Sunteți pe pagina 1din 22

CAIET DE SARCINI

TERASAMENTE
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de
terasamente.
La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina
cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator
autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din
aplicarea acestor Caiete de Sarcini si la cererea Beneficiarului, Antreprenorul trebuie
sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de aceste Caiete de sarcini
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini,
Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor
realiza pe cheltuiala Antreprenorului.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele
din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea
prioritate.
- SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 - Teren de fundare. Clasificarea si
identificarea pamantului
- C 169-1988 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale
- C 29-1985 - Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
- STAS 9824 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agricole
- NP 126/2008 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i mecanice
ale pmnturilor cu umflri i contracii mari
- STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
- C16-184 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatiilor aferente.
- GT 001-1996 Ghid privind criterii de alegere a incercarilor si metodele de
determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor

Soluri si roci
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 146881:2004/AC:2006 "Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astfel:

"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi
deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte
echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spartpiatra. Toti bolovanii sau
bucatile de piatra care depasesc 0.3m3 in sapaturi sau 0.6m3 in excavatii vor fi
considerate ca roci masive.
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la
intervale medii de cel mult 150mm.
"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafa ce ofera
conditii pentru cresterea plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor
care se vor planta sau sadi.
Lucrari de umplutura
Definitii:
1

"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie


fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.
"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:
- Materiale perisabile;
- Materiale care provin din zone mlastinoase;
- Busteni, butuci, noroi sau namol;
- Materiale susceptibile la combustie spontana;
- Materiale in stare inghetata;
- Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind
55;
- Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;
- Materiale definite ca necorespunztoare de ctre Beneficiar prin Dirigintele de
Santier;
- Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a
pamatului inmultita cu 1,1.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenor, va face
trasarile in concordanta cu proiectul.
Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este
necesar restaurarea si relocarea lor.
Lucrari preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
defrisare;
indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea startului vegetal;
uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu
radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa.
Antreprenorul trebuie sa respecte formalitatiile legale.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul
refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 4m
inaltime.
Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine
zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste
Caiete de Sarcini sunt compromise.
Lucrari de excavare
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri
ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
1.
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste va fi de 1.5m.
2. Pentru adancimi mai mari ale sapaturii inclinarea taluzelor va fi 1/0.5 sau vor fi
sprijinite.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura
manual fiind folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat
din punct de vedere tehnico-economic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n
vedere urmtoarele aspecte:
mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient
pentru a nu periclita construciile nvecinate;
2

cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat


dup executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm
decat cota final, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa de fundaie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului,
fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea
apelor;
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n
zona excavat;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in
acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca
diferena s fie executat manual;
pe parcursul execuiei, Antreprenorul are obligaia de a solicita prezenta
geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura
terenului de fundare corespunde cu proiectul;
n cazul apariiei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesare vor fi
luate de Proiectant;
cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie
lsat s se usuce nainte de nceperea betonrilor.
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde
este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n
aceste zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de
operaiunile de umpluturi i compactri; costurile cu manopera, materialele i utilajele
folosite n acest scop vor fi prevzute n preurile unitare ale Contractului.
La nceperea lucrrilor de spturi, Dirigintele de Santier va verifica ncheierea i
buna execuie a lucrrilor pregtitoare.
Conditii pentru santier:
Antreprenorul:
a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a
reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de Investitor, Proiectant si
Antreprenor.
b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente
asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
Excavarea pamantului vegetal:
Antreprenorul:
a)
Va excava minim 10cm - stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura
i/sau o dimensiune stabilit de Proiectant. Va excava o adncime de minim 30cm de
strat vegetal n zonele n care se prevd plantri i va pstra materialul excavat pentru
reutilizare;
b)
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi
pastrat separat de alte materiale.
c) mpratierea i nivelarea unui strat de pmnt vegetal n grosime uzual de
10cm sau pn la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbuti i iarba.
Executarea fundatiei
a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in
planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaiilor
n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n
trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material corespunztor de umplutur sau
cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor
implica modificri asupra volumului net de lucrri.
b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in
tolerantele admise, conform STAS 9824/7-92 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a
constructiilor civile, industriale si agricole".
3

Stratul portant
Dac la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va
anuna Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant
necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile
rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.
Evacuarea apei
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea
lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.
Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de
evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in
sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii
acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile
permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere
adecvate.
Eliminarea materialelor
Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi
indepartate din santier.
Beneficiarul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe
santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.
Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor
din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane
trebuie informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni.
Dac sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri,
vor fi informai att Proiectantul ct i Autoritile competente i se vor obine
instruciuni de la acetia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi
indepartate.
Descoperiri arheologice
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va
opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale,
conform legii.
Lucrari de umplutura
Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate
200mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe
suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a
deteriorat in cursul executiei lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim
95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare
conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2%
din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita
plastica pentru materialele coezive.
Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile
normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
4

constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale
normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
Executarea sapaturilor
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial
, astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte
de turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu
se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile
de fundatie.
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare,
scarificatoare, buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea
lucrului curatandu-se de resturile de pamant.
Transportul pamantului pe timp friguros
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de
a incepe sa inghete, in conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C )
-5
- 10
- 15

Timpul de incepere a inghetarii (min)


90
60
50

Executarea umpluturilor pe timp friguros


Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau
mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare
Temperatura
Durata
Saparea, transportul asternerea in umplutura + 1 C.
Durata totala de executie
si compactarea pamantului neinghetat.
Saparea pamantului pentru asezarea in
+ 1 C.
Durata de sapare
umplutura, din zone in
care terenul nu este inghetat.
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau
+ 1 C.
In momentul asternerii
pe stratul inferior neinghetat
stratului.
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se
opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a celor realizate
prin umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni
mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la
sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar
asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe
timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri
impotriva spalarii.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Verificari inaintea inceperii lucrarilor
Inaintea nceperii spturilor trebuie fcute urmtoarele verificri:
Existena PV predare - primire - amplasament i a bornelor de reper, cu
menionarea i posibil pstrarea eventualelor trasee ingropate;
5

Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii


referitoare la:
- stratificatia terenului;
- grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota a apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
- planul general de fundatii;
- planul de sapaturi (umpluturi);
- detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in
parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului.
Materiale de umplutura
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform
instructiunilor Proiectantului / Inginerului Geotehnician. Fiecare prob de pmnt coeziv
granulat va cntri 25kg ct i probele de pmnt necoeziv format din pietri grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator,
asupra:
1.Tipul de materiale de umplutura aprobate;
2.Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse
compactarii.
Lucrari de compactare
Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o
incercare la fiecare 300m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va
fi acceptata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul
standard Proctor.
Abateri admise
1.
Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;
Pozitia in plan vertical a cotei de nivel:10 mm ;
2.
Abateri dimensionale ale elementelor.
a)
In plan orizontal:

inaltimi pana la 2 m: 20 mm;

pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;


b)
nclinarea fata de vertical a muchiilor:

pentru 1 m:
3 mm;

pentru toata inaltimea: 16 mm;


3.
Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:

pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;

in jurul fundaiilor i subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;


in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE
executie lucrari de trasare
executie sapatura
executie umpluturi compactate
lucrari de epuisment
executia terasamentelor pe timp friguros
#ntocmit,

CAIET DE SARCINI
FUNDA|II
1. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului capitol se aplic[ la toate lucr[rile de funda\ii, de orice tip
(continue, izolate, radiere, directe, etc.) ]i executate prin orice procedeu pentru care
exist[ o prescrip\ie tehnic[ @n vigoare.
Pentru cazul unor funda\ii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau
executate prin procedee pentru care nu exist[ prescrip\ii tehnice @n vigoare, se vor aplica
acelea]i prevederi ca @n cazul general, @ns[ completate cu condi\ii tehnice speciale,
predate de proiectant.
2. Prevederi generale
Orice lucrare de funda\ii va fi @nceput[ numai dup[ verificarea ]i recep\ionarea ei
ca "faz[ de lucr[ri" a naturii terenului, a s[p[turilor ]i dup[ retrasarea general[ a tuturor
funda\iilor, a elementelor geometrice respective.
#n cazul funda\iilor de ma]ini, se va efectua @n plus o confruntare @ntre proiectul de
construc\ie ]i cel de montaj ]i - dac[ este posibil - confruntarea se va face direct cu
utilajul furnizat.
#n cazul funda\iilor pentru st`lpi metalici ]i pentru ma]ini, se va verifica @n plus ]i
pozi\ia ]i dimensiunile pieselor, golurilor ]i altor elemente @nglobate, precum ]i a
elementelor pentru men\inerea pozi\iei acestora.
#n cazul funda\iilor amplasate pe p[m`nturi sensibile la umezire sau cu contrac\ii
mari, se vor verifica @n plus m[surile luate pentru evitarea umezirii p[m`ntului din jur sau
de sub funda\ii ]i c[ ultimul strat de p[m`nt de 40..50 cm grosime nu s-a s[pat dec`t @n
ziua @n care se @ncepe executarea corpului funda\iei @n zona respectiv[.
#n cazul p[m`nturilor cu contrac\ii mari se va mai verifica ]i dac[ s-a executat, @n
formele ]i cu diemnsiunile prev[zute @n proiect, stratele de material granular din jurul
funda\iilor.
Toate verific[rile, @ncerc[rile ce se efectueaz[ pe parcursul lucr[rilor de funda\ii ]i
rezultatele acestora se vor @nregistra @n procese-verbale de lucr[ri ascunse.
3. Funda\ii directe
Verific[rile ce trebuie efectuate pe parscursul execu\iei, @n afara celor de la pct.2
de mai, sunt:
- Aplicarea m[surilor de protec\ie prev[zute @n proiecte pentru cazul agresivit[\ilor
naturale (ale apelor subterane) @n special @n ce prive]te tipul de ciment, gradul de
impermeabilitate al betonului ]i acoperirea arm[turilor.
- Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prev[zute @n proiect.
- Betonarea continu[ a funda\iei, f[r[ @ntreruperi cu durata mai mare dec`t aceea
prev[zut[ @n normativul NE012/2-2010; @n cazul @n care aceasta nu este posibil[ din
cauze organizatorice sau din cauza m[rimii sau formei funda\iei, rosturile de lucru vor fi
stabilite @n prealabil de antreprenor cu avizul proiectantului.
La funda\ii masive pentru ma]ini, se va verifica @n plus dac[, @n cazul c[ nu s-a
putu realiza betonarea f[r[ @ntrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de
consolidare a rostului de turnare. Aceast[ excep\ie nu este admis[ pentru funda\iile
nemasive, pentru care se aplic[ Normativul NE012/2-2010.
#n cazul funda\iilor pentru st`lpi metalici ]i a acelora pentru utilaje se va verifica
calitatea pieselor metalice de prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protec\ia
anticoroziv[ etc.) ]i pozi\iile lor, precum ]i a mortarului sau betonului pentru @ncastrare,
subbetonare etc.
7

Frecven\a @ncerc[rilor ce se efectueaz[ pe parcursul lucr[rilor este aceea]i cu


aceea prescris[ pentru materialele din care este executat corpul funda\iei respective, cu
men\iunea special[ pentru @mbin[rile st`lpilor prefabrica\i, pentru care se aplic[
prevederile din normativul NE012/2-2010.
La recep\iile pe faze de lucr[ri ]i recep\iile preliminare, comisiile respective vor
efectua, @n afar[ de examinarea actelor @ncheiate pe parcurs, @n ce prive]te frecven\a,
con\inutul ]i @ncadrarea @n prevederile proiectului ]i prescrip\iile tehnice, @n limita
abaterilor admisibile - ]i o serie de sondaje, @n num[rul pe care-l vor aprecia ca necesar,
pentru a se convinge de corectitudinea verific[rilor anterioare, @n special @n ce prive]te
pozi\iile, formele ]i dimensiunile geometrice ]i calitatea corpului funda\iilor.
#n cazul fund[rii construc\iilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, m`lurilor,
nisipuri af`nate, umpluturilor etc.), executarea ]i verificarea lucr[rilor de funda\ii se va
face cu respectarea NE 008 1997.
Abateri admisibile pentru funda\ii directe
1. Abateri privind precizia amplasamentului ]i a cotei de nivel:
- pozi\ia @n plan orizontal a axelor funda\iilor
- pozi\ia @n plan vertical a cotei de nivel
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni @n plan orizontal:
- @n[l\imi p`n[ la 2 m
- @n[l\imi peste 2 m
- @nclinarea fa\[ de vertical[ a muchiilor ]i suprafe\elor
- pentru 1 m liniar
- pe toat[ @n[l\imea
- @nclinarea fa\[ de orizontal[ a muchiilor ]i suprafe\elor
- pentru 1 m liniar
- pentru suprafe\e libere
3. Abateri dimensionale ale funda\iilor de ma]ini:
- dimensiunile @n plan orizontal:
- @n[l\imi p`n[ la 2 m
- @n[l\imi peste 2 m
- dimensiunile p[r\ilor de intrare sau de iesire ]i ale golurilor
interioare
- cote de nivel ale p[r\ilor de intrare sau de iesire ]i ale
golurilor interioare
- cota de nivel a p[r\ii superioare a funda\iei
- devierea axelor dispozitivelor de ancorare

