4.

Cltoi romni acas si in lume

Pentm istoria romnilor, scrierile sau insemnrile . tot felul lsate de
strini sau de romni, au o valoare docummar deosebit. Din ele
putem afla informatii importante despre evolutia Tarilor Romne intro anumia perioad, despre dezvoltarea societtii romneti sub
aspect politic, economie, social, cultural spiritual. Deasemenea,
putem s constatm din aceste insemnri modul cum percep romnii
dintr-o anumita regiune geognifica pe cei care locuiese n alte regiuni,
modul cum i privesc romnii pe strini ce impresie au strinii despre
romni, despre originea, istoria, credintele si obiceiurile lor.
In decursul timpului, numeroi au fost romimii eate, in calitate de
negustori, miliitari, soli, crturari, calugari, au cltorit si au lsat
Insemnri despre cele vazute in dmmurile lor pe pntnt romnesc
sau pe alte melcagurt. Unul dintre acetia este sptarul Nicolae
Milescu (1636-1708), boier moldovean, crturar umanist de mare
amvergur, diplomat cltor. Temeinica invatur,dobanditia la lai i
la coala din Istambul i-a adus functii, ranguri misiuni diplomatice pe
masura grmtic, sptar, capuchchac, tlmaci pentru limbile greac,
latina roman pentru Depanamentul Soliilor din Moscova, efal
traductorilor de la cancelaria diplomatic a tarului Rusiei, ef de
misiuni
diptomatice.
in
timpul
misiunilor
sale
prin
Moldova,Transilvania Tara Romaneasca este interesat de legende,
folclor, limb, traditii, manuserise de la mnstiri, ceca ce-i intreste
convingerea despre latinitatea limbii romne (mai jumtutede limba
romaneasc este luat de la latini)
Nicolae Mileseu a peregrinat la Tarigrad (Istanbul), apoi prin
Gernania, Surdia, Franta, tri ce marcheaz destinul su de caltor
european. Recomandat de patriarhul Dositei al lerusalimului carr arat
c este om foarte invat (..) in zadar s-ar cuta un om asemnto" ..,
intr in slujba tarului Rusici. Acesta i-a incredintat o misiune
diplomatic in China pentru stabilireade relalii diplomatiec comereiale
ruso-chineze si gasirea unui drum prin Siberia spre China. Cltoria
sa in China a durat trei ani (1675-1678) i s-a soldat cu remareabile
contributii la cunoaterea unor intinse teritorii din Siberia si China a
unor populatii si culturi putin cunoscute sau necunoseute europenilor
secolului al XVII-lea.. Informatiile sale despre natura si oamenii
locurilor asiatice au largit orizontul geogafici au fost folosite de
exploatorii din secolele urmmare, el filnd numit "Marco Polo al
secolului al XVII-lea" Insemnrilc sale au fost publicate in limba
roman sub titlul "Jurnal de calatorie in China" si fac din sparatul
Nicolae Minulesc un pioner al memorialisticii romanesti de
calatorie.
Domnitorul i carturarul de talie curopean Dimitric Cantemir
( 1673-1723) a cunoscut bine pmntul romanesc al MoIdovei,
situatia Imperiului Otoman unde a trit multi ani si a Rusiei, care a
afirm ca mare putere in timpul lui Petru I, protectorul su, lacurtea
cruia triete intre anii 1711 -1723, dupa infrngerea de la Stnileti.
Lucrrilc sale au adus contributii remareabile n domeniul istorici,
literatur, geografici, filozofiei, muzicii etc. Ales membru al Academiei
din Berlin, el .scrie lucrarea Descrtptio Moldavie, o monografte cu
bogate informatii de geografie, istorie, politica, folclor. religie. Autorul

