Sunteți pe pagina 1din 70

~

In'

-.,
-I

W
I
W
-I

U
U

o
o

.'

ATENTIE!
La alimenlarea
motoeicletei eu eombustibiI. nu uilap sa tur
,
nati in bef1zina ulei in proportia aratata in inslructiuni ~i <>a
Ie amesleeati apoi bine.
Folosirea benzinei lara adaus de ulei provoaca scoalerea
motoruJui din uz.
La pornire, .' ,i inealzirea lui, molorul nu trebuie Iasat sa
fune1ioneze eu tura1ia mare, deoarecc se poate deleriora
ambreiajul.

,
Motocicletele IJ-56 ~i IJ-56K se fahrica in doua
variante
1. Cu

INTRODUCERE
Acesfe in"struc/'iuni cuprind regulile pen/ru intretinerea ~i exploatarea
lJ-.'J6K, preoum $i 0 scurta descriere a mecanismelor lor.
MotOcicletele lJ -56 $i lJ -56K sin/ rna$ini de" capacitate cilindricii medie care ser
Desc pen/ru circulalia pe drumuri obi$nuiie.
Datorita unei suspensii elastice pendulare la roata din spate :;i a turcii telescopice
In tatd, precum :;i datorita unei suspensii cu bard de torsiune la ata:~~ se mdre$te con/or

ll-56

~a duhla

2. Cu doua ~ei separate


'r

~i

tul in timpul circulatiei !,i se reduce oboseala conducatorului in curse lungi, in conditii
grele de drum.
CalitC;tile deosebite ale motociclefelor II-56 !,i II-56K se manifesfa in deplina mlzsura
numai in cazul conducerii lor corecfe ~i infrelinerii cu afentie.

RESPECTATI REGULILE

ARATATE TN PREZENTELE INSTRUCTIUNI!

Deosebit de imporfanf esfe rodajul motociclefei in cursul primilor 2000 km, cind nu
se admife 0 supraincarcare a moforului !,i depii.!'irea vifezei mofociclefei, arii.fafe in capi
folul "Rodajul mofociclefei noi".
Rodajul gre!,if poafe sa scurfeze infr-o masura considerabila durafa de ufilizare a
motociclefei.
Fara absolufa necesifafe, nu frebuie demonfafa 11l0fociclefa !,i agregafele acesfeia,
deoarece demonfarea !,i asamblarea inufila !,i fara nevoie poafe sa deregleze functionarea
corecfa a pieselor, sa provoace 0 uzura premafura !,i chiar ruperea lor.
Reviziile tehnice frebuie facufe sistemafic, iar reparatiile pe masura necesifatii.
Acesfe insfructiuni se adreseaza mofocicli:;filor care au pregafirea feoretica !,i prac
fica lLecesara obtinerii carnefului de conducere penfru mofocicleta.

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MOTOCIClETElOR

GENERALITATI
IJ-56
1J-56K
Lungimea motoeicletei
max. 2155 mm
2180 mm
Uitimea motoeicletei
max. 780 mm
1650 mm
TnaItimea motoeicletei
max. 1025 mm
1170 mm
Distanta intre axele rotilor ampatament
1360-1400 mm
1360-1400 mm
Inaltimea deasupra solului (pentru greutatea

normala in mers)

min 135 mm
115 ;nm
Greutatea neta
max. 158 kg
250 kg
Viteza maxima a motocieletei rodate pe un
pareurs de 2000 km (fiira pasageri - mo
tocicleta IJ-56 ~i eu pasageri in ata~ _
motocicleta 1J-56K) se determina pe 0 ;;osea
dreapta de eategoria I, masurata in eondi
tii de kilometru lansat
eel putin 100 km/h
70 km/h
Capaeitatea rezervorului de eombustibil
15 I
15 I
Consumul de eombustibil pentru motocicleta
rodata pe drum drept de eategoria I, eu
viteza medie 50-60 km/h pe 100 km
maxim 4 litri
,
6 litri
Capaeitatea eutiei de viteze '.
I litru
1 litru
Combustibil: se recomand')i benzina e.O. 66-70 ;;i ulei grupa
400 in' proportie de
20: I pentru ma~ina' nerodata ~i de 25: I pentru ma;;ina rodata.

I. Motorul
in doi limp.

Tipul motorului

Numarul cilindrilor

Alezajul

'Cursa

Cilindreea

Puterea maxima

Racirea

Sistel11ul de ungere

Tipul carburatorului

Tipul filtrului de aer

Raportul de compresiune

I
72 mm

85 111111
346 cm 3
Cel pu1in 13 CP
cu aer
prin amestec de ulei In benzinii
K28D

centrifugal
6,5-6,8

II. Echipamentul electric


Siste'mul de aprindere
Bobina de aprindere
Bujia
Acul1141atorul
Generatorul
ReIell! regulator
Claxonlll

I.

Cll baterie
IJ-56 ans. 39
AllY GOST 2043-54 (echivalent M 14--(145)
3-MT-7 (6 V 7 Ah)
G36-M (6 V 43 V)
Cll dOlla trepte
S-37

Farul
Alte anel:e

FG-38
lanterna spate.
claxonllilli.

comutator faze ;;i

butonul

III. Transmisia
Transmisia de la motor la ambreiaj (trans
misia primara)
lant dllblll fara role
Ambreiajlll
Cll mai multe discuri, Intr-o baie de ulci
Cutia de viteze
. ClI patru vi teze
Schimbarea vitezelor
ell pedala ;;i maneta
Transmisia de la cutia de vileze Ia roata
din spate (lransmisia secundara)
lant ClI role 11--4 GOST 3609-52
Raportul de transmitere de la cutia de viteze IJ-56
IJ-56K
la roata din spate
2.47
2,8
in viteza I
4,32
4,32
in viteza a II-a
2,24
2.24
in viteza a III-a
1,4
1.4
in viteza a IV-a
I
I
Raportul de transmilere total
in vileza I
23,15
26,86
in viteza a II-a
12,0
13.53
in vileza a IIIa
7,50
8,51
in vileza a IV-a
5.37
6,07

Motorul

IV. Mecanismul de rulare

Motorul transforma energia termiea care se degaja prin arderea eombustibilului in


energie meeaniea neeesara pentru rotirea arborelui eotit.
In motor luereaza urmBtoarele mecanisme:
a) Meeanism biela-manivela care preia presiunea gazelor de ardere exereitata asupra
pistonului, traRslormind mi~carea reclilinie alternativa a pi stonului in mi~care circulara
a arborelui eotit.
Piesele prineipale: carterul. cilindrul Cll chiulasa, pistonul eu seg. de bolt, biela,
arborele eotit.
b) Sislemul de distributie, care asigura baleiajul gazelor de ardere din eilindru
prin amestec de eombustibil ~i aer proaspat.
Piesele principale: cilindrul cu canalele de admisie, transfer ~i evacuare, pistonul.
eartentl eu camera de baleiaj, tevile de evacuare ~i tevile de e~apament.
c) Instalatia de alimentare, care prepara ameslecul de combustibil ;;i aero
Piesele principale: rezervorul de b~nzina, robinetul de benzina. racordul flexibil.
earburalorul ~i filtrul de aer.
d) Instalatia de aprindere, care serve~te la aprinderea amestecului carburant.
Pieselc principale: bujia. bobina de induetie, ruptorul. condensatorul. sursele, de
encrgic eleclriea - generatorul ~i acumulatorul.
.
Motoru\ ~i cutia de viteze formeaza un singur blor,:.

lubular nedemonlabil
furea teleseopiea eu amortizoare hidrauliee
furea oseilanta. eu amortizoare hidraulice
intersehimbabile

doua atmoslere

cu saboti

Cadrul
Suspensia rotii din lata
Suspensia rotii din spate
Rotile
Presiunea in pneuri
Tipul frinelor

V.

Ata~ul

tubular
complet metaliea pentru un singur pasag-er
eu bara de torsiune
pe areuri

92 kg-

Cadrul
Caroseria
Suspensia ata~ului

Suspensia eadrului

Greutatea ata~ului

CONSTRuqlA GENERALA A MOTOCICLETELOR


Moloeiclclelc se compun din urmatoarele agregate prineipale:
I. Molonil
2. Transmisia
3. Meeanismul de rulare
4. Mecanismul de comanda

It

9-l~

I.(J

Ii

8
FIG. 1 _

10

din

.pale.

10

II

MOTOCICLETA 1156 (vodue diE. stinga)

1 _ fur~e din Eati; 2 roata din fati; 3 aripe diD fa,i; 4 - cadrul; 5 teava de e....
euarCI 6 _ motorul; 7 _ pedala de .chimbarc a vite.elor; 8 pedala do pornirc; 9 cutia pentr.
eeumulator; 10 _ toba de e,epascnt; 11 luspen.ia rotH diD Ipate; 12 roata din .pate; 13 .
ripe

FIG. 2 ~

MOTOCICLETA II-56 (vodue din dreapia)

lanterna din apate; 2 ,aua; 3 rezervorul de benzini; 4 bu,ouul reaenorului d.


ben.ina; 5 ghidoBul; 6 Earul; 7 cheia de conlact; 8 cutic peutru .cule; 9 aot. d
eebimbare a vheselor; 10 suportul cenlral; 11 pedal. Erinei de pieior.

Transmisia
Rolul ei este sa transforme ~i sa transmita cuplul motor de la arborele cotit al
'. motorului la roata din spate a motocicletei. Transmisia se compune: dintr-o transmisie
~t. primara cu lant de la arborele cotit la ambreiaj, din ambreiaj, cutia de viteze ~i trans
"misia secundara cu lant la roata din spate.
Mecanismul de rulare

Mecanismul de rulare asigura inaintarea motocicletei ~i incorporeaza toate ag:re


gatele intr-un singur ansamblu.
Mecanismul de rulare se compune din:
a) cadru (impreuna cu piciorul rabatabiJ ~j. eu suportul);
b) furea teleseopica din fa ta ;
c) furea oseilanta din spate;
d) rotile ~l eauciueurile;
~,l aripile ;
f) .ata~ul.
Roata din fat a impreuna eu aripa sa \>i eu frina se fixeaza la partea mobila a furcii
telescopiee
Pe furea este montat farn!, in corpul earuia se afla eeasul vi tezo-kilometraj, legat
prinlr-un arbore f1exibil eu cutia de viteze.
Greuttatea mica nesuspendlita a furcii ~i partea in eonsola care variaza putin dan
o buna stabilitate \>i mllniabilitate motocie1etei.
Roata din spate, fixata pe furea osciI anti:i este suspend ati:i elastic pe eadru
eu ajutorul unor elemente hidrauliee cu' areuri.

Mecanismele de comandi
Meeanismele de eomanda permit eondueerea sigura a motocicletei.

Din meeanismele de eomandi:i fae parte:

a) ghidonul;

b) frinele.

r. DESCRIEREA

MECANISMELOR

Motorul
Pe motoeicleta este montat un motor in. doi timpi, echipat eu: un cilindru, earbu
rator, sistem de baleiaj ~i aprinderea de la baterie.
Meeanismul bielli-manivelli ~i sistemul de distributie al gazelor
Construetia unui motor in doi timPi. este simpla! deoarece aeelea~i piese i. n~[le!l~
funetiile mecanism biela-manivela ~i sistemul 'de distnbutie al gazelor.
,.-'
In functionare (vezi fig. 3), eind se deplaseaza pistonul in sus. se prodUG~ 0 depre
siune in carter, iar in momenlul dnd pistonul desehide ferestrele de admisie:' amestecul
este aspirat din carburalor :;;i patrunde. in carter (a, IJ fig. 3). Spatiul din carter, intre
arborele cotit, peretele carterului :;;i piston, inchis ermetic, impreuna eu volumul <;ilin
drului, formeaz8 camera de baleiaj.
. ,
La mi:;;carea pistonului In jos, amesteeul ineepe sa se comprime in oarter, dupa
ce pislonul aeopera ferestrele de admisie (b fig. 3). Cind pistonul desehide eanalele de
transfer, amestecul eomprimat in carter patrunde prin canale in eilindru (d. fig. 3); iar

12
13

ior,
mo
om
,I'eeul

dupa ce pistonul acopera canalele de transler,

~i

cele de evacuare din cilindru. amestecul

incepe sa se comprime (a, lig. 3).


d

I
'I

rIG. 3 _

Dtasupra
plstonulul

Sub piston

.-

-/

SCHEMA SUCCESIUNIl PROCESE'LO'R"


\--

---

Compreslune

Admisia

';.,

pI:
,

Cursa utlll1

FUNCTIONARE ALE MOTORULUl

Slir~itul admis iei ,

I 'incep. eompres.

\\ Avans la evacuare

~I

Balelaj
evacuare

\ Compresiunea

Balelaj

La sfir~itul cursei de corhpresiune, amestecul comprimat se aprinde printr-o scinteie


electrica. eu cit amestecul este mai bine comprimat, eu atit el arde mai bine l?i Cll
atH este mai mare economicitatea l?i Pl!terea motorului. La arderea amestecului, pre
siunea in cilindru cre~te brusc pina la 20-30 kg/cm2 ~i gazele imping cu forta pisto
nul in jos; se produce cursa utila (b, fig. 3). Forla dezvoltata se transmite prin biela
la arborele cotit ~i il rote:;;te. La sfir:;;itul cursei utile, inainte sa ajunga pistonul in
punctul mort inlerior. muchia lui superioara deschide canalele de evaellare. asHel ea
incepe evacuarea (c, fig. 3); din acel moment, presiunea gazelor in cilindru seade pin a
la 3-4 at.
Gazel~ arse ies eu vitezli mare in tevile de evaeuare. Vibrajiile gazelor in tevile de eva
ClIare se tramlmit aerului ~i provoaea un zgomot puternie. Pentru amortizarea acestui
zgomot, la capatul levii se monteaza 0 toba de evaeuare, care - prin lrinarea curentilor
de gaze. racirea gazelor ~i expansiunea lor - amortizeaza vibrajiile, adica mie~oreaza
zgomotul.
'
TobeJe de evacuare ~i jevile de evacuare sint asHel alese, ea sa se poata obtine
de Ja motor putere ~i economicitate maxima. De aceea, nu se recomanda sa se eircule
lara tobe de e~apament sau eu tobe de oalt tip.
Dupa inceputul evacuarii, inainte ca pistonlll sa ajunga in punctul mort inferior,
muehia superioara a pistonu,lui ineepe sa deschida ferestrele de baleiaj. In acest mo
ment, presiunea din cilindru scade pina loa 1,2 ... 1,4 at.
Dupa cum s-a aratat mai sus, in acest timp amestecul carburant praaspat este com
primat in camera de baleiaj aproximativ pina la 1,5 at. Sub influenja presiunii. amestecul
praaspat intra in cilindru in daua jeturi (fig. 4).

1',

Aceste jeturi .converg sub un unghi linga peretele din spate al cilindrilor. Dupa ce
s-au unit aceste jeturi, ele se ridica sp\e chiulasa, spalind chiulasa :?i, coborind pe
linga peretele d,in fala ajung la ferestrele de evacuare, impingind
in lata lor gazele arse (fig. 4). In felul' acesta, se produce
baleiajul cilindrului (vez fig. 5).
Mai departe cicllli se repeta. Intreglll proces de fllnctionare
s~ desla\,oara la 0 singura rotalie'3 arborelui cotit.
121"

Cilindrul se compune 'dintr-o carcasa de aluminiu, :?i 0 cama~a dintr-o fonta spe
ciala presata in carcasa. Chililasa, din aliaj de aluminiu, se fixeaza pe cilindru prin 6
prizoane. In loclll de imbinare al cilindnilui cu carterul se pun garnituri de etan\,are
din carton.
Suprafelele exterioare ale. carcasei cilindrului ~i ale chiulasei au aripioare de racire.
oare maresc supralala de racire a motorului prin curentul de aero Supralala interioara
a cama~ii cilindrului este prelucrata fin_
Pistonul este executat din aliaj de aIuminiu, care are 0 conduetibilitate termidi
ridicaUI ~i un coeficient mic de dilatare Iiniara. Suprafelele de alunecare ale pistonului
sint preJucrate foarte fin.
In partea superioara a pistonuIui sint trei ~anturi inelare, in care se monteaz:i
segmentii de compresiune executati din fonta speciala.
In ~anluri s-au prevazut ~tifturi de ~rtre, care impiedica rotirea segmenliJor.
:;;i 1. La asamblare, pistonul ~i
Pistonul ;;i cilindruJ .sint sortate pe grupe: 00,
cilindrul se aleg din acea~i grupa. PistonuI trebuie sa se deplaseze in cilindru la u'1
efort neinsemnat al miinii.
Boltul de piston cste de otel, tubular, cementat. La temperatura camerei, jocul intr<:
buqa bielei ~i bolt trebllie sa fie de 0,011-0,022 mm, intre gaura din piston :;;i boll exista
initial 0 stringere de 0,002-0,01 mm. In stare de funclionare boltul se rasllce~te liber in
bosajele pistonllIlii ~i in buc~a bielei. Deplas'area longitlldinala a boll1111li este lil1litata de
incle de siguranja, montate in bosajele pistonlilui.

FIG, ,j AMPLAS,\
REA CANALELOR IN
MOTOR $1 SENSUL
CURENTXLOR IN TIM
PUL DALEIAJULUI

L1

FIG. 5 6 _

't1lT:.,

16

'i"~l i

DIAGRAMA DISTRIDUTIEI

1 _
misia;

.) "

in carter; 2 in cilindru; 3 ad
4 comprcsiunea; 5 c\lrsn \Itilit\"
evacunrca; 7 - baleiajul ~i descarearea.

:"\ -

)
. '\

11

..:

'- - .

17

aChll

\li;ior.
,.,

-~

48
49
II

50
51
52

11

53

54

55

56
57
58
59

60
61

62

";
FI~,":6~.;':'~EeTIUNEA
PRIN BLoeUL MOTORULUI
'. . .

...

~I

chiulas8; 3 L

1 -- bujia; ....2 5 --:.' ~g'~ent (Ie


10 -

12 ~are

15 -

eUTIA DE VITEZE

piston; 8 -

cilindrul; 4 -

fulmenlul eu role (palier) 2505G; 13 stingnj

1an,ul

14. -

capacul

primafj ,,]6 -

din

fulmenl

pinion atac laltt primar ]8 cotil; 19 -

hielu;

fusul

stjoga
ell

din

bile

inelul de clan

11
IIf.

stingp

cartcJ:ului;
304; 17 _
al nrlJorelui

tumburul exterior al amhr~injuilli; 20 -

discttrile

amhreiojului; 21 butue interior 81 amhrciajuluij 22 - placa


OC presiullo a amhreiajlllui; 23 - arcul de presiunc a) am'bt'cio
jull1i; 24 - impingitor peulTn decuplarca Rmbreiajului; 25 - cli
chelul tambur exterior; 26 rostn dintata (JU clichet;
27 P~(1a'lI pcntre schimbarca Yitczclof; 28 - pedala de
, pornirc; 29 - arcul mecanisJDului de pornil'c; 30 scct~l'ul
din'llt pcntru pOl'nirc; 32 rulment ell LlIe~ ~efiil
33 ~
limitatorul .. PCdlllci de 6chimbare. 3 vitczc'lor; 34 ax.'" pe
d.lei de schimbnrc ft' YltczeJor; 35 - secton~1 de schimhator;
36 capacul cutici de "itezc; 37 - capaeul din drcapta "I
carterului; ..38 - decompresor; 40 - cannlc ac eVOCU3rc; 41
canallil. de transfer; 42 volan.l; 43 garnilura cilindrului;
41 ........ rulment eu role seri3 2505(;,; 45 rlllmcutul e\l rol(
.1 hicJci. 46 - rnelul de clnH~arc diu dreapta; 47 fusul
.lin dreopta al arborelui colil; 48 - capacul gCl\cratorului;
49 gcneraIOr.; 50 manctoll; 51 - ' pirghia meIeului;
52 capucel de cllueiHc; 53 - hila lllcIcuJui; 51 ~ meIeul
.r" bc~l.' ambl'ciajului; 55 ~urt1b pelliru rcglarca
dOCU!lJal'ii nmbrd(tjlllui~_?6 ~ al'uorcle primar; 57 aruorele
s;'cflJldnr; :)8 ineIul de J:llln~are ul Rl'bol'elui secuudar;
59 rulmenl CH rolc sc'ria 192906; 60 ptll10n atac Ian t
l:iec~lldar; 61 furea pC,nlru 5chimbarca vite~eIQ'ri 62'1t:- aX1I1
, schirnbarc,

204.

