Motto:

Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea

Albert Einstein

MECATRONICA TEHNOLOGIA VIITORULUI

Tehnologie si educatie in societatea informationala
Mecatronica este un domeniu transdisciplinar al ingineriei, o combinatie sinergetica intre mecanica de
precizie,sistemele electronice de comanda si control si informatica,ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in
functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente.
Conceptul de mecatronic s-a nscut n Japonia la nceputul deceniului al optulea al secolului trecut.
Termenul n sine a fost brevetat de ctre concernul Yaskawa Electric Co. i a fost utilizat pentru a descrie
fuziunea tehnologic:

MECANIC ELECTRONIC INFORMATIC

Tot ceea ce numim astzi produs de nalt tehnicitate,
este produs mecatronic.
Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in
dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a
stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a
permis integrarea electromecanica.
In urmatoarea etapa, prin integrarea
microprocesoarelor in structurile electromecanice,
acestea devin inteligente si astfel s-a ajuns la
mecatronica.
Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei
problema informatiei care, este componenta datatoare de
ton in raport cu materialul si energia. Aceasta pozitie a
informatiei este motivata de catre japonezi prin
urmatoarele argumente .

informatia asigura satisfacerea nevoilor spirituale ale omului;

numai informatia creste valoarea nou adaugata a tuturor lucrurilor;
informatia inseamna cultura.

EXEMPLE DE PRODUSE SI SISTEME MECATRONICE

Practic tot ceea ce numim produs de inalta tehnicitate este produs mecatronic. Automobilul modern,
robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, sistemele de transport inteligent,
aparatura de cercetare, aparatura electrocasnica, aparatura cine-foto si audio-video, masinile agricole
moderne etc., sunt exemple reprezentative de produse mecatronice.
Mecatronica s-a nascut in mediul industrial. Stradaniile la nivel academic pentru a asigura pregatirea
specialistilor in acord cu cerintele noii tehnologii au condus la conturarea principiilor mecatronice in educatie.

Aceste principii sunt::

-hands on prezenta palpabila a obiectului de studiu;
-learning by doing invatarea prin practica
-interaction interactiunea sistemelor mecanice , electronice, informatice.
Laboratoarele interdisciplinare de mecatronica constituie baza pentru materializarea principiilor:
educatie prin practica, educatie prin cercetare.
Aflat la intersecia unor domenii ale tiinei cu
performane de vrf n implementarea noilor tehnologii,
mecatronica abordeaz concepte i sisteme noi n
ingineria micro i nano senzorilor i sistemelor de
acionare, materiale i compozite pretabile pentru
implementri la scar celular sau atomic, structuri
celulare i reele neuronale, sisteme ce prefigureaz
conceptele de nanoelectronic capabile s produc
viitoarele nano-procesoare, noi concepte ale
inteligenei artificiale privind adaptibilitatea, capacitatea
de a raiona, capacitatea de instruire, noi sisteme de
conducere axndu-se n special pe controlul robust,
tolerant la defecte, adaptiv,inteligent, sisteme expert i
neuro-fuzzy etc.
Sistemele mecatronice asigura :
-multifunctionalitate;
-flexibilitate;
-posibilitatea actionarii la distanta
-evolutie continua datorata dinamicii cerintelor pietii;
-imitare a naturii-adaptabilitate.
Oferind solutii eficiente pentru promovarea interdisciplinaritatii, mecatronica a devenit suportul
demersurilor pentru stimularea initiativei si a creativitatii.
Foarte curand mecatronica a devenit filosofie. Pentru practica inginereasca filosofia mecatronica a
marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana sau concurenta.
In ultimii ani mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Mai recent demersurile
pentru innoire in educatie si cercetare aduc in atentie problema mecatronicii ca: mediu educational in
societatea informationala, respectiv mediu de proiectare si fabricare integrata pe fundalul caruia s-a dezvoltat
conceptul de proiectare pentru control.
In literatura de specialitate au devenit consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica,
pneutronica, termotronica, autotronica, agromecatronica (agricultura de precizie).
Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna: micromecatronica, nanomecatronica si biomecatronica.
Tendinta generala este de intelectualizare a masinilor si sistemelor .
INTEGRONICA SI MECATRONICA
Integronica este stiinta proceselor de integrare si a sistemelor hiperintegrate, asa cum este organismul
uman. Ea tine seama de unitatea indisolubila a lumii in care traim si necesitatea unei perspective unice asupra
acestei lumi.
Unitatea stiinta, literatura, arta, tehnologie, se realizeaza in cadrul definit de matematica, cibernetica si
filosofie.
La baza integronicii se afla nu numai unitatea lumii inconjuratoare ci si unitatea gnoseologica, a
cunoasterii de catre subiect a acestei lumi. Pentru ca nu se poate vorbi de o cunoastere fizica, chimica si nici
chiar despre o cunoastere stiintifica sau artistica, cunoasterea umana fiind unitara. Personalitatea unui individ
nu depinde atat de largimea orizontului si de bogatia cunostintelor sale, cat de modul in care le organizeaza si
le integreaza, integrarea fiind mai importanta decat volumul si bogatia cunostintelor sale.

