UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Referat

Protectia materialului lemnos

contra focului

MARGARINT EUGENIA
TMLC,an 1,gr.2

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE
1. Introducere

Lemnul a fost si ramane unul dintre principalele produse folosite si in constructii. La

exigentele calitative actuale este nevoie, insa, de un lemn cu anumiti parametri, care sa
confere constructiilor soliditate, estetica, durabilitate si, deci, eficienta.
Lemnul este un material perisabil, higroscopic si combustibil, ceea ce impune o atentie
sporita la selectarea speciei lemnoase care urmeaza sa fie expusa in raport cu umiditatea si
solul. In functie de propria umiditate variabila si de cea atmosferica sau provenita din sol,
lemnul reprezinta un bun mediu de viata pentru ciuperci si insecte, suferind procese de
biodegradare dar si modificari dimensionale.
In istoria civilizatiei umane s-au folosit numeroase metode si produse pentru protectia
lemnului cu scopul prevenirii si combaterii agentilor distructivi biotici si abiotici.
Dezvoltarea cercetarii forestiere si a industriei chimice, in special, au scos pe piata
produselor de protectia lemnului o serie de solutii de tratare care ulterior s-au dovedit toxice
pentru om si mediul inconjurator. In prezent, se pun la dispozitia conservatorilor si
restauratorilor, pentru utilizare in conservare pe suportul lemnos vechi si pe cel nou folosit in
restaurari dar si in constructiile curente de case de locuit din lemn, metode si produse de
ultima generatie.

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Uneori casele ard. Nu intotdeauna, dar suficient de des pentru a merita sa acordam
putina atentie legaturii dintre lemn si foc. Casele din lemn nu ard mai des decat cele din
piatra, deoarece ceea ce intradevar arde sunt plafonul si acoperisul, care sunt prezente la fel
si la casele din piatra.
Structurile din lemn sunt intradevar inflamabile, insa privind comportarea acestuia in
foc, prezinta caracteristici mai favorabile in comparatie cu metalul si materialul plastic.
Arderea lemnului se produce treptat, odata aprins nu picura, viteza de propagare este lenta,
fum mediu, isi pierde lent durabilitatea, proportional cu sectiunea transversala arsa.
Cu cat suprafata lemnoasa este mai putin sculptata ori modelata si este tratata cu
vopsele corespunzatoare, cu atat se poate intarzia aprinderea lemnului.
In care faza a constructiei trebuie sa ne gandim la protectie ignifuga?
Raspunsul corect: cel mai tarziu la masa proiectantului. Aici trebuie sa ne hotaram din ce fel
de lemn si in ce structura vrem sa ne realizam visul. Aici este faza cand trebuie puse in
aplicare si legile.
In industria constructiilor, regulile obligatorii cu protectia la foc sunt impuse in
functie de scopul si de nivelele cladirii. Aceste cerinte se fac in fiecare caz cu privire la
inflamabilitatea structurii, limita rezistentei la foc si altele.
La aest punct trebuie sa discutam despre doua idei generale, care sunt foarte des
incurcate in randul clientilor si antreprenorilor:
1. clasificarea de inflamabilitate
Conform acesteia sunt materiale usor, mediu si greu inflamabile, respectiv deloc
inflamabile. In cazul nostru cea mai importanta grupa este cea a matrialelor mediu
inflamabile, deoarece aici apartin speciile de lemn intalnite la noi, usor inflamabile cum sunt
de exemplu placile aglomerate din lemn. Este important de stiut, ca printro-o tratare ignifuga
corespunzatoare, se pot trece materiale intr-o treapta de clasificare superioara. Cu un strat
protector corespunzator putem trece materialele din clasa usor inflamabil in mediu
inflamabil, din mediu, in greu inflamabil.
2. limita rezistentei la foc: determina cat timp este in stare sa-si pastreze stabilitatea o
stuctura in flacari. De obicei regulile in constructii spun ca o structura trebuie sa-si pastreze
stabilitate timp de 15, 30 respectiv 45 de minute. Acesta inseamna ca o structura in flacari
(ex. strucura de acoperis) trebuie sa-si pastreze stabilitatea pe durata mai sus amintita, ori ca
pe timpul respectiv nu are voie sa arda o usa.

