Sunteți pe pagina 1din 44

AUSCULTATIA CORDULUI

Regulile de auscultaie

2 metode: mediat i imediat


Linite deplin
In incpere cald
Reperarea virfului inimii prin palpare

AUSCULTATIA CORDULUI
1.

IMPORTANTA METODEI TEHNICA

auscultatia bolnavului se face in diferite


pozitii:
decubit dorsal
decubit lateral stang/drept
pozitie sezanda cu trunchiul usor
aplecat anterior
Ortostatism

IMPORTANTA METODEI TEHNICA


-

Cordul stang se ausculta in apnee


postexpiratorie, cordul drept in apnee
postinspiratorie
dupa un efort fizic izometric/ izotonic,
in decubit lateral stng

IMPORTANTA METODEI TEHNICA


Auscultarea valvelor aortice si pulmonare se
face si in ortostatism sau in pozitie sezand,
cu trunchiul usor aplecat in fa
insuficienta aortica se asculta in pozitie
sezanda, cu mainile ridicate deasupra
capului, pentru a accentua regurgitarea
diastolica a sangelui, din vase spre cord

Focare de ascultatie : mitral,


tricuspidian, aortic, pulmonar
la formarea zgomotelor particip
elementele :Z1 - valvular, muscular,
vascular, atrial , sanguin - acceleraia
sau decelerarea brusc a fluxului in
diverse cavitati ale cordului
asociate: clicuri, clacmente, sufluri,
frecatura pericardic

Zgomotele cordului au o serie de


caracteristici: intensitate, tonalitate,
si timbru:
intensitatea depinde de amplitudinea
vibratiilor
tonalitatea depinde de frecventa
( joasa, inalta )
timbrul traduce prezenta armonicelor
complementare

Modificarea zgomotelor cordului:


intensitatea crescut sau scazut
tonalitatea inal sau joas
timbru clangor
dedublarea zgomotului 1 si a
zgomotului 2
prezenta de zgomote asociate:
clicuri, clacmente, sufluri, frecatura
pericardic

Zgomotul 1 (Z1)
-zgomot intens, de tonalitate joas, prelungit
(0,10-0,14 sec.); intensitatea maxim in focarele
mitralei si tricuspidei
-Zgomotul 2 (Z2)
-format aproape exclusiv dintr-un grup vibratoriu
amplu, generat de inchiderea sigmoidelor aortice
si pulmonare, cu durata de 0,05 0,09 sec.
-intre Z1-Z2 este mica pauz (mica tacere)
corespunzand sistolei mecanice, iar intre Z2-Z1
este marea tacere (diastola)

Zgomotul 3 (Z3)
- corespunde umplerii ventriculare
rapide ; tonalitate redus, se percepe
la 0,12-0,16 sec.dup Z2.; d senzaie
palpatorie

Zgomotul 4 (Z4)
- fiziologic, detectat fonocardiografic
- zgomot de origine atrial; situat
la 0,12 sec. inaintea Z1

2. MODIFICAREA ZGOMOTELOR CORDULUI

(modificarea intensitatii zgomotelor


cardiace)

a)Accentuarea zgomotelor cardiace ambele zgomote:


- la copii, tineri (torace subtire, plat)
- stari emotive
-Induraia esutului pulmonar
pericardic

Modificarea intensitatii zgomotelor cardiace


a) accentuarea zgomotelor cardiace
Zgomotul 1:
-la tineri
- tahicardie paroxistic
supraventricular
- stenoza mitral
- situaii cu PR scurt ( mai
mic de 0,12 sec.)
- sindromul hiperkinetic
- aritmia extrasistolic
- ritm nodal mediu
- hipertrofia ventricular
stang
- blocul atrio-ventricular de
gradul III (ntarire intermitent
a zgomotului I ): zgomotul de tun

Modificarea intensitatii zgomotelor


cardiace
a) accentuarea zgomotelor cardiace
Zgomotul 2:
-componenta aortic (A2)
-componenta pulmonar (P2)

b) Diminuarea zgomotelor cardiace


Ambele zgomote
- emfizem pulmonar
- miocardit/cardiomiopatii
- adipozitate
- insuficiena cardiac
- pericardita lichidian
- insuficiena mitral

b) Diminuarea zgomotelor cardiace

Zgomotul 1
- cardita reumatismal
- insuficienta mitral
- blocul atrioventricular de gr.I
Zgomotul II
- cardita reumatismal
- stenoza orificial aortic/pulmonar
- insuficienta aortic

