INDICI

POPULATIONALI

INDICI POPULATIONALI

Pot fi:
Analitici esentiali pe teren, in prima etapa a cercetarii.
Sintetici calculati in laborator, dupa un numar mare de esantioane.
Mai pot fi:
Calitativi: Stratificarea, Vitalitatea, Starea fenologica, periodicitatea,
Varsta, Structura varstelor, Sexul.
Cantitativi: Efectivul (numarul, abundenta), Acoperirea (dominanta),
Densitatea, AbundentaDominanta, Frecventa, Agregarea
(sociabilitatea, grupajul), Structura dimensionala.

INDICI POPULATIONALI CALITATIVI

STRATIFICAREA:
Prin observatie directa si delimitarea pe verticala a zonelor de concentrare
a partilor active ale plantelor.
Suprafetele active ale plantei:
Aparatul foliar care asigura fotosinteza
Sistemul absorbant care asigura absorbtia
Straturi:
Subterane:
Ex. dintr-o fitocenoza de padure: frunzisul arborilor inalti; frunzisul arborilor
mai scunzi; frunzisul arbustilor; stratul erbaceu; stratul muscinal.
Supraterane
Ex. dintr-o fitocenoza de padure: stratul plantelor erbacee cu rizom; stratul plantelor
erbacee cu tufa; stratul sistemului radicular al arbustilor; stratul sistemului radicular al arborilor.
Straturile supra- si subterane NU sunt complementare, nu se suprapun.
Se masoara limita superioara si inferioara fata de nivelul solului
Se pot diferentia subdiviziuni ale stratului: subetaje, pologuri, subetaje de arboret etc.
Se poate rada grafic prin PROFILE, pe o scara de dimensiuni variabile,
functie de inaltimea plantelor

VITALITATEA = modul in care se dezvolta indivizii unei populatii;

Ex. un arbore crescut in mijlocul padurii va creste diferit
fata de un arbore din aceeasi specie crescut la marginea padurii
sau in camp deschis.
Scara cu 5 6 trepte, marcate prin semne conventionale:
- Indivizi firavi
- indivizi normal dezvoltati
- indivizi vigurosi
- indivizi foarte vigurosi.

STAREA FENOLOGICA, PERIODICITATEA

Fenologia = succesiunea stadiilor de crestere si dezvoltare a
plantelor in perioadele de vegetatie si de repaos vegetativ.
Starile fenologice (fenofaze) = exprima aspectul caracteristic unei
fitocenoze la un moment dat.
Fenofaze: Inmugurire, Germinare, Infrunzire, Inflorire, Fructificare,
Diseminare, Caderea frunzelor, Uscare.
Fenologia unei specii sau a unei fitocenoze poate fi redata grafic
sub forma de spectre fenologice (fenospectre).
Fisa fenologica cuprinde: denumirea populatiei (sp.), localitatea,
tipul de vegetatie, asociatia, descrierea fazelor si subfazelor fenologice.
Subfaze: aparitia plantulei, formarea rozetei, formarea tulpinii si frunzelor,
Imbobocirea (butonizarea) etc.
Fiecare subfaza poate fi descrisa in mai multe etape. De ex. la imbobocire se deosebesc:
aparitia primilor boboci, imbobocirea in masa, inflorirea).

FISA FENOLOGICA
Denumire stiintifica:
Denumire populara:
Localitatea:
Data:
Tipul de vegetatie:
Numar de indivizi sau acoperire (%):
Asociatia:
Faze si subfaze fenologice
I. Faza vegetativa
1. Aparitia plantulei
2. Formarea rozetei
3. Formarea tulpinii si frunzei
II. Imbobocirea (butonizarea)
1. Aparitia primilor boboci
2. Imbobocirea in masa
III. Inflorirea
1. Inceput de inflorire
2. Inflorire in masa
3. Sfarsit de inflorire

IV. Fructificarea
1. Aparitia primelor fructe
2. Fructificarea in masa
3. Maturarea primelor fructe
4. Maturarea fructelor si semintelor
5. Scuturarea fructelor si semintelor
(diseminarea)
V. Uscarea
1. Inceputul uscarii
2. Uscarea totala.

VARSTA
In functie de varsta lor si ciclul de reproducere plantele pot fi:
I. Anuale
II. Bisanuale:
.
-In primul an formeaza doar aparat foliar, vegetativ.
-In al 2-lea an formeaza flori fructe seminte care asigura reluarea ciclului.
III. Perene aflarea varstei se face in mod diferentiat, functie de tipul plantelor:
A. Erbacee in majoritatea cazurilor este aproape imposibil de stabilit;
Se poate aprecia doar stadiul de varsta: Samanta in repaus, Prejuvenil,
Juvenil, Matur, Postmaturare
B. Lemnoase metode diversificate in functie de specificul formei de viata.
a) Arbori:
Inele de crestere implica sacrificarea plantei
Burghiu Pressler carota
Numar de verticile (etaje) anuale de ramuri la conifere
b) Arbusti: tufele isi inlocuiesc lastarii la cca. 3-5 ani.
A = a + nb
unde:
A = varsta arbustului
a = varsta celei mai tinere tulpini
n = numarul de tulpini de diferite varste, categorii de varste
b = intervalul de timp dintre formarea a doua tulpini succesive

STRUCTURA VARSTELOR
Se stabileste prin distribuirea pe clase de varsta
a varstelor stabilite pentru indivizi
Rata aparitiei (Ra) numarul de plante aparute in unitatea de timp.
dNa
dNa = numar de fitoindivizi plantule aparute intr-un interval de
timp
Ra =
dt

dt = intervalul de timp.

