Titlul III

Infraciuni privind autoritatea i

frontiera de stat

CAPITOLUL I INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

Art. 257. ULTRAJUL
Are ca si corespondent in VCp art. 239 Ultrajul, care era diferit in sensul ca el se referea, spre deosebire de
ultrajul din NCp doar la amenintare si celelalte infractiuni contra integritatii corporale, mai putin lovirea sau vatamarea
cauzatoare de moarte. Aceasta se raporteaza si la alte infractiuni: art. 195 si art. 188 savarsite impotriva functionarului.
S-au adus in acest text si faptele comise impotriva unor membri de familie, fapte ce erau reglementate separat
in VCp. Au fost scosi din sfera unui subiect activ circumstantiat care da varianta agravata de la alin. (3) magistratii,
pentru ca acestia sunt trecuti la infractiuni contra justitiei.
Lege penala mai favorabila: in functie de diferitele cazuri trebuie judecata. Omorul calificat in NCp
Avem de-a face cu o infractiune complexa si incompleta, in sensul la care se refera art. 5 din Legea de punere
in aplicare a NCp, care se refera la norme incomplete si norme completatoare. De fapt, norma aceasta este, norma de
referire, face trimitere la infractiunile respective din Cod si se completeaza cu dispozitiile de acolo.

Obiect juridic: coincide cu obiectul juridic generic al capitolului, respectiv relatiile privind respectul
autoritatii de stat avand in vedere sensul foarte larg al notiunii de autoritate, notiune care se mai
confunda/suprapune cu sintagma "putere de stat".
Practic, este vorba, in principal, de cele 3 mai puteri ale statului legislativa, executiva si judecatoreasca, la
care se adauga si celelalte autoritati cum sunt prevazute in Constitutie. Ceea ce se protejeaza intra in mai
multe sensuri: e protejata si autoritatea ca atare reprezentata de institutiile respective, dar si reprezentantii
institutiilor respective, cei care reprezinta in mod fizic nemijlocit autoritatea.
Obiect material: nu avem un obiect material principal (autoritatea nu se materializeaza), dar avem un
obiect material secundar in momentul in care se exercita violente fizice asupra functionarului de o
intensitate mai mare sau mai mica. Practic, se exclude varianta amenintarii.
Subiectii:
- activ: nu este circumstantiat, poate fi orice persoana. Participatia este posibila in toate formele
- pasiv: secundar este calificat/circumstantiat si este reprezentat de functionarul public, dar nu orice
functionar public, ci numai acela care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. In
principiu, poate fi subiect pasiv oricare din categoriile de functionari publici la care se refera art. 175 NCp,
atat persoanele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c), cat si persoanele prevazute la art. 175 alin. (2).
Legi care reglementeaza domeniile respective: statutul politistului
CCR: notiunea de functionar in penal are un sens autonom. Medicii sunt functionari publici, in sensul
legii penale. In opinia prof. functionar public care exercita autoritatea de stat e si acela asimilat functionarului
public de la alin. (2), profesiile liberale (notar public, executor judecatoresc, expert si interpret), in afara de
avocat, reprezinta autoritatea atata timp cat sunt avizati de Ministerul Justitiei- autoritatea le valideaza
exercitarea profesiei.

Hotarari prealabile si RIL pe problema expertului judiciar: legat de luarea de mita; este functionar
public pe art. 175 alin. (2)
In practica veche, in mod constant s-a admis ca politistul este subiect pasiv, paznicul unei SC este
functionar public in sensul art. 257, pentru ca este o lege speciala care il asimileaza functionarului public.
Exista spete in care subiect pasiv a fost padurarul, agentul silvic. Nu exista infractiunea de ultraj in momentul
in care este vorba de un conflict particular, care nu are legatura cu atributiile de serviciu, nu exista infractiune
de ultraj atunci cand functionarul public actioneaza abuziv sau isi depaseste atributiile de serviciu. Putem
avea orice alta infractiune, dar nu vom avea si ultraj.
Functia de demnitate publica: definita in Legea 284/2010 privind salarizarea personalului bugetar in
anexa 1
Situatia premisa: este nevoie sa se indeplineasca o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, se
confunda cu conditia subiectului pasiv
Latura obiectiva
a. elementul material: coincide cu elementul material al infractiunilor la care se face trimitere
(infractiunile completatoare)- amenintare, lovire sau alte violente etc.
Exista o conditie atasata laturii obiective: fapta trebuie sa se comita fie cand subiectul pasiv se afla
in exercitarea atributiilor de serviciu, fie fapta (oricare din ele) trebuie comisa in legatura cu exercitarea
atributiilor de serviciu. (sunt alternative)
- in timpul exercitarii atributiilor de serviciu inseamna momentul in care se afla in serviciu.
- a doua conditionare: aici momentul poate fi imediat ulterior exercitarii atributiilor de serviciu, dar poate
avea loc in timp la o distanta mult mai mare, atata timp cat legatura de cauzalitate se pastreaza.
b. legatura de cauzalitate: principala rezulta ex-re, dar vizavi de urmarea secundara, in cele mai multe
cazuri, ea trebuie dovedita
c. urmarea imediata: avem o urmare imediata principala, care e o stare de pericol pentru autoritate, si una
secundara care coincide cu urmarea imediata de la una din infractiunile completatoare
Latura subiectiva: forma de vinovatie depinde de infractiunea completatoare, in sensul ca putem avea
spre exemplu inclusiv praeterintentie, daca ne raportam la art. 194 sau 195, dar putem avea si intentie directa,
indirecta.
Forme:
- consumare: in momentul in care se consuma celelalte infractiuni
- tentativa: nu are tentativa dar, in masura in care omorul ramane in faza de tentativa, am un ultraj
consumat raportat la o tentativa de omor

Variante:

- asimilata in alin. (2): particularitatile acesteia sunt date de faptul ca se refera teoretic la savarsirea unei
infractiuni, alta decat cea de la alin. (1), cu particularitatea ca aceste infractiuni trebuie sa fie apte sa
indeplineasca un anumit scop (fie intimidarea subiectului pasiv, fie sa raspunda unei nevoi de razbunare fata
de subiectul pasiv). Teoretic, pot fi orice fel de infractiuni, furt, distrugere etc.
Scopul nu califica intentia, nu am intentie directa, poate fi si indirecta, pastrand legatura cu
infractiunea completatoare, in functie de latura subiectiva a celei din urma
- asimilata in alin. (3): se refera la savarsirea unei infractiuni in conditiile de la alin. (2) impotriva unui
membru de familie al functionarului public. Spre deosebire de art. 239 1 VCp, sfera e mai larga, pentru ca in
VCp se referea la sot sau ruda apropiata. Acum art. 77 NCp are o sfera mai larga
- agravata in alin. (4): se distinge printr-un subiect pasiv dublu circumstantiat, in sensul ca nu numai ca este
functionar public, dar el trebuie sa fie doar jandarm sau politist
Sanctiuni: specificul normei incomplete, in sensul ca, pe langa celelalte elemente pe care le
imprumuta de la normele completatoare, inclusiv pedeapsa se stabileste prin raportare la respectivele
infractiuni, fie e majorata cu 1/3, fie cu 1/2 in varianta de la alin. (4)

Seminar
Doi funcionari ucii in aceeai mprejurare: o infraciune de ultraj raportata la omorul calificat
O infraciune de omor consumata si una tentativ: doua infraciuni de ultraj in forma continuata raportate la
un omor si la o tentativ
Statutul poliistului: are obligaia de a interveni si in afara orelor de serviciu
Spea 3. Art 257 alin. (1) si (4) raportat la art. 193 + 234 alin. (1) lit. e) cu reinerea art.38
Tlhrie fata de un funcionar public=> tlhrie in concurs cu ultraj
Spea 4. Nu e ultraj
Spea 8. Poliistul comunitar e sau nu funcionar public? Daca este,atunci este ultraj, pentru ca e lezata
autoritatea de stat
***Medicii sunt funcionari publici, dar nu pot fi subieci ai ultrajului

Art. 258. UZURPAREA DE CALITI OFICIALE

Aceasta infractiune are o dubla corespondenta in VCp, in sensul ca include atat art. 240
corespondentul direct, cat si o alta infractiune pe care nu o mai regasim in NCp, fostul art. 241 Portul nelegal
de insemne oficiale si decoratii si regasim "ramasite" ale lui 241 in alin. (3) din art. 258, pentru ca, in
contextul NCp, portul fara drept de uniforma sau semne distinctive, se sanctioneaza numai in conditiile de la
alin. (1) sau (2), nu mai este incriminata simpla purtare de decoratii sau semne distinctive.

Situatii tranzitorii: aparent art. 258 e lege mai favorabila, dar trebuie verificat in functie de alin. (3) si
ideea de dezincriminare a lui 241.
Obiect juridic: relatiile privind respectul datorat autoritatii, cu particularitatea ca in acest caz aceste
relatii privind autoritatea implica interdictia folosirii fara drept a unei calitati oficiale
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ: in varianta tip poate sa fie orice persoana, iar in varianta asimilata de la alin. (2) avem un subiect activ
circumstantiat, fostul functionar public care indeplineste conditiile cerute de text
- pasiv: autoritatea lezata prin comportamentul respectiv

Latura obiectiva
a. elementul material: folosirea fara drept a unei calitati oficiale, utilizarea/invocarea unei calitati oficiale,
nu oricare, ci una care implica exercitiul autoritatii de stat
Conditie atasata laturii obiective: invocarea trebuie sa fie fie insotita, fie urmata de un act pe care, in
mod normal, il realizezi in calitatea invocata in mod fraudulos.
b. legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei
c. urmarea imediata: stare de pericol pentru autoritate
Latura subiectiva: intentia in ambele modalitati, directa, indirecta
Forme:
- consumare: in moemntul in care se realizeaza atat elementul material, cat si conditia atasata
- tentativa: nu este pedepsita
Variante:
- asimilata: circumstantierea subiectului activ
- agravata in alin. (3): se raporteaza la alin. (1) si (2) si se particularizeaza prin faptul ca aduce o
conditionare in plus laturii obiective, fapta trebuie sa fie comisa in conditiile in care subiectul activ poarta fara
drept o uniforma sau un semn distinctiv al autoritatii publice

Art. 259. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE INSCRISURI

Obiect juridic: relatiile privind autoritatea, relatii ce presupun protejarea inscrisurilor ce provin de la
aceasta, mai exact de la persoanele prevauzte in art. 176 sau 175 alin. (2) Cp

Obiect material: inscrisurile care provin de la una dintre persoanele prevazute de art. respective (art.
175 alin. (2) si art. 176)
Inscrisurile trebuie sa emane/provina/sa fie in pastrarea sau detinerea unei autoritati din cele la care se
refera cele doua articole, mai putin acele inscrisuri care sunt utilizate in cursul unei proceduri judiciare, pentru
ca, in legatura cu acestea, am o incriminare speciala, la infractiuni contra justitiei, art. 275.
Subiectii:
- activ: necircumstantiat la varianta tip si este circumstantiat, functionarul public, la agravata la alin. (2)
- pasiv: institutia publica prevazuta de art. 176 sau art. 175 alin.(2) care detine sau pastreaza inscrisul
Latura obiectiva
a) elementul material: elementul material de la furt sau de la distrugere
b) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei
c) urmarea imediata: coincide cu cea de la furt, respectiv de la distrugere
Latura subiectiva: doar intentia, art. corespondent 242 din VCp avea un alin. (2) care sanctiona si
fapta comisa din culpa.
In acest moment, avem dezincriminare pe fapta din culpa, daca nu poate fi recalificata ca fiind neglijenta
in serviciu.
Forme:
- consumare: ca la furt
- tentativa: se pedepsese
Variante
- agravata: alin.(2) subiect pasiv circumstantiat

Art. 260. RUPEREA DE SIGILII

Ruperea de sigilii intra in concurs cu infractiunea de furt. Furtul din vagoane-cisterna sau vagoane de
marfa, in contextul in care se rupe sigiliul

Titlul IV
Infraciuni contra nfptuirii
justiiei

Art. 266. NEDENUNTAREA

Lege penala mai favorabila: pedepse asimetrice, legea penala mai favorabila se va aprecia in concre in
functie de orientarea instantei de judecata
Obiect juridic: in principiu, pentru infractiunile din acest titlu, obiectul juridic generic e reprezentat
de relatiile privind infaptuirea justitiei. Exista pentru fiecare infractiune si un obiect juridic special, parte din
obiectul juridic generic, iar primele infractiuni se refera practic la relatiile privind justitia penala- obiectul
juridic special este reprezentat de relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care presupun, in cazul acestei
infractiuni, sprijinirea autoritatilor in luarea la cunostinta despre comiterea unor infractiuni grave
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ: nu e circumstantiat, poate fi orice persoana care ia cunostinta despre comiterea unei infractiuni grave
Participatia penala e posibila in forma instigarii si complicitatii. Nu se poate retine coautorat,
deoarece exista o obligatie individuala a fiecarei persoane de a aduce la cunostinta comiterea unei astfel de
fapte. In ipoteza in care mai multe persoane iau cunostinta de aceeasi fapta, fiecare va fi autor al infractiunii
- pasiv: statul, prin organul de justitie a carei activitate e perturbata prin nedenuntare
Situatia premisa: existenta unei fapte prevazute de legea penala, fie contra vietii, fie o fapta care a
avut ca urmare moartea unei persoane
Legiuitorul se refera la fapta prevazuta de legea penala, nu infractiune: prin fapta intelegem inclusiv
tentativa, acolo unde e posibila si mai intelegem ca se realizeaza situatia premisa chiar si in ipoteza in care
pentru fapta respectiva nu se poate realiza din diferite motive tragerea la raspundere penala (fapt justificativ
sau cauza de neimputabilitate): iresponsabil sau minor.
a) infractiuni contra vietii: capitolul I din titlul I, intelegand inclusiv uciderea din culpa (indiferent de
forma de vinovatie)
b) fapte praeterintentionate ce au ca urmare moartea victimei: viol, talharie, lipsire de libertate, loviri
sau vatamari cauzatoare de moarte si cele compuse (ultraj sau violenta in familie)
Intra si tentativa, acolo unde e posibila
Latura obiectiva
a) elementul material: omisiune, inactiune, neaducerea la cunostinta autoritatilor, neinstiintarea autoritatilor
cu privire la fapta grava de care subiectul activ a luat cunostinta
Conditie atasata elementului material: instiintarea de indata, la scurt timp, fara intarziere. Nu e un
termen absolut, un termen abstract ce poate fi fixat, se va stabili in concret, in functie de imprejurarile
obiective ale spetei: locul, timpul, anumit ragaz pe care trebuie sa il aiba pentru a actiona.

Destinatarul instiintarii: in acest caz, legiuitorul se refera la autoritati, ceea ce inseamna ca, in
principiu, ar trebui sa fie sesizat organul de urmarire penala, dar, cum nu se individualizeaza expres, orice alte
autoritati ar fi informate, ar duce la inexistenta infractiunii, spre deosebire de alte infractiuni (omisiunea
sesizarii), ceea ce inseamna ca nu se va realiza continutul obiectiv daca se instiinteaza alta autoritate decat
organul de urmarire penala. E valabila cea realizata la 112 sau in ipoteza in care persoana presupune ca
victima poate fi salvata si anunta o ambulanta, se poate considera ca a adus la cunostinta autoritatilor
b) legatura de cauzalitate: rezulta ex re din materialitatea faptei
c) urmarea imediata: stare de pericol pentru infaptuirea justitiei, nu se cere un anume rezultat, o perturbare
efectiva a justitiei.
Latura subiectiva: cu intentie directa sau indirecta. Este exclusa culpa spre deosebire de omisiunea
sesizarii
Daca il loveste acum si moare peste un an, faptuitorul nu poate sa prevada decesul persoanei, deci
lipseste latura subiectiva a infractiunii, nu exista obligatia de instiintare a autoritatilor
Forme:
- consumare: in momentul in care expira termenul rezonabil, sensul conditiei, expresia de indata
- tentativa: nu este posibila
Avem 2 cauze de nepedepsire:
1. alin. (2) fapta comisa de un membru de familie: cauza de nepedepsire, nu de excludere a infractiuniidaca avem complicitate sau instigare, vor raspunde
! Spre deosebire de VCp s-a largit sfera de nepedepsire, inainte era sot si ruda apropiata
2. alin. (3) ipotezele in care se actioneaza chiar dupa acel termen, dar in asa fel incat practic urmarirea
penala nu este afectata, adica fie se aduce la cunostinta autoritatilor inainte de punerea in miscare a
actiunii penale, fie autorul coopereaza chiar si dupa punerea in miscare a actiunii penale

Art. 267. OMISIUNEA SESIZARII

Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care prevad obligatia functionarului public de
a sesiza existenta unor fapte penale, care au legatura cu serviciul
Obiect material: nu exista
Subiectii:
- activ: circumstantiat, in sensul ca nu poate fi subiect activ decat functionarul public in sensul art. 175 PG
Participatia e posibila in toate formele. Exceptia coautoratului, fiecare are obligatia de a aduce la cunostinta
- pasiv: statul prin organul de justitie a carui activitate a fost preiclitata

Situatie premisa: existenta unei infractiuni in legatura cu serviciul. Intra in aceasta categorie atata
infractiunile de serviciu ca atare, dar si infrarctiuni in legatura cu serviciul, cum ar fi cele de coruptie sau alte
infractiuni care au legatura cu serviciul, intra in aceasta categorie, realizeaza situatia premisa inclusiv acele
infractiuni care au legatura nu cu serviciul in general, ci cu serviciul pe care il exercita functionarul public, in
sensul ca poate reprezenta spre exemplu situatie premisa o infractiune de evaziune fiscala pe care inspectorul
ANAF, in virtutea obligatiilor lui de control, are datoria de a o sesiza si ulterior de a sesiza organele de
urmarire penala.
Intr-o astfel de ipoteza, se poate pune problema unui concurs de infractiuni si va exista un concurs de
infractiuni intre omisiunea sesizarii si luarea de mita daca functionarul respectiv, in schimbul neindeplinirii
acestei atributii, primeste o suma de bani sau un folos pentru ca de principiu, daca activitatea prin care
functionarul public nu isi indeplineste atributiile reprezeinta prin ea insasi infractiune (face un fals), atunci
avem concurs intre luarea de mita si fapta respectiva.
Latura obiectiva
a. elementul material: omisiune, inactiune, neinstiintarea, nesesizarea organelor de urmarire penala
Conditia atasata laturii obiective se refera la timpul de reactie "de indata". Spre deosebire de
infractiunea de la art. 266, legiuitorul fixeaza clar si in concret organul ce trebuie sesizat, organul de urmarire
penala, in sensul art. 55 CPp prin organ de urmarire penala intelegem: procurorul, organele de cercetare
penala ale politiei judiciare si organele de cercetare speciale. In principiu, in aceasta situatie, cu privire la
aceasta infractiune, elementul material al laturii obiective se realizeaza si in ipoteza in care functionarul
public sesizeaza o alta autoritate, dar, in aceste situatii, practic, probabil, va lipsi latura subiectiva, daca se va
face sesizarea unei autoritati, alta decat cea indicata de textul de lege.
b. legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct
c. urmarea imediata: stare de pericol
Latura subiectiva: intentie in cazul alin. (1) si culpa in cazul alin. (2), la varianta atenuata
Forme:
- consumare: in momentul in care trece termenul rezonabil
- tentativa: nu este posibila
Variante
- atenuata: forma de vinovatie culpa

