PITROPIA pASEI 1SPITALELOR IS-LUI

1'1121DON DIN JAs1

s-*,../N..,s,,,,o,".,,es,-,.Ws_n,,,v,/N..ev-,,,..e-ov."-"-----

151150110E 51 WISE
(DOCUMENTE SLAVO-ROMANE)
PUBLICATE
DZ

GI-1. GI-IIBANESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

-.14111
17014111/11.114 nr.

PA.BTEA II.
(1692-1694)

I
Publi catiune fcuti sub auspiciile Epitropiei Casei 5f. 5piridon din 14

r---F-1! 4

I IA

::

'4111

TIPOGRAFIA 1DACIA P. & D. ILIESCU

1915

www.dacoromanica.ro

PREF AT A
Dam cetitorului partea II din vol. IV. al colectiei Ispisoace si Zapise", ce o public sub auspiciile Casei sfantului Spiridon din Iasi, Cu cat se Inmultesc volumele, cu
atat creste importanta publicatiei prin materialul bogat de
docurnente, ce privesc Intreaga viata noastra din trecut.
Am admis Le la Inceput sa dau documentele In ordine cronologica, indiferent mosia la care se refera ; aceasta era de altfel cuprinsa si In prevederea contractuala de a merge 'Ana la

pragul sec. al XVIII-a. De la aceasta norma rn-am abatut

In acest nou volumal 8-a al seriei. Apropiindu-rna de sfarsit am crezut ea pentru restul ce va urma 'Ana la Incheerea contractului sa dau In rezumat istoricul mersului proprietatii pe mosii. Incercarea aceasta de sisternatizare m'a
dus la cercetari noua si nu tocmai Indemanatice : dar au
scos In evidenta si fapte notra.
Cetitorul slrguincios va gasi cat-va Inceputuri de spite
de vechi familii de proprietari, In cari vor ceti nu atat urmarea lntreaga a seriilor de generatii, cat legatura lor cu
pamantul. Aceste spite Mut cu atat mai interesante, c14 cat
privesc pe vechii nostri stapani de pamant, nu atat pe vechil demnitari ai statului.
Pe langa acestea, cetitorul va gasi cateva Incercari
de cadastrare a rnosiilor razasesti ; Proprietatea mare s'a
Injghebat din Intrulucarea a multor razesii mici, cum si din
cornasarea lor ; In tabelele de batrinii satelor cetirn nu cum
a curs proprietatea, ci vom vedea si toate raporturile vii
din obstea razasasca.
Ce interes nu va prezenta escursul nostru asupra ce-

lui mai vechiu uric, ce-I are Epitropia ; In traducere ;

uricul de la Iuga Voda din 1399 rupt de divan ca fals si
pierdut astazi. In discutia Incinsa Intre istoricii nostri asupra lui Iuga I si II, de slut sau nu aceia0 persoana, escursul nostru va arunca 0 puternica lumina.
www.dacoromanica.ro

IV

Asemenea nu putin intetes prezint escursui nostid

asupra vechii doctrine juridice, cA strainii n'aveau drept s
cumpere mosii. In istoricul proprietatii de pe mosia Cotofanesti, pe Trott's, se vede cum a curs stapanirea d-rului
Ferati, dreptul domnului de a confisca o mosie Mt motiv

de hainlic ;iar practica juridica a citarii textului din pravile dupa vechii pravilisti se invedereaza ca o opera de
organizare a dreptului In secolul al XVIII-a.
In senzul acesta Inceput voiu continua restul de volume 'Ana la sfarsit.

Gh. Ghibnesch
Icipi in 21 Noembrie 1914.

www.dacoromanica.ro

1) Document din 7181, Fein.. 2, 1ai.

Sumar. Ispisoc de danie pee care Stefan Petriceaica Vod
diirueste schitului Zagavei Ingi Harlin 20 de pmtnturl, 12 Mei d
final si un vad de moar din mosia domneasci a tfirgului Hirliful a
(Mosia Harliu-Cotnari plk H. No. 1). Hrtie fili; pecetea dota
masa fn tus ros, stearsii.
I. 11W Ofrizisan IleTpt; 11011044. nacho macrrito rciip
SEMAII Alo44dgcK(011. Aec rcli4cT1M)ii A440X041 H no I 4140"
134X0M, f4H11 CgTHIS COT. tiTo ECT RS XOT4(1. Tsprti HaMniMS.

Xl9A1WRH.

tini

rtcPT 611)4 cliTgopHA WT w4

icoTo(pini

3ara-

II WT HHIOH 09410014KIIH. 19HcT1tilIKKH. CAM KT XIMM.

urkerku

iloMAKTgo.

imAtige H npcnoAnn AlApim. urr yo.

map I "Nil tIa4IIIMV.

ArkcTo. Aga
MITH. II C

AEc'kT

EAHH

XSpAStURIf.

CS

1(41la)

gtiKaTo

34

HItCH. H AC4 H(44HJH UMW. 34 CI110-

gillrA Sa MAHN. tiTo IIPHX04HT WT AHc 114

nOTOWk. tiTO 0pi1141. WyKk ,1,104.11H. Kato A4 g)icAET CTOH

CKIIT. EMI

in1111111E41.

34

rO4OH4Hil.

A+AHHS. HillopSWEHHo H4 11+Kiii

11401H111.

H 11p4ago.

WTHHY H

(34 npo)iiimiE rirkxog

rcnAgmli. H poAHTME rcnAgMH. 11 no &

(Sic) naiiiiro HCHBOT. KTo KSAIT. raw% S (Hamm BOMAN
1110444gcK011. ToT C11 Hal HEn098 I WHA tiaanuro, A44HIE H
rcri4ti41H H rcinKAd

MAOgaMiii. II

ACH 11M AaiiH.

11

SKIPkIiHMI. CEH cT1 C(KHT).41

KTo cl

noKVCHT 9a3opirrn 11411111, I 44411TE Ii MA0131114E. Ad

ninpoqini. s ro ca". cSTKOpillaro 1110 H SIMAH.
WT liptiTa WO MTpS. H WT Ci. MICTAH I . H WT ti, ilaIIr
AECTH. H 44 gRAIT. npoica.irr. H TpEICA+T. wr PHi WI1,11
(HMI g% Hu) KHICTrkM. rpaAik. ii Aa UMaIT thICT I a._
Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II.
1

CSAer

11

www.dacoromanica.ro

2
IS4010.

11

C% TCHK11`kT041. fir& RI 613110111.111411C`kKili AIXICH.

AM11H.

OV MCOX. HAT.

*spud. 43ei it

Gamt MANZ. 111A4.

IlU OTE4S411 111Tc/8 H01110A41.

f Amp"' illiKtm.

Traducere
t lo Stefan Petru Voevod, din mila- Iui Dumnezeu domn tarii Moldaviei ; adica domnia mea
dat-am $i am mil uit un slant schit. ce iaste in hotarul targului nostru fiarlaului, care schit a fost
facut de parintele Zagavei $i de alalti pravoslavnici hristiiani, unde iaste hramul Na$terei prea
sfintei despuitoarei $i pururia lecioara Mariia, din
hotarul targului nostru aL liarlaului cu o bucata de
loc 20 de pamanturi $i doaosprazeace falci de faneap 0 cu un vad de moara pe apa ce curge dinspre padure, $i care vine dinspre Deleani, ea sa-i
fie sfantului schit, ce scriem mai sus, de hrana $i
direapta otina $i mo$ie nerupita in veacii veacilot, spre ertarea pacatelor domniei mele si a doamnei domniet mete $i a parintelui domniei maale ;
$i dupa a noastra viiata cine va fi domn In tara
noastra a Moldovei, acela sa nu le strice a noastra daanie $i miluire, ci sa aiba a-i dare $i a-i intarire acestui sfnt schit ; iar eine s'are ispiti a radere
a noastra daanie $i miluire, sa fie neertat de Domnul Dumnezeu tvoreatul ceriului $i al pamantului
$i de prea curata tui inaica. $i de cei 12 apostoli
$i de 4 Evanghelisti $i sa fie procleat $i trecleat
de 318 parinti, care au fost in a Niceei cetate. $i
www.dacoromanica.ro

sa aib parie cii Iuda f cu trecleatul Ariem neslarsitele dift veac mund arnin.
In fasi (s'a scris) la anal p81. Ferbr. 2.
Insusi Doninui a poruncit. lo Stefan Petru
Voda. f Andrei Mihu!.
Dupa acest ispisof- dotnnese ni se Brats schitul
,Zagavet I era zidit in
73 cand Stefan Patru Vdda ii
face dame, din mo--ia targului Harlaului. Vo-la Petriceaico

afirma car schit a fost facut de parintele Zagavei i de

alalti pravoslavnici bristhani`. Cine a fost parintele Zagavel ? In hrtiile Delenilor, comunicate mie spre copiare

de d. Spiridon Irimescu (Surete ms. V. 719), se gaseste

un zapii din 1624 Mart 28. pe care l'am publicat in vol.
V, thn Surete i Izvoade, pag. 188, prin care sse arata ca.
schitul Zagavei era zidit inainte de 1624, can I Budul Gavril ginet ele lui Boghiul Costin ce a lost oltuz In Eatlau, d danie s.h tului lui Zagavei o poiana ,In Paacovaci
in tarmui iJe B3h1uiului, care poiana. a fost facuta cu lazatura din padure intreagit de soruI meu i mi-a fost data
mie- zestre".

2) Document din 7184, Fevr. 29, 14.

Sumar. Antonio Ruslt Voevod inthreste schitului Zagavei de
lingi HArlAu dania co i-a fost dat Stefan PAtru Vod1 din mosia tiirgului Harlku 20 de IA. minturi, 12 ftci de faneatl si ea vad de moarl.
(Alosia Ilarliu-Cotnari II, 2). Hirtie, coalii, pecetea domneascii,
4n tus ros, ytearet.

liw

iTHTOH

3Mi moriAMICKOH.

PISCST BOEBOA,A.

UMW. MACTII4

rallAp%

adeca domniia mea mam mlsti-

vit si am datu.

si I am miluitu un svant schit. ce

iaste In hotarul tragului nostru Harlaului. care schit

iaste zidit si fault. de parintele Zaga 1 vei si de

alti pravoslavnici crestini. unde iaste hramul Nasterei pre sventei despuitearei noastre Mariia, din
hota rul tragului nostru Harlaului. cu o bucata de
I

www.dacoromanica.ro

loc doawzaci de pamanturi i duaw spraziaci valci

de fanat. i cu un vadu I de moar, pe matca pa-

raului, ce vine din padure. despre (ras si scris: Zaharesti) ca sa fie svantului schit, carele scrie mai
sus de hra I na. i dreapta ocina i moia. neruseita in viaci de viaci. pentru ertarea pacatelor
domniei miali. si a do i amnei domniei miali. i a
parintilor domnii miali. iar dupa a noastra viiata.
cine va fi doma intru a noastra I tra a Moldovei,
ca sa nu aiba a straca a noastra daanie 1 miluire-

ce ca sa aiba a da i a tntari ( ace5tni svant schit.

iar cine sare ispiti a straca a noastra daanie i
mluire. ca sa fie neerlat de Domnul I Dumnezau.
cela au facut ceriul, i pamantul. i de la prea,
curata,4 lui maica. si de 12 ap(o)stoli. i de 4 evanghe I liti. si sa lie trecliat i procliat. de 31ES
oteti Ztall fostu In cetatea in Nichei. i ca s aiba
parte cu luda, si cu I procliatul Arie. fara de sfarsitu munca In viaci. adevar.
u las vIt 7184. Febr. 29 dai.
lw Anton Voevoda.
Ispisocul lui Rusat Voda reproduce exact textul slavon al ipisocului tut Stefan Petru Voda, cu aceleasi partieularitati fonetice. Andrei Mihillet scrie in redactra sla-

VOna ne KA41111:=I2 lalci`; aa vedem reprodus

i aici 12-

valci pentru fad. lnigi aici avem a pastrat curat ca in

vaci, raci, gra5i ; cum se zicea in secol. al XVII i la

alte cuvinte : carti, parti,. lar daca avem v (valci) in loc
de f (falci) e o inriurire a inrud rei fiziologice intre v (labiala sonora) 1 f (labiala surda), cum ci o confuziune [titre rostirea slava intre h si v si f : pohtapotta, prah
(poroh)-praf; pohvala=fala; moghtlg.-mohild--moviia; hvaMfalA ; hitlean-ficlean-viclean ; etc.

www.dacoromanica.ro

Scriitorul ispisocului lui Stefan PAtru Vodl scrie Deleni, aici e ras si scris In loc Zdhlire
Iar cuvantul amin il traduce ademir, cum glsim de

aleva ori In Leastvita lui loan Sarariul, tradusa de mitropolitul Varlaam, de pe and era preut la biserica din

ArilnIstirea S5

3) Document din 7193, Julie 31, Iasi.

Sumar. Constantin Vodi Cantemir reinoeste dania fcut schitului Zagaveitilui din MOOS thrgului Hirlitului, 20 de piminturi, 12

Mei de fan si cu vad de motel In paraul despre Zhliresti.

(Mosia Hitrliu-Cotnari 11, 3). Hartie Ma; pecetea domneascil In

tin) stears.

litu KWCT4IITHH ItoiROAd. VIC4 AlACTi10- MIMS SIMAH

dlioamacKoa. adec domniia mia main milostivit. si

am dat ; si am miluit un svntu schit. ce iaste In

hotarul targului nostru Hatlaului. care schit iaste
facut de parintele Zagavei si de alti pravosAdit
lavnici crestini. unde iaste hramul I Nasterei prea
svntei despoitoarei noastre Mariia, den hotarul targu!ui nostru Harlau I lui. cu o bucata de loc. doazaci de pamanturi i doaaspraziaci falci de fan si

cu un vadu dc moara pre matca paraului, ce yin

din padure dcspre Zahariesti. ea sa I fie svntului
.schit. care scrie mai sus de brana i diriaptft o.
.cina i mo I ie nerusaita in viaci. pentru ertaria
pacatelor. domnii miali si a doamnii domnii miali.
si a parintilor domnii miali. iar dupa a noasta viat
cine va hi I domic intra noastra tra a Moldovei.
.sa nu strice daniia i miluirea noastra, ce ca s
aiba a da i a milui, acel svantu schit. iar cine
I

s'ar ispiti a stri I ca a noastra danie ca sa fie neertat de Dommil Dumnezan si de la precura I ta

www.dacoromanica.ro

a lui main : si sa fie trecliat si procliat. petrecAtor cu Iuda I In veaci.

u las lt 7193. full 31.

Iw Costantin Voevoda.
Al treilea ispisoc domnesc prin care se reinOeste cla-

nia, ce s'a fost dat dintru inceput de Stefan Petru Vocla

In 1673 schitului Zagavei difera ceva in redactie de cele
lalte doug ; e mai simplificat. Aici se scrie curat Zaharesti" ceia ce arata ea tixarea paraului=cu vad de moark
care la inceput era spre Deleni a fost schimbata in spre
Zaharesti ; cam la aceasta vreme s'a ras in textul ispisoculul lui Antonie Ruset cuvntul Deleni ti s'a scris Zaltdreati.

In ce Imprejurari domnii tineau sa intareasca daniile

domnilar anteriori? Cand prin danii Domnul imputina ve-,
nitul domeniului domnesc, ca in cazul de fata, cu venitu !

ce se lua de a zecea de pe cele 20 de pamanluri, 12 Mc'

de fan si de pe vadul de moara, reducerea venitului domr
niei n'avea valoare fiscala de cat pe limpul domniei celul
ce facuse dania. Urmasul sau la domnie putea anula dania, daca se arata mai lacom, sau cand noului domn nu i
placeau ochii celui caruia i s'a fost facut dania. Dania se lega

cu blastm, cu afurisenie, cu toti sfintii i pariatii : 12 Apostoli, 4 Evanghelisti, 318 oteti de la Nicheia ; se ameninta cf. bubele lui Gheezu, u tremurul lui Cain, cu afurisenia lui Iuda, cu trecletia lui Arie ; Cum insa schiturile si manastirile prezentau domniei temeinice motive ca
daniile sti s perpetueze, nici un domn nu. le strica, ci le

Intarea i spode. Asa in limp de 12 ani schitul Zagavei

a capMat 3 ispisoace de Intarire.

4) Document diu 7201, Sept. 1, Falciu.

Sumar. Zapis de viinzare prin care Mode i en feciorii sat

Prohir i Tnclosca vInd ha Stefan Cerchez biv vel comb; en 14 lei

batuti partea lor din Crliciunesti de pe Elan.

(Mosia Rosiesti, selistea Craciunesti pile II, No. 12). 1Ifirtie coall,

Adec eu Iftodi l cu fi6orii mii cu Prohie si

Todosca. scriem i marturisim. cu cestu adevarat-

www.dacoromanica.ro

---

zapis al nostru. de nimA sibt. ni6 asuprit. ce de

a noastra buna voe am vandut. direapta. wcin si
mosie. vandutam dumisale. hti Stefan Cerkiz biy
vel comis i giupanes dumisal. i coconila i ne-

potilor. dumisal. car mosie ne iaste de la mo*ul

nostru. de la Cazacul. ce iaste la saliste Craciunestilor pe apa Elanului, In tinutul Falciului eu va-

tra de sat. i cu vad de moar. lntrapa Elanului

cu loc de tarini. 1 cu Joe kle fanat i cti tot locul
cu tot vinitul. ce sar alege parte noastra pre acel loc. earile scrie tnai sus vandutam dumisale.
dereptu. 14 tel bit. i candu sau facut acest zapis.
tanplatusau dumnlui Alixandru parcalabul ot Falciu.idumnea!ui Necula vamasul. ot Falciu, t Vasile Nicodim, t Vasilie tigana* ot Falriu i Ionasco
Totovanul. ottam i Gavril ottam si Toader Burce.
ottatn i Costantin Onelill ottam. i Oneiul ot hdrii
(121-A9114).

Si pentru mai mare credinta ne am isca-

lit si degetele in loc de peceti. ea Sai hie- dumisale

de mare credinta.

u F'al. it 72011 Sapt. I

Alexandru pat)eafabul martur, t Nefilt9XY. Bxpuu p.apvripo TaVria'iv. f 1itodt, t Vrohir, t Todosca,
'1*

Costantin Vnciul martur. t Onciul martur, t Vasile Nicodim martur, t Ionasco Totovanul martur,
t Gavrit martur, Toader Burce martur.
Zapisul se scrie in Fglciu, de aceia e aduce m5rtu-

ria a mai multor targoveli din Falciu : parcalabul Alexandru,

vameul Necula, Nicodim Vasile, Tiganas Vasi10, Tuto*anul Ionasco, Burce Gavin, Burce Toader si Onciul Cos-'
tantin ; 1a cari mai adaugam i marturii din zapisul urmator, tot Fa1cienii e popa Apostol i vameu1 Andronic.
Stefan Cerchez biv vel comis e cunoscut In Cronicile Arii prin rolul lui militar si politic ce l'a jucaf. El

www.dacoromanica.ro

,era Cereliez de neam ca i Cerkez Mihmet pasa imbrihorul, ce lua din lati pe Dutnitrasco Voda Cantemir Beizade
si-I duse la Poarta, de si boerii II radicase domn Indata dupa
anoartea tat alui su, clnd n'avea nici 20 de ani. (Let.. 11 270).

Dupa ce au ingropat pe Cantemir Vocla au sezut in

.scaunul domnesc fiu sill] Dumitrasco Beizade de au domnit trei saptamani". (II. 270). Aceat Stefan Cerchez find
:biv vtori paharnic ia parte la Walla de la Valcanesti Intre oastea lui Cunitchie hat man si Tatari, cand cu intoarQerea lui Duca Voda de la Beciu, 1682, si Moldoveni cu

Cazaci au perdut batalia, find cu ei Ilie Motoc med. si

Savin tnedelnicer (Let II. 32)).
Tot acest Stefan Cerchez fiind comis, ia parte In

batalia contra Lesilor ce venise cu Petriceaico Vodg la movila

Rabaei in 1674 pe Prut. (Let II. 228). Antioh Cantemir

11 face vel comis in diva nul lui cel dintaiu 1696 (Let. II 283).
Acest Stefan Cerchez ni e cunoscut In actele timpu-

lui. Asa in 1669, fiind comis cumpara cu 40 lei un sfert

de batran din Uscati. (Surete IV. 59). In 1671 fiind tot comis ia de la Pascal*Corlat uricarut 36 stupi si un loc de
prisara din Itediu pentru 67 lei dati cu imprumut (Surete
IV, 232)

In 1679 Std. Cerchez e paharnic si capata danie partea Anisiel fata popei Erlului in Putenii cu apa (Ispisoace
IV. I. 23) ; lar in i 68o Oct. 13 hind tot paharnic capata
danie de la Toader a Hi inei nartea sa din Putenii seci
(idem IV. 1. 48).
Socta lui o chema Anita, Si amandoi dau danie finei
lor Maria, jupaneasa vornicului Vasile Costachi partite lor
din Bereasa la Cohurlui in 1694 Ghenar 5 (vezi mai jos
pag. r8.)
In actele secol. al XVII ga.:im pomenire si de
alti Cerchezi ; nu stim insa de sint. frati sau fii ai lui Stefan ; eu ii socol a fi ficiorii lui Stefan Cerchez, care izbutind sit ridioe trept etc boeriei i s i castige nume cunoscut prin ale sale fapte de arme a putut asigura fiilor
sni suirea treptelor boeriei.
Gasim pomeniti un Alexandra Cerchez far nici ut
tillu de boerie in 1676. (Ispisoace i Zapise IV. I. 4).
Gasim pe Nicolae Cerchez diac de camara intre 169i.
(Surete V. 83; VIII, 136) si 1699 (Surete VIII, 48, 154

155).

lar Andronic Cerchez evel spatar in

1691

(1spi-

.
seacelV. i. 192).
Despre Cerchezii secol. al XVIII nu stim mai nimic, ci

www.dacoromanica.ro

amind arAtArile orale ale decedatului T. Cerchez proprietarul

Rasestilorlanga movila RabAeipe Prut, urmas al vechilor Cerchezesti, reiese cA strabunul sAu Tudurachi Cerchez era mort inainle de i800 ; venia dar un stranepot
a lui Stefan Cerchez comisul din 1691. Acest Tuduracht
Cerchez a avut 2 copii : Ion Cerchez, casAtorit cu Smaranda Racovita si o fatA mitritata cu V. Coroi. Ion Cerchez are de fiu pe Costachi Cerchez easalorit cu Elena
Pascu din Dorohoi ; Coslachi Cerchez e teal lui T. Cerchez. mort fara urmasi. Sora sa Elena Cerchez s'a cAsAtorit cu general M. Cerchez, ficiorul lui dr. Christodulo,
-care cAsaiorindu-se eu Elena fata hatmanului Cerchez a
a luat si numele de Cerchez. (Surete me. XIV, 201).

5) Document din 7201, Febr. 25, 14.

Samar. Zapis de vinzare prin care Onciul fiul Nastasiei vinde
lui Stefan Cerches comis mare partea sa din CrAciunesti cu 24 lei.
(Mosia Rosiesti, selistea CrIciunesti plic I. No. 11). Illirtie coati.

f Adec eu Onul. fe6orul Nastasiei. din saat.

Ain Craunesti. scriu 5i marturisascu, cu acestu a.
devarat. zapis al mieu. prkcum eu. de nime silit.
nice asuprit. ce di a me. buna voe. am vandut.
a me. driapta. wcina si mosie ce am a vut eu. de
saat. din Craiiune4ti. ce
-iaste pe apa Elanului. la tinulul Falciului. toat partia mea. cata sa va alege. dispre alti razesi al
miei. din vatra satului si din tran. (sic) si din fanata.
la +Amite. Naslasie. d n

i cu vad de moar ce iaste intrapa Elaruilui. aceia

parte. am vandut. dumisali Stefan Cerkez comisul
cel marl dreptu dwax zaci si patru lei. si miau dat
dumnialui banii deplin in mai-lull meli. si vazindu
seu. cam face dumnialui plat th plin eu Inca iam fa,cut. acestu zapis. la mana dumisali. ca sai fie dumisali si kupanesii. dumisali. driapta. wcina si mo-

www.dacoromanica.ro

10

in veci. si sa aiba dumnelui a face i dires

domne5eu. i candu. am fault dumisali. acestu za*ie.

pis tanplatusau dumnialui. Alixandru Ramandi vornicul eel mari de tra de kos. i dumnealui Savin
spatariul cel mare. i dumnialui Mihail logofatul
al treile. i Ghiorghie Blebe i Vasilie Galca i
Roinita vornici de poarta. i razeii miei. anume
Urata. femeia lui Stratulat. i Baluta femeA lui
Pisar capitanului. si Costantin norul Onciului i
Iuraco cumnatul lui Costantin. i Taaasie izbw
i Tanasut fratele lui Costantin i Vasile fiorul lui
Liontie.. pentru credinta niam pus. i digetul tn loc
de pecete. *i dumnialor. aceti boeri. si razei.
carii santu mai sus. au iscalit. i au pus i pecetele. ea sai fie. dumisali de tnare credinta.

u las vlet 7201. Febr. 25 dni

f Onciul fi6or Nastasii. Savin vel spatar (m. p.)
f Onciul snh Nastasie, f loana fenteela lui, Alexan-

dru capitan de Codru martur, az Ghiorghi Beblea

vornic iscal, Buta vornic (1. p.), az Erei Apostul ot
Falciu, az Vasilea Galca vornic iscal, az Tanasie
iscal, Antiohie 3 logofat martur. az Eremonah Moisai Cdorva iscal, Niptokm Brimayi mito (1)cal-.Crin
Iv-Imp, Androniq, vam4 de Falciiu martur.
4nizim e formA ce vine des in Cazania lui Varlaam,
in Leastvita lui Ion ScArariul si In zapisek. timpului: 4mw,

.t.mzca. (Vezi Studiul meu asupra acestorforme itn in Arhiv4 din Iasi anul VII, 6oi).
4HAtz, +mai,

www.dacoromanica.ro

11

6) Document din 7201, April 27, lapi.

Sumar. Zapis de danie prin care David ficiornl Ii Ciujdoae dirueste lui Andronic de visterie partea sa din Marcoviceni pe Bar lad
la Vaslui pentru mull bine ce i-a ficut lui la nevoe.
(Mosia Dumesti, selistea Marcoviceni, plic IV. No. 31). Ellrtie
coalii.

f Adeca eu David fi6orul ii ujdoae

(+a livac-

.1,0af). din sat din Buhaesti. scriu i marturisascu. I

cu cestu adevarat zapis al mieu. de nimene nevoit

nice asuprit. ce de a mk, bun F.

voe. am dat eu

danie. toata partA m& de wcinx. si de mosie. de

pre parintii miei I din sat. din MarcovigANI. ce

santu la tinutul Vasluiului pre apa Barladului. I ce

sa va aIke. despre alti frati ai mei. w am dat.

dumisali. hii Andronic de visterie. I din vatra satului. si din campu. si din tarinx. si din vad de moa-

rx. si din padure. si din tot locul cu tot vinitul.

ce sa va aleage partA mA. despre I fratii miei. ca
am dat dumisale lui Andronic. pentru cace dumnealui. nrku facut I multu bine. ca sa fie. dumisale
luL Andronic. si guparrksai. dumisale. si cyconilor dumilorsale. dirkptA wcina si mosie. in veaciiara altu nime I dintru fratii miei. sau dintralte
rude sau samintii. a meate. sa naibN, trkabx ni
me I a sa amesteca peste danie 6am dat eu dumisale lui Andronic. i sa aiba dumnrklui ; as face si
dires domnescu. pre zapis ce i am facut eu dumisale. si candu iaam dat I si iaam facut dumisale
zapis lam facut denaintA dumisale Lupului de visterie si a lui Toader de visterie. si a lui Alec-sandru Murgo. sa lui Lupasco din Pancesti I altor
I

www.dacoromanica.ro

12

toRtri si wameni buni. carie mai gos sau iscalit si

pentru mai mare I credinta mi am pus peliAte in
zapis, ca sai fie dumisale de mare credinta I si eu
Ursul diacul de camarx. am scris zapisul sa sa
tie. I

u las vIlo 7201. msta Ap. 27.

t David sin 6uicloae, t Lupascw, 1- Alecsan-dru Murgo6, az Lupul iscal martur, az Toader iscal, az Enachi iscal.
7) Document din 7201, Aug. 1, Onceni.
Sumar. Zapis de vinzare prin care Dragan ai cu femeia lui
Tomita vind lui Ion sin Dumitru din Onceni 48 pasi din Gioseni cu
tite 22 de bani pasul, mergind din hotarul targului Tecuci Edna in
apa Siretului.
(Mosia Cozmesti, belistea Gioseni, plic III. No. 7). Hirtie fili ruptii.

Adeca eu Dragan si cu femee me Tomita. si

cu Horul rneu I cu Mocan. si cu tot fi6orii miei,

_scriem si marturisim. cu I acestu adevaratu zapis

al nostru. cum de nime siliti nice I asupriti. ce de

a noastra buna voe am vandut a noastra diriapta
ocina I si mosie la goseni cat sau aflat. parte noas-tra patru zaci si optu de pasi in frunte pasul cate
de sase pal(me) si den lungu den hotarul Targului I pana intra pa Sireatului. Aceasta mosie ce scrie
mai sus. van I dutuam dumisale lui Ion fiorul lui
-1)umitru din Onceni. si pasul de pamant sau vandutu cate doax zaci si doi de bani. pentracee I
ca sai fie dumisale diriapta ocina si mosie. dumisale si I cuconilor dumisale. si a tot samantia dumisale iar nime din I fi6orii miei. sau din nepotii
I

..miei. ca sa naiba a intorce. pentru cace I am van-

www.dacoromanica.ro

13

dutuo eu de buna voe me. si cu stire tuturor. denainte. du I misale Ilie Zbere vornic. si a dumisale.
lui Toader parcalabt si I a du(misale Ilie Abaz)a
postelnic. .si denainta lui Neculai (Placin I ta. 1 i
denaintea) lui Gabara si a Mitrii. si a lui Goozav.
si (denaintea lui) Ion, sin (Rilohie) si a lui Nastasie. brat. lsak si a multi oam I qni buni I ....

pentru mai mare credinta I ... si acesti boeii iscaliturile ca s ....

u Onceni let 7201 Aug. 1.
t Dragan, t Tomita, Mocan, az Ilie Zberea
biv dvornic iscal, t az Toader furasco parcalab iscal, Gabar, t Neculai, t Ion, t Nastas.
Trei lei miau dat dintracestu zapis".
I

In josul actului sl scris trei lei am datu dintracest

zapisg. In trei lei . Int 360 de bani. Socotind pretul cu

care se face vInzarea vedem ca Drigan vinde 48 de pasi

Cate 22 bani fie care; cum leul vechiu avea izo de bani
(40 parale), pentru cei 48 s'au dat 1056 bani sau 8 lei si
96 bani. Cum lima Dragan scrie ca a primit la vanzare
numai 3 lei, mai avea de luat 5 lei si 96 bani.
Randurile rupte la numele marturilor s'au putut
Intregi cu aceiasi marturi, cari figureaza In actul adus
mai jos cu aceia:i data de zi, luna si an.

8) Document din 7201, Aug. 1, fill loc.

Sumar. Zapis de vinzare prin care Mitre si femeia sa Alexandra vind lui Ionitii sin thimitru Cotii un pmint in frunte lat de
24 pasi, cu 6 lei btuti.
(Mosia Cozmesti, selistea Gioseni, plic III. No. 8). Hirtie fill.

t Adec Atir Mitre si cu femeia me cu Alecsandra si cu fioruf meu Melentii. scrim si martuwww.dacoromanica.ro

14

risim cu cestu adevarat zapis al nostru. precum

am vandut. un pamantu In frunte la saliste la gosiani pamantul de doaazaci pi patru de pasi, pasul .cate de sese palme care mosie am avut eu de
4a parintii mii. o am vandut lui Ionita. fieorul lui
Dumitru Cotii. den hotarul. targului Tecuului. pan
Intrapa Siretuui o am vantut dreptu sese lei batuti. i mi au dat tot bani deplin Intru maim me.

si la easta tocmal sau tamplat multi -oameni batrani i tineri. si rhesi. i anurne Dragan si iioi-ui lui Dragan Mo Pan si Gabara. si Ghiorghit Spinare ii Neculai Placinta si Ion fieorul lui Hilohii.
pi Nastasie fiorul lui Hilohie si la aeasta tocmal

tamplatumam si eu Ilie Zbiera eam fost vornic la

Botosani. i sau mai tanplat si Ilie Abaza postelni-cut si alti oameni buni. i pentru credinta ne am
,pus degetele i iscaliturile sa 411 fie de credinta.
let 7201 Aug. 1.
-i- Mitre, t Alecsandra, t Melentier f Dragan,
f Mocan, f Neculai, f Ion, t Nastas, az the Abaza
biv dvornic iscal, az Gabar biv post iscal,
Socotind pretul vAnzgrei vedem cA Mitre ia pentru
un pAmAnt 6 lei bAtuti sau 720 de bani- Dand mAsura plmintului cA e de 24 cie pavi, ar veni pretul pasului 30 de
bani. In aceiati movie dar in Gioseni se cumpArA in aceiavi

zi de la 2 raveci, pasul cu 22 bani i cu 30 de bani.

www.dacoromanica.ro

15

9) Document din 7201, Aug. 11, Albeti.

Sumar. Mrturie hotarnicl dati de lancul vornie de gloatti
pentrn alegerea botarului Borosiistilor si A1besti1or !titre pirtile lui
Mitre si Mfirze cupeti din Iasi si intre mAntistirea BArnova pentru
4 poeni: Cocoara, Mancelul, Matita si Poiana en cetate.
(Mosia Borosesti, selistea Albesti, plic Eh No. 33 I 31)

f Adec eu Iancul vornicul de poarta, precum

au avut para de fat. innainte divanului Marii sale
lui Vod. Mitre 5i cu Marze regutatori cu egumenul de Barnova pentru ni5te poiani. anume Cucoara 5i Muncialul 51 la Poiana cu cetate. 5i la
Matita. 5i trimitind dumnialui logofatul cu cinstita
carte marii sale lui Vod. ca sa le aliagem acele
locuri 5i dupa porunca marii sale lui Vod. venitam aice 5i am stransu oameni buni. 5i batrani.
megiia5i. de prinpregur. 5i li san aratat 5i carte
de afurisenie. ca sa lndriapten hotarale, pre unde
au fostu din batrani. 5i de vac. anume Iftimie calugarul de FOloria5ti. om batHin 5i Varlam caluga.

rut iar om batran de acolo 5i Stefan fi6orul Ciobotarului. de Scantiae, iar om batran fi;i Nacul de
Potrope5ti. iar orn batran, acia5ti oameni au purces iar cu sufletele lor a faci siamne pre hotarul
Borosia5tilor 5i Albe5tilor precum au apucat iai

din parintii lor. 5i purcezindu. de la beserica In sus

spre soare rasare. intro valcia ce sa chiam Staur

paru5ii suptu margine padurii, la un par sau pus
hotar di pliatra. 5i de acole prin padure. in sus.
culme dialului. la o movilita in care movila iat-te.
crescut un stejar mari, 5i din sus de movil la o
groap. sapatur hotar. bairm. i de acolo treci peste
www.dacoromanica.ro

16

drum hotarul nu multu, i pogoara la vale In capul poianii din gos. a BorosiWilor i Albegilor 0
de acoli lozile in sus prin intro rapa. ce sa chiam
apa Cucoara ; (cu apa curatoare mscr. B.) suptu mar-

gini, la un iaz vechiu. i sa sfareste acolo i iara0 sau pus piatra i poianile din loze spre rasanit i pan in apa Cucoarai, sintu a Boros4tilor..
i AlbeOlor, iar despre apus sintu a manastirii.
Barnovei. i poian pe dial In codru la Muncel, au
dat saam aceti oameni cum sintu deplin a Borosatilor. i Albetilor, i poiana unde sa chiam
cu Cetate, miarge pe valeia in sus anume Curalue
i din valeia spre apus iaste a Borosatilor i Albegilor. i miarge hotarul in sos. tot in drAptu
pan iase. in poiana Matitii. in capul poianii. din
gos In drum. sau pus hotar piiatra. in prejma unor loze. i miarge hotarul d:umul. la vale. pan
unde intra drumul de sa pogoar. la fantana BordiL
i sa sfariage hotarul acolo, i acolo suptu margine sau pus hotar piiatra. i candu sau ales aces.te locuri, au fostu de fat. Gherasim. dichiul de
la Bdrnova. cu driasele manastirii, i sau cetit i
driasele manastirii. i nu sau aflat. hotarale acestei
salige. i candu sau alAs hotarale acestor salite.
au fostu multi oameni buni. batrani i tined. megiei. de prin prejur, i alti streini anume Vasile
fiorul lui Pantelei de Potropeti i Ostahie brat
Vasilie ottani. i Carste ot Budeti, i Sirghie ot
Botati i Stefan din Bal0eii, i alti oameni carii
sau mai tarnplat. i eu Iancul vornicul de poarta
earn fost trimes sa aleg aceste locuri. de Maria sa
www.dacoromanica.ro

17

Vod. deci eu vazand pre acesti oameni batrani

Iuan(1 brazda in cap si purcezindu a arata hotarul
pe unde au fostu. Au am pus siamne carile mai
sus scriem. decii ca sa hie dunmelor. Miha si cu
Marzia negutitorii volnici as faci si driasa domnesti.
pre a6asta marturie precum am alAs. si pentru
credinta am si iscalit. si noi acesti oameni. carii

mai sus sintem scrisi. pentru credinta. niam pus

si peciatile ca sa s creze.
u Albesti It 7201. Avg. ii.
az Iancul dvornic glotnii, t Iftime calugar,
t Varlam calugar, t Stefan SMh ciobotarul, t Nacul,
acesti oameni tuspatru au fostu Indreptatori de hotar.. oameni batrani vechi.
f Vasilii sm. Pantelei, Ostahie brat ego, f
Carste ot Budesti, f Sirghie ot Botasti, f *tefan
ot

Balosesti, t Eu Gavril diacul am scris si am

fostu de fat. pan sau istovit hotaratui, Gavril iscal.

10) Document din 7202, Ghenar 5, 14.

/Suntan Zapis de danie prin care comisul Stefan Cerchez si
jupitneasa lui Anita dan danie finei lor Maria fata lui V. Costachi

vel vornic si a Catrinei partea lor din Berestl la Covurlui pe apa

Chinezea.

(Mosia Beresti, plic II, Nr. 3) Billie coal'a ; copie.

f Adica eu Stefan Cerkez comis si cu sotul

mieu Anita scriem si marturisim cu acest adevarat zapis al nostru. cum noi dintru a noastra bun
voe am dat si am daruit toata parte noastra cata
sa va alege din sat din Beresti de la tinut Cuhurluiului, ci este in obarsia Kinajai din vatra satului
Ispisoace si Zapise VoI. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

18

din taring, din fanat din tot locul cu tot venitul.

aciasti o am dat danie hinii noastre Marii cucoanii dumisale lui Vasilie Costachie vel vornic. si a
giupanesai dumisale Catrinei. ca sai fie pomana
caci este botezata de noi si iam dat si zapisele
cele vechi. pentru aceia ca sa fie diriapta danie si
pomana de la noi In veci neclatita. iar cine sar
ispiti ori din semintiile noastre ori dintralti a strica

aceasta direapta danie a noastra unii ca aceia sa

fie afurisiti de Domnul Hristos a tot tiiitorul si de
pre curata maica Sfintil sali. si de patru apostoli evanghelisti, si de 318 parinti ceau fost adunati in Nichee, si de noi neertati. si la acest zapis
sau tanplat dumnelor, Panaiote vel postelnic si Mar vrodin vel visternic si Iordachie Catacozono vel
.stolnic. si Ilie lordachi vel comis si Neculai Antohie vel clucer, si Ursache vel sulger. si Sandul
Crupenskie vel jatnicer si -Stefan Milescul vel se-

trar. si Pilat vornic de gloata si Golae vornicul

de gloata si alti boeri cari sant iscaliti mai gos. i
pentru mai mare credinta dumnelor toti au iscalit
si noi niam pus pecefile ca sa s tie.
u las vito 7202. Ghen. 5.
Stefan comis (I. p.), Anita comisoae (1. p.) Pa-

naiote vel postelnic, Necula Antiohie vel sulger.

Sandul Crupenschie Nei jatnicer, Mavrodin vel visternic, lordachi Catacozono vel stolnic, Ilie lordache vel comis, Stefan Milescul vel satrar, Pilat vornic glotni, Golae vornic glotni.
De mine sau posleduit si iaste intocmai dupa

cel adevarat zapis". Toader Nor sluger.

www.dacoromanica.ro

19

De la logofetia cea mare.

Copia aceasta fiind intocma dupa ce adevarata
--sau 1ncredintat.

1812 April 2.

Lupul Bals vet vornic,

Asupra mosiei Beresti mai sint i alte acte mai noun,
cum si o spita de neamuri, care arata Inrudirea familiei
logofatului Diia cu Cantacuzinesti, Costachestii si Cerchezestii.

Iat acea spitI din 1831 Mart 9 (Beresti II, necata-

logat).

a` A. Toderasco Cantacuzino.
B. Catrina, Him sa, ce-a tinueo vornic Vasile Costachi.
C. Mai ia fiica lor (fina lui Stefan Cerchez, de care

vorbeste zapisul de danie), ce-a tine() Toderasco Sturza.

D. Toderasco Sturza are 2 fete : Catrina, ce-a Orme() vtori logofat Diia, i Anita, ce-a tinueo paharnicul
.Cristea Sarandi.
A. Din logofatul Diia avem pe Iordachi Diia, Maria
casatorit cu Arghire apitan i Stefan Diia vet comis ; iar
din Cristea Sarandi avem pe lordachi Sarandi i pe Toa.
der Sarandi.
F. Din Iordachi Diia avem pe Enachi Diia i Palamari ; din Iordachi Sarandi avem pe Costachi Sarandi i
Gavril Sarandi ; iar din Toader Sarandi avem pe lonita
Sarandi.

Spita incepe cu Toderasco Cantacuzino. El e fiul

lui Iordachi Cantacuzino visternicul 0 vine des pomenit In
actele timpului ; e sulger in 7172 (Surete IV. 319) ; parcalab de Flotin In 7168 (idem IV. 300) ; spatar in 7173
(IV, 252, 256); 7174 (RT. 261); 7175 (IV, 268), 7176 (VIII
120). 7178 (IV. 16o), e biv spatar in 7188 August (IV. 284),
7179 (IV. 213); visternic in 7186 (VIII. 319) biv visternic
in 7188 (V. 43); e amintit ca raposat In 7197 Mai 3 (V.
77). El are 4 ficiori Vasile Cantacuzino pah., Gheorghe
Cantacuzino Pascanul 0 Ion Cantacuzino Deleanul i Ilie
Cantacuzino visternicul, iar de fata pe Ecaterina, pe care a
tine() V. Costachi.
V asile Costachi mare vornic al tarii de jos e fiul
lui Gavrilita Costachi vornicul, si e frate cu Costantin Cos-

www.dacoromanica.ro

20

tachi casatorit cu fata vornicului Manolachi Ruset, Solomon Costachi casatorit cu Catrina, I Lupul Costachi casatorit cu Roxandra.
Toderascu Sturza e fiul lui Chiriac Sturza paharnicul, tulpina tuturor ramurilor Sturzesti din Moldova.
Pentru intelegerea indepartarii spitei de la Cantacuzinesti prin Costachesti la Surzesti i apoi la Diia logofatul dam o serie de acte ce yin in pathetul Berestilor, mai
ales ca se gasesc intre ele amintiti i Cuzestii.
A. 7259, FPbruar 15 (Beresti II, 4 . Diia logolltul al doilea si
cu jupaneasa sa Catrina dau zestre ginerelui lor Arghir cApitan jumatate sat de Beresti.

Eu Diia ftori logofat impreuna cu gupneasa me Cat rina datam aeasta scrisoare a noastra la mana dmsale ginerului Arghire capitan i ai fiicii noastre Marii precum
sa s stie ca iam dat za-Are giumatate de sat de Beresti,
care este in tinutCohurluiului in Chineja care i noao ni
este mo4ie Oxintasca i niau dato .zestre de socrmea
Maria fata raposatului Vasile vornic, cari au tinuto Toderasco Sturza, iar aceasta mosie dupa cum at-Main mai sus

giumatate de sat este a noastra driapta mosie si alias

de catra cumnatumeu Carste paharnic, cum dlui ca s
tie parte dsale dintracest sat ce are giumatate de sat,
este hotart de Wit d-lui i dupa cum mai sus aratam
am dat fiilor nostri ca sa le fie ocina in veci si la aceasta
scrisoare sau prilejit multi boeri cari mai gos sa vor
iscli

7259. Febr. 15

Diia biv vtori logofat, Catrina Sturze, Radul Racovita biv vel vomit: mam inlamplat la aceasta danie, Costantin stolnic mam intamplat, Manolachi Costachi biv vel
vornic, Dediul Codreanul vel armas mam tarnplat, loan
Costachi postelnic martur mam intamplat i am cris cu.
zisa dmsale.

www.dacoromanica.ro

21
B. 7263. Octombrie 31. (Bere*ti If. 5. copie). Carton lui Matei

Ghica Von' de volnicie data lui Arghire c6pitan sa cheme la divan

pentru 5 Mai pe C. *i Sandal Bo lea pentru Bereeti.

Iw Matei Ghica Voevod, bojiiu milostiiu gospodaru

zemli Moldavscoi. de vrem cA au dat jaluba domnii mete
boerul nostru Arghirie biv vel capita'n, pentru Costantin
Bo lea si Sandul Bo lea ca vor O. ia o bucala de loc. din
hotarul mosiei sale ce sa cheama Berestii cu o pricina ce
zic car fi platit niste vite ce au cAzut In groapa pe acel
loc, cat pentru aceasta iatA cA volnicim domnie me pre
Arghirie cApitan cu carte domnii mete a6asta ca sa, chern
la divan si sa se judece si de astazi Oct. 31 pan la Maiu
5 zile negre.7it sa se afle la divan cu dovezi ce or 11 avAnd de raspunsu, eg de .nu sa vor afla la zi vom trimite
om _gospod. dii va aduce cu ciubote. .11 cetindule Arghire

capitan porunca cArtii gospod. cartea aceasta sa fie tot

la mana lui Arghire ca de vor veni la zi sA sa stie pri-

cina si cum poruncim asa 0, sa urmeze, intealt

chip

sA nu fii.
7263, Oct. 31
(1. p.) vel logofet.

Copie din 1827 Avg. io de la Ispravnicii de Putna.

Neculai Greceanu aga, nhai Sturza spatar.
C, 1780 Mai 12, Hotarnica Bere$tilor radicata de Lupul Giu*ca,
de Ionita Enachi -1, de Ion Dima.

Mai instiintam ca am fostu la mosia Beresti si am

strans pe toti razAsii di Beres,ti si iam intrebiat de unde
sA incepe mosia Berestilor si neau dus la piatra hotarului Dioaii ce este alAtur.e de mosia Berestii pe din *gos.
Si iargsi facgnd funie de 20 stj. si stanjanul de 8 patme
am inceput a trage dintracea piatra in sus mosiei Beresti
capatul despre rasArit pe vale pe lAngg paraul Chinejii
pArA in hotarul Plesenilor si chemgnd pe tot-i razasii 'di
Pleseni anume : lonitg Halauca, Chirica Parvul, Ilie

www.dacoromanica.ro

-n
Parvul, Constantin Onos din preun cu altii si neau dus
la un loc ce se numeste lacul frasinului din gos de drumul Acoperitei, zicand a din acel lac se desparte mosia
Plesenilor.in sus si Berestii In gos si neputand trage cu funia prin padure am purees oamenii drept In potriva aces-

tui lac si am Mitt groapa in pamant in margine In valea

Canichii coltul despre rasarit i am venit tragandi cu fune
pang inteacel semnu si au esit 72 funie 10 sty. curmezisul, iara lungul acestei mosii merge din hotarul parau
Chinejii spre apus pana in hotarul Rosei unde am facut
doau bouri intrun stejar in zarea dealului, unde au arAtat
Constantin Bolea om batran si Ion Chirvasa monah batrail ca de 83 ani si Ichim Berescul si Stefan Movila 0
Dumitrasco Bolea si Iordachi Chirvasa si Manolachi sing.
lui Iordache Chirvasa si Petru Iosup san Miron. acestia toti razasi din Beresti si iam Intrebat pre acesti
razasi cum si pe Taculesti pe cati batrani se Imparte aceasta movie Berestii Taculestii au aratat Ca sa imparte pe
trei batrani niau aratat si marturii a oamenilor batrani ca
asa se Impart pe 3 batrani si unul ilu trag Taculestii
de pe un stramos a lor Groza, iara doi batrani raman celor alalti razasi si razasii nu au tagaduit cumca nare Gro-

za mosie, numai au zis ca se imparte pe patru batrani

mosia si ne scotand scrisori nici o parte nici alta, am
statut noi mijlocitori Intre Taculestii sa primiasca sa
Imparta mosia pe patru batrani si sau priimit si impartinduse aceste 70 si dou fune si ro stj. ce au esit curmezisuI mosiei in patru parti li sau venit cate 18 funie si 2
pot stj. pe parte si sau ales partea Taculestilor pe un
batran ce se numeste ,. Groza si am tras din hoiarul
Dioaii In sus 17 funie si am pus piatra hotar In marginea
paraului Chinejii si de acolo dm mers la mijloc mosiei pe
dealu si iara am tras 17 1unie din hotarul Dioaii In sus

pe langa padure unde am pus pistil hotar si asa sau

ales partea Taculestilor pe din gios allturia cu mosia.
Dioaii si fiind a Intru aceasta parte a Taculestilor este pawww.dacoromanica.ro

- 23

dure mai putina de cat in Orilla celorlalti razasi si au

mai lasat Taculestii 22 pol stanjeni din partea lor la acele
parti a razasilor i asa cu Invoiala priiminduse cu totii
iara gasindusi Taculeti scrisorile ii vor lua mosia dupii
cum so arata, deci i nor dui:A porunca ce am avut asa
am gasit cu cale cercetand toate cu amanuntul si cu buna
dreptate In frica lui Dumnezeu fiind si carte de blastem
si am dat aciasta marturie la mana dumisale capitanul Grigoe Tacu i capitanul Constantin Tacu i Ilie Tacu cu
altii frati a dumilorsale ca sa le: fie de Incredintare si

man iscalit.
1780 Mai 12

Lupu Giua, lonitl Enachi, Ionita Dima.

Dupl aratarea numitilor mazili ornduiti cum au cercetat i cu Invoiala ce sA arata mai sus ca prin vointa a.
mandurora part.lor priiminduse am iscalit i noi.
1780 Maiu 20.
Urmeaza dotia semnaturi nedescifrabile.
D. 1780 Sept. 6. (Bereati, Tufa le Plcurari I, 1). Zapis de achimb
Intro BeldimInWi si C. Chirica pentru 124 stanjeni din Picurari dati
schimb pentru 112 stinjeni din Popiqcani.

Adeca noi neamul Beldimanesc, razesi de mosie Popicanii i de /3urueni i de Branesti i de Pacurar, cari mai
kos ne vom iscali datam adevarat zapisul nostru la mna
drnsale. lui Costandin Chirica razes al nostru precum neam
Invoit noi In de noi di a noastra buna voe si am facut

schimbu cu mosia din doo hotar iam dat noi 124 stanjani
din hotarul Pacurari i dmlui neau dat noo 112 stanjani
din hotarul Popiscani ce trage el mosie de Pacurari s
ni fac driapta ocina i mosie si unora i altora i s avem
a ne face si ispisoc gospod, pe aasta schimbatur i sau
tanplat multi oameni de isprav. la tocmala noastra cari ne
vom iscali i acestu zapis sau facut dinaintea dumilorsale

www.dacoromanica.ro

24
ho.arnicilur dlor Ionita Enachi mazil i dsale Costandin
capitan.

Capitan Craste zet Beldiman, Capitan Solomon Meriacri zet Beldiman, Vasile Padure mazil, Iordachi Hurjui.
Ionite Enachi mazil hotarnic, Costandin capitan hotarnic,
Eu preutul Costandin razes martur, Eu Lupul Slivnanu
razes alature pe din itos martur, Eu Ion Dabije razas
martur, Eu Vasile Nastacul razes martur.
.E. 1780 Sept. 10. (Beresti Tufele Ilcurari I. 4 Zapis de schimb
intre Tepelusesti yi C. Chirica capitan pentru 60 stnjeni din Putintei
si Burueni.

Adica eu Ion Tepelus i Gavril Tepelus i Toader

Ranja. datam adevarat zapisul nostru la maim dumisale
fiului dumisale Costandin i Toader. precum a de a noastra bunk voe, ani facut schimbu cu dnelui
pi miau dat ei sesizaci stanjeni din Putintei i eu learn dat
sesizaci din Burueni sa fie mosie ocina ve6nic. neclatita,
o parte si alta. stanjan dreptu stanjen i acestu zapis Eau
facut in casa dsale Toader mazil ot tinut Covurluiului pi
pentru credinta am iscalit.
capitan Chirica

.41: Sept io.

Ion Tepelus, Eu Gavril Tepelus, Eu diacon Toader
Ranja.

Acest zapis sau facut inainte me Toader lordachi;

eu am scris cu zisa lui Ion Tepelus i Gavril brat lui
i Toader Hanja si am iscalit.
Ionita Paicu.
F. 1780 Noem. 18. Beresti, Tufele Pacurari I, 3). Zapis de
vitnaare prin care Lhirica sin Lupul capitan vind cu 50 lei 20 stanjeni din Putintei stolnicului Toader i Iordachi Iamandi, stpanii
Berestil or.

Adec eu Chiric. sin Lupul capitan datam. zapisul

mieu la mana dumsale. stolnecul lui Iordache. lamandi.

www.dacoromanica.ro

25
i a fratelui dumsale Toder lamandi. precum se se stie cd

avand eu o movie anume Putintei la tinutul Cohurluiului

ce este alature ca movie dumisal. Berestii. a6astd mosie
Putintei avnduo eu de vdnzar am Intrebat toate nemutile
miale i rdzesii mei car sant Pe -din gos si, nime nau strut
sa o cumpere. iar dumnalor miau dat 50 de lei ; pe 260.
40. stanjeni

inse acmu am luat 25

lei bani

inainte

iar 25 lei sam de. dumnalor. dup ce oi pune pietri mosii

si oi aduce hotarnica i oi dao la mana dumilorsal.
pentru credinta mam vi iscalit.
tallsri Nom. Hi

Kiric sin Lupul capitan, Ilie Chiric.

25 adic doozeci si cinci leai ce au lost s .mai luam
de la dumlui Cuconul Toader lamandi dupa cum scrie In

zapis mai sus. am luat tot banii deplin si la Sfeti Theodor sai dau altu zapis pe numele mosiei sam isealit.
* 4Ha Fey. 4.
Eu Costandin sin Chiric.
G. 1780 Noem. 18. Beresti, Tufele Pacurar I, 4). Zapis de yinzare prin care Chirica sin Lupul cipitan vinde lui Iordachi Iamandi
stolnic si T. Iamandi 240 stnjeni din putintei cu 50 lei.

Adec eu Chirica sin Lupul capitan Impreund cu fi6or

meu Costandin. de la acest tinut al Tutovei, datam adivdrat i Incredintat zapis nostrii la maim dmlui stolnic

Iordachi Iamandi i a dsale post. Toader Iamandi. frate

dmsale. precum s sa stie ca de nime saliti nici asupriti,
ce de a noas1.1- bund voe am vandut dmlor a nostra
driapta parte de mosie anume Putintei ce este la tinutul
Covurluiului pe apa Chinejii, alature cu o movie a dnelor
Berestii. de(:i scopnd. eu aasta parte de mosie a nbastr
NAnzatoare, am intrebat i pe toate neamurile noastre ei
pe top razesii de aceast movie, de vor sa o cumpere'ai
ti nepriimind nici unii sd o cumpere, miau dat scrisoare
la mana ca s fim voinici sd ovinem. i cuprinzand toat

www.dacoromanica.ro

26

rnoia dupg hotarnicg, doal sute patruzeci stgnjeni, pe care

am facut tocmala pe suma stgnjenilor si sau facut cinzaci

lei pe cari bani ne iau dat toti deplin in mginile noastre.

Drept aceaia am dat i am vandut dlor. a6asta parte de
movie a noastrg Putinteii, ca sa fie kupanesalor, fiilor,
nepotilor si stranepotilor dmsale in veci nestrgmutat. Da
am vandut dmlor i hotarnica i scrisoare ce s arata
mai sus el au luoat de la rgzei Impreun cu zapis acesta .
cu carii dmlor sa aibg ai face i dres gspd. i and am
Mut acest zapis sau tamplat multi boeri 1 alti omini de
cinste carii mai kos sau si iscglit. i noi spre mai mare
credinta niam pus numile i degetele in loc de peceati
ca sl s creazg.
It 1780 Noem. 18
Eu Chirica sin Lupul Capitan am vgndut. Eu Cos-

tandin iin Chirica am vgndut i and sau facut acestu zapis mam tgnplat i eu fat i am iscalit. Gh. Condre stolnic.
Costantin martur, Vasile ban. 1 eu Gheorghe diac.

Niagu am scris zapis cu zisa lui Chirica i a lui Costandin.

H. 1780 Noembrie 26. (Bereti, Tufe le Pficurari I, 5). Mfirthrie

botarnie ridicati de Tepell4 0 altii pentru prtile de Popi*cani

Burueni, apitinit 0 Putintei.

Facem tire cu adastg mgrturie hotarnica a din luminata porunca pretraltat domnului nostru marie sa Costandin Dimitrie Muruz Voevod. Craste Capitan. Iordache Hurjui i Vasile Padure i Solomon Mereacre 1 cu alti
rgzoi a bor. au adus o luminata carte gospod de la dlor
boerii pgrcalabi de Galati la dmlui Manolachi Cuze biv vel
pat'. i dlui Enachi biv vel medelnicer intru care li sa poroncete dlorsale. ca sa aliaga i sg hotgrascg nite parti
de moie ce sint la tinutul Coyurluiuruf, pe apa Chinejii
anume hotarul Pokicanii, i hotarul Burueni, i hotarul Capatinei, i hotarul Putintei. carei sa numescu Tufele lui Pa-

www.dacoromanica.ro

27

curariu, tot pe apa Chinejii, carii mosii le sint basting

de la stramosii bor. i dlor boerii parcalabi neu randuit pe
noi ea sa alegim i sa hotaram aceste parti de movie de
mai sus aratate. deci noi dupa porunca am mersu la starile mosiilor si am strnsu pe tot razasii si impregurasii
din sus si din gos si am facut funie de 20 stanjeni si
stanjinul de 8 palme gspd, si Intai am mersu la moE;ia
Berestiii ce iaste supt stapanire dsale lordachi Iamandi pah. si am pus piiatra In margine mosii den sus si am
inceput a masura den piatra in gos pe vale Chinejii, capul mosiei despre rasarit si am masnrat pan in hotarul
Sleivnenului si sail gasit 245 stanjeni si am pus piiatra ii
de acole am purces apre apus si nem suit in zare dialului j iar am masurat din margine movii Berestilor de
unde neu aratat Lupul Slivnianul, i Ioan Chirvasi monah,
i Costandin Bole ot Beresti si am Inceput a masura pe
zare dialului In gos iarasi /Ana In mosie Slivnianului, si
iaras sau gasit 245 stanjeni. si sail pus piatra langa un
stejaru in margine sapaturii Slivneanului, si de acole am .
mrsu la capul moii. despre apus si am marsu iaras la
margine mosii. din sus si am Mut bour intru un stejaru,

si am inceput a masura den bour In gos pe vale BAnenii pana In hotarul Slivnianului i san gasit 240 stanjeni
si iaras sau pus piatra i sau inchiiat tot hotarul acesteimosii. Insa latu acestui hotar de movie au fost 4 batrani

inpartindusa ii sau venit de batranu cate 61 stanjeni, .

un batran Beldimanesti, un batran popa Costandin niam
Beldimanestilor, un batran TepAluqatii, un batran Chirii

cute Pacuraru si acestu Chiricute avandu parti de movie

in hotarul Pokiscanii au facut schimbu cu Beldimanesti i
cu popa Costandin liau dat 112 stanjeni din hotarul Pokiscani, iar Beldimanestii cu niamul lui iau dat lui Chiriricuta 122 stanjeni cu partea popei lui Costandin In hotarul Pacurarii, si au facut schimbu de bung voe bor. si
au luat i zaps unul de la altul. Asijdere au mai facut
schimbu iaras Chiricut. au dat 6o stanjeni Tepalusastilor
den hotarul Burueni. iar Tepalootii iau dat Jul Chiricuta,
www.dacoromanica.ro

28

61 stanjeni din hotarul Pacurarii, parte ce Li sau venit de

mai sus numita, si au dat si zapisu unul altuia, de bung
voe lor cu 61 sthnjeni, ce i sati venit si parte lui Chiricuta in hotarul Pacurarului, si cu schimburile ce sau zis
mai sus sau inplinit tot hotarul Pacurariului 245 stanjeni
si au ramas dreapta lui Chiricula si a ficiorilor lui ca sa
o stapaneasca in paci. si am datu i noi a6ast ruArturii
hotarnica la mAna lui ChiricutI Pcurariu ca s6 fie de
credinte, i sau iscalit criti sau intmplat la a6,asta hotarare punandusi degetele in loc de peceti.
*rignt Noem. 26

lonita Teapelus mazd. j Eu Lupul Slivnianul am

t Eu loanu Ch'rvasie monah am fost

fost fata.

fata.

t Eu Costandin Bole ot Beresti am fost fath.

Si eu Simion Cozma am scris cu zisul acestor mai
sus numiti.
I. 1795 Sept. 9. (Beresti II 7). Jalba ltil CA. Cuza serdar prin
care se jMnote lui Vothi el are impresurare la moia sa Bereti despre Slivneni i Copiteni.

Prea Inaltate Doamne

La tinut Covurlui am o parte de mos.e Berestii,

care se loveste in cal:1k cu mosia Tarcalenii, a unor slent de acolo anume Slivnenii i Cosnitnii cu care parti
a lor imi scurteaza mosia me luindumi 70 de pasi, dupa
cum marturiaza oamenii batrani din Br.Testi. deosebit ca
un lancul Sarbul tot cIn Beresti in anii trecuti au cumparat 50 stanjeni mosie din Beresti, cii 50 lei, fara stire
razasilor, nici a stapanului prii mete ace%ie lara a nu
fi nici razei nici rudenii cu acel vanzatoru, pe carile in
anii trecuti la leat 86 ce au incaput aceasta parte de Beresti In stapinire me, lam tras la judecata inainte boerilor parcalabi, ce era intrace vreme sam si carte de giudecata cu cari i se pune vade la site Vasile acelues StA

www.dacoromanica.ro

29

ca sa aducA zapis Si alte dovezi ce mai are si sas ia banii

si dand rAzmerita cu prelungire ce au facut sau facut
volintir atat numitul Iancul Sarbul cat si un ginere al
sAu si stApane i toatA parte me. cu care neputAndu face

nemicA pan acum din vreme In vreme mA rog sa fie lu-.

minatA carte inAltimei tale cAtrA dlor boerii [Alcalabi sA o-

randuiasca mazill cu stiintA atat despre starea locului cat

si de hotArat, si sN cerceteze pentru amandoa pricinile

alegand mosia ce mi Impresoarl Slivneni pan in hotar

vechiu dupA vredrnce marturii ce am, cum si cu acei 50
stAnjAni sA hotarasca si la parte ce nu sA tine de hotAratura dmlor sA pui zi de soroc j prin carte de giudecatA sa
fie si acei ImpreunA cu vechilul ineu cel voi trimete acote
la stare locului, ca prin luminatu divan sA ni sa hotarasca.
A Inaltimi tale pre plecatA sluga.
Ghiorghe Cuza sArdar.
J). 1795 Septembrie 10. (Seresti II, 8 . Cartea lui A. I. Calimah
Voda Cited parcalabul do Galati, Iordache Sutul biv vel postelnic s5,
liotarase6 partea lui Gh. Cuza serdar 50 stAnjeni dia Beresti, cumprai cu 50 lei.

Io Alexandru Ioan Calimah Voevod cu mila lui DumnezAu domn tarii Moldaviei. Cjnstit credincios boeriul
domnii mele dta Iordache Sutul biv vel post. pArcalab de
tinut Covurluiului sAnAtate. SA face stire cA prin jalba ce
au dat domnii mele Gheorghe Cuza sArdariu au aratat ca.

la acest tinut ar fi avAnd o parte de niosie anume Berestii care parte de mosie sar fi lovind In capete cu mosia TArcalanii a unor sateanhi) de acolo, SlAvnenii i Cosnitanii, cu care mosie sar fi Impreurand parte de movie a
jAluitorului luindui 70 de pai. cum si un Iancul Sat bul

din Beresti cu cumpArAtura ce ar fi facut far de stire jaluitorului si a razAsilor din Beresti mai In anii trecuti
land 5o stAnjeni In cinciztici de lei farA de nici o protemisire de rudenie sau de rAzAsie, pentru care pricini au fAcut cerere ca prin giudecatA sAs afle dreptate si sl I sa

www.dacoromanica.ro

30

scoatA de impresurare numita parte de movie, si acei 50

de stAnjAni ce ar fi cumparat Iancul Sarbul cu protemisire
zdzAsii sa o rdscumpere jAluitorul. Drept aceia scriem
dmtale aducandu feta pe acei sdteni anume Slavnenii i
Cosnitanii cum si pe numitul Iancul Sarbul, si dupa scrison dovezi ce vor fi de inbe pArtile, prin giudecata sI
hotdrasti dupa cum va fi drept, si la parte ce sd va cdde
sa dai si carte de giudecatA dupd care giudecatd de sA
va dovedi cA jaluitoriul are parte de mosie in numita moie Beretii dupa cum aratl si nu are nici o pricina despre
nimene atunce sa randueti din rnazilii acelui tinut pe care
ii vei socoti a fi oameni vrednici i cu stiin td. la hotarat
si vor mergi la stare mosii, unde adundnd pe toti razdsii
i megiesii si alp tmprejurasi si dupa cercetare ce vor face
dup cuprindere scrisorilor ce va fi avdnd pluitoriul sa
aleagA ace parte din numita mosie, mAsurAndo in lungu
i in latu', cum 1 pe la amandoai capetele si cap stAnjeni
si pe la locurile ce va fi trebuintA, si va da dreptate s5
o stalpasca si cu pietre hotAra, dupd alegere si hotdrAturd.
ce vor face rAnduitii aceia, sl de si marturie hotarnicA in
samne si in stanjAni peobiceiu, iscalitI atat de toti rAzIO

i megiqii si alti Impregiurasi pe care aducAndui la dmta

si facIndui cuvincioasa cercetare, de va fi fAcutA cu priimirea tuturor si urmdtoare de dreptate sA o incredintazi
si cu a dmtale iscalitura, iar dna la botdrAt va naste pridna de neodihna de spre vreo parte cu pietre hotAra sd
nu s stalpasca, ce in ce chip sd va dovedi pricina se
dai mdrturie pre largu la parte ce sti va cAde, Wand si
hartA inchipuitoare de stare locului cu care impreund, si
cu z1 de soroc dupd vreme lucrului viind la divan li_sa.
va da hotarare dupa cum dreptate va da.
1795 Sept. ro
Cinstit credincios boeriul domnii mete dlui Iordache
Sutul biv vel post. parcalab de tiflut Covurluiului cu sAnatate sA sa de
dmlui Gheorghe Cuza sardar
sau trecut Matei condicar. procit vel logollt.

www.dacoromanica.ro

31
K. 1790 Noemb. 5. (Beresti II. 10). A doua jalbi a lui Gh. Casa

-serdar contra liii lancu Sirbul om strain si volintir pentru o parts

din Beresti, cumpiratil in pre( de 50 lei.

Prea inaltate Doamne,

Fiind cA la tinut Covurluiul am o parte de batina
in sat Bereti i de cumparatur i iaste ce batina inpre.surata de catre razai de vro cativa ani, cum i cumparaturile sant nealese dintracelorlalti, ma rog sa mi se de
o luminata carte a marii tale, catra boeri parcalabi de
'Galati, ca sa aliaga i sa dezbata atat batina cat i cumparaturile, ce am de pe la unii din razasi.. deosabit sa sa
porunceasea pentru ca sa cerceteze pentru o parte dentra cea moie, ce au fost cumparat un Iancul Sarbul om strain,
pe carele de cand am aflat lam tras la giudecata, cerindu
protimisis. sa rascumpar ace parte, dandui 50 lei care
au fost dat i tot cu prelungire lui candu zice cA nare zapisul and sau Mcut volintir si stapane In tarie i nau mai
luat sfarit pan ce au perit acel Iancul, iar acum au ramas
un ginere a lui de la care voiu sa rascumpar ace parte,
ca un ce sant batina i luind sfarlit pomana va fi ma-di tale.

a Inaltimei tale prea plecata sluga.

Gheorghie Cuza serdar.

11) Document din 7202, Fey. 28, Ini.

&mar. Cartea Lai Costantin Vodii Duca scrist catri Butt biv
nrornic de poarti sii, meargii, s aleagt hotarele mai multor seliste de
la Mein : Coroteni, Folesti, Hceni, Caprioara, Dumesti i Vitcani,
proprietatea marelui vornic Vasile Costachi.
(Mosia Rosiesti, selistea Folesti, plic IX. No. 3). Iltrtie coaiL

t 11w
rcu

KOCTM141111

sfAbiti

AVIC4

HOER004,41.

nth*

444CT110.

ri4Or1AdECKOH. scriem dornniia mea. la

boiarinul nostru. la Buta. au fostu vornic de poarla. facem tre. daca vei vedea cartia dumnii meale.
www.dacoromanica.ro

32

iara dumneta sa te scoli si sa mergi la saliste la

Corotiani si la seliste la Folesti si la saliste la Haceani, si la saliste la Caprioara si la saliste la
Dumesti si la saliste la Vatcani. ce sintu la tinutul
Falciului, si s strangi oameni buni megiasi. de prin
prejur. si din sus si din gos. si s socotesti sa alegi toate partile. de rnosie ce va avea de danie
si de cumparatura intraciaste saleste cinstit si creclialos boiarinul nostru dumnealui Vasilie Costachi
vet vornic. pre diriasa ce va ave dumnealui si pe
cum vor marturisi oameni buni si daca vei socoti
si vei aleage toate partite dumisale despre alti raziasi. sa cauti sa le pui si siamne si s faei si o
marturie de la dumneta. si de la alti oameni buni
carii se vor tanpla acolo la alesul locului sa s aduca aice la domnia mia. TOE 01-1111EM,
8 MC AT

tsce 4sIll.

KN.

Neculai Costin hatman in rietanplarea lui vel

logofat.
Pecetea domneasca in tus ros: -1- Ilw KOCTalTliti
natO ititicTilo

ASKA BOEKOM,

rumps 3f &IAN

Almikagctoli-

Cap de bou.
Cartea e iscalit de hatmanul Neculai Costin, cad
marele logoiet nu era la Curte ,In neintamplarea lui vel
logofat". In cartile mai vechi domnesti se sice ugz fucin'HOCTS KEA nwroilsrrn"..in nefiinta marelui logofat. Vel lo-

goat era Tudosa Dubau.

www.dacoromanica.ro

33

12) Document fr veleat (dup 7202, Fevr. 28).

Sumar. Narturie hotarnicl de la'Buta vornic de poartti si Costantin din Idrici, care arata ei au ales si stlpit partile vornicului
celui mare lui V. Costachi din selistea Dnmesti pe Idrici, lng5. Rosieci, din Folesti, din CAprioara, si din Hficeani.
(Mosia, Ro5iesti, selistea Folesti, plic IX, No. 7). Ihirtie coda.

MIstive si luminate doamne sa fi mariia dumitale sntos. facem stre mariei tale. cau vinit dumnelui Vasilie Costachi vel vornic cu cinstit cartea
mariei tale, ca sai alegeam dumisale niste parti de
ocin cl-spre alti raziasi, din silistea Dumestilor, ce
iaste la tinutul Falciului. pe apa Idriciului, din kos
de Rosiaci. deci noi dup porunca mariei tale niam
sculat sam marsu. si cu alti oameni buni inpregu-

rasi. de acolo la ace sileste. la Dumesti. .si am ales a patra parte din batranul Boului de la popa
Stahie danie, din silistea Dumestilor. asijderilea am

mai ales a seasia parte din batranul lui Craciuna

de la Hilina fata Anisii. tij danie iaras din silistea
Dumestilor, asijderilea am mai ales partea nepotilor Borciului a lui Agapie i Simion i Vasilachie
Tirul si Pacurar. iaras din silistea Dumestilor. dupa

ci arn ales aceastea parti de ocin de catra alti razeasi, ham stalpit am pus o piiatra de catra soare
rasari. In drumul *arbacai, de catra Dumesti, si
alta piiatra am pus de catra soare apune in matca
Ciunlii. si alta piiatra am pus pe drumul Idriciului.
despre silistea Dumestilor. pre despre snare rasare.
si am mai pus alta piiatra In zarea dialului despre
soare apune ; asijderelea. am mai ales alta parte

de ocin gumatate de batran ot Folesti de la

Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

Ca3

34

prioara. ce iaste dumisale. danie de la Simion si

Chirila si Ion si Urata fiorii lui Bojiian. asijde ri-

lea am mai ales gumatate de batran de la Manul

tij ot Folesti. asijderelea am mai ales seaptesprezeace pamanturi. partea Chelsii tij ot Folesti, care
pamanturi liam alaturat in randul Caprioarii, si
liam stalpit intrun loc cu ocina din Folesti, am
pus o piiatra pe druinul ce vine de la Lantana Folestilor prin dumbravit, spre soare rasare. din S119%
i alta piiatra am mai pus. in capul locului din
gos in drumul cel mare. despre Hermenesti. asij-

derelea au mai ramas neales loc de prisaca si ce

sa va aleage din vatra satului loc nestalpit. din
partea Chelsiei.Asijderelea am mai ales un batran de la Haceani, a Manului de danie, care lam
stal pit. osebi de catra alti raziasi, am pus o piiatra pe drumusorul ce vine de la coada Florii, spre
soare rasare, si alta piiatra am pus din sus in Cadespre mosiani in dial. si
alta piiatra am mai pus despre soare rasare unde
loveaste locul Folestilor. deci noi dupa porunca mapetele pamanturilor.

riei tale am imblat si am ales ocina dumisale. si

am stalpito. despre alti razeasi. 1 am facut si a6asta marturie.
Robii marii tale

Buta vornic ; Costantin ot Idrici.

Vasile Costachi vel vornic al (aril de jos era stapan
in Folesti si alte seliste prin mai multe.danii, cApAtate de
pe la unii i altii, asa popa Sfahie li da jumtate de batrin tn Dumesti, din batrInul Boului; Hilina fata Anisiei li
da alta danie. a sesa parte din batrinul Craciunas, iar ne-

www.dacoromanica.ro

35

potii Borciului ii dau fie care partite sale : Agapie, Simeon, Vasilie, Tirul si Pacurar.
In Folesti el stapanea jumatate din batranul Caprioara, danie de la cei 4 ficiori ai Bozianului : Simeon, Chirila, Ion si Urata ; mai stkpanea o prisaca ; 17 pAmAnturi in tarina de la Chclsia i jumatate din batranul
Manul.

In Haceni avea iar danie un batran intreg de la

Manul.

Se Incepuse abuzi 1 cu daniile, ce le faceau cei mici

i sgraci celor man si bogati, cari va aduce o schimbare
in I gislatia Moldovel, lucru ce nu se gaseste in Muntenia.
Dania era o vanzare deghizata i boerii vichi au abuzat
mult de acest fapt curat creslinesc, speculand nevoile celor mici i saraci.
Vasile Costachi vel vornic rra ginerele 1w Toderasco
lordachi Cantacuzino marele spatar si al Saftei.

Proprielatea in FoleA s'a urzit in secol. al XV-a

catra uiceput. Primul act de stapanire pe locut ce s'a urzit Folestu e din 1507 Febr. 22, prin care Bogdan Voda
Intareste stapanire nepotilor primului stapan, lui jurj si
Armeanca Foale. Din a( el urie- a lui Bogdan Voda reiese
ca cel intaiu stapan a fost ,Stefan Foale. Eli-a apzat casa
intre Barlad

i intre ldnci ME3{11 Hozrldri, 1'1 AIPKII mAPHs

rAt man_ IIII4san ("loam". pupa 3 generatii de stapani :

.5tefan Foale tatal... .57efu1 Foale fiul... Jurj Foale napotul, abia s'a r utut croi un sAtucean din ckeva case a
membrilor fauiIiei. Locul insa fiind neindamanatic, satul

n'a crescut, ci a ramas numai se'We de sat, cum au ramas multe alte asezari de vechi sate, ajunse azi selisti
Incorporate In trupurile mosiilor din loc, cum e Rosiestii,

cari au inghitit cel putin 15 seliste vechi, din care si acea a Folestilor. Despre alt Folesti pe Crasna In 1502
vezi I. Bogdan ,Doc. lui Stefan cel Mare II, 212.
In actele Rosiestilor (IX, 16), gasim e spita de urmasii lui Foale, tulpina tuturor rAzesilor din Folesti. Ca
toate spitele razesesti. ea nu ne spune lucruri exacte, ci
incurca primele generatii de stapani. Iall curgerea proprietii dui:A spita razeseasca., asa cum au intocmit'o razesii la
hotarnica din 1802, unde cetim : si cerandu-le noi ca sa ne
dea spita de neam din cine sa trage ca sa putem ei noi
Intetege i sa ne adiverim sa putem afta pe vanzatorif ce
au vandut partile lor dintraceasta rnoie raposatului vornic Vasile Costache, LIX. 19).
www.dacoromanica.ro

- 36
A) Foale a stapAnit 720 de stanjeni.
B) Fii sal sint : .5tefan Foale i Armanca, cari sta..
panesc cate 36o de stanjeni.
C) Armanca are 2 fete : Ileana casatorita. cu popa
Ignat, si Maria casatolitA cu Talpe, cari stapanesc cAte
18o de stanjeni. Spita tace de urmasii lui Stefan Foale
adica de un batrAR intreg de 360 de stanjeni latul.
Dupa spita Stefan Foale fusese stapAn pe 720 stAnjeni. Fiul sau Steful Foale a stapAnit lot 720 de stanjini, caci find numai un stapan, nu s'an putut forma batranii satalui. hi in ep abia cu 1507, rand cei 2 ficiori ai
Stefului Foale : Jurj i Armanca isi impart ocina stiabuna;

luind fiecarezice spita ate 360 de stanjeni. Urmand

spita raza:a.ca reiese ca ocina lor de razefie s'a tras

din Armanea, pe cand partea lui Jurj Foale a trecut prin

vinzare la Gavrilipsti Si s'a incorporat in marele ti up al
Rociestilor, mosia lor de baslina catra sfirsitul secol. al
XVII-a.

Spita nu ne spune cine au lost urmasii lui Jurj

Foale ; se vede insa ca proprietatea a curs In fnod nor-

mal pe selistea Folestilor. Jurj Foale a avut o f tn, care

s'a maritat cu Crasnes, urma al boerului de sub Stefan
cel Mare Crasnes postelnicul din 1460. (Urica XVIII ad
finem). Fetele acestui Crasnes Ii vind pal tile lor din Fo-

i atilt 1593 (Ispisoace I, r. 313) cu zoo taleri curati;

Etc vMd un batrin intreg, adicit o jumMate din selistea
It

Foletti'or unui Boz an.

Dupa o sun de ani gasim alte acte de transmiterea

prop, iet.tii In urmaii cumparatorului din 1593, un Bozian.

Litre 1600 --165o IU fost stApani pe un batrin din Folesti
Int, e 1671 1685 urma,ii ac stora Si
Bozian i Bogh t
anunie Manul traitor in
bacani, fiul Bogh tei. si cei 4
ai lui B zian : Simeon, Chirila, Ion si UrA,a i i vind
fi
v-cinului lor cu mo?ia, marelui spatar Gavri ita Costachi
fi-are partea lo oe mo:ie, cate jumatate de batran cu 30

de lei bani de aigint.