#ntocmit,

10 mm
10 mm

20 mm
30 mm
3 mm
16 mm
5 mm
20 mm

20 mm
30 mm
20 mm

0,5 mm
10 mm

CAIET DE SARCINI
BETON

Reguli generale de betonare


Punerea @n oper[ a betonului se va face @n max. 1 1/2 ore din momentul plec[rii
betonului de la sta\ie.
#n[l\imea de c[dere liber[ a betonului s[ nu fie mai mare de 1,5 m.
Betonul trebuie s[ fie r[sp`ndit uniform @n lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face @nainte de @nceperea prizei betonului din stratul
turnat anterior.
Turnarea se va face continuu p`n[ la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxim[ a @ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar[
luarea de m[suri speciale la reluarea turn[rii, nu trebuie s[ dep[]easc[ timpul
de @ncepere a prizei betonului.

Prepararea betonului
Sta\ia de betoane trebuie s[ fie atestat[ conform NE012/2-2010 - Cod de practic[
privind executarea lucr[rilor din beton, beton armat ]i beton precomprimat. Executantul
este obligat s[ ia toate m[surile pentru realizarea condi\iilor necesare acestui scop.
La prepararea betoanelor se vor folosi cimenturi portland ]i portland cu adaosuri
ale c[ror condi\ii tehnice de recep\ie ]i livrare sunt reglementate prin SR EN 197-1:2011.
Cimentul va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului ]i beneficiarului, @n func\ie de
rezisten\ele mecanice ob\inute conform SR EN 196-1:2006.
Sorturile de agregate trebuie s[ @ndeplineasc[ condi\iile tehnice prev[zute @n SR
EN 12620:2008. Se vor utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-16, 16-31, cu specifica\iile respective
pentru diferitele clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admis[ numai cu acordul
prealabil al proiectantului ]i beneficiarului.
Sorturile de agregate trebuie s[ @ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii, @n ceea ce
prive]te con\inutul de impurit[\i:
- corpuri str[ine (animale sau vegetale) nu se admit
- pelicul[ de argil[ sau alt material aderent de granulele agregatului nu se
admit
- argil[ @n buc[\i nu se admite
- con\inutul de mic[ max. 2%
- con\inutul de c[rbune max. 0,5%
Con\inutul de p[r\i levigabile nu va dep[]i:
- pentru nisip - max. 2%
- pentru pietri] max. 0,5%
- pentru agregatul total max. 1%
Laboratorul executantului are obliga\ia de a efectua verificarea condi\iilor de
calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia, se vor efectua
verific[ri pentru:
- corpuri str[ine
- argil[ @n buc[\i
- parte levigabil[
- granulozitate
- forma granulelor
9

Turnarea betonului pe timp c[lduros


La turnarea betonului pe timp c[lduros, executantul va lua m[surile necesare
protej[rii corespunz[toare a betonului @mpotriva efectului evapor[rii rapide a apei din
beton. Se recomand[ betonarea @n timpul nop\ii, dac[ @n cursul zilei se @nregistreaz[
temperaturi mai mari de +250C.
Dupa turnarea betonului, toate suprafe\ele vor fi men\inute umede @n permanen\[,
timp de min. 14 zile.
Turnarea betonului pe timp friguros
#n condi\iile @n care temperatura aerului este mai mic[ sau egal[ cu +5 0C sau
exist[ posibilitatea ca @n interval de 24 ore s[ scad[ sub limita amintit[, se recomand[ ca
temperatura betonului proasp[t s[ fie de 15-200C.
M[surile de protec\ie pe timp friguros
Protec\ia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse
@ntre dou[ folii de polietilen[.
Protec\ia se va men\ine pe o durat[ minim[ de 7 zile de la turnarea betonului.
Tratarea betonului dup[ turnare
Condi\ii normale de temperatur[:
- betonul va fi \inut umed timp de min. 7 zile
- acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanent[, fie prin
acoperirea cu prelate, rogojini sau p`nz[ de sac men\inute permanent
umede
- stropirea manual[ intermitent[ este interzis[
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne.
Personalul care efectueaz[ vibrarea va fi instruit @n prealabil pentru a respecta
urm[toarele reguli:
- introducerea vibratorului se va face c`t mai vertical, f[r[ a atinge
arm[turile ]i p[trunz`nd @n stratul turnat anterior pe o ad`ncime de
10-15cm
- durata de vibra\ie pe o pozi\ie va fi de 10-30 sec., aceasta prelunginduse dac[ suprafa\a betonului nu este orizontal[ sau continu[ s[ se
degajeze bule de aer din masa betonului
- extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de
goluri
- pozi\ia urm[toare de introducere a vibratorului nu va dep[]i distan\a de
1,0m
Rosturi de turnare
Rosturile de betonare vor fi dispuse @n pozi\iile recomandate de normativul
NE 012-1:2010 - Cod de practic[ privind executarea lucr[rilor din beton, beton armat ]i
beton precomprimat.
Reluarea beton[rii se va face dup[ @ndep[rtarea laptelui de ciment ]i a
eventualului beton necompactat.
Decofrarea
Termenele minime pentru decofrare vor fi cele prezentate @n tabelul de mai jos:
10

Termenul min. de decofrare (@n zile)


pt. temperatura mediului de:
+5 .. +90C +10 .. +150C
+150C
4
3
2

Opera\iunea de decofrare

Decofrarea p[r\ilor laterale


Decofrarea fe\elor
plan]ee, grinzi cu
10
8
6
inferioare ale
deschidere de max. 6m
cofrajelor cu
grinzi cu deschidere mai
men\inerea popilor
14
12
8
mare de 6 m
de siguran\[
plan]ee ]i grinzi cu
24
18
12
deschidere de max. 6m
#ndep[rtarea popilor
de siguran\[
Grinzi cu deschidere de
32
24
16
6-12m
* Temperatura min. pe intervalul de men\inere a cofrajului, m[surat[ la ora
8 diminea\a.
Abateri ]i toleran\e
Abaterile maxime admisibile la executarea lucr[rilor de beton ]i beton armat
monolit sunt ar[tate @n NE 012-1:2010 - Cod de practic[ privind executarea lucr[rilor din
beton, beton armat ]i beton precomprimat.