Modificarea ritmului zgomotelor


cardiace
a) ritm in trei timpi
Prezenta Z3:
- diastolic, la 0,16 sec. ( 0,10-0,20 sec.)
dupa Z2, componenta aortic
-intensitatea mic, tonalitatea joas,
perceput endoapexian in decubit lateral
stang, dupa efort; dispare de regul in
ortostatism

Modificarea ritmului zgomotelor cardiace


b) Ritm in patru timpi
Prezena Z4:
- fiziologic in copilarie , fonocardiograficpresistolic, la 0,06-0,12 sec.dupa inceputul
undei P pe ECG - corespunde sistolei atriale

c) Dedublarea zgomotelor cordului


(fiziologic si patologic)
Dedublarea zgomotului 1:
- fiziologic
- patologic
- dedublarea paradoxal (inchiderea
tricuspidei precede inchiderea mitralei)

Dedublarea zgomotului
2:
- fiziologic
- patologic
- paradoxal (inchiderea
pulmonarei urmat de
inchiderea aortei)

Zgomote cardiace supraadugate


(clacmente, clicuri, galop, frecatur
pericardic, sufluri)
A. Clacmente i clicuri :
-sunt zgomote seci, cu frecven inalt (
mai mult de 600 Hz), durata de 0,020,04sec., - - comparabile cu un pocnet;
pot sa apar in sistol si diastol.

Clacmente sistolice :
Apar la debutul ejectiei ventriculare,
prin distensia brusc si punerea in vibraie
a sigmoidelor aortei si pulmonarei, sau a
peretelui arterial aortic si pulmonar
Clacmentul protosistolic pulmonar
perceptibil in sp.II-III ic. stng parasternal,
scade pan la disparitie in inspir
clacmentul mezosistolic (IA severe)

Clacmente sistolice :
Clacmentul protosistolic aortic,
audibil in sp.II i.c. parasternal drept si
sp.III i.c. stang parasternal; certific
sediul valvular al stenozei si absena
calcificarilor
clacmentul mezosistolic (IA severe)
clacmentul mezotelesistolic (prolapsul
de valva mitral)

Clacmente diastolice:
sunt zgomote de intensitate mare, cu frecven
inalt, dau senzatia c se produc sub ureche
clacmentul protodiastolic (pericardita
constrictiv)
clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)- in
stenoza mitral, DSV, PCA, mixom/tromb de AS,
vegetatii endocardice, insufic. mitral cu regurgitare
important
clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT)
stenoza T., insufic. T sever

B. Zgomotul de galop :
- constituie zgomote audibile exclusiv in
diastol (nu exist galop sistolic)
galop protodiastolic ventricular
galop presistolic atrial
galop quadruplu
galop de sumaie
- ascultaie: la apex (VS) si xifoidian (VD)
-dau senzaie tactil

Galopul ventricular (protodiastolic) :


semnificatie cert de insuficien ventricular
stang sau dreapt
corespunde Z3
diferentierea intre galopul stang si drept se face cu
ascultatia in expir si inspir
persist si in ortostatism

Galopul de sumaie :
apare la 0,11-0,18 sec. dupa Z2, are
durata crescut (0,04-0,06 sec.)
galopul cvadruplu (prin compresiune
carotidian si bradicardizare)