(Q

'.,

caunl pcntrn Ul\g~reR lagiirelor palicf;' '.

carterul; 'II llin

pislonul;

bol\1I1 pistonului; 9 -

Biela este de otel, matritata, eu seetiune in dublu T. La eapatul mie al bielei este
presata 0 buc~a de bronz, iar la capatul mare presat inelul rulmentului eu role.
Ungerea supraletelor in 'frecare la eapatul mic al bielei se face eu ceata de ulei prin
4 orificii; iar ungerea rulmentului eu role se face prin taieturi speciale executate in ea
paiul marc al bielei.
Arborele cotit este compus ~i asamblat cu ajustajele presate. Manetonul arborelui
eotit cstc de otel, tubular, cementat. Suprafata eilindrica din mijloe a boltului constituie
supralaj.a de lucru pentru rolele rulmentului capatului mare al bielei. Fusurile laterale
Slilt din ote! presate In volantele de fonta, ~i au la capete conuri pentru montarea pinio
nului de atae al lantului primar (fusul din stinga), ~i a rotorului gcncratorului (fusul
din dreapta).
Pe fusuri se preseazainelele interioare ale rulmentilor palieri cu role seria 25Q5G
~i a rulmcntu~~.eu bile seria 304 (pe capatul fusului din stlnga); inelele e),,1erioare ale
rulmcntilor slnt presate in bosajele carterului.
Carterul estE: de tip bloc. In partea din lata se gase~te camera de baleiaj, iar in par
tea din spate estl plasata cutia de vitezc. Carterul se compune din doua jumatati, eu un
plan de scparatie longitudinal la mijloc.
Supraletele de imbinare ale jumatati]or carterului se etan~eaza cu lac de bachetitii
~i sc string cu ~ur buri.
In bosajele car erului sint montate inele de etan~are simering care asigura etan~eitatea
eamerei de baleiaj. Inelul de etan~are din dreapta se stringe cu a garniturii din hirtie
pe bosajut carterul,li, cu patru ~uruburi; iar inelul de etan~are din stinga este presal

FIG. 7 - SECrIUNE LONGI.


TUDINAL! PRIN MOTOR

.~

----....""'.i"7

1 - chiuJasa; 2 - cilinclrul;
3 - pistonul; tj, biela; 5 _
rulmentul hielci; 6 prizo
uul chiulasei; 7 fjItcul de
aer; 8 cnrburatorul; 9 _
callal de admisic; 10 - volant;
11 carteru! motorului.

2/

Tobeie de e~apament se eompun dintr-un corp, in interiorul earuia sint sudate ~ieane
eu orifieii. Pentru euratirea tobei de e~apament, trebuie de~urubata piuIita din spale ~i
seoasa tea va; apoi se eurata ealamina din interior ('i de pe ~icanele eorpului cu ajutorul
unei tijc de otel (vczi fig. 8).
Instalatia de alimentare eu eombustibil
rrepar,lrea ameslecului de eombustibil ('i aer se face in earburator. Combustibilul din
rezervorul de benzina, patrunde in camera de nivel conslant printr-un robinet, un filtru
eu sita ~i un decantor, respectiv printr-un tub f1exibil (vezi fig. 9).
--~~-~~

c.

/(

'8(0
00

:FIG. 8 -

TOBA DE ESAPAMENT

DEMONTATA

1 piulit8; 2 3 teavu; 4 -

22

gratar;

corp.

FIG. 9 -

SCHEMA DE CARBURATIE

Carburatorul funetioneaza dupa prineipiul pulverizatoruIui.

Aerul aspirat trece in camera de amestec cu viteza mare, pe linga pulverizator. La

o viteza mare a aerului, presiunea in camera de admisie este mult mai mica deeit pre
siunea atmosferica ~i benzina este aspirata de catre curentul de aer. AsUel, aerul pulve
rizeaza benzina in pieaturi foarle fine. In aceasta stare pulverizata, benzina' se vapori
zeaza repede ~i se amesteca uniform eu aerul, formind amestecuI neeesar.
Cel mai eomplet ~i eel mai repede trebuie sa arda amestecul normal, anume: pentm
I kg combustibil, 15 kg aer; insa din eauza unei oarecare neomogenitati.a amfstecuJui.
arde destul de complet ~i repede amestecul cu exces de aer: la I kg de combustibil
16-17 kg de aero Aeest amestec se nume~te "amestec sarae" ~i este mai economic, dar
daunatof. Tot a~a de repede ~i aproape eomplet arde ~i amesteeul eu un mie exces de
colt)btlslibil, anume: pentru 1 kg de combustibil, 14 kg de aer. Un asemenea amestec se
mlme~te bogat ~i da puterea maxima.
o saracire sau 0 imbogatire ~i mai mare a amestecului redue economicitatea :;;i
puterea motoruIui din oouza inrautatirii vitezei de ardere.
Carburatorul. Pe motoeicleta este instalat un carburator K28D (fig. fO), care se
compune din doua parti principale, camera de nivel constant ('i camera de amestec.
In camera de amestesc, sint plasate doua sertare: sertaruI de aeceleratie :;;i sertaru!
de aer (('ocuI de benzina).
Ambele sertare regleaza eanlitalea de amestee, adica incareatura eilindrului.
Sertarul de aer regJeaza ealilatea amesteeului (dozajuJ ),. care asigura 0 pornire
u('oara ~i fUl1etionarea coreeta a motorului (prin ridiearea lui, amesleeul. devine mai
sarae).

23

2 ,J

,4 ,5 ,6

8 9
I

fO 2 f
\

1/
\

/2
13
(I,

42

15
16
17

'ff
t,{)

.39

18
r;

38

=~.

J8

20

IS

2/

.J6

22
23

25
J3

24

i!6

CARBURATORUL K28D (,.ctinnat)

',-,

'19

51

c.s
10 -

\
\

1 .limitatorul cablului; 2 contrapiulit.1; 3 oriliciu penhu lixarea sigiliului


(plombei); 4 - capacul camerei de ameSlef>c; 5 arcul scrtarului de accelccatie; 6 _ piu
lita capacuIui; 7 capicelul butonului de iDccare; 8 butonul de inccare a plutitorului;
'9 - arcul hutonului de inecarc; 10 - cacordul conduclci de ben.dna; 11 _ limitatorul
cursei serlarului de aecclec3tic; 12 sigiliul (plomha); 13 - conlrapiulit8; 1. _ siguran,.
acului de dozaj; 15 scrlaru! de acceleratic; 16 ~urllb de rcglaj a poziliei sertarlllui
(mersul in gal); 17 contrapiulit8; 18 aeul de dozuj; 19 ~urub de reglare al do
zajulu.i 13 mers in gol; 20 contrapiulita; 21 puiverizlllorul jicloruluii 22 _ t'aibii de
fibdl; 23 - ~aiba muIei; 24 - huc~a; 25 - ineI de elal1~Qre; 26 _ ~aiba de Iibra; 27 _
jiclor principal; 28 - but\on de legatura; 29 - jiclorul de mers in gol; 30 _ canal pentru
eombustibil; 31 acul plutitorului; 32 - plutilorul; 33 - camera de nivel constant; 34 _
capacul camerei de niye! constant; 35 colier penlru Iixarea carburatorului; 36 _ man$OB
de legatnra.; 37 corpul jiclorului princip.11 ~i al pulverizatoTului; 38 _ canalu} de aer;
39 - sertaru} de acr; 40 ,cava arcului serlar aer; 41 areu} sertar aer; 42 _ eorpul
carburatorului; 43 qurub pentru stringcrea colierului; 44 canalul mcrsului in gol;
45 camerll dc emulsionarc; 46 caoalul de reprizi.

\'
JJ
,j/J

.f.mbele .sertare se rioica cu ajutorul unor cabIuri: sertarul de accelera1ie de III minerul
de a~~_elera11C, Jar sertarul de aer de Ia maneta de comanda a aceshiIa,
Debitarea combustibiI"*ui in camera de nivel constant se face prin capacul camerei
~i se regleaza automat prin acul plutitorului, Plutitorul ~i acul sau asigura un niveI con
stant al combustibilului ln camera de nivel constant.
Pulverizatorul comunica cu camera de nive! constant; marginea lui fiind cu 1 mm
mai sus de nive!. De aceea, la motorul oprit combustibilul nu se scurge, !n capacul came
rei de nivel constant este montat butonul de inecare a plutitoruIul; apasind pe acest
bilton, se poate ridica nivelul combustibilului 9i imbogati amestecul la pornirea motorului.

25

Din camera de nivel constant. combustibilul - prin canalul 30 ~i in jiclorul principal 27


patrunde in jiclorul cu sectiune variabila ~i in pulverizatorul 21.
Compozit economicii a amestecului la deschiderea mica ~i mijlocie a sertarului de acce
ia
leratie ~i compozit
ia imbogatita la deschiderea mare a acestuia, este asigurata prin oriliciile
calibrate ale jicloarelor: pentru sertar inchis. jiclorul de mers in gol 29; pentru
mici. mijlocii ~i mario jiclorul principal 27 ~i jiclorul cu sectiune variabila. Jiclorul cu see
tiune variabila este constituit de oriliciul de
al pulverizatorului
acul de dozaj!
are 0 sectiune variabila in Iunctie de pozit ia acului de dozaj 18.
La ridicarea sertarului de acceleratie. se miire~te cantitatea de aer care patrundEt in
interior; dar in
timp acul de dozaj ridicat
cantitatea de combuslibil
in orice pozitie a sertarului de acceleratie se pastreaza dozajul
al
admisa.

ie~ire

A~adar,

acela~i

~i

mare~te ~i

deschid~ri

~i

descri~
ridiearea s~rtaor

amestecului.
ClI ajutorul lui se regleaza calitatea amestecului. in limitele 3/4 din
rului; la ridiearea mai departe, reglajul caliUitii amestecului se lace pe seama dileritel
\
valori ale depresiunii din zona de deasupra pulverizatorul ui jiclorului principal.
Ielul combustibilului, poate Ii mod\lieat
Dozajul amestecului, 1n lunctie de calitatea
pe seama poziti aeului de dozaj in raport eu obturatorul. Tn acest scop acul are cUeva
~antufl de rcglajei pe coada sa," iar sertarul de acceleratie olanta in eare se introduce

~i

siguranta de Iixare a acului. .


Coborirea acului de dozaj in raport eu sertarul sarace~te amestecu\' iar ridicarea
amestecul. Reglajul ealitatii amesteeului la mersul in go\, clnd trebuie
aeului
sa. lie ceva mai bogal. este asigurat prin ~urubul de reglaj 19. care desehide accesul aeru:
It~ _suplimentar. Tn~umbarea ~urubului imbogate~te amestecul. iar de~urubarea provoaca

imbogate~te

saraclrca a1l1estecului.

Filtrul de aer (fig. 11). Praful de pe drum continut in aer, eare paLrunde la admisie
in moLor, provoaea 0 uzura rapida a acestuia. Pentru purifiearea de praf a aerului
aspirat, pe racordul de admisie al carbur.atorului se monteaza uh filtru aer, de
tip centrifugal.
Filtrul de aer se compune din doua elemente centrifuge identiee.
Aerul patrunde pe paletele direetoare, este turbionat pe acesLe palete ~i pe spirala.
~oboara in' partea de jos a corpului. Pjerzindu~i treptat direetia, sub actiunea depresiunii
la admisie, aerul se ridica ~i unindu-se intr-un racord, din ambele filtre, patrunde in
cilrburator.
Forta centrifuga arunca spre peretii corpului filtrului particulele mai grele de pral.
carr printr-o lanta patrund in decantorul de praL Acesta este u~or demontabil ~i se fixeaza
1a corp cu ajutorul a doua bride elastice. Decantorul de pra! Lrebuie curatit periodic.
Pentru u~urarea pornirii motorului pe vremea rece, este montata 0 dapeta de aer,
in racordul filtrului de aero
Robinetul de benzina este comun cu decantorul ~i Hltrul cu sita. Maneta robinetului
are trei pozitii:
1. dnd robinetul este inchis, maneta este intoarsa in jos;
2. dnd robinetul este deschis, maneta este intoarsa in stinga;
3. dnd robinetul este deschis pentru consumarea rezervei, maneta e intoarsa spre
dreapta (semnul "R"). Rezerva de combustibil este de 0,5 litri de cOl1lbustibil pentN
10 km pe drum de tarit
Paharul decantorului, care se poate de\>uruba, permite sa se elimine l11urdaria \>i
apa din filtru decantor.

Transmisia

---2

3
FIG. 11 - SCHEMA DE FUNCTIONARE
A FILTRULUI DE AER

5
~6

---7

28

1 curentul de acr purificat; 2 - tCA\""a


de 3spira\ie; 3 palclclc directoare pc acrul
aspirat; 4 - corpul filtrului; 5 - orificiul de
pc capacul decantorului de prat; 6 capacul
deconlorului de pIa; 7 - decanlorul de praf.

Transmisia mOlocicletelor este mecaniea.


Transmisia primara se compune dintr-un [ant dublu, nedemontabi!, care angreneazli
pinionul de atac arborelui cotit cu tamburul exterior al ambreiajului.
Lantul lucreaza Inlr-o baie de ulei (fig. 12) ~i nu necesila nici 0 Intretinere, nid
reglaj. In timpul functionarii, Jan!ul se Intinde ~i sageata lui se mare~te.
Mecanismul ,ambreiajului serve~te pentru cuplarea ~i decuplarea motorului cu trans
misia, ceea ce este necesar 1a pornirea din loc, la schimbarea vitezelor ~i la qprire.
Mecanismul ambreiajului este construil dupa tipul unui cuplaj de frietiune, eu mai
mulle diseuri, care lucreaza Inlr-o baie de wei.
Partile principaJe ale mecanismului ambreiajului sInt: doi tamburi, discurile $i
mecanismul de decuplare.
TamburuI exterior (actionat) al ambreiajului are in partea inferioara ~anturi pentru
proemincntele discurilor actionate, executate din masa plastica, care se rotesc impreuna
cu el. Pe partea exterioara, are un pinion actionat de lantul primar.
.
Tamburul interior' (anlrenat) are pe suprafata exterioara canaluri pentru montarea
discurilor antrenate de ote!, care se rotesc Impreuna cu el. .
Discurile actionate ~i cele antrenate allerneaza Intre ele;;i toate impreuna sTnl
slrTnse cu cinci arcuri 23, fig. 6, prin discul de presiune 22 (fig. 6) ceea ce produce intra
ele a frecare suficienta pentru a transmite puterea motorului. A;;adar, ambreiajul este
cuplat permanent. Dad discul de presare este depresat, frecarea Intre discuri inceteaz8
;;i ambreiajul ajunge In pozitia decuplata, dnd transmisia de la motor la cutia de vitee

4
I

2
FIG. 12 -

4-

TRANSMISIA MOTORULUI

1 ,urub pentTu fixarea pinioDului atae lant primar; 2 piuionul de


atac laot primar; 3 lant primar; 4 discu! do prosare al ambreia
jului; 5 sectoru! pentru pornirei 6 arcul mecanismului dll pornirc.

30

't.,

Fig. 33 -

Ii

(' 7.

PARTEA DREAPTA'A'CAR~ERVLUI
CU CAPACUL SCOS

1 - IHlrdurnl de cauciuc at lan1ulu..i',; 2-pinioll.


alae lnnt secundar; 3 - cipa-eeJu) de Clucille; 4 4
capacul din dreapta 81 carterului; 5 - cablul am
hreiajUh~'
", pirghis de actionare a melcului;
7 - ar .' .
cdncere; 8 - hila melcuilli ombreia
jului..
"\) ..'"

este intreruptil. La cuplarea treptatil, datoritii


patinilrii, discurile restabilesc lin leg-iltura
intre motor "i cutia de viteze.
Meca:tismul de decuplare al ambrelajulul
cste construit asUel :
Prin arborele primar trece 0 tija de otel,
care cu ciuperca impingatorului 24 (fig. 6)
se reazema pe disclll de presiune. Al do ilea
capilt al tijei se sprijina prin bila 53 pe ~uru
blll de reglaj 55. Cu ajl>1torul pirghiei de co
manda 51 ~i a cablului melcul poate Ii rotit
prin apasarea pirghiei ambreiajului. La eli
berarea manetei ambreiajului cursa inversii a
melcului se produce sub actiunca arculLJi fixat
de pirghia 51 ~i de capacul carterului (fig. 13).
Apasania manetei ambreiajului provoacil
deplasarea pirghici 59, care rotc~te melcul.
Melcul sc deplaseaza in sens axial :;;i apasa
prin bila ~i tijil asupra discului de presiune,
obligindu-l sa se departeze de celclalte diseuri.
'La departarea discnlui, arcllrile se comprima
,~i ambreiajul se decupleaza. La elibe~rea ma
netei ambreiajul se cupleaza. Curs.a jibed! a
~IClilui se regleaza Cll ajutorul ~urubului de
.r,eglaj 55 (fig. 6) ln~ufllbat in capiltul sau.
"t.

...i f

31

La cuplarea ambreiajului, cursa axiala a discului de presare trebuie sa fie de mlOiffi


2;5-3 mm. In acest scop, piuJitele care string cele5 areuri 2..1 (fig. 6) se in~urubeaza,
pentru ea suprafata lor frontala .a fie la distanta de 3 mm de suprafata frontala a
capacelului.
Meeanismul de pornire este montat pe partea stinga a carterului ~i serve:;;te pentru
rotirea arborelui motorului la pornire. Mecanismul este construit asHel;
Pc axul pedalei 34 pentru schimbarea vitezelor (fig. 6) care treee prin capacul earte
rului, este imbraeat liber axul tubular 31, iar la eapatul exterior al aeestuia este jixata
pedala de pornire 28; eapatul interior fiind prevazut eu un sector dintat 30 ~i areul
spiral 29.
In stare de repaus, dnd pedala este ridicata in sus, sectorul este deeuplat. La
apasarea pedalei, sectorul angreneaza eu roata dintata 26, care se rbte~te pe fusul tam
burului, mare al ambreiajului. Aeeasta roata dintata are un dispozitiv frontal eu eliehet
25, care eupleaza cu tamburul mare.
La apasarea pedalei de pornire cu piciorul, clichetul imprima mi~earea de rota tie
tamburului mare al ambreiajului, de~i ~i arborelui motorului cu care tamburul este legat
prin lant. Pedala revine in pozitia initiala, datorita arcului de redueere 29.
Cutia de viteze. Rolul eutiei de viteze este sa transforme momentul de rotatie al
~rului, marind sau mie:;;orind viteza motoeicletei.
'.' CiJ&t.{l de viteze se eompJ-lne din 8 pinioane, un arbore primar, un arbore intermediar
~i un ~t90re seeundar. Arborele primar are trei pinioane. dintre care unul mobil; arborele
intermCdiu arc patru Pinioa.~_ care unul mobil; iar arborele secundar poarta un
din carter, arborele primar are fixat rigid tambnrul
singur pinion. La eapatul c
interior; iar la capatul arbor
. cundar, este fixat pinionul atac al lantului seeundar.

pozitia pinioanelor la sehimbarea vitezelor este aratata in fig. 15. In pozitia. neutra a
pinioanelor, legatura dintre arborele primar :;;i cel secundar este Intrerupta :;;i nu se trans
mite nici 0 lorta de la motor la roata din spate. Aceasta este neeesar la pornirea moto
In timpul opririlor de scurta durata pe drum.
...
rului
Arborele primar :;;i cel intermediar se rotesc in rulmenti eu bile, iar arborele secun~&
in rulmenti cu role. Pentru a impiedica scaparea uleiului din carterul cutiei de viteze, J"!"
arborele secundar este prevazut un inel de
etan:;;are (simering) 58 (fig. 6) ~i un capa
cei 52.
Umplerea eutiei de viteze cu ulei se face
printr-un orificiu din capaeul sting al carteru
lui, care se astupa cu un bu:;;on (fig. 16).
Pentru determinarea nivelului de ulei iO ea
pacul earterului exisUi un orifieiu de control.
astupat cu un :;;urub (fig. 16). La umplerea.
cutiei cu ulei, ~urubul se de:;;urubeaza ~i uleiul
se toama pina la ie~irea...jJii"'prin orificiul de
control. Cutia de vitez~ se alimenteaz a pe
timp de vara eu ulei 413, iar pe timp de
iarna eu ulei 408.
Meeanismul pentru sehimbarea vitezelor.
Vitezele sc sd1imbi'l cu piciorul. Pentru u:;;ura
rea aducerii rotHor in pozitia neutra, cutia de
viteze are 0 manetii pe partea dreapta a
carterului. ".

~i

~.;~Q~}.

;~.~

FIG. 18
CUPLAREA VITEZEI

FIG. 16 - PARTEA STINGA A MOTORVLUI

CV JUMATATEA CARCASEI DE PROTECTIE

A CARBVRATORVLVI SCOASA

1 -

robinct

de benzin&.;

2 -

bulon df'

fixare a carcasei din dreapta a carburatorullli;


3 cacardul carburatorului; 4 conduct~ de

henzina; 5 carburator; 6 ~uruhul orifi


ciului de umplere; 7 fihrul de aer; 8
~urubul de c?utrol ftl nivelului de ulei.

FIG. Ii MECANIS

MUL PENTRU SCRIM


DAREA
VITEZELOR

CU PICJORUL

1. Axul de co

~nstructia "i functionarea

mecanismului pentru schimbarea vitezelor ell piciorul

.e~l1sta in urm3toarele: pe capi:ltul interior al axului pedalei exista un euplaj eu doi

clichcti 4 (fig. 17), care sub actiunca' arcului 2 se reazema pc limitatorul pedalei de
sc11imbare 3 a vitezelor.

aaoda al {urcilor ba*.


ladonre; 2 sector;
3 suportul cliche\i.
lor; 4 limitalor;

5 - c'iiehct ; 6 pedalei.