Prin comparatie cu teoria sistemelor si cibernetica care

studiaza sistemele gata formate, integronica tine seama de modul
in care sistemele se constituie si se dezvolta.
In acest context mecatronica poate fi considerata ca o viziune
integronica in tehnologie.
Problema integrarii este esentiala in mecatronica. In
realizarea diferitelor produse si sisteme, trebuie gasite solutii
specifice pentru integrarea componentelor: mecanica-electronicainformatica.
Pana in prezent sunt validate doua solutii: integrarea in modul
hardware si integrarea in modul software.
Integronica aduce in atentie noi solutii de integrare ca:
integrarea genetica, integrarea prin dependenta, integrarea prin
alegere etc.
In acest sens, este important de inteles ca integrarea este un proces firesc in natura. Pentru aceasta
natura a creat forme si structuri specifice care favorizeaza integrarea.
Integrarea este insotita de procesul de superizare, deoarece intregul, sistemul are proprietati
emergente pe care nu le au componentele (celulele se inmultesc, macromoleculele nu au aceasta
proprietate).
Mecatronica a deschis orizonturi nebanuite in toate domeniile, datorita stimularii efectului de sinergie.
Prin faptul ca informatia este componenta datatoare de ton in mecatronica, impactul tehnologiei depaseste
sfera economicului, fiind esential in domeniile social, cultural etc.
Aceasta explica interesul deosebit la nivelul tarilor comunitare de a lansa initiative si a dezvolta programe
speciale pentru acest domeniu. Demersurile intaresc convingerea ca in societatea informationala, relevanta
culturala depinde de performantele tehnice, tehnologice.
MECATRONICA SI ROBOTII INDUSTRIALI.
Domenii variate in care sunt utilizati.
n 1920, scriitorul ceh Karel apek public piesa de teatru Roboii universali ai lui Rosum), n care
apare termenul robot, adoptat pe plan internaional dup traducerea n limba englez.
La nceputul secolulului XX, este menionat pentru prima dat o main capabil s ndeplineasc sarcini n
locul omului.n ceh, cuvntul nseamn muncitor, servitor i a fost propus de fapt de fratele scriitorului,
Josef.
Pentru a proteja omenirea de expansiunea pe care o
poate lua dezvoltarea tehnologica a robotilor,scriitorul
ISAAC ASIMOV a propus 3 legi care au fost ulterior
adoptate la nivel mondial:
1.UN ROBOT NU POATE VATAMA O FIINTA
UMANA SAU SA PERMITA CA UN OM SA FIE VATAMAT;
2.UN ROBOT TREBUIE SA SE SUPUNA
ORDINELOR OAMENILOR CU EXCEPTIA ORDINELOR
CARE CONTRAVIN PRIMEI LEGI;
3.UN ROBOT TREBUIE SA-SI PROTEJEZE
EXISTENTA ATATA TIMP CAT NU INTRA IN CONFLICT
CU LEGEA 1 SI LEGEA 2.
Primele cercetari in domeniul roboticii au fost initiate la inceputul anilor '60. Dupa un avant substantial
al aplicatiilor roboticii in domeniul industrial, cu precadere in industria automobilelor, la inceputul anilor '90 s-au

conturat multiple aplicatii in domeniile neindustriale (nemanufacturiere). Asupra acestor aplicatii dorim sa
atragem atentia, cu atat mai mult cu cat s-a estimat ca robotica urmeaza sa joace un rol insemnat in
restructurarea civilizatiei mileniului trei.
Aceasta afirmatie poate fi usor sustinuta cu cateva date statistice continute in ultimul raport (pe 2001) al IFR
(International Federation of Robotics).
Astfel, in anul 2000 s-au pus in functiune 98700 unitati de roboti, numarul total ajungand la 749800 de
unitati, iar valoarea totala a pietei corespunzatoare acestui domeniu a fost estimata la 5,7 mld. de dolari SUA.
Statisticile privind tipurile de roboti arata sugestiv cresteri importante ale numarului robotilor care
raspund unor aplicatii neindustriale. Daca in cursul anului 2000 numarul unitatilor instalate a ajuns la 112500,
la sfarsitul anului 2004 se estimeaza ca numarul acestora va ajunge la aproape 625000.
Beneficiile introducerii robotilor in industrie includ
managementul controlului si al productivitatii si cresterea evidenta a
calitatii produselor. Robotii pot lucra zi si noapte fara a obosi sau a-si
reduce performanta. Consecvent realizeaza reduceri substantiale ale
pretului de cost in primul rand prin reducerea consumurilor de materii
prime si al prelucrarii automate a acestora. De asemenea utilizarea
robotilor aduce avantaje pe piata concurentiala.
Robotii ofera beneficii substantiale muncitorilor, industriilor si
implicit tarilor. In situatia folosirii in scopuri pasnice, robotii industriali pot
influenta pozitiv calitatea vietii oamenilor prin inlocuirea acestora in
spatii: periculoase, cu conditii de mediu daunatoare omului, cu conditii necunoscute de exploatare etc.
Prin dezvoltarea rapida a industriei si a tehnicii de calcul, putem observa evolutia robotilor industriali
catre generatiile inteligente ce le ofera caracteristica de a "intelege" mediul in
care lucreaza.
Aceasta dezvoltare, chiar spectaculoasa, in directia aplicatiilor
neindustriale justifica trecerea in revista in randurile de mai jos a
principalelor subdomenii in care robotii nemanufacturieri sau robotii
de serviciu isi pot gasi aplicabilitate.
Aceste domenii sunt constructiile, reabilitarea bolnavilor, comert,
transport si circulatia marfurilor, administratia locala, protectia
mediului inconjurator si agricultura; supraveghere, inspectie, protectia
de radiatii si interventii in caz de catastrofe; hoteluri si restaurante; in
medicina, gospodarie, hobby si petrecerea timpului liber.

Autori:
PROF.DIANA GRAMESCU
COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE LEONIDA