Controlul calit[\ii lucr[rilor


Fazele procesului de execu\ie a lucr[rilor de beton armat constituie, @n majoritate,
lucr[ri ascunse, astfel @nc`t verificarea ]i controlul calit[\ii acestora trebuie s[ fie
consemnate @n Registrul de procese-verbale de lucr[ri ascunse.
Procesele-verbale de lucr[ri ascunse vor fi @ncheiate @ntre reprezentan\ii
beneficiarului ]i executantului ]i vor fi aduse la cuno]tin\a proiectantului.
#n procesele-verbale de lucr[ri ascunse se vor preciza:
- elementul sau lucrarea supus[ verific[rii
- verific[rile efectuate
- constat[rile rezultate
- acordul pentru trecerea la executarea fazei urm[toare
Dac[ se constat[ neconcordan\e fa\[ de proioect sau caietul de sarcini, se vor
preciza m[surile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului.
Dup[ executarea remedierilor, se va proceda la @ncheierea unui proces-verbal de lucr[ri
ascunse.
#n cazurile @n care, pe parcursul execu\iei se constat[ abateri fa\[ de proiect,
caietul de sarcini sau reglement[rile tehnice @n vigoare, reprezentantul beneficiarului va
dispune @ntreruperea execu\iei lucr[rii @n cauz[ ]i va @ntocmi o not[ de constatare @ntr-un
registru special constituit. #n asemenea situa\ii, reprezentantul beneficiarului va @n]tiin\a
operativ proiectantului care va stabili ]i consemna m[surile ce se impun a fi luate @nainte
de continuarea execu\iei lucr[rii.
#nainte de @nceperea beton[rii se va verifica dac[ sunt preg[tite corespunz[tor
suprafe\ele de beton turnate anterior ]i care urmeaz[ s[ vin[ @n contact cu betonul nou,
respectiv dac[:
- s-a @ndep[rtat stratul de lapte de ciment
- s-au @ndep[rtat zonele de beton necompact
11

suprafe\ele @n cauz[ prezint[ rugozitatea necesar[ asigur[rii unei bune


leg[turi @ntre betonul nou ]i cel vechi
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistic[ a
rezultatelor @ncerc[rilor efectuate pe probele prelevate la sta\ia de betoane.
Calitatea betonului pus @n lucrare pentru fiecare parte de structur[, se apreciaz[
\in`nd seama de:
- constat[rile examin[rii vizuale a elementelor @n cauz[
- analizarea rezultatelor @ncerc[rilor efectuate
Calitatea betonului pus @n lucrare se consider[ corespunz[toare dac[:
- nu se constat[ defecte de turnare sau compactare (goluri, segreg[ri,
discontinuit[\i etc.)
- rezultatele @ncerc[rilor efectuate pe cuburile de prob[ @ndeplinesc
condi\iile cerute

Standarde ]i normative de referin\[


NE 012-1:2010 - Cod de practic[ privind executarea lucr[rilor din beton, beton
armat ]i beton precomprimat.
SR EN 1008/03 - Apa pentru preparare betoane.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele, pentru betoane ]i mortare cu lian\i
minerali
STAS 10265/1-84 - Toleran\e @n construc\ii, calitatea suprafe\elor finisate. Termeni
]i no\iuni de baz[
SR EN 196-(1-9)
Cimenturi. Incercari fizice.
SR EN 12390-3:2011
Incercari pe beton intarit. Rezistenta la compresiune a
epruvetelor.
SR EN 12390-5:2009
Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin
incovoiere.
SR EN 12390-6:2010
Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin
despicare.
SR EN 12390-7:2009
Incercari pe beton intarit. Densitatea betonului intarit.
SR EN 12504-3-2006
Incercari pe beton intarit. Determinarea fortei de
smulgere.

#ntocmit,

12

CAIET DE SARCINI
COFRAJE }I ARM{TURI
COFRAJE
Generalit[\i
Materialul utilizat la confec\ionarea cofrajului ]i grosimea acestuia trebuie s[
asigure realizarea unei suprafe\e de beton plane ]i de calitate.
Cofrajele ]i sus\inerile lor vor fi astfel alc[tuite @nc`t s[ @ndeplineasc[ urm[toarele
cerin\e:
- s[ asigure ob\inerea unor elemente cu forma ]i dimensiunile prev[zute
@n proiect
- sub ac\iunea presiunii betonului proasp[t ]i a @nc[rc[rilor ce apar @n
procesul de execu\ie s[ nu permit[ deform[ri care s[ dep[]easc[
abaterile admise pentru elementele ce se toarn[
Standarde ]i normative de referin\[
- STAS 10265/1-84 - Toleran\e @n construc\ii. Toleran\e la suprafe\ele de
beton armat
Condi\ii de montaj
#nainte de @nceperea mont[rii cofrajelor, se va proceda la:
- verificarea ]i recep\ionarea arm[turilor montate
- preg[tirea rostului de betonare, respectiv a suprafe\ei de beton vechi
care urmeaz[ s[ vin[ @n contact cu betonul nou, prin ]pi\uire ]i suflare
cu aer comprimat sau sp[lare cu jet de ap[
#nchiderea cofrajelor pentru st`lpi ]i pere\i se va face cu cel mult 24 ore @nainte de
betonare ]i dup[ acceptarea de c[tre diriginte a modului de preg[tire a rostului de
betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urm[toarele condi\ii:
- pozi\ionarea @n plan conform proiectului
- asigurarea orizontalit[\ii ]i verticalit[\ii
- asigurarea respect[rii dimensiunilor sec\iunilor ce se betoneaz[
- asigurarea grosimii prev[zute prin proiect pentru stratul de acoperire a
arm[turilor
- pozi\ionarea conform proiectului a golurilor ]i pieselor @nglobate
Controlul ]i recep\ia lucr[rilor de cofraje
La terminarea execut[rii cofrajelor se va verifica:
- alc[tuirea elementelor de sus\inere ]i sprijinire
- @ncheierea corect[ a elementelor cofrajelor ]i asigurarea etan]eit[\ii
necesare
- dimensiunile @n plan ]i ale sec\iunilor transversale
#nainte de turnarea betonului @n cofraje se va verifica:
- coresponden\a cotelor cofrajelor, at`t @n plan, c`t ]i ca nivel cu cele din
proiect
- orizontalitatea ]i planeitatea cofrajelor pl[cilor ]i grinzilor
- verticalitatea cofrajelor st`lpilor ]i pere\ilor
- existen\a m[surilor pentru men\inerea formei cofrajelor ]i pentru
asigurarea etan]eit[\ii lor
13

