Portretul lui tefan cel Mare n cronica lui Grigore Ureche

Letopiseul rii Moldovei al lui Grigore Ureche ndeplinete funcia esenial

a povestirii, de rememorare i de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, n
una din marileintuiii critice, George Clinescu i fixa trsturile foarte moderne ale
narativitii: Are sensulobiectivitii []. Este evoluionist n istorie, n sensul biologic,
admind c orice naie (aziam zice civilizaie) are o nceptur, un adaos i o scdere.
Binenteles e providenialist, idescoperim chiar idei politice.
Unul din primele portrete din literatura romn reprezint primul portret literar
al att decunoscutului domnitor tefan cel Mare realizat de cronicarul Grigore
Ureche. nzestrat fiind cudarul de povestitor, G. Ureche este ntemeietorul portretisticii
n literatura romn veche. nvirtutea talentului su, el selecteaz figurile domnitorilor sau
a boierilor, le ierarhizeaz, le dcontur propriu, punnd alturi de trsturile fizice i anecdotensuiri de caracter definitorii.Efigia lui tefan cel Mare, modelul clasic, este realizat din linii
simple, dovedind oincontestabil art de portretist, de altfel istoria literar i-a reinut o bun
parte din portrete dreptmodel. Glorificnd eroul care a dat Moldovei stabilitate i
independen, Ureche concepe povestirea din cteva momente: mprejurrile morii
domnitorului, portretul acestuia,sentimentele poporului la moartea lui tefan, aprecieri
asupra vremii i intrarea lui n legend.
Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu
de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire,
nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie
mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru
aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos,
sa radicadeasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan voda, urma
lui luasa,de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan
voda l-auingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la Putna, care era zidita de
dansul. Atata jaleera, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au
scapatu de mult bine si demulta aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti
Stefan voda, nu pentru sufletu, ceiaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu
pacate ci pentru lucrurile lui celevitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa
aceia l-au agiunsu. Fost-au mainainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si
geroasa, catu n-au fostu asa niciodinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de
apa si multa inecare de apa s-aufacut.
Portretul fcut de Grigore Ureche lui tefan cel Mare are rolul de a emoiona
cititorul, pentru a-i prezenta acestuia figura celebrului domnitor ntr-un mod
ct mai somptuos. Cu toatec Ureche nu a fost contemporan cu voievodul, informaiile
acestuia fiind culese din puineleizvoare scrise din acea perioad i din tradiiile i legendele
existente, cronicarul este n msurs fac chiar o caracterizare fizic a acestuia ca fiind om
nu mare de statu, trstura carecontrasteaz cu caracterizarea moral a personajului istoric.
n aceast a doua observaie sereflect concepia feudal fa de domnii autocrai. Este bine

cunoscut ignorana pe care o aveatefan cel Mare n faa marii boierimi; poate de aici
pornete nemulumirea cronicarului.