(00,0Immansmmomoimassc

(111.,-.111M11."
.

ANUL Ill

Aprilie 1905

No. 4

APARE ODATA PE LUNA'

to(-.Pr"-L

%.1
PA,

REVISTA POPULARA

Al
_

ROMNILOR DIN IMPERIUL OTO.MAN.

Publicatie a corpului didactic si biserieesc roman din Turcia

Ps

--..--.

...... .

ABONAMENTOL IN ROMANIA El STREINATATE

ABONAMENTOL IN TROIA

Pe un an (an megit)

e 6 lani, piatrii

Pe an an lei noni
Pe 6 lard

30

Jo

&-

UN NUMAR so BANI (21/2 PIASTRI)

PENTRU ANUNCIURI 50 RANI (2,/2 P1ASTRI) LIMA.

4--

Manuscriptele gi toate comunicdrile rojeriloart la Redack se vor adresa d-lai I. D. Aminteanu, profesor la Liceul romdn din Bitolia. Abonamentul si tot ce se roferil la administralia
se vor adresn pentru Turcia D-lui G. Zuca, profesor la Liceul roast-in din Bitolia (Monastir);
tar alonamentele panty"... Romdniii s.5triniitate D-lai A. G. Brdtanesen, Str. Academia, jo.

'f.

MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD.

,

CONNITAUL DE REDACTIE

ION D. ARGINTEANU, Director:

D-r TA0013 TR1FON

C. 1. COSMESCU
D. COSMULEI
TASCU PUCEREA
P. BARAVACRE, secretor
GEORGE ZUCA, Cosier.

D-ra ELENA AURILIAN

STERIE CIUMETTI
COE, ADAM

SUMARUL : Importanta corporatiunlior in Turcia, C. D. Meta. - Prin comerclu si Industrie, I. D. A. -Unui poet (poesie), C. T. Belimace. -Disciplina scolara, C. I. Cosonescu.Ipsemratatea dialectului skostruarpm.auesc...n.._Capidan. -Musata din Moscopole (nuvelA),
I. a4covala. --.1g3me4449mani1or, D. Cabmuici -Principalii educatori in opera educattunei,
D.ra E. Aurelian. - aiutirt i urri, George Zucei. - Primavera (poesie). Boga Leon. Datini si obiceiuri din Aminciu, V. Diamandi. - Istorioare musate.

I!)

REDACTIA I ADMINISTRATIA : BITOLIA (MONASTIR)

LICEUL ROMAN

41,4010471

11110.-,r4 IMMEMMINannms901141

www.dacoromanica.ro

1r"

I-

IUNIE
Meslit lunie are 30 de dale. Qua are 4 re
i noaptea to.

oo

-4

-r

CI,

Mar.: Justin filozoful

l'uviosul Nichifor

51.

1.

16
17
18

19

20
21
22
23
24
25

rul Luchi an
Parintele Mitrofan
f Rusaliile i Sf. Dor. Ep..
t Sf. Treime si P. Visarion: (Luna inplina)
M. h ..Martirul Teodot
M,
M. Theodor Stratulat
,Sf. Kiril Arhiepiscop
J.
V.

S.
D.
L.

5,

8
9

10

V., 1,

11

S.

42

'13.

26 - 43

L.

14
15
16

M.
M.

17

V.
S.
D. r

27
28

29
30
31
4

2
3
4

5
6
7

8
9
10
14

42
13

CALENDAR ORTODOX

lot_____

71

'
1

-01.114111.1..

48
.49
20..

T.

'

'1

L.

-21.

M.

).)

M.

23
24
25
26
27
28
29
30

J.

D.

11

L. '
M.
. M.

J.

Ap. Vartol. i Virnay

Cuv. Onofrie i Petre
M. Achilina (Incepe postul $f. Apostoli).
Prof. Eliseu si Metodie
.
Prof. Amos
Par. Tihon Episcopul
M. Emanuil, Say. si Ism.
Mart. Leontie
Ap. Iuda fratele Domnului
Par. Metodie Episcopul
Mart. Lilian din Tars (Luna noua)
Mart. Evsevie de la Samos
Mart. Agripina
f Nast. Sf. Joan Botezatorul
Mart. Tevronia
Par. David din Thesalia
Cuv. Samson
Aduc. reliquel. Sf. Ciru si loan
i Pavel
-fr S.-fir Apo:stoli Petra
f Conc. celor 12 Apostoli
1
.

V.
S.

M Timoteiu Ep. Brusei

qi

LUMINA"
REVISTA POPULARA A ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMAN,

:APARE ODATA PE LUNA

www.dacoromanica.ro

ANUL III.

No. 4.

APRILIE, 1905.

LUMINA
REVIST POPULARA A ROMANILOR DIN IMPEDER, HOMAN

IMPORTANTA CORPORA1 IUNILOR4 TURCIA

1-

Cei cari se .intereseazd de miscarea culturald si national"

a Romanilor din Imperiul Otoman, au aflat de sigur cu plcere,
de instituirea la Bitolia a cator7va Corporatiuni de meseriasi,

asa numite esnfuri. Sncotesc ins ea sunt prea putini, ehiar

dintre cei in curent cu chestiunile sociale si politice din Turcia,
cari s cunoasca de aproape rolul i fnnctiunea acestor orga.
nizatiuni.

Inainte de toate, nu trebue s se cread, e aceste esnafurl, ar fi creatiuni ale legei in scopul de organizare a muncei i in special a muncei industriale. 0 asemenea lege 'hied nu

exista In Turcia, cu toate ca necesitatea ei devine din zi in zi

mai simtit, mai ales de cand industria propriu zisa, incepe a
face oare cari progrese. Prin urmare nu trebuesc confundate
cu Corporatiunile de meseriasi infiintate in tarile industriale din
Europa, (in Romania, prin legea dela 1902), sau cu asa numitele Trades Union din Anglia sau Sindicatele profesionale din
Franta. Acestea sunt niste asociatiuni libere, crora legea le
recunoaste chiar in unele tri, caracterul de persoane juridice,
avand de scop de a organiza pe mesetiasi in vederea apardrei

intereselor lor comune, a desvoltrei cunostintelor lor technie etc.

Dar nu trebue s se cread contrariul, c ar fi adica identice cu corporatiunile din evul mediu, care nesocoteau cu totul
principiul liberttei muncei i deveniser o adevrat nenorocire atat pentru muncitor cat si pentru patron, prin monopolurile .si privilegiile ce castigaserd sau au usurpat.

www.dacoromanica.ro

98

LUMINA

I .

Se stie, ca' aceste corporatiuni au fost desfiintate formal

in Franta dup annl 1789 ; iar in trile unde n'au fost formal
abolite, -ele au disprut sub inraurirea nouilor idei, precum s'a
intamplat cu asa numitele bresle din Tara Romaneascd.
ponstituirea esnafurilor in Turcia nu este consacrat prin
vre o lege in vigoare, ci mai mult prin uz, ca un rest al legislatiei vechi I). Totusi, desi nu exist o lege special., care s

regulamenteze functiunea i atributiile lor, sunt unele dispozitii

imprastiate prin diferite legi, care prin aceasta chiar, le con
sacra fiinta lor legal.
.

Astfel in legea de organizare a notariatelor, se preyed

cazurile cand cineva poate fi admis ca garant, in virtutea unui .
act autentic: Dupd aceast lege, cel care se ofer a fi garant
fie fat de stat, fie fat de particulari, trebue sa dovedeascd ca
posed o avere mai mare . ca suma pentru care garanteaz.
Dovada aceasta se face in trei moduri : a) daca garantul este
proprietar de imobile i n'are alta profesie, se ia referinte de
la directia cadastrului (tapu mudirieti ), unde sunt inscrise imo bile cu valoarea lor ; b) dac este comerciant, se intreab la
camerile de comert. Acestea ins nu exist decat in unele o rase mari, iar organizatia lor este rudimentar ; lumea comer

cial din Bitolia, de pild, aproape n'are cunostint de exis

,

tenta ei ; c) dacd garantul face parte dinteun esnaf, adic exercit c meserie, atunci se ia referinte de la consiliul esnafului.

In acest cas, notarul citeaz in fata sa pe presedintele i doi

membri din consiliul respectiv (dac, de pilda, garantul este
croitor, se va recurge la egnaful croitorilor etc.) si i intreab,
dacd cel ce vrea sa se fac garant este inscris in acest esnaf,
i este in stare a plti suma cu, care voeste a garanta ; dupa
cum rspunsul este afirmativ sau negativ, garantul este sau nu
admis. De altminteri, declaratia consiliului, nu angajeaza rs
punderea lui material, ci doar din punct de vedere moral.
Faptul acesta, era de natura a cauza prejudicl comerciantilor si industriasilor romani ; astfel dacd partea interesata era
roman esnaful grecoman respundea sistematic negativ ; din conI) Exist o lege care prevede infiin-tarea la Constantinopol a unui
birou de messerii, pendinte de Prefectura CApitalei, dar aceasta lege nu s'a
aplicat in .provincie.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

99

tra, dind ar fi fost vorba de aprarea intereselor unui grecoman

care ar fi fost in proces cu un roman, garantul grecoman era
declarat totd'auna solvabil, desi se putea.s fie sdrac, lipit ')
Din acest punct de vedere dar, constituirea esnafurilor romane presint un mare interes.
0 alt important a lor, result In casul probei cu matorii in materie civil sau comerciald. Se stie, CA In acest cas martorii nu pot fi adusi prin citatie de Tribunal, ci Partea interesat trebue s-i roage si s-i aducd cu sine, iar ei depun fr
prestare de jurmnt. In schimb ins, Tribunalul ia informatii
despre onorabilitatea martorului (operatia aceasta se numeste
tezkie). in casul cnd acesta exercit o meserie adic figureazd
In vr'un esnaf, legea prevede c informatiile se vor lua de la
consiliul esnafului, printr'o adresd, dac aceasta declar, cd martorul e persoand onorabil, mrturia lui e admisd ca valabild.
de Tribunal. Dac responde drintr'un simplu : eD zeu stie este
respins asa ca partea interesat riscd a perde procesul In cazul
cnd nu reuseste a aduce cel putin doi martori, a cdror onorabilitate sd fie stabilit in chipul ardtat.
Pn cnd comerciantii i industriasii romni erau inscrisi
in esnafurile grecomanilor, corisiliul acestora, rspundea sistematic negativ, ori de cte-ori era vorba de interesele unui partisam roman, cu toat onestitatea martorului, si, din contra,
rdspundea afirmativ, dacd ar fi fost vorba de interesele unui
grecoman, chiar cnd persoana n'ar fi avut altd profesie de
cat acea de martor.
Iat dar c i din acest punct de vedere constituirea esnafurilo romnesti rdspunde unei necesitti sirntite.
;

Esnafurile sunt puse sub autoritatea primriei oasului

asa c ele se constituesc cu autorizarea acesteia.