Art. 268. INDUCEREA IN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE

Fata de vechiul text, denuntarea calomnioasa, fapta se refera si la denuntul unei fapte penale, in
concret, fara ca ea sa fie legata de o anumita persoana, in timp ce legea veche se referea numai la denuntarea
unei fapte comise de o anumita persoana, textul se referea la invinuirea mincinoasa cu privire la savarsirea

unei infractiuni de catre o anume persoana. Se largeste sfera infractiunii, daca pun organele de justitie penala
pe o pista inexistenta, se considera infractiune, chiar daca nu mentionez persoana care a comis-o. Sub acest
aspect, VCp poate fi lege mai favorabila, pentru ca nu reprezinta infractiune in aceasta ipoteza. Legea noua
e mai favorabila pe alin. (1), deoarece prevede pedeapsa amenzii alternativ, ceea ce nu era in VCp, iar in
privinta variantei de la alin. (2) nu avem situatii tranzitorii.
Este valabila si o sesizare in rem, cu privire la fapta, ceea ce pe VCp nu era posibil pentru ca si in
aceste cazuri activitatea de justitie penala poate fi bulversata prin punerea organelor de urmarire penala pe
niste piste false
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei penale, relatii care presupun ca activitatea
organelor de urmarire penala si a instantelor penale sa nu fie distorsionata, deviata de la cursul firesc prin
sesizari mincinoase sau probe mincinoase.
Obiect juridic secundar: drepturile si libertatile persoanei, eventual invinuita pe nedrept, pentru ca
exista si varianta denuntarii unei fapte in general, nu legata de o anumita persoana
Obiect material: nu avem
In ceea ce priveste varianta agravata, probele nereale nu reprezinta obiect material al infractiunii, ci
eventual pot reprezenta un produs al infractiunii.
Subiectii:
- activ: necircumstantiat
Participatia penala este posibila in toate formele, inclusiv in varianta coautoratului, cand doua sau
mai multe persoane intocmesc impreuna o sesizare neadevarata. Daca o persoana invinuieste mincinos prin
denunt o alta persoana de comiterea unei fapte penale, iar un alt participant ticluieste sau produce probe,
primul va raspunde ca autor pentru varianta tip, al doilea pentru varianta agravata.
Nu avem inducerea in eroare a organelor judiciare in momentul si in masura in care o persoana se
autoinvinuieste mincinos sau ticluieste probe nereale impotriva lui insusi.
- pasiv: general este statul prin organele de justitie ale caror activitati sunt perturbate, dar, ina cest casz putem
avea si un subiect pasiv adiacent, persoana invinuita mincinos
Pluralitatea de subiecti pasivi antreneaza pluralitate de infractiuni: daca prin acelasi denunt mai
multe persoane sunt invinuite mincinos de comiterea aceleiasi infractiuni sau de infractiunni difernte, se va
retine un concurs de infractiuni.
Spre deosebire de textul anterior, in cazul infractiunii din NCp nu avem situatie premisa. Pentru
vechiul text aveam pe alin. (2), unde deja era o cauza penala pe rol
Latura obiectiva

a. elementul material: dat de o actiune, actiunea de a sesiza, sesizarea organelor judiciare si aceasta poate fi
realizata conform art. 288 NCPp fie prin denunt, fie prin plangere. Includem aici si varianta speciala a
procedurii plangerii prealabile.
Avem 2 ipoteze:
- fie sesizarea se face cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala
- fie in legatura cu o anumita persoana care a comis o asemnea fapta
Conditia atasata elementului material este ca fapta sa fie nereala, adica practic desi in alte cuvinte
este aceeasi cerinta care exista si in vechiul text (invinuirea sa fie mincinoasa).
Sesizarea facuta prin denunt si prin plangere: desi ne referim la cele referite de art. 288, in cazul
acestei infractiuni, ele nu trebuie sa contina toate elementele pe care le contine in mod normal un denunt sau o
plangere, astfel incat, conform doctrinei si practicii vechi (inca valabila), putem lua in calcul si un denunt
anonim sau sub pseudonim sau daca se foloseste un nume fictiv, nereal.
Necesitatea ca sesizarea sa se refere la o fapta penala: in ipoteza in care sesizarea se refera la o
anumita persoana, aceasta poate fi individualizata prin nume si prenume, dar si prin alte elemente care sa
poata duce la identificarea ei fara echivoc. Vecinul de la apartamentul 24 de exemplu.
In varianta agravata de al alin. (2) elementul material se realizeaza in 2 modalitati:
- producerea de probe nereale: depunerea la organele judiciare a unor probe in care adevarul este alterat
(exemplu se depune un inscris fals, cunoscand acest lcuru)
- ticluirea de probe nereale: crearea unei aparente care sa fie luata drept proba. In acest caz, autorul
construieste el insusi probele, le nascoceste, in primul caz doar le depunea, acum el le produce, si face in asa
fel incat ele sa para reale. Poate fi ticluire de probe, spre exemplu, ceea ce s-a intamplat in cazul Anca una din
cele mai mari erori judiciare.
Daca o persoana sesizeaza ca o anumita persoana a comis o fapta penala alin. (1) si apoi ticluieste
probe in aceasta invinuire nedreapta, am o singura infractiune raportata la ambele variante.
c. urmarea imediata: stare de pericol pentru normala desfasurare a justitiei penale si o urmare secundara
daca este cazul, o vatamare efectiva a drepturilor unor persoane nevinovate
Latura subiectiva: intentie in ambele modalitati, dar o conditie atasata laturii subiective e aceea a
relei-credinte, in sensul ca autorul trebuie sa stie ca fapta este nereala sau invinuirea cu privire la o persoana
este nereala, altfel spus ca persoana respectiva este nevinovata.
Forme:
- consumare: se consuma fie in momentul in care sesizarea prin denunt sau plangere ajunge la organul de
urmarire penala, fie in momentul in care probele au fost predate sau ticluite
- tentativa: nu se pedepseste
Variante: avem o cauza de nepedepsire care consta in recunoasterea denuntului nereal, care trebuie sa
intervina inainte de retinerea sau practic punerea in miscare a actiunii penale

Se da aceasta posibilitate, autorului pentru ca este inca un moment in care lezarea intereselor
infaptuirii justitiei penale nu este de foarte amre amploare, inca exista itneresul de a se afla adevarul.

Art. 269. FAVORIZAREA FAPTUITORULUI

Are drept corespondent art. 264 favorizarea infractorului- o modificare denumire marginala apar si
alte diferente, spre exemplu dispare o precizare din textul anterior, fara o intelegere peralabila, pentru ca era
redundanta daca ne referim la art. 48 Cp privind complicitatea. Nu apar modificari de substanta. Textul VCp
era foarte explicit. Conform art. 48 alin. (2) daca exista intelegere prealabila avem o complicitate anterioara.
Sintagma pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii- aparea si ipoteza in care se
asigura faptuitorului folosul sau produsul infractiunii- disparitia tezei trebuie pusa in legatura cu noua
reglementare a tainuirii pentru ca, spre deosebire de VCp, vechiul text de la tainuire nu mai pune conditia ca
acesta sa urmareasca obtinerea unui folos material. In aceasta ipoteza, orice favorizare a infractorului pe VCp
legat de aceasta teza devine tainuire, in aceasta conditie era normal sa dispara aceasta varianta de la
favorizare.
Modificarile de la tainuire si favorizare au vizat aspecte ceva mai largi, pentru ca modificarea de la
tainuire viza si o ifractiune dintr-o lege speciala.
Legea penala mai favorabila: trebuie stabilita in concret pentru ca sunt pedepse asimetrice
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care presupun interdictia obstructionarii
justitiei prin ajutarea infractorului
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ: necircumstantiat
Participatia penala este posibila in toate formele
- pasiv: organul judiciar a carui activitate este perturbata
Latura obiectiva
a) elementul material: consta in ajutorul dat faptuitorului, se poate realiza atat prin actiune cat si prin
inactiune
Conditie atasata laturii obiective: actiunea de ajutorare sa fie de asa maniera incat sa impiedice sau sa
ingreuneze cercetarile intr-o cauza penala sau impiedicarea sau ingreunarea tragerii la raspundere penala sau
executarii pedepsei
b) legatura de cauzalitate: rezulta direct
c) urmarea imediata: o stare de pericol
Latura subiectiva: intentia in ambele modalitati, directa sau indirecta

Trebuie sa avem in vedere aceasta conditie care vizeaza si latura subiectiva, respectiv ajutorul sa fie dat in
scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor
Forme:
- consumare: in momentul realizarii elementului material
- tentativa: nu este pedepsita

Art. 270. TAINUIREA

Corespondentul art. 221 VCp care se afla in titlul destinat infractiunilor contra patrimoniului.
Legiuitorul a revenit la asezarea fireasca a tainuirii. Latura subiectiva a infractiunii e diferita pentru ca in
textul anterior fapta de tainuire era conditionata de urmarirea obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos
material, numai in aceste conditii fapta reprezenta tainuire, in rest e identica reglementarea.
Aceasta modificare trebuie pusa in legatura cu infractiunea de favorizare a infractorului, in sensul ca,
spre deosebire de textul actual, favorizarea mai cuprindea o modalitate, respectiv ajutorul dat infractorului
pentru a avea folosul sau produsul infractiunii si atunci se punea problema in ce caz avem favorizarea
infractorului si in ce caz avem tainuirea, tocmai bazata pe latura subeictiva- daca urmarea obtinerea unui
folos material era tainuire, daca nu era favorizarea infractorului. Acum acea modalitate nu mai exista,
coroborata cu aceasta inlaturare a conditiei pe latura subiectiva din actualul text face ca acele fapte care ar fi
reprezentat favorizarea sa devina acum tainuire.
O alta problema care apare: inlaturarea trebuie pusa si in legatura cu o anumita varianta a infractiunii
de spalare a banilor, art. 29 lit. C) din litera 665/2010 (opinia nr. 11)
Pe langa ipoteza ca faptuitorul sa fi cunoscut ca bunul provine din infractiune, apare si ipoteza ca el a
prevazut din imprejurari concrete ca bunul provine dintr-o fapta penala, ceea ce extinde latura subiectiva a
infractiunii fata de cum era ea reglementata in VCp, acopera o sfera mai larga.
Situatii tranzitorii: pedepse asimetrice, dupa caz se va stabili legea mai favorabila dupa cum ne orientam
spre minim sau spre maxim
Obiect juridic:
- principal: relatiile privind infaptuirea justitiei penale; aceste relatii sunt perturbate prin ascunderea
bunurilor care au provenienta infractionala
- secundar: relatiile patrimoniale pentru ca si acestea sunt afectate prin clandestinitatea care se asigura
bunurilor obtinute prin fapte penale
Obiect material: un bun mobil in conditiile si explicatiile de la furt
Exista si cauze in care putem avea de-a face cu bunuri imobile, dar incadrarea nu va fi in tainuire, ci
va fi vorba de spalare de bani in variantele de la art. 29 lit. a) si b) (ascunderea, disimularea adevaratei naturi
a proveninentei unui bun)
Subiectii:

- activ: nu e circumstantiat, dar conform alin. (3) al art. 270 este exclus membrul de familie
- pasiv: poate fi si o persoana juridica si nici el nu este circumsstantiat
Situatie premisa: existenta unui bun provenit din comiterea unei fapte penale
Legea nu distinge despre ce fapta penala este vorba si poate reprezenta situatie premisa nu numai
bunul obtinut dintr-o infractiune patrimoniala, ci cel obtinut din orice alta infractiune. Aceasta situatie
premisa face ca infractiunea de tainuire sa fie teoretic o infractiune corelativa, deci am nevoie de o infractiune
anterioara; acest caracter de infractiune corelativa nu ii inlatura insa autonomia tainuirii, in sensul ca daca
fapta initiala din care provine bunul, dintr-un motiv sau altul nu poate fi urmarita, faptuitorul nu poate fi tras
la raspundere, e vorba de o cauza de neimputabilitate, e minor sau iresponsabil, tainuirea subzista.
Latura obiectiva
a) elementul material: o actiune care se poate realiza prin cele 4 modalitati alternative prevazute expres
de legiuitor:
- primirea: luarea bunului, acceptarea lui cu titlu de depozit in principiu
- dobandirea: insusirea bunului, trecerea in proprietate a acestuia
- transformarea: presupune o modificare a substantei sau a formei acestuia, care se poate realiza prin diferite
procedee, cum ar fi demontarea bunului, topirea lui, vopsirea si asa mai departe astfel incat acesta sa fie greu
sau imposibil de recunoscut;
- inlesnirea valorificarii unui bun: ajuorul dat pentru instrainarea bunului contra unui folos poate fi vorba
fie de vanzare, fie de inchiriere
Daca se realizeaza succesiv doua sau mai multe modalitati, unitatea nu se pierde!
b) legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct
c) urmarea imediata:
- principala: stare de pericol pentru infaptuirea justitiei
- secundara: schimbarea situatiei de fapt a bunului
Latura subiectiva: in actuala configuratie si plasare se comite cu intentie in ambele modalitati(in
VCp se comitea cu intentie directa pentru ca dincolo de scop ne raportam la urmarea imediata principala, care
era in economia VCp schimbarea starii de fapt a bunului)
Avem o conditie atasata laturii subiective, pentru existenta infractiunii e necesar ca faptuitorul:
- fie sa cunoasca faptul ca bunul provine dintr-o fapta penala: cunoaste sigur acest lucru
- fie sa prevada, din imprejurari concrete, ca acesta provine din infractiune: toate aparentele justifica sa
banuiasca ca bunul provine din infractiune
In ambele ipoteze nu este necesar ca faptuitorul sa cunoasca natura infractiunii initiale, el nu e
obligat/nevoie sa stie ca e vorba de furt inselaciune luare de mita etc.
Problema raportului intre instigare si tainuire: in momentul in care avem si o instigare, se retine numai
tainuire nu si instigare
In cazul actelor repetate vom avea complicitate si nu tainuire cu exceptia primului act (RIL 2008)

Forme:
- consumare: are loc in momentul realizarii elementului material infractiunea poate avea forma
continuata (exemplu in cazul transformarii succesive a unui bun)
- tentativa: nu e pedepsita
- cauza de nepedepsire in alin. (3)

Art. 272. INFLUENTAREA DECLARATIILOR

Situatii tranzitorii: doar cand fapta respecta tiparul fostului art. 261 legea vecge e mai faorabila
Obiect juridic: relatiile privind justitia in general si in sfera acelui obiect juridic special
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ: nu e circumstantiat
Situatie premisa: o situatie premisa pentru prima modalitate a elementului material atunci cand
persoana este constransa sa nu sesizeze organele de urmarire penala, avem fie o fapta in curs de urmarire
penala, fie o fapta susceptibila de a fi urmarita penal si tocmai persoana e oprita sa aduca la cunostinta; pentru
celelalte elemente avem ca situatie premisa existenta unei cauze penale, civile sau a unei proceduri judiciare
este vorba de celelalte ipoteze cand persoana e pusa sa nu dea sau sa dea declaratii mincinoase
Latura obiectiva
a) elementul material: actiune, respectiv actiunea de incercare de a determina sau de determinare a unei
persoane prin modalitati expres prevazute de text, respectiv corupere, constrangere ori alta fapta cu efect
vadit intimidant cu conditia atasata elementului material ca aceasta constrangere sa vizeze urmatoarele
imprejurari: persoana sa nu dea declaratii, sa nu sesizeze organele, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii
mincinoase ori sa nu prezinte probe intr-o cauza penala/civila sau orice alta procedura judiciara; partial o
instigare in limitee unei convingeri, dar avem si varianta constrangerii
b) legatura de cauzalitate: rezulta direct
c) urmarea imediata: stare de pericol
Latura subiectiva: intentie in ambele modalitati
Forme:
- consumare: are loc instantaneu in momentul realizarii elementului material
- tentativa: nu este incriminata, dar practic ea este asimilata faptei consumate deoarece este incriminata
chiar incercarea de a determina

Art. 273. MARTURIA MINCINOASA

Acest art. are corespondent in VCp art. 260, dar apar ceva modificari in structura infractiunii, in sensul
ca in VCp aveam ca subiect activ doar martorul expertul si interpretul. Aici se largeste sfera subiectului activ,
introducandu-se si martorul cu identitate protejata si investigatorul sub acoperire; pentru ceilalti subiecti
activi, cu exceptia celor 5, au fost trecuti intr-o varianta agravata, VCp nu facea distinctie intre ei. Apare o alta
modificare fata de legea veche tot in ipoteza legata de martuira mincinoasa in cazul unei fapte care se
pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare +10 ani; in masura in care avem aceiasi subiecti activi ca in
legea veche (3) pot sa apara situatii tranzitorii numai cu privire la martor, pentru ca el ramane in varianta tip
in noua infractiune si pentru martor avem legea mai favorabila NCp. Pentru ceilalti 2, care au fost trecuti la
varianta agravata, pedeapsa e aceeasi, nu avem situatii tranzitorii.
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei (general), relatii care presupun aflarea adevarului
in cauzele in care se audiaza martori (cu identitate protejata), investigator sub acoperire, experti sau interpreti
- secundar: se poate referi fie la libertatea persoanei, fie la relatii patrimoniale in masura in care marturia
mincinoasa produce si astfel de consecinte
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ:
* circumstantiat pentru alin. (1) martorul acea persoana chemata spre a fi audiata intr-o cauza deoarece se
presupune ca are cunostinte despre imprejurari ce pot servi la aflarea adevarului
* in varianta agravata avem mai multe, in primul rand martorul cu identitate protejata- art. 125 Cpp avem un
alt subiect activ, investigatorul sub acoperire art. 148 Cpp expertul sau interpretul, persoana autorizata si
calificata intr-un anumit domeniu si ale carei cunostinte sunt necesare pentru lamurirea cauzei, experti
contabili, tehnici, in constructii etc.
Participatia penala e posibila sub toate formele, dar coautoratul nu poate fi realizat decat in ipoteza
expertilor in cazul in care 2 sau mai multi experti sunt chemati ca in comun sa faca un raport de expertiza, in
rest, daca vorbinm de martor sau interpret, fiecare raspunde ca autor pentru infractiune
Situatie premisa: sunt necesari martori sau altii
Se poate comite si in faza de urmarire penala si chiar si atunci cand martorul nu este reaudait in
instanta, iar declaratia data la urmarire penala nu este folosita la pronuntarea solutiei
Latura obiectiva
a) elementul material: actiunea de a face afirmatii mincinoase sau omisiunea de a declara tot ce stie
Conditie atasata elemetului material: actiunea sau omisiunea sa fie in legatura cu imprejurari
esentiale ale cauzei care aveau legatura cu obiectul cauzei
b)legatura de cauzalitate: rezulta ex re
c)urmarea imediata: crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei, pentru existenta infractiunii nu
e necesar sa se pronunte o solutie gresita

