Rolul antreprenoriatului ca suport a

fortei de munca

Elaborat:Sova Nicoleta,Grupa: BA1402

Cuprins:
Context
Micile afaceri si rolul lor in economia
contemporana
Evolutia micilor afaceri in RM
Sustinerea de stat a afacerilor mici in
Republica Moldova
Locuri de munc prin stimularea
antreprenoriatului feminin
Stiati ca...?

Context
Antreprenoriatul se manifest n economie sub o multitudine i
diversitate de forme, cu rezultate foarte diferite care nu se
reflect doar n bunstarea economic i financiar.
n aceeai msur, antreprenoriatul este corelat cu progresul
tehnologic, crearea locurilor de munc i reducerea inechit ilor
sociale sau cu problematica de mediu.
Procesul globalizrii i criza mondial din ultimii ani au favorizat o
serie de schimbri structurale resimite profund n nivelul
ntreprinderilor, ceea ce a determinat o cretere a productivit ii prin
apelarea la noi tehnologii i inovarea proceselor.n plus,evoluiile din
domeniul tehnologiei informaiei i comunicaiilor au condus la
crearea de noi piee, care au revoluionat procesele de
producie n multe sectoare economice:industrial i,n mod
deosebit,cel al serviciilor.
Tehnologia avansat i costurile reduse de transmitere a informa iilor
la distan au contribuit la facilitarea accesului ntreprinztorilor
la cunotine i reele de cooperare, dndu-le posibilitatea de a
opera la scar internaional. Noile oportuniti au stimulat
iniiativa antreprenorial i creativitatea, care sunt
considerate motoarele dezvoltrii economice n perspectiva
anului 2020.

Este unanim recunoscut, n special de analitii economici i factorii

decideni ,faptul c antreprenoriatul este generator de prosperitate
n societate, fiind un element determinant pentru cresterea
economic i crearea de locuri de munc.
Susinerea antreprenoriatului a devenit o prioritate ca solu ie
pentru ieirea din criz i stoparea ratei ngrijortoare a
omajului.
n ultimii ani, guvernele aloc constant resurse pentru
redresarea ntreprinderilor sub diferite forme de ajutor:garanii
pentru credite, subvenii de taxe, credite pentru cercetaredezvoltare menite s foreze inovarea sau pentru ncurajarea
startup-urilor.
De asemenea, tot mai frecvente sunt programele pentru stimularea
investiiilor de mediu, cu impact asupra eficienei energetice i
reducerii emisiilor de carbon.

Micile afaceri si rolul lor in economia

Incepind cu anii 60, mai intii in SUA, apoi in Europa Occidentala devine tot mai popular
idea dezvoltarii intreprinderilor mici, unul din promotorii careia este J.Shumacher si
contemporana
care lansind sloganul ,,Small is Beautiful (ce este mic este frumos), Fiind o

componenta numeric preponderata si alcatuind pe plan mondial, de la 80% pina la

99% din numarul intreprinderilor existente, 60% din numarul total al angajatilor si
jumatate din volumul total al vinzarilor din sectorul privat, MB ocupa un loc important
in viata economica si sociala a societatii. In SUA, de exemplu, in 1998, 99,7 % din
intreprinderilor existente sau 22,1 mil. de afaceri sunt considerate mici si
mijlocii. Ele produc 50% din PIB, iar in unele ramuri ale economiei americane,
aceste activitati ocupa chiar pozitii de baza. In intreprinderile mici si mijlocii
americane se concentreaza 53% din numarul total al lucratorilor ocupati in sectorul
privat. O situatie similara se constata si in tarile membre ale Uniunii Europene, unde
in medie 99.8% din numarul total al intreprinderilor existente sunt IMM. Cel mai
frecvent IMM sunt create in: comertul cu amanuntul si cu ridicata-32%, prestarea
serviciilor-26%, industria prelucratoare si constructii- cite 12% fiecare. Cresterea
numarului IMM se explica printro serie de factori, cum ar fi: 1. Schimbarile
tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor; 2.
Cresterea numarului somerilor ; 3. Diversitatea si individualizarea cererii; 4.
Modificarile in structura organizatorica; 5. Dezvoltarea relatiilor de subcontractare; 6.
Reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor; 7. Mondializarea
economiilor nationale; 8. Politica guvernelor occidentale in domeniul sustinerii MB.
Rolul MB in economia de piata : mentinerea echilibrului economic; satisfacerea
cererii; incurajarea inovatiilor; stimularea exporturilor; crearea noilor locuri de munca.