Cand este vorba de a se adjudeca o furnitur pentrii stat
Comund etc., se convoadi consiliile tutulor esnafurilor respec:
tive. De multe ori, cnd e nevoie de vreo expertis, Tribunalele recurg aseinenda la consiliile esnafurilor.
Dup obiceiurile locale, se, mai recunosc esnafurilor, o
i) In cursul unui prOces, se cere garant, cnd e vorba de a se face
apel, recurs, a se pune siquestru asigurator, executie provizorie etc., pentru
cheltueli de judecatii i daune interese, in casul and reclamantul ar perde
.

procesul.

www.dacoromanica.ro

100

LUMINA

multime de atributiuni, ca de pildd, consiliile lor transeaz in

calitate de arbitri aproape orice diferend s'ar ivi intre membri ;
ele impun acestora o. contributie lunar in profitul casii co
mune a esnafului. Hotdrarile lor insd, in aceast privint n'au
valoarea

Sunt unele esnafuri, cu organizatia mai veche, cari ajung

s poseadd averi, din micile contributii, si chiar imobile, asa cd
sunt in stare a ajuta pe membrii din uceiasi meserie.
Vedem dar, cd din multe consideratii, esnafurile acestea
joacd tin rol destul de important in miscarea industriald si co mercial de aci, in cat organizatia industriasilor romani in
ast-fel de corporatii presint un interes deosebit pentru noi si
merit toatd incuragiarea. -

C. D. METTA

'

PRIN COMERCIU SI INDUSTRIE

Odat cu luna Maiu, turmele de oi, cari au iernat in Tesalia, au inceput a se intoarce la psunele si muntii lor de yard:
Muntii Pindului i ai Peristerei au inceput iardsi s rsune de
glasul clopotelor de berbeci si de cntecul vesel al pstorilor
romani. Celnicii in hainele lor senatoriale, reamintesc Inca vre-

murile vechl, cand proprietard mari de vite erau niste adevrati seniori feodali.
In aceast privintd Rornanii au conservat cu sfintnie toate
moravurile strbune. Costumul, felul tor de trai, limba, obiceiu-

rile, sunt astzi tot asa, precum au fost desigur pe vremea lui
Veniamin de Tudela, care a vzut pe Romanii din Tesalia la
1170 i ne spune ca sriau din stnc in stncd ca cerbii si
cdprioarele.

' Marea nenorocire a fost si este c pstoritul, care altdata forma un isvor insemnat de bogdtie nationald pentru Romni, a inceput astzi s decadd. Causele sunt multe i diferite, dar cele mai insemnate sunt privitoare la modul de fabri
catiune si de desfacere al diferitelor produse ale laptelui. S

www.dacoromanica.ro
.

LUMINA.

ICU

nu uitam c aceasta chestiune este vital pentru viitorul eco

nomic al poporului nostru.
Produsele laptelui au cautare in toate trile i aduc venituri colosale. Mica tail Danemarca face in fiecare an export
de unt, in vaIoare de o sutd de milioane franci. De asemenea
Belgia, Olanda, Elvetia, face intins comerciu cu produsele de
lptdrie, unt, branza, lapte condensat, Mind lactat i castiga
zecimi i sute de wilioane. Si dacd In trile unde industria fabricelor este asa de inaintatd, cresterea vitelor ia pe fiecare an
o desvoltare tot mai mare, cu atat mai mult la noi,
unde
.

agricultura este neinsemnat, ear industria textil nuld - se

-cere ca s cautam toate mijloacele pentru a desvolta i ame
liora aceast ramurd de ocupatiune a Romanilor.
Arta de fabricare si de conservare a laptelui, dupa meto
-

dele cele mai biine si stiintifice, eat secretul castigului pe urma

acestei industrii delicate. In Romania o asemenea fabricare mo-,

/-7N
A
-

del a laptelui se face pe Domeniile Coroanei, din initiativa si

.0.5
ingrijirea marelui economist si patriot, A-1 Ion Kalinderu.
Mijloacele cele mai practice si mai sigure, pentru a rs- ,
pandi in popor cunostintele i metoadele cele mai bune despre
transformarea laptelui in diferitele sale produse, sunt scolile de
laptrie. Un exemplu ajunge pentru a dovedi fo'oasele acestor
scoli. Extragerea smntanei nu se face cum se face la noi, l
sand laptele s stea mai multe zile in vase ci se vars picaturd cu picatura inteun vas, care se invarteste cu iuteal foarte
mare. Smantana se desparte in chipul acesta de laptele batut,

care nu se acreste, ci ramane duke ca brnza de Brie si se

intrebuinteazd chiar la fabricarea altor branze fine. 0 astfel de

fabricatiune se face la lpfria domeniului Coroanei, la Peris,
unde exista o instalatiune cu totul modernd i dup care s'a
inceput in toat tara asemenea
De asemenea cascavalul,care din causa pretului eftin si a
valorei sale nutritive a ajuns un articol de prima necesitate si se
gseste deopotriv pe masa saracului ca si pe a bogatului are o
ingrijire deosebit, pdstrat in pimnite anumite i la o temperatur constant. Aceste si alte multe conditiuni i mijloace privitoare la fabricarea diferitelor produse ale laptelui, nu se pot cu
noaste mai bine, dect la scoalele practice de lAptrie, unde
poporul din vedere va dobandi cunostiinti foarte pretioase.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

102

Pentru noi Romnii, cari hied pan astzi am rmas

Irk

toat Peninsula Balcanied representantii per escelentiam ai pastoritului, infiintarea unor astfel de coli se impune cu necesitate. Cnd produsele laptelui romnesC vor fi dupd toate sis
temele de fabricatiune moderna, vor avea atundi o cdutare

mai mare si vor aduce cdstig mai bun, ca pan acum. Se vor
putea desface si pe pietele din afard si vor putea concura cu
succes cu produsele similare streine.
Tot acelas lucru se poate spune i despre industria lnei, care altddat se bucura de mare reputatie. Chiar astdzi

ciorapii, flanelele i iambolele (cuverturile) femeilor noastre sunt

cdutate i cumprate cu preturi bune. Mijloacele de fabricatiune Irish' au remas cu totul primitive.
Rdsboaiele noastre au rmas ca pe vremea Romanilor.

Ast-zi cnd produsul de la fabricele strine inundd pietele

noastre, industria noastrd testild decade pe fie-care zi. A mentine mai departe aceste mijloace primitive de fabricatiune, am
face intocmai ca soldatii cari, inarmati cu cremene i cu tu
nuri de cire, ar pomi in rzboiu s se bard cu dusmani inarmap cu pusti i tunuri moderne. Ar fi s mergem la o moarte
sigurd.

coli de meserii, de comerciu si de industrie pe cat de

multe i pe cat de practice, cat o cale de imbogdtire si de

prosperitate pentru poporul nostru, care din nastere este comerciant si industrias.

I. D. A.

gm,sa

DISCIPLINA SCOLARA
Disciplina este una din principalele prti ale educatiunei.
Cuvntul disciplind desteaptd cloud idei : 1. existenta unei linii
de conduit si 2. supunerea la aceastd reguld.
Disciplina este prima conditiune pentru reusita muncei

t.

educative.

Cnd dnsa este bun si bine aplicat, atimei copiii as

milt de sfaturile, ce li se da si se indeprteazd de indemnurile

www.dacoromanica.ro
I:

LUMINA

1 03

-periculoase. Din contra : nedisciplina se oPune la toate sfortdTile istitutorului si-1 descurajazd. Nedisciplin estea sinonim cu
,
-43ezordinea i anarhia.
Ceva mai rnult : disciphna tinde s formze vointi drepte,

caractere energice. E necesard asa dar, nu numai pentru bu

nul mers al scoalei, dar chiar pentru viitorul moral al elevilor

pe cari i invat a se guverna singuri, dupd ce vor prsi

coala si vor scdpa de sub ori ce tuteld.
Aceastd parte a educatiunei are rezultate Indeprtate si din.
tre cele mai pretioase. Cine-va nu poate fi orn bun, bine educat

-dacd conduita sa n'ar rdspunde la cerintele unei bune discipline.

*ice poate fi mai important In educatia scolar de cat

formarea caracterului !

Cu regret constatdm Insa cd in scoalele noastre nu se

.da acestei chestiuni insernndtatea cuvenitd, causele sunt multe
si variate. Cea mai insernnatd este, cd unii dintre institutori,
educati la scoalele grecesti, au adus de acolo i pdcatul unor
sisteme defctuoase de disciplind barbard si urnilitoaue pentru
elevi.

Ca mijloace disciplinare pentru dansii nu poate fi decat inrsulta si- bdtaia. Mi-a fost dat si mie s aud inteo scoald romaneascd cuvinte triviale esite din gura unui luminator la adresa

unor elevi, mi-a fost dat s vdd urechea unui elev ruptd pe
jumatate i cu vnti pe tot corpul sdu.
Alii pe semne ar fi auzit si vdzut mai mult de cat mine.
Invtdtori cm fire sdlbaticd au mers pan'acolo cu bdtaia Incat
au cauiat si moarte de orn ; iar multi dintre elevii lor s'an ales
.-cu bob si defecte incurabile.
Putini de tot sunt cei cari respund la chernarea de -himindtori si conducdtori ai' tinerilor generatiuni. De la un institutor nu se cere nurnai pregAtirea necesard cu privint la in.
vtmnt. Greutatea st : in a sti s formeze caractere nobile,
-oameni liberi, iubitori de cinste si 'adeVdr.
De .acea mai toti institutorii, cari ni sunt in curent cu
.progresele pedagogiei moderne, fac u2 de asa numita discifilind
de fe. Ea se bazeazd nurnai pe sntimentul. fricei. Institutorul
l considerd pe elev drept o fiard slbaticd, care II s'a dat spre
dmesticire. In loc de a lua in .vedere instinctul activittei, tre-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

104'

buinta de miscare, el earth s-1 combat si sa-1 nimiceascd, cea

ce este in contra naturei. Copiii sunt tinuti sa stea ca niste papusi, ca niste mortdciuni. Tacere i nemiscare. La cea mai mica..
miscare, institutorul amenint, ceartd, bate. Aceasta disciplind
este fals. Dnsa pdcdtueste in regula sa, in mijloacele i rezultatele sale.
E rea in principiu, fiindcd nu tine cont de instinctele omului. Copilul are trebuintd de miscare si expansiune. A-1 tine in

nemiscare si tacere, insemneaza a lucra in contra unei forte

naturale. Copilul are instinctul libertdtei, de care nu trebue sa.
fie lipsit. Tendintele generale ale copilului sunt bune. Ele nu
trebuesc combatute, ci dirijate.

Pretinsa disciplin de fer este rea prin mijloacele sale.

Mobilul principal, pe care se bazeaza, fiind frica, ansa paralizeazd gndirea i impedicd actiunea liber. Ea intrebuinteazd
umilirea, care distruge in copil sentimentul de incredere in puterile sale si orice initiativ, fcndu-1 tAritor i plin de ura
fat de cei mai forti, ru si persecutor fat de cei mai slabi
deck dnsul.
0 atare educatie formeazd sclavi, iar nu oameni liberi.
Ea inspird o scarbd inversunat fat de ordinile institutorului,
ca i pentru ins* institutorul, care continua de a fi urit in
toat viata elevului. Chiar dacd acele ordine ar fi bune, ele
sunt dispretuite imediat cum elevul scapd din scoald, numai
pentru faptul ca au provenit din partea pedagogului taxat de
un cdldu.