Latura subiectiva: intentie, trebuie stabilita cu multa atentie mai ales in cazul martorului, deoarece
exista posibilitatea ca acesta sa nu fie de rea-credinta, ci sa aiba o perceptie deformata asupra realitatii
Forme:
- consumare: in momentul in care fie se incheie declaratia cand e vorba de un martor, fie in momentul in
care expertiza e incheiata si depusa la dosar in cazul savarsirii prin inactiune a faptei- declaratii succesive
ale martorului in aceeasi cauza
- tentativa: nu e posibila

Art. 274. RAZBUNAREA PENTRU AJUTORUL DAT JUSTITIEI

Aceasta infractiune nu are corespondent in VCp, deci nu se pune problema situatiilor tranzitorii. Este
o infractiune complexa, pentru ca se construieste pe continutul unei alte infractiuni la care se adauga practic o
conditie legata de latura subiectiva, mai precis, existenta unui mobil.
Obiect juridic:
- principal: relatiile privind infaptuirea justitiei, in general, nu doar cea penala, relatii care presupun protejarea
libertatii si integritatii personelor care sprijina activitatea organelor judiciare
- secundar: imprumutat de la infractiunea de baza
Obiect material: putem avea doar un obiect material secundar, in masura in care infrractiunea de
baza are un asemenea obiect; poate fi vorba despre corpul persoanei, daca avem de-a face cu o infractiune
care are acest obiect material, dar poate fi si un bun
Subiectii:
- activ: nu e circumstantiat
In principiu, participatia e posibila in toate formele ei
- pasiv
- principal: statul prin organul judiciar a carui activitate e pusa in persicol
- secundar: circumstantiat, persoana ce a participat in modul indicat de textul incriminator la o
activitate judiciara, fie a sesizat organele de urmarire penala, fie a dat declaratii, fie a prezentat probe intr-o
cauza penala, civila
Poate fi atat persoana care realizeaza aceste activitati, cat si un membru de familie.
pot fi: martor, expert, interpret, partea civila, partea vatamaat, inclusiv un participant la o infractiune, un
coautor sau un complice sau un membru de familie
Situatie premisa: activitate desfasurata in cadrul unei proceduri judiciare de catre o persoana victima
directa sau indirecta a infractiunii.

Latura obiectiva
a)elementul material: elementul material corespunde cu cel al infractiunii comise de baza
b)urmare imediata
- principala: stare de pericol pentru infaptuirea justitiei
- secundara: corespunde infractiunii de baza
c)legatura de cauzalitate
Latura subiectiva: avem in aceasta infractiune ca forma de vinovatie cea a infractiunii de baza:
intentie sau praeterintentie (ex vcm) dar ceea ce e important la latura subiectiva e existenta unei conditii
atasate elementului subiectiv, si anume existenta unui mobil, respectiv razbunarea pentru acea activitate a
victimei care reprezinta situatia premisa - altfel nu avem art. 274, dar voi avea totusi infractiunea de baza.
Tocmai aceasta conditie a laturii subiective da caracterul compelx al infractiunii pentru ca pentru oricare
infractiune se adauga aceasta conditie

Forme: se urmeaza configuratia infractiunii de baza

- consumare: consumarea infractiunii de baza
- tentativa: nu se pedepseste, dar in masura in care infractiunea de baza e susceptibila de tentativa si
ramane in faza tentativei am un art. 274 raportat la o tentativa la infractiunea respectiva (ex art. 274 in
forma consumata raportat tentativa la omor)- o astfel de problema nu se pune in cazul infractiunilor de
baza care nu au forma tentativei
Sanctiuni: avem un sistem specific, in sensul ca sanctiunea se raporteaza la infractiunea de baza, limitele
acesteia fiind majorate cu o treime. Din aceasta perspectiva, infractiunea de razbunare pentru ajutorul dat
justitiei poate fi privita ca o varianta agravata a oricareia dintre infractiunile de baza

Art. 275. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE PROBE ORI DE INSCRISURI

M0n$t3r
Art. 275 are o corespondenta partiala in art. 272 din VCp, art. care avea ca denumire marginala
retinerea sau distrugerea de inscrisuri. Modificarile importante aparute in NCp la aceasta incriminare rezulta
inclusiv din denumirea marginala. O prima modificare se refera la largirea sferei elementului material, in
sensul ca apar in plus 3 modalitati ale elementului material (sustragerea, ascunderea si alterarea), cel vechi se
referea doar la distrugerea sau retinerea de inscrisuri. O alta modificare, tot in sensul extinderii apare in
privinta obiectului material al infractiunii, pentru ca, fata de textul anterior care se refeera doar la inscrisuri,
textul actual include si mijloacele materiale de proba. In privinta situatiilor tranzitorii, retinem ca legea veche
este mai favorabila, in masura in care textele mai au corespondenta.
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei in general, care presupun protejarea inscrisurilor
si a mijloacelor de proba ce tin de o procedura judiciara

Obiect material: inscrisurile care apartin unei proceduri judiciare sau sunt destinate unei proceduri
judiciare, precum si mijloacele materiale de proba, care apartin unei proceduri judiciare sau unei cauze;
diferenta afata de art. 259 Cp, pentru care nu reprezinta obiect material inscrisurile care apartin unei cauze
judiciare
In varianta asimilata de la alin. (2) este posibil sa am un inscris care emana de la o alta institutie
publica, care sa fie insa destinat, si atunci reprezinta obiect material
Subiectii: nu sunt circumstantiati, participatia este posibila
Situatie premisa: este necesar sa preexiste o procedura judiciara in curs sau o cauza in curs de
solutionare. In afara acestei situatii premisa, putem avea o alta infractiune, dar nu art. 275
Latura obiectiva
a) elementul material: este reprezentat printr-o actiune concretizata in 5 modalitati prevazute expres de
legiuitor
- sustragerea: reprezinta un echivalent al elementului material de la furt; in practica anterioara in cazul
sustragerii a unor procese verbale de indeplinire a procedurilor de citare
- distrugerea: corespunde partial elementului material de la distrugere, in sensul in care intelegem prin
distrugere doar desfiintarea totala a inscrisului sau mijlocului de proba respectiv; in practica anterioara s-a
retinut infractiunea corespunzatoare in cazul distrugerii unor procese-verbale de constatare a unui accident,
percum si inscrisurile referitoare la probele biologice recoltate
- retinerea: oprirea inscrisului sau a mijlocului de proba din parcursul firesc al cauzei
- ascunderea: schimbarea situatiei de fapt a bunului, a locului firesc al acestuia, astfel incat acesta sa devina
inaccesibil cauzei; poate realiza acest element de regula persoana care are dreptul sa retina sau sa manipuleze
inscrisurile sau probele respective, pentru ca altfel, in principiu, nu voi avea ascundere, ci voi avea sustragere
- alterarea: distrugere partiala, degradare a inscrisurilor sau a mijloacelor materiale de proba
b) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei
c) urmarea imediata: stare de pericol, putem vorbi si de o urmare secundara care se refera la integritatea
inscrisurilor
Latura subiectiva: avem de-a face cu intentie directa, calificata aici prin scop, acela de a impiedica
aflarea adevarului, fiind necesar acest scop ca o conditie a laturii subiective, e inevitabil ca autorul sa
urmareasca si afectarea relatiilor privind infaptuirea justitiei, lucrand in scopul de a impiedica aflarea
adevarului, implicit el urmareste afectarea relatiilor de infaptuire a justitiei
Forme:
- consumare: la realizarea elementului material
- tentativa: nu este incriminata
Variante

- alin. (2): varianta asimilata ea exista si in VCp da era tratata in acelasi alin. si e vorba de impiedicarea prin
orice alt mod, diferit de alin. (1), ca un inscris necesar solutionarii cauzei emis de catre un organ judiciar sau
adresa acestuia sa ajunga la destinatar;
Avem un obiect material limitat fata de prima varianta, este vorba de un inscris fie emis de organul
judiciar, fie destinat acestuia, in plus, avem conditia ca acesta sa fie necesar solutionarii cauzei, deci nu orice
inscris.
Elementul material consta in impiedicarea in orice alt mod ca inscrisul sa ajunga la destinatar
Speta: neexpedierea unui raport de expertiza necesar solutionarii cauzei- e discutabil daca intr-o asemenea
ipoteza avem ipoteza de la alin. (2) sau (1) sub forma retinerii inscrisului respectiv, fiind vorba de variante
asimilate nu exista consecinte practive

Art. 278. INCALCAREA SOLEMNITATII SEDINTEI

Acest articol are un corespondent partial in art. 272 1 din VCp sfidarea organelor judiciare- modificarea esentiala
a textului este aceea ca in NCp infractiunea se refera doar la fapte care se petrec in instanta, de catre o persoana care
participa sau asista la procedura; aici e vorba doar de solemnitatea instantei, pentru celelalte situatii exista ori alte
infractiuni ori nu e nevoie sa se retina o infractiune, daca e vorba de o atitudine sfidatoare in cursul unei anchete penale;
protectia nu era necesara prin aceasta infractiune pe o alta portiune.

Art. 279. ULTRAJUL JUDICIAR

Aceasta infractiune a fost desprinsa din infractiunea de ultraj, unde era o agravata pentru judecator; in noua
configuartie protejeaza atat magistratii, cat si avocatul (in ultimul alin), pentru ca in acest caz relatiile de infaptuire a
justitiei sunt lezate, modificarea infractiunii in sensul ca se protejeaza si avocaul, deci nu putea ramane contra autoritatii
pentru ca el nu e functionar public.

Art. 280. CERCETAREA ABUZIVA

E intalnita in practica, jurisprudenta in materie, de regula faptele retinute de jurisprudenta se refera la subiecti
activi ofiteri de politie care in cursul anchetei folosesc amenintari sau violente, insa practic nici aici nu exista probleme
controversate in analiza infractiunii sau in jurisprudenta - cazurile din practica sunt relativ clare. Aceasta infractiune are
corespondent in Vcp art. 266 arestarea si cercetarea abuziva- partea cu arestarea e in alt text din NCp.

Art. 282. TORTURA

Are drept corespondent art. 2671 VCp- practic ne raportam la alte infractiuni, in practica in general au
existat foarte putine cazuri de tortura, cecetarea abuziva cand s-au retinut anumite fapte- Romania
condamnata la CEDO si e adevarat ca in rapoartele pe care organismele internationale pe care le primesc de la
ONG apar mai multe cazuri de tortura su suspiciuni decat cele din evidentele interne, sunt cauze reclamate
direct la ONG uri unele neavand corespondenta in reclamatii interne

Art. 285. EVADAREA

Are drept corespondent art. 269 VCp spre deosebire de VCp, la varianta tip nu exista, nu sunt
modificari, in afara de limita maxima a pedepsei care a crescut la 3 de la 2 ani. Din perspectiva alin. (1), VCp
e lege mai favorabila, iar la varianta agravata de la alin. (2) a ramas numai ipoteza savarsirii prin violente sau
arme, fata de dispozitiile VCP unde aveam si ipoteza faptei comisa de 2 sau mai multe persoane impreuna- si
aici ca si la alte infractiuni legiuitorul a considerat ca aceasta ipoteza poate fi suplinita prin partea generala
art. 77 lit.a)- NCp este mai favorabila pentrru ipoteza ramasa, violente sau arme, pentru ca avem de la 1 la 5
ani spre deosebire de VCp care prevedea 2-8 ani.
O noutate a incriminarii este data de aparitia celor 2 variante asimilate, cele de la alin. (3) lit. a) si b)
care nu existau in VCp, in sensul ca nu erau prevazute expres, dar, de-a lungul timpului, jurisprudenta a
asimilat aceste ipoteze de fapt evadarii de la varianta tip. Practic, legiuitorul nu a facut altceva decat sa
clarifice si sa prevada expres niste ipoteze care oricum erau luate in calcul de jurisprudenta.
Regimul sanctionator, avem tot o clarificare, in acord cu jurisprudenta, in sensul ca legiuitorul a spus foarte
clar ca pedeapsa se adauga la restul ramas neexecutat, in VCp se spunea ca pedeapsa se adauga la pedeapsa
executata=>divergente daca se adauga la cea intreaga sau la restu ramas neexecutat- RIL se adauga la restul
ramas neexecutat;
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei, care presupun respectarea starii de retinere sau
detinere dispusa de organele competente
Obiect material: nu avem
Subiectii:
- activ: este circumstantiat, persoana aflata in stare privativa de libertate, adica fie retinuta in baza unei
ordonante de retinere, fie detinuta in baza unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de executare
a pedepsei;
Starea de privare de libertate, respectiv aceea de detinere se refera inclusiv la arestul la domiciliu
conform NCPp
Participatia penala e posibila doar sub forma instigarii, deoarece complicitatea la evadare va
reprezenta infractiunea de la art. 286 inlesnirea evadarii, iar coautoratul nu este posibil pentrru ca fiecare
persoana e autor al infractiunii de evadare
- pasiv: un subeict pasiv general statul prin institutia ce avea in paza persoana respectiva
Situatia premisa: legata de calitatea subiectului activ, trebuie sa preexiste o stare privativa de
libertate in sensul de retinere sau detinere ; sunt asimilate acestei stari si ipotezele de la alin. (3)
Latura obiectiva
a)
elementul material: la varianta tip si cea agravata consta intrr-o actiune respectiv cea de evadare din
starea de retinere sau detinere, modalitatile concrete sunt extrem de diverse, evadarea poate sa aiba loc din
locul de detinere sau retinere dar au existat mai multe cazuri in practica de evadare pe perioada transportarii
persoanei retinute sau detinute de la un loc la altul, evident transportul sub escorta, au existat cazuri in care

evadarea a avut loc fie din sediul politiei, fie din sediul parchetului, fie in mod exceptional mai rar, din fata
instantei
La varianta asimilata de la alin. (3) lit. a) elementul material consta intr-o omisiune, respectiv
neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de retinere
Lit. b) elementul material consta in actiunea de parasire a locului de munca, fara autorizare: aceasta
ipoteza se refera la situatia in care condamnatul se afla in exteriorul locului de detinere si fara paza este vorba
de acei condamnati care executa pedeapsa de la inceput sau un anumit moment in regim deschis
b) urmarea imediata: stare de pericol pentru infaptuirea justitiei
Latura subiectiva: intentia directa sau indirecta (in varianta neprezentarii)

Forme:
- consumare: la primele 2 variante in momentul in care autorul iese din starea de retinere/detinere
asta inseamna ca paraseste incinta spatiului in care e retinut sau detinut, la lit. b) parasirea locului de
munca
- tentativa: e posibila pe alin. (1) si (2), la varianta de la alin. (3) lit. a) neprezentarea nejustificata:
analiza latura subiectiva si sa rezulte clar intentia si de asemena trebuie examinate cu multa atentie
eventualele evenimente ce ar justifica neprezentarea- calamitate naturala gen cutremur, inundantii,
accidente, boala alt eveniment cu consecinte negativea supra persoanei condamnate si care sa il impiedice
sa se intoarca, iar pe lit. b) trebuie sa existe o folosire fara autorizare daca persoana condamnata primeste
aurotizarea necesara, nu poate fi evadare

