoua aceste forme de
Pidalionul
aplica prevederea din paragraful anterior (canonul 78)?
8
ceea ce inseamna ca
corecta
este
cea
,
arata ca prima variants
pentru
pentru incestul cu mama vitrega pedeapsa este aceeai ca i

ucidere (cf. canonul 67).

Toate aceste prevederi arata ca Biserica din epoca Sfantului
Vasile eel Mare avea o disciplina clara in ce privete rudenia ca
chiar daca reglementarile in aceasta
impediment
apropiate.
privinta erau restranse numai la gradele de rudenie mai
la

casatorie,

3.

Sot

i sotie

a) Egalitatea dintre barbat

Sot i sofie

ani de la sfanta impart5$ire (cf. canonul

chiar
anterior, 77), in cazul celor care iau in casalorie doua surori,

oprire

m.T-i*i'H

femeie

i unul i celatalt sunt purtatori ai chipului lui

aceleai daruri creaturale

Dumnezeu, cu

cu aceeai responsabilitate.
Aceasta atitudine statornica a Parinti lor apare rezumata, de
pi Ida, in cele doua omilii Despre crearea omului ale Sfantului
69
Vasile eel Mare
Mentionam ca autenticitatea vasi liana a acestor
doua Omilii a fost contestata ele fund atribuite Sfantului Grigorie
71
de Nyssa, fratele sau
Cercetarea recenta pare insa a oferi destule
argumente pentru sustinerea autenticitatii vasiliene a celor doua
i

Omilii
69

",

In aceste Omilii, egalitatea dintre barbat

femeie este

Migne. aceste douS omilii apar editate de doua ori: o data sub numele
Sfintului Vasile, drept cominuare la cele 9 Omilii la Hexaemeron. respectiv
Omiiiile a X-a si a XI -a (PG XXX, 9A - 6 ID) si o data sub numcle Sfaniului
- 298B).
Grigorie de Nyssa (PG XLi V, 251
In

7t
"

In Introducerea la Sfantul Vasile eel

Marc, ScrierU partea

Bucuresti, 1986, Pr. D. Fecioru ascaza aceste

indoielnice

..scrierile

A se vedea In
intaia. trad,

de

si

doua

intaia.

PSB.

17,

omilii pe primele locuri intre

neautentice".

Introducere la volumul Sfantul Grigorie de Nyssa, Scrieru partea

Pr.

Prof D. Staniloac

indice Pr. loan Buga,

i Pr.

loan Buga, note Pr. Prof. D. Staniioac.

PSB, 29. IBM, Bucuresti, 1982.

p. 7-8; In

Introducer*

la

Scrierile exegetiee ale aceluiasi Sfant Parintc, in vol. Scrieri, partea

exegetiee, dogmatico-polemiee si morale, Irad. i note

de

Pr,

a doua, Scrieri
Prof. Dr. Tcodor

Itodogae Col. PSB, 30, IBM, Bucureti, 1998, p. 10. Desi Sfantul Grigorie de
Nyssa, In doua din lucrarile sale exegetiee: Cuvdnt apologetic la Hexaemeron (PG

XI IV, 61-124.

PSB, 30,

92-128)

Despre facerea omului (PG XL1V,

1 25-256, trad, cit., PSB, 30, p. 15-91) rcia, Tnir-o noufi perspective, Hexaemeronul
Sfantului Vasile si, respectiv, cele doufi. omilii de care e vorba aici, nu face nicaieri
iiiei cea mai micS aluzie la cxistenta acestora din urma\ Mai mult Sfantul Grigorie
isi incepe opera sa Despre facerea omului cu marturisirca ca intentioneaza, prin
aceasta lucrare, sa completeze Hexaemeronul fratelui sau (Despre facerea omului,
trad, cit,

PG XUV.

Prolog..

p.

si

125C). Mai ales aceasta din urma afirmaiie a determinat

contestarea autenticitatii vasiliene a celor douft Omilii,

barbat $i
Interne iati pe referatul biblic despre crearea omului ca v
femeie", precum i pe Tnvatatura apostolica dupa care in Hristos nu
mai este parte barbateasca i parte femeiasca" (Gal 3, 28), Stint"
Parinti sustin in termeni clari ideea egalitatii dintre barbat

65

,Jar cei ce

pomesc

$i

trnditia patristica si
irt

asupra prezentei

si

locului lor in manuscrise, ajung laconcluzia

ele aparfin totui Sfantului Vasile. Ei cred cS Siantul Grigorie

a cunoscul

(imilHku insa a voil prin tratatul sau Despre facerea omului, sa orienteze diferit
iiti'iiiiientarea acestora si, implicit, a celor nou5 Omilii precedente ale Sfantului

Ibidem.

sc infurie asupra vitregelor. se

Alexis Smets

Michel van Esbroeck (In Introduction la Basilc de Cesaree. Sur

'uridine de I'homme, Horn. X el XI de V Hexaemeron, S.ch., 160, Paris, 1976),
cfectuand o cercetare practic exhaustive asupra urmelor celor doufl Omilii in

femeie.

LXXV1 (-canonul 76). p. 448.

** Ibidem. LXXVIH (^canonul 78). p. 44$.
AT
7
ibidem, LXX1X (-canonul 79), p. 448.
**

'-

Vusile, care tusescrfi deja publicate. El credca cS in acest fel

LiiiicLJrilor
i|r

supun aceluiasj carton ca

asupra surorilor lof '. (Pidalion. ed. citatS, p. 275).

si

cei ce sc

arianului

rnai

bine taja

Kunomiu. incheind in profunzime apararca credinjei intreprinsa

Sfanlu] Vasile (p. 25-26). In sustinerea parerii ca Omiiiile in discutic apartin

S liii ilii] iii Vasile eel

i

va face

hrutii'i

Mare

trebuie adaugat^

$i

inlenjia lui. marturisita la siarsilul

IX-a la Hexaemeron, cand, dupS ce a abordat in cateva cuvinte subiectul

^flton

no

Casatoria i viata defamilie

sustinuta pe baza relatarii

biblice despre crearea omului. Vorbind

femeie" (Fac
73
i femeia - zice Sfantul Vasile - are privilegiu! de a fi
1, 27b)
de
fost focuta dupa chipul lui Dumnezeu, ca i barbatul. La fel

Dumnezeu, adauga: a facut (Dumnezeu)

a*

.r^a^Bt^^^j^

Sof gi sotie

u
despre Mom ca fiinta dupa chipul lui Dumnezeu, Scriptura intelege
nu numai pe barbat, ci i pe femeie. Tocmai pentru evitarea oricarei
confuzii, textul biblic, dupa ce afirma crearea omului dupa chipul
lui

bfcrbat i

doua naturi, egale virtutile lor, egala rasplata i

aceeaji pedeapsa. Sa nu zica (femeia): sunt slaba. Slabiciunea este a
trupului, in suflet insa este puterea. Deoarece e sigur ca e la fel de
cinstita sa
cinstit ceea ce este dupa chipul lui Dumnezeu, la fel de
fie (la amandoi) virtutea, manifestarea faptelor bune"
cinstite sunt cele

acestei uniri

111

78

subliniind caracterul ei de taina: Taina aceasta mare

este; iar eu zic in Hristos i in Biserica" 79 Mai mult
decat atat, el
,

insista

asupra numeroaselor aspecte pe care

impreuna a celor doi soti.
Sfin

^
invatatura

Pa

* -

le

in ?n fn talcuirile lor, pastreaza i

J"

implica vietuirea

dezvolta aceea^i

in privinta raporturilor care trebuie sa existe intre

sot i
sotie, a locului i rohilui fiecaruia in familie, Biserica
?i societate i
a ce trebuie sa faca fiecare, i impreuna, pentru
a dobandi

mantuirea.

c)

Dragostea

respectul reciproc

Dei e mai slaba trapeze, femeia se dovedete in multe

rabda
privinte mai tare decat barbatul, mai capabila de a
privatiunile, de a posti, mai zeloasa la rugaciune i la fapte bune.

Dragostea, cea mai mare dintre

nu poate lipsi din sanul unei

familii unde domnete buna in|elegere. Insa, ea
imparatejte in mod
deplin numai impreuna cu credinta i nadejdea in
Dumnezeu. a$a

Femeia buna (virtuoasa) are ceea ce este dupa chip. Nu privi la

omul din afara, caci acesta este exteriorul a ceea ce a fost zidit.

cum invata

Sufletul se afla inlauntru, sub voalul delicat al trupului. Suflet, fntr*

adevar, i sufletul este la fel de cinstit; in inveliuri (numai) se afla

credincios, spunand:

deosebirea"

virtufi,

Sfantul Apostol Pavel .

Sfantul Chiril al
lerusalimului

fericete

pe

barbatul

Mare

lucru este barbatul credincios; este mai

bogat. BSrbatului credincios ii apartine toata

bogat decat orice om

8i
bogatia lumii
prin aceea ca o dispretuiete

?i

calca in

picioare."

b) Unitatea sotilor in casatorie

Sfantul loan

Dumnezeu
Conform

invataturii biblice, i in special cea a Sfantului

Pavel, sotul
unitaji rezida

Adam,

sotia alcStuiesc

nu numai

un singur

trup.

in faptul fizic al crearii

ci i in caracterul

de taina

Apostol

al cSsatoriei, aa

cum

lui

reiese din

Dumnezeu: De aceea va lasa omul pe tatal s3u i |>e

mama sa i se va uni cu femeia sa i vor fi amandoi un trup'" ,
porunca pe care Mantuitorul lisus Hristos, cu autoritatea Sa
77
Sfantul Apostol Pavel explica puterea
dumnezeiasca, o intarete

porunca

lui

Acum am spus numai atflt ca sa va trezesc ravna. O

cuvinteie ce vor urma",
cercetare mai pe larg o vom face, cu ajutorul Duhuiui, In
180).
(Omiiii la Hexaemeron, IX, 6, PG XXIX, 204 B i trad, cit, p.
facerii

73
74
15
76

77

omului,

Dumnezeu, chiar de la inceput, a facut mii de incercSri spre a o

implanta in noi. Aa, de pildS, tuturor a dat un singur cap, pe Adam.
De ce nu suntem to^i facuti din pamant? [...] Pentru ca copiii ?i
p
cele ce cresc copiii i faptul de a se nate (oamenii) intre
danjii, sa
nc uneascS unii cu altii, De aceea nici pe femeie n-a facut-o
din
pfimant.."

83

Dragostea este cea care asigura unitatea

(ami lie

in societate.

$i

buna intelegere

Cu

'homme,

I,

18, trad, cil, p. 212.

'"I ('or 6, 16.

"HCS5.32.
1,1

1 (

Ibidem
Ibidem, 1,18, p, 214.

Fac 2, 24.
19,

5;MclO,

or 13, 13.

'IW
"'
"'

7-8.

in

privire la aceasta, Sfantul loan spune:

Acesta este capitalul tuturor bunurilor intr-o casa
[...] Cand este

omului, spune:

Basile de Cesaree, Sur I'origine de

Ml

firea

arata ca dragostea este sadita de

chiar de la inceput. El spune:

Temeiul acestei

Evei din coasta

in

Gura de Aur

(7.6,

Siaiitul Chiril al lerusalimului,

s mil

i ill

loan

Gura de Aurt Om.

Catehezele. V, 2, trad, cit., p. 136.

I Cor, XXXIV, trad, cit., p. 471; PG LXI, 289.

**

Casaioria

112

?i viafa

Sot $i sotie

defamilie
acea casa,

ar fi cu
nimic din cele neplacute nu se va intampia. Caci cum
vreo dezbinare Tntre
putinta. cand capul fiind unit cu trupul, fara a fi
madulare? Cand
acestea, sa nu se gaseasca in pace i celelalte
tulbura pacea? [...]
capeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina si
decat dragostea, caci ea este
Deci. nimic nu poate fi mai important

prietenii, i rudele;

$i

iubire,

rasturnat pe dos, totul e in

d) Locul

pune tot in randul fericirilor, convietutrea femen cu

inceput, se
cea mai mare intelegere. Dar, apoi, chiar din

aceasta conviettiire,
pare ca Dumnezeu a pus o deosebita mgrijire in
zicea astfel: B5rbat 1
caci vorbind de amandoi ca de unul singur,
86
Apostolulut
si iarasi, in alt loc, prin gura
ei
pe
facut
femeie i-a
Nu poate
Pavel zice: Nu este parte barbateasca sau femeiasca .
femeie
barbati, pe cat poate fi intre
fi atata familiar itate tntre doi
dupa cum trebuie" .
si barbatul ei, daca sunt insotiti
- atrage
,.Cand intr-o casa barbatul si femeia sunt dezbinati
- apoi acea casa nu se gaseste mai bine decat
atentia Sfantul loan
ji in acest caz
corabia cea purtata de valurile marii. fiindca
pilotul"
capitanul vasului se afla in neintelegere cu
asupra
Buna intelegere dintre sot si sotia lui, se rasfrange 1
societatii din care
ai unei familii, dar si asupra
.

membri

acestia fac parte.

Tot

Sfantul loan apreciaza:

Nimic nu uneste v.ata

dragostea dintre barbat si

noastra atat de strans si de puternic ca
lucrunle asa, nu ar
femeie. [...] De aceea si Pavel, daca nu ar fi fost
asupra acestei chestium. Femei,
fi facut atata vorba, fara scop,
Domnului. Pentru ce? Pentru
zice. supuneti-va barbatilor vostri, ca
comun acord, 1 copm
motivul ca daca barbatul si femeia sunt de
de aroma ce emana din
cresc bine [...I, si vecinii se impartasesc

S4

Idem, Om.

Tit.

IV. trad.

cit..

p.

312-313:

PG

8a

asigurandu-i toate condifiile necesare pastrarii bunei randuicli dorita

de Creatorul sau.

Barbatul

?i

femeia dei doi.

singur trup; amandoi sunt,

Dupa invajatura
femeia este

egala

A$a cum deja

lamurit ca barbatu!
fiii

pentru

Dumnezeu

a Sfintilor ParintL

ei.

Mare afirma

s-a aratat, Sfantul Vasile eel

femeia sunt egali intre

Dumnezeu i
El spune: Una

sa fie

supusa barbatului

ei, atat

pentru ca sunt

pentru ca ci sunt creati dupa

sunt chemati la aceiai desavarire

lui

sfintenie.

i-a

Sfantul ui Apostol Pavel

aceluiai Parinte ceresc, cat

chipui

randuit

un
dupa cum se exprima SfSntui loan Gura

de Aur, ,jumatati ale mtregului"91

$i

este virtutea: atat pentru barbat cat ?i

femeie;

pentru ca aa precum crearea amandurora s-a

bucurat de aceeai cinstire, tot aa i rasplata sa fie pentru amandoi
lot de aceeai cinstire. Asculta ce spune Cartea Facerii! A facut

Dumnezeu pe om; dupa

$i

femeie

i-a facut

lucr^ri; iar

chipui lui

Dumnezeu

I-a

92

pe ei

pe el; barbat
au i ace!eai

facut

Cei care au aceeai fire

cei care savaresc aceea? i fapta. aceia primesc
.

aceeai

93

plata."

iura

<

Se va analiza in continuare care este conceptia Sfantului loan

de Aur In legatura cu raportul dintre barbat $i femeie.
Potrivit invataturii Arhiepiscopului

este egala, stipana

"'

Fac 1,27.

ji

de Constantinopol, femeia
in acelai timp, supusa barbatului ei.

Om.
Idem, Om.
Idem,

Ffes.

XX,

PG LXII. 136.
152: PG LXII, 387.

trad, cit, p. 192;

Coios, XII, trad.

c>t.. p.

'fiic 1,27.

Sfantul loan

w Idem, Om.

LXII. 683.

Sir 25. 1-2.

Be>

confuzie"T

Dumnezeu, in atotintelepciunea Sa, a imprimat creatiei Lui. ordinea

i buna randuiala. De asemenea, i omului,
pe care 1-a facut bun dar
1-a inzestrat i cu vointa libera, i-a dat puterea de a alege binele,

iarasi. in alt loc,

celorlalti

totul e

banii,

allele 1 aceasta:
multe fapte in randul fericirilor, a pus printre
unul cu altul 1
Barbatul si femeia, zice, care se inteleg bine

barbatul in

dar daca e dtmpotriva,

rolul specific al fiecaruia dintre soti

in familic, in Biserica ?i in societate

decat nobletea (rangurile), decat

dragoste, nimic din
stapania si decat toate celelalte. [...] Cand este
dintr-insa se nasc si celelalte
cele grele nu se pot introduce si
34
punand mai
bunuri" . In aita parte, el arata: Un barbat incept,

mai Volositoare decat

113

Gurade Aur. Om.

Cor, XIX. trad,

Efes.

cit., p.

XX,

241:

190-191;

trad, cit, p.

PG

LX1, 153.

PG

LXII. 135

"
'

Slilnlijl
l>.

Vasile eel Mare, Omilii la Fsalmi,

l-eciom, Col.

PSB,

17,

IBM.

IN. trad., introd.. note

Bucure^ti, 1986, p. 186.

si

indici

dc

>

Casatoria

114

fi viata

X-vyy^

Wm>*fm

Sof

defamilie

^WAtfrtW*^l^^^%U^^^^^AVi**Mto^

t*-p&*.

sofie

115

femeia este chemata impreuna cu barbatul ei sa

ea de aceeasi
stapaneasca pSmantuI, Dumnezeu invredn icind-o si pe

Insa, femeile primesc, la Sfantul loan Gura

de Aur, i rolul
conductor in familie atunci cand barbati i-l pierd pe-al lor,

amandurora li s-au adresat cuvintele: Creteti

va inmultiti i umpletf pamantul i-l stapaniti" (Fac 1 , 28).
priveste
Aceeai stapanire s-a dat celor doi so{i si in ce

facandu-se nevrednici de aceasta demnitate. Pe unii ca

acetia ii
cearta Sfantul loan spunand: Vreau sa va
Tncredintez sojiilor

Dupa

el,

binecuvantare
si

94

caci

convietuirea lor in duhul dragostei,

al intelepciunii.

al daruirii

Comentand indemnul

unuia catre celalalt

voastre, ca ele sa

ca yoi si

si

ordinea

Sfantului Pavel: Barbatilor,

apostolul ,,nu
pe femeile voastre" (Efes 5, 25), e! spune ca
stapanire". $i
vorbeste aici de mare sau mic, ci stabileste o singura
apostolului) aici este despre
el continua: Fiindca vorba lui (a
sau
In celelalte toate, zice (apostolul), covarseasca

cale"

fiti

51

va

instruiasca.

Ar fi

trebuit,

dupa legea

lui Pavel,

dascalii lor! Dar, pentru ca prin pacat, s-a stricat

ajuns capui jos, iar trupul sus, sa alegem cealalta

iubiti

intelepciune.

barbatul;

stapaneasca

unde

Tnsa

este

vorba de intelepciune,

nicidecum. Barbatul nu-si stapaneste trupul sau,

femeia nu-si stapaneste trupul sau, ci barbatulw

femeia,

ci

Mare

si

este

96

De aceea, potrtvit
o prisosinta"
egalitatea si nu este
lipsiti unul de
cuvintelor Apostolului Pavel, care zice: Sa nu va
va indeletniciti cu
altul, decat cu buna invoiala pentru un timp, ca sa
nici

postul

si

cu rugaciunea,

si iarasi

sa

fiti

impreuna..."

si

-Barbatul

si femeia barbatului" ,
sa-i dea femeii iubirea datorata, asemenea
(Apostolul Pavel)
Sfantul loan comenteaza: Cu alte cuvinte, el
dragoste,
numeste lipsa acum ceea ce mai sus a numit-o datornica

unul din doi fara

ca astfel sa arate importanta stapanirii. A se abtine
datoria,
vointa celuilalt, aceasta este lipsa, aceasta inseamna a opri
oprire de
pe cand, daca e cu voia lui, nu se poate numi lipsa sau
99
Asadar in intelepciune si iubire trebuie sa opereze
datorie."

Potrivit referatutui bib lie, insa, Sfantul loan

Gura de Aur, ca
de altfel ?i ceilalti Sflnji Paring, sustine ideea ca, Tnca de la Tnceput,
Dumnezeu a randuit o singura conducere in familie, cea a
barbatului, femeia trebuind sa se supuna lui. El spune: Din
Tnceput
(Dumnezeu ) a tacut o singura stapanire, adica pe barbat, pe care l-a
pus stapan peste femeie..." 103 In ait loc, el adauga: De aceea
femeia ocupa Iocul discipolului, iar barbatul locul dascalului; el
este
104
stapanul, iar ea este cea stapanita"
Sfantul loan motiveaza: Femeia, cu drept cuvant,
este
supusa barbatului, fiindca egalitatea aduce lupta, 51 nu numai
.

pentru

pentru amagirea Tntamplata la Tnceput" 105 Insa,

aceasta lupta, nu era posibila Tnainte de a intra pacatul
Tn sanul
primei familii. Numai pacatul este mobilul neTntelegerii dintre
oameni. De aceea- spune Sfantul PSrinte -, fund creata din coasta
aceasta,

s-a amintit, femeia este si roaba si stapana

100
Sfantul loan
barbatului" ; este stapana pe trupul lui. De aceea
care ar incerca
sfatuieste pe barbati sa raspunda femeilor desfranate
al sojiei mele".
sa-i ispiteasca, zicand: Trupu! nu este al meu ci

Dar, dupa

cum

Adam, ea n-a fost imediat supusa barbatului, caci nici cand a

dus-o Dumnezeu la Adam n-a auzit spunandu-i-se aa ceva, i nici
lui

barbatul

nu

i-a zis ei

altceva decat: Aceasta este os din oasele mele

camea mea 106 - $i nicaieri nu se spune de supunere,

fi poruncit de Dumnezeu aceasta. Dar cand ea
a facut o
intrebuintare de puterea sa, ?i cand cea facuta de Dumnezeu ca

carne din
sau ca i s-ar
$i

egalitatea.

ci

rea

de ajutor barbatului s-a gasit ca era vicleana, apoi atunci a

pierd ut total; atunci a auzit cu dreptate zicandu-i-se: Atrasa vei
fi
107
cStre barbatul tau i el te va stapani
Fiindca era natural ca
sfi

fie

pAcatuI
94

Sfatul loan

95
1

96
97

Cor 7,

Gura dc Aur, 0m. Fac

(I),

X, IV,

trad, cit, p. 120;

PO

Gura de Aur, Om.

! Cor,

XIX,

trad, cit, p.

241;

PG

99

Cor 7, 5.
1 Cor 7, 3.

m
10

Gura de Aur. Om. I Cor, XIX, trad,

Ibidem, XIX, trad, cit., p. 240; PG LXI, 152.
ibidem, XIX, trad, cit, p. 240; PG LXI, 1 52.

Sfantul loan

Om. Mt, VII, VI, trad,

m Idem,
Idem. Om. I Cor, XXXIV, trad,

241;

PG

PG LVII, 80,
cit., p. 475; PG LXI, 291.
Om. Colas, XIL trad, cit, p. 152; PG LXI1, 388.
Om. I Cor, XXVI, trad, cit, p. 347; PG LXI, 215.
cit.,

Idem,
cit., p.

neamul nostru omenesc - apoi

,OJ

LXI, 152.

98

sa razboiasca

LIII, 86.

4.

Sfantul loan

acesta

mi

LX1, 153.

Idem.

Tiie2,23.

in'

fac 3.

16.

p.

98-99;

KC\

B^p^iT r ,*jv ,. w ..

'-**

Casatoria

116

i viata

ingradit cu aceste vorbe

a
diavolului,
rautatea
Dumnezeu prevazand
vrajm a
prin aceasta hotarare .
doborat
a
totodata
p^Terneie.
aceste. videnu, pnn
cauza
din
dansii
intre
viitoare ce ar f. fost
m.jloc a
a sfaramat neretele eel

dm

pofta cea Innascuta fafrfttf

10
*. Dec., a ?a dupat curns-a
pacat"
din
rezultata
vrajbei, adica ura cea
pus intre barbat s
a
Dumnezeu
precedent,
aratat si in capitolul

e^aunuia spre cela.a.t, pent cabarbatu1*M*

in buna

femeia pentru ispita in care

1-a

atras,

sa trSiasca

c,

femeii ca

aduca amime
^^'^Dumnezeu a pus si
capulu, ei, semn
acopenrea
ei,
barbatului
trebuie sa tie supusa
09
Capul neacopent este
Pavel'
Apostol
Srantul
vorbe'te
desp^e care
se cere a av a
aceea barbatulu. nu
sa-i

Sol
capul

a. stapanirii""

acoperit, el f.ind

De

chip

?i

slava a lu,

Dumnezeu

ei

barbatulu.

^iChm

"*&"

^J^^

deoarece ea este
trebuie sa aiba capul acoperit,
stapamrea
1
". Sfantul loan constata: Deci,

este

"

invataturii Sfantului Apostol

c. feme.a din barbat

femeie,
din
este
barbatul
Pentru ca nu
femeie, c, feme.a pentru
pentru
barbatul
zidit
Pentru ca n-a fost
este
f, cineva aceasta
a
daca
Dar
zice:
Stantul loan
mult dtad este icoana
mai
atat
cu
apoi
este,
ava aceluia din care
concluz.oneaza: lata a.ci a doua
el
Apoi
aceluia)".
sau f.gura (a
a tre.a, , a patra
barbatului, sau mai bine z.s, s.

hSS

"

superstate a

"?**

barber,

Sa, ca Hristos este capul nostruDumnezeu

al

.ar feme.a este slava

lui
slava
a doua, ca noi suntem
femeie, c feme.a din noi a
din
suntem
noi
nu
ca
noastra a treia,
femeie, c. feme.a pentru
pentru
facuti
suntem
noi

pati ca nu
noi

id

14

fata

de catre Eva,

principal
acestea se adauga motivul
calcarea poruncii
de barbatul ei, si anume,

al supunerii femeii
lui

Dumnezeu,

mm

vietuitoare supusa

el. [...]

cit.,

'"

sS^

Gura de Aur, Om.

Co, XXVI, trad,

ci..,

p.

p.

PO LXI

352;

PG

sS

!'t te* de Aur,

Om

I Cor.

XX VL trad. cit.. p. 353; PG LXI. 2.8.

invatat

fie;

poftei a cSlcat porunca, ci

Adam a

numai

113
.

greit i el,

caci n-a spus Eva, amagita fiind, ci femeia,

nume

ce este

comun intregului sex, i nu numai al aceleia" 116

De aceea, Sfantul Apostol Pavel poruncete: Femeile
.

sa se

supuna barba^ilor lor ca Domnului" (Efes 5, 22), ceea ce inseamna

in exegeza Sfantului loan: atata timp cat te supui barbatului, ii
sluje$ti lui ca Domnului, caci daca eel ce se impotrivete

Dumnezeu, cu atat
supune barbatului. Aa a

autoritatilor lumeti, se impotrivete poruncii lui

mai mult se impotrivete femeia care nu se

hinevoit Dumnezeu dintru inceput, cSci pe barbat 1-a pus cap al
117
femeii, iar pe femeie, trup al barbatului"
Care sunt, Tnsa, limitele stapanirit i care cele ale supunerii?
Acestea pot fi aflate tot la SfSntuI Apostol Pavel i de asemenea
t/ilcuite cu mare autoritate de catre Sfantul loan GurS de Aur.
Potrivit invafaturii lor, ca prim temei al stabilirii limitelor
.

n
in
1 t

roaba

Hristos

supunerii, intre barbat

i

femeii,

mantuitor

femeie, sunt cele existente

Biserica Sa. Apostolul spune: Pentru ca barbatul

precum
i este.

Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al

Ci precum Biserica se supune

2.8.

LXI. 2.8.

de aceea a fost i el osandit

impreuna cu Eva, sotia lui, i prin ei a fost osandit intregul neam
omenesc (Rom 5, 12), deoarece prima pereche de oameni purta in
sine firea mtregii omeniri. Eva, aadar, reprezenta intregul gen
femeiesc. Sfantul loan explica versetul de la I Tim 2, 14: i nu
Adam a fost amagit, ci femeia, amagita fund, s-a facut calcatoare de
porunca"; el zice: Aici, apostol ul vorbete de natura femeiasca,

tflrui

352;

Adam, nu supunandu-se

Desigur,

oMc cap

trad,

Sfantul loan spune:

a fost convins simplu de catre femeie"

till re

Adam.

aa ca aceasta este amagire. Deci

in raport cu femeia, care a fost amagita de eel supus i rob, Adam
n-a fost amagit fiindca el a fost tndemnat de cea libera i deopotriva

iiuloritSfii i

215.
cit, p. 347: PC, LXI,
m Idem. Om. Cor, XXVI,
" *'&* Aur. Om. Cor, XXVI, *
*

i ispitirea lui

femeia odinioara pe barbat i a stricat totul, i cu neascultarea 1-a

facut vinovat de osanda. De aceea Dumnezeu a supus-o barbatului,
fiindca la inceput a abuzat de egalitate. [...] Nu este acelai lucru: de
a lua amagirea de la eel de aeelai fel cu tine, sau de la o fiara, de la

cu

uu semn care

117

Sty i so(ie

defamilie

Jilcm,

Om.

/ Tim, IX, trad,

cit.,

p. 76;

PG LXI1, 544-545.

ffotfcnnffi}Milt $4$*

Ukm* Om.

Efes,

XX, trad,

cit, p, 192;

PG

LXI], 136.

lui Hristos,

mm*******. ^Cf^<*Ai**f

aa

Sof ?i sotie

Casatoria i viata defamilie

118

?i

femeile barbajilor
SfSntul

cuvinte,

loan

spune:

Deja,

118

Citandu-I

Sfantul
femeii rolul supunerif'
conducere i de
Vasile eel Mare nu considera ca este necesar sa faca exegeza
,
acestui text atat de limpede; el reia doar cuvintele apostolului
ingrijire, iar

spunand: Se cuvine ca femeile sa se supuna barbaplor lor, precum

Biserica (se supune) lui Hristos, facand (astfel) voia lui
%\

Dumnezeu"

120

Sine pentru ea"

(v. 25).

Sfantul loan atrage atentia: Ai auzit mai

sus masura supunerii? Ei bine, asculta

Voieti ca femeia sa te asculte, dupa
Hristos? lngrijete-te i tu de dansa, dupa

acum i masura iubirii.

cum Biserica asculta de
cum i Hristos S-a Tngrijit

de Biserica. Chiar de ar trebui sa-ti dai sufletul pentru dansa, chiar

de ai patimi mii de rele, sau, in fine, de ai suferi orice, tu nu te da in
raport cu
laturi, cSci de ai patimi orice, totui nimic nu ai facut in
"
Biserica."
pentru
Hristos
ceea ce a facut
Infinit de mare este diferenta intre Hristos %\ barbat, dar mai
este diferenta intre Biserica i femeie. Cu toate acestea,
raporturile dintre barbat ?i femeie trebui e sa fie la fel cu cele dintre

mare

Biserica. Aadar, orice ar face

un sot pentru

sojia sa,

niciodata n-ar putea sa se ridice la Tnaltimea eforturilor lui Hristos

Gura de Aur explica in ce consta diferenta dintre

lucrarea lui Hristos pentru Biserica Sa i lucrarea ce se cere s-o
savareasca barbatul pentru so|ia lui, zicand: Tu faci acestea
pentru
fiindca eti insotft i legat de dansa, pe cand El a suferit
Sfantul loan

Biserica care-L

ura

i-L

respingea.

Dupa cum

El

a adus

la

picioarele Sale acea Biserica, care-L ura, il respingea i care traia in

nu
dezmierdari, i a facut aceasta nu cu amenintari, nici cu insulte,
frica sau

120
J21

Pavel,

Sfantul

loan

multor feluri de
desfiitari, petrecand viata in rautate ;i pizmuire", fiind urata i urand
124
i ea la randul ei
Aadar - constats Sfantul loan -, Biserica era
necurata, aadar, avea defect, a$adar era desfigurata, aadar, era
urata. Ei bine, orice fel de femeie ai lua tu, desigur nu va fi aa cum
era mireasa lui Hristos, Biserica, i nici nu va fi atat de departata de
i

cu

pe cat a fost Biserica de Hristos, i cu toate acestea El n-a

hulit-o $i nici nu a urat-o din cauza slufeniei ei. [...] Deci luand-o
aa cum era, El a infrumusetat-o, i a curajit-o, i in fine, nu a trecut
cu vederea sa faca i aceasta ca s-o sfinjeasca, curatind-o cu baia
apei prin cuvant, i ca s-o Tnfa|ieze Sie$i, Biserica slavita, neavand
pata sau zbarciturg, ori altceva de acest fel, ci ca sa fie sfanta i fara
,25
de prihana ' a26 Toate acestea le-a f5cut Hristos pentru Biserica
Lui, ai carei cap El este, numai din dragoste. Aceasta este deci
masura i limita stapanirii pe care trebuie s-o foloseasca i sotul fata
de sotia lui, al carei cap el este, masura iubirii,
masura fara de
masura i o limita fara de limite.
Unde este iubire nu are loc frica. Sfantul loan spune:
Tovaraul vietii, mama copiilor, obiectul oricarei placer $i
tine

alte mijloace violente, ci

multumiri,

trad, cit.,?,

193;PGLXH,

cu frica

136.

"'

Ihitiem

J>GIX\LW.

Ifcs5,
1 it

8.

X3

J. Ics

5,

26-27.

'

Slantut Vasile eel Mare, Reguliie morale, 73, trad,

de Aur Om.

fie legata

numai prin marea Lui

Efes 5, 22-24; Tit 2, 4-5.

StSntuI loan Ciura

nu trebuie sa

cu amenin0ri ci cu
dragoste. Cu adevarat, nici o legatura nu e atat de tiranica ca
legatura dragostei dintre barbat $i femeie. Dar, ce fel de insotire
poale fi, cand femeia tremura de frica barbatului? Ce fel de placere
v sim(i i barbatul, cand el traie?te cu o sclava $i nu cu o femeie
libera? Chiar dacJ ai suferi ceva din partea ei, tu sa nu o
127
biitjocoreti, caci nici Hristos nu a facut aa fata de Biserica"

1
"

Apostol

minte, neascultatoare, amagita, slujind poftelor

Sfantul

demonstreaza ca Biserica, nu numai il ura i-L respingea pe Hristos,

Mirele ei, ci era necurata, era identificata cu intunericul , fara de

'

m Ibidem:

pe

pentru Biserica Sa.

cu

119

Sfantul Apostol Pavel, insa, continua: Barbatilor, iubifi pe

femeile voastre, dupa cum i Hristos a iubit Biserica, 51 S-a dat pe

Hristos

-*.-^^t* i

aa i tu sa te porti fafa de femeia ta. Chiar de ai

vedea-o infumurata sau aplecata la prea multe dezmierdari sau
dispretuindu-te, tu o vei putea aduce la picioarele tale cu o mare
ingrijire, cu dragostea i cu prietenia ta pentru ea" 122 .

mai dinainte s-a

Tncredintat barbatului obiectul iubirii i i s-a impus mgrijirea de el,
cu alte cuvinte s-a dat fiecaruia rolul cuvenit, barbatului rolul de
aceste

~s

ingrijire, tot

(Efes 5, 23-24). Talcuind

lor, intru totul"

-:-

Efes.

XX, trad.

ciu

""

p. 187.

ciL, p. 193;

PG

LXIi, 137.

'

'

Slfintij]

fhtth'm:

loan Gura de Aur,

PG

LXII. 137.

Om.

Efes,

XX, trad,

cit, p. 194;

PG

LXI1, 137.

V ^* W

J"

X
'

Gasateria

120

p viafa defamilie

urat trupul sau, ci fiecare

II

hranete

Gura de Aur. mirat parca dc

i-I

intregii societati,

incalze?te"

128
.

Stantul loan

Dar
eel mai

altul

insistenta apostolului, se intreaba:

ce este aceasta? Cum a ajuns la acest exemplu - care este i

important - ca la cea mai insemnata figura, dupa ce pana acum a
vorbit atatea de Hristos ?i de Biserica? Cu drept cuvant a facut el
aceasta, caci un astfel de exemplu e i mai apropiat, i mai clar, i in
acelai timp prin el se invedereaza i o alia obligatie asupra
barbatului. Rxemplul dintai nici nu era atat de necesar, caci acolo e
vorba de Hristos, Care a fost i Dumnezeu, i de buna voie S-a

urma

mamile

nefolositor

doareal

Dumnezeu

sa

came din

zice apoi: A?adar, ea (femeia) a fost facuta din materia trupului

nostru

J31

'
argument pe care-1 aduce Sfantul Apostol Pavel
pentru a demonstra ca barbatul i femeia sunt un singur trup, este
preluat tot din referatul biblic al creatiei: De aceea va lasa omul pe
amandoi
tatal sau i pe mama sa i se va alipi de femeia sa i vor fi

Un

128
:,>

alt

Gura dc Aur, Om.

sunt una, tot asa

acela

al

alt

model, preluat de

unitatii

Fiul. El spune:

eu o zic; ca dupa
barbatul cu femeia sa una
si

si
139

in

dintre

fiinta

Capul

lui

Efes.

XX.

trad.

ciU

p.

196-197;

PG LXIL

Efes.

XX, trad.

Git, p. 197;

PG

LX1I. 139.

la

Hristos

cum

Hristos

si

Tatal

sunt.

Asadar

si

Tatal

capul femeii, si Hristos, capul Bisericii, ramane totusi

o mina, despre care Sfantul Pavel zice: Taina aceasta mare
este; iar

lac

2. 24.

Mc

'Slantul loan

10, 7-8.

Gurade Aur, Om.

LXH, 140.

Efes,

XX. trad,

Wmfiil loan GurS de Aur, Ow. Efes,

XX, irad.

* If

un

Fac2.23.
Kfcs 5. 3

$i

bflrbatul fiind

'

Gura de Aur. Om.

Cor 6, 16.

partasi aceleiasi naturi,

Ceea ce se petrece cu barbatul si femeia, cand sunt uniti de

Dumnezeu, ca si ceea ce se petrece intre Hristos si Biserica,

139
Sfantul loan

Suntem

38

Dumnezeu

si

esle capul nostru"

'

l3(l

Tatal

Hristos'

Dumnezeu. Aceasta

"| Ml 19, 5:

Kfes5,28-29.
Slantul loan

este

lisus

catre femeie.

Dar Stantul Parinte indica

Dumnezeu

oaseie mele

avem

pe atata voiesle

-'

Pentru a explica cum este femeia trup a I barbatului, conform

fnvataturii Siantului Apostol Pavel, Stantul loan Gura de Aur face
apella referatul biblic cu privire la facerea femeii din coasta lui
i

il

dar cu toate acestea dreptul si datoria noastra

catre femeie ne
impune inca ceva mai mult. Desi sunt doua corpuri, totusi
unul e
1 7
capul si celalait irupul" .
Mantuitorul

Adam; Aceasta- os din

si

sau".

sarguinfa

el

corpului slab

nu se scarbeste pentru aceasta, nici nu-1 taie, ci

prefers inaintea altora, si cu drept cuvant, caci

si totusi

tot

caniea mea

membru al

Toate argumenteie conduc spre aceeasi concluzie,

iubirea,
care trebuie sa aiba locul eel mai de frunte
in sanul familiei: dupa
modelul mbirii fa|a de propria fiinta i dupa eel al iubirii
lui Hristos
fata de Biserica, dupa cum s-a amintit
mai sus. Asadar, pe cata
mbire are cineva catre sine - zice Sfantul loan -,

insa, el cerceteaza

ik

uscate, iar celalalt vreun alt

inca de multe ori

mai
metodic faptul, caci zice: Aa sunt datori adica, faptul iubirii nu
e ceva din gratie (nu e o favoare), ci o datorie a barbatului. Spunand
apoi ca sunt datori sa-i iubeasca femeile ca pe insei trupurile lor,
adauga: Caci nimeni vreodata nu $i-a urat trupul sau, ci fiecare il
hrane$te i-l incalzete, adica se ingrijete de el cu multa
dSruit pe Sine Bisericii. In acesta din

321

34
un trup" -V text invocal si de Mantuitorul fisus
Hristos'
si talcuit
de Sfantul loan Gura de Aur in felul urmator: ...barbatul
paraseste
si pe cei ce l-au nascut, se
insofeste cu femeia, iar dupa aceea tatal,
mama si copilul sunt un trup, combinat din esenta fiecaruia din ei'
pe motivul ca amestecandu-se semintele lor se naste
copilul, astfel
135
ca toti trei formeaza un singur corp"
El apeleaza si' la un
exemplu din viata, spunand: Nu vezi ca chiar in
corpul nostru
avem multe defects? Unul este schiop, altul are picioarele strambc,

nu
renunta, ci insista, indicand i un a1 doilea temei, mai pe masura
intelegerii celor simpti i neinvatati. El spune: Aadar5 barbaiii
sunt datori sa-i iubeasca femcile, ca pe inse?i trupurile lor. Cel
ce-i iubete femeia pe sine se iube^te. Caci nimeni vreodatft nu i-a
a

^^^

i-^^**^*^^TTfrT:

j^^f>t fr

Sof i sotie

Pentru cei care, insa, n-au fost convini de aceste exemple,

Stantul Apostol Pavel ?tiind cat de importanta este aceasta
chestiuiie in viata familiei, a Bisericii i

*w**-i.**'*,-tftpr ^-^ic--*-*--- jgiy

ttoih'm; Vtj

tbuitmPGlXll

eit.,

p. 198;

PG

I.XIL 139-140

140.

ik

fa ID, 30; 17. 21.

cit, p. 198;

PG LXI1,

140.

^/\VCW*J'^*-- v* ^ V

Gasateria

122
eu

defamilie

yi vra/a

zic Tn Hristos i in Biserica

tJ4.

aceasta este mare, ca

cum

pare ca ar zice:

vorbit in alegorii, insa cu toate acestea Taina casatoriei este

am

alegoria nu poate rSsiurna iubirea ".

Sfantul Apostol Pavel ii incheie pledoaria in favoarea iubirii
dintre soti cu o fraza, a cSrei parte a doua pare, la prima vedere, ca

mare

anuleaza tot demersul sau de pana acum: Astfel i voi, fiecare aa

sa-?i iubeasca femeia ca pe sine insui; iar femeia sa se teama de
143

barbat"

loan

Sfantul

Gura

neconcordanfa intre frica

de

Aur

i iubire,

explica

aparenti

aceasta

arStand necesitatea existentei in

familie a unei singure autoritati. El spune:

Unde

este egalitate

pace, nici in cea mai democratic* familie, nici in

casele celor mai mari i nici in altS parte. De aceea este necesar sa
.
existe o singura autoritate, un singur cap"
S-a vazut deja, de ce femeia este cea care trebuie sa se

niciodati

nu va

fi

supuna. Sfantul Parinte atrage insa atentia barbatului, sa nu

disprefuiasca pe femeie, ca ea este trupul lui", pe care
dispretuindu-1, se disprejuie^te pe sine insui, capul acestui trup.

Aadar - spune

el

mainile, picioarele

celelalte

membre

ale

trupului, sa fie in slujba capului, iar capul sa se ingrijeasca de

membre le

trupului, ca eel ce are in sine toate simtirile.

Nimic nu e
1

mai

bun i mai placut ca o astfel de insotire prin casatorie" \

Sfantul loan apreciaza totui, ca acolo unde este dragoste, nu

se pune problema autoritatii.

I

-a aratat apostolul, dar

femeia fata de barbat, nu

l4(1

141

142
143

144
145

De aceea el observa: Modul

modul

iubirii ni

temerii pe care trebuie sa

l-a aratat deloc.

[...]

o aiba

i de ce oare? Pentru

123

- cS Taina

Barbatul nu trebuie sa pretinda altfel de teama

decat .,ca de la
e
lb *' "" a dC
****"' cSci ea este XmPai barbatului;
hf
'f attlel, el isi batjocoreste singur
trupul, necinstindu-1 148 In alt loc el
spune: Chiar daca este supusa noua,

?I

ca roaM '

",
barbatul" .

S*!f

femeia insa este supusa ca

ca una ce este i; bera si de aceeasi cinste
cu

Teama pe care se cuvine

s-o manifeste femeia este: Sa nu

se
impotnveasca barbatului, sa nu-1 contrazica la
fiecare pas sa nu

iubeasca intaietatea; pana aici sa se margineasca

teama ei" 150
Acolo unde lipseste dragostea curata, frica nu este
de nici un
folos. De aceea si Sfantul Pavel
si Sfantul loan insists asupra
guvcrnaru in familie a iubirii. Femeia, in acest
caz, nu se simte
usupnta pentru ca barbatului i s-a poruncit
sa o iubeasca. Chiar daca
Icmeia nu si-ar iubi barbatul, acesta este dator
sa o iubeasca Iar
femeia dacfi nu este iubita trebuie totusi sa
se supuna. In felul acesta
liecare isi indeplineste datoria sa. Barbatul
trebuie sa aiba suficienta
ingaduinta, pentru ca unitatea familiei sa
nu sufere, chiar daca sotia
'.

ar avea anumite defecte, caci Dumnezeu

a poruncit barbatilor spune Slantul loan - sa sufere toate defectele
femeilor, numai'sa nu
he desfranate. [...] Chiar de ar fi femeia betiva,
sau rea de gura
win pizmasa, sau iubitoare de lux si prin luxul
ei i{i cheltuieste
iivcrea, tu formeaz-o, ca de aceea
esti capul ei; pe
lu

ea o

t:fes5.32.

[Cor

Sfantul loan

Efes

XX. trad, cit, p. 200: PG LX!J, 141.

Ibidem. XX. trad, cit., p. 199; PG I.XII, 141.
^
"'"
llmti'tn, XX. trad, cit,
p. 201; PG LXll, 142.
|" Uli-rii. 0m. I Cor. XXVI. trad, cit, p. 346; PG LXl,
214-215.
14-111, Om. Efes. XX, trad, cit,
p. 201; PG LXIL 142.
'

6, 17.

Gura de Aur, Om.

Efes,

XX,

Gura de Aur, Om.

Efes.

XX, trad, cit, p.

trad, cit., p. 198;

PG

LXll, 140,

5. 33.

Sfantul loan

Ibidem:

PGLX] 1,

140-141.

199;

PG LXIL

141.

rr.75?-ranv^Zw.-'t i

aceea ca voie?te sa stapaneasca mai mult

iubirea. Unde este iubire
toate celelalte urmeaza de la sine;
dar unde este frica, in general se
intampla cu totul dimpotriva. Cel ce iube
te pe femeia sa, chiar
daca nu ar fi ascultatoare, o va supune
totui prin iubire" 146
Dar ce intelege Sfantul loan prin frica
de care vorbeste
Sfantul Apostol Pavel
ce dragoste poate sa fie aceea unde
domne 5te frica? El raspunde acestei intrebari
spunand: Atunci este
vorba de iubire, caci cea care se teme,
iubete in acelai timp, cea
care iube?te se
$ teme; se teme de barbat ca i cap al ei, iubeste pe
barbat .ea membru al ei, fiindca ?i capul
este membru al intregului
corp

Gura de Aur se

Sfantul loan

Dar de ce aceasta taina este mare? Pentru ca fericitul

Moise, sau mai bine zis insu$i Dumnezeu, - raspunde el - a facut
aluzie la ea, ca de ceva mare i miraculos. Acum, zice, eu vorbesc
de Hristos, caci i El lasand pe Tatal s-a pogorat pe pamant, i a
venit la mireasa Sa i a devenit cu ea un duh, dupa cum zice: Cel
H1
Dansul
Bine a zis duh
este
cu
ce se lipete de Domnul un
el

a v;'v^rt:^i<"^f v. .

Sot $i sofie

intreaba:

continua

Ar'"'''^*

'

ll'uivm.

ai

de tovaras

j ; '^4

'

**.^ V '*

Casatoria

124

si viafa

defamilie

Sot si sotie

fa
de ea ai nevoie. Asadar, formeaz-o dupa cum trebuie,
15
'. Aceasta este casatorie dupa Hristos
tine"
depind
de
ce
cele
[...]
- arata el - casatorie duhovniceasca si nastere duhovniceasca"
cele ale lui
Sfantul loan sfatuieste pe soti: Caut5 mai intai
Dumnezeu. iar cele omenesti vor urma cu multa usurinja.

mult mai necesare, dupa cum avem nevoie

noi, in cele ce com pun viata noastra" 157
.

vietii si

Vorbind despre rolul sotului

trebuie sa fie aratate

de

caset
Formeaza-ti femeia, caci numai astfel se intaresc temeliile
ceya, sa
Asculta pe Pavel care spune: Daca voiesc sa invete

Daca, deci, in acest fel administram

priveghere si asupra
casele noastre, vom fi destoinici de a avea
casa este o mica biserica. Numai astfel si barbatu

intrebe acasa pe

femeile se fac buni

si

se intrec unii pe altfi"

s-a spus,

Dumnezeu

dat barbatului sa
poarte grija de sotia si de copiii lui, caci
spune Sfantul loan: Sexul
femeiesc este oarecum mai slab si are nevoie
de mult ajutor de
multa ingaduinta. [...] Toate sa le fact pentru
femeie, toate cele
necesare sa i le procuri, caci datoria te face" 159
i-a

Sotia are, in
a se ingriji

55

concept Sfantului

de cresterea copiilor

si

loan Gura de Aur. datoria de

de administrarea casei si a

lucrunlor din ea. El spune: Numai o

singura insarcinare are
lemcia: sa pazeasca pe cei nascuti
(copiii), sa ingrijeasca de
venitunle tale (ale sotului), sa aiba grija de casa

i al

ca pentru Dansu 1"

Asa dupa cum

eu voua. Daca vom dispretui averea, daca

adica
vom avea privirea indreptata numai asupra unui singur lucru,
inaintea ochilor
asupra virtufU spirituals daca, tn fine, vom avea
casatoria ne va fi
frica de Dumnezeu, ei bine numai atunci

Rolul barbatului

le are fiecare dintre ei fata

celalalt.

lotul

el

in ce fel, vi-1 voi arata

e)

sofiei in cadrul familiei,

o ai catre Hristos. Aceasta a si lasat a se

mtelege cand zice: ca Domnului. Asadar, ca
si cum ai asculta pe
Domnul facand totul pentru Dansul, tot asa si-n cazul de
fata fS
S8

Cum

fericita"'

pe care

mai mici decat

iubirea ce trebuie sa

concluzioneaza: Deci cu multa dreptate a

iar femeia sa se
spus apostolul, ca barbatu 1 sa-si iubeasca femeia,
zici tu.
teama de barbat ca de cap. i cum s-ar putea aceasta?
modul, cum si
ca trebuie sa fie aa, apostolul a aratat clar, dar

De asemenea,

datoriile

cei

'pentru

Bisericilor, caci si
sj

si

si al

de

si

Prima datorie este iubirea, care este intotdeauna

ancorata in
lubirea fata de Dumnezeu. Sfantul loan
Gura de Aur spune: Tu nu
lubesti atata pe femeie pentru ca e
femeie, cat o iubesti

153

barbatii lor

125

femeii in familie

de aceea ti-a
dat-o Dumnezeu, ca sa te ingrijeasca in
acestea, ca si in toate
cele lake. Pentru c viata noastra consta din
doua feluri de afaceri:
cele publice si cele de acasa. Dumnezeu
a imparpt sarcinile intre
barbat si femeie; ei i-a dat conducerea casei,
lui toate problemele
ta; si

Gura de Aur vede Tn lmpartirea responsabilitatilor tntre

care Dumnezeu o voieste
sot si sotie o noua legatura a dragostei pe
- spune el - nici barbatului nu i-a
in sanul 'familiei. Asa, de pilda

Sfantul loan

siatiilui,

fiecarma din indatonri:

tncredintat totul, si nici femeii, ci a impartit
incredmtat roluj
uneia (femeii) i-a dat in stapanire casa, celuilalt i-a
toate ca
cei din casa"
. Cu
hrani
pe
acela
de
a
de
casa,
dinafara
de
si a lenevirii, uneor.
aceasta deosebire, din cauza iubirii de argint"

toate cele care se faptuiesc in afara: judecati,

sfatuiri,
comanda armatei si toate celelalte. Femeia nu poate sa
poarte

pronia iconomiei lui

este estompata, totusi si asa inca straluceste
alte afacen
Dumnezeu. caci noi avem mare nevoie de femeie in

dar este in stare sa-si dea o parere in cele ale casei,

pe
chic barbatul le imparte cu ea; ea arata
mai multa patrundere decat
linrbalul. Ea nu poate sa manuiasca
bine banii publici, dar poate
sA-si creasca bine copiii, tezauml eel
mai pretfos decat toate; poate
in ... dea incredere barbatului, sa-l despovareze
de toate grijile pe

15s
:

Ibidem,

" Ibidem,

151
1

154
155
156

Cor

XV, trad, cit, p. 152; PG LXII,

XX, trad, cit., p. 200: PG LXII,

10.

Innce, sa arunce

mir-un

14, 35.

Ibidem.
Ibidem,

XX, trad,
XX, trad,

Idem, Om. I Cor,

PG LXII,
cit., p. 203; PG LXII,

cit., p.

202;

XXXIV, trad,

cit, p.

puna randuiala

sn

141

o sageata, dar poate sa

in intreaga casa.

Nu

tina furca, sa teasa

e in stare sa dea o hotarare

sfat,

1'

143.
t

143.