Nimeni nu poate fi in contra pedepselor. Dar ele trebuesc aplicate in asa chip ca s product rezultate afirmative
si nu negative.
Pedagogia modern condamnd cu asprime batjocura, si
btile carporale, de oare-ce contribuesc la umilirea individului
la nimicirea propriei sale fimte.
Adevrata disciplind este acea care uneste blndetea cu
severitatea.

Adevratul institutor este acela, care e ca un printe fat

de elevii sdi : bun, afectuos si sfg.tos, dar sever in acelas timp.
Prea mult blndete ar putea iarsi s provoace dezordine,
s duc la nediSciplind.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

105

Justitia este prima conditiune a or carei pedepse. Institu-torul cata sa fie bun, dar si drept
Este un semn prea imbucurator pentru scoalele no astre
-putand sA aibe si dnsele un proect de regulwnent, baz at pe
-cerintele esentiale ale pedagogiei si din care este exclus a pedeapsa corporal, sub amenintarea de a fi pedepsit institutorul,
care se face vinovat de o atare infractiune.
Scoalele noastre n'au menirea de a-i face pe eopii si aibe
_groazd de focarele culturale si educative, nici de a distruge
irumoasele sentimente, ce caracterizeaza natiunea noastra.
Expunnd defectele relei discipline, rmne ca in proximul numar al acestei reviste sa arat mai pe larg principiile
pe cari se bazeaza o blind disciplina i mijloacele cum trebue
aplicatd.
1

C I. COSMESCIT.

UNUI 'POET
la toarna-te la loc

Birbiliu fuzisi din plaiu,

Fuzisi din arazam,
:Si ne-arasasi tru Maiu
Mas broastele s'avzarn !

Prit frunzele di pofili

Si canta-ne cu foc
La dultile fntafii !
.

de birbili
Urat esti tru Maiu,
Ca far' de trandefili
Si culeastrandru-In plaiu.
Ca Mn

Sta muntele jilos

Cu turmele di oi,
Si campul lnguros
Niaruvinat di ploi.

Ah, toarna-te lai dor,

Cu canticul atau,
.

A Maiului ficior
Hrzit de Dumnizau !
C. I. BELIMACE.

www.dacoromanica.ro

o6

LUMINA

INSEMNATATEA DIAL

NOSTRU AROMNESC

Mai toti filologii strini cari s'au ocupat cu studiul dialectologiei romne, s'au exprimat in termini favorabili cu privire la dialectul nostru, sustinnd cd el este foarte insemnat din
punctul de vedere filologic, ca unul care presint un interes

deosebit pentru eleidarea mult )r puncte obscure din istoria

limbei romne.

Aceast constatare, .singura cea mai adevdrat din toate

cte au serfs scriitorii moderni streini cu privire la noi Armnii,

trebue s ne fie scumpd, intru cat ea se referd la insdsi fiinta

n6astr, la acel factor puternic care ne-a conservat obiceiurile
si datinele strmosesti, i cdruia ii datorim si recunoasterea acum in urm-de cdtre streini, a existentii noastre ca natiune
in Peninsuld.
Este dar de un mare folos, si sun-tern chiar datori s cu-

noatem si noi Aromnii cea ce savantii streini au constatat

numai, pentru ca ptrunsi de insemnatatea graiului nostru, sd
ne ocupdm mai de aproape cu el si pe o cale tiinific, intru
cat noud Aromnilor ne este cu putintd, i ne vinemult mai
usor s facem cercetdri conduse de nouile principii linquistice,.
ca unii cari II putem cuprinde in intregime cu toate subdialectele sale, si ne putem asimila in acelas timp si cele-l'alte limbi
balcanice, care, dupd cum se stie. au jucat un rol aa de insemnat in desvoltarea limbei romane din Balcan.
Se stie cd studiul limbilor romanice, care a luat proportii asa de mari acum in urm prin noua dire ctiune inauguratd
de filologii germani moderni, se ocupd cu legile de desvoltare
a acestor limbi din latina vul ard, isvorul lor comun, si are
.

de scbp sd reconstituiasc lantul de evolutiune a fie-cdrei limbi

a parte din momentul ei de inchegare i pand astzi, stabilind
dupd niste legi bine determinate, etapele prin care au trecut
cuvintele pan sii ajungd la forma lor actuald, epoca de transitie si causele care au contribuit la diferentiarea' lor ; cu alte
cuvinte s ne redea cliseele multiple ale cnvintelor, in care
noi ca in niste fotografii s putem vedea fisionomia lor din
trecut, s ne ptrundem de suferintele prin care au trecut bie-

www.dacoromanica.ro.

LUMINA

107

-tele cuvinte in hipta lor pentru existent cu elementele streine,

cerbicia unora de a rezista nealterate pn azi; slbiciunea altora manifestat prin forma lor grbovitd cum au ajuns la noi,
.de abia le mai cunosti origina lor Wind, apoi nefasta moarte
.a multora i inlocuirea lor prin elemente streine, in fine toate
peripetiile si necazurile prin. care au trecut cuvintele, aceste
prticele rupte din inima fie crei natiuni.
Acest studiu care .st in strns legturd cu psihologia
-popoarelor, i este aa de important si din .punct de vedere
istoric, mai cu deosebire pentru istoria popoarelor din Balcani,
-nu este tocmai asa de usor, Intru cat el se bazeaz pe docu-mente vechi literare si care din nefericire In mare parte iipsesc.
De aci dar i greutatea deslegrii problemelor filologice
pentru acele limbi care posed texte literare nu tocmai vechi,
-cum este bung oar ljmha roman cu documente scrise in romneste abia de prin secolul al XVI, si usurint pentru aceled
cu texte vechi cum este limba francezd si cea italian ale cror
texte se urcd pentru cea dintdi in secolul IX, si pentru cealaltd
in secolul al X.
Intelege ori si cine, cd in fata acestei lipse de. documente
.studiul filologiei moderne lipsit de date sigure s'ar vedea in
imposibilitate de a face un pas inainte pe domeniul cercerdrildr
stiintifice i desvoltarea limbei noastre ar rrnnea din multe
puncte de vedere un mister, dacd n'ar fi existat dialectele asa
-cum se presint sub. forma lor actual, aceste idiome, care s'au
,artat foarte conservative In ceea ce priv et procSele psihice
ale 1. romne, pstrndu-ne forme cristalizate asa cum s'au In
chegat la inceput, adic din aceea epocd, ciind limba balcan-'
roman se transformase in 1. romnd.
Iat dar pentru ce studiul dialectelor este important.
intru cat din cele patru dialecte romne, cel aroma' .neSc p5streazd cele mai multe cuvinte, care conform foneticii
romne represint formele de transitie intre prototipurile latinevulgare i cuvintele actuale din 1. literar, el presint de sigur
si cea mai mare important, i resultatele obtinute din prelucrarea intregului ski material, vor ti In msurd s compenseze
.cu prisosint lipsa textelor mai vechi literare.
Inainte de a concretiza prin cte-va exemple unele din
:procesele psihice ale dialectului hostru, pentru a face s reasd

www.dacoromanica.ro

ioS

LUMINA

si mai clar modul cum ele s'au continuat in textele vechi si in,
limba literard de azi, este bine si ne arunchin numai o scull&
privire asupra atinei vulgar t i sh artrn in cteva cuvintediferenta care o separa de 1. clasich, pentru ca de la sine sh
iash in relief, aserranarea isbitoare intre ea si dialectul nostru..
Din inscriptiunile rmase si din studiul comparat al 1. romanice, reese ch. 1. vulgard se deosibea de cea clasic cum
diferd azi limba romnd popular de cea cult, literarh. - Mai
tdrziu diferentiarea a mers i mai departe i anume :
Accentul incepuse s devieze ; asa In ct ri cuvinte ca
integrum, cathedra etc., unde accentul era pe antipenultim din
causa lui e scurt din penultimd, lsar skse treach accentul
pe e i devenir intgrum, cathdra, asa cum se acentueazh
si in I. romnh.
Cuvintele In care <i accentuat era urmat de o vocal5.,,
cedard accentul vocalei urrndtoare ; jar ci ne mai avnd forth,.
a dispdrut inaintea vocalei ej, ; astfel cuvintele clasice : mulierem devind in 1. vulgar mulirem, de aci aromneste muleare .
i in romna literard muiere ; I) cl. parietem =1.v. paritilr.. pa.
rete.

Dintre vocale ne oprirn nufnai asupra' lui i scurt care

devenise lung ; astfel cuvinte ca lignum, signum, pilum
devenird In Iv. legmcm = ar. lenmu = Ir. lemn ; lv. pektm=ar
pert Ir. par; Iv. segnum=ar. semnu=lr. semn, etc.
In cuvintele cu accentul pe antepenultim czuse vocala
din silaba penultimd ; astfel cl. culldus=lv. caldus=ar. caldu=
Ir. cad ; cl. viridfs=lv. verde=an verde=lr. verde. cl. viridia=
lv. verdea=ar vearzii=lr. varzei.
Dintre consumante he este de ajuns sh stim c m final
si cu so final dispruser frd urine pentru limbele romn
si italiand si impreunh- cu ele i casul acusativ singular i plural de la declindri, contopindu se cu nominativul ; astfel cl.
mensam, mensas devenir simplu mensa.
.
Tot aceasi soat avu i n cnd st Inaintea lui s ;.
asa cuvintele ca mensa, mensura devenird In lv. mesa=ar.measci
1r. = noted ; Iv. mesura = ar. misurei = Ir. msur. - Numai la
unele cuvinte s'a phstrat in 1. rornn, ins nu-i dect o simplk
i) c/...clasic ; /v.= latin vulgard ; ar. = arornn ;. h-. =1. rornn.

www.dacoromanica.ro

i.
1:11MINA

'

109

analogie cdci in dialect avem cazuri cnd st si frd n pe

Ingd forma cu on. Astfel de fa verbul cl. apprehendo = Iv.
aprendo, avem Periectul simplu si Participiul Perfect In Ir.
aprinsei, aprins, adicd cu anD inainte de .es, pe cnd in ar. le
avem aceleasi timpuri si cu s forma ar.loagd, si frd s,
forma organic ; aprinsu, aprinsu, pe Ingd apresu, apres.
'
Din aceste schimbdri si altele multe asupra, cdror nu mi
pot extinde, a resultat dupd cum am vdzut simplificarea cazurilor dela sease la cloud si reducerea declindrilor dela cinci la:
trei representate azi prin 1. rornnd. - Perderea terminatiunilor

a dat nastere slbirei sintetkisimilui clasic i Inlocuirea lui prin

forme analitice, tendintd ce s observd la limbile moderne si in
special in vorbirea populard. - .Astfel pentru exprimarea. idei
de Penetiv singular. nu mai era suficientd terminatiunea cuvin-

tului, ci i se mai adaoga o Prepositiune sau an Pronume asa

cum s'a pstrat In 1. romanice i In special in dialectul ncistru.
Dup.' ce am vdzut pe scurt cum ajunsese 1-vulgard pnd
in epoca ei de defintivd transformare in I. romanice si ne arun-

cAm privirile In perioada dintre sec. VII-X, cnd limba romnd se inchegase deja, ,vom vedea cd ea era aproape asemenea dialectului nostru.
Inteadevdr diftonojul ea T.zultd, din latinescul e accentuat, si care dateazd din epoca cea mai depdrtatd, s'a pas.trat necontractat numai in dialecte i prin excelint in al nostru
in 1-veche ; iar In limba literard el este contras in e. si .a.
Ast-fel vl. feta, fetae ne-a dat intai ar. featd, feate pe cand in
limba literard fatd, fete:
Vocala a din grupele Ida i gla devenind e;; dup
o lege fonetie, a transformat numai pentru limba literard grupele 'cla i gla n ,cche i ghe fard ins sii. pdstreze etapele intermediare ale acelor grupe. Dialectul arcirnAn Ins,
trnsformnd pe a in le; nu ne-a dat eche i "ghe ca in
1. Literard, ci cle i .gle, numai cu 1 palatalisat. forme ce
presintd prima transforMare logicd a grupelor latine si care
se urea la epoca formdrei a 1. romne. Ast-fel cuvintele : Iv.
ciamo=ar. clem=-1r. chem ; cl clavis=lv. claye=ar. cleaie=lr.
chee ; cl glomuslv. glemu=ar, glein1r. ghem.
Grupele et i cs ne cla In 1. romnd Apt si ps ;.
astfel Iv. frictus
friptu=t1r. fript; .1v. cocsa.7----* ar. coapsei=lr.
.