Titlul V
Infraciuni de corupie i de
serviciu

CAPITOLUL I INFRACTIUNI DE CORUPTIE

Art. 289. LUAREA DE MITA
Corespondent: art. 254 VCP i un corespondent parial n art. 256 VCP, care se chema Primirea de
foloase necuvenite. Principalele modificri fa de vechiul text: NCP se refer la funcionarul public i nu la
funcionar, cum se referea VCP.
De altfel, n NCP, noiunea de funcionar nu mai apare, dar poate fi asemnat cu ceea ce gsim la art.
308 NCP, care se refer la alte categorii de persoane ce pot comite infraciunile de corupie sau de serviciu
persoane care deja au primit n doctrin denumirea de funcionari privai. A doua modificare e legat de
elementul material, n sensul c NCp renun la modalitatea nerespingerii promisiunii. S-a renunat la aceast
modalitate omisiv, pentru c nu fusese niciodat reinut n practic i pentru c din momentul n care
nerespingerea ia o form evident, ea ar putea fi inclus n varianta acceptrii. O alt modificare important a
noului text se refer la nlocuirea expresiei n scopul ne/ndeplinirii atribuiilor de serviciu cu expresia n
legtur cu actele de serviciu. Aceast legtur, vom vedea, reprezint o condiie a laturii obiective, iar
consecina direct a acestei modificri extinde sfera infraciunii inclusiv la primirea de foloase necuvenite. n
VCp, dac se remitea o sum de bani dup efectuarea actului, fr o promisiune sau o nelegere prealabil,
aveam primire de foloase necuvenite. Acum, fiind vorba despre o nou condiie, rezult c primirea poate s
fie i ulterioar, pstrnd legtura cu actele de serviciu i voi avea tot luare de mit, nemaiexistnd primirea
de foloase necuvenite.
Tot legat de condiia laturii obiective, apare n plus urgentarea ndeplinirii unui act. Aici, practic, nu
avem modificri pe fond fa de reglementarea actual, este doar o modificare normal. Legiuitorul a vrut s
clarifice, s precizeze expres i aceast variant, care n jurisprudena trecut era asimilat ndeplinirii actului.
Dispare, fa de VCp, o agravant ce avea un subiect activ circumstaniat n plus funcionarul cu atribuii
de control.
Atenie, o parte din aceti funcionari art. 7 din Legea nr. 78/2000 aa cum a fost ea modificat prin
legea de punere n aplicare a NCp. Acest funcionar va fi ncadrat n 289 alin. (1), legea nou fiind mai
favorabil, pedepsele sunt mai mici.
O alt modificare important varianta atipic de la art. 289 alin. (2), care practic exclude
funcionarul asimilat din sfera infraciunii, n ipoteza ndeplinirii sau urgentrii actului, deoarece persoanele
respective au tocmai atribuia efecturii unor asemenea acte, n schimbul unor taxe.
n principiu, legea nou este mai favorabil: 3-10 ani fa de 3-12 ani nchisoare n VCP. De asemenea, legea
nou este mai favorabil i n ipoteza n care pe legea veche aveam primirea de foloase necuvenite, fapt ce n
prezent constituie luare de mit.
Obiectul juridic: relaiile sociale ce impun interdicia obinerii unor foloase necuvenite, n legtur cu
ndatoririle de serviciu de ctre funcionarii publici sau alte persoane, respectiv cele prevzute n art. 308.
Obiect material: nu exist. Banii sau bunurile care intr n ecuaia infraciunii nu reprezint obiect
material, dei pe doctrina veche, uneori se fcea aceast confuzie.
Subiecii

activ: funcionarul public [175 alin. (1) i (2) din Cod], dar poate fi subiect activ i o alt persoan din
cele prevzute la art. 308. Angajatul unui funcionar public, n sensul art. 175 alin. (2), dar i conform lui 308,
o persoan care ndeplinete o nsrcinare n orice mod, pentru o persoan juridic pur i simplu. n felul
acesta, sfera subiectului activ este extins aproape la maxim, intr cam aceleai persoane care intrau n
categoria de funcionari, adic inclusiv persoanele care erau angajate ntr-o form sau alta.
Sigur c noua configuraie a textului de la art. 289, n raport de modificrile aduse noiunii de
funcionar public a nceput s pun probleme n practic cu privire la ntinderea noiunii i la persoanele ce
fac parte din aceast categorie. Deja exist dou soluii date de ICCJ Completul de dezlegare a unor
ntrebri prealabile.
Una dintre ele se refer la medic i s-a stabulit c medicul angajat ntr-un spital public este funcionar
public n sensul art. 175 alin. (1) lit. b), teza a II-a. i aici avem Decizia nr. 26/2014 a ICCJ. Lucurile nu sunt
nc definitiv clarificate, pentru c astzi am primit o nou solicitare din partea ICCJ, ntr-o alt chestiune
prealabil, n care se pune problema dac n msura n care fr o pretindere sau o promisiune prealabil, un
pacient, dup efectuarea actului medical, face o donaie medicului, aceast fapt ar trebui sau nu s
beneficieze de dispoziiile unui articol din Legea privind protecia pacientului, care, n mare, spune c
pacientul poate s ofere donaii/cadouri persoanelor din instituia medical, n condiiile legii. Aceste
dispoziii ar putea reprezenta un act justificativ. Problema este ns foarte delicat i de rspunsul ei va
depinde dac pe viitor sumele primite de medici dup realizarea actului medical pot sau nu reprezenta luare
de mit.
Problema asta cu medicul subiect activ sau nu, e veche i au existat mai multe tentative din partea
medicilor de a introduce dispoziii n diferite legi ale profesiei, care s nlture medicul din categoria
subiecilor activi.
O a doua decizie pe acest subiect se refer la expertul judiciar Decizia nr. 20/2014, prin care se
stabilete c expertul judiciar este funcionar public asimilat, adic intr n categoria prevzut de art. 175
alin. (2).
Cele mai multe probleme legate de jurispruden (cea anterioar NCp) au fost cantonate tot n zona
subiectului activ al infraciunii. De-a lungul timpului, s-a stabilit c este subiect activ, de pild, judectorul,
primarul, procurorul, lichidatorul judiciar etc. E o categorie foarte larg persoane ce ocup o funcie de
demnitate public, parlamentari etc.
Tot legat de subiectul activ, n mod constant, n jurisprudena i doctrina de dup 1989, s-a considerat
c avocatul nu poate fi subiect activ al infraciunii de luare de mit. El nu este n niciun fel funcionar public.
-

pasiv: instituia sau persoana pentru care subiectul activ desfoar o activitate.

Situaie premis: existena unor ndatoriri de serviciu n legtur cu care se comite fapta. Atenie, nu este
relevant natura juridic prin care se stabilesc respectivele ndatoriri nu e obligatoriu s avem de-a face cu
un contract de munc, idee conturat i prin interpretarea art. 308 NCp.
Latura obiectiv
a) Elementul material: o aciune n trei modaliti, respectiv:

aciunea de a pretinde bani sau alte foloase = a solicita;

aciunea de a primi bani sau alte foloase = a intra n posesia fizic, nemijlocit;
aciunea de a accepta promisinea de bani sau alte foloase = a fi de acord cu promiterea unor bani
sau unor foloase.
Acestea pot fi fcute direct, indirect, pentru sine sau pentru altul.
Condiie ataat laturii obiective: ca fapta, ntr-una din modaliti, s se fac n legtur cu
ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea ndeplinirii unui act sau cu ndeplinirea unui act
contrar. n oricare dintre situaii, actul respectiv trebuie s intre n ndatoririle de serviciu ale funcionarului
public.
Atenie: n ipoteza realizrii unor ndatoriri n mod defectuos fie prin ndeplinire, fie prin
ndeplinirea unui act contrar dac faptele respective constituie infraciune, voi avea un concurs de
infraciuni.
! Articolul despre o pretins unitate infracional n cazul unor infraciuni de luare de mit i fals
intelectual Critica raiunii penale. Ipoteza n care un agent de circulaie ntocmete un proces-verbal fals i
primete o sum de bani pentru a evita s se rein o infraciune.
Spe: un primar primete o sum de bani pentru activitatea desfurat de secretarul primriei. Indirect,
primarul era legat i de acele atribuii i s-a reinut luarea de mit.
Atenie, n configuraia actual, expresia n legtur include i ce aveam anterior n infraciunea de Primire
de foloase necuvenite.
b) urmarea imediat: o stare de pericol pentru relaiile de serviciu.
c) legtura de cauzalitate: ex re.
Latura subiectiv: intenia direct i indirect. Atenie, pe VCp se considera c infraciunea se comite
doar cu intenie direct, avnd n vedere scopul. i n aceast ipotez, opinia era greit. n msura n care
atingea latura subiectiv, scopul NU califica intenia.
Forme:
- tentativa nu este incriminat, n unele opinii se spune c nici nu ar fi posibil, datorit modalitilor
elementului material. n alte opinii - indirect se sancioneaz tentativa, fiind asimilat variantei ce privete
acceptarea promisiunii.
- consumarea: n momentul realizrii elementului material ntr-una dintre modalitile prevzute de
legiuitor. Atenie, dac am o pretindere urmat de o primire, fapta se va consuma n momentul pretinderii i
va fi o fapt unic.
Infraciunea poate avea i form continuat, cnd n baza aceleiai rezoluii infracionale i n legtur cu
aceleai acte ce in de ndatoririle de serviciu, se primesc in mod repetat bani sau alte foloase.

Variante: o variant atipic, cea din alin. (2) i care se refer la un subiect activ dublu circumstaniat,
cnd infraciunea se poate realiza numai prin modalitile elementului material expres indicate n alin. (2),
respectiv nendeplinirea unui act, ntrzierea n ndeplinirea unui act sau efectuarea unui act contrar
infraciunilor de serviciu.
n alin. (3) o dispoziie expres cu privire la confiscarea obiectului mitei.
Procedural: dispoziiile din NCP i NCPP trebuie coroborate cu Legea nr. 78/2000 referitoare la prevenirea i
combaterea faptelor de corupie.

Art. 290. DAREA DE MITA

Are drept corespondent art. 255 din VCp, iar modificrile intervenite in de modificrile intervenite la
infraciunea de luare de mit, att n VCp, ct i n NCp, darea de mit raportndu-se la luarea de mit.
Doctrina spunea c ar fi o infraciune corelativ afirmaie nu foarte exact. Mai degrab, avem de-a face cu
o infraciune n strns legtur cu luarea de mit. Darea de mit poate exista i independent de luarea de
mit.
Darea de mit, ca i calificare criminologic i de politic penal, este considerat corupie activ. Luarea de
mit corupie pasiv.
Dac luarea de mit era i n mare msur este o infraciune de serviciu, darea de mit este o
infraciune n legtur cu serviciul.

Obiect juridic: relaiile n legtur cu activitatea de serviciu, relaii incompatibile cu fapte de

corupere a funcionarului.
Obiect material: nu are.
Subiecii
- activ: nu este circumstaniat. Poate fi orice persoan, inclusiv persoana juridic.
Participaia penal este posibil n toate formele.
-

pasiv: nu este n niciun caz funcionarul, ci unitatea la care persoana i desfoar activitatea.

Situaie premis: cele spuse la luarea de mit sunt valabile.

Latura obiectiv
a) elementul material: o aciune, care poate mbrca trei modaliti:

promisiunea de bani ori alte foloase = un angajament c va remite bunuri sau alte foloase, din partea
subiectului pasiv;
- oferirea de bani sau alte foloase = prezentarea, nfiarea folosului injust, n vederea nsuirii de
ctre funcionar, dac acesta este de acord s ndeplineasc, nu ndeplineasc etc;
- darea de bani sau alte foloase = presupune o remitere efectiv a bunului sau folosului respectiv.
Dac avem reunite dou modaliti distincte, unitatea infracional nu este atins.
Condiia ataat laturii obiective: ca banii sau foloasele s fie n legtur cu atribuiile de serviciu.
! i aici avem o modificare esenial fa de legislaia anterioar: dac pe VCP, oferirea de bani dup
realizarea actului i primirea corelativ de ctre funcionar, pentru funcionar nsemna primire de foloase
necuvenite, pentru cel ce oferea nu aveam dare de mit. n NCP, cnd luarea de mit a inclus i primirea de
foloase necuvenite, darea de mit se poate realiza i n aceast variant corelativ.
Dac elementul material se realizeaz n varianta promisiunii sau oferirii, pentru existena infraciunii nu este
necesar s se ajung i la executare.
b) urmarea imediat: o stare de pericol.
c) legtura de cauzalitate: ex re.
Latura subiectiv: intenia direct sau indirect.
Forme:
- consumarea are loc n momentul realizrii elementului material.
- tentativa nu este incriminat, dei se poate spune c modalitile oferirii, respectiv promiterii,
respectiv un nceput de executare se poate spune c legiuitorul a asimilat tentativa formei
consumate.
Avem o cauz de excludere a infraciunii la alin. (2), cnd mituitorul a fost constrns de funcionar, n
sensul c nu doar c i s-a pretins, dar a fost i constrns, de regul moral.
Avem i o cauz de nepedepsire la alin. (3), n ipoteza n care fptuitorul denun fapta mai nainte ca
organul de urmrire penal s fi fost sesizat.
Cauz care prevede restituirea banilor sau foloaselor n ipotezele de la alin. (2) sau (3).
Dispoziie privind confiscarea la alin. (5).

Art. 291. TRAFICUL DE INFLUENTA

Corespondent n Vechiul cod: art. 257, sub aceeai denumire. Principala modificare apare la nivelul
condiionrii laturii obiective, pentru c, spre deosebire de vechiul text, autorul promite c va determina
funcionarul public la o anumit conduit. n vechiul text, se spunea pur i simplu c determin. O alt
modificare se refer la precizarea mai clar a actelor ce intr n atribuiile de serviciu, pentru c n vechiul

text se spunea c se acioneaz asupra funcionarului, ca s fac sau s nu fac un act ce intr n atribuiile
sale de serviciu. Noul text aduce nite clarificri ale textului.
Din punct de vedere al situaiilor tranzitorii: Noul cod este legea mai favorabil.
Obiect juridic: relaiile sociale, a cror normal desfurare este lezat de suspiciunea c funcionarii
publici ar putea s se lase manipulai de persoane care au o influen real sau imaginar asupra lor.
Obiect material: nu are.
Subiecii
- activ: necircumstaniat. Orice persoan poate s comit traficul de influen. Din aceast cauz, pe
vechea reglementare se spunea c traficul de influen, ca i darea de mit, este o infraciune n legtur cu
serviciul, i nu o infraciune de serviciu.
Subiectul activ poate fi i un funcionar public. n plus, dac pe lng traficarea de influen,
funcionarul respectiv are i el nite atribuii n legtur cu actul respectiv, putem avea concurs cu luarea de
mit. Exemplu: spe cu un poliist, care, pe de-o parte primete bani pentru a realiza nite acte de urmrire
penal, ca s-l favorieze pe fpotuitor, dar promite c va vorbi i cu procurorii pentru a da o soluie
convenabil.
-

pasiv: instituia la care lucreaz presupusul funcionar.

Situaie premis: atribuii din partea unor funcionari, n baza crora, o anumit persoan beneficiaz de
un anumit act.

a)
-

Latura obiectiv:
elementul material: o aciune, ce se prezint sub trei modaliti:
pretinderea de bani sau alte foloase;
primirea de bani sau alte foloase;
acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase.

Cerin ataat elementului material: ca subiectul activ s aib influen sau s lase s se cread c are
influen asupra unui funcionar public i, n plus, s promit c l va determina pe funcionarul public la o
anumit conduit.
n legtur cu funcionarul public, nu e necesar s fie individualizat. Sunt suficiente referirile cu privire
la calitatea acestuia, la funcia pe care o ndeplinete.
Atenie, dac funcionarul asupra cruia se pretinde influena nu exist n realitate, fapta poate fi
ncadrat ca nelciune. Dar, v atrag atenia c aici, situaia este foarte delicat i c n 99% dintre cazuri,
se va merge pe trafic de influen, care oricum implic o inducere n eroare. De pild, spun c m duc la
primrie, acolo cunosc un individ pe nume Gheorghe Ionescu, iar el se ocup cu repartizarea caselor. n
realitate, Ionescu nu exist i eu iau banii aici am avea nelciune.
Fapta subzist chiar dac influena pe lng funcionar a euat i chiar dac intervenia promis nu se
realizeaz. Dac fapta e comis pe lng un funcionar ce are chiar el atribuii privind actul solicitat i acesta
l asigur pe autorul traficului de influen, voi avea concurs ntre trafic de influen i luare de mit.

b) urmarea imediat: o stare de pericol cu privire la relaiile de serviciu.

c) legtura de cauzalitate: rezult n mod direct.
Latura subiectiv: vinovia, n opinia prof., este cerut sub forma inteniei, direct sau indirect.
Atenie, n doctrin exist ideea c infraciunea s-ar comite doar cu intenie direct. Fals, n opinia prof.
Faptul c traficantul de influen i asum intervenia nu are nicio legtur cu latura subiectiv, ci este o
condiie a laturii subiectiv. Chiar n condiiile n care textul a fost completat cu precizarea c traficantul de
influen promite c va determina.
Inclusiv pretinderea de bani sau alte foloase reprezint elemente material, iar infraciunea se comite n
momentul pretinderii.
Ar fi foarte periculos s considerm c infraciunea nu se comite dect cu intenie direct. Ca i
luarea/darea de mit, traficul de influen era o infraciune probat prin procedura flagrantului. Or, n
momentul flagrantului, flagrantul se poate face i pe baza unei pretinderi. Eu nu am de gnd s mai cercetez
ce urmrea s fac traficantul dup aceea.
Aceast promisiune c va determina nu are neaprat legtur cu urmarea infraciunii lezarea sau
punerea n primejdie a relaiilor de serviciu. De cele mai multe ori, traficantul de influen nu urmrete
primejduirea relaiilor de serviciu. Accept c sunt lezate relaiile de serviciu, de acord i cel mai des,
infraciunea se va comite cu intenie direct.
Forme:
tentativa nu este incriminat, dar sigur c putem spune c pretinderea ar nsemna un nceput de
executare i ar fi practic o tentativ asimilat faptului consumat.
- consumarea are loc n momentul realizrii elementului material, n oricare din modalitile prevzute.
-

n legtur cu formele infraciunii, au fost soluii discutabile n jurispruden, legat de posibilitatea de a

avea infraciune sub form continuat. Multe decizii dac s-a pretins o sum de bani i s-a convenit asupra
ei, apoi suma de bani se pltete n rate succesive, atunci avem o singur infraciune i o infraciune NU n
form continuat, pentru c ea se consum, de fapt, n momentul primirii primei trane sau n momentul
pretinderii. Aceast soluie este corect.
Totui, dac avem o singur rezoluie infracional n legtur cu nite ndatoriri de serviciu ele nsele
succesive i se pretind, se primesc repetat nite sume de bani n baza aceleiai rezoluii infracionale, se poate
ntmpla s avem o infraciune continuat, DAR nu cnd s-a convenit de la nceput o anumit sum.
Infraciunile de corupie trebuie privite i prin prisma legii speciale Legea nr. 78/2000. Aici, avem la
art. 7 o variant agravat anumite categorii de funcionari publici subieci activi ai infraciunii. Prin prisma
art. 308 Cod penal, avem o variant atenuat a traficului de influen.
Avem o dispoziie special privind confiscarea la 291 alin. (2). Privete banii sau bunurile primite. Nu
sunt supuse confiscrii bunurile sau banii pretini sau banii sau alte foloase cu privire la care s-a acceptat o
promisiune. Aici au fost unele confuzii sau ezitri n practic.

n legtur cu jurisprudena, pe lng speele amintite, mergei la comentariul Codului, unde sunt multe
exemple de spee n legtur cu traficul de influen.