475;

PG LXI, 291

'

Jf'iMn:PG\Xl29],
" l.loiii, Om
Efes, XX, trad.
Ithhm. XX,

trad. cit.. p.

cit. p.

202;

203-204;

PG LX1L

PG

142.

o panza,

LXII, 143.

<-MWH^it#***$*^Mltf^4* *S*^

Casatoria $i via{a defamilie

Sot $i sofie

care le cere o gospodarie, adica de camara, de fesut, mancare,

imbracaminte i celelalte care nu sunt nici potrivite, nici u$oare
pentru barbat, chiar daca ar vrea el sa le ia asupra lui. Intr-adevar,

Sotia sa nu-Mnsulte sotul pentru ca nu-i

ofera o stare
material* mai buna. In acest caz, sa se
gandeasca la

intelepciunea dumnezeiasca, c3 acela

i
care se pricepe bine in lucrurile mari, se arata neputincios
nepriceput in lucrurile mici, aa incat bSrbatul sa aiba nevoie de

Dar daca ea are adevarata iubire catre barbat zice

Sfantul loan - nu-i va zice nimic, ci va
prefera ca sa-1 aiba langa ea,
chiar de nu i-ar procura nimic. Dar nici barbatul
cand aude astfel de
mustrari - ca i cum ar avea vreo stapanire
asupra femeii - sa nu
alerge ia insulte
? batai, ci sa o sfatuiasca, sa o mangaie ..., sa o
convinga prin adevar ?i niciodata sa nu intinda
mana asupra ei.
Departe acestea de un suflet liber. Nici insulte,
nici batjocuri, ci s
164
caute mar bine a o forma"

126

este

o parte din bunavointa

femeie. Intr-adevar, daca

Dumnezeu ar fi

pe barbat deopotriva

creat

indemanatic in ambele sarcini, neamul feme or ar fi fost dispretuit,

ocupatii mai inalte i mai
i pe de alta parte, daca ar fi dat femeilor
de pret, ele s-ar fi umplut de ingamfare. De aceea nu a incredintat
pe amandoua numai unuia, ca nu cumva soarta celuilalt sa fie mai
iI

de

intaietate i femeile sa

nu ceara de

la

barbati intaiul rang, dar ca sa se ingrijeasca de unire i de Intaietate,

aa a impartit fiecaruia Insarcinarea sa, ca partea barbatului s fie

mai de folos i mai insemnatS, iar a femeii, mai micS i putjn mai
micimea
joasa; aa ca nevoile viefii ne indeamna sa o cinstim, iar
sau"
insarcinarii sale, nu o lasa sa se ridice impotriva barbatului
Soful trebuie sa-i apere sotia fata de or ice agresiune i sa nu
dea crezare barfelor ce privesc pe sotia sa, pentru a nu se furi$a
.

16

vrajbaincasa" '.
Sotia sa nu cenzureze cu amanun|ime intrSrile i ieirile
vreo
barbatului de acasS, dar nici barbatul s5 nu dea motive de
banuiala"

162
.

stea prea mult la dispozitfa prietemlor lui

sa-i
neglijandu-i familia. In caz contrar, sotia este indreptajita
acesl
certe sotul; acesta insS nu are voie s3 se supere, cSci ea face

Sotul

nu trebuie sa

lucru din iubire. Acuzarile ei

- spune

Sfantul loan

sunt izvorate

O alta datorie reciproca a celor doi soft este i aceea, amintita

mai sus, de a nu se lipsi unul de altul decat pentru
o vreme i cu
bun* intelegere, pentru a se indeletnici cu postut i cu
rug3ciunea.

,,Fiindca din astfel de abtinere se nasc mari

rele - spune Sfantul
loan Gura de Aur- caci ?i preadesfranarile $i
desfranarile, i
chiar

stncarea caselor, de aici provin de multe

(Sfantul Pavel):

cumva
fi

sa o

fi

furat barbatul

'

Sa nu

161

lt2
163

Idem,

Idem,

Om.

III-a

Om. despre

Efes.

casatorie,

XX, trad.

Ibidem:

PGLXM

ft/rfem;

PG

cit. f p.

143.

LXII, 143-144.

4}

204;

p.

71-72;

PG LXIL

PG

LI,

143.

[...]

i bine

zis

[...]

i de voiett,

nu va tipsiti de
sa examinam acest fapt

mai de aproape. Fie, de exemplu, o femeie i un

barbat, i femeia se
abtine, fara ca barbatul sa fie de acord. Deci
de ce te miri daca el,
din aceasta cauza, desfraneaza sau daca nu
desfraneaza, atunci este
posomorat, venic tulburat ve?nic in lupta, cauzand femeii

mii de
lipsun? Care este folosul postului ?i a infranarii,
daca dragostea este
sfa$iata? Nici unul. Cate batjocori nu ies de
aici, cate vorbe proaste
cata lupta nu se dezlantuie in aceste imprejurari!" 165
.
datorie comuna a celor doi sop este educarea
copiilor,
despre care ins5, se va vorbi intr-un capitol separat.

f)

Distracfiile celor doi sofi, neingaduite $i ingaduite

pagubit de

- capul

ei -

Sfintii Parin(i

din secolul de aur cretin" au vorbit deseori, mai

files in predicile lor, despre
dtstractiile i obiceiurile pagane din
vremea lor, pe care unii dintre cretini, i in special
cei de curand
botczati le practicau

160

ori.

oprifi datoria, adica sa

datoria voastra conjugala.

inflScarata i din
din iubirea ei cea fierbinte, din predispozitia ei cea
- i aceasta este
frica ce o are de tine, ca sa nu te piarda. Ea se teme
teama ce trebuie sa o aiba - ca nu cumva, cineva, sa-i fi rapit

favoarea ei ce o avea la tine, ca nu

capitalul bunurilor ei, ca nu cumva sa-i
1
conjugala"
ei
sapat
via|a
nu-i
fi
sa

nenorocirile pe care le-a

la

5i

femeile mai
adus unor persoane

bogajia.

nu

injosita i zadarnica; n-a impartit deopotriva Insarcinarile, ca sa

se iveasca intre ei lupta

s^race decat ea

127

cu constiinfa ca acestea nu

230-231
IM
.

"

W', P- 205; PG LXH,

UWm, Om.

I Cor,

XIX,

144.

trad, cit, p.

241;

PG LXI,

152-153.

le pericliteaza

teM^O^H *

r
Casatorla ?i viata defamilie

128

mantuirea,

cu

atat

jurul lor, crestini

Nu

duce

te

Tot

la

Sfantul - spune el fel.

acest
de
desertaciune
orice
de vanatoare si
acestea si zice: Intoarce
de
izbavit
sa
fie
Dumnezeu
lui
roaga
se
16

Nu mdragi teatrul, unde

ochii mei ca sa nu vada desertaciune
si de toata nerusinarea
vei vedea desfranarile pline de hule
afemeiati. Nici nu te
mascaricilor i jocurile nebunesti ale barbatilor
desfata ticalosu! lor
indragosti de pasiunea acelora, care pentru a-si
.

Fugi

si

dedau pe ei insisi vanatorii fiarelor salbatice [ ...]

care doboara sufletele.
de cursele de cai, priveliste nebuneasca^
Toate acestea formeaza trufia diavolului"
pe crest inii care,
Sfantul Vasile eel Mare cearta cu asprime
.

participau la alte
amestecandu-se cu paganii frecventau teatrele si
morala crestma. Sa lasain
distractii rusinoase si incompatibile cu

pentru

'actorii

de pe scena

zice el

desfranarile zeilor,

amorunlc

destrabalanle
impreunarile lor in vazul tuturor, dar mai cu seama,
zeilor dupa cum spun ei, de care
lui Zeus, corifeul si seful tuturor
169
Sfantul Pannte
animale"
.
despre
ruine e sa le spun chiar
cunoasca pe ei
tndeamna pe crestini, mai ales pe cei tineri sa se

si

insisi. lucru care

curatirea

nu

sufletului

este posibil

zice el

fara cura;irea sufletului. ,.Iar

se face prin dispretuirea

[...J

spectacolele prostest.
placerilor simpjrilor: ochii sa nu se desfete cu
trupurilor, care baga in suflet
ale scamatorilor sau cu privirea
suflet cantece dc
iar urechile sa nu primeasca in

ghimpele placerii,
nasc de obicei patimi
rusine. Din nite cantece ca acestea se
odrasle ale josniciei

,66
161

168

si

urmanm

ale umilirii; noi insa trebuie sa

trad.
Sfancul Chiril a! lerusalimului, Catehezele, IV, 37,

cit.. p.

mistagogice,
Sfantui Chiril al lerusalimului. Catehezele

I,

6, trad.

e.

allc

porunca de a nu urmari placerile care vin de pe urma pipaitului si

gustului, decat ca aceste placeri silesc pe cei ce se mdeletnicesc cu
cautarea lor sa traiasca Tntocmai ca animalele, robiti pantecelui si
celor de sub pantece?... Sa stapanim si sa infranam trupul, cum

infranam pornirile furioase ale unui animal, iar tulburarile pricinuite

in suflet de trup sa le domolim, atingandu-le cu ratiunea ca si cu un

Sa nu dispretuim ratiunea dand frau liber placerii,.." 171

Sfantul loan Gura de Aur, care este un moral izator prin
excelenta, a fost poate eel mai Tnversunat adversar al pacatelor celor
care purtau numele de crestini, dar ramascsera fideli practicilor
pagane. Pe acestia Sfantul Parinte Ti mustra cu asprime, aratandu-le
in ce mare primejdie s-au aruncat, calcandu-si in picioare nu numai
calitatea lor de crestini, dar chiar sj pe cea de fiinte cuvantatoare
inzestrate cu ratiune. El spune: Ridica-te la cinstea ta de om, fugi
de oceanul iadului, de raul eel de foe, de spectacolul de la baie! Ca
baia aceea da nastere oceanului iadului si aprinde ace adanc al
bici.

nncarii."

m Slantu! Vasile eel Marc. OC. XXII,

II.

Catre

172

Teatrul,

considerat a

de asemenea,
ceea ce poate

Tn critica severa a Sfantul loan, este

mai

mai cumplite
pacate. Teatrele cele desfranate - zice el - va invata sa va
dcsfrana|i; teatrele, aceasta ciuma cu anevoie de starpit aceste
thrmece pline de otrava, aceste curse cumpiite pentru cei nepasatori,
aceasta pieire insotita de placere pentru cei nemfranati" 173
Cei care frecventau teatrele, se justificau spunand ca piesele
jucalc pe scenS sunt fictiuni. Nefiind vorba de realitate aveau
impresia ca i pficatul lor nu poate fi real. Sfantul loan li
fi

fi

rau, izvor al celor

cit. : p. 5-14

i f
'

't
'

545.

lineri, trad. cit.. p.

., n

369.

^.-pVfPfi.;

129

133.

Ps 118, 37.

"*i"

parfumarea aerului cu diferite mirodenii placute la miros, ca si

ungerea trupului cu parfumuri. Ce altceva a putea spune despre

el,

pantece, sc

chiar a acelor placeri, mai neluate in seama, dar care sunt mijloace
prin care sufletul este coborat pana Tn cea mai urata mocirla. El
spune: De asemenea ma rusincz sa mai spun ca trebuie oprita

explicand catehumenilor randuiala

Trufia diavolului (de care ne
slujbei Sfantului Bote?, se exprima:
cursele de can
Sepadam la Botez) consta din: pasiunea de teatru, de
.

lor negativ.

Sfantul Chiril al lerusalimului porunceste:

166

4/

cantece, care sunt mai bune si ne fac mai buni... De aceea trebuie sa
luat.i parte la aceasta muzica, la moda acum, tot
atat de putin ca si la
170
orice alta fapta rusinoasa"
Sfantul Vasile insista in combaterea

de la baie, din
sau pagani; este vorba, in special, de spectacolele
foarte aspn,
hipodrom si cele de la teatru. Fata de acestia ei erau
lor sufleteasca, ca si
aratandu-le primejdia la care si-au expus viata

spectacole paganeti!"

^**- --

Sof i sotie

mai putin pe cea a celor din

vatamarea celor lalti prin exempt ul

thJcm, XXII, VI L p. 578-579.

itmtm, p. 579.
St/miul loan GurS de Aur, Om. Mu VII. VI, trad, cit., p. 99;
Umim, l-XXIIU III, trad, cit., p. 834; PG LV1II. 677.

PC L VII,

81.

Casatoria

130

i viata

defamilie

Sof i sofie

131

au ficut pe multi sa ajunga

seama pentru asta
desfrana^i si au stricat multe case. Si mai cu
cele de pe scena, ci le
suspin, pentru ca vad ca nu vi se par rele
este prezentat fara de
aplaudafi, strigati si radeti, cand desfraul
si
desfraul este un rau, apoi este un rau

ramane neatins de
intinaciune. Sfantul loan zice: Multi oameni
cand se intorc de la
inmormantare se spala, si doar mortul nu-i necurat,
pe cand pacatul
pune pe suflet atata necuratie, ca nu o poate
curati toata apa
izvoarelor, ci numai lacrimile si marturisirea
[...] Pentru ce sunt

mai spun cat de desfranati sunt actorn

desfraul si adulterul pe
care joaca astfel de piese, care reprezinta
nerusinato 11 fac pe
scena Nu mai spun cat de neinfranati si de
mai neinfranata decat
spectatori! Nu este privire mai desfranata si
spectacole"
privirea celui care doreste sa vada astfel de
de la teatru se
Sfantul loan consider* ca prin acele spectacole
tot neamul omenesc.
necinstesc nu numai actorii si spectatorii, ci
Unn ca
Din fiinfe rationale si libere, acestia devin robi ai simtunlor.
cea de acasa si cea de
acestia au impresia ca pot trai o viata dubla:
are nici o legatura cu viata
la teatru; ca ceea ce se joaca pe scena nu
- spune Sfantul
din afara si cu cei din jural lor. ln ce te priveste

aplauzele? Pentru ce zgomotul, strigatele satanice,

vanzolelile
diavoiesti? [...] Pentru ca femeile, cu capetele
descoperite, lipsite

avertizeaza:

rusine.

[...]

Fictiunile

Daca

prezentarea lui pe scena.

Nu

Parinte

umbland

obraznicta

femeia

cinstita!

[...]

si

si

ai

ajuns robul

diavolul

176

si
s;i

la teatru, ci sa

suspine

si

sa planga cu amar.

176

Ibidem. VI, VII, trad, cit, p. 88; PG, LVII, 71.

[...]

Din

77

pricina teatrului se

darama totul"'
Teatrele nu darama doar sufletele
grav si pe cei din familie, daramand
.

vatama
Spune-mi -

spectatorilor, ci
casniciile.

continua Sfantul loan - din ce pricina se intind curse

casniciilor?
Nu din pricina celor ce se petrec pe scena? Din ce pricina se strica
cusele? Nu din pricina teatrului acestuia? Nu
din pricina teatrului
l)8rbati i se poarta rau cu sotiile lor? Nu din pricina
teatrului barbatii
socotesc usuratice pe toate femeile? Nu din pricina teatrului
barbatii
savarsesc adulter? Deci eel ce darama totul este
eel ce se duce la
tuitru! El aduce in viata aceasta cumplita tiranie" 178
. Sfantul loan
intreba; Care barbat n-a facut adulter?"
(din cauza teatrului).
..I )ca ar fi sa ti-i spun pe nume,
ti-as arata multi barbaji care s-au
tk-spartit

de femeile

lor,

multi barbati care au ajuns prizonierii

88; PG, LVII, 72

175

cit., p.

iji

ce se due

Ibidem, VI, VII!, trad,

Ibidem; PG, LV11, 72.

cand

se prostitueaza, tineri storsi de vlaga: toate sunt

pline de faradelege,
toate pline de mascari, toate pline de rusine.
N-ar trebui sa rada cei

poti uita acasa la

asemenea: Spune-mi, te rog, cu ce ochi te mai
Cum nu rosesti,
femeia ta cand o vezi batjocorita pe scena?
pe scena toatc
gandindu-te la tovarasa ta de viata, cand vezi ca

174

lor,

toarna in suflet atata desfranare si-U' umple atatea pahare

de desfrau? Acolo iau nastere adulterele, acolo
se pune la cale
stnearea caselor, acolo sunt femei care-si vand trupul,
barbati care

sa-ti

femeile sunt facute de ocara" .

.
neeuratia
Ceea ce se petrece pe scena este izvor a toata
Nu poate cineva
desfraul, este implinirea voii diavolului.

nerusinarea

fire

femeia
privesti o nelegiuire ca aceasta.
pui pe ochi glod si taran& decat sa
vatamatoare este
Nu-i atat de vatamator glodul pentru ochi, cat de
Cum se va
privirea pofticioasa si vederea unei femei goate [...]
nelegiuire ca aceasta?
mai uita la tine sotfa ta, cand te intorci de la o
Cum te va mai privi? Cum i{i va vorbi cand ai batjocont in asa hal
unor astfel de spectacole
pe toate femeile, cand ai ajuns prizonierul
175
In alt loc, el zice, dc
unei femei stricate?"
trup

piesele de teatru, subiectele lor, intr-un cuvant,

toate sunt pline de
eel mai mare desfrau. Spune-mi, cum
iti mai poti veni in

in pie lea goala prin

Este mai bine

scene,

rusine; la fel, pieptanatura, mersul, imbracamintea,

vocea, miscarile
mainilor si ale ptcioarelor, intorsaturile ochilor, surleie,
flautele,

mai bine

stricata, si

acele

au o singura dorinta: sa smulga din

radacini castitatea, sa faca de rusine pe femei,
sa-i faca cheful
diavolului. Pe scena, cuvinte de rusine si gesturi
si mai pline de

ocara. Dar te
spus, nici in casa, ci ai socoti asta
pe femei, ca sa-ti
duci la teatru ca sa faci de ocara si pe barbati si
spune ca actri^a care joaca in
faci de rusine proprii tai ochi! Nu-mi
acelasi
stricata! Gandeste-te ca au aceeasi fire si
pielea goala este

oras; dar

la

rusine, stau inaintea spectatorilor si vorbesc; isi

dau toata silinfa
sa fie cat mai nerusinate si varsS in sufletele
ascultatorilor toata

lor

n-ai dori sa-ti vezi nevasta

participand

de

ca

pretinda,

acestea

ll'ulcm,

XXXVII,

(I'i,lrm, p.

462;

VI, trad,

cit.,

PG LVII, 427.

p.

461-462;

PG LVII, 426-427.

& *.V-i*
WU*--* fc-fJ*^ _

Casatoria

132

i viata defarnilie

Sof $i sotie

atitudine din parlea cretinilor pe care-i

pastorea 51 carora li se
adresa. Dar sunt oare de vina - spune
el - cei care fac legile ca
sotiile sunt parasite, ca tinerii sunt
coruptt %\ casele stricate?"3
Teatrele insa vatama i societatea; ele
alimenteaza

acelor desfranate, care au facut pe unii barbati sa-i parSseasca

caminele, iar pe altii, nici sa nu se mai gandeasca la casatorie!"
Chiar daca pe cineva nu 1-ar vatama teatrul, acela este totuji

vrednic de osanda, fiindca-i pierde timpul fara rost, pentru ca este

sminteala altora i pentru ca da prilej sa se tina astfel de spectacole.
Sfantul loan da sa se inteleaga chiar, ca cei ce frecventeaza teatrele
vor primi o mai mare osanda decat actorii ce joaca acele piese pline

fanteziile

tuturor celor care incalca legile unei

societati. Daca s-ar darSma
teatrele nu s-ar desfiinta legile, ci
s-ar desfiinta fSradelegile.
Destnntand teatrele - precizeaza Sfantul loan nu desfiinfati
legile, ci toate calcirile de lege.
Din aceste teatre ies cei care
pangaresc oraele. In aceste teatre se pun
la cale rascoalele
i
tulburarile [...] Cand tinerii nu muncesc

de desfranare. Scamatorii i tot ce se intampia acolo, toate aduc pe

capul tau - zice Sfantul loan - vina celor petrecute pe scena. Daca
n-ar fi cine sa-i priveasca, n-ar fi nici cei ce au aceste meserii; a?a,

deloc

c"

parte la focul eel ve?nic pentru cele

petrecute pe scena. Deci chiar daca spectacolele de teatru n-ar
vatama cu nimic curafenia ta trupeasca 51 sufleteasca, ceea ce-i cu

pentru ca sunt, iau

ei

totui

drept ca

toate chipurile la
prin rasul i prin laudele jocului lor, contribui
181
draceti"
M Sa fugim de cuptorut
infiintarea unor astfel de oficine
.

babi Ionian

- indeamna

el

sa

stam

departe

de desfranata

egipteanca...

Ar putea cineva sa arunce vina asupra

legilor statului, care au

hotarat functionarea teatrul ui. Societatea ?n care traia Sfantul loan

pagan ismuK
era, o societate in care Cretinismul era In lupta cu

pe masura, care tncurajau uneori imoralitatea. Sfantul

Parinte intelege bine acest lucru i nu pretinde din partea acestci
societati sa aiba o atitudine cre$tina; el pretinde insa o astfel de

avand

legi

/i<fem;PG LVII 427.

180

PG LVU, 428.
ibidem, XXX VII, VII, p.
Ibidem, VI, VII, trad, cit, p. 87-88; PG LVIl, 71.
Ibidem, XXXVII, VII, trad, cit, p. 464: PG IV II, 428.

181

\k

decat fiarele

$i

partai

cu

ingern" se dovedesc a fi mai rai decat

barbarii care nu cunosc
186
astfel de spectacole"
Se spune - zice el - ca barbarii au rostit
candva un cuvant plin de intelepciune. Auzind
de aceste
.

teatre

de distrac|ia aceasta plinS de picate, au spus: Romanii

au nascocit aceste distracfii ca i cum n-ar
avea copii 51 sotii. Prin
aceste cuvinte au vrut sa arate - spune el ca nimic nu-i mai dulce
decat copiu 1 Sofia, daca vrei s2 duci o viata curata" 187
Aceleai lucruri, ca i la teatru, se petreceau la
baile publice,
pe care Sffintul loan le nume?te: izvor dracesc",
ocean de
desfranare" i ocean al pierzaniei". El
mustra pe cre$tinii care
pftrSseau sfinfenia, $i odata cu aceasta pe
Hristos, pentru a se deda
ucelor placed atat de vinovate i aducStoare
de moarte sufleteasca.
hi spune: Alergi la spectacol ca sa vezi
femei care fac baie in
nelegiuite

?i

pielea goala, sa vezi

I

cum

sunt batjocorite femeile, i-L parasegti pe

Instos Care sta langa izvor? [...] i cere de la
noi de baut, nu apas ci

j"|

463-464;

salbatici

"' Ibidem,
179

,xetateni ai cerului, impreuna dantuitori

cu heruvimii

pentru

pedeapsa ce-i amenin0 pe actori. [...] Va pierdeti toata ziua la

ocara
teatru, batandu-va joe de sfln{enia casatoriei i facand de
aceasta taina mare. Nu este atat de pacatos eel ce joaca astfel de
dar
roluri cat tu, mai mult decat el, tu care-i porunceti sa faca asta;
mai bine spus, nu-i porunceti numai, ci prin ravna, prin veselia,

catc at3t de mari a un

>
J
8

hraniti

sa daramafi teatrele. Lasafi-le sa existe,

dar faceti sa fie goale!"' 85
Sfantul loan deplange starea cretinilor,
care deji sunt

,fi

cand sunt

de acord sa se darame teatrele, insa prefera

mai degraba sa fie daramate acestea din sufletele
spectatorilor Din
partea mea teatrul este daramat
$1 desfirntat. Totui nu va poruncesc

sa vorbeasca aa; de aceea e

*te

Sfantul loan este

vei

ei sa fie pedepsiti i

1,1

salbatice"'

da amarnica socoteala pentru pierderea

celorialti; i a acelora care s-au dus ia teatru, pentru ca te-au vazut
pe tine ca te duci, ?i a actor lor, pentru ca prin ducerea ta la teatru
180
i in alta parte el spune; Cei
meserie"
aceasta
facut
sa
aiba
i-ai
incurajeaza
care-i lauda pe actoru aceia sunt mai cu seamacei care-i
neputinja,

133

l,h

XXXVII, VI, trad, cit, p. 462; PG LVII, 427.

Ihidvm PG LVU, 427.
Ibtdem, XXXVII, VII, trad, cit,
p. 463; PG LVU 427

Ibidem:

PG LVII, 427-428.

'"//w,A7;PGLV)I,428.

Casatoria

134

+*-*?

Sot

viata defamilie

El sfintilor.
sfintenie; caci cele sfinte le da
angelui, potirul eel infricosator

si

Tu msa.

[...]

te due,

parasest,

a ,zvorul ce

*P&*g

Svorul
facand bale
iTcesc, eala vezi femei desfranate
desfranare nu
de
ocean
este
im
aceea
apa
Ca
sa ti se inece sufletul.
sufletele. Feme* ,s- cufomfa
ineaca
ci
trupurile,
apa
cu
iJaluieste
adancu
vezi, te scufunz,
cand
o
tu,
dar
bale,
trupul gol in
pe
ce, care moata c
meaca
nu
diavolului;
desfranirii. Asa e mreaja
jurul bazmulu. de mot. [ ]
din
porticele
in
stau
care
mai ales pe cei
inecate v-a? arata multe
sufletele
vedeti
sa
Daca ar 5 cu putin*
ceea ce-i
suprafata acestor ape. [...] Dar
la
moarte
plutind
suflete
p,e.re ca aceasta
o
numesc
oamenii
ca
este
toate
mai cumplit decat
placere. [,,,] Ma
al pierzaniei, loc de
acesta
oceanul
iar
destatare,
tn asteptare, apo, dupa ce
sufletele
noaptea
toata
intai, diavolul fine
Sa nu-p
inlantuieste si le face pnzomere.
le
asteptau,
ce
aratat
le-a
te-a. aprop.* de o
nu
daca
pacat,
de
lipsit
esti
inchipui ca
Ca fund st&pamt de pofta, ,p
desfrLata; poftind-o ai savarsit totul.
te
spui ca aceste spectacole nu
daca
Iar
flacara.
mult
atati si mai
oaanda. pentru ca,
mare
mai
de
vrednic
vatama, atunci esti
spectacole, smmtet. si pe alp,
de
astfel
ta
prezenp,
prin
incurajand
sufletul
$>,
si odata cu obrazul,
obrazul
rusine
faci
de
it)
iar tie
omul care se uita la o femeie spre a

ot Sfantul loan spune: Daca

o pofti a si Tacut desfranare^,

cum
190

vede o femeie in pielea goala?"

care
rusine", sufletele tuturor celor
le

doar trupurile

sa nu ajunga

pnzomer ce I-care

mala

Aceste feme, uc.d cu

le

privesc, acestora

vii.

ramanandu

Aur

de
teatru, Sfantul loan Gura
la
de
spectacolele
Ca
chiar de urn, cretm,
practicate
distractii,
de
feluri
mfiereaza si alte
ele provoaca
si imbuibarea, care s,
betia
f.:
ar
cum
lui,
din vremea
unde-s cuvinte de rusme,
diavolul;
acolo-i
beple,
Unde-i
si

desfraul:

demon,,;'
unde-i imbuibare, acolo danpjiesc

d,stracp,lor, c, impotriva
impotriva
este
nu
loan
Sfantul
calitatea de cres m,
cu
compatible
sunt
nu
acelor distractii care
e
personale
, somumta
vieti,
unei
calea
care sunt piedici in
mantuirea. Daca vru
care pun in pericol insas,

autentic crestine

si

sa te distrezi

zice el

135

sotie

du-te in gradini, pe malul raului

iacurilor, plimba-te

pe campii, asculta cantecul greierilor, du-te

deseori la mormintele mucenicilor, unde-i sanatate trupului si folos
sufletului, unde nu-i vatamare, nici cainpi dupa placere ca la teatru.
Ai sotie, ai copii! Ce placere o poate egala? Ai casa, ai prieteni!
Acestea-s cele ce desfateaza si ne dau si castig, pe langa curatenie
trupeasca si sufleteasca. Spune-mi ce este mai dulce decat copiii?
Ce este mai dulce decat sotia pentru un barbat care vrea sa traiasca
curat la trup si la suflet?"""
In alta parte, referindu-se la ospete, el zice

de asemenea: Nu

spun lucrurile acestea ca sa vii Tmpiedic sa va di strati. Distra^i-va,

dar nu cu un astfel de pret! Hrana voastrS s8 fie temei de iubire de
193
oameni, de milostenie, nu de cruzimi!"
Sfantul loan

nu pierde

nici

un

prilej

pentru a veni in sprijinul

Toate omiliile lui sunt pline de Tndemnuri la milostenie.

De altfel, el a fost considerate inca din timpul vie^i, prietenul
94
saracilor, el insui numindu-se pe sine ambasador al saracilor"'
saracilor.

Distracjiile i ospefele cretine sunt, in concep|ia Sfantului loan,

acelea unde sunt invitaji

195

cu care S-a identificat Hristos

,Sa fie dar oaspe|i ai tai - spune el - oamenii siraci i liberi, nu cei
care se jura pe nedrept, nu comedianjii! Iar daca vrei sS ai rSsplata
pentru mancarea ce le-o dai, poruncete-le sa mustre i sa Tndrepte
daca vad c& se face ceva nepotrivit in casa ta; poruncete-le sa{i
ajule la purtarea de grija a casei, la supravegherea slugilor. Ai
c<ipii? FS-i i pe ei tatal copiilor tai, s& imparta cu tine purtarea de
tfrjjS de copii! SS-ti aduca catiguri bine placute lui Dumnezeu!
huite-i pe ei la o negu|atorie duhovniceasca [...], iar casa ta va
iijunge Biserica Tn loc de teatru; diavolul va fi alungat ;i va intra in
ensa ta Hristos, va intra corul ingerilor. CS unde e Hristos, acolo
sunt i ingerii; iar unde sunt Hristos i ingerii, acolo-i i cerul. [...]
Lit dacS vrei sa culegi i o alta mangaiere de pe urma acestora,
pnnincete ca atunci cand au ragaz, sa ia Biblia in maini i s5
i

sSracii

PG LVI1, 428.
Ihidi'm. XLVIII, VII trad cit., p. 564; PG LVIII, 495.
lilcm, Despre milostenie, 1, PG LI, 261. A se vedea i:
Ihidem,

XXXVII,

VII, trad, cit, p. 463;

S

Pr. Magistr.

188
***

"
'"

ibidem. Vil. VI. trad, cit, p. 98;

M,

PG

5. 28.

SlLu,U U>iln Gura de Aur, Om.

IhuUm.

I.

XX.

IV. irad.

ci,.. p.

ift VII. VII, trad.

809;

PG

cit..

LVIII. 660.

p. 99;

PG LVIL

81

Marin

Concepfia Sfantului loan Gura de Aur despre prietenie si dragoste, in

IX (1 957). nr. 9- 1 0, p. 666; Pr. Drd. Teodor Damian, Virtutea dragostei la

f*rnni>U\

LV1I. 79-80.

si al

htm Gura de Aur,

\U }\ .*5-36.

\k\utul
*'

in

BOR, XCV1I (1979). 5-6,

p.

675.

* ' v*

Casatoria

136

defamilie

i viafa

Sot $i sofie

mai placute
mai yrednici;
pe invitati; pe tine

citeasca legea dumnezeiasca. Astfel de ospete i|i vor

decat celelalte; te fac 51 pe tine i pe oaspetii tai
celelaite ospete

pe gazda i
te imbeti, iar pe invitati, ca ajung

acopera de ruine

gazda, pentru ca insulti

fi

nijte

ticaloi ?i ghiftuiti.

de mancare unui sarac, ca sa-1 insulti, apoi fapta ta e

mai cumplita decat daca 1-ai omori; dar daca-i dai de mancare ca
buna
sa-i vii in ajutor i sa-i fii de fotos. atunci fapta ta este mai
decat daca ai scapa de la moarle un osandit. [...] Nu-1 mai numi
parazit! Numete-1 oaspetele tau! Nu-i mai spune Iinguitor,
nume?te-l prieten. [...] Prieteniile de ia ospete !a care se bea i se
mananca peste masura sunt mai groaznice decat dumaniile; ca de
pe urma du^manilor, daca voim, putem chiar sa catigam, sa ne
folosim, dar de pe urma prieteniior de la chefuri i betfi, nu putem

Daca

dai

avea decat paguba. [...] Sa punem odata capat acestui obicei

diavolesc, pentru ca atunci cand mancam i bem, sa facem toate
spre slava lui Durnnezeu"
Aadar, in concept Sfintilor Paring, distractle sunt
ingaduite, dar numai ace lea care ne aduc spor duhovnicesc i care
sunt spre slava lui Dumnezeu", aa dupa cum spune Sfantu!
197
?i nu spre paguba sufleteasca i trupeasca, a
Apostol Pavel

noastra

ji

Podoabele

la

femei

Deoarece mai ales feme tie sunt tentate de a folosi tot felul de
mijloace pentru impodobirea trupului, Sfintii Parinti n-au trecut cu
vederea nici acest aspect, aratand cat de primejdioase pot fi acestca
pentru sutlet. Primejdia vine din faptul c5 preocuparea pentru
podoabe;
- diminueaza timpul

impodobirea sufletului cu

preocuparea pentru infrumuse|area

$i

slava dearta;

Cor 10.31.

bunuri

materiale

in

Sfantul

Vasile eel Mare insista in mod deosebit

asupra
cumpatarn i modestiei femei i, ca i a barbatului,
in imbracaminte.
Dupa ce arata necesitatea smereniei ?i a
simplitatii
in
comportamentul cre ? tinilor, el combate obiceiul
unora de a se

imbrSca

impodobi, nu dupa necesitate ci dupa masura

mandriei
lor. EI spune: Spune-mi, ce folos
ai aratandu-fi pretutindeni mana
impodobita stralucitor cu pietre prejioase? Nu ti-e
ru$ine sS doreti
cu patima pietrele pretfoase cum le doresc
i

femeile insarcinate^

Acestea se mistuiesc de dorul pietrelor pretioase,

dar ? i tu eti
lacom dupa cele mai frumoase pietre, cSutand
agate portocalii,
matostat,

ametist" Roiul imbracamintii este de a ne apara

de
intemperiile naturii i de a acoperi unele par{i
ale trupului spre a se
199
pastra simful pudoarei
Sfintul Vasile recomanda cre tini!or
?
modestie in imbracaminte, fiindca acetia se cuvine
a fi recunoscufi
chiar i dupa hainele pe care le poarta.
Deci - zice el - aa cum
.

ojteanu] are ceva caracteristic in costumul

?i altul iara?i

lui, i

altceva senatorul,

dupa care se pot cunoate demnitatile ior, cum

se 1 intampla de cele mai multe ori; tot
aa se cuvine $i este potri vit
ca 1 cretinui sS aiba i in costum ceva
caracteristic, i prin
altceva,

(imbracat) cuviincios200, altadata pomncind

ca femeile sa fie
201
(imbracate) in haine cuviincioase , cuviincios
intelegandu-se dupa
202
scopul propriu a) cretinismului" . Nerespectarea
acestui mod de
203
viata introduce vanitatea
i multe alte pacate
.
SfSntuI Vasile
sintetizeaza, in alt loc, acest pericol, arStand
cat de dejarta 1
nefolositoare este preocuparea cuiva pentru
imbracaminte,

podoabe,

general pentru aspectul exterior, spunand:

A te ingriji de
aranjatul parului i de haine mai mult decat
s
e necesar, este, dupa

?i

m preajma ei;

SJantuI Vasile eel Marc,

I'M

Gura dc Aur, Om. Mt,

LVIII, VIJ, trad,

cit., p.

OC,

VII, CZtrebogafi, Vll, irad.

cit.,

p. 417-418.

Sfantul Vasile eel Mare, Regulile mart,

22, IL trad., introd., indici
urpu D. Ivan, PSB, 1 8, IBM, Bucuresti,
1989, p. 259
M,

IVD 4***

adulteraluL atat pentru cea

introduce pericolul desfranarii

care se tmpodobejte, cat ?i pentru cei care se afla

197

bani

virtuti;

LVIII, 496.

se

cheltuiasca
detrimentul milosteniei.

- introduce in suflet mandria i

Sfantul loan

sa

imbracamintea cuviincioasa i corespunzStoare

sa se pSstreze
modestia poruncita de Apostol, odata randuind
ca episcopul sa fie

altora.

g)

196

face

137

564-565; PI

lTim3,2.
1

.*n,'

im

2, 9.

.->

Slaniul Vasile eel Marc, Regulile mari,

22,
Ihidem, 22, II, trad, cit, p. 258.

III,

p. 259-260.

si

note Prof

uWwtf*&i-.j-V.4-*>;.

Camtoria i viata defamilie

138
lui

daca imbraca o haina scumpa sau una ieftina, atata vreme cat i una
i alta il apara iarna de frig i vara de cSldura?... De asemeni, ma
rusinez sa mai spun ca trebuie oprita parfumarea aerului cu felurite
mirodenii placute la miros, ca i ungerea trupului cu partumun
Sfantul loan Gura de Aur, la randul lui, arata cat de efemere
sunt podoabele i cat de amagitoare este slava lor punand in
comparatie cu acestea lanturile cu care a fost legat Sfantul Apostol
Pavel. El fntreabS: Cate din voi femeilor, care va infSurati cu
aurarii, doriti mai intai legaturile lui Pavel? Gateala dimprejurul
grumazului vostru, nu va face atat de stralucite pe cat stralucea
podoaba legaturi lor de fier sufletul aceluia. Deci daca cineva le
dorete pe acestea, sa le urasca pecelelalte. Caci ce pSrffi$ie poate
205
barbatie
? Ce parta?ie poate fi intre
ire
i
si fie intre mole?

impodobirea trupului i filosofie? De acele legaturi ingerii se sfiesc,

cele
iar pe acestea le dispretuiesc. Acele legaturi obi$nuiesc a trage
de pe pamant spre cer, iar acestea coboara de la cer pe pSmant [ ... ]
Acelea sunt adevarata podoaba i nu acestea; acestea odata cu
trupul incatueaza i sufletul, pe cand acelea impreuna cu trupul
impodobesc ?i sufletul. Voieti poate sa cunoti ca acelea sunt
adevarata podoaba? Spune-mi, te rog, cine atrage mai mult pe
privitoru tu sau Pavel? i ce zic eu de tine? lnsai imparateasa care
este impresurata peste tot cu aurarii, nu ar putea sa atraga atat de

mult pri virile celor de fata, caci daca s-ar intampla ca in acelai
timp sa intre in biserica i imparateasa i Pavel, toti cei de fata i-ar
206
cuvant"
i
cu
drept
intoarce privirile de la dansa spre Pavel,
Sfantul loan Gura de Aur socotete podoabele ca fiind un
lant al pScatelor", deoarece este impiedicata milostenia. El
indeamna pe cei legati cu ele sa le rupa i sa prefere mai degraba
$i tu cu
lanturile Sfantului Apostol Pavel, spunand: Leaga-te
asemenea legaturi i dezleaga foamea saracului. De ce strangi $i
.

ingramadejti lantul pacatelor? Intrebi, poate,

cum

w r-,'-

aceasta? Ei bine.

cand tu

porji

pe trup

139

aurarii, iar altul se sfarete

de saracie, cand tu
te iniajori cu atata aur ca sa te bucuri de o slava
dearta, iar altul nu
are nici ce manca, prin aceasta oare nu strangi
207
lantul pacatelor?"
Sfantul loan considera Impodobirea ca pacat
i pentru alt
motiv, i anume, pentru ca prin aceasta cea care se
impodobete se
arata nemulpamita de felul in care a ftcut-o
Dumnezeu. Cu alte
.

cuvinte, prin aceasta s-ar

aduce un repro? lui Dumnezeu. El zice:

frumoasa? Multume$te-te cu ceea ce Ji-a

Voieti sa pari placuta i

dat Creatorul. De ce introduci aurarii, ca i cum
ai indrepta ceea ce
208
a facut Creatorul?"
Jar in alt loc, referindu-se la farduri,
el zice:

De ce adaogi de

Dumnezeu cea desavartta?

Dumnezeu; ci ca un mai bun

la tine in faptura lui

Nu-Ji este de ajuns ceea ce a facut

arhitect incerci sa indrepti si sa dregi lucrul Sau,

te impopotonezi i
209
batjocore$ti pe Creatorul"
.
Pe femeile frumoase el le tntreaba:
^Dumnezeu te-a facut frumoasS! De ce te slu(eti? Dupa

cum o

de aur ar murdari-o cineva cu noroi din mocirla, tot a$a fac

?i femeile care intrebuinfeaza
sulimanuri pe fe^ele lor"210 Dar nici
femeile urate n-au nici un folos sa se fardeze,
dimpotriva le
urmaresc nenumarate pericole. Sfantul loan spune:
De altfel, ce
catig ai de la frumusete? Nici unul, ci lupte mai
multe, barfeli mai
multe, primejdii mai multe, banuieli mai multe.
Pe cea care nu este
frumoasa n-ar banui-o cineva, pe cand de cea
care inca mai
intrebuinteaza $i sulimanuri i multe podoabe,
imediat lumea ?i
face o idee rea despre ea, i barbatul ei
convietuiete cu banuiala
statuie

I...J

Aceea

in

curand

se

ofilete

din

pricina

de ruine, fiindca frumusetea spre aceasta atrage

indcob?te pe o femeie. [...] Nu este nici un avantaj
dacS una este
lotaia

lipsa

Irumoasa iar alta nu; avantajul este ca aceea chiar

frumoasa

fiind,

nu desfraneze, iar cealalta sa nu fie rea."

Femeia care este preocupata de podoabe,
mflsura atinsa de mandrie i de slava de?arta,
care

ele

21

sfl

Hit

Ihitfcm.

X,

trad, cit., p.

125;

A'm;PGLXlI,372.
Mem, Om. I Tim, IV, trad,

VII, trad, cit, p. 578-579.

205
Prin acc$ti termeni, SfSntul loan definite pacatul i virtutea.
i06

Idem,

OC, XXII, Catre tineri,

Sfantul loan

Gura de Aur. Om. Coios. X,

trad, cit., p.

124;

PG

Jin

Ihiiivm\

LXII, 371.

sulimanuri lor,

cSpatandu^i o infatiare de mole$ire, de dean{are, de desfranare,

i
chiar sufletul ei devine grosolan ;i plin de cea
mai mare i mai

PG LXU,

372.

///(

204

IV - 'J.**

-, or..---

Sot i sotie

Diogene, sau o fapta de om necugetat, sau o fapta de

om ticalos. A cauta sa fii elegant ?i a fi numit de atfii elegant, socot
ca este tot atat de ra?inos ca i a trai in desfrau sau a strica altora
casele. Este oare vreo deosebire pentru un om cu mintea sanatoasa,

cuvantul

PG

fhttirm, p.

cit., p.

41;

LXII, 524.

41-42;

PG LXII. 524-525.

PG

LXII, 524.

este in aceeai
trag

dup

?**AK~)

Casatoria

140

ji vfa#*

defamilie

Sot $i sotie

multime de alte pgcate. Sfantul loan spune: Cine se !nfaoara cu

vada cine
legaturi de acelea (cu podoabe) se uita in toate parole sa
mandrie, este
s-a uilat la ea i cine nu s-a uitat, este^ plina de
21
-. De asemenea el zice:
patimi"
alte
de
mii
de
cuprinsa de griji i
Lasand la o parte ca aceasta patima hranete, sau mai bine zis
zamislejte slava dearta

?i trufia,

dar din impodobire se nasc

imita

care cauza ?i-au

dezmierdata, ochiul

izvorate din nesfiala

Pe cata cinste dau

hainelor

Daca tu
s& nu mai placi

desfranati i-i

212

podoabele atrage spre sine barbat

pierde in acelaji timp i buna reputatie. Deci, mi

care iubete luxul

Idem. Om.Colos, X.
Ibidem, X, trad, cit,

trad, cit, p. 124;

p.

127;

idolatrii idolilor, tot

aurariilor

lor.

[...]

pe atata asemenea femei dau

Sa dispretuim hainele cele

impodobite cu aurarii, sa dispretuim banii, ca sa nu

dispretuim
7
mantuirea noastra sufleteasca."
'

Dar podoabele unei femei comporta i un alt neajuns, i

anume, acela al exemplului rau pe care ea il da fiicelor sale.
Sfantul
loan atrage atentia: Ai poate copila? Ei bine,
ia seama sS mi-fi
mo$teneasca ceva vStamator, caci fetelor le place sa-i regleze
inoravurile dupa felul creterii lor $i sa imite obiceiurile
mamelor.
ii
deci exemplu de prudenta fetei tale, impodobete-o
cu acea
podoaba i fii cu bagare de seama sa disprefuiasca podoabele
I

nccstca pamanteti"

218

Din cauza atator pacate pe care le genereaza preocuparea

pentru podoabe, acest lucru atrage dupa sine pedeapsa
i osanda lui
Dumnezeu. Nici un folos nu avem de asemenea legaturi - spune
Sliuihil loan - ci numai paguba.
Asemenea legaturi ne vor tine
rtralo (in viata viitoare) legati... Femeia
care se leaga aici cu

FG LXH, 371.

PG LXII, 373.
214
Idem, Orn. i Tim, VII, trad, cit, p. 66; PG LXII, 539.
215
Idem, Om. Colas. X, trad, cit., p. 127; PG LXH, 373-374.
2,3

slutenie.

ca nite stapani. [...] i atunci, spune-mi te rog,

oare nu cu drept cuvant a numit aceasta Pavel
idolatrie i lacomie?

a placea propriului tau barbat, silete-te

propriului
attora; insa daca tu vei placea altora, nu vei putea placea
podoabe le
tau barbat Aadar, ar trebui sa lepezi de la tine toate
acestea sa te
cand te duci in targ sau la bisericS. De altfel, tu nu din
cele pierdute, ci
sileti ca s3 placi barbatului, aa cum fac femeile
Caci
mai ales din acelea care constituie podoaba femeilor libere.
i pierduta?
prin ce se deosebete o femeie libera de una desfranata
asupra unui
Prin aceea ca pe cand una are privirea Tndreptata numai
atrage la sine
singur punct, cum prin impodobirea trupului sa poata
plaeereii
pe eel iubit, cealaitS e stapana casei, se tmpfcta^te^jte
."
familiala
viaja
de
copiilor i a celorlalte bunuri legate

Cea

plin

cinste, i ingrijite

totul dimpotriva.

voieti

?i

Purtarea de grija pentru haine ?i lux, este considerate

de catre
Sfantul loan chiar idolatrie. EI spune: Daca ar
cauta cineva prin
case, ar gasi cele mai multe haine i altele de prisos
in cea mai mare

cu

umed

de toat* desfranarea, ridicarea

voatufui cu cochetarie, sau a hainei de pe
deasupra, cingatoare
curioasa foarte, ghete stramte. [...] Toate cele de
mai sus sunt

Femeilor care i-ar justifica aceasta preocupare, spunand ca

ca
vor sa placa barbajilor lor Sfantul loan, le demonstreaza
ele sa
lucrurile nu stau aa. El le arata ca daca ar fi aa, ar trebui ca
pleaca de acasa.
se impodobeasca atunci cand stau in casS, nu cand
lucrurile

momeli atrag spre ele pe multi ibovnici, din

dobandil o proasta reputatie, i cu nimic nu s-au

sunt oprite cele ce atrag curiozitatea privitorilor,

precum: farduriie
de pe fata, vopsirea pe sub gene, calcatura i p*irea alene, vocea

- zice el - se petrec

umbla dupa amoruri,

mai mult

214

aici

cele ce

femeile: aurSrii, margaritare, haine scumpe,

sunt oprite de Pavel de
a se purta, ca fiind mai mult dovada de bog5|ie, cu
atat

oameni astfel legate. Sfantul loan demonstreaza printr-o logicafina

mainite cu
ca are dreptate in cele afirmate propunand: Leaga-t!
nimeni
acele lan{uri, stai apoi linitita in singuritate, unde sa nu fie
crede
ca sa te vada, i atunci it" vor fi grele acele legaturi, ba le vei

Dar

- pe

lumea aceasta, ba inca pe multi i-au vStamat printr-o astfel

de purtare. [...] Dar daca acestea toate cu care se
impopotoneaza

de nesuferit"

Sfantul loan

folosit in

altele,

- indeamna

141

care prin asemenea

ca de exemplu: banuieli viclene, cheltuielui zadarnice,

$i, in alta parte, zice ea
blasfemii i rnotiv de inelaciuni"
femeile ar trebui mai degraba sa se ru?ineze a fi legate de maim $i
de picioare; cu toate acestea legaturi le din aur au devenit pentru ele
catre
motiv de slava dearta i dorinta prosteasca" de a fi vazute de

multe

fra&A

'

Om. I Tim, VII, trad, cit, p. 70-71; PG LXH, 541.

Man. Om. Aw, XX, trad. cit.. p. 252-253; PG LXlII, 145-146.
Mm% Om, Col, X, trad. cit.. p. 127; PG LXII, 374.
Idrni.

i^i 'v.-

Cdsdtoria

142

legaturi, legata

asemenea

legaturile cele vesnice

i viata

va

fi

acolo de maini

si

Sfantul

la

si

de picioare cu

Ea

podoaba

date uitarii

Sfantul Grigorie de
femeilor,
Nazianz spune ca, spre deosebire de podoabele externe ale
una mai pretioasa decat caracterul si decat

singura roseata ii piacea, aceea a

Sulemeneala,
singura albeaft aceea a cumpatarii.
pudoarei;
pe seama [...]
dresurile, tablele vii si eleganta curgatoare le lasa
de care pe drept se
celor de la raspantii si pe seama tuturor acelora

hainele
si

scumpe

podoabele

sa prefere in locul acestora hainele

rezervate femeilor intelepte. El spune:

virtutilor,

si

cu mult mai respectata pentru prudenta i

altfel, si
demnitatea'ei, decat pentru aurariile de pe trup. De
mult mai bune;
Imparatul a toate are haine, nu din acestea, ci cu
cu
daca voiesti, imbraca-le. [...} Imbraca-ti sufletul

Femeia mteleapta

este

acele haine
acestea."

suflete;

compara osardta

ta pentru bani, intrecerea

podoaba a
Pentru a arata adevarata i nepierttoarea slava 51
aduce femeilor ca exemplu
unci crestine, Sfantul loan Gura de Aur
acesteia pe langa Sfantul
pe Priscila, sotia lui Aquila, si activitatea
femeile si nu cu
Apostol Pavel', spunand: Astfel trebuie sa fie

cu femeile cele

de nimic, i atunci vei

vedea cine au fost aceia i cine eti tu. Sau mai bine
zicand, nu
numai sa te compari, ci imita pe o asemenea femeie, lepadand de pe
line acea sarcina de uscaturi - caci aceasta
inseamna luxul in haina
ia podoaba aceea din ceruri i afla cum au
devenit asa cei de pe
,

langa Priscila?" 224

In alt loc, Sfantul loan

,

in timp

desfranate, ambitia i pofta ta pentru lucruri

222
,

nu

impodobete sufletul; acea podoaba care nu se leapada niciodata,

care nu se strange in lada, ci este hotarata mai dinainte
sa stea in
cer. [...] Acum compara cele ale tale cu
faptele acelor fericite

Gura de Aur indeamna femeile sa dispreUitasca

podoabele

ea,

slava aceea de$arta? Afla acum care este adevarata

podoaba a unei
femei: este acea podoaba care nu sta pe trup, nu
infa$oara trupul, ci

si

cu drag de

nu se mai vorbe$te nimic de ele - pe cand femeia

facatorului de corturi pretutindeni este purtata,
impreuna cu
barbatul ei, i pe cat timp soarele va privi pamantul,
pe atata i slava
acelei femei va inconjura lumea intreaga! i perjii,
i scifii, i tracii,
$i cei ce locuiesc pe la margin
ile pamantulut, cu totii canta $i
fericesc filosofia acestei femei. Cata bogajie, cate
diademe i porfiri
imparateti nu ai arunca de la tine, numai ca sa poti lua
o astfel de
marturie? [...] La ce va s1ujete bogatia ce este impratiata
de catre
voi pretutindeni? La ce impodobirea voastra de
dinafara? La ce

trebuie sa le cultive cu multa grija.

Vorbind despre sora lui, Gorgonia,

Sfantul loan

este in gurile tuturor $i toti vorbesc

sunt

margantare, sau
cumintenie, nu din par impletit si din aur, sau din
precum se cuvme unor
din vesminte de mult prefc ci din fapte bune,
Bisencn
femei tematoare de Dumnezeu"""), si pentru Parintu
virtutile, pe care ele
adevaratele podoabe ale femeii crestine sunt

cuvme sa rosesti

143

de
zece sau doua2eci de ani, ci pana la venirea lui Hristos,
i tofi o
lauda pentru aceasta, ceea ce o impodobe^te mai
mult decat o
diadema imparateasca. [...] C5ci gandete-te, cate imparatese

dm

interioara.

cu aur, sau cu margaritare, sau cu haine

scumpor \ ci impodobite cu astfel de succese. Care imparateasa a
strSlucit atata, spune-mi, ca aceasta femeie
a ficatorului de corturi?

si femeile, in
barba|ilor, se adreseaza femeilor, zicand: Asemenea
sfiala si
imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din

stralucirea ei

impletiturile parului, sau

Apostol Pavel (care, dupa ce da mvataturi

ea nu cunostea nici

n \\u?_:^iv* -a

tJ -^ *

Sot i sotie

219

h) Adevarata

Ca

defamilie

L-^r L L ^-

indeamna femeile sa

se straduiasca

(li)bandi

adevarata frumusefe. El intreaba: Voieti a parea

IVumoasa? Imbracate cu milostenia, imbraca-te cu fiiantropia,
imbraca-te cu intelepciunea

cu netrufia. Acestea toate sunt mai

cinstite ji mai prefuite decat aurul; acestea fac
pe cea placuta mai
I'rumoasa, acestea i pe cea urata o fac frumoasa ji placuta"225
i

2,9

Ibidem, X, trad, cit, p. 125;

220
I

PG LSI, 372.