::axul

FIG. 19
SCHrMBAREA DIN
l;'i VITEZELE ~,

Limitatorul este fixat pe peretele carterului ~i are doua ferestre. La. ridi~'f~i~~1
coborirea pedalei, unu) din clicl1eti trece prin fereastra (ii se reazema in unuI <;lin .d..\~i
seetorului,. rolif)dl~eetorul pina in momentul in care, se va rezema in peretile ferMtrei
limitatorului. Dintii-. exteriori ai sectorului sint an,grenati permanent cu axul de comanda
al furcilor baladoare 1,,:'1;;'1 deplasarea seetorului, axul se rote;;te cu un anumit lmghi (>i
pozitia axului de schimbare se bJocheaza. Unghiul de rotire ;;i pozitia dintilor clichetului
de pe sector sint asHel 'Calculat~ incH dau poslbilitatea sa se schimbe succesiv vitezele
de la una 1a cealalta.
.
';
Pe axul de comandaexista doua ;;anturi, profilate, in care intra fusurile celor doua
furci baladoate 61, fig. 6. Ghearele furcilor baladoare se reazema, in ~anturile circulare
ale pinioanelor baladoare de pe axul Jntermediar.
, La rotirea axului de comanda, furcile aJunecind cu fusurile in ~anturile profilate,
deplaseaza pinioanele baladoare in directie longitudir;ala, cuplind 0 viteza sau alta.
'Tehnica schimbarii vitezelor cu pedala este aratata in fig. 18 ~i 19.
Transmisia de la cutia de viteze la roata din spate. Transmisia de la cutia de viteze
ra n,ala din spate se face cu ajutorul lantului secundaI' care angreneaza pinionul de atac
60 d;e pc ar~orele securidar (fig. 6) cu coroana dintata a rotii dinapoi.
'." .Pel'1tru 'ca prahll ~i noroiul sa nu patrundii pe suprafata ,de Jucru a lantulu,i, acesta
e$~!aGbperit ermetic cu aparatori de cauciuc (vezi fig. 13). !"
';
.. Extrcmele lantului secundaI' sint cuplate prin 0 za de legatura. Siguranta. trebuie
a~ezata CLl capul nesectionat\ inainte, in sensul de mi~care al lantulLli. deo~rece i~ caz
contrar este inevitabila siU;,irea lantului ~i deteriorarea carcaselor de protectie.

"

Mecanismul' de rulare
Furca din fata

"i

." ,;Ft;rCa ~in \ fata a motocicletei IJ-56


!IJ.-56K ~~te de tip telestopic, cu amortizoare
hidraulice.. Amortizoarele hidraulice' au rolt\\ de.,.a fdna oscilatiile arcurilor in scopul de a
impiedeca ruperea acestora "i pentru a imbunatati senzati'a de confort in mel's. Ansamblul
'lJ-";
.
'fureii este aratat tn fig. 20. '
Doua tevi fAe, de otel .(portarite) 12 sint cuplate rigid lntre ele eu punti: deasupra
cu puntea superioara 4, iar jos CLl puntea inlerioara 7. In puntea inlerioara este pre
sata .tija tubuJara a coloanei ghidonului 5, cu ajutorul careia furca se imbina cu cadr'ul.
Pe dinafara, pe tevile 12 in buc"ele 15 (ii 20, se deplaseaza tevile alunecatoare 21.
Buc~ele inferioare 20 (de bronz) sint fixate pe tevile portante, iar buc;;ele superioare (15)
.
de texiolit, ~nt introduse> in tevile alunecatoare.
)n teava alunedit9are 21 cubulonul 4, se fixeaza corpul ainortizorului hidraulic 22.
Elementul de suspensie al turcii" se compune din arcurile cilindrice 17 ~i' amortizoarele
, .~,i' hidra'ulice. Amortizorul hidraulic serve"te 1a mic(>orarea oscilatiilor motociclctei. Amorti
zorul cuprinde corpul 22, tija (6 in~urubatii. in bu~onul 2, iar pe partea cealalta a tijel
este montatli. supapa 191: sare se compune dintr-o "aiba de .ghidare cu' taieturi ~i un
capacel.
I
.
La lovirea rotH de un obstacol, arcurile 17 se comprima, :;;i part~a mobil1\ a furcii
se deplaseaza in sus. Uleiul c'are se gase:;;te in interiorul tev,i,i alunecatoare :;;i in partea
inferioaTa a eorpului amortiiorulur -,umple partea superioara' a corpului. rididnd cap ace Lui.
adica d~,~t.tY.:lnd' supapa 19.

i:;~~IClI~I'

rrQ'~

_c

La cltrsa inversa a partii mobile a furcii in jos, capacul corpului amortizorului 18


preseaza, asupra uleiului care a patruns intre capacelul supapei ;;i capac. Uleiul apasa
capacelul pe ;;aiba profilata inchizind sllpapa. In coniinuare uleiul este refutat prin inter
s1itiilc foartc mici incetinind prin aceasta reculul arcului, adica mlc;;orind vibratiile
motociclctci.
La marirca sectiunij interstitiilor din cauza uzurii intre capacul corpului amortizorului
:;;i tija 16, amortizorul incepe sa lucreze mai prost ;;i pot sa apara batai la cursa de
Tccul a furcii.
Pcntru functionarea coreeta a arnortizorului hidrauJic, in fiecare teava a furcii trebuie
sa sc gascasca 0 cantitate de 130 cm3 amestec compus din 75% ulei de transformator :;>i
:;>1 25% ulci -108. La 0 temperatura de peste woe, proccntul de ulei trebuie marit. Vara,
ill pcrioada calda, amestecul poate fi inlocuit prin ulei curat grupa 408. La temperatura
Joasa amcstccul sc ingroa;;e, din care cauza furca poate sa nu functioneze normal. In
:Icest caz irebuic mic;;orat procelltul de ulei in amestesc (minim 15 %). Amestecul se
ioarnii prin bu:;>onul' 2.
La dcreglarea amortizoarelor furcii, nu folosi ii motocicleta pina la remedicrea defec
. tl~l~i~ ~coarccc accasta poate sa duca la scoaterea din uz a intrcgllllli ansamblu;;i chiar
""uperea tevilor portante.
La dcmoniarea [urcii se va proceda dupa cum urmeaza: a) dupa scoaterea rotii se
de~l1fllbcazii ;;urubul 23 ;;i se scurge uleiul, b)lf ,sc tlq;urubcaza ;;urubul 24, se de;;urubeaza
"~onlll 2 ;;i sc scoatc impreulla cu elementul amortizor, c) se dc;;urubeazii ca,rcasa io.e
1t1lui de etan;;are, d) se scoate inelul opritor, se scoate buc;;a ge bronz 20 ;;i carcasa ine
ki(lti dc ctan;;are, e) se slabe;;te ;;uFUbul de strlngere al puntij. inferioare, se .tn;;urubeaza
IJi ..tcava portanta bu;;onul 2 eu cUeva rotatii ;;i lovind cu un ciocan de lemn peste~dop se
Illi;;ca din Joe tea va; apoi se scoate dopul iar teava se trage In j o s . '
-~
~' ''':::lflo'
.fO.-.

....

j ~

2~~~~..5~~~

cil
dc
lare

;:~I'~'ill~~
:=
=' - ::::

~ Il-~~~e-~"
..a ~ .~
I
Ih

tf)

llJ"Jo"O

c::..~

~_ d :._"'O~
t-C'lIl:IIlI::S:'-=~ClS
<:
~
d III c:

..-:'(

Col

...

C.l

:d~~ ~';; ~j~


~~~~II'; I~

:..

l& ...

~~",~-;~o~
~ f:=~~:lyi!'
::J
:s
..c

::

;5 .;: ~ -" ,:: ...: .... '"

'.
~

tJ:.

C.l

'"'

U :; _ ::: -: :s

e a'g ~ I'~ ~ ~
C':l

0.-

Col

I ~I"~I

~o
1~-::a ~t_Qt>l
~ .Q.:: ~ _ ~ ~~.. 'l:;
"';J

S ~.; j ~ ~ ~ :~ ~~ ,::

~ 0._
~;e~~CJ
= ... .:
:::"'0 1 ;; ~ =

_-

Ill);! I),!'

~ I I'~'s", I H
~_ o= t>::Q\~E

:!

tC

e ~ i'i ~ .~ :: -:'. ~ ~
I 2.8~ : ~:.; ~Il
d.

"ll~~~~;:~=~
M

.:.~

~ ~ .~ S~

.0

La asambJare, lrebuie avule in vedere urmiHoarele: introducind in furdi ~ementul


amortizor. ac~sla lrebuie rotit pina in momentul in care se deplaseaza in jos
taca
nitura, adica ~tiftuJ corpului 20 intra in loca\)uJ sau, Dupa aceasta, fara .a apasa in sus,
se iO(iurubeaza bulonul 24, asHel incit (itiftul corpuJui 22 sa nu iasa din loca(i. $untbul
puntii inkrioare se poate stringe numai dupa stringerea bu~onului 2.
In cazul ivirii unor scurgeri de ulei in imbinarea filetala a corpuJui inelului de
etan~are cu teava alunecatoare, tr~buie strins corpul inelului de etan~are, iar in caz de
infillratie a uleiului prin inel, ceea ce se poate produce din cauza palrunderii nisipului
pe suprafata de lucru a garniturii, inelul de etan~are lrebuie scos ~i spalat in benzina.
Prin mijlocul tijei coloanei ghidonuJui trece prezonul de slringere 10 031 discului de
frictillne avind 103 capat rozeta I. In fUllcpe de slarea dntmului (ii viteza de circulatie.
disClll de 'frictiune trebllie strins sau slabit.
Furca din fat? nu necesita nici un fel de ungere suplime,nlara in afara alimentarii
cu ulei.
Furca din fata se monteaza in cadru pe doi rulmenti cu bile axiali sena 7687706,
aleear6l"!ainterio.are sint presate in coloana de directie 8 a cadrului, iar inelele
exteri.oare ~~oloanei de directie a puntii inferioare.
, Jocul co
j:" '. directie (coloanei ghidonului) poate fi eliminat prin slringerea
piuli1ei care se gas~ ~;.sub puntea inferioara.

~~

~
."
"

."
,g"
E

"
0

:;

"

..0

oS

.'"=

~
~

:;

"

.::

""

..,.

.
= =
""

~ ~ ~
0

" "0"" "0""

"0

'"

-0

,-

"

"0

"0

"

"= = "
-- ""
I I I I I

':":;

:. .5
"

~ O'l

'i?

.g .~ 'S

'"

-g. -.s
~

""

.~

g ;.:
1

-;
0

e e

.~ ~

.-

=
=

........
:.=~ "g

"

'" =
~

.",'

3~e.~~~e

"

= '" ~
" " "

'"~ --;;

. '"

I I I

~~~'!:l

"
~

.'"
~

,;

:;

'"
] '";: '"
~

'"

g>

-1
;:01

~o

7-:1"<~

~-1f-

a1<~
rn

-1

'"~

:;

~
.~

..

-;

E
"0

.~

s ..:; "~
.-= ~
~.

d ::

Suspensia rotH din spate


Suspensia pendul.ara a rotH din spate, in combinatie cu lurca din fata de tip lele
scopic, creeaza un confort deosebit 103 circulatie. .
Suspensia din spate se compune din doua elemente hidraulice cu arc (fig. 21) ~i 0

'"~

:;

;;'"

""

'a

"l
Q

.~

'!

.0

. ."'" ."
"

."

~l:1

l~~
~Q

'"

... rn
;:0
c.,;rn

i:

I"" ""il,nt;, Ro,k din 'p,t, "k I,,,t' inh' pk'wd, lu"i' oo,ibnl', ,I ,'wi ",pM
,nkrio' "t, "heub' eu ",dml, i" "p'lul po,,"';o< - cu ,1,m,n"I, d' ,u,p,n,i'
;;o,"iI' ,i ,i"'lm, ,o\li ,in' p"lu," ',i 'modi"" d, "cui 5,i d' ,mo<ll,." L'
ui
lo'i'" 'o1H " un ob,'''ol ",ul 5 " ",mp,im' ,i
mobil' , d,m,n'ului
d'
,mo,ti"" " 'idi" in "", UI,iul ",,, " ,,,,,k in p"'" d' 100 , ,ilindwl 16, tn'"

W'"

Cll

un mic dort prin orificiui pistonului 15, riclicind supapa 14.

L' cu'" in"'" , p"I mobil' , ,1,m,nti,lui ,mo,ll'o' in jo" ul,iul "''' " .,,,,,,
H 12 ,i pi,lonul 15 ",in" ,up'P' 14 ,i "" "lui" pdn
in ,itindm in'" ro,pul bu",i
in,,,,ll\iul in,I", in"tinind ,,,ulul ",ului, ,di" mi,,,,"nd o'dl,\HI' motod",t'i
P,ntiu !un'\io",'" no<m,t; , ""p,n,i,i, 'mo'll'o,,,I' hid"uti" t"bui' " li'
,tim,n la", In Iun'li' d' ,notimp (i,en' "u ",,) I, I" '" ,i p,n'm iu'''' din '0\'.
In Hoc'" ,mocll'" !"bui, 'uen,t;
"'ntil'k d' 60 ,m' d' tichid, Alim,n'"''
'u ll'hid , ,modi,.,,,lo, hid"uti" ,I, ,",p,n,i" d,n ,p," " 'PC' in o,din" unn"
"""" ,) " ""t, d' p' mot",i",t; ",m,nM ,modi"', b) ,"'Iinind "pul 2, " ,p'"
'""''' 4 ,i " ,>iIO'i uw""", cu 'h'i' piutil' ,i ,poi ,o<puI 2, ,) "
4, d) "
"0,10 ,,,ul 5, "1 " d"um""'" ,m'pul bu",i lli'i 12 ,i " ,,,,,,, tii', i) " !o,m'

"0'" ",,,,,,

ui
ea
arnestecul In cilindrul amortizorul
16.
,\samblarea elementului amortizo r se' lace In ordin
inversa.

Rnlil' motoci",td

oc

,int int",cl;imb'bik, 'u ,pil' d,,,I" i" co,1a ""ului "I,

"t' "

Axul
a.
special

'otii din
in,",ub"" ("lnd iii" pc ,llng'), in "",ul I"ii ,Iun,,'Io;"
din d,pla ,i p' bl",h"" cu ,un,bnl d' ,,,'ng'" ,I <o"ului l"ii ,Iun""""
din

~.t1llga.

!!
v

Axul rolii din spate se fixeaza cu piulita. Butucii roiilor JucreaZ8 pc doi rulmenti cii
bile seria :203, care sint protejati contra patrunderii prafului prin inele de etan$are de
. pisla. Dupa fiecare 5000 km parcur:;;i, rulmentii rotilor trebuie gresati eu unsoare
consistell ta.
.
Spiiele rotilor trebuie sa fie intinse uniform. Intinderea lor se poate face far a a
demonta pneul.
.
Pcntru a. scoa't'e roata din fata, se va proceda dupa cum lIrmeaza:
a) se slabe:;;te $urubul de stringere din capul din stinga al tevii alunecatoare, b) se
de$urubeaza axul (filet pe sting-a) $i se scoate, c) se scoate roata.
Frinele
frinele sint organe foarte importante ale motocicletei. Ambele frine (cea de miQa $i
cea de. picior) sint de tip cu saboti. Sabotii matritaii de otel, cu garniturile de frittiune
.nituite sint interschimbabili.
Securitatea eirculaiiei depinde in mare masura de buna stare a frinelor; de aceea,
trebuie controJata periodic starea lor.
.
~aua

Pe motocicleta se monteaza 0 :;;a dubla din cauciuc special. Unele motociclete se


fabrica cu :;;ei separate. $al1a conducatoru1ui este de tip oscilant :;;i amortizarea $eii este
<lsigurata printr-un arc cilindric. Intinderea arcului se regleaza in funciie de greutatea
l:onducatorului :;;i de starea drumului. Reglajul se face cu ajutorul unui :;;lIrub, montat in
partea dinapoi a corpului $eii.
.

,Ii. i

'I

FIG. 23 -

t' }

G1:NERAT.ORUl

1 slal.",rul generatorului; 2 _ Lobina


dc excil'lic; 3 ' - pie polarii; 4 _ pr.g de
cen'lr.re; 5 c..... ruplorului; . .::.. ('.oi.
!,ulul de .conduclori oi gencralorului,
_ roo
lori.. 8. - Cole.elor; 9 _ ,urub peDlrn linre.

----...:-,- 9

cOt'puJui; 10 . L.

b=:,.lLL -,.,. '0

~ulub

g,,,,,,, ""0' d"",,,".,0 f''''iO"::~.d, 6.5 V ~ "O"ji i


'\

0""'00"/

,central.

JimpoJ r rot/min, adica


mofoco'oi,
de 1r"
100-1200
imediat. dupa pornire,

r,""O"" d""It'f' d, "'"","" d,pind, di"" d, ,""U, motoco'o' ,i peate ,


",jwW' pinA J, 2lJ V, ,i m'i molt, P<'-d' "Jfjj pmf" 'O"'fio",,,, mo'''o'oi f' 'a'4
"",' '''''''",'' 0
'O"Ii g,o.,.,Io'uloi, ''''' " pcodo" J,
u d
"'''''00
"omo"f""'lo', doo""" ."",fo' "'c, '" '''''
g n.,.
relcu oo""ifI;
regulatG~d' .,"',,; ,', g'"'''f''o'oi
.
''''01. A,oo"
",,' "_", i"fcod",,,. ii, ""

'''''d,,, , t,",

~,

""dOI'~
i",.,., '" bobJ",j~,

Releul regulator este montat pe un suport fixat la aparatoarea


scaunul
conducil.torului.
\h.
Totcd,"'.
wlul "I.ului

"Ie ,,1 d",upl'"

d. I'

"I"

ro~ii

din spate, sub

~.Jtfai mica decit tensiunea acumulatorului.

Rcleul regulator are doua bobinaje. Unul de intensitate :?i unul de tensiune.

superioara

Lama cu contacte a regulatorului este izolata de armatura :?i in partea


a
arc un contact bilateral. cu care se poate inchide lie cu contactul la mas ma:?inii (+)

~u

lie la corpul armaturii legate cu peria ..-".


Lama
contacte a regulatorului este legata la borna S a generatorului.

Sa examinam
releului regulator. impreuna cu generatorul (vezi schema

lunc~ionarea

.dh, lig. 26). Bobi", jul d. '.n,iun. ,I ,,1001 ui "gol"o< " ,lim.nl"" d. I' gcn",I'"
,i m,gneli"'" "m.tuw. Cind "m.tu," nu "I. ino' m,go.Ii"". "u "I. m,gn.Ii"I'
sl,b "b "liun.' "",Ioi conl,dul I,n"i "t. inehi' co cont,dul din ,\lng' ,I "portului

~i

tn~dnd

lntl1ne~te

.-l~,-.l~:
.. .
ie
la masa
curentul generatorulUi
prin bobinajul de excita1 , nu
0 rezis
ea
rapida a
in re1 . Ca urmare,
tcn\a suplimentara, ceea ce contribuie la 0

cre~tere

a~a

ten~iunii

~i

miezul 3Tmnturii; 2 piesa polari\~


3 bohinajul de tcnsiune; 4 - bohinnjul I1C

curent; 5 lama eu contacte a regulalorului;

6 arc; 7 izolalia; 8 contactelc regu

latorului; 9 suportul ~uperior nl contactelvT

re~ulatorului; 10 5uportul inIerior al con

lactelor regulalorului; 11 garnituri izola


loare; 12 suportu} superior al contactbllraj

-disj.; 13 suportul inferior al contactelor

eonj.-disj.; 14, contactcle conj.-disj.; 15 -


arc; 16 lama eu contncte a eonj.-disj;

17 - ie~hea bobinajului de curent; 18 - cop

ductor In peri a minus (borna I): 19 con

ductor Ia bobinajui de excitlqie al generalo

rului (borna S); 20 conductor In )'la~ii

(borno M).

p"i" bobm,jul d. '.n,iun. ,I "I.ului "guI.lo< "'" un ",,,nt ,ulid"" ponln> m,gn.li
zarca armaturii in
masura, indt se produce atragerea lamei
intreruperea uicontactului
ie
arestuia cu masa. Curentul trednd prin bobinajul de excita1 al generatorul
trece in
ea
acest caz prin bobinajul de rezisten\a
ca rezultat tensiunea in re1
scade. ceca ce

~i

FIG. 26 - RELEUL REGULATOR

CU DOUA TREPTE

,tund dnd I.n,iun" "I.

10

9
15

~-\~v.

20~

0F? '/HlVir

II

duce la sliibirea magnetizarii armaturii ~i contactul lamei se inchidc din nou la masa.
. Aceasta este prima treaptii dc func1ionarc a regulatorului de tcnsiul1c. La cre~terea CDn.if
dcrabiJa a turatiei gencratorului ~i la sarcina redusil lunctionarca fg1l1atorului trece i pe
4'

5f

SCc

~,
ar

lie

.d
~

trcapta a doua, deoarece rezistenta suplimentara a bobinei de excitatie nu mai asigur!


slabilitalea tensiunii. In acest caz armalura releului regulator atrage lama pina la
inchiderea contactelor acestuia cu contactul suportului din dreapta, legat cu minusul
generatorului. Prin bobinajul de excitatie al generatorului nu trec.e curent ~i pentru u I
interval scurt de timp, generatorul nu mai debiteaza curent. Sub actiunea arcului. lama
trece insa imediat in pozitia initiala. Cu aceasta se incheie ciclul de lucru al regulatorului
in treapta a doua.
In timpul functionarii regulatoruJui cu doua lrepte, numarul oscilaNlor lamei
post-rontacte ajunge pina la 50 pe secunda, ceea ce asigura stabilitatea necesaril a
tensiunii in retea.
Curentul de incarcare merge de la generator la armatura releului regulator. apoi
la lama post-contacte din dreapta a conj-disj. Daca tensiunea generatorului depa~.:;;te
tensiunca acumulatorului, curentul Irecind prin bobinajul de tensiune al releului
regulator - magnetizeaza armatura ~i atrage lama. Contactele conj-disj. se indud ~i
prin ele trece curent prin bobinajul de curent al releului in acumulator ~i deci se va
produce incarcarea.
La scaderea turatiei generatorului, in momentul cind tensiunea acestuia este mai
midi decit tensiunea acumulatorului, curentul din acumulator curge in generator, insa
tretind prin' bobinajuJ de curent el creeaza 0 polaritate inversa ~i armatura se demagne
Itizeaza. In acest moment lama se retrage in pozitia initiala ~i conlactele vor fi deschise,
adica nu se produce descarcarea acumulatorului Ja generator.
Din cele spuse des pre releul regulator, trebuie retinut ca acest aparat este foarte
sensibil, reglajul lui este destul de fin ~i este posibil numai in cazul existentei aparale:or .
elecirice ,de masurfl ~i poate fi racut de un electrician calificat

52

Acumulatorul
Rolul acumulatorului este sa acopere tot consumul de curenl electric, in timlJul
stationarii motociclelei, ca ~i la pornire ~i la turatii. mici ale motorului. Pe motociclete.
in cutia din stinga este montat acumulatorul 3-MT-7 cu tensiunea 6 V :;;i cu 0 capacitate
de 7 An (vezi fig. 27). Polul plus al bateriei este
legat la masa, iar polul minus - la fetea-.
La circulatia pe limp de noapte, cu toti consu
matorii de energie electrica conectati ~i la functio
narea motorului cu turatie mica, curentul cedat de,

generator este insuficient ~i se completeaza de acu


mula tor. De aceea, daca strazile sint bine i1umi
nale. se recomanda sa se circule cu lumina mica.
Motocicletele noi se livreaza c1ientului Cll acu
muJatorul neincarcat, deoarece la pastrare illde
lungala acumuJatorul incarcat se degradeaza. Pro
cesul de incarcare a acumulalorului este aratal io
iqstructiunile anexate de uzina ..Maiak".
Ruptorul. regulatorul de avans,'
bobina de aprindere, bUjia
Ruptoful deschide circuitul electric, de joasa
tensiune al bobinei de aprindere, astfel ca bobina
jul secundar al bobinei se induce un curent de

2
FIG. 27 AMPLASAREA
ACUMULATORULUI
1 acumulator; 2 aiguranti;
3 conductor la mos.; .. cenll1ra
4le rhare 8cumulatorului.

53

inalta tensiune. EXistenta inaltei tensiuni


III electrozii bujiei provoaca formarea scin
teii ~i ca rezultat se produce aprinderea
amestecului in cilindri.
Organele principale ale ruptorului sint
contactul fix, contactul mobil (vezi fig.
28). Cama este fixata pe capatul axuJui
rotorului generatorului ~i se rote~te im
preuna Cll rotorlli. Contactul mobil are un
cursor care aluneca pe profilul camei, fiind
apasat pe cama de arc. Pe capatulcon
lactului mobil exista un contact de Wol
fram, care este legat Cll bobinajul primal'
al bobinei.

SI

FIG. 28 1
\ru
hul
Iru

54

RUPTORUL

Suporlul ruplorului; 2 ~i 7 ~lIruburile pen.


fixarea 5uporlului; 3 ~j 4: contll.ctc; 5 _ ,ucu
pentru reglarea contactul fix; 6 _ excenlric peu.
rcgla,rea jocului IUlre e~u.tacte.

Deschiderea admisa intrc contactele


ruptoruilli trebuie sa fie intre limitele
0,4:-"0,6 mm. I nccputul deschiderii trebuie
sa Coillcida cu momcntul in care pistOllul
cste la distan\a dc 3,5-4 mm inaintea
pUllctullli mort superior (avansul aprin
dcrii).

0,25 I.l. F, care contribuie la stingerea sdnteii ~i se formeaza intre contactele ruptorului
in momentlll deschiderii acestuia, ferindu-Ie asHel de arsuri. Mi~orarea formarii de
scintei intre contactele ruptorului accelereaza in acela~i timp mult intreruperea circuitului
electric, astrel ca in bobinajul secundaI' al bobinei se induce 0 tensiune mai in alta decit
aceea care ar putea fi indusa in !ipsa condensatgrului.
Pozilia camei in raport cu pozitia pistonului in cilindru este strict determinata.
Ruptorll! este astfel construit incH este posibila reglarea deschiderii intre contaete
$i modificarca unghiului dc avans la aprindere, adica a momentlllui. inceplltului de des
chidcre a contaetelor.
Bobina de inductie sc compune dintr-o armatura formata din tolc de otcl de
transformator, peste carc sint infa:;;urate doua bobinaje - primal' :;;i secundaI'. La
ie:;;irea bobinajlllui secundaI' se obtine inalta tensiune pina la 16-20000 V. Borna bobi
ilaJU!Ui secunaar esle legala printr-un conductor de inaIta tensiune cu bujia (vezi fig. 22).
Bobina cstc amplasata sub rezervorul de benzina ~i fixata pe cadru.
BUjia - se compune dintr-un corp de otel, in care este introdus un miez ceramic.
cu eleetrod central. Partea inferioara a corpului are un filet cu diametrul 14 mm, cu un
pas de 1,25 mm. Pentru etan~are, intre bujie :;;i chiulasa se pune 0 garnitura.
In suprafata frontal a a corpului bujiei este montat electrodul de masa; intre elec
trodlll ccntral :;;i' electrodul de masa. trebuie sa existe 0 distanta de 0,6-0,7 mm, cc sc
stabile~tc cu lera din trusa de scule.

In paralcl cu contactcle ruptorului,


cstc Icj:!'al condcnsalorlll cu capacitatea de

Farul, lanterna din spate, contaetorul semnalului stop


Farul se compune din: carcasa, oglinda, rama, geam ~i dulie cu becuri. Oglinda-iar ~i
ge<lmul sc fixeaza pc rama farului cu ajutorul unoI' scoabe arcuite. Dllliilc becurilor

a:
in
re
ze
ori
ul

63

n.

51

sint montate in partea dinapoi a oglinzii rcflectorului. Pentru inlocuirea becurilor,


este necesara demontarea <,:ompleta a farului. Becurile se introduc in dulii, care se fixeaza
eu ajutorul unor cleme.
In dulia central a este montat un bec cu 2 filamente in foearul oglinzii: un filament
pentru faza lunga la circulatia in afara ora~ului ~i un filament pentru faza scurla la
circulatia pc strazilc care nu sint bine iluminate ~i in momentul intilnirii cu alte vehicule.
tn dulia inferioara este montat un bee, pentru lumina de stationare, care este folosit
in limpul circulatiei pe strazile bine iluminate ~i in timpul stationarilor pe drum. pe timp
de noapte. In parlea superioara a farului estc montat kilometrajul ~i comutatorul central.
Pentru iluminarea cadranului kilometrajului, pe partea inlerioara a corpului farului este
montata 0 dulie cu bec.
COlliutatorul central se fixeaza la far cu trei ~uruburi. In partea sl1nga a comutato
rului este montat becul de control. iar in parlea dreapta, becul de scmnalizare al pozi\iei
neutre. care se aprinde cu ajutorul unui contact culisant eare se gase~te in cutia de viteze.
Comutatorul central are urmatoarcle pozit ii :
I. Chcia este scoasa in pozitia medie a comutatorului toti consumatorii sint
deconcetati (stationare).
2. Cheia este introdusa pina la rcfuz, comutatorul in pozitia medie - este coneelat
sistcmul de aprindere ~i claxonul (cireulatia pe timp de zi).
3. Cheia este introdusa pina la refuz ~i intoarsa spre stinga - sint conectate: sil)o
temul de aprindere. faza mica a farului. lanterna din spate. lanterna de pozitie a ata~ului
~i c1axonul (circulatia pe timp de noapte pe strazile bine iluminate).

56

4. Cheia este introdusa pina la refuz ~i intoarsa spre dreapta - sint conectate:
sistemul de aprindere, faza mare a farului, Janterna din spate, lanterna de pozitie a
ata~ului ~i claxonul. Cu ajutorul comutatorului de pe ghidon se poate conecta faza lun~a
sau faza seurla.
5. In pozitia 3 - cheia este scoasa, sint conectate becul mic al farului ~i lanternll
din spate (stationarea pe timp de noapte).
Lanterna din spate montata pe motocicletii serve~te pentru iluminarea num~rului de
circulatie. Afara de aceasta, la apasarea pedalei, frinei de picior, in mod suplimentar se
aprinde becul "semnalului stop". eare este un avertisment pentru vehiculul ce vine din
spate. Aprinderea acestui bec se face cu ajutorul unui contaetor special, care lucreazii
impreuna cu pedala frinei de picior.
Lanterna de pozitie este montata pe apariltoarea ata~ului ~i are un bec care se
coneeteazil la retea cu ajutorul unui contact demontabil cu conductori eaf.e ies din far.
Claxonul
Pe motocicletl!, sub rezervorul de benzina, este montat un claxon electric vibrator
S-35A, actionat cu un buton de pe ghidon. Reglajul c1axonuJui se face cu ajutorul unui
~urub dc reglaj, plasat in partca din spate a corpului claxonului.
.
Comutator cu butonul c1axonului
Comutatorul luminii fazei mari a farului este montat in partea stinga a ghidonului
:;;i este combinat eu butonul claxonului (vezi fig. 29). Rolul comutatorului este comutarea
"
nipida a luminjj farului de pe faza "Iunga pe faz'a scurta ~i viceversa.

ul

63
57

Mecanismele de eomanda

~u
'~~i,

"

FIG, 29 1 pentru

COMlJTATORUL LlJMI";"n

corpuI comutatorlllui; 2 ~i 4 bccul principal 81 Carului; 3 -

bornele de ie~i['"e
contactul mobil;

5 ~i 9 -

boruelc claxouului; 6 horna Iantcrnei din spate.


care ,&e leags 1. generatorn} de Cluent alr;rnativ in cazul
de fala borns cate liber';; 7 suportul pirghiei comutatfl.
rului; 8 pirghia comutalorului; 10 borDa de iotrare.

Instalatia electrica
LegatLira condLictoriJ6r este aratata' in fig. 22. Conductorii sint intruniti in fascicuIc;
iar pentrLl comoditatea montajului, au cLilori diferite.
Se recomanda, ca dupa fiecare 3 000 km parcur~i pe motocicleta sa se controleze
starea izolatiei conductorilor ;;i buna lor fixare in borne. In caz de degradare a izoIatiei.
aceasta !rebuie reparata sau trebuie' inlocuiti condlletorii defecti.

58

Ghidol1ul motocicletei este cupIat rigid de placa de fixare a fureii teIescopice. fe


accca, mi;;cariIc ghidonuIlIi se transmit prin furca la roata din fata.
Pe ghidon, sint montate manetele de comanda: maneta ambreiajuJui, maneta frinei,
maneta decomprcsoruIui. maneta dc comanda a sertaruIui de aer al carburatorului.
precum ~i comutatorliI de lumina CLi butonul claxonului si un miner roHtor pentru
comanda sertaruIui de acceleratie a carburatorului (man;;onul de acceIeratie).
Maneta de eomanda a ambreiajului este pJasata pe partea stinga a ghidonului. La
apasarea manelei, ambreiajul decupleaza arborele cotit de arboreIe primar al eutiei d ~
viteze. DecupJarca ambreiajului se face la pornire si Ia schimbarea vitezelor.
Maneta frinei din fat a se gaseste pe partea dreapta a ghidonului. Prin apasarea
manetei, se actioncaza frina rotii din fata. Frina d'e mina trebllie folosita impreuna cu
frina de, picior, deoarece la viteze mari frinarea numai eLi frina din fata este pericuioasa.
Maneta decompresorului. Maneta decompresoruJui se gase~te pe partea stinga a
ghidonlilui. La apasarea manetei sc desehide supapa decompresorului, care da posibili
tatea sa se opreasca motorul.
Maneta sertarului de aer da posibilitatea sa se regleze dozajuI amcstecului, adica
sa se obtina 0 functionare corecta a motorului. La rotirea manetei in sensul acelor L1nui
ceasornic, obtincm amestec sarac.
Comutatorul de lumina eu butonul c1axonului este montat pe partea stinga a ghido
nului. Prin rotirea pirghiei comutatorului, se face comutarea luminii de pe faza lunga
pe [aza scurta ~i viceversa. Prill apasarea butonului c1axonului, se pune in functiune
. c1axonul.

FIG. 30 - ORGANELE DE COMAl'IDA.


ALE MOTOCICLETEI
1 comutatorul luminii; 2 butanul claxonului;
3 manela decompresorului; 4 maneta ambreia
jului; 5 rozeta frinei de ~bidon; 6 maneta 8er
tarului de aer; 7 - maueta frinei din fata; 8 mi.
DecuI de com.ndi al suurului de aeceleralie (maolSo
ul de acceleratie).

Minerul de comanda al sertarului de acceleratie (man~onul de acceleratie este amplasat


pe partea dreapta a ghidonului. La rotirea minerului spre conductor, sertarul de accele
ratie al carburatorului se ridica ~i se mare~te turatia motorului; la rotirea in sens
invers, turatia motorului se miq;oreaza.
Pedala de pornire este plasata pe partea sting-a a carterului. Pornirea motorului se
face prin apasarea pedalei cu piciorul.
60

Comutatorul central cu cheia de contact este plasat in far ~i permite coneetarea


aprinderii "i a aparateJor de iluminat.
Pedala pentru schimbarea vltezelor este amplasata pe partea stinga a carterului.
Apasind sau ridicind pedala cu piciorul se cupleaza viteza necesara.
Cuplarea yitezelor din pozitia neutra se face in felul urmlHor (vezi fig. 18 ~j 19):
viteza 1 - prin apasarea pedalei in jos, vitezele 2. 3 ~i 4 - prin ridicarea pedalei in
sus. Comutarea din viteza 4 pe viteze mai joase se face prin apasarea pedalei in JOs.
Pozitia neutra se gase"te intre yitezele 1 ~i 2 "i a~ezarea pedalei in pozitia neutra se
face mai comod cu mane.ta de cuplare a vitezelor. La a~ezarea in pozitia neutra se
aprinde becul de semnalizare de pe far (cu culoare verde).
Maneta pentru comutarea manuala a vitezelor este plasata pe partea dreapta a
rezervorului de benzina din spate.
Pedala frinei de picior este amplasata pe partea dreapta a motocicletei sub virful
piciorului drept al conducatorului. Prin apasarea pedalei este actionata frina rotH din
spate. Tn timpul apasarii pedalei, se aprinde becul semnalului stop.
Discul de frinare al ghidonului serve"te pentru mic~orarea rotirii spontane a furcii
din cauza ~ocurilor laterale ale roW, in timpul circulatiei cu viteze mari pe drumuri
proaste.
Kilometrajul este montat pe far "i are un contor pentru inregistrarea kilumetrilor
parcllr~i cu motocicleta "i un indicator de viteza. La aprinderca luminii principale, scara
kilomelrajului se Jumineaza.
Intretinerea kilometrajului. Dupa fiecare 2000 km parcur~i, trebuie scos kilometrajul
prin ungator trebuie uns arborele f1exibil cu 2-3 picaturi de ulei de transformator.

"i

6/

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE
Pregiitirea inainte de plecare

ie
Controlul minutios a't.. motocicletei inainte de pleeare eonstituie 0 garant
pentru
iunctionarea ei normala ;;i pentru prevenirea deieetarii ei pe drum. Inainte de pleeare
1rebuie examinata motocicleta pe dinaiara, eontrolind buna iixare a ;;uruburilor ;;i piuli-'
telor. integritatea ~i buna iunctionare a irinelor. prec\.1m ~i existenta combllstibilului )n
rezervor Oaea rezervorul trebuie eompletat eu eombustibil, se va. pregati un amestee
campus din 20 part i benzina ~i 0 parte ulei, care se amesteea ~i se toarna in rezervor.
In timpuI alimentarii trebuie mentinuta 0 curatenie absoluta, neadmitindu-se patrunderea
in amesteclll-c01l1bustibil a 1l1urdariei !Ii a prafului. Pentru a evita palrunderea murdari~i
ill rezer\"orul de benzina, alimentarea se lace printr-o sita sau 0 pilnie eu sita.
In limpul alimentarii, trebuie respeetate masurile pentru seeuritatea impotriva
incendiului.
Inainte de plecare, trebuie control at nivelul de ulei in eutia de viteze. Se eontroleaza
presiunea' in pneuri ~i la nevoie se urnila pneurile .oupa ee s-a eonstatat perfecta stare
II motocicletei, se poate pomi motom!.
Pornirea motorului
Oupa ee s-a eonstatat ea maneta de" viteze se gase;;te in pozitia
conlactului arde beeul verde de semnalizare), se desehide robinetul
nirea unui motor rece trebuie apasat cu degetul butonul de inecare
ratofuhii ~i tinut In aeeasta pozitie plna In 1l10mel1tul cind camera

neutra (la stabilirea


de benzina. La por
al plutitorului carbu
de nivel constant se

lImpJe cu benzinil. La pornirea 1110torului c;ald, nu se recomandil apasarea butonului de lne


care a pllltitorului. La pornirea motorului rece, trebuie sa fie lnchisil maneta sertarului de
aer; iar la pornirea motorului cald, desehisa eu 1/2 din cursa. Se rote~te maneta de gaze
eu 1/4 ~i, apasind pedala de pornire, se rote~te arborele eotit; apoi se pune eontactul ~i
printr-o apasare brusea a pedalei se porne~te motorul.

Se incalze~te motorul la turatie miea de 2-4 min, dupa eare se poate pleea.
. Pentru oprirea motorului trebuie red use gazele, pe urma, prin desehiderea supapei
decompresorului se opre~te motoru! ~i se lntrerupe contactul.
Pornirea motorului in timpul iernii. La exploatarea motocicletei in timpul iernii;
irebllie respectate urmatoarele reguli:
.
1. Locul de pareare trebllie ales pe dt posibil protejat contra vintullli ~i a zapezii.
2. Amestecul de eombllstibil "i ulei trebuie preparat intr-o incapere calda, eautind s
se obtina 0 dizolvare completa a uleiului in benzina.
3. In uleiu} care se toarna .in cutia de viteze, trebuie adallgata
100-150 em3 de petrol.
Pentru pornirea motorului la temperaturi joase, se va proceda dupa cum urmeaza:
se inchide clapeta de aer a filtrului de aer prin rotirea manetei montata pe eapoia din
dreapta a carburatorului, se deschide robinetul de benzina ~i se apasil butonul de inecare
al pilltitorullli carburatomllli, se umplc camera de nivel constant, se rote~te maneta de gaze
~i se deschide sertarul de acceleratie. Apasind pedala de pornire se rote!iite de cUeva ori
arborelc cotit pentru aspiratia amestecului in eilindrll.
Oupa ce aspiratia s-a terminat, se deschide putin clapeta de aer, se pune contaetul
~i se porne~(e motorul.

63

62

La inceperea exploziilor, inchizind c1apeta de aer astfel ca motorul sa nu caleze, se


Incalze:;;te treptat motoru!. Dupa incalzirea motorului, se deschide clapeta de aero
Regull1e de circulatie

La porn ire din loc trebuie decuplat ambreiajul, cuplata viteza intn, apasind pedala
de schimbare a vitezelor. Rotind incet maneta de gaze, se mare:;;te treptat turatia moto
rului :;;i in acela:;;i timp se elibereaza treptat maneta ambreiajului. 0 eliberare brusca a
manetei ambreiajului provoaca 0 suprasaicinli mare a transmisiei ~i poate provoca
ruperea unoI' piese.
Dupa ce in viteza intii se atinge viteza de 10 km/h trebuie cllplata viteza a doua;
la atingerea vitezei de 25 km/h se cupleazi! viteza a treia, iar la atingerea vitezei de
-45 km/h se cupleaza viteza a patra. De fiecare data, la schimbarea vitezelor trebuie redu<;e
gazele ~i decuplat ambreiaju!. Dupa ce vileza s-a schimbat, maneta ambreiajului se
elibereaza treptat :;;i se mare~te simultan turatia motorului cu ajutorul manetei de acceleratie.
Nu trebuie circulat timp indelungat in vitezele intiia ~i a doua, daca aceasta nu este,
impus de condi1iile drumului, deoarece in acest caz motorul dezvolta 0 turatie mare, se
race:;;te insuficient ~i se uzeaza repede.
Schimbarea de la 0 viteza mai mare la 0 vitezii mai micii trebuie I~cutll Ja timp,
neadmitindu-se incetinirea mi~carii datorita patinarii' ambreiajului.
, . I
Frinarea brusca a motocicletei se face numai in cazuri exceptionale ~i dar.a impre
jurarile impun aceasta masura. In conditii Tlormale de circulatie, trebuie rolosita Irina pe
cit posibil mai putin, deoarece la 0 frinare brusca se uzeaza considerabil pneurile
rotilor.

Daca este nevoie sa se Iaca


mina $i frina de picior

oprire, rapida trebuie folosita simultan :;;i Irina de

Pe pante lungi, frinarea se lace alternativ, dnd cu rrina de picior, cind cu frina de
mina, pentru a evita incalzirea puternica a sabotilor de frina ~i spre a Ie da posibilitatea
sa se raceasca.
La coboriri bru:;;te, trebuie cuplata vit~za inlii, red use gazele ~i frinat cu mo'torul.
Frecarea in mecanismeJe de transmisie ~i in motor asigura in acet caz 0 frinare
foarte buna.
Pc un drum alunecos trebuie folosite frinele cu multa precautie, deoarece motocicleta
poate sa derapeze ~i sa provoace accident.
Pcntru a opri Tntr-un anumit loc. trebuie Inchis din timp sertarul de acceleratie $i
apoi a$czam plrghia cutiei de vitcze In pozitia neutra.
Consumul de combustibiJ pe 100 km de drum la 0 viteza de 50-60 km/h pe $osea, pe
limp de vara, nu depa~e$te 4 litri, insa 0 stare tehnica defectuoasa a motocicletei, precum
$i metodele gre~ite de conducere, pot provoca un supraconsum.'
Pentm asigurarea consumuJui economic
toarele reguJi :

de

combustibil.

trebuie

respectate urmii

I. . Trebuie foJosita maneta sertarului de aer In timpul circulatiei, cautlnd sa se


obtina dozajul optim a amestecului Ia care puterea motorului va fi maxima. Nu trebuie
siiracit prea mult amestecul, deoarece aceasta duce la supraincalzirea motorului.
2. Accelerarea motocicletci trebuie fiicuta lin. 0 rotire brusca a manetei de gaze
provoaca 0 pierdere de putere.
5

65

3. Trebuie mentinuta presiunea normala in pneuri. Mic;;orarea presiunii in pneuri


mare;;te rezistenta la rulare ;;i deci marc;;te consumul de combustibil.
4. rn mod regulat trebuie controlata bujia. Mbtorul care lucreaza cu intreruperi
datorita bujiei are un supraconsum de combustibil.
5. Trebuie reglata corect aprinderea.
6. La Irinele libere nu se admite ca sabotii de frina sa atinga de tambu~.
indelungata a viteze\or joase maresc
7. Opriri Irecvente, [rinarea;;i folosirea
consumul de combustibil.
8. Se recomanda a se folosi dnd e posibil circulatia (mi;;carea prin inertie)
cu gaze reduse ;;i cu pozitia neutra a vitezelor.
Cu 0 anumita deprindere, se poate obtine ca oprirea sa se laca In locul stabilit
printr-o foarte u;;oara frinare.
Motocicleta trebuie oprita, pe cit posibil, pe un loc drept ;;i uscat. Pentru stationari
de scurta durata, motocic!eta se iixeaza pe suportul lateral. In timpul opririlor pe drum
nu trebuie lasata motociclcla pe' parka carosabila a drumului, ci motocic\eta trebuie
oprita pe margine.
Gnd motocicleta se opre;;te in vederea unei stationari de lunga durata, trebuie
inchis robinetul de benzina ;;i scoasa cheia de contact.
Pentru alimentarea lllotorului trebuic 1010sita benzina auto cu cilra oetanica 66-70,
arnestecata cu ulei grupa 400 astfel:
_ pe timp de iarna ulei 405
_ pc limp de vara ulei 413
_ perioadele de trecere ulei 410.

66

Cifra octanidi caracterizeazii proprietatea combuslibilului de a rezista la aparitia


detonatiilor. Cu clt este cifra oetanica mai mare, cu atit combustibilul rezista mai bine
la detonatie.
Dctonatia este un fenomen care consUi in desfa;;ur,lrea anormala' a procesului de
ardeI'() ;;i la care viteza de ardere a amestecului cre;;le ;;i se transformii in explozie.
Dctonatia este un fenomen loarte diiunator ;;i periculos, care provoaca uZt~ ;;i ruperea
segmentilor de piston, boltului de piston, rulmentului bielei ;;i arderea capului pistonului.
Delonatia provoaca scaderea puterii motorului ;;i cre;;terea consumului de combustibil.
Detonatia apare sub lorma unor batai sonore in cilindru. care se aud ma'i ales la func
tiona rea motoruJui cu sarcina mare. Citeodata, detonatia se considera in mod erQnat ca
fiind bataia boltului.
Detonatia poate fi mic;;orata prin reglRrea unui avails mai mic la aprindere; insa
aceasta duce inevitabil la cre:;;terea consumului de combusitibil.
Folosirea pentru motor a unor combustibili sau uleiuri nepotrivile ;;i care nu cores
pund prezentelor instructiuni provoaca 0 cre;;tere rapidii a calaminei in camera de
ardere $i pc capul pistonului. Calamina contribuie mult la arderea combustibilului cu
dc!onatie.
Rodajul unei motociclete noi
Functiunarea normal a :;;i indelungata a motocicletei depinde de regimul perioadei
initiale de exploatare a acesteia, de intretinerea atenlii ;;i de conducerea priceputa.
l~odajul motocicletei JJ-56K se face ca ata;;.
5

67

Cc
iunctio
1rebuie
telor,
rezerv(

compu
In tin
In am
in rez
t~

incen

Ir
presiu
a mot

D
con lac
nirea
ratoru

In timpul rodajului, se produce ajustarea reciproca a supraietelor de lucru ale pieselor


precum ~i tasarea imbinarilor filetate ~i altera. Daca nu se va face la timp controlul,
ungerea 5i stringerea imbinarilor iiletate, aceasta poate provoca dereglarea functionarii
corecte a mecanismelor.
/
Pentru perioada de rodaj a motocicletei, in carburator este montat un ~urub limitator
care limiteaza ridicarea sertarului de acceleratie; scoaterea acestui 5urub inainte de termi
narea rodajului este categoric interzisa. Durata de rodaj pentru l11otociclete a fost stabi
lita la 2000 kill.

~urubul limitator mic:;;oreaza pina la 0 anllmitil limita posibilitatile dinamice ale


motocicletei; insa trebuie avut in vedere, ca :;;i cu existenta ~urubului limitator, moto
cicleta poate sa dezvolte viteze care depa~esc vitezele recomandate la rodaj.
In perioada rodajului, trebuie satisfacute urmatoarele conditii:
1. Plecarea se poate face numai dupa incalzirea motorului ~i nici intr-un caz nu
trebuie lasat motorul sa functioneze la turatie mare in timpul incalzirii.
2. Vitezele de circulatie nu trebuie sa depa~easca urmatoarele valori:
in viteza I
10 km/h
in viteza I I
25 km/h
in viteza III
.
35 kmjh
in viteza IV
'
50 km/h
3. In timpul rodajului, in cursul primilor 1000 de km, pentru a evita supraincalzirea
motorului se recomanda ca dupa fiecare 20-25 km sa se faca cite 0 oprire pentru fiecare
10-15 min. oprindu-se totodata motoru!.

68

4. Nu trebuie supraincarcat motorul fara nevoie; de aceea trebuie evitata circulatia


pe drum uri grele. Trebuie acordata atentie deosebita schirnbarii vitezelor de pe viteza
mai mica pe viteza mai mare :;;i viceversa, deoarece 0 schimbare a vitezelor care nu se
face la timp duce la suprasolicitarea motorului.
5. Trebuie folosit comDustibil compus dintr-un amestec de ulei :;;i benzina in pro
portie de 1: 20 (I litru de ulei pentru 20 Iitri benzina). Combustibilul trebuie bioe ames
tecat pina 13 completa dizolvare a uleiului.
Se interzice categoric folosirea unor surogate de benzina sau ulei.
6. Nu se recomanda sa se faca :;;coala :;;i antreoament in perioda rodajului, deoarece
o manipulare nepriceputa a motocicletei provoaca supraso!icitarea motorului: din cauza
schimbarii iotirziate a vitezelor, din cauza mEiririi bru~te a turatiei, datorita unor porniri
lrecvente etc.
7. Dupa rodajul motocicletei pe un parcurs de 2000 km, trebuie scos cilindrul, :;;i
cu precau1ie segmentii de piston. Se noteaza amplasarea fiecarui segment in :;;a01, se
curaja segmentii, pistonul ~i :;;anturile din piston de calamina. se puo segmen1ii pe
locul lor ~i se mooteaza la loc ciliodrul. Dupa aceasta, motocicleta poate Ii folosita fara
!imitator.
8. Cutia de viteze este neumpluta cu ulei la uzina. Prima schimbare a uleiului se
face dupa 500 km parcur~i. Inainte de turnarea uleiului proaspat, trebuie' splilat cutia
de viteze cu petrol. Ulterior, schimbarea uleiului se face dupa fiecare 2000 km.

6rJ

r '
I

fune
treb
telol
reze

('om
In I

in a
iIi ri

in('el
prcsi

a m

I
conla
nirea
raton

lntretinerea motocicletei
Inaintea fiecarei pleeari, trebuie control ate urmatoarele:
a) existenta cantitatii necesare de combustibil in rezervor ~i. curatenia oriliciului
din bu~onul rezervorului pentru trecerea aerului;
b) debitarea combustibilulul in carburator;
c) indircarea acumulatorului ~i functionarea generatorului;
d) nivelul de ulei in cutia de viteze;
e) stringerea axel or rotilor;
f) starea' ~i intinderea lantului secundar;
g) functionarea elaxonului, existenta luminii la becurile larului ~i a lanternei
din spate;
h) functionarea frinelor la roata din fata ~i din spate;
i) presiunea aerului in pneuri;
k) existenla ~i starea sculelor.
Se porne~te motorul, se lasa sa sc incalzeasca la 0 turatie medic, se asculta cu
atentie functionarea lui ~i se examineaza toate imbinarile.
Dupa 400-500 km parcur~i. trebuie facute urmatoarele:
1. Se string piulite1e de fixare ale cil indrului. Piulitele de fixare trebuie strinse in
cruce, pentru a ,evita denivelarea cilindrului.
2. Se string piesele de lixare ale coloanei superioare a ghidonului.

62
70

3. Se eontroJeaza ~i Ja nevoie se regleaza intinderea Jantului rotii din spate. Dupa


Hecare reglaj al Jantului, trebuie controlata amplasarea eoreeta a rotilor in acela~i plan.
In deeursul primilor 500 km pareur~i, intinderea lantului sc va control a dupa fieeare
100 km.
4. Se string piulitele de fixare ale tobelor de e~apament.
5. Se string buloanele de lixare ale suspensiei din lata ~i ale lureii oseilante.

6. Se string piulitele de lixare ale motorului la cadru.

7. Se string bornele aeumulatorului~i se ung eu vaselina.


8. Se de~urubeaza deeantorul robinetului de benzina ~i se spala de murdarie.
9. Se schirtlba uleiuJ in cutia de viteze (numai prima data)
Dupa J000 km parcur~i, trebuie lacute urmatoarele:
I. Se ung toate punetele motoeicletei 1[1 care exista ungatoare de presiune.
2. Se seoate rezervorul de benzina ~i <;e string piuliteJe de fixare ale ehiulasei.
3. Se string ~uruburile de imbinare ale jumatatilor carterului (vezi capitolul "D~
montarea motorului").
4. Se controleaza exislenta uleiului in eilindrii amortizorului lurcii din lata ~i aJ suspcnsiei de spate iar la nevoie se completeaza.
5. Se scoate decantorul de pral al liltrului de aer ~i se curata de praf.
6. Se de~urubeaza camera de nivel constant ~i se spala de murdarie cu benzina.
7. Se controleaza lunctionarea Irinelor ~i daca lrinarea incepe pe a doua jumatale
a Cursei totale a pedaJei sau a manetei, tre:Juie reglate lrinele.

71

Dupa
conlactulu
nirea unu

ratorl.lhii

8. Se string ~uruburile de fixare ale generatorului. Se eontroleaza ~i se regleazii


jocurile intre contactele ruptorului ~i avanwl la aprindere.
9. Se controleaza densitatea ~i nivelul electrolitului in acumulator ;;i ia ncvoie
se completeaza.
10. Se eontroleaza curatenia ~i rezistenta legalurilor conductorilor.
11. Se controleaza ~i se regleaza ambreiajul.
Dupa 2000 km parcur~i, cu respect area tuturor regulilor de rodaj, se executa loale
luerarile aratate in paragraful pentru 500 ;;i 1000 km.
Se de~urubeaza piulita capacului eamerei de amestec a carburatorului. Se scoate
capacul eu sertarul de acceleratie ~i cu un cle$te se taie tija limitatoare a sertarului. in$u
rubata in capacul camerei de amestec, apoi se asambleaza earburatorul.
Incepind din acest moment, molo::icleta poate fi exploatata normal, insa se recomandil
totu$i in decursul unei anumite perioade de timp sa se evite curse indelungate cu viteze
mari '$i sa nu se suprasolicite mo!orul prin eirculatia pe drumuri proaste.
Ourabilitatea motocicletei depinde nu numai de rodajul cored, ci $i de calitatea
intretinerii, exploatarii $i deservirii ulterioare.
Unii beneficiari considera ca motocicleta poate sa functioneze $i fara respeetarea
prezentelor instructiuni. Un asemenea punet de vedere esle complet gre$it. Cu toate ca
motocicleta va functiona $i la 0 Intretinere mai putin atenta iau fara intretinere, ins a
termenul de serviciu al organelor ei se va mic$ora simtitor.

62

72

Contre
lunctionan
1rebuie ex
telor, intc
rezervor l
compus di
In timpul
in ameste l
in rezerv

In til

iJ1cendiulu
1nain'
prcsiunea
a motocic

OperatiiJe
urmatoare:

1.
2.
3.
'1.

de

intretinere

a motocicletei se recomanda sa fie tacute la termenele

Jnaintea fiecarei pJecari.


Pe masura necesiUitii.
Dupa fiecare 500 km.
Oupa fiecare 1000 l{m

5. Oupa fiecare 2000 km.


6. Oupa fiecare 5000 km.
7. Oupa fiecare 10000 km.

Planul lucrarilor de intretinere $i ungere


Tcrmenclc
de illtretinere

Jnaintea
fiecarei
pJecari,
dupa 500, 1000
$i 2000 km
Pe masura
necesitatii
Oupa 2000 km

Descricrea

Vezi

sumad

..Rodajul

a lucrarilor

motocicletei

PZl~.

Ob.erv.tii

noi n

Se fac operatiile care apar de 1.1


caz la caz in functie de conditiile de
expioatare a motocicletei.
Se fac
un parcurs
Se ung
unde exista

operatiile prevazute dupa


de 500 "i I 000 km
toate punetele motocicletei
ungatoare Cu presiune

Se fae dupa fiecare 1000


km

73

TerlDenele
de intretinere

62

a luerarilor

Se curata bujia ~i se reg-Ieaza dis


tarita intre electrozi.
Se controleaza distanta Intre con
tactele ruptorului, reglajul momentului
de aprindere, starea periilor ~i a colee
torului generatorului.
Se unge curatitorul de fetm al ca
mei ~i axul camei rllptorului.
Se ung cablurile Cll ulei

Control'
funetionarca
-trebllie exal
telor. integ
rezervor D.
compus din
In timpul .
in amestecl
in rczcr\'or
In ti
il1C'endilllui.
Inaint,
prcsiunea'
a motociele

Dupa
conlaetul ui
nirea unui
ratorliltii

Descrierca sumara

Se schimba 1I1eiul in cutia de viteze.


Se cura1a rezervorul de benzina, de
murdarie ~i se spala bine cu benzina
Se controleaza starea aClJlTIulatoru
lui, gradul de incarcare ~i densitatea
eledrolitului.
Se controleilZ8 starea echipamentll
lui electric.

74

Obsen'at ir

}>,ag,

Termenele
de intrelioere

Dcsccierca

sumal'a

a Jucririlor

- - - - - -_._-

pogo

Ohserva~ii

Se scurge din dlindrii amortizorullJi

furcii din fata "i supensiei din spale.

Se toama !lJei proaspat.


Ulei de vaselinii sau uJei
de oase
Vara ulei 413, iama 1I1ei

Se demonteaza ~i se lInge cu vaselina

mansoul de acceleratie de pe g-hidoll.

5000 km

Se rae operatiile dupa un parcurs

de 1000 ~i 2000 km

408

Se curata canalele de evacuare ale

cilindrului,' tevile ;;i tobele de evacuare

de ca Iam ina_

Lunar. independent daca


se face sau nu exploata
rea motocicletei.

Se curata dE' ca lamina chiuJasa. pis

ton:.ll, ;;anturile pistonului "i segmcntii

pistonului. Se controleaza uZLlra seg

mentilor pistonului ~i la nevoie sc lll

locuiesc.
Se curata intregul eehipament elec
tric.

75

Intretinere21 motorului
Termcncle

Ducrieroa sumDra

p~g.

a lucrarllor

de intre,inere

Coni
iunetiona
trebuie (
telor. in
rezervor
campus
In timp\
In ames
Itl rezer'

10000 km

Tn

Se examineaza rulmentii, butucii ro


lilor "i se sehimba unsoarea in rul
menti.
Se eurata de murdarie "i se spala
sabotii de Irina in benzina.
Se eontrole'l.za ~i se string toate
piesele de fixare ale motoeieletei.
Se demonteaza cilindrii hidraulici ai
ludi din fat a "i ai suspensiei din
spate, se eurata murdaria de p~
pistoane, se spala' eu petrol
s~
asambleaza.
.)
Se umplu amortizoarele eu ulei.
Se lac toate operatiile de intretinere
pr~serise dup? 5000 km eu toate ope
ratiile inerente dupa pareurgerea lie
500, 1000 ~i 2000 km.
Se controleaza grupul piston-biela "i
urma10arele piese: cilindrul, boltul "i
la nevoie se inlocuiesc.

"i

incendiu
Inai
presiune
a 1110toel

Dup
conlaetu
nirea ur
ratorului

Observtqii

Suprafata exterioara a motorului trebuie sa fie intotdeauna curata. NoroiLiI lipit ~i


praful de pe drum pe sllprafata cilindrului ~i a chiulasei inralltatesc simtitor racirea lor,
ceca ee poaie cauza sllprainealzirea motorului, 0 uzura sporita a pieselor ;;i a meeanis
melor ;;i opriri fortate. Existenta pe motor a unor resturi de combustibil ~i ulei poate Ii
eauza de ineendiu a motoeieletei.

o aientie deosebita neeesita ungerea motorului. Exploatarea motoeicletei alimentata


eu 1:lenzina eurata este inadmisibila deoareee provoaea 0 uzura pronuntata a pieselor in
freeare. distrugerea ambreiajului ~i ie;;irea eompleta din uz a motorului.
Se reeomanda, ea amesteeul eombustibil sa fie preparat dinainte inti'-un rezervor
separat "i eurat, amestecind bine eombustibilul eu 0 paleta. Dupa aeeasta, amesteeul tre
buie lilsat sa se deeanteze eel putin 0 jumatate de ora. Nu trebuie seursa intreaga eanti
t~te de eombustibil din rezervor, deoareee pe fund se depune murdaria "i apa. In eel mai
rau eaz, eantitatea masurata de ulei poate Ii turnata in jciuI de benzina la alimentarea
rezervorului. In aeest eaz, dupa alimentare, eombustibilul trebuie amesteeat, clatinind
puternie motocicleta scoasa de pe suport.
La funetionarea motorului eu amestec bogat, se observa seaderea pllterii, b8tai anor
male "i supraindilzirea motorului.
.. Cauza suprainealzirii poate fi 0 eantitate foarte mare de ealamina in eilindru :;;i pe
bUJle. Curatirea ealaminei se poate face eu 0 strma subtire de otel sau eu 0 lamela, apm
se sufla eu un jet puternie de aer eomprimat.

77
76

Cc.
functic
1rebuie
telor,
rezerv(
compu
In tin
in am
111 rez
II
incend
I
presiul
a motl

D
conlac
nirea
rataru'

62

Curatirea calaminei in canalele de evacuare ale eilindrului se face numai dupa scoa
terea tevilor de evacuare.
Pi~tonul se a~aza In punctul mort in1crior ~i cura!irea se face ell un razuitor sau
$aber de ote!.
In timpul euratirii, trebuie urmarit sa nu pi'itrunda caJamina prin ferestrele de ba
leiaj in carter. Dupa curatirea t:alaminei trebuie rotit arborele cotit de citeva ori, fara
a monta tevile de evacuare, pentru ca rcsturile de calamina sa nu' patrund'i'i in toba de
evacuare. Calamina In zona Ie ardere, pc muehia superioara a eilindrului, pe capul
pistonului etc., se poate curi'iti numai dupa seoaterea cilindrului. Pistonul in aeest caz
trebuie a$ezat in punctul mort superior.
Se recomanda ca la curatirea motorului, calamina sa fie in prealabil inmuiata cu
spirt medicinal (cufundind piesele in spirt sau aplidnd peste piesele murdare drpe
inmuiate abundent in spirt pentru 6-8 orc), eeea ce u~ureaza simtitor euratirea
calaminei.
lntretinerea instala(iei de alimentare
lntretinerea carburatorului. La folosirea unui combustibil de proasti'i ealitate, esle
posibili'i imbicsirea conduetelor de benzini'i $i a jicloarelor earburatorului, ceea ce dere
gleazB functionarea normal a a motorului ~i provoaca oprirea 1TI0torului. Pen
tru curatirea carburatorului, acesta trebuic seos de pe motor, seotind in prealabil ea'pa
cui de proteetie din stinga $i filtrul de aer; pe urma trebuie de$urubata piulit:a superi
oara de strIugere a camerei de amestee. Sertarul de acccleratie $i sertarul de aer,
irnprcuna ell eablurile de eomanda ramIn pe ma$ina.

Piesele se spala in benzina curaia. iar toale eanaJeJe $i jicloarele se sufJa eu aer
comprimat, dupa care earburatorul se asambleazi'i Ja Joe.
Se interzice euratir-ea jielorului cu sirmi'i. Dupa asamblarea $i montarea carburato
rului pe motor, trebuie controlata functioriarea motorului $i faeut reglajul earburatorului.
Pcntru aeeasta se vor face urmatoarele operati uni: (Fig. 10 a)

1. Se1. regleaza cursa libera a cablurilor de eomanda (1-2 mm)


toarelor

Cll

ajulorul limita

2. $urubul p-entru reglarea aerului (dozajului la mers in gol) (Fig. 10 pOL. 19) pina
la refuz, apoi se dc~urubeaza eu 1
1/4 I 1/2 de rotatii.

3. $urubul pentru reglarea poziiiei sertarului de aeceleratie (palanti) poz. 16 asHel


ea, sertarul de aeceleratie sa nu se Inehida ~ub 2 mill'.
4. Se porne"te motorul si
medie.
. se lasA sa se incalzeasea timp de 3-5 minute la turatie
5. Se a~aza maneta sertarului de aer in pozitia complet deschis.
6. Rotind ;;lIrubul sertarului de acceleratie 16, eu cabIlIl complet slabit, se aduce
Cll eontrapiulita 17.
turatia motorului la minim, dupi'i care se bloeheaza
7. Se regleaza deiinitiv cursa libera a cablurilor "i se fixeaza eablurile.
8: Se eallti'i sa se obtina functionarea stabila a motorului la turatii red usc, fadnd
reglajul eu ajutorul ~urubului pentru regJarea dozajuJui amesteeului 19, dupa care ~uru
bu! se blocheaza eu contrapiulita 20.

~Llrubul

NOTA: R.eglajul de!illitiv al carburatorului se !ace cu fiUral de aer montat.

78
79

Iunct
1rebu
telor.
rezer'
rompi
In til
in an
iri rez

IT

inrcnd
I
prcsiu
il mot

Du)
conlactl
nirea UJ
ratorl.llu

62

Intre1inerea filtrului de benzina. Filtrul de benzina impreuna cu decantorul este exe


cutat impreuna cu robinetul de benz ina. In decantor se sedimenteaza corpurile straine
care au patruns in rezervorul de benzina. Se recomanda, ca filtrul de benzina sa fie
curatit dupa fiecare cursa ;;i mai ales in timpul iernii, deoarece existenta apei in decan
tor poate sa intrerupa complet accesul combustibilului in carburator.
Pentru curatirea filtrului de benzina, se va .proceda dupa cum urmeaza:
I. Se inchide robinetul de benzina, a;;ezind malleta in jos.
2. Se de)lurubeaza paharul decantorului.
3. Se scoate din pahar sita, grataru! ~i arcul. se spala bine in benzina ~i se man
teaza la lac.

I ntretinerea transmisiei
Ambreiajul. Ambreiajul trebuie controlat dupa fiecare 1000 km parcur:;;i.
Mancta ambreiajului trebuie sa aiba 0 cursa Iibera. Marimea normala a cursei Iibere
sc determina prin deplasarea capatului manetei cu 3-4 mm.
Pentru rcgJarea corectft a mecanismului de decuplare a ambreiajuJui serve:;;te ~urubul
dc reglaj (fig. 14). Slabind contrapiulita, :;;urubul poate fi rotit.
La rotirea ~urubului in sensu! acelor unui ceasornic, cursa libera a manefei ambre
iajului se mic:;;oreaza, iar la rotirea ;;urubului in sensul contrar acelor de ceasornic,
cursa libera se mare;;te. Dupa terminarea reglajului, contrapiulita se stringe. Melcul
lllccansimului de decuplare a ambteiajl1lui trebuie gresat regulat prin ungator.

lan(ul primar ~i lan(ul secundar. Lantul primal' lucrcaza intr-o baic dc ulei. Acest
insa in
timpul functionarii lantul se
lant nu llcccsita rcglaj ~i intretinere.
intinde :;;i sag-cata lantlilui se mare.5te. Daca aceasta sageata a lantuJui eslc mai mare
de 15 mm sau dacii se constatii piese ~i zale rupte la
lant. acesta trebuic inlocuit cu altul nou.
. Dupa fiecare 3000 km parcllTj;i, lantul secundar tre
bUle scos :;;i spalat binc in benzina. Dupa spalare. lan
tul trebuie uns. Pentru aceasta lantul se scufunda pen
t~u citeva minute in 1I1ei fierbinte (amestesc compus
dll1 95% ulei 413 ~i 5% pulbere de grafit). Inainte de
montarea .Ia loc. lanjlll se ,mge abundent pe dinafara
Cli aceea~1 unsoare.
. Daca din cauza alungirii lantullli, sageata va Ii
mal mare de 25 mm, laujul trebllic intins, in care scop
trebuie slabita piulita axului rojii ~i piulita semiaxului,
dupii care trebuie stliibite contrapiulijele intinziitoarelor.
Dupa accasta, In~lIrubind pi uli tele intinzatoarelor, se
regleaza lungimea lantului. Lantul intins normal trebuie
sa. aiba 0 siigeata de 17-25 1~m. Verificarea se face
pnn apasarea Cll mina pe burduflll inferior al lantului
obserVllld sageata. Motocicleta se instaleazii pe suport.
Dupa ce Sea Intins lantuI, trebuic In:;;urubate piulitele
sCl1llaxei ~i. axul rotii, pe urmii trebuie strlnse contra
PlulItele intinzatoarelor (fig. 31). Apoi, se controleaza

FIG. 31

1 -

piulita de fixare a
axului din spate; 2 iotirt.
ziitOT; 3 piulita $i contra.
piulita pcntru .lntinderca !:til
tului.

80

81

daca roata nu este centraLs. Daca lantul este foarte lung, el trebuie scos ~i scurtat cu
doua zale (chiar dadl aceasta se Intlmpla la Inceputul folosirii motocicletei).
Cutia de viteze. Tntretinerea cutiei de viteze consta in a urmari daca in cutie existii
o cantitate suficienta de ulei. Dupa fiecare 2000 km parcur~i, trebuie schimbat uleiul
In carter.
Schimbarea uleiului se face la motorul cald, de preferinta imediat dupa intoarcerea
din cursa, in ordinea urmatoare:
a) se scurge uleiul ,folosit prin orificiul de la partea inferioara a carterulul, dqlll'u
bind in prealabil dopul filetat;
b) se In~urubeaza doput se toama in carter 1 litru de ulei grupa 200, apoi se lasii
molorul sa functioneze pe loc cu cutia de vitczc cuplata timp de 3-5 min. sau se circuli!
cu molocicleta pe 0 distanta de citiva km;
c) se scurge ulei~1 ~i se toama 1 litru de ulei curat dupa cum urmeaza:

pe timp de vara - ulei 413;

pc limp de iama - ulei 408.

Intretinerea mecanismului de rulare


In cursul exploatarii motocicletei trebuie urmarita intinderea spitelor ~l 111 cazul slii
birii lor, acestea trebuie strinse la timp. Pentru a preveni rasucirea spite! la stringere.
aceasta trebuie strinsa cu un dispozitiv. Sub ~url.lbul dispozitivului se pune 0 briJa speciali!
care se anexeaza la sculc.

82

Rulmentii rotilor trebuie un~i dupa fiecare 5000 kill, 111 care scop se scot ~aibele de
protectie ~i se intrOduce In rulmenti vaselina. Dupa ul1lpJerea rulmentiJor eLI vaselina
~31bele se monteaza la loc.
. Pentru obtinerea mi~carii stabile a motocicletei ~i pentru mic~orarea uzurii pneurilor
~I a .Iantului, este foarte important ca rotile sa se ga~easca In acela~i plan. De ace~a,
trebule controlata pozitia rotilor dupa fiecare stringere a lantului. Pentru verificarea
pozltiei rotiIOl', sttnd la 5 m In spatele motocicletei, se prive~te de-a ]ungul planului
lateral al rotii di n spate, din dreapta (ii din st1nga
asupra rotii din fata. Planurile rotilor trebuie sa fie
pc aceea~i linie. Daca se constata, ca pe 0 parte
pneul rotii iese In a 131'a, aceasta Inseamna ca roata
din spate este a~ezata oblic. In acest caz trebuie
slabita piulita axului ~i Indreptata roata Cll ajlltoml .
lntinzatoarelor, pe urma trebllie din nOli controlata .<
sageata lantului.
. Pe masura uZllrii In timpul exploatarii a garni
tun lor de frIna, irebuie reglate frlnele.
Pen tru regl area frlnei di n fa ta pe discul de frIna
al rotii existil un ~urub special (fig. 32). La de~u
rubarea acestui slirub cursa libera a manetei se
miqoreaza. Frlna' de min a trebuie sa fie reglata
astfel lnc1l frInarea sa Inceapa la deplasarea capa
tU!Lll manetei cu 5-10 mm.
().

FIG. 32 - HEGLAREA

FR1NEI DIN FATA

1 euruh de reglaj; 2
contrapiulita; 3 - cahlul frind

.,

t.

FIr.. ;;;1

Reglarea frinei de picior se lace CLI ajlltorui


~urubului (vezi fig. 33). La in~urubarea ~urubllilli.
cursa libera a pirghiei se mic~oreaza. Frina de picior
se reR'leaza astlel, inctt lrinarea sa inccapa lil cobo
rirea v1r!ulUl pedalei cu 10-15 mm.
Cursa libera la maneia frinei din lata ~i la
pedala lrinei de picior este obligatorie, deoarece ill
caz contrar se va produce atingerea sabotilor de
Irina de tambur, ceea ce provoaca incalzirea tambu
rilor ~i 0 uzura pllternica a garniturilor de fric
ti I tne.
Se recomanda ca dupa liecare 5000 km parCllr~i.
tamburii de frina sa fie examinati. Cu aceasta oca
zie se curata piesele interioare ale Irinei. iar in cazul
ancrasarii garniturilor de frictiune, acestea trebuie
spalate cu benzina. Trebllie controlat, daca capetele
Iliturilor nu ies deasllpra suprafetei garniturilor.
Daca capetele niturilor ies in afara, ele trebllie fixate
mai adinc sau garnitllri Ie trebllie inlocuite Cll
altele noi,
Nu trehuie uns prea mult axu! camei de irina.
deoarece III acest caz este posibi!a patrunderea
L1nsorii in interiorul tambLirulLli, ceea ce va provoca
ancrasarea ~i illlh1csireil cu ulei a supraielelor gar
niturilor de Mna.

_ . Trebuie controlata minutios intinderea lantului din spate, precum ~i existenta unsorii
III lll~enorul burdufurilor de cauciuc ale lantului. Burduful de cauciLic se lllllple CII vaselini:i,
lar cama~a cablului cu ulei.
Intretinerea pneurilor consta In controlul presiunii in camere.
Degradarile anvelopelor se remediaza prin vulcanizare la cald. Nu se admite statio
narea Illdelungata a pneurilor In locuri ul11ede, precLlm ~i circulalia CLi pJleuri defecte sau
umfJate insuiicient.

Sc~aterea anvelopei. Inainte de a scoate anvelopa trebuie evacuat tot aerul din
camera. Se de;;urubeaza piulita ventilului, se calca cu ambele picioare pe anvelopa pc
partea opusa ventilului ;;i se impinge talonul anvelopei in adincitura jantei.
In acela~i timp, cu 3 leviere speciale, pe portiunea ingusta din partea ventilului, sc
scoa~e talonul, dupa care se trage tot talonul anvelopei peste marginea jantei folosind
UJl slllgur levier.
. Reparatia camerei. Pentru a descoperi locul deiectului, trebuie umflat putin camera
~I ~.upa ~uieratul pe care Jl produce aerul care iese prin camera se gase~te locul impullsa
turlJ. Daca gaura este foarte mica, camera trebuie scufundata in apa ~i dupa bulele de
a:r 5ar~ se degaja din gaura respectiva se determina locul Illlpunsaturii. Defeetul se re
para pnn vulcanizare la cald.
T!: co~ditii de drum, locut defect se Ireaca Cll hirtie abraziva ~i se spala cu benzina
curata (Illci intr-un caz camera nu trebuie spalata cu amestec de uJei cu benzina din
rezervor).
1.11 !ipsa unor petice speciale, trebuie decupat dintr-o camera un petic de l11arimra cores
I:unzatoare, care apoi se spala ~i se curata cu benzina. Dupa ce benzina se evapora
complet se aplica lin strat subtire ~i uniform de solu\le de lipit asHel incH suprafala

85

84

acoperita Cll solutie a camerei sa fie mai mare dedt peticu!. Aproximativ dupa 10 minute
se unge inca 0 data cu solutie camera ~i peticul ~i se lasa sa se usuce, apoi se apliea
peticul peste loeul cu defed ~i se stringe bine.
Daea aerul seapa intre ventil :;;i camera, trebuie strinsa piulita ventilului.
Montajul anvelopei. !nainte de a:;;ezarea camerei. se eonlroleaza daea din anvelopi:
s-a scos obiectul care a eauzat defeetarea eamerei. Dupa aeeasta, camera putin umflata
poate fi introdusa in anvelopa. La a::;ezarea eamerei in anvelopa, trebuie ca ventilul sa
inlre in gaura jantei. Piulita ventilului se in::;urubcaza eu eiteva rotatii ::;i eamera se
introd uee in anvelopa.
Anvclopa, pe partea opusa ventilului, se imbraca peste roata ::;i eu pieioarele se
pr('seaza talonul <lnvelopei in adineitura jantei. Trebuie urmarit sa nu se prinda camera
sub marginea anvelopei. Apasind eu pieioarele lalonul anvelopei in adineitura jantei, eu
un leller se monteaza anvelopa pe janta rotii, uniform pe ambele parti' de la venti!. Dupa
ce s-a terminat montajuJ, pneul se ump!e pina la 1/4 din presiunea normala :;;i roata sc
10ve::;te de sol. pentru ea anvelopa sa se a~eze normal ;;i cored pe toata eireumferinta
jank!. Pe urma se umfla pneul pina la presiunea norlllala.
La scoaterea :;;i montarea anvelopei nu se recomanda folosirea unor
lungi, deoareee apl icind dorturi exagerate se' poate deterioara anvelopa
metalicii a talonului.
Intretinerea eehipamentului electric
Generatorul. !ntretinerea generatorului se rezuma in ('senla la controlul starii colee
torului, periilor ;;i a modului de fixare a conduetorilor. Coledorpl rotorului ~i perill
trebuie sa fie curate, fara urme de praf sau ulei.

6;,

86

Se ad mite :;;lefuirea colectorului numai cu hirtie sau pinza abraziva din stiela fina.
La 0 uzura considerabila a colectorului in locul de atingere a periilor (aeeasta se produce
de obicei dupa 10000 km parcur:;;i), se admite strunjirea colec1orului eu adineirea izolatiei
dll1tre. lamele pina la 0,5 mm, dupa care suprafa1a de lucru a colec1orului trebUle
Justrulla.
. Periile. la 0 uzura ce depa~e~te 1/4 din lungimea lor. initiala trebuie inlocuite eu altele
nol. Arcunle periilor in caz de pierdere a elasticita1ii trebuie inlocuite eu altele noi.
Toti conductorii generatorului trebuie sa fie bine fixati si bine izolati unii fata
de altii.
' .
La d~montarea motorului, generatorul trebuie scas ~i toale organele lui trebuie curatite
de praf :;;1 ulei :;;i numai dupa aceasta montate Ja loc. Se admitC' spaJarea unor organe
ale "generatorului in benzina curata, dupa care ele trebuie obligator uscate la tempEtatura
de oO-60oC timp de 0 ora.
Controlul general al generatorului se recomanda sa se raca dupa fiecare 4000-5 OOG
km pqrcur~i de motocicleta.
Ruptorul montat pe capacul generatorului trebuie controlat :;;i curatit

data eu gene

~ator~1. La revizie, trebuie controlata rotirea u;;oara a ciocanclului pe ax ~i 1a ncvoie


rebule curatite eontaetele eu 0 pila fina. La asamblare, axul ciocaneluJui :;;i pisla trebuie
unse cu 1-2 picaturi de ulei de oase sau ulei de transformator.

~eglajul .aprinde~ii. Reglajul aprinder.ii se reeomand~ sa se. raca in fel u.l urm~tor.
s.eoate chlulasa ~I rotind arborele colit al motorullll cu aJutorul mecanlsmulul de
~or(Tre, Se a:;;aza ruptorul in pozitia deschisii a contactelor. Apoi, se de~urubeaza ;5urubul
'0) Ig. 28) :;;i rotind excentricul 6, se regleaza jocul intre contaelele 3 0i 4. egal eu
.4-0,6 mm.
<:

"C

j
'j

Dupa aeeasta, ~urubul 5 se stringe, Pe urma, se a:;;aza pistonlll eu 3,5-4 mm inail\


tea punctului mort superior ~i de:;;urubind ~uruburile 2 :;;i 7 prin rotirea suportului I a
ruptortllui se regleaza ineeplliul deschiderii. Dupa aeeasta ~uruburile 2 ~i 7 se string.
Momentul ineeplltului desehiderii contactelor poate fi determinat precis eu ajutorul
unei lampi electriee eu tensiunea de 6 V. Lampa se leaga cu un conductor la masa, iar
cu cclalalt conductor la borna ciocanelului ruptorului. Cind contactele sint inchise' ~i
instala(ia de aprindere este conectata, lampa nu va arde. In momentul deschiderii can
tactelor, lampa se aprinde.
Mai putin precis, momentul deschiderii contactelor poate fi determinat :;;i fara tampa.
Pcntru aceasta, intre contactele rllptorullli se introduce 0 foita de (igariL Gnd contaetelc
sint iqchise, foita este strinsa de forta arcului ciocanelului. In l1lomentul deschiderii
contac~lor, foita poate fi scoasa u~or cu mina.
Releul regulator. Releului regulator trebuie sa i se acorde 0 alentie deosebita, deoarece
<lercglarea acesiuia provoaca functionarca anormala a intregului echipamcnt electric,
eu scoaterea din functiune a altar aparate. Arderea becurilor electrice, func(ionarea anor:
mala a acumulatorului, incatzirea putcrnica a bobinci, a gencratorului:;;i a releulUl
regulator, toate aeestea sint semnalele care arata dcfectarea releLllui regulator :;;i dereglarea
funetionarii sale.
La exploatarea normala a motocicletei, releul regulator cu doua trepte functioneazii
irepro;;abil, pe tot termenul de serviciu garantat :;;i necesita doar 0 intretinere 1n perfecta
stare de curatenie. Nu sc recomanda dcschiderea releului regulator fara absoluta nevoic
Reglajul releului regulator se strica la orice indoire a suportilor contactelor, {a
de:;;L1rubarea saLl slabirea :;;uruburilor vopsite, precLlm :;;i la CLlra(irea ncatenta a contactclor.

~ceesita!ea curatirii contactelor :;;i a rcglarii releului regulator poate fi determinata


dupa !erminarea tensiunii in retea eu ajutorul unui voltmetru de curen! continuu.
Fara a deschide releul regulator, cu motorul pOI-nit, in pozitia 2 a cheii de contact,
se deconecteaza acumula!orul :;;i 1n locul lui se conecteazii un vol!metru. La turatia ma
ntii a motorului, tensi'llnea trebuie sa fie in limitele 7/7,4 V. Daca tensiunea depa:;;e~te
li.mitele stabili!e, trebuie deschis releul regulator, scotind i1\ prealabil :;;aua conducatorului
51 sc curata contactele.
Curatirea
contactelor se face Cll ajutorul unei lalllele subtiri de o(el eu grosimea de
lt
cel m.u 0,1 mm (de exemplu cu 0 lama de ras). Folosirea in acest s,op a unor pil~
extrafllle, a hirtiei abrazive nu se admite.
Daca curatirea contactelor nu a dat rezultate

satisfacatoare, trebuie controlate deschiderile din

tre ~ontacte conform figurii 34. Apoi se contro

lcaza inca 0 data tC'nsiunea. La nevoie, tensiunea

!rebUie reglata prin modificarea intinderii arculul

lan!el, indoind urechea de reglaj a suportului su

penor a regulatorului. La marirea intinderii areu

lUI, tensiunea cre~te ~i viceversa.

. La indoirea (reglarea) urechii suportului su


reno!:
a regulatorului, motorul trebuie oprit, iar
a
b .mas.urarea"tensiunii eu voltmetru, motoml tre
1I1e sa fUl1ctlOneze Cll turatia marita.
d
Trebuie observat, ea existenta unei deschideri
Fig. 34 - DESCHIDERILE CONJ'ACTELOR
e 0.1-0.15 mm pcntrll deplasarea contactelor
REI,EULUI REGULATOR CU 20 TREPTE.

