Sunteți pe pagina 1din 7

Aprob

ef catedr militar ASEM


Colonel (r)
Gh. Popa
____

_________ 2014
PROIECT DIDACTIC
pentru petrecerea edinei la disciplina
Instrucia focului

TEMA 2: Partea material a armamentului de infanterie, a aparatelor optice,


grenadelor explozivede mn i antitanc
edina 8: Practic - 2 ore.
Obiective didactice:
- nsuirea destinaiei, caracteristicile de lupt ale armamentului de
infanterie.
- posedarea deprinderilor practice n aciunea cu armamentul de
infanterie.
- nsuirea msurilor de siguran la mnuirea armamentului de
infanterie.
Durata: 80 minute.
Locul desfurrii: poligonul instruciei focului.
Subiectele de studii
1. Destinaia, caracteristica i construcia general a binoclului.
2. Cmpul vizual, scara i valoarea diviziuni acestuia.
3. Ordinea de observare i msurare a ungiurilor orizontale i n plan vertical.
Asigurarea material: - standuri: Aparatele de observare.
- partea material a binoclului B-8 i BI-8, 5 buci.
Bibliografia: -

Secvena introductiv: 5 min.


primirea raportului ;
verificarea prezenei studenilor;
evaluarea cunotinelor nsuite la tema anterioar;
anunarea temei i scopurilor didactice;

1. Destinaia, caracteristica i construcia general a binoclului.


Binoclul este un aparat de observare, avnd o larg ntrebuinare n armat. El este
folosit n observare, n msurri de unghiuri orizontale i verticale, precum i n
alte scopuri.
n principiu, un binoclu se compune din dou lunete monoculare, legate ntre ele printrun dispozitiv numit arnier, care asigur paralelismul axelor optice ale
monocularelor n orice poziie.
O lunet monocular, n corpul creia este montat sistemul optic obiectivul,
prismele redresoare i ocularul constituie un sistem telescopic. Spre deosebire de
monocularul stng, n monocularul drept se mai afl i un reticul dispus n planul

focal al obiectivului pentru ca prin ocular imaginea dat de obiectiv s se vad o


dat cu reticulul. La tubul fiecrui ocular se gsesc UQ indice al inelului dioptriilor
i manoane pentru reglarea acestora.
Reticulul binoclului este format dintr-o lam de sticl cu feele plane i paralele,
avnd gradate pe faa dinspre ocular scalele de msurat.
n afar de aceasta binoclul de tip Bi-8 este destinat i pentru descoperirea
surselor de raze infraroii la ducerea observrii pe timp de noapte.

binoclul
Caracteristicile optice:
B-8
1 .Puterea de mrire

8 ori

2.Cmpul vizual
-cu ecranul deconectat

830

- cu ecranul conectat

3.Diametrul pupilei de ieire

3,8mm

4.Deprtarea pupilei de ieire

I0,8mm

Binoclu; cutia cu curea; capacul ocularelor cu curea; filtre de lumin.


Binoclul este compus din 2 lunete (monoculare), unite ntre ele cu articulaie.
Monocularele sunt unite ntre ele n aa mod, ca la rotirea lor sunt paralele cu axa
articulaiei.

Monocularul drept este compus din: ocular cu reticul;


corpul cu capacul superior i
posterior; obiectiv.
Spre deosebire de monocularul drept, cel stng are dispozitiv ce permite
observarea cu raze infraroii, ns nu are reticul.
Instalaia pentru observarea emiterii razelor infraroii este compus din:
- ecran , mner, filtru.
2. Cmpul vizual, scara i valoarea diviziuni acestuia.