www.dacoromanica.ro

I I0

LUMINA

"

coapsd. Acum vine grupa nct, care se transform in roma

neste in nt fara s treac in npt dup cum ar urma din
transformarea lui et in opt. In dialectul nostru insa nu-i asa. Aici pentru grupa nct
avem conform regulei de mai sus mpt,, cu singura deosebire
ca n dinaintea lui p s'a transformat in m , ins aceasta
se explica usor dacd consideram c-i aproape imposibil in dialectul nostru de a pronunta distins in mijlocul unui cuvant pe
on inaintea lui p.-Asa dar cuvintele ca unctus, sanctus,
planctus ne vor da in ar. umptu, samptu, plmptu si in vorbirea cutenta umtu, smtu plrntu, iar in I. literar numai formele : unt, sant plans.
Din aceste schimbari urmeaza apoi diferenta mare ce presinta Perfectul S. si Participiul T. al verbelor cu tulpina in g
din limba literar si dialectul nostru. Pe cand formele noastre
se apropie de prototipurile latine, cele literare se departeaza
mult si numai fextele vechi le pastreaza in parte pe ale noastre.
1

Un exemplu :
cl

.planxi

planxisti
planxit
planximus
planxistis
planxerunt
'

Iv. plancsi
.; plancsisti
0 plancsi
e
plancsimu
0 plancsisti
plancseru
.

ar. pram(p)u

-
<,

plmsi
plmse

plmsim
. plrnsit
plnisir

Ir. plnsei
n plnses
n plnse
plnserm
plnsreti
plnsera

P.P.P. planctus = ar. plrn(p)tu = Ir. plans

Din acest din urma exemplu si cele enumrate mai sus se
poate vedea usor, cum formele aromanesti presint etapele de
transitie intre prototipuri si cuvintele literare, neintroduand
nici-o inovatie in for-mele lor ozganibe ; mai cu deosebie se
poate veda aceasta din exemplul de mai sus unde pers. I si a
II pl. din 1. literard difer de cele aromanesti, prin acea ea' nemultumindu-se numai ca terminatiunea lor organica cum este in
dialectul nostru, si au insusit acel rd din pe a III pl., care
dup cum se stie este organica numai pentru aceasta persoana.
De altfel acest crap a inceput de la un tirnp incoace,
mai ales in vorbirea populara din Bucuresti, sa se lipeascd si
de participiul Perf., cand formeazd Perfectul Compus, Cine n'a
auzit formele ca : am mncaterei, ai bauterd, am jucaterei etc.,

www.dacoromanica.ro

LUMINA

forme excluse din 1. literar intru cat n'au rnajoritatea, ins cu

aceleasi drepturi de existent ca i cele cloud pers. l. de la
Perfect fiind si unele i altele necesitate de aceleasi cause' analoage.

Persoana I pl. de la Ind. Pres. si Perf. Simplu al verbului

(, a jucap face in ar., dupd desvoltarea lui &eased, giucm,
pentru amandoud timpurile fd.rd ca in vorbire sd se confunde
nuantele de timp ; in 1. literard insd, s'au mentinut formele ca

la noi numai pand prin sec. al XVIII, cand incepur s se

confunde nuantele de timp i pentru evitarea acestei confu
siuni, s'a introdus in mod inconstient acel rd ca o caracteristicd pentru plur-trecut. Acelas proces se efectueazd astazi
si pentru pers. I pl. de la Perf. compus am jucat. Acea ta,
forma.' fiind identicd cu pers. I sing. a aceluias timp am jucat (eu), n'a mai suferit de la un timp incoace sd fie push'
pe aceasi treapt cu singularul i luand exemplu de la Pert.
i astzi avem am jucaterd
simplu, si-a addogat acel:
(noi) Procesul acesta se observ numai la Bucuresti si intru
cat si-a pus bazele in capitala Wei nu-i minune s se gene
raliseze cu timpul.
Am ardtat aceste cateva schimbdri ce se efectueazd Inca
azi in I. rornand ca sd se vadd mai clar conservatismul formelor aromanesti.
Din cele expuse pan'aci poate pricepe ori i cine cu cele
mai elementare cunostinte fonetice, asemnarea izbitoare ce ecsist intre formele dialectului nostru i acelea ale 1 vulgare, i
cum ele purtand pecetea celei mai vechi schimbdri, cornplecteaz belciugele din intregul lant de desvoltare al cuvintelor
romane in general.
Ins pentru ca dialectnl nostru s aducd foloase reale filologiei romane, el trebue sd fie supus unui studiu serios ; si
intru cat noud Aromanilor ne este cu putint asa ceva, noud

ne incumbd datoria in primul rand s ne ocupdm de graiul

nostru strmosesc, cdci ne vom achita cu modul acesta de o
.

datorie sacra fat de limba care ne-a pdstrat fiinta, vom aduce
servicii istoriei noastre nationale, vom contribui cu ceva i noi
la arborele mare al tiintei, la acesti trei factori meniti s aduca
lumina, cdldurd si iubire Intre popoare, i cari formeaz bazele
solide unei natiuni cu viitor.
TH. CAPIDAN

Lipsca
.

/1

www.dacoromanica.ro
"+"

LUMINA

1 12

MUSATA DIN MOSCOPOLE

'

lubitei mele fiice, Milli

A

Indtea

i vrerea,

Una sutd si ahdti afti ninte, Moscopole era und pdzare

avzt tu lumea intreagd. Avea case analte cu dao trei patomate, addrate di cheatr albd, grdini si bdhciazi cu toate turline di Mice, sopute di marmord, punt di chiatr, Ingdzazi
pi prmdteftd, cum nu s'afl astzi Bitule. Avea 70 di biseriti si multe mndstiri pi oahtele din zeamd. Pdrmdteftli di

..

Moscopole aveau turme fdr nunir, lucrau mult sirm si bumbac, li incdrcau pi cdrvdfiili alor di cali si di muldri si le duteau s'li vind tu Magiarie i Nimtie. Mult lucrau cu Venetia
si aveau tu aistd musat pazare di tu Italie case si ducheni.
Una di nai cama imbogatele familii di Moscopole era al
Marcu Hagi Buia. Avea seapte carvdfii, .cari.,duteau i aduteau
pdrfndtie di Besli. Avea Vinghiti iile di oi, cari paste. tu
muntli di Gramoste si erau avigliate di und sutd di picuta ri
Marcu Hagi Buia avea tinti ficiori. ca sori si dao fete, Lucea
si Sirma.

Aproape di Moscopoli era una altd pazdre armneascd,

Sipisca, cu sease rifle di case. Nai cama avzt celnic di .5ipisca era Ghina al Mula. Avea aht avere, c putea s'incarCA
und carvane intreagd cu flurii. Avea zati hili, Chendra, San
dri, Tulia, Hrista, Nasta, Dona, Mitrulia, Miha, Cota i Mandu.
Nai cama marile, Chendra, era avzt tri giuneata lui. S'avea
btut di ahti ori cu furili si avea agudita und surd. di Degaiii. Una' oard lu-avigliard dusmafili in Cale sd-I vatm, ma nu
lu-aflard pi rifts, ti pi fratele alui nai cama ic Sandri, care

s'dutea in calm- la aiiiea di sum hoard. Lu-acdtard furili si-1

duserd sclav tu Arbinisie. Trecurd di atumtea doi ard. si vrnu
nu, stia ti sleti Sandri.
Di candu lo sa i Si ducd tri ninte al Marcu Hagi Buia
ipisca acdtd sd
di Moscopole, lucrul al Ghina al Mula di
s'ducd atrd napoi. Marcu aducea vesturi i algiazi cama bufii
si cama eftifii, vindea lna, bumbacul i sirma cu thine cama
-

'

www.dacoromanica.ro

LUMINA

113

sczut. Turmeli di oi al Buia psteau tu muntali di Gramoste,

tu nai cama bune vulozi si livezi, ear oile al Ghina al Mu la
n'aveau psune !Duna i erau asgunite di picurarili al Buia.
Cndu s'tihisea ca turmele s'ameasticd, tu alegerea oilor picu-curarili prota s'incdcea, s'injura, apoia s lua di peri i s'btea
-cu cdrligele. De multe ori s'agudiau cu cutitele si versau snzi.
Rand si. cdffili cndu s'videa, arupeau di nsi MO de carne

...-

-cu dintili.

Din zud in zud inchisma si inatea anamesa di daole familli crestea cama multu.
Ghina al Mula , avea mare inati pi Arbinesi, cd-le furard
multe oi, si liavea luat sclav pi Sandri, vrutul hiliu, ma cama
multd ahte avea pe Marcu al Hagi Buia, care nu lsa s'pasc
alte turme tu muntali di Gramoste di cdt cu izinea lui. La 1765
fa un earnd multu greaud. Di foame, arcoare si lngori, oile

;al Mula chirurd in jnmitate tu arniu, in Tesalia. Tihea care

ajuta totuna pi Marcu al Buia, li-ajut si di aist oar. Nu duse
oili Larisa, ma li tinu pri loc, tu mandre hrnite cu earbd multd
.si aferite di arcoare i lngori. Toate oili insira di primu-year
cu melL