88

89

Iu
tft

te
rl'

rc
lr

cc

ni
r<

6;

lamela este obligatorie. La motorul in lunctiune. 11\1 se pot inchide sill1ultan intrc ele toate
trei contactele reg 1atorului de tensiune. deoarece aceasta poate provoca delectarea r~guu
latorului.
Operat
de reglaj este 0 operatie dc mare raspundere :;;i cere de la exeeutant (0
ia
anumita practica
:;;i 0 inalta ca\ificare. De aceca, un conducator neexperimentat nu tre
buie sa laca aceasta operatie. Se recomanda pentru aceasta sa va adresati unoI' ateliere
i
speciale
autovehicule.
' !1
Din depractica
de
a' I1lotocicletelor. multi conducatori neexperimentat
personal releul regulator, strica nu numai releul, dar $i alte aparate
dorind sa regl
eze
ale echipamentului electric, care sint \11 legatura cu ace~ta.
Instalat ' electrica. Intreag a insta1atie electrica trebuie examinata regulat. Se va
wntrola maiia ales calitatea contactelor, izolatiei :;;i a:;;ezarea corecta a conductorilor.
a
Daca izolatia conductorului s-a ros, ceea ce se poate produce de la 0 fixare delectuoas
loeul degradat trebuie izolat cu banda izolatoare, iar conductorul trebuie Iixat de cadru.a
Trebuie controlata mai ales legatura buna a conduetorilor 1a masa, deoarece mas
ia
serve~te drept conductor.
La realizarea legaturilor, trebuic urmarita culoarea conductorilor, deoarece eolorat
diIerita a conduetori10r are drept scop ca conducatorul sa inteleaga mai u~or schema

I. Se pregate~te Jowl pentru reglaj, astlel:


a) pe 0 supralata dreapta. se traseaza cu creta 0 linie perpendiculara -eu peretele cu
lungimea de 8/'::l m;
b) pe perete, aceasta linie se continua pe verticala :;;i se interseeteaza printr-o Jinie
~rizontala la 0 Inaltime egalii cu distanta de la podea plna la centrul ~uruburilor de
flxare a corpu1ui Iaru1ui;

expl~atare

~i

electrica a motocicletei.
larului. Pentru 0 mai buna folosire a calitatilor luminoase ale Iarului
Regl
area
penlru mic$orarea
eleetului de orbire, farul de pe motocic1ela trebuie sa lie bine regiat.
in care scop ~e va proceda dupa cum urmeaza:
90

7,5

FIG. 35 1 -

linia

centrului farului;

76 n?('lr'

REGLAJUL FARULUI

2 -

iniil\.,imea centrului arului; 3 -

c) mai jos de Iinia orizontala, la 0 distanta de 75 la 80 mm se traseaza a doua


linie orizontala (fig. 35).
2. Se a~aza motocicleta asHe! incH rotile sa stea pe dunga de creta trasata pe
podea. iar centrul farului sa se gaseasca la 0 distanta de 7,5-7,6 m de la perete.
3. Se aprinde faza mare ~i se regleaza farul pe motocic1eta, astfel incil eentrul
[asci.Oi.Il'lltlui. lumin,?s. al .fafL~lui sa coincida eu punetul de intersectie al liniei verticale
Cll .li~ onzontala mfenoara.
, 4':' In aceasta pozitie se fixeaza farul.
""
Tntr e1inerea vopselei motocicJetei. Intretinerea sistematica a vopselei prelunge~le
durabilitatea vopselei ~i pastreaza un aspect exlerior [rumos al motocieletei pe tot timpul
Elxploatarii. lv\asurile pentru intretinerea vopselei motocic1clei eonstau in spalarea supra
[etei eu 0 solutie de 3% de sapun Iichid in apa ealda sau numai eu apa ealda, eel_putin
de 2-3 ori pe luni:i.
Temperatura solutiei trebuie sa fie de 33-400(' Cu ajutorul unor .perii de par ~i C'l
Javete muiate in aceasta solutie de sapun se indeparteaza de pe suprafata toata murdaria.
praful, petele de grasime etc.
.
Dupa indepartarea noroiului ~i a murdariei, toata suprafata se fread! cu 0 flanela
umeda, umeetind-o in acela~j limp cu apa curata. Apoi, se stoaree flanela de apa ~i se
~terge bine suprafata ca sa se usuce. Pentru mai multa curatenie se reeomanda sa se
frece in plus suprafa1a cu 0 flanela useata ~i curata.
Se interzice categoric:

a) razuirea sau frecarea noroiului uscal ~i a prafului cu drpe uscate;

b) frecarea suprafetei cu creta;

c) folosirea pentrll spalare a sodei, solventilor ~i a altor substante.

92

Pentru a preveni roaderea prenlatura a vopselei ~i pentru pastrarea luciului, se re


comanda folosirea unor compozitii speciale. Industria de vopsel~, fabrica in acest seop
.
un lichid de luslruit ~i pasle de lustruit.
Compozitia preventiva sau pasta trcbuie aplicala dupa spalarca cu flanelli eu 0 bueala
de piele de caprioara sau all material rnoale.
Pentru luciu $i pentru prelungirea durabilitatii stratului de vopsea, sc mai pot re
comanda urmatoarele:
I. 0 compozitie din urlllatoruI amestec:

a) 0 parte de aIeool ;

b) 0 parle de ulei mineral u~or.

2. 0 pasta de ceara, care contine urmatoarele:

a) ceara - 0 parte;
i"
b) parafina doua parti ;.~;

. c) terebentina - 7 parti.
, _Ceara ~i parafina 1n proportiile aratate se pun 111tr-o baie curata ~i uscata apoi se
lIlealzesc. Dupa topire ~i amestecare se toarna terebentina. Cu pasta racita s~ freaca
suprafa1a CI.I 0 flaRe.la, vata sau aile materiale moi, pina la obtinerea luciului.
Repararea vopselei sau revopsirea suprafetei degradate se poate face cu urmatoarele
emailllri: eu email pentaflalie, gliptalic, Cll email nitrogliptaloe marea NKO, eu nitro
cmailuri marca DM.
Cu aeeasta din urma trebuie vopsite doar mici portillni pe s,lIprafata, deoarece
la vopsirea eu penslila aeeste emailuri formeaza,tq~;.pelieula superficial a inegala.

93

t!'

Demontarea earburatorului
Proeesul de vopsire se eompune din urmiHoarelc operatii:
I. Seoaterea stratului de pasta sau de eompozitic preventiva eu bumbae inmuiat in
white-spirite sau lerebentina.
2. ~Iefuirea suprafetei degradate eu pinza abraziva fina, eu pinza abraziva nr.
120-200 sau eu pinza abraziva rezistenta la apa nr. 280-400.
3. Frcearea suprafetei eu bumbae pentm indepartarca prafului abraziv.
4. Vopsirea eu pensula (sau eu pulverizatorul).
5. Uscarea. Durata usearii: vopsele pentaftalice 2-3 ore, la temperatura 18"C.
Nitroemailuri 30-60 minute, la temperatura 18-20C.
6. Dupa completa useare, intreaga suprafata se lustruie~te prin una din metodel~
aratate mai sus.
Piesele eromate ale motoeicletei sint aeoperite cu 0 pelieula de lac. Pentru
scoaterea peliculei de lac, lrebuie inmuiala vata sau bumbae in petrol sau benzina ~i
Irceate 'piesele cromale pina Ja useare.
Instructiuni sumare pentru demontarea motocicletei
Scoaterea
~aua

~eii ~i

a rezervorului de benzinii

este fixata pe eadru cu ajutorul unoI' clieheti eu arc uri. Scoaterea (leii ~e face
In sus, apueind eu mina din partea din fata.
Pentru scoaterea rezervorului de benzina, trebuie demontate ~uruburile de fixare II
partii din fat a ~i a partii din spate, apoi trebuie inchis robinetul eu benzina $i deta::;ata
conducta cle benzina.

94

I. Se seoate eareasa de protecpe din stinga..


2. Se seoate filtrul de aer.
3. Se seoate eonducta de benzina.
4. Se de~uI'ubeaza piulita eapaeului eamerei de amestee ~i se deta~eaza eablurile d~
la earburalor.
5. Se slabe~te ~urubul ce stringe eolierul (li se seoate earburatorul.
6. Se de~urubeaza bu~onul de legatura ~i se deta~eaza camera plutitorului.
7. Se seoate capacul de pe camera de nivel constant ~i sc extrag-e plutitorul.
8. Se de~urubeaza jieffionrl' principal "i jielorul eu sectiune variabiJa.
9. Toale piesele se spala in benzina, iar jiclorul se sufla eu aer eomprimat. Trebuie
sufi at ~i jielorul de mel'S in gol. Curatirea jicloareJor cu sirma nu este admisa.
AsambJarea carburatoruLui se face in ordinea inversa.

Demontarea completii a motorului


Scoaterea motorului
Pcntru a seoate motorul, trebuie executate 0 serie de operatii in ordinea urmatoare:
1. Se scot tcvile de evacuare impreuna cu tobele.

:2. Se seoate cablul decompresorului ~i eonductorul de la bujie.

3. Se demonteaza earburatorul, seotind in prealabil eareasele de proteetie.


4. Se deta:;;eaza de la motor earcasele de protectie ale lantului.

95

5. Se deta\,eaza conduetorii (se fa~ semne pe conductori in prealabil).


6. Se seoate pedala din stinga a' conduetorului, capaeul din dreapta al carterului
:;;i lantul din spate.
7. Se scoate rezervoru! de benzina.
8. Se de"urubeaza ~i se scot piulitele ~i :;;uruburile de fixare a motorului.
9. Se scot placile anierioare de fixare a motorullli.
10. Se scoate motorul de pe cadru, in partea stinga impingind ul inainte ~i in sus.
Demontarea

~i

asamblarea ambreiajlllui

L Se de~urubeaza bu~onlll carterlllui :;;i ge scurge uleiul.

2. Se scoate capacul din stinga al carterului.


3. Se scot piulitele profilate ale arcurilor de presillne "i se scqt arcurile impreuna
eu capaceJele.
.
4. Se scoate discul de presillne ~i discurile ambreiajului.
5. Se demonteazB ~lrublll rotii dintate a arborelui colit (cu filet pe dreapta), in
care scop 1rebuie dezdoita cu 0 :;;urubelnita gheara :;;aibei de siguranta.
6. Se .scoate pinionul de atac de pe arbore colit, pana \'i ~aibele.
7. Se scoate lantul motorului de pe pinionul de atac a arborelui cotit :;;i ta111
burul ambreiajului.
8. Se de"urubeaza piulita (cu filet pe stinga) de pe arboreJe primal' ~i se scoate
impingatorul 'ambreiajiJlui.
96

9. Prin lovituri u~oare cu un ciocan de lemn, peste tamburul exterior, se scoate tam
bun:l interior impreuna cu cel exterior.
10. Se scoate de pe arborele primar buc~a de distantare \'i garniturile inelare.
II. Se imbraea pirghia de pornire pe ax \'i sustinind cu mina eapatul arcului, se
impinge putin axul din gaura slabind cu precautie arcul. Se scoate axul mecanismului
de pornire.
Asambl.area se face in ordine inversa. La asamblare trehuie respectate urmiltoarele:
1. Arcul axului mecanismului de pornire trebuie incarcat fo'l!rte atent (2,5 rotatii),
mentinind tot timpul capatul arcului in ~antul carterului (capatul arcului Gare sare in
afara poate sa raneasca).
'

2. Nu trebuie uitat sa se puna la loe :;;aibele de reglaj sub buc~a de distantare. Daca
la <Jsamblare rotile de lant ale -arborelui cotit ~i tamburu! exterior nu se ana in acela~i
plan,. trebuie adaugate sau scoase inelele de reglaj sub buc~a de distantare (eontrolind
."
cu ngla).
. 3. Discul principal al ambreiajului (gros) se monteaza asHe!, ca faWa diseului p~
dlametrul e;\1erior sa fie indreptata spre cutia de viteze.
4. Discuri~ se monteaza asUel, ca dupa fiecare disc de otel sa vina un disc de masa
plastica.
,.~
5. Ca,pacel~le' pentru arcuri ~u proeminentele lor trebuie sa intre in "anturile discului
de presiunc:
6. Piulitele care string arcul se in:;mrubeaza asHel ca suprafatd 'Ior fron1ala sa stea
la 0 distanta de 3 mm de suprafata frontala a capacelului.
7

. Demontarea ~i asambfarea eutiei de viteze


1. Se seoate eapaeul din dreapta al earterului (urmarind ca. bila sa nu eada din
gaura melcului).
2. Se seoate tija ambreiajului ~i se seoate eapaeelul de eauciue.
3. Se seoate pirghia seetorului pentru sehimbal'ea vitezelor ~Hapaeul eutiei de viteze.
de:;;urubind in prealabil ~uruburile de fixare.
4. Se seoate sectorul din1at al sehimbatorului de viteze. ,
5. Toate piesele eutiei de viteze (in afara arborelui primal' ~i a tijelor de ghidare) pot
fi scoasC' dill carter. Pentru sQoaterea arborellli primar ~i tijelor de ghidare, trebllie demon
tat ambreiajul, seotind tamburii aeestuia; se de~urubeaza .cele einei ~uruburi ~i se seoate
plaea opritoare.

La asamblare
I. Nu trebuie pierduta sau sehilpbata ~aiba de reglaj de pe axul primal' :;;i
axul sehimbatorului de viteze.
....,

2. Se asambleaza axul .interm,diar eu toate pinioanele ~i se moni.eaz3 la loe.


.
.3. Se ~~ambleaza eomplet tosfe. pinioanele pe arborele primal' ell toate ~aibele de regia
~<iibele frontale. Daea axul.-iI fost seos, el se pune Ja loe.

.1. Se introduc furcile b:~'ladqlil;:e a vitezeJor.

5. Sc pune la lac axul


eomanda al fureilol' baladoare (nu trebuie uitat s
,tezc pc eapatul care se introduce ~aibele de reglaj) fixatorul
ii'dcrind stril1s 1a perete.

de

G. Fusurile lureilor se introdue in ~al'lturile axului de eomanda.


se introdue tijele de ghidare ~i se fixeazil eu plaea opritoare.
7. Se monteaza axul sehimbatorului de picior eu elichetii, daea aeesta a 10,st seos.
8. Seetorul din1at se monteaza astfel ineit dintii aeestuia sa se angreneze 'u axul
de eomanda al baladoarelor. urmarind ea semnul de pe dintii sectorului sa eoincid'a eu
scmnul de pe dintii mentionatului ax, eeea ee este foarte important pentru. sehimbarea
coreeta a vitezelor.
. 9. Se monteazil ~aibe de reglaj pe eapatul axului de eomanda al fureilor ~i pe axul"
pflmar, se pun garnituri sub capac.
10. Se pune eapaeul peste carter, se introdue :;;uruburile de fixare .';)i se strinj;;.
Seoaterea :;;i montarea inelului de etan:;;are a arborelui secundaI'
Dezdoind (>aiba de sigurantil (>i slabind piulita pinionului de atae lant (cU<-,Aih!t
pe stinga), apucind de pinionul de atac, se seoate eapaeul eutiei de viteze~ eiocanind. ti$or
pe panea opusa peste proeminenta partii din eoada ~i peste muehia eanaJului de'ie;;ire
~
a conductorilor (pentru a evita turtirea aeestuia).
Se scoate pinionul de atae ~i se s<,.oate ell preeautie arborele seelmdar Jfara a pi~e
rolele). Se inealze:;;te eapaeul elltiei de viteze' pina la temperatura 70-90C.
'
eu multa preeau1ic, eu ajutorul unui dorn de eupru, pe partea exterioara a capaeului
:;e Seoate inelul rulmentului cu role al arborelui seeundar. Pe partea interioara a eapa
cului, eu .(~~ {lorn de lemn se sc,?ate inelul de etan:;;are.
.
La asamblarea rolelor in ;;antul rulmentului eu role, aeesta trebuie umplut eu vaselina.

99

Demontarea (Ii asamblarea motorului


1. Sc seoate ehiulasa, in eare seop se de~urubeaza piulitel e de fixare.
2. Se de;;ufubeaza piuliWe de fixare ale eilindrului ~i se seoate cilipdrul
pistol1uJ, pentru ea aee-sta sa nu se loveasea de biela s.au de carter.
3. Sc seoate pistonul, in care seop trebuie seoase inelele de siguranta ale boltului,
inealzit eapul pisionului pina la IOO-120oC ~i depresat boltul. In nici un eaz nu tre
I.mie seos bol1ul pistonului prin batere Ja reee. Daea bo11ul de piston sta liber in bosa
jele pislonu]ui, ehiar in stare reee, un asemenea piston impreuna eu boltul trebuie inlo
euit eu altul nou.
La montarea pistonului
Sc introduce unul din inelele de siguranta, se inealze~te pisionul aproximativ pinii
la temperatura IOOGC (in apii eloeotita), se apuea pistonul eu 0 cirpa pentru a evita
arsura miinilor ;;i se imbraea pesie piciorul bielei eu taietura mantalei inainte, apoi sc
ia boltul de piston reee, uns in prealabil abundent eu ulei ~i se introduce fepede tn
bOS3]ele pistonului, pc urma se pune al doilea inel de siguranta.
La montarea eilindrului
Se unge eu ulei garnilura ~i se apliea peste flan~a earteruJui. Se pune sub pistod
o furea de lemn, Se ung u~or eu ulei eilinc;lrul ~i pistonul. se a~aza taietu~
rile segmentilor de eompresie in dreptul ~tifturilor opritoare ~i se introduce ineet eilindrul.

100

comprimind segmentii eu mina. Trebuie urmarit ea segmentii sa nu se deplaseze in


raport eu ~tifturile opritoare. Dupa ee cilindrul este iras peste piston, se scoate furea de
lemn ~i se fixeaza cilindrul eu piulit e.
4. Daea irebuie demontat earterul se va proeeda dupa eum urmeaza:

a) pe partea dreapta a' earterului se de~ui'ubeaza eele cinei ::,uruburi de imbinare 3


Jumatatilor earterului, se scot pe jumatate din lungime bue~ele de eentrare ~i se desfac
meet jumata1ile earterului;
b) tinind jumatatea din stinga a earterului eu arborele eolit in~jos, eu lovituri u~oare
de eioean, peste un dorn de eupru se seoate arborele eotit;
c) din gaura pentru rulment, pe partea exterioara a jumatatii din stinga a
earkrului. se seoate inelul de siguranta ~i din partea inferioara, eu un dorn de eupru,
u~or, fara a degrada ine]ele de etan~are, se seoate rulmenlul eu nile;
. d) [ara a seoate al doilea inel de siguranta, se seoate eu lovituri de ciocan in inte
nor. simultan inelul de etan~are ~i inelul rulmentului eu role, eu ~julorul unui dorn de
lemn, avind dimensiunea diametrului interior al inelului de siguranta.

Pentru a preveni degradarea orifieiului ~i dereglarea ajustajului rulmeniului ~i ai


1l1elului de etan~are se reeomanda sa se inealzeasea uniform jumatatea din stinga a car
,terului, pina la temperatura 70-90G C (la 0 temperatura mai mare se degradeaza eaueiu
cuI ineJului de etan~are).
La asamblare, trebuie incalzita jumatatea din stinga a earterului (preeum a fost
arabt 111 demontare), trebuie presat inelul de etan~are, apoi moniata ~aiba defeetoare de
.
ulei $i presat ineIul exterior al rulmentului eu role.

Dupa inloeuirea sau re\izia arborelui eotit asamblarea motorului se face in ordinea
Inversa.

10/

La asamblare, trebuie respectate urmiHoarele: La montarea pe un arbore c.otit


rulmentilor vec.hi nu se admitc inversarea inelelor ~i trebuie 1110ntat rulmentul
stinga pe fusul din stinga "i c.el din dreapta pe fusul din dreapta.
Inainte de asamblare, trebuie binc spalate toate piesele in benzina sau. petrol.
TrcbLlie urmarit sa nu existe garnituri degradate sau a~ezate ~trimb.
La asamblarea jumatatilor din stinga "i din dreapta ale c.arterului, trebuie inde
partate c.u prec.autie restLlrile vec.hi de lac. usc.at pe planurile de scparatie, apoi "Iefuitl!
bine neregularitatile, unse planuriJe de separatie c.u un strat gros de lac. de bac.helita
~j numai dupa ac.easta sa se fac.a a5amblarea.
Nu se admite denivelarca sau dezaxarea pieselor la asamblare "i la demo.ntare; tre
buie urmarita stringerea uniforma ~i simetrica a tuturor ~uruburilor.
~l

Punctul superior de fixare se c.ompLlne din d0u~ tije cu lungimea reglabiJa. Tijeic
sint legate artic.L1lat c.u c.adrul motocicletei "i al ata~ului.
Pe ieava din spate a c.adrulLli sint sudati doi melci pentru fixarea arcurilor c.aro
seriei. In interiorul 1evii este amplasat arborele de torsiune, care este imbinat prin c.ane
lliri eu pirghia rotii ~i eu c.adrul ata;;ului printr-o buc.~a canelata speciala (fii?:. S~).