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Dimensiunile corespunzatoare a materialului de constructie pot rezulta valori limite a

rezistentei la foc. Aici protectia cu solutie nu mai are nici un rol. Conform experimentelor,
daca totusi se aprinde cu greu o structura lemnoasa tratata ignifug, arde aproape ca si cand nu
ar fi fost tratata.
In rezumat si pe scurt clasificarea de inflamabilitate este caracteristica structurilor si
o putem intarzia cu diferite straturi protectoare. Limita rezistentei la foc este determinata
de termenul limita in care-si pastreaza stabilitatea o stuctura in flacari. Acest lucru poate fi
influentat doar prin marimile materialului folosit.
Aprarea lemnului contra aciunii focului se realizeaz prin tratarea cu substane
denumite ignifuge sau antipirine care au scopul de a mri rezistena materialelor lemnoase la
ardere. Prin natura lor organic, aceste materiale fac parte din categoria substanelor
combustibile i prin ignifugare nu pierd aceast proprietate. Procesul de ignifugare conduce
numai la o ntrziere a aprinderii, iar dup aprindere, la o ncetinire a procesului de ardere,
prin suprimarea flcrii i, pect posibil, i la stingerea ct mai rapid a jarului.
n faza iniial a procesului de ardere, trebuie s existe o surs de nclzire puternic ca
s conduc materialele la descompunere termic, dup care urmeaz faza a doua de aprindere
a gazelor rezultate. Lemnul pn la 130-140OC pierde apa nefiind supus la o descompunere
termic. Dac temperatura crete ncepe fenomenul de descompunere termic cu formarea de
hidrocarburi combustibile care se pot aprinde i arde. Punctul de inflamabilitate a acestor
gaze este cuprins ntre 215-250OC. n acest interval, o flacr n prezena oxigenului din aer
ar putea aprinde gazele rezultate care ar arde cu vitez mare, propagnd focul.
Dac nclzirea provocat de sursa respectiv ar continua i temperatura ar crete pn
la 350OC, gazele produse de descompunere ajung, n contact cu oxigenul din aer, la
autoaprindere. Acesta este fenomenul care se produce uneori n cazul incendiilor, cnd
lemnul dei aflat la distane relativ mari de flacr, se aprinde brusc datorit cldurii radiate.
Din cele prezentate rezult c n lupta contra aciunii focului trebuie s se evite
ndeplinirea simultan a celor dou condiii de baz ale arderii: nclzirea la temperatur
ridicat a materialelor (mpiedicarea formrii de gaze inflamabile) i contactul cu aerul, care
prin prezena oxigenului, ntreine arderea.
Cand este nevoie de tratare ignifuga si ce grad de siguranta trebuie asigurat?
Dupa cum am amintit, materialul lemnos folosit in constructii, face parte din grupa de
inflamabilitate medie.
Materialele care apartin acestei grupe pot fi utilizate in constructii fara tratare ignifuga,
ca de exemplu la:
- case din lemn, constructii de recreere cu o sectiune de incendiu de max. 300 m2.
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

- depozite cu un nivel, de cel mult 200 m2 (pentru depozitarea materialelor neinflamabile)

- ateliere de reparatii masini agricole, etc., cu suprafata mai mica de 1000 m2.

Gradul nesecar al limitei la foc se va stabili separat. In cazul caselor din barne de
obicei este suficienta ca valoarea ptr. limita la foc, dimensiunea sectiunii transversale
cerute d.p.d.v. static.
La constructiile cu structura din lemn, se cere in fiecare caz expertiza cu privire la
limita la foc si in cazuri critice si clasificarea de inflamabilitate.
In cazul constructiilor mai mari ( ex.: scoli, cladiri cu mai mult de doua nivele, ori
cladiri publice), se vor folosi materiale de constructii care apartin grupei greu inflamabile.
In acest caz materialele lemnoase trebuiesc tratate ignifug. La acest gen de cladiri se solicita
un grad mai inalt de limita la foc, lucru care trebuie dovedit in conditii de laborator ca a
fost efectuat.
Practic, evitarea condiiilor de ardere poate fi realizat pe urmtoarele ci:
a) Crearea unui strat protector care s fereasc materialele inflamabile de nclziri la
temperaturi prea ridicate impiedicndu-se astfel descompunerea i formarea gazelor
inflamabile.
b) Rarefierea gazelor inflamabile n aa msur nct s devin neinflamabile.
c) mpiedicarea accesului oxigenului, respectiv al aerului, n timpul arderii (prin formare de
gaze inerte).
d) Favorizarea formrii la suprafa a unui strat izolator carbonizat.
e) Reducerea incandenscenei stratului de crbune.

