Filozofia provine etimologic din greaca din doua cuvinte

(filo=dragoste ; sophia=intelepciune).Filozofia a aparut in antichitate si se dezvolta si

pina in prezent. Cel putin stim ca dezvoltareafilozofiei a inceput circa 2500 de ani in
urma, insa nici pina in prezent filozofia nu a fost posbilacuprinsa, scrisa printro singura
definitie. De aceea filozofia este definita de catre mai multisavanti, filozofi din diferite
perioade de timp Filozofia este totalitatea de cunostinte, optiuni, convingeri, aprecieri,
idealuri, care constituie suportul valoric si teoretic al cunostintelor si comportamentului.
Filozofia este o conceptie despre lume a fiecarui om si despre sine.
Filozofia este o moddalitate de gindire si investigare, formata dintrun ansamblu de notiuni
siidei care tinde sa cunoasca si sa inteleaga sensul existentei sub aspectele sale cele mai
generale
.Acestea sunt doar unele dintre multiple definitii ale filozofiei. Dupa parerea mea
Filozofia este una din principalele forme de manifestare a spiritului uman. Deaorece filozofia
este cea care il face pe om sa fie o personalitate evidentiata in tot acest sistem a vietii, ea
punebaza intelepciunii omului, il face pe el sa gindeasca corect, sa vorbeasca corect, sa
apreciezelucrurile si sa ea decizii asupra lor. Pentru a putea raspunde la intrebarea ce
este filozofia trebuiesa examinam conditiile aparitiei sale in lumea greaca care i-a dat
nastere.Deci in decursul a doua milenii jumate filozofia a fost studiata de catre multi si
foarteremarcabili savanti din istoria stiintei. Filosofia studiaza primile principii ale
acestei lumi sauultimile cauze ori legile generale ale lumii insa dezvoltarea sa filozofica
trece si ea prin maimulte etape si filozofii care pot defini filozofia din punctul lor
de vedere, deaceea niste filosoficonsidera ca filosofia este preocupata de un domeniu
anumit al realitatii(studiul naturii, studiulsocietatii, studiul stiintei).Insusi Aristotel
spunea ca exista tre filozofii teoretice: matematica, fizica si teologia. Daca amramine la
aceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica, care sa cuprinda
inenuntul ei, in acelasi timp, esenta matematicii, fizicii si a metafizicii.Exista astazi o
multime dedefinitii variate ale conceptului de filozofie.Kant spunea ca filozofia este
o cunoastere rationala prin concepte pure, stiinta supozitiilor, aconditiilor cunoasteri si
a actiunii si , in acelasi timp sistemul cunoasterii filozofice. El impartefilozofia in

1)filozofia pura; 2) filozofia empirica; 3) filozofia naturii; 4) filozofia

moravurilor.Schopenhauer spunea ca filozofia este stiinta exprimata in concepte, a
careia sarcina este ca
intreaga esenta a lumii sa o repete in concepte , in mod abstract, general si clar.
Alti filosofi sustin ca filozofia studiaza anumite relatii cum ar fi: relatia dintre societate
sinatura,dintre stiinta si religie,limba si constiinta, insa sunt un sir de filosofi care au
creat sistemefilozofice complexe despre acesta lume cum ar fi:Hegel a creat un
sistem partile caruia sunt:filzofia naturii,filos. Istorie,filos.etica,estetica,ontological,
fizica, psihologia,dreptului,religiei, adica acest sistem a incercat sa cuprinda lumeaca o
totalitate.Pentru Herbert filozofia este prelucrarea conceptelor. Pozitivismul in schimb
renunta la orce
caracter explicativ. Pentru A. Comte filozofia este sistemult total al cunostintelor omenesti. In
Romania problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor unor ginditori
cunoscuti.Astfel pentru Titu Maiorescu filozofia este nazuinta spre intelepciune. L. Blaga
spunea cafilozofia este unu din modurile umane fundamentale pentru a rezolva ceea ce

este.Orisi ce domeniu de cercetare are un obiect concret de studiu si anumite problem