Micile afaceri contribuie la ameliorarea situaiei economice i

stimuleaz creterea esonomici pe o cale relativ mai adecvat, rar
s provoace inflaie. Crearea ntreprinderilor mici condiioneaz for
marea noilor locuri de munc, ce asigur cu venituri deintorii
acestora, aduce implicit i venituri statului (prin sistemul de
impozitare), care pot fi repartizate ulterior celorlali membri ai
societii. O contribuie esenial aduc micile afaceri la diversificarea
produselor i serviciilor, creterea calitii lor i, ca rezultat, este
satisfcut cererea consumatorilor. Dispunnd de resurse materiale
i financiare reduse, micile afaceri n-au posibilitatea de a produce
bunuri omogene n cantiti mari, de aceea pentru a reui folosesc
breele i locurile libere de pe pia sau creeaz noi piee de tip
ni, propunnd o gam variat de produse ce ar corespunde
gusturilor i exigenelor diferitelor grupuri de consumatori. In
prezent, pe plan mondial se observ o tendin de refuz de la
producia n mas i serie mare n favoarea seriei mici sau a
produciei la comand.

Evolutia micilor afaceri in RM

Punctul de pornire in dezvoltarea micului business il constituie sfr. anilor 80,
cand au aparut primele cooperative, care au demonstrate avantajele unei noi
economii. In 1991, anul apogeului miscarii cooperatiste, in republica existau
3250 de cooperative, ce activau in diverse domenii: constructii, deservirea
populatiei, producerea bunurilor de larg consum. In 1992 se adopta Legea cu
privire la activitatea de antrprenoriat si intreprinderi si astfel multe din
cooperativele existente devin intreprinderi individuale, societati pe actiuni,
societati cu raspundere limitata.Micului business in RM putem vorbi numai
din 1994, cind a fost adoptata Legea cu privire la sustinerea si protectia
micului business.
In perioada 1994-2000 a avut loc o crestere considerabila de pondere si
dinamica a intreprinderile MB.
In 1994 in toate sectoarele economiei activau 8534 de intreprinderi mici,
constituind 59 la suta, atunci in 2001 din numarul total al intreprinderilor
existente in RM, aprox. 94% sunt atribuite MB, din care 89,6% sunt
microintreprinderi si 10,6% intrprinderi mici.
Conform datelor Ministerului Economiei, in 2000 au fost lichidate 2061 de
intrprinderi. In rindul celor ce functioneaza, principal activitate este comertul,
pe al 2-lea loc este intreprinderile prestatoare de servicii. Multe intreprinderi
industrial pe linga activitatea de producere, se mai ocupa si cu cea
comerciala, in asa mod, sustinind producerea.

Sustinerea de stat a afacerilor mici

in Republica Moldova

In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business 1994,
precum si un sir de alte legi si acte normative.
Sustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede:
a) sustinerea financiara;
b) sustinerea fiscal;
c) asigurarea unui cadru legislative-instutional corespunzator .
La sfirsitul anului 1994 a fost creat Fondul pentru Sustinerea Antreprenoriatului si Dezvoltarea
Micului Business.Printre sarcinile de baza ale acestui fond este acordarea de credite
avantajoase agentilor micului business, participantilor si cistigatorilor la concursurile proiectelor
investitionale .
Schema de finantare prevede ca :
a) Intreprinderile,ale caror planuri de afaceri au fost aprobate spre finantare, participa cu surse
proprii la realizarea proiectului si au o acoperire partiala a creditului cu mijloace fixe; rata
creditului este redusa in comparative cu media dobinzii practicate de bancile comerciale; fondul
ofera o garantie de 100.000 lei; de la suma garantiei firma va achita Fondului un commission de
min. 2 % anual.
b) Intreprinderile mici pot beneficia de creditul fiscal, care reprezinta scutirea temporara de la plata
in buget a impozitului pe venit. Conform art.49 al Codului fiscal, pot beneficia de o scutire
integrala de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani :

...intreprinderile micului business; gospodariile taranesti(de fermier) ; cooperativele de

intreprinzator agricole si de prestari servicii. Imediat dupa expirarea perioadei de
scutire fiscal, agentii economici au dreptul la o reducere partial de 35% in decurs de
2 ani a cotelor impozitului pe venit. De o scutire integral de la plata impozitului pe
venit pe o perioada de 5 ani pot beneficia intreprinderile ce se ocupa cu analiza,
proiectarea si programarea sistemelor informationale pregatite spre utilizare sau cu
producerea de programe la comanda beneficiarului.
De asemenea intreprinderile rezidente ale zonelor economice libere pot beneficia de
reducerea impozitelor pe venit.
Legislatia moldoveneasca prevede si facilitate fiscale pentru investitii.
Daca se investesc 250 mii dolari , intreprinderea este scutita cu 50 % din suma
impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani, iar daca 2 mln. dolari firma este scutita
cu 100 % pe o perioada de 3 ani.
Se mai scutesc de impozite firmele mici care cel putin 80 % din suma impozitului pe
venit, calculate si nevarsata la buget, se investesc in dezvoltarea productiei proprii
sau in programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale.
c) Pentru a imbunatati situatia afacerilor mici Guvernul acorda asistenta tehnica si
financiara unor proiecte straine, realizeaza reforma regulatorie, ce presupune
revizia tuturor actelor legislative care reglementeaza activitatea de antreprenoriat,
simplificarea procesului de initiere a afacerii si reducerea riscurilor
antreprenoriale.Cadrul instutional de stat de sprijinire a afacerilor mici, este asigurat
de Guvern si de Directia dezvoltarea businessului mic si mijlociu a Ministerului
Economiei si Comertului, iar la nivel local, de administratia publica locala si
Directiile de dezvoltare a businessului mic si mijlociu, create in cadrul Consiliilor
rationale. In scopul promovarii spiritului de intreprinzator, annual sub patronatul
Guvernului RM se organizeaza Expozitia- for ,, Micul Business-Moldova, la care
intreprinderile mici prezinta produsele lor si serviciile lor. A mai fost lansat si
Concursul ,, Cel mai bun antrprenor din micul business

Locuri de munc prin stimularea

antreprenoriatului feminin
Propunerea politicii publice date ine de implementarea
unor faciliti privind ncurajarea spiritului antreprenorial
al femeilor, care ar duce la diminuarea omajului
femenin i la crearea locurilor de munc n spaiul rural.
De ce politica public dat vizeaz femeile?
...Pentru c femeile vor fi motorul cel mai puternic n
reluarea creterii economice mondiale.Numerosi
specialiti atrag atenia: c viitoarea mare putere nu va fi
China sau India, ci o vor reprezenta femeile. Un studiu al
Bancii Mondialela care au participat cca 12 000 femei din
22 de ri a artat, c femeile vor fi motorul cel mai
puternic n reluarea creterii conomice mondiale

De ce femeile?
Pentru c femeile au fost mai puin afectate de criz, dect brbaii.
Atat n UE, ct i n SUA rata omajului n rndul femeilor este mai mic dect cea n
rndul brbailor. Pentru c veniturile lor vor crete cu 5 trilioane de dolari n urmtorii
cinci ani.Sectoarele construciilor i ale industriei sunt dominate de fora de munc
masculin, iar aceste sectoare au fost cele mai afectate de criz.
Pentru cre prezint o pia cu cretere economic i industrial rapid, cu un
potenial ridicat de e ducaie, ambiie, ingeniozitate.
Pentru c femeile consum mai puini carburani, mai puin alcool i economisesc
mai mult.
Pentru c statutul de ntreprinztor al femeilor are triple consecine benefice
:Creterea veniturilor personale i reducerea gradului de srcie.
Pentru c femeile antreprenoare pot genera creterea flexibilitii pe piaa
muncii,prin acordarea locurilor de munc part-time i cu program flexibil.
Pentru c ele pot dezvolta un model feminin de ntreprindere, bazat pe riscuri
moderate, pruden i colaborare, care ia n considerare i valorile sociale, paralel cu
obinerea profitului.
Pentru c fiind cei mai mari consumatori de pe pia, creterea ncrederii n
deschiderea unei afaceri alimenteaz creterea ncrederii n relansarea economie