Tim 2, 9-10.

801 A, api U
SfEntul Grigorie de Nazianz. Cuvantarea
de Nazianz despre familio */
Magistr. Constantin 1. ComUescu, Sfantul Grigorie
ST, XVI ( 1 964), nr. 5-6, p. 358-359.
PG LXII, 432-433
loan Gura de Aur, Om. I Tes. VI, trad, cit., p. 227;

221

m Sflntul

VIII, 10, col.

800

r f

Tim

2, 9.

SKiniul loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI,

trad, cit., p.

473-474;

IVY), 665.
j

*y

lili'MK

Om. Coios, X,

trad, cit., p.

25- 1 26;

PG

LXJi, 372.

PG LX (Om

-..

Casaioria

144

?i viafa

defamilie

Sof $i sotie

Dar nimicnicia i caracterul trecator al luxului i podoabelor

eliberat
materiale nu pot fi observate decat de acele femei care s-au
de

toate

acestea

care

indreptat

i-au

atentia

a podoabelor sufleteti, ca i cinstea pe

pentru cele de
care o procura ele. Podoabele trupului sunt potrivite
morti, pe cand
la teatru, pentru cai i catari i chiar pentru oameni
stralucirea nepieritoare

celelalte

sunt podoabele

ceruluL Stantul loan

acestea cugetandu-ie, ... calca in

Bisericii

indeamna staruitor: Toate

picioare mandria de fata, calca

ale

podoabele hainelor, i tuxul

vei rupe i le vei
aurSriilor, i ungerea cu mirodenii, i dupa ce le
ce
sfarama, vei lasa ca trupul sa paeasca cu randuiaia i toata grija
cuvinte,
o ai acum de trup, vei indrepta-o spre suflet. Cu alte
cugetul.
aprinde-te de dorul cerului i in acea parte indreapta-ti
mocirla i
vei prefera o astfel de dragoste, singura vei vedea
?i

Daca

glodul in care ai stat pana atunci,

vei rade

de cele

iubite i

mai multi. Nici ca se poate ca o femeie

de
impodobita cu cele duhovniceti, sa umble dupa astfel de lucruri
sunt ale femeilor
ras. Aadar, aruncand de la tine toate acestea care
de rand, ale acelora din orchestra, ale celor care canta cu naiul i cu
cu protectia
fluierul, imbraca-te cu filosofia, cu ospitalitatea,
226
sunt muh
Sfintilor , cu evlavia i cu rugae iuni neincetate. Acestea
mai bune decat hainele aurite, sunt cu mult mai cinstite decat
fac sa fii
pietrele cele prefioase i margaritarele de la gat; acestea
o mare rasplata,
cinstita i de oameni, iar de la Dumnezeu \\i aduc
Aceasta este podoaba Bisericii, pe cand aceea este a teatrelor
de
Aceasta podoabS este vrednica de ceruri, iar aceea este vrednica
pe cand
cai i de catari. Aceea se pune i pe trupurile moarte,
locuiete
aceasta stralucete numai intr-un suflet bun^in care

admirate

acum de

catre cei

Sa ne agonisim deci aceasta podoaba../ "

Sfantul loan adauga $i
intre podoabele duhovniceti
care o
atitudtnea femeii de sfiala i ascultare in biserica,
impodobesc mai mult decat hainele" ~
.

Hristos.

226

Sfantul Joan face aluzic la grija pe care a avut-o Priscila,

Aquiia, de Sfantul Apostol Pavel (Faptc 18).

227
Sfantul loan Gura de Aur, Om. Rom. XXXI, trad.

XXX). 667-668.
228

Idem, Om,

Tim, IX, trad. cit, p. 75;

PG LXIl, 544.

tmpreuna cu

cit. s p.

476;

i)

145

T>nuta femeii in biserica

vederea

in

Tmpodobirii sufletului. Acele femei vor aprecia cu adevarat valoarea

?i

^c;'

PG

Potrivit invalaturii Sfantului

Apostol Pavel femeia trebuie sa aiba

in biserica o atitudine de buna cuviinta,
mai intai in ceea ce privetc
imbracammtea ?i apoi in respectarea randuielii ca ea sa
taca in
timpul serviciului divin. Stantul loan Gura
de Aur talcuiete $i
dezvolta preceptele apostolice demonstrand logica
acestora.
Dupa ce i-a invatat pe barbati cum sa se roage, Sfantul
Apostol Pavel s-a adresat femeilor zicand: Asemenea
i femeile. In
nnbracammte cuviincioasa, facandu- lor podoaba din
sfiala i din

cummteme, nu din par impletit ?i din aur. sau din margaritare.

sau
dm ve?minte de mull pret; ci din fame bune, precum se cuvine unor
remci tematoare de Dumnezeu"--". Referindu-se
fa acest
i

pasaj

Slantu) loan

Gura de Aur spune: Hainele sa fie bine potrivite pe

imp din toate parti le, cu randuiaia i nu cu me?te$ugiri spre a atrage
cunozitatea. Aceea este podoaba adevarata,
pe cand aceasta este o
podoaba falsa. Ce spui? Te apropii sa te rogi lui Dumnezeu,
$i te
inta^on cu aurarii
veiiit

poate sa joci?

cumva

sa

cu impletituri

Nu cumva

Nu cumva ai
vreo nunta? Nu

carlionti in par?

poate sa

iei

parte la

vreo parada? Acolo-i au locul aurariile.

impletitunle i carliontii, acolo luxul. iar aici
nu este nevoie de
lurtnc din acestea""'
Sfantul loan arata ca o femeie astfel
mbracata i impodobita este ridicoll venind in biserica
*i
nigandu-se pentru rertare de pacate. FI intreba: Ai venit
ca sa te
rogi lui Dumnezeu pentru pacate, sa-L rogi
pentru acelea cu care Liei

parte

la

maniat, sa-! ceri iertare, sa-I, faci cu mdurare

pentru tine. $i
m\m\ de ce te Tmpopotonezi? Momitariile acestea nu sunt ale unei
IviTici ce se roaga. Cum vei
putea ofta, cum vei putea plange, cum
vei putea sa te rogi cu staruinta fund
impopotonata cu astfel
111

de
momitarii? De vei plange, lacrimile tale vor provoca rasul
celor ce
if vikl. Ilindca cea care lacrimeaza
nu trebuie sa fie impopotonata ?n
ttur.1rii. Este o adevarata scena teatraia
?i ipocrizie, ca din acelai
1 ugct de unde ambi{ia ta a zamislit acel
lux de pe tine, sa veri
Irtcrimi. Arunca la o parte acea ipocrizie,
flindca Dumnezeu nu

sotul c

LX, {(hi

19-10.
'Niitlij! loan Gura de Aur.

'I

liiii

Om

/ Tim..

VIU.

trad. cit.. p.

69-70;

PG

LXIl. 541.

i*itL--i.

Casaioria

146
poate

fi

amagit!

Asemenea

i viata

defamilie

Sot $i jo//e

papujarii sunt ale mimicilor,

din orchestra, ale celor de pe scena

randuiala insa, nu se potrivesc.""

teatrului;

ale celor

unei feraei cu

Sfantul Apostol Pavel poruncete femeilor sa se roage cu

capu! acoperit, aa dupa cum s-a aratat mai inainte. El spune:
Orice femeie care se roaga sau proorocete, cu capul neacoperit,
ii

necinstete capul; caci tot una este ca

$i

cum ar fi rasa.

Caci daca

o femeie nu-i pune val pe cap, atunci sa se i tunda. lar daca este
lucru de ru?ine pentru femeie ca sa se tunda ori sa se rada, sa-$i
232
puna var
Cu alte cuvinte: Acoper5mntul capului i parul iung
este una si aceeaji, precum cea rasa pe cap este una cu cea care are
.

capul descoperit

Comentand
asupra intelesului

dezvelit"

233
.

Gura de Aur insists

spun and: Dar trebuie s5 examinam cu

acest text> Sfantul Joan

lui

poate ar fi cineva aici nedumerit ?i s-ar

intreba; ce pacat poate fi sa se roage femeile cu capul descoperit, iar
334
Sfantui Parinte explica fapttil ca aici
barbatii cu capul acoperit?*'
este vorba de un scmn sau simbol de supunere" spre deosebire de

amanunfime acest

loc, caci

cele de stapanire date barbatului,

daca

atat barbatii cat ?i femeile

confunda rolurile i buna oranduiala" ei pacatuiesc Tnaintea lui

Dumnezeu Care a pus aeeasta lege in insa$i natura omului, dupa
cum jiisufi Apostolus Pave! arata: Nu va inva{a oare insafi firea spune el - ca necinste este pentru un barbat sa-i !ase parul lung? Si
ca pentru o femeie, daca-i !asa parul lung este cinste? Caci pSruI
fost dat

i-a

w23

ca acoper&mant

\ Pentru

cei

mic, caci este mare i prin sine insui, fiindca este nesupuneie ?i
neascultare. Daca poate a fost mic, dar iata ca acum a devenit mare,
fiindca este simbol a mari fapte. Cum ca este mare, se vede din cele

ce aduc atata randuiala in neamul nostru omenesc... Astfel ca, eel ce

calca aceste reguli, toate le con tunda,
tradeaza, ?n acelai timp 51 cinstea data

pamant, nu numai barbatul

231

Ibidem, VIII, trad, cit, p. 70;

232
1

233
234

Cor U,

235
1

Cor

darul lui

Dumnezeu

PG LXII,

541.

Gurade Aur, Om. I Cor, XXVI, trad,

XXVI, trad, cit., p. 349; PG LXI, 216.

11. 14-15.

il

arunca jos la
de sus
femeia. Caci i pentru femeie este
lut

ordinea in care se gase te, dupa

?
cum este 1 necinste cand ea se ridica impotriva acelei
236
ordini."
Mai mult decat atat, potrivit celor afirmate de Sfantul
Apostol
Pavel in textul amintit, ca i in alt loc, i anume:
?
De aceea, femeia
?
este datoare sa aiba (semn de) supunere
asupra capului ei, pentru
6
238
ingerr
, adica dm sfiala fata de ingeri
, Sfantul loan precizeaza
ca nu este vorba aici ca femeia sa aiba capul

numai

acoperit

rugaciune sau numai Tn biserica,

ci

Tntotdeauna

la

in tot locul

El
s-ar rade pe cap este Intotdeauna
rujinos, tot a?a 51 a fi cu capul descoperit
este intotdeauna ruinos.
Dar Sfantul loan merge i mai departe cu exegeza,
aratand ca
nu 1 se cere femeii sa aiba capul acoperit pur i
simplu, ci sa-1 aiba
acoperit peste tot, aa incat sa nu se
observe parul deloc239, c5
Sfantul
Apostol Pavel n-a intrebuintat expresia
obisnuita
arata ca,

dupa cum daca femeia

KalmxeoQai 24U

ci

KaT&KakmvtoQui 24

*.

Apostolul Pavel poruncejte, de asemenea, femeilor

sa taca in
biserica. El spune: Ca in toate Bisericile
sfinplor, femeile voastre
sa taca in biserica, cSci lor nu le este ingaduit
s5 vorbeasca, ci sa se
supuna, precum zice i Legea. Iar dac5 voiesc
sa invete ceva, sa
intrebe acasa pe barba^i lor, caci
este ruinos ca femeile sa
2
vorbeasca in biserica"
.

Sfantul loan Gura de Aur arata ca prin

aceasta porunca,
Sfantul Pavel a reinstaurat ordinea in
bisericas ordine care era pe
236

Sfantul loan

Gura de Aur Om. I Cor, XXVI,

trad, cit, p.

349-350;
'

216.
237
1

239

PG LXI

'

Cor. 11,10.

Gura de Aur^ Om. I Cor, XXVI, trad. cit. p. 353 ; PG LXI,

s
218.
vremea lui Terulian se punca problema nccesitatii chiar

fantul ioan

Inca in

de indata ce ele erau constiente de sexul

biserica, cit

si

lor,

pentru fecioare
sa-i acopere capul cu vSI, atat in

in afara de biserica. Tertulian

scris chiar

lucrare specials

dedicata acestui subiect pe cand era inca ortodox,

pe la anul 207, intitulata: De
virginibus velandis. El critica aici tendin(a femeilor
crestine de a-si scoate valul la
biserica^ Tn timpul mgaciunii, sau de
a se crede cu val numai punandu-si

pe cap
bucata de panz* care nu le acopere suficient capul,
sau pur si simplu se acoperS
doar cu maimle, crezandu-se acoperile - zice el - ca strut
ul" (cap. 17). Kditia V

Bulhart,CSELt Vienas 76{1957),79.

= a se acoperi
241
- a se inveli peste tot, a se ascunde de tot La Sfantul loan
Gura de Aur
Cor, XXVI, trad, cit, p. 35 1; PG LXI, 2 J 7.
242
1 Cor 14, 34-35.
240

5-6.

Sftntul loan

Ibidem,

c* i

a-i fine randuiala i

care s-ar indoi ca

neacoperirea capului femeii este un pacat, sau ca este un pacat

mare, Sfantul loan precizeaza: Sa nu-mi spui ca paeatui acesta este

mare cmste de

147

cit.,

p.

352;

PG LXl

218,

Om

So(

viafa defamilie

Casatoria

148

decat

- zice Sfantul loan - cu multa

punctul de a se destrama. ,.De aceea
vorbeasca in bisenca. si
autoritale el le astupa gura ca sa nu mai

biserica, nici

spunand: Fnndca sexul

atitudine a Sfantului Pavel fata de femei,
Apostolul margmeste pe
femeiesc este oarecum \orbaret. de aceea
aratand

un

vor mcredinta
de cele ce se petrec in biserica. ca uiiii care
auzit"
femei lor lor. cu toata exact itatea, ceea ce au
sesizeaza Sfantul
Apostolul. pentru a convinge, dupa cum
rationamentul obstesc'" si
loan, foloseste atat Legea, cat si
248
vorbeasca in
caci spune: ,.este rusinos ca femeile sa
,.obisnuin|a"

Aur nu

ca si
ar fi venit aici ca sa poata vorbi mai
linistite, asa se
mdeletnicesc si se intrec toate cu vorba despre lucruri
de nimic De
- '2
aceea totul a ajuns anapoda ^.

alt

adauga.
femeie din toate partite"' , si in alt loc el
pus ca dascah pe barbatn
avantaj al acestei ordini: ..Apostolul le-a
(adica si pe femei. si pe
partile
amandoua
aceasta
prin
folosind
lor
cumpatatc, 51 pe acestia mai
barbati), caci si pe acelea le-a facut mai
s.

si

tolereaza insa vorba fara rost, si

inca in biserica. mustrand cu asprime
orice neoranduiala. Erau
femei care desi veneau la biserica, dupa porunca
Apostolului. cu
capul acopent, vorbeau sau, mai mult decat
atat, radeau in sfantul
locas. El spune mdignat: .,Acoperi
capul si razi, o! femeie. stand in
biserica? Ai intrat spre a-ti marturisi pacatele,
spre a cadea inaintea
lui Dumnezeu. spre a te ruga
Lui pentru cele ce ai pacamit. si faci
aceasta razand? [...] Nu este rau rasul
in sine, ci este rau cand e
2r
fara masura si fara timp<- ". Si in alt loc
el zice: Mare este vuietul,
mare e tulburarea si multa vorba se face in biserica de
catre femeii
ceea ce nicaieri nu se petrece. Ar putea cineva vedea
aici pe toate
femeile vorbind. cum nu se intampla nici
in pia^a, nici

le

46

149

acesle cazuri, nimeni n-o opreste pe femeie

sa invete
:<

sa indrepte pe barbati ".

Sfantul loan Gura de

coase bine guri!e-'\ Caci aici el nu numai

mca si porunceste cu asprime.
statuieste, nu numai indeamna, ci
iiW
Aceasta Lege o identif.ca
veche.'
Lege
o
aceasta
citand pentru
femeu dupa caderea in
Sfantul loan cu porunca data de Dumnezeu
Daca
va stapani"
pacaf Atrasa vci fi catre barbatui tan si el te
sa fie astfel supuse, cu cat mai
fata de barbatii lor. femeile trebuie
in biserica fata de dascali si
lucru
acest
faca
ele
trebuie
sa
mult
Lor nu li se permite in
parimi si de adunarea obstcasca a Bisericii.
aceasta
macar sa Sntrebc ceva. Sfantul loan motiveaza
luand Legea in ajutor,

el. In

ji sotie

la bai:

cum

interesati

'

j)
i

Sfantul loan
sai

biserica"

(1

Dar

Cor

si

loan observa
la

_.

problema intaietatn sotului

si obiceiul, Sfantul
sale, desi Apostolul invoca Legea
masura.
necesitatea abaterii, uneori, mtr-o anumita

in aceasta privinta, ca si in

in fata sotiei

de

14, 35).

si

aceasta reauia;

si

anumc. nu de

amvon, nu in biserica, ci m
cand femeia poate sa mvetc
la

convorbirile particularc folositoare,

Priscila, care 5-a catehszat pcchiar pe barbati, asa cum a facut
49
proprml barhai.
Apolkr . Si in alt caz. femeia poate sa-si invete
cand ea este mai inteleapt;.
atunci cand sotul este necredincios. sau

Tinuta femeii in soeietate

Gura de Aur pune inaintea ascultatorilor si cititorilor

o multjme de exemple pozitive cu privire la virtu tile femei
lor

crestme, evidentiind curajul

daruirea lor pentru buiiul mers, nu

mimai al familiei, al Bisericii, ci si al societatii in care traiesc.
Vorbind despre^ o crestina, cu numele Maria,
evocata de
Slantul Apostol Pavel"53 , el spune: larasi
se incununeaza o femeie
>i este laudata, lar noi barbatii
am ramas rusinat-i, sau mai bine zis.

nu rusinati

si

ne laudam, chiar ne fafim cu aceasta. Ne falim!

/ic, pentru ca astfel sunt femeile noastre;
ne rusmam insa. fiindca
not barbat-ii am ramas atat de mult in urma lor."" 5
In alta parte, de
nseinenea, el deplange starea in care au
ajuns barbatii, spre
ci chiar

'

Mu
543
:jj

2Ai
:4
- 17
:4S
:4

Slanlul

Ibidem.

irad.
loan Gura de Aur. Om. 1 Cor XXXVII.
XXXVII. trad. cit.. p. 515: PG IX I. 31x

Vac
Stamul loan Gura Ac Aur, Om.

cit.. p.

51 5: PC, LX1. 3

Idem. Om 1 Cor.
/iSi*m:P(if.XI..M6.

"Fiiptel8. 26.

XXXVII. irad.

Tim. IX. irad.

cit..

p.

516:

cit.. p.

PG

Staniul Joan

I.X1. 316.

PG

1-XII. 544.

XXXH,

trad. cit. p.

480;

PG LX.

479;

PG LX, {Om

(Om.

669.

Om.
Idem. Om.
Idem.

75-76:

Gura de Aur, Om. Rom,

\ V.V/j,

3. 16.

Evr,

XV. trad

t Tim, IX. trad,

cit.. p.
cit.,

216;

p. 75;

PG LXIII. 122.
PG I, XI I. 541

''Koni 16.6.
smiituj loan
\ \ \l),

668.

Gura dc Aur, Om. Rom. XXXII,

trad. ciL. p.

mm

M*t

f
Casatoria

150

$i viata

Copiii

defamilie

si a
deosebire de cei din vremea Mantuitorului Iisus Hristos
cand desi s-au
Sfintilor Apostoli. Spre deosebire de acel timp,

in luptele
remarcat unele femei, ele erau intrecute totusi de barba|i
stateau cu totul
duhovnicesti, in vremea Sfantului loan lucrurile
suntem, dupa
dimpotriva. El spune: Cata rusine! Noi, ca barbati,
biruiti de
ordinea stabilita de Dumnezeu, cap al femeii, si suntem
fost randuiti de Dumnezeu sa
dansa? Suntem biruifi de corp?

Am

avem

intaietate fata

de femei, Tnsa nu numai

in privinta trupului ci

si

lor
in cea a sufletuiui; adica sa fim premergatorii

si

in virtuti, sa

pentru ele. Cei ce

fim, intr-un cuvant, exemple bune de imitat
biruiasca
stapaneste este dator mai ales in aceasta sa stapaneasca, sa
biruit, atunci
fapta cea buna pe cei stapaniti, iar daca cumva este

cu
el

nu mai

cinsttt
Sfantul loan arata ca Insui Dumnezeu a pretuit i a
nebigata in
femeia. nevrand ca aceasta sa se sirnta respinsa i
istoria
ea a fost de fa|a la cele mai importante momente din

seama;

(dupa
?i mai nebagat in
inviere), fiindca sexul acesta era eel mai de jos
cea dintai
seama; de aceea i la natere ca^i la Invierea Lui, femeia
a simtit bucurie pentru aceasta""
De asemenea, Sfantul loan lauda pe femei, facand o
i
comparatie Tntre acestea i barbati i arStand ca in multe defecte
virtuti
pacate barbati nu sunt mai buni decat femeile, insa in multe
omenirii. El spune:

De aceea S-a

aratat femeilor intai

depaesc pe barba|i. El spune: De ce vorbeti cuvinte

cu atata
proaste? Femeia nu ar scoate din gura nici un cuvant

ele

ii

257

uurinta"

familii. Barbatul in{e1ept9 insa, ii invata so|ia

In continuare el

evoca

seriozitatea, caldura, evlavia i

dragostea lor pentru Hristos.

cu tact

i delicate^e,

tacand-o sa TnteleagS ca toate sunt comune intr-o familie deoarece

amandoi sunt un singur trup. El spune: Deci s dacS femeia sau
barbatul

nu

este stapan

pe truput sau, cu atat mai mult nu este

stapan pe averi. Auzifi acestea to^i catf aveti femei i toate cate avefi
barbati: daca nu trebuie a avea trup deosebit, cu atat mai mult, averi
258
deosebite"
De asemenea, el indeamna: Jnventeaza modul cum
s& fii mai delicat in vorba i sile$te-te sa dezrSdacinezi din sufletul
.

cuvintele acelea: al

ei

meu

Cand ea ar zice cele ale

tale? CSci eu nu tiu. Eu nu am nimic
i

al tau.

mele, tu intreab-o: Care ale

propriu i cum tu zici ale mele, de vreme ce toate sunt ale tale? [...]
Da, toate sunt ale tale, i chiar eu sunt al tau. Zi-i deci: i eu sunt

meu! Aceasta mi-a poruncit mie Pavel, zicand:

Barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia259, de unde rezultS
ca dac eu nu am stSpanire pe trupul meu, ci tu, cu atat mai mult ai
stapan ire pe bani. Vorbind astfel, tu ai linijtit-o, ai stins focul, ai
al t&u,

este stapan.

151

copilul

ruinat pe diavolul, ai facut-o sclava

cumparata cu bani, ai legat-o

cu astfel de vorbe. Deci, din cele ce-i vorbeti, invat-o ca niciodata
260
sa nu mai zica: al meu $i al t&u"
.

Sfantul

loan

condamna

in

termeni

foarte

aspri

aceasta
deprindere a celor care, dupa ce au fost unifi intr-o singura fiinta
prin casatorie, mai pot considera bunurile materiale ca fiind
proprietatea

numai a unuia

dintre ei. MVai, la cata uurinta

duce pe

cineva dragostea de bani! - spune el. Un singur om, o singurS fiinfa

a(i devenit amandoi prin insotfre, i tu mc3 zici ale mele? Blestemat
acest cuvant necurat, care a fost introdus de diavolul in gura ta".

lie

nimic nu ne este propriu,

261
soarele, apa i chiar banii

Cfici

ci toate

ne sunt comune: lumina.

k) Bunurile materiale
4.
aceea
femeile, de obicei, au simtul proprietatii mai dezvoltat. De
cum sa
Sfantul loan Gura de Aur da sfaturi barbatilor pentru a ti

mai
dezradacineze din sufletele lor iubirea bunurilor materiale $i,
le apartine exclusiv.
ales, sa nu considere ca ceva din cele comune
unci
Acest lucru este periculos i poate sa antreneze dezbinarea

Copiii

nca de la inceput, dupa ce a facut pe om, birbat i femeie,

Dumnezeu a binecuvantat aceasta pereche, zicand: Creteti i va
I

Inmultifi ?i unipleji

pamantul

i-l

supuneti' (Fac

m Idem, Om. I Cor, XIX, trad, cit, p. 240; PG LX1,

1,

28).

152.

>Vi

Idem. Om. Efes. XIII, trad. cit., p. 135: PG LXII, 99.

256
327.
Idem, Oml Cor, XXXVIU, trad, eit., p. 534; PG }Xl
257
Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit, p. 136; PG LXII, 99.

255
5

)M>

or 7, 4.

Sirmtul loan

"til

Ibidem,

Gura de Aur, Om.

XX, trad,

cit, p.

XX, trad,
210; PGLXII, 148,
Efes,

cit, p.

210-21

1;

PG

LXII, 148.

: l

Casatoria

152

$i viaia

;k;~*i

defamUie

Copiii sunt, deci, binecuvanlare a

binecuvanlare,

ei

ak

Copiii

Dumnezeu,

lui

$i

dupa pierderea nemuririi de catre Adam si Eva, ..nasterea

de moslenitori - dupa cum se exprima Sfantui loan a fost pentru
ei cea mai mare manga ierc". Moartea nu mai
are putere acolo unde
inceput,

ca orice

sunt prilej de multe bucurii.

un barbat care
vrca sa duea o viata curata alaturi de sotie, copiii sunt lucrul cei mai
62
ei sum darul lui Dumnezeu' % In ei familiile au un ,,mare
de prer
64
i prin ei femcile pot sa-i dobandeasca mantuirea
depozir'

Gura de Aur consider*

Sfantui loan

ca, pentru

se

nasc copii, cei morti prelungindu-si existenja prin

urmasi.
Ace as i Sfanl Parinte spune ca nasterea de prune i a usurat greutatea
pedepsei primifor oameni si a smuls masca
infricosatoare a
morti i".
I

..

sufietului (I

Tim

_t>

2,

5)

\52

'.

Nasterea de prune I care este temeiul unei mari bucurii", este

266
purtarea sarcinii ca o
insa, in acelai timp. $i inceput a durerii
povara" limp de noua luni, desele suferinte izvorate de aicu
..ruperea madularelor i acele durcri cumplite pe care le cunosc
267
Dar cu toate aceste dureri, la care
numai celc care au nascur

Nasterea de prune i este insa rezultatul conlucrarii omului

cu
Dumnezeu. de aceea nu trebuie pusa numai pe seama
voiniei
omului. Nasterea unui copi! presupune, asadar, supunerea
voiniei
omului voit lui Dumnezeu si implinirea lucrului Sau.

trebuie a se adauga noptile nedormitc dedicate pruncului riaseut ?i

mai ales eventual ele probleme i nenorociri cauzatc de na$terea

planga ca n-au copii, ci, cu gand pi in

Creatoru! naturii, si de !a Stapanul nalurii
sa ceara copii! Sa nu
atribuie nasterea de copii traiului impreuna al sotilor
sau altui fapt.
'
ci Creatoru lui tuturor. Care a adus
2
pe om de la nefiima la

Sfantui loan

mvata pe mamele fara

de vreme sau de moartea copilului, care pun in primejdie.

uneorL chiar viata mamei, femeia simte mereu bucuria chemarii de

inainte

credinja, in iubire

intristeaza, fiindca a

In cuvintele

cand e sa nasca, se

Supunerea aceasta
asigura femeii, asa

ei;

**-?

-" Idem,

Out. Ml.

XXXVII.

m Idem. Om. 1 Tim. IX.

204

Ibidem, p. 79:

m Ibidem,
2*b

p. 77:

Slantul loan

dupa caderca in

VII. trad,

tit.,

trad. cit.. p. 78:

PG LXII,
PG LXII.

463: PCi LV1I. 428.

p.

PG

XI I, 546.

546.

Gura de Aur

pacat: ..inmuljind voi inmulji durerile tale $i

catre

Dumnezeu

suspinul tau; in durei

aratand ca durerile nasterii au un rol anamnelic >;

cducativ. de a-i aminti femcii necontenit dc-a lungul vremurilor, cat de greu esh
paeatul pe care l-a savarsit ?i ..cat de mare c calcarea de porunca". si prin aceasi:;
VII
sa poata ti ca inselaciunea este pricina tuturor durcrilor. (Om. Fac (I). XVII.
vei na$te fii" (Kac 3.

trad. cit.. p.
267

200;

PG

16),

impreuna lucrare cu EL
s-a amintit, mangaiere ?i multe bucurii in
si

si

in sfintenie"

(I

Tim 2,

copilului.

mamei pentru

Rolul

Ibidem. XVII. V1I1, trad.

p.

201;

PG

LIU, 144.

cultivarea

si

cresterea

loan

Gura de Aur, apreciaza

si

el,

in

cuvinte

miscatoare, aceasta curatie, zicand: Sufietul

copilului este lipsit de
orice patima. Nu se razbuna pe cei care 1-au
suparat, ci se duce ca la
msie prieteni, ca ?i cum nu s-ar fi intamplat nimic.
Oricat l-ar bate
iimma lui, pe ea o cauta, pe ea o prefera tuturora.
De i-ai arata o

Ibidem. XVI11. IV. trad,

'_

cit..

15).

copilului in virtute incepe incadin clipa zamislirii.

Pentru curatia lor, copiii au fost recomandati de catre
Domnul
lisus Hristos ca etalon pentru mantuire.
El spune: Lasati copiii si
im-i opnti sa vina la Mine, ca a unora
ca acest ia este imparatia
cerurilor" (Mt 19, 14).

LIU, 143).

Ibidem: PG\.U\. 144

26S

virtutea

Sfantui
dc

de creator

Apostolului se poate observa, alaturi de nasterea

dc fii, o conditionare a mantuirii de starui nta In virtuji.
In cazul unei
tname nu poate fi inteleasa virtutea ei, separata de grija
pentru

545.
talcuieste cuvintele adrcsate Evei

cum

fata

lumea aceasta, insa poate asigura si fericirea vietii vesnice,

dupa
cum invata Slantul Apostol Pavel. Caci zice ei: Dar ea (femeia)
se
va mantui prin nastere de fii, daca va starui cu
intelepciune, in

dar dupa ce a nascut copilul, nu-s?i mai aduce aminte

de durere, pentru bucuria ca s-a nascut om in lume" (In 16, 21 ).
Prin intermediul copii lor Dumnezeu a schitat o imagine a
invierir, copiii luand locul celor care pleaca. De aceea, chiar de la
sos it ceasul

Femeile niciodata sa nu se
de intelepciune. sa alerge la

fiinta."

a na$te prune i: Dupa toate acestea - zice Sf. loan -, ca i cum le-ar
tndura acelea^i
fi uitat pe toate, femeia na?te mai departe copii $i
suferinte"; i aceasta pentru ca ,? Dumnezeu a infract cu durerile.
placerea i bucuria!", El a dal odata cu durerile $i o atat de mare
mangaiere. incat bucuria pentru pruncul nascut precump3nete
26
durerile ace lea" *. Acest aspect l-a evidentiat i Mantuitorul lisus
Hristos, zicand: ^Femeia,

copii, zicand:

'

llvdem, XXI.

Ill,

cit., p.

trad. cit. : p.

PG LIU. 154.
PG LIU, 178.

214;

248;

m^zrtmttt---

Casatoria

154

$i viata

defamilie

Copiii

TmparateasS cu coroana pe cap, nu o va prefera mamei sale

imbracata in zdrenfe, ci dorete mai degraba s-o vada pe mama lui,
a$a imbracata cum e, decat pe imparateasa gatita cu podoabe.
Copilul nu judeca ce-i al sau i ce-i strain pe temeiul saraciei $i

Nu

cauta mai mult decat ii este de

bogatiei, ci pe temeiul prieteniei.
neaparata trebuin{a; cand s-a saturat de supt, lasa la o parte sanul
Copilu! nu se Tntristeaza de cele ce ne intristam noi, de

mamei.
iara?i, nu se
pi Ida, de paguba de bani i de altele ca acestea; i
bucura de cele ce ne bucuram noi, de aceste lucruri pieritoare, nici
a
nu-l uimete frumusetea trupurilor. De aceea spunea Hristos: C5
unora ca acetia este imparatia cerurilor, ca sa savar$im cu vointa
271

acelea pe

indeamna:
72
pacat^

De aceea Mantuitorul
care copiii le fac din fire"
Sa fim i noi cum sunt copiii; sa fim prunci fata de
.

mamelor in legatura cu
incepand chiar cu punerea numelui i

Gura de Aur da

Sfantul loan

atitudinea lor fata de copii,

sfaturi

continuand cu primele elemente de educatie cretina ce trebuie

insuflate prunci lor de la varsta cea mai frageda.

155

Deoarece bunicii sau strabunicii multora dintre ascultatorii

Sfantului loan Gura de Aur fuseserS pagan i ca atare, purtau
nume cu Tnsemnatate pagana, el indeamna: Deci nici noi sa nu
dam nume mtamplatoare copiilor no^tri, sa nu le dam numele
i

bunicilor, ale strabunicilor sau ale celor ce au stralucit Tn

nostra, ci

numele

sfinfilor barbatf care

au

care au avut multa indraznire inaintea lui

Numele

stralucit in virtute, al celor

Dumnezeu4

l-a purtat.

despre

Sfantul loan
patriarhii

-71

212
273

Idem, Dm. Ml, LXII, IV,

Ibidem, p.

trad, eit, p.

722-723;

PO

LVIII,

60L

Idem. Om. Fac

(I).

XXI,

HI, trad,

cit.,

p. 249;

PG

LIII,

79.

aceea, nici

Gura de Aur condamna cu

de prunci

fermitate

superstitiile

pagane legate de primirea unui prune, superstitii In care mul|i dintre

crejtini credeau cu toata taria. Chiar i la punerea numelui copilului
erau intrebuinjate ,,semne sau simboluri pline de nebunie". lata un
exemplu de acest fel: Cand trebuie a pune nume copilului, ei,
lasand la o parte numele sfin|ilor, dupa
se ca in felul

cum

ftceau cei vechi la

pun nume inchipuit copilului, gandinduacesta copilul va trai mai mult timp in lume"

inceput, aprind lumanari

alta superstitie era utilizata pentru a-l feri

pe copii de
intamplari nefaste i chiar de moarte. Fiindca de multe ori se
intampla - spune SfSntul Parinte - ca pruncul sa moara mai inainte
de timp, $i aceasta se petrece deseori, iata ca i atunci urmeaza
ridicolul, caci diavolul Ti bate joe de cei proti ca de nite copii. In
adevar, ar putea zice cineva de acele hartiute, sau de acei clopotei

274
275

721;PGLVU\,60\.

De

una de

nu trebuie sa se bizuie numai pe numele pe

care-l poarta, c3ci numele nu folosete la nimic - spune Sfantul
Parinte - daca eel ce poarta numele este lipsit de virtute; ci trebuie
s3 aiba nadejdea mantuirii in savarirea faptelor de virtute; nu
trebuie sa se laude cu numele ce-l poarta, nici cu inrudirea cu sfintii
barbafi, nici cu altceva, ci cu tndraznirea ce le-o dau propriile lor
75
fapte" , insa numai in smerenie.

Punerea numelui copilului

Vechi ului Testament i despre

insemnatatea numelor pe care ei le dadeau copiilor lor, Sfantul loan
Gura de Aur spune: Vezi ca In aceste simple nume..., se ascunde
mare bogatie de ganduri? Ele arata nu numai dragostea de
Dumnezeu a paring lor, dar i multa lor grija de copii. Prin numele
pe care-1 dadeau copiilor lor, paring de alta data ii invatau pe copiii
de acum
lor sa-i alipeasca sufletul de virtute; nu faceau ca paring
copilului
care pun nume la intamplare copiilor lor. Sa punem
numele bunicului sau al strabunicului, spun acetia de acum. Cei
vechi nu faceau aa! Ii dadeau toata silinta cand puneau nume
copiilor; iar numele dat copiilor nu era numai un indreptar spre
mare
virtute pentru cei ce il purtau, ci era i invatatura de
in^elepciune i pentru ceilalti, i pentru general ile viitoare"

Vorbind

parinfi i i nici copiii

b) Superstifii care insotesc naterea

a)

274

'

insa nu are decat o valoare simbolica

aducere aminte de faptele celui care

neamul

276

PG LIII,
Ibidem: PG LIII.
Ibidem:

179.
179,

Idem, Om. I Cor, XII,

trad. cit.. p. 163;

PG LXL

105.

Casatoria

!56

fi viola

defamilie

Copiii

pe frunlea copilului, pecetea harului, cand tu

K
tma?"-

gat.
dc mana copilului, sau de ace martior ro?u atarnat la
$i celelalte multe pline dc nebunie/"
asupra
superstitie %\ mai condamnabila. care arunca dispret
Jnceput al ceici mai
tapturii lui Dumnezeu, socotita de Sfantul loan
I

aiarnati

este aceea aplicata Tmpotriva privirii rele $i

cei
i a invidiei altora, a?a cum o considerau

ratacire irttreaga lume, Cei ce a pricinuit diavolului rana

cea

adanca

ii ungeau
ce o foloseau. Femei, siugi sau doice luau noroi din bale.
zice pi in
degetuL eu care faceau apoi semn pe fruntea copilului. EI
noroiul, de
de revolta i sarcasm: Vai! cata putere mai are tina i
vreme ce respinge intregu! asalt al diavolului! i nu va acoperili
tarziu, cursa
obrazul de ru$ine? Nu m\\ cunoate oare. fie $i mai
uneltirile
diavolului, i cum ei introduce inca din frageda copilarie
aceasta minune. de ce
lui ce!e drace$ti? Daca cu adevarat tina face

atunci nu faci i tu aa pe fruntea

ta. tu

care

barbat

poate mai mulji dumani care te pizmuiesc decat copitul?

Sfantul loan
obiceiuri dia volenti

c)

Sfantul loan dezvaluie toata ratacirea

mu strand

cu as prime pu

dei se inchinan
cei care se socoteau a filosofa ca i cretini i care,
supuneau unoi
crucii i se impartaeau tainelor celor negraite, se
jale*\ El spune
astfel de fapte uracioase'\ facandu-se vrednici de
Dumnezeu te-a cinstit a te unge cu mirul eel duhovnicesc. jt in
insemni pv
lui ungandu-l cu tina? Tu ar trebui ca sa

spurci cop i

iar acum.
fruntea copilului crucea, care procura siguranta neinvinsa,
Deer
lasand acestea, te arunci in asemenea prostie draceasca? [...]
puna de catre preoi
II dai in mainile preotului? Cum ceri sa se

cum

'

278
27i

'

2 *

Ibidem:
Ibidem:

PG LXI
PG LX1.

fi

parintii

sa paraseasca toate aceste

educe copiii din cea mai frageda prune ie

morale creatine,

sa-?i

urma

desfranarii,

concept a Sfantului loan

i

Gura de Aur, sunt condamnati de catre parintii lor la o viata

acoperita de necinste, indiferent cate bogatii le-ar lasa ca
mortem re.
Insa de necinste se fmparta$esc i parintii copilului, nu
numai
in fata oamenilor. ci ^i in fata lui Dumnezeu.
Sfantul Parinte spune:
De ce semen acolo unde nu poti secera. sau mai bine zis. chiar de
i

ai secera,

rodul ace I a

va aduce cea mai mare necinste? Caci chiar

de s-ar na?te un copiL totui acest fapt i pe tine te va necinsti. in
accla^i timp i fiinta aceea este nedreptatita pentru
faplul ca s-a
nascut basiard i lipsit de nobletea cuvenita. Chiar de i-ai fasa
iti

bani

rnul^i, totui necinstit

va

fi i

in casa. necinstit

$i

in ora$, necinstit

Necinstit vei

fi i

lu, fie

ca

ai

nascut din desfranata sau din sluga.

trai, fie ca ai muri. caci ?i dupa moane

raman amintirile unei vieti destrabalate sau. dupa spusa

apostolului. lipsita de bun mime. Decu de ce necinste$ti totul?""^
i]i

nu

s?i

Necinstea asupra acestor copii vine insa din partea oamenilor

din partea lui Dumnezeu. Naierea de prune este rod al
i

ennlucrarii

omului cu
acest

Dumnezeu. chiar atunci cand omul nil

lucru, i chiar cand omul nu respecra

105.
106.

Ibidem, p. 163-164;
Ibidem, p. 164-165;

PG
PG

LXI. 106.

LXI. 106.

5,1

in tribunal ?i pretutindeni, fie el

conjtientizeaza

2 7

ar

Copiii rezultati din desfranare

Copiii rezultati in

4i"

mdeamna

in spiritui credintei i al

ce

Multe i felurite erau superstitiile ?i observatiunile satanice'Jn timpul

folosite ?i de catre moae, intoduse de catre acestea
Parinteie
durerilor naterii, spre raul capului lor, cum se exprima

Daca

Bisencu

nimicit orice putere".

mai
recunoscute acesiea de

catre paring, acedia i-ar incredima copilul puterii

Celui Prea
2*
2
Inali^. $i nu .,puterii $i sigurantei diavolului^

pe frunte, are
nu-ti bagi intregu trup in tina? Caci daca tina, pusa
Toate acestea
atata putere, de ce atunci nu te-ai baga cu torn! in ea?
numai la dezonoare pe
sunt de ras, *i comedii satanice, care due nu
cei amagi{i, ci i in gheena.

$i i-a

care ai

De

uns acea frunte cu

Cauzele acestor practici le pune Sfantul Parinte pe seama

necredintei i a dispretului cu care este privit Xel ce a intors
din

*.

e^ti

ai

'

27

de pe urma nebunii"
viciene. a deochiului

157

PG LXI, 106.
Hit Ml 105.
Om. Rom., XXV. trad. oil.,

ihuA'm,p. 164:
Ibidem, p. 163:
lilciii.

p.

403-404:

PG LX.

tOm. XXtt% 626.

Casdioria

158

?i viafa

Copiii

Intre Parinjii veacului al IV- lea,

in acest sens.

in

educatiei

rol deosebtt

de important

au, in special, Sfinpi Vasile eel

il

Mare

si

loan

Mare nu a

Cu

copiilor.

toate

scris

acestea,

o opera speciala dedicata

face

el

ji

288

creterea acestora

dese

referiri

la

Biserica fata de

El porne$te de la concepfia ca orice om care iubete

pe
289
Dumnezeu are Jn mod firesc inclinarea spre studiu"
.

d) Educatia copiilor

Pentru arhiepiscopul Cezareii Capadociei, valorile cunoajterii

formarii tinerelor vlastare, ori de unde ar proveni ele,
fie din
290
admiratia pentru lucrurile marete din natura" , fie din Sfanta
i

Educatia copiilor a preocupat pe cretini Tnca de la inceput. Noul

Apoi Paring de

referiri la aceasta.

nu trateaza

un

preocuparea pe care trebuie sa o aiba familia

in secolul al IV-lea, dei

159

2*7

Sfantul Vasile eel

Dumnezeu, in orice conditii s-ar produce. El zice: Deci de ce iji

bati ioc de darul lui Dumnezeu i te razboie$ti iegilor Lui i ceea ce
este blestem tu o urmezi ca pe o binecuvantare?""

pana

aceasta privin^g

Gura de Aur

lui

Testament contine numeroase

defamilie

Caci Sfantul loan spune:

De ce semen acolo unde farina e pregatita sa strice roduL.?'
De asemenea, z&mislirea i naterea de prunci este
considerate de catre Sfantul Parinte ca fiind dar i binecuvantare a

Dumnezeu

randuielile lui

'

in

mod

Scripture sau chiar din literatura pagana sunt vrednice

de a fi luate
in seamS, daca se atinge scopul major: deprinderea
tiin|ei de a

special acest

Clement Alexandrinul, se ocupa totui de

educatia copiilor ca de un factor important in viata familiei i a
cultura
societatii, demonstrand chiar folosul pe care il poate avea
aspect, cu exceptia lui

pSgana pentru activitatea misionara a Bisericii

Dumnezeu" 291 Caci

infelege pe

bun&tate, Cel dorit

de

toti

El este fericita

cei inzestraji

imbelugata

fire,

cu cuvant

ratiune,

frumusetea cea mult dorita, inceputul existenjelor, izvorul vie|ii,

lumina cea spirituals, intelepchmea cea neapropiata"292 Aadar,

284
2S5

286

PG LX, (Om. XXl\% 626,

PG LX, {Om XXIV), 626.

Ibidem, p. 404;

Ibidem:

Clement Alexandrinul, de exemplu, dei considers ca

in scrierile filosofilor

omul poate sa-L descopere pe Dumnezeu pe mai multe cai: fie din
contemplarea lumii vazute, care este intr-adevSr o coala a
sufletelor inzestrate cu rapune i un Ioc unde se poate
invaja

gj

multa minciuna. spune totusu Cuvintele acestea, scrise ckindestulfiloarc

acesti filosofl sub inspirajia iui Dumnezeu i alese de mine, sunt
catre elem.
pentru eel care poate s& cercete/e putin adevarul" (Cuvdni de Indemn
ale poejilor exista

VI, 72, 5, trad., introd., note

1982, p. 129). Iar in

si

indici

alt Ioc el zicc:

de

Pr.

Vezi: Pr. Prof. loan G.

JUozofia pagana,

Gnosticul, deci, nu trebuie sa rfimana in umin

nici nu trebuir
celor care sunt tnainta(i in $tiin(ele enciclice i !n filozofia denS, dar
necesar, ca pe ewn
sa le cerceleze ca esenjiale prin ele insde, ci numai ca pe ceva
,,cei
de a doua categorie, ca pe ceva folositor dupa lmprejurfiif s cu toale ca

mulji se tern de filosofie, ca

{Stromate, VI, X, 83,

si

80,

s,i

copiii

4, trad.,

de fantome; se

cuv. inainte, note

mm

tern sa nu-i r5tacea.sav

i indici

de Pr. D.

5,

IBM,

Bucuresti, 1982, p.

Providentei" {Panegiric pentru Origen, 11 s.i 13,

AB).Trebuie spus ca au existat sj destui oponenfi

putem aminti pe
ai

lumii pagane,

de a folosi

417 D).

Tertulian,

cum era $i

scrierile

Tauan

Asirianul

.a.

PG X
ai

Pe de

1081

BC

I0KX

si

acestei culluri, intre

a 1H

aita parte, unii repre/eni;n

Maria

bisericeasca,

IBM,

Sfantul Vasile eel

III,

16,

PG

-XV

Mare

inckinare la 1600 de ani de la

Bucuresti, 1980. p. 312-329; Pr. D. Fecioru, fdeile pedagogice

ale Sfantului loan Hrisostom. Bucuresti, 1937; Pr. Lect. C. Grigoras,

Educate
ridicatd la treapta de sacerdopu crestin in pedagogia patristica,
in vol. Familia
irestina azi, Bd, Trinitas, iasi, 1995, p. 62-77.
special Tn lucrarile; Regulile mart; Regulile mici;
Reguli

tmeri\ primele

morale

si

si

a tinerilor,

in

Omilia Catre

traduse de Prof, lorgu D. Ivan, se afla cuprinse in PSB, 18, $i

nllima, tradusa de Pr. D. Fecioru, in PSB, 17. Aceasta
din urmi a fost
de
ifttre unii ca un adevarat testament al
experientei sale pedagogice" (cf. Prof
( imstantin C. Pavel, st. cit.
p. 317).
trei,

soccW

"tul Vasile ce[ Marc Episl ccxav

Z Sm
Idem, Om. Hex,
X, trad, tit,
'

imparatul lulian Apostatul, contestau crestinilor drepi

profane (Socrate,

stivarsirea sa,

in vol.

m Sfantul Vasile eel Mare se ocupS de problema educa|iei copiilor

Feeitii n

432 $i 431). SrHntul Grigorie Taumaturj.ul

studiul filosolii
feiicita pe Origen pentru ciprin exemplu I i sfatul sau, a sugerat
existent lui Dumnezeu >
si al poetilor greci, cu exceptia celor care neaga
PSB,

Vasile despre folosul culturd elene

pentru educatia crestina, in Miracolul clasic", Bucuresti,

1940, p. 218-254; Prof.
( ionstantin C. Pavel, Atitudinea
Sfantului Vasile eel Mare fafa de cultura ?i

D. Feciom, PSB. 4, IBM, Bucurc$ii,

Coman, Sfantul

["'

""

p. 81

I,

Ibidem,

I,

Ibidem,

1. II,

IV, trad,

tit.,

p. 75.

trad, cil., p. 73.

PG,

XXX

11,

1037A.

viata de familie

Casaloria

60

lume
precum zice
calauza a mintii pentru contemplarea celor nevazute,

cunoasterea

apostolul"-

lili

9*

Dumnezeu.

(Rom

1.

fiind prin cele vazute

20); fie prin

294

si

simtite in

cercetarea Jntr-un chip inalt a

conduc spre viata vesmca.

95
fie, pentru cei care
taina'"
de
pline
instruindu-l ,.cu cuvintele lor
adancimea cuvintelor
datorita varstei lor nu pot tnca intelege
profane, care nu sunt
Sfintei Scripturi", servindu-se de invataturile
:%
fara a da tntru totul ,-carma
Scripturii"

cuvintelor

care-l

nefolositoare pentru suflet

mintii" filozofilor pagan i.

Referitor

indcamna pe

Sfantul Vasile

insa

tineri

la

la

aceasta din

prudenta

si

urma

cale.

discernamant,

autorilor profani.
spunand: ,.Trebuie. deci. si voi sa citifi scrierile
nici o alegere la
asa cum fac albinele; acelea nici nu se due fara
gasesc in floriie peste
toate fiorile. nici nu fncearca sa aduca tot ce
il I asa
iau cat le trebuie pentru lucrul lor, iar restul

care se aseaza.

ci

din carti cat ni se

cu placere. Noi, daca stmtem inteiepti, sa luam
iar restul sa-l lasam.
potriveste noua si cat se mrudeste cu adevarul.
trandafir dam la o parte
$i dupa cum atunci cand cu legem flori de
sa culegem atat cat este
spinii. tot asa si cu niste scrieri ca acestea;

de folos

sa ne ferim de ce este

si

vaiamatof

valorile culturn
Sfantul Vasile eel Mare a aratat, asadar, ca
in contradict cu
profane, atat cat pot fi acceptate si cat nu intra
invataturii crestine.

tezaurul

educationale

si

pot servi ca eficiente instrument

misionare.

pe baza
Pentru atingerea scopului educatiei crestine, el cere,
si din partca
Invataturilor Sfintei Scripturi, o atitudine responsabila
ei depnndc
din partea copiilor. Parintilor. fiindca de la
trebuic
primele elemente ale educatiei. le spune: Parintu

parintilor.

copilul

si

certarea
sa-si creasca copiii intru invatatura si
si

Xopm

o porunca
Ibidem,
2<i
"V

2 *>

I.

VI. trad.

cil..

p. 77.

Om. Ps. XXiVl IV. trad. cit.. p. 228.

Idem. OC. XX! 1. Carre tirierL II. irad. cil- p.
Idem.

m Ibidem.
::!7

toalii

ei, sa in.
rabdarea; sub nici un pretext, care s-ar referi Sa
9S
Iar copiilor. care au de respecuu
intristare'"
?i
manie
produca
dumnezeiasca faja de parinfii lor, le spune:

blandetea
le

Domnului cu

II.

trad. cit.. p. 568.

Ibidem.

III. irad. cil., p.

Stamul

Vasstk ecl

3.21.

567.

569-570.

Marc, Result morale. 76,

trad. cit.. p. \9\: cf.

!es 6. 4,

<

Copiii

trebuic sa-i cinsteasca parintii i sa li se supuna

in toate in care
299
se impiedica porunca lui Dumnezeu"
.

O alta treapta in

6
nu

formarea copiii or o const ituie, dupa SfantuI

Vasile eel Mare, educatfa primita in Biserica $i in special

in
manastiri. Aici ei trebuiau primiti chiar i din frageda
copilarie daca
erau adui dc parintii lor ?i daca erau de fata mai multi martori,

pent a nu

se da prilej cuiva sa acuze Biserica; cei fSra parinti

trebuiau insa primiti din propria lor initiativa de
catre vietuitorii
manastirilor,

care deveneau in acest

Acceptarea de
fiindca.

fe[

^parintii

orfaniior.

o varsta timpuric a cop ii lor in coala este de doriL

dupa cum spune SfantuI Vasile, sufletul trebuie sa fie
la

indrumat spre practicarea fapteior bune indata, de la incepul, cand

este inca uor de format i fraged i. fund moale
ca ceara, prime$te
cu uurinta forme le care se preseaza asupra lui, aa in
cat, atunci

cand va veni rauunea i puterea de a judeca. sa inceapa drumul

de
la primele notiuni $i de la
exemplele de pietale care i-au tost
predate, pentru ca ratiunea sa arate (sugereze) ccea ce
este folositor,
iar obiceiul sa

indrumeze cu uurinta spre savar^irea binelui" l3t)l In

manastire copiii traiau s^eparat de rcstul fratilor, fiind totodata
.

imparliti

dupa sexul

ate Here se savareau

lor

502
.

