UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL

AFACERILOR

REFERAT LA BIOTEHNOLOGII

BIOETANOLUL

Studenti: Margarita Catalina

Opran Cristian
Pipera Claudia
Sitaru Andreea
Grupa: 1512
Seria: A
An: I

BIOETANOLUL

Definitie
Conform HG 1844/2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor
si a altor carburanti regenerabili pentru transport, bioetanolul este definit
ca fiind etanol produs din biomasa si/sau fractia biodegradabila a
deseurilor, in vederea utilizarii ca biocarburant. Este un combustibil
ecologic, formula chimica fiind aceeasi cu cea a alcoolului etil.
Proprietati
Caracteristicile fizice si chimice ale sale, redate in tabelul urmator, se
refera la densitatea energetica, la caldura de vaporizare, raportul
molecular dintre reactanti si produsii de combustie, energia specifica,
limita de imflamabilitate, la continutul de hidrogen si carbon.
Formula chimica

Aspect
Masa molara
Concentratia alcoolica

Lichid limpede, incolor, cu miros

caracteristic
46.07 g/mol
96.35% vol la 20 C

Vascozitate

1.5 mm2/s

Densitate

0.789 kg/l la 20 C

Continut in oxigen
Reziduu la evaporare
Punct de inflamabilitate
Temperatura de autoaprindere
Raport stoechiometric
aer/bioetanol
Temperatura de fierbere
Temperatura de inghetare
Presiunea de vapori

34.8 %
0.003 %
12.8 C
425C
9 kg aer/ kg bioetanol
78.5C
-117 C
50 mmHg la 38C

Bioetanolul este definit ca alcool etilic de provenien natural.

Materiile prime utilizate n fabricarea etanolului sunt trestia i sfecla de
zahr, sorgul zaharat, unele fructe. O resurs mult mai importat o
reprezint materiile prime amidonoase, respectiv porumbul, grul, cartoful,
maniocul. La acestea se adaug materiile prime lignocelulozice (lemnul i
alte materiale din plante fibroase).
ns cea mai important surs de obinere a bioetanolului, din punct
de vedere cantitativ, o reprezint materiile prime lignocelulozice sub form
de deeuri agricole (paie de cereale, deeuri de trestie de zahr, fibre i
deeuri de bumbac etc.). Coninutul n energie al bioetanolului este
apreciat a fi n jur de 65% din cel al benzinei.
Tehnologii de obtinere a bioetanolului de prima generatie
Materia prima utilizata pentru producerea bioetanolului de prima
generatie se refera in primul rand la sursa de biomasa care, de asemenea,
este sursa pentru nutritia oamenilor si animalelor.

Culturi energetice utilizate la obtinerea bioetanolului de prima

generatie

In diagrama de mai sus sunt rezumate cateva culturi de prima

generatie. Materia prima ce are la baza sucroza provine in principal din
trestie de zahar, sfecla de zahar, si sorg zaharat, in timp ce materia prima
cu continut bogat in amidon provine din culturile cerealiere precum
porumb, grau, orz , ovaz , secara si culturile amidonoase cartof, manioc.

Schema fluxului tehnologic pentru obtinerea bioetanolului

Situatia bioetanolului la nivel international
"Redescoperirea" n ultimii ani a bioetanolului ca i carburant s-a
datorat necesittii de
gsire a unor surse de energie alternative care s nlocuiasc treptat
resursele minerale. Mai mult decat att, producia de bioetanol asigura att
o dezvoltare sustenabil, ct i garanteaz disponibilitatea viitoare a
combustibilului alturi de o contributie semnificativ la reducerea emisiilor
de CO2.
Criza titeiului din anii '70 a determinat guvernele multor ri s
promoveze producerea i utilizarea biocarburantilor. Astzi bioetanolul

este, de departe, cel mai important (cantitativ) produs de fermentatie. La

nivel mondial se produc anual 45,6 milioane litri (2005) din care peste 95,5
% sunt de origine biogenic. Brazilia i SUA sunt cei mai mari producatori
dnd mpreuna cca. 90 % din totalul monidial, Europa situndu-se
deocamdat la un nivel modest.
Productia mondiala de bioetanol- combustibil
Tara producatoare
Cantitatea de bioetanol, 10
l
Brazilia
16500
SUA
16230
China
2000
Uniunea Europeana
750
Alte state
820
n rile Uniunii Europene n ultimul timp la fel se produce bioetanol,
care se amestec cu benzina n raport de 5-10%. Pentru aceasta n UE deja
a fost introdus un nou standard pentru benzin.
Principalii productori de bioetanol din Europa sunt: Spania,
Germania, Suedia, Frana.
n tarile UE, utilizarea bioetanolului drept combustibil este facut ca
atare sau prin
obinerea etil-tertbutileterului (ETBE) din bioetanol (45%) i izobutene
(55%). Ultima variant, dei nu este n ntregime bazat pe surse
regenerabile, are avantajul ca folosete un produs petrolier de valoare
relativ scazut i procese chimice foarte bine stapnite.
In general producerea bioetanolului implica trei faze:
1. Distrugerea enzimatica/dizolvarea compusilor glucidici cu masa
moleculara mare (celuloza) in zaharuri simple (glucoza);
2. Conversia zaharului in alcool si CO2 folosind procesul de
fermentatie alcoolica;
3. Purificarea alcoolului:distilarea si eliminarea apei (rectificare,
deshidratare).
In procesul de fermentare, zaharul (glucoza) este fermentat in alcool
si CO2 folosind enzime de drojdie, astfel:

C6 H12O6 2 C2H5OH + 2CO2

Anhidrizarea bioetanolului

Operatia de anhidrizare este obligatorie pentru utilizarea bioetanolului

ca biocarburant, apa continuta de alcoolul rectificat diminuand
performantele in procesul de combustie.
Anhidrizarea bioetanolului se poate realiza prin urmatoarele procedee:
Distilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, n pentan;
Distilare extractiva cu etilenglicol sau benzina;
Pervaporatie prin procedee membranare.
Tehnologia de obtinere a bioetanolului

Utilizari

Exista urmatoarele alternative de utilizare a bioetanolului:

aditiv pentru benzine (ETBE)
folosirea unor amestecuri de benzina si bioetanol in diferite proportii.
Bioetanolul este utilizat pentru cresterea cifrei octanice si imbunatatirea
calitatii benzinei. Sunt o varietate de mixturi cu proportii variate de
etanol/benzina in care E indica proportia etanolului in mixtura. De exemplu:
E10 reprezinta un amestec de 10% bioetanol si 90% benzina. Pana in
prezent se utilizeaza amestecuri pana la 85% bioetanol si 15% benzina,
combustibil denumit E85. Utilizarea in proportie de 100% a bioetanolului la
motoarele cu ardere implica modificari constructive ale motoarelor
respective.
biocombustibil pentru celulele de combustie
in diverse alte domenii ale industriei chimice, spre exemplu ca solvent
sau ca reactive
Avantaje
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
permite diversificarea culturilor agricole
reducerea utilizarii energiei fosile
este produs din surse regenerabile
nu este necesar sa se consume alti combustibili
temperature de autoaprindere mare ( o mai mare siguranta
impotriva incendiilor)
Dezavantaje
tendinta de reducere a puterii effective
pret de productie crescut
cresterea consumului cu cca 10-12%
poate crea probleme legate de siguranta alimentara