C. Frecatura pericardic :
Caracteristici :
- zgomot discontinuu, cu trei componente :
componenta sistolic
componenta protodiastolic
componenta telediastolic
- Are particularitati ascultatorii
- apare in :
pericardit, infarct miocardic anterior
uremie, stari de deshidratare a organismului, stari
hiperosmolare
consecutiv pierderilor hidroelectrolitice masive, diareei,
varsaturilor, poliurie necompensat terapeutic

grade de intensitate Levine (Freeman-Lee)


gradul 1(1/6): audibile doar intr-o camera cu zgomot de fond redus; sunt
merosistolice
gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate mica
gradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la dezlipirea partiala a stetoscopului
de pe torace
gradul 4 (4/6): intensitate crescuta, se aud si la dezlipirea partiala a stetoscopului de
torace
gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o mica distanta de torace
gradul 6 (6/6): se aud si la distanta de peretele toracic sau prin ascultatie directa

suflul de regurgitatie din insuficienta mitrala


mecanism de producere
caracteristici ascultatorii si fonocardiografice
particularitati ale suflului in: IM acuta din infarct,
IM din endocardita acuta, insuficientele majore
(Z3, rulment de debit in diastola), asocierea unui
PVM

suflul de regurgitatie din insuficienta


tricuspidiana
caractere ascultatorii
manevra Rivero-Carvallo (D.D cu suflul din
insuficienta mitrala)

sufluri de stenoza aortica si pulmonara


- caracteristici ascultatorii si fonocardiografice
- conditii de crestere/scadere a intensitatii
suflului

suflul din defectul septal ventricular


- caractere ascultatorii

4.2. Sufluri diastolice


sufluri de regurgitatie (insuficienta aortica si pulmonara)
sufluri de umplere (stenoza mitrala, stenoza tricuspidiana)
sufluri telediastolice de ejectie atriala (stenoza mitrala si cea tricuspidiana)
4.2.A. suflurile de regurgitatie din insuficienta aortica si pulmonara
- caracteristici generale (ascultatorii si fonocardiografice)
- grade de intensitate:
gradul I: suflu ascultat in conditii de liniste perfecta
gradul II: suflu ascultat prin plasarea stetoscopului pe torace
gradul III: intensitate moderata
gradul IV: intensitate medie
particularitatile suflului
din insuficienta aortica

AF = Austin - Flint

particularitatile suflului din insuficienta pulmonara


4.2.B. suflurile diastolice de umplere
caracteristici generale
particularitatile suflului din stenoza mitrala
particularitatile suflului din stenoza tricuspidiana

4.2.C. sufluri de ejectie atriala (in stenoza mitrala si tricuspidiana)


- conditii de aparitie si caractere ascultatorii

4.3. Sufluri continui


- mecanism: comunicarea intre doua cavitati cu presiuni diferite in sistola si
diastola
- circumstante de aparitie:
persistenta canalului arterial (suflul Gibson de masinarie)
fereastra aorto-pulmonara
fistule arterio-venoase, anevrism de sinus Valsalva rupt in atriul drept
originea coronarei stangi din artera pulmonara

Analiza suflurilor

focarul de ascultatie
cronologia (sistolic, sistolo-diastolic, diastolic, continuu)
intensitatea suflului
tonalitatea (depinde de frecventa vibratiilor) si timbrul (prezenta armonicelor
complementare)
aria de propagare a suflului
modificari suferite de sufluri prin diverse manevre si droguri
cauzele suflului

focarul de ascultatie (zona de ascultatie cu maximum de intensitate)


apex: in insuficienta si stenoza mitrala
zona apico-sternala (endapexiana)
suflurile din IT, IM, CMHO
clacmentul de deschidere a mitralei
spatiul III-IV i.c. stang parasternal
sufluri sistolice (DSV, DSA, CMHO)
sufluri de ejectie (stenoza aortica si pulmonara)
sufluri de regurgitatie (insuficienta Ao si P)
focarele de baza (sp. II i.c drept si stang)
sufluri diastolice (insuficienta Ao si P)
sufluri sistolice (stenoza Ao si P, DSA)
* sufluri cu intensitate egala baza-varf: stenoza aortica, CMHO, IM prin calcificarea
inelului mitral, la varstnici cu calcificare/scleroza a inelului aortic
uneori suflurile se asculta cu maximum de intensitate in alte zone decat focarul unde
se produc:
- parasternal stang suflul din IM prin disfunctie de muschi papilar posterior
- parasternal suflul sistolic de ejectie din stenoza Ao, la varstnici