Efectul aderarii la UE.

Uniunea Europeana a creat noul sistem al caracteristicilor inflamabile. Cu noi metode
de experimentare a creat mai multe subgrupe decat cele actuale, in grupele mediu si greu
inflamabilelor.
Caracteristicile stabilite cu aceste metode ne informeaza despre diferitele proprietati
fizice ale speciilor lemnoase, despre reactiile la foc a diferitelor specii de lemn, ajutandu-ne
in alegera solutiei optime.
Chiar si daca nu se cere mereu prin lege tratarea ignifuga a caselor din lemn, la
constructia acestora merita sa cerem parerea unui epert in prevenire incendiilor.
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

2.Clasificarea substanelor ignifuge i modul lor de aciune

Substanele ignifuge pot fi grupate, din punct de vedere al modului cum acioneaz, n
urmtoarele categorii:
a) Substane solide, cu aciune mecanic, care se aplic sub form de amestecuri lichide,
realiznd dup uscare un nveli izolator n stare solid care nu arde i mpiedic
accesul oxigenului. Stratul trebuie s adere bine la suprafaa materialului, s nu
conduc uor cldura i s nu crape la variaii de temperatur. Din aceast categorie
fac parte multe substane (tencuielile de ciment, var, cret, cenu, talc, argil).
b) Substane solide care se topesc la cldur, n timpul focului formnd un nveli
protector, n parte ptrunznd i n straturile superficiale ale materialelor respective.
Acestea acioneaz n primul rnd prin desorbia cldurii latente de topire i exercit
apoi o protecie mecanic sub forma unui strat izolator, caracterizat printr-o aderen
mai bun dect n cazul (a).
c) Substane care produc prin topire nveliuri spumoase, bogate n crbune, izolnd
foarte bine restul lemnului de cldur de exemplu substanele pe baz de silicai.
d) Substanele care produc n timpul arderii gaze inerte i care impiedic accesul
oxigenului la suprafaa materialelor, ngreunnd astfel arderea gazelor produse din
descompunerea lemnului. Un asemenea efect este realizat, de exemplu, de amestecul
pus n libertate n timpul arderii de unele sruri de amoniu.
e) Substane care produc carbonizarea la suprafaa de contact. Prin descompunerea unor
substane sub influena cldurii se pun n libertate acizi sau baze care conduc la
formarea unui strat de crbune la suprafa, la temperaturi joase. Stratul de crbune
astfel format, fiind ru conductor de cldur reduce posibilitatea de nclzire a
straturilor mai profunde i micoreaz deci inflamabilitatea materialelor lemnoase.

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

f) Substanele care exercit mai multe aciuni de protecie n acelai timp. Fosfatul de
amoniu, se descompune n timpul arderii, consumnd o cantitate de cldur.
Amoniacul i acidul fosforic care iau natere acioneaz de asemenea: primul exercit
o aciune de stingere iar acidul fosforic realizeaz un nveli carbonizator. Acesta se
transform n acid metafosforic care, prin topire, mbrac materialele ntr-un strat,
mpiedicnd arderea mai departe a crbunelui. Carbonatul de potasiu exercit o
aciune de protecie complex prin faptul c este higroscopic, se topete i mbrac
lemnul cu un strat protector, exercitnd totodat o carbonizare puternic cu formarea
unui nveli de spum.