Analiznd numrul afacerilor, iniiate i deinute de femei, comparativ cu

numrul celor,iniiate i deinute de brbai din 10 localiti, n care a fost
efectuat sondajul de opinie, ponderea brbailor este de 87,5 la sut, iar
cota femeilor nreprinztoare este de 12,5 la sut.
Conform publicaiei Condiiile de creare i dezvoltare a ntreprinderilor:
analiz prin prisma de gen, editat de Biroul Naional de Statistic al
Republicii Moldova, n anul 2009, la nivel naional 72,5 la sut din
ntreprinztori sunt brbai i doar 27,5 la sut sunt femei.
OBIECTIVELE POLITICII:
creterea spiritului antreprenorial n rndul femeilor din zona rural;
ncurajarea i susinerea femeilor din spaiul rural de a-i iniia i
dezvolta mici afaceri, contribuind astfel la dezvoltarea social-economic a
spaiului rural;
ntroducerea facilitilor, care ar menine populaia tnr n mediul rural;
diversificarea activitilor de antreprenoriat rural;
creterea nivelului educaional, a calificrii profesionale i nivelului de trai a
populaiei rurale;
creterea angajabilitii i adaptabilitii forei de munc, n special a celei
feminine,
la necesitile dezvoltrii durabile a spaiului rural;
creterea calitii vieii i reducerea gradului de srcie n spaiul rural;
conservarea capitalului natural i antropic, pentru dezvoltarea activitilor de
turism n spaiul rural

n Republica Moldova, politicile de ocupare a forei

de munc conin msuri pasive i active:
A. Msurile pasive ale politicilor de ocupare in seama de
faptul, c nivelul ocuprii este determinat de condiiile
generale din economie i pun accentul pe protecia
omerilor, prin intermediul alocrii pentru integrare sau e
integrare profesional, ajutorului de omaj.
B. Msurile active ale politicilor de ocupare presupun un
ansamblu de msuri, metode,procedeie i instrumente,
cu ajutorul crora se urmrete sporirea nivelului
ocuprii. Acest ansamblu favorizeaz accentuarea
mobilitii populaiei active, precum i crearea noilor
locuri de munc n baz investiiilor.

Cauzele, care impiedic femeile i tinerii s iniieze o

afacere n spaiul rural

Nr./Cauzele/ Ponderea, % din 1200 pers.

Lipsa resurselor financiare, pentru a iniia o afacere -73
Riscul, c afacerea nou-deschis s dea faliment -71
Cunotine, abiliti i experien insuficiente, pentru a iniia
o afacere -28
Suport redus din partea statului -25
Corupie -55
lipsa ideii de afacere -13
Dificulti n contractarea unui credit, pentru a iniia o
afacere -45
Dificulti,impuse de fiscalitate -10
Regim politic instabil -9
Lipsa infrasctructurii sociale i a cilor de acces -69.

Stiati ca?
Procentul mediu al cetenilor care prefer s fie angaja i pe
cont propriu este 71% n China i 55% n SUA, n timp
ce n Europa numai 45% din populaie ar alege ca
alternativ statutul de antreprenor, restul prefernd
statutul de angajat.
n ceea ce privete percepia societii despre rolul
antreprenorilor, 85% dintre americani, 87% dintre cet enii
chinezi i 88% dintre europeni apreciaz antreprenorii pentru
rolul lor n crearea locurilor de munc.Impactul educa iei
antreprenoriale este considerat important de ctre 51%
dintre cetenii din SUA, de 53% dintre chinezi i de 25%
dintre europeni 3.
Acest decalaj nu este cauzat neaprat de idea respingerii
antreprenoriatului de ctre cetenii europeni, ci mai
degrab este rezultatul unor factori structurali,administrativi
i culturali care inhib spiritul antreprenorial.

Pe baza profilului intreprinz. moldoveni a fost facut un studiu unde au fost

intervievati o serie de de intreprinz.moldoveni, analiza interviurilor a
demonstrate ca cel mai frecvent isi deschid propria afacere barbatii, femeile
putin se implica in afaceri mai mult ocupinduse de familie si acordind ajutor
sotului in realizarea ideii de afaceri.Conform rezultatelor majoritatea
intreprinz.au virsta mijlocie 34-44 ani(36%) fiind urmati de cei cu virsta 4554 ani(30%) ,25-34 ani (22%),18-24ani(5%). Ce priveste nivelul studiilor la
intreprinz. moldoveni sunt persoanele cu studii superioare, din acestea au
studii tehnice, studii economice, sunt specialist in agricultura, in medicina
etc. 56% din nr.persoanelor intervievate au afirmat ca sau lansat in afaceri
din dorinta de a obtine venituri,22% din nevoia de realizare etc.cele mai
multe intreprinderi au fost infiintate in 2000-2001.La domeniul de activitate
predomina afacerile de comert(40%), urmate de cele prestatoare de
servicii(30%),cite 3% le revine celor din transport si agricultura. Intreprinz.
intervievati au mentionat ca impozitele reprezinta pentru afacerea lor o
problema dificila. Pe locul doi in clasamentul problemelor se plaseaza lipsa
specialistilor si concurenta,care pentru multe afaceri mici prezinta o
problema grava, dupa care urmeaza problemele de birocratia
reprezentantilor institutiilor de stat, legislatia imperfect si coruptie.Pe
ultimele se plaseaza problema cauzata de pretul inalt a chiriei, utilajul
invechit