0 data Gav Hip Costachi intrat in Fole,ti, merge
mai deoarte si in 1678 capata danie de la Chelia fata lui
Sima Onciul 17 pamanturi din Fole-ti, din batranul razes-se al Armancai fata lui Sleful Foale din 1507.
Dan la aceste aratate de acte unim Si cele re ne

spun actele ultertoare, reiese CA in bitranul Foale au mai

fast si alti stapani. Jud Foale a avut 2 urmasi-: Nestor
si o 14t1 mai itata cu Crasnes ; ei stardnesc in ju.

www.dacoromanica.ro

37

matatea intaia a secol. al XVI-a.Pe cand fetele lui Cras .

nes isi vind ocina lui Bozian, la 1595, Vasile Foale fiu '
lui Nestor Foale continua a fi stapan in Fo testi la incept'.
tul secol. al XVH-a Acest Vasile Foale si cu fiul ski tot
Vasile Foale, stapanesc in Folesti hliza lor in tot decursul
secol. al XVII, fara a-si vinde fasia lor de pAmant Costachestilor, ciici abia in 1787 niste nepoti ai acestui de al
doilea Vasile Foale, .i anume Vasile Placinta si cu sora-sa
Ilinca, fata lui C. Placinta si a Mariei fata lui Vasile Foale
s' \rind ocina lor lui Matei Negel Costachi cu 30 lei.
Pe langa acestea daca unim si aratarile boerilor hotarnici din 1702 April 28 asupra mersului proprietAtii in
Folesti constattim ca Ap. TircA,Apostol Chisca,Nastasa Manul
si Grad mai erau stapAni in 1702 in bAtra mil din Stefan

Foale, pe care ei l'au ales spre rAsArit, adica spre Rosi-

esti, pe cand al Armancai l'a fost ales spre apus, spre Barlad,
si ca parintii lor erau veri ai doilea : Mitrofan, Stefan,
Chisca cel batran, TirCa i Cinleita. Aceasta ne dovedeste

cl proprietatea s'a scurs in mod regulat in cele 4 randuri

de oameni: pal inji, ficiori, veri primari, veri ai doilea,

de la Jurj Foale in coace.

RaZeii in spita lor nu cunosc pe urmasii imediati
ai Armancai, cici e greu a da de fata Armancgi din 1507

pe Maria Talpesoaea, bunica rgzesilor de la sfarsitul secol.

al XVIII-a. Ceia ce Insa i pita ne spune lamurit e intinderea pamintului, ca adica rNzesii rmasi pe batranul Armama' stapaneau 360 de st4njeni ; cel putin 3 generatii
de razesi sint uitati de cei ce au intocmit spita.
Actele ne spun de batrinul Matei, care face un put si
care nu poate fi de cat un urmas al Armancai, ca sa poata el
fi denurnit ca batran in 17,13 , asa el dup. Armanca trebue
sg punem pe acest Mate', care da pentru urmasi numele sat'
la bgtranul din Armanca, dar e uitat pentru alatuitorii
spijei din 1802. In hotarnica radicata in 1751 se arata

masurile in lungi (6o fune) si curmezis (48 fune), ceia ce

4:14 exact 720 stanjeni curmezisul, socotind funea de 20
pasi, iar pasul de 6 palme.
.

D) Din Ileana papei lui Ignat avem 3 urmasi ; Ti-

moftei Javerdian. popa Stefan si Gh. Juverdian, vornic de

poarta ; fiecare stapanesc eke 6u de stanjeni ; cum insa
vornicul Gheorghe Juverdian fu sterp, cei 2 fraji Isi in .
part ocina luand fie care cate 90 de stanjeni.
Iar din Maria Talpesoae sint 4 copiif: clucerul Vasile Talpes, Gh. Talpes, Costandin Talpes, si Vasilca
www.dacoromanica.ro

38

Stamatioae, stapanind fie care cate 45 de stanjeni. Juver-

razesi de pe valea Jigaliei ti a Elanului, cu

vechime de la Stefan cel Mare ; Jar Talpeetii sint cunoscuti ca boerina,i prin Vaslui i Falciu
E) Timoftei kverdian are 6 ficio.i: Ionita, Gavril,
Vasile, Salta soacra Cataei, Sanda Peni;oroae de la Oteleni i Sinica, ee o tin Mardare Darie; fiecare stgpanea
dk nii smt

Ole 15 stAnjeni.

Din popa Stefan se trage protopopul Gheorghe

de la Vaslui.
Clucerul Vasile Talpes are 6 ficiori : Gheorghe
Talpef vornicul, Manolachi Talpes, Anita Popescu, Safta,
Maria si Smaranda, cari stapanesc ca(e 7 stanjeni i jumatate ;
Gheorghe Talpq are 4 fete : Balasa, Maria, Ilinca
sPCatrina Bu*iloae.
Costandin Talpe are 3 ficiori Neculai i Gligora sterpi, i Safta protopopului Maid ;
Vasilca Stamatioae are 2 copii : Iftinca i lordachi Gheuca.
Pentru iilmurirea acestor aratAri din spita, dam In continuare 6 acte din pachetul Folestilor, i anume :
A. 7210 April 28 (IX, 10). Hotarnica Folesl nor rAdicati de

Costandin i SAmion Nohit biv cApitan, earl impart mosia pe 2 bitrAni, Stefan Foale i Armanca.

Cinstit i aIrneu ca un frate dumisale varului Matei

Costachi ban cu fratasa dragoste.
Cu fratasca dragoste ma hychin dmtale vere Matei.
latA fratioare bolnav asa cum am putut tam trimes aceste
trei sureturi de pe 2 hotarnice a Folesiilor si de pe o
hotarnica a dmsale logofat Gre6an, pe care iaras poftesc sa
mi le trimeti ispravind trebuinta, aceste socotesc cA t sant
de trebuinta spre oare: zare pliroforie, la mosiile dmtale
si a pIrtilor re ai In Folesti, iar eu sunt al dtale ca un

frate ti sluga.
Noemb. 7 i8o2.
Iordachi Miclescu caminar.

www.dacoromanica.ro

39

Suret de pe hotarnica Folestilor

din

ann

7210

April A.
Milostive si luminate doamne sa fii maria ta Ana-

Facem stire marii tale cu adasta marturie a noastra

can venit Apostol Talpe vornic de poarta cu cinstita carte
marii tale, scriind la noi ca sa mergem la saliste la Folesti s impartim saliste in doao cu tot locul tot in doao,
si uricile lui cele batrane ce scriu pe :-tefan si pe Armanca, sa alegem parte Armancai, darn am vazut carte marii
tale niam sculat i am mersu la saliste la Folesti, sam
tos.

stransu oameni buni si batrni rnegiasi. de prin pregur.

pi pe toti razesii de Folesti, si iam intrebat carile din ce
batran este, sam intrebat pe Apostol Tir
i pe Apostol
Chisca- si pe Nastasa Manul si pe Gradi, si iam intrebat
din ce balran sant, si cum au tanuto, ei au dat sarna ca
sant din batranul lui Stefan Foale, sau tanut in trei batrni,
unul Stefan allul sorusa Armanca, altul L'obanu carile
One Bojaian. Iar Apostol Talpes si cu rudele lui nepotii

Armancdi au zas ca nu este cum au zas Tarca Si cu oamenii lui, sft fie trei batrani sau zas a sant numai doi,
cum si la urice.,trird sa afla doi bitrani. si am chemat pe
Boj,ian de lam intrebat di acel batran ce fac ea, eile al
treile, Bojaian sau aflat c.1 este cumpdratura de la MitroClipicii, s icel batran lau
vandut Bojaian vornicului Vasale i lau stalpit, i sau mai
aflat vnduta si de Ciiileita, iaras vornicului Vasale, si
liam luat sama foarte cu socoteala acelor oameni c.e sant
vnz tori din ce btrai sant si sau aflat Mitrofan ca, este

fan si de la Giurge tatal

al doilea var lui Chi;cd edui batran st Turcai, i Ciuleita

iar al doile vara lor, cu tot i dintracel batran din Stefan,

deci noi iam intrebat cu ce au tanut ei asa tre bdtrani,

dac(a) au nescai zapi, ei au zas c nau, i s w a flat tot
doi batraui, cum scriu si la urici, si al treilea bAtran nare
capat. Deci noi am marsu si am masurat locul si lam
Inpartit In doao, pe urice ce niau aratat i sau ales batranul lui S'efan despre rdsai it dinpreund cu Oornic, caci

www.dacoromanica.ro

- 40
sau allat vanzatorii tot dintracel batran, iar locul Armancai sau ales despre Brlad, despre apus sal tie nepotii
Armancai anume Talpe i cu top nepotii cari sant din
ce samanta, i sau asamanat pe mijlocul podisului din....
pan in dumbrava din sus si am mai impartit si padure
iar in doao i sau facut 4 'Ilia, de a curmezisul hotarului, doa hlize sa le tie nepotii lui Stefan Chisca i cu altii,
iar doua hliza s le tie Talpes si cu alti nepoti a Armancai, iar Tarca si cu Chisca au zis ca nu le place impartala i sau tras sa vie Inainte marii tale, marie ta vei
giudeca cum a fi mila marii tale. iar noi cum am aflat
asa am scris. sa fii maria ta sanatos.
Robii marii tale Costandin iscal, Samion Nohit biv
capitan
B. 7221 Ianuarie 4 (ix. 11). Zapis de danie prin care Costan-

tin Zboiul d'arueste lui Ion sin Costantin din Idriciu partea sa din
Folesti din tatranul lui Matei.

Adec eu Costantin snk lui Chiriiac. Zboiul din Folesti scriu i marturisascu cu cestu adevarat zapis al meu

de nime nesilit nici asuprit. ce de a me buna voe. am

dat a me parte de movie din Folesti din batranul lui Mateiu ce sa alege parte me am dat dumisale lui Ion
CHII lui Costantin ot Edris6 i am dat Jumisali lui Ion ca
sai hii dirmpta ocin i mosie dergapta datatur lui i fi6orilor sai i nepotilor sal cu tot locul
cu tot vinitul cu
vatra de satu cu loc de tarin cu loc de prisaca i candu
am dat au fostu multi oameni buni megie$i de prin pregur. i noi acesti oameni buni vazindu dersapta datatura.
ne am pus si degetele anume eu preutul Ghiorghie si
eu Timoftie Cor6ul ot Barbosi si eu Vas(i)lie snk Taca si
eu Costantin nepotul lui Costantin fi6orul lui Iasco si Enaki pentru credinta ne am pus degetele s s stie.
I

It 7221 Ghen. 4.

www.dacoromanica.ro

41

Eu Ghelasie am scris. Eril Gheorghiia. t Eu Costantin srm Chiriiac Zboiul. Eu Costantin Edricenul martur.
t Timofte. -I- Vasilie sm, Teac.
C. 7225 Mai 9. ca, 12). Zapis de danie prin care Ion sin Costandin din ldrici d'grueste lui Costantin Costachi vel visternic partea
ea din Folesti chpatat danie de la C. Zboinl.

Adec eu Ion fi6orul lui Costantin de Idri. scriu si mar-

turisascu. cu acest. adevarat zapis. al mieu la mana. dumisali. Costantin Costachi vel visternic. precum. eu de
nime. silit. ni6 asuprit. ce de a me buna voia. am dat.
dumisali daniia. a me drapta. ocina si mosie. parte. cAt
s va. alege. din saw. din Folesti. care este la tinutul.
Falciului. park. din batranul lui Matei cat sa alege. cari
parte imi iaste si miia daniia de la Costantin. fiorul lui
Chiniac. Zboiul. am dato. dumisali. ca sai fie driapta cr.
cina. si mosiia in vedi. neclatita. si neruseila, dumisali.
si kupAnesai. dOmisali. si cuconilor. dumisali. si nepotilor.
si strInepotilor dumisali. si pre acest zapis. al mieu. sa
aiba dumnialui as faci si ispisoc. domnescu . si iam dat si
zapisul cel vechiu. care mi lau facut danie Costantin fie,orul. lui Chiriiac Zboiul. si la adasta adevarata daniia.

sau tanplat. multi boeri. mari. si mici. si fiCiori de boeri.

i oameni buni. cari mai gos sau iscalit. i eu pentru credinta am iscalit. ca s ilia. de buna. credinta.

u las It 7225 Mai 9.

Ion Edrianul iscal am datu. Vasilie Rojnita vornic

martur, az Gheorghie vornic martur, Toader Cujba vornic martur. Gligore Diam. martur. Vasile Pop uricar. Vasihe Niagu uricar martur. az Andriias Cudrescul iscal
martur, az Stefan martur. si eu Toader Nica am scris
zapisul cu voia lui Ion.

www.dacoromanica.ro

- 42 D. 7259 Octombrie 15. Hotarnica seNtei FolWilor rdicati

de Nec. Tiron vornic de poarta. 5i Ion ldriceannl mazil, cari gleesc
pe 1o1eti 51-7 pomi in livadal SI curmezi5u1 de 48 fnne, iar lungieul
de 60 fune (322 ha) Bra padure.

Milostive i luminate Doamne s fii marie ta sana-

tos. Facem slire marii tale cu a6asta marturie a noastra.

precum au venit Costandin Talpes i Gheorghe Juverdian
cu luminata carte marii tale scriind la noi ca s mergern
la saliste la Folesti. sa Iu.m sama pentru niste casa si
bordei, ce sant facute pe partile lor a unor razasi anume
Costandin nepot Tarcai si a rudilor lui ; daca am vazut
luminata carte marii tale niam sculat sam mersu acolo la
saliste la Folesti si am stransu oameni buni batrani megiesi de prin pretur i razasii acelui loc si am cercat
semnele si la campu si in padure i sau aflat la cAmpu
In mijlocul locului, unde da locul in doa, doi pietre in doi
locuri, una la niste pomi ce sant langA bontana, si una In
capul dumbrav i din gos langa drum, si de acoln am mersu
in padure unde li era pricinile lor. sam cautat pe unde
au dat sama razasii batrani cau fostu samne pr'n copari.
gi am Visit copacti cazut aceia cu samnele, i cu alta nam
putut )ndrepta nutria) am masurat cu fune pe cum arata
in hotarnica ce veche, i masurand cu rune am aflat dupa

cum arata, intransa sau venit loge hlizle pe masura ce

veche, dupa cum au dat sama oamemi cei batrani i iizi in padure sau facut 4 hliza, dupa cum ara la hotarnica ce veche, de hliza ate treisprazaci funi sasa pas pol
si cine la hliza sa au marsu ; si in campu sio in padure
am aflat tot precum arata hotarnica vechi, dar dupa aeiasta
au cerut Costandin Tarca i cu razesii lui sa inlisoare
cAmpul in lungu, si in bat si am masur I curmezas frunte

soi, parte despre apui de la un loc 6au dat

sama toti razesii cau fost o piatra hotar, s. sau aflat 2 4
fune si de acole am marsu in gos pan la un hotar vechiu
in dumbravit In mijlocul locului si am masurat iar parte
despre apus curmFzis pan intro movila care este hotar
locului din

www.dacoromanica.ro

43

de sa hotaraste cu dumbravita, si am gasit iar 24 fune

si am masurat iar din piatra care este drept acel loc in

dumbravita curmezas spre rasarit si sau gasit tij 24 funii
pan in hotarul cari sa hotaraste cu Papucestii i cu Tuvliceptii, sam mai masurat campul in lungu parte despre
apus din cap hotarului din gos In sus pan In hotarul vornicului Vasale i sau gasit 6o fune, si de acolo am mersu
sam masurat parte despre rsaiit, iar lungul locului in
gos i sau gsit 48 fune ii pasi i sau mai gasit o hliza
de loc despre apus vanduta vorniclui Vasile 12 funie de
Mardari Crang tot din Folesti din partea fui Apostul Tarcai si din parte in (alt) Apostol Chisca i atata au incheiat
tot hotarul din kur inpregur. i sau pus o piatra In padure, unde sa raspunde poiana Milescului, in cap hotarului de sus care sa hotaraste cu Alb-stii, Si sau mai pus o
piatra in margine hlizai din gos i sau tacut i un buor,
Intrun stejar. i sau mai pus o piatra in a doa hliza, care
este a Tarcai si a rudelor lui. din sus de putul lui Mateiu pe descMecatura lor, i sau mai pus o piatra In al
treile hliza care este a lui Talpes si a hri Gheorghie in
margine. din kos. si sau mai venit a patra hliza iar TarcAi de padure in margine den gos. si am aflat pe hliza
ml TaIpe i a lui Juverdian. 22 men i pen i 8 nuci pi
68 perji a lui Neculai Turcanu. si a lui Vasale tTurcul,
SBU gasit 16 porni i sau mai gait a bipului Turcanu 74
pomi 40 pomi Ilinca fata Turcanului, 240 pomi tij a Ilincal, 79 porni a lui Savin Chichit, si acetti porni ce sau
gasit pusi dupa hotartura sau dat s5i staparliasca Talpes
pi Juverdian, dar sau aflat pomi a lui Gheorghe Juverdian

pe hliza Tarcai si a lui Apostol Chira, si sau dat

la stapAnire Tarcai si a lui Chis .ai, noi cum am aflat

asa am seris s fii marie ta sNngtos.

Neculai Tiron vornic de poarta, pentru credinta am

pus i pecetea.

Ion Idriceanu mazil, Erei Samion ot Rosieci. Ignat

vornic din Rosieci.

www.dacoromanica.ro

44

Noi razesii pentru credinta niam pus numele. Costandin nepot Tarcai razes, i altul Costandin tij nepot Tar-.
cai razes, i Ion Condre nepot Tarcai, i Antohi nepot
Chisca rAzes, Ion zet Chisca razes. i Vasile zet 'Dreg razes, i Neculai Damaschin nepot lui Matei razes, i Vasile
Misaila nepot lui Matei razes.
E. 1787 Mart 8 (IX, 14). Zapis de vanzare prin care Vasile Pia-

cinti stranepot de a lui Stefan Foale vinde cu 30 lei lui Matei Costachi sulger partea sa din Folesti.

Adec eu Vaile PlAcinta i cu sorume Ilinca fi6orii

lui Costantin Placinta si a Marii fetii lui Vasile Foie nepoti lui Vasile Fole stranepoti lui Nestor Fole san lui SteIan Fole dinpreuna cu toti fii nostri &tam adevarat *i
incredintat zapisul nostru la cinstit mana dmsale sulgerului Matei Costachi precum sa s tie ca de bun voia noastra am vndut toat parte nostrA cAtA sa va alege din
mosia Folestii din vatra satului din taring. din faneatg,
din locuri, din prisaci. si din livezi si din tot locul cu tot
venitul cAtu sl va alege parte noastra, iar cine sa vor
scula din fii nostri sau din nepotii nostri i stranepoti si
mice niam de al nostru, ca sa strice zapisul acesta de invoiala nu numai s fle blstamat de Dumnezeu ce incA
or la ce audecata va trage pe dmnelui sulgerul 0.ta cheltuiala sa face sa fiu dator a plati si ca niste rus.inaP sa
ias de la judecatori, caci eu dupa datorie pe toate neamurile mele miam Intrebatu i ei me au dat voe ca sit
vandu. ori unde oi gasi ca lor nu le da mana sa o cumpere, deci dar fiind c dumnelui sulgerul este si razes in
movie Folestii iam vandutu dmsale i dupa adevarat zapisul nostru sa fie dmlui volniru a o stIpani cu bung paci.
In veci. cu tot namul ce va alegi Dumnezau, din dmnalui
facandusi si drese domnesti dupa adevarat zapisul nostru.
si

pe a6asta parte de mai susu numita ce am vandat

dmsale cu priitnire noastra niau dat treizeci de lei bani gata

www.dacoromanica.ro

45

intru manule noastre. iar intanplandusa a nu ave movie

sa flu dator a plati bani cu dobanda lor. 9i pentru mai
mare credinta niam pus numele i degetele i iscalindu
si toti cati sau afiat la aeasta vanzare si Invoiala.
let 1787 Mart 8
Eu Vacile Placint. f Eu Ilinca sor lui Vasile.
eu Ion Ignat am scris cu zisa acestor vanzatori i sant
si martur. i eu Iovul Brece vatav mam intmplat si sant
martur. Eu preut Savin ot MAIaeti. Eu preut Vasile ottam.
F. 1799 Septembrie 27 IX, 15). Adiverinta lui Ionia Juverdian
pentru 20 lei luati arvonii de la pall. Mateiu Negel (Custachi), pentru
mosia sa Folestii.

Adec eu Ionit Javerdiian inpreun cu nepotul mieu

Grigo. i Jeverdian adeverim cu acet zapis la maim dmsale
paharnicului Matei Negel, sa sa stie ca am luat doazaci
lei acnm inainte arvona pe mosia Folestii de la tic. Falciului si in septamna viitoare sa avem a veni cu tot razasii ca s facem ce de istov asazare luindune banii ceni sa vor mai face. si pentru credinta am iscalit.
99 Sept. 27.

t Eu Ionita Juverdiian adiverim. f Eu Grigore Juverdian adiverim.

Pe baza aralarilor documentare am putea injgheba

astfel succesiunea proprielatii in selitea Folestii :
I) Aztec 1400

1450 Stefan Foale, care 4i are casa

intre Idrici si Barlad i-a insadit stapinirea pe o intinderede 720 stanjeni curmezis plecand din apa Barladului la
rasarit spre Bosieti.
II) Intre 1450 1500 Steful Foale, stapaneste ocina
talalui sau Stefan, s locul asezarii isi ia numele de Fplesti, dupa numeie celor 2 stapani : Folea tatal, Folea flul,
deci Fole$tii ; intinderea tot 720 stnjeni.
III) Intre 1500-1530. Jurj Foale i Armanca. frati
ii impart ocina prin uricul din 1507 : batrinul Armancai

www.dacoromanica.ro

46

spre Bar lad, al Jurjai spre Rosieci, stapanind fiecare cate

360 stanjeni.
IV) In(re .1530 1560. Nestor Foale si Crtisnasoaia
isi stpanesc cate jumatate de batran adica cite 18o stanjeni; iar in batranul Armancai stapaneste fiul ei Matei,
care da numele sail la. intreg batrinul Armancai de 360
stanjeni.

V) Intre 1560-1600. Vasile Foale continua a-si stapani hliza tatalui sau; iar fetele lui Crasnes Isi vand ocina
lor lui Bojian in 1595. In batranul Mateiu stapanirea se
imparte pe 2 copii : Iliana casatorita cu popa Ignat Juverdian si Mai ia casatorita cu Talpes tatal vornicului de
poarta. Apostol. Acest M ei face si un put.
VI) Intre 1600 1650. Vasile Foale fiul lui Vasile
Foale isi stapaneste hliza tatalui sat] ; iar Bojian isi imparte hliza pe urmasii sai : Bojian, Boghita, Manul, Tirca,
Chica cel batran Ciuleiasa si Mitrofan batrinul.
VII. Intre 1650 1700, C. Placinta luind in casatorie

pe Maria Foale intra el in s'apanire prin zestre in hliza

Foleasca ; ficiorii lui Bojian si al Boghitei isi vand hlizele

lor lui Gavril Costachi vornicul si razes in Rosieci ; ficiorii
acestia sint : Nastasa Manul; Simeon, Chirila, Ion si Urata ; iar ceilatti stapani yen ai doilea intre dansii : Apos-

tol Talpes, Apostol Tirca

si GI adi isi hlizese

ocinele

In 1702.

Urmasii din Juverdian si Talpes sint cei aratati mai

sus, can due stapanirea in FoIesti Ora cAtrA i800, cand
selistea FoIestilor se contopeste in Rosiesti si In alte trupuri de mosii mai mari prin prejur.

13) Document din 7202, Fev. 12, fr loc.

Suntan Zapis de danie prin care Vasile Temelie si en femeia

mai Maria diirnese lui Panaite vel postelnic partea nepotilor lor din

BAcesti, blitrinnl ScInteestilor, dindu-le in schimb partea lor din Ungnreni si MArmureni.
(Mosia IiIcesti, No. 10). Wartie t oall.

i- Adeca eu VasiliA TemeliA. O. cu femeAt MA

cu Maria si cu fiorii I mei scriu ;i marturisascu.
cu aAst adevarat zapis al miAu. la manuli I du-

www.dacoromanica.ro

47

miaala Panainte. marelk postAlnic. cum noi de

nimine silit ni6R, asu I prit ce de a noastra buna

voe. am dat

am daruit.

noastra diriapta
i 111014't
COCina
den sat den Bacesti. care
parti. de wan au fwst a ne potilor miei. ce sam
sant de frate. (41 CZA4 CMIT Ai *Iwo. a lui Domulasi

kii. Horul lui Toder Temelie i a lui Gavrilit fi .

corul lui Pascal Temelie. den batranul ScanteAstilor I care noi. niam invoit. i am facut schimbatura
cu nepotii miei. ca eu liam I dat lor. n4tA parti
de wcina. din sat den Ungureni. depre Racatau si
din sat I den Marmureni de A. os. i am luat. aastix parti a lor. cat sar alegA pante lor din sat den
Baceti. den batranul ScanteAtilor. din tot locul.
cu I tot vinitul. din vatra satului si din campu i
din padure. i din I tot locul cu tot vir.itul. dintrahiste doa parti cat sar alegA si am dat I dumisale. postAlnicului. ca sai fie diriapta wcina i moie. dumisale I i kupanesai durnisale. i cuconilor
dumisali. i la a6asta danie sou tan plat multi
boeri i wmini buni cari sau iscalit i au pus degitile
i aceasta mosiA ne am dat. dumisali pentru un bine ce mi iau facut dumnealui.
It 7202 Fey, 12.
Vasilie Temelie, az Stefan Pilaf glotnii iscaal.
I

Marele postelnic Panainte Vlasto capata danie in

Bacesti de la razesfi Temelieiti pentru un bine ce le-a fost

facut postelnicul, fara sa-1 numeasca: plata de bir, plata
de cag, sau alte havalele.
Pe batrinul Scanteetilor erau staptni urmasi neamul lui
Temelie ; Vasile Temelie, Domulache Temelie i Gavrilita

Temelie, acesti doi din urma fiindu-i nepoti din Irate.

www.dacoromanica.ro

48

Au fost dar rdzesi in Bcesti pe bdtrinul Scdnteesti-

lor in cursul secol. al XVII aceslia : Ternelie batramul ;

apoi tii sai Vasile, Toader i Pascal ; iar in 1694 erau stdpdni cei 3 dali mai sus.
Amintim cd in plicul de acte al BAcestilor, din care noi

am publicat pand acum ro, am gasit un suret de pe cel

mai vechiu ispisoc domnesc ce posedd casa sfdritului Spiridon, i anume documentul din 6908 Noemb. 28, indiction
8 (1399) i cu care am inceput publicatia de fata (vol. I,
P. 1, P. 1).

luga 11 a. In diplomatica internd suretul nostru a slujit de a stabili inrudirea lui Iuga al II.a din 6908 Noembi e
cu ramura lui Pdtru si Roman Musat, ceia ce a fdcut d.
A. D. Xenopol in studiul sail din Revista pentru Istorie,
Filologie i Arheologie" IV, 714, rdspunzand d-lui D. Onciul, care confundase pe Iuga din 6908 cu Iuga Coriatovici din 6882.
luga din documentul nostru e frate cu Alexandra
Voda si Bogdan \Todd, unul urrnandu-1 la donlnie in aceIasi an 6908, luna Ftbrarie ii (Surete i Izvoade VIII, 81),

deci duo 72 zile de la data acestui i-pisoc, altul prece-

dandu 1. ca i inaintasii sai Roman Voda fatal, Pdtru Vocld

'ptefan Voda unchi.

Data. Asupra datei acestui uric, d. A. D. Xenopol

socoate ca trebue cetit 1400 Noembrie 28, avnd ca bazd.
indictionul 8. Dar in 1400 Februarie ii domnia Alexandru Vodd, fratele lui Iuga, si nu :tim pn acum cd
domnia lui Alexandru Vodd rO fi fost intreruptd prin revenirea in scaun a fratelui ski luga, ci cd el a avut o
domnie h gata 0 continua pAnd cdtrd 6941 : Dar chiar asa

luind socoteala Indictionuluica rdstimp de 15 aniaplicat la suma globald a anilor 6908, nu numai la anii de

la Hristosvedem ca lui 6908 Ii conrespunde indictionul 8,

intru cat in 6908 se cuprind 460 cicluri de indi tioane a
15 ani i ne ramne tocmai restul de 8. Asa cred eu, ca
a socout chacul Iatco, cand a adaugat cd lui 6908 Ii corespunde indictionul 8, inlru cat to Pascalie nicairea nu
se face distinctiunea anilor not de la i lanuarie ori 1
Septembrie, ci se iau ani integrali, cum cetim si in Psalt.rea de la Neamt 1859 pg. 202, la slava Pascaliei
Numele satului. Satul de azi Beicestii, langa care
s'a intemeiat targusor, in 1844 si mai apoi spitalul
Epitropiei, purta in vechime numele de Baicaufi (rum!cowl), cum cetim in uricul lui Stefan Vocl din 6997
Ghenar 22 r,11010HHIM CMO HmiArk EMIKOGIVI. rATE iiii

www.dacoromanica.ro

49
X0,40p IlaT4414H. lid flOT01k axonfuoino9=----jumatate

sat anume Baicauti, unde a fost vataman Hodor, pe apa Sohu-

lePor', (I. Bogdan Doc. lui Stefan cel Mare T. 367).

Mai din vechiii se zi:ea satul lui Baico (Rmicoga)
cetit i redat rail de tAlmAcitorul suretului nostru satul
Pancova" i drumul Pancovii". In adevar un Baico e

pomenit ca fost stApan pe vaile Stavnicului cu mult inainte

de Stefan Voda cel Mare. In uricul sail din 6973 Mart 3

intareste lui Condrea Grecul satul Giurgestii de pe Staynic eumparat cu 8o zloti de la Coste si Stan fli lui Jurjea
cum si moara de pe Stavnic la capAtul poenii din sus.
ce i-a fost dat'o unchiul sau Baico (I, Bogdan o. e. I. 88).
In Ice de Baicauti, forma de cancelarie slavona. EditKORIIM" satenii au zis

alice$1i si

intonat Bacesti".

prin scurtarq lui i ne-

Baico a trAit Inaintea lui Tiban, i inainte de a se

fi format rn sat Tibanestii" de la Tiban" am avut un

sat Baicesti" de la ,,Baicou catra sfarsitul seculului al

XIV-a.
Uricul aflator in pachetul Bacestilor sub No. r, ne

vorbeste de Tiban si de stapanirea sa intarita de luga

1399 in 2 sate : unut pe GArbovAt, i altul pe Barlad In gura Crasnei. Din hotarele date, cu toate lipiurde din

Voda in

traducere, aratAcl se mergea spre satul Baicov" si drumul Baicov" dar ca pe nici until din cele 2 sate nu le
stapanea itaico". Cine era Tiban ?
Iuga Voda spune cA .Tiban a slujit procatohilor sAi
Palm Voda, Roman VodA, Stefan VodA, deci era un pan"
in slujba domniei Inca de pe la 1380. Porecla de Tiban

ne aratA nu atAla un slav-rusneac ori leahci un moldovan neao. dar cu onomastica slava, ca multi din vremea a-

ceia. De s'gur ca nu putem vede t In Tiban radacina din

interjectia 11,Na, march", in vorba : Alba, haitA", ,4ib5
cane" kii pe care Cihac o crede ca e ungurescul csibe
de unde serbul .5'ibe.
In Tiban, avern radacina Om, rostit pba, ce insamna Capra, dupa cum Husul era Gnsca. Deci Tiban
ar insemna Caprescu".
Tiban de la 6go8 avu doul fete : Marina si Ileana.
Marina are 2 copii, pe Toma si Sorita. Acestia doi vind
in 6997 lanuarie 22 CU 18o de zloti tAtArti jumatatea
din jos a Baicetilor copiilor lui PAtru Brudur : Danciul
Brudur, Jurj Brudur, Marica si Oltea (I. Bogdan, o. C. I.
Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

- 50

367 ; Ispisoace I. i 29). Brudurestii erau vecini cu Tiba-

nestii, de oare ce Patru B udnr era frate cu Duma Brudur clucerul, i nepot de frale lui Simeon Tansea, care
a dat numele su ,Tansa" la a 6 parte din Petrestii de pe
Vilna (Vaslui), i stapaneau Grozestii pe Stavnic (I. Bogdan o. c. 1, 289).
Sorita din 1489 traia Inca in 1533, caci In acel an,
7041 Mart 12,- adicl dupa 44 ani ea 1st imparte mosia
sa din satul Hovraesti In trei parti la ficiorii ei : Lazar,
Fetia i Anusca (Ispisoace i Zapise I. 1, 5).
Vedem dar ca urmasi lui Ti ban ies cu stapAnirea
de pe Baicesti MO din 1489 si ca Sorita Isi Imparte la
fieiorii ei alta mosie ee i-a ramas, Hovraestii.
Stapanirea in Baicesti a trebuit s curga pe 4 batrani, de oare ce stapanii din 1489 sint cei 4 ficiori a lui
Petre Brudur.StApanirea lor a curs linistita la urmasii
cumparatorilor din 1489, caci nu mai gAsim alt act de trecerea proprietatii de cit In 7109 lunie io (r6or) dupa 112 ani,

dupa 3 generatii de stapani, and vedem c din neamul

lui Olog i anume Balan, Nastasia Si Tudura, vind cu 6o

taleri partea lor din Bacesti lui Toader aprodul din Marmureani. (Ispisoace si Zapise 1. 2. r). Marturii cari atesta
vanzarea sunt din satele megiese BAcestilor : Gh. Turcul
din Cuci, Ionasco Marmure i Toader Marmure si Bogohosie din Garcina.
Dupa un an, In 7110 Iunie 16, acelasi Toader Marmure aprodul cumpara CU 25 taleri parlea din Bacesti a
lui Gavril ficiorul Petrei, nepot lui Rafei (Ispisoace I. 2.
9). Deci in sect. al XVI gasim stApani in Bacesti pe Ologesti si pe Rafesti, urmasi ai Brudurestilor. Razesii continua de a-si stApani mosia neintrerupt i un alt act de
trecerea proprietatii intalnim abia in 7173 April 14 (1665)

cand Dorofteia Donosa capata de la domnul Gh. Stefan

Voda intarire daniei ce a facut nepotului ei, lui Dumitrasco
uricarul In satele Marmureni i Bacesti pe Barlazel.
Dupa 7 ani gasim ea se judecA un proces pentru o
moara i niste case din Bacesti pre Barlazel intre ficiorii
Leontesli i ai lui Gavnil Lungul, rastramosul d-lui P. P. Carp
de azi. i anume In 7170 Iulie 9 Evstratie Dabija da ram*
pe Lungulesti i primiindu-se ferae 12 zloti in visteria
domneasca. s'a oastigat procesul in folosul ficiorilor Leonteasai (ispisoace 111, r. 210).

Gavril Lungul are de fleior pe Carp Lungul, care a

www.dacoromanica.ro

51

dat apoi la urmasi numele de Carp in loc de Lungul. (N.

Iorga Doc. VII, 2, 81).
In ce imprejurari s'a scos la iveall uricut lui Iuga
Voda? In nici un act de pomtnt, vanzari, par, nu se scoate
uricul lui Iuga Voda din 6908. Abia in hotarnica radicala
-de Barbu Tarsoreanu vornic de poarta se aduce uricul in cer-

cetare si un talmaciu imtin iscusit face traducere, e dia-

corn)! Miron, care scrie suretele din plicul Baceslilor, cu

asa de multe lipsuri si greseli In cetire. Originalut era in

mina diaconultu lonita Cotan, i sunt sigur cA se va fi
afland i azi in satul Bacesti in manile urmasilor diaconului Cotan din 1813, ori la razesii din Vovriesti.

0 data scos In wisoristea de hotar ce s'a faeut in

1801, d a slat de dovada pentru boerii de divan si peniru Voda ca cea mai veche chezasie de stabilitatea hotarelor satelor m-giesite, de si la mijio trecuse nu mai putin de 402 ani. Nu rare s nt cazurile unde divanul se ia
dupa urice vechl i discurca Coate sfezile de hotara dupa
vechi urice de sute de ani flra a ii se fi perimat valoarea.
C. Voda Ijkilant in buiurchul salt din 20 Marlie iftoi
zice urmatoarele, vorbind de uricul lui Iuga Voda.

InIrAnd insumi domnie me In cercetare pricinei si

a scrisorilor de imbe partil., insus jaluitorii (Paval Becer,
Anastasie Grecul si Radul Handoca) mai la urma au cer .
sut ca sa se dovedeast la fata locului samnele ce s cuprind in iipisocul acel de la luga Vvod din leat 6908 Noem.
18 arAtAnd c t.A multAmesc sas stApAneascA mosia br
Tibanestii dupa smnele ispisocului arAtat".
Iar boerii de divan (C. Bats log, lancu Razu log., T.
Bals vornic si Vasile Costachl vornic) in anaforaoa lor sta..

ruese asupra aceluiasi lucru de i cred ca uricul e din

6950, luand pe u=8 drept 11=50, i afirma ca acum s'au
ivit ispiiocul acesta de la luga Vocia". Si dispun ca stada
pentru hotara intre Tibanesti si Armaseni sa se reguleze
dupa acest ispisoc :

De la judecata sau hotArAt ca tustrele hotarnicile

aceste a lui Chesco uricarul sa. nu s tie in satna (din anii
7240 Iuli 15, 7254 Oct. 2, 7273 Iuli io.) ce ,stapar.ire MO-sii Tibanestilor sa s urmeze tocnia prin samnele desparwww.dacoromanica.ro

52

titoare Intre Tibanesti si intre Armaseni. care s cuprind

la ispisocul sarbesc dan aratat ei acum de la domul luga
Vvod. din leat 6958 (sic) Noem. 28, de and sa.nt trecuti 33t ani prin care asa sau vazut scriind ca
au dat unui Tiban doi sate un sat pe GrArbovat iar altul sat pe Bar lad la gura Crasnii cu tot venitul In veci.
si intre alte smne cu care Incungiura movie zice ava :

adeca de la drumul BAgace in gos pan la stejare. de

acolo sara In a stanga de Garbovatul cel strambu la pa111.11 apoi peste Garbovatu drept undei sapata movila vi.
In mijlocul movirei piatra", cum pre largu arata acelasi
ispisoc. Deci dupa ce acum sau ivit ispisocul acesta la
mana rzesilor, care prea foarte lamurit arata hotarale
despartitoare Intre Tibanesti si Intre Armaseni, singuri ei
cunoscand drep:ele mosii Armasenilor i gresala bAtranilor cari au facutu ei atunce la hotaratur(a) K vcului cuvant
nu liau mai ramas ; i find ca din graiul acestuia ispisoc
movila sapala ace ce zic acum gdunoasa, sa cunoate a

fi coltu hotar desparlitoriu a patru mov:i anum(e) Tibanestii

i Armasenii. i Malinesti. i Hodorenii care hotar din %Ye

i pan acum tot asa sau pazat, nestramutat si din

drepta linie acei movile nice Tibanetif nu sa pot pogora
cu coltul acela in trupul Armasenilor, cum nici Malmestii
Inca asamine nu pot esi din linia sa. Drept acea dupa
dreptate ce sau cunoscut am giudecat ca rAzAsii de Tibanes-ti sa aiba a stapani mosie lor Tibanevlii Intocmai dupa
chiu,

semnele acelui ispisoc a lor ce au de la luga Voda. vi

mai mult ea nu sa Intinda In trupul mosii Armastiniiori.

Iar judecarea dovezilor aduse pe teren Inaintea bui
Bar bul Tart:oreanul vornicul de poar0, dupa aratarile ispisocului merit toata atentia, Intru eat se sprijina pe un
document. vechiu de 500 ani in istovirea sfezilor de hotara.
lata ce zice Barbul. Tarsoreanu.
Untie mai IntAi find trebuinta de a sa afla sAmnele
ho'ara a ins*ei Tibanestii ce sa cuprind prin ispisocul de
www.dacoromanica.ro

- 53

la dmul Iuga Voda ce iaste din kt 6950 Noon 28 (sic)

.care disparte Tibanestii de Armasani, am facut funi de
15 stanjeni si stanjenul de 8 palme gospod, cu care dupa
-deosabita luminata poronca ce mi sau dat prin carte gospod de la zi inti a ac;ias luni April. am mersu dinpreun
cu Radul Handoca Si cu Anastasa Grecul i Ionita Beceriul i cu Ionit sin Ratcul si cu alti multi razasi, de am
masurat mai Intai Tibanestii din giur lnpregiur dupa cuprinderea ispisocului ce sau aratat Incepand cu masura
din coltul mosii despre rasarit, unde hrisovul zice rca din
movila sapata cei zic acum gaunoasa merge hotarul Tibanestilor spre Soho let din movila In mowila pan Ia al
treile movila`. Drept aceia si eu masurand din movila sapata alature cu Hodorenii i par In al treilea movila care
-desparte Tibanestii de Hodoreni, si de Soholet sau aflat
118o st'ajeni, iar de la movila aceasta scriind hrisovul
in kos peste vale la vesnica movila, i de acolo peste
paraul Sohuletului la zavoiul cel vesnic, apoi malul In gos
la par" si am mersu inpreun cu razasii de am masurat din
movila alature cu Soholetul si cu Vovriestii si par unde
scrie ca au fost parul, si sau aflat ir6o stanjeni, adica 170
stanjeni din movila si pan in mijlocul unei vaiugi, In capul rachului Japchiestilor, i 600 sfanjeni de acolo i pana
in capul unui pisc raturtd, ce sau prepus de catra toti ca
acela ar fi ve6nica moviI, ce o arata hrisovul i 190 stan-

jeni din piscul acesta i par peste paraul Sohaetului,

260 stanjeni de acolo pe mal In kos si pan la cotitura,
caci paitul nu sau gasit, iar de aice macar ca hrisovul
scrie ,peste parau pe din gos de Igreste la zavoiul cel
vesnic. si de acolo peste padurice pan la drumul cel mare
apoi drept la stejar la capul campului" dar eu acum afara
de paraul i cle zavoiul si din piscul acel ce sau socotit
ca iaste capul campului nice unele din celelalte samne
main gasit. Drept aceia masurand de la colitura drept
peste paraul Garbovatului pe la zavoiul cel veenic si pan

la gura paraului Vovriestilor de unde scrie hrisovul ca

sa Incepe hotarul sau gasit 440 stanjeni, dupa aceasta am

www.dacoromanica.ro

54
i capatul mosii desdre apui ce merge alature
atat in Vovriesti cat si in Craes'i st sad aflat 1420 stanjeni, adica 150 stanjeni tn gos atature cu paraul si 890
stanjeni de acolo si pan la dow movile, ce sant la varful
dialului, din gos de drumul sapat re scrie hrisovul ce
merge atunce la satul P-ancului, si 38a stanjeni din drum
i pana in cruce ce sau facut langa un cop I. iu cazut In
dreptul zarii Gorii, caci stejarul de la care scrie hrisovul
ca sari in stanga nu sau gasit, si aice vrand s puiu piatra razasii de Tibanesti miau statut pricing zicand ea mosie lor ar fi mergand de acolo pan la gura Craoanii. unde
iasa apa din trei vai. i sa varsa In Garbovat si de acolo
ar fi trecand peste tuna. si sar fi suind drept la dial la

masurat

movila gaunoasa".

lar mai jos scrie :

Macar el pan a nu hotara maw luat cu razesii dupa
planul hrisovului ca doara voi gasi chiar cele adevarate
samne ce le scrie hrisovul, si cat pentru cele nestatornice
saltine precum iaste paraul paduricei, i drumul cel mare
stejarii flu ramane nice o Indoial4 ca In curgere de
360 ani ce au trecut de atunce i par acum a nu ar fi
perit, iar den cele statornice samne cele mai multe nam
i

gasit chiar acele ce le scrie hrisovul, iar doo samne de

la margine despre Vovriesti sau pus cu prepus adeca

movila vesnica si vale peste care scrie hrisovul ca trece
de merge la movila, cad Indestula cercetare am facut impreuna cu razesii i aka movil4 de cat capatul acel cei
cu piscu ratund care sau socotit de catrA toti ca acela ar
fi vesnica movila nu am gsit. asamene cercetare am facut *i pentru vale. i cars dintre aceste doa vai s fi cea
adevarata vale ce o scrie hrisovul nu 84 poate sti".
5i mai jos zice :
Pentru despartire lntre Armaseni de catra Bacesti
eu toate ca dupa ispisocul domnului luga Voda se cade a fi

la gura CrIoanei, sau Crasna, wide da in Barlad, dar

daca prin cercetare ce sau facut sau glsit 4 guri de Cras-

www.dacoromanica.ro

55

ne si care va fi aceia ce o pomeneste hrisovul nu se

poate dovedi. de cat numai cA stapinire Intre Bleesti

intre Armaseni drept acel loc sar fi gAsit de 50 de ani

incoace par In gura Craoanii seci. ce s varsa In Garbook".
Aplicarea pe teten a hotarAlor cuprinse in uricul lui
Iuga VodA, dupA o scurgere de 402 ani nu se mai putea
face. Boerul hotarnic Bat bu Tarsoreanu spline ca Mci movila glunoasa, mci vale, nici chiar parau, nimic nu s'a
gasit la locul sat, ; ba chiar i apa Crasnei o identificA cu
CrAoaniii.

0 intrebar e se pune atunci

s.1 fie acest uric ade-

vdrat ? Nu cumva o maul interesata a Murk un uric

stravechiu, pe vreme cAnd incA se puteau fAuri plastografe?

IncepAnd de la 1784 domnii au fost siIii sA Infraneze abuzul care se fa cea cu marturiile mincinoase i interesate,
ori cu faurirea de acte, zapise, ispisoace. ravase false, i ca
masura de pedeapsa divanul a intiintat asa zisA condia a
$irefilor, iar plastografia a inceput a prinde teren izvodindu-se pe de2r-tregul falsuri ca lzvodul lui Clandu
documentele false Sione$ti in legatura cu acest izvod a
tui Clanati, spatarul lui :.-tcfan Voda.
Boerit de divan din i8or afirmA ca uricul lui fuga
Voda s'a ivit acum; iar la cercetarea ce s'a fAcut in 1815
Sept.

26

de catra Ion Paccescul. Gavril Avraam si

Stetan Stoica pentru stapanirea pe nedrept de cAtrA Caminarul M halachi a padurii de pe mosia Tibanestii-Buhlei, se spune cA raze- it de Vovriestt au scos uricul lui
luga Voda din 6950 Noemvrie 28, prin care scrie ca desparte Tihan(*tii de Armaseni"
Vuvriestii e azi sat in judetul Roman, cAtunA Ia com.
DagM a st in apt opiere de BAcesti. In ce scop sA fi cercat
razesii tle Vovriesti ca sA plastografieze un uric asa de

vechiu, cu un cuprins asa de curios ? Toate divauurile

domnesti de la gior incoace au avut In mana uricul de
la Iuga Voda, l'au cercetat si au judecat pricinile dupa
semnele date de acest utic, si ca probA de slabe cunostinti istorice este cA toti citesc cand anul 6950, cind 69o8, cand
chiar 6958, caci nici talmaciul, nici boerii hotarnici, nici yeliii boert nu stiau cronologia Moldovei, ca s vazA dacA la
1450 ori 1442 era sau nu era domn luga Voda.

Tocmat In 1825 Mart 9, Mihalachi Comis face cAtra

dornn urmatoarea jaloba, In care povesteste pe larg de

www.dacoromanica.ro

56

soarta uricului de la Iuga Voda ; dam jaloba In intregime

prezentand tot interesul pentru cunoasterea mai de aproape a starii acestr4 stavechiu uric.

Pre inaltate Doamne

Ispisocul lui Iuga Voda i prin anaforalele boerilor
,i din harta Incredintata de dmlui vel log. Donici, care a-

tunce era vornic. si facuta pe samnele ispisocului cu

care cuprinde dmlui cat loc au vroit rzii, iar pe Hodorani parte din trupul mosiei lui Taban ii lasa afara,
prin patrunzatoare cercetare inaintea inaltimei tale, dovedindusa plastograf nefiind in randuiala uricilor vechi, dupl.

cum sau vazut i sau cunoscut, sau rumpt In trei in divanul inalimei voastre, ran-W[1d la razesi copii in limba
moldoveneasca, incredintala de dmlui vornic Maul, care
atunci era ban. precum si on i ghinalul cercetaTil !g. Donici, i copia ei incredinkat de dmlui logofat Dimitrie
Sturza cu chip oprindule pe furls atunce in divan domnescu. ca dupa vreme sa rn5. poala supara. P. ei inaltate
doamne. fiind ca i copie ispisocului plastograf i hdrta
,,pomenila i orighinalul marturii log. Donici, cu copie
ace incredintata sunt ramase la stolnicul IJaciu1, si trebuesc la Intaritura anaforalei i stolnicul Haciul le mistuete nevrand a le da pentril gandul cel rAu, cu toata

plecaciune ma rog s fie inalta poronc ca om gospod

sa marga sa le iai i trecandusa in intaritura sa sa rumpa
Inainte inaltimei voastre.
Al inallimei voastre pre plecata sluga.
Mihalachi comis.

1825 Malt 9
in dos : dmta vel logofat pune la cale cererea jaluitorului.
No. 83. Asian vtori logofat.

Cercetand in arhiva statului din Iasi am gasit i anafoxaoa ve1iiIor boeri de divan si buiurdiul lui lonita
Sturza Vocla in chestia uricului lui Iuga Voda, la care
face aluzie comisul Mihalachi in jaloba lui din 9 Mai.
Anaforaoa e din 20 Dec. 1824, iar buiurdiul lui Voda
c din 12 Februarie 1825.

www.dacoromanica.ro

57

WA se zic boerii divaniti 1) In anaforaoa lor t

.Intai ca ispisocul donmului Iuga Voda scris de cum
nu poate sa fie adevarat de vreme ca ispisoacele domnului
Stefan Voda din 6954. ki altele Intaresc dupa uricul de la
Alexandru Voda. precum i uricul de la Patru Voda din
7041 asamene, iar de uricul de la Iuga Vodd nimica nu
pomenesc i nici san ivit la vreo para i giudecata in
soma de ataca tretere de vreme 'Ana la hotarMura Barbului, and i atunce nau fost tinut in samA ca o hartie fara
de nici o lucrare poroncind domnul Ipsilant Vvoda ca dispariire Intre Armaseni i Tibanesti sa fie de la movila gaunoasa prin petrele ce sau gasit dupa hotarnica Armasanilor de la Cliesco uricar. (fila 95 b.)
lar Voda Sturza in buiurdiul su dispune :
Cilci mai intai acel ispisoc facanduisa cu patrundere
luare aminte sau Wait slovile no 9i nepotrivite cu acelor ve hi scriitori In limba sarbasca la cele mai mune locuri ras i spart, asamine si veletul nepotrivit i scris
prin slovile arAtate pr.n *sink-H. si In giudecata de la 18oi

sa arati ca an fi fost din 6958 iar prin jalubele lor de

acum numindul din 6908 osabit a6asta inchipuire de ispisocu de ar fi fost adeverat sar fi rnarturisit de ispisoacele cele dupa dansul aratate de la domnul Stefan Voda
Patru Voda precum se marturisast6 ispisocul dmlui Alexandru Voevod. s. asa nefInd nice marturisit de alte ispisoace i neasamanate cu s'ovile celor vechi scriitori si intru celelalte prihani, i ce sau arAtat sau cunoscut plastograf i sau rupt in domnescul nosiru divan ; nu sau putut ajuta nici cu giudecata aratata de la anul i8or. rAnduindusA atunce cercetAtor semnelor acelui ispisoc pe vorsi

nicul de poarta Barbul Tarsoreanul dupa ace hotarare i

dust int And c nu sa afla acele sAmne hotaraste i poronceste iarai domnul Ipsilant Voda prin cartea domnii sale...
In restul de ante ale Bacestilor nu mai gasim nimic
1). C. Catargiul vel log.: lordachi Miclescn vel vornic, Petrachi
Starza vist., Andronachi Donici vel logoffit, Tanen Miclescn vel vornie,

Stefan Catarginl vel vornic

loan Tiutul vornic, Gr. Codreanul vel

.postelnic. (Dosar trans. 1369. No. 92, fila, 76).

www.dacoromanica.ro

58

de soarta uricului. El s'a rupt in trei de catra Ionita

Sturza Voda si s'a dedarat de plastograf. Sintem dar in

fata unei Indoite mistificari. 25 de ani divanurile domneti au avut in mana uricul lui Iuga Voda, dar nici
un divan pu randugste un talmaciu oficial, pe lonita Stamate ori polcovnicul Paval Debrici sa-i faca traducerea ;

de ce?nu tim. Iar cand sturza lonite cerceteaza pricina, da castig de cauza comisului Mihalachi si rumpe originalul In trei.

Eu credpana la allarea originaluluica traducerea

uricului nu e Inca intreaga nici exacta la hotare. Boerii

sint lasati de o parte, iar botarale le cla prea amanuntite dupl.

interesele partilor ce se judecau In i8oi. 0 cercetare

rainutioasa se impune la raz-Iii din Vow iesti si din BAcesti ca sa se gaseasca originalul cbiar asa rupt, cum a
fi, caci dupa analiza interna. a uricului sa va putea sti de

ce natura a fost falsul, daca a fost.

A. 722i hli 13 Iaqi. (Bilee*ti 11). Cartea lui Nee. Alex. Afavrocordat Vocra data lui IonitA Bujoreanul sl-si st5pAneasei pArtile sale
din Bleesti si o woad, luate In tArie de ficiorii lai Toader de visterie.

t Hw Necolae Alexandru Voevod. bjilu mlostiiu gspdr

zemli Moldavscoi. datam carte domnii meli boerinului nostru lui Ionit Bujoranul ea sl fie volnic cu carte domnii

mele a tine i a popri parte sa de mo.lie de la Baceti

ce este pe apa Barlazalului, caria parte are el de pe mosusAu ScAntee i este cumparator 0 Uorii lui Toader de
visterie i el tine moar si cosete fanatul, si tine tot locul. deci sa aiba al popri. si a tine toata partea lui si s4
alba al popri si din moar i din fanat pe fidorii lui Toader. par or veni sa Intrebe ca iat aice au tostu amandoi
fat si nu vru fidorul lui Toader sa vie sa Intrebe deci
sa aiba al popri din moar i din fanat 0 din tot locul
'Ana sa scoate. fidorut lui Toader zipisale i drese ce
va avea si nimea sa nu cuteze a sta inpotriva eArtii domnii meli. act el nau intrebat pe Ionit Bujoranul cand au
intrat de au eumparat. adiasta scriem.
u las It 7222 hill 13.
vel lg. va divan ud. (a invatat).
Pecetea domneasca in tu ro!.

www.dacoromanica.ro

59

B. 7228 Iu lie 8. (Biiceati 12). Cartea lui Mihai Vodi Racovitit

scoatA stupii lui lonith,
Bujoreanul de pe Bacesti Sind moais neimpirtitA.

prin care volniceate pe Salon curteanul s

Ilw Mihai Racovita Vvoda bojiiu mlstiu gspdr. zemli

Moldavscoi. datam cartea domnii meli lui Salion curtianul
sa fie volnic cu carte domniei mele a scoate stupi lui Ion
Bujoranul. dintrun loc. de prisacA de la Baceti. ca aa

sau socotit de la divan hiindu moiia nttmpartita au

fast pricina tntre dnii. deci numai sai radice stupi
de pe acel loc de prisaca, i nime sa nu ste Inpotriva.
cartii domnii meli.

u Ias let 7228, luli 8.

vel logolet u.
Pecetea domneascA In tu roy, purtand data 1703
GIKTIEN.

C. 7236 Octombre 21. (Biceati 13). Cartea lui Grigore Ghica

Von prin care volniceate pre Salon curteanul si-si stiipAneascA un
loc de prisaca la 'Weed, dat liii danie de soacra-sa Ancuta Santeoae.

hv Grigore Ghica Voevoda. bj. mist. gspdr. zemli

Moldavscoi. datam carte domnii meli, lui Silion curtian
de camar. ot Tutova, s fie volnic cu carte domnii meli
pentru un loc de prisac al sat' ce este la BAceti, la tinutul Vasluiului, care loc de priac ii este si ui danie dkIa soacrasa Ancuta Scantioae, i osabit de a6a danie dede
sam(A) Silion curtianul, precum ca mai are un zapis de
cumparatur din Baceti i parte din acel loc de prisac. 1i
acmu sa scoal Bujoranul. si pune stupii acolo Intra6a prisac(A). i In zemnicul lui Silion. zicAnd el ca acerloc de
prisac. este a moisau lui Solomon, de6 sa aiba ai scoate

stupii den prisac. i din zamnic. sai dea afar. iar Bujora
nul de ar avea cova a raspunde sa vie de fat i sA aduc
i dres ce ar ave, i nime sa nu cuteza a sta Inpolriva%
cartii domnii mele.
IL 7236. OC1. 21.

Pecetea domneasca In tu rol, mica, Cap de bou.

www.dacoromanica.ro

60

D. 7238 Decemvre. (3icesti 14). Scrisoare de danie prin care

Tulle prental, nepot Scinteoaei di virulai sin D. Si lion an loc de
prisaci la Bicesti. cu dreptul' de a laa de a zecea de la cei ce vor
aseza stapi acolo.

f Eu prkutul Vasile fidorul Grozavii fetii lui Dumitrasco ScAntiae am dat vArumeu Dumitrasco fidorul lui

Si lion ot Tutova, un loc de prisac de la BAcesti ot tinutul Vasluiului. a s le stApAneascA el cin(i) ar tinea stup(i)
pe cel loc osAbit de clansul ca s margA sai ia de a z..d(e).
si dintralti ani dau trkcut cad zapisul acelui loe de prisac
estia in mane me denim de la moseme ScAnteoia i alts
nime nai(b) trab macar cA s i acolisiascA un din namul
nostru ce Dumitrasco sa aibA al stapani pe zapisul (scris
peste : rAvasul). car(e) iam fAcut la man(A). si de a zed sa ia

or cini sar tine stupi pe acel loc. afar dintralui si pentru

credinta am si iscAlit.
vel 7238 Dekev. 115
Preutul Vasile iscal.
Obs. Pe dos stA scris : Vasile ScAntee diac 98 Mai".
E. 7240 Noemvrie 21 (Bicesti l5). Grigore Chico, Vodit judeci
dii rams pe Gavril BAnariul in Ora co-a avut'o cu Ion Nacul logoiiit de visterie pentru prtile din TilAnesti, viindute de Gavril Leca
si

postelnicul.

t 1w Grigorie Ghica Voevoda. bojiiu milostiiu gospodars zemli Moldavscoi. facem tire pe cum sau pArt
de fat innainte domnii mete si a tot sfatul nostru boeriul

nostru Ion gacul logoatul de visterie cu Gavril fidorul

BAnariului nepot lui Tigan din Tibtinesti, pentru neste pArti

de ocin din sat din Tibanesti de pre GArbovat din tinutul Vasluiului, care parti de mosie au fost a lui Gavril
Leca part(e) de pre mosusau Gheorghe Rosca de au fost
vistearnic si de la Leca le au cumparat Ion (Nacul logofatul) jAluind Gavril BAnariul cum a avand el mosie la
TibAnesti de pe mouseu Tigan au vAndut ad:a j.,arte de
mosie lui Toader Holban logofat ot visterie, i pe urmA
Iu4nd Leca post. carte domnii sale lui M hai VodA scriind
la Ion Bujoranul si la Gheorghe Racles ea sA marga sai
aliaga i sli hotarasel pArtile lui de mo:zie din Tibanesti
despre aIi rAzAsi. si margAnd acolo acei hotaruici nau

www.dacoromanica.ro

61

facut dreptate ca sa fie ales numai partile Lecai ce iar ff

1mpresurat si parte lui Gavril Banariul i ar fi dato In
hotaratura Leciii post. 1 acmu are suparare de la Costandin pah. fieiorul lui Toader logolat cerand el sa 1ntoarca Gavril Banarul banii ce iau dat tatasau Toader logofatul pe acea parte de mosie din Tiblne:sti. deci domnie
me vazand jaloba lui am trimes om gospod de au adus
aice pe Ion Bujoranul si pe Gheorghita Racles cari au
fost hotarnici Lecai postelnic, si am socotit i iam oranduit la cinstit ti credin6os boeriul nostru durnnealui Darie Donici vel logofat, ca sa le ia sama deamanuntul i
cu dreptate si stand ei cu totii inaintea dumisale fiirul I
.

fata i Costanlin fir3orul lui Toader logofat, i scotand Nacul logofat zapisale i dresale ce au avut de la Leca post. -

pe partite de moiie din Tibane4ti sau aflat i sau dovedit cum in acele Orli de mo*ie ce li au vandut Gavril
Banariul i alti razesi din Tibanesti lui Toader logofatul
taut lui Costantin, toate acele parti le au fost vandut mai
inainte vreme i parintii acestor vanzatori lui Gheorghe
Roca visternicul moul Lecai post. *i fiind la ada hotai a-tura tap i Costantin Rorul lui Toader logofat cu zapi-

sale ce cumparase tatasau de Lt arei razesi sau dat in .

Igturi de la acele ctimparaturi dirpa giudecata tarai dit
vreme ca tot acele parti de mo**e liau fost vandut mai
Inainte vreme Gwzil Banariul, la divanul domnii mete tot.
pentru ahsta hotaratura zicand ca au avu t. strambatate
despre a ei hotarnici, domnie me am fost mai trimes pi

pe Toader Cuze depreun cu BacIe ca s marga sr sa

masure de iznoav acel hotar, ea de vor Il facat dintai:
greeli sa se lndrepteze. de la carii all argtat NNacul loi marturie scriind ca dupa. re au marsu acolo depreun si cu alti megiesi au masurat tol hotarul din piiatra si nimic grepla nau anat.. 0 precum scriu dresile Le-cal post. au lost hotarat pe dreptate si au mai artat Nacul logofat i alte carti de la Neculai Vod i de la Mihai
Vod. de Ora pe cum sau parat Gavril Leca pos'. cu Gavril Banariol i cu alte samint i a lui nepotii lui Iigan tot
pentru aceste parti, i ian tot ramas.. Deci vazand dual
gofatul

www.dacoromanica.ro

62

nealui vel logofat acele direse si mArturii de la hotarnici

si carti de ramas, au socotit si au gludecat din vreme el
acele prati de mosie au fost vndute mai Innainte vreame
-de Wirintii lor RoscAi vist. si pe urmA lau fost vAndut si
ei, sA aiba a intoarce lui Costantm banii ce thu luat de
la tatAsAu Toader logofat , iar Nacul logofat sl aibA a tine
pArpe cele pe cum le au cumpArat de la Leca postelnic.
insa sau dovedit si dintru hotarnici carii mai sus scriu
a cndu au hotArAt acele pArti de mosii Leal postelnic,

au mai rAmas so de parnanturi In parte razasilor celor

ce nau lost vandut care sau ales deosAbit de mosie Lecli,
deci de a fi mai avAnd Gavril Banariul vro parte deosabit de acele ce au vAndut Roscai vist. sA cerce In parte
razesilor acelora, iar la pArtile cari sau hotarat Lecai sa
nu sA, mai amestece Pentraceia domnie me vAzAnd ca cu
dreptate au giudecat dumnelui vel logofat, si domnie me
inca am dat rAmas pe Gavril BAnariul si pe alte niamuri
a lui cari au vAndut Roscai vist. si sA aiba a Intoarce lui
Costantin banii ce au luat de la tatAsau Toader logofat,
iar Nacul log. sa aibA as tine acele parti .de movie de
"TibInesti precum iau hotArat acei hotarnici cu tot hotarul
si cu tot vinitul precum au cumpArat de la Leca. post. si
sai fie driapta ocinA si mosie In veci. si gasta Ora s5 nu
s mai parascA peste carte domnii mele. a6asta scriem.
vlet 7240 Noev. 21.
Darie Donici.
Pecetea domneasca In tus ros : lw rpurope rtilld HOEf EOM. VICTIO MACTiF0 rtIlApS SEWN MOAMECK011.

F. 7242 Ghenarie 15 Iasi. (Musa 16). Costandin Neculai Mavrocordat Vod5. scrie la boerii siii Andronic biv cimiras si diacal
Strizescul si cerceteze pricina pentrn gardul tarinii si a fiinatulni lui
Ion Bujorannl despre ritzesii din selistea vecini en ale lui.

f 1w Costandin. Neculai Voevoda bojiiu mlsliu goscpodars. zemli Moldavscoi. scriem domniia mea la boiarul
nostru. Andronic biv c5m5ras si la sluga noastra Strazes.-cul diacul. facem stire a domnii meale jalui. boiariul no3www.dacoromanica.ro

63

tru Ion Bujoranul. pe un Ghiorghit Racle i pe Ionita

Pancescul de acole de la Vas luiu. zicAnd Bujoranul cum
ca are ni;te mo*ii acolo vro 5 sAli5ti si au si acei oamini osAbiti intre a lui la care mo*ie naii ave triaba nici
ei la moiile lui nici el la movie lor. si fiind acolo locu
stramptu de padure, care tine i tarinele 1 tanatele *i ariile tot ingradite precum si el zise c sau ingradit i arina i fAnatul i ariile, iar acei oameni nu *au ingradit
M ei Inca *Azand pe alta mo*ie numai hrana leeste acolo
*i el (land ca la doi trei vite 6au avut. pAstoriu, *i cu
*tire lui nar fi sa sA fi scapat vitele lui vrodatA In tarinile
lor. numai ar pune pricina pentru un buhai a lui. zicand
ca liau facut paguba i IncA iar fi prinsu alte vile nici o
data In tarina lor nici lau chemat la ispase. i acei oamini ar fi mArsu la casa lui mai In trezute zile j iar fi
suduit i fAmeia i iar fi facut mare oc Ira nefiind el acas,
si mai jalui cum ar fi mancatu porcii lui Rack* ni*te pasari de la casa lui i iar fi mAn(cat) i it clAi de grAu.
tot mascurii lui. i iar mai fi datori i cu o merta de
grAu i iar fi prapaclit fi6oru1 lui Racle
i un cal *i i sar
fi aprinsu astA toamnA i un zemnic cu stupi i cu multe

i ar ave prepus pe o fatA din casa lui

*i de toate este paguba i apoi lar fi i suduit

provizii a casAi..

Raclesu,
$i Racle* vi PAncescul,

*i

lar fi ocArAt la casa lui. De

care lucru iatA cA vA scriem sA cautati sai chemati fata vi

sA le luati sAmne foarte cu amanuntul pentru toate pagubele. $i ocArAle

i pentru tarini. de ar fi obiceiu acolo sl

sA Ingradiasca fiiind locu stramptu *i de padure, asa sA

urmai cu tudecata, pe obiceiul locului i pentru alte pricini i pagube ce mai aratA Bujoranul despre acei oameni.
precum viti socoti mai cu dreptate sAi gudecati i 6a fi
tu cale *i cu dreptate, sai pliniti ca sa nu fie paguba* *i
pentru ocara 6au facut ei I3ujoranului Inca precum vit afla
mai cu dreptate sA ne faceti *tire cu o mArturie incredintata, i pentru mosie incai sA le alegeti cu oameni buni
Ipe scrisori ce or arAta *i sa, le hotArati moii1e. ca s nu

www.dacoromanica.ro

64

mai aiba pricina intre dansii mAcar ca vitile sasi pasci unul a altue pe molie numai sa fireasca tarinile si fitnatele
si cum a fi mai drept sai asezati acolo pentru toate fAcandule i marturie ca di sar mai trage la divan sa avem stire.
u las vlt 7242. Ghen. 15.
vel logofat.
Pt cetta lomneasca in tus ros: t Ilw KOCTAHTIM RuKOAdf HOMOAd.

naal4D M1CTi10

['aims

3fMAH

AiMMIICKOH.

cap de bou, i pasere, 1733.

G. 728t August 13. (Bicesti, 17). Mrtnrie hotarnicA a mai Cairn.
Pilat i Vasile Carp vornici de poarti pentru hotirirea Bacestilor, par-

tea lui Ion Bujoranul despre Cud.

Milostive

(lu)minate doamne sA fii marie ta sntos.

Facem stire marii tale cit vini la noi Ion Bujoranul

cu luminata carte marii talia la noi ca sa mergem la sat
la Bacesti ca sA indreptam un hotar la Bacesti unde sa
hotara-tk Bacesti cu Cuci, care am fostk vinit si in anul
trecut. ea RI IndreptPm trei hotara, ce dot sau indreptat
unul unde sa hotarascu Bozkeni cu Cuei; si altul unde sa
hotarAscu MArmureni cu Cuci precum le arata marturie in
anul trecut. iar acestu hotar dispre BAcesti alunce mi sau
fostu indreptat. nevrandu. Racles sa marga ni6 alti nau
vrut sA marga i jaluindu acmu Bujoranul de iznov mArii

tale. nei poroncit maniia ta. sa luim pe Racles si sal ducern acolo i sa punem hotarul cu cheltuial lui i pe poronca marii tale am marsu si am stransu i alti rAzesi pi
.
megies
sau aflat doi omeni batrani Chiriiac de GArcini
ai Ganbo=ii si neu dus la o poenit peste Barlad ce sA
chiarna po:ana Nitului. i neu aratat in margine poenii
din tos au zis cu sufletele lor arAtandule Racles si carte
de blaslam au primito asupra sufletelor lor. de e. unde ni
au aratat acolo am pus si piiatra. din dial de drum. caa.
Mild pin codru la dalu i din vale de drum, in prejma

www.dacoromanica.ro

65 --Chetii am lacut si un buir (s$40) intr'un stejar Si eAutAndu

piiatra veehe. peste Ihr lad 11 cAmpu. ne atlndus sau pus
pArnul Gorii hotar ,si asa sau incheiat tot hotarul Bervtii.
cu a Cucilor, i pentru credinta am dat aiast marturie
a

noastra la mana lui Ion Bujoranul.

flu m'arija ta

sntos.

let 7248 Avg. 23

Robii mrii tale.
Gavrd lat vornic glotnii, Vasile Carpu biv vornic
glotnii.
H. 7249 Mai 14 (Blice$ti 18). Marturia lui Ion Cucoranul yornic
ti Simeon Ke$co uricar pentru pricina intre rtize$ii de Tibilne$ti $i

Hu Idea pentru un yad de moar pe GiIrbovt, desp5gubin4 pe

en 8 lei.

Milostive vi luminate Doarnne sa. fii marie t. sanOtos.

Facem vtire marii tale pentru pricina morii Buhlei
6au facut el la TibAnesti. in tinutul Vasluiului. in prAul
Garbovatul, pe hliza rfizesilor, avandu si Buhle o parte

de movie in l'ibaneti 6au cumpnratu de la Hie pitarm hotaratb i stlpitA de o parte vi avAnd p Buhle in scrisorile lui un vad de moar neales pe caret vadu, de Tara
11 arat la scrisorile Buhlei mai gos pe pfiraul satului Tibanevtii. in Garbovatu in potriva hlizei Buhlei vi mai avAndu Buhle vi o delnita de thn in ves tot 'mai in gos in
potriva hlizei lui vi mai avand Buhle -Pi Jalt delnitN, o
poenita in hliza razevilor vi cu pricina acevtii poenita *au
facut Buhle moar ft. in hliza razevilor, i innecand moara
delnitele rtizesilor, si faandule pa1b u7 uferitu pe
Buhle si jMuindu marii tale ne poroncetii atArie tan macaru

de sa fi i razevind Buhle cu razAsii vi fcandule pagub

din porunca mai-id tale ham luat sama. i.sauu 'cetit toate
scrisorile de cumparAturile Buhlei i sau atlat acel vad de
moara mai gos unde i lau dat razevil i .sai facut bupr pi
mai avand Buhle si un loc de prisacA in scrisori, 1 iar
i iam facut buor Ia stejar unde ,sau ales
i Ian dat rzeii
Ispisoace $i Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

66

mai gos pe Garbovat, iar pentru adista. delnita. dau mai

avut Buhle in sesu, de la un Grozav, din sus; de moara,
au facut schirnbu Buh le cu Ne-tor si cu alti frati a lu. pi
iau dat Ruh le. ace delnita din hliza r5zelilor si razesii
iau dat alit delnita din hliza Buhlei 6au avut ei. lAnga
casa Buhlei, i penlru aceea sau asczat cu razesii i i
liam dat tot din tos despre hlica Buhlei, i Ii sau pus
buor ir campul an fostu hotaratu mai de multu. si stAlpite hlizele Buhlei din gos despre rasarit i a lui Costandin Holban. in mijlocu, si a rPzesilor din sus, si pentru
moara fiindu pe hliza razeilor. i pagubind pre razesi,

dupa cum sau cunoscut

nesuferind rzes:i ani mai

luat sama inpreuna cu Bujoranul i cu Racles si tot ate

sau kudecat sa i sa tae moara, i sau taet i Buhle s54
mute moara mai gos unde iau dat r2zesii si scriu i zapisale ce este in potriva hlizei lui. lar pentru paguba oamenilor I azesi iam asezat sa le de Buhle optu lei si s
rabde i ei de pagubl. cci i ei lau suferit pan& acum.
pi ase sau apzat i ei. i Sall inpacat ca alt pricinA sl
nu mai fie, Intre dnsii. Si sau dat si alta marturie la ma,-

na Buhlei. cum iam tudecat impreuna cu Bujoranul pi cu

Raclev. ca s vtie si din saleste inca sa tie trei parti
gumatate din gumatate de sat precum tine in campu.
u Ias It 7249 Mai 14.
Robii marii tale, Ion Cucoranul biv vornic, Simion
Chesco uricar.
I. 7249 Octombrie 30. (Bicesti 19). Marturie hotarnici radicati

de Toader Stircea si Ion Bujoranul vornici In atul Crfiesti despre BAcesti

si Pincesti, (Had msurile In funii si stfinjeni. (Copia).

Milostive i luminate doamne sa fii maniia ta sanatos.

Facem stire mariei tale ca vini la noi Iriinia fidorul

lui Toader Capatina, cu luminata carte marii tale, ca sa
mergem la sat la Craesti la tinutul Va1uiu1ui ca sa alegem niste parti de movie de cumparaturtl, care miai fost
www.dacoromanica.ro

-67poroncit marie ta cu alta carte a marii tale mai inainte

la alti razesi anume Grume(za). si au fost venit aice si
liam fost ales partite lor si nefiind Eremiia aice lap
au jaluit marii tale precum sar li Impresurat partite lui si
anarie ta de iznoava ai poruncit lui Ion Bujoreanul biv vornic de Campu lungu, si mie Toadet Starce vornic de poarta,

ca sa venim .ti de iznoava sa masurarn tot satul Crae.;tii

si O. alegem partile Irimiei de ctitra alti razesi si sa le
stalpim. Devi noi pe luminata poronca midi tale am venit
si am stransu toti razesii si impregiurasii, ,i au scos Ware
zapisale si ispisoace cine ce au avut si stand si luindule
sama pe amanuntul, sau aflat la vornicul Cucorianul, si la
fit ,rii Grumezii un ispisuc de la Vasile Vocla pe gumatate de sat pe parte de sus, si sau mai aflat la Eremia si

ia Horii Oproae un ispisoc de h Vasilie Voclx din gu.

ma tate de sat din partea de gos. si sau mai aflat un is.
pko din parte de g' os la preutul Ion pe a patra parte
Ain gumatale de sat, si cateva zapisa pe la toti razesii,
cati au aflat si cate dclori vandute, ci noi asa am gudecat din poronca mAriei tale rare or hi cumpAratori mai

vechi aceia sa stapiniasca mosiia. iar ceia ce au cumparat mai pe tirma sA caute vanzatoriul de la cine au curnparat. deci sau aflat un zapis pe a cince parte din gumatate de sat din parte de sus cumparat de socrul Cucoranutui ki a Grumezii mai Inainte si sau mai aflat un zapis
la Eremiia tot pe adastA parte, mai pe urni cumparat si
scalit Grumeza si cumnatul sau fstratie ditaconul. Deci
inoi asa am gudecat de vreme ca Pi sint iscaliti In zapisul
cel mai pe urma cumparat sa- Ve Irimiia movie, si ei sas
caute vnzasul. iar mariia ta vei gudeca precum va fi
mita mariei tale, si sau mai aflat un ispisoc la Ghiorghie
Racles mai vechiu de cat toate ispisoacele de care manila
ta toti razesii pun pricina cum cai rasuflat si narat nial o
dovada asupra lui, ce noi masurand pamantul nu niau akunsu s dam tuturor zapi.zalor ce niau cautat a scade
tuturoru zapisalor, ce marie ta iaras vei gudeca precum
va fi mita mariei tale.

www.dacoromanica.ro

68

purcegand made ta a masura locul am masurat aumkate de sat parte de sus cu funii de 20 pasi
pasul de 6 palme si am aflat 165 funii fara curatituri gi
Deci

am masurat i parte de gos tot cu a me masura si am

aflat 16o funii si am gasit si trei pietre hotari vechl, cari
a I fost despartitori batranii satut in cloak si masurand
seliste, am pus pialra holar in mijlocul salitii sa fie gumatate de seliste in parte de sus si gurnmate de seliste

in parte de gos. si am purces. a masura dintr'un hotar

vechiu in sus parte leimii de unde sa desparte satul in
doa, 43 funii intre randuri de pamanturi, si am pus si
trii pietre hotar una de la dial supt pAduri despre rgsarit
alta la mijlocul campului in costisa, a trcia in sis in malul paraului DrAgusanii,. d'spre apu4. si sa aiba a tine si
din sapaturi si din r- 6.1 ste. si din vad de moara si din livezi, cu pomi. si din locuri de prisaci. si din tot locul pe
cat i sa vine parte din parte de sus. Asijdere si din parte de gos invoindu-za Erimiia cu razesii anume Stefan Marcu
si (cu) brat (trate) !gnat Enachi i cu ti6orii Oprae. i cu fi6orii
lui Lohan ii sau venit parte 68 funi i funie 20 pasi si
6 palme, sau stalpit si adeasta parte din gos. Si sau
i

pus si pietre hotara o piatra au pus dispre raqrit supt

pldure, in malul paraului ce sa chema Beitul i alta piatra
de la vale in pra pAraului Beitului dispre apus langa
drum, i in malul unui zgmnic parasit, care cauta pietrile
una spre alta. care intra6astg stalpiturg ce sz U stalpit cu
dot din parte din go-i au pArti numai aceti raze5i. ce
mai sus scriu anume Irimiia cu rgzesii lui, sa aiba a
tine fratati sin sacAturi sin saliste si din vadu de moaril
si din livezi cu pomi, si din locul de pricina si din tot
1 cul pe cat Ii sa vent parte din parte de gos.
lay cAta parte au ramas din parle den gos nestalpita ii sat dat tid Ile pe a mana cine eat i sau venit
inrie s aibaj stapani cu pace. iar capul hotarului din
gos. sii Inpreuna cu hotarul Bacetilor, iar hotarul tij a
i

Craetilor parte de sus sa inpreun cu hotarul Pancetrlor,

www.dacoromanica.ro

69

unde sau pus si pliatra hotar, adasta facem stire mArii

tale, sl fi mArie ta sArAtos.

let 7249. Oct. 30

Robii marii tale. Toader Starce vornic glod. Ion Bujoranul vornic iscal.

t Eu Toader razas iscal, f Ghiorghe Ostahe razas,

f *tetan Marcu razas, t Vasile sin Oprii razes, t Filip
Lohan razas, t Sandul Grumeza razas, Ignat Santee razes, Ion Grumeza razes, Erei Ion razes, Ion Cucoranul,
Asemene de pe ce adevarata ho-tarnica, 1825 Mart 26, Enachi stolnic".
Irimila Capatin5. iscal.

J. 7254 Mai 1 (BAcesti 20). Scrisoare de asezare Intre riizesii

de Bacesti si Chiriiac de Garceni sa tie inprenna cele 28 nine din
BAce*ti. (Copie din 1809 Julie 9).

Noi Chiriio de Garceni i eu Solomon si cu alti frati

.al nostri. tot rAzAsii de Bac eti ot BArlAzel, tinut Vaslui,

viind noi cu om gospod de neam hotarat partile

nostre ce avem la Bacesti care pe zapis ce am avul ne
sau vinit loata rno:iia noastrA de o parte intro hliza in
parte de jos. doozaci i trei de funi. i fune de 20 stanjeni i stnjan de 8 palm. care ne sau hotarat i u pietre
cu buore, cum ne arm& hotarnica day langa noi. sau
mai lepit si rudele nostre cu alte hleza ce le sau venit,
la inpartala locului 4 fune, i asa nem tocmit ca s avem
a tine tot inpreuna si la saliste. si la vad de moara si un
loc de car(d)ma si in tot locul. Si neam dat i scrisoare
unii la mAna altora, iscalita si de hotarnicii randuiti.
Eu Eremiia sari Chiriac, Eu Chiriiac ot Garceni, si
eu To(ade)r nepot lor.
precum

Costachi Gavril vel cApitan.

www.dacoromanica.ro

70
K. 7254. August 5 (Bacesti 21). Mrturie hotarnich pentru mo
la Arnatisenii si Vales, liongoaei de pe Brlhzel, (land misurile irt
lune si stanjeni, cumpirituri lui Aristarh vel spatar de la urmasii Lun
gu ui armasul.