de baza. Deciobiectul de studiu il constituie cercetarea sistemului Om-lume

Cunoaterea uman este limitat, iar adevrul nu poate fi niciodat pe deplin

revelat. Omul este prins ntre imediat si transcenden, iar prin cunoatere ncearc
s accead la un nivel superior. Tocmai aceasta limitare a omului este cea care
definete cunoaterea cci omul caut s cunoasc ct mai mult, ns niciodat nu
poate cunoate totul. Cunoaterea sa este mrginit, omul nu este o fiin capabil
s descopere sensul ultim. n acest eseu voi aduce argumente n favoarea
concepiilor filosofice ale lui Blaise Pascal i Lucian Blaga referitoare la mrginirea
naturii umane. Voi argumenta faptul c omul este incapabil s cunoasc totul, fiind,
prin urmare, limitat. nti voi prezenta tezele celor doi filosofi privitoare la
mrginirea fiinei umane, apoi voi analiza cele dou concepii filosofice n paralel,
subliniind asemnrile i deosebirile i voi aduce argumente pro i contra acestora,
iar, n final, voi trage concluziile ce reies din problematica abordat. Prezentarea
tezelor filosofice Blaise Pascal i Lucian Blaga pleac de la dou concepii diferite
asupra naturii umane: pe de o parte, Pascal consider c esena omului st n
cugetare Omul nu este dect o trestie, cea mai fragil din natur, dar este o
trestie gnditoare, iar Blaga afirm c natura uman este definit prin existena
omului ntru mister i pentru revelare. Totui, un punct comun ( exprimat de fiecare
diferit) poate fi identificat. i anume: cel al imposibilitii cunoaterii absolute, al
mrginirii intelectului uman. Pascal afirm n mod clar acest lucru atunci cnd spune
mrginii n toate, aceast mrginire se afl n toate virtuile noastre. Pascal
consider c omul nu trebuie s prseasc calea de mijloc, la fel cum obinuina
este natura omului. Prins ntre dependena, independen i nevoie, omul trebuie s
pstreze un drum al mijlocului. Singura soluie a omului este reprezentat de
mediocritate, de mijloc,, fapt ce ar putea aduce aminte, ntr-o oarecare msur de
gndirea aristotelic conformcreia virtutea intete totdeauna mijlocul, acesta
fiind punctul cel mai dificil de atins.1 Analiza comparativ a celor dou concepii
filosofice Blaga impune ideea mrginirii, a limitrii capacitii de cunoatere umane
prin introducerea conceptului de censur transcendent. Omului i este ngduit si reveleze misterele, ine de destinul su creator, din momentul mutaiei ontologice
produse n el, ns, aceast revelare a misterului nu este niciodat absolut. Omul
se afl n incapacitate de a atinge misterul suprem, cci dac acest lucru ar fi
posibil, ar nsemna ca omul s se substituie divinitii. De altfel, Marele Anonim
nsui, misterul suprem, este numit de ctre Blaga gardian al misterelor. St n
natura omului s ncerce s-i reveleze misterele prin acte de cultur, ns aceast
revelare nu poate fi niciodat total. Prin intermediul censurii transcendente omului
i este nfrnat cunoaterea total. Att Pascal ct i Blaga, vd n om o fiin
superioar, creia, ntr-un caz, gndirea i confer mreie, distingnd-o de animale,
iar n cellalt caz, existena n orizontul misterului i pentru revelare, ci nu ntru
imediat i pentru securitate i confer specificitate. O fiin, ns, limitat, creia i se
impun bariere de ctre o for superioar necunoscut. Omul are datoria de a gndi,
n concepia lui Pascal, aceasta este demnitatea i profesia lui, de a gndi despre
sine, despre faptele sale i despre creatorul su, fiind, totui, mrginit la o cale de
mijoc. Pe de alt parte, n viziunea blagian, omul, fiin superioar, ontologic
destinat revelrii misterului accede la transcenden prin creaiile de cultur
datorate destinului su creator. Acesta nu dispune de posibilitatea revelrii