m[surile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sus\inere


rezisten\a ]i stabilitatea elementelor de sus\inere, existen\a ]i corecta
montare a contrav`ntuirilor pe cele dou[ direc\ii, corecta rezemare ]i
fixare a sus\inerilor, existen\a panelor sau a altor dispozitive de
decofrare, a t[lpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.
- existen\a @n num[r suficient a distan\ierilor
#n cursul opera\iunilor de decofrare se vor respecta urm[toarele:
- desf[]urarea opera\iei va fi supravegheat[ direct de c[tre conduc[torul
lucr[rii
- sus\inerile cofrajelor se desfac @ncep`nd din zona central[ a deschiderii
elementelor ]i continu`nd simetric c[tre reazeme
- sl[birea pieselor de fixare (piese, vincluri etc.) se va face treptat, f[r[
]ocuri
- decofrarea se va face astfel @nc`t s[ se evite preluarea brusc[ a
@nc[rc[rilor din greutatea proprie a elementului ce se decofreaz[
ARM{TURI DIN O|EL BETON
Standarde ]i normative de referin\[
- STAS 438/2-91 - S`rm[ rotund[ trefilat[
- STAS 438/1-89/A91:2007/C91:2009 - Produse de oel pentru armarea
betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate
Aprovizionare ]i livrare
- Fiecare lot aprovizionat trebuie s[ fie @nso\it de certificatul de calitate
eliberat de produc[tor.
- La aprovizionare se va proceda la:
- constatarea existen\ei certificatului de calitate
- verificarea prin @ndoire la rece
- verificarea prin @ncercare la trac\iune - cel pu\in o prob[ la 20 tone
Fasonarea barelor
- Fasonarea barelor se va face @n strict[ conformitate cu prevederile
proiectului.
- Barele t[iate ]i fasonate vor fi depozitate @n pachete etichetate @n a]a fel
@nc`t s[ se evite confundarea lor ]i s[ se asigure p[strarea formei ]i
cur[\eniei lor p`n[ @n momentul mont[rii.
- Etrierii se vor confec\iona cu ciocuri la 450 (1350).
Montarea arm[turilor
- Montarea se @ncepe dup[ recep\ionarea calitativ[ a cofrajelor.
- Arm[turile vor fi montate @n pozi\ia prev[zut[ @n proiect ]i detaliile de
armare. Men\inerea pozi\iei trebuie s[ fie asigurat[ @n tot timpul turn[rii
betonului.
- Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prev[zut, se vor utiliza
distan\ieri confec\iona\i din mas[ plastic[ sau prisme de mortar
prev[zute cu c`te o s`rm[ pentru a fi legate de arm[turi; se interzice
folosirea cupoanelor de o\el beton.
- La montarea pieselor @nglobate se vor lua m[suri pentru fixarea lor astfel
@nc`t s[ se asigure men\inerea pozi\iei corecte @n tot timpul turn[rii
betonului. La montarea pieselor @nglobate se vor respecta toleran\ele
prev[zute @n proiect.
#nlocuirea arm[turilor prev[zute @n proiect
14

#n cazul c`nd nu se dispune de sortimentul ]i diametrele prev[zute @n


proiect, se poate proceda la @nlocuirea acestora, numai cu acordul
proiectantului ]i cu respectarea regulilor prev[zute @n NE 012-1:2010 Cod de practic[ privind executarea lucr[rilor din beton, beton armat ]i
beton precomprimat.
Recep\ia arm[turilor
La terminarea mont[rii arm[turilor, beneficiarul, prin reprezentantul s[u,
va verifica:
num[rul, diametrul ]i pozi\ia arm[turilor @n diferite sec\iuni transversale
ale elementelor structurii
distan\a dintre etrieri, diametrul acestora ]i modul lor de fixare
lungimea por\iunilor de bare care dep[]esc reazemele sau care
urmeaz[ a fi @nglobate @n elementele ce se toarn[ ulterior
lungimile de petrecere la @n[diri
calitatea sudurilor
num[rul ]i calitatea leg[turilor dintre bare
dispozitivele de men\inere a pozi\iei arm[turilor @n cursul beton[rii
Verific[rile de mai sus se vor face pentru fiecare element de construc\ie,
pe baza plan]elor desenate din prezentul proiect.

#ntocmit,

CAIET DE SARCINI
CONSTRUCTII SI CONFECTII METALICE
1. GENERALITATI
Prezentul capitol contine cerinte si conditii tehnice de calitate ptr.lucrarile ce au
drept scop realizarea de constructii si confectii metalice in vederea realizarii investitiei
propuse,precum si modul de verificare al indeplinirii acestora.
Pe parcursul executiei lucrarilor, constructorului ii revin urmatoarele obligatii:
-respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol;
-respectarea calitatii materialelor impuse de proiectant.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Principalele standarde si normative ce trebuiesc pentru lucrari de constructii
metalice sunt urmatoarele:
SR EN 10025:2009
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
STAS 505-86
Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de
calitate.
STAS 564-86
Otel laminat la cald. Otel U.
STAS 767/0-88
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Conditii
tehnice generale de calitate
STAS 767/2-88
Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu
nituri si suruburi pentru structuri din otel. Specificatii de executie
SR EN ISO 4014:2011
Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B
SR EN ISO 9017:2014
ncercri distructive ale mbinrilor sudate din materiale
metalice
15