Numai

impreuna cu

avea o motivatie education a la dar

privegherea.

calitatea

corespunzatoare

hranei

varstei.

rugaciunile zilnice

fratii.
i

$i

Studiul

una

%\

munca

Separarea de restul

in

fratilor

practica. deoarecc somnul.

alte

exercitii

se

desfa^ura

programe, dc unde nu Mpsea Sfanta Scriptura cu

trebuiau

pe

baza

istoriile,

sa

fie

unei

numele

?i

sent in tele ei care inlocuiau povetile nefolositoare. Pentru

stradanie
*i raspunsuri bune copiii primeau premii,
cautandu-se insa a nu li se
slimula mandria, ci interesul fata dc invafatura. Pentru atitudini
$i
laple necorespunzatoare ei erau pedepsiti, insa

nrmarindu-se permanent scopul indrcptarii 3t) \

nu cu sever itate ^

(j
IM'j
III

Ihidem. 76. trad, cit, p. 190;

i'l lev 29. 12.

cf. i.e. 2,

Slnntul Vasile eel Marc. Reguli/e

I"
I

48. 51; Efcs. 6. 1-3.

' '

marl

\5. IV. trad.

cit..

p. 246.

vJM.de erau incredintaie surorilor. fiind vorba dc manastiri mixte. In Epistola

Slanlul Vasilc .siabilc$te varsta de la care copiii puteau
lua parte la viaia

'"iiiimiiaiii:

16sau 7
J

ani.

M; n uI Vasilc
ii

eel Mare, Regullle

marl

15. J -IV. trad.

oil.,

p.

244-246.

.
1

Casaioria

62

fi viata

V*

defamilie

gandita

al colii

Privind acest tablou

$i

realizata

de Sfantul

responsabilitatea ca arhiepiscopul
Vasile, s-ar putea afirma cu toata

capadocian este precursorul fnvatamantului modern.

seama persona litate
Sfantul loan Gura de Aur este cea tnai de
majora a vietn
care face din educatia copiilor o preocupare
crestina,
304

sale

educapa este o

arta,

In viziunea Sfantului Parinte,

intreaba:
forma sufletul copilului si mintea tanarului. El

poate

aceea de a

Care arta
a-i forma
egala cu arta de a educa sufletul copilului, de

fi

mintea tanarului?" *
suspnea si Stantul
Educatia copiilor trebuie inceputa. asa cum
aceslia Tnca nu-si pot
Vasile eel Mare, foarte de timpuriu, de cand
mica copilarie - spune Stantul
dirija singuri actiunile. .,Chiar din
- ingraditi pe copii cu armele cele duhovmcesti.
loan Gura de Aur
a
pecetlui cu mana fruntea, si mai inainte de
.

de

si invatati-i

putea

a-si

mana, voi insiva tnsemnati-Ie pe frunte

sa faca aceasta cu

ei

306

semnui

sfintei cruci"

educapei cop h lor

Parintii trebuie sa acorde o mare atenfie

lor;

cu multa ba|are de seama".

certarea Domnului" , caci ,,cel mai

sa nu faca' acest lucru oricum,

ci

crescandu-i tn invatatura si
lipsa de educatie a
mare pacat, care depaseste pe toate celelalte, este
copiilor

.
i

Na$terea de prunci

neinsotita

de o educatie cu

multa

nu numai ca nu ofera parintilor, i in special

mamei, rasplata, ci dimpotnva o mare osanda
slugi, ci pnmu
Educatia se cuvine sa fie facuta nu de catre

responsabilitate,

310

educatori trebuie sa fie parintii

304

pe care Sfantul loan

ii

sfatuie$le:

pe aceasta tcma un tratat intiiulat Despre slam

Chrysostome, sur la
despre cre$terea copiilor, editat in: Jean

Sfanml loan Gura de Aur a

de?arta ?i

scris

mm

textc critique, traduction et noic>

vloire ei leducation des en/ants, Iniroduction.
1972, p. 64-196. Bemcntedv
par Anne-Marie Malingrey, S.ch., 188, Paris,
ml
maretui Parinte al Bisencn. tun
opera
toata
in
afla
insa
se
copiilor
a
educate
Eeloga 27: Despre crater*
al X-lea de Teodor Dafnopates in

adunate

copiilor,

sec.

PG

LXIIl, 763-772.

m Sfantul loan Gura de Aur, Om. Ml, LIX, Vil.

irad. cit, p.

PG LX1, 106.
W
546.
I Tim, IX, trad, cit., p. 79: PG LXI1,
XL VI
308
Idem. Catre cei care ataca viata monahala, % PG
309
I.XII, 546.
ldeiru Om. I Tim IX, Irad. cit, p. 78; PG

306

Om.
Idem, Om.

Idem.

Cor, XII, trad.

ciU

695:

p. 164;

I,

35 1

PG LVIIL

584.

Pacate impotriva casatoriei

Toate sa ne
datoria de

a-i

fie

secundare fata de ingrijirea copiilor

creste intru invatatura

si

certarea

Domnului"

panntii nu-|i fac datoria de educatori, copiii

vor
legile civile

si fata
311

fi

63
de

Daca
educati" de
.

Lipsa creterii copiilor in frica

Dumnezeu

iui

atrage

dupa

sine

grave conseeinte; Tntre acestea Sfantul loan

aminteste: mortile
timpurn, bolile grozave care stapanesc pe paring
si pe copii, de aici
3
3
pagubele, tulburarile si miile de rele"
De asemenea: .,Din aceasta
pricma copiii sunt tarati in far* judecatorilor,
condamnati si
314
decapitati, iar parin?ii facuti de rusjne si aratati cu
degetul"
Din
315
lipsa de educate, toate s-au intors cu susul
in jos
iar
'

1'

copiiul,

care ar trebui sa asigure viitorul societatii,

devine ,.dusman

vrajmas

comun

al tuturora, si a! Iui

Icgilor, si a! viejii

5.
Intre

Dumnezeu,

de obste a noastra a tuturor"316

si

si al naturii, si al

Pacate impotriva casatoriei

pacatele care

se

impotrivesc casatoriei sau atenteaza la

unitatea si bunul mers al familiei, cele mai
importante sunt: (a)
necinstirea sotului sau sotiei; (b) adulterul;
(c) incestul; (d)
perversiunea si (e) uciderea pruncilor in pantecele mamei.

a) Necinstirea sotului sau a sotiei

Dm

cele expuse pana aici s-a putut observa invatatura

ortodoxa
intemeiata pe cea a Sfintilor Paring, conform careia
sotul si sotia
317
fbrmeaza o unitate, un trup" , ei reprezentand cele doua
j umatati
31
ale intregului" *. De aceea Parintii Bisericti
insists

asupra

Hi
III

11?

114

Idem. Om, Colos, IX, trad, eiu p. 110; PG LXI1. 363.

Idem, Om. Efes XXL trad, cit, p. 215; PG LXI1. 151.
Idem, Om. I Tim 5, 9: PG LI, 331.
Idem, Catre cei care ataca viafa monahala,
Idem, Om. I Tim 5, 9; PG, LI. 329.

""ibidem, PGLI,331.
Hi
Idem. Cuvdmul IV la Facere,
II

PG XLVI1.

354.

[.IV, 598.

.'

lac
I

PG

II;

2, 24;

Mt

19, 5; Efes 5, 31.

IH

Slantul loan

Gur3 de Aur, Om. Colos, XII.

trad, cit, p. 152:

PG LXIL

388.

Casatoria

64

$i viata

a unui climat de pace

interne ierii in familie

necesitajii

de familie
i

buna

pe iubirea reciproca a celor doi soti. Chiar daca

barbatul a tost randuit de Dumnezeu cu calitatea de cap al familieu
iubirea i face pe acesta sa nu se comporte cu sotia sa In chip tiranic.
datoriei ei de a
i nici pe so{ie sa se simta umilita din pricina

inteiegere, bazat

11

'1

asculta

se sileasea sa pSstreze cu orice pre*

Sotii trebuie sa

armonia in familie, ea fund izvorul tuturor bucuriilor

$i ..capitalul

v '""

tuturor bunurilor intr-o casa

Sfantul loan

'.

Gura de Aur condamna pe

cei care

nu pastreaza

de climat aratand ca neintelegerile dintre sot ?i

sotie comporta consecinte grave, nu numai pentru acea familie cu
i nu
parinji. copii ?i celelalte rude, ci i pentru intreaga societate.
un

in familie

astfel

plan spiritual. In acest sens, Sfantul

Parinte spune: Pentru ca, dupa cum, cand temelia se clatinl se

numai

in

plan material, ci

locuinta,

intreaga

prabuete

i in

fel

la

sotii.

neintelegere, se rastoarna intreaga noastra viafa.

cand traiesc in
la seama: lumea

sunt
este alcatuita din ceta|i. cetatile sunt constitute din case, case I e
compuse din barbati $i din femei. Daca deci, a intrat lupta intrc

cand sunt tulburate casele.

sunt rasturnate ?i cetatile, sar cand are loc o rasturnare de cetati,
atunci, in chip firesc, s-a umplut de tulburare, de razboi $i de lupia
21
$i, in alt loc, vorbind despre ceie ce tin de
intreaga/^
$i lumea
barbati

$i

femei, ea a intrat in case,

Xatid acestea sunt bine

duhovniceti vor merge bine; altfel. i ace lea se

buna randuiala a unei case,

intocrnite,

cele

zice:

el

vor vatama
Nccinstirea sotului sau sotie i de catre unul din cei doi, se
manifesto in diferite feluri: neglijarea tovaraului de viata, cearta,
jigniri, batai sau, i

mai grav, adulter.

Sfantul loan atrage atentia barbati lor sa nu stea toata ziua 1:1
sotiile
dispozitia prietenilor in detrimentul petrecerii timpului cu
lor,

dandu-le

toata

astfel

compasiunea pe care o are

m Ibidem, X.

trad,

tiu

p.

15-116;

PG

cl

23

Tot din aceasta cauza, cu

pentru cei de conditie modest a.

motive de banuiala*

LXII. 366.

Idem. Om. Tit IV, trad. cit. p. 312; PG I Xll. 683.

321
Idem. Sa nu deznadajduim, 6; PG LI, 369.
'" Mem. Om. Tit, IV, trad, cit., p. 313; PG LX1L 683.
1:0

125

Idem, Om. Efes,

XX.

trad, cit, p.

204;

PG

LXII, 143.

Pacate tmpotriva casatoriei

oprestc

de servitori"

Femeia sa

si

nu-si

in suite

barbatul daca nu-i ofera bogatii

De aceea ea trebuie sa

materiale.

bogatii

mai

realizat,

65

ea sotul sau sotia sa se ocupe, mai mult decat se cuvine,

si

celelalte

ales

spirituale.

fie

mvatata a prelui iubirea

si

toatc

Insa lucrul acesta nu este usor de

cand cineva este rob it de patima

iubirii

de arginti

slavei desarte. Sfantul loan arata care este solutia

conlracararii

acestor deprinderi negative. El spune: Daca

ea va cunoaste care e
adevarata bogape, daca va afla filosofia cea inalta,

nu va mai acuza

niciodata pe barbat pentru unele ca acestea.

Sa o inveti, deci, ca
saracia nu este vreun rau; sa o invep nu numai
cu vorba, ci si cu
fapta; sa o inveti a dispretui slava desarta
si atunci, desigur ca
niciodata femeia nu-ti va vorbi de acestea si
nici nu va dori
325
bogatia" .

Dar

nici barbatul,

daca ar primi

astfe!

de

insulte, sa nu-i

raspunda cu jigniri sau chiar batai i niciodata sa nu intinda

mana
asupra ei"" ci mai degraba sa fie Tngaduitor cu ea
si sa caute a o
forma chiar de la incepul, ca pe una ce este mai slaba
decat el. ..Din
seara intai cand ai prim it sotia in casa ta - sfatuieste
Sfantul loan mvat-o sa fie moderata in pretenlii, sa fie blanda; invat-o cum
sa
,

traiasca; chiar din capul

iocului, chiar

convinge-o ca sa aiunge de

de

la inceput invat-o si

ea dragostea de bani. fnvat-o sa

niosofeze, povatuieste-o ca sa nu aiba niciodata aurarii
pe umeri si
pe langa obraji sau imprejurul grumazului, nici atarnate in salon,
si
nici haine aurite si prejioase, ci casufa voastra
sa flc vesela, iar acea
yeselie

seninatate

si

la

nu

sa

se

pogoare

Tn

insulte

[...J

Tu

infrumusefeaza-ti casa cu cea mai mare podoaba, sufland

in ea
vantul cumr>atarii, care va purta cu sine si cea
mai placuta

mireasma"

32 '.

b) Adulterul
Slantului loan
pflcat atat

Gura de Aur

de dezgustator

vine greu sa vorbeasca despre acest

uracios, de aceea se scuza, spunand:

ii

si

IM
//i/tfeffi;PGLXIi, 144.

'" Ihiitem.

XX, trad.

''';

Ihidem:

PG

Il'itlem,

XX, trad,

cit. p.

205;

PG

LXII, 145.

LXII. 144.
cit, p.

205-206;

PG

LXII, 145.

Casatoria

166

j/ viata

Pacaie impotriva casatoriei

defamilie

Nimeni sa nu ma invinovateasca, fiindca eu nu caut a ma

impodobi cu frumusetea cuvintelor. ci sa fac frumo^i i respectati
pe cei ce ma asculta. [...] De altfel i doctor ul care vrea sa taie rana
cea putreda, nu se gandete cum sa-$i pastreze main He curate, ci
cum sa-i scape pe bolnav de acea rana"' '
Adulterul este un mare pacat, o grava incalcare a voii i Legii
lui Dumnezeu, el este intotdeauna preadesfranare, spre deosebire de

Adulterul este aadar, in acelai timp, i furt deoarece aa

dupa cum invata Sfantul Pavel: Femeia nu este stapana pe trupul
sau, ci barbatul;

Daca eel ce a
fost msurat i i-a lasat femeia, iar dupa aceasta mai are relatii cu
ea, i este vinovat de. preadesfranare. cu atat mai mult cand are
femeia sa legiuita". Apoi Sfantul Parinte adauga:

relatii

cu o femeie

.?

29
straina""' .

Sfantul loan zice ca adulterul este o abatere de la Lege,

.
[acorn ie i ho tie, ba inca e ceva mai mult decat hotia
ta4J>

El osandete adulterul nu

numai pentru impreunare,

ales pentru nedreptatea i lacomia celui ce-1 savarete

vorba, pe de

ci

mai

Este

parte de nedreptatirea femeii, iar pe de alta parte de

nedreptajirea barbatului caruia

s-a rapit femeia a$a

meat o femeie

devine comuna mai multor barbati, rastumandu-se in acest fel

2
chiar i legile naturir" Caci Dumnezeu 1-a facut pe om barbai
.

?i

femeie"

unindu-i intr-un singur trup

334

nici barbatul

nu

este stapan

pe trupul sau,

femeia" \ De aceea, Sfantul loan sfatuiete pe cei care ar fi

ispiti{i de vreo femeie desfranata sa raspunda: Trupul nu este al
meu, ci al femeii mele". Tot aa sa spuna i femeia catre cei care

de cineva care n-a fost niciodata legat

prin Taina Cununiei sau n-a pacatuil cu cineva care are o astfel de
iegatura. Sfantul loan Gura de Aur precizeaza foarte clan in ce
spunand:
adu Item],
sau
preadesfranarii
pacatul
consta
^Preadesfranare (preacurvie) se nume$te nu numai aceea ca ai avut
relatii cu o femeie maritata dupa alt bar bat, ci i aceea cand tu,
barbat care-ti ai pe femeia ta, %\ eti legat de ea, pacatuieti cu aha*
i de asemenea: Nu numai atunci se numete preadesfranare, cand
cineva nazuiete la o femeie maritata cu barbat ci i atunci cand
acea femeie este nemarilata, daca acela este casatorit %\ legat de

asemenea

ci

pacatul desfranarii, savarit

167

ar voi sa-i calce intelepciunea^

Trupul nu este a meu, ci ai

336
barbatului meu"
Adulterul este insa mult mai mare decat furtui
caci nu suferim atata - spune acelai Sfant Parinte - cand ni se
fura banii, pe cat suferim cand ni se submineaza casatoria" 337
Adulterul este neascuftare fata de Dumnezeu $i impreuna
lucrare cu diavolul, caci ,,cele ale desfranarii - spune Sfantul loan
Gura de Aur - nu le lucreaza diavolul singur" 338 de aceea ?i Sfantul
Apostol Pavel adauga la indemnul: Sa nu va ispiteasca satana",
ei:

cuvintele: din pricina neinfranarii voastre" 339

Exista pe vremea Sfantului loan mental itatea conform careia,

daca desfraneaza cineva cu sluga sa ori cu o femeie necasatorita,
pacatul nu este atat de mare. De aceea, Sfantul loan afirma raspicat:

ca

avut legaturi trupejti cu imparateasa, fie cu sluga ta din

casa, pacatul este acelai. De ce? Pentru ca prin asemenea fapta nu
..Fie

ai

ai nedreptafit atata

pe acea femeie, pe cat

fie ele maritate, fie

nemaritate, pentru tine este preadesfranare, caci

pe tine
insuji. Tu e$ti eel care singur te-ai murdarit, tu in acelai timp ai
defaimat i pe Dumnezeu. Pentru ca, avand relatii cu femei straine.
trecut pe langa femeia

ai

ta.

te-ai nedreptatit

De aceea Dumnezeu

pedepsete,

iiindca L-ai defaimat caci

nu dispretuied atata pe acea femeie, pe

cat dispretuieii pe Dumnezeu Care vede totul" 3
De asemenea, dupa o veche mental itate, tradifie i chiar
prevederi ale leg! lor romane de factura pagana prezente inca i spre
.

IV- lea, o femeie ce-i necinstea barbatul era

pedepsita in orice situatie ar fi greit %\ indiferent cu cine ar fi
pacatuit, pe cand un barbat nu era pedepsit, decat intr-un singur caz,
atunci cand ar fi fost surprins pacatuind cu o femeie casatorita.
sfaritul secoiului al

m Idem, Oml Cor. XXXVIL

522; PG LXL 320.
m Idem, Om
215; PG L XII. 425.
V.
m Ibidem. V.
213; PG LX1I, 424.
trad, cil., p.

I Tes,

trad. cit, p.

Wl

trad. cit. p.

m Idem. Om. Rom, IV. trad. cit. p. 39; PG LX, {OM

m Idem. Om. ILL trad. p. 310; PG LXIL 682.
Tit.

333

Kac 1,27.

m Fac

III).

i.'

412.
i

IK

cit..

7, 4.

Slantul loan

Idem.

Gurade Aur, Om. I Cor, XIX,

Om I Tes,

V.

trad, cit., p.

Idem, Om. I Cor, XIX.

'"'I

"

2. 24.

Cor

213;

trad, cit., p.

PG

242:

trad, cit., p.

240:

PG LXL

152.

LXI1, 424.

PG LXL

153.

(or 7.5.

S];imul loan

Gura de Aur,

Om I Tes,

V,

trad,

cit.,

p.

214;

PG

LXI1, 425.

68

Casatoria i viafa de familie

cu femeile desfranate sau cu slujnicile erau
Desigur aceasta stare de lucruri era reflectarea
atat de prezenta in lumea greco-romana, ca femeia este

l.egaturile lui vinovate

41

tolerate'

mental itatii.

inferioara barbatului

in

Dumnezeu va judeca
romane,

drepturi

342
.

Sfantul loan precizeaza ca

va pedepsi pe oameni nu dupa

legile

34

dupa Legea Sa \ aratand ca or ice

ci

infidelitate a sotuiui

de starea sociala a celei cu care se savaretc

nelegiuirca. El spune: $tiu ca multf socotesc adulter numai cand an
m$elat o femeie cu barbat; cu zic ca: fie cu o desfranata de rand, fie
cu o servitoare, fie cu or ice femeie nemaritaia are relatfe. cand are
344
femeia lui, este adulter"
cste adulter indiferent

Adulterul

Tn general desfranarea necinste^te trupul, faptura

34

lui

Dumnezeu \ madular

at lui

Hristos

dupa invatatura Sfantului Apostol

trupurile

voastre

madularele

lui

sunt

templu

al

Pavel, care zice;

madularele

Duhului Sfant,
Au nu ti(i ca

Hristos?

lui

Luand

deci

Hristos le voi face madularele unei desfranate?

Nicidecum! Sau nu titi ca eel ce se alipete de desfranata este un

u
singur trup cu ea? (I Cor 6, 15-16); i de asemenea; Sau nu titi ca
trupul vostru este tempiu al Duhului Sfant care este in voi, pe care il
aveji de la Dumnezeu i ca voi nu sunteji ai votri?" (I Cor 6, 19).
Aadar, prin desfranare este necinstit nu numai trupul care, dupa
cuvantul Sfantului loan, devine spurcat, ca i cum cazand cineva
346
intr-un loc de murdarii, s-ar afunda cu totul in acea mocirla"
ci
A
este necinstit de catre pacatos Insu^i Dumnezeu Cel inchinat in
,

Sfanta Treime.
Adullerul slutete

de vemantul

vtrtutii,

deformeaza faptura umana, dezbracand-o

pentru ca .^desfranarea este foe, iar focul

asemenea haina"
Adukerul desfigureaza pana i cununa virtutilor, dragostea.
deoarece imboldul spre pacat nu vine din dragoste adevarata, ci din
dragoste vulgara i prosteasca care este mai mult o boala decat
acesta mistuie o

''

141

Idem.

tOm

'".

despre Casatorie, 4, trad,

cit., p.

47:

PC IX

213-214,

Ainu* Puech, Saint Jean Chrysosiome et tas moeurs de son temps, Paris. 18^

p. 111.
** 3

iW

Sfantul loan

Gurade Aur,

Om I Tes,

V.

trad. cit. p.

215:

PG

LXI1. 425.

Gura de Aur, Om. i despre casatorie, 4. trad, cit, p. 47.

Idem, Om. Rom. XIV, trad, cit., p. 205; PG LX, (OM. XIII), 511.
'* Idem. Om. I Cor, XVIII, trad, cit., p. 230: PG LXI, 146.
4?
Idem. Om. Efes, XIII, trad. cit.. p. 132-133; PG LXII. 97.
,45

'

Sfantul loan

Pacate impotriva casdtoriei

69

dragoste". Sf. loan aduce exemplul egiptencei,

care nu din iubire
voia sa-l^atraga spre pacat pe losif, ci dintr-o dragoste
diaboiica'" , caci ea nu-1 iubea pe losif. ci voia
sa-si implineasca
pofta cca desfranata-'

Adulterul coboara pe om din demnitatea sa, in cea mai

josnica mocirla si mizerie, chiar daca aceasta nu
se observa
intotdeauna. De aceea, Sfantul loan infatiseaza in imagini
p last ice
adevarata fata a acestui pacat, aratand: fu nu ai putea sa imbraci
o
haina murdara a slugii tale, ci ai prefera mai degraba
sa stai
dezbracat decat s-o Tmbraci, de tcama sa nu te molipsesti

de vreo
boala sau sa te murdaresti - i cu un trup necurat si murdar.
pe care
l-a Jntrebuinlat nu numai sluga ta, ci si mulp"
altii, te imbraci. si nu
te murdaresti? [...] Intri la aceeasi femeie
si tu si sluga ta [...], intri
la acea femeie care a fost si-n mainile
calaului [...], te imbraci cu
acel trup, il saruti cu foe, si nu te infricoezi, nu te
sfiesti? Nu te
rusinezi,

nu

3 ''

te tulburi?"

Sfantul Parinte apeleaza nu

la

jncercare

si

alte

numai

la

imagini vtzuale,

simturi ale ascultatoriior

si

ci

pune

cititorilor

sai.

intapsand in cuvinte arzatoare, toata hidosenia acestui

pacat. El
spune: Caci, ce este, de pi Ida, mai urat
mirositor decat
desfranarea? Daca pacatul este urat mirositor chiar si fara
a fi pus in
lucrare, dar inca dupa savarsirea lui? Si atunci
pop pricepe ce fel
este desfranatul; numai atunci vei vedea
mirosul greu ce iese
dintr-msul, atunci (vei vedea) necuratia, scarba si
murdaria ce iese
din el

Chiar daca cineva nu consrientizeaza uraciunea

sj

necuratia

acestui pacat, prin manifestarile lui desfranatul

demonstreaza el
insusi ca are invatator propria-i constiinfa.
Caci, dupa savarsirea
acestui pacat, desfranatul, neputandu-se suporta,
se duce la baie sa
sc spele, ceea ce dovedeste - spune Sfantul
-

loan

uracioasa

considerate ce o are cineva in cugetul sau despre acest pacat"352

Ca orice pacat, desfranarea pare, mai Tnainte de a se savarsi
sa aiba
sine o oarecare placere, dar dupa ce s-a savarsit
ea
.

Idem,

Om.

Ibidem.

/ Cor.

XXXI

XXX1L

Irad. cit. p.

444;

PG LXL 273.

PG LXL 275.
Idem; Om. t Tes. V, trad cit.. p. 218: PG LXII, 427.
Idem, Om. I Tim, 11, irad. cit.. p. 24; PG LXII,
514.
Idem. Om. I Cor, XVI [[, trad, cit, p.230; PG
LXL 146.
J.

trad, cit., p.

446:

Casatoria i viaia defamilie

70

contenete

se stinge cu totul, in timp ce

ia locul tristetea $i

ii

mahnirea. Placerea pe care o infati^eaza desfranarea i

preadesfranarea este insa parelnica. Sufletul omului desfranat, fund
cuprins de patima, ii pierde judecata" $i de aceea el nu se poate
impartai nici macar de acea paruta placere de moment. A?adar.

daca aceasta este placere, atunci

raia este

placere

4i,>
,

zice Sf,

loan.

trambiteaza" peste tot ca

desfranarea are In sine o oarecare placere. Cei desfranat insa, pe
Sfantul Parinte observa ca

,,sc

zbuciumul din trup, din

este mai rea decat a unei mari cuprinse de

langa tulburarea din afara are de infruntat

cauza caruia starea

lui

furtuna, neputand niciodata sta impotriva poftei, ci fiind vejnic

Insetat

de

ea.

ca

de duhuri necurate

cei luptati

354
.

Placerea nu este

prezenta nici tnainte de momentul desfranSrii, caci a scrani din

dinti i a-ti pierde dreapta

judecata nu vine de

daca ar

nu

fi

fost din placere

sufera cei ce au dureri",

la placere, fiindca

cauzat din acelea pe care !e

nici dupa acest moment, caci timpul

%\

ti-ar fi

acesta este mai degraba boala

moleire"'

Iar in alta parte el

de o desfranata ca pana sa-i ajunga

scopul indragostirii lui, e! seamana cu nebunii i smintitii, i dupa
ce i-a ajuns scopul \ s-a stins pofta ce-o avea mai tnainte. Deci zice Sfantul Parinte - daca el nu simte multumire nici la inceput,
fiindca atunci e vorba mai mult de o nebunie, ?i nici la urma,
fiindca sfarete printr-o imboldire a intregului organism, atunci
56
unde va gasi el adevarata multumire?"
Cautarea plScerii l-a pierdut de multe ori pe om" i sufletete

spune despre

$i

trupete,

eel tndragostit

iar poftele

1-au inelat intotdeauna".

Sfantul loan

adauga: Pentru ca, In adevar, faptul in sine nu este vreo placere,

mai mult amaraciune, ine!aciune, ipocrizie i minciuna, ca i
teatruf

ci
la

57
.

de asemenea, faptul
ca desfranarea nu poate oferi celui robit de ea nimic altceva dec fit
numai multa neplacere %\ necontenit zbucium. Cei stapanit dc
In alt loc, Sfantul Parinte demonstreazS,

m Idem. Om.
} -'}

"
35t?

157

I Tim,

Idem, Om. I Cor,

Ibidem.

XXXVII,

II,

trad. cit.. p.

24:

PG

-XII, 514.

XXX VIL trad, cit., p. 521; PG LXI. 320.

trad, eit, p.

Ibidem, XXII, trad,

cit., p.

Idem, Om. Efes, XIII, trad,

523;

302:
cit.,

PG

PG

LXI, 321-322.
LXI. 188.

p. 129;

PG

LXII, 95.

Pacate impairiva casatoriei

aceasta pofta nebuna" este umilit in flecare zi de

catre femeia
desfranata, care-l {ine inaintea uilor ei i uneori chiar
il palmuiete
i pemru care el i$i cheltuiete
banii, i$i pune uneori viata in
primejdie avand de-a face cu rival ii lui ?i este cuprins

de valuri ?i
furtuna la gandul ca un altul li poate lua locul.
daca cineva zice Sfantul loan - ar examina acestea cu toata bagarea
de seama, ?i
ar putea sa adune toale batjocoririle lor, toate nelegiuirile,
toate

Xa

orgiile lor, izvorate fie din suflet, fie din dezmierdarile

lor, toate
dezgusturile i toate celelalte pe care le tiu numai
ceice le

patimesc, va gasi desigur ca or ice razboi are mai multe

repausuri
358
(armistitii) decat viata lor cea ticaloasa"
.
Jar cu alta ocazie.
analizand zbuciumul ce[ui_ cuprins de pat ma, el observa:
Nu
vedeti pe cei indragostiti? In ce chip sunt batjocoriti
de amantele
lor, i cate fac ele asupra lor, cati bam
pagubesc, i cu toate acestea
ei ard de dorul lor i le iubesc mai mult decat
?nse?i sufletele lor
Spune-mi deci, oare nu se poarta cu ei acele femei mai batjocoritor
decat to{i ceilalti dumani? Nu cheltuiesc cu ele toata averea?
Nu
sunt insultati pe fata i nu ie ordona intr-un mod mai
injositor decat
chiar servitoarelor lor? i cu toate acestea ei nu se indeparteaza
de
eie. De?i, de altfel, nimeni nu poate avea un
duman atat
i

de grozav

cum

are

care iube^te pe amanta sa. Caci, de multe ori, ea se

gudura pe langa dansul, se preface ca-1 iube$te de cele mai multe
?
cel^

abuzeaza de ei; i cu cat va ft iubita mai mult, cu atat i ea

il dispretuiete mai mult. Ce poate
fi mai salbatec ca astfel de sufiet
stricat? i cu toate acestea ei o iubesc cu fnfocare/ i359
ori insa,

Sfantul loan spune despre cei desfranat ca este mai de

plans
decat cei din legaturi". Zbuciumul lui este greu de Tnchipuit,
fiindca

dupa cum observa acest Sfant Parinte, de tot! se teme, pe toji fi

bftnuiejte, bSnuiete chiar i pe so|ia sa, i pe barbatul
desfranatei
el,

cu care

traiete, banuiete i

pe acea desfranata, i pe slugi , i pe

casnici, banuiete i pe prieteni, $i pe rude, i
perefii casei, i umbra
lui, ba chiar i pe el insui; dar ceea
ce este Tnca mai grozav decat
(twite este ca i contiinta ii striga intr-tma
i-l mujca in fiecare zi. i
daca te vei mai gandi i la judecata tui Dumnezeu, atunci ace!
ncnorocit nici nu va putea sta. Placerea lui a fost scurta
de tot, pe
rand durerea i scarba care o urmeaza sunt fara sfarit, fiindca $i
km. Om.
(item, Om.
1 1

Cor,

XXXVII.

trad, cit., p.

Ejes. VII, trad, cii p. 68;

521;

PG

PG LX1I

LXI, 319.

53.

Casaioria

72

yi vitf/a

defamilie

?L in starlit,
pretutindeni II insotete acel nemilos acuzator, aratandu-se ca o
sabie asculita pe amandoua partiie, rnistuindu-l de frica i de
groaza, $i iiind torturat de cele mai infricoatoare munci."
Tabloul nelini?tei $i chinurilor celui desfranat este neepuizat
scara,

noaptea,

in

ora,

in

pustietatc,

prezenlarea Sfantului loan Gura de Aur, care revine mereu.. in

multe dintre Omiliile lui asupra acestui subiect. ,.Ce ai putea sa-mi
in

- zice

de preadesfranati, care pentru o placere scurta sufera

o robie nedemna, cheltuiala de bani, frica permanenta i, cu un
cuvant, due viata lui Cain, ba chiar mai grozava decat a aceluia.
caci se tern de cele prezente, iar de cele viitoare tremura i banuiesc
drept du?mani ai lor pe prieteni, ca i pe neprieteni, pe cei ce tiu,
ca i pe cei ce nu tiu! i inca nu se opresc numai aici, spre a se
izbavi de aceasta agonie, ci cugetul lor ie nascocete multe visuri
spui

el

-*

cu ceea ce s-ar putea intampla.*"

pline de groaza
Un astfel de barbat, rob it de pofta i tavalit in murdaria
tuturor trupurilor femeietf\ este socotit de Stantul loan ca fund
scelerat"'. De aceea, unul ca acesta este greu de indreptat, el traind
sperie

?i-i

intr-o

completa

nesimtire",

fiindca

contiinta

deja

lui

este

,-362

moarta

Din cauza aceasta, eel desfranat nu are mite in neruinare %\

in
este lipsit de frica fata de Dumnezeu. Desfranatul cauta pana i
biserica a pacatui. Multi oameni vin la biserica ca sa se uite dupa
363
El invinuiete Insa nu
Sfantul
loan
spune
femei frumoase^,
Ii

numai pe barbati, ci deopotriva i pe femeile care vin la biserica

Jmpodobite cu mai multa neruinare decat cele desfranate de la
aceea, unii din cei care vin la biserica i care sunt
desfranati, ispititi fund, nu li se pare nici un loc mai potrivit ea
biserica/ pentru a atrage aten^ia femeilor %\ a le face sa-i tntoarca

teatnT.

De

364

Indignat de aceasta nepasare i dispret fata dv

Dumnezeu i de biserica Lui pe care o manifesto desfranatii, Sfantul
loan se exprima: Ce faci omule? Te uitf Tn biserica dupa femei
spre ei capetele

frumoase

m Idem. Om.
161

562
363

}t

nu

te cutremuti

cand aduci o ocara

atat

de mare casei

XXII, trad, eil., p.299-300; PC. LXl, 187.

Idem, Om. Rom, XIM. trad, cit, p. 193; PG LX. (Om XII).. 504.
I Cor,

PG LXII, 93-94.
Idem. Om. Mi, LXXIII, III, trad, cit., p. 833; PG LVIH, 676.
Idem. Om, I Cor. XXX VL trad, cit, p.512-513; PG LXI, 314.
Idem. Om. EJes, XIII, trad,

cit., p.

127-128:

Pacate impotriva casatoriei

73

Dumnezeu?

Crezi ca biserica este casa de desfrau i de mai

putin pret decal piafa? In piafa te temi %\ iti este ru$ine sa te uiti
dupa femei, dar in biserica iui Dumnezeu, unde Dumnezeu iti
vorbejte ?i te ameninta pentru acestc fapte. faci desfranare i
tui

savar?e$ti adulter chiar in timpul

cand auzi sa nu faci acestea? $i nu

spaimantezi?^5 Sfantu! Parinte se intreaba: ,.Nu

nu te
e de mirare oarc ca nu-i traznetc Dumnezeu, ca nu se scu fundi
te cutremuri,

parnantul

subei?Da-spuneel66

faptcle acestea sunt vrednice de

de traznettT*
Pe unii ca acedia Sfantul loan ii mustra cu
asprime; ,.Cum indrazneti - zice el - sa pac$ti in biserica Iui
Dumnezeu. in tempi u eel sfant. cand iese din tine o duhoare atat de
grea? [...] Gandete~te ce cumplita, ce mare pedeapsa vei primi
iad

ji

pentru ca

intri in

bjserica i umpii casa cea sfanta a Iui

Dumnezeu

30

cu atata duhoare"
Sfantu 1 loan deplange aceasta stare de lucruri $\ faptul ca s-a
ajuns, chiar mai fnainte de timpul Iui. ca in biserica sa existe
despartituri intre femci %\ barbati (* construite din scandura, in loc
sa existe acestea in suflete369 .
.

Multf d intre cei pacatoi se justified invinovatind prima

pereche de oameni sau trupul lor, ca fiind cauza starii in care se afla
ei. Sfantu I loan arata ca nu Adam este vino
vat pentru pacate e
urmailor Iui, ci faptul ca acedia nu au ramas nepacatoi, adaugand
I

pacatul aceluia aite pacate. ,,Deei nu moartea noastra - zice el este cauza pacatului, nu acuza in zadar, ci intentia cea rea este
radacina tuturor relelor" 370 $i nici trupul cu care omul a fost
la

de Dumnezeu. nu este vinovat de cadere; o demonstreaza

cei care au ramas curatu incepand cu Abel, i de asemenea,
o
demonstreaza demonii care, dei n-au trup, n-au fost impiedicati de
cadea. Deci - spune Sfantu loan - daca reiele ar fi ale naturii
inzestrat

trupul uj, atunci ar trebui sa fie generate, caci aa sunt cele natural
e.
Dar a desfrana nu este de felul acesiora, precum de exemplu este de

lilcm.
i

j. j
""

Om.

mtUm.

Ut.

1.

XX 111.

III.

PG I. VI II.
"Ibidem: PGLVIH, 676.
p.

833:

trad. cil._ p.

834:

PG

I.VI1L 677.

676-677.

ir.H

IV. Prof.
I

ii

IBM.

"'

Dr. Pine Rraniie. Liturcica generate cu nothmi de urla bhericeasca.

Bucure$ti. 19X5. p. 368.

SlFiniul
t.

loan Dura dc Aur.

Om.

Mi. LXXIIl.

ML

trad. cil.. p.

'
"'

litem,

Om.

Cor.

XVI I

trad. cit..

p.227;

PG

LX|. 144.

834:

PG

LVI1I

-vt

j.

nm.'jfmmi

Casatoria $i viata de familie

174

a simfi durere,

vine din intenjia omului."

ci

inteles, Sfantul Parinte

un exernplu

pune inaintea

'

Spre a se face bine

ascultatorilor %\ cititorilor sai

Daca se intampla sa cada

practic:

Pacaie impotriva casatoriei

caii in prapastie,

sunt vinovate haturile, ci vizitiul; judecata omului este vizitiul

haturile sunt trupul

nu
i

spunand:
Nu trupul este eel care-1 robete pe cineva, omule, sa nu fie una ca
aceasta, ci deztnierdarea. i de ce iubim dezmierdarea? Nu fiindca
se gaseste in trupul nostru. ci din pricina intenjiei sau a unei vointi
?l

afirma Sfantul Parinte

i in alt loc,

reie.

combatand pe gnostici care

cauza a tuturor
relelor, arata ca aceasta cauza trebuie cautata mai degraba in suflet.
EI spune: ,,Nu-mi spune ca trupul este cauza pacatului. Daca trupul
ar fi pricina pacatului, atunci de ce nu pacatuiete omul cand c
considerau ca trupul este inchisoare a sufletului

mana unui om mort de curand

nu se va face
ucidere! Treci pe dinaintea unui tanar mort de curand o femeie
foarte frumoasa i nu se va produce in el nici un gand de
desfranare! Pentru ce? Pentru ca trupul nu pacatuie?te prin el msuL
ci sufletul prin trup. Trupul este unealta, este ca o haina i o
imbracaminte a sufletului. Daca trupul va fi dat de cStre suflet
desfranari t ajunge necurat; dar daca va locui impreuna cu un suflet
sfant, ajunge templu al Duhului Sfant [...] Ai grija a$adar de trup,
pentru ca este templu al Duhului Sfant! Sa nu murdareti trupul tau
in desfranari., sa nu pangareti Tn desfranari aceasta imbracaminte

Pune sabia

in

374

prea frumoasa!"

Dupa

acelai Sfant Parinte, trupul este bun, in

au fost create de Dumnezeu,

Adam in rai era gol impreuna cu Eva (Fac 2, 25), tnsa nu din cauza
madularelor lui a fost alungat din rai. Prin urmare - spune Sfantul
Chiril - nu madularele sunt cauza pacatului, ci cei care se folosesc
5
rau de madulare. Creator ul madularelor este intelept"'
Sfantul Vasile eel Mare recomanda chiar grija fata de trup.
insa nu o grija exagerata, in detrimentul sufletului. Grija fata de trup
primul rand, pentru ca madularele

Jl
1,72

Ibidem ?GIM,

-1

"

lui

model pentru

ingrijirea sufletului.

de

vindecarea corpului, ca de un model

sufletului'

f?i

61 ' 6

?i

De

aceea

sa se foloseasca de
exernplu pentru incrijirea
el,

Vorbind despre madulare, Sfantul loan condamna pe

cei care
suprima organele genitale, aratand ca acestea nu stau la
originea

pacatului.

Unul ca acesta - zice

huiita creatia lui

Dumnezeu

el

- este un

uciga; da prilej sa fie

Taierea madularelor a fost dintru

mceput fapta unei iucrari diavoleti i a unei uneltiri draceti,
ca sa
defaime opera lui Dumnezeu i sa-l poceasca pe om;
ca sa
[...J.

totul

pe seania

naturii

madularelor

nu a vointei libere; din pricina

aceasta multi pgeatuiese fara teama, pentru ca
se socotesc fara vina;
acejtia ?i pricinuiesc o indoita vatamare:
una, ca-i ciuntesc
madularele; a doua, ca impiedica vointa de a savarji fapte
bune. [...]
In afara de aceasta - continua Sfantul
Parinte - trebuie sa va mai
spun, ca taierea madularelor nu stinge pofta, ci o aprinde
mai mult.
$i

In alta parte ii are izvoarele

samanta care este in noi, din alta

pricina ii malta pofta valurile sale. Unii
spun ca pofta trupului se
na$te din creier; altfi spun ca din coapse. Eu insa
a? spune ca nu se
na?te din alta parte decat dintr-o vointa desfranata

nesupravegheata.

Daca

mijjcarile trupului."

sufletul

377

Ca madularele trupului

dintr-o minte

ne este curat, nu ne vatama deloc

sunt bune,

o demon streaza

insui actul

Domnului, Care nu se rujineaza sa ia trup din astfel

de
madulare", duca cum spune Sfantul Chiril al Ierusalimului.
De
aceea nimic nu este spurcat in toata constructia trupului
omenesc.
378
daca nu-i pangarit cu adultere i desfranari"
intruparit

Dar

nu este vino vat de caderea in pacate, pentru

este opera cea mai frumoasa a lui Dumnezeu,

nici sufletul

ca sufletul este liber,

dupa chipul Facatorului; este nemuritor din pricina lui Dumnezeu

379
Care l-a facut nemuritor [ ... ] Are putere sa faca ceea ce
voie?te"

Dcci pacatul nu vine de la natura trupului, nici din cea a

sufletului,
ci i$i are originea in alta parte, i anume, in liberul
arbitru, in vointa

i/f.

144.

Ibidem, XVII, trad,

m ibidem, XXXIX,
174

lui,

puna

Sfantul Chiril a) Ierusalimului

rnort?

concept

cei care sunt bolnavi sunt statuiti

'*.

lui*

Acelai lucru

este, in

175

cit.,

trad,

PG LXt 144-146.
PG LXl, 345.

p.227-228;

cit.,

p. 564;

Stantui Chiril al Ierusalimului, Cateheiele, IV, 22, trad, cit, p. 122-123

Ibidem, IX, 15. trad, cit, p. 220.

Slamul Vasile cd Mare, Reguliie Mart. 55. V, trad, cit,

Slantul loan Gura de Aur, Om. Mt, LXIl III, trad.
cit.
MH>
" Sljinlul Chiril ai
'

p. 300.
p.

721;

PG

l.VIII,

Ierusalimului, Catehezele, XII, 26, trad, cit, p. 298-299.

ibidem, IV, 18, trad, cit, p. 118.

599-

:---* "

Casatoria

76

~
.

i viafa

"

-*W^P

defamilie

a omului. Diavolul fl ispitete, ii sugereaza gand de

desfranare, dar nu-1 poate forta Tmpotriva vointei sale- Daca nature
omului 1-ar duce pe om la pacat sau la virtue, nu i-ar mai avea
libera

eununile ceretr
Sfantul Vasile eel Mare se afla pe aceeai pozitie, araland ca
liberui arbitru. care poatc fi socotit unu) din tillurile de glorie ale
81
i care a fost dar omului ca mijloc
fiintelor inzestrate cu ratiune^
rostul nici iadul

de desavar?ire,

nici

%\

flind folosit greit a ajuns

cauza caderii

lui"

".

Aceea$i invatatura o imparta$e$te si Sfantul loan Gura de

Aur, aprofundand-o. El spunc: ,JSiu chitara singura este in stare sa
produca sunete armonioase, ci sufletul muzicantului o silete sa
produca acele sunete. Prin urmare, i aici, nu trupul este madularul
eel fals sau displacut ci propria noastra intentie i liberui arbitru.
3S7'

$i tot el marturise$te: Noi insa

care pureed din sufletul nostru."
marturisim, ca trupul este mai mic decat sufletul ?i inferior acestui a.
nu insa ?i contrar $i in lupta cu ek sau rau fata de suflet. [...] Esenta
sau fiinta sufletul ui i a trupului nu este tot una cu esenta intentiei,
fiindca cele dintai sunt lucrurile lui Dumnezeu, pe cand cea de-a

doua

este

vrem.-

o micare derivata din noi

inline,

putand sa o

ducem unde

564

Sfantul loan este de parere ca nici chiar liberui arbitru nu sta

liisusi
la originea pacatuluL fiindca acesta este daruit noua de
Dumnezeu^, ci ne duce la pacat o vointa a noastra proprie derivata
intentia

din

din

noastra'

parerea

iW

ca aceea

despre care
nu fac bine e

marturisete Sfantul Apostol Pavel cand zice: Xaci

pe care Ti voiesc, ci rau I pe care nu-l voiesc, pe aceia
lar

daca fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasia.

locuiete

m mine" (Rom 7,

savar$esc.

pacat ul care

19-20).

tot

m Ibidem, IV, 19-21.

i81

il

ce a facut Dumnezeu este bun; omul cu toai ft

primita de ia Creator este .,casa a lui Dumnezeu'-. Cel

Aadar,
zestrea lui

ci

trad. cit.. p.

Stanlut Vasile ce! Marc.

OC.

1 1

IX.

9- 1 2

Ca Dumnezeu nu

este autorut relelor. VI,

ini-.l

cil p. 442.

iSi

Ibidem, IX, VI L trad.

Sianiul loan

p.

cit..

Gura de Aur.

443.

Om

Rom. XIIU

trad. cit.. p. 183:

Hi LX.

498.

^ Ibidem, XIV.
w Ibidem, XIV.

trad. cit.. p.

202-203;

irad. cit.. p.

203;

PG

{Om. XIIf). 509-510.

(Om. Kill). 510.

PG LX.

IX

{Om. Slh

Pacaie impotriva casatoriei

desfranat insa devine casa spurcata^ 386 numai prin

,Jntentia
387
vicleana i rea"

lui

77

cea

Deoarece unii dintre cei pacatoi Ti cautau o justificare

pentru starea lor, invocand neputin{a in fata ispitei i nalura
trapului
lor, SfantuI loan demonstreaza cu argumente practice
ca nu exista
nici o si la de a pacatui, lucru care- atesta cei
cc-$i pastreaza curatia
1

cei inchii ?n temnita, i ca nu este nimeni bun sau rau

natura, aceasta dovedind-o converting. Ceea ce este
$i

de

la

de la natura nu
poate fi schimbat, de aceea necesitatile natural e n-au fost
considerate niciodata ca fund pacate $i nu este nimeni
acuzat sau
pedepsit pentru ca le are. $i atunci - intreaba SfantuI loan de ce
sa ne amagim pe noi Tnine cu pretexte i dezvinovatiri
seci, care nu
numai ca nu ne aduc nici o iertare. ci chiar cea mai grozava
388
pedeapsa?"
Toata aceasta stare de decadere morala, SfantuI loan o punc
pe seama teatreior, care a?a cum s-a spus, erau ca un ferment al
moral itatii in societate. Ca un doctor iscusit el taie adanc rana care
.

s-a

Tntins

$i

asupra cretinilor,

Tcatrele cele desfranate

tcatrele, aceasta

identificand

zice el

ciuma cu anevoie de

de otrava, aceste curse cumplite pentru

va Tnvata
starpit,

cauzele

bolii.

va desfranati;
aceste farmece pline
sa

cei nepasatori, aceasta pieire

insotitade placere pentru cei neinfranati" 389 .

par desfranarea are la baza i alte cauze,

cum

ar

fi:

pofta,

lacomia, iubirea de arginti, glumele proaste 390 , dezmierdarea si

VJ}
39
necumpatarea ,
betia
numita
^eneralul
pattmilor" \

imbuibarea"
396

vanitatea
mr.

petrecerile

uneori bogajia

de

tot

felul

cele de la nunti

395

397

i altele.

Om. /Cor. IX, trad. cit. p. 1 19-120; PG LX1. 79.

^" Idem, Om. Rom. XII, trad, cit., p. 164: PG LX. {Om. AT). 487,
INN
Idem. Om. I Cor. II. trad, cit, p. 23; PG tXt 22.
IN'>
Idem Om. Mi, LXXIII, lit trad. cit.. p. 834: PG LVIII, 677,
Idem, Om. tyes, XVII $i XVII I trad, cit. p. 164 $i 175; PG
1\
Idem.

sm
IJI

1<HI

LXII.

1 1

VI

Idem,
III

Idem.

Om

PG

Cor, XVII, trad, cit, p. 219;

LXt 139.
Ms, LXX, III, trad, cit, p. 807-808; PG LVIlt 659.
I Cor. XX1IL trad, cit, p. 305; PG LX1, 190.
/

Om.
Idem. Om.
" Idem,
Om. Avr, XIV. ed. cit, p. 207; PG LX1II, 16.
Idem. Om. I Cor, XII, trad, cit., p. \ 59- 1 62; PG LXI, 103-105.
Idem. Om. Rom, XV lit trad, cit., p. 303; PG LX. (Om. XVI
f), 568-569.
Utenu Om. Evr. II. trad. cit. p. 69; PG t XIII, 26.

t
'"

I 1*

I'JI

I-Jl.

7- 1 18

si

Casaloria

78

i viata

de fam Hie

si mai
Adulterul trage dupa sine aceste pacate si multe altele,
adulter, sunt gata sa-si
ales uciderea. Femeile care doresc sa faca
nici doua, ci
ucida pe sotii lor; sunt gata sa faca nu numai o crima,
398
ucid proprn
nenumarate" . Mai mult decat atat, aceste femei isi

copii, inca din pantecele lor,

dupa cum se va vedea mai departe.

Pentru a tine in mrejele lor pe barbatii pe care

femei nu se dau in

laturi nici

Sfantul loan spune:

de

ii

vor, aceste

la practici satanice. In acest sens,

aici vin si idolatriile, fiindca

De

multe din

si placute barbatilor,
aceste femei pierdute, voind sa fie cu gratii
pilda: vraji,
urzesc tot felul de mestesugiri ^dracesti, ca de

descantece, farmece si multe altele"' .

desfranarea, omul
Stiind, asadar, cat de vatamatoare este
o genereaza; si
trebuie sa fu'ga din calea ei si a tuturor pacatelor care

de teama de a nu-i supara pe Dumnezeu.

de oamem, dar de
Sfantul loan condamna pe cei care se rusineaza
ar
Dumnezeu nu se sfiesc. El spune: Cand un om ar vedea, nu
mn de on dc
indrazni cineva s5 desfraneze, ci chiar de ar arde de
oameni, pe
totusi tirania patimii este invinsa de rusinea de

nu numai de

ochii lumii, ci

acest rau,

oameni nu numai ci
mai grozavc.
desfraneaza, ci indraznesc a face si alte fapte cu mult
aduce asupra
Deci singur acest fapt oare nu e deajuns de a ne
de desfranare si de
noastra mii de traznete din cer? Si ce vorbesc eu
acestea, am
preadesfranare? Cele ce sunt cu mult mai mici decat
nu ne
rusinandu-ne de oameni nu !e facem, pe cand de Dumnezeu
cand Dumnezeu vazand

si

totul,

stiind

400

sfiim a le face, desi El ne vede"

Mai mult decat atat, omul

raporteaza faptele nu von lui

pot Ii
Dumnezeu, ci mai degraba judecatilor semen i lor sai, care
nu
legiuitori de ar fi, n
uneori derbedei" sau chiar legiuitori. Dar si
acestia, care era ii
trebuie ascultati mai mult decat Dumnezeu; caci si
a fi intelepti, nu au condamnat si nu au pedepsit nieiodal:
isi

socotiti

desfranarea sau preadesfranarea prin legile

considerat ca o nimica

si

de catre

lor, ci

legiuitori si

faptul acesta ei;

de catre

cei

Ba dimpotriva, unele dintre faradelegi sunt chiar permise

cum ar fi teatrele in care evolueaza femei desfranate
stricati",

prin lewsi

copi

omeneasen
care prin piesele lor batjocoresc insasi firea

492.
Idem, Om. Mt, XLVIIJ, IV, trad, cil., p. 560; PG I .VIII,
3,9
XXIV), 627.
Idem, Om. Rom, XXV, trad. ciU p. 404; PG LX, (Om.
400
Idem, Om. I Cor, XII, trad, ciu p. 155; PG LXI, 100.