- Ah ! ztea Ghina al Mula, Dumniza va s'mi chear pri

mine, nu altu tiva. Alta scpare nu este diat diadum cu mine
s'cheard, i dusmanlu ameu.
Tu und zu di Maiu, Marcu al Hagi Buia avea dipus toate
-oile in vale, tu livzile di ning ar ulu Divale, ca s'li tundd
si s'adund lna. Dimnd 40 di pite i. 30 di "hell fript, ca
:s'fac chef mare. Lo ficiorli si adund oaspeti ca s'fac dipriun
.cu picurarlli ziafeti.
Ghina al Mula
oar. Feti und taif di 200 insi s'duse
i
sal
chiard.
Toat zua tinu bdtearea. Valiuagudeascd
rile arusuna di plscnirea tufechilor, ear gogoasele cdeau ca

grndina pisti capitele alor. Toti hilili al Buia Cdzurd tru loc
ear tatl alor pliguit fu dus acas pi leasd.
Tricua di atuntea patru ani. Hdraoa ear vine tu casa al
Hugi Buia. Lucea ili si feti mare di 18* a si era nai cama
museata feat di Moscopole. Tri Paste,' pi leagn candu s'ddea
\vinea gofil di pri nafoar, di pri tu locuri acseane, ca s'veadd
musuteata ali Luce si s spun la duffi eae ti turlie di feat esti
inusata din Muscopole : sufrmtilat cu ocli mari i li ca di a-

www.dacoromanica.ro

114

LUMINA

mure cu daule fat ca mere arose si cu buza ca cirese. Pi truP

lu Ji sveltu purta fustane albd di sarin, nee di vestu vinit, chin.disit cu hire de hrisafe, di guse Once baeri di flurii di marili,
mesea tima cu zunit di asime, capul anvrligat cu trei su
livare di rnalam sr-Ea diamante cari Inchiliceau ca stealili din.
ter, ear pi tu cusuturile di strne erau zave di mrgean si porfir..
Lind ahtare featd musat, ztea toti, lipsesti s'u lia un hilia di
am i

Vd.rnd gione di Moscopole nu era musat tri ns. Tri Paste

cAndu s'dddea pi leagn, vizu un gione, cum n'avea vizutd pnd.
atuntea analtu ca bradul di tu munte, cu mustaca.a.Sudatd, cu.
sframtealili amestecate i cu fata imphnd di sdntate. Nu stia

vrn cumu I cliamd, niti cd di iu esti. Gionele sup capul, aruncd oclili si mutri cu aht foc la Lucea, cd mrata feat tiurd_
diunuard, cum tiurd pulili di pi lumache cAndu ved un searpe
cum tiurd. puJia, cndu vulpea sgrleste noaptea oclili ,si arucuteste di pi porn in pade.

Ili vine aht ardu, c s'dipuse di pri leagn si s'duse a

cask langidd. Toti ztea ea' to di ardu. Hi discntard, li udar,d.
oclili cu apd astirr4t cu cdibune, rna toate furd tri tiva. Era.
ahdt aspreatd, c inima li trembura ca vearga. Noaptea toatd.
nis vurcolati, serchi, furi, drati, tufechi si sdnzi.
Gionele ti u mutri si u arse tu ochi, era Chendra, hiliul
cama mare al Ghina af Mula, care s'duse s'nds s'veadd pi musata din Moscopole. Di tu oard ti u mutri, iIi si pdrea c inima .
fu. agudit di und sut di cursurnuri. Chiru somnul si hraoa,.
chiru giuneata si.curajul. Cdzu pi rninduire si slghea din zu_
in zud.
- Frate Chendra ! iIi ziserd und ziu alantd frati. Tri ti
nu spufli anao ti lngoare ai ? Tri ti ascunz di noi dorlu liti.
tucheasti ? Lapte di puliu ca s'hibd ananghe, noi va s'ta afldm,
si va s'ti vindicam.
Chendra l spuse s di oara ti vizu pi Lucea al Buia_
-sdnzi curd di inima lui, canda fu spintecat cu pala.
- Lia u ti niveast, Ui ziserd fratili.
- Lucea nu poate s'hibd vrnoard, niveasta mea, l_
respunse Chendra. Ns nu poate pi mine, s'mi va, niti cd.
pdrintli alei u lasd, niti c printali a mei ifili da izini.
- Su-archim !-zaserd Mitrulia, Miha si Hrista.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

115

- Nu s'poate, respunse Chendra. Toat lumea stie ca. fa,milia. mea feti multu ardu tu casa alor, aduse jalea si plngul
-tu inima a tatalui alei.
Lucea esti ca un lilice, crescutd 'pi mormintul a fratilor ca
-s'aduc hrao tu zlili di ausatic a printilor alei. Su archescu
va i fac aru si eu nu voiu s-li fac ardu, ma voiu
fac
.

buneatd.

Ma nu poate s'hibd niveasta ta, atuntia nu te minduia

la nds, zse Nasta.
- Lucea nu va s'hibd amea, rna niti eu nu eva' s'bnez.
Tail di rids.
Apoia cdzu pe minduire si ear zase :
- Doarnne ! tine singur esti mare si cu putere, ca s'miaScachi di ardu. Ai iuil di Mine !
Una vear, furili calcard Mosdopolea, ca s'u impradd
s'u ard. Toate cliurile e'rau acdtate di nsi, ear dao mile di
-furi vrea s'intr In pdzare.
Chendra, andu avz aist hbare, s'improst in cicioare
-ca. un arslan cndu ascuturd coama, clim pi fratai alui si
la zase :

-S'ffierzim, strigar toti cu und boate:

Frati ! s'aLearzim s'ascdpam pe. Lucea.

In und minutd s'ndrepsir, timsir pala, luard di cureau

dufechili si chinsir. Ca terghili ardsrea piste oahte si vliuri

si tu dao shti di oar ajunserd Muscopole. Pi tu nolgica di
furi, puturd iu cu pala iu pi afurisanlui, s'treac si s'intr noap-tea tu poarta 'di titate. Candu-li vizurd, giofiili muscopoleafii
strigard di hdrao : Ghirre vinit, ghine venit, frati a nostri !
- Vinim, zase Chendra, s'n dam bana tri bana voastr:
Him toti Armili, him tosi frati si lipsesti s'aluptm dipriun
contra dusmafiilor.
Tu putn chiro, Chendra spuse alkt giuneatd, ca fu ales
cdpitan piste cApitafii.
- Ninte gioni ! n'aveti fricd di tiva. Si murim cama ghine
cu toti, dick s'aldsm pi cdfiili di furi s'n calc i s'n im
prad. Ns singur, cu pala inghilicioas tu mn, ca un anghil pi
-tu drati s'hiumusia pri tu mesea di fun i tlia trei capiti diumoard.

Di alike ori chinsi s s'ducd la Lucea, s'li- spuna cd ns

www.dacoromanica.ro

LUMINA

116

esti gionile care u mutri pi leagn, ma nu putu. S'dutea pan"

jumitate cale si s'turna. Una.' oar s'duse pan' la poarta lei, vru
s'asun sli disclidd ma nu asund Stia rids ea Lucea va S'aspar cndu va-1 veadd si va li tibd numa. Pitricu la rids un
cm pi ascumta si li zase :

- Atel, care s'alumpt cu aht giuneata ca s'ascapk

cleam Chendra al Ghina al Mula di Sipisca,
care diadun ce noali frati alui, isi da bana tri sivdaea ti are
catre musata vuscopoleand Lucea.
Cndu avz. aiste Sboare Lucea, ca muscat di searpe,...
Moscopolea, 11

zase:

- Atelui, care vtm toti tintili frati atnei, nu voiu s'li9

aduc aminti niti numa.

Doi en tinu Chendra cheptu, doi aili apr titatea di furi.
Tri juneata ti spuse li scoasird antic. La manta, la -serbatori,.
la chefuri,canticul al Chendra arusuna. Toti feciorili si fetili lu.
stia si-1 cnta :

'

Chendra cap di capitani,

Cap di gioni muscopoleani
i cu gioni di Musachia,
Trimbur Arbini;da.
Cu giuneata i cu niate
'cu sfrnteale amisticate
Arde fetile tuhicate.

Toat lumea lu stia cdnticul. Lu stia si Lucea, sadi cci

nu-1. cduta tu soap, ma I cnta singurd, nu 1 anta cu boate

ma-1 cnta anarga.

-- Dumnizale !

aatea nasa. Cate giuneata i musuteata al

Chendra nu u dedesi la varnu altu ? Cate pi Chendra s'lu urdsca
ahat multu si sal voiu aht multu ?
Un seara in is un searpe, colac la cicioarele alei, 1
nu-li ftea vrnu aru. Searpele iIi si alnci canda miel . care
ii linzea mnili, canda anghel, care u apra di serchi. Tahina
candu si scul, i zse cu mintea, c anghellu, esti searpile di
Chendra.

- Ah ! Doamne, zse atumtea musata Lucea, hiel fu tihea

ca bana mea s'hib tu mna atelui, care virs snzile a fratilor adiei !

Tricurd doi arii si farad nu trApsird mn. Und iile. chi

www.dacoromanica.ro

'

'

117

LUMINA

rea, alte dao Iile, vinea la loc. Erau ca luchili ajuli tri pradd.
Mnl giofii muscopoleafii murird. -tu alumpt, diadun cu tinti
frati di al Chendra : musatul Tulia, fidanul Hrista, distiptatul
Miha, hdriosul Dona si sburtorlu Cota. Ca dalzile di amare
vineau furili si umpleau cmpul. S'aprucheard pand sun murili di titate i intrard tu casele di marzinea. Tot cmpul Idea
ca un amare di cdtrane, care vrea sd s'vears i s'neac intreaga pdzare: Nu era altu trop ti ascpare, dick pridarea.
Chendra singur, ru trei frati i li-armasird, Nasta, Mitrulia
Mandu, s'duserd s'aprd casa ali Luce. Fratili acdtrd pusie tu
casile dit vitifii, ear Chendra intr nuntru, tu casa al Hagi Buia

- DumafiJi, zase Ch:mdra, trag Indreptu aoate. Viiu

ca

dau bana tri voi.

- Pri noi, ase Lucea, va s'n aprd

Dumnizd.

- D'umniza aprd pi toti, respunse Cndra, ma hraoa

mea nai Cama mare esti ca eu s'Mor si i tine s'ascaChi. Poate
c asi fu scriat di la Dumniz, ca fratili atdi s'cheard detr
inatea noastrd si noi toti s'chirem ditra sivdaea mea ti am
tri tine !
Nu .tricu multu si furili plurcusird pi casa al Hagi Buia..
Nasta, Mitrulia i Mandu, di pri tu firizili acaselor dit vitifli,
lsa tru loc pri toti cari s'apruchia di poart. Furili dedird foc

a caselor si Ii arsir de

ii.

