Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Tema III - 2 Mari Puteri

    Încărcat de

    Alexandra Gurgurova
    5 vizualizări24 pagini
    Descrierea Marilor Puteri care au condus lumea. Partea a III.

    Titlu original

    Tema III- 2 Mari Puteri

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Descrierea Marilor Puteri care au condus lumea. Partea a III.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări24 pagini

    Tema III - 2 Mari Puteri

    Încărcat de

    Alexandra Gurgurova
    Descrierea Marilor Puteri care au condus lumea. Partea a III.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 24
    STATELE UNITE ALE AMERICI ‘Suprafaja: 9 550 000 km? (locul 4 pe Globy Popuiagia: 285 aril. Jocuitori (locul 3 pe Glob) Evenimemele din ultimul deceniu al secoluh. "au propulsat SUA fntr-o pozitie singu pe Glob, cea de unic superputere a lumii. Un stat upi, prin suprafajs, locul 4, si, j populatie, locul 3 pe Glob si deyine cel mai mare PIB di. “tn jur de 10 000 md. $), adic’ ¢ prima putere econo;nici mondialé. O jari care gi-a sirba. —“estul de recent 200 de ani existenfi statala, 0 nafiune, constituith ca nici o alta pe Glob, exci . ‘in emigrani, Desi seprezinté mai pozin de 5% din populajia mondial’, americi.iii de astizi consuma 1 din resursele planetei, alcituind cea mai importanti piafk de desfaccre a Globului. Mone nayional, dolaral, riméne principaia valuti de schimb din lume. int-o economie in curs de globalizare, in care societitile multinationale (transnajionak devin un instrument de putere, cele nord-americane au deja rSspindite in afsra hotarelor pest 20 000 de sucursale 5i filiale. Prima putere industrialé, SUA sunt totdati si principala puter militara a lumii, Nu numai in termeni cantitativi gi calitativi aplicafi forfelor sale armate ci, ales, prin capacitatea de intervenfic in orice punct al Globului sau de a controls, gratie rejelei di baze militare exteme, principaicle rute intercontiventale. Putere militarh bazati pe cea ma sofisticatd rejea de satelifi de observafii si comunicafii, ct gi pe ultimele progrese inregistrate it domeniul cuceririi spatiudui cosmic, SUA sunt gi singura jard capabild sa foloseascii cel mai subtil instrument de putere, influenjarea comportamentulyj socio-politic gi cultural “prin exportal propriului mod de vial si al propriilor valori morale. De peste un secol, SUA se consider’ investite cu misiunea de propagare a idealurilor de libertate, a principiilor proprietisii individuale gi a celor ale democratiei reprezentative. Difuzarea acestor valori universale a devenit baza ideologicd a nafionalismului american si condifionarea moral a tuturor intr fiilor externe ale statului. Aspiratia Ja un universalism cultural american este sprijiniti.. al doilea rizboi mondial, de rolul si responsabilitatile de superputere pe care gi le-a as’ de triumfvl limbii engleze si de capacitates de penetrare a mediilor de informare, in primu' —_acelor andiovizuale, O colonizare sistematici este organizati in pri de catre Anglia, intre anii 1607 $i 1733 Juand fiini pe coasta Atlanticulul 13 colonii: Vir. (1607), Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1682), Georgia (1733) 5.8. ‘ncepind ou amul 1619, pe plantatille de bumibae din statele sudice sum adusi sclavi negri din Africa € europene. Prin Pacea de Ja Paris (1763), care incheie rizkojul de 7 ani, mai riman doar doi stipini coloniali, Anglia, in segiunea de la est de Mississippi, si Spania, tn cele de Ja vest de fluviu. Misurile discriminatorii adoplate la Londra, in a doua jumftate a secclului al XVItF-lea, fata de * coloniile nord-americane dau nastere unei miscasi comune antibritanice de emancipare, care culmineazé in Razboiu! de Independent’ (1775-1783). La 4 ivlie 1776, cele 13 colonii engleze adopts Declaratia de Independenfi, iar intervenfis in rizboiul impotriva Angliei, a Prunyei

    S-ar putea să vă placă și