3.Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc substanele ignifuge

Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc substanele ignifuge pentru a realiza o
protecie ct mai bun contra aciunii focului sunt urmtoarele:
a) s ptrund ct mai bine n materialele care se trateaz
b) s se fixeze de substrat
c) s nu atace materialele supuse la ignifugare, micorndu-le rezistenele mecanice sau alte
propieti de baz (culoare, elasticitate)
d) s nu corodeze metalele cu care ar veni n contact
e) s fie ieftine i uor de preparat din materii prime disponibile
f) s nu necesite o manoper prea complicat
g) s pstreze ct mai mult timp eficacitatea de ignifugare
h) s nu favorizeze atacul ciupercilor.
Prima condiie, aceea de ptrundere n masa lemnului este de mare importan,
condiionnd n cele din urm eficacitatea ignifugrii.
Pentru a ajuta difuzia, se adaug substane vehiculante sulfonaii diferitelor uleiuri
vegetale, amoniac, sau ageni de umectare care reduc tensiunea superficial
a lichidelor.

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

4.Substanele utilizate pentru ignifugare

a) Compuii acidului boric
Boraxul (Na2B4O710H2O), acidul boric (H3BO3) i perboratul de amoniu
[(NH4)2B4O74H2O] sunt n general foarte bune antipirene. Boraxul prin ncalzire se
umfl, degaj vapori de ap (la 350-400OC pierde toat apa de cristalizare) i se topete
apoi (la 740OC), transformndu-se ntr-un nveli sticlos. El posed de asemenea i
proprieti antiseptice.
Perboratul de amoniu posed nsuiri ignifuge foarte puternice; fiind ns foarte scump nu
este utilizat n practic.
b) Srurile acidului fosforic
Fosfatul secundar de amoniu, [(NH4)2HPO4] i monofosfatul de amoniu,
[(NH4)2H2PO4] prezint o ignifugare foarte bun datorit faptului c n timpul arderii,
srurile pun n libertate amoniac i acid forforic care acoper lemnul cu o pelicul de
protecie. Eficacitatea deosebit a acestor sruri const n stingerea complet a flcrii n
timpul procesului de ardere. Nu sunt toxice, ns au dezavantajul c n condiii prielnice
favorizeaz dezvoltarea ciupercilor xilofage. Pentru a evita aceasta, se amestec cu substane
fungicide (dinitrofenol, NaF,fluorosilicat de Na sau de Mg).
Fosfatul secundar de amoniu este considerat ca cea mai eficace dintre srurile de
amoniu, prezentnd o eficacitate pentru o durat de mai muli ani intruct este relativ puin
volatil.
Sarea este foarte solubil n ap i se utilizeaz sub form de soluii de 40%.
nsuiri ignifuge prezint i fosfatul acid de magneziu, [(MgHPO4], precum i
trifosfatul de potasiu, [K3PO44H2O].
c) Srurile acidului clorhidric
Clorura de amoniu, [NH4Cl], este o sare cu eficacitate mare, ns relative volatil, din
care cauz ignifugarea nu este durabil n timp. Chiar n apropierea focului se volatilizeaz
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

nainte de descompunere, explicnd ineficacitatea ei n cazul ignifugrii de suprafa.