Art. 292. CUMPARAREA DE INFLUENTA

Corespondent n Vechiul cod: nu exista un precedent n Codul penal, dar exista n Legea nr. 78/2000,
respectiv art. 61.
Articolul respectiv a fost adus n cod i abrogat din legea sus-amintit.
n economia Legii nr. 78/2000, cumprarea de influen avea o sfer relativ mai restrns de aplicare,
pentru c, avnd n vedere c Legea 78 spunea c este aplicabil unor anumite categorii de funcionari,
cumprarea de influen, chiar dac are un subiect activ necircumstaniat, nu putea fi pus dect n legtur
cu persoane care ndeplineau prevederile Legii nr. 78. i sub imperiul Legii 78, cumprarea de influen
putea fi realizat de orice persoan. Insist, pentru c n comentariul la Codul penal, pare s se spun altceva.
Ar rezulta c i cumprtorul de influen trebuia s fac parte din categoria persoanelor prevzute de Legea
78.
Dincolo de aceast modificare, o alta este n concordan cu art. 291 NCP, n sensul c i aici se
specific n detaliu modul n care funcionarul public poate s (nu) fac un act ce intr n atribuiile sale de
serviciu.
Din punctul de vedere al sanciunii, pedeapsa are limita maxim mai mic dect cea prevzut n
Legea special. NCP este legea mai favorabil.
i cumprarea de influen se afl n aceeai legtur de interdependen ca aceea dintre darea i
luarea de mit, dar nici aici nu avem infraciuni corelative. Cumprarea de influen poate exista i fr
traficul de influen. Cineva poate promite bani sau alte foloase unei persoane despre tie c are o anumit
influen, iar persoana respectiv s refuze s exercite influena. Sigur c, de regul, cele dou infraciuni
merg mn-n mn.
Obiect juridic: relaiile sociale care presupun interdicia influenrii sau manipulrii activitii de
serviciu a funcionarilor publici, prin oferirea de bani sau foloase necuvenite.
Obiect material: nici n acest caz nu avem obiect material.
Subiecii
- activ: nu este circumstaniat.
Participaia e posibil n toate formele, inclusiv coautorat. Dac persoana care cumpr influen ofer
bani printr-o alt persoan, aceast alt persoan va fi complice, iar cel ce d banii va fi autor. n legtur cu
complicitatea la cumprare de influen, a se vedea opinia nr. 6 din Opinii controversate Spea privind
examenele trucate la INM. Dar, n opinia prof., cel puin pentru una dintre persoanele de acolo, nu existau
elemente subiective sau obiective n hotrre, care s ateste complicitatea la cumprare de influen.
-

pasiv: instituia sau persoana juridic la care funcionarul public sau o persoan din cele la care se refer
art. 308 i desfoar activitatea.

a)
-

Latura obiectiv:
elementul material: o aciune exprimat n trei modaliti:
promisiunea;
oferirea;
darea de bani ori alte foloase.

Condiia ataat elementului material: fapta s se realizeze n raport cu un traficant de influen i ca

acesta s determine funcionarul public la o anumit conduit.
Atenie, dac persoana de la care se ncearc a se cumpra influena nu are i nici nu a lsat s se cread
c are vreo influen asupra unui funcionar public, avem de-a face cu o fapt putativ. Exemplu cineva
vine la oricare din colegii de aici din amfiteatru si spune uite i dau 50.000 de euro, s vorbeti la primrie i
s-mi faci rost de o cas. Nu avem trafic de influen, atta vreme ct cel ce ncearc fictiv s cumpere
influen nu a pretins c are vreo legtur cu un funcionar public.
O altfel de interpretare ar putea duce la abuzuri. Nu poi cumpra influen de la o persoan care nu are
i nici nu a pretins c are influen.
Spe: cineva a ncercat s ofere bani unui avocat, n ideea c acel cineva era soia/soul unui judector. Aici,
pot avea cumprare de influen, datorit notorietii funciei deinute de persoana apropiat avocatului.
Fapta trebuie s se realizeze anterior sau cel mult concomitent cu ndeplinirea/nendeplinirea
atribuiilor de serviciu. Dac se ofer nite bani unei persoane ce pretinde c are influen pentru realizarea
unui act ce fusese deja ndeplinit, pentru cel ce trafic influena voi avea nelciune.
b) urmarea imediat: stare de pericol pentru relaiile de serviciu.
c) legtura de cauzalitate: rezult direct.
Latura subiectiv: intenie direct i indirect. Valabil ce am spus i la traficul de influen.
Forme:
consumarea are loc la momentul realizrii elementului material. Modalitile prevzute de text sunt
alternative, iar dac are loc iniial o promisiune i apoi, la un interval de timp, darea unor bani, fapta s-a
consumat n momentul promisiunii sau cnd se nfieaz bunul respectiv.
Citii opinia nr. 6, cu privire la momentul consumrii infraciunii. n spe, e vorba ntr-o prim faz
de un fals trafic de influen, pentru care de fapt s-a i achitat. Era vorba practic despre nite intervenii care
nu aveau nimic de-a face cu darea unei sume de bani. Era o aa-zis colegialitate prost neleas pila. Pila
nu e trafic de influen. ntr-o a doua faz a speei, cumprtorul de influen i complicele (magistrai) se
ntlnesc cu un alt magistrat care ar fi avut influen. Din dosar nu rezulta c pn la ntlnire s-ar fi pus
problema vreunei sume de bani. Dimpotriv, n momentul ntlnirii dintre complice i cumprtor, rezult c
a avut loc o pretindere de bani spontan. Dup care, se pare c ulterior, s-ar fi dat o anumit sump de bani,
mai mic dect cea pretins. DAR, n aceste condiii, complicitatea la cumprare i trafic de influen
(spontane) era imposibil din punct de vedere logic. Inclusiv dac s-ar fi luat n calcul realizarea de ctre
complice a unor acte ulterioare consumrii infraciunii.
- tentativa nu se pedepsete.

i n legtur cu 292, avem o variant atenuat prin raportare la art. 308.

Cauz de nepedepsire la alin. (2).
O dispoziie la alin. (3) cu privire la confiscare. Banii se restituie denuntorului doar dac au fost dai
dup denun i practic ei au fost folosii pentru realizarea flagrantului. Per a contrario, dac un cumprtor
pred o sum de bani i apoi se rzgndete i denun, el e scutit de pedeaps, dar banii nu i mai ia napoi.
Ei se confisc. n legtur cu confiscarea, avem i alin. (4), iar aici accentuez c sunt supuse confiscrii
numai banii dai sau oferii. Nu i cei promii. Banii care au fost oferii se confisc, dar cei oferii se confisc
i n ipoteza n care nu am trafic de influen adic are loc o respingere. Situaia asta intervine de regul n
cazul flagrantului. Oferta e respins, dar banii respectivi se confisc.

Art. 293. FAPTE SAVARSITE DE CATRE MEMBRII INSTANTELOR DE ARBITRAJ

SAU IN LEGATURA CU ACESTIA
Aceste fapte sunt puse n legtur doar cu art. 289 i 290 (darea i luarea de mit). Aceast fapt nu
are corespondent nici n Vechiul cod, i nici n Legea nr. 78. Ea a fost preluat ca urmare a ratificrii de
Romnia a unui protocol adiional la Convenia penal privind corupia a Consiliului Europei, prin Legea nr.
260/2004. Art. 293 se completeaz cu art. 243 din Legea de punere n aplicare a Codului penal, ce prevede c
acest 293 se aplic indiferent dac membrii instanei de arbitraj sunt romni sau strini. Discuii n doctrin
cu privire la lipsa unor referiri la traficul de influen i cumprarea de influen. Rspunsul este legat de
faptul c n aceste cazuri, prile au un contact direct cu arbitrul. Dac au de gnd s influeneze n vreun fel,
o pot face n mod direct. Nu e nevoie de intermediar, ca la traficul de influen. Aici era practic inutil s
introduci n ecuaie i traficul/ cumprarea de influen.
Exist o variant agravat n art. 7 din Legea nr. 78 arbitrul care ia mit sau face trafic de
influen. Fapte svrite de ctre funcionari strini sau n legtur cu acetia articolul 294
Este vorba practic de subieci activi calificai, circumstaniai, pentru infraciunile din capitol.
Corespondent n art. 8 (? ) din Legea nr. 78, mai puin litera g).

CAPITOLUL II INFRACTIUNI DE SERVICIU

Art. 295. DELAPIDAREA
Acest art. are drept corespondent in VCp art. 215 1 art pe care il regaseam in titlul infractiunilor contra
patrimoniului, era singurul art. care in VCp rezistase din titlul IV abrogate contra avutului obstesc. Varianta
tip ramane identica, sigur in afara pedepsei care e adusa la limite normale. In VCp aveam o varianta agravata,
fapta ce a produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa era de la 10 la 20 de ani.
Aparent, s-a renuntat la varianta agravata, dar de fapt legiuitorul o sanctioneaza separat printr-un text aflat la
sfarsitul capitolului, unde e vorba tot de fapta care a produs consecinte deosebit de grave, art. 309 Cp.
Notiunea de consecinte deosebit de grave, acele infractiuni care au produs pagube peste 2 milioane de lei, fata
de VCp unde aveam un prejudiciu de 200 000 de lei si aveam si o alternativa la notiunea de consecinta
deosebit de grava care se referea la perturbarea grava adusa activitatii uneia dintre unitati institutii publiceera un text imprevizibil si s-a renuntat pentru ca nu se putea prevede cum anume se interpreteaza.
Din punctul de vedere al situatiilor tranzitorii, retinem ca pentru varianta agravata NCp este legea mai
favorabila, atat prin prisma limitelor de pedeapsa, cat si prin prisma definirii notiunii de consecinte deosebit
de grave. In privinta variantei tip, avem limitele de pedeapsa asimetrice, in sensul ca desi NCp prevede o
limita maxima mai mica, prevede o limita minima mai mare, 2 ani fata de 1 an, ceea ce inseamna ca trebuie
in prealabil sa ne orientam catre pedeapsa fie minima fie maxima.
Obiect juridic: prin relocarea din sfera infractiunilor contra patrimoniului in sfera infractiunilor de
serviciu, cum era si in codul Carol II, prin aceasta relocare practic se reevalueaza obiectul juridic si putem
spune ca obiecul juridic principal e dat de normala desfasurare a relatiilor de serviciu
Obiectul juridic secundar este obiectul juridic principal din vechea reglementare, relatiile
patrimoniale privind corecta gestionare sau administrare a bunurilor aflate in patrimoniul unei persoane
juridice
Obiectul material: nu avem un obiect material principal dar vom avea un obiect material secundar
raportandu-ne la obiectul juridic secundar, si acesta este dat de bunurile mobile aflate in gestiunea sau
administrarea functionarului public.
Observam ca legiuitorul indica in mod expres bani si valori (titlu credit inbstrument de plata), pentru
ca ele sunt cele mai frecvent manipulate intr-o gestiune, dar asta nu inseamna ca sunt singurele bunuri care
pot fi obiect material secundar, legiuitorul se refera de asemenea la alte bunuri, ceea ce acopera toate
ipotezele posibile in care obiectul material este un bun cu valoare economica.
*bunuri ca obiect material al delapidarii: bunul trebuie sa fie intrat in sfera de gestiune a functionarului
public, dar nu este obligatoriu ca aceasta situatie de fapt sa se si reflecte in evidentele gestiunii; cu alte
cuvinte, gestionarul poate spre exemplu sa isi insusasca bunul chiar inainte de a face formele de intrare in
gestiune, scriptic vorbind, el primeste bunul si are obligatia ca intr-un anumit termen sa il introduca in
evidentele gestiunii, reprezinta obiectul material al infractiunii nu numai bunul care apartine patrimoniului
persoanei juridice, ci si alte bunuri care intra in gestiune- si in practica s-a dat exemplul ca reprezinta obiect

material bunurile unui tert spre exemplu sumele de bani ce aveau ca destinatie plata unor salarii/pensii etc.
Bunurile nu apartineau patrimoniului persoanei juridice Posta romana, ci pensionarilor. In practica s-a stablit
ca reprezinta obiect material si bunurile ajunse din eroare in gestiune: fabrica trebuie sa livreze 30 de biciclete
si ea livreaza 40, alea 10 daca sunt insusite de gestionar avem delapidare.
Reprezinta obiect material al delapidarii si daca se constata ca plusurile sunt obtinute in mod fraudulos
si fapta respectiva reprezinta infr vom avea un concurs de infractiuni.
Concluzie: bunurile trebuie sa fie in gestiunea sau administrarea functionarului public, indiferent insa
daca ele fac parte sau nu din patrimoniul persoanei juridice pentrru care lucreaza functionarul public.
Subiecti
- activ: este dublu circumstantiat:
- in varianta tip el trebuie sa fie atat functionar public (notiunea de functionar public din art. 175
inclusiv alin. 2), cat si alternativ calitatea de gestionar sau administrator (putem avea un functionar public
gestionar sau administrator)
- in privinta gestionarului, aceasta este persoana, in general, cu atributii de primire, pastrare si
eliberare de bunuri (factorul postal, un casier dintr-o institutie publica, inspector financiar)
- notiunea de administrator se refera la acea persoana care are in atributiile de serviciu efectuarea de
acte de dispozitie cu privire la situatia juridica a bunurilor persoanei juridice, spre deosebire de gestionar sau
distinctia principala este aceea ca administratorul de regula, fata de gestionar, nu are un contact direct cu
bunul, nu are si paza bunului;
- in notiunea de administrator se incadreaza spre exemplu contabilul sef al unei institutii unitate
publica, adminsitratorul adica directorul unei institutii
- pentru varianta atenuata art. 308, acea persoana care executa o insarcinare de orice natura fie in
serviciul unei persoane fizice dintre cele indicate la art. 175 alin. 2, fie insarcinarea are loc in cadrul oricarei
persoane juridice
- poate fi orice prestator de serviciu cu sau fara remuneratie de asta poate sa nu fie un salariat ca in
vechea reglementare, putem sa ne aflam si intr-o alta ipoteza (angajat-angajator) dar atentie si in aceasta
varianta atenuata subzista cealalta calitate a subiectului activ, respectiv gestionar sau administrator chiar daca
se poate intampla ca aceasta calitate sa fie doar una de fapt, si nu stipualata in vreo forma juridica- aceasta
chestiune readuce in discutie, modul in care a fost conceput 308
Jurisprudenta si doctrina pe VCp au fost spete multiple uneori contradictorii, in principiu, se mergea
pe definitia gestionarului de fapt din Legea 22/68 care e inca in vigoare, dar uneori a fost sustinut acest punct
de vedere si a fost extinsa sfera notiunii si la alte persoane care nu aveau niciun fel de raport juridic cu
persoana juridica respectiva e gestionar de fapt si persoana din afara unitatii, care vine si suplineste pe o
anumita perioada gestionarul de drept - problema ca nu tulbura relatiile de serviciu (Manualul vechi)
Administratorul judiciar si lichidatorul averii debitorului in procedura insolventei: inainte de intrarea
in vigoare NCp delapidarea avea o varianta asimilata in legea speciala, legea 85/2006 privind insolventa unde
subiect activ era administratorul judiciar sau lichidatorul- acele infractiuni din legea speciala au fost abrogate,
dar asta nu inseamna ca faptele respective nu mai sunt incriminate- raspund pentru delapidare in virtutea
faptului ca ei sunt socotiti functionari asimilati art. 175 alin. (2)

- pasiv: persoana juridica ale carei bunuri sunt gestionate/administrate

Latura obiectiva
a) elementul material : actiune care se poate realiza in 3 modalitati specifice:
- insusirea: scoaterea bunului din patrimoniul gestionat si trecerea acestuia in stapanire proprie
- folosirea: o scoatere temporara din gestiune a bunului, urmata de intrebuintarea acestuia de catre gestionar
sau o alta persoana dar cu titlu gratuit, urmand ca bunul sa fie reintrodus in gestiune dupa folosire
- traficarea: scoatere temporara a bunului din gestiune, urmeaza o dare in folosinta a bunului unei alte
persoane in schimbul unui castig (un fel de inchirere)
Avem un element comun: scoaterea bunului, chiar daca in variantele din urma este temporara, din
gestiune;
b) urmare imediata:
- principala: stare de pericol pentru relatiile de serviciu
- secundara: deposedarea vremelnica sau definitiva persoanei juridice de un anumit bun si diminuarea
corespunzatoare a patrimoniului acesteia
In principiu, aceasta deposedare implica si crearea unei pagube/a unui prejudiciu care uneori este
evident spre exemplu in cazul insusirii, dar care este mai putin evident in cazul folosirii sau traficarii (pe
doctrina veche fiindca era o infractiune de paguba, se mergea pe ideea ca prejudiciul este dat fie de uzura
bunului atunci cand era cazul, fie pur si simplu imposibilitatea folosirii bunului respectiv, dar e greu de
determinat in acest caz paguba concreta. Ca atare, determinarea certa a prejudiciului nu tine de esenta
infractiunii- de regula, exista si o paguba, dar aceasta nu trebuie demonstrata si cuantificata, mai ales in noua
ipoteza in care e o infractiune de serviciu si nu una patrimoniala
c) legatura de cauzalitate: rezulta in principiu din materialitatea faptei si asta este evident in legatura cu
urmarea principala care este o stare de pericol
- urmarea secundara trebuie totusi evaluata cu atentie, deoarece nu orice lipsa din gestiune este
neaparat consecinta a delapidarii, deci nu pot retine infractiune ori de cate ori constat o diminuare a
patrimoniului gestionat pentru ca exista si ipoteze in care cauza diminuarii patrimoniului poate sa fie
exterioara gestionarului, pot sa existe sustrageri efectuate de alte persoane, furt, pierderi de bunuri cu ocazia
transportului etc perisabilitati
Laura subiectiva :intentie directa sau indirecta
Forme
- tentativa se pedepseste, exista atunci cand se incepe o activitate de scotere din gestiune, dar aceasta este
intrerupta - in practica ipotezele de tentativa sunt mai rare spre deosebire de furt deoarece in aceasta situatie
bunurile se afla sub puterea gestionarului, deci in momentul in care se incepe activitatea de scoatere din
gestiune ea se termian sa poata interveni un element exterior.
-consumarea are loc in momentul in care activitatea de sustragere e termianta- se realizeaza deposedarea

In opinia profului, in cazul folosirii si traficarii, consumarea are loc tot in momentul scoaterii bunului
din gestiune, adica in momentul sustragerii, pentru ca pe vechea reglementare, exista opinia ca in cazul
folosirii daca nu s-a inceput folosirea efectiva sau traficarea, chiar daca bunul e scos din gestiune e tentativagresit niciodata in ipoteza in care ulterior sustragerii gestionarul este prins, nu putem stabili cu exactitate care
e intentia finala a acesteia, daca dam o asemnea interpretare, totdeauna s-ar invoca in cazul unei sustrageri
care este surprinsa inainte de insusirea propriu-zisa ca scopul ar fi fost folosirea traficarea si nu insusirea
pentru a ramane in forma de tentativa.
Poate avea si forma continuata, folosire repetata in baza aceleiasi rezolutii infractionale
Variante:
- atenuata art. 308 specific calitatea subiect activ, persoanele prevazute la art. 175- limitele sunt reduse cu 1/3
- avem si o varianta agravata, art. 309 care are ca specific o valoare deosebita a pagubei, respectiv paguba mai
mare de 2 mil de lei