Rata disparitiei (Rd) numarul de plante disparute in unitatea de timp (dt).

dNd
dNd = numar de fitoindivizi disparuti intr-un interval de timp.
Rd =
dt
dt = intervalul de timp.
Rata aparitiei (Ra) si rata disparitiei (Rd) se pot exprima si in procente,
fata de efectivul populatiei (N):
dNa
dNd
Ra (%) = x 100
Rd = x 100
dt
dt
Rata cresterii (Rc) rezulta prin diferenta:
Rc = Ra Rd

SEXUL PLANTELOR
Se poate afla prin analiza florilor, urmarind
tipul organelor sexuale ( sau ).
Este important in cazul speciilor dioice.

INDICI POPULATIONALI CANTITATIVI

EFECTIVUL, NUMARUL, ABUNDENTA FITOINDIVIZILOR

Indice comun plantelor si animalelor
Reprezinta numarul de indivizi dintr-o populatie
Valoarea sa este invers proportionala cu distanta dintre indivizi.
Plante cu lastari subterani, rizomi se numara fiecare tulpina supraterana
Plante ccu marcote, stoloni fiecare plantula inradacinata, fie ca este
sau nu legata de planta mama.
Plantele cu tufa se considera ca individ tufa intreaga dar se numara tulpinile
din fiecare tufa pentru a se raporta ca medie.
La plantele taratoare nu se determina abundenta; se considera
numarul de lastari din suprafata de proba indiferent daca radacina
este sau nu inclusa in acea suprafata.

ACOPERIREA, DOMINANTA
Indice specific plantelor;
Se refera la suprafata pe care o acopera toti indivizii
unei populatii in cadrul unei fitocenoze.
Cuantifica gradul de inchegare a vegetatiei;
La nivel de individ se refera la suprafata de sol umbrita de individ:
Un singur arbore acopera (umbreste) o suprafata >;
Este necesar un numar foarte mare de plante erbacee pentru a acoperi aceeasi suprafata.
Se diferentiaza:
Acoperire generala proiectia partilor supraterane ale tuturor indivizilor
Acoperire specifica acoperirea indivizilor dintr-o singura specie (populatie).
In functie de partea indivbidului luata in consideratie se distinge o
acoperire bazala acoperirea realizata numai de partile care vin in contact
direct cu solul (ex. trunchiul arborilor)
La nivel individual se diferentiaza:
Acoperire reala (Ar), proiectata
Acoperire absoluta (Aa), bazala, de contact
Ar > Aa; exceptie: plante cu rozeta.

ACOPERIREA, DOMINANTA
Material si metode:
Rama metrica patrata, supraf. = 0,25-1 m2, subdivizata; retea metrica; camera foto
(pentru aprecierea valorii in laborator)
Cartarea la scara mare pentru arborii dintr-o padure
Planiometrul, plantograful supraf. Acoperita de o anumita populatie (acoperire specifica).
s
s = suprafata acoperita de o populatie
Acoperirea (%) = 100
S
S = suprafata totala a fitocenozei.
Metoda diametrelor pentru acoperirea absoluta (bazala) la arbori; se va utiliza
media suprafetelor calculate la mai multi arbori
S (aria) = r2.
In padure dupa petele de lumina

DENSITATEA
Exprimarea efectivului raportat la unitatea de suprafata
N
N = numar de plante
D =
S
S = marimea suprafetei de pe care s-a
numarat N
Valorile densitatii se pot grupa pe clase de densitate se
obtine
variatia densitatii pe suprafata
Se poate aprecia gradul de imburuienare a unei culturi.

ABUNDENTA DOMINANTA
Corelarea efectivului (abundenta) cu acoperirea (dominanta)
Indice propus de Braun-Blanquet & Pavillard (1929); propun o scara de apreciere vizuala:
r = 1-5 exemplare;
+ = indivizi rari cu grad de acoperire redus;
1 = indivizi numerosi cu acoperire mica sau indivizi mai rari (mai putini) cu acoperire mare
2 = indivizi numerosi cu acoperire intre 1/10 ;
3 = numarul de indivizi este indiferent; acoperire - ;
4 = numarul de indivizi este indiferent; acoperire - ;
5 = numarul de indivizi este indiferent; acoperire > , suprafata masiv ocupata de indivizi;
(populatii monodominante).
Precizia aprecierii depinde de numarul esantioanelor si de agregarea (distributia) indivizilor.
Poate fi utilizat pentru aprecierea gradului de sinantropizare a gruparilor vegetale se
calculeaza coeficientul de distructie (Kd):
Ps
Ps = suma valorilor AD ale plantelor sinantrope
Kd (%) = 100
Pf
Pf = acoperirea generala a fitocenozei
In functie de valoarea Kd se obtin 5 clase de sinantropizare:
Clasa I grupari fara destructie; Kd = 0,1 1 %;
Clasa II grupari cu destructie slaba; Kd = 1,1 5 %;
Clasa III grupari cu destructie moderata; Kd = 5,1 20 %;
Clasa IV grupari cu destructie ridicata; Kd = 20,1 50 %;
Clasa V grupari sinantropice; Kd > 50 %.