398

multr

Pacate impotriva casatoriei

179

Aceti desfranati sunt cei care inveselesc cetatea i incununeaza pe

imparati pentru trofeele i biruintele lor", aducandu-le laude.

loan apeleaza chiar la logica acestora pentru a arata

decaderea morala a societatii. El spune: Eu cu plScere i-a intreba
Sfantul

pe acetia; oare este un lucru rau sa rastorqi legile naturii? Este rau
de a introduce impreunari nelegiuite? Desigur ca vor raspunde ca
este rau, ba inca i vor da parerea ca acest fapt nelegiuit trebuie a fi
pedepsit". i cu toate acestea, acetia sunt laudati, admiral
i

aplaudati

intre{inuti

din banii

bineflcatori obteti ai cetatii

fund considered a

publici,

fi

401
.

Pentru a fusi de desfranare, insa, este nevoie de a se declara

razboi pacatului
, i nu oricand, ci inca de la Tnceput, de cand
?ncolte$te el in suflet, eliminand toate ispitele

mijloacele prin care

se nate pacatul. In acest sens, Sfantul loan sfatuiete: ,,Pune-fi

singur hotar, i hotarate-te sa nu te uiji la femeie, nici sa te duci la
teatru i nici sa privejti in piata !a frumuseti straine. Este

cu mult
mai uor sa nu priveti de la inceput o femeie frumoasa, decat sa o
priveti i apoi sa scoji din tine pofta pentru ea i in acelai timp sa
scoti i tulburarea ce ti-a pricinuit-o vederea ei. Luptele sunt mai
uoare la inceput, ba inca nu avem nevoie de lupta daca nu
deschidem ua dumanului i daca nu vom primi nici chiar samanja
raului. De aceea i Hristos pedepsete pe eel ce se uita la femeie cu
nesaf, ca astfel sa ne apere de o mai mare durere. De aceea, zic,
poruncete de a scoate din casa pe duman inainte de a deveni
403
puternic, ca acum e i mai uor sa-l scoti"
Sfantul loan
analizeaza fiecare manifestare ?i micare a pacatului de la inceput,
de la incoljirea lui in cuget, creterea lui in intensitate i dezastrul
pe care il produce. Prezentand aceasta imagine, el indeamna la
.

slarpirea pacatului inca din faza incipienta. S-ar putea vorbi in acest

caz de un tratament spiritual preventiv, aplicat de insa$i persoana ce

se afIS in pericolul imbolnavtrii
invataturii Mantuitorului

(Mt

sufleteti

5, 27-28).

Nu

este

conform
atata osteneala de

trupeti,

a vedea femei frumoase, zice Sf. loan, pe cata este de-a te stapani

dupa ce

le-ai vazut,

vedea nu este nici o

sudoarea cea multa vine dupa ce

ba chiar de-a nu

osteneala, pe cand osteneala

$i

le

*
Ibidem, Xli, trad, cit., p. 158-159; PG LX1, 102-103.
v
Idem. Om Rom, XtV, trad, eit,
205; PG
(Om. XIII), 51
m Ibidem. XIII, ed. cit, p. 196; PG p.LX, (Om. XII), 505-506.
r|

41

IX

1.

'

i-

.1 i. W^aiJV .uUvh^JbVlt, tf^u

L

^**-**-<**tFWlCT'

Casatoria

80

le-ai vazut.

Aadar cand

i viata

osteneala este mai mica, dei nici nu o

poate numi cineva osteneala,

cand

cadem

atunci cautam singuri sa

defamilie

ca$tigul este

mai mare, de ce

in noianul nenumSratelor rautati?

nu este numai mai uor de a nu vedea femeie, ci inca de a te gasi

?i mai curat de aceasta poftS; dupa cum t pentru eel ce o vede, este
mai greu de a se izbavi de osteneala ?i de pata ce o are, daca se mai
poate numi izbavire. Cel ce nu vede o fafa frumoasa este curat de
pofta izvorata de aici, pe cand eel ce dorete sa vada, mai intai i?i
tnjosete cugetu! cu astfe! de ganduri, i dupS ce il spurca de
nenumarate ori, apoi ii scoate pe fa|a pata rezultata din pofta, dac&
o mai scoate. De aceea tocrnai %\ Hristos, ca nu cumva sa pStimim
in acest fel, nu impiedica [...] numai preacurvia, ci i privirea
i

nesatioasa.

Desfranarea atrage dupa sine nu numai zbuciumul

din via{a aceasta, ci mai ales chinurile viitoare,
Scriplura: Afara cainii

chinurile

dupa cum osande$te

vrajitorii i desfranatii

ucigaii

ce lucreaza i iubesc minciuna!"

(Apoc 22, 15). i Sfantul Apostol Pavel se exprima cam in aceiai
termeni; Caci aceasta s-o titi bine, ca nici un desfranat sau
inchinatorii

de

idoli i toti cei

necurat, sau lacom de avere, care este

motenire in tmparatia

lui

Hristos

un inchinator
hit

la idoli,

Dumnezeu" (Efes

nu are

5, 5).

c) Incestul

Petri vit

depaete in
cretinii

Apostol Pavel, incestul este un pacat care

gravitate chiar pe cele ale pagan lor. Mustrand pc

Sfantului

din Corint, el spune: Indeobte se aude ca la voi e

de desfranare cum nici intre neaniuri nu sc

pomenete, ca unul sa traiasca cu femeia tatalui sau" (I Cor 5, 1).
Talcuind acest pasaj, Sfantul loan Gura de Aur considera cii
Apostolului Pavel i-a fost ruine sa numeasca acest pacat, de aceea
;
el spune despre incestuos ca traiete \ nu ca desfraneaza, i dc
asemenea, n-a spus: cu mama sa vitrega", ci: cu femeia tatalui
sau". i mai departe zice: M sa fie scos din mijlocul vostru ce! cc a

desfranare,

astfel

savarit aceasta fapta" (v. 2); n-a spus: ,xel ce a savarit incestul"

Prin aceasta, este

IIVI

Ibidem:

de parere Sfantul

PC LX, (Om.

XII).

506.

Parinte, se invedereaza i

mai

Pacate impotriva casatoriei

mult marimea pacatului, deoarece Apostolul

nu-si permite nici a
405
pronunja astfel de grozavii
.

Sfentul

desfranare

si

loan

considers

- fnca mai grav

ca

pacatul

aceluia

decat desfranarea

era

indoif

neparere de rau

pentru pacat. El spune: Intr-adevar.

nu atata trebuie a jeli pe
pacatos, pe cat pe pacatosul care nu
are parere de rau si nici nu se
pocSieste
.
El nu se adreseaza incestuosului, nici
nu-i pronunfa tnacar
numele, ci se adreseaza comunitatii cretinilor,
deoarece socoteste
ca acela nu este vrednic nici de a-i vorbi,
iar pe aceia it mustra
aspru pentru ca n-au scos inca de la mceput
un astfel de pacatos din
mijlocul lor. Nu sunt putine locurile i
imprejurarile in care SfSntul
Pave! recomanda credinciosilor tact si rabdare
pentru mdreptarea
pacatosjlor.
astfel de fapta insa nu este tolerata
nicidecum de
Apostol.

Porunca lui, tntr-o astfel de situatte cu totul

exceptional,
7
este: Sa predap
pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului,
ca duhul sa se mantuiasca in ziua Domnului
lisus"
(v. 5).

cuvinte, a fost predat satanei numai trupul,

pedepsit, si prin pedeapsa sa se intoarca la

nu

si sufletul,

Cu

ca sa

Dumnezeu.
Acest pacat, ca si altele, este molipsitor; de
aceea
trebuie tolerat. Apostolul spune: Oare nu
stitf ca putin
dospeste toata framantatura? Curafiti
framantatura noua" (v. 6-7).

408

alte

el

fie

nu

aluat

aluatul eel vechi, ca sa

fiti

Pocainfa insa restabileste celui pacatos pozitia de metnbru

sau
madular al Bisericii, si aceasta nu pentru suficienta
pocaintei, ci ca
dar din partea Bisericii, din dorinta de a fi recastigat
pentru via^a
vesnica si a nu cadea in deznadejde. Potrivit indemnutui
apostolului

m lCor XVl trad cit -- P- 189-'W; PG LXI. 121.

*m
tpidem. XI, trad, cit., p. 138; PG LXI, 90.
J,
*" In Bibiia sau
Sfanta Scripture, edijia SlSntului Sinod, 1991,
ldem'

Kcneral, la intocmirea acestei lucrari, este Iradus:

Sa

daji

editfe folosita, in

pc unul ca acesta

Sfantul loan explica: $i n-a zis (Apostolul Pavel)

sa daji pe unul ca
mcsla satanei, ci sa predaji pe unul ca acesta satanei*,
deschizandu-i usile
potflin(ei, si predandu-l ca unui pedagog". (Ibidem,
XV, trad, cit, p. 193; PG LXI,
.iiiunci"

"l
"

Sftntul loan sublinia/4; i

nu zice (Apostolul) simplu: curatU;i, ci cur^ti|i

cu exactitate meat sa nu mai ramana nici umbra, nici

tut indacmaw, adica, curajiji

N'Min dm acesi ptaT, {Ibidem,

XV,

trad, cit., p.

195:

PG

LXI, 124)

:.

Casaloria

82

care zice: mai bine sa-l

i viafa

iertati

.-:

t>j-

de familie
sa-l mangaiati,

?i

ca sa nu

fie

de intristare unul ca acesta" (II Cor 2, 7), Sfantul loan zice:

Ca daca (incestuosul) s-a i marturisit poate, %\ s-a i pocait, totui
apostolul arata ca a luat iertarea pacatului nu atat in urma pocaintei
copie?it

lui,

pe cat

Parinte

in

urma

- Apostolul

[...], i nici

lucru, ci

Cu alte cuvinte - interpreteaza

spus: Nu doar ca este vrednic de

darului".

ar

fi

pentru ca ar

fi

de pacate

aceasta

pocaiivta indeajuns cer acest

4

Deci indreptarea i
indemana oricarui pacatos, inclusiv a celor cu astfe!

pentru ca e slab

iertarea sta la

aratat

Sfantul

grele,

numai

sa-i

neputincios"

converteasca voinja dinspre pacat spre

pocain(a.

d) Perversiunea
Sfantul Apostol Pavel

condamna

foarte aspru pe cei

perveri,

socotind ca au ajuns la aceste practici atat de josnice din cauza

idolatriei lor. El spune: De aceea Dumnezeu i-a dat necura|iei ?
poftele inimilor lor, ca sa-i pangareasca trupurile lor intre ei,
ca unii care au schimbat adcvaru! lui Dumnezeu in minciuna i s-au
inchinat i au slujit fapturii, in locul FScatorului [...] Pentru aceea,

dupa

unor patimi de ocara, caci i femeile lor au

schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii; Asemenea ?i
barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a parti femeieti, s-au
aprins in pofta lor unii pentru alfii, barbafi cu barbati, savargind

Dumnezeu

i-a dat

luand in ei rasplata cuvenita ratacirii lor" (Rom I, 24-27).

Dupa Sf. Apostol Pavel (Rom 1, 21-23), cauza caderii
410
$i mai ales
absurd
asemenea
it&ti"
, este pacatul
oamenilor in

ru?inea

ruperea totals a legaturii cu Dumnezeu.

Pacatul acesta repreztnta abisul caderii, veriga de legatura a
tuturor pacatelor, batjocorirea i lepadarea in totalitate a demnitatii
umane i mai ales pSrasirea din partea lui Dumnezeu. Sfantul loan

Cand Dumnezeu parasete pe

spune:
4n

dos"
lui

40>

cineva, totul se rastoarna pc

Perversiunea este pacat impotriva firii, de aceea i gravitate;

este atat de mare. Nici un p&cat nu este firesc, insa acesta lc

Om. II Cor, IV. irad cit, p. 65 M; PG LXL 422.

410
Idem, Om. Rom V, trad, cit, p- 47: PG LX. {Om. I\\
Idem,

131

Ibidem;

PG LX, (Om.

IV),

417.

417.

Pacaie impotriva casatoriei

83

intrece pe toate celeialte. Sfantul loan spune in acest sens: Cele ce

sunt contra

sunt

naturii

mai

in

grele,

acelai

dezgustatoare", de aceea cei ce le savaresc sunt

iertare fiindca

au defaimat natura"

timp

mai

de or ice

lipsifi

112
.

Perversiunea este manifests ta in diferitele ei chipuri: barbati

cu barbati, femei cu femei, adulti cu copii, oameni cu animale.

Ca i Apostolul Pavel, Sfantul loan Gura de Aur nu ocole?te
acest subiect, Tnflerand cu asprime astfel de patimi. El considera ca
ceea ce-i invinuiete eel mai mult pe aceti oameni este faptul ca nu
vreo necesitate oarecare i-a

si lit

deoarece barbati i aveau femei

pastra randuiala cea

care sunt

!ipsi(i

dupa

de orice

fire

sa se arunce In practici de acest

fel,

aveau barbaji pentru a

voinfa lor cea rea, lucru pentru

i fetneile

44
,

ci

iertare.

SfSntul loan considera ca aceste patimi s-au nascut din

parasirea lui Dumnezeu, iar parasirea lui Dumnezeu provine din
413

L-au parasit
de asemenea, de la
dezmierdare i de la necunoa$terea lui Dumnezeu, ca i de la lipsa
fricii fata de El, care este ca o ancora de salvare din multe
nelegiuirea

celor

care

.--414

pnmejdn

Talcuind expresia formulata de Sfantul Apostol Pavel; s-au

aprins in pofta lor unii pentru altii", Sfantul Parinte arata ca boala
aceasta provine nu numai din pofta, ci mat mult din trandavia lor,
care a

aprins pofta"; ei n-au fost tarati"

i nici

n-au cazut",

ci

savarind ruinea" au ajuns la ceea cea fost studiat de dan?ii mai

4 '5

dinainte", facand astfel natura de ras, incalcandu-i legile

Ca
legile

acesta este un pacat impotriva

firii

o demonstreaza

pagane, care pedepsesc pe cei ce s-ar castra,

Tnsei

aceasta, pentru

motivul ca iji ciuntesc singuri natura omeneasca". Acejtia, insa,

nu nedrepta^esc cu nimic pe al{ii, pe cand desfranafii %\ pedcratii,

pe langa faptul ca nu sunt de vreun folos, ii necinstesc nu numai
trupul, ci i sufletul, facandu-se vrednici de a fi alungati de
416

prelutindeni

11

'

"
'

Ibidem, V, trad
Ibidem, V. trad,

m ibidem,
"

'"

V, trad

Ibidem, V, trad,
Ibidem, V, trad,

PG LX (Om. IV), 417.

cit., p. 48; PG LX, (Om. ll\ 4 8.
cit., p. 53; PG LXt (Om, 11% 420.
cit., p. 48-49; PG LX, (Om. 1V% 418.
cit., p. 52; PG LX. (Om. IV\ 420.
cit.,

p. 47;

-1 -rAi. j...Vu

Casatoria

84

viafa defamilie

practici

acestor

Consecintele

dezastruoase

sunt

pentru

de Dumnezeu intre barbat i femeie, introducanduei o lupta mai grozava decat razboiul civil"; s-a nimicit
fireasca d intre ei, s-a rupt unitatea, din unul devenind dot,

unitatea randuita
se intre
atractia

adic3 unul

impotriva

acelai gen sa tina locul i al celuilalt, ceea ce este

legii lui

Dumnezeu",

razboi atat contra celeilalte cat

fiecare din cele

i

contra ei

doua

in$ii,

par{i

caci

a porn it
femeile

defaimau pe alte femei i nu numai pe barbati, i barbatii la randul

lor stateau unul impotriva altuia, ca %\ impotriva genu lui femeiesc"
i in sfar?it, ceea ce este foarte grav, razboiul impotriva naturiu
perpetuarea neamulut omenesc nemaifiind posibila
Lumea pagana ajunsese !a o atat de mare degradare morala
incat considera acest pacat un privilegiu de care nu puteau
,,beneficia" slugile, ci numai oamenii liberie lucru care a fost $i
legiuit de preainjeleptul popor alenian i de marele lor legislator
Solon", spune cu sarcasm Sfantul loan. Slugile nu aveau vote nici
sa-i unga trupurile cu untdelemn i nici sa faca pederastie. Cei care
se supun unor astfel de legi sunt, considera Sfantul Parinte, cei mai
418

nenorocili

vrednici de rnulte lacrimi"

decat desfranatii

Ei sunt mai pcato?i

desfranatele, care dei incalca grav Legea

dumnezeiasca, eel pu|in nu o incalca pe cea a

acejtia, care le incalca

de mare, apoi ce

Sfantul loan

cum

fac

pe amandoua.

DacS desfranarea, prin care

atat

naturii,

am

se pangarete trupul, este

un pacat

putea spune de aceasta nebunie

- care este cu mult mai

zice

rea decat desfranarea, incat nici

4'9

nu mai avem ce spune?"

Cei ce savarete un astfel de pacat

care i-a dat-o Creatorul, tradandu-ji

ca

?i

Nu

dar inca

ai

pierde demnitatea pe

necinstindu-i propria natura

Adresandu-se barbatilor, Sfantul loan

zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femei c.
pierdut %\ dreptul de a fi barbal, caci nici nu te-ai

pe cea a

spune:

ii

celuilalt gen.

schimbat in natura femeii, $i nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci

amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat m

417
118

4,9

PG LX, (Om. IV), 418,

50; PG LX, (Om. 11% 419.
51; PG LX. (Om. I\\ 419.

Ibidem, V\ trad, cit, p. 49:

Ibidem, V, trad. ciL, p.

Ibidem, V, trad,

cit., p.

Pacate impotriva casatoriei

batut cu pietre

51

de femei, ca

de

85

barbati, fiindca ai nedreptatit ?i

amandoua genurile hi42t,

Dar Tn ace1ai timp, o astfel de persoana

necinstit

demnitatea de om
animalele in lume.

ci chiar

cade

ii

pierde nu numai

sub pozifia pe care

ocupa
De aceea Sfantul Parinte se exprima: i ca sa
afli cat de mi^elesc fapt este acesta, spune-mi te rog:
daca venind la
tine un om ti-ar spune in gura mare ca eti un caine, oare
nu ai fugi
de el ca de un om obraznic? Dar Tata ca tu, care faci parte dintre
oameni, nu numai caine te-ai facut pe tine insuti, ci chiar
;

mai prejos

mai

necinstit decat acest animal, caci caine le, eel pu{in,

este
43
folositor omului, pe cand eel ce desfraneaza nu este
folositor"
. $i
?i

'

deplangand starea aceasta de decadere, spune: Vai noui

daca ajungem sa fim mai fara minte decat
animalele
necuvantatoare, i mai neruinati decat cainii, caci nicaieri printre
cle nu vei gasi o astfel de Tmpreunare, ci natura-i cunoale
hotarele
sale! Voi msa care savarip acest pacat, ati facut
neamul nostru
lot el,

omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il

422
prin asemenea fapte $i va batjocorifi ?i pe voi
iniva"

batjocorifi

Acest pacat este cu atat mai grav cu cat el este ,.0 boala
molipsitoare* ". Cu toate acestea nimeni nu poate
fi obligat sa
contracteze aceasta boala, dupa

cum

nimeni nu poate obliga pe un

barbat, oricat 1-ar amenima i i-ar porunci, ca
schimbandu*i natura,
sa nasca un copil. Deci, cei ce turbeaza dupa
astfel de pacate,
singuri ii fauresc relele cele mai grozave"424
Pentru aceasta i osanda unora ca ace?tia va fi i mai mare.
Xhiar de nu ar fi gheena - spune Sfantul loan - i nici nu ne-ar fi
ameninfat (Dumnezeu) cu osanda, totui acest fapt este
.

mai
groaznic decat orice osanda. Daca ei simt placere din aceasta,
dupa
cum zici, ei bine, atunci Tmi spui mai mult de Tngreuierea pedepsei
lor. [...] Pe unii ca ace$tia eu ii consider
mai rai decat omoratorii de
oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai
defaimat
aslfel de lume. Omoratorul de oameni a desparpt
sufletul de trup,
iar acetia, Impreuna cu trupul au pierdut i
sufletul. Orice pacat
'' ll

Vl

Ibidem, V. trad,

cil.,

p. 51;

Ibidem. V, trad.

cit.,

p. 51;

PG LX. (Om. /F). 419.

PG LX, (Om. 11% 419.

Ibidem. V, trad, cit, p. 53:

Ibidem, V irad. cit, p. 50;
Ibidem, V, irad. cit., p. 52;

PG LX, (Om. tV% 420.

PG LX, (Om, 11% 419.
PG LX, (Om. /F). 419.

^p

Casatoria i viata defamilie

186

nu poate fi egal cu aceasta ingrozitoare nelegiuire, %\

daca cei ce patimesc de aceastS boala ar simti grozavia faptului pe
care- savaresc, desigur ca ar prefera o mie de mor^i, mai bine
5
decat de a face asemenea fapte."
Nu exista pedeapsa atat de mare incat sa poat5 acoperi
grozavia acestui p&cat. Sfantul loan se intreaba: i de cale gheene
mi-ai spune

sunt oare vrednici ace$tia?"

Nici un pacat nu a fost atat de aspru pedepsit ca acesta de

catre Dumnezeu, inca din viafa de aici. Sfantul loan este de parere
ca pedeapsa Sodomei a fost icoana celei a iadului pentru cei care nu
cred in realitatea pedepselor de dincolo. Pe baza acestei experiente
din istoria umanitatii el invita pe pacatoi sa traga singuri concluzia

cu gravitata pacatului: Acum tu judeca singur cat de

mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit sa le arate
gheena mai inainte de timp. FiindcS mulp disprejuiau cuvintele ?i
atunci ca i acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat mai dinainte
icoana gheene i, i inca intr-un mod unic in istoria omenirii. In
adevar, curios a fost norol acela care a plouat foe in loc de apa, dar
i pacatul pe care ei il savarisera, adica pederastia, era in afara de
legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindcS i
sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea i ploaia
aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-1 faca de
a da na^tere roadelor, ci inca 1-a facut fara posibilitatea chiar de a
primi seminjele ce s-ar arunca in el. Astfel era i impreunarea
in legatura

Sodoma, caci

acea nelegiuire le facuse trupurile lor

mai netrebnice decat pamantul eel ars al Sodomei/'
barbatilor din

Uciderea copiilor in pantecele mamei

e)

Sfantul loan

Gura de Aur condamna pe

desfranatf

nu numai pentru

mai
grava este situatia copiilor ce sunt zamisliti in urma unor asemenea
impreunari nelegiuite. In cele mai multe cazuri aceti copii sum
ucii inca fiind in pantecele mamei lor, ucidere pe care el nici nu o
pacatul acesta in sine,

425
426
427

ci i

cit.,

p.

Ibidem, V, trad,

cit.,

p.

PG LX,

lui,

(Om. \\% 419.

52: PG LX, (Om. 1V\ 420.
52-53; PG LX, (Om. IV\ 420.

Ibidem. V\ trad, cit, p. 50-51;

Ibidem, V, trad,

pentru urmarile

printre care cea

Pacate impolriva casatoriei

87

poate califica din cauza gravitatii faptului. De ce semeni - intreaba

el - acolo unde tarina e pregatita sa strice rodul, unde sunt multe

de starpire ?i unde, de multe ori, copilul este omorat mai

inainte de na?tere? lata, deci, ca ?i pe acea desfranata n-ai lasat-o sa
doctorii

rSmana numai desfranati, ci ai facut-o i ucigatoare de om, ai

facut-o criminala. Ai vazut cum din befie izvorate desfranarea,

cum apoi

din desfranare iese preadesfranarea, iar din preadesfranare

omorul? - ba chiar mai mult i decat omorul, caci nu am nici

cuvinte Tndeajuns de a numi asemenea fapta criminala, de vreme ce
nu numai ca pe copilul nascut il omoara, ci impiedica chiar de a se
428

na?te."

Dupa cum
omului,

ci

s-a vazut,

mai ales lucrarea

impreunarii dintre barbat

zamislirea nu este numai

lui

Dumnezeu, Care a pus

lucrarea
in actul

femeie legea inmultirii oamenilor, i a

lasat aceasta ca binecuvantare din partea Lui, i nu ca blestem. Mai
mult decat atat, femeia a prim it de la Dumnezeu aceasta Tndatorire
?i

care-i asigura chiar mantuirea. (cf. I

Tim

2, 15).

De

aceea, intrigat

de cele ce se petrec, Sfantul loan, intreaba: Deci de ce iti bati joe

de darul lui Dumnezeu $i te impotriveti legilor Lui i ceea ce este
blestem tu o urmezi ca pe o binecuvantare? De ce apoi transform!
magazia naterii in magazie de omor, i pe femeie, care este data
429
spre naterea de copii, tu o pregate$ti pentru omor?"
Femeia Tnsa nu este singura responsabila de ucidere, ci
impreuna cu ea este i barbatul care s-a impreunat cu ea, $i nu
numai acela, ci i toji desfranatii, fitndca din cauza lor, pentru a le
face lor pe plac, ucide femeia desfranata. Sfantul loan zice:
J'iindca, pentru a fi placuta i dorita de amanfi, i pentru a atrage la
sine mai mult aur, ea nu se da in laturi de a face i aceasta,
grSmadind prin asemenea fapt, un foe mare asupra capului tau, caci
daca indrSzneala este a ei, in acelai timp insa i tu eti cauza
430

principals a mdraznelii ei"

mai grav este Tnsa faptu! ca nu numai desfranatele recurg la

asifel de practici ucigaje, ci i multe dintre femeile casatorite,
uneori la indemnul sau cu acordul barbafilor lor. Acest lucru a
introdus in familii indiferen|a fata de aceste atat de mari grozivii i,
i

'*''

'"

Ibidem.
Ibidem,
Ibidem,

XXV, trad, cil.,

XXV. trad. cit,
XXV, trad. cit..

p.

404;

p.

404;

p.

404;

PG LX, (Om. XXIV),

PG LX, (Om. XXIV).
PG LX, (Om. XXl\\

626.

626-627.
621.

Casatoria i via(a defamilie

188

odata cu acestea, nenumarate alte fapte de incalcare a voii lui

Dumnezeu, ce due in final la destramarea familiilor.
Aratand toata grozavia uciderii de prunci, Sfantul loan spune:

Dar cu toate acestea, dupa o asemenea purtare necuviincioasa,

dupa omoruri i dupa idolatrii, totui lucrul acesta pare indiferent
multora, ba chiar i multor b^rbati care-i au femeile lor, de unde
apoi i rezulta cele mai mari rele. Caci i aici de multe ori se pun in
micare fel de fef de doctorii pentru starpire, doctorii pregatite nu
pentru pantecele desfranatei,

ci

pentru al femeii nedreptajite;

i aici

se Tntind fel de fel de curse, invocarea sufletelor celor morji.

invocarea

demon

lor, certuri zilnice,

lupte inverunate

4 '431

acestfel.

43!

Ibidem,

XXV,

trad, cit, p.

404;

PG LX, (Om. XXI\% 627.

multe de

Capitolul VI

Indisolubilitatea casatorieL Divortul

1.

Scurta privire biblica

Sfanta Scriptura ne arata

impede

Dumnezeu.
casatoria este indisolubila. Ideea este sub! in lata in modul
eel mai
clar in insai relatarea din Facere despre creatia omului.
i anume,
in chip distinct in flecare din cele doua referate din
capitolele I i 2.
Astfel, in Fac 1, 27, dupa ce s-a menfionat crearea
omului dupa
chipul lui Dumnezeu, se spune: A facut barbat i femeie'\
lar in
1

ca,

in vointa lui

lac 2. 24, relatandu-se crearea femeii din barbat, se adauga: De

aceea va lasa omul pe tatal sau i pe mama sa i se va lipi de
femeia
sa, i vor fi amandoi un trup".

Cu

dupa o prescript din Deuteronom, barbatu!

are loata libertatea sa-i repudieze so{ia, cu conditia
sa-i dea carte
do desparfire" (Deut 24, 1 -4; ler 3,
Mt 5,31), adicS un document
pnn care recunojtea ca nu mai are nici un drept asupra femeii
toate acestea,

! ;

Iflsate, astfel

incat aceasta putea deveni sotia unui alt barbat. In

Talmud gasim modele de astfel de car^i de despartire" 1 . Textul din

Ik'uteronom

(vers.

3-4)

arata

clar

care

este

scopul

acestei

prescript i: acela de a Tmpiedica pe un barbat care i-a repudiat

sotia
de a o lua inapoi daca, intre timp, ea s-a casatorit cu altul.

Kcpudierea

iicu/at sotia in

Mai ales

nu este insa IngaduitS atunci cand bSrbatul $i-a

chip mincinos ca n-a fost fecioara in momentul

sotiei

in traiatul Gittin,

mcn|ionat anterior.

Indisolubilitatea casatoriei. Divoriul

90

sau daca a abuzat de ea pe cand era Tnca fecioara i

nelogodita\ Motivul repudierii putea fl chiar unul minor: daca ea
nu va afla bunavointa in ochii lui" (ai barbatului) sau daca el afla
casatoriei

ceva neplacut la ea" Adulterul sotiei era la vechii evrei motivul

eel mai serios de divort. Aceasta in seam n a ca nu in toate cazurile se
aplica sotiei adultere pedeapsa cu moartea.
Nu se pune ins& nicidecum problema posibilita^ii femeii de
.

a-i

repudia barbatul".
Se va vedea imediat ce reprezinta de fapt in ochii

Dumnezeu

ingaduinta repudierii

privind indisolubilitatea casatoriei

sotiei.
i

Vointa

lui

lui

Dumnezeu

gravitatea pacatului celui care

incalca aceasta vointa sunt reafirmate cu tarie in Cartea profetului

MaleahU care, la intrebarea de ce nu mai primete Dumnezeu

din

prinoasele

mainile

israelitilor,

Din

raspunde:

pricina ca

femeia tineretilor tale, fata de

care tu ai fost vie lean, dei ea era tovaraa ta i femeia legamantului
tau. Oare nu i-a facut E! ca sa fie o singura faptura cu trup i suflet?
i aceasta faptura unica ce nazuie^te ea? Urmai de la Dumnezeu!
Pastrati-va, deci, viata voastra; iar tu nu fi viclean cu femeia

Domnul a

fost martor intre tine i

Caci eu urasc alungarea femeii, zice Domnul

Dumnezeul lui Israel, i ca cineva sa Tntinda nedreptatea pe
vemantul sau, zice Domnul Savaot. Deci aveti respect pentru viata
tineretilor tale.

voastra

nu mai

savarit:i

aceasta viclenie!"

Deut 22, 19.

3
Deut 22, 28.
4
Deut 24, 1.

Interpretarca rabinica a acestor texte este departe

de a

II

unitara

Majorilatea rabinilor invaiau ca fcmeia care a comis adulter trcbuie repudiata"

fci
(tralatul Ketuboth III, 5); unii afirmau chiar c& aceasta este o datorie religioasa.
acceptau ins& si multe alte motive pentru divort- AstfeL Rabbi Akiba considers ea

motiv sutlcient pentru repudierea sotiei si faptul de a-tf 11 gasit o alta mai frumoas*
(A se vedea tratatul talmudic asupra divortuiui intitulat Gittin, IX, 10; in acesi
declare
traiat se gascsc $i multe modele de cartj de despar|ire \ In care sopjl
;

formal cS-si
5

Istoricul

iasfl

so(ia

si

c5 ea este de acum libera sa sc recasatoreascS).

iudeu Iosif Flavin (in Antichiiafi iudaice*

XV.

7, 10, vol. 11

din Open:

omnia, editat de M. Carol Richter, BS, Lipsiae, 1826, p. 315) relatea/a c;i
Salomeea, sora lui Irod ldumeuL a trimis o carte dc despartire sotului ei Costohiii
nuimi
Iosif Flaviu tne sa spuna ca acest act contrazice legile iudaice, care acorda
barbatului dreptul de a-si repudia sopa sj care nu permit femeii repudiate de a s*
recasatori fara autorizajia primului ei sot (A se vedea $i la Henri Crouzel, /. 'Afe/'w
primitive face
6

Mai

au

2. 14-16.

divorce, in col. ^Theotogie historique*\ 13, Paris,

197K p. 20k

In Sfdnta Scripiura

Ca

mai

tarziu Mantuitorul insui

7
,

Maleahi face apel

9
la

referatul biblic despre create.

De$i, pe baza textelor amintite din Deuteronom^ legistajia

iudaica parea destul de ingaduitoare, se pare ca, totui, in preajma

inceputului erei creatine, divorturile

nu sunt atat de dese in sanui

societatii iudaice. Exista mai degraba o tendinta de a vedea in
repudierea sofiei ceva rau i condamnabil. Pe linia textului citat din
Maleahi, un rabin zice: Altarul insui varsa lacrimi pentru eel
care-i lasa sojia tineretilor sale"

Divortul

nu

era, totuji,

8
.

un lucru
un motiv

atat

de simplu

i la

ordinea

Repudiindu-i so{ia tra

serios, barbatul pierdea dota
pe care o daduse socrului; apoi, trebuia sa asigure sotiei repudiate o
indemniza|ie (kethuba); in plus, printr-un astfel de act, barbatul in
zilei.

cauza

facea dumani de moarte pe tofi cei din familia sotiei

repudiate, ceea ce putea avea consecinte extrem de grave pentru
via{a sa. lata destul e piedici in calea inmul|irii divorturilor, spre
deosebire de lumea pagana unde asistam, la inceputurile erei
ii

o practicare pe scara foarte larga a acestora.

In Noul Testament gasim mat multe texte dare prin care se
reafirma cu tarie indisolubilitatea casatoriei i se restrange la
creatine, la

maximum posibilitatea divor|ului.

Mantuitorul Hristos nu adntite

alt

motiv de divor( decat

adulterul.

Predica de pe Munte, EI aduce un corectiv

important legii iudaice privitoare la repudierea femeii: S-a zis
Astfel,

in

Cine va lasa pe femeia sa, sS-I dea carte de desparttre. Eu

insa va spun voua: Ca oricine va lasa pe femeia sa, afara de cuvant
de desfranare, o face sa savareasca adulter, i cine va lua pe cea
iara$i:

9
l^sata savarete adulter" .

In

Mc

10,

Evanghelia de la Malei
2-12),

la

motivele de divort:
pentru

orice

9, 3 i

urm. (vezi

paralela din

a fariseilor privitoare la
Se cuvine, oare, omului sa-$i lase femeia sa
intrebare precisa

pricina?",

Mantuitorul

afirma clar principal

indi solubility casatoriei, citand ca temei cuvintele din Facere 1,
27 i 2, 24, la care adauga: Aa incat nu sunt doi, ci un trup. Deci,

Vezi

Ml

( ilat

dupS. Joseph Bonsirven. Sur les

K
"

Mi

5.

19. 5.

31-32;

cf.

1x16,

18.

mines du temple,

Paris. 1928. p.

294-295.

Indisolubilitatea casatoriei Divortui

92

J<)

Fariseii intreaba
ce a impreunat Dumnezeu omui sSi nu desparta*
atunci: Pentru ce, dar, Moise a poruncit sa-I dea carte de despSrtire
.

La aceasta obiectiune Mantuitorul raspunde: Pentru

invarto?area inimii voastre v-a dat voie Moise sa lasati pe femeile
voastre, dar din Tnceput nu a fost aa. lar Eu zic voua ca oricine va
lasa pe femeia sa afara de pricina de desfranare, i se va insura cu
alia, savarete adulter; i cine s-a tnsurat cu cea lasata savar?e?te
i

sa o lase?"

adulter."

11

Am
mereu

citat

ceva mai pe larg aceste

texte,

deoarece ele rev in

in referirile patristice la divort.

Sfantul Apostol Pavel se refera

$i El,

in repetate randuri, la

aceasta probJema.
Astfel, tn

Rom

7, 2-3,

Apostolul compara Legea

care are autoritate asupra ornului, cu sotul

sotiei:

aceasta din

urma datoreaza supunere

lui

Moise.

cu autoritatea sa asupra
sotului atata

vreme

cat

deoarece Hristos a aboiit Legea, cretinul cste eliberat de

Aadar, in mod indirect, Apostolul refuza femeii orice

el traiejte;

jugul

ei.

posibilitate

de a se recasStori atata vreme cat sotul

ei

se afla in

viata.

Daca

in acest text

tema

este atinsa incidental, in Epistola

Corinteni un intreg capitoS este consacrat problemei casatoriei <?i

fecioriei (cap. 7). In prim u I rand, Apostolul recunoate ambilor soti

egale in ce privete actele esentiale ale casatoriei i

presupune unirea unui singur barbat cu o singura femeie (v. 2-4). El

drepturi

nu toti sunt apti

pentru viata de eel bat; de aceea, este de acord ca acetia sa se
12
casatoreasca.
Ceva mai departe, referindu-se la indisolubilitatea

arata avantajele celibatului, dar este de acord ca

i

casatoriei

$i

la divort,

Sfantul

Pave! scrie:

,.lar

celor ce sunt

poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia sa nu se despartfi

de barbat! iar daca s-a despartit sa ramana nemaritatS, sau sa
impace cu barbatui sau; tot a$a, barbatui s3 nu-i lase femeia"
casStoriti, le

w
1

Apostolul nu face aici decat sa reafirme invatatura Mantuitorulm

din Sfintele Evanghelii.

Mi 19.4-6.
Ml 19. 7-9; cf. Mc
u l Cor 7. 7-9
*
J Cor 7, 10-11.

i!

10.3-9.

In Sfdnta Scriptura

93

In ce private insa casatoriile mixte, El vine

cu sfatul sau
propriu: Celor)aiti le graiesc eu, nu Domnul;
DacS un frate are o
femeie necredinctoasa, i ea voie$te sa vietuiasca cu
el, sa nu o lase.

femeie, daca are barbat necredincios, i el

binevoiete sa
vietuiasca cu ea, sa nu-i lase barbatul. Caci barbatul
necredincios
se sfmtete prin femeia credincioasa ?i femeia
necredincioas* se
1

sfin|ete prin barbatul credincios. Altmintrelea,

copiii votri ar fl
necurati, dar acum ei sunt sfinti. Daca insa
eel necredincios se

desparte, sa se desparta. In astfel

de imprejurare, fratele sau sora nu

sunt legati; caci Dumnezeu ne-a chemat spre
pace. Caci, ce tii tu,
femeie, daca iti vei mantui barbatul? Sau ce ?tii
tu, barbate, daca tti
vei mantui femeia?" 14 . Astfel, in ca^ul
casatoriilor mixte, StSntiil
Pavel este impotriva separarii sot lor, cu condi^ia ca
sotul necretin
sa fie de acord cu continuarea vietii de casatorte
i

binemfeles, cu

$i,

hotezarea copiilor care rezulta din accasta casatorie,

caci a*a trebuie
15
InteleasS referirea sa la sfintenia" copiilor (v.
14) .

La

sfaritui capitolului (v. 39-40),

temei tratate

in versetele 7-1 1,

Apostolul revine asupra

aftrmand indisoiubilitatea casatoriei

(Femeia este legata de lege atata vremc cat traie^te barbatul

ei") i
dreptui de a se recasatori al sotiei vaduve, dar
nwnai intru

Domnur

(adica numai cu un cretin sau ramanand mai departe

cre$tina ), de$i, inca o data (cf. v.
8), sfatuie9te ca e mai bine
pentru aceasta sa-i pastreze libertatea.

Aadar, potrivit invataturii Sfintei Scripturi, sotul i

sotia
iilcatuiesc un singur trup. Temeiu] acestei
unitati il constituie atal
laptul fjzic a) creatiei Evei din coasta lui

Adam,

cat

caracterul ei

de taina formulat expres in porunca lui Dumnezeu: De

aceea va
Asa omul pe tatal sau i pe mama sa i se va uni cu femeia
sa i vor
II amandoi un trup" (Fac
2, 24), formulate ia care MantuitoruJ lisus
Iristos adauga cuvintele: Aa incat nu mai
sunt doi, ci un trup",
I

porunca: Deci, ce a impreunat

(Ml 19,6;Mc
Pentru
uiraeterul

M
1

Cor

(I

sa

11

u desparta"

0, 8*9).

arata

de taina

?i

valoarea

acestei

randuieli

dumnezeie^ti,

indisoiubilitatea casatoriei, Apostolul Pavel

7. 12-16.

)*r.

m K VI

Dumnezeu omul

Prof. Grigorie

MarciL Botezat-a pruncii Biserka crestina primara ?

4-5. p. 177 $j urm.

(1956), nr.
\m;iiujuua acesie interpretari apar in scrierile Sfinti lor
Parin{).
JJ

"

in

'

*T f "|H|1

Indisoluhilitatea casatoriei Divorful

94

aseamana unirea
dintre Hristos

femeie cu unirea tainica

legiuita intre barbat $i

Biserica

Sa (Bfes

5, 22-33).

Aceste texte biblice, cu un atat de puternic impact in via(a

practica a credincioilor, sunt adeseori citate i comentate in

pe aceste invataturi

scrierile Sfinfilor Parinti. Interne iati

biblice,

vor apara cu fermitate indisolubilitatea casatoriei. Divortul

admit, pe temeiul invataturi i Mantuitorului Insui, numai

P&rinfii
ei

il

pentru pricina de adulter. Dar, chiar intr-un astfel de caz; cei mai
multi Parinti nu susjin ca adulterul obliga pe soful inelat la

desfacerea casatoriei. i ? bineinteles, tot pe temeiul inva|aturii

Mantuitorului lnsui, Sfintii Parinti nu admit casatoria a doua a
ceiordivortati.
"
7

2.

Atitudinea Parintilor anteniceeni cu privire

la divort i la casatoria a doua
interdictia recasatoririi eel or divortati,

In ce privete divortu! i

veacului de aur se Tntemeiaza nu numai pe invatatura

Noului Testament, ci i pe o traditie clar conturata in scrierile
Parintii

patristice anterioare.

Prima lucrare importanta

Herma

tratata aici este Pasiorul !ui

gasim o refer! re la tema

Am redat pe scurt, in primul

in care
17
.

capitol al acestei lucrarL ideile principale ale discutiei dintre autoi

Pastor din Porunca IV

claritate in acest text

1.

deveni

17

Cateva

idei

sunt subliniate cu marc

Sotu! nu trebuie sa mai traiasca cu o sotie adultera din

momentul
2.

18

In care este

Dar

el

nu

consent de acest

lucru.

trebuie sa se recasatoreasca, caci, facand aa,

el insui adulter.

Daca

sotia se

va pocai,

el este dator sa

<>

dc mare a fost autoriiatea acestei scrieri In Biserica secolclor II $i 111

cand multi o socotcau inspirata si o randuiau imediat dupa cdrtile Noului
testament <a$a apare ca. de pi Ida, in Codicele Sinaiticus). De aici re/.nlt;i
important prescriptiilor ei in ce priveste tema de care ne ocupam aici.
Se

18
1

19

stie cat

lerma, PastoruL Porunca IV.

Faccm aceasta

op.

cit.,

p. 46.

sistcmatizare

29

( I),

4-1

1.

trad,

cit., p.

idei lor din textul lui

249-250.

Herma dupa Henri Crou/v

Atitudinea Parinlilor anteniceeni

95

Tocmai pentru a fi gata sa o reprimeasca nu trebuie el

sa contracteze o noua casatorie. Dar pocainja
nu poate fi acordata
decat o singura data. Aceasta este una din afirmatiile
esenjiale ale
scrierii, dupa care crestmul care a pacatuit
nu are decat o data
reprimeasca.

in

20

viaja posibilitatea de
3.

a face pocainfa
Ceea ce se spune despre barbat

femeie, caci
4.

sotii

Ceea ce

este valabil si pentru

sunt egali.
a spus despre adulter,

Herma

extinde

si

asupra

idolatriei.

Herma

se teme ca nu cumva, prin acesi raspuns indulgent,

sa incurajeze greseala. Dar el vrea sa Jmpiedice
recaderea celui
yinovat, caci, in acest caz, n-ar mai exista iertare.
Dumnezeu poate
insa sa ierte primul pacat.
5.

Am vazut ca, dupa invatatura Mantuitorului (Mt 5. 32;

este permisa despartirea

de

Dar
schimb -

sotia adultera.

19, 9),

este vorba de

permisiune, nu de o obligate. Herma, in

si pozitia sa va fi
urmata constant de Parintii de dupa el - socoteste
repudierea sotiei
21
adukere nu o simpla permisiune, ci o obligatie
Aceasta atitudine
corespunde, desigur, discipline] in vigoare atunci in
.

comunitatea

crestina

ea

mare important pentru infelegerea

numeroaselor texte care vad in adulter ruperea unirii conjugate,
fara
a permite insa o noua casatorie. Trebuie sa prccizam
ca texte le din
Levitic (20, 10), Numeri (5, 1 1-31) si Deuteronom
(22, 13-29) care
si

se refera la

are

pedeapsa femeii adultere nu impun solului ca o datorie

denunjarea sotiei sau aplicarea pedepsei, si nici macar repudierea

ei.
Acest punct va fi clarificat de Sfintii Parinti mai ales prin

cxegeza pe care

o fac asupra textului din Mt 1, 19, despre

atitudinea Dreptului losif atunci cand si-a dat
seama ca Sfanta
lecioara este insarcinata: Iosif, logodnicul ei, fund
drept si
ncvoind sa o vadeasca, a voit sa o lase pe ascuns"'. Sfintii Parinti
C(.

Porunca

ei

IV, 31 (3), 6:

Dar

spun

mi-azis

Daca cineva. fiind ispitit

dupa acea stanta si mare chemare. acela mai poate fate
|M>L-nin|a o singura data; dar daca pacatuicste
mereu si se pocaieste, unui om ca
lutvia pocainta nu ii este de nici un folos; cu
greu va dobandi viata" (trad, si editie
in'

tie,

el:

diavol. pacituieste

iK-

ii(, p. 251).
I

.;

"'
.v>[i.i

romani, o lege promugata de imparatul Augustus in anul 736

a.U.c. (18 I.H.),
c f* x Mia de adulteriis el pudicitia, il obliga pc sotul
Insclat s-o dcnunte pe.
julult-rs si pe compJicele ei. Cf.
Crouzel, op cit.. p. 38-39.

"^* *

wm

v*^ *

Indisolubilitatea casatoriei. Divortul

196

cred ca legea iudaica

togodnica daca ar

fi

il

Atitudinea Pariniilor anteniceeni

obliga pe dreptul Iosif sa-i denunte

numai

interpretarea

lui

Origen

22
,

a Sfantului Efrem

Sirul"

Teofll a) Antiohiei. citand din memorie Mt

5, 32, afirma ca
savarete adulter eel care ia o femeie lasata
de barbat; de
asemenea, savar$e?te adulter eel care-?i lasa sotia in afara
de pricina

de dupa

divort, interpretare care pare sa

rezulte din context, sau i la recasatorirea vaduvilor27

socotit-o vinovata. Unii autori patristici, pentru

u
a impaca dreptatea lui Iosif cu intentia sa de a nu o denunta (deci,
de a nu se supune unei obligatii de drept), propun ideea ca, de fapt
Iosif ar fl intuit taina zamislirii de la Duhui Sfant. Aceasta este, de
pilda,

la recasatorirea

197

de desfranare 28 Ca recasatorirea dupa divorf nu este admisa

rezulta
din ceea ce spune Teofil ceva mai departe: Xa ei (la
cretini, n. n.)
castitatea este o realitate, infranarea se practica,
monogamia se
.

Fericitului leronim"
In

a doua Apoiogie a

sa, Sfantul lustin Martirul prezinta

un

caz in care sotia cre^tina a unui sot necretin, din pricina viepi
desfranate a acestuia din urma \ a refuzului sau de a se mdrepta,
are initiativa desparjirii de so Jul ei, socotind o irnpietate de a se
culca, mai deparle

cu un barbat, impotriva

pastreaza(s. n.)..."

de femeia adultera (Mt

5,

32; 19, 9)

divort se regSsesc
$i

femeie, Tn

dar

ce privete drepturile fundamental e ale

casatoriei. Este confirmata astfel atitudinea lui Herma asupra unui
punct important: acela ca despartirea de sotul adulter este pentru

nu numai un drept,

ci

datorie;

daca nu se desparte.

subliniaza indisolubilitatea casatoriei la crejtini

Mc

10,

11,

Jntr-un text airibuit lui Origen de Kusebiu al Cczareii. in: Origene,

Fragment*
I

" Kphrem de Nisibc. Commentaire de I'Evangile concordant ou Diatessaron, IL 4

in alte locuri ale operei sale32

lui

Herma

obligatie desparprea

de

Sfantul lustin Martirui

so\u\ vinovat

de adulter,

Evangelium Miathmi, 1. 2, 24, PL XXVI. 2

2i
Sfantul lustin Martirul. Apologia a doua, II, trad, de Pr. Prof. 01 imp Caciula. hi
Apologefide limhd greaca, PSB, 2. BucurestL 1980. p. 77-78.
2o
Atenagora Atenianul. op. eft,* XXXM1, trad, si ed. cit, p. 380-381.

Commentaries

Asupra imerpretarilor

diferite ale acestui text,

a se vedea H. Crouzel, op.

cit.. p.

57-60.

>l|

Teofil al Antiohici. op. cit. III. XIII, trad.

cit. p. 337.

XV, p. 338.
Stromatele, I!, XXI1L 145,
ibidem.

"'

89.

I,

Ill,

trad. %\ cd. cit, p.

cAsatorie

$i

urm.;

III.

V, 46,4^47,3;

185-186, 207, 208-209

si

III,

VI. 50,1-4:

III,

XII,

227. Asupra fnvS|aturii despre

Clement, a se vedea F. X. Funk, Kiemens von Alexandrien iiber

iamilie und Eigentum, in TeologLsche Quartalschrift",
I87L p. 427-449; Michel
Uressolette, Le manage selon Clement d'Alexandria
Toulouse. 1964: 1 Jean-Paul
Hroudchoux, Manage et famille chez Clement d'Alexandria in col. "Theologie
historique",

lui

1L

Paris,

1970 (asupra

indisolubilitatii casatoriei si

casatoriei a

doua. p. 88*94).
" Origen consacra exege/^i accstei pericope
mai multe pagini din Comentariul sau

Mateu anume de la cartea a XlV-a, cap. XVI, pana la cartca a X V-a, cap. V;
II. Oouzel, op. cit.,
p. 76^89. Origen, urmand ad litteram textul mateian.
la

cf.

ia in

S.ch., 121. Paris. 1966. p. 67.

Fericitul Icronim.

II

T*

litteram.

$ur Mattkieu, 15, in ..Die griechische christlichen Schrilbleller". XIl/1. 21-22

Fuscbiu, in Ouaestiones Evangeiicae ad Stephanum, Quaestio 1, PG XXII. 884.

2A

la alti autori patristici rSsariteni din secotele

i.

singura casatorie, pentru ca pe cea de-a doua o socotim un adevarat

adulter". Atenagora nu precizeaza daca aflrmatia din urma se aplica

dupa

cuvin menfionati in special alexandrinii

Origen, mai ales in comentariul sau la Mt 19, 3-1 11
.

prezinta chiar ca

pe care-l citeaza ad
interdictia
fara apel a recasatoririi dupa divort. Aceasta
insemneaza, precizeaza Atenagora, ori ca ramanem singuri, aa cum
ne-am nascut (in castitate, n. n.), ori ca ne margin im numai la o
bazat pe textul din

pacatul aduiterului. Pastorul

Apologetul Atenagora Atenianul, in a sa Solie in favoarea

26

adulterui

Din aceste cateva marturii rezulta clar pozitia Risericic

primelor veacuri in ce prive?te divor|xil i faptul ca singurul
motiv
de divort este, conform principiului enuntat de Mantuitorul
Insui.

acesta se face parta la pacatul sotului desfranat.

cretiniIor

dintre care se

III,

Clement

virtutea egalita(ii sotilor in

sotu! nevinovat

recasatoririi

impotriva justitiei, incerca sa-i gascasca prilejuri de placere Tn

toale"". Astfel, dupa acest text, dreptul barbatului de a se despar^I
i la

Practic aceleai atitudini in ce prive^te divortul

ca singurul motiv valid de divort - i interzicerea

legii naturale i care,

este extins

29

in

tonsiderare numai cazul sotului care-i repudiaza so{ia adultera

(spre deosebirc de
Henna), de?i e* are constiinia drepturilor egaJe ale so^iior,
caci comenteaza in
M*nsul acestei egalitSji textul paulin din I Cor 7, 3-4.
Cf. ibidem, p. 88.
AsMch in Comentariile sale la I Cor 7, la Rom 7, 2-3 $;.a.
se vedea H.

'p
j

fif.,

p. 74-76.

CrouzeL

Mir *^n

^\**l *^7*rt
t

mWi

r.

