Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Care din maladiile neurologice enumerate mai jos pot fi rezultatui unei agresiuni
prin iradiere?
A. Mielopatia.
B. Encefalopatia.
C. Atrofia nervului optic.
D. Plexopatia brahiala.
E. Nevroza anxioasa.
55. Indicati la care profesii se poate rntaini mai frecvent boala de trepidatii (vibratiune):
A. Tractoristi.
B. Excavatoristi.
C. Conducatori de tren.
D. Marinari.
E. Piloti.
56. Trepidatiile de termen lung cauzeaza:
A. Alterari histologice.
B. Alterari histochimice.
C. Tulburari neurohormonafe.
D. Hiperostoza frontala.
E. Modificari distrofice In sistemul nervos la diferite niveluri.
57. Tabloul clinic al bolii de trepidatii cuprinde:
A. Scaderea acuitafii olfactive pana la anosmie.
B. Reducerea acuitatii vizuale si a campului vizual.
C. Tulburari ale functiei vestibulare.
D. Dereglari ale sensibilitat" vibratorii, tactile, termice, algice si proprioreceptive.
E. Sindromul vertebral, lombosciatica.
58. Alegeti caracteristicile sindromului Raynaud din cadrul bolii de vibratiune:
A. Crize de paloare. urmate de cianoza sau roseata degetelor 11-11'1-IV-V: concomitent, bolnavul acuza senzalii neplacute rn extremitati, amorteli. furpicaturi, cniardureri.
B. La debutui bolii aceste simptome sunt reversibile, mai apoi msa devin persistente.
C. Se manifesta Indeosebi la femeile tinere, fara expunere la trepidatii.
D. Afecteaza predominant mainile.
E. Afecteaza atat membrele superioare, cat si cele inferioare.
59. Care din nervii cranieni enumerafi pot fi afectati in intoxicatia safumina?
A. Optic.
B. Oculomotor.
C. Abducens.
D. Facial.
E. Hipoglos.
60. Diagnosticul de polineuropatie saturnina se stabifeste prin:
A. Datele anamnestice (anumite profesii, consumul apei trecute prin conducte
de plumb, fofosirea vaselor de lut rau prelucrate).
B. Tabloul clinic caracteristic (deficit exclusiv motor).
C. Depislarea plumbului rn sange si urina.
,^^B
:3|Ouiujei!A ui a|aiuejeo ne
eiueijoduji ejBiu o 'i;3i|ooo]e eejejalje uj, aaiBoiojnau joiugisa^ueiu elueBoied u| @gg
@eidejaiojeqixo
@g ednj6 uip aunueiiA ap ueni azoQ '0
@Bziieipoujsq - aunue ap zeo ui :9inoB sjeuaj |3)uapLpisui esjiuaABJd '0
@ajo g a-ieoal^ e[ iode 'ajo ^ jo]aujud insjnoep u 9jo
t' ajeasi^ B| 'djo3/6i(/Buj g-^ aigo - lojdeajeujip :iiqjosqe ininjnajauj eaje6a-) @g
@uaponp 111 ]LU OOZ - %S GN ie|
-ixojins-pmapieujjo^ :n3qBJi eajeqniui - gluaiisuoo ap ueiBajap ui 'Aiiae aunq
-je3 :(euiujnq|e) aaiaiojd jo|nin|os e gjeouenn eajejisiuiLupe na aauiseB un]
-eigds :joiuntesjeA eajeooAojd :u!isaiui uip iiqjosqeau ininjnajauj Bajeumji^ @v
:adei
-Bujjn uip 9unduj03 as minjnojsuj ie isndujoa no einoe eileaixoiui ui |niuaLueieji @^Q
@minzne eajapeos @a
@njapaA eajapjaid @3
@joiiieilujajixa BiziiejBd 'g
@eieioe^ alBaidiQ
:aujoidujis a|ejeoieiujn uud
eiseilueuj as (xoiiBun^ 'uezouejB) minjnajauj ie isndujoo na aAejB OIHIBOIXOIUI @eg
@iDua^uad HAJ
@ajeuoiBej a|unxa|d 'Q
@lueuids eAnpe[A|
@ini
@minAeuioq eajeis
pidej ezeajoiiauje ajeo 'emujeii ap ueiu joiazop e is iszosnsB eajBJisiuiLUpv '3
@unzeo uip %00t. u! 3|eiuauj joiniaun^ eajaBunv 'Q
C Ultrasonografia Doppler
D Examenul electromiografic cu ac-electrozi.
E. Metoda potentialelor evocate
12. Pnn neuropatii compresive (sindroame de tunel) se subintelegA. Leziuni traumatice ale nervilor periferici cu intreruperea anatomies completa
a nervutui.
B. Compresiunea nervilor periferici in timpul somnului
C Compresiunea nervilor periferici dupa oboseala sau stare de ebnetate.
D Leziunile trunchiului nervos provocate de strangularea lui, care se poate dezvolta Tn canalele osteo-fibroase ale extremitatiloc.
E. Compresiunile nervilor perifenci la muncitorii care lucreazS in tunele, in conditiile unei atmosfere presurizate.
13 Cea mai simpla metoda, din punct de vedere tehnic, In operatiile microneurochirurgicate pe nervii periferici este:
A. Suturarea epineurala pnmara.
B. Suturarea secundara (dac3 nu au fost conditii pentru suturarea pnmara)
C. Neuroliza externa microchirurgcala.
D. Neuroliza interna microchirurgicala.
E. Autoplastia nervilor cu aplicarea tehnicii microchirurgicale.
@epioieujnaj eiijijeiiod @e
:eoi6ojojnau e|ijeisajiue^
:Lua)sis ap E|eog
@n|dii[nuj ujo|3i^ @a
@SHUOUJBH @p
@Bjeinoiury BZOIB!^-e
@enueiioiiod @o
'ejeipo|eBauj amjauv 'q
@lejqajeo ujsiioqujaoqujoji@^
-ai!isiu!|au J0|ajeopid [nujcupuis@ \.
@OIlBdOIUJ UJOJpUIS"6
@eAiiipne uejnqinj.@Q
@ei|0!UJ8M 8!iedo|ei8ou3@/
-Sluetai-9
@eseoiaqejao E|EO!IJOO giusosajeuaBsa@g
"gjeinosnuj eumoiqeis@'y
@ElEuoxB eiiedojneuiiod@e
@(emujen) 'a BuimeiiA 'q
@aeuiuiBiiA @B
:a3i6o|ojnau a|UB)sa^iue^
:8p eluajeo
4. Asocial! ocupatiile expuse riscului Tmbolnavirii de boala de trepidafii cu cele expuse riscului Tmboinavirii de inloxicatie satumina;
Afectiunea:
Ocupatiile:
a. Boala de trepidatii.
Manifestarile neurologice:
a. Usoara.
1. Astenie.
b. Grava.
2. Encefalopatie toxica.
3. Cefalee.
4. Parestezii.
5. Tulburari vegetative.
6. Polineuropatie.
7. Fenomene extrapiramidate.
8. Tulburari cerebeloase.
9. Sindrom convulsiv.
6. Asociati substanfele folosite Tn agricultura cu grupul compusilor din care fac parte:
Grupul:
Denumirea substanfei:
a. Compusi ai clorului.
b. Compusi ai fosforului.
1. Tiofosul.
2. Metafosul.
3. Carbofosul.
4. Clorofosul.
5. Fosfamida.
6. Cloridanul.
7. Hexacloranul.
8. Gamehanu!.
9. Lindanul.
@slueisq
aisaae na joinieaixoiui e eiusBjn ap eidejai u; ajesaoau in|osqe aae} a| ao
ide; 'jo| eiiqjosqe asaqejB is minjop nsndujos BA|OZIP aseoiain a|8Ai]eDjnd "9
@eaieiiunL
liqejapisuoa apeas ?3!6o|0ieujaq auniioa^e eiseaae ui eoajeoap 'alejiA nes
auauapeq a|ai!|e^aouao6uiuauj iuns laiLuaiioiiod a|e aluaAOaj^ iiieoiidujoo @g
RASPUNSURI
1. A. p. 334.1.A.C,D,E.p.334.
1.1.
2. C. p. 335.2. A, B. C, D. D. 334.
3. A, p. 335.3.C.D,p.335.
b. 1,3. 5, 7. p. 338.
4. t, p. 336.4.A.B.C.E.P.335.
2.
2.A. p.338.
B. U. p. 336.6. A. B, C, D. p. 333.
a.1.
?.E.p.336.7.A.B,E.p.335.
b. 3.S.
B. U, p. 336.8. A, B. C. p. 335.
9. C, p. 336.9. A, B. C, E, p. 335.
d.5.
1U.A. p. 336.
10.A.B,C,D.p.335.
11. E, p. 336.
11.A.C.E.P.335.
12. D, p. 336.
12. A. E. p. 335.
3.
13. B.p.336.
13.A,B.D.E,p.335-336.
a. 4. 5, 6. 10, 11.5
14. B. p. 337.
14. D. E. p. 336.
b. 1.2.3.7.8.9.A.D.350
15.C.P.337.
15.A.B.C.D.P.336.
e.4,p.342.4.
D.D.348.
12,13,14. 15.
P.344.6.
17. C, p. 337.1
17.A,C.D.E,p.337.
18. A, p. 338.1
18.A,B.C,D,p.337.
4.
19.B.P.338.1
19.A.B.D.E.P.337.
a. 2, 4, 5. 7. 11.
C.p.350.
p.346.
b.1. 3. 6. 8. 9.10,
22. D, p. 338.22.A.B.C.D.P.337.
12.p.347-348.
Z3.t.p.339.23.A,C.E,p.337.
ZA. C, p. 339.24. C, D, p. 338.
25. A. p. 340.25.A.C.D.E.P.338.
26. A,p.340.26. A, C, D. p. 338.
5.
a. 1.3, 4. 5, p. 350.
b. 2. 6. 7. 8. 9.
6.
a. 6, 7. 8, 9, 10.
b. 1.2. 3. 4, 5,
31. E. p. 341.31.B.C.E.P.339.
p.350.
'wd'a'a'a'v'oi
'(@SE @d @3 @a -69
'WE @d'3'a'3'V'89
'ESE @d @3 'a '3 'a @t9
@E9E-;SE'll'3'3'a'V99
@;S@ @d '3 @a -99
@ZSE @d @3 @a @V @f9
@i.sE'tr3'a'o'a'@9
@iSE-'i'a'a'vzg
'lSE'd'3'a'3'v'l9
@8fr@-d'3'9'v-09
'6@E @d @a OS
'sre'd'a'o'a'v'os
@OSE'd'VIS
@W1'3'a'3'VlS
@8rE @d @a @av
'6tt @d @V @6t'
@SK @d @3 '/t,
@9re @d @v @9t'
1. COMPLEMENT SIMPLU
@a
@BAiiizuas BUBluos'^ef aisda|id3 @g
@auoiouj BUB!uos>pBfaisda|!d3 @v
:ep leulujop eisa IBIUOJ; qo[ ap inuiojpuis @E L
@unzeo %OOL
@unzeo %0
@unzeo %0
@unzeo %o
@unzeo %o
:A)ieujixojde u osau|eiui as ejeouaisod BUBIUBJO eso^ ap 3|!joujni 'udoo e"| "^\.
@inujsiinqujeuujos '3
@asildeiida S)aiuasqv @a
@eleziiejeueB leiyed asiidaiida a|asa33v '0
@aiezi|ejeueB aondaiida a|asa33v @g
@a]E!ijed a3!ida]!d9 a|asa33y 'V
@Eaiennqeu
@|
@BialuaujslujoA '0
@a|u
@eaa|
D. Tulburari psihice.
E. Semne piramidale.
1-1. hsusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afeclivitate, cauzate
de tumoarea de lob frontal, se numeste:
A. Eufofie.
B. Jovialitate.
C. Euritmie.
D. Eutanasie.
E. Disforie.
15. Semnele pseudocerebeloase Tn tumorUe de lob frontal sunt determinate de lezarea:
A. Circumvolutiunii precentrale.
B. Structurilor profunde ale lobului frontal.
C. Arterei cerebrale medii.
D. Structurilor bazale ale lobului frontal.
E. Centrelor si cailor fronto-ponto-cerebeloase.
16. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care constB in devierea conjugate a
ocnilor si a capului de partea opusa tumoni de lob frontal, urmata de miscarea de
torsiune a corpului si a membrelor. se numesle criza:
A. Pseudocerebeloasa.
B. Epileptica majora.
C. Adversiva.
D. Jacksoniana.
E. De tip absenta.
17. Tulburarea limbajului de tip afazie motorie se intalneste in tumorile de;
A. Lob frontal.
B. Lob parietal.
C. Lob temporal.
D. Lob occipital.
E. Fosa craniana posterioara.
18. Deregfarile de camp vizual in tumorile de la baza lobului frontal cu compresiunea
nervilor optici si a chiasmei se manifesto sub forma de:
A. Hemianopsii omonime.
B. Hemianopsii heteronime.
C. Hemianopsii de tip cadran.
D. Scotom central.
E. Inguslare concentrica de camp vizual.
19. Bolnavul cu tumoare de lob frontal deseori nu este constient sau nu acuza tulburariie ce tin de:
A. Sfera piramidala.
B. Sfera extrapiramidala.
C. Criza adversiva.
D. Vorbire.
E. Functia olfactiva.
..@llllBr
,.^
ji(BI
39. Cercetarea reflexului de (ripla retractie sau a reflexului de aparare in simptomatologia tumorii medulare ne ajuta sa:
A. Suspectam originea histologica a procesului neoplazic.
B. Stabilim faza de evolutie a tumorii.
C. Alegem metoda de investigatie complementara necesara pentru precizarea
diagnosticului.
D. Precizam extinderea leziunii.
E. Localizam partea compresiunii medulare.
40. Asa-numita disocia^ie -proteino-celulara". depistata prin analiza lichidului cefalorahidian, apare in:
A. Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
B. Compresiune spinala dorso-lombara de origine traumatica.
C. Mielite ascendente de origine bacteriana.
D. Arahnoidita cerebrala bazaia tuberculoasa.
E. in procesele tumorale medulare.
joiejni
@joi
@unuji ininujeisis eipBeu @o
@m|nABUioq BISJBA -9
@ez9U96ajeoueo ap |ruopej @v
:ap apuidap aualuejaejiui jo|uoujni BiDO|oiBUJoiduj|s @e
sMMP
@3i6o|ouj|e40
@oi^ejBo|eiaouao403 @y
:|nuaui
-l;Bau smqaji nu ndoo e| e|ejqajeo jo]uoujni e Bjez^odluoiepousip eajez!|eooi uj @^
@jo|ajeopid eajeuopjoooeN '3
@joiiuieuj eajeuopjoooeN 'G
@sjauj ui ajsiAea '3
@si/oaoj
@S!1030J
C. Otoneurologic.
D. Endocrin.
E. Oncologic.
23. Alegeti semnele piramidale posibile Tn manifestarile clinice ale tumorii de lob frontal:
A. Hemipareza centrala din panea opusa tumorii.
B. Reflexui palmo-menlonier Marinsecu-Radovici.
C. Rigiditate muscuiara cu semnul rotii dintate.
D. Akinezie.
E. Tremuraluri.
24. In glioamele maligne de lob frontal, defidtui motor:
A. Este minimal exprimat.
B. Apare mai precoce.
C. Este rapid.
D. Evolueaza extensiv.
E. Are caracterdefinitiv.
25. Tulburarile de schema corporala Tn tumorile de lob parietal iau forma de:
A. Astereognozie.
B. Parestezii in nemicorpul opus tumorii.
C. Autotopoagnozie.
D. Anozognozie.
E. Pseudomielie.
26. Indicati caracteristidle lulburarilor motorii Tn semiologia tumorii de lob parietal:
A. Apar ca niste semne de imprumut.
B. Se manifesto printr-o simpla exagerare de reflexe osteotendinoase.
C. Se manifesto prin pareza mimica de tip central.
D. lau aspectui de atrofie muscufara de partea paralizata.
E. Pot fi unica manifestare a suferintei timp indelungat (5-15 ani).
27. in crizele senzitive cauzate de tumorile de lob parietal eel mai des sunt implicate:
A. Buza superioara.
B. Buza inferioara.
C. Fata.
D. Membrul superior.
E. Membrul inferior.
28. Pentru tumoarea parietala sunt cafacteristice:
A. Alexia.
B. Amuzia.
C. Acalculia.
D. Ambliopia.
E. Agrafia.
29. Alexia din tumoarea parietala poaTe fi:
A. Literala.
B. Verbala.
C. Propozitionala.
D. Expresiva.
E. Receptiva.