Sadi casa al Hagi Buia nu s'a-

prindea, cd era toat di cheatrd alb si avea porta groase .di her..
- Ah ! cafii di cani fapt la striga Chendra di nuntru, un
ohtu tu obor am s'fac di capitele avoastre, ninte ca s'intrati
tu casa aist

Plumbul 'al Chendra nu dutea vrnd oar pri vimtu. Agudea Indreptu tu frmte i tu cheptu. Lucea hi umplea pistoalele si tufechile, ear candu Chendra s'arupdsa, nsd singurd
.arnina i agudea. Trei zdle si trei nopti Chendra li tinu pri loc.
Brutea si cursumele s'avea bitisit. Furili aciitard s'Ingarlim
$i sal s'acat cu mnili di hearili di firidd. Cu pala Chendra ld
tali a zeaditele si ii arucuteajn pade ca bucifii.
- Vrem . capul al Chendra, strigd di nafoard cdpitanlu, cdtre sotili alui. Ic fifi-adutiti capul, ic voi toti muriti atia.
- Vruta mea Lucea, zse Chendra, dust-nail-1W vor capul
a@eu. Va 1 dau ca s'ascap pri tine.

www.dacoromanica.ro
rj

'

LUMINA

118

Lucea cdndu avza ca-li zase vrut, arusi tu fata si dao

lcrii ca margritare curar di tu ocli. Lo curaj si li zase :
- Nu, nu ! Ti sprijur pi junetea ta, pe tin eretea ta, pri
Duminiza di analtu, pri vrerea ti ai tri mine, s'nu ti pridai
tu mna alor. S'murim doihi aoati, ah ! aoati, un ningd alantu.
Cat zase aiste sboare
si acat boatea. Lu stresi di
mnd i li lo capul la sin.
- Ah ! zase Chendra, dulte esti bana ningd tine, ma
nicd cama dulti este moartea tri tine. Lipsesti
scuii toate
amdriiile a printilor. Iu chirurd toti fratihi arhei i eu va s'cher
masi tine s'ascachi, vruta mea Lucea.
Apoia s'disfeti di tu bratele moli ca di bumbac ali Luce,
s'duse la firid i strigd :
- Ta dau capul, bre cdpitan di furi, sadi dd-mi besabes
c pi alant din cas nu va-li cheri.
CdPitanlu dedi sborlu, ear Chendra s'turnd s'veadd nicd
und oard pi musata lui Luce si li zase :
- Ascultd nai di tu sone affieu sbor, vruta mea Luce.
Dup tinti minute trupul auieu va s'cadd ardsturnat pi pragul
di la use, cA asi fu scriat di Dumniz, ca s'nu hii amea tru aist

band. Ta dau jurat di moarte, cd va s'ti voiu in ter, cum ti

vrui piste loc. DA-Ali si tine un sbor, c dupd moarte va s'mi
vrei, cum ti vreau eu pri band.
Lucea acdt s'treamburd ca vearga, oclili li-avea scdpitat, fata li-avea inglbinit ca teara. Lo s'plangd cu boete,
lu-acat di guse si-ii zase :
- Tu ti mdfii mi Iasi, vrutlu aieu Chendra ?
- Tu mafiili al Dumniza, respunse Chendra. Am cre-

dint in Dumnizd c caplureu nu va s'cadd di incot. Credinta in Dumniz va s'ti ascap pi tine di multe arare.
Apoia s stresir in brate doili i Id si !Area c stunt tu
Vis. tu vis musat si nu era s'disteaptd pan 'alantd zu, ca s'nu
aurla nafoard ca luchili : Caplu-al Chendra, caplu-al Chendra !

Anarga anarga, Chendra s'disfeti di trupul moale i tiner

ali Luce u last lesinatd, disclise usa, si spuse cheptul i zase
cdtre cdpitanlu a furilor :
.

- Agudea aoate, bre cpitane, c asi moare Chendra !

www.dacoromanica.ro

I9

LUMINA

Un sutd di cursumuri l pitrumsird diunoard i cdzu in

pade ca un fidan di munte.
Lucea avz cAndu trupul al Chendra s'arucuti, si sculk.
mutri la rids, scoase un sghic i cdzu in pade moart.
.

Bitolia, i Maiu, 1905

1. BUCIIVALL = ? J. At

14,-x; 10.

te.43W24.

wssatmese=0,C=Eruct._,...asetiavstamsacr.i.a.,...ittilSINIIMSSONIM

PRINGIPALII COLABORATORI IN OPERA EDUCATIUNII

Tatl i mama. - Runicii. - Servitorii

Tatl si mama sunt hotdrati de naturd ca sd fie primii
educatori. In genere, ambii au multd bund-voint, foarte rar
.

ins aceiasi pricepere, aceleasi vederi pentru formarea corpului,

inteligentii i caracterului copilului lor. Lipsa de intelegere se

aratd cafe o data chiar de la nasterea copilului, la primele ingrijiri ce le reclam corpul lui ; se accentuiazd mai tarziu in
multe ocaziuni, i urmrile sunt mai mult sau mai putin serioase. Se va zice, poate, cd dintre tat si mama, acela va trebui
s aibd mai mult autoritate in educatiunea cpiilor, care e mai
intelept
cd celalt s rmae numai un colborator supus.
Cum sd alegi fish' pe cel mai intelept i odat deciziunea
luatd, cum sd fii sigur c va fi totdauna ascultatd ?
Dar aceast chestiune de intietate, mai cu seamd in ceea
ce priveste educatiunea copilului, se lrnureste intre tat si
mama, in viata reald, cnd legea civild nu poate sa intervie
alt fel de cdt prin discutiuni teoretice.
In materie de educatie, ca in tot, autoritatea apartine acelui care stie s o ia ; aceluia, care prin fermitatea caracterului
impune directiunea sa celui l'alt. Dacd aceast autoritate nu se
stabileste o datd, dacd pe de o parte sunt dou caractere ferme
sau, ceea ce e tot una, cloud caractere slabe, pe da alte parte
divergint sau absent totald de idei privitoare la educatiune,
copilul e crescut inteun mod capricirs, fr metodd, fail le
i

gturd.

In imprejurdri de acestea, adesea copilul ascultd, e martor, chiar, la discutii al caror subiect e el, si asteapt s tie
cine, tatl sau mama va cstiga in cutare sau cutare imprejurare, pe care din doi s asculte, ceea ce -fie zis in treact--e o math scoal de supunere si de disciplind.
Herbert Spencer, in capitolul despre educatiunea moral,

www.dacoromanica.ro

120

LUMINA

.vorbeste despre o fetit care era zilnic certat cd nu era nici-o

dat gata pentru plimbare : Dacd de cte va ori ar fi fost privat de plimbare, dacd ar fi fost lsatd acasd, zice el, fetita repede s'ar fi corectat.
sa presupunem c tatl e partizarml acestui sistem de edu
catie, c tatal ordoand celorlalti copii s plece, sd. nu astepte
pe mica zdbavnicd ; dacd mama e de aceiasi prere, rezultatul
e excelent ; dacd rezist, va fi foarte rdu. Copiii vor fi martorii
unei diseutiuni mai mult sau mai putin convenabild, ti vor vedea infrnt vointa tatii saii a mamei. Pentru ca acest sistem
de educatie s reuseasc, o singurd prob nu e de ajuns ; tre bue multd statornicie ; dacd unul din printi, mama cum se'
cam intmpl, aratd sldbiciune, prima prob devine inutild.
Astfel de scene se petrec la fiecare minut In familii. Pre-.
supunnd chiar c intre ei e divergintd de idei in ceea ce priveste edacatiunea copiilor, s ,se fereascd sh bage de seamd
-copii, orice explicatie sd aibd Ice in absenta lor.
Regula e foarte bunk dar pentru a fi aplicabild, se cere
-ca printii sd fie intelepti, sd prevadd mate imprejurdrile delicate, s nu se certe nici odatd si s nu arate copiilor decat
o singurd vointd in dou persuane.
Lupta intre dou sentimente in acelasi suflet e in gene-.
ral tdcut si se poate s treacd neobservatd : Dar lupta intre
ideile i vointele tatlui si mamii isbucneste In cash' i e cu
-frieputit ca la un moment copiii sd nu fie martori din ce in
ce mai atenti, cu cat cresc. Si s'ar putea sa fie altfel in lo cuintel noastre asa de strimie, unde copiii sunt rnereu amestecati in viata noastrd ? Mijloacele celor mai multe familii nu
le permit sa aibd camere separate pentru copii si chiar de le ar
permite, n'ar vrea s se despartd de ei. Remediul .ar consista
.

In a-i interna in pensioane, ceea ce e si mai ru.

Cnd copilul e mic, mai cu searnd In primii ani, fiind mai

mult in contact cu mama de cat cu tatl, mama are preponderanta in educatiune. Ea Ingrijeste corpul noului nscut, su-

pravegheazd desteptarea simturilor, spiritului, inirnii, II invatd

lirnba, care cu drept cuvnt se numeste materna, ea i dd cte va
principii de morald. Mama indeplineste sarcina aceasta cu un
devotament extrem, de care poate n'ar fi capabil brbatul ; dar
sunt multe. cazuri unde acest devotament are nevose de a fi lurninat, dirigeat.
Sub raportul acesta Herbert Spencer, critied foarte mult
educatiunea femeii.
cNici odatd nu s'au gndit la gravele responsabilitti ale
maternittii ; nu-i s'a dat o cultur solidd care ar prepara-o la

aceasta. Priviti-o in luptd cu un caracter care se desvolt 0 a

cdrui desvoltare i e incredintatd, priviti o cat e de ignorant
Se fenomenele cu care are a face, si ce orbeste intervine in im

www.dacoromanica.ro

LU31 NA

121

prejurdri in cari chiar dacd ar poseda stiinta cea mai inaltd,

tot ar trebui s procedize cu multd sfiald.
Nu stie nimic de natura emotiunilor, despre evolutiunea
lor, de punctul precis cand inceteazd de a fi salutare, cand de vin vtmdtoare.
Ne cunoscand organismul copilului, nu cunoaste nici in .

fluenta care ar putea o avea asupra lui cutare sau cutare tra
tament.

Ne cunoscand fenomenele mintale, cauzele, efectele lor,

interventia ei e mai mult vdtdmdtoare de cat folositoare.
Lipsit cu desavarsire de ori ce lumin teoreticd, incapabild de a se cdlduzi prin observatiunea faptelor, tandra mam
se conduce de impulsiunea momentului, intr'un mod usurel si
periculos.

lat studiul care le-ar trebui lor in scoli. Maternitatea le ar

gsi mai putin novice in ceea ce priveste cunostiinta caracte

rului copilului si a mijloacelor de a interveni inteun mod folositor.

Nu inteleg de ce nu le-ar da chiar in scoal notiuni de fisio

logie, de higiend, de ce n'ar excita in ele mai mult gustul pen-

tru aceste stfinte.

Cum a spus Spencer, numeroase sunt exemplele despre
rezultatele deplorabile produse de o greseald de educatiune fi
zicd ; o existent intreagd poti s'o tdrdsti bolndvicioasd din
cauza unei greseli comisd .in aliment atie, in varsta fragedd.

Dar situatia poate nu e atat de ingrijitoare dupd cum o

pretinde filosoful englez. Mama se conduce de multe ori dupd

Medic, dup bdrbatul ei, cand cdstoria n'a unit cloud fiinte
absolut ignorante de ceea ce ar trebui intai si intaiu sd se stie.
Se cam exagereazd cand o da de prea incapabild ca sd-si
studieze copilul, s se calduzeasc dupd observatiuni, sd se
conduc dupd altceva afard de impulsiunea momentului, fdrd
judecat si fdra. metodd.

Femeia posedd un ce pe care stiinta positiv nu i l'ar

putea da ; ea posedd instinctul de femeie si de mama, care de
si nu merit o incredere absolutd si care desi n'ar putea inlocui stiinta, totusi, trebue socotit, cdci el i da inspiratii pe
care nu le-ar gdsi in stiinta cea mai metodicd.

,S'ar crede, scrie P. Girard, cd lucreaza impinsd de un

instinct superiol, cd in aceast frumoas functie femeia nu

e de cat un instrument supus in alte maini. (30..servd, judeca
invent.
EL. AURELIAN
Dup Alexandru Martin)
"

www.dacoromanica.ro

4.

122

LUMINA

NUMELE ROMNILOR
Un nume exprimd insusirea mi bttoare la ochi A unui
lucru. Numele unui popor va ardta deci, insusirea caracteristied prin care acel popor se deosibeste de altele.
Care este origina si ce insemneazd numele lah, Cutova
lah i Tintar, nume cu care strinii ne poreclesc pe noi Romanii ?