misterului absolute, cel al Marelui Anonim nsui. Dac pentru Jean Paul Satre omul
este condamnat la libertate, Blaise Pascal i Lucian Blaga condamn omul la
limitare, i neag posibilitatea de a descoperi Adevrul suprem, de a-i depi
limitele. Omul pascalian, la fel ca omul blagian este un om mediocritizat, un om
cruia i sunt stabilite de la nceput bariere. Pascal afirm Nu pot concepe un om
fr gndire. Ar fi o piatr sau o brut, ins nu spune la ce el suprem servete
gndirea, ce adevr este datoare s reveleze. Mai mult, Lucian Blaga susine faptul
c omul se afl ntr-o situaie de dou ori precar, fiind prins ntre imediat i
transcendena, ntre lumea concret i orizontul misterului. Pe de o parte, fiina
uman nu se mulumete cu lumea concret pe care cu mijloacele structural
disponibile nu o poate exprima, iar pe de alt parte, triete n orizontul misterului,
pe care, ns, nu-l poate revela n mod absolut. i n viziunea lui Pascal omul este
situat ntr-un punct median, de data aceasta ntre nimic i tot. Acesta plasez omul
ntre dou extreme : nimicul, neantul absolut i infinitul. E adevrat c Pascal afirm
toate lucrurile au ieit din nimic i sunt sortite infinitului, omul este predestinat s
caute la infinit, fr a putea atinge idealul (nu este actorul propriului ideal, cum ar
vedea Nietzsche Supraomul). Pentru om, n viziunea pascalian numai
mediocritatea e bun, singura cale prin care omul i-ar putea depi condiia fiind
ura, ura fa de propria persoan, numit de Pascal virtute, cci a te ur nseamn ai ur condiia, a nega mediocritate despre a crei imposibilitate de depire eti
contient. Umanitatea este adepta cii de mijloc, calea strbtut de majoritate
este cea mai uoar i, n plus, majoritatea deine fora. Iar omul este ntotdeauna
constrns de fora celor muli. Cum omul nu poate niciodat revela un mister n
mod total, actul creator al acestuia l substituie pe cel revelator. Creaia de cultur
este act creator, de intenii revelatorii n raport cu transcendena sau cu misterul,
utiliznd imediatul ca material, ns depete imediatul prin stilizare i se
distaneaz de transcenden (de mister) prin frnele stilistice i datorit
metaforismului. Totui, Blaga nu l condamn pe om la mediocritatea total. Acesta
face distincia ntre cei care particip la cultur n mod activ i cei care particip n
mod receptacular. De altfel, omul este nzestrat cu un destin creator, indiferent de
felul n care acesta se manifest. Destinul creator al omului este rezultatul unei
traiectorii spirituale n urmrirea unei inte statornice care I se refuz. Omul, prin
actele sale creatoare ncearc s i depeasc destinul, s determine actul creator
s devin act revelator, ns aceast intenie a sa este mereu frnat. Omul nu
poate cunoate transcendena, dar este dator s ncerce. De aici deriv situaia sa
de dou ori precar: imediatul nu l mulumete, ca fiin superioar, iar
transcendena i se refuz ca rezultat al censurii transcendente impuse de Marele
Anonim. Pascal formuleaz o idee asemntoare. El susine c datoria omului este
de a gndi, iar aceast gndire trebuie s nceap cu sine, s continue cu autorul
su i s continue cu scopul acestuia. Dar, cum omul nu se poate gndi la dou
lucruri n acelai timp, l preocup lumea i nu Dumnezeu. Omul este mai preocupat
de lumea concret dect de transcenden. Concluzii Maxima socratic tiu c nu
tiu nimic ar trebui s constituie, nc, fundamentul oricrei cunoateri, cci omul
dei are capacitatea de a acumula cunotine, nu poate nicicnd ajunge la acea
cunoatere total, la punctul n care totul a fost revelat i nu mai exist nimic
ascuns. Omul este, prin natura sa, o fiin mrginit, fapt demonstrat de ctre
Blaise Pascal i Lucian Blaga, ns, dei este limitat, omul are datoria de a fi

preocupat de cunoatere. Bibliografie Pascal, Blaise 1967. Scrieri alese. Bucureti:

Editura tiinific 1967 Blaga, Lucian 1937. Geneza metaforei i sensul culturii.
Editura Princeps, 1937 Blaga, Lucian 2003. Cunoaterea luciferic. Bucureti:
Humanitas, Bucureti, 2003 Blaga, Lucian 2003. Cenzura Transcendenta. Bucureti:
Humanitas