Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 1 pneumologie

Anatomia si fiziologia aparatului respirator- Dr Ivan Mihaela


Structura aparatului respirator

aparatul respirator- totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor


gazoase, dintre aerul atmosferic si organism

aparatul respirator cai respiratorii si plamanii

cai repiratorii superioare: cavitatea nazala si faringe

cai respiratorii inferioare: laringe, trahee si bronhii

caile respiratorii sunt organe ce au rol in vehicularea aerului

plamanii sunt organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze ( O2 si CO2 ).

Bronhiile principale- sunt 2 conducte fibrocartilaginoase rezultate din bifurcarea


traheei la locul de bifurcare; in interiorul traheei se afla pintenele traheal.
Bronhia principala dreapta da 3 bronhii lobare
inferioara ).
Bronhia principala stanga da 2 bronhii lobare

( superioara, mijlocie,

( superioara, inferioara ).

Bronhiile lobare se divid in continuare in bronhii segmentare.


La plamanul drept se gasesc 10 bronhii segmentare.
La plamanul stang se gasesc 8-9 bronhii segmentare.
Ramurile bronhiilor segmentare continua sa se divida succesiv in ramuri
bronhiale, iar acestea in bronhiole lobulare ( terminale ).
Bronhiolele lobulare se ramifica in bronhiole respiratorii, care continua sa se
divida in ducte alveolare, terminate prin dilatatii numite saculeti alveolari.
Saculetii se compartimenteaza in mai multe formatiuni veziculare numite alveole
pulmonare.
Bronhia respiratorie si ramificatiile ei ( ducte alveolare, saculeti alveolari, alveole
pulmonare ) formeaza acinul pulmonar care reprezinta unitatea
morfofunctionala a plamanului.

Plamanul acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si


functionale: lobi, segmente, lobuli si acini pulmonari.
a) Lobii sunt unitati morologice mari delimitate prin scizuri, independent
structural, functional, patologic.
b) Segmentele sunt delimitate imperfect de septuri conjunctive.
c) Lobulul- ramificatii ale bronhiilor; forma piramidala cu baza catre suprafata
externa a plamanului, constituit din ramificatii ale bronhiolelor si vase de
sange, inconjurate de tesut conjunctiv.
d) Acinul pulmonar format din bronhiola respiratorie si ramificatiile ei.
Capacitatea plamanului- volumul de aer pe care il contine este de aprox 45005000 cm3.
Suprafata epiteliului alveolar este acoperita de o lama fina de lichid ( material
acelular) surfactant. Distrugerea peretilor alveolari determina emfizemul.
Vascularitia este dubla:
1) functionala- mica circulatie asigura schimburile gazoase ( vasele pulmonare)
2) nutritiva- marea circulatie asigurata de arterele si venele bronsice.
Vascularizatia functionala este asigurata de trunchiul pulmonar cu cele 2 ramuri ale
lui: artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga si cele 4 vene pulmonare:
doua drepte si doua stangi.
Vascularizatia nutritiva este asigurata de catre arterele bronsice ( din aorta toracica
interna) respectiv de catre venele bronsice ( tributare venelor brahiocefalice la stanga si
venei azigos la dreapta).

Pleura- este foita seroasa ce inveleste plamanii si usureaza miscarile plamanilor


prin alunecare.
Este alcatuita din 2 foite:
1) viscerala - acopera plamanii patrunzand si in scizuri
2) parietala- ce captuseste peretii cutiei toracice.
Intre cele doua pleure exista o cavitate inchisa- cavitatea pleurala, care in mod
normal este virtuala.

In conditii patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putand fi umpluta cu:
- puroi (pleurezie)
- sange (hemotorax)
- aer (pneumotorax)
Cand cantitatea de lichid sau aer este mare plamanul respectiv apare turtit la hil (
colabat ) si functia respiratorie este nula.
Toracele este impartit dpdv topografic:
- o regiune medianamediastin
- 2 regiuni lateralepleuro-pulmonare
Mediastinul reprezinta regiunea mediana care desparte cele 2 regiuni pleuropulmonare. Corespunde:
-

in sens anetro-poserior spatiului dintre stern si coloana vertebrala


in sens supero-inferior orificiului superior al toracelui si diafragm.