Facem tire cu ahsta m5rturie a Ewa-VA a dupa

luminata carte marii sale lui Voda am mersu la satul
Armaeanii ki la Vale ce sa cheama Bangoaia, care moie sint pe apa Barlazalului, la Podul Lungului, et tinutul
Vasluiului, care acele mo*ii sint cumparaturA dumisale Ariitarh vel spatar de la Nastasiia femeia Sandului fiOorul
lui Iliia Lungului, nepotul Lungului arma, i de la Rorii
sai Ion i Anton, si de la fiicasa Dochla cu zapis den
valet 7251 Mai 15, cari aceste mosie au fost si Lungului
armasul cumparatura cu zapisa de marturii si cu ispisoc
de intaritura de la raposatul domn Vasile Voda din valeat
7154 Mart 15, care ispisoc scriia cau intaiit Lungul arma
prea a lui dreapta mosiia si cumparAtura a treia parte desat de Armaiani cu vad de moara prea apa Draguanii
unde da In Bo rlazal i cu poiana de fanat. ce el sau cumparat de la Neaniul fi6orul lui Marcu Motrea drept 20ughi. si iarasi au mai intarit Lungului arnia a dmsale
driaW mosie i cumparatura iar* pe a treia parte e
satu de Armaiani si cu vad de moara in Barlazal, cei la
fanatu i cu prisaca, ce el sau cumparat de -la un Petrimanu drept un cal preteluit drept 8o lei, iaras cu zapis de
marturii de la multi oameni buni i batrani, si iara scriia
cau mai intarit Lungului armasului pe a lui driapta cumparatura a patra parte i dintraltu vadu de moara ce iaste
In gura Barlazalului unde au fost moara lui Marcu dintracela hotar a satului Armaanii, ce el au cumparat de

la Miron de Garcina drept io zloti batuti, iar4, din zapis de marturiia de la oameti buni, iar aceste cumparaturi
cu ispisoc de Intaritura de la mai sus numitul incheasa dot

parti de sat de Armasiani, i cu 2 vaduri de moara si

cu locuri de prisaca. i cu poiana de fanat Inca si cu o
parte dintru alt vad de moara cu tot venitul, si osabit niau mai aratat si alt zapis de marturiia din valeat
www.dacoromanica.ro

71

7133 Mart 15 de la Miron de Garcina scriind ea de a

lui bun vog de nime navoit nici asuprit au vandut a lui
driapta mosie den sat din Armaseani Ora la I adiul lui
Tigan, Rangoaia valea In suq, aceste mosii au vandut el
Lungului de Olasai, drept 18o lei batuti i locul tot ales si
stalpit in care zapis sant peceti degete a megi;asi razesi
ce sa hotarascu cu aceste mosii, i iaste scris de un preut
Misail de Sohulek In casa lui Iura*co, de Hodoreni,
dupa poronca viind noi la aceste mosii. am stransu oameni buni megiiasi de prin pregiur anume Lupul Buh si
Iratesu Vaqile Buh'e mazili din Tabaneti, ce sa hot arascu
din sus cu Armasend, i Ilie Gandul. ginere lui kndronic
camarasul ce trage mosie de cumparatura in Leucuseni. si
in Malenesti. ce sa hotarascu. pe din 'Os despre rasarit cu
Arrnafenii si cu vale Rangoaia i alti razei, ce sau raspunsu de b3 Una in Leuru:eni. si in MMine.tai. aniime Andrei Jepau, i Neculai Jepau ri Ursache Jepau ;i Ghiorghita Neghina, i Lupul a S3rii si Glieorghe ce saii rspunsu toti nepoti si stranepo.i lui lurasco cnre ace?ti razesi dii Leucuseni, si din Maline?ti. puind et pricina acestui zapis a lui Miron din G ircini, 6au vandut Lungului
armas parte diu Armaseni i cti vale Rangoe intio sut
opt jaci lel, zif and ei namai cu g trite lor ca vale Rangot., ar fi de hotarul lo Leucuenii, aratand ei eliIe
Leuzuseni de iasta pine de Barlad. pe Barlazel din sus

de gura vaii Ra. goe. dar alia dovada nau aratat f r de

cat au aratat ei un uric sarbaicu de la Alexandru Voda
din valet 6961 Octomvi ie 22. scriind ca au maid pre adevarat sluga lvn At bure cu un sat anume Leucu-eni pe
Barlazel, unde iau fost casa lu' si piste Barlazel poian'.
Dar ei fac selistea Leucueni de iasta parte de Barlad
sa inttnd i pe vale Rangoe care vale R ingoe sa pomenote din batrani, iar Leucuseni pe vale Rangoe nu sa
pomenesc. cum ;i la triad 1w Alexandru Voda (:iau aratat
ei. area pe Leurusen', i pe Malinesti. dar au zas ca, sant

la alti raza-i ai lor. si pentru aiiasta sau socotit din vreIre ca zapisul acesta a lui Eton de ircini scrie ca sau

www.dacoromanica.ro

72

scris de popa Misaila in casa lui Iurasco mosului acestor

razesi de Leucuseni i sant peceti degete a megiesi si a
razesi de prin prekur. de au ei prepaq, ca ar ti ritu zaprsul, sa caute ei pe acel Miron din Garcini, in scrisorde
lui Chirii-tc din Garcini ca acela hau fost stramos si au
Jost om numit sl sas mai caute pe acesti razesi de Leucuseni Ate scrisori mai noi ce ae fi avand pe Leucuseni
indrepte. caci Andronic avand
vi pe Maime:ti si atunci
cuniparatirri de pe la razesi din sat din Leucuseni si din
Malinesti i nefiind neam de a Lungului in Armasnni
luind Andronic hotarni ai facut sileste Leucuseni. o saliste ce este de iasta parte de Ballad, in capul viii Rangoe din sus si mai din sus de ace saliste tot pe Barlazel
mai este o saleste unde sa cheama la vadul Saimenilor
vi sa pomeneste din batriiii din megiesi c aceia ar fi si
liste Armasenilor care Andronic au facut n este seliste
Malinesti i iiu stracat hotarale veche, si au pus hotare
noi, de sau ales curni.araturde lui. din Leueuseni, si din
Malinesti cat ian fost voe .:i au inpresurat i mosie Armasenii si part 1- raze2ilor cdor nevanduti din Lencuseni
i din Ma !nest,. si Inca au dat razesilor celor rievandutt
o paite din Arrnaseni care acmu razesii acestie o marturisscu. i nui primasu -1 le de loc. din Armasebi
ce poftesc sa te de din rno:re 1o.. dara saliste Armaseni o
aratA arei raztsi pe Dragusina. iar nu pe Barlazel, cum
scriu dresale Lungului i untie arata ei iaste ca de doi
trel bordela. ir nu de casa mari, sau de sat cum sant
salistele cele de pe Barlazel, i pentru aC:aste dm vreme
ca si rste Learzenii, o arat4 la scrtsorile razasslor de ceia
parte de Barlazel, acolo sa tie Leucusenii si de iasta parte
de Barlazel sant 2 salesti una sa fie Mrlinestii. i alta sa
fie ArmAsenii si de sa dovedi zapisul lut Miron de Garcini 6au vandut Lungului arnia i alte parti din Armasent
vi vale Bangoe intro sula optzati lei, car Ii bun, atunci
ramane satul. Armasanii tot vandut Lungului armas si
vale fiangoe toata. cum si vanzare arala zapisul cau dat

www.dacoromanica.ro

'7 3

multi bani. macar cA nu pot ei cu gurile lor sa faca zapisul sat], find scris de un preut In casa mosului lor
lui lurasco ; i find cu peceti degete a megiesi si a tazesi

de prin pregiur. ce cu scrisori sa dovediasca si cum am

zis mai sus acela Miron vanzatorul sa va irulrepta din
scrisorile Garcinilor. ce este mos Garcinilor ; darn cata
mo=ie au ramas de sat de Armateni afara din stalpitura
lui Andronic. am intarit si noi cu petre hotara, hotarul
Armasenilor pe din gos. desprti M lineti, sa incene dintrun buor ce sau facut intr'un stejar in varvul dialului in
radiu din dial de movila gaunoasa. si sa pogoara la vale
prin radiu In gos la o piatra hotar, din margine rediului
ce este din dial de o arie de acolo la vale pe muche dialului la o piiatra hotar-ce ie intro arie unde sau pus si
alta piatra alature i bat.ia la vale tot in gos pe muche
dialului din d.al de altA arie, la alta piatra hotar. si de
acolo tot la vale pe muche dialului pan in vale la o piatra hotar. ce iaste din vale de drumul cel mai e, din sus
de saleste ce o fac de Malinesti, unde au fost vadul Saimenilor, care piatra bate peste Barlad. pin poiann in drep-

locului si sa sue la dial la codru pe un piscu pe din

sus de un loc de prisaca i sa pogoara la vale, prin codru. si apuca vale ezarului pe supt buza piscului unde
tul

se pogoara drumul Grcinilor in vale iazarului, si apoi sa

sue la dial prin codru in varvul dialului unde se hotarascu
cu Garc ni, cum margu sake hotara in codru ce sant alature si iras niam intorsu la movila gaunoasa, in capul
hotarului din sus la buorul din dial de movila care desparte. radiul, de acolo din dial si de acolo in sus. la
vale iaste radiul lui. Tigan de Tibane.tti, iar la vale in h'os
este radiul de Armaseni, si de la buor din 'dial de movila
gaunoasa tot varvul dialului iii sus de altu buor intralt
stejar ce sau facut drept vie lui TIgan de acolo tot in sus

prin Ware Ia alt buor intralt stejar ce sau facut despre

un lo: de prisaca ce iaste pe hotarul Armasenilor, si de
acolo la o piatra hotar ce sau pus unde esa drumul ce
vine de la Armaseni afara in Tibanesti intrun pisc den

www.dacoromanica.ro

74

dial. de drum si bate gura vaii. Drgusanii piste lune In

curmezis WA In hotarul Bacestilor. si tot Dragusana veche !Ana la capul podului ce este peste Bar laze!. si mer
ge drept prin lunca alature cu Bacesti. i sa, sue la codru pe un pisc pe diasupra rapii Galbeni. si tot drept
prin codru. In varvul dialului, unde se hotrste cu Garcinii, i asa sa incheae i hotarul Armasenilor, pe din sus
despre Bacesti, iar pamanturile Inca sau masurat In Armaseni cu fune de 20 de pasi i pasul de sesa palme
sau aflat einzaci de pamanturi costise despre rasarit ate
20 de pasi latul i lungul 13 fune, cate 20 de pasi si patruzaci si patru pamant.iri su aflat In 2 racle din SUS

despre apus iara ate Lie 2o psi latul si lungul cote de

io fune tot ate de 20 pasi tune, si ,rii poenita pe Garbovat pana in apa Dragusanii vfchi, unde sa hot sraste
cu Bacestii. i sau mai aflat opt fune de iasta parte de
Barlazel. ses de fanate i treizaci de fune In lungu in
poiana peste Barlad, iara ses de fanat si 26 fune latul sesului in po'ana si cinci fune In lunca din sus despre BAcesti. par In apa Barladului. asa sau In, heiat tot hotarul
satului Armasenii. Iar vale Rangoe sau masurat iar cu a6.asta fune de 20 de pasi. si pasul de 6 palme, iaras numai
eat sau hotirat mai an si sau afht pe amandol coslisele
cinzati de parnanturi (-ate 20 de pasi 14u1 si lungul cate
de 13 fune costise despre rasarit. iar costise despre apus
sau afl t lungul tate 22 de fune pamatitul, si iar sau stalpit din piatra veche a Marcovicenilor ce iaste la vale din

sus de drumut sapat si bate la dial In spre apus la o

piatra hotar ce sau pus in margine rediului si de acolo
bate pin radiu la dial in dreptul locului pan la buorul
chn stejar din dial de movila Gaunoasa. de acolo spre apus sa hotaraste cu Armasenii iar in suL spre crivat Ei
hotaraste cu Hodorenii. iar pe din gos se ho'ara:te vale
Rangoe din piatra de supt mar gine ce au pus Andronic
ce despaitu Leucuseni, de Malinesti, pana b aka piatra
hotar ee sau pus mai la vale iar in margine radiului din
os de lature drumului care bate drept la vale costis.

www.dacoromanica.ro

- 75 despre apus, pull In paraul RAngoe, la alta, piatra ho

tar, ce sau pus In malul paraului Rangoe. despre a?us

care bate peste parau despre apus a vaii Rangoe. la alta
piatra hotar. ce sau pus In muche dialului despre rasarit,
unde se hotgraste cu Marcovicenii, i asa sau incheiat si
hotarul OH Rangoae. pe cat au ramas din pietrele lui Andronic ,ca6 din pietri la vale In kos. au luat toata vale
Rangoe, i au facuto de Leucuseni. si pe cat sau Indrep

tat, si iam hotarat am dat i de la noi adasta marturie

hotarnica iscalita de noi.
L. 7257 Innie 30. (Biee,ti 22). Serisoarea lui Neculai monah
data cumnatilor sailToader 0 Ion Nacul de visterie pentru 20 lei diruiti schitului de la Brudureqti uncle el 0-a luat rasa calugareasea.

t Adeca eu Niculaiu monah zet Nacul facutam scri-soare me la maim durnilorsale cumnatilor miei Toder Nacul ot vist. si Ion Nacul ot vist. precum sa s stie ca find eu
dator unora si altora si agiutand Dumnezau si cu silinta dumi
lorsale am pltit tot datorie si cu cele ce am ramas ale mete
cu totul main dat schitului de la Burduresti ot tinut Vasluiu-

lui i in tot vnata me acolo sa, slujascu. iar dupa morte me

sa aiba. dmlor ctitorii a ma griji. cu frica lui Dumnezab.
cum sar code. si nime altul amestecu sa naiba la cele ce
ar ramane dupa moarte me tar cat sfanta marastire. si
purtatorii de grije ce or ramane dupa moarte me. iar cine
sar ispiti a sa amesteca cat de putin ori cumnat ori fidor
meu sa fie afurisit si blastamat de Dumnezau si cand marn.l

asizat la manastire am luat dotzaci de lei de la cumnati

numiti mai sus, cari iau daruit, dmnlor manastiri ca sa i
s cumpere stupi si pentru ca s tie am dat ahsla seri-soare a me la mans celor mai sus pomeniti tntru care
miam pus i degetul si au iscalit i alti boeri cari sau in
tmplat la a6ast asezare de a me bun voe.
It. 7256 luni 30.

www.dacoromanica.ro

'76

Neculai monah zet Nacul, Neculai Harescul ot vis-

terie martur, Dumitrasco Baischie vatav mam intanplat

fata,
eu Ion Mitre post. am scris acesta diiata cu
zisa pat intelui Neculaiu i sant martur".
M. 7261 Mart 24 (Bficesti 23). Scrisoare de asezare intre mosnenii de Bficesti si Stefan Bosie cmArasu1 de izvoade luand acesta
junfitate de 13Acesti si alti 140 stanjeni din a dons junAtate.

Adeca noi moseanii de Baceasti. ce sint pe apa Barlazalului. in tinutul Vasluiului, anumia diaconul Gavril zet
Chiriiac. i Toran SIllt Chiriiac. nepot Chiritii capitan pi
.-Costantin snk Apostol nepot lui Solomon. si Ioni Popa
copil din casa. nepot lui Solomon i Tudosie ginerile boanii. fetii Titei. i Vasdie cu fratii mei, stranepoti Chiritii
capitan si Vintila biv capitan ginerile lui Vasilie i Vasilie
Irate cu Chirita capitan. i cu alti frati ai nostri, toti nepoti i strAnepo[i Chir tei cApitan i lui Vasilie si Titii, si
Sorii frati fiori lui Toader Raciul. instiit tam cu acest

zapis al nostru dam dat la mana dumisale S'efan Bosie

camAras de izvoade, precum sa s stie ca cumparand dmne-

lui mo,sie in satu In Btceasti la valetui 7253 de la Vasile

Dab ja post. ti de la Toader brat lui Vaslie, iara lor hau
rathas de la mosul lui Toader logdatul de visterie i lui
Toader iau fost cumparatura de la Panaiotachie bi. vet
post. au vtut dumnelui s5s aliagA i sa4 hotarasca partile
ces cuprind in zapise, fund a acesti BA eti nau mai fost
hotarati nice odata den zile batrane si noi vazind cateva
zapise ce scoate iam statut in potriva. raspunzindu ca
nui vom scoate pe toate zapisale pri, i dintradasta sau
nascut mari galceava. pentru care vinitau cu totii la divan. si find randuiti am 'ask la giudecata innainte dumisale lordachi Cantacuzino vel logofat care numit boiariu
in destul sau silit cu luare de sama, ca sa poata lumina
dreptate, dara find aceali vanzari de 6o ani, nu sau putut hotara cu giudecata, far de cat aflanduse in Mtn cA-

www.dacoromanica.ro

77

marasului Bosie un zapis din veleat 7201 de la toti nepotii Leontiiase dupa cum sant anume scriti acolo care cuprind giumatate de sat de Baccsti, in care sint iscaliti
rn irturi cinci boeri mari Tudosie Dubau vel logolat i Ra
maidi vel vornic i Donid vel vorn. i Savin vel spat.si Stefan Si lion vel clucer. iar protiva acelui zapis nu niath
mai ramas alt cuvant de raspunsu sa putem zice cfi nui
adevarat. si lam primit de zapis Incredintat i dara cu totii
dinainte dutnisale vel logofat am raspunsu. acei doi batrani intregi ce s incheaia acel zapis care fac gumatate de
sat sa ii ia camarasul Bask, st de osabit de zapisul acela, mai aratand Inca sese zapise pe rare iaras au cerutparti, cat pentru aceli zapise niam asazat Si niam pri,mit,
sal mai ia peste g umatate de sat Inca sapte funii de motie si fune de 20 stanjeni cari cuprind 140 stanjeni si 0-

dihninduse si dumndui cu ai gamAtate de sat si en aceste 7 fune piste at:a kumA tate de sat din partite noastre, niau dat i dumnelui zapis la mana, precum si noi la!liana dumisale pe acel aslzamant sa vtam, deci de sar
ispiti vreunii dintre noi a stramuta asazamIntul acesta, sa
fim inchinati Izatalmu o suta de lei dumisale vFI logufat
pi sa luam i rasplatire de la giudecata. i pentru credinta
carei am stint carte am iscalit, iara cari nam stiut niam pus,
degetele. Asijdere i eu Manolache Horul Anghelusei pi
Angheluse fata lui,Dumitrasco Scantei. ce ma trag din Scantei Inca am priimit asazamantul. i eu Athanasie Petrache
Macarescul am fost camaras de izvoade am scris eu mana
me atazamanml acesta.

u Iasi 726[ Mart 24.

Gavrii diacon lorga zet Chiritac, t Tofan snh Chiriiac, t Costanlin Solomon, t Titdosie zet Ioane', t Vasile, f Vintila, f Manolachi snh Anghelusi Szanteoaia
"I'

$tefan zet Nitul, f Si eu N tul din Nicoara razes de BA-

cesti.

Denainte noastra sau asazat precum scrie mai sus,

holarandui cu gudecata ca s giure trii mosani cas reale,
www.dacoromanica.ro

78
acele zapis. a lui BosAe. cari trec pcste gumAtate sat in

care zapis cuprind 14 fune si lune de eke 20 stanjeni,

nau cu:ezat sA gue si Eau priimit sAi mai de 7 fune peste
gumAtate sa ce are Bosfte, hotArAt si de 7 fune sau lAsat
si Bos5e. ase sau tAet pricina In doai cu invoiala tuturor".
lordachi Canta vel logofat, f trecuta la condin de
TAnasA cAm(aras).

N. 7261 lulie 21 Bhcesti 20. Scrisoarea Ifrimestilor din Tansa

n5.tri Toader si Ion Nacul de visterie pentru Intoem rea bisericii din
Bicesti cu 35 lei.

Adcc eu Ifrim i eu Ion brat Ifrim si eu Paval brat

i eu Savin zet Ifrim. oameni din Tansa ot Vaslui,
datam zapisul nostru la mAna dumi,ale Toader Nacul ot
visterie si la mAna dmisal.- Ion Nacul ot visterie precum
sA sA stie cl niam tocrnit cu dmnlor sa to mini bisArica
BAcesti (6%tuunum) i clopotwta sA le sindilint tit dranitA de stejar. i cu cui de lemn. liaturi, cApriori, 6or hi
strAcat sA punem noi i sA Ii dam gata cu toate 6or tre-

Ifrim.

bui

i dmnlor sa ni de treizAci si cinci de lei si la 1A-

satul sAcului cli postul CrOunului sa 6e tot 1uCrul gala.

Iar de nam da la z lucrul gata. sA aibA dmlui a ne
pune zapciu om gd. ca sfi gAtim lueru i sa dAm i cibote not si doo.t, zA6 de lei niau dat dmlor innainte si 15
lei dup ce om gAti lucru sA nii de. si pentru credinte am
pus degetele.
It 7261 hill 21.

f Ifrim ot Tansa,
PavAl brat lui, f Ion brat hi,
f Savin zet lui, insA dranita sA s tie cA iaste a dmsale
Toader Nacul ot v sterie niau pJtit nool mai nainte de
-I-

am fAcuto".

www.dacoromanica.ro

79

0. 7266. Iunie 6. (Bacesti 25) Cartea lui Scar lat Grigore Ghi-ca Vocla datA la mina lui Dumitrasco Sh lion s si ia de a zecea de
pe parte& sa de mosie din Biicesti.

liw Scarlat Grigore Ghica Vvoda. bjiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. datam carte domnii mele. lui Du-

mitra$co &Ilion mazil ot Tutova s fie volnic cu carte

dornnii mele, a Lane si a stapitni a lui dreapta ocina si
mosie. ce are la tanutul Vasluiului anume Blice$tii (dres
din B4egii) cu Joe de prisaca, care rnosie este drepta
a lui pe care an stapanit'o parintii si mosii si tot niamul
lui : si sas ia de a zace din Varin cu paini d n fanate.
si d n gradini cu legumi, si din prisaci cu stupi, insa din
_5o unul iar find mai putan s ia ate o Ora de stop si
din tot locul cu tot venitul. mosii dupa obiceiu, sf de va
trebui si hotara tura, poroncim dmv. is. de la tAnutul Vasluiului sa mergi sit io holarasti. alegandui parte lui de mosie. de catra alte mosii, dup l. cum va dovedi. iar avand
.cineva a raspunde sa vie de fata. a6asta poroncim.
It 7266. lun 6
vel logofat.
Pecetea domneasca In tits ros : ItU GK.:Ionia rHlitl
HOM0,411.

WildIO MACTII*. pram% 3141/1H AIOdAdliCKOW. Cap de

bou.
P. 1766 Octombrie 28. (Bacesti 26). Carte de judecatl a lui
Manolachi Costachi vel logorat in pricina dintre Vasile Buhlea mazil
si Apostol de Voinesti pentrn o poiani de ranat de pe Tibanesti.

t Facem stirk ca din luminata poronca pre innaltat

domnul nostru marie sa Grigorie Alexandra Ghica Vvoda.
sau giudecat de fata Inainte noastra. Vasile Buhle mazil
ot Vaslui, cu Apostol si Pricopim. din Voines'i ot Carli-

gaturN, pentru o poiana de mosii a Tibanestii din tinut

Vasluiului, de pe hliza Buhlii. ce in tarim au cosit iarba
Apostol si Procopii, si au facut 3 stoguri de fanu, care cetindulis scrisorile ase sau dovedit din ispisocul de Ora

www.dacoromanica.ro

80

si de intaritura al mrii sale Grigore Ghiea Vvoda cei

din veleat 7249 Iuni 15 ces la niaria Buhlii, ca pe zapis
on hotarnici ce i siu ales parte de mosie de catra razesi
ari mosie in Tibanesii. trei pri si giumatate. din giumatate de sat de Tibanesti dispre rasaritu i doai (miv+)
delnita din sasu si vadu de moara in Garbovatu pre hliza
lui i locul de prisaca din costis, i razesii laras asamine
au ispisoc de intaritura pe parte lor. dupa care hotararea
si pr i giudecati i invoiala, dau avut atuncer dupa aceste ispisoace gspd. de 26 ani au urmat fiesta care parte
hliza Iui au stapanit. iara acum sculandusa acest Apostol
si Picopie find si ei razast in mosiia Tibanestii nau ca-

otat ss raute cu razesii lor sa li de iarba pa parte razesasca, dau intrat in hliza Buhlii, intra-e poiana in tariia
de au cosito, raspunzand ei a6aste a ace poiana au fost
de bastina razAsasca, Si tiindusa ca i ei sintu razesi, au
cosit I oiana dar fiind ca atunce Ia hotarat ase sau invoit
raze.sii pentru o delnita, a lui Grozav ce o are Buhle pe
bliza .-azesilor au lasalo la stap6nirt-a rgzesilor, i i izesii
Inca iau dat Buhlii delnita lor ce o ave pe hliza Buhlii ; iar
acesti Apostol si Procopie nepriimind ei ace invoiala a
razesilor calor batrani, peste atata ani i paste ispisoac
gspd. nu Ii sau dat ascultarea, la cerirea lor, sa stratriute
hotaraturile si invo'ala ce de vreme ca razesii delnita lor
ace luata de la Buhle cu invoiala au cosito si acest Apos
tol cu Pricopii in tariia lor au rositu delnita Buhlii s-

Buhle rarnaind fara fan dupa dreptate ase s cade sa I'

de Vasile Buhle banii cheltuidla cosii. si sa ii ia fanul, numai stand ei la invoiala, asa sau priimit. pe giumatate de
fan sal ia Buhle, i sa li de chelluiala facutului, iar gumatate de fan sal ia Apostol qi Procopie, si dejma sa de pe
obiceiu ca sa nu ramae mci o parle lAnA fan, iar cat pentru o poenita dau cosito razesii. ce Buhle zice cai pe
hliza lui i yazesii au raspunsu cal pe locul prisacti lor
asa sau socotit sal; ia carte gospod la is(pravnicii) de tinut, sa Ii cerceteze adasta pricinA si de va dovedi cAi

www.dacoromanica.ro

81

poenitti, pe hliza Buhlei, sA li la Buhle dijma, dintracel

fan rAzesilor. iar find poenia pe locul prisAcii razesilor
sa o stapaneasca cu pace. despre Buhle.
(u las It 1766 OA. 28).
Manolachi Costachi vel logofat.
R. 1784 Mai 10. (BIcesti 27) Zapis de viinzare prin care Ionit

Facia beeer vinde en 400 lei Lupului Beni log. de visterie un vad
de moat% in Tibiinesti pe Gfirboviit.

Suret asemine scos de pe zapisul de vanzare morii

lui tonitl Haciul becer.
AdecA eu Ionite Ha6u1 becer, datam zapisul meu la
mane dmsale Lupul Nacu biv logofat ot visterie. precum
sA s stie cl de a me b inA voia, am vndut dumisale un
vad de moara, de pe apa GArbovAtului din sat din Tibanesti, ot tinut Vasluiului, cu amAndoai tArmurile si cu
moarA fAcutA veche. iar pietrele morei stricate si izAtura
ruptA, si in poianA WTI arAtatul de mai sus vad si cu
loc de prisacA din dial de poiana, si cu parte de mosie
la cAmpu, si cu trei delnitA de fAnat ce sant la ses si cu
parte din pAdure si din luncA si cu parte den saleste, si
cu locuri de prisaca ce Vor veni in .parte acestii part.' de
mosie din campu si din seliste, care aratate pArti de mosie din cAmpu si vad de moarA miau fost si mie de cum-

pArAturA de la Afteniia fata Lupului Buhle si Afteniei iau

fostu aceste pArti de mosie date danie de la sorusa Catrina, iar Catrinei iau fost dat danie de la Costandin Holban med. care acest vad de moarl si pArti de mosie de
mai sus arAtate, liam vAndut dmsale logolAtului Lupul Nacu

drept 400 lei adica patru sute lei, care bani dAndumii deplin Intru mlnule mele, iam dat si eu zapisul meu acesta
dinpreunl si cu toate zapisAle vechi cAte au fost pe aceste
pArti de mosie, adica zapisul Afteniei cel de vAnzare, un
ispisoc de la Antiohie Vodii din leat 7205 Itdie 23. si trei,
zapisA a morii si un zapis a locului cel de prisaca lAngA
moarA, si doat zapise de mosia lui Holban si trei cArti
Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

82

gospod. tot a lui Holban i trei marturii de danie cum 1

hotarnica ca de acmu Inainte sai fie dmsale driapta ocina
si mosie i sa o stpaneasca far de nici o suparare de ctr nimene. iar cand sar intampla sa ias partile aceste
de movie sau vaduI de moara cu vreo pricina atunce eu
sa aibu a raspunde, i pentru mai adevarata credinta mam
iscalit i insumi cu mana me.
It 1784 Maiu io
Ionit Ha becer am vndut.
rInaintea noastra viind vanzatoriul de neu aratat au
marturisit ca de bun voia sa, au vandut parte de movie
cu vad de moara, dupa cum sa cuprinde mai sus prin zapisul acesta, si dupa tocmala sau luat i toti banii deplin,
pentru aceea dar sau incredintat zapisul acesta i cu anoastra isca Rua.
1784 Mai 10

Gheorghe Sturze vel logofat, 5tefan Sturze vel vornic, lordachi Ghica vel vornic, the Catargiul vel vornic,
Joan Basota vel ban. Pavl Haciu post. martur. Scos a.
samene de pe zapisul cel adevarat, posladuindnsa din cu.
\rant in cuvar,t, Mihai Jora vornic, Iordachi Bals vist.

14) Document din 7202, lunie 26, Iai

Sumar Zapis de vanzare prin care Nistasie, sin Loghin vinde
verilor sal toati partea sa din Marcoviceni, de pe ima-ea Axana, en
18 lei batuti.
(Mosia Duniesti, selistea Mareoviceni IV, 32). Hartie coall.

lui Loghin, 0 a
Acsanii 444841f p scriu i marturisascu Cu acestu adevarat zapis al mieu pre j cum eu de nime silitu.
nice asupritu ce de a me buna I voe. am vandutu
a me drtapta wcina i mosie. toata I parte me ce
mi sau vinit di pe +iti%411 Acsana din I satu. din

t Adec eu Nastasie

fi6orul

Marcoviceni. dumilorsale verilor miai anume I lui

www.dacoromanica.ro

83

Vostolachie si lui Neculai si Radului. si lui Chiriiac I aCasta parte w am vandut- dumilorsale. din
tot locul cu I tot vinitul din campu. sr dintrapa

-cu vad de moar I si cu lanat. si cu padure. si cu

poeni. si cu locuri de prisaci. si cu tot locul cu tot
-vinitul dereptu 1 18 lei batut. si banii mi au datu.
-deplin intru I manule mele. dee ca ssa le fie dumilorsale MMBTS wcina si mosie in ve6. si pentru I

credinta, mai gos. mi am pus degetul si alti oameni buui carii sau prilegit mai gos, au pus de:getele si cini I au stiut carte au iscalit sa, fie de
mare cledinta si de pe acesta zapis al mieu. sa
aiba as face si dres domnescu. I ca s fie de credinta.
u las let 7202 luni 26.
t Ghiorghi sahaidacar martur, t Nastasie, t Irina sor lui Nastasie am pus degetul sis martur,
.si eu Gligore Cam lost postelnic warn tanplat la
I

Casta vanzare si la facutul zapisului sant martur",

az Gavril Mogalde iscal, az Gligore biv postelnic,
iGrecul calaras de Tarigrad, t Vasale, t Ghiorghie
,martur. Toader martur Cam fostu carsmar la Neculai cupet, Eu Mihalce am scris zapisul sis si martur, az Mihalce iscal si martur, Ion Gheorghi martur. az Toader iscal.
Moia Dumqti cuprinde foarte multe documente yeehi in pachetele sale aflgtoare la Epitropie. Dumestii au
iinghitit in trecutul lor io alte trupuri de nu:Oi de prin saLtele din jur, pe unele desfiintandu-le, la altele rWuindu-le
,prin eumparaturi ori danii deosebite urine de la razeii
winduti. Cel care a tulburat parica desvoltare a satelor

www.dacoromanica.ro

84.

din Imprejurimi si a intrulucat inteo mare mosie hlizelerAzese.ili a fost marele visternic i cumnat a lut Vasile Voda

Lupul, lordachi Cantacuzino intre 1640 si 1660. Vom da

la vreme intinsele lui cumparMuri, toate de buna voe
cu bani gata batuti, de la obstiile de raztsi din eele io
sate din jurul Dumestilor.
Mosia Dumesti cuprinde in to plicuri urmatoarele
acte.

t). Trupul Marcoviceni-Leucuseni 13 acte, din cari 6

din secol. al XVIII, si 7 din secol. al XIX-a.
2) Trupul selistei Slobozeni cuprinde 21 acte, din
care numai 5 din secol. al XVIII.
3), Trupul selistei Leucu.leni i Malinestt cuprinde 37

acte, din cari numai 9 din secol. al XVIII-a si 6 din se-col. al XIX-a.
4). Trupul selistei Marcovicenilor cuprinde '52 acte-

din cari numai 6 din secol. al XVIII-a si 5 din secolul

al XIX-a.

5) Trupul selistei Melescani 8 arte, din cari 5 dinsecol. al XVIII-a.

6). Trupul selistei Tiganesti cuprinde 20 acte, toatevechi.

7). Trupul selistei Miresti, Glodeni, Jigoreni

l Gait

reni cuprinde 21 acte. din care 18 din secol. al XIX-a.

8). Trupul selistei Cdcesti cuprinde 19 acte, toatevechi.

9). Trupul selistei Borasti cuprinde 17 acte toate

vechi.

1o). Trupul Dumesti cuprinde 27 acte din care to

sint din secol. al XVIII a, iar 121 din secol. al XIX-a.
In total arhiva sf. Sp:ridon euprinde pentru Dumesti
235 documente, unele incepand din secol. al XV-a In coace.
Din toate aceste to seliste se pastreaza azi satele Jigoreni,
Glodeni, Gureni ki Dumesti, toate la Vaslui ; avem un
Leucuseni In Roman si un Melescat,i in Tecuci; iar' des-pre selistele Slobozieni, Marcoviceni, Tigine;th Mires'i si.

www.dacoromanica.ro

_ 85
Clicesti n'avem nici o urma, ramanand ca hlize de mosii
In trupul mare al Dumfstilor.
Cele mai vechi acte In pachetele mo2iilor se gasesc
cu referenta la trupurile de mosii si sate disparute. Asa
.din cele 10 selilte intrate In trupuI mosiei Dumestilor,
sele mai vechi acte se gasesc In pachetul 4 al Marcovicenilor.

Ele ne vorbesc de mersul proprielatii in secol. al

XV-a, si se sue cu Inceputurile sale in secol. al /UV-a.
In 1442 August ro Ilie Voda si Stefan Vocla, fratri,
;intaresc slugit lor drept credincioase, lui Marcu i surorii
sale Stanei, fii lui Was Bontea, cum si nepotului lor de
sort Micul, satul Bontestii pe Stebni i Bontestii de jos
spe Bar lad, unde f rau 2 fantani, claruit de Alexandru cel
Bun tatMui lor Ilias Bontea pentru slujbele facute de el
fata de domn. Bontea batrinul era moll in 1442, rum si
.una din fetele lui, mama lui Micul ; Ilia Bontea s'a fost nascut dar catra. 1350 cel putin, caci in rastamp de 70 de

ani vedem i pe tata i pe una din fete morti. Bontea

tatal lui Ilias a fost contemporan cu descalecatorul Bogdan
catra 1350. (Isp. ti Zapise I. 1. 14).
Cel intaiu stapan Ilias Bontea, daruit de Alexandru

.cel Bun cu mosie pe Stebnic, izbuteste a da numele sau

.asezarii sale la varsatura Stebnicului In Barlad, unde
face fanta,na i asaza moara. Doua ape curioase ca nume
arc% Vasluiul: Stavnicul i Stebnicul, amandoua numele
int slavone : in Stavnic avem tulpina GTAH helesteu, iezere;
iar In Stebnic avem malorusul GTICHHK, care insamna roiu
(le albine i coser de grau. Cum insa Vasluiul i azi are
-de mama un roiu de albine, deci un Stebnic; urmeaza ca
,pe valea apei de azi Stebnicul au fost din vechi prisaci,
aivezi, poene, unde populatia din loc se ocupa cu cresterea albinelor. Cei cari au dat Intai nume apelor Stebnic
Stavnic nu erau romani. ci slavi din regiunea Nistrului
gi Niprului, in gura carora umblau cuvintele Stavnic
.Stebnic, cu inteles comun, ramase In gura proprietarilor

mai noi ca denumiri de ape, desbracate de intelesul lor

www.dacoromanica.ro

86

comun.Vechii prisecari de pe valea Stebnicului n'atk

izbutit a-i face asezari, de sate,

nici

ali

valorifica,

titlul lor legal, nefiind stapinire, care sa le intareasca titlul lor de proprietate, ca sl rarrana Ia urmai. 0 dovada
in afirmarea noastra este ca la gura Sttbnicului pe tot lo
cul intre Stebnic trei Barlad, cel care i-a legat numele. de
asezare, ba Inca de 2 asezari de sate a lost acest Bontea,
descalecator de ocini inainte de 1400, a carui fiu Ilie capata titlul de proprietate, i se aaza pe Stebnic. Ilia.
Bontea avand trei copii : Marcu, Stana, i alta fata ; copiii
i-au sporit aezarile i aa au dat numire de Bonteti,-

de sus pe Stebnic, i de jos pe Barlad, mai apoi MCmanetii, la aezarile lor gospodareti.
S'ar intreba cineva acum : primul stapan legal do-

vedit : Ilia Bontea, putut-a expropia pe cineva ? sau ca

patand uric de stapanire de la Alexandru cel Bun, fost'a

el jude satului ca O. se bucure de tolosul slujbei lui ?Foarte multi din juzii pomeniti In actele secol. al XV-a
nu i-au legat numele lor de satul peste care erau juji,_
dovada ca insrcinarea de jude era un atribut de stat, nu
teritorial, i vremelnica, ne cum de motenire. Cel intaiu
Bontea
nu ni se arata sa fi avut vre-un titlu de stat, ci
i .
stapan de moie, ca atatia Insaditori de ocini, cari
ku ramas la tara i au roit elementul romanesc pe tot intinsul tarii Moldovei din Carpati la Nistru i Mare.
C'ne s fi fost Bontea ? Unul din multii slugitori ai..
aotnnului, cari slujind tarii t lui Alexandru cel Bun ca

viteaz ori voinic ori soldatceia ,ce e tot unaa capatat.

jAmItif pe Stebnic. Bontea e forma patronimica ca i sinonimal sa Barden ; Mo1ea-Mot4 ; Mancea-Mancas ; Hogealioeas, etc. In Bontea avem radacina bontmlr. EVI-IT, care
Insamna 1 revoltat, pistrui. In loc de a vedea in cel dintaiBontea, tatul lui Ilia un simplu revoltat contra unei stari
de lucruri, cum erhu toti descalecatorii lui Bogdan, fat5._
Cu situatia creata de Regele Ungariei Laslau, mai degraba

trebue sa vedem In primul Bonfea o porecl data dupl.infatiprea fetei, ca era cu peta pe fata, i i s'a zis In.
limba de atunci Bonfeaapoi Bonta, cum i s'a zis lui
www.dacoromanica.ro

87

Granscg-Husea, iar lui Capr-Tiban. Cu toata porecla slava, eu ii cred pe batranul Bontea un curat moldovan, din
acei cari dupa parerea acreditata a lui D. Cantemir, se
gaseau numai In rindul saditorilor de ocini.
In actele Marcovicenilor al doilea act in serie cronologica vine urieul din 7010 (1502). Mart 14 (Ispisoace gi
Zapise I. I. 42). In alte urice ale timpului se vorbeste de
alti Bontea si Bontesti. Asa in 1490 Ianuarie 14 Toader
Marele, stramosul razesilor din Calugareni din Vaslui, peste
deal de Barzesti, cump5rI Bontestii dintre Ballad i Stebnic cu 7o zioti tatarasti de la T. Harnis si de la nepotii
sli Biltu si Nicoara eremet, alto HAIM* R1TIIJJI1, AMICH
lipsno, it MORN GTf6HHK". Satul cumparat de Toader Ma-

rele, nu venia dar pe locul, unde azi e Caluglreni. ci exact

e unul din satele de care vorbesie uricul din 1442, "CMO
HOHTelpli HA GTHIHHICV, 11 Apvrof CIAO HA liiumiA*,
rAs CVT HIIKHuI4 liOHT111111 H ArkCTO WT MANNA OA li PRAM ".

HallAvk

Iata dar insirainat prin vanzare satul Bontestii din vale

intre &dad i Stebn.e. Care sa fi lost cauza instf ainrii ?

Bontestii de jos intrase in stapinirea probabil a Sfanei; barbatul ei "reodor Harnis, bairin, murindul femeia i fetele
sale, se hotari a-si vinde ,ocina impreuna eu cti 2 nepoti Ai
sgi : Biltu si Nicoara Seremet, lui Toader Marele. (Surete si
Izvoade I, 151 ; Ion Bogdan .Doc. lui Stefan crl Mare
I, 287"). In 7217 Noem. 9 se stia ca Bontestii de jos pe Barlad
sint Tacmaneltii, a caruia hotarnica o ridica T. Cujba vornic
de poarta (Surete ms. XXIII. B. 773)Dupa. alti 5 ani, un alt Bontea, Mihul cumpAr cu
alti 3 frati si cumnati jumatate din satul Fofasasestii pe

cu 8o ziot. tataiao (I. Bogdan o. c. II, 41).

Din aceasta legtura de faple, reiese ca de si I1ia Bontea
Cutitna

cu cei 3 copii ai sai izbutise a sadi 2 wzari de sate :

Bontestii de sus si Bontestii dc jos, cum insa intre copii
au fost 2 fete, de instrainandu-si prin vtnzare ocinile ;or,
asezarile tor s'au surpat, iar singurul baet, Marcu Bontea,
Iraind ceva mai in susul vaii Stebnicului, si traind el si

cu urmasii sai pe locul asezarilor sale, a dat nastere la

alt sat numit pent! u urrna*i Marcoviceni, adica satul lui
www.dacoromanica.ro

88
Marcz4 Marcov. Marcu Bontea ni se da sa fi avut aoesti
i o fala easatorita
copii : Mihul Bontea, Nistra, Drago
cu Bala fratele Malei, fciori lui Ivan. Nistra are acesti
copii : Fetca, Deana si Anusca ; Dragos are pe Stanciul,
Avar i o fata casatorita cu Terpea; de -urmasii lui Mihul
Bontea nil stim, Intru cat el ii muta asezarea pe Cutitna ;
'jar femeia lui Bala se da a fi avut acesti copii : Stana,
Zoica Marina si Parasca, ce dau nastere la satul Bale*ti
pe Stemnic, dupa tatal lor Bala. (I. Bogdan o. c.
206, I. 27).

Intre 1442 *i 1502, adica In limp de 6o ani s'au urzit 3 sate noua in vaile Stehnicului si a BarIazelului : Marcovicenii de la Mai cu Bontea, Balestii de la Ivan Bala cumnat lui Marcu si Terpestii dupa Terpea, ginerele lui Marcovici Drago*,
In 1502 Mart 14, interviae 0 impartala intre frati i
yen i Stetan cel Mare dispune astfel Impartala orinilor :
jumatate de sat_ din- Marcoviceni, uncle isi aveau casele
lor Nistra i Dragos Marcovici rAe SWAN AOAIoRe Ihirrptilik
A Aparounek" ii da Fetcai, Ilenei si Anuscili fetele Nistrei ;
iar ceahlta jumatate de sat o da copiilor lui Dragos Marcovici, Sims i Urata si satul Terpesli pe Br1zeI, dat
nepotilor Stanciulie;. lui J-Otie i Isaia, (Ispisoace si Zapise I, I, 40).
Dupa 44 de ani v.ne un nou act de Imparteala Intre

urmasii suiranilor din 1502. Patru Voda Rues dispune

prin uricul sail din 1546 April 15 (Ispisoace i Zapise I,
I. 73), astfel : jumstatea de jos din Marcoviceni o da copiilur celor 3 fete a Nistrei : Barlad si Ion ficiorii Fetcai,
Neaga fata llenii i Toma, Nastea si Fador ficiorii Anuscal ; iar jumatate de sus din Marcoviceni o da copiilor lui
.Avar : Sima Marcovici si Urata, Stanciul find sterp. Satul Terpestii, eari acum se numeste Borastii Chico Towkipiii 1110 di TIUh NAIINSIOT &oomph' go HA 1108AA,Vka, II

dkla 5 frati Mihaila, Dumitru Caprioara, Magdalina, Marco

pi

Anghelina, probabil ficiorii i ginerii lui Iurie Borra. Dupa

cum, dupa numele ginerului lui Dragos Marcoviciun

Terpea s'a dat nume la asezarea tor Terpeltii, asemene
www.dacoromanica.ro

t39

dupa ginerele lui Terpea,Jurie Borra s'a dat prin cei

5 copli ai sai numele de Borasti la satul ce apucase a se
numi cu o generatie mai Inainte Terpestii. Deci eine s
fi fost acel Bora, scris In urice Barra? Inca din secol. al
XV-a, traia in gura Horaiatei pe Bar lad, la satul Movila,
unul Bora, care a fost jude. Acest Bora jude a tnbuit sa
traiasca aeolo dupa 1400 ; I nu gresim de-i dam de ficior
al sau pe Llandru Borra pan si parcalab de Ch:lia impreuna cu Maxim intre 1479 1480 (I. Bogdan Doe lui Ste\
fan cel Mare" I. 225-235 ; Sui ete VIII. 92.). Un ficior al
acestuia este Jurie Borra, ginerele lui Terpea ; si din cei
5 ficiori ai sii cel mai de swill fu Mihaild Borrazis Si
Borasculuricarul des pomPnit in actele timpului intre
1546-1556. (Surete i Izvoade I. 184, 216, 369 , II 348 ;
V, 135).
Asifel s'au petrecut in mod linistit i pasnic faptele

de stapanire de parnant pe valea Stebnicului ai a Barlazelului de la 1400-155o ; iar pentra intelegerea tuturor acestor fapte, dam Incrangatura generatiilor de stapani, asa
cum iese din documente, (vezi pg 90).
Din spita Intocrnita, se vede cum a curs proprietatea
de la 1400 si cum din trum hiul stravechiu al Bontestilor s'au

nascut 4 asezari de sate : Marcovicenii, Balestii, Terpestii

gi Borastii, dupa devierile de proprietate prin linia femeiasca i prin waffle de case si gospodarii a noilor pro-

prietari pe a'te vai sau coste de deal. Toate celelalte hli-

.zein nurnar de ronu s'au nascut din trupul Marcovicenilor, ci parti din ele au intrat in trupul Marcovicenilor
prin cumpAraturi mai n'oul, inctpand de la sfArsitul secol.
al XVIa
In Marcoviceni stapanirea a curs linistit in generatiile
de dupa 1546. caci alte acte de stapanire nu mai gasim

[Ana in 1617 Iulie 10, and Nastea batrana de la 1546

cumpara cu 8 taleri de argint un loc de prisaca pe valea
Nancai, unde da in Barlad, de la Vasile Daraban ficiorul
lui popa Lupan (Noisoace 1. 2, 100 : Dupd aIi 34 de ani,

www.dacoromanica.ro

Bontea (Pistruiul). 1350- 1420

Bontea (1380-1450)

IIia

fati

Marci) Bontea (sat. Bontesti)

(1415-1460)

Stana

as. T. Hirnis
J..

faik

as. Bata

Micul

fata
cis. Seremet

Mihul

Bontea

Nistra
(1440-1460)

fat as.

Dragos
Marcovici
(sat Marcoviceni)

Ivan Bala
(sat BAlesti)

Stana
Biltu

Nicoari Seremet

Beans.
Fetca
(1470-1520)
)

Ioan
(1500-1550)

Bar lad

Anusca

Aar

Stanciul

Parasca

Zoica
fatki

Marena

as.

Terpea

(sat Terpesti)

Neaga Toma

Nastea

lor Sima

Uriita

Isaia

fatfi as.
Iurie Borra

(sat Borsti)
Mihiili,
Borra
uricar

fats as.
Dum.

Caprioara

www.dacoromanica.ro

Magda lina
cs.
Ciobotusco

Maria

Anghelina

Pantea

Licial

as.

as.

91

In 1651 Iu lie 2 un alt razes din Marcoviceni Vasile Elsa

si cu femeia lui Marica Isi vind pentru 17 lei partea lor
de rnosie cu tot venitul,. lui Ionasco Murgoci si femeii saleIftimia. (Ispisoace III. 1. 3). Acest Murgoci se vede ca era
razes, de oare ce la vanzare nu se invoacl protimisul, intre-

barii de rude sau razesi. Murgoci are de copii pe Alexandru Murgoci castorit cu o Alexandra, Stogul Murgoci
pi Floarea casatorit cu un Matei. In 1658 April 15 cunoastem o alta vanzare pentru 15 lei a Dragalinei atra
Dima si sopa lui Aftimia.
Cu anul 168o stapanirea In Marcoviceni se tulburr
cci prin danie fratii Andronic si Stefan de vistei ie capAta partea Ruxandestilor din jumatate sat de Marcoviceni d la Nicoara Cotan ,si ficiorii si Coslantin, Galion,
Samion ki Buna, In. 168o Februarie 20. (Ispisoace IV, i.

39). In o serie de zapise de vanzari se arata ce anume

raze0 ti-au vandut hlizele lor dupa 168o lai Andronic de
visterie i jupanesii sale Marii.
Pentru mersul proprietatii in Marcoviceni, cumparaturile lui .Andronic au facut sa se sparcuiasca asezarile
razesilor urmasi ai lui Marco i sa se uneasca tnipul M'arcovicenilor cu cel al Leucuenilor cap% 1690 in mana aceluiasi propri9tar : fratii Andronic i Stefan de visterie,.
iar vornicul de poarta Gh. Blrbea i cu Ionasco clucer
hotarnicesc Marcovicenii in 1690 Mart 2. (Ispisoace IV.
I, i6o).

D,n hotarnicia dicat a i din catashhul de pamanturi cumparate de cei 2 frati, se vede cAtn era obstia razesilor din trupul Marcovicenilor. Multi din razesi nu mai.
traiau In Marcoviceni, asa ca erau mai multi stapalli de
cat aezari de case i de gospodarie ; apoi erau o suma
de femei, cari au fost totdeauna un element de deviare in
mersul proprietatii Inlesnind transmiterea proprietatii prin
cumparare la mani straine ; in fine intrulucarea mai a tuturor surinilor in mana acehliasi stapan a surpat asezare
de sat, facind ca in secol al XVII s se uite salul Marcoviceni, rAtrignand ea o seliste de sat. maim iar nu cono .

www.dacoromanica.ro

92
RAzesii din 1690 uitA de vechii stbpAui ai Marcovicenilor.
Pentru ei nu mai sint batrani niei stapAnii din 1502, nick
urmasii !or din 1546; ci apar alti urmasi ai acestora ca
batrani ai satului. RAmAsese statornicA ImpArtarea In 2

giumAtatea de sus despre Sohulet a urmasilor din Nistra,

-si giumatatra din jos despre Barlad a urmasilor dm
Mragos
IatA tabloul impArtirei tarinii satului Marcoviceni In
pamanturi.
Mareoviceni in eurmezis 220 , iimAnturi
umlitate de sus 110 priminturi Jum. de jos 110 p5mint.
=-....n4d
0 ...,
5
5
,r3
,g g .2c2
fc,
.,, 36 plminturi
,.-0 fzpv
El
a no V
bitrinul
8
q03.0do
8
Is....74
la `12, ..0
0:2
0
pops Misail
a.
ado
c)
p.
.E.,....
o
ai.,
03
0
4u ,us
cc,

CO
CC

..--

:a.

ce

CO

1V1[1-8{B

Ionasco

i.:

1136 pamintnri

CD

136

`CD

Igoci

A 6...
04

.-o
TV 18 12E1/7 12WW1-41-g112 1ffIT1-18
va ,c13 14

I lui Nastasia
Borosoaia

:gall

a
a,
..

cra

Fasei, Lyasile

piimanturi
Ilonasco Mur-

10

i sora

17

.71.

w.

...,

..1

Note. Toate piminturile pe Immele r1zesilor numerotate de la

11-21 an Intrat in manule calor 2 frati Andronic si Stefan de visterie.

www.dacoromanica.ro

93

Nu putem stabili imediata legatura intre bt4ranii.

Marcovicendor din 1690 cu stapanii din 1546 ; dar stapa-

nirea a curs neintrerupt din tata in (lin, sni ca zestre de

la socru la ginere.

Cine erau cei doi harnici cumpiratori, cari in scurt

timp au concentrat in rnamule lor 118 parnanturi in Marcoviceni, losand razesilor numai 112 cornanturi? In pachetul VII al selilei Miretilor ni se da spita urmasilor
din Mirul, boerul traitor in secol al XV-a.
Androni,.: si Stefan- mai au arelti frati i surork.
Vasile colivarul, popa Toader. Costandin si Chita ; toti
ficiorii lui Grigore Zavul, nepoti popei Andronic, strAnepoti lui D. SprAncearia, acesta stranepot Mirulte. (Dumesti

VII. ii), Acest Miru isi avea din vechi asezarile sale pe
Tutova (Surete i lzvoade IX, 16). Razesi cei doi frati In.
salitea MireOlor, ei lnti cu danii ca razesi si in Marcoviceni.

Dar despre acestea vom da lamuriri, mai jos.

15) Document din 7202, lunie 29, 14.

&mar. Cartea Dual Yod scrish la A. Ramandi vel vornie

Is
Urechesti Intro Dima parealabul i rfizeii de Urechelti, cum *i de
cumparliturile lni Enache Contfiscul nefiind !lam
(514a Cotoffine0i, seliltea CrecheSi I. 25). Hrtie coala.
si Gh. Strfizescul vornie de poart& si cerceteze pricina de plimfint

lw Costandin Duca Voevoda. bj. mist. gspdriu

zemli Moldavscoi. scriem Domniia mia la cinstit si
credin6os boiarinul nostru dumnelui Alicsandru_

Ramandi biv vel vornic. si la Ghlorghit Strezascul

vornicul de poartx. damuv stre pentru partile de

o6nAc ce are cumparaturi la sat la L1rechesti. Dima
ciau lost parcalab si nu sa pot tocrni cu raziasii

cini mai au mosie. aculo la ace/ sat,, caci pe unde

arata lui raziasii siamnele Iocului cumparaturilor.
Dima zilte ca are strambatater ca nu iaste locul dewww.dacoromanica.ro

94-

9au tot introprotiva, precum iaste in frinite sa hie

peste tot locul, si raziasii nu socotesca acela lucru
eu dreptate, si de catva ani cercandui Dima sas
ia de a sAtIA pe uncle ar hi dreptsc si raziasii nau
tagaduit, si nauyinit sai dea deci iat ca scrim dumilorvoastre. sa va sculati i s miargeti acolo la sat la
Crichesti : si sa strangeli oameni bun. inAgiiasi de
penpregur. i raziasi locului i cu buna dreptate sa

s masurat locul cu funA. si in frunte pe

undei mai lat. si pe undei mai ingust. i s socotit
cumparaturile Dimii parealabului. pe drease i zapise ce va hi avandu, sai scoateti locul pe dreptate unde va hi locul mai lat. asijderia sa ia si
Dima si raziasii tot asia. si s puneti stalpi sai aliageti loeul Dimii. despre raziati pe dreptate.t asijderea cat loc sa va afla a Dimi; tag&duit de catra raziasi. si nau vrut sa ii arate sai ia dijma. sa
plinit de la raziasi. cat iar face dijrna. si iarasi mai
jeluiaste Dima. pre o sam de oameni zicandu ca
s scoala acei oameni. si scot ntsti zapisa. cum au
cumparat i ei niste parti de ona. de la vanzato-sOcotiti

rii. 6au vandut Dimii. si candu au cumparatu Dirna.

acei oameni au fost de fata. i n.kmic* nau zis.

nici au aratat zapis atuncea. deci iarasi sa socotiti dumnevoastra. si pentru acele zapisa. sa le
Nati sama. de cand scriu. si denainte cui sau facut. i de se va afla zapisale minkinoasa. sa hie
acei oameni de gloab. dumisale logofatului celui
mare. asijderele. pentro parte de aux. ce sau sculat Enachi de Contasti diau cumparat de la niste
-raziasi a Dimii. din Urichesti. i Dima zace ca pe

www.dacoromanica.ro

95-

dansul nu lau intrebat. candu au cumparat si oblicindu Dima. iau trimas plata au fostu datu inapoi,
caci Enachi iaste strein nare triab la aciale ocine. si

Enachie nau vrut sas ia innapoi au fost dat. deci

iaras sa socotiti de nu va hi avandu Enachi triab

la aea (Arm. hiindu strein nu Incape. el sa cumpere. innainte raziasilor ce s aliageti si aceia parte
si s o dati pre sama Dimii. si Enache sas ia plata
ce va fi dat. de la Dima. si pe cum veti socoti, si

yeti aleage inpreuna cu cameni buni. sa

facecr

dumnevoastra si o marturie incredintata sa avAm

stre.

U las vlt 7202 lunie 29.

vel logofat u (a tnvatat).
Pecetea domneasca tn tus ros cu exerga : t litt,
sack 4iACTI10
410AMEICKOH. tam Cap de bou.
KOCTMITIM A8Kit

HOEHOM.

ITHACA

SEMAll

16) Document din 7202, lulie 8, 1ai.

Suntan Cartes Ducai voa data la mina fameii hii Enache

Contescul, cum sii-qi ia de a zecea de pe pirtile ei din Urechesti.

(Moiiia CotofAne0i, selh}tea Urecheti plic I. No. 26). Hartie fill

t litu Constandin Duca Voevoda. bjiu mlstiiu

gspdrs zemli Moldavscoi. datam cartea domnii
meale ceastii, famei a lui Enachi Contascul. ca s
fie volnica cu carte domnii miale asi inia si as popri. a sa parte de ona si mosie. de la Urichesti.
din parte despre Zosiani. si diaspre Susiani. cari si
ei ii iaste de cumparatura. deci ca s fie volnica
asi lua i de a zeaci, din trnx si din fanat. si din

www.dacoromanica.ro

96

gradini. i din tot locul. cu tot vinitul. ce sar afla

pre acea parte de ona, i moie. i nimea s nu
ste inprotiva cartii domnii miale. iar cui ar pa.
ria cu strambul. i avandu ceva mai multi] a ras-

punde. sa vie de fat aice la dotnniia mia si s aduca i dreasa-zapis ce va avia viindu la domniia
mia ca s le aflam giudetul.
u Ias_lt 7202, lull 8.
Pecetea domneasca hi tu ro cu exerga : t lut
HOHCTaliTHH MICA BMW. RAMO MACTil0 rcnAps
4101,AdHCKOH.

siuit

aca. corona, cap de bou, stea, soare, luna.

Mosia Cotofanesti cu satele i silistele de pe dansa

cuprinde in doua pachete 97 acte, din care plic I, Ureche.ttii 57, iar plic II. Balca 40 de numere. Din aceste
97 acte cele Mai multe privesc transmi' erea proprietAtii
in secol. al XIX, si anume 22 pentru Urechesti (de la No.
36 57), iar 15 pentru Balca (de la No. 26-4o). Din restul de 6o acte, cel mai vechiu e din 1621, caci actele vechi lipsesc. Pe langa alte motive generale de pierdere de
acte vechi, ce vin si la alte trupuri de mosii, ca foc, pradaciuni de talhari, calcari din partea Tatarilor, putreziri in
pamant, amanete nescoase i prapdite, la Cotofanesti a
fost si insusi proprietarul, caci mosia intrand in mana unui
cm strain de taradoctorul M. Ferate conte ungur, el ducandu-se in tara hii dupa mazilia lui Mihai Racovita, a a1 ui doftor era in 1727, a luat cu sine toate actele vechi
de stapanire. Asa lipsqe hrisovul lui M. RacovitA, prin
care intareste dr. M. Ferate stapanirea in Cotofanesti, de
si fiul sat] Groful" Mihai Ferate le va prezinta la starostia
Putnei si la Cesaro-Craiasca administratie a Romanutui

In 1790 Sept. 30, cand partea Moldovei de la Siret spre

niunte era administrata de Nemti, i va cere restituirea mo-.

s'ei CotorAnesti dupa hrisovul lui Racovita M. Voda.

Din aceasta cauza specifica nu putem spune nimic

de inceputul aitezarilor din acest ungher de loc de pe valea Trotusului si a paraelor ce se varsa in el: Baca lirnpede, i Balca turbure, Larga saca i Zghiera, Tamasoaia,
Stana, Straminoasa, Gorganul, apa Racului, Nazdravancar

www.dacoromanica.ro

in
Rape le, etc., si pe care cu vremea s'au urzit satele BA lca,
zis din vechi Cotofanesti, Cornatelul zis si Uvechestii de
sus, Lunca Dochii zis si Urechestii de jos, sate cari In
1865 toamna, cand s'a facut improprietarirea, numarau 261
capi de familie, din care 2 preuti, 22 gospodari mijlocasi
cu 4 boi, 146 gospodari cu rate 2 boi, 65 palrnasi, 26 sateni avandu si numai casa fara nici o brazda, si carora
li s'au dat 829 laid din intinsul domeniu al Casei Ospitalelor sf. Spiridon.
Iar din cele 6o acte de proprietate 49 privesc secol.

al XVIII, caci Cotoffineqii In special Balca are numai

un act din secol. al XVII-a, iar Urechestii abia au ro acte
vechi, toate din secol XVII-a.
Ce s'a Intamplat Insa ? De si asa de putine, ele au
fost catalugate in opis In mod gresit, si mai toate au fost
suite cu o suta de ani mai sus. Gresala celui ce a Intocmit opisul .Epitropiei si numeratoarea actelor vine din aceia ca actele prezinta multe roseturi tocmai la data, si
daca se iarta unui slujbas administrativ fail pregatire istorica, ne-a mirat Ins mult ca primul zapis al Ureehesti-

lor, trecut ea din anul 7031-1523, a fost luat de bun de

V. A. Ureche, i trecut ca atare in cursul sail de Istoria
literaturei romAne, Noi am staruit pe larg asupra acestui
zapis In sludiul nostru publicat in Arhiva tiintifica din
Iasi. Iata de pilda greseli grosolane datorite condicarului ce
a scris opisul : scrie 7109 in loc de 7129, neputand sa citeasca

pe K=2o ;-7o31 in loc de 7131, neobservand ca acolo e

roasa litera p==ioo ;-71oo in loc de 7172, neobservand
ca data e scrisa rarit $3. p. b. B.; 7101 In loc de 7181
neobservand ca slova 11.8o e roasa in parte 7100 In
loc de 7193, eetind gresit anul care e scris asa rarit $3.
p. 'I. r. socotind pe 4 drept r (Ghenar) iar pe r, ca 3. si
a trecut in opis 7100 Ghenar 3, in loc de 7193 ;iar cea
mai boacana din toate e el doc. de sub No. 3 il pune
din 1589, de si in original data e pusa in anii de la Hristos si salsa asa $ dycnA, uitand In graba ca x--600, si l'a
luat drept *--.--500.

Apoi in acest plic al Urechestilor avem puse la netrebnice cateva acte vechi, cari nu figureaza in opis. de
si au tot interesul istoric. Din toate aceste reiese nevoia
ca Epitropia sa intocmeasca un nou opis si o numeratoare
a actelor mai exacta, forma tradand in ochii specialitilor
fbndul.

Daca nu putem prinde din actele Cotofanestilor InceIspisoace si Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

98
puturile -vietii in aceste vAi i vaiugi, in schimb gasim lu-

cruri foarte interesante, cari privesc evolutia acestor asezari, raporturile Intre pamant si Intre stapan, apoi intre
stapan si sateni, asa Ca putine pachete de acte spun asa
de mult pentru istoria sociala si politick legata de pamant
ca cele ale Cotofanestilor.
Dar daca actele de proprietate nu ne vorbese din
vechi, putem prinde ceva din toponinlia apelor din loc,
dintre cari, doua ne pot radica ceva mai sus cu deslusiStrminoasa.
rile despre vechile asezari ; Bdlca
Strdminoasa, denumire de apa in forma ei feminina,
ne duce la radacina Strom, v. slay sranzu, pudor, rusine,
si care se gaseste In popularul ndsdreimb, nerusinat. Stramina (m. rus=drabina) mai insamrla si scara, ceia ce aratA
ca apa si-a luat numele in gura celor din vechi dupa ini

fatisarea sa, ca avand curs repede in praguri, apa vine

furioast I; de aici Strdminoasa.
Bdlca ne duce la unul din vechile denumiri de oameni, cari privesc pe insisi intemeetorii statului Moldovenesc. Se stie din istorie ca descalicatorul Bogdan s'a luat

la harp. cu Balc fiul lui Sas Moldovanul, urmas a lui.

Dragos ; aceasta in 1349.In 1442 gasim pe paharnicul
Joan Balc irkpa HAHA EAMHHil 441HHHIC4". (Arh. istorica I. I. 74,

si Ispisoace I. I. 14).In 1471 Oct. 8 gasim pe un Petru

fiul lui Bak Card HAW IIrrps CHHZ liSAICOH" Ca cumpara satul Flocestii pc Tazlau. (I. Bogdan. Doc. lui Stefan c el

Mare I. 177). In 1476 Sept. 23, acelasi Petru fiul lui Balc
cumpara satele Domiresti si Bdlcani (idem I. 217);In
1488 Ianuarie 9. un Bdlco Basescul vinde jumatate de sat
Basesti la 2 frati, Negrul si Stoica arma cu 120 zloti.
(Cuzestii 231 ; I. Bogdan I, 319). De un sat Balcauti se
vorbete in 1470 Sept. 1, pe care S.efan Vocla il cumpara cu
120 zloti de la Alexa spatar si-1 darueste man. Putnei ctivi

HAHAFtt liaAKOHU,H HOWINCI Goitticnro Tinsre (I. Bogdan 1. 159).

iar In 1490 Mart 15 supune biser ca din Balcauti jurisdictiei

man. Putnei : 4 wisxwe wr liiimmiu,ti , ceia ce Intareste

si In 1503 Febr. (ldem II, 215), iar de un alt sat Balcauti

se Vorbete *i in 1636, ca find in tinutul Hotinului cono
HAIM* fi4AKI8U, HTO ti HAOCT KWTHHCHOMV. (IspisOaCe $i zapise II. I. 213). In 1817 Balcautii de gios avea 89 gospodari si era proprietatea lui Ion Chescul stolnic (TpiAid. III. 30).

Numirile topografice izvorite din tulpina Belk sint

mai intinse, i se gasesc si prin Muntenia in derivatele ei
de formatiune : Balcanu, Balcani, Balcic, Balceasca, Balcesti, Balciu, Balcoi, Blcuta, Balciuca. Dna. in Bale yewww.dacoromanica.ro

99
dem tulpina slava li-kA=---alb. am aprooia si pe Be1ce$1i de-

numire stravecheBalc, allca, ar fi atunci Albul-Alba ;

_mime ce yin des in gura celor vechi : Belareca=pargul

alb ; Cihac Insa vede in Bale o radacina albaneza (pelk,

belesteu, balta, iaz) turc, Balcyk; ung. Balkany=marais.

Se prea poate dar ca acel Patru Balc va fi Inceput

a urzi asezari pe malul apei, ce s'a numit mai apoi Blca,
Aupa numele lui, intru cat un sat Floce$1i pe Trotus e pomenit Inca din secol. al XV-a; si pe Flocesi Ii stapania
Petru fiul lui Balco.
In gura celor din loc a fog mai veche dernimirea
de CototiMesti, de la Co(ofanez ; i abia catra sfarsitul secol. al XVIII satul Cotofanesti prin schimbare de vatra a
inceput a se zice si &Ilea ; Cotofanesti ce se numeste
Balca" In 1780, dupa numele otpei ce curge In apropierea satului nou.
Cele mai vechi stiri le avem In Urechesti, cari ne
amintesc de un Ureche, ca stalpul tuturor batranilor din

sat. Urechestii il gasim Intemeiat la i600 cu razeii 1ui, ceia

ce arata ca fusese cei putin 5 randuri de stapani in aceas( a
mosie, asezata pe Trott's. Actele incep cu zapizele de cumparatura ale lui Cozma din Copacesti. Intre 1621-1623 acest Cozma cumpara urmatoarele hlize, adiverindu-i zapisele Ghincea soltuzul de Ajud cu cei 12 pargari.
1) De la Popascul sin V. Popascul cu 16 taleri a treia

parte din partea de jos.

2) De la Lazar ficiorul Sacai nepot lui Dragos Co.
.pacht cu 2 taleri.
3) De la Cozma Stu" o curatura cu 2 taleri.
4) De la Cristina fata Sandului din Copacesti o cu-

Mull cu 2 taleri.

5) De la Gavril Opris, nepotul Toloscai o sapatura

'In dumbravk cu 2 taleri.
.

6) De la Pacurar Palici un pamant din tarina Bou.

lui cu 25 potronici. Loeul fiind paduros natura proprietatii pe aceste locuri nu era atat tarine cat curaturi i sapaturi prin codri, In care cei ce deschideau curatura Isi aezau pr;saci, ori faceau fanat pentru vite. Apoi stank.
nirea era una in Copacesti i Urechesti, si eu cred ca s'a
stabilit intaiu mezarile in Copacesti, unde dam de familia
lui Dragos Copaciu in sPcol. al XVI-a si razesiile se tineau
una Intre Copacesti s; Urechesti. Acest Cozrna din copa-

www.dacoromanica.ro

100

pacesti formeaza trupul Urechetilor, cunoscut prin acte

pentru suma de 26 taleri. (I. 2, 138, 151). Cand cumpara
In Urecheti Cozma e socotit de raze, cgci In zapis nu.
se pomenete 21 era strain.

In 1645 Iunie 20, Vasile Voda Lupul judecl pricina

intre femeta Popescului, nora lui V. Popeszul, cu ficiorii

ei,--Popestiisi lntre ginerele Cozmei de Copacetidiacul
Mihalcea i catiga diacul para, dovedind divanului a so-

crul sau Cozma a cumparat de la Popescul, iar nu ca acesta i-a zalogit partea (II, 2, 84).
Ginerele Cozmei, Mihalcea diacul, continua a cum-

para WO de la razeii din Urecheti. 0 alta a treia parte

din partea de jos o cumpara CU 10 lei batuti de la Gaftona, Tudosia si Maria, fetele lui Ion Cojocariul, ficiorul

lui Vasile Popescul (III. 1, 69, 173). Iar dela Ion Anghel cu
8 galbeni cumparg toata partea lui din Urechesti, uenitti
din Angheleti pana in Contekiti ; F'iciorul lui Anghel, Trif
Anghel , cu ficiorit sai Vasile Anghel neputand plati cu
8 galbeni, cum se ang lase (III, 2, 151), vinzarea ramane buna tocrnai In 1672 (III. 2, 137) In mAna vaduvei MihAIcioaea si a celor 3 flu ai sai. Alexandru. PI icopie i Stefan. Alexandru se vede ca. a murit cgci cei zfratI mai cumpara in 1675 parte In Urecheti, o sapatura

in deal i un pgmant cu 4 lei (III, 2, 161) de la V. Basolom i femeia lui Cununa. curn i de la Gr. Gutumanul i
femcia sa Liga, iar In 1685 cumpAra cu 5 galbeni partea

lui Costantin si a Tudosii fata lui Dobre (IV. 1, 81), din bgtranul Popai ului ; iar In 1689 mai cumparl tot din batri-

nul Popescului parlea lui Cate un lcu i un potronic pamantul lat de 24 pai. (IV. 1. 14A). Dupa un an ei mai
cumparg un pgmant de la Dobra Urech:oae cu Ufl ug.,
si plata o face In 24 potronici, dupa ce Dobra nu putu
insarna banil la zi, puninduli pamantul zalog (IV. 1,
178. 201).

Un alt cumparator e jupanui Enachi Alexa, din Co-

tofaneti. Acesta cumpara :

1) De la Mugu cu 8 lei i 4 berbeci a esa parte

din a treia parte din batranul lui Scantee. Plgtindu-se in

urma o moarte de om de Dumitru sin Pricopie Mihlacea,
Alexa re-able nretul si ia partea (III, 2, 162).
2) De la Gh. Vian cu 20 lei partea lui cu tot yenitul.

3) De la Dobra cu 2 lei 2 pamanturi din Urecheti,

a 24 pai parnantul de lat.
www.dacoromanica.ro

- 101 4) De la Gr. Brudarul cu 12 zloti, datorie a lui pen-tru pane.

5) De la Ion Cociobel i ai lui cu 2 lei 2 pamanturi
din Suseni.

6) De la Marica Parasca cu 6 lei a patra parte din

a sase parte, dupa. ce si-a intrebat rudele si razeii.

7) Dela Maria si Sirian ficiorii Marinei, nepoti lui Ursulet de Urechesti cu 20 tel jumatate din Gioseni batranul
lui Scanteae, si a treia parte din Suseni din batranul Andreicai (IV. I. 45).
Cu aceste date ajungem la pragul secol. al XVIII-a,
vedem ca in satele, de cari am vorbit se gasesc trei rinduri de cumparatori :Cozma de Copacesti, cu ginerele sad
Mihalcea diacul SI cu fii sAi Alexandru, Pricopie si Stefan,
cum si Alexa Enache i Ursul Alexa (IV, I, 19). In desele
zapise de vanzare sa aduce credinta a o multime de oarneni de prin satele megiese, toti rude, razesi ori megiesi
cu vanzatorii, cari aveau precadere la rascumproare si
frA voia carora nu ar fi fost buna, vinzarea.
Pentru a cunoaste dar densitatea populatiei prin aceste %PM, pe vremea ca.nd erau foarte multe curaturi, sapaturi si seliste, in secol XVII. iata lista lor dui:4 sate.
A) Ureche$ti. N. Barbosul, Ciortan, Toader, Tudosa,
Lahor Oncomet, Ionasco zet Rachita, Mierauta, M. Bostea,
I. Simeon, Paval Drug, V. Dinga, V. Leanca, Leahul, V.
Barbosul, Neculai, Tudosa Barca, Ariton Murar ; in total
19 sAteni, cam zoo suflete.
B) Con(clai. Nacul, Stefan, Ion Nacul, Tirea, lonita,
Gavril, Ursul diac i Arsenie Craciun vataman ; in total
8 sAteni sau 40 suflete.
C) Copace5ti. Stanosie, Palade, Vasile, Grigore Tolosa, C. Barlibas, T. Botu, I. Simeon, Darmoae, Mihail,
Vasile I-Iansar, popa Toader, Paval, Ursu, Botu, Pay. Lepadatu, V. Dragu. Grigore Mihail ; in total 16 sateni sau
8o suflete.
D) Colofdnoti. Barbul, V. Lana, Botu, Arsenie, afara de vinzatori, cari cei mai multi traiau in alte sate.
E) Mihai1e1i. Ploscotan, Trif. Toma, Irimiia Timirac,
Gheorghe, popa Ghelasie.
Fara aratare de sat : Scoartes comis, Iona David,
RBejan, Alex. Mihalcea, Ursul Toderasco, Mate Grigore,
Mate, Savin, Ion, Burciul Lupul Anghel, Sim. Bota, Luca
Yornic de BArlad, Diicul diac; Mirauta, Rezmerita, Ioani-

www.dacoromanica.ro

102

chie, cllugar i Ionasco capitan, apoi preuti ; popa Gavril, popa Ion de Racacium, popa Toader, popa Ghelasie,
popa Gligorasco.
In sat gAsim sateni, vornici, vAtamani, dieci, pre*
Asupra vietii din sat gasim 2 lmuriri foarte interesante : Vornicul satului Stefan Mares cumpArand o seliste
de casa in Urechesti de la Vasile si Trifu ficiorii lui Ion

Anghel, se pune sa-si faca casa. Ca bun gospodar, vornicul Mares se pune si face izvod de ce a cheltuit cu fa-

cerea casei, si scrie izvodul sAu pe dosul zapisului de van-

zare, ca s MIA cuvant la vanzarea casei ca pe loc a dat

5 taleri, iar pe cask precum urmeaza (III. 2. 153):
144 merle de grau la 4 teslari si la 4 argati la lucrul casei.
11 lei teslarilor pentru cladit casa.

4 lei lui Irimia pentru usorii ferestrelor.

3 lei si jumatate pe 24 grinzi i 24 tally.
3 lei si jumItate lui Anghel i Trifu pe soo !Arne.
4 lei pe 400 podele, din care 200 sa fie late de 2
palme, iar zoo late de o palmk caci neajungandu i a mai
luat alte 200 podele de la lonita.
17 lei a dat Rusilor pentru lipit casele.
Socotind c merta de malaiu la 1686 valora 2oo bani

s'a dat pentru facerea casei 240 lei. In total dar o casa
de vornic In sat a costat 286 lei, desalt de. mutt, pentru
a se adeveri vorba veche nu se vede pe dansul cc-i si
mai intreab de casa vornicului". Daca socotim c grinzile

s'au pus la un metru deprtare una de alta, toata casa

avea 24 metri fatada cel putin i Ca depa rle de a fi o sim-

pia casa lipita cu lut pe jos s'a podit cu 600 podele si la

pod si pe jos.
Mosia Cotoranesti umbla pe patru batrani ; numele

lor : Pata, Popascul, Santee i Mircea. Largimea acestor

batrani nu era deopotrivd, cAci mosia se burdujia la mijloc, La capatul din sus 49 fune i jumatate a 26 stanjeni
funea fac 1287 stanjeni ; la Trotus unosia avea 105 funii
latime sau 2790 stanjeni, In dealul Ciortolomului ro6 fune
sau 2816 stnjeni, iar hotarul la Copacesi.i numai so fune
adica 1300 stanjeni (IV. 1. 240). Fanatul fiind mai ingust,

numai de 32 tune adica 832 stanjeni s'a dat de batran

parte la fanat ate 8 tune adica cate 208 stanjeni.

Padurea nu Intra in socoteala pe batrani, caci Impar-

tirea aceasta a inceput a se face la locurile din araturar.

la tarini, apoi se analoghisia la fanat si la padure.

www.dacoromanica.ro

103
Din raporturile fiscale intre stat i sateni, actele
Cototanestilor ne spun lucruri foarte importante. Domnia
lui Duca Voda, batranul fiind foarte agitata la razboae. i
ca aseari politice, a produs in tarAnime o mare deplasare
de lume. Chemat cu oastea la Beciu sA ajute Turcilor contra Nemtilor in 1682, el rldicA sarcini grele pe tarA i ia
flacai la armata. Multi au cautat sa scape cu fuga, altii
s'au robit la cei mai mari pentru a preintimpina cheltuelile razboiului, altii s'au facut scApati prin mituirea celor

randuiti cu luarea la

armata. Se vede ca

din Coto-

fAnesti cei mai multi s'au destArat.