Eficacitatea este superioar n cazul impregnrii prin metoda vacuum-presiune. Corodeaz
puternic metalele.
Clorura de calciu, (CaCl26H2O) prezint proprieti ignifuge prin pierderea apei de
cristalizare coninut i prin topire acoper lemnul, precum i printr-o uoar aciune de
carbonizare parial. Are eficacitate n cazul impregnrii prin nglobarea unei mari cantiti.
La suprafa nu are eficacitate.
Clorura de zinc, ZnCl2 prezint pe ln proprietile ignifuge i proprieti fungicide.
Are dezavantajul c este foarte higroscopic, corodeaz metalele, iar la concentraii ridicate
(peste 5%) influeneaz negativ rezistenele mecanice ale lemnului.
Clorura de aluminiu, (AlCl612H2O) prezint o eficacitate mare dac este aplicat n
cantitate suficient. Produsul exercit o aciune de descompunere i de carbonizare
superficial a lemnului sub influena cldurii, prin punerea n libertate a HCl i o micorare a
temperaturii prin degajare de vapori de ap.
Clorura de magneziu, (MgCl26H2O), prezint o eficacitate suficient numai n cazul
n care este utilizat la impregnare prin vacuum i presiune fiind necorespunztoare pentru
tratamente de suprafa. La temperatur ridicat exercit o aciune de carbonizare a lemnului
mai accentuat dect clorura de calciu, ns nu acioneaz asupra stingerii flcrii. n timpul
arderii se formeaz oxid de magneziu, cu coeficient de conductivitate termic mare,
influennd negative nsuirile de ignifug pentru lemn.
d) Srurile acidului sulfuric
Sulfatul de amoniu [(NH4SO4)], ocup locul cel mai important dintre srurile
acidului sulfuric avnd eficacitate mare n cazul n care este utilizat la impregnare n
profunzime a lemnului i o eficacitate relativ redus pentru tratarea superficial.
Ca ignifug, produsul este ieftin avnd eficacitatea aproape egal cu a fosfatului de
amoniu cu care se utilizeaz i n amestec la ignifugare n profunzime. Amestecul de sulfat
de amoniu (64,5%) i fosfat secundar de amoniu (30%), cu un adaos de 0,5% dinitrofenol a
dat rezultate n cazul ignifugrii la suprafa.
Sulfatul de aluminiu, [Al2(SO4)318H2O], are proprieti ignifuge, cu condiia de a fi
utilizat n cantiti suficiente. nsuirile ignifuge se manifest prin eliminarea apei de
cristalizare i prin carbonizarea lemnului n urma descompunerii termice cu punerea n
libertate a acidului sulfuric.
Sulfatul de aluminiu i potasiu, [KAl(SO4)212H2O], este un bun ignifug.
e) Srurile acidului carbonic
Carbonaii alcalini de Na sau K, snt caracterizai prin aciunea de carbonizare a
lemnului n urma descompuneriilor la temperatur mare, ridicnd temperatura de aprindere i
punctul de inflamabilitate al materialelor, Astfel, lemnul tratat cu o soluie de 10% carbonat
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

de sodiu sau potasiu, ajunge la punctul de inflamabilitate i la formarea jarului cu 220225OC peste temperatura obinuit.
Carbonatul de potasiu, K2CO32H2O, este aplicat prin pensulare (n dou reprize), n
concentraia de 46% cu rezultate foarte bune. Eficacitatea ignifug se menine i n timp
dup un an nu s-a constatat o micorare a acesteia cu mai mult de 2 %. Produsul nu exercit
o influen negativ asupra rezistenei lemnului dect ntr-o msur practic foarte redus, nu
favorizeaz dezvoltarea ciupercilor i nu atac fierul.
Carbonatul de sodiu, Na2CO32H2O, prezint de asemenea nsuiri ignifuge, care sunt
ns inferioare carbonatului de potasiu. Cel mai mare inconvenient l constituie, faptul c
formeaz eflorescen i poate s se desprind de pe lemn dup un anumit timp.