Art. 296. PURTAREA ABUZIVA

Art. 296 corespunde partial art. 250 VCp pentru ca spre deosebire de vechiul text s-a renuntat la
variantele agravate care se refereau la vatamarea corporala si in conditiile vechiului text la vatamarea
corporala grava. Conform NCp dincolo de art. 193 consecinte art. 194 se va merge pe regula concursului de
infractiuni- critici doctrina textul a omis referirea la vatamarea corporala.
Spre deosebire de VCp varianta agravata de la alin. (2) face referire la textele de baza putand fi
considerata practic o varianta agravata la infractiunile respective. In VCp erau pedepsele specificate la purtare
abuziva erau independente.
Situatii tranzitorii :
- varianta tip: NCp
- varianta agravata: calcul compus
Obiect juridic
- principal: relatii de serviciu, ce presupun o conduita adecvata din partea celor aflati in exercitarea atributiilor
de serviciu, practic se protejeaza imaginea "functionarului public"
- secundar: valori legate de atributele: demnitatea in cazul alin. (1) al variantei tip, libertatea fizica a persoanei
pentru teza amenintatirii, integritatea corporala pentru teza II varianta agravata
Obiect material
- teza a doua de la varianta agravata: exercitarea de violente
Subiecti
- activ: circumstantiat, persoana aflata in exercitarea atributiilor de serviciu
In mare, retinem ca intra aici atat functionarul public, art. 175, cat si persoanele indicate la art. 308, dar
cat timp se afla in raport de serviciu cu un angajator, deci practic e o sfera mai limitata decat cea la care se
refera art. 308- discutii in doctrina pe care jurisprudenta nu le-a reflectat

Spete in care subiectul activ era un ofiter de politie judiciara, care intervenind in conflictul intre 2
persoane detinute, pentru acest motiv aplica violente acestor persoane pentru ca in ipoteza in care avem un
ofiter de politie judiciara putem avea alte infractiuni, fie cercetare abuziva, fie chair tortura daca prin violente
se obtin declaratii.
Politisti in general, seful unui post de politie rurala aplica violente unei persoane care refuzase sa se
prezinte la o convocare nu pentru a influenta declaratiile, dar pot avea ca subiect activ orice functionar public,
inclusiv cei ce asigura interfata (cei de la ghiseu), inclusiv profesorul din invatamantul universitar sau
preuniversitar dintr-o institutie publica, inclusiv profesorul din sistemul universitar privat, inclusiv
reprezentatii unei SC care, mergand la fata locului in aplanarea unui conflict de munca, exercita violente
asupra angajatilor
- pasiv
- principal: persoana juridica in beneficiul careia se exercita atributiile de serviciu
-secundar: persoana fizica lezata
Latura obiectiva
- varianta tip
a) element material: actiunea de intrebuintare de expresii jignitoare, ceea ce inseamna folosirea unor
cuvinte, expresii care lezeaza onoarea si/sau demnitatea victimei- pot fi aici insulte injurii si altele
Doctrina a considerat ca textul este deficitar pe ideea ca nu se refera si la acte de gestiune- de discutat
pana unde merge aceasta protectie oferita persoanelor care intra in contact cu cei care isi exercita atributiile
de serviciu
- varianta agravata: corespunde cu elementul material al infractiunii la care se face referire art. 206 si
art. 193 CP
b) urmare imediata
- principala : stare de pericol pentru relatiile de serviciu
- secundar: lezarea demnitatii, libertatii psihice, integritatii corporale ori sanatatii
c)legatura de cauzalitate: rezulta ex re
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta
Forme
- tentativa nu e posibila pe alin. (1) si prima teza a alin. (2) la amenintaere nu se pedepeseste
- consumarea are loc in momentul realizarii elementului material

Art. 297. ABUZUL IN SERVICIU

Situaii tranzitorii: Nu este o reglementare nou, exista i n VCp. De fapt, n VCp, aveam abuz n
serviciu contra intereselor persoanelor.

Abuzul n serviciu are o variant tip 297 alin. (1), una asimilat- 297 alin. (2), una atenuat - art.
308. Cu privire la 308, a fost ntrebat nalta Curte dac este o variant atenuat sau o cauz de reducere a
pedepsei? Concluzie: variant atenuat. Tot abuzul n serviciu are i dou agravate art. 309 i art. 13 2 din
Legea nr. 78/2000 privind combaterea i prevenirea faptelor de corupie.
Obiect juridic: relaiile sociale privind buna desfurare a atribuiilor de serviciu. Exist i opinia
existenei unui obiect juridic subsidiar patrimoniul.
Obiect material: lipsete, n principiu. Pentru c relaiile de serviciu nu se materializeaz ntr-un bun.
Exist i opinia ca n msura n care abuzul vizeaz un anumit bun, acest bun reprezint obiect material
subsidiar.
Subiecii
activ: funcionarul public pentru varianta tip i varianta asimilat. La atenuat, subiectul activ poate fi
i alt persoan. La 308 textul se aplic oricrui funcionar (nu doar salariat; poate fi i un mandatar etc).
Condiia pentru ca o persoan sa fie subiect activ? S se afle n exercitarea atribuiilor de serviciu.
Participaia penal este posibil sub toate formele, cu meniunea c n cazul coautoratului, trebuie ca
toi coautorii s aib calitatea cerut de lege. Citete Opinia nr. 8/ carte prof. Cioclei.
Poate fi subiect activ o persoan juridic? Rspunsul tot n Opinii (NU.) Dac ne uitm la art. 308, la
varianta atenuat, observm c textul nu pare o problem. Din punct de vedere al jurisprudenei, s-a vorbit
despre o asemenea situaie la infraciunea de delapidare.
- pasiv: instituia pe care o reprezint funcionarul i putem vorbi i de un subiect pasiv adiacent cnd
sunt lezate drepturile sau interesele unei persoane fizice.
Latura obiectiv
a) element material: inaciune sau aciune. Inaciunea const n nendeplinirea unui act, iar aciunea
const n ndeplinirea defectuoas a unui act.
Jurispruden: problem n legtur cu un poliist care reinuse un permis de conducere, fusese instituia
obligat s restituie permisul, totui poliistul refuza. Acesta constituie abuz n serviciu prin nendeplinirea
unui act.
Alt spe: potaul care refuz s comunice o sentin unei persoane. S-a mai ridicat problema
gardienilor care nu-i lsau pe deinui s trimit corespondena la CEDO Cotle c. Romniei.
Alt situaie: persoana care trebuie s elibereze diploma de licen refuz s o fac, iar absolventul nu se
poate nscrie la examen, neavnd diploma respectiv.
n practica recent abuzul n serviciu = infraciune cu caracter subsidiar. Se reine ori de cte ori nu
putem reine o alt infraciune. De pild, nu putem reine purtare abuziv.
! Cauz ICCJ cu director al unei sucursale, ce a ajutat o persoan s ia un credit, falsificnd nite
documente, dei acea persoan nu putea lua creditul. A fost trimis n judecat pentru nelciune. ICCJ: nu
putem reine nelciune, ci trebuie s reinem abuz n serviciu, ntruct avem un obiect juridic foarte specific
relaiile de serviciu.

b) urmare imediat: un rezultat, care este o pagub sau o vtmare a drepturilor sau intereselor legitime
ale unei persoane. n varianta asimilat vorbim de ngrdirea unui drept sau crearea unei situaii de
inferioritate. La art. 309, urmarea imediat const n pagub mai mare de 2 mil. de lei.
c) legtur de cauzalitate: trebuie dovedit.
Latura subiectiv: pentru varianta tip intenie direct sau indirect. La asimilat ntlnim un mobil,
chestiune care i face pe muli autori s afirme c fapta se comite doar cu intenie direct. Personal, cred c e
intenie direct sau indirect. La agravata de la art. 309, o s mai ntlnii n doctrin c forma de vinovie
este intenia sau praeterintenia.
Forme:
- actele preparatorii nu sunt pedepsite
- tentativa nu se pedepsete, nici nu prea e posibil la nendeplinirea unui act. Totui, exist persoane
trimise n judecat pentru tentativ la abuz n serviciu, dar n baza Legii nr. 78/2000. Opinia din cartea
prof. Cioclei privitoare la acest aspect. Legea special trebuie citit n sensul c tentativa la aceste
infraciuni se pedepsete, dac e permis de Codul penal.
- consumarea: cnd se produce paguba sau vtmarea.

Art. 298. NEGLIJENTA IN SERVICIU

Situaii tranzitorii: nu sunt mari diferene fa de VCP. Avem o variant tip la 298, o atenuat la 308 i o
agravat la 309. Distincia ntre aceste variante apare la nivelul laturii subiective. Infraciunea se svrete
din culp.
Exemple de neglijene n serviciu: un poliist care avea ndatorirea de a valorifica procesele-verbale de
contravenie prin dare n plat, dar le-a bgat n sertar un an i jumtate. S-a considerat c din culp nu i-a
ndeplinit obligaia. La fel, nite gardieni s-au btut cu deinuii, cu consecina vtmrii corporale a unuia
dintre deinui i s-a reinut neglijen n serviciu. Tot neglijen pentru un inspector alimentar care nu a
verificat atent produsele i s-a dovedit c era vorba de nite ou cu bacterii, s-a mbolnvit foarte mult lume
din aceast neglijen.
SPEE
1. Pag. 114 caietul nou de seminar: fapta unui profesor membru i examinator bacalaureat, ce a primit
de la doi elevi bani pentru a li se asigura reuita la examen = ?
Este profesorul funcionar public? Da, pe art. 175 alin. (1) lit. b) C. pen.
Avem sau nu concurs de infraciuni? Avem doi subieci pasivi? Cei ce dau mit nu sunt subieci pasivi dect
ntr-o situaie: cnd sunt constrni. Avem dou acte materiale, ns. Schimb cumva lucrul acesta ncadrarea?
n spe, cel mai probabil avem o infraciune continuat.
Dac profesorul era doar membru n comisie, nu i examinator? Am putea reine trafic de influen.
2. Dac inculpatul, care fusese condamnat pentru luare de mit, a primit banii n rate?
n ce modalitate se svrete aici luarea de mit? Am ntlnit o spe n care s-a ntlnit forma continuat.

3. Un avocat a pretins i primit de la un client sume de bani n plus fa de cele prevzute n onorariu.
A fost trimis n judecat pentru luare de mit.
Avocatul nu svrete infraciunea de luare de mit. Se poate vorbi de evaziune fiscal.
4. Un student ofer o cutie de bomboane pentru a i se elibera o adeverin.
Nu este ndeplinit o condiie din art. 290 . Jurisprudena: darurile simbolice, uzuale, nu pot intra la luare sau
dare de mit.
5. O persoan a sustras dintr-un depozit nite gresie. Cnd ddea declaraii, a zis: am putut sustrage
gresie, pentru c i-am oferit bani paznicului.
Poate fi respectivul condamnat, pe lng furt, i pentru dare de mit? Da, ar fi trebuit. Paznicul beneficiaz
ns de cauza de nepedepsire.

Art. 299. FOLOSIREA ABUZIVA A FUNCTIEI IN SCOP SEXUAL

In principiu, este o infractiune noua, ea nu a mai existat in Vechiul cod sau in legislatia penala, cel
putin ca denumire marginala. Are o corespondenta partiala in art. 203 1 din VCp, hartuirea sexuala,
infractiune care se afla la capitolul III infractiuni privitoare la viata sexuala, iar aceasta corespondenta
priveste alin. (2) al art. 299. Exista si o oarecare asemanare intre aceasta infractiune (art. 299 alin. 1) si
infractiunea de luare de mita, in sensul ca, pentru executarea acelorasi atributii de serviciu practic de la luare
de mita se pretinde sau se primeste un folos special, un folos sexual.
Este o varianta speciala a luarii de mita. Sub legea veche, pretinderea de favoruri sexuale in aceste
conditii era calificata in jurisprudenta drept luare de mita. Pentru o eventuala situatie tranzitorie, legea noua
este mai vaforabila.
Obiect juridic:
- principal: relatiile de serviciu
- secundar: libertatea sexuala a persoanei
Nu are obiect material
Subiect
- activ: functionarul public, dar si functionarul privat, cele prevazute de art. 308, ceea ce ne va da o
varianta atenuata
La alin. (2), subiectul activ este practic dublu circumstantiat in sensul ca pe langa calitatea de
functionar public sau privat se adauga conditia ca subiectul activ sa aiba o situatie de autoritate sau de
superioritate vis-a-vis de victima.
Participatia este posibila sub forma instigarii sau complicitatii, dar coautoratul nu este posibil, in
sensul ca daca 2 sau mai multi functionari comit fapta, fiecare va raspunde pentru o fapta proprie, deaorece
interdictia este personala, ii revine fiecaruia.
- pasiv
- principal: unitatea la care se exercita indatoririle de serviciu, pe scurt la care lucreaza subiectul activ

- secundar: circumstantiat, in sensul ca la alin. (1) este o persoana interesata direct sau indirect de
efectele actului de serviciu, iar la alin (2) subiectul pasiv e o persoana fata de care subiectul activ are un
ascendent, adica o situatie de autoritate sau de superioritate.
Latura obiectiva
a) elementul material: in ambele varainte consta intr-o actiune ce se poate realiza in 2 modalitati, pretinderea
sau obtinerea de favoruri de natura sexuala
- pretinderea are acelasi sens ca cel de la luarea de mita
- obtinerea este practic echivalentul primirii de la aceeasi infractiune
Exista o diferenta substantiala fata de luarea de mita in noua configuratie din NCp, in sensul ca, desi
avem aceste 2 elemente materiale aproape identice, la alin. (1) se pastreaza configuratia de la luarea de mita
din vechiul cod, se foloseste expresia in scopul de in loc de in legatura cu- consecinta practica: daca
pretinderea sau obtinerea de favoruri sexuale se face ulterior actului de serviciu, nu vom avea infractiune.
Practic, spre deosebire de luarea de mita aici nu sunt absorbite, incluse, faptele pe care le denumeam
primire de foloase necuvenite in VCp, ipoteza in care se oferea/primea mita dupa realizarea actului.
Conditie atasata elementului material: se refera la existenta unui interes direct sau indirect in
legatura cu actul de serviciu, din partea persoanei fizice, fireste, in raport cu care se realizeaza elementul
material
Interesul poate fi patrimonial, obtinerea unor drepturi salariale, inlesniri fiscale, indemnizatii samd dar
poate fi vorba si de un folos nepatrimonial cum ar fi o promovare in functie, la un examen, nota mai mare.
ex: prof. care pretinde studentelor pentru promovare
La alin. (2), spre deosebire de hartuirea sexuala, care e oarecum o corespondenta din VCp, dar si spre
deosebire de art. 223, nu este nevoie de repetarea actelor pentru existenta infractiunii. In cazul ambelor
variante, sintagma "favoruri de natura sexuala" trebuie interpretata in sensul elementelor materiale de la
infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale- toata gama: raport sexual, act sexual anal, act sexual oral,
penetrare ca la viol, dar este vorba si de alte acte de natura sexuala ca la agresiune sexuala sau coruperea
minorilor;
b) urmarea imediata
- principala: punerea in pericol a relatiilor de serviciu
- secundara: lezarea libertatii sexuale a persoanei
c) legatura de cauzalitate: in principiu, am putea spune ca rezulta din materialitatea faptei, cat timp e vorba
de o infractiune de pericol. Totusi, trebuie sa se stabileasca si sa se dovedeasca ca elementul material are
legatura cu indeplinirea actului la alin. (1), respectiv trebuie sa se dovedeasca faptul ca functionarul se
prevaleaza, profita de situatia de autoritate in cazul alin. (2)- e o infractiune "riscanta", trebuie aplicata cu
multa prudenta.

Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati, directa sau
indirecta ( in Comentariu Cod- eroare)- de regula practic aceasta infractiune se comite cu intentie indirecta
pentru ca de fapt autorul accepta ca pune in pericol relatiile de serviciu, dar nu urmareste asta
Aceeasi constatare cu privire la intentia indirecta este valabila si daca ne raportam la urmarea
secundara, avem aceleasi explicatii ca la viol
Forme
- consumare: in momentul pretinderii, fara sa fie necesare si obtinerea ulterioara, fie in momentul obtinerii
favorurilor sexuale, in momentul primirii
Daca pretinderea e urmata de primire, fapta se considera consumata in momentul pretinderii si chiar
daca urmeaza si o primire, unitatea infractionala nu se destrama, avem o singura infractiune care s-a consumat
in momentul pretinderii.
- tentativa: nu e incriminata, dar pretinderea poate fi considerata drept o tentativa asimilata faptului consumat
Variante
- prin raportare la art. 308 rezulta o varianta atenuata, cu un subiect activ diferit circumstantiat

Art. 300. UZURPAREA FUNCTIEI

Este o incriminare noua, pe VCp ar fi existat oarecum posibilitatea ca in anumite circumstante o fapta
de acest gen sa poata fi calificata drept abuz in serviciu, printr-o interpretare extensiva, nu neaparat legala a
indeplinirii in mod defectuos a actului. Intr-o astfel de situatie tranzitorie, VCP ar fi mai favorabil.
Poate fi asemanata cu uzurparea de calitati oficiale- acolo obiectul juridic e autoritatea de stat si
subiectul activ nu e circumstantiat pe alin. (1) iar pe alin. (2) e functionarul public care continua dupa ce
pierde dreptul de a exercita functia respectiva.
Obiectul juridic: relatiile de serviciu, putem particulariza relatiile de serviciu a caror normala
derulare presupune ca functionarul public sa nu realizeze in timpul serviciului acte ce nu ii intra in atributii si
care ar putea fi pagubitoare ori ar putea leza anumite drepturi sau interese. Se cere functionarului o abtinere
de la executarea unor acte ce nu stau in atributiile de serviciu
Subiect
- activ: functionar public art. 300, 308
- pasiv
- principal: unitatea la care functionarul isi desfasoara activitatea, serviciul
- secundar: persoana fizica sau juridica pagubita ori ale caror drepturi sau interese au fost vatamante
Latura obiectiva
a) elementul material: actiune, respectiv indeplinirea unui act ce nu intra in atributiile subiectului activ

Se realizeaza elementul material atat in ipoteza in care actul nu intra pur si simplu in competenta
functionarului, in fisa postului, cat si in ipoteza in care functionarul public avusese la un moment dat, dar a
pierdut dreptul de a indeplini un act, i-a fost scos din competenta, din fisa postului
b) urmarea imediata: uzurparea functiei este o infractiune de rezultat, urmarea consta fie intr-o paguba, un
preudiciu, fie intr-o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane, fie ca e vorba de o
persoana fizica, fie juridica- este o infractiune de rezultat!
In lipsa rezultatului nu avem infractiune- fara prejudiciu sau vatamare, chiar daca functionarul
indeplineste un act ce nu e in atributia sa
c) legatura de cauzalitate trebuie dovedita- legatura dintre actul respectiv si paguba
Latura subiectiva: intentie in ambele modalitati directa sau indirecta
Forme
- consumare: in momentul producerii pagubei sau vatamarii
- tentativa nu se pedepseste
Variante:
- avem o prima varianta agravata prin raportare la art. 309, care ne trimite la art. 183
- varianta agravata obtinuta prin raportare la art. 13 2 Legea 78/2000 si aceasta varianta vizeaza ipoteza in care
in urma faptei, functionarul public ar fi obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit- in cazul
respectiv limitele pedepsei se majoreaza cu 1/3
- varianta atenuata se refera la functionarul privat prin raportare la art. 308 si conform art. respectiv in acest
caz limitele se reduc cu o treime

Art. 301. CONFLICTUL DE INTERESE

Are drept corespondent art.253 din VCp, textul a fost in linii mari pastrat, s-au facut cateva mici
"cosmetizari", nimic in substanta- limita minima a pedepsei era mai redusa in VCp, 6 luni in loc de 1 an, iar
limita maxima s-a pastrat, deci in principiu e mai favorabila
Obiect juridic: relatii de serviciu, a caror buna derulare presupune ca functionarul public, precum si
persoanele prevazute de art. 308 sa se abtina de la indeplinirea unor acte sau de la luarea unor decizii prin
care functionarul sau persoane apropiate lui sa obtina direct sau indirect un folos patrrimonial
Nu avem obiect material
Subiecti
- activ este functionarul public, dar si cel privat la art. 308
Participatia penala e posibila sub forma instigarii si complicitatii, dar coautoratul nu este posibil,
interdictia este personala si fiecare functionar care comite fapta va raspunde ca autor pentru o fapta proprie.