Contine organe apartinand aparatului respirator, cardio-vascular, digestiv, dar trebuie


privit ca o unitate, datorita relatiilor stranse intre aceste organe.
Regiunile pleuro-pumonare sunt dispuse de o pate si de alta a mediastinului si
contin plamanul si pleura respectiva.
Plamanii stau pe diafragma, un muschi in forma de cupola care separa toracele de
abdomen, si sunt inconjurati de o camera- cutia toracica, formata din coaste, stern, si
coloana vertebrala. Sunt organe moi, spongioase, care contin cam 300 mil. de saci de
aer numiti alveole, la nivelul carora are loc schimbul de gaze.
Notiuni de fiziologie:
Respiratia - reprezinta un proces vital in care are loc aportul de O 2 la tesuturi si
eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului.
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice
a doua procese: inspiratia si expiratia.
1. Inspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul patrunde n
plamani ncarcat cu O2.
3

Principalii muschi inspiratori sunt:


-

muschii intercostali;

muschii supracostali;

diafragma.

2. Expiratia - reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani,
incarcat cu CO2. In timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute
anterior.
Tipuri de respiratie:
Tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata anteroposterior;
Tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;
Tip abdominal intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.
Volumele respiratorii:
In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume
respiratorii:
- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm 3 de aer (volum
inspirator curent) V.I.C.;
- la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm 3 de aer (volum inspirator de
rezerva) V.I.R.;
- la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm 3 de aer (volum expirator de rezerva)
V.E.R.;
- capacitatea vitala - C.V/CP reprezinta volumul maxim de aer care poate fi
eliminat din plamani printr-o expiratie maxima dupa o inspiratie maxima si reprezinta
suma a trei volume - 3500 cm3 de aer, masurata cu un aparat numit spirometru.
CV este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind influentata de
efortul fizic.

Semiologie in pneumologie:
-

3 categorii de semne clinice:


semne generale: febra, astenie, oboseala
semne functionale: relevate de pacient la anamneza- dispnee
semne fizice: descoperite la inspectia pacientului-deformarea toracelui.

!!! Asistentul trebuie sa fie capabil sa observe aceste semne si sa aprecieze


caracterul lor de urgenta.
1.Tusea
2. Expectoratia
3. Hemoptizia
4. Dispneea
5. Cianoza
6. Durerea toracica (junghiul)

1. TUSEA
Definitie: este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici,
inflamatori avand ca rezultat eliminarea violenta si sonora a secretiilor patologice sau a
corpilor straini din caile respiratorii si permeabilizarea acestora.
Dupa caracter tusea poate fi:

neproductiva (uscata)
productiva (umeda)
tuse surda
latratoare- consecinta unor compresiuni traheobronsice de terminate de
adenopatii
tuse bitonala-in cazul paralizie corzilor vocale
tuse convulsiva
tuse iritativa-la fumatori sau in complicatiile cardio-vasculare
tuse cavernoasa-in cavernele tuberculoase
difera ca frecventa si mod de aparitie (matinala, vesperala, n anumite pozitii);
poate duce la epuizarea bolnavului si la perturbarea somnului;
n accese violente poate fi nsotita de varsaturi (tuse emetizanta);
5

n unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii


secretilor.
Interventii nursing

Tusea uscata trebuie combatuta: prin educatie privind evitarea fumatului, a


deschiderii gurii n inspir, a aerului uscat sau prea cald.
n caz de tuse productiva asistenta ncurajeaza tusea si colectarea sputei pentru
a se putea aprecia aspectul, cantitatea si pentru a se recolta probe de laborator.