Multi invtati, cari s'au ocupat cu studiul limbei latine

si au cercetat monumentele rmase de la Romani, sustin c
.

orasul Roma, la inceput se numia Valentia i c preutii romani,

in rugAciunile lor misterioase, nu pronuntau decat acest nume,
pe care 11 tineau secret de team ca nu cumva, rostindu se cu

buze profane, sa se schimbe in ru frumoasele destine ale

Romei.

In rdacina numelui vechiu al Romei, in Valentia; vom auta

-deci originea i insemnarea numelui Vlah, cu variantele sale

Uluh, Olah, Blah, Bloh etc.

In limba latind-limba strmosilor nostri Romani--valere
inseamn a fi tare, seindtos, puternic. Mai multi cetteni Romani
purtau numele de Valens, Flacus (Paws), Valeriu etc. Cu alte
cuvinte, orasul Roma s'ar fi numit dintru'nceput, dupd numele
gintei celei mai puternice din Latium, care 1-a intemeiat : Va
leutia adicd Puternica i numai cevasi mai tarziu s'a numit cu
un termin grecesc Roma (P433), ceea ce inseamnd acelasi lu.
cru-putere tdrie*) ; iar numele cettenilor romani derivate din
rdcina val probeaz cd se trgeau dintr'o ginte al crei pairiarh a fost valens adicd voinic, robust.
Slavii i Germanii, popoarele barbare care au venit mai
intaiu in contact cu Romanii au numit si pe descedenpi acestora, pe -Italieni, Francezi, Romani s. c. I. dup numele stra
mosilor lor, pstrat doar numai in popor-ca multe alte cuvinte
ce au dizprut din limba latin literar si s'au pstrat numai
in graiul poporului-Vlahi, OlcO, Ve4i, Valoni si
asa mai de,
parte.

Popoarele mai noui din Europa amestecandu se cu Slavii

si cu Germanii au imprumutat numele Vlah de la acestia, asa
c Ungurii numesc pe Italieni Olas, pe Romani Olah ; Turcii
ne zic (Rah, iar Grecii Vlah i Aromanilor Cutovlahi.
Vlah in limba greacd are insemnarea si de pastor, pdeurar
*) Nu e locul aci s desvoltdm teoriile despre originea
Rom ei, de aceea numai in treact am atins aceast chestiune

www.dacoromanica.ro
i

numele

LUMINA

123

coincident minunat din care se vede eh' Romnii, ca si strd-rnosii lor, se ocupau aproape exclusiv cu pstoritul.

Naste kum infrebarea de ce strinii nu ne-au dat nici

odata numele de Romni, pe care it pastrdm noi de cloud mii

de ani si mai bine ?
Cauzele pot sa fie acestea cloud
Intiu, pentru ca sd ne deosibeasc de Romani, adicd deGreci, cari mostenir de odat cu stdpnirea politicd asupra
Romei nott, totdeodat si nurnele de Romani in ct ei i astdzi
:

se numesc Romeii (Pcov.e.oc) si limba lor romeicheascei, in ciuda

Armnilor grecomani cari ar vrea sd se numeascd Elini i

limba lor elineasca. Dar, in treact fie zis, bietii umbl dupd
potcoave de cai morti, cci nu mai invie cei ce sunt morti de

cloud zeci si -trei de sute de ani si mai bine, nici un al doilea_

Pericles nu se mai naste.
A doua eau* i cea mai probabild, ar fi gelozia si invidia popoarelor ce ne au coplesrt. Strinii neavnd calittile
nobile ale rasei latine, nici o origine asa de strlucit, rostiau
numele nostru, ca si a celoralalti frati latini, cu un fel de amd
rciune sufleteascd cari, mai apoi s'a prefcut in batjocurd. Asa,
bunioark nurnele nostru Vlak a ajuns a fi, in cele din urmd,
nume de batjocur in gura strinilor, precum ajunsese inteo
vreme chiar si numele de Roman un nume de hula in gura.
grecilor Fanarioti si a ciocoilor pripsiti in bogatele tri romnesti.

Trecem acum la porecla de Cutovlach pe care " ni7o-

dau Grecii noud Aromnilor.

In limba greaca Culovlah inseamn Vlalt sciziop. Aceast porecta ni se d in batjocurd si originea ei greceasca este evidenta. A deriva cuvntul cuktvialt din kucitth ulah, ceea ce in
limba turceasca inseamna Roman mic nu ni se pare destu-1 de
serios. Noi credem c Grecii ne numesc Cutovlahi pentru altemotive istorice.
Se stie ca" in memorabila lupt dintre Cesar si Pompeiu
ce s'a dat la a. 48 inainte de Hristos, la Farsala in Tesalia, armata
lui Pompeiu a fost sdrobit, iar ostasii lui, cti au putut s scape,.
si dnsii mai toti cioprtiti, schiopi, sluti s'au refugiat prin

muntii Pindului, prin phdurile seculare ale Iliriei etc. si mai

apoi, in timpuri mai bune, s'au stabilit in diferite localitti iar
Grecii, vecinii lor i au numit Cutovlahi din pricina sluteniei.
corporate rmas din lupta de la Farsala. Scriitorul frances,
Pouqueville, care cu o sutd de ani in urm a fost consul la
Patras si a vizitat si pe Aromni, scrie : Megalovlahitii, cari
locuesc astzi (la inceputul seeolului XIX) Inltimile muntilor

Pindului i pe care Nicetas ii numeste meteorii Tesaliei,precum.

snt cei din cantoanele Malacasi i Aspropotamos, se pretind,

-frd, s aducd vre o prob istorla-descendentii rmsitelor

www.dacoromanica.ro

LIIMITA

124

armatei lui Pompei, care se refugiaserd in munP dupd btlia

de la Farsala. Iatd cum s'a pdstrat aceasta frumoasd traditiune
la Aromnii din Pind pand acum o sutd de ani !
Dupd noi i tribul Armanilor numiti Frsroti poartd. acest
nume de la localitatea Farsala, de unde s'au refugiat pe aci
dup catastrofa din Tesalia si mai de grab satul Frasari s'a
botezat dupd ostasii refugiati ai lui Pompeiu de cat acestia de
la acela.
Asa cd porecla de Cutovlahi ne reaminteste mai bine originea noastr de si In legAturd cu un eveniment nenorocit.
Si in loc sd I considerdm ca un nume d2 batjocur, s fim mandri de aceastd porecla, precum mandri erau Scipionii, Cesarii,
Musii cari, cum zice nemuitorul Alexandri si-au schimbat po
recla in renume !
In tot cazul, Grecii, cand ne poreclesc asa, intresc, frd
sa'si dea seamd, deosebirea de rasa dintre noi si ei.
Ne a mai rmas acum s vorbiin despre numele Tntar,
cu care istoricii strini, mai cu searnd germani si.slavi, numesc
in toate epocele pe Aromani. Despre aceasta insa vom vorbi
intr'un numr viitor al Luminei.
D. COSMULET

PRIM AVARA
Scaldate zrile 'n vpdi
Tresaltd 'n tainice cntdri,
CA-s flori 5i pdsri prin cdrri
Si 'n vi.

Si campu'ntreg de viat i plin,

Flci prin grne'n chiot per...
Se 'nalt vulturul in cer

Isvurul murmur sub crngi,

Sburdalnic znele-i s adun...
Prin codri verzi incet rsun
. Tlngi.

E primdvard, 'ngand-in plaiu

Duioasa doin de pastor,
Poieriele soptesc cu dor :

'

Alin.

E Maiu !
. BOGA LEON.
Elev in clasa IV girnnasiald.

+1

www.dacoromanica.ro

LUMINA

SALUTARI

125

I URART

Romanii din Turcia, ca oricare popor, la care n'a ptruns

inc o civilizatie inaintatd, sant foarte bogati in urri. Se ga.sesc prin popor brbati si femei, cari sant indicati cu degetul,
ca unii cari stiu sa ureze, cu o boOtie uimitoare de cuvinte
i idei. Nu putem sa ddm pe larg toate felurile de espresii, din
diferite localitti, ce se intiebuinteaz pen tru acest scop. Ne
vom mrgini numai a reproduce pe cele mai obicinuite si mai
cunoscute.

Cand se intalnesc doi oameni ziva, isi spun : bund-ti oard

.sau bund-vd oard ! Seara se spune : bund vei seard ! La despr.
tire se zice : Oard build ! calea imbar ! Dac se desprtesc pen tru un timp mai indeliingat, acela care pleacd zice : Armineti
cu sdndtate, sVaflu ghine, s'nd avzn4 bunlu ! iar acela care
rarnane zice : Cale bund, Dumnizdu s'li afireascd di-ardu, s'vini
iara seindlos, amintatic .bun, graiu bun s'ld avzcim ! etc.
La nasterea unui copil se ureazd : s' bdneazd ! Alta' oard cu
ficior-dac s'a nascut fatd-, s'bdneazd ,5'cu pdrinti, s'creascd
mare ! '
Femea care primeste,
'
aceste urAri rspunde : s'td si toarnd
s'a tdia ! dacd e o femee care n'a nsout, s'ta si toarnd ficior,
uheia care n'are beat ; ori dacd se adreseazd la mai multi
-de odat zice : si s'loarnd pri iu kpsqle !
La logodn, cu &imitate, s'bdneazd, s'ld mdcdm 'nuinta
iar la nunt se spune: Cu band, si 'amintd curuna, s'algheascd,
bunile al Avram s'ld da .Dumnizdu ! albd s'hii niveastd, ti eM
s'hibd ; si alte multe.
Socrul, soacra ori acela care primeste urdrile rspunde
dupd. persoana la care se adreseazd :
..Fpri la casile voastre s'da Dumnizdu hardi, di
va
inima' a fie-cdrui s'li da Dumnizeiu, s'vd si toarnd pri la case,
di ma lick/ s'vd hdrisiti ! (bucurati).
La vizit se zice : Tri multi ani, zua di astdzi s'nd argiutd !
s'ld aminti numa (unuia care i serbeaz ziva lui). Rspunsul :
bnezi, s'ld algheascd fata, hdrios, sau hdrioasd, etc.
.