Manevre clinice si farmacologice


intoarcerea brusca a bolnavului in decubit lateral stang ( pentru ascultatia uruiturii
diastolice din stenoza mitrala)
pozitia sezanda (pentru suflul din insuficienta aortica si frecatura pericardica)
pozitia aplecat in fata (pentru suflul din frecatura pericardica)

trecerea brusca din clino in ortostatism ( suflul sistolic din CMHO si PVM)
trecerea brusca din ortostatism in decubit dorsal ( intensitatea suflului din
stenoza aortica si pulmonara, suflul sistolic din PVM si CMHO)
respiratia: inspirul profund aportul de sange la cordul drept, expirul aportul
spre cordul stang
manevra Valsalva: intensitatea suflurilor cavitatilor drepte si stangi, dar le pe
cele din CMHO si prolaps
manevra handgrip (strangerea pumnilor): intensitatea suflurilor de regurgitatie,
intensitatea suflurilor de ejectie aortica si din PVM, CMHO
squatting: modificare in acelasi sens cu manevra precedenta

nitritul de amil, nitroglicerina slg., izoproterenolul intensifica toate suflurile de


obstructie sistolice si diastolice (stenoza aortica si pulmonara, stenoza mitrala si
tricuspidiana); toate suflurile de regurgitatie scad in intensitate
efedrina, metaramina intensitatea suflului din insuficienta aortica si din
persistenta canalului arterial si suflurile de obstructie din CMHO si PVM

1.

EXPLORAREA PARACLINICA A APARATULUI CARDIOVASCULAR


Examenul radiologic cardiovascular

Radioscopia
Radiografia de fata (calcularea indicelui cardiotoracic: VN<0,5)
Examenul radiologic in pozitii oblice (OAD si OAS) si pozitia laterala stanga
(LS)
Variantele radiologice normale ale cordului (cordul in picaturasi cel
orizontalizat)
Principalele modificari radiologice in bolile cardiovasculare
Stenoza mitrala
Hipertensiunea arteriala
Insuficienta mitrala
pulmonara
Stenoza aortica
Hipertensiunea arteriala
Coarctatia de aorta
sistemica
Insuficienta aortica
Insuficienta cardiaca congestiva
Stenoza tricuspidiana
Pericardita exsudativa sau
Insuficienta tricuspidiana
transsudativa (hemopericard sau
Stenoza pulmonara
hidropericard)
Insuficienta pulmonara
Defectul septal atrial

2. Angiocardiografia: cateterism cardiac substanta de contrastopacifierea cavitatilor


3. Coronarografia: cateterizare selectiva a coronarelor (tehnica Seldinger)substanta
de contrastopacifierea lumenului coronarelor
4. Explorarea radioizotopica
Angiografia radionucleara: aprecierea functiei VS (ventriculograma dinamica)

Scintigrafia miocardica de perfuzie: distributia radiotrasorului reflecta perfuzia


coronariana in diferite teritorii

Scintigrafia prin spot fierbinte: pentru diagnosticul infarctului miocardic acut, in


primele 7 zile

Scintigrafia pulmonara de perfuzie: utila in diagnosticul embolismului pulmonar, in


asociere cu scintigrafia de ventilatie

5. Tomografia computerizata: de electie in diagnosticul neinvaziv al disectiei de aorta


6. Rezonanta magnetica nucleara: coronarografia fara mediu de contrast, identificarea
anomaliilor metabolice si histologice ale miocardului, evaluarea perfuziei miocardice
7. Ecocardiografia: modul M, 2D; aplicatii clinice multiple

8. Electrocardiografia
Indicatii
ischemia miocardica, pericardite
tulburarile de ritm si de conducere
hipertrofiile atriale si ventriculare
repercusiunile cardiace ale bolilor sistemice
anomaliile metabolismului electrolitic
efectul toxic al unor medicamente (digitala si chinidina)
evaluarea functiilor pacemakerilor electronici
Electrocardiograma de suprafata
se inregistreaza derivatiile bipolare (standard): DI, DII, DIII
derivatiile unipolare ale membrelor: aVL, aVF, aVR
derivatiile unipolare precordiale: V1-V6
derivatiile extreme drepte: V3r, V4r, V5r, V6r
derivatiile esofagiene: Voe28, Voe40