f) Srurile acizilor siliciului

Silicatul de sodiu, Na2SiO3, i silicatul de potasiu, K2SiO3, ocup un loc important n
grupa substanelor ignifuge aplicate de regul la suprafaa lemnului. Se aplic prin pensulare
sau spriuire. Eficacitatea se datoreaz topirii acestora sub aciunea focului i formarea unui
nveli izolator, spumos la suprafaa lemnului.
Soluiile trebuie aplicate n mai multe reprize (de conc. crescnd) pentru a ptrunde
ntr-o oarecare msur i n lemn i pentru a adera ct mai bine i pentru a se forma o
pelicul suficient de groas (180 g sare la 1 m3 lemn). Aceste sruri prezint dezavantajul c
nu sunt stabile n aer ntruct sub aciunea CO2 se descompun:
Na2SiO3 + CO2 Na2CO3 + SiO2
K2SiO3 + CO2 K2CO3 + SiO2
Descompunerea ncepe la cteva sptmni de la aplicare formndu-se la suprafa
fulgi albi care se desprin uor. O atenuare a procesului se realizeaz prin aplicarea soluiilor
n trei reprize din care prima foarte diluat pentru a se favoriza difuzia n lemn i prin
adugarea de diferite ingrediente n soluii. Eficacitatea silicailor se apreciaz la cca. 1 an.
Soluiile snt instabile n timp, de aceea se adaug pentru stabilizare sod causic. Silicaii
pot fi utilizai n amestec (4 pri silicat de sodiu (40OB), 1 parte NaCl 26 % i 1 parte
NaOH 20%). De asemenea, pot fi utilizai i n amestec cu cret, caolin, talc sau kieselgur
pentru a se mri stabilitatea n timp i aderena la lemn. Dup uscare stratul trebuie s aib 1
mm grosime. Adugndu-se Ca(OH)2 se obine un nveli mai rezistent la splare.
Polisilicatul de etil, utilizat n prepararea vopselelor, s-a dovedit a avea nsuiri
ignifuge. Transformarea acestuia n silice, prin hidroliz, avnd ca faz intermediar acidul
silicic, contribuie la realizarea unui strat cu proprieti ignifuge i antiacide.
g) Alte substane ignifuge
Bromura de amoniu (NH4Br), posed nsuiri fungicide ridicate i o eficacitate relativ
ndelungat. Atac puternic metalele.
Acetatul de sodiu, exercit o aciune ignifug suficient i o bun impregnare, prin
imersie. Produsul nu este coroziv, ns favorizeaz dezvoltarea ciupercilor.
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Parafina clorurat. Parafina cu un coninut de 70 % clor d bune rezultate.Se utilizeaz

n amestec n care ea trebuie s fie n proporie de minimum 30-50%.

5.Prepararea i aplicarea substanelor ignifuge

Dup modul de aplicare i de aciune produsele care se folosesc n practic pentru
ignifugarea lemnului se mpart n urmtoarele grupe:
i. Produse care formeaz pelicule subiri de materiale ignifuge i
termoizolatoare
ii. Vopsele speciale ignifuge
iii. Soluii de sruri pentru ignifugare n profunzime a lemnului.
Produse care formeaz acoperiri ignifuge i termoizolatoare
Din aceast categorie fac parte materialele care n timpul proceselor de ardere exercit
de regul numai aciune mecanic. Acestea se aplic sub form de straturi subiri de 3-5 mm.
ntrebuinarea ca materiale ignifuge a acoperirilor i a tencuielilor termoizolatoare, ca de
exemplu tencuiala obinuit cu var, se bazeaz pe faptul c ele ngreuneaz mult transmiterea
cldurii de la sursa de foc, ceea ce face ca descompunerea termic a lemnului sub aciunea
cldurii s se produc foarte ncet.
Posibilitatea aprinderii de la o surs de foc este exclus.
n literatura de specialitate se recomand urmtoarele:
a. Inveliurile pe baz de amestecuri de ciment, lapte de var cu adaos de argil, lut, fibre
organice.
b. Tencuieli pe baz de agregate anorganice, avnd la baz ciment sau var cu adaos de
zgur de cazane.
c. Tencuieli pe baz de agregate organice, care au la baz pe lng ciment i var, fin
de lemn sau turb pentru evitarea mucegirii se adaug soluie de FeSO4 3-5%.
d. Chituri pentru unplerea crpturilor. Operaia de umplere a crpturilor precede
ignifugarea. Se ntrebuineaz fie aceeai compoziie ca la acoperirea suprafeelor, fie
pe baz de ipsos sau argil cu nisip.
Vopsele speciale ignifuge
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Vopselele ignifuge se mpart n urmtoarele categorii:

a) vopsele i straturi ignifuge pe baz de silicai solubili
b) vopsele de aplicat la suprafa fr silicai
Vopsele ignifuge pe baz de silicai
Proprietile ignifuge se datoreaza prezenei n aceste vopsele a sticlei solubile libere i
introducerii de agregate stabile la aciunea atmosferic (cret, pmnt, etc.). Agregatele
transform ns, ntr-o anumit msur, sticla solubil n compui insolubili, micornd astfel
proprietile ignifuge ale vopselelor.