Apoi Duca Voda fiind randuit domn si peste Ucraina,
a fost silit sa-si faca curti domnesti la Nemirova pe Nistru i ca sa facA fatA unui asemene obraz suptire, a trebuit sa arunce pe tarA vacaritul. Cronicile sint One de
ocari i blasteme asupra acestui domn, de a carui sfArsit
trist se bucura. Vacaritul iar a sil t tara sa se bejaneasca.
Se vede c i d n Cotofanesti s'au bejenit mai toti. $i
zice actul : ail, ti sau 73 lei dati ptiva au lost satul nefu-

git cu vita, cu bani, cu mow, cine au vrut sAsi vanza

mosie... ar dupa acea in zilele Ducat Voda rabipinduse

oamenii din sat mai despre primavarA" (IV. 1. 221) si
scrisoarea clucerultii Z hatia catra Maria sa Voda cuprinde date foarte importante.
Din cisla ce se daduse de satul Cotofanfsti. dupA
izvodul vornicului V. Busila, erau 73 lei platiti de steni
cii bani, cu vite ori cu mosie, fift care platind birul in cisla
cu ce pulea. Intre cei plAtiti de cislA erau Tanasa i Ionita ; mai rarnasese cli- plata 55 lei ; oamenii, catra primavarA lug ; parcalabul fiind silit a plati el cisla satului so; oteste dob nda dret.t _cat capetele p trece in izvod Ito
lei datoria satului ; iar re sateni ii considera drept vecini
pan la plata dato iei, intru cAt dup I doctrina veche juridicA omul garautA Oil a d.itotiei nu numai cu averea sa,
ci i cu persoana sa, care o amaneiit ca vecin pang ce se
platea de dare si napaste. S vede cA mai trec zile i
ani la mijloc ; razmerita satului fu in 1682, si judecata lui
Voda in 1692 ; i atunci dornnul in divan majoreazA darea de la 110 lei la 220, socotind dobAnda de zece In unsprezece, adica pentru cei to ani drept suma indoitA. Judecata mai socoteste, cA de oare ce se apucase a se plati
din cisla 73 lei, se va incArca satul, ce acum revenise la
vatra, restul de 167 lei ; si din scrisoare reiese ca cisla
nu era egala, ci proportionala vornicelul Busila, a dat 15

www.dacoromanica.ro

- 104
lei, alti 3 sateni Ion, Tanasa Si Prohireasa ; rate 10 lei,
iar restul de 15 sateni ea.te 8 lei. In tot satul Cotofanesti
erau deci 18 birnici. (IV. 1. 220) cel mutt too suflete.
Catra sfarsitul secol, al XVII gsim proprietar mare
in Cotofanesti pe Dima parcalabul. Zapisele lui de cumparatura nu se gasesc in pachetele Casei sf. Spiridon, de
sigur ca si ele au fost luate de dr. Mihdil Ferate i duse
in Ungaria. Din cartea lui Duca Voda adusa mai sus
reiese ca Dima parcalabul :-tapanea cea mai mare parte
din Ureche-ti peniru partite de ocina ce are curnparAtura la sat la Urechesti Dima ce au fost parcalab si nu se
pot tocmi cu razesii cine mai au moie acolo la acel sat'.
Din izvodul redatat (IV. 1. 238) se vede ca Dima parca .
labul curnpArase pentru 461 lei foarte multe .razesii din
tuspatril btrnii Urechestilor, de aceia foarte bine zice
cartea domneasca razesii eine mai au mosie acolo la acel sat".

Pentru mersul mai departe al JtApanirii in Cotoll-

nesti i Urechesti, dam in co..tinuare urrnatoarele acte :

A. 7221. Februarie 3 Iasi. (CotofInesti II, 21. Cartea lui Neculai Alexandru Vodi Mavrocortha &Md. Manolachi Ruset biv vevornic s cereeteze pricina intre Ion si Toderasco ginerele Dimei par
calab pentru Cotofiinesti si o rilnasit4 de 4 lei dintr'un negot.

j- Ilw Nicolae Alex mdru Voevod. bj. mlstiu gspdrz.

%rico . scriem domniia mia la crediaos boiariul nos'ru durnnialui Manolachi Ruz,et biv vel vornic. facern sire durnilal . CA aicea la domnia mia facu jalob.
Ion pe Toderas o ginerele Dimii. zicand. cum avand el o
parte de mosie la Copfanesti. o au vandut Dimei. si din
negot diu avut. iau rgmas cu patru lei. sau fAcut scrisoare la mnl cum OA dea i cei patru lei mai pre urtn.
acum el banii na sai de cei ciari i cela bani ce au dat
Innapoi. zicand cau eumparat acia parte de mosie. de la
socrasa si arata un zapis. In care zapis scrie. marturi
Stefan Mihalcia i Similaki capitanul, deci de vor lua ei
cu sufletele lor. de la besiarec cum iaste acel zapis drept
a6a mosie vnduta de socrasa mai innainte sau luat socrasa
zemti M

www.dacoromanica.ro

105

plata pe mosie. atunci va fi vinovat el. sa Intoarc 6au

luat. iar de nor radica ei cu sufletele lor. Intracela chip
sai dea Toderasco i cer patru lei. sai asezi dumneta cum
ye! afla mai cu direptul. neputandui aseza a^olo sa le dai
zi sa vii aicia .1a divan si co mar urie sa avem Stre.
u Ias It 7221 Fevr. 3
veliti boliari 116. (au Invtat).

l'ecetea gospod In tus ros stearsa.

B. 7i32 April 24, Iai. cdpie. (Cotofnekiti, Balm, II. 3). Mibai Racovitti Vodii IntAre*te miirturia hotarnicii a Cotoftine$tilor proprietatea lid M. Ferate doftorul, cumpilrate de la Safta Dimii, jupineasa
lui Toderwo. Hotarnica e radicati de patru boeri : Dabija atrar, N.
Ciute parcalab, Chirliac Corn*e arina i St. Lepiidatu vornic de RI-

caciuni.

t Iw Mihaiu Racovit Voevod. bojiiu mIstiu gspdrz

zemli Moldavs.:coi. faceni stire cu adasta carte a domnii
mele. tuturor cui sa cade a sti pentru satul Cotofanesti de
de la tinutul Putnii. care acel satu an fost a Saftii fata

Dimii dau fost parcalab jupaneasa lui Toderasco. i scotandul In vanzare acel sat. lau cumparat mai in trecutii
ani priiatenul nostru dmnlui Ferati doftorul cel mare, si pe
zapisul dumisale iam facut i domnia me ispisoc de Intaritura. Deci poftindune dmnlui ea ni hotarasca acel sat
de catra alte hotara sa s stie am facut domnie me o
carte la cinstit i credincios boeriul nostru. dmn. Sandul
Sturze vel ban. ca sa s scoale dmnealui s miarga sal hotarasca. i avand dmnlui alte poronci a domnii mele. si a

tarii nau putut dmlui sangur s miarga, ce au randuit

dmnlui pe boariul nostru Dabija ce au lost parcalab si pe
Chiriiac. Comsa dau lost arma i pe Stefan Lepadatu eau
fost vornic la Racaciun ca sd mearga ei sa socoteasca cu
dreptate i sa hotarasca acel sat de catra alte hotara pi
asa niau adus dumlui Ferati doftorul marturie precum dupa

porunca dmniei mete au mers acolo la acel sat la Cotofanesti, si an stransu pe toti razesii satului cati au fost pi
.au fost vandut acel sat mai denainte Dirnei parcalabului

www.dacoromanica.ro

106

si au masurat tot hotarul In curmezis din hotarul Popianilor in jos plina in margine hotarului Urechestiior si
au aflat 142 odgoane i 3 stanjeni i odgonul cate de
15 stanjeni ki stanjanul de 8 palme. cari fac 2133 de stanjeni si umbland tot satul in 16 btrani si gumatate sau
vinit pe batrn ate 129 stanjeni i kumAtate. i socotind
toate zapisale cele vechi dau fost cumparat Dima parcalabul au cuprins tot hotarul Cototanestilor' i Incepandusa
hotarul din sus merge tot paraul Mica ce cur& de la
munte in apa Trotusului, ces da coaste en hotarul Popenilor. asijdere i pe margine hotarului din gos unde se
hotarste cu hotarul Urechestilor. a pus trii petre de hotar, unui aproape de apa Trotusului, altul aproape de
drumul Ocnii, altul sau pus in capul piscului Largii, si

din capul piscului merge la deal spre apus pan in zarea

dealului, unde sa intaIneste cu hotarul Anghelestilor . si
de acolo ia in sus in curmezis pan in apa BAWL hr pe
lungul hotarul merge din hotarul Anghelestilor, iar pan
in apa Trotun1ui. atAta iaste tot hotarul Cotofanestilor de
catra alte hotara". deci vazand domnie me acea marturie
incredintata de la acei boeri hotarnici am dat si am Intlnit si de la domnia me iriiatenului nostru dumisale lui Ferate doftorul cu aceasta carte a domnii mele. ca sai fie
dumisale i fiilor dumisale driapta ocin i movie din tot
locul cu tot venitul. neclatit i nerasuit nici o danaoar,
in veci.
altul nime sa naiba a s amesteca nici o data.
peste aceasta carte a domnii mele. Oasta seriem.
u Ias vIt 7232 Ap. 24.
Si carte adasta o am scriso din ce veehe eu DIon din Lem. cu zisa math sale Ferati Mihaiu.
i

Dr. Ferate Mihai, priiatenul marii sale liii Mihai Voda

gi

doftorul lui cel mare traia in Lem, azi Lemnia in Se-

cuime, unde scoase copie D. Ion ,cu zisa mArii sale doctorului Ferate Mihai".
Dupa 5 luni se scoase un nou izvod numai de pe
jumatate de hotarnica; scriitorul 11 data tot din anul 7232
Sept. 24, cum cetim in documentul ce urmeaza:

www.dacoromanica.ro

107
C.

7232. Sept. 2k (Cotofinesti II, 4). Note scoase din hotar-

nica Cotofinestilor rfidicatA de Dabija satrar mare, N. Ciute pares

lab si altii.

... Tot hotar In curmezis din hotar Popeanilor in

tos pan in rnarginea hotarului Uricheastilor sau aflat r4a
odgoane i trii stanjeni si odgonul cMe 15 stanjeni
stanjenul de 8 palme care fac *wt. (2133) slanjeni. i i nce pan-

dusa hotar din sus mearge tot paraul Balca ce curge de

la munte, in apa Trotusului des da coaste cu hotar Popeanilor. asijderea i pe marginea hotarului din kos. uncle

se hotaraste cu hotar Urichestilor. au pus trii petri de hotar una aprope de apa Trotusului, alta aproape de drumul Ocnii. alta sau pus in capu piscului Largii, si din
capul piscului merge la dial spre apus. pan in zarea dealului unde sa talnesti cu hotar Anghelestilor, si de acolo
ia in sus in curmezi i pana In apa Balcai. iar pe lungul hotarului merge din hotar Anghelestilor iar pan in.
apa Trotusului, atta este tot hotar. Cotofanestilor de catra alte hotare".
7232 Sept. 24

Trupul Cotofanestilor mrgea pe 16 batrani si jumatate ; nu putem sti astazi numele acestor batrani, nici cum
a curs proprietatea, de s'a imbucatatit asa de tare. Toate
hartiile fiind duse de dr. Ferati la Lem, se vor fi afland

acolo la urmasii dr. Ferati.

D. 7235 Julie 21, Iasi. (CotofInesti 1, 27). Grigore Ghica Vodi

aerie carte la Angheluti Cont6scul, di fie volnic a tines In Urechesti
partea Leului, eampirAturti tatilui situ Ursul Contescul, din Suseni i.
din Gioseni.

t Itv Grigore Ghica Vvod. bj. mist. gspdrz. zemli

Moldavscoi. datam carte domnii miali. lui Angheluta Contescul. ca s fie volnic. cu carte domnii meli. a popri
tine a sali. driapte WO de ocini i mosie ce are la sat
la Urechesti. pe Trotus. la tinutul Putnii. cari au fostu

www.dacoromanica.ro

108

cumparAturl tatanisau Ursului Contescul. de la Lepadat

fe6orul Liahului 1 altA parte den goseni. si despre. Suseni. tot intracela sat la Urechesti. iarasi sant cumparatura.
Ursului ContAscul. cu zapisa. deci prkcum ii vor fi scriindu

sa aiba, a tine, si a opri. toate partite lui cat i

sar alege despre alti rAzesi si sl fie volnic a lua de a
zece. den pani. i den fanat si den gradini. si den prisAci.
cu stup. si den tot locul. cu tot venitul. prk obiceiu. iar
cari ar avea ceva a raspunde sA aduca dresale ce vor fi
avAndu 0 sit vie de fat. la divan. si nime sa nu cuteza
a sA pune inpotriva cartii gspod. a6asta scriem.
u Ias It 7235. hill 21.
vel lg. u6 (a invatat).
zapistile.

Dirmtrie Mustea.

Pecetea domneascA in tu ro cu inscriptia : t Iw rpal'Opit rHICil 110M0,21,d. M1610 NIACti10. PCHAPZ BEMAH MOMARCKOH.

1727, CapIll de bou.

E. 7238 lulie 27. Iai. (Cotofnegi T. 28). Grigore Ghica Vocil

aerie carte la Stefan Catargiul biv vel clucer si cerceteze pricina

pentru wzarea unor oameni In Urecheti pe partea lui Ioniti vame*ul, 0 nu pe partea Saftei Toderaco.

t lw Grigore Ghica Voevod. bj. mist. gspdrz. zemli

Moldavscoi. scriem domniia me. la hoiar nul nostru dumnealui Stefan Catargiul. biv vel clucer. facem stire. ca aicea au _Wilk Ionita vamasul ginerele Satlei Ursachioae.
0 Angheluta Contescul. pe Satta Toderascioi. de Urechiati zicand pe cum acel sat. Urechesti iaste gumatate

de sat parte den sus a ei. iar gumatate de sat parte din
gos iaste a lor. acum gt zisArl. a sau sculat si nu, au
facut odAi pe parte ei. dau dat unora si altora de sau pus
stani cu oi i odli cu vaci. 0 ia venitul unii pe tot satul.
si ei rAman pAgubai de tot venitul moiei, de care lucru
iata cA scriem dumitale viindut carte domnii meale sA te
scoli sa mergi acolo. si s strangi si pe alti megiesi de

www.dacoromanica.ro

109 prin pregiur si sa ea sama foarte cu mari dreptate si

de sa va afla ca bun dovad. ca au luat m si vinitul de pe

mosia lor s li pliniV toata paguba. cat VEi adeveri. ca
li au luat de pe partite lor ti asia precum vei afla dreptu
sa asezi acolo, iara neputandui aseza. s le dai zi, cu
marturie la mana cui sa vini. sa vie de fata, la divan, a
dasta scriem.

u Ms It 7238. Julie 27.

.Insa atazfindui dmta acolo sa zici acei fdmei s
nu sa mai amestece la mosiile lor ca apoi na fi bine'.

Vasile uricar.
vet log. ud (a Invatat).
Pecetea domneasca in tus ros cu exerga : f lw foerople Fillid HOEBOAA. Radio MACTil0 rcums 3EMM. &MAMMON..

1727. Cap de bou.

F). 7245 Dec. 15. (Cotofanesti I, necatalogat). Grigore Ghica

Vodi scrie carte ia Bade Racovita clam sa" cerceteze pricina pentru zidirea unei case de &keg Nastasi sin Gligore Pahoncee pe looul
lai Coate Zugravul postelnicul. Nu se arati locul de este sau na in
Urechesti.

f Io Grigorie Ghica Voevoda bojiu mist. gspdrz

zemli Moldavscoi. scriem domniia mea la boiarul nostru
dmnealui Radul Racovit biv vel clucer. facem stire dumitale ca aice la domniia mea sau Auk boiarul nostru Coste
Zugravul post. pentru un Nastasit Pahonce. zicanda Coste
post. precum ca. are un loc de casa Ia... de cumparatur
de cAtva ani de la Gligorat Pahonce. si cand au cumparat locul acela au data sama Gligorasco Pahonce cau fostu
casa tatanisau si taste si livada cu pomi si poiani de curaturi facuta de mAna tatnesau si aceste toate i liau a-

ratat cand i leau vandut lui Coste. si cu toat parte. ce

i sar vini din campu si din saliste ti din padure. din tot
locul cu tot vinitul. iar acum acel Nastasa Pahonce tau
facut casa pe locul lui Coste, fara nici o cale. neavand
nici o triaba cu locul; si pentru adasta scriem dumitale

www.dacoromanica.ro

110

sa cheami fata pe acel Nastasa i pe vanzatoriu de va fi

traindu sa fi acolo. si sa ei sama cu ce cale. au intrat
IlastasA de sau facut casa pe locul lui Coste i gasind
dmta cu dreptate cA iaste sa lipsasca de pe locul lui Coste
sai pui zi ki sl dai poronca 'Ana la ziva cei pune sAs
radice casa. di pe locul 6au cumparat Coste. iar nevrand
sa mute casa. si plinindus sorocul cei pune. sA i sa rasipasca casa si precum vet alege sa faci si marturie la a
cui mama sa cade. ca de la mai trage la divan sA avem
tre. adastai poronca.

lt 7245 Dee. 18.

Pecelo gspd In tus ros, cap de boupasere.

vel log.

G. 7251 Noembrie 29 (CotofAneeti I. 29). Insemniiri din hotarnica 1.1recheeti1er de jos rAdicatii de Pintilie *duel pitar, ariltan-

du-se a satul se imparte pe 4 bitrIni: Santeae, Pata, Popscul ei

Mircea ei se aleg piirtite lui Dumitrasco nepotul Dimei parcalabului
din toti batrAnii.

HotAratura Urechestilor de gos alegandusa toate par-

tite caruia cate i sau vinit sau insAmnat mai kos, si IAcandusA funie de 24 de pasi si pasul de vase palme intAiu
am Inceput a mAsura din hliza despre Trotu despre sat
din hotarul CopAcetilor. din kos In sus pana in hotarul
Urichestilor de sus, care este In dreptul VAlcelei cei mari,
i sau aflat aciasta Wiz& 50 funii 8 pasi si sau dat pe patru batrani anume Santee, si Pata si PopAscul si Mirce,
si sau vinit de bAtran eke II tune i 16 pasi t) WI patru funii ce sau E cos din tuspatru bAtrani. de sau dat lui
Dumitrasco pe un zapis ce au aratlt de la un Mares. seriind ca au cumparat [Jima P Arcalabul musul lui Durnitras-

co, partea acelui Mares, care si lui Mares iau fost tot de
cumparaturA de la Ma riuta fata lui Postolachi Grecu, si
scrie zapis lui Mare ca ar fi vandut multA parte 21 luand
1). Recto) 11 f. 14 paei e o pitrime din 50 f. ei 8 paei.
2)- In lzvodul de zapise (IV. 1. 238)scrie pe doi bitrini".

www.dacoromanica.ro

111

-si bani i8o lei, dar nearAtAnd zapis OW parti si din ce

batrani ar fi vandut si trecAnd In mijloc cativa ani pana

acum Intru alt chipu nu sau putut alege ace parte. caci
si rIzeii nau tagaduit c nau avut parte in mosie, dar si
,ei nestiind unde au fost parte si in ce batrani Intralt chip
nu sau putut alege ace parte ci sau trecut si sau asazat
MO razasii cu Dumitrasco si au dat 4 funi, cate o fune
de bAtran lui Dumitrasco. iar noi lune au ramas sa ee
Dumitrasco tot pe acel zapis din batranul lui Scantee,
cari ii stapaneste Dumitrasco din bAtrani si cu zapis de la
Dima pacalab si necuprinzand pe acest bAtran deplin cu
aceli zapisA cu doaa. fune 3 pasi au priimit Dumitrasco
cele 4 fune sa fie tot dintracestu hotaru a lui Scantei, si
cu aceste funii sau incheiat tot hotarul lui Scantee si mai
ramaind din batrani ate II lune 16 pasi sa sa impartA 3).
II fune 16 pasi bAtranul lui ScAntee a lui Dumitrasco.

4 flux ce au dat razasii de patru bAtrAni.

3 fune 22 pasi sau dat lui Dumitrasco a treia parte
din hotarul Popascului ce au cumparat Dima pArcalabul.
de la Grigori Ursul, si de la Gheorghita Trif i de la
Vasile Trif ficiorii Tudorii nepoti Dragutoaei din Urechesti.

2 fune 22 pasi sau dat tij lui Dumitrasco din bltranul Pata a patra parte iarasi ce au cumpArat cu zapis de
ia Danila sin Sandru Rusul a patra parte den Urechesti,
.si sau inchiiat lui Dumitrasco dintreasta hlizA peste tot
22 funi 12 pasi si aceste fune sau dat lui Dumitrosco de
.unde au pus piatra din gos pana in hotar Urechestilor, de
sus drept valceoa ce mare si au ramas cei trei bAtrAni
dintrgasta piatra in gos.
8 fune 18 pasi bAtrAnul Pata din gos fata doao fune
22 pasi ce sau dat lui Dumitrasco cu zapis a lui Danill
sin Sandru cu frati lui o a patra parte.
3) Hotarnicul Pintilie *dna ineurca socoteala Witrinului, del
9 mune a lui Dumitrasco si cu 2 fune 3 past fac 11 fune si 3 pasi si
mai trebuese 13 pasi (9 stinjeni si 6 palme) pink' la implineala bitranului.

www.dacoromanica.ro

112

7 fune 18 pasi batranul Popascului bez 3 fune 22

pasi ce sau dat lui Dumitrasco a trie parte cu zapis.
II fune 16 pasi batranul Mircei, i Drugestilor si sau
Incheiat aciasta hliza din hotarul Urechestilor de sus pana
In hotar Copacestilor de gos, si de aice iar am Inceput a
masura alta hlizA pe suptu dial si am Inceput cu funiia,
din hotar CopAcestilor, din gios pana in hotar Urechestilor. de sus pAn In valciaoa ce mare, si sau aflat funi 56.
si iar sau dat pe patru batrani. si sau vinit de batrAn cate
13 fune bez 4 fune ce sau dat lui Dumitrasco tot din zapisul lui Mares.

13 fune bAtranul lui Scantee este a lui Dumitrasco.

4 fune dintuspatru bAtrAni ce iau dat lui Dumitrasco.

3 fune 6 pasi tij sau dat a patra parte din bAtranul Papi cu zapis.
4 fune 8 pasi tij din batranul Popascului a treia parte
cu zapis si iar sau incheeat lui Dumitrasco. dintraceastai
hliza 24 fune 14 pasi si sau pus piatrA la fantAna Copadoaei. si din sus parth in hotar Urechestilor de sus. drept
Valceaua ce mare. si dintraasta piatrA in gos. au ramas
cei trel batrani.
9 fune 18 pasi. batranul Patii bez 3 fune 6 pasi ce
sau dat lui Dumitrasco cu zapis batrAn a lui Miron. din
gos langA piatrA.

8 fune 16 pasi bAtran PopAscul bez a triia parte,

4 fune 8 pasi ce sau dat lui Dumitrasco iar mai din
gos cu zapise.
.
13 fune batranul Mircii a Drugestilor mai din gos
si sau inchiet saciasth hliza de hotar Urichestilor de sus
din valceaoa ce mare pan& In hotarul Copacestilor din gos.
Illiza piste Totrus incepandusa mAsura din hotar ce
sa Inparte Urechestii de sus cu Urechesiii de kos, unde
sau pus piatra drept piscusor la mijloc poenilor manastirii
Bogdanii.

21 fune dintracest hotar in k o s panA In margine luncii

Dochii.

8 fune din gos de lunca Dochii la grind.

www.dacoromanica.ro

113

46 funi de la fanat In gos pana in hotarul Contastilor, 75 funi fac si sau SCOS 4 fune dintraceste funii de
sau dat Mihalcii4) la partea Mihalcii ce i sau dat in lanat, fiind mai proasta si aceste funii i sau dat din celi
au
opt funi din grind, den sus, pe langa lunca Dochii,
ramas 7r rune sa sa Imparts si sau dat pe 4 bat rani si
sau venit de batrani ate 17 fune r8 pasi.
17 fune 18 pasi batran Scantei a lui Dumitrasco.
6 funi 20 pasi 5) sau dat din batanul Popascul a triia
parte cu zapis..
....i

4 tune r6 pasi 6) sau dat lui Dumitrasco a patra parte

din batranul Patai cu zapis.

29 funi 6 pasi 7) sai iei Dumitrasco unde sau dat aceste funi lui Durnitrasco.

21 funi sau dat cu hotar Urichestilor de sus. in gos

pana in margine luncii Dochii.
.
4 funii 6 pasi din margine luncii Dochii in gos din
lunca.

4 funi din

cele 8 funi din grind. pe din gos si

sau inchiet lui Dumitrasco aceste 29 fune 6 pasi si au amas sa ei cei trei batrani 41 funi 18 pasi.
17 funi x8 pasi batranul Mirda a Drugestilor in hliza
din gos de fanat In spre hotar Copacestilor.
13 funi 2 pasi batanul Patai bez 4 funii 16 pasi ce
sau dat lui Dumitrasco a patra parte cu zapis.

II funii 12 pasi batranul Popascului bez 6 funi 6

pasi ce sau dat lui iDumitrasco a treia parte Cu zapis si
sau Incheiat si adasta hliza.
Lunca Dochii.

34 funii sau aflat lunca bez 4 fune 6 pasi ce sau dat

lui Dumitrasco si sau venit de batran ate 8 fune 12 pasi.
4) Recta lui DumitraKo.
5) Reda 5 f. 22 paqi face treime din 17 lune. 18 paai.
8) Recta 4 fune 10 paai 3 palme a patra parte din 17 f. 18 pali.
7) Recta i se cuvenea lui Dumitrat}co 28 f. 2 paqi 3 palme, iar
hotarnicul Stiucit i-a dat cfi*tig la toti bitrinii de 20 stInjeni si 5
palme latul hlizei paste TrotuQ.
8
Ispisoace iii Zapise Vol. IV p. IL

www.dacoromanica.ro

- 114
8 funii 12 pagi batrnul Scantei gi a lui Dumitragco.

2 funii 3 pagi hotarul PAM a patra parte cu zapis

ce sau dat lui Dumitragco.
2 funii 20 pagi a treia parte din batranul Popscul

sau dat cu zapis 13 fune II pagi fac gi sau dat lui Dumitragco din partea luncii din sus. gi au ramas sai iei cei
trei batrani.
8 funii 12 pagi batranul Mircea a Drugegtilor sau
dat din margine lui cei din gos in sus
6 funii 9 pagi batranul Patai mai in sus bez 2 funii
3 pagi a patra parte ce sau dat lui Dumitragco pe zapis.
5 funii 16 pagi batran Popascul bez 2 fune 20 pagi
a treia parte ce sau dat lui Dumitragco pe zapis gi sau
Inchiat gi adasta h1iza.-5o funii sau aflat 1.1114 gi sau dat

pe 4 batrani ate 12 funii 12 pagi de Will].

12 fune 12 pagi batrauul Santee a lui Dumitragco.
3 fune 3 pagi a patra parte din batranul Fatal sau
dat pe zapis.
4 funii 4 pagi a 3 parte din batranul Popscul tij sau

dat pe zapisa si sa fac 19 fune 19 pasi gi sau dat in sus

pana langa grind gi au ramas la cei trii batrani sa ei.
9 funii 9 pagi Pata bez 3 fune 3 pagi a patra parte
ce am dat lui Dumitragco cu zapis mai din kos.
12 fune 12 pagi Mirce i Drugegtilor mai pe din gos.
8 fune 8 pagi Popascul Mihalce. bez 4 fune 4 pagi
ce sau dat lui Dumitragco cu zapis a treia parte gi aga
sau inchiet tot hotarul precum aria mai sus.
let 725! Noem. 29.

Pintilie 5tiva biv vel pitar

Hliza de adasta parte dispre Trotug dispre sat merge In sus pan In hotar Contatilor. in dumbrava iar cele
di ceia parte mergu din Trotug In spre amiazazi pan In
zare dialului gi sau facut dol hotarnici la Dumitragco gi
la ceialalti In cursul apei fiind intocma cu ceia adevarata
sau lncredintat gi de mine Petrachi Negre ban, In vreme ce sa hotarat Contagtii gi Sascut 1815 Sept. 2.
www.dacoromanica.ro

115

Insumand datele culese din aceasta hotarnica a lui

Pintilie Stiuca reiese ca vatra de sat nu Intra In socoteala batrInilor, fie care razes urmand a-si face wzarea

de casa pe hliza lui la locul unde se alegea selistea de sat.

Batranii se socoteau la locul de taring, pe ori cate hlize

s'ar fi ales locuri de tarina. La Urecheti s'au alezat tarinile pe patru hlize : doug pe langa Trotus, de Imbe laturile, una sub deal i alta zisa lunca Dochiei.
Batranii se analoghiseau si la fanat ; ba pe alocurea
se intindea analoghiza i la codru. Socotind cele 5 hlize;
pamant de aratura si de fanat, Dumitrasco luase parte
pentru el 109 fune 1 14 pai peste tot, ceia ce In stanjeni face 1962.

H. 7272. Sept. 16 Iasi (Cotofinesti II, 5). Grigore loan Calimah

Vodi di miluire Dimei Suinigiulni mosia Cotofinestii, luind'o de la
mina lui Perate doctor Unguresc, care de 37 ani se dusese in Ungaria, uncle si murise, iar fieiorii lui dijmniau mosia in afari de rill355011e

pravililor.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Grigore Ioan Voevoda,

domn targ Moldovii.
Bine voind domnie mea a urma lucrurilor celor bune,

ce au flcut si au lucrat alti luminati i fericiti domni ce

au fostu mai Innainte de noi. de au miluit prea supuii
sal unii cu vinituri din veniturile domnesti, altii cu mosii
din hotargle domnesti, volnici fiindu ca nite domni si
stapani al acestui pgrnIntu al Moldovii, ca sa le !tinge
vednic pomenire. dreptu aceaia dandune domnii melt jaloba sluga noastra Dima suiulgiul, aratandu ca el fiind om
strein l fiind ca sau asezat aicea In Moldova ca unul din

i neavgndu mosii cum si altili ca sa poatg

tral. au cersut de la domniia mea prin jaloba lui ca s
peminteni.

facem domniia mea mila sal miluim cu vreo mosie domneasca, sgi fie de schivirniseala i aezarea lui aice In
Ora. ded de vreame Ca elu de atgta ani find adus aicea
In Moldova de domniia sa rgpousatul Grigorie Ghica Voevod. pentru paza i fgcutul haznalelor al oraqului acestuia, si de atunci i pan acmu le vreame tuturor lumina-

www.dacoromanica.ro

lt6
tilor domni, au osirduit. si au purtat de grija haznalelor.
atata cat tot norod sau aflat indestulat de apa. catu el
domniia me cunoscancl a lui drapta i incredintata slujba,
socotitam i cu cale am.gasitu ca dupa cearearea lui saL

miluim CU vro molie domniasca. i cercetandu ca sa gasim vre o mosie domneasca nedata nimrui, de alti luminati domni. nam gasit alta fara de catu instintandune domniia me pentru o mosie anume Cotofanestii ce este pe apa
Trotusului la tinutul Putnii, carea fiind a unuia Feratie
doftor Ungur, Si fugind acel Ungur iarasi la tara 4ui.
mosie fiind aicea in tara, dupa dreptate au ramas pe sama
domniasca. i vrand ca sal miluim domniia mea pe mai

sus numitul Dima suiulgiul cu adasta mosie. si pentrru ca

sa nu fie daniia acestii mosii cu supararea unora din lacuitorii de acolo. nam putut domniia mea da credinta pang
am scris carte domnii meali catra al nostru credinciosboiar dlui Teodorachi biv vel comis cel avem domniia
mea la adasta vream(e) staroste i dregator tinutului aceluia
a Putnei ca sa cerceteaze. i dupa cum va affa pentru starea acestii mosi: sa ne instiinteze. de la care numit boiar
au vazut domniia mea i marturie incredintata de cercetare acestii moii. scriindu ea dup. poronca domnii meli
chemandu oameni batrani de acolo au cercetat i intracestu chip au aflat cum a mosiia adasta Cotofanestii au
fost cumparato un Dima parcalab de la razesii de Cotofa-ne4ti, i Dima parcalab au fosto datu zestre fiice sale
Saftii ce au maritato dupa un Toderasco mazil i dupa
moartea lui Toderasco Incapand Safta Intro pricina. la
vreame rapousatului Mihai Voda. sau sculat ea si impreun cu un ficior a ei Dumitrasco sau vanduto lui Feratie
doftor i atunce iau dat i zapis de vanzare dinpreuna cu
toate scrisorile mosii la mana lui Feratie doftor. dupa
care zapis i sau dat i dres domnesti. i asa au ramas
mosie drapta a lui Ferate, sau luato la stapanirea lui. si
stapanindu catava vreame apoi iarasi sau dus acel Ferate la tara Ungureasca Ia locu lui de unde era vinit. ei

de acolo din tara Ungureasca cat au trait Ferate trime-

www.dacoromanica.ro

-117 .tea om aice In tare de lua dejma de pre a6astl mosie.

turn ei dui:A moartea lui Ferati trimitea ficiorii lui de lua
-clejrnd Ora acmu. ei IncredintAndune domnie mea de pricina moeii acestiia Intracesu chip, 1 cercetand insumi
domniia mea dinpreunA cu tot sfatul domnii meale cti sl
afiAm cum este cu cale a sI urma pentru a6astA mosie. ce

un om care va lipsi din pAmantul acesta si va merge Intraltd tail, ei iar ramlne moeiia lui aicea. aee am gAsit
-cA este cu dreptate cd fiind el dus In tara Ungureasca la
locu lui nici de cum nu este cu cale ce sA sazA el acolo, nepurtand el nici o nevoe. sau greutAti a pamAntului
acestuia si sa trimatA peste hotar Orli sA stapaniasca moeie aice. ei sa ia vinit. ei adasta nu numai c pentru un
strAin ca acesta carile au cumpArat mosie aicea in tail,
si de trei zAci si eesA de ani mai bine sau intorsu iarA,
la tara lui, sa urmeze Intracesta chip. ce tocmai ei un
boiar pemintian ori mazil, sau altii sd va tnstraina la altA
tara i va rAmInea moeiia aicia, aceluia mosiia ramane pe
sama domniascA. ei domnii cui vreu volnid sintu al da.
ei a le afierosi. DupA cum ei la ponturile sfintei pravile la
slujba arhiereascA la slova na5u (zice). ,,cd un om strein ei

cu ce chip va lua o movie. ori de dar. ori de danie, ori

zu vicleeug. ori cu bani de va cumpAra, si va lipsi din
pAmAntul acela ei va trAi intraltA tarA strAinA atAta ani
.moeiia si locul acela va rAmAnea in sama domnii." cumei
la Mathei Vlasto la slova pocoi. cap. 13 (zice). Oucrurile
cele nemiecAtoare acelor de la o tail intraltA tarA, sau tie
la o eparhie Intralta sA strAmutl. (adicA) se aeaze la altA
tail streind rAmAn suptu stApAnirea stApAnitorului". Aeij-

derea ei Costandin Armenopulo carte a 6-a titlul 4. acii

ce pribegescu. ei au trecut de la un locu la altul. sau de
la o tail la alta ei O. vor aeeza acolo. lucrurile acele nemiecAtoare rAmAn suptu stApAnirea stApAnitorilor".

Deli

Intracestu chip dovedindui. si rAmAnandu moeia Oast a

dreapta domneascA, si ne mai fiindu alte pricini. iatA cA ei
domniia mea mam milostivit asupra mai sus numitului
slugii noastre Dimii suiulgiul ei iamu datu danie si miluire
www.dacoromanica.ro

118

adasta mai sus numita movie CoSofanectii: ca sdi fie de la

domniia me. dreapta ocina i mocie, i hrisovu. i tntritura cu tot hotar ei. ci cu tot vinitul. atta lui. ci ficiorilor lui cat ci nepotilor. ci strnepoSitor. neclatit. ci nerdpita sttator in ve6. ci poftim domniia mea ci pre alti
luminati domni. cari de Dumnezau vor fi ordnduili In urma noastrd cu domniia acectii Sari. au din fii i neamut
nostru, sau dintra1ii, sa nu strice. sau sai stramute adastd

putind mild. ce ct le va da mana sl adaog i sa Intdreasca pentru a dumilor sale venicd pomenire.
veleat 7272. Sapt. 16
lw Grigorie loan Voevoda, Avapovaml I vel post.
Iordache vt logofat prodtelnom; Simeon Anghel pisal.
Pecetea domneascd in tuc roc cu inscriptiile Io
Fp. lw RH. I 1761 I cap de bou I .
I

Cine era acest Dima suiulgiul, pentru care Voda face aca
indepartata ci intemeiata aplicare pravilniceasca pentru a-i
da mocia CoSofnectii ? Singur Voda Gr. I. Calimah ne
spune in ispisocul sdu : deci de vreame cd elu tie atata

ani fiind adus aicea In Moldova de domnie sa rapousa,tul Grigorie Ghica Voda pentru paza ci facutul haznalelor al oracului acestuia ci de a tunci ci pang acmu la vreaDmea tuturor luminatilor domni au ordnduit ci au purtat
,de grija haznalelor atta cat tot narodul sau aflat Indes-

tulat de apd.
Dar iatA cum singur Dima ci fratesdu Costantin, amlndoi suiulgii povestesc venirea lor in tard, In actul de
schimb din 7269 Iunie 30 ce ei fac cu egumenul Treisfetitelor, luand de la manastire locul foastei scoale damnecli a lui Vasile Lupul ars de foc In 1724 sub M. RacoviSA. si dand in schimb un loc a lor slobod in fata porSi.
mAnastirei Trei Sfetitele :

,Dupd aceia rapoosatul Grigorie Ghica Voda vrnd

ca s fac haznale aice. in Iaci (dupa cum au ci Mcut)

trimeSind in Tarigrad ne-au adus pre noi mai sus numi0i
www.dacoromanica.ro

119

suilgii Si asezandune aice. in Iai, pentru trebuinta haznalelor, atunce rag dat in sama noastra i feredeile cu
toate dresurile i cheltuelile lor. (Uricar VII. 26).
Ceia ce. spune aid Dima se adevereste prin inscriptia
feredeului.
In baia comunala de azi a lasilor, vechiul feredeu

turcesc sa pastreaza in zid o veche lespede purtand urmatoarea inscriptie : acestu feredeu sau tocmitu i sau

innoitu in zelile marii sale lu Ion Ion Neculai Voevod,

"cu toata-cheltuiala raposatului Ezekiil, egumenul de Trei
Sfetitele, i cu osteniala feredesului, aznagiului Dimii.
,let 7255 Iunie".
Acelasi lucru cetim i in inscriptia greadi a lui Iezechiil :

MI Lfoto ip.05=cu cheltuiala mea.

l'CuscEd .

Espoticyciloo=lezechiil ieromonahul

ekvexera1. 'coutovinoitu-s'a aceasta

iiistiovEcitc=bae supt domnia
Xot-irpov Imi csot) Fox:moo NyrxtAcioo pospbacc=lui loan Nico-

lae Voevod
Ical uk

eIrtariltrQi cu tiina

Tot') frigioo Xotp.a.vtC-71lui Dima hamangiul

scat cfoOLOUTC11 1746 foovEou a-0 suiulgiu

1746

lunie 1.
Iat acum i inscriptia pe placa de marmora pusa la
cismeaua lui Grigore Matei Ghica von batrInul din 1731;
piatra se afla acurn in museul etnografic al Moldovii ; e
scrisa in turceste i romaneste. (Colectia mea de inscriptii
No. 296).
Phial's +110AOKHTZ *11118118. (IF ANCTI KS AllK Ai Mop
ESHI. Iwaii FMu'opH FHIU EtoiRom
S dAsc Al atop nerrpS

A mull CAM KftililiK1 nomiaapt. iT * scit,o," I. F. F. ri. Cap

de bou. (vezi N. A. Bogdan Orasul Iasi, 135).

Din aceste date reiese ea Dima suiulgiul fusese adus
in Iasi in 1730 in intaia domnie a Ghicai Vocid in al 4a an
al domniei i a privighind lucrarile de aducerea apei la

www.dacoromanica.ro

Iasi, rgmase in postul ski de suiulgiu sub toti domnii

cari au urmat:
C. Vodg Mavrocordat r733-1735
Gr. Matei Ghica Voda x735-1739
Ocupatia rusasca 1739
Gr. Matei Ghica Vodg. 1739-1741
C. Vodg Mavrocordat 1741-1744
I. Nec. Voda Mavrocordat 1744-1747
Gr. Matei Ghica Voda 1747-4748
C. Voda Mavrocordat 1748-1749
C. Cehan IlacovitA Vodg 1749-1753
Matei Gr. Ghica Vodg 1753-1756
C. Cehan Racovitg 1756-1757
ScArlat Gr. Ghica 1757-1758
Ion Th. Calimah Vodd 1758-1761.
Gr. I. Calimah Voda 1761-1764 sub care se face
dania de mosie.
Iatg intelesul lapidarei I-raze : si de atunci i Ora
acmu la vreamea tuturor luminatilor domni". 33 de ani
trecuse de cand Dima suiulgiul venise in Iasi; el vazuse
schimbandu-se 15 domnii i venind in scaun 7 domni, dintre cari Grigore Ghica i cei doi fii ai sfii: Scarlat ei Matei, Mavrwordat Costantin si Ion kali, Racovitg Cehan
Costandin Vodg, Calimahi Toader tatgl i Grigore fiut
Dinia suiulgipl era socotit ca pemintean" i hriso-

vul zice fiind ca sau asezat aicea in Moldova ca unul

din peminteani".
Cunoscind omul, mult mai mare interes poartg donatia. Donatia lui Gr. Calimah cuprinde In sine o exproPriere fortata, luand mosia din mana adevaratului ei stapan si dftud'o altuia. Cunoastem Ong acum zeci pe cazuri de confiscari de averi pentru hillenie, i pentru hainie,
sau pentru sculgri contra domniei cu gind de a-si lua titlul de domn. Domnul din vechi la noi fund a tot stap5.nitor peste targ, peste oameni i averi dispunea de toate
acestea dupa lege, dupl obiceluri, i dupg a sa credinta,
Dar aici nu cintem In cazul unei vini polilice, ci in

www.dacoromanica.ro

121

fata unui fapt pur fiscal. Dr. Mihai Ferali, doctorul cel

mare a lui Mihai Raeovita si oriiatenul" lui Voda cumprase prin 1720 mosia Cotofanestii de la Safta fata Dimii
parcalab si de la barbatul ei Toderasco and ea- Salta

peste o pricina si pentru gloaba cei cere neavand aka

,ca sa plteasca a vIndut mosia acea a Cotofnestilor'.
Bucurandu-se de prietenia lui Racovit Vocla, dr. Ferati
stapani In pace mosia Cotofnestii, pana ce se destara
dupa 1727. El trilia in Lem in Sacuine, si murind, fiul
sat] groful Mihaly Ferate urma a-si incasa veniturile mosiei ani de-arandul.
Apoi iaras sau dus acel Ferate In tara Ungureasca,
,cat au trait Ferate trimetea om aicea In tara de lua dej-

ma pana acmu.
Dr. Ferrati, conte, era de mai mult timp stabilit In
Ora. Inca prin 1713 il gasim medic la curtea lui C. Brancoveanu la Bucuresti. Despre el ne vorbeste Hy Ilan In

scrisoarea sa din 19 April 1713 eatra Regele Suediei des-

pre calatoria sa de la Iasi la Brasov si de acolo la Bucuresti.

In urmd cand am vazut a la Tasi nu era de facut

nimic special, mai ales dupa ce am linistit si Inbunat dusmania dintre Briant si Hospodar (N. Mavrocordat)care
era atat de iritat ca nici nu mai vorbia eu Briant,si dupa
ce am fost Instiintat de proiectul lui Stiernhok, de a Incerca sa tree scrisorile catra M. V. prin Bucurestila Iasi
lucrurile fiind tulburi,si anume prin mijlocirea tainica a
lui Bussi rezidentul printului muntearfla Viena, si prin dottorul lui din Bucuresti contele Ferratisamt dess Medici
uti Buckarest grefwe Feratis". Dar afland ca acest Ferrati
era in dizgraVie si rau vazut la palat, m'am temut ca nu
va fi In stare sa-mi faca serviciul sail In aceasta afacere.

,at denne Ferrati war i ogunst och slatt ansedd".(Hurmuzachi IX, 1, 512).

In 1715 Februarie 7 acelasi conte C, Ferrati scrie

din Bucuresti generalului baron de Tige cd Turcii au

de gand sa se pregateasca iarasi cu razboiu asupra Aus-

www.dacoromanica.ro

122 triecilor. Domn era Stefan Cantacuzmo, si contele drFerrati era in gratiile noului domn : alte noutati dinspre
partile orientului nu pot sa dau, de cat ca pregatirile de
razbom par a fi indoit ;mai mari de cat acele facute de
Turci contra Vienii. Nu fall cuvant, dar b&nunsc a sub.
nume de razboiul Peloponesiac contra Venctiei, ei cer indarapt Buda ; si pe cat se aude, marele Sultan al Turcilor 10 va aseza cartierul sail general la un loc departare
o zi de Belgrad. Scriu ca Ed se pizeasca ai nostri'. 1)
Pentru domnie absenteismul constituia un abuz. Stapa-

nul mosiei trebuia sa stee in tara, la mosia lui; absentesmul e condemnat si de domn i de divan. Problema
pusa divanului era : nUn om care va lipsi din pamantul
acesta .-ii va merge intraita tara si iar ramne mosiia lui
aicea" ce mAsura trebue sa se ia contra lui ? Divanul i
Voda cred nam gasir ca cu dreptate este ca fiind el dus
fn tara Ungureasca la locu lui nici de cum nu este cu,
scale ca sa saza el acolo, nepurtand el nici o nevoe sau
,greutati a pamantului acestuia, si sa trimata peste hotar
,tarai sa stapaniasca movie aicia si sa ia venit". Masura
o cred cu atat mai dreapta. cu cat se aplica in eerie cazuri si pentru boeri pamanteni, caci zice hrisovul : SI
naceasta nu numai pentru tin strain ca acesta, carile au
,cumparat movie aicea in tar& si de 36 de ani mai bine
sau intorsu iarasi la tara lui, sa urmeze intraceasta chip,
, ce locmai si un boer pemintean, ori mazil, sau al(i sd
,,v A insirdina la alld tard si va rdmeinea mosia lui aicia,
,aceluia mosiia rdnulne pe sama domnii, si domnii cui
vreu volnici sintu a o da p afierosi".
)1

Confiscarea se fAcea fara vre-o despagubire data staPrin faptul parasirei tariiindiferent motivul-

panului.

1) Circa partium Orientalium novitates aliud dicere non possum,.

nisi quod apparatus bellici sint duplo majores illis quos jam paraverant Turcae contra Viennam... nomine belli Peleponnensis contra Venetos, Budam petant i nam ut anditnr, magnum Turcarurn Imperatorem circa unnia diem prope Belgradinum suam stationem positurum.
Scribo ut caveant nostri:". (Hurmnzachi VI,. 147).

www.dacoromanica.ro

123

st6panu1 isi pierclea mosia, si cum pe atunci se trecea des

hotarul din cauza valurilor politicei, carat vorba veche :
,, e mai bine la mijloc de mass si la col( de fariP, ce prilej des aveau noii domni sA confisce vremelnic ori statornic mosiile altora ! Acte cu referintA la asemenea fapte
sint multe st numai in arhiva epitropiei sint cgteva cu referent& la mosiile Cantacuzinesti si Necuke.tti.
Fapt ins& In3emnut e ca divanul tgrii si cu domnul
nu se multumesc numai cu puterea obiceiului, ci cauta la
pravila texte de legi, cari sg sprijine lucrul. Si ggseste

Vod 3 texte de legi, nu interne de ale nnastre, ci stra-

inebizantine,cari isi gasesc aplicarea pe de-antregul,

ceia ce arat ca tog& doctrina juridic& a Bizantiului isi
gsia loc in tara noastra, fara sa fie nevoe de legiferare,
precum astazi isi Oseste loc In considerente toata, literatura juridic& apusang, pe baza cA.reia unind si articolul de
lege se hotrNste
rata cele 3 texte de legipe cat stiu eu din cetirea a
zeci de mii de documente interneacum intgiasi data aplicate :

1) C. Armenopulos C'artea VI, titl 1V : acei

ce pribegesc si au trecut de la un loc la altul, sau-

de la o tara la alta si se vor asaza acolo, lucrurile acele nemiscatoare ramdn supt stapanirea

stapanitorului.
2) Matfei Vlasto slova ri. cap. XIII : Lucrurile
cele nemiscatoare acelor de la o tara intralta tara,

sau de la o eparhie intralta sa stramuta si sa asaza la alta (art% straina ramdn supt stapanirea
stapdnitorului.
3) Pravila sfanta, slova H slujba arhiereasca"
zice : .un om strain ori cu ce chip va lua mosie, ori

de dar, ori de danie, ori cu viclesug, ori cu bani

www.dacoromanica.ro

124

de va cumptira ,F1 va lipsi din pdnuintul acela

acelea vor ramdne in sama domniei* .
Prin faptul ca se citeaza pasajele din codicele de
legi : Pravila sfanta, Matei Vlastari si C. Armenopulo, neam dus la editiile cunoscute ale acestor codice si ne-a
fost cu neputintA de a le afla la locul aratat in ispisoc.

Zoerii de divan au avut editii vechi, cad nu se potrivesc

cu cele ce le avem prin bibliotecele noastre publioe.
Asa din pravila sfanta avem exemplarul de la Academia Romana ms. 286, scris in 1636 pentru Udriste Msturel din Fieresti, dupl o redactie bulgareasca, un gros volum legat avand 403 file. Aici materia e impartita pe slovele grecesti de la aw, in numar de 24. La slova n (nas)
n'am gasit pasajul cerut. Este ceva asemanator la glava
log. (pg. 123) unde vorbind de calugari zice:
film Amor

OCT4gHT CROE MHHID6CTRO H HMT HZ MHP11...

H Milf HMAT HAVkHif W CIH*TO H TA HAVkHia AA WTHOVCTHT

CZ HUM

az monarrhipaTz---iara daca calugarul paraseste

calugaria sa si merge In lume, iar de are el la sine ceva

avere, si acea avere sa o ia cu sine in manastire.
Pravila aceasta zisa de la Bistrita (Valcea) se zice
cingunknix H liNCCTMillidifK npaanaz =---sfanta si dumnezeias-

ca pravila" si ca e intocmita no on*AinunnA illmo,gtvizz

oranduiala lui Maftei".
.
Acest Matei e Vlastare, cunuscutul autor al Sintagmei intocmita in 1335, si una din cele mai cunoscute carti
de legi, dupa Nornocanonon lui Folie din 885, comentariile calugarului loan Zonnaras din 1120, si lucrarea lui
T. Balsamon, patriarh de Antiohia in 1170.
EbytaTptc" lui Momacdou TO 13ka.crceyecoc" for-

meaza al 6 volum in importanta colectie de legi,

tiparita la Atena de la 1852-1859 sub numele de
c6nctypc tdiv ,O.E61/ IMI EspCov xa.v6wov Tdiv 'Cs eLTEOW
%cd icovieopmw ecrocnoXthv xcd sthv Espthv butoup.evt%thv %CU TO7CL0TAI GOV0a6V, IVIE T611 %WC&

irccc6p(ov".

www.dacoromanica.ro

1.1140C cwv

125

La litera lr (pocoi). cap. 13 vorbeste despre

altele, nu de mostenirea averilor nemiscatoare aleEpiscopilor,

cap. 17 seq.

despre care se vorbeste la litera E.-

Cat despre iZcipt43Xoc a lui Cost. Armenopulo,

In editiile dasice cunoscute ca cea a lui Alexie
Span din Ioanina : KcovatotycEvou App.svoirookoo Kp1.Too ilscracEXovElqc HpoXetpov, Tb ksTop.evoy i5 EZ618tpXoc,
eiC ItOCYtli Tkthacrav p.stacpp&aasfatx, 1cpoast6,01 ai mcc._

zap& A(6Ztoo Drcavou Ts 6Z lwavvEvcov, tiparita la Ve-

netia In 1766 si retiparita In mai multe editii ca

cea de la 1805 (Venetia) 1833 (Neapole), si chiar

editia lui G. E. Heimbach, Lipsiae 1851 nu cores

punde cu citatul din hrisovul nostru domnesc. La
cartea VI. titlu 4 se vorbeste de his qui suo se
sanguini miscentnspE ccEp.olitwabv, azeXTCov ItotE akoTeoo1L6wov.

Despre Episcopi si testamentul lor se vorbeste

la cartea 5 titlu 4. aact ai iwripato vete,. Tip i7CipWitty, V() ilocX.riairx aufou asucp6pet=quae vero post

episcopatum acquisivit, ad ecclesiani pertinent

Nu punem la indoiala buna eredinta a citatelor ; cre
dem Insa ca textele dupa cari au citat boerii judecatori
din divanul domnesc erau ori ;manuscripte vechi din pravile, ori editit vechi, devenite apoi singuratice, Intru cat
opera juridica a marilor praviliti a sufent modificari in
redactare prin nenumaratele sholii ce au adus diferiti copiatori sludiosi.
In procedurA, Voda Calimah nu ia hotararea de o
data ; Intreaba pe visternic de este vre-o movie libera
afland de la visterie a ar fi mosia Cotofanesti de pe Trotus,
scrie carte domneasca la starostele de Putna, Teodorache
biv vel comissa cerceteze de stareaposieistarostele de Putna
face cercetare; cu oameni la fata locului, In care se face
istorieul trecerii proprietatli pana la dr. Ferate Mihail ; pe.

baza acestor acte Voda vine si da hrisovul de mai susin 16 Sept. 7272.

www.dacoromanica.ro

T. Firl veleat (1765). Noem. 12. (Cotofinesti II, 6). Jaloba a

frei rlzesi Andrei, Sandal si Iouita, la Maria sa Vodi ea Safta fata
Dimii parealabulni la vanzarea mosil Cotofinestilor ar fi vandnt si
partile lor din sat. Cer sit se keit o e.ereetare si al li se dea Inapoi

pamantul.

Prea inaltate Doamne.

Iarasi mai dam suparare InAltimi tale si ne jaluim
doamne pentru ca avand noi o mosie anume Cotofanesti.
la tinutul Putnei, care mosie fiind de bastina a noastra.

de la mosi si de la parinti nostri in anii trecuti la domnia raposatului Duca Voda find la Putna parcalab un Dima i peirinfii nostri nind fiira sktpdni sau inchinat suptu
stapanired acelui Dima, sa le fie mind de ajutor la nevoile /or; acel parcalab Dima dupa ce lau scos din parcalabie au scos pe parintii nostri ramasiti cu cativa bani
zicandu a sau platit la biru si fiind si el razee cu noi
Intralte hotara si cu lacomie umbland cu muLe chipuri 0,
ne ia mosie, banii acei ce au aralat cu napastuire ca au
-limas ramasit. iau suit cu dobanda lor la 220 lei mosia noastra fiind napastuita. cu acei bani viind au jaluit
la raposatul Duca Voda si find randuiti cu carte gospod
si pe carte de blastam la un Zaharia clucer sa cerceteze
pricina si atunce dupa cercetare acelui clucer mosii nostri
..,.i

parte lor de bani catu iau agunsu au dat deplin dupa

cum pe largu arata marturia boeriului judecatoriu. dar
milostive doamne alti sateni si razesi di mosie acee fiind
a lipsise din sat au ramas de nu sau datu banii. parte lor,
si acel parcalab au luat partite lor de aice. dar partile
noastre dupa ce sau dat banii mosii si parintii nostri. li au stapanil tot cu pace pan in zilele raposa-

tului Mihaiu Voda. atunce din prada Tatarilor si foamete sau Instreinat moeii ki parintii nostri dintracea seliste la alte locuri si murind acel Dima parcalabut au ram
mas o fata a lui Safta si dand ea peste o pricina si pentru gloaba cei cere neavand alta sa sa plateasca au vandutu mosia acie. a Cotofanestii. atat cu partile altor ra-

-,zeei ce le stapanea. cum si partile noastre unui Ferati

. doftorul din ,tara Ungureasca. nefiind nimenea din niamul

www.dacoromanica.ro

127

--

nostru a raspunde, la urml viird pArintii nostri de unde

se dusese sau gasit si pArtile lor vandute de ace Saila,
si jAhlind la maria sz Costandin Voda MOvrocordat si
sau flcutu carte gd. la starostele de Putna, ca sal aleaga
partile noastre de mosie acia ce era rascumparata si la
ace vreme find schimbare domnii nu ni sau mai luminat
dreptate, acum doamne in trecutele zile ni am jaluit mArii
tale rugandune sa nu fim instreinati de bastina parintasca, pi
cu jaloba noastra fiind rAnduiti la dmnlor veIiii boeri ca
sA. cerceteze i sa sl faca anafora. dmnlor boerii ni au

raspunsu a nu au cu cine sA ne ia sauna ca mosie acie

au ramas de este domniascA, i mau trimis iar la mila
marii tale. la care rugam bunAtate marii tale sA te milos.
tivesti asupra noastra. sa nu ramanem instrainati lipsiti
de bastina parintasca si mare pomana ar fi marii.
Robii mArii dmtale razesi de mosie Cototanesti.
(In dos :)

Vatave de aprozi sA i scoti la dmlor veIiii boeri ca sa

cerceteze ce mosie este aceia si a cui este si cine o stapaneste sa se faca anafora.
Noem. 12.

Pe fata a 2-a : Andreiu din Tanas, i Sandul din lonitA, i IonitA din Prohira cu fratii lui.
Cei trei sateni jalbasi sint urmasii celor 3 vecini :
TAnasa, Ionita i Prohireasa, cari in 1692 ii platise birul

lor in cislA ate to lei de cap si scapa si de vecinatate.

Temeiul pe care se bizuiau ei era cA bunicii lor s'au inchinat supt stapanirea lui Di tia parcalabul, ca sa le fie
mana de ajutor ; adica cA vecinatatea pentru multi era un
ajutor din partea stapanului moiei. Nepotii nu stiau dupa
73 de ani, care era situatia legala de raport intre bunicii

.lor si vechiul stapan al Cotofanestilor.

www.dacoromanica.ro

128
J. 1765 Noembrie 15). (Cotofinesti) II, 8 si 9). Gr. A. Ghica
Vodi di rAmasi pe 3 razesi din Cotofinesti In pAra lor pornitA contra Dimei suiulgiului, cA ar fi avind i ei parte de rAzesie In mosia
Id Dims, (Bruit& de VodA pentra servicii1e aduse tArii en adueersa,
apei la Iasi. Von. buirduseste anaforaoa velitilor boeri.

Suret asamene scos de pe anaforaoa dmlorsale veilIllor boeri care iaste Intarita cu pecete marii sale Crigorie Alexandru Ghica Voevod.
Iw Grigorie Alexandru Ghica Voea. bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. DupA cercetare i giudecata dmlorsale velitilor boeri. cercetand si Insumi domnie me anaforaoa
aasta, si de vreme cA oamenii acestiia arAtati mai Os nau avut nici un temeiu de dovada la zisele lor cum cA au vreo parte intrace moviia Cotofanesti, niei scrisori nici stapanire, nici

alte dovezi rodnice de dat credinte, fara de cat numai aceaste tArfaloagA de mArturie fara de nici o arAtare asupra movii CotofAnestii, i toata parAle vi jalobile lor.
dovedindusA fara de cale i Inpotriva dreptatii care mai
pe urmA i singuri ei vtiind a nau nici o triabA cu 'mosiia sau plecat vi au venit la cunovtinte, de au dat i scrisoare la mana Dimii, ce sa de pace movii i deosAbit Dima dovedind cA mo4ie au fost driapta acelui Ferate dottorul i li este lui data danie cu hrisovul domnii sale Grigorie loan Vvod. pentru slujba lui ce iau slujit, hotArAm
domnie me ca sAv stApaniasca Dima suiulgiul moviia aceia CotofAnestii ca pe a sa driaptA ocinA vi movie cu

buna pace In veci. dupA hrisovul domnii sale Grigorie

loan VodA care sau Intarit vi de cAtrA domnie me.
(1. p. gspd.)

Prea InAltate Doamne,

Din luminata poronca InAltimei tale am luat sama,

acestor oameni Andrei, Sandul i ronita ee zic cas rAzevi
de moia Cotofanesti de la tinut Putnii care au jAluit marii tale ca ti ei au parte Intracea movie ; vi cum cA mo
na iaste domniasca ; i cerere lor iaste sa stApaniasca si

ei partea ce ar ave de movie si ceialata movie sa o rAs-

www.dacoromanica.ro

129

cumpere, ca pe a lor, si prin ravasul lor de jabot* poroncind Maria ta ca sa cercetam ce mosie iaste aceia si
a cui iasle si eine o slapanestc si sa facem anafora si
dupa cea cu amaruntul cercetare ce am facut, asa am aflat ca aciasta mosie au fost de cumpara tura a unui Dima ce au fost parcalab, si land() zestre fetii sale Saftii,
care acea Safta fata parcalabului a vandut si ia satul mosiei Cotofanestii unui Ferati ce era doftor mari, si pe zapisul Saftii au dat Marie sa rapousatul Mihai Racovita
Vvod. lui Ferati doftorul, si hrisov de intaritura, pe mosie ca au randuit si boeri hotarnici de au stransu pre toti
razesii ce au fcht vandut mai inainte acel sat Dimii parcalabului si socotind zapisale cele vet hi de cumparatura
parcalabului au cuprinsu tot hotarul Cotofanestilor 2133
stanjeni imbland satul in 16 batrani si giumatate, si lau
si stalpit si pe martur;ia ho:arnica acelor boeri hotarnici,
am vazut la jeluitorii acestia suretul hrisovului marii sale
Mihai Voda 6au inlai it de 42 ani doftorului Verati stapa.
nire pe satul Cotofanestii, care acest suret de pe hrisov
zic jaluitorii ca lau luat ei de la vechilii fiorilor lui Ferati doftorului, din tara Ungureasca cei trimete aice de
lua dijma venitul mosiei pan a. a nu sa lua mostia pe sama
domneasca , t:i din suretul hrisovului marii sale Mihai Voda

sau dovedit ca mosiia satul Cotofanestii au fost a lui Ferati doftorul 6au curnparatu de la Safta fl. ta Dimii parcalabului si acel Ferati doftorul fiind Ungur la urma clucandusa in tara Ungureasca si ficiorii lui trimetind din t ara
Ungureasca vechil de lua venitul mosiei domniia nau suferit streini dintralta tara sa stapaniasca mosia in Omantul Moldovni, ce ramaind mosia pe sama domniasca, am
vazut hri-ovul marii sale Grigore loan Vvod, pentru aceasta mosie cum au date danie si miluire Dimii suiulgiului pentru driapta slujba lui. am rnai cl:rcetat la jeluitorii
de au niscaiva zap s.,1 sau scrisori, sa se dovedeasca car
ave ti ei parte infrace mosie sa le arate, si alte zapisa si
scrisori nau, numai o marturie de la un Zaharia crucer
Ispisoace 5i Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

130

de 74 ani vreme trecuta, precum c un Tanas si Ionit

din Cotofanesti, i cu alti oameni ai lor de acolo, dup
poronca ggpd. liau luat sama acel Zaharie crucer, cu
Dima parcalab de pricina unor bani ce ave parcalabul datorie la oameni, tragandui si vecini i facand socoteala
dupa giudecata ce avusesA ei la divan sa de Dirnii parcalabului 220 lei si asa sa fie platiti si sa aiba pace si de vecina-

tate, si fiind si carte de blastam sau aflat numai 167 lei

datori oamenii parcalabului. caci 73 lei ii didesa mai iliainte, i arata in marturiia Zahariei crucerului ca au dat 30 de
lei in mana parcalabului trei oameni anumc Tanasa. i Prohiriasa i Ionita de sau plait acei trei oarneni datoria parte lor
iti

liau dat a6ast marturie la acei trei oarneni, si dentracei

trii oameni de mai sus numiti 6au dat acei 30 lei zic acesti jaluitori c ei sant nepoti rudenii, si cu aceasta marturie cer sa ia si ei parte de mosie, dard in marturie nui
adeverestf, pe acei trei oameni 6au dat acei treizaci lei
parcalabului cum ca ar ave i ei mo:fie in Cotofanesti,
numai c au dat 3o lei datorie lor. i mosie a6asta satul
Cotofanesti din suretul hrisovului marii sale Mihai Voda
videm ca au fost driapth, cumparatura acelui Ferati doftorul de la Salta fata Dimii parcalabului cum sau aratat mai
sus. si rmind movie pe sama domniasca si ca Marie sa
Grigorie loan Voda au dato danie si miluire cu hrisov
Dimii suiulgiului instiintam pe Marie ta, i cea desavarsita
hotarari rmane la mila marii tale.
* 1765 Noem. 15
Plecate slugile marii tale, Stefan Roset vel logotat,
Joan Paladi vel vornic, Ianachi Costandachi vel vornic.

Sau posleduit de catra mine cu orighinalul si este

intoemai... 1839 Mai 20, 61encul div. tarii de gos Iacovachi

Veisa spatar'.
Alta copie e din 1839 Mai 3, data de divanul apelativ
al tarii de jos sub No. 2339 iscalita de loan Neculcea vornic.
Iacovachi Veisa spatar, director Pangrati.

www.dacoromanica.ro

_ 131 _
K1. 1705 Noem. 19. (Cotoranesti 11. 10). Serisoarea, a trei r.zei :

Andrei, Ionit,a si Sandul catra Dima suilgiul prin care recuuosc CIL
n'au nici un drepf in mosia Colonnesti si multumesc Dimii ea 1e-a
intors cheltnelile de judecati.

Adica eu Andreiu tidorul lui Ion Muntian i eu lonita

fidorul lui Tanasa Hagiu.
eu Sandul fidor lui lon Turaliu
ot Balca, f cutam zapisul nostru la miina dumizzale kupanului Dimii suilgiu precum sa. sA *tie ca pentru mosie
dumisale. Cotofanestii de la tinntul Putnii, ce au fost a
lui Ferate do florid lui Mihai Poda, i acmu iaste a dmsale
i

kupAnului Dimii data danie de Marie sa Grigorie loan

Vod, dupA ce ; m vazut noi c 1-no.?ia iaste limn de domrne
lipsitA de la stAplthire fidorilor lui Ferate doftor
i

de sau dat gupiinului Dimii, niam sculat *i noi cu o marturie de la un Zaharie clucer ce sA afla la mana noastra
sa ne cerem oare care parte din mosie adasi a Cotofanestii din 16 pol batrani ce am adiverit noi cA imbla acest

sat tub batrAni zland noi c atat ne iasle parte i dAnd

noi acmu pentru pricina a("asta, si jaloba la prealnaltat
domnul nostru Mariia sa Grigorie Alexandru Ghica V vod,
fiindu rAnduiti *i la giudecata dmlor vehtilor boeri ca
sa ne cercelezA pricina de ar gAsi vreo dovada adeva-

rata la zisAle noastre a am avea vreb parte dintri,ceasta

rnosie Cotofanestii sa instiintftze pe mariia sa cu anafora,
Si cercetanclune dumnalor velitii boeri jaloba noastrA nu
sau gAsit la noi nici o dreptate ea sa avem noi parte dintraceastA movie, una ca do vedit iaste ca noi intra6a mosie stapanire nam avut nici o data nici noi nici niamul
nostru mai bine 6o-7o de ani si mosie am privito stapanindusa atAt de Ferate si de Horii lui, cat *i de alti
mai nainte, i noi tot megiesi fiind *i dea valoma trAitorl
nam zis nemicA. Al doile ta nici niscaiva scrisori Inteme-

late sau dovezi adevArate la manule noastre nu aveam.

-far de cat numai cu ace terfeloaga de mArturie de la acel crucer Zaharie, socotind el om putea dovedi niam
sculat de niam cerut parte, i pentru aceia vazand ca. nu
ni se da ascultari, si de la kudecatA Inca santem dati ra-

www.dacoromanica.ro

132

anguri noi am venit la cunostinta ca nu avem

nigi o dreptate si niam lasat i niam priimit O. nu mai
eerem nici o gudecal a, si de buna voia noaslra am dat
la mana dumisale gupanului. Dimii i ada terfeloaga de
marturie ce o avem la mana noastra ca sas stapaniasca

masi,

gupanul Dima mosie Cotofanestii cu pace In veci. de catra

not cum si de catra niamul nostru, dar cu toate acEstea

sangur dumlui gupanul Dirna vazand starea saracii noastre

ruggmintea noastra ea o mild au facut cu noi. i niau

dat cheltuiala cat am clreltuit cu prieina a6asta, Si pentru
ca nu cumva vreo data noi, sau niamul nostru si ne sculam cu vreo pricina sau galaava a ne cere parte dintra6aEta. adev;trata scrisoare a noaslra iscalita de noi, si incredintata cu multe iscalituri a oameni de curte ce sau
si

Intam plat.

lt 1765 Noem. 19
j Eu And -ei sin Ion Muntean, Eu Sandul Turaliu.
Tanasa Meleghi vornic de poarta. Alexandru Haciul vornic

de poarta, sau scris in divan 1nainte noastra si cu -voe

num tilor omeni si sant martur.
Simion Aramescul vornic (I. p.: G. di. O. P. o floare)
Ion Popa za divan. marn famplat. Ionita M halakt hagiu
rpm iscalit cu mana me. Stefan vtori armas martur.
In dos jos : Antohi Carp di:ac z1 divan am scris cu
zisa numitdor oameni i sant m?rtur.
Scri oarea celor 3 urmasi de vecinimegiesiprin
care se declai a lipsiti de ori ce drept de stapanire in Cotofanesti,

de si in tond nu era de nevoe s se dea.

in

forma Dirna suiulgiul a facut bine cIP a luat'o. Nu se

putea care pamant de niste urma-i de megie5i, cari trAiau
de-a valoma pe Cotoflinesti, pe baza unui zapis de plata
de bir si es,ire din vecinatate. Tustrei eran vecini megit$i
dar fara ocina fara. mosir. Probabd ca dupl 73 de ani,
niste rai sfatui'ori au indemnat pe nepotii lor c o data
vecintatea desfiintata ei pot cere i paniant pe baza unui_
zapis de vecinatale e ch e.

www.dacoromanica.ro

133
L. 1745 Noembrie 19. CotofInesti II. 11). ID isovul lui Gr. A.
Chica Voda., scris pe pergaruent, prin care 1ntareste lui Dima sui il-

giul dania in mosia Cototane,ti, dand rmasi pe razesii Andrei, Ionita.

si Sandal, cart cereau parte de razesic in aceiasi mosie. Iscales boerii de divan.

Cu mila liii Dumnezeu Noi Alexandiu Ghica Voevod

domn Iri Moldaviei.

Facern vtirea cu acestu hrisov a domnii meale tuturor cui sa cadea a sti. C. iata au venit innainte domnii
meale. i innainte a tot sfatul nostru, sluga noastra Dima
suilgiu. $1 niau aratat un hrisov de la domniia sa. Grigorie loan Vvod. din let. 7272 &Vt. 16. I scriindu ca
-dandu domnii sale jaluba aratand ca, find el om strein.
si fiindu c s iu asazat ai e in Moldova ca unul din paminteni. i neavandu mov.i cum vi altele ca sa poata trai.
au cervut de la domnie sa pi in jaluba lui ca sa fan mila
sal miluiasca cu vreo mosie dornniasca I carei sa fie de
chivernisala vi a0zarea lui aice in t ark Deci gasandu
domniia sa c el de atr.ta ani fiindu adus aice In Moldova Inca de fericitul intru pomenirea rapoosat unchiul domnii mete. Grigorie Ghica Vvod. pentru paza i facutul
haznelilor a orasului acestu(ia). si de atunce incoace la
vremea tuturor luminatilor domni au oranduit si au purtat de grija haznalilor de sau aflat totu norodul indestulat de apa. Cat si domniia sa cunoscandu a lui driapta
I

Socotitau i cu cale au gasit ca

dupa cererea lui sal (miluiasca) I cu vreo mosie domniasca.
$i cercetand ea sa gasasca vteo mosie domniasca nedata
nemarui de alti lurninati domni, nau gasit domniia sa alta far
de cat intiintandusa pentru mosie anume Cotofanevtii ce este
pe apa Trotu,?ului la tinutul Putnei. Carea (a fost a lui Ferate) doftor Ungu . i fugind acel Ungur iaras la tara lui, si
si incred ntata sluj135.

movie find aice in tara, dupa dreptate au ramas pe sama

domniasca. Si vrand ca sal miluiasca domniia sa pe mai sus
numitul Dima suiulgiul. cu adasta mosie .51 pentru ca s nu
fie danie acestii mo:ii. cu alta pricina (din partea) unora
I

din lacuitorii de acolo. nau putut dunaniia sa da credinta

www.dacoromanica.ro

134

pgria nau scris carte domnii sale Ultra al sau crediaos

boer Theodorache biv vel comis. cel avea domniia sa la
aceaia vreame staroste i dregator tinutului aceluia a Putoii.

ca sa cerceteza. si dupd cum se va afla de (starea) I mosii

s in-tiinteza pe domniia sa. de la cari numit boer arata cau
vazut domniia sa si marturie incredintata de cercetarea
acestii mosii. Scriindu ca dupa poron a domnii sale chemand oameni batrani de acolo. au cercetat si intracestu chip
au aflat. cum ca mosiia (a 'easta Co) 1 tofanestii au fost cum-

parato un Dima parcalabul de la ravish de Cotofanesti.

Dima parcalabul au fosto dat zestre fiicii sale Saftii cau

maritato dupa un Toderasco mazil si dupa moarte lui

Toderasco incapand Safta totr'o pricina la vrearne rapaosatului Afiha. lia(covit) Vod. Sau sculat ea dinpreuna cu
un fidor a ei Dumitrasco si au vanduto lui Ferati doftorul, 5i atunCea iau dat i za pis de vnzare dinpreuna cu
toate scrisorile mosii la mama lui F'erate doftorul. Dupa
carea zapis i sau dat si dresa dornnesti. i asa au ramas
driapta a lui I Ferate...si au luato la stapani,e lui. i stapanindo catava vreame. Apoi iards sau dus acel k'erat,i la tara
Ungureasca la locul lui de undea era venit ci de acolo
din tara Unguriasca catu au trait I, crate tritnete om in
Vird de lua dejma de pi ea a6ast mosie. Ce un om carea
va lipsi din parnantn1 acesta. si va meige intraita tara
si ia ramane mo.ie lui aice. Asa au gasit ca iaste cu
dreptate. ca fiind el dus in tara Unguriasca la locul lui.
nici de cum nu sau gasit eu cale ca sa saza el acolo ne-

purtand nici o nevoe. sau greutati a pamantului acesluia

sa triimita peste hotarul tarii sa stapAniasca mosie aice
sa ia venit. $i a6asta nu numai pentru un strein ca
I

acesta, carile au cumparat mosie aice in tarP. si de trii

zaci Si sasea de ani mai bine sau intorsu la tara lui sa

urmaza intracesta chip. Ce tuerna i un boer I parnintean

ori rnazil sau oricine ce sa va instreina la alta tara, i i
va ramane mosie aice aceluia mosie ramane pe sama doin-

niasca. Si domnii cui vor volnici sant a le da si a le a-

www.dacoromanica.ro

135
fierosi. Cercetnd domniia sa i urmand i dupa ponturile
sfintei pravili la carja I arhiereilor. la slova H nas (unde zice).

Ca un om strein ori cu ce chip va lua o mosie. ori de

dar. ori de danie. ori cu viclesug. ori cu 13ani de va cumparaw+ i va lipSi de pamantul acela. si va trai intru
alta tara sireind anti ani, moie i I locul acela va ramane In sama domnii". Cum si la Matfeia Vlastar la slova
n pocoi cap. 13 (unde zice). Lucrurile cele nemiscatoarea

acelor de la o ar intralta tara. sau de la o eparhie intralta sa stramuta (adecP). sa a!aza la aka tara streina
ra I man supt stapanirea stapanitorului". si ramaind mo:ie
alasta driapia clomniasca far de pricina. domniia sa. Grigorie Joan Vvd. milostivindusa. prin hr sovul domnii sale
au dato danie i miluirea Dirnii suiulgiu. Ins acum. in vreame domnii mele dupa ce sau luat (jaloba unui) I Andrei fiCorul lui loan Muntianul ot Fantanele. i Ionita fi6orul lui
Tanasie Hagiu. i Sandul &lot ul lui lon Turaliu ot Bacau.
zizand cum ea ei s trag din niamul ace la de la cari au cum-

prat Dirna parcalabul moie. cer;indu oarea care partice

(din satul) I acela Cotofanestii, aratand cd iasle a lor, i nui
cuprinsu In vnzArea partalabulut Dimii. (adeca). din 16

pol batrani ce zic ei cau adeverit ci umbla movie Cotolanestii cere trii balrani. La care macar ca dupa cum mai sus
sau zis (in hrisovul) I domnii sale. Grigorie luau Vod rand
sau dat mosie aiata danie Dimii suiulgiului scut facutusci
atata cercetare. numai tot socolhd domnia me ca nu cumva cu danie asta a numitului Dima suiulgiului s s pricinuiasca oamerilor.. acestura 1 hip de z-trdmbatate. De
iznoavA iam oranduit domnie me cu kudecata la dmnealor velitiii boeri. ea sa rerceteze zisale i jalubile bur. ca
I

sa vaza ce dreptate au a ceri parte dintraiias1 a movie.

*i stand dumnelor velitli boel i diau cercetat pricina ai intrebandui ce dovada au la zisale lor, cum ca
au vreo parte de mosie acolo. ei nici o dovada nau aratat far de cat numai o terfaloaga de marturie veache. de
la un clucerul Zaharie ce scrie i arala Ca au avut pricina cu Dima parcalabul. pentru cai Irage pe niamul a6asta

www.dacoromanica.ro

1 3C)

cestora la vecinatate. I si pentru ca au avut pricina si pen-

tru niste bani de datorie ce le cere. far alte scrisori mai

temelnice si vrednice de dat credinta sau stpanirea car
fi stapanit vreo data acolo de sasezaci-sapte zaci mai bine
de ani. nau ariOat far de cat numai cu gura trage parte
dintra6asta mosie si sau cunoscut c nau nici o dreptate.
De vreame c mosie a6ara sau dovedit ca au fost driapta
acelui Dima parcalabul si de la Dirna au ramas zastre
la fiica sa Safta. si de la fiicasa si de la ficsiorul ei Dumi-

trasco au cumparato Ferate doftorul. si tot din maul in

mana I au imblat la atate randuri de oameni. si jaluitorii
acestie. ei, sau niamul lor nici o data stapanirea acolo nau
avut i diau stiut cd au vreo (11 eptate fiind Iri ori aproape

si a vuloma nu sau cautat nici sau cersut vreo gudecata

1ntratat.a aru !Ana acmu. Si mosie au pravito I la stapanicea. 1w Ferate doftorul si a thlorilor lui pana acum ce sau

luat pe sama domniasca. cum si la st4anirea parcalabului bimii si a fiorilor lui mai nainte de Ferate. $i mai
vartos dovedindusa prii ina a 'asta i dintrun suret scos
de pe un ispioc de la domnie sa rapoosat I Mihaiu Racovita Voda. ce sau vazut la inana acestor trii oameni jaluba;i ce :antu numiti mai sus. Scriindu ca sau incheiat
tot saful in sasaprezace batrni si gumatate la stapanirea
lui Ferate doftorul. si 5..au si hotarat i sau stalpit, care
dovezi ce hau vazut, I num.itii oameni ea le sant inpolriva,

sanguri ei au vinit la cunostinta ca nau nici o dreptate a

ceri parte de rnos.e din hotarul a,..esta Cototanestii, si sau
plecaL la drept te diau dat pace mosii. (land i scrisoarea
lor incredintata aice in divanul domnesc, de pace si de
asezarea la mana D.mii suiulgiului. dupa carea cercet.rea
dum lorsale velitilor boeri am vazut domnie me si anaforaoa dumilorsale in ce chip au cercetat si au atlat pricina.
dara cu toate aceste singur Dima suiulgiu vazand rugaminte lor de b(una voe) I lui sau prinnit. i liau dat acestor trii oameni. cheltuiala ce au raspuns ei ca au cheltuit Inbland dupa pricina aasta. Cu care si ei au ramas
I

prinniti si multanaiti. Deci cercetandus() i de catra domniia

www.dacoromanica.ro

137

--

mea danie a'dasta. i ne .nai fiind nici o pricira despre vreo

parte sau gsit ca (cu cale) si cu dreptate sau dat a6ast
mosie si sau afierosit nurnitului Dimii suiulgiu. pentru a
lui ce mai dinainte vrednicl si credine'oasA si de folos slujba e'au slujit domnilor i arit. Carea i insumi domniia
I

mea cunoscand a lui cu silinta si cu dreptate slujba eau

facut si (mai inaiote si) acum in vreame domnii mete. la adusul apelor haznelilor ce sau mai adus si sau Meat aice in
I

orasul Iasilor spre mai indestularea a tot norodul de obste,

dupa cum sant vazute i vederate. iata dar ca Si domiia mea
asemene niam milostivit asupra numitului slugii noastre !
D'ma suiulgiu, sii data si de la domniia me ii intarim
stApanirea p zisa mai sus mosie Cotofanestii ce iaste la
tinutul Putnii. ca sai fie de la domniia mea lui, si fie'ordor
tranepotilor lui driapta ocina Si
lui.
i nepotilor
i
uric i intaritura
ci tot hotarul. si cu tot vinitul
I

necIAtit
neruAita nici odanoara In veaci. Si pofi
tim domniia me si pre alti luminati domni. catii dup
vreame vor fi in urma noastra tuiluiti de Dumnezau cu

domniia acestii tIri. au din fii i niamul nostru. sau dintraltii I sa nu strice. sau sa strAmute aeasta p tina danie
ce sau facut acestui mai de su numit slugii noastre Dimii suiulgiului. ce Inca cat le va da mana sai si mai adaoga. si sai Intariasca pentru a dmnidor sale veenica pomenire.*i spre a?"asta taste I credinta a Insumi domoii mele.

hv Grigorie Alexandra Ghica Vvod. si credinta a prea

iubiti fiii domnii mele. Dumitru Voevod.