2. HEMOPTIZIA
Definitie: eliminarea de sange rosu, aerat, proaspat, provenit din caile aeriene, n
urma unui efort de tuse prin expectoratie .
-

este o urgenta ce impune un diagnostic etiologic


conduite adecvate.

n vederea elaborarii unei

Cauzele sunt reprezentate de:

Cancer bronhopulmonar
Pneumonii bacteriene ( cu staphilococus aureus i pseudomonas aeruginosa sau
virale)
TBC pulmonara
Bronsiectazii suprainfectate
Micoze pulmonare (cu aspergillus spp)
Hipertensiune venoasa pulmonara ( stenoza mitrala, TEP)

- sangele este rosu, aerat, putin coagulabil (ramane lichid), cu pH alcalin


- se poate repeta cu frecventa variabila si uneori de mai multe ori pe zi
- spre sfarsit cantitatea si frecventa diminua, iar sangele devine negricios,
reprezentand reziduul bronsic
-

Volumul poate fi :
masiv > 250-500 ml/ zi se descrie hemoptizia fudroaianta (fr. Foudre= fulger)
sau cataclismica de volum mare ( >500 ml ), produsa rapid care prin inundatie
bronsica si soc hemoragic duce la exitus
non-masiv < 200ml/ zi : medie= 150-250 ml; mica= 50-150 ml; minima=ml
forma particulara este sputa hemoptoica (sangvinolenta, hemoptizia minima)
caracterizata prin prezenta de striuri sangvine n materialul expectorat
6

Este un semn clinic ce determina aparita anxietatii atat la pacient cat si la anturaj si
medic supraevaluarea volumului.
Este necesar cuantificarea corecta a acesteia si se impune colectarea sputei intrun recipient gradat.

Semne premoitorii
senzatie de caldura
cefalee
ameteli
dispnee
senzatie de tensiune toracica insotita de teama
senzatie de iritatie (gadilitura) laringiana
gust usor metalic, sarat
Semne si simptome asociate:
paloare faciala, transpiratii reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia si anxietatea,
lipotimie, hipotensiune
febra/subfebrilitatea sugereaza etiologie infectioasa, cancer bronhopulmonar,
TEP
durerea toracica unilaterala nsoteste hemoptizia din TEP si uneori cancer
bronhopulmonar
asocierea, la femei, cu menstra, reprezinta hemoptizia catameniala (gr.
katamenios=lunar) sau vicarianta (lat. cicarius= substitut, nlocuitor), semn al
endometriozei pulmonare.
trebuie diferentiata de : epistaxis posterior, stomato-gingivoragii, pseudohemoptizia, hematemeza, hemoptizia factitia- simulata leziuni ale limbii,
mucoasei jugale
Conduita terapeutica imediata:
- pacientul cu hemoptizie confirmata se interneaza obligatoriu n spital!
- aprecierea corecta a cantitatii de sange
- semne clinice de detresa respiratorie - care sugereaza gravitatea-insuficienta
respiratorie acuta; cercetarea semnelor clinice de anemie acuta (paloare, hTA,
puls slab, filiform); semne de soc hemodinamic - in hemoptizii masive.
- repaus absolut la pat, in pozitie semi-sezanda, daca este posibil pe partea
leziunii; repaus vocal absolut.
- in primele ore sau zile, alimentatie formata exclusiv din lichide reci (compot,
sirop, limonada, lapte);
- punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern. calmarea
bolnavului si pe cei din anturajul acestuia, manevrarea bolnavului cu blandete;
- sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea, temperatura moderata (16);
- sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire lent si profund; sa-i curete
gura de cheaguri.
7

Internare obligatoriu! - in hemoptizii mari


- repaus la pat
- punga cu gheata
- inventarierea cauzelor- ORL, hematologice, cardiovasculare, respiratorii
- endoscopia bronsica
- oxigenoterapie 2-4 l/min.
- eliberarea cailor respiratorii
- cale de abord venos cu acces permanent
- umplere vasculara pt.corectia hemodinamica
- vasoconstrictoare-vasopresina,sandostatin
- hemostatice i.v./i.m
- trat.chirurgical-embolizare arteriala bronsica, ligatura.
3. EXPECTORATIA:
Definitie: reprezinta eliminarea prin tuse a produselor patologice din caile
aeriene, sau ajunse in arborele traheo-bronsic de la nivelul altor structuri.
Secretia fiziologica de mucus este 100 ml in 24 ore, cand cantitatea creste apare
tusea si expectoratia.
Sputa redusa ( 50-100 ml )- bronsite, tuberculoza pulmonara infiltrativa,
BPOC, astm bronsic.
Sputa abundenta ( >100 ml/24 ore )- bronsiectazii, abces pulmonar,
tuberculoza pulmonara cavitara.
Caracterele sputei:
- hemoptoica in pneumonia lobara
- rozat, ca peltea de coacaze in NBP
- purulenta in tuberculoza cavitara