CMfWffrt

Atitudima Pariniilor

Jndisoluhilitatea casatohei. Divortul

198

daca acesta refu2a sa se Tndrepte, i afirma egalitatea sojilor m

aceasta privinta. Pe de alta parte, la nici unul dintre autorii din
aceasta perioada nu se pune problema recasatoririi dupa divort.

voastre

35

neaparat

divort

despre recasatorirea celor divortati

ai

veacului de aur se cuvine a

fi

mai aies cei trei mari capadocienu Sfintii Vasile eel

Mare, Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nyssa, i Sfantu! loan

studiati aici

vom

opri insa pe scurt asupra altor doi

autori: Vasile al Ancirei i Asterie al

Despre adevarata

integritate

fecioriei

despre casatoria mistica dinlre fecioara consacrata

Hristos. se retera

?i la

vorbind

Mirele

casatoria propriu-zisa. Adulterul, zice

motiv de divort. Dar, ca

Herma,

el,

ei,

este

adauga ca datoria sofului este

adultera daca aceasta se indreapta. Sotul nu
casatorie, deoarece prima sotie ramane pe

de a o reprimi pe sotia
poate contracta o alta

el

lotdeauna madular a I trupului sau; e! trebuie sa accepte, deci,

casatorie

comune.

pe sotia

Cu

atat

despartita;

mai mult, nimeni nu poate lua

in

aceasta a doua casatorie este un

14

adulter

loc important se cuvine acordat aici Sfantu ui Vasile eel

I

Mare, cu opera sa canon ica.

In

crearea

i nici

Dar

Este aspru

Omilia a Vll-a la Hexaemeron,

taratoarelor

ii

inspira

istorisirea biblica

Vasile

Sfantului

moral izator In ce privete casatoria: ..Barbat

sa spun cu acest cuvanl?

i

salbatica, sotia trebuie

o pricina sa n-o faca sa rupS unirea.

e barbat! Este betiv?

ii

neplacut? Dar este

Dar

un

lor. iubj|i-v5

despre

este unita

mad u tar u

tau

37

mai de cinste dintre madulare!"

Despre opera canon ica a Sfantului Vasile am vorbit deja
atunci cand am prezentat tema imped imentelor la casatorie.
eel

nu-i e ingaduit

Domnului ca

nimanui sa se desparta, afara doar de caz de

i

femeilor,

daca urmarim desfaurarea logica a ideii. Dar obiceiui prezinta ?i

aici deosebiri, mai ales cand e vorba de femei; Apostolul, de pi Ida,
ne spune ca eel ce se lipete de o desfranata este un singur trup cu
ea"

[...]

Pe de alta parte, obiceiui randuiete ca

cei care traiesc in desfrau sunt datori sa

%\

barbafii adulteri

ramana

de
aceea nu $tiu daca poate fi numita adultera femeia care traiete cu
un barbat care a fost parasit (de sotia lui), deoarece aici vina cade
i

asupra celei care

in casnicie,

conteaza deci, in primul rand,

pricina care a dus la desfiintarea casatoriei. Chiar daca este batuta
ori pentru ca nu poate rabda bataile, femeia trebuie sa rabde, mai
i-a parasit barbatul;

Nu

trebuie sa se tina

seama

nici

de pierderea averilor, pe care ar invoca-o femeia. Dar nici cazul ca

sotul traiete in desfrau n-a fost prevazut de obiceiui bisericesc i
nici n-a fost randuit femeii sa se desparta de un sot infidel, ci sa

tndemn
femeile

"l-fes 5, 25.
" (

"uplarea dinlre

un arpe

un pe$te

runo^inlelor insuficienie ale epocii

-

aspra

fire

vartos decat sa se desparta de so|.

Un

Ce vreau

[,..]

desfranare, se potrivete deopotriva atat barbatilor, cat

Amasei.

Vasile al Ancirei (devenit episcop al acestui ora in 336),

reluarea vietii

199

In Epistola 188, Sfantul Vasile zice: Hotararea

lnainte de aceasta, ne

tratat

suporte

el potrivit firii!

Gura de Aur.

mtr-un

sa-1

Este porn it spre bataie?

cu
Dintre Sfin|ii Parinti rasariteni

IV

comuniunea nuntii. Jugul prim it prin binecuvantare sa ajunga

legatura a firii, sa fie unire a celor care au stat pana atunci departe
unul de altul! Vipera, cea mai cumplita dintre taratoare, imampina
Chiar daca sotul ar avea o

din secolul al IV-lea despre

secolul

chiar daca suntefi din alte local itati, cand veniti in

spre nunta pe mirena.

3, Sfintii Parinti

dirt

este. desigur,

in

domeniul

neverosimila

si

se datoreaza

?tiintelor naturale.

Ideea este

'"'

Acest

iratat

a fost atribuit multa vreme Sfantului Vasile eel Mare. Dar, asa

cum

demonstrat Ferdinand Cavallera, Le ,.De virgmitate" de Basil d'Ancyre,

;i

lolosiia Tnsa

lui

Vasile

\i\

Vasile al Ancirei, Despre adevarata integritate afeciorieL 39.

Sfantul Vasile eel Mare, Omilii la Hexaemeron^ VII, V, In Idem, Scrieri, parlea

iritiVia,

Ancirei.
,4

PG XXX,

747-

introd..

ivj.
"'

750.

ilustra unirea care trebuie sa existe intre

in
""

..Revue d'Histoire ccclcsiastiquc*\ 6. 1905. p. 5-14, el trebuie restituit

de Sfantul Vasile pentru a

Cor

6. 16.

note

si

indiei

dc

Pr. D, Kecioru.

PSB.

17. Bucuresii. 1986, p. 153-

r
Indisoluhilitatea casatoriel Divorful

200

ramana cu el din cauza ca nu tie ce va urma. Caci ce tii tu,

w
femeie. daca iji vei mantui barbatul? De aceea, femeia care i-a
lasat sotul i s-a dus la altul este adultera, pe cand eel parasit este
iertat ?i nici cea care vietuie$te laolalta cu unul ca acesta nu se
osande^te. In schimb, daca barbatul este eel care, dupa ce i-a
parasit sojia, s-a dus la alta, este el insui adulter, pentru ca o face i
pe dansa adultera, dar ?i cea care vietuiejte cu el este adultera,
4

pentru ca a atras la ea un barbat strain*

Acest text (- canonul 9 al Sfantului Vasiie) pare a avea in
.

vedere o tmprejurare precisa asupra careia Sfantul Parinte a tost

intrebal de corespondentul sau (Amfilohiu din iconium): o femeie
anume i-a parasit barbatul, avand a se plange de conduita lui;
acesta din

urma

acum cu o

traiete

alta femeie. Sfantul Vasiie vrea

ca sotia legitima sa revina la sotul ei i, spre a o determina la

aceasta, cauta s-o convinga ca ea este vi novate de aceasta situatie.
datorita faptului ca a plecat de la sotul ei. Tocmai faptul ca Sfantul
Vasiie ia in considerare aspectul individual al problemei, explica
unele din contradictiile din acest text, precum i aparenta tndulgenta
fata

infidelitatea
infidelitatea

11

Constatam ca
so|ului nu este tratata cu aceeai masura ca i
femeii: prima este nutnita desfrau", in timp ce cea

de sotul care

cu o

traiete deja

Dupa ultima

de-a doua este numita adulter".

sotul care-i parasete sotia

^adulter", dar in

mod

alta femeie'

ii

ia alta

indirect, pentru

fraza a acestui canon,

este numit, imr-adevar,

ca o face

pe dansa (pe

sotia

nu pentru ca violeaza dreptui exclusiv pe

care ea il are asupra trupului sau (I Cor 7, 4). De asemenea, Sfantul
Vasiie eztta aici sa numeasca adultera" pe femeia care traie^te cu
un barbat parasit de sotia sa \
Aceasta aparenta indulgenta prime^te anumite nuantari in
sa legitima, n. n.) adultera,

canoanele vasiliene. Astfel, in canonul 21, se prevede:

Daca un barbaL vietuind impreuna cu o femeie, nu se multumete
cu viata de casatorie, ci cade in desfrau, noi il socotim desfranat i ii
altele dintre

w I Cor 7.
^ r'

16.

Sfantul Vasiie eel Mare, Episioh 188.

canonul

9). trad,

Hndogae, in Idem, ScrierL partea a treia, PSB, 12. Bucurcsti. 1988.

4i
42

de
p.

Pr. Prof.

379-380.

H. Crouzel, op cit,f. 138.

Dupa

conccpiia iudaica

adulter^. Cf. H. Crouzel,

op

greco-romana o

cit. p. 143.

asifel

dc femeie nu este

soeotilii

A titudinea Parimilor din secotul IV

201

fixam un timp mai indelungat de pedepsire.

totusi n-avem un canon
care sa nc dea drept sa-l punem sub
acuzarea de adulter daca
pacatul lui a fost savarsit cu o femeie
libera de easatorie... De
aceea. femeia ?si va primi sotul, daca
acesla se lasa de desfrau, iar
barbatul va trimite la casa sa pe cea care
s-a pangant (adica pe cea
cu care cazuse in desfrau, n. n.). Nu e usor
sa descoperi temeiul
4
acestei practici. dar obiceiul asa s-a
incetatenit ^". Si aid
desfrau

barbatului

- care, este numit de.sfranare", iar nu ^adulter",

este
tratat cu ma, multa indulge..^ decat
al sotiei si nu este socotit un
moiiv suficient pentru ca sojia sa ramana despartita
de sotul infidel
lotusi, Slantul Parinte stabileste ca, in
general, ,.desfranarea
nunta si nici chiar inceput de nunta"44 si
stabileste

nu e
o canon isire cu

opr.rea^de
adulter

si

impartasirea cu Sfmtele taine de 15 ani

pentru
46
de 7 ani pentru desfranare
Dar adulterul" barbatului e
la

canonisit totusi

numai ca

,.desfranarea". Asa,

o data mai mult,

in

canonul 77: Cel care-si lasa femeia cu care

se unise in chip legiuit
si care-si aduce apoi pe alta,
se supun, dupa hotararea Domnului.
osandei adulterului". Dar in continuare, in acelasi
canon, pedeapsa
prevazuta pentru barbatul a carui fapta este
numita aici ..adulter" nu
csie de 15 ani (cf. canonul
58), ci numai de 7 ani, ca pentru
..desfranare" (cf. canonul 59).

Cu

sopal abandonat fara motiv" de sojia

se arata mgaduitor
In

aceste

si-1

primeste

prevederi

la

ale

lui.

Sfantul Vasilc

comuniunea cu Biserica"47

Sfantului

Vasile

nu

mai apare

concretizat principal egalitatii sexelor

in ceea ce priveste vinovajia
pentru desfranare sau adulter, asa cum apare
acesl principiu in Noul
lestament, sau la Paring ca Herma
sau Sfantul lustin Martini!
Sfantul Vasile este constient de acest
lucru, precizand, la inceputul

umonului

9, citat

mai

sus. ca, in raport

cu .,hotararea Domnului..

care se potrtveste deopotriva atat

barbatilor. cat si femeilor".
..obiceiul prezinta deosebiri, mai
ales cand e vorba de femei"' Sau
a atentionare de acelasi gen la starsitul canonului
21 (citat si el mai

Cd Mare Epis'"'a

Vasi ' e

4,n-4of

"

Ibidem.

XXVI

Lpisiola 21 7.
J'
j

''

canonul 26). p. 404.

LVlll ,* canonul 58). trad,

XXI

('

canonul 2,)- lrad

cit., p.

Ibidem. I.1X (=can<inul 59). p. 446.

l-)Ustata 199.
(-. canonul
35). trad, cit-

XXXV

446
p.

406.

*'

ed

ciI- p-

Indisoluhilitatea casatoriei Divorful

202
sus):

Atitudinea Parintilor din secolul IV

JMu-i uor sa descoperi temeiul acestei practici, dar obiceiul

aa s-a incetatenir

in aceasta privinta

de

pedepsele canon ice prevazute pentru pacatele impotriva fidelitatii

conjugate, este acela de a promo va cu orice pret salvarea casatoriei.
Cum am vazut, pentru Sfantul Vasile nu exista practic motive
va labile de divort. El cere insa in mod term ca, daca cineva a rapit o

cu

logodita

femeie

un

neconditionat (daca e libera

renunje

sa

acela

barbat,

alt

la

desfranare sa poata

fi

convini sa se desparta

Sfantul Vasile eel

Mare admite

ea

anumite cazuru
fata mai muitor

totui, in

daca

fac

aceasta

consimtamantul

cu

dispozitia Apostolului (caci barbatul

corpului sau)

50
;

i astfel

- spune

el

reciproc,

- nu

este stapanul

cu numele Olimpiu, Sfantul Parinte ia atitudine impotriva repudierii

la modul eel mai general i absolut, caci, zice ei, repudierea este
cu

mai

muitor martori; pentru ca nu este nimic mai de preferat decat

51
ascultarea fa|S de Dumnezeu" ; i (2) conform invataturii
52
pentru desfranare sau daca ar fi piedica spre
scripturistice

totul contrara legilor noastre (creatine, n. n.)> chiar

socotesc altfel".

53
.

Sfantul Grigorie de Nazianz ne ofera un text important asupra

temei care ne preocupa aici in CuvdntuJ 37 la Matei' El prevedc.
in primul rand, egalitatea sotitorin ce privete indatoririle conjugalc
.

daca romanii

doua, adresata unui oarecare Verian. care voia

s-o desparta pe fiica sa de sotul ei printr-o repudiere legala, el scrie
ca accepta misiunea de arbitru pe care i-o incredintase guvernatoru!

pietate"

Aceea$i idee este exprimata de Sfantul Grigorie de Nazianz in

doua scrisori (144 ?i 145)58 In prima, adresata unui malt functionar

dupa

eel care vine, sa fie primit inaintea

prin faptul

desfacerea casatoriei: (1) prin acord mutual, in

martori, daca ambii soti s-au hotarat sa intre in monahism; el spune:
fel, trebuie a-i
,,i pe cei casatoriti, care vin spre o viata de acest
inireba

sopa au devenit un singur

trup". Apoi respinge hotarat casatoria a dona, i cu atat mai mult pe
a treia. Prima - zice el - este lege, a doua concesie. iar a treia
calcare a legii". In ce privete motivele de divort, el zice: Legea 56
permite repudierea pentru orice moiiv. Hristos insa nu face acelai
lucru; El Ingaduie numat desparfirea de cea desfranata; toate
celelalte (motive) El poruncete sa fie fuate cu filosofie. Desfranata,
deoarece ea altereaza neamul; pe toate celelalte sa le suportam i sa
le luam cu filosofie; mai mult, suportarj i luati (toate) cu filosofie,
voi toti cei care v-a|i asumat jugul casatoriei u57 Urmeaza o lista
intreaga de defecte ale sotfei pe care sotu! trebuie sa le reprime la
sotia sa, tara ca totui sa o repudieze.

deoarece desfranarea nu este nunta $j nici

chiar Tnceput de nunta*\ ce! mai bine este ca cei ce traiesc in
lua de sotie)

Ei sunt egali atat prin create, cat

citeaza textul din Efes 5, 32). sotul

familia ei este de acord, el o poate

ca Hristos a murit deopotriva pentru mantuirea barbatufui i a

femeii. In plus, prin taina cea mare" a nuntii (i Sfantul Grigorie

In orice caz. scopul acestor prevederi vasiliene, dincolo

55

203

afirma raspicat ca nu accepta legislatia di scrim inatorie in vigoaiv

Oiimpiu, dar ca va face acest lucru ca episcop, pentru triumful

binelui. Apoi ii spune lui Verian, ceea ce-i spusese i !ui Olimpin.
c3, ?ntreband-o pe tanara sotie, i-a putut da seama ca lacrimile ii

de/mint cuvintele.
Grigorie de Nyssa dei nu trateaza direct acest
abordeazatotui, in Scrisoarea catre Letoios din Mililina,

Sfantul
subject,
48

(-canonut 22). p. 403.

Ibidem. XXVI ^ canonul 26), p. 404.
ibidem.

50
I

*'

52

XX

il

Cor

7. 4.

Sfantul Vasile eel Mare, Regulile

Sfantul

Vasile

folose$ie

ca

man,

12. Lrad. cit, p. 242.

temei uri

in

sustinerea

S-ar pulea eredc ca Sfantul Grigorie vizeazS aici legile romanc.

invataturii

des in

indisolubiliiatea casatoriei i adevaratele motive care ar justifica desfaccrc;i

lextelc:

Ml 5. 3 1-32;

19, 9;

Lc

14, 26;

Cor 7.

10-11; Efes 5. 25-30

s.a.

Nu

este insa

i'\clus

ea polemica sa sa

indrcptata impotriva obiceiurilor capadociene.

iKilrepie fa\& de femei. dintrc care uncle, asa cum am vazut. sunt consemnate
de
fie

Slrtmul Vasile cei Mare.

1

Sfantul Vasile eel Mare. Regulile morale, 73. trad, cit., p. 187.
54
6-7. l'<
Slantul Grigorie de Nazianz. Cuvantul XXXl'lI la Matei, Paragrafele
XXX VI, 289-294 (a se vedea si traducerea in limha franceza a acestui tex! Ut

Crouzel, op. cit.^p. 152-153

si

154-155).

Isie vorba
IV).

de Legca mo/aica sau dc legea romana;

H. Crouzel. op.

cit..

nola77.

M:iniul Grigorie dc Nazianz. Cuvantul

"

cf.

.Km. Ephtolele

CXLIV>i (XIA\ PG

XXX

II la Matei,

XXX VII. 245-248.

PG XXXVI.

293.

p.

204

Indisoluhilitatea casatoriei Divortul

care va deveni canonul 4 al s3u

59
.

In acest text se face distincfie

intre desfranare (Tropica) i adulter Qioixeia);

a doua parte a

canon uiui prevede pedepsirea lor diferen{iata (ca i in canoanele 58

i 59 ale Sfantului Vasile, pedeapsa pentru adulter este dubta in
raport cu cea pentru desfranare). Ceea ce ne intereseazg in chip

de catre Sfantul Parinte a unicitSfti

casatoriei: Caci omului
s-a dat de la Dumnezeu o singura
60
ajutatoare, iar femeii un singur cap"
Aceasta afirmafie pare a
exprima o atitudine cu totul negativa fata de a doua casatorie.
inclusiv a vaduvilor, de$i Sfantul Grigorie nu face nici o precizare
special aici este afirmarea
i

61

in acest sens

Distinctia dintre desfranare

adulter in sens strict (caci, de

Grigorie cuprinde in ^adulter" toate pacatele care tin

de desfranare) este facuta din indulgent pentru cei mai slabi i se
fapt, Sfantul

interne iaza pe nedreptatea, care se

adauga in al doilea caz, fata de

so|ul injelat. Victima este desemnata printr-un adjectiv la masculin.
Este greu de spus daca se are in vedere numai barbatul, sau,
62
deopotrivS. i barbatul i femeia
Sfantul loan Gura de Aur ofera %\ el o serie importanta de
.

texte referitoare la indisolubilitatea casatoriei

Porntnd de

la invatatura

unitatea dintre barbat

i

lui

Adam, tot a?a i

dupa cum

divorj.

Apostolului Pavel cu privire

la

femeie prefigurata in unitatea dintre Hristos

Biserica, Sfantul loan arata:

coasta

i la

Dupa cum Eva

este nascuta din

not suntem nascuti din coasta

lui Hristos.

Adam

dormind, femeia s-a format, tot aa Hristos

murind, Biserica s-a format din coasta Lui"63 $i, de asemenea:
[...]

se vcdea textul in Pidalion, trad,

cit., p.

435-435.

Un

lung comenlariu

al

canon face Balsamon. PG CXXXVlll. 867-874.

/ /^/io,ed.ciUp.435.
bl
Despre aceasia se va exprima Sfantul Grigorie mai clar in Viata Sfintei Macrvut
prin modul in care prezinta comportarea sorei sale dupa moartea logodnicului \w
care i-l randuise tatal ei. Cand parintii ii vorbeau in favoarea unuia sau a alum
dintre pretendenfii la mana ei, Macrina, socotind logodna ei ca o casStorie, zicca o"i
e absurd i contra legii sfi nu se muljumeasc& cu casatoria care fusese hotarai;i o
data de tatal ei [,..]; un singur sot apartinand naturii casatoriei, ca o singura nasu-nsi o singura moaile" (PG XL VI, 964).
62
Crouzeh op. cu p. 1 59.
acestui

*rfJ

>

6i

Sfantul loan

LI. 229.

Gurade Aur, A

Ifl~a

Om. despre

Casaiorie, 3, trad

cit.,

p. 69:

1
f

Atitudinea Parintilor din secolul

Dupa cum

sotul parasete pe tatal sau

Hristos a parasit tronul parintesc

unirea celor doi so|i este reals,

i
i

$i ii

IV

205

cauta femeie, tot a?a

64

a venit

la

mireasa"

A?adar,

legatura dintre ei indisolubila,

temeiurile acestei unitafi flind demonstrate cu exemple atat de

inalte.

nu accepta desfacerea casatoriei

nici in cazul in care unul dintre so|i este necredincios, spunand ca:
Barbatul necredincios se sfinte^te prin femeia credincioasa i
Potrivit Sfantul ui Pavel, care

femeia necredincioasa se sfin{e?te prin barbatul credincios*

7,

12-14). Sfantul loan

Gura de Aur

celuilalt,

(1

Cor

arata ca, spre deosebire de

adulter, situatia in care unul dintre so{i este necredincios

dupa sine necuratia

de aceea unitatea

nu atrage

indisolubilitatea

nu au de suferit. El spune: Dac5 eel ce se lipejte de

desfranata este un trup (cu ea), este Tnvederat ca $i femeia care se
lipete de un idoiatru este un trup (cu el). Un trup este. insS nu
casatoriei lor

devine necurat,

cum

ci euratfa femeii biruiete necuratia barbatuiui,

dupa

cura|ia barbatului credincios, biruiete necuratia femeii

necredincioase'
eel credincios

t6>
.

Cel care este idoiatru, desigur, este necurat insa

nu se face parta?

la necuratia aceluia

ca in cazul
adulterului. Idolatrul este necurat nu pentru impreunarea lui cu
pentru necredinja

CSci spune Sfantul loan: Nu in

unirea trupurilor sta necuratia, ci in cugete i in intentia omului"66
Desigun este vorba de unirea dupa legea casatoriei. De aceea, sotia
sotia, ci

lui.

idoiatru lui, prin

lui.

impreunarea cu acesta nu se face parta$a

la idoiatria

ramanand neatinsa de necredinta aceluia.

Pe langa aceasta exista speranta ca eel necredincios va deveni

credincios prin conviejuirea lor impreuna. Sfantul loan spune:

Caci dragostea este un mare dascal, in stare de-a intoarce pe

cineva din ratacire, de a-i preface via^a, de a-1 conduce spre
67
lilosofie, i din piatra a-1 face om" . Daca sojul necredincios
rtccepta
/ice:

astfel

,.R5mai pe langa dansul caci ai

sfftiuiete i

,l
"'
"'

de casatorie, parafrazand cuvintele apostolului,

\buhm.

Urn,

un catig. Ramai, indeamna,

convinge-i, caci nici un dascal nu va putea sa faca ceea

3. trad, dt., p. 71:

Om

PO LL

230.

XIX, trad, cit., p. 244; PG LX1. 154.

thiiJrm, XIX. trad, ciu p. 245; PG LXL 155.
Uwk*m XXXIII, trad, cit., p. 463; PG LXI, 284.
t

el

I Cor,

Indisoluhilitatea easatoriel Divorful

206

ce vei face tu ca femeie"

chestiuni, spunand:

ale evlaviei

raman

Atitudinea Parintilor din secoiui IV

Sfantu! Parinte insista asupra acestei

*.

Ce vatamare poate

fi,

spune-mi, cand

cretin.

Apostolului in felul urmator: De

exemplu, zice, dacM* poruncete. sau de a jertfi ?i a lua parte prin
casatorie fa necucernicia lui, sau a pleca din casa. atunci mai bine

cele

timp sunt i bune sperante

vatamare poate fi de a ramanea unii ca

netirbite, i in acela$i

Ce

pentru eel necredincios?

Daca

ei sunt sfint-i" (I

Cor

7, 14) s

necurati.

Cu

fara judecata sau

tii tu,

i|i

vei mantui femeia?"

(I

Cm

Referindu-se la acest pasaj, Sfantul loan Gura de Aur aratu

motivul principal pentru care eel credincios nu trebuie sa s*

impotriveasca
casatoriei, i

68

70
71

?2

ibidem, XIX,

necredincios

celui

optiunii

anume, pericolul

trad, cit, p.

PG

246:

XIX,

Ibidem.

XXXI II. trad,

ciU

Ibidem,

XXXIX. trad.

cit..

Ibidem,

XIX,

trad, cit, p.

atragerii spre idolatrie

desfacerv;i

so\u\ut

femeii tale"

460; PG LXI, 282.

p. 556-557; PG LXI, 341.

p.

245-246:

PG LXI.

155.

se

ei,

sa

fii

sigur ca nu e nici un pericol; iar daca nu

Acela?i lucru se poate spune i-n cazul in care sotia

are astfel de necazuri cu sotul ei. Sfantul Parinte indeamna pe sojul
.

sau sotia care sufere asemenea neajunsuri, nu sa se desparta, ci sa le

vindece, sa le indrepte aa cum a facut Hristos cu Biserica, mireasa

Jmita

Sa.

tu acest lucru

cu mii de pacate in fafa

rea,

liiserica"

indrepteaz-o

- spune

ta, uita-le

pe

el

chiar daca sotia ta ar gre$i

toate, iarta tot; chiar

cu dulceata

$i

bunatate,

ca

daca are o
i

Hristos

75
.

%\ daca argumentul acesta este

mai greu de

inteles pentru cei

ncinduhovniciti, Sfantul loan intarete cele spuse prin exemple

pmetice din viata de toate zilele. Daca in trupurile noastre s-ar ivi
VI en boa la - spune el - nu taiem madularele, ci indepartam
boala.
I

LXI, 155.

Ii

alt defect, sa-1 intrebe

Multf au picioarele sucite,

fluierele strambe, $i

maini uscate.

LXI. 155,

Ibidem,

p. 245.

PG

pentru

nu

i{i

lire

7,15-16).

in unire;

da acest drept i ifi poruncete ca in afara de adulter, sa o iubeti

*>i
sa o tii la tine, chiar cu toate celelalte neajunsuri, atunci
intarete-te pe tine in gandul ca trebuie sa induri toata rautatea

barbate, daca

cu

aduci alta in locul

de banuieli"
In situatia data, in care unul dintre cei doi este necredincios.
poate fi acceptata desfacerea casatoriei, insS nu poate fi ceruta decade eel credincios; el poate s-o accepte, dar numai daca este

barbatul? Sau ce

soful sau sotia sa

pe Apostolul Pavel daca

ii permite s5 se desparta. El spune; Caci daca
vezi ca el iti da voie
sa o alungi, daca gaseti in ea vreunul dintre aceste motive $i sa

ii
imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati; caci Dumnezeu ne
chemat spre pace. Cici, ce $tii tu, femeie, daca \\\ vei manhn

de

Sfantul loan sfatuie?te pe eel care intampina necazuri cu sofia

sa, ca de exemplu: daca este rea ?i desfranata, betiva, insultatoare,

toate acestea

savar?ita din initiativa celuilalt. Sfantul Apostol Pavel spune: Dacn

dc
insa eel necredincios se desparte, sa se desparta. In astfel

este indreptatit sa se desparta

incheierea casatoriei, cei doi trebuie sa ramana

permite desparprea.

adica sunt curati. Prin aceste cuvinte

este desfiintata frica unei astfel

se lupta pentru aceasta,

pe motiv ca tovara?ul de viata ar avea anumite defecte sufleteti

sau fizice. De altfel toate acestea le-a putut cunoate inainte de
casatorie. $i chiar daca ar ft vorba de neajunsuri dobandite dupa

u
indepartata de Apostol, explica Sfantul loan, i prin argument
cop ii lor care rezulta din astfel de familii mixte, i care ar putea fi

pe jumatate

de asemenea:

nici

In fiecare zi (cei doi) se cearta

Nimeni nu

sotia sa ftra convertire, ci prin exagerarea vorbei" a vrut sa a lunge

71
Aceasta frica este
ei
cu
soful
conviefui
frica femeii de a

pe jumatate curati

sfatul

atunci mai bine este de a te izbavi de acest rau u7? .

necredincios se sfintete prin femeia credincioasa" i invers (I Cor

Apostolul s-a exprimat
7, 14). Sfantul loan explica spunand ca
prin
astfel, nu pentru a arata ca barbatul necredincios a devenit sfant

socotiti

talcuie$te

este sa strici casatoria, i nicidecum cucernicia^. i

a nu introduce pricini de lupte prisoselnice?"

Sfantu 1 loan aduce vorba de aceste eventuale lupte i neintelegeri
deja sunt
intre so?i, aratand ca Apostolul se refera la cei care
\
casatoriti, unul dintre cei doi devenind cretin dupa casatorie
Sftntul Apostol Pavel, aa cum s-a vazut, spune chiar ca barbatul

acetia casatoriti

El

207

thidi'm,
1
1

In

1 1.

XIX,

trad, cit., p.

W-a Om.

246;

Hi

LXI. 155.

despre casatorie,

ihnk'M, 2, trad, cit, p. 67;

PG

2, trad, cit, p. 66:

LI. 228.

PG

LI, 227.

Indisolubilitatea casatoriei Divorful

208
$i

ochi cu albeata, cu toate acestea nici ochiul nu

piciorul

nu

?M

taie, nici

mana nu

i-l

scot, nici

i-o reteaza; ?i deji acestea sunt

nefolositoare i fac ruine celorlalte madulare, cu toate acestea le

76

pastreazS pentru ca sunt legate de trup"

trebui apiicat i sotului sau sotiei cu defecte

Acelai tratament ar

boli sufleteti; i este

vindecarea unor astfel de boli decat indreptarea unor

defecte fizice. Deci, daca un madular bolnav, pentru care nu exista
speranta de vindecare, nimeni nu-l taie, cu atat mai mult cu sotui
sau sotia, unde este nadejde de indreptare, nu trebuie procedat
rnai posibila

a unuia ca acesta este de

nevindecat, nu se justifica Jndepartarea lui, a$a cum nu este fireasca
taierea unui madular bolnav. Dimpotriva, cu toate ca in cazul unei
boli sau al unui defect fizic incurabile, nu se mai aplica uneori nici
altfel.

i chiar daca boala spirituals

un tratament, fund vorba insa de defecte sau boli spirituale.

tratamentul duhovnicesc nu trebuie intrerupt niciodata, chiar daca
nu exista speranje de mdreptare. Exista insa speranta ca acest efort
nu ramane

Dumnezeu apreciaza grija i rabdarea

Dar aceasta este %\ o datorie a sotului fata

nerasplatit, caci

puse in slujba semen ilor.

de sojia lui, ?i invers, de a indura nu oricum,
neajunsurile unuia sau ale celuilalt dintre ei

ci

cu dulceata"

de Biserica Sa ,,murdar& $i
78
patata" i daca nimeni nu-?i taie vreun madular oarecare pentru ca
este bolnav i nefolositor, cu atat mai mult sotui i sotia, care
Deci. dac& Hristos

nu

s-a scarbit

formeaza un singur trup, nu au voie sa se desparta

sa se e limine

unui pe celalalt.
Nici chiar acordul

comun

aplicabil, deoarece odata ce s-au

casatoriei

nu poate

buna voie

legii casatoriei, ei

fi

intre cei doi soti pentru desfacercn

nu pot

iei

supus dc

de sub autoritatea acesteia.

Cel Care a hotarat indisolubilitatea casatoriei este Insusi

Dumnezeu, Care 1-a creat pe om i i-a dat $i legea casatoriei. IK

aceea, legea nu poate fi desfiintata sau modificatS decat nuniai <U
catre Legiuitor. Deci, ce a Tmpreunat Dumnezeu omul sa un
desparta", spune Domnul (Mt 19, 6; Mc 10, 9).

7S
77
78

Ibidem, 2. trad, cit, p. 68; PG LI, 228.

ibidem. 3, trad cit., p. 68-69; PG IX 228-229,
Ibidem. 2. trad,

cit.,

p. 67:

PG

1.1,

227.

AiUudinea Parintilor din secolul IV

209

Cat limp este legat sotul de sotia sa, i in vers, o spune Sfantul
Apostof Pavel. ,,Femeia - zice el - este legata prin lege atata vreme
cat traiete barbatul ei. Iar daca barbatul ei

va muri,

este libera sa se

marite cu cine vrea, numai intru Domnul'* (] Cor 7, 39; Rom 7, 2-3).
Talcuind acest text, Sfantul loan spune ca aa cum sclavii fugiti dc
stapan tarasc dupa ei lantul, tot a$a

ia

barbatii lor poarta

cu ele ctuele

femeile cand parSsesc pe

legii casatoriei

care

invinuiesc

le

oriunde ar merge, zicandu-Ie: J'emeia este legata de lege". Sfantul

Parinte atenjioneaza t pe barbatii care ar lua o femcie ce i-a
parasit sotul, sa ia in

invinuiesc

pe

ei

seama

lanturile casatoriei acesteia care-i

cu cuvintele: ,Traiete inca barbatul

ei. i:

Cel

7<)

ce va lua pe cea lasata savare$te aduiter (Mt 5, 32)"

Stantul loan vine ?i in mtampinarea eel or care ar invoca
autoritatea Vechiului Testament spre a-i sustine optiunea lor
.

pentru desfacerea casatoriei. El arata ca

acum nu mai opereaza

Legea veche, ci Legea lui Hristos. Pentru ca de aceea a venit Fiul

liii Dumnezeu. a !uat chip de rob, S-a
jertfit, a stricat moartea. a
ters pacatul

a facut posibila revarsarea harului Duhuiui Sfant. ca

sa-i aduca pe oameni spre o intelepciune mai mare"*
De altfel
nici Moise n-a stabilit desfacerea casatoriei cu desavarire", ci a
fost nevoit sa ia in seama slabiciunile ceior pentru care era
data
?i

Caci acejtia erau varsatori de sange, $i ar fi fost in stare sa-$i

ucida sojiile daca legea nu le-ar fi intesnit desfacerea casatoriei.
legea.

Sfantul loan argumenteaza cele afirmate cu multe situatii i locuri

din Vechiul Testament in care poporul iudeu i-a ucis nu numai
profetii, ci chiar
II si lit

ar

lor,

81

ai familiilor lor

El spune: v Daca legea ar

pe bar bat sa tina in casa pe femeia pe care o urate. barbatul

ucis-o.

fi

membri

cand

Aa de

cruzi erau iudeii!

Cum aveau

sa-i crute

femeile

nu-i crutau proprii lor copii,

cand omorau pe profeti, cand

vSrsau sangele ca apa? De aceea legea veche a ingaduit un pacat
mai mic, dar a starpit unul mai mare'"82
.

"

Idem A

ll-a

'"'

Om. despre

Sfantul loan

I .

trad. cit., p. 54:

PG U.

PG LL 219.
Gura de Aur, A Iha Om. despre casatorie,

Ibidem. 2. trad.
h

casatorie,

cit..

Om.

Kit,

p. 55:

2. trad. cit. p. 55;

'1^-220.

Idem,

2 8-219.

XVIL

IV. Lrad.

cit.,

p.

223;

PG

LVII, 259.

PG

LI.

mrfi**K**'WW*\r*;*r'fv w* *

<

ipii*.*

jw*Mwwj^f^rrymm^^^^^fwmmm

Indisoluhiliiatea casatohei. Divortul

210

Sfantul loan demonstreaza ca indisolubilitatea casatoriei era

cunoscuta i in Vechiul Testament, chiar daca Moise a facut ace I

Despre

pogoramant.

Domnul

acesta

invartoarea inimii voastre. v-a dat voie

lnsui

Moise sa

spune:
lasati

Pentru

pe femeile

u
voastrc dar din inceput nu a fost aa (Mt 19, 8). i toi El zice:
barbat i
,Js|-ati citit ca Cel ce i-a facut de la inceput i-a facut
femeie?" (v. 4). Ca nu a fost aa pana la Moise, o invedereaza
tnsu?i actul crearii omului de catre Dumnezeu, Care a facut un

o singura femeie; nu I-a facut lui Adam doua femei,

a$a meat sa fi putut daca voia sa lase pe una i s-o ia pe cealalta.
Legea a fost a$adar ca femeia pe care a luat-o fiecare de la inceput
pe aceea sa o tina toata viata", spune Sfantul loan* Legea aceasta
singur barbat

?i

este, deci,

mai veche decat cea a

lui

Moise.

Dar chiar inlesnirea data de Moise pentru despartire i

contractarea altei casatorii, observa Sfantu! loan pe temeiul a
stare
diferite locuri din Vechiul Testament, nu era considerate a fi o
de normal itate. De exemplu, femeia casatorita a doua oara era
(Deut 24, 4); a doua casatorie facuta in timp ce
traia primul barbat era mai curand o pata necurata decat o
casatorie", spune Sfantul Parinte; era uraciune inaintea Domnului
Dumnezeu" (Deut 24, 4). Sfantul loan aduce i marturia
Proorocului Maleahi (2, 13-14), care considera nevrednic de a
socotita a

fl

intinata

aduce jertfa lui Dumnezeu pe eel ce i-a abandonat sotia. El a

facut-o i pe femeie, nu numai pe barbat, lucru pentru care barbatul
trebuie sa-i pastreze dragostea. Caci - spune Sfantul Parinte - daca
adesea aceasta a fost pricina de iubire intre sclavii certati, Fiindea
amandoi servesc unuia i aceluiai stapan, cu atat mai muit trebuie
sa sc faca intre noi, cand amandoi avem acelai Creator $i acela^i
Stapan"

84
.

Potrivit

invataturii

Mantuitorului numai un singur moli\

de puternic meat uneori justifica mperea chiar de cairv

unitati. si
eel credincios, fara consimtamantul celuilalt, a acestei
anume, adulterul sau infidelitatea conjugate. Oricine va lasa p.
poate

fi atat

femeia sa - zice El

Idem.
q4

in afara

de pricina de desfranare,

If-a Orn. despre casatorie, 2. trad,

ibidem, 3, irad.

cit.,

p. 57;

PG LI,

220-221.

ciu

p. 56; 1*0 LI.

220.

sc vm

Atitudinea Parintilor din seculul

IV
isura cu alta

savarseste adulter;
savarseste adulter" (Mt 19.
9).
'

cMi^R?

de Aur COnsidera ca adu,ter

' desface
ca cei do, sa se desparta. Daca
in cazul unei

U,1Ul

; tre

ineL^

SOtl CSte " ecredi

prn im pre un area dm nou

pacannt.

&

""?'

e TnT
u
In aces
esfcaz

- -I

credindos

a lor. ambii soti devin

necurati

h !"*

'"

aCea >ta "***

dintre
nu ma, este vorba nuinai de cei
doi, ci se interpune
a ,reia
rsoana ' daca nu
niai niuite

pu
":

x2f

cine s-a msura, cu cca lasata

si

Gm

0an

casator a chiar .na.nte

Tn

11

SP

S?
I
eu, 5L
daca eel ce se V
*",

"r

* Sid.

***** odata * spurcata

,erae,a Ce a

de desfranata este un trup (cu

ea) atunci
devrne spurcat unindu-se cu o
desfranata,
pri,, urrnare
l.peste

porunc.t barbamlu, sa o Una

in casa, desi femeia
barbatu atunc, iapta barbatului
ar

Cu

duce

iarasi to. ia

a trait cu mul'i
adulter*

toate aeestea Sfantul loan

nu

recomanda

nici in aces,

desfacerea c satoriei.

"I
hlS itL

a Ulter

cu

a
'

lui

mai degraba readucerea celui

PC " ma ?i ?ndre Ptare
Din lintel;
ci

pr,vire

adu,ter eI obscrva:
" Hristos
harbatulm
U numai un smgur caz eand
7
isi poate lasa femeia'

ca/

,a

Deci

neia

Este vorba asadar. de o ingaduin,a,

loc el spune: Daca vreo
femeie ar fi
.

.'It

" o alungam,

si

nu de o porunca.

in

inclinata spre adulter sa

ci sa indepartezi rautatea"".

Dar aceste cuvinte

ar
mterpretate in sensul ca trebuie
prevenit pacatul, si nu ca ar
vorba de femeia care deja a
.
pacatuit. Totusi. dupa ce a vorbl
ilcspre adulter, Sftntul
loan, constatand reactia
ce.or care

putea

fi

au
.,Am vizut pe muite (fcmei)
pkcandu-si capul
luv.ndu.se peste fat* si nu
puteau nici prrvirea slsi
ridiceVbmt
..una r,d lcandu-mi ochii spre
cer am zis: Binecuvantat
este
Dumnezeu. pentru ca glasul meu
nu izbeste urechi moarte ci
U,V ntde
mek Pat
cu
mu .ta greutate in
I

ascultat,

z.ce:

'

"
'

(.ton.

0m.

Cor, XIX. Irad.

T VH
XV

nOm,
'

'

'

//

'

II.

'

244; P(, LXI. 154

V "- ,V tfad Cit " P 224; ,,(J LVJT. 260.
,?
IV, trad, cit., p. 224; l'(i LVII.
260.

<iOm
'

Wm

ci...

p.

/l'j/3a'

emu, '-'*'

r^d. c i i. . 2 p . 6 8:
.

f '< i

1 .

22 8.

Indisoluhilitaiea casatoriel Divortul

21

ascultatorilor'^. $i in continuare se poate remarca din cuvintele

Sfantului Parinte ca este de preferat sa nu se ajunga la aceste grete

pacate care provoaca atata suferinta, dar daca s-a ajuns

solutie salvatoare pentru refacerea unitatii familiei
iertariu pocainta. Sfantul

loan zice: B<ne ar

fi

sa

nu

aici, exista
i

primirea

gre<?im deloc,

dar nu este putin iucru cu privire la mantuire sa suferi greu dupa

pacat i sa recuno?ti gre$eala sufletului tau, mustrandu-ti cugetul cu

o parte de indreptatire $i te
indrepteaza pe drumul nepacatului. [...] Deci fie ca v-a{i indurerat
de pacatele voastre, fie de ale altora. sunteti demni de nenumarate
laude. [...] De aceea $i eu, cand v-am vazut cu capul plecai, getnand
i lovindu-va fa{a, m-am bucurat gandindu-ma Sa rodul mare a!
multa

tarie;

de cainta

astfel

este

acestei suferinte."

Pentru a nu ajunge intr-o astfel de intinare sufleteasca

Gura de Aur reamintete celui ispitit

cuvintele Apostolului Pavel, care zice: Jemeia nu este stapana pe
trupu! sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan pe
trupul sau, ci femei a" (1 Cor 7, 4). Potrivit acestor cuvinte, Sfantul

trupeasca,

Sfantul

loan

Parinte indeamna:

momete,

mcu
$a-l

Deci, daca vet vedea vreo adultera ca tc

ca-ti fatinde curse,

ca se atarna de tine,

zi-i:

Nu

este al

nu indraznesc sa abuzez de el, nici

De asemenea ci
femei. Aceasta sa faca i femeia"

trupul, este at femeii mele;

dau

altei

mai sfatuie$te: Socote$te pe toate celeialte femei ca pietre, $tiind

ca dupa casatorie, daca te vei uita cu ochi poftitori la vreo femeic.
fie desfranata, fie maritata, te-ai facut vinovat de crima de adulter
daca vei vedea ca s-a nascut
in tine pofta pentru o alta femeie, i prin aceasta femeia ta ti se paiv
nepl acuta, intra In casa ta, deschide aceasta Carte, ?i luand pe Pavel
ca ajutor, stinge-ti flacara repetandu-ti nelncetat aceste vorbe" \
$optete-ti in fiecare zi aceste vorbe;

Conceptia Sfin^ilor Parinti in legatura cu indisolubilitatea >

unicitatea casatorie i ca i neacceptarea divortului, rezulta $i dm
rezerva cu care ei privesc i admit nunta a doua a sotului ran in
s

8y

Ibidem,

1.

p.

64-65;

* Ibidem..

p.

65;

PG

PG

LI. 225.

LI. 226.

m Idem, / Om. despre Casatorie,

^Ibidem A, p.49;PGLl, 215.

4, trad.

cil.. p.

47;

PG

LI. 214.

Vaduvia
vaduv prin decesu!

celuilalt

21

ceea ce se va trata intr-un capitol

separat.

4.

Vaduvia

In primele secole creatine fiecare credincios

avea un loc

un

rol

bine stabilite in BisericS, potrivit varstei, scxului, capacitatilor

spirituals a starii sale sociale i a treptei pe care o ocupa in ierarhia
bisericeasca.

Aadar fiecare avea drepturile dar

responsabilttatile

sale specifice.
In comunitatea Bisericii primare,

vaduvele

!i

aveau

ele

locul i rolul lor bine determinate. Slantui Apostol Pavel le acorda o

atentie deosebiU; el le mangaie, indemnandu-!e la pastrarea

vaduv iei curate: pe unele le sfaluiete sa se casatoreasca, pe altele

mustra cu asprime, unora le arata cununile, iar altora pedepsele;
toate acestea, pentru ca nici

podoabe ale

una sa nu se piarda,

le
i

devenind

ci,

Bisericii i mirese ale lui Hristos, sa se mantuiasca.

Acelai lucru se poate spune

Sfantului

loan

despre vaduv i.

Gura de Aur

credincioilor sai, aratandu-i

este

sensibil

la

compasiunea pentru

pierdut pe cineva drag din familie

necazurile

cei

ce i-au

zicandu-le: Fie ca voi tofi sa

vreo jale, ?i dupa legea naturii copiii sa

inmormanteze pe paring i lor ajuni ia adanci batranete, dupa cum i
petreceti

viata

mamele sa

fie

fara

petrecute la groapa de fetele, de nepofii

stranepotii lor, $i nicaieri

vreme"

94

de
sa nu se intamplc moarte Tnainte de
i

Sfantul Parinte vede in atitudinea fata

de moarte a cetor
rSmai in via#, masura credintei %\ a nadejdti lor in Dumnezeu. El
indeamnS pe vaduvS, respectiv pe vaduv, sa nu se tntristeze peste
masura pentru eel care a parasit viata aceasta. Intristarea este
specifics celui care

Pavel

(I

Tes

nu are nadejde, dupa cum observa

4, 13). Sfantul

nimic despre inviere, ci

loan spune:

Un

Apostolul

nu cunoate
moartea trupului o crede ca moarte
suflet care

" Magistr. Pr. Marin Brani$te,

Concepfia Sfantului loan
}*/fe ST, IX (1957). 1-2. p. 142-143.
" Sfantul loan GurS dc Aur,
Evr, IV, trad cit, p. 95-96;

Om

Gura de Aur despre

PG LXIIK 43-44.

Vaduvia

Indisoluhilitatea casatoriei Divorptl

214

generala, cu drept cuvant ca se tulbura la ducerea din viaja a celor

adormiti, se boce?te i jelete; dar tu, care atep{i invierea, de ce te

215

cu barbate, daca s-ar intampla aa ceva,

suferiti

aceia care rastoarna cele ale noastre."

$i

aduci din

lu

99

Sfantul loan face uz de puterca pe care o are de a lega,

nadejdea celor care s-ar fi indoit in credinta, Sfantul

Parinte subliniaza faptul ca Apostolul nume$te moartea adormire,
tocmai pentru a arata ca moartea nu este decat un somn trecator"

avertizand ca nimeni sa nu dispretuiasca legaturile biscriceti, ca

intristezi?

pentru a

Agadar, a se intrista este a celor care nu au nadejde."

"

tiitari

Deoarece cu
manifestau ca

mmormantarilor multi dintre

prilejul

cum

ar

fost necredincioi, facand

fi

cretini se

de ocara

pagan i lor, Sfantul loan le adreseaza

acestora cuvinte usturatoare. El zice; Mi-a venit a suspina amar,
gandindu-ma unde ne-a ridicat Hristos i unde ne-am coborat pe noi
inline. Cand vad acele bocete prin piata, acele plansete petrecute cu
credinta cretina Tn

fata

prilejul ceior mutati din viata, acele vaicareli $i toate acele slu|enii,

sa

ma credeti

ne privesc,

ca

ma

ruinez de elini ? de iudei

de

toti ereticii

care

in fine, de toti cei ce-i rad de noi pentru toate cate le

spunem; filosofand in zadar despre inviere."

Pe unii ca acedia, care de^i s-au rastignit pentru Hristos",
insa bocesc smulgandu-$i parul de pe cap, Sfantul loan ii condamna
cu severitate, zicand ca ar trebui ca pentru mult timp, pragul
bisericii sa fie ingradit pentru acetia"

nu

om

este eel ce leaga, ci Hristos",

Care

i-a

dat aceasta putere

i
100

mai degraba sa nu abuzeze de aceasta putere ,

totui cei care practica astfel de obiceiuri vatamatoare", care sunt o
^anomalie" i o batjocora" la adresa Bisericii, i pentru care ar
trebui sa se ruineze, il silesc sa faca aceasta. El pune aceste
cinste. El ar vrea

pe acele femei nenorocite i de jelit, care

bocesc pe la inmormantarile din familiile voastre, 1c opresc ca
niciodata sa nu mai insoteasca cu bocete pe cei morfi, ca nu cumva
sa ne vedem siliti cu adevarat de a jeli ?i noi relele lor, i sa le
iegaturi, zicand: Deci,

certam. ca nu
sa-$i

cumva

sa mai faca aa ceva cu cei strain L

planga propriile

mai

ci

aies

lor nenorociri"' ".

Aceste manifestari se opun credin$ei marturisite de cretini $i

prin cuvinte i. prin randuielile de la slujba lnmormantarii. Sfantul
Parinte reamintete ascultatorilor sai gesturi, simboluri
specifice randuielii creatine, aratandu-le ca toate

manifestari lor

gesturi lor practicate

cuvinte

sunt contrare

de unii dintre acedia. El

,act spune-mi, ce se voie^te cu acele faclii luminoase?

Nu oare ii trim item de la noi (pe cei adormiti) ca pc nite luptatori?
Ge sunt acele imnuri? Oare nu slavim pe Dumnezeu i-l multumim

pe vremea aceea sa se
plateasca bocitoare, ceea ce agrava i mai mult situa^ia unuia care-$i
zicea cretin. Impotriva unor astfel de practici mustrarea Sfantului
loan este severa. El zice: Sa ma credeti cand va spun - ca nu spun
altceva nimic decat ceea ce simt, supere-se cine vrea - pentru mull

intreaba:

timp voi opri de a veni la biserica (pe astfel de oameni, n. n.), ca pe

nite idolatri". De ce dar - zice el - mai chemi pe preoti i pc
cantareti, spune-mi? Oare nu ca sa te mangai, oare nu ca sa cinste$u

aceea sunt imnuri le?

pe eel ce se duce de aici? De ce atunci Tti bati joe de el? De ce il dai

in vileag lumii? De ce joci ca pe scena teatrulus? Noi venini
filosofandu-va cele despre inviere, invatandu-va pe toti, pana $i \%
s;i
cei ce poate nu sunt atini cu nimic, ca pentru cinstea aceluia

Psalmilor care se intoneaza cu acest prilej, exprima bucuria

Mai mult decat

atat,

se obinuia

ca a incununat Tn fine pe eel plecat de

necazuri, ca scotand din el frica

arata el

inima buna sa cante (lacov

# Ibidem.

VI. irad. cit, p. 224;

p.

223;

PG LXH, 430.

PG LXIL

indeamna
meu.

la

el

08

Idem. Om.

Evr, IV. trad

Ibidem. IV. trad,

cit.,

cit.. p.

p. 94-95;

93-94;

""

43 1

PG

PG LXIIL

I..XI11.

43.

42.

zice:

13)"

De

este

Cuvintele

ce se canta in timpul acela: lntoarce-te, suflete

odihna

ta,

ca Domnul

cit..

p.

Ifrutem. IV, trad, cit, p.

Ihktem, IV. trad. cit. p.

"I\ 114.7.

ti-a

facut \\e bine

PG LXIil. 44.
98; PG LXIIL 45.
96: PG LXIIL 44.
94: PG LXIIL 43.

irad. eil., p. 96:

thidem. (V. trad.

'

1)7

5,

cum

nadejdea invierii pe care crejtinii o marturisesc. Cugeta singura -

Jem, IV,

Idem, Om. I Tes. VI. trad. cit.

pentru aceea cantarile? Toate acestea

sunt ale unora care se bucura, dupa

cineva cu

fhi

Nu

il

ca 1-a izbavit de
are pe langa Sine? Nu pentru
ia noi,

';

i iara?i:

al

Nu

..-:

*-<&* ?

fa

Indisolubilitatea casaloriei Divortul

216

ma

teme de

voi

mea

scaparca

104

Tu cu mine eti
10
ce ma cuprindc "\

ca

rele,

'

din necazul
100

voi esc ace^ti

Psalmi*'

Vaduvia

Celui care canta

cuvinte nu-i este ingaduit sa planga

iara$i:

Tu

care-L iubesc cu adevarat

e$ti

de
aceea

roste$te astfel

sa se jeleasca.

De

vechime oamenii

de
mult i nu existau vaduvt fiindca $i traind ei preferau pe
Dumnezeu i II cinsteau inainte de orice". in iubirea peste masura i
mai mare decat cea fata de Dumnezeu a sotului fata de so|ie i a
sofiei fata de sot vede Sfantul loan i moartea timpurie a celor
dragi, i simtirea atat de adanca a greulatii vaduviei. El indeamna.