Alexandra

Voevod Si Iacov Voevod si credinta a cinstiti si eredindosi boerii cei mari ai divanului ! domnii mele. dmnealui *tefan Ruset vet logofat. i Ion Paladie vel vornic de tara de kos. i Euache Costandache vel vornic de
tara de sus. i Ion Cantacuzino hat. s parcalab Sucevii. i
Dimitrachie Su6. vel post. i lordache Costache vel vist. i
_Neculache Ventura I vel spatar. i lordache Ilrlsosculeo vel
ban. i Manolache Bogdan vel pah. i lordache Bals vel
stolnie. i Panaidor vel caminar. i Alexandru vel comis. Si
credinta tuturor boerilor domn i mete man i mici. si sau

www.dacoromanica.ro

138

scris hrisovul I acesta In scaonul domnii meale. in orasul

Ia:i. intru intaia domnia nostra in anul al doile.

*

Iw Grigorie Ghica Voevod. Stefan Ruset vel logofat proc toh.

I

Up.

Pecetea domoeasca mica in tu ros cu initiakle : io

tin, I P. Kn. I 1764 cap de bou.
I

M. 1765 Dec. 4. (Cotofnesti II, 12 . Cartea lui Grigore Alex.

Ghica Vod data la mAna Dimei suiulgiului, de sthpiuire asupra mosiei Cotofiinestilor, regullind dupa testament raporturile dintre noul
stfipiin i sitenii seziitori pe acea mosie.

t LA, Grigorie Alexandru Ghica Voevod. bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. datam carte domnii mele .
slugii noastre. Dimii suiulgiului. sa flia volnic cu carte
domnii mele a stapAni tot satul cu tot hotarul anume Cotofanestii de la tinutul Putnii, caruia este driapta moie cu
hrisov de daniia de la domniia sa Grigorie Joan Vvocla,

i domnie me pentru driapta slujba lui ce cu osirdie

de indestulare narodului orasului si a obitii de apli, pentru hazneli, main milostivit si asAmine iam dat miluire
iam intarit prin anatora 1 prin hrisovul domnii mele, pe
tot satul cu tot hotarul si cu tot vinitul, Cotofnetii
drept aceia o. i pre cine i va pune vech I. Dima suiulgiul
cum

i purtator de grija pe numita moie pe satul

Cotofanetii voinic sa fiia a strange si a lua dejmi de a
zece din tarina din tuate samanaturile, din fanate din prisaci cu stupi, din 50 unul iar fiind mai putin sN ia ate
o para de stup. din pometi din livezi din vii. din halti cu
pe-ti, din inafd, din canepa si dintraltele din toate pe obiceiu, de pe hotarul Cotofanestilor, cei aratat In semne
hotarrtte prin hrisoave, numai din gradini cu legume sa
nu ?a, iar de la caiii ar vinde v;n pe numita moiia, cu
stirea stapanului mosiei sa aib A. a le lua cate un leu de
buti si pol leu de po'oboc venitul moiei, ins and va ave

omul su

www.dacoromanica.ro

139

crasma cu bautura stapanul moii. nime din steni sau

alti sa nu vanza nici un fel de bauturii ce numai a stapanului mosii i sd vanza bautura in crasrna sa. i hotaram

domnie me pentru toti oamenii or aye casa. pe hotarul

Co(ofanestilor, care gospodar va fi putindos, s lucreza de
boerescu pe an 3 zile de var i 3 zile de lama sa ii ia ate 20
pa'rale pe an de casa vinitul locului dupa testament, ce sau fa-

cut de o4tii, iar cari or fi oameni in putinta le lucru sa

lucreza de boerescu acele 6 zile pe anu dupa testamentu
pi bani pe casa sa nu li ia, si intracestu chip toti sa urmeza. iar or cari di sor arata inprotivitori a nu urma cum
hotaram mai sus s aib vechilul Dimii suiulgiului ai arata la starostele de Putna, i poruncirn domniia me. dmtale
staroste de Putna pentru acei inprotivitori sa le faci
zapt sat supui sa urrneza la toate ce mai sus ariltam
inplinindu si venitul moii par la cel putir. sa fie supusi
hotardrii ce sa porunceste prin carte domnii mele.
* ri?Ze. De.0 4.

procit vel logofat.

Pecete mica in tus ro cu init:ale

lc I

1'p

fin

ri

H.R. 1764 cap de bou.

N. 1765 Decembrie 26 (Cotofilnesti H, 13). Cartea lui Gr. Alex.

Ghica ',Tod& serial efitrl Gr. Leon pah, i staroste de Putna, prin care

vesteste ci mosia Cotofnesti a fost data de domnie suiulgiului Dima

din Iasi.

Iw Grigorie Alixandru Ghica Voevod. bojiiu milosthu gospodaru zemli Moldavscoi. Credindos boiariul domnii meale, dlui Grigoras Leon biv vel pah. i slaroste de.
Putna samtate. It facem stire pentru mosiia Cotofanestii di
acolo. de la tinutul Putnii, ce au fost a unui Ferate doftor Ungur. i fiind ca acel Fdatie sau dus de multa vreame la locul lui in tara Ungureasca, in trecuta vreame din
poronca domnii meale .sau luat moiia aiiasta de la mana
trimisilor Horilor acelui Feratie pe sama domneasca, ra-

www.dacoromanica.ro

140

maincl asupra domnii. Dar fiind ca. pentru moiia a6asta

niam tristiintat domniia me. ea mai dinainte vreame au
tostu data danie de domniia sa Grigorie loan Vvoda. tu
hrisovu slugii noastre Dimii suiulgiului i.,entru slujba lui
cti au slujit dmnii sale si tarai si acrnu cercetandusa si de
catra domnie me daniia adasta. i sau intarit stapanirea.
Dirnii pe acea moz.ie Cotoranestii si cu hrisov domnii
meale. cum si cu. analbra intarita cu pecetea domnii
meale, si deosebit i sau dat si cartea domnii mele
de volnicie ca sas ia si vinitul dupa, obiceaiu, de care
iata tat scriern si domnia me. luind cartea domnii mele
sa dai dmta negresit mosiia aceaia la stapanire vechilului
Dimii cel va triimite, dandui si carte dumitale la man&
catra lacuitorii de acolo ca sal supue Ai dea vinitul mosii si sal stie pe nurnitul Dima de stapan mosii. fiindui si
dmta mana de agiutor la toate ca sas poata lua vinitul
mosii prea deplin. dupa obiceaiu, si dupa hotararect testamestului urmand duna cartea domnii meale de stapanit,
si de volnicie ce i sau dat. si Intelegand dmta poronca.
carte a6asta sa se de la mana vechilului Dimi'. Ab'asta
scriem.

$ acgs. Dec. 26.

Adresa :credin6os. boiarului domnii mele dlui Gi igoras Leon biv vel pah. staroste de Putna datisea zdraviem
procit vel logofat.
Pecetea domneasca in ceara rosie cu initialele : I.
P. fl. r. II. 11. 1764 cap de bou.
I

0. 1766. Ghenar 10. (Ootoranesti II. 19). Starostele de Putna,

pah. Gr. Leon scrie ciitre satenii din Cotofanesti di satul a fost dat
-de domnie suiulgiului Dima din Iasi, pe care au a-1 asculta si a-i pliti
-dajdiile dupo. obiceiu.

Vol oamenilor lacurtori de la salul Cotofanesti ot_

Putna, iata ca din luminata poronca a pre inaltat dmnului nostru maria sa Grigol ie Alicsandru Ghica Vvotl va
Toroncescu pentru mosila aceia Cotofanestii ce au fost a

www.dacoromanica.ro

141

lui Ferat doftor din tara Ungureasca, de vreme ce de catra maria sa Vvd sau gasit data danie cu hrisovul marii
sale Grigorie loan Voda. dmsale Dimii suiulgiul care mai
pe urnia i sau Intarit stapanirea i cu hrisovul marii sale
lui Vvd. si cu anaforaoa tntarita cu pecete marii sale. si
deosebit i sau dat si carte maril sale de volnicie si de
stapanit dupa scrisorile de sus zisa, Si find ca de catra
mAi ie sa Vod. pana a sa Instiinta ca este danie, an fost
mosie adasta data pe sama noastra i acmu pun lumi-

nata carte mrii sale ne poronceste sa o dam la st8panirea numitului de mai sus suiulgiu ca sa fie desavarlit
stapanitoriu acei moii. dupa care poronca noi indata am
urmat i iam dato, i pentru areia i noi va scriem i vs6
poroncim de acmu inainte viind fratisau dlui setrar Costandin sau altul vichil al Dimii suiulgiu. sa aveti cu totii
ai da ascultare. i sa fiti supusi ai da venitul mo:ii pre
deplin. din toate dupa obiceiu si dupa hotarare testamentului urmand dupa carte marii sale de dejmuit ce sau zis
mai sus. si pe numitul [Jima suiulgiul s 1 sliti de stapart

mosii. cad mosie este driapta a lui, ca neurmand or cat

de putin la ori ce a va supune, i vit arata inpotrivitor:, al
pagubi. din vinilul mosii bine sa stiti ca va vini om gospod de va Inplini de la voi si viti i pedepsi cu cercetare
ca ni;te nesupusi si Inpotrivitori poroncii. adasi a.

* 1766 Ghenar io
Grigoras Leon paharnic.
P. 1767 Iunie 29. (Cotofanesti E, 15). Cartea lui Gr. loan CaIimah Voda prin care da volnicie suiulgiulai Dima de a-si strange
venitnrile de pe mosia t a Cotofanestii dupa obicein.

Grigorie loan Calimah Voevoda. bojiiu milostiiu

gospodaru zemli Moldavscoi. datam carte domnii meale slugii noaStre Dimii suiulgiului si omului sAu peea tine ar
triirnite. sa fie volnic cu carte domnii meale as stapani a.
sa driapta ocina i mOe ce are anume Cotofanestii de la
Iw

www.dacoromanica.ro

142

tinutui Putnii, de dupl dresA i scrisori ce va fi avAndu,

sA alba as lua venitul mosii din toate gunAnaturile, din
tarini cu paine, din fAnatA, din prisaci Cu stupi si din li-vezi cu pomi. i din tot locul cu tot vinitul mosii duo obiceiu, ins1 afarA numai din gradinele cu legumi ce vor
face lAcuitorii de hrana casAi lor. iar din grAdinile ce vor
face de alijveris sl le ia dijma dupA obiceiu cum si pen-

tru cei ce vor vrea sA vAndl bautura pe acea mosie s

ormezA 1ntracestu chip. (adicA), vinu numai stapAnul masii sa puie sA vAnzA pe tuosia sa, cum -1 care sar Invoi
cu stApAnul moii, iar altui nimeane O. nu fie volnic a
vindea, iar altfel de bAuturA sa nu fie opriti nici sAtenii.
Asijderea i vinul stApanului mosii dupa ce sA va viiide,
sA aibl a vinde i sAtenii invoindusA cu stapanul rnoii.
*Asijderea si pentru oamenii ce vor fi sAzAtori, cu casa pe
zisa mai sus mosie Cotofartetii. iarA sAs la de la danii
adetiul mosiei, adica boerescul zilele obidnuite, de lucru
la vreame ori bani. urmAnd la toate dupl hotArArea pon-turilor domnii meale. ce sau fAcut. pentru toti de obtiia.

peotru cari poroncim domniia mea si dmtald staroste de

Putna pentru aciia cari nu sor supuni a da venitul mosii, sA le faci .zaptu supuindu si tnplinindui de la cl4nii
tot vinitul mosii deplin tlupl hotarare ponturilor. iar cini
ar avea a raspundea sa vie la divan.

It 1767 Iunie 29
procit vel vist.
Pecetea dornneascl in turos cu initiatele :
1w. 1 KA. B. I B. 1761 cap de bou.
.

Itv

I rp.

Q. 1777 Martie 15 (Cotofinesti I, 30). Cartea de judecati a maTelui logofit 1Tasile 1tazul, prin care di rimas pe Tamil Sevastos ci
n'are a se mai amesteca in averea cumnatei sale Paraschiva, sotia
inortului Toderasco Sev.istos, ea find singuri In drept de a dispute
de averea Ilnini ei.

Facem tire cu aastA carte de ludecatl, ca din poronca prea inAltat domnului nostru mariia sa Grigorie

www.dacoromanica.ro

143

Alexandru Ghica Vvod. Inainte noastra sau giudecat Ursur Burchi mazil cre- a tinutul Romanului cu Tacul Savastos. vechil fiind Ursul din partea nepoatei sale_ Paras-chivei, fata lui Gavril Burchi, 6au Onuto Todera*co Savastos fratele Tacului, pricina fiind Intracestas chip. Paraschiva au jaluit marii sale lui Vvod c murind barbatul ei, au ramas ia saraca cu un copil, i acestu cumnat al ei Tacul. au intrat cu rama*iturile fratinisau, cat
i cu zestre ei, i vincle i prapacle*te zicand ca. plate*te
datorii de ale fratinisau, i prin jaloba ei au cerut sa i s
scoata Intai zestre ei. a'au avut de la parinti i cu rama*.iturile
mortului, sa plateasca Tacul datoriile frtinisau.
.
Sau lntrebat pe Tacul ce are a raspunde, *1 el au raspunsu.
ca. la clironomie mortului nu sa amesteca, dar pentru grijilemortului i pentru datorii fiind ca datornicii pe clansul 11 apuca sa le platiasca, cu *tire i cu voe cumnatei
sale, au vandut din vite, carii bani au mersu la griji, si
la datorii. aceste stnt ziseale i raspunsurile *i de la o
parte *1 de la alta.; *i find ca dovada Incredintata nu sau
putut lua. nici de la o parte la ziseale lor ce sau aratat,
intracestu chip sau socotit de catra no'. cu cale i cu
dreptate i a*a am giudecat, de vreame ce lui Toderasco
Sevastos iau ramas copil cu femeae lui, i dup. hotarare
sfirltelor pravile. copilul are sa clironomsisaca pe tatal
.

sau. toate ramasiturile lui Todera *co, sa stea la mana mumii

i intru a ei purtare de grije i stapanire, pan

eand sa va Wick copilul la varsta, Irma de vor fi datorii
dintraceale ramalituri a lui Todera*co are sa platiasca
muma copjlului datoriile, i ce sa mai prisosi, ramane la
dironomiia copilului, *i de sa. va Intampla. ca sa nu traiasca, copilul apoi muma are sa clironomisasca pe copil.
lar Tacul fratele lui Todera*co a mortului. de acmu inainte la nemica sa nu s amestece. i pentru cAte lucruri
vite i oH cea. au vandut pan 1:acmu Tacul. i arata ca
banii sau cheltuit la, grijile mortului i sau platit datorii
de vor fi mersu aceai bani. la grije i la plata datoriilor
sa fie bine dati i cheltuiti, iar ce sa va dovedi ca au
copilului

www.dacoromanica.ro

144

i au cheltuit Tacul la treb'le lui. acei bani sai

dea Tacul inapoi, in maina cumnatei sale Paraschivei. i
ia mai mult dispre Tacul sa nu fie suparata. a6asta.
vandut

1777 Mart 15.

V. Razul vel log., Alexandru Neculcea vel vornic

Gheorghe Sturza vel ban.
Sau trecut la coudica de giudecata ot dmlui vel logolar, Dumitraco Condicar.
Observare. Pentru intelesul inrudirii intre neamul Burchi i Sevastos, iat incrangatura:
Burchi mazil

Ursul
Burchi

Dnmitrasco Sevastos

Gavril
Burchi

.,

Para.schiva Os. cu Toderasco

Sevastos

Tacul
Sevastos

Toderasco

Sevastos copil nevirstnic

Putem pune in legatura cu acest Toderaco Sevastos pe M halache Sevasctos (1787-1876), fatal lui Alecu
Sevastos (1821 I 1907), bunul lui Romulus, Emil i Elena
Sevastos. In notita comunicata de d-na Elena Odorica Sevastos se spune c strbunul lor sthpanea moiile Solontul,
Cracaul Negru ceia ce arata ca nu e altul de cat minorul
Toderaco Sevastos din 1777.

www.dacoromanica.ro

145
R. 1777 16 (Cotoffinesti II, 10. Scrisoare de asezare din partea egumennlni de Bar/lova Ignatie ca Costantin sninlgiul satrar ea
plAteascii 8 lei pe an bezmfin pentra moara 1-a de pe apa BAlcii.

Adicit eu Ignatie egumen -fintet manastiri Brnova

datam adevarata scrisoarea rut-a la, maim dmiale atrar Coitandin suiulgui precum sa s p ie ra mam tocmit cu dmnlu

sand dea cate optu lei pe an bezmanu pentru a moara ce

are dmlui fn parau Balea w mo-la stintei manastiri B rnovei, -e sa numelte Popenii, i Poorcanii. cari moara au
fost facuta 0 de unchml d sisale To Ader Dima zugravul,
si de dmlui prefacuta In arml trt cut, deci SA alba dmlui a
stapani moara cli buna pace dttpa cum au atapanito
par(a) acmu. pentru ca edam facut aeasta scrisoare la mana

dupa tocmala ce m fa.cut sa stapaniasca moara cu pace.

dupa cum au stananits, si para acmu. i asamine zapis
miau dat i dmlui atrar Ia mana noastra. i pentru
credinta am isc. lit.
1777 Iulie 16.

I'1vc'co & d pirSpoPot.

S. 1779 Noem. 3. (Cotofinesti II, 17), Cartea ltti C. D. Murnw

Vodli 'wrist', la Costandin sninlgini satrar ei-ei adnel toate scrisorilece are pe mosia Cotofinestii.
1w

Costandin Dumitru Maruz Vvod. bjiiu mlstiiu gos-

podarz, *rah). Moldavsco . Scriem domniia mea la boeriul nostru Costandin suiulgiul satrar, II facem stire ea
find trebuinte ea sa sa vada scrisor'le ce ai pe mosie Cotofanestii ot tinut Putnii, iata cati poroncim indata ce vei
lua carte adasta ori cu vichil sa Le trimiti aice toate serisorile ce ai pentru aceasta mosie, ori singur sa vii sa le
aduci, i sminteala sau zabava sa ma fie, ea apoi la veni
om gospod, de te va aduce cu scrisorile. adasta scriem.
*-cul)og Noemb. 3
Ispisoace si Zapise Vol. IV p. IT.

www.dacoromanica.ro

10

146
Adresa :

La boeriul mostru ostandin suiulgiul 6 ti ar, sa se

de cu sandtate.
La is(pavnicia) de Bacau.
procit vel logof it.
Pecetea .domneasca In ceat a rosie aplicata pe camaa
hartie cu iniia1ele : lw I Kyr. I A. I AL I K K. I 1777 cap
de bou.

Voda C D. Moruzi nu spune tine a provocat- domnia

sa stib ce hartii are C. Suiulgiul satrar pe Cotofanesti;
el zice : ,fiind trebuinta ca sa sa vaza bartiile, se vede ca ori
fiscul a cerut ca sa strice dania, fiind mosia domneasa, ori

prin adtninistratia K. K. a Bucovinei s'a cerut de groful"

M. Ferati Q5 i se restitue mosia ifidarapt, cutn se va face
dup5 alti 13 ani.
S. 17g0 Mai 12 (Cotofinesti If, 18, 19 ;- doua, sureturi). llotar
nica mosiei Bodea, cc se megieseste en Cotofinestii, ritdicatti de Iridrascu Cantir vornic de poarti i Toader Condrache hotarnic.

Facem stire cu a6asta marturie ca din luminata porunca

pre inaltat doinnului nostru Mariia sa Costandio Dumitru

Muruz Vvod, puroncindunisa prin lurninat eartea marii sale,

sa. mergem la tanut Putna, la mosiia dsale Iancul Razu

biv Vel spatar anume Bodea pe apa Caretnei, care mo
sie pe d n sus sa hotaraste cu mosie Cotofanestii ce se
numeste si Black iar pe ctin goS sa hotaaste cu mos'a
Muztestii i de4pre rasarit s hotarNste cu mosia Z4brautul. Deci dupa poronca am marsu la numita mosie la tarea locului s am stransu pe toti raz5sii de Bodea i Inpregiurasii, anume preut Ion Nina proin protopopu ot sat
Sparietii, i preut Costandin nepot lu, ottam, i Ion Dodul
ottam. I Vasile Damian ottam. i.LuRul Badaraul) vornic
1) Lupn Marin Vornic din Movilita, e u1 Int Grigore Ridiran, care era irate cu. Petrasco. Baddratt care a deselleeat, fatale satul BildArAii din pd. Iasi, venind din tara de jos. Aeest Patrasco
Badaran a murit In 7285, cum cetim pe piatra mormintali de la bis.
Sf. Voivozi din satul Wadi : aice suptu aceastd sfdntd cruce odihneste robul lui Dumnezdu Patrasco Bdcliirdit i sau sdvdrsit la beat
7 285 (1777). (Surate ms. IX pg. 623).

www.dacoromanica.ro

147. ---

ot Movilita, i Grigore Caute ot Parmesti, i fratesAu SteJan Cautes ottam. i Chiriiac ManzalA ottam i Miron Gafton ottam. i preutul Neculai Manolachi ot. Ruginesti. i
Xravril Manolachi vornic ottam. i Stefan Belicaine vornic
ot Anghelesti, i Toader Corkoz monah. i find acesti rA,zesi toti fata cum si vechilul dmsale spAtarul lancul Baal,
,Anume Anghel Cogalnicean cApitan, vAtav de Domnesti,
dupa poronca ii sau cetit carte de blIstam tntru auzul tuturor ca sl arate adevarul cum au Inblat din vech,i mo,sia Bodea, i dupA aratare numitilor razAsi, i dupa hotArAtura Lupului Hadambu vornic de poarta Wand noi
cu amanunt oercetare, i mAsurA pe palma ce sau vAzut
in hotarnica Lupului HadAmbu,si am zerut scrisori la numitul vechil a dmsale spatar lancul Raz, intai niau arltat un ispisoc de la Gheorghie Stefan Vvod din let 7166
Mart 6, In care aratA ca au dat danie si au iniluit pe dmlui
.Dab;ja vel vornic cu niste pArti de ocing din sat Bodea
cu vecini I cu tot venitul care au fost mArii sale driapta
.ocin. Al doile niau aratat un ispisoc de la Gheorghie Ghica Vvod, din let 7166 lunie 2, in care aratA ca aU Intdrit
dania lui Gheorghe Stefan Vvod pentru driapta ocinA ti
danie din Bodea. dau avut cu vecini i cu tot venitul.
Al triile ni au arAtat un ispisod de Intaritura de la Stefan Vvod fiul lui Vasile Vvoda in leat 7168 Dechemvrie
:3 In care aratA dania i miluire de la Gheorghe Stefan
Vvod de pArtile de mosii, ocini din sat Bodea cu vecini
.1 cu tot venitul. Al patrule ni au aratat un ispisoc de intaritura de la Antiohie Cost andin Vvd din let 2206 Februarre 25 in care arata cl Intareste toate mosiile ce are
pe alte locuri cum si partite din Bodea lui Ilie Catargiul
ce au fost vel corilis,. Al cincilea, ni au aratat un zapis
de la Neculaiu Tabarce nepot preotului Alexandru i de la
Badiul zet Neculai Tabarce. inpreuna cu famee lui Floare,
Aau avut schimbaturA Neculai Loghin din leat 7253. Mart
.5 in care arata a aa vandut dmsle Costandin Bazul vel
vornic a lor driapta ,ocina i. mosie din satul Bodea, ce
sant In saleste Bodea o livad de pruni c este In dial cu

www.dacoromanica.ro

- 148 50 MI6 In livada si in vale. iaras In saliste ce ia veni din,

partea lui Dragan asesa parte si trii pamanturi In tarnita pi
un pogon de loc ce au fost viia in dial despre Vale rea si o.
poiana de fanatu in vale Caretnii, din buza piscului din
poiana lui Ursuletu In sus, si pana In Caretnita si alta,
poiana mai mari tot pe Caretna din gura salestii alatureeu poiana lui Iftime In sus pan In Caretna, i pan In pant' lui Nestiut si part In .zarea d,alului care a&tsta polana are zapis vechiu de la Neculaiu Loghinu, i a fratilor
sai Ion san Safi din Bodea, de la a Sapii sin Vasili Bandon Al sesele ni au aratat un zapis d-n let 7251 Mart
16. de la Toader Cutul Inpreuna cu fratesau Vasile, i
fratele lor Ursul fiZoru lui Paval Cutul stranepotu }loth
din Bode. In care arata ca au van dut a lor dreapta ocina,
si mosie gumatate de batran din Bode parte stramosului
lor Florea dmsale Costachi Razul vel vornie ce au avuto .
de bastina In Bodea. Al septelea ni au arAtat un zapis
din let 1251 Mai a8. de la nn Costandin Tarca ot
Muncel sari Ion Turcul nepot Cucoanei fata Gligai din,
Bodea. In care zapis arata ea au

dat sau daruit du-

misale vornicului Costachi Razul a seta parle din parte

Gligai din sat din Bodea i parte Cucoanei fata Gligai
din vatra satului i din campu i din padure, i din tot locul,
cu tot vinitul. Al optule. ni au aratat un zapis din let
7254 Ghenar 16, de la un Samion sari diiacon lonasco nepot popei lui Alexandru ot Sparieti In care arata ca au,
vndut un pilmnt lui Bodea pe din gos de tintirimul bisaricei dmsale Costandin Razul hatrnan. care pamant merge

din dealu Bodea la vale pan in vale .Ursului ce mica ce

liau fost si lor cumparatura. Al noule ni au aratat un zapis far de veleat de la un Petru Bodea In care scrie ca
au mersu lnainte lui Nabadaico vornicul i a lui Enea.
staroste de Putna i de Agiud de sau vandut a sa driaptgr.
mosie au avutui In sat Bodea 12 pamanturi dintru a sa
parte In campu, lar In salisten satului giumatate din parte
Petrii Bodea ce sa va alege lui Dumitrasco fiJorul lui $tefan ce au fost logofat cu 50 taleri mari, si al zecelea n.
www.dacoromanica.ro

- 149 mu aratat o hotarnica a Lupului Hadambu vornic de poarta

den let 7271 August 13. in care hotarnica aratA 4 batrani
a dmsale. spat. Iancul Razu din mosiia Bodea ca iau ales
,i iau hotart de cAtrA rAze*i, stalpinduo si cu petre hotart, dupa sum sau si vazut toate semnele, fiind a mo-sie Bodes au imblat, in 9 batrani si dmsale spatar. Iancul

Razul iau dat acei 4 batrani, de mai sus aratati, iar 5

batrani au ramas razasati. i dupa scrisori ce sau vazut
.a dmsale Iancul Razu cum si scrisorile raza-tilor ce niau
aratat un ispisoc de la Irimia Movila Voila din let 7113
August 16 care ispisoe este pe hartie si talmacit de un
Tanasa Petrachi logofat de taina la let 7262. August 25.

.in care Intl cl au mersu razasii de Bodea de sau giu-decat cu Zama ce au fast pitar i cu un Chicos si au ra.mas pe Zama i pe Chicos de la giudecata. care ispisoc
sau vAzut cA este mai inainte cu 53 ani de cat ispisocul
de danie a lui Gheorghe Stefan Voda ce au dat Tarti de
filo* din Bodea Dabijh ce au fost vel vornic. al doilea
niau mai aratat un ispisoc pe sarbie de la Vasile Vvod
-de intAriturA din leat 7156, Mart 29, talmacit de acel Ta-

nasa logofat de taina, in care arata pentru moiia ce s

numeste Bodea a au IntArito rAzesilor ce sA trag din niamul Bodei si dupa scrisori ce sau vazut despre amandoao
partile am facut sthnjen de 8 palme cu palma ce sa arata

niai sus si odgon de 20 stAnjani de am mersu la apa

Caretnei si acolo am gAsit o piatra hotar vechiu, si buor
intrun stejar din dial de drumul ce merge pe kcesul Ca-retnei in sus i in giog. intrun, piscuor despre rasarit
-care piatrA 0 buor desparte pe lungu mosia Bodea de
mosiia Mustestii i din piatra agasta i buorul am marsu cu
,masura in sus pe esuI Caretnei 'Ana in obariia Caretnei.
si sau afiat curmezisul moiei 222 odgoane i 18 pol. stan-

jni, unde sh lovete despre apus cu mosiia ce O. numeste Mosinoaile unde sau facut si buor intrun fag. in o.baria CAretnei, i de la obarsie Caretnei iarasi niam intorsu cu al doile masura la margine mosii Bodea din

tos. ce 4 da coaste cu mosiia Mustestii unde sau gash

www.dacoromanica.ro

- 150

2 petre hotara vechi pe dialul Bodea. care dial este Intre

valea Runcului si intre Vale Rea, care pietre hotara desparte mosie Bodea de mosiia Mustestii, i dintracesle petre hotara am mersu cu masura In susu pe fdeal si
peste curmatura Tarnitei i lot In sus pana drept obarsiia Caretnei, poste coada paraului Mirautii In dial, unde
sa Inpreuna mosiia Bodea cu mosie Cotofane$tii ce sa numesie Mica si sad afiat 239 odgoane i6 stanjani i aco-

lea sau Mcut 2 buore in dol fagi unul langa drum ce

merge la Mosinoae, de asupra paraului Mirautii, si al-

tul de la dial despre povarnitura mai, care aceste 2

buore desparte mol,iia Bode de mosila CotoMnestii ce se
numeste &Ica si de acolo niam Intorsu lnapoi cu masura
al treile la margine mosii Bodea din tos, la capul mosii

despre rasarit In obarsie vaii casalor unde sau gasit st

piiatra hotar vechiu, care piatra hotar desparte mosiia
Mustestii pe lutigu si din piiatra adasta am mersu cu masure peste coada vaii Ursului ce mica si peste.coada vaii
Ursului ce mare, si tot In sus pe la fantana Mare si de
acolo tot in sus "pe la fantail plopului i peste coada vAil
Bozaetului, si tot in sus pita In Mesa Tarnitii

i sau a-

flat 133 odgoane si acolea In Plea Tarnitei sau fAcut si

stmnu cruce Intrun stejar lAngl drumul ce merge pe dialul Bodii unde In capete se desparte mosila Bodei de mosiia Anghelestii tot spre rasarit, $i de la semnul acesta

din Plesa Tarnitei fiind d sa scurteaza mole Bodea de

catra Mosia Anghelestii. nam mai mersu cu masura al
treilea pant la marginea mosii despre Balca i ramane
mosia Bodeg mai scurta U 150 odgoane Inca cit tinu aceste
150 odgoane pe curmezi i arata adasta scurtatura, si

sau masurat $i lungul mosii ce sa Incepe despre rasarit

dintro piiatrA hotar vechm ce este In obarsia vai casalor
tare piatra hotar desparte mosiia Bode de mosie ce sa
numeste Boul, i de mosie Anghelestii In capete despre rasarit i Ii da coaste pe din gos In mosia Mustestii pe
lungis, ci dintraceasta piatra hotar am mersu cu masurd

spre apus pe campu pe lungul mo0i pana unde am gawww.dacoromanica.ro

151

sit al doile piatra hotar vechiu intrun Wert de plopeti

langa, on maslacanas. r are piatra hotar desparte mos e
Bode de mosie Mustestii tot pe lungu, si de acole am
mersu cu masura cam la dial peste campu. si tot spre
pus si peste dial, si la vale pin padure peste paraul Bodei pi
prin gura vaii rale si iaras la dial prin padure i pe cos-

tis intro poiana sau mai gasit al trei,le plata hotar yechit': din dial de un maslacan, care pialra hotar desparte
mosia Bode de mosia Mustestii, tot pe lungu, si de acole
am marsu cu masura tot spre apus i in podis pe dialul
Bod,i sau mai gasit al patrulea piiatra hotar vechiu, si
un buor Intrun stejar care piia'ra i buor au dat sama
azeii ca sunt pnsa de Lupul Ha dambul vornitul rle poarta
piatra i buor iari despart mosie Bodea de
movie Mustestii tot pe lungu si de acole -am mersu cu
pi a6asta

masura tot spre apus peste drumul ce merge pe dialul

Bodki in sus i in gos i la vale prin padure peste vale
Runcului, si iarasi la dial peste dial Zmicului si la yale
prin ponoraturi, unde pe costia sau gasitu o piiatra hotar vechiu, si un buor intrun stejar din dial de piiatra si
de acole am mersu cu masura la vile i peste drumul ce
merge pe sasul Caretnei, in sus i La gos, pan& In apa
Caretnei unde este capatul mosii despre apus i lungul
mosii din gos alature cu Mustestii i adasta trasura sau a,
flat 82 odgoane si 6 stanjeni tuna pol palma, si am dat pi
al doile masura pe lungul mosiei Incepand a masura dins-

pre rasarit din capul mosii. din hotar Anghelestilor din

muche dialului din sus de fantana plopului, unde sau facut *1 samnu crucii Intrun stejar cu doj cra6. si de acolo
am mersu cu masura peste eampu si la dial spre apus pi
peste dialu i la vale pin padure i peste parau Gotcii pi
peste un piscu de dial tot' pan in padure si la vale pan
In padure si la vale pana in matea Caretnii, in capul mcii despre apus i sau aftat 48 odgoane fiind a de cat la
margine de gos pe aice se mai scurteaza moiia, si am
mai dat si al treile masura iari pe lungul moii din ca

www.dacoromanica.ro

152

pul despre. rasarit din hotar Anghelpstilor din muche dialului Bode de unde sau facut i samnu cruce intrun stejar In margine drumului despre rasarrt si de acolo am
mersu cu masura la vale spre apus peste SAcatura Stoical
ci tot la vale prin gura paraului Porcului i lot la vale
Ora in matca Caretnei In cavul mosii despre apus si sau

aflat 36 odgoane, !Ind ca iaras sa mai scurteaza de cat

la cele 2 masuri, tij am mai dat i al patrule masura israsi pe lungu din capul mosii dispre rasaiit din muclhea
dialulului din hotar Angh.let:tilor unde sau fAcut i samn
cruce Intrun stejar iarAs in margine drumului despre ra-

sa/It, si de acole am mersu cu masura pin capul Pnenii

Jurjii pe din kos si tot la vale pin pandure piste gura
pAraului Mariuta st la vale Ora In matca CAretnii. iarAsi
In capul moii despre apus i sau aflat 25 odgoane si 6
stanjeni 7 palme si find ca si la aasta al patrule mAsura
sau i mai scurtat de cat la cele trei masuri, i asa cu
aceste masuri sau Inchiet toata mociia Bodea in liingu ci
in curmezi dupa cum O. aratA mai susu, cn sAliste cu
totu, i socotindu pe toate zapisale de cumparaturi 1 de

danii, ce niau aratat vechilul dmsale spatar. cum sant

arAtate mair sus anume sau cuprins un batran din cei 9
bAtrani pe care sa imparte total mosia Bodea- si sa vine de
bAtran cAte 16 odgoane i 8 stanjani cari fac stanjani 328

5 pol palme, dar am cersut de Okra rNza0 ce au fost

ca sl aliag i sA dea partite de ocinA si de mosie
din Bodea pe ispisocul cel are de danie dmlui spatar
lancul RazuI. de la Gheorghe Stefan Vvoda, eL au rapunsu cA pe acest. Ispisoc, de danie nu dau parte el nu
arata cAtA parte s de la cine au avutu domnia la aceia
vreame, cA6 ei sa Intaresc cu ispisocu cel au de la Irimie
Movila Vvo
i cu intArilur de la Vasale. Vvod. fiind
mai inainte ale lor ispisoace. de cat ispisocul dmsale
spatar lancul Razu. ci sau cersut sl marga la luminat
divan marii sale ca sa sa udece ispisoacele si sau pus si
zi de soroc ca la 23 zille a luni lui Mai s s afle la Jasi
la luminat divanu marii sale lui VodA. i dupa toat4 ce cu
si

fa

www.dacoromanica.ro

153.

.amaruntul cercetare ce am fAcut i dupa rAspunsul razasilor am facut a6asta marturie la maim rAzesilor de Bo-

dea, asemene dup marturie ce au dat dmsale spatar

Tancul 4azul. sam iscalit.

It 1790 Mal 12 dni..

Vidrasco Cantir vornic de poarta. Stan CrAhle buluc(bas) mazil, Toader Condrachi mazil.
In dos :

Dupa aceastA hotarnicA dupg cerire vichilului boerpost. Costachi 13urghele sau scos copie 1ntocma si sau In.

Wit de.giudecatorie tinut Putnii, supt No. 4411 la 26

Aug. 1831.
Director N. Romanescu.
Registrator Lambrachi Trandaf.
Prezident DAscalescu spatar.
N. Cotescu sardar.
T. 1786 August 24. (Cotofiinesti I, 31). Hotrnica Urechestilor
de sus si parte din Urechestii de jos, proprietate a mui Tacul si .Toderwo Sevastos, ridicati de Stefan Ciogole vornic de poarti i T.
Londrache hotarnic.

Facem stire cu aasta mArturie hotarnicA ca din lu.

minata poroncA pre inaltat domnului nostru marie sa Ale-

xandru loan Nlavrocordat Vvod. prin Woba ce au dat

Tacul Sevastos. si cu nepotul su Toder*Urfiind randuit cu luminata carte marii sale ca sa mergem la Urichesti ce sant pe apa Trotusului, la tinut Putnii, sa Ii hotaTAM Urichestii de sus totu, hotarul Intreg. i parti de cumpa-

TAturi si de danii. ce au din hotarul Urichestilor de gos cari

,part: de Uricheslii de gos roginainte ar fi fost hotarate i stal,pite de un jntiIie, Stiuca ; dupa luminata poronca marii sale
-am mersu IntAi la Urichestii de sus, si am strAnsu multi oameni rIzesi de Urichestii de Vs, si de Anghelesti si de ConAti, oameni de CotofAnesti. ca sa ni hrAte hotarAle 1npre..

kut. Ili am lntrebat pe unde sA despartu ContIstii de Urichestil rAzasti de Contastr niau arAtat mArturia de la catva

www.dacoromanica.ro

154

oameni bAtrani de Contasti dm veleat 7198 Aug. 16 and,

au avut Dima parcalabul pricing cu Contastii pentru hotara, arata din groapa lui Pricop spre apus la Cornul
Samcelii algturea pe din gos dispre Urichesti i prin obarsiia vMi Dane'ului, si prin adAncul valcelei Sangeriului, si
pe drumul Tatarului, i pe matca Starminosii, tot paraul la
sus. si pe piscul ros si tot in sus peste vale ra si tot in sus
zare dialului pan In obarsiia paraului Radului In hotarul Boghiciului. i pe aceste semne am pus i noi semne hotarg, pie-

tre i buore prin copaci despartituare Intl e Contesti si Intre

ILTrichesti, iar piste Trotus. dispre Anghelesti, zare dialului.
praval apei, si dupa ispisoc ce niiau arAtat de la raposat dom-

hului Cosiandin Voda din velat 7199. Dec. 15 de In,ariturg pe Zapisale de cumparaturi si de danii ce au avut
Dima starostele de Putfia stramo jaluitorilor, cyprind seri-

smile tot hotarul Urichestilor de sus, si nu sau mai raspunsu nime cu mosiia nevAndutft, si au ramas sa stapaneasca Tacul i cu nepotul Sall Toderaco tot hotarul Urichesti1or de sus din hotar in hotaru pe cum au. stapanit
Anoii ci parintii dumilorsale, si de aice am rnarsu la Urichestii de gos. i am stransu toi razasii i niau aratat
Tacul si nepotul sau Toderasco zapisa ce sant lntarite In
ispisoc. pe Santee bgtran lntreg si din Pata a patra parte
si din Popascut a Lreia parte, pre Urechestii de gos sa
inpart In patru batrani anume SanteePata--PopAscul pin
Mirce i un 4apis a lui Mares ce serie ca au fost aIias
partea lui i hotarale par& a nu o vinde Dimii starostele.
pentru care zapisa nu sau putut razaii apgra, fiind ca au
fost-hotgrate toate aceste parti de pitar Pintilie *tiuca la
veleat 7251. luni 29, dupa cum. arata hotarnicile ce au,
dat_ una la mana lui Dumitrasco, tatal Tacului si alta la
mana razasilor de Urichestii de gos. i acum iarasi liam
stalpit si liamlhotarat din fantana Copacioaei in sus pana
in val6oa ce mare alature cu Urechelii de sus. dupa cum
au fost hotarate si lipite si de pitar $tiuca, cum pre
largu arata in hotarnica ce au facut de mana Tacului de
impartala Urichestilor de gos, Deci facand noi fune de
www.dacoromanica.ro

155
20 stanjani i slanjanul de opt palme, am masurat capu
mosii despre Contasti In curmezis din piiatra coltu ce am
pus intre groapa lui Pricop. i intre cornul Samcelii. despartitoare Intre razesi de Urichestii de gos i catre dmlor
si dintrahsta piiatra am masurat spre apus prin dumbrava
si prin sapaturi. alature cii Corrru Samcelii pe din gos despre Urichesti, i alature cu movila ce mare din dumbrav
si tot spre apus prin obArsiia vaii Dandului si prin adancul valcelei Sangerului i pe drumul Sangerului si pe dru-

mul Tatarului la vale pan in matca Starminoasei, si tot

matca si prin piscul Ros si in sus unde am pus piiatr
hotaru si tot In sus pe zarea dialului piste vale Ra, i
tot zare In sus. Ora in obarsiia paraului Racului si
sau aflat 230 fune 17 stanjani iar stnjani fac 4_61_ 7, si

unde sau inplinit suma aeasta am pus piiatra hotar In

zare diatuliii drept obarsie pargului Racului, de unde in

sus ramne Boghiciul, de tinut Bacaului, si in gos Urichestii, si dintraeeasta piiatra niam pogorAt masurand pe
parul Racului, par la Trotus i sau gasit 918 stnjani
in lungul mosiei dispre Boghi, si am pug piiatra hotar in
margine paraului Racului si am masurat iar clitmezisul
rnosiei in gos capatul dispre Trotus. tot pe langa mal Trotusului ce cura, acum i apoi p langa mal matcei vechi
si par la rnoara capitanului Neculai Paladi i sau aflat
5563 stanjeni. deci dupa alegere si hotaratura ce am facut a tot hotarul. Uriche-stilor de sus cat si nartilor ce Ii
sau ales pe zapisa din Uri.chestii de gos. carele sau stalpit alature cu hotarul Urichestilor de sus precum mai sus
aratam niau aratat o Inpartala ce au avut Tacul Sevastds,
cu fratesau Toderascu Hori lui Dumitrasco Sevastos la
veliat 1767 lAart i Impartitoriu fad raposatul Sandul Varnay jicnicer si cu Neculau Straza'scul mazilu ot Putna,
din poronca rapaosatului Grigorie Ghica Vvod. In catt
Impartala ineacestas chip arata. ca iasie parte despre Urichestii au impartit dupa stare vinitului mosiei din hotarul Contestilor la vale si pe din sus de saliste casai lui
Dumitrasco. MOl dmnilorsale si la vale par In Trotus,_
www.dacoromanica.ro

156

care dupa ace Impartall cerand ca sI le hotArAm mosiia

si sA le stalpim cu pietre hotara unul de Mil altul am
despartit cu pietre hotara din hotarul Contastilor si pan
in Trotus vechiu, pe unde niau arAtat sArnne cl au fost
lmpartit atunci, am pus dispre Contasti o piiatrA uncle
bant si alte 2 pietre, ce disparte capAtul mosiei despre
Contasti si spre rAsarit si spre apus si din piatrA al triile
ce este dispartitoare Intre dmnelor ce cautA spre amiazazi
la vale pe cautAtura pietrei pin dumbravA pin samnele
boure ce au lost facute atunce, ni am pogorat pe piscul
cel dispre Straminoasa. pe Odor la vale pe din sus de
saleste casai lui Dumitrasco si 'am pus piiatra langa ntic
dispre rasarit, si pin gArliciul pivnitai ce au fost carcima,
-si tot la vale pe cAutatura pietrei piste drumul cel mare
al Ocnii si tot spre Trotus alAturi pe langa casa lui Mihai
Marasescu pe din gos si tot spre Trotus piste garla morii
Tacului si sau pus piiatra hotar, din vale in sas si cautatura pietrii cauta spre Trolus can gos. si tot spre TroIlls alature cu casa lui Draghie pe din sus si tot spre Trotus piste o cursura de apa si alature pe din kos de casa
Neculii Albascului si sau pus o piatra hotar, in malul
Trotusului vechiu. si lungul mosii si de aici si ply la cele
trii pietre din dial desp.re Contasti sant 1595 stanjani si

asa rAmIne den pietrele despArtitoare in gos sl stapaniasca Tacul Sevastos si In sus nepotul salt Toderaseo. insa
curmezis pe capul mosii despre Contasti sant 3808 stanjeni in parte lui Toderasco nepotul Tacului din cele trii
pietre despartitoare si in sus pin semnele aratate mai sus
pan in piiatra hotar de la obarsiia paraului Rauh iar In
capul mosii despre Trotue din piiatra despArtitoare intre
(lmlui ce arata ca sau pus In malul Trotusului vechiu, din
g. os de case Neculii Albascului. In sus, iar In curmezis
pan la paraul Racului %ant 3816 stAnjani, iar mijlocul mos'ii lui Toderasco nepotul Tacului nu sau putut masura.

find de loc un loc In sus locu rAu cu ponoare multe si. rapi,

si cu aoeste masuri din chiotoare In chiotoare sau Inchiat

parte lui Toderasco nepotul Tacului si in lungu si In cur-

www.dacoromanica.ro

- 157
mezisu iar curmezasul partii mosii Tacului den piiatra de-

la mal Trotusului vechiu ce o aratam din gos de casa.

Neculii Albascului. capatul dispre Trotus In gos par la
moara cap. Necului Paladi sunt 1747 stanjani si mijloculi
pe supt dial iar in curmezis din piiatra de la nucu ce
sau pus din sus de saliste casalor lui Dumitrasco tata Tacului In gos pana la piiatta hotar, ce sau pus in drepta
fantanei Copacioaei. thnga drum Agiudului sant 1934 atanjani, de unde In gos roman razasii de Urechestii de gos._
iar capatul moSii dispre Contasti. pe dial prin dumbrava.
din cele trii pietre dispartftoare, ce le aratam mai sus.

pusa la un loc iar curmezasul si par la piiatra coltu, ce

o aratam mai zus ca sau pus lntre Cornul Samcilor si intre groapa lui- Pricopi, sant 1539 stanjani de unde In Osraman iaras razesii. de Urechesti de gos, si de aice am
trecut peste Trotus de ceia parte dispre anus ca sa le
impartim si acole. mosie ce au de hotarul Urichestilor, de
sus si cu partile ce au de Urichectii de gos care acmu senumeste Cornatelul, si pentru partile aceste asa arata
Impartala fratasci ca sa s masoare Cornatelul drept fn.
doal cum si lunca Dochii, si hliza din lariat iaras drept in.
dual si sa stapaniasra si in Cornatel si In lunca sin IAnat Tacul partile di gos si fratesau Toderasco partile de
sus. care Tacul voia sl fie urmatoriu inpartelii, dar neprimind Paraschiva ca ea aiba fiul dmsale hliza printre un-

chiusau Tacul si cerand ca sal fie mosiia de o parte, am

masurat capatul moii. dispre Trotus si sau gasit 2164
stanjani si 4 palme la trei hliza, insa 431 stnjini 2 palme
In hliza din gos ce sau stalpit pintre razesi din budai in.
sus. si 741 stanjeni din hliza razasilor din luncA, In suspar in margine lunch si cu margine Cornatalului, de gos
par unde sau pus piiatra hotar la mal Trbtusului din.
sus. de cardma Tacului, ce este casarii ce vechi a
dmsale 992 stanjeni si 2 palme dintra'easta piiatra din.
sus de car6imil, si pan in hotar Cotofanestilor. de&
noi asa am socotit a6asta piiatra din sus de cardima
Tacului sa fiia dispartitoare, socotindu a cel ce va lua
parte de gos. Intramandoai hlizale sa stapaniasca mai mutt
www.dacoromanica.ro

158

de cat driapta parte cu 90 stanjani fiind locul de kos mai

prost mai ales lunca fara nici un venit, i cel ce va lua
din piiatra din sus de car6ima Tacului In sus pan in hotar
Cototanestilor adica Cornatel din sus sa stapaniasca mai
putin cu go stanjani de cat driapta parte find locul si mai
lungu si mai cu venit. si am dat voia Paraschivei gupanesai lui Toderasco fratele Tacului sa aliaga fiiului dmsale
lui Toderasco nepotul Tacului ori In sus de o parte cei
992 stanjeni 2 palme din piiatra hotar par in hotar Cotofanestilor, ori in kos in cele 2 hlize mai sus al-Mate I172
stanjeni 2 palme dmnaei au ales parte de sus ce cu 992
stanjari si 2 palme. i masurandi lungul mosii. lui Toderasco nepot Tacului dispre Co(ofnesti din piiatra hotar ce
sau glsit pus in mat Trotusului de hotarnicii Coofanestilor, drept pe as cam spre apus pan langa drum cel

mare a Ocnii si am pus piiatra hotar si tot can spre apus prin piscul dispre Largi, i iarasi am pus piiatra hotaru In piscul dintre Largi si tot la d;al, pe unde niau ai Toader
ratat oameni din Cotofanesti anume Frti1
Muntean, cA au apucat de la parintii lor despartire hotaralor intre Cotofanesti si intre Urechesti, si tot can spre apus masurand prin codri. am facut buore prin copaci pana
in zare in curmatura dialului, in fundu vai lungi, unde
sau pus piiatra hotar coltu mosii i sau aflat 2745 sarijani, si de acole am intorsu cu masura in gos pe zare
dialului curmezisul mosii pin capat clespre Anghelesti
pAr unde sau plinit 1422 stanjeni, find locul mai lat pe
dial de cAt pe vale si am pus piiatra hotar coltu mo;ii
lui Toderascu. nepotului Tacului si au ramas si Tacului
pe dial intramandoal hlizali 1715 stanjani Insa 1116 stalljani din piiatra nepotusau ce desparte Intre dmlui i pan
fti bliza razasilor ce de lunca si 599 stanjani In hliza din
tos ce este printre razesi i niam intorsu cu masura din
piiatra coltu a masura lungu mosii lui Toderascu nepotul
Tacului den dial la vali prin codru. spre Trotus &sparfindu sarnne buore prin copaci pana in vale, si am pus
ipiiatra hotar in gura valcelii cei adanci, si masurand pan

www.dacoromanica.ro

159

h piiatra ce din sus de carcima Tacului, ce este disparlitoare intre dmlui sau aflat 2124 stanjeni lungul mosii
din zare dialului pan in piiatrA. find ca margine den tos
treci peste Trotus dispre rasarit, si am mai masurat si
mijlocul mosii lui Toderasco nepotul Tacului din piiatra
ce din gura valcelii cei adanci. si in sus pe supt dial WI
In piiatra ce sau pus In piscul dintre Largi si sau aflat
1204 pol slanjani, si sau msurat si mijlocul hlizalor TacuIiii in curmezis si sau aflat 1290 stanjani (pro zigo) Intraman-

doai hlizale insa In hliza de la budai in sus si pan Intra

razAsilor 431 stnjeni, si trecand peste hliza rzasilor din
piiatra din gura vaii Chetroasai. in sus pe supt dial pana
in piatra ce din gura vAlrelii cei adanci. sant 759 stanjeni si cu aceste masuri si cu pienile hotar ce am pus
dupa cum mai sus scriem san Inchiet parte lui Toderasco
nepotu Tacului si In curmezis si in lungu. din gur Inpre-

giur atat In Urichestii despre rasarit cat si de cei parte

la Cornatel dispre apus dup cum si partile unchiului sau
Tacu mai sus li am aratat suma stanjanilor In curmezis

iar in lungu nu sau aratat cci pre larg sau aratat partile
dmsale in hotarnica ce am facut dmsale. si dupa alegere
si hotaratura ce am facut, dui:A inpartala fratasca ce mai
sus am aratat. am facut a6asta marturie hotarnica la 'liana
lui Toderasco nepot Tacului Sevastos san lui Toderasco
Sevastos trate Tacului si spre Incredintare am iscalit.
It 1785 August 24
-

Stefan 6ogole vornic de poarta. Toader Condrachi

hotarnic. Tacu Sevastos post., Miron Lepadatu razes de
Urechestii de gos, Ionio Campeanu razas de Contati. Eu
Poiana martur. t Mihalce vornie razas de Urichestii de
tos martur. t Ionita Dragomir martur raz4 de UricheStii
de gos. f Ion Drug. razas de Urichestii de gios martur.
-I- Samson Patrichi razas de Uriehestii de t os martur. t
Vasile Busill martur.

www.dacoromanica.ro

160

Fund a6asta hotarnica intre Tacul i intre nepotut

sau Toderasco. cu priimirea lor am Incredintat i eu cu
a mea iscaliturg.

* C4Ire. Aug. 29.

rv1aopto.4. Amy. icriX.

T. 1786- Septembre 2 (Cotoranesti 1, 83). Chitanta lui Stefan Cio-

golea vornic de poart i Toader Condrachi hotarnic pentra cheltuelile ce au tinat facerea hotrniciei Urechestilor, partea Sevastos, In
sum/ de 108 lei.

Saptezaci lei plata ostenelei noastre pe hotaratura

mosii ce au hotarat lui Toderascu fiul lu dundsale Paraschivei 38 lei adica treizgci si opt lei a cheltu t Tacul prin

Iasi si cu noi la hotarat in 9 sgptamani i cu oameni ce

neau dat la masurile mosii tij pentru partea fiiului drnsale
Toderasco iau platit Paraschiva muma lui Toderasco, al

i sau dat de la noi aceasta adeverinta Ca sa sa stie.

* 1786 &pt. 2.

Bez parte Tacului ce au dat iargi asamine si la cheltuiala i in plata ostenelei noastre.

Stefan dogole vornic de poarla. Toader Condrachl

hotarnic.

Chitanta ce dau cei 2 hotarnici ne spune cat luau

boerii hotarnici pentru hotaritul unit mosii : 70 lei ; pretui
e cu atat mai de tinut minte cu cat cheltuelile materiale
pentru Intretinerea oamenilor luati la masorim pentru
egptarnani abia au fost de 38 lei.

www.dacoromanica.ro

161
U. 1790 Sept 2g; I Oct. 7. Roman. (Cotofnesti 11, 20). Adresa administratiei K. K. din Roman cu No. 3730 &Ate& C. Burghelea diac de.
visterie sii-si aduc a. serisorile, ce are asupra mosiei Cotofrini sti, ce o

cere gror. M. Ferati ca Hata pe nedreptul.

De la K. K. administratie Romanului catrA dmlui

Costandin Burghele diiac de visterie.
Dmnul Graf Ferati Mihai cere mosie Cotuffinestii la
staOnire sa cu scrisorile ce are, deci find ca a6asta moie sA affil supt stapnire drntale ti sa ell de tire de aeasta i sA scrie ca. par in 14 zile dupa primiria cartii, sa
vii aice cu toate scrisorile si dovezile ce vei fi avand, sau
neputand insui sa trimeti vechil cu scrisorile, asa sau
dat Intiintare i dmsale Grofului.
Rom. 7 Oct. I 26 Sept. 1790
Eggelert administrator.
Adresa:

De la K. K. airninistratia Romanului catra dimul

Costandin Burghelea diiac de visterie. La Iasi.
(1, p.) ceara rosie.

In legatura cu actul adus mai sus sub litera 0, a-

dresa aceasta a administratiei K. K. din Roman, iscalita de

Eggelert, arat ca procesul pentru Cotofanesti s'a fost
redeschis dupa o stapanil e de aproape 30 ani din partea
Dimii suiulgiului, moia acum find In stapanirea lui C.
Blirghelea, ginerele lui Dima suiulgiul.
ln lega'ura cu jalba Grofullii M. Ferrati catra administraVa K. K. din Roman, gasim a si contesa Elisabeta
Ferathi o nepo ita a contelui dr. M. Ferate face o asemenea jalba curl diets i cere restituirea moiei CotofanestiKatza Fenes" ; aceasta tot in 1790.
WI in traducere cererea acestei contese :
Comitesa Elizabeta Ferrathi, sotia compatriotului nostru Antoniu HorvAth de Zsakod 1) arala in cererea ei adresata staturilor, cg raposatul ei bunic, comitele Barto1) In text: Grf Ferrtlii Erzs6bet Magyar Zslkodi Horvlith..
Ispisoace

gi

Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

11

162

lomeu Ferrathi 9, apatnd pe la inceputul acestui secol

de. la divan vi de la Voevodu de atunci act de danie pentru Catza Fenes din tinutul Putnei din tam Moldovei 3),
atat numitul bunic cat i tatul petitionarei au stpanit it)
iar atunci au fost
pace acel sat 'Ana in a nul 176o
despuiata cu salnicie de slapAnirea lui nurnai pentru c
tan] ei n'a putnt sa stea fara de intrerumpere in tara 5).
Aratand aceste roag a. staturite ca in punctele ce se vor
da din partea Ardealului pentru pacea ce urmeazA a se
1ncheia cu Poarta sa se facI amintire anume i despre
inapoierea acelui sat 6). Asupra acestei cereri s'a luat
hotrrea ca sa se faca despre aceast cerere a petentei
amintire in punctele ce s vor da din partea Ardealului
pentru tractatul de pace. (Hurmuzachi IX. 2, 191).
V: Fara% veleat (cgtrg 1790). Septembrie 30 si Octombre 10, (Coto-

Ignesli IL 21, 22). Doug scrisori particularnice scHse de C. Carp paharnic al doilea catrfi. Costandin Burghelea in pricina judecgtii Intinse de Mihai Ferate fial doftorulni Ferati pentra mosia Cotoftinestii.

i) Cu fr5tasca dragoste ma Inchin dumitale veri

Costandini.

Iti va veni o carte de la administratie prin care ii

scrie ca sA vii aici, cu scrisorile de pe movie Balca, care

o ceri un graf Ferati ficior doftorului Ferati. Scrisorile

liam vazut, are o inthritura de la Mihai Vod Racovit,
prin care ii intrevte movia Cotofanevtii ce au cumparat
Ferati de la Tudurisceasi, apoi zice cl ace movie Cotofanevti este movie Balca ce o ai dmta, de zastre i poftesc
2) In text : Nagy-Atya GrOf Ferththi.
31 Bertalan Moldva Orsthgbau Putna Vidaipen levo Katza Knes.
4) Azt mind a uevezett Nagy-Attya mind Edes Attya a konyor gonek bekess6gben birta lgyen egsz 1769. dik Esztendeig.
5 Czak egyedtil Lzort hogy dcles atya sztintelen hen nem la
khatott, eroszakosan megfosztattatott.
6) Azon falunak vissza adattatsgra nOzve jn5v szerdnt emlkezet ttessek.

www.dacoromanica.ro

hi3
-sa aibu raspunsu, cum i la adminstratie sa faci raspunsu.
ori ca vei veni ori ca vei trimete vechil. i sant.

al dmtale ca un frate
Sept 30.

(loan Gavrila).

Cumnatei Marioarei cu multa fratasca dragoste cum

si cumnatei Casandrei.
Adresa :

Cinstit al meu ca un frate varului Costandin Burghele

scu fratasca dragoste.

2) Cu frApsca dragoste vere Costandine,

Vei intelege din scrisoare administratiei :.farsitul pricinei dumitale, dar suretiul hrisovului nu sau trimes. pentru ca ccrandul de la dl. administratorul, au zis ca este
trebuitor la administratie pentru vreme de trebuinta si

sint cu atala a atare grabindusa poti.

Oct. lo
Frateie durnitale.
Ion Gavrila

X. 1790 Oct.

20. Roman, (Cotofane*ti 11, 23). Adresa admi-

nistratiei K. K. eu No. 3849 catra C. Burglielea diiac de visterie in

privinta cererii grafului M. Ferati asupra moiei pririntesti Cotofane*ti.

De la K. K. administratie Romanului catra dl Costandin Burghele diiac de visterie.

Fiind cd prin hrisovul ce ai asupra mo&i Cotofanestii
de la domnul Grigorie Calimah din velet 7272 Iunie 16,
se arata ca moie Cotofanestii cari au fost a niamului Ferati sau luat pe sama domneasca pentru ca stapanul moiei au fugit din Moldova. i pe urma au daruito Diinii
sulgerului, sau dat raspunsu domnului grat Ferati Mihali
-Ca administratia nu poate se prefaca hotarare ce st asupra acei prin hrisov facuta, caci are poronca dc la Inalte

www.dacoromanica.ro

164
locuri pricinile sa le cerceteze i sa le botarascii dupa o
biceiul pamIntuIui, de acel raspunsu sa de stire i dmntale.

Roman 20 I 9 Oct. 1790.

Eggelert administrator
Adresa :

De la K. K. administratie Romanului catra dlui Costandin Burghele diiac de visterie. La Iasi.

Costantini Borgele.

Au Divan a la Thresorerie.
(I. p.) ceara neagra, pajura austriaca presata cu
hartie la pecete.
Y. 191 Julie 6 I 17. Roman (Cotof5ne5ti If, 24). A dresa administratiei K. K. din Roman sub No. 208'2, efttfa post. C. Burgbelea eft

judecarea afacerii en M. Ferati grof. pentru Cotofanesti se va face

la starostea Putnei si apoi la Roman.

De la K. K. administratie Romanului eatra dlui post.

Costa ndin Burghele.

De pe raspunsul starostiei Putnei sa trimite dumitale

copie eu a6asta adaogire ca sa mergi cu jaloba dumitalela starostie Putnei supt care giudecMorie sl afla supusi
sa hotarasca, i cand la
paratii. ca sn cerceteze pricina
hota rare starostiei vei fi nemultemit. atunce sa vii aice cu
i

jalob.

Roman 17 I 6 Iulie 791

Eggelert administ ralor.

1. 1791 Aug. 3 (14). Tifesti. Cercetarea facut de cApitan Joniti Talph in prieina morii de po apa Mai intro pita! ul C. Burghelea si satul Bosorcanii a min5stirei Warnova, dupfi care sulgerul
Stavro dispune stricarea a 2 mori a minfistirii.

Dmnelui pitar Costandin Burghele facamd dot mori

mosie sa Cotofanesti., ce sa dis1 arte de mozie Br. sorcanii a manastirii Barnovii den Esi cu paraul BIca, vornicul acestui sat Gheorghie Beleiu i alti sateni, au venit

de au pluit la ahsta starostie ea fa-andu:i drnnlui pitar

aceste mori i lui id apa de unde vra sa o ia. saca a lor
patru mori, ce slut facute de atata vreme, una cu dot_
www.dacoromanica.ro

165

roate i trei cte cu o roata. i ca dmnlui are vad vechiu

uncle ar fi putut face moari far a pricinui nimrui paguVre lau lasat. Dupa ahst jaloba a lor oprind lucrare morilor dmsale pitarului, sau trimes acolo pe capitan Ionita
Talpa de au cercetat dupa a carui cercetare neodihnindusa
cel mai kos iscalit au mersu Insusi si au vazut.
i-iu, Acel vad ce pomenesc jaluitorii ca ar hi la care
ar fi putut face moara, find supt un dial sau pornit dialul

i lau astupat si nu va pute nimene a lua apa in dial

s faca moari nici odinioara.

2-lea. Nu strica patru mori. ce numai o moara cu

.clot roate a lui Matei Rachier, i o morisca cu o roata
a lui Gheorghe Ciobotar i alta al treile a lui Stan ce numai garla este facuta, i dupa ce merge apa la morile
dmsale pitar. 'E Intoarce iar In paitea manastirii si mai
Imbll in gios Inca trei mori. adica a vornicului Gheorghie
ce o faee acum, a lui Gheorghe Butnar si a lui Ion Cojocar.
3-lea. Sau gasit pe mosie Cotofanestilor, in parte
dmsale pi'ar numai dot mori una a sa si alta a unui taran
iar pe parte mnstirii sau gasii; opt mori facute ce imbla
pi o moarl a vornicului ce o face acum, bez garla sapata

a lui Stan si doi chiue de sucmane si o drista, ce par

acmu manastire sau tolosit de la toate luind bezmn, iar
acmu stricandusd aceste doi mori tot raman in parti maristirii sapte mori cu a vornicului o drista si dot chiue,
iar in partea pitarului numai patru mori.
Precum aciasta aka este amanduror mosiilor, sau socotit a fi strambu a sa opri stapanul Cotofanestilor ca sa
nu faca pe mosie sa mori pentru ca au apucat acei tarani
de sau facut lor acareturi far a face socotiala ca nu sa
cade a trage toata apa la ei. Dar fiind Ca iari sau so-coat a fi far de dreptate ca dmlui pitar sas faca acaret,
pi cu pagubire altuia, precum acesti tarani facandus lor
mori au luat voe de la manastire, pi manastire au luat
plata de la ei in vreme ce aceast ata este amanduror
mosiilor si manastire nu 2 U fcut nici o parte stapanului

www.dacoromanica.ro

166

Coofanestilor din banii ce au luat pe jumatate parte saa apei, pentru aceasta va plati manastire patruzaci lei
lui Matei Rachier ce are moara cu doi roate, si doa zeci
lei lui Gheorghie Ciobotaru ce are moari cu una roata
ca sA le mute la alta mosie pentru ca pe a6asta au cuprinso toata. Iar lui Stan pentru garla ce au sapat nu i-

sa va da nimica penlru ca si par a nu sa face incepere

la morile dmsale pitarului au auzit si dupa ce sau inceput lucru au vazut si stampire la lucru nu au facut, si
dmnlui pitar 4 va face morile sale neoprit, la aceasta hotarare care parte nu sa va multami va nazui la cele mai
Matte judecatorii, de catra care sA va hotara precum sa'
va socoti.
Au cerut Wang cu morile ca sti imp4rta_apa i giumAtale sa o ia pitar la morile sale, si giumatate sa o ia
ei la monde lor, priimindusa ca sas micsureze morile si sgunble cum vor putea, dar socotindus peristasurile aceste.-

I). Ca ei in toata vreme vor tura apa In parte lor

si morile dmsale pitar vor sta si a lor vor unbla. 2). fiinl
acest parau de munte, ce din ce mai mica ploae s adaoge si strica ezaturile, totdeauna trebuete sA fie om sa le
imparta apa 1 nici odala linistire intre ei sa nu poata fi.
3). La vreme de saceta scazand paraul nici o partenu poate ave apa macar de miscare si vor fi alte parca sa ia apa toatA intro parte, sau cu zalele sau cu saptamana. si intanplandusa intracele zile a vre unei patti.vre un polioiu vor fi alte pricini ca nu au implinit zilele,
si alte multe Impiedecari asupra veniri la moara, ce veclenie poate a povatui spre pPgubire.
Pentru toate acestea sau socotit ca sa lipsasca acele
dot mori precum sau aratat. si pitarul Costandin sas facg
morile neoprit (scris de aka mann).
791 August 3 I 14 Tifesti
2:T4p0) sluger.

www.dacoromanica.ro

167
AA. 1792 Tulle 16. (Cototaneti I, 34). Jaloba Paraschivei lui Tacn

Sevastos Cita' domn In privinta mosiei sale Urechesti sl-i dea hrisov
de Intariturii pentru sapanire.

Pre Inaltate Doamne

Jaluesc Mrii tale ca movie Urichestii de la tinut Putnii iaste dreapta a me cu scrisori vechi i hotarata cu pietre hotara din giur In pregur, dupa cum dovedese scrisorile sl hotarnica ce am. pentru care rrIA rog mArii tale ca
dupa tarie scrisorilor vechi i noua i dupa hotarnica ce
am sa mi se intareasca stapanire i cu hrisov marii tale
si mare pomarl a fi marii tale.
Robi marii tale.
Paraskiva sotia raposatului Toderasco Tacu impreuna cu fiul meu Toderascu de la tinut Putnii.
Rezumat :

Sa roaga dupa I scrisori ce are sA i se I fac intriturA gspod. I pe mosia Uticheslii ot I in tinut Pulnii".
In dos :

Mergi la dmnlui vel logofat".

vtcri (al doilea) logobt

92 luli

16.

BB. 1792 August 23. (Cotofanesti T, 35). Scrisoare data de Toa-

der Condrache hotarnic la mina l'araschivei Sevastos de cum a curs

hot5riitura Uretlie.Ttilor de sus i de jos dup hotarnica lid Studi Pintube pitar.

La anul 1786 din poronca gospod prin cartea ce au

adus Tacul Sevastos. catra dmlui pah. Gligoras Leon staroste de Putna, fiind i eu randuit hotarnic de inpreuna
cu tefan 6oiolea vornic de poarta. de am hotarat mosiia
Urechesti de sus, i Urechesti de gos. a Tacului Savastos i
a fratineseu lui Toderasco, cu rAzesii de Copacel.ti, ce au
parte si in Urechestii de gos, mergand la fata locului,
dupa cercetarea ce am facut, atat scrisorilor Tacului cat
si a razesilor, si dupa o hotarnica veche, de la un Pinti'Iei Stuck pitariul, ce au fost hotarat Inca in vreamia hti
Toderw Sevastos, tatu. lui Toderasc, i a Tacului, care

www.dacoromanica.ro

168 ---

dui:4 cercetare ce am fAcut noi fiind Miron Lepadat si noi

razesii de Copacesti fatI sau gasit holarAtura pitariului
5tucA buna si am ales partite Tacului din apa Trotusului
spre rasarit cum si a razIsilor de inpreunA cu Miron Le-

padat. din apa Trotusului spre apus unde leau avut how
si de pitariul *tucn, iar pentru 431 stAnjani cei ave

rAte

Tacul din bodai in sus pAnA 1r caserie, in marginea luncii

Dochii pintre rAzAsi dupa hotaratura pitariului 5tuca, i dupa
moartea lui Toderasc Sevastos tatul Tacului, avAnd pricinA
Miron LepAdat cu nepotii lui Tacul i Toderasc fe6oriii lui

Toderasc Sevastos pentru o claia de tan, fiind Miron LepAdat razes cu CopAcestii, in Urechesti de gos au adus
din poronca starostelui de Putna, pe un Andre Es biv eel
medelnicer i pe un 1onita Talpa capitan ca sA Ji cerceleze
pricina acei clai de fan, Si ce hotar au fost cositu i ei in
loc ca sa cerceteza pricina, can ii sa poroncisa ei sau fafiind numicut si hotarni6 de au hotftrat toata moiia,
tul Tacul, i Toderasc copii mi6 Fara de varstA si neputndus intelege scrisorile. ii sau inpresurat atuncia acei patru sule treizAci i unul de stanjini, ce sA arata din Budai in sus pintre rAzesi. acum la hotaratura ce sau facut
de (IVA noi, sau cercetat cu amanuntul toate scrisorile
Tacului. cum si a lui Miron LepAdat si a razasilor din CopAcesti i sau gasit 431 stanjani inecali far dreptate de med.
Andries i de Talpa capitan. care si insus razesii ne avAnd
ce mai raspunde, i cunoscAnd dreptatea Tacului au ardtat de buna voia lor cd ei au dat 8o tel Jul Andrie i lui
Talpa pentru ace hotdrturd. iar noi dupd curgerea scrisorilor i dupl hotarnica pitarului Stuca. i dupa dreptate
iar am ales acei 431 stanjeni din budai In sus. si iam
i

dat iaras la stApAnirea Tacului. cu invoiala

i priimirea
tuturor razesilor, cunoscandus insu dreptul sau dupa cum
arata hotarnica Tacului de Urechestii i dupa inchierea a
toatA hotarAtura sau lacut hotarnice atat Tacului i frktinesau Jul Toderasc. cum si razesilor pe parti!e lor i
am mers in satul Copacesti, de au iscAtit tot razesii, ho-'
tarnica Tacului, cum si Tacul hotarnica tor, si de desup-

www.dacoromanica.ro

169

-itul isaliturii razesilor. neam iscllt si noi hotarnicii atAt

n hotarnica Tacului cat si intra rdzesilor. si au ales raze,si dintre dnsii pe un Mihal6a vornicul din Copacesti.
de au mers la Focseni de inpreuna cu *tefan ogolea vornicul de poarta inaintea dmsale pah. Leon starostelui de
au at-drat cum este hotaratura buna, si cu adevrat. ea
hotarnicile sAnt iscIlite de tot razesii cu primire lor. si
sau intarit hotarnicile si cu iscalitura dmsale pah. Leon staroste de Putna. Apoi dupa ai=asta hotraturA la anul 1786
Tacul Savastos. vanzAndus rnosia sa Urechesti dmsale vist.
Matei Canta. sau poprit pentru sine acei 431 stnjeni din

budai in sus dupa curn arata zapisul dmsale vist. Cante

ce este- din veleat 1786 Fev. 12 si la ace vanzare au dat
Tacul toate scrisorile mosii cum si hotarnica in mama dmsala

vist. Canta. dupa cum arat zapisul dmsale. si peste catava

vreme au mers Tacul la Es ca sas scoata sureturi dui:a

scrisori i dupa hotarnici si acolo i sau trnplat moartea si
nau apucat as scoate sureturi. Acum veind fAmeia Tacului rniau aratat cum ca nar fi lsnduo acei razesi sds st5.pneasca acei 431 stanjgni ce zic c bdrbatul ei Tacul si
cu noi hotarnicii in Ode izgonindui learn fi luat mosiia si
am fi stlpit.Aw i nu o las ca sas stdpniascd mosiia ce
in triia lor au pus stapanire. Iar eu marturisesc adevdrul in frica lui Durnnezeu asupra picinii dup cum sau aratat mai sus. i fiind cd hotarnica Tacului acum s afld la
mana dmsale Matei Canta si cu toate scrisorile Urechestilor, si neavand fdmcia Tacului la mria alta scrisoare
fard de cat zapisul drnsale. poate cinstita judecat ca sa apuce pe acei razesi din Copacesti, i pe vornicul Mihdl6a.
ca sa scoata hotarnica ce este data la tridna lor iscalite
de noi hotarnicii si intarite si de dmlui pah. Leon si din.
trace hotarnica mai curat poate sa sa lumineze Cincstita judecatd. si am dat adasta marturie la rridna famei mortului
Taculuf Savastos.Toderasco Condrachi.
1792 Avg. 23.

www.dacoromanica.ro

170

CC. Fr veleat. Sept. 23. (Cotofilnesti I necatalogat). Jalba fratilor Lupul si Ioni Botez pentrn alegerea partilor lor din mosiile ce
an la Patna.

Prea Inaltate Doamne

Jaluim marii tale ca la tinut Putna avem niste parti
de mosie in Contasti i In Urechesti i In *iscani i In Ungureni
si

pe aiure de pe moasa noastr Safta fata lui Ilie Con-

tascul i fiind ca aceste parti sa impresoara de eatr unti

altii din megiesi. nefiind par acmu scrisorile la noi, ce

la alte niamuri a noastre Instreinate, $i acmu viindune
scrisorile la 'liana de la niamurile noastre, ne rugam mrii
tale sa ni s scrie luminata carte maril tale, catra dmlor
pi

starostii de Putna ca sa randuiasca mazil, oameni cu stiinta

sa marga la stare mosiilor i dupa cercetare cu amanunt

ce vor face, scrisorilor ce avem, ce sa vor dovedi drepte

partile noastre din numitele mosii s h aleaga $i sa le
hotarawa cu p;etre hotara, i sa ni s dea miturii hotarnica dup obiceiu pe partile noastre $1 6a fi mita marii tale.
RAH marii tale.
Lupul Botez i Ionita Botez.

Mergi la dmlui vel logofat".

(ss)... clucer.

Sept. 23
Ce cal)tA fratii Botez ca razesi In mosille Contesti,

Urecheqt!, Siscani i Ungurasi ? Ei zic ca sint nepoti Saf-

tei fata lui Ilie Contescul.Inrudirea aceasta a Botezilor

din Cotofanesti se expliea prin lamuririle verbale ce mi le-a
dst batrinul C. Burghelea din Iasi, nepot pitarului C. Burghelea din Cotofanesti. Acest pi tar C. Burghelea n'a avut

copti, ci a Infiat pe C. Botezatu, caruia i a zis C. Burghelea. Acesta a tinut pe Calinca fata lui Costin Carp din
Basarabia, $i a avut 2 copii : Neu1ai Burghelea i Cos
tantin Burghelea. Nec. Burght lea s'a casatorit ca ZoeCerchez sora lui Th. Cerchez de la R4mti, i a avut ace$ti copii : Col. C. Burghelea. general Gh. Burghelea,
Turel Burghelea ingincr, Mih. Burghelea diplomat la Durazzo, dr. Nec. Borghelea si Zoe us. cu Coste Botezatu;

iar Cost. Burghelea din casatoria nu Mina Ulrich are 3 fete :

Elena, Maria si Natalia els. cu cap. Mihailescu, ce are copii..

www.dacoromanica.ro

171
17) Document gra veleat (ante 7153), Mai 26, 14'
Bumar. Zapis de vinzare prin ear<Gligore Geaprt ficiorul lui lonasco Geapti vinde Mihi negutitorul din Iasi, en 25 taleri partea sa
din BalosFpi, cutul de sus.

(Nosia Borsa, selistea Bloeni, plie 11, No. 1 1). Hartie coali

t Adeca eu Gligorie ipa fibrul lui Ionasco

cu toti nepotii mei. din sat din Baiceani scriem
Si rnrturisini. cu cestu zapis. al nostru. cum eu
de buna voia mea. de nime nevoit. ni asuprit. ce
de a mea buna voe. marn sculat. si am vandut. a
mea direpta ocina i mosie. din sat. din Boluseani.
din

cutul de sus. ce sa va aleage partea mea

twata am vandutuw giupanului. Mihai. negutatoriul.

din trag din Iasi, dereptu. dmazaci si cinci. de
taleri batuti. si am luat acesti bani. toti. deplin.

din mana lui Mihai. i iam dat acea parte de ocina. ce sa va aleage. partia mea. din sat. din Ba
loaeani. cu tot vinitul. din vatra. satului. si din
campu si din apa. si din fanatu. din tot vinitul di-

naintea. lui Simion fiorul lui Gheorghie. i dena

intea lui Bejan. i denaintea Savei fiorul Elaugului. i Patrasco feorul Haugului. si Cazacul din
sat din Malaesti i denaintea Lungului ci au fo.qu..
armas, Inca sau Intomplat la a6asta tocmala, i ett
Gorovei diiacul am scris. sa sa stie.

u las Mai 26
*i a6easta tocmala sau facut. dinnaintea
tii marii sale lui Vod. i noi toti vornirii de poarta
fostarn de fata, cand iau dat bani. deplin. decenoi Inca daca am vazut plat. si ei marturisindu.

www.dacoromanica.ro

132

-um au vandut. de buna voe. am isealit intracestu

za pis ".

az Irimiia Venculet vornic iscal, az Gligorie Na-

vrapascul vornic iscal, az Dumitraco vornic iscal.

In dos :
X1411111-111.

80111C (sa se faca uric)

Data Dim la acest Ion zapisul de mai sus, find snit la randul lui. In opisul Epitropiei e trecut sub No. 11,
kle si ispisocul dupd care ii putem fixa data este din 7150
SEpt. 4 (1641). si e trecut sub No. 25. (Vezi Ispisoace si
Zapise II. 2. 5)--Iar marturii ce iscalesc zapisul adicd cei
-3 vornici de poarta ca si uricarul Gorovei se gsesc toti
pomeniti in actele timpului sub lunga domnie a lui Vasile
Voda Lupul.

Istoric. Ne folosim de acest prilej de a expune pe

scurt mersul proprietatii in Borsa cu hlizele sale, si a da
n continuare actele de stapanire in Borsa, pand ce intr
prin danie in mana epitropiei.
.
Mosia Borsa cu cele 4 ale sale seliste cuprinde un
total de 123 documente, ce privesc proprietatea, imprtite
in 4 plicuri si anume :
Selistea Baseni 45 acte ; selistea Moseni 41 acte,
-selistea Roscani 5 acte, si selistea Vddeni 32 acte. Din
aceste privesc secol. XIX un total de 23 acte planuri de
mosii etc.; secolul al XVIII cuprinde 17 acte, iar secol.
XVI si XVII cuprind 83 de acte.
Cel mai vechiu act de stApanire in selistea Borsei e
liricul de la Stefan Pdtru Voila Rare din 1550, ceia ce
aratd c5, nu in actele Epitropiei avem cele mai vechi stiri
-despre mersul proprietatii pe valea Jijiei in locul numit
Baseni, iar azi Sorsa.
In uricul ski Stefan Voda Rares intdreste la 8 veri
primari, copii din 2 frati : Sima si Ilca a patra parte din
Baseni pe Jijia, unde a lost casa lui Stelco. A'a tiau

www.dacoromanica.ro

73

stap nii Basjnilor din 1551 Mai 5 (Ispisoace I. 1. 92). Ci.v

50 de ani mai inainte Stefan Voda bati anul clacluse un alt
uric de stapanire in Baeni pe Jijia. In uricul sau din 1502
Februarie 17, el intarete lui Gavril fiul Nechitei i nepotilor sli de var : Stanciul, Andruco, Simion, Vasco i
Neaga. flu lui Coste Murgoci stapanire in Bai.eni pe Turia, unde a lost Ba$a, impartind satul In doug. (I. Bogdan.
Doc. lui Stefan cel Mare II. 193).
Unind arAtArile celor 2 urice reiese ca eel care a sa-

dit intli stApanire in Beni a fost Stefro Ba0, adicfi

Stefan Ba0, care a fost tatA lui Mihaila Gramati .ul
lui Patru, frati, cum tiau stranepotii dupa aproape 200
ani de stapanire in valea Jijiei la Turia.
Acest Stetco Baa, e ocina inainte de Alexandru
cel Bun, contimporan cu descalicatorul Bogdan. Se vede

stapanirea pe aici a fost insadita cam o data, adica

inainte de 1400, caci ni se pomenesc mai pe toki desa.
ca

licatorii de ocini :

Ivan Murgocisatul Murgocenii (azi in Basarabia).

Stetco Baa satul Baenii pe Jijia
Iacob vatamansatul lacobenii pe J jia.
Dl. Ion Bogdan in nota explicativa a uricului lui St :

fan Voda din 7oro Februarie 15 se incearca a face o

schita, de neamuri curgatoare din Mihail logofatut. Iat'o
Mihail GrAmaticul
Negrita
Gavrii

Cost() Murgocin

Stanciul, Andrnsco, Simion,

Nu

tirn

Vasco,

licagsa

cum va fi fost in uric exprimata notiunea de

rHSIC, 6NIT4H14(11-1 ori MTP1-111H(1H, adica nepoti de Irate,

de sorA, ori de fiu ; cred Irma ca de oare ce se spune canepotii sli erau copiii lui Coste Murgociu, in toe de a lua

nepot :

www.dacoromanica.ro

174

pe acest Murgoci de var primarplemeniclui Gavril, ii

socotim mai bine de cumnat, tinand pe o sora de a sa.
Astfel spita pentru primele 5 generatii ar curge astfel
1. Stetco Basa, desaleatorul
(I 350-1400)

2. Miitail gramaticul
(1400-14;0)

Petrea
sterp

3. Negrita (1450 1500)

4. Gavril

(1470-1520)

fata
I

Costea Murgociu

nepot lui Ivan Murgoein deschletorul Murgocenilor.

5. Maria
6. Stan ciur,

Andrusco.
Simion,
(1490-1540).

Vasco,

Neagsa.

Mosia Basnii s'a fost impartit In doua sub Alemandru cel Bun, cand traiau cei 2 frati : Mihail gramalicul
i Petrea ; cum Ins acesta a murit fara urmasj ; mosia a
continuat a fi un singur trup pana la moartea Negritei
a fetei sale, maritata cu Coscl.e Murgociu," cand Stefan
cel Mare Imparte Wsenii in 2 jurridtati, eland lui Gavril o
jurnatate i copiilor lui Coste Murgoci alta jurnatate.
Dupa 50 de ani se schimba impartala moiei. Pe juinatatea lui Gavril erau mai multi stapini : este Marcu care
Ii vinde ocina sa cu 200 Zloti ttarati catra 1550, a patra
; iar in 5 Mai 1550 alte semintii a Maparte din trei
riei, i impart intre ele a patra parte din llaeni, clupa sta.panirea parintilor lor ; Sima, Ilca, lachim i probabil Ma-ria. Am putea dar Intregi spita lui Gavril fiul Negritei.

www.dacoromanica.ro

4. Gavril are X sat

-------------5. Maria,
Sima.
vindut X
X

Ilca, [Iachim] sterp

X

Yi

6. Toadea, Neacsa, Marina Nastea, Mica, Cretae, Anusca, Cioree

X din jos spre Iachim

X din sus spre padure

Tocmai in 1591 mai inter vine act de transmiterea proprietatii. In 1591 April io Petre i Vlain cumpara cu 170

zloti tatar4ti a treia parte din a a cincia parte din Oaeani, de la Miron-ficior Chirilei, nepot lui Vasco Murgo-

ciu. Vasco a avut 5 frati, pomeniti mai sus. Deci el stapania o cincime din jumatate de sat de Baseni. Vasco are
de ficior pe Chirila Murgociu, care 4re 3 ficiori, de oare
ce unul din ficiorii sai vinde a treia parte din a cincia
parte, dupa spill :
4. Costea Murgoci are X sat
5. Stanciul, Andrusco,
1

1/5

Simion, Vasco, Neaga

Gorghe,
7.

.1

Chiril Murgociu

lonasco Miron
vindut

X'A

'hi X' 6

1"
1, a XI 6

In 1607 Iunie 9 (Ispisoace 1. 2. 6) se face o noua

trecere de proprietate in Baseni de catra urmaii Iui Gavril catra Petre comisul cu 50 taleri.

www.dacoromanica.ro

176

In ramura lui Gavril am avea aceasta descender*:

4. Gavril
5.

Maria,

6.

Avram

7. Marica,

Coisor

Sima,

Ilda,

Iachim
sterp

Vasile,
Grozava,
vitelar (vindut) ets. Horga

fati

cis. Nacul

S. Ionssco Coisor, Maria, Andriesesti, Dumitt u, Cost. Bota, Nacul UsnreI

stolnicel vinde
1/8 din 70 sat
:

1sdinii
9.

Titea,

X,

Irina

Din aceasta spita se vede ca proprietatea in Baseni

s'a pulver zat dupa 1550, asa ca nu putem prinde firul
Itnpartirei pamIntului, i diferitele vanzari de hlize Intre
razei ne arata ca si vanzatori i cumparatori erau rude si
razez.:i intre dansii, de oare ce nu se pomenete de drep-tul prot misului, nici de clauza Intrebarii rudelor la vanzri
.11 cumparaturi.

In perioada dintre i600 si 1650 yin caleva zapise de

vinzari 1ntre razest : Asa In 1618 Mart 12 fratii Durnitru
i Toader Haugul pitar, ot Vadeni cumpara cu 8o tater i

doua oplimi din jumatatea de jos a Basenilor de la Io-L

nasco Coisor stolnicel si de la Nacul Userel, stranepoti a
lui Gavril.
In 1621 Iulie 3, Costin aprodul din Movileni cumpara

cu 20 taleri de la Ionasco Coisor a opta parte din jumatate de sat dupe Maria fata lui Gavril. (I. 2. 141). Tot pe-atunci Ionasco Grecei i Radul din Glodeni cumpara cu
27 taleri din jumatatea de jos a Basenilor,deci partea Mariei
lath lui Gavril din a patra parte a 4a parte Bota ; pi

alta a treia parte din a patra parte Tite.a. (II. 1. 51)...

Tot pe atunci unul Samoila cumparl a patra parte din aa

www.dacoromanica.ro

177
cincia

parte din jumatatea de sus de la Gr. Vasluianul

drept 12 taleri. (II. 1. 52).

Pulverizarea aceasta a proprietatii In Bg.seni ne-o

dovedesc marturii multi ce incredintaz aceste mici vanzri, i cari mai toti ii au asezarea In Baeni. Iata dupa
zapise o listA de 29 rAzesi trNitori in Baseni Vila la data cand
Intra Iordache Cantacuzino visternicul cumpArator in Ihseni :

Dumitru Haugul pitar, Marcu visternicel, Ionascu Murgu,

Toader H5ugul comis. Gheorghe Drab, Ionwo Coisor

stolnicel, Bota, Irina Botei, Titea, Costantin Haugul, Andries, Grecul, Gherghe, Samoil, Mihail, Toader, Simeon,
Dumitru One, Pfitrasco, Toader Marcu, Cost. Condrea,
Toader Grecul, Irimia, Ionasco Murgulet, Toader Vasascul, Oniul, Gligore Vasluianul, Damian, Cristina.
Inainte de a Intra Iordachi Cantacuzino visternicul In

134'eani gasim un cumparator mai mare In jumata'ca de

sus de pe ficiorii lui Murgociu pe Gavril stolnicul i pe
kupAneasa lui Solomiia. In lista de zapise si cum parAturi
a Salomiei si a lui Gavril stolnic (IV. I. 230), se vede

a ace0a au cumprat 11 loturi din stlpul Stanciului

3 loturi din stalpul lui Tomp si Simion.

ei

Iordachi visternicul Intrunete mai toate rAzAsiile In-

tr'un trup mare de mosie. El cumpara cu 22 zapise cele

mai multe surine rzasesti i In ispisocul domnesc ce-1 ia
de la Stefan Voth Lupul InirA toate cumparaturile lUIr
cu numele vanzatorilor i ocma vanduta. (IIf. 1. 16i). Situatia capatata in stat de cei 2 frati : Toma si Iordachi,
Cantacuzino s'a transformat intr'un puternic spor economic Igtindu-si moOle i Intaptuind mari proprietati din
Inturlucare a sute si sute de ocini razesesti. $i In BAeni
s'a repetat cazul din alfe zeci i sute de sate rzesesti.
Iat g. in tablou hlizele cumparate ;

Ispisoace i Zapise Vol. IV I). IL

www.dacoromanica.ro

12

178 -

1/10 AnaGavrilVasile
9 io CiorstanPopa St -fana) Sanda Mihaild, b) Gherghina, c) Stefana Lazea

1 io NeehiforTodosia--TironCostachi
X Pavil....

0
1.4

5 10

CS

111/,

"

Le
zl, 1l
i

BoteaHadulSerghie
3i IrimiaToader
W3

I X Gana' Dumitru

113 Pitea... Greaca... Gligore

Nastasia Gligoraw-TOdosia; Costin, Toader, Simion

.3

Ionaseo Coisor stolnieHugul

Viisiescul... Toader

..

Costin... Isaac

Grozava Horgoae en nepotul ei Namil

Dumitru HaugulPatraco PlAugul

1

GS

le 02
Ce

,..,

'A

1 3 Condrea.... Cost, Vasilie t Grozava i Toader

t Marica

>"

or..)

07.

. P.,

'0
0

...

.4

47

0
cel

Lir

. C)
el

CS
,:C

1 3 Mihai.... Costantin
1/3 Tanash Drglimici.... Axinia... Chiriac
113 Necoara.... Gheorghe
v. 1 M

I X Oniul.... Tiron
Gligore
1 3 Panten j.1Popa
Nastasia t Condrea
i

.4

.3.0

Gligore cu femeea sa Salomia si Si Gh.

Merauti, Tofana.
1/4 Samoil en fii sal Istrate, Aftinia, Sofronia
ce
,..4

1 3 P VasieseulBotaIrina Beta
DArlAu.... en 4 ficiori

Vito

rh

AndronieGherasim 1 Gavril stol.

Iordache CantaTomaCriiciun

Nepotii siii : Horga, loan liolteiul,

Andreiu Cilugrul, Hilip ; Gligore, Luca, Ilea, Nastasia, Voica,

g
cn

Grozava.

www.dacoromanica.ro

(amino 10 lei

- 119
Din acest tablou se vede ca foarte putine surine au
-rArnas necurnparate.

In jumatatea din susMurguse cumparase sllpii

Stanciul, Smion, Neacsa, Andrusco, iar din stalpul Vasco

se cumparase jumatate, ramanand razesi pe o treime si

jama tate din stalpu.

In jumatatea din josGavrilse cumparase 6 stalpi

-din cei opt stalpi ; iar din stalpul Marcestilor se cumparase 5 i 0 din treimea Intaia a lui Marco, adica jumatate,
se cumparase toata treimea Titei, si din a treia treime se
cumparase a patra parte, iar pe rest se aflau Inca rAzesi.
Pentru a arata In stanjeni toate cumparaturile lui
lordachi visternicul, se presupunem c Basenii ar fi avut
in curmezis r000 stanjni, el a cumparat in jumatatea din
sus 450 stanjani, ramanand razesilor numai 50 stAnjeni ;

-iar din jumatatea de jos el a cumparat tot 450 stanjeni

In total el a cumparat in Baseni 9/10 din tot satul.
SeliVea allopnii. In jurul persoanei lui Iordachie
Cantacuzino visternicul se strange toata proprietatea din
selistea Balosenilor 1ntre 166o I 1661, sub scurta domnie a
Iui Stefanita Voda Lupul.
Nu putem prinde inceputul proprietatii in selistea BaIosenilor pe Jijia. Cel mai vechiu act pastrator in arhiva
Sf. Spiridon e din 7115 (1607), cAnd deja proprietatea era
imbucatatita in surine, caci se vorbeste de o pAtrime din

cutul de jos, ce o cumpara Maxim Buzea pitarul cu 20

taleri. (Ispisoare I. 2. 6o). Satul Ii avea numele sau in

plural, ceia ce aratA ca impartirea proprietatti in Baloseni

s'a facut in secol. al XVI-a, iar asezarea iei s'a facut in

secol. XV-a, cand gasim asa de multi Bdlo$, la Vaslui pe
ftebricea 1); tot la Vaslui pe un alt Mos stapanind In
Petresti pe Vilna 2); la Falciu pe Sarata stapanind satul

Buzestii 2); pe Iucasa in Basarabia pe Cozma Balos, unde

1) Ion Bogdan Doc. lui *Man cel Mare" vol. I. 27.

2) Idem. 1, 297.
:3)

Idem II. 55.

www.dacoromanica.ro

180

ISi avea casa 1; apoi gasim pe cneazul Mos In satul Po

iana 9; in fine gAsim i un boer de divan pe Balos ceasnicul 9) Intre 1433-1442 sub fifi lui Alexandru cel Bun.
Erau dar BaIoi, boeri de divan, cneji rurali cu insarcinari administrative si judecatoresti ; i simpli stapani de-

mosii. Pe Balo de pe Jijia ii punem intre acesti din urmg, adicd ea cel dintgi Balos a fost un simplu stApan de
ocing, care a putut Insadi asezare de sat pe Jijia la Turia
si a da pentru o buna bucatd de vreme numele sail la crsaliste, care n'a putut rAmane sat, de oare ce stApAnirea

a fost prea supusa la dese schimbari prin danii si van

zari, i intrulucarea tuturor hlizelor in mina unuia si aceJuiai proprietar, Iordache Cantacuzino, a grabit spArcuirea

selistei ca sat, ramanind numai ca trup de mosie in Borsa.

(Baseni).

In Baloseni au fost 2 rdnduri de cumpargtori mari :1) trei negutitori din Iasi : Toader cupet, Mihai Ungurul
pi Toader Parades. In cartea ce capatl ei de la Vasile Voda
Limul in 1642 (Ispisoace II. 2. 7), acesti 3 frati uxpropriazA prin curnparaturi 34 de rAzesi, din a caror Inemurire
putem prinde cine erau stapani catrA 1600 i cine erau
chiar in 1550. Iata razesii expropriati Harilon, Dumitru,
lonasco (din V. Mardan) Dangill (din Ion MAndrul). lonasco.

Buzea (din Maxim Buzea), Ursul, Carp. Oana (din Miron

Fddor), Tiganca, Lupul (din Andrei FArtat), Gavril, Yana,
Nastasia (din Irina Fador), Odokia, Parasca, Anesia (din
Varvara), Uliana (din Toader Fartat), Lupa (din Andries.
Hara), Ghidanestii (din V. Ghidan), Onofrei, Anghelina
(din Lupul Cosciug), Grigore Gepa (din Ionasco), ChiemaTco, Ursul, Andrei, Antimia, Busca, Bejan (din Trifan)..
Vasile, Costandin, Sava, Tudor (din Haugul), Gligorcea
(din Gavril Fandos). Nici unul din acestia nu se aratd a
1) Idem 205 ; si Surete si Izvoade I. 109.
2) Ion Bogdan I. 157, 355.
3) Ulianitki, 48, 49, 55, 57, Venelin 58 ; Ac. Rom. pecete 6,
Arh. ist. I. I. 41 Surete i Izvoade II, 165; Surete ms. X. sub anik
respectivi.

www.dacoromanica.ro

181 -

stand cu locuinta in Baloseni, ceia ce arata ea incepuse a

nuinai seliste Inca din pragul secol. al XVII-a. Toti acesti 34 r5zesi staraneau o junttate intreaga acea din jos,
Si o patrime din jumatatea din sus.
Murind stapanii, femeile lor impreuna cu copii ii
vand catra 1661 toate ocinile lor lui Ioadachi Cantacuzino
spatarul cel mare cu 300 lei, iar in restul de 3/4 din jumatatea din sus erau trei stapani : Neaniul logofatul, Befi

Jan a lui Trifan si o grupa de rgzesi, dintre cari retinem

pe robii ficiorii lui Simeon din Baloseni. Treimea lui Bejan o cumpara toata cu 70 taleri ; treimea Neaniului o
cumpara iarasi toata cu 8o lei ; iar din treimea a treia cum-

para 5 parnanturi (3 de la Antemia si 2 de la Balos) de

la Toader Aprodul cu 30 taleri. In total intreaga seliste
a Balosenilor a lost cumOrata cu 480 taleri i zice Rugina vornicul hotarnic ca s'a istovit tot satul. (idem III.
I. 206).
Ce se intimpla insa ? In jurul treimei grupei dc ra-

zesi se isca proces de fiiciorii ki Simeon, cari fiind duti

in robie la Tatari, n'au stiut cand ruda lor Toader apro-dul a vandut i partea lor din Baloveni, si pleaca cu para
la divan si izbutesc a li se recunoaste drept pe o jumatate din o treime din jumatatea de sat partea din sus
fara un stei t intrat in giumatatea din kos.
Intre mo'ivele cari aduc transmiterea prnprietatii in
Baloteni, este mutarea locuinfei in alte parti, ceia ce facea
peste mana cautarea unei hlize mici, din a carui venit nu
se 1ntelegea nimica. Mai toti vanzatorii surinelor din Baloeni nu traPsc in Baloseni. Alt motiv e femeia ; murind
barbatul, femeia cu greu putea sa caute de mosie ; de aceia se grabeste s'o vinza ; asa din cei 34 razesi o treime
-sint femei ; iar cand cei 3 frati cumpara selistea toata, i
au tinut'o cat au trait, de si stateau In
; murind barfemeile lor ii \rand ocinile visternicului lordachi cu
3oo taleri. Altreilea motiv era nevoia, care se ogoia cu
yin& rea pamantului catra altul; aceste nevoi aveau mai
snulte prilejuri in vremile vechi : fiscul, napattile, tulbuwww.dacoromanica.ro

- 182
rarile, robia, etc., asa ca tocmai la Baloscni gsim cazuT
cu robi cari yin si-si cer pamantul, ce li se vanduse pe

nedrept de rudele ramase acasa ; si domnia le asculta cererea, de si boerul care cumparase era visternicul Iordachi, iar dornnul ce da dreptate venea nepot marelui boer.
Dreptatea nu umbla totdeauna cu capul spart ; cei mid
Insg adesa ori exagerau prin lingusire hatarul boerului.
Asa micul vornic de poarta chemat a msura pe teren Intinderea mosiei, de a careia hotara nu ni se vorbeste nimic
prin zapisele ce se pastrean de unde pana unde mergeaur
scoate cu hatar boerului spatar mare, mos de domn ca

dupa zapise a cumparat tot satul ceia ee domnul e silit sa desminta dand castig de cauza robilor lui Simeon,
dar mai ciupeste pe vinzatori cu 8 fune a 19 stabjeni funia, ca adica mosia din selistea Baseni nu se ajunge la
masura cu 8 fune, sau cu 172 stanjeni in curmezi (383 m.)r
care daca le socotim ca partea seoasa a robilor lui Simeon, pentru o jumatate de treime ar reesi ca, toata selistea Balosenilor ar fi avut in currnez.s 2820 stanjeni
aceasta In 1662 ; iar daca socotim ca aceasta lipsa e din

trupul moiei, s'a redus apoi ceva din pretul vanzarii.

Pentru intelesul mai departe al mersului proprietatii in
trupurile mosiei Borsa (Baseani), dam in continuare urmatoarele acte :

A. 1800. Sept. (Sorsa IV, 19). Perilipsis de documentele moie

Vradenilor, pomenite In cartea de judecati a lui C. Ipsilant Vod5L

din 1800 Sept.

Para dintre Grigore Basota biv vel ban. slapanul

Vladenilor cu dmneaei Tudosie Leoniasa staplina moi
Iacobenii.

- Carte donmeasca din 7115 Decembrie

1. de la

domnul Simion Moghila Vvod. data acelui de atunce stapan al Vladenilor sa sta pan ascX hotarul acelui sat Win&
www.dacoromanica.ro

183

--

unde au tinut din vechiu, pan la pornat si !Ana la drumul ce merge lie larga rediu.
Un suret de pe ispisoc sarbasc din anii 7122 Mart
30 de la domnul *tefan Tomsevici Voda iiitaritura aceluia de atunci stapan al Vladenilor pe tot satul Vladenii
cu loc de moara, in Jajae din gumatate de sat pe din gas
pe o al triile parte si cu moara in Jajie pe din sus.
Un suret de pe alt ispisoc sarbasc din anii 7125
Mai 12 de la domnul Radul Voevod asamine intarind stapanului Vladenilor adica din ce din gos giumatate de sat
Vladenii o a triie parte de mai din sus si cu loc de moara
In Jajae. Asisdere i pe celelalte dot 04 de aceiasi giumatate de sat parte de gos, cum si pe giutnatate de sat
Vladeanii parte de sus intriaga ca sa fie lui tot satul acela Vladenii i cu moara in Jaj a cu tot venitul. Asijdere
ii mai Intareste si pe alte pAri dintralta mosi- Gaurenii
iar hotarul satului Vladenii Si cu vad de moari in lajia
sa fie lui hotar de la Jijie veche i [Ana In Meletinul cel
vechiu, cum si despre toate partile pe unde sau apucat
din vechiu. iar hotarul satului Gaurenilor iarasi sa fie dupl.
botarale cele vechi. pe unde au stapanit din vechiu, unde
sa i lmpreuna hotarul amanduror satelor, si le desparte
numai Jajie ce veche, acolo unde se numeste Podu5ca
la pod.
0 carte domneasca din 7139 Mart 16 data iarasi

aceluia de atunce stapan al Vladenilor sa aiba a tinia si

a apara a lui driapta ocina i garla de la Vladeni, sa aiba
a sti leasa pe unde au tocmit hotarnicii si pre giudetul
ce au giudecat cand au hotarat sa nu lasa pe mme sa
strace acolo.
Alijdere o mArturie din anii 7145 April 28 de la
Dumitrasco*oldan vel Vornic de cercetare ce au facut pentru

o para ce au avut un Cujba vornic stapanul lacobenilor

cu stapanul Vladenilor pentru niste mosii ce au fost love
hotarale satelor Vladenilor si a lacobenilor pe Jajie, as
child Cujba vornic cai ineaca apa din iazul stapanului
Vladenilor moara i nu poate umbla. Deci cumpanind apa

www.dacoromanica.ro

184

au aflat ca sgs mai rgdice Cujbg vornic moara mai sus

de 1 palma si 4 degete sa poata umbla amAndo1 morile ;
si o podusca ee este in Jajae sa ail:a a o ezi stgpanul
Vldenilor, cat sa poat g. umbla moara, unde au fost ezit
si mai inainte.
Uricul domlui Grigori Alexandru Ghica Vodg din
1764 Iulie 14. cuprinzator pentru pricina ce au avut sta.
panul lacobenilor cu un Fote Lipt,canul carele cu alta mosie Brostenii vrea sa treacg peste Jgjie veche In dreptul
Iacobenilor.

Fara veleat ravasul lui Costantin Macri jacnicerul unchiul dmsale banului Grigori Baota. catra stapanul
Vladenilor prin care instiintaza pentru pricina ce au fost
nscut despre manstirea sfantului Spiridon. care au fost
facut o moara in Jake in dreptul mosii Borsa a mgrigstirii, unde fiind intre morile Vlhdenilor si a Iacobenilor
trehuinta au cerut a sta la ace pric:na stapAnii amanduror morilor Vladeanii si Iacobenit.
B. 7230 August 5 Iasi. (Borsa) f. 32). Mihai Vocli Racoviti
intlreste lienei stolnicesei, jupaneasa riposatului lordachi Cantacazino
biv vel stolnic, si fata lui Apostol Catargial biv vel comis, st'apanire
asupra mosiei Biseani la TuHa, Iasi.

anacTilo: reams:
datam carte domniei mall. dumisale

IIV MIIVH P11{013144 ROEBOA4. MK.

simalt ililowacicoa.

Il-kni sto1ni6msai. kupmrrksa rapawsatului lui Iordachi Cala.

cuzino. biv vel stolnic. ca sa fie volnica si put/arnica cu

carte dwmnei male. as

inia si a stapiacni satul 131eani

Axil la Turim in ttnutul Esilor, cari acel sit. i sau ales
inparte dumisali. de cAtr a. fii dumisale. ca s tie acel sat

penlru comandul dumisale... ti inca .i alt sat anume den

parte lui Iordachi med. de la tinutul unde iari pl6/a. pentru
ail-LI la adiaste doms sate, nim* din fili dumisale sa nu

s arnestiaci. caci sau socotit. sa tie in parte dumisale. pe

cum sau zis mai sus. pentru zastrele. 6au avut dumneaei.
de la parintiali dmisale Apostul Catargiul. biv vel ccmis,

www.dacoromanica.ro

185

i sau prapadit la datoriile sotului saki lui Iordachi stolnicul. iar ginerele dumisali fflkpiau BOT*11811. de ar hi si luat

vro carte ca atrkm. ca sA stapxniasca acel Rat Baseanii.

s nu i s tie 4 sama. cad a hi luat. pe nestiinta domniei
mali cu mestersuguri. drept atyk& sa aibm dumneati stolni6asa asti n acel sat. si 4 trk de apoi. cui an vrat. wr sal
vanza. or sal daruiascx. volnica s fie dumneaei. a da o
ori a strain. ori la fi6ori wr cui ar socoti. drept awk
domnim mea. iam dat si iam Intarit ca sai fie nric, si de
domniia mea. si altul nimea s naiba a sa amesteca.
np-k,A, CHM itHCTOM rcnxvraaauti (inaintea acestei carti a dom-

niei mele).

Caci si la izvoadial. de impartal a.a Aste legat.

precum au asezat dmnealor boar!.
Iw Mihail Racovit Voevoda,
Pecetea mica domneasca in tus rcs.
Axintie uricar.

Artrile acestui ispisoc dumnesc indreapta i intregesc aratarile snitei Cantacuziniste publicale de N. Iorga.
Iordachi Cantacuzino biv vel stolnic mort inainte de
1722 e fiul spatarului Toderasco Iordachi, si nepot lui
Iordachi Cantacuzinovel vist. cumparatorul niosiei Basenii
cu selistele ei. Deci de la 1662 pima la 1772 mosia Baenii a stat in manule Cantacuzinestilor. Spita Cantacuzineasca da acestui Iordache stolnicul numele de Pascanul.
Are doi fii : pe Iordache Cantacuzino Pascanul medelnicer
si pe o fata marilata nu cu Velisco Boteanul, cum zice
spits., ci cu Serban Boteanul, cum arata cartca lui M. Racovita Voda. (Surete ms. I. 717). Ceia ce nu ne spune
spita Cantacuzineasca ne intregeste cartea noastra, a acest Iordachi Cantacuzinn stolnic, era ginere lui Apostoli
Catargiul, de oare ce. tinea pe lleana, fata lui. (Surete
lzvoade IX, arborele Genealogic).

www.dacoromanica.ro

186
lord. Cantacuzino vist.
cis. Alexandra

Toderaaco Iordachi spatar

.Apostol Catargiul

Iordache Cantaeuzino Paacanul asItorit en Deana

stolnic t 1720
Iordachi Oantacuzino
spatar

fata &is.
Serban Boteanul

C. 7271 Iunie 13 (Boraa I. 33). Cartea lui Grigore Joan Vodi

Will la 4 boeri s meargi si hotirniceascji moaiile Sf. Spiridon din
Jaai, care slut incalcate de megieai ai anume Biialni, Ostopceni ai
Boraa.

Iw Grigorie loan Vvoda. bojiiu. milst. gspdrz zemli.

credindos boeriul domniei meli.
dmta Dumitrasco Paladi biv vel vornic i dmlui Mihalachi
Chesco biv vel pit. i Neculai Camaras, de izvoade i Lupul
Hadambul vornic.. facem stire dumilorvoastre ca domnii
mele au dat jaloba cuviosul rugatoriul nostru, sviintiia sa
Sofronie egumenul manstirei Sfantului Spiridon. cum ca
are o mosie aice la tinut Esii. anume Bas Atli. care movie sa
inpresoara de atra movie Camanarstii a satrarului Cocii si
de cAtra Satrarestii. lui Stefan Gheuca. si alta mosie mai
are manastire Ostopceni inpreuna cu Vasile Cozma. care
Moldavscoi. Cinstit si

si adasta s inpresoara de catra mo4ie Candestii. cum si

alt movie Borse s5, inpresoara de att.& Gaurenii dmsale
stolnic Beldiman. i a lui Osmache. cu care Impresurare ce
fac razasii mosiilor manastirii, i sa pricinueste mare paguba si stricaciune. si cersind de la domnie mea ca sg. i sa
hotarasca mosiile, iata randuim domnie mea pe dmvoastra
ce sa mergeti. la de mai sus numite snoii si sa strngeti
pe toti acei razesi si oameni batrani, carii vor sti pe unde
au unblat de vac. hotarale mosiilor manastirii. si dupt
scrisori si marturii hotarnice, incredintate, ce sa vor arata
de catra toate partile, si dup a. marturiile osmenilor batrani
megiiasi. cui yeti cunoaste dreptate, in trica lui Dumnezau._

www.dacoromanica.ro

187

i sa alegeti mosiile manastirii osAbit de a

altora puind i pietri hotara din gur inpregur. si dup4
hotarare ce vet gasi s dat. i mArturie hotarnica in samne, iscalita de dumnevoastra, .1i de tott megiiasii. i inpregiurasii ce sa vor Intampla la ace hotarare, care marturii
sa o trimeteti la vtori logofat si sa o duca sa sa cerceteze
de dmlui vet logofat. si apoi sa o triaca la Condica ce
sa hotarati.

am poroncit domniia mea. iar carii din rAzAsi nu sa vor odihni cu hotarare ce vet face drily. s'.1 le dati zi de soroc.
i impreuna cu marturiia dmv. sa vie la divan. adasta
scriem.

vIt 7271, Rini 13.

Pecetea domneasca in tu ros cu inipakie : Io. I Pp.
1w. J KB. 1763 I cap de bou.
procit vet log.
I

Candid de divan. Pentru bunul mers

al juraitiei,

nevoia a cerut ca sa se randuiasca de domn ra atat divanul c i marele logofat sa tinA condici in regula, in
care sA ,e treaca toate pricinile, pentru a se sti mersul
judecatilor, intru cat pArtile I.fistrand la ele vechile hartii
impedecau adesa ori indeplinirea procedurei civile, cum
i afiarea adevArului. Dna condicile de divan s-au introdus de C. Voda Mavrocordat, condica marelui logofat,
care judeca in apel toate pricirule o infiintaza Gr, Ion
Voda Calimah.

lata mersul procedurei : duo hotArare ce yeti face

sa dati j marturie hotarnica in J e mn e iscalita de dumnevoastrP , care sa duceti la logotA tul al 2-a i sa o (Inca
sa sa cerceteze de d.lui vel logofat si apoi sa o treaca in
condica ce om poroncit domme mea".

D. 7271 Iunie 28 (13ora I, 34). Hotarnica Ostopeenilor radicatii.

de boerii rnduiti de Vodii. Gr. Calimah, pentra alegerea a doi batritni, ce se cuvin Sf. Spiridon din Ia0.

D:n luminata poronca pre inaltatului domnului nostru mariia sa Gligorie Ioan Vvod. fiind randuiti cu cartea
marii sale, ca sa alegem doi batrani din satul Ostopce-

www.dacoromanica.ro

188

nilor. ce sant la tinutul Iasu lui, la Turie a sfintei manastit i sfant Spiridon. ce sant cumparate de dmlui rapaosatul
lordachi spatar. adica i pol batran de la Gligori Carlig
vornic si de la nepotul su Nacul nepotii Cucoarii, i pol
batran de la Ghiorghie Chis ce sa trage din smintie lui
Murgu. care sa fac 2 batrani, de noi. dup. luminata poronca marii sale mergand acolo. la numita mosie Ostapcenii, am cercetat pricina acestii mosii i dupa hotarnica
Iui Grigorie Cucoran vornicul. de poarta din velet 7222
Mart 7. ce au hotarat trei WO din tot satul Ostopeenilor,
lui Stroescul armasul, st dupa ispisocul Marii sale lui Mihai Voda din valet 7232 Mar 31, sau dovedit ca acest
-sat au imblat In zaci batrarii, ce sant acum toki batranii
la stapanire lui Vasile Cozma, si vrand sfiintia sa Orintele Sofrouie egumenul sfantului Spiridon ca sas aliaga oObit acei doi batrani a manastirii am facut stanjani de
palme i funie de 30 sthr.jani, si am Inceput intat a masurA dintrun stalpu. cPri parte de kos ce este Imre doi
stejari cu buor, unul dispre soare rasare, i unul dispre
soare apune in rnargine rediului Ostopcenilor, unde sa
clesparte Ostopcenii de Candesti si de acolo drept pe
campu In sus. pe supt Turie i pan In capul mosii Basanilor, nude au luat oamenii cu sufletele lor, i pe carte
de blastam la niste stejari sau fiat 22 odgoane i8 stalljAni si am mai masurat i pe deasupra radiului Ostopce,nilor despre apus i pe drum Furilor in sus, de la o piiatra dime doao grob (sic) unde iaste i un stejar cu buor, unde
larks sa disparte Ostopcenii de CAndesti. i in sus. pe drum

Furilor pan In hotarul Basanilor. mosia manastirii lui

Sfeti Spiridon. sau aflat 28 odg. i sau mai masurat si
lit capul hotarului Ostopcenilor in faneta .si sau aflat 18
odgoane si socotindusa batranii pe stanjani sau ales acesti
doi batrani pat te manastirii din hotarul Ostopcenilor din
parte di sus. alaturea cu hotarul Havnilor ce este deasuipra paduiii Turii in zarea dealului si in g os tot zarea dealului 138 stanjani si am pus stalpu tie piiatra hotar si am
-ariasurat si pe drum Furilor din hotarul Basendor i dru-

www.dacoromanica.ro

189

mul in Os din potriva Stlpului ce este in movila in pa

ran si am ales parte manastirti 170 stnjani si am pusstalpu de piiatra, si am masurat si din stalpul Basanilor
ce este deasupra rupturei in kos pe zarea dealului i ana,
ales iaras 17o stanjani i sau pus stalpu de piiatra si aro
masurat si di in capul Ostopcenilor In fanat 9i sau aflat
io8 stanjani si sau pus piiatra, i asa sau incheiat si sal/
stalpit acesti doi batrani a manastirii den Ostopceni den
parte den sus. si dupa cum am hotarat am facut i noi a6ast marturie hotarnica la mana sfiintii sale parintelui
Sofronie. egumen. manaslirii lui steti Spiridon.
vlt 7271 Iunie 18.

D. Beldiman biv vel vornic.

111,halachi Chesco biv vel jic. hotarnic. Lupul Ha

dbmbul vornic de poarta hotarnie. Nicolae camaras de

izvoade hotarnic.

Ostopcenii ne duce la intemeetorul su Ostapco vataman, care ti avea case la Turia, cum celim In uricul lui
Stefanita Voda din 7030. (Uricar XViII, 91). Stefan eel
Mare daduse manastirii Moldovita intre altele si jumatate din

satul Ostopeeni la Turia unde 1i avea case Ostapco vataman 110/WRIl114 WT GCTfltIM1 oir Torpiti :

l'Af IItI

RATA-

nin ca cT anro". (I. Bogdao. Doc. lui Stefan eel Mare I,

179). Un alt Ostapeo 1i avea case pe Reut, caruia i se-

Intareste stApAnire de Stefan Voda in 1446 Ghenar 20.

(Ulianilki 69).
Ostapco e rostirea ruteara a numelui Eustatie
Melsor4tea. Hotarnicii randuiti de Vocla masoara Ostop-

cent cu odgonul de 30 stanjani i gasesc la un capt 22odg. la mijloc 28 odgoane i la alt capAt 18 odgoane
Mosia se impartea in ro batrani, Epitropia avea a lua o
cincime, adica 2 batrani, ceia ce dadea : 0 cincime din 22
odgoane i 18 stanjani fac 135 stnjeni, (boeri hotaroici
pun 138) ; la mijloc o cincime din 28 odgoane e 168 stanjeni (hotarnicii pun 170 stanjeni); singur capatul de sus
il pun exact, caci o cincime din 18 odgoane e tocmai 1o8 ,
stanjeni.

www.dacoromanica.ro

190
E. 7271 Iunie 28 (Borsa IV) .. Hotarnica Videnilor zisa si
i Lupul llddwbul vornic de
poart, prin care aratii c. s'au gasit in cele 1 trupuri de mosie ce
intra In Bersa Hritcani, BMoseni, Hhugul si Videnii 2263 caprttul
Borsa) riidicatrt de M. Chesco jicnicer

-despre rAsarit; 2336 sthnjeni capitul din jos si 3302 stiinjeni capiitul

despre Jijia la apus.

Din luminata poronca pre Inaltatului domnului nostru

Mriia sa Grigorie loan Vvoda. fiind randuiti prin luminata carte marii sale intru care ni sa puronceste ca sa
mergem s hotararn cia mosie a sfintei manastiri sfeti
Spiridon anume : Vddenii ce se numescu arum Borsa, ce
sa megiesescu pe den sus cu Gaurenii si in cap despre
Jijia sa rnegicsescu cu Vladenii i Haugul pi Balosanii.
i Hritcanii ce sa megiesescu pe din gos cu Camanarestii.
aceste patru mosii bat cii capetele in apa Jijii. iar Basanii sant despre Turie. si capatul din sus sa megiesestn cu
Gaurenii si Stlpeni, iar capatul din kos cu Ostopceiiii
care mosii sant la tinutul In1ui pe Jijie, Si sOnt afierosite la sf Onta miinetstire de dumneai spdtdreasa Ecaterina
sclinita si de fiul dmsale Jonif Cantacuzino biv vel
agei. De6 dupa luminata poronca marii sale am mersu la
numitele mosii si am stransu pe toti megiesii. de prin

pregiur anume. pe Stefan Gheuca ot vist. mosan din SItrareni si pe dom. medelnicereasa Sanda mosanca din Can-

desti, i Vasile Caraiman mosan din Ostopceni, i Vasile

Tiga i Ion Doltul mosinesi din Ca nanarasti i Carste om
batran de Borsa pi popa Grigorie ottam si Proca vornicul din Gaureni si lonita Matei din Radiu, .si Savin Bacovii; ottam i Costandin ottam toti acestiia mosinasi din
Radeni. si Ion Sofiica om batran din Carniceni si Lupufi6oru1 Parvului pargariul de acolo i alti multi inprejurasi si Inbland inprejurul acestei mosii cu acestiia toti pi
cetindule si carte de blestam ca sa arate adevarat pe unde
au umhlat hotarul acestei mosii de vac. i inUti mergand
la hotarul Vadenilor din sus. unde sa disparte de Gallreni la matca Jijii vechi, ce sa numeste acum Podusca,
am facut stanjan de opt palme i odgon de 30 stanjani,

www.dacoromanica.ro

191

si in malul Jijii vechi sau pus stalpu de piiatra si de acolea purcezand a masura sasul spre rasarit alaturea cu
hotarul Gaurenilor. pan la ruptura In piscu din gos de
drum unde sau gasit stalp vechiu, sau pus altul nou sj
sau aflat 24 odgoane 15 stanjani, de acolea tot spre rasarit piste matca vaii Gaurenilor, drept la un piscu. unde
au marturisit oamenii din Borsa pe carte de blastam ca
au mai fost stalpu vechiu, care noi nu lam gasit, si In locul acelui stalpu am pusu alt stlpu de piiatra si sau aflat
20 odgoane, de aculo tot pe podis spre rasarit si tot alaturea cu Gaurenii In -zarea podisului sau pus piiatra si
sau aflat 8 o(dgoane), de acolo tot podisul la vale alaturea cu Gaurenii si tot in gos de rgdiul Gaurenilor piste
vale In coasta dealului intre drumuri sau pus pilatra si
sau aflat 9 od(goane). de aicea apuca drumul la deal alaturea cu Gaureanii si tot drumu pan in drumul Furilor,
unde sa inpreuna capul moi Basenilor cu Roscani i cu
Stalpenii sau pus o piiatra. de la vale de drum in itspintii i sau aflat 13 od(goane). 28 stanjani, Ora aieea
neau arAtat Carste Soro6anul si Stefan a Fanii oameni
batrani din Borsa pe carte de blastam cum Ca asa s dispartu aceste hotarg. De aicea sa intoarce hotarul Basanilor i apucg drumul Furilor in gos spre rasarit alaturea
cu hotarul Stalpeniboi, i tot drumul pe deasupra unor
ulmi tineri pana unde intra drumul in dumbrava sau pus
piiatra. in dreptul until stejar ce sau insamnat cu buor si
sau aflat 18 od(goane) 10 stanjani ; de acolo tot drum Fuor In g os i prin padure alaturea cu hotarul Paulenilor
cu a Stalpenilor pana unde sau aflat un stejar cu buor
vechiu de la vale de drum In fundul vaii Basenilor si tot
drum Furilor In gos i prin padure alaturea cu hotarul
Paulenilor pan In capul Radenilor. in padure de la deal
de drum sau pus un stalpu de piiatra si tot drum Furilor
prin Ware i alaturea cu hotarul Radenilor pan uncle
iasa drumul din padure intre doi stejari de la vale de
Arum sau pus un stalpu de piialra. i sau aflat 12 od.
12 stanjani. si tot drum Furilor In gos pan in dreptul fan.

www.dacoromanica.ro

192

tanii ce sa numeste fantana Talharului. de aicea lasa drumul Furl lor i apuca podisul pe supt marginea padurii
Turii si in kris pan in hotarul Ostopcenilor intre nist&
stcjari i sau pus un stalpu de piiatra i sau aflat 32 odgoane. 14 stanjeni. de aicea sa intoarce hotarul Basanilor
spre amiazaza drept peste campu asupra vai OstopcPnilor intro movila ce iaste In valea Ostopcecilor cu izvoara
sau pus stalpu de piiatra si san aflat 10 odgoane 23 stalljani, de acolo piste drum Furilor pe podi drept la ruptura.
tot alaturea cu Ostopccnii sau pus stalpu de piatra si sau
aflat 8 odgoane de la ruptura sa pogoara pe drum pe
costisa si pin coastele movilei deasupra drurnusorului sat)
pus stalp de piiatra si sau aflat 8 odgoane, din coastelemuvilei drept la vale. si piste un grind si iarasi la vale
langa niste sAraturi alaturea cu Ostopcerni sau pus stall)
de piiatra i sau aflat 14 odgonne si aicea sa sfarseste capul Ostopcenilor. de aicea sd intoaree hotarul Basanilor
prin capul Ostopcenilor si merge piste podi si piste vii
asupra miii vai in buzl unui piscu deasupra vai sau pus
stlpu de piiatra

sau aflat 3 od. de aicia peste vale

tot prin capul Ostopcenilor si piste un grind deasupra vaii

Trestioara sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 7 od.
si de aice piste vale Trestioara. i la deal peste ponoara
la zarea dealului Protai par in costele Balosenilor in piiatra Robilor ce este in zarea dealului sau pus stalp de
piiatra i sau aflat 7 odgoane din zarea dealului 'piste podis purcede hotarul Balosenilor si cu parte Robilor ce arata in ispisocul lui Ilie Alexandru Voda din valet 7175
lull 19 scriind ca sau ales partea Robilor din gumatate
de sat din Baloseni din parte de sus a sasa parte pi li
sau ales 3o stanjani i tot alalure cu Ostopceuii pe podi

pan in piiatra Robilor ce san pus langa drumul mare.

unde bat Balusenii cu capul in Satrareni dupa cum arat
ispisocul lui Ilie Alesandru Voda, sau aflat zo od. 3
stanjani. de aicea sa intoarce hotarul Balosenilor cu parte
Robilor pintraltu stalpu de piiatra ce sau pus fn capul
Balosanilor. care stalpu au marturisit Ion Doltul si cu Va-

www.dacoromanica.ro

- 193 sile Tig:t. oameni batrani din Camnargsti. prin carte de

blastam cum ca acolo au apucat stalpu vechiu a Balosanilor i noi nu lam aflat, dar pe acel stalpu i hotarnica
manastirii 11 adivereste ca au fost. De aicea de la acesti
doi stalpi am purces alaturea cu mosiia Satrarenii dupa
hotarnica lui Dubau logofatul ce au hotarat satul $atrarenii. mosiia lui tefan Gheuca ot vist. incepand de la acesti doi stalpi drumul mare. si tot drumul alaturea cu

hotarul $atrarenilor WA la un stalpu de piiatra ce sau

aflat 5 odgoage 22 stanjani. de aice de la acestu stalpu.
lasa drum si apuca pe podis prin priloagi si tot alaturea
cu hotarul *atrarenijor. pan unde sau pus stalpu de piiatra in podis si sau aflat 6 od. de aice tot piEte podis pi
prin priloagi asupra fantanii lui Tomusco i deasupra
fantanii langa niste spini sau pus stMpu de pliatra. i sau
aflat 12 od. de aicea de la fantana lui Tomusco apuca
deahfl asupra fantanii Arbanasului tot alature cu *atrarenii
deasupra fantanii Arbanasului tot sau pus stalpu de piiatra
Si sau aflat 14 od. de aicea s intoarce hotarul prin capul Hritcanilor tot alaturea cu hotarul $atrarenilor si pe
podis sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 12 od. 18
stanjani, de acolo tot pe podisul In gos alaturea cu *etrarenii. iarasi sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 6 od.
si de acolo tot podisul In os pan in capul Hritcanilor pi
tot alaturea cu Satrarenii, pan In hotarul Camanarestilor,
unde sau pus doi stalpi de piatra, unul fundul Hritcanilor
pi altul disparte Hritcaniii de Camanaresti, si sau aflat 8
od. de aici sa intoarce hotarul Hritcanilor asupra Jijiei alature cu Camanarestii. pe podis, sau pus stalpu de piiatra ti sau allat 8 ad. 4 stanjani. si tot podisul asupra unii movili i In coastele movilii sau pus stalpu de piiatra
pi sau aflat 7 od. 14 staojni, si de acolea tot pe podis la
vale, si alature cu Camanarestii In muche sau pus stalpu
de piiatra i sau aflat 10 od. de acole la vale la un par
langa o fantana deasupra lantnei sau pus stalpu de piiatra i sau aftat 9 od. 4 stanjani. de acolo la vale pe dinainte helesteului ce iaste pe hotarul Hritcanilor si piste
Ispisoaee

i Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

13

194

matca vai a Hritcanilor pan la un damb ce este deasupra sasului Jijii. sau pus stalpu de piiatra i sau allat II
odgoane. si de la acestu stalpu de piiatra drept piste Os
i prin stuh pan In matca Jijii, de acolea apuca matca
Jijii In sus pan in hotarul ce sau pus intAi in malul Jijii
vechi ce sa numeste podusca, i asa sau incheet aceste
cinci mosii. cu hotara din gilir inpregiur si dupa cum am
hotarM i sau stMpit, am facut i noi a6astA marturie hotarnica la !liana sfintii sale parintelui Sofronie igumen
manastirii lui Sfeti Spiridon.
vleat 7271 Iunie 28 dni

D. Paladi biv vel vornic.

Mihalache Chesco biv vel jic. hotarnic. Lupul Hadam-

bul vornic de poarta hotarnicu. Nicolai camara de izvoade hotarnic.

Drumal Furilor. Pe partea despre rsarit prin pa-

durile dealului Turia holarul 11 facea drumul Furilor pe

toata lungimea sa de peste 6 chil metre. Drurnul furilor e

pomenit si in judetD1 Putna i Bacau inc din secolul al
XVI-a si mai inainte, i spune toarte mult pentru starea
economica t administiativa veche, ca in tot lungul vailor
Moldovei era un drum al Furilor, hotar de mosii.
Partea Rohilor ni s arata aici ca in urrna proceselor avute la divan de fic orii lui Simion, intorsi din
robia tatarasca, ii s'au ales din 13 Iloseni a sesa parte
din jumAtatea de sus, 8o -taojeni".
Donatoarea. Ecalerina Pascanita e sotia lui Iordachi Cantacuzinn Pacanu spatarul, care a fost afierosit
danie manastirei Sf. Spiridon catra 1761, mo4ia sa Vadenii. Fiut sa Ionita Cantacuzino Pascanul ni e dat de
spita ca s'a calugarit mai apoi. Ecaterina Pacanita spatareasa a mai avut acWi copil : llinca maritata cu Vasile
Negel ; Safta casatorita cu Lupul Bals, Costandin Pascanu
rasatorit eu Maria Via-to si De lonita ago, apoi calugarit.

www.dacoromanica.ro

195
F) 1765 April 10. (Borsa IV.

13)

Cartea lui Grigorie Alex. Ghi-

ca Vod. data in chestia preValuirei easel si livezii ce-si Meuse un

Pascal Sirbul pe alt loc, nu in selistea Borsei, pricinuind pagube Casei Sf. Spiridon, a carui egumen era vliidica Erinopoleos Sofronie.

Itv Grigorii Alecsandru Ghica Vvod. bojiiu. mlstiiu

gspdrz zernli Moldavscoi. de vreme ce sventie sa printele mitropolitul Erinopolios Epitropul sventei manastiri
a svantului Spiridon au ara tat ratra domnie me. c avand
numita manastire o mosie anume Bma pe Jija. la tinutul Esului, i find si sat pe numita mosie, in saleste veche. uncle sa numeste satul Borsa, dar pen pregiurul salestei, uncle este loc de pus prisacA si de tarnd si de facut fan, este .5Azator un Pascal Sarbul intro vale si ari
casa si puin vii i pomi. si tine si stupi. nu numai a lui
ce si a altor negutitori. dar find ca ace mosie, au Incaput acum de vo 2. 3. ani supt stapanire manastirei. svan-tului Spiridon, si avand i stupi acolo. i vrAnd ca sas
i asazare azolo nu este cu putina, a suferi pe nime
1ac
s sada pe de laturi. de sat afara den saliste satului, adiverindusa ca acolo. tntaiu unde sede acel Pascal Sarbul. face mare paguba si cMcare mosii. i strcaciune stupilor manastirii, Si strica iarna i fanatele, cum si al
lAturasi, ce .sed tot pe ace mosie. carii i giudecata au avut parintele Erinopolios la dmlor velitii boeri. cu Pascal SArbul si cu alti laturasi, pentru a6ast prima si nice

ei nau avut ce s mai raspunda. doveclinclusa ca sezind

ei de lature satului, pe unde este lo de hrana fac multa
paguba la movie sventei manastiri, cari nici ei nau putut
mai mult s ste inpotriva, fiind si de stricaciune satului,
iata dar ca am randuit. pc boeriul nostru vornicul de
poarta sa aiba voe prin carte domnii mele sa marga arolo la casa lui Pascal Sarbul dinpreuna si cu un martur
tPslar si sa strangA i pe alti mahalagii. de acolo. de prin
pregiur si in frica lui Dumnezau s socoteasca
sa pue
.pret casai dupa rum sa socoti cu dreptate cum si vii,
pomi tot sa pretaluiasca, i dupa pretul 6ar socoti toate
aceste de mai sus aratate, sa faca i marturie, ca sth de
i

www.dacoromanica.ro

196, -parintele. Erinopolios banii i el sa sa radice de acolo, cu

stupi cu tot ce are sa marga la sat sa sa aseza. cum si pe
alti lturw de la Haugul. i de la Hartop, i Hociungi tutulor sa le dea poronca s sa mute la sat unde este saleste veche.

Intralt chip s nu fie.

lt 1765 April 10
procit vel logofat.
Pecetea domneasca in ceara roie, cap de bou.

Pentru a intelege legatura dintre acest act sub No.

9 si urmatoarele, sa legam mersul proprietatii din celelalte 2 trupuri din mosia Borsa : Rwanii si Vadenii, poreclit apoi Borsa.
Rwanii umblau pe trei stalpi : cel din jos zis al
Garaului; cel din sus zis a lui ,orunga, si al treilea din
mijloc. In stalpul din sus era stapan clucerul Stefan Petriceico, ajuns apoi Voda, cumparand de la urmasii Illi
Sorunga. In stalpul din jos se isca on proces lung intre
Ursul Ponici satrar si ai lui razei cu Toader vornicul de
Iasi, care ar fi cumparat fara tirea razeflor. Toate divanurile admit dritul de rascumparate, mai ales ca Po:
nici giurase ca n'a stiut de vinzare. In proces se amesteca fi Gh. 5orunga din stalpul din s.:us, dar se da ramas
la toate divanurile.

Nu stimlipsindu-ne actelecum de s'a incorporat

stalpul lui Ursul Ponici satrar in trupul Borei.
Vadenii. Cel mai vechiu act din plicul Vadenitor ne
arata ca satul era intemeiat cu mult inainte de 1629, Ond
gasim stapani in Vadeni pe Haugesti, urmasi din Haugul
cel batrin. Miron Barnoschi Voda judeca si da ramas pe
Pana visternicul sa intoarcd molia luata de la copiii Hdugului pentru 66 lei, sub pretext ca i-ar h ramas ei dator
cu 8o zloti din o slujba.
Vadenii erau i ei impartiti In trei stalpi : Un stalp
cel de sus It stapanea Cazacul ; un alt stalp it cumpawww.dacoromanica.ro

197

rase T. Gherasim cu Ioo galbeni de la Cost. si Toader

Haugul ; in al treilea stalp erau stIpani copiii lui Patrasco

Haugul, luati In robie inpreunA cu tatAl lor de Tatari.

Marele visternic Iorda:he Cantacuzino, revenit in
tarA sub domnia lui Gh. Stefan-Voda, dupl ce fusese des-

tgrat vre-o 2 ani

i moiile lui luate pe sama domniei,

ca Popricanii i altele, intra ca stapan in VAdeni in urma

actului de imprumut ce a facut cu PAtraco HAugul, pe
care l'a platit de robie cu loo lei. Zalogul neputandu-se
plAti

la vreme, a rAmas pe sama lui o jumAtate din a

treia parte a satului VAdeni, pe care il cumparase Pa-

trasco Haugul de la verii sAi Toader si Costandin cu 30

galbeni. Acestea se petreceau in 1656. Haugestii fusese
dui robi de Cazaci i Tatari in frAmintArile de sub Vasile
VodA Lupul si Gh. Stefan, si visternicul Iordache se face
deci prin acest act de zalogire rAzes in trupurile Borei.
(III. I. 71).

Din stalpul al treilea a lui Patrasco Haugul cu

sAi,

fiii

el nu zalogise de cat jumAtate a esa parte din

sat; cealaltA giumAtale o cumpra Iordachi visternicul tocmai in 1661 Sept. I, cand deja cumpAra ca raze i vecin
in Baseni, BAloseni i alte hlize din jur. El cumpAra cu
70 taleri alta a vase parte de la ginerele lui Patraco

Haugul, de la Gavril Poruschie. (III. i 191).

Visternicul Iordachi cumpara al doilea stalp in aceiai luna, 9 SepL cu 140 lei de la T. Gherasim, care si
el cumparase acest stalp de la Costachi i Toader Haugul cu ioo lei. (III. I. 192). Insfarit dupA 2 luni cumOra la 1 o Noembrie cu 18o lei si cealaltA jumatate de
sat de la MihailA., ginerele lui Sava Haugul. (III. I. 193).

Intre acestea Iordache Cantacuzino moare ca spatar.

El cumparase in Vadeni cinci din sese pri cu pretul de
490 lei. Tocmai in 1671 Mai 9, (III. 2. 126), giupaneasa
lui vaduva, Alexandra IordAchioae cumpara cu 150 lei si
al treilea stalp al Cazacului zis i Bor$a, dupA ce ginerile Cazacului Papaluta i-1 zalogise pentru ix luni.

www.dacoromanica.ro

198

Pentru ineles iata spita Haugestilor :

Haugul eel Wean
Hugul (ace*ti doi frati intemelaza" satul Hdu- Ilugul

getii

zis Vcidenii)

Durnitru. Vasile, Sava, Constantin,

pitar
diac

Antemia,

Nasiasia, Ileana

cas. Mih1I

Toader, loan Patra*co Hangar

pitar pitar
fatl cB. Gavrii Poruschie-

Met

in rale

Iar st1pii mosiei Vadenii veniau astfel :

V5deniiBoruBorp
12

Sava Haugul 1/8 Cazacul 1/8 T. Gherao vinde lui

sim o vinde
IrMa Mpg- cu 140 lei
Iordache
Cantacuzino

cu 180 lei

lute o vinde

cu 150 lei

1/8 Patraco Hugul

Haugul yin- fata cars. Gadut cu 100 vril Poruslei

chie vindua
cu 70 lei

Lui Iordache *i Alexandra Cantacuzino spatarul

Numele de Viideni, ne duce la radacina vad, trecatoare, tin4, (vsl.), cum Vdenii veniau pe Jijia, in dreptul
vadului Jijiei s'a intemeiat satul si sa zis V adenii ; Cum

insa casele erau rari si nu pe toti stalpii erau case mai

temelnice, s'a intamplat ca pe stalpul Cazacului sa dureze
case mai bune unul Bor5, care nu era HAugesc, ci naimit

la vadul Jijiei. Bor5 barbatul a murit; cat a trait el s'a

zis satului in parka unde li facuse case el Bors, la Borsu" ; murind el si urmand a sluji femeia lui ca pazitoare

www.dacoromanica.ro

- 199
la vad, s'a zis la Borsa" in loc de la Borsoae" ; si cum
pe celelalte hlize nu erau case, cad Haugestii li gasim asezati in alte hlize, ea in Baloseni, in Baseni si chiar pe
aiurea, Intreaga a4ezare s'a dat dup a. numele lui Bor$,

pazitor la vadul fliei, si dupa femeea lui Borse. Trecerea numelui din Vadeni in Borsu s'a facut in jumAtatea a
2-a a secol. al XVII-a, iar trecerea din Borsu In Borsa
s'a petrecut dupa 1740.
G. 1765 April 21. (Borsa IV, 10). A naf oraoa velitilor boeri
Stefan Roset vei logofat si Lupul Bals vel vornic, prin care pretaluesc casa, via si livada lui Pascal Sarbul de pe Ilaugul la 98 lei 105
bani ; Maria sa Voda in buiurdiul sau admite despagubire numai 30 lei
pentru viisoara.

Ilw Grigorie Alixandru Ghica Vvod. boj. mls. gspdr

zemli Moldavscoi.

Dupa giudecata dum. velitilor boeri ; cercetand domnia me. anaforaoa a6asta am aflat ca cu cale au giudecat
si poroncim domnie mia sfintii tale' parinte Irinopoles din
bani epitropiei sa dai acia 30 lei pe vie, si jaluitorului
dupa cum sau pretaluit de vornic de poarta, iar pentru
cas(a) de vreme ce la mAnastire nui trebuitoare si ea ia dat

alta cas In loc aceiia si iau dat si lemnul asa sa s urmeze si mai mult in mijlocul mosii eu saderea-sa nu sada,
ci sa sada la siliste cu ceilalti skeni.
(1. p.) gospod. cap de bou.
Prea Inaltate Doamne

Din luminata porunca marii tale am luat sama Intre

sfintie sa pArintele mitropolitul Irinopolcos Kir Sofronie,

si intre Pascal Sarbul ce este sazator pe mosie Haugul a

sfiintii manAstiri a sfAntului Spiridon. pricina lor_intracest

chip este. Acest Pascal Sarbul au jaluit Mani tale. cum

ca el de cativa ani au facut asazare pe mosiia manastirii Inca pan a nu fi mosiia inchinata la manastire, si acmu

www.dacoromanica.ro

200 parintele il scoati di pe mosiia si ale ce are cas si nite

pane raman Intru nemic. i el nu are aiurea unde sa sa

dun. Sau Intrebat si pe parintele Irinopoleos la pricina
jaluitoriului acestuia ce are sa raspunda, sviintiia sa au
raspuns ca acest Pascal Sal bul cand au venit la a6asta
mosiia de sau asazat nau cautat sas faca asazarea lui la
saliste mosii unde iaste si sat si oameni multi adunati
cad de atata ani sa hranescu. ce fiind o movie necautata
Sarbul acest(a) au facut asazare in mijlocul mosii. unde
este tot dricul tarinii si a fanatnlui cad tarina este tocma
cleasupra casai lui si cu vitile lui nu putina paguba si
stracaciune face atat manastirii. iar mai vartos si celorlalti bieti saraci lacuitori. si dui:A ce sau dat mosiia aZasta danie la manastire, nu de putine ori iau zis sfintiia
sa sa caute sa s mute din mijlocul mosii la vatra satului
si unde si ceilanti. birnici si robi ai Marii tale sa hranescu
si de catr parintele neopriti sant, a face alijver4ul hranii
si chivernisalii lor unde le este voia. si el ca un rau om
cu asfazi cu maine a sa muta sau tot lungit pe mosie ;
acmu fiind a manastirea sfantului Spiridon Inpregiur alta
musie de facut asazare pentru chivernisala casii ei nu
are dup dreptate si dupa obiceiul pamantului ca o stapana ce iaste pe rnosiia sa, cu cale este Sarbul acest sa s
mute din mijlocul mosii. langa ceialanti steni, si sa las
mosiia sloboda, iar ca jalueste el Marii tale. ca parintele
de tot il goneste de pe movie. la adasta minciuni jalueste,
caci de pe mosie nul goneste ce sa saz insa la seliste.
iar nu in mijlocul mosii. PrEa Inaltate Doamne, pentru pricina adasta In ceialanta saptamangi dia poronca marii tale

ca sa s vaza de iaste sederea lui unde arata parintele si

sai pretaluiasca casa si alte ale lui ce are sau randuit un
vornic de poarta de au mers acolo, si intaiu pentru side-

rea lui ca sa aft la

mijlocul mosii este cu adevarat :2-i

stracaciune nu putin a. fab' ce rnulta care si Sarbul la ae'asta nu zice nimic si asta am soc.o tit de na fi si poronca
marii tale sa s mute la sat cu toata sederea si bucatele
lui ce are. al doile pretul casai lui au cuprins 54 lei 45

www.dacoromanica.ro

201

bani si un zamnic si un grajdiu si o gradinit sau socotit

14 lei 6o bani iar o vi4-oar cu livad. sau pretalrit 3o lei
care peste tot sau facut 98 lei 105 bani. si cat pentru cas
si grajdiu si alte a casai zice parintele ca fi trebuescu sas
ia lemnul. dar vrand sa se mute la sat. li da sfintiia sa casa
cu pivnita In sat sa saza. iar pe livada si vii nu pune sfinVia sa pricina si a da banii acesti 30 lei, insa cu poronca
marii tale zice ca. ia da, fiind bani spitalului, si dupa cum
neam 1nstiintat noi si lntru adevar asa am gasit a fi cu
dreptate ca sa sa radice din mijlocul mosii si instiintam
pe Marii ta, iar pentru bani pretul casii. parintele zice ca
casa nui trebue sas ia leninul si pentru pretul vii ramane

sa hotarsti mariia ta cum a fi mtla marii tale la care si

parintele sa primeste.

t c/-(ge April. xu
Prea plecat slugile marii tale
Stefan Roset vel logofat. Lupu Bals vel vornic.
H. 1765 April 23 (Papa IV, 11). Scrisoara de cercetarea ce a
ficut Grigore Razul nsier in chestia pretluirii la 98 lei 105 a casei,
livezii si viei lui Pascal Srbul sezator pe mosia Haugul.

Prea Inaltate Doamne, sa traesti mariia ta in multi

ani cu fericire.
Luminata carte marii tale ce meai trimis cu un (Pascal)
Sarbul de la Borsa din tinut Esi, cu multa plecaciune am
luat, si cele cemi poroncesti mariia ta am triples. cat pen-

tru acest Pascal Sarbul de pricina lui e'au avut si gudecat cu sfiintiia sa parintele Mitropolitul Irinopoleos. imi
poruncesti mariia ta ca sa fac cercetare, de ieste cu siderea lui In mijlocul mosii unde aproape este st farina.
al doile si pentru pretul vii si a livezii, de sau pretaluit

cu dreptate de vornicul de poarta. vei sti mariia ta, ca

cu adevarat in mijlocul mosii sede, si stracaciuni cu bucatele lui In tarini face qi cu cale iaste sa s mute cu
dere in siliste, unde sant si alti birnici, sa nu mai lac

www.dacoromanica.ro

M2
pagubire mnstirii. iar vie cu pomi mai mutt de acei 30

lei nu face, numai de vreme ce si, casa lui si alte ce mai

are pe larzga casa, si cu vie, la pretuitul vornic. de poarta
au cuprins 98 lei 105 bani si dac si lea rasipi de acolo
ce poate sa tact, find si un om sarac trebue sa i sg pricinuiasca paguba, Sarbul el sa primete sa i sa de de la
manastire acesti bani. 98 lei 105 bani si s ias cu totul
de acolo. care spuind eu si parintelui asa au raspuns ca
cum vei poronci manila (a va urma, numat far de poronca si Vire marii tale acesti bani nu poate sai de, ce eu
Doamne dupa cum am aflat Instiintez pe manila ta i. pre
cum a fi mila marii tale.
t Ckcgs. April 23
Al marii tale pre plecat slug.
Grigore Razul usier.
1).

1765 April 26 (Borsa IV, 12). Scrisoare de adeverintit din

partea lui Pascal Shrbul eh s'a multamit cn pretgluirea fficuta de

Tudurachi vornicul de poartri si Gr. Razul nsier, diindu-i-se 8 lei
105 bani pe toat pojijia casei sale.

Adica eu Pascal Sirbul de la Haugul. facutam zapisul mieu la cinstita mana dumisale Gligorasco Razul. blv
vel usier, isp(ravnic) de tinutul law lui, precum sa s stie
ca aducanduma la divan sfintiia sa parintele vladica de la
sfte Spiridon. penrru ca ar fi avand sfintie sa multa stricaciune dupa dobitoacele mele catra bucatele sfintii sale.

si nu mai poate suferi a sadea cu casa mea pe rnosia

sfintii sale si de la divan mi sau hotart cu anafora ca
si eu pana In zece zile de pe mosiia sfiintei manstiri la
alt loc s ma mut, despre care vadea am lost dat si zapis la mama dmsale Tudorache vornic de poarta. ii asa
cu zapisul mieu mau lasat [Ana au trecut vadeaoa. dar
eu neputand sa ma mut de acolo. iaras de iznoav mau adus la giudecata. eu Inca vazand ca Intralt chip nu ma
voiu putea Indrepta, am cazut cu mare rugaciune catra

www.dacoromanica.ro

'203

sfinfiia sa parintele vlaclica ki catra dmlui ispravnic de au

mijlocit ca s mi sa pre6uiasca casa mea cu grajd, si cu
casoaia Jui si cu zemnicul si gradina si livedea de pomi

si cu viia si cu toate cele dinprejur casli cu bani cat sa

va socoti, si asa sa es cu un i'.as mai Inainte din casa
mea. si dupa rugaminte mea, a socotit si dmnelor. cu priimire si randuindumi om gspd, miau preduluit toate aceste

cu bani drept 98 lei 105 bani cafi miau si dat si bani In

mana mea si acum au ramas s marg sami radic ce am
in cisa ma si sa ma duc la alt loc, iar facand mai multa
Intarziere Rau mas amesteca eu a lua iaras dintru acele
ce arat mai sus. preeuit dupa cum mai pre larg arata anume un izvod ce au dat la mana sfintii sale parintelui
vladicai. sa fiu de' gloaba si de pedeapsa ca un om rau
ki inpotr. vitor judecatii. si pentru mai adevarata credinta
miam pus numele si degetul mai jos Ca sa s creaza.

4 cggs. April 26
4 Eu Pascal Sarhul adiverez.

I. 1765 April 27 (Borsa IV. 13). Cartea gospod a lui Gr. Alex.
Mica Vodii. cittr viddica Irinopoleos ca sil plteascii din casa spita
lului 98 lei 105 bani despIgnbire data lui Pascal Sarbul, pentra stri
carea si mutarea pojijiei casei lui.

Io Grigorie Alixandru Ghica Vvod. bojiiu. rolstiiu

gspdr. zemli Moldavscoi.
Prea osfintia ta parinte mitropolite Irinopoleos. de

vreme ce pentru casa si alte ce mai sant pe langa casa

cum ki vie cu pomii acelui Pascal Srbul. ce sant pe masfia manastini sau dovedit ca bine sau pretaluit de vornicul de poarta, si peutru ca s nu s pagubasca saracul acest de rnunca lui 'eau facut asupra mosii. manastirii, It poroncim dornniia me, din bani spitalului sAi dai acei 98

lei 105 bani si s ramae casa vie livada si cu toate ale

www.dacoromanica.ro

204
-ei drepte a manastirii

i la samg te vei vinde cu banii a-

cetie.

Masta.

vi.ge. April 23.

g.g.

Pecete domneascd In tus ros cu initiale

I 1764 cap de bou.

fin. r

J. 1767 Oct. 8(Borsa IV, 18). Carte de volnicie data de Grigore

loan Calimah Vodli oamenilor din Borsa ca s opreasca pe Gheorghe sulgeral de a ezi apa Jijiei, pricinnind pagube Casei sf. Spiridon
din Iasi.

Ilw Grigorie loan 'Calimah Vvod. bojiiu. mist. gspdr.

zemli Moldavscoi. de vreme ce domniei mele au jdluit

dmnlor epitropii mgrastirii santului Spiridon. cum cd la
tin. 4. la satul Borsa ce este al manastirei are mdndstire moara flicutd In matca Jgjiei vechi, acum sluger Ghe-

orghe avAnd asi face moara mai din sus vra sa ezascA
apa ce merge pe matca Jgjgei vechi, Si cu a6a ezdturg ce
face trage togtA apa Jgjiei de merge la moara sa, abUnduo pe o gdrld afar din matca Jajiei. din care pricing
moara mAndstirei rilmgne far de pic de apa, i nici odatA

sd mai umble. dece pentru o strambatate ca a6asta ce

are mangstire, au cerut dreptate epitropii, pentru aceia
dar iat ddm domniia mea volnicie oamenilor din sat
Borsa prin marafetul ispravnicilor de tinut sa nu ingaduiascl pe sulger Gheorghe a ezi si a popri apa ce merge pe matca jdjaii vechi. ramaind apa glodoasd, sa marga tot pe matca ei, iar sluger Gheorghe de va avea ceva.
sl vie aice sds caute tudecatg, cu divan. si nimeni sg
nu stea inpotriva cartii dnmnii mele, a6asta poruncim.
ft c/.4)C. Oct. 8 dni.
Pecetea domneascd cu initialele : 1w I Pp.
1763 cap de bou.
procit vel Jogofat.

www.dacoromanica.ro

1w.. I

a.

e.

205
B. 17i3 31 (Borsa IV, 15). Cartea boerilor divanului CnejieP
Moldaviei prin care rInduesc pe Ioni(5. Gordul vornic de poarti sit
cerceteze pricina Ina lcirii hotarelor Bors5.4 :proprietatea Casei sf
Spiridon din Iasi.

De la hoerii divanului Cnejiei Moldovii.

De vreme ce manastirea sfantuhii Spiridon. are pH-cina cu unii din Imprpgiurasii. ce sa megiesasc prin pre'Or cu mosiia Borsa, a manastir:i, cari Irnprekurari de an
incoace au inceput a pasi cu stapanicea trecand piste hotarale mosii manastirii. au cosit au luat dijmL i propesc
si padure ce iaste pe mosie manastiai, Inca i une pie-

tri a hotaralof mosii leau scos. unii din megiesi, la care

cersind manastirea dreptate, ,iata de aicea sau randuit pe
Ionita Gordul vornic de poarta, sa mearga Inpreun cu
oni manastirii, i dupa hotarnica ce are mnastire sa
faca cercetare din samne in samne s vaza cine din ra.-zesi au trecut piste hotarale mosii rnanastirii. cu stapanirea. i ce dijma aU lual, cum i pe inpregiurasi sai cerceteze cu ce dovezi scrisori sa Intind cu stapanire In mosie manastirii, i depa cercetare ce va face in frica lui
Dumnezau pe carte de. blastam. i de marturie in scris.
si in samne, anume fiestecare pricina cum sau dovedit,
care marturie cetindus la divan. de sa mai face cercetare.
si de la divan a cui va ramne dreptate, acela va stapani._
(in cifre) 1773. hill Act (3i).
Lupu Ba1 logofat. A. Gr. post-., Alexandru pah.

L. 1778 Aug. t (Borsa II, 40). 315rtnrie hotarnicl ridicati de Vidraseu Cantir vornie de poart 5. asupra mosiei Hri(cani a stolnicului
lordachi Canta, cupriozAnd 89 odgoane (2146 stinjeni) lungul si latul
mosiei pe latura Jijiei 67 odgoane (1608 st.) i la alt caplt 63 odgoane (1294 st.injeni).

Fac stire cu a6astA marturie hotarnica ca din luminata poroncl pre Inaltat domnului nostru made sa Dimitrie Muruz Vvoda. find randuit cu luminata carte ['Aril,

www.dacoromanica.ro

206

sale Intru cari mi sa poronceste ca sA merg la mosie

dmsale stolnicului lordacbi Canta anume Hritcanii ci cste

pe Jijia la tinutul Eii i sA o deosablscu despartincluo
cu pietre hotar(A) despre parte mosiilor manAshrii sfantului
Spiridon ce sA numAsc I3orsa cum si despre alti rAzesi de

prin pregur. Dupl ppronca am marsu luand impreuna

si hotarnica manAstirii strAngAnd si oameni bAtrAni me-

giei de prin pregiur, cum i din Borsa de p.e mosia manastirii, anume loan Doltul om bItran de 8o ani si mai
binet din Carniceni i Gavril sari Iftimie i Grigoras san
Sandu Munteanul i Costandin sari Gheorgh e din satul S, atrarenii i Velisco sari vornic Lupu ot Bursa i altii de acolo, si inti cetind hotarnica manitirn am aflat en aceasta
mosie Hritcanii a dmsale stolnic, este in parte din gos la
margine mosiilor manastirii, stiutA de toti Inpregiurasii si
numitA tot cu acest nume Hritcanii, in cat despre parte
altor moii ce sAnt mai din go, de aeasta mosie Hritcanii
nau mai fost trebuinta ca A, mai c1.6osAbAsc cu pietre fiind
ca dupa hotarnica manAstirii sau gasit toate pletrile fat,
cari despart mosie Hritcani pe lungu de mosie CAminArestii
nefiind nici o pricina, fail cat putin loc. la fundul mosii
Hritcanilor despre rAsArit, unde loveste fundul Hritcanilor
in coastele *Atrarenilor dmsale med. Iordachi sint putintel
cotite pietrele cAteva facandusa ca un colt care sa cunoaste ca intra putintel chnlui medelnicer cu *Atrarenii In
Hritcani. dmsale stolnic la fund, si find de fat si dmlui

med. lordachi vazanduse si hotarnica dmsale i sau aratat

ca cu gresala cotesc acele pietre, si vrand noi ca s indreptam acum fundul Hritcanilor de cntra Satrareni, pentru ca sa sA indrepteza i rnosie $atrarenii a dmsale medelnicer. Dlui medelnicerul au raspuns ca insu* cunoate
aceasta gresala, dar find ca au intrat A-lanestii. in mosie
dmsale Satrarenii la capatul din sus. unde pomeneste fantAna lui Tomusco, care fantana este numita si In hotarnica
manAstirii, Intre alte sAmne ce aratA a mosiilor au zas
dmlui medelnicer cum ca ari sa aliag' moie sa Satrarenii de catra Aslanes.ti i atunce sa va Indrepta si a'easta

www.dacoromanica.ro

201

pupna pricin ce este la fundul Hritcanilor, la care adasta

si dinlui stolnic au Ingaduit, lasand pana la hotarare ce
va face dmlui medelnicer, cu Aslanestii. Deci dupa lumi-

nata poronca vrand ca sa diosabasc mosie Hritcanii de

mosiele manastriii, strangand pe top acesti de mai sus
aratati cetindule si carte de blestam am purces inpreun
ca sa ne arate hotarul Hritcanilor de unde sa desparte
de catra mosiile manastirii. si intai am mersu la o piatra
hotar veche in muche dialului despre rasarit In coltul din
sus la fundul mOsii Hritcanii, cari lovascu In coastele *atrarenilor tot despre rasarit, unde niau marturisit top aeesti de mai sus aratati ca a6asta piatra hotar vechi desparte mosie Hritcanii de catrA rnosie Balosenii si allele a
manastirii, cari sa numesc acum Borsa, langa care ahsta
piatra hotar vechi am pus alta piatra hotar nou..dinainte
hotarului vechiu, care piatra nu am puso dup cautare
pietrii cei veche, ce am puso de cauta mai can chezas,

lasandusa Inca kw, manastirii din parte cum vine cu dreptul dupl mutare pietrei. hotarului vechiu, si de aice fa
cand stanjan de opt palme gospod, si odgon de 24 stanjani. am purces cu masura in lungul mosii Hritsanilor,
despartind Hritcanii, de catra mosiile manstirii Balosenii
si allele piste vale pin coada unui iaz ce sa numeste
iazul lui Pascal Zaraful can chizas si la dial asupra Jijiei
pana in zapodia dialului, si sau aflat zo odgoane si io

stanjeni unde am pus si piatra, si de acolo am purces la

vale tot can chezas si peste vale Hritcanilor care vale o
numeste si hotarnica manastirii si peste o vatra de helesteu tot pe ace vale pe din gos de fantana ce o nurnasc
acum a lui Ion Haungu, si la dial tot can chezis, si tot alature cu BAlosenii maria stirii panii la o movila in dial, si
sau aflat 39 odgoane si am pus piatra hotar si de acolo
tot asupra Jijii par% la un pisc ci este diasupra drumului
ce vine pe supt deal pe sesul Jajii, si din pisc drept la
vale piste drura si piste as para la o mnvila lata ce este
In capul movilei Racilor din sus. si sau aflat 30 odgoane
si am pus piatra hotar in movila lata din sus de curma-

www.dacoromanica.ro

208

tura, cari fac lungul mosii Hritcanilor despre parte mo-

siilor manastirii par la gasta movila 89 odgoane si to

stanjani. iar de la aasta movila drept peste Os ii peste
garle si prin stuh para in apa Jajii, care loc nu sau Mai
masurat fiind apa pe sas, ahsta este hotarare si despartire mosii Hritcanilor de chtra moiile maLastiri;, am masurat si fata Hritcanilor. despte apa Jajaei in curmezis
latul mosii. din piatra ahsta ce am pus in movila lata
para intrun stalpu de piatra ce este din parte din gos a
mosii Hritcanilor, ce deosabeste Hritcanii de Caminaresti
sau aflat 67 odgoane. latul Hritcanilor la fata mosii. cari
stalpu este numit tn hotarnica manastirii Ca este deasupra sasului Jijii. si sau si gasit, si de la acest stAlpu am
purces tot dupa hotarnica manastirii, si dupa semnele ce
sant fata pe denainte helesteului, ce este pomenit In hotarnica manastirii cai de mosie Hritcanilor, si la dial para la
un par cel pomeneaste c61 langa fantan a deasupra fantanei

unde este si stalpu. i dupl hotarare ce au facut atunce

arata odgoane II', si de la aceastA fgntana par/ la alt stalp
de piatra cel arata ca sau gasit 9 odgoane si 4 stanjAni,
.,Qi de aice la deal in muche iar la alt stalpu unde pomeneste 10 odgoane, si de acole tot la dial la o movila unde
sau gasit la coastele movilei din gos slalp si pomeneste
7 odgoane, 14 stanjni, 1 de acole pe podis In sus alllure cu CgminArestii. sau gasit stall) de piatra si pomeneste 8 odgoane 4 stanjAni si de acolo tot pe podis In sus
par la doi stalpi, si pomeneste 8 odgoane. capi stalpi unul il pomeneste in ,hotarnica manastirii, in fundul Hritcanilor, si altul il pomeneste ca desparte Hritcanii de C4minareti, si asa O. inchee hotarul mosii Hritcanilor atat
despre parte mosiilor manastirii lungu Htitcanfior, dupl
pietrele ce am pus acum, cat si despre parte CAminArestilor lungul parte din kos a Hritcanilor, margand dupa
hotarnica manastirii dupl cum sau pomenit din samni In
samni pall la aceste doi pietre, iar ace putinl pricina ce
am aratat ca iaste intre med. Iordachi cu katrarenii la fundul

Hrikcanilor au ramas Ora and sa va alege dmlui med.

www.dacoromanica.ro

209 cu Aslanestii, si dui:A a6asta alegere vi hotrri ce am facut din luminata poronca marii sale lui Voda dupa cum

am aflat adivArul in trim lui Dumnezau am dat aasta a

me marturie i hotarnica la cinstita mana dmsale stolnicuqui Iordache Canta, i am iscalit, si pe a6E stA moie Hritcanii sant si semne vechi de heleteu i unul cu apa.

cv71 Aug.
Vidracu Cantir vornic de poartA.