4. DISPNEE
Definitie: este o tulburare de ritm, frecventa si intensitate a respiratiei,
inconstienta sau resimtita de bolnav ca un disconfort, sete de aer, sufocare.
VN: nou-nascut=40-45 r/min
copii=20-30 r/min
adult=16-20 r/min
Tahipnee- cresterea frecventei respiratorii la peste 40 r/min, chiar 60 r/min,
insotite de scaderea amplitudinii acestora.
8

Bradipnee- scaderea nr de respiriratii pe minut insotita de cresterea amplitudinii


acestora. Apare in obstructii incomplete ale cailor respiratorii (<15 r/min).
- bradipnee inspiratorie observata in obstructiile cailor aeriene superioare:
laaringite acute, tumori laringene, corpi straini, compresiuni prin adenopatii sau tumori.
Inspirul este prelungit, digicil, suierator, realizand un zgomot particular ( CORNAJ )
- bradipnee expiratorie caracterizata prin exir dificil, prelungit, insotit de un
zgomot suierat, musical, de tonalitate inalta ( WHEEZING )
Ortopnee-dispnee permaneneta, persistent, ce impune bolnavului bolnavului
atitudine acarcteristica: in pozitie sezanda, asezat in fotoliu, cu coatele sprijinite de
pervazul ferestrei in ortostatism; bolnavii dorm in scaun si la incercarea de trecere in
pozitia de decubit dorsal adopta atitudinea de ortopnee.

5.DURERE TORACICA
Definitie: durere toracica acuta comparata cu lovitura de pumnal, datorita
proiectiei parietale pe o zona restransa.
Este accentuata de inspirul profund, tuse, stranut si palparea zonei dureroase si
se datoreste iritatiei terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale si a spasmului
asociat al ms intercostali.

6. CIANOZA
Definitie: coloratia albastra violacee a tegumentelor si mucoaselor, mai evidenta
la nivelul extremitatilor, pometilor, barbiei, nasului, buzelor, pavilioanelor urechilor.
Dispare la presiune ceea ce demonstreaza ca este produsa de o modificare in coloratia
sangelui.
Este nsotita de tahicardie, confuzie, transpiratii abundente, cefalee, agitatie,
acidoza.
Termenul de cianoza se refera la cianoza hemoglobinica, datorata cresterii in
sangele capilar a Hb reduse. Cianoza hemoglobinica recunoaste 2 variante:
-

Prin exces de methemoglobina ce determina culoarea brun maronie a sangelui


9

Prezenta in exces in sange a sulfhemoglobinei, situatie intalnita la bolnavii cu


afectiuni hepatice sau intestinale, din care cuuza este denumita si cianoza
enterogena autotoxica.

7. FEBRA
Definitie- ridicarea temperaturii peste valorile fiziologice 36,5-37 0C.
-

VN- 36,6-370C in axial; 37,3-37,50C bucal, rectal si vaginal.


stare subfebrila: 37-380C
febra moderata 38-390C; ridicata 39-400C; hiperpirexia 40-420C.

Investigatii ale aparatului respirator: radiografie toracica, explorari radiologice cu


substanta de contrast- bronhografii( contrast radioopac iodat-lipidol ), fistulografii, CT
thoracic, RMN, explorare ( cu izotopi radioactive ) scintigrafica: scintigrafie pulmonara
de perfuzie, scintigrafie pulmonara de ventilatie.
Explorare functionala respiratorie: spirometrie, analiza gazelor, teste faracodinamice:
test bronhodilatator, test bronhoconstrictor.

10