Gande$te-te bine ce

$i

ferici(i. In

217

Sfantul loan mustra: Oare nti sunt acestea prefacatorii, nu sunt

jocuri de seen a? Caci daca crezi cele ce graietL in zadar jeleti; iar

aadar, la iubirea lui

daca te prefaci. i toate acestea le crezi mituru de ce mai can|i aa?

De ce suporti unele ca acestea i nu alungi pe cei ce canta? Dar.
zici tu, accasta ar fi fapta de nebun. Apoi i aceea, cu atat mai mult
inca, este fapta de nebun/*
Pentru a-i face pe ascultatori aienti la cele pe care trebuie sa
le uniieze, Sfantul Parinte folosete uneori cuvinte mai arzatoare i

Dumnezeu

de

toate,

protector u I tau Cei nemuritor.

Daca

traiau atat

demonstrand cu
exemple practice ca in felul acesta t vaduvia va fi mai putin
dureroasa i impovaratoare. El spune: Chiar de s-ar intampla sa
ramai vaduva, tu nu o vei simti... Fiindca ai in locul barbatului pe

Dumnezeu

inainte

insa iubeti mai

mult pe Dumnezeu, atunci nu te jeli, caci Cei iubit mai mult de

catre tine, nu te va lasa ca sa simti vreo durere pentru eel mai putin
iubit. [...] Spune-mi, te rog: daca ai un barbat dupa voima
ta, care

un ton mai raspicat, pentru care simtc nevoia sa se justifice. Am

vorbit cu mai multa putere - zice el - pentru mai mare siguran|a.
caci pentru mine e cu mult mai bine de a fi banuix de voi ca
mdraznel, sau chiar i obraznic, decat ca voi sa nu faceti cele

face tol ce-ti place, care prospera

te face stralucita pretutindeni, ?i

plang mai

de catre mul|i, un barbaL zic, intelept, cuminte, care te

iubete mult i impreuna cu care te simp fericita, i daca cu acest
barbat ai avut un copil, care a murit la cateva zile dupa na$tere,

mult decat sc cuvine pierderea celor plecafi din aceasta viata.

Vaduvelor, care In aceasta situatie ar invoca faptul ca au ramas fara
ajutor i sprijin din partea sotului decedat, fund expuse multor

atunci ai simti oare o jale atat de mare? Nicidecum, fiindca eel ce

te
iubete mai mult, acopere go lui ce s-a produs prin pierderea
pruncului. Deci i acum, daca iubeti pe Dumnezeu mai mult decat

nedreptati din partea semenilor; e! le raspunde: ,.Daca cu adevarai

pe barbat chiar daca \\ 1-ar lua pe acesta, nu vei simti durerea." "
Ca marturie pentru aceasta sta dreptul lov. De ceea vaduvele trebuie
sa aiba nadejdea ca Dumnezeu ie este i ocrotitor, ?i binefacStor
fSra a le cere ceva in schimb, i purtator de grija a!
copiiior lor

placute

lui

Dumnezeu"

Sfantul loan cearta

msa

si

cu blandeje pe

cei care

jeleli pentru aceasta, atunci ar trebui sa jeleti pentru

raposat; dar cand

nu

s-ar

il

jelejti

numai un an;

pctrecut nimic, atunci tu nu

fi

invidiata

protect! a prin pierderea lui"

?i

apoi

totdeauna pe

1-ai uitat

ca

$i

cum

din cauza ca ai picrduf

jelejjti

Celor care ar motiva ca nu

pt

ll

da exemplul, nu totdeauna pozitiv, ai

vaduvelor care recurg la a doua cas5torie. i daca acestea m
considera ca barbatul le-ar fi putut face feiicite, ele ar da dovada de
necredinta in Dumnezeu, Care trebuie iubit main tea sotului sau
copilulu*, deoarece .,i 1-1 ne iubete foaite mulr si face pe cvi
suporta despartirea, el

orfani

111
.

Dar cele

le

care-$i plang necazul lor,

nu-i iubesc sotii, pentru

mai iraiasca

in

ca daca

"iOS

lumea aceasta plina de

"
'

dureri, ci s-ar

bucura c3 au
ajuns incununati in paiatul imparatesc, s-ar bucura ca au ajuns la
liman, caci - zice Sfantul loan - e mai drept de a se gasi la liman.
.

A.

Ps3K8.

m m.mu\
107

dau dovada, de fapt, ca

iubi nu ar dori ca acetia sa

i-ar

decat a se zbuciuma in largul marii" 112

Ps22.

loan Gura Ai Aur,

Om.

Lvr, IV. trad.

$5:

cii.. p.

PG LXIIL 43,

''
111

Ib'utim. IV. trad,

ibidem. IV.

w hieiru Om.

cit.,

p. 95: PCI

t;ac. cil., p.

i Tes,

99;

PG

XIII 43.

USUI.

VI, trad. cil. \h 224;

46.

PG IMIL

43

V.

Ibidem. VI, irad. cit, p. 225-226.

Ibidem. VI. trad, cit, p. 226-227

$i

Om.

/ Cor. XI. I, trad.

XI..16 -362.
1

Man. Om.

Cor, XLI, trad,

cit., p.

588;

PG

LXI. 360.

cit..

p. 589-590;

PG

a3" "'**

218

Indisolubilitatea casdioriei Divoriul

Vaduvia
Daca cineva ar pune plansul
starii in

fiindca

seama necunoa=jterii
care se gasesc cei adormitL aceasta nu este o justificare,
faptele ior ne indica unde s-au dus. i daca
au plecat

pacato^i
i

nu

51

i-au

neindreptatf, vina cste

pus pe calea cea buna.

?i

jalea pe

a sofiilor

tor,

De asemenea,

cu vaduva, fiindca

milostenii

ca nu i-au format

plccarea lor este un

^^
Sfan u
an,

nS

invrednici

vom

catiga

$i

cununilor viitoare"

veselia cea prezenta,

vaduve

U>ate
,

dar pe cele cu adevarat vaduve" (I Tim 5. 3).

i Sfantul loan Gura de Aur face distinctly
la randul sau.
intre femeia careia i-a murit sotut
i adevarata vaduva. El spune
,.Se poate ca (vreo femeie) sa nu aiba
barbat, i cu toate acestea s:.
nu fie vaduva, dupa cum se petrece i cu fecioara; caci
nu e deajinisa nu fie maritala dupa randuiala, ci este nevoie i
de multe allele
ca de pilda, sa fie neprihanita. statomica $i credincioasa.
Tot a^i s.
cinste$te-le,

ibidem. XI. L trad. cit. p. 588-589: PG LX1. 361.

'" Ibidem,
XLI. trad. cit,. p. 591; PG IXI. 362.
;

>

f^

5, 9) si sa

duca o

de

bune
?
de straini, daca a spalat
ajUtrul cdor ^mtora
da
i

bmr(v

10)

dC Cde SPUSC de A sto1

P
loan zice' 'faW
cere de ,a vaduv * aproa pe aceea e
P
eel ce vo.este a avea
episcopie": si:
Priveste cars
de la vaduv pe care nu
cere de

"?

Stea

mU

"-*3

f'
la

'

--

sa- si

petreaca t.mpul fn rugaciuni" 8

De aceea spune
Daca cineva nu duce o viata
lumeasca si se ieste in
v duv,e, aceasta este
cu adevarat vaduva. Cea
care nacjdu te n
Dumnezeu
.

Sfantul loan:

precum

trebuie, cea care staruie

noaptea, aceasta este cu
adevarat vaduva/'" 9
intre cele

rugaciuni ziua S

cu adevarat vaduve, unele

aveau copii allele m,
Apostolul se adreseaza si
unora si ce.or.alte. Pe ceTcu
u'nlasi o

rr

ZZ

ne voni

el zice: ..IV

',

1Tl T

114

de

bagare de Seama
* cea
curSe-'' Sfantul
sV,TfIoan arata Apostolul
cere o anumita varsta de
V
te
mtre T randU adeVaratd0r
vaduve " >""
'
sa
a a,ba pe langa aceasta "
si alte calitati.
deoarece nu var.t,
mdreptateste pe c in eVa, caci .,chiar
daca ar trece de
vTrst Tn a
nu are fapte bune, nici chiar
7
atunci sa nu fie aleasa""
spune el La
varsta. aceea trebuie
sa adauge binefacerile
fata de ai'saH fa'a
de

astfe!

Sfantul Apostol Pavel face difercnta intre

cele cu ad e vara
vaduve i cele care erau pur i simplu vaduve. AstfeL

Tim

prih ana (v. 7): .Daca

C Pii daCa 3 fSt Hmitoare

ZTdeTT
7SF/ZS

Dumnezeu. Sfantul loan ii indeamna $i pe ei, zicand: Poate

ca
Dumnezeu a vrut sa te duca la infranare. poate ca te cheama la lupte
filosofa,

de

TT

cere de la

tanL

Jn^ W
(I

Zt Lf
Vi< Sr^

Vaduvele trebuie sa puna moartea barbatilor lor pe seama

vomtei lui Dumnezeu i sa suporle cu curaj aceasta jertfa,
$i ceea ce
u
nu poate face timpul, va face filosofia lor, iar
daca nu vor face aa
?i se vor mole$i*\ durerea tot va
disparea cu timpuL dar ele vor
ramane fara nici un folos de pe urma acestei experiente.
Barbatii
vaduvi sa cugete la fel i sa multumeasca
$\ sa-L slaveasca pe

vom

cmeva

vaduve
uve nu

sa.?j fi

a Venit
"
Ta
'
h' tot ce
s-atmutstaruitorde
este lucru

pacatelor lui?'

Daca

"

^**Z

trecuta fn cata 'gul <*lor

cu adevarat

u,

s.

Aposto, Pavel, trebuie sa nu

fie mai
,a fi avut doar o smgura
casatorie

v.ata

te slobozeasca din iegaturi.

fi

este
su fi C]ent ca

ofrande aduse in biseriek

rU a

Caci - spune Sfantul Parinte - nu degeaba s-au introdus

acestea, $i
nici in zadar facem pomenire la Sfmtele
Taine pentru cei dui de la
noi, i pentru danjii ne apropiem de
Sfantul Jertfelnic. rugandu-ne
Mielului Ceiui ce sta de fa?a. Celui ce a ridicat pacatul
lumii, ci
pentru ca prin aceasta sa li se aduea vreo manga
iere. [...] Deci de ce
e$ti trista, de ce plangi, cand I{i este cu putinta
sa cajtigi, pentru eel
M"
raposat, atata ajutor pentru iertarea

mai mari, poate ca a vrut sa

si

it

rugaciunn

Dumnezeu,

ea are nevoie de multa cinste.

i cu drept
b3rbat
faptU
""
Se
'
ocara
caT s. de rau augur pentru ce. multi.
De aceea apostolul vrea ca
vaduva sa se bucure de multft
cinste din partea preotului.
maTale
daca ea este si vrednica de
15
aceasta"'

lucru bun, fiindca in acest fel ei au contenit

cu pacatele. Unii ca
acedia trebuie ajutati, nu prin plans i bocet, ci prin
cereri catre

219

'Mem, XIV. trad,

XIV.
H'ubm. XIV.
/*/***,

im

cir.,

trad, cit., p.

trad. cit.. p.

llmk-m. XIII. trad.

PG I.XII. 573.
122: PG I.XII. 572
123: PG I XI) 573
14; PG LX1I, 567'

p. 123:

cit.. p.

l .

I**.

WWJWH

KM

220

Daca vreo vaduva are copii sau nepoti. acetia sa se

invete sa cinsteasca mai intai casa ior i sa dea rasplatirc parintilor,
pentru ca lucrul acesta e bun ?i primit inaintea lui Dumnezeu"
sfatuiete:

cea fara copii, ramasa singura are nadejdea in Dumnezeu

struie$te in cereri i in rugaciuni, noapiea i ziua" (v. 5). Despre

(v. 4). lar

i

cea dintai Sfantul loan zice: Caci apostolul admira $i pe vaduva

care-i create bine copii i, i aa cum trebuie", iar despre cea de-a
doua, considerate de Apostol a

fi

cu adevarat vaduva", deoarece ea

nu numai de mangaierea barbatului, ci i de a copii lor,

dar avandu-L pe Dumnezeu in locul tuturor, nu este inferioara"
celei dintai pentru ca ceea ce-i lipsete prin absenfa copii lor, o
tmplinete cu mangaierea ce se acorda*' "
Vaduvele tinere sunt privite cu rezerva de Apostolul Pavel.
care-I sfatuie?te pe Timotei, zicand: Iar de vaduvele tinere
fere$te~te. Caci, atunci cand poftele le indeparteaza de Hristos, vor
este lipsita

sa se mSrite. $i

ii

cu vaduvele tinere, zicand: Aadar, pe astfel de vaduve el le

Tmpiedica (sa ramana vaduve), nu doar ca nu voiete sa existc
vaduve tinere, ci pentru ca nu vrea sa fie desfranate, nu vrea sa fie

nu se cuvine, i iscoditoare; cu alte

cuvinte, nu voiete ca ele sa-1 aiba pe diavol de pricina. Dar daca
De aceea, el
acestea nu s-ar intampla, nici el nu le-ar impiedica."
considera ca, daca nu s-au ingrijit de cele ale lui Dumnezeu, nu
i-au pSstrat credinta i nu s-au ridicat mai presus de eekpamanteti", este mai bine pentru ele sa se casitoreasca, sa aibii
copii^ sa se ingrijeasca de casa i sa nu umble din casa in casa. fiin<l
122
Prin cSsatorie Dumnezeu
iscoditoare i vorbind ce nu se cuvine
fara treaba, grfiind ceea ce

dispretuit. ,,De la

In acelai timp, el

murit barbajii, nu pot

vorbete

despre cele care, de?i le-au

enumerate intre vaduve. Pe acestea le

fi

piange, spunand: ,Jar cea care traiete in desf5tari, dei vie, e

moarta"

Referitor la acestea, Sfantul loan zice: Aadar,

ascultand ji noi pe Pavel, poruncim ca vaduvele ce se desfateaza in
petreceri sS fie afara din catalogul vaduve lorJ24 .
(v.

6).

5.
Trebuie precizat, de
casatoria a

Casatoria a doua

la inceput,

doua a celor

ca

un caz nu este permisa

in nici

divortati i a caror sot sau sotie este in

viata, i nici

Sfantul loan interpreteaza cuvintele Apostolului in legatura

121

o a?a vaduvie - zice el - nu poate ie$i

nimic bun, pe cand de la o casatorie dupa randuiala izvorasc multe
bunuri, dar mai presus de or ice, va putea sa a lunge din cugetul sau
trandavia". Caci daca, astfel de vaduve, nu mai au nici grija sotului.
i nici de Dumnezeu nu se ingrijesc, cu drept cuvant, ca atunci
devin lenee, limbute i iscoditoare. Caci eel ce nu se ingrijete de
cele ale sale - spune Sfantul Parinte - desigur ca se va Tngriji de ale
altora, dupa cum eel ce se ingrijete de cele ale sale, de cele straine
nu va face nici o vorba, nu va avea nici o grija' J2 \
nu este

dintai.

15).

120

221

agonisesc osanda, fiindca $i-au calcat credinta

Dar in aeela$i timp se invaja sa fie lene$e, cutreierand

casele, i nu numai lenee, ci i guralive i iscoditoare, graind cele
ce nu se cuvin. Vreau deci ca vaduvele tinere sa se marite, sa aiba
copii, sa-ji vada de case, i sa nu dea potrivnicului nici un prilej de
ocara. Caci unele s-au i abatut, ca sa se duca dup3 satana"' (v. 11cea

Casatoria a doua

Indisolubilitatea casatoriei. Divorfu!

Ibidem,

XML

Ibidem.

XV, trad,
XV. trad,

" Ibidem,

PC LXIL 567.
136-137; PG LXIL 589.
136-137; PG LXIL 580-581.

trad, pit, p. 114:

cit, p.
eit, p.

nunta unei persoane necasatorite cu cineva divortat; nu

sunt acceptate nici de catre Sfanta Scriptura, i nici de catre Sflntii
Parinti.

Mantuitorul

lisus

Hristos

Oricine va lasa pe femeia

va insura cu

alta,

sa, in afara

savarete adulter;

savare?te adulter"

Le 16,

spune foarte clar acest lucru:

(Mt

19,

de pricina de desfranare,

se

cine s-a insurat cu cea lasata

i loc. paral.:

Mt

5. 32;

Mc

10,

1-12;

18).

Siantul loan

Gura de Aur,

in

exege2a

lui

cu privire

la aceste

cuvinte, spune: Barbatul care-i lasa femeia se face pe sine ?nsui

vinovat de pScat, chiar daca nu ia alta femeie, tocmai pentru ca a

racut-o

sa

savar$ete

savareasca adulter;
?i el

adulter.

Ibidem.

XV,

ibidem,

XML trad,

p.

eel

Sa nu-mi spui ca a

PG LXIL 580.
120; PG LXIL 571-572.

trad. cit.. p. 136;

cit.,

iar

care-i

ia

alta

femeie

lasat-o acela! Chiar

daca

222

Indisolubilitatea casatoriei. Divortul

a lasat-o, ramane lotui femeia celui care a lasat-o. Apoi, ca sa nu

faca pe femeie mai obraznica, pentru ca toata vina a fost
aruncata
pe barbatul care a lasat-o, Hristos ii inchide i ei ua unei noi
casatori i, spunand: Iar eel care ia pe cea lasata face aduiter.
Prin
aceste cuvinte Hristos duce pe femeie pe drum u I eel
bun, chiar fara

voia

ei;

oprejte de a se mai casatori

$i

nu-i ingaduie sa aiba vreun

de micime sufleteasca. Intr-adevar, daca femeia tie ca

vrand-nevrand trebuie sau sa traiasca cu barbatul pe care 1-a avut de
la inceput, sau, daca pleaca din casa barbatului
ei, sa nu mai aiba
nicaieri nici o scapare, atunci va fi nevoita,
chiar fara voia ei, sa-?i
prilej

iubeasca sotul." 125

Sfanlul Apostol Pavel ingaduie celor vaduvi cu multa rezerva
126
?i dm Spir jt de tolerant!"
a doua casatorie, pentru a evita
,
caderea in desfranare. Daca insa nu pot sa se infraneze - spune el
- sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se casatoreasca,

decat

sa arda"

Cor

Decat o vaduvie fara evlavie, este mai buna,

dupa parerea Sfantului loan Gura de Aur, o a doua casatorie dupa
(I

7, 8-9).

randuiala", din care pot sa Izvorasca multe bunuri" i mai

ales
127
alungarea din cuget a trandaviei" . Prin vaduvie persoanele in

cauza erau chemate sa se ridice mai presus de cele pamantejti".

dar fiindca au preferat cea de-a doua casatorie ji astfel s-au
coborat rnai^mult", este bine
128
in acestea"

i aa,

dar cel putin macar sa ramana

Apostolul scoate in evident! super! or itatea starii de vaduvie

fata de cea a cSsatoriei a doua. EI spune; Femeia este legata prin
lege atata

vreme

cat traie?te barbatul

daca barbatul ei va
muri, este libera sa se marite cu cine vrea, numai intru Domnul.
Dar
mai fericita este daca ramane a$a, dupa parerea mea4 (I Cor 7
ei.

lar

'

39-40).

Argumentele pentru sustinerea acestui punct de vedere sum

evidente in recomandarea pe care Apostolul o face fecioarelor de a
nu se casatori, pentru a le scuti de suferinta in trupul lor", pentru ;i
fi

i2 5

fara de grija"

Idem, Om.

Kit,

328

Ibidem,

mai

XVII, IV,

'^ Idem. Om.

'*7
Idem, Om

i,

ales, pentru a-?i

trad- cit., p.

224;

PG

dedica viafa

ingrijirii

do

LVIi, 259.

XX, trad, cit, p. 202; PG LXM, 142.

I Tim, XV, trad, cil., p. 136; PG LXIL 580.
XV, trad, cil., p. 137; PG IX II, 58
Efes,

=t

Casatoria a doua
cele ale Domnului,

cum

lumii,

sa

cum

placa

sa placa Domnului"

barbatului"

argumente pot fi aplicate

Pavel le recomanda, nu

223

(v.

28,

32

si

nu de

,.cele ale

34).

Aceleasi

si

si

in cazul vaduvelor, carora Apostolul

le

porunceste, sa ramana in siarea de

vaduvie.
Sfantul loan

Gura de Aur talcuieste aceasta inva|atur aratand

mare iucru si foarte fnalr' si ca a doua casatorie a

ca vaduvia este
celui vaduv, respectiv a vaduvei, este mai
jos". Fericirea de care
aminteste Apostolul este mai mare nu numai in viata
viitoare. ci
29
chiar si in viata de acum pentru cei care isi
pastreaza vaduvia'
.

De

aceea, chiar daca eel vaduv nu mai este legat

de lege si a
doua casatorie este Tngaduita, Sfantul loan este de parere
ca pazirea
legii casatoriei dintai este de preferat.
Cel mai bun lucru dintre
toate

zice el

incepula cu

el,

ar

sa astepte pe cei mort si sa pazeasca legea

sa tubeasca infranarea, sa stea cu copiii ramasi si
fi

sa

aiba parte de mai mare bunavoinfa din partea

lui Dumnezeu. lar
daca ar voi sa se uneasca cu alt barbat, sa o faca
cu modestie, cu
respect si dupa iegile cuviincioase; caci si
aceasta este liber, numai
130
aprinderea si adulterul sunt oprite"
.

Deci legea casatoriei dintai exista inca si dupa moartea

unuia
dintre soti, si ea poate fi pazita sau nu. Ca este
asa, Sfantul Parinte o

demon streaza

interpreted

cuvinteie

Apostolului

Pavel,

care

foloseste termenul

de adormire pentru a indica moartea unuia dintre

soti. El nu spune: daca a murit barbatul
ei", ci: daca a adormit".
Prin aceasta expresie, crede Sfantul loan, Apostolul
nu a intentionat
doar sa mangaie pe cea ramasa vaduva, ci mai ales
sa o convinga
sa ramana la eel dintai si sa nu mai ia un
al do ilea sot", ci sa
ramana in asteptarea invierii sotului" 131 El exclama: Nu
.

so{ul

a murit

doarme. Cine nu asteapta pe un om adormit?" 152

Asadar, chiar daca a doua casatorie este ingaduita
pentru sotul
ramas vaduv, este de preferat a nu sc incheia,
ci de a se
tau,

ci

pastra

credincioia celei dintai casatorii.

Idem,

,,

Om. despre casatorie, trad ei'L. 4. p. 60: PG LI ^23

//)/rfiiB,4 p.61:PGLl,224.
Sfancul loan Gurade Aur, Despre fecione, 37.
PG XI. VIII, 559.
Idem. // Ji-a Om. despre casatorie, trad. cit..
1
p. 54; PG LI, 219.
lf-a
l

Indisoluhilitatea casatoriel Divortul

224

A doua casatorie a celor vaduvi este insa privita cu rezerve i

de catre semen i, care suspecteazS pe cei care o infaptuiesc de
nestatornicie i de uuratate. Sfantul loan spune: Atat public, cat i
in particular, majoritatea oamenilor ii bat joe, tin de rau i Tntorc
spatele celor care se casatoresc a doua oara. Toti oarnenii Ii evita ca
pc calcatorii de juramant Nu mai au incredere sa i-i faca prieteni.
sa mai incheie cu danii vreun contract sa le mai incredinteze ceva.
Cand ii vad ca au scos din sufletul lor, cu atata uurintas amintirea
unei atat de mari obinuinte, dragoste i legator i cu primul sot sau
prima sotie, Ti cuprinde, din pricina acestor ganduri, un fel de
indiferenta fafft de ei, nu se mai apropie de dan?ii cu inima deschisa,
socotindu-i oameni uuratici

Dar

Sfantul

nestatornici."

"

loan privete cu neincredere pe cei care

renunta la vaduvi e, spunand: Cel ce de curand se frangea de durere

la mormantul sotiei disparute, acum se arala vesel, fund din nou
mire. Fata brazdata atunci de lacrimi, se imbujoreaza
[...];

adevarate preftcatorii de actor."

acum de

ras

Casatoria a doua insa comporta

$i

multe neajunsuri izvorate

in chiar sanul ace lei familii: nemultumiri, gelozie, certuri i

multe

mai frecventa este suspiciunea i

privete tot ce tine de prima cSsatorie a

neintelegeri. Dintre acestea cea

gelozia cu care a doua sotie

Pe acetia nu-i suporta i-i urate, mai

ales daca ea nu dobande^te copii. Daca Tnsa are i ea copii ii
trateaza pe cei orfani ca pe nite servitorL maniindu-se pe tatal loi
in cazul in care, din mi la, le-ar lua apararea. Or ice aluzie a sotului
la prima lui sotie o simte ca pe o jignire, din aceasta cauza el nu
sotului ei, inclusiv copiii.

poate sa vorbeasca

i nici

chiar sa aminteasca de ea

"

O invidiazii

pe aceea, dei se folosete de lucrurile ei i nu inceteazS a se lupia

cu umbra ei. Copiii sunt cei care-i amintesc eel mai mult de ea, di
aceea nu se da in laturi de a-i intarata sotul impotriva lor
De asemenea, ca i in cazul celei dintai, a doua casatorie
presupune, la rand u ei, greutatile na$terii, grija pentru creter*-;i
copii lor, nelinitea, bolile sotului, ale sotiei sau ale copii 01
.

153

,J4
135

SftnLul loan

Gurade Aur,

Idem, Om.

Tim,

Ibidem,

PG

5.

m Idem, Despre

5, 9, 5.

Desprefeciorie, 37,

PG

LI. 325.

LI. 326.

feciorie, 37,

PG XLVI1L

560.

PG

XLVlll, 559-560.

Casatoria

a dona

225

moartca fara de vreme a tovara$ului de viata sau a vreunui copil,

vrajma?iile, supunere fata de pared le i optfunile ceiuilalt
raspunderea pentru greeli!e altora i alte nenumarate necazun. ,.De
toate aceste rele
infranarea.

- spune

- scapa

cei care imbratieaza

pe langa scaparea de alatea neplaceri va mai avea

$i

mare rasplata asigurata

De

Sfantul loan

in viata viitoare"

aceea. Sfantul Parinte

?i

137
.

mdeamna pe

vaduvi

pe vaduve.

daca este posibi], sa renun{e la a doua casatorie: Va sfatuiesc. decL

sa va stapaniji %\ sa va multumiti numai cu prima casatorie, a tat sotii
cat

ca sa nu vS tulburati tihna vietii!"

Indemnul Sfantului loan Gurfi de Aur,

i sotiile,

este, a$adar, urmatorul;

Dcci

n *.
in

aceasta chestiune

ne silim sa fim
mulfumiti cu prima casatorie, i daca avcm de gand sa facem o a
doua, sa o facem intr-o forma i Tntr-un chip cinstit, dupa legile

Domnului" 139

" Idem.
1S

tiind toate acestea, sa

Om. despre

casatorie. trad.

cit.. p.

61;

PG U.

Om. ! Tim. 5, 9, 6. PG LL 326.

Idem, A il-a Om, despre casatorie, irad.

cit.. p.

61:

PG

II-a

223.

Idem.

[J. 223.

Concluzii

Casatoria este o institute intemeiata de Dumnezeu chiar de la

inceput, de la crearea omului ca barbat i femeie (Fac 1, 27), a$a
incat s-ar putea

spune ca Dumnezeu nu

i-a

facut pur

simplu pe cei

?i

doi, ci a creat familia. fnsai relalarea biblica (Fac 2) a crearii

barbatului

apoi

femeii

din

coasta

lui

exprima

complementary Masculinul i
u
Adam
Eva
arhetipica:
monada
umana
femininul formeaza
Caderea in pacat a protoparintilor notri a avut efecte

consubstanlialitatea

principiilor

negative asupra unitapi originare dintre barbat i femeie, de aceea

Vechiul Testament familia era constituita din doua
in
individualita?! polarizate, obi activate, separate, situate exterior
2

fata

cealalta, (dar) puse totui

de

una langa cealalta"

una

Din aceasta

cauza, locul legii dumnezeie?ti a indisolubilitatii casatoriei 1-a luat

desfacerea ei prin cartea de despartire (Deut 24, 1 ), iar eel al unitatii

monogamice originare (caci Dumnezeu n-a creat decat un barbat $i

o femeie care sa constitute familia), l-a luat poligamia (Deut 21, 15)
i casatoriile de lev rat pentru asigurarea descendenfei familiale
(Deut 5, 5).
Inegalitatea dintre barbat i femeie in Vechiul Testament m
i

contureaza tot mai mult, aa incat femeia, din ajutor

(Fac

18)

2,

obiect

al

obiect al iubirii

posesiei

lui,

?i

barbatului

respectului acesiuia, a devenit

abdicandu-se in acest

pentru care a fost instituita casatoria

al

fel

de

1a

scopul

initinl

familia.

Paul ISvdokimov. Taina iubirii Sfintenia unirii conjugate in lumina tradi/ir*

'*.
onodoxe. trad. Gabrida Moldovcanu $ Pr Lcct. Dr. Vasile Raduca.
1

Xhristiana*\ Bucure$ti. 1994,

2

ibidem,

p.

40.

p.

39-40.

Concluzii

227

Prin venirea Sa, Mantuitorul a

redat femeii locu! ce i se
euvenea, rcafirmand, in acelasi limp,
unitatea si indisolubilitatea

casatone. (Mt 19. 3-6) care exista de

la incepui (Fac 2. 24)
si pe
care El ..o inai|a din ordinea
naturii, In ordinea harulut"'
Aeceptarea de catre Moise a despartirii
sotilor. arata El. a tost

dm

mcuta

cau/a mcapacitatii

Dumnezeu { Mt

de a se supune voii

israelii! lor

lui

Asadar, Moise n-a poruncit, ci a ingaduit

lntr-un singur caz si Mantuitoru
ingaduie. nu poruncesle. a se
deslace easatona: pentru ..pricina
de desfranare". dar fara a da
posibilitatea celui care se despartc
sau a celui parasit de a se
reeasaton, aceasta considerandu-se
adulter (Mt 19, 9).
In ceea ce priveste raportul dintre
barbat
1

9. 7-8).

\i femeie. acesta

trebu.e sa tie unui de egalitate

de respect reciproc fundamental pe

porunca dragostei. Aceasta reiese din
atitudinea pe care Hristos a
avut-o mtotdeauna fata de femeie.
neaeordand vreun privi!e*iu
barbatului, ca in Vechiul Testament.
Astfel ca. .,femeia nu formeaza
o categone antropologica sau sociologies
4
inferioarr
Fa are
aceleas. drepturi ca si barbatul.
inclusiv eel de a avea iniiiativa
d.vortului, in caz.ul in care barbatul
se lace vinovat de desfranare
asa cum reiese din textul evanghelic
de la Mc 10. 11-12.
Familia este formata. insa. nu numai din
barbat si femeie ci
si din copn, fata de care
Mantuitorul si-a manifestat intotdeauna
si

mbirea. luandu-i ?n brate. binecuvantandu-i

(Mc

exemplu de

10. 16) si

dandu-i

curatie sufletcasca (v. 13-15). Parmtii

au datoria de a
oier. lucrun bune copiilor lor (Mt
7, 9- 1 1 ), dar si copiii trebuie sa-si
cinsteasca parintn._cum prcvedea si
Legea (Ies 20, 12; Ml 15. 4) $i
dupa cum Domnul Insusi a dat exemplu (I.c 2.
15: In 19. 26-27).
Sfintii

Apostoli.

si

special Apostolul Pavel." dezvoltand

mvatatura Mantuitorului lisus Hristos, trateaza
casatoria si familia
sub toate aspectele ei: intemeierea ei divina
de la creatie (Efes 5.
31; I Cor 11, 12). alcatuirea sa monoiiamica
(1 Cor
II
II)
indisolubilitatea acesteia (I Cor 7,
10-M; Rom 7. 2), unitatea
sotilor. dupa modclul unitatii dintre
Hristos si Biserica. hazata pe

supunere

si

in

mbire jertfelnica a unuia fata de

egafitatea lor (Gal 3, 28). capul familiei

I'r

IV

Prof. Dr.
I Vol",

Dumiiru

Sianiloiic. op. cii

loan Hria. ( 'ndima /w care a

celalalt (Efes 5

ramanand

22-33)

barbatul, 'dVr ftra

vol. 3. p. 183.

mmurisim. Bucure >ti.

1987.

p.

106.

228

Casatoria

$i

familia

Concluzii
a avea vreo suprematie despotica faja de sotia
Petru 3, 17), ci fiecare implinindu-$i scopul

prim it de

(Efes

lui
i

rolul

la ereafie, sacra! itatea actului casatoriei,

5,

22-24;

pe care

ea devenind

Hristos Taina mare, capabila nu numai de a-i uni pe cei doi intre
ci %\ pe ace?tia cu Hristos in cadrul Bisericii (Efes 5; 32).

l-a

in
ei,

Avand
privita

se
(1

in vedere acest ultim aspect, desfacerea casatoriei este

multa reticen^a (I Cor 7, 27), iar desfranarea, pacatui care

cu

opune
Cor 6.

fidelitatii

eel

mai mult

aceea, este subliniata cu insistent necesitatea

in casatorie (I Cor 7, 4) i pSstrarea patului neintinat (Evr

13,4).

Na^terea de prune i, fara a fi considerate scop principal al

casatoriei, primete i o dimensiune soteriologica (I Tim 2, 15).
Parintii

au datoria de

a-?i

create

Domnului" (Efes
nccesare vietii fizice (H Cor 12,
lnfelepciunea

de

parintii lor

(Efes 6,

Scrierile

copiii

6, 4),

ca

14), dar i

intru

invatatura

de a le asigura cele
copiii au indatoriri fata

1-3).

Pari nfi lor

Mantuitorului

Apostolici

continua

invatatura

a Sfintilor Apostoli in privinta casatoriei i a

familiei creatine. Ele contin sfaturi care se adreseaza deopotriva
barbafilor

$i

clerici

vaduvefor. Astfel,

$i

laici,

sotii

femeilor,

tinerilor,

fecioarelor

trebuie sa-i iubeasca sotiile

lor,

dupa

cuvantul Apostolului, ca pe Domnul, iar sopile sa iubeasca pe

Domnul i sa se mulfumeasca trupete i duhovnicete cu sotii lor.
Copiii sa aiba parte de creterea cea intru Hristos, tinerii sa fie fara

prihana in toate, mainte de or ice ingrijindu-se de curajia lor ?i

infranandu-se de la or ice lucru ran, iar fecioarele sa viejuiasca fara
de prihana ?i cu contiinta curata. Vaduvele sa nu fie neglijate, ci sa
fie in grija Bisericii,

deoarece

sunt

desfranarea

dar

altare

Apologejii au facut i ei refer iri, uneori foarte exacte,

cu
pnvire la casatorie si familie pentru a contracara
acuzajiile, mai ales
cele din partea paganilor, de imoralitate
a cretinilor.
Printre

numeroasele repro?uri pe care acetia le faceau adeptilor

noii religii
erau: ca ii ucid copiii aducandu-i jertfS in adunarile
lor cultice, ca
practica Tmpreunari oedipice i incesturi de tot felul
?.a.
Dintre apologepi care s-au ocupat de problema
casatoriei

sfinfeniei acestei taine, este aspru mflerata

De

15-19).

un comportament irepro$ahil
Dumnezeu. Este condamnata

ele sa aiba

ale

lui

aduiterul ca facand parte din pacatele ce alcatuiesc

calea morfii

sau a Tntunericului alaturi de alte faradelegi ca;

stricarea copiii or sau uciderea prunci lor, caci omul este chip al

Dumnezeu. Cretinii se casatoresc ca toti oamenii y

nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti. Intind masa com una, dar nu
5
$i patul. Sunt in trup, dar nu traiesc dupa trup"
icoanei lui

familiei creatine,

Episiola catre Diognet, V, 6-7, Tn vol. Scrierile Parintilor ApostolicL

trad, cit, p. 340.

$i

amintim pe:

- Sfantul

Iustin Martirui si Filozoful, care consider*

principal al casatoriei este na?terea de prunci; de
aceea,

numai ca

nu-i ucid copiii, dar nici

ca scopul
cre?tinii, nu
nu-i abandoneaza, cum fac

paganii;

Teofil al AntiohieL care sustine necesitatea

naterii de
prunci, insa nu din adultere, ca la pagani, ci din
casatorii legitime;
- Tertulian, care in prima parte a vietii, pe cand era ortodox,
sustinea ca, prin casatorie pastrata cu credinta,
prin naterea ?i
cre$terea copiilor lor, cre^tinii erau pui la
adapost fata

de

stricaciune,

de incest

al sotiei sale,

de

alte pacate. Cretinu] este barbat

numai

neuitandu-se cu pofta la alte femei. Tertulian elogiaza

cSsatoria intre cretini, savarita

de

a doua parte a vietii,

sub influenta montanista, el devine mai rigorist; este
de acord cu
casatoria, insa sustine cS mfranarea este vrednica
de veneratie, a?a
cum libertatea de a se casatori e vrednica de respect amindoua
supunandu-se vointei lui Dumnezeu; nu admite a doua casatorie,
ea
fiind un obstacol pentru sflnjenie i contrara
voinfei lui Dumnezeu,
cu atat mai mult in cazul preofilor. Jinuta vestimentara
a femeilor
casatorite, ca i a fecioarelor, trebuie sa fie modesta.
Desfranarea
este unul din cele mai mari pacate, ea neputand
fi iertata de
Biserica. In

Biserica;

- Minucius

Felix apara moralitatea cretinitor, aratand ca

acejtia se leagS in lanful unei singure casatorii, ii
nasc i cresc

pe care-i au cu o singura femeie; ei nu-i jertfesc prunci i i

abandoneaza sau ucid, uneori chiar Tnainte de najtere, cum fac

copiii,

nu-i

pSganii. Incesturile nici

fcl

nu pot

de desfranare deoarece

Sfantul

Ciprian

fi

pomenite printre

ei iubesc foarte

'

229

al

mult

Cartaginei,

cretini, i nici

un

castitatea;

criticand

imoral itatea

paganilor ridicata la rang de virtute i lSudata in arene

i de pc
scenele teatrului, folosete imaginea familiei cre$tine
drept model
pentru inftfoarea chipului Bisericii; de aici se poate fesne
infelege

rgreaCT

Casatoria

23

fam ilia

viziunea Sfantului Parinte in legatura cu fam ilia cretina, care

trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura casa, sa fie

cu pudoare, respectand juramantul unui singur pat, sa aiba

copii numeroi;
- Clement Alexandrinul, care apara i afirma cu tarie.
impotriva gnostic lor i a dochetilor, casatoria dupa lege" ca fiind
sfanta ca i legea data de Domnul, caci nu casatoria este pacat, ci
dcsfranarea. De aceea sunt vinovati cei care fug de casatorie
disprejuind-o, ca %\ cci care se indeparteaza de ea pentru a se
casta,

sustrage de la obligatiile aferente

de

folosindu-se

casatoresc

ei.

Dar vinovati sunt

casatorie

mod

in

cei care se

Scopul

abuziv.

dupa Clement, naterea dc

impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu; de aceea,

principal ai celor ce se casatoresc este,

copii, care este

ea nu trebuie dispretuita.
reciproce

Nu

lipse?te insa nici scopul intr-ajutorarii

concupiscentei, dar care sunt secundare.

i eel al potolirii

Casatoria a doua nu este recomandata de Clement; este acceptata cu

mare rezerva, insa in nici un caz a celor carora le traiete so{ul sau

comuniune

sotia dinlau aceasta fiind socotita desfrau i

- Or

gen,

care

interpreteaza

mai

mult alegoric

Sfanta

feme a

sufletul

Scriptura. considers ca barbatul este spiritul iar

familiei.

Daca

cei

doi,

spiritul

%\

spurcata;

sufletul,

barbatul

$i

femeia

buna intelegere %\ armonie, aceste virtuti cresc i

se inmultesc in aa masura incat sa nu se mai porneasca poftele
carnii impotriva duhului, caci poftele carnii pun in pericol unitatea
vietuiesc in pace,

familiei inlesninddivortul;

- Metodiu de 01 imp,

care, dei propovaduie^te super ioritatea

fecioriei, considers casatoria

na$tere

de copii

Ea nu

trebuie

$i

vrednicS de elogii, ca una care aduce

asigura Bisericii martiri

dispretuita

fiindca

prin

adversari ai celui ran.

intermediul

omul
acum. De
ei

colaboreaza cu Dumnezeu la creatie, care continua i

aceea, nimeni nu este indreptapt sa dispretuiasca institutia casatorie
i nalerea de prunci dintr-insa. Metodiu de Olimp condamna pc
desfranafi.

nu

copii i rezultati din desfranare.

Potrivit sfatului Sfantului

in literatura patristica

Apostol Pavel

a prime lor trei veacuri

prefer inta pentru feciorie, considerate a

fi

(I

Cor

7,

25-26. 40

creatine, se manifesta o

superioara casatoriei.

In secolul al IV-Jea asistain la institutional izarea in Bisericii

vietuirii in feciorie i la

conturarea intr-un

monahismului

De

cretin.

aceea,

?i

mod

Parintii

tot

mai pregnant

veacului

de

;i

am

Concluzii

23

manifest! ca i cei dinaintea lor, o preterinta pent feciorie. De

altfeL aproape cu to{ii au tost necasatorhi. Fecioria este, m
conceptia multora dintre ei, starea primilor oameni in rai. inainte de
caderea in pacat Preocupati de acest mod de viaja i de statutui
fecioriei in sanuf comunitatii creatine, ei

dedicate acestui

Cu

fel

de

de

scris lucrari speciale

vietuire.

toate acestea, aceiai Parinti ai Bisericii au lasat cuvinte

nemuritoare cu privire
fata

au

familia

Mantuitorului

fa casatorie, na?terea

cretina.

Urmand

a Sfintilor Apostoli,

de prunci

Tnvatatura

in general

atitudinea

au subliniat locul i rolul

casatoriei, ca $i cinstea de care se bucura ea in comunitatea cretina.
De altfel, ca Pastori ai Bisericii, ei nu puteau fi indiferenti fata de
situatia

majoritatii

Preocuparea

lor

credincioilor

ei

lor

care

erau

casatoriji.

pentru problemele familiei creatine se datoreaza

contestarii din partea

unor

eretici

a originii, a sfinteniei

ji

cinstirii

ca nunta este tip al prezentei lui

Hristos, al unirii lui Hristos cu Biserica. Ea este randuita de insui
Dumnczeu; de aceea nimanui nu ii este ingaduil sa o dispretuiasca.
Casatoria $i familia nu sunt o piedica in calea virtutii, acestea fund
randuite de Insui Creatorul universului.
casatoriei. Ei au subliniat faptul

Pe langa faptul ca este cinstita, casatoria este in acela$i timp

un act solemn, care leaga neamul nostru la un loc $i este pricina a
multor bunuri.
CSsatoria trebuie, insS, privita cu cea mai mare seriozitate.
Rolul paring lor in pregatirea casatoriei copiilor lor este covarilor.
Ei trebuie sa-i educe copiii in a$a fel in cat in
acetia sa
materiala.

momentul casatoriei
poata lua cu ei o bogata zestre spirituals i nu neaparat
In acest fel, parinti se fac binefacatori, nu numai ai

copiilor ior, ci

i ai

familiilor acestora

$i ai

societal i intregi.

Pastrarea castita(ii tinerilor este, in conceptia Sfantului loan,

mai important i mai greu de realizat.

Nepazirea castitatii pana la casatorie

lucrul eel

dupa

atrage

sine

consecinje grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor, de aici

nascandu-se muite rele: obinuinta cu pacatul i infidel itatea

eonjugala cu toate urmarile

De aceea,

lor.

recomanda

Sftntii Parinti, $i in special Sfantui loan,

parinti lor sa-i casatoreasca

fiii i

fiicele inainte

pierderii castitatii* pentru baieji inainte

de a

fi

de a se inrola

in pericolul

in

armata L

Casatoha $i familia

232

daca este cazuh chiar inainte de a avca vreo situatie profesionala,

numai sa-i pastreze castitatea.
Cat privete alegerea miresei, mirele irebuie sa chibzuiasca
foarte mult, deoarece i?i ia sotie pentru toata viata. De aeeea, el sa
nu urmareasca zestrea i nici frumuse{ea viitoarei mirese, ci
virtutile ei, caci acestca asigura pacea i buna in(elegere in fami lie.
iar acelea aduc numai tulburare i lupte.
Parintii miresei sa faca acelai

caute un sot nu de

ncam mare

!ucru pentru fiica

i stralucit, ci

mtelepciune. cerand pentru aceasta ajutorul

Primirea Tainei

Cunumei aduce tn

lor;

sa-i

cu evlavie, blandete

$i

lui Hristos.

viata tinerei familii

un har

pe cei doi, care pana atunci erau straini, sa fie

unul singur in iubire. parasindu-$i parintii i pe cei care le fusesera
apropia(i i alipindu-se unul de altul ?ntr-un chip cu totul tainic $i
plin de admiratie. Aceasta Taina ii revarsa hard i peste ceilalti
membri ai familiei, in special asupra parintilor celor doi, incat
acetia nu se intrisleaza de pierderea fiilor i a unci insemnate parti
a averii lor, ci dimpotriva se bucura mult.
special, care-i face

Taina aceasta este cu adevarat mare,

$i

acest lucru este aratat

de ascmanarea facuta intre unirea in casatorie a sotului cu sotia sa

dupa modelul unirii lui Hristos cu Biserica, a?a dupa cum invata
Apostolul Pavel (Etcs

Nunta este un

5, 32).

prilej

de bucurie; cu toate acestea

cretinii

nu

trebuie sa uite demnitatea la care sunt chemati, neintinand Taina cu

obiceiuri

de betie

petreceri pagane.

iinbuibare, nici

Nunta nu

de cantece

este nici prilej

de

vorbe de ru$ine,

fala, nici

de
dansuri i atatare a poftelor spre desfranare, toate acestea f&cand de
rujine pe mire, pe mireasa 51 pe to|i nuntaii.
Sfantul loan Gura de Aur critica aspru astfel de petreceri, care
erau in masura sa scandal izeze pana i pe pagan i.
El nu este impotriva distractulor, permitand la asemenea
ocazii a avea mese incarcate, haine frumoase, invitarea unor barbati
i femei venerate, dar sa nu lipseasca de la nunta nici buna cuviinta,
prudenta, demnitatea ?i cumpatarea, i sa predomine tacerea, buna
podoaba, ru^inea i modestia.
$i

Invitatul
i toti cei

La

dc frunte sa

%\

nici

fie Hristos, apoi rudele, vectnii, prietenii

blanzi.

petreceri le

de nunta ale

cretinilor,

bucuria

fireasc;i

momentului trebuie sa se exterior izeze prin imnuri, rugae hi ni

Concluzii
cantarea psalm ilor

233

a altor can tar i duhovnice$lL milostenie fa|a de

saraci, buna randuiala $i prudenta. In felul acesta %\ Hristos va fi de
fata ?i va binecuvanta ospatul, iar locul petrecerii se va transforma
i

in biserica, caci acolo se preaslavete Stapanul a toate.

In

privinta

scopurilor casatoriei,

parerile

aproape idemice, atat ale eel or din primefe

celor din veacul

al

28; 2,

8;

Cor

veacuri, cat

sunt
i

ale

V-lea.

Marturiile biblice cu privire

I.

trei

Parinfilor

1, 9.

la Tntreitul

scop

al casatoriei

12) au fost preluate, dezvoftate

(Fac

marturisite

apoi de catre Parintii Bisericii.

Mulfi dintre

au considerat ca prim scop al casatoriei.

naterea de prunci. Sfantul loan Gura de Aur, insa, nu considers
casatoria ca fiind absolut necesara pentru tnmultirea oameniior, a$a
et

cum

n-a fost necesara pentru aducerea la existenta a prime* perechi

de oameni. Dar pentru ca fn firea omeneasca a intra* concupiscenta,

de aceea Dumnezeu a instituit casatoria, realizand prin ea acest fel

de inmultire a neamului omenesc, prin unire trupeasca. i odata cu
aceasta, potolirea concupiscentei. De aceea. e) accentueaza mai
mult acest din urma scop: O singura pricing are casatoria, sa nu ne
pangarim, i de aceea s-a gasit acest Icac. Caci casatoria potoletc
furiile firii noastre, nu lasa ca ocean ui sa se framante. ci ne ajuta sa
ducem totdeauna corabia in port. Pentru aceasta a daruit Dumnezeu
neamului omenesc casatoria.
Potrivit majoritafli Sfintilor Parinti, viata conjugala a inceput

numai dupa caderea Tn pacat.

Dar aceasta unire trupeasca

Dumnezeu oameniior
pentru ca

Adam

naterea de prunci le-a lasai

ca mangaiere pentru pierderea nemuririi i

sa n-o urasca pe Eva care-l ispitise, Dumnezeu
i

legandu-! de ea cu lanturile dorintei reciproce, dorinta pe care sotii

o pot stinge, de acum inainte, prin viata conjugala, dar care, intr-o

oarecare masura, exista Tnca de la creatie.

Dumnezeu a

sad it,

ajadar, in Insai firea oameniior atracfia reciproca i naterea de

prunci din unirea barbatului cu femeia, toate facandu-le pentru a

impune dragostea ?ntre ei. Dar aceasta a fost data pentru casnicie
pentru facerea de copii, ji nu pentru desfranare i corupere.

ceea ce privete intr-ajutorarea reciproca, sprijinul acordat

barbatului in rai de catre femeie se manifesta Tn ordinea morala.
Siantul loan interpreteaza textul biblic in legatura cu facerea femeii
In

>

Casatoria $ifamilia

234

ca Dumnezeu a hotarat sa-i ofere omului o

oarecare manga iere" prin interniediul unei impreuna-\ ietuiri.
Parintii veacului al IV -lea, ca $i cei de dinainte. au fost
preocupati %\ de reglementarea casatoriei potrivit unor principii bine
precizate, care prevedeau, in anumite cazuri, unele impedimente la
(Fac

2, 18) in sensul

contractarea

in ce privete rudenia ca

impediment

la casatorie,

pornind de

roman i de la legea mozaica. Biserica i-a impus, chiar

de timpuriu. o perspective proprie. Sinoadele din secolul at lV-lea
au dat o expresie clara $i neschimbatoare traditiei biserice?ti
i

pe lime di recta

pe

?i

Vasile ce! Mare. Potrivit

fagaduima tacuta

lui

lui.

precum

interzicand

casatorie.

co lateral a.
IV-lea,

al

Dumnezeu de a

eel

s-a ocupat

care

la casatorie

rapirea unei

trai in feciorie,

%\

grad de rudenie oprit pentru casatorie sunt aspru pedepsite.

In conformitate cu relatarile bib I ice despre crearca omului

cu principiul enuntat de Sfantul

3, 28, Sfintii Parinti sustin in termeni clan
ideea egalitatii dintre cele doua sexe.
Dei e mai slaba trupete, femei a se dovedeie in mulie
privinje mai tare decat barbatul, mai capabila de a rabda
femeie (Fac
Apostol Pavel in Gai
i

de a

Conform

posti,

I,

Mc

%\

mai zeloasa

la

rugae iune

unitati rezida

Evei din coasta

casatoriei, a?a

27 b)

i ia

fapte bune.

invataturii biblice, sotul $i sotia alcatuiesc

Temeiul acestei

crearii

cum

lui

Adam,

ci

nu numai In
ji

reiese din porunca lui

un singm

faptul fizic

in caracterul

de

Dumnezeu (Fac

tain a

2, 24;

ill
;i!

Mi

Efes 5, 32). Sfintii Parinti pastreaza *i

dezvolta aceea$i invatatura subliniind. la randul lor, unitatea d li | >;
19, 5;

natura

De$i sunt egali intrc ei. jumatati ale intregului. tom$L atat
barbatului cat i femei i li s-a randuit locui $i rolul lor specific in
familie, Biserica

$i

societate.

10, 7-8;

dupa har a

Cor

6, 6;

sotulut

acesteia; rolul conducator al lui a fost randuit

in pacat a protoparintilor,
1,

in

cu toate ca

7-9), stapanirea barbatului este

mod cu

?i

el fiind

potrivit Stantului Pavel (1

dc

ia

sotului, atunci

care l-a primit de

ta

numai dupa caderea

natura. Totni

?i

totul exceptional, pot primi rolul barbatului. in

amendare a

cap a

Cor

femeilc.

semn de

cand acesta nu este demn de locul pe

Creator.

dator sa-i iubeasca sotia ca pe insui trupul sau (v. 28-29). A$adar,

la

ca un vaduv sa ia in casatorie pe sora fostei sale

sotii, casatoria femei lor i a sclavilor tara invoirea tailor, respectiv
a stapanilor lor. Relatiile incestuoase sau cele cu persoane intr-un

irup.

in familie i ?n societate.

constituie impedimente: calugaria.

din secolul

Parintii

privatiunile,

buna inteiegere

a fost Sfantul

linie

indeaproape de problema impedimentelor

barbat

bunurilor intr-o casa, este cea care

tuturor

Supunerea femei faja de barbat nu presupune frica. ci trebuie

sa fie asemenea celei fata de Domnul (cf. Efes 5, 22). I. a te! $i
iubirea barbatului fa?a de sotia sa trebuie sa se asemenc cu cea a
Domnului fata de Biserica Lui (v. 25) de care E! nu s-a scarbit. CI*i
iubit-o pana la jertfa. De asemenea, fiind un trup cu ea. sotul este

rudenie ca impediment

la

intre

femei.

asigura unitatea

dreptul

casatoria

izvorul

Barbatul a fost invest it cu conducerea familiei,

Constantiu, fiind reinnoita ulterior.

refer itoare

Dragostea,

ei.