Productori agricoli din Moldova vor beneficia de granturi n

valoare de 17,8 milioane de lei
n prezent nu conteaz doar calitatea produselor, ci i cantitatea
acestora. Asocierea productorilor agricoli n grupuri va permite
livrarea constant pe pia a unor volume mari de fructe i
legume, a declarat Vasile Bumacov n cadrul unei conferin e de
pres.Programul de granturi a fost lansat n aprilie 2014. Suma
unui grant reprezint 50% din investiiile pentru frigidere, linii de
splare i calibrare, linii de sortare i mpachetare.
Ideea proiectului este c doar prin asociere, productorii agricoli
vor putea deveni competitivi pe piaa local i extern,Grupurile
de productori care doresc s participe pot depune dosarele la
Agenia de Intervenie i Pli pentru Agricultur pn la 30
octombrie 2014. Bugetul Programului de granturi este de apte
milioane de dolari i va fi realizat pn n 2017.
Dup ce timp ndelungat fermierii moldoveni ridicau
neputincioi din umeri atunci cnd i vedeau roada distrus
de nghe sau grindin, acum se arat optimitiAstfel, a
ajuns ca n aceast var s reueasc s i vad copiii
sub o umbrel protectoare.

Datorit proiectului Competitivitatea Agricol i Dezvoltarea Agricol (ACED)

finanat de SUA, am instalat plas antigrindin pe o suprafa de un hectar.
Cheltuielile pentru o astfel de minune sunt de 50 de mii de lei, ns merit fiecare
bnu, pentru c noi trebuie s mai lum ochii de la sap i s privim ce fac
americanii sau europenii. S v spun despre avantajele acestei tehnologii: n afar
de faptul c nu mai stau cu spaima c grindina va face iar prpd n vie, psrelele
din pdurea alturat nu mai pot s ciuguleasc bobiele, fapt de la care nainte
aveam mari bti de cap. n plus, n interiorul plasei se pstreaz un climat aparte,
care i d o savoare i un gust i mai pronunat, i mai deosebit poamei.
Substanele cu care stropim via-de-vie se pstreaz mai mult i, astfel, efectul este
ndelungat. Drept consecin, nu stropim att de des. Dup instalarea plasei,
strugurii sunt ca din revistele cu reclame, afirm, vesel, viticultorul.

Cei care doresc s beneficieze de instal iile antinghe i antigrindin pot

s apeleze la subveniile oferite de stat. Astfel, de doi ani, prin intermediul
Msurii 3, sunt acordate subven ii de 50 de mii de lei la hectar pentru
instalaiile antinghe i 80 de mii de lei la hectar pentru cele antigrindin.
Dei valoarea acestora este una considerabil, cei care apeleaz la astfel
de subvenii sunt foarte pu ini
Potrivit datelor Ageniei de Interven ie i Pl i n Agricultur, anul trecut au
fost nregistrate trei dosare pentru ob inerea subven iilor n vederea
instalrii sistemelor antinghe i antigrindin, iar n acest an apte
dosare.

Evoluia numrului MM n anii 20092013 se prezint astfel:

Numrul persoanelor care au activat n ntreprinderile mici i mijlocii n perioada de referin a

constituit 298,4 mii persoane, deinnd 56,9% din numrul total de angajai ai ntreprinderilor.
Veniturile din vnzri ale ntreprinderilor mici i mijlocii n aceast perioad au nsumat 77413,2 mil.
lei sau 33,4% din venituri din vnzri n total pe economie.
Ponderea ntreprinderilor mici i mijlocii n totalul ntreprinderilor n anul 2013 pe principalii
indicatori se prezint astfel:

Ponderea veniturilor din vnzri a MM n profilul principalelor genuri

de activitate ale unitilor acestui sector n anul 2013 se prezint
astfel: