Sunteți pe pagina 1din 11

Tehnici de interventie pentru depresie la

copii
Draganescu Claudia-Iuliana
Master Psihologie clinica si psihoterapie, anul I

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Catedra de Psihologie Clinica si


Psihoterapie
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Martie 2010

Obiective

Planificarea activitatilor placute


Monitorizarea starilor afective
Dezvoltarea abilitatilor sociale
Rezolvarea de probleme
Auto-instruirea
Analiza rationala

Planificarea activitatilor si monitorizarea


starilor afective
O prima linie defensiva impotriva anhedoniei, retragerii sociale si

plictiselii.
Se iau in considerare:
-activitati din trecut care erau distractive (Ce ti se parea
distractiv inainte sa
incepi sa te simti asa trist?);
- cat timp necesita desfasurarea fiecarei activitati;
- frecventa;
- modalitatile prin care copilul isi poate aminti sa realizeze acea
activitate (poze cu copilul; fotografii decupate din reviste, desene
ale copilului).
Importanta monitorizarii starilor afective

Planificarea activitatilor si monitorizarea


starilor afective

Dezvoltarea abilitatilor
sociale
Ex.: integrarea intr-un grup de covarstnici; initierea unui joc social;

schimbul de jucarii.
Tehnici: - joc de rol (*);

- joc cu papusi (**).


(*) Terapeutul poate juca rolul unui coleg de clasa caruia copilul
asistat poate sa-i ceara un creion, sa-l complimenteze, sa-l invite
sa se joace impreuna etc.
(**) Prezentarea si a unor interactiuni sociale negative (trisarea la un
joc) cu scopul de a-l face pe copil sa detecteze problemele din
scenariu si de a propune alternative sociale adecvate

Dezvoltarea abilitatilor sociale: joc de rol


Terapeut(T): Ana, acum vom face acel joc de rol despre care am vorbit.
Aminteste-ti sa folosesti abilitatile pe care le-am descoperit impreuna.
Anna(A): O sa incerc.
(T): Bine, suntem intr-o sala de clasa, iar eu sunt noua colega care sta langa
tine si ma uit pe-o revista.
(A): Buna!
(T): (Se uita in continuare pe revista si n-o baga in seama pe Ana).
(A): (Se fastaceste pe scaun si incepe sa roseasca la fata). MmmmBuna, eu
sunt Ana. Pe tine cum te cheama?
(T): Hei, scuze, eu citeam. Ma cheama Ina.
(A): Despre ce citesti?
(T): Citesc despre clubul de pian de la Palatul Copiilor. As vrea sa ma inscriu si
eu. Tie-ti place pianul?
(A): (Zambeste usor, pare mai relaxata) Da, imi place. Mmm(priveste in jos)
ai vrea sa mergem impreuna sa ne inscriem?
(T): Da, sigur.

Felicitari!
Discutie: Cum te-ai simtit? Ce ti-a placut? Unde ti-a fost mai greu?

Rezolvarea de probleme
Creeaza sentimentul de neajutorare.
Unii copii trebuie invatati pasii rezolvarii unei probleme
In cazul altor copii, rezolvarea de probleme este dificila din cauza

gandurilor disfunctionale (Sunt prost, nu voi reusi niciodata!, Nu


pot face nimic ca lumea!)
Identificarea obstacolelor si provocarea gandurilor disfunctionale

faciliteaza rezolvarea de probleme.


Tehnici (distantarea de problema): - Eroul, personajul favorit

- Copilul rezolva o
problema pentru altcineva.

Auto-instruirea
Cufarul cu bijuterii analogie intre strategiile de coping uitate si

comorile ingropate

Inlocuirea banutilor vechi si murdari banii urati (gandurile negre) se

schimba la banca cu valuta emotionala noua si frumoasa (ganduri


adaptative)

Analiza
rationala
Placinta responsabilitatii - Pizza atribuirilor
Testarea ipotezelor Detectivul istet

Distorsiunile cognitive sunt piste false, care indeparteaza


detectivul de adevar.
Detectivul trebuie sa identifice pistele adevarate pentru a
rezolva cazul si sa nu se lase indus in eroare de faptele false.

Referinte
Abela, J.R., Hankin B.L. (Ed.) .2008. Handbook of Depression in

Children and Adolescents. The Guilford Press. New York.


Friedberg R.D., McClure Jessica. 2002. Clinical Practice of Cognitive
Therapy with Children and Adolescents. The Guilford Press. New
York.
Schroeder Carolyn, Gordon Betty. 2002. Assessment and Treatment
of Childhood Problems: A Clinicians Guide. The Guilford Press.
New York.