Alt data' la vizite, mai ales intre femei, se obicinuia o

www.dacoromanica.ro

LUMINA

120

etichetd mai cornplicat. Asa femeile nu sedeau pe scaune pdnd_

ce nu isprviau 'cu urdrile. Vorba o lua femeea care primea vizita : Ea adresdndu-se ctre fiecare in parte spunea : ghine vinit, cum e$ti, ghine? Titsitlu (onoratul) ghine? (pentru brbat),.
scunchili, ghine ? (pentru bdeti), chiralile, ghine ? (pentru fete),
lucefirli, ghine ? (pentru tosi membrii casei in genere), stihiulu,.
ghine? (pentru un bdeat, dae e unic la printi. Stihiu = smeu)..
Vizitdtoarea rspunde la toate : Vru Dumnizdtt, gltine, iar
la urm de tot : Ca duvletea (imprtia)
bdnezi ! Apoi incep

cain aceleasi intrebri" din partea musafirului, cdruia i se rdspunde la urm de tot prin : Ca duvletea si tri bdnezi !
Astzi chiar e foarte plictisitor.lucru s te nimeresti la mash'
,

la cineva din sat, care are multi copii hi, vrst. Un sfert de
ceas trece numai cu urarile, inainte de mncare. Asa fiecaremernlyu din casa gazduitoare, incepand de la tat si mama' i.
pnd la cel din urma copil in vdrst de cel putin 15 ani, i
adreseazd urdri precum urmeazd :
Ghine vin4i, hdrios, s' bdneazd peirintedi s'fci bcineazd laveasta cu scumpili (dac et Insurat i ai si familie), "c'und
niveastd (dacd estI neinsurat), Pumniztiu
aibei tru mind,
Dumnizdu s'bagd mina s'pri acel te lipstsc, etc. Isprvind membrii Case, ia cuvdntul oaspele si spune :
Chine v'aflai, ambdreagi s'da Dumnizeiu, s'bcinezi pap, lala,

maie, tetd (dup cum 9 fi bunic, unchiu, bunic orT mtuse),

atqatic bun s'vd da Dumnizein ; apni cdtre ceI nelnsurati orl insurati urndu-le de CopiI si de mirese, ori de sop la fete. La
berea vinului incepe iar capul farniliei. 41 face semnul crucei
adreseazd cam tot aceleasi urdri".
La moarte se spune ctre cei cernifi : Band la voi, inimd
seincitoasci strvei da DutiMizdu, Hristolu s'lu liartd. Cel sau cea
si

care prime* acele urdri nu respunde nimic. De multe orl cei

necunosctorl aT aceste etichete, spun la o nuntd off la un
mort : tri-nadg .ani ! De aci a remas vorba, pentru unul pe care
it tratezi bine, ingrijesti de el si T resplteste ou ingratitudine la
toate bine-facerile : Acliam-1 la numtd, s'td zdai tri multi ani !
Pe zi ce merge ins; incepe sa se reduc aceastd nomenclaturd de urdri, care altd-datd era cu mult mai bogatd si mai
fruinoas.
G. Z. ZIICA.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

DATINE

127

I OBICEIURI DIN AMINCIU

De oare ce prin descrierea amdnuntit a datinelor si obicelurilor noastre, aromnesti, se aduce lumina in cunoasterea
poporuluf nostru i .a maref deosebiri, ce este intre el si cele
lalte nationalitti, din imperiul otoman ; dam asti zi cteva din
.

datinele i obiceiurile de nastere din comuna Aminciu (Metova);.

-care se gsesc si in alte locuri, spre a se convinge i cei mai

inddrtnici dintre streini, c nu avem nici o legdturd cu Grecii,
.a aror datine si obiceiuri diferd cu totul de ale noastre.
In Aminciu ca i in alte comune romnesti, este Q,bieeiul
-ca aidatd ce se naste un copil, aleargA cineva care anuntd.
-tatAlui aceast nastere si primeste ,un bacsis, ark de la el cat
.si de la rudely i amicii familiei nscutului. Cnd se naste fatd
nu se simte asa mare bucurie, Indatd dupd nastere familia nds-cuitilui face un fel de cldtele numite tigi, pe care le ImpaKte
la rude, amici i vecini. Se obisnueste s pue in fasa ridscutului o aptn de usturoiu, 3 grunte de lmdie, o bucat de
pine i un inel. Usturoiul se pune ca sd nu se ea de ru.
-tAmAia cu sd nu fie alcat de umbrA, pAinea ca sa fie cu noroe.
Dupd 3 seri PArintii pun In leagdnul natului cAlf va gal-

'beni, ca soarta (mira) gsind bani s faa ca destinul bdeatului sd fie imbelsugat. Rand cnd se boteazd copilul lihoana nu
poate rmne singurd in camera ei i daa se intmpl SA nu
fie cineva atunci obisnuesc sd pue mdtura lngd lihoand, tot
asemenea dupd ce se insereazd nu poate un om sau femee
din afard s intre in camera ei si dAcd se intmpl vre odatd,
atunci pun tmie pe pragul usei.
Dupd ce trec 9 zile boteazd copilul sa acasA sail la bi-Sericd, dupd ritul orthodox, ear in ziva acea se impart tigni.
De and se naste si pan ce tree 40 de zile, in fie-care seard
preutul se duce de citeste in camera lihoanef cte o sfestanie.
Numele bdeatuluf este unu din numele parintilor tatAlui, ear
al fetei din acela al mameT.
V. DIAMANDI.

www.dacoromanica.ro

LUMINA.

128

ISTORIOARE MUSATE
-

CANELE CREDINCIOS

Un comerciant (parmteftu) s'tuna incalar.din pazare acas..

N'avea altu sot di cat pri canele alui credincios. Tu un trastu.

di cheli avea bagata mai multe punzi de flurii, ti li-avea a-,
mintata si li avea adunat di la toff, care li avea ti dare.
Era multu hdrios si cu chefi. Taman atuntea candu cdzu
pri minduire, trastul cu flurii di pi cal il cazu in pade.
Prmteftul nu duchi si-si mutri di cale. NU tricu multu
si vizu, cd nu lu-are cdnele iuva. Creclinciosul (pistemenul) caneacdt cu dintali trastul, ma nu putu s'lu scoal i s'lu poart.

Lash' trastul si alagd s'ajunga pi domnu-su. Acata s'alatr, s'a-

rdsard pri cal, sa swath' und boate aspreatd: Comerciantul nu stia -

triti fdtea asi cnele. Ili feti semnu s'tacd, ma cnele nu tatea...
Lu-agudi cu sviciul din, cot. Canele alatra i aurla di cat
putea, arsarea pi -dal, trzea di poald pi domnu-su, canda cu
sila vrea sa I tn i sd-1 toarnd din cale.
Comerciantul lu-agudi atuntea cu sviciul di ma multe ori,
ear allele acat cu dintali frnul di cal si musca calu, s'a-- latra i s'aurla 'nica ahdt, ca s'aspard calu si s'nu fugal n inte.
Domnu su vru s-1 vatamd, ma li fu Yiil cd era cane mintimen
si multu credincios.
Vru sd-1 imiriseasc, sd-1 lia cu bunlu, cu distliddri .si cii
macare, ca s'tac si s'apuna, ma toate nu ajutard tri tiva. Crezu
atumtea cd avea turbat canele i vizu si nu vizu, scoase pistola din braus surd- capul, trapse ciarcul si-1 lasd tru loc pi
mratul cane. Una vale .di sanzi curd di nas. Comerciantul
apoia nip calu cu znghia i s'duse ninte. Tricu cama inch)
i

turn capul s'mutreasca nica noard pi vrutul alui cane. Atumtea

bg di oard, ca pi cal nu era trastul. Diunoara ili vine tu

minte ca altrarea cnelui era ca s'toarn napoi i s'atl trastul.

Ili vine multu arau, canda n cheatrd.di moard iIi cazu pi inim.
-Ah ti tihialai fui zase cu mintea. Nu-Ali pare aru c
chirui prazli, cat imi pare ardu ca vtmai cdnele. S'turnd napoi, la locul iu lu-avea agudita, ma canile nu lu-avea iuva.
S'avea trapt pi pantica si avea lasat chicute di sanze pi urma
lui. Cu ocli Implitti di lacriii, s'lo dup urma si agiunse la

locul, iu era trastul di flurii, :ear pi trastu era timtu cdnile,

care trzea ca s'moard. S'dipuse di pi cal si act sd-1 dismeardd
cu mama. Maratul cane batu coada, linse nied noar mana
domnu-sui i muri.

Tri-atea multu Indreptu are sborlu ti aramase ;

Un cane pistirnen
Este-un oaspe mintinen.
Furnieti

www.dacoromanica.ro

LUMINA

REVISTE PRIMITE LA REDACTIE

--

'4Semeinittrul .-(Revist literarA saptdmnalA). Abonainentul to lei pe an.

Bucureqtl, strada RegalA (Hotel Union).
caoidius.-(Prima revistA literard. Dobrogeana). Director P. Vulcan. Apare
lunar. Abonamentul 6 lei pe an. -Constanta.
Vu
literard.tiintifitd). Abonamentul 8 lei pe an.
Cernituti (Bucovina). Piata Principal No. 2 (Palatul National).
0.1nralul Societegei entrale agricole.-Apare de 2 ori pe hula. Bucurqti.
Arnim! Tineriener.-(Foaie de cunotinte folositoare Apare lunar. Abonamentul 8 lei pe an.-Thrgu-Jiu.
tRevista parlanientarei i politicci.-Bilunart ilustratd. Apare in limba romn. i francezA. Abonamentul in strdindtate 30 lei pe an.-Bucuiinimea

reti, strada Rureanu No. 3.

tRevista invaptorilor i inzegitoarelor din Romnia.-Redactia i Administratia : Buzdu, Bulevardul I. C. BrAtianu, No.- 2. Apare odat pe
hind. Abonarnentul pentru tarA. i streinatate lei 6 pe an.
:Poporui Romno:-Budapesta VI, Strada Vrzmarty, 60. Apare adatA pe
sAptdmnd.

cCuhera roincinci.-Revist de Pedagogie, tiinte i litere). Director I. Ga-

vnescu. Apare lunar. Abonamentul '8 lei pe an.- Iasi, Str. Toma
Comp No. 2.
.Ronuinul.- (Anale Politice$i literare). Revist sdptAmnald. Bucurqti,
Strada Lucaci No. ro.
Revista poporului.- (Publicatiune enciclopedia lunar). Director P. Vul-

can. Abonamentul In Romania 20 lei, In strdindtate 30. Bucureti, Str.

Sperantei No. 48,
cailituza sanitarel z Igienicii.-(Bilunar).Director Dr. Stelnescu.- Abo:
namentul 6 lei. Bucurelti, Strada Lascar Catargi 'No. 20.
e,Stincitatea.- (Revista bilunard ilustratd de Meclicind Populard).- Abonaq

mentul 8 lei. Bucuresti, Strada Carol I No. 38.

<,ezeitoarea.- (RevistA de Folklor). Director A. Gorovei. A pare lunar. A. bonamentul 4 lei Fdlticeni
cLuceafrul (RevistA literard bilunard). Abonamentul 16 lei pe an.- Budapesta. Redactia : Str. Zldfa. 7. 'Administratia VI. Str. Vrsmirty,6o'a
Vocea rutovei; apare in fie-care DuminicTabonamentul- 6 lei pe an. BArlail.
Ataimputo (Organul SocietAtii agronomice ) Apare o data pe lund. Abonamentul 5 lei. Redactia si administratia : Calea Grivitei 80.

APEL
Rog pe Domnii Institutori romdni, din toate punctele Inoperinhai Otoman, sd bine-voiasca arni conumica fie-care din ei' isto,

ricul ooalelor ce conduc. Scopul ce urmdresc fiind de interes comun, nu ma indoiese ca cererea mea va fi satisfacuta i pentru
care lucru le mullumesc prin ,anticipafie.
GEORGE CEARA.

Calea Rahovei 29. - Bucureti

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA POPULARA AROMANEASCA

LUMINA"
A:N4.,;

A aparut No./ 3

BASME
DE

C. I. COSMESCU

PRETUL 25 BANI
IN TURCIA UN ASL AN

www.dacoromanica.ro