Extinderea prin NCp a subiectului activ, de la functionar public la alte categorii de persoane pe care in
mod conventional le denumim functionari privati- aceasta masura a legiuitorului a fost deja foarte criticata in
doctrina, s-au ridicat foarte multe probleme cel putin de ordin teoretic.
Inclusiv Covnentia ONU impotriva coruptiei, dupa care s-au adaptat si textele noastre se refera si la
coruptia in mediu privat si cere statelor sa ia masuri in privinta limitarii acesteia si in domeniul privat. Este
evident ca intr-o anumita zona, pe un anumit segment si daca textul de lege e interpretat in mod inteligent,
avem nevoie si de protectie in mediul privat (directorul unei multi-nationale care dispune angajari a rudelor) .
- pasiv: unitatea la care isi desfasoara atributiile de serviciu
Latura obiectiva:
a) elemenul material: actiune in 2 modalitati, respectiv indeplinirea unui act sau participarea la luarea
unei decizii- sunt excluse din sfera elementului material actele sau deciziile care privesc emiterea, aprobarea
sau adoptarea actelor normative- conform art. 301 alin. (2)
Conditia atasata elementului material este ca actul sau decizia sa genereze un folos material fie in
favoarea functionarului fie in favarea unei persoane apropiate dintre cele enumerate expres de textul de lege
b) urmarea imediata: stare de pericol pentru relatiile de serviciu
Nu este necesara producerea unei pagube pentrru existenta infractiunii, chiar daca exista conditia
atasata elementului material respectiv obtinerea unui folos - se poate foarte bine obtine un folos fara sa se
produce o paguba
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
Latura subiectiva: Dovada ca autorul a cunoscut ca actul sau decizia au adus un folos unei persoane
dintre cele prevazute de text. Avand in vedere sfera destul de larga a persoanelor si a raporturilor cu privire la
care se achita interdictia, exista in realitate posibilitatea ca subiectul activ sa fie de buna-credinta- rudele
afinii pana la gradul 2
Intentie directa/indirecta
Forme:
- consumare: in momentul in care s-a obtinut folosul patrimonial, desi nu este o infractiune de paguba avem
aceasta conditie atasata laturii obiective
- tentativa nu se pedepseste

Art. 302. VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENTEI

In principiu, texul de la art. 195 a fost preluat si reanalizat- in plus avem acest alin. (6) de la art. 302,
care a fost preluat partial din legea 19/51 privind siguranta nationala
Legea noua e mai favorabila

Manualul vechi

Titlul VI
Infraciuni de fals

CAPITOLUL I FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU ALTE VALORI

Art. 320. FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE
Acest art. are drept corespondent art. 288 VCp. Cele 2 reglementari sunt aproape identice, in NCp
pentru ambele variante limita minima este mai mare decat in VCp.
Varianta agravata: apare ca sanctiune pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi
fata de VCp. Legea veche este mai favorabila: pedepse, notiune de functionar in raport cu cea de functionar
public si pedeapsa complementara
Obiect juridic: relatiile privind increderea publica in inscrisurile oficiale
Obiect material: suportul care contine inscrisul oficial in cazul in care acesta este contrafacut
(formular de diploma) sau poate sa fie inscrisul oficial insusi in cazul falsificarii prin alterare. Notiunea de
inscris oficial e definit la art. 178 alin. (2)
In conformitate cu alin. (3) al art. 320 sunt asimilate inscrisurilor oficiale biletele tichetele sau orice
alte imprimate producatoare de consecinte juridice
Subiecti
activ:
- in varianta tip nu e circumstantiat, orice persoana poate interveni asupra unui act in modalitatile
preazute de textul incriminator
- in varianta agravata subiectul activ este functionarul public si este vorba de art. 175
pasiv: institutia autoritatea publica sau persoana juridica ce administreaza sau exploateaza bunuri
proprietate publica sau persoana care exercita un serviciu de interes public (art. 75 alin. 2)
Situatie presmisa: consta intr-o stare de fapt sau de drept care face necesara intocmirea unui inscris
oficial
Latura obiectiva
a) elementul material: actiune are se poate prezenta in 2 modalitati:
- contrafacere: confectionarea in mod artificial, fraudulos a unui inscris dupa modelul autentic
Nu este necesar ca imitarea sa fie perfecta, este suficient sa existe un oarecare grad de asemanare, care
sa creeze aparenta originalului
- alterarea unui inscris oficial: modificarea unui inscris oficial de asa maniera incat sa i se confere aparenta
altui continut
Diferenta intre contrafacere si alterare: in cazul contrafacerii pe un suport identic sau chiar real
plasmuiesc o diploma pentru Ionel. Alterarea : pe o diploma deja completata in mod corect de functionarul
respectiv fie orice alta persoana fie un functionar modifica anumiti parametri, o nota, ceva important;
Avem si o conditie esentiala atasata elementului material: inscrisul oficial falsificat sa fie
susceptibil de a produce consecinte juridice in cazul in care ar fi folosit! pentru existenta infractiunii nu este

necesar ca inscrisul sa fie folosit, ca atare nu este necesar nici ca el sa produca consecinte juridice, trebuie sa
fie doar susceptibil
b)urmare imediata: stare de pericol cu privire la increderea in inscrisurile oficiale, veridicitatea
c) legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct din materialitatea faptei
Latura subiectiva: intentia in ambele modalitati directa sau indirecta
Forme:
- consumare: are loc in momentul in care se incheie actiunea de falsificare
Daca inscrisul este si folosi ulterior, avem concurs de infractiuni cu art. 323
- tentativa: se pedepseste
Variante:
- agravata alin. (2): singura caracteristica e data de calitatea subiectului activ care e functionarul public
In practica s-a retinut ca intocmirea unei copii a unui act inexistent reprezinta fals material in
inscrisuri oficiale: nu falsific diploma, ci o asa-zisa copie, infractiunea persista
Nu are relevanta daca s-a falsificat actul original sau copia legalizata
Sunt inscrisuri oficiale actele intocmite de organele de cercetare penala cum ar fi un PV de CFL,
confruntare etc.
Reprezinta inscris oficial actul notarial, in acest caz putem avea un concurs de infractiuni cu falsul
intelectual spre exemplu atunci cand notarul sau functionarul notarial, pe langa atestarea unor imprejurari
neadevarate, fals intelectual, semneaza un fals pentru martorul- asistent- exista jurisprudenta constanta pe
acest aspect.
Art. 321. FALSUL INTELECTUAL
Are drept corespondent art. 289 VCp. VCp este lege mai favorabila. Alta modificare este aparitia
functionarului public in loc de functionar, ceea ce restrange sfera subiectului activ
Obiect juridic: acelasi ca la art. 320, relatiile privind increderea publica in inscrisurile oficiale
Obiect material: inscrisul oficial, valabile cele de la 320
Subiecti
- activ: doar functionarul public, mai mult decat atat, doar functionarul publci competent sa intocmeasca
actul oficial care este falsificat
Participatia e posibila, dar pentru existenta coautoratului este necesar ca participantii sa aiba
competenta ceruta pentru intocmirea actului respectiv

Ex: PV al unei sedinte de senat si acolo sunt mai multe persoane care intocmesc pv, pot sa falsifice impreuna
si e coautorat
- pasiv: unitatea de la care emana inscrisul falsificat
Situatie premisa: acea realitate preexistenta in legatura cu care inscrisul oficial constata diferite date sau
fapte care pot fi ulterior utilizate in valorificarea unor interese legitime. Practic, actul respectiv intocmit
trebuie sa constate o stare de drept sau de fapt care poate fi uletrior utilizata in valorificarea unui drept

Latura obiectiva
a) elementul material:
- actiune: o actiune de atestare mincinoasa a unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului
- omisiune: omisiunea de a consemna de a insera unele date sau imprejurari care exista in realitate dar care nu
se trec desi ar fi trerbuit in inscrisul respectiv
Cerinte esentiale atasate elementului material:
1. elementul material trebuie sa se realizeze cu prilejul intocmirii inscrisului de catre functionarul care avea
aceasta atributie;
2. faptele sau imprejurarile necorespunzatoare adevarului sau datele ori imprejurarile omise sa se refere la
acea situatie de fapt pentru a carei constatare se incheie inscrisul;
3. atestarea mincinoasa ori omisiunea sa fie producatoare de consecinte juridice- nu orice mentiune falsa sau
orice omisiune poate reprezenta element material al acestei infractiuni
b) urmarea imediata: crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite
c) legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct
Latura subiectiva: vinovatia sub forma intentiei directa sau indirecta
Forme
- tentativa e posibila si se pedepseste
- consumare: in momentul in care inscrisul al carui contitnut a fost alterat este perfectat, este incheiat

Art. 322 FALSUL IN INSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA

Art. 290 VCp- modificare majora fata de acesta in privinta elementului material, in sensul ca, in
vreme ce art. 290 VCp falsul in inscrisuri sub semnatura privata se raporta doar la falsul material in inscrisui
oficiale la elementul materia, aici avem raportare si la falsul intelectual

Obiect juridic: relatii privind increderea veridicictatea inscrisurilor sub semnatura privata folosite
generic comun relatii privind increderea in actele/inscrisurile
Obiectul material: inscrisul sub semnatura privata

Subiecti
activ: nu e circumstatntiati
Participatia posibila inclusiv coautorat: 2 sau mai multe persoane contriubuie la inscris semnatura privata
pasiv
- principal: statul
- adiacent: persoana impotriva careia e folosit inscrisul
Situatie premisa: stare de fapt sau de drept impotriva careia urmeaza sa fie folosit inscrisul

Latura obiectiva
a) elementul material: actiune respectiv aceea de falsificare a unui inscris sub semnatura privata fie in
varianta prevazuta de art. 320 contrafacerea scrierii sau subscrierii sau alterarea in orice mod, fie modaltiatile
prevazute de art. 321- varianta comisiva si omosisiva aetstarea nereala a unei imprejurari, omisiunea de a
altera fapte imprejurari reale
Cerinta esentiala atasata elementului material: inscrisul sa fie folosit de autorul falsului sau sa fie
incredintat spre folosire altei persoane
Atentie: daca autorul falsului foloseste el insusi inscrisul respectiv voi avea doar fals in inscrisuri sub
semnatura privata, nu si uz de fals
Desi jurisprudenta e absolut constanta si doctrina constanta, in practica exista si pareri diferite: daca
inscrisul sub semnatura privata e autentificat, el devine un inscris oficial si de aceea folosirea lui dupa
autentificare reprezinta infractiunea prevazuta de art. 320
b)urmare imediata: stare pericol
c)legatura de cauzalitate rezulta direct
Latura subiectiva: intentia in ambele modalitati directa sau indirecta
Forme
- tentativa este incriminata si exista tentativa atunci cand a inceput actiunea de folosire a inscrisului fals de
catre autor sau atunci cand a inceput actiunea de incredintare spre folosire altei persoane, dar aceste actiuni au
fost intrerupte sau au ramas asa

- consumarea are loc in momentul in care se creeaza o stare de pericol, adica in momentul folosirii
inscrisului sau in momentul incredintarii lui spre folosire

Art. 323. UZUL DE FALS

Are drept corespondent in VCp art. 291. Singura diferenta fata de VCp este aparitia amenzii ca
sanctiune alternativa pentru uzul de fals in cazul inscrisului oficial si pentru aceasta varianta legea noua este
mai favorabila
Obiect juridic: este vorba despre o infractiune derivata, ca atare obiectul juridic special difera dupa
cum uzul priveste un inscris oficial sau unul sub semnatura privata, fiind similar cu cel al infractiunii din care
provine inscrisul fals si deci din care deriva practic uzul de fals

Subiecti
activ: necircumstantait
Daca e vorba de un inscris sub semnatura privata, autorul infractiunii de uz nu poate fi cel al falsului
pasiv conincide cu cel al infractiunii de baza din care deriva uzul

Situatie premisa: preexistenta uneiu infractiuni de fals capabil sa produca consecinte juridice

Latura obiectiva
a) elementul material: actiune, respectiv cea de folosire a unui inscris fals
Retinem ca simpla detinere in vederea unei folosiri eventuale NU reprezinta infractiune
Existenta infractiunii este conditionata de folosirea efectiva a inscrisului. Si in acest caz, inscrisul
trebuie sa aiba aptitudinea de a produce consecinte juridice, dar nu este necesar o asemenea consecinta sa se
produca efectiv.
Avem o conditie a laturii obiective: folosirea sa se faca in vederea producerii de consecinte juridice
Avem de-a face cu o conditie a laturii obiective, o prelungire a folosirii, e vorba de un anumit gen de folosire
Daca am inscris oficial fals sau sub semnatura privata si fac din el un avion de hartie, nu produce consecinte
juridice.
b) urmare imediata: stare pericol
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati directa sau indirecta

Pot vorbi de o conditie a laturii subiective care deriva din latura obiectiva: scopul este producerea de
consecinte juridice, dar nu califica intentia
Forme
- tentativa nu se pedepseste
- consumarea aer loc in momemntul folosirii, nu are importanta daca s-au produs sau nu consecinte juridice
si cand anume s-au prodis

ART. 324. FALSIFICAREA UNEI INREGISTRARI TEHNICE

Nu are corespondent- protectia veridicitatii a documentelor ce atesta o anumia imprejurare si pot
produce efecte juridice, fiind vorba de documente eliberate automat- e vorba de interventii frauduloase asupra
diferitelor aparate de masura sau de inregistrare prin care se pot obtine atestari necorespunzatoare cu
realitatea (privind viteza cu care se deplaseaza un vehicul, concentratia de alcool in aerul expirat, concentratia
gazelor de esapament, greutatea bagajului inregistrat automat la aeroport).
Este o infractiune analizata indirect anterior- art. 324 alin. (1) are aceeasi structura cu falsul in
inscrisuri sub semnatura privata, ca atare elementul material conincide practic cu cel al falsului material in
inscrisuri oficiale art. 320 si/sau cu al falsului intelectual de la art. 321. Avem fie contrafacere sau alterare,
specific 320, fie atestarea unor imprejurari necorespunzatoare sau omisiune, art. 321. Latura obiectiva ca
element material e deja analizata.
In plus, exista aceeasi cerinta a laturii obiective, respectiv ca inregistrarea sa fie folosita de catre
falsificator sau acesta sa o incredinteze altei persoane spre folosire. Situatie identica cu cea de la art. 323.
Observam in plus ca la art. 324 alin. (2) este practic vorba despre un uz de fals, avem o corespondenta
cu art. 323. Subiectul activ de la alin. (2) este o alta persoana decat cea care falsifica inregistrarea, deoarece
falsificatorul va raspunde conform art. 324 alin. (1), neputand in aceasta imprejurare sa fie retinut un concurs
de infractiuni- la fel ca la falsul in inscrisuri sub semnatura privata.

ART. 325. FALSUL INFORMATIC

Are drept corespondent in VCp art. 48 din Legea 161/2003, care se refera la transparenta in
exercitarea demnitatii publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, precum si prevenirea si
sanctionarea faptelor de coruptie. In mare, legea noua este mai favorabila deoarece in legea veche limitele de
pedeapsa erau mai mari (de la 3 la 7 ani).
Obiect juridic: relatiile privind increderea publica in datele informatice
Obiectul material: datele informatice asa cum sunt cele definite in art. 181 alin. (2).

Subiectii nu sunt circumstantiati. In principiu, subiectul activ trebuie sa aiba niste abilitati de operare
pe calculator. Participatia penala se poate realiza in toate formele.
Latura obiectiva:
a)
elementul
material
se
realizeaza
printr-o
actiune
in
4
modalitati
concrete:
- introducerea de date: in aevasta ipoteza nu existau anterior datele respective, e vorba de date noi
- modificarea de date: ele exista si li se schimba caracteristicile
- stergerea de date
- restrictionarea accesului la date informatice
Avem si o cerinta esentiala, o conditie atasata laturii obiective, valabila pentru toate cele 4
modalitati, respectiv este necesar ca actiunea sa se realizeze fara drept. Sintagma fara drept are in acest caz un
inteles particular, el este dat de art. 35 alin. (2) din legea 161/2003 si acest art. se refera la 3 ipoteze in care
actiuena se face fara drept:
1. nu exista o autorizatie fie in temeiul legii, fie in temeiul unui contract
2. exista o autorizatie dar se depasesc limitele acesteia
3. nu exista permisiunea, acordul persoanei fizice sau juridice competente ed a folosi administra sau controla
un sistem informatic
b) urmarea imediata: in urma actiunilor trebuie sa rezulte date necorespunzatoare adevarului- date
mincinoase
c) legatura de cauzalitate trebuie dovedita in acest caz si trebuie demonstrat ca intre interventia asupra
datelor si altearea adevarului exprimat in acele date exista o legatura
Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati directa sau indirecta
Exista o conditie atasata laturii subiective: scopul utilizarii datelor necorespunzatoare adevarului in vederea
producerii de consecinte juridice. Aceasta conditie a laturii subiective nu afecteaza modalitatea intentiei,
intentia poate sa fie directa sau indirecta.
Tentativ nu se pedepseste, iar fapta se consuma in momentul producerii rezultatului, adica in
momentul in care rezulta, se creeaza date necorespunzatoare adevarului. Nu avem variante.