STAS 10493-76
Marcarea
si
semnalizarea
punctelor
pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor
STAS 10564-2-81
Instrument de taiere cu plasma a materialelor. Clasele
de calitate a taieturilor
C 150
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructie si a instalatiilor aferente.
SR ISO 4016-2002
Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial
SR EN ISO 9013-2003
Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si
tolerantele de dimensiune pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica)
SR EN 10021-2007
Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale
de livrare.
3. MATERIALE
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca,
clasa de calitate) sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului si sa aiba
marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei
precum si poansonul AQ al furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel:
-otel OL 52 -2k - STAS 505 cl. I-a de calitate;
-otel OL 37 -2k - STAS 505 cl. I-a de calitate;
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre
furnizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume
marcate, insotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui
prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10
ani.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la
fiecare 20-50 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare trebuie sa corespunda
STAS 767/0-88.
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi elecrozi
care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie
a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii
de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a
cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min 20% rezistenta materialelor de baza.
4. EXECUTIA LUCRARILOR DE CONFECTII SI CONSTRUCTII METALICE
Pentru o executie corecta si fluenta a lucrarilor de constructii metalice sunt
necesare respectarea urmatoarelor masuri si prevederi importante:
-masuri pentru depozitarea pe santier a elementelor de constructii metalice.
-masuri pentru marcare in vederea identificarii ulterioare a fiecarui element al
constructiei metalice.
-masuri pentru manipularea si transportul pe verticala si orizontala a elementelor
constructiilor metalice.
-montarea propriuzisa a elementelor de constructii metalice cu pregatirea
materialelor de adaos,cu prelucrarea marginilor pieselor, cu sudurile sau celelalte
imbinari necesare,cu prelucrarea ulterioara a sudurilor.
16

-in timpul executiei lucrarilor de constructii metalice se va acorda o atentie


deosebita asigurarii stabilitatii elementelor metalice in timpul operatiei de montaj.
-respectarea operatiilor de control in conformitate cu prevederile de executie, a
prescriptiilor tehnice si a normativelor in vigoare.
Unitatea care executa lucrarea are obligatia verificarii documentatiei elaborate de
proiectant in ceea ce priveste :
-exactitatea cotelor,a numarului de piese si elemente continute de planurile de
ansamblu,detaliu si extrase;
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei documentatii
tehnologice de confectionare a constructiei care trebuie sa contina urmatoarele:
-marca si clasa de calitate a otelurilor,
-operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate ;
-operatii de asamblare a pieselor,care sa contina:
-ordinea de asamblare;
-prinderea provizorie;
-impiedicarea deformatiilor;
-parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate;
-preintampinarea starilor de eforturi remanente;
-asigurarea tolerantelor impuse;
-nivelul de acceptare pentru fiecare imbinare sudata;
-controlul pe faze si final ;
Unitatea care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in
fabricatie a materialelor de sudare;
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze
sudori calificati si certificati conform SR EN 287-1:2011.
Fiecare sudor calificat si certificat trebuie sa aiba un poanson cu o marca distincta
cu care este obligat sa marcheze sudurile in vederea identificarii ulterioare.
Unitatea de executie este obligata sa tina evidenta sudorilor si poansoanelor.
5. PROTECTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE METALICE IN PERIOADA
DE EXECUTIE
La elementele metalice a caror suprafata se poate pregati si proteja pe santier se
va verifica acest lucru conform STAS 10166-77 la fiecare din tiputile diferite de elemente
care alcatuiesc constructia. Acest lucru se va face prin indepartarea grundului
initial,verificarea suprafetei si reacoperirea locului cu stratul de protectie temporara.
La elementele metalice neprotejate, se va aplica pe santier un strat de protectie
temporara imediat dupa primirea acestora pe santier.
Depozitarea pe santier a elementelor de constructii metalice se va face in locuri
ferite de intemperiile atmosferice.
6. ABATERI . TOLERANTE ADMISE
Masurarea dimensiunilor geometrice,a abaterilor geometrice si a defectelor de
suprafata se executa pe zonele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin
sondaj in procente minme diferentiate pe clase de calitate in conditiile admise de STAS
767/0-88.
Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor geometrice, a
abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata, a elementelor confectiilor metalice si a
elementelor si ansamblurilor constructiilor metalice, trebuie sa aiba o precizie care sa se
inscrie in tolerantele de masurare a marimilor masurate.

17

7.VERIFICARI ALE LUCRARILOR DE CONFECTII METALICE SI ALE


CONFECTIILOR METALICE IN VEDEREA RECEPTIEI
Verificarea si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor de asamblare (suruburi, piulite, electrozi),iar in cazul cand acestea nu exista
constructorul va face incercarile necesare determinarii calitatii materialelor folosite.
Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a
materialelorfolosite pentru lucrarile de constructii metalice.
Verificarea documentelor realizate pe parcursul lucrarilor de montare (documentele
proiectantului, procesele verbale de lucrari ascunse).
8.MONTAREA CONSTRUCTIILOR METALIE
Montajul reprezinta pe santier faza de prima importanta in executia constructiilor
metalice. Din acest motiv,inaintea inceperii montajului propriu-zis trebuie efectuate unele
operatii legate de verificarea elementelor existente si eventuala lor corectie. In acest scop
se verifica existenta certificatelor de calitate, dimensiunile si aspectul general al
elementelor si al imbinarilor,precum si axele si cotele elementelor existente pe care
urmeaza sa se monteze noile elemente de constructie metalica si zonele lor de imbinare.
8.1 MONTAREA STALPILOR METALICI
a.Lucrari pregatitoare:
Pregatirea stalpilor.
-verificarea dimensiunilor si geometriei stalpilor,conform proiectului;
-verificarea existentei pe stalp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in
macaraua de montaj;
-marcarea cu vopsea pe stalp a axelor pe cele patru laturi.
Pregatirea fundatiilor:
-verificarea pieselor de prindere prevazute in proiect (buloane,placute inglobate in
fundatii),din punct de vedere al axarii pe cele doua directii si al cotelor de nivel;
-marcarea cu vopsea nelavabila a axelor pe cele doua directii.
b.Lucrari de montaj propriu-zis.
-se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj;
-se prind de stalp ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii;
-se aseaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii;
-se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor se verticalizeaza
stalpul;
-se executa imbinarea finala conform proiectului;
-se desprinde stalpul din macara.
8.2.MONTAREA GRINZILOR METALICE
a.Lucrari pregatitoare:
-verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectului;
-marcarea cu vopsea a axelor longitudinale ale grinzilor;
-montarea sustinerilor pentru grinzi conform fisei tehnologice.
b.Lucrari de montaj propriu-zis.
se agata grinda in macara si se transporta la locul de montaj;
-se aseaza grinda pe esafodaje;
-se executa imbinarea conform proiectului structurii.
8.3 MONTAREA INCHIDERILOR METALICE
Inchiderilor metalice sunt formate din stalpi si rigle metalice.
Stalpii se monteaza la fel ca stalpii metalici ai structurii.
Riglele metalice se monteaza in prinipiu astfel:
-se traseaza pe stalpi pozitia scaunelor;
-se monteaza scaunele pe stalpi;
18

