Sunteți pe pagina 1din 7

ZIUA ARMATEI

ROMANE
Vrabiuta
Cosmin

SARBATORIREA ARMATEI
ROMANE
Sarbatorirea Zilei Armatei in lume s-a instituit, in mod
diferentiat, de la o tara la alta, dupa Primul Razboi
Mondial cu scopul de a oferi societatii civile posibilitatea
evocarii faptelor de arme sau evenimentelor hotaratoare
din viata fiecarei ostiri. De regula, aceste zile au fost
stabilite in corelatie cu momentele semnificative din
istoria moderna si contemporana a fiecarei tari in parte.
In general, armatele din Occident nu au stabilita o data
anume ca sarbatoare a armatei. Exceptie de la aceasta
regula fac Franta, care isi sarbatoreste armata la 11
noiembrie (ziua armistitiului dintre Aliati si Germania - 11
noiembrie 1918), Italia, a carei zi a armatei este la 4
noiembrie (data semnarii armistitiului de la Villa Giusti - 4
noiembrie 1918), si Romania, care isi sarbatoreste Ziua
Armatei la 25 octombrie.

Din 1830, anul infiintarii armatei romane moderne, si pana in anul


1951 in traditia romaneasca nu a existat o zi dedicata exclusiv
sarbatoririi acestei institutii. Aflata in centrul atentiei publice, mai ales
dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Armata Romana a
participat anual la manifestarile prilejuite de Ziua Inaltarii Domnului,
devenita Ziua Eroilor dupa Primul Razboi Mondial, si la cele dedicate
Zilei Nationale.
Ziua Fortelor Armate Romane a fost sarbatorita pentru prima data la 2
octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilita ca zi aniversara ziua
de 25 octombrie. Devenita simbol al tuturor bataliilor si eroilor neamului
romanesc, data de 25 octombrie a ramas intiparita in sufletele
romanilor ca zi in care tara isi sarbatoreste armata si pe cei care au
fost in slujba ei.
Dupa 23 august 1944, Romania a avut o contributie substantiala la
eforturile de razboi ale Natiunilor Unite. Armata romana trebuia sa
contribuie la efortul de razboi al aliatilor cu peste 12 divizii de
infanterie, conform articolului 1 al Conventiei de Armistitiu (semnata la
12/13 septembrie 1944), dar aceste forte au crescut constant in pofida
dificultatilor intampinate in cooperarea militara romano-sovietica.

Ofensiva pentru eliberarea partii de nord-vest a Romaniei, inceputa la


9 octombrie 1944, a fost inclusa in operatiunea ofensiva Debretin,
planificata si condusa de Inaltul Comandament Sovietic, obiectivele
acesteia fiind atinse in data de 25 octombrie 1944 cand au fost
eliberate localitatile Carei si Satu Mare. Semnificatia victoriei este
data de eliberarea teritoriului national ocupat temporar in urma
Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Desi victoriosi pe campul de lupta, ostasii Armatei Romane aveau sa
suporte consecintele unui proces de transformare bazat pe realitatile
postbelice. Supravietuitorii au fost mult timp ostracizati si
marginalizati, in mod deosebit cei situati in afara granitelor Romaniei,
pentru vina de a fi luptat pentru apararea teritoriului national.
Astfel, la 25 octombrie, Romania sarbatoreste Ziua Armatei ca simbol
al pastrarii independentei si suveranitatii nationale. Momentul este
unul de evocare a faptelor de arme ale inaintasilor in locuri precum
Posada, Rovine, Podul Inalt, Razboieni, Calugareni, Plevna, Smardan,
Marasti, Marasesti sau Oituz.

PARTICIPAREA ROMANIEI LA RAZBOIUL DIN AFGANISTAN

Din 2001, Romnia ca membr NATO a participat la Rzboiul din


Afganistan de partea Coaliiei Multinaionale conduse de SUA.
n ianuarie 2010 se aflau n Afganistan 1.092 de militari romni. Cei mai
muli dintre acetia (peste 900) sunt implicai n misiuni de meninere a
securitii n regiunea Qalat, din sudul rii, una dintre cele mai
periculoase zone. Acolo, atacurile insurgenilor sunt aproape zilnice - n
special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu
mortiere
Pe 8 aprilie 2010, preedintele Traian Bsescu a anunat la Praga
creterea efectivului romnesc din Afganistan la 1.800 de militari..
n 2013, Ministrul Aprrii Mircea Dua a declarat c numrul soldailor
romni va fi micorat drastic ncepnd cu anul viitor
n 2013 se aflau 1600 de militari romni i zeci de jandarmi care
pregtesc trupele afgane. De asemenea, Romnia ar putea plti 500.000
de dolari pentru antrenarea armatei naionale afgane.

Fora Internaional de Asisten pentru Securitate (ISAF) este cea mai ampl i mai
operaiune
n 2001,
este
aprobat(ISAF)
ISAF prin
1386 ai mai
important
Fora Internaional
de NATO.
Asisten
pentru
Securitate
esterezoluia
cea mai ampl
Consiliului de
Securitate
al ONU
o for
ONU,1386
carease
important
operaiune
NATO.
n ca
2001,
estemultinaional
aprobat ISAF sub
prinegid
rezoluia
limiteaz
asigurarea
securitii
n 2003, NATO
a preluat
comanda
operaiunii
Consiliuluilade
Securitate
al ONU caKabulului.
o for multinaional
sub
egid ONU,
care se
ISAF
pentru
a ajuta la extinderea
i a autoritii
guvernului
afgan
pe
limiteaz
la asigurarea
securitii securitii
Kabulului. dar
n 2003,
NATO a preluat
comanda
operaiunii
ntreg
teritoriul
rii.
Romniei la
ISAF
fost stabilit
prin Hotrrea
nr. 38
ISAF
pentru
a ajuta
laParticiparea
extinderea securitii
dar
i aaautoritii
guvernului
afgan pe
din
21 teritoriul
decembrie
2001
a Parlamentului
Romniei,
acord
Guvernului
mputernicirea
ntreg
rii.
Participarea
Romniei
la ISAFcare
a fost
stabilit
prin Hotrrea
nr. 38
de a21
stabili
forele,
mijloacele,
finanarea
i condiiile
care se
va asiguramputernicirea
aceast
din
decembrie
2001
a Parlamentului
Romniei,
carenacord
Guvernului
participare.
de a stabili forele, mijloacele, finanarea i condiiile n care se va asigura aceast
participare.
In 11 ani de prezen n Afganistan, Armata Romn a pierdut 25 de militari, iar numrul
de pesteno Afganistan,
sut. Militarii
romni
au murit
n misiuni
de
rniilor
In 11 anieste
de prezen
Armata
Romn
a pierdut
25 de
de patrulare.
militari, iarExist,
numrul
asemenea,
i de
civili
romni
careMilitarii
au fostromni
ucii nau
Afganistan
n perioada
conflictului.
rniilor este
peste
o sut.
murit n misiuni
de patrulare.
Exist, de
asemenea, i civili romni care au fost ucii n Afganistan n perioada conflictului.

SFARSIT