Ata~L11

Ata:;;ul rnotocicletei IJ-56 se compune dintr-un cadru c.u 0 roata, c.u 0 suspensie pe
bare de torsiune ;;i 0 caroserie monobloc in intregime din metal pe amortizoare CLI arcun.
Cadrul are 0 forma dreptunghiulara "i este conlectionat din tevi. Cadrul ata~ului se
fixeaza la motocic.1eta in patru puncte: dOLI a sus "i doua jos. Punctele inferioare d~
fixarc sint buc"e sectionate, articulate care se imbina C.L1 capetelc sf<>rice ale motocic.1etel;
Flan~a buc.~ei articulatiei din spate se Jeaga Cll cadrul ata~ului prin "llruburi ~i la reg-Ia]
<lre posibilitatea sa se deplaseze prin rotirea flan~ei in gauri.
Articulatia din fata este introdusa in teava din fata a cadrului ata~ului ~i se fixeaza
eu doua ~uruburi. La reglaj aceasta articLllatie sc poate roti in jurul axei. sale "i poat'!
fi deplasata in sens longitudinal.
102

I~

, . , '/

4;':~'

r/

/(,

/8

Iy

'5\

dO

FIG. 36

103

Arborele de torsiune trebuie asHel a\lezat ea limitatoru! axului rotH sa se atinga t1e
reazemul inferior al eadranului. A~ezarea se face prin rotirea buqei eanelate eu ~uI:U
buri (fig. 36), in care seop ~uruburile pe 0 parte se de:;;urubeaza, iar pe partea eealaWi
:se il1\lurubeaza.
Caroseria ata~ului este matritata ~i are 0 forma originala aerodinamiea. Pentru rigi
'ditalea necesara bordurile sint intarite printr-o teava. Caroseria are un seaun ,~a1e.
care se eompune din doua perne eu areuri. Speteaza seaunului are un zavor introd s in
partea superioara a peretelui earoserjei. La deschiderea zavorului speteaza se plia a ~I
se desehide aeeesuI la p~rtbagaje.
Pentru confortul pasagerului, earoserja arc un parbriz.
Pe partea dreapta a earoseriei se fixeaza eu ~uruburi aripa rotii ata~ului pe care in
partea din fata este montata lanterna de pozitie, jar in partea din spate un ochi de pisica
Caroseria este imbinata eu eadrul ata~ului in patru punete: in fata - prir\. doua
sco:lbe, eu perne eu role, la teava transversal a a eadrullli, iar in spate prin doua areuri
fixale pe ,,~necllri".
Fixarea din fata a earoseriei este articulata, deoarece pernele de ealleiue 'admit osci
Jatiile earoseriei pe areuri ~i iIi aeela~i timp constitllie amortizoare care impiediea balan
sarel1 earoseriei. Pcntru amortizarea :;;oeurilor putcrnice ale rotii in interiorul areurilor
sint monlate tampoane pe eaueiue.
Pentru asigurarea cireulatiei eorecte (>i sta bilitatii motoeicletei, ata~ul hebuie sa fie
a~ezat eorect. Fixarea ata~u'lui se regleaza in functie de ineareatura din ata:;; ~i de starea
druIllU!ui. Un asemenea reglaj al ata:;;ului se face tinind seama de eonditiile obi~nuite de
dreuJatJe. Penhu a eomensa eforlul lateral ereat de ata:;;, roata ata:y.ului trebuie sa sica
104

sub un mie unghi in raport eu planul rotii motoeieletei, :;;i sa aioa pe lungimea moto
ciclelei .0 "eonvergenta" de ,10 mm (vezi fig. 37).
La reglarea "eonvergetei" rotHor, trebuie slabite :;;uruburile de slringere care tin
bl\qa articulata din fata :;;i impingind inauntru sau seotind-o afara din teava cadrului
tre~tlie polrivita eonvergenta neeesara, care se eontroleaza eu doua grinzi dreple, care se
aphca la roti la inaltimea de 90-100 mm de la pamint.
. \ Pcntru a asigura eondueerea normal a a _moloeiele~ei e~ ata:;;, trebuie deviala _mot?
clclMa de la planul vertical eu 2_3. Un,ghlul "de eadere (ftg. 37) se regleaza pfln
modlficarea lungimii tijelor. Verifica rea definitiva a reglajului ata~ului se face eireulind
pc 01 portiune dreapta a drumului. Daca 1110tocicleta trage in dreapla, unghiul "de cadere"
!rebuie marit ~i vieeversa, daea motocicleta trage
In stinga unghiul "de eadere" trebuie mic~orat.
. L'a prinderea ala~ului, artieulatiile de imbinare
~l buc;;cle de strlngere trebuie unse eu solido!. .
'.~';'
In timpul exploatarii, dupa Iieeare ,1000 kIll
parcur~i, trebuie unse buc~ele plrghiei rotii prin un
gatorlll cu presiune in~urubat in teava din spate a
"
)

eadrului atasului.
La clemontarea barei de torsiune procedam asHel:
a) se r'dica earoseria ata~ului Impreuna eu
\!..J
- roata ~i se pune pe un butue;
b) Be de~urubeaza piulita rotii ~i se scoateroata;
c) sc de:;;urubeaza piulite1e clepe ;;urubunle J 8;
se prinde eu mina pirghia rotii ;;i se seoate fJan98
FIG. 31
eu buc\ia 12 (fig. 36);

"
~
//~

AjIf

/05

{1) ~e scoate bara de torsiune 7, ,


Asamblarea se face in ordinea inversa,
asamblare, bara de torsiune, trebuie montat in canelurile buq;ei 14 \ii se prinde
Olilla pirghia rotii 14, trebuie introdusa buc\ia cu f1an\ia 12 in teava cadrului, ast
:e1 lllcit canelurile de pe capatul celalalt; arborele de torsiune sa intre in buc\ia canelata,
In pozitia In'lcare tamponul de cauciuc 13 atinge limitatoru! inlerior de pe cadru,
Inainte 'd'e asamblare, bara de torsiune ~i buc~ele trebuie unse cu vaselina.
Schema echipamentului electric este aratata in fig. 38. Pe aceasta schema se verlr
clar montajlll surselor \ii consumatorilor de curent.

lum
tTeb
tele
TeZ I
ron

In
Delectiunile posibile

in
in

~i

inlliturarea lor

------

Semnalmcntul

deIectinnii

Cauza

-.

Motorul nu porne~te.
nu vine combustibil
la carburator.
FIG. 38 ~ LEGENDA C1JLORILOR CONDUCT~RILOR

1 oi 17 -

106,

galben; 2, 10 ~i 18 - verde; 3, 6 ,i 15 - alhashu; 4, 11 ~i 12 _


eafeniu; 8 ~i 16 uegru; 14 galben ell fir negru.

ro~u,;

4.

5 ~i 9' -

alb; 7.

Detcrminarea

posibila

cauzei

Mijlocul

pentrtl

inl;'lurM.re

----------Motorul
La apasarea buto
S-a astupat oriliciul
Se demonteazii :>i ~e
nului de inecare al
robineiului
[iltrul
curata instalatia de
plutitorului,
com
decantor sau con
a!imentare.
bustibilul nu curge.. "
ducta de benzina.
din camera plutito..'
Pe timp de iama, a
rului
inghetat apa in in
stalatia de a limen
tare..
::~

107

--------Semnalmentul
dc{ectiunii

MotoruJ nu porne;;te
sau porne$te cu greu
~i apoi functioneazB
eu rateuri

In pozitia cheii de
contact ,,2", becul
de control arde. E
xista curent in con
. ductoruJ bujiei.

COlUZU.

posibili.

Este defecta bujia.


Crapatura pe izola
tor.

Este defecta bujia.


Pe eleetrozi $i pc
izolator exista ulci
sau calamina.
Conductorul aCUl1lu
latorului are un con
tact slab la borne
sau in prize.

110

Determinarca

cauzci

Se exal1lineaza $i se
incearcii bujia pen
m a vedea
daca
Siire scinteia. Sciu
teia poata sa sara
prin crapatura, ;ar
nu printre electrozi.
Se constata vizuaJ.

Se controleaza locu
rile de
fixare ale
conductorilor la ii
cumulator, pentru a
se vedea dacil nu e
xista oXidare.

MijlocuJ pentru
inlaturare

-----

SemnaJlIlcnto'l
defecthlnii

Cauza po!ibila

Determinarea cauzei

nele de ie$iI'e a Ie a

cumulatorului,
se

ung cu vaselina.

Se inlocuie$te bujia.

.
Se curiita bUjia ;;i se
pune la Joc.

Se string piesele de
fixare ale conduc
tori lor. Portiunile o
xidate se curata pina
la Juciu l1let~lic ;;i
se restabiJe;;te Jegil
tura. Dupa legarea
conductoriJor,
bor

Mijlocul penlrn
inlulurare

S-au ancrasat con


tactele ruptorului.
S-a dereglat dis
tanta intre eontae
tele ruptorului.
Fibra
ciocanelului
estc degradata sau
se atinge de masa.
Esie sirapuns con
densatorul. .
Buc$a camei esie
montatil
g r e $ i t;
gheara indusului nu
a intrat in ;;antul
buc$ei.

Se constata vizua1.
Se controleaza ma
I'imea distantei cu
ocala (leI'a).
Se constata vizual.
Intre contac!ele rup
torului exista scin
teie.
Se controleaza mo
mentul
deschiderii
contactelor ruptoru.
lui dupa pozitia pis
tonului in cilindru.

Se curatil contac!e

Ie.

Se rcgleaza distan

ta conlorm instrue

tiunilor.

Se repara defectuJ.

Condensatorul
bllie inloeuii.

tre

Sc 1l1onieazil bUC$a

corect.

111

---SemnalmclltuJ
dcfcCliuoij

Cauza

posibilu

Determillarea

eauz:ei

Mijloeul pentr.
inlalurare

Scmnalmcntul
defeel iu uii

Cauza

posibili

- --Mecanismul ambreiajului
Ambreiajul patine;]
zit

Reglajul gre~it (ell


\iurub) al cursei li
bere a melcului.

Lipsa cutsei libcl'e


a manetei ambreia
jului pe ghidon

Se regleaza asUe!
ca maneta ambreia
jului sa aiba curs a
libera.

Griparea
mane~ei
ambreiajuJui in su
port.

Maneta ambreiaju
lui nu rcvine in p8
zitia initial!L

Se regleaza mersul
u\ior.

Sint uzate sau Tupte


la mai multe discuri
proeminentele actio
nate.

Se cons(ata vizua!.

Se demopteaza am
breiajul \ii se mll)
cuiesc diseurile.

Griparea
melcuhli
ambreiajului in ca
pacul din clreap(a a I
carleru!ui.

Decuplarea .grea a
ambreiajului. Malle
ta ambrciajului nu
revine in
pozitii!
ini(iala.

Se scoate capac!d
din
dreapta,
,e
scoate melcul \ii se
curaia murda ria. Se
\ilefuiesc zgirieturile
de pe capac.

Ambreiajul nu se de
cupleaza complet ~i
antreneaza.

Ambreiajul nu se de
cupleaza.

Determinarca

Mijlocul pcnlru
illlatnrare

cauzei

-----~

S-au slabit ~urub!l


rile care fixeaza ca
pacul din drcapta a I
carterului.
Reglajul
gre~it ~i I
cursei libere a mel
cului.
l~uperea cabJului
S-a de~urubat piulit<l
centra la a tamburu
lui ambreiajului.

La motorul in func
tiunc. vitezele se cu
pleaza gi'eu.
Cursa libera pr'~a
mare a manetei am
breiajului.
Maneta ambreiajului
se deplaseaza Iiber.
Cursa libera prea
mare a manetei am
breiajului, care ,1U
poate fi reg lata.

Se string ~uruburile.
apoi se regleaza jo
cui la maneta am
breiajului.
Se regJeaza conform
instmctiunilor.
Se

inlocuje~(e

cablu!.

Se demonteaza am
breiajul, se stringe
piulita, (cu filet pc
slinga ), controlind
in prealabil stareii
~aibei de siguranta.
Se examineaza dis
curile din masa plas-
tica. Este posibila
ruperea discllrilor de
la margini.

Semnalmentul
defecliunii

r.auza

posihili

Dctermiuuea

cauzci

Viscozitatca insufi
cienta a uleiului.
Suspensia bate.

Nu tine frina din


spate sau frina din
fata.

/22'

Suspensia din spate


Cantitate insuficien
ta de ulei in amor
tizoarele hidraulice.
Frinele
Cursa libera pre:!
mare a pedalei de
frina sau a manetei
pc ghidon.
Dupa reglaj Irinele
S-a imbicsit cu ulei,
nu tin.
s-au murdarit sau
s-au uzat garniturilc
dc frictiune ale sa
boiitor de Irina.

Mijlocul pentru
inlaturace

Scmnalmentul
dc(cCliuJlii

Se mare~te procen
de
ulei
in
tul
amestec.

f rinele se inca lze-;c.

Cauza

posibilii

Reglaj gre~it lip.


se~te cursa libed\.
GripeaZ8 axele ca
melor de frina in
capace.

Se toarna ulei.

Sc face regia rea.


Se rote~te greu mal1
~onul de acccleratie.
Se spala sabotii de
frina in benzina :;;i
se ~terg bine; dad]
se constatEi 0 uzura
pronuntata, se inlo
cuiesc garniturile de
frictiune sau sabotii
in intregime.

Detcrminarea

cauzei

Se pune motocicleta
pe suport ~i se con
troleaza rotirea Ji
bedi a rotii.
Pirghiile pe capace
Ie frinelor gripeaza
in poziiia de frinare
~i nu revin in pozi
iia .initiala.

Comenzile
Gripeaza cursorul in
spirala man~onul.
Este turtita cama:;;a
exterioara a cablu
lui ori s-au rupt fi
rele cablului.

Se scoate capul ('a


blului din obturata
rul carburatorului ~i
se controleaz8 dadi
cablu! nu se intepe
ne:;;te in c8ma~a.

l'l'ijlocul

pentcu

iulaturare

Se regleaz8
libera.

cursa

Se ung :;;i daca


aceasta nu ajuta,
se scot rotite, se
scot camele frine
lor, se spala :,Ii fa
nevoie se curata.
Se demonteaza man
:;;rul :;;i se unge
cursorul. La nevoie
se curiita.
Se inlocuie~te cab
lui defect,

/23

Semo81mentul

dcIec\iunii

Generatorul lucrea

za cu tcnsiune sca

zuta.

rn pozitia cheii de

contact. ,,2" la tura

tie medie, becul de

control arde. Citeo

data se stinge. Acu

mulatorul se des

carca.

Generatorul in pozi

tia ,,2" a cheii de

contact functionea

za numai la turatie

medie ~i nu la tura

tie mare, dnd se a

prinde becul de con

trol.

126

C!'-uza posibilii

S-a dereglat regula


torul de tensiune,
sau este reglat pen
tru 0 tensiune sca
zuta.

-=ontactele conj.-disj.

,int curate. Sint mur

dare sau prezinta ur

me de arsuri contac

tele regulatorului de

tensiune.
Uzura pronuntata a
lagarelor paliere :lIe
motorului.
slo6bit fixarea
S-a
rotorului pe fund.

Detecmin:lrcu

MijJoeuJ peotru
inluturare

Scmnalull-:ntul

Se reg leaza regula


tont! de tensiune.

La functionarca mo
torlllui, acumulato
rul sc descarca rc
pcdc: iar la mari
rea turatici motoru
lui, becul de control
a rde prea ta reo

ctluzei

Tensiunea
scazuta
(d u p a
indicatiile
voltmetrului) 1a toa
te turatiile motom
lui.
sta~ii
Verificarea
l::ontaelelor regula!v
rului de tcnsiune.

Existenta unui joe


radial In arborcle
colit.
Nu este strins ~uru
bul central al roto
rului.
Jowl rotorului, a
tingerea pieselor po
lare.

Se curata contactele
la nevoie se re
gleaza.
~i

Reparatia motorului.
Se stringe bine
rubul central.

Callza

posibilu

Determinarea

cauzei

defcctiunii

~u

Se elimina biitaia.

Contactele relcului
scinteiaza puternic.

1. Condudorii acu
mulatorului. care au
fost sco~i ina inte de
incarcarc sint mon
tati gre~it.
2. S-a inversat po
Iii acumulatorului la
incarcare.
3. Polii generatoru
lui sint inversati.

Sc controleaza cu
voltmetrul conccta
rca generatorului ~i
a acumulatorului la
retea ; "plusul" trc
buic pus la masa.

:Mijloeul pentru
inlaturarc

I. Sc invcrseaza con
duelorii acumulato
rului.
2 Se inca rca actl
mUlatorul coreel.

3. Se a~aza acumu
latorul la loc, se
Icaga corect Ja reo
tea ~i fara a pomi
motond se fac 2-3
inchicleri scurte ale
contadelor conjunc
torului - c1isjunetor
(cu durata pina la
O,5s).

127

Semnalmentul
defectiunii

CaUZ3

Dctermioarea cauzei

p06ibili

Este defed claxonul


sau dereglat.

La rotirea cu 0 ~u
rub('lnita pina la
112 rotatii al ~urubll
lui de reglaj, claxo
nul incepe sa fune
tioneze normal.

Mijlocul pentru
inlaturare

Semnalmentlll
defcctiunii

Se regleaza cu :;;u
rubelnita
claxonul
pentru un sunet pu
ternie. Piulita cen~
tra la nu trebuie a
tinsEL

Farul
In pozitia ,,4" a
cheii, arde numai u
nul din filamentele
becului de lumina
principala.

.~i

Nu se poale face re

glajul.

Se preda
in atelier.

Defect in dulia fanl


lui

elaxonul

lanterna din spate

Este defed becul.


Este defect comuta
torul luminii.

S-a aI's unul din fi


lamentele becului.
Se eonstaUi vizual.

posibilii

Este defecta instala


tia.

Capawl nu se de
$urubeaza.
S-au aI's coniaclele
vibraiorului la cla
xon.

Cauza

Becul trebuie
cuit.

Se regleaza.

Tn pozitia ,,4"
a
cheii de contact, nu
ard ambele filamen
te ale becului.

Becul este defect.

tuturor
L u min a
becuri lor este clipi
toare.

Contact
nuia din
circuitul
releu -masil.

inlo

130
9'

Este defecla instala


tia sau s-a deplasat
din loc dulia.
slab al u
coductori in
generator
acumulator

Dcterminarea cauzei

Mijlocul

pentru

inlaturaT'C

S-a deta:;;at sa11 s-a


rupt unul din COll
ductori de la comu
tator la far.
Arcul din dulie nu
se atinge de contac
tul de pe socluJ be
cului.

Idem

Sau aI's ambele fi


lamenle ale becuJui.
S-a desfacut sau s-a
rupt conductorul ca
re merge la comuta
torul luminii.

Trebuie inlowit be

cuI.

Se repara defectu1.

Se controleaza fixa
rea :;;i starea con
ductorilor acumula
torului.

Se
Inlatura defec
tul.

Idem

131

Tavela II
Tabela //1
Caracteristica de bobinaj a releului regulator

Prepararea electrolitului din acid sulfuric anhidru chimic pur


in g pentru 1 Iitru de solutie la 15e C

Bobinajul de tenslune
Denu.mirea
prIncipal

1. .Marca conductoflllui ;;i diamc1.rul


l1le1.alllllli

supllmentare

Cupru
PEL
0,41 mm

Manganin
0,4

Bobinaj
de
curent

Den~itatea

Densit.itea obtinuta
Greutatea
acldulul
suH uric in g

dupa
greutatea
specillca

in Be

380

1,231

27

18

399

1,241

28

dupa
greutatea
spec flea

in Be

195

1,125

16

Cupru
PELU-l,4

Greutatea
acldului

obtlnutll

sulfuric in g

i
I

480-490

25

6,25

224

1,142

3. NUIl1ilrul rlndurilor

11

256

1,162

20

418

1,252

29

-1, Rezistenta conduetorlllui, in ohmi

3,6

YnsumaU1 eu

75xlO-4

438

2. l\ul1lurul spirelor

bobinajul

principal

10

299

1,180

22

1,263

30

325

1,200

24

459

1,274

31

361

1,220

26

481

1,285

32

134
135

Tabela IV

Gradul de inclircare al acumulatorului


Limitele tolerate ale tensiunii :;;i temperatura de congelare
Tenslunea
mlmm
admlsibWi
in V

,~

-.
';;l

nou

vechi

" ..
t.>
'0
",,,,,
~
t.>

iarna maxim1i
dupl1
Baume

C;;

dupi\
greur.
specif.

5,6

5,1

tOO

32

1,285

4,8
4,5

75

29

1,252

50

25

25

22

1,215
1,180

19

1,153

.'

dupll
Baume
~

5,1
4,8
4,5
4,2

4,2
3,9

vara minima

30
26
23

dupl1
greut.
speclf,

Temperatura
de congelare
a eJectrnlitului
de larn1i
in C

60
50
30

19

1,263
1,226
J ,190
1,157

16

1,125

18

I. Descrierea mecanismelor

Observatii

Tensiunea
minimil
admisibili'i.
mi:lsurat!'\ eu
furea de
incilrcare
,J

136

Pag.
:3
5
8

Introducere
Caraeteristicile tehnice ale motocicletelor
Constructia generala a motocicletelor -

Densltatea electroJitulUI

~
~

""

CUPRINSUL

11.-

.\;

13

N\otorul
Instalatia de alimentare cu combustibil
Transmisia J\lccanismul de rulare
Echipamentul electric
Mecanismele de .comanda
II. Exploatarea, intretinerea

Preglilirea Inaintc de plecare


Rodajul unei motociclete noi
Intretinerea
motoeicletei

22
29
39
45
59
~i

deservirea

"

62
67
70

137

Pal(.
73
77
78
80

Planui lucrariJor de intretinere ~i lIngere


Jntretinerea motorllilli -'
Jntretinerea instalatiei- de alimentare cu combllslibil
Jntretinerea transmisici
Jntrctinerea mecanismlllui de rulare
Intretinerea echipamenllllui electric
Intretinerea ,vopsclei motocicletei IndiC3tilini Sllmare pentru demontarea molocicletei
A1a~1I1

ERATA
eo/!.

82
86
9:2
94
102
107
133

Dcfectillni posibile ~i inlaturilrea lor


.f\nexa
-

73
7'1
74
74
74
71
7-l
75
. 75
75
75
76
76

Rilld
7 de sus in coloana
2 "
"
"
7 "
"
"
9 "
"
"
Jl "
"
"
13 "
"
"
18 "
"
"
"
3 "
"
II "
"
"
15 "
"
"
17 "
"
"
5 "
"
"
11 "
"
"
[<rqeli din vina
5

pag. se va trece

"

55
501,87
54

"
"
"

82

"

135,136
87
40,42.
77, 78
77,78
46
82,83
'10,42

"
"

"
"

"
"

"
editurii

de Sll~ in lac de mansolll se va citi


man~ol1ul

din vina tipografiei


~-

61