Pentru a preveni crparea peliculelor de vopsele pe baz de silicai, care snt de regul puin
elestice, la prepararea vopselei se adaug clei animal, amidon, cauciuc, sau un exces de sticl
solubil. Un adaos de azbest de calitate inferioar mrete rezistena la foc a acestor vopsele.
Vopsele ignifuge fr silicai
n aceast categorie intr vopselele, fie pe baz de substane cu aciune pur mecanic,
fie combinat. Se prepar pe baz de argil, lapte de var, ipsos i un liant (clei animal sau
soluie bisulfitic ngroat)
Soluii ignifuge pentru ignifugarea n profunzime a lemnului
Eficacitatea acestor soluii ignifuge depinde n primul rnd de natura srurilor
utilzate, de adncimea de difuzie i de cantitatea de sare introdus n lemn.
Reete:
1. Sulfat de amoniu (15%), borax (3%), fosfat de amoniu (5%), fluorur de
sodiu (2%), ap (75%).
2. Sulfat de amoniu (20%), borax (5%), ap (75%).
3. Sulfat de amoniu (20%), fosfat de sodiu (10%), fluorur de sodiu (2%),
ap (68%).
4. Sulfat de amoniu (23%), fluorur de sodiu (2%), ap (75%).
Procedee de ignifugare
Pot fi mprite n dou mari categorii: procedee de suprafa i n profunzime.
Din punct de vedere al eficacitii i al duratei n timp, cele din grupa a doua sunt de regul
superioare ns mai greu de aplicat n practic.
Tratarea la suprafa poate fi efectuat prin pensulare sau stropire, iar tratarea n
profunzime prin procedee mai complicate: prin imersare n bi sau prin presiune i vacuum.
Placajele i plcile aglomerate pot fi ignifugate prin aplicarea mai multor procedee i
anume:
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

- tratamente aplicate dup fabricarea lor

- tratamente aplicate n timpul procesului de fabricaie
- tratamente aplicate anterior fabricrii plcilor, asupra materialului lemons care intr n
componena acestora.

6.Protectia la foc cu plci din ipsos armat

Plcile din ipsos pot fi armate: cu foi de carton la exterior sau, dispers n masa de ipsos,
cu fibre de sticl, iar din nsumarea celor dou armri rezult plcile antifoc. Rezistenta la
foc a protectiei cu plci din ipsos armat (fig. 1) este influentat de urmtorii factori:
compozitia chimic si incombustibilitatea ipsosului ntrit, izolarea termic a acestuia
(valoarea redus a lui l) precum si de armarea miezului cu fibr de sticl, ceea ce conduce la
ntrzierea fisurrii.

Mecanismul de izolare la foc a ipsosului armat

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Comportarea eficient la foc a ipsosului armat este motivat de faptul c ipsosul ntrit
este un sulfat de calciu cu dou molecule de ap CaSO4.2H2O (placa de ipsos armat n
grosime de 15 mm contine 3 litri de ap la m2 ). Sub actiunea cldurii provocate de incendiu,
ipsosul armat sufer o transformare chimic, rezultat al unei reactii endotermice. Aceasta va
conduce la absorbtia cldurii, neutraliznd, astfel, efectele distructive ale actiunii focului,
eliminnd apa legat chimic prin ruperea legturii moleculare. Reactia este dubl:

