ORGANIZAREA SOCIALA A RELIGIEI

Ce este religia? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi amplu si

divers, in functie de autorul care formuleaza.
Religia este recunoasterea tuturor indatoririlor noastre ca fiind
porunci divine. a spus Immanuel Kant.
Religia este nevoia omului de a deschide in sine poarta spre bine. De
multe ori ne confruntam cu dorinta de a echilibra balanta dintre bine si rau
si atunci gasim sprijin in religie, mai bine spus credinta ne ajuta sa depasim
momentele de cumpana.
Poporul roman este un popor crestin ortodox. Ortodoxia este adevarul
despre Dumnezeu, despre om si despre lume .
Ortodoxia nu este numai teologie, este totodata si adevarata
psihologie si umanism autentic si sociologie. Este un diamant care reflecta prin
toate laturile adevarul. a spus parintele profesor Dumitru Staniloaie.
Biserica Ortodox Romn (BOR) este una dintre bisericile
autocefale ale cretinismului ortodox. Bisericile autocefale sunt bisericile
ordodoxe independente , conduse de un mitropolit sau patriarh. Cea mai
importanta biserica ortodoxa este Biserica Ortodoxa a Constantinopolului.
Numele Bisericii Ortodoxe vine din limba greac, de la (ortho - drept,
corect) i (doxa - nvtur, cunoatere), traducndu-se deci prin
nvtura dreapt, sau nvtura corect.
Termenul biseric provine din latinul basilica i, ca nume
propriu, desemneaz societatea religioas fondat pe baza nvturilor lui Isus
Cristos.
Cultul cretin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu n trei
ipostaze (Sfnta Treime): Tatl, Fiul i Sfntul Duh.
Izvoarele din care i scoate Biserica Cretin ortodox principiile sale morale i
adevrurile sale religioase, sunt:

 Sfnta Scriptur a Vechiului i Noului Testament (Biblia)

Sfnta Tradiie (consemnat n scris de Sfinii Prini i Scriitori
bisericeti) i
Hotrrile celor apte Sinoade Ecumenice.
Crestinismul actual cunoaste trei mari confesiuni: Ortodoxa, RomanoCatolica si Protestanta.
Iniial, Biserica Cretin ocupa tot teritoriul Imperiului Roman (din
Spania pn n Siria). Dup Marea Schism dintre Est i Vest din anul 1054
datorat rivalitilor dintre Patriarhul Romei i cel al Constantinopolului, au
aprut dou biserici separate, Biserica Romano-Catolic n vest condus de
Patriarhul Romei (Papa) i Biserica Ortodox Rsritean n est condus de
Patriarhul Constantinopolului (Patriarhul Ecumenic). n secolul al XVI-lea au
aprut n vest Bisericile Protestante care vroia s reformeze catolicismul i se
opunea dogmelor bisericii romano-catolice. Primul reformator protestant a fost
clugrul augustinian Martin Luther, care a atras n noua sa biseric o mare
parte din populaia din Imperiul Romano-German.
Alte confesiuni crestine sunt:
Penticostalii Biserica lui Dumnezeu Apostolica
Crestinii dupa Evanghelie Biserica Crestina dupa Evanghelie
Baptistii Biserica Crestina Baptista
Adventistii de ziua a saptea Biserica Adventista de Ziua a
Saptea
Fiecare individ in parte are dreptul de a alege carei
confesiuni i se alatura. Din pacate nu avem intotdeauna
puterea si discernamantul necesar de a face alegerea
corecta. Prin urmare aici intervine pericolu de a adera la un
grup religios nepotrivit. Un exemplu ar fi sectele religioase.
Sect este denumirea dat unui grup de persoane ce formeaz o
comunitate religioas, care s-a separat de biserica oficial[1] n scopul corectrii
unor abateri doctrinare atribuite structurii-mam. De regul, denumirea de sect
nu este acceptat de membrii gruprii, care consider c ei sunt singurii care
dein adevrul. De regul, sectele sunt grupri religioase de dimensiuni mici,

desprinse de biserica oficial a unui stat, reprezentnd un grup nchis, alctuit

din adepii unei anumite doctrine. De cele mai multe ori, sectele sunt expresia
unei disidene sociale. O sect este caracterizat printr-un devotament sau o
dedicare exagerat fa de o persoan, o idee sau un obiect, folosind tehnici de
manipulare i control care nu sunt etice, n scopul atingerii scopurilor
conductorilor de grup, n defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a
comunitii. Aceste tehnici de control includ izolarea de prieteni i membrii de
familie, debilitarea, folosirea unor metode pentru a mri sugestibilitatea i
supunerea, controlul informaiilor, anularea individualitii sau a judecii
critice, promovarea dependenei fa de grup i teama de a-l abandona, etc.
Factorii care pot indica o persoana influentabil de ctre o sect includ:
- dependent (dorinta de a fi al cuiva; lipsa de ncredere n sine)
- labilitate psihic (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism
sau ndoiala)
- naivitate (capacitate redusa de a analiza critic afirmatiile cuiva, ceea ce vede,
aude sau gndeste, etc.)
- intolerant la ambiguitate (nevoie de rspunsuri absolute, nerbdarea de a
obtine rspunsuri)
- deziluzie cultural (nstrinare, nemultumire de conditia social)
-cutarea de sensuri spirituale.
- singurtate si lipsa prietenilor; secta ofer peste noapte o viata sociala.
- ignorant fat de modurile n care un grup poate manipula individul.
Originea cuvantului secta, nu este destul de sigura, probabil vine de la
verbul latin secare= a taia, a rupe, a desface, a dezbina. Fenomenul sectar este
unul tipic maladiv, parazitar. Invartindu-se deasupra metropolelor si
aglomeratiilor de succes si mizerie, de singuratate si egoism, corbii propagandei
sectare se napustesc pe strazile unde omul este cel mai dezorientat si mai
neiubit, unde printre cladiri nu se vede nici o turla de biserica. Asadar, acestor
bolnavi ai modernitatii le recomandam sa asculte ecoul Adevarului care rasuna,
dincolo de spatiu si timp, de peste doua mii de ani: Eu sunt Calea Adevarul si

Viata (Ioan 14, 6), iar vorba populara romaneasca spune ca vinul vechi este
cel mai bun, gustati si vedeti cat de bun este Hristos, lumina lumii. Amin.

Surse: Wikipedia.