-se monteaza riglele pe toata lungimea fatadei.


Inchiderile metalice sunt de regula elemente usoare;in consecinta ,pot aparea mari
probleme legate de manipularea lor. Pentru rezolvarea acestor probleme,inainte de
montaj se verifica dispozitivele de ridicare in vederea pastrarii indeformabilitatii
elementului.

#ntocmit,

CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN LEMN


Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia constructiilor din lemn.
La proiectarea constructiilor de lemn se vor adopta masuri si solutii constructive,
conform STAS 2925-86, care sa duca la o buna conservare a materialului folosit.
Se vor lua masuri ca elementele de lemn sa fie ferite de temperaturi ridicate.
Temperatura maxima a mediului inconjurator in care se exploateaza constructiile de lemn
se limiteaza la 55oC.
Daca materialul lemons are o umiditate mare si pe santier exista posibilitatea de al usca in timp util, se vor adopta sisteme constructive la care uscarea manuala a
constructiei nu provoaca deformari periculoase sau sporirea eforturilor unitare.
Sistemul constructiv se va alege astfel incat sa permita o executie si o montare
usoara. In acest scop se va folosi un numar cat mai redus de sectiuni diferite de
cherestea.
Elementele de constructii se vor realiza in ateliere si fabrici, ramanand sa fie
montate pe santier.
Speciile lemnoase folosite la elementele de rezistenta ale constructiilor din lemn
sunt prevazute in STAS 857-83.
La alegerea materialului lemons se tine seama de umiditatea, defectele si
anomaliile admisibile precum si de corelarea acestora cu categoriile pieselor si
elementelor de lemn prevazute in STAS 857-83.
Materialele utilizate pentru elementele de rezistenta sunt cuprinse in urmatoarele
standarde:
- Lemn brut folosit in constructii sub forma de prajini, manele, bile - STAS 104085
- Lemn ecarisat sub forma de scanduri, dulapi, sipci, rigle, grinzi.
Pentru realizarea imbinarilor se folosesc suruburi pentru lemn:
STAS 1755-71, STAS 1451-80, STAS 1452-80.
- Piulite - STAS 926-90
- Saibe - STAS 7565-80
Lemnul este un material la care se produce fenomenul de contragere si umflare ca
urmare a variatiei cantitatii de umiditate higroscopica.
Contragerea lemnului, prin pierderea apei produce scaderea volumului lemnului si
are ca efecte deformarea pieselor din lemn si aparitia crapaturilor. Aceste deformatii pot
conduce la schimbarea pozitiei unor piese in exploatare sau scoaterea din functiune a
unor elemente (de ex. Ruperea invelitorii bituminoase datorita deschiderii rosturilor de
astereala), reducerea capacitatii portante sau chiar iesirea din lucru a imbinarilor.
Putrezirea lemnului se poate reduce sub efectul unor ciuperci si insecte ce se
dezvolta in conditii de umiditate peste cea de saturatie si la temperaturi intre 0 o-50oC.
19

Pentru a se evita putrezirea, lemnul trebuie tratat chimic prin impregnarea cu


substante antiseptice-fungicide: saruri minerale solubile in apa (clorura in apa (clorula de
zinc, sulfat de Cu, florura de sodium) sau derivati organici in apa (fenoli, crezoli), paste
antiseptice.
Aceste substante se pot aplica prin vopsire sau prin acoperirea cu paste
antiseptice.
Pentru o protectie corespunzatoare lemnul trebuie sa fie sanatos, uscat si prelucrat
in forma definitive.
Trebuie ales corect sortimentul de lemn, sa se evite putrezirea prin evitarea
umezirii lemnului din precipitatii, condens sau contact cu elementele din beton, zidarie.
Umezirea se evita prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi de hidroizolatie,
uscarea lemnului prin crearea unei circulatii a aerului care indeparteaza umiditatea.
Lemnul trebuie protejat la ardere prin impregnarea inainte de punerea in opera a
pieselor de lemn cu substante ignifuge.
Lemnul trebuie sa fie departe de surse de caldura, sa fie utilizat la constructii cu
temperaturi t < 55oC, fara foc deschis, scantei.
Protejarea chimica (ignifugarea) reprezinta tratarea cu substante ignifuge, la o
temperatura inferioara celei de ardere a lemnului si formarea unei pelicule protectoare de
izolare intre lemn si oxigenul din aer.
Imbinarea elementelor din lemn
Dimensiunile produselor din lemn sunt limitate ca sectiune si lungime si ca urmare
trebuiesc imbinate. Imbinarile se pot realiza prin chertare, cu tije, cu pene sau prin
incleiere.
Imbinarile trebuie executate astfel incat sa se evite efectele defavorabile ale
contractiei si umflarii si sa nu faciliteze aparitia mucegaiului prin stagnarea apei sau
impiedicarea aerisirii imbinarii.
- Stabilirea sectiunilor sa fie minima.
- Sa fie usor de executat si intretinut.
- Sa mentina in nod axialitatea eforturilor din bare.
- Executia sa fie corecta, pentru ca o executie defectoasa a imbinarilor face ca
unele piese sa se incarce cu eforturi suplimentare si sa cedeze.
Imbinarile prin chertare se realizeaza prelucrand suprafetele piselor ce se imbina
pentru a creea un contact direct intre ele. Pentru solidarizare se folosesc buloane sau
scoabe cu rolul de a impiedica deplasarea relativa a piselor imbinate. Imbinarile de
solidarizare pot fi in jumatate de sectiune, cu cep, in coada de randunica. Imbinarile de
rezistenta prin chertare se folosesc numai la transmiterea compresiunii.
Imbinarile prin chertare la piese cu fibrele asezate parallel se executa prin
prelucrarea suprafetelor in contact si prin chertari in jumatatea sectiunii. Impiedicarea
deplasarii pieselor se face cu eclise, buloane.
Imbinarile prin chertare la piese cu fibrele asezate perpendicular (ex: rezemarea
unui pop pe talpa sau imbinare stalp-grinda) se realizeaza prin prelucrarea pieselor astfel
incat transmiterea eforturilor sa se faca prin strivire. Deplasarea pieselor e impiedicata
prin executarea unui cep de sectiune patrata sau dreptunghiulara care intra intr-un locas.
Cepul se executa mai scurt cu 12 cm decat locasul, pentru ca eforturile de strivire sa se
repartizeze pe suprafata de contact dintre piese si nu prin cep.
La piesele care fac un unghi intre ele (ferme de lemn) imbinarea se realizeaza
prin chertarea uneia din piese si taierea celeilalte dupa conturul chertarii.
Imbinarile cu pene impiedica deplasarea reciproca a pieselor care se
ansambleaza. Penele pot fi prismatice, din lemn inelare sau inelare dintate.
20