Sub actiunea cldurii provocate de incendiu, se consum o cantitate important de

energie (circa 170 kcal/kg de ipsos).
Sub actiunea cldurii dezvoltate de incendiu, plcile din ipsos armat transpir, deci
elimin prin evaporare apa legat chimic (2%) din structura molecular, consumnd o
energie suplimentar de circa 130 kcal pentru 200 g de ap provenit dintr-un kg de ipsos
ntrit.
La eliberarea apei de cristalizare - n proportie de 20% - din compozitia ipsosului
ntrit, se consum o energie care va diminua intensitatea focului care actioneaz asupra
protectiei din ipsos armat (8.400 kJ pentru fiecare m2 de plac din ipsos armat).
Comportarea bun la foc este determinat si de faptul c ipsosul armat este un material
incombustibil dar si, suplimentar, pentru c protectia cu plci din ipsos armat micsoreaz
fluxul de cldur provocat de foc. Aceasta va realiza si o protectie prin izolare termic,
datorat coeficientului de conductivitate termic redus =0,41 W/mK ipsos de constructii si
=0,1 W/mK ipsos rezistent la foc, n comparatie cu alte materiale de constructie cum ar fi
betonul greu =2,2 W/mK sau materialul ceramic =1,7 W/mK.
Ipsosul armat va ndeplini un rol de ecran la foc pn n momentul epuizrii procesului
de eliberare si evaporare a apei din interiorul ipsosului ntrit. Dup deshidratare,
semihidratul CaSO4.1/2H2O va retine, un timp, lipite plcile de armare din carton, de miezul
din ipsos.
n timpul acestui proces de deshidratare, pe partea opus a plcilor de ipsos armat,
temperaturile vor fi de minim 110 C, la limita cu elementele de lemn. Putem mentiona c
propriettile de rezistent (la ntindere) si de deformare (modul de elasticitate) nu prezint
modificri mari pn la temperatura de 200 C.
n cazul plcilor antifoc, miezul din ipsos se armeaz cu fibre de sticl. Armarea va
ntrzia fisurarea ipsosului si, ulterior, mrirea acestor fisuri, ntrziindu-se, astfel,
ptrunderea cldurii spre elementul structural din lemn protejat si mrindu-se rezistenta la
foc a protectiei cu plci din ipsos armat.
Determinarea rezistenei la foc a elementelor structurale din lemn
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Protejarea elementelor din lemn, prin mbrcarea suprafetei expus la foc cu plci din
ipsos armat, va conduce la o crestere a rezistentei la foc, deci a timpului necesar aprinderii,
precum si la o reducere a rspndirii flcrilor.
Temperatura ridicat din timpul incendiului va afecta rezistenta si rigiditatea lemnului
necarbonizat.
Determinarea timpului necesar pentru atingerea acestei valori critice reprezint
rezistenta la foc a elementului structural din lemn (fig. 2).

n cadrul relatiei rezistentei la foc, factorul de ncrcare (f) se determin cu ajutorul

diagramei din figura 3 n functie de ncrcarea ce solicit elementul din lemn si factorul
KL/B.
Rezistenta la foc a elementului de lemn protejat cu ipsos armat depinde de: tipul
plcilor de ipsos carton (rezistente la foc sau antifoc) si de grosimea acestora (placa de 10
mm are rezistenta la foc de 10 minute; 12,5 mm 15 minute; 18 mm 20 minute; dou plci
2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

de 10 mm 25 minute). Rezistenta la foc a scheletului de lemn depinde de pozitia

elementului (stlp, grind), la care se adaug numrul laturilor expuse la foc.

Rezistenta la foc a elementelor din lemn este exprimat prin timpul n care
componenta necarbonizat poate prelua ncrcarea, fiind influentat de viteza de carbonizare,
de variatia rezistentei si rigidittii functie de temperatur.
Viteza de carbonizare este influentat de esenta, continutul de umiditate si densitatea
lemnului. Lemnul umed si dens conduce la o micsorare a vitezei de carbonizare (2,5 cm/or)
iar lemnul uscat si cu densitate redus mreste aceast vitez pn la dublu (cca. 5 cm/or).

2015

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Necesitatea protectiei la foc a elementelor structurale din lemn cu plci din ipsos armat
conduce la o mrire a rezistentei la foc care este proportional cu nsumarea grosimii plcilor
de protectie din ipsos armat.

Bibliografie :
Ganduri despre protectia caselor din grinzi de lemn si a altor structuri lemnoase ,
Articol de specialitate. Nemeth Laszlo
Cursuri postuniversitare de Master.Protectia lemnului
CIORNEI, AL., DIACONU, B. R., Rezistenta la foc a elementelor de constructie din
lemn, Revista Constructiilor, Nr. 74, Septembrie 2011
CIORNEI, AL., DIACONU, B. R., Protectia la foc cu plci din ipsos armat, Revista
Constructiilor, Nr. 80, Aprilie 2012

2015