CercetAndusa hotarnica aasta a moiii Hritcanii cu

scrisorile mosii Borsa a mAnastirii sltului Spiridon sau aflat ca. iasle clreapta, si nu are manastire nici cu o numire

a tragi din hotarul Hritcandor, vreo parte, ce sa A stapniasca movie Hritcanii despre movie Borsa, intocmai
dupa hotargle ce sint acum de fata, despartitoare intre ace.f..te dot mokii".

1792. lunie 12
lordachi vornic.
Copia e legalizato. in 1845 Mai 8 de comisa hotaratoare mosiei Borsa.
Arbitru manastirei Sf. Spiridon Lascarachi Mihalachi
spatar.
M. 1787 Mai 6. (Borsa IV, I6). Cartea lai Alex. Ion Ipsilant Voevod

dark Sandul Perjal vornie de poart s6. hotarniceasei mosia Borsa.

a mfinastirai SI. Spiridon debpre rfizesi.

Alexandru loan Vvoda. bojiiu mlstiu gospodaru

zemli Moldavcoi. S riem domnie me la boatiul nostru
Sandul Perjul vornic de poarta, fiind ca dmlor boeri epitropi a manastiriei svitntului Spiridon din Esi au cerut
ca sa s hotArasca, mosie Boi sa de la tinutul lavii, ce ar
fi a numitei mAnAstiri, i sar fi a fUnd impresuratA despre
razapi. pentru aceia iatI tt't scriem ii poruncim, sa mergi
la stare acei moii unde strangand si pe toti razaii tmIw

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

14

210

rpregurai cu scrisori ce or fi avnd. fiind i vechilul mamastirii iarai cu scrisorile numitei mosd, si mai Intiu sa
faci cercetare foarte cu amarunt scrisorilor ce or fi de
lmbe partile si pe unde din scri_sori si alte marturii vrednice
.de credinka sa vor dovedi cele adevarate margini a mold Borsa, pe acolo sa o mason cu stanjan gospod atat In

lungu pe amandoaw marginile cat i In curmezi pe la

capete si prin mijIoe, stalpindo si cu pietri hotara, pe la
locurile ce a fi trebuinta, dupti.care hotaratura. ce vei
-face sa dai manastirii si marturie hotarnica, cu aratare
sumei stnjnilor, In lungu i In curmezi cum si pietrele
botara pe la ce locuri sau pus i cum sau deosabit mosiia aasla de catra inprekurasi in care sa te iscalesi atat
insuti cat i toti razesii, i altii care sa vor tampla tata la
hotarat. lar and se va naste pricina ci pietre hotara sa
nu stlpesti, ce s faci si harta cu Invatatura asamene de
-stare mosiilor cu aratare locului de pricina cum i marturie de curgire pncinei pre largu si dandule la parte ce

sa va cade cu zi de soroc sa vie la divan sa Ii s hotarasa cum a fi drept.

* cup7cC. Mai 6
Adresa

Boerului nostril Sandul Perjul vornic de poarta sa

se dea.
hotarat. manastire slant Spiridon.--sau trecut la
condicaprocit vel logolat.

Vornicul de poarta Sandul Perjul neputaad radica pe

teren o masura hotarnicA spre Impacaciunea tuturor partlor a facut o harta lnchipuitoare de starea locului (Borsa
TV, 17) aratand locul de pricina i moiile /negiesite. Palana cu care a masurat locul are abia o m, 245.

www.dacoromanica.ro

-211
N. 1787 Innie 15 (Borsa I. 35). Vornicul de poarti Sandul
EPerjal mergtnd s hotirniceasc'a mosia Borsa nu poate 1mphca partite
-*31 face numai harta inchipuitoare de starea locului si de locul en pHeini asupra drumnlui Furilor.

Dupa aratare dumilor.sale epitropilor de la manastire

sMntului Spiridon. ce au al-Mat pre inaltat dmntui nostru
4lexandru Ioan Ipsilant Voevod. cum cA sl Impresoar&
cAtv'a loc, din mcsiile manAstirii. ce sant la tinut Esului
pe Jijie, ce sant patru saliste, anume VAdenii, ce sA nuxneste acum Borsa i Haugul i BAlosenii i BAsAnii, doi hatrAni din Ostopcenik cari mosii sant hotArAte inpregiur de
catre alte mosii, deci fiind eu randuit cu luminata carte
marii sale de dmlui Neculai Rosat vel logoMt, ca sA margu la numitele mosii. sa strangu mahalagii Inpregiurasi
--Si rftzesi de prinpregiur mosii manAstirii sft lac cercetare
cu amAruntul. cu scrisori, dovezi cini ce or fi avAnd,
mosq despre ce parte sl inpresoara si cu cat loc sA pagubeste mAnAstire cu impresurare ce I sl face, de cAtrA
Impregiurasi, deci dupa poronca mergAnd la stare locului,
Inpreuna cu Ion Paiul mazil randuit, de dmlui ispravnicul
-tinutului am chemat pe Savin Racovit mazil om batran ;

pe Costandin Troe, i pe Lupul Mardare, i pe Chirica

.Bujoranul, si cu alti razesi a lui din RAdeni fiind si ve-chi1u1 dmsale banului Costandin Balsu fat, luund si catva
oameni din Borsa am masurat mosiile inpregiur, pe semnele ce aratA In hotarnica manAstirii, si am gAsit lipsa n
bucatl de loc. in capu PAulenilor peste drumul Furilor,
din mosia Basenilor unde este padure 37 odgoane 4 stanjani 2 pal= si odgonul de treizaci stAnjani, dar nu cu

palm& domneasca stAnjanu, ce cu care au fost holarata

niaSie mai nainte. mosie manastirii. si acu in urma acie
thotArAturA, am gAsit ace bucata de loc hotarata de dmlui.
med. Pilipotchi i de Neculai Marnaliga vornicul de poarta
luatA cu mosie PAuleni, piste hotarul Basenilor, dup. aratare unor razes' din. Radeni di la ace vreme, zicand cA

-este drumul Furilor vechiu altul iar nu acesta ce umbla

..acu, mai pe diu tos, care acel drum cel aratzs ei atunce

www.dacoromanica.ro

212

Ja hotaralal med. Pilipotki acum am stransu 24 oameni

fiind i razesi de Radeni fat tot, i ne au aratat cum cak
de trii randuri de oameni nau apucat nice au auzit sh
umble drumul pe acolo care nice razesi nau tagaduit ch
o ei de and tin minte au apucat tot pe unde lmbla acmu
drumu, 'dar i ei au auzit de altii ce au marturisit atunce,
cari auzurile lor nu prind nirnica, find ea nu sa cunoastesamne de drum vechiu pe acolo. ce este colnicu de letnne,.
iar nu drum vechiu ; I cu acest chip sau luat a6ast bucata de loc din mosie manastirii, dupl cum adivereste hotarnica manastirii si harta ce au facut i dap impresurare ce sau facut de catra Pauleni sau indemnat Si razev:.i
d:n Radeni de au trecut i ei peste hotarnica manastirii
de au luat io odgoane i to stanjeni tot din movie BAWO, iar doi batrani din moie Ostopcenti ce sant pe capu,
mosii Bavanilor, sau hotarat, si stalpit cu petre cu osabita hotarniea, lipiti de mosie Bnii, adica 170 stanjeni
curmezivul, care aceste movii sint hotarate de dmlui Dumitrasco Paladi vel vornic i dmlui Mihalachi Chescu iicnicer, i Lupul Hadambul vornicu de poarta, i Neculai ca-maras de izvoade. care acesti doi bItrani din Ostopcenice sant hotarati acum nu ingaduevle dmlui Iordachi Asianca sa s stapineasca de manastire, z':and ca el nu stie ca
sant hotarati nice stapaniti de inAnPs!ire pana aru. cunoscut lucru este ca nau stapAnit, fiind mosiile manastirii
vndute la multe mani si nau stiut cum sa stapaneast&
marg3ni1e movii, si vazand atate pricini vi tmpotrivire nam

lndraznit a pune petri hotara. zicand ca au sa raspund5...

ce am facut harta adevarata de stare ldcului, si am dat
si marturie de curgire pricinilor. la maim vechilului manstirii ca sa i caute cu giudecata, In care marturie aim
iscalit.

1787 bird 15

Sandul Perjul vornic de poarta.

Ion Paiul.

www.dacoromanica.ro

213
0. 1793 Mart 12 (Borsa I, 37). Scrisoare de adeverire din partea lui lordachi Asian vatav za copii, adeverit& de boerii divanisti ci
trirmInd a pleca In Busia si-a vindut Cu 6500 lei mosia Ostopeenii el4ninaru1ui Toderasco Bals.

Iacov Mitropolilul Moldovei, loan Canta vel logoflt

martur, Costandin Paladi vel vornic martur. Depasti vet
vornic, Neculai Roset vel vornic.
Iordachi Asian vatav za copii IncredintAz prin scrisoare me aasta cd find hotarAt ea sa merg din Moldova
in Rosie, si scotind toate moiiie i acareturile mele din
Moldova la vdnzare cu soltan mezat, au rAmas de la mezat movie me OstopceLii de la tinut Iasilor, la ocolu Turk, earea mosie" si eu o am :de danie si schimbAtura de
la soacrAme Safta Cozmuleasd, dupd cum mai pe largu
sA aratA din scrisorile i hotarnica acestii mosii ce sau dat
asupra cinstit dmsale cAminarului Toderasco Balt. drept
-6500 lei, adicA sese mii cinci sute lei si ne mai adAugAnd
nime altul mai mult peste suma arAtatA In curgire acestii

vremi, ce sau strigat la sultan mezat, am dat si am vAndut pomenitului mai sus cinst. dmsale cAminar Toderascu
Bals mosia a 'easla, cu toate hotarAle ei, i cu tot venitul
Li. cu casA boeresti, cu vii, cu livezi, cu helestee, si cu
moard, si &rid dmsale i toate scrisorile ce am avut pe aceastA mosie Impreund i hotarnica am primit si toti banii
deplin adica sase mii cinci sute lei. Deci dmlui Toderasco
Bats cAminar sA OA a stApAni mosie mai sus aratatA de
acum inainte cu tot venitul ei, i tu toate ce sant pe dAnsa.
-de apurure. fii, nepoti i stranepoti dmsale. dupa tArie
scrisorilor si a zapisului acestue, ce sau dat In mAnd dmsale
ca pe o driaptA ocind i movie ce au cumpArat de la sultan mezat pe drepti banii sAi, i dupd tArie legaturilor ce
sau fAcut la tracturile pAcii Intre pre inaltA si pre puterni-cd Curte a toatA Rosie, si lntre inalta poartA otomaniZascd. sA aibl dmlui a face si hrisoave domnesti, de intAriturd pe acest zapis, i spre incredintare am iscAlit
puindumi si peeete me.
1793 Mart 12.
www.dacoromanica.ro

-214
Iordachi As Ian biv vatav za copii adiverez (1. p.)
loan Severin, (1. p.)
Copia a6asta dupA posliiduire ce i sau facut Bindlntocma cu oeighinalul s adivereste de comisie hotliAturi
mosii Borsa".
1844 Iuni 27
Asachi postelnic, Lascarachi Mihalachi epitrop.
.

._

18) Document din 7208 luli 4, lai.

Sumar. Surat ispisocului lui Antiohie C. Cantemir Voclit prin
care drueste vel useriului Maxut un loc din hotarul targului 116.1.15mlui, pentru slujbele aduse domniei sii thrii ; marimf a locului e de 60 piimiinturi a 30 pasi piimAntul din Deleni spre Harlin (1470 stAnteni).
(Mosia Harlti-Cotnari, schltal Zagavia, plic I, No. 4). COpie.

Suret de pe ispisocul Marii sale lui AntioheVvod. au dat danie o bucat de loc din locul targului llarlaului, lui Maxut biv vel post. dupa cum/
arata mai gos.
Gavril Mitropolit Moldovei adiverim

Facem stire cu acest ispisoc al domnii mele

pentru al nostru credinos boer. drnlui Macsut vel
user, carile slujind altor domni au fost mai Inainte de noi, cu dreptate i acmu slujind i domnii
mebe si tarai. domnie me am socotit, pentru a lui,
driapta si cu credit* slujba si main milostivit din-tru a noastra osabita mila, i lam miluit si iam
dat danie o bucata de loc. din hotar domnescu a
targului Harlaului, care bucata de loc dupa poronca
domnii mele. au mersu boeri nostri. Alexandru
Crupenschi vel jicnicer si Dumitrasco Parcalab de
Targu Frumos si Gavril Leca post. si Ursul capitan
de Stefanesti, de sau si hotarat si lau stalpit Im
www.dacoromanica.ro

215

preun cu alti boeri si megies din pinpregiurul ace-.

lui loc. si cu cine sintu oraseni din Har lau, si ase
au ales ace bucata de loc. din sus de targu, dinspre Deleni, de la hotarul Delenilor in k os sesazaci
pamanturi in frunte Cate de treizaci pasi pamantul
si au venit acele 6o pamanturi ,pan aproape de
capul salistei targului din sus. si sau pus si stalpu

in zare dealului Harlaului din sus si acele 6o de

pamanturi in frunte mergu de a lungul hotarului
catra rasarit pan in zare dialului dinspre coada
halasteului Strambului, si sau pus stalpu. In capul
Netedului din gos, in dambul vaii Negrei, si al
triile stalpu sau pus preste halesteul Strambului,
la cap iazului in dial din gos de drumul cel mare,.
si de acolo in k os al patrule stalpu sau pus in
dial, din gos de ezarul cel mie. si de acolo. pintre
ezare pan iar in muche dialului. in capu ezarului celui mare. unde este o movilit, langa druinul
cel mare, cari merge pe la Petrosita, si de la acel stalpu la vale, pan In matca vai Modruzului ca
pan acolo. inbla acel hotar di vac. iar in padure

precum merge ace hliza ce i sau ales trece piste

viile Harlaului pan In apa Bahluiului, si ac.ole in
padure pi sesul Bahluiului, din niste poeni ce santu
domnesti dintro poiana mare ce este din k os care

sa impreun cu hliza aasta. a boerului nostru. ce

scriem mai sus. Insa sa ga tie ca poronca domnii
mele au fost sa i s de o suta de pamanturi in
frunte. ce mergandu acolo la hotarat si aflandus.
hotarul targului stramt putan. au primit sangur
boeriul nostru Maxut Lieriul si au luat mai putin

www.dacoromanica.ro

-216-6o pnninturi In frunte precum scrie mai sus. pentru acie domnie me iam dat. vi cu vad de moarft in

cari s Inpreun cu hliza aasta ce i sau

stalpitu piste Bahlui. cat coprind acele hliza pan
In hotarale ce yin dinspre rasarit, deci precum
scriem mai sus. aa bucata de loc. 5i giimatate de
poiana 'Oa mare. cu tot vinitul 6ar fi pe acel loc
ca s fie de la domnie me boeriului nostru credinos lui Maxut vel uver. miluire vi danie movie a
Morilor 5i a toata siimintie dinsale in ve6. 5i dup
Bahlui.

a noastra viiata 5i domnie precine va alege Dmnzau

din cuconii no5tri sau dintralt samintie sA vie domnu

intra noastra tara a Moldovei, poftim sa nu strace

a noastra danie i miluire. precun ni noi nu stracam danie 5i miluirele altor domni. au fost mai
Inainte de noi. ce mai tare sit de 5i sa Intareasca.
TOO

111-1LIJE4I

PCOIACTIMAIH.

u Ias vli 7208 hili 4.

Locul daruit de Voda Antioh Cantemir a dat nastere
la mosia si satul Maxut din sus de Harlau.
Atat pentru trecutul Harlaului cat si pentru al schitului Zagavia dam In continuare urmaloarele acte :
A. 7264 Mart 25 Roman (Hil.r1Au-Cotnari 1, 5). C. M. Cehan
Racovi(ii Vodi d'arueste vatra trgului HirRiului on locul domnesc din
jurul mngstirei sale Precista din .Roman, pentru chivernisala cpugAriior din aces milniistire.

t Ilw Costandin Mihail Cihan Racovita Voevod. bjiiu

mlstiu gspdrz zemli Moldavscoi.

Multe cal si mijloace niau aratat marele si prelnaltu

Dumnezau catra sufletiasca mantuinta. si catra viiata 6a
de sus si vanica, prin care bine calatorind lucratorii fap-

www.dacoromanica.ro

217

telor celor bune s fac mosteni Imparatii cerurilor. si mAcars a sA pot arAta si a sA cunoaste la toatA obstime si
printralte mijloace de fapte bune, iarA mai aliasA priroforie

si mai intArita Incredintare sl vede La toti a fi eviavie si

rucerii lor cAtrA svntele si dumnezAeste1e lAcasuri, unde
purure i totdiauna sA laudA i sA pros1Aveste numele marelui si pre Inaltului DmnezAu, Dreptu aceia darA i eu
robul marelui si pre Inaltului DumnezAu, Noi Costandin
Mihail G han (ijax-air)

Racovit Vvoda de vreme ce den

pronie ce de sus ni sau incredintat pArintAscul i domnescul scawn a pravoslavnicii tArAi acestie, den dumnezAi ascA rAvnA IndemnAndune de am sAvarsit den terneiu o
svAntA mAnAstire In targul Romanului Intru hramul adormirea pre sventei pre curatii si pre blagoslovitei slavitei de
DumnezAu nAscAtoare i pururea fedorii Mariei, cAzutunisau a o intAri cu den domne.tile noastre afierosiri pentlu
chivernisala pArintilor c51ugAri ce vor fi petrecAtori la aZaste svinte manIstiri. $i viind domnie me de la tam
Romneasca. iarAs cu domnie tArAi Moldovei si conAcind
In tArg in Roman. niau instiintat cA la targul HA,r1Au1ui sA
ant o bucatA de loc den hotarul targului drept locu domnescu. ne dat nemArui de alti domni mai denainte. 1 iatA

dar cA a6ast bucata de locu. de la Targu Harlaului cat

loc au fostu domnesou. nedat oemarui de alti domni atat
campul cat i la padure
cu vaduri de mori in apa
i

Bahluiului in vatra targului i cu bisaricele cele de piatra.

lam afierosit domnie me ca de acmu inainte sA fie driapta
oe'na i mosie, svintei noastre mAnAstiri. adormire Precista den Roman neclAtitA i nestrAmutatA In veci. $i poftim domnie me si pre alti luminati domni ce Dumnezau
va randui pre urrna noastrA ca nici cu un chip sl nu cuten a strAmuta danie si afierosire noastrA e'am facut acestii svnte mnstiri. dupa cum nid noi nam stricat afiero-

sirite altor luminati domni dau fost mai inainte de noi.

ce mai vArtot sa intariasca pentru a domnilor sale pomenire vesaicA. fart cine sar ispiti sau de niamul nostru
sau dentraltu niam den domni sau altii cu vreun chip de

www.dacoromanica.ro

218
profasis a stramuta a6ast afierosire 6am facut svntei mnstiri alta nu zicem flrA numai pAr4 sa aibA pre svnta ns-

catoare de Dumnezau la strasnicul gudet a lui Hr. decare Dumnezau sA feriasca cA groznicu i infricosat lucru este a cade cineva in ma nile lui DumnezAu celui viu_
adasta facem *tire.
u Roman vleat 7264 Mart 26.
Costandin Voevoda.
Pecete mica in tus ros, purtand data 1753 cu initialele : 1w KCT. aA. PK. R.K. cap de bou, pasere.
I

B. 7265 Oct. 14. Iasi (Harlhu I, 6). C. M. Cehan Racovitil Vvod

rdndueste prin carte gospod pe T. Buhus post. si .pe imion Chescu.

nricar si mascara loud tirgului Hfirlhului, darnit manistirei Precista.
din Roman.

Iw Costandin Mihail Gehan Racovit Voevod. bjiitt

mlstiiu gspdrx zemli Moldavscoi. scriem domniia mia, la
boiarii domnii mele. dumnalui Toader Buhus post. i Sar
mion Chesco uricar, va facem stire, daca viti vide carte dom
nii mele. IndatA s mergeP. la targu la HarlAu. i s strangeti pe toti tArgovepi HArlaoani. asijdere din poronca dorn-

nii mele. sa chiamati de fata pi pe Alexandru Sturza aducAnd inpreunA si hotarnica i alte drese a locului lui
Macsut. care skit in mana lor. ca sA catap i ase sA purcedeP cu totii a cAuta hotarale locului targului HarlAu.
inpregur, care hotar al targului. sa incepe din dealul cel
mare de unde sa hotArate cu tinutul Sucevei, si vine pan
In Modruzul cel mare. cat i locul lui Macsut. i fiind c
pi din gos de locul tArgului are movie si dmlui Costandin Cantacuzino biv vel pah. iatA ca i sau scris i dumisale osabita carte ca sas trimatA scrisorile la cercare semnelor locului gspd. deci sa va siliti cu nevointe mare ca
sA puteP gasi hotarul cel de vac a targului Harlaul, si
veti masura i cu odgonul locul in frunte, curmezisul 1
sA facep rnarturie, In semne sA o trimeteP la domnia me.
caci domniia me am dat tot locul targului HArlau sflintii.

www.dacoromanica.ro

219

manastiri ai noastre Precista din Roman. si vom pe hotarnica sai intarim si cu hrisov de la domniia me. adasta
poruncim.

7265 Oct 14.

AIX.

Pecetea domneasca In ros cu initialele :

H.R.
1753. cap de bou, pasare.
procit treti logofat.

I Ps. I

Itv.

KCT.

C. 7265 Noembrie 3, Harlan. (Harlan I, 7). Hotarnica moiei

IlarlAuiui rfidicat6 de boerii rinduiti de Vodii, T. Balms post. si Sim.

Chinon nricar (hind din milsoriste latul spre rtistirit 1240 slinjer.i mij
locul i capitul spre apus cite UN stiinjeni.

Facem stire cu a6asta mai turie a noastra ca dupa

luminata carte marii sale prelnaltatu domnului nostru Ion
Costandin Mihail Cehan Racovit Voevodn. ce niau adus
sfintiia sa parintele Gligorie. proin egumen. de la sfanta
manatire Neamtml. find vechil triimis de sfintiia sa Orintele Chir lonichie Episcopul di Roman, Intru care ne poronceste, mariia sa Voola. ca s mergem la targu la HArlAu sa hotaram tot locul targului Mat campul catu si podgorie. cu padure. caci marie sa Voda. au data danie si
miluire. tot locul targului HarbuJ. sfintii manastiri Precista
din targu din Roman. ce iaste zidita den temelie de mariia sa. i poroncindu mariia sa Vocla i cu osabita carte
wadi sale legata la dmlui Costandin Cautacuzon biv vel
pah. flindu c sit hotrkte locul targului cu mosie dumisale pe din gos. ca sa$ scoata. scrisorile i hotarnicile la
botarat si cu alta carte poronceste Marie sa la toti targovetii de Harlau ca sa ne arate hotarale targului cel de
vacu. din kur inpre,tur. deci noi dupa poronca am marsu
la targu la flarlau dupa poronca. au vinitu i dmlui pab.
cu scrisori ce are in semne pe mosia dmsale Vitejenii
si Fetestii ce EA hotarazcu. cu locul targului pi din gos,
sau vinitu, si Sandul Sturzea. post. iarasi cu scrisori ce

are pe mosiia dmsale, ce iaste pi din sus de targu, anur

www.dacoromanica.ro

220

-me Mascutul. pe care moiia arata un ispisoc de la raposatul domn Antiohie Voda din valet 7108 luli 4 care scrie.
cau miluitu pe Maxut post. cu o bucala de loc din locul
targului Har tau, scriindu cum sau i holaratu in semne si
mai arata i Intarituri ti carte de stapanitu i de la alti
luminati domni, i sau strausu ti targoveti din Harlau

alti oameni buni megieti anume Visarion egumenul de la

schitul Zagaveiului, i Theofil Havret calugar monah. de
la Zagaveiu, i Tofan calugar ottam. i forest calugar
-ottam i diiaconul Ion din targu din Harliu i Lupul toltuzul. ti Ion Putina ti Neculai Turcanul. i Andreiu si alti
targoveti de Flarlau i Josipu FincuI vatavul dmsale pah.
Costaudin Cantacuzon. ti Vasile 5endrianul din Cucuteni
liam cetit i. carte de blastam intrauzul tuturor ca s
marturisasca lot adivarul precum tiu hutarMe targului.
t am luat sama pe scrisori ti pe marturii a oamini buni.
si targoveti ti cu toti acetti oameni am mersu la fundul
botarului pe din gos la podul de lutu, dispre apus de unde
sa incepe hotarul targului ti di acolo din podul de lutu
purcede dreptu ln spre rasaritu. prin codru la dial t i In
pravalul dia'ului dispre rasaritu. sau pus. intaiu. piiatra
liotar din gos dreptu langa un fagu I sau facut i buoy
In fagu. de acolo la vale, tot inspre rasaritu. in dreptul
locului piste o zapodie. si iarat la dial prin codru. In pravalul altui dial. ce sa pravale Inspre Buhalnita. sau facut
buor. Intrun lagu, iarfqi din gos de drum. de acolo. totu
Inspre rasaritu prin codru peste Buhdniia, sau mai ficutu
-i altu buor. Intro muche de dial. iara din gos de drum
intrun fag. i de acolo tot Inspre rasarit. prin codru pAnA
in poiana lui Singapu. i in margine poeni, dispre rasa-

rit. sau pus piatra hotar langa un stejir. ti sau facut

buor In stejar. tot din gas de drum. de acolo tot In dreptul locului prin codru Inspre rasaritu. sau mai pus i alta
piatra hotar. Anga un stejar. din gos de drum, in margine
poenii di3pre apus i de acolo tot cirumul pin dumbrava.
inspre rasaritu, sau mai pus ti alte piatre hotar. langa un
stejar. tot din gos de drum ti sau facut ti buor In stejar.

www.dacoromanica.ro

221

de acolo:tot drumul Inspre rasaritu. in dreptul lacului. prindumbrava si prin codru pdna de asupra drumului Pietrai.
sau pus piiatra land un stejar. i sau fAcut i buor in
stejar. iar di acole raman Vitejenii i purcede hotarur
targului alatnre cu Fetestii i s pogoara pe drumul Pie-

t! ai la vale tot prin codru inspre rasaritu. panit in obarsie pdraului Sacu. si apoi paraul la vale pand in parauL
Zvinecii. cel cu apd curtoare. si tot prdul la vale prin
mijlocul si1itei Zahdrestilor si tot pe pdrdu ,la vale pand,
la podul Irimii Brdtei si de acolo totu paraul Zvinecii la.
vale. pana la iazul Lecoae unde sau gasit i piiatra hotar
vechiu si de acolo dreptu la vale piste Bahlui. pe din sus
de uncle au fostu morile domnesti. sau pus piatra hotar
In malul Odd morilor. de asupra unui tochile. de accifopiste scsu si peste Luciul In dialul Luciului den sus de
movild in muche dialului sau pus alta piatra hotar. de acolo tot in spre rdsaritu pe podiw si peste 2 rapi ce sa
chiama coadele Gastei. i pang in dialul GrAdistei unclesau gasit Lhotar ve-hiu, si de acolo totu in spre rasaritu_
la vale piste zapodie si la dial pana In muche dialului.
unde sau gasit iar piatra hotar vech'u. suptu muche ia.
costise. din 'gas multu de izitura Strrnbului, de acolo vale
In goiu i peste ptrau Intrun grindu. den sus de arie lui.
Bogonotk;e. unde sau gasit iar h3tar vechi. de acolo peste
alta vale ki dreptu in vrvul dialului Boului Intro movad

unde au fostu piatrA hotar vechiu, si nu sau gasitu. si

sau pus piatra holarnicd. si de acole. raman Fetestii.
purcede. hotarul .targului. tot In spre rasarit. pi din gos.
de ezerul cel mare. si iar la dial Intrun piscu. sau mai
pus hotar nou. de acolo iar la vale. piste o rapa si la
dial in muche dialului sau pus iar piatra hotar ki di acoli
tot in spre rasa:4u, si la vale WA in matca Modruzului)
unde sl infundeaza hotarul tArgului, si sau pus piatrit
hotar si de acolo tot Modruzul matca in sus In spre miaza noapte la capul holarului targului dispre Macsutu sau
pus iar piatrd hotar Intrun grindu. suptu muche dialului.
de asupra Modruzului. si de acolo s incepe hotarul pe-

www.dacoromanica.ro

2 22

din sds pe dispre Macsutu'. i purcede. inspre apus. pe

podisu la dial. unde sau pus piatrg In muche dialului din
sus de o movila langa drumul ce merge la l'etrosita. de
acole pintre ezerg si piste rap. la capul dialului Boului
din sus. sau pus si alta piatrg hotar. de acolo tot la vale.
inspre apus de asupra. Zfntgriei Inputite Inpregiur iazului StrAmbului. sau ggsit hotar vechiu. intrun podisu la
capul unor pgmlnturi. de acolo tot In spre apus peste pgraul ce vine de la fAntAna Grecului si pe la intorsura apei
hglesteului Strgmbului. i pe diasupra fAntAnei Bulbucoae,

si tot inspre apus i peste coada Strgmbului. In Netedul

intro movill deasupra vAii Negre. unde sau ggsit piatrg
hotar vechiu In movilg. ti de acolo tot inspre apus peste
vgi i dialuri. e alta piatrg hotar vechiu ce sau ggsit In
,muche dialului. dispre Hgrlgu In capul selistei din sus si
pgn aice sau hotArgt. cgmpul dispre Maxutu, iar de Dice
purcegAnd hotarul Inspre podgorie nu sau mai pus semne
cA dupg cum ti imblg mgsurile locului. lui Maxutu. nul prii-

mAscu tArgovetii. ziandu cA din zare dialului deasupra

targului din margine podgoriei. nu sa mai pogoarg asupra
15.rgu1ui la vale. si vrgnd noi sg hotgrgm. iar tArgovetii
nu sau primit i noi atgta vgzAnd pricing. am 11Sat de
alce de nu sau mai pus semne nirA la podgorie nici la
codru. si au rgmas la mila mgrii sale. iar loCul tar-

_gului sau mIsuratu capul in latu cu fune de dogzeci de

stanjani si stg.njinul d optu palme. pe trei locuri. masura
dintgi la capul hotarlilui din.fundu dispre rgsgritu. pe Modruzu sau aflat sesazaci si 2 de fune iar stAnjAni fac 1240.
mgsura al doile pe mijlocul sau aflatu cinzgci i cinci de
fune. iar stanjani fac noo. mgsura al treile, pe langa
targu sau aflat iar cinzgci i cinci de fune, adecg Imo de
stanjani latul i precum sau hofargt i sau mgsurat. am
tAcut i noi adasta mgrturie. iscalita de noi si di toti cgt

-sau Intanplat lg hotarat.

u Harlau valet 7265 Noem. 7.

www.dacoromanica.ro

223
-IToader Buhus postelnic. Simion Chesco uricary
Irisarion egumen ot Zagaveiu, t Iorest chlugAr ottam, Ne-

culai Turcan, f Andreiu, t Teal monah ot Zagaveiu,

Tofan calugAr ottam. Ion diao ot HArlhu, t Lupul soltuz,
ion PutinA, f Ion CAtana.

D. 7265 Noerobrie 27 lasi. (liiirlAn I. 8 si 9). Elrisovtd luiC. M

ACehan Bacovitii VodA prin care totfireste hotarnica inosii thrgulni

Ear Mini, daruiti de el miiniistirei Preoista din Roman.

t
rekti10.

liw 1101-ICT411AHH Air AHA

MACTi10:

'lila'

PAKOilliti, BOEHM&

rcriAps SIMAH 1L10114KCKOH.

Multe cAi si multe mijloace. niau arAtat marele si

pre Innaltul DumnAzAu. cAtr sufletiasca mAntuinte i cAtrA

viiata cea de sus. I si vehicA prin care lesne cAlotorind

.lucrAtorii faptelor celor buni sl fac mosteni inpArAtii ceaPriurilor si macars cl sA I pot arAta si a sl cunoaste la
loate obstime. si printralte mijloace de fapte bune iarA
I-1.mi ales pliroforie si mai Maria I Incredintare sa veade
la toti a fi evlavie si cucerie lor. catra sfintele i dumna.zAiastele lcasuri unde pururea si totdiauna sl lauda si sa
proslaveste nu nele marelui si preinaltului DmnAzeu. si de
cht toate bunAtAtile, alegand, I riestine din tot sufletul si
Aintru toatA inema dragoste si iubire de DmnAzeu. sA veade si sa cunoaste cA cAlotoriaste I pre cale 6a cu adevArat inplrAtiasca. si i duce de sosAscu cAtrA sAnurile lui ATraam. care si multAme de pAcate acopere I si ne curAtile ceale sufletesti stearge. Pentru ca urmiaze poroncii lui
DmnAzeu cei dintAiu. si mai mare intre toate poroncele.
este sl iubesti Dmnul DmnAzeul tAu din tot sufletul tAu
-si din toga inema ta si din tot cugetul tAu. I Pentru aceaia cei ce sA nevoescu sl dobAndiascA mostirea (sic) cei
de sus datori shritu a alerga cAtra iubire de DmnAzeu. cu
IntArire I si intemeiare afierosirilor si daniile ce sl aduc,
si sh inchinA la dumnAzAiastele cash. Pentru cl aceste
foarte cu I credinte, si cu dragoste sAnt priimite Inainte a

www.dacoromanica.ro

224
tot tiitorului Dmnazati. fiind ca o roada a dragostei cel
catra Dumnazeu, 1 prin care mutt& rdsplatire spre cei ce.
o lucriaze la DInnAzAu arvonete. ca unii ce lubAscu. rodoaba casAi lui. i locul lacaplui maririi lui. Dreptu aceaia darA 1 Eu, robul marelui i pre inaltului DmnAzeu..
lw Constandin Mihail I Gihan Racovit Voevoda. de vrearne
ce din poronca 64 de sus. ni sau Incredintat pArintAscul
pt domnescul scaon al pravoslavnicei 1 Orli acestie. din
dumnAzAiasca rAvnA indemnandune i tot gandul i cugetul nostru find pornit i Infiptz cu multa t evlavie i cu-

cerire a proslavi pri cel ce mau proslAvit pe mine DumnazAu, de mau Inaltat. la stpena 6a Innalta 1 pros I J.
vita a domniei. am luat pre DumnAzeu Intragiutoriu. si
din toga vArtute cu toatA inema 1 cu tot sufletul I cat
niau fostu. putinte nevoindune. am data am innoit am,
intArit. sfintelor i dumneazaiatflor mAnAstiri. afierosirile I
si obiceiurile ce liau avut bine asazate i interneiate cu

hrisoave domneti de la cei mai denainte fericiti si 1u I minati domni. batrAni i mai tineri. dupa cum aeve. arata
domnet;tile noastre hrisoave. far dupa toate I altele agutandune milostivul Dumnazeu. de am Inceput i am ki savorOt i domniia me. din temeiu. o sfantA manastire I In tAr-.
gul Romanului, unde sa cinsteti i sA praznuet1 hramut.
Adormirei prea sfintei i pre curatii. i blagoslovitei. I
slavitii de DumnazAu Nascatoarei i pururea feciorii Mariia. cazutunisau a o IntAri. cu din domnestile noastre

afierosiri. pentru bunA podoabA sa si pentru chivernisala i stare parintilor ce vor fi rugatori cAtrA DumnAzeu. 1 la a6asta sfAntl mAnastire. i dreptu a6asta dara.
iatA cA din buna vointa domnii mete. i din dragoste
dam i avut Wit a6asta sfantA manastire o am intArit..
cu tot locut cat au fostu domnescu. la targul la HarlAu..
campul I i vatra targului cat ramasese nedat nemarui de
alti domni mai denainte, aflerosindul ca de acum Inainte..
I

sl fii dreapta ocinA i mosiia sfintii noastre manastiii A.dormirii Precestii. la care trimisau domniia mea. i I hotarneci ca sA aliagA locul cat o fi pe dmnealor cinstiti six

www.dacoromanica.ro

25

crediaos boiari domnii meale Lupul Crupenski biv vel

stolnic i Toader Buhus post. si Neculai Banul vornic
de poarta. i Samion Kesco uricar. de la carei au venit
hotarnica cu isca 1 liturile sale. si cu iscaliturile a tuturor
celor ce sau Intanplat la hotarat. egumen i calugari pi
liar Mani. i alti 1 megiasi scriind ca mIrgand SI hotarasa. au vinit de fat/. i dmnalui Costantin Cantacuzino
I

biv vel pah. stapani 1 toriul a doai mosii anume Vitejenii

si Fetestii. ce sa hotarascu cu locul targului Harlaului.
alature pe din gos 1 cum si Sandul Sturze ce stapaneste

locul lui Maxut. post. ce iaste acel loc a lui Maxut allture pe din sus de locul targului Harlaul 1 casa si locul lui
Maxut. au fost iaras de hotarul targului
lau. si aici
fiind cu totii adunati. la hotarat. au facut fune 1 de 20
stAnjni i stInjinut de optu palme sau masurat locul Hrlului in latx pe patru locuri campul intAi frunte locului dispre rasarit pe Modruz unde sau gasit sasazaci i doao
de fune, iar stanjini fac 1240. al doile masura pe mijloc
unde sau gasit cincizaci i cinci de funi, iara stAnjini fac
iioo, al triile masura pe langa targu. unde sau gasit s. as4
zaci i optu funi i asa pai iara stanjani fac 1366. Dara
hotarale acestui loc a targului Harlaului al marginii cei
I

1 pe din gos de catra moOle dmsale Costantin Cantacuzino biv vel pah. sint aceste semne cum arata mai goshotarul purcede In taiu dinspre apus drept de la podul
de lut ce este In codru si merge in lungu asupra rasaritului 'Ana in Modruz li campu. Insa de la podul 1 de lut
purcegand hotarul merge pand la o piatra ce sau pus hotar langa un fag. si sau facut i buor In fag. care fag
este in ! codru in pravalul unui dial in parte dispre rasartt. de acolo la vale asupra rasaritului si piste o zapodie
Si iarasi la 1 dial pana la alt fag cu buor ce este din gos
de drum. In pravalul dialului ce sa pliaca catra Buhalnite.
de acolo piste Buhalnita !Ana 1 la altu fa,-; cu buor ce
estie Intro muche de dial din kos de drum. de acolo tot
Inainte in parau lui Sangap. la o piatra hotar ce sau pus
langa 1 un stejar i sau facut i buor In stejar. de acole
i

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

15.

226

tot dreptu pAnii la aka piiatra ce sau pus hotar langa

altu stejar ce este din gos. de drum in margine cea dispre apus a poianii. de acolo apuca drumul pin dumbrava
spre rasdrit pana la aka piiatra ce sau pus langa un stejgr j di,n gos de .drum. i sau facut i buor in stejar. de
acole tot pi drum si prin dumbrava i prin codru. pan 1
deasupra drt:mului Pietrei. ! la o piatra ce sau pus hotar
langa un stejar i sau facut i buor in stejar. iai a de acole raman Vitejenii. i sa inkugd locul I Harldului cu mosia Fetestii. pogorandusa hotarul drumul Pietrei la vale
tot pin codru. Ora in obarsie prdului Secii. si apoi paraul la vale pana In parikul Zvinecii cel cu apa curatoare.
si lot pdraul la vale prin mijlocul salistii Zahariiestilor
i tot paraul la vale. pAnd la podul Irimii Bratie. si de
acolo tot pardul Zvinecti la vale pand la iazul Lecone.
undo sau gasit i hotar I veachiu. si de acolo dreptu la
vale si trece Bahluiul pe din sus. de unde .au fost morile
I

domnesti. 'Ana la o piatra ce sau pus in malul I garlii morilor deasupra unui lochile. De aeole piste sesu si piste Luciul in dialul Luciul din sus de movile in muche dialului
sau pus alta piatr hotar. De acole tot spre rdsarit pe
podi

peste doat rapi ce sa chiama coadele

GAstii.

'Ana in dialul I Gradistei unde sau gasit botar vechiu.

de acolo tot spre rasarit la vale peste Zdradie. si la dial

'Ana in muche unde sau gasit piiatr hotar vechi suplu
muche in costise. din kos multu de ezdtura Strambului.
<le acolo vale in gos. i piste pdru Intrun grindu din sus
de I artia lui Bogonoschie unde sau gasit iara hotar yeachiu. De acole peste aka vale. si drept in varvul dialului
Boului intro movila I unde au fostu piatra hotar veachiu

i nu sau gasit i sau pns acu altu hotar nou. si de acole raman Fetestii. si merge hotarul targului I tot inainte
asupra rsAritului pe din kos de iazerul eel mari. i iara
la dial. intrun piscu. sau mai pus hotar nou. De acole iara
la vale I peste o IVA si la dial in muche dialului sau pus
iara piatra hotar. si de acole. tot spre rsnrit. si vale
pana in matca Modruzului J unde aice in matea Modru-

www.dacoromanica.ro

Q27

7zului sau sfgrit lungul hotarului partea cea pe din gos.

de catra amiazazi. si sau pus piatra in Modruz. I Iara din
piatra aeeasta sa intoarce hotarul spre miaza noapte apucand Modruzul pana in capul hotarului din sus de catra locul lui I Maxut post. la o piatra ce sau pus intrun
grind supt muche dialului. de asupra Modruzului si de acole purceade hotarul catra apus parte e'a I pe din sus alaturi cu locul lui Maxut. pana la o piatra ce sau pus in
muche 'unui dial din sus de o movila Mug& drumul ce
umerge I la Petroita. de acolo pintre razoare si piste rapi.
In capul dialului Bahluiului din sus sau pus piatra hotar.
de acole I tot la vale catra apus. de asupra fantnei inputite. in prejma iazului Stramhu. sau gasit hotaru veachiu intrun podis la capul I unor pamanturi. de acole tot
spre apus peste paraul ce vine de la fantana Grecului pi
pc la intorsura apii halasteului Strambill Fi pi I de asupra
fantanii Bulbucoae, si tot spre apus, si piste coacla Strainbului in Neatedul intro movila deasupra vaii I Negre nude
sau gasit piatra hotar vechiu in movila. si de acole tot
spre apus piste vai. si dialuri. la altu hotar nou. in I locul
uncle au gurat targove(ii batrani Harlaoani pe carte de
blastam anume Ioanichie monah. care sau poreclit Borcoiu. si Andrei Tenchiul. si Gheorghie Tapalug. marturisind cu sufletele lor In frica lui Dmnezau ea uncle au a-

ratat ei acmu de sau pus hotar in zare I dialujui suptu

podgorie acole au fost si hotarul cel vechiu. act ei au
i la hotttratura din zilele rapoosatului (loc gol : Antioh Voevod) rand au datz danie lui Maxut bucata lui cea
de locu. si iau stalpito si stiu I ca acolo. dreptu la dial
pin podgorie pe langa casa Scutariului pe din kos. la altu
stalpu ce sau pus. unde au aratat iaras Harlaoanii cau
fostu viile gospod intre 2 drumuri. ce 1nbl,I catra Deliani.
pi catra Harlan. De acole catr apus si in margine dumbravii intro movilita, la o poenita sau pus piatra hotar.
de acolo prin dumbrava. muche dialului spre apus. pana
la o piatra ce sau pus in muche didlului dispre Bahluiu,
unde acole sa coboara drumul la vale la Bahlui, de acole
fostu

www.dacoromanica.ro

228

In vadul pietros In Bahluiu pe margine poianilor din kos..

si din vadul pietri. pin codru la un dial cei zic piorul
Vatamanului. pe din kos. de fantana Cerbului. 1 de acolo.
pin codru pan& dreptu podul de lut. de unde sau inceput
Intaiu. unde acolo sa intalnescu si tinutul Sucevei cu tinutul Harlaului. atata este tot hotarul de kur Inprekur.
Drept aasta dara, tot locul acesta in toate seuinele
ce sati scris. ca sa fie sfintei noastre manastiri. driapt&

ocina si mosie si uric de miluire. si de intaritura. statator In veacu. i spre aa'asta este credinta domnii meale
de mai sus zis. Io Costandin Mihail Gihan Racovita Voevod. si credinta a cinstiti i sredincioi boiarii domniL
mele. ai divanului dmnealor.
Radul Racovita biv vel logofat, Ioan Bogdan vel logofat, Manolache Costachi vel vornic de tara de kos. Iordachi Balse vel vornic de tara de sus, Dumitrasco Pala&
vel vIst.Wasalie Razul hatman i parcalab Sucevii, AntohieGenet vel postelnic, Vasilie Rusat vel spatar Ionit Cantacuzino vel ban, Costandin Sturzea vel pah., Iordache Costachi vel stolnic, Iordache Balasache vel camanar, lordache Hrisoscoleu vel comi, i credinta tuturor boiarilormari i mici. scrisusau de Tanasie logofat.
In lati vit 7265 luna Nnemv. 27.
lw Costandin Voevod, loan Bogdan vel log. procit-...
Stefan Buhaescul 3 log. procitoh.

Se gasesc doua ispisoace in original, scrise la fel,

pentru a se 'Astra unul de manastirea Pecista i altul de
targovetii din Harlu cum si de Schitul Zagavei.
E. 7266 Mai 23, 'Iasi (Harlan 1, 10). &Mat Gr. Ghica Vod
Inerete dania Meath de C. M. Cehan Racoviti Vodi a moeii Varga
lui Hrin cAtri mnistirea Precista din Roman.

Cu mila lui Dumnezau Iw Scarlat Grigore Chica Voevoda. domnul tarai Moldovii.

www.dacoromanica.ro

229 -Facem stire cu a6est hrisov a domnii mete tuturor

--cui sa cade a sti. a eviindu Inainte noastra. rugAtoriul
nostru... egumen 1 de la sfAnta monastire Precista din Roman. unde sA cinsteste si sa praznueste hramul adormirii
pre sfintii. precuratii si blagoslovitii slAvitii, de DumnezAu
nAscAtoarii. si p(u)r(u)rea Hora Marie, care manAstire este
ziditA den temeiu de domnie sa Costandin VodA RacovitA.

si dupA alte mile ce i sa cade a o inzastra ca prea o

sfAnta

manastire. spre chivirnisala si stare parintilor ca-

lugAri. ce vor fi rugatori catra DumnezAu la a'easta sfAntit

mAnAstire. am Intarito cu tot locul cat a tostu domnescu

de la tArgu de la HArlau cu campul si vatra tArgului cat
ramsAsit nedat nemarui. de MO dornni mai denainte. si
lau afiierosit, ca sl fii dreapta ocina si movie acestii sfiinte
manastiri. la care mosiia au trimis domniisa si hotarnici
ca sa aliaga. locul cat va fi domnescu. pe cinstit si credinjos boeriul nostru dmn. Lupul Crupenski biv vel stolnic, Toader Buhus post. Nicolai banul vornicul de poarta.
Simeon Ches,co uricariul, si au adus marturie hotarnica cu
iscAlituriln sale si cu iscAliturile a tuturor celor ce sau intAmplat la hotarat egumen. si calugari si Harlaoanii. si
alti megiasi. si pe tot locul cat sau dovedit a este domnescu. au Int:kit domnie sa Costandin Vodl Racovita. afierosindul acestei sfintii mAnastiri Precista din Roman In
semne dupa cum mai pri largu arata hrisovul dmnii sale.
Pentru care avAndu domnie me multa cAldura si dragoste
cAtrA sfintele ale lui DumnezAu lacasuri spre a le intari.
daniile si miluirile. ce au avut si de la alti luminati domrii. iatA dar ca si domnie me asemene mam milostivit si
dam si Intarim cu acesta hrisov a dornnii mete. ca sA
stapaniasth sfanta manAstire Precista din Roman. toatA
mosie cat sau dovedit cA este domniasca. atat din vatra
targului ce ramasasa nedat. nemArui. cat si din campu. si
din tot locul cu tot vinitul. ca sa fie si de la domnie me
sfintii manastiri driaptA ocina si mosie statatoare in veci.
si poftim domnie me si pre alti luminati domni ce vor fi
in urma noastra cu domnie acestii tan au din fii, si nia-

www.dacoromanica.ro

230

mul nostru, sau dintralt niam. s nu strice a6asta afierosire, ce mai vrtos sa aiba a da si a intari pentru a lui,
cinste si ve6nica pomenire. si spre a6asta este credinta a
insumi domniei mete. Ioan Sarlat GI 4 ). ie Ghica Vvoda.
si credinta a preiubiti fiilor domniiet mele Alexandru
Vvod. si Mihai Vvod, si Nicolai Vvoda. si Grigori Vvoda
si Gheorgnie Vvoda. si credinta a cinstiti si credinciosi
boeri cei mari a i divanului dommi mete dumnelor. Ioan
Bogdan vet logotat, Lupul Balsu vel v-rnic de tara de
gos, Vasile Ruset vel vornic de tara de sus, Vasilie Costache hatman i parcalab Sueevei, Alexandru vel postelnic, Aristarhu Hrisoscoleu vel vist., Filip ,Catargiul vel
spatar, Costandiu Sturza vel ban, Enache vel camanar,
Nicolai Ruset vel paharnic, (loc gol) vel comis, Vasilie Costachi vel stolnic. si credinta a tuturor b6erilor domnii mele
a taari si mici. si sau scris hrisovul acesta in scaunul.

domnii mete in orasul Esilor. de Ioan pisar. diac de divan

la anii.
vlt 7266 Mai 23

Io Scarlat Ghica Voevoda.

l'is.

Pecetea domneasca in tus ros cu initialele : Itv.

B.S. I 1758 cap de bou.

GK. 1

loan Bogdan vet log. procit, Manolachi Bogdan 3

log. procitoh.

F. 7267 Ghenar 2 Iasi (111r1Au I, 11). Ioan Teodor Calimah

Vodg inoeste si inrareste dania ee C. Raeovitii VodA a fault in mo0a
IlArlAului eAtra mAntistirea Preeista din Roman.

Cu mila lui Dumnezau Io Ioan Teodor Voevoda_

domn Wail Moldavei.

Facem stire cu acestu hrisov. a domnii meli tuturor

cui s cade a sti. a viind tnainte domnii mele. rugatorub
nostru (Neculai) egumenul de la sfanta mazastire Precista

www.dacoromanica.ro

231

din Roman. unde sa cinsteste i sa praznueste brarnul Adormirei pre sfintei precuratei i blagoslovitii. de Dmnezdu nascatoarei si pururea ficloarei Marie, care mangstireeste zidita din temeiu, de domnie sa Costantin Voevoda.
Racovita, au aratat hrisoave, atgta de la domnie sa Costantin Voda. Racovita, ctitorul manastirii, cat si de la
domniasa Scarlat Ghica Vvoda intru care hrisoave scriu.
Ca dup alte mile ce i sa rade a o inzastra ca pre o sfant
mangstire. spre chivernisalg si stare parintilor calugari ce
vor fi rugatori catra Dmnazau, la aasta, sfnta manastire
au intari!o i cu tot locul catu au fostu domnescu de la
targu di la Harlau. vatra targului i cu campu. catu rtmasasa nedatu nemarui. de alti domni, mai dinairte, i
lau afierosit domnie a Costandin Voda Racovitg. ca sa fie
driapt ocina si mosia acestti sfinte manas'iri. la care mosie au trimes domnie sa Si hotarcici di au alesu locul
cat au foctu domnesc. pre cinstit si credinhs boeriul nostru dmlui Lupul Crupenschi biv vel stolnic. i Toader Bi
i SAhus postelnicul, i Neculai Banul vornicul de poarta.
mion Checu uricarul, de la cari au adus marturiia hotarnica. cu iscgliturile sale. si cu iszg!ittu ile a tuturo celor
ce sau intanplat. la hotarat egumeni. i calugari. i Harloani. i a1i megiesi. i pe tot locul catu sau dovedit a
este domnescu. au intaritu domnie sa Costantin Vocla Racovitti. afierosindul acestia sfinte manastiri Precista din
Roman. in toate samnile dupg cum mai pre largu arata la
hrisovul domnii sale. Pentru care avandu domnie me multa
cgldura i dragoste catra slintele ale lui Dmnezau lacasuri
spre a le intari daniile i miluirile, ce au avutu si de la
alti domni. iata dara ca i domnie me asamene main milostivit si ii dam i i intarim cu acestu hrisov. a domnii
mele. ca sa stapaneasca santa manastire Precista din Roman toata mosia adasta. catu sau dovedit ca este domniasca. alat din vatra targului. ce ramasasg nedata nimarui de alti dornni. cgt si din campu, ki din tot locul cu
tot vinitul. ca sa i fiat si de la domnie me. sfiintii manastiri. driapta ocina i mosie statatoare in veci. i poftim.

www.dacoromanica.ro

232

domnie me si pre alti lurninati domni, ce vor fi in urma

noastra. cu domnie acestei tari au din fii nostri sau dintralt niam sa nu strice. adasta danie si miluire, ce mai
vartos sa aiba a da si a intari, pentru a lor cinste i

vehica pomenire. *i spre ahsta este credinta, insumi

domnii mele de mai sus scrisa. Ion Ioan Teoder Vvoda.

si credinta a pre iubiti fii domnii mele. Grigorie Vvoda.
si Alixandru Vvoda. si credinta a ciustiti si crediaosi
boerilor. domnii meli cei mari dmlor. Manolachi Costa-

lonita Sturze vel vornic de tara de

gos, Vasile Rusat vel vornic de tara de sus. Stefan Ruchi vel logofat,

sat hatman i parcalab Sucevii, Mihalachi vel post., (bc

gol) vel vist. Ionite Cantacuzino vel spatar, Adamachi vel
ban, Ioni(a vel pah., Costandin Cogalnianul vel stolnic,
(loc gol) vel camanar, Ianacachi vel comis.
i credin(a a taturor boerilor domnii mele si mari

si mici. si sau scris hrisovul acesta in oras Esilor. la scaunul gspod. in anul dintai de Ion Ghinde. la anii.
7267, luna Ghen. 2.
Iw loan Voevoda.3;
Pecetea domneasca in ros cu initialele : Iw. 1 Iw. 1 OA.
I g.a. 1 1758. D. treti logfat procitoh. sau trecut la condica.
G. 7267 Ghenar 10 Iasi (11Kr1iitt 1, 12). Cartea lui I. Teodor
Calimah Vodii data mingstirei Precista din Roman ea sail strIngl
veniturile de pe mosia Hiirlului, luind si 1 leu pe an adetiul casei FA
12 zile boerese.

t Iw Iwan OtwAwp Vvoda. bojiiu milostiiu gspdra

zemli Moldavscoi. datam carte domnii meli rugatorului DOStru... egumen di la sfanta ma.nastire Precista ot Roman

i dupa hrisovu ce i sau inoit de la domnie me. sa fie

volnic ca carti domnii mele, omul manastirii. pe cari va

trimite. la moia manastirii. la targul Harlului, cari este
danie sfintei manastiri. vatra targului i campul cat au
fost loc demnescu. dupa cum ii scriu hrisoavele anume.

www.dacoromanica.ro

233 .si sa aiba volnicie. a lua di a zace din 'Mini, din fanata,
din paduri cu legume, din lAlti cu peste. si din prisaci
cu stupi dupa obiceiu. si din tot Iocul cu tot venitul. Asijdere si oaminii ce vor fi sazatori cu casa pe mosie a6asta
sa ail:A a lua din toata casa ate I leu, iar care nu va
vre sa de bani sa aiba a lucra boerescul la manstire.

cate 12 zale pe anu, insa 6 zale de vara si 6 zale de

iarna, si poroncim domnie me dmv. ispravnici de tinutul
Harlaului. pe care Imi va arata omul manastiri. ca nu s s
de vinitul manastirii de la unii ca aciia Impliniti. a6asta
scriem.

It 7267 Ghenar 10

Pecete domneasca In tus ros cu initiale : Iw, I hi% I

E. 1 H.R. J 1758. cap de bou.

H. 7268 Noembrie 26, Ia$i (116r1in I, 13). Cartea gospod a lui
I. Teodor Calimah Vodii citrii ispravnicii de Harlin si 1mp1ineascl
pe locnitori din Ha'rltiu sit' dea dijmA ffi tot venitul ob4nuit cAlugg-

rilor de la m6nistirea Precista din Roman.

f lw loan eeodor Vvoda bjiiu Mistiiu gspdrs zemli

Moldavscoi. datam carte domnii mele rugatorilor nostri
parinq calugari, ce sint la sfanta manastire Precista din
Roman. si s ia dijma din toate pe obiceiu. de pe mosia
Harlaului care mosie este data danie si miluire bisericii
sale. drept acie sa fie volnici cu carte domnii mele a sta.
Orli si a dejmui si a lua de a zace. din toate pe obiceiu.
din tarini cu pAini, din fanate, din grAclini cu legume, din

prisaci cu stupi. s ia din cinzeci unul, iar fiind mai putin sa ia ate o para de stup. i din tot locul cu tot vinitul. dupa, obiceiu. iar carii dintracei oameni sar arata Inpotrivitori. si nar da dejma dupa obiceiu. poruncim dom/lie me dmn. ispravnici de tinut sa inpliniti de la unii ca a-

www.dacoromanica.ro

234

ceia, si sal supui ca sa urmeza dupa cum :poruncim. adasta scriem.

vlt 7268 Noem. 26 dni.

eA.

Pecetea domneasca In tus ros cu initialele : Iw.Iw..

K.K. I 1758 cap de bou.
procit treti logofat.

I. 7270 Mart 15 (Harliiu I, 14). Ioanichie Episcopal de Boman,

face schimb en Ioan Canta vel vist., luind de la acesta 600 stupi 0
dfindu-i mosia targului HArlAului, Inchinati de C. Cehan Racovita.
VodA mAnAstirei Precista din Roman.

Ioanichie Episcop Romanului. adeverim cu acest incredintat zapis al nostru la cinstita mana dmsale Ioan
Canta vel vist. precum sa sa sae, ca dand danie mariia
sa Costandin Vvoda Racovita o burta de loc ce sau ales dreptu loc domnescu din hotarul targului HArlaului
Inpreun si vatra targulm Hrlaului. la svnta a noastra manastire Precista den Roman. cum arata hrisovul marii sale,
care bacata de kc find intre alte mosii boeresti calrandus de uni si altii cu inpresurare neavand svnta manAstire nici un folos, am socotit si am facut schimbatura cu
dmlui vel vist. datam noi dmsale vel vist. ahsta buCAP de movie a targului Harlaului inpreun si cu vatra
targului cum iaste hotarat In samne si dum. vel visf. au

dat la svnta manastire schimbu sasa sute stupi. si find

srhimbul de o potriva socotindu ca stupii vor mai aduce
cevas folos la svnta manastire. am dat dmsale vel vist._
adasta scrisoare a noastra ce de acum inainte a6asta. burata de kc a targului Harlaului. Inpreun si cu vatra targului. sa o stapaniasca dmnalui in buna pace dupa samnele ce arata ho arnica locului anume si iam dat dmsalesi ispisocul si hotarnica, au avut svnta manastire pe a-

www.dacoromanica.ro

-3

cest loc. i pentru credinte am iscalit. puind i pecetew

svntei Episcopii ca sa fie de Incredintare.

valet 7270. Mart 15 dni
Toanichie Episcop Romanului. (pecetea
I Pm I earj ki cruce).

Itv 1 HK 1 6 riA

Stefan Buhaescul biv vel comis am scris zapisul cu

zisa svintii sale parintelui Episcopulu: de Roman.
I. 7270. Mart 15. (Harlin I, 15). Chitanta mai Ioanichie Epis.
copal de Roman ca a primit de la loan Canta vel visternic oOO stupi,
schimbul pentra mosia targului

Sasa sute de stupi am luat de la dumnalui Joan

Canta vel vist. schimbul au dat la svanta a noastrA manastire Pretista. den Roman pentru trgul Harlului cum
arat osabit zapisul nostru ce am dat la mAna dmsale.
ki am isalit.
I t 7270. Mart

Ionichie Emscop Romanului.

Schimbul acesta tntre o mokie

i un tXrg cu o

prisaca de 600 stupi, e una din curiositatile timpului,

dat fiind c a pamantul n'avea nici o valoare, targul Harlaului era darapanat, iar mierea i ceara erau foarte cautate, de ki fondul era supus peirei 1i stricaciunii.

J. 1766 Octombrie 26, Iasi (Harlan I, 16). Gr. A. Ghica Vodix

Intare*te anafaraoa boerilor prin care se indatoreste epitropia sf.
Spiridon a da schitului Zagavia pamintul de hrana la camp, potrivit
daniei lui Dumitrasco Voda Cantemir.

Iw Grigorie Alexandru Ghica Voevod. bojiiu mltiiu

gospodarx zemli Moldavscoi.
Dup cercetarea dmnlor ve1ii1or boeri. ki domnie me
aka am gasit a fi cu cale, ki poroncim dmnilor voastre

epitropi a lui stente Spiridon sa urmati precum scrie a

naforaoa ahsta dandu i parnanturile luate la campu din.

www.dacoromanica.ro

236

liotarul targului Harlaului vi am Intarit vi cu a domniei

mele pecete.

1766 Oct. 26.

Pecete mica In tu ro cu initialele : Itv I F. I iln. I F.
a,s. 1 1764 cap de bou.
Prea InAltate Doamne,

Din luminata poroncl InAltimi tale am luat sam jalobii ce au dat marii ,tale. Walnicul de la schitul ZagaNei ot tinut Harlaului jaluind cum ca acest schit are danie de la Dumitrasco Voda Cantemir vi de la alti domni
din locul targului Harlaului o bucata de lout 20 de pamanturi i 12 falci de fan si cu vad de moart pe matca
pAraului ce vine din padure despre ZAharevli. i par acum
ce sau dat a6asta movie a targului Harlaului la mAnAstire lui Sfeti Spiridon. ei nau fostu popriti av face hrana

lor pe adasta moie i au cerut de la maria ta dupa daniile ce au sa li s dea deosabit aceste pamanturi i marie
ta ne poronceti sa cercetam scrisorile i dupa cum om
gasi cu cale. sa instiintaz pe mariia ta. Deci dupa luminata poronca marii tale cercetandui noi scrisurile ce are
intracest chip am gasit a fi cu cale. adica pentru patru
xivezi ce are schitul Inprejurul lui. si pentru chiliile schitului si un bordeiu ce are langa schit, cum si pentru vadul cel de moara i cu un bordeiu ce iaste langa vadul
cel de moara, i cat sine loc Inpregurul vadului cat a
zvarli cu un bat, sa nu aiba nici o suparare pentru aceste
de catrA mAnAstire lui sfeti Spiridon. Iar acele 2o de pamanturi i 12 fAlci de fan, sa li s de la campu. din hotarul targului HArldului. dupa cum umblA i alte pAminturi

Ja tinutul HarlAului. aa sa li sa de vi lor pamanturile.

Prea lnaltate Doamne, noi dupa cum am gAsit a fi dreptate. Invtiintam pe mariia ta, iar hotararea Za desavarita
,ramAne la mila marii tale.

* cagC Oct. 23

www.dacoromanica.ro

- 23'1

Prea plecat slugile mitrii tale.

Manolachi Costachi vel logofat, Costachi vel vornic,.
loan Canta hatm.
Boerii rgriduiti rig cerceteze pricina s'au grabit vi au
pus ca donator pe Durnitravco Vodg. Cantemir. Ispisocul
e de la tatal sat, Costantin Cantemir din 7195 Iu 34.
care nu face de cat inoevte i intgrevte dania facuta de
$tefan Vod Petriceico In 1673 Febr. 2, intarita apoi de
Anton Rusat Vod In 1676, Febr. 29 (vezi mai sus pg.
1, 3 *1 5).
B. 1776 Oct. 13, (II6r1In 1, 19). Gr. A. Gbica randneste peloan Canta ban si pe C. Virnav biv ban si cereeteze de ce mosia

thrgulni Hfirltinlui e Ingustat a capete fatii, en alte mosii megiesite

Iw Grigorie Alixandru Ghica Vvoda. bojiiu mlstiiu

gospodarg zemli Moldavscoi. cinstiti i credin6osi boerii
domnii meli. Dta Ianachi Canta vet ban i Dmta Costandin
Varnav biv vel ban sgngtate sa fae vtire dmv. c domnii
mete au jatuit dmlor Epitropi manastirii sfan tului Spiridon ca
fiind pricina de hotgrale movii Hrldului ce este a mInastiri

care hotara sant impresurate de catra alte mosii di prin

pregiur si pentru ca s s afle dreptate manastirii, iat
scriem dmv. ca S. cercetati hotarnicile a tuturor rnosiilor
ce sa rAzeWe de giur inpregiur cu movie HArtgu. si s
vedeti cu ce pricini inpregiurasi scurtaza pe mosie Harlaului de nu mergi intruna ca vi alte mosii atat la pgclurecat si la campu. din care hotarnici sa poat g. afla adivgrul.
si dreptate manastirii i asa in frica lui Dmnzau. dupa
scrisori vi dovezi incredintate. ce yeti afla fcand a el/
amgruntul cercetare. cum yeti gasi cu cale i cu dreptate
s hotarati movie mangstirii din giur iupregiur. de catra
partite ce va ave pricini, puind vi petre hotar. vi dupa,
hotgrAre ce vet face sa dati i marturie hotarnica In semhe

www.dacoromanica.ro

238

iscalith de dmv. si de toti acei ce sa vor afla la hotarat

'care marturie aducandusa aici. sa va arata la dmn. vel
logofat. si fiind cu cale facuta sa s fad si ispisoc de intaritura de la domnie me. agasta poruncim.
1776 Oct. 13

Pecetea domneasa In tus ros cu inipalele : lw I Fp.

ralt. I Fr. I ILE. 1 1774, cap de bou.
procit vel logoMt.
L. 1779 fArl luta si zi (1Tar1tt I, 17). Contract ineheiat de e.pitropii casei sf..Spiridon, I. Canta vel log. i Ruset hatman cu Andrei Praj ea sI faci moara .la Harlan el sli-ei ia venitul pe trei ani,

,dupi care apoi moara va rimnea a Sf. Spiridon.

Precum sa s sae ca avand manstire SvAntului Spiridon un vad de moara In apa Bahluiului, din hotarul
mosiii targului Harlaului, ce este a manlistirii. gasitusau
Andrei Praj si au cerut de la noi acel vad ca sa faca
moara intransul. si cu a6ast tocmala ca el sa faca moara
cu toata cheltuiala lui si sa o tie trei ani. si sa ei venitul
-ce sa va strange intreasta vreme. iar de la trii ani inainte sa ramae moara a manstirii, si manastire sa aiba
triaba eu venitul. numai i de la trei ani inainte. dupa ce
va rarnane moara la sapanire manastirii gasindui vrun
mustereu ca sa cumpere venitul ace:tii mori. cu bani ce
vor da alti el O. s protimisasca. de a o tine. Deg vazand
noi cum ca acel vad II are manastire de atata vreme. si
nici un folos de dansul nau avut, socotitam si am dat
mumitului de mai sus aratat Andrei Praj acestu vadu ca
sa. faca moara intransul, cu toata cheltuiala sa, si facandu
moara s o tii vreme de trii ani si s o stapaneasca in
bunii pace dispre toti iluindus obignuitul venit, iar dupa
inplinirea acestor trei ani. dator sa fie el a da moara la
manastire buna si toc-mita nefiind nimica stracata, sou
-lipsA de ceva. din lucrurile re sant obignuite de s afla
.pe la mori. si dandu el inoara buna si nestricata sa

www.dacoromanica.ro

239

-aiba moara a sa stapani de manastire iar de sa 1ntamp1a

.ca mInastire svantului Spiridon sa vand venitul ace-stii
tnori, atunce el sa s protimisasca. de a cumpara venitul
cu pretul ce dau altii. iar de nu va pute el raspunde pre41 ce dau altii, el s fie lipsit si moara s o tie acel ce
va da pretul cel mai sus. cum si candu va da el moara
la stapanire mnastirii, de va fi ceva stricat au la moara
au iaz morii. el sa fie dator a face si a tocmi toate ate
trebuescu cu cheltuiala lui cum si candu sq va intampla
-din puhoae. ca sa s rumpa iazul morii, sau moara sa s
strice. aproape. de Inplinire acestor trii ani, dator sa fie
-de a pune atat iazul morii cat si moara. la loc dupa cum
au fostu. In scurtu la inplinire acestor trii ani el sa aiba
a da moara gata cu toate cele trebuin'6oasa. pe sama manastirei. si dupa asNzare ce sau facut i sau dat de catra
noi a'6asta scrisoare. dupa cum si el asamine au dat la
milnastire.
1779

loan Cante logofat. Lasearachi Ruset hatman.

M. 1783 Decembrie 2 (111Arln I, 18 bis). Zapis de Invoialg Inlitre locuitorii din HArlAu si epitropii Casei Sf. Spiridon ca In Joe de
nn lea adetinl caselor sA dea 10 Da cearA curati pe an, cum si
-celelalte zeeiueli din producte-

Suret de pe zapis dmnlorsale boerii Epitropi manastirii sfantului Spiridon.

Epitropii manastirii sfantului Spiridon din oras lasii.
adiverim cu ae'asta carte al nostra ce sau dat la mana
,targovetilor den targul Harlaului, care targusoru cu mosia de pe pregiur iaste danie manstiri Precistii din Roman cu hrisov gospod. de raposat dmnul Costantin Mihai
Racovit Tvod. si ab'asta manastire iaste mitoh sfntului

Spiridon pentru ca sa s stie ca pana in anul acesta sau

luat de catra manastire numai dijmurile locului ce iaste
tpain pretur targului, iar adetiul de pe casa si de pe du-

www.dacoromanica.ro

240

gheni ce sint pe vatra targului cat si prin mahalale nau .

fost suparati. iara acmu find apucati de catra vichilii mi
nastirii ca sa dee adetiu la manastire, precum dau si la
cuitorii de prin alte sate boeresti, manastiresti, dupa hrisov
gospod. i anafora dmilorsale velitilor boeri, care sau hotart si de pre Inaltat dmnul nostru marie sa Alexandru

Costandin Vvoda. si dupa pouturile visteriei ce sint cu

pecete gospod, si fiind ca cei mai multi din targoveti sa_
afla In mare lipsa si saracie, fiind si un loc greu ca acela
liau cazut cu asupriala a da acest adetiu si au cazut cu
rugaminte la manastire ca sa nu fie siliti a da aCasta dare
supt nume de adetiuri dar nici manastire sa nu ramae pagubasa de totu, ci dupa putinta lor oarecare ajutoriu la
manastire adeca ate Mei oca ciara curata fiind si pentru
pomenire lor, iar cu mai multu s nu fie suparati nici c
data. Pentru ea sa nu sa fan nici sunet de o dare ca a-6asta si sa s ibondesasca venire si asazare cu lacuin ta si
altora streini ce vin acolo. care cerire a loru gasindusa
si de earl noi cu cale stiuta fiind stare lor si prostul alisver4, ce au la acestu targu, sau primit si de catra manastire ca sa nu sa supere atat lacuitorii din vatra targului vechiu, cat si din mahalale cu a6asta dare suptu nume
de adetiu. ce pe tot anul nestramutat sa MIA a da ei la
manastire in loc acestui venitu cate zace oca de ciara, cu
rata si aciasta ciara sa aiba a o da pe tot anul nestramutat. la zio sfantului Dumitrie, si atat ei cat i fi6orii si
alti urmasi ai lor. cu mai multu sa nu fie supra ti de catra manastire qi osabit sa mai dea dejma obi6nuita, din
toate cele ce va face pe celalalt loc al manastirii, adica
din vii, i din livezi cu poame, din tarini, din fanate, din
gradini cu legume ce or face de negutatorie, din prisaci
cu stupi, afar& numai din vatra targului pe unde le vor II
casale si dughenile. iar cand nar da acest venit la vreme
sa aiba a sa Inplini cu om gospod. si sa, dee si ciubote.

Deci aeasta. Invoiala si asazare ce sau facut lntre

manastire si lntre targovetii de Harlau sa aiba a se pazi
de acmu Inainte nestramutata de Mit amandoaa partile,.

www.dacoromanica.ro

241

lui sau dat de catr noi a6asta carte la mana intru care

mam iscalit dupa carile invoieli li sau dat si carte goRpod.

la mAns si asamine carte de invoial ca adasta au dat si
toti targovetii la manastire intru carele sau i iscalit.
1783. Deckv. 2
Fiind in(orma de pe ce adevarata copie sau intarit
si de catra noi".
Th. Bals.
N. 1786 Mart 13, lIfirlan I, 18).

Snretul hrisevulni domnese a

ki Ales. Ion Ipsilant Voevod prin care al Intareste asezarea Intre

Epitropia bf. Spiridon si targovetii de Harlin, de a da pe fie care an

ate 10 ocl marl In lee de adetin si

dijniit obistmith din producte.

Copia ce sau scos intocma di pi invoiala ce este scoasa de pe carte gospod ce au targovetii din targul Harlaului ca copia iaste cercetata si incredintata de catra dmlui
spatar Iancul Racovita, i drniut ban Iordachi Cananau. SI

face stire cu adasta carte a domnii mele pentru top, de

opstie lacuitorii din targul Harlaului ca ei dintru inceput

din mosii si stramosii lor sau aflat traitori totu in vatra
targului Harlaului si nici o data suparap pentru adetiut
de casa nau fost. dupa cum nici de la domnie raposatului dmn Costandin Racovita Vvoda. candu sau dat danie
mosia campul di pin pregiur targului Harlaului mantistirii
Precista ot Roman, ce iaste mitoh sfantului Spiridon. din
Ei. nau fost suparati papa In anii trecuti, la domnie marie sale Alexandru Costantin Voevoda. candu a fost vandutu manastirea sfantului Spiridon vinitul mosii de pin pretur targului unoru Greci, si acei greci suparandui sa de
adetiu ei au venitu la Esi. si dandu jaloba domniei sale cu

rugaminte ca sa nu fie suparati a da adetiu ca ceilanti

lacuitori ai satelor acestei tari, au fostu randuiti cu jaloba

lor la dmnlor boerii epitropi ai acestor manastiri cu care
facand asazare i invoiela cu bung priimire lor, ca toti
lacuitorii dintracest targ al Harlaului. adica din vatra tarIspfsoace si Zapise Vol. IV p. II.

www.dacoromanica.ro

16,

242

gului si din mahalale sa aiba, a da la manastire cate zace

oca ceara curata pe totu anul, si cu aka dare sa nu fie
suparati, intru nirnic nici odat Ara nurnai dejrna din t a-1
rini, din vii, livezi, i stupi, i dentraltile, ce Vor face pe
mosia targului sa, de deosabit. dupa care asezare i invoiala, au dat ei zapis la manstire cum si de la matiastice.
ii sau dat asamine scrisoare. $i pe a$Nzare di attinee sa
urmeaza, de catra amandoi partile, Intocma pan acum : a-

cum -dar sau rugat prin jaloba lor ca ahsta aelzare ce

sau facut intre dnii i intre manstire stanlului Spiridon,
sa sa intariasoa prin carte domnii mele ca dupa vrerne sa nu

fii suparati cu mai mull. sau cu vro cerire de adetiu inpotriva obiceiului, ce au avut $i sa urmezd si pe la alte targuri. Cu care jaloba fiind randuiti la al nostru cinstit pi
credinos boeriu, dmnlui Gheorghie Sturza vel logofat au
aratat Inainte dumisale scrisorile de asazare ce an, de la Epitropii manastirii din vreme de atunce let 1783 Decv. 2
iscalita de preosfintia sa mitropoli:ul Erinopoleos Chir So-,
fronie i de raposat Ion Cantacuzino biv vel logofat, cari
scrisoare sa vede data la mana acestor targoveti din targ,
Harlaului, care targ i mosie de pin pregiur iaste data,
danie manastirii Precista din Roman cu hrisov de rapo-1
sat dmnul Costandin Mihaiu Cehan Racovita Vvod si ace
manastire este mitoh slantului Spiridon din Iasi, prin care
scrisoare scriu numitiij Epitropi ca Ora In anul acela
,

sau luat de catra manaslire numai dejmurile locului, ce

iaste pin pregiur targului, iar cu adetiul di pi case si du,
gheni ce sintu pe vatra targului i prin mahalale nau fost,
suparati iar atunci find apucati de earl vichilii manastirii ca sa de adetiu la manastire precum dau si lacuitorii
de prin alte sate, boeresti i manastiresti si find cd cei mai
multi din targoveti de acolo sa afla in mare lipsa i saracie
traind la un loc greu ca acela leau cazut cu asupreal(a) a
da i adetiu. i Maud cu rugarninte la manastire ca sat
nu fie siliti a da aceasta dare, suptu nume de adetiu, ins/
nici manastire sa nu ramae pagubas de tot, ce dupa putinta lor sa dea pe tot anul oare$ care agiutoriu la ma-

www.dacoromanica.ro

243

mastire, adica cate zaci oca ciara curata. find i pentru

pomenire lor. iar nu maimultu. sa nu fie supra ti nici a
data pentru ca sa nu sa faca nici sunet de o dare ca aceasta si sa s ihondisasca venire si asazare cu locuinta si
altoru streini ce vin acolo. care cereare lor gasindus
ie eatra numitii epitropi cu cale i tiuta find stare tor

i prostul a1iveri, ce au la acel targu. sau prirniit si de

-catra manastire ca s nu sa supere atat lacuitdii- din vatra targului vechiu. cat si din mahalale cu a(!iasta dare
suptu nurne de adetiu, ce pe totu anul nestramutat s
. alba a da ei la .manast,ire in locul acestuia vinit cate zece
. oca ciir curata, i a6asla gara s aiba` p o da pe tot anul la zio sfantului Dimitrie Oct. 26. si deosabit sa mai
de dejma cibiCmuit, din toate cele ce vor face pe celafalt
loc al manastirei, adia din vii, i din livezi cu poame, din
tarini din fanate, i din graclini cu legumi ce va fi de neguti'orie, i din prisaci cu stupi, Clupa ponturile visteriei,
afara numai din vatra targului. de pe unde le vor fi Casale si dughenile, iar cand nu vor da acest vinit '. la vreme s aiba a sa Implini cu om gospod, si ahsta Invoiala
i asazare ce sau facut Intre manastire i intre targoveti,
de Hatlau, sa aiba a sa pazi nistramutat, de catra amandoi pari1e, sa scrie ea .asamine scrisoare. au dat si iargovetii de Harlau la manastire cum pre largu arat scrisoarea numitilor epitropi. Drept aceia dar iata i prin aZasta al noastr dommasca carte, intarim targovetilor de
Harldu, ca clupa asazare i tnvoi1. ce cu buna priimire
lor sau facat sa aiba a sa urma intocma, atatu de catra
dansii, cat si de catra manastire, si asa mai mult sau cu
vro alta numire de dare la manastire sa nu fie suparati

nice o data, in veci pazindus(a) nestramutat. numai asazare

ce sa. arata mai sus, si st cuprinde prin scrisori boerilor

Epitropi, ce au la mana lor, la care poruncim domnie me
3-dmv. boeri is. de tinutul Harlaului. ca sa nu ingaduitI
pe vechilii manastirii a supra pe numitii targoveti cu
vreo alta numire de dare mai multu, din cat sa arata, Si
s cuprinde prin carte domnie mele. aasta.
1786 Mart 13

www.dacoromanica.ro

- 244 0. 1786 Noembrie 18. (Harlin I, 20). Zanis de schimb prin cari

cilugarii de la schitnl Zagavei dan ministirei sf. Spiridon cele 20pimanturi si 12 filci la ses si btu rot Mita la padure In apropiere
de schit.

Leon Mitropolit Moldovei adeverim

Adica noi calugarasii de la schitul Zagavei. ce este

In linutul Harlaului care niom iscali. mai gos datam scrisoare noastra la mana epitropilor a sfintii manffstiri a sf..
Spiridon din Esi. prezum sa s stie ca avand schitul nos.
tru Zagaviei. o bucata de loc danie de la Stefan Petrtb
Voevod si cu intaritura de la alti domni. zo de pamanturi
si 12 falci de Ian din mosia targului Harlaului, si find ca
la vreme raposatuiui Costandin Racovita Voevod. sau dat
danie mosie targului Harlaului sfantului Spiridon. sau ara.
tat scrisorile schitului ce are pe aceli doua zaci de pa-manturi si falci de fan. ca, e sau iniarit la analorao veiltilor boeri de Marie sa Grigorie Alixzndru Ghica Vvoda
ca se stA paniasca schitul ace bucata de loc la campu In mo-

sie targului, acurn cerand noi la dmlor epitropii sf. Spii idon ca se invoiasca si cat loc sar cuprinde dintracele pamanantui i, la campu sa ne de la padure. si invoindune
dmlor am scos carte gospod. si niau ales ace bucata de-

loc. dmlor ispravnici de Harlau, si niau dat la padure a

proape de schit. si sau lipit langa cee parte unde esteschitu, dupa cum arata marturie hotarnica ce sau facut acum. din gura paraului unde cade in Bahlui din hotarul
letestilor, si Ora In Bahlui la dial par in hotarul dmsale
vornicului lordachi Canta, ce trece pe la fundu mosii liarlaului la padure. Ded de acum lnainte calugarasii ce vor
fi la acestu schit. a Zagaviului. sa naiba mai mult a supara si a lntra cu stapaniri in mosie sfantului Spiridon ce
este piste Bahlui. nici manastire sfantului Spiridon. sa nu
triaca cu stapanire intrace bucata de loc, ce este lntre
Bahlui, si intre paraul ce este hotarul Fetestilor, unde
este schitul, nici o data in veci, si fiindu ca schitul hotar-

nica veche au prapadito, si de sar gasi vrodata. au din

niscai marl ulii din masura pamInturilor cum ca ar cu-

www.dacoromanica.ro

245

Triode mai mult loc din mosia targului, sh nu i se tie In

-sama despre manstire sf. Spiridon. afara di aeast hota.rare ce sau Pacut acum, si pentru adasta sau dat ahst
-scrisoare dispre parte noastra si a schitului si am si iscalk. cu mana noastra.
la let 1786. Noemb. 18

Si fiindu si noi thcuitoru cu petrecere la acestu schit

-vazind vointa calugarasilor mam iscalit.
Amfilochie Episcop Hotinului.

Eu ztaretul de la Zagavei ermonah Damiian. t lu ermonah Macarie, t Eu Erodiacon saeoctistu si Monah Vonirfatie, monah Damaschin, monah loanichie si cu toti fratii.
P. 1786 Noembrie 21. (Mr Ulu I, 21). Epitropii Sf. Spiridon dau

- scrisoare la mann cillugarilor de la Zagavia, ca an primit schimbul,

urmind ea schitul Ali stilpaneasca local, din pildure ai mnistirea
sf. Spiridon cele 20 pamfinturi ai 12 Rad %mat la aes.

De catra noi Epitropii manastirii sfantului Spiridon

sau dat a6ast scrisoare la mona staretului si cMugarilor
de la schitul Zagaviul. ot tinut Harlaulni. sa sa stie ca In
mosia de prin pregiurul Harlaului ce este a manastirii
-stantului Spiridon. avand si schitul Zagaveiul doua zeci
pamanturi luc si doao sprezece falci fan, dupa scrisori yerhi ce au, care sau vazut de noi. si fiind pricina totdeauna, la vreme dijmurilor. intre vechilii manstirii sfantului
Spiridon si Intre calugari de la schit, prin cerere ce au
facut catra noi staritul si calugarii de la schitul Zagaveiul.
ca sa sa faca schimb adica. dand schitul acele 20 Oman-turi si 12 falci fan manastirii sfantului Spiridon, sa li sa
de pe a6acta masura din mosia manastirei la codru, Inprejma locului ce mai are schitul Inprejur, care cerire de invoiath socotindusa si de catra noi a fi cu cale, dupa ce
din poronca gospod, niau adus mrturie de la dmlor ispravnici de tinutul Harlaului de cercetare ce au facut lungului si curmezisului. locului schitului la campu cum si pe

www.dacoromanica.ro

246

asemene loc ce Ii sau ales la codru, din mosiia man astiriS,

santnlui Spiridon, in care arata ca au dat schitului loc din
gura paraului ce cade in Bahluil din hotarul Fetestitor si
par in Bahlui, i de la -deal unde sa IntAmpina Fu hotarur
la
mosiei dmsale vornicului Iordache Canta, ce trece
fundul m4ei Haraului la -paduri, si incredintandune ma-

surii ce au facut dmlor ispravnicii de Harlau pentru adasta dar de acum inainte calugarii ce vor fi petrecatori
dupa vremi la acest schit, sa nu mai aiba trebuinta, saur
amestec 'cu aceli 20 pamanturi loc i 12 falci de tan de la
camp precum nici manastire sfntului Spiridon. sa nu mai
aiba trebuinta cu locul ce au dat schimb la codru. ce sas.
sapaniasca calugarii locul cu pace, In veci, pe care sas-

intaritura gospod. asemine i manastire sfantului

Spiridon ssi sapaneasc acele zo pmanturi si 12 alci
fan la campu. dupa cum adiveriaza scrisoare de asemine
schimb. ce au dat calugarii de la schitul Zagaviul. la ma-.
nastire sfantului Spiridon incredintata fiind i cu iscalitura
sfintii sale Chirio Chir Anfilohie Episcopul Hotinului cat
i marturie dmlorsale ispravnicilor din tinutul Harlaului,
si li sau dat si de la noi a sasta scrisoare. spre merefac

dintare.

1786 Noemvri 21.

Asemine scrie si carte Epitropilor.

Anfilohi Episcopu Hotinului.
Intrabsta scrisoare sint isct1ii preosfintia sa mitro-,
politul i Epitropii sf. Spiridon. di pe care sau facut sihrisov domnescu". Surt.
R. 1787 August 2 Iasi. (Harlan I, 22). Cartea gospod a lui A
I. lpsilant Vvod catra ispravnicii de Harlan sit impedecee tdrgovetii
ce au herghelii de a paste imasul mosii manstirii sf. Spiridon, lasandu-se numai vitele ce au pentru hrana bor.

ltv Alexandru loan Ipsilant Vvoda. bojiiu milostiiu

gspdra zemli Moldavscoi. Crediaos, boeri domnii meali

www.dacoromanica.ro

247

dmta, Iordachi Canano biv vel pah. i dmta Enacachi CaIimah biv vel pah. ispravnici sie tinut Hrldului sanatate.
dupa jaloba 6au fost dat domnii meali targovetii de acolo
din Hat- lau asupra lui Gheorghie Meariacri, ce are cumparat venitul mosiei. cu anul de la svantul Spiridon pentru
ca nui ingadum sas pasea vitele, In imasul targului, care
este In curmezis din apa Bahluiului npre rasarit, pan in
gardul tarinii spre miazanoaptea, pan In hotarul MaxutT
lui. la trecuta luna Mite vi sau scris cartea domniei mele.
ca In imasul targului ce este aratat numdi vitele targoveveatelor cate una doao ce vor fi pentru hrana casalor lor
sa sii pasuneaze. iar cei ce au herghelii si alte vice
de negutitorie sas cumpere imas pe alte mosii. cum pre
largu vi sau aratat prin carte, acum fiind ca dmlor boerii
Epitropi a svntului Spiridon niau aratat, ca targoveatii
trec cu vitele lor dincolo din imas si In fang pan la giumatate de mosie de strica pagubind manastire de vinitul
mosiei, iata iaras scriem dmv. vitele targovetilor cate una
doao ce au pentru hrina casalor 13r sd sa pdsuneaza numai cat este imasul targului, iar In locul de fanat sa nit
ingaduiti sd strice, si pe cei ce au herghelii si alte.; vite
de negutitorie, sa nui Ingaduiti a le pasuna in imasul targului. ce sas cumpere imas pe alte mosii urmarind In tocma dupa carte ce vi sau scris.
1787 Avgust 2.
Adresa :

Credindosi boeri domniei mele. Dta lordachi Canano

biv vel pah. i dmta Enacachie Calimah biv vel pah. ispravnici de tinutul Harlaului.
Datisea zdraviem. (sd se dea cu sanatate).
Manastire sfantului Spiridon.
Sau trecut la condica, Andrei Cortdicar.
procit vel logofdt.

www.dacoromanica.ro

U8
S. 1791 lunie 17 Iagi. (IJir l'au I. 23). Cartes divannlui Cnejiei
Moldovel cgtri ispravnidi de Harlin sit meargX ai -el si la parte la
liona hotarnici a inWilor Cotnarul al far liul, strmntindu-li-se unele
pletre.

De la divanul cnejiei Moldovef, catra einstit fratele

nostru dmlui. vornic Jordachi Canta, ispravnic de tinutul
Brlaului.
Fiind ca cinstiti dmlor boerii Epitropi ai mAnastirei'
sfantului Spiridon, au fAcut aratare la divan, precum ca
mosiile manastirii. Cotnarul i Harlaul sant hotgrate si stal-

pite cu petre hotara. dupa cum pfelargu sar fi aratand

toate sarnnele, i petrile hotara la hotarnica vechi. si In
alte intarituri domnesti, ce are manastire. dar fiind el
acum de nava vreanue incoace. unele dintracele pietre
hotara ar fi lipsind di pe la locuille unde au fost pusg,
din care pricing sar fi inpresurand mosiile mAnAstirii de

catrg megiesi Inpregiurasi pentru aceia dar divanul pofteste pe dmta arhon vornice si dmv. is. s mergeti insus
dmv. la stare numitelor mosit unde fiind fata vichilul mangstirei cu hotarnica, st alte scrisori ce va fi mai avAnd
cum si alti megiesi iiiipregiurai. sa faceti cu amaruntul
cercetare tuturor scrisorilor manAstirei si cAnd dupA aratare scrisorilor vor fi lipsind vre unele din pietrile hotall sau alte samne, pe la locurile acele ce vor fi lipsind.
de va fi vreo pricing dispre Megiesii imprekurasi, atunce
dmv. veti pune alte pietre hotara in locul acelora, si asa
indreptandu mo.;iile dispre toate pArtile, yeti da mAnastidi. si marturii hota,nica, cu aratare sarnmlor, si a petrilor
hotarg, pe la locurile ce le yeti pune iscalita, de dmv. si
de alti megiesi Impregiurasi, ce sa vor tampla fata 1.a
cercetare adasta, iar cand despre vreo parte va naste pricina, atunce la local acel de pricina petre hotara nu yeti
pune, ci yeti da marturie pre larg, la parte ce sa va cgdea, precum yeti cunoaste a fi drept si osabit sa faceti si
harta asamine de stare mosillor, cu arAtare locului de
pricing cum si despre eine sa face, ace Impresurare si cu
www.dacoromanica.ro

249

ai

tle

soroc sa vie la divan. sa sa hotarasca cum a fi

dreptul.

1791. luni 17.

Sturzea, Const. Greceanul vornic, C. R. vornic, Ion

.Jora vornic.
procit logofat.
T. 1795 Sept. 18 (Harlan I, 24). Alex. I. Calimah VodI rtndueste pe Ianachi Codrescul stolnic si pe Gh. Tautui vornic de poartg.
85. hottrniceaset din non mosiile Cotnari i Hiirltul a Casei Sf. Spi,ridon.

Iw Alexandru loan Calimah cu mila lui Dmzau damn

tarii Moldaviei. Credindos boerii domnii meli dmta Ianachi
,Codrescul biv vel stolnic, i Gheorghie Tautul vornic de
poarta sanatate, ai nostri cinstii si credinciosi dmlor bo-

erii Epitropi a manastirii svantului Spiridon de aice din

E. au lacut aratare cum CA numita mangstire la tinutul
Harlaului are doaa mosii anume Cotnarul i vatra targului Harlaului cu locul dinprekur, asupra cArora are mAnAstire i mArturii hotarnica cuprinzatoare din kur inpre.2ur, si din pricina ca unile din semnile hotaralor sar fi
stramutat : megieii de penprekur ar fi navalind. cu stapanirea In moiiile mangstirei, pentru care cersind dreptate iata va randuim sa mergeti la numitele mosii, unde
,fata fiind atat vechil din partea manastirei, cum si toti
megiesii cu scrisori ce .vor fi avand, sa faceti cercetare pi
samnele ce sa vor dovedi : ca sa vor fi stramutat sa le
, pun eti iaras la loc, pe unde vor fi fost, IndreptAnd hotarale. numitelor mosii, dupa cuprinderea marturiilor botarnice ce are. dupa care indreptare, sA dati i marturie la
.mana vechilulni. mAnAstirei.

1795. Sept. 18
Pecetea domneasca In ros cu initialele : Iw. I fl. J Iw.
Bo. 11.11. I 1795. cap de bou ;sau trecut. Matei condicar.
procit vel logfat.
I

www.dacoromanica.ro

250
U. 1796 April 30 (Harlan, I, 25). Alex. I. Calimah Vodit dii carte-

s cheme pe toti megiesii en mosiile sf. Spiridon la Bona cercetarn a

hotarAlor mosiilor Cotnari si Hirlitul.

1w Alexandru Ioan Cailmah Voevod cu mila lui Dum-nezAu domn tdrii Moldavii.

Fiind a dupa aratare ce au facut cAtrA domnie

me ai nostri 'cinstiti si credinciosi dmlor boeri Epitropi

manAstirii sfantului Spiridon. de aice din Esi. pentru tmpresurare ce ar fi patimind mosiile sfintei mAnAstiri Cotnarul si targu HArlaului. dispre mosiile megiesite. din
poronca domnii mele sau oranduit boeri.hotarnici pe dinlui.
stolnicul Enachi Codrescul si pe Gheorghe l'Autul vornic
de poarta, spre cercetare si botAratura numitelor mosii a
mAnAstirii. scotindule de supt impresurare. ded fiind tre"buintA de a sd afla. la fata locului si toti stdpanii cari sa
megiesesc cu aceste mosii a manAstirii Cotnarul si tArgul
HarlAului. cu toate scrisorile si. dovezile ce vor fi avAnd
ca s s poat lace hmurita , cercetare. de cAtra boerii
randuiti, pentru aceia poroncim domnie me tuturor stapanilor cari s vor fi megiesind eu mosiile mAnAstirei, ca la
vreme and randuitii hotarnici sl vOr afla la starea locului, ori in.ciivd sd mergeti sau sl va trimeteti vechili cu
toate dovezile ce vit ave, ca sA stei de fata la hotarAt,
sa nu sa facA vreo inpresurare. nici la o parte nici la
alta. cAci care dupa poronca dmsale, nu va urma ca sa s
afle la stare mosiilor. mci vechilul netrimepndusi. apoi sa
stit ca boerii hotarnici dupa poronca ce au si dupd cum
vor cunoaste cu drept vor -hotArA, si vor da sfarsit pricinii si pe urmA ori eine va supAra pe domnie me cu jaloba. a li sar fi lacut vreo impresurare cu hotArAtura a6asta nici o ascultare nu li sa vor da.
1796. April 30
Pecctea domneasa in tus ros cu initialele : 1w. fin.
1

Iw, 1 Kn.

, a a. I cap de bou. 1795, sau trecut in condick.

Ma tei Condicar.

procit vel logofat.

www.dacoromanica.ro

251_
V. 1796 Mai 25. (114riliu I, 26). Carte de blestam a Jul hew
Mitropolitnl Moldovei, data pentru afiarea adevtrului In cercetarea del
hotar -a moaiilor sf. Spiridon.

lacov cu mila lui DumnezAu Arhiepiscop i. Mitropo,

lit Moldoviei.

De vreme ce mAnAstirea svAntului Spiridon are dowmosii la tinutu1 Hrlii1ui. anume Cotnari i trgul 1-16rIA,
lui. care mosii find cA sA Inpresoarl de cAtrA alti lnegies
pi Imprtkurasi de deolo. vrand acum a le alege. i ale
clezbate din inpresurare. au scos .si boeri hotarnici i spre
descoperire dreptAtii si a adevArului sau dat si de la noi
a6astA carte de hlastAm asupra tuturor acelora ori carui
vor fi stiind pentru vechile hotar si alte sAmne despAr,

titoare ale acestor mosii pe unde i la ce loc. sau urmat

driaptA stApArfire. si nu vor arAta. ce lAcomindusA la strAn-

bAtate cu nedreptate de vor tAgAdui sau partinind vre

unei pArti vor mArturisi strAnbu. unii -ea aceia iatA zAcern,
sA fie blastamati de Dmhul DumnezAu, i precuratl a s

maicA, de slavitii 12 apostofi. si de 318 svinti pArinti, de

la sAborul Nikeii. In viata lor pricopsall SA nu vazA, ostenelele si sudorile lor sA fle spre perzare, herul, petrele
si putrezascA. i s s rAsApascA, jar trupurile lor dupl
moarte sA ste intregi. i nedezlegate, si de cAtrA arhieria
noastrA Inca sA fie blAstAmatA, iar de vor urrna dreptAtiv
mArturisind adevArul In frica DumnezAu sA fie ertati si blagosloviti amin.

1796 Mai 25
Iacov Mitropolit Moldovei.
X. 1796 Mai 29 (Harlan I, 27). Alex. I. CaliMah Voevod r an-

due*te, pe ispravnicii de Harlan s meargt inpreant en boerli rnduiti sit hottraset moaia Hr1u1 despre Maxut i ali impregiuraai.

Itv Alexandru loan Calimah Voevod. cu mila lui DumnezAu domn Ora Moldaviei.
Credin s6osi boerii domnii. mele dmv. ispravnici de tL

www.dacoromanica.ro

252

nut Harlaului. i dmnlui Ianachi Codrescul biv vel spatar

Gheorghe Tautul vornic de poarta sal-Mate. dupa ceairea ce ati facnt dmlor boerii Ep tropi a manstirii santului Spiridon ca s sa indrepteze hotarale moii Harlaului
i Cotnarii. find inpresurata de catra megiei, in vrerne ce
<sau randuit hotarnici. sau scris si osabita cartea domnii
mele. poroncitoare. catra toti megieii acei mosii. ca sa
se afie de fata la hotarat, cu scrisorile ce vor fi avand.
dupa intiintarea ee faceti aculn. dmta stolnic Ianachi
Codrescul .1 cu vornieul de poarta, aratati ca dmlui. stolnic
Ionita Sturza stapanul moii Maxutul unul din megiei nici

sangur nau marsu nici vechil nu au trimisu, dupa intiintarile ce iap facut. de vreme ce iaste aa ca nau urmat poroneii domnii mek. i4t scriem dmv. ispravoici ca
inpreuna cu dmlui stolnic Ianachi Codrescu i cu vornicul de poarta sa hotarati moia Harlaul despre moia Maxutul. apoi semnele aratatoare, prin espiscopul ce are manastirea svantului Spiridon i s puneti i pietri hotari. asemenea i despre alte parP. iara impreuna cu toti. .veti
c erceta i yeti indrepta hotarale, facand marturie aratatoare pre largu. i harta cu buna inchipuire dupa care
cine sa va arata nemuttmiti. vor veni la divan.
1796 Mai 29.

Pecete domneasca in tus ros cu initialele :

1111
ILK.
1795. cap de bou.
Sau trecut in condica. Matei Condicar.
procit vel logofat.

I 1w I

Iw. 1

Y. 1796 Iunie 6. I04i (Harlan I, 28), Alex. Ion Calimah Voclit riln,dueste boeri hotarnici ea sa cerceteze i vatra targului Hrlului cAt
s'a intins acum ca s nu sufere miluitstirea Sf. Spiridon, stlipina
nlosiei.

Iw Alexandru loan Calimah Voevocla cu mila lui Duminezau domn tarii Moldaviei.

CredinZos boeriul domnii meli dmta Ion CodrescuI

www.dacoromanica.ro

253
biv vel stolnio. Gheorghie Tautui vornic_de_poarta sanatate. dmlor_loerii Epitropi a manastirii svantului Spiridon

niau facia aratare cum ca lacuitorii targoveti din targn1

Harlaului afara din vatra Targului care au fost din yechi pentru lacuinta orasenilor. ei acum sar fi intinsu cu
casle pe locul mnstirii ce iaste prin prekur. pentru cari
fiind trebuinti a sa sti cat au fost din vechi. vatra tarnlui. si cat sau mai Intinsu. acum orasenii. iata va scriern
fiind c tot santeti randuiti acolo. ca sa hotarati mosig
prin pregiurul acelui targu. sa faceti i e6asta cercetare .
foarte cu amaruntul ca sa puteti dovedi at au fost din
vechi vatra targului, i cat acum sau mai Intinsu. si dovedindu sa faceti o harta. aratatoare pre largu i lamuritI
aratand. in mIsuri locul i casle ce vor fi pe locul ma
nastirei, care harta sa o dati la vechilul boerilor Epitropi
sa o aduca aice ca sa s vada.
1796 Iuni 6
Pecete mica in ceara cu initialele : Iw I fin. Itv
I

,E.11.

1795.
Adresa :

Credine'os boeriul domnii mele dmta Ion Codrescut

biv vel stolnic i Gheorgie Tautul vornic de poarta cu sa-natate sa se de,sau trecut in condica Matei Condicar, Pentru cercetare vetrei targului Harlaului.
procit vel logofat. pecete in ceara rosie.
Z. 1796 hullo 22, (Harlan I, 29). Marturie hotarnici a mosiei
targului Hr1u, radicata de Ianachi Codrescul stolnic i Gh. Tutul vor-

nic de poarta, cum si Intinderea vetrei targnlui.

Din luminata poronca pre loaltat dmnul nostru IA16xandrii loan Calimah Voevoda fiind noi randuiti ca dupk
aratare ce au fdeut Inaitimei sale dmlor boerii Epitropi a
manastirii stantului Spiridon din Esi, cum ca lacuitorii din

targul Harlaul, afara de vatra targului care au lost din

vechi pentru lacuinta orasenilor, ei acum sar fi intinsu cu

www.dacoromanica.ro

254

casale pe locu manastirei ce este prin pregiur, si ni sa po

ronceste sa iacem cercetare cu amaruntul ca sa putem
dovedi cat au fost din vechiu vatra targului, si cat acum
sau intins orasenii i dup ce sa dovedi sa facem harta
aratatoare pe largu, aratandu in masura pe larg locul, i
tasa pe locu manastirii. Dupl poronca am mersu la va tra targului Harlau, si am strans pe targoveti i ei au
cersut ca sa arate de au vreo scrisoare veche, cuprinzatoare pentru vatra largului, ca sa sa stie pe unde au fostu
din vechi, ei au raspunsu ca alte sciisori nu au fara numai o scrisoare de la Vasa le Juncul din leat 1793 Sept25, ce fara raspuns drnsale spatar lancul Racovita i dmlui
.banul Iordachi Canano in vreme cand era drnlor ispravnici de tinulul Harlaul pentru \Tatra targului, :turn si mahalale arata acel guncul prin strisoare sa ca in vrerne
tand au fost randuifi din porona domneasca, dmlui vornic Costandin Paladi ce era ispravnic tinutului, si cu vist.
mahaTalele,
Enachi Canta ca sa aliaga vatra targului
lau luat i pe dansul inpreuna, t arata ca au socotit dinior
boerii ca sa fie vatra targului i mahalalele diii sus de
targu despre moara Probotei un santu ce este din vreme
ireche, si -despre mosie Maxutului muche dcalului ce este
.cleasupra targului, unde este santu iaras din vreme veche.
i despre parte campului pan intrun parau ce este in margine targului, uncle este drumul cel mare ce merge alli

ture pe langa trgu, si din gos pan in vadul lui Bosie,

dar iaras el arata ca au ram as pricina. ca sd sa caute mai
pe urma, find ca sau fost gasit cloaa tintirimuri de baserici din gos de vale lui Bosie, i trage targovetii ca sa
fie tot vatra targului. i dupa aceste same sau incredintat marturie Juncului cu iscaliturile dmlui Iancu Racovit
spatar i Iordachi CaLlano, ban, apfirand pe targoveti sa
nu fie suparati de Vechilii rnanastirii ca sa ia dejma de
tuprindere marturii Juncului. iar vreo incredintare ca ar
fi hotarat dmlui vornic Costandin Paladi vatra targului si
malialalele nau aratat. si mergand din sus dupa moara
manastirei Pobratei, uncle iaste santul ace! vechiu, si pe

www.dacoromanica.ro

-155
-muchea dialului ce iatte diasupra targului, si cautand ,lo'cut acela pe din gos de moara Yawata la un vad veyhiu
ce trece peste Bahlui ce este din sus de targu, si cu-

noaste eh acel loc ar fi lost padure mai inainte, iar nu

vatra de targ sau mahalale, cum. si pentru cele doi intirimuri ce sint din gos de vadu lui Bosie, iaras sa cunoaste c ar fi- fost vreun diosabitu locu afara de vatra
targu1ui'i mahalale, iar vatra targului vechi au lost pe
tanga basearica lui sfeti Gheorghe ce este din sus. cum qi
mahalale au fostu putin mai pe din kos de besarica lui

sfeti Dimitrie, i dtipa cercetare te sau facut atat vetrli

targului, cat imahaIabelor sau i masurat pe lungu i pe

turtnezisti. cum si capetele am masurar, i locu acel din

sus. de targ din qantu in gos. pan in vadu Bahluiului ce
este din sus de targu. si din gos de moara manastirei Pobratil si sau gasit 165 stanjani care sant i cateva casa
Pe acel loc. care pre largu aratam prin haria. am masurat si capatu din sus a targuluii din vadu Bahluiului ce
este din sus de targu din matca ,apei la dial spre miaza
'noapte. qi pe la capat din sus a livezii lui Iordachi Branza
i)este livad lui Costandin, Brzului, si pc din gos CU
Tata Bariului alature i pe din sus de casa lui Toader
vatavului din Deleni, si la dial peste livada vatdvui Si tot La dial pan in drumul ce merge. printre
Rrif prin coltul din sus a livezii logoatului En ache si 14
deal langA drum sau gasit 1460 stanjani. si de acole so&find margine despre miaza-noapte pe uncle sa cade sa
fie, pan in capatul targului din gos dispre rasarit, i uncle
au venit msura capatului din sus in coltul livezii logofatului Enachi de la deal. am mars in gos pe la capatul livezii pe de la deal despre miazanoapte, si pe la capul vii
logofatului Enachi pe de la dial, si pe la capul vii lui V-sile Frunzate.

i pe de la deal. de livada dmsale spat.

Racovita ce au cumparat de la Neculai Lupascu, Si prin

capu dmsale, pe de la vale despre Bahlui si de acole

drept pan in curmatura drumului ce vine la Harlan piste

drum. si pe din sus de casa uiului. i tot in gos pe la

www.dacoromanica.ro

256

capul vii. lui Mihai despre Bahlui, si peste livada lui Du-rnitrachi Meriacri. i pe din sus de casa Babii Ioanii, pin-tro rachita si tot in gos pe din sus de casa Lupului Facher. i pe drumul cel mare Pan la podetul parau Micalina. si parau In gos pan in coltul livezii din gos despre.
Bahlui, a lui Nicola Ghtorghiu Mortun si aice in coltu li-veal sa sfarsaste lungul marginei iar pe din sus. am masurat i capatul din gos a targului din coltul livezii din
gos a lui Mortun peste drumul cel mare spre Bahlui pe

din gos de casa preutesei Ancuta i pe din sus de casa

lui Neculai Coliva si tot spre Bahlui pe drumul vechiu,.
pe din gos de casa lui Roman Talpalar si de acole In vadu
lui Bosie in matca apei Bahlui sau gasit i913' stanjani: pi
din vadu lui Bosie apuca apa Bahluiului in sus.. pan iar

in vadul ce este din sus de targu si din dreptul vadului acelui din sus masurand lungul targului am marsu in .
gos pe drum si pe ulita pana din gos in drumul vechiu,
ce merge la vadu lui Bosie, din sus de casa lui Neculai
Coliva i sau gasit 455 stanjeni. am masurat i latul din
matca Bahluiului din sus. de podu ce este in targ piste
Bahlui si prin mijlocul targului la dial pan in dial In gura
drumului din sus. de casa Suiului sau gasit 280 stanjeni,..
pi dupa dovezile ce sA aratA mai sus. si dupa masurile
aceste ce sau facut mai ramane cateva case afara c.e nu

ban cuprins masura, dupa cum pre largu sa arata prin

harta i dupa cum am gasit intru adevar, am dat a6asta
marturie dinpreuna cu harta la Maria vechilului manastire,i.
sfantului Spiridon din Esii.
1796. Illnie 2.

Ianache Codrescul stolnic, Gheorghe Tautul vornibde poarta.

In acelasi plic (I,37), este si o harta inchipuitoare de:

starea mosiei Harlaului facuta de aceiasi

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC
.Abaza Ilie postelnic 13, biv Anghel Simeon diac 118.
' vOrnie 14.
Anghelestii, mo:fie 106, 150,
Aeoperita, drama]
22.
153, 154, vornic in
147.

Adamachi vel ban 232.

adelial casei, 20 parale pe an
139, 142, 240, 242.
Atenii $ efan 191.

Anisia 33.
Antohie 3 a log. 10.
Antohie Nee. vel elucer 18.
Apostol erei la Fa'ciu 10.
Agiud, staroste de Patna si Apostol C. 76, 79.
de
148.
Apostol Solomon 76.
Albascul Neculai 156.
Ararnescul Sim. vornie 132.
Albesti 15, 43.
Arbanasul, fantana
193.

Alexandra Voda cel Bun 57.

Alexandra Ilias Voda 192.
Alexandra vel comis 187.
.A'exandru paharnic 205.

Arbure loan 71.

Arghir capitan SO, 21.
Arghir Mina (Dia) 20.
arhon 248.

Alexandra parcalab de Fal- Aristarh vel spatar 70.

cia- 7.
Armaseni 73, hotarnica 52,
Alexandra cap:t. de Codru 10.
70, 73
Alexandra preut 147, 148.
Armenopul Const. pravilst

Alexandra vel post. 230.

117.

Amfitohi Episc. Ho;inului 240, Asachi post. 214.

245.

amin=adevar 4, 5.
anfoi 199.
Ancuta preuteasa 256

Asian 2-a log. 56.

Asian Iordachi valav za copii

212, 213.
Aslanestii 206, 209.
Axintie uricar 185.

Andrei condicar 247.

Andrei 220, 223.
Bacesti 47, 58, 59, 60, 64, 69,
Andries biv. v. med. 168.
74, 76, 79, biseri..a din
Andronat hi vel post. 118.
'78, not istorica 48.
Andronie \WMsde Falciu 10.
A nrironic biv carnaras 2, 71. Mark u Lupul vornic In Movilitt, nota genealogica 146.
Andronic de visterie 11.
Ispisoace

i Zapise Vol. IV p. II

www.dacoromanica.ro

17

- 258
Badiul 147.
Badiul Floare 147.

Bagace (drumul ) 52.

Becer Paval 51.

Bejan 171.
13 itul parau 68.

Bahlui 215, 226, 227, 228, 244, Beldiman D. biv vornic 189.

Beldiman stolnic 186.

256.

Baiceni 171.
Baico 49.
Bainschi Dim. vatav 76.
Balasachi lordache vel caminar 228.

Belditnanese (neamul ) 23,

27.

Beleiu Gh. 164.

Belicane Stefan vornic 147.

Berea Iovul vatav 45.
'BA lca, pal au 136, 145; elimo- Berescul Ichim 22.
log'e 98.
Beresti 17, 27, 30, 31, hoBalca (Cotofanestr) 131, 146.
tarnica 20, 21, 25, 27, 28.
Baloseni 190, 207, nota isto- bezman 145.
rica 171, 179, 211.
blestam 6, 18, 251.
Balt4esti 16, 17.
B'ebe Gh. 10.
ban 211. Bodea Petru 148.
Bals C. log. 51;
Bals lordachi vel stolnic 137; Bodea vornic 146, 147.
vial. 82; vel vornic tarii de boerescu 139, 142.
Bogdan Ion vel log. 228, 230.
sus 228.
Bs1.3 Lupul vel vornic 19, Bogdan Manolacbe 3 log. 230;
201, 230;
log. 205.
vel pah. 137.
Bals T. vornic 51, caminar Boghiciul 154, 155.
226
213, 241.
Bog000sehie aria lui
Banariul Gavril 60, 61.
Bole C. 21, 27.
Bandor Vasile 148.
Bole Sandu 21.
Bandor Sapie 148.
Bole Ion 22.
Banul Nec. vornic de poarta Bole Dima 22.
225, 229, 231
Bontea, etimologie 86, -spita
Barbosi 40.
de nearn 90.
Barlad, aria 11, 52, 64.
Borciul 33.
Barlazel 58, 70.
Borcoi (loanichie) monah 227.
Barnova manastire 16, 164, Boidea (fantana ) 16.
egumen
15, 145, dichiul bordee 42, 72.
16.
Borosesti 15.
Bap Stetco, spita 173.
Borsa (Vadeni) 172, 186, 190,
Baseni 184, 186, 190, nota
195, 200, 201, 204, 205 206,
istorica 174, 211,
209, 210, 211.
Basota Grigore b. v. ban 182, Bosie Stet. camaras de izvoa184.
de 76.
Basota Ion ban 82.
Bosie, valea
254, vadul
'Allan 22, 27, 149.
256.
bautura ea vinde
, 139, Bosorcani 164.
142.
Boteanul *erban 185.

www.dacoromanica.ro

259

.113otez Ionita 170.

Botez Lupul 170.

Botes'i 16, 17.
Botosani vornic

semnat cu litere latine, (Borgele Costantini).

Burie Toader 7.
14.

foul, mosie 33, 150:

foul, dealul
226.
Bonito!, valea
150.
Boziian Ur Ma 31.
Bozian Ion 31.

BuiIa Vasile 159.

Bola vornic de poarta 10, 31,
34,

Calimah T. Ion Vvod 230,

Boziian Chiril 34.

33ozian Simeon 34.
BoLicni 64.

Branesti 23.
..Branza Iordachi 255.
Brasov 121.

,Bratei I i.nia 221, 226.

4,434'iant 121.

133lueni 23, 26.

osteni 181.

232; 233.
Calimah I. Grig. Voda 115,
130, 131. 133 138, 141, 163,
186, 187, 190.
Calimah Ion Alex. Vocla 29,

249, 250, 251, 252, 253.

Calimah Enaeache I. v. pah.

ispravnic d. Ha lau 217.
Camanaresti 186, 190, 206.

Budesti 16, 17.

camara de izvo4cle 76, 212.
Buhaescul SI( f. b. v. comis Carnpeanu loni(a 159.
235 ; 3 log 228.
Campulung vornic de
67.
.fluhaesti 11.
Canano lordache ban ispravBuhalni(a 227,0, 225.
ilk de Ha lau 241, 254; biv
Buble Vas. 65. 71, 79.
vel pah. 217,

&hie Lupul 71, 81,

Candesti 186, 190.

Buhle Afteuda 81.

Muhle Catricia 81.

.Buhle (moara ) 65.

Bubo T. post. 218, 223, 225,
229, 231.
33ujoranul Ionit biv vornic de
Campo lung. 58, 59, 60, 61,
64, 67.
Ilujoranul Chirica 211.
Bulbucoae, lithlna 227.
boor, buore, 22. 27, 43, 150,
225

Burchi Gavril 143.

Burchi Paraschiva 143.
Burchi Ursul 143.
Burduresti 75.
,Burghele Cost. 161, 152, diac
de visterie 163,
pitar
164,
post. 153, spita 170,

Canipa valea Canichei 22,

Canta Ianachi vel ban 237,
vist. 254.

Canla Tordache stolnic 206,

209, vel log. 78, vornic is-

pravnic de Harlan 244, 248.

Canta Ion vel vist. 231.
Canta Ion baba') 237.
Cantl Ion vel log. 213, 239.
Canta Matei visl. 169.
Cant icuzin Ion b. v. log. 11pozat 242.
Cantacuzin Ioni biv aga 190.
Cantacuzin Ioni(A vel spatar
232.

Cantacuzin Ionit vel ban 228.

Cantacuzino Ion batman

si

parcalab Sucsvei 137,

Canlacuzino Iordache b. v. stol.

www.dacoromanica.ro

260
Cautes Stefan j47.
Cazacul 17, 171.
Cantacuzino Iordache spatar Cerbul, fantana 227.
Cerchez St( fan b. v. comis...188.
7, 9, 17, 18, spita 8.
Cantacuz'no Iord. vel log. 76.
181, 184.

Cantacuzino Ileana 184.

Cant acuzino C. biv v. paharnic Cerchi z Anita. 17, 18.

ceara ourata C vor da 10 oca,

218, 225.
ceara pe an, 243.
Caolacuzino Ecaterina l'ascaChelsia 44.
nita 190.
Chrsco Mih. b. v. pit4r. 186,.
Cantacuz nestii, spita 185.
C.ntemir Const. Voda 5.
b. v. jicnieer 189, 194,
212.
Cant( mi C. Anlihoie Voda 81,
Chesco Simeon uricar 51, '57_
147, 214, 220.
66, 218, 223, 225 229, 231._
Cantemir D. Voda 236.
17, 20, 25,
Cantir Vidrasco vornicoepoar- Chineja, obarta
26.
ta 153, 209.
Chichita Savin 43.
Ca patina Toader 66.
Capatina Irimia, 26, 66, 69. Chico 149.
Chiriac the 25.
Cain ioarr, selite, 32, 34.
Cal aiman Vasile 190.
Chiriac Cost. 23, 25.
Chiriac C. 40
Care lna, apa 146, 148.
Cat etnita 148.
Chiriac 64, 69, 63.
Chiriac Comsa armas 105.
cal ja at hiereilor 135.
Chiriad Irina 69.
Carlig G.igore vornic 188.
Carligatu.a 79.
Chiriac Toader 69.
Cal n ceni 190, 206.
Chiriac Tolan 76, 77.
Carp Antohi dLc za divan Chirica capit. 24.
132.
Ch rim Cost.

Ca p VasIe biv vornic

de Chit lea Toader

gloata 65.

Chirica Lupul capitan .24, 2-

Chitita cAp tan 76.

cat le de b'a lam 23, 142, 220. Chirvasa Ion ealugar 22..
carte dunthedsca 15.
Chit vasa lordachi 22.
casa, proces pentru
169.
Chirvasa Manolache 22.
Cal atm lot 223
Chi Gh. 188.
Catargiul Apostol, comig, so- Chisca Antohi 44.
t rul lui Iord.Caniacuzin 184. Chica Ion 41.
Calargiul. C. vel log. 57.
Chijea Aposlol 39, 43.
Catargiul Filip vel spalar 230. Ciogo'e Sief. vornic de poartaiv.
Cal stea 190.

Ca taigiul Lie biv vel comh.

147 ;

vornic 82.

159 160.
Ciojda D.vid 11.

Calargiul St fan b. V. clucer Ciujdoae (ii ) 11.

108; vomit!, 57.

C-iutes Grig. 147.

Ciulpitt 39.
Ciunta, matel Ciuntii 33._

www.dacoromanica.ro

261

4Cioban (balrin) 39.

Ciobotarul Stefan, 15, 17.
Ciobotar Gh. 165.
ciubote 21.

Sucevii 30 ; vel vornic 1t1

20, 32, 33, 237.

Costachi Maria 18.
Costachi Catrina 18, spita 19.
Costachi Iordachi vel stolnic
.Clipici 39.
clironomie 143.
228, vel vist. 137.
.Coee setrar 186.
Costachi Manolachi vel vornick
-Cociorva Moi4e ieromonah 10.
(arii de jos 228, biv vel vorCodreanul IJidiul vel arma
nic 20, vel log. 81, 232,
20.

Codreanul G. post. 57.

237.

Costache Ion post. 20.

Codrescul A odries 41.
Costachi Gheorgbe 203.
Codrescul lanathi 11. v. stolnic Cjstachi Constantin vel vist.

41.
249, 250, 252, 253, 256.
10. Costachi Gavril capitan 69.
Codru, (inut, capitan de
Costachi Matei sulger 44, ban
Co liva .Neculai 256.
Cogalnireanu Anghel capitan
38.
147.
Costachi Vasile 51.
-Cogalniceanu Cost. vel stolnic Costanda:he Enache vel vornic de Ora de sus 130, 137,
232.
Costantin stolnic 20.
condica de divan 187.
condica marelui logofat 144, Costandin pah. 61.
Costandin etrar suilgiu 141,
187.

4Condras hi Toderaco 153, 159,

115.
Costantin Ion din Idrici 34, 40,
160, 169,

-Condre Gh. stolnic 26.

-Condre Ion 44
Cotnari 248, 249, 250.
-Contesoul Angheluta 107.
-Contescul Lupul 108.
Contescul Illie 170. ,
Contescul Safta 170.

41.

Costantin preut 24, 27, 146.

Costantin capitan 24.
Costin Noe. hatman 32.
Coni(eni 28, 29.
Cotan Ionica 51.
Cote Dum. 14.
)Contasti 91, 95, 114, 153, 151, Cote lonita 14.
Cotescu Nec. serdar 153.
170.
Copacestii 110, 168, vornic de Co(ofanestii 137, 138, 146, 150,
169.

161, 4Katza Fenes" 97, 140,

141, (nota istorica), 104, 105,

CoAcioae, fantana 151.
116, 126, 128, 130, 131, 132,
Corciul T mofte 40.
133, 139.
.Corcoz T. monah 147.
-Corngelul (Urechetii de jos) Covurlui, (Coburlui) (inut 20,
24, 26.
157.
Cozma Simion diac 28.
,Coroteni, selite 32.
.Costache Vasile vel stolnic Cozma Vasile 186, 188.
230 ; hatman si parccalab Cozmuleasa Safta 213.

www.dacoromanica.ro

262
Craciuna

(batrinul ) 33.

Craciunesti 7, 9.
Craestii 541 66, 67.
Cranga Mardari 43.

Craoanii (gura ) 54.

Crasna (gura ) 52.
Craste 16, II.

Dabija vel vornie 147Dabija biv pare. 105.

Dab:ja Ion 24.
Dabija Vas. post. 7G..
Dabija Toader 76.
Damaschin Nee. 44.

Damasthin monah 245.

Damian Vasile 146.
Damian staret la Z4gavei 245Crastea pah. 20, ,
Carste Stan bulueba mazil Danciul, valea -- 151, 155.Crasle dpitan 24, 26.

Dascalescu spatar, prezident

153.

Cruperscbi Al x. vel jienicer

judeeatoriei de Putna 153.

Deb-ici 1)&1111 pukovnic 58.

214.

Crupensehi Lupul b. v. stol. Deleni 2, 215, 227.

Deleni, vatra 255.

225, 229, 231.
Crupens hi Sandul vel jicni- Depasti vel vornic 213.
descalicafura 43.
cer 18.
Diia vtori log. 19, 20, spit*.
Crtsteseul Angheluta 108.
19.
Cuci 64.
Cucoana 14g.
Diia Catrina 20.
Cu_oara, apd 16.
diac de camara 12.

diac de divan 230.

Cucorl, poiana 15.
Cucora 188.
diac de visterie 161.
Cucoran G igore vornic de dithiul 16.
poarl a 188.
dijma 134, 138, 142.
Cueoranul Ionbiv vornic, 66, D ma parcalab 93. 105, 116,129, 134, 154, 155.
Dima Safta 105, 116.
Cuhurlui tinut 17.
Dima suinigiu 115, 118, 131,.
Cujba Toader vornic 41, 183.
132, 133, 135, 138, 141.
curd (a curge) 106.
Dima Gligotie 41.
Curalqe, valcea 16.
Dima Ionit1 23.
curtean de camard 59.
Dima Toader zugrav 145.
Cutul Fiore 148.
Dima staroste de Putna 154,.
Cutul Toader 148.
155.
Cutul Pavel 148.
divanul 15, sa se judece la
Cutul Vasile 148.
a 21.
Cteml Ursul 148.
divan apelativ al tarei de josc
67, 69.
CueutPani 220.

cutul de sus side jos 171.

Cuza Gh. sardar 29, 30, 31.

Cuze Manolachi b. v. pah. par-

calab ell Galati 26.

Cuze Toader 61.

D. loan 106.

130

Dodul Ion 146.

Doltul Ion 190, 192, 206,

Domnesti, vatav de
147Donici vel vornic 77.
Donici Darie log. 61, 62.

Donici Andronachi log. 56, 57._

www.dacoromanica.ro

- 263
Dragan 12, 11, 148.
Dragan Tomita 12.
Dragan Mocan 12, 14.
Drgghici, -casa lui
156.
Dragomir Ionitft 159.
Drggusana, valea
72, 74.

pentru fan 80.

lantana Imputita 227.
Ferali Mih. doftor Ungur, noIRA istorica, 105, 116, 121,
129,
162.

131,

133,

139.

141,

Ferrathi Elizabet contesa 161.

Ferati M. graf 106, 161.
Drug Ion 159.
Ferati Bartalomei 162.
Dubau Tudosie vel log. 77, Fetesti 219 225, 244, 246.
fina 18.
193.
Draguanii, pArAu 68.
drese 16.

Duca C. Voda

31, 93, 95,

Florea (coada --) 34.

Floresti, manAstire 15.

126.

Dumesti, seliste 32, 33, 85 (no- Foale Vasile 44.

Foale Maria 44.
ta istorica).
Dumitrasco 134.
Foale Nest.or 44.
Dumitrasco parcalab de T. Foale St, fan 39, 44, (spita) 35.
Frumos 214
Foale Armenca 39.
Dumitrasco vornic 172.
Folesti sebstea 32. 35, 38, 39,

Dumitru Ion 12.

40, 41, 42, 44, 45, 46.

Fote liptcanut 184.
Francul losif vat av 220.
Frunzete Vasile 255.
Frumos Targ parcalab de

Edi iceanu Ion 41,

Elan 7.
Enachi 12, 401:

214.
Enactli ot Contasti 94, 95.
Enai he vel caminar 230.
fune de 20 pasi" 68, 69, 74.
o
de 15 slanjeniv 53 ;
Enachi Iunita mazil 23, 24.
Enachi b. v. med: parc. de Gade 20 stanjeni 21, 27, 77,
222, 225.
lati 26.
Furdor, drumul
Enache logofat 255.
188, 191,
211,
Enachi stolnic 69.

Enea staroste de Putna 148.

epitrop sf. Spiridon 209, 211.

Erinopoleos, tittu onorific de
mitropolit 242.
Erggetert administrator la Bo.
man 161, 164.
Ezechil egum. de Trei Sfetitt le 119.

Gabara 13, 14.

Gafton Miron 147.
Galati oarcalab 'de
26.
Ga'ca Vasile vornic de poarlA
10.

Gambosie 64.
Gandul Ilia 71.
Gat bovat 52, 60, 65, 61.
Garcina 64, 69, 70.
falce-falci, (valet) 3, 5.
226.
FAlciul, tinut 7, 32, 33, 41; Gastei, coada
parcalab de --- 7, vames de Gaurenii 183, 186, 190.
Gavril 7.
7.
80 ; judecata Gavril diacon 76.
fan cstoguri

www.dacoromanica.ro

264

Gavril diac 17.

6avri1as Ion 163.
Grapa Gligore 171.
Geapa Ionasro 171.
Genet Anlohie post. 228.
Ghelasie 41.
Gheorghe sulger 204.
Gheorgh vornic 41.
Gheorghe sAhAidacar 83.
Gheorghe Simeon 171.
Gheorghe butnar 165.
Gheorghe erei 41.
Gheorghe Ion 83.
Gheoighe diac. 26.

Gorie, paratil

65, zare

54.

Gorovei diac 171.

gospod om " 21.

Gotca, pOrau 151.

Gradi 39.
Gradiste, deal 221, 226.
Greceanu log. 38.
Greceanu C. vornic 249.

G:eceanu Nec. aga ispravnic

de Putna 21.
Greceanu Alex. post. 205.
Green! Anastasa 51.
Grecul calaral de Tarigrad
83.

Gherasim, dichiul de la Bar- Grecul lantana

222, 227.
nova 16.
Grigore popa 190.
Ghbuca Stefan ot vist. 186, groapa ea cazut in I. 21.
190, 193.
Grozav 13, 66.
Ghica Iordarhi vornic 82.
Grozava 60.
Ghica Gh. Voda 147.
Grumeza Sandul 67, 69.
Ghica A. G igore Voda, 59, Grumeza Ion 69.
60, 79, 108. 109, 128, 133, gura ea aratt cu --> 72, 73,
138, 189, 143, 155, 184, 195,
199, 203, 204, 235, 237,
244.

Haceni seli4te 32.

Haciul Alex. vornio de poaz

%lea Gr. Dim. beizad-: 137
la 132.
Ghica Alex. beizade 137.
Haciul Paval post. 82.
Ghica Jacob biezade 137.
Haeju! Ionita becer 1.

Gh.ca Ge. Scarlat Voda 73, Haciul stolnic 56.

228, 231.
H dambul Lupul vornic de
Ghica Gr. Matei iroda 21, 139.
poarta 147, 149, 186, 189,
Ghinde Ion d ac 232.
194, 212.
Gioseni 12, 14.
Hagiu Tanasa 131, 135,
Giuncul Vasile 254.
Elagiu Ionita 131, 132, 135.
Giu ge Clipici 39.
Halauca 1onita 21,
Glusca Lupul 23.
hamangiu 119,
Gliga 148.
Handora Radul 51.

Gligore biv post. 83.

Harlaoani 218, 225, 229.

Gligore proin egumen la Nmt Harlaul 2, 3 5, 214, 217, 218,
219.

gloata (vornic de
18.
Golae vornic de gloata 18.
Gordul Ionita vornic de poarla
205.

219, 220, 222, 233, 234,

236, 238. 242, 243, 244 ;
viile
215 ; vatra -- 241,

245, 254 ; lungul are 455

stanjeni, latul 280 stan-

www.dacoromanica.ro

265
jeni, 256 ; bis. sf. GhEor-

16.

ghe unde era vatra targu- Iasco Cost. 40.

hti ; 255, his. sf. Dim. uncle Iasi 3, 4, 6, 10, 12, 32, 58,
59, 64, 95. 96, 105, 108,
109, 169, 171. 216, 228,
sf. Spiridon 108, 184, 188,

erau rnahalalele 255 ; targovetii - 245, 246, 247.

Ilartop 190.
hatalmu sa fim 1nchinati
100 lei" 77.

189, 190, 195, 199, 203, 204,

209, 211, 236, 237, 241,
248, 249, Trei Sfetitele 110,
184,
feredeu 119, linut
188, 195, 201, 204, 206.

Haugul 190, 221.

Haugul Sava 171.
Haugul Patrasco 171.
Haugul, sat 196, 202.

Idrici (ladrici) 7, 33, 40, dru-

Havres Teofil calugar 220, 223.

mul

33.

IaznOe din Iasi 115, 137.

Idrictanul Cost. 41.
Hereseul Nee. ot visterie 76. Idriceanul Ion mazil 43.
Hermenesti, 34.
Hilina 33.

Ifrim 78.
Ifrim Ion 78.

Hilohie Ion 13, 14.

.Hib hie Nastasi t 14.
bliza cale 13 tune si

Ifrim Paval 78.

ifrim Savin 78.
Iftime calugar de Floresti 15,

6314

pasi 2. 40, 42, 651 69.

17.

mime Gavril 206.

148.
Iftime, poiana
Mode 6, 7.
Ignat Enachi 58.
Ignat Ion 45.
.Horvalh Antonin de Zsacod Ignat vornic din Rotiesti

llocrung Ion 207.

llociungi 196.
.Hodoreni 52, 56, 71.
Holban Toader ot visterie 60.
Holban Cost. med. 66, 81.
161.

43.

rhotarnic, plata
160.
Ignat'e egumen 145.
.Hrisoscoleu Iordache vel corn. Igiiste 53.
Ilie pitar 65.
228, vel ban. 137.
IlrisosAleu Aristarb vel vist. inname 9, 10, 82.
230.
in(alt) 43.
itcani 190, 206, 209.
ina(a 138.
Huijui lordache 24, 2 i.
loan pizar, diac de divad
flyiteen 121.
230.
Ioana 76,
lacobiril 183.
256,
loana, casa babei
Iacov Mir. Mold. 213, 251.
Ioani hie Episcop de Roman
lamandi Iordathi stoln. 24,
219, 234.

25, pah. 27.

Iamandi Toadtr post. 25.
Ianaca, hi vet cumis 232.

Lnul vornic de poarta

loanichie (Borcoio) rnonah 227.

15,

loanichie monah 246.

Ioa 104.
Ion diac ot Harlan, 220, 223.

www.dacoromanica.ro

266 --

Ion erei 69.

Ionasco diacon 148.
1onita vel pah 232.

Ioni Sandul 127.

Ionita vame 108.

Iordachi Toader 24.
Iordachi Ilie vel comis 18.
Iordachi vtori log. 118.
loidachi vornie 209.
Iordache med. 184, 206, 208.
Iorest calugar 222, 223.
Iosup Petra 22.
Iosup Miron 22.
Ipsilant 209, 211.
Ipsilant I. AlEX. Voda 246.
Isac Nastasa 13, 14.
lstrate diacou 67.
luda 3.

Lem 106.

Leon Grigorasco biv vel pab.

staroste de Putna 149, 141,.
160, 167.
Leoniasa. Tudosie 182.
Leonteasa 77.
Leontie Vasile 10.
Lepadat 108.

Lepadat Stefan vornic 105,

Lepadat Miron 159, 168.
Leucuseni 71.
Loghin Irina 83.
Loghin Nastasia 82.
Loghin Axana 82.
Loghi comis 147.
Loghin Nec. 148.

logofat de taina 149.

Lohan 68
luga Voda (uricul fals din 6908), Lohan Filip 69.
50, 56, 57.
lozile 16.
Iurasco 10.
Luciul, deal 221, 226.
lurasco de Hodoreni 71, in Lungul b:v armas 70, 171,
casa - 71.
Lupan 131.
Lupasco Nec. 255.
Japchlesti (rediul -) 53.
Lupasco 11.
Jepau Andrei 71.
Lupul Vasile Voclg 67, 149Jepau Nec. 71.
Lupul faclier 256.
Jepau Ursache 71.
Lupu V. Stefan Voda 147.
Jijia 145, 182, 183, 190, 201, Lupul Ilie 70.
204, 206, 211.
Lupul Sandul 70.
Jora Ion voruic 249.
Lupul
Nastasia 70.
Jora M. vornic 82.
Lupo!
soltoz 220; 223.
Joseni 85.
Lupul Ion 70.
Juverdian Gh. 42.
Lupul Anton 70.
Juverdian Ionita 45.
Lupul Dochita 70.
Juverdian Grigore 45.
Lupul de visterie 11.
Lanabrachi Trandaf registra- Lupul vornic Borsa 206.
tor 153.
Larga, piscul - 106, 107.
Macarescul Petrache 77.
lgsatul secului de postul Cra- Macarescul Atanasie biv caeiunului 78.
maras de izvoade 77.
Leahul 108.
Macarie ieremonah 245.
Leca Gavril post. 60, 61, 214. Maori C. jicnicer 184.
Leeoae, iaz 221, 226.
Maiaesti 45 171.
lei bit. 7, 14.
Malinesti 52, 71.

www.dacoromanica.ro

267

Miha negititor 17, 171.

Mihail treti log. 10.
Mihai, via lui
256.
Mihalachi Ionita hagiu 132.
Manolachi Gavril vornie 147. M.halachi Lascarachi spa tar

Mama liga Nee. vorrie de poarta 211.

Manolachi 77.
Manolachi Nec. prQut 147.
M-inuel 34.

Ant el Nastasa 39.

Manzala Chifiae 147.

Marascseu M hai 156,
Marcoviceni 11, 82, 92.

Marcu Stefan 68.

Mai dare Ltpul 211.

M1res 151.
Marniureni 47, 61.

209, 214,

comis, 19, E 6,_

post. 232.
Mihaleea vornie de Ccpacelti
109, 159.

Mihalce Stefan 101.

Mihalee diae 83.
Mihul Andrei Inicar 3.
Mi1scu1 5U-fa n vel cetrar

Milescul (poiana ).r 13.

IS:

Maize regutitor 15, 17.

Mirautg, parau 150.
Mated condicar 30, 249, 250, Mirce, batran
151.
242, 253.
Matei Ionita 190.

Matei (batr1nul ) 40.

Matei (putul lui ), 43.
Matita poiana 15,

Miron 70.
Misail 71.
Misail Vas. 44.
rnitoh 239.
Mitre 13, 14, 15.

Mavrocordat A. Ne e. Voda 53, Mitre Alexandra 13, 11.

104.
Mitre Melentie 13.

Mavrocordat Nec. Ion Voda Mitt e Ion post 76.

119.
Mitrofan 39.
Mavrocordat N. Cost. Von, rnoara 2, 4, 165, 204,

238.

Modruz, vale
215, 218, 221,,
Mavrocordat I. AIELf Voda
226, 227.
153.
Mogalde Gavi 11 83.
62 127.

.Mavrocordat 0, A. Voda -241. Moi tun Ghecrghiu Nicola 256.

Mayrodin vel vist. 13.
Moldavia 2, 3, 5, 21, 31 )eq.
mazift 23.
moseani (razesi) 76, 77, 190._
Maxut b.v. post. 214,, 220, 225. Motrea Neaniul 70.
Maxnt vi 1 usier 214.
Motrea Marcu 70.
Maxut 247, 252, 254,,
Movila Irimia \Todd 149.
Meleghi Tanasa -vornie de Meghila Simion Voda 182.
Movila Stefan 22.
poarta 132.
147 .
Mbletin 183.
Movilita, vornie de
Mereaere Sol. capit. 24, 26.
movila gaunoasa 57.
movila vesnica 53.
Mereacre Dumiti ache 256.
Mereacre Gh.,217.
movila sapata 53."
Muncelul, poiara 15. 148.
Miclescu laricu vornic 57.
Miclescu Iordachi voi nip 57. Mantean Ion 131- 135.
Miclescu lordachi catninar 38. Muntean Andrei 131, 1-32, 13*id
Micolina 256.
Muntean Fratila 158.

www.dacoromanica.ro

- 268
Iluntean Toader 158.
Muuteanul Sandu 206.
Mutdeanul Grigorp. 206.
ifurgoci Alex. 11.

Nicheia 4, 251.
Nicodim Vasile 7.

Nicolae camara de izvoade

189.

Nitul (ooiana -1 64.

.Muruz D. C. Voda 26. 145, Nohit Simion capitan 40.
205.
Nour T. sulger 18.
Mustea Dim u, icar 108.
Ocna, drumul mare al - 106,
Mustestii 149.
_IVIurgoci 188.

_Mustelii, mosie 14C.

Nacul Ion log. de visterie 60,

6L
.Nacut 15, 17, 188.

156.

odgon 208 - de 15 slanjeni

106, - de 20 st. 149, de 30 stanjeni 211,

01453 71.
om gspod 61, 243.
liacul Nec. monah 75.
_Nacul Toader de vist. 75, 78. Onceni 12.
Oneiul C. 7, 9, 10,
Bacul Ion de vist. 7_5, 78.
_Nacul Lupul biv log. de vist. Onosa C. 22.
81.
Oproae 67.
Babadaico vornie 148.
Oore Vasile 69.
Nastarul Vasile 21
Osinadii 186.
.Nastasia 9.
Ogtahe Gh 61.
..NaVrapescul Grigore vornic Ostapco 189.
Oslopcui 186-, 187, 190, 21f,.
de poarta 172.
.Neagu Gh. diac 26.
213, note istorice 189,
192.
Neagu Vasile uricar 43.
.Neagra, vale 222.
Neamt, manastire 219.
Pacurar 33.
Neatedul 222, 227.
Pacurar Chiricuta 27.
_Necula vames, de Fakiu 7.
Pacurari (moie) 23.
Neculai 83.
Padure Vasile 24, 26.
_Neculai pretd 76.
Pahonce Nastasa 109.
Neculai cupet 83.
Pahonce Gig. 109.
Neculai Ion vornic 130.
Paiul Ion mazil 211, 212.
Neculcea Alex. vel vornic 144. I.Paladi Cost. vel vornie 213.
_Neculai camara -1 de izvoade PaJadi C. vornic ispravnic de
Harlau 254,
186, 194, 212.
Nagel (Costarhi) %lei pah. 45. Paladi Ion vel vornh de tara
Negh tra Gh. 71.
de jos 130, 137.
Negre PeIrache ban 114.
Paladi Nec. capitan 155.
Paladi D. vel vist, 228; vet
_Nestor 66.
vornic 212, b. v. vornic 186,
Nestiut 148.
194.
Nica To dlr. 41.
Iiica Ion prt ut proin protopop palma domneasca nu cu - "

146.

211.

www.dacoromanica.ro

- 269

,,

de
pannantul 2, 3, 5, 11
24 pasi" 14 ; lat de 30 pasi
in frunte, 215.; de 20 pRsi
latul si 13 lune lungul, 74.
Panaidor vel raminar 137.
Panaiote vel post. 16.
Panaiotache b. v. post, 76.
Pancescul lot.ita 63.
Pangrati director do divan apelativ 130.
Pancesti 11.

Pancul 51.

Pancova 54,
Pantelei Vasile 16, 17.
Pantelei Ostshie 16, 17.
Papueesti 43
Paraschiva 157.
Pal aschiva Toderasco 160.
parcalabi iitti in judecata
Inainte dmlor a 28.
paigariul 190.
Pal nusti 147.
Parvul Chilica 21.

Parvul Ilia 21,

Parvul Lupul pa.gar 190.
pas-pasi 12, pasul la' de 6
palme" 12, 14, 68, 74.
Pascu Lnita 24.
Patrichi Samson 159.
Patin Votia Bares 57.
Pata 10-.fiev 151.
Pauleni 191, 211.
Perjul Sandul vornic de poarta
209, 210, 212.
Petriman 70.
Petroita 215, 227.

Peltu tfan Voda 2.

226.
Pialra, drumul

PlAcintv Vasile 44.

Placinta Ilinca 44.

Placinta Nee. 13, 14.
Plesa Taini(ei 150.
Pleeni 21.

poarta (vornic de ) 18.

Podul Lurgului alma, 70'

podusea 183.

Poiana uricar 159.

noiana cu cetate 15.
Popa Vasile uricar 41, 109_
Popa Ion za divan 132.
Popascul, batian
151.
Popeni 106. 145.
Popiscani (Pochiscani) 23, 261.
Porcul, paraul
152.
Postolache 83.
Poorcanii 145.
Polropeli 15, 16.

Praja Andrei 238.

pravila slanla 117.

pre( o casa 51 lei 45 bani,.

un zemnic, grajd i o gradlnita 14 lei 60 bani, iar o
viisoara 30 hi", 201, 202,
203 ; o hotarnica a coAat
70 lei 160; 50 stingeni en

50 lei 28, 29; epe 210 st. a

dat 50 leip 25 ; pasul cate.

22 bani" 12; un cal pie-

(eluit 80 lei" 70.

Pricon, groapa hit

79, 151

155,

Proca voroic de Gatneni 190- _

procht 2.

Pre bota, moara

Proh r 6, 7.

251.

Prohire aQa 130.

Nat Gavul vorn'c de gloath Prohireasa lor iA 127.

65.
protimisire 30,
Pilat Slefan voinic de gloath Pro(a, dealul
192
18, 47.
Pulina Ion 220, 223.
Piliposchi med. 211.
Putna 105, 116, linut 131, .
Pisar Balu(a capitan 10.
138, 140, 141, 145; slams116,..
Placinla Cost. 41.
te i dirrgator la

www.dacoromanica.ro

270
139, 148.

Razul VaQ. batman i parcalab

Sucevii 228 ; vel log. 144.
148, 150.
Rea, valea

4'utintei 24, 25, 26.

R. C. vornic 219.

robi la talari 141.

Rarariani (vornic de ) 105. Robi, piatra - Raeatau 47.

Rath'er Matei 165.
.Raci lor, movila

Raciul Sora 76.

.Raciul Titea 76.

192.

Rojnita Vasile vornic de poarta 10, 11.

1

207.

Raciul Vast le 76.

Roman 164 ; Prcista

--

217,
224, 229, 231, 232, 235,
241, tinut, 143, K. K. ad-

ministrator din -- 161.

Rariu( Chirita capitan 76.
Roman talpalar 246.
Racial Toader 76.
Romanescu N. dir. giudecatoracla de ramant 74.
riei de Forsaiii 153.
Rosca Gh. v;st. 60,-61, mosiel
'Racks Gh. 60, 61, 64, 67.
Racovita M h. Voda 59, 105,
D.:Ai post. 61
129, 181.
Rosmini 191, notitA istorica,
RacovitA M. C. Voda 216, 21'7,
196.
218, 219, 223, 224, 228, Rosia, ducere d n Moldova tu,
229, 231, 234,
214.

239, 241,

213,

Ron, butatul
22.
Rarovita Iancu spatar 211, Rosieci 33, (vomit din ) 43.
254.
Ruginesti 147.
jtacovit Savin mazil 190, 211. Runcul, valca 150, 151.
,Racov tA Redol b. v. elucer Ruset Anton Voda, 3, 345.
109 ; b. v. vornic 20 ; b. v. Ruset Lascarache hatman 239log. 228.
Ruset Manolachi b. v. vornie

Caul 1onita 53.

Racut paraut

104.

154, 155.

Radeni 190, 191, 211.

.Radul 83.
Radul Voda 183.
Ramandi Alex. votnic de tara
de jos 10, 77, 93.
Rangoae parau 85.
Rangoa.a vale
70.
Ranja Toader diacon 24.
Ranja Gavril 24.
Razul Gr. usier 202.

Ruset Nic. vel pah. 230; vet

vornic 213 ; vel log. 211.

Ruslt Std. halm. i pare4 Sitcavil 232 ; vel. log.

130,

137, 207.
Rtpat Vao. vel vornie de -s-us
230, 232; vet spatar 228.

Sacatura Stoical 152.

Sanda medelnicereasa 190.
Sangeap, paraut
225.
220,
lta7a lancu spatar 147, 149 ; Sangeap, poiana
b. v. spatar 146 ; vel log. Samcelii Cornul 154, 155.
Sangerul, valcea
154, 155.
51.
atazul C. batman 148 ; vel Sarandi Ionita. 19.
Sarandi Cristea 19.
vornic 147, 148.
www.dacoromanica.ro

-271Sarandi Co dachi 19.

Sarandi Gavril 19.
S Ira Lupul 71.

soare rasare 15, 31.

lir 30.
Sarbul Pascal 195, 199, 200,
,
201, 202, 203.
Sascut 114.
Savin preut 45.
Savin vel spatar 10, 77.
Scantee, batran 58, 159.
Scantee 15.
Santee Dum. 60, 77.
Scantee Anghelue 77,
Scantei Ignat 69.
Scantee Vasile diac 60.

195, 199, mitropolit 191,

201, 205, 242.
Sato let 53, 71.

Sarbul Iancul 28, 29,volin-

Sofiica Ion 148, 190.

Sofronie Erinopolios epilrop

sv. man. Sf. Spiridon 186,

Solomon Cnnst 59, 69, 79.

soltan mezat 213.
soroc 152.
Soroceanut Carstea 191.
Sparieti 146, 148.
SLi.hle pool 33,
Stalpent 190.

Stamparup, valeea

15.

starnpire 166.
stanj -ni de 8 palme 149, 225.
Starce Toader vornie de poar-

Scanteeti 47.
Scanteoae Ancuta 59.
schimb 21, 27, 66mola
ta 67, 69.
Harlului pentru 600 stupt" Stavnie, etimologie 85.

Stavru sluger 166.

Stebnic, etimologie 85.
-Seimeni (vadul ) 172.
Stefan Gh. Voda 117.
72.
seliste, facut
Stefan Voda (fitil lui Alex. eel
Sevastos Taeu 143, 153, 155,
Bun) 57.
159, 167, spita de neam Stefan Dumitraco biv. log.
235.

Scutarul, casa

144.

--

227.

148.

.Sevastos Toderapo 143, 153, Stefan vtori arma 132.r

Stefan 16, 17, 11.
155, 167.
Sevastos Paraschiva 167.
Stefanesli, capitan de
214.
Strambul, ezatura 226. coa. Sevastoi Dimitraco 155.
. Severin loan 214.
da
222.
Strambul, heleteul
Silion 60.
215,
227.
Silion curtean de camara 59.
Silion Stef. vel clueer 77.
Straminoasa 98, 154, 155.
Silion Dim. mazil 79.
Stratulat lb ata 10.
..Similachi capitan 101.
Strazescul diac 62.
Simian 33, 148.
Strazescul Gh. vornie de poarSimion erei ot Rosieci 43
ta 93.

-Sint, apa 12.

Strazaseul Nee. maz,1 155.

Sirghie 16, 17.
Stroeseul arma 188.
...Slivneanul Lupul 24, 27. 28, Stuzza Alex. (Sandul) post.
29.
218 219.
Sturza C. vel pall. 228.
-snare apune 15 33.

www.dacoromanica.ro

- 272
Sturza C. vel ban 230.
Sturza Dim. log. 56.
Sturza Ion Voda 57.
Surza Ionita vel vornic Orli
de jos 232.
Slut za Ionita stolnic 252.
Sturza Gh. ban 144, vel log.
82, 242.
Sturzea log. 249.

Tacu Coif. capitan 23.

Tacu Ilie 23.
Tacu Simeon 40.
Tacu Gro7a 22.
Tficulesti 22.

taleri ba'uti 148, 171.

Talharul, fantana - 192.
T Ipa LnitA capitan 165, 168Talpes Apostol vorn c de poar-

Sturza M h. spalar ispravnic

IA 39.
Talpe C. 42..
de Putna 21.
Sturza Petrachi vist. 57.
TaoasA 130, 135.
Soma Sandul ban 105, 225.

Stutze St. vel vornic 82.

Stutz Toderasco 19, 20.

Stuiza Maria 20.
Stuiza Cat ilia 20.

Tat a A Andrei 127.

Tanasa camaras 7S.
Tanasa izbasa 10.
Tanasa logolat de divan. 228.

Tana-a Petrarbi logofat

Suceava, tinut, cla podul de
tam& 149.
lut sit InIalnesC tin cu Tarasut 10.

de

Tansa 78.
Tapalug Gh. 227.
sudui
-) 63.
Tarnita 150.
stiflet rail purtat cu sulletele TA oreanul Batbu vornic de
tin. HAr aului 228.
D11u vel post. 137.

Stleill

hr" 15.

poarla 51, 57.

suiu'giu 119.
Tatar ul, drumul - 154. 155._
sureturi 169.
Tautul Inn vornic 56, 57.
Suseni 95.
Tantul Gh. vorric de poarta,
Sutul Iordal bi b. v. post. pare.
249, 250, 252, 253, 256.
de Galati 29.
Teat.ft Vasile 41.
Tecuci, fa'g 141.
Sarbaca ( 'ru nul -) 33.
Ternelie Vasile 46, 47.
Sall arem 186, 190, 192, 193, Temelie Maria 46.
206.
Ti melie Domularbe 47,
Sendreanul V. 220.
Temelie Pascal 47.
*rptelici Toader vatav De- Teodo at hi b. v. corn's 116leni 155.
Teoctist ierod aeon 245.
testament 139, 142.
iscani 170.
o1dn Dumitraco %el voi- T ge, baron de - general
nic 183.
121.

5tiuca Pinlitie Oar 114, 153, Tiron Nec. vortic de poarta

(hotarnic) 154, 167.

5uiul, casa - 255, 256.

Tabarcu Alex. 147.

Tacu Gr. ai.itan 23.

43.

Titea 86.
Toader logofat de vist. 11, 58,
61, S6.

Toader mazil (in casa -) 24

www.dacoromanica.ro

273

Toader parcalab 13.

Toader crasmar 83.
Toderasco 104.
Toderesceasa 108, 116, 134.
Todosca 6, 7.
Tofan calugar 220, 223.
Tomsevici Stet. Voda 183.
193, 206.
Tomusco, fantana
treclet 2.
Treslioara 192.
Troe Cost. 211.
Trotus, 106, 116, 154, 155,

ughi 70.

unde a fost casa 71.

Ungureasca, tam
134, 139, 141.
Uugureni 47, 170.

Ureehesti 93, 95, 106, 107, 108.

110, 153, 155, 167.

uric fals din (6908), 57.

Ursachioae Safta 108.
Ursache vel sulger 18.
Ursul diac de camara 12.
Ursul capitan de *tefanesti

124.
156 ( vecbiu)-.
Ursul,
valea
Tudosa 76, 77.
Ursulet,
poiana
Tudurache vornic de poarta

202, 203.
Tufa le Pacurari (Putintei) 27.

116, 129,

148.
148.

ele 28.
Vadeni
(Borsa)
190. 211; noTuraliu Ion 131, 135.
tita
istorica
196
; etimulogia
Turaliu Sandu 131, 132, 135.
198,
Turcul Ion 148.
vanzasul 67.
Turcul Vasile 43.
Varlaam ca'ugar 15, 17.
Turie 184, 187, 213.
Vttrnav C. b. v. ban 237.
Tutova 59.
Varnav Sandul jicnlcer 155.
Tutovanul Ionasco 7.
Vasilache 33.
tvoreatal (facatorul) 2.
Vasile vornic 43.
Vasile ban 26.
Tara Cost. 42, 48, 148.
Vasile preut 45, 60.
Tarca Vasile 44.
Vaslui tinut 11, 59, 60, 65.
1C!scalenii 28, 29.
vatav za copii 213.
Tarigrad, calaras de
83.
Vatcani seliste 32.
Tenchiul Andrei 227.
vecini 147.
Tepelus Ion 24, 28.
vecinatate 126, 127.
Tepelus Gavril 24.
Veisa Iacovachi spatar 130.
Tepelusasti 27.
Velisco 206.
Tiban (Caprescu) 49, 52, 56. Venculet Irimiia vornie de
poarta 172.
Tibanesti 52, 60, 61, 65, 81.
Ventura Nee. vel spatar 137.
'riga Vasile 190, 193.
vichil 141.
Tigan 60.
Vigarion egum. de la Zagavei
Tigaoaq Vasile 7.
220, 223.
TIrca Apostol 39.
Vitejeni 219, 225.
Tirul 33.
Vladeni 182, 190.
turcan Neculai 43.
Vlasto (Vlastar) Matei pravilist
Turcan Iiinea 43, 220, 223.
117, 135.
Tuvlicesti 43.
vadea

Ispisoace ei Zapise Vol..IV p. II.

www.dacoromanica.ro

18

274

Vlasto Panaiote vel post 47. Zama pilar 149.

Voinesti 79.
volintir 29.
Vovriesti 53.
Vonifatie !bona!' 245.

zapdclie 207, 220, 225.

Zaraful Pascal, iazul

207.
zasoin 53.
There Ilie iornic la Botosani

13, 14.
Zboiul
40.
Zabrau1u1 146.
Zboiul Chiriac 41.
Zagavei, calugr 2, 3, 5.
Zagavei, schit 2, 220, 223, Zboiul Cost. 41.

236,244, 245; hramul Nas- zece a lua de a zecew 94.

terii Makii Domnului 2 ; zestre 20.
zile batrne 76.
notita istoricil 3.
Zmicul, deal 151.
Zahlresti 4, 5, 221.
161.,
Zbharia clucer 126, 129, 131, Zsacod
&Tray
Costa post. 109.
135.
Zvinece, pardu 221, 226.

www.dacoromanica.ro

TABLA
Docamentelor cuprinse in vol. IV partea I # II
a,sezate pe nzogi.

Semuul II arael ca documentele, ce urrneaz duph aceSt semn, yin in

partea a III, tar cele dinaintea acestui semn Yin in partea I-a.

Race tit i. 9 (14O). II 10

(46). 11

(58). 12 (59). 13

(59).

T4

(60). 15 (60). 16 (61) 17 164). 18 (65). 19 (66). SO

(69). 21 (70). 22 (75). 23 (76). 24 (78). 25 (79). 26
(79). 27 (81) (toale).

Radeana I. 5

(223).

Illeretiti

4 (224). II =

II. 2 (3) 11. 3 (17). 4 (20). 5 (21) 6 (21). 7 (28).

8 (29). 10 (31). (toate).

I.--. 0 1:(23). 2 (24). 3 (24). 4 (25). 5 (26) (toate).

BIligeriti I. 10 (214). 11 (214. 0 =

V. 36 (2). 35 (10). 38 (242(11=

VI. 17 (9). 18 (16). 19 (17). 20 (43)1 =
Bodelti I. 1 (46).11=
IV. 7 (91). II =V. 22 (II). 23 (79) II =
.
VI. 13 (188), II =
Borosiikiti II. 21 (4). 20 (5). 22 (26). 23 (36). 24 (61). 28
,

(98). 25 (115). 30 (198). 29 (199). 31 (200). 32 (229).

0 33 34 (15),
Borta I. 29 (230). 28 (233). 0 32 (184). 33 (186). 34 (187).
35 (211). 37 (213) (toate).
Hi 11 (171). 40 (205). 16 (209) (boate).
,
n
IV.= 0 19 (182). 20 (190). 9 (195). 10 (199). 11 (201).
n
12 (202). 13 (203). 18 (204) 15 (205) Wale.
Chilivose I. 18 (110). 19 (111). 20 (141). 22 (148). 21
(149Y. II

Irotoftinetiti

I. 18 (19). 19 (45). 4 (81). 20 (87). 3 t.44).

21 (178). 23 (200). 24 (201). necatalogat (237). necola]. (238). necatal. (240).- 0 25 (93). 26 (95). 27
(107). 38 (108). 'meat. (109) 29 (110). 30 (142). 31
(153). 33 (160). 34 (167). 35 (167). necatalogat (170).
(tt ate).
11. 22 (145). 1 (220). II 2 (104). 3 (105). 41107).
If
5 (115). 6 (126). 8/9 (128). 10 (131). IT (133). 12
(138). 13 (139). 19 (140). 15 (141). 16 (145). 17
(145). 18/19 (146). 20 (161). 21 22 (162). 23 (163).
24 (164) (toate).
Cozmeifti I. 7 (51). 8 (70). 9 (84). 12 (97). 13 (101). 1,0
(112). 11 (123). 25 (114). 26 (131). 24 (226), 29
(240). II =
11. 10 (55). 14 (69). 13 (83). 15 (202). 16 (203).
a

14 (244 II =

www.dacoromanica.ro

216

Cozmeti. III. 4 (12). 5 (52). 6 (59).11 7 (12). 8 (13).

IV. 10 (62). 12 (102). 11 (125). 13 (128). 14 (182).
.
1 (183). 15 (184). 16 (185).11=

Crainiceni. 4 (60). 5 (72).11=

Didelti. 27 (13). 28 (27). 29 (28). 30 (34). 31 (43). 28 (68).

Illumerfti. II. 4 (73). 5 (108). 6 (132). 7 (177). 15 (236). II =
III. 5 (63). 7 (89). 8 (103). 9 (105). 10 (113).
11 (119). 12 (126). 5 (151). 13 (152). 14 (154). 15

(159). 21 (160). 26 (163). 17 (175).18 (181). 20 (187).

19 (193).-- 11=
IV. 8 (35). 9 (54). 10 (65). 11 (73). 12 (74). 13
.
(77). 14 (78). 15 (80). 16 (86). 17 (106). 18 (120).
19 (155). 20 (165). 23 167). 24 (168). 25 (169). 26

(170). 27 (172). 28 (173). 29 (186). 30 (215).1131

11 (11). 32 (82).
V. 3 (38)11 =
.
VI. 20 (96) II =
VII. 1 (15). 2 (24). 3 (133). #
X. 5 (77)11
Frittrili. 7 (217). 8 (218).11=
Hfirliin I. 11=1 (1). 2 (3). 3 (5). 4(214), 5 (216). 6 (218).
7 (219). 8/9 (223). 10 (228). 11 (230), 12 (232) 13
(233). 14 (234) 15 (235). 16 (235). 19 (237). 17
(238). 18 bis (239). 18 (241). 20 (244). 21 (245).

22 (246). 23 (248). 24 (249). '25 (250). 26 (251).

27 (251). 28 (252), 29 (253) (toate).Pitcanl I. 8 (57).11=
IV. 4 (205). 3 (243).11=
.

POpricani. II. 54 (66). 55 (216). II =

IV. 71 (67).11=
V. 92 (33). 101 (232).11=

Bzimeni. 16 (139).11=

Rolutul, I. 8 (71). 9 (75). 10 (93). 11 (139). 12 (194). =

Bolivia II.

5 (22). 7 (25). 6 (35). 8 (53). 9 (95). 10 (128).

II 12 (6). 11 (9).

III. 3 (109).11=
IV. 3 (23). 2 (204).11=

V. 2 (48). 11 =

VI. 2 (58).11=

IX. 5 (21). II 3 (31). 7 (33). 10 (38). 11 (40). 12 (41).

13 (42). 14 (44). 15 (45) (toate).
XI. 6 (1). necata:ogat (231). If
XII. 11 (179). 11

Sirb il. VIII. 21 (144).11=

Stavnical. 2 (40). necat. (136). 3 (138).11=--

Septeliceul. 10 (20).11.=

www.dacoromanica.ro

Culegtitor C. Gritclinaru