ABUNDENTA DOMINANTA
Valoarea A-D este influentata de:
a) Varsta fitocenozei in padurile tinere este >;
b) Altitudine in padurile montane este > decat in cele alpine
c) Tipul fitocenozei in padurrile nemorale este > decat in pajisti;
d) Latitudine:
In padurile tropicale este numar mare de specii lemnoase si
numar mic de indivizi din aceeasi specie;
In taiga este numar de specii redus (1-2 specii) dar numar
foarte
mare de indivizi din aceeasi specie;
Material, metode:
Rama metrica (0,25-1 m2) pentru vegetatie erbace;
Reteaua metrica (10-25-100 m2) pentru vegetatie lemnoasa.

FRECVENTA
Arata dispersia si si gradul de omogenitate al distributiei indivizilor unei populatii
Metode:
Metode
Metoda Raunkier:
Raunkier
- Aruncarea cercului cu o suprafata cunoscuta;
- Se noteaza toate speciile din interiorul cercului;
- Se pot obtine si date despre unii indici dimensionali;
- Suprafata cercului si numarul de repetitii variaza in functie de dimensiunea fitocenozei
(de regula cercului = inaltimea medie a populatiei):
Pajisti = cca. 0,1-0,3 m
Arbusti, tufarisuri = 4-5 m;
Arbori = 20-30 m.
n
n = nr. de cercuri in care a fost gasita specia
Se aplica formula: F (%) = 100
N
N = nr. total de aruncari.
Metoda transectei (franghiei) colorate: franghie marcata la intervale regulate; se noteaza
speciile care ating franghia; in formula, nr. de cercuri este inlocuit de nr. de intervale.
Metoda punctului:
punctului nu se mai tine cont de suprafata de proba; baston ascutit;
se noteaza speciile care ating bastonul.
Rama cu ace: se aseaza aleator pe suprafata; se noteaza numai speciile care ating acele.
Indici sintetici calculati in functoie de frecventa:
Constanta (K) arata gradul de fidelitate al unei specii pentru o anumita asociatie;
gruparea frecventei in clase de constanta: CLASA I F = 1-20%; CLASA II; F = 21-40%;
CLASA III F = 41-60%; CLASA IV F = 61-80%; CLASA V F = 81-100%.

AGREGAREA, SOCIABILITATEA, GRUPAJUL

Reprezinta modul in care se grupeaza indivizii pe suprafata fitocenozei;
Se deduce din variatia densitatii pe suprafata
Metode:
I. Pe itinerar se realizeaza pe transecte (drumuri); nu se revine asupra observatiilor
II. In stationar: se foloseste rama metrica patrata, cu latura = 1m; impartita in
patrate <, cu latura = 1 cm; presupune repetarea analizei in timp.
Se poate folosi scare propuse de Braun-Blaquet:
1 = indivizi izolati, solitari;
2 = indivizi in grupe mici;
3 = indivizii formeaza palcuri mici (vetre);
4 = indivizi in mici colonii compacte sau palcuri mari;
5 = indivizi in colonii intinse, compacte.

STRUCTURA DIMENSIONALA
Prin prelucrarea statistica a datelor obtinute; prin masuratori directe
ale indivizilor componenti.
Se exprima prin:
a) Media masuratorilor directe se stabilesc coeficienti de precizie in determinarea mediei
b) Variatia parametrilor, stabilindu-se coeficientul de variatie
Inaltimea.
Inaltimea Materiale: raigla, metru liniar, ruleta, dendrometru
Grosimea.
Grosimea Materiale: metru-panglica; indirect, prin calcul (perimetru, circumferinta)
Suprafata.
Suprafata Cu planimetrul; gravimetric (cantarire) - se aplica:
Metoda mulajului: se cantareste frunza si mulajul frunzei; se calculeaza suprafata
mulajului; se calculeaza suprafata prin regula de trei simple
Metoda rondelelor: se cantaresc rondele cu suprafata cunoscuta, obtinute cu o
preducea din hartie si din frunze; se calculeaza suprafata ca mai sus;
Diametrul cu sublerul sau clupa forestiera
Volumul metode:
Scufundarea plantei intr-un vas gradat.
Folosirea tabelelor de cubaj (fct. de h si )
Biomasa gravimetric.
Se poate calcula productia (acumularea de fitomasa) si productivitatea biocenozei
Biomasa se poate determina in verde (masa verde, masa proaspata) sau
in uscat la 105 C (masa uscata, substanta uscata).