Art. 326. FALSUL IN DECLARATII

Art. 326 are drept corespondent art. 292 din VCp. Textele sunt asemanatoare, singura diferenta este
data de redefinirea notiunii de functionar, respectiv art. 175 care trebuie privit prin raportare la vechiul art.
145 din VCp si din aceasta perspectiva s-ar putea pune problema incriminarii sau dezincriminarii in sensul ca

s-ar putea ca pe legea veche sa nu avem de-a face cu un functionar sau invers. Pedeapsa fiind identica, practic
nu se pune problema legii penale mai favorabile- singura problema se pune daca pe VCp era infractiune prin
prisma notiunii de functionar.
Obiectul juridic: increderea in declaratiile date in fata functionarului public sau unitatii in care acesta
isi desfasoara activitatea.
Obiect material: aceasta infractiune nu are obiect material
Declaratia sau inscrisul prin care se consemneaza declaratia este produs al infractiunii nu obiect
material. Chiar in ipoteza in care declaratia se declara direct in scris, acel inscris nu reprezinta obiect material
al infractiunii.
Subiecti
- activ este necircumstantiat, participatia penala seste posibila- mai greu sub forma coautoratului pentru ca ar
insemna sa ateste aceeasi situatie.
- pasiv este persoana fizica sau juridica impotriva drepturilor sau intereselor careia opereaza consecintele
juridice, daca acestea opereaza pentru ca nu e obligatoriu. Daca nu se produc consecinte, persoana fizica
juridica ramane un subiect pasiv eventual.
Avem si un asa-zis subiect auxiliar: in acest caz este functionarul public in fata caruia se da declaratia
- persoana prevazuta la art. 175 nu este subiect pasiv al infractiunii! Sigur, el poate deveni participant,
instigator sau complice in masura in care determina sau ajuta la delcaratiile fizice (complicitate morala in
primul rand)
Situatie premisa: existenta unei situatii, a unui caz in care simpla declaratie a unei persoane in fata
functionarului public este producatoare de consecinte juridice - nu orice declaratie necorespunzatoare
adevarului fie ea data in fata unui functionar public. Trebuie sa fie o astfel de declaratie care sa poata produce
in sine consecinte juridice.
In practica, s-a stabilit ca suntem in aceasta situatie permisa in ipoteza declaratiilor date in fata
notarului spre exemplu. Tot in practica s-a stabilit ca nu suntem in fata unei astfel de situatii in ipoteza in care
se includ declaratii necorespunzatoare adevarului intr-o cerere de chemare in judecata pentru ca cererea de
chemare in judecata in sine nu e producatoare de consecinte juridice- sustinerile facute in aceasta trebuie
dovedite prin probe pentru a putea produce consecinte juridice.
Latura obiectiva:
a) elementul material consta intr-o actiune, respectiv actiunea de a declara necorespunzator adevarului si
declaratia poate fi facuta oral si de regula in practica astfel de sitautii au fost avute in vedere ( ea e
consemnata in scris de functionari), dar se poate depune si in scris.
Declaratia poate sa fie total sau doar partial mincinoasa. In ipoteza in care este partial mincinoasa, dar
acel pasaj mincinos poate produce consecinte juridice atunci se realizeaza infractiunea.
Latura obiectiva contine si 3 cerinte atasate elementului material:

1. declaratia sa fie data in fata unui functionar public sau unei unitati la care aceasta isi desfasoara activitatea
2. declaratia sa fie dintre acelea care potrivit legii produce consecinte juridice directe - spre exemplu acte de
stare civila, acte notariale samd. Pentru existenta infractiunii din perspectiva acestei conditii trebuie sa existe
un act normativ din care sa rezulte ca simpla declaratie produce consecinte juridice
3. declaratia sa nu fie supusa unui regim penal special, diferit gen declaratie de martor pentru ca atunci as
avea marturie mincinoasa, denunt pentru ca am denuntare calomnioasa, sa nu fie vorba despre o declaratie
vamala pentru ca si atunci exista un regim special
b) urmarea imediata: o stare de pericol
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
Latura subiectiva: intentie directa indirecta apare si aici conditia scopului producerii de consecinte
juridice dar nici aici nu avem din aceasta cauza intentie directa
Forme:
- tentativa nu e pedepsita
- consumarea are loc in momentul in care declaratia a fost in mod legal consemnata, adica daca e vorba de o
declaratie orala in fata functionarului public in momentul in care s-a consemnat fapta e comisa, daca se preda
una deja in forma scrisa, fapta se consuma in momentul in care se consemneaza declaratia, ajunge in locul
unde poate produce consecinte juridice
In practica retinem cele 2 spete : notarul si ideea ce atunci cand e vorba de cerere de chemare in
judecata nu avem stiuatia premisa necesara

Art. 327. FALSUL PRIVIND IDENTIATEA

Are corespondent in art. 293 VCp, spre deosebire de vechiul text apare o conditie atasata elementului
material, fapta trebuie sa se faca prin folosirea frauduloasa a unui act ce serveste la identificare, legitimare ori
la dovedirea starii civile sau a unui astfel de act falsificat. Aceasta precizare a fost facuta de legiuitor,
deoarece izolat au existat solutii contradictorii din acest punct de vedere, desi doctrina in mod constant a
aratat ca aceasta infractiune nu se poate realiza, chiar daca textul vechi nu o atesta expres, decat prin
prezentarea unui act prin care se poate stabili identitatea. Tocmai pe ideea ca in fata autoritatii niciodata
simpla pretindere a unei identitati nu este suficienta si in mod normal autoritatea trebuie sa solicite
prezentarea unui act.
Apare in plus varianta agravata de la alin. (2), cand prezentarea s-a facut prin intrebuintarea identitatii
reale a unei alte persoane, pentru ca afecteaza nu numai in abstract increderea in actele de identitate ci si
interesele altei persoane. S-a introdus varianta pe fondul unor cauze existente in practica in perioada
respectiva, cauze in care erau folosite acte de identitate false si se cauzau prejudicii importante persoanelor
ale caror acte erau folosite- persoane care s-au trezit condamnate in strainantate pentrru ca se folosisera actele
lor.

Pe VCp aceasta varianta se incadra in varianta tip, nu e incriminare noua. Din perspectiva sitautiilor
tranzitorii, pentru alin. (1) legea veche e mai favorabila, NCp limita maxima e aceeasi, dar limita minima a
crescut de la 3 la 6 luni. Pentru varianta agravata, tot legea veche e mai favorabila, cand fapta se incadra in
varianta tip iar pentru cea asimilata de la alin. (3) existenta si in VCp a alin. (2) limita minima ramane
neschimbata, dar maxima se reduce de la 3 la 2 ani si apare in plus amenda ca alternativa=> tot legea noua e
mai favorabila.
Din punctul de vedere al jurisprudentei, problema controversata si care a necesitat la un moment dat
aparitia unui RIL se punea in legatura cu prezentarea unei identitati false in fata unui functionar dintr-o alta
tara: si prezentarea in fata unei autoritati straine reprezinta infractiune- acel recurs nu mai e de actualitate
pentru ca art. 328 care se refera la infractiuni de fals include si aceasta ipoteza la care se referea rilul.

Titlul VII
Infraciuni contra siguranei
publice

CAPITOLUL II INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI CIRCULATIEI PE

DRUMURILE PUBLICE
Au fost preluate in Cp infractiunile din OG 195/2002 cu toate modificarile pana in prezent. Au fost
preluate aproapte toate infractiunile cu 2 exceptii, art. 90 si 91.
Art. 334. PUNEREA IN CIRCULATIE SAU CONDUCEREA UNUI VEHICUL NEINMATRICUALT
Aceasta infractiune a fost preluata din art. 85 din OG 195/2002- ca diferenta, a fost introdusa si
amenda ca pedeapsa alternativa fata de textul vechi si legea penala mai favorabila este NCp.
Obiect juridic: pentru toate infractiunile din capitol, relatiile privind siguranta circulatiei pe
drumurile publice, relatii a caror buna derulare presupune respectarea unui set de reguli prevauzte in legea
speciala respetfic in OG 195/2002
Nu are obiect material
Subiectii
activ: nu este circumstantiat; avem in functie de modalitatea elementului material 2 situatii distincte in
ceea ce priveste subiectul activ, in sensul ca pentru tractarea si pentru conducerea unei remorci alin. (3) si (4)
subiectul activ poate fi doar persoana fizica, in schimb pentru punerea in circulatie subiectul activ poate fi si o
persoana juridica, respectiv cea care are dreptul sa dispuna de vehicul
Participatia: la conducerea sau la tractarea pe drumuri publice nu putem avea coautorat, iar in unele
cazuri este posibil ca instigarea si complicitatea sa fie incriminate distinct, prin punerea in circulatie, in sensul
ca o instigare sau o complicitate va fi punere in circulatie.
Situatie premisa in cazul acestor infractiuni: fiecare dintre alin. reprezinta o varianta distincta sau
varianta speciala a infractiunii- spre exemplu la alin. (1) putem spune ca situatia premisa e existenta unui
autovehicul sau tramvai neinmatriculat sau neinregistrat potrivit legii.
La alin. (2) situatia premisa e data de existenta unui autovehicul sau tramvai avand un numar fals de
inmatriculare sau inregistrare.
Alin. (3) remorca ; Alin. (4) autovehicule sau remorci ale caror placute cu numar de inmatriculare au
fost retrase fie inmatricularea intr-un alt stat care nu au drept de circulatie in Romania.
Inmatricularea, inregistrarea unui autovehicul sau tramvai se face in conditiile OG si ne aflam in
conditiile premisa daca nu sunt respectate
Numar fals: diferenta dintre aceasta ipoteza si ipoteza in caer un certificat de inmatriculare provizoriu
expira
In primul rand, pentru a avea un numar fals avem mai multe ipoteze:
- fie se confectioneaza, se plasmuieste un numar care se aplica la un vehicul, un numar care poate
exista sau nu in evidentele politiei rutiere, dar care nu apartine vehiculului respectiv
- modificare prin stergere sau adaugare a unei placute deja existente si care este in evidenta

- placa de inmatriculare existenta in baza de date dar folosita la un alt vehicul- o iau si o mut fara sa intervin
pe ea
Problema: ce se intampla in momentul in care o placuta de inmatricualre provizorie expira si se
circula in continuare cu acea placa - solutii divergente:
- fie pe alin. (1) in sensul ca vehiculul respectiv era neinmatriculat
- nemaifiind valabil reprezinta un numar fals de inmatriculare
RIL: ideea ca o asemena fapta se va incadra in alin. (1), adica conducerea unui autovehicul neinmatriculat- in
momentul acela si-a pierdut calitatea s-a ales varianta atenuata
Latura obiectiva
a) elementul material difera de la o varianta la alta, dar practic avem fie punere in circulatie, fie conducere
pe drumurile publice la alin. (1) si (2), fie tractarea unei remorci la alin. (3), fie din nou conducerea sau
tractarea la alin. (4).
- punere in circulatie: indemnul sau acordul dat de o persoana care poate sa decida in acest sens (pf sau pj)
pentru ca un vehicul din cele indicate de text sa fie utilizate efectiv pe un drum public, desi nu respecta
conditiile legale de inmatriculare
- conducerea: spre deosebire de punere in circulatie, reprezinta acea actiune prin care se asigura manevrarea
mecanismelor care determina deplasarea autovehiculului, acele manevre directe asupra vehiculului care
permit deplasarea acestuia.
Conditie atasata elementului material: punerea in ciruculatie, conducerea, tractarea sa se realizeze
pe drumuri publice
Notiunea de drum public se regaseste in art. 6 punctul 14 din OG 195/2002 si in principiu e vorba de
acel drum deschis circulatiei rutiere sau pietonale.
drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru
traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt
semnalizate la intrare cu inscriptii vizibil
In sensul textului de lege, in jurisprudenta s-a stabilit ca este drum public spre exemplu inclusiv aleea
din fata blocului care are o singura banda de deplasare sau trotuarul pentru ca e deschis circulatiei pietonale.
S-a stabilit ca NU este drum public parcarea unui supermarket in masura in care se circula dupa ora de
inchidere a parcarii respective si ca atare nu mai e drum deschis circulatiei publice- totusi daca nu se poate
asigura o inchidere totala a spatiului respectiv in afara orelor de program si pot circula masini care nu au
neaparat ca scop deplasarea acolo dar o traverseaza atunci situatia e discutabila- varianta ca e tot drum public.
autovehicul - vehiculul echipat cu motor in scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt
considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele

folosite in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari,
care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

Spre deosebire de autovehicul, in categoria de vehicule, o categorie mai larga, intra atat mecanisme
care se autopropulseaza, dar si care nu se autopropulseaza, care au alta sursa de energie si diferenta majora e
ca vehiculele de regula sunt acele mijlaoce de transport care de regula nu se folosesc pe drumurile publice
decat in mod accidental (escavator, tractor, agricole)- intra pentru o perioda scurta de timp pe drumul publicechipamente de constructii gen macarale.
Latura subiectiva: fapta se comite cu intentie atat in modalitate directa cat si indirecta
Forme
- se consuma in mod diferentiat, in functie de modalitatea elementului material, fie la momentul
punerii in circulatie, fie la momentul conducerii pe drumu public, fie la momentul tractiarii
NU are relevanta durata deplasarii, adica poate fi si o deplasare extrem de scurta, atata vreme cat ea se
face pe drumu public ea se consuma.
- tentativa nu se pedepseste
Variante
- variante de sine statatoare
- infractiuni diferite pentru fiecare alin. in parte
Daca e vorba despre acelasi vehicul, punerea in circulatie si conducerea vehiculului pe drumu public,
daca e realizata de aceeasi persoana reprezinta o singura infractiune. Pot avea un concurs de infrractiuni intre
conducere si tractarea unei remorci in masura in care sunt realizate elementele infractiunii.

Art. 335. CONDUCEREA UNUI VEHICUL FARA PERMIS

Art. 335 are drept corespondent in legea speciala art. 86, iar in mare reglementarea este aceeasi,
inclusiv la nivelul pedepselor (pedepsele sunt identice, ceea ce inseamna ca nu putem avea situatii tranzitorii)
Obiect juridic: acelasi
Nu avem obiect material

Subiecti
activ: nu este circumstantiat, in varianta conducerii alin. (1) si (2) subiectul activ poate fi doar persoana
fizica, in schimb la incredintarea vehiculului poate fi antrenata si raspunderea persoanei juridice
Latura obiectiva

a) elementul material consta la alin. (1) in conducerea unui autovehicul ori tramvai de catre o persoana care
nu poseda permis de conducere
Conditie atasata elementului material: conducerea sa se realizeze pe un drum public. Permisul de
conducere se obtine in baza dispozitiilor prevazute de aceeasi ordonanta.
b) urmare de pericol: stare de pericol
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
Forme
- tentativa nu e pedepsita
- fapta se consuma in momentul conducerii autovehiculului sau tramvaiului indiferent de durata
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta
S-a pus problema daca eliberarea unui permis informal in care e mentionat gresit numele
conducatorului auto echivaleaza cu lipsa permisului: Nu, neindeplinirea conditiei atasate elemtnului obiectiv
pentru ca in realitate permisul exista, a fost dobandit in urma unui examen
Variante:
- alin. (2) varianta "atenuata", desi e usor atipica fata de varianta de la alin. (1), e vorba de conducerea unui
vehicul, in sfera de aplicare se largeste in sensul ca si acele vehicule care nu sunt autopropulsate intra in
aceasta varianta si in acest caz voi avea varianta atenuata, chia daca persoana respectiva nu poseda permisul
- intra in aceasta categorie si nu in primul alin. si cei care conduc autovehicule avand permisul suspendat,
anulat etc. ei nu se incadreaza in alin. (1) dar se vor incadra in alin. (2)
Specificul acestei variante este data de faptul ca ea se poate realiza prin inexistenta permisului
corespunzator, legatura cu vehiculul pentru ca in general vehiculele resective au nevoie de un permis specialdaca un detinator de permis B sau A conduce o macara sau un tractor pe drumul public, neavand permisul de
categoria respectiva se incadreaza aici
Problema acestui alin. e legata de retragerea anularea si suspendarea dreptului de a conduce, avand in
vedere ca de foarte multe ori retragerea anularea sau suspendarea nu se face in mod fizic, ci poate sa se faca si
fara a fi ridicat permisul in momentul in care s-a comis o contraventie: depasirea numarului de 15 puncte
duce in mod automat la suspendare.
Obligatia comunicarii conducatorului auto a faptului ca permisul a fost suspendat sau anulat, daca
aceasta comunicare nu exista nu pot retine infractiunea, pentru ca aici pot merge pe latura subiectiva, ca nu a
existat intentia, omul nu a stiut ca are permisul suspendat
Decizii din jurisprudenta in ipoteza in care persoana fie neavand permisul, fie avandu-l suspendat
transporta de urgenta o persoana aflata intr-o stare fizica deosebita spre exemplu imbolnavire accident- au
existat spete in care s-a mers pe ideea ca nici pe latura subiectiva nu se poate absolvi conducatorul auto si
poate sa invoce cauza justificativa stare de necesitate
- varianta agravata alin. (3): poate fi tratata si ca o varianta speciala deoarece difera elementul material pentru
ca aici e vorba de incredintarea unui vehicul pentru a fi condus in conditiile in care cel care il incredinteaza

stie ca persoana nu indeplineste conditiile cerute pentrru a conduce sau se afla sub influenta alcoolului sau
asubtantelor psihoactie
Art. 336 CONDUCEREA UNUI VEHICUL SUB INFLUENTA ALCOOLULUI SAU A ALTOR
SUBSTANTE
Aceasta infractiune are drept corespondent art. 87 din OG 195/2002 - exista o modificare esentiala, in
NCp fata de vechea reglementare, starea de imbibatie alcoolica peste limita legala se stabilea in functie de
momentul conducerii autovehiculului- marea modificare a NCp se refera ca aceasta imbibatie trebuie stabilita
la momentul prelevarii mostrelor biologice. In privinta legii penale mai favorabile, pentru alin. (1) si (2) NCp
e lege mai favorabila, pentru ca avem alternativa amenzii, iar in privina alin. (3) pedepsele sunt identice si
practic nu vorbim de situatii tranzitorii.
Curtea Constitutionala prin Decizia 732/2014 a stabilit ca acest text e neconstitutional, deci nu mai e
in vigoare se revine la situatia anterioara