Este de mentionat aici interdictia pcntru crejtini de a se uni in

casatorie cu evreii; aceasta devine o norma juridica in vremea lui

la

?"H

Concluzii

cu sotia

Dumnezeu

<s

femeia nu trebuie dispretuita,

celelalte

urmeaza de

ci iubita,

sine; dar

la

in chiar firea

omulm

unde

caci

unde este

este iubire. toate

frica se intampla cu totul

dimpotriva.

Aplicand cuvintele Apostolului (Efes 5, 33), Sfantul loan

Gura de Aur emite o sentinta vrednica de a fi retinuta textual:
..Chiar daca este supusa noua, femeia insa este supusa ca sotie i nu
ca roaba, ca una ce este libera i de aceeasi cinste cu barbatul".
In familie, fiecare dintre soti are rolul sau, responsabilitatile
fiind impartite

conform

constitu^iei

disponibilitatilor primite

de

la

Creator, Care prin aceasta imparjire a pus intre ei o noua legatura a

unitati i lor.

Prima datorie este iubirea. care mtoideauna este legata de

iubirea faja de Dumnezeu.
Sotia are, in conceptia Sfantului loan Gura de Aur. dator ia de
a se ingriji de creterea cop ii lor $i de administrarea casei $i a
lucrurilor din ea. iar sotul, de a procura cele necesare familiei. de a
nu-i neglija familia i de a-i apara sotia de orice agresiune, chiar
$i

verbala.

O alta datorie reciproca a

sa.

Raporturile dintre cei doi trebuie sa se intern eieze intotdeaim;i

pe dragoste, care a fost sadita de

eel or doi sotf este

unul dc altul decat pentru o vremc

indeletnici

cu postul

cu rugae iunea

de a nu se

lips:

cu buna inteiegere, pentru a se

(1

Cor

7, 5).

236

Concluzii

Casaioha ifamilia

237

4i

Datorie de capatai a sojilor este cre$terea

Deoarece obiceiurile
foarte uor pe cretini,

mat

distractiile

In locul

educarea copiilor.

paganilor contaminau

pe cei de curand boteza{i, Parintii

veacului al IV- lea au o pozitie foarte tran$anta fata de acestea. Ei
critica aspru pe cei care frecventau baile publice, spectacolele din
ales

hainele

cinstite

(I

Cor

(I

Cor

Sotii

comune

membrilor familiilor acestora

i intregii society, Dar i obiceiuri sau deprinderi care pareau mai
nevinovate, cum ar fi: parfumarea aerului cu diferite mirodenii.
ungerea trupului cu parfumuri, placer ile care vin de pe urma

apartin unul altuia.

pipaitului i gustului sunt aspru infierate

mangaiere pentru parinti $i

mantuirea sufletuiui (1 Tim 2.

infranare

i la

via|S rafionala.

Pe langa acestea,
care,

i ele,

Ca

Sfinfii

Par in {i combat betia

?i

compatible

distractii

de cretin Sfantul loan

recomanda: plimbarea prin gradini, pe malul raurilor, al lacurilor.

pe campiu ascultarea cantecul greierilor, vizitarea mormintelor
mucenicilor, unde-i sanatate trupului

o viata

de sotie,
Dumnezeu, in ei

?i

5-6. 10) i nevorbind in biserica

mod

in

propriu;

in familie, caci chiar trupurile lor

mai de pret; el
familiile au o mare comoara. ei sunt
prin ei femeile poi sa-$i dobandeasca

curata. alaturi

sunt darul

lui

copiii sunt lucrul eel

15).

Prin intermediui copiilor

invierii, copiii

calitatii

1.

Sfinpi Parinli considera ca. pentru un barbat care vrea sa duca

imbuibarea

sunt surse ale desfraului.

fie.

nu trebuie sa considere ca au ceva

numai actor

la

pi acuta.

14, 34-35).

bunurile materiale sunt

de catre Parintu invitand

%\

de asemenea. una
plina de evlavie. avand capul acoperiL dupa porunca

Sfantului Apostol Pavel

a adulterului pe

lor i spectatorilor, ci i

mai
acestea fac pe cea placuta mai

pe cea urata o fac frumoasa

scena, chiar daca era o ficfiune, aducea mult3 paguba sufleteasca nu

i

femeilor intelepte. Acestea

Tinuta femeii in biserica trebuie sa

egipteanca, iar baile publice: izvor dracesc, ocean de desfranare

Reprezentarea desfraului

virtulilor, rezervate

pretuite decat aurul;

frumoasa, acestea

modesta

al pierzaniei.

mai

hipodrom, care erau izvor al desfranarii i al

faradelegilor de tot feluL Teatrele sunt numite de Sfantul loan Gura
de Aur: oflcine dracett, cuptorul babilonian i desfranata
ocean

podoabele

?i

a haineior de lux sunt recomandate

sunt: milostenia, filantropia, infeiepciunea, netrufia, care sunt

teatru i cele din

$i

podoabelor

Dumnezeu a

schitat

o imagine a

luand locul celorcare pleaca.

Naterea de prune i este msa rezultatul conlucrarii omului cu

Dumnezeu; ea presupune, aadar, supunerea voinfei omului von lui

Dumnezeu

implinirea lucrului Sau.

Puritatea copiilor este

folos sufletului, unde nu-i

model pentru

cei varstnici spre

vatamare, nici cainja dupa placere ca la teatru' 1 Sotia i copiii sunt

i ei izvor de fericire pentru un barbat care vrea sa tratasca o viata

pacatui.

dupg voia

din cele ale eroilor mitologiei pagane, ci sa fie

a nu

lui

Dumnezeu.

Distractiile i ospetele creatine sunt, in concepjia Sfiantului

loan, acelea la care sunt invitati

saracii,

cu care Hristos S-a

identiflcat.

Numele
pe care

ei sa-i

dat copiilor nu trebuie sa fie unul ia intamplare, nici

aiba model de vietuire.

nume

de-a!e sfintilor

La punerea numelui,

sa nu se intrebuinteze pentru copii practici

superstilii

pagane: toate acestea dovedesc dispret fata de crea{ia

lui

Dumnezeu

(arziu,

necredinta.

Deoarece mai ales feme ile sunt tentate de a folos tot felul de
mijioace pentru impodobirea trupului, Sflntii Parinti au aratat cat do

$i

primejdioase pot

varsta. Sfintii Parinti, i in special Sflntii Vasile eel

pacatelor.

acestea pentru suflet, ele fiind socotite lant a

fi

Parintii

insista in

modestiei femeii, ca

?i

mod

a barbatului,

deosebit asupra cumpatarii

in imbracaminte, caci

$i

modest m

Copiii trebuie sa fie educati, incepand cu cea mai frageda

viclene, clieltuieii zadarnice, blasfemii

cducatia copiilor

un exemplu rau pentru urmai.

si

loan

de Aur, au acordat o mare importan{a acestui aspect,

recomandand cercetarea Scripturii, dar i folos irea cu discemamant

a filosofiei pagane.

motiv de ingelaciuni, ca

Mare

(Jura

trebuie sa fie caracteristica crejtinilor. Nerespectarea acestui mod

de viata introduce vanitatea i multe alte pacate, ca: banuich
?i

mai

Parintii

copiilor

il

trebuie
lor.

sa aiba

atitudine

AlSturi de parinti un rol

are Biserica.

de
important in formarea
responsabila

fata

238

Concluzii

Casatoria fifamilia

Pentm

Gura de Aur educatia copiilor

egalata de nici o alta arta. Educatia

Sfantul loan

care nu poate

fi

este

o ana

trebuie sa

urmareasca, ?n primu! rand, formarea copilului in invatatura

Lipsa creterii copiilor

grave consecinte

%\ atat

in frica lui

multa responsabilitate,

unuia

de

fata

celalalt,

Neindeplinirea

unna

ia

atat

casatoriei

institu{ii

?i la

sine

pentru copii.

bucurie

%\

mangaiere, dar
lor,

faja

duce

pacate

la

conduc

cat

de paring

copiilor

dumnezeieti

rupcrea unitatii familiei

Bisericii infiereaza

muka

a sotilor fata de copii

precum

obligatiilor

impotrivesc acestei

Dumnezeu atrage dupa

pentru parinti, cat

Casatoria presupune, aadar,

si

depa$exe in gravitate chiar pe cele ale paganilor

aceea. Apostol ul, considera Sfantul loan, sc

numeasca acest

care

se

in cele din

divort. Printre acestea Parintii

pe cele mai grave,

cum

ar

fi:

necinstirea sotului

sau sotiei, adulterul, incestul, perversiunea de or ice

fel i

(I
$i

I).

De

ru^ineaza

sa

Cor

ea un pacat care se inscrie printre ceic

deosebit de grave ce necinstesc casatoria, fiind aspru condamnata
atat de Sfantul Apostol Pavel (Rom 1, 24-27). cat ?i de catre Sfintii
i

considera ca acest lucru se poate petrece doar acolo

unde pacatele au determinat parasirea omului de caire Dumnezeu.

Parinti, care

Perversiunea este pacat impotriva

firii;

un pacat nu este firesc,

Cei care il savar$ese sunt

nici

insa acesta le intrece pe toate celelalte.

de orice

au defaimat natura. Nici un pacat nu a

fost atat de aspru pedepsit, inca de aici; pedeapsa Sodomei este
imagine a iadului pentru cei ce savar$esc astfel de nelegiuiri.
lipsiji

Dar

uciderea

$i

iertare fiindca

uciderea pruncilor in pantece ie

mamei nu

este un pacat

pruncilor in pantece sau avortul, nelasand la o parte nici alte aspecte

mai mic, fiindca zamtslirea este de

secondare care pun in pericol casatoria

savar$esc acest lucru se razbotesc cu legile Creatoruluu

lubirea reciproca

pace* buna intelegere

familia.

soti asigura familiei

un climat de

armonie, acestea fiind izvorul luturor

bununlor dintr-o casa. Nein|elegerile dintre sot $i

comporta consecinte grave, nu numai pentru acea familie cu

bucuriilor
sotie

a celor doi

i al

pari mi, copii $i ce lei alte rude, ci i pentru intreaga societate, atat in

plan material, cat

De aceea

in plan spiritual.

so{ii trebuie

sa se deprinda inca de

la

inceput a se

pe altul, pentru a vietui dupa voia lui Dumnezeu.

Cea mai grava incalcare a iubirii i respectului reciproc, pc
care trebuie sa le aiba so|ii intre ei, este adulterul, de care Sfintii
Parinti se i jeneaza uneori a vorbi. Acesta este una dintre cele mai
cinsti unul

grave calcari ale

legii

dumnezeieti, lacomie, hojie

rasturnare a

legilor naturii.

Adulterul

i in

general desfranarea necinstete trupul, faptuni

Dumnezeu, madular al lui Hristos ?i templu al Duhului Sfani.

dupa invatatura Sfantului Apostol Pavel (I Cor 6, 15-16.19),
dezbracand pe om de haina virtutii ji desfigurand cea mai marc
tut

dintre

virtu ti,

dragostea.

Cel

ce

savarete

demnitatea sa umana, pregatindu-i chinul

adulter

in via(a

de

cade

din

aici, i in

de darul Lui

alt

ji

la

Dumnezeu,

iar

cei

i$i

care

bat joe

considera binecuvantarea Lui ca un bleslem. Acest

nu este individual, ci colectiv, apartinand tuturor celor

implicaji in vreun fel in savarirea lui. i mai grav este faptul ca
multora li se pare ca el nu este de luat in seama, acetia nedandu-?i
seama de groz^via lui.
Toate aceste grave abateri de la rand ui a la lui Dumnezeu
pacat

privind casatoria, conduc la ruperea acestei a in plan spiritual

%\ in plan formal, prin divort.

apoi

Interne ia|i pe invataturile biblice, Parintii apara cu fermitate

admit divortul, pe temeiul invataturii

Mantuitoruiui Insu$i, numai pentru pricina de adulter. Dar, chiar
intr-un astfel de caz, cei mai multi Parinti nu impartaesc opinia ca
adulterul obliga pe sotul inselat la desfacerea casatoriei.
indisolubilitatea casatoriei. Ei

ceea ce privete divortul i interdictia recasatoririi celor

divorfati, Parintii veacului de aur se interne iaza nu numai pe
In

invatatura Noului Testament, ci

scrierile patristice anterioare;

lustin

Martiul

cum

FilosofuL

pe o traditie clar conturata in

ar fi: Pdstorul lui Herma, Sfantul

Teofil

al

Antiohiei,

Atenianul. Tertulian, Clement Alexandrinul, Origen

Atenagora

. a.

Dintre Sfintii Parinti rasariteni ai veacului de aur se cuvine a

cea viitoare.

Un

5.

pacat.

Perversiunea este

certarea Domnului.

239

pacat deosebit de grav, ce nesocotete institutia

casatoriei, este incestul, care,

potrivit

Sfantului Apostol

Pavel.

mai ales cei trei mari capadocieni, Sfintii Vasile cei

Mare, Grigorie de Nazianz %\ Grigorie de Nyssa, ca $i Sfantul loan
(i

aminti'ti aici,

240

Casatoria

?i familia

Gura de Aur: de asemenea nu pot

Ancirei

!n

fi

treculi

cu vederea: Vasile

al

Asterie al Amasiei.

opera canon ica a Sfantului Vasile eel Mare se observa o

oarecare diferenta de tratament intre barbat

femeie,

msa scopul

urmarit de acest Parinte este de a promova cu orice pre{ salvarea

casatoriei. Pentru el

nu

exista motive suficient de mtemeiate ca

cineva sa poata sa se desparta. Totui despartirea este permisa in

cazul Incalcarii unor impedimente cu privire la casatorie, pentru cei
care traiesc in desfranare, sau pentru cei care de
fata

a mai multor martori

comun

exprima dorinta de a

i$i

acord. in
intra

in

manastire.
Sfantu! Grigorie de Nazian2, de asemenea, nu admite ca

motiv de divort decat desfranarea; orice

trebuie sa

le

alte defecte ale sotiet sotul

reprime fara ca totui sa o repudieze.

de Nyssa sustine unicitatea casatoriei.

neadmijand recasatorirea, ceea ce presupune ca el nu accepts nici
Sfantu!

Grigorie

divorjul.

Sfantu 1 loan Gura de

Aur

ofera

i el

texte refer itoare la tndisolubilitatea casatoriei

de

DupS

el.

%\ la

divort.

d intre ei indisolubila.
demonstrate cu exemplul lui Hristos

unirea celor doi soti este reala,

lemeiurile acestei unitati fiind

serie importanta

legatura

Care S-a unit cu Biserica Sa.

De aceea, casatoria nu trebuie desfacuta, decat
totul exceptionale,
(cf.

Mt

19, 9),

cum

ar

fi:

aduiterul sau infidel itatea conjugala

recomandandu-se,

totui,

celui care a savarit adulter la pocainta

despartirea

este

permisa

in cazuri cu

daca,

necredincios vrea sa se desparta

(cf.

$i

mai degraba, readucerea

indreptare. De asemenea.

intr-o
I

Cor

familie
7, 15-16),

mixta,

sotul

ca nu cumv;i

eel credincios sa fie atras spre idolatrie.

Casatoria

nu poate

fi

suflete$ti ale sotului sau sotiei:

desfacuta

invocandu-se

dupa cum nimeni

defecte Ic

nu-?i taie vretin

madular infirm, ci mai degraba il trateaza i-l ingrijete. tot a$a nu

cuvine a se proceda $i cu sotul pacatos.
In legatura cu starea de vaduvie i cele legate de aceasta.
Parintii Bisericii, ca i Sfantul Pavei, admit recasatorirea acestoni
cu conditia de a-$i pastra credinta netirbita, caci. decat o vadu\n.
fara evlavie, este mai buna, dupa parerea Sfantului loan Gura AAur, o a doua casatorie dupa randuiala, din care pot sa izvorasc:i

Conduzii
..muhe bunuri"

241

mai ales alungarea din cuget a trandaviei. Dar.

de$i a doua easatorie a celui vaduv, respect iv a vaduvei. este
ingaduita. totu^i aceasta stare este inferioara celei a vaduv ici. l)e
i

aceea. pazirea legii easatorie dintai este de preferat.

i

vaduvete nu trebuie sa jeleasca peste niasura pe

eel plecat din via(a. deoarece se cuv ine a avea nadejdea invierii. niei
in acest caz

sa urmeze obi ceiu rile pagan e cu privire

batjocora

Nu
ci

la

la

inmormantare. eare sunt

adresa Bisericii.

toate femeile carora le-a murit sopjl sunt soeotitc vaduvc.

numai cea care nu duce o

viata

lumeasca

?i

se gase$te in \iidu\ie.

aceea este cu adcvarai vaduva. Cea care nadajdtiie$te in Dumnezeu

precum trebuie, cea care staruie in rugae iuni ziua $i noaptea, aceea
este

cu adevarat vSduvS.

Daca

cete eare $i-au pierdut sotul se pot recas&tori, nu acela^i

iucru se intampla cu eei eare s-au desparlil: ace$lia nu au voie sa se

recasatoreasca, deoarece sunt legati de prima sotie sau priinul sot.

Casatoria

$i

am ilia

cre$tina fac parte,

apdar

cretinismului autemic, alaturi de starca de leciurie.

din trairea

De

aceea.

acest ea trebuie privite cu toata responsabilitatea. cinstea lor tlind

aeordata de lnsu$i

Dumnezeu

propovaduita de e&tre

Sfinjii

Creatorul

Apostoli

de Mantuilorul Hristos

Parintii Bisericii.

$i

BIBLIOGRAFIE GENERALA

I.

1.

Izvoare

Editii ale Sfintei Scripturi ?i ale

Noului Testament

Biblia sau Sfdnta Scriptura, tip&rita cu binecuvSntarea

grija a

Prea Fericitului Parinte

Ortodoxe

Rom&ie.

Institutului

Biblic

cu

TEOCTIST,

aprobarea

de Misiune

al

cu purtarea de

Patriarhul

Bisericii

Sinod,

Editura

Sfiintului

Bisericii

Onodoxe Romany

Bucure?ti, 1991.

Biblia Hebraica Stuttgartemia, ed. de K. Elliger

W.

K. Aland, ed. a 2 5 -a.

Rudolph, Stuttgart.

1977.

Novum Testamentum Graece,

ed.

de E. Nestle

Stuttgart, 1963.

CM.

Martini, B.
The Greek New Testament, ed. de K. Aland, M. Black,
M. Metzger i A. Wikgren, ed. a 3 -a, Stuttgart, 1975.
Noui Testament cu Psalmii, tiparit sub indrumarea $i cu purtarea de grija a
Prea Fericitului PSrinte LUSTIN, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod, Editura Institutului

de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure$ti, 1979.

2.

Opere

Biblic

$i

patristice

Atenagora Atenianul, Solie in favaarea crepinilor, trad, de Pr. Prof. T.

Bodogae, in vol. Apologefi de limba greaca, PSB, 2, Bucureti.
1980.

Clement Alexandrinul, Cwant de indemn catre eleni, trad., introd,, note $i

indici de Pr. D. Fecioru, in vol. Clement Alexandrinul, Scrien.
partea intaia,

PSB,

4,

IBM,

Bucure$ti, 1982.

Bihfiogrqfie
Idem, Pedagogul.

Clement

trad., introd.,

Alexandrinul

24.1

note gj indici de Pr. D. Fecioru, in vol.

ScrierL partea imaia. PSB. 4. IBM

Bucure$ti, 1982.

idem, Stromatele,
vol.

cuv. inainte, note

trad.,

:>i

de

indici

Pr.

IX Fecioru,

Clement Alexandrinul. ScrierL partea a doua. PSB,

in

IBM

5,

Bucure$ti. 1982.

Ephrem

de

Commenuiire

Nisibe,

Diatessaron*

II,

de

lEvangile

.Sources chretienner.

4,

12L

concordant

Paris, 1966.

Episwlu catre Diognet, in vol. Scrierile Parinfitor

Apostolici.
indici de Pr. D. Fecioru, PSB. 1. IBM,
Bucure$ti, 1979.
Epistola zisd

note

$i

lui Barnaba.. in vol. Scrierile

indici

de

Pr.

Fecioru.

PSB.

Eusebiu de Cezareea, tsroria bisericeasca.

i.

trad.,

note 5

Parm\ilor Apostolici,

IBM.

<m

trad.,

Bucure$ti. 1979.

Eusebiu de Cezareea,
comentarii de Pr. Prof. I

in vol.

ScrierL partea intaia. trad., sludiu, note

Bodogae, PSB, 13. IBM. Bucure?ti. 1987.

Idem. Ouaestiones Evangelicae adStephanum.
PG XXII.

De bono viduitatis, CSEL, 41.

De civitate Dei, PL XLI.
De Genes i ad litteram liber imperfect us. CSEL.

Fericitul Augustin,

Idem.
Idem.

Idem, Sermo, PI

Fericitul leronim,

Idem.

Idem.

XXX V

28.

II.

PL XX HI,
( 'ommentarius in Evangelturn MathaL
PL XXVI.
Epistola XUl. AdOceanunu PL XXX; CSEL, 54.
Adversus Jovinianum,

Herma, Pastorul, in vol. Scrierile Parinfitor apostolici,

de Pr. D. Fecioru. PSB. i. IBM. Bucure$ti. 1979.
fnvafatura

cetor

doisprezece

Apostolici, trad., note

$i

Apostoii,

in

de

Pr.

indici

vol.

trad.,

note

Scrierile

i indici

Parinfilor

D. Fecioru, PSB,

IBM,

1,

Bucureti. 1979.

Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate.

Grigorie Taumaturgul i Metodiu de Olimp,
trad.,

note

IBM,

Bucure$ti, 1984.

indici

de

Pr.

Prof.

I.

II.

in vol. Sfantul

Scrieri,

st.

Constamin Comijescu,

imnxL,

PSB

10

Minucius Felix. Dialogul Octavius, in vol. Apologefi

de limba latina, trad,
de Prof. Nicolae Chi*escu, E iodor Constant inesciL
Paul Papadopol
?i Prof, David Popescu, introd,. note
i indici de Prof. Nicolae
I

Chitescu, PSB, 3, IBM, Bucureti, 1981.

Novatian, De bono pudicitiae, PL III.

Origen. Omilii la Facere,

dupS

Homilien zum Hexateuch in Rutin 's

Vbersetzimg, herausgegeben von W. A. Baehrens (Genesis,
Exodus
und Leviticus), in Die gricchischen chrisilichen Schrifsteller dor
I.

ed.:

244

Bibliografie

emm drei Jahrhvnderte:

Origenes Werke, vol. VI, Leipzik- Berlin.

1920.

Ambrose, Episiola tX Ad Palernut.u PL XVI

Sfantul

idem,

De Isaac

ei

ammo.,

PL XI V

Despre feciorie.
Idem. Carre Aman-monahid, PG XXVI.

Styntul Atanasie eel Mare,

Idem, Catre Dracofi(iuy

Chi rit

Sfantul

al

PG XXVI If.

PG XXV.
Catehezde, partea

lerusalimuiui,

IBM,

Fecioru, Col. Jzvoarsle Ortodoxiei". nr. 6,

Sfantul Ciprian, Caire

limba

de

Donatio PL

Ialma,

si

indici

de Prof.

vol.:

Apologeii
Eliodor

Chile scu.

David Popescu, introd.,

Nicolae Chitescu, PSB, 3, IBM, Bucure?ti.

Constantinescu, Paul Pap&dcpo!

note

Nicolae

Prof.

de Pr.

Bucureti. 1943.

IV, 193-227; trad,

de

trad,

trad,

1,

Prof.

198).'

Idem,

Be
I.

habitu virgimtm,
Vir.dobonae,

Thmchu

PL

IV, 451-478

$i

ed.

G. Harrel,

m CSfcL, 1%

Moroiami, Cyprianus
Despre pwiarea fedoarelor si Despre

1868; in

Caecilianus,

!b.

ront.

A.

I.

gelozie >7 pisma, Tezii de Hcenta. Bucure$ti,

Idem, Despre rugacitmea domneasca,

PL

906.

IV, 535-562: in

lb.

rom., in vol.

Apo/agei! de limba kitina, trad, de Prof. Nicolae Chitescu. Eliodor

Consiantinescu, Paul Papadopol $t Prof. David Popescu. introd..
note

indici

de Prof. Nicclae Chitescu, PSB,

3. IBM.. Bucure>ti,

1981.

Idem, Despre uniiatea Bisericii eewnenice,

PL

IV. 509-536; tn

lb.

rom., in

Apologeti de limba latlna, trad, de Prof. Nicolae Chitescu,

Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol i Prof. David Popescu,

vol.:

introd., note i indici

de Prof. Nicolae Chitescu. PSB.

3.

IBM

Bucure$ti. 1981.

Sfamul Clement Romanul, Omilie numitS Episiola a doua caire Corintent.

XII, 5, in vol. Scrierile Parintdor ApostoUci. trad., note %\ indici de
Sfantul

IBM, Bucuresti, 1979.

Hymnea sitr le Paradh,

D. Fecioru, PSB,

Pr.

Efrem

Sirul,

1,

in

Col.

^Sources

chretiennes". 137, Paris, 1968.

Slanuil Grigorie de Nazianz, Cuvdniul XXXVII la Matei,

Idem,

EpisioleleCXUVsiCXLV, PG

PG XXXVI.

XXXVM.

S flnail Grigorie de Nyssa, Cuvani apologetic la llexaimeron, PG, XL1V.

trad. i note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, in vol. Scrieri.. pario;i
a doua. Scrieri exegetice, dagmatico-polemice
30,

IBM.

j/

morale. Cot. PSIi.

Bucure?ti, 1998.

Idem, Despre facerea omului,

Teodor Bodogae,

PG XLiV,

trad. i

in vol. Scrieri* partea

note de Pr. Prof Di

a doua.. Scrieri exegefm

Bibliografie
dogmatico-polemice

morale.

si

245

Col.

PSB. 30. IBM, Bucuresti

1998.

Idem, Marete cuvdnt catehetic sau despre invt'tfamantul religios,

trad,

cit.

in

vol.

Scrieri,

partea a doua. Col.

PG XLV;

PSB, 30, IBM,

Bucure$li, 1998.

Idem, \ia\a Sfintei Macrina. PG XL VI.

Sfantul Grigorie Taumaturgul. Panegiric peniru Ongen.
Sfantul Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp.
Parinfilor Apostotici, trad., note

IBM,

PG

X.

in

vol.

Scrierile

indie de Pr. D. Fecioru,

i

PSB.

].

Bucuresti, 1979.

Idem, Epistola cat re Smirneni,

in vol.

Scrierile Parinfilor Apostolici. trad.

cil.

Gura de Aur. Catre

XLVJJ.

Sfantul loan

Idem.

cei care atacd vla(a

Comentariu la Epistola catre Coloseni,

traducere

in

romancste,

in

PG

monahald
LXII.

II

PG

299-392;

Comentariiie sau explicarea

Thesalonlceni a celui intru s/infi

vol.:

Epistolei catra Coloseni, I si //

parintelui nostru loan Chrisostom, Irad. din limba elina, editia de

Oxonia, 1855, de Archim. Theodosic Athanasiu, BucurctL 1905.

Idem. Comentariu ia Epistola I catre Corinteni. PG LXI. 9-382; traducere

in romaneste. in vol.: Comentariiie sau explicarea Epistolei
I catra
orintheni a celui intru s/infi Parintelui nostru loan ( 'hrisostom.
trad, din limba elina, edijia de Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie
C

Athanasiu, Bucuresli, 1908.

Idem. Comentariu la Epistola a U~a catre Corintent, PG LXI, 381-610;

traducere in romanesie, in vol.: Comentariiie sau explicarea
Epistolei 11 catra

loan Chrisostom,

Corintheni

a celui

intru s/infi Parintelut nostru

din limba elina, editia de Oxonia. 1845. de

Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu, Bucuresti, 1910.
trad,

Idem, Comentariu la Epistola catre Efeseni. PG LXII, 9-176; traducere in

romaneste, in vol.; Comentariiie sau explicarea Epistolei catre
Efeseni

celui intru sdnfi parintelui nostru loan Chrisostom, trad.

din iimba elina, editia de Oxonia. 1852, de Archim. Theodosie

Athanasiu. Ia$i, 1902.

Idem, Comentariu la Epistola catre EvreL PG LXII1, 9-236; traducere in

romaneste, in vol.: Comentariiie sau explicarea Epistolei catre

Ebrei a celui intru

din

insemnah,

s/infi

Parintelui nostru loan Chrisostom (Expusd

dupa moartea

lui,

Antiohiei), trad, din limba elena, edijia

activitatea
al

de

Constantin

Presvilerul

de Oxonia, (862, cu Viafa si

S/dntuIui Chrisostom. de Theodosie Athanasiu, episcop

Romanului, Bucuresti. 1923.

246

PG LX,

Idem, Comentariu la Epistola catre Romani,

Romani, a celui intru

La

Femeia este legatd prin lege atdta vreme cat

traieste bdrhatul el lar daca bdrbatul ei va muri, este libera sa se
marite cu cine vrea, numai intru Domnul Dar mai fericita este
data rdmdne asa' (1 Cor 7, 39-40), PG LL 217-226, tradusa in

391-682; traducere

Comentariile sau explicarea Epistolei catra

in romanete, in vol.:

sfinfi parintelui

nostra loan Chrisostom, trad,

din limba elina dupa ed. de Oxonia, 1849, de Archim. Theodosie

traducere

romane$te,

in

catre Tesaloniceni,
in

PG

LXII, 391-468;

Comentariile sau explicarea

vol.:

Epistolei catra Coloseni, I si II Thesaloniceni

a celui

Idem. Omiltl la
iniru sfinfi

romane$te,

in

Comentariile sau

vol.:

Idem, Omilii la Facere,

sfinfi parintelui

romanejte,

in

LXII, 599-662;

Comentariile sau

vol.:

explicarea

din elini

dupa

sfinfi parintelui

Theodosie A.

vol.:

Til,

PG

Comentariile

LXII, 663-700; traducere ?n

sau

explicarea

Epistoielor

PG LI, 321-338.
PG

LI, 363-372.

PG

VII.

Filosoful,

Prof.

Olimp N. Caciula,

IBM,

Bucureti, 1980.

de Arhiereul Theodosie A. Ploeteanu.

de limba greaca, PSB,

2,

Apologia

In Apologeti

Pr. Prof.

IBM,

PG

L1V, 593-598.

PG XLVIIL

de

533-596.

Olimp N. Caciula,

Pr.

Sfantul Policarp al Smirnei,

Col.,

Idem, Epistole, in vol. Scrieri, partea a

Parinfilor Apostolici, trad., note

IBM,

Pr.

Idem, (Trei Omilii despre casatorie):

Marinescu.

Apologefi

Cor

7, 2),

Studii

PG LL

omiletice

207-218, tradusa fn romanete la

asupra

celor

trei

cuvdntari

Sfdntului loan Chrisostom despre casatorie si traducerea

2,

IBM,

Bucure$ti, 1980.

i indici

de

D. Fecioru, PSB,

Pr.

1,

Bucure^ti, 1979.

Prof.

Dr.

CCXCIV, PG XXXI I.

Constantin

Bodogae, Despre Sfantul

Apostolului: Din pricina aprinderii fiecare sd-si aibu

(1

in vol.

2,

Epistola catre Filipenu in vol. Scrierile

Malingrey. ..Sources chretiennes*\ 188, Paris, 1972.

li

de limba greaca, PSB,

Olimp Caciula,

PSB,

Sfantul Vasile eel Mare, Epist.

femeia sa

Pr.

Bucureti. 1980.

Despre slava desarta si despre cresterea copiilor, in: Jean

Chrysostome, Sur la vaine gloire et I' education des enfants,
introduction, texte critique, traduction et notes par Anne-Marie

La cuvdntul

de

intdia, trad. i note

Idem, Dialogul cu iudeul Trifon, In vol. Apologeti de limba greacd, trad,

Idem, Cuvdntul IV la Facere,

Idem,

Bucureti, 1989.

Sd nu fie primitd intre vdduve cea care are mai

pufin de saizeci de ani" (1 Tim 5, 9) si despre educafia copiilor si

Idem, Apologia a dona, trad, de

Bucureti, 1911.

Idem, Despre feciorie,

IBM,

$i

(cuvdntul):

Sfantul lustin Martirul

celui intru sfinfi parintelui nostru loan Chrisostom, trad, din elina
ed. de Oxonia, 1861,

Bucureti, 1994.

Idem, Demonstration de la predication apostolique, trad. francezS de L.

Pastorale: I si II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre Filimon a

dupa

Froidevaux, ^Sources chretiennes", 62, Paris, 1959.

Idem, Comentariu la Epistola catre

In

IBM,

Omilii la Matei, trad., introd., indici

treia,

Sfantul Irineu, Adversus haereses,

PJoe$teanu, Bucure$ti, 1911.

romanete5

Idem, Sd nu deznadajduim,

nostru loan Chrisostom, trad,

ed. de Oxonia, 1861, de Arhiereul

La

milostenie,

Epistoielor Pastorale: I $i II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre

Filimon a celui intru

traducere in romanete, in vol.;

note de Pr. D. Fecioru, Coi. PSB, 23,

Idem,

In

$i

LVII-LVIII, 13-794; traducere In romanete, In

vol.: Scrieri, partea

Ploetcanu, Bucure$ti, 1911.

traducere

PG

Idem, Omilii la Matei,

din elina dupa ed. de Oxonia, 1861, de Arhiereul Theodosie A.

PG

PG LIV, 385-580;

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 22,

nostru loan Chrisostom, trad-

Idem, Comentariu la Epistola a IFa catre Timotei,

In vol.:

Scrieri, partea a doua, Omilii la Facere, (II), trad., introd., indici

explicarea

Epistoielor Pastorale: I si II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre

Filimon a celui intru

romane^te,

in

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 21, IBM, Bucureti, 1987.

Oxonia, 1855. de Archim. Theodosie Athanasiu, Bucureti, 1905.

Idem, Comentariu la Epistola I catre Timotei, PG LX11, 501-600;
In

Facers PG LIH, 23-386; traducere

Scrieri, partea intaia, Omilii la Facere. (I), trad., introd., indici

parintelui nostru loan Chrisostom. trad, din limba elina, editia de

traducere

(cuvintele):

romane$te laN. Marinescu, op. dr., Bucureti. 1908.

Laude lui Maxim, si ce sofii sa ne alegem, PG LI, 225-242, tradusa
In romane$te la N. Marinescu, op. cii, Bucureti, 1908.

Athanasiu, Bucure$ti, 1906.

idem, Comentariu la Epistola

247

Bihliogrqfie

Bihliografie

treia. trad., introd., indici i

Comitescu

Duh

Pr.

si Epistole,

Prof.

Dr.

Col. PSB,

note de

Teodor

12,

IBM,

Bucure$ti, 1988.

Idem, Omilii la Hexaemeron, in vol Scrieri, partea

ah

Hexaemeron, Omilii la Psalmi

lor, tc/ii

note

pentru licenta, Bucureti, 1908.

intdia,

Omilii la

si Omilii si Cuvdntari, trad., introd..

indici Pr. D. Fecioru, Col.

PSB,

17,

IBM,

Bucureti, 1986.

248
Idem,

vol Scrieri, parted intaia, Omilii la

Hexaemeron. Omitii la Psaimi si Omilii si Cuvdntari, trad., introd.,
Omilii

la

Psaimi,

in

Simeon Arhiepiscopul Tcsalonicului, Despre cinstita nunta, in vol

Tratat asupra tuturor normelor credinfei noastre ortodoxe, dupd
adevdratele principii puse de Domnul nostru Hsus Hristos si
nrma$ii Sai> retip. dupa trad, din 1765 de Toma Teodorescu,

Sfantul

D. Fecioru, Col. PSB. 17, IBM, Bucureti, 1986.

idem, Omilii si Cuvdntari, in vol. Scrieri, partea intaia. Omilii la
Hexaemeron, Omilii la Psaimi si Omilii si Cuvdntari, trad., introd..
note

note

i indici Pr.

indici Pr. D.Fecioru, Col.

Idem, Regulile mart, in

introd., indici i

vol.,

PSB,

17.

IBM,

Bucure$ti, 1986.

Bucureti, 1865.

Teodor

Daftiopates, Ecloga 27:

Dictionary enciclopedii

II.
vol., Scrieri,

partea a doua. Asceticele, trad..

de Prof, lorgu D. Ivan, Col., PSB, 18, IBM,

Bauer. W., Griechisch-Deutsches Worterbuch zu den Schrifien des

de Cesaree, Sur t'origine de I'homme, Horn. X et XI de

traduction
el
1 60,
V Hexaemeron. Sour-ces chretienncs",
introduction par Alexis Smets et Michel van Esbroeck. Paris. 1976.
Socrate, Istoria bisericeasca, PG LXV1!.

Berlin, 1958.

Basile

Teofil al Antiohiei. Trei carti catre Autolic, trad.

De

Pr.

Dictionar de filozofie, Ed. Politick, Bucure$ti, 1978.

Dictionnaire de Spiritualite ,tomt V, Beauchesne Paris, 1964.

Encyclopaedia Judaiea,vo\.

de Eliodor Constantinescu (1930).

revSzuta de David Popescu (1978). in vol.: Apologeti de limba
I,

305-604;

10, Jerusalem, 1972.

D. Fecioru, in vol.

Apologeti de limbd greaca. Col. PSB. 2, IBM, Bucureti, 1980.

Tertulian, Aduxorem, PL K 1385-1418: CSKL, LXX, p. 96-124,

PL

trad,

latina, trad, de Prof. Nicolae Chijescu, Eliodor Constantinescu, Paul

Papadopol i Prof. David Popescu, introd., note i indici de Prof.

Nicolae Chitescu, PSB, 3, IBM.

Idem. De came ChristL PL II. 797-838; CSEL LXX.
Idem, De cultufeminarum, PL 1, 1417-1448; CSEL LXX, p. 59-95.
Idem, De exhortatione castitatis, PL I, 963-978; CSEL LXX, p. 125-152.

III.

Lucrari

Adhemar D'Ales, La theologie de

Alexe, Magistr, $tcfan

VII (1955),

C,

studii

$i

Tertullien, Ill-e. ed., Paris, 1905, p. 193.

Via\a crestina

dupa Sdrbafii Aposto/ici,

idem,

De monogamia* PL II, 979-1004.

Depatientia, PL I, 1359-1386; CSBL XLVM,

Idem, Eclesiologia Pdrinfilor Apostolici, in ST, VI 1(1955),

Paul Dix legonssur le martyre, ed.

Andrutsos, H., Dogmatica, Atena. 1930,
Allard.

Viena,76(1957).
Vasile al Ancirei, Despre adevdrata integritate afeciorieu

C,

Les Encratites

de M. Carol Richter, BS, Lipsiae,

Molitfelnic, ed. apatra,

IBM,

din Idem,

826.

Bucure$ti, 1984.

trad

de

Prof. Justin Moisescu,

PG XXX.

VH C

etudes carmelitaines, Paris,

Branite, Pr.

Mystique

Bucure$ti,

et

commence".

congres international d'Avon. Les

952.

Magistr. Marin, Concept ia Sfdntuiui loan

Idem, Concepfia Sfdntuiui loan

Opera omnia,

IBM,

Bonsirven, Joseph, Sur les ruines du temple, Paris, 1928.

PG CXXXV11I.
II

Paris. 1907.

et la vie mystique, in

travaux scientifiques du

In

losif Flaviu, Antichitdfi iudaice, in vol.

368

1982.

Blond,

3. A!te lucrari

in

nr. 5-6, p.

Craiova. 1955.

despre familie. In ST, IX (1957).

Balsamon, Comentariu la Canoane,

III.

Balca, Diac. Prof. Dr. Nicolae, Istoria ftlozofiei amice,

CSEL,

ST.

.u,

p. 1-24; trad in vol.

Apologefi de limbd ladna, ed. cit., p. 456-457.

Idem, Depudicitia, PL II, 1029-1084; CSEL XX, p. 219-273.
Idem, De virginibus velandh, PL II, 935-962; Editia V. Bulhart

in

nr. 3-4.

Bucureti, 1981.

Idem,

Neuen

Testament und der ubrigen urchristlichen Literatur. ed. a 5 -a.

Bucure$ti, 1989.

Idem, Apologeticul,

LXHL

IBM,

Bucure$ti, 1989.

introd., indici i note

Despre cresierea capillar, PG

partea a doua, Asceticele, trad.,

Scrieri,

note de Prof. lorgu D. Ivan, Col., PSB, 18,

Idem, Regulile morale, In

249

Bibliografie

Bihliografie

Branite,
editai

ST, IX (1957),
Pr.

Prof.

1964.

nr. 1-2.

Gura de Aur despre prietenie

si dragoste.

nr. 9-10.

Dr.

Ene,

Liturgica generala cu notiuni de

ana

IBM. Bucure$ti, 1985.

Michel, Le mariage selon Clement d'Alexandrie, Toulouse,

bisericeasca, Ed.
Bressolette,

Gura de Aur

250

Bihliogrufie

Bibliografie

Bria. Pr. Prof. Joan.

Credinfape care o marlurisim, Bucuresti. ! 987

Broudehoux, Jean-Paul, Manage etfamille chez Clement
d'Alexandrie,
col.

Theologie h istorique'%

KomfekL W.. Manage.

Loofs,

Cava Hera, Ferdinand, Le ,,pe

virgin/tale" de Basil d'Ancyre, in ..Revue

d'Histoire ecclesiastique", 6, 1905.

Lew. Dr. Nicolae. Taina Nuntii dupa invafdtura

Sfinfilor
Parmfi, in vol. Familia crestina azi. Ed. Trinitas,
lasi. 1 995.
Chitescu, Prof. Nicolae, Introduces
generala, la Apologefi de Umbo
latino, PSB, 3, IBM, Bucuresti, 1981.
Chiiar.

Pr.

Coman,

Pr. Prof. Dr. loan

G. Patrologie, vol.

Idem. Sfantul Vasile despre folosul culturii

IBM, Bucuresti, 1984.

elene pemru educafia crestina
1,

in ,.Miracolul clasic'\ Bucuresti, 1940.

Comisia Nationals de

Dam

Dictionnaire de la Bible",

in

11. Paris. 1970.

1:

251

I'Ancien Testament, in ^Supplement au

tome V,

Paris, 1957,

Theophilus von Antiochien adversus Marcionem und die

anderen theologischen Quellen bei trenaus, Texte und
F..

b'ntersuehungen v \ 46, Leipzig, 1930.

Marcu,

Pr. Prof. Grigorie,

Botezat-a pruned Biserica crestina primara* in

MO,Vin(1956),nr.4-5.
Meyendorff, Jean, Mariage et Eucharistie, in Messager Orthodoxe".
nr
49,1955.
Mihoc, Pr. Prof. Vasile, Casatoria si familia in lumina Sfintei Scripturi
Nasterea de prunci, scop principal ai casatoriei, in MA,

XXX

(1985), nr. 9-10.

Omul -

Romania Common Country Assessment

Idem,

chip si asemanare a lui Dumnezeu, desi poarta ranile

pdcatelor, fn MA, XXVI (1981). nr. 7-9.

Comitescu. Magistr. Constantin 1 Sfantul

Grigorie de Saztanz dewre
Jamil ia sa, ST, XVI ( 964). nr. 5-6.

Idem,

Cu

Crouzel. Henri, L 'Eglise primitive face

Moldovan,

Statistici, in

decern ber, 1997.

privire la fra(ir Domnului, in Idem, $apte tdlcuiri

biblice
despre Maica Domnului, Ld. Teofania", Sibiu, 200 1.

historique", 13, Paris, 1971.

Damian.

Pr. Drd.

au

divorce, in col. ..Theoloie

=

Teodor, Virtulea dragoslei la Sfantul loan Crura

de 4ur

inBOR,XCVII(1979),nr.5-6.
Daniel, Mitropolitu! Moldovei

Bucovinei. Familia crestina - ..Biserica

vol. Familia crestina azi, Ed. Trinitas,
lasi, 1995

de aernd", in
hvdokimov. Paul, Taina

tradifiei ortoduxe, trad.

Sftnfenia unirii conjugate In lumina

Gabriela Moldoveanu.

imbunat

verific. si

trad. Pr. Lect. Dr. Vasile

Fecioru, Pr.

Raduca. Ed. ..Christiana", Bucuresti. 1 994.

D., tdeile pedagogics ale Sfdntului loan
Nrisostom. Bucuresti.

1937.

Idem, introduces

la:

Gura de Aur, ScrierL partea

Sfantul loan

intaia

PSB, 21, IBM, Bucuresti, 1987.

Idem, Introduce la: Sfantul Vasile eel
Mare, ScrierL partea intaia PSB
17, IBM, Bucuresti, 1986.
Funk, f X.. Klemens von Alexandrien
uber Familie und Eigentum, in
..Teologische Quartalschrift". 87
Gaudemet, Jean, Societes et manage, Strasbourg.
1980.
.

Gngoras,

Pr. Lect.

C, Educafia ridicata la treapta de sacerdofiu

pedagogia patristica,
Jnsadowski, H.,

in vol.

Familia crestina

azi,

Ed. Trinitas,

Quid momenti habuerit christianismus ad

matrtmoniale

evolvendum,

internationalist 2,

Roma,

in

Actus

trestin

lai.

ins

romanum

congressus

juridici

Pontif. Instil, utriusque iuris, 1935.

Conf.

llie,

Taina Nuntii.

in Ort.,

XXXI

1979), nr. 1-4.

Orbe, A., La atonia del espiritu en los Padres v teotogos del

Sigh //, in
La Ciudad de Dios", 181 (1968), p. 484-528.
Orestano, R., Alcune comiderazioni sui rapporti fra matrimomo tristiano

e matrimonio romano nelleta post-classica

si

iubirii.

Pr.

in ,.Scritti Ferrinr'

Pavia, 1943.
Pavel. Prof. Constantin

C,

Atitudinea Sfdntului Vasile eel

Mare

fa fa

de

cultura si fdozofia pagdnd, in vol. Sfantul Vasile eel

Mare
inchinare la 1600 de ani de la savdrsirea sa, IBM, Bucuresti,
980.
Popescu, Prof. Emilian, Credinta vie a crestinilor din Imperiul
bizantin
1

timpuriu, in lumina inscrippilor,

BOR,

CII1 (1985), nr. 1-2.

Puech, Aime, Saint Jean Chrysostome et les moeurs de

son temps Paris
1891.

RSduca,

Pr. Asist. Dr. Vasile,

persoaneU

in

ST,

Casatoria - taina a ddruirii si a desavdrsihi

XLIV (1992), nr,

3-4.

Rops, Daniel, La vie quotidienne en Palestine au temps de Jesus

Paris
1961.
Saxer, Victor, Vie liturgique et quotidienne

a Chartage

lll-e siecle. Col. Studi di antichita cristiana". 29,

Schlier, H.,

Der Brief an

Semen,

Conf.

Pr.

die Epkeser, Diisseldorf, cd. a

dr. Petre,

Familia

si

important

ei in

vers le milieu

du

Roma, 1969.

11 -a.

1958.

perioada Vechiului

Testament, in vol. Familia crestina azi. lid. Trinitas Ll , la$i, J 995.

Smets, Alexis ?i Michel van fisbroeck. Introduction la Basilc de
Cesaree,

Surl'origine de

Vhomme,

Horn.

chretiennes'*, 160, Paris, 1976.

X et XI de l'/Iexaemeron, ..Sources

. .

252

Bibliogrqfie

Staniioae, Pr. Prof. D.,

Introduces

volumul: Sfantul Grigorie de Nyssa,

de Pr. Prof. D. Staniioae i Pr. loan
la

Series partea

intaia, trad,

Buga, note

Prof D. Staniioae. indice

IBM,

Pr.

Pr. loan

PSB

Buga,

*>9

Bucureti, 1982.

Idem, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.3,

IBM, Bucureti, 1978.
Streza, Pr. Prof. Dr. Liviu,
Sfimele Taine si ierurgiile in viafa Bisericii si
credincio$ilor, RT, 111, (75), nr. 3, 1993.
esan, Pr. Prof. Milan P.. Gnosticismul sirian
si alexandrin
Alte sisteme.

MamheimuL

cap.

in

istoria Bisericeasca

pentru Jnstitutele teologice), vol.

p. 134.
Taylor,

M.

1,

ed.

11 -a,

Universale*

(Manual

**'*

IBM, Bucuresti 1975

Cuprins
Cuvant tnainte

Lista abrevierilor

Introducere
Capitolul

The Gospel According to St Mark, London, 1953.

Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Romane, Cuvant pastoral cu ocazia
.,zdei familieV\ 15 mat 1994, In Familia
crestina azi, Ed. Trinitas
la$i,

V.,

J..

^Consilium de LaicsiL,

I:

a)

Important

familiei la vechii israelii

b) Obltga?ia casatoriei.

Monogamia i

c)

LaTcs aujourd' hui'\ Bulletin du

no. 17-18 (1974).

18

20

in vol.

Lector Mihai, Famitia in invatatura Mdntuitorului

si a
Sfimilor Apostoli, fn vol. Familia crestina azi, Ed. Trinitas,
Ia$L

i sojie,

paring

copii

22
23
24
24
27

e) Copii i i educajia lor

Pr.

2. In

NouJ Testament

a) In Sfimele Evanghelii

Voicu, Arhid. Prof. Dr. Constantin, Invatatura

despre creatie la Sfantul
Vasile eel Mare, in vol. Sfantul Vasile eel
Mare, tnchinare ia 1600
de ani de la savdrsirea sa. Col. Bibltoteca
Teolosica",

IBM

Bucure$ti, 1980, p. 70-93.

Idem, Prohlematica teologiei Sfdntului Grigorie

de Nisa,

MA, IX

(1964),

Idem, Teologia muncii la Sfantul loan Gura de

Aur si actuaiitatea ei Tez*
de doctorat, Sibiu, 1975.
Incorruptibility et divinisation

de i 'homme

selon Irenee de Lyon, Etudes augustiniennes", Paris.

1986.

Invajatura despre casatorie

a secolelor II

literatura patristica

Homo vivens.

II:

Capitolul HI: Feciorie

nr. 3-5.

Ysabel de Andia,

b) In Epistole ale Sfinn'lor Apostoli

Capitolul

2.

si

si

casatorie

33
56

Preferinta pentru feciorie

56

Nunta este

63

cinstita

Pregatirea pentru casatorie

2.

Timpul

3.
4.

Aiegerea tniresei
Primirea Tainei

5.

Petrecerea de nunta

casatoriei

a) Obiceiurile

de

67

81

la

86
86

nunp

Gura de Aur

c) Adevarata nunta crestina

Capitolul V: Casatoria si viafa de familie

1
Scopul casatoriei

Impedimente

67
72
74

b) Critica Sfantuiui loan

2.

familie in

si III

Capitolul IV: Primirea Tainei casatoriei

1

15

poligamia.

Logodna $i nunta

d) Sot

15

17

Leviratu!

Quelques aspects de la theologie du manage a partir

de

ia vision paulinienne,

Casatoria i familia
Slanta Scriptura
In Vechiul Testament ji in Judaism

1995.

Tomko. Mgr.

Vizitiu,

1.

II

la casatorie

88
92
95
95
03

254

Cuprins
3.

So{

sojie

?i

a) Egalitatea dintre b5rbat

108
108

femeie

no

b) Unitatea sotilor in c5s5torie

c)

Dragostea

d) Locul

$i

in

respectul reciproc

rolul specific al fiecaruia dintre soji

In familie, fn BisericS i in societate

113

e) Rolu! bSrbatului $i al femeii In familie

124

Distracpile celordoi soli. neingSduite

$i

ingaduite

g) Podoabele la femci

136

h) AdevSrata podoaba

142

i)

j)

Tinuta femeii In biserica

145

Tinuta femeii In societate

149

k) Bunurile materiale

150

4. Copiti

151

a) Punerea numelui copilului

154

b) Superstitii care Insojesc na$terea de prunci

155

c) Copiii rezultati din desfranare

157

d)Educatiacopiilor

158

5 . Pacate impotriva casatoriei

163

a) Necinstirea sotului sau sotiei

163

b) Adulterul

165

c) Incestul

180

d) Perversiunea

182

e)

Uciderea copiilor in pantecele mamei

Capitolul VI: Indisolubilitatea casatoriei. Divorfui

1

2.

Scurta privire biblica

186
189
189

Atitudinea Paring lor anteniceeni privitoare la divorj

i

la casatoria

3. Sfintii
$i

4.

127

a doua

Paring din secolul

al

IV-lea despre divort

despre recasatorirea celor divortati

Vaduvia

5 Casatoria a
.

194
198

213

doua

221

Concluzii

226

Bibliografie generala

242

Cuprins

253