Comisiile temporare sunt infiintate numai pe durata pana la care isi
incheie misiunea.Sunt alcatuite tot conform principiului
proportionalitatii,membrii lor fiind votati de catre camera respectiva. Comisiile isi incheie activitatea cu un raport sustinut in fata parlamentului Comisiile temporare sunt creatie a parlamentarismului britanic,desi nu toate tipurile de comisii au fost preluate si in parlamentarismul romanesc Comisiile speciale (select commitees): sunt regasite si in parlamentarismul romanesc.Sunt utilizate in diverse scopuri (evaluarea unor proiecte legislative,formularea unor propuneri legislative etc) Comisiile mixte: sunt formate din reprezentanti ale celor doua camere in vederea realizarii unui scop comun (de exemplu, comisiile de redactare a proiectului de constitutie sau a proiectelor legilor de revizuire a constitutiei Comisiile de ancheta : sunt cele mai eficiente,si cele mai respectate,deoarece ele au si prerogative judiciare (pot convoca martori,pot solicita expertize sau depozitii ale unor experti) Comisiile de mediere: pana la revizuirea constitutiei din anul 2003,comisiile de mediere erau utilizate atunci cand apareau divergente intre cele doua camere privind textul unei legi In prezent,comisia de mediere formata dintr-un numar egal de deputati si senatori se mai utilizeaza doar in cazul divergentelor dintre cele doua camere privind textul unei constitutii sau a unei legi de revizuire a constitutiei In afara acestor comisii,in parlamentarismul britanic mai intalnim: - comisia intregii camere: ea nu exista in romania intrucat comisiile se formeaza tocmai pentru a simplifica activitatea parlamentului.Totusi,englezii utilizeaza astfel de comisii atunci cand in dezbatere sunt fie probleme constitutionale,fie probleme fiscale - comisiile fara obiectiv (standing commitees): sunt comisii care se infiinteaza fara a avea o sarcina anume si care se activeaza atunci cand este cazul (de regula tot pentru dezbaterea unor proiecte de lege 6. Control parlamentar exercitat prin intermediul ombudsman (aparatorul/avocatul poporului): aceasta institutie a fost creata in Suedia,in anul 1766 si are in vedere investirea de catre parlament a unei (unor) persoane cu rolul de a proteja pe cetatean fata de abuzurile administratiei de stat privitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor Prin urmare,institutia avocatului poporului nu are drept de decizie;ea are insa dreptul sa ancheteze sesizarile privind abuzurile statului si in colaborare cu puterea executiva,sa incerce sa le solutioneze. Avocatul poporului este varianta romaneasca a ombudsmanului;alte state il denumesc procuror parlamentar,prietenul poporului,aparatorul poporului.In UE,exista institutia mediatorului european.In unele state exista un singur avocat al poporului;in altele exista doi si chiar mai multi