arat originea latin a Poporului romn, prezint orasele, targurile si

satele, pdurile, fauna, campiile, muntii ("Cel mai inalt este Ceahlaul,
care, daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost atat de vestit ca
si Olimpul"), bogatiile subsilului, organizarea politica si administrativa,
religia, obiceiurile si traditiile. Cantemir a realizat o harta a Moldovei,
ce a costituit vreme de un secol singura harta a acesteia. Nicolae
Iorga, ce a costituit vreme de un secol singura harta a acesteia.
Nicolae Iorga arata ca "principele moldovean a dat cea dintai lucrare
in sensul epocii noastre... o intreaga enciclopedie nationala sub
forma aceasta a unui studiu geografic".
Infonnani numeroase cu caracter geografic a adus Dimitrie Canternit
si in lucrarea Cresterea si descresterea curtii otomane
Munteanul Dinicu Golescu (1777-1830), boier, carturat si
memorialist, a ocupat mai multe functii in Tara Romaneasca, fiind
trimis in misiuni diplomatice la Paris i Peteeburg. El a cltorit mult,
avid de fornraii curios s vad cum triete lumea accidentala in
rapor, lumea romaneasca. Observatiile din anii 1824, 1825 si 1826
prin
Transvanta, Banat, Ungaria, Austria, Italia, Bavaria si Elven, sun
'
notate concis i in dctaliu, in ideea ca romnii actioneze pentu a
progresa politic si cultural la nivelul europenilor. Toate aceste
observatii au fost publicati; sub titlul "insemnare a cltoriei mele"
(Buda, 1826)
lucrare in care sustine ideca dacoromantismului
Un alt cltor cste scriitorul transilvnean lon Codru-Drguanu
(1818-1884). Acesta a peregrinat prin ara Romneasc prin
nurneroase orasale Europei. S-a aratat precupat de cultura, istoria i
traditiile popoarelor pe care le-a prezentat n epistole cu un ascutit
spirit critic. insemnarile salc au fost publicate in 1865 sub titlul
Peregrinul transilvan.
Un alt transilvanean, Badea Gheorghe Cran (1849-1911), cioban
a invaats citease influenta lucrdrii lui Cheorghe incai, Cronica
romaniloor a devenit lupttor pentru cauaza romanilor transilvaneni
pe care-i socotea frati de sange cu cei de la sud de Carpati. A trecut
de nenumarate ori granita in Tara Romaneasca convins ca trebuie sa
vada si sa cunoasca frumusetea locurilor unde au trait stramosii
nostri romani. In spiritul acestei idei a mers pe jos la Roma pentru a
vedea Columna lui Traian (1896). A facut mai multe drumuri la
Bucuresti, Binea, Paris si alte orase europene. Aducea carti de o
parte si de alta a granitei romano-austro-ungare pentru pastrarea vie
a sentimentului national, ceea ce i-a adus numeroase necazuri din
partea autoritatilor. Nu a apucat sa vada infaptuit idealul national. A
murit facand un ultim drum pe munti, in 1911, fiind inmormantat la
Sinaia. Pe mormantul sau sta scris "Aici doarme Badea Cartan,
visand intregirea neamului".
Un loc aparte il ocupa in randul exploratorilor romani savantul
naturalist Emil Racovita(1868-1947), participant la expeditia
antarctica din anii 187-1899 cand a facut importante observatii
stiintifice.
Un alt mare si neobosit calator roman pe meridianele globului a fost
Mihai Tican-Rumano (1895-1967), ziarist si scriitor, drumet prin
vocatie, autor a peste 30 de volune ce pun la dispozitia cdititorului

spatii si culturi de pe toate continentele. El a ramas in constiinta

posteritatii ca unul dintre cei mai originali calatori-scriitori romani care
a adus in fata publicului roman lucruri fascinante si misterioase,
popoare si obiceiuri de pe toate meridianele si a dus numele
Romaniei in lume. In presa din Argentina, Spania etc. el a popularizat
plaiurile romanesti si cultura poporului sau in limnbile spaniola,
francea si romana. Dintre continetele lumii cel mai mult l-a
impresionat Africa, despre care a scris numeroase carti care au avut
darul sa-i familiarizeze pe romani cu relatiile de pe continent.