Dezvoltarea cailor urinare

Evolutia sinusului urogenital

Sinusul este subimpartit in 3 regiuni:
- Portiunea superioara (la baza alantoidei): va forma vezica urinara
- Alantoida involueaza, se transforma intr-un cordon fibros pe peretele abdominal si ajunge pana la
ombilic sub numele de uracha.
- Partea mijlocie va forma: la barbati uretra prostatica si uretra membranoasa; la femei uretra
- Partea inferioara va forma la barbati uretra peniana, iar la femei vestibulul vaginal
Septul urorectal fuzioneaza cu membrana cloacala si la locul de fuziune va forma centrul tendinos al
perineului. Acesta subimparte sfincterul cloacal intr-un segment posterior care va deveni sfincter
anal si un segment anterior care va deveni sfincter urogenital. Acesta va forma muschii perineului
anterior.
Dezvoltarea vezici urinare se face deci din portiunea superioara a sinusului urogenital. Mucoasa sa
este de origine endodermala, cu exceptia unei mici portiuni numita trigonul vezical care provine din
inglobarea canalelor Wolff in peretele vezical (trigonul Lieutaud este de origine mezodermala).
Ureterele se ascensioneaza datorita ascensiunii renale, iar canalele Wolff coboara si se deschid in
uretra prostatica unde vor forma canalele ejaculatoare.
Anomaliile:
- extrofia vezicala: cand mucuoasa se deschide la peretele anterior
- fistule rectovaginale, rectovezicale sau rectoureterale: din defecte de sept
- sinusul urachal: poate fi superior sau inferior cand persista un segment de lumen al alantoidei
- fistula urachala: cand uracha e permeabila si deschisa la ombilic
- chisturi urachale
- deschiderea ureterelor in organele vecine
- vezica dubla
- hipoplazia vezicala
Dezvoltarea gonadei masculine
Se dezvolta in legatura cu mezonefrosul. Exista initial, pana in saptamana a 7-a, o perioada
indiferenta. Diagnosticul de sex se pune la sfarsitulul lunii 3. Individualizarea sexuala se pune dupa

ce gonadele secreta hormoni. In saptamana a 5-a apare o proeminenta pe fata mediala a

mezonefrosului numita creasta gonadala. Ea este acoperita de epiteliu celomic. Celulele acestuia
prolifereaza intens si patrund in masa crestei gonadale formand un blastem celular.

Celuele germinale primordiale (de origine endodermala) migreaza din peretele sacului vitelin in
creasta gonadala si determina formarea cordoanelor sexuale primare. Aceste cordoane se dezvolta
ulterior la capatul medial si se ramifica fiecare in 3-4 cordoane sexuale secundare care vor deveni
tubi contorti seminiferi. Tubii seminiferi jonctioneaza cu reteaua testiculara. Tubii mezonefrici din
dreptul crestei gonadale jonctioneaza cu reteaua testiculara si devin canale eferente. Canalul Wolff
devine epididim si canal deferent, vezicula seminala si canal ejaculator. Pe fata laterala a
mezonefrosului apara initial un sant si apoi un canal numit canal Muller. El fuzioneaza cu cel din
partea opusa si formeaza o proeminenta numita tuberculul sinusal pe peretele posterior al sinusului
urogenital. Din tubercul se va forma coliculul seminal sau creasta uretrala (o proeminenta pe
peretele posterior al uretrei prostatice). Practic periferia crestei gonadale degenereaza si devine
albugineea testiculului. Medulara crestei gonadale va forma testiculul propriu-zis. De o parte si de
alta a crestei gonadale apar doua santuri care se alungesc si tind sa separe gonada de mezonefros.
Portiunea cuprinsa intre santuri se numeste mezorhiu.
La polul inferior al testiculului se gaseste un cordon mezenhimatos (care dupa luna a 7-a are si fibre
musculare) care se numeste gubernaculul testis. El merge, ca si testiculul, retroperitoneal si se
insera pe o plica scrotala.
Cand plica scrotala se adanceste trage dupa ea straturile peretelui abdominal formand astfel canalul
inghinal. Ultimul strat (peritoneul) va forma canalul peritoneo-vaginal. Testiculul tras de gubernacul
ajunge in scrot unde ia in cap partea finala a canalului peritoneo-vaginal. Se formeaza astfel tunica
vaginala cu 2 foite intre care este lichidul vaginal (rol de protectie termica si mecanica). Canalul
peritoneo-vaginal se inchide si se transforma in ligament peritoneo-vaginal. Cand nu se inchide se
formeaza hernia inghinala congenitala. Pana in luna a 7-a numim coborarea interna, cand testiculul
trebuie sa ajunga la orificiul inghinal profund. Intre luna a 7-a si a 9-a testiculul trebuie sa ajunga in
scrot si face coborarea externa. Atentie: coborarea externa se poate face primele 3-4-5 luni dupa
nastere daca nu exista obstacole. La nastere se cauta testiculele. La 3 ani se face coborare
chirurgicala.
Testiculul care ajunge in alta parte este ectopic. Poate ajunge in trigonul femural, pe fata dorsala a
penisului, pe aponevroza oblicului extern, oriunde pe traseu sau in partea opusa. Testiculul care nu
se gaseste se numeste criptic (in profunzime). Poate sa mai fie monoorhilie sau poliorhilie.

epididimul poate fi singur in scrot. Testiculul criptic trebuie scos pentru ca da nastere de tumori
(embrioame).