Schema optic.
Schema optic a binoclului este compus din:
- obiectiv;
- prisme de rentoarcere;
- ocular.
Ocularul este compus din reticul i 5 lentile.
Distana ntre dou diviziuni mari de pe reticul este de 0-10 miimi, iar
distana ntre o diviziune mare i una mic este de 0-05 miimi.
Miimea poate fi difinit ca ungiul sub care se vede un metru la distana de un
kilometru.
n determinarea distanelor funcia riglei gradate oate fi ndeplinit i de recticulul
binoclului ,gradat in miimi.Gradaiile bincolului sunt unghiulare ,dispuse pe dou axe
perpendiculare sau numai pe axa orizontal.
Din cunotinele de geometrie se tie c lungimea circunferinei unui cerc este de
peste 6 ori (2=6,28) mai mare dect raza cercului respectiv ,adic C=6*R.Dac
circumeferina se mparte in 6 000 pri egale ,atunci lungimea l a unei pri va fi:

l=C / 6000 sau l=6R/ 6000 = R / 1000 ,


adic mrimea unghiular de 1/6000 din circunferin este egal cu a mia parte din
raz (raz care poate fi considerat ca fiind distana pn la un obiect
oarecare).Unghiul la centru corespunztor unei gradaii de acest fel este considerat
unitate de msur unghiular i se numete miime;miimea mai poate fi definit ca
unghiul sub care se vede un metru la distana de un kilometru . Cu alte cuvinte
,lungimea arcului l ,corespunztor unei miimi ,este egal cu a mia parte din distan ,
adic l=D/1000 ; lungimea unui arc de dou miimi va fi egal cu 2D/ 1000 .a.m.d.
Cu ajutorul rcticulului se poate determina unghiurile verticale i orizontale.

reticulul
3. Ordinea de observare i msurare a ungiurilor orizontale i n plan
vertical.
nainte de a trece la executarea efectiv a msurrilor este necesar pregtirea
binoclului pentru lucru, care se face n urmtoarea succesiune:
Se regleaz ocularele binoclului pentru a obine o imagine clar a obiectului
vizat. Aceast operaie se execut prin rotirea manoanelor de reglare pn se
nregistreaz pe inelul dioptriilor valoarea ametropiei ochilor observatorului
(pozitiv sau negativ, dup cum observatorul este miop sau liipermetrop).
n cazul cnd observatorul nu cunoate valoarea ametropiei ochilor
si deurubeaz pn la refuz ambele manoane de reglare, i alege un obiectiv din
teren situat la o distan de minimum 200 m, dup care privind prin ocularul
stng cu ochiul stng lrotete pna obine imaginea clar a obiectului; n acelai fel
procedeaz i cu cellalt ocular. Astfel se stabilete numrul do dioptrii necesare reglrii
binoclului, n funcie de ametropia ochilor observatorului.
Se stabilete distana dintre oculare dup distana pcpilar a observatorului.
Dac distanele dintre centrele pupilelor ochilor observatorului i axele optice
ale monocularelor nu coincid se obine fenomenul de dublare a imaginilor.
Reglarea se execut prin rotirea monocularelor n jurul arni-erei pn cnd
imaginea obiectului se vede fr dublare.
n urma acestor operaii binoclul este reglat.

Pentru folosirea optim a binoclului este necesar ca imaginea obiectului s


fie prins n mijlocul cmpului vizual, iar ocularele s fie aplicate strns pe
proeminenele osoase care nconjoar ochii. Respectnd aceste cerine se obine
o imagine clar i luminoas a obiectului vizat.
Msurarea unghiului dintre dou puncte din teren se face cu ajutorul scalei
reticulare. n cazul cnd valoarea unghiului nu depete 01-00, acesta se
poate msura direct prin suprapunerea unei diviziuni a scalei pe primul punct i
citirea valorii unghiulare n dreptul celuilalt punct; se apreciaz i valorile mai
mici de 00-05. Dac valoarea unghiului ce trebuie msurat depete 01-00,
msurarea se face pe poriuni; se mparte unghiul iniial n dou sau mai multe
unghiuri cu ajutorul unor repere din teren.
Modul de executare a msurrilor distaniilor cu ajutorul binoclului

Distana se calculez dup formula:


D = H/ n*1000
Unde:

D distana pn la obiect,
H - nlimea (limea) obiectului,

n - numrul de miimi.
Exemplu:

ntreinerea binoclului
Binoclurile ca i alte aparate de observare cer o atitudine atent, n timpul
ntreinerii binoclului este necesar de respectat urmtoarele reguli principale:
1.La instalarea ocularelor la claritatea imaginii este necesar de rotit lin i cu de
suprapus mult for.
2.Dac binoclul este adus de la frig n ncpere, care are temperatura odii,
atunci de scos binoclul din toc nu mai devreme de 2-3 orc, dup care el trebuie de
ters.
3.La folosirea binoclului pe timp de ploaie, zpad, pe timpul pauzelor oculare
este necesar de astupat cu capacul. Dac binoclul s-a acoperit cu precipitaii
atmosferice, atunci nainte de a fi instalat n toc este necesar bine de ters, de dat s
se usuce i numai atunci de instalat n toc. Dac timpul nu permite de fcut aceasta,
atunci la prima posibilitate n ncpere uscat de ters binoclul. De uscat binoclul
aproape de o surs de cldur (cu scopul de a se usca mai repede) este categoric
interzis.
4.De ters optica binoclului cu o crp moale. Nu se recomand de
ters binoclul cu material de manta pentru c se uzeaz lentilele.
5.Binoclul se pstreaz n toc.
6.ncperea n care se pstreaz binoclul, trebuie s fie curat i uscat, dar
temperatura nu trebuie s fie mai jos de 8C, n aceast ncpere nu trebuie s fie
materiale care elimin gaze, care aduc la prinderea pieliei verzi pe deasupra
mecanismelor optice.
7.La instalarea ocularelor la claritatea imaginii este necesar de rotit lin i cu de
suprapus mult for.
8.Dac binoclul este adus de la frig n ncpere, care are temperatura odii,
atunci de scos binoclul din toc nu mai devreme de 2-3 orc, dup care el trebuie de
ters.
9.La folosirea binoclului pe timp de ploaie, zpad, pe timpul pauzelor oculare
este necesar de astupat cu capacul. Dac binoclul s-a acoperit cu precipitaii
atmosferice, atunci nainte de a fi instalat n toc este necesar bine de ters, de dat s
se usuce i numai atunci de instalat n toc. Dac timpul nu permite de fcut aceasta,
atunci la prima posibilitate n ncpere uscat de ters binoclul. De uscat binoclul
aproape de o surs de cldur (cu scopul de a se usca mai repede) este categoric
interzis.
10.
De ters optica binoclului cu o crp moale. Nu se
recomand de ters binoclul cu material de manta pentru c se uzeaz lentilele.
11.
Binoclul se pstreaz n toc.
12.
ncperea n care se pstreaz binoclul, trebuie s fie curat i
uscat, dar temperatura nu trebuie s fie mai jos de 8C, n aceast ncpere nu
trebuie s fie materiale care elimin gaze, care aduc la prinderea pieliei verzi pe

deasupra mecanismelor optice.


ncrcarea binoclului.
- ncrcarea binoclului se efectueaz de la oricare surs de lumin ca radiaz o
cantitate intensiv de raze ultraviolete. Ca cel mai bun mijloc de | ncrcare servete
lumina zilei.
- n timpul ncrcrii, binoclul trebuie s fie instalat n aa mod ca filtrul s fie
iluminat complet. ,
Experimentele au demonstrat c o ncrcare a binoclului este destul pentru 3
zile-nopi.

Secvena final - 5 min.


- petrecerea pe scurt a bilanului edinei.
- de reamintit tema i subiectele de studii.
- anunarea studenilor care s-au evideniat pozitiv i cei mai pasivi.
- darea sarcinii pentru pregtirea individual.

Conductorul edinei
_________________________

_________________________

S-ar putea să vă placă și

  • T2 1
    T2 1
    Document7 pagini
    T2 1
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 6
    T2 6
    Document6 pagini
    T2 6
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 4
    T2 4
    Document12 pagini
    T2 4
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • Părţile Componente A Pistolului-Mitralieră
    Părţile Componente A Pistolului-Mitralieră
    Document6 pagini
    Părţile Componente A Pistolului-Mitralieră
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 9
    T2 9
    Document4 pagini
    T2 9
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 7
    T2 7
    Document13 pagini
    T2 7
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 5
    T2 5
    Document10 pagini
    T2 5
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T2 3
    T2 3
    Document7 pagini
    T2 3
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări
  • T1 1
    T1 1
    Document8 pagini
    T1 1
    Dima Covalciuc
    Încă nu există evaluări