Piesele prismatice transversale se realizeaza din lemn de foioase (stejar, fag)


impregnate cu substante antiseptice. Pentru a se asigura reglarea panelor, acestea se
fac mai lungi decat piesele de imbinat cu 23 cm. Panele prismatice longitudinale se
executa din lemn de rasinoase fara noduri, defecte.
Buloanele de strangere care impidica rasucirea penelor se aseaza la mijlocul
distantei dintre pene.
Imbinarile cu penele inelare drepte sau dintate se folosesc la executarea nodurilor
grinzilor cu zabrele si la constructii acoperite (sa nu existe umiditate). Solidarizarea
imbinarilor se face cu suruburi asezate in centrul fiecarei pene.
Imbinarile cu tije cilindrice (metalice, din lemn) sunt realizate prin batere directa
sau prin insurubare (cuiele au < 6 mm si suruburile < 4 mm) sau sunt introduse in
gauri realizate dinainte cand se folosesc dornuri, buloane, cuie cu 6 mm si suruburi <
4 mm ( gaura < cui).
Evitarea forfecarii elementului intre tije se face prin respectarea unor distante
minime de amplasare a tijelor.
Cuiele folosite in constructiile din lemn sunt standardizate, la batere cuiele pot
avea lungimea egala cu grosimea pachetului de strans, pot depasi grosimea pachetului
sau pot ramane inecate. Cuiul trebuie sa patrunda in piesa minim 3,5 diametre. Lungimea
cuiului tine cont de numarul pieselor imbinate, grosimea pieselor. Grosimea minima a
celei mai subtiri piese care se imbina trebuie sa fie cel putin 4 diametre pentru a nu se
produce craparea pieselor la baterea cuielor.
Buloanele sunt din OB 37 cu cap si piulita de strangere cu diamtre 12, 14, 16, 18,
20, 22, 25 mm. Diametrul bulonului este (1/301/40) ls (ls = grosimea pachetului care se
strange), dar minim 12.
Buloanele, suruburile si dornurile se aseaza pe un numar par de randuri
longitudinale, cuiele se aseaza pe un numar par sau impar de randuri, drept, in zig-zag
sau pe diagonala.
Evitarea forfecarii si despicarii elementelor din lemn intre tije se face prin
respectarea distantelor minime constructive intre tije si intre tije si marginile elementelor
imbinate.
Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie,
elaborat cu respectarea prevederilor din normativele in vigoare.
La alegerea tipului de invelitoare si a sortimentelor de material precum si la
dimensionare se va tine seama de:

Conditiile de climatice ale regiunii unde se afla constructia;

Conditiile de exploatare, climat exterior, agresivitate atmosferica;

Conditii de iluminare naturala;

Posibilitatea curatirii eventualelor depuneri de praf industrial;

Limita de rezistenta la foc a materialelor conform SR EN 1363-1:2012


Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a elementelor de
constructii;

Posibilitatile de intretinere a invelitorii.


Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros
controlat in ceea ce priveste respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor precum si a
modului de prindere si ansamblarea elementelor suportului, conform proiectului.
Respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii panelor, capriorilor conform
proiectului, abaterile admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3 m lungime,
care trebuie sa fie de 5 mm in lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm
perpendicular fata de aceasta.
Exploatarea, intretinerea si repararea invelitorilor
21

Asigurarea functionalitatii si durabilitatii invelitorilor si prevenirea degradarilor


premature impune respectarea unor reguli generale de exploatare si masuri de intretinere
corespunzatoare:

Curatirea si mentinerea in buna stare de functionare a jgheaburilor, gurilor de


scurgere, burlanelor de colectare si evacuare a apelor;

Indepartarea de pe invelitoare a depunerilor de praf, a vegetatiei, acumularilor


de zapada;

Supravegherea structurii de rezistenta pentru a nu permite deformarile ce ar


duce la deteriorarea invelitorii;

Reducerea accesului si a circulatiei pe invelitoare, aceasta facandu-se numai


pentru lucrari de intretinere;

Interdictia circulatiei, stationarii, depozitarii materialelor direct pe invelitoare.


Pentru asigurarea etanseitatii luminatoarelor la 3-4 luni dupa montare se vor
strange si revizui toate suruburile de prindere. In cazul luminatoarelor cu reborduri se va
verifica si repara hidroizolatia.
Prevederi suplimentare pentru acest proiect:

Se vor folosi cuie din otel inox. Elementele metalice de prindere a elementelor
din lemn (corniere) se vor proteja corespunzator Studiului privind starea de coroziune si
recomandari de protectie anticoroziva.
Elementele de constructie din lemn (pane, capriori, astereala, talpi, se vor proteja
antiseptic-fungicid si se vor ignifuga.
Ignifugarea se va face de catre o firma specializata si autorizata pentru efectuarea
acestui gen de lucrari.
#ntocmit,

22