Sunteți pe pagina 1din 20

54.

Care din maladiile neurologice enumerate mai jos pot fi rezultatui unei agresiuni
prin iradiere?
A. Mielopatia.
B. Encefalopatia.
C. Atrofia nervului optic.
D. Plexopatia brahiala.
E. Nevroza anxioasa.
55. Indicati la care profesii se poate rntaini mai frecvent boala de trepidatii (vibratiune):
A. Tractoristi.
B. Excavatoristi.
C. Conducatori de tren.
D. Marinari.
E. Piloti.
56. Trepidatiile de termen lung cauzeaza:
A. Alterari histologice.
B. Alterari histochimice.
C. Tulburari neurohormonafe.
D. Hiperostoza frontala.
E. Modificari distrofice In sistemul nervos la diferite niveluri.
57. Tabloul clinic al bolii de trepidatii cuprinde:
A. Scaderea acuitafii olfactive pana la anosmie.
B. Reducerea acuitatii vizuale si a campului vizual.
C. Tulburari ale functiei vestibulare.
D. Dereglari ale sensibilitat" vibratorii, tactile, termice, algice si proprioreceptive.
E. Sindromul vertebral, lombosciatica.
58. Alegeti caracteristicile sindromului Raynaud din cadrul bolii de vibratiune:
A. Crize de paloare. urmate de cianoza sau roseata degetelor 11-11'1-IV-V: concomitent, bolnavul acuza senzalii neplacute rn extremitati, amorteli. furpicaturi, cniardureri.
B. La debutui bolii aceste simptome sunt reversibile, mai apoi msa devin persistente.
C. Se manifesta Indeosebi la femeile tinere, fara expunere la trepidatii.
D. Afecteaza predominant mainile.
E. Afecteaza atat membrele superioare, cat si cele inferioare.
59. Care din nervii cranieni enumerafi pot fi afectati in intoxicatia safumina?
A. Optic.
B. Oculomotor.
C. Abducens.
D. Facial.
E. Hipoglos.
60. Diagnosticul de polineuropatie saturnina se stabifeste prin:
A. Datele anamnestice (anumite profesii, consumul apei trecute prin conducte
de plumb, fofosirea vaselor de lut rau prelucrate).
B. Tabloul clinic caracteristic (deficit exclusiv motor).
C. Depislarea plumbului rn sange si urina.

,^^B

:3|Ouiujei!A ui a|aiuejeo ne
eiueijoduji ejBiu o 'i;3i|ooo]e eejejalje uj, aaiBoiojnau joiugisa^ueiu elueBoied u| @gg

@eidejaiojeqixo
@g ednj6 uip aunueiiA ap ueni azoQ '0
@Bziieipoujsq - aunue ap zeo ui :9inoB sjeuaj |3)uapLpisui esjiuaABJd '0
@ajo g a-ieoal^ e[ iode 'ajo ^ jo]aujud insjnoep u 9jo
t' ajeasi^ B| 'djo3/6i(/Buj g-^ aigo - lojdeajeujip :iiqjosqe ininjnajauj eaje6a-) @g
@uaponp 111 ]LU OOZ - %S GN ie|
-ixojins-pmapieujjo^ :n3qBJi eajeqniui - gluaiisuoo ap ueiBajap ui 'Aiiae aunq
-je3 :(euiujnq|e) aaiaiojd jo|nin|os e gjeouenn eajejisiuiLupe na aauiseB un]
-eigds :joiuntesjeA eajeooAojd :u!isaiui uip iiqjosqeau ininjnajauj Bajeumji^ @v
:adei
-Bujjn uip 9unduj03 as minjnojsuj ie isndujoa no einoe eileaixoiui ui |niuaLueieji @^Q

@minzne eajapeos @a
@njapaA eajapjaid @3
@joiiieilujajixa BiziiejBd 'g
@eieioe^ alBaidiQ
:aujoidujis a|ejeoieiujn uud
eiseilueuj as (xoiiBun^ 'uezouejB) minjnajauj ie isndujoo na aAejB OIHIBOIXOIUI @eg
@iDua^uad HAJ
@ajeuoiBej a|unxa|d 'Q
@lueuids eAnpe[A|
@ini

minujaisis 9|E auieuodujoo itied jo|ajeoieujjn e eiuajapuodajd eojeioa^e ezeaua


-JBUJ as (xoiiBunj 'uezouejB) mimnojaLu nsndLUoo ap eleaoAojd ainleoixoiui u[ ^9
@(aaustuad aiasdeuis u; lazejoisauiiooiiiaae njBAiioeaj indoas na)
sjo 21.-8 8JE3ay e| 'einuiuj z 3p dujii 'A/I B [. ~ ininujixopiiejd eajBJisiunupv "3
@sojad iode '(joiaujoidujis
eituedsip B\ eued) ainuiuj C-E ajesay ei 'A/I 6111 ^ - lauidojie eajejisiuiLUpv 'a
@(Jo|ns)nAuoo eajeiiOAzap ei) joiOlueAisinAuoailue E is (a|B
-usue nunisual E aismq luepBas |nzeo u;) joiejeopu^suoooseA eajBJisiuiLUpv '0
@ajo fr ajeaaLi B| 'uj/i o'Z - %90'0 lauuezojd eajejisiumjpv "g
@B31X01 eiueisqns no minpeluoo eajadnjajiui @v
:apnpui minjo^so^ ie isndujoo na laiieaixoiui inlueujaBeuet^ '1.9

@minAeuioq eajeis
pidej ezeajoiiauje ajeo 'emujeii ap ueiu joiazop e is iszosnsB eajBJisiuiLUpv '3
@unzeo uip %00t. u! 3|eiuauj joiniaun^ eajaBunv 'Q

C Ultrasonografia Doppler
D Examenul electromiografic cu ac-electrozi.
E. Metoda potentialelor evocate
12. Pnn neuropatii compresive (sindroame de tunel) se subintelegA. Leziuni traumatice ale nervilor periferici cu intreruperea anatomies completa
a nervutui.
B. Compresiunea nervilor periferici in timpul somnului
C Compresiunea nervilor periferici dupa oboseala sau stare de ebnetate.
D Leziunile trunchiului nervos provocate de strangularea lui, care se poate dezvolta Tn canalele osteo-fibroase ale extremitatiloc.
E. Compresiunile nervilor perifenci la muncitorii care lucreazS in tunele, in conditiile unei atmosfere presurizate.
13 Cea mai simpla metoda, din punct de vedere tehnic, In operatiile microneurochirurgicate pe nervii periferici este:
A. Suturarea epineurala pnmara.
B. Suturarea secundara (dac3 nu au fost conditii pentru suturarea pnmara)
C. Neuroliza externa microchirurgcala.
D. Neuroliza interna microchirurgicala.
E. Autoplastia nervilor cu aplicarea tehnicii microchirurgicale.

II. COMPLEMENT MULTIPLU

1. Exista cateva pozitionari ale pacientuiui cu afectiune cerebraia pe masa de operatie:


A. Atarnata.
B. ?ezand.
C. Laterala.
D Ventrala.
E PronalS
2. Numarul gaunlor de trepan depinde de
A Suprafata craniotomiei.
B. Localizarea craniotomiei
C Microscopul de operatie.
D. Varsta pacientului.
E. Prezenta aderen^etor dintre dura mater si lamela interna a craniuiui
3. Hemoragia epiduraia poate fi stopata prin
A. Utiiizarea coagulatorului bipolar cu irigare continua
B. Aplicarea de ceara medicaia la sfarsitui rezec(iei osului
C Aplicarea preparatului gelcofoam.
D Plasarea unor suturi pe dura mater si fixarea lor de os
E Utilizarea penselor hemostatice sau a damelor.
4 Abordurile supratentoriale sunt posibile prin.
A Abordul frontal (bifrontal).
B Abordul ptenonal
C Craniotomia temporals.

@eansqeiopnasd eixeiv 'Sl.


@eiuaujaa @fri.
@3iuj9Lps! |nsnp| @ei,
@nag dii ep eomjiuj ezajed @si.
@8AHIUB03 alueoijipo^ -\.\.
@aAiS[nAuo3 a|azu3 @Q[
@e|euiLusBui BizaisaodtH @g
"laiaa junieinasnuj
einjojiolujB is aje|n3snuj latio^ eajapeos '9
@jo[ajq
-ujauj |n[3Aiu E| alemixojd ifitio^ eajapess ']_
@a|Bi!di33o ajeinoipej 3|uajna @9
-eAisajdujos eiiedoiei^j @g
-auoioin )ueuiujopajd 'eouejuad ei)edojnehj @^
@deo ap esjajnp |@ e|easoqo '@
@JO|IUIQUJ e gseojajnp eajluada^ui 7

-eolujaisis eitujapojaps 'q

@pneuAey inujojpuis 'i

@epioieujnaj eiijijeiiod @e

:eoi6ojojnau e|ijeisajiue^

:Lua)sis ap E|eog

:ao!isijsioejeo aoiBoiojnau elugiss^lueuj no LUBISIS ap e|eoq ileposv @@


@aualuejoejiui nBejOLuan@g

@n|dii[nuj ujo|3i^ @a

@jo|ajqa}j9A e|e unioejj-f

@SHUOUJBH @p

@Bjeinoiury BZOIB!^-e

@enueiioiiod @o
'ejeipo|eBauj amjauv 'q

@lejqajeo ujsiioqujaoqujoji@^
-ai!isiu!|au J0|ajeopid [nujcupuis@ \.

@gAudua^ anuauv 'e


:a|ajam na s|e^p lieioosv -e

@OIlBdOIUJ UJOJpUIS"6
@eAiiipne uejnqinj.@Q
@ei|0!UJ8M 8!iedo|ei8ou3@/
-Sluetai-9
@eseoiaqejao E|EO!IJOO giusosajeuaBsa@g
"gjeinosnuj eumoiqeis@'y
@ElEuoxB eiiedojneuiiod@e
@(emujen) 'a BuimeiiA 'q

@auLinioou aseoso uejna'7,


@|ejaie|iq LUO}OOS na eidoiiqujv' I.

@aeuiuiBiiA @B

:a3i6o|ojnau a|UB)sa^iue^

:8p eluajeo

:au!ujeiiA ep eluajeo ui eiiqisod aoi6o|ojnau a|UEiS8^iueLU ileposv

YIdWIS 3H3DOSV @III

4. Asocial! ocupatiile expuse riscului Tmbolnavirii de boala de trepidafii cu cele expuse riscului Tmboinavirii de inloxicatie satumina;
Afectiunea:

Ocupatiile:

a. Boala de trepidatii.

1. Persoane antrenate in industria grafica.

b. Polineuropatia si encefa- 2. Tractoristi.


lopatia satumina.

3. Persoane antrenate in industria vopselelor.


4. Conducatori de tren.
5. Soferi.
6. Persoane care lucreaza cu acumulatoare.
7. Pilofi.
8. Muncitori care monteaza cabluri telefonice.
9. Topitori.
10. Pielari.
11. Muncitori la masini fixe, care transmit vibrafiile prin sol, ia mecanisme speciale s.a.
12. Lucratorii statiilor de alimentare cu benzina.

5. Asociati manifestarile neurologice cu gradul intoxicatiei, provocata de pesticidele


folosite In agricultura:
Gradul intoxicatiei:

Manifestarile neurologice:

a. Usoara.

1. Astenie.

b. Grava.

2. Encefalopatie toxica.
3. Cefalee.
4. Parestezii.
5. Tulburari vegetative.
6. Polineuropatie.
7. Fenomene extrapiramidate.
8. Tulburari cerebeloase.
9. Sindrom convulsiv.

6. Asociati substanfele folosite Tn agricultura cu grupul compusilor din care fac parte:
Grupul:

Denumirea substanfei:

a. Compusi ai clorului.
b. Compusi ai fosforului.

1. Tiofosul.
2. Metafosul.
3. Carbofosul.
4. Clorofosul.
5. Fosfamida.
6. Cloridanul.
7. Hexacloranul.
8. Gamehanu!.
9. Lindanul.

@slueisq
aisaae na joinieaixoiui e eiusBjn ap eidejai u; ajesaoau in|osqe aae} a| ao
ide; 'jo| eiiqjosqe asaqejB is minjop nsndujos BA|OZIP aseoiain a|8Ai]eDjnd "9

@aseoAjeu 3|3|n|a3 uj epidej jo| eejapunjied e| emquluoo


as eaaa 'mjisejB ui !|iqn|os Josn luns 'ejnunauBe ut !iiso|o^ -ininjo|3 nsndujoo @g

@BliBAiiBsjadiu is ujnoajd '(usinAuos @amj


-ja)odiu 'aajelp 'ajeumjopqe isiloo 'uniesjBA 'njiseBids w, ainoe uajnp) aleuj
-udxa jaAes aleuiisaiui aujo^dujis asau|eiuj as uasje na ealuoja eiieoixoiui u| @t?.

@eaieiiunL
liqejapisuoa apeas ?3!6o|0ieujaq auniioa^e eiseaae ui eoajeoap 'alejiA nes
auauapeq a|ai!|e^aouao6uiuauj iuns laiLuaiioiiod a|e aluaAOaj^ iiieoiidujoo @g

"eAiiiuBoo eil3un^S!p is laiuaiisuoa e ajE|Bajep ap |npejB no pajip yodej


u; puiij 'ainaE aoiiedau isiiedoiepsua ezeq e| neis e3!|oqeiauj ajUGqjnyad @z

@lejqajaaoipjeo minujojpuis EajenoAzsp gzeaz


-nea 'alpjeooiuj inpjejU! u; luaAaaj^ IBUJ )93 inuujas puiij 'e|euoisuai eajapea @ |,

"as[e^ iuns nieLuji^B a|aquje eoep - 3


@BiejgAape aisa enop E ep Baa jel 'esie^ aisa ailBLujye eujijd esep - Q
:es|e^ a)sa enop e ap eao jel 'BiEjeAapE aisa aileujjiiB eujud eoep - 3
'a|3 34ui pa^a-ezneo aileiaj o e^sixs nu is aiejeA8pe iuns nieuiiLte 3|aquje eaep - g
:8]a ajim pa^a-ezneo 8!ie|aj o gisixa is alejBAape iuns nieujjyB a|aquje eaep -y
:n3 eiou JOA as 9|unsundseu

133d3-YZ(lVO 3llV13il 'Al

RASPUNSURI

1. A. p. 334.1.A.C,D,E.p.334.

1.1.

2. C. p. 335.2. A, B. C, D. D. 334.

a. 2. 4. 6. ft. 9An .Tt^

3. A, p. 335.3.C.D,p.335.

b. 1,3. 5, 7. p. 338.

4. t, p. 336.4.A.B.C.E.P.335.

2.

.1. B. p. 336.5. A. B, C, p. 33S.

2.A. p.338.

B. U. p. 336.6. A. B, C, D. p. 333.

a.1.

?.E.p.336.7.A.B,E.p.335.

b. 3.S.

B. U, p. 336.8. A, B. C. p. 335.

C. 2.E. .1. 342.

9. C, p. 336.9. A, B. C, E, p. 335.

d.5.

1U.A. p. 336.

10.A.B,C,D.p.335.

11. E, p. 336.

11.A.C.E.P.335.

12. D, p. 336.

12. A. E. p. 335.

3.

13. B.p.336.

13.A,B.D.E,p.335-336.

a. 4. 5, 6. 10, 11.5

14. B. p. 337.

14. D. E. p. 336.

b. 1.2.3.7.8.9.A.D.350

15.C.P.337.

15.A.B.C.D.P.336.

e.4,p.342.4.
D.D.348.

12,13,14. 15.

16. D, p. 337.16. C. E. p. 337.

P.344.6.

17. C, p. 337.1

17.A,C.D.E,p.337.

18. A, p. 338.1

18.A,B.C,D,p.337.

4.

19.B.P.338.1

19.A.B.D.E.P.337.

a. 2, 4, 5. 7. 11.

C.p.350.

20. C, p. 338.20. A. B. D, E. p. 337.


21. U, p. 338.21. A. B.C. p. 337.

p.346.
b.1. 3. 6. 8. 9.10,

22. D, p. 338.22.A.B.C.D.P.337.

12.p.347-348.

Z3.t.p.339.23.A,C.E,p.337.
ZA. C, p. 339.24. C, D, p. 338.
25. A. p. 340.25.A.C.D.E.P.338.
26. A,p.340.26. A, C, D. p. 338.

5.
a. 1.3, 4. 5, p. 350.
b. 2. 6. 7. 8. 9.

27. D. p. 340.27. A, B, D. E. p. 338.


2B. A. p. 340-341. 28. A. B, C, D. p. 338.

6.

29. B, p. 341.29. A. B. C, D, p. 338-339.

a. 6, 7. 8, 9, 10.

30. D, p. 341.30. B. C. p. 339.

b. 1.2. 3. 4, 5,

31. E. p. 341.31.B.C.E.P.339.

p.350.

32. t. p. 342.32. A, C, D. E. p. 339.


33. B,p.342.33.A, B. C, D, p. 339.
J4. L. p. 342.34. A. B. C. D, p. 339.
35. C. p. 342.35. A, B, C. D, p. 340.
36. B. p. 343.36. A, B, D. E. p. 340.
37. D. p. 344.37.A.B,C.E,p.341.
38. E. p. 345.38.A.B,C.D.p.341.
39.E.p.345.39. B. C, D, E,p.340-341.
40. D. p. 346.40. B, E. p. 340-341.
41.A, p. 346.41.B.E.P.341.
42. E, p. 346.42. B. C, D. p. 342.
43. D. p. 346.43. D, E, p. 342.
44. C. p. 347.44. A, B.C. p. 342.
45. B, p. 347.45. C. E. p. 343.
_____?239
@@@@@ ^(JaMA
^^W

'wd'a'a'a'v'oi
'(@SE @d @3 @a -69
'WE @d'3'a'3'V'89
'ESE @d @3 'a '3 'a @t9
@E9E-;SE'll'3'3'a'V99
@;S@ @d '3 @a -99
@ZSE @d @3 @a @V @f9

@i.sE'tr3'a'o'a'@9
@iSE-'i'a'a'vzg
'lSE'd'3'a'3'v'l9
@8fr@-d'3'9'v-09

@Bfe @d '3 @a @a 'v @6s


@^re @d @a @a @v 'as
'IK @ci '3 'a 'o 'a 'is
'iK d '3 @3 @a 'v 99
9frE'd'3'3'B'Vg9
@9t'E @li 'Q '0 'B 'V @tS
@9fE @d @3 @a @3 @E9
@Sre @d '3 @3 @;s

'KE @d '3 @89


@tS@ @" @B @iS
@ESE @d @V '9S
@ESE@d'3 SS
@E6E @d 'a @W
'ESE @d @3 @E9
@ISE'd'B-ZS

'6@E @d @a OS

'sre'd'a'o'a'v'os

@OSE'd'VIS

@W1'3'a'3'VlS

@8rE @d @a @av

@Et'c @i '3 'a 'a 'v @8t


@Ere d @a '3 @a @v zfr

'6tt @d @V @6t'

'Ht @d '3 @a @o @V @6t

@Et,E @ll @3 'Q '3 @a @9t'

@SK @d @3 '/t,

@9re @d @v @9t'

17.TUMORILE CEREBRALE ?l MEDULARE

1. COMPLEMENT SIMPLU

1 Staza venoasa detenninata de tumorile intracraniene contribuie la aparifia:


A. Edemului cerebral.
B. Manifestarilor clinice de focar.
C. Acceselor epileptics parfiale.
D. Acceselor epileptice generaiizate.
E. Manifestarilor clinice de ordin general.
2. Simptomele de hipertensiune intracraniana apar la bolnavii cu procese expansive intracraniene Tn:
A. 100%dincazuri.
B. 60-80% din numarul total de bolnavi.
C. 40-50% din cazuri.
D. 20-30% din numanjl total de bolnavi.
E. Aproximativ 15% din cazuri.
3. Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile in
care tumorile sunt situate:
A. In fosa craniana anterioara.
B. Tn fosa craniana medie.
C. In fosa craniana posterioara (subtentorial).
D. Supratentorial.
E. Extracranian.
4. 0 tumoare, care se dezvolta in primul an de via^a, poate sB nu dea fenomene de
hipertensiune intracraniana, deoarece:
A. Creierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia
B. Ea produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
C. Copilul nu poate reda manifestarile subiective pe care Ie are.
D. Se produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului.
E. Nu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian.
5. In cele mai multe cazuri, primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana, cauzat de un proces expansiv intracranian, este:
A. Accesul epileptic.
B. Tulburarilevestibulare.
C. Semnele de iritatie meningiana.
0. Staza papilara.
E. Cefaleea.
6. Percutia craniului deceleaza, de cele mai multe ori (in peste o jumatate din cazuri), o zona dureroasa la nivelul unde se localizeazB procesul patologic in'
A. Nevralgie trigeminala.
B. Encefalita herpetica.
C. Tumoare intracraniana.
D. MeningitB limfocitara.
E. Hidrocefalie.

@a
@BAiiizuas BUBluos'^ef aisda|id3 @g
@auoiouj BUB!uos>pBfaisda|!d3 @v
:ep leulujop eisa IBIUOJ; qo[ ap inuiojpuis @E L
@unzeo %OOL
@unzeo %0
@unzeo %0
@unzeo %o
@unzeo %o
:A)ieujixojde u osau|eiui as ejeouaisod BUBIUBJO eso^ ap 3|!joujni 'udoo e"| "^\.

@inujsiinqujeuujos '3
@asildeiida S)aiuasqv @a
@eleziiejeueB leiyed asiidaiida a|asa33v '0
@aiezi|ejeueB aondaiida a|asa33v @g
@a]E!ijed a3!ida]!d9 a|asa33y 'V

uoasap eueiuBjaejiui eumsuaijadiq ap ezej uj )EuoiuaiBjdns sieniis a|aLueoi|6 uj '\.\.


@njoioujo|n30 8|UB|6ajaa '3
@
@ajeinqiisaA B|UEjnq|ni @3
'i
@eieeia
:oi
injoieujjn leinosip unuj aisa euEiuBjoejiui numsuaijadiq |e uujas ap aieii|eo u| 'oi.

:!uaiuejo IAJBU ep nqoajed e eiuusjns ap esiuip


eejeisaiiuBuj aje aueluejoejiu! njoujni |n3iisouBeip ui giiqesoep elueijoduji o '6

@Eaiennqeu
@|
@BialuaujslujoA '0
@a|u
@eaa|

sualuejaeJiui numsuaijadiq e ajeisa^ueuj eolun ^ aieod ajeo ini-uoidiuis ileoipui @8


@uEipiHEjoie^sa minpiqoii e aiieinojio ap J0|ieo e eieoi5.in.nLp eajiiiqeisea '3
@je|nouiu3A PIUOII ap ilemueo iaun eajeuajo @a
@sildo minAjau isiided IO^OJIB elluedsiQ '3
@oiido minAjau leiided minujepa eliijedv "g
@Aisuedxa in]nsaoojd e eia|dujoo eejedj!)X3 @v
:n3 Biepo UBIUBJOEJIUI Aisuedxa insaoojd u; Aiiiuilap ezeapao eeaie^eo 'j_

D. Tulburari psihice.
E. Semne piramidale.
1-1. hsusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afeclivitate, cauzate
de tumoarea de lob frontal, se numeste:
A. Eufofie.
B. Jovialitate.
C. Euritmie.
D. Eutanasie.
E. Disforie.
15. Semnele pseudocerebeloase Tn tumorUe de lob frontal sunt determinate de lezarea:
A. Circumvolutiunii precentrale.
B. Structurilor profunde ale lobului frontal.
C. Arterei cerebrale medii.
D. Structurilor bazale ale lobului frontal.
E. Centrelor si cailor fronto-ponto-cerebeloase.
16. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care constB in devierea conjugate a
ocnilor si a capului de partea opusa tumoni de lob frontal, urmata de miscarea de
torsiune a corpului si a membrelor. se numesle criza:
A. Pseudocerebeloasa.
B. Epileptica majora.
C. Adversiva.
D. Jacksoniana.
E. De tip absenta.
17. Tulburarea limbajului de tip afazie motorie se intalneste in tumorile de;
A. Lob frontal.
B. Lob parietal.
C. Lob temporal.
D. Lob occipital.
E. Fosa craniana posterioara.
18. Deregfarile de camp vizual in tumorile de la baza lobului frontal cu compresiunea
nervilor optici si a chiasmei se manifesto sub forma de:
A. Hemianopsii omonime.
B. Hemianopsii heteronime.
C. Hemianopsii de tip cadran.
D. Scotom central.
E. Inguslare concentrica de camp vizual.

19. Bolnavul cu tumoare de lob frontal deseori nu este constient sau nu acuza tulburariie ce tin de:
A. Sfera piramidala.
B. Sfera extrapiramidala.
C. Criza adversiva.
D. Vorbire.
E. Functia olfactiva.

..@llllBr

@leiidiooo lejqejaa ininqoi e 0[6o|0ied insaoo-id ui eejeoiidiui -3


-upeui 9|ejqajao lejeye nleiuBaiui eajeza-] @a
@aoiido laujseiip eaunisajdujOQ @3
-plldo jo|iAjau eaumsajdujoo @g
@ie|0!iej9jo|ajqij eejeza"] @v
:ap sieuoiiipuoo iuns |B)eued qo| ap epuniojd 3|uoujni ui a|BnziA aiugjnq|ni @sz
@miniBogjquji eixejdy @3
@auoioepi BixeJdv 'Q
@njledsnneL) |nun eajefi|BaN '0
@e|ei!6ip BizouBv
@tPHUBLuae BIZB^

elueuiLuopau lejaisiLua 9|B a|Bi9ued sjuoLuni ui ajEziiaaol ep uujas tuepoduJ! un @fr@


@luoujni sndo mindjooiLueu eiium^jod aiuiis nu |nAeu|oe @3
@jeziq 'muejis Jepejeo
no eilezuss o nes JElusujiidns ruqujauj un eisixa je 50 eitezuBs aw |nAeu|og @a
@ezeajosoiuj as 'BJIUOO uip 'nes Lun|OA ui asruq aiSejgiu
as njqujauj un nes lalajlujeu e 'mindjoo e aped o eo eilezuas BJB |nA8u|og @Q
@aiejodjoa laiiieqos e ajejnqini ap EOlisixojBd ajeise^lUB^ @g
@leiiied nes sndo indjoanueu puud
-no ejea -unigdelui -ejnsje 'eaaj ap nlezuas 'ne^oujB 'unigolujn^ ep i^ezuag @v

ap 8|uoujni ui nuigiui oiuiio uaujoua^ @laiieimopnesd E epajoo BQjauosQp ileBeiv "EZ


-e|20u6o9J9)s
@|B}9uBd minqoi eejBoujni ep
Bieios.ie "5|euozu9s eileAjaul ap gluapuadap eueiu u| BO|UU@I eizsiftejadiH @g
'3|ze|d08u ininSeo
-ojd e 9|ejqaja3 iuezi|eooi esndo eaijed ui aumlejqiA ep in|nliu]s BejBnuiLUiQ -3
inindjoo e Bsndo eeped ui eizsGieodiH @g
@luoLuni njeziieool sndo indjooiLueu ui fizeisajed @v
:a|Bi8ued B|uoujni \j[ alemiqisuas ap ajejnqjni enuigiui 89p IBUJ eeo lieoipui @zz
@lendpoo qof ep aoiieiSBiaLu Bfuoujni 3
@|eiuoj^qoi Bp eu&ieuj e|UOLuni. @Q
@IBIUOJJ qo| ep eu6|ueq 9||joujni @Q
@elueotunujoo B||B^eoojpiH @B
eA]znpo eiiefeoojpiH @V
:ep aiezneo sualuosiioer a|azuo JO}OLU ipuep ep aisuujn iuns nN @ 1,2
e|BnziA iiiBimoe B|B ueouipOM '3
@ejiqjOA sp ue|6ajaa @a
@eumsuoqejd ep inuujas '0
@9|Bp!ujBjid8jixa euujes @g
@ejiBoieieo-oinoo ezuQ @v
:8penlosuiaise'|
-uoj^ qo| ap ejeoujnt ap Biezneo -mindjoa B B}deejp eeyed ui BuBluosiioer BZUQ @02

26. Agnoziile vizuale pot fi conditionate de tumorile:


A. De lob frontal.
B. Parietale posterioare.
C. De lob temporal.
D. De fosB craniana posterioara.
E. Hipofizare si paraselare.
27. Modificarile cflmpului vizual, caracteristice pentru tumorile de lob temporal se
manifests prin:
A. Ingustare concentrica de camp vizual.
B. Hemianopsie neteronima binazala.
C. Hemianopsie neteronima bitemporala.
D. Hemianopsie laterala omonima.
E. Scotom central.
28. Lezarea inegala a fibrelor optice, corespondente cadranului Inrerior al retinel
pomite prin lobul temporal si care fac o bucia Tn jurul cornului temporal al ventriculului lateral, produce:
A. Cecitate optica controlaterala.
B. Cecitate optica homolaterala.
C. Hemianopsie de tip cadran superior.
D. Hemianopsie de tip cadran inferior.
E. Scotom negativ.
29. Tulburarile viscero-vegetative apar mal des Tn tumorile:
A. Sistemului limbic.
B. Lobului temporal slang.
C. Lobului temporal drept.
D. De pol temporal care tree Tn lobul frontal.
E. Prin extindere, din lobul temporal !n eel parietal.
30. Simptomele tumorii de lob occipital sunt ipsilaterale atunci cflnd:
A. Tumoarea se extinde Tn lobul parietal vecin.
B. Apare edemul cerebral malign.
C. Apardereglarivasculare.
D. Se produce hernia temporala a creierului Tn fisura temporo-tentoriala.
E. Are loc angajarea bulbului rahidian Tn gaura mare occipitala.
31. Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
A. Tulburari de sensibilitate.
B. Tulburari motorii.
C. Tulburari vizuale.
D. Apraxie.
E. Dereglari oculomotorii.
32. Indicati eel mai important simptom al patologiei lobului occipital:
A. Hemianopsia.
B. Halucinafiile optice.
C. Agnozia vizuala.
D. Dareglarile orientaril spafiale
E. Alexia.
.^_______________ ^^

,.^
ji(BI

@aisuajejdns ap a|aujse|doaN '3


@jeujeuj injaoueo @G
@ajeuouj|nd-ouuojq saizeidoau 3|asaoojd '3
@IBUilsaiuiojiseB ininioeji a|uOLunj_ @g
@laieisojd 3|uoujni @v
:a|ejqsjao aoiieiseieui jo|uoujni E eiuaAoa.u IBUJ eao eamBuo !)BD|PU| @ge
@ieiuo-1; in|nso e BAIIBSUIUUJSS eajesojBu^ '3
@siisuaioe-ies pouj uj, euujn as 'ezeauoieq as eoseaojni Bne@ @a
@eS uj, nes iisaojni nas ejdnseep jeo|eo ap uaundea 'o
@.a|ei!6ipjo|nsajdui!" eiuazajd @g
@aueiuej3JO|unins elusasiqsa @y
^.loieuJEoiBuue^oluejo inoiisoufielp ui soiiejd uujas un aise oiBoioipej uujas ejeo @ze
@(Xl) ueibuue^osoiQ '3
@(ilA)ieped
@(|A) lejsiei joioujoinao @O
@(Al)oneied
@(ll|)JOioujo|noo @V
:uB!uejo |nAjau ieza| aisa sap IEUJ |3o 'ejEouaisod euelueja esoj ap e|uoujni u^ @gg
@|ejaie|iq nes -tun luaBjeAuoo ujsiqejis uud as-npugisaj
-IUBUJ oiuip 'eueluejoejiui eunisuaijadiq sp inuaujous^ uud 'sueonpqe |nAjaN @3
@eznae a| nu
nes luaiiauoo aiss nu 'uoasep '|nAeu|oq SJED ap 'eiejaie|iq nes -iun amjsod
-iq nes aiijjsoue uud as-npugiss^ueLii 'mi eaumsejdujoo uud AIIOE^O |nAjaN 'Q
@oiisixojed flyaA un BO ss-npugise^lueuj @je]nqnsaA in/uaN @O
@m| ejdnse Bipjaxa o esjeouj
-n} ajB3 ad 'Biaajip aumsajdujoo ep ujslueoauj un-Jluud joioujoinoo |nAjaN @g
@aoisdouenueq aujeoioos uud ss-npueAipaiqo '|nx
-syoa no ininAjau e eumxauoo ap lauoz B BIBIILUII Baumzel uud 'oiido |nAjaN @v
@s8|e IBLU ezeasajsiui iBiidiooo qo| ap Sluoujni u\, luaiuBja IAJBU ap aluejnqinrsc
"(undiqo 'luiBeLUl)
xaidujoo nes (nsdoio^) n|dujis dii 3p sienziA auaujoua^ ap sujsixojed ajy '3
@lenziA mindujK) e aued D-JIU leujnu paiqo un IBUOISJOIS!P epeA @a
@esAale adeojad \[ ajBo ad 'psiqo un lenuo^ap apeA '3
@aiseounse-i a| nu jep 'alaioaiqo apaA @a
@aisaiqo a4uip eao nes paiqo E| eued eiuBisip eio3jde aieod r\^ @v
:|nABuioq SJBO ui sjejnq|ni o eisa Boiuisd eaieipao nes eienziA eizou6v @re
@oiido minAjau ie|ided e 3|ezeu nieieujnf esjejoiooaa '3
@oua^uad SOAJQU minujaisis eajeioe^v "a
@iej8ie| !n
-nouluaA ie lEjodaisi ininujoa imnf u] B|onq o oe^ ajeo soiido joiejqi^ eajezs"! @o
@soiuisd ainlounj ep oiBoioizri aie6a| joiiumieujjoj eajeza-i @g
@eolido eijojie is ejeiided ezeis @v
^laisdoueiLLisLi e
-eziAipaiqo Biiqisoduji nes eiioi^ip e3B; iBiidiaoo qo| ap njouini e aiieoiidujoa SJBO @@@

39. Cercetarea reflexului de (ripla retractie sau a reflexului de aparare in simptomatologia tumorii medulare ne ajuta sa:
A. Suspectam originea histologica a procesului neoplazic.
B. Stabilim faza de evolutie a tumorii.
C. Alegem metoda de investigatie complementara necesara pentru precizarea
diagnosticului.
D. Precizam extinderea leziunii.
E. Localizam partea compresiunii medulare.
40. Asa-numita disocia^ie -proteino-celulara". depistata prin analiza lichidului cefalorahidian, apare in:
A. Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
B. Compresiune spinala dorso-lombara de origine traumatica.
C. Mielite ascendente de origine bacteriana.
D. Arahnoidita cerebrala bazaia tuberculoasa.
E. in procesele tumorale medulare.

41. Punctia suboccipitalS se efectueaza in caz de:


A. Bloc la nivele superioare.
B. Determinare a unor metastaze multiple, osteoame, osteoblastoame etc.
C. Identificare a tumorilor intramedulare.
D. Evident'ere a tumorilor vasculare ale sistemului nervos.
E. Diferentiere intraoperatorie Intre un astrocitom si un ependimom.
42. Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare. indiferent
de natura lor?
A. Radioterapia.
B. Radiochirurgia.
C. Extinparea chirurgicala.
D. Chimioterapia.
E. Plasmafereza.

II. COMPLEMENT MULTIPLU

1. Teoria polietiologica a cancerului presupune existenta mai muHor factori:


A. Exogeni.
B. Mutageni.
C. Celulari.
D. Endogeni.
E. Virotici.
2. Selectati afirmatiile corecte referitoare la generalitafile despre tumorile cerebrale
si medulare:
A. Etiologia virala a lor. Tn prezent, a fost pe deplin demonstrata.
B. Exista stari precanceroase.
C. Exista factori cancengeni.
D. Tumorile pot aparea chiar si la o varstS destui de Tnaintata.
E. Pana Tn prezent nu s-a ajuns la un criteriu acceptat unanim Tn dasificarea
tumorilor sistemului nervos.

@oize[doau ininsaoojd eisjna '9


@m|nAeu|oq e eosiauaB eliizodsipajd @V
:ap |epads ui BiBumueisp 91S8
au9iuejoej)ui e|uoujni w BUBIUBLPBJ^UI aumsuapadiu ap J0|aiuoidiuis eiuazaid '6
@UBipjuejoiejso minpluoii e ailqjosaj ap esnpaj e)eipedeo @g
@Aisuedxa ininsaoojd e eolueoeuj eumpv @O
@UBipluejoiejao PIUOI) ap fAisaoxa aje|niiinov @Q
@aleiiBesEjed auaipiouueje jonleiizoiiA e eosidase alieujEuui @g
@uBipiouuejeqns
iniieds ui je|nou)ueA inujaisis uip uBipiuBjo|ejao pluoii ep m|nxn|^ e ajeiunfi @v
:ap MIOLU ad ajede '(fr m|n|nouiu9A tnpnpsde '@ |n|nouiu8A) u&pmiejoieiaa minpluoii
e aja&nos ap inpaiBJi ad 8iezi|eoo| @eueiuejoej}ui jo|uoujni irupeo u[ Ei|ej33cup|H '6
@eseoujaAea-opiicuBO i8|nisy elluedv @3
@sjaASUBJi jEjqajao ininsnuis esjeujLidLUOQ @a
@UEipiqejoi^Ki piqoii ap eilajoasjadiH @O
@uEipiuBjoie^eo in|np
-!uoi| eilqjos&j ui [ooeisqo un aonpojd eueipsuj BIUII ed lajejsiLua eajeseidea @S
@uaneo iauaA E Aisnpui 'JOIQSBA eejeujudujoo @v
:auaiuej3BJiu; aAisuedxa joisseoojd irupeo uj,
a|ejqajao aseouaA lazeis eejaisejo e| ainqu)uco is goeoAojd ajeo IUOPE^ ileoipui /
@EUBIUBJO Baieiioedeo leideji eonpay '3
@eonuoiBUB a|iun|leiiuo^ gzeaseidap is Eujudujoo @Q
@eolieiaoueoieujau ejeueq ezeajouaiaa @3
mirueiQjo e ;|ELUJOU poupaiaoiq eaieiiAipe ezeadois g
@eualuejo lai^no a|aseo pzeapoj^ @v
:eajEOieiujn aisa ueiuejoejiui Aisuedxe m|nsaoojd eaumpv 9
@lejoujniued |ejqejeo m|nujep3 '3
@auaipiqoii luoieinojp jo|uejnq|ni @Q
@eumGues njoieinojp jo|uejnqim @o
@miedsapjoimsoiuiminsaocud 8
@lejqajaa jB|nou)uaA minujeisis e ujn|OA u^ ajaisaia ap aJB)ipaja laiiizodsipajd 'V
:osajoiep
eiejeuaB Qluuajns ap eujoidujis iuns gUBluejoejiui aumsuayadiL) ap a|amoidLuis '9
@in|n)uaped BISJ^A ap a^euoilipuoo e|eujo)diuis '3
@UBipluejoiejea in|npiu3i| lusonpojd eajaiiaja ap aleAiiouj aujo^diuis @Q
@lejqejao ininLUSi|oqe)aiu eajeoyipolu ep eieuiLuj9)ap eujoidujis @Q
@in|meiaj3 B eieoo| eeunizs] ap 3)BBe| aujoidujis 'g
@9UQ1UBJOBJ1UI numsajd Bajatsajo ep 9)ezneo aujoidujis @V
:u Biea^isep y iod auaiuBjoej^ui joluoujni e|9LUO)duJ|s 'fr

joiejni

@joi
@unuji ininujeisis eipBeu @o
@m|nABUioq BISJBA -9
@ez9U96ajeoueo ap |ruopej @v
:ap apuidap aualuejaejiui jo|uoujni BiDO|oiBUJoiduj|s @e

C. Localizarea procesului patologic.


D. Factonj) mutagen din faza precanceroasa de evolutie a bolii.
E. Histologia procesului patologic.
10. Tn inervatia durei mater rolul principal Ie revine nervilor:
A. Trigemen.
B. Facial.
C. Glosofaringian.
D. Vag.
E. Hipoglos.
11. Indicati structurile cerebrale isensibile (iritatia lornu provoaca dureri):
A. Foita superioara a durei mater.
B. Foifa inferioara a durei mater.
C. Arahnoida.
D. Pia mater.
E. Substanta creierului propriu-zisa.
12. Alegeti caracteristicile corecte referitoare la cefaleea din cadrul hipertensiunii intracraniene daterminate de o tumoare intracraniana:
A. Devine mai accentuata noaptea, dupS 2-3 ore de somn.
B. Tusea si eforturile fizice o exacerbeaza.
C. Poate sa apara si sa se intensifice la diferite miscari si schimbari de pozitie a
capului.
D. Antinevralgicele uzuale au un efect trecator, de scuria durata.
E. Apare odata cu aparitia atroflei optice.
13. Selectati manevrele care. In mod paliativ, fac sa scadfl durerile de cap Tn tumorile
cerebrale:
A. Grefurile.
B. Vomismentele.
C. Deshidratarea medicamentoasa.
D. Drenarea unei cantitafi de lichid ventricular.
E. Extirparea completa a procesului expansiv.
14. Selectafi expresiile corecte referitoare la grefuri si vomismente Tn cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana, provocat de procesele expansive intracraniene:
A. Se produc fara efort, indiferent de alimentatie.
B. Deseori, se Tntalnesc Tn tumorile fosei craniene anterioare.
C. Oupa punctia ventriculara cedeaza definitiv.
D. Dupa deshidratare cedeaza temporar.
E. La copii pot fi Tnsotite de difuze dureri abdominale.
15. Indicati categoriile bolnavilor cu procese expansive intracraniene ia care staza
papilara lipseste sau este slab exprimata:
A. Sugari.
B. Copii mid.
C. Adolescenti.
D. Batrani.
^^
E. Bolnavii cu procese expansive intracraniene cu evolutie lenta.

sMMP

@3i6o|ouj|e40
@oi^ejBo|eiaouao403 @y
:|nuaui
-l;Bau smqaji nu ndoo e| e|ejqajeo jo]uoujni e Bjez^odluoiepousip eajez!|eooi uj @^
@jo|ajeopid eajeuopjoooeN '3
@joiiuieuj eajeuopjoooeN 'G
@sjauj ui ajsiAea '3
@si/oaoj
@S!1030J

BI aiejqaJ83 JO|uoujni [naiisouBelp ui eiueijoduji ne ejeo aaiuip a|euujas lieoipui @ [.^


@in|nAeu|oq e e|eisBi eiuauauedv '3
@Eluaimjoouoo eolieujos B|eog @G
@minAeuioq eisjeA @O
@njoujni eiin|OA3 @
@njoujni e!6o|0isi|-| @v
:ap e
ezeijeA lAeuioq liusjip EI ajeziieool iseaaoE na jeoo^ ap aoiBoicunau a|aujoiduj!s @oz
@nunisajdojoo sjeoiBzundsejoa e|BOO| ajeinaseA uejnqini ap aiiiosul iuns @3
-|euojnau inioyap sp aleznea iuns @G
@E|euojn3u eileiU! ep alezneo iuns @3
@njoujni |mpas $3ipu| @g
@jaiaja m|nBajiui e eluuains ap euuias pun^ 'ejeaLiiaads o ne n^ @v
:jeooj ap a3i6o|ojnau 8|3Ujoidans '6L
-eiei!A!saj6
@aiz
@ajEluauoza
@leuoujauj eajapeos ^
@aoiqisd nleiiAipe e B|Bqo|6 EajBnumjiG 'V
:uud leiliu! gzeazuaioej
-eo as a|Bjqaj80 s|uoLuni u} gueluejaejiu! eaumsuaijadiq uip aaiuisd e|uejnqini @Qt.
"BieoipBj eilejado e3!pejd as eoep '|BUJJOU e| eued leidaji auiAaj eajapaA "3
@EAiiiu^sp aisa eje|ided ezeis ednp njapaA eajapjaid "G
-ezojnelue ei eued aonpuoo aieod ajeo 'alenziA nieiroe eajapeas ezeaieisul 33 @O
@njapaA e ajeoieoaji eajeiiqnuqo ap 3Bug|d as inluaised 'uoaun 'g
"eunq eienziA aleimse o ap eiiiosul ais3 @v
:eu9iuej3cjiui aAisuedxa 8|as800jd uip
'ezeisisod 'ejepunoss eolido ei^ojie e| ajeoiiAud aiejBAape a|nieuii^e liepaias 'L\.
@emjsoue is e6nepe as ailn|OA9 u| @3
@BiejaiBiiq ejepunoas eoiido aijojie o eluszajd 3 -G
@@|Bi3ie|!q eje|ided ezeis o eluezejd 3 @Q
@1430 ije e| iBJiuas
ujoioas no Ejeujud eolido ei^ojie is IUDO un e| eieiided ezeis o eluezajd 3 @g
@pioua^s sp ndue e eujaiui nujiaJi a]uoujni uj sisau|eiui ss 'V
:Apauua>i-jaisod inujoipuis e| ajeoiua.(aj apajoo 3]niBLujye !leoipu| '91.

C. Otoneurologic.
D. Endocrin.
E. Oncologic.
23. Alegeti semnele piramidale posibile Tn manifestarile clinice ale tumorii de lob frontal:
A. Hemipareza centrala din panea opusa tumorii.
B. Reflexui palmo-menlonier Marinsecu-Radovici.
C. Rigiditate muscuiara cu semnul rotii dintate.
D. Akinezie.
E. Tremuraluri.
24. In glioamele maligne de lob frontal, defidtui motor:
A. Este minimal exprimat.
B. Apare mai precoce.
C. Este rapid.
D. Evolueaza extensiv.
E. Are caracterdefinitiv.
25. Tulburarile de schema corporala Tn tumorile de lob parietal iau forma de:
A. Astereognozie.
B. Parestezii in nemicorpul opus tumorii.
C. Autotopoagnozie.
D. Anozognozie.
E. Pseudomielie.
26. Indicati caracteristidle lulburarilor motorii Tn semiologia tumorii de lob parietal:
A. Apar ca niste semne de imprumut.
B. Se manifesto printr-o simpla exagerare de reflexe osteotendinoase.
C. Se manifesto prin pareza mimica de tip central.
D. lau aspectui de atrofie muscufara de partea paralizata.
E. Pot fi unica manifestare a suferintei timp indelungat (5-15 ani).
27. in crizele senzitive cauzate de tumorile de lob parietal eel mai des sunt implicate:
A. Buza superioara.
B. Buza inferioara.
C. Fata.
D. Membrul superior.
E. Membrul inferior.
28. Pentru tumoarea parietala sunt cafacteristice:
A. Alexia.
B. Amuzia.
C. Acalculia.
D. Ambliopia.
E. Agrafia.
29. Alexia din tumoarea parietala poaTe fi:
A. Literala.
B. Verbala.
C. Propozitionala.
D. Expresiva.
E. Receptiva.

@eipmp ep iiqasoap aisa auoiejedo a|B3 ad luoujn) eajejnigiu^ -3


@eiiqisuasoipej eisa eajEOLuni @Q
@injntsiqo apiaied ui jeo|Bo ap ueundap no 'aoiisiip @uns sap ayeoj @3
@iidoo B| 's3|E leuj 'jedv 'g
@ajetiniid lafii a|e ajeuouquja unisaj joun ezeaiolep es jo| eluaiusAojd @V
;eLueo[Bu!je^o!uejo e| ajeolue^j apajoo einiBujjyB itaBeiv 'ge
@lusisisjed |nl!u6ns @3
@lejnieuap insuos 'a
-eiiBjei ezeq no oixeie |nsja^ @3
-laluiisouno eajejanv @g
@8A!ie}96aA8iu?jnq|nj. -v
:e|BOjBjnjnp BiluaAjeiui is eejejo|dxa
osaqgjB ajeo 'ejeouaisod BUBIUEJO esoi ep a|uoujni uip aoiuip e[auujes lieoipui -fre
@lEuozues dii ap nze^e a|dujis i8un BIIJJO^ qns ajiqjOA ep uejnqini @3
@oiloqeiauj-uuoopua-AiiBiaDaA inujojpuis -G
@lejqejaoiqounjiep inujojpuis -3
-je|nq!isaA-oisqajeo inujojpuis @g
@eueluejoejiui aunisuepediu ep inujojpuis @v
:uip sndLuoo eise udoo e| ejeouaisod eueluejo BSOI ap oiuip inujojpuis -ee
@|eie^ oiisou6ojd na uoesep -sujeiu! a|ejqajao uujau onpojd as -3
-eualuejo asqi ane no Aiiejedluco 'a|BHueBuoo uoujni auiind IGUJ ynuj nuosap 83 'Q
@aseo|eqej83 is eAjiizuas
-luoiouj auujas no ejepose ui lueluejo JOIIAJSU joiiupep^i B nes eulBuo ap J0|
-iapnu eajepe^e uud aluip es-npueiss^ueuj '|ejqajao imqounji lEoiiduji eis3 @3
@B!|e;aoojp!u guiuiialap is eseoieqajaaoluod jo|eoiaisp JB nes euBBLu isuje)
-sp @AI m|ninouiueA 'sniAiAs m|npnpedB |n|aAiu E| leooiq eisa uBipiqoii inujsisig @g
@leuoisuaujip snpej 9)sa luaisixa inileds @v
:9)@aisodBpB Q\ ajeo ed
eolujoieue joiiumleuno^ e Ejeuoipun^ E9jeoieA ap is Atpadsej minileds a|aiapej
-ea ap eleuoilipuoa 'ejBousisod gueluejo eso^ sp njoujni a|!leiueinoiped fleotpui @ZE

-ILUOU un 'lei^ed nes eujiBajiui ui 'puudno ao unigdaiui 'ejnsje 'aoaj ap a;lez


-uas 'ijBtjoujB 'unipolujm ujjd BISS^IUBLU es ejeo 'aAiiizuas szuo eje |nABU|og -3
@lisj^s B| Bued IEUOIZIA \i e aunduji as
is BABpun ep auiA ao UJ|L[ inun e|elueA08S ep aojBd iBpeAUl ep3A as |nABU|og @G
@3ia esje eujEo ap inoaidau isnB is sojiuj osnjq eiiuis |nAeu|og '3
@Bieujuje exa|dujoo iileuianieu jede JBJ IB^ @g
@eiBJO|oo aeseji @oo^ ep a|aui 'uaialueos :jeiu9Lue|8 dii ap lung @v
:s|ei!diooo a|uoujni ui jede eo joiitleupnieu 9\e epajoo eipiisuapejeo !la6aiv @ I.E
@ileuis joiiqosnuj E eo!6o|0ied 8iBi!i!qB6iied -3
@s
@ailejopnsja
@!UOIOLUOSBA uejnqjni 'ujsuoeie
:eAj)e)8BeA-QjaosiA uejnqini 9|ajBoiBujjn 301 ne lejodujai qo| ap e|uoujni u| @oe

S-ar putea să vă placă și